Conflicte morale in opera lui Liviu

Rebreanu

Proiect realizat de Predan George, Oancea Bogdan, Patru David si

Vasu Andrei
Cum apare si ce este un conflict moral?

Conflictul moral apare în dispute atunci când indivizii sau grupurile au diferențe în principiile morale profund păstrate si
nu permit o alta paradigma. Principiile morale includ cunoștințele, credințele și valorile pe care oamenii le folosesc pentru
a judeca despre experiențele și perspectivele altora.

Conflicte morale sunt si in operele lui Liviu Rebreanu, doua dintre ele fiind:

- Ion(1920);

- Catastrofa(1921);

-Padurea Spanzuratilor(1922).
 Conflicte morale in “Ion”

De alungul romanului “Ion” sunt presarate multe conflicte morale intre personaje complexe, cum ar fi: Ion – George sau Ion –
Vasile. Personajul Ion este implicat in multe astfel de conflicte, deoarece era fiul unor tarani saraci si astfel toti oamenii ii anulau
visul ca el ar putea fi avut. Acesta incerca sa se imbogateasca prin a se casatori cu Ana, fata lui Vasile Baciu, un om avut din sat.
Vasile Baciu nu voia ca Ion sa se casatoreasca cu Ion, deaorece nu venea dintr- o familie instarita.

Conflictul moral dintre Vasile si Ion apare cand acesta danseaza cu fata lui Baciu si se gandeste ca ar vrea sa fie impreuna cu Ana,
fata promisa lui George Bulbuc. Vasile Baciu observa acest lucru si nedorindu-l pe Ion ca ginere, incepe sa-l jicnească, numindu-l
,,sarantoc’’, fapt ce starneste mania lui Ion dar si dorinta lui de razbunare. Disputa continua atunci cand Vasile il umileste si il bate
pe Ion in fata satului.

Conflictul escaladeaza atunci cand Ion o lasa pe Ana gravida, iar Vasile Baciu isi trimite fiica fara nicio zestre la casa lui Ion.
Familia lui Ion o trimite inapoi pe fata, spunand ca baiatul nu se va casatori cu ea daca nu va primi zestre. Asadar, conflictul se
accentueaza intervenind orgoliul celor doi, a caror victima este Ana. Conflictul se finalizeaza o data cu cedarea pamanturilor, insa
in cele din urma, dupa moartea lui Ion, acestea revin bisericii.

Un al conflict care ia mare amploare este cel dintre Ion si George Bulbuc care apare la debutul romanului, hora din sat. Ion
incearca sa o curteze pe Ana, iar George se infurie si ii spune lui Vasile Baciu ce facea Ion. Dupa ce este umilit, Ion merge la
George si il bate sub pretextul ca nu ar fi platit lautarii, asa cum a promis. Acestia se impaca dupa scurt timp.

George ajunge sa domine conflictul, atunci cand se casatoreste cu Florica, o fata frumoasa, dar saraca, fata pe care Ion o iubea cu
adevarat. Florica inca avea sentimente pentru Ion, dar George voia sa puna capat conflictului odata cu zilele rivalului sau. Florica
il cheama pe barbatul iubit, spunandu-i ca George este plecat sa taie lemne. George se intoarce mai devreme si il ucide pe Ion cu
sapa.

Predan George
Concluzie
In concluzie, personajul
“Ion” este implicat in
multe conflicte morale,
fapt ce i-a si asigurat
sfarsitul, personaj ce ar fi
“calcat pe cranii” doar
pentru a-si atinge scopul,
pasandu-i doar de
persoanele iubite.

Predan George
 Conflicte morale in “Padurea
Spanzuratilor”
Romanul Pădurea spânzuraților analizează drama sufletească a lui Apostol Bologa cauzată de conflictul între datoria
convențională de ofițer și conștiința națională de român (adică sentimentul apartenenței la națiunea română) sau,
după cum l-a denumit Ov. S. Crohmă lniceanu, „un caz de conștiință trăit sub presiunea fatalităților istorice”. Potrivit
criticului Alexandru Piru, procesul psihologic descris de autor este „dramatic, sentențios, dostoievskian și ibsenian”.

Conflictul psihologic din Pădurea spânzuraților este generat de război, el fiind dependent de evenimentele exterioare și de
atmosfera în care trăiește eroul, adică este un conflict care evoluează de la exterior spre interior, spre deosebire de
conflictul psihologic din Ciuleandra care este de natură pur interioară și se produce independent de condițiile
exterioare, adică este un conflict care evoluează de la interior spre exterior.

Conflictul între datorie și conștiința națională

Tema principală a romanului este preluată din nuvela „Catastrofa”; criticul George Călinescu considera că nuvelistica lui
Rebreanu conține „liniile operei mature” întrucât „nuvelele sunt niște detalii, brațe, pumni strânși, picioare, în
vederea unei imense pânze”. Rebreanu încearcă să aprofundeze tema, încercând să evite finalul lui David Pop,
personaj prea sărac sufletește pentru a avea o gândire politică și a lupta pentru un ideal. Cu toate acestea, deși
inteligența lui Apostol Bologa este superioară, voința sa rămâne inferioară, tipică unui suflet mediocru ce luptă cu o
dramă peste puterile sale. Existența unui trecut împovărat de misticism a determinat considerarea obsesiei ce-i
scindează sufletul lui Bologa drept un „caz tipic freudian”.

Realismul operei

Romanele Ion și Pădurea spânzuraților au fost considerate puncte de reper în evoluția romanului românesc datorită folosirii unei
formule realiste în prezentarea realității exterioare și a îndepărtării de tradiționalismul în care se împotmolise romanul autohton
de cinci sau șase decenii Construcția acestui roman are în vedere două laturi: lumea exterioară a societății și lumea interioară a
sufletului. Instinctul de neam determină crize sufletești care influențează evoluția ulterioară a personajelor.

Patru
Pădurea spânzuraților se înscrie în rândul romanelor realiste prin descrierile obiective și lipsite de sentimentalism sau de
patetism, prin accentul pus pe analiza psihologică și prin imparțialitatea și lipsa de șovinism a autorului în prezentarea unor
indivizi aparținând mai multor naționalități. Întâmplările prezentate de autor sunt inspirate din realitate, ele reprezentând
realități atestate istoric (Primul Război Mondial, conflictele interetnice ș.a.) extrase din ziarele epocii sau din scrisori scrise
de fratele scriitorului, care a servit ca prototip al personajului Apostol Bologa. Destinele individuale ale oamenilor sunt
integrate de autor unei viziuni plastice a existenței umane.

Realismul romanului Pădurea spânzuraților conține asemănări cu realismul tragic dostoievskian. Analiza psihologică întreprinsă
de Rebreanu descoperă trăirile sufletești ale personajului în cele mai mici detalii. „În Apostol Bologa surprindem toate fazele
de îmbolnăvire ale sufletului printr'o imagine, privim mecanica independentă a psihologiei obsesiilor”, considera Vladimir
Streinu. Apostol Bologa este dezvăluit astfel ca un suflet torturat de îndoieli, ezitări, remușcări și întrebări la care nu poate
găsi

răspuns, ca și Raskolnikov. Liviu Rebreanu considera că sensul ultim al realismului constă în construirea unei alte lumi „care
adaugă ceva, care prelungește creațiunea”.

Patru
 Conflicte morale in “Catastrofa”

Privita autonom, nuvelistica lui Rebreanu se inscrie in directia prozei de observatie sociala si psihologica exterioara, ce re-
creeaza din gesturi si vorbe banale, din situatii obisnuite lumea rurala, imprimandu-i o materialitate masiva, bolovanoasa, chiar
brutala. Nuvelele au favorizat insusirea unei atitudini detasate si stapanirea unui stil narativ obiectiv. O alta zona investigata,
lumea razboiului, a permis exersarea procedeelor analizei psihologice asupra unor constiinte surprinse in situatii-limita,
generatoare de crize.

Nuvela Catastrofa (1921) ilustreaza un caz de infrangere a unei constiinte mediocre antrenate intr-o drama mai presus de
resursele sale. Este cazul unui ofiter roman din armata austro-ungara care, nevoit sa lupte contra armatei romane, traieste o
chinuitoare dilema si imposibilitatea optiunii salvatoare. Avea coșmaruri cu moartea care îl înconjoară peste tot, iar el încă mai
trăiește. Protagonistul isi explica supraviețuirea prin faptul ca își face datoria, aceasta secventa marcând conflictul interior.

David Pop, ofiter in rezerva, ardelean instarit datorita unui tata cumpatat, intelectual fara studii indestulatoare, mostenise de
la tatal sau iubirea de tihna si sangele rece cu care se descurcase in viata. Isi imbraca uniforma militara in ocazii solemne pentru a
impresiona, adopta o atitudine concilianta si neutra fata de romani si maghiari, nu se arata interesat de problemele sociale sau
politice, dar cand izbucneste razboiul pleaca fara intarziere pe front sa-si faca "datoria". Lupta pe mai multe fronturi cu credinta
incurajatoare ca cel ce-si face datoria nu are de ce sa se teama.

Vasu Andrei
 Intalnirea cu vechiul prieten Alexe Candale ii trezeste oarece indoieli, dar confruntarea cu realitatea razboiului reinstaleaza
credinta in adevarata datorie. Cand ajunge pe frontul romanesc, se declanseaza criza. Emil Oprisan si Alexe Candale ii ofera doua
modele de atitudine in dilema: datorie - frate roman. Comandant al unei grupe de mitraliere, David Pop se afla fata in fata cu
soldatii romani, si sentimentul national se dovedeste mai puternic decat oricand.

Insa in timpul atacului ordona masinal sa se traga. Nu are puterea sa opreasca uciderea fratilor romani, dar isi doreste sa fie
ucis de gloantele lor. Un ofiter roman il va impusca, neluand in seama ultimele lui cuvinte: "datoria, frate roman". Replica
romanilor cade necrutatoare: "Ne omorasi cinci ceasuri cu mitraliera si acuma mai zici ca esti frate? Grijania si anafura ta de
caine!".

Vasu Andrei
 This work is licensed under
a Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 Unported License.
It makes use of the works of
Kelly Loves Whales and Nick Merritt.