SCOALA SANITARA POSTLICEALA CHRISTIANA TIMISOARA

Lucrare de Diplomă

Coordonator: Brigitta Ferenczi

Candidat: Coroama Mihaela

AUGUST 2011

ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU INSUFICIENTA RENALA CRONICĂ

2

MOTIVAŢIE
Fiind o boală foarte răspândită în lume, insuficienţa renală cronică, mi-a atras atentia şi am fost curioasă să aflu cât mai multe informatii în privinţa aceasta. Prin realizarea acestei lucrări de diplomă, ca viitor asistent medical, sper să fiu pregătită si să recunosc simptomele, pentru a putea interveni la timp.

3

CUPRINS
CAPITOLUL I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE..............pag 5 CAPITOLUL II DEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE...........pag 6 CAPITOLUL III ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE.......................pag 7 SEMNE ŞI SIMPTOME...............................................pag 8 DIAGNOSTICUL.........................................................pag 8 EVOLUŢIA..................................................................pag 9 COMPLICAŢII...........................................................pag 10 CAPITOLUL IV NOŢIUNI DE NURSING...........................................pag 11 CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZULUI 1...................................pag 16 PREZENTAREA CAZULUI 2...................................pag 29 PREZENTAREA CAZULUI 3...................................pag 41 BIBLIOGRAFIE

4

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Aparatul urinar este alcătuit din cei doi rinichi şi din căile evacuatoare ale urinei: calice, bazinele, uretere, vezica urinară şi uretra. Rinichii, organele secretoare ale urinei, au forma de bob de fasole şi sunt situaţi de o parte si de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, înconjurat de un strat celulo-adipos şi învelit de o capsulă filiroasă inextensibilă, este situat în loja renală. Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli unul superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena renală, limfaticele, nervii, joncţiunea ureterobozinală. Rinichiul drept este ceva mai jos situat decât cel stâng . loja renală este limitată in sus de diafragmă, în spate dee ultimele două coaste şi de desuptul lor de muşchii şi aponevrozele lombare, chiar înainte de viscerele abdominale. În jos, loja renală este deschisă. Situarea lamboabdominală a rinichiului, explică de ce durerile renale pot fi resimţite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi de ce flegmoanele perinefretice cu evoluţie superioară îmbracă simptomatologia toracică. Unitatea anatomică şi fiziologică a rinichiului este nefronul, ce este alcătuit din glomerul (polul vascular) şi tubul urinifer (polul urinar). Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2 milioane. Glomerul este primul element al nefronului ce este alcătuit dintrun ghem de capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriale aferente, provenită din artera renală. Capilarele se reunesc apoi şi formează o arteriolă aferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a tubului urinifer.
5

principalul organ care menţine constant volumul. Urina primitivă din (filtratul glomerular) are compoziţia plasmei. cantăresc cca. Prin filtrarea glomerulară se formează urina primitivă (150 l urină primitivă – 24 h din filtrare a 1500 l plasmă). 300 gr. Conţine deci apă. ssituate retroperitoneal. prin schimburile ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic etc. Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin reacţia de retină contribuie la reglarea tensiunii arteriale. acid uric şi toţi electroliţii sângelui. prin eritropoetină controlează eritropoeza. uree. lipide şi elemente figurate. dintre care funcţia principală constă în formarea urinei. concentraţia electrolitică şi reacţia chimică a lichidelor organismului. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor şi de reabsorţie şi secreţie la nivelul tubular. APARATUL EXCRETOR Rinichiul reprezintă prin eliminarea substanţelor neredatile. 6 . Structura Aparatului Excretor • Rinichi:  organe de excreţie. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare. Prin aceasta se asigură epurarea (curăţirea) organismului de substanţe toxice. glucoză. Au o formă caracteristică. dar fără proteine.  calice  mari  mici • Căi urinare:  pelvis renal  ureter  vezica urinară  uretra Rinichii sunt organe pereche.Rinichiul este un organ de importanţă vitală şi are numeroase funcţii.

Insuficienţa Renală Cronică poate fi generat de orice boală renală cronică care distruge populaţia de nefroni Primele boli renale cronice generatoare de Insuficienţă Renală Cronică sunt: glomerunefritele. nefropatia diabetică.CAPITOLUL II DEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE Insuficienta renală cronică se defineşte ca incapacitatea rinichilor de a-şi satisface multiplele funcţii datorită distrugerii lent progresive a populaţiei de nefroni. bolile chistice ale rinichiului. 7 . retenţia toxinelor urenice-autointoxicarea organismului cu răsunet asupra metabolismelor şi sistemelor 2. Simptomologia clinică şi modificările biologice întâlnite în Insuficienţei Renale Cronice sunt rezultatul insuficienţei acestor funcţii: 1. Funcţiile de sinteză: • Insuficienţa sintezei de eritropoetină – anemia renală • Insuficientă de sinteză a 1.25(OH)2D3 – modificări ale metabolismului fosfo-calcic Totalitatea acestor fenomene definesc sindromul uremic. Functia excretorie • Alterarea capacităţii maximale de concentrare a urinii • Alterarea capacitatii maximale de diliare a urinii • Modificări ale echilibrului hidro-electrolitici • Modificari acido-bazice • Alterarea capacitătii de epurare a rinichilor privind toxinele exogene şi endogene: retenţia azotată. nefropatiile tubulointerstiţiale.

Morfologic – creşterea în dimensiune a tuturor segmentelor tubulare (TCP – creşte în diametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 35%.AF este mai mare faţă de A. Reducerea rezistenţei în A. Factorii care generează hipertrofia compensatorie sunt incomplet cunoscuţi dar se pare că ei au origine hormonală.  La nivel tubular: Funcţional: pe măsura creşterii RFG procesele tubulare de secreţie şi reabsorţie se amplifică cu menţinerea echilibrului glomerulo-tubular.EF). hormoni tiroidieni. dar studiile experimentale sugerează un mecanism complex în care intervin: hipersecreţia de AII. astefel încât presiunea hidrostatică transcapilară să crească. (Wüstenberg Meyer). factoride creştere derivaţi din trombocite.. Reacţia de hipertrofie compensatorie poate fi influenţată de diverşi factori  Varsta – răspunsul de hipertrofie compensatorie este mult mai important la tineri decât la bătrâni  Hormoni – hipertrofia compensatorie este favorizată de hormonul de creştere. Studiile experimentale au implicat în procesul de hipertrofie tubulară factorul de creştere insulin-like (IGF-I). deşi ablatia acestor glande la animale uninetrectomizate nu împiedică hipertrofia rinichiului restant  Aportul oral de proteine – regimul hipoproteic reduce raspunsul de hipertrofie compensatorie a rinichiului restant după nefrectomia unilaterală la animalul de experienţă. etc. factorul de creştere epidermal (EGF). Nu se cunoaşte mecanismul prin care această adaptare are loc.EF. etc. Clasificare 8 . Modelele experimentale elaborate sunt similare cu fenomenele care au loc în cursul IRC la om. alterarea activităţii prostanoizilor intrarenali. Funcţional: reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de creşterea ratei filtrării glomerulare (RFG) pe nefronii restanţi şi a fluxului plasmatic (FP).AF) şi arteriola eferentă (A. Creşterea FP şi a RFG are loc prin reducerea rezistenţelor în arteriola aferentă (A. TCD – creşte în siametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 17%). întrucât hipertrofia se instalează şi dacă rinichiul restant este denervat. hipersecreţia de factor natriuretic atrial.CAPITOLUL III ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE Studiile privind adaptarea rinichiului la reducerea populatiei de nefroni au fost efectuate pe animale de experientă. Aceste studii au evidenţiat că reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de:  La nivel glomerular – creşterea în dimensiune a glomerulului prin dilatare capilară şi hipertrofie – hiperplazie a constituenţilor celulari ai glomerulului.

diaree. hiperglicemia. hiperzotemia. convulsii. Explorările paraclinice evidenţiază acidoza. Primul stadiu. Semnele clinice în primele doua stadii sunt: oboseală.Scăderea lentă a populaţiei de nefroni datorată bolii generatoare a insuficienţei renale cronice dar şi fenomenelor de supraîncărcare adaptivă duce la alterarea treptată a funcţiei renale astfel încât mecanismele compensatoare sunt depăşite. 2. este urmat de faza oligo-anurică (8-10 zile) şi de faza de reluare a diurezei. După Brener şi Colab o IRC formă usoară: clearance creatinină 80-50 ml/min o IRC formă medie: clearance creatinină 50-10 ml/min o IRC formă severă: clearance creatinină <10 ml/min După Heinze. DIAGNOSTICUL 9 . hiperpotasemia. anorexia. Zosin o Stadiul compensat – nu există retenţie azotată deoarece creatinină sub 80 ml/min o Stadiul de retenţie azotată compensată – există retenţie azotată – creatinină serică între 1. SEMNE ŞI SIMPTOME Asemănător celui prezentat de “Nefropatia tubulară cronică” asociază semnele afecţiunii cauzale cu cele ale intoxicaţiei uremice pe fond oligo-anuric. halena amoniacală. vărsăturile. Ursea. Supravieţuirea este posibilă doar prin mijloace de epurare renală sau transplant de rinichi. hipercalcemia. agitaţii sau comă. Acest fenomen va duce la apariţia treptată a unor modificări clinico-biologice din ce în ce mai importante care între anumite limite permit o clasificare stadială a insuficienţei renale cronice. însoţite la început de poliurie.5-8 mg% o Stadiul de retenţie azotată decompensată (stadiul preuremic) – creatinină serică între 8-16 mg% o Stadiul uremic (stadiul terminal) – creatinină serică peste 16 mg%. de agresiune. diateza hemoragică. somnolenţa. respiraţie Kussumaul sau ChezneStokes. scatol fenol). creşterea produşilor de putrefacţie intestinală (indol. Clasificări stadiale: 1.

Incidenţa fenomenelor hemoragipare creşte pe măsura creşterii retenţiei azotate. digestive oculte. ecografia abdominală poate oferi răspuns. colici renale. Pe acest fond pot apare episoade de acutizare faforizate de complicaţii. hematurie  bolile ce pot afecta rinichiul în sensul distrucţiei masei de nefroni: HTA severă.5 mg%  Complicaţii hemoragice: digestivă. De aceea. Le vom menţiona pe scurt în cele ce urmează:  Edemul pulmonar uremic: cauze – hiperhidratarea. în contextul în care rinichiul nu poate regenera această populatie. 10 . mediastinală spontană. diabet zaharat. HTA. Pledează. Unele din acestea nu apar curent dar sunt de o gravitate deosebită şi de cele mai multe ori influenţează negativ evoluţia bolii. se accelerează cursul evoluţiei. calculi eliminaţi. leziuni esofagiene. creşterea permeabilităţii capilarelor  Hipertensiunea arterială: frecvenţa HTA în IRC este crescută şi creşte cu progresia IRC dinspre uşor spre sever.  antecedente de patologie renală (anamnestic şi clinic): antecedente heredocolaterale sugerând rinichi plochistic. pierderea funcţiei rinichiului are loc relativ lent şi constant. de asemenea. insuficienţă ventriculară stângă. pentru IRC:  retenţia azotată decelată anterior episodului prezent.  Cardiopatia ischemică: incidenţa cardiopatiei ischemice la bolnavii cu IRC este mare datorită unui proces accelerat de ateroscleroză  Modificări gastro-intestinale: leziunile bucale şi faringiene. edematos. aşa cum le-am expus şi noi. prima întrebare la care medicul trebuie să răspundă este dacă această retenţie se datorează unei Insuficienţe Renale Cronice sau a unei Insuficienţe Renale Acute. infecţii urinare repetate. boală gutoasă La insuficienţa renală cronică apare K crescut şi la EKG modificări. rinichiului polichistic sau tumoral în care rinichii sunt crescuţi în dimensiuni. sindrom nefritic.Dacă unui bolnav i se decelează retenţie azotată. pierderea în continuare a funcţiei rinichiului revine la rata iniţiala Complicaţiile de Insuficienţă Renală Cronică sunt frecvente încât unii autori le iau în discuţie în cadrul manifestărilor clinice ale bolii. EVOLUŢIA Se datorează distrucţiei lent progresive a populaţiei de nefroni. intracraniene. Dacă episodul de acutizare este oprit. boli de sistem. De regulă. leziuni gastro-intestinale  Modificări hematologice: anemia – apare la toţi bolnavii cu IRC la care nivelul creatininei serice depăşeşte 3. întrucât evidenţierea unor rinichi mici se întâlneşte mai ales în IRC. Această regulă o constituie IRC datorată amiloidozei renale.

aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială.” NURSINGUL DUPĂ O. “Nursing-ul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire. o Îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele. cuprinzând. rolul cadrelor sanitare medii. o Promovarea sănătăţii. cu nivelul de pregătire şi valenţele morale. cu condiţia ca aceasta să aibă tăria. Alterările stării de conştienţă (confuzie. sau pot fi generate în timp de tratamentul prin hemodializă. în toate uniăţile sanitare. comă) Complicaţiile hemodializei pot fi induse de procedură de dializă şi sunt imediate. Complicaţii în timpul hemodializei  Tulburări cardio-vasculare  Hipertensiune arterială.M. să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare. Colaps  Accident vascular cerebral.  Tulburări de ritm şi de conducere  Insuficienţă cardiacă  Tulburări vasculare periferice  Sângerări în timpul dializei  Coagularea sângelui în circuitul extracorporeal  Sindrom de dezechilibru dialitic  Cefalee  Convulsii  Crampe musculare  Pierderi de conştienţă CAPITOLUL IV NOŢIUNI DESPRE NURSING În societatea noastră. să ajuţi individul fie bolnav sau sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea.S. cu receptivitatea. trebuie înţeles ca fiind armonios îmbinat cu setea de cunoaştere.” 11 . şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai curând posibil. voinţa sau cunoaşterea. ROLUL ASISTENŢEI ÎN CONCEPŢIA VIRGINIEI HENDERSON “Să ajuţi individul. o Prevenirea bolii. fie acesta bolnav sau sănătos. necesare pentru a o face. stare de letargie.

a fi curat. îl va ajuta şi îl va susţine. Virginia Henderson afirmă că: “Sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfăcute în mod autonom şi nu se limitează la absenţa bolii. Funcţia de natură interdependentă Constă în colaborarea cu alţi profesionişti din domeniul sanitar. 1. de tratament sau readaptare care le observă la pacient. provizorie sau permanentă. a se odihni 6. tradus prin suferinţă fitică. a dormi. b) Prevenirea îmbolnăvirilor.” FUNCŢIILE ASISTENŢEI Funcţia de natură independentă Asistenţa asigură îngrijiri de confort când bolnavul nu-şi poate împlini singur anumite funcţii asistenta va transmite informaţia. a evita pericolele 10. o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă. un semnal de alarmă. d) Înlăturarea suferinţei. c) Restabilirea sănătăţii. a elimina 4. NEVOILE FUNDAMENTALE Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu componentele bio-psiho-sociale. social educativ şi administrativ şi participarea asistenţei la activităţi interdisciplinare. a păstra o bună postură 5. a se îmbrăca şi dezbrăca 7. a comunica 12 . a-şi menţine temperatura corpului în limite normale 8. a respira 2. Modificările provocate de boală sau de tratament le transmite medicului.” “Boala reprezintă ruperea echilibrului armoniei. educă pacientul. Funcţia de natură dependentă La indicaţia medicului aplică metodele de observaţie. O nevoie fundamentală este o necesitate vitală. a se alimenta şi hidrata 3. Atingerea de către pacient a interdependenţei şi satisfacera acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală. a-şi proteja tegumentele 9. psihică. culturale şi spirituale ale individului. a se mişca. esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine in apărarea fizică şi mentală.ROLUL ASISTENŢEI a) Promovarea sănătăţii.

obiceiuri personale. 3. Analiza şi interpretarea datelor – ne permit să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat. 5.K. 2. 1. temperatură respiraţie o Efectuarea E. analiza şi interpretarea datelor.a învăţa Cele 14 nevoi îmbracă forme foarte variate după: individ. Cl¯ şi apă) şi combaterea lor o Observarea semnelor şi simptomelor de infecţie o Asigurarea unui mediu securitar o Prevenirea complicaţiilor 13 .A.. uree. realizarea intervenţiilor. ionograma. 5.G. Aplicarea intervenţiilor – se referă la utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiilor). rezerva. – pentru a observa apariţia schimbărilor tipice de hiperkaliemie o Observarea semnelor de hipokaliemie o Măsurarea greutăţii corporale o Efectuarea bilanţului hidric (intrări-ieşiri) + + o Observarea vărsăturilor (se pierd ioni de Na . Planificarea îngrijirilor – ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmărite şi stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor. 4. evaluarea Culegerea datelor – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea lui.a se recrea 14. 2. 3. Etapele procesului de îngrijire sunt: 1. Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea de îngrijiri individualizate.a acţiona după cerinţele sale şi valorile sale 12. culturale. creatinina) o Recoltarea urinei pentru examinări fizico-chimice o Măsurarea T. culegerea datelor. adică elaborarea “diagnosticului de nursing”. 4. ROLUL ASISTENŢEI ÎN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE o Aplicarea măsurilor de urgenţă o Asigurarea răspunsului la pat o Recoltarea sângelui pentru examinări la laborator (ph.11. maturitate.a se realiza 13. K . dacă s-a obţinut rezultatul dorit) şi eventual dacă este necesară reajustarea intervenţiilor şi obiectivelor. alcalină. starea de sănătate. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut (dacă intervenţiile au fost adecvate. puls. planificarea îngrijirilor (obiective).

orar. TRATAMENTUL IGIENO-DIETIC ŞI MEDICAMENTOS Măsuri cu caracter general Limitarea efortului fizic prin repaus  Modularea administrării medicamentelor şi se contraindică medica-mentele nefrotoxice. Regim alimentar  Aportul caloric trebuie să ţină cont de starea de nutriţie a bolnavului. Regim hipoproteic prin reducerea fosfatemiei şi depunerilor renale de fosfat de Ca. 2. Împotriva HBV) pot preveni complicaţii severe legate de transfuzii repetate de sânge şi de procedeul de epurare utilizat  Se vor evita intervenţiile chirurgicale. fructe. Excepţie fac bolnavii cu IRC în program de dializă. efecte secundare. reacţii adverse) o Necesitatea controalelor medicale ulterioare Educaţia familiei: o Referitor la sprijinul ce trebuie oferit pacientului. orientarea pacientului în timp şi spaţiu o Suportul psihic al pacientului o Restabilirea diurezei Educaţia pacientului: o Explicarea cauzelor care au declanşat IRA o Explicarea dietei şi necesităţii restricţiei de lichide o Necesitatea îngrijirilor igieno-riguroase o Modul de prevenire a complicaţiilor o Modul de administrare a medicamentelor (doză.  Se contraindică vaccinările: pot produce agravări brutale ale IRC. 1. 14 .  Aportul mediu de lichide la o greutate de 70Kg: 80-90g/zi cu raport egal 1/1 grăsimi vegetale/grăsimi animale  Aportul proteic.o Aprecierea nivelului de cunoştinţe. Şocul operator şi anestezia pot agrava evoluţia IRC  Se vor proteja venele antebraţelor în vederea realizării fistulei AV. paste făinoase. legume. la bolnavii normoponderali 35Kcal/Kg/zi  Aportul mediu de glucide pentru un bolnav de 70Kg va fi: 340-460g/zi sub formă de zahăr şi zaharoase. precum şi de echilibrul azotat. precum şi efectul pe care medicamentele îl dezvoltă asupra rinichiului. Aportul caloric la bolnavii subnutriţi va fi 40-45Kcal/Kg/zi. întrucât la aceştia funcţia rinichiului este oricum neglijabilă şi unele vaccinări (Ex. În administrarea medicamentelor se va ţine seama de calea de eliminare a lor.

agenţii toxici. fără prescripţie medicală o Toaleta regiunii perineale pentru a evita patrunderea microorganismelor în tractul urinar (infecţia urinară) o Tratarea corespunzătoare a anginei streptococice (previne G. reumatismele. K seric a diurezei Combaterea acidozei. umiditatea.N. Reechilibrarea hidro-electrolitică în IRC. apă minerală) o Cunoaşterea factorilor favorizaţi în apariţia şi evoluţia afecţiunilor renale: oboseala.A) o Evitarea aportului excesiv de săruri minerale (alimente. frigul.6g proteine/zi cu 500-600mg fosfaţi. staza urinară care favorizează formarea de calculi) o Asigurarea unui raport corespunzător de lichide o Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic. afecţiuni cardiovasculare o Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei o Evitarea excesului de proteine şi sare care suprasolicită funcţional rinichiul 15 . Se administrează diuretic-furosemid 5001000mg intravenos lent sub controlul Na.   Aportul de lichide-săruri. Se indică consumul unui pahar de apă după fiecare urinare pentru a se evita dezhidratarea. regim hipoproteic 0. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE o Dobandirea obişnuinţelor corecte de eliminare o Evitarea inhibării reflexului de micţiune (produce distensia vezicii urinare. Profilaxia stării de acidoză metabolică se obţine în formele uşoare şi medii de IRC prin reducerea aportului oral de echivalenţi acizi la 15-20 mEg/zi.

A intrat în programul de HD numai din 2004. abdomen dureros difuz.03. absenţa tranzitului intestinal.I. (cu dispnee.04 IRCD. 2006 diagnosticat cu nefroangioscleroză. HTA sseveră Istoricul bolii: Pacientul cunoscut hipertensiv de aproximativ 10 ani în evidenţa clinicii de nefrologie cu nefroangioscleroză benignă şi retenţie azotată fixă. cu program de hemodializă. Antecedente heredocolaterale: nesemnificative Antecedente personale patologice: 03. tromboză de fistulă antero-venoasă. febră).1947 Profesia: pensionară Informaţii medicale Data internării: 13.07.CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZULUI 1 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: S. greţuri şi vărsături. 16 . oligurie. Se internează pentru funcţionarea dificilă a fistulei arterio-venoase în vederea refacerii aportului vascular.2011 Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică în program de hemodializă. Data naşterii: 10. edeme la nivelul membrelor inferioare. Se prezintă la spital cu stare generală alterată. HTA esenţială Motivele internării: fistulă parţial trombozată.

Analize de laborator: Sânge: Hb = 7.3 g/dl Ht = 21.13 Urină: ph = 5 Densitate = 1015 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 64000 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: Leucocite = 64000/min Hematii = 4.2 Acid uric = 5 GOT = 12 u/L GPT = 15 u/L Timpul de protombină = 13.8% Leucocite ^ 5000% Trombocite = 300000 VSH = 28 Cholesterol=161 Uree = 20 mg/100ml Creatinină = 12.4x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 5 mil/min Uree = 223mg% Observarea nevoilor fundamentale 17 .

Manifestări de dependenţă: • Prezintă multiple edeme: .5 l B.T.1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: A. Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă • Puls bine bătut • Mucoasa respiratorie este umedă B.:180/100 – hipertensiune arterială • Tegumente palide C. Manifestări de dependenţă: • Urină 18 . Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ • Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2. Manifestări de dependenţă: • Frecvenţa şi tipul respirator = 35 resp/min • Obstrucţia căilor respiratorii • Tahicardie (puls – 120b/min) • T.A. Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h.membrelor inferioare C. consistent cu aspect normal • Transpiraţie în condiţii normale B. Sursa de dificultate: • Diminuarea mobilităţii 3) Nevoia de a elimina: A. Sursa de dificultate: • Intoleranţă la efort fizic • Dispnee D. Problema: • H. • Dispnee 2) Nevoia de a bea şi mânca: A.A.

datorită stării generale alterate şi a asteniei marcate C. Problema: • Dureri precordiale date de H. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate.T. Surse de dificultate: • Cefalee • Durere D. Problema: • Oligurie 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A. Problema: 19 .Număr de micţiuni la 24h/l . • Oboseală 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: A. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Alterarea cailor urinare • Diminuarea volumului de urină D. Manifestări de dependenţă: • Insomnie C.Cantitatea de urină la 24h/50ml – oligurie • Prezintă retenţie hidrică(edeme multiple) • Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare C..A. Manifestări de independenţă: • Somnul – durata este de 8 ore în timpul nopţii. somn fiziologic B. Sursa de dificultate: • Slăbiciune • Diminuarea mobilităţii D. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B.

junghi toracic • Prezintă risc de complicaţii • Prezintă anxietate şi fatigabilitate B. Sursa de dificultate: • Diminuări de termoreglare D. Problema: • Hipertermie 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: A. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă B. Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale C. Manifestări de independenţă: • Limba vorbită română 20 .38°C C.• Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: A. Manifestări de dependenţă: • Prezintă dureri particulare. Manifestări de independenţă: • Stare de igienă corespunzătoare • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: A. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie . Manifestări de independenţă: • Nu necesită ajutor în satisfacerea acestei nevoi 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: A. Problema: • Anxietate şi fatigabilitate 10) Nevoia de comunicare A.

peste valori normale 2) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 3) Problema: Slăbiciune Obiective: să beneficieze de stare generală bună Diagnostic de îngrijire: dificultate în mobilizare datorită stării generale alterate 4) Problema: Hipertermia 21 . revistelor 14) Nevoia de a învăţa: A.• Comunică verbal fără dificultăţi 11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. Manifestări de independenţă: • Este pensionară 13) Nevoia de a se recreea: A.A. Obiective: pacientul să prezinte o T.A. Manifestări de independenţă • Este preocupată să se intereseze cu privire la boala sa 2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: H. Manifestări de independenţă: • Plimbări prin parc.A.T. cititul ziarelor. credincioasă 12) Nevoia de a se realiza: A. în limite normale Diagnostic de îngrijire: creşterea T.

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuarea temperaturii 5) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale 22 .

Starea pacientei sa .diurezei face yilnic lichide ameliorat pacienta să facă exerciţii care ii favorizează circulaţia şi respiraţia fără a obosi.ZIUA I Intervenţii Evaluare . se adm la indicaţia mediculuidezechilibrul hidric prin forţarea.Asistenta prin adm debilanţul măsurând ingestia şi excreţia.corectează tratament cu Furosemid .educă pacienta să evite emoţiile şi stresul T.A ajunge în 2 ore după administrarea medicamentelor la 150/90 mm/Hg 23 .

9°C în 30 minute după administrarea tratamentului 24 .Temperatura ajunge la 36.

se recoltează pentru urocultură se administrează 25 .se recoltează urină sânge pentru determinarea-probelor biologicealgocalmin 2 fiole intravenos .aeriseşte salonul .ură îmbrăcăminte lejeră.

Pacienta să fizic şi psihic Aducerea temperaturii la valori normale 4. HipertermieMăsurarea temperaturiiSă aibă o stare de binefie echilibrată hidroelectrolitic 38°C 26 .

27 .

schimbarea lenjeriei eşte pacientei cu blândeţe.asistenta medicală încurajează pacienta să-şi exprime temerile. o încurajează. asigură îmbrăcăminte uşoară şi comodă. antibioticegluconat de calciu 1 fiolă intravenos . să comunice 28 Pacienta nu mai transpiră.se înveleşte pacienta cu o păturăse adm antitermice. are tegumentele intacte Pacienta este mai liniştită .administrare de vitamina C 4ml şi .la indicaţia medicului .ZIUA II Intervenţii Evaluare Frisonul e combatut ria de pat şi corp.se bandajează cu alcool.împachetări cu comprese reci.

mai confortabil alul infecţios al pacientei.masajul gambelor. regim hipoproteic. preferate de pacientă în cantităţi moderate 29 Pofta de mâncare revine treptat .asigură condiţiile adecvate pentru a evita pericolul Pacienta se simpte mai bine ntar hiposodat.asistenta ajută pacienta să meargă.întoarce pacienta în patsatisfacă nevoile fiziologice: igiena cotidiană Pacienta se simpte în .se oferă pacientei alimente uşor de tolerat.ZIUA III Intervenţii Evaluare . să-şi siguranţă.amplasează pacienta într-un salon liniştit.

aeriseşte salonul. analgin) Pacienta prezintă o stare de bine Pulsul ajunge la valori fiziologice (60 bătăi/minut) .administrarea unui regim igieno dietic normocaloric. anticoagulante.ZIUA IV Intervenţii Evaluare Diminuarea edemelor nistrarea la indicaţia medicului de diuretice (Furosemid).educă pacienta să fie liniştită. hiposodat irculaţiei pasive şi active.se administrează medicaţia prescrisă de medic (vasodilatoare. tonice cardiace) 30 .se administrează antialgice (algocalmin.

La externarea pacientei i sa recomandatEVALUARE FINALĂ 31 Pacienta beneficiază de un somn liniştit şi odihnitor .monitorizarea respiraţiei învaţă pacienta să facă exerciţii respiratorii se menţine tăviţa renală. exerciţii respiratorii e controale de specialitate de câte simte bine iar rnează cu o stare generală bună.învaţă pacienta să practice tehnici de relaxare.adm la indicaţia medicului tratament . i se oferă un pahar cu apă pentru a-şi clăti gura Pacienta resimte că greţurile şi vărsăturile au încetat dentifică cauza anxietăţii pacientei. se ori este nevoieprognosticul bolii este bun. se şterg resturile de vărsătură.ZIUA V Intervenţii Evaluare Pacienta respiră normal frecvenţa respiratorie este de 20 respiraţii/min ă o poziţie confortabilă.

PREZENTAREA CAZULUI 2 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: A.07. febră. HTA secundară-cardiopatie ischemică cronică Istoricul bolii: Pacienta cunoscută cu IRC.1955 Profesia: pensionară Informaţii medicale Data internării: 02. tuse mucopurulentă. durere. dispnee. tahicardie Antecedente heredocolaterale: o Tata – diabet zaharat o Mama – reumatism articular acut Antecedente personale: Boală polichistică renală. frisoane. stare generală alterată 32 . oligurie. Data naşterii: 19. insuficienţă renală cronică în program de HDC (hemodializă cronică).2011 Diagnostic la internare: Sindrom febril IRCD în program de dializă cronică Motivele internării: sindrom febril 39°C. febră. frison.S.02. cu program de HDC se internează în prezent cu sindrom febril 39°C. stare generală alterată. oligurie.

4 g/dl Ht = 21.13 Fosfatoza de protombină = 2 u/L Amilazemie= 84 u/L Urină: ph = 5 Densitate = 1013 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 6-8 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: 33 .1 Colesterolemie = 19g/dl Lipemie = 702 g/dl GOT = 9 u/L GPT = 10 u/L Timpul de protombină = 13.4 Acid uric = 10.Analize de laborator: Sânge: Hb = 7.3% Leucocite = 10000% Trombocite = 84000 VSH = 30 h G = 136 g/dl Uree = 2 Creatinina = 7.

Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ • Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.A. epuizare C.7x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 6 mil/min Uree = 315mg% Observarea nevoilor fundamentale 1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: A. Problema: • Tahicardie • Hipertermie • Tegumente palide 2) Nevoia de a bea şi mânca: A. 130/70 B. Sursa de dificultate: • Stare generală alterată D. Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă • Puls bine bătut • Mucoasa respiratorie este umedă • T.Leucocite = 47000/min Hematii = 29.5 l 34 . Manifestări de dependenţă: • Tahicardie (puls – 120b/min) • Oboseală.

B. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate. Manifestări de dependenţă: • Greţuri • Vărsături • Inapetenţa • fatigabilitate C. Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h. datorită stării generale alterate C. Manifestări de dependenţă: • Urină . Problema: • Oligurie • Infecţie ca urmare a imunităţii scăzute 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A.Cantitatea de urină la 24h/200ml – oligurie • Prezintă retenţie hidrică • Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare C. consistent cu aspect normal • Transpiraţie în condiţii normale B. Sursa de dificultate: • Slăbiciune 35 . Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Alterarea cailor urinare D.Număr de micţiuni la 24h/l . Sursa de dificultate: • Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ D. Problema: • Scăderea în greutate 3) Nevoia de a elimina: A. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B.

Problema: • Hipertermie • Frison 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: 36 . nelinişte • anxietate C. Surse de dificultate: • Oboseală • Stare generală alterată • paloare D.D. Manifestări de dependenţă: • Ore insuficiente de odihnă. Manifestări de independenţă: • Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile proprii 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: B. Problema: • Surmenaj 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: B. Problema: • Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: B. ca urmare a scăderii temperaturii C. Sursa de dificultate: • Dificultatea de termoreglare • Stare generală alterată D.2°C • Cefalee • Frison • Transpiraţii abundente. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie – 39.

reviste • Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură 14) Nevoia de a învăţa: A. Manifestări de independenţă: • Îşi urmează studiile cu interes şi doreşte să se realizeze pe plan profesional 13) Nevoia de a se recreea: A. credincioas • Acţionează conform propriilor credinţe şi valori 12) Nevoia de a se realiza: A.A. Manifestări de independenţă • Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa 37 . Manifestări de independenţă: • Tegumente curate şi integre • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: B. Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale D. Problema: • Risc de răspândire a infecţiei 10) Nevoia de comunicare A. Manifestări de independenţă: • Citeşte cărţi. Manifestări de independenţă: • Comunică verbal fără dificultăţi 11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. Manifestări de dependenţă: • Prezintă risc de complicaţii • Prezintă anxietate şi fatigabilitate C. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă.

Obiective: pacientul să prezinte puls în limite normale Diagnostic de îngrijire: puls tahicardic 2) Problema: Dificultatea în nevoia de a se hrăni Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate 3) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 4) Problema: Insomnia şi epuizarea Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea de a se odihni 5) Problema: Hipertermia 38 .2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: Tahicardie.

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură 6) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale 39 .

învaţă pacientul să să facă exerciţii respiratorii Starea pacientului se ameliorează 40 .se măsoară pulsul la fiecare 4h Pulsul ajunge la valori fiziologice în 30 minute 60bătăi/minut le semne de deshidratare: aspectul pielii şi a mucoaselor. TA.se va măsura zilnic greutatea corporală în continuare este bine hrănit şi Se va cântări Pacientul hidratat rile dăunătoare sănătăţii.îi imprimă o poziţie confortabilă.ZIUA I Intervenţii Evaluare face bilanţul hidroelectrolitic al lichidului.se observă faciesul tegumentar. puls.

se acoperă pacientul cu încă o pătură tura.ZIUA II Intervenţii Evaluare Frisonul încetează estone 1 fiolă 2ml intravenos .7°C~37°Ccorpului este în Temperatura limite normale lc.se administrează algocalmin 2 fiole intravenos antitermice indicate de medic (36. formula leucocitară.ştergerea tegumentelor cu un prosop uscat.H.schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie 41 Tegumentele sunt integre şi starea pacientului este ameliorată . V.se pun sticle cu apă caldă pentru a încălzi pacientul.S.

9% 42 .favorizează adaptarea pacientului la noul mediu area durerilor (Algocalmin.pacientul este educat să consume 2l lichid/zi Diureza ajunge la valori de 300ml/24hprin hidratare parenterală cu soluţie de glucoză 10% Forţarea diurezei şi NaCl 0.ZIUA III Intervenţii Evaluare Pacientul îşi revine treptat . Papaverină) Durerea sa ameliorat reza. Piafen.

43 .

ZIUA IV Intervenţii Evaluare Cefaleea este combătută ia medicului (antalgice).se adm Algocalmin ectul lichidului de vărsătură.pacientul este ajutat în timpul efortului de vărsătură Pacientul nu mai prezintă vărsăturiGreţurile sunt combătute tul într-o rezervă.învaţă pacientul tehnici de relaxare.se respectă toate măsurile de prevenire a infecţiei nozocamiale 44 Nu se înregistrează răspândirea infecţiei .

hipocaloric.A.Se externează cu stare generală bună. Propanolol i se va răspunde cu răbdare la întrebări.se va vorbi cu blândeţe pacientului Pacientul este mai liniştit um 1 fiolă. să revină la control peste 3 săptămâni. scade iar la sfărşitul zilei pacientul prezintă T. 170/90 mmHg r hiposodat.EVALUARE FINALĂ 45 .adm la indicaţia medicului Nifedipină. mandă să respecte regimul igieno-dietic.ZIUA V Intervenţii Evaluare T.A.pacientul va fi sfătuit să lectureze ceva plăcut înainte de culcare Somnul este nesatisfăcător obţinut prin sedarePacientul adoarme.

oligurie. HTA secundară Istoricul bolii: Pacientul cunostcut cu I. Antecedente heredocolaterale: o Mama – boală polichistică renală Antecedente personale: 1990 diagnosticat cu boală polichistică renală.A. oligurie. inapetenţă. diaree. H.A.S Data naşterii: 08. din 1990 se internează cu dureri abdominale difuze care au debutat în urmă cu 3 ore cu greţuri.R. scădere în greutate.T. H..A. cefalee. Simptomatologia.PREZENTAREA CAZULUI 3 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: S. apărând brusc în urmă cu 2 zile.2011 Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică Motivele internării: stare generală alterată.T. vărsături. anemie. anxietate.12.07. abces renal. Se internează pentru investigaţii şi tratament 46 . edeme.1956 Profesia: pensionar Informaţii medicale Data internării: 01. IRC.

3 g/dl Ht = 38% Leucocite = 5000% Trombocite = 162000 VSH = 38 h Uree = 173 Creatinina = 8.69x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 6 mil/min Uree = 315mg% 47 .74 Acid uric = 6 GOT = 17 u/L GPT = 15 u/L Timpul de protombină = 12 sec Urină: ph = 5 Densitate = 1013 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 6-8 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: Leucocite = 48000/min Hematii = 2.Analize de laborator: Sânge: Hb = 8.

Observarea nevoilor fundamentale 1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: B. Problema: • Inapetenţă 3) Nevoia de a elimina: B. Manifestări de independenţă: • Scaune diareice • Oligurie – cantitatea de urină este de 260ml/24h • Retenţie hidrică • Bilanţ hidroelectrolitic nesatisfăcător 48 . Problema: • Dispnee • H.T. slăbiciune • Dureri precordiale C. Manifestări de dependenţă: • Dispnee cu polipnee 45 respiraţii/min) • Oboseală. Sursa de dificultate: • Stare generală alterată • Insuficienţă respiratorie D.A. 2) Nevoia de a bea şi mânca: A. Manifestări de dependenţă: • Inapetenţa • Scădere în greutate C. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ B. Sursa de dificultate: • Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ • Scădere în greutate D.

Surse de dificultate: • Oboseală • Stare generală alterată D. Sursa de dificultate: • Diminuarea activităţii • oboseala D. Problema: • Mobilizare îngreunată 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: B. datorită stării generale alterate C. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. Problema: • Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: A. Manifestări de dependenţă: • Ore insuficiente de odihnă • nelinişte • anxietate C. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate.C. Problema: • Oligurie 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A. Manifestări de independenţă: 49 . Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Diminuarea volumului de urină • Obişnuinţe alimentare deficitare D.

Problema: • Dureri precordiale 10) Nevoia de comunicare A. Manifestări de independenţă: • Tegumente curate şi integre • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: B. Sursa de dificultate: • Funcţia de termoreglare este diminuată • Stare generală alterată D. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie – 38. Manifestări de dependenţă: • Risc de alterare a stării generale • Dureri precordiale • Nelinişte C.9°C • Cefalee • Frison • Transpiraţie C. Sursa de dificultate: • Risc de complicaţii a stării generale D.• Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile proprii 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: B. Manifestări de independenţă: • Comunică verbal fără dificultăţi 50 . Problema: • cefalee • febră şi frisoane 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: A.

Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. să prezinte bilanţ hidroelectrolitic satisfăcător Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 51 . Manifestări de independenţă: • sa realizat pe plan profesional cât şi pe plan personal • nevoia a fost satisfăcută 13) Nevoia de a se recreea: A. Manifestări de independenţă • Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa 2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: Dispnee cu polipnee. Obiective: obţinerea unui ritm respirator la valori corespunzătoare Diagnostic de îngrijire: insuficienţă respiratorie 2) Problema: Inapetenţa Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală şi revenirea poftei de mâncare Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate 3) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate. Manifestări de independenţă: • Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură 14) Nevoia de a învăţa: A.11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. credincioas • Acţionează conform propriilor credinţe şi valori 12) Nevoia de a se realiza: A.

să nu devină potenţial de infecţie Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a mucoaselor şi tegumentelor 52 . să fie echilibrat psihic Diagnostic de îngrijire: pacientul prezintă un somn odihnitor 5) Problema: Hipertermia temperatura=38.9°C Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură 6) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii.4) Problema: Insomnia şi anxietate Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit.

se va monitoriza pulsul de mai multe ori pe zi După o săptămână analizele de laborator arată: Hb8 Ht-39 uarea bilanţului hidroelectroliticpe 24h. vitamina B1.adm de morfilin 1 fiolă intravenos foarte lent Pacientul respiră normal frecvenţa respiraţiei = 30 respiraţii/min r.se institue tratament cu Furosemid Starea pacientului se ameliorează 53 . B12).învaţă pacientul tehnici de relaxare aţă pacientul să facă exerciţii respiratorii.forţarea diurezei prin administrare de lichide.adm tratament cu antalgice.oxigenoterapie pe mască 8ml/im.ZIUA I Intervenţii Evaluare Cefalea este combătută .se va observa faciesul şi culoarea tegumentului.aeriseşte salonul. B6.educă pacientul să fie liniştit.

T.A.se va adm la indicaţia medicului nitroglicerină În urma consultului cardiologic şi al examinării E.se urmăreşte aspectul scaunului.G. se pune diagnosticul de H.se manifestă o înţelegere empatică.K.A. = 160/90 ..se va institui un control de specialitate cardiologic.G.se va adm Saprosan 2 tablete/zi la interval de 30 min se va efectua E.K.ZIUA II Intervenţii Evaluare Diareea este combătută oproparazitologic şi bacteriologic.asistenta evaluează înţelegerea şi aşteptările pacientului în ceea ce priveşte boala sa Pacientul a înţeles explicaţiile primite şi este mai liniştit 54 . esenţiala T.

se pun sticle cu apă călduţă pentru a se încălzi Frisonul a dispărut Pacientul se simte confortabil rea prevenirii anchilozelor şi pentru obţinerea unui tonus muscular bun.adm de vitamine B1. i se dă un pahar cu apă să-şi clătească gura după vărsătură un prosop uscat. B12. Ca. bogate în vitamine şi hiperproteine B6.pacientul va fi aşezat să schimbe poziţia în pat se administrează antitermice la indicaţia medicului.schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie 55 Pacientul nu mai prezintă vărsături Transpiraţia a dispărut .ZIUA III Intervenţii Intervenţii ZIUA IV Evaluare nmediu. apreciază corect potenţialul de infecţie.se măsoară temperatura frecvent.Pacientului îi revine treptat pofta deresimte o condiţii de igienă.urmăreşte şiestetic aşezate în farfurie.7°C-37°C)Temperatura corpului este în limite normale n timpul vărsăturilor. la indicaţia medicului Pacientul mâncare stare de ameliorare . asistenta colectează produsul eliminat.se administrează algocalmin (36.

să revină la control pesteEVALUARE FINALĂ o lună 56 . să evite aportul excesiv la săruri minerale.ZIUA V Intervenţii Evaluare Pacientul beneficiază de un somn adihnitor va fi sfătuit să fie liniştit. tonice cardiace). anticoagulante. să aibă activităţi plăcute înainte de programul de odihnă lui diuretice (Furosemid). urmăreşte efectul medicamentelor Pacientul este mai liniştit la valori fiziologice 60bătăi/min Pulsul ajunge i se recomandă să respecte regimul igieno-dietic. normocaloric. hiposodat s-au diminuatEdemele asodilatatoare.adm unui regimigienico-dietic.

Cei trei pacienţi au avut o evoluţie favorabilă şi s-au externat cu o stare generală bună. pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei. La externare li s-a recomandat: • Evitarea aportului excesiv de săruri minerale • Evitarea excesului de proteine şi sare (regim hipoproteic şi hiposodat) care suprasolicită funcţional rinichiul • Restricţie de lichide pentru evitarea supraîncărcării hipervolemice • Tratamentul corespunzător al HTA şi IC • Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice. 57 .CONCLUZII În urma îngrijirilor a trei pacienţi cu Insuficienţă Renală Cronică am putut observa că toţi prezintă o stare alterată. unii dintre ei prezintă cefalee şi scădere în greutate. febră şi tahicardie. oligurie.

GHEORGHE GLUHOVSCHI Universitatea de medicină şi farmacie Timişoara. PROF. DR. UNIV. LUCREŢIA TITIRCĂ Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri acordate bolnavului 58 . LUCREŢIA TITIRCĂ Manual de îngrijiri speciale Editura Viaţa Medicală Românească Bucureşti 2000 Manual de medicină internă 5.BIBLIOGRAFIE 1. LUCREŢIA TITIRCĂ Ghid de nursing 4. CORNELIU BORUNDEL 6. VICTOR PAPILIAN Ediţie de PROF. Disciplina de nefrologie 2. DR. Ion Albu 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful