Protagonistul nuvelei psihologice

Protagonistul nuvelei psihologice in vreme de razboi este un

personaj avar, lacom sau rapace.In constructia acestui personaj
autorul foloseste o metoda naturalista prin care se ilustreaza “o tara
ereditara a unei familii in care un frate inebuneste, iar celalalt se face
talhar ca popa si delapidator ca ofiter”.
Stravache avea han “era un om bun,multumit si cu dare de
mana”, lacomia sa duce personajul nostru la nebunie, practic la
drama sa.Personajul trece printr-o serie de visuri chinuitoare care
devin mai intai obsesii, iar apoi in cojmaruri.Cojamrurile il
terorizeaza iar pornirile lui sunt criminale. Stavrache cade intro stare
de apatrie, tensiune sa sufleteasca ducand atat la stari violente cat si
la stari apatice.
Prabusirea psihica a personajului este urmarita de catre autor
cu maxima intensitate:
“cu gura deschisa fara sa poata vorbi,ochii holbati,mainile
tepene,cand lua paharul,il duse spre gura, dar gura ramase
inclestata.Tremurand ca si cum ar fi baut deserta paharul peste
Barbie pe san.”
Autorul sugereaza prin descrierea starii tensionate a
personajului spaima, tema, groaza.Ideea de spaima este generate si de
multiplele halucinatii care pun stapanire pe personaj.
Teroarea intoarcerii fratelui sau il traumatizeaza in asemenea
masura incat Stavrache confunda planul real cu cel imaginar.Reactiile
personajului concretizate in starile fiziologice si psihologice sunt
prezentate gradat.
Ostare lenta la inceput,apoi urmeaza o criza a incordarii care
culmineaza cu reactie exploziva, violenta, rezultatul fiind dementa
hangiului.
Mijloacele de caracterizare folosite de autor sunt descrierea,
povestirea, relatarea, dialogul si observatia.