ETAPELE DEZVOLT RII ORGANISMULUI UMAN Dezvoltarea organismului uman cuprinde urm toarele etape i perioade: Etapa prenatal

(antepartum) cu urm toarele perioade: perioada preembrionar reprezentat de gametogenez i îns mân are; perioada de zigot sau prima s ptîmân de dezvoltare. Cuprinde fecundarea, segmentarea i formarea discului embrionar unilaminar (monodermic) ; perioada embrionar (embriogeneza) caracterizat de formarea embrionului i apari ia primordiilor organelor, este reprezentat s pt mâna a 2-a i s pt mâna a 8-a ; perioada fetal (organogeneza) dureaz pân la sfâr itul lunii a 9-a i este caracterizat n scutului; Etapa postnatal (postpartum), care cuprinde : perioada de copil rie prima copil rie (0-3 ani): perioada perinatal (prima s pt mân postpartum) ; perioada de nou-n scut (pân postpartum) ; perioada de sugar (primul an de via perioada de copil mic (1-3 ani) ; postpartum) ; la sfâr itul primei luni de via de totalitatea proceselor de morfoi histiogenez prin care primordiile de organe dau na tere tuturor sistemelor func ionale ale noude intervalul cuprins între

a doua copil rie (3 ± 6/7 ani) ; a treia copil rie (6/7 ani ± 12 ani pentru fete i 6/7 ani -14 ani pentru b ie i);

perioada pubert ii (între 12-16 ani la fete i 14-16 ani la b ie i) ; perioada de adolescent (postpubertal ) între 17 i 20 ani ; perioada de adult (maturitate): tinere e (între 21 ani i 30 ani) ; maturitate propriu-zis (între 31 i 65 ani) ;

-

perioada de b trâne e i senescen .

1

Segmenta ia Fertilizarea se produce în treimea distal a ampulei tubei uterine. zigotul r mâne înconjurat de zona pellucida i corona radiata. acestea prezentând un pol apical ce prive te spre exteriorul zigotului i o fa bazolateral ce prive te spre interiorul zigotului. Dac axa de diviziune formeaz un unghi drept cu axa polar . clivaj) în timpul c ruia zigotul sufer o serie de diviziuni mitotice.PERIOADA DE ZIGOT (S PT MÂNA I) Perioada de zigot se mai nume te i faz premorfogenetic Cuprinde prima s pt mân de via i cuprinde totalitatea transform rilor suferite de zigot din momentul fecunda iei pân în momentul nida iei. în func ie de orientarea axei de diviziune fa de axa polar a sa. iar în citoplasm apare o re ea de microfilamente i microtubuli spre fa a celulei care prive te în afara zigotului). Aceste modific ri determin o polarizare a blastomerelor. la nivelul zigotului are loc un proces de compactare. deoarece în timpul segment rii nu se produce o cre tere celular între ciclurile de diviziune celular . una din celulele fiice va p stra elementele regiunii apicale a 2 . prin apari ia unor celule cu dispozi ie asimetric a elementelor citoplasmatice (nucleul migreaz spre centrul embrionului. Procesul de compactare are ca rezultat apari ia unei diversit i celulare la nivelul zigotului. antepartum i se caracterizeaz prin procesul de segmentare al zigotului. Blastomerele vor avea dimensiuni din ce în ce mai mici. în urma c rora rezult blastomerele de dimensiuni aproximativ egale. astfel c zigotul î i p streaz volumul ini ial. Imediat dup fecundare se declan eaj procesul de segmenta ie (scindare. În timpul tranzit rii tubei uterine. O astfel de celul polar poate da na tere unor celule fiice diferite. Timpul cât zigotul tranziteaz tuba uterin este foarte important deoarece asigur sincronizarea între stadiile de dezvoltare ale acestuia i adapt rile morfologice ale endometrului în vederea nid rii. Acestea dispar la scurt timp dup p trunderea zigotului în cavitatea uterin . zigotul tranziteaz tuba uterin în aproximativ 72 ore. care are ca finalitate formarea discului embrionar unilaminar. Diviziunile de clivare nu prezint un sincronism în cea ce prive te timpul de desf urare. Începând din stadiul de 8 celule. se produc într-un ritm foarte lent (una pe zi în primele 3-4 zile) i au ca rezultat o cre tere a raportului nucleo-citoplasmatic. numite i diviziuni de scindare. Dup fertilizare. în urma c ruia blastomerele se turtesc unele peste altele pentru a maximiza contactul intercelular.

care proiemin în cavitatea blastocistului. cele dou celule fiice rezultate vor fi la rândul lor polare. În ziua a 4-a de la fecundare. când zigotul p trunde în cavitatea uterin . iar cele care delimiteaz cavitatea blastocistului formeaz trofoblastul mural. 140 m. La 3 zile de la fecundare. care în final se vor uni i vor forma o cavitate unic plin cu lichid. care vor forma embrioblastul. înainte de dispari ia zonei pellucida. Blastocistul unilaminar format la sfîr itul zilei a 4-a este liber în cavitatea uterin . În ziua a 6-a de la fecundare se produce o rearanjare celular la nivelul masei interne. care are ca rezultat apari ia a dou straturi celulare. alc tuit din celule cuboidale mici i dispus între epiblast si cavitatea blastocistului. este format din 16 blastomere i poart numele de morul . În stadiul de 16 celule raportul dintre cele dou tipuri celulare (polare i (embrioblastul. Celulele trofoblastice care acoper embrioblastul formeaz trofoblastul polar. care exercit de mucoasa uterin o ac iune histiolitic cu zona asupra endometrului i declan eaz procesul de implantare (nidare). când blastocistul are o dimensiune de cca. Aceast cavitate este m rginit de celulele trofoblastice cu excep ia unei zone unde se afl masa celular intern alc tuit din celule formative i nepolare) i al localiz rii (superficiale i profunde). fie transportat de acestea din cavitatea uterin ) în interiorul morulei. 3 . Blastomerele nepolare se divid mult mai lent i au un înalt poten ial de dezvoltare dând na tere celulelor formative sau masei interne. Locul de implantare este situat de obicei la nivelul mucoasei uterine care tapeteaz peretele posterior al uterului.hipoblastul. Morula este format din celule distincte din punct de vedere al fenotipului (polare nepolare) poate varia între 16:0 i 8:8. Spre sfâr itul zilei a 6-a blastocistul ader corespunz toare trofoblastului polar. începe s se acumuleze lichid (fie secretat de celulele trofoblastice. . Cealalt celul fiic va p stra regiunea i va fi o celul nepolar . bazal a celulei mam Dac axul de diviziune este paralel cu axul de polarizare a celulei.epiblastul alc tuit de celule columnare. dispuse sub forma unui disc aplatizat: . care la rândul s u va contribui la formarea placentei. Blastomerele periferice polare se divid mult mai rapid i vor forma masa celular extern sau trofoblastul. butonul embrionar). Lichidul acumulat determin o l rgire a spa iilor intercelulare. Zona pellucida din jurul blastocistului dispare în ziua a 5-a.celulei mam i va fi la rândul s u o celul polar . numit cavitatea blastocistului.

care poart numele de sinci iotrofoblast. moment în care se stabile te circula ia uteroplacentar . Masa de sinci iotrofoblast acoper treptat toat suprafa a blastocistului odat ce acesta se afund în stratul compact al mucoasei uterine. iar celulele care rezult sufer un proces de fuzionare astfel . peretele blastocistului va fi format din dou celulare: . rezultând o mas citoplasmatic cu nuclei dispersa i în ea. Prin urmare. celule care vor forma tavanul cavit ii amniotice citotrofoblastul polar. de la nivelul marginilor discului embrionar începe s se formeze prin proliferarea celulelor hipoblastului (epiblastului dup unii autori) o membran fin format dinr-un singur strat de celule turtite. la nivelul s u apar o serie de mici cavit i care vor conflua pentru a forma lacunele sinci iotrofoblastului (stadiul lacunar de dezvoltare a trofoblastului). În ziua a 9-a de la fecundare se definitiveaz formarea cavit ii amniotice definitive prin proliferarea i evaginarea celulelor epiblastice de la nivelul marginii discului i o va separa de embrionar. . Aceste celule poart numele de amnioblaste. delimitat inferior de discul embrionar i superior de citotrofoblastul polar.o mas celular sinci ial la exterior ± sinci iotrofoblastul.un strat celular intern cu o intens activitate proliferativ ± citotrofoblastul. numit membran exocelomic (Heuser). straturi PERIOADA EMBRIONAR (S PT MÂNILE II ± VIII) S PT MÂNA A II-A Formarea discului embrionar didermic În ziua a 7-a. Tot în acest timp. Pe m sur ce sinci iotrofoblastul cre te cantitativ. trofoblastul din zona de contact prolifereaz rapid. pe m sur ce blastocistul se implanteaz . încât limita dintre celule este dificil de identificat.Pe m sur ce blastocistul p trunde în mucoasa uterin . la nivelul epiblastului se produce un fenomen de cavita ie care are ca rezultat formarea cavit ii amniotice primordiale. Prin dispari ia celulelor care formeaz tavanul cavit ii amniotice primordiale se formeaz o cavitate trofo-epiblastic . Aceste lacune se vor umple cu sânge matern prin erodarea capilarelor sinusoide din mucoasa uterin . care este mai gros la nivelul polului de implantare al blastocistului. 4 .

iar submucoasa este edema iat . În acest stadiu de dezvoltare. iar ulterior cuprinde endometrul în totalitate. spa iile intercelulare sunt l rgite de un con inut lichidian extravazat din celule. va gâtui vezicula ombilical primitiv care. Celulele endometriale devin poliedrice i se încarc cu glicogen i lipide. Celomul extraembrionar înconjoar embrionar de stratul citotrofoblastic. iar cel care tapeteaz vezicula ombilical formeaz splahnopleura extraembrionar . Toate aceste modific ri caracterizeaz transformarea decidual a endometrului. iar locul de perforare al endometrului este acoperit printr-un dop de fibrin . discul embrionar didermic este simetric i rotund. Aceste dou foi e mezoblastice se continu una cu alta la nivelul marginii discului embrionar unde formeaz o zon de jonc iune. Aceste structuri poart primare. Între membrana exocelomic i stratul citotrofoblastic se formeaz un spa iu reticular în care vor migra celule rezultate prin proliferarea epiblastului de la nivelul marginilor discului embrionar. iar mai târziu va contribui la numele de vilozit i .Aceasta va înconjura cavitatea blastocistului i o va separa de citotrofoblast transformândo în cavitate exocelomic sau vezicul ombilical primitiv . Partea eliminat din vezicula ombilical primitiv poate persista în cavitatea corionic sub forma chisturilor exocelomice. Aceste celule vor forma mezoblastul extraembrionar care va separa discul embrionar i cele dou cavit i ale sale de stratul profund al trofoblastului. care va forma împreun discul zon embrionar i cele dou cavit i ale sale mai pu in o zon ingust . Prima modificare la nivelul discului embrionar este reprezentat de apari ia unei îngro ri regionale la nivelul hipoblastului. respectiv cu epiblastul 5 caudal ). Totodat . Mezoblastul care tapeteaz cavitatea amniotic formeaz somatopleura extraembrionar . Prin delaminarea celulelor mezoblastului extraembrionar se formeaz o serie de cavit i la nivelul acestuia care vor conflua i vor da na tere unei cavit i unice numite celom extraembrionar sau cavitate corionic . Pe m sur ce cavitatea corionic cre te în volum. f r a avea tr s turi care s permit identificarea viitoarelor extermit i (cefalic . care leag discul formeaz pediculul de fixa ie sau pediculul embrionar. În acest stadiu al dezvolt rii blastocistul a p truns în totalitate în mucoasa uterin . Mezoblastul extraembrionar din aceast formarea cordonului ombilical. care are loc ini ial la locul de implantare. printr-un proces de reducere a volumului se va transforma în vezicul ombilical secundar sau definitiv . celulele trofoblastului încep s prolifereze local i s formeze coloane celulare înconjurate de sinci iotrofoblast.

mezoderm i endoderm). Celulele epiblastice r mase vor forma ectodermul embrionar.supraiacent placa precordal .mezodermul numele de intraembrionar. proces numit invaginare. Acestea au ca rezultat transformarea discului embrionar didermic (format din epiblast i hipoblast) în disc embrionar tridermic (format din ectoderm. anse intestinale). Placa precordal se diferen iaz în viitoarea regiune cefalic a discului embrionar i împreun cu pediculul de fixa ie. zon care formeaz linia numit nod primitiv . Implantarea se poate produce i în alte zone decât mucoasa uterin . Implantarea blastocistului în vecin tatea orificiului intern al colului uterin constituie cauza apari iei placentei praevia. ovar. Totalitatea acestor transform ri i migr ri celulare poart extremitatea cefalic mai voluminoas . posterior i anterior la nivelul discului embrionar formând mezodermul intraembrionar. implantarea se poate produce la nivelul tubelor uterine sau cavit ii abdominale (excava ia recto-uterin . În acela i timp. Celulele epiblastice de la nivelul liniei primitive migreaz lateral. Astfel. Blastocistul se implanteaz în mod normal în mucoasa uterin de la nivelul corpului uterin. în evolu ia sarcinii existând posibilitatea producerii unor hemoragii severe. o parte din celulele migrate de la nivelul liniei primitive înlocuiesc celulele hipoblastice prin împingerea acestora c tre pere ii veziculei ombilicale i formeaz astfel endodermul embrionar. Odat cu apari ia pl cii precordale discul embrionar cap t o form ovalar cu axul lung cranio-caudal. Schimbarea formei discului embrionar este înso it de apari ia unei zone proliferative a ectoblastului embrionar în regiunea caudal primitiv (Hensen). iar în urma acesteia discul embrionar tridermic cap t un aspect piriform cu 6 . Celulele epiblastului embrionar de la nivelul liniei primitive încep s prolifereze intens i s migreze între cele dou foi e ale embrionului didermic. în special la nivelul peretelui posterior al acestuia. permite trasarea axului craniocaudal al discului embrionar. situa ii întâlnite în cazul sarcinilor ectopice sau extrauterine. Linia primitiv se termin la extremitatea cefalic cu o proeminen gastrula ie. a acestuia. foi a mijlocie a discului embrionar tridermic. prin apari ia unei noi foi e embrionare. S PT MÂNA A III-A Gastrula ia În s pt mâna a treia de dezvoltare la nivelul discului embrionar au loc o serie de deplas ri celulare.

celulele mezodermale de la nivelul vilozit ilor secundare dau na tere vaselor capilare vilozitare. canal neurenteric. un cordon celular care ajunge pân la nivelul marginii caudale a pl cii precordale. restul canalului notocordal devine parte constituent a tavanului vezicii ombilicale. Prin proliferarea celulelor endodermice se reface tavanul veziculei ombilicale la nivelul notocordului i se va închide canalul neurenteric. mezodermul intermediar situat lateral de precedentul. între ectoderm i endoderm. mezodermul intraembrionic se organizeaz în trei zone distincte: mezodermul paraxial situat imediat lateral de notocord i placa neural . Ulterior. Îndep rtarea experimental a nodului primitiv are ca efect absen a form rii notocordului i declan rii neurula iei. Se stabile te asfel o comunicare între cavitatea amniotic numit i vezicula ombilical la nivelul nodului primitiv. Discul embrionar r mâne format din dou foi e (ectoi endoderm) doar la nivelul pl cii precordale (viitoarea membran orofaringan ) i caudal de linia primitiv . de la nivelul nodului primitiv ia na tere procesul notocordal. Ajuns în vecin tatea pl cii precordale. în urma procesului de gastrula ie. Mezodermul intraembrionar se extinde pân la marginile discului embrionar unde vine în contact cu zona de jonc iune a mezodermului extraembrionar (locul de unire al somato. vilozit ile secundare se transform în vilozit i placentare ter iare. Notocordul devine astfel un cordon celular situat în axul discului embrionar. Mezodermul migrat cranial de placa precordal va forma aria cardiogen care va da na tere cordului i pericardului. mezodermul lateral situat între mezodermul intermediar i zona jonc ional a mezodermului extraembrionar. într-o zon care va forma membrana cloacal . Mezodermul extraembrionar care tapeteaz citotrofoblastul p trunde în centrul vilozit ilor primare ale trofoblastului i le transform în vilozit i secundare. Tot acum.Se observ c . Odat cu formarea notocordului. epiblastul d na tere celor trei foi e germinale i prin urmare. Capilarele vilozitare stabilesc contact cu cele de 7 . procesul notocordal sufer un proces de tunelizare formându-se astfel canalul notocordal care comunic ini ial cu cavitatea amniotic la nivelul nodului primitiv. vezicula ombilical trimite un diverticul mic care p trunde în grosimea pediculului de fixa ie pentru a forma alantoida.i splahnopleurei extraembrionare). Odat cu apari ia acestor vase. prin dispari ia celulelor care formeaz podeaua canalului notocordal i a celulelor endodermice subiacente. Concomitent cu aceste transform ri. tuturor esuturilor i organelor embrionului. La sfâr itul s pt mânii a treia. flancat de celulele mezodermice migrate de la nivelul liniei primitive.

nu c tre diferen ierea epidermal . notocordul. Literatura clasic consider c nodul primitiv i derivatul s u. Deoarece linia primitiv d na tere la cele trei tipuri celulare embrionare (ecto-. aceste celule vor migra dealungul alantoidei i intestinului posterior. linie primitiv sufer un proces de regresie care are ca efect dispari ia complet a sa. mezo-. schi a viitorului sistem nervos central. Este întâlnit frecvent la feti e (75% din cazuri) i se poate transforma malign dac nu este diagnosticat i tratat în timp util. i restul ectodermului vor da i na tere crestelor neurale. care delimiteaz tubului neural. teratomul sacrococcigian este o tumor benign care con ine derivate ale celor trei tipuri celulare. Studiile recente au ar tat c evolu ia normal a ectodermului este spre diferen ierea neural . Celulele de la nivelul jonc iunii dintre placa neural formeaz plicile neurale. endoderm). Se pare c celulele germinale primordiale r mân sechestrate la nivelul mezoblastului extraembrionar al extremit ii caudale a embrionului pân embrionar începe s la definitivarea procesului de gastrula ie. Pe m sur ce cre te. Prin adâncirea an ului neural. Neurula ia Dup formarea notocordului. Notocordul are influen inductoare asupra ectodermului supraiacent. pân la nivelul crestelor genitale. Prin urmare. Persisten a por iunii caudale a liniei terminale are ca rezultat apari ia unei anomalii congenitale a nou-n scutului numit teratom sacrococcigian. care sufer o serie de transform ri celulare având ca rezultat apari ia neuroblastelor. peretelui veziculei viteline. plicile neurale vin în contact unele cu altele i încep s fuzioneze dând na tere astfel 8 . a a zisa Äinduc ie neural ´ exercitat de nodul primitiv i notocord este de fapt o supresie a diferen ierii neurale a ectodermului.la nivelul pediculului de fixa ie. Formarea celulelor germinale primordiale Celulele germinale primordiale se formeaz în perioada gastrula iei din por iunea caudal a liniei primitive (pân acum se considera c celulele germinale primordiale iau na tere din hipoblastul veziculei ombilicale i alantoidei). marginile pl cii neurale se evagineaz an ul neural. Aceste celule cu în l imea mai mare vor formea placa neural . în formare. au rol inductor al transform rii neurale a ectodermului. Când discul se plicatureze. iar prin acestea cu sistemul circulator intraembrionar.

Formarea tubului neural începe din viitoarea regiune cervical a embrionului i continu c tre ambele extremit i ale an ului neural. iar neuroporul caudal în ziua a 27-a. Urmeaz apoi 8 somite cervicale. Procesul de segmentare a mezodermului paraxial debuteaz la sfâr itul s pt mânii a treia i începutul s pt mânii a patra în dreptul veziculei rombencefalice i se continuu atât în sens cranial cât i în sens caudal odat cu cre terea în lungime a embrionului. Defectele de închidere a neuroporilor au ca rezultat apari ia unor anomalii congenitale. spina bifida este o anomalie congenital datorat defectului de închidere a neuroporului caudal. datorat unor dilata ii (veziculele cerebrale primare). la nivelul acestuia din urm are loc un proces de segmentare prin apari ia unor an uri transversale care îl separ în blocuri prismatice numite somite. mezencefalul i prozencefalul i reprezint prima schi a viitorului encefal. mielomeningocelul). Por iunea ventromedial a somitei 9 . Neuroporul anterior se închide în ziua a 25-a. sistemul nervos are aspectul unui tub cu o por iune caudal efilat (cordonul medular) i o por iune rostral voluminoas . Severitatea acestei anomalii depinde de lungimea i pozi ia defectului de închidere a tubului neural (spina bifida ocult . Închiderea neuroporilor coincide cu stabilirea unei circula ii sanguine la nivelul tubului neural. Dup închiderea neuroporilor. 12 somite toracale. care r mâne în contact cu lichidul amniotic. Primele 4-5 perechi de somite vor participa la formarea craniului osos i poart numele de somite occipitale. 5 somite sacrale i 8-10 somite coccigiene. în urma c ruia creasta neural i tubul neural vor fi separate de cavitatea amnitic printr-un strat de celule ectodermice. Somitele con in ini ial o cavitate central tranzitorie (miocelul) care se oblitereaz rapid prin proliferare celulelor din peretele s u. anomalie congenital letal datorat degener rii encefalului. Urmeaz un proces de proliferare a celulelor ectodermice din vecin tate. Tubul neural comunic cu cavitatea amniotic prin dou orificii: neuroporul rostral i neuroporul caudal. Defectul de închidere a neuroporului rostral duce la apari ia anencefaliei. 5 somite lombare. Aceste vezicule formeaz rombencefalul. celulele jonc iunii neuroectodermice vor forma creasta neural . Formarea somitelor Dup formarea notocordului i mezodermului intraembrionar paraxial. Prin unirea plicilor neurale. Astfel. Atâta timp cât neuroporii sunt prezen i. meningocelul. hr nirea celulelor nervoase ale tubului neural este realizat de lichidul amniotic. în final formându-se 42-45 perechi de somite.

i schimbe forma datorit diferen elor între ratele de cre tere a dezvolt rii diferitelor zone embrionare. Zona jonc ional de la nivelul mezodermului lateral va fi str puns prin m rirea de volum a celomului intraembrionar. Formarea celomului intraembrionar Odat cu formarea somitelor.i extraembrionar la nivelul marginilor laterale ale discului embrionar. Din miotoame se vor forma majoritatea mu chilor stria i ai corpului. începe s . Procesele de curbare ale discului embrionar Discul embrionar. Somatopleura i unirea cu cele dou i bra ele pe p r ile i splahnopleura intraembrionar se continu la nivelul zonei de jonc iune cu corespondentele lor extraembrionare. celomul intraembrionar va avea o cavitate pericardic primitiv situat în regiunea cardiogen . Aceste diferen e între ratele de cre tere au ca rezultat plicaturarea discului embrionar în sens cranio-caudal. care st la baza form rii scheletului axial. în dreptul lor apar o serie de cavit i în mezodermul lateral. în special datorit sistemului nervos central i în sens lateral. Con inutul lichidian al celomului extraembrionar p trunde în interiorul discului embrionar în urma stabilirii comunic rii dintre celomul intra. mezodermul lateral este împ r it într-un strat acoperit de ectoderm (numit somatopleur intraembrionar ) i un strat ce acoper endodermul (numit splahnopleur intraembrionar ). Prin urmare. în mezodermul din regiunea precordial se diferen iaz o serie de cavit i care vor conflua pentru a forma schi a celomului intraembrionar. cavitate în laterale ale discului embrionar. iar apoi piriform în stadiul trilaminar. Inflexiunea discului 10 cavit i de la nivelul mezodermului lateral se formeaz celomul intraembrionar.i extraembrionar i contribuie la hr nirea embrionului pân la stabilirea circula iei sanguine.formeaz sclerotomul. ini ial plat i oval în stadiul bilaminar. Acestea cresc în volum i se unesc unele cu altele pentru a forma o cavitate unic în grosimea mezodermului lateral. Prin formarea acestei cavit i. iar în urma acestui proces se stabile te o comunicare între celomul intra. Prin m rirea cavit ii din regiunea precordial form de potcoav cu por iunea central în regiunea precordial pericardice. datorat apari iei somitelor. Celomul intraembrionar va sta la baza form rii cavit ilor . pleurale i peritoneale. Por iunea dorsolateral a somitei formeaz dermomiotomul care va da na tere miotomului i dermatomului. care comunic cu celomul extraembrionar prin dou canale pleuroperitoneale (ducte celomice) situate de-o parte i de alta a discului embrionar în mezodermul lateral. Pe m sur ce se formeaz somitele.

marginile discului embrionar se apropie i fuzioneaz . Zona cardiogen va ajunge în regiunea toracic a a capului. Derivatele foi elor embrionare În stadiile timpurii ale dezvolt rii embrionare. iar inflexiunea lateral duce la formarea plicilor amniotice laterale. Acesta se termin în fund de sac dilatat (cloac ) la nivelul membranei cloacale. forma iune mezodermal care va participa la separarea cavit ii toracice de cavitatea abdominal . Prin cre terea acestor plici. Din ectodermul general al corpului se vor forma: stratul epidermic al tegumentului. Partea caudal a vezicii ombilicale este incorporat în corpul embrionului prin cre terea plicii amniotice caudale i va forma intestinul posterior sau caudal. 11 . pl cii neurale. formând pere ii laterali i ventrali ai corpului embrionului. iar caudal de aceasta va ajunge septul transvers. placodelor ectodermale. celulele secretoare. care r mâne în continuare în comunicare cu vezicula ombilical prin canalul ombilical. Mezoblastul migrat cranial de membrana orofaringian va forma zona cardiogen cardiogen i septul transvers. celulele embrionare alc tuiesc dou tipuri fundamentale de esuturi: epitelial i mezenchimatos. endodermul i mezodermul. celulele care tapeteaz ductele i celulele mioepiteliale ale glandelor sudoripare. Partea cranial a vezicii ombilicale. membrana orofaringian . sebacee i mamare. esutul epitelial formeaz cele trei foi e embrionare: ectodermul. Ectodermul va da na tere: ectodermului general al corpului. gâtului embrionului. o parte din vezicula ombilical este incorporat între acestea i apoi în interiorul embrionului i va contribui la formarea tubului digestiv. care se termin în fund de sac la nivelul membranei orofaringiene. Prin cre terea plicilor amniotice laterale. încorporat între plica amniotic cefalic i discul embrionar va forma intestinul anterior sau cefalic. În urma plicatur rii cranio-caudale. zona i septul transvers vor ajunge ventral i vor contribui la formarea fe ei ventrale i torcelui. Por iunea din vezicula ombilical incorporat de corpul embrionar în timpul acestui proces va da na tere intestinului mijlociu.embrionar în sens cranio-caudal are ca rezultat apari ia plicii amniotice cefalice i plicii amniotice caudale. foliculii pilo i i unghiile. crestelor neurale.

celulele gliale. urechii interne i cristalinului. ficatului.IX.VIII. Endodermul va da na tere: epiteliului tractului digestiv i respirator. epiteliului vezicii urinare. irisului. celulele sistemului APUD. tubei auditive. ganglionilor simpatici i parasimpatici. medulosuprarenalei. glandelor salivare submandibular sublingual . celulelor secretore de calcitonin . celulele ependimare i ale plexurilor coroidiene. elementelor figurate ale sângelui.X). epiteliul cavit ii nazale i sinusurilor paranazale. paratiroidelor. celulelor Scwann i leptomeningelui (pia mater i arahnoida).V. neuronii sistemului nervos central. vaselor de sânge. corpul i procesele ciliare. amigdalei palatine. 12 i . mu chilor netezi i dermului de la nivelul capului i gâtului. conjunctivei i glandelor lacrimale. timusului. epiteliul cavit ii orale i al glandelor salivare. adenohipofiza. timusului. Mezodermul va da na tere: esuturilor conjunctive. tiroidei.- epiteliile corneei. Din placa neural se vor forma: Ectodermul crestelor neurale va da na tere: Placodele ectodermale vor da na tere epiteliului olfactiv. tiroidei i epifizei. epiteliul cavit ii timpanice. ganglionilor nervilor spinali i cranieni (III. uretrei i par ial al vaginei. pancreasului. emailului dentar. esutului adipos. celulelor de tip I la nivelul glomusului carotic. lacrimale. vaselor limfatice. cartilaginoase i osoase. esutului muscular striat i neted. o parte din celulele sistemului APUD. celulele retinei. epiteliul por iunii terminale a canalului anal i uretei. neurohipofiza. esutului conjunctiv al glandelor salivare. celulelor pigmentare de la nivelul epidermului.

dentinei i cementului dentar. rinichiului. glandelor genitale. seroaselor pericardic . 13 .- cordului. corticosuprarenalei. pleural i peritoneal .