ETAPELE DEZVOLT RII ORGANISMULUI UMAN Dezvoltarea organismului uman cuprinde urm toarele etape i perioade: Etapa prenatal

(antepartum) cu urm toarele perioade: perioada preembrionar reprezentat de gametogenez i îns mân are; perioada de zigot sau prima s ptîmân de dezvoltare. Cuprinde fecundarea, segmentarea i formarea discului embrionar unilaminar (monodermic) ; perioada embrionar (embriogeneza) caracterizat de formarea embrionului i apari ia primordiilor organelor, este reprezentat s pt mâna a 2-a i s pt mâna a 8-a ; perioada fetal (organogeneza) dureaz pân la sfâr itul lunii a 9-a i este caracterizat n scutului; Etapa postnatal (postpartum), care cuprinde : perioada de copil rie prima copil rie (0-3 ani): perioada perinatal (prima s pt mân postpartum) ; perioada de nou-n scut (pân postpartum) ; perioada de sugar (primul an de via perioada de copil mic (1-3 ani) ; postpartum) ; la sfâr itul primei luni de via de totalitatea proceselor de morfoi histiogenez prin care primordiile de organe dau na tere tuturor sistemelor func ionale ale noude intervalul cuprins între

a doua copil rie (3 ± 6/7 ani) ; a treia copil rie (6/7 ani ± 12 ani pentru fete i 6/7 ani -14 ani pentru b ie i);

perioada pubert ii (între 12-16 ani la fete i 14-16 ani la b ie i) ; perioada de adolescent (postpubertal ) între 17 i 20 ani ; perioada de adult (maturitate): tinere e (între 21 ani i 30 ani) ; maturitate propriu-zis (între 31 i 65 ani) ;

-

perioada de b trâne e i senescen .

1

zigotul tranziteaz tuba uterin în aproximativ 72 ore. Procesul de compactare are ca rezultat apari ia unei diversit i celulare la nivelul zigotului. antepartum i se caracterizeaz prin procesul de segmentare al zigotului. iar în citoplasm apare o re ea de microfilamente i microtubuli spre fa a celulei care prive te în afara zigotului). în urma c rora rezult blastomerele de dimensiuni aproximativ egale. la nivelul zigotului are loc un proces de compactare. Aceste modific ri determin o polarizare a blastomerelor. Timpul cât zigotul tranziteaz tuba uterin este foarte important deoarece asigur sincronizarea între stadiile de dezvoltare ale acestuia i adapt rile morfologice ale endometrului în vederea nid rii. Acestea dispar la scurt timp dup p trunderea zigotului în cavitatea uterin . una din celulele fiice va p stra elementele regiunii apicale a 2 . Începând din stadiul de 8 celule. zigotul r mâne înconjurat de zona pellucida i corona radiata. se produc într-un ritm foarte lent (una pe zi în primele 3-4 zile) i au ca rezultat o cre tere a raportului nucleo-citoplasmatic. Blastomerele vor avea dimensiuni din ce în ce mai mici.PERIOADA DE ZIGOT (S PT MÂNA I) Perioada de zigot se mai nume te i faz premorfogenetic Cuprinde prima s pt mân de via i cuprinde totalitatea transform rilor suferite de zigot din momentul fecunda iei pân în momentul nida iei. Diviziunile de clivare nu prezint un sincronism în cea ce prive te timpul de desf urare. prin apari ia unor celule cu dispozi ie asimetric a elementelor citoplasmatice (nucleul migreaz spre centrul embrionului. în func ie de orientarea axei de diviziune fa de axa polar a sa. clivaj) în timpul c ruia zigotul sufer o serie de diviziuni mitotice. Imediat dup fecundare se declan eaj procesul de segmenta ie (scindare. acestea prezentând un pol apical ce prive te spre exteriorul zigotului i o fa bazolateral ce prive te spre interiorul zigotului. în urma c ruia blastomerele se turtesc unele peste altele pentru a maximiza contactul intercelular. Dup fertilizare. În timpul tranzit rii tubei uterine. numite i diviziuni de scindare. Dac axa de diviziune formeaz un unghi drept cu axa polar . deoarece în timpul segment rii nu se produce o cre tere celular între ciclurile de diviziune celular . Segmenta ia Fertilizarea se produce în treimea distal a ampulei tubei uterine. O astfel de celul polar poate da na tere unor celule fiice diferite. astfel c zigotul î i p streaz volumul ini ial. care are ca finalitate formarea discului embrionar unilaminar.

Aceast cavitate este m rginit de celulele trofoblastice cu excep ia unei zone unde se afl masa celular intern alc tuit din celule formative i nepolare) i al localiz rii (superficiale i profunde). care proiemin în cavitatea blastocistului. care în final se vor uni i vor forma o cavitate unic plin cu lichid. care are ca rezultat apari ia a dou straturi celulare. când blastocistul are o dimensiune de cca. dispuse sub forma unui disc aplatizat: . iar cele care delimiteaz cavitatea blastocistului formeaz trofoblastul mural. butonul embrionar). alc tuit din celule cuboidale mici i dispus între epiblast si cavitatea blastocistului. Cealalt celul fiic va p stra regiunea i va fi o celul nepolar . Locul de implantare este situat de obicei la nivelul mucoasei uterine care tapeteaz peretele posterior al uterului. Zona pellucida din jurul blastocistului dispare în ziua a 5-a. În stadiul de 16 celule raportul dintre cele dou tipuri celulare (polare i (embrioblastul. La 3 zile de la fecundare. Blastomerele nepolare se divid mult mai lent i au un înalt poten ial de dezvoltare dând na tere celulelor formative sau masei interne. când zigotul p trunde în cavitatea uterin . numit cavitatea blastocistului. Celulele trofoblastice care acoper embrioblastul formeaz trofoblastul polar. este format din 16 blastomere i poart numele de morul . care exercit de mucoasa uterin o ac iune histiolitic cu zona asupra endometrului i declan eaz procesul de implantare (nidare). Morula este format din celule distincte din punct de vedere al fenotipului (polare nepolare) poate varia între 16:0 i 8:8. Blastocistul unilaminar format la sfîr itul zilei a 4-a este liber în cavitatea uterin . bazal a celulei mam Dac axul de diviziune este paralel cu axul de polarizare a celulei. 140 m. 3 .celulei mam i va fi la rândul s u o celul polar . care la rândul s u va contribui la formarea placentei. care vor forma embrioblastul. În ziua a 6-a de la fecundare se produce o rearanjare celular la nivelul masei interne. cele dou celule fiice rezultate vor fi la rândul lor polare.hipoblastul. Lichidul acumulat determin o l rgire a spa iilor intercelulare. În ziua a 4-a de la fecundare. fie transportat de acestea din cavitatea uterin ) în interiorul morulei. Blastomerele periferice polare se divid mult mai rapid i vor forma masa celular extern sau trofoblastul. Spre sfâr itul zilei a 6-a blastocistul ader corespunz toare trofoblastului polar. înainte de dispari ia zonei pellucida. începe s se acumuleze lichid (fie secretat de celulele trofoblastice.epiblastul alc tuit de celule columnare. .

o mas celular sinci ial la exterior ± sinci iotrofoblastul. . straturi PERIOADA EMBRIONAR (S PT MÂNILE II ± VIII) S PT MÂNA A II-A Formarea discului embrionar didermic În ziua a 7-a. Prin dispari ia celulelor care formeaz tavanul cavit ii amniotice primordiale se formeaz o cavitate trofo-epiblastic . Prin urmare. pe m sur ce blastocistul se implanteaz . încât limita dintre celule este dificil de identificat. Masa de sinci iotrofoblast acoper treptat toat suprafa a blastocistului odat ce acesta se afund în stratul compact al mucoasei uterine. trofoblastul din zona de contact prolifereaz rapid.un strat celular intern cu o intens activitate proliferativ ± citotrofoblastul. 4 . În ziua a 9-a de la fecundare se definitiveaz formarea cavit ii amniotice definitive prin proliferarea i evaginarea celulelor epiblastice de la nivelul marginii discului i o va separa de embrionar. Tot în acest timp.Pe m sur ce blastocistul p trunde în mucoasa uterin . Pe m sur ce sinci iotrofoblastul cre te cantitativ. la nivelul s u apar o serie de mici cavit i care vor conflua pentru a forma lacunele sinci iotrofoblastului (stadiul lacunar de dezvoltare a trofoblastului). care poart numele de sinci iotrofoblast. rezultând o mas citoplasmatic cu nuclei dispersa i în ea. celule care vor forma tavanul cavit ii amniotice citotrofoblastul polar. Aceste celule poart numele de amnioblaste. Aceste lacune se vor umple cu sânge matern prin erodarea capilarelor sinusoide din mucoasa uterin . la nivelul epiblastului se produce un fenomen de cavita ie care are ca rezultat formarea cavit ii amniotice primordiale. iar celulele care rezult sufer un proces de fuzionare astfel . de la nivelul marginilor discului embrionar începe s se formeze prin proliferarea celulelor hipoblastului (epiblastului dup unii autori) o membran fin format dinr-un singur strat de celule turtite. numit membran exocelomic (Heuser). care este mai gros la nivelul polului de implantare al blastocistului. peretele blastocistului va fi format din dou celulare: . moment în care se stabile te circula ia uteroplacentar . delimitat inferior de discul embrionar i superior de citotrofoblastul polar.

celulele trofoblastului încep s prolifereze local i s formeze coloane celulare înconjurate de sinci iotrofoblast. Mezoblastul care tapeteaz cavitatea amniotic formeaz somatopleura extraembrionar . În acest stadiu de dezvoltare. Celulele endometriale devin poliedrice i se încarc cu glicogen i lipide. Partea eliminat din vezicula ombilical primitiv poate persista în cavitatea corionic sub forma chisturilor exocelomice. printr-un proces de reducere a volumului se va transforma în vezicul ombilical secundar sau definitiv . Totodat .Aceasta va înconjura cavitatea blastocistului i o va separa de citotrofoblast transformândo în cavitate exocelomic sau vezicul ombilical primitiv . Mezoblastul extraembrionar din aceast formarea cordonului ombilical. Prima modificare la nivelul discului embrionar este reprezentat de apari ia unei îngro ri regionale la nivelul hipoblastului. care are loc ini ial la locul de implantare. care leag discul formeaz pediculul de fixa ie sau pediculul embrionar. iar submucoasa este edema iat . iar mai târziu va contribui la numele de vilozit i . care va forma împreun discul zon embrionar i cele dou cavit i ale sale mai pu in o zon ingust . discul embrionar didermic este simetric i rotund. Aceste celule vor forma mezoblastul extraembrionar care va separa discul embrionar i cele dou cavit i ale sale de stratul profund al trofoblastului. Aceste dou foi e mezoblastice se continu una cu alta la nivelul marginii discului embrionar unde formeaz o zon de jonc iune. iar cel care tapeteaz vezicula ombilical formeaz splahnopleura extraembrionar . respectiv cu epiblastul 5 caudal ). f r a avea tr s turi care s permit identificarea viitoarelor extermit i (cefalic . Toate aceste modific ri caracterizeaz transformarea decidual a endometrului. Aceste structuri poart primare. spa iile intercelulare sunt l rgite de un con inut lichidian extravazat din celule. În acest stadiu al dezvolt rii blastocistul a p truns în totalitate în mucoasa uterin . va gâtui vezicula ombilical primitiv care. Prin delaminarea celulelor mezoblastului extraembrionar se formeaz o serie de cavit i la nivelul acestuia care vor conflua i vor da na tere unei cavit i unice numite celom extraembrionar sau cavitate corionic . Pe m sur ce cavitatea corionic cre te în volum. iar locul de perforare al endometrului este acoperit printr-un dop de fibrin . iar ulterior cuprinde endometrul în totalitate. Între membrana exocelomic i stratul citotrofoblastic se formeaz un spa iu reticular în care vor migra celule rezultate prin proliferarea epiblastului de la nivelul marginilor discului embrionar. Celomul extraembrionar înconjoar embrionar de stratul citotrofoblastic.

permite trasarea axului craniocaudal al discului embrionar.supraiacent placa precordal .mezodermul numele de intraembrionar. Schimbarea formei discului embrionar este înso it de apari ia unei zone proliferative a ectoblastului embrionar în regiunea caudal primitiv (Hensen). S PT MÂNA A III-A Gastrula ia În s pt mâna a treia de dezvoltare la nivelul discului embrionar au loc o serie de deplas ri celulare. anse intestinale). Celulele epiblastului embrionar de la nivelul liniei primitive încep s prolifereze intens i s migreze între cele dou foi e ale embrionului didermic. Acestea au ca rezultat transformarea discului embrionar didermic (format din epiblast i hipoblast) în disc embrionar tridermic (format din ectoderm. situa ii întâlnite în cazul sarcinilor ectopice sau extrauterine. implantarea se poate produce la nivelul tubelor uterine sau cavit ii abdominale (excava ia recto-uterin . în special la nivelul peretelui posterior al acestuia. a acestuia. mezoderm i endoderm). Implantarea se poate produce i în alte zone decât mucoasa uterin . zon care formeaz linia numit nod primitiv . în evolu ia sarcinii existând posibilitatea producerii unor hemoragii severe. În acela i timp. Placa precordal se diferen iaz în viitoarea regiune cefalic a discului embrionar i împreun cu pediculul de fixa ie. Totalitatea acestor transform ri i migr ri celulare poart extremitatea cefalic mai voluminoas . prin apari ia unei noi foi e embrionare. Celulele epiblastice r mase vor forma ectodermul embrionar. ovar. Odat cu apari ia pl cii precordale discul embrionar cap t o form ovalar cu axul lung cranio-caudal. o parte din celulele migrate de la nivelul liniei primitive înlocuiesc celulele hipoblastice prin împingerea acestora c tre pere ii veziculei ombilicale i formeaz astfel endodermul embrionar. foi a mijlocie a discului embrionar tridermic. Implantarea blastocistului în vecin tatea orificiului intern al colului uterin constituie cauza apari iei placentei praevia. Celulele epiblastice de la nivelul liniei primitive migreaz lateral. Astfel. iar în urma acesteia discul embrionar tridermic cap t un aspect piriform cu 6 . proces numit invaginare. posterior i anterior la nivelul discului embrionar formând mezodermul intraembrionar. Blastocistul se implanteaz în mod normal în mucoasa uterin de la nivelul corpului uterin. Linia primitiv se termin la extremitatea cefalic cu o proeminen gastrula ie.

vilozit ile secundare se transform în vilozit i placentare ter iare. mezodermul intraembrionic se organizeaz în trei zone distincte: mezodermul paraxial situat imediat lateral de notocord i placa neural . procesul notocordal sufer un proces de tunelizare formându-se astfel canalul notocordal care comunic ini ial cu cavitatea amniotic la nivelul nodului primitiv. un cordon celular care ajunge pân la nivelul marginii caudale a pl cii precordale. Prin proliferarea celulelor endodermice se reface tavanul veziculei ombilicale la nivelul notocordului i se va închide canalul neurenteric. Mezodermul migrat cranial de placa precordal va forma aria cardiogen care va da na tere cordului i pericardului. în urma procesului de gastrula ie. Îndep rtarea experimental a nodului primitiv are ca efect absen a form rii notocordului i declan rii neurula iei. Capilarele vilozitare stabilesc contact cu cele de 7 . Notocordul devine astfel un cordon celular situat în axul discului embrionar. Ajuns în vecin tatea pl cii precordale. La sfâr itul s pt mânii a treia. Discul embrionar r mâne format din dou foi e (ectoi endoderm) doar la nivelul pl cii precordale (viitoarea membran orofaringan ) i caudal de linia primitiv . între ectoderm i endoderm.i splahnopleurei extraembrionare). mezodermul intermediar situat lateral de precedentul. Odat cu apari ia acestor vase. Ulterior. restul canalului notocordal devine parte constituent a tavanului vezicii ombilicale. vezicula ombilical trimite un diverticul mic care p trunde în grosimea pediculului de fixa ie pentru a forma alantoida. epiblastul d na tere celor trei foi e germinale i prin urmare. într-o zon care va forma membrana cloacal . canal neurenteric. flancat de celulele mezodermice migrate de la nivelul liniei primitive. Mezodermul intraembrionar se extinde pân la marginile discului embrionar unde vine în contact cu zona de jonc iune a mezodermului extraembrionar (locul de unire al somato. Concomitent cu aceste transform ri.Se observ c . Mezodermul extraembrionar care tapeteaz citotrofoblastul p trunde în centrul vilozit ilor primare ale trofoblastului i le transform în vilozit i secundare. Odat cu formarea notocordului. mezodermul lateral situat între mezodermul intermediar i zona jonc ional a mezodermului extraembrionar. Se stabile te asfel o comunicare între cavitatea amniotic numit i vezicula ombilical la nivelul nodului primitiv. celulele mezodermale de la nivelul vilozit ilor secundare dau na tere vaselor capilare vilozitare. de la nivelul nodului primitiv ia na tere procesul notocordal. prin dispari ia celulelor care formeaz podeaua canalului notocordal i a celulelor endodermice subiacente. Tot acum. tuturor esuturilor i organelor embrionului.

Neurula ia Dup formarea notocordului. Studiile recente au ar tat c evolu ia normal a ectodermului este spre diferen ierea neural . Formarea celulelor germinale primordiale Celulele germinale primordiale se formeaz în perioada gastrula iei din por iunea caudal a liniei primitive (pân acum se considera c celulele germinale primordiale iau na tere din hipoblastul veziculei ombilicale i alantoidei). Celulele de la nivelul jonc iunii dintre placa neural formeaz plicile neurale. aceste celule vor migra dealungul alantoidei i intestinului posterior. schi a viitorului sistem nervos central. care sufer o serie de transform ri celulare având ca rezultat apari ia neuroblastelor. Pe m sur ce cre te. plicile neurale vin în contact unele cu altele i încep s fuzioneze dând na tere astfel 8 . nu c tre diferen ierea epidermal . Când discul se plicatureze. Se pare c celulele germinale primordiale r mân sechestrate la nivelul mezoblastului extraembrionar al extremit ii caudale a embrionului pân embrionar începe s la definitivarea procesului de gastrula ie. Notocordul are influen inductoare asupra ectodermului supraiacent.la nivelul pediculului de fixa ie. peretelui veziculei viteline. linie primitiv sufer un proces de regresie care are ca efect dispari ia complet a sa. teratomul sacrococcigian este o tumor benign care con ine derivate ale celor trei tipuri celulare. Prin adâncirea an ului neural. în formare. Aceste celule cu în l imea mai mare vor formea placa neural . au rol inductor al transform rii neurale a ectodermului. care delimiteaz tubului neural. notocordul. Deoarece linia primitiv d na tere la cele trei tipuri celulare embrionare (ecto-. marginile pl cii neurale se evagineaz an ul neural. Literatura clasic consider c nodul primitiv i derivatul s u. iar prin acestea cu sistemul circulator intraembrionar. Este întâlnit frecvent la feti e (75% din cazuri) i se poate transforma malign dac nu este diagnosticat i tratat în timp util. mezo-. pân la nivelul crestelor genitale. i restul ectodermului vor da i na tere crestelor neurale. Prin urmare. a a zisa Äinduc ie neural ´ exercitat de nodul primitiv i notocord este de fapt o supresie a diferen ierii neurale a ectodermului. Persisten a por iunii caudale a liniei terminale are ca rezultat apari ia unei anomalii congenitale a nou-n scutului numit teratom sacrococcigian. endoderm).

în final formându-se 42-45 perechi de somite. Por iunea ventromedial a somitei 9 . Urmeaz un proces de proliferare a celulelor ectodermice din vecin tate. datorat unor dilata ii (veziculele cerebrale primare). Defectele de închidere a neuroporilor au ca rezultat apari ia unor anomalii congenitale. Tubul neural comunic cu cavitatea amniotic prin dou orificii: neuroporul rostral i neuroporul caudal. Neuroporul anterior se închide în ziua a 25-a. iar neuroporul caudal în ziua a 27-a. spina bifida este o anomalie congenital datorat defectului de închidere a neuroporului caudal. Primele 4-5 perechi de somite vor participa la formarea craniului osos i poart numele de somite occipitale. Închiderea neuroporilor coincide cu stabilirea unei circula ii sanguine la nivelul tubului neural. care r mâne în contact cu lichidul amniotic. Severitatea acestei anomalii depinde de lungimea i pozi ia defectului de închidere a tubului neural (spina bifida ocult . 12 somite toracale. sistemul nervos are aspectul unui tub cu o por iune caudal efilat (cordonul medular) i o por iune rostral voluminoas . Somitele con in ini ial o cavitate central tranzitorie (miocelul) care se oblitereaz rapid prin proliferare celulelor din peretele s u. Aceste vezicule formeaz rombencefalul. mielomeningocelul). mezencefalul i prozencefalul i reprezint prima schi a viitorului encefal. celulele jonc iunii neuroectodermice vor forma creasta neural . Procesul de segmentare a mezodermului paraxial debuteaz la sfâr itul s pt mânii a treia i începutul s pt mânii a patra în dreptul veziculei rombencefalice i se continuu atât în sens cranial cât i în sens caudal odat cu cre terea în lungime a embrionului. Defectul de închidere a neuroporului rostral duce la apari ia anencefaliei. hr nirea celulelor nervoase ale tubului neural este realizat de lichidul amniotic.Formarea tubului neural începe din viitoarea regiune cervical a embrionului i continu c tre ambele extremit i ale an ului neural. 5 somite lombare. la nivelul acestuia din urm are loc un proces de segmentare prin apari ia unor an uri transversale care îl separ în blocuri prismatice numite somite. 5 somite sacrale i 8-10 somite coccigiene. Urmeaz apoi 8 somite cervicale. în urma c ruia creasta neural i tubul neural vor fi separate de cavitatea amnitic printr-un strat de celule ectodermice. Formarea somitelor Dup formarea notocordului i mezodermului intraembrionar paraxial. Atâta timp cât neuroporii sunt prezen i. Prin unirea plicilor neurale. Dup închiderea neuroporilor. Astfel. meningocelul. anomalie congenital letal datorat degener rii encefalului.

care comunic cu celomul extraembrionar prin dou canale pleuroperitoneale (ducte celomice) situate de-o parte i de alta a discului embrionar în mezodermul lateral. Aceste diferen e între ratele de cre tere au ca rezultat plicaturarea discului embrionar în sens cranio-caudal. Pe m sur ce se formeaz somitele. iar în urma acestui proces se stabile te o comunicare între celomul intra. cavitate în laterale ale discului embrionar. datorat apari iei somitelor. Prin m rirea cavit ii din regiunea precordial form de potcoav cu por iunea central în regiunea precordial pericardice. în mezodermul din regiunea precordial se diferen iaz o serie de cavit i care vor conflua pentru a forma schi a celomului intraembrionar. iar apoi piriform în stadiul trilaminar. Procesele de curbare ale discului embrionar Discul embrionar. Prin urmare.i schimbe forma datorit diferen elor între ratele de cre tere a dezvolt rii diferitelor zone embrionare. în dreptul lor apar o serie de cavit i în mezodermul lateral. Din miotoame se vor forma majoritatea mu chilor stria i ai corpului. începe s . ini ial plat i oval în stadiul bilaminar. Inflexiunea discului 10 cavit i de la nivelul mezodermului lateral se formeaz celomul intraembrionar. în special datorit sistemului nervos central i în sens lateral. Prin formarea acestei cavit i. celomul intraembrionar va avea o cavitate pericardic primitiv situat în regiunea cardiogen . pleurale i peritoneale. Zona jonc ional de la nivelul mezodermului lateral va fi str puns prin m rirea de volum a celomului intraembrionar.i extraembrionar la nivelul marginilor laterale ale discului embrionar. Somatopleura i unirea cu cele dou i bra ele pe p r ile i splahnopleura intraembrionar se continu la nivelul zonei de jonc iune cu corespondentele lor extraembrionare. Acestea cresc în volum i se unesc unele cu altele pentru a forma o cavitate unic în grosimea mezodermului lateral.i extraembrionar i contribuie la hr nirea embrionului pân la stabilirea circula iei sanguine.formeaz sclerotomul. care st la baza form rii scheletului axial. Celomul intraembrionar va sta la baza form rii cavit ilor . Formarea celomului intraembrionar Odat cu formarea somitelor. Con inutul lichidian al celomului extraembrionar p trunde în interiorul discului embrionar în urma stabilirii comunic rii dintre celomul intra. mezodermul lateral este împ r it într-un strat acoperit de ectoderm (numit somatopleur intraembrionar ) i un strat ce acoper endodermul (numit splahnopleur intraembrionar ). Por iunea dorsolateral a somitei formeaz dermomiotomul care va da na tere miotomului i dermatomului.

endodermul i mezodermul. Zona cardiogen va ajunge în regiunea toracic a a capului. În urma plicatur rii cranio-caudale. Partea caudal a vezicii ombilicale este incorporat în corpul embrionului prin cre terea plicii amniotice caudale i va forma intestinul posterior sau caudal. Partea cranial a vezicii ombilicale. gâtului embrionului. crestelor neurale. celulele care tapeteaz ductele i celulele mioepiteliale ale glandelor sudoripare. iar caudal de aceasta va ajunge septul transvers. 11 . foliculii pilo i i unghiile. pl cii neurale. celulele secretoare. Acesta se termin în fund de sac dilatat (cloac ) la nivelul membranei cloacale. membrana orofaringian . forma iune mezodermal care va participa la separarea cavit ii toracice de cavitatea abdominal . Derivatele foi elor embrionare În stadiile timpurii ale dezvolt rii embrionare. zona i septul transvers vor ajunge ventral i vor contribui la formarea fe ei ventrale i torcelui. esutul epitelial formeaz cele trei foi e embrionare: ectodermul. Mezoblastul migrat cranial de membrana orofaringian va forma zona cardiogen cardiogen i septul transvers. sebacee i mamare. Prin cre terea plicilor amniotice laterale. care r mâne în continuare în comunicare cu vezicula ombilical prin canalul ombilical. încorporat între plica amniotic cefalic i discul embrionar va forma intestinul anterior sau cefalic. o parte din vezicula ombilical este incorporat între acestea i apoi în interiorul embrionului i va contribui la formarea tubului digestiv. placodelor ectodermale. formând pere ii laterali i ventrali ai corpului embrionului. celulele embrionare alc tuiesc dou tipuri fundamentale de esuturi: epitelial i mezenchimatos. Prin cre terea acestor plici. iar inflexiunea lateral duce la formarea plicilor amniotice laterale. Din ectodermul general al corpului se vor forma: stratul epidermic al tegumentului. marginile discului embrionar se apropie i fuzioneaz . care se termin în fund de sac la nivelul membranei orofaringiene. Ectodermul va da na tere: ectodermului general al corpului.embrionar în sens cranio-caudal are ca rezultat apari ia plicii amniotice cefalice i plicii amniotice caudale. Por iunea din vezicula ombilical incorporat de corpul embrionar în timpul acestui proces va da na tere intestinului mijlociu.

celulelor pigmentare de la nivelul epidermului. ganglionilor simpatici i parasimpatici. vaselor de sânge. tubei auditive. corpul i procesele ciliare. lacrimale. timusului. vaselor limfatice. celulelor de tip I la nivelul glomusului carotic. ganglionilor nervilor spinali i cranieni (III. Endodermul va da na tere: epiteliului tractului digestiv i respirator. urechii interne i cristalinului. medulosuprarenalei. irisului. esutului adipos. celulele sistemului APUD. tiroidei i epifizei. pancreasului.X). emailului dentar. mu chilor netezi i dermului de la nivelul capului i gâtului. Mezodermul va da na tere: esuturilor conjunctive. timusului. epiteliul cavit ii timpanice. celulelor Scwann i leptomeningelui (pia mater i arahnoida). cartilaginoase i osoase. elementelor figurate ale sângelui. paratiroidelor. o parte din celulele sistemului APUD. ficatului. celulele retinei. 12 i . glandelor salivare submandibular sublingual . epiteliul por iunii terminale a canalului anal i uretei. celulelor secretore de calcitonin .V.- epiteliile corneei. uretrei i par ial al vaginei. amigdalei palatine. celulele gliale. neuronii sistemului nervos central. adenohipofiza. neurohipofiza. epiteliului vezicii urinare. epiteliul cavit ii nazale i sinusurilor paranazale. epiteliul cavit ii orale i al glandelor salivare. celulele ependimare i ale plexurilor coroidiene. conjunctivei i glandelor lacrimale. esutului conjunctiv al glandelor salivare.IX. Din placa neural se vor forma: Ectodermul crestelor neurale va da na tere: Placodele ectodermale vor da na tere epiteliului olfactiv. esutului muscular striat i neted. tiroidei.VIII.

pleural i peritoneal . glandelor genitale. rinichiului. seroaselor pericardic .- cordului. 13 . corticosuprarenalei. dentinei i cementului dentar.