P. 1
Embriologie 2

Embriologie 2

|Views: 120|Likes:
Published by Rodica Dot

More info:

Published by: Rodica Dot on Jan 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/02/2012

pdf

text

original

ETAPELE DEZVOLT RII ORGANISMULUI UMAN Dezvoltarea organismului uman cuprinde urm toarele etape i perioade: Etapa prenatal

(antepartum) cu urm toarele perioade: perioada preembrionar reprezentat de gametogenez i îns mân are; perioada de zigot sau prima s ptîmân de dezvoltare. Cuprinde fecundarea, segmentarea i formarea discului embrionar unilaminar (monodermic) ; perioada embrionar (embriogeneza) caracterizat de formarea embrionului i apari ia primordiilor organelor, este reprezentat s pt mâna a 2-a i s pt mâna a 8-a ; perioada fetal (organogeneza) dureaz pân la sfâr itul lunii a 9-a i este caracterizat n scutului; Etapa postnatal (postpartum), care cuprinde : perioada de copil rie prima copil rie (0-3 ani): perioada perinatal (prima s pt mân postpartum) ; perioada de nou-n scut (pân postpartum) ; perioada de sugar (primul an de via perioada de copil mic (1-3 ani) ; postpartum) ; la sfâr itul primei luni de via de totalitatea proceselor de morfoi histiogenez prin care primordiile de organe dau na tere tuturor sistemelor func ionale ale noude intervalul cuprins între

a doua copil rie (3 ± 6/7 ani) ; a treia copil rie (6/7 ani ± 12 ani pentru fete i 6/7 ani -14 ani pentru b ie i);

perioada pubert ii (între 12-16 ani la fete i 14-16 ani la b ie i) ; perioada de adolescent (postpubertal ) între 17 i 20 ani ; perioada de adult (maturitate): tinere e (între 21 ani i 30 ani) ; maturitate propriu-zis (între 31 i 65 ani) ;

-

perioada de b trâne e i senescen .

1

acestea prezentând un pol apical ce prive te spre exteriorul zigotului i o fa bazolateral ce prive te spre interiorul zigotului. Diviziunile de clivare nu prezint un sincronism în cea ce prive te timpul de desf urare. Segmenta ia Fertilizarea se produce în treimea distal a ampulei tubei uterine. Acestea dispar la scurt timp dup p trunderea zigotului în cavitatea uterin . Imediat dup fecundare se declan eaj procesul de segmenta ie (scindare. Blastomerele vor avea dimensiuni din ce în ce mai mici. în urma c ruia blastomerele se turtesc unele peste altele pentru a maximiza contactul intercelular. antepartum i se caracterizeaz prin procesul de segmentare al zigotului. Timpul cât zigotul tranziteaz tuba uterin este foarte important deoarece asigur sincronizarea între stadiile de dezvoltare ale acestuia i adapt rile morfologice ale endometrului în vederea nid rii. zigotul r mâne înconjurat de zona pellucida i corona radiata. Aceste modific ri determin o polarizare a blastomerelor. una din celulele fiice va p stra elementele regiunii apicale a 2 . O astfel de celul polar poate da na tere unor celule fiice diferite. astfel c zigotul î i p streaz volumul ini ial. Procesul de compactare are ca rezultat apari ia unei diversit i celulare la nivelul zigotului. iar în citoplasm apare o re ea de microfilamente i microtubuli spre fa a celulei care prive te în afara zigotului). deoarece în timpul segment rii nu se produce o cre tere celular între ciclurile de diviziune celular . care are ca finalitate formarea discului embrionar unilaminar. se produc într-un ritm foarte lent (una pe zi în primele 3-4 zile) i au ca rezultat o cre tere a raportului nucleo-citoplasmatic. prin apari ia unor celule cu dispozi ie asimetric a elementelor citoplasmatice (nucleul migreaz spre centrul embrionului. la nivelul zigotului are loc un proces de compactare. zigotul tranziteaz tuba uterin în aproximativ 72 ore. în urma c rora rezult blastomerele de dimensiuni aproximativ egale. Începând din stadiul de 8 celule.PERIOADA DE ZIGOT (S PT MÂNA I) Perioada de zigot se mai nume te i faz premorfogenetic Cuprinde prima s pt mân de via i cuprinde totalitatea transform rilor suferite de zigot din momentul fecunda iei pân în momentul nida iei. Dac axa de diviziune formeaz un unghi drept cu axa polar . Dup fertilizare. În timpul tranzit rii tubei uterine. în func ie de orientarea axei de diviziune fa de axa polar a sa. numite i diviziuni de scindare. clivaj) în timpul c ruia zigotul sufer o serie de diviziuni mitotice.

În stadiul de 16 celule raportul dintre cele dou tipuri celulare (polare i (embrioblastul. butonul embrionar). În ziua a 6-a de la fecundare se produce o rearanjare celular la nivelul masei interne. când blastocistul are o dimensiune de cca. Blastomerele periferice polare se divid mult mai rapid i vor forma masa celular extern sau trofoblastul. fie transportat de acestea din cavitatea uterin ) în interiorul morulei. este format din 16 blastomere i poart numele de morul . 3 .epiblastul alc tuit de celule columnare. Lichidul acumulat determin o l rgire a spa iilor intercelulare. . Cealalt celul fiic va p stra regiunea i va fi o celul nepolar . care exercit de mucoasa uterin o ac iune histiolitic cu zona asupra endometrului i declan eaz procesul de implantare (nidare). alc tuit din celule cuboidale mici i dispus între epiblast si cavitatea blastocistului.hipoblastul.celulei mam i va fi la rândul s u o celul polar . În ziua a 4-a de la fecundare. iar cele care delimiteaz cavitatea blastocistului formeaz trofoblastul mural. Aceast cavitate este m rginit de celulele trofoblastice cu excep ia unei zone unde se afl masa celular intern alc tuit din celule formative i nepolare) i al localiz rii (superficiale i profunde). numit cavitatea blastocistului. cele dou celule fiice rezultate vor fi la rândul lor polare. care în final se vor uni i vor forma o cavitate unic plin cu lichid. care vor forma embrioblastul. Blastocistul unilaminar format la sfîr itul zilei a 4-a este liber în cavitatea uterin . Morula este format din celule distincte din punct de vedere al fenotipului (polare nepolare) poate varia între 16:0 i 8:8. când zigotul p trunde în cavitatea uterin . dispuse sub forma unui disc aplatizat: . Blastomerele nepolare se divid mult mai lent i au un înalt poten ial de dezvoltare dând na tere celulelor formative sau masei interne. începe s se acumuleze lichid (fie secretat de celulele trofoblastice. înainte de dispari ia zonei pellucida. bazal a celulei mam Dac axul de diviziune este paralel cu axul de polarizare a celulei. Celulele trofoblastice care acoper embrioblastul formeaz trofoblastul polar. care la rândul s u va contribui la formarea placentei. care proiemin în cavitatea blastocistului. care are ca rezultat apari ia a dou straturi celulare. Spre sfâr itul zilei a 6-a blastocistul ader corespunz toare trofoblastului polar. La 3 zile de la fecundare. 140 m. Zona pellucida din jurul blastocistului dispare în ziua a 5-a. Locul de implantare este situat de obicei la nivelul mucoasei uterine care tapeteaz peretele posterior al uterului.

la nivelul s u apar o serie de mici cavit i care vor conflua pentru a forma lacunele sinci iotrofoblastului (stadiul lacunar de dezvoltare a trofoblastului).un strat celular intern cu o intens activitate proliferativ ± citotrofoblastul. iar celulele care rezult sufer un proces de fuzionare astfel . 4 . Prin urmare. Aceste celule poart numele de amnioblaste. peretele blastocistului va fi format din dou celulare: . care este mai gros la nivelul polului de implantare al blastocistului. Pe m sur ce sinci iotrofoblastul cre te cantitativ. straturi PERIOADA EMBRIONAR (S PT MÂNILE II ± VIII) S PT MÂNA A II-A Formarea discului embrionar didermic În ziua a 7-a.o mas celular sinci ial la exterior ± sinci iotrofoblastul. pe m sur ce blastocistul se implanteaz . Prin dispari ia celulelor care formeaz tavanul cavit ii amniotice primordiale se formeaz o cavitate trofo-epiblastic . . Masa de sinci iotrofoblast acoper treptat toat suprafa a blastocistului odat ce acesta se afund în stratul compact al mucoasei uterine. care poart numele de sinci iotrofoblast. Aceste lacune se vor umple cu sânge matern prin erodarea capilarelor sinusoide din mucoasa uterin . În ziua a 9-a de la fecundare se definitiveaz formarea cavit ii amniotice definitive prin proliferarea i evaginarea celulelor epiblastice de la nivelul marginii discului i o va separa de embrionar. la nivelul epiblastului se produce un fenomen de cavita ie care are ca rezultat formarea cavit ii amniotice primordiale. delimitat inferior de discul embrionar i superior de citotrofoblastul polar.Pe m sur ce blastocistul p trunde în mucoasa uterin . moment în care se stabile te circula ia uteroplacentar . încât limita dintre celule este dificil de identificat. celule care vor forma tavanul cavit ii amniotice citotrofoblastul polar. trofoblastul din zona de contact prolifereaz rapid. rezultând o mas citoplasmatic cu nuclei dispersa i în ea. de la nivelul marginilor discului embrionar începe s se formeze prin proliferarea celulelor hipoblastului (epiblastului dup unii autori) o membran fin format dinr-un singur strat de celule turtite. Tot în acest timp. numit membran exocelomic (Heuser).

Totodat . Între membrana exocelomic i stratul citotrofoblastic se formeaz un spa iu reticular în care vor migra celule rezultate prin proliferarea epiblastului de la nivelul marginilor discului embrionar. Mezoblastul care tapeteaz cavitatea amniotic formeaz somatopleura extraembrionar . Prin delaminarea celulelor mezoblastului extraembrionar se formeaz o serie de cavit i la nivelul acestuia care vor conflua i vor da na tere unei cavit i unice numite celom extraembrionar sau cavitate corionic . În acest stadiu al dezvolt rii blastocistul a p truns în totalitate în mucoasa uterin . printr-un proces de reducere a volumului se va transforma în vezicul ombilical secundar sau definitiv . iar cel care tapeteaz vezicula ombilical formeaz splahnopleura extraembrionar . f r a avea tr s turi care s permit identificarea viitoarelor extermit i (cefalic . Aceste structuri poart primare. Celulele endometriale devin poliedrice i se încarc cu glicogen i lipide. care va forma împreun discul zon embrionar i cele dou cavit i ale sale mai pu in o zon ingust . discul embrionar didermic este simetric i rotund. În acest stadiu de dezvoltare. Pe m sur ce cavitatea corionic cre te în volum. Prima modificare la nivelul discului embrionar este reprezentat de apari ia unei îngro ri regionale la nivelul hipoblastului. Partea eliminat din vezicula ombilical primitiv poate persista în cavitatea corionic sub forma chisturilor exocelomice. care are loc ini ial la locul de implantare. Celomul extraembrionar înconjoar embrionar de stratul citotrofoblastic. va gâtui vezicula ombilical primitiv care. iar mai târziu va contribui la numele de vilozit i . spa iile intercelulare sunt l rgite de un con inut lichidian extravazat din celule. respectiv cu epiblastul 5 caudal ). Mezoblastul extraembrionar din aceast formarea cordonului ombilical. celulele trofoblastului încep s prolifereze local i s formeze coloane celulare înconjurate de sinci iotrofoblast. care leag discul formeaz pediculul de fixa ie sau pediculul embrionar. Toate aceste modific ri caracterizeaz transformarea decidual a endometrului. iar submucoasa este edema iat . Aceste celule vor forma mezoblastul extraembrionar care va separa discul embrionar i cele dou cavit i ale sale de stratul profund al trofoblastului.Aceasta va înconjura cavitatea blastocistului i o va separa de citotrofoblast transformândo în cavitate exocelomic sau vezicul ombilical primitiv . iar ulterior cuprinde endometrul în totalitate. iar locul de perforare al endometrului este acoperit printr-un dop de fibrin . Aceste dou foi e mezoblastice se continu una cu alta la nivelul marginii discului embrionar unde formeaz o zon de jonc iune.

permite trasarea axului craniocaudal al discului embrionar. proces numit invaginare. Totalitatea acestor transform ri i migr ri celulare poart extremitatea cefalic mai voluminoas . zon care formeaz linia numit nod primitiv . Blastocistul se implanteaz în mod normal în mucoasa uterin de la nivelul corpului uterin. ovar. Celulele epiblastice de la nivelul liniei primitive migreaz lateral. mezoderm i endoderm). o parte din celulele migrate de la nivelul liniei primitive înlocuiesc celulele hipoblastice prin împingerea acestora c tre pere ii veziculei ombilicale i formeaz astfel endodermul embrionar. Implantarea blastocistului în vecin tatea orificiului intern al colului uterin constituie cauza apari iei placentei praevia. Acestea au ca rezultat transformarea discului embrionar didermic (format din epiblast i hipoblast) în disc embrionar tridermic (format din ectoderm. Schimbarea formei discului embrionar este înso it de apari ia unei zone proliferative a ectoblastului embrionar în regiunea caudal primitiv (Hensen). în evolu ia sarcinii existând posibilitatea producerii unor hemoragii severe. foi a mijlocie a discului embrionar tridermic. S PT MÂNA A III-A Gastrula ia În s pt mâna a treia de dezvoltare la nivelul discului embrionar au loc o serie de deplas ri celulare. Implantarea se poate produce i în alte zone decât mucoasa uterin . anse intestinale). posterior i anterior la nivelul discului embrionar formând mezodermul intraembrionar. implantarea se poate produce la nivelul tubelor uterine sau cavit ii abdominale (excava ia recto-uterin . Celulele epiblastului embrionar de la nivelul liniei primitive încep s prolifereze intens i s migreze între cele dou foi e ale embrionului didermic. În acela i timp. a acestuia. situa ii întâlnite în cazul sarcinilor ectopice sau extrauterine. Linia primitiv se termin la extremitatea cefalic cu o proeminen gastrula ie.mezodermul numele de intraembrionar. prin apari ia unei noi foi e embrionare. în special la nivelul peretelui posterior al acestuia.supraiacent placa precordal . iar în urma acesteia discul embrionar tridermic cap t un aspect piriform cu 6 . Odat cu apari ia pl cii precordale discul embrionar cap t o form ovalar cu axul lung cranio-caudal. Celulele epiblastice r mase vor forma ectodermul embrionar. Astfel. Placa precordal se diferen iaz în viitoarea regiune cefalic a discului embrionar i împreun cu pediculul de fixa ie.

Mezodermul intraembrionar se extinde pân la marginile discului embrionar unde vine în contact cu zona de jonc iune a mezodermului extraembrionar (locul de unire al somato. Capilarele vilozitare stabilesc contact cu cele de 7 . tuturor esuturilor i organelor embrionului. Odat cu formarea notocordului. canal neurenteric. între ectoderm i endoderm. Ajuns în vecin tatea pl cii precordale. în urma procesului de gastrula ie.i splahnopleurei extraembrionare). de la nivelul nodului primitiv ia na tere procesul notocordal. Discul embrionar r mâne format din dou foi e (ectoi endoderm) doar la nivelul pl cii precordale (viitoarea membran orofaringan ) i caudal de linia primitiv . Prin proliferarea celulelor endodermice se reface tavanul veziculei ombilicale la nivelul notocordului i se va închide canalul neurenteric. mezodermul lateral situat între mezodermul intermediar i zona jonc ional a mezodermului extraembrionar. Odat cu apari ia acestor vase. prin dispari ia celulelor care formeaz podeaua canalului notocordal i a celulelor endodermice subiacente. Se stabile te asfel o comunicare între cavitatea amniotic numit i vezicula ombilical la nivelul nodului primitiv. restul canalului notocordal devine parte constituent a tavanului vezicii ombilicale. Concomitent cu aceste transform ri.Se observ c . vezicula ombilical trimite un diverticul mic care p trunde în grosimea pediculului de fixa ie pentru a forma alantoida. într-o zon care va forma membrana cloacal . mezodermul intraembrionic se organizeaz în trei zone distincte: mezodermul paraxial situat imediat lateral de notocord i placa neural . celulele mezodermale de la nivelul vilozit ilor secundare dau na tere vaselor capilare vilozitare. La sfâr itul s pt mânii a treia. flancat de celulele mezodermice migrate de la nivelul liniei primitive. procesul notocordal sufer un proces de tunelizare formându-se astfel canalul notocordal care comunic ini ial cu cavitatea amniotic la nivelul nodului primitiv. un cordon celular care ajunge pân la nivelul marginii caudale a pl cii precordale. Mezodermul migrat cranial de placa precordal va forma aria cardiogen care va da na tere cordului i pericardului. Notocordul devine astfel un cordon celular situat în axul discului embrionar. epiblastul d na tere celor trei foi e germinale i prin urmare. Mezodermul extraembrionar care tapeteaz citotrofoblastul p trunde în centrul vilozit ilor primare ale trofoblastului i le transform în vilozit i secundare. Tot acum. mezodermul intermediar situat lateral de precedentul. vilozit ile secundare se transform în vilozit i placentare ter iare. Ulterior. Îndep rtarea experimental a nodului primitiv are ca efect absen a form rii notocordului i declan rii neurula iei.

Literatura clasic consider c nodul primitiv i derivatul s u. au rol inductor al transform rii neurale a ectodermului. schi a viitorului sistem nervos central. Prin urmare. nu c tre diferen ierea epidermal . notocordul. i restul ectodermului vor da i na tere crestelor neurale. aceste celule vor migra dealungul alantoidei i intestinului posterior. endoderm). Prin adâncirea an ului neural. Neurula ia Dup formarea notocordului. Este întâlnit frecvent la feti e (75% din cazuri) i se poate transforma malign dac nu este diagnosticat i tratat în timp util. Persisten a por iunii caudale a liniei terminale are ca rezultat apari ia unei anomalii congenitale a nou-n scutului numit teratom sacrococcigian.la nivelul pediculului de fixa ie. în formare. care delimiteaz tubului neural. Se pare c celulele germinale primordiale r mân sechestrate la nivelul mezoblastului extraembrionar al extremit ii caudale a embrionului pân embrionar începe s la definitivarea procesului de gastrula ie. mezo-. Celulele de la nivelul jonc iunii dintre placa neural formeaz plicile neurale. Studiile recente au ar tat c evolu ia normal a ectodermului este spre diferen ierea neural . iar prin acestea cu sistemul circulator intraembrionar. plicile neurale vin în contact unele cu altele i încep s fuzioneze dând na tere astfel 8 . peretelui veziculei viteline. Formarea celulelor germinale primordiale Celulele germinale primordiale se formeaz în perioada gastrula iei din por iunea caudal a liniei primitive (pân acum se considera c celulele germinale primordiale iau na tere din hipoblastul veziculei ombilicale i alantoidei). Notocordul are influen inductoare asupra ectodermului supraiacent. Când discul se plicatureze. a a zisa Äinduc ie neural ´ exercitat de nodul primitiv i notocord este de fapt o supresie a diferen ierii neurale a ectodermului. teratomul sacrococcigian este o tumor benign care con ine derivate ale celor trei tipuri celulare. care sufer o serie de transform ri celulare având ca rezultat apari ia neuroblastelor. marginile pl cii neurale se evagineaz an ul neural. pân la nivelul crestelor genitale. Aceste celule cu în l imea mai mare vor formea placa neural . Deoarece linia primitiv d na tere la cele trei tipuri celulare embrionare (ecto-. Pe m sur ce cre te. linie primitiv sufer un proces de regresie care are ca efect dispari ia complet a sa.

Urmeaz un proces de proliferare a celulelor ectodermice din vecin tate. în urma c ruia creasta neural i tubul neural vor fi separate de cavitatea amnitic printr-un strat de celule ectodermice. 5 somite lombare. Urmeaz apoi 8 somite cervicale. la nivelul acestuia din urm are loc un proces de segmentare prin apari ia unor an uri transversale care îl separ în blocuri prismatice numite somite. datorat unor dilata ii (veziculele cerebrale primare). spina bifida este o anomalie congenital datorat defectului de închidere a neuroporului caudal. Procesul de segmentare a mezodermului paraxial debuteaz la sfâr itul s pt mânii a treia i începutul s pt mânii a patra în dreptul veziculei rombencefalice i se continuu atât în sens cranial cât i în sens caudal odat cu cre terea în lungime a embrionului. 12 somite toracale. meningocelul. Astfel. mielomeningocelul). Primele 4-5 perechi de somite vor participa la formarea craniului osos i poart numele de somite occipitale. Neuroporul anterior se închide în ziua a 25-a. sistemul nervos are aspectul unui tub cu o por iune caudal efilat (cordonul medular) i o por iune rostral voluminoas . Atâta timp cât neuroporii sunt prezen i. în final formându-se 42-45 perechi de somite. anomalie congenital letal datorat degener rii encefalului. 5 somite sacrale i 8-10 somite coccigiene. Somitele con in ini ial o cavitate central tranzitorie (miocelul) care se oblitereaz rapid prin proliferare celulelor din peretele s u. mezencefalul i prozencefalul i reprezint prima schi a viitorului encefal. hr nirea celulelor nervoase ale tubului neural este realizat de lichidul amniotic. Defectele de închidere a neuroporilor au ca rezultat apari ia unor anomalii congenitale. Închiderea neuroporilor coincide cu stabilirea unei circula ii sanguine la nivelul tubului neural. Aceste vezicule formeaz rombencefalul. care r mâne în contact cu lichidul amniotic. celulele jonc iunii neuroectodermice vor forma creasta neural . Formarea somitelor Dup formarea notocordului i mezodermului intraembrionar paraxial. Defectul de închidere a neuroporului rostral duce la apari ia anencefaliei. Prin unirea plicilor neurale. Por iunea ventromedial a somitei 9 . Tubul neural comunic cu cavitatea amniotic prin dou orificii: neuroporul rostral i neuroporul caudal. Severitatea acestei anomalii depinde de lungimea i pozi ia defectului de închidere a tubului neural (spina bifida ocult .Formarea tubului neural începe din viitoarea regiune cervical a embrionului i continu c tre ambele extremit i ale an ului neural. iar neuroporul caudal în ziua a 27-a. Dup închiderea neuroporilor.

în dreptul lor apar o serie de cavit i în mezodermul lateral. Con inutul lichidian al celomului extraembrionar p trunde în interiorul discului embrionar în urma stabilirii comunic rii dintre celomul intra. Zona jonc ional de la nivelul mezodermului lateral va fi str puns prin m rirea de volum a celomului intraembrionar. Din miotoame se vor forma majoritatea mu chilor stria i ai corpului. care st la baza form rii scheletului axial. Acestea cresc în volum i se unesc unele cu altele pentru a forma o cavitate unic în grosimea mezodermului lateral. în mezodermul din regiunea precordial se diferen iaz o serie de cavit i care vor conflua pentru a forma schi a celomului intraembrionar. Aceste diferen e între ratele de cre tere au ca rezultat plicaturarea discului embrionar în sens cranio-caudal.i schimbe forma datorit diferen elor între ratele de cre tere a dezvolt rii diferitelor zone embrionare. începe s . celomul intraembrionar va avea o cavitate pericardic primitiv situat în regiunea cardiogen . iar în urma acestui proces se stabile te o comunicare între celomul intra. Somatopleura i unirea cu cele dou i bra ele pe p r ile i splahnopleura intraembrionar se continu la nivelul zonei de jonc iune cu corespondentele lor extraembrionare. mezodermul lateral este împ r it într-un strat acoperit de ectoderm (numit somatopleur intraembrionar ) i un strat ce acoper endodermul (numit splahnopleur intraembrionar ). Inflexiunea discului 10 cavit i de la nivelul mezodermului lateral se formeaz celomul intraembrionar. Prin formarea acestei cavit i. Prin urmare.i extraembrionar la nivelul marginilor laterale ale discului embrionar. Celomul intraembrionar va sta la baza form rii cavit ilor . ini ial plat i oval în stadiul bilaminar. Prin m rirea cavit ii din regiunea precordial form de potcoav cu por iunea central în regiunea precordial pericardice. Formarea celomului intraembrionar Odat cu formarea somitelor. iar apoi piriform în stadiul trilaminar. care comunic cu celomul extraembrionar prin dou canale pleuroperitoneale (ducte celomice) situate de-o parte i de alta a discului embrionar în mezodermul lateral. pleurale i peritoneale. Pe m sur ce se formeaz somitele.formeaz sclerotomul.i extraembrionar i contribuie la hr nirea embrionului pân la stabilirea circula iei sanguine. datorat apari iei somitelor. Procesele de curbare ale discului embrionar Discul embrionar. în special datorit sistemului nervos central i în sens lateral. cavitate în laterale ale discului embrionar. Por iunea dorsolateral a somitei formeaz dermomiotomul care va da na tere miotomului i dermatomului.

Din ectodermul general al corpului se vor forma: stratul epidermic al tegumentului. formând pere ii laterali i ventrali ai corpului embrionului. forma iune mezodermal care va participa la separarea cavit ii toracice de cavitatea abdominal . Partea cranial a vezicii ombilicale. iar caudal de aceasta va ajunge septul transvers. încorporat între plica amniotic cefalic i discul embrionar va forma intestinul anterior sau cefalic. Acesta se termin în fund de sac dilatat (cloac ) la nivelul membranei cloacale. Prin cre terea acestor plici. celulele secretoare. endodermul i mezodermul. placodelor ectodermale. iar inflexiunea lateral duce la formarea plicilor amniotice laterale. sebacee i mamare. zona i septul transvers vor ajunge ventral i vor contribui la formarea fe ei ventrale i torcelui. pl cii neurale. foliculii pilo i i unghiile. În urma plicatur rii cranio-caudale. marginile discului embrionar se apropie i fuzioneaz . Partea caudal a vezicii ombilicale este incorporat în corpul embrionului prin cre terea plicii amniotice caudale i va forma intestinul posterior sau caudal. care r mâne în continuare în comunicare cu vezicula ombilical prin canalul ombilical. esutul epitelial formeaz cele trei foi e embrionare: ectodermul. Derivatele foi elor embrionare În stadiile timpurii ale dezvolt rii embrionare. membrana orofaringian . Zona cardiogen va ajunge în regiunea toracic a a capului. celulele care tapeteaz ductele i celulele mioepiteliale ale glandelor sudoripare. Prin cre terea plicilor amniotice laterale. Ectodermul va da na tere: ectodermului general al corpului. crestelor neurale.embrionar în sens cranio-caudal are ca rezultat apari ia plicii amniotice cefalice i plicii amniotice caudale. 11 . gâtului embrionului. o parte din vezicula ombilical este incorporat între acestea i apoi în interiorul embrionului i va contribui la formarea tubului digestiv. care se termin în fund de sac la nivelul membranei orofaringiene. Mezoblastul migrat cranial de membrana orofaringian va forma zona cardiogen cardiogen i septul transvers. celulele embrionare alc tuiesc dou tipuri fundamentale de esuturi: epitelial i mezenchimatos. Por iunea din vezicula ombilical incorporat de corpul embrionar în timpul acestui proces va da na tere intestinului mijlociu.

corpul i procesele ciliare.VIII. tiroidei i epifizei. Mezodermul va da na tere: esuturilor conjunctive. celulelor pigmentare de la nivelul epidermului. pancreasului. uretrei i par ial al vaginei. conjunctivei i glandelor lacrimale. paratiroidelor. esutului adipos. celulelor secretore de calcitonin . cartilaginoase i osoase. timusului.IX. celulele ependimare i ale plexurilor coroidiene.- epiteliile corneei. neuronii sistemului nervos central. celulele retinei. vaselor de sânge. epiteliul cavit ii orale i al glandelor salivare. epiteliul cavit ii nazale i sinusurilor paranazale. esutului muscular striat i neted.V. elementelor figurate ale sângelui. Din placa neural se vor forma: Ectodermul crestelor neurale va da na tere: Placodele ectodermale vor da na tere epiteliului olfactiv. neurohipofiza. urechii interne i cristalinului. emailului dentar. ficatului. ganglionilor simpatici i parasimpatici. ganglionilor nervilor spinali i cranieni (III. Endodermul va da na tere: epiteliului tractului digestiv i respirator. timusului. 12 i . mu chilor netezi i dermului de la nivelul capului i gâtului. celulelor Scwann i leptomeningelui (pia mater i arahnoida). tubei auditive. glandelor salivare submandibular sublingual . o parte din celulele sistemului APUD. adenohipofiza. celulele gliale. celulele sistemului APUD. irisului. celulelor de tip I la nivelul glomusului carotic. amigdalei palatine. epiteliului vezicii urinare.X). medulosuprarenalei. esutului conjunctiv al glandelor salivare. lacrimale. epiteliul cavit ii timpanice. epiteliul por iunii terminale a canalului anal i uretei. vaselor limfatice. tiroidei.

dentinei i cementului dentar. seroaselor pericardic . rinichiului. pleural i peritoneal .- cordului. corticosuprarenalei. 13 . glandelor genitale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->