ETAPELE DEZVOLT RII ORGANISMULUI UMAN Dezvoltarea organismului uman cuprinde urm toarele etape i perioade: Etapa prenatal

(antepartum) cu urm toarele perioade: perioada preembrionar reprezentat de gametogenez i îns mân are; perioada de zigot sau prima s ptîmân de dezvoltare. Cuprinde fecundarea, segmentarea i formarea discului embrionar unilaminar (monodermic) ; perioada embrionar (embriogeneza) caracterizat de formarea embrionului i apari ia primordiilor organelor, este reprezentat s pt mâna a 2-a i s pt mâna a 8-a ; perioada fetal (organogeneza) dureaz pân la sfâr itul lunii a 9-a i este caracterizat n scutului; Etapa postnatal (postpartum), care cuprinde : perioada de copil rie prima copil rie (0-3 ani): perioada perinatal (prima s pt mân postpartum) ; perioada de nou-n scut (pân postpartum) ; perioada de sugar (primul an de via perioada de copil mic (1-3 ani) ; postpartum) ; la sfâr itul primei luni de via de totalitatea proceselor de morfoi histiogenez prin care primordiile de organe dau na tere tuturor sistemelor func ionale ale noude intervalul cuprins între

a doua copil rie (3 ± 6/7 ani) ; a treia copil rie (6/7 ani ± 12 ani pentru fete i 6/7 ani -14 ani pentru b ie i);

perioada pubert ii (între 12-16 ani la fete i 14-16 ani la b ie i) ; perioada de adolescent (postpubertal ) între 17 i 20 ani ; perioada de adult (maturitate): tinere e (între 21 ani i 30 ani) ; maturitate propriu-zis (între 31 i 65 ani) ;

-

perioada de b trâne e i senescen .

1

antepartum i se caracterizeaz prin procesul de segmentare al zigotului. În timpul tranzit rii tubei uterine. Dac axa de diviziune formeaz un unghi drept cu axa polar . Diviziunile de clivare nu prezint un sincronism în cea ce prive te timpul de desf urare. Începând din stadiul de 8 celule. astfel c zigotul î i p streaz volumul ini ial. zigotul r mâne înconjurat de zona pellucida i corona radiata. Timpul cât zigotul tranziteaz tuba uterin este foarte important deoarece asigur sincronizarea între stadiile de dezvoltare ale acestuia i adapt rile morfologice ale endometrului în vederea nid rii. Procesul de compactare are ca rezultat apari ia unei diversit i celulare la nivelul zigotului. în urma c ruia blastomerele se turtesc unele peste altele pentru a maximiza contactul intercelular.PERIOADA DE ZIGOT (S PT MÂNA I) Perioada de zigot se mai nume te i faz premorfogenetic Cuprinde prima s pt mân de via i cuprinde totalitatea transform rilor suferite de zigot din momentul fecunda iei pân în momentul nida iei. prin apari ia unor celule cu dispozi ie asimetric a elementelor citoplasmatice (nucleul migreaz spre centrul embrionului. zigotul tranziteaz tuba uterin în aproximativ 72 ore. Imediat dup fecundare se declan eaj procesul de segmenta ie (scindare. deoarece în timpul segment rii nu se produce o cre tere celular între ciclurile de diviziune celular . numite i diviziuni de scindare. clivaj) în timpul c ruia zigotul sufer o serie de diviziuni mitotice. iar în citoplasm apare o re ea de microfilamente i microtubuli spre fa a celulei care prive te în afara zigotului). care are ca finalitate formarea discului embrionar unilaminar. acestea prezentând un pol apical ce prive te spre exteriorul zigotului i o fa bazolateral ce prive te spre interiorul zigotului. la nivelul zigotului are loc un proces de compactare. se produc într-un ritm foarte lent (una pe zi în primele 3-4 zile) i au ca rezultat o cre tere a raportului nucleo-citoplasmatic. Aceste modific ri determin o polarizare a blastomerelor. Blastomerele vor avea dimensiuni din ce în ce mai mici. în urma c rora rezult blastomerele de dimensiuni aproximativ egale. în func ie de orientarea axei de diviziune fa de axa polar a sa. una din celulele fiice va p stra elementele regiunii apicale a 2 . Segmenta ia Fertilizarea se produce în treimea distal a ampulei tubei uterine. Acestea dispar la scurt timp dup p trunderea zigotului în cavitatea uterin . Dup fertilizare. O astfel de celul polar poate da na tere unor celule fiice diferite.

celulei mam i va fi la rândul s u o celul polar . care la rândul s u va contribui la formarea placentei. 140 m. care în final se vor uni i vor forma o cavitate unic plin cu lichid. Spre sfâr itul zilei a 6-a blastocistul ader corespunz toare trofoblastului polar. Locul de implantare este situat de obicei la nivelul mucoasei uterine care tapeteaz peretele posterior al uterului. dispuse sub forma unui disc aplatizat: . iar cele care delimiteaz cavitatea blastocistului formeaz trofoblastul mural.hipoblastul. În stadiul de 16 celule raportul dintre cele dou tipuri celulare (polare i (embrioblastul. alc tuit din celule cuboidale mici i dispus între epiblast si cavitatea blastocistului. cele dou celule fiice rezultate vor fi la rândul lor polare. când zigotul p trunde în cavitatea uterin . La 3 zile de la fecundare. care vor forma embrioblastul. În ziua a 6-a de la fecundare se produce o rearanjare celular la nivelul masei interne. Lichidul acumulat determin o l rgire a spa iilor intercelulare. începe s se acumuleze lichid (fie secretat de celulele trofoblastice. care exercit de mucoasa uterin o ac iune histiolitic cu zona asupra endometrului i declan eaz procesul de implantare (nidare). Cealalt celul fiic va p stra regiunea i va fi o celul nepolar . Blastomerele periferice polare se divid mult mai rapid i vor forma masa celular extern sau trofoblastul. numit cavitatea blastocistului. când blastocistul are o dimensiune de cca. În ziua a 4-a de la fecundare. . care are ca rezultat apari ia a dou straturi celulare. 3 . este format din 16 blastomere i poart numele de morul . fie transportat de acestea din cavitatea uterin ) în interiorul morulei. care proiemin în cavitatea blastocistului. Morula este format din celule distincte din punct de vedere al fenotipului (polare nepolare) poate varia între 16:0 i 8:8. înainte de dispari ia zonei pellucida. Zona pellucida din jurul blastocistului dispare în ziua a 5-a. bazal a celulei mam Dac axul de diviziune este paralel cu axul de polarizare a celulei.epiblastul alc tuit de celule columnare. Blastomerele nepolare se divid mult mai lent i au un înalt poten ial de dezvoltare dând na tere celulelor formative sau masei interne. Blastocistul unilaminar format la sfîr itul zilei a 4-a este liber în cavitatea uterin . Celulele trofoblastice care acoper embrioblastul formeaz trofoblastul polar. butonul embrionar). Aceast cavitate este m rginit de celulele trofoblastice cu excep ia unei zone unde se afl masa celular intern alc tuit din celule formative i nepolare) i al localiz rii (superficiale i profunde).

Pe m sur ce blastocistul p trunde în mucoasa uterin . moment în care se stabile te circula ia uteroplacentar . la nivelul epiblastului se produce un fenomen de cavita ie care are ca rezultat formarea cavit ii amniotice primordiale. iar celulele care rezult sufer un proces de fuzionare astfel . peretele blastocistului va fi format din dou celulare: . Prin urmare. care este mai gros la nivelul polului de implantare al blastocistului. numit membran exocelomic (Heuser).un strat celular intern cu o intens activitate proliferativ ± citotrofoblastul.o mas celular sinci ial la exterior ± sinci iotrofoblastul. În ziua a 9-a de la fecundare se definitiveaz formarea cavit ii amniotice definitive prin proliferarea i evaginarea celulelor epiblastice de la nivelul marginii discului i o va separa de embrionar. trofoblastul din zona de contact prolifereaz rapid. straturi PERIOADA EMBRIONAR (S PT MÂNILE II ± VIII) S PT MÂNA A II-A Formarea discului embrionar didermic În ziua a 7-a. 4 . Tot în acest timp. încât limita dintre celule este dificil de identificat. Masa de sinci iotrofoblast acoper treptat toat suprafa a blastocistului odat ce acesta se afund în stratul compact al mucoasei uterine. de la nivelul marginilor discului embrionar începe s se formeze prin proliferarea celulelor hipoblastului (epiblastului dup unii autori) o membran fin format dinr-un singur strat de celule turtite. delimitat inferior de discul embrionar i superior de citotrofoblastul polar. Aceste celule poart numele de amnioblaste. rezultând o mas citoplasmatic cu nuclei dispersa i în ea. . Pe m sur ce sinci iotrofoblastul cre te cantitativ. pe m sur ce blastocistul se implanteaz . celule care vor forma tavanul cavit ii amniotice citotrofoblastul polar. la nivelul s u apar o serie de mici cavit i care vor conflua pentru a forma lacunele sinci iotrofoblastului (stadiul lacunar de dezvoltare a trofoblastului). care poart numele de sinci iotrofoblast. Aceste lacune se vor umple cu sânge matern prin erodarea capilarelor sinusoide din mucoasa uterin . Prin dispari ia celulelor care formeaz tavanul cavit ii amniotice primordiale se formeaz o cavitate trofo-epiblastic .

Mezoblastul care tapeteaz cavitatea amniotic formeaz somatopleura extraembrionar . iar ulterior cuprinde endometrul în totalitate. respectiv cu epiblastul 5 caudal ). care are loc ini ial la locul de implantare. Totodat . Celulele endometriale devin poliedrice i se încarc cu glicogen i lipide. Prin delaminarea celulelor mezoblastului extraembrionar se formeaz o serie de cavit i la nivelul acestuia care vor conflua i vor da na tere unei cavit i unice numite celom extraembrionar sau cavitate corionic . spa iile intercelulare sunt l rgite de un con inut lichidian extravazat din celule. Partea eliminat din vezicula ombilical primitiv poate persista în cavitatea corionic sub forma chisturilor exocelomice. Aceste dou foi e mezoblastice se continu una cu alta la nivelul marginii discului embrionar unde formeaz o zon de jonc iune. Mezoblastul extraembrionar din aceast formarea cordonului ombilical. Pe m sur ce cavitatea corionic cre te în volum. Aceste celule vor forma mezoblastul extraembrionar care va separa discul embrionar i cele dou cavit i ale sale de stratul profund al trofoblastului. f r a avea tr s turi care s permit identificarea viitoarelor extermit i (cefalic . În acest stadiu al dezvolt rii blastocistul a p truns în totalitate în mucoasa uterin . Toate aceste modific ri caracterizeaz transformarea decidual a endometrului. iar mai târziu va contribui la numele de vilozit i .Aceasta va înconjura cavitatea blastocistului i o va separa de citotrofoblast transformândo în cavitate exocelomic sau vezicul ombilical primitiv . discul embrionar didermic este simetric i rotund. celulele trofoblastului încep s prolifereze local i s formeze coloane celulare înconjurate de sinci iotrofoblast. care leag discul formeaz pediculul de fixa ie sau pediculul embrionar. va gâtui vezicula ombilical primitiv care. iar cel care tapeteaz vezicula ombilical formeaz splahnopleura extraembrionar . Aceste structuri poart primare. care va forma împreun discul zon embrionar i cele dou cavit i ale sale mai pu in o zon ingust . iar submucoasa este edema iat . iar locul de perforare al endometrului este acoperit printr-un dop de fibrin . Celomul extraembrionar înconjoar embrionar de stratul citotrofoblastic. Între membrana exocelomic i stratul citotrofoblastic se formeaz un spa iu reticular în care vor migra celule rezultate prin proliferarea epiblastului de la nivelul marginilor discului embrionar. În acest stadiu de dezvoltare. printr-un proces de reducere a volumului se va transforma în vezicul ombilical secundar sau definitiv . Prima modificare la nivelul discului embrionar este reprezentat de apari ia unei îngro ri regionale la nivelul hipoblastului.

Acestea au ca rezultat transformarea discului embrionar didermic (format din epiblast i hipoblast) în disc embrionar tridermic (format din ectoderm. situa ii întâlnite în cazul sarcinilor ectopice sau extrauterine. Blastocistul se implanteaz în mod normal în mucoasa uterin de la nivelul corpului uterin. Astfel. Celulele epiblastice de la nivelul liniei primitive migreaz lateral. posterior i anterior la nivelul discului embrionar formând mezodermul intraembrionar. În acela i timp. Totalitatea acestor transform ri i migr ri celulare poart extremitatea cefalic mai voluminoas .mezodermul numele de intraembrionar. a acestuia. Odat cu apari ia pl cii precordale discul embrionar cap t o form ovalar cu axul lung cranio-caudal. mezoderm i endoderm). o parte din celulele migrate de la nivelul liniei primitive înlocuiesc celulele hipoblastice prin împingerea acestora c tre pere ii veziculei ombilicale i formeaz astfel endodermul embrionar. Schimbarea formei discului embrionar este înso it de apari ia unei zone proliferative a ectoblastului embrionar în regiunea caudal primitiv (Hensen). proces numit invaginare. permite trasarea axului craniocaudal al discului embrionar. Celulele epiblastului embrionar de la nivelul liniei primitive încep s prolifereze intens i s migreze între cele dou foi e ale embrionului didermic. foi a mijlocie a discului embrionar tridermic. zon care formeaz linia numit nod primitiv . în evolu ia sarcinii existând posibilitatea producerii unor hemoragii severe. anse intestinale). implantarea se poate produce la nivelul tubelor uterine sau cavit ii abdominale (excava ia recto-uterin . Implantarea se poate produce i în alte zone decât mucoasa uterin . Placa precordal se diferen iaz în viitoarea regiune cefalic a discului embrionar i împreun cu pediculul de fixa ie. ovar. în special la nivelul peretelui posterior al acestuia. Implantarea blastocistului în vecin tatea orificiului intern al colului uterin constituie cauza apari iei placentei praevia.supraiacent placa precordal . iar în urma acesteia discul embrionar tridermic cap t un aspect piriform cu 6 . Celulele epiblastice r mase vor forma ectodermul embrionar. S PT MÂNA A III-A Gastrula ia În s pt mâna a treia de dezvoltare la nivelul discului embrionar au loc o serie de deplas ri celulare. prin apari ia unei noi foi e embrionare. Linia primitiv se termin la extremitatea cefalic cu o proeminen gastrula ie.

mezodermul lateral situat între mezodermul intermediar i zona jonc ional a mezodermului extraembrionar. Odat cu apari ia acestor vase. flancat de celulele mezodermice migrate de la nivelul liniei primitive. vezicula ombilical trimite un diverticul mic care p trunde în grosimea pediculului de fixa ie pentru a forma alantoida. Mezodermul migrat cranial de placa precordal va forma aria cardiogen care va da na tere cordului i pericardului. Mezodermul extraembrionar care tapeteaz citotrofoblastul p trunde în centrul vilozit ilor primare ale trofoblastului i le transform în vilozit i secundare. prin dispari ia celulelor care formeaz podeaua canalului notocordal i a celulelor endodermice subiacente. restul canalului notocordal devine parte constituent a tavanului vezicii ombilicale. canal neurenteric. procesul notocordal sufer un proces de tunelizare formându-se astfel canalul notocordal care comunic ini ial cu cavitatea amniotic la nivelul nodului primitiv. Prin proliferarea celulelor endodermice se reface tavanul veziculei ombilicale la nivelul notocordului i se va închide canalul neurenteric. într-o zon care va forma membrana cloacal . mezodermul intermediar situat lateral de precedentul. celulele mezodermale de la nivelul vilozit ilor secundare dau na tere vaselor capilare vilozitare. Mezodermul intraembrionar se extinde pân la marginile discului embrionar unde vine în contact cu zona de jonc iune a mezodermului extraembrionar (locul de unire al somato. vilozit ile secundare se transform în vilozit i placentare ter iare. Se stabile te asfel o comunicare între cavitatea amniotic numit i vezicula ombilical la nivelul nodului primitiv. un cordon celular care ajunge pân la nivelul marginii caudale a pl cii precordale. epiblastul d na tere celor trei foi e germinale i prin urmare.Se observ c . Notocordul devine astfel un cordon celular situat în axul discului embrionar. Discul embrionar r mâne format din dou foi e (ectoi endoderm) doar la nivelul pl cii precordale (viitoarea membran orofaringan ) i caudal de linia primitiv . între ectoderm i endoderm. La sfâr itul s pt mânii a treia. în urma procesului de gastrula ie. Capilarele vilozitare stabilesc contact cu cele de 7 . de la nivelul nodului primitiv ia na tere procesul notocordal. Tot acum. Ulterior. Odat cu formarea notocordului. Concomitent cu aceste transform ri. Ajuns în vecin tatea pl cii precordale.i splahnopleurei extraembrionare). Îndep rtarea experimental a nodului primitiv are ca efect absen a form rii notocordului i declan rii neurula iei. tuturor esuturilor i organelor embrionului. mezodermul intraembrionic se organizeaz în trei zone distincte: mezodermul paraxial situat imediat lateral de notocord i placa neural .

schi a viitorului sistem nervos central. Aceste celule cu în l imea mai mare vor formea placa neural .la nivelul pediculului de fixa ie. Formarea celulelor germinale primordiale Celulele germinale primordiale se formeaz în perioada gastrula iei din por iunea caudal a liniei primitive (pân acum se considera c celulele germinale primordiale iau na tere din hipoblastul veziculei ombilicale i alantoidei). Este întâlnit frecvent la feti e (75% din cazuri) i se poate transforma malign dac nu este diagnosticat i tratat în timp util. notocordul. pân la nivelul crestelor genitale. Prin urmare. Prin adâncirea an ului neural. iar prin acestea cu sistemul circulator intraembrionar. endoderm). mezo-. nu c tre diferen ierea epidermal . în formare. Studiile recente au ar tat c evolu ia normal a ectodermului este spre diferen ierea neural . Deoarece linia primitiv d na tere la cele trei tipuri celulare embrionare (ecto-. peretelui veziculei viteline. a a zisa Äinduc ie neural ´ exercitat de nodul primitiv i notocord este de fapt o supresie a diferen ierii neurale a ectodermului. Se pare c celulele germinale primordiale r mân sechestrate la nivelul mezoblastului extraembrionar al extremit ii caudale a embrionului pân embrionar începe s la definitivarea procesului de gastrula ie. plicile neurale vin în contact unele cu altele i încep s fuzioneze dând na tere astfel 8 . Pe m sur ce cre te. aceste celule vor migra dealungul alantoidei i intestinului posterior. Când discul se plicatureze. linie primitiv sufer un proces de regresie care are ca efect dispari ia complet a sa. care sufer o serie de transform ri celulare având ca rezultat apari ia neuroblastelor. Celulele de la nivelul jonc iunii dintre placa neural formeaz plicile neurale. i restul ectodermului vor da i na tere crestelor neurale. Persisten a por iunii caudale a liniei terminale are ca rezultat apari ia unei anomalii congenitale a nou-n scutului numit teratom sacrococcigian. Notocordul are influen inductoare asupra ectodermului supraiacent. Literatura clasic consider c nodul primitiv i derivatul s u. marginile pl cii neurale se evagineaz an ul neural. au rol inductor al transform rii neurale a ectodermului. teratomul sacrococcigian este o tumor benign care con ine derivate ale celor trei tipuri celulare. care delimiteaz tubului neural. Neurula ia Dup formarea notocordului.

care r mâne în contact cu lichidul amniotic. Dup închiderea neuroporilor. celulele jonc iunii neuroectodermice vor forma creasta neural . Urmeaz apoi 8 somite cervicale. 5 somite sacrale i 8-10 somite coccigiene. 12 somite toracale. mielomeningocelul). hr nirea celulelor nervoase ale tubului neural este realizat de lichidul amniotic. Astfel. iar neuroporul caudal în ziua a 27-a. meningocelul. Somitele con in ini ial o cavitate central tranzitorie (miocelul) care se oblitereaz rapid prin proliferare celulelor din peretele s u. spina bifida este o anomalie congenital datorat defectului de închidere a neuroporului caudal. Închiderea neuroporilor coincide cu stabilirea unei circula ii sanguine la nivelul tubului neural. datorat unor dilata ii (veziculele cerebrale primare). 5 somite lombare. Severitatea acestei anomalii depinde de lungimea i pozi ia defectului de închidere a tubului neural (spina bifida ocult . Procesul de segmentare a mezodermului paraxial debuteaz la sfâr itul s pt mânii a treia i începutul s pt mânii a patra în dreptul veziculei rombencefalice i se continuu atât în sens cranial cât i în sens caudal odat cu cre terea în lungime a embrionului. Primele 4-5 perechi de somite vor participa la formarea craniului osos i poart numele de somite occipitale. anomalie congenital letal datorat degener rii encefalului. Defectul de închidere a neuroporului rostral duce la apari ia anencefaliei. Neuroporul anterior se închide în ziua a 25-a.Formarea tubului neural începe din viitoarea regiune cervical a embrionului i continu c tre ambele extremit i ale an ului neural. Prin unirea plicilor neurale. Por iunea ventromedial a somitei 9 . în urma c ruia creasta neural i tubul neural vor fi separate de cavitatea amnitic printr-un strat de celule ectodermice. la nivelul acestuia din urm are loc un proces de segmentare prin apari ia unor an uri transversale care îl separ în blocuri prismatice numite somite. Aceste vezicule formeaz rombencefalul. Atâta timp cât neuroporii sunt prezen i. mezencefalul i prozencefalul i reprezint prima schi a viitorului encefal. Defectele de închidere a neuroporilor au ca rezultat apari ia unor anomalii congenitale. Tubul neural comunic cu cavitatea amniotic prin dou orificii: neuroporul rostral i neuroporul caudal. în final formându-se 42-45 perechi de somite. sistemul nervos are aspectul unui tub cu o por iune caudal efilat (cordonul medular) i o por iune rostral voluminoas . Formarea somitelor Dup formarea notocordului i mezodermului intraembrionar paraxial. Urmeaz un proces de proliferare a celulelor ectodermice din vecin tate.

începe s . cavitate în laterale ale discului embrionar.formeaz sclerotomul. care comunic cu celomul extraembrionar prin dou canale pleuroperitoneale (ducte celomice) situate de-o parte i de alta a discului embrionar în mezodermul lateral. Acestea cresc în volum i se unesc unele cu altele pentru a forma o cavitate unic în grosimea mezodermului lateral. Formarea celomului intraembrionar Odat cu formarea somitelor. iar apoi piriform în stadiul trilaminar. Somatopleura i unirea cu cele dou i bra ele pe p r ile i splahnopleura intraembrionar se continu la nivelul zonei de jonc iune cu corespondentele lor extraembrionare. Celomul intraembrionar va sta la baza form rii cavit ilor . pleurale i peritoneale.i schimbe forma datorit diferen elor între ratele de cre tere a dezvolt rii diferitelor zone embrionare. Prin urmare.i extraembrionar i contribuie la hr nirea embrionului pân la stabilirea circula iei sanguine. mezodermul lateral este împ r it într-un strat acoperit de ectoderm (numit somatopleur intraembrionar ) i un strat ce acoper endodermul (numit splahnopleur intraembrionar ). în special datorit sistemului nervos central i în sens lateral. în mezodermul din regiunea precordial se diferen iaz o serie de cavit i care vor conflua pentru a forma schi a celomului intraembrionar. Din miotoame se vor forma majoritatea mu chilor stria i ai corpului. datorat apari iei somitelor. iar în urma acestui proces se stabile te o comunicare între celomul intra. Con inutul lichidian al celomului extraembrionar p trunde în interiorul discului embrionar în urma stabilirii comunic rii dintre celomul intra. celomul intraembrionar va avea o cavitate pericardic primitiv situat în regiunea cardiogen . care st la baza form rii scheletului axial. în dreptul lor apar o serie de cavit i în mezodermul lateral. Prin m rirea cavit ii din regiunea precordial form de potcoav cu por iunea central în regiunea precordial pericardice. Prin formarea acestei cavit i.i extraembrionar la nivelul marginilor laterale ale discului embrionar. Procesele de curbare ale discului embrionar Discul embrionar. Por iunea dorsolateral a somitei formeaz dermomiotomul care va da na tere miotomului i dermatomului. ini ial plat i oval în stadiul bilaminar. Zona jonc ional de la nivelul mezodermului lateral va fi str puns prin m rirea de volum a celomului intraembrionar. Inflexiunea discului 10 cavit i de la nivelul mezodermului lateral se formeaz celomul intraembrionar. Aceste diferen e între ratele de cre tere au ca rezultat plicaturarea discului embrionar în sens cranio-caudal. Pe m sur ce se formeaz somitele.

crestelor neurale. pl cii neurale. endodermul i mezodermul. o parte din vezicula ombilical este incorporat între acestea i apoi în interiorul embrionului i va contribui la formarea tubului digestiv. gâtului embrionului. Prin cre terea plicilor amniotice laterale. Por iunea din vezicula ombilical incorporat de corpul embrionar în timpul acestui proces va da na tere intestinului mijlociu. care se termin în fund de sac la nivelul membranei orofaringiene. formând pere ii laterali i ventrali ai corpului embrionului. Ectodermul va da na tere: ectodermului general al corpului. foliculii pilo i i unghiile. Derivatele foi elor embrionare În stadiile timpurii ale dezvolt rii embrionare. 11 .embrionar în sens cranio-caudal are ca rezultat apari ia plicii amniotice cefalice i plicii amniotice caudale. celulele care tapeteaz ductele i celulele mioepiteliale ale glandelor sudoripare. încorporat între plica amniotic cefalic i discul embrionar va forma intestinul anterior sau cefalic. Prin cre terea acestor plici. esutul epitelial formeaz cele trei foi e embrionare: ectodermul. membrana orofaringian . placodelor ectodermale. iar inflexiunea lateral duce la formarea plicilor amniotice laterale. iar caudal de aceasta va ajunge septul transvers. Partea caudal a vezicii ombilicale este incorporat în corpul embrionului prin cre terea plicii amniotice caudale i va forma intestinul posterior sau caudal. Din ectodermul general al corpului se vor forma: stratul epidermic al tegumentului. marginile discului embrionar se apropie i fuzioneaz . Acesta se termin în fund de sac dilatat (cloac ) la nivelul membranei cloacale. sebacee i mamare. celulele embrionare alc tuiesc dou tipuri fundamentale de esuturi: epitelial i mezenchimatos. Mezoblastul migrat cranial de membrana orofaringian va forma zona cardiogen cardiogen i septul transvers. forma iune mezodermal care va participa la separarea cavit ii toracice de cavitatea abdominal . zona i septul transvers vor ajunge ventral i vor contribui la formarea fe ei ventrale i torcelui. celulele secretoare. Partea cranial a vezicii ombilicale. Zona cardiogen va ajunge în regiunea toracic a a capului. În urma plicatur rii cranio-caudale. care r mâne în continuare în comunicare cu vezicula ombilical prin canalul ombilical.

neurohipofiza. lacrimale. epiteliul cavit ii timpanice. neuronii sistemului nervos central. celulelor secretore de calcitonin . o parte din celulele sistemului APUD. vaselor limfatice. Din placa neural se vor forma: Ectodermul crestelor neurale va da na tere: Placodele ectodermale vor da na tere epiteliului olfactiv. uretrei i par ial al vaginei. celulele ependimare i ale plexurilor coroidiene. epiteliul cavit ii orale i al glandelor salivare. glandelor salivare submandibular sublingual . celulelor de tip I la nivelul glomusului carotic. Endodermul va da na tere: epiteliului tractului digestiv i respirator. vaselor de sânge. irisului. tiroidei. corpul i procesele ciliare. celulele retinei. ganglionilor nervilor spinali i cranieni (III. esutului adipos. urechii interne i cristalinului. Mezodermul va da na tere: esuturilor conjunctive. esutului muscular striat i neted.V. emailului dentar. epiteliului vezicii urinare. timusului. amigdalei palatine. adenohipofiza. celulele gliale. medulosuprarenalei. ficatului. pancreasului. tubei auditive. celulelor pigmentare de la nivelul epidermului.IX. 12 i . elementelor figurate ale sângelui. conjunctivei i glandelor lacrimale. epiteliul por iunii terminale a canalului anal i uretei. celulelor Scwann i leptomeningelui (pia mater i arahnoida).X). esutului conjunctiv al glandelor salivare. celulele sistemului APUD. timusului.- epiteliile corneei. tiroidei i epifizei. cartilaginoase i osoase.VIII. epiteliul cavit ii nazale i sinusurilor paranazale. mu chilor netezi i dermului de la nivelul capului i gâtului. paratiroidelor. ganglionilor simpatici i parasimpatici.

- cordului. rinichiului. seroaselor pericardic . 13 . dentinei i cementului dentar. corticosuprarenalei. glandelor genitale. pleural i peritoneal .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful