SLIDE 1 Potretul cultural al unui scriitor realist

SLIDE 2 Date biografice

Născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlișua, județul Bistrița-Năsăud,
Transilvania, România.
Părinți: învățătorul Vasile Rebreanu și Ludovica. Ambii părinți
constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, Răscoala și
Gorila.
A fost un prozator și dramaturg român, membru titular al Academiei
Române.
SLIDE 3 Opere
Adam și Eva; Amândoi; Pădurea spânzuraților; Crăișorul; Plicul;
Cadrilul; Apostolii; Catastrofa; Gorila;
Ion; Răscoala; Ciuleandra; Jar.
SLIDE 4 Probleme abordate
Într-un context literar divers prin tematica si formule narative, proza lui Liviu Rebreanu impune definitiv viziunea realist-obiectiva, creatia epica
densa, organizata in structuri solide.

SLIDE 5 Romanul psihologic completează dintr-o altă perspectivă

personalitatea creatorului, prin analiza mișcărilor lăuntrice, a meandrelor
sufletești, a momentelor de criză identificate in raport cu tema iubirii sau
a războiului. Pădurea spânzuraților (1922), deschide alte universuri
literare ale intelectualilor cu traiectorii dramatice, ale dilemelor
conștiinței și patimilor sufletești.
SLIDE 6 Concepția despre artă.
Opera lui L. Rebreanu se integreaza esteticii realismului romanesc, conceptie afirmata clar in Marturisiri si in Cred, principalul sau text
programatic. Ideile si intentiile exprimate teoretic se vor regasi constant in creatia autorului.

SLIDE 7 Romancierul isi studiaza personajele, se documenteaza atent,

acumuleaza material informativ despre rascoalele taranesti, despre
razboi, pentru ca un concept esential pentru viziunea sa literara este cel
de viata. “Pentru mine arta - zic arta si ma gandesc la literatura-
inseamna creatie de oameni si de viata. Astfel arta, intocmai ca si creatia
divina, devine cea mai minunata taina. Creand oameni vii, cu viata
proprie, scriitorul se apropie de misterul eternitatii. Nu frumosul, o
nascocire omeneasca intereseaza in arta, ci pulsatia vietii. Cand ai reusit
sa inchizi in cuvinte cateva clipe de viata adevarata, ai realizat o opera
mai pretioasa decat toate frazele frumoase din lume."
SLIDE 8 Se desprinde optiunea pentru autentic, pentru faptul credibil, veridic si, mai ales, refuzul scrisului frumos, al ornamentului stilistic.
Rebreanu prefera expresia exacta, mesajul direct, in locul formulelor artistice cautate. Realismul sau devine astfel sinonim cu viata insasi, dar si
sinteza a aspectelor semnificative, a marilor teme (dragoste, moarte, pamant, razboi) transfigurate artistic:
SLIDE 9 A crea oameni nu inseamna a copia dupa natura indivizi existenti, creatia literara nu poate fi decat sinteza." Realismul obiectiv al
operei sale se personalizeaza cu nuanta naturalista moderna si cu viziunea psihologizanta de influenta dostoievskiana, intr-o formula literara
adecvata prozei de observatie sociala, dar si celei analitice.
SLIDE 10 Referințe critice
Tudor Vianu ''Ne aflăm în faţa unui scriitor obiectiv, care uimeşte prin puterea de a prezenta viaţa în complexitatea ei socială şi psihologică, prin
personaje surprinse în 'umila şi precara lor realitate.”
Tudor Vianu era de acord că ne aflăm în faţa unui scriitor obiectiv, care are puterea de a prezenta viaţa în complexitatea ei socială şi psihologică,
prin personaje surprinse în umila şi precara lor realitate socială.
Vladimir Streinu ''Liviu Rebreanu, privit în marea felurime a formulelor de roman pe care le-a practicat, este scriitor de o vioiciune pe care n-au
atins-o niciodată scriitorii reputaţi prin agerimea de concepţie şi realizare. În adevăr, literatura română nu mai cunoaşte un alt romancier care să-şi
varieze cu atâta libertate de spirit formula artistică de la un roman la altul”
George Călinescu: Dacă Sadoveanu e rapsodul literaturii române moderne, Rebreanu este romancierul ei.

Pădurea Spânzuraților
SLIDE 11 Tema centrală a romanului este cea a războiului, acțiunea
desfășurându-se în timpul Primului Război Mondial. Ea se împletește cu
numeroase alte teme pe parcursul desfășurării acțiunii, simulând destinul
uman într-o manieră profundă și realistă. Întâlnim, așadar, în Pădurea
spânzuraților, tema iubirii, a religiei, precum și chestiunea rolului
statului în direcția pe care o ia soarta individului.
SLIDE 12 Tema care se reflectă în opera de față se leagă de crearea
personajului Apostol Bologa, locotenent ardelean de origine română în
armata austro-ungară. Acesta se înrolează în armata austro-ungară din
motive îndoielnice, și anume, pentru a-și impresiona proaspăta
logodnică (Marta). Curând, însă, acesta ajunge să regrete amarnic
decizia luată, odată ce se vede în postura de criminal, silit să execute
dezertori prin spânzurătoare.”
SLIDE 12 Personaje
Apostol Bologa întruchipează un tip uman al intelectualului, În primul
rand, personaj cu convingeri ferme, dobandite prin invatatura morala
primita de la tatal sau, Iosif Bologa, Apostol are ca deviza cuvintele
parintelui: "Ca barbat sa-ti faci datoria si sa nu uiti niciodata ca esti
roman", devenirea fiindu-i calauzita de idea datoriei.
Apoi, relatia dintre Apostol Bologa si Klapka evidentiaza
caracteristicile prieteniei: sinceritatea, increderea in celalalt, ajutorul in
cea mai dificila situatie. Desi, de cele mai multe ori, Apostol il combate
pe Klapka, atitudinea si vorbele locotenentului duc la conversiunea
eroului.
Pe urma, avand in vedere relatia dintre protagonist si preotul
Constantin Boteanu, aceasta se dovedeste a fi mai mult decat o relatie de
tip enorias- duhovnic. Astfel, Apostol nu merge la preotul Boteanu doar
pentru a se spovedi, ci pentru a-i dezvalui tainele sale precum unui
prieten. Din aceasta relatie reiese dragostea eroului pentru semeni,
precum si increderea in convingerile sale.
In continuare, in ceea ce il priveste pe locotenentul Gross, este evidenta
asemanarea acestuia cu Apostol. Personajul oglinda- Gross- nutreste
aceleasi sentimente de patriotism precum protagonistul, si amandoi au
certitudinea ca armata austro- ungara nu mai are nimic omenesc.
 Mai apoi, protagonistul se afla intr-o relatie tensionata cu locotenentul
Varga. Apostol, avand "un suflet deschis si leal", s-a imprietenit cu
locotenentul de husari, desi i s-a parut "gol si fudul". Insa contradictiile
dintre ei si-au lasat amprentele, cei doi devenind adversari. Mai mult de
atat, Varga, stiind de intentiile lui Apostol de a dezerta , va fi cel care il
va prinde si il va preda Curtii Martiale.
Nu in ultimul rand, in ceea ce il priveste pe capitanul Cervenco, acesta
este o voce a constiintei lui Apostol, o treapta necesara devenirii lui.
Cervenco predica necesitatea suferintei si comunitatea iubirii. Precum un
erou umanitar, Cervenco, "extrem de constiincios in serviciu", dar fara a
se atinge de vreo arma, va fi cel care va trezi in Apostol dispretul fata de
moarte.
In concluzie, Apostol Bologa, personaj viu, complex, cu slabiciuni
omenesti, este strivit in cele din urma, de macanismul bine pus la punct
al unei realitati necrutatoare. In relatie cu tatal sau- modelul etic-,
Klapka- prietenul confident-, preotul Constantin Boteanu- duhovnicul si
prietenul-, Gross- personajul oglinda-, Varga- personajul adversar-,
precum si cu Cervenco- eroul umanitar-, protagonistul oscileaza intre
diferite concepte de viata, toate aceste personaje avand o influenta
asupra lui.

SLIDE 13 „Pădurea spânzuraților” este o operă realistă, obiectivă, de

analiză psihologică, fiind cel de-al doilea roman al lui Liviu Rebreanu,
ilustrează realismul obiectiv de analiză psihologică, textul a fost publicat
în anul 1922, și prezintă tema războiului, una dintre tematicile preferate
de Rebreanu în operele sale. Cel dintâi studiu al unui caz de conștiință,
„Pădurea spânzuraților” utilizează drept pretext motivul războiului,
pregătind cititorul pentru profunzimea analizei psihologice ulterioare.
SLIDE 14 Atăzi am ales să discut despre unele probleme abordate, și
anume despre: Renașterea, Conștiința creștină, Legea Iubirii ca esență a
creștinismului.
SLIDE 15 Renașterea, el o trăiește intens, inima îi era plină de un
sentiment mângâietor. “De acum incepe o viata noua! se gandea mereu
cu bucurie”. Cand află de la capitanul Klapka ca vor fi mutați pe frontul
romanesc este cuprins de disperare. Distruge reflectorul, simbol al
luminii exterioare și simte izvorând din el o lumină interioară.
SLIDE 16 Dimensiunea de conștiință creștină ca forma cea mai înaltă a
conștiinței naționale este trăită de Apostol Bologa în final: Simțea in
sufletul său pe Dumnezeu, precum sufletul său se simțea în Dumnezeu."
El înțelege această naștere a doua oara: Sufletul meu a regăsit pe
Dumnezeu, și are o flacără de fericire în ochi".
SLIDE 17 Legea Iubirii ca esență a creștinismului este una din problemele romanului, este cauza renașterii lui Apostol Bologa, este lumina, este
ințelegerea nouă a lumii: La începutul romanului iubirea este o iubire lumească, sub forma dragostei pentru Marta și pentru ea pleacă pe front,
fiindcă e convins că prin acest gest i-ar putea dobândi sufletul întreg. Cănd o găsește cu un ofițer ungur și rupe logodna, constată cu amărăciune
că a plecat pe front: numai ca să îndeplinească un capriciu, și-a pus inima in fața gloanțelor. Pentru un capriciu. Atat de mult a iubit-o!

SLIDE 18 Aprecieri critice

Criticul Eugen Lovinescu susținea că Pădurea spânzuraților este „cel mai
bun roman psihologic român, în sensul studierii evolutive a unui singur
caz de conștiință - studiu metodic alimentat de fapte precise și de
incidente și împins dincolo de țesătura logică în adâncurile
inconștientului”. George Călinescu afirma că romanul este monografia
„incertitudinii chinuitoare de esență morală” ce analizează psihologia
unui suflet mediocru. Urmând aceeași optică, Tudor Vianu scria că
Rebreanu era „un analist al stărilor de subconștiență, al învălmășelilor de
gânduri, al obsesiilor tiranice”.
SLIDE 19 Concluzie
Ca roman al conștiinței, de problematică, considerînd ca temă, eroii,
conflictul, subiectul, sunt structurate pe conceptul de conștiință, ca
forma supremă a cunoașterii de sine. Pădurea spînzuraților este un
roman expresionist. Eroul principal, Apostol Bologa, este mai mult decat
un arhetip, este un exemplu al conștiinței naționale și creștine. El pare a
împlini o voință din afara lui, de aceea nu-1 interesează decât implinirea
acestei voințe, a acestui destin. Apostol Bologa moare ca un erou al
neamului său, din dragoste pentru țara sa, pentru libertate și adevăr,
pentru triumful valorilor morale.