C~pitQlt.

ill1
~~
MEDIEREA

Medierea poate fi un fapt cotidian. Prin tehnicile de mediere

puteti transfonlia luptele celor din jur nfail'-play. "Medierea va
, --./- .?-

ofera posibilitatea"de a aplica n practica cele mvatate pna acum.

Exista n preajma dumneayoastra conflicte care necesita .o
asistenta- ~ a~~&? Daca exista, presupun,ele vreunul din ~ele~
mentele de mal JOs? .'

pivort; mai ales unde snt implicati copii.

, Discriminare si" hartuire rasiala l'si sexuala.
Sindicate si
, conduCere.,
.
Doua organizatii aflate n conflict.
Sefi si subalte1ni. .
Colegii sau membrii de echipit .
Profesori, directorul scolii, 'elevi sau parinti.
Aspecte pri\dnd'mediul nconjurator.
Membrii familiei.
Prieteni.
Vecini.

A media nseamna a interveni ntre partile ostile si a le con- '

duce spre rezolvarea conflictului. Mediatorul ncearca sa
gaseasca uh punct de vedere obiectiv si neutru. Rolul-lui poate
decurge din atributiile legale sau poate fi. asumat neofiCial:
. Mediatoru'l' este parte nelitra:.n genere, el nu se implica
direct, cu exceptia, cazurilor cnd 'Mediatorul i ltjuta pe '
ncearca. sa faca din partile ad,. ambii preopinenti sa obtina
verse prteneri. Un mediator ceea ce le este neCesar '
 228 , He1enaComelius si
, Shoshana Faire

ofera garantia ca fiecare parte si prezinta punctul de vedere,

dar totodata l si a~cu1ta pe ce1ala}t. UIterior, mediatorul i
ndruma pe cei doi spre gasirea de solutii 'satisfacatoare pentru
toata lumea ..
Cnd partile aflate n conflic('au nevoie de ajutor, se poate
face uz de o latga paleta de procedee de rezolvare a acestuia:
Desi n acest capitol vom trata medierea, trebuie stiut ca exista
si forme rezolutive care permit grade diferite qecQntrol asupra
procesului si produsului. Ele merg de la hotarrea judecato-
reasca pna la deplina libertate de decizie a partilor.

PROCEDEE DE REZOLVARE' A CONFLICTULUI

Stilul cel mai raspndit n Australia

Judecarea: oa treia parte aS,culta cazMl si ia o decizie

definitiva. Aceasta practica este folosit,a cu precadere n
management si n cresterea copiilor. Sistemul judecatoresc.
si de arbitraj ..
~
...
. Recomandarea: cea de-a treia parte aduna faptele si pro-
o.
><Il

"2
bele. Face o recomandare care comporta. suficienta autori-
o
:5 tate, desi decizia nu are caracter obligatoriu; se lilcuraje,aza
'(?
::s
compromisul. Copciliert;a.
U
Intermedierea: cel de-al treilea se vede cu fiecare parte
n mod separat. Face "un du-te vino" ntre parti, aducn-
du-le la cunostinta optiu.nil~ si. ofertele celeilalte parti.
Uneori da sugestii. Aceasta.persoana are o mare capacitate
de a informa selectiv. Diplomatie-naveta, conciliere.
Controlorul procesului: partea a treia exercita Un control
strns asupra procesului, dar nU si asupra continutului. Ea
nu face recomaridari, nici pu ia decizii, ci doar ajuta partile
'O
...
t:: sa i~entifice problemele si posibilitatile de solutionare si sa
uo ajuhga la un aranjament prin consens, reciproc avantajos.
Medierea.
Stiinta
-'--', rezolvarii conflictelor 229

Furnizorul procesului: cea de-a treia p~e ntruneste 'lao-

.,lalta 'participantii, de ob~cei ,ofera s.i conditii materiale: pa
ghideaza partile n .folosirea unei anumite categorii de pro-
cedee pentru 's;lutionarea disputelor. Fa.cilitare, conciliere.
Consilierul de con'tinut: un participant consulta un ex~
p~rt ntr-o s.pecialitate,
, de exemplu un consiJiefjuridic'
" , sau
economic. Consilierul ofera datele privind practica efec-
,tiva. Eval.uar~a de specia1itai~..
,Consilierul de~proces: un participant se sfatuieste cu u,n
e)(pert nrezolvwea conflictelor 'si n mediere pentru a-si
prezenta mai bine cazuL Consilierea n materie de con-
flicte
.
. "'

Autonomia:, partile fac un .efort cpmun pentru a face

schi~b de promisiuni si asigurari reciproce menite sa duca
la nlaturarea dificultatilor. Negociere.

MEDIEREA FORMALA SllNFORMALA

l

Structurile formale <;;.areopereaza n prezent n societate ofera _

medierea (n care adoptarea deciziei revine disputantilor) ca pe o
alternativa la sistemele legale si la alte metode traditionale,de
rezolvare a conflittelor. 'S~rviciiie de mediere snt foarte raspn-
dite n Statele Unite.si Canada si n expansiune n -diferite alte
tari 1. Centrele t'eritQ~iale de judecatorie, centrele de mediere
familiala si centrele locale de mediert ~are functioneaza ri
Australia ofera' acest gen ae servicii pentru conflictele locale,
nentelegerile ntre vecini, membrii familiei, proprietari sichiri-
asi,
, ct si, . altor persoane, ~~
conflicte
. care nu intra sub incidenta'
procedurilor leg ale conventionale. Organizatii cum ar fi Centrul
Australian pentru Dispute Comerciale ofera sectorului industrial
servicii de mediere,. care 'sut mai rapide, maiechitabile si mai
ieftine dect modalitatile judecatoresti traditia,nale. Un numar
crescnd de organizatii sociale, centre de consilieresi instante
230 Helena Comelius si Shoshaila Faire

judecatoresti private ofera, ntre altele, si medierea. Multe dintre

aceste organizatii pun la dispozitia clientilor cte o -echipa de
mediere, alcatuita din doua sau mai multe persoane, selectate n
functie de competenta lor ntr-un anumit gen de probleme sau
pentru compatibilitatea cu clientii. Guvernul australian a mai
introdus asa-numitii
, " "ofiteri de reclamatii",
, , si,
care s1t instrUiti
autorizati sa functioneze ca mediatori pentru cazuri de inegali-
tate ntre paI:ti, hartuire sexuala si, alte conflicte care au loc n
institutiile de stat. n plus, roiul ofiterilor de la Egalitatea
Sanselor de Munca si de la Actiunea Afirmativa este, de cele
miii multe ori, de mediere, .
Medierea poate fi prezentata la un nivel foarte simplu. Copiii
o nvata n scoala, ncepnd de la vrsta de sapte- ani. Ajunsi ado-
lescenti, ei si pot rezolva foarte bine problemele pe care le au
cu colegii. Multe scoli care au introdus cursJlr de mediere au
constatat o rnb\matatire semnificativa a bunului simt si scaderea
cazurilor de indisciplina. De obicei, aceste cursUri snt predate
de un profesor voluntar sau de un consilier2.

1. Consilierea n co-nf1icte. De cte ori au venit la dumnea-

voastra 'prieteni sau colegi care aveau probleme cu diferite per-
soane? Acestea -snt ocazii de a' va asuma rolul de consilier si,
R .. d'
. eZlstatl ten Intel
. cu ajutorul metodei via-orie/victorie, sa-i
.. v A d . d
d 'd #'; '. ajutatI sa se ocupe m mo constructiv e
e a a slaturl. SItuatia
' - Am care se a flVa. R"eZlstatI tentatieI, .
Sugerati' ." v
'b '1' v.'
pOSI 1 Ifatl, nu
dev
a le spune
b' v cum credetI
dO' dumneavoastra ,
d . d' ca ar tre Ul sa proce eze, nce sugestie
atI
, IrectJ.Ve,
'va tre Ul ata su tit u ,e pOSI 1 a varI-.
b 'd v b' 1 d - ,. 'b'lv
anta, nu de directiva. Lasati-i sa faca altceva, daca vor, Nu va
lasati prea coplesiti de dificultatea cazului si 'de marea dreptate
pe care o are cel care vi s-a adresat. Nu
- ~ faceti' din dusmanii, lui
dusmanii dumneavoastra. Chiar daca snteti convins ca el e~te
cel ce are dreptate, daca veti fi prea mult de acord cu el, l con-
damnati sa ramna cantonaCn conflict. n general, l puteti
 Stiinta rezolvarii, conflictelor 231

.ajuta sa 'nregistreze progrese daca reusiti sa-I faceti sa cu-

noasca punctele de veder~ ale celorlalti si l ajutati sa vada cum
ar putea schimba lucrur:ile.
,
2. Medierea informata. Cnd trebuie sa va implicati n
mediere? Primul indiciu al faptului ca interventia dumneavoas-
tra ar fi necesara este atunci cnd indivizii aflati n conflict nu
"'se descurca singuri. Apoi, trebuie sa va simtiti capabil si sufi-
cient de motivat pentru a-i asista n momentul n care au nevoie
de ajutor. Situatia cea mai fericita este cnd nu snteti mnat de
nici un alt interes, n afara dorintei de a-i ve5eetpe ambii ajunsi
la bun sIrrsit.
n medierea informala trebuie sa rezolvati repede conflictul,
mai ales daca este vorba de colegi sau prIeteni care vi se adre~
seaza. Ati putea fi solicitat de ambele parti p~ntru a oficia servicii
de mediator informal; uneori, dumneavoastra snteti cel care va
oferiti sa faceti medierea; este posibil sa lucrati separat cu fiecare
din partil('( implicate; n fme, uneori situatia poate fi att de infor-
mala, nct'sa realizati, medierea fara ca partile
" sa-si dea seama!
Veti fi pus n situatii dominate de spirite nfierbntate, cnd
capacitatea dumneavo~stra de rezolvare a problemelor intra n
impas. Atunci cel mai indicat lucru pentru dumneavoastra,este sa
apelati la un mediator. n viatar snt multe rasturnari de situatii -
ntr-o zi putem fi mediatori, pentru ca n ziua urmatoare sa avem
noi neyoie de un mediatoL Din toate aceste experiente si inver-
sari de rol n.vatam si evoluam. Medierea este o prestatie pe care'
ne-o oferim reciproc daca avem ncredere n eficacitatea d.

CREAREA CADRULUI PENTRU MEDIEE.E

Nu va trebuie invitatie explicita pentru a fi 'mediator. Va

puteti implica n modul urmator: "Stiu ca voi doi snteti n con-
flict. Uneori e m'ai usor sa r('(zolvi astfel de probleme cnd la
232 Helena Comelius si Shoshana Faire

,,/'0,>:,',' ..... :<'l: ~ ,,,'~ J..r ~ " ' ",~

.StatearriJac.oada latAgeqtia Cailor,Ferate,aproape'de

plecareatrenuhi.i. ~ fam:me~Aw .~at~hlinsista sai ~e
r~stituie banii.peqtruim,biletp'ecare ill~l-a m;Iiputut'
folosi,iar'functionar~1 de'la~hiseqcecrea insisteurbiletul .
respectiv~ n c~le din urma, bjtdnul "dat din cap nsens
afirmativ, d~tcohtinua sa reclai!e restituirea banilQr.
Mi-am dat seama ca"batr.nulera surd. Functionarul se
enervat6tmaitaresi repeta din &n c~ mai.~rastit:
'~VeniticubiietuP'~'nsa batrnulcontinuasa
, . ":',""", ,iZ', '
aprobe,"," din
""" "':""~, k,':, ,',', ,,',A','_'-" "', .

.
cap,far;) aP.leca....
, ',:,: ""'., de.lag!t.iseu..'In.tre timp.,.c..0. ada se marise.
.".",',' ',,' ' "_,',, o"~, ','o ,,- -!lt; ,-- ,'" o,', ,,',' _,-', '" ,

Desi.am f,ostpepunctuQle aexplbda, am tras aer n

piept,m-~r~ules si am nc,~rtat abordarea solutiei
t victorie/victorit. L-am ntrebati>e functionar:
"N-arJl bine sa-i scrieti asta pehrtiet"
"Nu;'a raspuns
~<'",
el,nar
"," ,'.:. '. ,: ..
ntelege'\ . 1 '+'<, ,'" _', _ ':' . ~ .

"PQate estecinevacare sii-l.ia dtoparte,pe bijtrns.i sa;.i

arate biletelul?" -am~J .ebat eu, sugernd 6 ~til
posibilitate. ]func~(marularaspuns cu~)ln"HIU",
ascrisnisteindic~tU. si batrinulaplecat.n tinipcemi
cumpara~biletul;I-~m nt~e';atpe functionar: "Cum'cYa_
vine cnq vhemtlllPlil Jucturh<l.~acestgen'?'\ c
lf~nctQnaru"si-a~xpfimatincte"acu.Yinte'rus.trarea,
ceea(;e l-a,l.ifiistit putin,apoia.sptis:'Urebtie
' .... '. ), :'.,i '.,'::,:, .. ".'.... '.'
sa-I fie . >:. :' ... ,: ... ' .... ' ..,..... " , .... '

foarte"greG'batrnuJqi ..astuia.()are ..cl1lP: trenseste.sa.se

descur(!~mviata.. , de to~:ltezH~le?".
Maggie a fos.tdeaJlltQr pentru fiecare <Jiueeidoi. Scri~rea inrli-
t;atiUOI:peo,foaie 'de hirtie a fosnea mai buna s'9lutie att pen..;
trU batrn, ct si,plmtrufunctioiiar.,Tot~data, n feI~1acesta s~a
, ~_ ""', ,~:., .: ,",">-'S":',:. , ,,',', ' '.' .' ~

J)tatsicoada"astfel nctMaggie a~putul sa-si crynpere

ti,~p util.
Stiivta rezolvarii conflictelor 233

crma vasului e cineva din afara. As

Faceti din oponenti
vrea sa va ajut sa ajurigeti la ().for-
parteneri n rezolvarea
mula reciproc avantajoasa. Contri-
problemei
butia mea ar consta n a va face sa
va ntlniti si sa discuta,ti. Y-as ajuta pe fiecare si n-astine
partea nimanui. Nu voi veni eu cu solutii sau apreGieri critice si-
voi face tot posibilul sa ramn obiectiy".
De asemenea, una din parti poate' utiliza aceste concepte
pentru a o ncuraja pe cealalta sa participe la o mediere. Este
destul de obisnuit ca numai una din parti sa caute n mod activ
medierea - cealalta parte/parti trebuie doar sa fie de acord .
. Dupa ce ati obtinut acest ac~cpt, stabiliti locul si timp~L Obiec-
tivul dumneavoastra va fi sa transformati adversarii n parteneri
care rezolva problema.
234 Helena Comelius
. si
, Shoshaila Faire

nvatarea temeinica a medierii se sprijina pe stapnirea deprin-

derilor de rezolvare a conflictelor contu-
Indicati o cale mt!i
buna de a concilia rate n aceasta carte. Vom vedea n conti-
diferentele nuare cum se aplica acestea n procesul
medierii.
Stiinta rezolvarii conflictelor 235

TEHNICI DE REZOLV ARE A CONFLICTELOR

Probabil ca. experienta de viata v-a nzestrat deja cu tehnici

de rezolvare a conflic-telor, astfel nct, n situatii conflictuale,
le puteti sugera partilor implicate o modalitate mai buna de re-
conciliere a diferentelor. n acest fel procesul de mediere capata
pentru participanti atributele unei experiente de nvatare si dez-
voltare. Ulterior, vor utiliza ei nsisi cele nvatate.
Pentm a realiza o interactiune efectiva, mediatorul va trebui
sa-si foloseasca toate capacitatile de rezolvare a problemelor:

1. Abordarea victorie-victorie - creati .contextul astfel nct

ambele parti sa abordeze problema mpreuna.

2. Raspunsul creativ - uneori va fi nevoie sa-i scoateti pe

protagomsti din starea de disperare, ndrepthdu-i spre cautarea
solutiilor. Conflictul poate ascunde posibilitati neexplorate.
Observati enunturile negative si reformulati-le ntr-o maniera
pozitiva ..De exemplu: "Confruntarea dintre voi ar putea fi foar-
te folositoare. Este o ocazie splendida de a regndi posibilita-
tile" sau "Presimt ca aceasta problema va va apropia".

3. Aveti nevoie de empatie - a fi neutru nseamna a te stra-

dui sa obtii cele mai bune rezultate pentru fiecare parte im~li-
ca1a. Aratati-i fiec~ei parti ca av'eti grija de ea. Nu uitati 'Ca
unele persoane nu empatizeaza. De aceea va trebui sa inter- .
veniti, de exemplu, ncurajnd d~ ambele parti ascultarea activa.

4. Folositi, asertivitatea adecvata. ncurajati-o

. , la toate
partile implicate n conflict. Insistati pe enunturile de tipul
"Eu". Daca nu va dCiranjeaza cele spuse, ncercati ceva n
genul: "Cele spuse de tine ma fac sa nu ma simt n largul meu"
sau "Poatt ca n-am explicat procesul destulde clar. Cred ca ar
merge mai bine daca ..." ..
 236 Helena Comelius si Shoshana Faire

"5. Deter~'1i~ati particip,antii' sa foloseasca puterea n mod

cooperant. Rolul de mediator este foarte influent si devine cu
peosebire necesar cnd'una din parti a fost supusa unei constrn-
geri din partea celeilalte. Veti avea nevoie de:
(a) Neutralitate activ'a, ceeace nseamna sa echilibrati pu~
ter~a ntre parti, acordnd fiec~eia o cantitate egala de
timp n care sa vorpeasca, sa ntrebe.
(b) Puterea personala. ncepeti prin a va reculege ~ aceasta
va ajuta sa fiti sigur ca veti face ct,ea ce este mai indicat.
Puteti ajuta participanti,i sa-:,siconsolideze puterea per-
sonala, ncurajndu-i sa-si asume responsabilitate~ si sa
opteze pentru actiune a pozitiva. Formulati ntrebari de
genul: "Ce puteti face dumneavoastra ?" sau "Ce s,-ar
putea face ca sa miscam lucrurile?".

6. Controlul emotiilor ,este o tehnica fQart~ importanta

pentru mediere~ De dumneavoastra depinde daca se va pastra
calmul sau nu. Conduceti participantii astfel nct sa 'nu,-si nege:
emotiile, dar 'nici sa nu si le amplifice. Recunoasteti deschis
eventualele emotii semnificative ale unui participant: "Pentru
dumneavoastra acest lucru este foarte supai-ator".

7. Un mediator at:e, fireste, dispozitia de a rezolva. Indu-

cerea acestei dispezitii la partile aflate in conflict lpoate"fi o
, /sarcina destul de dificila.

8. Conduceti explorarea nevoilor si temerilor tuturor

persoanelor implicate prin construirel;l' hartii conflictului.
Orientati procesul (nu si continutul) si asumati-va rolul de
depozitar al informatiei.

9. Initiati o faza rezervata proiectarii variantelor. n timpul

discutiilor cautati orice informatie care poate 'deschide noi posibi-
, Cereti sug'estii. Eventual, faceti, o' sedinta
litati. -" , , de brainstorming.
Nu ncercati sa evaluati prea devreme valoarea propunerilor.
Stiinta rezolvarii conflictelor 237

Un seit (Jin desert moa_re,Iasi:td'mostenire ~lor trei fii

nouaSprezece camile: cel dinti ,fa prinii o jufua~te din .,
camile, cel de-al doilea un sfert, iar al tr:eilea a cinc,ea
part~?!Pentftl ~a nu era tental!i1 sa tai,ecamilele, sei "trei
fii aucheml.un mpaciuitor" <=~rea venitcil-proprialui <3

camila. mpaciuitorul a evalu~tsitua~a si -Ie",amp;umu- -

tat camila lui.;\cUQl era~ douazeci de"'camile. Primul fiu
, primit jumatatea~ (zece camile). AI doilea si-a
s-a ' , pdmit
sfertul.(cinci camile), iar al treilea a primita cincea parte
(patru-camUe5: 1ceasta a nsemnat nouasprezece camilei>
corespUnzator cu' mostenirea lasata, mediatorului
ramnndtt-i camila lui.E,1 a ncalecat si a plecat. Daca ati.
fi medIator;
. ~.' -Sau'''~ati, fi
ati',' aprecia ca s-a procedat corect?
-,'

pusntreb.~ri spinoaSe n.,genul: "Dar fetele seicul"':it?"

,.<':JI' ,.",""". ','" ~. '" ..,--..... ,

10. Capacitatile efective de negociere snt de mare va-

loare n mediere. Deviza dumneavoastra si cea ncurajata la
participanti va fi urmatoarea: "dur fata de problema, dar blnd
fata de oameni". Transformati "dar" n "si". Includeti obi'ectiile
cnd realizati imaginea de ansamblu.

ETAPELE MEDIERII

Partea de nceput

1. Atentie la dispunerea scaunelor. Este de preferat ca opo-

nentii sa nu'stea fata n fata.

2. Sa aveti o tabla si creta sau o coala mare de hrtie si culori

gwase pentru a ntocmi harta conflictului sau a nregistra
aspectele importante ale problemei.
238 Helena Comelius si Shoshana Paire

3. Stabiliti orarul de lucru. Ct va dura ntlnirea? Cautati

pentru fiecar.e cte un motiv care sa-I determine sa !agllna pna
la sfrsit. Daca vi se pare putin probabil sa terminati ntr-o se-
dinta, puteti planifica o alta.

4. Precizati rolul mediatorului. Subliniati faptul ca nu veti

Dumneavoastra judeca situatia. Sarcina dumneavoas-
conduceti procesul. tra este sa oferiti asistenta procedu-
Ei au responsabilitatea rala, iar a celor aflati n conflict este
continutului sa se ocupe de continut.
5. Pentru facilitarea deschiderii, va puteti oferi sa respectati
confidentialitatea. Mediatorii profesionisti asa ar proceda. Este
. nsa posibil ca participantii sa nu fie dispusi pentru stabilirea
unui astfel de acord.

6. Verificati daca procedeele si regulile de baza snt clare si

daca le accepta toata lumea. Verificati daca cineva vrea sa mai
adauge ceva. Acordurile pot fi adaptate sau renegociate oricnd,
daca una din parti nu este multumita.

7. Poate ca una sau chiar ambele parti au venit la mediere

mpotriva vointei lor. Trebuie sa verifiCati daca snt dispuse cel
putin sa ncerce. Implicarea lor va creste daca recunosc, acum
sau pna la sITsitul sedintei, ca procesul a fost sau poate fi de
'ajutor. Reasigurati-i ca ezitarea lor este normala.

, 8. Stabiliti de comun acord ca toate partile sa foloseasca

enunturile "Eu". Cereti-.le sa nceapa frazele ~u formulari de
genul: "Din experienta mea ...", "Dupa cum nteleg, eu ..." sau
"Opinia- mea este ca ...", astfel nct enunturile sa fie percepute
dintr-o perspectiva personala si nu ca fap-
Puneti-i
-, , te sau generalizari asupra carora nu se mai
sa-si
exprime propria poate reveni. Participantii ar trebui ~a evi-
perspectiva te nvinuirile sau interpretarea subiectiva
stiinta rezolvarii conflictelor 239

a comportamentuilli altora. Spre ~xemplu: "Dai muzica tare

numai ca sa ma enervezi" ar trebui spus n felul urmator: "Cnd
dai muzica tare, ma concen,trez greu si ma enervez". Cereti par-
ticipantilor s~ discute pe ;margineapr?blemei pe care o au.

9. Loca1izati focalizarea cea mai adecvata. n mod obisnuit,

este util ca la' inceputul medierii sa identificati aspectel~ ge-
nerale asupra carora partile vor sa ajunga la o ntelegere. ntr-o
sedinta de I!lediere snt posibile doua puncte de focalizare:

(a) Viitorul - focalizarea cea mai uzuala. Trecutul este vazut

ca apa care a trecut, discutia orientndu-se rapid' spre "Ce
avem de facut acum?", depasindu-se vechea pricina de
tensiune. Prin, concentrarea asupra viitorului, cele mai
multe persoane care si-au nsusit tehnicile de rezolvare a .
conflictelor pot reusi o buna mediere. La locul de munca,
de cele mai multe ori medierea de tipul concentrarii pe
'viitor' este cea mai 'eficienta. Multe agentii profesiona1e
de mediere nu mai practica dect acest fel de mediere.
(b) Trecutul - uneori trebuie rezolvate conflictele din trecut.
Cteodata ambele parti trebuie sa se ocupe de sentimentele
negative reciproce pe care le-au acumulatn timp si singu-
ra cale de rezolvare a nentelegerii actuale este reexa-
minarea vechii problematici. Jignirile si interpretarile ero-
I).ate din trecut pot bloca bunele relatii prezente. "Clari-
ficarea lucrurilor" este extrem de utila n mentinerea rela-
tiilor foarte apropiate. Ea reclama o consiliere competenta,
de'oM::ei fiind preferabil un terapeut de profesie.

10. Asigurati-va ca partile participa n mod' egal. Nu con-

teaza cine n~epe, att timp ct este clar ca fiecaruia i 'va veni
rindul. Att la nceput, ct si pe parcurs, verific;ati daca ambele
p@"tiau timp sufi~ient sa vorbeasca si sa-I asculte pe celalalt. _
240 Helena Comelius si Shoshana Faire
.~~.

RELATARE~LurCAROL
Nu de mult am asistat neputindos la ruperea relatiilor
ntre doi di.n cei mai apropiatipriete1,i ai mei. Frecventau
aceleasi cercuri sociale si de afaceri,:dar, din nefericire,
cnd erau prezenJi mndoi la o ntrunire se nfuriau
foarte usor unul'pe celalalt. Era neplacut att
pentru cei din jur, ct si pentru ei. In cele din urma
ajunsesera ca ll(u.li' di~ ei sa nu se inai duca la o
reuniune daca t1a ca a fost fnvitat si celalalt. n fine,
n-am mai putut'suporta si m-am of~rit sa-i mediez.-
Ei aii raspuns ci'voi' face o i~i:rcan;.
Dupa o saptamna, n-e~amntlnit pe un teritoriu neutru
(pe 'plaja!), am stabilit de comun acord procedura de
, cooperare si am fixat un termen limita~S~opul medierii era
de a ajung~ la un consens'n privinta situatiilor sOCiale.
Dupa aceea i-am dat fiecaruia cuvntul, asigurndu-ma
permanent.ca celalalt asculta fara sa treaca n defensiva.
Dupa un timp, al!lbii "s-au muiat" cte putin, realiznd ce
-momente bune avusesera mpreuna, dincolo de diticultatile
prezente. Apoi au cazut de acord ca, atunci cnd se vor .
ntlni ntr-un cadru social, sa ia act imediat
- ., de prezenta
celuilalt printr-un salut special, ca semn al recunoasterii
prieteniei din tr~~ut si n virtutea faptului ca fiecare dintre
eUl suparase n ultima vreme pe cel~lalt, ignorlJdu.1 totat
J)e asemenea, au stabilit ca, dupa salut?-sase mentina
pentru un timp la o distanta oarecare. Intre ei persista
multa ofensa si mnie, ceea ce_a-reclamat operioada mai
nde!ungata pentru dezvoltarea unei relatii acceptabile .
Nu.era cazul ca eu sa trec n revista n"ziuaace,ea <iiti-
cultatile care idespartisera. Ne ntlnisem pentru a vedea
ce au de facut acum. Focalizarea era spre viitor.
Era suficient ca fiecar.e sa se simta n largul lui la
acee;isi ntrunire - nu nlai trebuia ca unul salipseasca
pelJtrh ca celalaltii1teQtiona sa fle de fa'ta.,~-
"'i' - '";' -, ~>i-' "
.:,
Stiinta rezolvarii conflictelor 241

Pe parcursul medierii

Mentineti desfasurarea nentrerupta a procesului de mediere.

Punctul terminus va fi victorie-victorie. Nu uitati sa creati un
climat de securitate psihologica, unde fiecare poate renunta ,la
mecanismeie de aparare, devenind dISpus sa faca modificari, sa
dea, sa mpartaseasca idei, sa examineze, sa recensidere si, m-
preuna cu celalalt, sa rezalve problema. O data declansat, pro-
cesul ar putea sa se desfasoare f~a alt impuls major. Uneori,
mediatorul va fi nevoit sa apeleze_ta "inventarul de metode" pe
care-l prezentam mafjos: '

1, Reprezentarea grafica (harta conflictului) este un instru-

ment excelent, ntruct le. permite'-tuturor par- LA t 't' h t
" "1 v dO '1' , v '1 n ocmll ar a
ticlpanti or sa va anevOl e SI preocupan e /1' t'} ,
1 1 1', , v v vI' 1 con IC U Ul
ce or a ti SI sa gaseasca e emente e care vor d 'At '
hi b", d hid d'fi' e CI e OrI
sc m a perspectiva sau vor esc' e 1 ente t - 'b'}
pOSI'bil'ltat1.
v ' , es e pOSI 1

2,Rezumarea punctelor cheie este utila pentru toata

l1,lmea, Reformulati mesajele cruciale folosind o formula care
deschide multiple pasibilitati. De exemplu: "Nu snteti multu- .
mit de starea de lucruri si ati vrea sa gasiti cteva cai de
mbunatatire a situatiei". Pentru a opri un monolag, faceti un '
rezumat, asigurati-lpe vorbitor ca l-ati nteles corect si puneti o
nlTebare care poate duce discutia mai departe.
Uneori poate fi util sa-i .ncurajati pe altii (altul) sa rezume
clar ceea ce tQcmai a terminat de expus interlacutarul, nainte
de a da raspunsul. Aceasta tehnica este n mod special bine-.
venita daca Q persoana si schimba, substantial atitudinea ari
face a~concesie. De obicei, oamenii nu recepteaza informatiile
care le-ar putea reclama schimbarea perceptiei vizavi de alta
persaana sau de situatia n cauza, Cnd atmasfera se ncinge,
este faarte indicat sa cereti fiecarei persaane sa "agllndeasca"
ceea'ce a spus celalalt, nainte de a explica cu~ se simte ea3,
 ,
242 Helena Comelius si
" , Shoshana Fairi

COllstientizati-le 3. Definiti zona comuna, unde ambele

punctele de consens parti snt de acord ori au nevoi asema-
natoare. Spre exemplu: "Amnd,oi vreti
pentru copiii dumneavoastra ceea ce este mai bun".

4.' Dati sugestii numai cnd le puteti prezenta ~,ub forma

de optiune, n,u de directiva. De exemplu: "Ani auzit cum un
cuplu a rezolvat o problema financiara similara prin deschi-
dereaunui cont comun, pe lnga "conturile, separate, la care
fiecare contribuia n mod egal. V-<ttiputea "inspira?"

5. Permiteti tacerile: Acestea le oferi! tuturqr timp de gn-

dire' si de precizare a ideilor. " .

6. Oferiti pauze. Cnd emotiile snt put~mice, este. bep.efica

o pauza de zece-cincisprezece minute pentru calmare, n care
fiecare poate iesi la o mica plimbare. Indiferent de climatul
afectiv, .daca ntlnirea a depasit o ora si jumatate, toti veti apre-
cia ca bine venita o mica ntrerupere a procesului de mediere.

7. Orientarea spre viitor. Cereti fiecaruia sa creez~ viziunea

sa asupra viitorului, cu rezultatele asteptate. ntrebati: "Cum ati
vrea sa fieT' sau "Cum ar aparea daca totul ar merg"e perfect?".
'n cazul medierilor centrate pe viitor, trecutul este -relevant n
. masura n care ofera informatii necesare adoptarii .deciziei n
contextul actual. Insistnd pe orientarea spre: viitor, putem stopa
,orice acuzatie, provocarea de resentimente si certuri puerile.

8. Orientarea pozitlva. Dac~ cineva se lamehtea,za ca nu

vrea cutare si cutare lucru, rugati-l sa v-~spuna ce vrea.

9. Orientarea spre actiune. Pentru a determina partile sa

treaca la actiune, puteti ntreba: '~Ce puteti face dumneavoastra
pentru a obtine" rezultatele pe care le doriti?" sau "ncotro sa ne
ndreptam?"
Stiinta rezolvarii conflictelor 243

Puteti da "teme, pentru acasa". Un me~iator inspirat, care

lucra cu o famtlie ce av~a probleme, familie din care facea
parte si o adolesctmta iilhibata, a rugat-o, pe aceasta sa tnre- .
gistreze ziua, timpul si motivul fiecarei certi dintre parinti. La
rIidullor, siparintii aveau teme, dar stiau ca snt observati de
.. - , , of,:."' "

fiica lor. Tema pentru acasa a avut darul de a o ncuraja pe fata

sa iasa din 'izolar6' si sa partic,ipe la s"olutionatea conflictului. '
Prin implicarea n" rezolvarea sarcinii ea a demonstrat ca eFa
pregatita sapanicipe la' terapie ..
Un medihtor capabil si.poate pune la pun~t un repertoriu de \
masuri eficiente;Pecare 'sa le sugereze n problemele cele mai
frecvente.

10. Uneori ati .put~a doti sa recurgeti}ct o~ntrebare pentru a

restructura un concept care a generat ttonfiicttil (vezi capitolul 10:
Negocierea) ..

ANTIDOTUIULE CONFLICTULUI

Expresii conflictogene ~trebari de restructurare

Prqstule! {si alte insulte) De'ce anumv i nevoie?_

Cum am putea rezolva situatia?

Eli am dreptate. Prin ce crezi ca se deosebeste

Tu. (sau eliel:!)nu ai. (are). punctul tau de vedere
de anui/ei?

Nu vreau ... Cete-ar putea determina sa vrei?

E urfesec. ,Cum am putea face ca lucrurile

sa mearga? Clim le-am putea
mbunatati?
244 Helena Comelius si
'-
Shoshana
. Faire
'

El (ea) este di&perat! Ce fac.e el (ea) bine? . ,

"

Eu (el/ea) trebuie sa ... Optezi (opte';iza) pentru ...?

Prea multe/mult/ Jn comparatie cu ,ce?

putin/putine ...

ntotdeauna el (e<t)... , Snt mprejurari n care

. el (e<t)nu ....?

Nuvreau ,.. Ce vrei sa se ntmple?

Nu pot ... Nu poti? Sau doar nu poti vedea

o cale? Ce ai fac~ daca ai vedea-o?

El (ea) niciodata fi-ar ... Cum l-am determina sa o faca?

Este imp0sibil. Dar daca ar.fi posibil,

ce ar presupune ac~st lucru?

11. Faceti sa para normale experientele pe care' cineva le'

considera extraordinare sau frustrante. De exemplu, d,aca par- .
ticipantul acuza: "Nici macar nu mi-a vorbit!"', durtmeavoa.,stra
. puteti explica: "Nu este"ceva neobisnuit ca n astfel de 'Certuri
sa ai nevoie de o perioada de liniste, n care partile nu-si
vorbesc". Sau, daca cineva iese furtunos pentru ca celalalt a
fost grosolan, puteti spune: "Toti avem reactii vidiente din cnd
n cnd. Putem sa ne ntoarcem si sa mai ncercam (j data?"

'12. Ajutati-i sa genereze perspective noi. De exemplu,

catre un sot despartit, care nu face prea mult pentru copiii sai:
Privind din perspective "Ce s-ar fi ntmplat daca v-ati fi
opuse, combatem judecat si curtea ti-ar fi atribuit tie
gndirea rigida copiii? Cum ar fi aratat viata ta?".
 Stiinta rezolvarii conflictelor 245

Cereti protagonistilor sa schiteze un scenariu care i ,pune n

pielea celuilalt sau ntr-o situatie de genul: "Ce-ar fi daca ...". Pu-
ineti ntrebari despre.cum ar fi, invitati-i. sa-si reevalueze atitudini~
le rigide sau limitate. L-ati putea ntreba pe un nefumator convins
si nendurator cum s~ar simti daca n-ar putea rezista tigarilor?

.
.13. Clarificati
", si , n materie
, validati, diferentele , de valori,
stiluri personale si puncte de vedere. De exemplu: "Pentru tine,
Jane, mbracamintea nu prea conteaza, dar John
-simte nevoia sa-si exprime individualitatea prin
Respectati
diferentele
mbracaminte"; "Este greu de nteles cum pentru individuale
Mary prima prioritate imediat dupa masa este
spalatul vaselor, n vreme ce pentru tine, Peter, este odihna"
sau "Tu ai. o -fire rezervata, Alison, iar Sarah este exuberanta.
Probabil ca amndoua va trebui sa va ajustati putin stilurile, ast-
. fel.nct sa va puteti ntlni la jumatatea distantei".

14; Echilibrarea insatisfactiei. Uneori (de exemplu, ntr-un

divort dificil), pna n momentul n care e~te solicit~t un media-
tor, afectele se intensifica foarte
mult si animozitatea creste n ritm Echilibrati insatisfactia
galopant. NIci una din parti nu vrea ntre cele doua parti
'care doresc sa se
ca sa cstige s;ealalta. De fapt, fieca-
re vrea ca sa cstige celalalt sa fi'e pedepseasca reciproc
pedepsit. Tot ceea ce poate spera
.mediatorul este un [mal n care ambii parteneri sa fie la fel de
nemultumiti de sitUatia la ~are s-a ajuns - divortul. Un astfel de
rezultat nu constituie o mare reusita pentru mediator, dar cel
putin i poate ajuta pe oponenti sa duca o viata normala.

n final

Va trebui sa ncheiati sedinta cu cel putin cteva acorduri

ntre parti. Ati putea decide sa va ntlniti din nou. Le-ati putea
trasa sarcini sau le-ati putea aminti ce au de facut.
 246 Helena Comelius si Shoshana Faire

1. I\~zumati si, acolo unde este posibil, redactati n scris

acordurile in doua exemplare. Oamenii dau o mare importanta
acestor dooumente reprezentnd ceva concret cu care sa plece
si servind totodata ca punct \,de referinta n viit?r.

2. Le-,ati putea sugera sa fixeze un .etalon pentru a masura

. -transforn::tarea reala. Acesta poate presupune: numararea nente-
legerilor survenite ntr-o saptamna; timpul necesar realizarii
unei sarcini; volumul de timp petrecut pentru a comunica ntre
,ei n decurs de o saptamna; numarul iesirilor unei familii pe
durata unei luni sau frecventa reaparitiei unei probl,tme mediate
(de exemplu, perturbarea produsa de zgomot).
Cereti-le.partiior implicate n conflict sa-si .rezervetimp
pentru a trece n revista progresel~ nregistrate, ce aI1.umefunc-
tioneaza si ce mai necesita ajustari.' Cereti-le sa descrie mbdul
n care vor corecta o problema daca lucrurile nu vor evolua
dupa asteptari.

'3. Dupa ncheierea inedierii, faceti cunoscuta particip~ea si

contributia fiecarei parti.

4. Sarbatoriti! Participantii si vor strnge mna, vor lua masa

mpreuna sau si vor face cinste. Dumneavoastr~, mediatorul,
doriti sa va alaturati?
..

Mediatorii trebuie sa se abtinade a se implica n conflict n

rolul de salvator; exista victhne reale car~ aunevoj~ de pro-
tectie mpotriva pericolului, exploatarii' si nedreptatii. Prin
antrenament ei pot gasi calea de mijloc.
Medierea reprezinta o r6sursa nepretuita a fiecarei comunitati.
Oricine are de cstigat din educatia si lectura fu materie de me-
diere. Medierea nu este un proces misterios, care poate fi realizat
exclusiv de profesionisti de elita. Ea constituie o consecinta
fireasca a deprinderilor de rezolvare a 'conflictelor. Medierea
transforma oporrentti n parteneri care rezolva problema.
 -------
Stiinta rezolJarii conflictelor

este necesar. Procesul medierii releva modul n care capaci-

tatile de rezolvare a problemelor garanteaza o mai buria
conduita fata , dintr~ oameni.
, de diferentele
247

Mediatorul ajuta ambele parti sa -dobndeasca 'ceea ce le

Etapele medierii

nceputul: aranjati locurile, nregistrarea discutiilor si -

programarea pe .ore. Precizati rolurile fiecaruia: dumnea-
voastra conduceti procesul de mediere, disputantii raspund
de continut. Aratati -necesitatea impHcarii (atasarii la solu-
tie), a enunturilor "Eu", a focaliiarii si-a participarii egale.
Desfasurarea: folositi reprf!ILentareagrafic~ ,a.conflictu-
. lui (harta), rezumarea 'si
' ,~,tacerile. Definiti terenul comun .
Faceti sugestiile sub forma de optiuni, nu de directive. Per-
miteti instalarea tacerilor si faceti pauze. Meptineti orien-
tarile spre viitor, atitudinea pozitiva si actiunea. Folositi
ntrebarile pentru a restructura conceptele generatoare de
conflicte. Faceti ca~experientele neplacute sa para normale.
Creati noi perspective cerndu-le participantilor sa discute
din punctele de vedere opuse celor proprii. Validati dife-
rentele. Echilibrati insatisfactiile atunci Cndpartile nu do-
resc altceva deCtsa se pedepseasca reciproc.

ncheierea: stabiliti cteva acorduri. Consemnati-le n

scris. Cum pot "fievaluate transformarile survenite?
. Cereti-le
,
sa rezerve timp pentru a trece n revista progresele. Multu-
miti-le pentr'! participare si sarbatoriti. Ati reusit!
Medierea transforma rivalii n parteneri care rezolva
mpreuna problemele.
248 Helena -Comelius si Shoshana Fair~

NOTE

1. Pentru informatii suplimentare contactati:

> The Conflict Resolution Network
P.O. Box 1016
Chatswood NSW 2057
Australia
(Tel): (02) 419 8500
2. Idem
3. Cristopher HiUs, 'Creative Conflict (California: University of the Trees
Press, 1980) .

.,
-