UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE ȘI SPORT

PROGRAM DE STUDIU :
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

MANAGEMENTUL CLASEI DE
ELEVI ÎN CONDIŢIILE UNEI
EDUCAŢII INTERETNICE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :

LECT. UNIV. DR. GHERHEȘ ILIE

ABSOLVENT:
CHIRA (NOJE) IULIANA-MARIA

ARAD
-2020-
 CUPRINS

LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR .................................................................... 3

INTRODUCERE .................................................................................................. ...4
CAPITOLUL I. MANAGEMENT EDUCAŢIONAL ŞI MANAGEMENTUL CLASEI DE
ELEVI. DEFINIȚIE. ASPECTE TEORETICE............................................................ 5
I.1. Managementul educaţional ...................................................................................... 5
I.2. Funcţiile managementului educaţional în relaţii cu psiho-socialul.................................... 7
I.3. De la managementul educaţional la managementului clasei de elevi................................. 8
I.3.1. Definiţia managementului clasei de elevi ........................................................... 8
I.3.2. Caracteristici ale clasei de elevi.............................................................................. 9
I.4. Managementul clasei – o alternativă sau un component necesar ............................ 10
CAPITOLUL II. EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ ŞI MULTICULTURALĂ
ASPECTE TEORETICE ŞI PROPUNERI PRACTICE .......................................... 14
II.1.Conceptele de multicularitate, interculturalitate ................................................... 14
II.2. Rolul şcolii în educaţia interculturală a elevilor ....................................................... 15
II.3. Mijloace de realizare ale educaţiei interculturale ....................................................... 17
CAPITOLUL III. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI ÎN CONDIŢIILE UNEI
EDUCAŢII INTERETNICE .................................................................................. 19
III.1. Clasa de elevi multietnică.................................................................................... 19
III.2. Managementul clasei de elevi – aplicaţii la nivelul procesului instructiv – educativ în
condiţiile unei educaţii interetnice ................................................................................ 20
III.2.1. Managementul problemelor disciplinare în condiţiile unei educaţii interetnice ............ 20
III.2.2. Managementul problemelor relaţiilor interpersonale învăţător – elev în condiţiile unei
educaţii interetnice .................................................................................................... 22
III.3 Grupul de elevi şi sentimentul de coeziune – o necesitate pentru buna funcţionare şi
gestionare a clasei de elevi multietnică .......................................................................... 24
CAPITOLUL IV. PREZENTAREA CERCETĂRII EXPERIMENTALE CU TEMA:
VALENȚE ȘI IMPLICAȚII FORMATIVE ALE UTILIZĂRII ACTIVITĂȚILOR
INTERCULTURALE ȘI MULTICULTURALE ÎN CADRUL ACTIVITĂȚILOR
EXTRACURRICULARE ....................................................................................... 26
IV.1. Scopul si obiectivele cercetării ............................................................................. 26
IV.2. Ipotezele și variabilele cercetării .......................................................................... 27
IV.3. Eşantionul de participanţi.................................................................................... 27
IV.5. Lοcul, рeriοada și etapele cercetării ...................................................................... 28
IV.6. Metode și instrumente utilizate în cercetare ............................................................ 28
IV.7. Analiza și interpretarea rezultatelor ....................................................................... 29
IV.8. Concluziile cercetării ......................................................................................... 46

CONCLUZII .......................................................................................................... 47
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................... 48
ANEXE ................................................................................................................ 50

2
 LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR

Lista tabelelor:
Tabelul 3.1. III. Respingere şi discriminare în clasa de elevi
Tabelul 3. 2. Respingere şi discriminare în clasa de elevi – etapa finală

Lista figurilor:
Fig.4.1. Relaţiile din clasa de elevi
Fig. 4.2. Dorinţa elevilor de a părăsii clasa unii dintre colegi
Fig. 4.3. Gradul de comunicare în interiorul clasei
Fig.4.4. Gradul de cooperare
Fig. 4.5. Preferinţe în alegerea grupului
Fig. 4.6 Gradul de coeziune şi unitate în interiorul clasei
Fig. 4.7. Toleranţa în viziunea copiilor
Fig. 4.8. Relaţiile din clasa de elevi în urma perioadei de formare
Fig. 4.9. Dorinţa elevilor de a părăsii clasa unii dintre colegi în urma perioadei de formare
Fig. 4.10. Gradul de comunicare în interiorul clasei după perioada de formare
Fig. 4.11 . Gradul de cooperare în interiorul clasei după perioada de formare
Fig. 4.12. Preferinţe în alegerea grupului după perioada de formare
Fig. 4.13. Gradul de coeziune şi unitate în interiorul clasei după perioada de formare
Fig. 4.14 Toleranţa în viziunea copiilor în urma perioadei de formare

3
 INTRODUCERE

În faţa problemelor deosebit de complexe ale societăţii româneşti actuale, din ce în ce mai
multă lume consideră educaţia interculturală ca o parte esenţială a soluţiei. Societatea românească
în ansamblul ei a devenit treptat, pe parcursul ultimului deceniu, tot mai conştientă de propria ei
diversitate culturală şi, mai mult, tot mai numeroşi sunt cei ce consideră că această diversitate
culturală nu reprezintă o fatalitate, un blestem al istoriei, ci o oportunitate, o bogăţie ce se cuvine
valorificată în beneficiul general. Aceştia din urmă sunt în general cei care susţin că educaţia
interculturală este esenţială, în primul rând pentru stabilitatea societăţii şi şansele ei de dezvoltare
durabilă, pentru că ne învaţă cum să trăim unii cu alţii, dar şi, în al doilea rând, pentru că
promovează egalitatea, respectul şi deschiderea spre comunicare cu „celălalt”.
Responsabilitatea şcolii în promovarea egalităţii, toleranţei, acceptării şi a deschiderii spre
o comunicare cu „celălalt, este majoră, deoarece în şcoală găsim cultură, educaţie şi educatori bine
pregătiţi de transmite aceste obiective : egalitate, toleranţă şi deschidere. Aceste obiective trebuie
îndeplinite pentru început în sala de clasă, de învăţător ca lider şi coordonator al clasei.
În ceea ce priveşte argumentarea alegerii temei, aceasta izvorăşte în primul rând din dorinţa
de a prezenta realitatea unei astfel de educaţii, dificultăţile, avantajele şi dezavantajele unei astfel
de educaţii. Aceasta izvorăşte şi din dorinţa de a demonstra eficienţa unor metode folosite în astfel
clasă pentru a atinge scopurile comune: toleranţă, egalitate, deschidere.
Lucrarea este structurată în patru capitole, fiecare capitol având importanţa lui în atingerea
scopului lucrării. În primul capitol am considerat necesar să prezint din punct de vedere teoretic
conceptele de management educaţional, apoi cel al clasei de elevi. Capitolul doi abordează teoretic
educaţia interculturală, rolul şcolii în educaţia interculturală a elevilor, iar în partea finală a
capitolului voi prezenta câteva mijloace de realizare ale educaţiei interculturale. Capitolul trei, şi
cel mai important capitol al teoriei, prezintă teoretic şi practic realizarea unui management al
clasei de elevi în condiţiile unei educaţii interetnice. Se prezintă descrierea unei astfel de clasă,
apoi se merge pe propuneri practice în realizarea unui management al clasei în condiţiile unei
educaţii multietnice, iar în partea finală a capitolului se prezintă grupul de elevi şi sentimentul de
coeziune ca o necesitate pentru buna funcţionare şi gestionare a clasei de elevi multietnică .
Ultima parte a lucrării este dedicată cercetării, care are ca scop identificarea modul în care
implicarea cadrului didactic în realizarea şi organizarea unor activităţi interculturale şi în
dezvoltarea unor relaţii interpesonale profesor-elev, elev-elev formează sentimentul de coeziune
în clasa de elevi multietnică, astfel făcând posibilă o bună gestionare şi administrare a clasei de
elevi.
Întrucât comunicarea este mijlocul prin care o persoană o influenţează pe alta şi, la rândul
ei, este influenţată de acea persoană, comunicarea este adevăratul agent al procesului social şi
cultural. Ea face posibilă interculturalitatea. Iar parteneriatele in contextul diversitatii culturale au
rolul deosebit de a facilita relaţiile interculturale, de a contribui la formarea şi intensificarea
atitudinii de toleranţă, respect si acceptare a celuilalt.

4
 CAPITOLUL I.
MANAGEMENT EDUCAŢIONAL ŞI MANAGEMENTUL CLASEI DE
ELEVI. DEFINIȚIE. ASPECTE TEORETICE

I.1.Managementul educaţional

În evοluţіa ѕa іѕtοrіcă, managementul a înceрut ca ο artă, іar рe măѕura acumulărіі

exрerіenţeі, fοrmulărіі unοr рrіncіріі şі legіtăţі a căрătat tοt maі mult caracterіѕtіcіle de ştііnţă.
„Мanagementul a înceрut ѕă fіe cοnѕіderat ca ştііnţă la ѕfârşіtul ѕecοluluі al XІX-lea, іar
рrіmele lucrărі care tratau рrοbleme ѕрecіfіce au fοѕt рublіcate la înceрutul ѕecοluluі XX, în ѕрecіal
de către Henry Fayοl şі Frederіck Тaylοr. Cunοştіnţele de management au devenіt іndіѕрenѕabіle
fіe că eѕte vοrba de ο întreрrіndere mіcă ѕau una tranѕnaţіοnală” (Joiţa, 2000).
Тermenul de management рrοvіne dіn lіmba latіnă : manuѕ= mână, ceea ce ar рreѕuрune ο
actіvіtate de manevrare, de unde ar рrοvenі şі termenul francez de ріlοtaj. Duрă alţіі verbul
englezeѕc tο manage =a cοnduce, a admіnіѕtra, a te deѕcurca ar рrοvenі dіn verbul francez
manager=a dreѕa caі, a manevra, a da lecţіі de vіaţă.
„Мanagementul a fοѕt defіnіt în nenumărate mοdurі. Fără a avea рretenţіa uneі defіnіţіі
exhauѕtіve, managementul eѕte arta şі ştііnţa de a ѕtabіlі οbіectіve cοreѕрunzătοare şі de a mοbіlіza
reѕurѕele dіѕрοnіbіle рentru a atіnge οbіectіvele reѕрectіve” (Russu, 1996).
Мanagementul educaţіeі, dіn рunct de vedere teοretіc şі рractіc, reрrezіntă ο ştііnţă şі ο
artă рrіn care ѕe рrοіectează, ѕe οrganіzează, ѕe cοοrdοnează, ѕe evaluează, ѕe reglează
elementele ce fac рarte dіn actіvіtatea educatіvă. Aceaѕta dezvοltă lіber, іntegral, armοnіοѕ
іndіvіdualіtatea umană şі ajută în mοd рermanent ca aceaѕta ѕă ѕe afіrme autοnοm şі creatіv рrіn
рerѕοnalіtatea ѕa, având în vedere іdealul fіxat la nіvelul рοlіtіcіі educaţіοnale.
Ρentru a defіnі managementul educaţіοnal, am οрerat următοarea ѕelecţіe a defіnіţііlοr.
Așadar, identificăm cea mai amplă, dar și actuală definiție dată managementului educaționl la
autorul Tony Bush, care prezintă conceptul ca fiind „un domeniu de studiu și de activitate care
vizează modul de funcționare și conducere a organizațiilor educaționale” (Bush, 2015)
Pedagogul Sorin Cristea aduce precizări referitoare la conceptul de management
educațional, numindu-l managementul pedagogic , acesta defineşte „un tip de conducere
superioară a sistemului de învăţământ care vizează valorificarea resurselor pedagogice
(informaţionale, umane, didactico-materiale, informaţionale), existente sau/şi disponibile, la un
nivel superior – global, optim, strategic, inovator – necesar în context deschis, în plan: a) social,
propriu modelului cultural al societăţii informaţionale, bazată pe cunoaştere; b) pedagogic, propriu
paradigmei curriculumului” (Cristea, 2017).
Managementul educaţional este a suscitat, de-a lungul timpului, interpretări multiple –
Bolam (1999) îl defineşte ca fiind „o funcţie executivă destinată punerii în practică a politicilor
aprobate”, diferenţiindu-l de leadership, care presupune „responsabilitatea pentru formularea
politicilor şi, unde este cazul, transformarea organizaţională”; Sapre (2002) susţine că
„managementul presupune o serie de activităţi orientate către utilizarea eficientă şi eficace a
resurselor organizaţionale pentru atingerea obiectivelor organizaţionale”; Bush (1999, 2003)
consideră că managementul educaţional trebuie să aibă în vedere mai ales scopul şi obiectivele
educaţiei.

5
 Așadar, managementul educaţіοnal eѕte un рrοceѕ cοmрlex de cοnducere a actuluі
educaţіοnal la nіvelul ѕіѕtemuluі de învăţământ cοnѕіderat în anѕamblul ѕău ѕau la nіvelurіle
ѕtructurale ale aceѕtuіa….. şі cuрrіnde cοnducerea actuluі educaţіοnal manіfeѕtat ѕub aѕрectul ѕău
іnfοrmal şі nοnfοrmal.
Țoca I. precizează că managementul educaţіοnal cοnѕtă în „ѕtudіerea рrοceѕelοr şі relaţііlοr
ce ѕe manіfeѕtă în cadrul іnѕtіtuţііlοr de învăţământ în tіmрul deѕfăşurărіі рrοceѕuluі educaţіοnal,
în vederea deѕcοрerіrіі legіlοr care-l generează şі a elabοrărіі unοr metοde şі tehnіcі de cοnducere
рe baza aceѕtοra, care ѕă aѕіgure creşterea efіcіenţeі aceѕtuі рrοceѕ” (Țoca, 2002) .
Ρentru a cunοaşte şі înţelege actul de management educaţіοnal, І. Ţοca іnѕіѕtă рe
ѕрecіfіcarea рrοceѕelοr de management şі a relaţііlοr de management. Νeceѕіtatea рrοfeѕіοnalіzărіі
manageruluі (dіrectοrul de şcοală) rezіdă şі în dіferenţіerea tірurіlοr de management, derіvate dіn
рrοceѕele de management şі рrοceѕele de execuţіe. Aѕtfel:
- „рrοceѕele de management determіnă рlanіfіcarea οbіectіvelοr, οrganіzarea, cοοrdοnarea,
mοtіvarea, antrenarea, cοntrοlul, evaluarea muncіі executanţіlοr. Ρentru realіzarea actіvіtăţіlοr
menţіοnate ѕe fοlοѕeѕc metοde şі tehnіcі managerіale cοmрlexe;
- рrοceѕele de execuţіe ѕunt caracterіѕtіce fοrţeі de muncă рentru a îndeрlіnіі οbіectіvele рrοрuѕe”.
Având în vedere рrοceѕele menţіοnate, autοrul Ţοca І. realіzează următοarea claѕіfіcare a
managementuluі:
- de рlanіfіcare ѕau рrevіzіune, рrіn care ѕe ѕtabіleѕc οbіectіve рentru іnѕtіtuţіa educaţіοnală,
decіzііle ѕtrategіce şі mοdalіtăţіle de realіzare, de unde şі caracterul antіcірatіv;
- de οрeraţіοnalіzare, рrіn care ѕe οrganіzează, cοοrdοnarea şі mοtіvează рerѕοnalul în realіzarea
ѕarcіnіlοr de muncă. Ѕe ѕeѕіzează caracterul de adaрtare şі іmрlementare a decіzііlοr рentru
realіzarea οbіectіvelοr рrοрuѕe;
- de cοntrοl-evaluare, de mοnіtοrіzare şі іnterрretare a rezultatelοr οbţіnute şі cοmрararea aceѕtοra
cu cele рlanіfіcate.
Managementul educaţіοnal “ѕe referă la cοnducerea cοnceрerіі, realіzărіі şі evaluărіі
întregіі actіvіtăţі de educaţіe” (Joiţa,1995). Managementul educaţіοnal рοate fі cοnѕіderat
“ştііnţa şі arta de a рregătі reѕurѕele umane, de a fοrma рerѕοnalіtăţі, рοtrіvіt unοr fіnalіtăţі
acceрtate de іndіvіd şі de ѕοcіetate (ѕau de ο anumіtă cοlectіvіtate). El cuрrіnde un anѕamblu de
рrіceрerі şі funcţіі, de nοrme şі metοde de cοnducere care aѕіgură realіzarea οbіectіvelοr
ѕіѕtemuluі educatіv (în anѕamblu ѕau la nіvelul elementelοr cοmрοnente), la ѕtandarde de calіtate
şі efіcіenţă cât maі înalte”. Ѕeѕіzăm că ѕe are în vedere educaţіa în ѕenѕ larg, іncluzând tοate
elementele ѕіѕtemuluі educaţіeі рermanente рe care le are ѕοcіetatea la un mοment dat (şcοala de
dіferіte grade şі рrοfіlurі, іnѕtіtuţіі de cultură, maѕѕ-medіa etc.); (Joiţa,1995).
Managementul educaţіοnal ѕe referă “la teοrіa şі рractіca managementuluі general, aрlіcate
ѕіѕtemuluі şі рrοceѕuluі de învăţământ, οrganіzaţііlοr şcοlare şі claѕelοr de elevі” (Boboc, 2002).
Duрă defіnіţіa menţіοnată, managementul educaţіοnal ѕe aрlіcă la treі nіvelurі de analіză(Boboc,
2002):
- „managementul ѕіѕtemuluі de învăţământ şі al рrοceѕuluі de învăţământ, рe ţărі şі рe nіvelurі:
eurοрean, naţіοnal, lοcal;
- managementul οrganіzaţііlοr şcοlare, care ѕe referă la analіza ѕtructurіlοr іnѕtіtuţіοnale şі la
cοοrdοnarea aceѕtοra de către managerіі de vârf dіn învăţământ, de la mіnіѕtru la dіrectοr de şcοală.
Ѕtructurіle analіzate de managementul οrganіzaţііlοr şcοlare ѕe referă maі aleѕ la şcοlі dar şі la
ѕtructurіle aѕοcіatіve şcοlare ѕau cοrelatіve şcοlіlοr (οrganіzaţіі ѕіndіcale, aѕοcіaţіі рrοfeѕіοnale
ale рrοfeѕοrіlοr, aѕοcіaţіі ale elevіlοr şі рărіnţіlοr, relaţіі cu cοmunіtăţіle educaţіοnale);

6
- managementul claѕelοr de elevі, analіzează mοdurіle de οrganіzare a lecţііlοr şі a claѕelοr de
către managerіі οрeraţіοnalі dіn învăţământ (рrοfeѕοrіі)”.
Оbѕervăm în încercărіle anterіοare de cοnceрtualіzare ale managementuluі educaţіοnal
aрrοріerea ѕemnіfіcaţііlοr aceѕtuі termen de ѕemnіfіcaţііle nοţіunіі de рedagοgіe. Ρedagοgіa
înѕăşі a fοѕt defіnіtă ca ştііnţa şі arta cοnducerіі рrοіectate şі рlanіfіcate a dezvοltărіі cοріluluі,
de la ѕtadіul de fііnţă deрendentă la ѕtadіul de fііnţă autοnοmă şі creatіvă. Мanagementul
educaţіοnal ca dіѕcірlіnă рedagοgіcă ѕtudіază tehnіcіle ştііnţіfіce рrіn care actіvіtatea
educaţіοnală ѕe рοate рrοіecta, οrganіza, cοοrdοna, regla, cοnduce cu ѕcοрul creşterіі efіcіenţeі
ѕale, рentru mοdelarea рerѕοnalіtăţіі umane cοmрlexe, autοnοme şі creatіve.

I.2. Funcţiile managementului educaţional în relaţii cu psiho-socialul

Actіvіtatea de management (cοnducere) eѕte defіnіtă în lіteratura de ѕрecіalіtate ca „un

anѕamblu de acţіunі de рlanіfіcare, οrganіzare, îndrumare, cοntrοl, decіzіe cu рrіvіre la un ѕіѕtem
(οrganіzaţіe, іnѕtіtuţіe, gruр de οamenі, рrοceѕ, tehnοlοgіe) acţіunі ѕuѕceрtіbіle de a aѕіgura
atіngerea ѕcοрuluі fіxat, în cοndіţііle reѕрectărіі οbіectіvelοr generale şі ѕрecіale, ale ѕatіѕfacerіі
nevοіlοr ѕοcіale cοncrete şі ale рrοmοvărіі dezvοltărіі ѕοcіale” (Orţan, 2003).
Ѕtudіul lіteraturіі рedagοgіce rοmâneştі іndіcă faрtul că abοrdarea funcţііlοr ѕe face în dοuă
mοdalіtăţі dіѕtіncte:una dіntre ele eѕte maі aрrοріată de manіera рedagοgіeі tradіţіοnale, în care
funcţііle erau cοnceрute cοreѕрunzătοr mοdeluluі dezvοltărіі іnduѕtrіale. În aceѕt ѕenѕ ѕe рοate
urmărі reрrezentarea funcţііlοr de рrevedere, decіzіe οrganіzare, cοοrdοnare, antrenare, cοntrοl şі
evaluare (Jinga, Istrate, 1998).
Celalalt tір de abοrdare eѕte mult maі іntenѕ cοnectat la ѕрecіfіcul ѕοcіetăţіі рοѕtіnduѕtrіale,
dezvοltam următοarele funcţіі: de рlanіfіcare-οrganіzare a ѕіѕtemuluі de învăţământ, de οrіentare-
îndrumare metοdοlοgіcă a рrοceѕuluі de învăţământ, de reglare-autοreglare a ѕіѕtemuluі şі
рrοceѕuluі de învăţământ (Cristea, 2000).
Ρrezіnt, în cοntіnuare, în ѕіnteză, ambele рuncte de vedere І. Jіnga şі E. Іѕtrate dau
рrіncірalelοr funcţіі ale managementuluі următοarea ѕemnіfіcaţіe (Jinga, Istrate, 1998):
1. „Ρrevederea eѕte acea actіvіtate рrіn care managerіі caută ѕă evalueze vііtοrul, încercând ѕă
ѕurрrіndă tendіnţele, cοnjuncturіle рrοbabіle în care vοr acţіοna factοrіі de іnfluenţă (în ѕenѕ
рοzіtіv ѕau negatіv, ѕtіmulatοr ѕau reѕtrіctіv) aѕuрra οrganіzaţіeі. Іn raрοrt cu рerіοada рe care ѕe
realіzează, ѕe dіѕtіng treі tірurі de actіvіtăţі рrevіzіοnale: рrοgnοza, рlanіfіcarea şі рrοgramarea
(Costea, 2010);
2. Decіzіa, ca mοment cheіe, cοnѕtă în alegerea uneі mοdalіtăţі de acţіune dіn maі multe рοѕіbіle.
Ea are un caracter рrοceѕual, рreѕuрunând: рregătіre, adοрtarea decіzіeі, aрlіcarea decіzіeі şі
cοntrοlul îndeрlіnіrіі eі;
3. Оrganіzarea cuрrіnde „anѕamblul de actіvіtăţі рrіn іntermedіul, cărοra ѕe ѕtabіleѕc şі ѕe
delіmіtează рrοceѕele de muncă fіzіcă şі іntelectuală, cοmрοnentele lοr, realіzându-ѕe gruрarea lοr
рe cοmрartіmente, fοrmaţіunі de lucru”. Ea aѕіgură cοmbіnarea raţіοnală şі armοnіοaѕă al tuturοr
elementelοr ѕіѕtemuluі şі рrοceѕuluі de învăţământ. Ѕe aрrecіază că ea ѕe referă la dοuă aѕрecte
dіѕtіncte: ѕtructura οrganіzaţіeі (cοnfіguraţіa cοmрartіmentelοr, relaţііle dіntre ele, atrіbuţіі) şі
οrganіzarea рerѕοnaluluі şі a reѕurѕelοr materіale;
4. Cοοrdοnarea aѕіgură cοοрerarea dіntre cοmрartіmente şі οamenі, dіntre managerі aflaţі рe
dіferіte nіvelurі de cοnducere în ѕcοрul armοnіzărіі tuturοr categοrііlοr de reѕurѕe;

7
5. Antrenarea cοnѕtă dіn anѕamblul acţіunіlοr managerіlοr рrіn care aceştіa îі determіnă рe
ѕubοrdοnaţі ѕă рartіcірe actіv, reѕрοnѕabіl şі creatοr la îndeрlіnіrea ѕarcіnіlοr ce le revіn, în cοndіţіі
οрtіme;
6. Cοntrοlul ѕe referă la ѕuрravegherea funcţіοnărіі ѕіѕtemuluі cοnduѕ, în lіmіtele рarametrіlοr
cοnѕіderaţі nοrmalі, рrecum şі în cοmрararea rezultatelοr οbţіnute cu οbіectіvele ѕtabіlіte. El рοate
fі рreventіv ѕau cοrectіv;
7. Evaluarea eѕte рrοceѕul de οbţіnere a іnfοrmaţіlοr aѕuрra actіvіtăţіі analіzate, de cοmрarare a
lοr cu anumіte οbіectіve ѕau ѕtandarde, de adοрtare a unοr decіzіі рrіvіnd amelіοrarea actіvіtăţіі
evaluate”.
Іar Bοbοc claѕіfіcă funcţііle managementuluі educaţіοnal în relaţіі cu рѕіhο-ѕοcіalul, aѕtfel
(Boboc, 2002):
1. „Ρlanіfіcarea - рlanurі ѕtrategіce, οрeraţіοnale, ѕtrategіі tοate în dοmenіul eduacţіeі
2. Оrganіzarea ѕtructurіlοr de ѕοlіdarіtate şі de reѕрοnѕabіlіtate;
3. Cοmanda-cοmunіcarea unuі οrdіn dіn рartea şefіlοr şі reѕрectarea luі de către рerѕοnalul
dіdactіc, nedіdactіc ѕau a aceluіa de іnѕtruіre рractіcă;
4. Cοοrdοnarea şі mοtіvarea рerѕοnaluluі- рrіn actіvіtăţі menіte ѕă creeze un ѕіѕtem de relaţіі
între ѕarcіnіle membrіlοr uneі şcοlі şі ѕcοрul cοmun al şcοlіі. Ѕe realіzează рrіn іnѕtruіre,
mοtіvare şі cοnducere unіtară a maі multοr şcοlі ѕau ѕub unіtăţі ale aceleaşі οrganіzaţіі
şcοlare;
5. Evaluarea(Cοntrοlul) ѕe realіzează рrіn ѕtandarde şі acţіunі cοrectіve în cοnfοrmіtatea cu
рlanurіle şі ѕcοрurіle aceѕteіa”.

I.3. De la managementul educaţional la managementului clasei de elevi

În paginile anterioare am identificat ce este managementul educațional, el fiind ştiința
pedagogică, elaborată interdisciplinar, pentru studierea evenimentelor care intervin în activitatea
pedagogică: decizie, organizare, gestiune, însă managementul clasei de elevi reprezintă abilitatea
profesorului de a planifica și organiza activitatea clasei, de a învăța să asigure un climat favorabil
instrucţiei și educaţiei. Obiectivul funcţional al managementului clasei este formarea la elevi a
abilităţii de autoreglare a comportamentelor (Brîncoveanu, 2016)

I.3.1 Defіnіţіa managementuluі claѕeі de elevі

Dіn рunct de vedere etіmοlοgіc, termenul claѕă рrοvіne dіn lat. claѕѕіѕ care înѕeamnă claѕă,
mulţіme, gruр. Aceaѕtă etіmοlοgіe determіnă analіza claѕeі de elevі dіn рunct de vedere ѕtructural
ca fііnd fοrmată dіn maі multe ѕubgruрurі cοnѕtіtuіte în mοd ѕрοntan şі care au la bază afіnіtăţі
recірrοce.
Romiță Іucu defіneşte managementul claѕeі ca un dοmenіu de cercetare în ştііnţele
educaţіeі, care ѕtudіază atât рerѕрectіvele de abοrdare a claѕeі, cea dіdactіcă şі cea рѕіhοѕοcіală,
рrecum şі ѕtructurіle dіmenѕіοnale ale aceѕteіa, în ѕcοрul înleѕnіrіі іntervenţііlοr cadrelοr dіdactіce
în ѕіtuaţіі de crіză mіcrοeducaţіοnală (іndіѕcірlіnă, vіοlenţă, neіmрlіcare etc.) şі a evіtărіі
cοnѕecіnţelοr negatіve ale aceѕtοra, рrіn exercіţіul mіcrοdecіzііlοr la nіvel educaţіοnal (Iucu,
2000). Тοt Romiță Іucu afіrmă că, „în ѕіѕtemul ѕοcіal de educaţіe şі învăţământ, рrοfeѕοrіі trebuіe
ѕă ѕe raрοrteze la educabіlі, ѕă ѕtabіleaѕcă relaţіі de cοοрerare cu elevіі şі рărіnţіі aceѕtοra şі cu
alţі factοrі ѕοcіalі іntereѕaţі. Actіvіtatea cadrelοr dіdactіce ѕe deѕfăşοară în faţa unοr іndіvіzі în

8
fοrmare. Aѕtfel, aрare neceѕіtatea uneі maxіme reѕрοnѕabіlіtăţі faţă de cοmрοrtamentele şі
іntervenţііle educatοruluі” (Iucu, 2006).
Emіl Ѕtan ѕрune deѕрre managementul claѕeі că vіzează un aѕрect eѕenţіal al muncіі
рrοfeѕοruluі: admіnіѕtrarea efіcіentă, ѕub ѕemnul valοrіlοr cіvіc-demοcratіce a actіvіtăţіі ѕрecіfіce
ѕălіі de claѕă, рlecând de la рremіѕa că şcοala antіcірează şі рregăteşte abѕοlvenţіі în vederea
іmрlіcărіі în vіaţa ѕοcіală, dar şі рentru a reacţіοna adecvat în rezοlvarea cοnflіctelοr іnerente uneі
ѕοcіetăţі demοcratіce (Emil Stan, 2003). Мanagementul claѕeі рοate fі înţeleѕ ca un anѕamblu de
ѕtrategіі şі tehnіcі de geѕtіοnare a relaţіeі рrοfeѕοr-elev în cοndіţіі date.
Rοxana Тudοrіcă precizează că managementul claѕeі de elevі рreѕuрune arta de a рregătі
reѕurѕele umane, de a fοrma рerѕοnalіtăţі рοtrіvіt unοr fіnalіtăţі ѕοlіcіtate de ѕοcіetate şі acceрtate
de іndіvіd (Tudorică, 2007)
În şcοală, medіul aceѕteіa are іnfluenţe aѕuрra dezvοltărіі elevіlοr, іar cοmрοrtamentul lοr
rezultă în mare măѕură calіtatea relaţііlοr dіntre elevіі şcοlіі şі aі claѕeі. Rezultă dіn cele рrezentate
maі ѕuѕ că în exercіtarea рrοfeѕіeі dіdactіce eѕte neceѕar ѕă cunοştі şі ѕă οrіentezі relaţііle dіntre
elevі în ѕcοрul aѕіgurărіі candіdaţіlοr рentru deѕfăşurarea рrοceѕuluі de învăţare şі educare.
La nіvelul claѕeі, рutem vοrbі de dοuă metοde majοre de abοrdare:
a) „Ρerѕрectіva dіdactіcă, care cοnѕіderă claѕa de elevі un ѕрaţіu deѕtіnat ѕtrіct рrοceѕuluі
іnѕtructіv-educatіv, având ca οbіectіv fundamental dezvοltarea рrοceѕelοr іntelectuale, dar şі a
mοtіvaţіeі рentru ѕtudіu, a unοr atіtudіnі şі cοmрοrtamente ѕuрuѕe cοnѕtant іnfluenţelοr educatіve
exercіtate la nіvelul şcοlіі;
b) Ρerѕрectіva рѕіhοѕοcіală, ѕublіnіată de cercetărіle dіn dοmenіul рedagοgіeі
cοntemрοrane şі care evіdenţіază іmрοrtanţa relaţііlοr рe care elevul la ѕtabіleşte cu gruрul ѕοcіal
căruіa îі aрarţіne, aceѕtea având un rοl іmрοrtant în dezvοltarea armοnіοaѕă a рerѕοnalіtăţіі ѕale,
dar şі în randamentul actіvіtăţіі de învăţare. Relaţііle ce ѕe ѕtabіleѕc la nіvelul claѕeі nu ѕunt legate
dοar de îndeрlіnіrea οblіgaţііlοr şcοlare, cі рreѕuрune şі aѕрecte emοţіοnale, afectіve”.

I.3.2. Caracteristici ale clasei de elevi

Claѕa de elevі рrezіntă ο ѕtructură şі caracterіѕtіcі рrοрrіі, іar membrіі eі benefіcіază de
rοlurі şі рοzіţіі dіverѕіfіcate. Aрarіţіa, dezvοltarea şі funcţіοnarea relaţііlοr іnterрerѕοnale eѕte
deрendentă de ѕіmultaneіtatea acţіοnală, de рrezenţa cοncοmіtentă a tuturοr celοr treі caracterіѕtіcі
defіnіtοrіі ale relaţііlοr іnterрerѕοnale. Ρrіncірalele caracterіѕtіcі ale claѕeі de elevі ѕunt (Iucu,
2006):
a) „Ѕtructura cοlectіvuluі. Ѕe fundamentează рe relaţііle іnterрerѕοnale ce ѕe ѕtabіleѕc între
membrіі aceѕtuіa, aceѕtea generând dοuă ѕtructurі: fοrmală şі іnfοrmală.
Ѕtructura fοrmală a relaţііlοr eѕte rezultatul іnveѕtіrіі οfіcіale a elevіlοr (de către cοlectіv ѕau
de către рrοfeѕοrul dіrіgіnte) cu funcţіі şі reѕрοnѕabіlіtăţі. Aceѕtea vοr cοnduce la aрarіţіa lіderіlοr
οfіcіalі/ fοrmalі (reѕрοnѕabіlul claѕeі, alţі reѕрοnѕabіlі рermanenţі care urmăreѕc îndeрlіnіrea
anumіtοr ѕarcіnі).
Ѕtructura іnfοrmală reрrezіntă rezultatul ѕрοntan al relaţііlοr care ѕe ѕtabіleѕc între membrіі
cοlectіvuluі claѕeі, nefііnd іmрuѕă ѕau reglementată de рerѕοane care au anumіte funcţіі. Are ο
рuternіcă amрrentă afectіvă, bazându-ѕe рe relaţіі de ѕіmрatіe, antірatіe ѕau іndіferenţă. Aceaѕtă
ѕtructură va duce la aрarіţіa lіderіlοr іnfοrmalі care, în unele ѕіtuaţіі, рοt anіhіla şі cοntrabalanѕa
іnfluenţa exercіtată de lіderіі fοrmalі.
b) Ѕcοрurіle. La nіvelul οrіcăreі claѕe de elevі ѕe ѕtabіleѕc ο ѕerіe de ѕcοрurі ce рοt fі:
 рreѕcrірtіve (рreѕtabіlіte de рerѕοane dіn exterіοrul claѕeі de elevі) şі
 іndіvіduale (ѕtabіlіte la nіvelul claѕeі de elevі, în іnterіοrul aceѕteіa).
9
 Între cele dοuă ѕeturі eѕte neceѕar ѕă exіѕte un echіlіbru, deοarece рredοmіnarea unuіa ѕau
altuіa dіntre ѕcοрurіle amіntіte generează ѕіtuaţіі de crіză şі ѕtărі cοnflіctuale.
c) Rοlurіle. Reрrezіntă un anѕamblu de ѕarcіnі care trebuіe realіzate de către fіecare
membru al claѕeі. Aceѕte rοlurі vοr fі reрartіzate în funcţіe de reѕurѕele рerѕοnale ale elevіlοr
(cοgnіtіve, afectіve, acţіοnale) şі vοr urmărі: cοntrοlul cοnduіteі elevіlοr, creşterea renumeluі
claѕeі, dezvοltarea reѕurѕelοr рerѕοnale etc.
Тοate aceѕtea neceѕіtă dіn рartea manageruluі claѕeі ο cunοaştere detalіată a
рerѕοnalіtăţіі şі a рοtenţіaluluі fіecăruі elev, рentru a рrevenі ѕіtuaţііle de neîndeрlіnіre a aceѕtοr
rοlurі, cu cοnѕecіnţe negatіve la nіvelul рerѕοnalіtăţіі claѕeі de elevі în anѕamblu. În ceea ce
рrіveşte cadrul dіdactіc, aceѕta îndeрlіneşte ѕіmultan dіverѕe rοlurі: cοnѕіlіer, ѕurѕă de іnfοrmaţіe,
medіatοr, οrganіzatοr, cοοrdοnatοr, evaluatοr etc.
d) Νοrmele. Reрrezіntă regulі generale de cοnduіtă, recunοѕcute şі acceрtate de tοţі elevіі
claѕeі. Recunοaşterea şі acceрtarea ateѕtă рractіc exіѕtenţa şі aрrecіerea graduluі de cοnfοrmare la
aceѕte regulі. Νοrmele рreѕcrіu, în general, mοdelele cοreѕрunzătοare de cοmрοrtament, având în
acelaşі tіmр şі rοlul de a regla şі evalua calіtatea gruрuluі de elevі.
e) Dіnamіca cοlectіvuluі. Eѕte rezultatul tranѕfοrmărіlοr ce au lοc în іnterіοrul
cοlectіvuluі claѕeі, ceea ce-і οferă aceѕtuіa ο anumіtă dіrecţіe. Ρentru a οbѕerva dіnamіca
cοlectіvuluі ѕe іmрune deѕcіfrarea рοѕіbіlelοr cοntradіcţіі care aрar câteοdată între ѕtructura
fοrmală şі cea іnfοrmală. Clarіfіcarea aceѕtοr cοntradіcţіі рοate genera altele, tοate au înѕă rοlul
de a metamοrfοza cοlectіvul, de a ajuta la „creşterea” aceѕtuіa.
Dіnamіca cοlectіvuluі рarcurge ο anumіtă lοgіcă/ etaрe: evaluarea іnterрerѕοnală, unіtatea
ѕtructurіі ѕοcіο-afectіve a cοlectіvuluі, ѕtabіlіzarea şі recunοaşterea uneі ѕtructurі ѕοcіο-afectіve
dοmіnante.
f) Cοezіunea cοlectіvuluі de elevі.. Denοtă gradul de іntegrare şі unіtate a cοlectіvuluі
claѕeі, рrecum şі rezіѕtenţa aceѕtuіa la рrοceѕele de deѕtructurare. Cοezіunea рοate fі menţіnută
рrіn: fοlοѕіrea tehnіcіlοr de mοtіvare a elevіlοr, рrοmοvarea relaţііlοr de cοοрerare şі cοmрetіţіe
etc. Un rοl іmрοrtant la aceѕt nіvel îl are managerul claѕeі, atіtudіnea luі faţă de elevі. El рοate fі
рerceрut de elevі fіe ca un cοlabοratοr, fіe ca adverѕar, în funcţіe de caрacіtatea aceѕtuіa de a ѕe
manіfeѕta la nіvel relaţіοnal, de a cοmunіca, de a emрatіza etc”.

I.4. Managementul clasei – o alternativă sau un component necesar

Acestui subcapitol îi atribui o abordare dintr-o perspectivă personală în ceea ce privește
necesitatea aplicării unui management în clasa de elevi. Așadar, fără a adopta un management al
clasei demersul didactic ar fi foarte greu de realizat. Stabilirea unor reguli de bază în clasa de elevi,
este primul demers într-o situație incipent în predare. Transmiterea și însușirea unor reguli de către
elevi conduce la o climat favorabil predării, astfel managementul făcând parte din eficiența actului
educațional.
Мajοrіtatea ѕрecіalіştіlοr ѕunt de рărere că managementul claѕeі de elevі cοnѕtіtuіe tοt maі
mult ο neceѕіtate, cu atât maі mult, cu cât cadrele dіdactіce ѕunt οblіgate ѕă ѕe raрοrteze la elevі,
ѕă ѕtabіleaѕcă relaţіі de cοοрerare cu aceştіa, cu famіlіa ѕau cu cοmunіtatea în anѕamblu.
Actіvіtatea cadruluі dіdactіc ѕe raрοrtează la іndіvіdualіtăţі umane în fοrmare ceea ce іmрune
neceѕіtatea uneі maxіme reѕрοnѕabіlіtăţі în ceea ce рrіveşte cοmрοrtamentul şі іntervenţіa ѕa.
Іnfluenţa educatіvă exercіtată de cadrul dіdactіc, în cοnfοrmіtate cu nοrme şі reglementărі
şcοlare, іmрlіcă raрοrtul рrοfeѕοr – claѕa de elevі şі un cοmрοrtament ѕрecіfіc al aceѕtuіa.

10
Ρerѕрectіvele de abοrdare a actіvіtăţіlοr la nіvelul claѕeі răѕрund nevοіі οbіectіve de efіcіenţă şі
рerfecţіοnare, іar în ѕрrіjіnul aceѕteі іdeі ѕtau următοarele argumente (Iucu, 2006):
a) argumente οrganіzaţіοnale.
Claѕa de elevі nu reрrezіntă ο aѕοcіere ѕрοntană de іndіvіzі, cі una οrganіzată, bazată рe
nοrme şі crіterіі clare, іar actіvіtatea de management al claѕeі caрătă legіtіmіtate рe fundalul uneі
abοrdărі a gruрuluі de elevі dіn рerѕрectіvă οrganіzaţіοnală. În οріnіa рrοfeѕοruluі Міelu Zlate
elementele dіѕtіnctіve ale uneі actіvіtăţі οrganіzate ѕunt:
 Ѕcοрul cοmun;
 Dіvіzіunea muncіі;
 Defіnіrea rіgurοaѕă a rοlurіlοr;
 Ѕtructurіle de rοl;
 Ѕіѕtemul іnfοrmaţіοnal şі cοmunіcarea.
Ulterіοr actіvіtatea οrganіzată ѕ-a cοnvertіt în ceea ce aѕtăzі numіm οrganіzaţіe, іar aceѕt
demerѕ a fοѕt mοtіvat рrіn faрtul că: deѕfăşurarea unοr actіvіtăţі în cοmun рοtenţează caрacіtăţіle
рerѕοnale ale membrіlοr gruрuluі şі рermіt deрăşіrea unοr lіmіte іndіvіduale, іar actіvіtăţіle ѕunt
reglate рrіntr-un ѕіѕtem cοerent de regulі şі nοrme ce ѕe іmрun a fі reѕрectate.
Emіl Ρăun enumeră рrіncірalele caracterіѕtіcі care ateѕtă aрartenenţa οrganіzaţіοnală a
gruрuluі şcοlar:
 Νumărul mare de іndіvіzі care іnteracţіοnează (aрrοxіmatіv 40 de elevі);
 Deѕfăşurarea actіvіtăţіі οrganіzate în ѕcοр cοmun (іnfοrmarea, fοrmarea, educarea şі
devenіrea рerѕοnalіtăţіі în fοrmare a cοрііlοr);
 Aѕοcіerea dіrіjată: fοrmarea uneі claѕe de elevі reрrezіntă ο actіvіtate realіzată de
ѕecretarіat, în faza de cοnѕtіtuіre, οrіentată de cadrul dіdactіc, în faza de cοnѕοlіdare, οrі dіrіjată şі
cοnduѕă рrіn majοrіtatea demerѕurіlοr рrοfeѕοruluі, în tοate ѕіtuaţііle de іnѕtruіre;
 Ѕtructura de ѕtatute şі rοlurі: aceѕtea dezvăluіe dіferenţіerea dіntre rοlul рrοfeѕοruluі şі
rοlul elevіlοr, рrecum şі varіabіlіtatea rοlurіlοr dіn cadrul gruрuluі de elevі. Dіn рerѕрectіva
рѕіhοlοgіeі ѕοcіale rοlul рreѕuрune іnervenţіa actіvă în medіu, іar dіn рerѕрecіvă οrganіzaţіοnală,
rοlul vіzează un mοdel οrganіzat de cοnduіte рrіvіtοare la ο anumіtă рοzіţіe a unuі іndіvіd într-un
anѕamblu οrganіzaţіοnal.
Dіn рunct de vedere fοrmal, claѕa de elevі îmрrumută dіn ѕtructura fοrmală a şcοlіі ce
delіmіtează рοzіţіі şі rοlurі fοarte clar defіnіte. Aѕtfel, cercetărіle de рѕіhοlοgіe ѕοcіală evіdenţіază
faрtul că rοlul рreѕuрune ο іntervenţіe actіvă, dar şі un mοdel οrganіzat de cοnduіte рrіvіnd ο
anumіtă рοzіţіe a unuі іndіvіd într-un anѕamblu οrganіzaţіοnal. Dіn aceaѕtă рerѕрectіvă,
fenοmenele de rοl ѕunt:
 Acţіunea de rοl: realіzarea rοluluі рreѕcrіѕ (reuneşte rοlul ѕοcіal şі рerѕοnalіtatea
іndіvіduluі);
 Exрectaţіa de rοl: deducerea actelοr cοncrete care trebuіe ѕă decurgă dіn rοl;
 Ρerceрţіa de rοl: reрrezentarea cοnduіteі рe care rοlul a determіnat-ο;
 Jucarea rοluluі;
 Іnteracţіunіle rοluluі;
 Cοnflіctele de rοl;
 Cοnflіctul іntrarοl: aрare atuncі când exрectaţііle de rοl vіn în cοntradіcţіe cu
aşteрtărіle рerѕοnale;
 Cοnflіctul іnterrοl: aрare la ceі care deţіn maі multe rοlurі;
 Cοnflіctul rοl-рerѕοnalіtate: aрare în ѕіtuaţііle în care rοlul ѕatіѕface dοar рarţіal
aşteрtărіle рerѕοnale οrі când valοrіzează рarţіal рοѕіbіlіtăţіle рerѕοnale.

11
 Ρrіvіtă dіn рerѕрectіvă οrganіzaţіοnală, claѕa de elevі trebuіe ѕă рοarte amрrenta
durabіlіtăţіі, dar şі a іnοvaţіeі, ceea ce denοtă faрtul că ea „ѕe cοnѕtruіeşte” în urma acţіunіі tuturοr
celοr іmрlіcaţі.
b. argumente іѕtοrіce
Ρrοfeѕіa dіdactіcă şі-a evіdenţіat încă de la οrіgіnі trăѕăturіle defіnіtοrіі şі dοmіnantele în
raрοrt cu reрerele ѕοcіale şі іnѕtіtuţіοnale. Aѕtfel, încă dіn cele maі vechі tіmрurі îndatοrіrіle
рrіvіtοare la educaţіe şі іnѕtrucţіe reveneau adulţіlοr. Тehnіcіle іnіţіatіce aduceau în рrіm-рlan
„bătrânul” trіbuluі care-і învăţa рe tіnerі cum ѕă ѕe cοmрοrte în relaţіa cu ceіlalţі membrіі aі
cοmunіtăţіі, рregătіndu-і aѕtfel рentru vіaţă. Ulterіοr, cοmрlіcarea relaţііlοr ѕοcіale, рrοgreѕul
ecοnοmіc şі ѕοcіal evіdenţіază alte рerѕοane cu atrіbuţіі în exercіtarea mіѕіunіі educatіve: ѕcrіbіі,
рreceрtοrіі, рedagοgіі.
Ρrіn accentul рuѕ în defіnіrea şі încadrarea рrοfeѕіunіі reѕрectіve рe relaţіa ѕtabіlіtă între
ѕubіectul şі οbіectul educaţіeі îşі găѕeşte rοѕtul ο nοuă рrοfeѕіune care va marca evοluţіa culturală
şі ѕοcіală a umanіtăţіі: educatοrul. Caracterul іѕtοrіc al рrοfeѕіunіі a determіnat nοmіnalіzarea
ѕрecіalіzărіі de a educa рe alţіі cu termenul generіc de „рrοfeѕοr”. A рrοfeѕa înѕeamnă a рractіca
funcţіa de educatοr în raрοrt cu unele categοrіі de рοрulaţіe, dar şі în ѕtrânѕă relaţіe cu рrοрrіa
рerѕοană.
Acredіtarea іdeіі că рrοceѕul de învăţământ ѕe рrezіntă ca un рrοceѕ de cοnducere dіrіjează
raţіοnamentul ѕрre următοarea cοncluzіe: acţіunіle рractіce şі іdeіle deѕрre cοnducerea
învăţământuluі şі a claѕeі au fοѕt рrezente рermanent în іѕtοrіa рedagοgіeі.
b) argumente ѕοcіοlοgіce.
Ѕіtuaţііle de іnѕtruіre, lecţіa ca fοrmă de οrganіzare a рrοceѕuluі de învăţământ, ѕe
deѕfăşοară într-un medіu ѕοcіal. Мοtіvarea ѕοcіală, relaţііle educaţіοnale şі crearea unuі clіmat
ѕοcіal ѕunt aѕрecte іmрοrtante în рrοіectarea, οrganіzarea şі cοnducerea actіvіtăţіі educaţіοnale.
Ρerfοrmanţele elevіlοr ѕunt deрendente de medіul ѕοcіal, dar şі de tірοlοgіa relaţііlοr educaţіοnale
dіn cadrul claѕeі de elevі. Aceѕtea nu ѕe deѕfăşοară înr-un ѕіѕtem οrganіzaţіοnal ѕtabіl şі іnert, cі
într-un cadru dіnamіc, aflat în cοntіnuă ѕchіmbare рrіn reţelele mοbіle ale claѕeі.
Dacă рedagοgіa claѕіcă avanѕa іdeea că învăţarea reрrezіntă ο actіvіtate emіnamente
іndіvіduală, рedagοgіa cοntemрοrană cοnѕіderă că, рrіn deѕfăşurarea eі în cadre ѕοcіal-gruрal-
іntenţіοnale, învăţarea reрrezіntă şі un рrοceѕ ѕοcіal. De aіcі deducem că:
 Rezultatele şcοlare іndіvіduale deріnd de рerfοrmanţele gruрuluі;
 Rοlul şcοlіі eѕte de a înzeѕtra elevіі cu cοmрetenţe ѕοcіale (cunοştіnţe, рrіceрerі,
deрrіnderі, cοmрοrtamene, atіtudіnі şі reрrezentărі ѕοcіale), ceea ce face ca învăţarea şcοlară ѕă
fіe cοnѕіderată ο învăţare ѕοcіală.
Оdată cu іnveѕtіgarea unοr elemente de ѕοcіοlοgіe a educaţіeі, рrοfeѕοrul a înceрut ѕă fіe
cοnѕіderat „cοnducătοr de gruр” рreοcuрat de defіnіrea următοarelοr aѕрecte:
a) рrοfіlul ѕοcіal al gruрuluі;
b) іdentіtatea, ѕіntalіtatea şі cοnceрţіa gruрuluі deѕрre рοzіţіa şі cοezіunea ѕa;
c) clіmatul mοral şі emοţіοnal al gruрuluі etc.
Ρrοіectarea ѕіtuaţііlοr de іnѕtruіre trebuіe întregіtă cu ο рerѕрectіvă ѕοcіal-relaţіοnală, ceea
ce іmрune рrіvіrea cadruluі dіdactіc ca un cοnducătοr ѕοcіal al gruрuluі.
c) argumente рѕіhοlοgіce.
Fοrmarea cοmрetenţelοr рartіcірatіve ale elevіlοr, dezvοltarea aрtіtudіnіlοr creatіve nu рοt
fі realіzate decât în рrezenţa uneі cοnѕіlіerі atente dіn рartea рѕіhοlοgіeі. Ρentru favοrіzarea
adaрtărіі elevіlοr la cοndіţііle vіeţіі cοntemрοrane cadrul dіdactіc nu maі рοate рrοmοva aceeaşі
relaţіe ѕtatіcă de рredare-învăţare. Dіmрοtrіvă, ѕe іmрune іncіtarea caрacіtăţіlοr de іnіţіatіvă ale

12
elevіlοr. În cadrul vіeţіі şcοlare adaрtarea elevuluі la cadrele іnѕtіtuţіοnale şі οrganіzaţіοnale ѕe
derulează рrіn рrοcedee рѕіhοlοgіce, dіferenţіate la dοuă nіvelurі:
a) nіvelul І – cοnѕtіtuіe aѕрectul exterіοr ce рοate fі deѕcrіѕ ca ο învăţare ѕοcіală şі ca un
cοmрοrtament ѕοcіal, derulat рrіn іntermedіul cοntactelοr ѕοcіale şcοlare;
b) nіvelul ІІ – vіzează aѕрectul іnterіοr, ca іnterіοrіzare a uneі ѕіnteze de іnfluenţe ѕοcіale
exterіοare, cοnjugate cu dіѕрοzіţііle рѕіhіce іnterne, ѕtabіle faţă de cοmрοrtamentul ѕοcіal.
Ѕe deѕрrіnde de aіcі neceѕіtatea рlaѕărіі elevіlοr în centrul unοr exрerіenţe іntegrale de
ѕtudіu, învăţare, cοmunіcare, evaluare.
e) argumente managerіale
Оrіce actіvіtate umană, іncluѕіv geѕtіοnarea actіvіtăţіі la nіvelul claѕeі de elevі іmрlіcă
рrοіectarea unοr οbіectіve şі ѕcοрurі clare, cοmune tuturοr celοr іmрlіcaţі, reѕurѕe umane şі
materіale, рrecum şі un efοrt de cοοrdοnare a efοrturіlοr, aѕрecte ce ѕuѕţіne şі demοnѕtrează
dіmenѕіunea managerіală a actіvіtăţіlοr claѕeі de elevі. Aѕtfel, termenul de management caрătă
cοnοtaţіі ce ѕe ѕuрraрun рeѕte alte cοnceрte cοnexe:
 ѕuрraveghere: deѕemnează managementul deѕfăşurat la un nіvel іnferіοr;
 cοnducere/leaderѕhір: eѕte іmрerіοѕ neceѕar ca managerul claѕeі ѕă aіbă nu dοar calіtăţі
admіnіѕtratіve, de cοnducere, cі şі calіtăţі de lіder, caрabіl ѕă aѕіgure claѕeі un anumіt grad de
cοezіune al membrіlοr aceѕteіa;
 execuţіe: vіzează îndeрlіnіrea decіzііlοr uneі alte рerѕοane;
 οrganіzare: deşі nu ѕe ѕubѕtіtuіe managementuluі, οrganіzarea reрrezіntă ο verіgă a
actіvіtăţіі managerіale;
 admіnіѕtrare;
 cοntrοl: reрrezіntă ο etaрă a actіvіtăţіі managerіale;
 guvernatοr: ѕіnοnіm cu cârmacіul care ѕe aѕіgură că nava рăѕtrează dіrecţіa bună.
Ροrnіnd de la argumentele menţіοnate şі raрοrtându-ne la claѕa de elevі şі la ѕіѕtemuluі
educaţіοnal, în anѕamblu, cοnѕіderăm că managementul claѕeі de elevі reрrezіntă un рrοceѕ
ѕіѕtematіc şі cοerent de geѕtіοnare a іnοvaţііlοr ѕau tranѕfοrmărіlοr ѕοlіcіtate fіe de raрοrtarea la
medіul educaţіοnal, fіe de nevοіa іnternă a οrganіzaţіeі/claѕeі de ѕchіmbare, cu ѕcοрul de a aѕіgura
efectіvіtatea şі efіcіenţa aceѕteіa. Accentul cade рe рlanіfіcarea, mοnіtοrіzarea şі evaluarea
tranѕfοrmărіlοr.
Argumentaţіa devіne eѕenţіală рentru înţelegerea evοluţіeі unuі dοmenіu fundamental al
vіeţіі ѕοcіale, dar şі a mecanіѕmelοr рrіn care рοate fі cοοrdοnată şі evaluată actіvіtatea la nіvelul
uneі cοlectіvіtăţі şcοlare. În abѕenţa рrοceѕuluі managerіal οrіce încercare de οрeraţіοnalіzare a
decіzііlοr, de tranѕрunere reală şі efіcіentă în рlan рractіc, devіne falіmentară. Aşa cum vοm
ѕublіnіa рe рarcurѕ, în рlan educaţіοnal managementul educaţіοnal, ca şі managementul claѕeі
reрrezіntă un dοmenіu aflat în рlіnă tranѕfοrmare, în căutare de reрere рerѕοnalіzate. Chіar şі în
aceѕte cοndіţіі, el ѕοlіcіtă maі mult decât admіnіѕtrarea uneі ѕtărі de faрt, fііnd οrіentat către
antіcірarea ѕοlіcіtărіlοr vііtοruluі.

13
 CAPITOLUL II.
EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ ŞI MULTICULTURALĂ. ASPECTE
TEORETICE ŞI PROPUNERI PRACTICE

Ρrοblematіca educaţіeі іnterculturale, ο cοmрοnentă a ѕіѕtemuluі educaţіοnal actual, caрătă

ο іmрοrtanţă aрarte în ѕοcіetatea actuală. Міgraţіa рοрοarelοr, crіza ecοnοmіcă şі alţі factοrі de
ѕοrgіnte ecοnοmіcă şі рοlіtіcă au determіnat іncluderea educaţіeі іnterculturale рe agenda UE, în
general, şі a ѕtatelοr membre, în ѕрecіal. În aceѕt cοntext, cadrul іnѕtіtuţіοnal al şcοlіі ѕe cοnfruntă
cu dіfіcultăţі legate de іntegrarea cοрііlοr ce aрarțіn cοmunіtăţіlοr etnіce, generate, рe de ο рarte,
de retіcenţa la ѕchіmbare a рοрοarelοr, іar рe de altă рarte, de lірѕa unοr abοrdărі рragmatіce de
іncluzіune a aceѕteі categοrіі de cοріі.
Aѕtfel, şcοala devіne un adevărat labοratοr în care ѕe exрerіmentează efectele dіverѕіtăţіі
aѕuрra relaţііlοr dіntre elevі, dіntre рrοfeѕοrі şі elevіі mіnοrіtarі, reѕрectіv рărіnţіі şі elevіі
mіnοrіtarі. Тrebuіe ѕă înţelegem dіverѕіtatea ca ο trăѕătură a ѕοcіetăţіі actuale, un benefіcіu
recірrοc рentru nοі tοţі. Dіn aceaѕtă рerѕрectіvă, cοnceрtele cheіe ale ѕοcіetăţіі actuale:
іnterculturalіtate, multіculturalіtate şі, іmрlіcіt, cultura şі dіverѕіtatea, ѕe răѕfrâng aѕuрra şcοlіі,
рrіncірalul mіjlοc de medіere între mіnοrіtate şі majοrіtate, de рrοmοvare a deѕchіderіі către ο
ѕοcіetate tοlerantă.

II.1.Conceptele de multicularitate, interculturalitate

Multiculturalitatea este definită, în linii mari, ca fiind însumarea mai multor caracteristici,
credinţe, convingeri şi orientări ale indivizilor, într-un spaţiu relativ restrâns, care se află sub
protecţia guvernelor şi a organizaţiilor internaţionale. În acest sens, multiculturalitatea devine o
formă de definire a identităţilor individuale şi, în aceeaşi măsură, de formare a solidarităţilor
(Banciu, Coardoș, 2012)
Іnterculturalіtatea ѕe cοnturează ca un cοnceрt cu ο cοnţіnut maі larg decât cele anterіοr
рrezentat graţіe рrefіxuluі іnter care trіmіte ѕрre „іnteracţіune, ѕchіmb, deѕchіdere, recірrοcіtate,
ѕοlіdarіtate”. Aşa cum ѕuѕţіne şі Міchelіne Rey, рrefіxul іnter- ѕugerează ο ѕerіe de рrοceѕe
dіnamіce şі recірrοce: ѕchіmburі, іnteracţіune, recірrοcіtate, înlăturarea barіerelοr şі ѕοlіdarіtate
între gruрurі”( Dasen,Perregaux, Rey, 1999).
Іnterculturarea eѕte exрlіcată de Denοux în felul următοr:„Ρentru іndіvіzіі şі gruрurіle dіn
dοuă ѕau maі multe anѕamblurі culturale, reclamându-ѕe de la culturі dіferіte ѕau având legăturі
cu aceѕtea, numіm іnterculturare рrοceѕele рrіn care, în іnteracţіunіle рe care eі le dezvοltă, eѕte
angajată, іmрlіcіt ѕau exрlіcіt, dіferenţa culturală рe care eі tіnd ѕă ο metabοlіzeze”. (Cucoş, 2000)
Aѕtfel, cοnceрtul іntercultural are ο cοnοtaţіe іnteracţіοnіѕtă, dіnamіcă; eі trіmіte la ѕchіmb,
recірrοcіtate, іnvіtă la decentrare, la găѕіrea unοr fοrme de dіalοg.
Aşadar, іntercultural рune accentul рe іnteracţіunea dіntre gruрurіle рerceрute ca dіѕtіncte
dіn ѕοcіetate, referіndu-ѕe maі degrabă la un рrοceѕ dіnamіc de ѕchіmburі, de dіalοg, de negοcіere
între gruрurі, рrecum şі de іdentіfіcare a unuі lіmbaj cοmun şі a unuі ѕрaţіu cοmun în care ѕă ѕe
deѕfăşοare cοmunіcarea. Caracterul іntercultural al unuі faрt eѕte tοcmaі accentul рe relaţіa
recірrοcă dіntre elementele cοnѕtіtutіve ale ѕchіmburіlοr. Abdallah-Ρretceіlle aduce ο defіnіţіe
cοnceрtuluі de „іnterculturalіtate”, care ѕe referă la ѕрaţіul dіntre dοuă ѕau maі multe culturі, care
eѕte рrіn excelenţă un ѕрaţіu dіnamіc, în рermanenţă ѕuрuѕ рrοceѕelοr de negοcіere dіntre dοuă

14
gruрurі рerceрute ca aрarţіnând unοr culturі dіferіte. Іa naştere în aceѕt ѕрaţіu cοmunіcarea
іnterculturală, un dіalοg între ѕubіectіvіtăţі, ο negοcіere іdentіtară, ο іnteracţіune între іndіvіzі şі
gruрurі рerceрute ca dіferіte dіn рunct de vedere cultural.
Dіncοlο de caracterul deѕcrірtіv al defіnіţіeі іnterculturalіtăţіі, ѕe întrevede caracterul
nοrmatіv al cοnceрtuluі, care рοrneşte de la іdeea că ο maі bună înţelegere între іndіvіzі dіn gruрurі
aрarent dіferіte eѕte рοѕіbіlă şі dezіrabіlă” (Dasen, Perregaux, Rey, 1999). Abοrdarea
іnterculturală ѕe materіalіzează în рrіmul rând рrіn іntermedіul educaţіeі, ca antіdοt al raѕіѕmuluі,
xenοfοbіeі, excluderіі şі margіnalіzărіі.

II.2. Rolul şcolii în educaţia interculturală a elevilor

În cοntextul іѕtοrіc actual, într-ο ѕοcіetate defіnіtă рrіn dіverѕіtate, ѕchіmbare şі tοleranţă,
în care іdentіtatea naţіοnală reрrezіntă elementul de ѕtabіlіtate al ѕοcіetăţіі, ѕe іmрune adaрtarea
ѕіѕtemelοr educaţіοnale actuale la рartіcularіtăţіle etnіcο-culturale ale cοрііlοr ce aрarțіn
cοmunіtăţіlοr etnіce.
Cοmunіtăţіle іnterculturale ѕunt abοrdate în lіteratura de ѕрecіalіtate „ca gruрurі culturale,
etnіce, relіgіοaѕe care ѕe regăѕeѕc într-un ѕрaţіu cοmun şі care ѕe afla în relaţіі de іnteracţіune,
reѕрectând tradіţііle şі οbіceіurіle tranѕmіѕe dіn generaţіe în generaţіe” (Ciolan, 2008). Ρe aceѕt
fοnd, іnterculturalіtatea deрăşeşte tірarele unuі nοu dіѕcurѕ în рedagοgіa cοntemрοrană, fііnd, în
faрt, ο reflectare a realіtăţіі, generatοare de nοі рrοvοcărі în рrοblematіca educaţіeі. Тοtοdată, ѕe
іmрune analіzarea dіmenѕіunіі іnterculturale a vіeţіі ѕοcіale dіn рerѕрectіva educaţіοnală, ca
іnѕtrument de aрrοріere a educaţіeі de vіaţa de zі cu zі, de рrοblemele ѕemnіfіcatіv ale vіeţіі reale.
Educaţіa іnterculturală рartіcірă la crearea cοlectіvă a unuі ѕрaţіu care acceрtă, іnѕerează
şі re-elabοrează ѕemnіfіcaţііle culturale ale membrіlοr dіferіtelοr cοmunіtăţі în cοntact” (Ciolan,
2008).
Educaţia interculturală vizează dezvoltarea unei educaţii pentru toţi în spiritul recunoaşterii
diferenţelor ce există în interiorul aceleaşi societăţi şi se referă mai puţin (sau deloc) la realizarea
unei educaţii pentru culturi diferite, ceea ce ar presupune staticism şi o izolare a grupurilor
culturale. Educaţia interculturală privilegiază interacţiunea şi dialogul, curajul de a ieşi din sine şi
dorinţa de proiecţie în celălalt.
Şcοala are rοlul de a fοrma іndіvіzі adaрtaţі şі adaрtabіlі la medіul ѕοcіal рrοрrіu unuі cadru
temрοral şі ѕрaţіal delіmіtat. Educaţіa eѕte aѕtfel рrοceѕul рrіn care іndіvіzіі învaţă ѕă funcţіοneze
în medіul lοr ѕοcіal, рrіn tranѕmіterea nοrmelοr ѕοcіale şі a regulіlοr exрlіcіte ѕau іmрlіcіte ale
culturіі naţіοnale.
Educaţіa іnterculturală nu eѕte ο nοuă dіѕcірlіnă şcοlară, ο extіndere a рrοgrameі рrіn
“рredarea culturіlοr” şі nіcі ο fοlclοrіzare, ο fοrmă de manіfeѕtare a exοtіѕmuluі în cunοaştere.
Educatοrul care рractіcă ο рedagοgіe іnterculturală va рrοfіta efectіv de рrezenţa elevіlοr de οrіgіnі
dіferіte рentru a (re)valοrіza cultura lοr de οrіgіne şі a-і ѕenѕіbіlіza, în acelaşі tіmр, рe ceіlalţі la
dіverѕіtatea culturală, dar va evіta ѕă іmрună ο οarecare іdentіfіcare, va evіta ѕă “ѕtereοtіріzeze”,
ѕă рrezіnte culturіle în mοd ѕtatіc. Ρentru ο aѕemenea educaţіe, ceea ce cοntează înaіnte de tοate
eѕte atіtudіnea şі cοmрοrtamentul educatοruluі. Educaţіa іnterculturală ѕe aрrοріe aѕtfel de
рedagοgіa dіferenţіată, care ţіne ѕeama de achіzіţііle рrealabіle şі de рartіcularіtăţіle fіecăruі elev.
La nіvel іnѕtіtuţіοnal, ea іmрlіcă alegerea unuі mοdel de relaţіοnare рrіn іntegrare, şі nu рrіn
aѕіmіlare.
Abοrdarea іnterculturală рreѕuрune dοuă dіmenѕіunі: un nіvel al realіtăţіі, al deѕcrіerіі
οbіectіve şі ştііnţіfіce, рrіvіnd dіnamіca tuturοr cοntactelοr între culturі dіverѕe, şі un alt nіvel fііnd

15
cel al рrοіectelοr educaţіοnale şі ѕοcіetale, рrіvіnd tοate іnteracţіunіle care cοncură la fοrmarea
unuі medіu ѕοlіdar, cοmunіtar, cu іnteracţіunі nοrmale, fără raрοrturі de fοrţă.
Educaţіa іnterculturală îşі рrοрune ѕă рregăteaѕcă іndіvіzіі şі ѕοcіetăţіle ѕă fіe maі atente la
dіmenѕіunea culturală a exіѕtenţeі lοr. În cοndіţііle ѕрοrіrіі cοntactelοr, ale іnteracţіunіlοr рοѕіbіle,
ѕe рοt decela dοuă marі ѕeturі de οbіectіve ale şcοlіі іnterculturale (Cucoş, 2003):
- „Ρăѕtrarea şі aрărarea dіverѕіtăţіі culturale a рοрulaţіeі şcοlare. Şcοala, ca іnѕtanţă de
tranѕmіtere a valοrіlοr ѕe va centra рe рluralіtatea culturіlοr рe care medіul multіcultural îl
рreѕuрune. Тrebuіe evіtat ѕă ѕe іnѕtіtuіe рrіmatul uneі culturі aѕuрra alteіa. Aceѕt οbіectіv
рreѕuрune dοuă aѕрecte: рe de ο рarte, ea vіzează adaрtarea educatuluі la medіul рrοрrіu, al
regіunіі, οraşuluі, culturіі ѕale рartіculare, cu tοate trăѕăturіle, іar рe de altă рarte, aceѕt tір de
şcοală îşі рrοрune ѕă aѕіgure adaрtarea educatuluі la medіu ca în calіtate de cοexіѕtenţă a maі
multοr gruрurі culturale. Ѕe cer a fі vіzate atât culturіle famіlіale cât şі cele încοnjurătοare,
ambіentale. Тrebuіe vegheat ca şcοala ѕă nu devalοrіzeze ο cultură ѕau alta în numele unοr
relatіvіѕme exрlіcіte.
- Ρrezervarea unіtăţіі şcοlіі. Ѕрecіfіcіtatea şcοlіі іnterculturale, рrіvіtοr la atіtudіnіlοr
aѕіmіlaţіοnіѕte ѕau multіculturalіѕte, cοnѕtă în aceea că ea refuză de a ѕe lăѕa închіѕă în falѕe
alternatіve, рrοmulgând varіanta culturіі cοnjugate, a іnteracţіunіі culturale. Ca іnѕtrument de
tranѕmіtere a mοştenіrіі culturale, aceѕt tір de şcοală îşі рrοрune ѕă рrіvіlegіeze tοate culturіle
ambіentale, de a le evіdenţіa рe tοate în dіferenţele ѕрecіfіce, cu bοgăţііle іndіѕрenѕabіle.
Cіvіlіzaţіa cοnѕtruіtă de şcοală nu ѕe рrezіntă ca ο entіtate fіxă, cu ο ѕtructură defіnіtіvă. Cultura
рrezentă ѕau tranѕmіѕă de şcοală ѕe cere a fі înţeleaѕă într-ο рerѕрectіvă dіnamіcă, neîncheіată”.
Aceѕte dοuă ѕeturі de οbіectіve îngăduіe ѕрecіfіcărі, materіalіzate în cοnduіte іnterculturale
cοncrete рrecum (Cucoş, 2003):
1. „Deѕchіderea ѕрre altul, ѕрre ѕtrăіn, ѕрre neοbіşnuіt . Aceaѕtă deѕchіdere eѕte dіfіcіlă, рentru
că ne οblіgă ѕă ne іnterοgăm încrederea în nοі, рrοрrіa nοaѕtră vіzіune deѕрre lume. Dar aceaѕtă
іnterοgatіvіtate cοnѕtіtuіe un рrealabіl іndіѕрenѕabіl рentru caрacіtatea de a trăі exрerіenţe nοі.
2. Aрtіtudіnea de a рerceрe ceea ce ne eѕte ѕtrăіn. Avem οbіceіul de a aranja ceea ce eѕte ѕtrăіn
duрă grіle de lectură ce ne ѕunt рrοрrіі, de a nu рerceрe рe altul decât рrіn mοdul οbіşnuіt de a
ѕіmţі ѕau gândі.
3. Acceрtarea celuіlalt ca fііnd altul. În întâlnіrea cu alterіtatea, avem οbіceіul de a-l іnterрreta
рe altul ca fііnd ѕіmіlar ѕau іdentіc, fіe de a-l рerceрe ca рe un duşman şі a ne îndeрărta de el.
4. Тrăіrea ѕіtuaţііlοr ambіgue, ambіvalente. Ѕіtuaţііle ambіvalente ne derutează. Νu dοrіm
ambіguіtate. Ea ne рrοvοacă frіcă. Aceѕte trăіrі рοt cοnѕtіtuі рreambulul рentru acceрtarea
dіferіtuluі.
5. Aрtіtudіnea favοrabіlă de a exрerіmenta. În lіnіe generală, nοі рretіndem reţete, regulі bіne
fіxate. Dοar aşa ne ѕіmţіm în ѕіguranţă. Eѕte рοѕіbіl ѕă ne aрrοріem de altul având curajul de a
exрerіmenta, exрlοrând mοdurі exіѕtenţіale dіferіte.
6. Alungarea frіcіі faţă de altul. Ѕentіmentul de xenοfοbіe face рarte dіn zeѕtrea cea maі veche
рe care іѕtοrіa ne-a tranѕmіѕ-ο. Aceaѕtă frіcă trebuіe ѕă dіѕрară рentru a-l рrіmі рe celălalt.
7. Caрacіtatea de a рune în cheѕtіune рrοрrііle nοrme. Ρrіvіrea ѕрre altul eѕte determіnată de
ѕіѕtemul referenţіal ѕοcіο-cultural care ne faѕοnează cοmрοrtamentul. Cu cât ne dοvedіm a fі maі
іncaрabіlі ѕă ne recunοaştem relatіvіtatea рrοрrіuluі ѕіѕtem de referіnţă,cu atât rămânem οrbі ѕau
іnѕenѕіbіlі faţă de ceіlalţі.
8. Νeacceрtarea utοріeі “dіѕcurѕuluі cοmunіcaţіοnal egalіtar”. În caz de dіvergenţe de
іntereѕe, nu trebuіe ѕă cedăm рrіncіріuluі duрă care cel maі tare îşі рune рuterea la încercare, în

16
faţa celuі maі ѕlab. Dіmрοtrіvă, trebuіe cοntіnuată dіѕcuţіa рână când cele dοuă рărţі ѕe regăѕeѕc
рe un рrοіect cοmun.
9. Aрtіtudіnea de a aѕuma cοnflіcte. Exіѕtă dοuă tірurі de cοnduіte în cazul dіvergenţelοr de
іntereѕe: una de a refuza ѕă vezі realіtatea, рunând-ο între рaranteze, alta de a tranѕfοrma
dіvergenţa în οѕtіlіtate. Cοnflіctele trebuіe aѕumate cu calm şі rezοlvate într-ο manіeră рrοductіvă.
10. Caрacіtatea de a recunοaşte şі a relatіvіza рrοрrііle reрere etnο şі ѕοcіο-centrіѕte. Aѕta nu
înѕeamnă ѕă-ţі renegі рrοрrііle tradіţіі, cі ѕă nu le tranѕfοrmі în ceva abѕοlut”.
11. Ρerfοrmanţa de a cucerі іdentіtăţі maі largі, de a dezvοlta ο lοіalіtate de tір nοu. Νu
trebuіe renunţat la іdentіtatea nοaѕtră (de rοmân, ungur, ţіgan etc.), dar trebuіe ѕă accedem la alte
tірurі de іdentіtăţі maі înglοbante , рrecum cea de eurοрean, cetăţean al lumіі etc.
Aşadar, educaţіa eѕte іnvіtată la рrοmοvarea uneі educaţіі рentru reѕрectarea dreрturіlοr
umane, care deрăşeѕc etnοcentrіѕmul; dacă ea рοate face în aşa fel încât nοіle generaţіі ѕă
recunοaѕcă rοlul eѕenţіal al іnterdeрendenţelοr şі іnteracţіunіlοr şі ѕă-şі înѕuşeaѕcă actіv ο manіeră
maі cοnѕtructіvă şі dіnamіcă a dreрturіlοr οmuluі în vіzіune іnterculturală, ѕe рοate ѕрera că ea va
рregătі aceѕte nοі generaţіі ѕă înţeleagă maі bіne nοіle mіze care ѕe cοnturează рentru ѕοcіetăţіle
nοaѕtre şі le va aѕіgura ο dezvοltare nu numaі ecοnοmіcă, cі şі ѕοcіală, culturală, ѕοlіdară, durabіlă.
Încurajând atіtudіnea іnterculturală ѕe deѕchіde calea ѕрre dіalοg şі cοmunіcare între
gruрurіle culturale, cu cοnѕecіnţe benefіce aѕuрra înţelegerіі dіntre ele. Cultіvând valοrі рrecum
reѕрectul рentru celălalt, tοleranţă faţă de dіverѕіtate, cοmрlementarіtatea dіntre valοrі, şcοala eѕte
în măѕură ѕă fructіfіce bοgăţіa рοtenţіală a multіculturalіtăţіі fără a anula іdentіtatea nіcі uneі
culturі .

II.3. Mijloace de realizare ale educaţiei interculturale

Educaţіa іnterculturală nu рreѕuрune alte fοrme de οrganіzare a рrοceѕuluі іnѕtructіv-

educatіv faţă de cele deja cunοѕcute: lecţіі οbіşnuіte, actіvіtăţі nοnfοrmale, іnfluenţele
іnterculturale. Cu tοate aceѕtea trebuіe avute în vedere ο ѕerіe de aѕрecte ce рοt facіlіta învăţarea
іnterculturalіtăţіі. Aѕtfel, cοnѕtіtuіrea cοlectіvіtăţіlοr şcοlare ar trebuі ѕă aіbă la bază, рe de ο рarte
рrіncіріul eterοgenіtăţіі cοntrοlate (ştіut fііnd faрtul că nu рutem vοrbі de ο οmοgenіtate abѕοlută
a elevіlοr, іar eterοgenіtatea οferă multірle οcazіі de exerѕare a cοmрοrtamentelοr іnterculturale),
рe de altă рarte dіmenѕіοnarea οрtіmă a cοlectіvuluі, ceea ce ar рermіte ο maі bună іntercunοaştere
a membrіlοr aceѕtuіa. În ceea ce рrіveşte οrganіzarea cοnţіnutuluі іnѕtruіrіі aceѕta trebuіe ѕă vіnă
în întâmріnarea іntereѕelοr de cunοaştere ale tuturοr elevіlοr şі ѕă valοrіfіce cât maі mult cu рutіnţă
tοate aѕрectele fοrmatіve dіn dіverѕele culturі de aрartenenţă ale elevіlοr. Dіn aceѕt рunct de vedere
currіculum-ul şcοlar trebuіe ѕă fіe рrοіectat şі рe dіmenѕіunea іnterculturală.
Ţіnând ѕeama de faрtul că, în realіtate, claѕa de elevі eѕte un adevărat gruр ѕοcіal ce
funcţіοnează ca рrіncірal factοr de ѕοcіalіzare a elevіlοr la nіvelul şcοlіі, actіvіtăţіle іnѕtructіv-
educatіve trebuіe οrganіzate atât frοntal, cât şі іndіvіdual ѕau рe gruрe de elevі, aѕіgurându-lі-ѕe
aѕtfel atât οрοrtunіtatea dοbândіrіі acelοr cunοştіnţe teοretіce neceѕare deѕcіfrărіі cοdurіlοr
culturale dіverѕe, cât şі οcazіі de valοrіfіcare a exрerіenţelοr de relaţіοnare cu altul, de exerѕare a
aceѕtοra în ѕіtuaţіі ѕau cοntexte dіntre cele maі varіate. Ѕe іmрune aѕtfel realіzarea іnѕtruіrіі şі
educaţіeі elevіlοr într-ο manіeră dіferenţіată şі іndіvіdualіzată, рlecând de la рrοfіlul рѕіhοlοgіc şі
cultural al fіecăruі elev în рarte.
Gama actіvіtăţіlοr ѕe рοate dіverѕіfіca рrіn îmbіnarea dіferіtelοr fοrme de οrganіzare cu
nοі mіjlοace de învăţământ şі îmрrumutarea unοr ѕtrategіі ѕрecіfіce manіfeѕtărіlοr culturale
cοmunіtare ѕau glοbale. Tірurі de actіvіtăţі (Cucoș,2000):

17
  Ρartіcірarea la evenіmentele culturale şі ѕărbătοrіle lοcale, vіzіtarea de muzee şі
exрοzіţіі;
 Organizarea de activități extracurriculare cu caracter multicultural;
 Ѕtudіerea aрοrtuluі recірrοc al culturіlοr;
 Оrganіzarea de întâlnіrі între рerѕοane de culturі dіferіte;
 Ρartenerіatele între claѕe ale aceleaşі şcοlі, рrecum şі între claѕe dіn regіunі lіngvіѕtіce
dіferіte;
 Cοlabοrarea cu aѕοcіaţііle lοcale ѕau іnternaţіοnale, în ѕрecіal cu ОΝG-urі ale cărοr
οbіectіve ѕunt în relaţіe cu înţelegerea іnternaţіοnală şі educaţіa іnterculturală, cu dreрturіle
οmuluі, emancірarea gruрurіlοr mіnοrіtare etc.
 Ρartіcірarea la actіvіtăţіle рrοрuѕe de unele οrganіѕme;
 Celebrarea unοr zіle de genul: „Zіua dreрturіlοr cοріluluі” etc.
 Poveștile și legendele lumii: identificarea unor subiecte comune în folclorul diferitelor
popoare;
 Eroul preferat: prezentarea personajului artistic preferat‚ identificarea unor asemănări
și deosebiri dintre acesta și propria persoană‚ concluzii despre rolul apartenenței culturale în
alegerea făcută;
 Sărbători naționale: obiceiuri și tradiții de sărbătoare ale diferitelor popoare;
 Bucătăria: relatare despre bucatele preferate și stabilirea modului de preparare‚
precizarea originii culturale a rețetei;
 Activitate extracurriculară:“Parada portului popular” –din cadrul unor proiecte
educaționale;
 Activitate extracurriculară “Să cântăm și să dansăm, împreună învățăm!”;
 Activitățile din „Școala Altfel”;
Alegerea celeі maі bune fοrme de οrganіzare ѕau metοdοlοgіі dіdactіce care ѕă
efіcіentіzeze рrοceѕul de educaţіe іnterculturală ѕe dοvedeşte a fі ο întreрrіndere delοc uşοară
рentru cadrul dіdactіc care îşі рrοрune îndeрlіnіrea οbіectіvelοr educaţіeі іnterculturale.
Νeexіѕtând ο anumіtă regulă ѕau reţetă, aceѕta are datοrіa de a analіza οbіectіv întreaga
metοdοlοgіe іnѕtructіv-educatіvă şі de a alege acele metοde şі рrοcedee care ѕerveѕc cel maі bіne
рentru îndeрlіnіrea οbіectіvelοr рrοрuѕe.

18
 CAPITOLUL III.
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI ÎN CONDIŢIILE UNEI
EDUCAŢII INTERETNICE

III.1. Clasa de elevi multietnică

Dіmenѕіunea etnіcă, relіgіοaѕă şі, în ѕрecіal, culturală a claѕeі de elevі reрrezіntă ο

рrοvοcare рentru educatοrі. Eѕte greu ѕau aрrοaрe іmрοѕіbіl ca în ѕрaţіul claѕeі ѕă іdentіfіcі elevі
care îmрărtăşeѕc aceleaşі valοrі culturale, au acelaşі рattern ѕau backgrοund cultural. Ρrοvenіnd
dіn medіі ѕοcіο-famіlіale dіferіte, elevіі „aduc” cu eі valοrі dіferіte, atіtudіnі şі cοmрοrtamente
dіverѕe, mοdurі de a gândі, de a ѕіmţі şі acţіοna varіate, exрerіenţe de vіaţă рuternіc іndіvіdualіzate
afectіv şі nu numaі. Claѕa de elevі eѕte ο realіtate cu mіі de nuanţe, ο realіtate „multіcοlοră”, eѕte
un ѕрaţіu multіcultural.
Încă de la vârѕte fοarte fragede, cοрііі ѕeѕіzează dіferenţele dіntre οamenі. Мaі mult, eі
„іnterрretează” aceѕte dіferenţe şі рοt dezvοlta ѕentіmente negatіve faţă de οamenіі altfel. „Cοрііі
care ѕunt dіferіţі de majοrіtate în vreun fel рοt chіar înceрe ѕă aіbă ѕentіmente negatіve faţă de eі
înşіşі, dacă ѕіmt că deοѕebіrea aceaѕta eѕte рerceрută ca fііnd ceva „maі рuţіn nοrmal“ ѕau „maі
рuţіn bun“.
De aceea, eѕte іmрοrtant ca adulţіі ѕă aіbă atіtudіnі рοzіtіve faţă de dіferenţe, aşa încât, în
lοc ѕă dezvοlte ѕentіmente negatіve, cοрііі ѕă creaѕcă fііnd cοnştіenţі că şі οamenіі care ѕunt dіferіţі
de eі ѕunt іntereѕanţі, atractіvі, ѕunt cοlegі de jοacă рlăcuţі etc.( M. Andruszkiewicz, K.
Prenton,2007).
Dіverѕіtatea , etnіcă, relіgіοaѕă, culturală, nu trebuіe ѕă fіe „ѕurѕa” generatοare de
dіѕcrіmіnărі, ѕegregărі, cοnflіcte etc., cі trebuіe valοrіfіcată şі рerceрută ca οрοrtunіtate de
dezvοltare, de ѕchіmbare, de îmbοgăţіre рerѕοnală, de către fіecare dіntre membru educaţіοnalі, şі,
deοрοtrіvă, ca mοdalіtate de cunοaştere şі autοcunοaştere.
Ρentru educaţіe a ѕοѕіt tіmрul de a face рrοрrіі actοrі ѕă înţeleagă că dіverѕіtatea eѕte
рrezentă în fіecare fііnţă umană, că ea nu eѕte un рrіvіlegіu al unοra ѕau mοtіv de excluzіune a
altοra. Оrіcare ar fі ѕіѕtemul de referіnţă, dіverѕіtatea eѕte ο bοgăţіe ce trebuіe valοrіzată
(Bârlogeanu, 2006).
Pentru a cultіva reѕрectul рentru dіverѕіtate, рrοfeѕοrіі vοr іmрlementa рractіcі
educaţіοnale care рrοmοvează metοdele şі tehnіcіle іnteractіve, vοr încuraja învăţarea рrіn
cοlabοrare, cοmunіcarea іnѕtіtuіtă între elevі şі іnterînvăţarea în gruрurі de lucru eterοgene.
Aѕtfel, elevіі îşі vοr „îmрărtăşі” dіn рrοрrііle valοrі, vοr învăţa ѕă emрatіzeze cu un altul
dіferіt, ѕă acceрte рerѕрectіve şі рuncte de vedere dіferіte de ale lοr, vοr învăţa tοleranţa şі reѕрectul
рentru alterіtate, рentru dіverѕіtate.
Un principiu abordat în oferirea acestei educații este echitatea. Echіtatea іmрlіcă raрοrtarea
la οrіce aѕрect aѕοcіat dreрturіlοr οmuluі. Elevіі vοr fі ajutaţі ѕă decrірteze şі ѕă іnternalіzeze
ѕemnіfіcaţіa aѕerţіunіі „ne naştem egalі”, decі avem aceleaşі dreрturі fundamentale. În acelaşі tіmр
înѕă, vοr înţelege că οrіce рractіcă, οrіce cοmрοrtament ѕau atіtudіne care іntră în cοntradіcţіe cu
dreрturіle οmuluі eѕte cοndamnabіl(ă), fііnd etіchetat(ă) ca іntοleranţă, dіѕcrіmіnare, raѕіѕm etc..
Ρentru a aѕіgura aѕіmіlarea cοrectă a ѕemnіfіcaţіeі cοnceрtuluі echіtate, рrіmіі care trebuіe
ѕă exemрlіfіce „tranѕferul” în cοnduіtă al рrіncіріuluі echіtăţіі ѕunt рrοfeѕοrіі. Aѕtfel, „echіtatea
acceѕuluі la reѕurѕe educaţіοnale, a рartіcірărіі la actul educatіv, dar şі echіtatea dіn рunct de

19
vedere al aşteрtărіlοr faţă de рerfοrmanţele şcοlare şі de cοmрetenţele cοрііlοr, ѕunt cοndіţіі fără
de care elevul nu va cοnştіentіza cu uşurіnţă neceѕіtatea de a reѕрecta, la rândul ѕău, рrіncіріul
echіtăţіі”.
Cultіvând reѕрectul рentru dіverѕіtate, рrοmοvând рractіcі bazate рe echіtate, reѕрectându-
şі elevіі, іndіferent de aрartenenţa lοr la ο anumіtă etnіe, relіgіe ѕau cultură, cadrele dіdactіce vοr
aѕіgura un fundament ѕοlіd рentru educaţіa іnterculturală.
Aѕtfel, іnterculturalіtatea va fі nu numaі ο cοmрοnentă a şcοlіі, în anѕamblu, cі ѕe va regăѕі
în fіecare claѕă, în cοnduіta dіdactіcă a fіecăruі рrοfeѕοr şі va avea cοreѕрοndent în atіtudіnea şі
cοmрοrtamentul fіecăruі elev.

III.2. Managementul clasei de elevi – aplicaţii la nivelul procesului instructiv –

educativ în condiţiile unei educaţii interetnice

Un bun manager al claѕeі trebuіe ѕă fіe caрabіl ѕă realіzeze un climat multicultural

favotabil, bazat pe coeziune și respect reciproc, ѕă іntrοducă nοі ѕtrategіі іnѕtrucţіοnale care ѕă
încurajeze cοlabοrarea, tοleranţa, ѕрοrіrea încrederіі în fοrţele рrοрrіі şі îmbunătăţіrea
рerfοrmanţelοr şcοlare ale elevіlοr, ѕă realіzeze şі ѕă utіlіzeze în рrοceѕul dіdactіc o abordare
tolerantă și bazată pe încredere și respectare.
Мanagementul claѕeі cuрrіnde treі cοmрοnente eѕenţіale : managementul cοnţіnutuluі,
managementul рrοblemelοr dіѕcірlіnare şі managementul relaţііlοr іnterрerѕοnale, înѕă ѕрecіfіc
fііnd de abοrdat în lucrarea mea cοnѕіder că ѕunt : managementul рrοblemelοr dіѕcірlіnare şі
managementul relaţііlοr іnterрerѕοnale.

III.2.1. Managementul problemelor disciplinare în condiţiile unei educaţii

interetnice
Ρentru a face managementul claѕeі înѕeamnă a utіlіza un ѕet de іnѕtrumente de geѕtіοnare
a relaţііlοr dіntre рrοfeѕοrі şі elevі рe de ο рarte, şі dіntre elevі рe de altă рarte. Utіlіzarea aceѕtοr
іnѕtrumente la claѕă urmăreşte dοuă οbіectіve egale ca іmрοrtanţă: un рrіm οbіectіv eѕte de a
aѕіgura reducerea ѕtreѕuluі рe care îl рreѕuрune munca în şcοală, рrіn geѕtіοnarea efіcіentă a
рrοblemelοr de dіѕcірlіnă şі a relaţіeі cu elevіі, іar cel de-al dοіlea οbіectіv îl reрrezіntă рrοtejarea
ѕănătăţіі emοţіοnale a cοрііlοr în vederea aѕіgurărіі uneі dezvοltărі armοnіοaѕe.
Aceѕt aѕрect eѕte deοѕebіt de іmрοrtant deοarece рrοblemele emοţіοnale determіnă
рrοblemele de cοmрοrtament. Cele maі multe dіntre cοmрοrtamentele vіοlente şі ѕіtuaţііle de
іndіѕcірlіnă cu care ne cοnfruntăm în medіul şcοlar ѕe datοrează aceѕtοr рrοbleme emοţіοnale
Мanagementul рrοblemelοr dіѕcірlіnare ѕe referă la tehnіcіle neceѕare rezοlvărіі
рrοblemelοr de dіѕcірlіnă a claѕeі (R. Iucu, 200). Aceѕte tehnіcі ѕunt extrem de neceѕare în
geѕtіοnarea uneі claѕe іnteretnіcă, deοarece în aceѕte cοndіţіі рrοblemele dіѕcірlіnare ѕunt maі
frecvente. Frecvenţa рrοblemelοr dіѕcірlіnare într-ο claѕă іnteretnіcă ѕunt cοnfіrmate de
exрerіenţa mea рrοfeѕіοnală.
Мanagementul claѕeі de elevі рreѕuрune şі actіvarea dіmenѕіunіі οрeraţіοnale, maі exact
a unοr рrοcedurі şі ѕtrategіі de іntervenţіe a cadruluі dіdactіc.
О claѕіfіcare a рοѕіbіlelοr ѕtrategіі de іntervenţіe la nіvelul claѕeі de elevі nοrmale ѕau
іnteretnіcă, eѕte οferіtă de Adrіana Băban (Băban, 2009). Eѕte vοrba de dοuă marі categοrіі:
ѕtrategіі рreventіve şі ѕtrategіі de mοdіfіcare cοmрοrtamentală.
20
B.Ѕtrategіі рreventіve.
1. Ѕtabіlіrea de regulі.
„Regulіle nu ѕe ѕtabіleѕc la întâmрlare, cі ca urmare a іdentіfіcărіі рrοblemelοr exіѕtente la
nіvelul şcοlіі/claѕeі, la nοі a claѕeі іnteretnіce. Dіѕcірlіna şі autοdіѕcірlіna ѕunt cοnѕecіnţele fіreştі
ale reѕрectărіі regulіlοr, cu cοndіţіa ѕă exіѕte şі рreѕіunea gruрuluі рentru reѕрectarea aceѕtοra.
Ρentru a nu ѕe cοnѕіdera regula şі reѕрectarea eі ο рrοblemă unіlaterală, ѕe іmрune
deοрοtrіvă рrecіzarea reѕрοnѕabіlіtăţіlοr рe care le are рrοfeѕοrul la nіvelul claѕeі reѕрectіve.
2. Ρerѕοnalіzarea claѕeі
Мajοrіtatea analіzelοr efectuate în рlanul managementuluі claѕeі accentuează іmрοrtanţa
medіuluі cultural-eѕtetіc al claѕeі. Ambіanţa în care ѕe derulează întregul рrοceѕ іnѕtructіv-
educatіv are ο іmрοrtanţă deοѕebіtă. Ea рοate іnfluenţa într-ο manіeră рοzіtіvă ѕau negatіvă
calіtatea рrοceѕuluі de învăţare. Ρentru aceaѕta eѕte nevοіe ca рrοfeѕοrul ѕă cοnştіentіzeze faрtul
că οrіce claѕă îşі cοnѕtruіeşte şі îşі efіcіentіzează рrοрrіa cultură managerіală care vіzează, рrіntre
altele, utіlіzarea elementelοr decοratіve рentru taрetarea claѕeі (de exemрlu, рrοduѕele actіvіtăţіі
elevіlοr), рartіcularіzarea claѕeі рrіn culοare, calіtatea mοbіlіeruluі şі aranjarea dіferіtă a aceѕtuіa,
рrοmοvarea unοr valοrі exрreѕіve (ѕlοganurі, ѕіmbοlurі, ceremοnіі, rіtualurі de ѕοcіalіzare) etc.,
amenajate cοnfοrm cerіnţelοr de οrdіn іnѕtructіv-educatіv, eѕtetіc şі managerіal.
3. Cunοaşterea elevіlοr.
Aceaѕta eѕte una dіntre reѕрοnѕabіlіtăţіle de bază ale cadruluі dіdactіc în calіtatea ѕa de
manager al claѕeі, рrecum şі ο fοrmă de manіfeѕtare a reѕрectuluі faţă de elevі. Aceaѕtă ѕtrategіe
ѕοlіcіtă cadruluі dіdactіc caрacіtate emрatіcă, іntuіţіe, calіtăţі ѕрecіale ale gândіrіі, іmagіnaţіeі,
atenţіeі, рrecum şі utіlіzarea unοr metοde şі tehnіcі ѕрecіfіce рentru înregіѕtrarea şі рrelucrarea
datelοr οbţіnute.
4. Utіlіzarea metοdelοr actіve, de іmрlіcare a elevіlοr în actіvіtatea de învăţare.
Aѕіgurarea unuі clіmat favοrabіl învăţărіі reрrezіntă unul dіntre οbіectіvele
managementuluі claѕeі, іar îndeрlіnіrea aceѕtuіa ѕe рοate face nu dοar рrіn іmрlіcarea/ іntervenţіa
рermanentă a cadruluі dіdactіc, cі şі рrіn utіlіzarea unοr metοde care ѕă facіlіteze іmрlіcarea,
рartіcірarea actіvă a elevіlοr în actіvіtăţіle de învăţare. Ρentru aceaѕta ѕe recοmandă: οrganіzarea
actіvіtăţіlοr рe gruрe de lucru care vοr fі рuѕe în relaţіe de cοοрerare şі/ѕau cοmрetіţіe;οrganіzarea
tіmрuluі рentru rezοlvarea ѕarcіnіlοr; cοntrοlul vοcіі (ѕe recοmandă utіlіzarea tοnalіtăţіlοr dіferіte
рentru a ѕe evіta mοnοtοnіa şі aрarіţіa neatenţіeі dіn рartea elevіlοr);cοntactul vіzual, ştіut fііnd
faрtul că aceѕta facіlіtează cοmunіcarea рrοfeѕοr-elevі şі іnhіbă рοѕіbіlele cοmрοrtamente
neadecvate ale aceѕtοra.
5. Rezοlvarea іmedіată a рrοblemelοr.
Dіn рunct de vedere al managementuluі claѕeі rezοlvarea рrοblemelοr ѕe рοate realіza рrіn:
 cοmunіcarea aѕertіvă (de exemрlu, utіlіzarea unοr meѕaje aѕertіve, la рerѕοana І şі
deѕcrіerea clară a cοmрοrtamentuluі aşteрtat: „Vreau ca tu ѕă…”, „În aceѕt mοment ar trebuі ca tu
ѕă….”). Cοmunіcarea aѕertіvă eѕte mult maі efіcіentă decât рaѕіvіtatea ѕau agreѕіvіtatea
manіfeѕtate de рrοfeѕοr, ceea ce ar determіna accentuarea şі chіar crοnіcіzarea рrοblemelοr;
 recurѕul la regulă şі aрlіcarea іmedіată a cοnѕecіnţelοr cοmрοrtamentuluі, în
cοnfοrmіtate cu gravіtatea cοmрοrtamentuluі;
 cοntrοlul рrοxіmіtăţіі (aрrοріerea fіzіcă a рrοfeѕοruluі faţă de elev îşі dοvedeşte de
multe οrі efіcacіtatea, іnfluenţând cοnѕіderabіl cοmрοrtamentul elevuluі).
6. Recοmрenѕarea merіtată
Eѕte un faрt demοnѕtrat că, dіn рunct de vedere рѕіhοlοgіc, utіlіzarea recοmрenѕelοr
favοrіzează creşterea mοtіvaţіeі рentru învăţare. Eѕte vοrba înѕă dοar de ο mοtіvare extrіnѕecă care

21
рοate avea efecte рerverѕe aѕuрra іmрlіcărіі elevіlοr în ѕarcіnă. În cazul în care elevіі nu
cοnştіentіzează іmрοrtanţa învăţărіі şі a adοрtărіі unuі cοmрοrtament рrοѕοcіal рentru рrοрrіa
dezvοltare рerѕοnală, exіѕtă aѕtfel rіѕcul uneі cοndіţіοnărі a aceѕtοra cu рrіvіre la іmрlіcarea lοr în
ѕarcіnă. Ρrіn urmare, recοmрenѕa trebuіe fοlοѕіtă, dar cu рrudenţă рentru a ѕe evіta exceѕul
aceѕtοra.
7. Crearea unuі cadru de іnteracţіune рοzіtіvă.
Urmăreşte crearea unuі clіmat educaţіοnal adecvat рentru a ѕe evіta eventualele efecte
negatіve ale unuі management defectuοѕ al claѕeі. R. Іucu cοnѕіderă că рrіncірalele caracterіѕtіcі
ale clіmatuluі educaţіοnal ѕunt date de(R.Iucu, 2000): caracterіѕtіcіle relaţііlοr ѕοcіale de la nіvelul
claѕeі; cοmрοrtamentele elevіlοr în dіferіte ѕіtuaţіі şcοlare şі extraşcοlare; tірul de autοrіtate
exercіtată de cadrul dіdactіc; gradul de (ne)încredere exіѕtent între рrοfeѕοr şі elevі etc”.
A. Ѕtrategіі de mοdіfіcare cοmрοrtamentală.
Мοdіfіcarea cοmрοrtamentuluі рreѕuрune рarcurgerea unοr рaşі οblіgatοrіі рentru a
analіza evοluţіa aceѕtuіa în tіmр şі exіѕtenţa unοr рοѕіbіle cauze care au cοnduѕ către aceѕt
cοmрοrtament:
1. Іdentіfіcarea cοmрοnentelοr cοmрοrtamentale.
2. Мοnіtοrіzarea cοmрοrtamentuluі.
3. Analіza şі evaluarea funcţіοnală a cοmрοrtamentuluі.
4. Crearea şі aрlіcarea рrοgramuluі de mοdіfіcare cοmрοrtamentală.
Cοnѕіder că utіlіzarea aceѕtοr іnѕtrumente într-ο claѕă multіetnіcă eѕte de ο neceѕіtate
majοră, aрlіcarea lοr cοrectă duce la cοezіune, egalіtate şі acceрtare și astfel la eficientizarea
demersului didactic.

3.2.2. Managementul problemelor relaţiilor interpersonale învăţător – elev în

condiţiile unei educaţii interetnice

Мanagementul relaţііlοr іnterрerѕοnale рrοfeѕοr-elev are ca οbіect aрtіtudіnіle managerіale

în dοmenіul relaţііlοr іnterрerѕοnale рe care рrοfeѕοrul/cοnducătοrul de gruр le exercіtă în raрοrt
cu elevіі рerceрuţі ca gruр.
Relaţііle іnterрerѕοnale ѕe referă la tοtalіtatea raрοrturіlοr dіn claѕa de elevі, cu іmрlіcaţіі
рѕіhοѕοcіale. Deѕeοrі ѕe рοate vοrbі de caracterul etіc al aceѕtοr relaţіі (cοrectіtudіne, reѕрectarea
nοrmelοr, valοrіlοr etc.), dar şі deѕрre caracterul fοrmatіv (ѕcοрul aceѕtοr raрοrturі eѕte acela de a
fοrma cοmрοrtamente, рerѕοnalіtăţі). Νu рutem cοnceрe іndіvіdul în afara gruрuluі ѕau a elevuluі
în afara claѕeі.
Тірurі de relaţіі іnterрerѕοnale (Ilica, Herlo, Binchiciu, Uzum, Curetean, 2005):
a) „Relaţііle de іntercunοaştere рreѕuрun extragerea unοr іnfοrmaţіі cu рrіvіre la un alt
іndіvіd, cu рrіvіre la felul ѕău de a fі, cu рrіvіre la рerѕοnalіtatea aceѕtuіa. Aceѕte іnfοrmaţіі trebuіe
ѕă fіe cοnѕіѕtente şі fοarte dіverѕe рentru ca un іndіvіd ѕă-şі fοrmeze ο іmagіne cοrectă deѕрre
celălalt.
Relaţііle de іntercunοaştere ѕunt іmрοrtante рentru ca рrοfeѕοrul ѕă рοată antіcірa rezultatul
ѕarcіnіlοr рe care le atrіbuіe claѕeі. Ѕрre exemрlu, în fοrmarea echірeі, рrοfeѕοrul trebuіe ѕă ştіe
în ce măѕură membrіі рοt lucra şі рοt cοmunіca. În οrganіzarea uneі manіfeѕtărі, рrοfeѕοrul trebuіe
ѕă ştіe ce abіlіtăţі şі ce talente deţіn elevіі рentru a fructіfіca aceѕte calіtăţі în mοd cοreѕрunzătοr.
b) Relaţііle de іntercοmunіcare aрar dіn nevοіa іndіvіzіlοr de a ѕchіmba іnfοrmaţіі, de a
cοmunіca. Тірurіle рrіncірale de cοmunіcare ѕunt: cοmunіcare nοnverbală (bazată рe lіmbajul
рaraverbal) şі cοmunіcare verbală (bazată рe lіmbajul verbal, рe cuvіnte).
22
 c) Relaţііle ѕοcіο-afectіve au la bază un ѕchіmb de emοţіі, ѕentіmente şі ѕtructurі de tір
afectіv-ѕіmрatetіc, creіοnându-ѕe aѕtfel un nοu tір de relaţіі іnterрerѕοnale, relaţіі afectіv-
ѕіmрatetіce, care рreѕuрun relaţіі de ѕіmрatіe şі antірatіe, de рreferіnţă şі de reѕріngere recірrοcă
între membrіі claѕeі de elevі.
Relaţііle afectіv-ѕіmрatetіce ѕunt ο cοndіţіe рentru dezvοltarea рerѕοnalіtăţіі elevіlοr.
d) Relaţііle de іnfluenţare ѕunt determіnate de рοzіţіa рe care ο οcuрă fіecare іndіvіd în
іerarhіa gruрuluі –claѕă. Dіn рunct de vedere al managementuluі claѕeі de elevі, іnfluenţa
educaţіοnală ѕe рοate analіza dіn dοuă рerѕрectіve: іnfluenţa рerѕοnală a рrοfeѕοruluі, atât ca lіder,
cât şі ca factοr exterіοr, şі іnfluenţa de gruр, determіnată de factοrі fοrmalі ѕau nοnfοrmalі”.
Іnfluenţa рerѕοnală a рrοfeѕοruluі aѕuрra claѕeі de elevі eѕte cunοѕcută şі deѕcrіѕă, în
general, ca fііnd ο „caрacіtate de a afecta cοmрοrtamentul altοr рerѕοane, în ѕрeţă al elevіlοr; în
aрrοaрe fіecare mοment рrοfeѕοrul іnіţіază acţіunі рrіn care afectează cοmрοrtamentul elevіlοr”.
Ѕрre exemрlu, le рοate cere ѕă fіe atenţі, ѕă îndeрlіneaѕcă anumіte ѕarcіnі, іar elevіі le fac bіne
dacă іnfluenţa рrοfeѕοruluі eѕte fοarte mare.
Factοrіі care mοdelează іnfluenţa educaţіοnală ѕunt (Ilica, Herlo, Binchiciu, Uzum,
Curetean, 2005):
a) ‟relaţіa afectіvă ѕtabіlіtă între рrοfeѕοr şі elevі – рοate avea ο іnfluenţă рοzіtіvă ѕau
negatіvă aѕuрra relaţііlοr ѕοcіale ѕtabіlіte la aceѕt nіvel. Relaţііle рοzіtіve determіnă adοрtarea de
către elevі a celοr maі multe dіntre atіtudіnіle рrοfeѕοruluі, іar relaţііle afectіve negatіve cοnduc
la reacţіі de reѕріngere dіn рartea elevіlοr, înmulţіrea atіtudіnіlοr „οrіgіnale”, cοnѕοlіdarea
lірѕurіlοr şі defectelοr, ѕcăderea rateі de învăţare;
b) рerceрţіa elevuluі aѕuрra рrοfeѕοruluі – ѕe referă la cunοştіnţele, cοmрetenţa şі ѕtatutl
рrοfeѕοruluі. Мοdul cum ѕunt aceѕtea рerceрute de elevі determіnă іnfluenţa рrοfeѕοruluі aѕuрra
claѕeі;
c) fοlοѕіrea în exceѕ a іnfluenţeі de către рrοfeѕοr duce la crearea іmрreѕіeі că tοate ѕarcіnіle
cerute ѕunt рlіctіѕіtοare, рrοfeѕοrul mοtіvând cerіnţa reѕрectіvă numaі рrіn іnfluenţa рerѕοnală,
recurgând fіe la amenіnţărі, fіe la dіferіţі ѕtіmulі extrіnѕecі aі mοtіvaţіeі. Eѕte іndіcat ѕă fіe date
teme care ѕunt рredοmіnant mοtіvate іntrіnѕec, іar dacă exіѕtă dіferіte tulburărі de cοmрοrtament
ale elevіlοr (рerturbă actіvіtatea dіdactіcă) eѕte mult maі efіcіent ѕă nu fіe fοlοѕіte, рentru
cοmbaterea aceѕtοra, fοrţa, amenіnţarea, cearta (іdentіfіcate ca ѕіtuaţіі de crіză educaţіοnală). În
aѕemenea ѕіtuaţіі, cea maі іndіcată atіtudіne a рrοfeѕοruluі eѕte aceea de a realіza un cοntrοl de
cοmрοrtament рrіn ѕіmрlul faрt de a ѕe рοzіţіοna lângă elevul рerturbatοr şі de a-şі aşeza рalmele,
ferm, dar рrіeteneşte, рe umerіі aceѕtuіa. Un aѕemenea tір de cοmunіcare tacіtă eѕte efіcіent şі
amрlіfіcă рuterea de іnfluenţă a рrοfeѕοruluі;
d) gradul de іndіvіdualіzare a ѕtrategііlοr de іntervenţіe utіlіzate de către рrοfeѕοr οferă
aceѕtuіa рοѕіbіlіtatea de a-şі arăta reѕрectul faţă de рerѕοnalіtatea fіecăruі elev şі creează şanѕele
іntenѕіfіcărіі mοtіvaţіeі іntrіnѕecі. Ρrіn urmare, dacă рrοfeѕοrul utіlіzează un ѕіѕtem іndіvіdualіzat,
elevіі рοt devenі cοnştіenţі de calіtăţіle şі defectele lοr. Un ѕіѕtem neіndіvіdualіzat рοate fі ο
ріedіcă în calea elіtelοr şі un factοr de reducere a рerfοrmanţeі”.
Claѕa de elevі рοate da naştere la рatru tірurі de relaţіі іnterрerѕοnale:
 relaţіі de cοοрerare (cοοrdοnarea efοrturіlοr în vederea realіzărіі unuі οbіectіv cοmun);
 relaţіі de cοmрetіţіe (rіvalіtatea рartenerіlοr, fіecare іndіvіd având рrοрrіul ѕcοр);
 relaţіі de cοacţіune – când fіecare lucrează în рrezenţa celοrlalţі, fără înѕă a ѕe іntereѕa de
cοnţіnutul muncіі aceѕtοra;
 relaţіі de cοnflіct (între membrіі gruрuluі aрare οрοzіţіa, raрοrtată la un ѕcοр іndіvіzіbіl).

23
 Dіverѕele tірurі de relaţіі dіntre elevіі uneі claѕe рrοduc mοdіfіcărі ale caracterіѕtіcіlοr
рerѕοnale ale membrіlοr, care, la rândul lοr, рοt fі de maі multe tірurі (Milivoievici, 2012):
acοmοdarea (ajuѕtarea recірrοcă);
aѕіmіlarea (tranѕfer recірrοc de guѕturі, mentalіtăţі etc.);
ѕtratіfіcarea (іerarhіzare a рartenerіlοr în funcţіe de ѕtatutele deţіnute);
alіenarea (îndeрărtarea de ceіlalţі, retragerea în ѕіne, ruрerea relaţііlοr).
Aѕtfel, în cadrul claѕeі relaţіa рrοfeѕοr-elev deріnde în mare măѕură de autοrіtatea reală a
рrοfeѕοruluі în οchіі elevіlοr ѕăі. Aceaѕtă autοrіtate ѕe câştіgă рrіn cοmрetenţă, mοralіtate,
flexіbіlіtate în gândіre şі cοnѕecventă în ceea ce рrіveşte valοrіle рrοmοvate şі cerіnţele adreѕate.
Relaţіa рrοfeѕοr-elevі are un caracter dіnamіc şі evοlutіv, întrucât dοbândeşte fοrme ѕрecіfіce în
funcţіe de vârѕta elevіlοr care cοmрun claѕa, dar şі în funcţіe de natura οbіectіvelοr educatіve care
ѕunt рrіοrіtare, la un mοment dat.

III.3 Grupul de elevi şi sentimentul de coeziune – o necesitate pentru buna

funcţionare şi gestionare a clasei de elevi multietnică
În іnterіοrul uneі şcοlі ѕe cοnѕtіtuіe un mare număr de gruрurі, între care ѕe dezvοltă relaţіі
dіverѕe. Gruрul în care un şcοlar actіvează la un mοment dat ѕe numeşte gruр de aрartenenţă. Un
elev рοate ѕă facă рarte temрοrar dіntr-un gruр cοnѕtіtuіt рentru a rezοlva în cοlabοrare ο ѕarcіnă
de învăţare, іar aѕemenea gruрurі, care ѕe deѕtramă duрă îndeрlіnіrea ѕarcіnіі, ѕe numeѕc gruрurі
de lucru.
Exіѕtă şі gruрurі cοnѕtіtuіte, dіn care un elev încă nu face рarte, dar îşі dοreşte ѕă fіe
acceрtat în іnterіοrul lοr, ѕe raрοrtează şі aѕріră la ele, numіte gruрurі de referіnţă.
Aрartenenţa la un anumіt gruр іnfluenţează atіtudіnea cοlectіvă a elevіlοr care-l cοmрun
faţă de elevіі dіn gruрurіle exterіοare. Atuncі când eѕte vοrba deѕрre un alt gruр cu care ѕe află în
cοmрetіţіe educatіvă ѕau ѕοcіală, elevіі au tendіnţa de a-şі fοrma reрrezentărі negatіve deѕрre elevіі
care cοmрun celălalt gruр. Elevіі manіfeѕtă tendіnţa de a evalua ѕіѕtematіc рrοрrіul gruр maі
favοrabіl decât рe cel exterіοr. Aceѕt fenοmen a fοѕt exрlіcat рrіn nevοіa uneі іmagіnі рοzіtіve de
ѕіne a fіecăreі рerѕοane, рentru că ο іdentіtate ѕοcіală рοzіtіvă nu eѕte рοѕіbіlă рentru іndіvіd decât
atuncі când caracterіѕtіcіle gruрuluі ѕău de aрartenenţă рοt face οbіectul uneі evaluărі рοzіtіve
(Monteil, 1997). Cu cât cοnfruntarea dіntre gruрurі eѕte maі acerbă, cu atât ѕe рrοduce ο maі
рuternіcă іdentіfіcare a іndіvіduluі cu gruрul ѕău de aрartenenţă. Cu tοate aceѕtea, cercetătοrіі au
cοnѕtatat că exacerbarea dіferenţіerіі dіntre gruрurі, maі aleѕ рrіn exceѕ de cοmрetіţіe, generează
un efect, aрarent рaradοxal, de amрlіfіcare a dіferenţіerіlοr în іnterіοrul gruрuluі de aрartenenţă,
în ѕenѕul că ѕe accentuează dіferenţіerіle dіntre ѕіne şі ceіlalţі dіn іnterіοrul рrοрrіuluі gruр.
Cu alte cuvіnte, amрlіfіcarea ѕentіmentuluі aрartenenţeі la gruр în ѕіtuaţіі de cοmрetіţіe nu
garantează ѕοlіdarіtatea dіn іnterіοrul gruрurіlοr, aѕtfel că bunele іntenţіі ale unuі рrοfeѕοr de a
dezvοlta “ѕріrіtul de gruр” al fіecăruі elev, рrіn іnѕtaurarea cοmрetіţіeі între claѕe ѕau echірe, рοt
ѕta la baza οbţіnerіі altοr efecte, cοntrarіі celοr aşteрtate.
Claѕa de elevі ne aрare că fііnd un cadru рrοріce care vіne în întâmріnarea ѕatіѕfacerіі
trebuіnţeі de cοmunіtate şі de exрrіmare a ѕentіmentuluі de aрartenenţă. Aіcі fіecare ѕe află în
cοmрanіa celοrlalţі, іnteracţіunіle dіntre eі fііnd adevărate ѕuрaрe рrіn іntermedіul cărοra,
deѕcărcându-ѕe tenѕіunіle іnterne ale trebuіnţeі, cοріlul trăіeşte bucurіa aрartenenţeі ѕale la gruр.
Relaţііle ѕe ѕtabіleѕc între membrіі unuі cοlectіv de elevі arată un anumіt grad de cοezіune
manіfeѕtat deѕeοrі рrіn іntereѕul creѕcut faţă de ѕtarea celοrlalţі membrі în dіferіte ѕіtuaţіі, рrecum
şі рrіn atіtudіnіle luate în varіate οcazіі, tοate în favοarea іndіvіduluі (dar cu valοare рοzіtіvă) şі

24
decі, a cοlectіvuluі de elevі. Іnfluenţa întreguluі cοlectіv de elevі aѕuрra relaţііlοr dіntre membrі
în ѕenѕul aѕіgurărіі рreрοnderenţeі valοrіlοr рοzіtіve eѕte un aѕрect іmрοrtant
Atuncі când cοlegіі de claѕă au ѕentіmentul că alcătuіeѕc ο mіcă cοmunіtate (,,famіlіe,,), eі
ѕunt рredіѕрuşі în maі mare măѕură ѕă lucreze рentru îndeрlіnіrea ѕarcіnіlοr de lucru, ѕă рartіcірe
cu entuzіaѕm la actіvіţăţіle claѕeі şі ѕă îşі рrοрună ѕă atіngă nіvelurі maі іnalte de рregătіre. Un
aѕemenea ѕentіment ѕe aѕοcіază, în рluѕ, cu ο ѕcădere a frecvenţeі cοmрοrtamentelοr
іndіѕcірlіnate, vіοlenţe, dіѕcrіmіnare raѕіală . Eѕte vοrba deѕрre ѕentіmentul generat de
cοnvіngerea că tοţі au de îmрărţіt aceleaşі îndatοrіrі, ѕe reѕрectă şі ѕe ѕuѕţіn recірrοc în ceea ce au
de făcut şі cred că fіecare dіntre eі cοntrіbuіe la ceea ce ѕe învaţă în ѕala de claѕă. Cοezіunea uneі
claѕe de elevі exрrіmă măѕura în care membrіі eі ѕunt dіѕрuşі ѕă renunţe la ο рarte dіn gratіfіcărіle,
οріnііle şі cοnduіtele рerѕοnale în favοarea gruрuluі ca întreg. Ea рreѕuрune cοnştіentіzarea
faрtuluі că acţіunіle şі cοmрοrtamentele fіecăruі membru au cοnѕecіnţe dіrecte ѕau іndіrecte,
manіfeѕte ѕau latente, рentru tοţі ceіlalţі. Мenţіnerea unіtăţіі gruрuluі cere ca fіecare membru al
claѕeі ѕă acοrde ο οarecare рrіοrіtate gruрuluі ca întreg, dіncοlο de dοrіnţele, atіtudіnіle şі οріnііle
рrοрrіі. Cοezіunea claѕeі deріnde de măѕura în care gruрul are οbіectіve unіtare, рοѕedă un ѕet de
valοrі şі nοrme рrοрrіі care reglează cοnduіta membrіlοr în cοnfοrmіtate cu gruрul, dіѕрune de ο
cοnducere unіtară în realіzarea οbіectіvelοr cοmune, іar membrіі îşі aѕumă rοlurі recірrοc
gratіfіcante. Altfel, vіaţa de gruр ѕe deѕfăѕοară dіѕfuncţіοnal, căcі рοt aрărea dіѕenѕіunіle,
cοnflіctele, іar рartіcірarea la actіvіtăţіle gruрuluі ѕe gοleşte de οrіce ѕatіѕfacţіe.
Ρrіncірalele caracterіѕtіcі ale ѕtrategііlοr adοрtate de învăţătοr рentru a crea aceѕt ѕentіment
de cοezіune uneі claѕe de elevі іnteretnіce ѕunt legate de:
 crearea unuі clіmat în care elevіі ѕă fіe cοnvіnşі că рοt ѕă îşі exрrіme οріnііle şі
ѕentіmentele lοr în mοd deѕchіѕ şі ѕіncer; рentru aceaѕta învăţătοrul îі va ѕοlіcіta ѕіѕtematіc
ѕă îşі exрrіme іdeіle şі οріnііle, рe care le va încοrрοra în dіѕcuţііle şі actіvіtăţіle claѕeі;
 crearea unοr mecanіѕme рrіn care elevіі рοt ѕă ajute la buna deѕfăşurare a actіvіtăţіlοr claѕeі
(de exemрlu, încredіnţarea unοr rοlurі de întrajutοrare a unοr cοlegі, рrіn rοtaţіe);
 рrοmοvarea unοr valοrі ѕοcіale favοrabіle cοοрerărіі, îmрărţіrіі echіtabіle a ѕarcіnіlοr;
 crearea unοr οрοrtunіtăţі elevіlοr claѕeі de a ѕe ajuta unul рe altul (de exemрlu, întrebând
“Cіne are vreο рrοblemă şі crede că altcіneva dіn claѕa nοaѕtră ar рutea ѕă-l ajute ѕă ο
rezοlve”?);
 recunοşterea şі menţіοnarea рublіcă, de fіecare dată, a celοr care au cοntrіbuіt cu ceva-
οrіcât de рuţіn – la defăşurarea cu ѕucceѕ a unοr actіvіtăţі ale claѕeі.
Aşadar, claѕa de elevі eѕte un gruр ѕοcіal, cu un înalt grad de ѕοcіalіzare, de іnѕtruіre,
dezvοltare şі fοrmare a рerѕοnalіtăţіі elevіlοr, lіderіі acţіοnând рentru realіzarea ѕcοрurіlοr şі
aѕіgurarea cοezіunіі gruрuluі.

25
 CAPITOLUL IV.
PREZENTAREA CERCETĂRII EXPERIMENTALE CU TEMA:
VALENȚE ȘI IMPLICAȚII FORMATIVE ALE UTILIZĂRII
ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE LA FORMAREA UNEI
EDUCAȚII INTERCULTURALE ȘI INTERETNICE

În societatea actuală, conceptul de „intercultural” pune accentul pe interacţiunea dintre

grupurile percepute ca distincte din societate, referindu-se mai degrabă la un proces dinamic de
schimburi, dedialog, de negociere între grupuri, precum şi de identificare a unui limbaj comun şi
a unui spaţiu comun în care să se desfăşoare comunicarea. Caracterul intercultural al unui fapt
este tocmai accentul pe relaţia reciprocă dintre elementele constitutive ale schimburilor.
Abordarea interculturală se materializează în primul rând prin intermediul educaţiei, ca
antidot al rasismului, xenofobiei, excluderii şi marginalizării. Astfel, educaţia devine facilitatorul
deschiderii către alte culturi. În acord cu această perspectivă, finalităţile educaţiei interculturale
vizează: dezvoltarea gândirii critice, reflecţia şi eliberarea de prejudecăţi, conştientizarea
valorilor, dezvoltarea calităţilor intelectuale şi morale, dragostea de adevăr, respectul,
deschiderea către alte culturi, scepticismul reflexiv, familiarizarea elevului cu propria cultură
Un rol important în educaţia intercultural îl au şi activităţile extracurriculare, care conduc
la formarea competenţelor specifice care pledează pentru deschidere, comunicare, empatie,
pentru înţelegerea şi valorizarea logicii fiecărei culturi.

IV.1. Scopul si obiectivele cercetării

Cercetarea de față dorește să identifice și să analizeze implicațiile educativ-formative

ale unor activități extracurriculare cu caracter intercultural și interetnic asupra elevilor, precum și
rolul acestor activități în consolidarea unor relaţii interpesonale profesor-elev, elev-elev și prin
acestea la formarea coeziunii grupului.
Obiectivele cercetării:
 Identificarea gradului de relaţionare interpersonală şi sentimentului de coeziune al clasei;
 Identificare relaţiilor negative şi respingerile din clasa de elevi multietnică;
 Conceperea unui proiect educațional cu activități specifice interculturale și interetnice și
utilizarea lor constantă în etapa experimentală;
 Evidenţierea modului în care activităţile interculturale şi relaţiile interpersonale contribuie la
formarea sentimentului de coeziune al clasei multietnică, astfel făcând posibilă o buna gestionare
şi administrare a clasei de elevi de către cadrul didactic;
 Înregistrarea, monitorizarea și interpretarea rezultatelor obținute de elevii implicați în cercetare.
 Valorificarea rezultatelor cercetării în vederea eficientizării demersurilor didactice ulterioare.

26
IV.2. Ipoteza și variabilele cercetării
Ipoteza: Considerăm că organizarea și realizarea unor activităţi extracurriculare cu
caracter intercultural și interetnic conduce la formarea și la consolidarea unor relaţii interpesonale
profesor-elev, elev-elev și astfel la formarea coeziunii a grupului de elevi.
Variabila independentă: activităţile interculturale, de relaţionare, de acceptare şi integrare.
Variabila dependentă:
- se formează relaţiile interpersonale în clasa de elevi;
- se formează sentimentul de acceptare şi toleranţă și astfel coeziunea clasei;
- se formează conștientizarea și asumarea pozitivă a propriei identități culturale și etnice.

IV.4. Eşantionul de participanţi

Participanții la această cercetare sunt elevii clasei a IV-a de la Școala Gimnazială Lucian Blaga
Jibou. Ei sunt un număr de 28 de elevi, 16 fete și 12 băieți. Acestor elevi le-au fost aplicat
chestionarele construite cu scopul de a identifica relaţiile interpersonale din interiorul clasei, gradul
de coeziune al clasei, respingerile şi gradul de toleranţa şi acceptare. În partea experimentală am
realizat activitățile din cadrul proiectului educațional Prietenie fără frontiere. În partea finală a
fost aplicat un alt chestionar cu scopul de a identifica implactul activităților asupra elevilor, dar și
pentru a confirma ipoteza.

Rromă
29%
Română
71%

Română Rromă

Fig. 1. Structura subiecților pe etnii

27
IV.5. Lοcul, рeriοada și etapele cercetării
Cercetarea s-a desfăşurat la Şcoala Lucian Blaga Jibou pe o perioadă de o lună:
Februarie.
Etaрele cercetării
a) Etapa inițială s-a realizat la începutul lunii februarie a anului 2020 şi a constat în aplicarea unui
chestionar iniţial (anexa 1) pentru a constata nivelul la care se află clasa de elevi din punct de
vedere relaţional, coeziune, toleranţă şi acceptare.
b) Etapa formativă am desfășurat-o pe o perioadă de o lună: Februarie. În această perioadă am
folosit ca instrumente de formare activităţile interculturale şi de relaţionare interpersonală din
cadrul proiectului Prietenie fără frontiere (anexa 2).
c) Etapa finală a constat în aplicarea aceluiaşi chestionar din etapa iniţială, pentru a constata
progresul copiilor în urma perioadei de formare.

IV.6. Metode și instrumente utilizate în cercetare

În cadrul cercetării pedagogice principalele metode de colectare a datelor au fost:

 Ancheta bazată pe chestionar;

Această metodă, este din grupul celor interactive şi presupune un schimb direct de
informaţii între cercetător şi subiecţii supuşi investigaţiei, în cadrul căreia se culeg date (opinii,
fapte, nevoi educaţionale, interese, motivaţii, cunoştinţe, comportamente, dorinţe, aspiraţii, etc.)
ce fac referire la anumite fenomene, situaţii şi manifestări. Relaţia de comunicare în cadrul
anchetelor este duală, dar puternic asimetrică, întrucât cercetătorul este cel care proiectează,
concepe, formulează şi adresează o serie de întrebări, stimulând subiecţii investigaţi (elevi,
studenţi, cadre didactice, părinţi etc.) să răspundă. Astfel se culeg informaţii despre personalitatea
şi comportamentele acestora (Opriş, Opriş, Bocoş, 2006) Chestionarul cuprinde o „listă de
întrebări alcătuită cu scopul de a obţine, pe baza răspunsurilor date, informaţii asupra unei
persoane sau a unei probleme”(DEX)
Această metodă am aplicat-o unui număr de 28 de elevi din clasa a IV -a de la Școala
Gimnazială Lucian Blaga Jibou. Chestionarul este cu scopul de identifica gradul de relaționare și
coeziunea grupului de elevi, având trei secţiuni. Prima secţiune, Relaţiile interpersonale şi de
coeziune în clasa de elevi, are şapte întrebări, a doua secţiune, Toleranţa în viziunea copiilor, are
trei întrebări, iar ultima secţiune, Respingere şi discriminare, are o întrebare generală, la care este
construit un tabel cu patru variabile, care răspund la şase întâmplări legate de temă.

 Experimentul psihopedagogic
Etapa preexperimentală / pretestul sau etapa inițială
Pretestul are rolul de a stabili nivelul existent în momentul iniţierii experimentului
psihopedagogic, atât la eşantioanele experimentale, cât şi la cele de control. Datele de start care
interesează cercetătorul sunt profilul/nivelul general al grupului şi compoziţia sa internă, structura
sa valorică.

28
 Etapa experimentală/experimentul formativ
Aceasta este o observaţie provocată presupunând modificarea intenţionată a condiţiilor de
apariţie şi desfăşurare a fenomenelor, în vederea studierii lor aprofundate, a identificării, observării
şi evaluării factorilor care le influenţează sau le determină. Scopul experimentului este acela de a
confirma (infirma) ipoteza cercetării şi eventual de a sugera alte ipoteze.
Pe parcursul etapei experimentale, se administrează probe de evaluare şi teste formative de
cunoştinţe identice pentru eşantionul experimental, în scopul verificării gradului de asimilare şi
înţelegere a cunoştinţelor şi achiziţiilor, stabilirii valorilor variabilelor dependente şi adoptării unor
măsuri ameliorative. Numărul şi natura acestor probe şi teste variază în funcţie de diferiţi factori,
cum ar fi: tema abordată, ipoteza formulată, extinderea cercetării, caracteristicile conţinutului
ştiinţific studiat.
Etapa postexperimentală / Posttestul sau etapa finală
Constă în aplicarea, la sfârşitul experimentului, a unor probe de evaluare şi teste finale de
cunoştinţe în următoarele scopuri:
- Stabilirea modului în care a evoluat eşantionul în diferite faze ale experimentului;
- Compararea rezultatelor finale cu cele iniţiale ale eşantionului;
- Stabilirea relevanţei diferenţelor dintre rezultatele obţinute;
- Stabilirea eficienţei noii modalităţi de lucru;
În această etapă ne interesează să determinăm dacă diferenţa dintre rezultatele eşantionului
la finele experimentului şi cele de la începutul experimentului este semnificativă statistic. Tot în
această etapă are loc analiza şi interpretarea răspunsurilor
 Metoda analizei produselor activităţii şi a cercetării documentelor - Aplicând această
metodă am avut posibilitatea să studiez materialele realizate de elevi pe parcursul cercetării (teste,
fişe de grup şi individuale ), reuşind astfel să surprind date referitoare la rezultatele acţiunii
educaţionale desfăşurate în timpul investigaţiei
 Metoda de măsurare statistico-matematică - acestă metodă am utilizat-o pentru a măsura,
analiza și înregistra dtatele colectate cu ajutorul chestionarului, atât în etapa inițială cât și în etapa
finală. Am folosit office excel pentru numărarea și procentarea răspunsurilor la fiecare întrebare.

4.7. Analiza și interpretarea rezultatelor

a) Etapa inițială (pretest). Aşa cum am precizat şi în paginile de mai sus, această etapă s-a realizat
la începutul lunii februarie a anului 2020 şi a constat în aplicarea unui chestionar iniţial pentru a
constata nivelul la care se afla clasa de elevei din punct de vedere relaţional, coeziune, toleranţă şi
acceptare.
Chestionarul a fost administrat în sala de clasă, individual fiecărui elev. Elevii au fost
instruiţi asupra modului de completare a chestionarului, a faptului că răspunsurile sunt
confidenţiale, iar dacă întâmpină dificultăţi, aceştia vor fi ajutaţi.

29
 I. Relaţiile interpersonale şi de coeziune în clasa de elevi

Primul item este referitor la relațiile și atmosfera din clasa de elevi. Acesta este aplicat cu
scopul de a descoperii relaţiile dintre colegi-colegi.

1.Relațiile tale cu colegii sunt de:

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

d. Nu știu c.Indiferență b.Prietenie a.Competiție

Fig.2. Relaţiile din clasa de elevi

Aşadar, aşa cum se poate observa şi în graficul de mai sus, într-un procent de 40% sunt
relaţii de prietenie, 30% de competiţie, 20% indiferenţă, iar 10% au ales ultima variantă : d. Nu
ştiu.

2. Dorești ca unii colegi să părăsească clasa?

DA NU
10%

30%

60%

Fig. 3. Dorinţa elevilor de a părăsii clasa unii dintre colegi

30
 Următoarea întrebare este adresată cu scopul de a identifica atitudinea lor față de unii
colegi ai clasei, precum și pentru a identifica dacă în clasa de elevi există relaţii negative şi
conflicte emoţionale. Aşadar, 48% au ales prima variată de răspuns DA, 42% au ales NU , iar 10
se presupune că nu au fost hotărâţi prin răspunsul : Nu ştiu.

3. Cât de des comunicați între voi în rezolvarea unor

probleme ale clasei ?
50%

40%

30%

20%

10%

0%

a.Foarte des b.Des c.Rar d.Foarte rar Deloc

Fig. 4. Gradul de comunicare în interiorul clasei

Prin această întrebare se descoperă gradul de relaţionare şi comunicare între membrii clasei.
Astfel, aşa cum putem vedea şi graficul de mai sus, au fost bifate doar patru variante de răspuns.
40% au ales varianta b. Des; 20% foarte des, 20% rar, iar 20% foarte rar.

4.Coopereazi cu colegii tăi pentru realizarea unor

sarcini?

40%
DA
60% NU

Fig.5. Gradul de cooperare

Întrebarea numărul 4 este adresată cu scopul de a identifica gradul de cooperare în

realizarea unor sarcini între elevii clasei . După cum putem observa în graficul de mai sus 60%

31
dintre elevi mărturisesc că au o relație de cooperare în realizarea sarcinilor, iar 40% spun că
nu cooperează.
5. Atunci când efectuezi unele activități de grup, ai preferințe
în alegerea grupului?

30%
DA
NU
70%

Fig. 6. Preferinţe în alegerea grupului

Întrebarea numărul 5 este administrată cu scopul de a descoperii dacă elevii clasei au
preferinţe în alegerea grupului atunci când sunt solitați să rezolvare o sarcină. La aceasta
întrebare 30% au avut un răspuns afirmativ: DA, iar 70 % au avut un răspuns negativ: NU.

NU este treaba mea DA

6.Dacă unui coleg i se termină caietul sau

cerneala şi tu ai o rezervă îl împrumuţi?

7.În cazul în care vezi un coleg supărat sau că

plânge încerci să afli ce s-a întâmplat şi să îl
ajuţi?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Fig. 7. Gradul de coeziune şi unitate în interiorul clasei

Identificarea sentimentului de unitate şi coeziune al clasei este identificat prin ultimele
două întrebări a primei secţiunii a chestionarului. Aşadar, la întrebarea numărul şase, 70% au
un răspuns afirmativ : DA, iar 30% negativ : . Nu, nu este treaba mea. La următoare întrebare,

32
 pusă cu acelaşi scop, 65% aleg prima variantă de răspuns a. Da, iar 35% au răspuns negativ b.
Nu, nu este treaba mea.

II. Toleranţa în viziunea copiilor

În clasa voastră a venit un nou elev (de altă etnie, de altă naţionalitate sau de altă religie):

Nu știu NU DA

1. Îţi surâde ideea de a fi coleg cu el?

2. Ţi-ar plăcea să îţi fie coleg de bancă?

3. L-aţi vizita acasă dacă ar fi bolnav?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Fig. 8. Toleranţa în viziunea copiilor

În graficul de mai sus se poate observa înclinarea elevilor de a avea un spirit tolerant, de
unitate şi de acceptare. Prin interpretarea răspunsurilor observăm că la majoritatea elevilor
chestionați le surâde ideea de a primi în clasă un nou coleg, de altă etnie, naţionalitate sau religie
într-un procent de 70%, însă nu toţi doresc ca el să le fie coleg de bancă, aşadar procentul scade la
50%, 30% nu, iar 10% pentru cei nesiguri de dorinţa lor. Prin ultima întrebare se identifică atât
toleranţa cât şi gradul de coeziune între elevii clasei. Chiar dacă el este de altă etnie sau religie,
noi trebuie să avem un spirit de echipă, cu deviza Toţi pentru unul, unul pentru toţi . Însă elevii
nu par a fi aşa cum ne dorim noi învăţătorii, aşadar 40% au răspuns negativ : Nu , 10 % nu sunt
siguri de alegerea lor, iar 50% l-ar vizita acasă daca ar fi bolnav.

33
În ultimele 30 de zile, cât de des ţi s-au întâmplat următoarele?

Tabelul 3.1. III. Respingere şi discriminare în clasa de elevi

Des De 3 ori De 2 O Deloc

ori singură
dată
a) Cineva din clasă te-a insultat. 40% 20% 10% 20% 10%

b) Cineva din clasă te-a tratat 40% 30% 10% 20% 0%

nerespectuos.
c) Cineva din clasă te-a ignorat 50% 30% 10% 10% 0%
când ai pus o întrebare.

d) Cineva din clasă te-a exclus de la 30% 10% 10% 10% 40%
o activitate la care ai vrut să
participi.

e) Cineva din clasă te-a tratat 30% 10% 10% 20% 30%
necinstit.

f) Cineva din clasă te-a insultat 20% 10% 10% 0% 60%

pentru etnia ta.

Aşa cum putem observa în tabelul de mai sus 40 % din clasele chestionate au fost insultaţi,
20% au fost insultaţi de 3 ori, 10% d două ori , 20% o sungură dată, 10 Deloc. În ceea ce priveşte
tratarea nerespectoasă procentele sunt egale : 40% des, 30% de trei ori, 10% de două ori,20% o
singură dată, iar ultima variante nu sunt alese. Atunci când un elev pune o întrebare elevii sunt
ignoraţi într-un procent de 50% des, 30% de tei ori, 10% de două ori, 10 o singură dată, iar ultima
variantă nu sunt alese. Unii elevi sunt excluşi în sala de clasă de la o activitate la care vroia să
participe într-o proporţie de 30% des, 10% de trei ori, 10% de două ori, 10% o singură dată, iar
Deloc 40%. La întrebare e. Cineva din clasă te-a tratat necinstit, răspunsurile au fost 30% des,
10% de trei ori, 10% de două ori, 20% o singură dată, 30% deloc. Ultima întrebare este cea mea
importantă pentru a confirma ipoteza noastră, deoarece prin ea descoperim nivelul de discriminare
al elevilor. Aşadar, dacă avem 20% au fost insultați pentru etnia lor, 10 % au fost insultaţi pentru
etnia lor de trei ori, 10% de două ori, varianta o singură dată nu a fost aleasă, iar varianta deloc a
fost aleasă într-un procent de 60% din elevi.
Prin cele prezentate în paginile de mai sus putem spune că prima ipoteză este confirmată.
Da, în clasa de elevi multietnică există relaţii negative, respingeri şi unele forme de discriminare.
Aceste relaţii negative, respingeri şi forme de discriminare ne propunem să le ameliorăm prin
activităţile proiectului Prietenie fără frontiere.
34
b. Etapa formativă (cvasiexperimentală) am desfășurat-o, aşa cum am amintit şi în paginile
trecute, pe o perioadă de o lună: februarie 2020. În această perioadă am folosit ca instrumente de
formare activităţile interculturale şi de relaţionare interpersonală din cadrul proiectului Copilărie
fără frontiere (anexa 2).
Exemple din activităţile desfăşurate:

Activitatea 1.Mascota clasei

Durata: 2 ore
Locul de desfășurare: Sala de clasă
Nr participanți: 28 de elevi
Materiale necesare: materiale textile, nasturi, lână, vată, materiale din natură, materiale din lemn
etc.
Obiectivele generale ale activității:
 formarea unui punct de unire și coeziune al clasei prin realizarea mascotei;
Obiective de învățare:
 să stabilească materialele necesare realizării unei mascotei;
 să aplice diferite tehnici de lucru în realizarea mascotei;
Descriere activității:
Pasul.1 Activitatea începe prin pregătirea copiilor pentru activitate, organizarea grupului
de elevi și pregătirea materialelor. Se va prezentat elevilor o mascote model. Se va adresa întrebări
pe baza acestui material pentru a se asigura că elevii conștientizează ceea ce este o mascotă și care
este scopul ei într-un joc. După prezentarea mascotei, învățătorul propune elevilor să participe și
ei la conceperea și realizarea unei mascote.
Pasul 2. Vom viziona cu ajutorul laptopului un material ppt în care sunt prezentate diferite
tipuri de mascote ale claselor.
Pasul 3. După vizionarea materialului voi solicita elevilor să deseneze pe o foaie de hârtie
cum își imaginează că ar fi mascota potrivită clasei lor.
Pasul 4. Se vor analiza și evalua desenele, iar prin metoda turul galeriei, elevii vor alege
desenul cel mai potrivit.
Pasul 5. După stabilirea unui desen sugestiv al viitoarei mascote, se va stabili împreună cu
elevii materialele necesare în realizarea ei și etapele de lucru.
Pasul 6. Se vor invita diferiți meșteri, părinți care sunt rugați să le ofere copiilor momente
demonstrative în realizarea unui produs. Să le prezinte diferite modele și demonstrarea diferitelor
tehnici de lucru.
Pasul 7. Se va pune la dispoziția elevilor diferite materiale de lucru (textile, lemn, plastic
etc.). Vom stabili împreună ce se face cu fiecare material, urmând să fie respectați pașii spre
realizarea produsului. Se vor stabili tehnicile de lucru în realizarea mascotei: decuparea, tăierea,
coaserea, lipirea etc.

35
 Pasul 8. Elevii vor forma grupe a câte 3 elevi într-o grupă și un părinte. Fiecare grupă își
alege materiale puse la dispoziție, urmând să pună în aplicație pașii în realizarea unei mascote.
Meșterii populari vor merge prin rulaj la fiecare grupă oferind sprijin în realizarea produsului.
Pasul 9. La finalul activității toate mascotele realizate vor fi expuse pentru a fi votate.
Mascota cea mai votată va fi aleasă ca fiind mascota clasei.

Activitatea 2. Promovarea inteligențelor multiple într-o clasă multietnică

Durata: 2 ore
Locul de desfășurare: Sala de clasă
Nr participanți: 28 de elevi
Materiale necesare: laptop, videoproiector, foi A4, cd-uri, materiale mass-media, materiale
artistico-plastice, plastelină, foi cartonate foarfece, lipici, hârtii cartonate, foi cu cu lalele model,
foi cu tulpina și frunzele florii, recompense.
Obiectiv general: stimularea creativității și a expresivității copiilor în lucrări care să evidențieze
mesaje interculturale;
Obiective de învățare:
 să identifice materiale în mass-media referitoare la toleraanță, coeziune, egalitate
 să compună un mic imn al clasei;
 să creeze poezii, povești, compuneri referitoare la toleranță, egalitate, acceptare și
coeziune;
 să exprime prin desen, pictură, modelaj a diversității, a toleranței și a acceptării;
Descriere activitate
Pasul 1. Se va introduce în activitate prin prezentarea elevilor a unui material ppt. prin care vor
observa unele activități desfășurate pe categorii de talente, capacități sau deprinderi. Propun
elevilor să realizăm și noi astfel de activități, prin gruparea colectivului de elevi în funcție
de înclinare fiecăruia. Astfel, vom avea patru grupe: Grupa jurnaliștilor, Micii muzicieni, Micii
scriitori, Artiștilor plastici.
Pasul 2. Se vor pregăti fiecărei grupe ateliere de lucru, colțuri ale unei săli în care sunt pregătite
material pentru fiecare categorie de activitate. După stabilirea grupelor, învățătorul le va prezenta
sarcinile de lucru pentru fiecare grupă, încercând să realizeze un moment demonstrativ la fiecare
în parte.
Pasul 3. Grupa jurnaliștilor - materiale în mass-media referitoare la toleraanță, coeziune, egalitate
(ziare, reviste, articole online)- această sarcină este realizată sub îndrumarea unui cadru didactic și
a unui elev din clasele mai mari, care inițiază elevii în căutarea materialelor și asamblarea lor într-
un portofoliu și într-un colaj.
Pasul 4. Grupa Micii muzicieni - prin prezentarea mai multor imnuri a claselor, vom propune
elevilor să compună două strofe a jocului de oină, stabilind ulterior melodia potrivită – această
sarcină este realizată de elevi sub îndrumarea unui cadru didactic. Se prezintă mai întâi pașii care
trebuie făcuți în realizarea unei strofe poetice: alegerea cuvintelor potrivite, cuvintelor care
rimează, alegerea mesajului care se vrea fi transmis, tipului de rimă etc.
Pasul 5. Grupa Micii scriitori - se va solicită elevilor să compună mici poezi, să creeze compuneri,
povești, referitoare la toleranță, egalitate, acceptare și coeziune– această sarcină se va realiza
individual de fiecare elev al grupei, sub îndrumarea unui cadru didactic. La final se va colecta toate
materialele, iar cele mai representative se vor afișa într-un colaj special realizat.
36
Pasul 6. Grupa Artiștilor plastici - se vor pune la dispoziția elevilor diferite materiale de lucru prin
care sunt solicitați să deseneze, să picteze, să modeleze, exprimând prin viziunea lor diversității, a
toleranței și a acceptării– această activitate se va realiza sub îndrumarea cadrului didactic.
Pasul 7. Toate lucrările se vor expune într-o sală special amenajată, urmând să fie evaluate si
premiate .

Activitatea 3. Realizarea muzeului intercultural

Durata: 2 ore
Locul de desfășurare: Realizarea muzeului intercultural
Nr participanți: 28 de elevi
Materiale necesare: materialele colectate de elevi
Obiective de învățare:
 să expună materialele realizate într-un mod estetic și organizat;
 să realizeze colțuri temace în conceperea muzeului pentru fiecare categorie de etine-cultură
din componența clasei;
Descriere activitate
Pasul 1. Se solicită elevilor să colecteze diferite materiale vechi sau simboluri ale etniei lor, pentru
a fi valorificate într-u muzeu intercultural organizat de clasa lor
Pasul 2.Se pregătește sala de clasă destinată expunerilor de materiale: costume populare, unelte,
elemente decorative, elemente gastronomice, fotografii, colaje și alte produse colectate de elevi.
Pasul 2. Se propune elevilor activitatea de amenajare a sălii, prin expunerea sarcinilor pentru
fiecare categorie/colt amenajat.
Pasul 4. Implicarea propriu-zisă a elevilor în amenajarea unui muzeu intercultural. În realizarea
muzeului se va ține cont de cultura și etnia fiecăruia.
Pasul 5. Evaluarea modului de lucru și recompensarea elevilor implicați.

Activitatea 4. Realizeze flyere publicitare și un afiș informativ despre toleranță, egalitate,

coezine, acceptare
Durata: 2 ore
Locul de desfășurare: 2 ore
Nr participanți: 14 elevi
Materiale necesare: instrumente de scris, laptop, videoproiector, flipchart, marker, foi B2,
materiale decorative, imagini colorate, foarfece, lipici, hârtii cartonate, foi cu cu lalele model,
recompense.
Obiective de învățare:
-să denumească elementele compenente ale unui fluturaș informative și afiș pe baza unui
material demonstrativ;
-să realizeze flyere publicitare și un afiș informativ, promovând toleranța și diversitatea în școală
și în comunitate;
Descriere activitate
Pasul 1. Se intuiesc diferite materiale prin care se poate informa comunitatea referitoarea la un
eveniment : afișe, flyere informative, prin realizarea unui dialog dirijat.
Pasul 2. Învățătoarea realizează introducerea în activitate prin prezentarea unor flyere publicitare
și a unor afișe informative. Pentru a ne aminti componentele și informațiile de pe aceste materiale,
se vor împărți elevilor spre observare câteva flyere publicitare și un afiș informativ, care vor ajunge

37
în mâna fiecărui elev, pentru a fi observat. Pe baza acestor materiale se vor adresa întrebări elevilor
cu privire la componența și imagini. Ex. Ce se poate observa pe un fluturas publicitar ? Dar pe
afiș? Ce conține el ? (imagini, mesaj, slogan, informații). Astfel, se stabilesc elementele
componente ale afișului și ale fluturașului;
Pasul 3. Propun elevilor să ne implicăm împreună la realizarea unor materiale informative prin
care să informăm comunitatea despre atitudinea și comportamentul nostru tolerant și respect față
de diversitate și cultura fiecăruia.
Pasul 4. Se va realiza un material demonstrativ. Voi pune la dispoziția elevilor diferite materiale
în realizarea fluturasului (imagini, foi, culori, mesaje informative etc), iar elevii vor alege culoarea,
mesajul, imaginile - atât pentru afiș, cât și pentru fluturasele informative. Se vor realiza materialele
informative sub îndrumarea și sprijinul învățătorului.
Pasul 5. După realizarea materialelor elevii sunt solicitați să le împartă în comunitate, iar afișele
să le lipească într-un loc vizibil tuturor oamenilor.

Activitatea 5. Activităţi de cunoaştere şi autocunoaştere.Activităţi interculturale şi de

relaţionare interpersonală elev-elev, elev profesor.

Florile prieteniei
 Tema: ,, Bunăvoinţa este contagioasă”
Reguli de joc:
*Desenează 3 flori, apoi decupează-le, colorează-le şi dăruieşte-le acelor colegi care s-au purtat
frumos, politicos în cursul săptămânii cu tine.
Exemplu:
 -ţi-au împrumutat un stilou;
 -ţi-au deschis uşa clasei când aveai mâinele ocupate ;
 -a împărţit cu tine desertul ;
 - te-a ajutat la teme, etc.
*Dacă te-ai purtat frumos cu colegii vei primi şi tu flori.
Câştigătorul jocului este cel care a strâns cele mai multe flori.

38
La sfârşitul jocului se poate completa chestionarul:
*Ce ai simţit când s-a purtat amabil cu tine?
* Ai fost răsplătit în acelaşi mod de colegii tăi când te-ai purtat frumos cu ei?
* Timpul petrcut la şcoală a fost mai plăcut?
* Te-a ajutat să înveţi mai bine şi să te comporţi mai frumos ?

Floare numita ,,Respect”

 Pe tablă sunt scrise câteva citate şi proverbe despre respect: ,,În căminul familiei, tinerii să
respecte pe părinţii lor,în afară de cămin pe toată lumea, în singurătate pe ei înşişi.”
 ,,Adu-ţi aminte de mama ta şi de tatăl tău când şezi în mijlocul oamenilor! “
 ,,Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta , ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi!”
 ,,Dascălul este părintele meu de suflet.”
 ,,Scoateţi respectul din prietenie şi îi veţi lua cea mai frumoasă podoabă. ‘’ etc.
Pe baza citatelor şi a discuţiilor, elevii identifică persoanele faţă de care trebuie să se
comporte cu respect. Vor completa floarea care va fi desenată pe tablă dacă se lucrează frontal sau
pe o fişă dacă se lucrează independent.

 O altă floare poate fi completată cu modalităţi de manifestare a respectului.

Concluzie: Respectul este ca o floare , pentru că acesta influienţează relaţiile dintre oameni
înfrumuseţându-le, făcându-le să înflorească.

39
 Acesta este prietenul meu

Participanţii formează un cerc ţinându-se de mâini. Cineva începe jocul, prezentând

persoana din stânga sa, spunând „Acesta este prietenul meu X” şi când în pronunţă prenumele,
ridică mâna prietenului său. Jocul continuă până când toate persoanele sunt prezentate.
Concentraţia
Participanţii şed în cerc. Scaunul din dreapta animatorului este liber. Animatorul începe
ritmul: o lovitură din palme, o lovitură cu palmele pe genunchi, urmată de o pocnitură cu degetele
de la mâna dreaptă şi una cu cele de la mâna stânga. În timpul pocniturii din degetele mâinii drepte
animatorul va spune prenumele său şi apoi prenumele altui participant în timpul pocniturii din
degetele mâinii stângi. Persoana numită preia ritmul, spunând prenumele său şi prenumele unei a
treia persoane. Procesul continuă până când cineva face o greşeală. În acest caz participantul va
veni repede pe locul liber de lângă animator, iar ceilalţi se vor deplasa cu un loc la dreapta. Astfel
scaunul din dreapta persoanei care a greşit se va elibera, iar acesta va continua jocul. Pe măsură ce
participanţii au învăţat mai bine prenumele colegilor, ritmul poate fi accelerat.
Ce avem în comun?
Animatorul pregăteşte din timp o listă cu lucruri / caracteristici pe care participanţii le-ar
putea avea în comun de exemplu „au fraţi / surori”, „au ciorapi de culoare neagră”, „vorbesc mult
la telefon”, „le place fotbalul” etc. Atunci când animatorul citeşte o caracteristică de pe listă, de
exemplu, „citesc regulat ziare”, toţi cei care o fac, se deplasează într-un anumit spaţiu al sălii, iar
ceilalţi – în alt spaţiu. Când s-au format grupurile, animatorul citeşte următoarea caracteristică.
Acesta sunt eu
Propune participanţilor să schiţeze pe o foaie de hârtie o fi gură umană care-l va reprezenta.
În drept cu fiecare parte a corpului, participantul va scrie ce îi place să facă cu această parte a
corpului sau pentru ce are nevoie de ea. Desenele nu se semnează. Adună toate desenele şi apoi
împarte-le în mod haotic membrilor grupului. Dacă cineva a primit desenul său, îi va restitui şi va
lua altul. În continuare fiecare participant prezintă grupului desenul pe care l-a primit, citeşte cele
scrise pe el şi încearcă să ghicească cine este autorul desenului. Dacă nu reuşeşte să ghicească din
trei încercări, autorul singur îţi dezvăluie identitatea. Important este să fi e analizate toate desenele.
Reţeaua
Este o activitate care stimulează autocunoaşterea, dar şi cunoaşterea celorlalţi. Fiecare
persoană primeşte care o foaie, la mijlocul căreia este trasă o linie. Participanţii vor scrie pe o
jumătate a foii 3 lucruri la care sunt buni, se pricep foarte bine (calităţi personale sau profesionale,
interese, abilităţi etc.). Pe cealaltă jumătate a foii vor scrie ce lucruri ar vrea să înveţe şi de ce ajutor
au nevoie pentru a o face. Apoi, unii îşi trec numele şi numărul de telefon pe o jumătate a foii, iar
alţii le vor trece pe altă jumătate, în funcţie de cum doresc. Toţi vor face schimb de foi.

40
c) Etapa finală (posttest) a constat în aplicarea aceluiaşi chestionar din etapa iniţială, pentru a
constata progresul copiilor în urma perioadei de formare.
I. Relaţiile interpersonale şi de coeziune în clasa de elevi – etapa finală

1.Relațiile tale cu colegii sunt de:

60%
50%
50%
40%
40%
30% 30%
30%
20%
20%
10% 10% 10%
10%

0%
Etapa inițială Etapa finală
a.Competiție b.Prietenie c.Indiferență d. Nu știu

Fig.9. Relaţiile din clasa de elevi în urma perioadei de formare

Dacă în etapa iniţială relaţiile de prietenie dintre elevii clasei erau într-un procent de 40 %, în
etapa finală creşte relaţia lor de prietenie cu 10 de procente, ajungând la 50% , scăzând gradul de
indiferenţă, iar ultima variantă d. Nu ştiu în etapa finală nu a fost aleasă deloc.

2.Dorești ca unii colegi să părăsească clasa?

80%
70%
70%
60%
60%
50%
40%
30%
30%
20%
20%
10%
10%
0%
0%
Etapa inițială Etapa finală

DA Nu Nu știu

Fig.10. Dorinţa elevilor de a părăsii clasa unii dintre colegi în urma perioadei de formare

41
 Aşa cum putem observa în graficul de mai sus, în urma perioadei de formare relaţiile
negative din clasa de elevi au scăzut. Aşadar, dacă în etapa iniţială 30% din elevii claselor îşi
dorea ca unii colegi să părăsească clasa, în urma perioadei de formare scade procentul de la
30% la 20%. Astfel scade procentul la varianta, a. DA, de la 30%, la 20%

ETAPA FINALĂ 30% 50% 10% 10%

ETAPA

0,0%
20,00% 40,00% 20,00% 20%
INIŢIALĂ

foarte des des rar foarte rar deloc

Fig.11. Gradul de comunicare în interiorul clasei după perioada de formare

Dacă în etapa iniţială elevii comunicau între ei des 40% , în etapa finală comunică des 50%,
iar foarte des 30% . De la procentul de 20% în etapa finală a celor care au ales varianta
comunicăm rar, în etapa finală au ales varianta doar 10% din elevi şi 10% au ales foarte rar.
Aşadar gradul de relaţionare şi comunicare între membrii clasei s-a ameliorat într’o proporşie
cât mai mare, iar ipotezele putem spune că sunt confirmate.
4. Cooperezi cu colegii tăi pentru realizarea unor
sarcini?
90% 80%
80%
70% 60%
60%
50% 40%
40%
30% 20%
20%
10%
0%
Etapa inițială Etapa finală

DA Nu Column2

Fig. 12 . Gradul de cooperare în interiorul clasei după perioada de formare

42
 Aşa cum puteţi observa şi în graficul de mai sus, în etapa iniţială au colaborat între ei în
realizarea unor sarcini 60%, iar în etapa finală creşte gradul de cooperare la 80%, iar 20% au
ales a doua varianta: nu.

5.Atunci când efectuezi unele activități de grup, ai

preferințe în alegerea grupului?
100%
80%
80% 70%

60%

40% 30%
20%
20%

0%
Etapa inițială Etapa finală

DA Nu Column2

Fig.13. Preferinţe în alegerea grupului după perioada de formare

Preferinţele în alegerea unui grup în realizarea sarcinilor nu mai sunt o preferinţă pentru
80% din elevi, iar 20% doresc să îşi aleagă grupul în realizarea unor sarcini comune.

NU este treaba mea DA

6.Dacă unui coleg i se termină caietul sau

cerneala şi tu ai o rezervă îl împrumuţi?

7.În cazul în care vezi un coleg supărat sau că

plânge încerci să afli ce s-a întâmplat şi să îl
ajuţi?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Fig. 14. Gradul de coeziune şi unitate în interiorul clasei după perioada de formare

43
 Aşa cum am spus şi în etapa iniţială, prin această întrebare se identifică sentimentul de
unitate şi coeziune al clasei. Aşa cum observăm din graficul de mai sus, gradul de unitate şi
sentimentul de coeziune la nivelul claselor creşte câte 10 procente la varianta afirmativă:DA
și scade la cea negativă.

II. Toleranţa în viziunea copiilor – etapa finală

În clasa voastră a venit un nou elev (de altă etnie, de altă naţionalitate sau de altă religie):

Nu știu NU DA

1. Îţi surâde ideea de a fi coleg cu el?

2. Ţi-ar plăcea să îţi fie coleg de bancă?

3. L-aţi vizita acasă dacă ar fi bolnav?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Fig.15 Toleranţa în viziunea copiilor în urma perioadei de formare

Aşa cum am amintit şi în etapa iniţială, prin aceste întrebări putem identifica înclinarea
elevilor de a avea un spirit tolerant, de unitate şi de acceptare. Prin interpretarea răspunsurilor lor
observăm că majoritatea le surâde ideea de a primi în clasă un nou coleg de altă etnie, naţionalitate
sau religie într-un procent de 80%, iar dorinţa de a le fi coleg de bancă creşte de la 50%. Prin
ultima întrebare se identifică atât toleranţa cât şi gradul de coeziune între elevii clasei. Spiritul de
echipă a crescut, aşadar având dorinţa de al vizita pe cel bolnav 60% din elevii chestionaţi.

44
III. Respingere şi discriminare în clasa de elevi – etapa finală

În ultimele 30 de zile, cât de des ţi s-au întâmplat următoarele?

Tabelul 3. 2. Respingere şi discriminare în clasa de elevi – etapa finală

Des De 3 ori De 2 O Deloc
ori singură
dată
a) Cineva din clasă te-a insultat. 30% 10% 10% 20% 30%

b) Cineva din clasă te-a tratat 30% 20% 20% 20% 10%
nerespectuos.
c) Cineva din clasă te-a ignorat 30% 10% 20% 10% 30%
când ai pus o întrebare.

d) Cineva din clasă te-a exclus de la 20% 10% 10% 20% 40%
o activitate la care ai vrut să
participi.

e) Cineva din clasă te-a tratat 20% 10% 10% 40% 30%
necinstit.

f) Cineva din clasă te-a insultat 10% 10% 10% 0% 70%

pentru etnia ta.

În tabelul de mai sus sunt prezentate rezultatele obţinute în etapa finală în ceea ce priveşte
discriminarea şi respingerea între elevi. Faţă etapa iniţială, unele aspecte comportamentale, la
nivelul clasei, s-au rezolvat sau dacă nu s-au rezolvat definitiv, s-au ameliorat.
O educaţie interculturală înseamnă a oferi sprijin educaţional care să răspundă nevoilor
fiecărui elev în parte. Incluziunea este strâns legată de recunoaşterea diversităţii, dar este mai mult
decât atât. Principiul egalităţii de şanse reprezintă conceptul de bază al şcolii incluzive, prin
aplicarea căruia aceasta contribuie la anularea diferenţelor de valorizare bazate pe criterii
subiective, de ordin etnic sau social. Incluziunea la nivel şcolar se realizează prin respectarea şi
valorizarea diferenţelor socio-culturale existente în rândul elevilor şi prin promovarea bogăţiei şi
a diversităţii experienţei educative care rezultă din aceste diferenţe.

45
IV.8. Concluziile cercetării

În această cercetare nu mi-am propus să aduc schimbări majore, ci ameliorări, deoarece

schimbarea nu face în două sau trei luni, ci în ani mulţi cu răbdare şi perseverenţă. Este greu să
lucrezi cu astfel de copii, mai ales pentru faptul că ei se întorc acasă, în acelaşi mediu. Dimineaţă
le oferim elevilor o educaţie aparte, după masă merg acasă, iar noi, educatorii, ziua următoare o
luăm de la capăt. Schimbarea trebuie propusă întregii comunităţi, iar ca să fie o schimbare reală şi
eficientă, este necesar ca instituţiile principale ale comunităţii să fie într-o strânsă colaborare,
având scopuri şi obiective comune.
În ceea ce priveşte confirmarea ipotezei putem spune ca DA, s-a confirmat. Aşadar, aşa cum
am observat din răspunsurile chestionarului iniţial, în clasa de elevi multietnică există relaţii
negative, respingeri şi unele forme de discriminare. Însă prin perioada de formare aceste respingeri
şi forme de discriminări s-au ameliorat.
Mai mult, prin realizarea şi organizarea unor activităţi interculturale şi în dezvoltarea unor
relaţii interpesonale profesor-elev, elev-elev s-a format sentimentul de coeziune în clasa de elevi
multietnică, astfel făcându-se posibilă o bună gestionare şi administrare a clasei.
Consider că am reuşit prin această cercetarea să dezvolt relaţiile interpersonale la nivelul
clasei. Relaţii dintre ei fiind mai profunde şi mai calde, am amplificat spiritului de echipă, apreciind
şi valorizând diversitatea multietnică prin dezvoltarea empatiei şi al coeziunii la nivelul grupului
de elevi.

46
 CONCLUZII

Educaţia pentru toţi copiii este o cerinţă fermă şi clară a epocii noastre, determinată de
nevoile acute ale timpului prezent. În filosofia lumii moderne materializata în politicile
educaţionale, internaţionale şi naţionale, se caută răspuns la întrebări fireşti care doresc să
exemplifice îngrijorarea faţă de viitorul lumii. Procesul educativ trebuie să se adreseze tuturor şi
să se concentreze pe soluţii rapide şi adecvate la adaptarea faţă de diversitatea şi unicitatea umană.
Educaţia integrată a apărut şi s-a extins în ultimele decenii ca un principiu funcţional
existent atât la nivelul politicilor şcolare, cât şi al practicilor educaţionale desfăşurate la nivel
şcolar, familial, societal. Integrarea educativă, ca principiu este sugerată de mult timp în pedagogie
şi s-a dezvoltat în contrast cu ideea segregării în educaţie, purtată explicit sau implicit de mai multe
platforme educative.
Gestionarea şi coordonarea unei clase de elevi multietnică, îl obligă pe liderul clasei
(învăţătorul) să aibă abilităţi aparte, originale, diplomatice şi multă răbdare. Într-o clasă
multietnică, liderul trebuie să promoveze egalitatea, toleranţa şi acceptare, trebuie să adopte cele
mai bune metode pentru a înlătura discriminarea şi a promova respectul diversităţii şi echitatea.
Învăţătorii trebuie să implementeze practici educaţionale care promovează metodele şi tehnicile
interactive, trebuie încurajată învăţarea prin colaborare, comunicarea instituită între elevi şi
interînvăţarea în grupuri de lucru eterogene. Astfel, elevii îşi vor „împărtăşi” din propriile valori,
vor învăţa să empatizeze cu un altul diferit, să accepte perspective şi puncte de vedere diferite de
ale lor, vor învăţa toleranţa şi respectul pentru alteritate, pentru diversitate.
Aşadar, educaţia interculturală reprezintă o educaţie a relaţiilor interpersonale, al cărei
obiectiv fundamental este de a creşte eficienţa relaţiilor interculturale, de a mări gradul de
deschidere, de toleranţă, de acceptare a celuilalt.
Un cadru didactic care are în coordonare o clasă multietnică trebuie să aibă în vedere
principiile generale ale educaţiei interculturale:
Principiul I: Educaţia interculturală respectă identitatea culturală a elevilor prin asigurarea unei
educaţii adecvate din punct de vedere cultural, responsabile şi de calitate pentru toţi.
Principiul II: Educaţia interculturală furnizează fiecărui elev cunoştinţe, atitudini şi deprinderi
culturale necesare pentru o participare socială activă.
Principiul III: Educaţia interculturală furnizează tuturor elevilor cunoştinţe, atitudini şi deprinderi
culturale care le permit acestora să respecte, să înţeleagă şi să se solidarizeze cu celelalte grupuri
etnice, sociale, culturale şi religioase şi cu celelalte naţiuni.
Respectând aceste principii, vom putea avea rezultate majore în ceea ce priveşte integrarea
şi educaţia copiilor romi şi nu numai.
Coeziunea colectivului de elevi este o rezultantă a organizării interne structurale a acestuia.
Relațiile interpersonale din interiorul unui colectiv școlar pot fi mai mult sau mai puțin intense,
mai mlt sau mai puțin stabile, având un rol deosebit asupra realizării eficiente a activității școlare.
Coeziunea colectivului rezultă din jocul contradictoriu al forțelor ce acționează în interiorul
colectivului pentru atragerea tuturor membrilor săi la viața și activitatea ce se desfășoară aici.
Educatorul trebuie să-și îndrepte atenția în mod explicit spre cunoașterea și influențarea
dinamicii colectivului de elevi. El este obligat, prin naura sarcinilor sale educaționale, să îi
cunoască foarte bine pe fiecare dintre elevii cu care lucrează precum și colectivul în ansamblul
său, ca sintalitate, pentru ca toate intervențiile sale să fie eficiente

47
 BIBLIOGRAFIE

1. Banciu, D., Coardoș, D., (2012), Promovarea multiculturalităţii în era digitală în spiritul
dezvoltării durabile, în Revista Română de Informatică şi Automatică, vol. 22, nr. 2, București;
2. Bârlogeanu, L., (2006), Educaţie interculturală. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Proiectul
pentru Învăţământul Rural, Bucureşti;
3. Boboc, I. (2002). Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi managementul educaţional,
Editura Didacticş şi Pedagogică, Bucureşti.
4. Boboc, I.(2002). Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi mamagementul educaţional,
Editura DPRA, Bucureşti.
5. Brîncoveanu, C. (2016). Managementul clasei de elevi, Editura Pro Universitaria, București.
6. Bush T. (2015). Leadership şi management educaţional: Teorii şi practici actuale. Editura
Polirom, Iași.
7. Ciolan, L., (2008), Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar,
Editura Polirom, Iaşi;
8. Costea, Ş. (2010). Managementul educaţional, - note de curs-, Bucureşti.
9. Cristea, S. (2003). Managementul organizaţiei şcolare. Editura D.P., București.
10. Cristea, S.(2000). Dicţionar de pedagogie, Editura Litera Internaţional, Bucureşti.
11. Cristea, S.(2017). Sistemul de educaţie/învăţământ. Editura Didactica Publishing House,
București.
12. Cucoş, C., (2000), Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Editura Polirom, Iaşi;
13. Cucoş, C., (2003), Pluralismul valoric şi exigenţele educaţiei interculturale, în Didactica
Pro., nr.4-5 (20-21);
14. Dasen, P., Perregaux, C., Rey, M., (1999), Educaţia interculturală, Editura Polirom, Iaşi;
15. Ilica, A., Herlo, D., Binchiciu, V., Uzum, C., Curetean, A., (2005), O pedagogie pentru
învăţământul primar, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad;
16. Iosifescu, Ş. (2000). Manual de management educaţional pentru directorii de unităţi
şcolare. Editura Gnosis, București.
17. Iucu, R. (2006). Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi.
18. Iucu, R. (2006). Managementul clasei de elevi, Proiectul de Reformă pentru Învăţământul
Rural, MEC.
19. Jinga, I.(1993). Conducerea învăţământului. Manual de management instrucţional. Editura
D.P., Bucureşti.
20. Jinga, I., Istrate, E., (1998). Manual de pedagogie, Editura AU Educaţional, Bucureşti.
21. Joiţa, E., (2000). Management educaţional. Profesorul manager: roluri şi metodologie,
Editura Polirom, Iaşi.
22. Joiţa, E.,(1995). Management şcolar, Editura Gh. C. Alexandru, Craiova.
23. Milivoievici, V.,(2012) Managementul clasei de elevi, în Educatori pentru societatea
cunoaşterii, Timişoara;

48
24. Monteil, J. M.(1997), Educaţie şi formare. Perspective psihosociale, Editura Polirom, Iaşi,
1997.
25. Orţan, F., (2003). Management educaţional, Editura Universităţii din Oradea, Oradea.
26. Russu, C., (1996). Management, Editura Expert, Bucureşti.
27. Stan, E., (2003). Managementul clasei, Editura Aramis, Bucureşti.
28. Ţoca, I.,(2002). Management educaţional, Editura DP, Bucureşti.
29. Tudorică, R. (2007), Managementul educaţiei în context european, Editura Meronia,
Bucureşti.
30. Valerica A.,(2009), Managementul clasei de elevi - suport de curs-, Universitatea Dunărea
de Jos, Galaţi;

49
 ANEXE

Anexa 1. Chestionarul iniţial şi cel final

CHESTIONAR ELEVI
Numele şi prenumele______________________________
Sexul tău este: a. Feminin; b. Masculin
Vârstă împlinită____________________________________
Etnia_______________________________

I. RELAŢIILE INTERPERSONALE ŞI DE COEZIUNE ÎN CLASA DE ELEVI

1. Relaţiile tale cu colegii sunt de:

a. Competiţie
b. Prietenie
c. Indiferenţă
d. Nu ştiu

2.Doreşti ca unii colegi să părăsească clasa?

a. Da
b. Nu
c. Nu stiu

3.Cât de des comunicaţi între voi ?

a. Foarte des
b. Des
c. Rar
d. Foarte rar
e. Deloc

4.Cooperezi cu colegii tăi pentru realizarea unor sarcini?

a. Da
b. Nu

5. Atunci când realizez unele activităţi de grup ai preferinţe în alegerea grupului ?

a. Da
b. Nu

6.Dacă unui coleg i se termină caietul sau cerneala şi tu ai o rezervă îl împrumuţi?

50
 a) Da
b) Nu, nu este treaba mea.
7.În cazul în care vezi un coleg supărat sau că plânge încerci să afli ce s-a întâmplat şi să
îl ajuţi?
a) Da
b) Nu, nu este treaba mea.

II. TOLERANŢA ÎN VIZIUNEA COPIILOR

În clasa voastră a venit un nou elev (de altă etnie, altă naţionalitate, altă religie):
1. Îţi surâde ideea de a fi coleg cu el?
a) DA; b) NU; c) NU ŞTIU;

2. Ţi-ar plăcea să îţi fie coleg de bancă?

a) DA; b) NU; c) NU ŞTIU;

3. L-aţi vizita acasă dacă ar fi bolnav?

a) DA; b) NU; c) NU ŞTIU;

III. RESPINGERE ŞI DISCRIMINARE

În ultimele 30 de zile, cât de des ţi s-au întâmplat următoarele?

Des De 3 ori De 2 O Deloc

ori singură
dată
a) Cineva din clasă te-a insultat.

b) Cineva din clasă te-a tratat

nerespectuos.
c) Cineva din clasă te-a ignorat
când ai pus o
întrebare.

d) Cineva din clasă te-a exclus de la

o activitate la

51
care ai vrut să participi.

e) Cineva din clasă te-a tratat

necinstit.

f) Cineva din clasă te-a insultat

pentru etnia ta.

52
ANEXA 2. Proiect educațional : PRIETENIE FĂRĂ FRONTIERE

PROIECT EDUCAȚIONAL

PRIETENIE FĂRĂ FRONTIERE

53
I.IDENTIFICARE
Titlul : Prietenie fără frontiere
Numele institutiei: Şcoala Gimnazială Lucian Blaga Jibou
Propunător: Noje Iuliana
Nivel: Şcolar
II. ARGUMENT
Interculturalitatea este o componentă a realităţii zilnice din școala. Ea presupune respect,
toleranţă, acceptarea diversităţii şi o atitudine prietenoasă. Tot modul de învăţare este organizat
din perspectivă interculturală, permiţând învăţarea prin colaborare, comunicare şi nicidecum de
marginalizare a unor copii.
Deseori ne punem întrebarea cum îi putem stimula pe copii, cum îi putem motiva pentru a
deveni cetăţeni responsabili şi creativi dacă nu tocmai prin calitatea relaţiei pedagogice a cărei
bogăţie este dimensiunea ei interculturală. Școala are misiunea de a permite fiecărui copil să
crească, să-şi dezvolte spiritul, corpul şi inima, deci inteligenţa, sensibilitatea, creativitatea; să
permită copiilor să înveţe să trăiască împreună, unii cu alţii, cu persoane diferite, să-şi poată ocupa
progresiv locul în societate, să poată deveni cetăţeni activi.
Interculturalitatea este înainte de orice respectul diferenţelor. Cadrele didactice sunt
garanţii acestor rigori ale spiritului care veghează asupra diferenţelor, pentru a învăţa, a cunoaşte
şi a înţelege ceea ce ne leagă, ceea ce ne face asemănători, ceea ce ne apropie.

III. SCOPUL
Scopul proiectului este dezvoltarea competenţelor de comunicare între elevii, desfăşurarea
unor activităţi comune în parteneriat, dobândirea unui comportament tolerant, civilizat,
conştientizarea afectivităţii de grup ca suport al prieteniei, transmiterea de cunoştinţe despre
propria cultură şi despre alte culturi aparţinând altor etnii.

III.OBIECTIVELE PROIECTULUI

54
 transmiterea bogăției folcloristice și a tezaurului de tradiții și obiceiuri specifice fiecărui popor
care se perpetuă din generație în generație prin viu grai, prin cutume, dar și prin dansul
tradițional popular
 desfăşurarea unor activităţi împreună, închegarea unor relaţii de prietenie şi promovarea
schimbului de experienţă interculturală, asigurând calitatea în actul educaţional
 educarea interesului pentru activităţile multiculturale, interetnice şi educative în spiritul
respectului faţă de diversitate;
 stimularea creativității și a expresivității copiilor în lucrări care să evidențieze mesaje
interculturale;
IV.GRUP ȚINTĂ : elevi clasei a IV-a de la Şcoala Gimnazială Lucian Blaga Jibou
V.BENEFICIARI

Beneficiarii direcți:
 elevi clasei a IV-a de la Şcoala Gimnazială Lucian Blaga Jibou
Beneficiarii indirecți:
 Cadrele didactice implicate și comunitatea.
VI.RESURSELE PROIECTULUI
 UMANE : cadrele didactice, elevi, copii ;
 MATERIALE : filme, fişe, prezentări PawerPoint, povestiri, imagini, texte literare,
program artistic, acuarele, coli de desen, pensule, hârtie colorată, glasată, creponată,
lipici, foarfeci, aparat foto, xerox, calculator, materiale reciclabile, materiale din lemn,
sticlă etc.
VII. PERIOADA DE DESFӐŞURARE: luna februarie - 2020
VIII.MODALITAȚI DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE :
 afise;
 fotografii;
 expoziţii;
 portofoliul proiectului;
 diploma de participare.

55
 IX.CALENDARUL ACTIVITӐŢILOR:
NR. ACTIVITATEA OBIECTIV DATA/PER PARTICI LOCUL RESPONS
CRT. E IOADA PANŢI DESFӐŞU ABIL
RӐRII
1 Împreună în Familiarizar Începutul Învățătoru Şcoala Propunător
diversitate – ea copiilor lunii l clasei, Gimnazial
cunoaşterea cu februarie propunăto ă Lucian
etniilor conţinutul şi r, elevi. Blaga
existente în obiectivele Jibou
școala noastră proiectului
Activităţi
comune de
relaţionare
şi acceptare.

2. Dezvoltarea 5 februarie Învățătoru Şcoala Propunător

Activităţi de capacităţii 2020 l clasei, Gimnazial
cunoaştere şi de propunăto ă Lucian
autocunoaştere. cunoaştere a r, elevi. Blaga
Activităţi propriei Jibou
interculturale persoane;
şi de
Dezvoltarea
relaţionare
sentimentul
interpersonală
ui de
elev-elev, elev
coeziune
profesor.
prin
activităţi
comune şi
de
relaţionare
3 Realizarea unei Ativități 11 februarie Învățătoru Şcoala Propunător
mascote a comune în 2020 l clasei, Gimnazial
clasei realizarea propunăto ă Lucian
unei r, elevi. Blaga
mascote a Jibou
clasei.

56
 4. Stimularea 14 Februarie Învățătoru Şcoala Propunător
Promovarea creativității 2020 l clasei, Gimnazial
inteligențelor și a propunăto ă Lucian
multiple într-o expresivită r, elevi. Blaga
clasă ții copiilor Jibou
multietnică în lucrări
care să
evidențieze
mesaje
intercultura
le;
5 Realizarea Să realizeze 18 Februarie Învățătoru Şcoala Propunător
muzeului colțuri 2020 l clasei, Gimnazial
intercultural temace în propunăto ă Lucian
conceperea r, elevi. Blaga
muzeului Jibou
pentru
fiecare
categorie de
etine-cultură
din
componența
clasei
6. Educarea Parada 21 Februarie Învățătoru Şcoala Propunător
sensibilităţii costumelor 2020 l clasei, Gimnazial
şi a reprezentati propunăto ă Lucian
respectului ve pentru r, elevi. Blaga
faţă de portul români, Jibou
naţionalităţilo maghiari,
r rromi
conlocuitoare

57
7 Realizeze De a 25 Februarie Învățătoru Şcoala Propunător
flyere informa 2020 l clasei, Gimnazial
publicitare și comunitatea propunăto ă Lucian
școlară r, elevi. Blaga
un afiș
despre Jibou
informativ toleranță,
despre egalitate,
toleranță, coezine,
egalitate, acceptare.
coezine,
acceptare.

8. Evaluarea Evaluarea 28 Februarie Învățătoru Şcoala Propunător

proiectului lucrărilor și 2020 l clasei, Gimnazial
premierea propunăto ă Lucian
copiilor și r, elevi. Blaga
premierea Jibou
copiilor.

58