Modulul 5

Sisteme de achizitie de date

SISTEME DE ACHIZITII DE DATE

Subiecte
5.1. Generalitati
5.2. Convertoare numeric-analogice
5.2.1. CNA cu retea R-2R
5.3. Convertoare analog-numerice directe
5.3.1. CAN paralel
5.3.2. CAN serie -paralel
5.3.3. CAN cu aproximatii succesive
5.4. Convertoare analog-numerice indirecte
5.4.1. CAN cu dubla integrare
5.5. Sisteme de achizitii de date
5.6. Sisteme de distributie a datelor

Evaluare: 1. Raspunsuri la întrebarile si problemele finale

2. Discutie pe tema: “Alegerea unui sistem de achizitii de
date”

5.1. Generalitati
Extinderea masurarilor numerice este strâns legata de cresterea
preciziei de masurare, cât si de posibilitatile de prelucrare numerica a
semnalelor si a fost posibila ca urmare a progreselor înregistrate în
tehnica de realizare a circuitelor integrate care ofera:

- cresterea complexitatii si fiabilitatii circuitelor;

- realizarea unor componente cu parametri foarte apropiati
(pentru rezistente, diferente mai mici de 1% , pentru condensatoare,
diferente mai mici de 0,1% , iar pentru tranzistoarele bipolare, diferente
ale tensiunilor baza -emitor mai mici de 1 mV etc.);
- masurarea timpului (a frecventei) cu o incertitudine de
ordinul 10-6 etc.

Masurarile numerice sunt strâns legate de esantionare si

cuantizare - procedee de prelucrare a semnalelor prezentate în
Modulul 1 - concluziile referitoare la aceste procedee aplicându-se în
totalitate, atât pentru realizarea unor precizii ridicate, cât si pentru
reconstituirea semnalelor masurate. În figura 5.1 este prezentata
caracteristica de transfer statica si erorile caracteristice ale unui
cuantizor a) - ideal si b) - real, de unde rezulta urmatoarele tipuri de
erori:

- eroare de decalaj (off -set), de natura aditiva (caracteristica 1);

- eroarea de proportionalitate (amplificare), cu caracter
multiplicativ (caracteristica 2);
- eroarea de neliniaritate (caracteristica 3).

59
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date

Ue 2 Caaracteristica
ideala

Ui
Fig. 5.1. Caracteristica de transfer statica si
eroarea de cuantizare pentru un cuantizor.

Pentru asigurarea monotoniei este necesar ca eroarea de

neliniaritate sa fie mai mica decât o cuanta. Se constata ca eroarea de
cuantizare nu este corelata cu semnalul, are o distributie de
probabilitate uniforma în cazul ideal, de la care se abate din cauza
erorilor prezentate mai sus.

În masurarile numerice informatia se prezinta, de obicei, în

forma binara sau un cod binar (BCD, complementul lui doi sau unu
etc.).

Dispozitivul care realizeaza conversia unei marimi analogice

într -un numar sau invers, se numeste convertor.

Convertorul analog-numeric (CAN) transforma informatia

analogica într-un numar, în timp ce convertorul numeric-analogic
(CNA) transforma un numar într-un semnal analogic proportional cu
numarul considerat.

Forma caracteristicii de transfer statica este similara cu cea a

cuantizorului atât pentru convertoarele analog-numerice cât si pentru
cele numeric -analogice. În continuare, se presupune ca numarul N<1
este reprezentat în cod binar:

n
N = a1 2 −1 + a 2 2 −2 + ...+ a n 2 − n = ∑ a i 2 −i , (5.1)
i =1

unde bitul de ordinul i ai∈0,1, iar semnalul analogic reprezinta, în

afara altor precizari, o tensiune electrica; a 1 - reprezinta bitul cel mai
semnificativ (engleza - most significant bit - MSB), iar a n - bitul cel
mai putin semnificativ (engl. - least significant bit - LSB).

60
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date

Convertoarele pot fi: directe, daca transformarea se face fara

marimi intermediare, sau indirecte, în caz contrar, ca marimi
intermediare folosindu-se frecventa sau timpul. Dupa modul de
transmitere a informatiei numerice, convertoarele pot fi de tip paralel
sau serie , primele fiind rapide si complexe, în timp ce ultimele sunt
mai simple si mai lente.

Principalele caracteristici ale convertoarelor sunt:

a) Gama dinamica reprezentata prin numarul de nivele de

discretizare (cuante) sau numarul de biti;
b) Viteza sau timpul de conversie;
c) Precizia absoluta prin care se compara valoarea reala
obtinuta la iesire cu cea teoretica sau precizia relativa care depinde de
nelinearitate, fara sa includa eroarea de amplificare (câstig) sau cea de
decalaj.

O caracteristica ce tine seama de regimurile tranzitorii ce apar

în timpul comutarilor la schimbarea de cod o reprezinta aparitia unor
impulsuri scurte (engl. glitch ) care au energia maxima aproximativ la
jumatatea domeniului de conversie (comutarea 011...1↔100...0).

Din ce cauza masurarile numerice sunt legatede procesul de

esantionare si cuantizare?
Cum se explica erorile care apar în cazul caracteristicii de
transfer reala? puteti sa le identificati în cazul balantei?
Din ce cauza se considera pentru convertoare N<1?
Ce importanta practica au caracteristicile convertoarelor?

5.2. Convertoare numeric-analogice

5.2.1. CNA cu retea R-2R
O retea rezistiva în scara are schema electrica prezentata în
figura 5.2, careia i se impun urmatoarele conditii:
- rezistenta vazuta în fiecare nod spre dreapta sa fie R;
- raportul de divizare a curentului din fiecare nod sa fie n.
I R I/4 R I/8 R

I/2 I/4 I/8

U 2R 2R 2R 2R

Fig. 5.2. Retea rezistiva în scara.

61
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date

Daca se impune conditia ca în fiecare nod curentul injectat sa

fie divizat cu 2 (n = 1) rezulta R1 = 2R si R2 = R , obtinându-se reteaua
rezistiva R-2R. Proprietatea acestei retele, de a diviza cu 2 curentul ce
intra în fiecare nod se foloseste la realizarea CNA cu retea R-2R a carui
schema de principiu este prezentata în figura 5.3.
I R I/2 R I/4 I/2n-1 I/2n
1 2 3 n-1 n

Ur 2R 2R 2R 2R
2R 2R
I/2 I/4 I/8 I/2n-1
I/2n
K1 K2 K3 K n-1
Kn
1 0 1 0 1 0 R

–
M AO
+ Ue

Fig. 5.3. CNA cu retea R-2R.

Presupunând amplificatorul operational ideal, conectat în regim

inversor, rezulta ca borna inversoare M reprezinta un punct de masa
virtual. Prin urmare, indiferent de pozitia cheilor Ki, rezistentele 2R
sunt conectate la masa.

Valoarea tensiunii de iesire se poate deduce usor, curentii

injectati prin comutatoare regasindu-se în rezistenta R din reactie:

k U k U k U  n
Ue = R 1 ⋅ r + 22 ⋅ r + ...+ nn ⋅ r  = U r ⋅ ∑ ki ⋅ 2 −i . (5.2)
2 R 2 R 2 R i=1

Precizia realizata de acest convertor este superioara altor

variante de CNA deoarece foloseste doar doua valori ale rezistentelor
R si 2 R, iar comutatoarele conectate la potential scazut se înseriaza la
aceeasi rezistenta 2R. Pentru viteze mari de lucru este necesar ca
rezistentele retelei sa fie de valoare redusa.

Cât este rezistenta de intrare în reteaua R-2R? dar curentul

absorbit de la sursa de tensiune ?
Cum se asigura echipotentialitatea pentru terminalele
inferioare ale rezistentelor 2R la CNA cu retea R-2R?
Cum se poate realiza acest convertor folosind o singura valoare
a rezistentei?

62
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date

5.3. Convertoare analog-numerice directe

5.3.1. CAN paralel
La convertoarele analog -numerice de tip paralel valorile bitilor
corespunzatori reprezentarii numerice se obtin simultan prin
compararea instantanee a tensiunii masurate cu tensiunile
corespunzatoare fiecarui nivel de discretizare. Schema de principiu a
CAN paralel este prezentata în figura 5.4. Tensiunea de referinta se
aplica unui divizor rezistiv format din n+1 rezistoare, ceea ce permite
aplicarea la intrarea inversoare a fiecarui comparator, a unei tensiuni:

Ur i
Ui = ⋅ iR = Ur, (3)
(n + 1)R n +1

cu care se compara simultan tensiunea necunoscuta Ux.

Ux
Ur
C0 Semn.
R
depasire
C1 a1
R
a2
C2 Decodor .
R .
. .
.
. . .
. Cn an-1
R a
Fig. 5.4. CAN paralel.

În functie de marimea acestei tensiuni (Ux<Ur) un numar de

comparatoare, începând cu C1 vor fi în stare"1", daca Ux>U i, în timp
ce începând cu Ci+1 vor fi în stare "0". Aceasta informatie este
decodificata în cod binar de catre decodor. Pentru n biti sunt necesare
2n -1 comparatoare. De exemplu, pentru 8 biti sunt necesare 255
comparatoare, iar pentru 10 biti - 1023 comparatoare, ceea ce
presupune o complexitate deosebita a schemei convertorului.

Viteza de conversie este limitata de timpul de propagare a

tensiunii la comparatoare prin reteaua rezistiva si schema logica de
decodare, obtinându-se frecvente de lucru de ordinul 80MHz (8 biti)
sau chiar 100MHz (6 biti).

CAN de tip paralel îsi gaseste aplicatii, cu precadere, atunci

când se cer viteze foarte mari de lucru ca, de exemplu, la prelucrarea

63
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date

semnalelor video. Cresterea numarului de biti ai convertorului ridica

probleme deosebite legate de rejectia modului comun pentru
comparatoarele corespunzatoare bitilor cei mai semnificativi, cât si ca
urmare a cresterii puterii disipate pe capsula.
Din cauza vitezei mari de lucru, CAN paralel nu necesita
circuite de esantionare si memorare, conversia realizându-se practic
instantaneu.

Cu ce mijloc de masurare, din punctul de vedere al principiului,

se poate compara CAN paralel?
De ce este necesar blocul de semnalizare a depasirii?
Ce solutie sugerati sa fie aplicata pentru ca tensiunea Ux sa fie
aplicata fara întârzieri la toate comparatoarele ?

5.3.2. CAN serie-paralel

Desi realizeaza viteze maride lucru, CAN de tip paralel este
greu de realizat cu un numar prea mare de biti. O solutie de reducere a
numarului de comparatoare este oferita de CAN de tip serie-paralel
(figura 5.5).

_ τ _
τ A A
Ux

CAN CNA CAN CNA

Fig.5.5. CAN de tip serie -paralel.

CAN serie-paralel este compus celule formate din perechi CAN

paralel si CNA de 4 biti, conectate între ele printr-o schema adecvata.
Conform figurii, semnalul U x este aplicat primului CAN paralel care
realizeaza conversia primilor 4 biti; acesti 4 biti sunt convertiti într-o
tensiune de catre CNA, tensiune care este aplicata, împreuna cu
tensiunea de intrare, unui bloc ∆ de diferenta . Tensiunea de intrare este
aplicata prin intermediul unui circuit de întârziere τ, pentru a
compensa eventualele întârzieri produse de propagare si procesul de
conversie.

Pentru a se putea folosi aceeasi celula, semnalul diferenta este

amplificat de catre amplificatorul A cu 24=16, dupa care este aplicat
celulei urmatoare.

Trebuie remarcat faptul ca în acest caz, pentru un convertor de

8 biti sunt necesare 30 de comparatoare, comparativ cu 255 de
comparatoare pentru un CAN paralel, evident cu o scadere a vitezei de
conversie.

64
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date

Este posibil ca celulele sa contina convertoare de 6 biti?

În aceasta aplicatie, se poate folosi CNA cu retea R -2R?
Ce se întâmpla daca lipseste circuitul de întârziere?
Din ce cauza este necesara amplificarea semnalului diferenta?
Cum se poate explica cresterea timpului de conversie în
comparatie cu CAN paralel?

5.3.3. CAN cu aproximatii succesive

CAN cu aproximatii succesive este cel mai raspândit tip de
convertor în masurarile numerice datorita preciziei ridicate si timpului
de conversie scazut. Schema de principiu a convertorului este indicata
în figura 5.6.a , iar diagrama de tensiuni în figura 5.6.b.

OP
u U x=6,23 V
U r =16 V n=01100011
U + 8V
C BLCT 7V 6,5V 6,25V6,22V 6,23V
6V
–
a2
a1 4V
a3
. . an

CNA
a1 =0 a2 =1 a3 =1 a4 =0 a5=0 a6 =0 a7 =1 a8=1 t

Ur
a) b)
Fig. 5.6. a - CAN cu aproximatii succesive; b - Diagrama de tensiuni.

La aparitia primului impuls de tact dat de oscilatorul pilot OP,

sistemul de logica de comanda si transfer BLCT, activeaza bitul cel
mai semnificativ - MSB, care produce la iesirea CNA tensiunea
U CNA(1)=1/2 Ur, cu care se compara U x; daca Ux > UCNA(1) ; a 1 - MSB,
ramâne cu nivelul "1" logic si "0" logic în caz contrar. Urmatorul
impuls de tact activeaza cel de-al doilea bit, determinând la iesirea
acestuia tensiunea UCNA(2) = (a1 2-1+2 -2)Ur , cu care se compara din nou
U x. În functie de iesirea comparatorului, în BLCT se ia decizia
referitoare la valoarea celui de-al doilea bit a 2. Procesul continua pâna
la epuizarea tuturor bitilor corespunzatori CNA.

Precizia convertorului este data de erorile CNA si ale

comparatorului C, timpul de conversie fiind proportional cu numarul
de biti (T0=nT0, unde T0 reprezinta perioada semnalului de tact). În

65
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date

prezent se realizeaza CNA cu aproximatii succesive de 14 biti ce

realizeaza 105 conversii pe secunda.

Aplicatie:
Sa se traseze diagrama temporala pentru secventa de masurare a
unui CAN cu aproximatii succesive de 8 biti, care masoara o
tensiune Ux=6,23 V, stiind ca tensiunea de referinta a CNA eate de
16 V. Care este valoarea lui N?
Solutie: -Dupa primul impuls de tact, N=10000000, iar
U ref
U CNA = 1⋅ = 8 > U x , de unde rezulta a 1=0;
2
- Dupa cel de-al doilea impuls de tact, N=01000000, iar
U ref U ref
U CNA = 0 ⋅ + 1⋅ = 4 < U x , de unde rezulta a 2=1;
2 4
- Dupa cel de-al treilea impuls de tact, N=01100000, iar
U ref U ref U ref
U CNA = 0 ⋅ + 1⋅ +1⋅ = 6 < U x , de unde rezulta a 3=1;
2 4 8
- Dupa cel de-al patrulea impuls de tact, N=01110000, iar
U ref U ref U ref U ref
U CNA = 0 ⋅ + 1⋅ + 1⋅ + 1⋅ =7 >Ux , de unde
2 4 8 16
rezulta a 4=0; etc.

Diagrama temporala este reprezentata în figura 5.6.b, iar

N=01100011

5.4. Convertoare analog-numerice indirecte

5.4.1. CAN cu dubla integrare
Datorita preciziei ridicate pe care poate sa o asigure, CAN cu
dubla integrare este unul dintre cele mai utilizate CAN în practica.
Schema CAN cu dubla integrare este prezentata în figura 5.7.

u
Ux2> Ux1

DC OP
Um

Ux C0
+U r _
-U r K AO Ux1
+ P N
R C

T0 T1 T2 t
a) b)
Fig. 5.7. a - CAN cu dubla integrare; b - Diagrama de tensiuni.

66
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date

Procesul de conversie este realizat în minimum doua etape: în

prima etapa se închide comutatorul K si se aplica la intrarea
integratorului realizat cu amplificatorul operational AO, tensiunea
necunoscuta continua Ux, o perioada de timp T1. În functie de
polaritatea tensiunii ce se obtine la iesirea integratorului, generatorul
secventei de masurare comanda comutatorul K astfel încât tensiunea de
referinta sa fie aplicata cu semn contrar fata de U x (în acest mod se
stabileste si polaritatea tensiunii de intrare). Condensatorul C0 din
integratorul Miller începe sa se descarce liniar spre "0 V" cu o panta
constanta; trecerea prin zero este sesizata de comparatorul C. Poarta
logica P a fost deschisa la sfârsitul perioadei T1 si se blocheaza dupa
un interval de timp T 2 de catre comparator. În acest interval de timp
prin poarta au trecut spre numaratorul N un numar de Nx impulsuri
furnizate de oscilatorul pilot CP. Pentru perioada T1 se poate scrie
(Ux > 0):

T1
1 Ux Ux
uc = −
C0 ∫ RC
0 0
⋅ dt = −
RC 0
T1 , (5.4)

iar pentru perioada T2 :

T2 +T1
1 UR U U
uc = −
C0 T1
∫ R
⋅ dt = − x T1 + R T 2 = 0 ,
RC 0 RC 0
(5.5)

de unde:

UR UR
Ux = T2 = ⋅Nx . (5.6)
T1 T1 ⋅ f e

Din relatia (5.6) se constata ca numarul continut în numarator

este proportional cu tensiunea necunoscuta si este independent de
elementele integratorului.

Conform acestui principiu de functionare, CAN cu dubla

integrare efectueaza o esantionare periodica cu mediere care în
anumite conditii si anume, daca perioada de esantionare este multiplu
al perioadei semnalului perturbator, permite reducerea tensiunilor
perturbatoare continue. Aceste convertoare se folosesc numai pentru
masurarea tensiunilor continue si realizeaza erori tolerate mai mici de
0,1%.

Din ce cauza tensiunea de referinta trebuie sa fie de semn

contrar fata de tensiunea necunos cuta?
La acest CAN este necesara conditia Ux ≤ UR?
Ce conditii se impun stabilitatii frecventei oscilatorului pilot? dar
preciziei cu care sunt cunoscute componentele R si C ale
integratorului?
Demonstrati ca daca perioada de integrare a tensiunii
necunoscute este multiplu al perioadei semnalului integrator,
e roarea datorata acestuia este nula.
Cum pot fi convertite numeric semnalele alternative? 67
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date

5.5. Sisteme de achizitii de date

În procesele de supraveghere, control si reglare ale sistemelor
automate este necesara preluarea unui volum mare de informatii de
provenienta diferita, precum si stocarea, transmiterea si prelucrarea
acestora, în vederea luarii unor decizii sau interventii efective. Cea mai
convenabila forma de preluare, transmitere, stocare si prelucrare a
acestor informatii este cea numerica (digitala). Sistemele care
îndeplinesc aceste functii se numesc sisteme de achizitii de date -
SAD.

Ele pot fi clasificate dupa numarul de canale prin care se

preiau informatiile în:

a) SAD monocanal, unde se preia o singura informatie de la un

masurand;
b) SAD multicanal, unde se preiau mai multe informatii de la
mai multi masuranzi.

Dupa modul în care se face preluarea informatiei provenite din

canale diferite, SAD multicanal se clasifica în:

1) SAD multicanal cu multiplexare analogica, la care se face

direct comutarea semnalelor analogice de intrare;
2) SAD multicanal cu multiplexare numerica , pentru care
comutarea semnalelor de intrare se face dupa ce acestea au fost
convertite în forma numerica.

Performantele ce trebuie sa fie asigurate de sistemele de

achizitii de date se refera la: precizia realizata, viteza de lucru, numarul
de canale si pretul de cost, obtinerea uneia dintre performante la un
nivel ridicat facându-se, de obicei, în detrimentul alteia.

Cel mai simplu sistem de achizitii de date este SAD monocanal

a carui schema bloc este prezentata în figura 5.8. În principiu, orice
voltmetru electronic numeric reprezinta un SAD monocanal.

s(t)
BC EM CAN I

DC

Fig. 5.8. SAD monocanal.

Semnalul s(t), provenit de la mas urand în mod direct sau prin

intermediul unui traductor, este aplicat unui bloc de conditionare a

68
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date

semnalului, BC care are rolul de a aduce nivelul semnalului de intrare

în zona de lucru a CAN în vederea convertirii acestuia în forma
numerica. Prin urmare, în cadrul BC, se realizeaza o operatie de
preprocesare a semnalului de intrare care poate fi: amplificare,
atenuare, axare sau chiar prelucrari primare ale semnalului, cum ar fi:
conversie, integrare, derivare, filtrare etc.

De la iesirea blocului de conditionare, semnalul este aplicat

unui circuit de esantionare si memorare, EM care are rolul de a
preleva esantioane din semnal si a memora valoarea lor în vederea
realizarii conversiei numerice de catre convertorul analog -numeric,
CAN. Frecventa de esantionare trebuie astfel aleasa încât sa fie
îndeplinita conditia impusa de teorema esantionarii în vederea
reconstituirii semnalului.

Dupa convertirea semnalului în forma numerica, acesta se

aplica unui circuit de interfata, I, prin care SAD comunica cu
exteriorul.

Sincronizarea si controlul asupra tuturor operatiilor ce au loc

în SAD se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv de comanda, DC care
are rolul de a stabili modul de lucru al blocului de conditionare,
momentele în care se face esantionarea si dur ata memorarii, momentul
la care începe conversia, respectiv, transmiterea datelor spre interfata;
dispozitivul de comanda poate comunica prin interfata cu exteriorul
pentru a primi sau a da comenzi suplimentare prin intermediul unei
magistrale de date .

P e baza schemei descrise mai sus a SAD monocanal se poate

realiza un SAD multicanal cu multiplexare numerica, având schema
bloc din figura 5.9.

Din figura rezulta ca acest sistem de achizitii de date se obtine

prin repetarea de n ori, corespunzator numarului de canale, a SAD
monocanal, singurul element ce apare în plus fiind un multiplexor
numeric, MN care realizeaza si functia de interfatare cu exteriorul; în
acest caz creste complexitatea dispozitivului de comanda deoarece
acesta va avea rolul de a comanda un numar mult mai mare de
elemente.
Multiplexorul numeric este un bloc prevazut cu comutatoare
care au n intrari si o singura iesire, în cadrul lui realizându-se legatura
de la una dintre intrari la iesire, în functie de comanda data de catre
dispozitivul de comanda.

Schema prezentata, desi poate asigura performante optime,

prezinta dezavantajul unui pret de cost extrem de ridicat, deoarece
foloseste un numar mare de blocuri (dintre toate blocurile componente,
CAN are cel mai mare pret de cost).

69
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date

s 1(t)
BC1 EM1 CAN1

MN
s n(t)
BCn EMn CANn

Fig. 5.9. SAD multicanal cu multiplexare numerica.

O schema mai economica, care are performante mai reduse din

punctul de vedere al vitezei de lucru si al preciziei este cea prezentata
în figura 5.10, care reprezinta un sistem de achizitii de date cu
multiplexare analogica.

s1(t)

s2(t)

MA BC EM CAN I
.
.
.
sn(t)
DC

Fig. 5.10. SAD multicanal cu multiplexare analoaga.

În cadrul acestei scheme, se realizeaza o multiplexare analogica

a semnalelor de la intrare cu ajutorul multiplexorului analogic, MA. În
functie de comanda primita de la dispozitivul de comanda
multiplexorul analogic selecteaza unul dintre semnalele de la intrare si-
l aplica unui SAD monocanal.

Desi schema este cu mult mai economica decât cea precedenta,

apar limitari datorate multiplexorului analogic si a convertorului
analog -numeric, ce afecteaza precizia si în special viteza de lucru a
sistemului de achizitii de date.

70
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date

Exemplificati, pentru diferite tipuri de semnale specifice

procesului de masurare, moduri de prelucrare în circuitul de
conditionare.
Care este diferenta între un multiplexor analogic si unul
numeric?
Din ce cauza la un SAD cu multiplexare analogica scade banda
de frecvente a semnalelor aplicate fiecarui canal, proportional
cu cresterea numarului de canale ?

5.6. Sisteme de distributie a datelor

Sistemele de distributie a datelor, SDD realizeaza operatia
inversa achizitionarii datelor; dupa prelucrarea informatiilor si
adoptarea unor decizii, datele numerice sunt transformate în semnale
electrice (tensiuni), care se transmit spre locul de utilizare, prin
intermediul SDD. Schema bloc a unui sistem de distribuire a datelor
este prezentata în figura 5.11.

RT1 CNA1 s1(t)

I+DC

RTn CNAn sn(t)

Fig. 5.11. Sistem de distributie a datelor.

Dupa prelucrarea informatiilor si luarea deciziilor, semnalele

de comanda, în forma numerica, sunt transmise prin interfata, unor
registre tampon, RT care au rolul de a memora datele numerice
primite.

Interfata are aici si rolul unui dispozitiv de comanda ce asigura

încarcarea sau stergerea continutului unui anumit registru, cât si
transmiterea informatiilor spre convertoarele numeric -analogice, CNA
care transforma datele numerice în semnale analogice ce sunt furnizate
la bornele de iesire ale SDD.

Care este rolul registrelor tampon?

Ce legatura exista între numarul de biti ai CAN si factorul de
distorsiuni de neliniaritate a semnalului de iesire ?
De cine este limitata frecventa maxima a semnalului de iesire a
unui SDD?
71
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date

REZUMAT
• Convertoarele analog -num erice transforma un semnal
analogic într-un numar, iar convertoarele numeric-
analogice transforma un numar într-un semnal
analogic.
• Functionarea CNA cu retea R-2R se bazeaza pe
proprietatea retelei R-2R de a diviza curentii care ies din
fiecare nod cu doi.
• CAN de tip paralel realizeaza comparatia simultana a
tensiunii necunoscute cu o “scara” de tensiuni furnizata
de un divizor de tensiune format din rezistente egale.
• CAN de tip serie-paralel este format dintr-o serie de
celule ce contin CAN paralel si CAN, inclusiv schema de
procesare a semnalelor de diferenta, în scopul
simplificarii constructive a CAN paralel pentru acelasi
numar de biti.
• CAN cu aproximatii succesive realizeaza testarea
fiecarui bit, începând cu cel mai semnificativ, urmând
ca în blocul de decizie si transfer sa se stabileasca
valoarea fiecarui bit testat.
• CAN cu dubla integrare realizeaza integrarea tensiunii
necunoscute o perioada de timp bine determinata,
urmata de o descarcare a tensiunii de la bornele
condensatorului din integrator, cu panta constanta;
intervalul de timp corespunzator descarcarii, este
proportional cu tensiunea necunoscuta.
• Sistemele de achizitii de date , realizate în varianta
monocanal sau cu mai multe canale, cu multiplexare
analogica sau numerica, au rolul de a prelua, procesa si
converti numeric semnalele ce provin de la unul sau mai
multi masuranzi.
• Sistemele de distributie a datelor servesc la
transformarea datelor numerice în semnale analogice.

72
 Modulul 5
Sisteme de achizitie de date
Întrebari si probleme
1. Cât este eroarea de cuantizare la CAN paralel, cu
aproximatii succesive si cu dubla integrare?
2. Desenati o schema de decodor pentru un CAN paralel de 3
biti.
3. Daca într-un SAD se foloseste un CAN paralel, de ce nu
mai este necesar circuitul de esantionare si memorare?
4. Din ce cauza la CAN serie-paralel se folosesc CAN de tip
paralel si nu alte tipuri de CAN?
5. Cât este timpul de conversie al CAN cu aproximatii
succesive?
6. Sa se determine rezultatul conversiei si sa se deseneze
diagrama temporala pentru un CAN cu aproximatii
succesive de 8 biti, daca Ux=12,84 V, iar UR= 16 V.
7. În ce s-ar transforma un CAN cu dubla integrare daca se
inverseaza locurile pentru sursa de tensiune necunoscuta
si sursa de referinta?
8. Cum trebuie sa fie numarul continut în numarator , pentru
ca eroarea de conversie a CAN cu dubla integrare sa fie
cât mai mica?
9. Care este rolul circuitului de esantionare si memorare într-
un SAD?
10. Exemplificati câteva aplicatii practice ale SDD.

Discutie pe tema: “Alegerea unui sistem de achizitii de date”

- precizarea numarului de masuranzi si a
caracteristicilor acestora
- caracteristicile blocului de conditionare
- tipul si caracteristicile CAN
- sistemul de multiplexare
- tipul SAD care corespunde aplicatiei

73