ÎN VREME DE RĂZBOI

de Ion Luca Caragiale

 CUPRINS

• Autorul Ion Luca Caragiale

• Informații despre opera “În vreme de război”

• Nuvela
• Schema operei

• Subiectul operei pe momentele subiectului

• Concluzie

• Bibliografie
 NUVELA

• Nuvela este o specie a genului epic în proză, de dimensiuni medii, cuprinse între schiță și roman, cu un
singur fir narativ, urmărind un conflict unic, concentrat, în care relativ puține personaje sunt
antrenate în derularea unor evenimente, cu intrigă riguros construită, accentul fiind pus mai mult pe
definirea personajului decât pe acțiune.

• Nuvela psihologică este tipul de nuvelă axat pe conflictul interior al personajului în care acțiunea
urmărește declinul acestuia sub aspect moral și spiritual.
 ION LUCA CARAGIALE
 a fost poet, scriitor, ziarist, comentator politic, nuvelist,
autor de pamflet, dramaturg și director de teatru, recunoscut
pentru operele sale, dar și adesea criticat și desconsiderat.

 a fost unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați dramaturgi

și scriitori români. A fost membru post-mortem al Academiei
Române, deși nu a terminat niciodată liceul și a fost coleg de
redacție cu Mihai Eminescu și Ioan Slavici.

 a reprezentat clasicismul și în același timp realismul,

punând accentul pe naturalism.

Opere: O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, Două

loturi
 OPERA
“ÎN VREME DE
RĂZBOI”
 Genul
literar epic Narator obiectiv,
relatarea făcându-
Tema:
se la persoana a II-
OBSESIA
a și a III-a, singular
si plural

Titlu cu dublă semnificație
- sens propriu: războiul
- sens figurat: obsesia
hangiului
Nuvelă psihologică
realistă
- conflict interior și Moduri de expunere:
narațiunea, dialogul,
exterior monologul, descrierea
- este împărțită în 3
capitole

Personaje
bine un
conturate: singur fir
Popa Iancu, d. narativ
Stavrache
 INFORMAȚII DESPRE OPERĂ
 Nuvela are un caracter scenic, specific manierei literare a lui Ion Luca Caragiale, dialogurile conțin replici
scurte, gesturile sunt descrise detaliat, completând fișa psihologică pe care o realizează autorul în această
creație.

 În „Arta prozatorilor români“, Tudor Vianu evidențiază relația autor-narator-personaj, atât de întâlnită în proza lui
I.L. Caragiale: „Pătrunzând în actualitatea sufletească a unora din personajele caragialiene, nu suntem obligați să ne
reprezentăm pe autorul care o reflectă. Distanțele dintre acesta și oamenii pe care-i zugrăvește este suprimată, prin
fuziune simpatetică, încât viața interioară a acestora nu este «produsă». Ideile și sentimentele oamenilor nu ne apar
din perspectiva scriitorului, ci din aceea a eroilor. Nu ascultăm pe autor vorbindu-ne, ci «vedem» oarecum
personajele gândind și simțind.“

 I.L. Caragiale își privește și ascultă personajele, folosind ca modalități tehnice de realizare stilul simpatetic
(care provoacă stări sufletești) prin monolog interior și stilul indirect liber, prin dialoguri sugestive.
 SUBIECTUL OPEREI PE MOMENTELE SUBIECTULUI
 Expozițiunea ( capitolul I ) - După doi ani de zile, ceata posesia averii lui Iancu, însă este înspăimântat la gândul că

de tâlhari este prinsă. ar pierde moștenirea dacă fratele lui s-ar întoarce.

 Intriga ( capitolul I ) - Popa Iancu îi mărturisește fratelui  Punctul culminant ( capitolul III ) - Punctul culminant

său că el era liderul cetei de tâlhari și că se teme că va fi este reprezentat de momentul întâlnirii reale dintre cei doi .

descoperit, iar d. Stavrache îl trimite alături de cei Ajuns la capătul încordării psihice, hangiul se clătină

douăzeci de voluntari la război, pentru a i se pierde urma. puternic. Replica lui popa Iancu, aproape la fel cu aceea

 Desfășurarea acțiunii ( capitolul II ) - Stavrache din coșmarurile hangiului: „Mă credeai mort, nu-i așa?“,

constituie lovitura definitivă primită de mintea buimăcită

primește o scrisoare în care sunt prezentate faptele de
și confuză a lui Stavrache, care confundă realitatea cu
bravură ale fratelui său, dar aceste vești nu îl bucură. La
imaginile din coșmaruri.
puțin timp, primește încă o scrisoare în care este anunțat că

fratele lui a murit vitejește pe front. La aflarea acestei  Deznodământul ( capitolul III ) - La vederea fratelui

vești, Stavrache merge la un avocat pentru a intra în său, Stavrache o ia razna, iar Iancu și tovarășul lui îl leagă.
 CONCLUZII

 Nuvela “În vreme de război” este o proză psihologică de factură naturalistă,

urmărind stările de conștiință și de comportament ale eroului principal prin

monologuri interioare sugestive, iar destinul dramatic are la bază lăcomia exagerată a
acestuia. Eroul principal, Stavrache, este conturat în evoluția sa de la lăcomie la iluzie,
apoi la halucinații, de la frică la spaimă și groază până la nebunie, toate aceste stări
definind natura psihică labilă, predispoziția genetică pentru evoluția spre demență.
 BIBLIOGRAFIE

 “Limba și literatura română. Manual pentru clasa a XI-a”, editura Art

 https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8En_vreme_de_r%C4%83zboi#Momentele_subiectului

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale

 https://www.libertatea.ro/lifestyle/ion-luca-caragiale-biografie-3385323