ETAPELE DEZVOLT RII ORGANISMULUI UMAN Dezvoltarea organismului uman cuprinde urm toarele etape i perioade: Etapa prenatal

(antepartum) cu urm toarele perioade: perioada preembrionar reprezentat de gametogenez i îns mân are; perioada de zigot sau prima s ptîmân de dezvoltare. Cuprinde fecundarea, segmentarea i formarea discului embrionar unilaminar (monodermic) ; perioada embrionar (embriogeneza) caracterizat de formarea embrionului i apari ia primordiilor organelor, este reprezentat s pt mâna a 2-a i s pt mâna a 8-a ; perioada fetal (organogeneza) dureaz pân la sfâr itul lunii a 9-a i este caracterizat n scutului; Etapa postnatal (postpartum), care cuprinde : perioada de copil rie prima copil rie (0-3 ani): perioada perinatal (prima s pt mân postpartum) ; perioada de nou-n scut (pân postpartum) ; perioada de sugar (primul an de via perioada de copil mic (1-3 ani) ; postpartum) ; la sfâr itul primei luni de via de totalitatea proceselor de morfoi histiogenez prin care primordiile de organe dau na tere tuturor sistemelor func ionale ale noude intervalul cuprins între

a doua copil rie (3 ± 6/7 ani) ; a treia copil rie (6/7 ani ± 12 ani pentru fete i 6/7 ani -14 ani pentru b ie i);

perioada pubert ii (între 12-16 ani la fete i 14-16 ani la b ie i) ; perioada de adolescent (postpubertal ) între 17 i 20 ani ; perioada de adult (maturitate): tinere e (între 21 ani i 30 ani) ; maturitate propriu-zis (între 31 i 65 ani) ;

-

perioada de b trâne e i senescen .

1

se produc într-un ritm foarte lent (una pe zi în primele 3-4 zile) i au ca rezultat o cre tere a raportului nucleo-citoplasmatic. Diviziunile de clivare nu prezint un sincronism în cea ce prive te timpul de desf urare. Dac axa de diviziune formeaz un unghi drept cu axa polar . în urma c ruia blastomerele se turtesc unele peste altele pentru a maximiza contactul intercelular. Procesul de compactare are ca rezultat apari ia unei diversit i celulare la nivelul zigotului. care are ca finalitate formarea discului embrionar unilaminar. Imediat dup fecundare se declan eaj procesul de segmenta ie (scindare. Dup fertilizare. O astfel de celul polar poate da na tere unor celule fiice diferite. În timpul tranzit rii tubei uterine. zigotul tranziteaz tuba uterin în aproximativ 72 ore. clivaj) în timpul c ruia zigotul sufer o serie de diviziuni mitotice. antepartum i se caracterizeaz prin procesul de segmentare al zigotului. Blastomerele vor avea dimensiuni din ce în ce mai mici. Acestea dispar la scurt timp dup p trunderea zigotului în cavitatea uterin . numite i diviziuni de scindare. astfel c zigotul î i p streaz volumul ini ial.PERIOADA DE ZIGOT (S PT MÂNA I) Perioada de zigot se mai nume te i faz premorfogenetic Cuprinde prima s pt mân de via i cuprinde totalitatea transform rilor suferite de zigot din momentul fecunda iei pân în momentul nida iei. iar în citoplasm apare o re ea de microfilamente i microtubuli spre fa a celulei care prive te în afara zigotului). deoarece în timpul segment rii nu se produce o cre tere celular între ciclurile de diviziune celular . acestea prezentând un pol apical ce prive te spre exteriorul zigotului i o fa bazolateral ce prive te spre interiorul zigotului. în func ie de orientarea axei de diviziune fa de axa polar a sa. la nivelul zigotului are loc un proces de compactare. în urma c rora rezult blastomerele de dimensiuni aproximativ egale. Aceste modific ri determin o polarizare a blastomerelor. Timpul cât zigotul tranziteaz tuba uterin este foarte important deoarece asigur sincronizarea între stadiile de dezvoltare ale acestuia i adapt rile morfologice ale endometrului în vederea nid rii. Începând din stadiul de 8 celule. una din celulele fiice va p stra elementele regiunii apicale a 2 . zigotul r mâne înconjurat de zona pellucida i corona radiata. prin apari ia unor celule cu dispozi ie asimetric a elementelor citoplasmatice (nucleul migreaz spre centrul embrionului. Segmenta ia Fertilizarea se produce în treimea distal a ampulei tubei uterine.

Spre sfâr itul zilei a 6-a blastocistul ader corespunz toare trofoblastului polar. Celulele trofoblastice care acoper embrioblastul formeaz trofoblastul polar. când zigotul p trunde în cavitatea uterin .epiblastul alc tuit de celule columnare. 140 m. Blastocistul unilaminar format la sfîr itul zilei a 4-a este liber în cavitatea uterin . care are ca rezultat apari ia a dou straturi celulare. începe s se acumuleze lichid (fie secretat de celulele trofoblastice. . Cealalt celul fiic va p stra regiunea i va fi o celul nepolar . bazal a celulei mam Dac axul de diviziune este paralel cu axul de polarizare a celulei. alc tuit din celule cuboidale mici i dispus între epiblast si cavitatea blastocistului. Locul de implantare este situat de obicei la nivelul mucoasei uterine care tapeteaz peretele posterior al uterului. În ziua a 6-a de la fecundare se produce o rearanjare celular la nivelul masei interne. Blastomerele periferice polare se divid mult mai rapid i vor forma masa celular extern sau trofoblastul.hipoblastul. dispuse sub forma unui disc aplatizat: . cele dou celule fiice rezultate vor fi la rândul lor polare. când blastocistul are o dimensiune de cca. butonul embrionar). care proiemin în cavitatea blastocistului. iar cele care delimiteaz cavitatea blastocistului formeaz trofoblastul mural. care exercit de mucoasa uterin o ac iune histiolitic cu zona asupra endometrului i declan eaz procesul de implantare (nidare). Morula este format din celule distincte din punct de vedere al fenotipului (polare nepolare) poate varia între 16:0 i 8:8. care la rândul s u va contribui la formarea placentei. 3 . numit cavitatea blastocistului.celulei mam i va fi la rândul s u o celul polar . În stadiul de 16 celule raportul dintre cele dou tipuri celulare (polare i (embrioblastul. La 3 zile de la fecundare. care în final se vor uni i vor forma o cavitate unic plin cu lichid. este format din 16 blastomere i poart numele de morul . Aceast cavitate este m rginit de celulele trofoblastice cu excep ia unei zone unde se afl masa celular intern alc tuit din celule formative i nepolare) i al localiz rii (superficiale i profunde). Lichidul acumulat determin o l rgire a spa iilor intercelulare. fie transportat de acestea din cavitatea uterin ) în interiorul morulei. Zona pellucida din jurul blastocistului dispare în ziua a 5-a. înainte de dispari ia zonei pellucida. Blastomerele nepolare se divid mult mai lent i au un înalt poten ial de dezvoltare dând na tere celulelor formative sau masei interne. În ziua a 4-a de la fecundare. care vor forma embrioblastul.

numit membran exocelomic (Heuser). Prin dispari ia celulelor care formeaz tavanul cavit ii amniotice primordiale se formeaz o cavitate trofo-epiblastic .un strat celular intern cu o intens activitate proliferativ ± citotrofoblastul. încât limita dintre celule este dificil de identificat. celule care vor forma tavanul cavit ii amniotice citotrofoblastul polar. la nivelul epiblastului se produce un fenomen de cavita ie care are ca rezultat formarea cavit ii amniotice primordiale. Aceste lacune se vor umple cu sânge matern prin erodarea capilarelor sinusoide din mucoasa uterin . peretele blastocistului va fi format din dou celulare: .Pe m sur ce blastocistul p trunde în mucoasa uterin . Prin urmare. Masa de sinci iotrofoblast acoper treptat toat suprafa a blastocistului odat ce acesta se afund în stratul compact al mucoasei uterine. pe m sur ce blastocistul se implanteaz . Pe m sur ce sinci iotrofoblastul cre te cantitativ.o mas celular sinci ial la exterior ± sinci iotrofoblastul. Tot în acest timp. straturi PERIOADA EMBRIONAR (S PT MÂNILE II ± VIII) S PT MÂNA A II-A Formarea discului embrionar didermic În ziua a 7-a. 4 . la nivelul s u apar o serie de mici cavit i care vor conflua pentru a forma lacunele sinci iotrofoblastului (stadiul lacunar de dezvoltare a trofoblastului). moment în care se stabile te circula ia uteroplacentar . În ziua a 9-a de la fecundare se definitiveaz formarea cavit ii amniotice definitive prin proliferarea i evaginarea celulelor epiblastice de la nivelul marginii discului i o va separa de embrionar. iar celulele care rezult sufer un proces de fuzionare astfel . trofoblastul din zona de contact prolifereaz rapid. care este mai gros la nivelul polului de implantare al blastocistului. delimitat inferior de discul embrionar i superior de citotrofoblastul polar. Aceste celule poart numele de amnioblaste. rezultând o mas citoplasmatic cu nuclei dispersa i în ea. care poart numele de sinci iotrofoblast. de la nivelul marginilor discului embrionar începe s se formeze prin proliferarea celulelor hipoblastului (epiblastului dup unii autori) o membran fin format dinr-un singur strat de celule turtite. .

Mezoblastul care tapeteaz cavitatea amniotic formeaz somatopleura extraembrionar . f r a avea tr s turi care s permit identificarea viitoarelor extermit i (cefalic . Aceste structuri poart primare. Celulele endometriale devin poliedrice i se încarc cu glicogen i lipide. care va forma împreun discul zon embrionar i cele dou cavit i ale sale mai pu in o zon ingust . spa iile intercelulare sunt l rgite de un con inut lichidian extravazat din celule. Toate aceste modific ri caracterizeaz transformarea decidual a endometrului. Prin delaminarea celulelor mezoblastului extraembrionar se formeaz o serie de cavit i la nivelul acestuia care vor conflua i vor da na tere unei cavit i unice numite celom extraembrionar sau cavitate corionic . care leag discul formeaz pediculul de fixa ie sau pediculul embrionar. va gâtui vezicula ombilical primitiv care. În acest stadiu de dezvoltare. Prima modificare la nivelul discului embrionar este reprezentat de apari ia unei îngro ri regionale la nivelul hipoblastului. celulele trofoblastului încep s prolifereze local i s formeze coloane celulare înconjurate de sinci iotrofoblast. Aceste celule vor forma mezoblastul extraembrionar care va separa discul embrionar i cele dou cavit i ale sale de stratul profund al trofoblastului. iar submucoasa este edema iat . iar ulterior cuprinde endometrul în totalitate. discul embrionar didermic este simetric i rotund.Aceasta va înconjura cavitatea blastocistului i o va separa de citotrofoblast transformândo în cavitate exocelomic sau vezicul ombilical primitiv . care are loc ini ial la locul de implantare. Totodat . Celomul extraembrionar înconjoar embrionar de stratul citotrofoblastic. Pe m sur ce cavitatea corionic cre te în volum. iar locul de perforare al endometrului este acoperit printr-un dop de fibrin . respectiv cu epiblastul 5 caudal ). printr-un proces de reducere a volumului se va transforma în vezicul ombilical secundar sau definitiv . În acest stadiu al dezvolt rii blastocistul a p truns în totalitate în mucoasa uterin . Partea eliminat din vezicula ombilical primitiv poate persista în cavitatea corionic sub forma chisturilor exocelomice. Aceste dou foi e mezoblastice se continu una cu alta la nivelul marginii discului embrionar unde formeaz o zon de jonc iune. Între membrana exocelomic i stratul citotrofoblastic se formeaz un spa iu reticular în care vor migra celule rezultate prin proliferarea epiblastului de la nivelul marginilor discului embrionar. iar cel care tapeteaz vezicula ombilical formeaz splahnopleura extraembrionar . Mezoblastul extraembrionar din aceast formarea cordonului ombilical. iar mai târziu va contribui la numele de vilozit i .

Celulele epiblastului embrionar de la nivelul liniei primitive încep s prolifereze intens i s migreze între cele dou foi e ale embrionului didermic. Linia primitiv se termin la extremitatea cefalic cu o proeminen gastrula ie. posterior i anterior la nivelul discului embrionar formând mezodermul intraembrionar.supraiacent placa precordal . mezoderm i endoderm). prin apari ia unei noi foi e embrionare. permite trasarea axului craniocaudal al discului embrionar. în evolu ia sarcinii existând posibilitatea producerii unor hemoragii severe. proces numit invaginare. S PT MÂNA A III-A Gastrula ia În s pt mâna a treia de dezvoltare la nivelul discului embrionar au loc o serie de deplas ri celulare. Implantarea se poate produce i în alte zone decât mucoasa uterin . Odat cu apari ia pl cii precordale discul embrionar cap t o form ovalar cu axul lung cranio-caudal. În acela i timp. în special la nivelul peretelui posterior al acestuia. Astfel. Blastocistul se implanteaz în mod normal în mucoasa uterin de la nivelul corpului uterin. Totalitatea acestor transform ri i migr ri celulare poart extremitatea cefalic mai voluminoas . zon care formeaz linia numit nod primitiv . foi a mijlocie a discului embrionar tridermic. Celulele epiblastice de la nivelul liniei primitive migreaz lateral. iar în urma acesteia discul embrionar tridermic cap t un aspect piriform cu 6 . anse intestinale). Placa precordal se diferen iaz în viitoarea regiune cefalic a discului embrionar i împreun cu pediculul de fixa ie. a acestuia. Celulele epiblastice r mase vor forma ectodermul embrionar. Implantarea blastocistului în vecin tatea orificiului intern al colului uterin constituie cauza apari iei placentei praevia. Schimbarea formei discului embrionar este înso it de apari ia unei zone proliferative a ectoblastului embrionar în regiunea caudal primitiv (Hensen). situa ii întâlnite în cazul sarcinilor ectopice sau extrauterine. ovar. Acestea au ca rezultat transformarea discului embrionar didermic (format din epiblast i hipoblast) în disc embrionar tridermic (format din ectoderm.mezodermul numele de intraembrionar. implantarea se poate produce la nivelul tubelor uterine sau cavit ii abdominale (excava ia recto-uterin . o parte din celulele migrate de la nivelul liniei primitive înlocuiesc celulele hipoblastice prin împingerea acestora c tre pere ii veziculei ombilicale i formeaz astfel endodermul embrionar.

Odat cu formarea notocordului.i splahnopleurei extraembrionare). Îndep rtarea experimental a nodului primitiv are ca efect absen a form rii notocordului i declan rii neurula iei. un cordon celular care ajunge pân la nivelul marginii caudale a pl cii precordale. epiblastul d na tere celor trei foi e germinale i prin urmare. prin dispari ia celulelor care formeaz podeaua canalului notocordal i a celulelor endodermice subiacente. în urma procesului de gastrula ie. între ectoderm i endoderm. Tot acum. Mezodermul extraembrionar care tapeteaz citotrofoblastul p trunde în centrul vilozit ilor primare ale trofoblastului i le transform în vilozit i secundare. Mezodermul migrat cranial de placa precordal va forma aria cardiogen care va da na tere cordului i pericardului. de la nivelul nodului primitiv ia na tere procesul notocordal. într-o zon care va forma membrana cloacal . Discul embrionar r mâne format din dou foi e (ectoi endoderm) doar la nivelul pl cii precordale (viitoarea membran orofaringan ) i caudal de linia primitiv . vezicula ombilical trimite un diverticul mic care p trunde în grosimea pediculului de fixa ie pentru a forma alantoida. Ulterior. Odat cu apari ia acestor vase. mezodermul lateral situat între mezodermul intermediar i zona jonc ional a mezodermului extraembrionar. La sfâr itul s pt mânii a treia. Prin proliferarea celulelor endodermice se reface tavanul veziculei ombilicale la nivelul notocordului i se va închide canalul neurenteric. Se stabile te asfel o comunicare între cavitatea amniotic numit i vezicula ombilical la nivelul nodului primitiv. Notocordul devine astfel un cordon celular situat în axul discului embrionar. Mezodermul intraembrionar se extinde pân la marginile discului embrionar unde vine în contact cu zona de jonc iune a mezodermului extraembrionar (locul de unire al somato. Capilarele vilozitare stabilesc contact cu cele de 7 . Concomitent cu aceste transform ri. mezodermul intraembrionic se organizeaz în trei zone distincte: mezodermul paraxial situat imediat lateral de notocord i placa neural . vilozit ile secundare se transform în vilozit i placentare ter iare. procesul notocordal sufer un proces de tunelizare formându-se astfel canalul notocordal care comunic ini ial cu cavitatea amniotic la nivelul nodului primitiv. Ajuns în vecin tatea pl cii precordale.Se observ c . canal neurenteric. restul canalului notocordal devine parte constituent a tavanului vezicii ombilicale. flancat de celulele mezodermice migrate de la nivelul liniei primitive. celulele mezodermale de la nivelul vilozit ilor secundare dau na tere vaselor capilare vilozitare. tuturor esuturilor i organelor embrionului. mezodermul intermediar situat lateral de precedentul.

i restul ectodermului vor da i na tere crestelor neurale. peretelui veziculei viteline. a a zisa Äinduc ie neural ´ exercitat de nodul primitiv i notocord este de fapt o supresie a diferen ierii neurale a ectodermului. Studiile recente au ar tat c evolu ia normal a ectodermului este spre diferen ierea neural . Când discul se plicatureze. endoderm). au rol inductor al transform rii neurale a ectodermului. nu c tre diferen ierea epidermal . mezo-. în formare. linie primitiv sufer un proces de regresie care are ca efect dispari ia complet a sa. Este întâlnit frecvent la feti e (75% din cazuri) i se poate transforma malign dac nu este diagnosticat i tratat în timp util. Notocordul are influen inductoare asupra ectodermului supraiacent. schi a viitorului sistem nervos central. Deoarece linia primitiv d na tere la cele trei tipuri celulare embrionare (ecto-. Prin adâncirea an ului neural. iar prin acestea cu sistemul circulator intraembrionar. Literatura clasic consider c nodul primitiv i derivatul s u. Prin urmare. Pe m sur ce cre te. Neurula ia Dup formarea notocordului. Celulele de la nivelul jonc iunii dintre placa neural formeaz plicile neurale. teratomul sacrococcigian este o tumor benign care con ine derivate ale celor trei tipuri celulare. care delimiteaz tubului neural. Persisten a por iunii caudale a liniei terminale are ca rezultat apari ia unei anomalii congenitale a nou-n scutului numit teratom sacrococcigian. Formarea celulelor germinale primordiale Celulele germinale primordiale se formeaz în perioada gastrula iei din por iunea caudal a liniei primitive (pân acum se considera c celulele germinale primordiale iau na tere din hipoblastul veziculei ombilicale i alantoidei). notocordul.la nivelul pediculului de fixa ie. pân la nivelul crestelor genitale. aceste celule vor migra dealungul alantoidei i intestinului posterior. plicile neurale vin în contact unele cu altele i încep s fuzioneze dând na tere astfel 8 . Aceste celule cu în l imea mai mare vor formea placa neural . care sufer o serie de transform ri celulare având ca rezultat apari ia neuroblastelor. marginile pl cii neurale se evagineaz an ul neural. Se pare c celulele germinale primordiale r mân sechestrate la nivelul mezoblastului extraembrionar al extremit ii caudale a embrionului pân embrionar începe s la definitivarea procesului de gastrula ie.

Astfel. 5 somite sacrale i 8-10 somite coccigiene. Urmeaz apoi 8 somite cervicale. hr nirea celulelor nervoase ale tubului neural este realizat de lichidul amniotic. în final formându-se 42-45 perechi de somite. Por iunea ventromedial a somitei 9 . mielomeningocelul). mezencefalul i prozencefalul i reprezint prima schi a viitorului encefal. celulele jonc iunii neuroectodermice vor forma creasta neural . Atâta timp cât neuroporii sunt prezen i. Defectele de închidere a neuroporilor au ca rezultat apari ia unor anomalii congenitale. Procesul de segmentare a mezodermului paraxial debuteaz la sfâr itul s pt mânii a treia i începutul s pt mânii a patra în dreptul veziculei rombencefalice i se continuu atât în sens cranial cât i în sens caudal odat cu cre terea în lungime a embrionului. Defectul de închidere a neuroporului rostral duce la apari ia anencefaliei. datorat unor dilata ii (veziculele cerebrale primare). meningocelul. Închiderea neuroporilor coincide cu stabilirea unei circula ii sanguine la nivelul tubului neural. sistemul nervos are aspectul unui tub cu o por iune caudal efilat (cordonul medular) i o por iune rostral voluminoas . care r mâne în contact cu lichidul amniotic. 5 somite lombare. Dup închiderea neuroporilor. 12 somite toracale. în urma c ruia creasta neural i tubul neural vor fi separate de cavitatea amnitic printr-un strat de celule ectodermice.Formarea tubului neural începe din viitoarea regiune cervical a embrionului i continu c tre ambele extremit i ale an ului neural. iar neuroporul caudal în ziua a 27-a. Tubul neural comunic cu cavitatea amniotic prin dou orificii: neuroporul rostral i neuroporul caudal. spina bifida este o anomalie congenital datorat defectului de închidere a neuroporului caudal. Severitatea acestei anomalii depinde de lungimea i pozi ia defectului de închidere a tubului neural (spina bifida ocult . Primele 4-5 perechi de somite vor participa la formarea craniului osos i poart numele de somite occipitale. Neuroporul anterior se închide în ziua a 25-a. Prin unirea plicilor neurale. anomalie congenital letal datorat degener rii encefalului. Aceste vezicule formeaz rombencefalul. Urmeaz un proces de proliferare a celulelor ectodermice din vecin tate. la nivelul acestuia din urm are loc un proces de segmentare prin apari ia unor an uri transversale care îl separ în blocuri prismatice numite somite. Formarea somitelor Dup formarea notocordului i mezodermului intraembrionar paraxial. Somitele con in ini ial o cavitate central tranzitorie (miocelul) care se oblitereaz rapid prin proliferare celulelor din peretele s u.

Din miotoame se vor forma majoritatea mu chilor stria i ai corpului. Formarea celomului intraembrionar Odat cu formarea somitelor. Prin urmare. ini ial plat i oval în stadiul bilaminar. Acestea cresc în volum i se unesc unele cu altele pentru a forma o cavitate unic în grosimea mezodermului lateral. în mezodermul din regiunea precordial se diferen iaz o serie de cavit i care vor conflua pentru a forma schi a celomului intraembrionar. în dreptul lor apar o serie de cavit i în mezodermul lateral. iar apoi piriform în stadiul trilaminar. Procesele de curbare ale discului embrionar Discul embrionar. Prin formarea acestei cavit i.i schimbe forma datorit diferen elor între ratele de cre tere a dezvolt rii diferitelor zone embrionare. mezodermul lateral este împ r it într-un strat acoperit de ectoderm (numit somatopleur intraembrionar ) i un strat ce acoper endodermul (numit splahnopleur intraembrionar ). care comunic cu celomul extraembrionar prin dou canale pleuroperitoneale (ducte celomice) situate de-o parte i de alta a discului embrionar în mezodermul lateral. Aceste diferen e între ratele de cre tere au ca rezultat plicaturarea discului embrionar în sens cranio-caudal. Inflexiunea discului 10 cavit i de la nivelul mezodermului lateral se formeaz celomul intraembrionar. Con inutul lichidian al celomului extraembrionar p trunde în interiorul discului embrionar în urma stabilirii comunic rii dintre celomul intra.i extraembrionar la nivelul marginilor laterale ale discului embrionar. celomul intraembrionar va avea o cavitate pericardic primitiv situat în regiunea cardiogen . iar în urma acestui proces se stabile te o comunicare între celomul intra.formeaz sclerotomul. Somatopleura i unirea cu cele dou i bra ele pe p r ile i splahnopleura intraembrionar se continu la nivelul zonei de jonc iune cu corespondentele lor extraembrionare. începe s . Celomul intraembrionar va sta la baza form rii cavit ilor . datorat apari iei somitelor. Prin m rirea cavit ii din regiunea precordial form de potcoav cu por iunea central în regiunea precordial pericardice. pleurale i peritoneale. Zona jonc ional de la nivelul mezodermului lateral va fi str puns prin m rirea de volum a celomului intraembrionar. în special datorit sistemului nervos central i în sens lateral. Por iunea dorsolateral a somitei formeaz dermomiotomul care va da na tere miotomului i dermatomului. care st la baza form rii scheletului axial. Pe m sur ce se formeaz somitele.i extraembrionar i contribuie la hr nirea embrionului pân la stabilirea circula iei sanguine. cavitate în laterale ale discului embrionar.

Din ectodermul general al corpului se vor forma: stratul epidermic al tegumentului.embrionar în sens cranio-caudal are ca rezultat apari ia plicii amniotice cefalice i plicii amniotice caudale. Partea cranial a vezicii ombilicale. pl cii neurale. În urma plicatur rii cranio-caudale. celulele care tapeteaz ductele i celulele mioepiteliale ale glandelor sudoripare. Por iunea din vezicula ombilical incorporat de corpul embrionar în timpul acestui proces va da na tere intestinului mijlociu. endodermul i mezodermul. încorporat între plica amniotic cefalic i discul embrionar va forma intestinul anterior sau cefalic. marginile discului embrionar se apropie i fuzioneaz . Zona cardiogen va ajunge în regiunea toracic a a capului. Prin cre terea plicilor amniotice laterale. gâtului embrionului. o parte din vezicula ombilical este incorporat între acestea i apoi în interiorul embrionului i va contribui la formarea tubului digestiv. iar caudal de aceasta va ajunge septul transvers. formând pere ii laterali i ventrali ai corpului embrionului. Derivatele foi elor embrionare În stadiile timpurii ale dezvolt rii embrionare. membrana orofaringian . celulele embrionare alc tuiesc dou tipuri fundamentale de esuturi: epitelial i mezenchimatos. sebacee i mamare. iar inflexiunea lateral duce la formarea plicilor amniotice laterale. esutul epitelial formeaz cele trei foi e embrionare: ectodermul. Acesta se termin în fund de sac dilatat (cloac ) la nivelul membranei cloacale. crestelor neurale. care se termin în fund de sac la nivelul membranei orofaringiene. Partea caudal a vezicii ombilicale este incorporat în corpul embrionului prin cre terea plicii amniotice caudale i va forma intestinul posterior sau caudal. forma iune mezodermal care va participa la separarea cavit ii toracice de cavitatea abdominal . foliculii pilo i i unghiile. Ectodermul va da na tere: ectodermului general al corpului. Mezoblastul migrat cranial de membrana orofaringian va forma zona cardiogen cardiogen i septul transvers. celulele secretoare. 11 . zona i septul transvers vor ajunge ventral i vor contribui la formarea fe ei ventrale i torcelui. Prin cre terea acestor plici. care r mâne în continuare în comunicare cu vezicula ombilical prin canalul ombilical. placodelor ectodermale.

vaselor limfatice. celulele retinei. ficatului.V. epiteliul cavit ii orale i al glandelor salivare. timusului. glandelor salivare submandibular sublingual . neuronii sistemului nervos central. tiroidei. ganglionilor nervilor spinali i cranieni (III.VIII. Mezodermul va da na tere: esuturilor conjunctive. neurohipofiza. esutului conjunctiv al glandelor salivare. epiteliului vezicii urinare. celulelor secretore de calcitonin . epiteliul cavit ii timpanice. urechii interne i cristalinului. o parte din celulele sistemului APUD. tubei auditive. adenohipofiza. pancreasului. paratiroidelor. Din placa neural se vor forma: Ectodermul crestelor neurale va da na tere: Placodele ectodermale vor da na tere epiteliului olfactiv. vaselor de sânge. celulelor Scwann i leptomeningelui (pia mater i arahnoida). celulelor de tip I la nivelul glomusului carotic. tiroidei i epifizei. mu chilor netezi i dermului de la nivelul capului i gâtului. celulelor pigmentare de la nivelul epidermului. lacrimale. emailului dentar. irisului. 12 i . amigdalei palatine.IX. epiteliul por iunii terminale a canalului anal i uretei. celulele gliale. elementelor figurate ale sângelui.X). timusului. celulele sistemului APUD. conjunctivei i glandelor lacrimale. Endodermul va da na tere: epiteliului tractului digestiv i respirator. celulele ependimare i ale plexurilor coroidiene. epiteliul cavit ii nazale i sinusurilor paranazale. uretrei i par ial al vaginei.- epiteliile corneei. corpul i procesele ciliare. esutului muscular striat i neted. esutului adipos. cartilaginoase i osoase. ganglionilor simpatici i parasimpatici. medulosuprarenalei.

rinichiului. seroaselor pericardic .- cordului. pleural i peritoneal . dentinei i cementului dentar. 13 . corticosuprarenalei. glandelor genitale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful