Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Accident Vascular Cerebral - Avc
Accident Vascular Cerebral - Avc
Accidentul vascular cerebral (in engleza: cerebrovascular accident) se produce in momentul in care o
anumita parte a creierului nu mai primeste cantitatea de sange necesara (implicit cantitatea de oxigen).
Exista doua moduri prin care se produce: prin blocarea unei artere de catre un cheag de singe (accident
vascular cerebral ischemic) sau prin ruptura vasului de singe (accident vascular cerebral hemoragic). O parte
din celulele nervoase din creier inceteaza sa mai functioneze datorita lipsei de oxigen si nutrienti. Daca
interventia medicala nu este prompta, efectele pot fi fatale.
Incidenta accidentului vascular cerebral este legata de varsta. Ea se dubleaza pentru fiecare deceniu la
indivizii trecuti de 55 de ani. Incidenta anuala a AVC creste o data cu varsta (de la 1:1000 de indivizii pentru
varsta cuprinsa intre 40-45 ani la 20:1000 pentru 70-85 de ani). Desi boala este apanajul varstelor inaintate un
numar substantial de infarte cerebrale se instaleaza la persoane sub 65 de ani. Incidenta accidentelor
vasculare cerebrale creste exponential cu varsta la ambele sexe si se reduce la indivizii foarte varstnici. Din
pacate, se constata in prezent o incidenta insemnata de AVC la tineri. Incidenta AVC la tinerii cu varsta
cuprinsa intre 15-45 de ani se cifreaza intre 3-4% in tarile vestice. In Europa se inregistreaza o incidenta
anuala mai mare de 10 mii de bolnavii tinerii cu accident vascular cerebral.
De asemenea, incidenta AVC predomina la barbati intr-o proportie de 1,3/1 fata de femei. 10% din cei care au
avut AVC s-au recuperat total cu reluarea in totalitate a activitatilor, 40% au suferit secheme moderate cu
reinsertie profesionala la o treime din cazuri, 40% au sechele severe cu invaliditate totala sau partiala iar 10%
au o infirmitate totala si sunt complet dependenti.
a) AVC trombotic
Cauza cea mai frecventa a accidentului vascular cerebral trombotic o constituie ateroscleroza. Ateroscleroza
are o frecventa foarte mare, 70% din cazurile de AVC fiind atribuite acestei boli. Principalii factori care
faciliteaza instalarea aterosclerozei sunt: incarcarea lipidica, legata sau nu de obiceiurile alimentare,
hipertensiunea arteriala, diabetul, o serie de tulburari hormonale, tulburari de hemostaza si coagulare,
-3-
fumatul, etc. Aparitia placilor de ateroscleroza determina ingustari progresive excentrice ale lumenului arteriar
La nivelul placii de aterom se formeaza trombi murali, albi, care reprezinta stadiul prealabil in constituirea
trombului rosu sau mixt.
b) AVC embolic
Embolia poate sa apara in conditii diferite, in functie de care variaza si tipurile de embolusuri. Cel mai frecvent
intalnim emboli trombotici (rezultati din fracmentarea sau desprinderea unui tromb), emboli de origine
cardiaca, grasime, aer, paraziti, celule tumorale, etc..
Embolii se pot produce in orice teritoriu cerebral.
Simptomatologia clinica a AIT se caracterizeaza prin: instalarea in mod brusc a simptomelor, acestea
atingand intensitatea maxima in cateva minute; durata variabila, in general scurta a atacurilor (in medie 14
minute in sistemul carotidian si 8 minute în cel vertebro-bazilar); reversibilitatea totala a simptomatologiei
clinice. AIT se poate produce in teritoriul carotidian, in teritoriul vertebro-bazilar sau in ambele teritorii (global).
AIT global se caracterizeaza prin asocierea tulburarilor din cele doua sisteme, pierdere de cunostinta
episodica, stari confuzive episodice, ictus amnezic.
Cunoasterea si tratarea episoadelor de AIT constituie un factor important in prevenirea AVC.
a) Hemoragiile intraparenchimatoase
Factorii de risc:
- Varsta – incidenta maxima fiind intre 50-70 de ani
- Sexul – frecventa mai mare la barbati
- Ereditatea – este legata de predispozitia ereditara la HTA
- Obezitatea – relatia dintre supraincarcarea ponderala si HIP este evidenta
- Diabetul – este important datorita deteriorarilor peretelui vascular
-4-
- Toxicele – importante sunt alcoolul si tutunul
- Factori de mediu – se pare ca apa prea bogat mineralizata predispune la producerea precoce a HIP
- Anotimpul – frigul si variatiile barometrice din timpul iernii reprezinta un factor de risc real
- Sedentarismul – are un rol nefast
Factorii determinanti:
- Hipertensiunea arteriala – este factorul cel mai important, ea fiind prezenta la peste 75% din bolnavii cu HIP
- Anevrismele arteriale
- Ateroscleroza cerebrala – participa direct la aparitia HIP prin favorizarea eritrodiapedezei la bolnavii cu HTA
- Bolile de sange – leucemia, trombocitopenia de diferite naturi, hemofilia, diatezele hemoragice, discrazia
sanguina
- Arteriopatiile – trombangeita obliteranta, arterite de diferite naturi
- Alti factori etiologici rari – unele substante toxice sau medicamentoase, eclampsia, traumatisme,
malformatii vasculare, tumori
Factorii declansanti:
- Efortul fizic, traume afective, emotii intense, stari conflictuale, insolatii, excese alimentare si alcoolice
b) Hemoragiile meningiene
Hemoragia meningiana rezulta in urma unei rupturi spontane a unui anevrism arterial (o mica zona de dilatare
a unei artere) sau a unui traumatism cranian. Sangele se scurge intre foitele meningelor. Semnele si
simptomele unei gemoragii meningiene sunt: Bolnavul acuza brusc dureri insuportabile de cap, vomita in
jeturi, nu suporta lumina sau lesina inconstient, nu poate vorbi, deficit motor pe o singura parte sau paralizie
faciala. Durata de dezvoltare a acestor semne si simptome poate varia de la cateva minute la cateva ore.