Comentariu la poezia “Pe linga plopii fara sot…”

de Mihai Eminescu

Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii romine. Prin tot ce a ceeat, el a produs un
efect de modelare profunda si de durata. A facut ca toata poezia acestui secol sa evoluezi sub
auspiciile lui. In poezia “Pe linga plopii fara sot…” infatiseaza ideele unei elegii erotice. Unde
predomina tema iubirii si al suferintei. Anume titlul semnifica un gest al singuratatii “plopi fara
sot” . in tema poeziei se situeaza si natura care este mai saracacioasa si urbana, reprezentanta
prin strazi pustii, ferestre inchise, plopi singuratici. Poezia capata o tonalitate trista chiar de la
inceput. Eul liric fiind neinteles si cuprins de o flacara a iubirii. Imbratiseaza un spatiu mai
sumbru iar timpul se plaseaza pe doua planuri temporale, (trecut si present) in acest anturaj si cu
trairi melencolice eul liric este coplesit de o gama de sentimente intunecate care vaziaza in timp.
Atunci cindva el suferea si iubea cu o neliniste sufleteasca, dar acum el incearca niste sentimente
de nepasare durere, tristete si singuratate sufleteasca.

Sugestiile universului identic se bazeaza in primul rind pe motivul iubirii si al tristetei care-l
putem numi si un leitmotiv care semnifica o suferinta din cauza dragostei catre o fiinta. Superba
imagine-metafora “candela iubirii” sugereaza intensitatea sentimentului trait care a dat nastere
unei energii acaparatoare. Iubirea e simtita de poet ca revarsare a flacarii, ca o intensificare a
vitalitatii, e contaminarea de sacru si daruire totala. Deasemenea intreaga gama de figure de stil
imbraca poezia intr-un univers si mai tandru, si mai arzator. Aducindu-ne pe noi , cititorii la o
retraire a sentimentelor identice. Epitetul “ ochi paghini si plini de suferinti” si “ reci ochi”
semnifica durerea eului liric vazuta in ochii lui reci. Iar personificarea “ plopi fata sot”
inconcomitet cu titlul poeziei abordeaza imaginea plopului asociata cu jalea si singuratatea, si
acesti copaci fara sot formeaza fundamental suferintei poetului.

In functie de aceste elemente, de prezenta sau absenta lor, de totalitatea sentimentelor si de

imaginea iubitei, poezia de dragoste “Pe linga plopii fara sot” capata o tonalitate trista si se
apropie de elegiea erotica, romanta, cintec. Sentimental dragostei apartine de trecut si de aici si
apare regretful, nostaligia, singuratatea. Idea elegiei determina faptul ca dragostea ar fi murit sau
fie i-s fost refuzata indragostitului fara nici o speranta si a renuntat la ea. Se pretinde deasemenea
ca poezia este inspirata de sntimentele de admiratie pentru Cleopatra Poenaru, care locuia in
apropierea unor plopi , sau Veronicai Micle mare dragoste a poetului unde in fata casei din Iasi
cresteau niste plopi.

In acesta poezie Eminescu nu a caracterizat-o sin u a blanat femeia , dar cel putin a regretat
faptul ca nu a fost capabil sa aprinda candela iubirii “Si noaptea candela s-aprinzi / Iubirii pe
pamint”.

referat.clopotel.ro