MANAGEMENTUL DE CAZ IN CONSILIEREA SCOLARA

1. Introducere in managementul de caz

1.1.
Definirea conceptului de management de caz
1.2.
Managementul de caz in consiliere
1.3.
Tipuri de intervene i rolul consilierului in dinamica managementului
de caz
2. Organizarea cazurilor de consiliere scolara
2.1.
Organizarea cazurilor
2.2.
Etapizarea cazurilor
2.2.
Reteaua de servicii suport in managementul de caz
3. Abordarea pozitiva a cazurilor - bazata pe dezvoltarea personala si
profesionala a beneficiarilor
3.1. Proiectarea profesionala - principiul raportarii permanente la proiectul
profesional / planul de cariera al beneficiarului.
3.2.
Tehnici de dezvoltare personala realizate cu clientul
3.3.
Tehnici motivational
4. Construirea studiilor de caz
5. Managementul de caz in consilierea educationala din perspectiva
analizei tranzactionale
7

Obiective: dupa ce vor studia acest capitol, cursantii vor fi capabili:

1.
2.
3.

6.
7.
8.
9.
10.

sa opereze cu concepte specifice privind managementul de caz,

sa utilizeze conceptul de caz de consiliere adaptat situatiei educationale a elevului
sa faca distinctia dintre diferitele tipuri de management de caz Tntalnite in mediul educational
4. sa distinga diferitele tipuri de sarcini pe care consilierul, ca i manager de caz, le face in functie de
specificul cazului
5. sa organizeze un caz de consiliere colara plecand de la aspectele teoretice ale abordarii si pana la
practica lucrului in reteaua suport,
sa faca analiza de tip orientare in reteaua suport in cadrul cazurilor specifice de consiliere,
sa realizeze o evaluare obiectiva a cazului de consiliere de orientare profesionala
sa ofere feed back de orientare profesionala cu clientul consiliat
sa construiasca un studiu de caz pentru un caz de consiliere scolara
sa utilizeze studiile de caz in activitatea de consiliere scolara pentru a gasi solutii.

Bibliografie recomandata:
1.
2.
4.
5.
6.
7.
9.
10.
11.
12.

ARDC, (2004), Handout training - Studiu de caz.

Baban, Adriana, 2001, Consiliere educationala Cluj-Napoca.
3. Cojocaru, Stefan, Cojocaru, Daniela - Managementul de caz in protectia copilului. Evaluarea serviciilor
si practicilor din Romania, 2008, Polirom, Iasi.
Deac, V. (2008). Servicii de consiliere a carierei adaptate nevoilor comunitatii, Craiova: MJM.
Holland, J.L., 1985, Self-directed search, Odessa, Florida, Psyhological Assesment Resources.
Jigau, Mihai, 2001, Consilierea carierei, Sigma, Bucureti.
Jongsma, A.E., (2003). School Counseling and school social work, Knapp:Sarah Edison.
8. Kvale, S. (1996). Interviews. An Introduction to Qualitative Research Interviewing. Thousand Oaks, CA:
Sage Publications, Inc.
Neamtu, George - Tratat de Asistenta Sociala, 2003, Iasi, Editura Polirom.
Plant, P. (2001). Quality in career guidance, Danish University of Education.
Sternberg, R. (1996). Successful intelligence. New York: Simon & Schuster.
Stevenson, Linda, Miclea, Mircea - Orientarea in cariera, 2007, Bucuresti, Ed. Atelier Didactic;
13. Stewart, D.W. & Shamdasani, P. N. (1990). Focus Groups. Theory and Practice. Newbury Park, CA:
Sage Publications Inc.
14. Super, D.E., 1978, Dezvoltarea carierei in Psihologia procesului educational (J.R.Davitz i S. Ball),
Bucureti, EDP.

1. INTRODUCERE I N MANAGEMENTUL DE CAZ

1.1.

DEFINIREA CONCEPTULUI DE MANAGEMENT DE CAZ

Termenul de management nu este unul specific tiintelor socio-umane, fiind adoptat din

tiintele economice. Managementul de caz reprezinta un concept ce desemneaza o metoda de

coordonare i integrare a serviciilor sociale, medicale i educationale destinate categoriilor de
populatii vulnerabile i defavorizate i de organizare i gestionare a interventiilor specifice
realizate de catre diferiti specialiti, in acord cu obiectivele stabilite pentru schimbarea situatiilor
problematice ale beneficiariilor.
In cadrul serviciilor de asistenta, managementul de caz este o metoda de a oferi servicii,
prin care lucratori profesioniti evalueaza nevoile clientului i ale familiei sale in colaborare cu
el, coordoneaza, monitorizeaza, evalueaza i sustin clientul pentru a accesa servicii sociale care
sa raspunda acestor nevoi. Scopul principal al managementului de caz este acela de a optimiza
functionarea beneficiarului prin oferirea unor servicii de calitate in cel mai eficient mod
indivizilor cu nevoi multiple i complexe.
Managementul de caz se centreaza pe coordonarea, organizarea si directionarea tuturor
interventiilor destinate asigurarii serviciilor si integrarea acestora in vederea unei adaptari optime
a individului la situatia sa sociala. In functie de strategia folosita in utilizarea resurselor,
orientarea si indeplinirea obiectivelor, de viziunea in care se directioneaza implicarea
beneficiarilor in realizarea schimbarilor dorite si intentionate, putem spune ca exista patru forme
ale managementului de caz: centrat pe resurse, pe rezultate, pe probleme si management de caz
apreciativ, inspirate de modelul analizei SWOT. Cele patru tipuri de management de caz din
tiintele sociale pot f grupate in functie de nivelul la care opereaza: la nivel macro - bazate pe
resurse i pe rezultate; i la nivel micro - bazat pe probleme, fiind in stransa legatura directa cu
beneficiarul.

1.2.

MANAGEMENTUL DE CAZ IN CONSILIERE

Managementul de caz in consiliere, ca i particularitate fata de tiintele sociale, vizeaza

mediul educational i beneficiarii de varsta colara. Managementul de caz, din perspectiva larga,
vizeaza organizarea sistemului de invatamant i al serviciilor educationale in vederea unei
asistente psihopedagogice care sa urmareasca atingerea obiectivelor educationale; in timp ce
managementul de caz la nivel individual, micro, vizeaza organizarea,

directionarea i centrarea serviciilor de asistenta psihopedagogica pe nevoile beneficiarilor, pe

problemele lor i pe adaptarea continuturilor educationale la specificul beneficiarilor.
Managementul de caz in educate vizeaza coordonarea tuturor serviciilor de care dispune
sistemul educational, conectarea lor cu servicii similare din alte sisteme in vederea atingerii
nevoilor beneficiarilor. Din aceasta viziune, managementul de caz in mediul colar poate fi
realizat de asistentii sociali ai Centrelor Judetene de Resurse i Asistenta Educationala,
profesorii consilieri, mediatorii colari, profesorii logopezi, directorii de coli, dirigintii i
profesorii. Fiecare dintre aceti actori ai mediului educational realizeaza un anumit tip de
management de caz. Asistenta sociala in coala, ca aplicare a principiilor asistentei sociale in
interiorul sistemului educativ, urmarete sa faciliteze realizarea acestui obiectiv. Scopul
fundamental al serviciilor de asistenta in coala se subordoneaza finalitatilor educatiei, urmarind
sa creeze conditiile necesare pentru ca elevii sa-i satisfaca trebuintele educative de baza, sa-i
dezvolte abilitatea de a lua decizii i de a rezolva probleme, sa-i dezvolte capacitatea de
adaptare la schimbare.
Relatiile de consiliere pot fi centrate pe aspecte ale dezvoltarii, pe formularea i
rezolvarea unor probleme specifice, luarea de decizii, controlul starilor de criza, dezvoltarea unui
insight personal, pe lucrul asupra trairilor afective sau a conflictelor interne, ori pe imbunatatirea
relatiilor cu ceilalti.
Literatura de specialitate identifica existenta mai multor tipuri de consiliere'.

informational;

educationala;

de dezvoltare personala;

suportiva;

vocationala;

de criza.
Pentru o mai facila intelegere a domeniului consilierii psiho-pedagogice vom limita

tipurile de servicii de asistenta psihopedagogica la urmatoarea clasificare:

Consilierea psihologica, cu un spectru larg de actiune, integreaza perspectiva umanista
dezvoltata de Carl Rogers. Problemele psihice nu mai sunt vazute in mod obligatoriu in termeni
de tulburare i deficienta, ci in parametrii nevoii de autocunoatere, de intarire a Eu-lui, de
dezvoltare personala i de adaptare.
Consilierea educationala poate fi definita ca o relatie interumana de asistenta i suport
dintre persoana specializata in psihologia i consilierea educationala (profesorul- consilier) i
grupul de elevi, in scopul dezvoltarii personale i preventiei situatiilor de criza.
Trasaturile definitorii ale consilierii educalionale sunt urmatoarele (P.M. Sanborn):

este un proces de dezvoltare: prin activitatea de consiliere se iniliaza un program care

are ca finalitate dezvoltarea personala, profesionala i sociala a persoanei;

are un rol proactiv: ofera solulii, construiete proiecte de dezvoltare personala sau
socio-profesionala;

implied responsabilitatea consilierului, oferind solulii care sa conduca la optimizarea

relaliei elev-coala.
Consilierea educalionala presupune elemente de consiliere suportiva, de dezvoltare,

vocalionala, informalionala dar profesorul consilier nu deline competenle in ceea ce numim

consiliere de criza - domeniu de intervenlie ce line strict de competenla psihologului i care
implica cunotinle, metode i tehnici de intervenlie de specialitate.
Consilierea vocalionala. In domeniul pregatirii pentru cariera se pot distinge mai multe
forme de intervenlie:

Consilierea vocafionala ofera informalii despre opliuni educalionale i profesionale;

faciliteaza dezvoltarea personala pentru luarea unor decizii in concordanla cu
aptitudinile personale i realitalile sociale.

Consilierea privind cariera asista individul in rezolvarea problemelor colare,

profesionale, dezvolta i aplica intervenlii bazate pe cercetarile psihologiei vocalionale.

Orientarea vocafionala (vocational guidance) este o forma de asistare in domeniul

carierei. Orientarea implica indrumarea clientului pentru a realiza decizii specifice.

Orientare fcolara $i profesionala (O.S.P.) desemneaza un ansamblu de acliuni

educative cu implicalii psihologice, sociale, economice, medicale, ergonomice, etice,
care au ca obiectiv principal pregatirea elevilor pentru alegerea studiilor i profesiunii.

1.3.

TIPURI DE INTERVENLIE I N MANAGEMENTUL

CAZULUI DE CONSILIERE ^COLARA

Intervenlia din cadrul consilierii colare este in stransa legatura cu tipul de serviciu de
asistenla psiho-pedagogica realizat de consilierul colar. Exista mai multe tipuri de management
de caz in consiliere:
1. Managementul de caz in consilierea psihologica
In cadrul consilierii psihologice, consilierul functioneaza ca i manager de caz pentru
procesul de dezvoltare personala i depaire a barierelor de maturizare ale elevului. Consilierul
faciliteaza autocunoaterea, intarirea Eului i adaptarea eficienta a elevului la situatia colara i
la viata cotidiana. Activitatile de consiliere psihologica vizeaza: cunoaterea de sine,

cristalizarea imaginii de sine pozitive, creterea responsabilitatii personale fata de sine/ceilalti,

creterea capacitatii de decizie responsabila, relationarea interpersonala armonioasa, controlul
stresului i pastrarea echilibrului in situatiile de eec i de succes, creterea rezistentei la
frustrare, autoevaluarea realista, autoanaliza erorilor, eecurilor, asumarea riscurilor, stapanirea
situatiilor de incertitudine, tehnici de invatare eficiente, atitudini creative, optiuni vocationale
realiste, elaborarea unor solutii alternative.
2. Managementul de caz in consilierea educafionala
Profesorul consilier realizeaza managementul de caz in consilierea educationala
gestionand procesul de dezvoltare personala a elevului, dinamica clasei de elevi, dezvoltarea la
nivelul competentelor elevului in functie de specificul acestuia. La nivel de dezvoltare
profesionala profesorul consilier construiete impreuna cu elevul proiecte de dezvoltare
profesionala i personala pe care le urmarete i coordoneaza procesul de invatare din cadrul
unitatii de invatamant, astfel incat acesta sa fie in concordanta cu nevoile de formare ale
elevului.
In cadrul consilierii educationale, profesorul consilier intervine la nivelul clasei de elevi
cu activitati de formare a grupului, dinamizare a grupului, dezvoltarea competentelor de
comunicare i negociere in grup, diagnosticarea i dezvoltarea leadershipului la nivelul clasei de
elevi. La nivelul unitatii colare, profesorul consilier coordoneaza activitatea de formare la
nivelul clasei oferind consultanta cadrelor didactice privind metode didactice utilizate la clasa,
metode de gestionare a grupului, de negociere a conflictului.
3. Managementul de caz in consilierea vocafionala vizeaza coordonarea i imbinarea
serviciilor diponibile elevului in cadrul subproceselor:
Informarea profesionala desemneaza acel ansamblu de masuri i activitati pe care
consilierul le intreprinde pentru a face cunoscute beneficiarilor elevi optiunile la nivel
profesional i educational pe care le au in fiecare moment. Se poate spune ca profesorul
consilier face management de caz in acesta situatie gestionand informatiile i ofertele
educationale i profesionale care ajung la elev.
Evaluarea personala este probabil cel mai important proces pe care consilierul il
deruleaza impreuna cu elevul. Acesta contine elemente de evaluare psihologica, evaluare la nivel
atitudinal, evaluare a competentelor personale, analiza personala.
Orientarea colara i profesionala urmarete proiectarea la nivel profesional i
personal. Profesorul consilier faciliteaza procesul de proiectare personala i conduce elevul spre
elaborarea unui traseu educational i profesional util. Consilierul functioneaza ca i manager de
caz intrucat OSP este un proces complex care implica mai multe tipuri de interventii (informare
la targuri educationale i profesionale, testare i evaluare care se poate desfaura i in mediul

privat, consiliere psihologica de diferite tipuri, analize SWOT educationale i profesionale) care
nu sunt totdeauna realizate de consilier i nu sunt totdeauna realizate in cadrul colii; acesta este
motivul pentru care profesorul consilier activeaza ca un coordonator de interventii, imbinand
rezultatele acestora in finalitatea numita proiectare a traseului educational i profesional.

2. ORGANIZAREA CAZURILOR DE CONSILIERE SCOLARA

2.1.

ORGANIZAREA CAZURILOR

In general, o structura de management presupune urmatoarele etape:

Initiere

Planificare

Organizare

Implementare

Monitorizare/control

Evaluare
In cadrul actului de consiliere scolara avem 3 categorii de actori implicati: consilierul,

beneficiarul si clientul serviciilor de consiliere. Clientul poate deveni Beneficiarul serviciilor de

consiliere sau nu, in functie de actiunea directa a serviciilor. Din aceasta perspectiva cazurile de
consiliere se clasifica in: cazuri de tip profilactic si cazuri de interventie.

1. Cazurile cu interventie de tip profilactic sunt de obicei cele pe care consilierul le

initiaza (are decizia privind initierea sau un rol important in initiere).

2. Cazurile cu interventie de tip criza sunt de obicei cele pe care clientul le initiaza si au
de cele mai multe ori caracter de situatie de criza. Sunt destul de putine cazurile de
consiliere scolara care sa fie initiate de clientul-beneficiar si care sa nu solicite o solutie
la o situatie dificila. In functie de una sau alta din modalitatile de initiere a cazurilor si
abordarea acestei etape va fi diferita. Principiul de baza in consilierea carierei:
consilierea este o activitate initiata la cerere - deci relatia individuala clientbeneficiar-consilier este o relatie initiata intotdeauna la solicitarea clientuluibeneficiarului. In situatia activitatilor initiate de consilier linia centrala este de la
activitati de grup catre activitati individuale de consiliere. In situatia in care interventia
este solicitata direct de client, linia centrala este inversa.

2.2.

ETAPIZAREA CAZURILOR

Nevoia de etapizare a cazurilor. Consilierea este o activitate destul de creativa si greu

de incadrat in structuri rigide; tocmai de aceea vom aborda etapizarea cazurilor ca o serie de
etape care sunt necesar a fi parcurse in procesul de consiliere.
Stabilirea relatiei cu clientul-beneficiarul este cea mai importanta etapa a
managementului unui caz de consiliere. Plecand de la principiul deciziei clientului privind
initierea activitatii de consiliere, consilierul are sarcina de a puncta special aceasta etapa in
procesul de consiliere prin clarificarea urmatoarelor aspecte:

cine este beneficiarul activitatii de consiliere - daca acesta coincide cu clientul sau nu;

care sunt asteptarile clientului fata de serviciile de consiliere;

care sunt limitele consilierului (oferta de servicii);

care este modalitatea prin ca va fi atras beneficiarul la activitatile de consiliere (daca nu

este acelasi cu clientul: parintele/un cadru didactic solicita consiliere pentru elev), cum
va fi convins acesta sa initieze sau sa accepte consilierea;

care sunt asteptarile beneficiarului fata de serviciile de consiliere.

Toate aceste elemente se regasesc sub sintagma de contractul cu clientul- beneficiarul.

Chiar daca acest contract este unul verbal, este necesar ca el sa preceada initierea activitatii de
consiliere propriu-zisa si el sa clarifice toate aspectele enuntate.
Identificarea nevoii de consiliere este o etapa distincta a contractului cu clientulbeneficiarul. Pe nevoia concreta de consiliere se stabilesc limitele de interventie ale consilierului
scolar si se planifica rezultatele la care consilierul si beneficiarul vor ajunge in diverse etape ale
procesului de consiliere. Toata aceasta planificare este de dorit sa fie una participative,
beneficiarul sa fie implicat cat de mult posibil in aceasta planificare - cazul ideal este cel cand
beneficiarul reuseste sa-si planifice toate rezultatele de atins si consilierul este cel care le accepta
ca parte a serviciilor educationale furnizate in cabinetul de consiliere.
Incadrarea interventiei intr-un demers teoretico-metodologic privind consilierea.
Consilierea este o activitate destul de creativa si greu de incadrat in structuri rigide, totusi,
activitatea de consiliere, are nevoie de rigorile stiintelor care o justifica drept domeniu de
activitate distinct. Orice demers care nu este integrat in teorii de specialitate si planificat cu
metode si tehnici specifice teoriilor respective, este un demers mai degraba spontan care nu
poate fi numit consiliere, chiar daca se deruleaza intr-un cadru institutional formal.
Sustinerea demersului. Pe langa faptul ca ar trebui planificat cu clientul- beneficiarul,
demersul va trebui permanent adaptat evolutiei relatiei de consiliere si evolutiei/dezvoltarii
permanente a beneficiarului.

Evaluarea activitatii de consiliere. Un aspect de asemenea foarte important, pe care

experienta de consiliere arata ca este de cele mai multe ori scurtcircuitat. Acest demers ar
comporta doua aspecte majore:

Inchiderea contractului cu clientul-beneficiarul - evaluarea impactului activitatii de

consiliere la nivel personal - analiza obiectivelor propuse in etapa initiala in comparatie
cu rezultatele din activitatea de consiliere;

Impactul serviciilor de consiliere la nivel institutional - analize sociologice privind

impactul activitatii de consiliere la nivel organizational/institutional.

2.3. RETEAUA DE SERVICII SUPORT fN MANAGEMENTUL DE

CAZ
Managemnentul de caz si asigurarea consilierii in retea tine, ce cele mai multe ori, de
contextul organizational/institutional si nu atat de activitatea profesionala de consiliere. Atunci
cand vorbim de managementul de caz raportat la reteaua de servicii de consiliere vom avea in
vedere cel putin urmatoarele 3 aspecte:
Reteaua interdisciplinara a consilierilor scolari.
Reteaua de servicii sociale.
Reteaua de servicii educationale.

3. ABORDAREA POZITIVA A CAZURILOR DE CONSILIERE

90% din cazurile de consiliere sunt cazuri de tip interventie, sunt raspunsuri ale
consilierului la solicitarile mediului scolar, la problemele si nevoile individuale ale beneficiarilor
serviciilor de consiliere. Daca ne uitam cu atentie la sistemul educational, vom observa ca pe
masura ce ne apropiem de liceu avem din ce in ce o mai acuta ruptura intre oferta educationala si
asteptarile si nivelul de dezvoltare al beneficiarilor finali - elevii.
Sistemul de tip puzzle din educatia de astazi - fiecare profesor isi preda propria
disciplina si se astepteapta ca dirigintii si alti factori sa fie cei care pun aceste informatii si
cunostinte (pentru ca oferta educationala predomina in informatii si cunostinte) in puzzle-ul
numit CARIERA ELEVULUI - nu mai este actual din urmatoarele perspective:

Dezvoltarea personala a generatiilor de elevi - care si-au schimbat modul de a

comunica, care a adus modificari substantiate structurilor de gandire, motivare, actiune.

Oferta europeana legata de piata muncii (dar si de serviciile educationale) - sistemul

romanesc de educatie este total depasit.

Plecand de la aceste premise, sistemul de consiliere scolara necesita cel putin

urmatoarele tendinte in abordare:

Centrarea pe proiectarea profesionala - raportarea permanenta la cariera elevului;

Centrarea pe tehnici de dezvoltare personala si profesionala;

Includerea in oferta de consiliere a tehnicilor motivational.

3.1.

PROIECTAREA PROFESIONALA

Serviciile de consiliere scolara vor putea schimba ponderea i in servicii reactive la

nevoile clientilor/beneficiarilor, la servicii proactive doar in masura in care vor reusi sa schimbe
directia de abordare a actului educational. Daca in prezent plecam de la diferitele discipline
individuale (consiliere este vazuta ca o alta disciplina in procesul de invatamant), schimbarea
majora de abordare in tot sistemul educational ar trebui sa fie in schimbarea liniei de abordare: sa
plecam de la cariera elevului - planificarea ei si actul decizional aferent - si sa proiectam
continuturile didactice in functie de proiectul de cariera al elevilor. Adica, daca un elev
proiecteaza si decide sa se indrepte catre o cariera/profesie in domeniul artistic, atunci
matematica, fizica, geografia, istoria si celelalte discipline si bineinteles consilierea vor fi
centrate pentru a-i oferi ceea ce are nevoie pentru aceasta dezvoltare in plan artistic.

3.2.

TEHNICI DE DEZVOLTARE PERSONALA REALIZATE CU

CLIENTUL
Serviciul de consiliere poate pozitiva relatia cu clientii/beneficiarii oferim o alternativa

de dezvoltare personala pentru acestia. Continuturile didactice sunt inca tributare informatiilor si
cunostintelor si sunt limitate pe latura dezvoltarii de competente, dar sunt limitate, mai ales pe
latura dezvoltarii personale - si asta pentru ca inclusiv cadrele didactice au lacune multe legate
de dezvoltarea personala. Un singur exemplu elocvent aici - feedback- ul descriptiv
comportamental - ca instrument de comunicare organizational - este aproape total neutilizat la
nivelul institutiilor sistemului de invatamant; asta datorita capacitatii limitate de cadrelor
didactice de a folosi acest instrument.

3.3.

TEHNICI MOTIVATIONALE

Toate analizele recente arata o scadere motivational in randul beneficiarilor serviciilor

educationale. Pe o idee pe care am mai enuntat-o anterior sistemul motivational al generatiilor de

beneficiari nu isi gaseste nici o legatura in sistemul de motivare propus de institutiile de

invatamant. Un bun management al cazurilor de consiliere este obligatoriu sa includa elemente
motivational pentru beneficiari.

4. CONSTRUIREA STUDIILOR DE CAZ

Studiul de caz este o metoda de cercetare calitativa care urmarete sa prezinte i sa
ofere o inlelegere aprofundata a unei realitali complexe; este o metoda preferata de cercetare
atunci cand cercetatorul (in situatia noastra consilierul scolar, in demersul sau de cercetare
fenomenologica) dorete sa studieze o realitate in toata complexitatea ei, fara a scoate anumite
variabile din context, aa cum se intampla in cazul cercetarilor cantitative (sondajelor) sau a
experimentelor.
Consilierul scolar va alege sa foloseasca metoda studiului de caz atunci cand dorete sa
includa in studiu toate detaliile de context ca fiind deosebit de importante pentru fenomenul de
studiat. Studiul de caz permite consilierului sa relina i sa manevreze informalii de detaliu i de
context importante pentru inlelegerea cazuisticii specifice consilierii.
Studiul de caz este folosit in multe situaii pentru a contribui la cunoaterea
fenomenelor individuale, de grup, organizaionale, sociale sau politice.
Un studiu de caz poate sa serveasca unul sau mai multe dintre urmatoarele scopuri
S Promovarea unui proiect al cabinetului sau scolii;
S Cercetarea rezultatelor (ateptate/neateptate) i impactul unei interventii de tip consiliere;
S In scop didactic (utilizat ca instrument de consiliere) si pentru folosirea rezultatelor in alte
cazuri similare;
S Pentru evaluarea unor proiecte sau programe de consiliere.
Tipuri de studiu de caz.

Studiile de caz exploratorii

Studiile de caz descriptive

Studiile de caz explicative

Studiul de caz instrumental

Studiul de caz intrinsic

Studiul de caz multiplu

Designul unui studiu de caz. Ca orice alta metoda de cercetare in tiintele sociale,

procesul de realizare a studiului de caz urmeaza o serie de pai bine stabilii care constituie o
metodologie de cercetare.

10

5. MANAGEMENTUL DE CAZ fN CONSILIEREA EDUCATIONAL A

DIN PERSPECTIVA ANALIZEI TRANZACTIONALE
Analiza Tranzactionala ofera instrumentele de baza - altele decat cele din teoria
"clasica" a managementului - pentru o derulare eficienta a procesului consilierii, ducand,
implicit, i la o mai buna gestionare a acesteia.
Analiza Tranzactionala a pornit ca o terapie creata de Eric Berne i dezvoltata, apoi, ca
o teorie a personalitatii, personalitate ce poate fi decelata prin procesul comunicarii dintre
terapeut si client. Prin dezvoltari ulterioare, pornite chiar de catre initiatorul sau, ea s-a dovedit a
fi i o teorie a comunicarii. Pornind tocmai de la comunicarea in sine, intre consilier i elev,
analiza tranzactionala pune la dispozitia practicienilor un "tool-box" de modele i instrumente
pentru intelegerea i, implicit, imbunatatirea intelegerii reciproce, scotand in evidenta atat
procesele intra-psihice cat i cele inter-personale, ambele reprezentand baza - indispensabila - a
unei consilieri profesioniste, cu rezultate constructive.
Acest workshop va aborda doar unul dintre modelele propuse de Analiza
Tranzactionala, i anume pozitiile de viata. Conceptul este clar, chiar daca denumirile nu au
aceeai claritate. Berne vorbete despre "pozitii de viata", "pozitii de baza", "pozitii
existentiale", Muriel James vorbete despre "pozitii psihologice", Julie Hay despre "pozitii
filosofice" i "ferestre spre lume". Dar toti aceti autori sunt de acord asupra definitiei: "suma
credintelor fundamentale despre sine, ceilalti i viata folosite pentru a justifica credinte i
comportamente".

BIBLIOGRAFIE
Barnes, Graham, On Saying Hello; The Script Drama Diamond and Character Role

Analysis, TAJ, 1981, 11(1)

Berne, Eric, Principles of Group Treatment, Grove Press, 1966

Berne, Eric, What Do You Say After You Say Hello?, versiunea romanesca "Ce spui
supa buna ziua", Trei, 2006

Davidson, Chris and Mountain, Anita, Assessing Systems and Processes in Organizations,
TAJ, 2005, 35(4)

Ernst, Franklin, The OK Corral The Grid for to Get-on-with, TAJ, 1971(1), 4
Groder, Martin, "The Five OKs", in Barnes, Graham, "Transactional Analysis After Eric Berne",
1974

Harris, Amy and Harris, Thomas, Staying OK, Arrow Books, 1995
Hay, Julie, Transactional Analysis for Trainers, editia 2, Sherwood Publishing, 2010

11

Hay, Julie, Working it Out at Work, varianta romaneasca "arada de la serviciu", Codex,
2006

James, Muriel, Perspectives in Transactional Analysis, 1998, TA Press

Krausz, Rosa, Organizational Script, TAJ, 1993, 23(4)

Steiner, Claude, Scripts People Live, Grove Press, 1990.

12