UNIVERSITATEA

Facultatea de Teologie Ortodoxă "Episcop Dr. Vasile Co

man”

Lucrare grad I

METODE PEDAGOGICE RELIEFATE IN PREDI

CA DE PE MUNTE

Profesor Coordonator

FER DORU VASILE

Prof.

CRECIUNESCU VASILICA TIBERIU

2023
 CUPRINS

PARTEA I...................................................................................................................3

INTRODUCERE........................................................................................................3

1 CAPITOLUL 1 Predica de pe munte in acceptiunea Sfintilor Evanghelisti Ma

tei si Luca 5

2 CAPITOLUL 2 Principii pedagogice reflectate in predica de pe munte.....14

2.1 Fericirile ca si metode de iunire si de slujire a aproapelui.........................................................15

PARTEA II PRINCIPIILE METODICE..............................................................33

1.Metode de abordare la clasa: bibliografie METODICA Dimitrie Calugar.....33

1.1. Principiile metodice:.......................................................................................................................40

-Principiul insusirii temeinice a cunostintelor,a deprinderilor si priceperilor.....................40
-Principiul integrarii teoriei cu practica................................................................................41
-Principiul stimularii si dezvoltarii motivatiei prin invatare................................................42
1.2.Metode si mijloace de invatamant..................................................................................................44
1.3.Relationarea si cariera didactica......................................................................................................51

2. Aplicarea acestor principii si aplicarea constienta a elevilor la actul invatarii.57

PARTEA III..............................................................................................................74

CONCLUZII.............................................................................................................74

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................75
 PARTEA I

INTRODUCERE

Predica de pe Munte, cunoscută și sub numele de "Predica Domnului," este un important

discurs religios atribuit lui Isus Hristos și conținut în Evanghelia după Matei din Biblie. Această
predica este considerată una dintre cele mai semnificative învățături spirituale și morale din istori
a creștinismului și conține numeroase învățăminte cu caracter pedagogic. Voi evidenția câteva
metode pedagogice reliefate în Predica de pe Munte:

Exemplul personal: Isus Hristos a fost un mare învățător, iar predica Sa a fost însoțită de
comportamentul exemplar pe care l-a trăit. Aceasta este, în sine, o metodă pedagogică puternică,
deoarece învațătorii pot influența mai eficient pe cei pe care îi învață prin propriile lor acțiuni și
atitudini.

Parabolele: Isus a folosit frecvent parabole, povești scurte cu învățăminte ascunse, pentru
a ilustra principiile spirituale și morale. Aceste povești simple și convingătoare au fost utilizate
pentru a face învățăturile Sale mai accesibile și ușor de înțeles pentru audiență.

Apelează la simțurile umane: Isus a folosit imagini și metafore puternice care au apelat la
simțurile oamenilor. De exemplu, atunci când a vorbit despre sărăcie și umilință, El a spus: "Feri
ciți cei săraci cu duhul, căci a lor este Împărăția cerurilor." Această abordare ajută la ancorarea
învățăturilor în experiența umană și la facilitarea înțelegerii acestora.

Întrebări retorice: Isus a folosit întrebări retorice pentru a stârni gândirea și introspecția în
rândul ascultătorilor Săi. De exemplu, El a întrebat: "Ce folos este unui om să câștige lumea între
agă și să-și piardă sufletul?" Astfel de întrebări provoacă la reflecție și deschid discuții profunde.

Limba simplă și accesibilă: Isus a evitat un limbaj complicat sau teologic excesiv în Predi
ca de pe Munte. El a folosit o limbă simplă și accesibilă pentru a se asigura că mesajul Său poate
fi înțeles de către toată lumea, indiferent de nivelul lor de educație sau cunoștințe religioase.

Creştinul este chemat să fie un om care se aseamănă cu Hristos la minte şi la voinţă, în

gândire şi în viaţă, în iubire şi în sfinţenie, în bunătate şi peste tot în virtute. Aceasta este şi aşa e
ste viaţa în Hristos, viaţa cu Hristos, viaţa prin Hristos, viaţa creştină, chipul unei vieţuiri dumne
zeieşti. Mesajul fundamental al Bisericii a fost dintotdeauna acela al chemării la sfinţenie. Ea e

3
ste definită ca "stare de curăţenie sau puritate sufletească şi trupească, opusă stării de păcat şi de
întinare. Sfinţenia este un atribut al lui Dumnezeu cel în Treime din care El îi împărtăşeşte şi pe
credincioşi".

Iisus Hristos ne-a învăţat şi ne-a arătat cum se trăieşte în trup omenesc o viaţă dumnezeia
scă. Viaţa în Hristos este chipul vieţuirii dumnezeieşti. Viaţa omenească îşi are începutul prin na
ştere, urmată de patimi şi moarte. Viaţa dumnezeiască îşi are începutul în naşterea de Sus, adică
în moartea păcatului, urmată de naşterea şi creşterea în Hristos. Creştinismul este religia prin ca
re se înfăptuieşte creaţia din nou a lumii, naşterea din nou a omului, renaşterea, adică moartea, a
ltoirea, naşterea, creşterea şi desăvârşirea cu Hristos, în Hristos. Astfel, "creştinii toţi sunt logodi
ţi cu Hristos, toţi fac parte din împărăţia lui Emanuil (Is. 7, 14), toţi trăiesc prin credinţă în Iisus
Hristos, toţi au în ei chipul Lui şi tind la asemănarea cu El".

Această naștere din nou nu se poate realiza fără a îndeplini marea poruncă dată de Mântui
torul: porunca iubirii. Dar Mântuitorul nu a dat pur și simplu o lege, ci a dat un mod de viață pe
care l-a exemplificat și explicat. În Predica de pe munte se vorbește de această dragoste pe care a
r trebui să o arătăm celor din jur. În cele ce urmează vom vorbi despre contextul în care a fost ro
stită Predica de pe Munte, despre iubire și modul în care este înțeleasă ea în creștinism, și despre
cum predica Mântuitorului a schimbat perspectivele Vechiului Testament despre iubirea aproape
lui și a vrăjmașilor.

Predica de pe Munte este un exemplu notabil de învățare și predare eficientă, folosind meto
de pedagogice care au rezonat cu o gamă largă de oameni. Aceste metode au fost menite să tra
nsmită învățături spirituale profunde și principii morale esențiale într-un mod accesibil și inspira
țional.

4
1 CAPITOLUL 1 Predica de pe munte in acceptiunea Sfintilor Eva
nghelisti Matei si Luca

Predica de pe Munte e un mănunchi al celor mai de seamă principii ale moralei creştine, ale
cărei învăţături şi adevăruri Mântuitorul le-a expus şi dezvoltat în faţa poporului, mai târziu, în
cuvântările Sale. Pentru noi, e de mai puţină importanţă faptul că evanghelistul Matei a redat în
modul cel mai fidel cuvântarea Mântuitorului sau că, eventual, în redarea cuvântării Mantuitoru
lui, a ţinut cont şi de problemele expuse, prezentând cuprinsul cuvântării mai sistematic.1

Importanţa Predicii de pe Munte pentru învăţătura creştină este excepţională. Fără să merge
m până acolo, încât să afirmăm că Predica de pe Munte este rezumatul întregii Evanghelii, trebui
e să recunoaştem totuşi că, cel puţin trăsăturile fundamentale ale Moralei creştine sunt redate în a
ceastă predică, a cărei întindere ocupă nu mai puţin de trei capitole din Evanghelia întâi.

"Predica de pe Munte este un summum al legii, desăvârşirea literei care ucide; şi cu cât lege
a cea nouă este mai deplină decât Decalogul, cu atât ea şi ucide mai folositor, făcându-ne mai co
nştienţi de păcătuirea noastră şi mai stăruitori în cererea noastră către Dumnezeu de a ne hărăzi şi
puterea spre a ne-o apropia.

Cine citeşte cu atenţie Predica de pe Munte din Evanghelia întâi este surprins de caracterul e
i sistematic."2 Acest lucru se datorează, în cea mai mare măsură, Sf. Matei, scriitorul cel mai si
stematic dintre autorii Noului Testament. Nicio repetare, nimic de prisos nu putem afla în Predi
ca de pe Munte redată de Sf. Matei. Toate problemele abordate se insiruiesc logic, decurgând cau
za una dintr-alta: Fericirile, Apostolii, sarea pământului şi lumina lumii, legătura dintre vorbă şi
faptă, dreptatea prisositoare, combaterea insultelor, împăcarea. Predica de pe Munte este inserată
în Evanghelia întâi după o serie de învăţături şi fapte care n-o pregătesc într-un chip special.

Cititorul Evangheliei întâi este surprins când începe să citească Predica de pe Munte de nou
tatea ei inegalabilă, de puterea ei de convingere, de felul ei cu totul nou în care tratează temele pe
care le cuprinde, de conţinutul ei variat, de neconformismul şi negarea tradiţiilor exegetice ale
şcolilor mai vechi şi mai noi ale exegezei iudaice. Ea izbeşte prin toate aceste trăsături pe audito
ri, făcându-i să se minuneze şi pe unii chiar să se îndoiască de oportunitatea unora dintre învăţătu
rile ei.

1
Alexandre Schmemann, Euharistia. Taina împărăției, traducere de Pr. Boris Răduleanu, Editura Anastasia,
Bucureşti, 1993., p. 93
2
Arhid. Prof. Dr. Ioan Zăgrean, Principii de morală creştină în Predica de pe Munte, în rev., p. 75
5
 "Tema Predicii de pe Munte este dreptatea cea nouă, adusă lumii de Domnul nostru Iisus Hri
stos sau spiritul creştinismului faţă de spiritul Legii celei vechi. La Sf. Luca se pune accentul pe
opoziţia care există între spiritul creştinismului şi spiritul păgânismului, mediu din care făceau pa
rte majoritatea cititorilor Evangheliei a treia."3

În introducere (Matei 5,17-20) Domnul precizează un adevăr: «Să nu socotiţi că am venit să

stric Legea sau Proorocii, nu am venit să stric, ci să împlinesc». Prin aceasta fixează atitudinea
Sa ca fiu al lui Dumnezeu faţă de Lege şi Profeţi: o atitudine de împlinire şi desăvârşire, nicidecu
m de opoziţie. Pentru Mântuitorul adevărurile Vechiului Testament descoperite de Dumnezeu su
nt absolut valabile. Ele au fost un pedagog care să pregătească poporul iudeu pentru primirea lui
Mesia. Domnul nostru lisus Hristos urmează pe aceeaşi linie a descoperirii divine, desăvârşind-o.
În ce formă Mântuitorul săvârşeşte această împlinire? Fie prin adevărata trăire a Legii, fie prin co
mpletarea ei prin noi adevăruri.

"Această precizare de atitudine a fost necesară din două motive:

Activitatea Sa Mântuitorul şi-o desfăşoară în mijlocul fiilor lui Israel, în sufletul acestora
nu era permis să rămână vreun dubiu asupra rosturilor Evangheliei lui;

Nevoia de a respinge acuza fariseilor că El este potrivnic Legii, acuză care ar fi putut pri
nde teren în sufletul celor slabi."4

Introducerii îi urmează o ilustrare a noii dreptăţi, în 5 exemple (Mt. 5,21-48). Ilustrarea e

ste făcută printr-o paralelă între câteva porunci principale ale Legii, tălmăcite şi aplicate practic
de poporul iudeu şi adevăratul sens al acestor porunci divine, arătat de descoperirea Mântuitorulu
i.

"Din această paralelă rezultă o profundă deosebire de fond, între sclavia fariseică (iudai
că) şi cea pretinsă de Mântuitorul din partea celor ce-l urmează Lui.

Deci nu un contrast între Legea lui Dumnezeu dată prin Moise şi Evanghelia propovădui
tă de Domnul nostru lisus Hristos, ci între falsa tălmăcire şi trăirea acestei Legi si viaţa cea nouă
cerută de Mântuitorul."5

Exemplu l I (Mt. 5,21-28): «Aţi auzit că s-a zis celor de demult: Să nu ucizi; iar cine va u
cide, vrednic va fi de osândă».

3
M.A. VIII (1963), nr. 1-3., p. 35
4
Arhid. Prof. Dr. Ioan Zăgrean, Virtute şi vieţuire creştină, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2005., p. 141
5
Arhimandrit Sofronie, Mistica vederii lui Dumnezeu, Editura Adonai, Bucureşti, 1995., p. 184
6
 BIBLIOGRAFIE

1. Alexandre Schmemann, Euharistia. Taina împărăției, traducere de Pr. Boris Rădulea

nu, Editura Anastasia, Bucureşti, 1993.
2. Arhid. Prof. Dr. Ioan Zăgrean, Principii de morală creştină în Predica de pe Munte, în
rev.
3. M.A. VIII (1963), nr. 1-3.
4. Arhid. Prof. Dr. Ioan Zăgrean, Virtute şi vieţuire creştină, Ed. Renaşterea, Cluj-Napo
ca, 2005.
5. Arhimandrit Sofronie, Mistica vederii lui Dumnezeu, Editura Adonai, Bucureşti,
1995.
6. Arhimandrit Teofil Părăian, Fericirile, Editora Eikon, Cluj-Napoca, 2013..
7. Christos Yannaras, Abecedarul credinţei, Editura Bizantină, Bucureşti, 1996.
8. Christos Yannaras, Ortodoxie şi Occident, Editura Bizantină, Bucureşti, 1995.
9. Dmitri, Arhiepiscopul, Împărăția lui Dumnezeu - Tâlcuire duhovnicească la Predica
de pe Munte, Editura I.B.M.B.O.R., București, 2003.
10. Filocalia, vol. I, traducere de Pr. Prof. Dr. D. Stăniloae, Institutul de arte grafice S.
A., Sibiu, 1946.
11. Filocalia, vol. II, traducere de Pr. Prof. Dr. D. Stăniloae, Editura Harisma, Bucureşti,
1993.
12. Irineu Bistrițeanul, Episcop-Vicar, Fericirile, Editura Glasul, Huedin, 2001.
13. J. Cârstoiu, Profeţii mesianici, Editura Sigma, Bucureşti, 2006.
14. N. Mladin; O. Bucevschi, Teologia Morală Ortodoxă – Manual pentru facultatile de
teologie.
15. Olivier Clement, Predica de pe Munte, în rev. G.B. XVI (1957), nr. 2.
16. Pr. Conf. Univ. Dr. Leon Arion, Sfânta Evanghelie după Matei, Editura Grafica Praho
veană, Ploiești, 2000.
17. Pr. Ilarion V. Felea, Spre Tabor, vol. IV, Ed. Crigarux, Piatra-Neamţ, 2007.
18. Pr. Ioan Mircea, Dicţionar al Noului Testament, Ed. I.B.M. al B.O.R., Bucureşti,
1995.
19. Pr. Prof. D. Stamatoiu, Raportul dintre Legea Veche şi Legea Nouă, după Predica de
pe munte, în rev. M.O. XXXI (1979), nr. 7-9.
20. Pr. Prof. D. Stăniloae, Sfânta Treime sau La început a fost iubirea, Editura
I.B.M.B.O.R., București, 2005.

7
21. Pr. Prof. Dr. D. Stăniloae, Ascetica şi mistica ortodoxă, vol. I, Editura Deisis, Alba Iu
lia, 1993.
22. Pr. Prof. Dr. E. Cornițescu, Persoana lui Mesia şi lucrarea să în lumina profețiilor ve
chi testamentare, în „Studii Teologice”, nr.9-10/1985.
23. Pr. Prof. Ioan Constantinescu, Studiul Noului Testament, Manual pentru seminariile
teologice, Editura I.B.M.B.O.R., București, 2002.
24. Pr. Prof. Ion Bria, Iisus Hristos, Editura Enciclopedică, București, 1992.
25. Pr. Prof. Univ. Dr. Leon Arion, Comentarii la Sfânta Evanghelie după Matei, Ed. A
sa, Bucureşti, 2007.
26. Pr. Sabin Verzan, Predica de pe Munte, izvor de învățături pentru viața creştină, în re
v.
27. G.B. XVII (1958), nr. 1-2.
28. Preotul Dimitrie, Predica de pe Munte, tradusă şi prelucrată după “The Sermon on the
Mount”, în rev. G.B. XV (1957), nr. 2.
29. Prof. Iorgu D. Ivan, Tălmăciri și îndrumări ale Sfântului Vasile Cel Mare pentru cei
doritori de desăvârșire morală, în „Glasul Bisericii”, nr. 1-2, 1980.
30. Sfântul Ignatie Briancianinov, Cuvinte către cei care vor să se mântuiască, n colecția
31. „Experiențe ascetice”, vol. II, Editura Sophia, București, 2004.
32. Sfântul Ioan din Kronstadt, Fericirile evanghelice în viaţa noastră, traducere de Adria
n Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, Bucureşti, 2012.
33. Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvinte alese, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2002.
34. Sfântul Siluan Athonitul, Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei, Editura Deisis, Si
biu, 2000.
35. Sfântul Simeon Noul Teolog Cuvântare morală, în Filocalia VI, traducere, introduce
re și note de Pr. Prof. D. Stăniloae, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1977.
36. Ulrich Luz, , Predica de pe Munte (Matei 5-7), traducere în românește de Ligia Taloș
și Romeo Popa, ediție îngrijită și prefațată de Pr.Prof. Univ. Dr. Stelian Tofană, Editu
ra Renașterea, Cluj-Napoca, 2011.
37. Vasile Gheorghiu, Sfânta Evanghelie după Matei cu comentar, Cernăuți, 1925.
38. Viaţa şi învăţăturile Sfântului Ierarh NIfon, Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor,
1993.
39. Vladimir Lossky, Vederea lui Dumnezeu, Editura Deisis, Sibiu, 1995.
40. W. Hendriksen, Evanghelia după Matei, Ed. Reformația, Bucureşti, 2006.
41. Sfanta evanghelie dupa matei-analiza
42. Exegeza biblica de fer doru vasile
8
43. Pedagogie si elemente de psihologieDe (autor): Florica Ortan