ETAPELE DEZVOLT RII ORGANISMULUI UMAN Dezvoltarea organismului uman cuprinde urm toarele etape i perioade: Etapa prenatal

(antepartum) cu urm toarele perioade: perioada preembrionar reprezentat de gametogenez i îns mân are; perioada de zigot sau prima s ptîmân de dezvoltare. Cuprinde fecundarea, segmentarea i formarea discului embrionar unilaminar (monodermic) ; perioada embrionar (embriogeneza) caracterizat de formarea embrionului i apari ia primordiilor organelor, este reprezentat s pt mâna a 2-a i s pt mâna a 8-a ; perioada fetal (organogeneza) dureaz pân la sfâr itul lunii a 9-a i este caracterizat n scutului; Etapa postnatal (postpartum), care cuprinde : perioada de copil rie prima copil rie (0-3 ani): perioada perinatal (prima s pt mân postpartum) ; perioada de nou-n scut (pân postpartum) ; perioada de sugar (primul an de via perioada de copil mic (1-3 ani) ; postpartum) ; la sfâr itul primei luni de via de totalitatea proceselor de morfoi histiogenez prin care primordiile de organe dau na tere tuturor sistemelor func ionale ale noude intervalul cuprins între

a doua copil rie (3 ± 6/7 ani) ; a treia copil rie (6/7 ani ± 12 ani pentru fete i 6/7 ani -14 ani pentru b ie i);

perioada pubert ii (între 12-16 ani la fete i 14-16 ani la b ie i) ; perioada de adolescent (postpubertal ) între 17 i 20 ani ; perioada de adult (maturitate): tinere e (între 21 ani i 30 ani) ; maturitate propriu-zis (între 31 i 65 ani) ;

-

perioada de b trâne e i senescen .

1

la nivelul zigotului are loc un proces de compactare. antepartum i se caracterizeaz prin procesul de segmentare al zigotului. care are ca finalitate formarea discului embrionar unilaminar. Acestea dispar la scurt timp dup p trunderea zigotului în cavitatea uterin . în urma c ruia blastomerele se turtesc unele peste altele pentru a maximiza contactul intercelular. În timpul tranzit rii tubei uterine. Dac axa de diviziune formeaz un unghi drept cu axa polar . Începând din stadiul de 8 celule. Segmenta ia Fertilizarea se produce în treimea distal a ampulei tubei uterine. Diviziunile de clivare nu prezint un sincronism în cea ce prive te timpul de desf urare. zigotul tranziteaz tuba uterin în aproximativ 72 ore. deoarece în timpul segment rii nu se produce o cre tere celular între ciclurile de diviziune celular . Blastomerele vor avea dimensiuni din ce în ce mai mici. Procesul de compactare are ca rezultat apari ia unei diversit i celulare la nivelul zigotului. Dup fertilizare. clivaj) în timpul c ruia zigotul sufer o serie de diviziuni mitotice. una din celulele fiice va p stra elementele regiunii apicale a 2 .PERIOADA DE ZIGOT (S PT MÂNA I) Perioada de zigot se mai nume te i faz premorfogenetic Cuprinde prima s pt mân de via i cuprinde totalitatea transform rilor suferite de zigot din momentul fecunda iei pân în momentul nida iei. iar în citoplasm apare o re ea de microfilamente i microtubuli spre fa a celulei care prive te în afara zigotului). în func ie de orientarea axei de diviziune fa de axa polar a sa. Imediat dup fecundare se declan eaj procesul de segmenta ie (scindare. acestea prezentând un pol apical ce prive te spre exteriorul zigotului i o fa bazolateral ce prive te spre interiorul zigotului. zigotul r mâne înconjurat de zona pellucida i corona radiata. astfel c zigotul î i p streaz volumul ini ial. numite i diviziuni de scindare. Timpul cât zigotul tranziteaz tuba uterin este foarte important deoarece asigur sincronizarea între stadiile de dezvoltare ale acestuia i adapt rile morfologice ale endometrului în vederea nid rii. prin apari ia unor celule cu dispozi ie asimetric a elementelor citoplasmatice (nucleul migreaz spre centrul embrionului. Aceste modific ri determin o polarizare a blastomerelor. se produc într-un ritm foarte lent (una pe zi în primele 3-4 zile) i au ca rezultat o cre tere a raportului nucleo-citoplasmatic. în urma c rora rezult blastomerele de dimensiuni aproximativ egale. O astfel de celul polar poate da na tere unor celule fiice diferite.

Celulele trofoblastice care acoper embrioblastul formeaz trofoblastul polar. Blastomerele nepolare se divid mult mai lent i au un înalt poten ial de dezvoltare dând na tere celulelor formative sau masei interne. Morula este format din celule distincte din punct de vedere al fenotipului (polare nepolare) poate varia între 16:0 i 8:8. Lichidul acumulat determin o l rgire a spa iilor intercelulare. alc tuit din celule cuboidale mici i dispus între epiblast si cavitatea blastocistului. Spre sfâr itul zilei a 6-a blastocistul ader corespunz toare trofoblastului polar. când blastocistul are o dimensiune de cca. când zigotul p trunde în cavitatea uterin . care proiemin în cavitatea blastocistului. este format din 16 blastomere i poart numele de morul . înainte de dispari ia zonei pellucida. fie transportat de acestea din cavitatea uterin ) în interiorul morulei. În stadiul de 16 celule raportul dintre cele dou tipuri celulare (polare i (embrioblastul. . Blastocistul unilaminar format la sfîr itul zilei a 4-a este liber în cavitatea uterin . Cealalt celul fiic va p stra regiunea i va fi o celul nepolar . În ziua a 4-a de la fecundare. Zona pellucida din jurul blastocistului dispare în ziua a 5-a.hipoblastul. La 3 zile de la fecundare.celulei mam i va fi la rândul s u o celul polar . care la rândul s u va contribui la formarea placentei. bazal a celulei mam Dac axul de diviziune este paralel cu axul de polarizare a celulei. Aceast cavitate este m rginit de celulele trofoblastice cu excep ia unei zone unde se afl masa celular intern alc tuit din celule formative i nepolare) i al localiz rii (superficiale i profunde). începe s se acumuleze lichid (fie secretat de celulele trofoblastice. 140 m. cele dou celule fiice rezultate vor fi la rândul lor polare. numit cavitatea blastocistului. care vor forma embrioblastul. iar cele care delimiteaz cavitatea blastocistului formeaz trofoblastul mural. care are ca rezultat apari ia a dou straturi celulare. care exercit de mucoasa uterin o ac iune histiolitic cu zona asupra endometrului i declan eaz procesul de implantare (nidare). Locul de implantare este situat de obicei la nivelul mucoasei uterine care tapeteaz peretele posterior al uterului. Blastomerele periferice polare se divid mult mai rapid i vor forma masa celular extern sau trofoblastul. În ziua a 6-a de la fecundare se produce o rearanjare celular la nivelul masei interne. 3 . butonul embrionar). care în final se vor uni i vor forma o cavitate unic plin cu lichid. dispuse sub forma unui disc aplatizat: .epiblastul alc tuit de celule columnare.

numit membran exocelomic (Heuser). trofoblastul din zona de contact prolifereaz rapid. Masa de sinci iotrofoblast acoper treptat toat suprafa a blastocistului odat ce acesta se afund în stratul compact al mucoasei uterine. pe m sur ce blastocistul se implanteaz . care poart numele de sinci iotrofoblast. moment în care se stabile te circula ia uteroplacentar . În ziua a 9-a de la fecundare se definitiveaz formarea cavit ii amniotice definitive prin proliferarea i evaginarea celulelor epiblastice de la nivelul marginii discului i o va separa de embrionar.un strat celular intern cu o intens activitate proliferativ ± citotrofoblastul. iar celulele care rezult sufer un proces de fuzionare astfel . Prin urmare.o mas celular sinci ial la exterior ± sinci iotrofoblastul. delimitat inferior de discul embrionar i superior de citotrofoblastul polar. straturi PERIOADA EMBRIONAR (S PT MÂNILE II ± VIII) S PT MÂNA A II-A Formarea discului embrionar didermic În ziua a 7-a. la nivelul s u apar o serie de mici cavit i care vor conflua pentru a forma lacunele sinci iotrofoblastului (stadiul lacunar de dezvoltare a trofoblastului). care este mai gros la nivelul polului de implantare al blastocistului. Prin dispari ia celulelor care formeaz tavanul cavit ii amniotice primordiale se formeaz o cavitate trofo-epiblastic . Aceste celule poart numele de amnioblaste. Aceste lacune se vor umple cu sânge matern prin erodarea capilarelor sinusoide din mucoasa uterin . . Pe m sur ce sinci iotrofoblastul cre te cantitativ. rezultând o mas citoplasmatic cu nuclei dispersa i în ea. încât limita dintre celule este dificil de identificat. celule care vor forma tavanul cavit ii amniotice citotrofoblastul polar. la nivelul epiblastului se produce un fenomen de cavita ie care are ca rezultat formarea cavit ii amniotice primordiale. de la nivelul marginilor discului embrionar începe s se formeze prin proliferarea celulelor hipoblastului (epiblastului dup unii autori) o membran fin format dinr-un singur strat de celule turtite. Tot în acest timp. peretele blastocistului va fi format din dou celulare: .Pe m sur ce blastocistul p trunde în mucoasa uterin . 4 .

iar locul de perforare al endometrului este acoperit printr-un dop de fibrin . Totodat . Celomul extraembrionar înconjoar embrionar de stratul citotrofoblastic. Prima modificare la nivelul discului embrionar este reprezentat de apari ia unei îngro ri regionale la nivelul hipoblastului. Celulele endometriale devin poliedrice i se încarc cu glicogen i lipide.Aceasta va înconjura cavitatea blastocistului i o va separa de citotrofoblast transformândo în cavitate exocelomic sau vezicul ombilical primitiv . Aceste dou foi e mezoblastice se continu una cu alta la nivelul marginii discului embrionar unde formeaz o zon de jonc iune. În acest stadiu al dezvolt rii blastocistul a p truns în totalitate în mucoasa uterin . În acest stadiu de dezvoltare. iar submucoasa este edema iat . care are loc ini ial la locul de implantare. va gâtui vezicula ombilical primitiv care. care va forma împreun discul zon embrionar i cele dou cavit i ale sale mai pu in o zon ingust . Toate aceste modific ri caracterizeaz transformarea decidual a endometrului. printr-un proces de reducere a volumului se va transforma în vezicul ombilical secundar sau definitiv . respectiv cu epiblastul 5 caudal ). spa iile intercelulare sunt l rgite de un con inut lichidian extravazat din celule. discul embrionar didermic este simetric i rotund. Mezoblastul care tapeteaz cavitatea amniotic formeaz somatopleura extraembrionar . iar cel care tapeteaz vezicula ombilical formeaz splahnopleura extraembrionar . Prin delaminarea celulelor mezoblastului extraembrionar se formeaz o serie de cavit i la nivelul acestuia care vor conflua i vor da na tere unei cavit i unice numite celom extraembrionar sau cavitate corionic . Aceste structuri poart primare. Între membrana exocelomic i stratul citotrofoblastic se formeaz un spa iu reticular în care vor migra celule rezultate prin proliferarea epiblastului de la nivelul marginilor discului embrionar. Partea eliminat din vezicula ombilical primitiv poate persista în cavitatea corionic sub forma chisturilor exocelomice. iar mai târziu va contribui la numele de vilozit i . care leag discul formeaz pediculul de fixa ie sau pediculul embrionar. f r a avea tr s turi care s permit identificarea viitoarelor extermit i (cefalic . iar ulterior cuprinde endometrul în totalitate. Mezoblastul extraembrionar din aceast formarea cordonului ombilical. Pe m sur ce cavitatea corionic cre te în volum. Aceste celule vor forma mezoblastul extraembrionar care va separa discul embrionar i cele dou cavit i ale sale de stratul profund al trofoblastului. celulele trofoblastului încep s prolifereze local i s formeze coloane celulare înconjurate de sinci iotrofoblast.

mezoderm i endoderm). în special la nivelul peretelui posterior al acestuia.mezodermul numele de intraembrionar. Celulele epiblastului embrionar de la nivelul liniei primitive încep s prolifereze intens i s migreze între cele dou foi e ale embrionului didermic. permite trasarea axului craniocaudal al discului embrionar. ovar. Implantarea se poate produce i în alte zone decât mucoasa uterin . prin apari ia unei noi foi e embrionare. situa ii întâlnite în cazul sarcinilor ectopice sau extrauterine. foi a mijlocie a discului embrionar tridermic. Placa precordal se diferen iaz în viitoarea regiune cefalic a discului embrionar i împreun cu pediculul de fixa ie. o parte din celulele migrate de la nivelul liniei primitive înlocuiesc celulele hipoblastice prin împingerea acestora c tre pere ii veziculei ombilicale i formeaz astfel endodermul embrionar. Implantarea blastocistului în vecin tatea orificiului intern al colului uterin constituie cauza apari iei placentei praevia. implantarea se poate produce la nivelul tubelor uterine sau cavit ii abdominale (excava ia recto-uterin . În acela i timp. a acestuia. Blastocistul se implanteaz în mod normal în mucoasa uterin de la nivelul corpului uterin. Totalitatea acestor transform ri i migr ri celulare poart extremitatea cefalic mai voluminoas . posterior i anterior la nivelul discului embrionar formând mezodermul intraembrionar. S PT MÂNA A III-A Gastrula ia În s pt mâna a treia de dezvoltare la nivelul discului embrionar au loc o serie de deplas ri celulare. Schimbarea formei discului embrionar este înso it de apari ia unei zone proliferative a ectoblastului embrionar în regiunea caudal primitiv (Hensen). anse intestinale). iar în urma acesteia discul embrionar tridermic cap t un aspect piriform cu 6 . Odat cu apari ia pl cii precordale discul embrionar cap t o form ovalar cu axul lung cranio-caudal. Celulele epiblastice r mase vor forma ectodermul embrionar.supraiacent placa precordal . proces numit invaginare. în evolu ia sarcinii existând posibilitatea producerii unor hemoragii severe. Acestea au ca rezultat transformarea discului embrionar didermic (format din epiblast i hipoblast) în disc embrionar tridermic (format din ectoderm. Celulele epiblastice de la nivelul liniei primitive migreaz lateral. Astfel. zon care formeaz linia numit nod primitiv . Linia primitiv se termin la extremitatea cefalic cu o proeminen gastrula ie.

Concomitent cu aceste transform ri.i splahnopleurei extraembrionare). Prin proliferarea celulelor endodermice se reface tavanul veziculei ombilicale la nivelul notocordului i se va închide canalul neurenteric. într-o zon care va forma membrana cloacal . flancat de celulele mezodermice migrate de la nivelul liniei primitive. mezodermul intraembrionic se organizeaz în trei zone distincte: mezodermul paraxial situat imediat lateral de notocord i placa neural . vilozit ile secundare se transform în vilozit i placentare ter iare. Mezodermul extraembrionar care tapeteaz citotrofoblastul p trunde în centrul vilozit ilor primare ale trofoblastului i le transform în vilozit i secundare. mezodermul lateral situat între mezodermul intermediar i zona jonc ional a mezodermului extraembrionar. mezodermul intermediar situat lateral de precedentul. un cordon celular care ajunge pân la nivelul marginii caudale a pl cii precordale. Îndep rtarea experimental a nodului primitiv are ca efect absen a form rii notocordului i declan rii neurula iei. tuturor esuturilor i organelor embrionului. de la nivelul nodului primitiv ia na tere procesul notocordal. Ajuns în vecin tatea pl cii precordale. prin dispari ia celulelor care formeaz podeaua canalului notocordal i a celulelor endodermice subiacente. Ulterior. Capilarele vilozitare stabilesc contact cu cele de 7 . între ectoderm i endoderm. La sfâr itul s pt mânii a treia. celulele mezodermale de la nivelul vilozit ilor secundare dau na tere vaselor capilare vilozitare. Odat cu apari ia acestor vase. procesul notocordal sufer un proces de tunelizare formându-se astfel canalul notocordal care comunic ini ial cu cavitatea amniotic la nivelul nodului primitiv. epiblastul d na tere celor trei foi e germinale i prin urmare. canal neurenteric. Tot acum. Odat cu formarea notocordului. restul canalului notocordal devine parte constituent a tavanului vezicii ombilicale. Discul embrionar r mâne format din dou foi e (ectoi endoderm) doar la nivelul pl cii precordale (viitoarea membran orofaringan ) i caudal de linia primitiv . Mezodermul intraembrionar se extinde pân la marginile discului embrionar unde vine în contact cu zona de jonc iune a mezodermului extraembrionar (locul de unire al somato. vezicula ombilical trimite un diverticul mic care p trunde în grosimea pediculului de fixa ie pentru a forma alantoida. Se stabile te asfel o comunicare între cavitatea amniotic numit i vezicula ombilical la nivelul nodului primitiv. Notocordul devine astfel un cordon celular situat în axul discului embrionar. în urma procesului de gastrula ie. Mezodermul migrat cranial de placa precordal va forma aria cardiogen care va da na tere cordului i pericardului.Se observ c .

Pe m sur ce cre te. în formare. Celulele de la nivelul jonc iunii dintre placa neural formeaz plicile neurale.la nivelul pediculului de fixa ie. Neurula ia Dup formarea notocordului. i restul ectodermului vor da i na tere crestelor neurale. pân la nivelul crestelor genitale. Persisten a por iunii caudale a liniei terminale are ca rezultat apari ia unei anomalii congenitale a nou-n scutului numit teratom sacrococcigian. a a zisa Äinduc ie neural ´ exercitat de nodul primitiv i notocord este de fapt o supresie a diferen ierii neurale a ectodermului. Notocordul are influen inductoare asupra ectodermului supraiacent. Formarea celulelor germinale primordiale Celulele germinale primordiale se formeaz în perioada gastrula iei din por iunea caudal a liniei primitive (pân acum se considera c celulele germinale primordiale iau na tere din hipoblastul veziculei ombilicale i alantoidei). care sufer o serie de transform ri celulare având ca rezultat apari ia neuroblastelor. schi a viitorului sistem nervos central. Deoarece linia primitiv d na tere la cele trei tipuri celulare embrionare (ecto-. notocordul. plicile neurale vin în contact unele cu altele i încep s fuzioneze dând na tere astfel 8 . endoderm). nu c tre diferen ierea epidermal . mezo-. Când discul se plicatureze. au rol inductor al transform rii neurale a ectodermului. Se pare c celulele germinale primordiale r mân sechestrate la nivelul mezoblastului extraembrionar al extremit ii caudale a embrionului pân embrionar începe s la definitivarea procesului de gastrula ie. Aceste celule cu în l imea mai mare vor formea placa neural . Studiile recente au ar tat c evolu ia normal a ectodermului este spre diferen ierea neural . Prin urmare. peretelui veziculei viteline. Prin adâncirea an ului neural. teratomul sacrococcigian este o tumor benign care con ine derivate ale celor trei tipuri celulare. care delimiteaz tubului neural. iar prin acestea cu sistemul circulator intraembrionar. Literatura clasic consider c nodul primitiv i derivatul s u. Este întâlnit frecvent la feti e (75% din cazuri) i se poate transforma malign dac nu este diagnosticat i tratat în timp util. linie primitiv sufer un proces de regresie care are ca efect dispari ia complet a sa. marginile pl cii neurale se evagineaz an ul neural. aceste celule vor migra dealungul alantoidei i intestinului posterior.

Formarea somitelor Dup formarea notocordului i mezodermului intraembrionar paraxial. care r mâne în contact cu lichidul amniotic. anomalie congenital letal datorat degener rii encefalului. în final formându-se 42-45 perechi de somite. Por iunea ventromedial a somitei 9 . Închiderea neuroporilor coincide cu stabilirea unei circula ii sanguine la nivelul tubului neural. Dup închiderea neuroporilor. mezencefalul i prozencefalul i reprezint prima schi a viitorului encefal. spina bifida este o anomalie congenital datorat defectului de închidere a neuroporului caudal. Urmeaz apoi 8 somite cervicale. Atâta timp cât neuroporii sunt prezen i. Defectul de închidere a neuroporului rostral duce la apari ia anencefaliei. la nivelul acestuia din urm are loc un proces de segmentare prin apari ia unor an uri transversale care îl separ în blocuri prismatice numite somite. Severitatea acestei anomalii depinde de lungimea i pozi ia defectului de închidere a tubului neural (spina bifida ocult . mielomeningocelul). Tubul neural comunic cu cavitatea amniotic prin dou orificii: neuroporul rostral i neuroporul caudal. Procesul de segmentare a mezodermului paraxial debuteaz la sfâr itul s pt mânii a treia i începutul s pt mânii a patra în dreptul veziculei rombencefalice i se continuu atât în sens cranial cât i în sens caudal odat cu cre terea în lungime a embrionului. Prin unirea plicilor neurale. datorat unor dilata ii (veziculele cerebrale primare). Primele 4-5 perechi de somite vor participa la formarea craniului osos i poart numele de somite occipitale. celulele jonc iunii neuroectodermice vor forma creasta neural . iar neuroporul caudal în ziua a 27-a. Aceste vezicule formeaz rombencefalul. Neuroporul anterior se închide în ziua a 25-a. 5 somite lombare. în urma c ruia creasta neural i tubul neural vor fi separate de cavitatea amnitic printr-un strat de celule ectodermice. Astfel. 12 somite toracale. Urmeaz un proces de proliferare a celulelor ectodermice din vecin tate. Defectele de închidere a neuroporilor au ca rezultat apari ia unor anomalii congenitale. 5 somite sacrale i 8-10 somite coccigiene. hr nirea celulelor nervoase ale tubului neural este realizat de lichidul amniotic.Formarea tubului neural începe din viitoarea regiune cervical a embrionului i continu c tre ambele extremit i ale an ului neural. Somitele con in ini ial o cavitate central tranzitorie (miocelul) care se oblitereaz rapid prin proliferare celulelor din peretele s u. meningocelul. sistemul nervos are aspectul unui tub cu o por iune caudal efilat (cordonul medular) i o por iune rostral voluminoas .

Celomul intraembrionar va sta la baza form rii cavit ilor .i extraembrionar la nivelul marginilor laterale ale discului embrionar. iar în urma acestui proces se stabile te o comunicare între celomul intra. Por iunea dorsolateral a somitei formeaz dermomiotomul care va da na tere miotomului i dermatomului. iar apoi piriform în stadiul trilaminar. care st la baza form rii scheletului axial. începe s . Procesele de curbare ale discului embrionar Discul embrionar. Formarea celomului intraembrionar Odat cu formarea somitelor. Prin urmare. datorat apari iei somitelor. în mezodermul din regiunea precordial se diferen iaz o serie de cavit i care vor conflua pentru a forma schi a celomului intraembrionar. Din miotoame se vor forma majoritatea mu chilor stria i ai corpului.i extraembrionar i contribuie la hr nirea embrionului pân la stabilirea circula iei sanguine. mezodermul lateral este împ r it într-un strat acoperit de ectoderm (numit somatopleur intraembrionar ) i un strat ce acoper endodermul (numit splahnopleur intraembrionar ). pleurale i peritoneale. Acestea cresc în volum i se unesc unele cu altele pentru a forma o cavitate unic în grosimea mezodermului lateral. Prin formarea acestei cavit i. celomul intraembrionar va avea o cavitate pericardic primitiv situat în regiunea cardiogen . în dreptul lor apar o serie de cavit i în mezodermul lateral. în special datorit sistemului nervos central i în sens lateral. cavitate în laterale ale discului embrionar. Prin m rirea cavit ii din regiunea precordial form de potcoav cu por iunea central în regiunea precordial pericardice. Somatopleura i unirea cu cele dou i bra ele pe p r ile i splahnopleura intraembrionar se continu la nivelul zonei de jonc iune cu corespondentele lor extraembrionare. care comunic cu celomul extraembrionar prin dou canale pleuroperitoneale (ducte celomice) situate de-o parte i de alta a discului embrionar în mezodermul lateral. Aceste diferen e între ratele de cre tere au ca rezultat plicaturarea discului embrionar în sens cranio-caudal. ini ial plat i oval în stadiul bilaminar. Inflexiunea discului 10 cavit i de la nivelul mezodermului lateral se formeaz celomul intraembrionar. Con inutul lichidian al celomului extraembrionar p trunde în interiorul discului embrionar în urma stabilirii comunic rii dintre celomul intra.formeaz sclerotomul. Zona jonc ional de la nivelul mezodermului lateral va fi str puns prin m rirea de volum a celomului intraembrionar. Pe m sur ce se formeaz somitele.i schimbe forma datorit diferen elor între ratele de cre tere a dezvolt rii diferitelor zone embrionare.

care r mâne în continuare în comunicare cu vezicula ombilical prin canalul ombilical. încorporat între plica amniotic cefalic i discul embrionar va forma intestinul anterior sau cefalic. 11 . esutul epitelial formeaz cele trei foi e embrionare: ectodermul. În urma plicatur rii cranio-caudale. marginile discului embrionar se apropie i fuzioneaz . care se termin în fund de sac la nivelul membranei orofaringiene. forma iune mezodermal care va participa la separarea cavit ii toracice de cavitatea abdominal . crestelor neurale. formând pere ii laterali i ventrali ai corpului embrionului. Acesta se termin în fund de sac dilatat (cloac ) la nivelul membranei cloacale. endodermul i mezodermul. placodelor ectodermale. Prin cre terea plicilor amniotice laterale. celulele embrionare alc tuiesc dou tipuri fundamentale de esuturi: epitelial i mezenchimatos. Prin cre terea acestor plici. o parte din vezicula ombilical este incorporat între acestea i apoi în interiorul embrionului i va contribui la formarea tubului digestiv. gâtului embrionului. Partea caudal a vezicii ombilicale este incorporat în corpul embrionului prin cre terea plicii amniotice caudale i va forma intestinul posterior sau caudal. celulele care tapeteaz ductele i celulele mioepiteliale ale glandelor sudoripare. zona i septul transvers vor ajunge ventral i vor contribui la formarea fe ei ventrale i torcelui. Derivatele foi elor embrionare În stadiile timpurii ale dezvolt rii embrionare. pl cii neurale. Zona cardiogen va ajunge în regiunea toracic a a capului. Mezoblastul migrat cranial de membrana orofaringian va forma zona cardiogen cardiogen i septul transvers. sebacee i mamare. Din ectodermul general al corpului se vor forma: stratul epidermic al tegumentului. celulele secretoare. Por iunea din vezicula ombilical incorporat de corpul embrionar în timpul acestui proces va da na tere intestinului mijlociu.embrionar în sens cranio-caudal are ca rezultat apari ia plicii amniotice cefalice i plicii amniotice caudale. membrana orofaringian . Ectodermul va da na tere: ectodermului general al corpului. iar caudal de aceasta va ajunge septul transvers. iar inflexiunea lateral duce la formarea plicilor amniotice laterale. Partea cranial a vezicii ombilicale. foliculii pilo i i unghiile.

emailului dentar.IX. tiroidei i epifizei. esutului adipos.- epiteliile corneei. celulele sistemului APUD. celulelor secretore de calcitonin . pancreasului. epiteliul cavit ii timpanice. mu chilor netezi i dermului de la nivelul capului i gâtului. epiteliul por iunii terminale a canalului anal i uretei. medulosuprarenalei. celulelor Scwann i leptomeningelui (pia mater i arahnoida). conjunctivei i glandelor lacrimale. ganglionilor nervilor spinali i cranieni (III. epiteliului vezicii urinare. uretrei i par ial al vaginei. ganglionilor simpatici i parasimpatici. vaselor de sânge. epiteliul cavit ii orale i al glandelor salivare. Endodermul va da na tere: epiteliului tractului digestiv i respirator. ficatului. tubei auditive. o parte din celulele sistemului APUD. esutului muscular striat i neted. paratiroidelor. cartilaginoase i osoase. corpul i procesele ciliare. Mezodermul va da na tere: esuturilor conjunctive. lacrimale.VIII. celulele gliale.X). irisului. neuronii sistemului nervos central. elementelor figurate ale sângelui. amigdalei palatine. celulele retinei.V. adenohipofiza. epiteliul cavit ii nazale i sinusurilor paranazale. timusului. celulelor pigmentare de la nivelul epidermului. 12 i . neurohipofiza. esutului conjunctiv al glandelor salivare. glandelor salivare submandibular sublingual . Din placa neural se vor forma: Ectodermul crestelor neurale va da na tere: Placodele ectodermale vor da na tere epiteliului olfactiv. vaselor limfatice. celulele ependimare i ale plexurilor coroidiene. tiroidei. timusului. celulelor de tip I la nivelul glomusului carotic. urechii interne i cristalinului.

corticosuprarenalei. seroaselor pericardic . rinichiului. 13 . pleural i peritoneal .- cordului. glandelor genitale. dentinei i cementului dentar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful