ROLUL CONSILIERULUI EDUCATIV CA MANAGER DE COMPETENŢE*

Dr. LUMINIŢA TĂSICA

Departamentul de Consilierea Carierei
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Bucureşti

Plan schemă
- Delimitări conceptuale. Sensuri şi semnificaţii
- Rolurile multiple ale consilierului oglindite de documentele programatice în domeniu
- Competenţa managerială a consilierului ca “manager formator de competenţe”
- Tendinţe actuale în managementul consilierii carierei

Delimitări conceptuale. Sensuri şi semnificaţii

În lucrarea de faţă dorim să accentuăm importanţa responsabilităţilor manageriale în

reuşita activităţii consilierilor educativi (cadre didactice, psihologi, psiho-pedagogi sau
asistenţi sociali) din centrele/cabinetele de asistenţă psiho-pedagogică, centrele de
informare şi consiliere universitare sau de tineret, cabinetele psihologice sau, mai nou,
centrele de consultanţă în carieră (cu caracter privat).
Acestea sunt grupurile ţintă cărora ne adresăm, cunoscute de lumea educaţiei ca
profesionişti în consilierea educaţională şi a carierei.
Ce misiune are un consilier educativ? Se implică într-un act de comunicare cu clientul
solicitant de servicii de consiliere în următoarele direcţii:
- sugerează şi îndrumă autocunoaşterea,
- echilibrează raportul dintre aspiraţii, capacităţi, posibilităţi;
- previne inadaptarea şcolară şi profesională;
- intervine pentru reducerea, eliminarea şi corectarea indeciziilor;
- întăreşte opţiunile şi deciziile corecte;
- pregăteşte clientul pentru a face faţă cerinţelor impuse de piaţa muncii şi a trăi
satisfacţia muncii.

1
Astăzi, când conotaţia negativă a termenului de carieră s-a schimbat, orice consilier
educativ este simultan şi un consilier al carierei:
Cariera reprezintă succesiunea de profesii, ocupaţii, posturi, funcţii exercitate de-a
lungul vieţii active, presupunând fluctuaţii ocupaţionale (uneori spectaculoase) de la o
etapă de vârstă la alta.
Consilierul carierei este deci persoana care, în virtutea pregătirii sale de specialitate,
oferă ajutor, informeză şi orientează pe cei interesaţi de domeniul educaţiei/formării
iniţiale şi continue, alegerii carierei, integrării socio-profesionale etc., în scopul obţinerii
unei maxime compatibilizări între interesele, valorile, aptitudinile şi aspiraţiile personale
şi profesionale ale individului, lumea muncii şi cerinţele sociale. (Jigău, 2001).
Cât priveşte sensul conceptului de management / manager, care a invadat în prezent
orice domeniu, vom reţine pe cel mai general, acela de ştiinţă şi artă a conducerii (a
întreprinderilor economice, iniţial), respectiv, cel de: gospodar, director, descurcăreţ, care
controlează şi administrează o situaţie. (engl.). Prin urmare, în educaţie:
Managementul reprezintă conducerea formală a unei organizaţii (instituţii educative) sau
a unei părţi din aceasta prin coordonarea activităţii indivizilor şi grupurilor umane pentru
îndeplinirea obiectivelor instituţiei respective. Managementul este un proces care
determină atingerea scopurilor organizaţiei: accentul cade pe ceea ce face managerul şi pe
ceea ce rezultă din activitatea lui, adică pe efecte.
Principalele domenii funcţionale ale activităţii managerului şcolar sunt: curriculum,
resurse umane (recrutare, selecţie, utilizare, stimulare, formare, disponibilizare şi
stabilirea unui climat organizaţional optim, resurse non-umane, performanţe, dezvoltarea
organizaţională, dimensiune etică (set clar de valori). (Iosifescu, 2000).
Acţiunea managerială se bazează pe: autoritate, putere, responsabilitate, răspundere.

Rolurile multiple ale consilierului oglindite de documentele programatice în domeniu

Câteva documente reglementază legal şi/sau normativ statutul consilierului:

- Ordinul de constituire şi statutul Centrelor de Asistenţă Psihopedagogică pentru cadre
didactice, elevi şi părinţi;
- Fişa postului profesorului consilier din CJAP / CIAP;

2
- Fişa de evaluare a consilierilor din CJAP / CMAP / CIAP;
- Organizarea şi funcţionarea reţelei de “Centre de Informare şi Consiliere
profesională”;
- Ordin privind Departamentele de consultanţă pentru alegerea rutei profesionale şi
plasamentul pe piaţa muncii;
- Codul Etic şi Standardele de Calitate în Consilierea Carierei (proiect elaborat de ISE
ca lucrare de cercetare pe anul 2003).
O enumerare sintetică a sarcinilor ne ajută să întrevedem complexitatea acestei profesii:
- Activitate de orientare şi consiliere (elevi, părinţi, cadre didactice, alţi actori
educaţionali);
- Management (evidenţa documentelor, actualizarea mapei cu instrumente de lucru,
sprijin, evaluare, perfecţionare, atragere de resurse, munca în reţea);
- Diseminarea informaţiilor, promovarea imaginii instituţiei (materiale de informare şi
promoţionale, activităţi informative / ştiinţifice);
- Participare la activităţi în cadrul instituţiei;
- Activităţi extrainstituţionale (colaborări cu alte organizaţii, sesiuni, simpozioane,
programe educaţionale, inspecţii, formare profesională).
Principalele categorii de sarcini ale consilierului (la nivel european) sunt cele care
vizează:
- managementul informaţiilor despre oferta pieţei forţei de muncă
- lucrul individual cu beneficiarii
- lucrul cu grupuri de beneficiari
- plasarea forţei de muncă
- urmărirea evoluţiei clientului şi sprijinirea sa
- lucrul în reţea a consilierilor, ofertanţilor, angajatorilor, evaluare psihologică,
aptitudinală, a intereselor educaţionale şi vocaţionale.
- managementul/activităţii.
Sarcinile specifice consilierului din domeniul educaţiei ar fi:
- lucrul individual cu beneficiarii
- lucrul în grup cu beneficiarii

3
- informare, consiliere, orientare.
Iar pregătirea profesională a consilierilor se concentrează pe dezvoltarea de:
- competenţe profesionale de bază
- deprinderi, abilităţi
- specializări suplimentare
- cunoştinţe profesionale. (Watts, 1996).

Competenţa managerială a consilierului ca “manager formator de competenţe”

Standardele de calitate în consilierea carierei au în vedere următoarele aspecte care apar

pe parcursul exercitării acestei profesii:
- calitative: vizând corectitudinea informaţiilor colectate, prelucrate şi diseminate
- etice (valori morale)
- eficiente socio-economic
- de competenţă profesională: expertiză profesională şi colectivă
- relaţionale
- formative: pentru consilierii înşişi şi pentru clienţii lor
- statut profesional: relaţiile între profesionişti, promovarea profesiei de consilier.
(Jigău, 2003).
Analizând cu atenţie funcţiile şi sarcinile cerute unui consilier din spaţiul educaţional,
descoperim că acesta va trebui în final să devină după caz (simultan sau succesiv):
educator, confident, bun ascultător, fin psiholog, facilitator, animator, mediator, formator,
manager, negociator, agent de ocupare, mentor, asistent social, consultant…şi
enumerarea nu se încheie aici.
În fişa anuală de evaluare a consilierilor, dintr-un total de 100 puncte, un număr de 40
puncte se acordă managementului şi self-managementului (formal şi informal), 25
puncte activităţii de consiliere, 15 diseminării informaţiilor şi promovării imaginilor,
restul celorlate activităţi.
Dar serviciile de orientare şi consiliere presupun management informaţional, decizional,
soluţionare de conflicte, management de timp, competiţional, managementul schimbării,

4
adaptării şi nu în ultimul rând, managementul formării competenţelor de succes în carieră
(şcoală, profesie, familie, integrare socială). A nu se deduce de aici sugerarea de a neglija
celelalte roluri, ci echilibrarea lor proporţională, în funcţie de aspectele cazului.
În consecinţă, ponderea competenţelor manageriale se impune, de aici şi importanţa care
se acordă acestora în cadrul politicilor europene din domeniu.

Politicile europene în domeniul educaţiei pentru carieră se concentrează asupra

următoarelor priorităţi:
a) dezvoltarea unor servicii de consiliere de calitate, permanent accesibile tuturor
cetăţenilor europeni;
b) necesitatea unei cooperări în domeniu, în contextul Strategiei de la Lisabona, al
Programului “Education and Training 2010” şi al Strategiei de Ocupare Europeană;
c) redirecţionarea serviciilor de consiliere şi orientare către dezvoltarea aptitudinilor de
învăţare permanentă ca parte integrantă a programelor de educaţie şi formare;
d) sprijinul acordat Statelor Membre în promovarea şi asigurarea calităţii serviciilor de
informare, orientare şi consiliere a carierei (clasice şi online) din perspectivă civică şi
de consum;
e) necesitatea consolidării politicilor şi structurilor de sistem la nivel naţional şi regional
prin implicarea factorilor de decizie din ministere, parteneriat social, servicii de
ocupare, clienţi, furnizori de servicii de orientare şi consiliere, practicieni, părinţi şi
tineri);
f) furnizarea de servicii de consiliere mai ales categoriilor sociale defavorizate şi a celor
cu risc de excludere;
g) reflectarea imediată a rezultatelor studiilor recente de managementul carierei în
programele de formare iniţială şi continuă a practicienilor în consiliere;
h) includerea acestor recomandări referitoare la consiliere şi educaţia pentru carieră în
toate studiile şi rapoartele ce urmează a fi elaborate în vederea dezvoltării
Programului “Education and Training 2010”.

5
(Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene asupra întăririi politicilor, sistemelor şi
practicilor în domeniul Consilierii şi Educaţiei Carierei de-a lungul vieţii, Bruxelles,
martie, 2004)

Într-un cuvânt, competenţele de managementul carierei devin indispensabile unui

consilier (fie el educativ sau de orice altă specializare), dacă doreşte să ofere servicii
competitive, novatoare, de dimensiune europeană.

BIBLIOGRAFIE

Chiru, M. Asistenţa psihopedagogică. În: Orientarea şcolară şi profesională a tinerilor

rezidenţi în zone defavorizate socio- economic şi cultural. Bucureşti, ISE, 2001.
Iosifescu, Ş (coord.). Manual de management educaţionalpentru directorii de unităţi
şcolare, Bucureşti, Editura ProGnosis, 2000.
Jigău, M. Consilierea carierei. Bucureşti, Editura Sigma, 2001.
Porlier, J. C. Evaluarea activităţilor de orientare şcolară şi profesională. În: Orientarea
şcolară şi profesională a tinerilor rezidenţi în zone defavorizate socio- economic
şi cultural. Bucureşti 2001.
Tomşa, G. Consilierea şi orientarea în şcoală. Bucureşti, Casa de Editură şi Presă
Românească, 1999.
Tomşa, G. Consilierea şi dezvoltarea carierei la elevi. Bucureşti, Casa de Editură şi
Presă Românească, 1999.
Watts, A. G., Law, B., Killeen, J. Rethinking Careers education and Guidance. London,
Routledge, 1996.
X X X Cadrul legal de funcţionare a Centrelor de Asistenţă Psihopedagogică şi a
activităţii de O. S. P. , Bucureşti, CNROP. ISE, 2000.
www.capp.ise.ro
http://www.cnrop.ise.ro/
www.ise.ro

6
*Comunicare prezentată la Seminarul „Didactica International”, Reşiţa, la 14 mai, 2004.