5 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale

4 Capitolull. Ecuaţii diferenţiale de ordinul Întâi

c) FAcând substituţia x- y = z, adică y'= 1- Îşi înlocuind în ecuaţie se
obţine z' = 1 -sin 1 z = cos 1 z adiel\ o ecuaţie cu variabile scparnbilc
Capitolull
4cos z
= dx cu soluţia tgz =x +C . Deci soluţia gcncrnlll a ccuaţici iniţiale
este tg(x-y)=x+C.
Ecuatii
, diferentiale
, de ordinul întâi
3. Sli se integreze următoarele ecuaţii :
a) (1 + ex)Y.Y'= ex;
1. Să se integreze ecuaţiile diferenţiale: 4
b) 2xY.Y'+2l-x =O, (x >O);
a) y'y=ex;
c) xy'-2y =2x , (x > 0).
4

b) xy'= y, (x >O)
Soluţie·
Soluţie • .
a) Ecuaţia este cu variabile separabile, deoarece este echivalentll cu ecuaţia a) Ecuaţia se scrie sub forma Y.Y' =·_ L adică ydy = exdx o ecuaţie
. · 1 + ex ' (1 ,+ ex)
diferenţială ydy =ex dx şi deci integrând obţinem soluţia generală . l
2
cu variabile separabile. Integrând vom obţine L2 =ln(l + ex) + C.
L=ex
2 +C.

b) Ecuaţia se sene y' = ~ y,

adică . = ~ t o ecuaţie cu variabile
b) Făcând substituţia y 2
neomogenă z'+ l z = x 3 .
=z se va obţine ecuaţia diferenţiaiA liniară

separabile. Soluţia ei generala este y =Cx. X '

În general, pentru o ecuaţie diferenţială liniară neomogenă de forma
y'+ f(x)y =.g(x), cu f şi g funcţii continue, soluţia generală este de forma
2. Să se determine soluţia generalA pentru ecuaţiile diferenţiale :
. a) xy(1 + x 2 )dy- (1 + y 2 )dx =o~
y(x) =e-P<x> (C + Jg(~~eP<x>dx), unde P(x) este o primitiva a luij(x) .
b) y'y- y'cos(x + y) = cos(x + y)~ • .: 2
In cazul nostni, , f(x) =-, g(x) =x\ P(x) =2ln x şi deci
c) y'= sin 2 (x- y). ·... ···. ··. X
1 x6 . .
Soluţie
z(x) =- 1 (C + - ) , adică soluţia generală a ecuaţiei iniţiale este
'~cuaţia .se
2 2
1 1 X 6
a) scrie sub forma y' = dydx = +Y = _1_3 ( +Y ),
, xy(l + X 2 ) X +X Y
y(x) = ~~C + x; :~ ~~ x>O.
· · b'l b'l dec1·
ecuaţte cu vana 1 e . separa 1 e;
ydy
+ y2 = x dx
+ x3 şi integrând se
1 2
c) Ecuaţia fiind de forma y'-- y = 2x 3 este liniară cu soluţia generală
obţ~ne: .!_ ln(l =J__!!!___ =J(.!_- Î- =Inlxl- .!_ ln(l + x 1 X
.
2
+ y 1)
X+ x3 X
x
(1 -1- X
1
) r 1...
· 2
) +In C,
y(x) = J
ef~'" (C + 2~ 3 ·e -H'"dx) =x 1
(C + x 1 ).
adică (1 +x )(1 + y ) = Cx •
1 1 2

b) Flkând substituţia x + y =z
obţinem 1 + y' = z' ŞI ecuaţia va deveni
4. Să se detcnninc soluţia ecuaţiei diferenţiale:
(z'-l)(z-x)-(z'-l}cosz=cosz, deci (z'-l}(z-x)=z'cosz. Aşadar
x 4 y' 1 +2x(x 2 y -1)y'+4(1- y) =O.
y' y = z' cos z, adie~ ycly =cos zdz de unde se obtine solutia dull'i implieil
6 Capitolul 1. ·Ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi
7 Exe•·ciţii de ecuaţii diferenţiale

soluţia ecuaţiei iniţiale

2
1 z(x) = x (C +In x) . Deci generalA a este
Soluţie. Se recomandă schimbarea de funcţie xy +- = z. Atunci avem 4 2
X y(x)=x (C+Inx) .
1 1
z' = y + xy;- - 1- şi ecuaţia devine x 2 z' 2 = z 2 - 4 de unde z = - - -
C x +1 .
ŞI b) Ecuaţia are forma y' = _!_ y- 2xy 2 , deci notăm y -s = _!_ = z şi obţinem
x2 . Cz X . y

ecuaţia liniară neomogenă z'+~z = 2x soluţia ~(C + 2; şi

3
. .. d
so1uţm ccuaţ1e1 este ata su .arma xy
b t'.
+-;1 = el xl +C1. cu z(x) = )
Cxy+-
x 3x
y(x) =2x 3 +3C ·
5~ Să se rezolve ecuaţia diferenţială: J b. y' 2 lnx 1
y'+siny+xcosy+x =O. c) Se împarte ecuaţia cu y ; se o ţme - 3 +- 2 = - şi notând z =-
Soluţie
.

·
1
y X}' X l
Scriem ecuaţia diferenţială dată în enunţ sub forma obţinem ecuaţia liniară neomogenă z'-~z = -2 1n x a cărei soluţie este
X X
~ cos~ 2
~= y' + tg~2 + x =O. Notând
y'+2 sin + 2x cos O, adicA
2cos 2 l
. 1 ad"1cux --=
z (x ) = Cx 4 -1- -t 1nx+- 1 1 1nx+-1 .
x 4 +- c·
2 2 8 y2 2 8

z = tg Y vom avea dz = y' şi ecuaţia devine : + z + x = O, adică

7. Să se rezolve ecuaţiile Riccati următoare:
2 dx 2cos2 ~
2 a) x 2 y'+y 2 -3yx=x 6 , (x>O);
o ecuaţie liniară neomogenă cu soluţia
1 4
z(x) = e-Jtb:(C- Jxeftb:dx) = C · e- x- x + 1. Aşadar, soluţia ecuaţiei b:t.l y ' = --y-y
. x
2
+-,
x2
(x>O);

c) xy' -x 2 y 2 +y(2x+ 1)-1 = 0.

iniţiale este tg ~ = C · e-x + 1 - x.
Soluţie
Pentru rezolvarea ecuaţiei de tip Riccati y'= P(x)y 2 +Q(x)y+ R(x) este
6. Să se integreze urmAtoarele ecuaţii Bemoulli:
a) xy' = 4y + 2x 2 .JY, (x > O,y >O); escn~ial de ştiut o soluţie particulară a ei. Făcând substituţia y = y +..!_
p z
b) xy'=y-2x y 1 2
, (x>O.y>O); (unde Yp este o soluţie particulară) vom obţine o ecuaţie liniară.
3
c) xy'+2y-y 1nx=0, (x>O,y>O). a) Căutând o soluţie particulară de forma y p =ax 3
obţinem y p = x 3 .şi facem
o

Soluţie
schimbarea de funcţie y = x 3 + ..!_ . Deci y' = 3x 2 - z~ şi înlocuind în ecuaţie
a) La ecuaţia de tip Bemoulli y'=P(x)y+Q(x)ya se recomandă schimbarea z z
de funcţie / -a = z . o b.
ţmem:x 2( 3x 2- z')
7
6 2x
+x +-;-+
3
7
1-3x(.x 3+-;-1) -x 6
=0 ,deci
În cazul nostru ecuaţia se mai scrie y'= ~ y + 2x.JY, deci o ec~aţie
X

Bemoulli cu a = ..!_. Împ!'irţind cu .JY şi făcând substituţia .JY = z obţinea

2
ecuatia liniar!\ neomogenă ;:'--· ·~· z = x, C'e arc solutia gcncral1\
X
 Capitolul 1. Ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi 9 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale

2 1 3 Soluţie
x
- -
Z 2x- + - 1
+- 3x = O, adică ecuaţia liniară
1
=z( 2x--3) +1- cu
2- - -- Z . 1
z z z2 z x x 1
a) Notăm y 1 =z şi ecuaţia devine zsinxcosx-1+ysin 2 x·-=-=o, adică
solu~a 2y

z(x) = .J(><-;)•(C + J:, c-/(><-;}• m} e" '"'(C + J:, e-•'""'dr) = 2cosx 2 . . . ă .

z1 = - z - .- + -.-2 - o ecuaţte 1tmar cu so1uţta
Stn X Stn X

z (x) = e -2Jcrgxdr(c + - - J
2 e 2Jctgxdrc1x) = -1- (C +2x )
_ e"- ~ + xe -~>dx) =
-
. x 3
2

e"-
3
J x
1

(c 1
--e
2
_">) =2Ce"
- --1
-
2x
2

3
.. 'al 2( ) C.+-2x
~n x
1
~n x
2
şi soluţia ecuaţiei

lntţt e este y x =- -.
2

şi soluţia ecuaţiei iniţiale este y(x) = x 2

x:
3
. Stn X
+
·' 2Ce" -1 b) Se inversează rolul variabilelor, deci y 1 =_!_
xl
şt ecuaţia devine liniară
b) Căutăm o soluţie particulară de forma y =~X şi găsim a = ±2 . Se face 1
P
x'+xtzy =- - , de unde x =Ccosy+siny .
. h 2 1 d . 1 2 z' b. . . . cosy .
se1um arca y =- +- ec1 y = - - -- ŞI se o ţmc ecuaţ1a 11mară c) Folosind acelaşi raţionament ca în ecuaţia precedentă, deci schimbând
x z' x2 z 2
rolul variabilelor ecuaţia devine yx1 = x + 4- y 2 o ecuaţie liniară cu soluţia
Z 1 -~ z ·= 1 ce admite soluţia generală: x =Cy-y 2 -4.
X

z(x) =ei;•( +f -1;•dr)= C e x'(C- :,) =Cx'

4
-~ 9. Să se integreze ecuaţiile următoare:
a) y = ln(1 + y' 2 );
Aşadar soluţia generală a ecuaţiei iniţiale este y(x) = ~+ ~ b) xy'- y' 1 = 1, (y' > O);
x 4Cx -x
c) Cu toate că este o ecuaţie de tip Riccati o rezolvăm prin altă metodă. c) y - x- y' + In y' = O, (y' > 0).
Ecuaţia se scrie sub forma xy +y=x 2 y 1 -2xy+1, adică (xy) =(xy-1) •
2
Soluţie
1 1

Facem schimbarea . z = xy şi obţinem ecuaţia cu variabile separabile a) Ecuaţia fiind de forma y = f(y'), f E C 1 se utilizează metoda
1 2 • 1
, Z =(z-1) ce are soluţia z(x)=1---,adică y(x)=
x+C-1
•
p:~rametrului : se notează Y 1 =p şi se obţine y = ln(1 + p 1 ) , din care prin
/ x+C x 2 +Cx 2
diferenţiere;!, deoarece dy = pdx, se deduce ecuaţia dx- - - d p = O cu
1+ p2 .
8. Să se integreze: soluţia generală x = 2arctgp + C . Soluţia generală a ecuaţiei iniţiale se scrie
a) (y 2
sin xcosx -I}tx + ysin 2 xdy =O;
· . {x = 2arclgp + C
parametnc .
b) y'= cos! y = ln(l + p 2 )
1-xsmy
1+ y'2
c) ydx+{y 2 -x-4}iy=O. b) Ecuaţia se scrie x =--, deci fiind de fonna x = g(y 1
), g E C se
1
1 .
1
utilizează tot metoda parametmlui. Notând Y = p obţinem x =- + p şi
1

p
 Il Exerci!ii de ecuaţii diferenţiale
10. Exerciţii de ecuaţii diferenţiale

1O. Să se integreze:
dx=dp(l-
1 ~2 } Dar cum y'=p=;r-; rezultă dy=pdx=(p- ~yp ~u a) y' 1
h) y
- 2xy'+2y =O;
=2xy' -1- y' 2 , (y' >O).
2 jx=-~+ p .
Solufie
·soluţia y = !!_-In p + C şi soluţia ecuaţiei iniţiale este
o2
p
2 . p2 a) Scriem ecuaţia sub forma y =xy•-L, adică o ecuaţie Clairaut. Pentru
y=--lnp+C 2
2 rezolvarea acestei ecuaţii derivăm În raport CU X şi facem substituţia )'1 =p ;
c) Ecuaţia nu poate fi scrisă sub forma normală y'= f(x,y), dar se poate rezultă p'(x- p) =O deci sau p'= O adicll p = C şi înlocuind pe y'= p =C
explicita atât în raport cu variabila y când y = x + y'-ln y', cât şi în raport cu
ecuaţia iniţială. obţinem soluţia generală
2

variabila x când x =y- y'+ In y'. în y(x) =Cx- C , sau x - p = O,

2
În prima ipoteză notând y'= p se deduce y =X+ p-In p' iar prin 2 2 . l
•
diferen~ere (în raport cu x) va rezulta ecuaţia diferenţială adică x = p, y =xp - !!_ =!!_ şi soluţia singulară este parabola y =~.
2 2 2
(p-l)dx+(~ -1}p =O, adică (p-1{dx- ~ dp) =O. b) Este o ecuaţie Lagrange. Se noteazll y'= p deci ecuaţia devine
şi derivând în raport cu x rezultă 2p'(p-x)-p=O.
1
y=2xp-1-p
Dacă p * 1 , avem dx- _!_p dp = O, deci x = In p + C , iar soluţia generală
Schimbăm rolul variabilelor p'= _!_ şi obţinem ecua~a liniară x'+~x =2 cu
x' . p
x";lnp+C
este dată sub formă parametrică soluţia generall'l ,
{ y = p+C . , cu p>O, · sau sub
+
forma

",-J;_"'(C +J2eJ;+~J" ;J +2J p'dp)~ ~

. . .
x =ln(y-C)+C, adicli y(x) =ex-C +C. r(p) şi soluţia

Dacă p =1,
prin ·înlocuirea lui în ecuaţia iniţială y x + p -:-In p, =
generală a ecuaţiei Lagrange iniţială este dată sub fonna parametrică
obţinem soluţia singulară y = x + 1 . .
c2

l
Să integrăm acum ecuaţia, dar explicitatll în raport cu variabila X, deci x(p)=-+-p
p2 3
scriem ecua~a sub forma x = y.,.. y'+ In y' =y- p +In p, care prin derivare în
2 2C .
raport cu y, deoar~ce 1
dx = - - = _!_ se deduce ecuaţia diferenţială y(p) = .f!._+--1
1 . ' dy . dy p .· . 3 p
llx •

( _!_ -1) dpdy =_!_p -1,. . adicii (_!_ -1)(dp -1) = O. Cazul _!_ -1 = O, deci p = 1
11. Să se determine soluţia ecuaţiei diferenţia1c y'sin x = ylny, cu condiţia
p p dy p
y(~) -~ 1.
a fost tratat mai sus; iar dp -1 =O ne dii p = y + C şi înlocuind în ecuaţia ' Soluţie
' dy
iniţialA, obţinem x =y- y- C + ln(y + C) =ln(y + C)- C , adică s-a reglisit Ecuaţia se scrie sub forma _:!__ly = cJx , adică o ecuaţie cu variabile
· yny ~x

soluţia generală anterioarli.

separabile şi integriind obţinem ~lin yl = ln,tg ~+ .In C, deci lny=Ctgt sau
 13 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale
12 Capitolull. Ecuaţii diferenţiale de ordinul Întâi

13. Sâ se rezolve ecuaţiile urmlHoare :

y =e
C·IJI~2
. Din condiţia
(1t)
y '2 = 1, rezulta 1 = e
C tg!
4
, adică C=O şi soluţia
. ,
este a) (x + y - 2)dx + (x - y + 4)dy = O ;
b) (x + y)dx + (x + y- I)dy = O.
y = l. Soluţie
a) Se consideră
dreptele x + y- 2 =O, x- y + 4 = O din planul xOy; ele se
12. Să se integreze ecuaţiile omogene următoare : intersecteazăîn punctul (-1,3). Făcând substituţia x = -1 +X, y = 3 + Y,
a) xy'=~x 1 -y 1 +y, (x>y>O); obţinem · ecuaţia omogenă (X+ Y)dX +(X- Y)dY = O , deci facem
b) (y 1 -x 2 +.2xy)dx+(y 2 -x 2 -2xy)dy=0; schimbarea Y = uX şi ecuaţia devine
(X+ uX)dX +(X -uX)(udX + Xdu) =O, adică
c) y 2dx+(x 2 -xy)dy=O.
(1 + 2u-:- u 2 )dX + X(1 -u)du =O. Integrând ecuaţia
Soluţie
du = O obţinem In lXI + ltn11 + 2ll - u 2 1 = In C, adică
Ecuaţia este de tip~~ y'= 1(1:'X.), . anume y' = ~1- y: recomandă
dX + 1 - li
a) + l:'.; se X 1 + 2u- u 2 2
X X .
X 2 (1+2u-u 2 )=C şi cum Y=liX, X=x+1, >:=y-3 avem
deci substituţia Y = z deci y' = xz'+z. Ecuaţia devine 32
X ' (x+l) 2 [1+2y-J- (y- )2 ]=c, deci x 2 + 2xy- y 2 - 4x + Sy -14 = C.
xz'+z =
.
~ + z, deci b 1- z 2
= dx
x
şi integrând, arcsin z = In x + C,
· b) În
x+1 (x+1)
acest caz facem substituţia . x + y = li şi
·

ecuaţia devine
de unde y = x sin(ln x + C) . u + (u -l)(u'-1) = O, adică u' = - 1-. Separând variabilele şi integrând
2 1-ll
·· d · . sub 10rma
c-. x - yl - 2 xy =y ' ~ d -y
· notan = z o bţm'em
b ) Scnm ecuaţia ŞI obţinem 2u- u 2 = 2x + C, deci (x + y -1) 2 + 2x ~' C 1.
• )' 2 -X 2 - 2xy X

o ecuaţie cu variabile separnbile. Integrând

2
- 2z - 1 dz
z = _l dx 14. Să se determine soluţia ecuaţiei xy'+y 2 - 4y'+ 3 =O, ce trece prin
(z - 1)(z 2 + 1) x ,

obţinem
·J 2
z - 2z .,...1 dz=-
· -dz 2z l
- + --dz=-lnz-1J J
1+ln(z
. 2 . )
+l ,
punctul de coordonate (1,2).
Soluţie
(z-1)(z 2 +1) z-1 z 1 +1
. . 1 ' f itin
Ecuaţm d de forma y '=1 y + -4 y - -3 es t e o
- -2 'd
ecuaţte e '
ttp

• • 11
deci - lnlz -11 + ln(z + 1} =
2
-J-dx,
· X
adică In zl + 1 =In l +In C şi
Iz -11 x
X
Riccati. Se vede uşor că o soluţie particulara a ei este y P
X X
=1.. şi fl'lcând

soluţia ecuaţiei este data sub formei x 1 + y 2 =C(y- x). substitu~a y = 1 + l obţinem ·_ L2 = -1(1 + lyl + .1(1 + l) -l, adicli
' y2 Z . z X Z X Z X
c) Ecuaţia este omogena fiind de fonna · .r' = xy _ x 2 . Facem substituţia ecuaţia liruarli neomogena z' = _1 z + l cu soluţia generală
X X ,

y =zx şi obţinem ecuaţia z' x + z =L

z-1'
adică z - 1 dz
z
= dxx şi z(x) =e-J~<~r J1 J:!ttt 11 x
x (C + -e x dx) =- (C +-);
1
deci soluţi~ generală a ecuaţiei
X X 2 ·
integrând. obţinem z - lnlzl = lnlxl + In C, deci Clxzl = e' şi cum z =~ 1 2x 2
iniţiale este y(x) = 1 + - - = 1 + . Punând condiţia ca soluţia sll
:\' z(x) ·x 2 +2C
avem soluţia ge1icralll (y = e".
 14 15 l•:xrrdtii de rcuntii difrrrntinlc
Cnpitolull. ~cun(ii diferenţiale de ordinul întâi

treacă pnn punctul de coordonate ( 1,2) obtinem 2 = 1 + - C2+ , adică b) Dacă P(x,y} = 2x + 3.r 1y şi O(x, v) = x3 - 3y 2 avem (~'- = 3x 2 = ~Q,
2 1 - · c.; ux

· C = _!_
2
şi solutia cerută este y(x) = 1 +
X
;x+
2

1
.
deci ecuatia considerată este exactă pe ~{2 şi există in vecinătatea oricărui
punct fixat (x 0 ,y0 ) E ~l 2 funcţia
X )'

15. Să se determine soluţiile generale ale următoarelor ecuaţii diferenţiale : F(x;y) = J(2x + 3x y 2
0 )dx + J(x 3
- 3y 2 )dy, deci
a) e>'dx + (xe>' - 2y)dy = O; J'o
r-( x,y) = x 2 - x 2 + x·l y
b)(2x +3x 2
y)dx- + (x
= O; 3
- 3y 2
)cry 1' 0 0 -X 0
J
y 0 +x J y-x ·l y 0 -y 3 + y 0 J ;
c) (1 + y sin 2x)dx-- 2ycos xdy = O.
2 2 1·..<x,y ) =X 2 +X J Y - Y J -X o
2
+ Yo J - Xo
J
Yo ·
Soluţie Deci, soluţia generală a ecuatiei este x (1 + xy)- y 3 = C. 2

O ecuaţie diferenţială de forma P(x,y)dx + Q(x,y)dy = O cu P,Q

. Direct avem: 2xdx- + 3x 2 ydx- + x 3 dy- 3y 2 dy = O,
funcţii de clasă C pe un domeniu simplu conex din
1
91 2 este o ecuaţie exactă
d(x 2 ) +d(x 3 y) -d(y 3 ) = d(x 2 + x 3 y- y 3 ) =O şi x 2 +x 3 y- y 3 = C .
dacă oP
ay = OQ
Ox
în orice punct din D ; în acest caz în vecinătatea oricărui c) Ecuatia este exactă, cu soluţia
y

J J
X

punct fixat există o funcţie, anume C = (1 + y/ sin 2x)dx + (- 2ycos x )dy, deci
2

J J
X y

şi
.Yo
F(x,y) = P(x,y0 )dx- + Q(x,y)cry, cu : =P cu :; = Q, astfel 2cos2x 2 cos2xo 2 2 2
C =X-X0 - Yo - - + Yo - y 2 COS X+ Yo COS X,

+:;
Yo
2 2
încât ecuaţia devine ac: (x,y)dx- (x,y)cry = O adică dF=O şi are soluţia adică luând _(x0 ,y0 )=(0,0), C = x- y 2 cos 2 x.

generala F(x, y) = C. Direct (1 + y 2 sin 2x)dx-2ycos 2 xdy =O, adică

a) Aici P(x, y) = e>', Q(x, y) = xe>' - 2y şi avem relaţia d'C+ y sin 2xdx - 2ycos xdy = dx+d(- y cos 2 x) = O,
2 2 2
deci rezult ă

d(x - y cos x) = O şi soluţia x- y cos x = C.

2 2 1 1

a:; = e>' = ~ pe orice domeniu D din 91 2 , deci ecuaţia este exactă. În

acest caz, în vecinlltatea oricărui punct fixat (x 0 ,y0 ) E D există functia 16. Folosind un factor integrant, să se rezolve ecuatiile :
1 a) (y 2 + x 2 ~)dx + 2xylnxdy = O,(x >O);
· F(x,y) = J" eY•cJx + Jy •
(xeY - 2y)dy, adicll
b) ydx- (y 2 + x)dy = O, (y -:ţ; O);
Xo Yo
c) (3x + 2y + y'l.)dx + (x + 4xy + 5y 2 )dy = O;
ŞI
2 2
F(x,y) =e>'• (x- x 0 ) + x(eY- e>'• )- (y 2 - y0 ) =xe>'- x0 e>'• ,- y1 + Yo
d) (y + x 3 y 2 )dx + (x + x 2 y 3 )dy = O,(xy -:ţ; 0).
solu~a generalll a ecuaţiei este xe>' - y 2
= C. Solutie
Ecun!ia so pouto rc:wlvn şi direct: Daci\ ecuatia difcrcntială P(x,y)dx + Q(x,y)dy =O nu este exactă,
e>'dx + xe>'dy- 2ydy = d(xe>')- d(y 2 ) = d(xe>' - y 2 ) =O şi
există ecuaţia diferentială
1
dar p E C , p "' O astfel încât
xe>'- y 2 = C. Jt(x.y)J>(x,y)d,· + p(x,y)Q(x,y)try = O s!\ fie exactă, atunci ţi se numeşte
fitctor intcgrant al ccuatiei şi va verifica ecuaţia cu derivate parţiale
p~f!.- QPP =
(}' i!x
P(N _D!)l.
Dx oy )
16 17 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale
Exerciţii de ecuaţii diferenţiale

17. Folosind un factor integrant ţ1 de forma indicată, să se rezolve ecuaţiile:

Detenninarea(~i fa~;) integrant este mai simpl~ in cazurile:
· a)(y + x y )dx + (x + x y }dy = O,ţ1 = ţ~(xy}, (xy
3 1 2 3
* O); 1
b)(3x+ 2y+ y }dx+(x+4xy+5y )dy = O,ţ1 = ţ~(x+ y 2 ).
2 2

1) Dacă raportul ax Q ay depinde numai de variabila x, atun~i se Soluţie .

caută,u = .u (x). a) Notând xy =z = a,u . y şi a,u
avem a,u = a,u . az = a,u . az = a,u . x.
&: uz &: az ay az ay az
2) Dacă raportul (%!- ~)
.p d . d .d . b'l .
epm e numru e vana I a y, atunci se .caută
Ecuaţia ,u(z)(y + x 3 y 2 }dx + ,u(z)(x + x 2 y 3 )dy =O

~[u(z)(y + x 3 y 1 )]=~[u(z)(x + x 1 y 3 )] adică

este exactă dacă

.u = .u (y). Oy Ox
,u'(z)x(y +x 3 y 1 ) + ,u(z)(l + 2x 3y) = .u'(z)y(x+ x 1 y 3 ) + ţ~(z}(1 + ,2y 3 x).
a) Ecuaţia diferenţială nu este exactă; avem aP = 2y, OQ. = 2y In X+ 2y şi
.• ay ax Efectuând calculele obţinem ecuaţia .u' z + 2,u = O ce are soluţia
OQ _ aP) . Il = 21 ad'Ica .u xy w ( )
=- 1-1 2 . D eci. ecuaţia
.
( ax Q ay =-;1 cautăm un 1actor mtegrant .u = .u (x).
w 1:'. •
Z X y
cum rapo rtu 1 1 1
- -
2
(y + X 3 y 1 )dx + - 1- 2 (x + x 2 y 3 )dy = O este exactă şi soluţia ei verifică
2
xy xy
Condiţia ~ (J,JP) = :X (!lQ) ne dă ecuaţia
J(- J
X y

2,ey =.u'(2xyln x) + ,u(2yln x+ 2y) adică x,u'+.u = O ce admite soluţia ecuaţia C = -+x)dx+ (~+ y)dy,
1
-
1
adică C1 = x 1
+y
1
-~.
x x Yo Y xy ' xy
l. Aşadar, ecuaţia diferenţială (x~ +
o o
11 = yl )dx + 2yln xdy =O b) Notând . z =x + y 2
obţinem ecuaţia 11' z = 11 cu soluţia .u =z, deci
X X
.u =x + y Aşadar, ecuaţia
2
este exactă (s-a obţinut din ecuaţia diferenţială iniţială prin înmulţire cu l..)
•

X (x+ y )(3x+ 2y+ y 2 }dx+(x+ y 1 )(x+ 4xy+5y 1 )dy = O, adică ecuaţia:

1
3

şi are soluţia generală C =y 2 In x +.!.. (x 2 + 1)2. (3x 2 '+ 2xy+ 4xy 2 + 2y 3 + y 4 )dx+(x 1 +4x 1 y+6xy 1 + 4xy 3 + 5y 4 }dy =o
3 este exacta şi solutia ei verifică ec~atia
b) Dacă P(x,y) = y,Q(x,y) = -y * C =x +x y+2x y +2xy + xy + l, deci C =(x+ y)(x+ y
3 2 2 2 3 4 2 2
1
- x, atunci DP = 1 - 1= OQ ) •

J ay ax
· '(OQ _aP) 18. Sa se rezolve problema Cauchy:
. . Dxoy
şt ccuntan nu esto exnctl\. Raportul
p
=--y2 şi dect. cl\utl\m un factor fydx-(x+ l)dy =0
lY(l} = 1 ,(y >O).

integrant ţ1 =ţ1 (y). Condiţia g, (!i?) = ~ (!lQ) ne dă ecuaţia ţ1'+'.!:_ ţ1 =O

Y
Solutie Ecuatia nu este exactă, dar căutând un factor integrant ţ1 = ţ1 (y),

(~-~) =--2 )
v,r .

ce admite soluţia J.l =~ şi ecuatia -1 ydx - -

1
(l + x)dy =O este cxactl\ .
obtinem ţ~'+ - p
2 . '
=O ce admite solutia
y l l (deoarece raportul
p · y y
. x ' y 1 -x J ] X
cu solutia C=y--=--. J1 =- 2 • Aşadar avem ecuatia exactă - dx- (1 + - )dy = O adică
y y y y y1
 18 Capitolul 1. Ecuaţii diferenţiale de ordinul Întâi 19 Exerciţii dt" ecuaţii diferenţiale

d(=--y)=O, rezultă =--y=c deci x-y 2 -Cy=O şi punând condiţia.ca

y y
adică
soluţia ecuaţieisa treacă prin punctul de coordonate (1, 1) avem C=O şi
soluţia problemei Cauchy este parabola x = y 2 .
Ecuaţia poate fi rezolvată mai simplu schimbând rolul variabilelor,

adică x=x(y) şi ecuaţia devine yx'-(x+y 2 )=0 adică x'=.!_x+y, o

y
.
care este o ecuaţie exactă deoarece există F(L,y) = lnlyl- Jlfe~r(l)
x x
ecuaţie liniară cu soluţia x =Cy + y 2 şi soluţia problemei Cauchy x =y 2 • X j(l)_Y
X X X
2

19. Să se arate că ecuaţia omogenă y'= 1(~) admite un factor integrant de • • oF =-1
ast fie1 mcat - şt
. oF
-- =
j(lx)
----=-~--

f,1rma JJ(x,y) =
1
(y)
·•
.
uy Y u(l) l 1(l) _
X X X
Y
x2
2
•

x·f- -y
X

ecuaţia omogenă y'= 1(~) 20. Să se demonstreze că problema Cauchy

r-
Solutie Cum se scrie sub forma
(y') 2 -2Y.Y'+y 2 (1-ex)=O
1(~ }x- dy =O, arătam că ecuaţia ,u(x,y)j( ~ ,u(x,y)dy =O, adicll
{ y(O) = 1
nu are soluţie unică.

ecuaţia t(~)
Soluţie .fcuaţia se scrie sub forma (y'-y) 2 = y 2 ex şi ' deci avem ecuaţiile
dx ;) dy =O este o ecuaţie exactă. diferenţiale sub forma normală y' = y + IYie 2
X
şi y' = y
X
-lyie 2 care în urma
xj(~)- y xf-
( -y
X
.
unui raţionament elementar rezulta a fi echivalente cu ansamblul de ecuaţii
X X

(dx~
2
_ {yx)) · liniare : y' = y(l + e 2) , y' = y(l - e2) , soluţiile
Deoarece { -y)
X
=-dy-
1
X X
y2
-dx adică dx __ xy
. . ce au generale

=C,ex• 2' 1 şi Impunând condiţia iniţia~ă y(O)=l

1
Y1(1) y 2 (1) = C 2 ex- 2'
~~x~dy-fd(~)J . .

/ . .. . . .
obţinem soluţiile distincte y (1) = ex+:ze>-:z şi y (1) = 2
ex-2e +2 .

xj-(y) -y
1 2
mlocumd m ecuaţte, obţmem

X
 20 Capitolul 1. ·Ecuaţii diferenţiale de ordinul Întii
33 .l_l' l y' . \ l 1 )''

Exerciţii suplimentare
•• R y' ('x' '.1\l ... o
34 ty' (X 1
1 2y J ) - 2 Y ~
Să se integreze ecuaţiile următoare :

21. y' tgx - y =o 35 y' xj sin y =- xy' · 2y

R. y=CsinJ
22. xdy- (y + yl)dx =O 36. x(2x-l)y'l y 1 ·· (4x 1 1).J' , -tx -·· O

R. x+..!.=( 1- 2<'x 1
y R y -· - - - --
- l - Cx
23.y'= l+exny 37. XI y' -1(xy - 2)1 := 0
·' R. 3e-1y + 2ex = Ce -1

R. y =x. tgO 38 (xl + 2xyl )dx + (y 1 ·l 3 x 2 y ~ -Jly·

l --· O

R x
3
·1
2
3x Y
1
1 Y
.l
= ( ·'
1 ~xl +yl -x ·x
1 26.y'= R C=x ·' t··- -
1 . . ·y .. siny

27. (2x+ y+1)dx..:.(4x+2y-3)dy=O R. c =xy - Inlyl

~- ly·l
R. 2x+y-1= Ce
y-1 1
28 y'=(1+-)
· 2x
R. 2arctg y -1
2x
=lniCx 42 . xy'1 +2xy'- y =O

/
R. 3(Cx-y)=C\9y},=4x'
30. (xl + 1)y'-2xy =(xz + 1)2 1
44 . xy' ·- Y.Y'== 1
2
R. X7::(.y+
, ( ' 1 ,y -t 4x-
-O
31. (yl - 6x)y'+2y =O
45 .y=2xy· -4Y ,, 1

R. yl".~ 2x- cy 3 =1
R X-,.- :lfl~ 1 (p 1. ,)' ::- 2p' - 2C'f' 1

1 32. 2w'-Y + x
1
=0

\
i
1
 Capilolul 11. Ecuntii diferentiale de ordin superior 23 E1erdtii de ecuatii diferentinle

Capitolul Il J'1 (X) ~j :(x)dx 1 ( ' 1 ..:. ( ',c ' i cosx - ~sin x ·J ( ' 1 ~~

Ecuaţii diferenţiale de ordin superior y(x) :..: JY 1

(X)dr + c\ "' (·,c: ' . -~sin X 1 i cosx + C2x + ( \ .

1. Să se integreze următoarele ecuatii diferentiale: e 2. SA se integreze ecuatia 4xy" (y" ) 1 .. 4y .=: O. 1

a) y'"= sin x + cosx ~

b)Y.Y"-2y' 1 =o~ Solutie Se noteazA yl = z şi ecuatia devine z = xz~- - ~ ( Z 1
)
1
, o l!Cuatie

Il c)y"+y'l = e~- ~ Clairaut cu soluţiile z(x) ~ Cx - _!_cz (solutia generală) şi z(x) = x 1 (solutia
4
d) y"'+y";= sin x.
Soluţie
•
stngulat~) . Rezultă y(x)
.
=( • .\'2-- ---1 (·· 2 x + +C..,1, Xl
y(x) = --- ·t C 1 •
'

a) Acea5tli ecuatie se rezolva prin integrări succesive. De 2 4 3

" . c
Y = -cosx+ SID X+ 1, y = - sm X - cosx+C1x+ C 2 şi atunci vom avea
1 •

1 3 . Sl\ se integreze ecuntiilc :

y =COSX-Stn• X+ ( ''..• -X2 + ( ''~1
X+(' ,) • . a) (1 - y)y 1 1+2(y1 ) 1 = O;
b) Ecuaţia fiind omogenă se notează y'= yz şi rezul1 b) y" = (yl )\

y(y' z + yz')- 2y
1
Z
2 2 1
= y (z + z')- 2y 1 z 2 = O, deci y Si! O sau Z 1- z1 = O ~ c) XY.)I +x(y') 2 - YY
11 1
=O;
1 d) yy"- (y 1
)
1
= O.
de unde dz1 ::.:: dx - - = x + C, adicli L = x +C , dy = - __!:!!__._ Solutie
X +C
1
Z • -- Z - Y 1
y 1

y(x) = _ _
l __ c a) Ecuat•a . -y"
. se sene = -2YI- . .mtegr â n d, 1n 1y
şt 1= 21 n 1y - li + 1n c. dec1.
yl y- l
x+C1
1 1
c) Ecuaţia este autonomă, deoarece lipseşte variabila independentă x. În acel y = C( y- 1) 1 ad'1că - - =<.,
1
.x + <'1 ŞI . •m fima1 1- y = - --
caz se notează Y =p şi se consideră ca necunoscută p = p(y), de1
1 1- y Cx +C,
" dyl dp dy
Y = dx = dy dx = P P şi ecuaţia devine Jl p+ p 2 = 2e Y . Notând p 1 =t
1 1 b) Punem yl = z deci z' = z 2 • !k2 = dx şi integrând - _!_ = x + C, deci
z z
1 1 - ŞI. •m fima 1 y == .. 1n1x
obţinem ecuaţia liniară Z
1
+2z = 4e · Y ce are soluţia general y :.: -- -
1
- 1· <., 1 + (. .
X+ (' 1 1
1
z(y) = Cle-lY + 4e-Y Şi CUm z =p1 = y 11 avem y' = ±~C1 e· ly +4e' 1 1
x(x)'"~ y' 2 ) = yyl adiel\ L + L = - şi integrând
•" 1
c) Ecuatia se scrie
adică ecuaţia dy dx cu solutia x+C 2 = ±!~C1 +4e·v sat
yl )' X
· ±~c,e- 1 Y+4e 1 2 · tnly'l + lnl>i = tnlr-11 1
In C deci J:)' = Cx o eculltie cu variabile separabile cu
c
e'' + -1 =(x+C2 ) 2 • solutia y 1 "" ('x 2 1- (' 1 .
4 y" )'1
d) Se note87.ă y"= z şi ecuaţia devine Z
1
~ z = sin x o ecuatie liniari\ a d) Ecuatin se scrie -- ~ - -- şi integrând obtinem tnl.v1 = lnl.rl +In C adiel\
·''' .l'
. " .. e}l . ecuatia cu vanahilc sepa1ahilc y' -- ( ·,yce are solutia y == C,e •·~· .
soluţia z(x) = e · (< 1 + - ·(sm x- cos x)) Aşadar
2
 ,,
24 Capitolul 11. Enut(ii diferenţiale de ordin superior 25 l<:xcrciţii de ecuaţii . diferenţiale

4. Să se rezolve problema Cauchy : 1( '' 1( y' '

condiţiile iniţiale ne dau C, "' O ; Pentru - - < x < - , rezultă - = 2tgx, cu
y"cosy ~ (y') sin y - y'=. O
1
2 2 y
1
y(-1):::; 6' y =el--~- şiy(O)=l ne dă el -= 1. Deci y = -1- 1(
--<X<-.
1(

{ COS • X COS l X ' 2 2

y'(-·1} :0. 2.
6. Să se integreze ecuatiile :
Solutie Fie y(x} o soluţie cu valori în (0, ~ ), pentru a avea cos y -:~= O. # a)y(l - In y)y"+(l +In y)~ 2 = O;
Ecuatia fiind autonomă luâm p =y' drept functie necunoscută de argument b) x 1 ~ '+xyy''+y' 1 - Y.Y'+xy' = O.
Soluţit
y. Avem y"= pp' şi ecuatia diferentială se scrie: pp'cosy + p 1 sin y = p şi
a) Notăm lny=z deci y=e',y'=z'e',y"=(z"+z' 2 }e' şi ecuatia devine
p'=-p -siny + - 1

l
l 1 . 1 dz' 2dz
cum p ~O avem ' cosy cosy. (1- z)(z"+z' ) + (1 + z)z' =O ad1cli (1- z)z"+2z' =O; rezulta -- = - cu
z' z-1
p(~)=2. :'= C(z - 1) 1 ce are solutia - - - = Cx + C, şi soluţia generală a ecuaţiei
1
z -1
iniţiale este (l-In y)(Cx + C,) =1.
RezultA p =C cos y + sin y , C = .J3 , p = 2 sin(y + ; ) , apoi
Cum în ecuaţie lipseşte variabila independentă x, ecuaţia este autonomă
____ =2dx,
_dy şi deci lul\m y'= p cu p =p(y), apoi p2 = z, etc.
1
sin(y+~) b) Ecuatia se scrie sub forma x(x+ y)y"+y' - (y-x)y'= O. Lulim
3 l
şi obtinem x(zz"lz' 2 )-zz'=O, adiel\ !__t~=-; şi intcgrl\nd
"' 1
x+y = z
y(·- 1) =!!.. · z' z x ·
6 obtinem zz'= Cx adicA zdz = Cxdx cu z 1 = Cx 1 + C, şi soluţia ecuaţiei
Aceasta problemă Cauchy are solutia y(x) =_ a +2arctg(e .1"' 1 ), cu x iniţiale este (x + y) 2 = Cx 2 + C 1.
3
definit de )J < elx•l < 2 + .JJ. 7. Să se rezolve ecuatiile următoare:
a) (y 2 + x)y"+2(y 2 - x)y' 1 +4y~ 1 +y'= O;
/
b) y"-y' 3 +y' 2 CIK)I = O.
2Y.Y"-3(y'} 2 - 4y 1 =o Soluţie
.4. 5. Să se rezolve problema Cauchy: y(O) =1 a) Dacă schimbăm rolul variabilelor, deci considerllm x = x(y) atunci
{
y'(O) =O. , dy 1 .. x" . . d .
Y=- =-, y = - - -1 ŞI ccuaţ1a evme
Soluţie Ecuatia fiind omogenA notând y' = yz, rezuM y"=y(z'+z 1 ) iar dx x' (x'} .
ecuatia difereritială devine 2y {z'+z ) - 3y z - 4y =0 adică 2z'= z + 4
1 2 2 2 1 2 (y + x)x"-2(y - x) - 4yx'-x' 2 = O. Notând cu y 2 + x = u, 2y + x' = 11',
2 1

. 2 + x" =u" şi înlocuind în ecuatie obţinem

sau - 2~
-- = dx cu solutia arctg.;_ = x + C1 , . ~
deci mctg- = x+C,ş• 11(11"-2)- 2(y 2 - u + y 2 )- 4y(u'-2y)- (u'-2y) 2 =O adicA 1111"-11' 1 =O, deci
% +4 2 2y
u" 11' • • • • •
._, - =-- ŞI mtegrand 0h}lnem 11' = ( 11 cu 11 =C/)' şi solutia ecuatiei initiale
". 11
2
)• + x-- (' 1e' "•·
 26 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale
27 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale

b) Schimbând rolul variabilelor, considerând x = x(y) obtinem ecua~a

x"-x'clgy+ 1 =O şi uotând x'= p obţinem o ecuaţie liniarA de ordinul întâi Soluţie J
• . . z(x)d<
a) Ecuaţia fiind omogenă se mai poate rezolva făcand subst1tut•a Y =e ,
p' = pctgy - 1 cu soluţia p = x'::: C sin y- sin y · In tg l. şi deci
. 2 deci y = zefz!x>«<., y"= (z +z 2 )efzJxJ«<
1 1
şi ecuaţia devinex 2 Z -X 2 Z 2 + xz + 1 =O
1

x = (' cosy +In sin y -- cosy ·In tg}!_ + C 1 •

2 o ecuatie Riccati ce admite solutia particularl'l z = ~1 ; se face su bsututra
. .
Ecuaţia se mai poate rezolva şi scriind-o sub forma
(y l . )1 1 1 1 1 1 1 ul . b.
z=-+ - , z =- 2 - - 1 ŞI o tmem
{y sin y )' = y sin y adică sm Y 1 = __}!___ deci - - - = In tg }!_ + C etc.
1 13
X 11 X Il
(y'siny) siny y siny
1
2
1 u' 1 1 2 1 1)
x 2 (- -2- - )2 - x 2 (-+-+-)+x(-+-
2 1
+1=0
x ·U x U XII X U
8. Să se integreze urmAtoarele ecuatii de ordin superior : 1 2
• a)yy' -(y')~ = y 2 ln y;
1
=> -~
2 11
-2- 2 - - -
2
+-= 0
X X X

u
. b)(y 2 + l)y~ 1 = (2y -1)(y1 ) 2 . 11 11 11

C x 2C-x 2
Soluţie adică ecuaţia liniară u' = - lu - 1 cu soluţia 11 = --- = ·şi
a) Ecuatia este 'autonomA, deci notfind Y 1
=p şi considerfind p = p(y) avem X X 2 2X
1 lx C
y"= pp' şi ecuaţia devine ypp1-p'l- = y 2 1n y . LuAm p2 = u deci 1 1 1 2X • _ J<; c-x')dx _ IX
z =_ + _ = - + 1ar y(x)- e - C 1 · · ·.
2
1 1 X 2C - x 2
u X 2 -X
yu -2u = 2y 1n y o ecuatie liniarA cu solutia 11 = Cy 2 + y 1 (In y) 1 , adicA
b) Se vede uşor că functia y =x este o soluţie Pru:ticulară a ecua~ei, care fiin.d
1 1 1 1
(y ) =Cy +y (1ny) . NotAm acum lny = z,
1
y=e',dy=e'dz şi o ecuaţie tiniar3., efectulim schimbarea de funcţ1e y =zx Dec1 Y. = z + xz , 1
z = C,e" +C2 e-", adicA lny = C,e" +C2e-" . y"= 2z'+xz" şi ecu~ţia devine x(1 + x 3 )z" = (x 3 - ~Z 1 sau
. '

Ecuaţia se mai rezolvA împlirtind prin y' ; deci ecuaţia devine ( ~ )' , In y ~::::
::'
- 2
X
3

x(1 + X3 )
::::-1- -~+
X +1 X X
;x- + şi
- X
1
1
z':::: C 1 (1 +~ 3 )x-2 adică
şi notând In y = z obtinem z" = z o ecuatie liniarA cu coeficienti constanţi ce 2
z= C 1 -x -C-1 +C2 , deci, y = zx=Cx 3 +C2 x -2C cuC, =2C.
are soluţiaz(x)= C,e" +C1 e -", deci lny C 1e " +C2 e-" . = 2 X

b) Ecuaţie autonoma, deci y 1

=p, (y + l)pp = (2y - l)p
1 1 1
, p = u,
1
1 1
(y + l)u = 2(2y -l)u cu soluţia u = {y ) = C (y + 1 1 1 1 1)1 e-1"'"KY , 10. Să se integreze:
' :'1 a) xy"-(x + 1)y'+y =O;
1 y =C(y + 1)e-arctgy, deci ea"tgy dy = C(y + l}th. LuAm y = tgt şi ob~nem
1 1 1
2
b) (x + 1)y"+4xy'+2y =O.
e , --=C(1+1g
dt 1
t)dx= C -dx- , e 'd1= C'J..ux ad'1cl\ e , = C,x+ C' '· decr. Soluţie
cos 2 1 · cos 1 t
n)Denvăm
. xy '"+y" --y ,- xy " - y "t--y =xy'"- xy" - O·, 1

1 = ln(Cx +C 1) şi soluţia este y(x) = tgt = tg(ln(Cx + C, )).

1
y" =Cex,yi = Ce x +C,,y = Cex +C'.x+C2 , care satisface ecuaţia dată când
Altfel, scriem L " = (2 y - 1)y etc. C, = C 2• deci y = Cex ·t c. (x -t-1).
yl Yl .+ 1
Altfel, scriem x(y"- y') - (y'-y) =O, notăm cu y'-y = 11 şi rezultă

9. SA se rezolve ecuaţiile um~iitoare: xu'- u = O, 11 = Cx adică Y y = Cx şi y = C 1e x + C(l + x). 1

-

a).x 2 yy"-2x 2 y' 2 +xyy1+y 2 =O;

i) b)(x' + l)y"-3x 2y +3x:v = O. 1
 2H Capitolul 11. Ecuatii diferenţiale de ordin superior 29 Exercitii de ecuaţii diferenţiale

Alttel, se vede că y = e" este o soluţie particulară a ecuaţiei şi se faee 12. Să se detennine soluţiile generale ale unnilloarelor ecuaţii diferenţiale
liniare neomogene cu coeficienţi constanţi:
schimbarea de funcţie y = ex z, y' = ex z + ex z', y" = 2ex z'+ex z + ex z" şi
a) y"+l0y'+25y = 4e - ~x;
ecuatia devine xz"+xz'- z'= O, xz"= (1 - x)z' cu z;=Cxe-• şi
b) y"'-y''+y'-y =cosx;
z = C,e -x(x+ 1) +C2 adică y = exz = C1 (x+ l}+C1 ex .
c) y"'-4y'= xe 1" +sin x+x 1 .
b) Notând X + 1 =z avem zy"+2z'y'+z"y = (yz)" = O adiel zy = C 1x+C1
1

Solufle
. C,x+C2
ŞI y =-'----!:.. 2
a) Ecuaţia caracteristică este r 2 + 1Or + 25 =O cu soluţiile r1 = r 2 = - 5 şi
x +1
soluţia generală a ecuaţiei omogene este y 0 (x)=C1e-' .. +C2 xe-'" . CAutAm
Altfel, luAm (x 1 + 1)y = u şi ecuaţia devine u"= o, u =C,x + C şi
1
pentru ecuaţia neomogenA o soluţie particulară de fonna yP = Cx 2e-'x
y= C1x+C1
x2 +1 · (deoarece -5 este soluţie dublă a ecuaţiei caracteristice),
y'P = C(2x-Sx 1 )e -'X, y"P=C(2-20x+25x 2 )e-'x şi punând condiţia cayp
• Altfel, cum /:;= (x 1
+ 1r' este o soluţie particularii a ecuaţiei, se face
substitupa y = z(x + 1f etc. 1 1 să verifice ecuaţia neomogenA obţinem 2Ce-'" = 4e_, .. , deci C = 2 şi
yP = 2x 1e-'". Soluţia generalA a ecuaţiei iniţiale este
11. Se cere soluţia generală pentru unnătoarele ecuaţii diferenţiale liniare y(x) =Y 0 (x) + y p(x) =(C1 + C2 x)e-'" + 2x e_,.... 2

omogene cu coeficienţi constanţi:

b) Ecuaţia caracteristică este r 3 - r 2 + r -1 = (r -1)(r 2 + 1) = O şi soluţia
a) y"-Sy'+6y =O;
generală a ecuaţiei omogene este dată de:
b) y"'-2y"-3y'= o,·
Y0 (X) = C,e" +C 2 cosx +C3 sin x. Căutând o soluţie particularii a ecuaţiei
c) l'J- 2yf•J + 2y"'-4y"+y'--2y =O;
neomogene de fonna yP(x) = x(acosx+bsinx),' ,( deoarece 1 este rAdAcinii
d) yf•J -4y'"+6y"-4y'+y =O;
e) y' 4 J- 2y"'+5y"-8y'+4y =O;
simplă a ecuaţiei caracteristice), gAsim a= b = ..!_ şi soluţia generalii a
4 .
Soluţie ecuaţiei iniţiale este
a) Se scrie ecuaţia caracteristicll asociatii r 1 - 5r + 6 = O ce are rădăcinile
y(x) = Y 0 (x) + Yp(x ) =C,e" +C2 cosx+C3 .sin x+~(sinx+cosx).
r, = 2, r 2 = 3, deci y(x) = C 1e 2x +C 2 e 3 x.
~) r
3
-
2
2r -3r =O, 1j =O, r1 = -1, r3 = 3,y(x) = C 1 +C1 e-x +C3e 3x. c) r 3 - 4r =O, r 1 = O, r 2 = 2, r3 = -2 şi y 0 (x) = C 1 +C2 e 2.. +C3e-2"'.
/ c) r'-2r +2r - 4r 2 +r-:-2=<1 adică (r-2)(r 2 +1) 1 = 0 cu rl\dlicinile
4 3 Căutând o soluţie particulari\ a ecuaţici neomogcne, de fonna
1j = 2, r 2 = ' "-J == i, r4 = r, = - i şi
Yp(x) = x(ax+b)eb +csin x+dcosx+x(Ax 2 +Bx+E) glisim

y(x) = C,e
2
.. + (Cl + CJx)cosx + (C.. + c,x)sin X . a = _!_, h = -2_, c = O ci = -! A =- _!_ lJ = O E =-! ŞI soluţia
16 32 , 5' 12' , 8
4r + 1 =O, r1 = r1 = r3 = r4 = 1, deci soluţia va fi
4 3 1
d) r - 4r + 6r -
generală este
y(x) = e .. (C1 +C2 x+C3 x 2 +C4 x 3 ).
Y ( x) =C1 + C1 e lx + C 3e - 1.< +x ( -1 x - 3-)e 2.- --cosx--x
1 1 3 --x.
1
e) T
4
-
3
2r + 5r 1
- 8r + 4 =O, r 1 = r 1 = 1, r 3 = 2i, r4 =-2i şi solul in ecuatiei 16 32. 5 12 '8
va fi y(x) = C 1e" +C1 xe" +C3 cos2x+C4 sin 2x .
 30 31 Exercitii de ecuaţii diferenţiale
Capitolul li. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

13. Folosind metoda Lagrange, sii se detennine soluţia generală pentru 14. Fie ecuatia liniară neomogenă (2x + 1)y"+4xy1-4y =2x + 1. Să se arate
următoarele ecuaţii diferenţiale: că ecuaţia liniară omogenă asociată admite ca soluţie un polinom nenul şi să
se rezolve ecuatia neomogenă iniţială .
a) y"-y == 4tr';
1 Solutie
b) y"+4y=--.
cos2x CăutAm o solutie y 1(x) == anx" +a"_ 1x"· + .. . +a1x+a0 , an ;t:O a ecuaţiei
1
Soluţie
omogene asociate (2x+ 1)y"+4xy1-4y =O . Calculând derivatele
a) Ecuaţia caracteristică r -1 =O are rădăcinile r1 == 1, r 2 == -1, deci soluţia
2

y' 1 (x), y" 1 (x) şi înlocuindu-le în ecuatie, constatăm că din identitatea care
generală a ecuaţiei liniare omogene este y 0 (x) =C 1e" +C2e-". Căutăm o
rezultă obţinem 4na" - 4a" == O, deci dacă n > 1 atunci an =O, prin urmare
solutie particularii a ecuaţiei neomogene de forma
trebuie să avem n =1; deci solutia căutată este de fonna y 1 (x) =ax+ b .
yp(x)=C1(x)e" +C2 (x)e-" şi detenninăm pe C 1 (x), C2 (x) punând condiţia
Aşadir, cum y' 1 (x) =a, y" 1 (x) =O şi înlocuind în ecuaţie obţinem
ca YP să verifice ecuaţia liniarA neomogenă. AceastA condiţie . revine . la
C'1 (x)e" +C' 1 (.t)e-" =O
4ax ~ 4ax- 4b =O adică b = O şi 'a E 91. Alegem soluţia Y1 (x) x. =
Rezolvăm acum ecuaţia liniară omogenli (2x+ 1)y"+4xy -4y =O pentru
1

{C'l (x)e"- c·2 (x)e -x == 4e"

care cunoaştem soluţia particulară y 1 (x) = x. Pentru a reduce ordinul ecuaţiei
Rezultă C\ (x)e" = 2e" adică C'. (x) =2, C1 (x) = 2x şi C 12 (x)e-" = -2e" .
facem sch1mbarea . y = y 1z =xz, y 1 =z + xz 1, y " = 2 z '+xz" şi .
de fu ncţ1e
adică C 2 (x) =-2e ", Soluţia particulară
1 2
C 2 (x) = -elx . ecuaţia 4xz == O, adicli
1 1
este devine (2x + 1)(2z +xz") + 4x(z + XZ ) -

yP(x) = 2xe" -e" şi soluţia generalA va fi x(2x+ l)z"+2(2x + 2x+ 1)z

2 1
=O. Notând Z =u 1
rezultă
· y(x) =Y0 (x)+ yP(x) =C1e" +C2 e-x +e"'(2x-l).
2
1 2 . U 1
4x. +4x+2 2x+2 2
x(2x+ l)u +(4x +4x + 2)u == O=>--;== x( x+I) = - x - -: 2x+l'
2
b) . r + 4 =O, 1j = 2i, ~1 = -2i şi soluţia generală a ecua~ei omogene este 2
Yo (x) =C 1 cos2x + C 2 sin 2x. O soluţie particulară a ecuaţiei neomogene se du ( 2 2x+2). . . 2x+l - 2x
deci -::: - - - - - dx ŞI mtegrand se obţme u(x)==C1 - -2-e .
A ' •

poate obţine doar prin metoda lui Lagrange, anume 11 2x+] X X .

y p(x) = C1 (x)cos2x+C2 (x)sin 2x, unde: . . 2x + 1 1 . C 1 -2.r + C . ŞI. so1uţ"la

Aşadar z 1 = C - - e - x ne dă soluţia z(x) = - 1 -e
1 x2 . . . x 2
C' 1 (x)cos2x+C\ (x)sin 2x =O
1 .
generală a ecuaţiei omogene este y(x) =xz == -C e-z.r + xC 1 2
•

{ C' 1 (x)(-2sin 2x)+C' 2 (x)(2cos2x) = -- Pentru a determina o soluţie particulară a ecuaţiei liniare neomogene
1 .• cos2x folosim metoda lui. Lagrange; deci căutăm o solu~e particular! de forma
Deci C\ (x)(2sin 2 2x + 2cos 2 2x) = 2C 2 (x) = 1
1
şi
yp(x)=-C1 (x)e- 2"+xC2 (x) unde C1(x), C 2 (x) rezultă din sistemul
-C 1 (x)e -2"' + xC 2 (x) = O·
1 1

C'. (x) =
2
sin x ,
2cos2x
C1 (x) = .!..tnjcos2xj.
· 4
Soluţia particulară a ecua1iei { 2C (x)e- 2"' + C 1 (x) = 2x + 1
1
. Rezolvând acest sistem obţinem
i 1 2

neomogene este y p(x) =!cos2xlnjcos2xj + ~ sin 2x. - !)e 2.r, c2 (x) =X şi

1
\ 4 2
C'l (x) == xe2x, C'z (x) =1 deci CI (x)
.
=!(x
2 2 .
solutia
1 Deci soluţia generală a ecuaţiei iniţiale este
l 1 1
particular!\ este y,,(x) ::.: x - -x +- .
1
y(x) '"- c. cos2x + c2 sin 2x + _!_cos2xlnjcos 2xl +~sin 2x . 2 4
1
4 . 2 Aşadar soluţia generall't a ecuaţiei neomogene iniţiall't este
1
1
 JJ Exerciţii de ecuaţii diferenţiale
32 Capitolul Il. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

16. Să se integreze ecua~a x3 y"+3x 1 y'+xy = 1 pe intervalul (O,oo) .

Soluţie .Împhţim prin x şi ecuaţia devine x 1 y"+3xy'+y=.!., o
X
ecuaţie Euler.
Cu schimbarea x=e' avem ecuaţia y"(t)+2y'(t)+y(t)=e-', cu ecuaţia
15. Se cere solutia generalA a ecuaţiilor Euler unnlitoare:
1 caracteristicA r 1 +2r +1=O şi soluţia general!'\ a ccuaţiei liniare omogene
a) X y"-xy'+y =x-t-In x, (x >O);
este y (t)=C e" 1 +C1te-' . Cliutând o soluţie particularA pentru ecuaţia .
b) x 1y"-3xy'+4y = 5x, (x >O); 0 1

c) 4(x+l) 1 y"+y=O, (x+l >0). liniarA neomogcnll de fonna yP(t) = at e-' obtinem
1
a=~ şi soluţia
Soluţie
s) Se face schimbarea de variabilA independentA x = e' ; rezultă gencralll y(t) =y 0 (t) +y p(t) =C1e-' +C1 te·' +~t 1 e-' ne dli
y'(t) =y'(x)e', y"(x) =y"(t)e-11 - y'(t)e-1' şi ecua~a datA devine
.
y(x) = _!_+-
c c
1
1 1
lnx+-ln x.
y"(t)- 2y'(t)+ y(t)'= e' +t o ecuaţie liniară neomogenă. Cum r 1 - 2r+ 1 =o
X X 2X
~-olutia generalii a 'ecuaţici liniare omogene este y 0 (t) = C/ +C1te' şi Altfel luăm xy = z, xy'+y -::z', xy"+2y'= z" şi ecuaţia devine
căutând soluţia particular! de fonna y p(t) = at 1 e' + bt + c , obţinem x)(z"- 2i)+3x 1 (z'-y)+xy~l, z"+_!_z'=-;. cu z'(x)=_!_(C1 +1nx),
X X X X X
a=~· b = 1, c = 2, adiel!. soluţia: . 1 • c. · 1 2 el
adacă z(x)=C,lnx+-ln 2 x+C 2 ŞI y(x)=- 1nx+- 1n x+-.
2 X 2X X
y(t) = Y0 (1)+ yP(t) =C1e' +Czte' +~tV +1+2. Deci soluţia generall!. a
17. Să se detennine soluţia generală a ecuaţiei:
ecuaţieiiniţiale este y(x) = C1x+C2 xln x+~x~n 2 x+ In x+ 2 . (2x +3) 3 y"'+4(2x + 3) 1 y"+4(2x + 3)y'-8y = 8(2x + 3)~, (2x + 3 >O)
b) x=e' şi ecuaţia devine y"(t)-4y'(t)+4y(t)=5e', o ecuaţie liniară e'-3
1
Soluţie Efectuăm schimbarea de variabill!. 2x+3 =e', x = - 2 -, şi avem
neomogenă. Ecuaţia caracteristică r - 4r + 4 =O are rădăcinile r1 = r1 =2 şi
atunci solu~a generală a ecuaţiei liniare omogene este y 0 (t) = C1e2 ' +C1 te ':
1
y'(x) = dy = dy dt = y'(t)-1 = y'(t)_!_ =y'(t)2e-''
Căutând o soluţie particulară pentru ecuaţia liniară neomogenă de fonna dx dt dx dx e'
y P (t) = ae' obţinem a = 5, .adică soluţia ecuaţiei neomogene cu coeficienţi dt 2

/ constanţi este . y(t)=y0 (t)+yP(t)=C1e

11
+C2 te 2 ' +5e' şi soluţia ecuaţiei y"(x) = dy' = dy' dt =2e·' ~(2e-' y'(t))= 4e-z' (y"(t)- y'(t)),
dx dt dx dt
iniţiale este y(x) = C1x 2 + C2 x 1n x + 5x .
1
y"'(x) = dy" = dy" dt = 2e _, ~(4e- 2 'y"(t)-4e-1 'y'(t))=
c) Se face schimbarea x+l=e' şi obţinem ecuaţia 4y"(t)-4y'(t)+y(t)=0 dx dt dx dt
cu ecuaţia caracteristică: 4r 2 - 4r + 1 = (2r -1) 2 =O, deci =2e -' (- 8e-2' y"(t) + 4e- 2' y"'(t) + 8e-2' y'(t) - 4e-1 ' y"(t))=
y(t)
1 1

=cii +C te 2 şi soluţia ecuaţiei iniţiale este =2e-' (4e-1' y"'(t) - 12e -2 ' y" (t) + 8e-1 ' y' (t))
1
1 y"'(x) = 8e -Jr {y"'(t)- 3y"(l) + 2y' (t))
y(x)=(x+1) 2 (C1 +C 2 ln(x+l)). şi ecuaţia
devine:
&{y"'(t)- Jy"(t) + 2y'(t))+ t6{y"(t)- y'(t)) + 8y'(t)- 8y = 8e ' . adică
1
 35 Exerciţii de ecuatii diferenţiale
34 Capitolul II. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior
(1 + .Y.Y')y"-(1 + y' 1 )y'= o
y"' (t)- y" (t) + y' (t)- y(t) = e o ecuaţie liniarA neomogenA, cu coeficienţi
1
' ,
22. y(O) = 1
constanţi. Ecuaţia caracteristică r - r + r - 1 = O are rădăcinile
3 2 {
y'(O)= 1
1j = 1, r2 = i, r3 = -i, prin urmare soluţia generală a ecuaţiei liniare omogene
R. y(x) = e"
~te y 0 (t)=C1e' +C2 cost+C3 sint. Cum termenul liber al ecuaţiei Ot) ) G
)3. XY,Y"+.ry' 2 -yy'= 0
ncomogene este e1' se caut li o soluţie particularii de forma y P (t) = ae 11
/ R. y 2 (x)=C2 (x 2 +C1 )
(deoarece · r = 2 nu este rădăcină a ecuaţiei caracteristice); calculând
+3x Y.Y' -(3xy + 2x lv'+2x 1 y + l
3 3 1 2 1 3
24. x• y"-x )" =O
derivatele şi înlocuind în ecuaţia neomogenă obţinem a =.!., deci soluţia R. y(x) = xarcsin(C2x) - C1x
5
generală a ecuaţiei neomogene este 25. x(x+ 1)y"-2(x-1)y'-2xy =O

y(t) = y 0 (1)+ yP(t) = C1e' +C2 cos/ +C3 sint +.!.e ş•

2
' prin urmare, soluţia
·' s
generalA a ecuaţiei iniţiale este
y(x) = C1 (2x+3)+C1 cos(ln(2x+3))+C3 sin(ln(2x+3))+.!_(2x+3) 2 27. y"'(1 + y' 2 ) = 3y'(y") 2
5

Exerciţii suplimentare 3
. . 28. (yl + y•l f1 = y(2y'2 +yl + .Y.Y~')
Să se determine soluţiile utmătoarelor ecuaţii diferenţiale:
18. "= 2xz
y (xz + 1)2

19. xy"'+y"= 1+x

30. xy"- (x + 3)y'+2y =O
R. y(x) = C(x - 3}e" + C 1 (x 2 + 4x + 6)
2
20. y'= xy"+y"-(y") 2 31. x (x-1)y"-x(Sx-4)y'+(9x-6)y = O

/
32. xy"-(x + l)y'= O
R. y(x) =Ce" +C1 (x+ 1)
y"= ~(1+ln ~') 33. (x 2 + l)y"+4xy'+2y = 2cosx- 2x
1
21. y(1) =-
2
y'(1) =1 34. (y 2 + l)y"-2Y.Y' 2 =o

1 l
R. y(x) = -x
2
 37 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale
36 Capitolul li. Ecuatii diferentiale de ordin superior
x 1 y"-xy'+y =2x
47. y(l) =o
{
y'(l) =l
36. y"'+4y"+y'-6y =o R. y(x) =xlnx+xln 2 x
x4 y"+(xy'-y) 1 =O
37. y"+16y=O 48.
{ y(l) = y'(l) = 1
R. y(x) =CI cos4x +el sin 4x o
R. y(x)= x
38. y"'-3y"+3y'-y =o

4
39. y< >- 4y"'+SY,"-4y'+4y =O

40. y"-4y'+3y = 2xe 1"

41. y"'-2y'+4y =e" cosx+ x 2 +sin 2x

1
y(x) =C1e-b +e"(C2 cosx +C3 sin x)+2.cos2x+- sin 2x+
R. 40 40
1 2 +-x+-+-
+-x 1 1 1 (3 smx-cosx
. )xe )(
4 4 8 20
y"-4y'+5y = 2x 2 e"
42. y(O) =2
{
y'(O) =3

43. y"-2y'+2y = e" sin 2 ~

/
1 2

R.'y(x) = ex(C1cosx+C2sin X+~-~sin X)

44. y"-4y'+5y =el1t (sin x+ 2cosx)

C 1 cosx+C2 sin x-~cosx+xsin x)

2
R. y(x) = e .. (

45. (x+ 1) 2 y"-2(x+ l)y'+2y =O

46. x1 y"-xy'+2y =xln x

R. y(x) = x(C1 cos(ln x)+C 2 sin(ln x))+ xln x
 39 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale
38 Capitolullll. Sisteme de e(:Uaţii diferenţiale

Capitolul III b) Sistemul se scrie matricea] X'= AX , unde X = (~} A =( ~ -~2-:2)

Sisteme de ecuaţii diferenţiale

1. SA se determine soluţia general! pentru sistemele diferen~ale

şi solupa generală este X (1) = <1>(1) { ,
~J cu <1>(1) o matrice fundamental!a

sistemului; fiecare din coloane fiind câte o soluţie a sistemului. Deci pentru a
liniare omogene: rezolva sistemul trebuie să determinăm o matrice fundamental! a lui.

a)
x'=x-y
x'=2y+2z
b) y'= 2x-2z
x'=x·- y-z
c) y'=x+ y
=
Calculând det(A- Al =J
O obţinem  1 =  2 2, Â. 3 = -4, deci

V,, ={(~)eM,,(m) At)=A.(~)}=sp{(i} (~)}.

{ y'=-4x+y { {
=2
,O

z'=2x-2y z'=3x+z
dimV,,
Soluţie

~ (x) 1 1
. a) Sistemul se scrie matricea! X'= AX

Calculând det(A -:V 2 ) =O ob~nem Â1

·'
unde X

= -1, Â 2 =3
y '
A=(

şi cum valorile proprii

- ).
-4 1 .
V,, = Sp{( -J}; dim V,, = 1, deci A se diagonalizează; în acest caz o

sunt simple, rezultă cl matricea A se diagonalizează. Notând X 1 = G) şi

X2 =( ~2) vectorii proprii corespunzători valorilor proprii, rezultli soluţia matrice fundam~tal[ este <1>(1) +·(iJ •"t~J e-•FJl adie!

generală a sistemului

X(t)=(x(t)). =Ce>-••x +C e>- 2'X

y(t) 1 1 2 2
=Ce>-••(
1
1
2
)+c e>. 2
2' (
-
1
2 '
) deci <I>(t) =(::: e~' -e~:·] şi soluţia generală a sistemului va fi
e11 e-4t
0
C1e-• +C1 el1 ) ·
X(t) = ( cu C1 şi C1 constante reale arbitrare.
X(t)=(;~:~J=<I>(t)·(~:J=(c,e~::~~,~::·~·]· c~,' c1 şi el
_
2C1e 1 -2C2 e 31
1 În practică se aplică şi metoda derivării şi eliminării, care comportă unde
calcule mai puţine. Din prima ecuatie rezultă y = x- x' şi înlocuind în l'z(t) Cl C1c +C3e
ecuaţia secundă, rezultă x"-2x'-3x =O, deci x(t) =C1e- 1 + C 2 el 1 şi cum .· sunt constante reale arbitrare.

X=[~l A=(~ -~l -~J

y =x- x', rezultA y(t) =2C1e-1 - 2C2 e 31 •
c) Sistemul se scrie matricea! X'=AX, unde

Valorile proprii ale lui A E M ~ (C) sunt Â. 1 =1, Â. 2 =1+ 2i, Â. 3 =1- 2i, şi
vomavea: V11 =Sp{(0,1,-1)},
Vl 1 =Sp{(2i, 1, 3)l V>. 3 =Sp{(2, i, 3i )}
 ·11 ~:xerciţii de ccunţii direrenţinle
40 Cn&litolul III. Sisteme de ecuaţii diferenţiale

Notind cu x"
1
=e·CJ =e'""•G} 11
x'
1
x" =x"' vom avea
sistemului este <l>(t) = [: ::
e 21
:::
O
Solutia generală va fi

:,e~~~:l] s~:~l] şi fundamentală

2
x< > =[-
2
+ i · [ :: o matrice a sistemului
1 1
3e cos21 3e sin 21
este cJ>(I) = (x<•> Rex< > Imx< 2 >) şi înlocuind
2

~ -~:;;: s~:~ J.
1 2 1
cJ>(I) =e 1
( deci soluţia generală a sistemului este
-1 3costl 3sin 2t 1 1

X(l) =
x(I)J
y(l) =e' ·
( - 2e2 sin 2t + 2e1 cos 21
e, + e 2 cos2t + e 1 sin 2t
J
• unde C1. C2 şi C1 sunt
b) Cum A se diagonalizează, luând T= 1 1
(1 o
rezultă

(
z(l) -e, +3e 2 cos2t +3e1 sin 21
constante reale arbitrare.
O OJ
3 . O •T - 1
• Deci
o 3

2. Fie A= (: ~: ~:J. SA se detem>ine solutia general! a sistemului

o ~} şi

X'= AX , unde X = (~) şi apoi soluţia particulrucă ca<e verifică conditia

o
- eli

e li
r-1 2
1

iniţinlll X(O) =m.

/

Solutie Rezolvăm sistemul prin mai multe moduri: .

a) Cnlculfind dct(A- A/ 3 ) =O se oblinc A., = 2, A. 1 =A. 3 = 3, '
V)., =Sp{(1,1,1)}, V). 2 =Sp{(t,1,01(o.-1,1)} cu dimV,_, =1 şi dimV,_o =2,
deci matricea A se diagonalizează. În acest caz o matrice fundamentală a
.1
1
42 Capi!o:al III. Sisteme de ecuaţii diferenţiale
43 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale
!

V~, = Sp{(l, O, 11 (o, 1, 1)1 dim V>.., =2; deci A se jordanizează. Aducând pe

=eA'[~]= ~::: J.
~a(tra~J:::p~::: T ~:::(f't~Jn:~~::st::wtt:i:
0
X(t) =eA' X(O) [ ::::
4 2e + 2e 3'
21

c) Folosim acum metoda derivării şi elimin!rii. Derivăm prima ecua~e în

:
raport cu t: x"= 4x'-y'-z' şi înlocuim x', y', z' din sistemul dat; rezultă o 1 1 o o 2
x"= l6x-4y-4z-x-2y+z-x+ y-2z, deci x"= 14x-5y-5z.
Derivlim din nou, deci x"'=14x'-Sy'-Sz' şi înlocuim din nou x',y',z' din
sistemul iniţial; rezultA x"'= 46x -l9y -19z . Din cele trei relaţii
X'= AX facem substitulia X = TY cu Y = [fJ obtinem Y'= (r' A1)Y

x'= 4x- y- z, x"= 14x- Sy- 5z, x"'= 46x- 19y-19z se eliminăy şi z şi
Y\ =2y1
se obţine o ecuaţie diferenţială în x(t}, anume x"-5x'+6x =O cu soluţia
adică sistemul diferenţiat y' 2 = y 1 + 2y 2 , format din ecuaţii diferenţiale
x(t) =C1e 21 + C~e 31 . Din prima ecuaţie rezultă y =4x- x'-z, deci {
y'3 =2y3
y =2C1e 2' +C2 e'J' - z şi înlocuind în cea de a treia ecuaţie a sistemului
liniare de ordinul întâi. Rezolvând aceste ecuaţii, obţinem y 1 = C 1e 2',
obţinem z'=3z-C1e 21 de unde z(t)=C,e 3' +C1e 21 şi deci
y(t) = C1e 2' + C 2e 3' - C 3e 31 ; rezultă soluţia generală a

x(t)J = [C e C +C
e +C J
2 31
sistemului
Y2 = (C2 +C1t)e 2', y 3 = C3 e
2
', adică Y = ~~~:~)e 2 '] şi soluţia generală
((C 2

X(t) = [y(t) 1
2
'
e 1
e 3' -C3e 3' .
'

2
2

Detenninăm soluţia particularA

a sistemului este
C3el'

z(t) C e 2' +C3e 3'

1
X(t)=[;~:~J=IT=(~ ~ ~ (C,~·~:)e"]~[ : :'~~3:~:~ ]
1 2

punând condiţia x(O) = 3,y(O) = 1, z(O) = 4, adică

CI +Cl =3, CI +C2 -CJ =1, CI +C3 =4; rezultă el= 2, c,_ = 1, el= 2 şi 21 2
z(t) O 1 1 C 3e e ' (C3 + C 2 + C1t)
x(t)J [ 2e + e J
soluţia cemtă este y(t) = 2e~' - e
2
'
3

3
'
unde Ct, C2 şi Cl sunt constante reale arbitrare.
[z(t) 2e + 2e 2
'
3
.

(~ ~ ~
' '
1
Deci, indiferent de metodă, deoarece soluţia problemei Cauchy este 4. Fie matricea 1].
unică, se obţine aceeaşi soluţie.
/
·~
o -1 2
3. Sli se determine soluţia generală a sistemului diferenţiat liniar omogen' n) Sli se calculeze eA 1, t E 91;
x' (1) =Jx + y - z

{
y'(t) = 2y b) S! se determine solutia general! asistemului X'~ AX , unde X ~ (~J şi
z'(t)=x+y+z

~~} X=(~} sistemul se sene X'= AX

3 1 apoi soluţia particulară care verifică condiţia x(O) ::: 1, y(O) = 2, z(O) = O.
Solu(ie
Soluţie Notând A = O 2
(1 1 =
a) Matricea A arc valorile proprii Â. 1 = Â. 2 1, Â. 3 = 2 şi avem
vl, =Sp{(l,t,J)l dimV>-, =1 şi VAJ =Sp{(l,O,l)l dimVAJ :::),deci
Calculând valorile proprii ale lui A, obţinem Â. 1 =Â. 2 = Â._1 = 2 ŞI
 44 Cap~!c!ul Ill. Sisteme de ecuaţii diferenţiale
45 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale
---------..!--~~~~:..:..:...:~~~------- .;
matricea A se jordanizează. Aducând pe A la fonna canonică Jordan,
5. Sll se detennine solu~a sistemului diferenţialliniar neomogen:
, 1
obţinem matricea nesingulară
T=[~ ~] 1
cu proprietatea
{
x'= 2x- y
y'= -x + 2z + c' ce verifică conditia x(O) "" O, y(O) ::: 1, z(O) "" O.
1 t,
z'=-y+2z
T-1 AT=J=[~ ~ ~J. deci şi atunci eA' =T·eJ'·T-
o o 2
A=TJT-1 1
• Dar
Solutie: Notrun X =(;} A ~ ~1 ~:
( n ~ ~} B(t) ( sistemul se :rie

cum Jl =(: ~ ~ J, rezultă ~-

matriceal X'= AX + B(t). Valorile proprii ale matricei A fiind
Â. 1 = Â. 2 =1, Â. 3 = 2, iar V-~, = Sp{(l,1,1)1 dimV-~, =1 şi
o o 2t
V.~. =Sp{(2, O, 1)1 dim V.~, =1, rezultă că A se jordanizează. Red~c~d
'o) ·•('o)(oo) ('o) (oo)
eJ 11
=e ( = e
1 1 0
=e' + e 1 0 0 1
•
1 0
, deci vom obţine matricea A la forma canonică Jordan se obţine matricea

(e' olC o) 1(0 o)] (e' oX1 o) (e' o)

J,,
nesingul~lT =( ~1 ~} -~ ~J a~cl
1

e = (e~ 1 o :]1! = o( ~ :J
O
0
1 t O
1
e• 1_ te' e' ·
: cu r-•{ : tncât

(~ ~ ~];
2 rezultă (~' ~J
Deci eJI = te' e' o şi cum r-l = o 1 02 rezultă:
..
O O e 1' -1 -1 1 r-1 AT = e<r-•:n' ::: :, şi
1
11 1 1 1 O O , O O e '.
e'(t+2)-e e' -e ' -e (t+2)+2e ']
-ţe'
2
eAl= T ·eJI . r-l = te' e' -te' . 2e
1
' - (t + l)e' 2e' (t + 1) - 2e ']
[
e' (1 + 1} -.e 11
e' - e 11
- e' (t + 1} + 2e 1
' 1
eA' = . - te' · (1- t)e' 2te' . Confonn teoriei soluţia
[ 2

Solu~a ~ c,!l
1
e '- (t + l)e' -te' 2e' (t + 1) - e ' .

b) general& a sistemului este X(t) = e"m:l cu c" C, problemei Cauchy este

1
constante arbitrare, deci 1
X(t) =eA'(~]+ j O 0
eA(H) B(s)ds = ((I~:~e']+ t(~~~~·~~']ds
- te . 0 -(t-s)e
=..

x(t)=C,Ve' +2e' -e 2')+C2 (e' -e 2')+C3 (-2e' -te' +2e 2' ) J

.

y(t) =C,te' + C2 e' - Cie' 12 1 t2

{ -- e - 1--
. 2
z(t)=C1Ve' +e' -e 21 )+C2 (e' -e 2')+C3 (2e 2' -te' -e')
Soluţia particularll cerutll este:
J (s-t)e' J ( -te' J
= (1-t)e + J (1-t+s) e'
-te' · 1 1
(
2
tl
(1-t)e + (t--)e ds=
1 1
-= el 1-..:_
12 .

( - te 1 2 2
2 o (s - t)e 1 - te 1 . · t2
+ 4)- 3e J
[e' (te'(t+2) t2 1
1] ' --e -t--
X(t)=eA'X(O)=eA' 2 = . 2 2
( 21
O e' (t + 3) - 3e
 47 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale
46 Capitolul III. Sisteme de ecuaţii diferenţiale

~- x"= x + ye 2' + 2ye 1' + ye 2' - x + e 1 ' =4ye 2' + e 11 • Eliminând pe y din
Să se determine soluţia sistemului {x' =x + ye cond~ţia x(O) = .1,
21
6. . cu relaţiilex1 = x + ye
21
şi x"= 4ye + e ' obţinem ecuaţia liniară cu coeficienţi
21 2

· y' = y- xe ·· 21 + 1 . 2 /
constanţi x"-4x1+4X = e ', ce are soluţia generală
y(O) =O. 2
ecuaţie y=e-2'(x -X), adică
Soluţie substituţia (;~:~) =(e~ e~~)(:~;~) obţinem
x(t)=C1e 2' +C 2 te 2' +!_e 2'. Din prima 1

. 2
Efectuând
y(t) = C1 + C 2 (1 + t) + 1 + C şi punând condiţia iniţială x(O) ~ 1, y(O) = O,
(e~ -~-~)(:)+(e~ e~~)(::)=(_:-21 e:')(e~ e~~)(:)+(~} adică 2
12 ) . ....
x(l)=e 21 ( 1- 1+ -
, _, = ( e' _, e'._ X") + (O) , deci sistemul
ue' )+ (u'e') obţinem soluţia 2
(-ve _
ve 1
.. -e e v 1
cu
1
· diferenţia!
/2
.
\
11 1 =V
. y(t) =2
· · \
\ coeficienţi constanţi . Derivând prima ecua~e avem
{ V1 = 2v - u + e'
11 11
=v =2v- u + e' =2u'-u + e' ,
1
adică ecuaţia . liniară neomogenă cu X
1
=2xi-2y
coeficienţi constanţi u"-2u +U = e', cu
1
soluţia gcneralll 7. Să se determine soluţia sistemului diferenţia! y' = 2yz - 8x ce· satisface
{
..
u(t) =ele' + Clte' + -e'. Deoarece
Il
1
11 = V,
.
avem
Z
1
=z 2 -4
2 condiţia x(O) = 3, y(O) = 1O, z(O) = 6.

v(t) =ele' +el (t + 1)e' + ('~ + t}' şi soluţia generală sistem~lui est~ Soluţie Ultima ecuaţie cu condiţia z(O) = 6 fiind ecuaţie cu variabile o

.l(
a

separabile ne conduce la soluţia z(l) = ( + ~: ) • Pri~ele două ecuaţii ale

1
22

x(t)) (e' O )("(')) (e'0 o

e' C1 +C1 1+-
2 'l) ~ 2-e

= 4(2 +e
4

e'(
') '

~ o .-• ~ C, +C,(l+l)+ 1 +1) ~

1
( X x -2y . ·
y(t) v(t) . -•
sistemului devin 2 - e4, şi elirninând pe y între ele, găsim
{ 4(2+e 4') •
1
y = - 8x+ 2 4t y . .

•"(c, +C,t+ ~~,]

/ 1 -e
ecuaţia di~erenţială în x liniară de ordinul al doilea
(x(:))=( .. 41 41
8(2 + e ) 64e
x"- +
1
Constatăm că soluţia
y() CI +C2(1+1)+1+-
. 2 2 - e4'
X
(2 - e4' Yx = O. ea admite

Din condiţia iniţială x(O) = 1, y(O) =O, obţinem C1 = 1, C1 + Cz = O, adid 2+e4'

.
' . . _ x(t) = e
u
'( 2l)
1- / +
1
x1(1) = - --4 , , care, de altfel
de
2-e
existenţă şi
.
unicitate a problemei Cauchy,
verifică condiţia x1 (O) = 3 . Conform teoremei
rezultă că ea este unică şi avem
C 1 = 1, C2 = -1 şt soluţia ceruta este •
2
y(t) = !__
2
•
Sistemul se putea rezolva mai simplu derivând prima ecuaţie în raport cu
\
t, deci x"= x'+2ye 1 ' + y 1 e 1 ' şi înlocuind pe x' şi }'1 din sistemul dat obţinem
 50 51
Capitolul III. Sisteme de ecuaţii diferenţiale Exerciţii de ecuaţii diferenţiale

y(O) = 1 obţinem Ct = 1, C2 = -1, adică traiectoria parcursă de mobil, curba

. · . . . .
1
{x(t) = e- (cos2t - sin 2t) 12. Se cer liniile de câmp pentru următoarele câmpuri de vectori:
mtegrală a ststemulut dtferenţtal, este dată de ).
y(t) =e-l 1\sin 21 + cos2t v = x(y z 2 )Î + y(z -x +z(x 2 - y 1 )k;
a)
2
-
2 2
)]
3 3
~ ·" • ' .· b) v =x(y - 2x )t + y(2y 3 - x 3)] + 9z(x 3 - y 3)k.
11 . Să se rezolve sistemele diferenţiale simetrice: Soluţie: Dacă v = f(x,y,z)T + g(x,y,z)] +h(x,y,z)k este un câmp
dx . dy dz
a) = =-- -- vectorial, atunci liniile de câmp ale lui v sunt traiectoriile soluţiilor
x(I-2y2} 2
-y(l+2x } 2z(x 2 +y 2)'
sistemului diferenţia! autonom dx = dy = dz
b) dx - dy - dz . f(x,y,z) g(x,y,z) h(x,y,z) ·
x2 + y2 - 2xy - - z2 '
a) Sistemul diferenţiat autonom fiind dx = dy _ dz
c)~=...!!l_=~2 ·' .• . .
2 2 -
x(y -z) y(z2-x2) z(x2-y2)'
xz+ y x+zy 1-z •
aphcand pro~netăţtle rapoartelor egale, inclusiv faptul eli unui numitor nul îi
Solutie corespunde ŞI numl\rlhorul nul, rczultl\
dx dy _ xdx - ydy _ dz rezultli xdx + ydy + zdz = O şi yzdx + xzdy + xydz = O, de unde
n) Cum 2 2
şi liniile de câmp ale câmpului vectorial
2
x(I- 2y 2) =- y(I + 2x 2) - x 2 f )1 2 - · 2z(x 2 + y 2 ) ' X + Y + Z = C 1, xyz =C 1 ii sunt
-In li
z = C .tar
1 2 ydxt-xdy dz · . xl + yz + zz - C
x -y 1; 2 2
= 2 2
. , adtcli ' curbele:
{ xyz =el
. - 1 .
- 2xy(x + y ) 2z(x + y )
b) Din sistemul diferentia! autonom
-dx +- - = O Şt· xyz = C'1 . Curbe1e mtegra
dy +dz · 1e sunt date ca mtersectte
· · a
X y Z dx - dy dz
suprafeţelor X
2
-
2
y -tnlzl =CI' xyz =el . x(y J -2xJ) - y(2yJ - xJ) =9z(xJ - y3) obţinem
ydx + xdy __ dz . d(xy) dz
b) Din 2 dx+dy = d(x+ y) = dz rezultă - 1- +.!_ = C , apoi din 3 X)' (y3 -X 3) 9 Z ( X 3 - y 3 ) ' adică -X)l- = - -3z ' dect. x 3y 3 z = c . n·10
2 1
. x +y +2xy (x+yY -z 2 • x+ y z · 1

dx-dy d(x- y) dz 1 1 . . . . . y(2y3 -x3) dy

2 2 = ( )l = - - 2 avem - - + - = C 2 ŞI Curbele Integrale
pnma egahtate a ststemului obţinem =-. Făcând substitut·
X + y - 2xy X- y - Z X- y Z x(y3 - 2x3) dx ta
, . . -1'. 1 1
sunt date de mtersecţta supr<Ueţelor - - +- =
c . 1
, - - +-
1
=
c
2.
l.=u se ajunge la ecuaţia cu variabile
1 X separabile
. y Z ' X+ y Z
X-
3
11 -2 dx
. propnetăţt
. .1e rapoartelor egale, o b.ţmem dx+dy dz d' _ - (- -)-( - 2- -- ) du = - . Prin integrare rezultă
c) Dm = - - , a tca u u + 1 u -u + 1 x
(x+ y)(z+I) 1-z 2
d(x + y) = _-.!!!.__ deci Inlx + Yl + Inlz -Il= In C 1 , rezultă (x + y)(z -1) = CI . lnjClxj =-21njuj + lnju + tj + lnju 2
- u + tj, deci C x =
113
+1
şi cum l.=u,
x+y z-1 1
"2 X
Apoi din dy - .dx = dy- dx = _!!!_ rezultă d(x - y) = -.!!!.__ x3 + y3 . .. • x y 1
3 3
z=
c
x+.zy-xz-y (x-y)(1-z) l-z 2 x- y z+l rezultă Cl = x 2y 1 • Lmule de camp sunt curbele x3 + y3 = .
deci lnlx-yl+lnlz+II=lnC1 şi (x-y)(z+l)=C 2 • Curbele integrale sunt . { 1 2 el
xy
(x+ y)(z-1) =C 1 •
{ (x- y)(z+ 1) =el
52 Capitolul III. Sisteme de ecuaţii diferenţiale 53 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale

imaginară (ReA.=O), dar acestea din urmă sunt simple, atunci soluţiile sunt
13. Să se integreze următoarele sisteme diferenţiale:
stabile, dar nu asimptotic stabile. În celelalte cazuri, soluţiile sunt instabile,
xy'= xz- y
a) , cu x -:ţ:. O; oricare ar fi B(t).
{ x 2 z'= xz- 2y

u -n ş;
a) Sistemul se scrie matricea! X'= AX+ B(t), cu

(~}A = ~ =['~}
y'z+yz'=l
{
b) zz"+z' 2 = zy'+yz' X = B(t) Cum valorile pcopri; sunt
Soluţie 2
1 1 1
a) Din prima ecuaţie deducem z=y'+-y, z'=y"+-y'-- adică
y şi A, = -3, A2 =Al =3, avem soluţiile instabile, oricare ar fi B(t).
X X X2
introducând în ecuaţia a doua obţinem x 2 y"+xy'-y=xy'+y-2y, deci

x 2 y"=O cu soluţia generală y(x)=C1 +C 2 x. Cum z=y'+-y, rezultă

1 b) În acest caz A = (~ ·~ =~], cu valorile proprii A, = A2 =Al =-1 , deci
X o 1 -3

z(x) =e 1 + -
e1 + e =2e + -e1 şi soluţia generală a sistemului este
soluţiile sunt asimptotic stabile.
1 2
X X
y(x) =e, +C 2 x 15. Să se studieze stabilitatea soluţiei nule pentru:
e. x'=-x-y+x 1
{ z(x) = 2e2 +-1 a) .
X
{ y'= 2sinx-3y+ y 4 '
.b) Din prima ecuatie rczult~ d(yz) =dx, deci yz :.: x + C1 • Din prima ~i a b) x"'+l0x" 1 +'ix'- 8xl :.:: O.
doua ecuaţie obţinem zz"+z'
1
= 1, deci (zz')'= 1, de unde z' Z =X+ el adică Soluţie
a) Pentru t> funcţie j(x, y), nulă în ongme, partea liniară asociată este
şi integrând rezultă deci
g(x,y) =X aj (O, O)+ y of (0,0). Se consideră părţile liniare ale funcţiilor
ax ay
z(x) = ±~x 1 +2e 2 x+2C3 • Cum yz = x+C1 obţinem y(x) = x+C., deci x'= -x- y
z sistemului iniţial şi se obţine sistemul liniar asociat: . Cum
{ y'=2x-3y

A= (-l
2 -3
-l), valorile ei proprii sunt A, = -2 + i, A1 = -2- i
'
şi soluţia
nulă este asimptotic stabilă.
b) Scriem ecuaţia sub forma unui sistem diferenţia! echivalent:

~
14. Să se studieze stabilitatea (spre +oo) a soluţiilor sistemelor următoare:
1
x'=x+2y-2z+t {x'=-z :::: :: . Sistemul liniar asociat fiind {:::: , matricea
{
a) y'=2x+y+2z+t b) y'=x-3z. x' 3 =.-lox;- 4x2 + sx: · x' 3 = -4x

IJ
2
{

~ ş;
z'=-2x+2y+z . z'=y-3z
Soluţie Stabilitatea oncarei sol~ţii a unui sistem liniar X'= AX+ B(t) ,;"cmulu; A = ( _o ocC valorile pcopri; A, =O, .<, = 21, -<., =-21
depinde de poziţia valorilor proprii ale lui A. Dacă toate valorile proprii sunt 4
situate în semiplanul stâng deschis (ReA.<O), atunci solutiile sunt asimptotic
deci solutia nulă a ecuatici initiale este stabilă .
stahile: dacă unele valori sunt în semiplanul stâng deschis şi altele pc axa
54 Capitolul III. Sisteme de ecuaţii diferenţiale 55 Exe•·ciţii de ecuaţii diferenţiale

Exerciţii suplimentare tx'= -3x- y

23. Să se determine soluţia generală a sistemului , t >O
{ ty'= X- y
Să se determine soluţia generală pentru sistemele diferenţiale următoare:
x(l} = C1r 2 + C 2 r 2 In 1
R. { .
x'=1x+2y-2z x(t) = C1e 31 + 2C3e 91 y(t) = -C,r 2 - C2 r 2 ln 1- C 2r 2
16. y'= 2x+4y-z R. y(t)=C3e9' +(C2 -C,)e3'
{ Să se determine liniile de câmp pentru:
{
z'=-2x-y+4z z(t)=-C3e 91 +(C 2 +C1 )e 3' 24. v=xyT + (x-2z)] + zyk
x'= -4y x(t) = e-11 (C + 2tC - 4tC )
1 1 2 X
-=C,
17. y'=x-4y R. y(t) =e~:: (C,t- 2tC2 + C2 ) R. z
{ { { 2x-l-4z:::: el
z'=x-2y-2z z(t) = e (C,t- 2tC2 +C3)
x'=4x+ y+z x(t)=e 3'(C,t+C 1 +C3 )
z-xy=C1
18. y'=-2x+ y-2z R. y(t) = e31 (C, - 2C2 - 2C,t) R. { 2 2 2
{
z'= x+ y+4z { z - y +x =C 2
z(t) = e3' (C 2 - C3 + C,t)
1 1
x(t) =Ce_, +C e 3' + - +-
19. {x' =x- y + 1 .
R.
1 2 3 9
y'=y-4x+t { -1 31 t 7
y(t)=2C1e -2C 2 e +-+-
. 3 9
1-41
x'= x- y+e' x(t) =Ce_, +C e 31 +--e 3' Să se rezolve sistemele:
1 2 16
20. . R. x-y
{ y'::;: x-4y+e 31 x' ::.: ----- -
{ y(t) =2C e_,- 2C e 31 + e' + -1+41- eJ' z -1 x(t) = lniC1t·I·Cli+C, ·1 C3
1 2
8 27. y'= x' R. y(t)=In!C,t+C2 i+C3
{
z'= x-· y+ 1 z(t) =(C, + 1)t + C 2
21. S~ se calculeze e.A', t E 91 p~ntru matricea A = (- 4 1
).
-1 -2
1
Ar - (e-3' (1- t) - +t=C,
R. e - ..], x'= xl + y2 x+y
·- te · 28. { R.
y'= 2xy 1
2 { --+t=C
x'= xcos t - (1- sint cost)y 2
22. Să se determine soluţia sistemului cu x-y
{ y' = (1 +sin t cosl)x + y sin 2 1
condiţia x(O) = 1, y(O) = 2. 29. Să se studieze stabilitatea soluţiei nule pentru:
x(t) =e' cost- 2 sint x'=-x+z
R..
{ y(t) = e' sint+ 2cost a) y'= ·-2y- z R. Asimptotic stabilă .
{
z'= y-z
 57 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale
56 Capitolul III. Sisteme de ecuaţii diferenţiale

2 Capitolul IV
b) {x'= -2x+8sin y
R lnstabilă.
y'= x+3y +4x 3 Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul întâi
c) y"+2(y + l}y'+2y 2 - 2y =O R. Instabilă.

30. Să se studieze stabilitatea soluţiei problemei Cauchy: 1. Să se determine soluţia ecuaţiilor liniare omogene cu derivate parţiale de
x'=y ordinul întâi:
VII
{ y'=x
R. Instabilă.
a) X ax+ y OII
Vy = 0;
x(O) = 1
Du ou ou
{ y(O) =1 b) (x+ y+z)-+(x- y)-+(y-x)-= O;
,1
Dx cy oz
·• OII OII Ou
2
c) (z- y) -+xz-+xy-=0.
ax 0' az
Soluţie Cum orice funcţie reală u E C (D), cu D domeniu, D
1
c 91" este
solu~e a ecua~ei p~ale
de ordinul întâi liniară omogenă
cu derivate
~ OII .
~j,(x1 , ••• ,x.)-(x1 , ••• ,x")=O, unde j,:D~m de clasă C: (r2:l) pe
'"' ax, ·
domeniul D şi care nu sunt şi simultan nule, dacă şi numai dacă este integrală
primă a sistemului diferenţia\ asociat ' · .
1

dxl • dx1 dxn

----~-=---~--
J;(xl, ... ,xn) j 2 (x1, ••• ,xn) fn(x 1 , ••• ,x.)
a rezolva ecuaţia revine la a determina integralele prime funcţional.
independente ale sistemului diferenţia) asociat.
a) Sistemul asociat fiind dx = dy => lnl~ = lnlyl + lnlej, deci func~a
X y
1 f(x,y) =!.._ este o integrală primă a sistemului (în deschisul xy :1:- b). Soluţia
y

generală a ecuaţiei date este u ={;), cu q> functie arbitrară de clasă C1•
b) S.tstemu 1 asoctat
. este dx =-dy- =-dz- . d"tn .a doua egal"ttate
şt
x+y+z x-y y - x
dy + dz = O, deci prima integrală primă este y + z = C 1. Înlocuind z = C, - y
58 Capitolul IV. Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul întâi 59 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale

• o 0 bo clx cly o · Aşadar 3dx + 4cly + 5dz = d(3x + 4y + 5z) =O şi prima intcgrulă primi\ a
111 pnma cga1ttatc o ţmem - - = - - , adtcă (x- y)dt- = (x+C )dy sau
x+C1 x- y 1 sistemului este 3x + 4y + 5z = C1 . Înmulţind acum primul raport cu 2x; ; al
x2 doilea cu 2y şi al treilea cu 2z obţinem:
xdx-d(xy)-C1dy =O, decid(-·- xy-C1y) =O, rezultă 2xdt- 2ydy 2zdz 2xdx + 2ydy + 2zdz
2 ----= = = adică
x2 8xz - 1Oxy 1Oxy - 6yz 6yz - 8xz O
2- xy- C y = C 1 2o Cum y + z =Ct obtinem a doua integrali\ primi\ 2xdx + 2ydy + 2zdz =O şi n doua intcgrnll'i primi\ a sistemului este
2
x + y + z =el. Cele două integrale prime fiind funcţional independente
2 2
xz
2- xy- Y 2
- yz =el, care împreună cu prima integrală primă sunt o

·.. (3 2xj
funcţional independente pe domeniul D = kx,y,z) E ~H 3 jx + y + z ;t: o}. Deci '.p e D=~x,y,z)E~H 3 j3y-4x;t:O, 5x-3z;t:O} (deoarece matricea 4 2y
5 2z
soluţia generală a ecuaţiei l~iţiale este u = <p(y +. z, x; - xy- y 2
- yz) cu <p are rangul doi în orice punct din D), soluţia generală a ecuaţiei cu derivate
paqiale este u(x,y,z)=<p(3x+4y+5z, x 1 +y 2 +z 2) ' cu <p o fu ncţte .
funcţie arbitrară de clasă C 1 o
1
arbitrară de clasă C . Aşadar, orice suprafaţă de câmp a câmpului vectorial
o
c) Avem ststemu •
1 asoctat dx dy = -dz şt
. o dom a doua ega1"ttate o bţmem
• '
;:: - este de forma <p(3x + 4y + 5z, x 1 + y 1 + z 1 ) =O.
(z- y) 2 xz xy
y - z = C 1 , prima int~grală primă. Înmulţind primul raport cu x, al doilea
2 2
3. Să cere soluţia următoarelor ecuaţii cu derivate parţiale:
cu (y - z), al treilea raport cu (z - y) şi adunând rapoartele ~bţinem
xdx + (y- z)dy + (z- y)dz =O, adică vom avea:
OIIou
2 1
a) z(x-y)-+z(x+y)-+(x +y )-=0~
ou
xdx + ydy + zdz- zdy- ydz = xdx + ydy + zdz- d(yz) =O,
ax ay az
·~d(x2 · y2 z2 } b) xy 2
ou. au1 2ou
-+x y-+z(x +y )-=0.
1

2+2+2-yz =0 ax ay az
Soluţie
şi a doua · integrală primă este x1 + y 1 + z2 - 2yz = x 1 + (y - z) 1 = C 1 . dx dy dz
n) Sistemul simetric asociat fiind = = 2 , avem
Soluţia este u = <p(y
1
- z 2
,
2
x + (y- z) 1
) cu <p o funcţie arbitrară de clasă C1. z(x- y) z(x+ y) x + y 2
xdt- = ydy = dz = xdt- + ydy , deci xdx + ydy = zdz , de
2 '/Să se determine suprafeţele de câmp ale câmpului vectorial zx(x- y) zy(x+ y) x 2 + y 2 z(x 2 + y 2 ) ,

v =(4z-5y)T +(5x-:3z)] +(3y.::..4x)k. 1 2 2

unde x + y -z = C 1 • ApOI dm
. . dx
=
dy . dy X+ Y
, obţmem dx = - - ,
Soluţie Avem de determinat soluţia generală a ecuaţiei cu derivate parţiale z(x- y) z(x+ y) x- y
011 011 y .dx 1-t
(4z-5y) +(5x-3z) +(3y-4x)au =0. Sistemul simetric asociat este care cu substituţia - = t avem dy = xdt +lea, dec1 - = - - dt şi a doua
ax ay az X
1
X 1 +/
dx dy dz 2arrrt•~
--- = = şi înmulţind primul raport cu 3, al doilea cu 4, integrală primă va fi x 2 + y 2 = C2 e • Soluţia ecuaţiei este
4z-5y 5x-3z 3y-4x
al
. ~
treilea cu 5 şi ndunfindu-lc obtinem
~ ~ ~+~+~
1
u(x,y,z) :.:: <{x +l - z ,ln(x
1 2
+y 2 ) - 2arclg ·~) cu <p o llmctic nrbitmrl\
----=
12z-15y 20x-12z
= 15y-20x = O de clasă C 1•
 ·------ . !:'·~'(·

61 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale

60 Capitolul IV. Ecuaţii cu derivate parţiale de ordinul Întâi

Soluţie

. 1 ... dx dy dz au
b)Avem sistemu simetnc asociat - 1 = - 1- = şi
ax =- ax ,
1 1
, din prima &
xy x y z(x + y ) a) CAutăm soluţia sub forma implicitli u(x, y, z) O. Cum
011
egalitate ob~nem xdx = ydy, adicli prima integrală primii este x 1 y 1 = e, . -
Dz
ydx _ xdy _ ydx+xdy _ dz dx dy dz .
Cum - 3 - - 3- - 2
- , avem - + - = - ş1 a doua •m1acum · d.at ă obţmem
· d •m ecuaţia · 011 011
xy- + ( z + 1) - = O, o ecuaţie
• cu denvate
·
xy x y xy(x + y ) z(x + y 2 )
2 2
x y z OX oz .
integralli primA este xy = e 1 • Soluţia generalA a ecuaţiei cu derivate parţiale parţi'al e de ord'mu1•mtru · ~ o·m s1stemu
•· 1·Imara. · 1 stmetnc
· · -dx = -dy = -dz-
· asoctat
z xy O z+l
va fi u(x,y,z) = q>(x
2
- y\ ~).cu q> o funcţie arbitrarll de clasli ei . deducem y=Ct; apoi dx = dz şi rezultă lnlxl- e,Inlz +Il= In e 2 • adică
e,x z+l
..
·

4. Sli se detennine suprafaţa de câmp a câmpului vectorial x = e şi soluţia ecuaţiei cu derivate. parţiale liniară este
(z + l)Y 2

v = yzi + xz] + xyk , care trece prin curba de ecuaţie 4

. { 2 1

funcţie arbitrară de clasli C

x +z = . 1
y=O u(x,y,z) = q>(y, x · ) cu q> o •
(z+IY .
Soluţie Determinăm două integrale prime funcţional . independente ale
Deci solu~a ecuaţiei cvasiliniară va fi funcţia z(x, y) dată implicit printr-o
sistemului dx = dy = dz . Se amplifică primul raport cu x, al doilea cu y Şi al
yz xz .XJ' relaţie de forma. q>(y. x
(z+IY
) = O, cu q> o funcţie arbitrarli.
treilea cu z; se deduce. xdx = ydy = zdz , deci integralele prime funcţional
independente sunt x 1 - y 1 = e, , x 1 - z 1 = e 1 . Condiţia ca suprafaţa de b) În a~est caz ecuaţia cu Cierivate parţiale liniară va fi
câmp să treacă prin curbă (adică eliminarea variabilelor~. y, z între cele patru (y- z) au+ (z- x) OII+ (x- y) au =o. cu sistemul a~ociat:
ecuaţii x 1 - y 1 =el. x 1 - z 1 =el. x + z = 4, y =o) ne dă relaţia
1 1 ax ay az
2e, - C 1 = 4 . şi deci suprafaţa de câmp care trece prin curba dată este __!!!__ -- __!!!__ -- -dz- Integralele prime sunt dx = dx + dy + dz adică
y-z z-x x-y y -z O
2(x 1 -y 1 )-(x 1 -z 1 )=x 1 -2y 1 +z 1 =4, adică
x + y + z = e1
.
ŞI
dx
=
dy
• sau
hiperboloid cu o pânză.
y-C 1 +X+ y C -X- y-x
/ dx = dy adică C,dx- 2xdx- ydx = 2ydy + xdy ~ C,dy,
s: Să se determine soluţiile ecuaţiilor cvasiliniare de ordinul întâi: 2y+x-C, C, -2x - y
oz
a) xy ax - z -1 = o; şid(x 2 +y 2 )+d(xy)-C,d(x+y)=O, x 2 +y 2 +xy-C,(x+y)=C 2 , dar
cum C, =x+y+z avem x 1 +y 2 +xy-(x+y+z)(x+y)=C2 , deci
Oz
b) (y-z) ax +(z-x) Oz
8y -t;y-x=O. xy+xz+yz=C 2 •
Soluţia ecuaţiei iniţiale
va fi funcţia z(x, y) dată implicit printr-o relaţie de
forma q>( x + y + z, xy + xz + yz) = O, cu cp o funcţie arbitrară de clasă C •
1
 63 Exerciţii de ecuaţii diferenţiale
62 Capitolul IV. r:cunţii cu derivate parţiale de ordinul intAI

Oz Oz
Exerciţii sup/ime11tare 14. x(z+y ) -+z(z-y)--y(y-z)=O;
Dx i)y

. . Să se rezolve următoarele ecuatii cu derivate partiale de ordinul întâi

hmare omogene: & az
15. z(x-4)-+ yz-- x 2 - y 2 +4x =O;
Du Du Du Dx Dy
6. (z + y) ax +(X+ z) ây +(x+ y) [)z =O;

R. u =j x- y, (x+ y+z)(y-z) 2 )
"\_y-z Oz Oz
16. x(y -z)-+y(z-x)--z(x-y)=O;
Ou OII 011
7. (y -x)-+(x+y+z)-+(x-y)-=0;
Ox ay -
ax Dy az '' .
R.qJ(x+ y+z, xyz)=O
• R.u=<p(x+z, (x+y+z)(y-3x-z))
" ( 2 2 011 OII . 011 1 Să se determine suprafetele de câmp ale câmpurilor vectoriale urmMoare:
1>. z -y )-+z--y-=0;
Dx Dy oz 17. v =2y(2-x)i +(x 2 +z 2 - y2 -4x)] - 2yzk;
R. 11 =<p(y 2 + z 1 , x- yz)
OII OII OII
9. X-+ y-+(xy+z)- =0;
Ox Oy Oz

R. 11=<p( y'x -xy-zJ

x- R. (/)(~· z+~x 2 + y 2
+z
2
J=O
O ( x+y +z
1.
2 2)
- + you
OII OII
- + z-=0· 19. v ~ (x+ y)T +(x - y)]f(y 2 - 2xy-x 2 )k;
Ox Oy Oz '
R. <p(x 2 + y 2 +2z, y 2 +2xy-x 1 )= O
R. 11 = <p(.;, X- y: -z J2
20. v = (x + y - xy 2 )t +(x 2 y -x- y)] +(y - x 1 )k;
2

R. (ţl(x 2 + y 2 + 2z, ln!I-XJ1 + z ) = O.

Să se determine soluţiile generale ale următoarelor ecuaţii de ordinul
întâi cvasiliniare:
i
-~ l
1
II ! x(yz- z2) {)z- y(x2 + zz) oz,_ z(x2 + yz) =O.
_, ax . ay ,
R. <p( x 2 + y + zZ, y:) =O
2

oz
12. X( Z - y) Ox + y(y - X)
{)z
0y - y 2 + XZ = 0;

2& 2 Oz
13. x -+(2z - .x:v)-txz =O;
ax ay .
n.. tp {xz, .\Y + : ! ) = O