Descricrea elP a Bibliotecii Nationale a Romdniei GAVRBLlUC, ALIN

o dUatorie alarur'i de celalalr I Alin Gavreliuc, - Tirnisoara :

Editura Universirarii de Vest, 2005 400 p.; 20 em.

Bibliogr.

ISBN 973-85553-9-6

316

Editor: Adrian Bodnaru Redactor: Gabriela Tolcca Coperta: Dan Ursachi Paginare: Dragos Croitoru

©Copyright, 2002, Edirura Universitatii de Vest Toate drcprurile asupra aecstei cditii sum rczervatc, Rcproducerca integrala sau partiala, pc orice suport, fira aeordul seris al edirurii, este interzisa.

EDITURA UNIVERSITATII DE VEST 300223 - Tirnisoara, Bd, V. Parvan Hr. 4, BCUT, earn. 010 B, teL/fax: 0256592253

i /

alin gavreliuc • 0 calatorie alaturi de .celalalt" stu d i ide psi hoi 0 9 i e s oc i a Ui

Editura untver sttatll de Vest - Tlmlso ar a, 2002

:~

ternic" la "dezacord puternic". Scorul atitudinii este obtinut din

suma valorilor individuale pentru fiecare raspuns ; . .

- scala Guttman incazul careia, pentru a avea consuruns o atitudine fa~a de un obiect social, trebuie inventariate mai multe opinii si, doar in masura in c~re ~e manifes~ 0 co~ren~a In rapor: cu problematica selectata, atitudinea se a~ttculeaza ~se curnule~a progresiv intrebari ?e cunoa~ter~, ~;U<?nzare,. ~pgu?e p:_acttca, actiune sociala, identificare a "ceLmlalt ~l, numai m masura 111 care se forrnuleaza opinii in toate aceste registre, de se transforrna in atitudini). Asrfel, iternii sunt prezentari In a~afel.l~dt .~ubiectul, care este de acord cu un anurnit item, accepta tou itemu de rang subordonat.

In concluzie atitudinile sociale au urrnatoarele trdsdturi. :

- constitui; 0 variabild de inftrenpd, pe baza careia se po ate reconstitui comportarnenrul care a generat-o ~i se poate prognoza conduira viitoare ;

- caracterizeaza persoanele sau grupul generator, Ji nu numai acpiunea lor, participind la definirea identitatii grupale, nu doar la descifrarea strategiilor sale;. .

- sunt, in general, polarizate fi tncarcat« de aftctwttate ;

- se construiesc cumulativ Ii sunt supuse influenfelor externe

(fapt ilustrat de scala Guttman), constituind atit un efect, cit ~i 0 sursa a socializarii.

122

PREJUDECATA ~I DISCRIMINAREA SAU RAPORTAREA STEREOTIPA

LA "CELALALT"

Prejudecata - intre concept ~i realitate sociala

Deseori in cursu! vietii noastre ne confruntarn cu prejudecata §i dis-

,;criminarea. Secolul XX a fost eel in care discriminarile etnice §i rasiale - Holocausrul fiind eel rnai tulburator e:.;._emplu - au cunoscur derivedincolo de orice limite ale ororii, Intemeiate pe prejudecari hranite ideologic, actiunile exterrninatorii s-au dovedit a fi expresia unei patologii sociale care a condus la travestirea raului ultim - crima in rnasa sistematica - intr-o "banalitate a raului" (Arendt, 1963/1997), tocmai datorita proportiei coplesitoare §i asurnarii sale de catre cornunitati intregi. De aceea, 0 discutie asupra originilor prejudecatii, care sa ne previna asupra efectelor perverse pe care Ie activeaza, este de 0 extrema importanta In lumea

123

de azi, 0 lume irt care-clivajele ett1i<::~T!;:tsiale, confesionale, econornice, sociale ~i chiar civilizatioriale sunt departe de a se fi epuizat, episodul din 11 septembrie 2001 fiind 0 ultima ilustrare a conflicrului dintre doua arii civilizationale care s-au privit tnddung cu neincredere ~i care s-au judecat una pe cealalta precumpanitor in cheie stereoripa. Totodata, 0 evaluate a strategiilor de a preveni sau, atunci cind s-a rnanifestat deja, de a pondera prejudecata, evidentiazamiza majora pe care 0 aduce in joc analiza acestei terne.

Prejudecata se poate defini ca atitudinea in general negativa indreptatii inspre membrii unui grup, tntemeiatii pe simpla apartenenpd a "subiecFilor fintd« La acel grup. Privita conceptual, prejudecata este deci 0 nopiune relapionald ; care pune in Iegatura 0 inforrnatie caregorialaIce desemneaza earacteristicile grupului) cu o inforrnatie particularizata (specifica subiecrului care devineobiectul prejudecatii), postulind d tdsaturile categoriei, in general negative, construite pe criteriul diferentieriicsunt proiectate asupra subicctului individual, in absenta, eel mai adesea, a confruntarii cu realitatea celui din urrna set de trasaruri (eel particularizat) (Baron, Byrne, 1997, p. 195).

Caracteristicile cele mai pregnante ale prejudecatii sunt :

_ reprezintii 0 atitudine operationald. ce permite 0 gestionare mai fadld a informafiei din mediul social. Astfel, dad irnpartasim perspectiva cognitiei sociale, vorn in~elege ca aritudinile sunt scheme cognitive structurare pentru organizarea, prelucrarea, rememorarea ~i interpretarea inforrnatiilor din m:ediu (Fiske, Taylor, 1991), tar cercetarile dovedesc ca inforrnatia consistenta in articularea prejudecatii este mai des frecventata ~i este rernemorata rnai fidel decit cea care nu e concentratatn prejudecata (Judd, Ryan, Parke, 1991). Pe aceasta cale, in absenta experientei nemijlocite ~i'a confruntarii cu faptele, se produce fenomenul autoconfirmarii sale, subiectii intrind intr-un jocsimbolic subteran in care filtreaza doar inforrnatia ce este convergenta ell tiparul srereotip, Printr-un fenornen recurent de intarire - dad pas cu pas stereotipul este

124

reconfirmat in contexte diverse - se ajunge la 0 consolidare §i 0 permanenti~ar~ a prejudeci~ii, en~rgia ~~ciala ce trebuie rnobilizata pentrua 0 ll1vmge fiind mult mal cosnsiroare.

- prejudecata, asemeni stereotipului generic~ este puternic tncdrcatdde aftctivitate. Prin urrnare, acest gen de srereotip nuaduce in rela~ie doar 0 proiectie depreciativa a "celuilalt'" in registru cognitiv;ci este insotit de ernotii §i sentimente pregnant negative fa~a de persoanele din grupul xinra (de la neliniste §i anxietate pina la rcvolta §i dispret) (Bodenhausen et al., 1994), dar ~i dec serie de ,expccta~ii §1 credinre privitoare la "celalalt" diferit, conform unei logici conspirarive implicite (Jussim et al., 1995), precum §i de tehdin~a de a transfera In conduits manifesta starile noastre cognirive §i afective ("am sa-l aduc eu la ordine!"). Prejudecata rnuta

. aJ:centul dinspre evaluarea rationals a "celuilalt" prin intermediul cunoa§terii nemijlocite inspre evaluareaafectiva, intemeiata pe 0 anamita insrinctivitate sociala lrrzaportarea la "ceillalt". Adeprii cognigei sociale argurnenteaza cum, in modul in care pereepem; actualizlm §i valorificam inforrnatia, avem 0 capacitate .limirara amnei dndsuntem confruntati eu sarcini reunite ~i suntem nevoiti saadoptarn scurtdturi. cognitive (cognitive shortcuts) pentru a izburi hlefortul nostru de a srapini eomextul ~i de a conferi sens realitatii sociale, (Gilbert, Hixon, 1991). Prejudecata, ca specie de stereotip negativ, dobindesre pe 0 asemenea cale 0 functie instrumentala .importanta prin faptul ca per mite 0 gestiune ]i 0 prelucrare mai facila, imediatd ; a inforrnatiilor contextuale. Prejudecata este privit~; conform acestei perspective, ca 0 strategie salvatoare in gestiunea ~efortului cognitiv complex, fenomen dovedit de cercetarile ce pun in eviden~a faptul ca activarea stereotipurilor conduce la 0 crestere a Berforman~ei in sarcini realizate simultan (Macrae, Milne, Bodenhausen, 1994) .

. , Experimentul realizat de echipa coordonata de C. Macrae s-a derulat in doua erape, corespunzatoare celor doua sarcini solicitate subiectilor :

125

- forrnarea imp res iei, in care participantii trebuiau sa se focalizezeasupra unor personaje fictive.vin care numele acestora prezentat pe monitorul unui PC, era asociat cu 0 serie de trasaturi de personalitate ;

- ascultare, In care subiectii audiau 0 caseta ee prezenrs economia §i geografia Indoneziei.

Dupa ce s-au parcurs cele doua sarcini, subiectii trebuiau sa mentioneze :

- cit mai multe trasaturi ale persoanelor necunoscute pe care le puteau evoca ;

- cit mai rnulte elemente legate de Indonezia, prin intermediul urior raspunsuri la intrebarile puse in cadrul unui chestionar,

Astfel, dad stereotipurile functioneaza ca §i scurtdturi mentale ceprotejeaza resursele cognitive ale subiecrilor, persoanele la care se activeaza stereotipurile elibereaza 0 parte dinenergia cognitiva globala ce pC!ate fi intrebuintata in gestionarea simultana a celor doua sarcini. In cazul experirnentului descris anterior, stereotipurtle erau activate prin indicarea nu numai a nume1ui subiecrilor, ci sia anumitor etichete diferentiatoare, care t;ineau de statusullor social (de exemplu, artist, medic, student la litere, instalator). In coosecinta, in conditia experirnentala subiectilor li se activa eticheta (conditia stereotip prezent), iar in cea martor evaluarile erau realizate doar pe baza inforrnatiilor prealabile pe care le aveau la dispozitie (conditia stereotip absent). Rezultatele obtinute sunt cele din Figura nr. 1.

Desigur, etichetele erau evocatoare de atribute identitare (sociale, profesionale) ce perrniteau 0 mai rapida construire a portretului persoanei fictive, iar expunerea la eticheta iconducea la o sporire considerabila a perforrnantei in sarcina.

Pentru a explica mecanismele de gestiune a inforrnatici, putem recurge la 0 analogie sugerata de psihologii cognitivi: cea cu cornputerul, Resursele noastre cognitive sunt asemeni memoriei

126

Figuranr. I

Perforrnanra I Formarea impresiei

Performanta I Sarcina de invi~re

D!I Stereotip absent • Stereotip prezenr

a unui calculator (, RAM-ule,) care poate fi n ~ ·t~ d

d . ~ . .) ) l.an a, ar nu

dmcoto e 0 anumua hmlta fi_zica. Creierul nostru e intocmai ca un

ee . ar~ de gestlona.t 0 informarie <omplexa, apelind de vl~~a: toate even~mentele noastre traite sau imagi-

sunt stocate mtr-o memone externa" . v • A • d

. " . ufla§a ca §1 mun ere

. din care pu~e~ actrva, selectiv, prin interrnediul

'''ITl,,'n,T'O'-'p, llltervne, doar 0 mica pane. ConfruntaJ? cu 0 sarcina cog-

compl.e~a, suntern obligati Sa recurgem la un soft" accesibil .".".~ ... "._. cognttt~e shortcu.~s, caci doar in acest fel pute~ stapini imen~

. cant:tate .de mfbrma91 c<;>nr:arian:~e §i 0 putem organiza (in sarcini sirriple "memona lllterna de care dispunem este sufi-

>.i, .... ·. .' d ?e aceea recurgem la stereotipuri si, Iri particular la

:preJu eca\l. '

127

128

••. ' ~oto~ata, frej~ciifi!t n~ determinii doar 0 activare cognitivii a stereottpu.rtlory ~t sU.nt rnsopte J1 de 0 generare a unor sentimente nega~ . 0 . mgem?asa cal~ experimentala, Intemeiata pe masuratori realizare 'pnn electromiograjie faciald a pus in eviden~a fenornen (CaclOppo et al., 1986). Cu 0 astfel de metoda de ~ne~e se. P?ate ~asura conductibiIitatea clectrica a activita~i

• PlU§chilor . faciali asoctara expresivita~ii zimbetului sau grimasei. Masurarorile se pot efecrua chiar ~i in cazul in care schimbarile

.. faciale 'nu sunt vizibile §i pot aprecia modal in care sum

· . ."T1VnU: aut?matafecte negative sau P9zitive in raport cu anumite

. sociale (Vanman et al., 1997). Intr-un srudiu coordonat de

.~zio, psiho.logii .a~ folosit .telmica primingului, in care partici. pan~u vedeau .1magUll ale fizlOnomiilor unor albi sau negri pe

..' unui comp~~:r, urmate de cuvinte conotate pozitiv sau

neganv (precum "senln , "generos'< sau "boaU", "intuneric"), iar . .. lor era. sa apese cit pot de repede pe unul din cele dOlia ~.~~,~~ .. - de confirrnare, indidnd dati ace! cuvinr este pozitiv sau (F~Z10 et «,'., 1995) .. Pentru marea majoritate a parrici-

... p'~"<H~a raspuns?nle la cuvmtele pozitive erau anticipate de . albilor, tar cele negative, de chipurile negrilor. Marimea acest.ei.difer:n~e (cit de repede raspunde negativ La imaginea negru..... fata d: ~lt de re~ede raspunde pozitiv la imaginea albului) inga•...•. ' ~tablhrea unei evaluari relative a intensitatii prejuded\ii, propne pentru fiecare subiect in parte. 0 tehnica asem:'inatoare se .' YJ Testul asociafiilor implicite'C (Implicit Association Test _

,care ~~soara asocier~e automate ale grupurilor sociale cu pozinve ~au ?egattve (Greenwald, McGhee, Schwartz, ). Acest test tmplica o. serie de sarcini realizate succesiv, prin

,iJ)l'ez,entar'ea pe .ecranul unui PC a unor nurne, cuvinte ~i asociarii

iar computerul inregistreaza timpul de rezolvare a c.irre subiect. De exemplu, pentru 0 evaluare a doua raS.lale ("albii", "negriiCC), dupa parcurgerea de catre ··'l!>l!Ul't::q;ll albi a citorva sarcin] de anrrenamenr, de genul identifidrii

tntr-un alt experiment, etichetele sunt prezentate pa.rtici. pantilor cu 0 vireza foarte mare, dincol? de pragul d~ Rercep~le'1i, cu toate acestea, perforrnanra spore§te m ambele sarciru, la fel ca rn experimenrul precedent, spre deosebire degruputmart~r care nu a fast expus la stereotipuri (Macrae. et al~,. 1994). ~n~ ur~~e, stereotipurile §i, pe aceasta cale, prejudecatile reprez~nta,!acttc1 de sa/vare a energiei cognitive chiar §i in cazul in care suble~t;l1 nu su_nt constienti de prezeh~ lor. Ia~. de ce de se dove~esc aut de.,t:~rslStente constituind un fel. de mijloc natural de gesttune a cogmp~Wr, 0 econo:nie cognitiva. Dad mecanismul activarii f n~ut.ru) c~nt;i'?utul este Insa, eel mai adesea, puternie conotatsocial §'islmbohc ~l deci

miza cunoasterii lor este foarte importanta.. ...

Mai mult ell cit mai frecvent sunr folosite categoriile care alcatuiesc preju'decata, cuatit mai accesibila devine aceasta ~i.inv~rs, prejudecif:file activindu-se automat ~ Stagnor et al; .1992; HlggtnS~ 1996). In studiul lui L. Lepore.si R. Brown (~9_97) ~.~ observa articularea unui astfel de mecanism subteran. Participantii sunt studenti britanici, iar experimentat~rii le pre~inta 'intr-o prima situatie, pe ecranul unui computer, 0 s~ne de cuvmte ~precum blac.ks, r.eggae) dreadlocks asociate cu pop~a~la de culoa~e ?in Marea .~ntam~, d~r en 0 viteza atit de marcincir nu pot fidistinse (conditia 1), iar.m cealalta situatie, doar cuvinte fara sens (conditia 2). ApOl" fiec:are .: participant citeste 0 descriere a unei persoa.ne, care~oar in m~d ambigun este cordata. eu_ portr.e~l s~ereo?-p a~ unui .ne~ru q~ Anglia (de genul "at!_eue ~l a~:eslV ), §L, r:na1 ap01,u:eb~~e sa evalu .• eze persoana ~inta. In con~5la 1,. apreclerea "celUtl~t es.t~ mult mai stereotipa decit in conditia 2, iar efecrul este cu ant mal1nte~sl cu dt persoaneleevaluatoare ~u fast. ident~fica~e in prealabil,

printr-un chestionar separat,. cafiind mal n~gatlv onentat~ ..,

va negrilor. 0 cercetare din Statele Umte pe 0 tem~ ~ (Witten brink, Judd, Park, 1997) a oferit rezult~te practl~ .~.".~. __ privitoare la modul automat in care sunt activate rasiale.

129

numelor unor negri sau albi sau a unor cuvinte pLacute-nepLacute din mornentul realizarii asociatiilor, sarcinile cresc in. dificultate:

Asrfel, cornbinatia de genul: "nume al unui negru - cuvlnt placut" este mult mai greu de facut dedt "nume negru - cuvi:nt neplacut", realizata practic automat. Masurarea diferentei, a efortu. lui de a da riispunsul corect eerut de exereijiu, releva tiria iner~iei prejudecatii, specifica pentru fiecare subiect, dar pe deplin cuantifl-·· cabila,

Un efect surprinzator este eel al retntiiririi prejudeeiijiwr prin suprimarea gtndurilor stereotipe. Aceasta concluzie .neobisnuitaa fost pusa in evidenta ~i in urma cercetarii lui C. !'-1acr~e. ~i a colaboraro, rilor sai (1994), In care srudentilor englezi partLClpan~l La experiment li se prezenta fotografia unui skinhead, dupa care erau rugag sa redacteze 0 scurta compunere privitoare La viata iacelui tinar deviant. In conditia experimentala, subiectilor li se cerea sa evite etichetarile negative, prejudecatile ~i conceptiile prefabricate legate de obiecrul evaluarii, tar in conditia martor nu primeau nici 0 instructiune speciala, Arnbele grupuri si-au dus La bun sfirsit sarcina. Aspecrul interesant incepe tnsa din acest moment, cad subiectilor din ambele grupuri Ii se cornunica faptul ca H vor intilni direct, intr-o sala vecina, chiar pe eel pe care 11 descrisesera narativ pina atunci. Intrind in camera invecinata, ei vor descoperi un pulover ~i citeva lucruri personale ale persoanei deviante las ate pe un scaun, sugerindu-li-se ca aceasta va putea intra in incapere in orice clipa. Variabila dependenta era "La ce distanta fa~a de scaunul skinhead-ului se vor a~eza subiectii In cele doua conditii ?" Rezultate1e au fost neasteptate : subiectii din conditia experimentala au ales un scaun sensibil mai deparrat decit cei din conditia martor. Rezultate similare s-au obtinut ~i in cazul in care interdictia de a gindi stereo tip nu era impusa exogen, ci provenea din propria interioritate (Macrae, Bodenhausen, Milne, 1998), subliniind ideea ca, odata suprimate, stereotipurile devin uneori mat accesibile ~i mai intense, fapt ilustrat convingator tn studiul evocat anterior al lui

130

Wegner (199~). la.ta de ce toate aceste mecanisme perverse tre. ~unos:ut~ ~l se lI~p~ valorific~te strategiile validate de psiU<,:J··F!"~- sociala pentru mvmgerea prejudecatilor descrise ill ultima

a capitolului curent. '

ca prejudecata in act

ice masur;!. Insa preiudecara se transfera in conduite explicite?

. / te~a deja parc~rsa a c~nvergen~ei atitudini-corriportarnente reunut ca potentialul actional al atitudinilor este considerabiL din experienta cotidiana ~tim ca atitudinile nu sunt intotdeaurnanifeste. Normele sociale, presiunea conformismului

... .... pr~vo~at~a de ~arginalizarea sau respingerea grupului d~

• A Inhlba mamfestarea explicita a atitudinilor, aces tea

intr-o stare Iatenta, de ,Snghe~". Mai rnult, SlU1t cercetari ..vdovede~c ci "activarea unci prejud.edg,con§cientizata ca atare ~~; catre subiecr, in po~da ~a~aCter,:lU1 reglatoriu la nivel cogninv, • . . 0 stare semnl~Catl~a. de dlsconfo~t em?~ional, inso~ita de

sentiment acut de vlnovage greu gestionabil, care deterrnina ,. ,.... sa coritrrileze is] sa respinga pe viitor exteriorizarea ei. (Devine, .Mont~idl, 1993). lata cit de Insemnara este constientizarea sU~)le~tulU1 asupra naturii injuste a prejudeci~ii, ce poate con-

duce la inhibarea transferului In act a acesteia. .

~rin urmare, discriminarea se definejte ca acel eomportament negattv c~re are ca pinta obiectul unei prejudeeiifi - de regula membrul unu« out-g_rup -.- pe baza -r= stereotip social, precum eel impus de statusu.l "etnteJ rasial, economic sau eonftsional al )) celuilalt",

.. DC§l tn. fo:~a ~,,~ard" .(cC?mportamente agresive manifeste) "fenomenul discriminarij s-a dimmuat foarte mult tn societatile occi~entale - In Statele Unite un studiu recent al lui J. Swim raporteaza 0 reducere importanra a discrirninarilor efective la ~dresa populatiei de culoare, de exernplu - fenomenul ramine influent in alte arii culturale, precum Balcanii, Extremul Orient sau

131

lumea islamica in general (Swim et al., 1995). Urrnarind con~inutul jurnalelor de stiri, dar ~i conduitele explicite din spatii cotidiene frecventate, precum mijloacele de transport in comun, locaiurile unde se servea rnasa, instirutiile de inva~amint sau cartierels marginase ale marilor metropole, J. Swim ne atrage atentia ca, rnai degraba dedt sa dis para, fenomenul s-a sublimacin forme ;~soft~:~ rnai subtile, travestite, precum noul rasism . Nefiind eli nimic mai putin prirnejdios, in pofida respingerii formale a rasismului manifest, acesta induce subteran 0 segregare sociala (de La cea educationala, pina la cea legata de statusul economic §i rezidenrial] §i a diferentiere pe baze peiorative a "cduitalt". Mernbrii out-group-ului sunt plasari simbolic in mod "natural" La marginea societatii, iar deseorisituarea lor urrneaza chiar 0 logica circulara : ei chiar triiiesc, eel mai frecvent, la margine (rezidential, bunaoara), iar simpla lor plasare ex-centrica esre un semn convingatoral inabilitatii §i deficitului lor de identitate "sanatoasa" (cum este identitatea "noastra"), fapt care trebuie sa ne puna in garda §i sa ne determine sa ne sepa-' rim igienic de ei. Desigur, ne situam in rniezul dispurei penrru cl§tigarea teritoriilor simbolice §i pentru mostenirea unui capital simbolicapreciativ ce apartine in mod firesc in-group-ului §i care asociaza stigmatuL out-group-ului. De La teoria 'habitusului si a capitalului simbolic a lui P. Bourdieu (1970/1973; 1979,1980), ceaa identitatii sociale a lui H. Tajfel (1982) sau cea antropo-psihologica asupra stigmatului a lui E. Goffman (1969/1992), toata aceasta logica implicita a socialului ne evidentiaza ca, in pofida dis cursurilor conciliante §i a diminuarii actiunilor explicite agresive 'irnpotriva celuilalt" care ameninta stabilitatea lumii "noastre", exists un

" "l

tipar atitudinal §i cognitiv subteran diferentiator, ce I:n~eard, p~

caleaunei ereditati sociale mascate, conservarea "valonlor lumii noastre". Pe termen mediu §i lung activarea acestui pattern atitudinalsi simbolic este mai daunatoare chiar decit cea clasica, adincind clivajele sociale.

132

'. C~t ~ev fi.:ec:'~nt am l~t1lni in jurul nostru, dad am trece pra-

mnmlta\ll ~l increderii semenului asemenea noua (bana~eanul

. . ", de exemplu), exprimarea mocnita, rareori manifesta,

ex_terior~zata In formula: "Sa piece I:n Oltenia lor 1", " ...... ""t-,,· celui care invadeaza spatiul sau simbolic (precumscara de

incare to~~ai_s-a m~Itat §i i-a devenit vecin) J Ameninrarea fa a ~o§temru sirnbolice locale este resimtita intr-un registru . r ~x~e~, .pe b~a acestei marrici stereotipe care substiinforrnaria individualizanra (ceea ce este in particular vecinul

cu calitatile §i d~~~ct~le lui specifice) c~ ~forma~a~ cate?oce sunt,;altenl1 ) §t produce 0 conduita defensiva la nivel

. . dar una of ens iva Ia nivel Iatent, plina de neincrederc care

vaactiva i:~totdea~na l~ contexte favorizante (cind vecinul, ~oate inrimplator, se IdCntlficl cu rrasaturile generice ale stereotipuregio~~). lata de. ce vaceasra energie negativa ascunsa este abila nu n~at pentru irttarirea grani~ei identitare proprii devenind "strainul", "vinitura" -, ci §i de alimentarea

. comportamente sociale mascate, dar nu mai putin discrirnila adresa sa (Cheicea, La;ea, 2000).

~duind su~est!ile lui J. S~im §i ale colaboratorilor sai (1995), U1~~Lege. mat blll~ cum rasisrnul modern reconfigureaza rasis-

clasic pnn eel putin trei registre atitudinale :

._ .. prin respingerea de facto a recunoasrerii discriminarii . "celuilalt" ("Tratamentul injust la adresa ~iganilor sau .. est~ 0 inv.e~t,;ie In. Romania de azi, de fapt ei dispun de drepturile posibile, chiar prea multe ... ") ;

. -- prin respingerea cererilor rninorirariloj- pentru un trataegalin numele unui principiu supraordonat ("Sa mai terrnine ... '. N.uacestea sunt adevaratele probleme ale t,;arii") ;

~.pnr~ hr~i~ea res,;:ntin:.en~lui· p:ivitor la drep~rile acordeja minoritatilor ("In ann din urrna s-a acordat 0 unporranra . problemei ;iganilor/ungurilor, mass-media a intrat

133

134

. in cadrul acestui model teoretic vom in;elege mai bine efectul . " pe terrnen lung al favorizarii mernbrilor unui grup prin . lor apartenen;a.la aeel grur (Fajardo, 1985). De exemplu, u~or t:'rofeson~e a favoriza, mascat, copiii ce provin din .. blll~ sltl_late SO,C1al este insorita de rezultate dezarnagitoare costufl pS.l~ologlce considerabil mai 'mari decit in situaria

,~ .. , ... " .. , echilibrate, corecte atit pentru eel care a initiat acest

(profesorul), cit §i pentru elevii care, confruntati cu un exa-

neutru '§i impartial, esueaza . Si tot astfel vom deslusi cit de ,.~ __ ~.,r.." este calea pe caremerg unii profesori din mcdiul aeaoferind, Iipsiti de disccrnamint, numai note mari tara ca UW,<;;:llL,,··.U sa Ie m~ri~e~ "per;ttru a. ave~ liniste", a fi "lasag til pace" §i a fi aprecla~l imediat, atitudine care pe termen mediu este

~"Lll" ....... , ..... ~: iar pe terrnen lung provoaca descurnpanire §i sufe-

La pr1I?a confruntare Cll 0 situatie de evaluare .obiectiva (de la mtegrarea intr-o universitate occidentala In care criterievaluare sunt foarte severe, dar rational exigente).

intr-un joc vinovat trati:nd atit de des aceasta problematid doar de

dragui senzat;ionalului"). " . ,

Frecven;a unor asemenea clisee disc~rslve r= tenton~

pubLice rornanesti se cuvine sa. ne ate~~lOneze. asupra . u' ''-L.'~'-l'C;rll fenomenului §iasupra imensului potengal negatlv adus ~u sm~ . astfel de logic! diferen~iatoare, iar i-?dreptar~a Aacestel stan '. lucruri nu se va putea produce fad 0 intervenuc 10 toatecele trei

registre ale atitudinii sociale evocate. .'. ~ " • ,

o alta cale travestiti de producere a discnm10aru esteexpn.

mati de modelul costuri exorbitante-beneficii puline, ce pune ill . , .....• denta, in cadrul unei organiza~ii, discri~i?-area ascunsa datotata' sprijinului initial obrinut din par.tea ~l~~l 1il~tan~e su~raordana,~e pentru dobtndirea consimpitd a unei ~OZl\l1 sociale su~enoare, ~SOC1~ ad cu constatarea ca aceasta ascensmne se datoreaza nu meritelor personate, ci apartenen~ei la 0 categorie simbolid anu~~ (un ~u,~ mit grup social, etnic, de gen, apartenent;~ la 0 Aam~.mlt~ "fafm~~e influenta etc.) _ Cercetirile dovedesc ca sublectul in suuaue va .tr~l 0 stare de disconfort psihologic, asociat cu perceperea sa negattva de catre ceilalti mernbri ai organiza~iei (Duron, Lake, 19?3; Chacko, 1982' Rosenfield et al., 1982; Swnmers, 1991). Mal mult, act_Ul favori~ant initial va deveni oscuza justificatoare pentru. toatedis~ criminirile viitoare, tar arunci dnd dispare o~lectul l~teresulli1 (care eel mai adesea determina decizia ini~ial~ a mstantei suprao;: . donate), conform principiului ,,Am t:acut d~p destul pentr~l el ~ subiectul va trebui sa plateasd costun exor~~tante: ~ult ma.l ma:1 decit In siruatia In care ar fi obt;inut ace a pozlge socl~a exclusiv pr:U; forte proprii, stima sa de sine fiind profundafectata. Cum a~areon In jocurile interpersonale "cineva supraordo?at" are n:ereu l~t~resul sa ne promoveze, s-ar cuveni sa fi~ mal prud:n9~ a.tunCl ~U1d solicitam "sa ni se puna 0 vorba bunacUl~~, undeva ,~acl angajarea initiala dezechiiibrata va conduce, pe vntor, c.d m~l frecvent, La pierderi sirnbolice (dar §i psihologice) mult mal consrstentc.

prejudecatii

lnffi~i~a .dou~ surse majore de activate a prejudecarii, sugerate pagmlle din urrna :

'-'- conflictul direct intergrupuri;

'.-.-' conditiile social economice precare. Sa le analizam in cde

Conflictul. inte'J1rupu~ ca s~rsa a prejudecatii plead de 1a renl1SI:::1e cuprmse in teona conflictelor realiste (Coser, 1956/1982, ; Hobo, 1983) conform careia resursele sociale si simbolice ·.~n. joe lntr-un context deterrninat (pozitii sociale, bunuri, pu"§rmfluen~a, memorie sociala onoranta) sunt limitate. Tocmai ca miza este atit de insernnata, iar d§tigurile intr-un astfel tv \_1J1ULJlLL sunt reale - spre deosebire de conflictele expresive, unde sunt iluzorii, iar miza, instrurnentala -, cornpetitia care

135

136

·.declan~at 0 co~petitje ce a. esealadat, curind, intr-un conflict major

.••. cele d.oua tabere. ~re~udecata se activa energic acum, sporind

. . inrer-grupun ~l se manifesta de la aluzii verbale ~i

L.Ho.U ... L<U.· neg~~ve ale "cel':lilalt" (sunteti "grei de cap", "vagabonzi" • .,1lldLL .... ~L<1I!-'a."'··. ) la acre directe de agresiune. Asrfel, un "Eagels" a dea f~)C steagului "Rattlers"-ilor, iar, ca replica, in ziua _~.;; •. rv1'''p. rezlden~~ "E~gels"-ilor a fost atacata pe ascuns, rasJ.juj""'.L~h-se parurile §l sfisiindu-Ii-se mocheta din dorrnitoare, sporea. cu fieeare clipa §i risca sa scape de sub control.

. "celorlal~i" ajungeau extreme §i parea sa nu mai existe

de :i:ntoarcer,e '. Or!?anizat<:rii, surprin§i de intensitatea §i pute;;,ll.:;", .... U'uj.~~.._ ... '""''-'. ,mte.~vm drastic, stopmd exacerbarea violenrei. Psihologii propun atunci copiilor sa descopere seo-puri

, • _ 'A ) pe care ambele grupuri le doresc atinse. De exernplu,

'" act1Vlta~l In vederea refacerii bazinului dis tr us, repararea unui .;.. . defect, pare at intr-un teritoriu "nerevendicat" al campusu. tn care se puteau juca impreuna "de-a mecanicii", punerea unei

de bam ,laolalt~ ~e catre membrii ambelor grupe pentru ,'Ul,CIUrler'ea unui film nvmt de toata lumeaau schimbat considerabil ';. identirare initiale, Dupa numai §3,se zile grani~ele sim-

' .• "",,,~,..'- dintre cele doua grupuri, odinioara ostile se destrama iar

~ + ' ,.,

aJung sa-§l fad. prieteni chiardin rindul taberei pina de

;' .... .uJ.Juu. indezirabile,

in I?ofida unor .critici aduse procedurii experimentale, legate ;;;;lJl1m:OS',eOl de omogerutatea grupului - toti subiectii sunt baieti, cu ;vlfsta inca frage~a, ~ un capital simbolic asemanator din punct de

. al statutulw SOCIal al parintilor, al etniei, confesiunii §i rasei -. -,

sale aveau sa fie confirmateei In experience ulterioare

; '." ,,,,,;;,,,,,,,~,,,,, care refaceau modelul propus de M. Sherif §i puneau

evidenta citeva fenomene psihosociale foarte importante :

_. _ concurenta pentru resurse sociale ~i simboliee Iimitate intre , ....... mur i se trans forma, daca nu este controlata tntr-un conflict

.. '

1 eu consecinte grave pentru climatul social local ;'

se naste 'i:ntre grupuri concurente pentru dob:i:ncli~e~ unui a~ces cit mai perrnisiv la resurse angajeaza evaluarea neganva a "celutlalt" §i privirea acestuia prin grila prejuded.t;ii. E:tic.hetarea co~cure~tului ca adversar sau ca "inamie" provoaca 0 delimitare a gr~l~elor identitare'i:ntre grupuri ~i evaluarea egocentridi a grupulUl propriu.Cu alte cuvinte confruntate eu un acces limitat Ia resurse, grupurile

., .."

inclina natural sa transforme emnpetifia in infruntart, tar mecanis.

mele psihologice care hranesc aceasta viziune beliger~t~~imbo1idi. sunt cele propfii prejudecatii. Prin ;se~ada~ealn~r~ntarllse p~ate ajunge 1a conflicre violente, ce pun in discutie echilibrul comuruta-

sau societal.

Unul dintre cele mai bineeunoscute experimente de psiholo-

gie sociala care descrie articlilarea conflictelor int~rgrupuri,. d~ , sugereaza §i 0 cale de depa§ire a lor, aparrme ~U1 M. ~henf§l colaboratoriLor sai (1961/1988). Procedura expenmentala s-asuc-

cedat tn trei stadii :

. _ 1. Parricipantiiau fost selectati din rindul unor elevidin

cicLul gimnazial, de 11 ani, adusi sa-~i petreaca vacanta sub atenta supraveghere a psihologilor intr-o Z?na necunoscuta, lnc~catad~ un . mister aut de atragator pentru copn, de vreme ce locul in care §l-au stabilit tabara se nurnea incitant, conform unei legende locale evocatoare The Robber's Cave" (,,Pe§tera rilharului"). Copiii au fost separa* 'in doua grupuri distincte, amplas~t) ~ doua exrremirati ale taberei ,§i au primit erichere }rupale ~!en.te: ~ prIm grup er: desemnat cu apelativul ,,Eagles ("Vulturu ), iar celalalt cu "Ra~ers ("Guralivii"). Fiecare grup si-a elabora~ un pto.gram pr<?pnu d~ activitati placure laolalta, au stabilit reguli, au r~allzat. alte sirnboluri identificatorii proprii (precum un steag specific) §1 au dezvoltat

curind un ata§ament profundpentru propri~ grup. .',

_ 2. Cele doua grupuri astfel st~blhzat~ suncangajare ... u:

activitag eoncurentjale. De exemptu, echipa ~e mot care .1Zb~teasa d~tige intreeerea era rasplatira cu un prem_HI. subst~~l~ 1.n f~t;a 'i:ntregii asistentc reunite. lara cum 0 resursa simbolica limitata a

137

- La bazele acestui conflict se afla gindirea stereotipa ~i acti. varea prejudecatilor sub forma discriminarilor;

- sporirea contactului intergrupuri nu este 0 condirie necesara §i suficienta a reducerii imaginilor negative§i a ac~iunilor manifeste in dauna "celuilalt"; conflicrul, odata initiat, deterrnina mai degraba 0 accentuare a prejudecatilor §i discriminarilor dedt 0 diminuare a lor;

- pentru a depi§i starea de tensiune intergrupuri trebuie idenr], ficat - de regula de carre 0 entitate independenta - un scop supraordonat care Sa raspunda intereselor bilaterale §i care sa angajeze colectiv ambele tabere ce se aflaseri ptna atunci ill confruntare. Trebuie, asadar, tnwcuitd 0 strategic conflictualii, pentru atingerea unor scopuri exclusive, cu 0 strategie cooperantd, pentru atingerea unor finte inclusive.

Condifiile social-economice precare reprezinta 0 alta sursa imp ortanta a discrirninarii, 0 intuitie cear aparune psihoLogului naiv ar afirrna ca tn situatii de nerinduiala, de reasezare sociala dramatica, de saracie ~i mizerie comportamentele discriminatorii, transferate deseori in conduite agresive, cunosc 0 raspindire irnpresionanra, Societatea romaneasca a ultimilor ani este un bun ~i nefericit exemplu al acestei intuitii, in care toate efluviile de violenra colectiva (rnineriadele sunt cea mai limpede ilustrare) se hranesc din frustrarile sociale ale unor straturi tot mai influente ale lumii rornanesti ce traiesc la lirnita supravieruirii §i in care identificarea japului ispdfitor ill. "celalalt diferit" (intelectualii, studentii, patronii, politicienii de alta orientare decit "a noastri") reprezinta strategia cognitiva §i simbolica cea mai facila de umplere a unui gol existential . intre~im.it, de regula, chiar de catre cei care, inacgunea lor irationa-

la, aceste mase umane ii apreciau ca fiind "ai nostri",

Exista numeroase studii ce probeaza existenta unei corelatii semnificative intre mizeria colectiva, saracie §i aparitia conflictelor sociale, Cele mai cunoscute sunt reunite in jurul ipotezei [rustrareagresiune, formulate india data de J. Dollard ~i colaborarorii sai

138

(~939) §i.reluat~ in cercetiril~ lui C. Hovland ~i R. Sears (1940) .dic ~ecemul V dm. ~~atele Um~e. Rezumara, ipoteza poate fi exprim~tav astfel: c~ndtpttl~ economtco-sociale precare provoacd frustrare soctata care, la rmdul et, potenfeazd agresiviatea sociald.

. Pentru ~ fune ~ e~de.?? ~cest postulat, autorii au urmarit, pnntr-o analiza Iongl~?ill~a m~sa pe mai bine de jumatate de seco! (1882-~~~0), ~Ol indicarori care exprimau cele doua variabile :

-. - ~on?i~l1 soclal-economice precare: prin identificarea anilor "bD:ll1" §l ~r111o: "ra~«, expriman prin producria din anumite ramuri .agncole ~l textile din Statele Unite;

~- agresiviracea . prin violenra rasiala extrema regasita . in numarul de linsaje pe care le-au suferit, din partea albilor reprezen-

, tantii populatiei de culoare. '

Rezultatele suntcuprinse in Figura nr. 2.

Figura nr, 2

1884 1890 1893 1906 1908 1917 1921 1927 1930

139

Rezultatele sunt dramatice ~i dovedesc cum, pe bazaacestor indicatori, I:n anii "rai" violenta rasiala extrema practic se dubleaza iar scaderea relativa a numarului de agresiuni (in pofida men\inerii raportului de 21a 1 a anilor saraci fa¢ de anii favorabili) nu trebuie pusa dedt pe seama travestirii rasismului brut, explicit,l:n forma dejaevocata a rasismului modern.

Toate aceste constatari ne indreptaresc sa afirrnam ca, ati:ta vreme cit La nivei societal nu va interveni 0 instanta mediatoare L, reprezentata, de exernplu, de 0 for~a politica responsabila -, capabila sa identifice scopuri supraordonate pentru diferitele straturi sociale romanesti aflatein conflict, divajele sociale ~i violenta coleetiva vor cunoaste 0 exacerbare continua.

Strategii de invingere a prejudecatilor

Cele mai cunoscute strategii care pot demontamecanismele prejudecatii sunt :

- socializarea criticd a subiecpilor, ce reprezinta 0 strategie costisitoare, globala.ide termen mediu §i lung, dar foarte influenta, Aceasta presupune ca mediul social integrator sa produca proiecte sistematice de rernodelare a atitudinilor mernbrilor socieratii in vederea reconfigurarii unor atitudini specifice "sanatoase" cu. privire La teme problematice ale socialului §i care sa se interneieze . pe discerndmtnt social. Campania de press de mare amploare din anii '60 din Statele Unite, consistent sustinuta guvernamehtal, prin care parintii erau dezobisnuiti sa foloseasd.. baururi alcoolice irnpreuna cu copiii lor - fenomen foartc? frecvent tn epoca - a avut un efect remarcabil peste 0 generatie, In anii '90, in marea lor majori-: tate, parintii americani se feresc sa mai beain prezen~a copiilor lor (Baron, Byrne, 1997). .

Prin discernamintsocial seintelege, asadar, capacitate a achizi~ionata de subiect de a evalua In mod critic contextulsi de a alege, pe baza reperelor valor ice produse de societatea respectiva, condui-

140

pc care trebuie sa 0 urrneze intr-o situatie anume. Premisa aces.strategii sustine ci prejudecata este Inva~ati social, . iar 0 ... realizati in valorile tolerantei §i respectului diversitatii rnult mai profitabila intr-o lume care, prin natura ei, este tot putin ornogena, Tehnici precurn jocul de rol, in care subiectul pus sa exerseze un rol empatic (cum este sa fii ferneie intr-o . . sau sa devii un student de alta ernie dedt cea majoritara universitate de stat), ori reforma curriculara in scoala, care

. determine pe cinar, prin intermediul unor noi continuturi, sa

. valorile tolerantei fa~a de alteritate, pot constitui tot atitea

eficace prin care prejudecata poate fi ponderata,

, Tinind cont de faptul ca socializarea primara este cea mai reformarea modului de a gtndi diferenfa proprie . va avea 0 inriurire decisivaasupra copiilor lor. Mai rnult, din domeniu au indicat ci prejudecata ~i discriminarea

'/.afecteaza nu numai persoana supusa evaluarii §i tratamentului .,' . .. pt, ci §i pe cea care judeca ~i se comporta pe baza stereotipului, intretinind, pe terrnen mediu, 0 stare de conflictualitate socials . .de disconfort psihologic considerabila (Grau, 1985; [ussim, «1991). Prin urmare, parintii trebuie sa fie avertizati asupra cosmrilor implicate de 0 educatie ill valorile ego- §i etnocentrice.

. - eontactul nemijlocit inter;grupuri, care incearca sa evi. dentiezc in ce conditii sporirea contactului intergrupal conduce la 9 climinuare a prejudecatilor reciproce, redimensionind paradigma experimentala a lui M. Sherif. Astfel, contactul Intre persoane ce apartin unor grupuri diferite poate sa fie insotit de 0 recunoastere a sirnilaritatilor, mai degraba decit a deosebirilor dintre de, ~i poate, pe aceasta cale, inlatura iluzia ornogenitatii out-group-ului . . 'Iotodata, in pofida rezistentei Ia schimbare a stereotipurilor, 0 cunoastere suplimenrara a "celuilalt" poate conduce la descoperirea a-numeroase trasaturi care sc abat de la imaginea-cliseu initiala, evidentiind exceptiile de La reprezentarea prefabricata ~i altcrind sernnificativ contururile §i puterea stereotipului de inceput (Kunda,

141

142

sa~i priveascastereotip intr-o lumina defavorabila pe "olteni" i~n.sH""""-""'·'· de concurenta (precum un meci de fotbal dintre Poli ~i "~L''''''.'''~ Craiova), atunci cind.se cauta ~i se activeaza ° identi. supraordonatii, precum "echipa nationala de fotbal", vechii devin "ai nostri" (§i ii tratam ca atare), caci apartin unei rii inglobante care-i cuprinde laolaita pe "oiteni" §i tntr-o sarcina comuna : infruntarea unui adversar strain un meci decisiv de calificare, Cu alte cuvinte, daca gasim ':::InlaI·ILC;~l""'J.'''\'' multipLe (iar noi nu aparrinem niciodata unui singur ~i relatii de Interdependentaintre grupuri, putem favoriza 0 a granite! "celuilalt" pentru a include grupurile care .""."~:o.._;,-,¥ au fost excluse. 0 astfel de strategie nu elirnina - dar pondera - iriclinatia naturala a subiectilor individuali ~i de sporire simbolica a propriei identitati §i diminuare sim... ,,, ........ a "celuilalt", ap cum ne dovedeste teo ria identitatii sociale fel, 1982).

'-.- intervenfiile cognitive constituie 0 cale instrumentala de tn~lin:Q"eTe a prejudecatilor §i se bizuie pe diminuarea erorii de infe;.:/:--.i· ..... .- ...... ·;; produsa de subiect, prin preluarea inforrnatiei categoriale ~i m:::I!.UIil.L .... <l inforrnatiei individualizante. Pe aceasta cale, se inceard

. . subiectului de a se centra pe caracteristicile "celuilalt"

care 11 individualizeaza, ll transforma intr-o personalitate unica, De asemenea, 0 tehnica adecvata se bizuie pe valorificarea mecanismu........ ' lui atribuirii (Mackie et al., 1992). Astfel, deseori dnd facem eva. ·.Iuari asupra "celuiLalt" ne centram asupra rezultatelor

. '. comportarnenrului sau, avind tendinra de a ignora alti factori care ....• ,. ...intetvin. Cind un coleg care a aplicat pentru 0 bursa onoranta in _.sfrainatate obrine la un test Toefl un scor de 550, iar cerinta bursei ... » era un scor de 500, rezultatul este ca "a trecut cu bine selectia pe

' ........••.. criteriul limbii". Dad acelasi coleg, intr-o alta imprejurare(o bursa ............... Fulbright), obtine 550 La acelasi test, dar pentru a fi admis avea nevoie de un scor de 600, rezultatul este ca "a esuat", Dad veti fi pu's sa faceti 0 evaluare a inteligentei, abilitatilor specifice, moti-

Oleson, 1995). Asadar, pentru ca ipoteza contactului - care afirrna ca sporirea legaturilor inter-g~upuricor:duce .La d~luarea, prejuded~ilor reciproce - sa se verifice, se cuvin reunite ffiaJ.rnuite

conditii (Baron, Byrne, 1997, p. 217) : ~ A . . ..•

_ inreractiunea intergrupuri sa se produca m cadr,ul. unosarcini necontrariante (obiectivele lor sa nu fie concurente §l red-

proc exclusive) ; . A ~. ~

_ membrii . grupunlor aflate III contact sa detina 'un status

economic §i social apropiat; . .

_ situatia de contact sa favorizeze cooperarea §l inrerdepen,

denta prin identificarea unor sc~o~U;i corr,mne s~praordonate;. '. _ rnembrii sa se cunoasca §l III registrul informal, nu nurnai in cel al relatiilor for male , subiectii izbutind, astfel, sa se evaluezs

unii pe altii ca indrvidualitati, nu doar ~eneric;. .

_ normele existence in grupun sa favonzeze egal1tal:ea

sanselor §i nu disereditarea "ce.luilalt" ; . ~ .. ~ .

_ sa se poata crea un clirnat de analiza criuca a contextului

interac~iunii §i nu de gin dire dogmatica, ,.. "

Desigur, nu este deloe usor ea toate ace.s~e con~~l1 .sa fie reunite, fiind suficienta nerespectarea doara urnn Imperatl,:, ~n cele enumerate §i contactul inrergrupuri sa nu con~uc~ 1: 0 dim~uare a prejudecatilor, dar in§iruirea d~ .mai ~us vne ~m~ca ro~ul. VItal al responsabilitafii sociale - 0 alta abilitate m~a~at~ prm socializare ~ care impune nevoia de cautare a adevarului, de .. adecvare, . ~e asumare a conduite1or §i de analiza critica a propr~ilor ~ct}.:um m vederea conservarii valorilor "sanatoase" ale grupuLU1, ~qlunl ce nu pot exclude respectul fapa d~ alteritate, care intotdeauna tmbogafefte Ii

nu sarace{te universul valoric propnu. 'v • •

_ recategorizarea presupune mod~rar~a 'p:_eJudeca\l:lor ~rm retrasarea grani~ei identitare intre gruputl, elim1t~md f~or:t1er~ sunbolica in-group - out-group prin punerea .in eVlden~a, §l actlv~ea unci apartenen;e supraordonate. a ~em?~11?r g.rupunlor ~ p-:-rtlc::,: lare, Cind, in pofida unei putermce identitati regl0nale, "bana;enll

143

va~i~i. ~.~ :ons~cven~ei ~o.le~lui .dvs., v~~i produce 0 apreciere mai pozltlva in pnma conditie §1 mal negativa in cea de-a doua, in pofi.. da faptului ca el a reusit sa realizeze acelasi scor tn ambele cazuri Prinurmare, este necesara 0 reorientarea evaluarii, punind in balan~a rezultatul, dar §i dcterminantii situationali, doar in acest mod reusind sa sporim cunoa§terea tn context §i producind 0 calificare mai corecta a "celuilalt".

- dezagregarea stereotipurilor implicite, plecind de la premisa ca, in pofida strategiilor folosite mai sus, stereotipul poate fi can. servat §l intarit, subiectul cautind sa explice atributele ce se abat de La viziunea cliseu prin caracterul lor individualizant, excep~ional. Arunci dnd asteptarile stereotipe servesc ca tipar evaluator al unUI membru ce apartincunui grup, cei eare seabat de La trasaturile generale ale grupului, necomportindu-se a§a cum "ne-am a§teptat" provoaca efectul de contrast. Pentru a-I intelege, sa reluam conduzi~ ile studiului organizat de M. Manis, T. Nelson §i J. Shedler (1988), in care cercetatorii au creat un stereotip al unui paeient dintr-un spital de psihiatrie. Subiectii participanti sunt studentii unui colegiu care citesc 0 "scrisoare" (fictiva, desigur) "redactataCC de "pacientul gnta", ce dezvaluie fie 0 alterare severa, fie una foarte modesta a sanatagi sale mentale. Apoi srudentii citesc "scrisori" ale altor "pacien~i", care indica un nivel mediu de patologie menrala, Datorita contrasrului dintre asteptarile lor, eei cc s-au aflar sub influenta imaginii "nebuniei avansate" au fost inclinati sa-i priveasca pe noii "pacieng" ea fiind doar foarte putin bolnavi, iar cei care, dimpotriva, si-au fixat foarte jos pragul "nebuniei stereotipe" i-au privit pe aceiasi noi "pacieng" ca fiind extrem de bolnavi. Astfel, cei ce deviaza de la asteptarile Lor sunt apreciati sim-. bolic ca exceptii de la regula, tar stereotipul initial este protejat.

Un mecanism frecvent articulat de subiectul confruntat eu un stereotip 11 constiruie crearea unor subtipuri, In\elese ea ~i categorii sociale care sunt subordonate obiectului stereotipului. De exemplu, srudentii germani realizeaza atribuiri diferite pentru subtipurile

14:4

.. , precum "casnica", "femeie de cariera", "tlnira cuceri(Eckes, 1994), iar noile categorii le permit sa formuleze

f'_XIJec.ld~,U·· mai nuantate despre reprezentantele particulare ale general, pastrind tnsa -ln acelasi rimp stereotipul generic Pentru ca aprecierea "celuilalt" sa nu conserve prejudecaiar stereotipul implicit sa se dizolve, se impun urrnatoarele :

- contactul cu "celalalt" sa furnizeze repetat inforrnarii . inconsistente cu stereotipul generic;

- sa implice rnai multi membri ai grupului stereotip, pentru a depasi incadrarea lor in subtipuri ;

- inforrnatiile sa parvina de la membrii tipici ai grupului.

Doar pe aceasta cale contrastul nu se mai produce, stereotipul se ciirninueaza, iar relariile intergrupuri se imbunatatesc (Smith, Mackie, 2000, p. 201).

145