~ .

Q)

c\S

Un ghid

§
S
~

prin labirintul artei de a face fata conflictelor

o
• f"""o4

ta-

81 ,

Conflictele • •

comumcarea

Aceasta carte apare eu sprijinul Fundatiei SOROS

CONFLICTELE SI COMUNICAREA: ,
Un ghid prin labirintul artei de a face fata conflictelor

Editura

ARC·

1998

CONFLICTELE

~I COMUNICAREA: artei de a face

rata conflictelor

Un ghid prin labirmtul

Lucrarea CONFLICTELE ~I COMUNICAREA: Un ghid prin labirlntul artei de ; face fata conflictelor a fast realizata pentru Open Society Institute's Regional Childre and Youth Program in vederea folosirii ei in scolile din Europa Central a si de Est. Cunostintele si competentele avute in vedere in cadrul acestui curriculum* pot fi abordate si in alte parti ale lumii. Autor: Editori: Daniel Shapiro Lisa Pilsitz Susan Shapiro Fran Donelan Sarah Aitken Lara Davidovic Jennifer Dellmuth Zsofia Ungvary Ben Chan Ami Sala

Editor pentru continut: Editori secunzi:

Ilustratori:

Open Society Institute: Directorul Regional Youth Project Elizabeth Lorant

Traducere si adaptare pentru versiunea romaneasca:

Dakmara Georgescu (Partea intii), Diana Stanciu (Partea a doua)

© Open Society Institute, 888 Seventh Avenue, New York, NY 10106 USA, 1995 'In lirnba rornana, terrnenul de "curriculum" se foloseste, de regula, eu intelesul de programii scolara (sau de programii de studiiy. In aceasta carte, "curriculum" inseamna program de invdtare, proiect sau lucrare care proplille WI set coercnt de activitdti.

ISBN 9975-61-059-5 M-157-77

Pe coperta: fragment din tabloul "Sabinele" de 1.L. David

MULTUMIRI Unul dintre atuurile acesrei carti rezida in Iaptul nurnar de oameni talentati, care si-au oferit inspiratia

ea

CUPRINS
ca reprczinta

cfortul concertal al unui si ideilc. Multumirile mele se indreapta catrc:

Dr. Jerome Frank, care Ill-a invatat ca mintea "care S-Cl dovcdit capabila sa descfltu~eze for\ele atomice ~i sa trimita satcliti in spatiu" este in mod similar capabila sfl dca nastcrc unci lurni lipsite de violcnta si de razboaie. Nurnerosii profcsori ~i coordonatori ai Soros Health Education Programs din Europa Ccntrala si de Est, care au aplicat un sistem pilot ~i au evaluat lectiilc din aceasta carte. Accsiea au fost modificate ~i Imbunatatite pe baza testarii lor in teren.

CUVINT INAINTE: UN CADRU GLOBAL PENTRU A FACE FATA CONFLICTELOR

PARTEA I ~ ARTA DE A FACE FATA CONFLICTELOR INTRODUCERE
lntroducerea pune in evidenta intcntiile generale ale curriculum-ului, importanta educatiei pentru a face fa\a conflictelor ~i filozofia care se ana la baza curriculum-ului.

Participantii
telor.

la serninarul si la atelierele privind comunicarea si arta de a face Dumneavoastra sunteti trupurile ~ivocile acestei carti,

fata

conflic-

XV

Profesorii universitari, care si-au dedicat multe ore pentru revizia textului si pentru a oferi solutii construtive-Ervin Staub, specialist in psihologie sociala, expert in problema violentei (University of Massachusetts at Amherst), Cart Latkin, specialist in psiholcgia industriala ~i organizationala (Johns Hopkins University), Carol Beal, specialist in psihologia dczvoltarii (University of Massachusetts at Amherst), Joseph Folger, expert in rnediere (Temple University), Ghislaine Godeunc, profesor de psihiatrie (Johns Hopkins University/Medical School). Mama mea, tatal meu, bunica mea ~idoica mea, care m-au invatat cum sa-i invat pe altii, cum sa ascult ~icum sa iubesc. Lisa Pilsitz, .cealalta mama a mea", a carei omenie ei, precum si pentru deschisa a impregnat fiecare pagina a

CAPITOLUL I -

EU

Activitatile din acest capitol au ca obiect "cunoa~terea propriei persoane". Elevii descopera valorile si credintcle lor proprii, descopera cum sunt ele structurate si in ce mod sunt legate de conflicte. De asemenea, ei invata in ce mod sunt legate de conflicte respectul de sine si imaginea despre sine.

CAPITOLUL al II - lea geri. Acest capitol subliniaza

TU
importanta pe care
0

37
eronate si de neinteledata felului de a are aprecierea

Uneori, relatiile dintre oameni sunt afectate de percep\ii fi diferit al celorlalti ~i unicitatii fiecarei persoane.

acestei carti,
Elizabeth Lorant, pentru prietenia conceptia ei despre 0 societate deschisa. Fran Donelan, consultant si expert in rezolvarea conflictelor, director al Peace Education Project (American Friends Service Committee and Faculty, Goucher College), pentru munca ei sustinuta, dedicatia statornica si devotamentul fata de predarea rezolvarii conflictelor. Sarah Aitken, Sophie Ungvary si Ben Chan pentru care mi-a acordat zi si noapte contributiile lor profunde in realizarea si

CAPITOLUL al III - lea -

EU ~I TU

81

curriculum-ului,
Lara Davidovic, sincer. asistenta profesionala in mod neconditionat

Centrul de greutate al acestui capitol este comunicarea: cum putem interactiona eficient cind ne aflam intr-o situatie conflictuala? Cum putem sa-i ascultam pe ceilalti mai bine? Cum putem sa exprimam in mod clar ceea ce dorim? Acest capitol prezinta activitati legate de strategiile de ascultare, de tehnicile de conversatie eficienta, de limbajul corporal si de incredere.

CAPITOLUL al IV - lea -

EU IMPOTRIVA TA

111

"Co-facilitatorii", ale carer spirit, idei si energie rn-au ajutat sa dau forma acestui curriculum: Jennifer Dellmuth, Marius Mates, Craig Zelizer, Pedje Zivotic, Melissa Agocs si Micah Murray. Clare, Emily si Lucas, pentru invatatura pe care am primit-o de la ei, despre Iaptul ca viata este ceva mult mai profund decit simpla bataie a inimilor noastre. Tuturor celorlati care au dat acestui curriculum Chris Fitz Zina Baltreniene Jeff Pilsitz Mira Polazarevska Dan Baciu ~i ultima, dar nu cea de pe urma, Madelyn vitalitate, logica si dragoste: Darko Tot Kathleen Curry Rodica Cristea Jana Hazirova Jennifer Kreamer Shapiro.

Acest capitol permite elevilor sa examineze radacinile ~i consecintele conflictelor. Sunt abordate teme importante, ca, de pilda, de ce reactioneaza oamenii violent in tirnpul conflictelor.

CAPITOLUL al V - lea -

EU IMPREUNA CU TINE

139

In acest capitol este prezentata 0 strategic specifics de rezolvare a conflictelor, in cinci pasi. Multe activitati scot in evidenta ideea ca intr-un conflict intre oameni toate partile implicate pot ave a deseori "ci~tig de cauza".

Vera si Ivan Janik Jamie Daneberg Sarah Klaus Lana Vinarski Andrey Chadcav

CAPITOLUL aI VI - lea -

NOI

183

Acest capitol cuprinde activitati concepute pentru e levi, astfel incit acestia sa descopere anumite drcpturi fundarnentale ale omului si modul in care ele sunt legate de conflicte. De asernenca, el of era exercitii ~i idei despre rnodul in care elevii pot deterrnina schirnbari in cadrul unui sistern, atunci cind cred ca in cadrul lui Ie sunt inculcate drepturile lor fundamentale.

VI

VII

CUPRINS

CUVINT INAINTE: UN CADRU GLOBAL PENTRU A FACE FAT1\.CONFLICTELOR

Dintre pcricolele carora oamcnii trebuie sa Ie faca falii in prezent, unul singur arncninta chiar cxistenia ca specie a rasci urnane: razboiul modern. Pina la aparitia arrnclor nucleate, chimice si biologice, conflictele trecute au fost compatibile eu supravietuirea de specie si au impulsionat intr-adevai descoperirile stiintifice ~i tehnologice, care au dus la progrese majore In dorncniul saniita\ii ~ial bunastarii, chiar daca acest lucru a cost at temporal' multe vieti ornenesti si a produs multa suferinta oamenilor, Dupa cum au aratat ultirnele doua razboaie mondiale, acest tip de conflict poate fi escaladat pina la situatia in care cornbatantii se ataca unii pe ceilalti cu cele mai distructive arme pc care le au la dispo zitie, Pina in prezent, chiar si cele mai groaznice dintre aceste arrne ar putea ave a doar efecte rcgionale. Dar, prin aparitia brusca a armelor capabile de efecte distructive la scara planetara, mice razboi purtat de catre natiuni moderne industrializate ar putea sa puna in primejdie umanitatea si chiar viat: pe Pamint. Cei ce Iupta pentru a controla aceasta amenintare fara precedent au in vedere doua obiective care interactioneaza ~i se sprijina reciproc: dezarmarea universals controlabila ~i obligatorie ~i inlocuirea metodelor violente de rezolvare a conflictelor prin metode nonviolente eficiente. De~i se inregistreaza progrese periodice, procesul de dezarrnare a fost tot timpul subrninat de credint: adinca a tuturor partilor implicate ca fortele distructive superioare rarnin eel din urrna arbitru al conflictelor rnondiale, cum au fost intotdeauna. Dar aceasta putere distructiva superioara a devenit astazi 0 himera, ea nemaiputind fi atinsa de catre natiunile dezvoltate din punct de vedere industrial; stiintific, Aceasta stare de Iucruri Ii obliga pe eei preocupati de supravietuirea oamenilor sa puna la dispozitie mijloace nonviolente pentru solutionarea conflictelor. Un obstacol major in realizarea acestui obiectiv it reprezinta increderea in violenta superioara. Se intimpla ca oarnenii, ca fiinte grupale, sa-si considere supravietuirea ca grup, ~i nu ca membri individuali, ca fiind bunul eel mai de pret. Marturie stau comernorarile post-mortem pe intreg globul ale eroilor care si-au sacrificat viata in batalii, murind pentru carnarazii lor sau pentru patria lor. Un alt aspect legat de recunoasterea psihologica a grupului, ca fiind mai important decit individul, a fost denumit etnocentrism. Membrii fiecarui grup considers in mod tipic ca propriile valori, obiceiuri ~i realizari sunt superioare tuturor celorlalte. Cind doua grupuri intra in conflict pentru teritoriu, hrana sau pentru resurse limitate, ca si din orice alte motive, fiecare parte i~i considers propriile scopuri si comportamente ca fiind singurele legitime ~i importante. Fiecare grup i~i .micsoreaza' si i~i ridiculizeaza oponentul, care devine astfel "du~manul". Fiecare parte i~i justifica propriile atrocitati prin atrocitatile comise de inamic si cauta sa se razbune. Imaginile reciproce sunt puternic sustinute de sisteme de valori, de traditii -si de coduri de conduita, in consecinta, conflictele armate, uneori desfasurate pe parcursul mai multor generatii, due in mod tipic la escaladarea violentei pina cind fiecare combatant reuseste sa-l extermine pe celalalat, ceca ce include adeseori exterminarea femeilor si a copiilor, ca 0 datorie sacra. Intr-o lume inarrnata nuclear, aceasta este un mijloc pentru exterrninarea totala reciproca, A lucra in acelasi timp asupra dezarmarii ~i asupra solutionarii cai pentru a scapa din aceste capcane, aflate ambele in puterea pasnice noastra a conflictelor reprezinta doua ~i care se sustin reciproc.

PARTEA a II-a. MEDlEREA ELEVILOR: PREGATIRE ~I IMPLEMENTARE INTRODUCERE

in introducere

207 213

se explicit cc inseamna medierea si care ii sunt scopurile.

CELE ZECE SESIUNI

Aceasta parte cuprinde zece sesiuni privind introduce rea medierii in scoala, Este inclusa 0 list a eu materialele necesare. in cadrul programei se insusesc tehnicile de mediere intre elevii antrenati in conflict.

ANEXE ANEXA I:

ACTIVITATI

DE COMBATERE A STRESULUI

293

Daca discutiile devin prea ernotionale si atecteaza sentimentele participantilor, aceste exercitii combat sau diminueaza strcsul, Sint utile nu numai elevilor, ci ~iprofesorilor.

ANEXA II:

ACTIVITATI

DE INCALZIRE
activitati cu rolul de a crea un mediu cald, si pentru elevi.

299 302
reflecta intr-o maniera

In aceasta anexa sunt prezentate deschis si placut pentru profesori

ANEXA III: 0 PIESA SCURTA

Aceasta piesa scurta, intitulata "Cei trei purcelusi", amuzanta esenta unui proces de mediere.

ANEXA IV: DEMERSURI INTERDISCIPLINARE IN ARTA DE A FACE FATA CONFLICTELOR

Aceasta parte se refera la rolul scolii, al familiei ~i al grupului de prieteni in abordarea conflictelor. S unt prezentate exemple de activitati care pun in evidenta cai de introducere a artei de a face fa\a conflictelor in diferite discipline sau in diferite situ alii de lnvatare.

309

ANEXA V:

IMPARTIREA

ELEVILOR IN GRUPE
pentru impartirea aleatoare a elevilor in gru-

312
313 315

Aceasta parte va of era sugestii pe de lucru.

GLOSAR LISTA LEC[IILOR LISTA CONCEPTELOR-CHEIE

317

VIII

IX

Speranta ca acest scop poate fi realizat este lcgata de multiplele seminarii ~i atcliere de lucru care all loc In intreaga lurne, privind rezolvarca confiictelor si dezvolturca cornpctcntelor de comunicarc. Pentru a fi pcrtinenti, trcbuie sfl rim prccauti cind tragcrn concluzii despre succcsul accstor atclicrc. 111 raport cu irnportanta enorrna a acestci problerne, nurnarul participantilor cste inca foarte rnic, ceca cc limiteaza gcncralizarea rczultatclor. In plus, conditiile ln care sunt conduse si evaluate .uclicrclc reprezinta numcroase surse inevitabile de prejudccati 9i de stereotipuri, Acest program este cxtrcm de atragaror mai ales pentru ca nu este un cxercitiu de catcdra. Profesorii ~i clevii care au lucrat in cadrul programului traiesc in uncle dintre cele rnai conflictuale paqi ale lumii, iar conccptorul programului a pctrccut luni intrcgi in aceste regiuni, organizind aceste excrcitii ~i participind la ele. Curriculum-ul este sofisticat din punct de ve derc metodologic ~i conceptual. Deoarece produccrea de schimbari fundamentale in ceea ce priveste atitudinile adinc inradacinate cultural este dificila si lnceata, omenirea va trebui sa traiasca pentru mult timp eu sabia lui Damocles a civilizatiei dcasupra capului - arrnele nucleare. Tousi, pin a cind sabia va cadea, poate ca este destul timp pentru ca oamenii sa realizeze aceasta enorrna schimbare psihologica, care sa duca eventual la folosirea exclusiva a rnetodelor de solutionare nonviolenta a dispute lor dintre grupuri. E vorba intradevar de 0 sarcina coplesitoare, dar nu exist a 0 alternativa,
Sa sperarn ca programele de educatie pentru a face [ala conflictelor, asernanatoare acestuia, vor deveni in timp suficient de raspindite ~i de sofisticate pentru a putea reduce si a lnlocui eventual vioIenta in situatiile de conflict intern ~i international. Ca sa fim sinceri, este dear 0 speranta lucida, dar in aforismul plin de intelepciune allui Krishnamurit, un filosof indian, ,,0 pietricica poate schimba cursulunui riu",

ali' r/;"bv;caltit lumwa j,c!u;Jnb41ctt' ~ jto::uli;ve,' CCt /?/J+()/)ct~ ave{t'/wle/Jcea de a

cf];01JZat'

nux! :Jemhziftcativ vie_,ttie e/ovdo.;c drMJ1/ltea/lJ{){7./.Jl4cd. oS!tve!i'jutk~cea de a-t' Cffuta

tit

w{lumz{a

Ja obti/;ui -'
ji

V}J1~{/.

nzcu'

clarii

deA1lffie 7lJ.J

Curriculurn-ul de fa\a este 0 astfel de pietricica. Pe rnasura ce se vor acumula tot mai multe astfel de pietricelc, am putea spera ca ele vor forma un baraj destul de puternic pentru a devia cursul actiunilor ornenesti de la canalele lor distructive. Pina atunci, recomand din toata inima tuturor celor care impartascsc sperante legate de viitorul omenirii explorarea atenta si introduce rea, acolo unde este posibil, a programului "Coflictele si cornunicarea: Un ghid prin labirintul artei de a face fa\a conflictelor".
Jerome Frank, Ph. D., M.D., Professor of Psychiatry (Emeritus of Johns Hopkins University)

rkj?/J«3 Jocielale, oS!tvefo'fudi»«3a

C{J1~

ei i4uJiJ£' de a
.J

fo!a

QS(~!,; juUmcea de a_tO i4uhcw»Ut /w devu; dtm,?/Jtea/lJow,J;v;cii foin kdM0Uu1 (l/Jw' de

C{J1~.

v;ca/Jo/()/)tm(l

kc tit )kl1v.Je educawve,

rr!lJ(l/JC tn ce ~
ace:JhJc~?

/UlfU'

aFce
COJt-

01«3/';t&JU?cu y~ j
a;u' vend tn/?/J~.

P13i1w

PARTEAI ARTA DE A FACE FAlA CONFLICTELOR

INTRODUCERE

sa-si dezvolte

compctentc

folositoare

Importanta cducatiei pentru a face fata conflictclor

Lupta. lndecizie. Furie. Acceptarea
Conflictul este
0

pentru a face falrl conflictelor;

sa intclcaga -

irnportanta

cornunicarii;

componenta

lipseste. atit de natura Hi, de

sa-si formeze capacitatea de a comunica astfel incit conflictele sft fie dezamorsaie.

indispensabila a vietii noastre cotidicnc ~ia relatiilor noastre cu ceilalti, incit, de regula, nu il analizarn, nu ne gindim la el sau nu il studiern.
Totusi, zi de zi elevii au parte de conflicte eu ei in~i~i, in clasa, in farnilie si in societate. Desi cei rnai multi oarnen] privesc conflictul ca pe 0 forta negativa si distructiva, el poate deveni 0 sansa pentru maturizare si pentru invatare. Daca Ii se dezvoltii anumite competente specifice pentru rezolvarea conflictelor, elevii pot analiza situatii sociale, pot decide asupra cailor lntelepte de actiune si pot deveni responsabili pentru consecintele actiunilor lor. Arta de a face [atii conflictelor propune 0 serie de cornpetente si de strategii utile in abordarea constructivii a conflictelor.' Capacitatea de a aborda conflictele intr-un mod constructiv nu contribuie doar la sanatatea mentala individuals a elevilor, ci are si efecte pozitive asupra societatii in intregul ei. Pe baza acestui curriculum, elevii vor fi capabili:

Sa intram deci in domeniuI artei de a face fata conflictelor

Ce sunt, de fapt, conflictele si cum putern sa Ie abordam in mod constructiv? Cum pot invata elevii sa priveasca conflictul ca pe un stimulent puternic pentru maturizare ~i pentru schimbare? Aces! curriculum are cinci trasaturi importante,

pe baza carora elevii sunt ajutati sa invete

despre si sa inteleaga natura conflictelor:

1. Activitiitile

sa invete sa analizeze in mod critic atitudinile si punctele lor de vedere in raport eu 0 varietate de probleme;

au un caracter practic. Acest curriculum este astfel conceput in cit sa-i ajute pe elevi sa inteleaga natura conflictelor prin intermediul activitatilor practice. Carte a contine doar foarte putine lectii in care sunt prezentate in mod explicit teorii despre conflicte; ea permite elevilor sa-si analizeze critic propriile atitudini si puncte de vedere asupra unor aspecte diferite. in acest curriculum, accentuI nu este pus pe mernorarea de catre elevi a definitiilor, ci pe necesitatea de a-i face sii invete si sa inteleaga competente specifice, folositoare, pentru a fi capabili sa faca fa\a conflictelor in vietile lor proprii, si sa

(1) Termenii de "a face fata conflictelor" (conflict management) si de "rezolvare a conflictclor" (conflict resolution) nu sunt sinonirni. Rezolvarea conflictelor este un term en ell 0 sfera rnai restrinsa, care descrie compctcntele ~i stratcgiilc Iolositoarc in solutionarca conflictelor. Arta de a face Iata conflictelor (conflict management) este un tcrrncn mai larg. Dcsi nu li sc poatc gflSi tuturor conflictclor 0 rczolvare, cle au toatc un potentia! pozitiv. De excrnplu, doi elcvi aflati in disputa ar putca sa nu gascasca () rczolvare pcntru conflictul lor, dar rclatiile dintre e i ar putca sa sc imbunatatcasca.

2. Activitatile

permit elevilor sa experimenteze progreseze. Invatarea .factuala" nu este

suficienta de multe ori pentru intelcgerea autentica. Credem ca adevarata cheie pentru intelegcre este experienta. Activitatile din acest program au fost concepute astfcl in cit sii faciliteze elevilor cxperiente privind conceptele abordate; elevii gindesc apoi asupra (imbunatatirii] propriei experiente,

xv

deci Inva\a. De exernplu, multi oameni stiu ce este discrirninarea, dar continua sa 0 practice. De aceca, unul dintre obiectivele acestui program este accla de a-i confrunta pe elevi eu diferite experiente si de a-i face sa-si exprime sentimentele implicate In actiunile de discriminare. Rezultatul intentionat este de a reduce probabilitatea de aparitie a unor fenomene de discriminare sau, in final, de a facilita 0 crestere a gradului de intelegere a implicatiilor ei,

fost experimentate pentru a le asigura eficien(a, trebuie tinut seama ca nici 0 activitate nu se realizeaza perfect ill orice situatie. Va invitam ca dupa ce yeti citi activitarile propuse S;I Ie adaptati astfelincit ele sft rtispunda mai bine nevoilor elevilor dumneavoastra.

mai multc pcrso.mc sau idci. Couflic: JIlSCarnn{1 mai ales inrcractiunc ~i dialog'. , Conflictc!« sunt ncccsarc pcntru dczvoliarc si maturiz.rrc. Modul in care 0 pcrso.uia Lice . l,q:'1 contlictclor const itu«: un aspect II11POrt,lIlt al proprici pcrson.rlitat].
.1.

5. COllriictcic IlU pot fi solution.ue ill mod construciiv f:'lra intcrucuunc po/itiv,·I. care cstc () forma a comunicarii.

o.

Estc ncvoic de .mumite cornpctcruc pcntru ca un conflict sa dcvina " cxpcricnt.: de ru.uurizarc ~i de dc zvoltarc. compctcnte spccificc pot fi

3. Activitiitile stimuleazii discutiile. Prin stimularea discutiilor, elevii i~i lmpartasesc

diferite opinii, atitudini si puncte de vedere; acest proces al schimbului de idei si de experienta reprezinta sursa pentru re~olvarea conflictelor. Discutiile si impartasirea experientei nu li apropie doar pe elevi unii de ceilalti, ci ii fac sa afle mai multe chiar despre ei insisi. Elevii sunt incurajati sa-si exprime deschis parerile. Ei au ~i posibilitatea de a constata ca este firesc sa apara controverse intre oameni.

Filozofia aflata la baza acestui curriculum: labirintul artei de a face fata conflictelor
Acest program este realizat plec1nd de la 0 filozofie al carei continut poate fi facut cunoscut cu usurinta elevilor. Conceptul centra! este acela de "gasire a propriului drum prin labirintul artei de a face fa\a conflicrelor", Aceasta arta este ca un labirint complex al alegerilor. Trebuie sa luarn decizii privind actiunile noastre, gindurile noastre si emotiile noastre. Ce ar trebui sa facem daca in timpul unui confliet ajungem la 0 situatie de rascruce ~i nu stirn cum sa ne comportam? Daca exista doua sau mai multe cai, cum ne vom opri asupra deciziei care ne va calauzi eel mai bine prin labirint? Asa cum eel mai scurt drum intre doua puncte este linia dreapta, forma cea mai potrivita de comunicare este dialogul intre oameni. Cornpetentele si cunostintele ne dezvolta capacitatile de a comunica, de a colabora si de a face fata eu succes conflictelor noastre. .

sine ~iIn\dcgcrca propriului posiiJilitatea de a Iucc LIICt in conflictclor. De cxcmplu, rcdus de respect de sine abordcaza conflicrclc in mod dif'erit de clevf care au un respect de sine ridicat. Cunoastcrc.. de cu conuihuic la mod construcuv c lcvii CIl Illl grad

7. Acestc
invat.uc.

8. Conflictclc pot fi rczolvate lntr-o manicra carl' IlU incalca drcpturilc OI1l11lui. 9. Ca

4. Orice conflict are un potential pozitiv.

Indifercnt daca conJ1ictul este sau IlU solutionat, exist a 0 baz;l pcntru recunoasrerca si intclcgcrca re ciproca a ncvoilor si . dorintclor; re latiile pot fi pastrate sau intarue.

sa

fie cficicnte,

strategiilc

~i st ructurile
Sfl

pcruru a face LI\a conflicre lor trebuie

fie institutionalizate In cit se poate de multe domenii ale societatii. Nive lurilc importante all' institutiilor eu caractcr sistematic includ familia, scoala,

cornunitarca
~ in mod specific, conflictclc cxisla cind doua parti anale in intcrdcpcnderua sunt aparcnt incomparibilc din cauza pcrccptiei difcrite a scopurilor, a valorilor, a rcsursclor sau a ncvoilor. Prin intcrde pcndcnta intclcgcni situatia in care or.. cc ar face una dintre parti in cadrul coflictului, ca 0 i afcctcaza pe ccalalta.

si natiunea.

Structura
Partea I mcdiatori

currlculum-ului

4. Activiuuile sunt amuzante si au un mare poteruial educativ. Multe din activitatile din aceasta carte sunt prezentate sub forma de
joe. Dar nu este un motiv sa fiti dezamagiti: desi activitatile sunt amuzante, ele au fiecare obiective specifiee. Nu este suficient sa predarn teorii si definitii ale unor concepte, precum discriminarea ~i prejudecatile. Folosirea jocurilor ca mijloc auxiliar de predare/inva tare Ii face pe elevi sa se simta bine, avind parte de diferite experiente referitoare la aceste concepte. De asemenea, prin prezentarea multor cunostinte sub forma jocurilor, elevii ajung sa fie nerabdatori ~i bucurosi sa invete. Veti vedea ca ei vor dori sa invete mai multe despre conflicte. Jocurile Ie trezesc curiozitatea si creeaza In clasa 0 atmosfera In care invatarca poate deveni

Arta de a face rala conflictclor; Activita!i de mediere, Elevii ca

Parten a II-a -

Cum se raporteaza filozofia la acest curriculum?

Acest curriculum prezinta arta de a face fala conflictelor "de jos in sus": capito lui initial trateaza cunoasterea de sine, in timp ce partile finale abordeaza conflictele la scar a globala. Sprijinindu-se unul pe celalalt, capitolele construiesc cornpetente de invatare care ii orienteaza pe elevi in labirintul artei de a face faia conflictelor. Acest curriculum este bazat pe noua principii: 1. Conflictele XVI sunt neintelegeri intre doua sau XVI!

productiva si placuta.
5. Activitatile pot fi adaptate. Fiecare clasa este diferita - elevii se poarta altfe!, inva\a in mod diferit si au diferite credinte, valori si nevoi. Desi activitatile din acest program au

Parten I
Programul contine sase capitole, fie care dintre ele debutind cu 0 introducere cu caracter explicativ.

Cum poate fi folosit acest program?

Aces! curriculum este foarte vast! De unde S{l inccp"?"? Exista mai multe fcluri de a Ie dezvolta elevilor, cu ajutorul acestui program, in mod eficieut, abilita\i importante in via\ici.

2. Dac1 sunt multi clcvi care au ncvoie s{qi imhun;ita(casc[l irnaginca dcspre sine si srl·.~i dezvolte respectul de sinc, rcaliz.ui aciivitatilc din cadrul Capitolului I. 3. Daca l11ul\i c1intre clcvii dumnc avoastra au ncvoie S{l in\cleag{l mai binc prejudcc.uilc, discriminarca, stcrcotipurile ~i prl'pag;lnda, rcalizati aclivitiqi cuprinsc in Capitolul al 11lea. 4. Daca multi dintre clevi au nevoie s~-si imbunaratcasca abilit atile de cornunicare (cum ar fi cornpetentcle lor vcrbale ~i nonverbale, sensibilitatca ~icapacitate a de a cxprima scntimente s.a.m.d.), realiz ati activitati din Capitolul al Ill-lea.

In uncle lcctii sun! ofcrite activitati suplimentare, care clarifica sau extind obiectivele.

curriculum. C.) Am indus Fi)iI de activitat: a profcsorului "Rcaliza\i propriul dumncnvo.rstra program de inva\arc a artci dc a face Lqfl conflictcIor", pcntru a va ajuta sa va puncti Ia punct propriul program pcntru inv.uarca artci de a face fa\;l eonflictclor.

* La sfirsitul aproape al fiecarci lectii sunt

incluse intrebari pentru stirnularea discutiilor, • Cele mai rnulte dintre lectii includ fisc de lucru pentru elevi, care pot fi fotocopiate si distribuite acestora. Daca nu este posibil sa fie tolosita 0 rnasina de fotocopiat, multe dintre aceste fisc pentru elevi pot fi adaptate cu

* Parcurgett programul in

bun mod de a-i ajuta pe elevi sa invete tot ceea ce cartea prezinta despre compctentele

intrcgimc!

Cel mai

In continuarca Fisei de activitati a protcsorului sunt propusc doua cxcrnplc de program privind iuvatarc.: artci de a face [ala conflictclor. Puteti folosi un astfel de cxemplu ca ghid pentru activitatile pe care urrncaza sa Ie rcalizati.

usurinta.
Capitolele sunt constituite din diferite planuri de lectii, legate de ternele majore tratate in respectivul capitol. Fiecare plan de lectie coniine obiective ale invatani, concepte-cheie, inforrnatie relevanta cu caracter preliminar, 0 lista de materiale de care este nevoie, descrierea activitatilor si intrebari pentru discutii. • Obiectivele sunt rezultate activitatilor. rnasurabile ale

pentru a face [ala conflictclor este sa realizati to ate activitatile, de la inceput la sfirsit, activitate de activitate. Deoarece cornpetentele abordate se sprijina unele pe celeialte, este util sa realizati activitatile in ordinea in care sunt prezentate. • Realizati 0 parte din activltati! Majoritatea profesorilor nu au timp suficient sa realizeze toate activitatile prezentate in carte. (Pentru cele mai multe dintre activitati este nevoie de ~:' ~') de minute pentru a Ie realiza In intregime.) Va prezentam ~i alte rnodalitati de a folosi acest progam:

* Creatl

propriul durnneavoastra program de invatare a artci de a face fala conllictelor.

5. Dad multi dintre clevi au dificultati

in a face fap'! eficient conllictelor, vi! recomandam sa realizari activitati din cadrul fiecarui capitol. Iar dad multi dintre elevii dumne avoastra siau dezvoltat cornpetente re ale de cornunicarc, realizati activitati din toate capitolele, eu cxceptia Capitolului al III-lea.

Harta de la sfirsitul acestui capitol a fost pregatita sa va ajute pe durnneavoastra, profesorii, sa realizati un program de invatare a artei de a face [ala conflictelor, adaptat nevoilor c!asei dumneavoastra, Nu aveti nevoie de mai mult de 45 de minute pentru a completa aceasta harta. Faceti mai intii 0 copie a Fisei de activitati a profesoruiui .Realizati propriul durnneavoastra program de invatare a artei de a face [ala conflictelor" sau extrageti fisa din carte. doilea rind, ginditi-va la nevoile, la tipurile de persona!itate si la interesele elevilor din c1asa dumneavoastra, Care este niveluI respectului de sine al celor rnai multi elevi? Cit de bine pot ei sa cornunice? Cit de bine lnteleg concepre precum prejudecata, nationalism sau

Conceptele-cheie reprezinta ideile principale ale fiecarei activitati. 0 lista a conceptelorcheie se afla la sfirsitul cartii. Definitiile tuturor conceptelor-cheie pot fi gasite in Glosar. Informatia relevanui eu caracter preliminar coniine datele de care are nevoie profesorul sa prezinte activitatea elevilor.

Explorati programul! Activitati amuzante, cu potential educativ, pot fi gasite in interiorul fiecarui capitol. Rasfoiti curriculurn-ul si cititi diferitele activitati.

6. Realizati propria dumneavoastra selectie de exercitii, bazata pe aprecierea nevoilor elevilor din clasa dumncavoastra. Cititi prima pagina a fiecarui capitol, unde yeti gasi 0 descriere succinta si atenta a euprinsului

In al

* Evaluati uevoile clasei dumneavoastra.

L Uitati-va la listele de la sfirsitul cartii. Veti descoperi 0 lista de concepte-cheie legate de arta de a face fata conflictelor. Pentru fiecare concept exista 0 '!ista de lectii din cadrul programului, care trateaza acel concept specific. Sunt incluse, de asemenea, numerele de pagina ale lectiilor respective. Trebuie sa decideti care dintre concepte vor raspunde mai bine nevoilor elevilor dumneavoastra. De exemplu, daca observati ca multi dintre elevii dumneavoastra au prejudecati si resentimente fata de alte grupuri, poate ca este bine sa realizati citeva dintre activitatile propuse in raport eu conceptul de "Prejudecatrl".

acestuia.
7. Intrebati-i pe elevii dumneavoastra care sunt ternele pe care ar dori S[l Ie abordez e.

discriminare?
In al treilea rind, ginditi-va cite activitati puteti rcaliza eu elevii dumneavoastra in timpul pc care 11aveti la dispozitie. Va prezentarn un mod simplu de a face acest lucru: fiecare aetivitate se realizeaza in aproximativ 45 de minute, ceea ce insearnna ca intr-o ora pute\i realiza aproxirnativ 1-1/3 sau 4/3 activitati. Inrnultiti nurnarul total de ore pe care Ie aveti la dispozitie pentru programul de invatare a artei de a face [ala conflictelor cu 4/3. Nurnarul rezultat este aproximativ numarul de activirati pe care Ie puteti alcge, Astfel, de pilda, daca va ginditi cil veri avca 24 de ore pentru a realiza astfel de activitati de-a lungul Intregului an. inrnultiti 24

ca

Realizati un program scurt privind art a de a face fala conflictelor.

* Fiecare activitate prezinta pas cu pas procedurile folosite pentru a preda conceptele lectiei.

Anexe
Anexele il sprijina pe profesor in to ate aspectele legate de curriculum. Ele includ (... ) 0 abordare interdiscipliriara a artei de a face [ata conflictelor ~i 0 seqiune despre cum poate fi realizata impar\irea elevilor in grupe.

Activitatile din cadrul acestui program se sprijina uncle pe altele. De exemplu, elevii nu pot face fata eu sucees conllictelor daca nu au competente de comunicare si nu pot comunica cu adevarat daca au un foarte scazut respect de sine. De accea, pentru a realiza un program concentrat pentru a face fala conflictelor, selecta\i pur ~i silTlpiu activitil\i din fiecare capitol, in ordinea in care sunt prezentate in

XVIII

XIX

eu 4/3. Raspunsul este aproxirnativ 32. Deci, ar trebui sa alegeti 32 de activitati eu totul. * in al patrulea rind, rasfoiti primul capitol, citind obiectivele fiecarei activitati. Aruncati 0 privire asupra fundameniarii

REALIZATI PROPRIUL DUMNEAVOASTRA PROGRAM DE iNVATARE A ARTEI DE A FACE FATA CONFLlCTELOR

(Indicati! Nurnarul pentru folosirca acestei haqi gasi\i la sfirsitul capitolului) total de ore pc care pot sfl Ie dedic rcalizarii de activitati este de: ore) x 4/3 = arc. activitfl\i

activirati. Inscmnati fi utile pentru elevii dumneavoastra.

si asupra descrierii Iiecarei pe harta activitatile care ar

In al cincilea rind, repetati pasul patru In cazul ficcaruia dintre celelaltc patru capitole. Arnintiti-va ca este important sfl rcalizati activitati din fiecare capitol, deoarece cornpetcntele avute In vedere forrneaza un

Nurnarul total de activitati pc care ar trcbui sa le alcg este de: __ (aproxirnativ).

Activitati

din Capitolul

Activit5ti

din Capitolul

al IV-lea

intreg.
Odata ce ati creat propria dumneavoastra harta ~i ali inceput sa realizati activitatile, soar putea sa trebuiasca sa modificati lista de activitati, in functie de cit de binc stapinesc elevii conceptele. De exernplu, sa presupunem ca ali ales sa realizati 0 activitate despre discriminare, Daca clasa nu intclege pe deplin ec este discriminarea, dear pe baza acestei unice activitati, ar fi po ate intelept sa realizati 0 alta activitate pentru a clarifica conceptul.

Activitati

din Capitolul

al II-lea

Activitati

din Capitolul

al V-lea

Activitati

din Capitolul

al m-Iea

Activitati

din Capitolul

al VI-lea

* Activitatile propuse in aceasta carte pot fi utilizate in special In orele de educatie civica ("Cultur:; civica") sau dirige ntie. De aserncnca, elc pot fi rcalizate ea activitati
extrascolare, elcvilor. de cxemplu, in cadrul unor cercuri ale

Profcsorii vor decide in Iiccare caz propria calc de a folosi accsre activitati in raport eu timpul pc care il au la dispozitic ~i eu spccificul clasclor lor,

xx

XXI

HARTA CREARII PROGRAMULVI PROPRIU DE INVATARE A ARTEI DE A FACE FATA CONFUCTELOR EXEMPLUL I
Numarul total de ore pc care Ie pot dcdica pcntru rcalizarca activitaulor cstc de: ltl me. Nurnarul total de aCliviUqi pc care ar trcbui sa Ie alcg cstc de: .lli x 4/3 (ore) H de activit,qi (aproxinuuiv). 6ctivit~li din Caritolul [ Munri .5i vai Eu ~i oglinda Cele dour, p"qi ale Ell-lui mcu Activitflti din Capitolul al []-Iea Stirile de scara Dcspre stcrcotipuri Bargonezii ~iruterienii Forrnclc si dimensiunilc multiple ale prcjudccatilor Prietcn sau dusman? Activililti din Capitolul al Ill-lea Fii alent la pasii tai! Incurcatura Limbajul trupului Jocul de-a ghicitul Lista sentimentelor Aetiv-it{lIi din Capitolul :Ii l v-lc« Imaginca mea dcsprc conflictc R:l,hlciuilc conflicrclor Undc ne intilnirn cu violcntu? Activit,!!i din Capitolul al V-lea Inirna mea care bate Minre si inima Sticla de lapte Capacc de sticla Alegerca justa Urcind pc scara Actilitati din Capitolul al VI-lea Scutul mcu de protcctie A trcce peste linie

CAPITOLUL I

"

EU"

HA.1HA CREARII PROPRIULUI PROGRAM DE INVATARE A ARTEI DE A FACE FATA CONFLICTELOR EXEMPLULII
Nurnarul Numarul total de ore pe care pot sa le dedic realizarii de activitati este de: H de ore. total al activitatilor pe care ar trcbui sf\ Ie aleg este de: H de ore x 4/3 (ore)= 12 de activitati (aproxirnativ). Activita!i din Capitolul al IV-lea Imaginea mea despre conflicte Radacinile conflictelor Dictionarul cont1ietelor Unde ne lntilnim cu violenta? AetiviUiti din Capitolul al V-lea Inima mea care bate Minte ~iinima Sticla de Iapte Capace de sticla Alegcrea justa U rcind pc scars Fabrica ActiviUiti din Capitolul al VI-lea Scutul meu de protcctie A trcce peste linie Variatiuni pe acccasi tenia Cum cream 0 activitatc de invaturc face fata conflictclor?

Activitati din Capitolul [ Munti ~ivai Scaunul in care te simti bine Eu si oglinda Ccle doua parti ale Eu-Iui meu Aetivitati din Capitolul al II-lea Stirile de scarf! Bargonezii ~iruterienii Dcspre stereotipuri Forrnele si dimensiunile multiple De acecasi parte a drurnului Prieten sau dusrnan? Activitati din Capitolul HI !!I-lea Fii alent la pasii tail Oglinda Lirnbajul trupului Lista sentimentclor
Jocul de-a ghicitul

ale prejudecatilor

Maria spunc .. De ce punem intrcbarea

de ce'!

a artci de a

XXII

o INTRODUCERE

LA CAPITOLUL

I: EU

Crcdintclc, perccptiilc, valorile, ncvoilc ~isentimentele noastre intcrvin inevitabil In orice conflict 111 care SUl1tCll1 irnplicati. Modul in care rezolvarn conflictele este influentat de cc sirntim falit de noi insine, de cc relatii avem cu ceilalti si de cum valorizarn ~icum vedem IUl11ea. Activitatile din accst capitol ii ajuta pc clevi sa investigheze relatia dintre conflicte si propriile lor credinte, scntimente, ginduri ~i experiente de viata. Elevii vor deveni capabili sa inteleaga ce fcl de oarneni sunt, care sunt partile lor tari, ce simt fata de ei insisi, care sunt posibilitatile lor ~i care sunt sperantele, scopurile ~i visurile lor. Activitatile din capitolele urrnatoare 'ii vor ajuta pe clevi sa dezvolte strategii pentru a face falii conflictelor, /)(IZafe pe propriile lor personalitati, parti tari si posibilitati. Multe dintre activitatile din cadrul acestui capitol sunt concepute pentru a imbunatali sentimentul de respect fala de sine si sentimentul valorii proprii ale elevilor. Elevii vor fi capabili sa faca fata conflictelor mai bine, avind un sentiment pozitiv al propriei valori. Un sentiment ridicat al valorii proprii poate ajuta Ia prevenirea escaladarii conflictelor, deoarece oarnenii cu un astfel de sentiment cad mai greu prada prejudecatiler fata de altii. De asemenea, cei cu un sentiment sanatos al propriei lor valori sunt rnai putin susceptibili sa aiba prejudecati fata de altii si sunt mai apti sa inteleaga perspectiva ccleilalte persoane in cazul unui conflict.

GiNDURl DESPRE ARTA DE A FACE FArA CONFLICTELOR

OBIECI1VE
Dupa rcalizarca acestci lcctii, clcvii vor fi capabili: 1. sit-~i cxprime propriile punctc de vcdere despre conflicte, inainre de a lnvata ceca cc cste cuprins in programul refcritor la art a de a face fa\ii conflictelor; 2. sii-~i exprime vcderile dupa invatarea materialului clin cadrul acestui program referitor la arta de a face faFt conflictelor; 3. sit compare punctele cle vcdere initiale cu cele noi.

INDICArlI PENTRU PROFESORI

Aveti grija ca clcvii

sa

CONCEPTE-CHEIE
Gindire analitica

Analiza conflictelor

INFORMATII
Aceasta

PRELIMINARE

activitate este sirnilara unci pre si posttestari. Elevii urrneaza sa completeze Fisa de lucru a elevilor, atit inainte cle preclarea cunostintelor si de formarea abilitatilor prevazute prin acest program, cit ~i dupa finalizarea programului. In acest fel, dumneavoastra si elevii yeti putca evalua In mocl informal ceea ce elevii au invatat, comparind vederile lor initiale cu cele "noi", bazate pe achizitiile facilitate de programul referitor la art a de a face [ala conflictelor. Aceasta activitate-lectie le permite elevilor sa-si dea seam a cum s-au schimbat vederile lor pe masura ce au invatat mai multe despre conflicte. Veti descoperi ca, inainte de realizarea prograrnului, multi elevi considers conflictele ca fiincl negative, distructive sau rele. Dar, dupa parcurgerea programului referitor la arta de a face falii conflictelor, elevii l~i vor cia seama de potentialul constructiv al aproape fiecarui conflict.

dea raspunsuri sincere la intrebari, Pentru a-i face pe elevi sa se simta In largul lor si sft raspunda sincer, ei nu trebu,ie sa-si scrie numcle fisc. In loc de nUI1lC, ei ar putea sa deseneze pe fi~a un semn particular. Sugerati-Ie sa deseneze acest semn particular In caietele de notite, astfel incit sa-l poata folosi mai tirziu, Dupa ce vor fi cornpletat fisa de activitate a doua oara (dupa realizarea programului), distribuiti elevilor .vechea" fi~a cornpletata, cerindu-le sa deseneze sau sa descrie fiecare semnul particular folosit.

PCI

MATERIALE
Creioane ~i hirtie, Fisa de lucru a elevilor "Art a de a face fala conflictelor"

A CTIVITATE
1. Cercti elevilor sa cornpleteze Fisa cle Iucru .Arta cle a face In timp ce completcaza fisa, elevii nu au voie sa vorbcasca intre ei ~i nu au voie sa compare raspunsurilc lor.
[ala. conflictelor".

~-,

NOTA:

1. Daca nu aveti acees In scoala dumneavoastra la 0 masina de copiat ~i nu puteti face copii
dupa Iisa de lucru, puteti citi elevilor intrebarile. Cereti elevilor sa scrie mai intii toate intrcbarile ~i sa raspunda la ele dc-abia dupa ce all fost sense pc fi~[t. Cele mai rnulte dintrc activitatile propuse In aceasta carte pot fi adaptate In intrcgime in acest fel. 2. Dupa ce elevii au cornpletat raspunsurile la intrebari, cereti-le sa indoaie foaia si sa-si scrie numele (sau sa dcseneze semnul particular) pe exterior. 3. Stringeti foile si spuneti elevilor ca Ie veti inapoia fisele mai tirziu in cursul anului (dupa ce vor fi invatat prograrnul de a face [ata eonflictelor). 4. Puneti fiscle elevilor deoparte, pentru a le inapoia la sfirsitul programului. Dupa finalizarea programului de pregatire pentru a face fata conflictelor (dupa zile, saptamini sau luni), cereti elevilor sa completeze 0 noua fi~a de lucru pentru elevi. Dati-le inapoi fisele originale, astfel incit elevii sa poata face cornparatie intre vederile lor initiale despre conflicte si cele actuale. 5. Purtati 0 discutie schimbat opiniile despre felul in care s-au elevilor despre conflicte. 4. Imaginati-vii cii aveti lin conflict cu acest conflict?
WI

ARTA DE A .PACE

F'AT.li

CONFLICTELOR

FI$A DE LUCRU A ELEVILOR

Numele ~ _ Data __ ~ _

I. Ce este

WI

conflict?

2. Cind mii gindesc la cuvtntul conflict, mii gindesc la...

3. De ce fel de forme de conflictc ati avut parte III viata voastrii?

prieten de-al vostru. Care sunt citeva dintre ciiile de a soliuiona

5. Dacii sunteti intr-o situatie de conflict cu

fill

prieten, cum puteti sii-i ardtati cii sunteti atenti la ce spune?

6. Cuvintele "conflict"

si "I'iolen{ii" inseamnii acelasi Iucru pentru I'O;? Explicati.

MA DESENEZ

PE ~MINE

2. Impaqi\i hirtie.

fiecarci grupc carioci, crciounc ~i

Ccrcti ficcarui

activitatilc

si prcocupnrile

prclcratc,

ccrc ti-le sil

pc

3. Scrieri pe tabla lista urmaioarc. elcv sa se gindeasca la:

sc descne pc ci in~i~i lulnd parte la activit:l\i care cred crl le-ar rcaliza Ioartc bine.

ACTIVITATEA SUPLIMENTARA

II:

I) genul favorit de rnuzica;

OBJECTIVE
Dupa rcaliznrca acestci lcctii, clcvi: vor fi capahili: 1. sa exprime anumite lucruri despre ei prin desert ~iprin discutii; 2. sa-~i prezinie propriile intcrese ~i activitat: prin dcscn ~iprin

2) intcresele sale; 3) materia Iavorita in scoala ;

INDICA TIl PENTRU PROFESORI

Aceasta activit ate va poate oferi posibilitatea de a iesi din rolul durnneavoastra de profesor. Aratindu-le citeva dintre intereselc dumneavoastra, elevii vii vor vedea ea "persoana cornplexa", nu dear ca profesor. Pentru a erea un mediu prietenos, cereti elevilor S[I se respecte unul pe altul, Nimeni nu are voie sa rida de desenele celuilalt. Inainte ea elevii sa-si vada reciproc desenele, puteti evalua ceea ee a realizat grupul, punind urmatoarcle intrebari: 1) A avut toata lurnea prilejul sa schimbe desenul cu altcineva? 2) A fost toata lumea tratata ell respect? Intrebarile pot fi serise pe tabla. Activitatea suplimentara II poate fi extrern de

4) culoarca Iavorita;
5) activitati pref'erate (hobby-uri). hirtie cerinta putea prea Cereti fiecarui elev sa deseneze pe aceste lucruri despre ei in~i~i. Subliniati ca desenele sa fie simple (acest lueru ar sa-i incurajeze pe eei care, fiind prea constiinciosi, ar fi tentati sa faca de sene elaborate ).

discutii;
3. sa-~i recunoasca calitati pozitive care Ic apartin numai lor.

CONCEPTE-CHEIE
Atitudini Cornportarne nte Sentimcnte Mindrie Respect de sine

INFORMATII

PRELIMINARE

I
si

NOTA: Daca elevii afirrna ca nu pot exprima

anumite activiUi\i prin desen, spuneti-le ca ar trebui sa fie cit se po ate de creativi. Puteti sa dati elevilor urrnatorul exernplu: daca activitatea preferata a cuiva este inotul, aeesta poate desena un bazin de inot, un lac sau chiar un peste: Daca o eleva! un clev insista totusi ca eal el nu poate exprima in acest fel 0 activitate specifica, spuneti-le acestora ea pot folosi inclusiv cuvinte. 4. Cereti elevilor (includeti-va si pe dumneavoastral) sa arate desenele celorlalti mernbri din grupele lor de lueru. Cereti fiecaruia sa explice: A) Ce reprezinta fiecare desen si fiecare activitate sau

Puneti-i pc clevi S;l sc gindcasca la (eva sau la cineva pc care I-au picrdut. Cere ti-lc fie sri dcscnezc, tie S[I scrie 0 povestire sau un poem despre aceasta pierderc. Subliniati Iaptul di ci nu trcbuie sa arate lucrarilc lor cclorlalti, dccit daca doresc. Dupa ce lucrarile au fost realizate, discutati aspecte legate de clc. Accasta activitate po ate contribui Ia procesul de vindecare. Tineti minte ca elevilor trebuie sa Ii se dea prilejul sri aleaga daca vor sau tlU sa participe. o cale alternativa de a realiza aceasta activitate este aceea de a cere elevilor sa scrie 0 povestire sau 0 poezie despre ce anume pot copiii sa piarda intr-un razboi.

INTREBARI

PENTRU

DISCUTII
ce sa deseriati?

* *

A fost greu sa va imaginati

Fiecare elev poseda calitati unice, care fae din el 0 individualitare. Aceasta activitate are rolul de a-i face pc elevi mindri de interesele lor, ridicindu-le in acelasi tirnp nivelul increder ii In ei. A ridica nivelul rcspectului de sine al elevilor inseamna, in prirnul rind, a-i ajuta pe elevi sa-si formeze 0 imagine pozitiva despre ei insisi. Dumneavoastra, profesorii, puteti lua parte de asernenea la aceasta activitate.'

* Cum v-ati simtit inainte de a realiza luerarea?

Ce fel de ginduri v-au trecut timp ce ali realizat lucrarea? prin minte in a fost
0

• Cum va simtiti acurn, dupa ce lucrarea terrninata?

ATENTIE: Daca vi se pare ca un elev are

MATERIALE
Carioci, creioane ~i hirtic

B) De ce este deosebita fiecare preoeupare.

A CTMTATE
1. Impartiti elevii in grupe de cite trei sau cinci. (Includcti-va pe dumneavoastra intr-una dintre grupe.)

5. OPTIONAL: Dupa terminare a activitatii,

cereti elevilor sa-si scrie numele pe desene. Adunati desenele elevilor i;'i expuneti-le pe un perete din clasa,

revelatoare. Daca se reuseste crcarea unui mediu prietenos, activitatea poate permite elevilor sa-s: exploreze profund sentimentele s,i sa afle lucruri noi despre ei.

problema serioasa, din cauza unei pierderi (de exernplu, a unui mernbru de familie etc.), cautati sa-i acordati un ajutor psihiatric, Daca acest lueru nu este posibil, fiti atenti la nevoile copilului, S-ar putea sa va fie de folos anumite cornpetente de cornunicare prezentate in Capitolul al III-lea.

"Ccrcctarilc arata ea excrnplul cste 0 metoda cficicuta de transmiierc a cuuosrintclor. Cu altc cuvintc, elevii vor urma excmplul dumneavoastra daca intreprindeti un anumit lucru. De pilda, este rnai probabi! ea elcvii dumneavo astr a sa acceptc sa citcasca In liniste daca si dumneavoastra stati la catcdra si cititi in linisie.

ACTMTATEA

SUPLIMENTARA

I:

Intr-o alta zi, ali putea realiza aceeasi activitate. Dar, in loc ea elevii sa-si deseneze

INTREBARI PENTIW DISCUTII

CINE SUNT EU?

* A fost grcu sa raxpundcti la intrcbarile de pe

fi~[l'! Explica\i.

, V-ali sim\it xt injcniti sau vi s-a parut grcu sa scricti lucruri pozitive despre voi in~iv{t,chiar daC;1 nirncni IlU va citi cc ali scris? Explicati.

OBIECTfl7£
Dupa rcalizarca accstci lcctii, clevii vor fi capabili sa-~i cxprime gindurile ~i scntimentclc lor despre problemele lor personale.

CONCEPTE-CHEIE
Mindrie Respect de sine

INDICA 711 PENTRU PROFESORI

Informatiile pot fi Impartasite in Iunctic de ceca ce crcdeti en este eel mai bine pentru elevii dumneavoastra. Fiecare are de cistigat daca oamenii impartasesc astfel de lueruri: eu ce anume ne mindrim ~i pe cine adrnirarn. Avcti grija sa creati un mcdiu de lueru in care elevii se simt in siguranta ~i incurajati. Daca in clasa dumneavoastra sunt mai putin de zece elevi, aceasta activitate po ate fi realizata sub forma unci discutii, Daca clasa dumneavoastra este numeroasa, puteti sa 0 impartiti in grupe rnici de cite patru sau sase elevi, Elevii pot discuta raspunsurile lor in aceste grupe mici.

* Cum vi sc pare SCI V[I Iolositi tim put pcntru a va gindi la culitatile voastre?

Puncti-i pc clcvi sa citcasca calitiitile sense pc tablft. Intrebati-i: . * Cc va spune lista despre tipurile de oameni pe care ii adrnirati? (Lista include, de obicei, numai trasaturi pozitive.)
* Adrniram

INFORMATII

PRELIA1INARE

~i trasaturi negative ale oamenilor?

Explicati.

Aceasta activitate este conceputa pentru a-i obisnui in mod constient pe elevi eu senti mente si ginduri dcspre problernele lor personale, Elevii i~i vor da seama ca au numeroase calitati ~i vor putea refleeta la calitatile admirabile ale altora.

A1ATER1ALE
Fisa de lucru a elevilor "Cine sunt ell?" ~i creioane

A CTIVITATE
1. Puneti-i pe elevi sa completeze

Fisa de lucru "Cine sun! e u?", cerindu-le sa raspunda sincer, Explicati-le ca li se va cere Sfl impartaseasca doar una dintre calitatile oarnenilor pe care ii admira eel mai mult. Spuneti-le ca nimeni, nici macar dumneavoastra, profesorul, nu se va uita la eeea ce este seris pe fisa.

2. Dupa ce elevii au completat fisa de lucru, ccreti-le sa imparrase asca una dintre calitatile pe care au ararat ca 0 admira, Scrieti-le pe aces tea pe tabla. Daca apar repetitii, insernnati eu 0 linie fiecare me ntionare, pentru a arata citi elevi s-au referit la ace a calitate. 3. Dupa ce elevii raspund la intrebarile pentru facilitarea discutiilor, spuneti-Ie ca pot face ce doresc eu fi~ele lor.

11

CINE SUNT EU?

MUNF ,YI vAl

OBJECTIVE FI~A DE LUCRU A ELEVILOR

Numcle _ Data _ Dupa rcalizare a accstci Icctii, elcvii vor fi cupabili: I. S;:l descrie expcricntc

de vial[1 pozitive ~i negative care i-au legate de diferite

expericnte

influeutat:
2. sa identifice ernotii

INDICA tu PENTRU PRO.FESORI

Accasta este 0 activit ate ernotionala; ea trezeste sentimentele elevilor si crecaza 0 atmosfera in care acestia se deschid spre ccilalti si impartasesc cliferite lueruri. Pentru ca activitatea sa fie realizata In mod eficient, poate fi util sa realizati mai intii 0 activitate cle incalzire. Dupa ce elevii au eompletat desenele, pureti S[l le cereti sa incercuiasca toate evenimentele pe care au putut sa Ie eontroleze sau sa Ie aleaga in viata. De exemplu, elevii nu au eontrolul asupra rnortii naturale a bunieilor. Ali putea deschide 0 discutie despre relatiile dintre evenimentele din vietile elevilor si despre posibilitatea de control pe care ei au avut-o asupra aeestor evenimente.

de viata;

3.
Oamenii de care imi pasii eel 111aimull ill viatii sunt.:

sa

relateze desprc evenimeruc obisnuite din via(a.

CONCEPTE-CHEIE
Atitudini
Cornportamente

,'Iii simt mindru de mille cind ...

Sunt a persoand pliicutii pentru

ca...
mutt ill via(ii sUIII ...

Sentimenre Legaturi de grup Respect de sine lncredere Valori

INFORMATll PRELIMINARE
Cu totii avem experiente unice, pentru ca fiecare are propria sa viata, Cu toate aeestea, avcrn in comun anumite experiente, precurn copilaria. Prin interrnediul activitatii urmatoare, elevii vor reusi sa intcleaga experientele lor uniee si pe cele pc care le au in eomun eu altii, eeea ce contribuie la formarea spiritului de grup.

Oamenii pe care ii admir celmai

Calitiuile pe care Ie admir eel mai mull la ei sunt ...

j~lATERIALE
Hirtie ~icreioane

Dotui dill cele mai remarcabile calitiui ale mele sunt ...

ACTIVITATE
1. Impartiti cJasa in grupe de cite patru sau cinci elevi. Fiecare

Unul dintre lucrurile eele mai bune pe care le-arn fiiellt vreodatii a fost ...

grupa se va indrepta spre un spatiu separat din incapere, un de rnembrii ei se vor aseza in cere.

12

13

2. Elevii desencaza 0 casctii in sting« hirtici lor ~iscriu data nastcrii.

3. Elevii descneaza
0 caxc l a ~iin

PROBE PEN11?U FILM

partea drcapta

a hirtici ~iscriu data curcntii, 4. Cereti elevilor sa se gindeascfr la cele mai mari cvenimenrc atit pozit ivc, cit ~l negative - care le-au influe ntat profund viata, 5. Elcvii trag 0 linie de la cascta din sringa paginii la caseta din drcapia paginii, Pcntru fiecare evenimcnt pozitiv, elevii dcscncaza 0 lillie deasupra acestei linii principale, astfcl incit descnul va scmana cu un munte. Pentru fiecare eveniment negativ, clcvii traseaza 0 linie sub linia principal a, astfel incit aeeasta sa sernene cu 0 vale, ea 0 adincitura. Cu cit estc evenimentul mai neplacut, cu atit valea ar trebui sa fie mai adinca. 6. Elevii ar trebui sa numeasca ~i sa dateze
Iiecare eveniment.

OBJECTIVE
Dupa realizarca acestei lcctii, clcvii vor fi capabili:
1. sa alcatuiasca
0

lista a rcusitelor

lor;

2. sa vorbeasca in fata colegilor de clasa; 3. sa exprirne pareri pozitive despre ci in~i~i in Iata cclorlalti.

JNDJCATII PENTRU PROFESORJ

Aceasta aetivitate se poate desfasura Ioarte bine daca ereati 0 atmosfera calda, des~hisa. Inainte de realizarea acestei activitati: 1) s-ar putca sa fie de folos 5;1 realizati 0 activitate de incalzire si 2) sa Ie cereti elevilor sa-i ajute pe tori; nu este voie sa se faca
cornentarii colegi. rautacioase

CONCEPTE-CHEJE
Atitudini
Comportarncnte

Sentirnente
Mindrie

7. Dupa ce fiecare elev din grup si-a desenat linia vietii, elevii explica In mod individual linia eil lui celorlalti din grup. Insistati ca fiecare sa asculte atent In timp ce unul dintre elevi vorbeste. 8 Cititi urmatoarele intrebari pentru stimularea . disc'u\iei intregii clase. Fiecare elev/ eleva ar trebui sa spuna celorlalti din grupa ce raspunsuri a dat la intrebari.

Respect de sine Valori

JNFOKMATII PRELJMJNARE

* Ce eveniment din viata voastra ali vrea sa se

repete?

* Cum ar arata

viata perfecta pentru voi?

* Ce evenimente aveti in cornun eu alti elevi?

o recunoastere evidenta, In limite le norrnalitatii, a calitatilor pozitive ale cuiva este legata de un nivel inalt al respectului de sine. Cu alte cuvinte, 0 persoana care are incredere in ca si care se pretuieste are adeseori un mare respect de sine. Aceasta activitate permite elevilor sa proclame "in mod public" citeva dintre earacteristicile lor pozitive in [ala intrcgii clase. Prin aeest derriers, elevii I~i dezvolta sentimentul propriei valori, deoareee c1asa ii asculta cu atentie, De asemenea, aceasta aetivitate Ie perrnite elevilor sa-si construiasca nivelurile de lncredere: elevii trebuie sa-si mobilizeze intreaga putere pentru a spune clasei ceva pozitiv despre ei insisi. Este nevoic de multa incredere si de rnult curaj ca sa te ridici in Iata clasei ~i sa spui ceva bun despre tine insutil

despre nici unul dintre Larnuriti elevii ca nimeni nu va fi obligat sa participe. Daca elevii se simt stinjeniti sau timizi, puteti sa-i invitati sa relateze despre realizarile lor fara sa stea pe un sea un.
Daca crcdeti ca elevii se

simt stinjeniti "sa se laude" In fata cole gil or, faceti apel la indicatiile pentru profesori de la lectia "Cum ne dezvoltarn respectul de sine?".

Adaptarc ell pcrmisiunc dupa Folk. Betsy E. ~i Myrick, Robct D. Pccrvcntion. Educational Media Corporation, Minneapolis, MN, 1991.

14

MATERIALE
Un scaun solid (plusat

* In Iata clasci),

CUIll

a fost atunci cind i-nti ascultat pc coilalti?

cr eiounc, hirue

Crcdcti efl [iccare a ximtit la Icl cind s-a ridic.it pc scaun ~i a vorbit? Explicati.
C[I

PERSOANELE J)E()SEBI11~ ALE S.r1Pl:4MiNll

A CTlVITATE
I. Spuncti clcvilor eel au ~ansa S'I joucc Inll'-1I11 film cxucm de important, carl' va putca fi vizionat 11.1 intre aga lurne. Daca vor primi 1'01111, vor putca juca alaturi de vcdcic rcnumite. Ca sa dea probe pentru rol, clcvii trebuie sil fadl urmatoarele:
0

* Crcdc ti

ati pr irnit

Willi

in film'! Explicut].

OBJECTIVE
Du pa realizarea accstci lcctii, clcvii vor fi capabil i: I. sa cxplicc cc inscarnna sa fim dcoscbiti;

INDICArll

PENTRU
PROFESORl
Accasta activitate s-ar putea sa aiba rczultate mai bune in unele clase in funclie de maturitatca sociala a

A. Sa faca

list:1 eu cinci lucruri pc care lc-au realizat in viata, de care sunt rnindri. De cxcrnplu, clevii pot fi rnindri de felul In care se inteleg cu prietenii sau Cll familia, de faptul efl ;~i terrnina Intotdeauna temele etc.

1. sa descrie cum ne sirntirn cind suntcm laudati;

3. sri exprirne

cum nc simtim cind laudarn

pc altcincva.

CONCEPTE-CIIEIE
Mindrie
Respect de sine

B. Elevii vor sclecta din lista tor rcalizarca cu care se mindresc eel rnai mult.
C. Profcsorul urmeaza sa alcaga un voluntar, care sa stea pe scaun, In fala clasei. Elevul spune: "Nu vreau sa rna laud, dar. ..". Ea/

Valori

INFORMATI1 PRELIMINARE
Elevii spun de mulre ori Iucruri rautacioase unii despre ceilalti, de exernplu, cind se tachineaza reciproc. Acest lucru poate sa-i faca pe elevi sa se simta vexati sau, in eel mai bun caz, sa creada ca nu sunt apreciati. Activitatea care urrneaza ince arca sa·i faca pe elevi sa inteleaga cit de importante sunt aprecierite pozitive pentru propria imagine despre sine.

elevilor.

el cornple tcaza propozitia, mentionind 0 anurnita rcalizare. Celorlalti elevi din clasa ti se spune ca sunt regizori, astfel in cit trebuie sa asculte ce are actorul de spus,
D. Dupa

In situatia in care activitatea se poate reatiza [[Ira problerne, ea va merge fearte bine. Svar putea sa COl1statati ell elevii au rezerve In cee a ce priveste cornplimentarea deschisa in scris; dar
odata ce vor vedea evalua-

I
.

rile pozitive, se vor simti mindri ~ifericiti.

Exista si posibilitatea ca elevii sa necajeasca persoa-

ce primul elev a terrninat, clasa aplauda si acesta se duce la loc. Urmatorul elev in ordine alfabetica se urea pc scaun ~i explica ceca ce a realizat. de

MATERlALE
Hirtie si creioane

A CT1VITATE
1. Spuneti elevilor ca in fiecare saptamina vor fi trei persoane deosebite ate saptaminii, alese la intimplare. (Va puteti alege singuri metoda dupa care Ii selectati pe acesti elevi.) Numele acestor elevi vor fi scrise pe 0 tablila agalata pe perete. Elevii vor ave a posibilitatea sa decida daca vor sau nu sa devina persoanele deosebite ale saptarninii. 2. Elevilor Ii se va da de asemenea posibititatea de a hotari cum vor fi .onorate" persoanele deosebite ate saptarninii. De exernplu, elevii ar putea sa te adrescze un compliment ori de

nele deosebite all' saptaminii. Daca observati ca elevii

se tachineaza reciproc, puteti madera 0 discutie despre ce insearnna sa tachinezi pe cineva sa u sa fii tachinat. Puteti pune intrebari, pre·

E. Acest mod de lucru continua pina cind fiecare elev din clasa a avut posibilitatea

a se ridica pe scaun si de a vorbi.

F: Dupa ce auditiile

au luat sfirsit, etevilor din clasa Ii se cere sa se aplaude. Acest lucru ii va ajuta sa se relaxeze inainte de inceperea discutiilor pe baza de intrebari.

INTREBARI PENTRU DISCUfII " Cum v-ati simtit stind pe scaun ~i

irnpartaxindu-va Iata intrcgii clasc re alizarile? Explicati,

cum: De ce obisnuiesc oamenii sa tachin~ze? Cum va simtiti cind sunteti tachinati? Ce fet de persoana ar putea fi ceal cet care Ii tachineaza pe altii?

" Ati fost nervosi sau v-a fost tcarna sa vorbiti In

16

cite ori se intilncsc cu ele. Ei ar putca sa le spuna aeestora eil au irnpresia cfl persoancle
au un zimbct placut sau c.i sunt Ioartc de stepte. Faccti-i pc clcvi Sfl in\clcag[l c<1accste complimentc trcbuie sa fie sincere ~i cxprimatc ell oncstitate. Avent cu totii calita\i si pf1rti tari. Ce ilalti ar putea sa vada accsrc pflJ"\i tari ale no astre altfel decit Ie vedem noi insiue. Accast.; activitate ne permite sa invatam intr-un mod placut despre felulln care ne vad ccilalti. Nurnele persoane lor deosebite ale saptamini: ar putea sa fie afisate pe un perete. In cursul saptaminii, elevii ar putea adauga observatii laudative pe hirtic. dcosebite

ESTE VORBA DESPRE MINE, DESPRE citt OAMENI ESTE VORBA, DE FAPT?

cts»

OBlECTIVE
Dupa rcalizarca acestei lccui, elcvii vor fi capabili: terrnenul de imagine de sine; de imagine de sine eu ei iusisi; imaginea lor de

1.

sil defincasca

2. sa puna in relatie 3. sfl descrie sine. factorii

termenul

INDICA TIl , PENTRU PROFESORJ

Aceasta activitate s-ar putea sa fie potrivita mai mult pcntru clevi mai in virsta, mai maturi din punet de vcdere intelectual, Accentul in aceasta activit ate cade pe necesitatea de a-i face pe elevi sa analizeze 0 anurnita tcma.

complecsi care influentcaza

INTREBARI

PENTRU

DISCUfII

(Aceste intrebari ar putea fi puse la sfirsitul ficcarei saptarnini sau oricind credeti ca ar fi

CONCEPTE-CHEIE
Gindire analitica de sine de sine

bine sa le puneti.)
* Cum vii sirntiti in situatia de a fi una dintre persoancle deosebite ale saptaminii?

Atitudini
Imagine Respect

Ce motive ar putea avea cineva, desernnat ea persoana speciala a saptarninii, sa se simta mai

INFORMATII

PRELIMINARE

Daca elevii durnneavoastra sunt mai mid, puteti

realiza 0 adaptare a activi[alii. Mai intii, ali putea sa

dcosebit?

* * *

Este posibil sa ne simtirn tot timpul deosebiti? In ee fel? De ee este

0

persoana

deosebita? cuiva?

* Cum v-ati simtit sa faceti cornplimente

Cum v-ati simtit cind vi s-au facut

cornplirncnte?
* De ce este uneori greu sa acceptant complimentele cuiva?

Imaginca de sine este rnodul in care fiecare dintre noi se vcde pe sine. Ea este fermata din atitudinile, din perceptlile ~i din ideile noastre dcspre noi in~ine. Fieeare elev (si fiecare persoana din lume) are 0 imagine de sine unica, de aceea . fiecare elev este unic'. Niciodata doi oameni nu vor vedea lucrurile in exact acelasi eel. De exemplu, este posibil ca fiecare elev din clasa sa fie in stare sa-l vada pe profesor, dar fiecare dintre ei 11vede dintr-o perspectiva diferita, S-ar putea ea baiatul care sta In coltul clasei sa vada numai profilul drept al profesorului, In timp ce fata din primuI rind sa poata vedea in intregime Iata profesorului, in acelasi fel, fiecare elev are 0 imagine de sine unica, bazata partial pe experiente pe care le-a impartasit cu ceilalti. Putem sa participam eu totii la 0 activitate, dar nu vorn avea eu totii aceleasi sentimente in timp ce activitatea are loco
Felker, Donald. Building Positive Self-Concepts, Burgess Publishing,

le explicati ce se intelcge
prin imaginea de sine. Dupa aceea, elevii ar putea sa realizeze un desen care sa ilustreze imaginea lor despre ei insisi. Impaqi\i in grupe mici de 4 sau de 6, ei ar

putea sa-si arate desenele

unii altora. De asernenea, in cazul elevilor mai mici, ali putea da exernple in cadrul activitatii dcspre felul in care oamenii actioncaza/ se COI11porta in mod diferit, in funclie de situatie. De exernplu, elevii se comporta altfel eu parintii, eu prietenii sau eu alii oarneni.

1974.

J8

De ascmcnca, irnaginca de sine ajuta Iiccarc pcrsoana s,l-:,iipaxtrczc stabilitarcn ~iconsistcnta (rcspcctiv caracterul necontrudictoriu al rclatici dintre Iclul de a fi ~iactiunc). De excmplu, dacfr crcd ca sunt () persoana buna, multe din actiunilc mclc VOl' purta aceasta arnprcnta pozitiv.i, dcoarccc voi avea 0 imagine pozitiva dcspre mine. Dimpotriva, daca imagines mea despre mine ar fi rca sau daca m-as considera inferior, rcactiile mete VOl' fi in cousccinta, probabil, ostile ~i insolente. De aceca, aetivitatea care urrneaza pune acccntul pe cum sa intelcgem ~i cum sri potentarn imaginea de sine pozitiva a
cuiva.

6. Ficcarc

pcrcchc cxplicii pc scurt cc crcdc dcspre intclcsul ciuuulu: ~i dcsprc Iegrllura sa cu irnaginca de sine.

lJESPRE CUM SA PURTA-M 0 DISCUT/E POZI11VA CU NO! iN,5'INE

7. impar\i\i
SCI discutc:

clcvii in grupe de cite trci. Ccrcti-Ic

* Ce inscamna sri fii () persoan;1 fericitrl') , Cum cstc inllucntata irnaginca de sine a ficcaruia de lcgaturile ell prictcnii. profesorii, cu rudele ~i cu pelrinlii?

OBJECTIVE
in u rrua realizarii acestci Iccui, clcvii vor fi capabili S{I rccurga la discutia pozitiva cu ci In~i~i, vazuta ea () ichnica eficienta, care He ajuta sa ne cream () imagine de sine pozitiva.

* Care

ar fi citeva cai diferite de actiune pe care oamenii le-ar considcra importante?

Accasta activitate ne perrnite sa analizarn critic modul in care nc vedern pe noi insine. Este prezentat un citat care ne ajuta sa intelcgern cit de variate pot fi felurile de a gindi despre noi
insis],

8. Adunati-i pe toti elevii intr-un cere marc. Cereti fiecarei grupe sa-~i prezinte raspunsurile la intrebarile de rnai sus.

CONCEPTE~CIIEIE
Imagine de sine Respect de sine

INDJCATII PENTRU PROFESORI

Explicati elevilor eli discutia pozitiva eu noi [n~ine este altccva dccit a ne urnfla In pene, minirnalizind de multe ori alte persoane sau meritele acestora, Laudele pot fi exagerate sau mincinoase. Explicati-le, de asemenca, ca VOl' invata sa se laude, intr-un sens pozitiv, prin interrnediul activitatii "Cum ne dezvoltam respectul de sine?". Aceasta activitate are 0 contributie importanta in a-i ajuta pe elevi sa-~i dezvolte o imagine de sine pozitiva. Avind rolul de model pentru elevi, dumneavoastra, profesorii, ar trebui sa Ie dati exernplu In fiecare zi de ce inseamna capacitatea de autoapreciere pozitiva. Pentru 0 explicatie detaliata a irnaginii de sine, vezi Inforrnatiile preliminare de la activitatea "Ond este yorba des pre mine, despre citi oarneni este yorba, de fapt?",

INTREBARI PENTRU DISCUTII * Ce fel de lucruri va influenteaza

despre

INFORMATII

PRELIMINARE

M'ATERIALE
Tabla si creta

imaginea

voi?

ACTIVITATE
1. Scrieti pc tabla citatul urmator, explicind clevilor cii el ii apartine unui psiholog

re numit, William James:

.•Ori de cite ori se intilnesc doi oameni, sunt prezerui, de fapt, sase - e vorba de fiecare barbat (sail femeie) afa cum se vede ellea, asa cum este )'aZlltl)'azutii de ceilalti si de cum este ellea III realitate".
(William James, Principles of Psychology; New York: Holt, 1890. 2 Vols.)

* Atentie: aveti grija ca fiecare elev sa raspunda la aceasta intrebare In mod cone ret. (De exemplu, daca cineva raspunde spunind "atitudini", cereti-i sa precizeze ce fel de atitudini.)

* Ce legaturi exista intre imaginea despre sine ~i

continutul citatului

de pe tabla?

* Cit de pozitiva credeti cil este propria voastra

imagine de sine? * In ce fel ar putea oamenii sa incerce sa-si imbunatateasca propria imagine de sine?

* Care

2. Scrieti pe tabla cuvintul imagine de sine. 3. Discutati cu elevii intelesul lui (puteti sa va referiti la ideile prezentate in informatiile I observatiile preliminare). 4. Impartiti-i pe elevi in pereehi.
5. Spuneti-le ca vor avea la dispozitie aproximativ 10 minute pentru a se pune de

sunt semnele care ne arata ca cineva arc o foarte buna imagine de sine?

Elevii inva!a foarte devrerne de la parinti, de la prieteni ~i de la profcsori cum sa se critice ~i cum sa se invinovatcasca. Daca elevii vor reusi sa transforme anurnite ginduri negative In uncle pozitive, ei vor fi in stare sa-s: imbunatateasca propria imagine de sine. Elevii cu 0 imagine de sine mai bun a vor fi in stare sa abordeze In mod constructiv problernele eu care sunt confruntati acasa, la scoala sau In alta parte. Activitatea care urrneaza este gindita pentru a-i ajuta pe elevi sa poarte discutii pozitive ell ei insisi. Cu alte cuvinte, prin aceasta activitate urrnarim sa-: facern pe elevi sa inteleaga ca pretuirea de sine este benefica pentru propria imagine de sine. Pentru ca aceasta activitate sa aiba succes, durnneavoastra, ca profesori, trebuie sa aveti un rol activ in forrnare a acestor cornpetente. Elevii ii privesc pe profesorii lor ca modele pentru diferite roluri; deoarece de multe ori elevii imita aeeste modele, yeti avea 0 sarcina specifica: In calitate de profesori, nu va trebui doar sd-i incurajati pe elevi sa se pretuiascii pe ei insisi, ci va trebui sa va si laudati deschis si rdspicat propriile triisaturi pozitive. De ce? Pentru ca trebuie sa prezentati elevilor modelul acestei cornpetente pe care doriti sa le-o forrnati lor. Dupa cum arata Donald Felker, un expert In imaginea de sine, "imaginaliva pentru un moment 0 profescara care se ridica si spune:

acord In privinta a ceca ce a vrut sa spuna William James in acest citat ~i asupra legaturii dintre citat si irnaginea noastra despre noi.

20

.Aceasta este calca de rezolvare a problernei". Ea astcapta citeva secunde, apoi spune: .Acum vedcti cu totii?". Dar nimeni nu vcde absolut nillli~, dcoa;ccc profesoara a rezolvat problema

ACTlVITATE SUPLIMENTARA
Impflqi\i clasa mai intii In grupc de cite 710 elevi. Fiecarc grupa S[I formczc un cere. Ccrcti Iiccarui clcv sfl se gindcasca In mod individualla 0 calitate proprie care Ii place. in al doilca rind, in ficcare grup«, clcvii i~i vor com para rnarimca rniinilor. Elevul/ eleva eu mina cca mai micfl va fi primul/ prima in prezcntarea calitatii care Ii place eel mai rnult la el/ ea. rind, mergind In dircctia acelor de ceasornic, fiecare elev va prezenta celorlalti calitatea care ii place la ell ca si va repeta calitatilc prezentate de catrc ceilalti, in ordinca in care au fost expuse.

EU

.51 OGLINDA

in mintea ei".' Vii oferim un exernplu despre eum poate fi

individualizata imagillca: Ioarte Profesorul: .Andrei, ai facut 0 lucrare buna. Ce ti-ai spune lie insuti?".

OBfECTIVE
Dupa realizarca asupra victii; 2. sa scoata In evidenta aspccte pozitive ale unor situatii si
cxpericnte care par sa fie negative; aecstci

Elevul: ..Nu prea stiu".

"Ei bine, ee crezi ca ti-as spune ell? Spune-ti lie cc crezi ca ti-ns spune eu". Profesorul:

lcctii, clevii vor fi capabili:

dintre 0 conccptie pozitiva ~iuna ncgativa

J. s;1 cxplice difcrenta

in al treilca

INDICArll PENTRU PROFESORl

In timpul acestei activitati, elevii se pot gindi la problerne delicate care apar In viata, Din acest motiv, este important ca clevii sa lucreze intr-un mediu prictenos, in care se simt incurajati. Cereti clevilor sa se asculte, sa se respecte si sa nu se taehineze reciproc. Pentru imaginea de sine, vezi inforrnatiile preliminare oferite in cadrul celor doua activitati prealabile. Dupa realizarea acestei activitati, puteti discuta eu elevii de ce este de multe ori mai usor sa spunem lucruri neplacute despre ceilalti sau despre 110i in loc sa spunern lucruri bune, placute. Pentru a intari efectul acestei activitati, ea ar putea sa fie reluata,

MATERIALE
Nu este nevoie

3. sa exprirne glnduri in sisternul "brainstorming".

ACTIVITATE
1. Discutati cu elevii despre faptul ca estc important sa invatarn sa ne pretuirn pe noi insine. A spune lucruri bune despre tine este ca si cum te-ai autorasplati ciad sirnti ca ai tacut un lucru bun si ca meriti sa fii laudat. Timp de citeva minute, cereti elevilor sa se laude pe ei insisi cu voce tare, pina cind este dar ca toti au inteles despre ce este Yorba. Dupa aceca, clevii vor purta in minte 0 discutie cu ei insisi. 2. Dumneavcastra, profesorul, ar trebui sa incepeti prin a va laud a priceperca in domenii care nu va sunt foarte apropiate. De exernplu, ali putea spune: "Chiar imi place cum v-arn asezat desenele pe perete". 3. Faceti 0 lista cu propozitiile de lauda ale elevilor dumneavoastra ~i atirnati-o pe perete. propozitie model ar putea fi: "Am fost mindru/mindra de mine astazi cind ... '',

CONCEPTE-CHEIE
Brainstorming ("Furtunii Imagine de sine Respect de sine in creier")

INFORMArII
Imaginea

PRELIMINARE
de la nastere. Ea este influ-

de sine ni sc formeaza

felul in care altii se comport a eu noi. Este foarte important ca elevii sa intelcaga ca imaginea de sine se formcaza; din aceasta cauza, ea se poate schimba si po ate sa devina una (mai) pozitiva, Activitatea care urrneaza Ii invata pe elevi cum sa puna accentul pe aspectele pozitive ale experientelor/ situatiilor de viata. De asemenea, activitatea reprezinta 0 introducere a elevilor In metoda brainstorming-ului, ceea ce inseamna 0 cale simpla si eficienta de generare a ideilor, in multe situatii de conflict, oarnenii pot avea impresia ca nu exista nici 0 solutie eficienta pentru rezolvarca problemei lor. Cu toate acestea, prin brainstorming poate fi gasita 0 lista de solutii, de rezolvari creative ~ieficiente,

entata de felul in care aratarn, de felul in care ne purtam ~i de

MATERIALE
Creta ~i tabla

4. Srabiliti obiective. De exernplu, cereti clasei sa se laude pe sine 0 data pe zi. Este de asemenea posibil sa intrebari clasa: "Cc clasa crede ca este cea mai buna?", iar elevii sa raspunda: "Clasa noastra erede ca e a este eea mai buna!".

A CTIVITATE
1. Scrieti pe tabla cuvintul "brainstorming". este uneori grcu sa ne gindim la anumite Explicati elevilor ca lucruri, de aceea este

I Ciiarc eu per misiunc dupa Felker, Positive Self-Concepts, Burges Publishing,

Donald. 1974.

Building

22

de Iolos S[I folosim metoda brainstormingului. Prezcntati elevilor ce le patru rcguli ale metodci .,brainstorming":

Elevii vor sta in pcrcchi falft in falCL 7. Ofcriti elcvilor difcriu: situatii, in pcrcchc, unul dintre clcvi va cia un exemplu de aspect negativ irnplicat de siluatia respcctiva. Cclalalt
clev va scoate in evidcnta un aspect pozitiv al accleiasi situati]. Cu altc cuvintc, 0 pe rso.ma explicil situaua dintr-o pcrspcctiva negati\'ii, apoi cealalta persoana rcflccta in oglind» pozitia primeia, reintcrprctind ins;t situatia

NE iNCREDEM

iN iNCREDERE

Notcaza fiecare idee pc care () potl glndi. Uncle idei s-ar putca SCI para ncbunesti sau irnposibil de rcalizai, dar acest lucru nu cstc r.iu. Uneori, cele mai nastrusnicc idei ne dcterrnina sa ne gindim la al te idci cu elect deosebit. Gindc~tc-tc la cit se poate de multe idei. Cu cit ne vin in rninte mai multo idei, cu atit erese sansele sa gasim ideile Iolositoare. judeca nici
0

OBIECl1VE
Dupa rcalizurca accstci lcctii, clevii vor fi capabili: esent iale pentru a avca incrcdcre 1. sa arate care sunt calitatile in oarncni; 2. sa genereze

inrr-o lumina pozitiva. Situatii posibile:

* Nu
*

idee ca buna sau rca.

* *

Ali uitat

sa

Iaceti ce v-a rugat mama.

la 0 Iucrarc, sa se joace cu voi

INDIC"AFI PENTRU PROFESORI

Putcti discuta eu clevii ce fel de trasaturi ale cuiva ne detcrrnina sa nu avern incredere in ace a persoana. De exemplu, puteti intreba

Nu vorbi ~i nu gindi dcspre aceste idci. Tot ce ai de facut este sri le notezi.

A\i luat 0 nota proasta

idei in sisternul brainstorming.

2. Cereti elevilor sa imparta in doua 0 foaie de hirrie. In coloana din stinga, vor nota in sisternul brainstorming experientele si situatiile negative din viata lor. 3. in coloana din dreapta, yor nota in acelasi sistern aspecte pozitive ale acelorasi . experiente si situatii de viata. De exernplu, un elev ar putea serie in eoloana din stinga: "Parinlii se rastesc la mine cind iau note proaste". in coloana din dre apta, acelasi elev ar putea scrie: "Parin\iIor mei Ie pasa de mine ~i vor ea eu sa inva] bine la scoala". 4. Discutati cu elevii despre cit este de important sa interpretam pozitiv situatiile de viata, 5. Dati elevilor urrnatorul sa scoatem In evidenta situatiilor: exernplu despre cum aspectele pozitive ale

• Rugati un prietcn/ 0 prietcna ~i acesta/ aceasta va refuza,

CONCEPTE-CHEIE
Brainstorming Respect de sine

Dumneavoastra ia alte situatiii

~i c1asa puteti sa va ginditi si

Incredcre

INTREBARI PENTRU DISCUTII

Cum va simtiti cind aveti despre via\a'?' .

eoneeptie ,

pozitiva

INFORMATII PRELIMINARE o parte irnportanta din procesul de maturizare a elevilor se produce prin colaborarea cu ceilalti. In aceasta activitate, elevii
gindesc despre incredere si despre eei in care au destula incredere pentru a le impartasi gindurile personale, Incrcderea se defineste ea posibilitatea de a ne baza cu nadejde pe 0 alta persoana.

elevii ce se intimpla daca

* Care ar putea sa fie acele ginduri negative greu de .convertit'' In uncle pozitive? (Cereti elevilor sa gindeasca prin brainstorming ClIlll sa transforrnam ginduri negative in ginduri pozitive.) * Cum ali putea sa folositi metoda brainstorming-ului Intr-o situatie de conflict? Cereti clasei sa descrie un conflict specific ~i sa se gindeasca in sistern brainstorming la posibile rezolvari ale acestuia.

cineva In care au incrcdere spune sau face un lucru neplacut pentru ei sau nedrept fata de ei, Cum se simt ei in astfel de situatii? G alta lectie irnportanta despre incrcdere este "Fii atent la pasii tai",

MATERlALE
Fisa de lucru a elevilor "Ne incredem creioane, hirtie in incredere",

ACTIVITATE
1. Cereti clevilor sa noteze cinci calitati pc care ar trebui sa le aiba 0 persoana pentru a avea incredere in ea. De exernplu, astfel de calitati ar putea fi: sensibilitate, inteligenta, grija [ala de ceilalti, cinste, loialitate s.a.m.d. 2. lmpartiti elevii in grupe de cite 4 sau 6.

Situatia: Andrei, cel mai bun prieten al tau, a rugat-o pe Diana sa joace fotbal eu el si nu te-a rugal pe tine. Interpretare negativa: "Andrei nu rn-a rugat pe mine. Cred ca nu sunt destul de iute. Si nu sunt atit de amuzant sau de dragut ea Di~na". Interpretare pozitiva: .Chiar daca Andrei nu rn-a chemat sa joe fotbal eu el, stiu ca sunt un jucator bun ~i 0 persoana simpatica, dragu\ii·'. 6. Ccre ti elevilor sa forrneze perechi. Aveti grija ca pcrechile sa fie separate uncle de altele.
Adaptare ell perrnisiune dupa Felker. Donald. Building Positive Self-Concepts, Burges Publishing,

1974.

24

25

3. Ccrcti clcvilor sa prezinte unii altora si sfl discute calitatile notate pc lisl{l. 4. Ccrcti ficcarei grupe S[I se puna de acord asupra a doua calitat: care i se par a fi cclc mai importantc pcntru a putca avca incrcderc in cincva. 5. Cereti ficcarei grllpc sri raportcze optiunile rnernbr ilor ei. 6. Cercti elcvilor sa completeze
incrcdem in incredere".

NE iNCREDEM iN iNCREDERE

FI~'A DE LUeRU A ELEVILOR

Numcle _ Data _

fi~a de lucru "Nc

7. Explicati moclul cle lucru prin metoda brainstorming. Scrieti pc tabla cele patru reguli ale mctoclei. (Aceasta este explicata in
lectin precedenta.) 8. Cereti elevilor sa utilizeze metoda brainstorming si sa Ioloseasca cit se poate de multe cuvinte pcntru a descrie pcrsoanele in care au incredere. Scrieti toate cuvintele pc tabla. Dupa ce elevii nu vor mai fi in stare sa gascasca alte cuvinte, puteti include in lista cuvinte la care acestia nu s-au gindit.

Ce se ituelege prin incredere

--------------------------.

Oamenii III care am incredere

SlInt-----

Am incredere III ei pentru cii

Oamenii care all incredere

iff

mille sunt

---------------

Ei all incredere III mine pentru cii

26

27

SCAUNUL iN CARE TE STMF BINE

bine", b) asezati un scaun ill faia clasci ~i c) scrieu pe tabla Intrebarilc pcntru discuu: (propuse la sfir~itullcC\iei), 2, CerCli clcvilor sf! arate ce cre d ei c;1 este respectut de sine, Explica\i-Ic Cfl rcspectul de sine se rderll la fclul ill care ne rapcrtam Ia noi il1~ine, De exemplu, cind suntem mul\umili si mfndri de noi, avern un respect de sine ridicat, Daca avem impresia ca suntern niste ratau lipsiti de valoare, avern un respect de sine scazut. Cei mai multi dintre noi avem ~i perioade cind respectul de sine este ridicat, dar ~i perioade cind respectul de sine este scazut. Unii oarneni au un respect de sine rnai ridicat decit altii, lata si 0 veste buna pentru cineva care are impresia ca respectul sau de sine este scazut: nivelu] respectului de sine poate sa se schimbe! 3. Distribuin in mod aleator de pe fi~a. elevilor descrierile

stca pe scaun. (Atragc\i-Ic atcntia cet nu au voic sa se imbrll1ccascC! sau sa sc lovcasca.)

8, Rcpetati intreaga procedure! (pasii 5-N) cu clcvii #3 ~i #4 ~i apoi cu clcvii #5 ~i #6,

9, impflI\iti
5;1

clcvii in grupc de cite 4-6 ~i ccrcti-lc

lntrct1ilrile scrise pe tabla,

OBJECTIVE
Dupa rcalizarca acestei Iectii, clcvii vor fi capabili:
1,

discute

sa
S(l

defineasca

conceptul

de respect

de sine; persoana;

2, sa lege conceptul 3,

de respect

de sine de propria

JNDJCATII PENTRU PROPESORI

Inainte de a realiza poate util sa faceti apel la un excrcitiu de incalzire. in tirnpul activitatii ~i at discutiei, subliniati importanta respectului de
sine. Este foarte sanatos sa credern despre noi ca suntem persoane bune, unice. Aveti grija ca elevii sa nu traga concluzia ca este rau sa ai 0 mare doza de respect de sine, pe cind a ave a doar putin respect de sine este bine. aceasta activitate, este

10. Cercti cite unui rcprczentant al Iiccarei grupe sa fI1]pi\rta~easc'l clasci f<lSpul1surilc grupei respective,

INTREBA.ru PENTRU DISCU'fn

(Scriet i aceste intrebari inceperea lectiei.) pe tabla inainte de In

explice in ce fel cste legal respectul

de sine de conflictc.

CONCEPTE-CHEJE
Aiitudini Comportament Analiza conflictclor Sentirnente Respect de sine

• Cum sunt descrisi elevii In cadrul activita\ii, compararie cu elevii din scoala? • Ce este respectul de sine? Cum difera respectul de sine de ingimfare? • Cum actioneaza sine scazut? oamenii care au un respect cu un nivel ridicat

INFORAfATII PIUlLIMINARE
Respectul ~e sine (respectiv, felu! in care cineva se_simte in rap art cu el insusi) influenteaza fel~1ll1 care o per_soana actioneaza *i reactioneaza in situatu de conflict. Sa pre~u~un,em ca'doi elevi toemai au luat 0 nota proasta la ~ lucrar~ ~I ca ei cred despre ei ca nu sunt buni de l1in~lc, Daca vor fi implicati intr-o situatie conflictuala, probabil ca se vo~ purt~ c,u totu~ altfel decit in situatia in care ar fi luat 0 nota bun a ~I s-ar fl simtit bine in pie lea lor.

4. Cereti elevilor cu numerele #1 si #2 sa mearga in [ala clasei, ExpJica(i clasei ca fiecare elev poseda pe bucata lui de hirtie descriere a unei persoane. Elevii care au primit hlrtiile vor simula ca sunt persoanele descrise acolo. 5. Cereti fiecarui elev sa citeasca cu voce tare descrierea de pe bucata de hirtie,

de al

• Cum actioneaza oarnenii respectuIui de sine?

* * *

Cum vor actiona oare oaI1]enii cu un respect de sine ridicat In situatia unui conflict? Cum vor actiona oare oamenii cu un respect de sine scazut In cazul unui conflict? Credeti cit un batau~ are un respect scazut sau ridicat? De ce? de sine

MATERL4LE
Un scaun (asezat In fata clasei) ~i Fisa de lucru a elevilor "Scaunul in care te simti bine"

ACTIVITATE
1. Inainte de a incepe activitatea: a) decupati ce;e sase des~rie:'i diferite din Fisa de lucru a elevilor i.Scaunul in care te sirnti

6. Cereti elevilor sa arate In cazul fiecarei descrieri daca este yorba des pre cineva cu nivel ridicat sau scazut al respectului de sine, Discutati cu ei care sunt motivele pentru care ei gindesc ca 0 persoana are un respect de sine ridicat sau scazur, De exemplu, puteti sa-i intreba\i pe elevi ce i-a determinat sa gindeasca precum ca elevul cu numarul #2 are un respect de sine scazut, 7. Spuneti elevilor #1 ~i #2 ca tocmai au intrat In clasa, Fiecare este foarte obosit ~i ar vrea sii se a~eze. Dar In clasa nu se afla decit un scaun, Jucind roluI personajelor pe care le interpreteaza (respectiv, simulind modul in care persoana pe care 0 interpreteaza ar reactiona in acea situa\ie), elevii #1 ~i # 2 vor trebui sa se certe pentru cine are dreptul sa

• Ce se intirnpla cind doi oameni, avind fiecare un respect de sine ridicat, ajung intr-o situatie de conflict? Oare cum vor proceda ei in mod tipic pentru a rezolva conflictul? • Ce se intirnpla cind doi oameni, avind ficcare un respect de sine scazut, ajung intr-o situatie de conflict? Oare cum vor proceda ei in mod tipic pentru a rezolva conflictul? • Cum ar putea cineva cu un respect de sine scazut sa se simta important(a) sau deosebit(a)? * Ce fel de lucruri fad ca sa fii muJ\umit/ mul\umita de tine?

29

MAl l'tfARE ~'l MAl MARE SCAUNUL iN CARE TE SIMTI BINE FI$A DE LUCRU A ELEVULUI
Numele _

OBIECTIVE
_
Dupa rcalizarca accstci lecui, elevii vor fi capabili:

Data

1. sa-~i propuna 2. sa propuna

un ohiectiv ~isa-l atingti;

singuri un proieet.

INDICArll PENTRU PROFESORI

Avcti grija ca in limp ce colegii i~i prezinta proiectcle proprii, toti elevii sa dca .Iovada de respect. Cereti clevilor sa se sprijine unul

Elevul #1

Eu am a sora. Ea e suparata pe mine ~i rni-a spus C[I sunt prost. Si ell crcd eli sunt prost, dar nu spun asta celorlalti. Parintii imi spun ca I111 mil straduiesc prca tare la sccala. Dar zau ca rnii straduiesc, probabil insa, nu destul, Tocmai am aflat ca am luat 0 nota proasta la lucrarca de la marernarica. Nu ma simt prca Icricit in aceste momente.
Eu am 0 sora. Ea crede eli sunt foarte destept. Si cu cred despre mine ca sunt destept. Invat sirguincios si sunt mindru de mine, chiar daca nu iau note foarte mario Stiu ca am depus intotdeauna tot efortul de care eram capabi!. Parintii mei sunt bucurosi ca illval atit de mult. Am luat astazi 0 nota buna la istorie. Sunt eel mai bun fotbalist din echipa. Fratele meu s-a insurat ieri si intreaga familie este extrem de fericita, Profesoara mi-a spus ca sunt un elev foarte bun. Saptamina trecuta am cistigat Ull premiu pentru desenele mele frumoase. 1mi place sa citesc, si saptamina trecuta am avut destul timp cartea mea preferata. Ma inteleg foarte bine eu eel mai bun luat 0 nota proasta la maternatica, dar imi dau seama ca pur pentru aceasta materie. Desi am luat 0 nota proasta, sunt in ea sa citesc prieten al meu. Am si sirnplu llU am talent continuare multumit de

CONCEPTE-CHEIE
Incredere in sine Respect de sine

Elevul #2

INFORMArII

PRELIMINARE

EJevul # 3

Elevul #4

Increderea in sine este sentimentul sigurantei ca putem sa indeplinim eu bine 0 anurnita sarcina. Daca elevii i~i propun un obiectiv ~i II realizeazii, ei simt cil sunt stapini asupra situatiei. Daca vor avea de realizat in viitor 0 anumita sarcina, ei vor fi rnai incrczatori ca pot sa 0 indeplincasca. Increderea lor in ei In~i~i a crescut, Incrcderea in sine a elevilor creste daca ei prirnesc de realizat proiecte sau sarcini pe care Ie pot realiza cu succes; ei se vor simti mai increzatcri si vor incerca sa munce.asca ~i mai sustinut pentru a indeplini a sarcina mai

pe celalalt. Ca varianta, accasta

activit ate poate fi re alizata cerindu-Ie elevilor sa duca la bun sfirsit proiecte saptaminale; in fiecare saptarnina, proiectele de realizat devin mai dificile, dar, in masura in care elevii vor putea sa incheie cu succes proiectele lor, increderea lor In ei insisi va

dificila.

mine.
Elevul #5 Fiecare ride de mine. Prietenii imi spun ca le pasa de mine, dar nu cred ca Ie place cu adevarat de mine - nu le place chiar deloe. Parintii rnei mil intreaba intr-una de ce nu iau note la fel de bune ca sora mea mai mare. Ma siraduiesc cit pot, dar chiar daca iau note mari, ele nu sunt la fel de mari ca ale surorii mele. Cred ca nu sunt bun de nimie. Saptamina trecuta am cistigat un premiu pentru ca sunt eel mai aratos baiat din intreaga clasa, Eu insa nu cred ca arat bine. Cred ca sunt urit. Parintii imi spun intruna cit sunt de destcpt. Desi am rezultate bune la scoala, nu primesc niciodata cele mai bune note din clasa. Prietenii imi spun ca ar vrea sa fie ca mine, dar eu nu-rni dau seama de ce ar vrea ei acest lueru.

A1ATERlALE o varietate de ACTIVITATE

creste.
lucruri.

Elevul #6

1. Cereti elevilor sa propuna individual proiecte (de exemplu, lucrari de arta, povestiri, puzzle, jocuri, cintece, poezii etc.). Ajutati-i pe elevi sa-si dea seama ce proiect ar vrea sa propuna, dar nu-i ghidati In proiectul respectiv. Lasati-i pe elevi sa creeze singuri proiectele lor. 2. Dati prilej elevilor sa-~i prezinte proiectele colegilor in clasa,

3. Expuneti lucrarile realizate in clasa. De exemplu, atirnati desene si povestiri pe percti, pentru ca toata lumea sa le poata vedea.

3D

3. Cercti ticcarui

CELE DOU/{ PARTI ALE EU·LUI MEU

clcv sil se gintieasc[1 la un connie! intern din vi,l\a luil ci. Spuncti clcvilor ca-si vor Illlpilrta~i conflictclc interne; vii asigura\i astfel cil clcvii sc gindcsc la un conflict pc care nu sc vor sfii s[I-I Imp[lrla~casca.

4. impflf\i\i clasa In grupc de trci elcvi,

OBIECTIVE
Dupa realizurca accstci lectii, clevii vor fi capabili:
1. sfl explice ce sunt conflictele 2. interne; aceste conflicte interne.

sa

descrie ceca ce pune in miscare

INDICATII PENTRU PROFESORI

Aceasta Icc lie ii ajuta pe elevi sa inteleaga mai bine dinamica conflictelor interne. Lectiile din capitolul cinci (Eu impreuna eu tine) pot fi adaptate usurinta pentru a oferi strategii de tratare a eonflictelor interne. cu.
I.

5. Cercti ticcarci grupe sfl identifice care cste persoana din grupii carci.; ii place eel mai rnult piine a. Acea pcrsoana devine rcgizor al grupei, Ceilalti doi mernbri ai grupci devin actori.

CONCEPTE·CHEIE
Analiza conflictelor Conflicte interne lu!e!egerea propriului Eu

6. Timp de 30 de secunde, rcgizorul

INFORMATII PRELIMINARE
Cind se gindesc la conflicte, cei mai multi oameni au In vedere certuri sau biitiii intre doi sau mai multi oameni. Totusi, ne confruntam fiecare si cu conflicte interne, cind ni se pare ca in noi coexista doua pafii aparent incompatibile ale personalitatii noastre. De exemplu, un elev/ 0 eleva ar putea sa fie incapabil/ incapabila sa decida daca sa fumeze sau nu eu prietenii lui! ei. Cind avem de-a face cu conflicte interne, este necesar sa lamurim in mod dar despre ce conflict este Yorba. Care sunt problemele implicate? Ce fel de sentimente sunt legate de diferite aspecte ale acestui conflict?

relateaza. unuia dintre actori un aspect al conflictului sau intern. Timp de alte 30 de secunde, rcgizorul relateaza apoi celui de-al doilca actor aspectul celalalt implicat in conflictul sau intern.

7. Regizorul are grij a ca cei doi actori sa interpreteze conflictul intern. De exemplu, sa presupunem ca in conflictuI intern al .. regizorului este yorba de dilema lntre a chiuli sau nu de la scoala. Unul dintre actori va sustine ca este foarte important sa rarninem la scoala si sa invalam, In timp ce al doilea actor va argumenta ca a sta la scoala este plictisitor ~inefolositor. 8. Actorii incctcaza sa-si interpreteze rolurile dupa aproximativ doua minute. Regizorul cornenteaza apoi ceea ce s-a intimplat ~I cum s-a simtit cind si-,« privit conflictul intern". 9. In fiecare grup, elevii i~i schirnba rolurile si repeta pasii 6-9. Fiecare elev ar trebui sa aiba posibilitatea sa fie regizor.

J1ATERIALE
Nu este nevoie.

ACTIVITATE
1. Explicati elevilor ce este un conflict intern. Intrebati-i in ce fel este un conflict intern diferit de un conflict interpersonal (conflictele interpersonale implica mai mult de 0 persoana). 2. Cereti clasei sa dea exemple de conflicte confrunta elevii la aceasta virsta. interne en care se

INTREBAru PENTRU DlSCUTII

* * *

Ce este un conflict

intern?

Cum v-ati sirntit cind a fost intcrpretat conflictul vostru intern? Cum va rezolvati interne? In mod obisnuit conflictele

33

Activitatea

2-

Nc liiudiim

CUM NE DEZVOLTM1 RESPECTUL DE SINE?

'lot: clcvii se aduna in cere. Unul cite unul, elcvii spun propozitia urmatoarc, complcttnd-o ell un aspect pozitiv dcspre ci in~i~i: "Nu vrcau s:i mil laud, dar ...". Elcvii ar putca fi timizi ill a-si cxprirna rcalizarilc, de accca ar purca fi de (olos sfl lnccpeti durnncavoast ra (ea profcsori) primii,

OBIECTIVE
Dupa realizarea acestei

identificc aspecte

lectii, elcvii vor fi capabili sri pozitive dcsprc ei in~i~i ~i despre altii,

INDICA!II
PENTRU

CONCEPTE-CHEIE
Respect de sine Legaturi de grup

PROFESORl
Aceste activitati trateaza despre autoapreciere. in mod traditional, in cele mai multe dintre eulturi, lauda de sine si autocornplimentarea nu sunt bine vazute. Ca atare, elevii ar putea considera ca este greu sa te Iauzi pe tine sau ar putea deveni timizi. Exista trei cai pentru a face ca aceste activitati sa reuseasca, dupa cum ' urmcaza: 1) Inainte de a realiza activitatile, desfasurati 0 activitate de incaizire: 2) Explicati elevilor eli in cele mai multe culturi nu sunt acceptate, de regula, laudele de sine, dar ca astazi yeti realiza 0 activitate in care fiec~re se va lauda pe sine. 3) Crcati un mediu prielnic, ccrind elevilor sa nu-i taehineze pe ceilalti si sa nu faca comentarii rautacioase despre ei. De aserncnea, fiti atenti sa ~us\ine\i atit baie\ii: cit ~ifetele. In anumite eulturi, fetelor le-ar veni mai greu decit baietilor sa realizezc accasta aetivita·te.

ar trcbui sa faca pc nimcni sa sc simla stinjenit in legatura eu ell ca sau eu complimeutele exprirnate. Activitatea Aceasta primele 3 Ne laudjim prin desene

Subliniat: Iaptul cfl ill timpul accstci activiUi\i lauda de sine ar trcbui sa fie pozitiva ~i crt ca lltl

Incredere

INFOKMATII PRELIMINARE ,
Activitatile care urrne aza sunt eficiente pentru cresterea respectului de sme al elevilor. Ele pot fi utilizate ori de cite ori considerati ca e bine. Cind vremea este constant intunecata si mohorita (mai ales in lunile de iarna, in multe lad), oamenii dcvin adeseori depresivi ~i abatuti. In timpul unor astfel de perioade, activitatile de dezvoltare a respectului de sine pot sa fie in mod deosebit folositoare.

activitate ar putca fi mai eficienta decit doua in cazul in care multi elevi din clasa sunt rezcrvati sau timizi. Cereti elevilor sa deseneze ceva pozitiv dcspre ei in~i~i. Soar putea ca clevii sa aiba ncvoie de citeva minute pentru a decide ce sa deseneze. Ccreti elevilor sa arate cclorlalti descnele lor. .

AfATERIALE
Hirrie si creioane

ACTIVlTA!I
Aetivitate3 1Discurslil 13
0

petreccre

Toti elevii se adllna Intr-un cere si-si imagineaza ca sc alla la 0 pctreccrc. Ei lsi Inchipuie ca au in lI1ina un pahar cu sue. Vllul cite ullul. elevU ridica lI1ina si rostese un diseurs laudativ 13 3drcsa lor. Dupa ficcare diseurs. elcvii se prefae ca sorb din paharul cu sue. in conformitate cu discursul.

... :

34

35

iNSEMNARILE

PROFESORULUI

CAPITOLVL

AL II-LEA

"

TV"

36

o INTRODUCERE

LA CAPITOLUL AL II-LEA: TU

Ca oarneni, noi avem fiecare expericnte unice ~iperccpern lumca dintr-un punct de vcdere diferit. Unicitatca este una dintre calitatile noastrc cele mai importante: nu exist a doi oameni care sa fie exact la fel. De aceea, fiecare dintre noi poate adauga ceva la culoarea si la frearnatul vietii. Nu este mai put in adevarat ca unicitatea noastra poate fi, de asemenea, 0 sursa de necazuri si de conflicte. Deoarece nu vedern lumea exact la fel, pot aparea perceptii eronate, neintelegeri ~i diferentieri in ceea ce priveste valorile si nevoile noastre. Aceste diferente influenteaza modul In care actionarn, gindim, simtim si in care reactionam, Prin interrnediul activitatilor din primul capitol, elevii au invatat anumite lucruri despre ei, Ei si-au investigat propria persoana si au cercetat care sunt valorile si perspectivele lor asupra lumii. Activitatile din acest capitol permit elevilor sa-si Iargeasca perceptiile si perspectivele asupra Iumii. Ei i~i vor dezvolta cornpetente de a face fata conflictelor, necesare pentru a putea evalua 0 anurnita situatie din unghiuri diferite. Ei vor incepe sa inteleaga ca ceea ce unui elev i se pare a fi 0 piatra, altuia s-ar putea sa i se para un diamant. Elevii VOl' invata despre ~i vor avea de sentimentele implicate de probleme rea si stereotipurile. Pe baza procesului dezvolta capacitatile de a aprecia si de deosebirilor dintre oameni, experiente legate de procesele, de gindurile si extrem de grave, ca prejudecatile, discriminade invatare in care VOl' fi implicati, ei i~i vor a fi sensibili Ia existents asernanarilor si

Iats citeva definitii ale unor cuvinte importante folosite in aceasta carte: 1. prejadecata - 0 opinie, adeseori nefavorabila, despre un anum it lucru, despre persoanii sau despre un grup, care se formeaza inainte de explorarea tuturor fatetelor implicate de ace a problema, persoana, de acel grup etc.;
0

2. discriminare - actiunea de a trata pe cineva diferit, pe baza virstei, religiei, apartenentei etnice, cetateniei, handicapului, sexului, cIasei sociale, rasei etc.; discriminarea este prejudecata rnanifestata in exterior; discriminarea este similara strategiei de gasire a tapului ispasitor, cind 0 persoana sau un grup sunt invinovatite pentru greseli sau evenimente comise sau determinate de altcineva; 3. stereotip - credinta ca un grup de oameni posed fara a accepta diferentele individuale.
39

anumite trasaturi comune,

FULGI DE ZAPADA

OBJECTIVE
Dupa rcalizarea 1. 2. acestci lcctii, clevii vor fi cupabili:

sa dcscrie
perspective

modul in care oamcnii vad lumea din difcrite si interpreteaza conceptele diferit;
0

INDICA TIl PENTRU PROFESORl

S-ar putea intirnpla ca unii elevi sa sustina puncte de vedere ne acceptabile din perspective etice sau umanitare. Ce ar trebui sa faceti in cazul In care acesti elevi l~i exprirna opiniile? lata citeva posibilitati: In primul rind, ali putea pune intrebari deschise, care permit elevilor sa-si exprime pina la capat glndurile (de cxemplu, "Spune-mi mai rnulte despre ceea ce gindesti"). In al doilea rind, ali putea cere altar elevi sa-si exprime punctele de vedere, avind grija ca fiecare sa fie respectuos fata de ceilalti, In al treilea rind, ali putea cere elevilor sa schimbe rolurile si sa aduca argumente

sa

explice de ce exista lucrurilor.

diversitate

de perspective

asupra

CONCEPTE-CHEIE
Aprecierea

pozitiva a diversitatii

INFORMATII PRELIMINARE
Aceasta aetivitate subliniaza ideea ca, desi este posibil sa cxiste perspective diferite asupra unui anum it luc~u, aceasta nu insearnna ca doar una dintre ele este corecta. In multe situatii, nu exist a un raspuns corect: perspeetiva fiecarei persoane asupra ace lui lucru poate fi cea corecta. De exemplu, sa presupunem ca doi elevi discuta In eontradietoriu daca este mai important sa inveti algebra sau stiintele, Unul dintre elevi crede cu tarie ca algebra este cea mai important a disciplina scolara, deoareee ii ajuta pe elevi sa-si dezvolte competente fOlositoare de tip analitic. Celalalt elev crede ca stiintele sunt mai import ante, deoarece prornoveaza gindirea rationals, stiintifica. Cine are dreptate? Arnindoi. De ce? Deoarece fiecare elev are un sistem de valori diferit. Din perspectiva fiecarui/ fiecarei elev/ eleve, valorile proprii sunt cele bune. Fara indoiala ca anumite valori ar putea fi considerate rnai importante din motive etiee sau umanitare. De exernplu, In cele mai multe dintre societati, oamenii au dreptulla proprietate personala, Daca 0 persoana decide sa fure bunuri apartinind altei persoane, perspectiva ei despre proprie:at~ _ .. po ate fi considerata mai putin .corecta" decit cea a majontatu (prin care este valorizat dreptul fiecarei fiinte umane la proprietate personala),

dintr-o perspectiva opusa

celei proprii. Astfel, de exernplu, daca un baiat gindeste ca fetele sunt proaste, cereti fetelor si baietilor sa schimbe rolurile si sa aduca argumente din perspectiva celuilalt sex.

41

A1ATERIALE
Profesorul
Ionic de caiet.

* in ce Ie! credcti ca vad oamenii din alte lini

*i Iiccare clev au nevoie de ()

(de alte religii, avind

a!tfl

origine cinica)
~i a lor?

ACTIVITATE
1. Dati fiecarui clcv () bucata

lumca In mod difcrit? In ce consrau deoscbirile dintre pcrspcctiva voustra A cui pcrspcctiva cstc corccta?

Iibcrtatca de a crca statuia cum vor, dar cercti-lc sfl 0 rcalizeze intr-un singur minut.

Dupa tcrrninarca minutului, r[l[nln[( nc miscati.

ci trcbuie sil

de hirtie.

2. Explicati clevilor cii nu vor primi note peruru aceasra activitate. Subliniati ca este important

ca elcvii

sa

IlU

se uire unii la ceilalti in limp

accasta activitate. Spuneti

• Cum ar arata lurnca daca toti ar vcdca lucrurile ill acclasi fcl? ill ce rei cste lumca mai intcresantu pcntru ca cxista fcluri diferite de a vedca lucrurile? ACTIVITATEA SUPLIl\1ENTARA. I
Cereti elevilor sa deseneze ceea ce le

2, Dupa ce statuia a Ios: reulizata, ccrcti ficcarui clcv din elas;1 sa scric pc hirtie ce flume i s-ar potrivi. Subliniati ccrirua ea nimcni sfl nu discute nurnele statuii eu alteineva. 3. Ccrcti Iiecarei persoane din clasa sa spuna celorlalti cc nurnc a ales pcntru statuie, 4. Cereti celor trei elevi care au realizat statuia sa spuna la ce nume s-au gindit ci pentru ea. INTREBA.RI PENTRU DISCUTII * 1bata lumea din clasa s-a uitat Ia acecasi statuie. l-a dat toata lurnea aceeasi dcnurnire? De ce nu? Ce a influentat nurnele dat de ficcare? (Valorile, experientele, sentimenteIe, perceptiile, nevoile personate etc.)

ce realizeaza

elevilor ca

1111

este permis nimanui sa pima

intrebari despre dC.I/iI,\·lIrarca activitiuii. Daca

cineva pune totusi intrebari, spuneti-i: " Fa asa cum crezi tu cil ar trebui sa faci". 3. Instruiti elevii: a. sa ia in mina foaia de hirtie:
b. sa
0

impatureasca

in doua;

c. sa detaseze

coltul din dreapta

sus al hirtiei;

d. sfl impatureasca c. sa detaseze g. sa detaseze i. sa dctaseze

f. sa impatureasca

hirtia din nou in doua;

coltul din dreapta sus al hirtiei; DIN NOU hirtia in doua! sus al hirtiei;
coltul din dreapta

h. sa impature asca DIN NOU hirtia In doua! coltul din dreapta sus al hirtiei; daca elevii vor spune ca este prea greu sa rupa coltul, spuneti-le ca nu mai este

nevoie.
j. sa desfaca foaia de hirtie,

spuneti, fiira sa puna intrebari sail sa ceara indicatii. Descrieti-le cum ar trebui sa deseneze o cea~~a de eeai (sau oricare alt obiect), folosind exclusiv 0 terminologie geomctrica, NU LE SPUNETI CE OBIECT DESCRIETl. De exemplu, ali putea sa Ie cereti: .Desenati dona ovaluri, Legati capetele ovalurilor cu doua linii drepte". Desigur ca in aces! fel este greu de inteles ce obiect este descris. Repetati activitatea, spunind elevilor cum sa deseneze 0 ceasca de ceai. De aceasta data, clevii pot pune intr~bari ca sa se larnureasca cum sa deseneze obiectul necunoscut. Cere\i elevilor sa-si arate unii altora primul si al doilea desen. Obiectivul acestei activitati este de a arata in ce fel influenteaza interpretarile perspectivele noastre asupra lumii. Aceasta activitate poate fi realizata si in grupe mici, in care un elev le spune celorlalti ce sa deseneze. ACTIVITATEA SUPLIMENTARA. II
1. Cereti unui numar de trei voluntari

Este posibil

ca oamenii sa observe aceeasi situatie si sa vada lucruri diferite?

Adaptare cu perrnisiunc dupa Silbermann, Mel. Active training, Lexington Books and University Associates, Inc., 1990.

4. Cereti elevilor Sil se uite prin clasa, observind difer~n\ele dintre foile de hirtie ale colegilor. INTREBA.m PENTRU DISCUTII

sa stea in fata clasei. Cereti-le sa alcatuiasca 0 statuie urnana, reprezentlnd un conflict'. Ei au

* Este hirtia cuiva indoita incorect? De ce nu?

• De ce sunt indoite diferit hirtiile atitor elevi?

* Daca hirtiile altor elevi sunt indoite altfel decit

hirtia voastra, inscarnna aces! lucru ca ei sunt oameni rai? De ce nu? * Ii judecarn pe oameni ca fiind buni sau rai dupa cum fae sau nu lucrurile Ia fcl ca noi? Ce excmplu ati putea cia dcspre astfel de situatii? 42

I0 statuie umaria este crcata cind clevii reprezinta In fiecare grupa un evenimcnt sau 0 idee Iolosindu-si propriile trupuri, De excrnplu, statuia ar putca ifustra 0 situatic ill care are loe discriminarea, 0 seem} in care prcjudccata aduce prcjudicii cuiva - de pilda, un clcv cste ran it deoarecc cclorlalti nu lc plac elcvii roscati sat! orice altccva. Ficcare grupa arc nevoie Sri aleaga un "sculptor", care urrncaza S{i spuna cclorlalti clevi cum trcbuic s5.·~i pozitionczc corpurilc. Elcvii cxcrscaza apoi. crc ind statuilc si stind nemiscati, ca ~icind ar Ii In Iotcgraf

43

DIFERENTELE ASB'MANirOARE

INTREUARI PENTRU DISCUTII

La ce ca tegorii aveti accleasi

ceilalti?

raspunsun

ca si

'

• in ce fel suntcti asemanatori

cu care ali vorbit?

cu ceilalti clevi

OBIECTlVI<;
identifice

Dupa rcalizarea acestei lectii, elevii vor fi capabili sa asernanari ~idiferente intre oarneni,

CONCEPTE·CHEIE
Valorizarea pozitiva Discriminare Inielegerea propriei a diversitatii

INDICArII PENTRU PROFESORI

S-ar putea ca elevii S[I aiba nevoie de indrumarea durnneavoastra pentru a intelege ca diferentele dintre oameni nu definesc automat persoanele sau grupurile ca fiind mai bune sau mai rele decit altele. Diferentele sunt pur si simplu calitati care fac dintr-o persoana sau un grup ceva unic. In cazul In care elevii au dificultati in completarea fisei de lucru, incurajati-i sa fie creativi! Soar putea sa fie de folos sa le reamintiti idee a de brainstorming (explicata in lectia .Eu si oglinda").

• in ce fel sunteti diferiti de ceilalti, cu care v-ati cornparat asemanarue ~i deosebirile?

• Ali fost vreodata tratati rau din cauza diferen\elor dintre voi si alii oameni? Puteti sa dati ca exernplu adnlti care Ii trateaz[t pe copii I1_egatlv doar pentru ca sunt copii, nelasindn.! sa ia parte la diferite activitati.

persoane

INFORklATII

PRELIMINARE

Fiecare orn are anumite asemanari eu si anumite deosebiri fa\a de ceilalti oameni. Un aspect extrem de important in crcarea stereotipurilor si a prejudecatilor este ca difercntele sunt supraevaluate, in timp ce asernanarile sunt subevaluate. Aceasta activitate le permite elevilor sa inteleaga cum se aseamana si cum se deosebesc oamenii.

MATERIALE
Fisa de lucru a elevilor creioane. .Diferentele asernanatoare" si

ACTMTATE
1. Cereti elevilor sa cornpleteze
Fisa de lucru a elevilor. 2. Impartiti elevii la inrimplare in perechi si cereti elevilor din fiecare pereche sa-si compare raspunsurile. Indrumati-i pe elevi sa observe asernanari si deosebiri intre ei. 3. Cereti elevilor sa-si compare alii trei elevi, raspunsurile inca de trei ori, cu

44

45

DESPRE

STEREOTIPURI

OBJECTIVE
Duper rcalizarca accstci lcctii, clcvii vor Ii capabili: obisnuitc;

FI$A DE LueRU
Numele
Completa\i raport in coloanele urmatoarc

A ELEVILOR
Data,
si trei deosebiri in ceca ce va privqtc,

1. sa dea cxernple de stereotipuri _

in

2. sa identifice
stcreoripuri.

avantujele si dczavantajcle

rccurgerii

la

INDICA TIl PENTRU PROFESORI

Avcti grijit ea elevii sfl uitcleaga in ce fel ii afccteaza stereotipurile pe ei, Puteti discuta ell ci despre stereotipuri pe care le au despre altii, ca ~i despre stereotipurile pe care altii Ie au despre ei. Puteti sa-i intrebati: "Cum va ' sim titi cind altii gindesc despre voi pc baza de discutia ar pute a sa devina delicata, puteti realiza la sfirsit 0 activitate de relaxare.

_
eel putin trei aseman[ni

CONCEPT-CHEIE
Stereotipuri

cu categoriile

respective. ASEMANARI Trei asemfmari intre mine ~imcrnbrii Iarniliei mele sunt: 1. DEOSEBIRI Trei deosebiri lntre mine ~i membrii farniliei mele sunt: 1.

CATEGORIA MEMBRU/MEMBRA ALI A FAMILlEI

INFORMATII PRELIMINARE
Un stereotip este credinta ca tori membrii unui anurnit grup posed a In acelasi fel anumite calitati. In principal, prin stereotrpun se sustine ca tori mernbrii unui grup sun! la tel si di nu exista intre ei difercnte individuale. ' Sii presupunem ca am intilnit 0 persoana din Antarctica, ca;e ne-a tralat. rau, 0 remarca de tipul stereotipului ar fi: "To\i cei dl~ Antarctica sunt nepoliticosi". Dar cum sunt, de fapt, toti ceilalti oarneni care traiesc in Antarctica? Sunt ei eu totii nepoliticosi? Probabil ea nu. S-ar putea ca unii loeuitor; ai Antarcticii sa fie nepoliticosi, dar s-ar putca ea unii sa nu fie astfel.

2.
3. PRIETENI Trei asemanari intre mine ~i prietenii mei sunt: 1.

2. 3. Trei deosebiri
~i prietenii 1. intre mine mei sunt:

stereotipuri?".

Decarece

2.
3. ANIMALE Trei asemanari intre mine ~ianimale sunt: 1.

2.
3. Trei deosebiri intre mine ~ianimate sunt: 1.

MATERIALE
Fisa de lucru a elevilor .Despre stereotipuri"

2.
3. OAMENI CARE S-AU NAsCUT IN ALTE RELIGII Trei asernanari intre oarneni nascuti in alte religii si mine sunt: 1.

2. 3.
Trei deosebiri intre oarneni nascuii in alte religii ~i mine sunt: 1.

ACTIVITATE
1. Cereti elevilor sa cornpleteze Fisa de lucru .Despre srereotipuri". Puteti sa spuneti elevilor sa NU-$I noteze I~umele pe fi~a. (Fisele de lucru ale elevilor nu vor fi adunate, fiecare elev aratind fisa sa celorlalti din clasa.) In acest fel, elevii s-ar putea sirnti mai in largul lor raspunzind la

2.
3. OAMENI DIN ALTE TARl Trci asemanari intre oameni din alte \[rri si mine sunt: I. 2. 3.

2.
3. Trei deosebiri intre oameni din alte (ari si mine sunt: 1.

2.
3.

46

47

intrebari. Ccrcti clcvilor in mod expres sa complctczc cinst it Iisa de lucru.

DESPRE STEREOTIPURI

2. Irnpilr\i\i clcvii ill grupc de cite 4 sau 6.

3. Cercti clcvilor s;I-'!i urate unii altora raspunsurile la imrebarile de pe fi~a de lucru, Apoi, ccrcti-le sfl discutc In grupele lor intre ei si sri rrlspundfl la intrebarile pentru discutii de pc fi~a de lucru. 4. Cereti ficcarci grupc sri prezinte raspunsurile la acestc intrcbari. 5. Cereti clevilor sll Iormeze urmatoarele intrcbari: clasei Numele

FI$A DE LUeRU A ELEVULUI

_ Data _

un cere si puncti-le

iNTREBARl PENTRU DISCUTII

* De unde ali invatat diferite stereotipuri? in mod

A gindi prin stereotipuri inseamna a presupune eli tori mernbrii unui grup au acelcasi calitati. Cind cine va recurge la stereotipuri, presupune ca nici un membru al grupului nu este diferit de ceilalti. Ne intilnirn zilnic cu carneni Care sunt stereotipurile un elev destept; un elev mai putin inteligent; un profesor; un parinte: un star rock; un fanatic religios;
0

care sun! victime despre:

ale stereotipurilor.

In

ce fel ne afecteaza

stereotipurile

cotidian?
folositoare?

curente

• In ce Iel nc sunt stcreotipurile

• In ce
pentru

fel pot dcvcni stereotipurile periculoase oarnenii despre care le avem?

Adaptarc cu pcrmisiunc dupa Fizduff, Mar;' Community Connk! Skills. Express Litho, Belfast, Ireland, 1988.

persoana saraca;
persoana bogata; In virsta;

0 persoana

un baiat de virsta voastra:

0 fata de virsta voastra?

INTREBARI PENTRU DISCUTII 1. Au fost stereotipurile

tuturor la fel? Daca nu, de ce? Daca da, de ce? In cauza? Dar asupra cornunitatii? Dar asupra

2. Care este efectul stereotipului asupra persoanci persoanei care ere de In acel stereotip? 48

49

Cereti elevilor sa sc mute cit sc po.ue

de

DE ACEEA~1 PARTE A DRUMULUI

rcpcde fie la drcapta, fie la stinga drurnului. Dupa cc clcvii VOl' fi a~cza\i pc cite () parte a
drurnului, ccrcii-lc sa se uitc cine mai cstc de acecasi parte cu ei. 2. Cercti clevilor S;t (rcaefl de parte a dreapta a

* Ce face ca Iiccare dintre clcvii clasci

cliferit? • Ce face ca Iiccarc om din tara noasll';;

sCt fie

S;I

difcrit?

fic

• Ce face ca ficcare om din lume sii fie difcrit?

drumului dac.i:

*
sau mai rnulte carii;
0

OBJECTIVE
Dupa rcatizarea acestei lectii, clevii vor fi capabili sa identifice asernanari ~ideosebiri intre oarneni, confruntindu-se in acest Fe! ell propriile lor stercotipuri.

CONCEPTE~CHEIE
Valorizarea pozitiva a divcrsitatii Discriminate Nationalism/ Etnocentrism Prejudecata Valoarea propriei persoane Stereotipuri

JNDJC4111 PENTRU PROFESORI

Accasta este 0 activitate amuzanta, de aceea este

* au avut doua * * * *

Ce cstc r.iu in a spline eft unii oamcni 1'1i'cl de buni ca alti]?

nu sunt

* au un frate sau

sora rnai mic/ mica:

• Ce face ca oamcnii

celalalt?

sa fie difcriti

unul de

au un animal de casa;

* (in miinile in buzunar;

i~i iubesc parintii merg cu bicicleta; Ie place sa cinte; scoala; foarte MULT;

ACTIVITATE SUPLIMENTARA
l. Cereti elevilor sa deseneze
0 casa (sal! altceva) fara sa foloscasca nici 0 linie drcapta. Aceasta activitate arata modul in care oarnenii pot avea in comun anurnite lucruri - sa deseneze 0 casa -, dar fiecare persoana da un raspuns diferit, unie, acestei sareini. Desigur, niei unul dintre raspunsuri nu este incorect.

mentineti 0 atmosfera relaxanta, Puteti

Srt

nevoie

JNFORMA!II

PRELJMJNARE

Cind oamenii ii vad pe ceilalti ea fiind diferiti de ei, iar in uncle cazuri chiar ea nefiind in acelasi fel Iiinte umane, apare un aspect major legat de discriminarea negativa ~i de prejudecati. Aceasta activitate scoate in evidcnta faptul ca oamenii au intre ei asernanari si deosebiri si ca suntern fiecare unici, singulari, deoarece nu sunteti toti exact la tel.

.MATERlALE
Mult spatiu pentru rniscare

ACTlVJTATE
1. Cereti tuturor elevilor sa stea in mijlocul incaperii.
elevilor sa-si imagineze ca prin mijlocul Cereti salii trece un drum. Spuneti-le ca veti numi diferite calitati: cei care au aceste caliuu! urmeazii sa treacii de partea dreapia a drumului; cei care IIlI le au unneazii sa treaca de partea stfnga a drumului. Ca sa reduceti confuziile, puteti sa scrieti regulile pe tabla.

sa inventati noi calitati sau sa cereti elevilor sa ofere pe rind idei. De exe rnplu, elevii ar putea spune: .Du-te in parte a dreapta a lncape rii daca iii place sa partieipi la intreceri (sau daca iii place sa scrii scrisori, sa te imbraci elegant s.a.m.d.)". Incul'aja\i-i pe elevi sa fie cinstiti si respectuosi. Aceasta activitate poate fi folosita pentru 1) a sparge gheata sau 2) pe ntru a reimprospata energia elevilor cind rcalizati activitati din alte capito Ie.

• merg la aceeasi

* joaca *

bine fotbal;

exerseaza cel putin de doua ori pe saptarnina;

* locuiesc la doua strazi de scoala;

* * * * * *

se infurie usor; poarta ochelari:

* le

place inghetata,

2. Purtati 0 discutie eu elevii, Intrebati-i in ce conditii se poate intimpla ea parerile unora sa :ie mai ~~recte decit ale altora. De exernplu, intrebati-i: "Ce se intimpla cind cineva crcde ca a fura este 0 idee buna? Este aceasta 0 parere corecta sau nu? De ce da sau de ce

Ie place sa se scoale devrerne: le place sa stea treji pina noaptea au un eeas; poarta un ceas la incheietura miinii drepte; tirziu;

nu?",

* se spala pe dint: de eel putin doua ori pe zi; • le place sa manince la prinz.

NOTA: Fi\i pregatiti. In cadrul acestei activitati suplimentare, este posibil ca elevii sa-si ' dezvaluie pareri personale controversate, Permiteti-le elevilor sa-si expuna opiniile, fara a fj intrerupti de altii. Aduce ti-Ie aminte elevilor ca tot ceea ce se spune este confidential.

INTREBARI PENTRU DISCUTII * *

Au fost de aceeasi parte a drumului aceiasi elevi? De cc nu? Prin ce se ascamana tot tirnpul

to ti elevii din clasa din tara noastra la fel?

noastra?

* De ce sunt loti oarncnii

* Prin ce se ascarnana
50

toti oarnenii

din lume? 51

$TIRILE DE SEARA

MATER/ALE
Doua pupitre eu scaune In Iata clasei, Fisa de lucru a clevilor " Stirilc de scara", hirtie, creioane, lipici, banda adcziva, bucati mici de hirtie pc care sunt scrise cuvinte legate de stereotipuri (de exernplu, 0 persoana surda, 0 persoana intr-un scaun eu rotile, 0 persoana in virsta). Alegct: durnncavoastra cum doriti cuvintele pe care vrcti sa le Iolositi.

cind Iiccarc pcrsoana celorlalti din grupa.

si-a cxprirnat

parerca

OBfECTIVE
Dupa rcalizarea acestei kepi, elevii vor fi eapabili: sa evaluarn in mod obiectiv 1. sfl explice daca este important pare rile oarnenilor;

fNDICATIf PENTRU PROFESORf

Explicati elevilor ca
acest exercitiu va da fiecaruia prilejul de a-si analiza propriile credinte si de a anzi care sunt cre.dintcle/ parerile celorlalti. Respectul trebuie mentinut chiar cind exista dezacord. Daca apar astfel de controverse sau daca observati ca elevii l~i exprima frustrarile sau lipsa de acord prin interrnediul limbajului corporal, opriti pentru citeva minute activitatea si dati elevilor prilejul de a-si exprirna gindurile si sentimentele, Asigurati-va ca elevii l~i respects reciproc opiniile, cerind tuturor ca, atunci cind cineva vorbeste, ceilalti sa asculte in Iiniste: cereti-le de asernenea in mod expres ca nimeni sa nu-i condamne pc ceilalti sau sa dea altora nume de ocara.

7. Aduccti doua pupitrc ~i doua scaunc in rata clasei. Ccrcti unor voluntari sa sica la pupitrc in calitate de rcportcri care prczint a stiri, prefacindu-sc ca se aml la tclcviziune. Ccrctile sa citcasca relatnrilc lor diferite dcspre acelasi subicct.

A CTIVITATE
1. Cereti fiecarui elev sa noteze 0 parere pe care o are despre un alt grup de oameni. SugeratiIe ca este posibil sa se gindeasca precum: la grupuri,

INTREBARI PENTRU DISCUTII

Cereti Intreba\i-i: elevilor din clasa sa stea in cere, data

2. sa vada doua fete ale unci probleme; 3.

sa

explice de ce sunt stereotipurile

periculoase.

CONCEPTE-CHEfE
Gindire analitica Discriminate Prejudecata Stereotipuri

• De ce este important sa vedem de fiecare doua fatcte ale aceluiasi lucru?

a. oameni de alta religie (sau care vorbesc 0 alta limb a); b. oameni din alta lara (sau care fae parte din alt grup etnic); c. elevi din alta clasa, din alt an sau din alta scoala; d. grupuri de orice alt fel, la care dumneavoastra sau elevii durnneavoastra va puteti gindi. Explicati-le in mod clar elevilor ca vor impartasi celorlalti aceste credinte.

Ce exemple s-ar putea da pentru situatii in care considerarea unei singure fatcte legate un subiect ar putea sa dea nastere unor problemc? Cum ne sirntim cind cineva nu intelege punctul nostru de vedere in legatura cu un anumit subiect?

de

INFORMATII PRELIMINARE
Stereotipurile apar cind credem ca toti oarnenii dintr-un grup au in comun anumite calitati si cind nu credem ca exista diferente individuale, Tineti minte ca stereotipurile sunt pdreri (credinte], Decarece credintele pot fi atit pozitive, cit si negative, este important ca elevii sa invete sa-si analizeze critic atit credintele proprii, cit ~i pe cele ale celorlalti, 0 analiza critica presupune ~i a-i pune pe elevi sa-si investigheze posibilele lipsuri in ceea ce priveste credintele personale; de asemenea, ea presupune explorarea din toate unghiurile a acestor credinte, Elevii pot face uz de aceasta noua perspective pentru a ajunge la 0 inteiegere mai profunda a naturii prejudecatilor si a stereotipurilor. Ei pot intelege de ce este important sa fim toleranti fata de credintele aItora. Este esential pentru elevi sa manifeste respect pentru altii cind discuta despre credinte, deoarece acestea vor fi in mod inevitabil diferite in raport cu anumite aspecte, desi s-ar putea sa fie asernanatoare in raport cu altele.

ACTIVITATEA SUPLIMENTAAA

2. Impartiti elevilor fisa de lucru ,,$tirile de seara". Cititi exemplul de pe fi~a cu intregul grup. (Acest lucru ar putea sa-i ajute pe elevi sa se gindeasca la 0 credinta pe care 0 au despre un alt grup de carneni.) 3. Impartiti elevii in grupe de cite trei.

Cereti elevilor sa aduca fiecare doua articole de ziar, unul in care un grup este descris negativ, iar celalalt in care un grup este descris in mod pozitiv, Este bine sa aveti la dispozitie mai multe articoledespre 0 varietate de subieete. DISCUTIE
Discutati despre felul in care ziarele si televiziunea prezinta diferite grupuri mai curind pozitiv sau mai curind negativ. Cereti-le elevilor sa-si exprime parerea despre modul in care ziarele si televiziunea influenteaza felul in care este perceput un grup.

4. Cereti elevilor din fiecare grupa sa desemneze doi membri din grupa ca reporteri de stiri TV. AI treilea membru, eel intervievat, isi citeste parerea pe care 0 are despre un grup. 5. Unul dintre reporterii TV il asculta pe eel intervievat ~i scrie 0 scurta stire care sa corespunda parerii exprimate. Celalalt reporter scrie 0 scurta stire care este in dezacord eu parerea exprimata de catre eel intervievat. 6. Dupa ce rapoartele sa schirnbe rolurile sunt scrise, cercti elevilor ~i sa rcpete cxcrcitiul pina 53

ACTIVITATEA SUPLIMENTAAA

II:

Ace asta activitate exemplifies multe dintre conceptele-cheie legate de pericolele pe care Ie pot genera stereotipurile. Cereti elevilor sa faca 0 lista eu stercotipurile pe care Ie folosese despre ei sal!

despre grupul lor. De excmplu, un elev/ 0 eleva ar putea sa spuna despre ell ea ca nu este bunl buna la nirnic din cauza sexului caruia li apar iine. Cereti apoi elcvilor sa fuca 0 lisla eu stcrcotipurile pc care altii le exprirna despre ei. Discutiile ulterioare acestci activitati pot fi legate de lucruri, precum: doare mai putin cind expr irnam noi mai lntii stereotipuri despre noi insine, si dupa aceca altii, Discutati de asemcnea despre felul in care un grup poate cadea victima stereotipurilor prin prezentarea de care are parte in mass-media.

$l1RlLE DE SEARA

FI$A DE LUCRU A ELEVILOR

Numele _

ACTMTATEA SUPLIMENTARA III

Scrieti pc bucati separate de hirtie cuvinte care exprima stereotipuri despre oameni. Lipi\i eu adeziv cite 0 bucata de hirtie fie pe fruntea, fie pe spatele fiecarui elev. Aveti grija ca elevii sa nu poata vedea ceea ce este scris pe eticheta pe care 0 poarta. Cereti apoi elevilor sa se plimbe prin clasa ~i sa interactioneze ca ~i cum fiecare ar reprezenta cu adevarat stereotipul pe care 11poarta pc eticheta. Lasati elevii sa interactioneze astfel timp de zece minute. Cereti elevilor sa se aseze cind i~i dau seam a din comportamentul celorlalti ce anume scrie pe eticheta lor. Desfasurati 0 discutie libera despre Ielul in care ne sirntim cind suntem tratati conform un or anumite stereotipuri si despre cum si-au dat seama elevii despre ce scria pe fruntea sau pe spatele lor.

UN EXEMPLU DE STIRI TELEVIZATE

Parerea exprimata: Fetele nu sunt atlete bune.
Rcporterul A: Buna seara. Va prezint stirile de la ora opt. In stirile de astazi va anuntarn care nu stiu sa joace fotbal, Ele nu sunt la fel de tari ca baietii. (Ne pare rau, fetelor!) pentru stirile de astazi, Noapte buna, ca exista fer. Asta este t01

Reporterul B: Buna seara si bun gasit! Acestea sunt stirile de la ora sase. Satellite Television News a Iacut astazi 0 descoperire interesanta, pe care v-o prezinta la stiri. Am descoperit ca multe fete sun foarte bune la sport. Irur-adevar, rnulte fete pot alerga mai repede decit baietii ~iunele ~ete pot ridica greutati mai mari decit baietii. Uncle fete pot juca fotballa fel de bine ca baietii. Inainte, fetelor! Acestea au fost stirile, Noapte buna. pAREREA EXPRIMATA:

REPORTERUL

A:

REPORTERUL

B:

P ARE REA EXPRIMAT

A:

REPORTERUL

A:

REPORTERUL

B:

54

55

A CTIVITA TE BARGONEZII

* in ce fel crcdcti ea ar I"i fost dcscricrile

un daca Iiecare grup si-ar fi realizat cricrc? propria

$1 RUTERIENII

1. imparli\i

ficdrui clcv crcioane colorate, creion ~i l-isa de lucru .Bargonczii ~i rutcricnii" (A &. B).

difcritc des-

OBIECTWE
Du pa realizarea 1. sa defincasca acestei lcctii, elevii vor fi capabili: prejudecatile; ~i

2. sa explice cum iau nastere ~i cum se dezvolta prcjudecatile discriminaren;

3. sa descrie cum ne simtim In situatia prejudecati. In care gindim prin

INDICA TIl PENTRU PROFESORI

Aceasta activitate este deosebit de delicata ~i de eficienta. Deoarece in eadrul ei sunt abordate aspecte extrem de sensibile, poate Ii Iolositor sa incepeti cu 0 activit ate de spart gheata. (Vezi Anexa II.) De asernenea, s-ar putea ca elevii sa-si exprirne eli tarie opiniile despre subiecte delicate. Pentru indrumari privind rnodul in care se poate raspunde cornentariilor lor, vezi indicatiile pentru profesori de la activitatea "Reali tate si fictiune",

2. Explicati clcvilor eli in ccle ce urmcaza vor citi dcsprc douii grupuri de oameni, bargonczii ~i rutericuii.
3. Scr ieti pe tabla numcle \[Irilor ~i pc eel al cetatenilor lor (respectiv, Burgonia. bargonezi, Rutris, ruterieni). 4. Cititi imprcuna eu elevii Fisa de lucru A. Explicati elevilor ca "faptele" au fost rclatate de catre un cetatean al Bargoniei. 5. Dati indicatii elevilor sa deseneze ~isa coloreze in partea sttnga a Fisei de lucru B imaginea tipica a unui bargonez din Bargonia ~i in partea dreapta a Fisei de lueru B irnaginea tipica a unui ruterian. Spuneti-le elevilor ca vor avea la dispozitie aproximativ 20 de minute pentru a desena cele doua fiinte ornenesti. 6, Dupa trecerea eelor 20 de minute, cereti elevilor sa stea intr-un cere mare. Cereti fiecarui elev sa-si tina desenul la nivelul pieptului, astfe! incit sa poata fi vazut de

* Spuncti elevilor ca \arilc Bargonia ~i Rutris Ill! cxista cu adcvarat. Explicati dclinitia prcjudecatilor. Apoi, discutati despre Ic!ul In
care punctclc de vcdcrc ale clcvilor ~i desencle lor exprima 0 atitudine gencralii de prejudecati refcritoarc la un anumit grup de oameni.

CONCEPTE-CHEIE
Atitudini Discriminare N a tionalism/Etnocentrism Prejudecati

INFORlVlATII ,

PRELIMINARE

Prejudecata este 0 opinie, adeseori nefavorabila, despre un anumit lucru sau despre un grup, fermata inainte de investigatea tuturor fetelor pe care acestea le implica. Discriminarea este actiunca prin care 0 persoana este tratata nedrept din cauza unor atitudini bazate pe prejudecati. Prejudeeata este credinta, in tirnp ee diseriminarea este actiunea, Prejudecatile pot aparea foarte user; activitatea urmatoare perrnite elevilor sa [n\eleaga pericolele pe care le implies pare rile care se formeaza rapid, in lipsa unei intelegeri complete a lucrurilor.

ceilalti,
0 activitate amuzanta; este in regula daca elevii rid in timp ce-si arata desenele.

NOTA: Aceasta poate sa fie

INTREBAru

PENTRU

nrscuru

MATERIALE
Creioane, creioane colorate si Fisa de lucru a elevilor .Bargonezii si ruterienii" (A & B). 0 foaie alba de hirtie po ate inlocui Fisa de lucru B.

* Ce fel de oameni credeti ca sunt ruterienii? Crcdeti ca fiecare ruterian este astfel?

* * *

Ce fel de oameni credeti ca sunt bargonezii? Credeti ca fiecare bargonez este astfel? De ce i-ati desenat De ee i-ati desenat rai? pe bargonezi pc ruterieni astfel? astfel? sunt

* Ce v-a Iacut sa credeti ca toti ruterienii * Ce v-a facut sa credeti ca bargonezii minunati?
56

sunt

57

BARGONEZII

$1 RUTERlENll

BARGONEZII

s: RUTERIENII

FI.~A DE LUCRU (A)

FI$A DE LUCRU (B)

Numele _ Data __ ~ _

BARGONEZII SI RUTERIENH (**scrisa de catre un bargonez**) Bargonezii traiesc 1ntr-o tara numita Bargonia. Aceasta tara se afla in cealalta parte a lumii si este localizata intre insulele Zether si Treebonia. Oamenii din Bargonia sunt minunati, Copiii se bat doar extrem de rar cu altii, iar adultii muncesc cu totii In pace. Alimentul eel mai important In Bargonia este orezul, dar farfuriile bargonezilor nu sunt niciodata goale. Vremea este stabila de-a lungul anului in Bargonia: bate 0 briza usoara si este intotdeauna cald si insorit. Ruterienii sunt dintr-o alta tara, numita Rutris. Si aceasta tara se afla in cealalta parte a lumii, intre insulele Bilbo si Treblin. Oamenii din Rutris sunt extrem de rai. Cop iii tipa intruna unul la celalalt, iar adultii se lovesc adeseori unii pe altii. Adultii nu reusesc sa termine niciodata ceea ce au de facut, deoarece ori sunt cu totii sornnorosi, ori tipa unii la altii in timp ce muncesc. Vremea in Rutris este tot timpul rece, vintoasa si ploioasa.

CUM ARATA El???

UN BARGONEZ

TIPlC

UN RUTERIAN

TIPlC

58

59

FORMELE ,51 DIMENSIUNILE MULTIPLE ALE PREJUDEC4TILOR

OBJECTIVE
Dupa realizarca 1. sa defineascu
3. sa descrie

accstci lectii, elevii vor fi capabili: prejudecatilc;

2. sa dea exernple de diferite tipuri de prejudccati;

diferite tipuri de prejudccati.

INDJCA111 PENTRU PROFESORJ

Scoateti in evidenta Iaptul c[I difcntcle tipuri de prejudecati nu reprezinta
dear moduri de a gindi: ele

cxcrnplara pcntru un anumit tip de prejudccata din fi~a. De excmplu, ali putca sa oferiti clevilor un exemplu de prejudecata legata de virsta, spunind: .Doi clevi se gindesc pe cine sa cherne sa joace ell ci fotbal dupa orele de scoala. Ei se hotarasc sa invite pe oricine, cu exceptia lui Marin, baiatul eel mai tinar din clasa. Lor nu le place de cl pentru ca este eel mai tlnar dintre to\i". NOTA: S-ar putea sa fie nevoie sa explicati elevilor ee este un grup etnic (cultural). Este mai sirnplu sa Ie dati exernple de diferite grupuri etnice din regiunea sau din lara lor. 3. Cereti elevilor sa-si schimbe partenerii, astfel incit sa fie formate perechi Hoi. Incercati ca fiecare elev sa aiba atit experienta unci discutii cn parteneri fete, cit si experienta unei discutii cu parteneri baieti.

putea face pcntru a contribui la diminuarca prcjudecatilor enumerate in fisa de lueru. Elevii ar putca sa indice ~i un astfel de lucru pe care I-a I' putea face scoala. Aceste idei ar putea fi scrise pe postcre si expuse tot timpul anului. Ideile des pre Iclul in care scoala ar putca sa se implice in actiunile de rcducere a prcjudccatilor ar putea fi cxpuse intr-o scrisoare catre director, catre organizatia profesonlor ~ia parintilor, catre Consiliul scolii.

ACTIVITATEA DE CONSOLIDARE
Invitati
0

II

persoana

apartinind

unui anumit

grup afectat de un anum it tip de prejudecata

(vezi fisa de lueru) pentru a discuta eu elevii. 0 alta zi poate fi rezervata pentru 0 sarbatorire a culturilor si diversitatii. Membrii familiilor ar putea fi irnplicati ea 1) sa gateasca mincaruri care plac membrilor grupului etnie respectiv, 2) sa vorbeasca cu elevii, 3) sa forrneze propriullor grup de discutii, pentru a vorbi despre felu! in care ar putea fi diminuate prejudecatile sau 4) sa vorbeasca despre credinte ~i valori ale etniei respective.

CONCEPTE~C1iEJE
Valorizarea poziuva a diversitatii Discrirninare Prejudecata

sunt rcalitaii. Zilnic, oamenii sufera din cuuza

efectelor prejudecatilor. Asigurati-va ca elevii inteteg distinctia dintre prejudecara ~ilipsa de simpatie. De regula, oamenii au prejudecati referitoare la grupuri ~i antipatii referitoare Ia indivizi. Cu toate aceste a, prejudecatile pot fi manifestate irnpotriva indivizilor in calitatea lor de membri ai unui grup particular.

INFORAIATII

PRELIMINARE

4. in noua pereche,
raspunsurile lucru.

elevii vor compara lor la chestiunife din fisa de

Prejudccata este 0 opinie, adescori nefavorahila, despre un anurnit lucru sau despre un grup, fermata inainte de investigarca completa a tuturor fatetelor pe care acestea le implica. Exists foarte rnulte dornenii in care ne putem forma opinii si, ca atare, in care s-ar putea sa avern prejudecati, De exemplu, opiniile noastre despre 0 minoritate etnica pot. sa fie influe ntate de felul cum este ea prezentata in mass-media, de atitudinile celor eu care venim in contact ~i de propria noastra experienta cu mernbrii acestei rninoritati. Activitatea ii ajuta pe elevi sa identifice citeva dintre multiple Ie forme ale prejudecatilor.

DISCUTIE ,
* Ce fel de prejudecati credeti ea sunt cele mai obisnuite? De ce?

* *

Cu ee fel de prejudecati

ali fost confruntati

Adaptare eli permisiune dupa Berry, Joy. Every Kid's Guide to Overcoming Prejudice and Discrimination. Children's Press, Chicago, 1987.

pina acum?
Ce ali putea sa faceti in cazul in care ati intilni o persoana care gindeste despre voi pe baza

prejudecatilor?

MATERlALE
Fisa de lueru .Formele si dimensiunile prejudecatilor"
multiple ale

A CTIVITATE
1. Impartiti
elevii In pereehi. Cereti elevilor sa completeze Fisa de lucru Forrnele si dimensiunile multiple ale prejudecatilor". Da~5. clcvii au dificultati In a se gindi la anumite situatii, spuneti-le ca le vcti oferi 0 situatic

Unii oarneni nu-si schimba opiniile eu nici un pret, Sa presupunem ca in clasa este un baiat nou. Una dintre fetele din clasa afirrna foarte repede ca ei Ii place mult de noul venit. Singurele lucruri pe care Ie stie des pre el sunt religia elevului ~i infatisarea sa. De ce este important pentru ea sa fie dispusa sa-~i schirnbe pare rile daca afla lucruri noi despre el? situatie prejudecatile se poate intimpla ca sa nu fie periculoase?

* in ce

ACTIVITATEA DE CONSOLIDARE I
Cereti elevilor, impar\ili in grupe de cite 4 sau 6, sa noteze un anumit lucru pc care l-ar

60

61

PORMELE Sf DfMENSfUNILE ALE PREJUDECATILOR

MULTIPLE

CET GALBENf

st

CEI ALlJA~7'Rl

FI$A DE LUCRU A ELEVlLOR

Nil III cle _ Data _

OBfECTIVE
Dupa rcalizarca 1. sa dcfineasca
2.

acesrei lcctii, elcvii

discriminarca;

VO!'

[i capabili:

sa

explice cum ne simtim In situatia discnminati.

in care suntcrn

INDICA tu PENTRU PROFESORI

Aceasta este 0 activitat e simpla, care se desfasoara repcde, foarte folositoare daca

CONCEPTE-CHEIE
1. Ce este
0

prejudccata?

Discriminare Prejudecata

este realizata

cu elevi mici,

2. Exista multe tipuri de prejud ecati. Uncle dintre acestea sunt explic:te in ce~a ce urrneaza. . Prezentati in scris dcdesubtul fiecarui tip de prejudecata 0 situaue in care cineva ar putca sa exprime accst lip de prejudecata, legate de virsta: se manif'esta cind Ii etichctam cind ii etichetam pe ceilalti pe ,baza virstei lor. pe ccilalti pe baza crcdintei religioase a

INFORA-fATII PRELIMINARE
Discriminarca apare cind cineva exprima 0 prejudecata si-i trateaza In consecinta pe alti! In mod nedrept. Sa presupunern cli Ioan are aceasta prejudecata ca fetele nu sunt bune atlete, Dad roan nu va permite fetelor sa joace fotbal ell el, invitindu-i ins a la joaca pe tori baietii din clasa, el le discrimineaza pe fete. Elle trateaza nedrept. In cadrul acestei activitati, elevii sunt impartiti in doua grupe. Elevilor li se explica regulile jocului. Pentru a respecta regulile, elevii din fiecare grup Ii discrimineaza consecvent pe eei din celalalt grup. Pe aceasta baza, elevii se vor confrunta cu experienta discriminarii,

Prcjudccati Prejudecati aeestora. Prejudecati apartenentei

legate de religie: se manifesta

legate de apnrtenenta etnica: se manifesta cind ii etichetam pe .ceilal\i pe baza. lor Ia un grup etnic. Ceilalti devin vietime ale prejudecatilor din cauza culturii lor, a a hranei sau a strueturilor nationala: sociale. se rnanifesta cind ii etichetarn pe ceilalti pe baza \arii

limbii, a portului, Prejudccati de origine Prejudccati

legate de apartenenta a familiei acestora. legate de aspectul

M4.TERIALE
Doua bucati de hirtie pentru fiecare elev ~i un spatiu Iiber in mijlocul clasei (scaunele ~i pupitrele pot fi mutate perete) la

Pcntru ca acrivitatca s1i fie eficienta, cere ti elevilor sa respecte cu strictete regulile. Mai exact, daca un elev se uita la un altul, el/ea trebuie sa Iaca ceca ce ccr regulile (elevii ar trebui sa ignore adevaratele lor sentimente pcntru ceilalti). Dupa realizarea activitatii ~i dupa discutarea intrebarilor, elevii pot fi irnpartiti In grupe mici (de cite 4 sau 6) pentru a discuta impreuna despre cazuri de discriminare pe care le-au trait, la care au fost martori sau de care au auzit.

Deoarece aceasta
activitate irnplica multa ernotivitate, puteti sa 0 incheiati cu un exercitiu de relaxare, prin intermediul caruia clasa este reunita ca grup mare. Astfel de activitati de indepartare a stresului s-ar putca sa fie mai potrivite in

fizic: se rnanifesta

cind ii etichetarn

pe ceilalti dupa aspectul

lor fizic.

Prejudecati legate de tare fizicc: se manifesta cind ii judecarn pe ceilalti pe baza unor tare fizice, precum orbirca, surditatea, dificultatile de invatare sau folosirea unui scaun eu rotile. Prejudecati legate de sex: sc manifests sau eel fcminin. econornica sau de apartcnenta
13 0

ACTIVITATE
1. Imparlili
clasa in doua grupuri. Cele doua grupuri se deplaseaza In colturi opuse ale incaperii. Asigurati-va ca fiecare elev are in mina doua bucati de hirtie.

cind ii judecam

pe ceilalti in functie de apartenenta

lor la

genul maseulin Prejudccii(i judccam Prejudccati alte nasaturi

legate de situaria

c1asii sociala: sc manifesta

cind ii

2. Spuneti unuia dintre grupuri ca numele sau este "Cei galbeni", iar celuilalt grup ca numele sau este "Cei albastri'',

anurnite

clase.

pe ceilalti dupa cit de bogati san cit de saract sunt. legate de rasa: se manitc sta cind Ii ctichetam distinctive ale unui .murnit grup. pc ccilalti dupa culoarea pielii sal! dupa

62

3. Elevii urrneaza sa dea mina cu fiecare rnernbru al grupului lor. 4. Toti elevii sc dcplaseaza incnperii. acurn spre ccntrul

REALfTATE

Sf FfCTJUNE , ,

5. Dati elevilor urrnatoarele instructiuni: "Hirtia din mina voastra !1l1 este hirtie. Este, de Iapt, aur. Vrcti sa obtincti cit se poate de mult aur. Va yeti plimba prin incapere. Va trebui sa intrebati fiecare persoana la care va uitati daca va da bucata ei de aur (bucata de hirtie). Daca cineva din propriul grup va intreaba daca poate primi 0 bucata de aur de la voi zimbiti-i si dati-l 0 bucata (in cazul in care mai avcti una). Daca cineva din celalalt grup va cere 0 bucata de aur, Incrunta\i-va si spuneti-i: "Nu, copilas mic, mic. Nu prirnesti o bucata de aur". Cereti elevilor sa continue sa se plimbe prin incapere ~i dupa ce si-au dat aurul si sa participe in continuare la joe. (Daca se uita la cineva din propriul grup, pot sa reprimeasca auru!.) 6. Activitatea se va desfasura In acest fel timp de cinci minute, dupa care elevii vor forma un cere mare.

OBIECI1VE
Dupa rcalizarca accstci lcctii, clcvii vor fi capabili: 1. sa defineasca discriminarea:

INDICA

TIl

2. sa recunoasca actiunile discriminatorii care ii afcctcaza pc oarncni in me diul in care traiesc acestia; 3. sa idcntificc cmoiiile discriminarea; discriminarii. legate de evcnirncnte care se in care apare

PENTRU PROFESORI
Tineti seama ca aceasta poate sa fie 0 activitate extrem de delicata. Descrierea actclor de discriminare poate afecta membrii unor grupuri etnice, rasiale sau ai altor aruouri din clasa dumneavoastra .' Nu ignorati remarcele pe care elevii le-ar putea avea si care exprima prejudecati, Transformati aceste remarce in prilejuri pentru discutie si pentru mvatare. De exernplu, intrebati elevii cum se intimpla ca oamenii isi forrneaza prejudecati ~'i ce fel de efecte pot avea astfel de remarce asupra altora. Intrebati-i: "ee Iel de persoana este cel/cea care exprima 0 prejudecata? De ce?". Incercati sa nu-i determinati pe elevi sa se situeze pe 0 ' pozitie defensiva, Nu Ie irnpuneti anumite puncte de vedere. Dati-Ie voie sa-si exprime punctele de vedere in mod egal fata de ceilalti. In cele

.+. sa analizeze critic parerile

ana

la baza

CONCEPTE-CHEIE
Gindire analitica Discriminare Prejudecata

INFORMATII

PRELIMINARE

iNTREROO

PENTRU DISCUTII

Cum v-ati simtit cind ali eerut euiva din propriul grup 0 bucata de aur? celalalt grup 0 bucata de aur?

* Cum v-ati simtit cind ati cerut cuiva din

• V-aii surprins pe voi insiva in situatia de a-i evita pe rnernbrii celuilalt grup? De ce?

Discriminarea este actiunca prin care persoanele sunt tratate diferit, In functie de virsta, religie, etnicitate, cetatenie, tare fizice, sex, clasa socials, rasa s.a.m.d. Ea este prejudecata manifestata. Deoarece unii oameni pot fi exclusi pe baza discriminarii de la anumite activitati sau din anumite grupuri, acesti oameni pot avea rcsentimcnte, se pot simti furiosi sau raniti.

MATERIALE
Hirtie ~i creioane

ACTIVITATE
1. Discutati ce se intelcge prin discriminare.

Explicati colegilor ce inseamna (Puteti face apel la informatiile

discriminarea. preliminare,

dad este nevoie.)

• In ce

fel este legata aceasta

activit ate de [ala de

mai multe cazuri, cereti intregii

clase sa cornenteze aceste remarce. Nu este, de regula, intelept sa izolati clevii problema.

discriminare?

* De ce este discriminarea
oameni?

ne dreapta

Ati fost vreodata in situatia discrirninati? Dar persoane cunoasteti? In ce fel?

de a fi pe care le

64

65

2. Impilqi\i elevii in grupe de cite patru. Fiecare eleva cunoscut deja situatii in care un pricten, cineva din Iamilie san el/ca au fast discrirninati. De cxcrnplu, sc poate sa fi fost vorba de astfcl de situatii: S[I te simti exclus pcntru ca esti supraponderal, nesportiv, urit, S::l apartii genului "nepotrivit" s.a.rn.d. 3, Dupa ce fiecare elev descrie 0 astfel de situatie in care este implicata discriminarea, grupul va discuta cai de combatere a

6. Dupa ce elevii i~i vor fi citit rapoartcle, intrcbati-i daca cred ca ar fi posibile perspective diferite dcspre discriminarc (vezi activitatca ,,$tirile de scara", pentru a intelege in cc tel pot f clarificate ~i explicate diferite puncte de vedere).

TURNUL BABEL

OBIECTIVE
Dupa realizarea acestei lcctii, clevii vor fi capabili sa explice ce fel de probleme sunt legate de etichetare.

discriminarii.
Pentru a-i ajuta pe elevi sa inteleaga ce Ie cereti, dati-le un exernplu. Sa presupunem ca un elev descrie incidental in care prescdintele unui club pentru tineri nu-i permite sa faca parte din club din cauza originii sale etnice. Pentru a lupta impotriva discriminarii, elevul ar putea sa raporteze conducerii scolii ce s-a intimplat, ar putea sa organizeze proteste impotriva clubului, ar putea sa vorbeasca cu presedintele c!ubului despre aceasta situatie, ar putea sa discute cu alti membri ai clubului s.a.m.d.

CONCEPTE-CHEIE
Atitudini Comportament Discriminare

INDICATII PENTRU PROFESORI

Date suplimentare desprc stereotipuri, prejudecati si discrirninare gasi\i in ' informatiile preliminare de la activitatile "Cei galbeni si eei albastri" ~i .Despre stereotipuri". Pentru a cia 0 nota

Sentimente
Prejudecati Stereotipuri

INFORMATII PRELIMINARE
altor ne ajuta sa ne organizam lumea in care trairn. De exemplu, cind oamenii au dureri de stomac, spunern ca sunt .bolnavi". Folosim eticheta (caracterizarea) pentru a descrie succint cum se cornporta ~ice simt ei. Cu toate acestea, etichetarea nu este un mod nevinovat de a organiza lumea. Cind caracterizarn alii oameni, ii tratam de multe ori astfel lncit felul lor de a se purta sau de a sirnti pare sa fie mtarit de eticheta pusa ... Stercotipurile sunt etichete puse oamenilor. Cind gindim prin stereotipuri, influentarn eomportamentul celorlalti oameni, ca si propriul nostru comportament. Astfel, este posibil sa-i consideram buni sportivi pe toti oamenii lnalti; felul in care ii tratam influcnteaza raporturile lor eu noi si, invers, acest lueru influenteaza relatiile noastre cu ei .. Se Intimpla de multe ori sa punem etichete

personals acestei activitati.

puteti sa Ie cereti elevilo; ~a-~i descrie propriile experiente legate de prejudecati, de discriminare si de stereotipuri. Deoarece este yorba aici de aspecte ernotionale, incurajati-i pc elevi sa se respecte unii pe ceilalti. Acest lucru lnseamna ca nimeni nu are voie sa tachineze, sa intrerupa sau sa invinovateasca pe altcineva. Cereti elevilor ajutorul pentru a promova aceasta regula a respectului inauntrul si in afara clasei. . Daca observati tensiuni in cadrul grupului, puteti recurge la sfirsit la 0 activitate de relaxare.

oarneni. A pune etichete po ate fi util, deoarece

ACTIVITATE: PARTEA A II-A

1. Cereti fiecarui elev sa ia un interviu unei persoane in virsta (bunici, un prieten/o
prietena in virsta, un alt membru al familiei). 2. Cereti elevilor sa puna lntrebari despre situatii in care acestia au fost martorii unor acte de discriminate sau ai manifestarii prejudecatilor. Elevii ar trebui sa noteze raspunsurile la intrebari. Stabiliti 0 data clara pentru evaluare. NOTA: Aveti grija ca elevii sa explice celor virstnici ca raspunsurile lor la interviu vor fi irnpartasite colegilor. 3. Cercti elevilor sa aduca foile de hirtie la ora. in

4. Cereti elevilor sa scrie in clasa un scurt paragraf des pre ceea ce a relatat persoana virsta.

5. Cereti elevilor sa-si citeasca rapoartele in [ala clasei. Daca clasa este numeroasa, impaniti elevii in grupe de cite 6 sau 10 clevi. 66

5. Fiecare grup urme aza

Mult spatiu, adcziv si caqi de vizitii sau bucati mici de hirtie (cite una de tiecare clev din clasa). Scrieu pe fiecare carle de vizita mcsajele

sa

dccida ce va sculpta,

6. Mernbrii fiecarui grup trebuie sa munccasca impreuna pcntru a crca statuia. DAR.
FIECARE ELEV TREBUIE SA-I TRATEZE PE CEILAL"f1 iN CONCORDANT A CU MESAJUL DE PE SP/\TELE PERSOANEI. De exernplu. s;i presupunern ca loan are scris pc spatele lui .Spune-rni ce sa fac". De fiecare data cind cineva it vede pe loan, ii spune acestuia ce sa faca, 7. Dupa aproximativ douazeci de minute, cereti fiecarei grupe sa rev ina la locuri; fie care grupa

dcoare~e aveti parul inchis Ia culoare. CUIll ali pute a sa schimbati parerca acelei persoane despre dumncavoastra?

urrnatoare: Zimbeste-rni.
Incrunta-te la mine. Fa-rni rnutre ~ispune-rni ca nu stiu nimic. Asculta tot ceea ce iii spun. Fa tot ceea ce i\i spun. Fa tot ceca ce fac eu. Continua sa schimbi subiectul. Nu asculta nirnic din ce spun. Vorbeste cu mine de parca as avea sase ani.

De unde ne vin multo din gindur ile ~i parerile pe care le avern despre ceilalti? (De la prieteni, parinti, rude, profesori etc.) Este user sau greu sa scapam de 0 cticheta odata ce ea devine cunoscuta? Cum ali putea scapa de ea?

va infatisa celorlalti statuia rcalizata. Spuneti

grupelor ca elevii nu au Inca voie sa-si scoata inscrisurile de pe spate, nici sa se uite la ele. 8. Dupa ce toate grupele si-au expus statuile rcalizate, perrniteti elevilor sa-si scoata de pe spate mesajele.

SOar putea sa fie nevoie sa scrieti acelasi mesaj de mai multe ori pe carlile de vizita, astfel incit sa fie destule carli pentru toti elevii.

ACTIVITATE
1. Impiiqi\i
cerindu-le cite 0 carte de vizita fiecarui elev, sa nu Ie arate nimanui din clasa,

INTREBARI

PENTRU DISCUTII

2. Dati Iiecarui elev putin adeziv. 3. Cereti fiecarui elev sa lipeasca cartea lui de vizita pc spatele unei persoane de linga el, avind grija ca acea persoana sa nu vada ceea ce scrie pe carte a de vizita. 4. Impartiti elevii in grupe de cite 4 sau 6 ~i spuneti-le ca vor avea de realizat 0 statuie orneneasca despre 0 situatie in care cineva ajuta pe altcineva.' De exemplu, elevii ar putea realiza 0 statuie umana reprezentind citiva copii care ajuta 0 doamna in virsta sa treaca strada, copiii ajutindu-i pe parinti sa faca curat in casa s.a.rn.d.

Cum v-ati simtit sa fiti tratati intr-un anumit fel? spate. In ce fel a influentat mesajul productivitatea intregii grupe?

* Cereti elevilor sa spuna ce mesaj au avut pe

* Ar fi fost oare grupa voastra mai productiva

lipsa etichetelor de pe spatele vostru? De ce da sau de ce nu?

in

Oamenii se eticheteaza unii pe ceilalti in "realitate"? Obisnuiesc cop iii si adultii sa-i eticheteze pe ceilalti ca buni, rai, autoritari, draguti sau rautaciosi, f1lra macar sa-i cunoasca bine? Ce este rau in a pune etichete persoana feI? intr-un oamcnilor?

*
! 0 statuic urnana este rcalizata cfnd elevii descriu 0 anurnita situatic, Iolosindu-si corpurilc proprii. Dupa ere area statuii, c i rarnin nemiscati, ca la Iotograf. Dcsigur. unul dinue mcrnbrii grupului trcbuic sa fie sculptorul, care lc spunc cclorlalti cum sf\ sica. in cazul accsici activitati nu cstc nc voic de sculptor.

* A\i fost etichetati

vrcodata de catre 0 fel care nu v-a placut? In ce

* Sa presupunem
durnneavoastra

c[l cineva crede despre ca sunteti 0 perscana rea,

68 69

PIUETBN SAU IJV$MAN?

adopt:l conccptia legata de imauine a duxmanului, ci cxprun.. stcrcolipuri dcspre illtl:cgul grllp, Llr[l a avcu in vcdcrc route clclllcnteic ncccs.rrc pcntru i"urmarca unci jlldCC,-l\i drcpte. Activitatca aib:l cxpcricutn ctnoccntrixrnului urrnatoare pcrmite clcvilor s,1 la scarii mica a p.uriorismului, a ~i pc cca a ima~inii dusma-

4. Spuncti ficc.irci grupc Cil va avca Ia dispozi\ie cincisprczccc minute pcntru a rcaliza () statuie umana inUi\i~ind prcjudcc.it ilc sail discriminarca. Ficcare grupa ar trcbui sa sc gindcasca la un nume pentru statuia proprio. 5. Dupa ce grupeIe si-au conceput stut uile, cercti-le srI lc illra\i~czc cclorlalti. Sculpiorul Iiccarci grupe spune clasei nurncle statuii si

OBIECTIVE
Dupa rcalizarea acestei lectii, elevii vor fi capabili: dintrc patriotism .Jmaginea ~i etnocentrism: 1. sa explice 2. diferentele

sa

explice ce insearnna sentimente

dusmanului"; 9i cu

INDICA TIl PENTRU PROFESOIU

Scoateti in evidcnta diferenta dintre patriotism ~i ctnocentrism. Pentru a exernplifica difercnta, puteti recurge la 0 comparatie: elevii, la fel ca anumite tari, forrneaza uneori gasti (grupuri de prieteni). Gastile sau clicile sunt un lucru bun, deoarece elevii se simt inclusi si doriti. Dar uneori clicile sunt atit de rigide si de inchise, incit ceilalti sun! exclusi cu cruzime sau sunt priviti de sus. Ceilalti ar putea sa se

nului,

MATERIALE
Mult spatiu pentru

explica idcea sau situatia reprezcntata. rniscare

Asigurati-va ca, in limp cc observa statuile celorlaltc grupe, elevii ramln in grupele proprii ~i ca nu se reintorc la locurile lor.

'

A CTIVITATE
1. impilr\i\i clasa in grupe (niei 0 grupa nu ar trebui S[l aiba mai rnult de 6 sau de 8 membri). Cereti Iiccarei grupe sa se indrepte spre 0 alta parte a incaperii. 2. Spuneti elevilor ca vor crea statui umane. Expl icati elevilor ea 0 statuie umana cste creata cind elevii descriu cvenimente sau idei folosindu-si propriul corp. De exemplu, ' statuia ar putea !nfii\i~a 0 situatie in care are loc discrirninarea cuiva, 0 scena in care cineva este afectat de prejudecat] (de pilda, un baiat este ranit deoarece carnarazilor sai nu Ie plac elevii roseau, sau orice alta situatie care poate fi inventata). Fiecare grupa isi va alege un "sculptor", care ii va ajuta pe ceilalti elevi

3. sa numcasca prejudecatile.

asociate ell discriminarea

CONCEPTE-CHEIE
Discriminare Imaginea dusrnanului Patriotism/ Etnocentrism

6. Marturisiti clasei ca v-a fost foarte greu sa decideti care grupa cste cistigatoare. Cereti unor voluntari din fiecare grupa sa raspunda la intrebarea: " De ce credeti ca statuia voastra este mai buna decit a celorlalte
grupe?". Incuraja\i-i pe elevi sa fie sinceri sa asculte cu

sa spuna orice Ie vine in minte. Subliniati

faptul ca toata lurnea trebuie

si '

Prejudccata

INFORMATII

PRELEtfINARE

Patriotismul este mindria pe care cineva 0 simte pentru lara sa. Aceasta mindrie este adeseori benefice pentru cetatenii unei tari: ea poate contribui la dezvoltarea un or atitudini optimistc legate de munca. Dar ideile patriotice sunt transform ate uneori in conceptia ea lara proprie ~i cetatenii ei sunt superioare altor tari si cetatenilor acestora. In acest caz, este yorba de etnocentrism: cetatenii creeaza imaginea strainilor ca fiind inferiori. De regula, ideile despre straini sunt bazate pe inforrnatii generale si/sau neadecvate. Cind doua tari sunt implicate intr-un conflict dusmanos, apare adescori 0 imagine negativa a dusmanului, ca element component al modului de gin dire al cetatenilor. Prin imaginea dusmanului, toti membrii unei natiuni straine dusmane sunt vazuti ca fiind rai, lipsiti de valoare, oarneni fara inima, nedernni de incredere. De exernplu, daca tara X este in razboi cu lara Y, unii dintre cetatcnii lor s-ar putea sa-i vada pe toti cetatenii celeilalte tari ca fiind rai, josnici si setosi de singe. Cind oamenii

atentie cind vorbeste 0 persoana dintr-o grupa, Cel rnai probabil, elevii din fiecare grupa vor scoate in evidenra aspectele pozitive ale muncii proprii ~i vor subaprecia
aspectele pozitive legate de munca altor grupe. Mernbrii grupelor vor considera ca grupa lor este cea mai buna, 7. Ceren grupelor sa raspunda la urmatoarele intrebari, dupa care continuati cu pasul #8.

sa-si pozitioneze corpurile. Elevii exerseaza

apoi crearca de statui si rarnln nemiscati ca si cum ar fi la fotograf. ' . ., , 3. Inainte ca fiecare grupa sa inceapa sa-si modeleze statui a, explicati ca aceasta activit ate are caracterul unei competitii. Spuneti elevilor ca veti evalua statuile ~i ca elevii din grupa clstigatoare vor primi un premiu substantial (de pilda, nu vor primi teme de casa limp de doua saptamlm, vor primi vacante suplimcntare sau pauze de masa rnai lungi ctc.); de asemenea, explicati elevilor ca cei din grupeIe pierzatoare vor suferi pierderi importante (de pi Ida, Ierne de casa suplimen tare in urmatoarele dourl saptamini, Iipsa recreatiilor pe intreg parcursul s[lptaminii etc.). Ca profesori, ave\i libertalea de a stabili CUIll clori\i aceslc recompense sau pccIcpsc, \inind seama de obiectivul exerci\iului. 71

sirnta respinsi, izolati,

depresivi sau chiar furiosi si dornici de razbunare. In acelasi fcl, patriotismul este sanatos, dar etnocentrismul poate duce la resentimente fata de straini.

INTREBARI PENTRU DISCUrII * *

Ce yeti simti pentru celelalte grupe daca grupa voastra va cistiga? Dar daca va pierde? Ce ali sirntit pentru mernbrii celorlalte grupe inainte de inceperea activitatii? In ce fel s-a schimbat parerea voastra despre ei? Ce credeti ca a contribuit la schimbarea punctului vostru de vedere?

8. MARTURISITI ELEVILOR cA A FOST DOAR 0 GLUMA CIND LE-ATI SPUS cA VOR FI INVINGATORI SI INVINSI IN ACEST JOe. ' , OPTIONAL: Spune\i eIevilor ca Ie yeti da tuturo!" recompense cgaIe (de pilda, l11'ai pu\ine teme de casa pentru 0 seara, mai mult

70

timp liber sau pauze de rnasa mai lungi), pcntru a scoate in evidenta faptui ca tori oamenii sunt egali; in anumite situatii, oamenii par sa fie diferiti, deoarece sunt

DE-A TELEFONUL

priviti prin prisrna prejudccatilor. INTREBARI SUPLIMENTARE PENTRU

DIsCUfn

OBIECI1VE
Dupa realizarca acestei lcctii, elcvii vor fi capabili sa
identifice excmple in care propaganda inccrca pcrsuadarca lor. cste fulosita pentru a sc

• Cum ii vedeti acurn pe cei din alte grupe, dupa ce ati aflat ca nu vor fi cistigator] ~i invinsi?

Multe tari sunt In cornpetitie; uncle lari sunt chiar i;1 razboi cu altele. In ce fel credeti ca sentimentele voastre pentru celelalte grupuri ar putea fi asemapatoare cclor dintre y:i.ri aflate in razboi? In ce tel au fost sentimentele voastre diferite? (Explicati ideile de imagine a dusmanului, de patriotism ~i de etnocentrism.)

CONCEPTE-CHEIE
Gindire analitica Mass-media Propaganda

INDICA]II PENTRU PROFESORI

Daca mesajul din aceasta activitate pare sa fie prca eomplicat pentru elevii dumneavoastra, puteti sa creati dumneavoastra insiva unul sau sa cereti e!evilor

INFORMATII

PRELIMINARE

Adaptare eu permisiune dupa Fitzduff, Mari. Community Conflict Skills. Express uthG, Belfast, Ireland, 1988.

Prin propaganda sc intelege raspindirea de inforrnatii pentru a sustine scopurile unui grup. Multe firme si cornpanii folosesc propaganda pcntru a face ca produsele lor sa para mai atractive. Uneori, guverne si indivizi folosesc de asernenea tehnicile propagandist ice pentru a-i convinge pe oameni ca ideile lor sunt cele mai bune. Aceasta lectie ii familiarizeaza pe elevi cu puterea pe care 0 are propaganda.

sa-l creeze.
Pentru a sustine dernersurile din aceasta Iectie, ali putea aduce artieole sau mostre de publicitate din ziare sau reviste care utilizeaza in mod clar tehnici de propaganda. Cereti elevilor sa discute despre ee tehnici este verba si despre felul in care oamenii sunt afectati de aeestea.

MATERIALE
Nu este nevoie

ACTIVITATE
1. Cereti elevilor sa stea eu totii intr-o linie dreapta.
2. Soptiti in ureehea primului elev din rind urrnatorul .Baiatul eel seund si brunet a tipat la baiatul inalt pentru ca sora baiatului inalt si blond a fost extrem nepoliticoasa eu baiatul seund ~i brunet, dar aeum totii prieteni", 3. Dupa receptarea mesajului, persoanei urmatoare, 4. La sfirsit, cornparati fieeare elev trebuie mesaj: si blond de sunt iar cu

sa-l sopteasca

mesajul final eu eel pe care profesorul

l-a citit (soptit) prirnului elev.

72

73

INTREBARI PENTRU DISCVrIl * S-a schimbat

mcsajul? De ce?

PUBLIC/TATE PENTRU 0 PETRECERE

* Care sunt citeva rnoduri de a ne asigura ca Ull anumit lucru este adevarat? De cxcrnplu, S;I preslIpllnem c{1 aveti doi prictcni, lulian si
Clara. Dupa ore, Clara merge spre voi ~i V;I sopteste la ureche ca a auzit ca Iulian a furat un pliculct eu ceai de la cofetarie. Cum putern sti daca Iulian a furat ceaiul? Cum se poate in tim pia ca mesajele sa devina eonfuze?

OBJECTIVE
Dupa realizarea 2.
acestei lcctii, clevii vor fi capabili: de propaganda; a tehnicilor de propaganda;

1. sa descrie tehnici obisnuite

* Cum se poate intirnpla ca stirile dintr-un ziar sa nu fie adevarate? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, ginditi-va la jocul tocmai realizat.

sa descrie

exemple de utilizare

INDICA TIl PENTRU PROFESORI

Pentru a intari mesajul acestei lectii, aduccti in clasa

3. sa explice felul in care sun! folosite tchnicile de propaganda pcntru a influenta opiniile oamenilor; 4. sa descrie felul in care grupuri mari fae ape I la propaganda.

Cum putern sti ca stirile din ziare, de la radio sau de la televiziune sun! adevarate?

un articol sau 0 reclama dintr-un ziar sau dintr-o

revista in care sunt utilizate tehnici clare de propaganda. Cereti elevilor sa discu te ce tehnici sunt folosite si cum sunt oamenii influentati de acestea.

* Cum putem descoperi ce stire este adevarata si ce stire nu este adevarata?

CONCEPTE-CHEIE
Mass-media Propaganda

INFORlYlATII PRELIMINARE
Prin propaganda se intelege raspindirea

pentru a promova seopurile unui grup. Propaganda

de publicitate care poate sa faca adeseori idei sa para mai atractive decit in realitate. Propaganda poate fi folosita pentru a persuada oamenii; in functie de felul in care este folosita, ea le poate fi utila sau daunatoare acestora. De exernplu, propaganda poate fi folosita pentru a-i influenta pe oameni sa foloseasca pasta de dinti; 0 televiziune comerciala ar putea afirma: "Toata lumea foloseste pasta de dinti X pentru prevenirea cariilor", Pe de alta parte, propaganda ar putea fi folosita in scopuri mercantile, pentru a arata cit este de bine sa folosim zaharul. 0 televiziune comerciala ar putea afirma: "Multi experti sunt de acord ca zaharul va face foarte bine",

de inforrnatii este un fel ca anumite produse si

MATERIALE
Fisa de lucru a elevilor "Publici tate pentru mari de hirtie ~i creioane
0

petrecere",

foi

74

75

.1.

ACTIVITATE
1. Impiir\i\i elevilor Fisa de lucru .Publicitatc pentru 0 petrcccrc ''. 2, Diseutati eu clcvii diferitclc forme ale
propagandei si fclul in care acestca sunt folositc pcntru a influe nta oumc nii. 3. Cereti elevilor sa se gilldcasd\ la un excmplu de folosire a tehnicilor de propagand[L

PUBLIC/TATE

PENl1~U () PETRECERE

4, Impafiiii

clasa III grllpe de eire 4 mernbri.

0

FI$A DE LUCRU A ELEVILOR

Numele _ Data 7 _

5. Spuneti elevilor ca la scoala va avca loc petrecere. Aeestei petreceri i se va face publicitate la telcviziune.

6. Fiecare grupa trebuie sa creeze dou a spot uri publicitare. Prirnul va oferi doar inforrnatii factuale despre petrecere. Toate inforrnatiile factuale legate de petrecere rrebuie cuprinse
in clip. Cel de-a! doilea clip va folosi tchnici de propaganda pentru a face petrecerea sa para incredibil de mare si de arnuzanta; grupele VOf recurge la fapte masluite sau la exagerari. Elevii vor avea si posibilitatea de a , face desene pe hirtie, care sa sustina spoturile lor publicitare.

Tehnicile obisnuite

de propaganda

sunt:

I.

Invitatia de a adera sa-l faei ~i tu.

la

actiune de succes: 'Ioata

lumea face acest lucru, dcci ar trebui

II.

INTREBARI

PENTRU DISCUfII III.

Selectia faptelor: Sa facem publici tate faptelor care ne ajuta ea produsul sau ideile noastre sa para bune! Dar sa nu pornenim nimic despre aspectele rele ale produsului sau ale idcii.

Ce fel de tehnici de propaganda a folosit fiecare grup? In ee fel au fost acestea persuasive In mod eficient? pentru a-i de

Opinia cxpertilor: Daca 0 persoana este bun, el "trebuie" ca este bun!

celebra sau un expert sustin ca produsul

respectiv

* Cum este folosita propaganda influcnta pe oameni? propaganda?

* In ce fel ne poate ajuta invaiarea

tehnicilor pentru a-i

IV.

Specularea emotiilor: Daca sunteti tndragostiua), produsele sau ideile de care aveti nevoie.

tristfa)

sau fericitfa),

acestea

sunt

* *

Cum a fost folosita propaganda influenta pe oameni?

v.

Cum utilizeaza scolile, cornpaniile si guvernele propaganda pentru a-i influenta pe oameni? oamenii propaganda cind sunt in conflict? (Lectia urrnatoare - "Balalia propagandistiea" - se ocupa de acest aspect.)
Elementary Perspectives: Teaching Concepts of C(l.!l.lli0. by William J, Kreidler. Copyright 1990 by for Social Responsability and William .1, Kreidler, intr-o forma adaptatiL pcntru care .'HI obtinut

Rcpetarea nurnelui produsului sau ideii: Acestea sunt eel mai bun produs sau cea mai buna idee! Acestea sunt eel rnai bun produs sau cea mai buna idee! Acestea sunt eel mai bun produs sau cea mai buna idee! s.a.m.d,

* Cum utilizeaza

VI.

Afirmarea unor lucruri negative despre concurenta: "Ei va mint si incearca sa va convinga ca piinea lor este proaspata, dar piinea noastra este de de parte cea mai

proaspata",
Din Peace and Educators Rctip[lrita permisiunca.

76

77

R,iTALIA PROPAGANDISTl(/1

roluri, elcvii notcaza tchnicilc de propaganda pe care Ic Ioloseste Iiccare pcrsoana.

4. Abordati tchnicile de propaganda

Raspunsurilc privind tchnicile folositc in jocul de rol sunt:

Iolosite,

de propaganda

(I) Imitaua succesului

OBIECTWE
Dupa realizarca acestei identifice in ce fel utilizeaza timpul confruntarilor. lectii, elevii vor fi capabili sa oamenii tehnicile de propaganda in

(2) Spccularca ernotiilor (3) Opinia expertilor

CONCEPTE-CHEIE
Analiza conflictelor Conflicte intre ega Ii Propaganda Conflicte scolare

INDICArlI PENTRU PROFESORI

Pcntru a-i ajuta pe elevi sa inteleaga tchnicile de propaganda, poate fi de folos sa realizati mai Intii activitatea "Publici tate pentru 0 petrecere", dupa care puteti facilita activitatea despre batalia propagandistica.

(4) Selcctia Iaptclor

(5) Rcpetarea idcilor (6) Folosirea comentariilor 5. Impaqiti negative.

clevii In grupe de 4 sau de 6.

INFORMArII

PRELIMINARE

In tirnpul unor dispute, oarnenii incearca de multe ori sa-i convinga pe ceilalti cli argurnentele lor sunt corecte. Chiar fara sa-si dea seama, multi oameni se folosesc de tehnici de propaganda pentru a-si sustine argumentele. Intelegerea fd"lui in care sunt utilizate tehnicile de propaganda ne poate ajuta sa distingern intre argument si fapt si intre adevar si fictiune.

6. Jumatate dintre grupe vor intcrpreta jocuri de rol, aratind, prin folosirca tehnicilor de propaganda, care sunt aspectcle pozitive ale scolii, De excmplu, elevii ar putea crea un clip publicitar care sa arate ca "toata lumea iubeste scoala". Cealalta jumatate dintre grupe vor interpreta jocuri de rol, aratind, prin folosirea tehnicilor de propaganda, care sunt aspcctele negative ale scolii. De exemplu, elevii ar putea crea un clip publicitar care sa arate ca "cxpeqii admit ca scoala este plictisitoare",

MATERIALE
Fisele de lucru ale elevilor "Publici tate pentru
0 petrecere"

iNTREBAru: PENTRU DISCUTII *

In ce situatii ali constatat de propaganda? ea se foloscsc tehnici

~i .Batalia propagandistica"

ACTWITATE
1. Imparli\i
pentru
0 petrecere

elevilor cele doua Fise de lucru - "Publicitate " ~i "BiWllia propagandistica". (doi un baiat ~i
0

* Ce exemplu puteti da de situatie in care cineva

cunoscut a folosit tehnici de propaganda argumentare? • In ce fel ali putea sa folositi tehniei de propaganda pentru a seoate In evidenta aspectele pozitive ale scolii? in

2. Cereti unor voiuntari clasei.

fata) sa vina in fata

3. Cereti eeior doi voluntari sa interpreteze rolurile din fisa de lucru "Batalia propagandistica". In limp ce privesc jocul de

Tn ce fel ali putea folosi tehnici de propaganda pentru a seoate in evidenta aspeetelc negative ale scolii?

78

79

I'

I ••

I"

BATALIA PROPAGANDISTlC4

ns«
N1I11Icle

DE LUCRU A ELEVILOR
_

Data

_ Tipul Ilropagandci

Lia: Petre: Lia: Petre: Lia: Petre: Lia: Petre: Lia:

Petre: Lia:

Petre: Lia:

Petre: Lia: Petre: Lia: Petre:

Hei, Petre, ti-ai facut astazi temele la matematica? Trebuia sa le faci pentru astazi, nu-i asa? Da, Ie-am facut. Lasa-rna sa Ie copiez. Nu vreau sa iau 0 nota protista la materia asta. Nici gind! Am muncit toata noaptea la teme. Hai, fii serios! Tori copiaza tot timpul ternele de la toata lumea. Nu-mi pasa. Daca-mi esti eu adevarat prieten, daca-ti pasa cu adevarat de mine si iii plac ea prietena, rna lasi sa copiez temele. Te rog ... Fii atenta, chiar ai inceput sa rna plictisesti, Am spus nu. Dar nu-i nimie rau daca rna lasi sa copiez ternele. Am citit intr-o revista ca a copia terna de la cineva este acelasi lucru eu a ti-o face singur. Da, sigur. Daca nu te opresti, rna due la profesor sa te pirasc. Dar ce-i asa de rau en vreau sa copiez de Ia tine? Gindeste-te bine! Tu vei avea tot timpul note mari la maternatica. 0 sa iau si eu una. Dar ce se va intimpla daca ne prinde profesorul? Ce se va intimpla daca afla parintii rnei si ai tai ca am trisat? Petre, nu fi prost. Nimeni n-o sa ne prinda. Asa ca lasa-rna sa copiez temele, O.K.? Lasa-rna sa eopiez temele. Te rog, lasa-ma sa-ti copiez temele! Nu. Acum te porti exact ca Mihai ~i stim amindoi ca e tot tirnpul un invins. N-o sa rna convingi vorbindu-l de rau pe Mihai, Am crezut ca suntem prietenil Am crezut ca esti cinstita!

CAPITOLVL AL III-LEA
N

..EV SI TV"
,

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

. )g
•

•• •

80

o INTRODUCERE

LA CAPITOLUL AL TREILEA: EU ~I TU

Cum ar arata 0 lurne in care nimeni nu ar cornunica cu ceilalti? Ar fi un loc singuratic si trist. Din fcricire, ca oameni, avem la dispozitie multe cai de a cornunica intre noi. Ne exprimam sentimentele ~igindurile prin limbajul trupului, prin scriere, vorbire, prin tipete, ne inrosim etc. Comunicarea eficienta este esentiala In arta de a face fata conflictelor. Totusi, cine ne aflam in situatii conflictuale, comunicarea devine adeseori cornplicata ~i delicata. S. poate intimpla sa ne fie greu sil ne exprimam adevaratele noastre sentimente; se poatc intimpla, de asemcnca, sa ne sirntim frustrati pentru ca ceilalti nu inteleg exact ceca C( simtim noi. Un element important al comunicarii eficiente este acela de a ne pastra mintea deschisa si de a-i asculta pc ceilalti, Conflictele apar adeseori cind credern ca stirn care este pozitia altor persoane; in lipsa unci comunicari eficiente, s-ar putea sa nu fim in stare sa intelegern ca supozitiile noastre nu sunt corecte. De exemplu, tacerea poate fi interpretata in foarte multe feluri: ca semn de furie, de oboseala, de resentiment, de confuzie sau chiar ca semn al durerii de git. Asa dupa cum am afirrnat in Capitolul I, fiecare este 0 persoana unica. Este posibil ca fiecare dintre noi sa cunoasca lucruri diferite, sa aiba credinte diferite si sa aiba puncte de vedere diferite. Comunicarea devine adeseori dificila cind ne concentram asupra diferentelor dintre noi. Aceste dificultati de comunicare se transforms apoi In conflicte. Aeestea interfereaza mai departe cu aetele noastre de eomunicare; astfel ia nastere un cere vicios al cornunicarii din ce in ee mai inefieiente ~i al escaladarii eonflietelor. Comunicarea si intelegerea noastra eu ceilalti ajung sa fie mai putin reusite daca sunt bazate de la inceput pe prejudecati despre acestia. De exemplu, daca avem prejudecati foarte mari despre un anumit grup de oameni, este posibil sa fim inclinati sa-i discriminam pe membrii acestuia. Ne alimentam prejudecatile eu atit rnai mult cu cit citim si ascultam doar acele lucruri care sunt in aeord eu propriile noastre prejudecati. In loc sa faeem schimb de sentimente ~i de idei, ne formam noi opinii bazate pc prejudecati. Ca urmare, apare 0 ruptura in eomunicare. Cereul vieios al conflictului devine tot mai distrugator, Din fericire, suntem in stare sa ne formam cu totii anumite cornpetente care sa ne ajute sa prevenim chiar si aparitia aeestui cere vicios al eonflictelor. Aceste competente pot fi formate cu usurinta si tot usor putem sa ne folosim de ele. Activitatile din acest capitol permit elevilor sa-~i forrneze si sa-si dczvolte compctentc de cornunicare solide, care ii ajuta sa faca fata in mod eficicnt confIictclor.
83

FIl ATliNT LA PA.pI TA)!

OBJECTIVE
Dupa rcalizarca 1. sa descrie acestci

lccrii, elevii vor fi capabili:

in alte persoane; cind trebuie sa increderea

ce sirntim cind avern incredere

2. sa explice de ee este importanta facem fata conflictclor.

INDJCATll PENTRU PROFESORI

Este important sa supravcgheati ace asia aetivitate in asa Iel incit sa asigurati securitatea fiecarei persoane. Activitatca poate fi reulizata eu mai mult sueees intr-un

CONCEPTE-CHEJE
Analiza conflietelor Prietenie Legaturi de grup Incredere

JNFORMATII

PRELJMJNARE

Incrcdcrca este un aspect eseu\ial al artei de a face fata eonflictelor. Nu pot exista solutii de durata daca partile aflate in conflict nu au incredere unele in altele. Sa presupunem ca doi elevi s-au batut intr-o dupa-arniaza, Seara, au incercat sa faca pace. Au stat de yorba, dar Ii s-a parut ca prirnele minute nu au dus la nimic important. Totusi, toemai in aceste prime minute elevii au capatat incredere unul in celalalt, Inainte sa poata rezolva conflictele, elevii trebuie sa aiba incredere unii in altii, Decizia de a luera impreuna este primul pas spre rezolvarea conflictelor.

MATERIALE
Fisa de lucru .Drumul increderii"

ACTlVITATE
1. Elevii se impart in pereehi. oehii ~i se tine parten era Ii 2. In fiecare pereche, un elev/ 0 eleva l~i inchide de bratul partenerului/ partenerei. Partenerul!
vJ .

loe lipsit pe cit posibil de obstaeole. Evitati scarile, gaurile, terenul accidentat sau oriee alt loe in care elevii ar putea sa se impiedice ~i sa se raneasca. S-ar putea ea la inceput elevii sa aiba rezerve privind partieiparea lor la ace asta activitate. Cu to ate aeestea, eei mai multi elevi vor declara la sfirsit ca ea este una dintre activitatile lor favorite, Aceasta aetivitate poate deveni extrem de amuzanta daca li se permite elevilor sa-si conduca partenerii prin holuri sau In af'ara scolii/ clasei. Din punet de vedere organizatorie, este mai user daca pereehile stau intr-o linie ~i urrneaza 0 pereehe

calauza.

·/'JfJ .,...._" C?
:y", ~~.

r:~

. '<-f,f.c..,~ c{ (~:

"r..~'~_LJV

"Ii!.;' ~

.. - '\;-~ .1.~~
>.1

l~
I

\~~

:I~

i",~V.I/~.

I .... »<:::

"/J'::

8~

~\"-.,S\. ~~
'/"'.

-14M..

'-C.l:t

conduce prin incapere (sal! pe afara, situutie de prefcrat). Ccrcti e levilor sfl fie extrcm de atcnti in tirnp ce-si conduc perechea. 3. Dupa aproximativ 5 minute (sau mai rnult, in Iunctie de spatiul in care elevii se conduc unul pe cclnlalt}, cereti elcvilor sa nu se mai (ina de brat. Acum, persoana cu ochii inchisi cste ghidata nurnai cu ajutorul vocii spre locul unde trebuie sa mearga.
rolurile

DRUMUL iNCREDERll

FI$A DE LUCRU A ELEVILOR

Numele

4. Inversati

~irepetati

pasii #2 si #3.

5. Purtati 0 scurta discutie, Cereti apoi elevilor sa completeze Fisa de lucru "Drumul

incrcderii" .
6. Cere\i elevilor sa-si impartaseasca raspunsurile pe care le-au dat in fi~a.

-----------------

Data

INTREBAru PENTRU DISCUfII *

Cum v-ati simtit cind ali mers ell ochii inchisi? desehis vreodata ochii in timpul mersului? De ce da sau de ce nu?

Relatati 0 experientd sau 0 situatie in care a trebuit sa faceti apel la altcineva, pentru a fi ajutati.

* A\i *

Cum v-ati simtit in situatia de a avea incredere intr-o alta persoana, care sa va ajute sa rnergeti? exista intre incredere si aceasta cind ne

• Ce legatura

activitate?

De cc este irnportanta increderea aflam in situatii de conflict?

Sa presupunem ca in urmii cu doud saptamini v-ati bdtut cu eel mai bun prieten si ca nici miicar IlU mai aveti incredere in el. Dar sunteti obosit de atita ceartii, va e dor de prietenul vostru si vreti sa faceti pace. Cum ati putea voi si prietenul vostru sa tnvatati sa aveti dill nou incredere unul In celiilalt?

i i
86

De ce este atit de importantd increderea cind incercdm sa rezolvdm conflictele?

87

__l_.

POTI SA P/[STREZI

UN SECRET?

ACTWJTATE
I. Dati cite 0 Ioaic de hirtie Iiccaru: elcv, Elcvu nu trebuie s:\-~i noteze nurnclc pc hirtie. 2. Spuneu clevilor ca ficcare dintre noi cstc o pcrsoana dcoscbita. Ficcarc dintrc 110i arc secrete pc care nu Ie spune cclorlalti.

INTREUARI PENTRU DIscUTn * Cc cstc un secret? * Cum v-uti simti daca <I\i avca un secret pc care l-ar spune altura?
I-ali spune cclui rnai bun prictcn, iar ace stu

OBJECTIVE
Dupa rcalizare a acestei lcctii, elcvii vor fi capabili: confidentialitatea; confidentialitate a. 1. sa explice de ce esre importanta

2. sa explice In ce situatii po ate fi mcalcata

JNDICATII PENTRU PROFESORI

Aveti grija ca elevii sopteasca aturici cind
S{I

CONCEPTE-CIIEJE
Confidentialitate Legatur: de grup Incredcrc

JNFORMATII

PRELLMJNARE

inccarca sa-s: ghiceasca unii altora secrete Ie. Altfel, elevii pot trage cu urechca pentru a descoperi sccretele

3. Cereti elevilor sa notcze pe hirt ie un anumit lueru des pre ci fn~i~i, pc care nu-l stie nimcni altcincva din clasa, De excmplu, clevii ar putea sa noteze 0 porecla pc care 0 foloseste doar tatal lor, ceva ce ar vrea sa invete sa faca, un loe pe care ar dori sa-l viziteze etc. Explicati-le ca mai tirziu in cursul zilei ei VOl' impartasi aceste "secrete" celorlalti elevi: sublini3\i astfel ea ei urmeaza sa n~teze ~e foaie un secret pc care nu se sfiesc sa-l

, De cc cstc important sa IlU spuncti altora despre 0 problema sau dcspre un conflict povestite de catre cincva? In cc situatie ar putea fi important sa spuncti totusi acest secret cuiva?

impartaseasca celorlalti.
4. Stringeti foile de hirtie ~i aveti grijil ca nimeni sa nu vorbeasca despre secretele sale. 5. Notati secretele pe tabla sau pe mare de hirtie, numerotlndu-le.
0

celorlalti.

Confideruialitate inscamna pastrarca unui secret sau a unci informatii cu caracter privat. Ea este 0 dirnensiune importanta a increderii, iar increderea este un element esential al artei de a face [ata cont1ictelor. De multe ori, oamenii aflati in conflict nu-si arata adevaratele sentimente, deoarece le e teama ~isunt stinjeniti de faptul ca ceilalti ar putea afla detalii despre acesta. De asernenea, exprirnarea ernotiilor ne plaseaza intr-o pczitie vulnerabila, intrucit ceilalti pot descoperi ce simtim noi cu

bucata

6. In acest timp, cercti elevilor sa faca 0 list a de la 1 la citi elevi se afla in clasa. De exernplu, daca in clasa sunt 30 de elevi, elevii vor face 0 lista de la 1 la 30. 7. Dupa ce ali scris pe tabla toate seeretele, cereti elevilor sa se ridiee si sa gaseasca cit se poate de multe corespondente, Elevii vor merge prin incapere ~i vor incerca sa "ghiceasca" ce secret se potriveste cu cine. Daca cineva a ghicit bine, ell ea noteaza numele eeleilalte persoane in dreptul nurnarului secretului care corespunde acelui/ acelei elev/e. Atrageti atentia elevilor sa confirme In soapta corespondentele corecte (In eaz contrar, elevii se vor auzi unii pc ceilalti ~i vor afla raspunsurile corecte in acest fel). 8. Dupa 10-15 minute intrebati citi elevi au gasit mai mult de 5 corespondente corecte (mai mult de 10, mai mull de 15 etc.). 9. Reluati lista secretelor cui au apartinut cle. de pe tabla si aratati

Un prictcn V(I spune un secret. Ell ea VCI rnarturiseste ca s-a gindit sa-si Iaca rau lui iIlSU~i! ei insesi sau altcuiva. Ar trebui sa comunicati acest lucru altei persoane? (Da.) Cui ar trebui sa spuneti acest lucru? (Unci persoane mai in virsta, de pilda unui parinte sau unui profcsor.) De ce? (Cind cineva este in primejdie sa fie ranit, este mai important sa-i protejam securitatea decit sa pastrarn un secret. De altfel, chiar faptul ca persoana v-a pus la curent eli astfcl de intcntii poute fi un indiciu ca ea ar dori sa fie ajutata.)

adevarat.
Comunicarea este f'avorizata prin respect area confidentialitatii: oarnenii se simt mai bine ~i sunt dispusi sa vorbe asca deschis. De aceea, pentru eei ee doresc 0 rezolvare constructiva a conflictelor este extrem de important sa respecte

confidentialitatea.

illTERIALE
Hirtie, creicane. markere/ carioci) tabla si creta (sau bucati mari de hirtie ~i

88

89

iNCURC/[rURA

Dcsigur, rc apare cind Ide transmise transmise de

cca mai bun;l form;l

de cornunica-

o.uncnii iau in se,lm[1 atit scmnade cxprcsiilc vcrhalc, cit ~ipc ccle exprcsiile nonvcrbalc.

5. Dupn cc clcvii au rcusit S3 dczlege de citcva ori nodunlo, ccrcti-Ie sa lo r mczc unul nou. 6. Elcvii trcbuic Sfl inccrcc acum sa dcsfac;'l noul lor nod. Dar, de aeC;lstrl daU\ vocnbul.nul 101 va fi limitut la lIll singur cuvint: "nod··. Ei au voic sa sc cxpr ime dour prin lifllbajul corpor.. ~I pnn tonul voeii, cind rostcsc cuvinrul ..nod". 7. Dupa ee elcvii vor fi rcusit Sfl dcsfacft spuncii-lc sa forrnczc uuul nou. nodul,

AlA 1IERlflLE
Nu csie uevoic

OBIEC11VE
Dupa realizarca acestci lectii, e levii vor fi capabili: comunica eu ajutorul 1. sa identifice moduri in care oamcnii vocii sau al lirnbajului trupului;

ACTIVITATE INDICATll PENTRU PROFESORl

Daca grupul nu este format dintr-un nurnar par de elevi, puteti sa va

1. imparti!i clcvii din clasa in grupc de cite 6 sau S. Fiecare grupil trebuic sa aibii un numar par purea lucra.
NOTA: Pcntru amuzamcnt, dupa ce clevii au format grupe de cite 6 sau 8, cereti-le sfl for1l1CZegrupe mai mari de cite 10 sau 12. In grupe mici, ace asta activitate devine prea usoara. 2. Elevii din fiecare grupa urmeaza cere, urnar la umar. sa stea in de mernbri. 0 grupa de 7, de excrnplu,
IlU

va

2. sa explice de ce este important sa acordarn limbajului verbal, cit si celui nonverbal; 3. sa descrie experiente in eadrul grupului. de cooperare

atcntie atit de conflicte

S. Elevii trcbuic sa inccrce din nou sfl dcsfac[l nodu!. Dar de accasta data ei trebuie Sfl taca: IlU au voie S[I vorbeasca deloc, Sinaurul mod prin care se pot exprima estc limb~jul corporal. . 9. Activit atea poate continua cu inca un pas, ccrindu-le elcvilor sa tina ochii Inchisi si sa vorbcasca. ..

si de rezolvare

alaturati ~iduruneavoastra
elevilor. Activitatea aceasta este extrem de amuzanta!

Ill!

CONCEPTE-CHEIE
Analiza Legaturi conflictelor de grup

Cooperare Perceptii
Rezolvare de problerne Cornunicare nonverbala Comunicare verbala

iNTREBARI PENTRU DISCUTII

3. Fiecare urrneaza sa ajunga la mijloeul ccrcului, dind mina cu doua persoane diferire. Elevii nu au voie sa apuce rnina unei persoane de alaturi. 4. Elevii Incearca sa desfaca noduJ fara sa dea drumul miinilor. Cind sunt gata, elevii ar trebui sa stea in cere, tinindu-se cu totii de mina. NOTA: Unele noduri nu pot fi desfacute. Pentru a va da seam a daca nodul poate fi desfacut, faceti urmatorul test: inainte de a incepe dezlegarea nodului, cereti in fiecare grupa unui elev sa transrnita ceJ~rIaJti 0 stringere de rnina pornind de Ia mina lui dreapta. Deoarece fiecare elev primeste srringerea intr-o mina, el/ca ar trebui sa 0 transmits prin cealalta mina. Cind stringerea de rnina ajunge din nou la elevul de la care ea a plecat, ar trebui ca ea sa fi fost simtita de catre toti eJevii din grupa. Daca nu se intimpla astfeI, elevii ar trebui sa-si dea drumul si sa incerce inca 0 data. chneti minto ca 1) nimeni nu are voie sa dea amindoua miinile aceleiasi persoane si ca 2) nimeni IlU are voie sa dea mina eu cincva din spatele lui! ei. Daca acestc teste Iunctioncaza, elevii ar trebui s[t inccrcc sa desfaca nodul. 91

In ce fel demonstrcaza aeestui joe importanta

diferitele parti ale cornunicarji?

* S-a

INFORMATII

PRELIMINARE

mare parte a actelor noastre de comunicare se realizeaza eu ajutorullimbajului trupului. Pentru a fi un ascultator atent, este important sa acordarn atentie atit cuvintelor unei persoane, cit ~i comportamentului ei. Uneori, oamenii nu admit direct in cuvinte ca sunt furiosi, tristi s.a.rn.d. De aceea, ascultatorii atenti observa si indiciile nonverbale, cum ar fi felul in care oamenii stau sau in care sunt asezati, ce ne spune expresia fetei lor s.a.m.d. Putern deveni ascultatori mai buni dad suntem atenti la limbajul corporal al celorlalti, De asernenea, noi putem devcni mai buni in actele noastre de comunicare daca suntern atenti la propriuI nostru limbaj corpora!.

simtit cineva frustrat/ frustrata In timpul versiunii tacute? V-ati simtit frustrati cind ati vrut sa cornunicati 1I~ anuI~lit lucru ~uiva si ' acesta nu v-a Inteles? De ce? Cum v-ati '

sirntit?

'

* Oamenii interpreteaza uneori gresit ceca ce gindesc si simt ceilalti, Ali putea da excmple de astfel de situatii din viata rcala?

* *

S-a intimplat vreodata ca altii sa interpreteze gresit ceca ce ali gindit ~i ali simtit? Oamenii ajung uneori in situatii de certuri si de conflicte pentru ca gindurile ~i ' sentimentcle lor sunt gresit interpretate. Ali putea da cxernple de astfcl de situatii? Se intimpla citeodata ca oamenii sa interpreteze gresit ceca ce spuneti? Ali putea da exernple? ca profesorii sa interpreteze gresit ceca ce gindesc elcvii? in ce fel? in cc fe l? problema a dintre natiuni?

* Se poate intimpla

* Se poate intirnpla ca elevii srI intcrpreteze

gresit ceca ce gindesc profesorii?

* In ee rei poatc sa apara aceasta

interpretarii grcsitc in rclatiile

3. Impafli\i elevii in perechi,

LIMBAJUL TRUPULUI

4. In cadrul Iiecarei perechi, unul dintrc elcvi vorbitorul - urrncaza sa vorbcasca desprc 1I1l conflict pe care el/ea l-a avut recent. Cclnlalt e lev ascultatorulasculta, f<killd apcl 13 clemente de limbaj corporal ncgauv,

OBJECTIVE
Dupa realizarea acestci lectii, elevii vor fi capabili sa si sa exemplifice rolul lirnbajului corporal in comunicarea eficienta,
dcscrie

CONCEPTE·CHEJE
Comunieare Comunicare
nonverbala

INDICA TIl PENTRU PROFESORI

Inainte de a realiza
aceasta activitate, este bine sa va analizati timp de citeva

5. Dupa citeva minute, ccreti ascultatorului ca, in limp ee-l asculta pe vorbitor, Sri fae;i llZ de clemente de limbaj corporal pozitiv. Ascultatorii se pot folosi de fisa de lueru

pentru a-~i arninti care sunt aceste clemente. 6. Opriti-i pe toti dupa citeva minute. Intrebati-l pe vorbitorul fiecarei grupe:

verbala

INFORMATJJ PRELJMJNARE
De multe ori subestimarn important a unor competente nonverbale de baza, precum cele de ascultare. De exernplu, actiuni simple, ca inclinarea capului sau inclinarea inainte a corpului, exprirna interes si intelegere bazata pe empatie. in situatii de conflict, cind spiritele sunt infierbintate si toler anta scazuta, limbajul pozitiv al corpului dernonstreaza doriu.a no astra de a intelege ~i de a fi intelesi. EI le arata celorlalti ca ascultarn si ca suntem destul de preocupati de ceea ce se intimpla, ca sa ascultarn. Puteti sa Ie spuneti elevilor ca diferite culturi cultiva mod uri diferite de expresie personala cu ajutorul limbajului corporal. De exemplu, cind cineva i~i inclina in Romania capul in sus ~i in jos, acest lucru insearnna "da", in timp ce acelasi gest in Bulgaria inseamna "nu".

minute propriullimbaj corporal. Incerca\i sa gasiti cai

de a va perfectiona si de a

* Cum v-ati simtit cind ascultatorul a facut uz

de elemente de limbaj corporal ncgativ?

* Cum v-ati sirntit cind ascultatorul a folosit

elemente de limbaj corporal pozitiv?
7. Inversati rolurile (vorbitorul asculiatorul, iar ascultatorul Repetati pasii de la 4 la 6. S. Cereti

face mai eficiente cornpetentele dumneavoastra nonverbale legate de aseultare. Elevii invata de la dumneavoastra foarte multe nu doar din ceea ce spuneti, ei ~i din modul in care va exprimati prin mijloace nonverbale. In multe culturi, competentele nonverbale legate de ascultare includ aspecte precum: 1. inclinarea inainte a corpului; 2. inclinarea inainte din timp in (imp a capului; 3. privirea in oehii altei persoane (ceea ee nu este totuna eu a ne zgii la aceasta);

este acum este vorbitorul),

elevilor sa discute in pereehi urmatoarele chestiuni:

• Cum putem sa aratam euiva eli II ascultarn fara sa vorbim? Dati exemple concrete.

* In ce fel a manifestat eolegul vostru

clemente de limbaj corporal pozitiv?
* De ce este important

MATERIALE
Fisa de lucru .Limbajul trupului" deosebita a

sa recurgeti la elemente de lirnbaj corporal pozitiv cind aveti 0 disputa eu cineva?

A CTIVITATE
1. Purtati 0 discutie cu elevii despre importanta limbajului corporal pozitiv. 2. Ce reti elevilor sa completeze Fisa de lucru .Limbajul corporal", dind exemple de limbaj corporal pozitiv si negativ.

ACTIVITATE SUPLIMENTARA.
lata 0 aetivitate amuzantii care dernonstreaza de ce este important sa fim buni ascultatori, Impartiti-i pe elevi in perechi. Cereti elevilor sa vorbeasca fiecare in acelasi timp despre un anumit lucru tirnp de un minut. In timp ce vorbesc, elevii ar trebui sa incerce concornitent sa aseulte ce spune celalalt. Dupa trecerea rninutului, elevii i~i spun unii altora ce au auzit si ce-si amintese din ce a spus celalalt. Cereti elevilor din clasa sa forrneze un cere. Discutati despre aceasta cxpcrienta eu intreaga
clasa.

----

_)

93

lOCVL DE-A GIlICITVL LIMBA/UL TRVPVLVI

OBIECTWE FI$A DE LUCRU A ELEV1LOR

Numelc -Dupa realizarea accstci lcctii, clevii vor fi capabili: deschise ~iinchise; ~i inchise pentru a stimula sau

Data

1. sa explice folosirca intrcbarilor 2. sa Ioloseasca intrcbari dcschise pentru a stinjcni conversatia.

INDI('ATn PENTRU PROFESORI

Cind se schirnba regulile joeului (Ia pasul #5 al acestei activitari), s-ar putea sa fie folositor sa-i incurajati pe elevi Sfl puna intrebari care sa inceapa cu cuvintcle "ce" si "cum". Este nevoic adeseori de mai multc minute pentru ca elevii sa-si dea seama cum se pun astfel de intrebari, Este important ea elevii sa-si dezvolte cornpetentele de a' pune intrebari deschise pentru a-i incuraja pe ceilalti sa-si exprime gindurile ~i sentimentele. Cornpetenta de a pune intrebari deschise are de asemenea un 1'01 important in predarea/ invatarea seopurilor. Punindu-le elevilor intrebari deschise, le perrniteti sa se exprime liber.

Limbajul

corporal

poziliv

Limbajul

corporal

negativ prin care

CONCEPTE-CHEIE
Analiza conf1ictelor verbala

Faceti 0 lista cu citeva modalitati prin care Ie puteti arata celorlalti ca ii ascultati,

Faceti 0 liSt[l cu citeva modalitati

le aratati 'allora ea nu ii ascultati.

Lcgaturi de grup
Comunicare

INFORMATII PRELIMINARE
Intreb~ri!e deschise sunt cele care ii invita pe oarneni sa vorbeasca. In loc sa-i faca sa treaca in rezerva, aceste intrebari ii incurajeaza pe oameni sa participe la discutie. Intrebarile ~eschise incep, de regula, eu cuvintele "cum, in ce fel" ~i "ee". Intrebarile lnchise sunt cele care opresc conversatia. Ele descurajeaza conversatia, deoarece raspunsul poate fi dat intr-t,:n cuvint sau doua, prin cuvintcle "da" ~i .nu", In situatii conflictuale, fiecare vrea sa fie sigur/ sigura ca cealalta persoana ii intelege punctul de vedere. Cu ajutorul intrebarilor deschise, cei aflati in disputa permit celeilalte parti sa vorbeasca liber despre ceea ce ered ca este important. Acest lucru stirnulcaza discutia. Sa presupunem ca doua eleve, Simona si Monica, se cearta. Intensitatea conf1ictului s-ar putea sa creasca daca Simona ii pune Monicai rnulte intrebari inchise. Simona: Monica: Simona: "Crezi ca te urasc?" "Nu." "Ai incredere in mine?"

94

95

Monica: Simona:

Monica:

am spus tuturor calli place de Dan?" .,Nul $i nu-rni mai pune atitca intrcbari!"
C[I

.,Nu acurn." "Chiar crczi

5. Spuneti acum elevilor ca rcgulile jocului se VOl' schimba. In loe sa puna numai int rcbnri inchise, elevii ,IU acum voie S[I puna orice rei

DE CE PUNEM iNTRElJAREA

DE CE?

de intrebarc, Dati clasci urrnatorul

cxernplu:

S;I prcsupuncrn acum d Simona ii punc Monical intrcbari deschise. Elc ajung mai rcpcdc la ruiczul conflictului, dcoarece pot spunc ce gindcsc. Simona. Monica: "Care e problema ta?" "Mi-a fost asa de rusine ieri. 'Ioara Iumca se apropia de mine ~i mil intreba daca imi place Dan. Singura persoana carcia (in minte ca i-arn spus asta esti tu."

in loc 5[1 intrcba:» - "Obicctul la care te gindesti este rosu?", putem pune intrebari de Iclul: "Cum arata obicctulla care te gindcsti?". Singura intrcbare care nu sc ponte puue c: "Ce obiect cste?". Elevii care s-au gindit la ceva anume sa raspunda aeum pc larg la intrcbari mai pot rosti doar "da" sau "nu"). 6. Cereti ~i de aceasta data vina in fata clasei, pentru ghiceasca despre ce este cite intrebari este nevoie raspunsului eoreet. trebuie (ei nu

OBJECTIVE
Dupa realizarea
intrcbari intr-un

acestci lcctii, clevii vor fi capabili sa puna

care

mod neagresiv,

sa stirnuleze

conversatia.

CONCEPTE=CHEJE
Analiza conflictelor Legaturi de grup Comunicare verbala

INDI("ATII PENTRU PROFESORl

Cereti elevilor sa devina

mai rnultor elevi sa ea ceilalti sa Yorba. Numarati de pina la aflarea

rnai atenti Ia modul in care

oamenii rostesc propozitiile intr-o conversatie. De exemplu, puteti cere elevilor sa se ascu!te cu atentie cind vorbese cu altii ~i sa 'noteze cind pun 0 intrebare care

INFORAIATll PRELIMINARE
Uncle cuvinte stirnulcaza conversatia, in tirnp ec alte euvinte ii fae pe oameni sa bata in retragere. Cind 0 intrebare incepe eu cuvintele "De ce", oamenii se simt de parca ar fi amenintati sau obligati sa faca un anurnit Iucru. De exemplu, "De ce nu duci gunoiul?" suna mai mult a comanda decit a intrebare. Vorbitorului se pare ca nu-i pasa pre a mult de raspuns, iar cel ce asculta va raspunde, probabil, defensiv, invocind 0 scuza. Este adeseori mai bine sa puneti altfel de intrebari decit cele In care se folosesc cuvintele "De cc?". De exemplu, puteti intreba: "Care sunt motivele pentru care nu ai dus gunoiul?". Intrebarea suna mai prietenos si of era mai multe cai pentru a se raspunde la ea. I In timpul unui conflict, este extrem de important ca cei implicati sa-si puna intrebari care usureaza discutia. Intrebarile ce produe reactii defensive pot duee la esca!adarea conflictelor.

Dupa cum vedeti, in eel de-al doilea exernplu Monica a fost in stare sa discute ceca ee a vrut sa discute. Intrebarea deschisa a fost de folos in accasta situatie. Intrebarile inchise pot si ele sa fie de folos in anurnite situatii. Cind 0 persoana vorbeste intruna [ara sa sc opreasca, puteti sa-i puneti 0 intrebare inchisa. Aeest tip de intrebari este potrivit pentru a pune capat conversatiilor.

INTREBARI PENTRU DISCUTII

• in ce a constat diferenta dintre cele doua feluri de a juca jocul?

* * *

In care dintre modalitatile de joe s-a ghicit mai repede despre ce este vorba? Explicati celorlalti ce sunt intrebarile desehise ~i inchise (folositi inforrnatiile preliminare). In ce fel a ararat aeest joe de-a ghieitul deosebirea dintre intrebarile deschise si eele inchise? In ee situatii sunt utile intrebarile In ce situatii sunt utile intrebarile Dati citeva exemple de intrebari se pot referi la oriee). Dati citeva exemple pot referi la oriee). de intrebari desehise? inehise? desehise inchise (ele (ele se

inccpe cu .Dc cc?". Cum a reactionat cealalta persoana la intrebare? Cereti elevilor sa
diseute aceste experiente.

MA.TERIALE
Nu este nevoie

ACTIVITATE
1. Cercti unui elev sa vina in Iata clasei.

* * * *

2. Cereti acestui elev sa se gindeasca la 0 persoana, la un loe sau la un obiect. De exemplu, elevii ar putea sa se gindeasca la un animal, la un fruet, la 0 plants, la 0 persoana celebra etc. Cereti elevilor sa nu spuna la cine/la ce s-au gindit, 3. CerC\i celorlalti din clasa sa incerce sa ghiccasca la ee anume se gindcste elevul. Ei pot pune doar intrebari la care se poate raspunde prin "da" sau "nu". Nurnarati de cite intrebari este nevoie pina cind clevii reusesc sa ghiceasca coreet. Cornunicati elevilor nurnarul acestora. 4. Repetati pasii 1-4 eu alti elevi.

I in acest curriculum, intrebarile pentru discutii incep uneori, in mod intcntionat, cu cuvintele "De ce?". DE CE? Pentru eli intrcbarile care incep eu "De ce?" au uneori un rol extrem de important pcntru insuflctirea discutiei si pentru trezirea interesului oamenilor in legatura ell anumite chestiuni. De cxernplu, daca intrcbati elevii: "De ce gindesti ca lucrurilc stau astfel?", vor raspundc, probabil, rnai pasionat ~i cu rnai multa implicare decit daca ati fi intrcbat: "ee rauuni cxista pcntru accasta?".

96

AfATERIALE
Nu este nevoie

OGLINDA
ill
Iiccare percchc,

ACTlVITATE
1. lmp[rrti\i elcvii in percchi. celalal;

unul dintrc clevi estc ..povcstitoru!",

"eel cc punc inrrebari".

iar

" Ccrcti povestitorului sa cxplice cum se face un anumit lucru, De exernplu, cl ar putcu sa explice cum se coace 0 piine, cum se ajunge la casa lui, cum se joaca Iotbal s.n.m.d. 3. Dupa fiecare propozitie, eel ce punc intrcbari trcbuie Sil intrebe: .Dc cc'l", Povcstitorul trebuie sfl incerce sa termine povestea (in timp ce raspunde, de ascrnenea, la fiecare "Dc ce?"). 4. Inversati minute. rolurile dupa aproximativ cinci

OBIECTIVE
Dupa rcalizarca acestci lcciii, elevii vor fi capabili: reflcxiva;

1. sft cxplice cc inse arnna ascultarca 2. sa descrie cum putcm interprcta 3.

S[1

limbajul corporal;
,~i Iimbajul corporal.

INDICArlI PEN11(U PROFESORI

S-ar pute a ca elcvilor sa

interpreteze

sentimentele,

gindurile

le ia mai rnult timp pin:l

intcleg cum poate fi interpretata informatia. Pcntru a fi siguri ca elevii aplica aceste cornpetente in viata cotidiana, putcti sa Ie cercti sa realizeze eel putin o data pe saptarnina un joe de rol in care este abordata ascultarea reflexiva. In ascultarea reflexiva sunt permise exceptii de la folosirea exact a acelorasi cuvinte, cind este yorba de eomentarii rasiale, etnice, de referiri pejorative la gen, de injuraturi, de Injosiri sau de alte comentarii josnice. ( ... )

CONCEPTE-CHEIE
Comunicare nonverbala Conflicte intre egali Comunicare verbala

INFORMATII PRELIMINARE
PENTRU DISCUTII
Ascultarea reflexiva este 0 tehnica ce usureaza conversatia.' Cind ne folosim de ascultarea reflexiva, este important sa intcrpretam exact cuvinrele legate de sentimente care au aparut in conversatie. Fiecare persoana interpreteaza lurnea in mod diferit (chiar daca diferentele sunt uneori mici); din aceasta cauza, se poate intlmpla ea fiecare sa interpreteze cuvintele legale de ernotii in mod diferit. De exernplu, sa presupunem ca Radu se cearta cu Zina: Radu: Sunt nebun de furie pentru ca i-ai spus mamei mele ca am copiat la lucrare. Esti suparat. Zilla: Nu, nu sunt suparat. Sun! furios. Ti-ara spus. Radu: M-ai scos din minti.

iNTREBARI

* Cum v-a Iacut sa va sirnti accasta activitate? " In ce fel a fost aceasta conversatie
dificila?

" De ce cste important sa nu puneti multe intrebari care incep ell "De ce?" cind avcti 0 disputa cu un prietcn?

ACTIVITATE

SUPLIl\1ENTARA.

Elevii pot re aliza doua jocuri de roluri: in cadrul primului joe, doi elevi se ccarta ~i i~i pun reciproc intrebari care incep cu "De ce?". De exernplu, ei ar putea sa se intrebe unul pe altul: ,.De ee m-ai lovit?", In cadrul celui de-al doilea joe, elevii urrneaza sa interpreteze aceeasi ccarta, dar fara sa-si puna rntrebari de tipul "De

eel",
Discutati diferentele dintre cele doua jocuri de rol. in' ce fel au' contribuit jocurile de rol pentru a arata de ce este important sa renunt.im la intrcbari care incep ell "De ce?".

J Ascult arca rcflcxiva se refer a la crnotii, in timp ce par afrazarca, 0 alta cornpctcnra, sc rclcra la informatiile factuale. Din motive de sirnplificare, ambclc vor fi grupatc sub numele de aseul tare reflexive. Cu ajutorul ascultarii reflexive parafr azam fie inforrnatia Iactuala, fie senti mentcle exprimate de catrc o pcrsoana. Ea nc ajuta, de regula, sa clatificam ce gindcste ~ice sirnte

cealalta pcrsoana.

98

99

Dupa cum se poate vedea, definitia personala a cuvintului .furios" este in cazul lui Radu difcrita de cca a cuvintului "suparal". De aceea, cind interprctam sentimentele unei persoane, este important sa folosim exact cuvintele ei. De exemplu: Radu: Sunt nebun de furie pentru ca i-ai spus rnamci mele ca am

6. Discutati despre ascultarca rcflexiva. Explicati-le elevilor dl cineva care vorbeste poare fi incurajat sa vorbcasca mai mult daca folosim ca in oglinda exact cuvintele pe care
cl/ca le Ioloseste. Tot ce trebuie sri facem este sa utilizarn aceleasi cuvinte legate de

OGLINDA

sentirncnte
7. Ccreti

sau aceleasi inforrnatii factuale pe

care acestia le folosesc. elevilor

copiat la lucrare.
Zina: Radu: Esti nebun de furie. Da, sunt asa de furios, cli nu stiu ce sa fac. Nici macar nu mai pot sa rna uit in ochii marnei mele. Sunt atit de trist.

sa complcteze

in perechi

Fisa

FI$A DE LUCRU A ELEVILOR

Numele _

de lueru "Oglinda".

8. Cereti grupelor sa interpreteze

voluntar povestea

in mod lor in fata c1asei.

iNTREBAru PENTRU DISCUTII * * * *

Ce este ascultarea

Oamenii pot de asernenea sa interpreteze limbajul corpului. Functionind ca niste oglinzi, ei pot imita gesturile altora. La fel ca in cazul Interpretarii sentimentelor, interpretarea limbajului corporal ne poate ajuta sa intelegem ce simt si ce gindesc ceilalti. Acest lucru poate sa Ie procure acestora 0 stare placuta, de siguran\a. De exemplu, sa presupunem ca 0 fata furioasa se inclina pe spate in scaunul ei si tipa la prietenul ei. El ar putea sa-i imite lirnbajul corporal, inclinlndu-se de asemenea pe spate in scaunullui, ceea ce ar putea sa-i semnalizeze fetei in mod subtil propriile ei sentimente ~i eomportamente.

reflexiva?
ascultarea exaet

Terminiui povestea Aveli vriid ca 1\1' I sa uitcrprcteze tot timpul corcct scntimcntele si injormtuiilc •. . ., I .'. . .. ''? 'Ja {lice pc care e expruna ~I Ie transnute Mihaela. VI se ofert; ca exemplu prima observatie reflexive a lui Ma;·cel.

In ce Iel poate fi comparata reflexiva eu 0 oglinda?

De ee este important sa interpretam eeea ce spune 0 persoana?

Mihaela:

Sunt asa de furioasa pe tine, Marcel. Nu pot sa ered ca ai facut asa ceva! Trebuia sa ne intilnirn ieri. ' .

Sa presupunem ca sunteti in ccarta cu un prieten. In ce fel ar putea fi de folos sa-i interpretati coreet sentirnentele?

Marcel:

Da, se pare ca esti foarte furioasa,

ACTMTATE SUPLIMENTARA
[mpartiti elevii in perechi, Cereti-le sa realizeze un joe de rol in care unul dintre elevi este furios pe celalalt. Elevii trebuie sa imite eu schimbul limbajul corporal al partenerilor lor.

Mihaela:

Da, sunt .furi?asa. Trebuia sa ne intilnim Dar nu at aparut. Am fost atit de trista.

ieri si sa ne facem temele

im reuna. p

AUTERIALE
Fisa de lucru "Oglinda"

Marcel:

ACTIVITATE
1. Impartiti
e1evii in perechi. sa stea in 2. Cereti elevilor din fiecare pereche picioare si sa se uite unii la altii.

Mihaela:

Marcel:

3. Unul dintre elevii din pereche se preface ca sta in fata unei oglinzi de marime intreaga. Acest elev trebuie sa-si miste corpul in tot felul de pozitii. Celalalt elev din pereche se preface ca este reflectia aces tor miscari, inccrcind sa le imite pe toate cit se poate de repede si de fidel. 4. Dupa citeva minute, elevii isi schimba rolurile. 5. Cercti elevilor sa se asezc. 100

3. Dupa cc clcvii l~i

LIST/j SENTIMENTELOR

VOl' fi epuizat ide ill', spuncti-le e<1VOl' juca acurn un joe. Un voluntar vine In rata dasci, alcge un cuviut din lis({1 (1'[11':1[I SPUIl:1 cuiva care estc accsta) S ~I intcrprctcuzn scntimcntul rcspcctiv. Elcvii clin clasa inccarca sa ghiccase:1 cuvintul ales.

rnultc cxcrnple de cuvinte carl' sc rcfc ra la ncgat ivc, Daca sc Intlmpl;1 acclaxi lucru ~i in clasa dumncnvuastru, lntrcbati clcvii: "Din C(CaUZa crcdcii efl am pus in lis[;"1 mai multe cuvintc care cxprim.t scntirncru«
sentimente negative?". Scoatcti in cvidcnia importanu: cunoastcrii profundc alit a cuvintcior care cxprima sUlrilc noustrc proastc, cit ~i a ace lur care exprima starile in care ne simtirn bine.

OBJECTIVE
DUpCI rcalizarea acestei lcctii, clevii vor Ii capabili: liste de cuvinte care cxprima sentimcnte; a emotiilor; I. sa alcatuiasca 2. SCI descrie

cai de cxprirnare

INDJCATII PENTRU PROFESORI

Daca elevilor Ie va fi greu Sfl se gindcasca la cuvinte care exprima senti mente, oferiti-lc un scenariu. De exernplu, ali putea spune: "Cum crcdeti ca se simre 0 persoana care are de luat 0 decizie foarte grea?" (confuzionata, frustrata, trista, furioasa etc.).

Ccl/cca care ghiceste corcct arc drcptul sfl vina III fala clasci ~i sa continue intcrprctarca unui alt cuvint pc care elcvii urmcaza sii-l ghiccasca. 4. Dupa interpretarea mai multor cuvinte din list;l, cereti elevilor sa stca in cere. Cereti unui voluntar sa rosteasca tare unul dintrc cuvintcle care exprima sentirnente, Tbti elevii trebuie sa interpreteze accst sentiment. Cereti tuturor sa observe expresiile celorlalti, Mai . cereti citorva elevi sa rostcasca pe rind cuvinte care cxprima sentimcnte. De fiecarc data, cei din clasa interpreteaza sentimentele respective ~i ii observa pc ceilalti. NOTA: Prirnul voluntar care rosteste poate sa aleaga urrnatoarea persoana cuvintul s.a.m.d,

3. sa recunoasca faptul ca exista 0 varietatc de Ieluri in care oarncni diferiti i~i exprima acecasi eruotie.

CONCEPTE-CHEJE
Valorizarea pozitiva a diversitatii Sentimente Comunicare nonverbala Respect de sine Cornunicare verbala

JNFORMATII ,

PRELJMJNARE

Oamenilor Ie vine uneori greu sa-si cornunice ernotiile, deoarece au dificultati in a gasi .cuvintul potrivit" pentru a-si descrie propriile trairi. Elevii VOl' putea sa exprime mai dar ceea ce simt daca vocabularul lor activ, privind cuvintele care exprirna e motii, se va imbogati. Acest tip de cunoastere este extrern de folositor in situatii de conflict, cind oarnenii au mare nevoie sa-si exprime sentimentele cu claritate.

INTREBAR1 PENTRU DISCUTII

* A fast user sau greu sa va glndi\i la atitea
cuvinte care exprima sentimente? De ce? La care dintre cuvinte v-a fost eel mai creu sa va ginditi? De ce? "

* Care dintre sentimente

JVL4TERIALE
Tabla si creta (sau
0

coala mare de hirtie si un marker)

A CTIVJTATE
1. Scrieti la mijlocul tablei sau at colii de hirtie .cuvinte care
exptima sentimente". 2. Cereti elevilor sa dea Cit se poate de multe exemple de cuvinte de acest fel. Spuneti-le ca ~ti\i ca sunt in stare sa dca mai mult de 25 de astfel de exemple.

a fost eel mai greu de interpretat? Au avut toti elevii aceeasi expresie cind au interpretat eu totii un anumit sentiment? (Nu.) De ce nu? (Pentru ca oamenii se exprirna pe ei foarte diferit.)

Se poate inttmpla ca doi oameni sa aiba exprcsii complet diferite simtind totusi acelasi lucru? Ali putea cia un exemplu pentru 0 astfel de situatie? Daca doi oameni se cearta si doar unul dintre ei pare furios, inseamna acest lucru ca cealalta persoana nu este deloc Iurioasa? inccrcuiasca loate cuvintele care ~e refera 'la senti mente pozitive (de exemplu. fericit, ncrabdator etc). Elevii ofcra, de regula, mai 103

* Cereti unui voluntar sa vina In Iasa clasei si sa

! I I

.I __..........__--

EMOTIlLE MELE

rcsponsabilitatca pentru gindurile si pentru sentimentelc noastre, ci ne ~i prezcntarn pc noi celorlalti intr-un mod care nu ii ofenscaza ~i nu Ii invinovatcstc pe accstia. Astfel de propoziui dcsprc noi sunt extrern de importante In sitllaliile de conflict. De rnulte ori, putcm chiar prcvcni aparitia sau escaladarea cont1ictelor daca ne asumiirn responsabilitatca propriilor noastre vieti. Folosind astfcl de propozitii intr-o situatie de conflict, ne putern expnrna scntimentele si gindurile proprii, fara sa-i obligarn pe ceilalti sa se apere, Propozitiile despre .moi" pot fi folositoare de asemenea pentru profesori. Puteti sa Ie ~omunicati elevilor ceea ce glnditi sau simtiti intr-un mod netensionat. Cum se folosesc astfel de propozitii? Marturisiti pur ~isirnplu ce sirntiti ~iexplicati de ce sirntiti astfel. Un cadru formal al unor astfel de enunturi este urmatorul: "Eu simt/Sunt (0 emotie) deoarece (motive Ie )". cind (0 actiune),

2. Distribuiti clevilor o eompleteze.

Iisa de lucru ~i ccreti-le

S[I

3. Impaqi\i elcvii In perechi ~i ccrcti-le unii altora ce raspunsuri au dat.

S[I

spuna

OBIECTIVE
Dupa realizarca accstci lcctii, elevii vor fi capabili:
care incep cu "Eu"; 1. sa descrie propozitii

INDICA

TIl

4. Parcurgeti li5a ~i cereti unor clevi, care se ofcra, sa introducj; In dialog schimbiirile pc care Ie cred de cuviinia. 5. Impaqi\i din nou clevii In perechi. Cercti-le sa intcrpreteze intr-un joe de 1'01 0 situatie obisnuita de conflict din viata lor, folosind propozitii despre ei pentru a deterrnina diminuarea conflictului.

2. sa-si exprime in mod clar sentirnentele, fara sa acuze, cu ajutorul propozitiilor care incep cu "Eu".

PENTRU PROF'ESORI
Deoarece sunt legate de intelectuale ale elevilor, competentele propuse prin aceasta activitate, respectiv exprirnarea pro pozitiilor care incep eu "Eu",

capacitatile

CONCEPTE-CHEIE
Comportarnent
Analiza conflictelor Sentirnente Cornunicare verbals

INFORMATII

PRELIMINARE

Sa presupunern ca aveti 0 cearta grava eu un prieten, Cititi urrnatoarele doua propozitii si aratati care dintre cle poate contribui mai mult la facilitarea discutiei dintre dumneavoastra si prietenul dumneavoastra,

1. "Nu rna asculti niciodata

si esti un prieten ingrozitor!" cred ca

sunt mai greu de intcles si de aplicat. Cu toate aeestea, acest tip de competenta este extrem de util pentru a-i inva\a pe elevi cum sa-si exprime ernotiile intr-un mod care evita situ area lor in defensiva. S-ar putea ca aeest efort suplimentar pe care ll solicita activitatea sa duca la rezultate bune in

iNTREBARI PENTRU DISCUPI

• Ce este
0

ell .Eu"}?
• In ce fel sunt utile astfel de propozitii situatii de conflict? in

propozitie

des pre noi (care incepe

Propozitiile urrnatoare sunt exemple de enunturi despre noi sau de enunturi care evita referirea personals: F ara referire persona/a: "Sunteli un profesor

• Cum v-ati simtit rind ati folosit astfel de propozitii In timpul jocului de rol? • De ce ar trebui sa evitam in timpul dispute lor cuvintele "nieiodata" ~i"lntotdeauna"?

atit de nesuferit!"
.Sunt furios pe dumneavoastra pentru ca ati tipat la mine de fata cu toti prietenii mei." "De ce vorbiti cu toata lumea in afara de mine?" "Cind vorbiti cu alte persoane, sunt trist pentru ca mil excludeti din conversatie." .
Adaptare cu pcrrnisiune dupa Carr Rey A. and Saunders Gregory A.K., Peer Counseling Starter Kit, Peer Resources, Victoria, British Columbia, 1980.

2. .Eu rna simt trist cind nu rna asculti, deoarece nu-ti mai pasa de mine."

rindul elevilor, Subliniati elevilor faptul

ca unele cuvinte, ca "niciodata" sau "lntotdeauna", inrautatesc uneori situatiile conflictuale. Ele devin cuvinte care invinovatesc ~i care blocheaza cornunicarea in chestiunea propriu-zisa, Doua exernple de propozitii de acest fel sunt: "NlI ma asculti nicicdata." si "In totdeauna spui astfel de lucruri".

Cu rejerire persona/a:

Observati

ca primul enunt s-ar putea sa-l faca pe prietenul

dumneavoastra sa se simta iritat si sa intre in defensiva. In acest fel, comunicarea ar putea sa fie intrerupta. In schimb, in eel de-al do ilea enunt, va afirma ti responsabilitatea pentru propriile dumneavoastra sentimente. Pentru felul in care este construit, acest al doilea enunt se chearna "propozitie care incepe cu eu". o astfel de propozitie este 0 cale prin care putem arata celorlalti ca suntern proprietarii sentimentelor si ai gindurilor noastre. Cind folosim astfel de propozitii, nu ne asumarn doar

F iird referire persona/a:

Cu referire persona/a:

MATERIALE
Fisa de lucru "Ma simt..."

ACTIVITATE
1. Explicati elevilor ce sunt propozitiile
noi (care incep cu .Eu") folos. despre si cind sunt ele de 105

._l_.

MA SfMT.

..

MARlA SPUNE

FI~A DE LUCRU A ELEVILOR

Numcle _ Data _

OBJECTIVE
Dupa realizarea acestei lectii, elevii vor fi capabili: cind dam sfaturi; sa ia ei in~i~i decizii; de a ne 1. sa spuna care sunt riscurile

2. sa explice de ce este important

Structura "Mfl simt/Sunt unci propozitii dcspre noi esre urrnatoarea: (0 emoiic) cind (actiune). dcoarcce (rnotivelc)".

INDJCATII PENTRU PROFESORl

Desl aceasta activitate este glndita pentru a arata clevilor care sunt riscurile cind clam sfaturi cuiva, avcti grija ca ei sa in\eleagii ca nu este intotdeauna rau sa clam sau sa cerem sfaturi. Puteti cere elevilor sa dea ctreva cxemple de situatii in care a da sfaturi poate fi un lucru bun. De la cine ar cere ei sfaturi si de ce?

3. sa descrie actiuni care indica diferite moduri comporta intr-o situatie de discriminare; 4. sa spuna ee este puterea; 5. sa arate in ce fel poate fi puterea limitata.

Indicatii: In timp ce cititi povestire a urrnatoare, schimbati fiecare propozitie boldita cu 0 propozitie despre voi (care incepe eu "Eu"). Scrieti accste propozitii in paranteze. Prima va cste data ca exernplu. Violeta si Sanda sunt afara. Este 0 zi insoriia. .Hai sa mergern astazi la lac" spune Violeta. "Dar rncrgern tot mcreu acolo ~'ilacul e atit de murda!'! Nu-rni place deloc", spune Sanda. ("Ma sirnt frustrata cind imi spui uncle sa mergem, deoarece uneori as vrea sa aleg eu locu!.")

CONCEPTE·CHEJE
A lua decizii

Responsabilitate personals
Putere/ Autoritate Forta proprie

INFORMATII PRELJMJNARE
~tevii eer adeseori sfatul cuiva cind se afla in situatii de conflict. Acest exercitiu este gindit sa-i faca pe elevi sa inteleaga ca au de cele mai rnulte ori ehiar ei raspunsurile pentru situatiile lor eonflictuale. Ei au nevoie mai curind de 0 persoana care le va asculta eu rabdare problemele. Gindi\i.va la conflictele carora a trebuit sa Ie faceti fata in

"Nu trebuie sa fli atit de rautacioasa. de minunc la lac", spune Violcta.

Crcd cii esti pur ~i sirnplu geloasa,

pentru

ca eu mli distrez

C,Ma

sirnt/

")

"Singurul motiv pentru care tc dlstrczi atit de bine la lac este ca-ti plac baietii care vin acolo: Nu-rni place deloc ca-tl zimhcsc numai lie si ca vorbesc numai cu tine. Nimcni nu-rni arunca nici macar 0 privire", spune Sanda. ("Ma simt/ Sunt cind deoarece .")

viata, Probabil ca ati cerut sfatul altcuiva pentru a va rezolva situatia, dar, in final, decizia v-a apartinut. Invatindu-i pe elevi
sa nu dea sfaturi, ii ajutam sa devina propriile decizii din viata lor. mai responsabili faia de

"Te urasc ca spui asta! Nu-i deloc adevarat! creel cii toti sc uita la (inc", spune Violeta. ("Ma sirnt/Sunt cind

Am vazut eu citiva baie\i uitindu-se de oarece

la tine. De fapt, .")

Dar de ce sa nu dam sfaturi? Doar am facut-o toata viata! G1ndi~i.vii ~e se ~ntimplii daca durnneavoastra sau un elev dati ~fa:un copiilor din clasa. Daca acestia va urrneaza sfatul, se pot intimpla doua lucruri.

"Ma urast! rind i\i marturisesc cc simt cu adevarat? crcd ell m-nm lnsclnt! La rcvedcrc!", slriga Sanda. (Ma siml/
JOG

Am crezut ca suntcm

prictcne,

Violeta, dar

")

1. Daca sfatul s-a dovcdit a fi bun, c!cvii vor veni tot rncrcu la dumneavoastra sau la colcgul lor cind trebuie SCI ia 0 dccizie. Ei dcvin astfcl dcpcndenti de durnncavoasua ~i mai putin rcsponsabili pcntru propriilc lor alcgcri.

scaunul (~i dacil cincva incearca, it fost doar 0 gluma).

spuncti-i

C:I

~t-. Idce

7. Cind elcvii vor Ii curiosi )i confuzion.ui

in

poate fi dcfinit f··· d . ; -. . a ca lin capacitate:! pc ceIlal\! S;-l asculte si s~ Jndcplincilsca ceca ce Ii sc cc;·e.) profcsorii, politicicnii,

cuiva de

kgCltma cu indicatia data de a minca scaunul, incepcti discuiia pc baza intrcbarilor care urmcaz.i.

3. In_lreha\i-i pc clcvi cc tel de putcre pdlln\n, clcvii, rcilglo51 etc.

au lidcri]

:]. Daca sfatul s-a dovcdit a fi prost, clevii

considera crl dccizia nu cste responsabilitatea lor, dcoarece ahcincva i-a indrumat. Elevii va pot invinovati pe dlimneavoastr{1 (sau pc co\e.gul lor) pentru proble mele proprii. In ambele situatii, puteti sa-i ajutati pc elevii dumneavoastra sa devina mai responsabili fala de propriul lor cornportamcnt daca le

INTREB,\IU

PENTRU DISCUTII

4. Distribui\i elcvilor citi\i-o ell intreag;l 5. imp;lqi\i

Fisa de lucru cl;;Sii.

Muse] .". ..J., 11 .)1

De cc nu ali mincat scaunul?

elcvii in percehi.

* De ce ali facut ce v-a eerut Maria? * De ce a trebuit sa

0

ascultati

pe Maria?

6. Dati indicatii fiecflrei perechi pe 1\ I ru a crea un )'0 did'

c c r~ espre un conflict in care 0 p~~so~n~l pute~nica trateaza ireverenlios 0 persoana lipsita de putcre C,· ti . eu .. ._ . CI C.I persoanci mar putma putere sa inceree sa uruteze 'I' . t' , pu erea celei mai puternice prin eel I' ti dintr diU III una . 1 e 111ctO e c descrise in fisa de lucr~ a clcv!lor (sa echilibrcze raport;11 de forte). sa interprcteze -

dati prilejul sa-si analizcze consecintele

pozitive ~i negative ale propriilor alegeri.

* Conducatorii au intotdeauna dreptate. sau s-ar putea intimpla ca unii dintre ei sa dca sfaturi proastc?

ldATERIALE
Fisa de lucru "Mu~chi"

De cc-i ascultam pe parintii nostri? Dar pe profesori, pe prietcni sau pc conducatorii politici? Daca cineva vine la voi si vrea sa siati de yorba despre un conflict, este rnai bine sa ascultati persoana respectiva sau sa-i dati acelei persoane sfaturile voastre? Ce s-ar putea intirnpla daca i-ati da unei persoane sfaturi proaste? Este foarte usor sa-i ascultati pe altii si sa acceptati ca ceea ce spun ei este adevarat. Dar de ce este important sa luati decizii singuri?

ACTWITATI
Activitatea 1: 1. Cereti elevilor sa se of ere pe rind voluntari, jucind rolul "Maria".

7. Cere\.i citorva dintre perechi jocurile de rol in fata clasei.

2. Maria sta in fata c1asei si da eomenzi (ca .Atingeti-va nasul"). 3. Aeeste eomenzi pot incepe cu "Maria spune"
sau nu. 4. Daca comanda nu incepe eu "Maria spune", elevii nu trebuie sa raspunda la cornanda. Astfel, dad! conducatorul de joe spune "Maria spune sa va atingeti nasul", elevii trebuie sa faca acest lucru, Dar daca acesta spune" Atingeti-va nasul", nimeni nu trebuie sa raspunda la aceasta cornanda. Cineva care face 0 greseala are dreptul la 0 noua incercare. Cu cit jocul estc jucat mai repede, eu atit va fi mai dificil. 5. Dupa ce citiva elevi au devcnit Maria, interpretati dumne avoastra, profesorul, ei. rolul

* *

S. Cereti elevilor sa dea exemple de ca . . 1 concrete pnn care aceste patru metode de li . I' t .. . d mutare a u ern ~I . e echilibare a raportului de forte ar ?utea fl de folos cind 0 persoana loveste 0 alta perS03n3. .

• Ce s-ar intimpla daca Maria v-ar cere sa fiti uriciosi cu altii? Ati asculta-o? Activital.ea a 2-a:

NOTA: Activitatea precedents "Maria poate duce la 0 discutie despre putere.

spune"

1. fntreba\i-i pe elevi de ce au ascultat-o pe Maria (in Activitatea I). Intrebati-i daca asculta mereu ce le spun parintii lor. Ce ar dupa ore, dar parintii Ie cer
2. Discutati face daca ar vrea sa se jcace cu prietenii lor sa stea acasa?

6. Dupa ce le dati elevilor citeva comenzi, aratati-le un scaun ~i spuneti-le urmatoarele: "Maria spune sri mincati scaunul acesta". Desigur ca nimeni nu va incerca sa manince 108

cu elcvii despre ce este purerea, cum sa 0 detina si de ce asculta oamcnii ordinele cclor pute rnici. (Puterea

ajunge cineva

109

MU!jCHI

Fl~A DE LUCRU A ELEVILOR

Numele

Data

CAPITOLUL AL lV-LEA
METODE DE ECHIUBRARE A RAPORTULUI DE FORTE

"EU iMPOTRIVA TA"

Ce puteti face in situatia in care ciaeva are putere asupra dumneavoastra? Ati putea:

1. Sa vorbiti sincer des pre gindurile ~ senrimentele voastre, Faceti acest lucru, chiar daca acel cineva este mult mai puternic decit voi, Nu permiteti ca puterea acelei persoane sa va reduca la tacere, Totusi, incercati sa nu va pierdeti firea.

2. Fiti un bun ascultator, Ascultati ce are al corpului.

sa va spuna

persoana mai puternica, Folositi limbajul pozitiv

3. Ceretil Ceretll Ceretll Daca vreti sa obtineti ceva de la 0 persoana cu multa putere, cereti continuu ~i in mod politicos, pina cind cererea va este satisfacuta. 4. Obtineti sprijinul unei persoane care dispune de multii putere. De exemplu, daca un elev vii fura lucrurile, puteti cere ajutoruI unui profesor, al parintilor sau al unui ofiter de politic.

110

.1.

o INTRODUCERE

LA CAPITOLUL AL IV-LEA: EU IMPOTRIVA TA

Conflictcle sunt alimcntate adeseori de modurile diferite in care percepern lucrurile ~ide comunicarca insuficienta, Suntem mai bine pregatiti sa facern fa\a eficicnt conflictelor cind suntem in stare sa lntelegem punctele de vedere ale altora ~i cind suntem echipati cu competente de cornunicare. Activitatile din acest capitol permit elevilor sa analizeze in mod nemijlocit conflictele, cercetind care sunt radacinile si care sunt consecintele acestora. Ei vor fi in masura sa inteleaga ca aproape orice conflict are un potential pozitiv si ca deschide multe posibilitati pentru dezvoltare si pentru invatare. In acest capitol sunt discutate de asemenea subiecte importante, ca, de pilda, de ce recurg oarnenii la violenta in timpul conf1ictelor. Unele dintre aceste activitati ii incurajeaza pe elevi sa gaseasca posibile eai de solutionare nonviolerita a disputelor, Activitatile din acest capitol ii inarrueaza pe elevi cu intelegerea minimala a felului In care conflictele pot fi folosite in scopuri constructive sau nu. CapitoluI urmator este bazat pe aceasta intelegere ~i pune la dispozitie elevilor 0 strategie specifica pentru a face fata conf1ictelor.

113

IMAGINEA

MEA DESPRE CONFLICTE

OBJECTIVE
Dupa realizarea acestei lectii, elevii vor fi capabili sa expuna ideile lor personale despre conflicte.

CONCEPTE-CHEJE
Analiza conflictelor Empatie

INDJCATIJ PENTRU PROFESORI

Desi este yorba des pre 0 activitate relativ sirnpla, fi{i pregatiti pentru posibilitatea ca unii elevi sa se rnanifeste emotional. Acesta este un raspuns natural cind avem de-a face eu conflicte. In cazul in care apar astfel de situatii, puteti face ape I la una dintre solutiile urrnatoare: 1) Ati putea incerca sa-i calmati pe elevi folosind cuvinte eu efect Iinistitor, Soar putea sa fie ext rem de uti! sa Ie vorbiti elevilor despre conflicte. Judecati singuri ee trebuie facut, in functie de cum evaluati situatia respectiva, 2) Puteti sa-i invitati pe elevi sa se Intilneasca eu dumneavoastra dupa ore, prilej cu care este posibil sa va dati searna care sunt cauzele aeestor manifestari ernotionale. (Daca este yorba de elevi eu grave tulburari emo(ion ale, faceti apel la un psiholog.)

JNFORMATIJ PRELJMJNARE
Aceasta activitate este una dintre cele mai des folosite

pentru a-i ajuta pe oameni sa exploreze felul in care se raporteaza ei insisi la conflicte. In cazul acestei activitati, indicatiile sunt vagi; elevilor Ii se da astfel posibilitatea de a-si analiza ~i a-si exprima liber propriile sentimente. Importanta
acestei activitati consta in faptul ca elevii devin constienti de cum gindesc ei in mod obisnuit (si, de regula, limitat) despre confliete. De regula, eonflictele sunt privite ca ceva rau, amenintator sau indezirabil, nu ea 0 sansa sanaroasa pentru propria dezvoltare. A deveni constienti de propriile noastre prejudecati si stereotipuri despre conflicte reprezinta primul pas spre 0 intelegere mai profunda a acestora si spre schimbare.

MATERIALE
Hirtie si creioane

ACTlVlTATE
1. Spuneti-le
elevilor ca vor reprezenta prin desene anumite conflicte. Ei vor putea face apel in desen la orice fel de mijloace pentru a exprirna ideea de conflict.

115

2. Cereti-le e.levilor sa stca in cere. Fiecare elev le va'arflta cclorlalti desenul sau ~i lc va explica cc a vrut sfl cxpr ime. Nu-i Iortati pc e levii care sc sirnt stinje niti sa-s: prezintc desenele cclorlalti.

DESPRE RADACINILE CONFLlCTELOR

INTREBARI PENTRU DISCUTII *

Ce [cl de lucruri desenele noastre? exista intre desenc? au aparu: In mod similar in

OBJECTIVE
Dupa rcalizare a acestei lcctii, elevii vor fi capabili:
1. sa-si analizeze propriile lor idci despre conflicte;

* Ce dif'ercnte

Cum vad eei mai multi dintre noi conflictclc, ca fiind pozitive sau negative'? De ce?

2. sa idcntifice ~i sa explice sursele principale ale conflictelor; 3.

INDJCAl1J PENTRU PROFESORI

Pentru a-i ajuta pc clevi sa intcleaga ca celc mai multe conflicte au aceleasi radacini, cereti-le sfl dea exernple de conflicte eu care au avut de-a face. Astfel, elevii au posibilitatea sa discute despre radacinile fiecaruia dintre conflictele exemplificate.

sa

dcscrie modul in care pot fi rezolvate confliciele in

diferite.

contexte

CONCEPTE-CHEJE
Confliete Conflicte Conflicte Conflicte Surse ale in cornunitaie In familie intre prieteni in scoala conflicteIor

JNFORMATII

PRELJMJNARE

Un cornediant a facut odata 0 glum a, spunind ca exist a, probabil, mai multe conflicte in lume decit fire de nisip. Cu toate aeestea, desi exista nenurnarate confliete, de au in mod surprinzator do a; foarte purine surse (origini). CeIe mai multe confliete sunt legate de urrnatoarele sase surse (explicate in Fisa de lucru a eleviIor "Ce vrem?"): nevoile fundamentale, valorile diferite, perceptiile diferite, interesele diferite, resursele limitate si nevoile de natura psihologica. Cum este posibil ca 0 varietate atit de mare a conflictelor sa plece de la un nurnar limit at de surse? Pentru a ne larnuri, sa observant ce se intirnpla In doua conflicte ~i sa identificam sursa lor cornuna. Conflictul #1 se refera la 0 cearta intre doi frati, care \ipa unul la celalalt. Fieeare vrea sa ia ultima bucata de piine de pe masa si nu vrea s-o imparta cu celalalt, Conflictul #2 sc refera la doua Firi aflate in razboi una cu cealalta; fiecare dintre ele vrca sa stapincasca aceeasi bucata de parnint (pe care

116

nu vrea s-o imparta cu nimeni). in cazul ambelor conflicte, este verba de 0 sursa sirnilara: resursele limitate. Acelasi tip de analiza poate fi realizat pentru alte conflicte sau in Iegatura cu alte surse ale acestora. and analizeaza ~i descopera sursele unui conflict, oamenii i~i pot forma 11 dezvolta 0 metoda de a face fala conflietului insusi, De exemplu, cind radacina conflictului este reprezentata de valori diferite, ei ar putea sa incerce sa inteleaga si sa respecte punctele de vcdere ale celorlalti asupra situatiei respective. Daca este yorba de perceptiile diferite pe care le avem asupra lucrurilor, oamenii pot incerca sa-si clarifice propriile puncte de vedere si sa ofere celorlalti inform alii corecte, pentru a evita neintelegerile. and este yorba de interese diferite, oamenii pot incerca sa ~i le faca reciproc cunoscute si sa incerce sa gaseasca 0 solutie care sa-i multurneasca pe toti,

alaturi, Elevii au voie sa explice cuvintele folosite daca cred ca este cazul. 6. Discutati eu elevii dad cele mai multe idei despre conflicte sunt pozitive sau negative. Intrcbati-i daca un conflict poate fi bun. Aveti grija sa dea raspunsuri concrete. Cereti-le sa dea exemple de situatii cind conflictele au fost folositoare sau productive. 7. Cereti elevilor sa cornpleteze Fisa de lucru "Ce vrem?" (Nota: aceasta sarcina ar putea fi data ca tema de casa.) 8. impar\i\i in grupe de cite 4 sau 6, elevii pot sa-si impartaseasca relatarile.

gindi la cai de rezolvare a conflictelor noastre interioare, 0 alta grupa se poate gindi la felul in care se pot solutiona eonflictele din clasa etc. Dupa ce grupele vor fi discutat aceste solutii in sistem brainstorming, ele vor raporta celorlalti la ce s-au gindit. (Fiecare grup se poate gindi la modul in care este solutionar un conflict coneret ~i poate sa puna la punct un joe de rol.) Activitatea po ate fi urmata de 0 discutie despre asemanarile si diferentele dintre diferitele solutii pentru rezolvarea conflictelor.

INTREBA.ru PENTRU DISCUTII

• and apar conflicte lntre oameni? (Poate fi discutata Fisa de lucru "Ce vrem?".) * AT trebui sa evitarn sa fim implicati in conflicte? De ce da sau de ce nu? Puteti da exernple de situatii in care ali reusit sa evitati un conflict? Cum v-ati simtit evitind conflictul? • Cum sunt solutionate conflictele care au loc: a. in noi insine? b. in clasa noastra?
C.

MATERJALE
Fisa de lucru "Ce vrem?", creioane, tabla, creta, hirtie, un spatiu liber in sala de clasa

ACTIVITATE
1. Scrieti cuvintul "CONFLICf" cu majuscule pe 0 bucata mare de hirtie, pe care 0 asezati pe podea, Intr-un colt liber at incaperii, un de poate fi vazuta de toata lumea. 2. Imparli\i fiecarui elev cite
0

foaie de hirtie,

3. Dati indicatii elevilor sa numere cite litere are prenumele lor si sa taie foaia de hirtie in numarul respectiv de bucati. De exemplu, daca numele unui elev este ANDREI, el va decupa din hirtie 6 bucati (deoarece numele lui este format din 6 litere). 4. Elevii scriu pe fiecare bucata de hirtie cite un cuvint sau cite 0 idee, pe care le asociaza cu conflictele. 5. Pe rind, elevii i~i asaza cuvintele pe podea, in jurul colii mari pe care serie "CONFLICT". Ei au voie sa spuna cuvintele cu voce tare. Daca se intimpla ca unele cuvinte sa aiba sensuri apropiate, ele pot fi asezate in acelasi loc. De exernplu, daca cineva serie "bataie", un all cuvint ca .Jovire" ar putea fi asezat 118

in scoala?

d. in comunitate? e. in familie?
f. intre noi si prietenii nostri?

ACTIVITATE SUPLIMENTARA.
Ultima dintre intrebarile pentru discutii este extrem de utila ~i de larnuritoare. A\i putea sa 0 transformati intr-o activitate, lmpartind clasa in sase grupe. Cititi elevilor intrebarile. Fiecare grupa va avea de gasit cai de rezolvare a acestor eonflicte. Una dintre grupe se po ate 119

CE VREM?

lJICTiONARUL

CONFLICTELOR

Fl$A DE LUCRU A ELEVILOR

Numele _ Data _

OBJECTIVE
Dupa rcalizarca accstci lectii, elevii vor fi capabili: 1. sit explice cuvintul "conflict" 2. sa ajunga la un acord general conflict.

pe baza unor definitii personalc;

asupra a ceca ce constituie un

INDJCA771 PENTRU PROFESORl

Pentru a-i ajuta pe elevi sa se Simla bine in grupe mici de lucru, puteti organiza mai intli 0 activitate de incalzire. Incurajati elevii, avind

In lcgatura cu ce tel de lucruri avcrn conflicte? Exista sase surse diferite multc dintre conf1icte sunt legate de aceste sase surse. 1. Nevoile fundarnentale sunt satisfacute precum alimentele, apa si aerul.

ale conflictclor.

Cele rnai

CONCEPTE-CHEIE
Analiza conflictelor Arta de a face fata conflictelor

de aeele lucruri de care avern nevoie ca crcdinte difcritc.

sa supravietuirn,

iNFORLv1ATIi PRELiiVIiNARE
De exernplu, oarneni apartinind Deoarece conf1ictele reprezinta 0 parte atit de naturala, de importanta ~i de inevitabila a vietii sociale ~i a propriei vieti a fiecaruia/ Iiecareia, este foarte greu sa le dam 0 singura definitie. La urrna urrnei, cum am putea reduce conf1ictele la 0 singura definitie, cind exista pe lume atitea feluri de conflicte? Urmatoarele trei activitati sunt astfel gindite inert sa of ere elevilor posibilitatea sa cerceteze asemanarile import ante dintre situatiile de conf1iet, de la eearta in familie, pina la razboaiele internationale, In loe sa le impuna elevilor 0 viziune teoretica asupra conflictelor, aceste activitati Ie dan acestora posibilitatea de a-si forma si de a-si dezvolta un mod propriu de intelegere a conflictelor.

2. Valor ile diferite exista cind oamenii irnpartasesc unor religii diferite pot avea valori diferite.

3. Perceptiile diferite apar cind oarnenii vad sau gindesc diferit un anumit lucru. De exernplu, doi oameni se pot certa pentru ca IlU se pot pune de acord ce fel de culoare are camasa cuiva. De fapt, se poate intimpla ca ei sa perceapa culoarea diferit. 4. Intcresele diferite apar cind oamenii au preocupari diferite. De exernplu, doi elevi ar putea sa se certe pentru ca nu se pot hotari dad! sa mearga la 0 petreeere sau la film. 5. Resursele limitate se refera la cantitatea limit at a in care se gasesc diferite totii bcgati in lume, deoarece banii sunt 0 resursa limitata, lucruri. Nu suntcm cu

grija ca fieeare sa participe la discutiile din grupa lui/ei. Aceste trei activitati va of era posibilitatea sa cereti elevilor sa impartaseasca celorlalti solutiile bune ~i pasnice pe care le-au gasit pentru rezolvarea conflictelor.

6. Nevoile psihologice sunt satisfacute cind avern stari, precurn: ne simtim capabili, responsabili, acceptati, importanti ~i sanatosi. De exernplu, eu totii avern nevoia de a fi iubiti. Scrieti acum 0 scurta povestire des pre un conflict. Pentru a va usura munca de construire a povestirii, faceti apel la eel putin una dintre cele sase surse ale conflictelor. Aratati la ce sursa/ surse v-ati referit. De exernplu, ali putea scrie despre 0 cearta intre doi Irati care vor acecasi carte. Arnindoi vor sa citeasca aeum cartea, dar nu au la dispozitie decit acest unic exemplar. Sursa conflictului este reprezentata de resursele limitate - nu exista decit 0 singura carte, pe care amindoi 0 vor.

MATERlALE
Hirtie, creioane, Fisele de lucru .Acesta este un conflict?" ~i "Cele mai multe conflicte", 0 tabla si creta (san 0 coala mare de hirtie ~iun marker)

ACTlVlTATl,
Activitatca 1. Impar\i\i 1: elcvii in grupe de cite 4 sau 6.

2. Fiecare grupa i~i alege un reprezentant care va raporta c1asei ideile importante aparute in discutiile din grupele mici. 3. Impaf\i\i fiecarui reprezentant al grupelor 0 copie a Fisei de lucru .Acesta este lin conflict?". Spuneti elevilor eli fiecare grupa trebuie sa decida daca situatia respect iva reprezinta un conflict. Subliniati ca grupele trebuie sa se gindeasca la argumente care sa le sprijine decizia. 4. Dupa ce grupele au terminat discutiile, rcprezentantii acestora raporteaza clasei concluziile ~iargumentele grupei respective. 5. Notati pe tabla sau pe coala de hirtie ideile importante ale fiecarei grupe. Cereti elevilor sa discute deschis aceste puncte de vedere, incurajindu-i sa-si manifeste dezaprobarea, daca este cazul. Activitatea 2Dictionarul conflictelor:

ficcarci idei care pare sa se refere fa aspcctele negative ale conflictelor.

Arti"itatl'a

];

6. Elevii i~i vor da seam a ca uncle definitii se refera mai curind la aspectele pozitive ale
conflictelor, in (imp ce altcle se refera mai ales la aspectele negative legale de acestca. 7. Fiecare pereche urrneaza sa sc foloscasca de definitiile serise pc hirtie pentru a da 0 definitie proprie conflictelor. Definitiile elevilor pot sa cuprinda mai mult de o propozitie, De exemplu, 0 pereche ar putea decide ca un conflict este "ceva ce oamenii fac In fiecare zi. Cei aflati in conflict se cearta, se ranesc unii pe ceilalti ca sa obtina ceea ce doresc. Nu toate conflictele sunt ceva rau". 8. Perechile

1. lmpaqi\i e lcvilor Fi~a de lucru "Cc:lc mai multo conflictc" ~j ccrcu-le "I 0 complctcze. 2. Forrnati

grupe de cite 5 sau 6.

J. Ficcarc grllp{r trebuie sCrdecider cdc cinci idei de pe fi~ii. care ill' ajut[r eel mai mull pcntru a face f;qa conflictclor. In urrna discutiilor dintre mernbrii grupci, [iccarc trcbuic sii fie de acord Cli accste idei sunt, intr-adcviu; cdc mai importante pcntru II 1111'17(11 sri [accm [asii conflictelot:

INTREBARI PENTRU DISCUrII * * *

Ce imagini "conflict"?

va vin in minte cind cineva spune

impartasesc celorlalti elevi din clasa definitiile pe care Ie-au dat conflictelor.

Ce asernanari import ante exist a intre c1iferite tipuri de conflicte? Dati exernple concrete. Ce simi iii in Iegatura eu conflictele? Credeti ca ele dauneaza oarnenilor sau ca le sunt d~ folos? De ce? Conflietele sunt pentru voi daunatoare sau va ajuta? De ce? Cereti elevilor sa descrie un conflict real in care au fost irnplicati ~i s[r arate ce lucruri folositoare au invatat pe baza acestuia.

INTREBAru PENTRU DISCUTII

* Care dintre definitiile
cea mai clara pentru conflictelor pare sa fie

1. Aceasta activitate este arnuzanta si usoara, Impartili elevii din clasa in perechi. '
2. Impar\i\i fiecarei perechi
0 bucata

noi?

de hirtie.

3. Anuntati

elevii ca vor avea de construit definitii ale conflictelor. Scrieti pe tabla" Un conflict este/ inseamna ... ". Cereti elevilor sa completeze propozitia si inregistrati raspunsurile pe care ei le dau pe foile lor. Pentru a le stimula ideile, dati elevilor exemple, precum: "Un conflict inseamna teroare", "Conflictul este ceva cu care am de-a face in fiecare zi" si "Conflictul este ceva amuzant", Cereti fiecarei perechi sa se gindeasca la eel putin zeee astfel de idei,

V-ali glndit mai curind la definitii pozitive sau la definitii negative ale conflictelor? De ce? Ce definitii pozitive s-ar putea da conflictelor?

Spuneti elevilor ca doriti sa faceti 0 comparatie intre definitiile de dictionar ale conflictelor si cele ale elevilor. Cereti-Ie sa-si compare definitiile proprii cu cele din dictional'.

ACTIVITATE DE CONSOLIDARE
Cereti elevilor sa se inroarca
discutate in cadrul reconsidere. Activitatii la situatiile 1 si sa incerce sa Ie

NOTA: Daca
"conflict"

aveti la indemina

un dictionar, cu voce tare.

puteti cere unui elev sa se uite la euvintul

~i sa citeasca definitia
Adaptarc cu pcrmisiunc dupa Kreidler, William 1. Creative Confiict Resolution. Scott, Foresman and Company, Goodyear Books, 1984.

4. Dupa ce elevii i~i vor fi epuizat ideile, ceretiIe sa se gindeasca cum ar putea sa le grupeze, astfel incit uncle definitii sa exprime caracterul pozitiv al conflictelor, in timp ce altele sa exprime caracterul negativ al acestora. 5. In fiecare pereche, unul dintre elevi va desena un cere in jurul fiecarei idei care pare sa se refere la aspectele pozitive ale conflictelor. Celalalt elev va desena un patrat in jurul 122

Spuneti elevilor ca definitiile de dictionar nu sunt neaparat corecte si singurele definitii posibile ale conflictelor.

Cuvintul conflict vine din limba latina. In latina, conflictus lnseamna "a se lovi unul pe altul".

• 0 definitie simpla a conflictului este urrnatoarea: un dezacord intre doua sau mai multe persoane sau idei. 123

ACESTA ESTE UN CONFLICT?

CELE MAl MULTE

CONFLICTE

FI$A DE LUCRU A ELEvlLOR

Numele ~ _

FI$A DE LUCRU A ELEVILOR

_
Numele

Data

-------idee cu care sun te ti de acord. eei mai multi oarneni:

Data

Indicatii: argumentele

Cititi situatiile pentru

de mai jos si decideti daca este sau nu vorba de un conflict. de vcdere.

Notati

Indicatii:

Bifati fiecare

a va sustine punctul

Cind este yorba de un conflict, se cearta incearca sa se Inteleaga

1. Andreea, Veronica ~i Irina vorbesc intre ele in ora de biologic. Ele susotesc ~iisi scriu una alteia biletele. 1n(r-o zi, profesorul de biologic se infurie, (ipa la de ~; le da afara din clasa. Le aplidl ~i0 pedeapsa: vor srerge tabla in fiecare zi, limp de
0

unii pe altii unii pe altii unii pe altii -

au incrcdere
i~i zimbesc

unii in a1tii

luna.

se mint unii pe altii

se ajuta unii pe alrii striga unii Ia altii colaboreaza se Inseala

2. Elena si Eva sunt prietene bune. Ele au dat saptamlna (recut a 0 lucrare la istorie si au luat amindoua note bune. Elena crede ca Eva a luat 0 nota buna pentru eli este eleva favorita a profesorului. Eva spune ca a invatat din greu ~i eft a meritat nota cinstit. Cele doua fete se ce arta si ridica vocea una la cealalta. 3. Lui Andrei li plac emisiunile de radio transmise noaptea. Emisiunea tocmai a inceput, si el vrea s-o asculte. Dar tatal lui vre a ea el sa se eulee. .Liniste" ii striga tat iiI sau, ,,1l:ebuie sa mergi la scoala miine dimine ata." Andrei nu vrea sa rnchida radioul. Tatallui se infurie, scoate din priza aparatul si striga: "Nu mai ai voie sa asculti radioul toata saptamina!".

se afla in cornpetitie se lovesc unii pe altii Iucreaza impreuna incearca sa inteleaga

unii eu altii

pentru

a rezolva

situatia

se asculta cu atentie sunt suspiciosi incearca

ee simt ceil alii

unii fala de altii

se invinuiesc eer ajutorul incearca

unii pe altii altor persoane

sa cistige

se iarta unii pe altii

sa puna capat conversatiei

-t.

Multer copii le place sa se joace seara in curtea ~cotii. De curind, citiva ciini tara sta pin i-au muscat pe trei copii in curtea scolii. Parintii nu le mai dau voie acum copiilor sa se joace in curtea scolii.

- incearca sa obtina cistiguri reciproce

se infurie unii pe altii,

5. La 0 petrecere intre elevi, acestia se impart in doua g!UPuri. Marius este eondueatorul unuia dintre grupuri, iar Diana este condocatosrea celuilalt grup. In fiecare grup, elevii rid si se arnuza. Dar fieeare grup II ignora pe celalalt.

124

125

CUM SUNT iNFA/1!$ATE CONFLICTELE iN STIR!?

MATEIUALE
Pcnuu

fOlografii/imagini

accasta activitarc, avcti nevoic de din rcvistc )i din ziarc:

4. Dupa cc toli si-an ordOIl:J1 ~i~i-:Jll :JIlalizal imaginile, grupcle i~i prczinta pe rind imaginilo clasci ~iexplica de cc au ordon.u

imaginile ill accst

Ic},

* Mulie

OBIECl1VE
Dupa rcalizarca accstci lcctii, clcvii vor fi capabili:
conflictele in z iare si reviste; de a aborda I. sa distingft intre ceca ce cste si ceca cc nu este un conflict; 2. sa explice cum sunt infatisate 3. sa distinga conflictcle.

intcraqionind

diutre fOlografii prczinta oarncni in situ.uii de conflict.

INTREI3AIU

PENTRtJ DISCtJTII

[ND/CArlI I'ENTRU PROFESORI

Informatiile pre liminarc pentru aceasta activit ate pot fi de folos in special pentru
discutiilor. Activita tea suplimentara introduce conceptul de rezolvare a conflictelor. Ajutati-i pc elevi sa inteleaga ca una dintre caile de rezolvare a conflictelor este colaborare a. Puteti sa-i incurajati de asemenea sa fie atenti la exernple de conflicte care au parte de 0 rezolvare pasnica, Aceste cunostinte suplimentare ii vor ajuta pe elevi in activitatile care urrneaza. conducerea

* Doar 0 mic;l parte din Iotografii ii prczinui pc oarncui interactiontnd In situatii evident mai PU\iIl conflictm;le. In aceste cazuri, s-ar putca
sa fie neclar daca este vorba eu adcvarat cle Uti 0 fotografie ar putea sa infatiseze reprezentunu ai unor minoriUi\i etnice discutind la rnasa sau interactionind in a Ite moduri. '

* * *

De cc a fost dificilin uncle situatii Sft dccidcti daca imaginca rcprczcnra sau nu un conflict'? Cum ali decis ctt 0 imagine situatie de conflict? reprczinra ()

intre caile pozitive ~i negative

conflict. De exemplu,

CONCEPTE-CIIEIE
Analiza conflictelor Mass-media

Cine ar vrea sa Iaca cunoseutii avut loc cind grupa a incercal acord? Cum a Iost solutionara disputa?

sa

disputa care a sc puna de

accasta

INFORMATII PRELrMINARE
Cu totii suntem fiinte unice, intre care exista difcrente de s.a.m.d. Ne deosebestc si Ielul de a vedea lumea: ceea ee pentru 0 persoana poate insemna un comportarnent acceptabil este absolut inacceptabil pentru 0 alta persoana. Care este mornentul in care _ dezacordurile dintre diferite punete de vedere se transforma 111 conflicte? In general, cum recunoastern conflictele? Conflictele asociate cu violenta fizica, ca in situatiile in care cineva lmbrinceste pe altcineva, pot fi reeunoscute cu usurinta. Este insa mult mai greu sa identificam eonfliete legate de diferentele in ceca ee priveste atitudinile. De exernplu, cind doi oa~~ni de religii diferite Incep 0 disputa asupra unor concepte religioase, se poate intirnpla ca discutia sa se transforme intr-un anurnit punet in conflict. Aceasta activitate dernonstreaza elevilor modul in care ziarele 9i revistele pot promova neintentionat conflicte. In timp ce pentru unii a fotografie poate sa para eu totul acceptabila, pentru allii ea ar putea sa fie of en sa to are.

Foarte purine fotografii nu lnf,i\i~eaza niei un fel de contlicte. Aceste irnagini ar putea sa reflecte sitU3(ii de colaborare, de manifestare a grijii etc.

* *

Cum v-ati sirntit cind nu ati fost de acord ell decizia rnajoritatii cclor din grupa? Cum v-ati simtit cind ali fost de acord cu decizia majoritatii celor din grupa, dar altcineva nu a fost de acord?

virsta, de sex, de crcdinte religioase

NOTA: Avet] grija ca imaginile sa reflecte 0 mare varietate de situatii conflicruale. De ascrnenea, in loc sa cautati dumneavoastra ins iva fotografiile, cereti elevilor sa aduca ziare si ' reviste si sa Ie gaseasca singuri, Spuneti pur si simplu elevilor ee tipuri de fotografii sa caute (vezi rnai sus).

ACTIVITATE StJPLIMENTARA.
Cereti elevilor Sfl stringa imagini reflectind situatii de col abo rare. Ei ar putea sa realizeze un album cu taieturi din ziare sau ar putca sa adune imaginile intr-un dosar. Dedesubtul fiecarei imagini, elevii urrneaza sa explice in ce fel este legata acea fotografie de situatii de cooperare. Cereti elevilor sa Ie prezinte oral sau sa Ie arate celorlalti albumele realizate.

A CTIVITATE
1. Impani\i elevii in grupe de cite 4 sau 6. 2. Cereti fiecarei grupe citeva dintre fotografiile din reviste si din ziare (descrise mai sus). 3. Dati indicatii fiecarei grupe sa analizeze fiecare fotografie 9i sa decida daca ea reflecta sau nu 0 situatie de conflict. Fiecare grupa ar trebui sa rinduiasca fotografiile pe podea, una linga alta. Elevii ar trebui sa aseze fotografiile de Ia cea pe care 0 considera in eea rnai mare masura reprezentativa pentru existents unui conflict pina la cea pe care 0 considera ce a mai putin reprezcntativa pcntru conflicte. Daca apar dezacorduri in grupe referitoare la deciziile privind majoritatea fotografiilor, elevii ar trebui sa cxplice de cc au alta parerc.

INTREBARI PENTRU DISCUTII * *

Cum este legata colaborarea Cum colaborari de eonflicte? zi? in viata de fiecare

/
Wi

----....._------------------~-------

,1

I
i

127

OCllI PENTRU OCHI

impicdica astfcl sa avcrn 0 viziune clara dcspre cum trebuie sa I1C cornportam. Dcvcnind constienti de existenta unor astfcl de mcsaje, IlC cstc mai usor sa luarn dccizii in cunostint.; de cuuzn.

Informatiile prcliminarc). Aceste mesajc adeseori in contradictie uncle eu allele. 2. Spuncti clevilor ca vor cerecta ce fcl de mcsaje prirncsc de la difer iti oamcni. 3. impaqili clcvii ill sasc grupc.

stint

MATl!.llIALE OBJECTIVE
Dupa realizarea acestei lectii, clevii vor fi capabili: 1.

sa

arate care clintre atitudinile si valorile lor provin de la farnilie, prieteni, scoala, cornunitate ~isocietate; valori caile pe care pc care

INDICATII PENTRU PROFESORI

Activitatea #1 pOLHe fi realizata pentru a sparge gheata, ajutindu-i astfel pc elevi sa se simla mai bine in

ACTIVITA~!1
I

111b!il~i creta (sau coli rnari de hirt ic si markere], 0 lisUi de cnunturi/provcrbe (care va ajllta sa rcalizat: Activitatea # 1)

Activttatca

I:

2. sa inteleaga cum le influenteaza propriile Ie aleg pentru rezolvarea conflictelor; 3. sa identifice panile tari si partile Ie primesc din diferite surse.

slabe ale mesajelor

I
!

1. Cereti elevilor sa se gindeasca

timpul activitatii #2.

CONCEPTE-CHEIE
Atitudini Comportamente Analiza conflictelor Sentimente Valori

la elt rnai multe enunturi (provcrbe) despre cum sa I1C purtarn in situatii de conflict. Daca elevilor le este greu sa identifice astfel de proverbe, ajutati-i cu uncle exemple, precurn: "Oclli pentru ochi, dinte pentru dinte" sau "Cine scoate sabia, de sabie va pieri".

4. Fiecare grllpa urrncaza sa aicfltuiascfl 0 list:1 de mcsaje care ne sunt adrcsatc. Explicnti elevilor efl accste rncsaje pot fi transmise oral. ca atunci cind parinu: ne ccr sa nu ramincm afara peste 0 anumita ora; de ascmcueu, aceste mesaje pot Ii rnai putin directe, ca atunci cind irnitam prin imbracarninte vedete ale I11uzieii rock. Repartizati sarcinile fieearei grupe dupa cum urmeaza:

Grupa #1 sa alcatuiasca 0 lista eu rnesaje care Ie prirnim de Ia farnilie.

pe
pe pe

2. Notati pe tabla sau pe 0 coala de hirtie toate exemplele date de elevi.

• Grupa #2 sa alcatuiasca 0 list a eu mesaje care Ie receptionam de la scoala, • Grupa #3 sa alcatuiasca 0 lista cu mesaje care Ie primim de Ia pricteni.

INTREBAru PENTRU DISCUTII *

Facind inventarul proverbelor intrebati-i pe elevi: 1. de unde stiu proverbul 2. ce ne Inva(a proverbul abordam conflictele? notate pe tabla,

JNFORMATIJ PRELL"vIINARE
Cum se explica faptul ca majoritatea oamenilor evalueaza conflietele mai curind din perspectiva aspectelor negative ale acestora? Mai intii, conf1ictele pro clue ernotii ~i ne amintesc de experientele neplacute pe care le-arn trait. Cind ne gindim la confliete, ne Yin in minte supararea, frustrarea sau alte ernotii neplacute. In al doilea rind, societatea ne influenteaza de asemenea punctele noastre de vedere asupra conflietelor. De-a lungu! intregii noastre vieti, parintii, profesorii ~i oamenii din jurulnostru ne trimit diferite mesaje in legatura eu modul in care urrneaza sa intelegern lumea. Pornind de Ia aceste mesaje, ne construim un sistem de valori, de principii $i de credinte care ne influenteaza comportamentul in situatii de conflict. Aceasta activitate ne perrnite sa investigarn cum se intimpla ca oameni diferiti, cu roluri diferite in vietile noastre, ne influenteaza prin intermediul unor mesaje contradictorii si ne

Grupa #4 sa alcatuiasca 0 lista eu mesaje pe care Ie primim din carti, din ziare si din reviste.
0

I I

respectiv? despre cum sa

* Grupa #5 sa alcatuiasca
care Ie primim traim.

lists eu mesaje pe
In care pe

de la eomunitatea

@@

I
I

Spuneti elevilor ca proverbele ne indica niste cai de rezolvare a eonf1ictelor. Cereti eleviior sa se gindeasca la confliete pe care Ie-au lntilnit la scoala, acasa sau in alta parte. Elevii urrneaza sa relateze despre 0 situatie in care cineva a rezolvat un conflict dupa modelul asertat de anumite proverbe. (Puteti sa le dati elevilor mai intii un exernplu. De pilda, puteti sa Ie spuneu ca in cazul in care 0 persoana lip a la alta, iar aceasta raspunde tot prin ridicarea vocii, este aplicatii solutia "Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte". Cu alte cuvinte, tu tipi la mine, eu lip la tine.) 2:

Grupa #6 sa alcatuiasca 0 lista cu mesaje care Ie receptionarn de la televizor.

5. Cereti elevilor sa cornpar ... mesajele provenite din surse diferite.

diferite

INTREBARI PENTRU DISCUTII

• Ce se intlmpla cind suntem tinta unor rnesaje contradictorii? De exemplu, cind parintii va eer sa fiti acasa la 0 anurnita ora chiar veniti acasa cind vor ei? ' .

Actjvitatea

Ce se intirnpla cind prietenii va indeamna sa rarnineti uncleva mai tirziu decit ali promis acasa? Dupa ce mesaj vii coriduceti? De ce?

I
128

I
t

1. Explicati elevilor ca noi receptarn mesaje despre cum sa ne cornportam si despre ce este valoros din surse diferite (vezi 129

ACTIVITATE DE CONSOLIDARE
1. in cadrul accsiei activitati, elevii aplica mcsajele pc care Ie-au primit (de la membrii

farnilic i. de la pricieni, de la mcrnbrii comunit atii ctc.). Cititi elevilor urmatoarca

situatie: Saptamlna trecuta, ai avut un test la matematicfL Ai inVrl\at Ioarte mull pcntru lucrarc si ai fost convins crl vei lua () nota bun.i. le'ri, profcsorul ri-a dat lnapoi Iucrarea corcctat;1. In Iata intrcgi: clase. ti-a spus urmatoarele: "Ai picat la examen, deoarcce ai copiut". 2. Cercti elevilor sa se gindeasca la diferite mod;lI'i in care clcvul ar putea sa reactionezc la acuzariilc profesorului. Cereti ficcarei grupe sa realizeze un joe de rol in. care elevul urrneaza sri reactioneze la acuzatiilc profesorului in conforrnitate cu mesajele analizate de grupa respectiva. De exemplu, grupa care a analizat mesajele pr.imite de la mernbrii familiei ar putea sa realizeze un JOc de 1'01 in care elevul neaga cu calm acuzatiile profcsorului; grupa care a analiza! mesajele. pe care le primim de la televizor ar put~a_ sa construiasca 0 situatie In care elevul smga ~l \ipa la profesor.

CUM POATE AlViTA VIOLENTA?

OBIECTIVE
Dupa realizarea l . sa identifice 2. acestei lectii, elevii vor fi capabili:
diferite subtipuri ale violentei;

sa

descrie aceste subtipuri ale violentei.

INDICA!II PENTRU PROFESORI

Violenta face parte din toate aspectele vietii noastre. Realizarea acestei activitati implica multa grija din partca profesorului, deoarece unii dintre elevi s-ar putea sa fi avut parte de experientc violente traumatice in mai mare masura decit altii. Daca observati ca elevii devin nelinistiti, vorbiti cu ei dupa ora
si intrebati-i de ce s-a intimplat astfeL Daca este yorba de un nurnar foarte mare de elevi, este bine sa discutati cu intreaga clasa de ce este violenta atit de suparatoare, De asemenea, ali putea realiza 0 activitate de relaxare ... Este util sa Ie cereti elevilor sa se gindeasca la problerne cu care s-au intilnit in scoala lor, ~i rezolvate violent; elevii ar putea sa realizeze un joe de rol care sa infatiseze alternative nonviolente de solutionare a unui conflict.

CONCEPTE-CHEIE
Analiza conflictclor

Violenta

INFORAIA!II PRELIMINARE
Multi oameni gindesc ca violenta ~i eonflictele sunt acelasi lucru. Desigur, intre aceste conccpte exista adeseori diferite relatii, dar ele nu sunt identiee. De exernplu, multi oameni recurg la mijloace violente pentru a rezolva eonflictele. Cu toate aces tea, violenta este doar una dintre caile de a rezolva un conflict. Exista trei categorii principale de violenta. Pentru majoritatea oarncnilor, cuvintul violenta este asociat cu violenta fizica, Dar alte doua tipuri de violenta, cea psihica si eea structurala, pot avea acelasi rol distructiv. Despre ce fel de violenta este yorba mai precis in fiecare dintre aceste tip uri?

INTREBARI PENTRU DISCUTII

Ce parti tari si ce parti slabe au mesajele pe care le prirnim : de la membrii de la scoala? de la prieteni? din carti, ziare si reviste? de la membrii de la televizor? familiei?

1. Violenta flzica: exista cind cineva face uz de forta fizica

pentru a rani pe altcineva. Acest tip de violenta se

rnanifesta, de regula. eu intentie. Un exemplu de

violenta fizica este situatia pe un altul. cind un elev 11imbrincestc

comunitatii?

in cazul In care avem de-a face cu mesaje contradictorii, cum decidern pe care dintre ele sa-l avern In vedere? De exernplu, In situatia de mai sus, elevul ar trebui sa ridice vocea la profesorul care 11acuza pe nedrept ca a copiat sau s~l-i explice acestuia cu calm ca nu a copiat?

2. Viotenta psihica: exista cind cineva dauneaza imaginii de sine a altcuiva. Un exemplu de astfel de violenta este situatia in care un parinte ii spune intruna copilului sau ca este prost ~i lipsit de valoare.

130

3. Violcnta institulionala: exista cind 0 institutie neaga unora dintre membrii ei drepturile lor fundamenta!e. Un exemplu este situatia in care conducereu unui stat nu ar da voie unora dintre cctatcnii acestuia sit lucreze (si sit ob\ina bani pentru hrana). Cind violenta este institu\ionalizata, ea devine 0 parte a culturii si este conslderata aceeptabila. Fiti ate nti la fuptul ca 0 discutie des pre violenta institu\ionala in scoala IlU este 0 sarcina usoara, mai ales dad elevii se refera la astfel de situatii din propria lor scoala, I Este extrern de important sa explicati elevilor ~i diferen\ele dintre alte doua sllbdiviziuni ale violentei: violenta agresiva ~i violenta [nstrumentala. Violenta agrcsivii este realizata cu intentia de a rani. Daca sunt furios pe tine si te imbrineese, am cornis un act de violenta agresiva. Pe de alta parte, violenta instrumentala se manifesta cind ea este utilizata ea mijloc pentru atingerea unui alt scop. De exemplu, in situa\ia in care un elev ar provoca 0 lupta pentru a le dernonstra celorlalti forts lui. In aeest caz, violenta este utilizata de catre elev ea un mijloc pentru realizarea unui alt seop: demonstrarea fortei fizice.

3. in mod individual, clevii urrncaza sa scric ce cred ci ca lnseamna violcn\a.

4. Fiecare elev/ eleva urmeaza sa imp;irta~cascii edorlal\i din grupit definitia pc care a dat-o violcntei. 5. in cadrul ticcarei grupe, elevii vor spUlle pe rind in scnsul acelor de ceasornic, cuvintc care' le Yin in minte cind se gindesc la cuvintul violenta. Uncle dintre aceste cuvinte s-ur putea ~adescrie exernple concrete de violenta. Aile cuvinte s-ar putea sa explice semnificatia cuvintului violenta. ill fieearc grupa, elevii trebuie sa noteze pe hirtie toate ideile exprimate. Fieeare grupa trebuie sa s~ gindeasca la cel p\ltin 20 de cuvinte. NOTA: Dad 0 persoana nu doreste sa rosteasca astfel de cuvinte, estc libera sa nu 0 Iaca. 6. Cereti elevilor sa ia 0 noua foaie de hirtie ~i sa 0 imparta in trei parli. 7. Spuneti elevilor sa scrie cuvintele "violenla fizica" in partea de sus a primei sectiuni. Discutati eu elevii ce inseamna violenta. 8. Spuneti elevilor sa scrie cuvintele "violen\a psihica" in partea de sus a celei de-a doua sectiuni. Discutati cu elevii ce este violenta

stricte impotriva cclor care 0 practice. Daca ace asta sarcina se dovcdeste a fi prca grca pentru elevi, cereti-le sa discute desprc 0

cale specifica de a pune capat unui cxcrnplu concrct de violcnta, mcntionat pe foile lor. De pilda, elevii ar putea s5 discute despre cailc pc care le arc Ia dispozitie un copil pentru a se proteja impotriva bataii ~i ranirii (in arnbele scnsuri, fizice ~i psihice). 12. Elevii. din fiecare grupa impartasesc celorlalti colcgi din clasa exernplele de violenta alese. Ei Ie spun acestora de asernenea la ce s-au gindit pentru a pune capat diferitelor forme de violenta.

atucati in mod violent, ci se considera vinovati, gindindu-se ca atacuI cstc un rczultat al propriilor lor carentc. De exernplu, un clcv batut de parinti ar putca sa gindcasca: "P[lrin\ii rna bat pcntru dl sunt 0 pcrsoana rca". Dc cclc mai rnulte ori IIlS;t, violcnta line de starca si de caracterul atacatorului insusi. Astfcl, s-ar putea ca parintii abuzivi sa-~i lovcasca copilul pentru a se descarca nerves, ~i nu pcntru a-I pedepsi pe acosta.

INTREBARI PENTRU DISCUTII * De ce a fost greu sa

exernplele plasati unele dintre de violenta In dear una dintre cele trei sectiuni?

Fragrncnte Iolositc cu pcrrnisiune dupa Harris, Ian. Peace Education, McFarland and Company, Jefferson, N.C., 1988. Accast a carte descrie modul in care pot Ii puse la punct ~i demarate programelc de cducatic pcntru pace si da sugcstii de lueru pcntru difcrite grupe de virsta. .

* Ce estc violenta? De ce difera definitiile care oarnenii dau violentei?

Ie

pe

* Cereti elevilor sa dea exemple de situatii cind

oarnenii fac uz de violenta pentru a face fala unui conflict. De ce au recurs oarnenii la violenta? Ce alte cai ar fi putut fi gasite pentru a face fala acestor conflicte?

psihologica. Ajutati-i pe elevi sa in\eleaga diferenta dintre violenta fizica si cea psihica.
9. Spuneti

* Cere Ii elevilor sa fie

doua scenarii

atenti Ia urrnatoarele

MATERlALE
Cite doua bucati de hirtie si cite un ere ion pentru fiecare elev/ eleva.

ACTIVlTATE
1. Impartiti elevii in grupe de cite 4 sau 6 si aveti grija ca fiecare elev sa aiba un creion si hirtie. In fiecare grupa, elevii urmeaza sa stea in cere. 2. Cereti elevilor sa serie cuvlntul "violenta" in part~a de sus a hirtiei.
I

elevilor sa scrie cuvintele "violen\a institu\ionala" in partea de sus a celei de-a treia sectiuni a foii de hirtie. Diseuta\i cu elevii ce este violenta instituiionala. Ajutati-i sa inieleaga diferentele dintre cele trei tipuri de violenta notate pe toile lor.

10. Dati indica\ii grupelor cum sa plaseze cuvintele rostite anterior (la pasul #5) intr-una din cele trei sec\iuni. In fiecare grupa, elevii urmeaz1i sa lucreze impreuna pentru a pIasa cuvintele respective in una dintre aceste seqiuni. 11. In continuare, elevii urmeaza sa discute In ficcare grupii despre caile posibile de s(opare a fiecareia dilltre cele trei forme ale violclltei. De exemplu, un mod de a stopa manif~starea tot mai rrlspindita a violell\ci fizice ar putea sa fie existcll\a unor legi mai 132

care includ acte de violenta Cereti-le sa se gindeasca la diferentele care exista intre folosirea violentei in fi~carc dintre a~este situ~\ii. Purtati apoi 0 discutie despre diferenta dintre violenta instrumentals si eea agresiva (discutata in eadruI Informatiil~r prelirninare). Cereti elevilor sa dea exemple de situatii reale din viata in care se face uz de
violenta agresiva sau instrumentala,

ScenariuI 1: Doi elevi se cearta intre ei. Unul dintre elevi este atit de furios, incit el/ea iI/ 0 love~te in fata pe un altul/ 0 alta. Scenariul 2: Un clev provoaca 0 bataie pentru a Ie demonstra celorlalti [or\a lui. Explicaii elevilor ca este extrem de important sa nu confunde violen\a agrcsiva cu cea lI1strumentalii. Uneori, dnd elevii sunt
NOTA:

Problema

violentei institutionale

este discutata mai

pc larg in capito luI .,Noi'\ capitol care are ca obiect drepturilc omului. in mod specific, unele dintrc activiUiiile din cadrul acestui capitol sunt conccputc pcntru a pcrmite clevilor Sfl in\cleaga numaru! mare al incalcarii drcpturilor omuiui, care aparc tocmai In institu\ia eu carc 5unt mai familiariza~i: ~coala.

133

aceasUi Illentalitate,

copiii ar trcbui

sCi invctc:

I)

UNDE NE iNI1LN/M

CU V/OLENTA?

violcnte.

sa recunoasca violent» si 2) sa fac;1 fala corulictetor Iolosind alte mijloace decit cele
AClivilatca prcccdcnta, "Cum poatc arMa

violcnta?", ii ajuta pc elevi sa rccunoasca

difcri!c forme ale acestcia, Activitatea de fa\a permit" 0 abordare mai profunda a subicctclor legate de violcnta.

Dupa realizarea

acestei lectii, e levii vor Ii capabili:

1. sa defineasca ~isa descrie ce este violcnta;

2. sa identifice numarul mare de actiuni violente suut expusi in fiecare zi; carora ei a

INDICA 71/ PENTRU PROFESORI

Elevii care au avut de suferit din cauza violentei sau care au fost martori ai unor situatii de folosire a violentei fizica sau psihica - pot sa se vindece incetul cu incetul vorbind despre problemele lor. Puteti sprijini derularea acestui proces de vindecare prin utilizarea corupetentelor de comunicare (prezentate in Capitolul III). In tirnpul acestei activitati, elevii ar trebui sa aiba incredere ca pot vorbi despre situatii personale; ei pot sa aleasa ins a sa nu vorbeasca desire sentimentele lor, daca nu doresc. Dupa re alizare a acestei activitati, puteti discuta cu elevii daca situatiile descrise pe fisa de lucru sunt exernple de violcnta fizica, psihica sau institutionala (descrise in lectia precedenta).

MATER/ALE
Fisele de lucru ale elcvilor "Unue ne intilmm cu violenta?" ~i "CUlu recunoastem violenta?", tabla ~i creta (sau coli mari de hirtie si markerc], creioane

inrcgistrczc accst Iupt in partea still!;[1 a Iisci. Explicat] clcvilor c[1 s-ur putca S[I scCilltilll~aSc;1 eu situatii de violcnta la scoala, aeas[l, la tclcvizor, la locul de joaca sau ill orice alter parte. Spuneti e lcvilor ca atunci cind note;!Z;1 fapte violcntc S;-I nu foloscasc[l numch- rc.il al persoanclor. in parka drcaptrl a fi~ci, e lcvii urmcaz« sfl notcze posibilc CJi de a face Lnfl Iiccarci sitll<l\ii f:ira a re(urge Ia violcnt«. .

elevilor urrnatorul

Pcntru

a clarifica sarcina exernplu:

de lucru,

dati

3. sa of ere ciii multiple de rezolvare

situatiilor de utilizare a violentei;

efectiva,

nonviolcnta, sanatoasa,

A CTIVITATE
1. Scrieti pe tabla cuvintul "violen(ii".
2. Impiiqili elevii in grupc de cite patru, 3. Dati indicatii elcvilor sa completeze Fisa de lucru .Unde ne Intilnim eu viole nta?" discutind mai intii fieeare intrebar'e in' grupele lor. 4. Dupa ce elevii au completat fisa de lucru, cere Ii elevilor sa formeze un cere mare. 5. tn cere, fiecare grupa impartaseste cum a definit violenta. celorlalt]

.Pe drumul spre casa, vedeti un copilas plingind, Marna acestuia II palmuie~te cu putere, In partea stlngrl a fisei, scrieti cil ali vazut ( mama palmuindu-si copilul, In parte a dreapta a fise i, notati Cum altfcl ar putca fi rezolvata 0 astfe! de situatie fara a recurge la violcnta, De excrnplu, mama ar putea cere calm copilului sa taca, III lac sa-l

4. sa explice de ce violenta pare sa fie buna, de rezolvare a conflictelor.

strategie

CONCEPTE-CHEIE
Analiza conflictelor Violenta

palmuiasca'' .

INFORMATII PRELIMINARE
Violenta poate fi lntilnita practie oriunde, Daca deschidem ziarele, putern citi despre razbcaie in diferite parti ale lumii. Daca deschidern televizorul, vedern oameni. ridicind vocea sau traglnd unii in altii. Daca o)Jservam copn jucindu-se, vedern ca ei joaca jocuri preeum .Lmpnscn-I pe eel rau". Pe ecrane, vcdern oameni luptindu-se si batindu-se in filrne. Aflam tot tirnpul despre rata inalta a criminalitatii srradale. ~i asa mai departe. In lurnea noastra, violenta este acceptata ca 0 cale de a rezolva conflictele. Acest lucru produce numeroase problerne, deoarece cop iii invata multe din mediul in care traiesc. Cu cit mediul cultiva mai mull violenta, eu atit copiii se vor obisnui mai rnult eu ea, vazuta ca 0 calc practica si sanatoasa 'de rezolvare a conflictelor. Pentru a schirnba

INTREBARI PENTRU DISCUTII

Cer eti elevilor sa cornpleteze fisa si sa aduca in clasa peste doua zile. Oriei~e 'vrea poate sa imparta~easca celorlaln una dintre situatiile observate ~i un de a fost ea intHnita exernplu, la locul de joaca, la televizor etc.). Elevii ar trebui sa descrie de asernenea cai alternative de a face rata problemelor prin metode nonviolente.

(de

* *

Cum ar arata societatea exista violenta? Exists multe manifesHiri no astra?

noastra violente

daca nu ar in societatea

iNTREBARI

PENTRU

DISCUTII
ali observat? in jurul

* *

Cite astfel de acte violente De ce credeti

• Deoareee in jurul nostru exists multe situatii de manifestare a violentei, ne putern gindi 'ca violenta este fireasca. Care sunt uncle dintre dificuttalile posibile cind "rem sa rezolvam 0 problema prin a face uz de violenta?

nostru?

ca este atita violenta

NOTA: Daca elevii nu-si scriu numele pe fise, ele ar putea sa fie strinse si folosite pentru discutii ~i pentru jocuri de ro!.

ACTIVlTATE SUPLIMENTARA
lmpar\i\i elevilor recunoastcm violenta?" poarte cu ei peste tot lntilne;;c cu 0 anumita ceca ce ered ci ca este fisa de lucru .Cum ~icereti e levilor sa 0 un de se due. De cite ori se form;r de violcnta (sau eu violenta), urrncaza sa 135

<

UNDE NE iNTiLNIM

CU VIOLENTA?

",I'

-- ..• " ,/j'

".!"" /'

'

_,

FI5jA DE LUCRU A ELEVILOR

Numele Numele _ Data _

FL?A DE LUCRU A ELEVILOR

_ Data _

Indicatih

Raspundeti

la accste intrebari

'.

eu ajutoru

If

ieca

arui coleg din grupa voastra.

1. Ce credcti ca este violenta?

2. Cind eineva imbrince~te Da Nu

sau raneste

pe altcineva,

este verba de violenta?

De ce da sau de ce nu?

I!
!

INDICATU: Purtati la voi fisa oriunde va duceti. Ori de cite ori sunteti martorii unci scene de violenta, notati acest Iucru in coloana intitulata "Violcn(a observata". Va puteti intilni cu situatii violente acasa, la scoala, la televizor, la locu! de joaca sau in oricare alta parte. In coloana intitulata "Persoanclc/lmprcjurarilc", explicati care par sa fie motivele pentru manifestarea violentei si cum par sa se simta persoanele implicate. In coloana intitulata "Cum a fost rczolvata situalia'?", arata\i In ce mod a fost influentata situatia de manifestarea violentei, In colcana intitulata "Alte rnoduri de a face fata situatiei", notati In ce alte feluri se putea aborda situatia respectiva fara a recurge la violenta. Cind descrieti actele violente ale altor oameni, NU Ie folositi aeestora numele real. Schirnbati-le numele sau numiti-i barbatul, femeia, copilul.

Violenta observata

Persoanele/

Imprejurarlle
I

Cum a fost rezolvata situatia?

Alte moduri de a face rata situatiei

3. Daca Ii strigam pe altii eu porcclele Da Nu. _

lor, este vorba

VIO

.I

enta.

"?

De ce da sau de ce nu?

4. Ce se intimpla daca sentimentele

aItor persoane

sunt ramie.

".

d id t I ste vorba de violenta? De exemplu, 5. Daca cineva raneste 0 alta persoa~a in .~o . acci en a, e ra a i comis un 'act violent? daca ali calcat din gre~eala pe piciorul cuiva ~I i-ati prod us 0 fraetu ,\
A

I
I
r

Da __

Nu __

De ce da sau de ce nu?

I
poate fi vazuta sau auzita. (De exernplu. violenta

6. Numiti eel putin patru Ioeuri in care :iolen\~ po ate fi vazuta la teievizor, cind oamcnn se impusca.)

I
~

i
137

136

iNSEMN/[RILE

PROFESORULUI

CAPITOLUL AL V-LEA "ED iMPREUNA CU TINE"

138

INTRODUCERE LA CAPITOLUL AL V-LEA: EU IMPREUNA. CU TINE

Conflictele constituie 0 cornponenta naturala, inevitabila a vietii sociale a fiecaruia dintre noi. Cei mai multi oameni considera conflictele ca fiind ciocniri distructive, ireconciliabile, In urrna carora unii cistiga in defavoarea altora. Dar preocuparea de tip &tiintific privind caile de a face fata conflictelor a dus la dezvoltarea unor modele si strategii de abordare eficienta si construct iva a conflictelor. Aceste noi modele prezinta procesul rezolvarii conflictelor nu ca pe un cimp de batalie, ci mai curind ca pe 0 sansa de a invata lucruri noi, de a ne dezvolta responsabilitatea si de a rezolva conflictele prin colaborare. In acest capitol este prezentata 0 strategie in cinci pasi, numita "Urcind pe scara", pentru rezolvarea eficienta a conflictelor. Va prezentarn intr-o ordine specifica un model pentru a va ajuta sa predati elevilor aceasta strategic: 1. Impartiti elevilor Fisa de lucru .Llrcrnd pe scara". Cititi coritinutul ei impreuna cu elevii. Explicati elevilor ca un conflict nu este intotdeauna un lucru raul De fapt, conflictele pot fi sanse pentru noi ca sa ne maturizam, sa mvatam si sa ne dezvoltam capacitatea de a ne mtelege unii pe altii, Spuneti-Ie elevilor ca vor invata cum sa "se catare pe scara" si cum sa faca fata mai bine conflictelor. Pasind pe cite 0 treapta, elevii aflati in situatii de conflict vor putea comunica cu mai multa claritate si vor putea obtine ceea ce ei si cealalta persoana implicata in conflict vor sa obtina. 1 2. Realizati eel putin 0 lectie despre fiecare din cei cinci pasi ai strategiei de rezolvare a conflictelor. In acest capitol sunt propuse lectii pentru a clarifica si pentru a demonstra fiecare dintre acesti pasi. Alaturi de titlu exista 0 scurta descriere a pasilor pe care lectia ii pune in evidenta, Alegeti lectiile care vor fi mai potrivite pentru clasele cu care lucrati. 3. Realizati lectia "Urcind pe scara", 4. Cereti elevilor sa exerseze aceasta strategie in cinci pasi in fiecare saptamina, daca este posibil. Pentru ca aceste competente sa fie integrate cu succes in vietile lor, elevii trebuie sa exerseze, sa exerseze si iar sa exerseze! De exemplu, 0 data pe saptamina, puteti cere elevilor sa se gindeasca la conflicte ~i sa realizeze un joc de rol, folosind aceasta strategie. (Activitatile din acest capitol care urmeaza dupa lectia "Urcind pe scara" permit de asernenea elevilor sa practice aceasta strategie In cinci pasi.)

1 La pagina 173, in scctiunca cornpleta a accste i str atcgii.

privind

Informatiilc

prcliminare

de la lcctia ,jUrdnd pe scara", exist

descriere

mai

141

INIMA MEA CARE BATE (Pasul I pentru "Urcind pe scara")

lI-

1'=
de

OBJECTIVE
Dupa realizarea 1. sa recunoasca conflict; 2. sri descrie conflict; 3. acestei propriiJe lectii, elevii
VOl'

fi capabili:

reactii de ordin fizic intr-o situatie de ordin fizic In situatii de noastre

INDICATlI PENTRU PROFESORI

Aceasta activitate cere elevilor sa se gindeasca la reactii de ordin fizic In situatii de cont1iet. Ei vor fi mai productivi, mai realisti si se vor simti rnai bine daca ve Ii realiza Inainte 0 activitate de lncalzire (vezi Anexa

aceste raspunsuri

sa explice
reactiile

cum sunt influentate comportamentele fizice in situatiile de cont1ict.

de

CONCEPTE-CHEIE
A recunoaste
cont1ictele

lNFORMATII

PRELIMINARE

II).
Explicati elevilor ca raspunsurile de ordin fizic la situatiile de conflict includ atit reactiile fiziologice, ca

Cont1ictele sunt considerate adeseori ca fiind situatii tension ate, de stres ~i de agresiune. In timp ce multe di~ activitatile de pina acum au fost centrate pe intelegerea aspectelor men tale ale cont1ictelor, aceasta activitate cerceteaza reactiile noastre de ordin fizic in situatii de conflict. In timpul cont1ictelor, noi reactionam tensionat, dovedind ca suntern stresati: ridicam vocea, inimile noastre bat mai repede, tremurarn de furie, palim etc. Raspunsurile noastre lntr-o situatie de cont1iet 0 afecteaza ~i pe cealalta persoana implicata. De exemplu, daca eu ridic vocea, si cealalta persoana va ridiea vocea. Cind cineva ridica vocea Ia noi, avem tendinta sa strigarn Inca si mai tare! Reactiile noastre fizice due la agravarea situatiilor de cont1ict. Uneori, ne folosim constient de reactiile noastre fizice pentru a-i influenta pe ceilalti. De exernplu, un elev ridica vocea pentru a-si speria si pentru a-si influenta colegii de clasa, iar un

transpiratia, cit si reactiile

fizice constiente, precum fuga. Aveti grija ca elevii sa inteleaga cum sa cornpleteze Fisa de lucru .Jnima mea care bate".

143

parinte can: se cearta eu copilul sau devine brusc tacut, arnenintindu-l pe copil mai ales din priviri. Alteori, ne ascundcrn adevaratelc sentirnente. In astfcl de imprejurari, dcsi soar putca ca inimilc noastre sri bata foarte tare 5i rniinile sa ne tremurc, ne prefacern ca nu ne cste frica: incercam sa parern "tari", nu "slabi". lata citeva exernple despre cum rcactionarn fizic in situatii de conflict: * vorbim tot rnai tare

4. Elevii din ficcarc grupa urmcaza sa cornunice cclorlalti din clasa cxemplele de raspunsuri de ordin fizic In situatii de conflict. Un elev va scrie pe tabla toate aceste sugestii. Puteti S~I adauga\i, daca cste nevoie, citcva din exemplele date rnai sus, in cadrul informatiilor prcliminare.

ar putca raxpundc Matci? raspunde Julian iui Malci?

C.urn

strig[1 la Matci si-i arunca () privire turioas».

Cum i-ar putca de conflict? de conflict'!

* Cum reac(ioncaz[r Cum rcactioncazn

* De cc credeu r cactioneaza * Crcdcti

b;lic\ii

in situ.uii

Ictclc in situnui

cil exisl[l/ca nu exista dilcrcnte

5_ Impiir\i\i elevilor Fisa de lucru .Jnirna mea

care bate". Elevii trebuie sa completcze pe fisa de lucru (In prima coloana) lista reactiilor fiziee in situatii de conflict.

intrc cum reaqioncaz,l

fetclc

baic\ii si cum
de conflict?

in situatii

* transpiram * trernuram * fugim * vorbim mai

*

6. imparli\i acum elevilor Fisa de lucru "Nu-mi

ctr exists difcrentc intre cum reactioncaza mamclc ~i tatii in situatii d,; conflict? De ce cia sau de cc nu? .

* * •

* * * *
*

repede respiram mai repede ne striogem miinile puma ro~im sau palim batem din degete sau din pieioare inima noastra bate mai repede plingem vorbim extrern de calm nu vorbim deloe stringem din dinti facem grimase.

spune asa ceva!" si cereti elevilor sa 0 completeze. (Pentru a-i ajuta pe elevi sa se simla in largul lor cind raspund la intrebari, spuneti-le sa NU-~i scrie numele pe fi~a. In acest cal, nu va fi nevoie sa-si impartase ascii cu ceilalti raspunsurile.)

Cc este mai de folos in rezolvarea cclor mai 1l1~lte dintre conflicte: FURIA sau CALMUL/ RABDAREA? De ce? (Elevii trebuie sa in\eleaga ca Iuria cste naturala si admisibila. Rolul furiei intr-o situatie de conflict tine mai

rnult de cum ~ispre ce

canalizam.)

7. Purtati 0 discutie cu elevii (vezi Intrebarile pentru discurii). 8. Fi!)3 de lucru .Jnirna mea care bate" poate fi folosita fie in cadru! activitatii din clasa, fie ca tema de casa. Cereti elevilor sa-i intrebe pe patru dintre colegii lor de clasa cum reactioneaza fizic in situatii de conflict. Tipa? Folosesc un limbaj urit? Devin extrem de tacuti? Elevii urrneaza sa bifeze in casuta corespunzatoare raspunsurilor lor. 9. Dupa ce elevii au completat Fisa de lucru .Jnima mea care bate", realizati 0 discutie despre caile variate prin care oamenii raspund Ia conflicte. De asemenea, discutati despre felul in care reactiile fizice ale elevilor contribuie la intensificarea conflictelor. De exemplu, cind un elev ridica vocea, celalalt striga mai tare. Escaladarea conflictelor duce adeseori la violenta.

MATERIALE
Fisele de lucru ale elevilor .Jnima mea care bate" ~i "Nu-mi spune asa ceva!", hirtie, creioane, tabla ~i creta (sau coli mari si markere)

ACTIVITATE
l. impaqi\i elevii in grupe de cite sase,
2. Explicati-le ca in situatii de conflict actionam, vorbim ~isimtim altfel decit in situatii normale. De exernplu, se poate lntimpla sa tiparn la un prieten, in loc sa vorbirn pe un ton moderat. 3. Spuneti-le elevilor ca vor ave a la dispozitie 10 minute pentru a nota cit se poate de multe reactii fizice in situatii de conflict. Daca au dificultati in realizarea acestei sarcini, ceretile sa-si rearninteasca situatii de conflict In care au fost irnpicati recent $i felul in care au rcactionat eorpurile lor In timpul unor astfe l de incidente. 144

I
J

iNTREBAIU PENTRU DlSCUTII

• Cum influenteaza care actionati?

sentimentele

voastre felul in

• Sa presupunem ca doi elevi, Iulian ~i Matei, se cearta intr-un pare din cartier. lui ian vrea sa piece ~isa curnpere inghetata, iar Matei vr ea sa ramina in pare si sa joace fothal. Iulian 145

INlMA ME'A CARE BATE NU-MI SPUNE A$A CEVA! FI$A DE LUeRU A ELEVlLOR
Numele _ Datu _ Numele I dicatii: CompIetati in coIoana dintrecolegiivosrri cum ~eac\ioneaza raspunsun ile acestora Rcactii fizlce in situatii de conflict 1 lista reactiilor fizice In situ alii de conflict. intr~~a\i-i pe patru in situatii de conflict. Bifati in casuta corespunza oare Indicatii: Raspundej] sincer ~icomplet

FI$A DE LUeRU A ELEVILOR

_ la intrebarile Data urmatoare:

-------------fndeajuns de Iurios/

1. Not at] trei lucruri pe care cineva furioasa ca sa incepeti 0 cearta,

Y.i

le-ar putea spune astfel incit sa devenij]

Elevul #1

EIcvul #2

Elcvul #3

Elevul #4

1) 2) 3)
2. Notati trei Iucruri pe care cineva furioasa ca sa incepet] 0 cearta,

1. 2.
3.

Y.i

le-ar putea face astfel Incit sa devenij]

Indeajuns

de furios/

4. 5.
6. 7. 8. 9.

1) 2) 3)
3. Cum rna comport cind sun t extrem de furios/furioasa? altcuiva astfel inclt acesta/aceasta sa

4. Notati trei lucruri pe care ali putea sa Ie spunett dUlTIneavostra devina indeajuns de furios/furioasa pentru a incepe 0 cearta.

1)

10.

I
!
146

II

2) 3)
5. Notat]

';[""0,""'0'"
3)

trei Iucruri pe care ali putea sa Ie facetl cuiva astfel inch acesta/aceasta

pentru a ;"~P'

sa devina

indeajuns

cearta.

6. Cum

va

simtiti cind cineva care se cearta cu voi este extrern de furios?

147

__L__

M1NTE S11N1MA (Pasul 2 ~el1tru .Urcind pe scard")

I--

Urmatoru] exernplu are rolul de a ilustra cit de important este sa rim consticnu de fclul in care gindim ~ide ce sirntim: Laura, era furioasa pe mama ci, Laura dorea sa se joace afarn, dar mama ei i-a cerut sa-~i fuca mai intii curat in camera. in mod obisnuit, Laura ar fi tipat la mama, fiind furioasa pe ea. Dar astazi, inainte de a tipa, Laura a incercat sa deosebcasca intrc sentimente ~i ginduri. Ea simtca pur si simplu ca este extrcrn de furioasa pe mama ei ~i a se simte frustrata. Gindurile ei se c indreptau spre joaca de afara. Dar ce sirntea oare mama ei? Laura si-a dat searna ca mama ei nu dorea decit ea ea sa locuiasca intr-o camera curata ~i ordonata. In loc sa ridice vocea la mama ei, Laura s-a gindit sa-i spuna aeesteia eu calm ce simte. Mama a inteles-o. Mindra ca Laura n-a ridicat vocea, mama a ajutat-o pe fetita ei sa-si faca curat In camera, dupa care aceasta a plecat afara sa se joace. In povestirea despre Laura, este clar cum putem sa ne folosim de ceea ce este In min tea ~i In inima noastra pentru a rezo!va In mod constructiv un conflict.
0

5. Grupele reiau intregul proces (pasii 2-4) pentru urmatoareje trei situatii. 6. Dupa ce toata lurnea a completat Fisa de lucru a clcvilor "A gindi si a sirnti", ficcarc grupa prczinta clasci raspunsurilo date pentru difcrite situatii.

o feti\a,

OBIECTIVE
Dupa realizarca acestei lcctii, elcvii vor fi capabili distinga lntre atitudini, sentimente si cornportamente.

sa

CONCEPTE-CHE1E
Atitudini Comportamente Analiza conflictelor

INDICA!1! PENTRU PROFESORI

Inainte de realizarca aeestei lectii, este bine S(I organizati 0 activit ate de incalzire (vezi Anexa 1), care sii-i ajute pe elevi sa se simta in largul lor, lucrind in grupe rnici. In cazul in care relatati povestea Laurci (din

INTREBARI PENTRU DISCUTII

• Credeti ca in realitate fiecare dintre clevi soar

cornporta in acelasi fel in fiecare dintre situatiile descrise pe fisa de lucru? De ce nu?
• Noi avern cu totii ginduri si sentimente unice. Ne comportarn diferit in functie de ce Si111\i111 ~ide cum gindim. De cxemplu, daca cineva loveste un baiat in timpul unui meci de fotbal, cum va reactiona oare acesta daca soar gindi ca a fost lovit intentionat? Cum credeti ca s-ar purta baiatul daca soar gindi ca a fost lovit accidental? • Unii elevi cred ca ori de cite ori cineva ii raneste, 0 face in mod intentionat. Este aeest lucru adevarat? De ee nu? Puteti da exemple de situatii in care ali crezut ca cineva v-a ranit intentionat, dar v-ati dat seama mai tirziu ca a fost yorba de un accident?

Sentirnente

INFOl~MArII PRELIMINARE
Ginditi-va la ultima cearta pe care ati avut-o, Cum ali

abordat acest conflict? Ce ali simtit? Ce ali gindit?

Modul in care actionam este in mare parte un produs a ceca ce sirntirn ~i a ceca cegindirn. De aceea, cind suntern implicati . intr-un conflict si vrem sa-l solutionarn in mod productiv, trebuie sa fim constienti de sentimentele si de gindurile noastre. Vorbind figurat, trebuie sa incercarn sa distingem intre ceea ce este in inima si ceea ce este in mintea no astra, Dlndu-ne searna rnai bine de ceea ce se afla in inima si in mintea no astra, suntem obligati sa devenim mai atenti la ceea ce se afla in mintile si in inimile altor oameni, 0 intelegere . reciproca a gindurilor si a sentimentelor noastre contribuie adeseori la acceptarea no astra rcciproca. Odatii ce am inteles

Inforrnatiile prelirninare), este bine sa scoateti in

evidenta faptul ca acesta este exernplul unei persoane care decide ca este important sa pastram relatie. Relatia Laurei cu mama ei a fost pentru ea mult mai important a decit sa .faca ce vrea".

MATERIALE
Fisele de activit ate ale elevilor "Ce ai face tu?" ~i "A gindi si a simti"

• Ce diferenta exista intre un sentiment

gind?

si un

cum gindesc si ce simt oamenii implicati intr-un conflict, este mult mai usor sa intelegem de ce se comporta ei intr-un anumit tel. Oamenii actioneazii diferu, ill functie de ceea ce gindesc si de ceea ce simt.

ACTIVITATE
1. imparli\i elevii in grupe de cite 4 sau 6, dind fiecarei grupe cite 0 Fisa de lucru "Ce ai face tu?" ~i cite 0 Fi~a "A gindi si a simti",
2. Un elev/ eleva citeste cu voce tare prima situatie din Fisa de lucru "Ce ai face tu?", Fiecare elev/ 0 eleva i~i inchipuie ce ar face in acea situatie. 3. Fiecare grupa urmeaza sa discute: 1) despre ce situatie dificila este yorba, 2) ce gindeste oare personajul principal si 3) ce simte care personajul principal. 4.

• Cind eopiii se cearta cu parintii, ce anume influenteaza in mai mare masura felul In care ei se cornporta: sentimentele lor sau gindurile lor? De ce? • Ce ernotii va incearca intr-o situatie de conflict? • Ce ginduri va Yin cind va aflati intr-o de conflict? • De ce este important sa firn constienti sentimentele ~i de gindurile noastre? situatie de

ACTIVITATE SUPLIMENTARA.
Elevii pot realiza jocuri de rol referitoare la diferitele situatii prezentate si pot interpreta rezolvari cu succes ale conflictelor.

In

fiecare grupa, unul dintre mernbri noteaza gindurile elevilor pe Fisa "A gindi si a sirnti".

148

149

?CE Ai FACE TV? A GiNDI SI A SIMI1 , ,

FI$A DE LUCRU A ELEVILOR

Numele -Data -Numele

FI$A DE LUeRU A ELEVILOR

------------------Cum gindesti?

Data

Situatia

Ce simti?

Indicatii: Cititi pe rind urmatoarele situatii. Discutati apoi fiecare situatie cu ceilalti elevi din grupa voastra. Notati ideile care apar in grupa voastra fie in spatiul pus la dispozitie, fie pe 0 foaie separata. 1. Adeseori elevii rnai mari 11tachineaza pe Petre fara motiv. Uneori chiar striga la el. Petre nu poate sa In\eleaga de ce se leaga cei mari intotde<luna de el si nu de altii. Daca un alt elev se uita la el pe coridoarele scolii, Petre incepe sa tremure, transpira si se simte furies. Astazi, un elev mai mare a trecut pe lInga el ~il-a tachinat, Petre s-a simtit rnai furies si mai arnarit decit in alte dati. Inchipuiii-va cum ar putea Petre sa reac(ioneze astaz! fata de elevul mai mare?

1.

2, Un grup de copii joaca handbal. Imediat dupa ce Margareta a inscris un gol, Sandu picior. Ce credeti c1i a gindit Margareta in momentul in care a fost Jovita?

loveste in

I I I
I
t
"

2.

3, Emil ~iTeodor nu se sufera, deoarece amindurora le place de Sanda, Astazi, profesorul de fizica i-a pus sa lucreze impreuna in cadrul unui proiect, obligindu-i sa petreaca mult limp imprcuna. Cum credeti di se vor purta eei doi? Ginditi-va la mai multe posibilitati.

3.

4, Maria este 0 eleva bun a, dar astazi profesorul i-a tras 0 palma. Ce credeti ea I-a determinat pe profesor sa se poarte astfel? Ce credetl ea a gindit ~i a simtit profesorul? Ce crcdeti ea a gindit ~i a simtit Maria dupa ce a fost palmuita?

!
i

4.

I
151

150

II
I
.,

~.

DESPRE SENTIMENTELE OAMENILOR iN SITUATII DE CONFLICT (Pasul 2 pentru .Urcind pe scarii ")

tf-

celalalt. ACCSlc articole pot fi gtlsitc de dUl11neavoastr[1 sau au use de entre clcvi,

INTREHAIU

PENTRU

DISCUPI

NOTA: Daca nu avcti la uispozi\ie articole, gindi\i-v[\ 1'10 carte avind ca intriga a situauc de
conflict. La sfirsitu] dcscrierii accstci activit[l\i sunt prezcnt.ue indicaui pentru realizarea ci in lipsa articolelol'.

• Cum stirn ca () altil pcrsoana cste supflratii pe noi? Cum stim ca 0 alta persoana nc simpatizcazii? Cum putern S{I spuncm ce simte o alta persoana rata de noi?

OBfECTIVE
Dupa realizarea acestei lectii, elevii vor fi capabili: ce rol joaca sentimentele dintre scntimente intr-o situatie de ~i comportamente;

1. sa recunoasca
conflict; 2.

fNDfCATIl PENTRU PROFESORI

Este bine sa realizati mai intH activitate a "Ma sirnt/Sunt. .. ". Chiar daca alegeti sa incepeti direct . activitatea din eadrul acestei lectii, puteti folosi activitatea "Ma simt/Sunt..." ea demers de intarire, Daca aveti la dispozitie articole din ziare, este posibil sa realizati cu suc~es activitatea chiar in conditiile in care elevii sunt impartiti in grupe mai rnari de trei.

A CTlVITA TE
J. Articolele din reviste ~i ziare urrneaza sa fie aduse de dumneavoastra sau de catre elevi, Decupa\i articole care rclatcaza dcspre conflictc. Daca este posibil, incercati sa obtineti articole care ilustreazii situatii de conflict diferite, de la conflicte in familie pina la conflicte politice.

* Oamcnu

l~i cxprima scntimcntelc in accla~i fel? De excmplu, cind sunrcti Iuriosi, V:l purtati la Iel ca prietcnii vostri cind sunt furiofii?

sa

deserie legaturile

3. sa identifice

ce sentimente

au oamenii in situatii de conflict.

Este lntotdeauna posibil sa ne controlam sentimentele intr-o situatie de conflict? Ce trebuie s1l facem In cazul in care nu ne controlam sentimcntele? Cereu elevilor sa se gindeasca la un conflict anume din viata lor In tirnpul caruia si-au pierdut sau era eft pe ce sa-s: piarda controlul asupra propriilor sentiments. Daca ar avea de facut fala din nou unci astfel de situatii, cum si-ar putea controla sentimentele intr-un mod mai eficient?

CONCEPTE-CHEfE
Comportamente Analiza conflictelor Sentimente

2. Impaqi\i

elevii in grupe de cite trei, avind grija ca Iiecare grupa sa aiba la dispozitie un articol despre conflicte.

INFORMATII

PRELIMfNARE

3. Cereti cite unui elev in fiecare grupa sa citeasca eu voce tare articolul respectiv. 4, Dati indicatii grupei sa stabileasca conflict este yorba in articol,
J

. Cind ne a~am intr-o situatie de confli~t, si~\i~ emotii Ioarte puternice, precum furie, usurare, satlsfa~\~e ~l ~r~s_trare. Cu toate acestea, incercarn doar foarte PU\l1l sa Identlflca.m sa~ sa exprimam aceste senti mente. Dorim mai curind sa le nnem III . I ... t Este de asernenea greu sa ne dam seama ce simt a ill III r-o situatie de conflict. fapt, uitam uneori .c~ ~i alte. perso~ne au reactii emotionale. In consecinta, eel aflati l~ conflict ~e simt ades~ori neintelesi ~iignoranti in ceea ce pnveste sentimentele celorlalti, Ac~asta activit ate ii ajuta pe elevi sa-si dea seam a ce senti mente pot sa ia nastere in situatii de conflict. noi.

despre ce

pe

I
. ,"

5. Cereti apoi elevilor sa incerce sa identifiee ce sentimente ince arca persoanele aflate in situa!ia de conflict. De exemplu, daca este vorba de doi soti care tipa unul la celalalt, elevii vor putea identifiea sentimente precurn furia sau frustrarea. 6. Cereti fiecarei grupe sa vina In fata c1asei 9i sa arate celorlalti elevi articolele lor. Fiecare grupa urrneaza sa explice conf1ictul prezentat si sa vorbe asca despre sentimentele oamenilor implican In accsta, 7. lata ee aveti de Iacut in cazul in care nu dispuneti de articole din presa: Relatali elevilor un conflict prezentat intr-o opera literara, Explicati elevilor cum se poarta fieeare dintre personajele povestirii, Impar(ili elevii In grupe mici ~i cereti-Ia sa identifice 9i sa analizeze citeva din sentimentele personajelor respective. La sfirsit, cercti fiecarei grupe sa vina In fata c1asei 9i sa explice I) ce scntimente au identificat 9i 2) de ce au prcsupus ca personajcle respective au aceste sentimente. 153

A1ATERIALE
Articole din ziare sau din reviste. ~ces~ea tre?~ie ~a_se refere la situatii de conflict (de la conflicte in familie pina la conflicte lntretari). Articolele trebuie s~ fie dec~pate astfel inch elevii sa Ie poata citi individual ~l sa le treaca de la unulla

I
I

i
I

~-

A NE PUNE iN PIELEAALTCUWA* (Pasul 2 pentru .Urcind pe scarii")

:;:
~

4. Cercti

clcvilor

sa-~i puna cci doi pantofi,

uvind grijfl S[I nu-i strice. (De regula, cste cxtrern de arnuzant cind clcvii inccarca s[l-si puna pantofii altora, mai ales pcruru ca . marimile acestora variaza Iourte mult.) 5. Dati indicatii elcvilor sa-i g;lscascil ficcare pc ccilalti doi clcvi care poarta per cchile pantofilor pe care ei i-au incaltat. Elcvii

OBIECTWE
Dupa realizarca acestei lectii, elevii vor fi capabili: 1. sa explice ce este ernpatia; 2.sa argumenieze importanta cmpatiei
ill

INDICA
PENTRU

TIl

situatii de conflict.

PROFESORI
Aceasta aetivitate amuzanta urrnareste un
obiectiv extrem de important. Cind rcalizati activit ate a, aveti grija ea elevii sa aleaga pantofii a doua persoane diferite. In timpul discuriilor, subliniati irnportanta confidentialitatii, Aceasta activitate se leaga foarte bine de activitatea "Oglinda", prin intermediul careia este scoasa in evidenta importanta cuvintelor care exprima sentimente.

CONCEJ>TE-CHEIE
Empatie Sentimente

INFORAfATII PRELIMINARE
Este important ca intr-o situatie de conflict sa ne analizam propriile emotii. Trebuie sa ne inrrebarn: nCe simt?" ~i "Dc ce't", De asernenea, este important sa ne intrebam: "Ce simte oare cealalta persoana?" si "De ce?". Cu alte cuvinte, este necesar sa empatizam cu cealalta persoana, sa intram, metaforic vorbind, "in pielea acesteia" ~i sa incercarn sa intclegern cum se simte ea intr-o situatie de conflict.

urrncaza sa formeze un cere, ,(ind unul IIng;1 altul, astfel incit fiecare pantof sting sa stca direct linga percchea lui dreapta. La sfirsit, urrncaza sa existe un singur cere de pantofi care se potrivcsc. Este posibil ca, din cauza marimii diferite, pentru unii elevi sa fie difieil sa incalte pantofii altora, dar, de regula, activitatea se poate dcsfasura fiira probleme deosebite. Uneori se pot forma doua sau mai multe cercuri.

6. CerCii fiecarui elev sa-si incalte din nou pantofii personali.

7. Explicati elevilor ca intr-o situatie de conflict trebuie sa fim atenti nu doar ussentimentclc proprii, ci si fa sentimentele celorlalte pcrsoane. Trebuie sa fim capabili de empatie, incercind sa ne punern in pie lea celorlalti (sau sa incaltam pantofii altora, ca in activitatea desfasurata), incercind sa intelegem ce simt

MATERIALE
Un spatiu liber in cadrul incaperii

ACTIVITATE
1. Cereti elevilor sa formeze un cere mare. si sa-i aseze intr-o 2. Cereti elevilor sa-~i scoata pantofii gram ada in mijlocul cercului.

acestia,

INTREBAru: PENTRU DlSCUTII * *

Ce se intelege prin empatie? De ce este ea folositoare Intr-o situatie de conflict? Cereti elevilor sa relateze situatf obisnuite de conflict pe care le-au trait ei sau prietenii lor. Cereti-le sa arate ce a sirntit oare fiecare persoana implicata in acel conflict.

3. Cereti elevilor sa aleaga din gramada doi pantofi (un sting si un drept) care nu Ie apartin. Ave]i grija ca cei doi pantofi, stingul si dreptul, sa apartina unor persoane difcrite.
'""Whose shoes?", 'in lirnba englcza. "A nc pune in pielca altuia", ea proces de empatizare eu altcineva, are in limba engleza echivalentul, In traducere mot a mot, de "A incalta pantofii altcuiva".

154

]55

pOI fi satisfacute.

De accca, cind incercarn

sa

STICLA DE IAPTE (Pasul 3 pentru .Urcind pe scard ")

rczolvan; conflicte, trebuie sa nc gindim la intcresele de baza ale cclor implicati. Daca
partilc lucrenza in echipa, ele ar putea sa identifiee e[li prin intcrmediul carora ar putca fi satisfiicute interesele de baza ale Iiccaruia. Acuvitatea care urrncaza dernonstreaza in mod clar de ce este Iolositor sa ne investigam interescle de baza.

Ce estc lin intercs de baza? Descrk\i lIll conflict pc care clcvii incearca sa-l rczolve cercetind care sunt intcresclc lor de bazu.

OBJECTIVE
Dupa realizarca acestci lectii, elevii vor fi capabili: s;1-\i argurnentczi propria pozitie: 1. sa explice ce insearnna 2. 3.

sa
sa

mate cc sunt interescle

de baza ale cuiva; situatii

JNDJCATII PENTRU PROFESORI

Aceasta activitate abordeaza una dintre cele mai irnportante idei legate de art a de a face fa\a conflictclor. Aveti grija ca elevii sa rnteleaga diferenta dintre a-ti argumenta propria pozitie si a incerca sa-ti satisfaci interesele cu adevarat importante. $-ar putea sa fie necesar sa realizati mai multe lectii, folosind jowl de rol pentru a sugera situatii de conflict diferite ~i cai de rezolvare a acestora prin abordarea intereselor de baza, Elevii ar putea interpreta in fata clasei diferite situatii de conflict, iar dumneavoastra si ceilalti copii puteti discuta care a fost atitudinea fiecarei persoane implicate ~ice interese de baza au existat.

MATERIALE
Fisa de lucru a elevilor "Sticla de lapte", creioane

clarifiee ce interese de conflict.

de baza au oarnenii in diferite

A CTlVITATE
1. Impartiti e levilor Fisa de lucru "Sticla de lapte" si cititi-o impreuna cu ei. 2. Discutati eu elevii despre ce atitudini si

CONCEPTE-CHEJE
Analiza conflictclor Argumentarea propriei Conflicte in Ire rude Interese de baza pozitii

despre ce interese ell adevarat importante

este vorba. 3. Cere Ii elevilor sa completeze in mod individual intrebarile din partea de jos a fisei de lucru, 4. Discutati eu elevii raspunsurils pe care le-au dat pe fisa de lucru, clarificind diferenta dintre a ne argurnenta propria pozitie 9i a cauta sa ne satisfacem interesele de baza, De exernplu, in povestire, pozitia fetei este aceea ca ea vrea sticla de lapte. Interesul ei de baza (dorinta ei adevarata) a fost acela de a avea sticla cu ea in timpul preumbtarn.

INFORMATII

PRELIMJNARE

Aceasta lectie este una dintre cele mai import ante din seria celorcare ii ajnt'a pe elevi sa inteleaga cum sa faca fata conflictelor, astfel incit sa tina searna de propriile lor nevoi fundarnentale. In majoritatea conflietelor, oamenii au atitudini diferite. "Aceasta este pozitia mea" - spune una dintre persoane. ,,~i aceasta este pozitia mea" - spune cealalta persoana. De regula, astfel de conflicte de atitudini sunt greu de rezolvat, deoar~ce nici una dintre parti nu vrea sa renunte la propria pozitic. In plus, nu pot fi satisfacute, de regula, pozitiile amindurora in mod egal. Mai departe, oricare ar fi persoana gata sa realizeze un compromis, ea se simte stlnjenita, rusinata ~i nu e atit de tare pe pozitie ca cealalta persoana. Un mod eficient de rezolvare a conflictelor consta in a cere partilor sa eereeteze care sunt interesele lor fundamentale. In cele mai multe conflicte, pozitiile pe care se situeaza partile sunt incornpatibile. Dar, de regula, oamenii au interese de baza care

5. Cereti elevilor sa formeze perechi.

6, Fiecare pereche va interpreta un joe de rol

despre un conflict obisnuit 9i despre cum po ate fi rezolvat acesta daca oamenii implica\i au in vedere interesele lor de baza. 7, Cere ti un or voluntari
sa prezinte in fata clasei aceste jocuri de rol. Dupa fiecare interpretare, discutati cu clasa care au fost pozitiile exprimate de persoanele respective ~i despre ce interese de fond a fost Yorba.

INTREBAru: PENTRU

DISCUTII

* Ce inseamna

sa-Ii exprimi 0 pozitie? Ce exernplu poate fi dat pentru 0 cearta in care fiecare elev i9i exprima 0 anurnita pozitic?

156

]57

STICLA DE LAPTE

DE CEAM NEVOIE? (Pasul 3 pentru .Urcind pe scard")

Numele

FI$A DE LUCRU A ELEVILOR

_ Data _

OBIECI1VE
DUp[1 rcalizarca acestei lectii, elevii vor fi capabili sa determine care Ie sunt prioritatile in ceca ce priveste nevoile ~i dorintele lor.

CONCEPTE-CHEIE
STICLA Un Irate si 0 sora stateau la masa din bucatarie. In rnijlocul mesci era 0 sticla de lapte. Analiza conflictelor Ncvoi/Dorintc Valori

INDICArll PENTRU PROFESORI

Pentru unii elevi, s-ar putea sa fie greu S[1se gindeasca la zece lucruri importante. Incurajati-i sa se gindeasca la toate aspectele vietii lor. Pentru a-i ajuta sa se gindeasca la anumite lucruri, puteti sa-i intrebati de ce au nevoie ca sa traiasca, ea sa fie fericiti, sa se simta bine s.a.m.d. Este posibil ca In timpul acestei activitati sa apara controverse puternice. De exernplu, unii elevi ar putea sa defineasca banii ca pe 0 dorinta, in timp ce altii sa-i caracterizeze ca pe 0 nevoie; unii elevi vor defini banii, probabil, in ambele sensuri. Subliniati ca deosebirile de pareri nu reprezinta ceva rau atita vreme cit nu dispare respectul aratat

.Vreau
"Vreau .Hei,
1'..T

sticla de lapte" - striga baiatull EI apuca sticla. sticla de Iapte" - (ipa fata, Ea smulse fratelui sticla din rnina.
da-rni sticla inapoi" striga baiatul.

INFORMATII PRELIMINARE
Avern eu totii nevoi si dorinte. Nevoile noastre sunt acele lucruri fara de care nu am putea trai, De exernplu, nu am putea trai fara aer, adapost, hrana, apa sau imbracaminte. Avern, de asemenea, nevoi de ordin psihologic, ca nevoia de a fi in relatii eu ceilalti, de a fi iubiti si de a ne distra. I Pe de alta parte, desi se pare ca dorintele noastre sunt absolut neeesare pentru a supravietui, ele au de-a face, de regula, mai curind cu ceea ce se nurneste calitatea vietii. De exemplu, soar putea ea cineva sa doreasca sa locuiasca intr-un apartament foarte spatios, Se pune atunci intrebarea daca avem nevoie de un apartament spatios ca sa supravie\uim. Probabil ca nu, In cazul in care elevilor le este greu sa distinga lntre nevoi ~i dorinte, se poate intirnpla sa apara conflicte. Adeseori, aceste conflicte sunt legate de valori, de mod uri de actiune sau de priori tali. De exemplu, un elev soar putea afla in situatia de a nu sti ce sa aleaga intre a fura bani pentru a curnpara de mincare ~i a line searna de valorile morale religioase (care ar putea sa condamne furtul ea pacat). Aetivitatea de [ala, pre cum si activitatea precedenta, .Radacinile conflictelor", contribuie la clarificarea deosebirilor care exista intre nevoi si dorinte.

u 0 vreau eu!" -

tipa fata.

Mama ~:~ii'lor intra In bucat~rie. "Am obosit tot auzia.l cum v.a certati" -:- spuse e~: Luin~u-i fetci sticla, a adus doua pahare si a turnat In ele lapte pentru fiecare. Apoi a pus sticla de lapte afara, pentru ca laptarul sa
0

poata urnple a doua zi dimineata.

Fratele si sora s-au privit unul pe altul. Nici unul dintre ei nu era mul\um!t,. d~o.arece ~ici unul nu a ob\inut ee a dorit. Fratele avea nevoie de sticla de lapte pent~;-t ~ ~ram pisica ~ecmll~r._ Sora dorea si ea aceeasi sticla: ea pleea Intr-o drumetie eu pnetenu ei ~I avea nevoie de sticla ca s-o umple Amindoi cu apa. si-au baut laptele nu prea bucurosi.

INTREBARI
1. Care a fost pozitia fetei in timpul acestei certe?
2. Ce a dorit fata cu adevarat?

tuturor parerilor.

3. Care a fost pozitia baiatului in timpul aeestei eerte?

4. Ce a dorit baiatul eu adevarat?

MATERIALE
Hirtie, creioane, tabla ~icreta (sau coli mari de hirtie ~i creioane), mult spatiu pentru miscare. lor de baza sa fi fost luate mamci lor?
I Poate fi invocat, desigur, ca .ncvoilc" psihologice Stint, de [apt, dorintc. Putem trai [ara a fi III rclatii ell ccilalu, rara dragoste ~irara amuzament, desi In accste situatii calitatca vieti] ",--~..,c:::=ar fi ext rc In de Sc3.zuUL

5. Cum a rezolvat mama eonflietul dintre cei doi copii?

6. Ce ar fi putut sa-i intrebe mama pe copii in asa fel inclt interesele in searna? 7. Cum ar fi putut cei doi frati s,Hi rezolve eonflictul fara intcrventia

158

ACTIVITATE
1. Arnintiti-le
clevilor ca luarn zilnic decizii despre 'ce este important pentru noi. U nelc dintre aceste dccizii sunt usor de luat, ca, de exernplu, cum sa ne imbraciim cind mergern la scoala, AIle decizii sunt mai serioase ~i mai complexe, ca, de exemplu, cea de a chiuli de la scoala, rara a spunc euiva.

iNTREBARI PENTRU DISCUTII

* Ce dcosebiri exista intre nevoi $i dorintc? * De ce este important sa (incm sc arua de ncvoile altor oarncni in tirnpul unui conflict?

NAVA COSMICA (Pasui S pentru .Urcind pe scara")

* Ccreti elevilor sa dcscrie conflicte

nevoi ~iconflicte legate de dorinte.

legate de

2. Cereti clevilor sa f'aca pe foile lor de hirtie 0 Iisla cu toate lucrurile importante pentru ei, Spuneti-le ea urmeaza sa mentioneze eel putin zece astfel de lucruri. Pentru a lamuri elevii, puteti sa Ie oferiti un exernplu personal. Ali putea sa Ie spuneti, de pilda, ca pentru dumneavoastra familia este un Iueru important in viata. Puteti adauga ~i alte exemple, ca banii sau aerul. 3. Dupa ce elevii vor fi cornpletat lista, cereti-le sa prezinte clasei acele lucruri care sunt irnportante peutru ei. Subliniati faptul ea gindurile fiecaruia sunt importante ~i valoroase. Scrieti pe tabla exemplele date de catre fieeare elev. 4, Explicati elevilor deosebirea dintre 0 nevoie si o dorinta (vezi Inforrnatiile preliminare). 5. Cereti elevilor sa forrneze un cere mare. Spuneti-le ca yeti citi pe rind ideile serise pe tabla. De fiecare data, elevii vor trebui sa se gindeasca daca este yorba despre 0 dorinta sau despre 0 nevoie. Daca ered eli este yorba despre 0 nevoie, se vor deplasa spre partea dreapta a incaperii. Daca cred ca este yorba despre 0 dorinta, se vor deplasa spre partea stinga a incaperii. 6, Soar putea ca elevii sa aiba pareri diferite cind decid eli un anum it lucru important este 0 dorinta sau 0 nevoie. Puteti stimula 0 discu\ie despre aceste deos~biri cerind elevilor din fiecare parte a incapcrii, dreapta sau stinga, sa argumenteze de ce ered ca este yorba mai curind de 0 nevoie sau mai curind de
0

Discutati eu elevii desprc un lucru extrem de important: BANl!. Banii sunt 0 nevoie sau 0 dorinta? De ce? Ce legatura exista intre dorinte/nevoi violenta?

OBJECTIVE
DUP;l realizarea
1. sa faca
0

acestei lcctii, clevii vor Ii capabili: in ceca ce privcste ncvoile;

lista de prioritat: lor;

~i

2, sa evalueze optiunile

INDICA 711 PENTRU PROFESORI

Este in regula daca un elev nu vrea sa prezinte clasei ce a aelus. Accasta activitate ar putea sa conduca la 0 discutie despre refugiarii in situatii de razboi. Refugiatii ]~iparasesc casele luind cu ei de multe ori doar hainele cu care sunt imbracati. Puteti sa-i intrebati pe elevi cum s-ar simti si cum ar proceda daca ar fi in situatia de a-si parasi locuinta - sau chiar tara - pentru

3. sa identifice cinci lucruri pc care Ie apreciaza importante in viata lor.

ca fiind cele mai

CONCEPTE-CHEIE
A~lua decizii
Nevoi/Dorinte

Intelegerca propriei persoane

Valori

INFORll1ATII PRELIMINARE In situatii de conflict, elevii sunt confruntati

cu numeroase decizii. Ei trebuie sa determine care sunt, de fapt, nevoile lor ~i ce doresc mai curind. Sa presupunem ca George Iocuieste la trei kilometri de locullui de munca. Ar trebui sa fure 0 bicicleta pentru a merge in fiecare dimineata la lucru? Are el nevoie de bicicleta, sau doar 0 vrea? Elevii pot fi ajutati sa ia decizii intelepte daca invata cum sa-si stabileasca prioritatile in ceca ce priveste nevoile ~i dorintele lor. Ei au mai multe sanse de a face fata cu bine unui conflict daca stiu exact ce nevoi au si ce-si dores~.

totdeauna.

MATERIALE

I,

Fisa de lucru a elevilor "Nava cosmica"

I
I

ACTIVlTATE
1. Cereti elevilor sa citeasca ~i sa cornpleteze Fisa de lucru "Nava cosrnica". Spuneti-le ca dupa completarea fisci ei urrneaza sa indoaie foaia in doua.

!
I
160

dorinta.

7, Dupa citirea tuturor exemplelor de pe tabla, elevii se pot intoarce la locurile lor.

J,

(~,.~ ...

'<I..:.D

2. Dupa ce fiecare elev a complciat Iisa (~idupa ce fiscle au Costindoitc in doua), spuncn elevilor unn{ttoarele: "Tatal vostru intra din nou in rug:t in camera, EI va spunc cit nava cosmica cstc mai mica dccit a crczut. Nu putct: lua cu voi dccit until dintre lucrurilc alcsc", 3 Cereti elevilor sa se uite la lista cclor cinci . lucruri si sa decida care este eel mai important pentru ei. Acest lucru urrneaza sit fie inccrcuit. 4. Cereti fiecarui elev sa spuna clasei ce lucru a adus pc nava cosmica.

NAVA COSMIC4

,J
FISA DE LUCRU A ELEVILOR ,
_ Data ___ sl raspundeti apoi Ia intrcbart.

Numele

CHili povestlrca

urrnatoare

INTREBARI PENTRU DISCUTII * Cum ali ales cele cinci Iucruri pe care sa Ie
luati cu voi?

Nava cosmicd
Suntem in anul 2000, Astlizi ai terminat deja orele. Ai multe terne ~i estl obosit. Te dud acasa, mergi in camera ta ~i estl obosit. Dai drumul radioului ~i asculti muzica, Sunetul dulce al unci chitare ~i ritmul Ient Ie adorrn. Est! aproape adorrnit. Deodata, muzica sc opre~te. La radio, cineva strlga ceva, Tc trezcsti ~i asculti. Vocca de la radio spune: "In cinci minute vom avea un uragan. Furtuna va fi am de puternica, incit va distruge totul in tarli. Toata lumca trebuie sii-~i parliseascli locuintele ~i sa se refugiezc pe Luna. Repede!". Tatal tli~ vine in fuga in camera. E foarte ncI'\'OS, pentru ea vrea sa Ie salveze pe tine ~i pe ceilalti familie. Iii spune eli familia voastra se va imbarca pe 0 nava cosrnica, care 0 va duce pc Luna. din

* Ce ali

simtit cind ali auzit ca n.u puteti decit unul dintre aceste lucruri? luati cu voi?

lua

* Cum ali proeedat ca sa decideti ce lucru sa * in situatii de conflict. ne este uneori greu sa
luarn decizii. Cum putem sa decidem ce este eel rnai important pentru noi?

Adaptare Corporation,

cu perrnisiune !\!inneapolis.

dupa Folk, Betsy E. and Educational Media

IiI

Mvrick, Robert D. Pecrvelllillil.

Tatal tau iii spune ca potl lua cu tine cinci lucruri (in afara de membrii familiei). Nu conteaza cit de mid sau cit de mad vor fi aceste Iucruri, dar trebuie sa Iii seama de faptul ea orice altceva va fl distrus. Care sunt aceste cinci lucruri pe care ai vrea sa Ie iei eu tine pe nava cosmica?

MN, 199.1.

1.
I)'

2.

I
t

I
I

3.

4 5.

162

163

DECIZII DIFICILE (Pasul 3 dill .Urcind pe scant")

OBJECTIVE
Dupa realizarea acestei lectii, elevii vor fi capabili:
0

1. sa explice ce este
2, sri identifice

di lema morala; cornportamentul

factorii care ne influenteaza

JNDICATII PENTRU PROFESORI

Precizati elevilor

intr-o situatie de conflict;

3, sa recunoasca optiunile multiple pe care Ie putern face cind trebuie sa decidem cum sa ne purtam intr-o situatie de conflict.

ca. nu

sunt obligati sa prezinte

raspunsurile lor celorlalti colegi din grupa daca au rezerve fa\a de aceasta.

CONCEPTE·CHEIE
Atitudini Comportamente Analiza conflictelor A lua deeizii Intelegerea propriei Valori

Fclul III care ne comporram cste influcntat ~i de socictate. Prictenii, rudele ~i alii oameni din jur ne infIucn\eazii intcractiunile noastre cu ce ila lti. Este posibil ca in situatii de conflict sfl ne fie foartc grcu sa IU{1111 () decizic. Dcoarece suntcm confruntati cu atitca influe nte - societatea, valorile, scntirnentcle ~i gindurile -, suntem adescori confruntan eu dile me morale (care presupun luarca unor decizii dificile in probleme de viata). De multe ori se Intimpla ca mintca noasrra sa ne spuna ceva, iar inima, valorile noastre ~i nevoile noastre sa ne impinga spre altceva. Trebuie deci sa facern fa\ii in multe situatii diIcmclor morale. Sun tern nevoiti sa alegern intre alternative la fel de nedorire, pentru cli ar putea sa fie in conflict cu valorile ~i eu crcdintele noastre despre ce este bine ~ice este diu. Desi nu exista nici 0 cale de a-i face pe copii sa ia decizii perfecte In viata, intelegerea propriei persoane ne permits sa luarn decizii mai bine fundamentate.

conccnmn] asupru valorilor pe care elcvii Ie considcra a fi ccle mai irnportunrc.)

Exist:i oure in fiecan; corectil? Dc ce nil'?

situatic

singurfl solutio cum i~i

• Oamcnii propun? conflict

actioneaza intotdeauna De cc nu?

* Cereti elevilor sa-si inchipuie

ca sunt in ell eel mai bun prictcn al lor. Ce intrehari ali putea pune pentru a afla cum se simte prietenul/ prictena voastra? Ce intrebari puteti sa vii puneti voua insiva pentru a va da seama ce sirntiti? Cum va sim\i\i acurn?

Ce este pentru voi valoros in viata? De ce este important intr-o situatie de conflict sa ne gindim la ceea ce este valoros pentru noi?

• Uitati-va la lista realizata in cadrul activitatii "Nava cosmica''. Acelea sunt lucrurile pe care le pretuitl eel mai mult?

persoane

MA.TERIALE
Fisa de lucru a elevilor ,,"Decizii, decizii ~i iar decizii", creioane

INFORMATII

PRELJMJNARE

Modul in care ne cornportam intr-o situatie de conflict este influentat de 0 multitudine de factori. Pentru a rezolva eu sucees ~onflictele, astfel incit relatiile noastre cu ceilalti sa poata fi pastrate sau chiar Imbunatatite (si nu distr~se), este important sa ne dam seama cum se leaga nevoile ~l dorintele noastre de felul in care actionam. De exemplu, pritenii ajung uneon sa se certe intre ei din cauza unor lucruri minore, fara importan\,a. Dar cu cit se cearta mai mult timp, eu atit devin mal ~uno~I. Cind cearta ia sfirsit, ei nu se mai considera prieteni. In ~stfel de situ alii, oamenii aflati in conflict uita sa ia in sean;a d~ mult conteaza pentru ei prietenia lor. Acest lucru se intimpla pentru ca actiunile lor sunt controlate de ernotii,

A CTIVITATE
1. Impaqi\i elevilor Fisa de Iueru .Decizii, decizii si iar decizii". Explicali-Ie ce inscamna o dilerna morala (vezi Inforrnatiile preliminare ). 2. Cereti elevilor sa citeasca fiecare dilema morala de pe fi~a ~i sa noteze ce ar face ei in situatiile respective. 3. Impartiti e1evii in grupe de cite cinci ~i ceretiIe sa-~i prezinte raspunsurile la dileme, 4. Dupa ce toti elevii si-au prezentat raspunsurile, purtati 0 discutie cuintreapa clasa,

:It

INTREBAru PENTRU DISCUTII * Discutati

cu elevii fiecare situatie. Intrebati-i cum s-au hotarit sa se comporte In situatiile respective in Ielul ales de ei. (Incercati sa va 165

DECJZll, DECJZlI $J JAR DECJZIJ

CAPACELE DE STIClA (Pasul 4 pentru .Urcind pe scara (~

OBIECTTVE FI$A DE LUCRU A ELEVlLOR

Numele _ Dupa realizarea 1. sa enunte acestei lectii, elevii vor fi capabili: cele patru reguli ale metodei brainstorming;

Data

2. sa faca uz de aceasra metoda; 3. sa foloseasca brainstorming-ul in timpul situatiilor de conflict.

INDICATlI PENTRU PROFESORI

Incuraja\i-i pe elevi sa se gindeasca la orice idee indiferent de cit de ciuda~a ar putca sa para ea. Creati in d.nsii 0 atmosfera placuta, subliniind cii toate ideile sunt idei bune,

Indicatii: 0 dilerna moral a apare cind suntem confruntati eu 0 decizie gr_$<u luat. Cititi-le pe de fiecare dintre aceste dilerne morale si notati eu exactitate ce ali face daca ali fi in aceasta situatie.

CONCEPTE-CHEIE
Brainstorming (Furtuna Analiza conflictelor in creier)

1. Sunteti la pial a, cumparind fruete pentru familia voastra, Vinzatoarea pune fructele pe cintar, pentru a vedea cit costa. Observati ca ea apasa ell degetul pe cintar, ceca ce face ca pretul afisat sa fie mai mare. Nu sunteti sigur ca incearca sa va tosele. Eu as ...

INFORJl.1ATII PRELIMINARE
Br~in~t~rming_ul este ~. metoda simpla si eficienra pentru a genera idei. In multe situatii de conflict, este posibil sa avem ImpresIa ca nu exista ~ici 0 solutie valabila pentru problema n?as.tra. Este posibil sa Iim prizonierii unui anumit mod de gindire. Realizind insa prin brainstorming 0 Iista de sol \" putem d -' f I I u n, . epasi e u nostru traditional de a gfndi si putem gas: 0 solu\}e creanva, reciproc acceptabila, Intr-un sens larg, brainstorming-ul este 0 tehnica folos1toa:e pentru a genera idei In legstura cu aproape orice problema. De exemplu, putem sa folosim aceasta metoda pen~ru a face fa la deciziilor dificile pe care le avern de luat In vlata . . In aceasta activitate pentru brainstorming. sunt descrise orientarile concrete

2. Un coleg de clasa primeste cadou de ziua lui un penar nou. La scoala, observati cum un alt eoleg Ii ia penarul ~i-l pune la el in ghiozdan. Nu stiti daca elevul respectiv li Iura colegului sau penarul sau daca i l-a luat doar in joaca. Eu as ...

3. Familia voastra v-a sfatuit intruna sa nu vorbiti cu familia de peste drum. Membrii familiei voastre v-au spus ca cealalta familie este foarte diferita de voi si ca rnernbrii ei sunt oameni rai, Astazi, pe drumul de la scoala acasa, baiatul din acea familie vi se adreseaza, Are lacrimi in ochi si va intreaba daca ati fi de acord sa-l ajutati in problemele pe care le are cu familia lui. Baiatul va spune ca nu are pe nimeni altcineva cu care sa vorbeasca, Eu as ...

MATERIALE
. Fisa de lucru a elevilor "Un milion de cap ace de sticla" crelOane '

4. Jucati fotbal cu prietenii vostri in curtea scolii. Unul dintre prieteni loveste mingea foarte tare. Mingea zboara spre cladirea scolii si sparge 0 fereastra. Un profesor se repede afara si intreaba cine a spart geamul. Eu as. ..

166

167

--

ACTIVlTATE
1. Impar~ili elevilor Fisa de luCIU "Capace, capace, cap ace de sticlfl". 2. Explic;l%i elcvilor cc inseamn{l brainstortl1ingul si treceti in revista cele patru indicatii no;ate pc 'fi~a de lucru. 3. Spunet] elevilor urmatoarea povestire:

* Cum putcti folosi brainstorming-ul unui conflict? ACTlVITATE DE CONSOLIDARE

Cereti elevilor sa se gindcasca

in timpul

la un conflict

UN MILlON DE CAPACEDE STlCLA

din viata lor ~isa gascasca prin metoda brainstorming diferitc solutii poslblle ale acestuia.

"Astiizi, directorul scolii rn-a anuntat ca > ~coala noastra a primit un cadou extrem_ de neobisl1uit. 0 firma producatoare de apa miner~lii ne-a dat un milion de cap ace de sticla. Directorul rn-a intrebat ce am putea face eu ele, dar i-am raspuns ca nu prea. _ stiu. De aceea, vorn incerca in g~upe nne: sa gasim cit mai multe intrebuin\1in pentru aceste capace. ~coala are nevoie de aJutorul vostru". 4. Impartiti elevii in grupe de cite 4 sau 6.

FISA DE LUCRU A ELEVILOR ,

Numele

-----------------------0

Data __

Brainstorming-ul este respect ate patru reguli:

cafe simpla de a genera idei. Pentru aceasta, trebuie

5. Daii indicatii elevilor sa tina s~ama de orientarile privind brainstormmg-ul ~I sa se gindeasea la cit mai multe Ide! d~s~re ce s-a~ putea face cu ace~te cap ace d~ :tlcla. ~~.ele\ din fiecare grupa Ulreglstreaza aceste idei, 6. Dupa 10 minute, prezinte cereti fiecarei grupe sa-~i ideile colegilor.

* Notati orice idee la care va puteti gindi. Unele idei s-ar putea sa sune ciudat sau sa fie considerate imposibile, dar aceasta nu este 0 problema. Uneori, cele mai neobisnuite idei ne determina sa ne gindim la alte idei, care se dovedesc bune.

7. Spuneti-le elevilor ca scoala voastra nu a primit, de fapt, aeeste capace. Activitatea a fost un pretext pentru a lnvata metoda brainstorming. 8. Fiecare grupa trebuie sa se opreasdi as~p;a . unui conflict tipic eu care elevii se pot intilni la aceasta virsta. 9. In fiecare grupa, elevii genereaza prin brainstorming solutii pentru confltetul ales. Unul dintre membrii grupei noteaza aceste idei. 10. Dupa 10 minute, idei!e clasei. fiecare grupa l~i prezinta

* Cinditi-va la cit mai muIte idei posibile. Cu cit va ginditi la mai multe idei, cu atit cresc sansele sa gasiti ideile bune. * Nu * Nu
evaluati nici
0

idee ca fiind bun a sau rea.

vorbiti ~i nu ginditi despre aceste idei, Trebuie doar sa le notati.

INTREBAru

PENTRU DISCUfII "') meta d a. 168

" Ce este brainstorming-ul? " Cind putcti folosi aceasta

.__j__

169

ALEGERb'A JUSTA
(Pasul 5 pentru .Urcind pe scarii")

4. Ficcare pcrcchc descrie conflictul la care s-a oprit ~i lmpart{l~qtc cu alta percche analiza conflictului, realizatil pc fi"a.

INTREBARl

I'ENTRU

msceru
S[I

Cum ati clccis la cc solutio

va opriti?

OBIECTWE
Dupa realizarea acestei lectii, elevii vor fi capabili:

1. sa descrie un conflict;
2. sa aualizeze 3. sa idennfice sentimentele si dorintele acceptabile celor aflati in disputa; ale conflictului. solutii reciproc

INDICATl1 PENTRU PROFESORI

Este important sa \inc\i searna de faptul ca rezolvarea conflictelor este un proces de comunicare. Desi uncle conflicte nu pot fi rezolvate, exista practic un potential pozitiv in fiecare conflict. Chiar daca nu sc gaseste 0 solutie, comunicarea ii ajuta pe cei implicati in conflict sa se maturizeze, sa invete ~i sa se inteleaga unul pe celalalt cu mai multa claritate. Scoateti in evidenta aceste idei in discutiile cu elevii.

CONCEPTE-CHEIE
Brainstorming Analiza conflictelor Rezolvarea conflictelor

posibil. )

Aproupe oricc conflict arc un potcll\ial pozitiv, Putcm Inva\a foarte rnulte lucruri din aproape once conflict. Dar cum puteti voi ~i ccalalta persoana implicata In conflict sa lnva\a\i ceva daca .nu v~ puteti pune de acord asupra unei 501u\1I reciproc acccptabile? (Vezi Indicatiilc pentru profesori pentru a gasi un raspuns

INFORMATII

PRELIMINARE

Pasul final in rezolvarea unui conflict este alegerea ~i punerea in practica a unei solutii corespunzatoare nevoilor eelor doua parti aflate in disputa, In mod eoneret, dupa ce partile aflate in conflict genereaza prin brainstorming idei despre solutii corespunzatoare nevoilor lor, ele pot discuta impreuna si pot decide care dintre solutii este mai realista si eea mai user de aplicat. Daca identifies 0 solutie reciproc avantajoasa, partile 0 pot pune in practice.

MATERIALE
Fisa de lucru .Alegerea justa", creioane

ACTIVITATE
1. Imparti\i elevii in perechi. lucru .Alegerea justa". Distribuiti fiecarei perechi Fisa de

2. Dati indicatii elevilor sa se opreasca asupra unui conflict obisnuit, pe care l-au trait ei sau altcineva cunoscut. 3. Cereti elevilor sa se gindeasca fisa de lucru. la acel conflict ~i sa completeze

c
170

171

URciND ALEGEREA .JUSTA. OBIECTIVE

PE SCARA.

Dupa rcalizare a uccstci lcctii, clcvii

VOl'

fi capabili:

FI$A DE LUCRU A ELEVILOR

Numele _

1. sa aplice 0 strategic ~l pentru abordarea intcrpersonale;

explicita si simpla pentru rccunoasterca

nonviolerua a conf1ictclor familiale; din Iamilie.

INDICAlII PENTRU PROFESORI

Accasta activitate este una dintre cele mai import ante dill acest program. Pentru a-i ajuta pe elevi sa integreze aceasta strategic in cinci pasi pentru rezolvare a conflictelor in cadrele lor obisnuite de actiune, estc util sa Ie cereti acestora sa realizeze jocuri de rol de cite ori este posibil (de exernplu, data pe saptarnina). Aceste jocuri de rol ar trebui sa arate cum pot fi rezolvate conflictele obisnuite ale elevilor prin apelul la strategia de rezolvare a conflictelor in cinci pasi, Elevii vor fi eu atit mai capabili sa-si aminteasca aceasta strategie ~i 5-0 foloseasca in situatiile din viata lor cu cit vor fi expusi mai de~ acestei strategii in cinci pasi. Aduceti-le arninte elevilor ca este important ca marturisirile personale sa rarnina confidcntiale. "Ce s-a spus aici, aici ramine."

Data

2.

sa

descrie factori implicati strategii

In conflictele

3. sa descrie

de a face fata conflictelor

CONCEPTE-CHEIE
Indicatih Raspundeti la fiecare intrebare de pe

fi~a.Dati raspunsuri la obiect.

Rezolvarea conflictelor Conflicte In familie

INFOMfATII
1. Despre ce conflict este yorba?

PRELIMINARE

2. Cine sunt partile implicate in conflict?

3. Cum se simte fiecare dintre persoanele implicate?

4. Ce vrea sa obtina fiecare persoana de pe urma conflictului?

~iecare dintre noi are metode specifice de a aborda coni1l~tele: unii oameni se poarta agresiv, lip a si urla, in tirnp ce altii se retrag ~l sunt tacuti, Dar cum sa recunoastem ca suntem pe cale de a adopta una sau alta dintre diil~ de a face f~\a conflictelor? Si, odata implicati In conflict, care sunt crteva dintre tehnicile utile pentru a face fata conflictelor in rr:od c?nstructiv? Cu alte cuvinte, cum putem sa ne folosim de dinamica conflictelor pentru a ne satisface nevoile [lira a distruge in acelasi timp relatiile noastre de prietenie si de parteneriat? ' .Strategia urrnatoare include cinci pasi simpli, care ne explica cum sa abordarn conflictele. ill primul rind, trebuie sa recwlO.a:;~el1J conflictcle. De regula, ele pot fi recunoscute daca ne ammtim ce am sirntit in situatii de conflict trecute: inima no~st~a a batut mai repede, rnuschii ne erau incordati, am fost furiosi, ne-arn simtit rani Ii sau am sirntit alte ernotii. De exernplu, Veronica a tipat la Adriana, prietena ei cea mai buna; fiecare dintre ele sustine a ca era rnai destcapta decit

5. Folositi brainstorming-ul pentru a gasl posibile solutit pentru acest conflict ~i notati TOATE ideile aid:

6. Ce solutie (solutii) ar multumi ambele parti aflate in conflict?

172

cealalta. Veronica a recunoscut dcodata c1\ nu se simte bine: inima ii batea foarte repede, era furioasa ~ili trernurau miinile. Se afla intr-o situatie de conflict. lIZ al doilea rind, trebuie sii /1(' gill dim /(1 sentimentele noastre. Este mult rnai greu S[\ rezolvam orice situatie de conflict daca nu ne luarn in seam a sentimentele. Ne putern intreba: ce simt eu in aceasta situatie? De ce'! Cum se sirnte oare ccalalta persoana eu care sunt in conflict? De ce? In exernplul nostru, Veronica si-a analizat propriile sentimente ~ia inteles ca e furioasa .5i ca se simte frustrata. De ce? Pentru ca Adriana a tipat la ea ~i s-a purtat eu ea grosolan. Veronica s-a gindit atunci la ee simte oare Adriana: probabil ca se simte ~i ea furioasa ~i frustrata, De ce? Veronica si-a spus ca prietena ei 0 invidia, pentru ca era cu adevarat mai desteapta decit Adriana. In al treilea rind, trebuie sa descoperim care sunt intcrcscle noastre profunde si care interesele profunde ale celeilalte pcrsoane implicate. I in exemplul nostru, in timp ce striga,
SUIl/

ill al ciucilea rind, identificiun si PUIlC/ll III practice solutiile care satisfac 111 modul eel mai bun interesele profunde ale cclor afla!i In conflict.

Adriana s-au glndit la astfel de cni prin intermediul carora sa poata fi satisfacute interescle profunde ale arnindurora. Una din multcle idei la care S-3U gindit a fost accca de a Ilia masa impreuna ~i de a pleca apoi lmpreuna acasa,

MATER/ALE
Fisa de lucru .Urclnd pe scartl"

A C11VITATE
l. ll~p~~y\i clevilor Fi~a de .Iucru "Urcind pc scara . Cititl contmutul CI cu voce tare impreuna cu elevii, explicindu-le Iiecare pas al strategic I de rczolvarc a conflictclor. 2. lmpaqi\i clevn III pcrechi.

le-ar putea avca cineva, astfcl incit sa poatn recunoasti, c,) xe arIa Intr-o situatic de conll cu un parintc sau ell 0 pcrsoana dragfl.

* Cind sunteu intr-o situatie

de conflict vrcti va satisfacc(ipropriilc nevoi. Vreti sit 'ob\i;ll ceca ce doriu. Dar de cc sa doriti sa satisfa. la fel de bine ~incvoile ccleilalre persoane 'J

Veronica ~i Adriana s-au hotarit sa puna In aplicare una dintre ideile lor. Au fost de acord sa manince impreuna si sa piece impreuna de In scoala acasa, Cei cinci pasi pentru rezolvarea conflictelor sunt usor de tinut minte ~i usor de aplicat. Activitatea urmatoare Ii invata pe elevi aceasta strategie, ajutindu-i S{l inteleaga cum po ate fi ca aplicata In situatii obisnuite de conflict. NOTA: Pentru ea aceasta strategic de rezolvare a eonflictelor sa poata fi integrata In modurile de actiune ale elevilor dumneavoastra, este mai intii nevoie ca dumneavoastrii insivii sa o in.c15rati in cornportamentul dumneavoastra cotidian din clasa, in relatiile cu acestia. Dumneavoastra reprezentati pentru elevi un model de rol, pozitiv si puternic. Astfel, daca va aflati intr-o situatie de conflict cu elevii, dernonstrati-le in mod explicit cum poate fi folosita aceasta strategic. Treceti In revista acesti cinci pasi impreuna cu ei. De asemenea, \ine\i minte tot timpul ca rezolvarea conflictelor cere timp. Daca nu observati sehimbari imediate in comportamentul elevilor dumneavoastra, ave\i rabdare ~i nu va pierdeti speran\a. La ineeput, se poate intimpla ca cei cinci pa~i sa Ie para elevilor artificiali. Cu toate acestea, prin practica continua, ace~ti pa~i vor deveni un element solid al felului In care se eomporta intr-o situa\ie de conflict.

3. In cazul acestei activitat], unul dintre elevii din pereche pretinde ca este un parinte;
celalalt elev pre tin de ca este un copil,

4. Cereti tuturor eleviior din clasa sii asculte cu

atc.n!ie. ~xplica\i-Ie ca: .Parintele si copilul se afl~ 1I~ tOI~I unui conflict. Este vineri dupaarruaza. Parintele considera ca elevul nu a invatat attt cit ar fi trebuit. De aceea, parintele vrea ca fiul/ fuca saul sa sa ramina acasa ~i,sa-~i faca ternele. Dar copilul este obosit de atlt~ sta~ in clasa toata ziua. To\i prietenii copilului se joaca In pare si acolo vrea sa mearga si ell ea, ca sa se joace cu ei. Parintele ~I copilul se cearta pe aceasta tenia". 5. Recititi scenariul din perspectiva pasului patru, astfel incit toata lumea sa poata intclege clar ce anume se lntimpla in acest conflict familial. 6. Cereti perechilor sa interpreteze conflictul. Ca sa-l rezolve, pereehile ar trebui sa urmeze pasii evidcntiat] in Fisa de lucru "Urcind pe

NOTA: Accasta cste 0 intrebare extrcm , dific_ila. Putel,i. explica elevilor cit: 1) daca ii ajutarn pe al\ll, darn dovada ca suntem oarncn carora Ie pasa de ceilalti ~i 2) un conflict este ( p_oslbllitate pcntru elevi de a se exprima pe sin ~I de a obtine ceca ce doresc, Dar daca nimeni nu ar fi dis~us s~ Impart a cu ceilalti, daca toti ; fl lacorni, rumen, nu ar putea sa obtina ceea cc

doreste.

* Ce * Ce * * * *

fel de conflicte

exita intre parinti

~i copii?

III al pa trulea rind, trebuie sa idell/ijiciim prill metoda brainstorming cite va solulii ale cOllflictului. Cu alte cuvinte, ne gIn dim la toate

Veronica a inceput sa se gindeasca la interesele ei profunde. Si-a dat seama ca Adriana nu-i mai dadea suficienta atentie si ca vorbea mereu eu alte [elite. l-a marturisit Adrianei eeea ee 0 framinta. In sehimb, Adriana a recunoseut ca s-a simtit trustrata pentru ca Veronica nu mai mergea impreuna eu ea de la scoala acasa. Si Adriana avea aceasta nevoie profunda de a i se arata at~n\ie.

sentirnente ii incearca pe copii cind se intirnpla sa se certe cu parintii ior? oare pe parinti cine

Ce senti mente Ii incearcg se cearta eu copiii lor? De ce se cearta parintii de la copiii lor? De ce se cearta de la parinti?

cu copiii lor? Ce vor , lor? Ce vor (

copiii cu parintii .

scara".

Care ar fi citeva cai prin intermediul carora parin\ii ~i copiii ar putea sa-si satisfaca reciproc nevoile (interesele)7

caile posibile de a rezolva conflictul, astfel in cit cei implica\i sa poata ob\ine ceea ce doresc. Nu trebuie sa ne pese di ideile sunt ridicole sau proste~ti; exprimam pur ~i simplu orice idee posibila care ne vine in minte. Veronica ~i

7. Dupa ce perechile

au rezolvat conflietul cereli elevilo.r sa schimbe intre ei roIurile (elevul care a Jucat roIul parintelui este aeum copilul ~i vieeversa) ~i sa Ie interpreteze Inca o datil.

Nota tchnica: Pasul 3 din Fija de Illeru a elcvilor

1 Nota tchnica: Dc~j aceasta strategic de rczolvare a confIktelor a fost prezcntati'i In cind pa~i scpara~i! dind trcbuie sa rezolvam conflictc In viata real a, sc poate Intfunpla ea pa~ii acqtia sa sc suprapuna.

"Urcand pc scara" ar trcbui sa se cherne "Dorintclc noastre profundc'" dar, din motive de sirnplitatc) lc~am numit "Dorinicic noastle". Astfcl, "dorin(clc" sunt definite In scns larg ca "dorin\c/ncvoi ale oamcniJor pc care 3CC-5tit\ vor sa Ie satisfaca intr-o situa\ic de conflict",

8. Elevii se pot glndi la alte eonflicte care au apar~t Inviala lor (sau in vie\ile altor copii) ~i pot s.a Ie lllterpreteze. Este important ca elevu sa invele sa integreze in jocurile lor de 1'01 aceasta strategie in cinci pa~i pentru rezolvarea contlietelo!'.

I
"

INTREBARI PENTRU DISCUTII

* Dati exemple de citeva scntimcilte
pe care 175
-

174

. ~OTA: Ave\i grija dnd realiza\i aceasta actlVltate. Dqi discu\ia po ate fi extrem de lamurit~are ~i de ill1portanta pentru elevi, nu plCrde~1 dm vedere ca ea poate produce emotii p~terl1lce. D.e .cxemplu, elevii ar putea sa dea' fnu hber funci lor ~i resentimentelor pe care Ie au [ala de parin\i. Permiteli elevilor sa se exp~i~e cit se poate de liber. Ave\i insa grija ca e1 sa'~1 dea seall1a de sentimentele lor. De exell1plu,_ daciI un eIev vorbe~te eu suparare despre pannlll IUl/el, Pllteli sa-i spune\i: "Mi sc pare cil e~ti tare [urios". Ajuta(i-i pe elevi sa-si r:cunoasca, s,\-~i accepte propriile sentiment; si sa se simta responsabili pentru cleo Sublinia\i d'e

""~"