Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plan schemă
- Delimitări conceptuale. Sensuri şi semnificaţii
- Rolurile multiple ale consilierului oglindite de documentele programatice în domeniu
- Competenţa managerială a consilierului ca “manager formator de competenţe”
- Tendinţe actuale în managementul consilierii carierei
1
Astăzi, când conotaţia negativă a termenului de carieră s-a schimbat, orice consilier
educativ este simultan şi un consilier al carierei:
Cariera reprezintă succesiunea de profesii, ocupaţii, posturi, funcţii exercitate de-a
lungul vieţii active, presupunând fluctuaţii ocupaţionale (uneori spectaculoase) de la o
etapă de vârstă la alta.
Consilierul carierei este deci persoana care, în virtutea pregătirii sale de specialitate,
oferă ajutor, informeză şi orientează pe cei interesaţi de domeniul educaţiei/formării
iniţiale şi continue, alegerii carierei, integrării socio-profesionale etc., în scopul obţinerii
unei maxime compatibilizări între interesele, valorile, aptitudinile şi aspiraţiile personale
şi profesionale ale individului, lumea muncii şi cerinţele sociale. (Jigău, 2001).
Cât priveşte sensul conceptului de management / manager, care a invadat în prezent
orice domeniu, vom reţine pe cel mai general, acela de ştiinţă şi artă a conducerii (a
întreprinderilor economice, iniţial), respectiv, cel de: gospodar, director, descurcăreţ, care
controlează şi administrează o situaţie. (engl.). Prin urmare, în educaţie:
Managementul reprezintă conducerea formală a unei organizaţii (instituţii educative) sau
a unei părţi din aceasta prin coordonarea activităţii indivizilor şi grupurilor umane pentru
îndeplinirea obiectivelor instituţiei respective. Managementul este un proces care
determină atingerea scopurilor organizaţiei: accentul cade pe ceea ce face managerul şi pe
ceea ce rezultă din activitatea lui, adică pe efecte.
Principalele domenii funcţionale ale activităţii managerului şcolar sunt: curriculum,
resurse umane (recrutare, selecţie, utilizare, stimulare, formare, disponibilizare şi
stabilirea unui climat organizaţional optim, resurse non-umane, performanţe, dezvoltarea
organizaţională, dimensiune etică (set clar de valori). (Iosifescu, 2000).
Acţiunea managerială se bazează pe: autoritate, putere, responsabilitate, răspundere.
2
- Fişa de evaluare a consilierilor din CJAP / CMAP / CIAP;
- Organizarea şi funcţionarea reţelei de “Centre de Informare şi Consiliere
profesională”;
- Ordin privind Departamentele de consultanţă pentru alegerea rutei profesionale şi
plasamentul pe piaţa muncii;
- Codul Etic şi Standardele de Calitate în Consilierea Carierei (proiect elaborat de ISE
ca lucrare de cercetare pe anul 2003).
O enumerare sintetică a sarcinilor ne ajută să întrevedem complexitatea acestei profesii:
- Activitate de orientare şi consiliere (elevi, părinţi, cadre didactice, alţi actori
educaţionali);
- Management (evidenţa documentelor, actualizarea mapei cu instrumente de lucru,
sprijin, evaluare, perfecţionare, atragere de resurse, munca în reţea);
- Diseminarea informaţiilor, promovarea imaginii instituţiei (materiale de informare şi
promoţionale, activităţi informative / ştiinţifice);
- Participare la activităţi în cadrul instituţiei;
- Activităţi extrainstituţionale (colaborări cu alte organizaţii, sesiuni, simpozioane,
programe educaţionale, inspecţii, formare profesională).
Principalele categorii de sarcini ale consilierului (la nivel european) sunt cele care
vizează:
- managementul informaţiilor despre oferta pieţei forţei de muncă
- lucrul individual cu beneficiarii
- lucrul cu grupuri de beneficiari
- plasarea forţei de muncă
- urmărirea evoluţiei clientului şi sprijinirea sa
- lucrul în reţea a consilierilor, ofertanţilor, angajatorilor, evaluare psihologică,
aptitudinală, a intereselor educaţionale şi vocaţionale.
- managementul/activităţii.
Sarcinile specifice consilierului din domeniul educaţiei ar fi:
- lucrul individual cu beneficiarii
- lucrul în grup cu beneficiarii
3
- informare, consiliere, orientare.
Iar pregătirea profesională a consilierilor se concentrează pe dezvoltarea de:
- competenţe profesionale de bază
- deprinderi, abilităţi
- specializări suplimentare
- cunoştinţe profesionale. (Watts, 1996).
4
adaptării şi nu în ultimul rând, managementul formării competenţelor de succes în carieră
(şcoală, profesie, familie, integrare socială). A nu se deduce de aici sugerarea de a neglija
celelalte roluri, ci echilibrarea lor proporţională, în funcţie de aspectele cazului.
În consecinţă, ponderea competenţelor manageriale se impune, de aici şi importanţa care
se acordă acestora în cadrul politicilor europene din domeniu.
5
(Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene asupra întăririi politicilor, sistemelor şi
practicilor în domeniul Consilierii şi Educaţiei Carierei de-a lungul vieţii, Bruxelles,
martie, 2004)
BIBLIOGRAFIE
6
*Comunicare prezentată la Seminarul „Didactica International”, Reşiţa, la 14 mai, 2004.