Embriologie 2

ETAPELE DEZVOLT RII ORGANISMULUI UMAN Dezvoltarea organismului uman cuprinde urm toarele etape i perioade: Etapa prenatal

(antepartum) cu urm toarele perioade: perioada preembrionar reprezentat de gametogenez i îns mân are; perioada de zigot sau prima s ptîmân de dezvoltare. Cuprinde fecundarea, segmentarea i formarea discului embrionar unilaminar (monodermic) ; perioada embrionar (embriogeneza) caracterizat de formarea embrionului i apari ia primordiilor organelor, este reprezentat s pt mâna a 2-a i s pt mâna a 8-a ; perioada fetal (organogeneza) dureaz pân la sfâr itul lunii a 9-a i este caracterizat n scutului; Etapa postnatal (postpartum), care cuprinde : perioada de copil rie prima copil rie (0-3 ani): perioada perinatal (prima s pt mân postpartum) ; perioada de nou-n scut (pân postpartum) ; perioada de sugar (primul an de via perioada de copil mic (1-3 ani) ; postpartum) ; la sfâr itul primei luni de via de totalitatea proceselor de morfoi histiogenez prin care primordiile de organe dau na tere tuturor sistemelor func ionale ale noude intervalul cuprins între

a doua copil rie (3 ± 6/7 ani) ; a treia copil rie (6/7 ani ± 12 ani pentru fete i 6/7 ani -14 ani pentru b ie i);

perioada pubert ii (între 12-16 ani la fete i 14-16 ani la b ie i) ; perioada de adolescent (postpubertal ) între 17 i 20 ani ; perioada de adult (maturitate): tinere e (între 21 ani i 30 ani) ; maturitate propriu-zis (între 31 i 65 ani) ;

-

perioada de b trâne e i senescen .

1

numite i diviziuni de scindare. la nivelul zigotului are loc un proces de compactare. Timpul cât zigotul tranziteaz tuba uterin este foarte important deoarece asigur sincronizarea între stadiile de dezvoltare ale acestuia i adapt rile morfologice ale endometrului în vederea nid rii. prin apari ia unor celule cu dispozi ie asimetric a elementelor citoplasmatice (nucleul migreaz spre centrul embrionului. Aceste modific ri determin o polarizare a blastomerelor. una din celulele fiice va p stra elementele regiunii apicale a 2 . O astfel de celul polar poate da na tere unor celule fiice diferite. astfel c zigotul î i p streaz volumul ini ial. Acestea dispar la scurt timp dup p trunderea zigotului în cavitatea uterin . care are ca finalitate formarea discului embrionar unilaminar. deoarece în timpul segment rii nu se produce o cre tere celular între ciclurile de diviziune celular . în func ie de orientarea axei de diviziune fa de axa polar a sa. Imediat dup fecundare se declan eaj procesul de segmenta ie (scindare. zigotul tranziteaz tuba uterin în aproximativ 72 ore. în urma c rora rezult blastomerele de dimensiuni aproximativ egale. Procesul de compactare are ca rezultat apari ia unei diversit i celulare la nivelul zigotului. acestea prezentând un pol apical ce prive te spre exteriorul zigotului i o fa bazolateral ce prive te spre interiorul zigotului. Blastomerele vor avea dimensiuni din ce în ce mai mici. zigotul r mâne înconjurat de zona pellucida i corona radiata. Diviziunile de clivare nu prezint un sincronism în cea ce prive te timpul de desf urare. antepartum i se caracterizeaz prin procesul de segmentare al zigotului. Segmenta ia Fertilizarea se produce în treimea distal a ampulei tubei uterine. se produc într-un ritm foarte lent (una pe zi în primele 3-4 zile) i au ca rezultat o cre tere a raportului nucleo-citoplasmatic.PERIOADA DE ZIGOT (S PT MÂNA I) Perioada de zigot se mai nume te i faz premorfogenetic Cuprinde prima s pt mân de via i cuprinde totalitatea transform rilor suferite de zigot din momentul fecunda iei pân în momentul nida iei. Dac axa de diviziune formeaz un unghi drept cu axa polar . În timpul tranzit rii tubei uterine. clivaj) în timpul c ruia zigotul sufer o serie de diviziuni mitotice. iar în citoplasm apare o re ea de microfilamente i microtubuli spre fa a celulei care prive te în afara zigotului). Dup fertilizare. în urma c ruia blastomerele se turtesc unele peste altele pentru a maximiza contactul intercelular. Începând din stadiul de 8 celule.

În ziua a 4-a de la fecundare. Blastocistul unilaminar format la sfîr itul zilei a 4-a este liber în cavitatea uterin . Spre sfâr itul zilei a 6-a blastocistul ader corespunz toare trofoblastului polar. numit cavitatea blastocistului. iar cele care delimiteaz cavitatea blastocistului formeaz trofoblastul mural. care are ca rezultat apari ia a dou straturi celulare. Blastomerele nepolare se divid mult mai lent i au un înalt poten ial de dezvoltare dând na tere celulelor formative sau masei interne.celulei mam i va fi la rândul s u o celul polar . În stadiul de 16 celule raportul dintre cele dou tipuri celulare (polare i (embrioblastul. înainte de dispari ia zonei pellucida. dispuse sub forma unui disc aplatizat: . care la rândul s u va contribui la formarea placentei. când zigotul p trunde în cavitatea uterin . . Morula este format din celule distincte din punct de vedere al fenotipului (polare nepolare) poate varia între 16:0 i 8:8. Aceast cavitate este m rginit de celulele trofoblastice cu excep ia unei zone unde se afl masa celular intern alc tuit din celule formative i nepolare) i al localiz rii (superficiale i profunde). care proiemin în cavitatea blastocistului. care în final se vor uni i vor forma o cavitate unic plin cu lichid. În ziua a 6-a de la fecundare se produce o rearanjare celular la nivelul masei interne. când blastocistul are o dimensiune de cca. cele dou celule fiice rezultate vor fi la rândul lor polare. bazal a celulei mam Dac axul de diviziune este paralel cu axul de polarizare a celulei. Blastomerele periferice polare se divid mult mai rapid i vor forma masa celular extern sau trofoblastul. Locul de implantare este situat de obicei la nivelul mucoasei uterine care tapeteaz peretele posterior al uterului. 3 . Zona pellucida din jurul blastocistului dispare în ziua a 5-a. care vor forma embrioblastul. Celulele trofoblastice care acoper embrioblastul formeaz trofoblastul polar. Lichidul acumulat determin o l rgire a spa iilor intercelulare.epiblastul alc tuit de celule columnare. butonul embrionar). La 3 zile de la fecundare. alc tuit din celule cuboidale mici i dispus între epiblast si cavitatea blastocistului. începe s se acumuleze lichid (fie secretat de celulele trofoblastice. este format din 16 blastomere i poart numele de morul . Cealalt celul fiic va p stra regiunea i va fi o celul nepolar . fie transportat de acestea din cavitatea uterin ) în interiorul morulei. care exercit de mucoasa uterin o ac iune histiolitic cu zona asupra endometrului i declan eaz procesul de implantare (nidare). 140 m.hipoblastul.

delimitat inferior de discul embrionar i superior de citotrofoblastul polar. Prin urmare. peretele blastocistului va fi format din dou celulare: . la nivelul epiblastului se produce un fenomen de cavita ie care are ca rezultat formarea cavit ii amniotice primordiale. straturi PERIOADA EMBRIONAR (S PT MÂNILE II ± VIII) S PT MÂNA A II-A Formarea discului embrionar didermic În ziua a 7-a.un strat celular intern cu o intens activitate proliferativ ± citotrofoblastul. care este mai gros la nivelul polului de implantare al blastocistului. iar celulele care rezult sufer un proces de fuzionare astfel . celule care vor forma tavanul cavit ii amniotice citotrofoblastul polar. la nivelul s u apar o serie de mici cavit i care vor conflua pentru a forma lacunele sinci iotrofoblastului (stadiul lacunar de dezvoltare a trofoblastului).Pe m sur ce blastocistul p trunde în mucoasa uterin . Aceste celule poart numele de amnioblaste. Prin dispari ia celulelor care formeaz tavanul cavit ii amniotice primordiale se formeaz o cavitate trofo-epiblastic . Masa de sinci iotrofoblast acoper treptat toat suprafa a blastocistului odat ce acesta se afund în stratul compact al mucoasei uterine. Aceste lacune se vor umple cu sânge matern prin erodarea capilarelor sinusoide din mucoasa uterin . În ziua a 9-a de la fecundare se definitiveaz formarea cavit ii amniotice definitive prin proliferarea i evaginarea celulelor epiblastice de la nivelul marginii discului i o va separa de embrionar. încât limita dintre celule este dificil de identificat. de la nivelul marginilor discului embrionar începe s se formeze prin proliferarea celulelor hipoblastului (epiblastului dup unii autori) o membran fin format dinr-un singur strat de celule turtite. 4 . moment în care se stabile te circula ia uteroplacentar . trofoblastul din zona de contact prolifereaz rapid. . Tot în acest timp. numit membran exocelomic (Heuser).o mas celular sinci ial la exterior ± sinci iotrofoblastul. care poart numele de sinci iotrofoblast. rezultând o mas citoplasmatic cu nuclei dispersa i în ea. Pe m sur ce sinci iotrofoblastul cre te cantitativ. pe m sur ce blastocistul se implanteaz .

celulele trofoblastului încep s prolifereze local i s formeze coloane celulare înconjurate de sinci iotrofoblast. Aceste structuri poart primare. Celomul extraembrionar înconjoar embrionar de stratul citotrofoblastic. iar cel care tapeteaz vezicula ombilical formeaz splahnopleura extraembrionar . Totodat . iar ulterior cuprinde endometrul în totalitate. În acest stadiu al dezvolt rii blastocistul a p truns în totalitate în mucoasa uterin . iar locul de perforare al endometrului este acoperit printr-un dop de fibrin . Pe m sur ce cavitatea corionic cre te în volum. f r a avea tr s turi care s permit identificarea viitoarelor extermit i (cefalic . iar mai târziu va contribui la numele de vilozit i . iar submucoasa este edema iat . Mezoblastul extraembrionar din aceast formarea cordonului ombilical. care are loc ini ial la locul de implantare. Aceste celule vor forma mezoblastul extraembrionar care va separa discul embrionar i cele dou cavit i ale sale de stratul profund al trofoblastului. Prima modificare la nivelul discului embrionar este reprezentat de apari ia unei îngro ri regionale la nivelul hipoblastului. care leag discul formeaz pediculul de fixa ie sau pediculul embrionar. Toate aceste modific ri caracterizeaz transformarea decidual a endometrului. Prin delaminarea celulelor mezoblastului extraembrionar se formeaz o serie de cavit i la nivelul acestuia care vor conflua i vor da na tere unei cavit i unice numite celom extraembrionar sau cavitate corionic . printr-un proces de reducere a volumului se va transforma în vezicul ombilical secundar sau definitiv . va gâtui vezicula ombilical primitiv care. Partea eliminat din vezicula ombilical primitiv poate persista în cavitatea corionic sub forma chisturilor exocelomice.Aceasta va înconjura cavitatea blastocistului i o va separa de citotrofoblast transformândo în cavitate exocelomic sau vezicul ombilical primitiv . Celulele endometriale devin poliedrice i se încarc cu glicogen i lipide. care va forma împreun discul zon embrionar i cele dou cavit i ale sale mai pu in o zon ingust . Mezoblastul care tapeteaz cavitatea amniotic formeaz somatopleura extraembrionar . respectiv cu epiblastul 5 caudal ). Aceste dou foi e mezoblastice se continu una cu alta la nivelul marginii discului embrionar unde formeaz o zon de jonc iune. discul embrionar didermic este simetric i rotund. Între membrana exocelomic i stratul citotrofoblastic se formeaz un spa iu reticular în care vor migra celule rezultate prin proliferarea epiblastului de la nivelul marginilor discului embrionar. spa iile intercelulare sunt l rgite de un con inut lichidian extravazat din celule. În acest stadiu de dezvoltare.

Placa precordal se diferen iaz în viitoarea regiune cefalic a discului embrionar i împreun cu pediculul de fixa ie. Celulele epiblastice r mase vor forma ectodermul embrionar. Celulele epiblastului embrionar de la nivelul liniei primitive încep s prolifereze intens i s migreze între cele dou foi e ale embrionului didermic. în evolu ia sarcinii existând posibilitatea producerii unor hemoragii severe. Schimbarea formei discului embrionar este înso it de apari ia unei zone proliferative a ectoblastului embrionar în regiunea caudal primitiv (Hensen). Blastocistul se implanteaz în mod normal în mucoasa uterin de la nivelul corpului uterin. Astfel. zon care formeaz linia numit nod primitiv . foi a mijlocie a discului embrionar tridermic. situa ii întâlnite în cazul sarcinilor ectopice sau extrauterine. implantarea se poate produce la nivelul tubelor uterine sau cavit ii abdominale (excava ia recto-uterin . În acela i timp. ovar. posterior i anterior la nivelul discului embrionar formând mezodermul intraembrionar. S PT MÂNA A III-A Gastrula ia În s pt mâna a treia de dezvoltare la nivelul discului embrionar au loc o serie de deplas ri celulare. prin apari ia unei noi foi e embrionare. o parte din celulele migrate de la nivelul liniei primitive înlocuiesc celulele hipoblastice prin împingerea acestora c tre pere ii veziculei ombilicale i formeaz astfel endodermul embrionar. Acestea au ca rezultat transformarea discului embrionar didermic (format din epiblast i hipoblast) în disc embrionar tridermic (format din ectoderm. proces numit invaginare. Totalitatea acestor transform ri i migr ri celulare poart extremitatea cefalic mai voluminoas . permite trasarea axului craniocaudal al discului embrionar. Celulele epiblastice de la nivelul liniei primitive migreaz lateral. Implantarea se poate produce i în alte zone decât mucoasa uterin . a acestuia.mezodermul numele de intraembrionar. Implantarea blastocistului în vecin tatea orificiului intern al colului uterin constituie cauza apari iei placentei praevia. Odat cu apari ia pl cii precordale discul embrionar cap t o form ovalar cu axul lung cranio-caudal.supraiacent placa precordal . Linia primitiv se termin la extremitatea cefalic cu o proeminen gastrula ie. mezoderm i endoderm). iar în urma acesteia discul embrionar tridermic cap t un aspect piriform cu 6 . în special la nivelul peretelui posterior al acestuia. anse intestinale).

mezodermul intraembrionic se organizeaz în trei zone distincte: mezodermul paraxial situat imediat lateral de notocord i placa neural . Odat cu formarea notocordului. Se stabile te asfel o comunicare între cavitatea amniotic numit i vezicula ombilical la nivelul nodului primitiv. La sfâr itul s pt mânii a treia. Tot acum. flancat de celulele mezodermice migrate de la nivelul liniei primitive. Discul embrionar r mâne format din dou foi e (ectoi endoderm) doar la nivelul pl cii precordale (viitoarea membran orofaringan ) i caudal de linia primitiv . restul canalului notocordal devine parte constituent a tavanului vezicii ombilicale. epiblastul d na tere celor trei foi e germinale i prin urmare. celulele mezodermale de la nivelul vilozit ilor secundare dau na tere vaselor capilare vilozitare. vilozit ile secundare se transform în vilozit i placentare ter iare. Odat cu apari ia acestor vase.Se observ c . Prin proliferarea celulelor endodermice se reface tavanul veziculei ombilicale la nivelul notocordului i se va închide canalul neurenteric. mezodermul intermediar situat lateral de precedentul. Ajuns în vecin tatea pl cii precordale.i splahnopleurei extraembrionare). în urma procesului de gastrula ie. între ectoderm i endoderm. Mezodermul migrat cranial de placa precordal va forma aria cardiogen care va da na tere cordului i pericardului. un cordon celular care ajunge pân la nivelul marginii caudale a pl cii precordale. mezodermul lateral situat între mezodermul intermediar i zona jonc ional a mezodermului extraembrionar. procesul notocordal sufer un proces de tunelizare formându-se astfel canalul notocordal care comunic ini ial cu cavitatea amniotic la nivelul nodului primitiv. Capilarele vilozitare stabilesc contact cu cele de 7 . Mezodermul intraembrionar se extinde pân la marginile discului embrionar unde vine în contact cu zona de jonc iune a mezodermului extraembrionar (locul de unire al somato. canal neurenteric. prin dispari ia celulelor care formeaz podeaua canalului notocordal i a celulelor endodermice subiacente. Ulterior. Concomitent cu aceste transform ri. tuturor esuturilor i organelor embrionului. Mezodermul extraembrionar care tapeteaz citotrofoblastul p trunde în centrul vilozit ilor primare ale trofoblastului i le transform în vilozit i secundare. într-o zon care va forma membrana cloacal . Notocordul devine astfel un cordon celular situat în axul discului embrionar. Îndep rtarea experimental a nodului primitiv are ca efect absen a form rii notocordului i declan rii neurula iei. vezicula ombilical trimite un diverticul mic care p trunde în grosimea pediculului de fixa ie pentru a forma alantoida. de la nivelul nodului primitiv ia na tere procesul notocordal.

Formarea celulelor germinale primordiale Celulele germinale primordiale se formeaz în perioada gastrula iei din por iunea caudal a liniei primitive (pân acum se considera c celulele germinale primordiale iau na tere din hipoblastul veziculei ombilicale i alantoidei). Prin adâncirea an ului neural. Când discul se plicatureze. Aceste celule cu în l imea mai mare vor formea placa neural . în formare. i restul ectodermului vor da i na tere crestelor neurale. Literatura clasic consider c nodul primitiv i derivatul s u. Este întâlnit frecvent la feti e (75% din cazuri) i se poate transforma malign dac nu este diagnosticat i tratat în timp util. Neurula ia Dup formarea notocordului. aceste celule vor migra dealungul alantoidei i intestinului posterior. teratomul sacrococcigian este o tumor benign care con ine derivate ale celor trei tipuri celulare. nu c tre diferen ierea epidermal . endoderm). a a zisa Äinduc ie neural ´ exercitat de nodul primitiv i notocord este de fapt o supresie a diferen ierii neurale a ectodermului. marginile pl cii neurale se evagineaz an ul neural. notocordul. plicile neurale vin în contact unele cu altele i încep s fuzioneze dând na tere astfel 8 . Deoarece linia primitiv d na tere la cele trei tipuri celulare embrionare (ecto-. care sufer o serie de transform ri celulare având ca rezultat apari ia neuroblastelor. peretelui veziculei viteline. Persisten a por iunii caudale a liniei terminale are ca rezultat apari ia unei anomalii congenitale a nou-n scutului numit teratom sacrococcigian. Studiile recente au ar tat c evolu ia normal a ectodermului este spre diferen ierea neural . Notocordul are influen inductoare asupra ectodermului supraiacent. mezo-. iar prin acestea cu sistemul circulator intraembrionar. Pe m sur ce cre te. pân la nivelul crestelor genitale. Se pare c celulele germinale primordiale r mân sechestrate la nivelul mezoblastului extraembrionar al extremit ii caudale a embrionului pân embrionar începe s la definitivarea procesului de gastrula ie. Celulele de la nivelul jonc iunii dintre placa neural formeaz plicile neurale. linie primitiv sufer un proces de regresie care are ca efect dispari ia complet a sa. Prin urmare.la nivelul pediculului de fixa ie. au rol inductor al transform rii neurale a ectodermului. care delimiteaz tubului neural. schi a viitorului sistem nervos central.

Neuroporul anterior se închide în ziua a 25-a. Formarea somitelor Dup formarea notocordului i mezodermului intraembrionar paraxial. 12 somite toracale. în urma c ruia creasta neural i tubul neural vor fi separate de cavitatea amnitic printr-un strat de celule ectodermice. sistemul nervos are aspectul unui tub cu o por iune caudal efilat (cordonul medular) i o por iune rostral voluminoas . Somitele con in ini ial o cavitate central tranzitorie (miocelul) care se oblitereaz rapid prin proliferare celulelor din peretele s u. Primele 4-5 perechi de somite vor participa la formarea craniului osos i poart numele de somite occipitale. Urmeaz apoi 8 somite cervicale. celulele jonc iunii neuroectodermice vor forma creasta neural . iar neuroporul caudal în ziua a 27-a. Urmeaz un proces de proliferare a celulelor ectodermice din vecin tate. Închiderea neuroporilor coincide cu stabilirea unei circula ii sanguine la nivelul tubului neural. la nivelul acestuia din urm are loc un proces de segmentare prin apari ia unor an uri transversale care îl separ în blocuri prismatice numite somite. datorat unor dilata ii (veziculele cerebrale primare). mielomeningocelul). care r mâne în contact cu lichidul amniotic. Tubul neural comunic cu cavitatea amniotic prin dou orificii: neuroporul rostral i neuroporul caudal. 5 somite sacrale i 8-10 somite coccigiene. spina bifida este o anomalie congenital datorat defectului de închidere a neuroporului caudal. Aceste vezicule formeaz rombencefalul. Defectul de închidere a neuroporului rostral duce la apari ia anencefaliei. 5 somite lombare. Procesul de segmentare a mezodermului paraxial debuteaz la sfâr itul s pt mânii a treia i începutul s pt mânii a patra în dreptul veziculei rombencefalice i se continuu atât în sens cranial cât i în sens caudal odat cu cre terea în lungime a embrionului. Prin unirea plicilor neurale. în final formându-se 42-45 perechi de somite. mezencefalul i prozencefalul i reprezint prima schi a viitorului encefal. Atâta timp cât neuroporii sunt prezen i. meningocelul.Formarea tubului neural începe din viitoarea regiune cervical a embrionului i continu c tre ambele extremit i ale an ului neural. hr nirea celulelor nervoase ale tubului neural este realizat de lichidul amniotic. Severitatea acestei anomalii depinde de lungimea i pozi ia defectului de închidere a tubului neural (spina bifida ocult . Defectele de închidere a neuroporilor au ca rezultat apari ia unor anomalii congenitale. Por iunea ventromedial a somitei 9 . Dup închiderea neuroporilor. anomalie congenital letal datorat degener rii encefalului. Astfel.

Prin formarea acestei cavit i.i extraembrionar la nivelul marginilor laterale ale discului embrionar. în special datorit sistemului nervos central i în sens lateral. în dreptul lor apar o serie de cavit i în mezodermul lateral. iar în urma acestui proces se stabile te o comunicare între celomul intra. Aceste diferen e între ratele de cre tere au ca rezultat plicaturarea discului embrionar în sens cranio-caudal. Formarea celomului intraembrionar Odat cu formarea somitelor. Inflexiunea discului 10 cavit i de la nivelul mezodermului lateral se formeaz celomul intraembrionar. Din miotoame se vor forma majoritatea mu chilor stria i ai corpului.i extraembrionar i contribuie la hr nirea embrionului pân la stabilirea circula iei sanguine. Prin urmare. celomul intraembrionar va avea o cavitate pericardic primitiv situat în regiunea cardiogen . datorat apari iei somitelor. care st la baza form rii scheletului axial.i schimbe forma datorit diferen elor între ratele de cre tere a dezvolt rii diferitelor zone embrionare. mezodermul lateral este împ r it într-un strat acoperit de ectoderm (numit somatopleur intraembrionar ) i un strat ce acoper endodermul (numit splahnopleur intraembrionar ). Por iunea dorsolateral a somitei formeaz dermomiotomul care va da na tere miotomului i dermatomului. începe s . Celomul intraembrionar va sta la baza form rii cavit ilor . Prin m rirea cavit ii din regiunea precordial form de potcoav cu por iunea central în regiunea precordial pericardice. ini ial plat i oval în stadiul bilaminar. cavitate în laterale ale discului embrionar. pleurale i peritoneale. Zona jonc ional de la nivelul mezodermului lateral va fi str puns prin m rirea de volum a celomului intraembrionar. în mezodermul din regiunea precordial se diferen iaz o serie de cavit i care vor conflua pentru a forma schi a celomului intraembrionar. iar apoi piriform în stadiul trilaminar. Somatopleura i unirea cu cele dou i bra ele pe p r ile i splahnopleura intraembrionar se continu la nivelul zonei de jonc iune cu corespondentele lor extraembrionare. Pe m sur ce se formeaz somitele. care comunic cu celomul extraembrionar prin dou canale pleuroperitoneale (ducte celomice) situate de-o parte i de alta a discului embrionar în mezodermul lateral. Con inutul lichidian al celomului extraembrionar p trunde în interiorul discului embrionar în urma stabilirii comunic rii dintre celomul intra. Acestea cresc în volum i se unesc unele cu altele pentru a forma o cavitate unic în grosimea mezodermului lateral.formeaz sclerotomul. Procesele de curbare ale discului embrionar Discul embrionar.

sebacee i mamare. membrana orofaringian . o parte din vezicula ombilical este incorporat între acestea i apoi în interiorul embrionului i va contribui la formarea tubului digestiv. Mezoblastul migrat cranial de membrana orofaringian va forma zona cardiogen cardiogen i septul transvers. Ectodermul va da na tere: ectodermului general al corpului. Prin cre terea acestor plici. celulele care tapeteaz ductele i celulele mioepiteliale ale glandelor sudoripare. Prin cre terea plicilor amniotice laterale. marginile discului embrionar se apropie i fuzioneaz . celulele embrionare alc tuiesc dou tipuri fundamentale de esuturi: epitelial i mezenchimatos. 11 . Por iunea din vezicula ombilical incorporat de corpul embrionar în timpul acestui proces va da na tere intestinului mijlociu. Partea caudal a vezicii ombilicale este incorporat în corpul embrionului prin cre terea plicii amniotice caudale i va forma intestinul posterior sau caudal. Acesta se termin în fund de sac dilatat (cloac ) la nivelul membranei cloacale. celulele secretoare. forma iune mezodermal care va participa la separarea cavit ii toracice de cavitatea abdominal . pl cii neurale. iar inflexiunea lateral duce la formarea plicilor amniotice laterale. iar caudal de aceasta va ajunge septul transvers. Derivatele foi elor embrionare În stadiile timpurii ale dezvolt rii embrionare.embrionar în sens cranio-caudal are ca rezultat apari ia plicii amniotice cefalice i plicii amniotice caudale. crestelor neurale. foliculii pilo i i unghiile. gâtului embrionului. placodelor ectodermale. care r mâne în continuare în comunicare cu vezicula ombilical prin canalul ombilical. zona i septul transvers vor ajunge ventral i vor contribui la formarea fe ei ventrale i torcelui. Partea cranial a vezicii ombilicale. încorporat între plica amniotic cefalic i discul embrionar va forma intestinul anterior sau cefalic. endodermul i mezodermul. care se termin în fund de sac la nivelul membranei orofaringiene. esutul epitelial formeaz cele trei foi e embrionare: ectodermul. Din ectodermul general al corpului se vor forma: stratul epidermic al tegumentului. În urma plicatur rii cranio-caudale. formând pere ii laterali i ventrali ai corpului embrionului. Zona cardiogen va ajunge în regiunea toracic a a capului.

ganglionilor nervilor spinali i cranieni (III. glandelor salivare submandibular sublingual . tiroidei i epifizei. timusului. neurohipofiza. epiteliul cavit ii orale i al glandelor salivare. epiteliului vezicii urinare. vaselor de sânge. celulele retinei.IX. ficatului. celulelor de tip I la nivelul glomusului carotic. epiteliul por iunii terminale a canalului anal i uretei. irisului. adenohipofiza. emailului dentar. epiteliul cavit ii nazale i sinusurilor paranazale.X).- epiteliile corneei. amigdalei palatine. pancreasului. 12 i . Endodermul va da na tere: epiteliului tractului digestiv i respirator. cartilaginoase i osoase. neuronii sistemului nervos central. conjunctivei i glandelor lacrimale. mu chilor netezi i dermului de la nivelul capului i gâtului. medulosuprarenalei. celulele ependimare i ale plexurilor coroidiene. esutului conjunctiv al glandelor salivare. esutului muscular striat i neted. esutului adipos. paratiroidelor. timusului. corpul i procesele ciliare. uretrei i par ial al vaginei. lacrimale. o parte din celulele sistemului APUD. urechii interne i cristalinului.VIII. celulelor secretore de calcitonin . tubei auditive. celulelor Scwann i leptomeningelui (pia mater i arahnoida).V. celulelor pigmentare de la nivelul epidermului. Din placa neural se vor forma: Ectodermul crestelor neurale va da na tere: Placodele ectodermale vor da na tere epiteliului olfactiv. tiroidei. vaselor limfatice. celulele gliale. epiteliul cavit ii timpanice. ganglionilor simpatici i parasimpatici. Mezodermul va da na tere: esuturilor conjunctive. celulele sistemului APUD. elementelor figurate ale sângelui.

dentinei i cementului dentar. rinichiului. glandelor genitale. corticosuprarenalei. 13 .- cordului. pleural i peritoneal . seroaselor pericardic .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful