UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

SPECIALIZAREA INSTITUTORI-ÎNVĂŢĂMÂNT RRIMAR

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Coordonator ştiinţific: Absolvent:

Lector universitar-Vîrtop Sorin

TG-JIU
2007
 UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
SPECIALIZAREA INSTITUTORI-ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR

LUCRARE DE ABSOLVIRE
PROBLEMATICA TRATĂRII DIFERENŢIATE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL SIMULTAN

Coordonator ştiinţific: Absolvent:

Lector universitar-Vîrtop Sorin
 TG-JIU
2007

MOTTO:
,,Adevăratul dascăl este caracterizat prin aceea că mintea
sa se mişcă în armonie cu minţile elevilor săi, trăind împreună
dificultăţile şi victoriile intelectuale deopotrivă.”
(J. Dewey)
 PROBLEMATICA TRATĂRII DIFERENŢIATE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL SIMULTAN

INTRODUCERE
Motivare generală....................................................................................
Motivare personală.................................................................................

CAPITOLUL I. - IMPORTANŢA TRATĂRII DIFERENŢIATE

1.1 Definirea termenilor ,,diferenţiat” şi ,,simultan”……………………

1.2 Importanţa şi necesitatea cunoaşterii elevilor…….............................

CAPITOLUL II. – TRATAREA DIFERENŢIATĂ ÎN CONTEXTUL

EDUCAŢIONAL ACTUAL

2.1 Tratarea diferenţiată în literatura psihopedagogică

a) funcţiile instruirii diferenţiate……………………………………..
b) principiile diferenţierii……………………………………………
c) trăsătura caracteristică a acţiunii de diferenţiere…………………

2.2 Modalităţi de organizare în diferite sisteme de învăţământ

a) structura învăţământului în alte ţări……………………………..
b)structura învăţământului în ţara noastră…………………………

2.3 Abordarea tratării diferenţiate prin teoriile educaţiei………………

CAPITOLUL III. – TRATAREA DIFERENŢIATĂ – MODALITATE DE

EFICIENTIZARE A ACTIVITĂŢII INSTRUCTIV-
EDUCATIVE

3.1 Ipoteza de lucru şi obiectivele cercetării…………………………..

3.2 Consideraţii privind tratarea diferenţiată a elevilor
a) condiţii şi cerinţe pentru organizarea învăţământului simultan şi
diferenţiat…………………………………………………………………
 b) rolul învăţătorului în programul diferenţiat…………………….

3.3 Modalităţi de tratare diferenţiată a elevilor

a) tipuri de fişe …………………………………………………….
b) proiecte didactice ……………………………………………….

CAPITOLUL IV. – CONCLUZII

4.1 Avantaje ………………………………………………………….
4.2 Dezavantaje ………………………………………………………
4.3 Propuneri ……………………………………………………….

ÎNCHEIEREA ……………………………………………………….

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………

ANEXE - Fişe psihopedagogice ……………………………………..

 INTRODUCERE

Şcoala nu este doar un instrument de transmitere a cunoştinţelor,ci

o instituţie socială în care elevul îşi formează abilităţi de cunoaştere şi
sociale.Ea trebuie privită ca un spaţiu public,ca o instituţie socială cu
funcţii multiple;ca un loc hotărâtor al dezvoltării personale şi sociale a
persoanei umane;ca locul în care se desfăşoară învăţarea;ca un spaţiu
social;ca un spaţiu profesional;ca o instituţie legată de familie,de
comunitatea locală, de societatea ca întreg.
Şcolarul trebuie cunoscut şi educat,stimulat în devenirea sa
umană,sprijinit prin educaţie să-şi dezvolte potenţialul bio-psihic şi să-şi
formeze atitudini care să-i servească integrării şcolare şi apoi profesionale
şi sociale.Educaţia din şcoală contribuie,alături de familie,la sedimentarea
primei trepte a edificiului personalităţii.O preocupare majoră este
accentuarea individualizării procesului instructiv-educativ pentru
recuperarea unor întârzieri,corectarea unor eventuale greşeli ale educaţiei
în familie şi mai ales pentru dezvoltarea la nivel maximal a potenţialului
elevilor.
Adaptarea procesului de instruire şi educare,cu numeroasele lui
modalităţi sugerate în teoria pedagogică şi încercate în practica şcolară se
impune din mai multe considerente:psihopedagogige(referitoare la
particularităţile psihofizice ale elevilor),didactice şi de organizare şcolară
sau chiar de ordin social.

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Motivare generală
 Ciclul primar reprezintă o etapa decisivă pentru formarea tânărului
şi perfecţionarea specialistului de mâine.
Una din preocupările fundamentale ale pedagogiei a fost şi este
tratarea diferenţiată a elevilor,problemă care necesită şi studii psihologice
(cunoaşterea capacităţilor şi aptitudinilor psihice ale elevilor),biologice
(raportarea la particularităţile dezvoltării fizice individuale şi ereditare)şi
sociologice (particularităţile mediului socio-cultural din care provin
educaţii,relaţiile interumane).
Diferenţierea în învăţare are ca scop eliminarea unor lacune în
cunoştintele şi deprinderile elevilor şi atingerea performanţelor minimale
acceptate,dar şiîimbogăţirea şi aprofundarea cunoştintelor elevilor
capabili de performanţe superioare.
Tratarea diferenţiată a elevilor în cadrul lecţiilor de la şcoală ajută
cadrele didactice să găsească metode şi procedee optime de
intervenţie,prevenire şi stimulare a elevilor şi ar contribui la o mai bună
adaptare a conţinutului învăţământului şi a programei la necesităţile celor
ce sunt implicaţi în procesul instructiv-educativ.

Motivare personală

Calitatea mediului şi a ambianţei scolare,climatul instituţional rigid

şi inconsecvent,fluctuaţiile în aplicarea curriculum-ului şcolar,
supraîncărcarea sau superficialitatea calităţii instructiv-educative generată
de o diversitate de cauze,unele de natură contradictorie,constituie nu
numai una dintre categoriile de cauze care influeţtează calitatea educaţiei
şi instruirii elevului şi care se răsfrâng la nivelul acestuia printr :o
diversitate de atitudini şi manifestări cu caracter negativ.
Problematica unei tratări diferenţiate trebuie să aiba în vedere o
categorie largă de acţiuni şi de factori şcolari şi extraşcolari repuşi
împreună,care avuţi în vedere ca puncte de reper să conducă la o
activitate instructiv-educativă eficientă.
Situaţia pe care o întâlnesc în activitatea instructiv-educativă de zi
cu zi este una generatoare de elemente care pun în evidenţă necesitatea
unei activităţi diferenţiate.
O primă categorie de factori o reprezintă mediul social-geografic şi
cultural în care se află situată instituţia de învăţământ în care îmi desfăşor
activitatea.
Instituţia de învăţământ,Şcoala cu clasele I-IV Bobu din comuna
Scoarţa,judeţul Gorj,pune în faţa cadrelor didactice toate elementele
necesare unei tratări diferenţiate.Astfel,în cadrul instituţiei funcţionează
ciclul preşcolar (22 de elevi) şi ciclul primar (26 de elevi).
Instituţia de învăţământ în care îmi desfăşor activitatea oferă toate
condiţiile necesare unei tratări diferenţiate şi dispune de următoarele
cadre didactice:
-Subsemnatei,C1 care mă ocup de activitatea claselor I şi a III-a(în clasa
I sunt înscrişi 4 elevi,iar în clasa a III-a 5 elevi ) ;
-C2 care se ocupă de activitatea claselor a II-a şi a IV-a (în clasa a II-a
fiind 10 elevi,iar în clasa a IV-a fiind 7 elevi );
-C3 care se ocupă de activitatea ciclului preşcolar.
După modul de grupare al claselor, aceasta este prima formă de tratare
diferenţiată (reglementată prin lege ).
Astfel într-o singură sală de clasă îşi desfăşoară simultan activitatea
două clase diferite :clasele I şi a III-a şi clasele a II-a şi a IV-a care
aparţin ciclului primar.
Din punct de vedere curricular aceştia se situează în două cicluri
curriculare diferite:clasele I şi a II-a aparţin ciclului curricular al
achiziţiilor fundamentale,iar clasele a III-a şi a IV-a aparţin ciclului
curricular de dezvoltare.
Pe de altă parte,la nivelul calitativ,putem distinge la nivelul clasei,
elevi cu ritm diferit de învăţare(moderat,lent,foarte lent).Seria diferenţiată
şi simultană sunt două categorii de activităţi de bază atât pentru cadrele
didactice care-şi desfăşoară activitatea ,cât şi pentru elevi.
Dacă activitatea simultană are deja o tradiţie,în ceea ce priveşte
tratarea diferenţiată aplicarea curentă a acestei perspective la nivelul
activităţii de zi cu zi de la clasă este încă de dată recentă în învăţământul
nostru.
Există o mulţime de persoane care au o atitudine superficială
asupra tratării diferenţiate.Tratarea diferenţiată nu s-a descoperit acum,dar
nou este modul cum se aplică.Una din greşelile de tratare diferenţiată este
să nu se creeze discriminări între elevi .
Datorită faptului că în ultimii 8 ani activitatea mi-a fost strâns
legată de învăţământul simultan,una din preocupările din cadrul activităţii
instructiv-educative pe care o desfăşor este încercarea de a răspunde
întrebării :Cum este posibilă abordarea diferenţiată în cadrul
învăţământului simultan ?
 CAPITOLUL I :IMPORTANŢA TRATĂRII
DIFERENŢIATE

1.1Definirea termenilor,,diferenţiat’’ şi,,simultan’’

Termenul ,,diferenţiat,, :se referă la măsurile organizatorice de

grupare a elevilor după anumite criterii (varstă,randament,talent,interes,
handicap ,sex)şi la organizarea didactico-metodică a procesului de
instruire şi învăţare tinând seama de anumite premise .Măsurile de
diferenţiere nu sunt fundamentate pedagogic şi ştiinţific,ci depind de
atitudinile sociale şi ideologige.
Instruirea diferenţiată porneşte de la ideea că nu există elev bun sau
slab,recunoscându-se faptul că elevii au capacităţi cognitive diferite,
stiluri proprii de învăţare etc.Ea se constituie ca un învăţămant pe măsura
elevilor ceea ce conduce la formarea capacităţilor de autoinstruire şi
dezvoltarea nevoii de învăţare continua .Ea nu înseamnă renunţarea la un
program unitar de pregătire, ci înseamnă crearea situaţiilor favorabile
pentru fiecare elev,pentru descoperirea intereselor,aptitudinilor şi
posibilităţilor de formare proprie .
În cadrul formelor de diferenţiere s-a propus un sistem orientat spre
trei planuri deosebite :diferenţierea după sistemul şcolar,după tipul de
şcoală şi după modul de predare.
Se vorbeşte de diferenţiere externă când un grup mai mare de elevi
este împărţit după anumite criterii în grupuri omogene de învăţare pentru
o perioadă mai lungă de timp,în spaţii separate .
 Conceptul de diferenţiere externă are la bază ideea că învăţarea în
grupuri de randament relativ omogen ar fi mai eficientă de cea
desfăşurată în grupuri eterogene unde apar probleme de socializare şi
obiectivele învăţării sociale nu sunt luate în consideraţie .
Diferenţierea internă se referă la adaptarea metodelor de lucru ,a
mijloacelor de învăţămant ,în general a modului de organizare şi
desfăşurare a activităţii didactice pentru a-i ajuta pe elevi să obţină un
randament şcolar cât mai ridicat posibil .
Diferenţierea activităţii de învăţare se răsfrânge atât asupra
structurii sistemului şcolar şi a continutului învăţămantului ,cât şi a
formelor de organizare a activităţii didactice ,a metodologiei aplicate şi a
mijloacelor de învăţământ folosite .
Stabilirea unui sistem de lucru adecvat trebuie să se facă ,în primul
rând ,în funcţie de capacitatea de învăţare sau de insuşire a cunoştinţelor
(receptivitatea la învăţare).Formele de organizare ,metodele folosite,
ritmul de lucru ,trebuie nuanţate în funcţie de capacitatea de asimilare a
elevilor .
Orice acţiune de diferenţiere a instruirii porneşte de la sesizarea
trăsăturilor comune ,dar şi a deosebirilor dintre elevi ,deosebiri ce se
manifestă prin :dezvoltare intelectuală ,capacitate de învăţare ,ritm de
lucru ,aptitudinile ,atitudinile ,interesele etc.Depistarea acestor trăsături
care-i diferenţiază pe elevi reprezintă operaţia iniţială,premisa oricarei
acţiuni de tratare diferenţiată .

Învăţământul simultan constă în predarea concomitent la

două clase din cicluri diferite.Activitatea instructiv-educativă se
organizează simultan,cu două şi mai multe clase,în şcolile unde numărul
elevilor ests mic.
În învăţământul simultan clasa I se cuplează cu clasa a III-a,iar
clasa a II-a se cupleaza cu clasa a IV-a .Există situaţii în care predarea se
face la toate cele patru clase concomitent ,lucrându-se în două schimburi
(clasele I şi a III-a de la ora 8 la ora 12 ,iar clasele a II-a şi a IV-a de la
ora 10 la ora 14. Perioada de la 10 la 12 activitatea se desfăşoara cu patru
clase ).
Învăţământul simultan antrenează cadrul didactic într-o activitate
didactică mai complicată,îmbinând armonios activitatea directă cu
activitatea independentă a elevilor,în mod gradat şi după principii
psihopedagogice bine organizate,dar nu-l scuteşte pe acesta să parcurgă în
întregime programa şcolară,la fel ca la o singură clasă.
 Pentru a acorda elevilor care frecventează învăţămantul simultan,
şanse egale de dezvoltare cu ale celorlalţi,noi,cadrele didactice ar trebui
să intervenim cu schimbări,astfel încât :
-demersul didactic să fie organizat în funcţie de nevoile şi interesele
acestora combinând optim tipurile de strategii didactice ;
-timpul petrecut la şcoală să fie folosit extrem de eficient (mai ales că o
mare parte îl reprezintă activitatea independentă).
Învăţămantul simultan face parte din sistemul de învăţămant,fiind o
formă particulară aprobată prin lege (Legea Învăţământului,art.20). În
şcolile cu clase simultane,procesul instructiv-educativ se realizează după
acelaşi plan-cadru pentru învăţământul obligatoriu primar şi gimnazial.
Specificul activităţii cadrului didactic care lucrează la o astfel de
şcoală,constă în alternarea activităţii sale directe cu elevii unei clase ,cu
activitatea individuală a elevilor celeilalte clase şi faptul că timpul afectat
realizării sarcinilor didactice este acelaşi ca în cadrul activităţii cu o
singură clasă .
Activitatea didactică simultană prezintă o serie de particularităţi cu
implicaţii în pregătirea cadrului didactic pentru lecţie .Astfel :
-ritmul mai alert de muncă decât în lecţia obişnuită ;
-distribuirea atenţiei pentru a urmări şi pe elevii care au activitate
independentă,în timp ce desfăşoara o activitate directă cu una din clase ;
-necesitatea alegerii judicioase a temelor pentru activitatea
independentă;
-pregătirea zilnică din punct de vedere ştiinţific şi metodic;
-căutarea unor forme de exercitare a influenţei educative pentru
integrarea colectivului clasei .
Organizarea pe baze ştiinţifice a procesului instructiv-educativ,în
general,constituie premisa fundamentală pentru asigurarea eficienţei
dorite în condiţiile activităţii simultane .

1.2 Importanţa şi necesitatea cunoaşterii elevilor

Întreaga activitate instructiv-educativă se bazează pe cunoaşterea

personalităţii elevilor .Dupa spusele lui V.Pavelcu,,pentru a obţine
rezultatele dorite,trebuie să ştim cum să acţionăm ,ce procedee să folosim
în raport cu fiecare copil în parte.’’
Cunoaşterea psihopedagogică este un proces organizat şi continuu
în care,printr-o acţiune de generalizare şi sinteză a unui ansamblu de
informaţii acumulate prin contexte variate,cadrul didactic evidenţiază
parametrii organizării psihice individuale a celor pe care îi educă

Metode de cunoaştere a elevilor :

 I.Metode de cunoaştere a elevilor prin analiza conduitei şi
a activităţii :
a)Observaţia psihopedagogică constă în urmărirea sistematică a
manifestărilor de comportament,individual sau colectiv,aşa cum se
prezintă ele în fluxul lor natural de manifestare(joc,învăţare şcolară şi
extraşcolară).
Se va urmării dezvoltarea însuşirilor elevului atât pe latura voinţei
(iniţiativă,perseverenţă,stăpânire de sine),cât şi pe latura
morală(politeţea,sinceritatea).

_________________________________________________________
V.Pavelcu-,,Psihologie pedagogică’’,E.S.D.P.,Bucureşti,1962,pag 137

O atenţie deosebită se acordă aspectelor negative ale

caracterului :încăpăţânarea,capriciul,minciuna,ş.a. care pot surveni în
urma unor greşeli de educaţie .
Toate acestea vor fi consemnate într-un caiet de cunoaştere a
elevului.Este bine ca materialul faptic adunat să fie interpretat şi sintetizat
în urma unei temeinice analize .
b)Metoda analizei produselor activităţii :
Produsele activităţii elevilor reprezintă o sinteză a fondului
informaţional şi a celui aptitudinal şi,în acelaşi timp,o reflectare a
structurilor intelectuale,afective,volitive şi psihomotorii proprii acestora .
Prin aplicarea acestei metode obţin date cu privire la :capacităţile
psihice de care dispun elevii (coerenţa planului mental ,forţa imaginaţiei,
amploarea intereselor,calitatea cunoştintelor,deprinderilor,priceperilor şi
aptitudinilor);stilul realizării (personal,comun,obişnuit);nivelul dotării
(înalt,mediu,slab);progresele realizate în învăţare .
c)Metoda biografică nu se limitează la înregistrarea cronologică a
datelor,evenimentele din viaţa unui individ,la listarea persoanelor
semnificative şi a relaţiilor acestuia cu ele .Aplicarea metodei biografice
porneşte de la această acumulare de date în timp sau prin intermediul
anamnezei,însa este mai puţin folosită datorită faptului că cei investigaţi
(elevii)nu au înca o biografie amplă care să furnizeze date semnificative .
 II.Metode de cunoaştere care solicită colaborarea
subiectului studiat :
a)Metoda convorbirii poate fi aplicată fie ca metodă
independentă,fie ca auxiliar al altor metode de investigaţie psihologică
pentru obţinerea unor informaţii .Poate îmbraca forme multiple,
interlocutorii putând fi atât adulţii,parinţii şi cadrele didactice,cât şi elevii.
Convorbirea face apel la experienţa subiectului,invitându-l să se
autoanalizeze,să prezinte fapte,să descrie motivaţiile unei anumite
manifestări,să facă aprecieri asupra propriei persoane şi a altora prin
comparaţie,să descrie natura relaţiilor interpersonale stabilite cu adulţii,să
conştientizeze şi să relateze despre aspectele conflictuale în procesul
integrarii în gradul de şcolaritate .Depăşeşte stadiul unui dialog liber cu
elevul,pe o anumită temă,deşi implică trăsăturile unei astfel de
discuţii:flexibilitate,încredere reciprocă,familiaritate .Rigoritatea metodei
este însă dată de faptul că dialogul este pregătit riguros de cadrul
didactic .

b)Metoda chestionarului
Prin intermediul ei sunt sondate opiniile,dorinţele,aspiraţiile,
interesele vocaţionale ale elevilor .Chestionarul poate fi gândit şi
administrat atât copiilor cât şi parinţilor .
c)Testele psihologige sunt probe relativ scurte şi standardizate,ele
dau posibilitatea investigării rapide a însuşirilor psihice ale elevilor .
În ultimul timp,au fost publicate lucrări care prezintă diferite teste
(teste de aptitudini şi de inteligenţă,teste proiective),în formă completă
(conţinut,materiale de aplicare,mod de scorare şi de interpretare etc.),ceea
ce a dus la perimarea lor .
Unele din aceste teste de inteligenţă sunt :Matricele Progresive
Raven şi Testul Wechsler de inteligenţă pentru copii .
Matricele Progresive Raven :există trei variante ale acestui test :
-Matricele Progresive Standard (SPM) ;
-Matricele Progresive Colorate (CPM) ;
-Matricele Progresive Avansate (APM ).
Fiecare din cele trei variante sunt destinate unor subiecţi cu vârste
şi particularităţi diferite .Astfel,SPM se adresează în general copiilor de la
şase ani la vârsta adultă .CPM este folosit pentru măsurarea mai detaliată
a copiilor,a celor retardaţi mental,iar APM sunt folosite pentru măsurarea
indivizilor care se situează deasupra mediei de inteligenţă .
Un grup de cercetători din Cluj,în frunte cu Anca Domuţa au
omologat testul Raven pe populaţia României .
Au fost selectate 2 860 de persoane cu vârsta cuprinsă între 6 şi 80 de ani
din 117 localităţi .Evaluările s-au desfăşurat la domiciliul subiecţilor şi s-
a demonstrat că abilitatea educativă scade o dată cu vârsta.
Scala Wechsler de inteligenţă pentru copii conţine 12 subteste (6
pentru Scala verbală şi 6 pentru Scala de performanţă).Dacă timpul
permite,toate subtestele pot fi administrate în următoarea ordine :
1.Informaţii –cuprinde 30 de întrebări de cultură generală
2.Completarea imaginii –cuprinde 30 de itemi,sarcina subiectului
constând în a identifica partea esenţială care lipseşte dintr-o imagine.
3.Codul –are două părţi,respectiv partea A,cu 59 de itemi şi partea B,
cu 119 itemi .Sarcina subiectului este de a copia simbolurile ce corespund
anumitor numere .
4.Similitudini –conţine 19 întrebări la care subiectul trebuie să
răspundă în ce masură se aseamănă două obiecte,două lucruri etc.
5.Aranjarea de imagini –conţine 14 itemi,sarcina subiectului fiind
aceea de a aranja o serie de imagini într-o succesiune logică,având înţeles.
Trebuie să rezulte un fel de povestioară .
6.Aritmetica –include 24 de itemi,respectiv întrebări-problemă ce
solicită subiectul să efectueze calcule matematice elementare.
7.Cuburi –la cei 12 itemi subiectul are sarcina de a reproduce anumite
desene folosind patru sau nouă cuburi cu feţele colorate în alb sau roşu .
8.Vocabular –cuprinde 30 de cuvinte,subiectul având sarcina de a le
defini .
9.Asamblarea obiectului –sunt 5 itemi,sarcina subiectului fiind aceea
de a reface anumite figuri folosind mai multe piese disparate.
10.Comprehensiunea (înţelegerea)-cuprinde 18 întrebări care vizează,
în special,în ce măsură subiectul cunoaşte motivul sau cauza pentru care
există anumite lucruri sau acţiuni .
11.Căutarea simbolului –sunt 45 de itemi în partea A şi 45 de itemi în
partea B,sarcina subiectului fiind aceea de a decide dacă un anumit
simbol apare sau nu într-un şir de simboluri .
12.Memorarea cifrelor –cuprinde 15 itemi,respectiv serii de numere,
dintre care opt în ordine directă şi şapte în ordine inversă .Sarcina
subiectului constă în a repeta seriile de cifre prezentate de examinator,în
aceeaşi ordine a prezentării,în primul caz,şi,în ordine inversă,în al doilea
caz .
13.Labirintul –cuprinde 10 itemi,respectiv 10 labirinturi,care trebuie să
fie completate de către subiect.
 Dacă timpul de administrare este scurt se pot folosi formele
abreviate,care sunt de mai multe feluri :
a)cea mai scurtă formă cuprinde numai două subteste :Vocabular şi
Cuburi ;
b)o altă formă cuprinde patru subteste :Vocabular şi Aritmetică pentru
Scala verbală;Aranjarea imaginii şi Cuburi,pentru Scala performanţă;
c)o altă formă cuprinde cinci subteste :Informatii,Cuburi,
Comprehensiune,Aranjarea imaginii,Codul .
Testele psihologice veritabile,standardizate,cele care răspund în
totalitate cerinţelor şi exigenţelor de ordin psihometric pot fi folosite doar
de cei care au pregătire psihologică necesară atât în plan teoretic,cât şi
practic .
Rezultatele la teste nu reprezintă în totalitate realitatea,nu pot
preciza un diagnostic psihic şi doar în baza acestor date nu se poate lua o
decizie privind o anumită persoană .
Deoarece interpretarea testelor trebuie făcută de un specialist
(destul de costisitor),iar la şcoala unde îmi desfăşor activitatea nu există,
eu folosesc celelalte modalităţi de cunoaştere a elevilor .

III. Metode şi tehnici de organizare a informaţiei :

a)Fişa de caracterizare psihopedagogică este un instrument
de bază pentru cunoaşterea elevului în vederea formării sale ca
personalitate dezvoltată în mod armonios prin dobândirea unui complex
de însuşiri psihice ,fizice şi sociale .Aceasta fişă se structurează astfel :
a)Date generale despre copil şi familia sa ;
b)Activitatea în şcoală şi în afara ei ;
c)Caracteristici ale persoanei ;
d)Concluzii

Cu ajutorul fişei se pot sintetiza informaţiile obţinute prin :

-observaţia ştiinţifică a elevilor de către cadrul didactic,înregistrarea
şi analiza particularităţilor elevilor, evidenţiate atât în învăţarea
şcolară,cât şi extraşcolară . Se evită formulările cu caracter general,
insistându –se asupra gradului de dezvoltare a imaginaţiei,
creativităţii,etc.În acelaşi timp se consemnează şi unele dificultăţi
întâmpinate de elev în procesul instructiv–educativ şi se stabilesc
modalităţi de înlăturare a acestor dificultăţi.
-evaluarea performanţelor elevilor pe baza unor probe
corespunzătoare publicate în literatura de specialitate sau pe baza unor
probe create de cadrul didactic .Evaluările se realizează în timpul anului
 şcolari(evaluari formative) sau la sfârşitul anului şcolar(evaluari
sumative).
-analiza produselor activităţii elevilor –care se stabileşte luându –se
în considerare gradul de realizare a obiectivelor şi conţinutului programei
în cadrul ariei curriculare«Arte «.În acest fel se obţine o analiză a valorii
lucrărilor elevilor pe baza cunostinţelor, priceperilor şi deprinderilor
acestora,a imaginaţiei şi a originalităţii dovedite. Analizând compunerea
unui text se pot trage concluzii despre limbaj,memorie,aptitudini,etc.
-discuţii cu elevii care sunt scurte dialoguri pe teme apropiate lor,
legate de universul lor de viaţă(jocuri,plimbari,etc). Aceste discuţii permit
constatarea unor particularităţi ale gândirii, limbajului, imaginatiei, etc.
- convorbiri cu parinţii şi cadrele medicale – care sunt posibilităţi de
cunoaştere a unor caracteristici ale fiecarui copil
Fişa psihopedagogică este o riguroasă selecţie a observaţiilor cu
caracter de generalitate. Eu preiau de la doamna educatoare, care îşi
desfăşoară activitatea în aceeaşi şcoalş cu mine, atât ghidul de observare
individuală a preşcolarului, cât şi fişa psihopedagogică astfel încât am
formată o imagine preliminară asupra elevului şi pot continua activitatea
educativă începută, cu câţiva ani în urmă, în gradiniţă,asigurându-se astfel
unitatea şi continuitatea muncii educative.
b)Dosarul individual reprezintă un ansamblu organizat de
documente care caracterizează o individualitate .El conţine informaţii
referitoare la starea medicală ,psihologică,socială ,educaţională a unei
parsoane ,date înregistrate în timp şi acumulate fie pe fişe special
alcătuite,fie prin documentele originale de investigaţie(fişa de
caracterizare,produse ale activităţii,fişe de evaluare,etc.).

CAPITOLUL II. TRATAREA DIFERENŢIATĂ ÎN

CONTEXTUL EDUCAŢIONAL ACTUAL

2.1 Tratarea diferenţiată în literatura psiho-pedagogică

se remarcă prin:

a)Funcţiile instruirii diferenţiate

La început tratarea diferenţiată se baza pe cunoaşterea particularităţilor de
vârstă şi individuale ale elevilor.
 Mai târziu s-a extins pe două planuri :
-conceperea unei activităţi instructiv-educative mai variate ,nuanţate ,în
raport de diferenţele dintre elevi în limitele normalului ;
-promovarea unei activităţi complexe de asistenţă a alevului ,atât medicală
şi socială,cât si psiho-pedagogică .
Soluţionarea tratării diferenţiate diferă de la o ţară la alta ,însa ,tendinţa
generală de a se realiza un învăţământ pe măsura elevilor ,s-a păstrat .
Instruirea diferenţiata vizează adaptarea activităţii de învăţare la
posibilităţile diferite ale elevilor ,la capacitatea de înţelegere şi ritmul de lucru
proprii unor grupuri de elevi sau chiar fiecărui elev în parte .
Este necesar ca deosebirilor dintre elevi în ceea ce priveşte nivelul lor
intelectual să le corespundă o anumită diferenţiere a activităţii şcolare .
Trebuie sprijiniţi toţi elevii ,fără să fie neglijati cei cu dezvoltare mai
lentă şi nu trebuie favorizată dezvoltarea,,elitelor intelectuale’’care , în cele mai
multe cazuri reprezintă şi o,,elită socială’’.
Fiecare elev trebuie pus în situaţia de a se dezvolta ,de a-şi valorifica pe
deplin posibilităţile şi aptitudinile .Astfel căile de formare ale viitorului om sunt
numeroase şi variate .
Tratarea diferenţiată insuflă elevilor încredere în forţele lor,în timp ce
tratarea nediferenţiată duce la adâncirea inegalităţilor dintre elevi(eşec şcolar).
În cadrul unui proces de instruire diferenţiată elevii nu sunt obligaţi să-şi
însuşească acelaşi conţinut ,ci se poate opera o selectare a acestora în
concordanţă cu unele grupe de interes şi cu unele niveluri privind capacitatea de
învăţare .În acelaşi timp ,printr-o tratare diferenţiată se realizează atât o
selectare a volumului şi a gradului de complexitate a cunoştinţelor ,cât şi a
metodelor de învăţare .
În vederea realizării instruirii diferenţiate ,pentru adaptarea conţinutului
învăţământului la capacităţile elevilor este utilă crearea unor programe şcolare
care să stabilească un conţinut obligatoriu pentru toţi elevii ,la care să se adauge
un conţinut suplimentar pentru elevii cu capacităţi mai ridicate .
Modalităţile de tratare diferenţiată sunt menite să asigure obţinerea unor
rezultate mai bune în pregătirea elevilor ,prin metode de lucru adecvate
particularităţilor diferitelor grupe de elevi .
Aplicarea tratării diferenţiate (mai ales în stabilirea conţinutului
învăţământului ),favorizează depistarea la timpul potrivit ,a intereselor şi
aptitudinilor elevilor ,punându-se accent pe orientarea lor spre activităţi în care
să obţină randamentul dorit .De asemenea ,tratarea diferenţiată,poate elimina
programele supraîncărcate şi astfel ,suprasolicitarea elevilor.
Metodele de diferenţiere aplicate în organizarea si desfăşurarea
activităţii (strategiile didactice )se realizează cu întreaga clasa astfel încât să se
asigure creşterea nivelului de pregătire şi succesul tuturor elevilor .Ca urmare,
tratarea adecvată a elevilor în cadrul lecţiilor trebuie să privească atât pe cei
care întâmpină dificultăţi(au nevoie de sprijin suplimentar),cât şi pe cei apţi să
lucreze într-un ritm mai rapid .
Trebuie evitată separarea elevilor capabili de un randament ridicat,de
elevii lenţi .Aceasta implică îmbinarea activităţii frontale cu întreaga clasa şi a
activităţilor pe grupe ori individuale,adaptate particularităţilor acestora .
Instruirea diferenţiată se constituie ca un învaăţământ pe masura elevilor,
ceea ce conduce la formarea capacităţilor de autoinstruire şi dezvoltarea nevoii
de învăţare continuă .
Cadrul didactic nu mai poate fi singura sursă de informaţii pentru elevi
.El nu transmite cunostinţe ,ci organizează ,îndrumă activitatea de învăţare,
valorificând potenţialul fiecarui elev ,considerând pe fiecare un « unicat ».
Instruirea diferenţiată permite crearea situaţiilor favorabile fiecarui elev,
pentru descoperirea intereselor,aptitudinilor şi posibilităţilor de formare proprii.

b)Principiile diferenţierii :

1.Cadrul didactic se focalizează pe esenţial ,pe ceea ce este mai important

pentru a obţine o învăţare eficientă(în general se uită mai mult decât se
memorează).
2.Cadrul didactic trebuie să recunoască diferenţele între elevi.
3.Evaluarea şi instruirea sunt inseparabile .Evaluarea trebuie să fie continuă
şi mai ales formativă,nu doar sumativă,finală.Pentru aceasta trebuie purtate
discuţii,ţinute jurnale,portofolii .
4.Cadrul didactic schimbă conţinutul,procesul şi produsul .Conţinutul
înseamna ceea ce cadrul didactic vrea ca elevii să înveţe,materialele şi
strategiile pe care le utilizează .Elevii slabi au nevoie de activităţi structurate
pentru a-şi identifica lacunele în învăţare,pentru a-şi forma deprinderi simple în
condiţii de viteză mică de învăţare .Elevii buni realizează un salt la nivelul
superior al capacităţii lor,lucrând în condiţii de viteză mai mare .Un rol
important aici îl are profilul învăţării-unii au nevoie de verbalizare
deosebită,alţii doresc să scrie,să lucreze singuri sau în grup;unii sunt
logigi,analitici,alţii sunt creativi .Cadrul didactic trebuie să ţină seama de toţi
aceşti factori atunci când stabileşte procesul,care este suma activităţilor
proiectate,folosind deprinderile cheie ale elevilor,precum şi produsul,care este
cel mai bun mijloc pentru verificarea a ceea ce s-a învăţat .
5.Toţi elevii participă la propria lor educaţie .Cadrul didactic respectă nivelul
de pregătire al fiecarui elev .
6.Cadrul didactic colaborează cu elevii în învăţare,echilibrând normele
individuale şi de grup .

c)Trăsătura caracteristică a acţiunii de diferenţiere :

 Nuanţarea modalităţilor
de lucru în cadrul învăţământului
preponderent colectiv

Prin
îmbinarea raţionala a
învăţământului

frontal pe grupe prin sarcini individuale

Proiectarea şi organizarea instruirii diferenţiate presupune valorificarea

relaţiei dintre resursele umane(elev-cadrul didactic)-cunoştinţele şi
capacităţile solicitate conform programelor de instruire-structura instituţiei
şcolare.
Diferenţierea instruirii se poate realiza la nivelul :
-procesului de învăţare(prin valorificarea corelaţiei dintre resursele umane
existente şi cerinţele programelor de instruire) ;
-conţinutului învăţării(prin valorificarea corelaţiei dintre cerinţele programelor
de instruire şi structura organizaţiei şcoloare) ;
-organizării învăţării,în clasă,(prin valorificarea corelaţiei dintre structura
organizaţiei şcolare şi resursele umane existente).
Diferenţierea prin conţinut presupune adaptarea conţinuturilor la o
categorie anume de elevi(foarte buni-buni-medii-slabi).Trebuie avut în vedere
atât aspectul cantitativ(volumul de cunoştinţe),cât şi calitativ(adecvarea la
viteza şi stilul de învăţare).

Diferenţierea prin organizarea colectivului presupune :

1. activitatea colectivă,caracterizată prin transmiterea informaţiei frontal de la
cadrul didactic către elev ;
2. activitatea pe grupe,în general omogene,constituite după un anumit criteriu ;
3. activitatea pe echipe,grupe eterogene,constituite după preferinţele
elevilor,pentru o activitate ;
4. activitatea individuală,independentă.

Pentru diferenţierea prin metodologie este nevoie ca elevii cu capacitate

de învăţatre scazută să fie cuprinşi în activităţi frontale,dar trataţi
individual.Cadrul didactic trebuie să cunoască exact nivelul pregătirii anterioare
a elevului,lacunele şi greşelile tipice ale fiecărui elev, la fiecare disciplină de
învăţământ.

INSTRUIREA DIFERENŢIATĂ

Este un raspuns al cadrului didactic la

nevoile celor care învaţă

Ghidat de principiile generale ale

diferenţierii cum ar fi :

sarcini obligatorii grupări flexibile evaluare formativă şi

reglare

Cadrele didactice pot diferenţia :

Conţinut Proces Produs

în acord cu :

Disponibilităţile Interesele Profilul de învăţare

elevilor elevilor al elevilor

printr-o gamă de strategii educaţionale.

 2.2 Modalităţi de organizare în diferite
sisteme de învăţământ

Diferenţierea instruirii este realizată în diverse sisteme de învăţământ în

moduri variate.Pentru realizarea unui învăţământ pe măsura fiecarui elev trebuie
apreciat potenţialul fiecăruia şi tratat adecvat.

A. Structura învăţământului în Germania

Instruirea unitară se realizează în şcoala primară de patru

ani(Grundschule)care este de fapt singura treaptă de învăţătmânt unică pentru
toţi copiii.După şcoala primară,nivelului învăţământului secundar I îi corespund
trei tipuri de şcoli :
a)Hauptschule-de cinci ani,deci până în clasa a IX-a inclusiv,după absolvirea
căreia cei mai mulţi frecventează şcoli profesionale(Berfschule)cu timp plin ori
cu timp parţial.
b)Realschule(şcoala reală)cu durata de şase ani(până la clasa a X-a inclusiv)ai
cărei absolvenţi pot continua studiile în învăţământul secundar de gradul II.
c)Gymnasium,de şase ani plus trei ani de liceu,încheiat cu
bacalaureat(Abitur)cu drept de a accede în învăţământul superior.
Aceste trei tipuri de şcoli,diferite ca durată,conduc fiecare la finalităţi
distincte,cu drepturi diferite.

În Anglia instruirea elementară se realizează în şcoala primară organizată

pe două cicluri(infant school şi junior school),pentru copiii de la 5-11ani.După
terminarea şcolii primare elevii urmează unul din mai multe tipuri de şcoli :
a)şcoala secundară de cultură generală(grammar school) ;
b)şcoala modernă(secondary modern school)care oferă un învăţământ cu
caracter mai accentuat practic,dar la un nivel teoretic mai scăzut decât prima ;
c)şcoala tehnică(secondary tehnical school)destinată elevilor cu înclinaţii spre
tehnologie şi activităţi practice.

În Danemarca,şcoala primară unică,cu durata de şapte ani,realizează

instruirea tuturor copiilor până la 14 ani.Durata ei a fost extinsă la opt ani şi
apoi la nouă ani.După şapte clase primare,tinerii pot urma,pentru o perioadă de
trei ani,o şcoală generală complementară sau o şcoală reală.
 În Elveţia,învăţământul de bază se realizează în şcoala primară de 6-7
ani(cu două cicluri :primar-inferior şi primar-superior) şi într-un învăţământ
secundar inferior de 2 ani .Numai cursul inferior al şcolii primare,care durează
între 3 şi 6 ani,este comun.De asemenea,la absolvirea şcolii primare,la vârsta de
15-16 ani,elevii pot alege direcţia de formare între mai multe tipuri de
şcoli :gimnazii,şcoli normale,şcoli de comerţ,profesionale sau
complementare,nonprofesionale.
În Austria,după o şcoală primară de patru ani urmează un învăţământ
foarte divers,realizat în mai multe tipuri de şcoli :gimnaziu(cu mai multe
profiluri-umanist,real,economic,pentru fete),şcoala principală şi o şcoală
superioară.

B.Structura învăţământului în ţara noastră

Temeiul pe baza căruia este conceput sistemul de învăţământ îl

reprezintă :Constituţia României,Declaraţia Universală a drepturilor Omului şi
Legea Învăţământului.De aici rezultă :
- dreptul la învăţătura asigurat tuturor cetăţenilor fără nici o discriminare ;
-învăţământ de stat,particular şi confesional ;
- învăţământ de toate gradele în limba română,limba minorităţilor naţionale,într-
o limbă de circulaţie internaţională ;
- învăţământ general şi obligatoriu ;
- învăţământ de stat gratuit şi cu facilităţi diverse pentru toate gradele de
învăţământ ;
- învăţământ unitar ;
- autonomie universitară ;
- educaţie permanentă.

Reforma conţinuturilor şcolii româneşti a adus în atenţie o specificare a

finalităţilor pe cicluri sau etape ale educaţiei instituţionalizate(conform
M.E.C. ,,Curriculum naţional’’,Bucureşti,1998).
Ciclurile curriculare apar schematizate în următorul tabel :

Vârsta Treapta de învăţământ Clase Finalităţi

19 XIII
Specializare
18 XII
Liceul teoretic, tehnologic,
17 vocaţional XI
Şcoala profesională Aprofundare
16 X
Şcoala de ucenici
15 IX

14 VIII Observare şi
orientare
13 VII
Învăţământ gimnazial
12 VI

11 V

10 IV Dezvoltare

9 III

Învăţământ primar
8
II
7
I
Achiziţii
6 Anul
fundamentale
pregăti
5 tor

4 Învăţământ preşcolar

Pentru învăţământul primar,principalele realizări ale reformei sunt:

- trecerea de la evaluarea prin note la evaluarea prin calificative(1998);
- aplicarea noulul curriculum naţional(1998-1999)care
presupune :discipline opţionale pentru elevi,artele pentru
elevi,actualizarea disciplinelor de bază,crearea ariilor
curriculare,dezvoltarea de competenţe ;
- reelaborarea programelor pentru toate disciplinele ;
- crearea pieţei libere a manualelor(manualele alternative) ;
- conceperea primului regulament şcolar(1999);
- înlocuirea trimestrelor cu semestre(1999);
- punerea în corelaţie a evaluării cu standarde profesionale bazate pe
descriptorii de performanţe;
- trecerea pregătirii institutorilor la colegiile universitare ;
- descentralizarea s-a realizat(curriculum la decizia şcolii,trecerea
bugetelor de întreţinere la Consiliile locale) ;
- aplicarea Programului de Relansare a Învăţământului Rural
prin :transport şcolar,biblioteci şcolare,cantine şcolare,echipare
electronică.
Derivate din idealul şi finalităţile sistemului educaţional, ,,Legea
Învăţământului’’ descrie pentru învăţământul primar următoarele
finalităţi :
- asigurarea educaţiei elementare pentru toţi elevii ;
- formarea personalităţii elevului,respectând nivelul şi ritmul său de
dezvoltare ;
- înzestrarea elevului cu acele cunoştinţe,capacităţi şi atitudini care să
stimuleze raportarea efectivă şi creativă la mediul social şi natural şi să
permită continuarea educaţiei.
Constituit pe două cicluri curriculare,Ciclul achiziţiilor
fundamentale şi respectiv Ciclul de dezvoltare,învăţământul primar
propune urmatoarele obiective :
-pentru Ciclul achiziţiilor fundamentale(grupa pregătitoare a grădiniţei-
acolo unde există,urmată de clasele I şi a II-a,elevi cu vârste între 5/6-8
ani)având ca obiectiv major acomodarea la cerinţele sistemului şcolar
şi alfabetizarea iniţială sunt vizate :
*asimilarea elementelor de bază ale principalelor limbaje
convenţionale(citit,scris,calcul aritmetic) ;
*stimularea elevului în vederea perceperii,cunoaşterii şi stăpânirii
mediului apropiat ;
*stimularea potenţialului creativ al elevului,a intuiţiei şi a imaginaţiei
acestuia ;
*formarea motivării pentru învăţare,înţeleasă ca o activitate socială.
-pentru Ciclul de dezvoltare(clasele a II-a—a VI-a—elevi cu vârste
cuprinse între 9-12 ani),având ca obiectiv major formarea capacităţilor
de bază necesare pentru continuarea studiilor sunt vizate :
 *dezvoltarea achiziţiilor lingvistice,a competenţelor de folosire a limbii
române,a limbii materne şi a limbilor străine,pentru exprimarea corectă şi
eficientă în situaţii variate de comunicare ;
*dezvoltarea capacităţii de a comunica,folosind diferite limbaje
specializate ;
*dezvoltarea gândirii autonome şi a responsabilităţii faţă de integrarea
în mediul social.

2.3 Abordarea tratării diferenţiate prin

teoriile educaţiei

Cel care a introdus conceptul de ,,paradigmă’’ în teoria ştiinţei este

Th.Kuhn.Acest termen cuprinde toate angajamentele impărtăşite în comun
de către un grup ştiinţific.
În teoria educaţiei s-au impus câteva paradigme :
a)paradigma behavioristă
b)paradigma cognitivistă
c)paradigma constructivistă preocupată de dezvoltarea proceselor cognitive
la elev.
Fiecare paradigmă propune o concepţie proprie,un mod al ei de a
vedea lumea.

Paradigma behavioristă :
-tinde să ofere o mai bună explicare a cunoaşterii,învăţării ;
-studiază modurile şi etapele procesării informaţiilor,de la faza perceptivă la
cea de memorare,penrtu a fi modelată,stimulată ;
-precizează rolul atenţiei în direcţionarea procesării,căutării ;
-studiază rolul percepţie selective în alegerea scopurilor,structurilor
gândirii,construirii răspunsurilor;
-studiază implicaţia în instruire a motivaţiei;
-aprofundează rolul memoriei(tipuri,etape,procese,strategii,modele)în
procesarea informaţiilor externe şi interne,rolul şi specificul cunoaşterii
declarative(semantice)şi a celei procedurale,ca tipuri de memorare,specificul
şi consecinţele proceselor memorării;
-studiază deosebirile procesării între novice,începator şi avansat,expert cu
consecinţele ce decurg pentru educaţie;
-cercetează construirea de modele de instruire,bazate pe mecanismele
procesului de înţelegere,formare a imaginilor mentale,a schemelor şi
scenariilor mentale,de utilizare apoi a lor,prin proceduri specifice.
Paradigma constructivistă:încearcă şi reuşeşte în mare
măsură să realizeze un echilibru al extremelor,să împace intelectualismul şi
formativismul;din acest motiv,constructivismul domină teoria şi practica
educaţiei intelectuale din ultimele decenii si contribuie la conturarea unei
filosofii a reformei în numeroase sisteme de înavăţământ.
La originea teoriilor educative constructiviste sau cognitiviste(axate
pe ideea construirii cunoşterii la elev)se află cercetarile de pshihologie şi
epistemologie genetică ale lui Piaget,care propune un model constructivist ce
are în centru ideea consruirii cunoaşterii la elev.
Paradigma cognitivistă descrie acţiunea unor fenomene
psihice(percepţia,memoria,gândirea,limbajul)care stimulează învăţarea,prin
achiziţia,organizarea şi utilizarea cunoştinţelor.
În plan pedagogic,teoriile behavioriste insistă asupra ideii de
comportament şi de condiţionare a procesului de transformare a acestuia.
Teoriile constructiviste pun accentul pe valorificarea
reprezentărilor despre cunoaştere pe care elevul le deţine,determinate
genetic şi socio-cultural.
 CAPITOLUL III. TRATAREA DIFERENŢIATĂ -
MODALITATE DE EFICIENTIZARE A ACTIVITĂŢII
INSTRUCTIV-EDUCATIVE

3.1 Ipoteza de lucru şi obiectivele cercetării

Un învăţământ de calitate este acela în care toţi elevii,indiferent de

mediul de provenienţă şi de nivelul dezvoltării intelectuale,sunt sprijiniţi şi
încurajaţi în dezvoltarea lor.

În orice clasă există cel puţin două categorii de elevi :elevi înalt

abilitaţi,capabili de performanţă,şi elevi cu dificultăţi în învăţare.

Ţinând cont de aceste considerente,ipoteza de la care am pornit în

abordarea lucrării se referă la faptul că,dacă activitatea instructiv-
educativă desfăşurată la clasele I şi a III-a are la bază tratarea
diferenţiată,atunci se pot obţine îmbunătăţiri ale randamentului şcolar.

Obţinerea succesului de către toţi elevii impune identificarea

elevilor cu dificultăţi de învăţare,precum şi a celor înalt dotaţi,şi elaborarea
unor programe de instruire nonstandardizate pentru fiecare categorie.

Este posibil să obţin îmbunătăţiri ale randamentului şcolar dacă ţin

cont de nevoile elevilor şi de ritmul în care ei învaţă.Trebuie să facilitez
formarea la elevi a abilităţilor necesare pentru a deveni din ce în ce mai
independenţi în învatare,ţinând cont de pregătirea,interesul şi stilul lor de
învăţare.

Se poate obţine o bună formare a elevilor dacă elevul este lăsat să

experimenteze singur,chiar dacă o face cu greutate.Am constatat că
 activitatea cu fiecare elev în parte este diferenţiată în funcţie de nevoile şi de
problemele fiecăruia.

Într-o concordanţă deplină cu ipoteza formulată în structura

demersului pedagogic ce conţine în sine conţinutul lucrării,am proiectat
urmatoarele obiective :
-identificarea motivelor-cauzele înregistrării rezultatelor foarte bune şi ale
nereuşitelor ;
-stabilirea modalităţilor de organizare a elevilor în anumite momente ale
lecţiilor :pe grupe de nivel,grupe de interes şi grupe de metode,stiluri de
învăţare ;

-conceperea sarcinilor de lucru diferenţiate ca grad de dificultate şi ca

volum ;

-acordarea sprijinului elevilor în funcţie de categoria din care fac parte ;

-folosirea de metode de învăţare pentru îmbunătăţirea motivaţiei care să

faciliteze participarea,să diminueze inhibiţia,să permită valorizarea
elevilor,reducând ponderea timpului alocat învăţării frontale,în favoarea
învăţării prin cooperare,colaborare ;

-exprimarea unor puncte de vedere proprii,a unor sugestii sau propuneri

care să aiba valoare de adevarate căi de optimizare a procesului instructiv-
educativ şi care,în perspectivă,vor determina eficienţa şi calitatea sporită a
acestui sistem de învăţământ.
 3.2. Consideraţii privind tratarea diferenţiată a elevilor

a)condiţii şi cerinţe pentru organizarea învăţământului simultan şi diferenţiat

Unele din importantele probleme organizatorice ale activităţii
simultane în ciclu primar sunt:
- cuplarea claselor şi repartizarea lor pe învăţători;
- alcătuirea orarului;
- planificarea,proiectarea şi organizarea activităţii de învăţare;
- organizarea sălii de curs;

~ În instituţiile cu predare simultană, clasele se cuplează astfel:

-clasa I cu clasa a III-a;
-clasa a II a clasa a IV-a;
În instituţia de învăţământ, Şcoala cu clasele I-IV Bobu I,din comuna
Scoarţa,judeţul Gorj eu îmi desfăşor activitatea la clasele I şi a III-a. La clasa I
sunt înscrişi 4 elevi (3 băieţi şi o fată),iar la clasa a III a sunt înscrişi 5 elevi(4
fete şi un băiat).

~ Programul şcolar este organizat pe an şcolar,cu durată determinată

,împărţită în semestre , iar ziua şcolară se desfăşoară după un orar.
Orarul se construieşte în funcţie de anumite cerinţe şi condiţii, iar
întocmirea acestuia este concentrarea pe elev şi nu pe interesele cadrului
didactic
La întocmirea orarului , cadrul didactic se va orienta după urmatoarele
considerente pedagogice:
- respectarea curbei de efort a elevului în cadrul unei zile şi pe durata
săptămânii şcolare;
- cuplarea unor obiecte de studiu care să asigure posibilităţi certe de
alternare a activităţii directe a învăţătorului cu o clasă,în paralel cu activitatea
independentă a elevilor la cealaltă clasă;
 - includerea în orar ,la începutul şi sfârşitul săptămânii a unor discipline
ce solicită un efort mai mic din partea elevului;
- programarea orelor ce aparţin aceleaşi discipline la intervale
aproximativ egale de timp în cadrul săptămânii(educaţie fizică);
- cuplarea unor discipline care favorizează desfăşurarea unor tipuri de
lecţii diferite,în cadrul aceleaşi ore(lecţie de predare-învăţare cu lecţie de
recapitulare etc);
- disciplinele mai solicitante să fie plasate dimineaţa când randamentul
elevului este maxim;
În cursul unei săptămâni ,capacitatea de lucru este mai redusă în prima şi
ultima zi.
Cea mai mare productivitate a învăţării se înregistrează dimineaţa,între 9-
11,după care se constată o scădere treptată(instalându-se oboseala,neatenţia
plictiseala sau chiar starea de somnolenţă).
La sfârşitul semestrelor ,dar si după testări ,scade capacitatea de învăţare
a elevilor.

Luni Marţi Miercuri Joi Vineri

Lb.română Lb.română Lb.română Lb.română C.mediului
Cls I Lb.română Lb.română Matematică Lb.română Lit.pt.copii(opţ
Matematică Matematică Religia Matematică )
Ed.plastică Ed.fizică -------------- Ed.fizică Ab.practice
Ed.muzicală
Matematică Matematică Matematică Matematică Lb.română
Cls Lb.română Lb.română Lb.română Lb.română Ed.plastică
aIIa Lb.română Ed.civică Religia Ştiinţe Lit.pt.copii(opţ
Ed.muzicală Ed.fizică Lb.franceză Ed.fizică )
Ed.tehnologică

~“Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfăşurată de

învăţător/profesor care constă în anticiparea etapelor şi a acţiunilor concrete de
utilizare a predării.Proiectarea demersului didactic presupune:
- lectura personalizată a programelor şcolare;
- planificarea calendaristică ;
- proiectarea unităţilor de învăţare sau a lecţiilor.”
La nivelul şcolii primare,unde se asimilează un trunchi comun de cunoştinţe,
diferenţierea se face în special prin profunzimea cunoştinţelor propuse spre
învăţare şi mai puţin prin natura lor(cu excepţia disciplinelor opţionale).
Noile programe pe discipline şi arii curiculare lasă la decizia învăţăorului
dacă abordează un “curriculum aprofundat”(mai puţin de 70%),sau abordează
un “curriculum extins”(mai mult de 70%).În primul caz predarea se va adresa
elevilor cu interese cognitive normale sau mai reduse, iar în al doilea caz se
adresează elevilor cu predispoziţii aptitudinale înalte şi cu interese deosebite
pentru aria curiculară respectivă.

_______________________________________________________________
M.E.C.,C.N.C.-Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi
literatura română,Ed.Aramis,Bucureşti 2002,pag.20

Predare simultană cls. I şi cls a III a

PLANUL CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Aria curiculara/disciplina Nr ore alocate cls Nr ore alocate

I cls a III a
I.LIMBĂ ŞI COMUNICARE 7-8 7-9
1.Limba şi literatura română 7 6
2.Limba modernă -- 1
3.Opţional(literatura pt.copii) 1 1
II.MATEMATICA ŞI ŞTIINŢE ALE 4-5 4-6
NATURII
1.Matematica 4 4
2.Ştiinţe ale naturii 1 1
III.OM ŞI SOCIETATE 1 2-3
1.Istoria românilor -- --
2.Geografia României -- --
3.Educaţie civică -- 1
4.Religie 1 1
IV.ARTE 2-3 2-3
1.Educaţie muzicală 1 1
2.Educaţie plastică 1 1
V.EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT 2-3 2-3
1.Educaţie fizică 4 4
1.Abilităţi practice 1 1
VII.CONSILIERE ŞI ORIENTARE 0-1 0-1
1.Consiliere şi orientare -- --
Nr.total de ore alocate pt. trunchiul comun 17 18
Nr maxim de ore pe săptămână 18 20
Nr. maxim de ore pe săptămână 20 22
 Structura programei pentru cunoaşterea
mediului

Disciplina ,,Cunoaşterea mediului’’ pentru clasa I şi a

II-a vine să realizeze o punte de legătură între elementele de
cunoaştere a mediului acumulate de elevi în grădiniţă şi
disciplina Ştiinţele ale naturii studiată în clasele a III-a şi a
IV-a.Se asigură,în acest fel,o continuitate a obiectivelor
ciclului de achiziţii fundamentale(grupa mare,clasa I şi a II-
a),ce vizează stimularea elevului în vederea perceperii şi
cunoaşterii mediului apropiat,stimularea potenţialului creativ
al elevului,a intuiţiei şi a imaginaţiei acestuia.

Obiective cadru şi de referinţă la disciplina

Cunoaşterea mediului la clasa I..
1.Dezvoltarea capacităţilor de observare,explorare şi
înţelegere a realităţii din mediul înconjurător
1.1 să descrie caracteristici ale mediului social şi
cultural,
1.2 să identifice caracteristici ale corpurilor din
mediul fizic
1.3 să enumere caracteristici specifice ale unor
vieţuitoare din mediul apropiat
1.4 să observe şi să denumească fenomene din
mediul înconjurător
1.5 să indice unele fenomene din mediul
înconjurător
 2.Cunoaşterea,înţelegerea şi utilizarea în comunicare a
unor termeni specifici,pentru a descrie fenomene observate
în mediul înconjurător
2.1 să utilizeze un limbaj specific ştiinţelor naturii
în descrierea unor vieţuitoare, fenomene din mediul
înconjurător
2.2 să formuleze întrebări în legătură cu
fenomenele observate
2.3 să utilizeze simboluri şi informaţii referitoare la
fenomene observate în mediul înconjurător
3.Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul
înconjurător,prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui
mediu echilibrat şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi
ocrotire a acestuia
3.1 să identifice căi prin care pot contribui la
menţinerea unei vieţi sănătoase a plantelor şi a animalelor
3.2 să participe la acţiuni de îngrijire şi protejare a
vieţuitoarelor
3.3 să precizeze câteva reguli de igienă a corpului şi
a alimentaţiei pe baza informaţiilor primite
Elaborarea planificării calendaristice,clasa I
Şcoala: Şcoala cu clasele I-IV Bobu 1
Disciplina: Cunoaşterea mediului-Dumitra Radu,Viorela
Anastasiu-Ed Didactică şi Pedagogică ,RA,Buc,2004
Nr ore alocate : 1/săptămână
Unitatea de O.R Conţinuturi Nr. ore Săpt. Obs.
învăţare
1.Mediul -Locuinţa mea
social şi 1.1 -Şcoala în care învăţ 4 1-4
cultural -Localitatea mea(1)
-Localitatea mea(2)
2.Plante şi -Grădina de legume
animale 1.3; -Livada
-Plante din câmp
2.1; -Pădurea
3.2; -Animale domestice şi 8 5-12
animale sălbatice
-Grădina şcolii şi “Colţul
viu”
-Recapitulare
-Evaluare
 3.Fenomen -Ploaia.Fulgerul şi tunetul
e ale naturii -Ninsoarea.Vântul
2.1 -Anotimpurile
2.2 -Calendarul naturii
2.3 -Toamna
Săpt
14 13-26 18 =
-Roadele toamnei
sem II
-Iarna
-Bucuriile iernii
-Primăvara
-Activităţi de primăvară
-Vara
Recoltele verii
4. Educaţie -Să ne păstrăm sănătatea
pentru 3.3 -Ce mâncăm?Cum mâncăm? 3 27-29
sănătate -Ce pot face într-o zi?
5.Protejare -Să protejăm natura
a mediului 3.1 -Să ocrotim animalele
3.2 -Lectura “Lauda pădurii” 30-35
6
-Evaluare finală
-Lectură:”Veveriţele”, “Şi
animalele se spală”

Proiectarea unei unităţi de învăţare

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Plante şi animale

Nr. ore alocate: 8

Detalieri de Ob Activităţi de învatare Activitati Resurse Evaluar Data

conţinut Re transdiscipl e
inare
f.
1.Gradina de -observarea unor plante şi Joc de
legume animale din mediul rol- Observ
apropiat Ridichea area
-recunoaşterea părţilor uriaşă; sistema
1.3
componente ale unei tică
plante pe baza unor Modelaj
2. Livada 2.1 din plastili
materiale din Proba
plastilină- nă
natură,planşe,desene; “Legume şi orală
planşe
-descrierea verbală a unor fructe”
te
vieţuitoare din mediul
3. Plantele apropiat Îngrijirea
din câmp
4. Pădurea plantelor
h.
Decupare glasată
din h.
glasată
lipici
5. Animale ”Padurea” foarfe
domestice ce
Joc: “Cine
6. Animale face aşa?
sălbatice
Ghici,
ghicitoarea Carte de
mea! ghicitori
7. Grădina -îngrijirea plantelor din Îngrijirea ghivece
şcolii şi 3.2 clasă, gradina şcolii/de plantelor cu
“Colţul viu” acasă; pământ
seminţe
de flori
8.Recapitula 1.3
re 2.1
Evaluare 3.2

~ Organizarea sălii de curs presupune activitatea desfăşurată în grupe,în

perechi, frontal sau individual în condiţiile învăţământului simultan.

Activitatea frontală cu clasa în cadrul învăţământului simultan

Organizarea frontală a clasei simultane este situaţia în care toţi

elevii dintr-un an de studiu lucrează cu cadrul didactic, vizionează un
diafilm.
Activitatea frontală este caracterizată printr-un control riguros al
dascălului care stabileşte conţinutul, interacţiunea, ritmul, durata
activităţii. Tot cadrul didactic corectează greşelile elevilor şi evaluează
gradul de realizare a sarcinii didactice. Acest tip de organizare a clasei are
însă avantaje şi dezavantaje.
Avantaje:
- Toşi elevii se concentrează asupra unei probleme
- Cadrul didactic se asigură că fiecare elev poate recepţiona mesajul
- Activitatea poate fi dinamică,ritmul fiind impus de conducătorul
activităţii
- Elevii sunt expuşi unei exprimări corecte
 - Elevii mai emotivi se simt mai în siguranţă atunci când repetă, citesc
sau raspund în cor
Dezavantaje:
- Numărul elevilor care au ocazia să vorbească e redus
- Ritmul impus de către organizator nu se potriveşte cu ritmul de lucru
al fiecărui elev
- Activitatea frontală implică de regulă prea multă “predare” şi prea
puţină învăţare

Activitatea pe grupe de elevi în cadrul învăţământului simultan

În cazul predării simultane,diferenţele de vârstă dintre elevii care

constituie un colectiv,sunt mai mari (ani) decât în cazul celorlalte colective de
elevi. În consecinţă clasa este deja organizată în două grupe de elevi cu grad de
instrucţie şi vârstă diferită.
Avantajele modalităţii de lucru în grup:
- Elevii învaţă unii de la alţii (sursa de cunoştinţe nu este doar cadrul
didactic )
- Creşte încrederea în sine a participanţilor.Acest lucru este foarte
necesar la clasele simultane unde elevii sunt obligaţi să rezolve
problemele ivite singuri.
Dezavantajul este gălăgia inevitabilă atunci când mai mulţi elevi
vorbesc în acelaşi timp.

Organizarea clectivului pe criteriul valoric (elevi foarte

buni,medii,slabi) poate fi acţiunea cadrului didactic, atunci când are în vedere
munca diferenţiată(sarcini didactice mai dificile pentru elevii foarte buni şi mai
uşoare pentru elevii mai slabi).
În cazul învăţământului simultan există situaţii în care elevii foarte
buni (la o disciplină) din clasa mai mica pot forma grupe eterogene cu elevii
mai slabi din clasa superioară.
Subgrupele mixte(elevii buni şi elevii slabi) prezintă unele avantaje dacă
unul din obiectivele cadrului didactic este ca elevii să înveţe unii de la alţii , să
se corecteze între ei.Există pericolul situaţiei în care elevii mai buni, sau mai
mari nu sunt dispuşi să “explice” celor mai slabi problemele pe care aceştia nu
le înteleg. În acest caz ei vor rezolva singuri problema(mai ales dacă activitatea
are o limită de timp sau e o întrecere), iar cei slabi vor copia doar rezultatul.

Activitatea individuală a elevilor

Dacă activitatea frontală facilitează mai multă predare şi mai puţină învăţare,
modalitatea individuală de muncă este folosită mai ales în acest scop: de a oferi
elevilor ocazia să înveţe, realizând diferite sarcini didactice. În cazul
învăţământului simultan , activitatea individuală a elevilor este nu doar
importantă ci şi foarte necesară, deoarece oferă ocazia cadrului didactic de a
preda noi cunoştinţe celeilalte grupe de elevi. Astfel, spre deosebire de predarea
la clasele omogene,unde activitatea individuală nu trebuie să dureze prea mult,
deoarece se poate face şi acasă(excepţie făcând testele), la clasele simultane
activitatea individuală a elevilor este de lungă durată, şi necesită formarea unor
deprinderi temeinice de studiu.
Sarcina didactică va varia în durată şi complexitate în funcţie de vârsta
elevilor. În funcţie de specificul sarcinii didactice, cadrul didactic trebuie să
repartizeze sarcinile în aşa fel încât elevii să nu poată copia unul de la altul,
chiar dacă desfăşoară acelaşi tip de exerciţiu.

b) Rolul învăţătorului în programul diferenţiat

Învăţătoarei îi revine :
- cunoaşterea elevilor şi a clasei de elevi . În acest sens,folosesc tehnici
de cunoaştere care să evalueze elevul,în sensul programului de
educaţie şi nu pentru a-l eticheta. Propun folosirea observaţiei şi a
probelor simple care să evidenţieze componentele personalităţii
elevului şi nevoile educative ale acestuia. Voi fi interesată de evoluţia
programului asupra elevului, nu de coeficientul său de inteligenţă.
Elevii trebuie comparaţi cu ei înşişi, iar progresele trebuie să fie
întărite suficient. Clasificarea copiilor, stimularea numai a competiţiei
are efecte negative pe termen lung. Trebuie încurajate valorizarea
individuală, cooperarea şi colaborarea între elevi.
- corelarea programei şcolare cu particularităţile elevilor şi a clasei
- analizarea şi folosirea resursele pe care le am şi să caut mereu
altele. Este vorba de resursele materiale (materiale
didactice),pregătirea profesională pentru abordarea unui astfel de
program şi resursele de parteneriat:legăturile cu familia, cu
comunitatea,cu şcoala.
- planificarea corelaţiei dintre activităţile independente de tipuri
diferite şi activităţile cu întreaga clasă ţinând cont de nevoile elevilor
- promovarea unui parteneriat de decizie şi acţiune cu elevii, cu
colegele sale, cu specialiştii, cu alt personal, cu familiile şi cu
reprezentanţii comunităţii locale.
- autoevaluarea periodic,într-o manieră reflexivă
- perfecţionarea practicile, să fiu la curent cu teoria de la baza
programului şi să împărtăşească experienţa mea cu celelalte colege
 - promovarea unui climat pozitiv ,destins,relaxat, de joc şi amuzament
- comunicarea efectiv şi eficient cu toţi partenerii mei: elevi, părinţi,
alţi specialişti şi colegi.
Ţinând seama de coordonatele noi ale rolurilor învăţătoarei,
activităţile mele se multiplică .Trebuie să am în grijă o serie de acţiuni
care îmi potenţează profesiunea şi care dau aspecte noi, calitative. Este
vorba despre:
- Planificarea şi desfăşurarea activităţilor cu clasa de elevi în funcţie de
cerinţele programei naţionale;
- Cunoaşterea elevilor şi caracteristicile clasei de elevi ca o dimensiune
nouă de activitate şi în funcţie de care se pot realiza planificările;
- Întâlnirile cu părinţii – în mod individual, în grupuri mici sau în
grupuri mai mari – constituie o altă formă de activităţi pe care cadrul
didactic trebuie să le planifice .Aici, un rol important îl joacă modul
de comunicare cu familia şi sprijinul reciproc în dezvoltarea
programului.
- Întâlnirile metodice cu alte colege sau cu alţi specialişti pe care se pot
sprijini – constituie momente planificate sau neplanificate care
folosesc la schimbul de opinii şi experienţa în favoarea rezolvării
eficiente a problemelor din program;
- O activitate de mare importanţă pentru cadrul didactic este studiul
individual. Este vorba de nevoia de a citi , de a participa şi de a se
preocupa în general pentru perfecţionarea sa profesională.

3.3. Modalităţi de tratare diferenţiată a elevilor:

Paralel desfăşor o activitate instructiv-educativă şi o activitate de

cunoaştere .Numărul de elevi (9) îmi permite să aloc fiecăruia timpul necesar
unei astfel de instruiri diferenţiate.
Cunoaşterea personalităţii elevului nu reprezintă un scop în sine .Cadrul
didactic cunoaşte elevul educându-l,şi-l educă mai bine cunoscându-l.
Aşadar,elevul trebuie cunoscut pentru a dirija,cu cât mai multe şanse de
succes,dezvoltarea personalităţii lui.
Aceasta activitate diferenţiată o proiectez în baza cunoaşterii elevilor (fişe
psihopedagogice - vezi anexele ),neavând alte mijloace.

a) Tipuri de fişe:

O fişă este bună dacă răspunde trebuinţelor unui elev şi dacă îi este
dată tocmai elevului respectiv .Aceasta poate cuprinde exerciţii şi
probleme aşezate în ordinea gradului de dificultate,de la simplu la
complex. În alcătuirea fişelor am avut în vedere atât respectarea
baremelor, cât şi tratarea diferenţiată a baremelor minime de cunoştinţe,
cât şi tratarea diferenţiată a elevilor, respectând cerinţele din programă.
Folosirea fişelor de lucru poate fi făcută în mai multe momente ale
lecţiei, pentru consolidarea cunoştinţelor însuşite anterior, formarea de
priceperi şi deprinderi , de educare a capacităţii creatoare , fără însă a
depăşi nivelul programei şcolare pe anul de studiu respectiv.
În rezolvarea fişelor elevii desfăşoară o muncă independentă.
Activitatea independentă stimulează interesul pentru exerciţii, antrenează
la muncă de cercetare , asigură individualizarea învăţământului, creează
un ritm propriu de muncă, dezvoltă spiritul de inventivitate.

În funcţie de subiecţii care folosesc aceste fişe, le putem clasifica în:

Fişe de recuperare(reînvăţare): sunt elaborate pentru elevii care

au lacune în cunoştinţele lor, nu şi-au însuşit bine un anume algoritm, o
pricepere, o deprindere. Aceste fişe de recuperare sunt întocmite şi
folosite atunci când, în urma aplicării unei fişe de exerciţiu (de evaluare),
cadrul didactic constată lacunele în cauză.
Fişe de dezvoltare: cuprind exerciţii cu grad sporit de
dificultate, probleme de inteligenţă, ajutându-i pe elevi să-şi perfecţioneze
cunoştinţele, să-şi îmbogăţească informaţiile.
Fişe de exerciţiu(evaluare): cuprind exerciţii gradate şi adaptate
pentru toţi elevii din clasă. Sarcinile cuprinse în astfel de fişe se referă la
cunoştinţele de bază din programa şcolară, pe care trebuie să şi le
însuşească toţi elevii. Gradul de dificultate al acestora este mediu şi
fiecare lucrează individual la rezolvarea lor, în propriul ritm. Fişele sunt
redactate astfel încât să nu prezinte dificultăţi de conţinut şi de limbaj.
Ele îi ajută pe elevi să înţeleagă şi să-şi consolideze notiţele aplicate
anterior de către învăţător întregii clase şi să le aplice corect în lucrare.
Voi prezenta în continuare câteva fişe de tipuri diferite din punctul
de vedere al structurii gradului de dificultate, pentru unitatea de învăţare
”Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100 fără trecere
peste ordin”,la clasa I, “Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0-
50”, la clasa a III-a:
A. Fişă cu conţinut comun şi sarcini comune-conţine un
număr de sarcini eşalonate, în ordine crescânda a dificultăţilor:
Clasa I
1. Calculaţi şi faceţi proba:
37+11= 57-21= 22+63 = 88-30=
 2. Calculaţi şi comparaţi:

42+13 __ 22+65 57-25 __ 79-30

___ ___ ___ ___

3. Se dă : a+b+c=58
a=18
c=a-8
Aflaţi b şi c.

Folosesc foarte mult acest tip de fişe deoarece cu ajutorul lor realizez o
apropiere unitară a colectivului de elevi. Ei pot rezolva o parte sau toate
exerciţiile potrivit nivelului de cunoştinţe şi ritmului de lucru.

B.Fişă cu conţinut unic şi sarcini diferite - au sarcini de nivele

diferite ca dificultate, introducându-se în conţinutul lor informaţii şi puncte de
sprijin diferenţiate pe categorii de elevi, astfel încât să devină mai accesibile
acele sarcini care sunt însoţite de mai multe informaţii privitoare la rezolvarea
lor:
Fişa numărul 1- nivelul slab

Clasa I

Calculaţi : 20+40= 23+4= 23+40= 54-30=

54-31= 54-1=

Fişa numărul 2 – nivel mediu

Aşezaţi exerciţiile în ordinea crescătoare a rezultatelor

20+40 23+4 23+40 54-30 54-31 54-1

____ ____ _________ ____ ____
........ ......... .................. ........ .........

Fişa numărul 3- nivel de performanţă

1.Se dau exerciţiile:

20+40 23+34 23+40 54-30 54-31 54-1
Calculaţi :
a) Suma dintre rezultatele ultimelor trei exerciţii:
 ...........................................................
b) Diferenţa dintre rezultatele exerciţiilor 1 şi 3:
..............................................................
c) Scădeţi rezultatul obţinut din exerciţiul 2:
..............................................................
d) Faceţi diferenţa dintre rezultatul obţinut la punctul a şi cel obţinut la
punctul c :
.........................................................

C)Fişe cu conţinut şi sarcini diferite - acestea sunt date spre

rezolvare diferitelor categorii de elevi, ţinându-se seama de rezultatele obţinute
la proba de evaluare, pe grupe de nivel:

Fişa numărul 1-Fişă de recuperare(pentru elevii care întâmpină greutăţi

în calculul matematic):
1. Calculaţi : 4+3= 80-60=
8-3= 34+23=
40+3= 59-35=
9-4= 78+20=
40+40= 61-40=

Fişa numărul 2-Fişă de exersare(pentru elevii care cunosc procedeul de

calcul, dar greşesc din neatenţie):
1. Calculaţi, apoi faceţi proba:
20+45= 54+45= 36+3= 99-66= 78-30= 85-3=

Fişa numărul 3-Fişă de dezvoltare(pentru elevii capabili de

performanţe):
1.Aflaţi suma dintre cel mai mic număr scris cu o cifră şi cel mai mare
număr format numai din zeci.
2.Faceţi diferenţa dintre cel mai mare număr scris cu două cifre şi cel mai
mic număr format numai din zeci.
3.Înlocuiţi steluţa cu cifra corespunzătoare:
5* + *7 –
*2 4*
86 50

Clasa a III a
Fişă de exerciţii(evaluare)
1. Continuă şirul:
25,20,15,__,__,0.
6,9,__,__,18,__.

2.Scrie rezultatele înmulţirilor:

2x8= 7x3= 5x0=
4x5= 5x6= 5x10=
3.Realizează corespondenţa, astfel încât să obţii rezultatul corect:

4.Ana a udat 3 rânduri a câte 7 lalele şi 6 rânduri a câte 2 garoafe.

a)Câte lalele a udat?
b)Câte garoafe a udat?
În urma completării acestui fel de fişe, am întocmit fişe de
recuperare(reînvăţare) pentru elevii care au comis erori în rezolvare . Aşadar:

Fişă de recuperare(reînvăţare)
1.Completează

3x.......=____ ........x.........=_____

2. Calculează:
1x4= 6x1= 7x3= 8x4=
 4x2= 6x2= 7x2= 8x5=
5x2= 3x5= 7x4= 9x5=
3. Găseşte rezultatele:

2x2 3x3 3x6 4x4 4x5 6x5

4. O floare are ....... petale

4 flori au ............ petale

Fişă de dezvoltare

1.Continuă şirul:

3,5,O,O,O,O,O,17,O.

2. Găseşte produsul dintre numărul 5 şi :

a) suma numerelor 4 şi 2
.........................
b) diferenţa numerelor 25 şi 7
...........................
c) produsul numerelor 0 şi 9
...........................
3. Află factorii:
 4. Maria are 2 albume cu câte 3 pagini fiecare, având câte 5 fotografii pe
fiecare pagină. Câte fotografii au albumele Mariei?

O atenţie deosebită trebuie acordată întocmirii acestor tipuri de fişe, pentru a

corespunde nivelului colectivului de elevi,dar şi al fiecărui elev în parte.Astfel
învăţătorul le va stimula tuturor elevilor curiozitatea şi interesul în rezolvarea
cerinţelor de învăţare vizate.
Această modalitate de diferenţiere a activităţii în cadrul lecţilor oferă
avantaje şi nouă, învăţătorilor pentru că:
- ne dă posibilitatea de a individualiza sarcina în funcţie de progresul fiecărui
elev;
- controlul şi păstrarea fişelor cu temele rezolvate permit o bună cunoaştere a
evoluţiei tuturor elevilor;
- cerinţa de a rezolva sarcinile de pe fişe îmbină controlul cu autocontrolul.

O altă modalitate de diferenţiere a activităţii cu elevii pe care o folosesc este

şi activitatea pe grupe mici de elevi(în perechi de câte 2 elevi)

Clasa I :

Exerciţiu –joc “Scara” : Completaţi rezultatele din căsuţe urcând pe rând

treptele scării:
 Exerciţiu-joc “Supărarea steluţei”
Înveseliţi steluţa numai dacă îi refaceţi colţurile prin completarea corectă a
numerelor cunoscute !

Este necesar să îmbinăm formele de activitate comună cu cele diferenţiate căci

elevii ne conduc la diferenţieri şi tot ei au asemănări şi trăsături comune care ne
conduc la activitatea globală.

a) Proiecte didactice

Elaborarea unui proiect didactic nu este o garanţie a realizării obiectivelor

propuse. Oricât de laborios ar fi întocmit, el prezintă doar latura teoretică. De la
proiect la rezultate drumul trece secvenţial, prin acţiunea ca atare,din momentul
în care cadrul didactic se află în faţa elevilor, cu care evoluează în direcţia
obiectivelor propuse.
 exersativa
b) Metode si procedee : observatia,
demonstratia, explicatia,
exercitiul , problematizare,jocul
didactic
c) Forma de organizare: individuala
d) Mijloace : buchete de ghiocei ,
jetoane cu numere de la 10 la 20;
tabla magnetica; fise de exercitiu.
b) Metode si procedee : conversatia
euristica, demonstratia, exercitiul,
problematizarea.
c) Forma de organizare: individuala;
d) Mijloace: manualul, culegere de
exercitii;
Proiect didactic pentru desfasurarea lectiei:“Ordonarea si compararea numerelor de la 10 la 20”
Cls I

Obiective Continutul esential Capacitati Strategii didactice Evaluare

operationale de invatare Sarcini Situatii de formativa
invatare
O1- Clasa este So1- Cititi din (O1) : Scrieti
obiectivul va Co1 : citirea compusa table numerele numerele de pe
fi considerat numerelor de la 10 din 3 de pe un anumit ultimul rand.
atins daca la 20 si invers grupe : rand(respective
fiecare elev 15 18 17 19 G1- elevi coloana)
va va citi cel cu ritm lent
putin 7 12 13 11 10 de invatare
numere 14 16 12 20 (2 elevi);
G2- elevi
cu ritm
mediu de
invatare (1
O2: CO2: Numirea elev); SO2: Ce numar (O2) : Pune
obiectivul va numerelor naturale G3- elevi cu este format din numerele care
fi considerat de la 10 la 20 ritm rapid 10 si 8? lipsesc:
atins daca formate si ordonate de invatare Din ce este 15= 10+…..
fiecare elev pe tabla magnetica (1 elev) format 14? ….. 19=…..+9
va compune ….=10+7
cel putin 4 10 +4=……
numere 10+….=16

O3 – CO3 : Joc de SO3: (O3) :

obiectivul va comparare: cele 2 Comparati cele Compara
fi considerat buchete de ghiocei doua buchete numerele: 3…
atins daca -compararea(oral) de ghiocei 8,
fiecare elev a unor perechi de 2…19,
va compara numere 13….18,
cel putin 5 7…..2, 16…11,
perechi de 17….12,
numere 5….15

O4 : CO4: Citirea SO4 : Numarati I(O4):

obiectivul va numerelor de la 10 de la 10 la 14; completeaza
fi considerat la 20 si ordonate pe de la 11 la 16; 1..345..78..10
atins daca tabla magnetica de la 15 la 20; 13..15….18..20
fiecare elev de la 20 la 15;
va numara de la 20 la 10;
inainte de la
10 la 20 si
invers

O5: sa SO5 : Uniti I(O5) :

ordoneze numerele de la Ordoneaza
crescator , 10 la 20 crescator
respective (crescator) numerele :
descrescator astfel incat sa 12,10,15,17,19
numerele de obtineti o Ordonati
la 10 pana la broscuta. descrescator:
20 18,20,14,11,12
 Proiect didactic pentru desafasurarea lectiei „ Adjuctivul” la cls. a III a

Obiective Continutul esential Capacitati de invatare Strategii didactice Evaluare

operationale formativa
Sarcini Situatii de
invatare
O1 : Clasa este compusa SO1 : Gasiti cel I(O1) :
Obiectivul va din 3 grupe : putin trei insusiri Invatarea de Completeaza:
fi considerat G1- elevi cu ritm lent ale substantivelor notiuni ; Adjectivul este
atins daca de invatare(1 elev); date: Explicatia. ………………..
fiecare elev va G2- elevi cu ritm Avion………… care arata……..
defini complet mediu de invatare (2 Creion………… ale……………..
, fara adausuri elevi); Ploaia ………….
sau inversiuni G3- elevi cu ritm Catelus ………..
rapid de invatare (2 Copil …………..
elevi);

O2 : CO2 : Codrii uriasi SO2 : Trece in Descoperirea; I(O2):

Obiectivul va se zvarcoleau. table cel putin trei Rezolvarea de Completeaza cel
fi considerat Frunzele copacilor adjective din probleme. putin trei
atins daca se leganau. Nori textul dat: proverbe cu
fiecare elev va mari s-au adunat Forma:…………. adjectivele care
recunoaste cel deasupra padurii. Marimea:……….. trebuie:
putin trei Culoarea:……….. 1.Pisica…….
adjective si nu Gust:……………. zgarie rau.
va sublinia Miros:………….. 2.Vorba …….
nici un cuvant mult aduce.
care nu este 3.Buturuga …..
adjectiv rastoarna carul
…….
Obiective Continutul esential Capacitati Strategii didactice Evaluare formativa
operationale de Sarcini Situatii de
invatare invatare
Bomboanele dulci si 4. Omul …… isi
aromate sunt cumpara vara sanie si
ambulate in cutii iarna car
rotunde. 5. Paza ……. Trece
primejdia …..

O3: CO3 : Urmatoarele SO3: Explicatia; I(O3) : Descrieti un colt

Obiectivul va adjective: inalt, Construieste Exercitiul; din natura, folosind
fi considerat alb,folositoare , rece, cel putin cinci Dialogul; adjective care sa arate
atins daca lucitoare , linistit, propozitii cu Invatarea de insusiri ale plantelor si
fiecare elev drept, vested , fiecare dintre notiuni. animalelor . (cel putin in
va reusi sa inflorate, interesante. adjectivele cinci propozitii)
creeze cel date:
putin cinci G1-5
propozitii. G2-7
G3- 10
 Scenariul desfasurarii lectiilor

Clasa I Clasa a III a

1. Organizarea lectiilor.Se asigura ordinea si disciplina necesare desfasurarii lectiilor

 2. Reactualizarea ancorelor 2. Captarea atentiei
- activitate individuala - activitate directa : Se citesc ghicitori in care sunt
Fisa de exersare atribuite insusiri unor substantive:

Scrie numerele de pe ultimul rand

15 18 17 19
12 13 11 10
14 16 12 20
………………………….
Incercuieste numerele pare

- activitate directa : se solicita ca mai multi - activitate individuala: Scrieti insusirile ce se potrivesc
elevi sa citeasca numere de pe un anumit fetei babei si fetei mosneagului
rand (respective coloana)
 3. Captarea atentiei 3. Conducerea noii invatari si enuntarea
Se prezinta cele 2 buchete de ghiocei. Care obiectivelor
este mai mare? De ce este primul mai mare? -activitate directa
Ce numar e format din 10 si 9? Insusirile date de noi cui s-au atribuit?(ca parte de
Ce numar e format din 10 si 1? vorbire)

4.Conducerea noii invatari 4. Dirijarea proceselor invatarii

Se scrie data si titlul lectiei pe tabla. Se
enunta obiectivele.
5. Dirijarea proceselor invatarii
- activitate individuala : fisa care cuprinde:
I(O2) ; I(O3)
Da-ti si voi exemple de insusiri ce se potrivesc
substantivelor : albinele, soarele, painea, norii,
bursucul, gradina, strada.
Se rezolva S(O1); S(O2); S(O3).
5. Evaluarea performantei: (test formativ)
- activitate individuala : fisa care cuprinde I(O1); I(O2);
I(O3).

-activitate directa
Se citesc, impreuna cu elevii, numerele de
la 10 la 20(urmarind tabla magnetica,
crescator).
Apoi de la 20 la 10(descrescator).
Se solicita elevilor sa spuna fiecare(in lant)
cate un numar de la 10 pana la 20.
Ex.: Primul elev spune, numarul 10.
Urmatorul elev, numarul 11.
Urmatorul elev, numarul 12.

Apoi fiecare elev va spune (in lant) cate 5

 numere.
Se solicita unui elev sa numere de la 10 la
20 si invers.
Se rezolva S(O4);

6. Evaluarea performantei:

I(O4) si I(O5).
- activitatea individuala : fisa care cuprinde -activitatea directa
SO5 Asigurarea retentiei : comentam impreuna eventualele
greseli aparute la testul formative.

7. Asigurarea transferului : Tema pentru acasa.

 Proiect didactic

Propunătoare: Popescu Cornelia-Ionela

Unitatea şcolară: Şcoala Primară Bobu I
Data: 22.04.2007

Activitate simultană: clasa I şi clasa a III-a

Lecţie de evaluare interdisciplinară

Tema: “ Pământul în pericol”

Scopul lecţiei:
- reactualizarea şi însuşirea unor cunoştinţe despre planeta Pământ;
- conştientizarea interdependenţei dintre factorii de mediu şi importanţa
acestora în menţinerea vieţii;
- formarea unei atitudini ecologice prin ocrotirea plantelor şi a
animalelor, păstrarea curăţeniei şi a sănătăţii mediului.

Obiective operaţionale:
- să reactualizeze noţiuni referitoare la planeta Pământ din perspectiva
mai multor discipline;
- să recunoască factorii de mediu determinanţi ai vieţii;
- să recunoască acţiuni pozitive şi negative ale omului în mediul său de
viaţă;
- să explice necesitatea acestor acţiuni;
- să descopere măsurile necesare combaterii poluării;
- să-şi dezvolte dragostea şi respectul pentru mediul înconjurător.

Conţinuturi:
1. Limba română
- căutarea sensului unui cuvânt în dicţionar;
- cuvinte cu mai multe înţelesuri;
- substantivul – parte de vorbire.
2. Religia
- facerea lumii dupa Biblie
3. Ştiinţe
- Pământul - singura planetă locuită
- planeta albastră
- rotirea Pământului;
- formarea zilelor şi a nopţilor;
- lanţul trofic din natură;
 - poluarea naturii.
4. Educaţie civică
- oameni şi sentimente;
5. Abilităţi practice
- “Hora prieteniei”-colaj;
6. Educaţie muzicală: cântec “Ţara mea”,D.Kiriac

Metode şi procedee:
Conversaţia, problematizarea, explicaţia, activitatea independentă şi pe
grupe, brainstoarming, copacul ideilor, eseul, cubul.

Mijloace de învăţământ : fişe de activitate independentă, planşe, imagini, suport

de hârtie, culori, lipici, foarfece.

Scenariul desfăşurării lecţiei

Pentru captarea atenţiei şi introducerea în tema lecţiei, elevii clasei a III-a

primesc o mapă cu mai multe fişe. Pe fişa numărul 1este scris motto-ul:
“Învăţaţi-i pe copiii voştri că pământul este mama noastră. Tot ceea ce i se
întâmplă pământului va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ. Noi
ştim cel puţin atât: nu pământul aparţine omului ci omul aparţine pământului.”
(după Sielex Seattle)

Elevii vor citi textul şi apoi, prin întrebările mele, îl vor comenta.
- La cine se referă autorul când spune “pământul este mama noastră”?
- Cine sunt copiii acestui pământ?
- De ce nu ne aparţine pământul nouă, oamenilor?
Prin acest text elevii sunt introduşi în tema lecţiei:”Pământul în pericol?’
 Clasa a III-a Clasa I

Reactualizarea ancorelor Reactualizarea ancorelor

- activitate independentă - activitate directă
Propun un brainstorming: “Scrieţi tot ce Adresez câteva întrebări:
vă vine acum în minte despre planeta - Cine este Pământul?
Pământ.” - În ce ţară locuim?
Elevii completează răspunsurile pe fişă. - Cum trebuie să trăiască toţi
oamenii de pe pământ?

Conducerea noii învăţări

Elevii vor executa un colaj cu tema “Hora
prieteniei”

Dirijarea proceselor de învăţare

- le prezint modelul;
- împart materialele necesare;
- discuţii despre etapele de realizare
a lucrării;
Clasa este împărţită în doua echipe.
Membrii echipei cooperează pentru
realizarea sarcinii primite.

Activitate directă Activitate pe echipe:

Elevii vor ieşi la tablă pentru a-şi scrie - realizarea propriu-zisă a lucrării
răspunsurile date. Se vor comenta şi se
vor alege cele mai valoroase contribuţii.

Dirijarea procesului de învăţare:

După ce am văzut care sunt cunoştinţele
elevilor despre Pământ, voi începe
evaluarea interdisciplinară pe această
temă.
Religia
- Cine a creat Pământul?
Elevii răspund, iar apoi vor citi de pe
fişele lor o scurtă povestire religioasă
”Facerea lumii”
Limba română
- voi îndruma elevii să caute în
dicţionar semnificaţia
cuvântului “Pământ”
 - Ce este cuvântul “ Pământ” ca Elevii cooperează pentru realizarea lucrării
parte de vorbire?
Alcătuiţi propoziţii cu sensurile
cuvântului pământ.
Matematică
Pământul are o suprafaţă totală de 510
100 933 km²(scriu pe tablă). Elevii citesc
în continuare numărul, denumesc clasele
şi ordinele sale
Ştiinţe
Pământul este o planetă locuită.
- Cine locuieşte pe această
planetă?
- Care este fiinţa superioară de
pe Pământ?
- Există vreo legătură între
plante, animale, oameni,
pământ? (prezint o planşă cu
lanţul trofic)
- Activităţile desfăşurate de om
au vreo influenţă asupra
pământului?
Realizam un copac al ideilor.
Parerile elevilor sunt scrise pe tabla iar ei Ii ajut pe elevi acolo unde este cazul
le noteaza pe fise.
Prezint apoi elevilor imaginicu activitati
negative ale omului asupra naturii si
comentez impreuna cu elevii.
Ce puteti face voi, pentru a preveni si a
opri poluarea planetei?
Educatie civica
Sentimentele oamenilor polueaza
pamantul?Cum?Argumentati.
Educatie muzicala
De pe intreg pamantul acesta, exista un
loc care pentru noi este cel mai drag, cel
mai aproape de sufletul nostru?
- Tara noastra.
Elevii au pe fisa cantecul cu titlul” Tara
mea “ de D.Kiriac
- se discuta elementele
componente ale cantecului;
- se canta pe versuri in grupuri si
 individual
Asigurarea feed-back-ului
- Activitate independenta
Eseul de 5 minute: elevii vor da in 2-3
enunturi raspunsul la intrebarea care
constituie tema lectiei: “Pamantul in
pericol?”
Asigurarea retentiei si a transferului
Elevii recita cate o poezie despre natura.
Asigurarea feed-back-ului
- Activitate directa
Cele doua echipe au terminat lucrarile.
Pentru analiza lucrarilor ne folosim de
metoda “ cubul”.
Descrie: Care sunt deosebirile dintre
copiii din lucrare?
Compara: Comparati lucrarea voastra cu
lucrarea model.
Asociaza: Asociati aceasta hora a
prieteniei cu un eveniment foarte important
pentru voi copiii.
Analizeaza: Care sunt greselile pe care le-
ati facut in lucrare?
Aplica: Ce puteti face voi copiii pentru
Pamant?
Argumenteaza: Care este parerea ta despre
prietenie?
 CAPITOLUL IV. CONCLUZII

Sistemul de învăţământ vizează dezvoltarea integrală,liberă şi

armonioasă a personalităţii elevilor prin exersarea proceselor
intelectuale,lărgirea orizontului de cunoştinte,transferul de informaţii,găsirea
soluţilor pentru rezolvarea diferitelor situaţii problematice.
În urma celor opt ani de activitate desfăşurată în învăţământul
simultan,am constatat că îmbinarea celor trei forme de organizare-
frontal,individual,pe grupe-prezintă urmatoarele avantaje :
-sporeşte eficienta procesului instructiv-educativ,permiţând tratarea
diferenţiată a elevilor ;
-reduce verbalismul excesiv în favoarea activităţii proprii;
-trezeşte interesul pentru activitate;
-stimulează aptitudini şi comportamente;
-oferă elevului libertate şi iniţiativă ;
-dezvoltă procesele psihice ale elevilor prin exersarea şi însuşirea strategiilor
de învăţare euristică şi activitatea independentă ;
-contribuie la însuşirea unor cunoştinţe trainice,elevul fiind apt de a le utiliza
în situaţii variate.
Chiar dacă dominantă este activitatea independentă,este necesară şi
introducerea activităţii frontale care vine să completeze,să corecteze,să
fixeze,să valorifice cunoştinţele şi comportamentele elevilor.
Am constatat că acest mod de organizare permite realizarea
obiectivelor programei,modernizând activităţile frontale,cu condiţia ca,în
proiectarea activităţii să se ţină seama de tipul de activitate,de
particularităţile de vârstă şi individuale ale elvilor,de stabilirea unor corelaţii
între obiective,conţinut şi strategiile didactice.
Am constatat că folosirea observaţiei dirijate are bogate valenţe
formative.Elevii se obişnuiesc să observe obiectele şi fenomenele după un
plan,după o structură perceptivă,susţinută de cunoştinţele anterioare,trag
concluzii,prelucrează materialul adunat,caută explicaşii,sesizează
interdependenţe.
 Folosind metoda exerciţiului,am observat că elevii îşi consolidează
priceperile şi deprinderile de scriere frumoasă şi corectă, de calcul,de
citire.Prin utilizarea exerciţiilor creatoare se depăşesc stereotipiile,se
promovează originalitatea,se exercită capacităţile creatoare.
Deosebit de utilă s-a dovedit a fi activitatea cu fişe de diferite
tipuri(de recuperare,de dezvoltare,de exerciţiu,de cercetare),deoarece a
permis :
-adaptarea conţinutului la necesităţile şi posibilităţile elevilor ;
-asimilare de noi cunoştinţe pentru diferite categorii de
activităţi ,teme,subteme ;
-formarea priceperilor şi a deprinderilor ;
-consolidarea cunoştinţelor.

4.1 AVANTAJE

Activitatea individuală reprezintă una din puternicile tendinţe de

organizare a învăţământului simultan.Activitatea individuală,mai ales cea
individualizată,adaptată capacităţilor şi nivelului de pregătire al elevilor,are
certe valenţe formative.Ea permite asimilarea temeică de cunoştinţe şi
însuşirea trainică de priceperi şi deprinderi,dezvoltă procesele
gândirii(analiza,sinteza,comparaţia,abstractizarea,generalizarea,concretizarea
),prilejuieşte însuşirea unor strategii de învăţare euristică şi de muncă
independentă,contribuie la dezvoltarea operaţiilor mintale,înscriindu-se
astfel pe linia cerinţelor unui învăţământ modern.Activitatea individuală
pregăteşte în mai mare măsura pe elev pentru educaţia permanentă.
Prin activitatea pe grupe se realizează în bune condiţii educaţia
socială a elevilor.Activitatea pe grupe îi obişnuieşte pe elevi cu organizarea
şi conducerea activităţii,cu distriburea sarcinilor,ţinând seama de aptitudinile
şi posibilităţile fiecăruia,cu împărţirea timpului necesar muncii,cu
planificarea,şi le formează toate acele calităţi morale şi de personalitate,pe
care le reclamă activitatea în comun şi convieţuirea socială.Activitatea în
comun presupune cooperare,ataşament şi interes pentru rezolvarea sarcinii
comune,relaţii de dependenţă şi control între membrii grupului.
Activitatea în echipe cultivă simţul de răspundere faţă de obligaţiile
asumate,conştiinciozitatea şi punctualitatea în îndeplinirea lor.Preocuparea
pentru reuşita acţiunii dezvoltă spiritul de iniţiativă,inventivitate,dar totodată
şi spiritul critic,prudenţa.
Aşadar,principalele avantaje ale activităţii independente sunt :
-elevul cucereşte pas cu pas cunoştinţele ;
-ajunge singur la înţelegerea fenomenelor ;
-îşi însuşeşte deprinderi de muncă fizică şi intelectuală ;
-îl obişnuieşte pe elev cu diferite responsabilităţi,oferindu-i o mai largă
autonomie în comportare ;
-îi sporeşte încrederea în forţele proprii;
-îi dezvoltă spiritul de iniţiativă,priceperea de organizare a muncii,îl
determină să caute mijloace de informare ;
-dezvoltă mai intens procesele psihice ;
-dezvoltă aptitudini ;
- ajută la eliminarea lacunelor ;
-respectă particularităţile de vârstă şi individuale ;
-oferă libertate şi iniţiativă ;
-favorizează spiritul de investigare ;
-dezvoltă autonomia în comportare.

Avantajele învăţământului pe grupe :

-se reallizează în bune condiţii educaţia socială a elevilor ;

-după cum este organizat,influenţează dezvoltarea psihică a elevilor şi poate
contribui la dezvoltarea lor morală;
-elevii îşi însuşesc unele tehnici de cercetare;
-oferă mai multe posibilităţi de manifestare a elevului decât conducerea
frontală ;
-traiesc emoţii provocate de reuşită ;
-stimulează atenţia şi spiritul critic ;
-elevii sunt mai activi ;
-facilitează solidaritatea între membrii ;
-influenţează conduita ;
-formează trăsături morale pozitive,cum ar fi perseverenţa ;
-dezvoltă curajul de a cere lămuriri,de a-şi spune părerea.

4.2 DEZAVANTAJE

Activitatea individuală prezintă,însă,şi unele dezavantaje,unele

inconveniente.Principalul dezavantaj este că ea îl rupe pe elev de grup,îl
izolează de colectiv.De aceea activitatea individuală nu trebuie să devină
unicul mod de organizare a procesului de învăţământ.În cadrul activităţii
individuale,influenţa cadrului didactic este mult diminuată,ceea ce duce la
absenţa unui model de exprimare şi de gândire pentru elevi.
Şi activitatea pe grupe prezintă unele aspecte negative,unele
dezavantaje,pe care cadrul didactic este bine să le cunoască,fiindcă multe din
 aceste aspecte negative pot fi înlăturate dacă activitatea pe grupe se
organizează cum trebuie şi când trebuie.
Aşadar, principalele dezavanataje ale activităţii individuale ar fi :
- nu favorizează colaborarea, stabilirea de relaţii, altruismul ;
- poate încuraja individualismul, egocentrismul ; îl poate izola de
colectiv dacă nu este dirijată atent şi nu este îmbinată şi cu activităţi
frontale ;
- răpeşte mult timp.
Dezavantajele învăţământului pe grupe :

- elevii sunt supraîncărcaţi ;

- sunt solicitaţi cu precădere elevii mai prompţi în răspunsuri ;
- se acţionează mai puţin pentru dezvoltarea pe măsura posibilităţilor
native ;
- este mai dificilă urmărirea activităţii fiecărei grupe ;
- este evidenţiată competiţia între grupe.

4.3 PROPUNERI

Pe baza celor expuse în capitolele anterioare, fac urmatoarele

propuneri pentru activitatea didactică diferenţiată :

1. îmbinarea celor trei forme de organizare (frontală,individuală şi pe

grupe) şi realizarea unei predări difernţiate prin diferenţierea
conţinuturilor şi alegerea metodelor şi procedeelor adecvate, în funcţie
de particularităţile fiecărui elev, în vederea creşterii eficienţei actului
didactic;

2. elaborea unor soluţii pedagogice care pot optimiza actul didactic:

-diferenţierea şi individualizarea instruirii în secvenţa de dirijare a
învăţării în cadrul unei activităţi comune;
- programe de recuperare.
3. tratarea diferenţiata a elevilor cu ritm lent , cu posibilităţi reduse,
folosind procedeul prin care cadrul didactic lucrează cu fiecare elev ce
rezolvă sarcinile în mod independent, dându-le posibilitatea de a
coopera.

ÎNCHEIERE

Şcoala este sau ar trebui să fie o ,, minicomunitate’’ în care :

-toată lumea se simte bine ;
-fiecare are ceva de oferit celorlalţi ;
-se lucrează în echipă ;
-succesele se sărbătoresc ;
-insuccesele sunt depăşite cu fruntea sus ;
-există responsabilităţi pentru fiecare ;
-se respectă coduri de conduită stabilite de comun acord ;
-deciziile se iau doar împreună ;
-corectitudinea este la ea acasă ;
 -greşelile sunt recunoscute şi îndreptate ;
-nu există constrângere,ci convingere ;
-nu există agresiuni verbale sau fizice ;
-nu există teamă,ci stimă ;
-opinia se exprimă fără restricţii ;
-se acceptă răspunsuri şi soluţii alternative ;
-pesoanele cu dificultăţi de orice fel nu sunt marginalizate ;
-se acordă şanse egale tuturor ;
-se zâmbeşte mult ;
-se râde şi mai mult ;
-toţi învaţă ;
-toţi visează...
-...şi nimeni nu uită să fie copil !

Învăţământul simultan este o realitate a sistemului educativ

românesc.Şi în acest context întâlnim elevi cu aspiraţii cel puţin obişnuite
susţinute de potenţiale cognitiv-afective uriaşe,care au acelaşi drept la
educaţie ca şi semenii lor care au avut şansa de a habita în oraşe sau în
localităţi mai populate.
Să le acordăm aceleaşi şanse de a avea acces la educaţie chiar în
mediul favorabil evoluţiei lor !
Şi tot în aceste locuri,poate greu accesibile,dar mirifice,trudesc cu
pasiune cadre didactice care veghează drumul spre succes al micilor
discipoli.
Suntem conştienţi că în munca pe tărâmul şcolii nimic nu e
facil,nimic nu e permanent sigur.Îndrumarea unor colective eterogene de
elevi,mai ales în condiţiile învăţământului simultan,generează situaţii
educaţionale schimbătoare.

Bibliografie :

Bibliografie generală :

Ioan Bontaş - Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 1994.

Sorin Cristea - Dicţionar de Pedagogie, Editura Litera-Internaţional,
Chişinău,2000.
Constantin Cucoş - Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996.
Elena Joiţa - Educaţia cognitivă, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
Momanu m. - Teoria educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
 B. Bibliografie de referinţă :

Carmen Creţu -Curriculum diferenţiat şi personalizat. Ghid metodologic

pentru învăţătorii,profesorii şi părinţii copiilor cu disponibilităţi
aptitudinale înalte, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
Sorin Cristea - Teorii ale învăţării. Modele de instruire, Editura Didactică
şi Pepagogică, R.A., Bucureşti, 2005.
Rodica Gîrlea-Costea,Ghe.Alexandru - Activitatea simultană la două şi
mai multe clase în ciclul primar, Editura ,,Gheorghe Alexandru”,
Craiova, 1995.
Miron Ionescu - Lecţia între proiect şi realizare,Editura Dacia, Cluj,1982.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Instruirea diferenţiată,aplicaţii ale
teoriei inteligenţelor multiple.Ghid ,Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2001.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Programa şcolară pentru clasele I şi
a III-a, Editura ,,Didactica Press”, Bucureşti, 2004.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum -
Ghid metodologic pentru aplicarea programei de limba şi literatura
română-învăţământ primar şi gimnazial, Editura Aramis, Bucureşti,
2002.
Adrian Miroiu(coord.), Vladimir Pasti, Cornel Codiţă, Gabriel Ivan,
Mihaela Miroiu - Învăţământul românesc azi, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
Nicolae Mitrofan, Laurenţiu Mitrofan - Testarea Psihologică.Inteligenţa
şi aptitudinile, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
Ion T. Radu - Învăţământ diferenţiat-concepţii şi strategii, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.
Victor Ţîrcovnicu - Învăţământ frontal. Învăţământ individual.
Învăţământ pe grupe, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971.

C. Reviste de specialitate :

Revista Învăţământul primar, nr.1/2000, Editura Miniped, Bucureşti.

Revista Învăţământul primar, nr.4/2000, Editura Miniped, Bucureşti.
 FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

DATE PERSONALE:
Numele şi prenumele: A.E-I
Data naşterii: 5.01.2000
Locul naşterii: Tg-Jiu
Domiciliul părinţilor: sat Colibaşi, com. Scoarţa, jud.Gorj
Număr matricol: 126, vol.VI
Clasa/Ciclul curricular: I, ciclul achiziţiilor fundamentale
MEDIUL FAMILIAL:
Tatăl: Titu, profesia: şofer ,locul de muncă: S.C. Artego S.A.,Tg-Jiu
Mama: Mihaela ,profesia: - ,locul de muncă: -
Alţi membrii ai familiei : o soră
Observaţii privind mediul familial : familie organizată care-i asigură
condiţii optime de trai şi învăţătură
Caracterizarea mediului familial : nefavorabil, indiferent, pasiv, favorabil,
coercitiv .
Comportamentul în cadrul familiei:
a) faţă de părinţi : respectuos, ataşat, docil, dependent, indiferent.
b) faţă de fraţi/surori : ocrotire, ajutorare, dependent, indiferent .
Relaţia şcoală-familie: în familie există preocupare pentru pregătire şi
informare.
STAREA DE SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A
ELEVULUI
Starea de sănătate : bună,medie,precară
Dezvoltarea fizică : armonioasă,bună,deficitară
TRĂSĂTURI INDIVIDUALE :
a)Rezultate şcolare : foarte bune,bune,modeste
Alte preocupări - hobby-uri : manifestă interes pentru dans
b)Capacitatea şi stil de muncă:
Capacitate: mare,medie,redusă,foarte redusă
Stil : preocupat,activ,sistematic,independent,haotic
c) Echilibrul afectiv-emoţional : calm,controlat,emotiv, hiperemotiv
d) Comportamentul în cadrul colectivului şcolar : disciplinat…,
receptiv…,politicos…,maleabil…, cooperativ…,independent…,
instabil…,izolat…,neparticipativ…,bravant…,dezinteresat…
e) Comportamentul în cadrul grupului şi în societate: bun coleg…,
apreciat pentru poziţia în clasă…, apreciat pentru performanţele
şcolare…, are iniţiativă…, bun participant dar fără opinie…, autoritar…,
bun organizator…, participă din obligaţie…,lipsit de iniţiativă…, nu este
 apreciat de colectiv…, retras…,se sustrage de la sarcini…,izolat…,
individualist…, egoist…,dezinteresat…
f) Temperamentul : nervos…, sentimental…, activ…,pasionat…,
flegmatic…, sangvin…,apatic…,agitat…,timid…,exuberant…, sigur…,
foarte sigur…, abil…,nepăsător…, fără mari resurse…,fermecător…,
închis…,întreprinzător…, muncitor…, ordonat…, descurcăreţ…,
indolent…, încet…entuziast…, conştiincios…,aventuros…, adoră
succesul…, fără entuziasm…, pasiv…, ranchiunos…,sensibil…,
influenţabil…
g) Trăsături dominante de caracter manifestate prin:

Atitudine faţă de Atitudine faţă de Atitudine faţă de

societate muncă semeni

Cinste Sârguinţă Demnitate

Bunătate Seriozitate Spirit autocritic
Loialitate Temeinicie Optimism
Politeţe Exigenţă Modestie
Ataşament Indiferenţă Curaj
Patriotism Lene Îngâmfare
Ipocrizie Nepăsare Aroganţă
Perfidie Neglijenţă Lăudăroşenie
Răutate Rutină Laşitate
Sfidare
Ironie
Indiferenţă

ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ :

a)Aspiraţia elevului : vrea să devină croitoreasă
b)Posibilităţile elevului: mari…,medii…,reduse…
c)Dorinţa părinţilor: concordantă cu a elevului…, apropiată cu a
elevului…, în opoziţie cu a elevului…, altele…
ALTE OBSERVAŢII – suportă destul de bine atunci când este
certată. Scrie urât,dar lizibil,citeşte pe silabe. Este o fire repezită,greşeşte
uneori,dar nu pentru că nu ar şti.
 FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

DATE PERSONALE:
Numele şi prenumele: B. D.
Data naşterii: 28.06.2000
Locul naşterii:Novaci
Domiciliul părinţilor: sat Colibaşi,com.Scoarţa, jud.Gorj
Număr matricol: 126, vol.VI
Clasa/Ciclul curricular: I, ciclul achiziţiilor fundamentale
MEDIUL FAMILIAL:
Tatăl: Constantin , profesia: - ,locul de muncă:-
Mama: Dumitra ,profesia: - ,locul de muncă: -
Alţi membrii ai familiei : un frate mai mic
Observaţii privind mediul familial : familie dezorganizată
Caracterizarea mediului familial : nefavorabil…, indiferent…, pasiv…,
favorabil…, coercitiv… .
Comportamentul în cadrul familiei:
c) faţă de părinţi : respectuos…, ataşat…, docil…, dependent…,
indiferent… .
d) faţă de fraţi/surori : ocrotire…, ajutorare…, dependent…,
indiferent… .
Relaţia şcoală-familie:nu există preocupare permanentă pentru
activităţile şcolare
STAREA DE SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A
ELEVULUI
Starea de sănătate : bună…,medie…,precară…
Dezvoltarea fizică : armonioasă…,bună…,deficitară…
TRĂSĂTURI INDIVIDUALE :
a)Rezultate şcolare : foarte bune…,bune…,modeste…
Alte preocupări - hobby-uri : manifestă interes pentru fotbal
b)Capacitatea şi stil de muncă:
Capacitate: mare…,medie…,redusă…,foarte redusă…
Stil : preocupat…,activ…,sistematic…,independent…,haotic…
c) Echilibrul afectiv-emoţional : calm…,controlat…,emotiv…,
hiperemotiv…
d) Comportamentul în cadrul colectivului şcolar : disciplinat…,
receptiv…,politicos…,maleabil…, cooperativ…,independent…,
instabil…,izolat…,neparticipativ…,bravant…,dezinteresat…
e) Comportamentul în cadrul grupului şi în societate: bun coleg…,
apreciat pentru poziţia în clasă…, apreciat pentru performanţele
şcolare…, are iniţiativă…, bun participant dar fără opinie…, autoritar…,
 bun organizator…, participă din obligaţie…,lipsit de iniţiativă…, nu este
apreciat de colectiv…, retras…,se sustrage de la sarcini…,izolat…,
individualist…, egoist…,dezinteresat…
f) Temperamentul : nervos…, sentimental…, activ…,pasionat…,
flegmatic…, sangvin…,apatic…,agitat…,timid…,exuberant…, sigur…,
foarte sigur…, abil…,nepăsător…, fără mari resurse…,fermecător…,
închis…,întreprinzător…, muncitor…, ordonat…, descurcăreţ…,
indolent…, încet…entuziast…, conştiincios…,aventuros…, adoră
succesul…, fără entuziasm…, pasiv…, ranchiunos…,sensibil…,
influenţabil…
g) Trăsături dominante de caracter manifestate prin:

Atitudine faţă de Atitudine faţă de Atitudine faţă de

societate muncă semeni

Cinste Sârguinţă Demnitate

Bunătate Seriozitate Spirit autocritic
Loialitate Temeinicie Optimism
Politeţe Exigenţă Modestie
Ataşament Indiferenţă Curaj
Patriotism Lene Îngâmfare
Ipocrizie Nepăsare Aroganţă
Perfidie Neglijenţă Lăudăroşenie
Răutate Rutină Laşitate
Sfidare
Ironie
Indiferenţă

ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ :

a)Aspiraţia elevului : vrea să devină fotbalist
b)Posibilităţile elevului: mari…,medii…,reduse…
c)Dorinţa părinţilor: concordantă cu a elevului…, apropiată cu a
elevului…, în opoziţie cu a elevului…, altele…
ALTE OBSERVAŢII : Elevul are nevoie de mai multă muncă şi
îndrumare la toate activităţile. Ritmul de lucru este lent. În citire mai face
greşeli,dar se străduieşte să redea corect conţinutul textelor. Îşi expune părerile
doar la solicitarea mea.
 FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

DATE PERSONALE:
Numele şi prenumele : D. I-V
Data naşterii : 26.01 1999
Locul naşterii: Tg -Jiu
Domiciliul părinţilor: sat Bobu ,com Scoarţa, jud.Gorj
Număr matricol: 127, vol. VI
Clasa/Ciclul curricular: I, ciclul achiziţiilor fundamentale
MEDIUL FAMILIAL:
Tatăl: Constantin, profesia:constructor,locul de muncă: S.C.Sebalis S.A
Mama:Simona ,profesia: - ,locul de muncă: -
Alţi membrii ai familiei : o soră mai mică
Observaţii privind mediul familial : tată foarte dur
Caracterizarea mediului familial : nefavorabil…, indiferent…, pasiv…,
favorabil…, coercitiv… .
Comportamentul în cadrul familiei:
e) faţă de părinţi : respectuos…, ataşat…, docil…, dependent…,
indiferent… .
f) faţă de fraţi/surori : ocrotire…, ajutorare…, dependent…,
indiferent… .
Relaţia şcoală-familie: există preocupare pentru pregătire şi informare.
STAREA DE SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A
ELEVULUI
Starea de sănătate : bună…,medie…,precară…
Dezvoltarea fizică : armonioasă…,bună…,deficitară…
TRĂSĂTURI INDIVIDUALE :
a)Rezultate şcolare : foarte bune…,bune…,modeste…
Alte preocupări - hobby-uri : -
b)Capacitatea şi stil de muncă:
Capacitate: mare…,medie…,redusă…,foarte redusă…
Stil : preocupat…,activ…,sistematic…,independent…,haotic…
c) Echilibrul afectiv-emoţional : calm…,controlat…,emotiv…,
hiperemotiv…
d) Comportamentul în cadrul colectivului şcolar : disciplinat…,
receptiv…,politicos…,maleabil…, cooperativ…,independent…,
instabil…,izolat…,neparticipativ…,bravant…,dezinteresat…
e) Comportamentul în cadrul grupului şi în societate: bun coleg…,
apreciat pentru poziţia în clasă…, apreciat pentru performanţele
şcolare…, are iniţiativă…, bun participant dar fără opinie…, autoritar…,
bun organizator…, participă din obligaţie…,lipsit de iniţiativă…, nu este
 apreciat de colectiv…, retras…,se sustrage de la sarcini…,izolat…,
individualist…, egoist…,dezinteresat…
f) Temperamentul : nervos…, sentimental…, activ…,pasionat…,
flegmatic…, sangvin…,apatic…,agitat…,timid…,exuberant…, sigur…,
foarte sigur…, abil…,nepăsător…, fără mari resurse…,fermecător…,
închis…,întreprinzător…, muncitor…, ordonat…, descurcăreţ…,
indolent…, încet…entuziast…, conştiincios…,aventuros…, adoră
succesul…, fără entuziasm…, pasiv…, ranchiunos…,sensibil…,
influenţabil…
g) Trăsături dominante de caracter manifestate prin:

Atitudine faţă de Atitudine faţă de Atitudine faţă de

societate muncă semeni

Cinste Sârguinţă Demnitate

Bunătate Seriozitate Spirit autocritic
Loialitate Temeinicie Optimism
Politeţe Exigenţă Modestie
Ataşament Indiferenţă Curaj
Patriotism Lene Îngâmfare
Ipocrizie Nepăsare Aroganţă
Perfidie Neglijenţă Lăudăroşenie
Răutate Rutină Laşitate
Sfidare
Ironie
Indiferenţă

ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ :

a)Aspiraţia elevului : vrea să devină poliţist
b)Posibilităţile elevului: mari…,medii…,reduse…
c)Dorinţa părinţilor: concordantă cu a elevului…, apropiată cu a
elevului…, în opoziţie cu a elevului…, altele…
ALTE OBSERVAŢII : Are propriul său ritm de lucru. Dacă
încerci să-l scoţi din ritmul său greşeşte. Citeşte pe litere şi fără intonaţia cerută
de text. Trebuie lucrat suplimentar cu el.
 FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

DATE PERSONALE:
Numele şi prenumele : T. G-F
Data naşterii : 04.04.1999
Locul naşterii: Tg-Jiu
Domiciliul părinţilor: sat Bobu, com.Scoarţa,jud.Gorj
Număr matricol: 128, vol.VI
Clasa/Ciclul curricular: I, ciclul achiziţiilor fundamentale
MEDIUL FAMILIAL:
Tatăl: Gheorghe Daniel, profesia:macaragiu,locul de muncă: S.C.Macofil
S.A
Mama:Anişoara,profesia: - ,locul de muncă: -
Alţi membrii ai familiei : bunica şi o soră mai mică
Observaţii privind mediul familial : există o atmosferă calmă şi intimă
Caracterizarea mediului familial : nefavorabil…, indiferent…, pasiv…,
favorabil…, coercitiv… .
Comportamentul în cadrul familiei:
g) faţă de părinţi : respectuos…, ataşat…, docil…, dependent…,
indiferent… .
h) faţă de fraţi/surori : ocrotire…, ajutorare…, dependent…,
indiferent… .
Relaţia şcoală-familie : mama se ocupă de pregătirea elevului pentru
şcoală. Este exigentă, îi cere mult şi reuşeşte acest lucru.
STAREA DE SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A
ELEVULUI
Starea de sănătate : bună…,medie…,precară…
Dezvoltarea fizică : armonioasă…,bună…,deficitară…
TRĂSĂTURI INDIVIDUALE :
a)Rezultate şcolare : foarte bune…,bune…,modeste…
Alte preocupări - hobby-uri : manifestă interes pentru îngrijirea
plantelor şi a animalelor.
b)Capacitatea şi stil de muncă:
Capacitate: mare…,medie…,redusă…,foarte redusă…
Stil : preocupat…,activ…,sistematic…,independent…,haotic…
c) Echilibrul afectiv-emoţional : calm…,controlat…,emotiv…,
hiperemotiv…
d) Comportamentul în cadrul colectivului şcolar : disciplinat…,
receptiv…,politicos…,maleabil…, cooperativ…,independent…,
instabil…,izolat…,neparticipativ…,bravant…,dezinteresat…
 e) Comportamentul în cadrul grupului şi în societate: bun coleg…,
apreciat pentru poziţia în clasă…, apreciat pentru performanţele
şcolare…, are iniţiativă…, bun participant dar fără opinie…, autoritar…,
bun organizator…, participă din obligaţie…,lipsit de iniţiativă…, nu este
apreciat de colectiv…, retras…,se sustrage de la sarcini…,izolat…,
individualist…, egoist…,dezinteresat…
f) Temperamentul : nervos…, sentimental…, activ…,pasionat…,
flegmatic…, sangvin…,apatic…,agitat…,timid…,exuberant…, sigur…,
foarte sigur…, abil…,nepăsător…, fără mari resurse…,fermecător…,
închis…,întreprinzător…, muncitor…, ordonat…, descurcăreţ…,
indolent…, încet…entuziast…, conştiincios…,aventuros…, adoră
succesul…, fără entuziasm…, pasiv…, ranchiunos…,sensibil…,
influenţabil…
g) Trăsături dominante de caracter manifestate prin:

Atitudine faţă de Atitudine faţă de Atitudine faţă de

societate muncă semeni

Cinste Sârguinţă Demnitate

Bunătate Seriozitate Spirit autocritic
Loialitate Temeinicie Optimism
Politeţe Exigenţă Modestie
Ataşament Indiferenţă Curaj
Patriotism Lene Îngâmfare
Ipocrizie Nepăsare Aroganţă
Perfidie Neglijenţă Lăudăroşenie
Răutate Rutină Laşitate
Sfidare
Ironie
Indiferenţă

ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ :

a)Aspiraţia elevului : prea devreme pentru o decizie
b)Posibilităţile elevului: mari…,medii…,reduse…
c)Dorinţa părinţilor: concordantă cu a elevului…, apropiată cu a
elevului…, în opoziţie cu a elevului…, altele…
ALTE OBSERVAŢII : Deţine un bagaj mare de cunoştinţe şi are
dorinţa de a şi le îmbogăţi mai mult prin muncă şi exerciţiu.
 FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

DATE PERSONALE:
Numele şi prenumele :
Data naşterii
Locul naşterii:
Domiciliul părinţilor:
Număr matricol:
Clasa/Ciclul curricular:
MEDIUL FAMILIAL:
Tatăl: , profesia: ,locul de muncă:
Mama: ,profesia: ,locul de muncă:
Alţi membrii ai familiei :
Observaţii privind mediul familial :
Caracterizarea mediului familial : nefavorabil…, indiferent…, pasiv…,
favorabil…, coercitiv… .
Comportamentul în cadrul familiei:
i) faţă de părinţi : respectuos…, ataşat…, docil…, dependent…,
indiferent… .
j) faţă de fraţi/surori : ocrotire…, ajutorare…, dependent…,
indiferent… .
Relaţia şcoală-familie :

STAREA DE SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A

ELEVULUI
Starea de sănătate : bună…,medie…,precară…
Dezvoltarea fizică : armonioasă…,bună…,deficitară…

TRĂSĂTURI INDIVIDUALE :

a) Rezultate şcolare : foarte bune…,bune…,modeste…

Alte preocupări - hobby-uri :
b) Capacitatea şi stil de muncă:
Capacitate: mare…,medie…,redusă…,foarte redusă…
Stil : preocupat…,activ…,sistematic…,independent…,haotic…
c) Echilibrul afectiv-emoţional : calm…,controlat…,emotiv…,
hiperemotiv…
 d) Comportamentul în cadrul colectivului şcolar : disciplinat…,
receptiv…,politicos…,maleabil…, cooperativ…,independent…,
instabil…,izolat…,neparticipativ…,bravant…,dezinteresat…
e) Comportamentul în cadrul grupului şi în societate: bun coleg…,
apreciat pentru poziţia în clasă…, apreciat pentru performanţele
şcolare…, are iniţiativă…, bun participant dar fără opinie…, autoritar…,
bun organizator…, participă din obligaţie…,lipsit de iniţiativă…, nu este
apreciat de colectiv…, retras…,se sustrage de la sarcini…,izolat…,
individualist…, egoist…,dezinteresat…
f) Temperamentul : nervos…, sentimental…, activ…,pasionat…,
flegmatic…, sangvin…,apatic…,agitat…,timid…,exuberant…, sigur…,
foarte sigur…, abil…,nepăsător…, fără mari resurse…,fermecător…,
închis…,întreprinzător…, muncitor…, ordonat…, descurcăreţ…,
indolent…, încet…entuziast…, conştiincios…,aventuros…, adoră
succesul…, fără entuziasm…, pasiv…, ranchiunos…,sensibil…,
influenţabil…
g) Trăsături dominante de caracter manifestate prin:

Atitudine faţă de Atitudine faţă de Atitudine faţă de

societate muncă semeni

Cinste Sârguinţă Demnitate

Bunătate Seriozitate Spirit autocritic
Loialitate Temeinicie Optimism
Politeţe Exigenţă Modestie
Ataşament Indiferenţă Curaj
Patriotism Lene Îngâmfare
Ipocrizie Nepăsare Aroganţă
Perfidie Neglijenţă Lăudăroşenie
Răutate Rutină Laşitate
Sfidare
Ironie
Indiferenţă

ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ :

a) Aspiraţia elevului
b) Posibilităţile elevului: mari…,medii…,reduse…
 c) Dorinţa părinţilor: concordantă cu a elevului…, apropiată cu a
elevului…, în opoziţie cu a elevului…, altele…
d) Recomandarea şcolii
ALTE OBSERVAŢII
FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

DATE PERSONALE:
Numele şi prenumele
Data naşterii
Locul naşterii:
Domiciliul părinţilor:
Număr matricol:
Clasa/Ciclul curricular:
MEDIUL FAMILIAL:
Tatăl: , profesia: ,locul de muncă:
Mama: ,profesia: ,locul de muncă:
Alţi membrii ai familiei :
Observaţii privind mediul familial :
Caracterizarea mediului familial : nefavorabil…, indiferent…, pasiv…,
favorabil…, coercitiv… .
Comportamentul în cadrul familiei:
k) faţă de părinţi : respectuos…, ataşat…, docil…, dependent…,
indiferent… .
l) faţă de fraţi/surori : ocrotire…, ajutorare…, dependent…,
indiferent… .
Relaţia şcoală-familie

STAREA DE SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A

ELEVULUI
Starea de sănătate : bună…,medie…,precară…
Dezvoltarea fizică : armonioasă…,bună…,deficitară…

TRĂSĂTURI INDIVIDUALE :

c) Rezultate şcolare : foarte bune…,bune…,modeste…

Alte preocupări - hobby-uri
d) Capacitatea şi stil de muncă:
Capacitate: mare…,medie…,redusă…,foarte redusă…
Stil : preocupat…,activ…,sistematic…,independent…,haotic…
c) Echilibrul afectiv-emoţional : calm…,controlat…,emotiv…,
hiperemotiv…
 d) Comportamentul în cadrul colectivului şcolar : disciplinat…,
receptiv…,politicos…,maleabil…, cooperativ…,independent…,
instabil…,izolat…,neparticipativ…,bravant…,dezinteresat…
e) Comportamentul în cadrul grupului şi în societate: bun coleg…,
apreciat pentru poziţia în clasă…, apreciat pentru performanţele
şcolare…, are iniţiativă…, bun participant dar fără opinie…, autoritar…,
bun organizator…, participă din obligaţie…,lipsit de iniţiativă…, nu este
apreciat de colectiv…, retras…,se sustrage de la sarcini…,izolat…,
individualist…, egoist…,dezinteresat…
f) Temperamentul : nervos…, sentimental…, activ…,pasionat…,
flegmatic…, sangvin…,apatic…,agitat…,timid…,exuberant…, sigur…,
foarte sigur…, abil…,nepăsător…, fără mari resurse…,fermecător…,
închis…,întreprinzător…, muncitor…, ordonat…, descurcăreţ…,
indolent…, încet…entuziast…, conştiincios…,aventuros…, adoră
succesul…, fără entuziasm…, pasiv…, ranchiunos…,sensibil…,
influenţabil…
g) Trăsături dominante de caracter manifestate prin:

Atitudine faţă de Atitudine faţă de Atitudine faţă de

societate muncă semeni

Cinste Sârguinţă Demnitate

Bunătate Seriozitate Spirit autocritic
Loialitate Temeinicie Optimism
Politeţe Exigenţă Modestie
Ataşament Indiferenţă Curaj
Patriotism Lene Îngâmfare
Ipocrizie Nepăsare Aroganţă
Perfidie Neglijenţă Lăudăroşenie
Răutate Rutină Laşitate
Sfidare
Ironie
Indiferenţă

ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ :

e) Aspiraţia elevului
f) Posibilităţile elevului: mari…,medii…,reduse…
 g) Dorinţa părinţilor: concordantă cu a elevului…, apropiată cu a
elevului…, în opoziţie cu a elevului…, altele…
h) Recomandarea şcolii

ALTE OBSERVAŢII
FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

DATE PERSONALE:
Numele şi prenumele
Data naşterii
Locul naşterii:
Domiciliul părinţilor:
Număr matricol:
Clasa/Ciclul curricular:
MEDIUL FAMILIAL:
Tatăl: , profesia: ,locul de muncă:
Mama: ,profesia: ,locul de muncă:
Alţi membrii ai familiei :
Observaţii privind mediul familial :
Caracterizarea mediului familial : nefavorabil…, indiferent…, pasiv…,
favorabil…, coercitiv… .
Comportamentul în cadrul familiei:
m) faţă de părinţi : respectuos…, ataşat…, docil…, dependent…,
indiferent… .
n) faţă de fraţi/surori : ocrotire…, ajutorare…, dependent…,
indiferent… .
Relaţia şcoală-familie

STAREA DE SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A

ELEVULUI
Starea de sănătate : bună…,medie…,precară…
Dezvoltarea fizică : armonioasă…,bună…,deficitară…

TRĂSĂTURI INDIVIDUALE :

e) Rezultate şcolare : foarte bune…,bune…,modeste…

Alte preocupări - hobby-uri
f) Capacitatea şi stil de muncă:
Capacitate: mare…,medie…,redusă…,foarte redusă…
Stil : preocupat…,activ…,sistematic…,independent…,haotic…
 c) Echilibrul afectiv-emoţional : calm…,controlat…,emotiv…,
hiperemotiv…
d) Comportamentul în cadrul colectivului şcolar : disciplinat…,
receptiv…,politicos…,maleabil…, cooperativ…,independent…,
instabil…,izolat…,neparticipativ…,bravant…,dezinteresat…
e) Comportamentul în cadrul grupului şi în societate: bun coleg…,
apreciat pentru poziţia în clasă…, apreciat pentru performanţele
şcolare…, are iniţiativă…, bun participant dar fără opinie…, autoritar…,
bun organizator…, participă din obligaţie…,lipsit de iniţiativă…, nu este
apreciat de colectiv…, retras…,se sustrage de la sarcini…,izolat…,
individualist…, egoist…,dezinteresat…
f) Temperamentul : nervos…, sentimental…, activ…,pasionat…,
flegmatic…, sangvin…,apatic…,agitat…,timid…,exuberant…, sigur…,
foarte sigur…, abil…,nepăsător…, fără mari resurse…,fermecător…,
închis…,întreprinzător…, muncitor…, ordonat…, descurcăreţ…,
indolent…, încet…entuziast…, conştiincios…,aventuros…, adoră
succesul…, fără entuziasm…, pasiv…, ranchiunos…,sensibil…,
influenţabil…
g) Trăsături dominante de caracter manifestate prin:

Atitudine faţă de Atitudine faţă de Atitudine faţă de

societate muncă semeni

Cinste Sârguinţă Demnitate

Bunătate Seriozitate Spirit autocritic
Loialitate Temeinicie Optimism
Politeţe Exigenţă Modestie
Ataşament Indiferenţă Curaj
Patriotism Lene Îngâmfare
Ipocrizie Nepăsare Aroganţă
Perfidie Neglijenţă Lăudăroşenie
Răutate Rutină Laşitate
Sfidare
Ironie
Indiferenţă

ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ :

 i) Aspiraţia elevului
j) Posibilităţile elevului: mari…,medii…,reduse…
k) Dorinţa părinţilor: concordantă cu a elevului…, apropiată cu a
elevului…, în opoziţie cu a elevului…, altele…
l) Recomandarea şcolii

ALTE OBSERVAŢII
FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

DATE PERSONALE:
Numele şi prenumele
Data naşterii
Locul naşterii:
Domiciliul părinţilor:
Număr matricol:
Clasa/Ciclul curricular:
MEDIUL FAMILIAL:
Tatăl: , profesia: ,locul de muncă:
Mama: ,profesia: ,locul de muncă:
Alţi membrii ai familiei :
Observaţii privind mediul familial :
Caracterizarea mediului familial : nefavorabil…, indiferent…, pasiv…,
favorabil…, coercitiv… .
Comportamentul în cadrul familiei:
o) faţă de părinţi : respectuos…, ataşat…, docil…, dependent…,
indiferent… .
p) faţă de fraţi/surori : ocrotire…, ajutorare…, dependent…,
indiferent… .
Relaţia şcoală-familie

STAREA DE SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A

ELEVULUI
Starea de sănătate : bună…,medie…,precară…
Dezvoltarea fizică : armonioasă…,bună…,deficitară…

TRĂSĂTURI INDIVIDUALE :

g) Rezultate şcolare : foarte bune…,bune…,modeste…

Alte preocupări - hobby-uri
h) Capacitatea şi stil de muncă:
Capacitate: mare…,medie…,redusă…,foarte redusă…
 Stil : preocupat…,activ…,sistematic…,independent…,haotic…
c) Echilibrul afectiv-emoţional : calm…,controlat…,emotiv…,
hiperemotiv…
d) Comportamentul în cadrul colectivului şcolar : disciplinat…,
receptiv…,politicos…,maleabil…, cooperativ…,independent…,
instabil…,izolat…,neparticipativ…,bravant…,dezinteresat…
e) Comportamentul în cadrul grupului şi în societate: bun coleg…,
apreciat pentru poziţia în clasă…, apreciat pentru performanţele
şcolare…, are iniţiativă…, bun participant dar fără opinie…, autoritar…,
bun organizator…, participă din obligaţie…,lipsit de iniţiativă…, nu este
apreciat de colectiv…, retras…,se sustrage de la sarcini…,izolat…,
individualist…, egoist…,dezinteresat…
f) Temperamentul : nervos…, sentimental…, activ…,pasionat…,
flegmatic…, sangvin…,apatic…,agitat…,timid…,exuberant…, sigur…,
foarte sigur…, abil…,nepăsător…, fără mari resurse…,fermecător…,
închis…,întreprinzător…, muncitor…, ordonat…, descurcăreţ…,
indolent…, încet…entuziast…, conştiincios…,aventuros…, adoră
succesul…, fără entuziasm…, pasiv…, ranchiunos…,sensibil…,
influenţabil…
g) Trăsături dominante de caracter manifestate prin:

Atitudine faţă de Atitudine faţă de Atitudine faţă de

societate muncă semeni

Cinste Sârguinţă Demnitate

Bunătate Seriozitate Spirit autocritic
Loialitate Temeinicie Optimism
Politeţe Exigenţă Modestie
Ataşament Indiferenţă Curaj
Patriotism Lene Îngâmfare
Ipocrizie Nepăsare Aroganţă
Perfidie Neglijenţă Lăudăroşenie
Răutate Rutină Laşitate
Sfidare
Ironie
Indiferenţă
 ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ :

m) Aspiraţia elevului
n) Posibilităţile elevului: mari…,medii…,reduse…
o) Dorinţa părinţilor: concordantă cu a elevului…, apropiată cu a
elevului…, în opoziţie cu a elevului…, altele…
p) Recomandarea şcolii

ALTE OBSERVAŢII
FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

DATE PERSONALE:
Numele şi prenumele
Data naşterii
Locul naşterii:
Domiciliul părinţilor:
Număr matricol:
Clasa/Ciclul curricular:
MEDIUL FAMILIAL:
Tatăl: , profesia: ,locul de muncă:
Mama: ,profesia: ,locul de muncă:
Alţi membrii ai familiei :
Observaţii privind mediul familial :
Caracterizarea mediului familial : nefavorabil…, indiferent…, pasiv…,
favorabil…, coercitiv… .
Comportamentul în cadrul familiei:
q) faţă de părinţi : respectuos…, ataşat…, docil…, dependent…,
indiferent… .
r) faţă de fraţi/surori : ocrotire…, ajutorare…, dependent…,
indiferent… .
Relaţia şcoală-familie

STAREA DE SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A

ELEVULUI
Starea de sănătate : bună…,medie…,precară…
Dezvoltarea fizică : armonioasă…,bună…,deficitară…
 TRĂSĂTURI INDIVIDUALE :

Rezultate şcolare : foarte bune…,bune…,modeste…

Alte preocupări - hobby-uri
i) Capacitatea şi stil de muncă:
Capacitate: mare…,medie…,redusă…,foarte redusă…
Stil : preocupat…,activ…,sistematic…,independent…,haotic…c)
Echilibrul afectiv-emoţional : calm…,controlat…,emotiv…,
hiperemotiv…
d) Comportamentul în cadrul colectivului şcolar : disciplinat…,
receptiv…,politicos…,maleabil…, cooperativ…,independent…,
instabil…,izolat…,neparticipativ…,bravant…,dezinteresat…
e) Comportamentul în cadrul grupului şi în societate: bun coleg…,
apreciat pentru poziţia în clasă…, apreciat pentru performanţele
şcolare…, are iniţiativă…, bun participant dar fără opinie…, autoritar…,
bun organizator…, participă din obligaţie…,lipsit de iniţiativă…, nu este
apreciat de colectiv…, retras…,se sustrage de la sarcini…,izolat…,
individualist…, egoist…,dezinteresat…
f) Temperamentul : nervos…, sentimental…, activ…,pasionat…,
flegmatic…, sangvin…,apatic…,agitat…,timid…,exuberant…, sigur…,
foarte sigur…, abil…,nepăsător…, fără mari resurse…,fermecător…,
închis…,întreprinzător…, muncitor…, ordonat…, descurcăreţ…,
indolent…, încet…entuziast…, conştiincios…,aventuros…, adoră
succesul…, fără entuziasm…, pasiv…, ranchiunos…,sensibil…,
influenţabil…
g) Trăsături dominante de caracter manifestate prin:

Atitudine faţă de Atitudine faţă de Atitudine faţă de

societate muncă semeni

Cinste Sârguinţă Demnitate

Bunătate Seriozitate Spirit autocritic
Loialitate Temeinicie Optimism
Politeţe Exigenţă Modestie
Ataşament Indiferenţă Curaj
Patriotism Lene Îngâmfare
Ipocrizie Nepăsare Aroganţă
Perfidie Neglijenţă Lăudăroşenie
Răutate Rutină Laşitate
Sfidare
Ironie
Indiferenţă
 ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ :
Aspiraţia elevului
q) Posibilităţile elevului: mari…,medii…,reduse…
r) Dorinţa părinţilor: concordantă cu a elevului…, apropiată cu a
elevului…, în opoziţie cu a elevului…, altele…
s) Recomandarea şcolii

ALTE OBSERVAŢII

FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

DATE PERSONALE:
Numele şi prenumele:
……………………………………………………...
Data naşterii:
………………………………………………………………..
Locul naşterii:
………………………………………………………………
Domiciliul părinţilor:………………………………………………………
Număr matricol:…………………………………………………
Clasa/Ciclul curricular:……………………………………………………
MEDIUL FAMILIAL:
Tatăl:………, profesia:……….,locul de muncă:…………………………
Mama:……..,profesia:……….,locul de muncă:…………………………
Alţi membrii ai familiei :
...…………………………………………...................................................
……………………………………………………………………………..
Observaţii privind mediul familial :
……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………..
Caracterizarea mediului familial : nefavorabil…, indiferent…, pasiv…,
favorabil…, coercitiv… .
Comportamentul în cadrul familiei:
s) faţă de părinţi : respectuos…, ataşat…, docil…, dependent…,
indiferent… .
t) faţă de fraţi/surori : ocrotire…, ajutorare…, dependent…,
indiferent… .
Relaţia şcoală-familie
...................................................................................................................
...................................................................................................................
.
STAREA DE SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A
ELEVULUI
Starea de sănătate