SCOALA SANITARA POSTLICEALA CHRISTIANA TIMISOARA

Lucrare de Diplomă

Coordonator: Brigitta Ferenczi

Candidat: Coroama Mihaela

AUGUST 2011

ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU INSUFICIENTA RENALA CRONICĂ

2

MOTIVAŢIE
Fiind o boală foarte răspândită în lume, insuficienţa renală cronică, mi-a atras atentia şi am fost curioasă să aflu cât mai multe informatii în privinţa aceasta. Prin realizarea acestei lucrări de diplomă, ca viitor asistent medical, sper să fiu pregătită si să recunosc simptomele, pentru a putea interveni la timp.

3

CUPRINS
CAPITOLUL I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE..............pag 5 CAPITOLUL II DEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE...........pag 6 CAPITOLUL III ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE.......................pag 7 SEMNE ŞI SIMPTOME...............................................pag 8 DIAGNOSTICUL.........................................................pag 8 EVOLUŢIA..................................................................pag 9 COMPLICAŢII...........................................................pag 10 CAPITOLUL IV NOŢIUNI DE NURSING...........................................pag 11 CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZULUI 1...................................pag 16 PREZENTAREA CAZULUI 2...................................pag 29 PREZENTAREA CAZULUI 3...................................pag 41 BIBLIOGRAFIE

4

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Aparatul urinar este alcătuit din cei doi rinichi şi din căile evacuatoare ale urinei: calice, bazinele, uretere, vezica urinară şi uretra. Rinichii, organele secretoare ale urinei, au forma de bob de fasole şi sunt situaţi de o parte si de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, înconjurat de un strat celulo-adipos şi învelit de o capsulă filiroasă inextensibilă, este situat în loja renală. Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli unul superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena renală, limfaticele, nervii, joncţiunea ureterobozinală. Rinichiul drept este ceva mai jos situat decât cel stâng . loja renală este limitată in sus de diafragmă, în spate dee ultimele două coaste şi de desuptul lor de muşchii şi aponevrozele lombare, chiar înainte de viscerele abdominale. În jos, loja renală este deschisă. Situarea lamboabdominală a rinichiului, explică de ce durerile renale pot fi resimţite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi de ce flegmoanele perinefretice cu evoluţie superioară îmbracă simptomatologia toracică. Unitatea anatomică şi fiziologică a rinichiului este nefronul, ce este alcătuit din glomerul (polul vascular) şi tubul urinifer (polul urinar). Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2 milioane. Glomerul este primul element al nefronului ce este alcătuit dintrun ghem de capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriale aferente, provenită din artera renală. Capilarele se reunesc apoi şi formează o arteriolă aferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a tubului urinifer.
5

glucoză. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor şi de reabsorţie şi secreţie la nivelul tubular. Urina primitivă din (filtratul glomerular) are compoziţia plasmei.Rinichiul este un organ de importanţă vitală şi are numeroase funcţii. principalul organ care menţine constant volumul. dar fără proteine. Structura Aparatului Excretor • Rinichi:  organe de excreţie. APARATUL EXCRETOR Rinichiul reprezintă prin eliminarea substanţelor neredatile.  calice  mari  mici • Căi urinare:  pelvis renal  ureter  vezica urinară  uretra Rinichii sunt organe pereche. Au o formă caracteristică. 300 gr. Prin aceasta se asigură epurarea (curăţirea) organismului de substanţe toxice. ssituate retroperitoneal. Prin filtrarea glomerulară se formează urina primitivă (150 l urină primitivă – 24 h din filtrare a 1500 l plasmă). de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare. cantăresc cca. prin eritropoetină controlează eritropoeza. acid uric şi toţi electroliţii sângelui. concentraţia electrolitică şi reacţia chimică a lichidelor organismului. prin schimburile ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic etc. lipide şi elemente figurate. uree. dintre care funcţia principală constă în formarea urinei. Conţine deci apă. 6 . Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin reacţia de retină contribuie la reglarea tensiunii arteriale.

25(OH)2D3 – modificări ale metabolismului fosfo-calcic Totalitatea acestor fenomene definesc sindromul uremic. 7 . Funcţiile de sinteză: • Insuficienţa sintezei de eritropoetină – anemia renală • Insuficientă de sinteză a 1. nefropatiile tubulointerstiţiale. nefropatia diabetică. retenţia toxinelor urenice-autointoxicarea organismului cu răsunet asupra metabolismelor şi sistemelor 2. Insuficienţa Renală Cronică poate fi generat de orice boală renală cronică care distruge populaţia de nefroni Primele boli renale cronice generatoare de Insuficienţă Renală Cronică sunt: glomerunefritele. bolile chistice ale rinichiului. Functia excretorie • Alterarea capacităţii maximale de concentrare a urinii • Alterarea capacitatii maximale de diliare a urinii • Modificări ale echilibrului hidro-electrolitici • Modificari acido-bazice • Alterarea capacitătii de epurare a rinichilor privind toxinele exogene şi endogene: retenţia azotată. Simptomologia clinică şi modificările biologice întâlnite în Insuficienţei Renale Cronice sunt rezultatul insuficienţei acestor funcţii: 1.CAPITOLUL II DEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE Insuficienta renală cronică se defineşte ca incapacitatea rinichilor de a-şi satisface multiplele funcţii datorită distrugerii lent progresive a populaţiei de nefroni.

Modelele experimentale elaborate sunt similare cu fenomenele care au loc în cursul IRC la om. factorul de creştere epidermal (EGF). Creşterea FP şi a RFG are loc prin reducerea rezistenţelor în arteriola aferentă (A. Reducerea rezistenţei în A.AF) şi arteriola eferentă (A.AF este mai mare faţă de A. Factorii care generează hipertrofia compensatorie sunt incomplet cunoscuţi dar se pare că ei au origine hormonală. Aceste studii au evidenţiat că reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de:  La nivel glomerular – creşterea în dimensiune a glomerulului prin dilatare capilară şi hipertrofie – hiperplazie a constituenţilor celulari ai glomerulului. Nu se cunoaşte mecanismul prin care această adaptare are loc. factoride creştere derivaţi din trombocite. alterarea activităţii prostanoizilor intrarenali. Clasificare 8 . etc. Reacţia de hipertrofie compensatorie poate fi influenţată de diverşi factori  Varsta – răspunsul de hipertrofie compensatorie este mult mai important la tineri decât la bătrâni  Hormoni – hipertrofia compensatorie este favorizată de hormonul de creştere. dar studiile experimentale sugerează un mecanism complex în care intervin: hipersecreţia de AII. hipersecreţia de factor natriuretic atrial.EF). hormoni tiroidieni. etc. astefel încât presiunea hidrostatică transcapilară să crească. Funcţional: reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de creşterea ratei filtrării glomerulare (RFG) pe nefronii restanţi şi a fluxului plasmatic (FP). Morfologic – creşterea în dimensiune a tuturor segmentelor tubulare (TCP – creşte în diametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 35%. deşi ablatia acestor glande la animale uninetrectomizate nu împiedică hipertrofia rinichiului restant  Aportul oral de proteine – regimul hipoproteic reduce raspunsul de hipertrofie compensatorie a rinichiului restant după nefrectomia unilaterală la animalul de experienţă. Studiile experimentale au implicat în procesul de hipertrofie tubulară factorul de creştere insulin-like (IGF-I).  La nivel tubular: Funcţional: pe măsura creşterii RFG procesele tubulare de secreţie şi reabsorţie se amplifică cu menţinerea echilibrului glomerulo-tubular.CAPITOLUL III ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE Studiile privind adaptarea rinichiului la reducerea populatiei de nefroni au fost efectuate pe animale de experientă. TCD – creşte în siametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 17%).EF. întrucât hipertrofia se instalează şi dacă rinichiul restant este denervat.. (Wüstenberg Meyer).

este urmat de faza oligo-anurică (8-10 zile) şi de faza de reluare a diurezei. După Brener şi Colab o IRC formă usoară: clearance creatinină 80-50 ml/min o IRC formă medie: clearance creatinină 50-10 ml/min o IRC formă severă: clearance creatinină <10 ml/min După Heinze. scatol fenol). 2. hiperglicemia. Clasificări stadiale: 1. de agresiune. anorexia. vărsăturile. hiperpotasemia. convulsii. Supravieţuirea este posibilă doar prin mijloace de epurare renală sau transplant de rinichi. creşterea produşilor de putrefacţie intestinală (indol. hiperzotemia. diateza hemoragică. SEMNE ŞI SIMPTOME Asemănător celui prezentat de “Nefropatia tubulară cronică” asociază semnele afecţiunii cauzale cu cele ale intoxicaţiei uremice pe fond oligo-anuric. agitaţii sau comă. Primul stadiu.5-8 mg% o Stadiul de retenţie azotată decompensată (stadiul preuremic) – creatinină serică între 8-16 mg% o Stadiul uremic (stadiul terminal) – creatinină serică peste 16 mg%. Ursea. respiraţie Kussumaul sau ChezneStokes. somnolenţa. hipercalcemia. Semnele clinice în primele doua stadii sunt: oboseală. însoţite la început de poliurie. diaree. DIAGNOSTICUL 9 . halena amoniacală. Acest fenomen va duce la apariţia treptată a unor modificări clinico-biologice din ce în ce mai importante care între anumite limite permit o clasificare stadială a insuficienţei renale cronice. Explorările paraclinice evidenţiază acidoza.Scăderea lentă a populaţiei de nefroni datorată bolii generatoare a insuficienţei renale cronice dar şi fenomenelor de supraîncărcare adaptivă duce la alterarea treptată a funcţiei renale astfel încât mecanismele compensatoare sunt depăşite. Zosin o Stadiul compensat – nu există retenţie azotată deoarece creatinină sub 80 ml/min o Stadiul de retenţie azotată compensată – există retenţie azotată – creatinină serică între 1.

Incidenţa fenomenelor hemoragipare creşte pe măsura creşterii retenţiei azotate. 10 . în contextul în care rinichiul nu poate regenera această populatie. intracraniene. digestive oculte. De regulă. se accelerează cursul evoluţiei. HTA. întrucât evidenţierea unor rinichi mici se întâlneşte mai ales în IRC. insuficienţă ventriculară stângă.Dacă unui bolnav i se decelează retenţie azotată. boală gutoasă La insuficienţa renală cronică apare K crescut şi la EKG modificări. colici renale. diabet zaharat. pentru IRC:  retenţia azotată decelată anterior episodului prezent.  Cardiopatia ischemică: incidenţa cardiopatiei ischemice la bolnavii cu IRC este mare datorită unui proces accelerat de ateroscleroză  Modificări gastro-intestinale: leziunile bucale şi faringiene. De aceea.5 mg%  Complicaţii hemoragice: digestivă. aşa cum le-am expus şi noi. infecţii urinare repetate. Această regulă o constituie IRC datorată amiloidozei renale. edematos. pierderea în continuare a funcţiei rinichiului revine la rata iniţiala Complicaţiile de Insuficienţă Renală Cronică sunt frecvente încât unii autori le iau în discuţie în cadrul manifestărilor clinice ale bolii. Pe acest fond pot apare episoade de acutizare faforizate de complicaţii.  antecedente de patologie renală (anamnestic şi clinic): antecedente heredocolaterale sugerând rinichi plochistic. Le vom menţiona pe scurt în cele ce urmează:  Edemul pulmonar uremic: cauze – hiperhidratarea. sindrom nefritic. Pledează. leziuni gastro-intestinale  Modificări hematologice: anemia – apare la toţi bolnavii cu IRC la care nivelul creatininei serice depăşeşte 3. Unele din acestea nu apar curent dar sunt de o gravitate deosebită şi de cele mai multe ori influenţează negativ evoluţia bolii. creşterea permeabilităţii capilarelor  Hipertensiunea arterială: frecvenţa HTA în IRC este crescută şi creşte cu progresia IRC dinspre uşor spre sever. leziuni esofagiene. prima întrebare la care medicul trebuie să răspundă este dacă această retenţie se datorează unei Insuficienţe Renale Cronice sau a unei Insuficienţe Renale Acute. calculi eliminaţi. mediastinală spontană. de asemenea. rinichiului polichistic sau tumoral în care rinichii sunt crescuţi în dimensiuni. EVOLUŢIA Se datorează distrucţiei lent progresive a populaţiei de nefroni. pierderea funcţiei rinichiului are loc relativ lent şi constant. Dacă episodul de acutizare este oprit. ecografia abdominală poate oferi răspuns. hematurie  bolile ce pot afecta rinichiul în sensul distrucţiei masei de nefroni: HTA severă. boli de sistem.

voinţa sau cunoaşterea. să ajuţi individul fie bolnav sau sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea.M. necesare pentru a o face. stare de letargie. Complicaţii în timpul hemodializei  Tulburări cardio-vasculare  Hipertensiune arterială. sau pot fi generate în timp de tratamentul prin hemodializă.” 11 . o Promovarea sănătăţii.S. ROLUL ASISTENŢEI ÎN CONCEPŢIA VIRGINIEI HENDERSON “Să ajuţi individul. în toate uniăţile sanitare. cu condiţia ca aceasta să aibă tăria. rolul cadrelor sanitare medii. cuprinzând. Colaps  Accident vascular cerebral. să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare. trebuie înţeles ca fiind armonios îmbinat cu setea de cunoaştere. comă) Complicaţiile hemodializei pot fi induse de procedură de dializă şi sunt imediate. Alterările stării de conştienţă (confuzie.” NURSINGUL DUPĂ O. o Îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele. cu nivelul de pregătire şi valenţele morale. aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială. şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai curând posibil. fie acesta bolnav sau sănătos. “Nursing-ul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire. cu receptivitatea.  Tulburări de ritm şi de conducere  Insuficienţă cardiacă  Tulburări vasculare periferice  Sângerări în timpul dializei  Coagularea sângelui în circuitul extracorporeal  Sindrom de dezechilibru dialitic  Cefalee  Convulsii  Crampe musculare  Pierderi de conştienţă CAPITOLUL IV NOŢIUNI DESPRE NURSING În societatea noastră. o Prevenirea bolii.

Modificările provocate de boală sau de tratament le transmite medicului. a evita pericolele 10. a se alimenta şi hidrata 3. culturale şi spirituale ale individului. a se mişca. a fi curat. d) Înlăturarea suferinţei. Funcţia de natură interdependentă Constă în colaborarea cu alţi profesionişti din domeniul sanitar. b) Prevenirea îmbolnăvirilor. Virginia Henderson afirmă că: “Sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfăcute în mod autonom şi nu se limitează la absenţa bolii.ROLUL ASISTENŢEI a) Promovarea sănătăţii. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale 8. a respira 2. c) Restabilirea sănătăţii. Funcţia de natură dependentă La indicaţia medicului aplică metodele de observaţie. a-şi proteja tegumentele 9. NEVOILE FUNDAMENTALE Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu componentele bio-psiho-sociale. a dormi. social educativ şi administrativ şi participarea asistenţei la activităţi interdisciplinare. a elimina 4. îl va ajuta şi îl va susţine. educă pacientul. a se odihni 6. esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine in apărarea fizică şi mentală. de tratament sau readaptare care le observă la pacient.” “Boala reprezintă ruperea echilibrului armoniei. provizorie sau permanentă. Atingerea de către pacient a interdependenţei şi satisfacera acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală. tradus prin suferinţă fitică. O nevoie fundamentală este o necesitate vitală. a se îmbrăca şi dezbrăca 7. a comunica 12 . psihică. o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă. 1. un semnal de alarmă.” FUNCŢIILE ASISTENŢEI Funcţia de natură independentă Asistenţa asigură îngrijiri de confort când bolnavul nu-şi poate împlini singur anumite funcţii asistenta va transmite informaţia. a păstra o bună postură 5.

A. analiza şi interpretarea datelor.a acţiona după cerinţele sale şi valorile sale 12. alcalină. puls.11. Etapele procesului de îngrijire sunt: 1.. culturale. 3.a se recrea 14. Planificarea îngrijirilor – ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmărite şi stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor. Cl¯ şi apă) şi combaterea lor o Observarea semnelor şi simptomelor de infecţie o Asigurarea unui mediu securitar o Prevenirea complicaţiilor 13 . creatinina) o Recoltarea urinei pentru examinări fizico-chimice o Măsurarea T.G. 5. realizarea intervenţiilor. rezerva.a învăţa Cele 14 nevoi îmbracă forme foarte variate după: individ. 1. Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea de îngrijiri individualizate. K . 4. obiceiuri personale. Aplicarea intervenţiilor – se referă la utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiilor). – pentru a observa apariţia schimbărilor tipice de hiperkaliemie o Observarea semnelor de hipokaliemie o Măsurarea greutăţii corporale o Efectuarea bilanţului hidric (intrări-ieşiri) + + o Observarea vărsăturilor (se pierd ioni de Na .K. 4. 5.a se realiza 13. culegerea datelor. ROLUL ASISTENŢEI ÎN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE o Aplicarea măsurilor de urgenţă o Asigurarea răspunsului la pat o Recoltarea sângelui pentru examinări la laborator (ph. maturitate. temperatură respiraţie o Efectuarea E. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut (dacă intervenţiile au fost adecvate. ionograma. starea de sănătate. 2. adică elaborarea “diagnosticului de nursing”. uree. Analiza şi interpretarea datelor – ne permit să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat. 2. 3. evaluarea Culegerea datelor – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea lui. dacă s-a obţinut rezultatul dorit) şi eventual dacă este necesară reajustarea intervenţiilor şi obiectivelor. planificarea îngrijirilor (obiective).

efecte secundare. reacţii adverse) o Necesitatea controalelor medicale ulterioare Educaţia familiei: o Referitor la sprijinul ce trebuie oferit pacientului.  Se contraindică vaccinările: pot produce agravări brutale ale IRC. Şocul operator şi anestezia pot agrava evoluţia IRC  Se vor proteja venele antebraţelor în vederea realizării fistulei AV. precum şi efectul pe care medicamentele îl dezvoltă asupra rinichiului.  Aportul mediu de lichide la o greutate de 70Kg: 80-90g/zi cu raport egal 1/1 grăsimi vegetale/grăsimi animale  Aportul proteic. legume. 2. 14 . Împotriva HBV) pot preveni complicaţii severe legate de transfuzii repetate de sânge şi de procedeul de epurare utilizat  Se vor evita intervenţiile chirurgicale. întrucât la aceştia funcţia rinichiului este oricum neglijabilă şi unele vaccinări (Ex. fructe. precum şi de echilibrul azotat. orientarea pacientului în timp şi spaţiu o Suportul psihic al pacientului o Restabilirea diurezei Educaţia pacientului: o Explicarea cauzelor care au declanşat IRA o Explicarea dietei şi necesităţii restricţiei de lichide o Necesitatea îngrijirilor igieno-riguroase o Modul de prevenire a complicaţiilor o Modul de administrare a medicamentelor (doză. Aportul caloric la bolnavii subnutriţi va fi 40-45Kcal/Kg/zi. Regim alimentar  Aportul caloric trebuie să ţină cont de starea de nutriţie a bolnavului. la bolnavii normoponderali 35Kcal/Kg/zi  Aportul mediu de glucide pentru un bolnav de 70Kg va fi: 340-460g/zi sub formă de zahăr şi zaharoase. Excepţie fac bolnavii cu IRC în program de dializă. paste făinoase. În administrarea medicamentelor se va ţine seama de calea de eliminare a lor. Regim hipoproteic prin reducerea fosfatemiei şi depunerilor renale de fosfat de Ca.o Aprecierea nivelului de cunoştinţe. 1. orar. TRATAMENTUL IGIENO-DIETIC ŞI MEDICAMENTOS Măsuri cu caracter general Limitarea efortului fizic prin repaus  Modularea administrării medicamentelor şi se contraindică medica-mentele nefrotoxice.

apă minerală) o Cunoaşterea factorilor favorizaţi în apariţia şi evoluţia afecţiunilor renale: oboseala.   Aportul de lichide-săruri. umiditatea.A) o Evitarea aportului excesiv de săruri minerale (alimente. K seric a diurezei Combaterea acidozei. afecţiuni cardiovasculare o Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei o Evitarea excesului de proteine şi sare care suprasolicită funcţional rinichiul 15 .6g proteine/zi cu 500-600mg fosfaţi. agenţii toxici. Se indică consumul unui pahar de apă după fiecare urinare pentru a se evita dezhidratarea. Reechilibrarea hidro-electrolitică în IRC. Profilaxia stării de acidoză metabolică se obţine în formele uşoare şi medii de IRC prin reducerea aportului oral de echivalenţi acizi la 15-20 mEg/zi. frigul. reumatismele. fără prescripţie medicală o Toaleta regiunii perineale pentru a evita patrunderea microorganismelor în tractul urinar (infecţia urinară) o Tratarea corespunzătoare a anginei streptococice (previne G. regim hipoproteic 0.N. staza urinară care favorizează formarea de calculi) o Asigurarea unui raport corespunzător de lichide o Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic. Se administrează diuretic-furosemid 5001000mg intravenos lent sub controlul Na. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE o Dobandirea obişnuinţelor corecte de eliminare o Evitarea inhibării reflexului de micţiune (produce distensia vezicii urinare.

tromboză de fistulă antero-venoasă. 16 . Se internează pentru funcţionarea dificilă a fistulei arterio-venoase în vederea refacerii aportului vascular. oligurie. Antecedente heredocolaterale: nesemnificative Antecedente personale patologice: 03. (cu dispnee. cu program de hemodializă. 2006 diagnosticat cu nefroangioscleroză. edeme la nivelul membrelor inferioare. abdomen dureros difuz.07. A intrat în programul de HD numai din 2004.04 IRCD. febră). Se prezintă la spital cu stare generală alterată. greţuri şi vărsături. HTA sseveră Istoricul bolii: Pacientul cunoscut hipertensiv de aproximativ 10 ani în evidenţa clinicii de nefrologie cu nefroangioscleroză benignă şi retenţie azotată fixă.2011 Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică în program de hemodializă. HTA esenţială Motivele internării: fistulă parţial trombozată.1947 Profesia: pensionară Informaţii medicale Data internării: 13. absenţa tranzitului intestinal.03. Data naşterii: 10.CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZULUI 1 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: S.I.

4x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 5 mil/min Uree = 223mg% Observarea nevoilor fundamentale 17 .8% Leucocite ^ 5000% Trombocite = 300000 VSH = 28 Cholesterol=161 Uree = 20 mg/100ml Creatinină = 12.2 Acid uric = 5 GOT = 12 u/L GPT = 15 u/L Timpul de protombină = 13.Analize de laborator: Sânge: Hb = 7.3 g/dl Ht = 21.13 Urină: ph = 5 Densitate = 1015 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 64000 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: Leucocite = 64000/min Hematii = 4.

Sursa de dificultate: • Intoleranţă la efort fizic • Dispnee D.A.membrelor inferioare C. Manifestări de dependenţă: • Urină 18 . Problema: • H.1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: A. Manifestări de dependenţă: • Frecvenţa şi tipul respirator = 35 resp/min • Obstrucţia căilor respiratorii • Tahicardie (puls – 120b/min) • T. Manifestări de dependenţă: • Prezintă multiple edeme: . • Dispnee 2) Nevoia de a bea şi mânca: A. Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă • Puls bine bătut • Mucoasa respiratorie este umedă B. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ • Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.5 l B. Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h. consistent cu aspect normal • Transpiraţie în condiţii normale B.A. Sursa de dificultate: • Diminuarea mobilităţii 3) Nevoia de a elimina: A.:180/100 – hipertensiune arterială • Tegumente palide C.T.

Cantitatea de urină la 24h/50ml – oligurie • Prezintă retenţie hidrică(edeme multiple) • Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare C. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Alterarea cailor urinare • Diminuarea volumului de urină D. Manifestări de dependenţă: • Insomnie C. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate.Număr de micţiuni la 24h/l . somn fiziologic B. • Oboseală 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: A.T. Manifestări de independenţă: • Somnul – durata este de 8 ore în timpul nopţii. Surse de dificultate: • Cefalee • Durere D..A. Sursa de dificultate: • Slăbiciune • Diminuarea mobilităţii D. datorită stării generale alterate şi a asteniei marcate C. Problema: 19 . Problema: • Oligurie 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A. Problema: • Dureri precordiale date de H.

38°C C. Sursa de dificultate: • Diminuări de termoreglare D. Manifestări de independenţă: • Limba vorbită română 20 . Manifestări de dependenţă: • Prezintă dureri particulare. Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale C. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă B.• Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: A. junghi toracic • Prezintă risc de complicaţii • Prezintă anxietate şi fatigabilitate B. Problema: • Hipertermie 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: A. Manifestări de independenţă: • Nu necesită ajutor în satisfacerea acestei nevoi 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: A. Problema: • Anxietate şi fatigabilitate 10) Nevoia de comunicare A. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie . Manifestări de independenţă: • Stare de igienă corespunzătoare • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: A.

revistelor 14) Nevoia de a învăţa: A. peste valori normale 2) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 3) Problema: Slăbiciune Obiective: să beneficieze de stare generală bună Diagnostic de îngrijire: dificultate în mobilizare datorită stării generale alterate 4) Problema: Hipertermia 21 . Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. în limite normale Diagnostic de îngrijire: creşterea T.A.• Comunică verbal fără dificultăţi 11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A.T. cititul ziarelor. Manifestări de independenţă: • Este pensionară 13) Nevoia de a se recreea: A.A. credincioasă 12) Nevoia de a se realiza: A.A. Manifestări de independenţă • Este preocupată să se intereseze cu privire la boala sa 2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: H. Obiective: pacientul să prezinte o T. Manifestări de independenţă: • Plimbări prin parc.

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuarea temperaturii 5) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale 22 .

se adm la indicaţia mediculuidezechilibrul hidric prin forţarea.ZIUA I Intervenţii Evaluare .diurezei face yilnic lichide ameliorat pacienta să facă exerciţii care ii favorizează circulaţia şi respiraţia fără a obosi.A ajunge în 2 ore după administrarea medicamentelor la 150/90 mm/Hg 23 .Asistenta prin adm debilanţul măsurând ingestia şi excreţia.corectează tratament cu Furosemid .educă pacienta să evite emoţiile şi stresul T. Starea pacientei sa .

9°C în 30 minute după administrarea tratamentului 24 .Temperatura ajunge la 36.

se recoltează urină sânge pentru determinarea-probelor biologicealgocalmin 2 fiole intravenos .se recoltează pentru urocultură se administrează 25 .aeriseşte salonul .ură îmbrăcăminte lejeră.

HipertermieMăsurarea temperaturiiSă aibă o stare de binefie echilibrată hidroelectrolitic 38°C 26 .Pacienta să fizic şi psihic Aducerea temperaturii la valori normale 4.

27 .

o încurajează.administrare de vitamina C 4ml şi . asigură îmbrăcăminte uşoară şi comodă.schimbarea lenjeriei eşte pacientei cu blândeţe.se bandajează cu alcool. are tegumentele intacte Pacienta este mai liniştită . antibioticegluconat de calciu 1 fiolă intravenos .împachetări cu comprese reci. să comunice 28 Pacienta nu mai transpiră.ZIUA II Intervenţii Evaluare Frisonul e combatut ria de pat şi corp.se înveleşte pacienta cu o păturăse adm antitermice.asistenta medicală încurajează pacienta să-şi exprime temerile.la indicaţia medicului .

amplasează pacienta într-un salon liniştit.masajul gambelor. preferate de pacientă în cantităţi moderate 29 Pofta de mâncare revine treptat .asistenta ajută pacienta să meargă.se oferă pacientei alimente uşor de tolerat.asigură condiţiile adecvate pentru a evita pericolul Pacienta se simpte mai bine ntar hiposodat. să-şi siguranţă.întoarce pacienta în patsatisfacă nevoile fiziologice: igiena cotidiană Pacienta se simpte în . regim hipoproteic.ZIUA III Intervenţii Evaluare . mai confortabil alul infecţios al pacientei.

ZIUA IV Intervenţii Evaluare Diminuarea edemelor nistrarea la indicaţia medicului de diuretice (Furosemid).se administrează antialgice (algocalmin.administrarea unui regim igieno dietic normocaloric.se administrează medicaţia prescrisă de medic (vasodilatoare. hiposodat irculaţiei pasive şi active. analgin) Pacienta prezintă o stare de bine Pulsul ajunge la valori fiziologice (60 bătăi/minut) .aeriseşte salonul. anticoagulante. tonice cardiace) 30 .educă pacienta să fie liniştită.

ZIUA V Intervenţii Evaluare Pacienta respiră normal frecvenţa respiratorie este de 20 respiraţii/min ă o poziţie confortabilă.monitorizarea respiraţiei învaţă pacienta să facă exerciţii respiratorii se menţine tăviţa renală. i se oferă un pahar cu apă pentru a-şi clăti gura Pacienta resimte că greţurile şi vărsăturile au încetat dentifică cauza anxietăţii pacientei.adm la indicaţia medicului tratament . La externarea pacientei i sa recomandatEVALUARE FINALĂ 31 Pacienta beneficiază de un somn liniştit şi odihnitor . se şterg resturile de vărsătură. se ori este nevoieprognosticul bolii este bun. exerciţii respiratorii e controale de specialitate de câte simte bine iar rnează cu o stare generală bună.învaţă pacienta să practice tehnici de relaxare.

durere. tuse mucopurulentă. dispnee.2011 Diagnostic la internare: Sindrom febril IRCD în program de dializă cronică Motivele internării: sindrom febril 39°C. cu program de HDC se internează în prezent cu sindrom febril 39°C.07. febră.S.PREZENTAREA CAZULUI 2 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: A. frison.1955 Profesia: pensionară Informaţii medicale Data internării: 02. febră. stare generală alterată 32 . stare generală alterată. oligurie. frisoane.02. HTA secundară-cardiopatie ischemică cronică Istoricul bolii: Pacienta cunoscută cu IRC. tahicardie Antecedente heredocolaterale: o Tata – diabet zaharat o Mama – reumatism articular acut Antecedente personale: Boală polichistică renală. oligurie. insuficienţă renală cronică în program de HDC (hemodializă cronică). Data naşterii: 19.

Analize de laborator: Sânge: Hb = 7.3% Leucocite = 10000% Trombocite = 84000 VSH = 30 h G = 136 g/dl Uree = 2 Creatinina = 7.1 Colesterolemie = 19g/dl Lipemie = 702 g/dl GOT = 9 u/L GPT = 10 u/L Timpul de protombină = 13.4 Acid uric = 10.13 Fosfatoza de protombină = 2 u/L Amilazemie= 84 u/L Urină: ph = 5 Densitate = 1013 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 6-8 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: 33 .4 g/dl Ht = 21.

Leucocite = 47000/min Hematii = 29.A.7x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 6 mil/min Uree = 315mg% Observarea nevoilor fundamentale 1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: A.5 l 34 . Sursa de dificultate: • Stare generală alterată D. Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă • Puls bine bătut • Mucoasa respiratorie este umedă • T. 130/70 B. Manifestări de dependenţă: • Tahicardie (puls – 120b/min) • Oboseală. Problema: • Tahicardie • Hipertermie • Tegumente palide 2) Nevoia de a bea şi mânca: A. epuizare C. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ • Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.

B. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Alterarea cailor urinare D. Sursa de dificultate: • Slăbiciune 35 . Manifestări de dependenţă: • Greţuri • Vărsături • Inapetenţa • fatigabilitate C. Problema: • Scăderea în greutate 3) Nevoia de a elimina: A.Cantitatea de urină la 24h/200ml – oligurie • Prezintă retenţie hidrică • Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare C. Problema: • Oligurie • Infecţie ca urmare a imunităţii scăzute 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A. Sursa de dificultate: • Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ D. datorită stării generale alterate C. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate. Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h. Manifestări de dependenţă: • Urină . Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. consistent cu aspect normal • Transpiraţie în condiţii normale B.Număr de micţiuni la 24h/l .

Sursa de dificultate: • Dificultatea de termoreglare • Stare generală alterată D. ca urmare a scăderii temperaturii C. Manifestări de dependenţă: • Ore insuficiente de odihnă. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie – 39. Problema: • Hipertermie • Frison 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: 36 . Surse de dificultate: • Oboseală • Stare generală alterată • paloare D.2°C • Cefalee • Frison • Transpiraţii abundente. Problema: • Surmenaj 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: B. Problema: • Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: B.D. nelinişte • anxietate C. Manifestări de independenţă: • Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile proprii 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: B.

credincioas • Acţionează conform propriilor credinţe şi valori 12) Nevoia de a se realiza: A. Manifestări de dependenţă: • Prezintă risc de complicaţii • Prezintă anxietate şi fatigabilitate C. Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale D. Manifestări de independenţă • Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa 37 . Problema: • Risc de răspândire a infecţiei 10) Nevoia de comunicare A. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. Manifestări de independenţă: • Tegumente curate şi integre • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: B. Manifestări de independenţă: • Citeşte cărţi. Manifestări de independenţă: • Îşi urmează studiile cu interes şi doreşte să se realizeze pe plan profesional 13) Nevoia de a se recreea: A. reviste • Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură 14) Nevoia de a învăţa: A. Manifestări de independenţă: • Comunică verbal fără dificultăţi 11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A.A.

2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: Tahicardie. Obiective: pacientul să prezinte puls în limite normale Diagnostic de îngrijire: puls tahicardic 2) Problema: Dificultatea în nevoia de a se hrăni Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate 3) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 4) Problema: Insomnia şi epuizarea Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea de a se odihni 5) Problema: Hipertermia 38 .

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură 6) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale 39 .

se va măsura zilnic greutatea corporală în continuare este bine hrănit şi Se va cântări Pacientul hidratat rile dăunătoare sănătăţii.învaţă pacientul să să facă exerciţii respiratorii Starea pacientului se ameliorează 40 .se observă faciesul tegumentar.îi imprimă o poziţie confortabilă. puls. TA.ZIUA I Intervenţii Evaluare face bilanţul hidroelectrolitic al lichidului.se măsoară pulsul la fiecare 4h Pulsul ajunge la valori fiziologice în 30 minute 60bătăi/minut le semne de deshidratare: aspectul pielii şi a mucoaselor.

ZIUA II Intervenţii Evaluare Frisonul încetează estone 1 fiolă 2ml intravenos .S.schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie 41 Tegumentele sunt integre şi starea pacientului este ameliorată .se pun sticle cu apă caldă pentru a încălzi pacientul.se acoperă pacientul cu încă o pătură tura.7°C~37°Ccorpului este în Temperatura limite normale lc. V.ştergerea tegumentelor cu un prosop uscat.H. formula leucocitară.se administrează algocalmin 2 fiole intravenos antitermice indicate de medic (36.

9% 42 .pacientul este educat să consume 2l lichid/zi Diureza ajunge la valori de 300ml/24hprin hidratare parenterală cu soluţie de glucoză 10% Forţarea diurezei şi NaCl 0.favorizează adaptarea pacientului la noul mediu area durerilor (Algocalmin.ZIUA III Intervenţii Evaluare Pacientul îşi revine treptat . Papaverină) Durerea sa ameliorat reza. Piafen.

43 .

ZIUA IV Intervenţii Evaluare Cefaleea este combătută ia medicului (antalgice).pacientul este ajutat în timpul efortului de vărsătură Pacientul nu mai prezintă vărsăturiGreţurile sunt combătute tul într-o rezervă.se adm Algocalmin ectul lichidului de vărsătură.învaţă pacientul tehnici de relaxare.se respectă toate măsurile de prevenire a infecţiei nozocamiale 44 Nu se înregistrează răspândirea infecţiei .

A.EVALUARE FINALĂ 45 . scade iar la sfărşitul zilei pacientul prezintă T. să revină la control peste 3 săptămâni. Propanolol i se va răspunde cu răbdare la întrebări. 170/90 mmHg r hiposodat.A.pacientul va fi sfătuit să lectureze ceva plăcut înainte de culcare Somnul este nesatisfăcător obţinut prin sedarePacientul adoarme. hipocaloric.ZIUA V Intervenţii Evaluare T. mandă să respecte regimul igieno-dietic.adm la indicaţia medicului Nifedipină.Se externează cu stare generală bună.se va vorbi cu blândeţe pacientului Pacientul este mai liniştit um 1 fiolă.

T. oligurie.07.A.PREZENTAREA CAZULUI 3 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: S. diaree.S Data naşterii: 08. abces renal..A. inapetenţă. Se internează pentru investigaţii şi tratament 46 .1956 Profesia: pensionar Informaţii medicale Data internării: 01.R. apărând brusc în urmă cu 2 zile. din 1990 se internează cu dureri abdominale difuze care au debutat în urmă cu 3 ore cu greţuri.T. scădere în greutate.12.A. H. anxietate. edeme. cefalee. H. oligurie.2011 Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică Motivele internării: stare generală alterată. anemie. Antecedente heredocolaterale: o Mama – boală polichistică renală Antecedente personale: 1990 diagnosticat cu boală polichistică renală. HTA secundară Istoricul bolii: Pacientul cunostcut cu I. IRC. Simptomatologia. vărsături.

69x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 6 mil/min Uree = 315mg% 47 .3 g/dl Ht = 38% Leucocite = 5000% Trombocite = 162000 VSH = 38 h Uree = 173 Creatinina = 8.74 Acid uric = 6 GOT = 17 u/L GPT = 15 u/L Timpul de protombină = 12 sec Urină: ph = 5 Densitate = 1013 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 6-8 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: Leucocite = 48000/min Hematii = 2.Analize de laborator: Sânge: Hb = 8.

T. Sursa de dificultate: • Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ • Scădere în greutate D. Problema: • Dispnee • H. Manifestări de independenţă: • Scaune diareice • Oligurie – cantitatea de urină este de 260ml/24h • Retenţie hidrică • Bilanţ hidroelectrolitic nesatisfăcător 48 . 2) Nevoia de a bea şi mânca: A. Manifestări de dependenţă: • Inapetenţa • Scădere în greutate C.A.Observarea nevoilor fundamentale 1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: B. slăbiciune • Dureri precordiale C. Sursa de dificultate: • Stare generală alterată • Insuficienţă respiratorie D. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ B. Problema: • Inapetenţă 3) Nevoia de a elimina: B. Manifestări de dependenţă: • Dispnee cu polipnee 45 respiraţii/min) • Oboseală.

C. Problema: • Oligurie 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A. Manifestări de independenţă: 49 . Surse de dificultate: • Oboseală • Stare generală alterată D. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. Sursa de dificultate: • Diminuarea activităţii • oboseala D. datorită stării generale alterate C. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate. Problema: • Mobilizare îngreunată 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: B. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Diminuarea volumului de urină • Obişnuinţe alimentare deficitare D. Manifestări de dependenţă: • Ore insuficiente de odihnă • nelinişte • anxietate C. Problema: • Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: A.

• Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile proprii 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: B. Problema: • cefalee • febră şi frisoane 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: A. Manifestări de independenţă: • Tegumente curate şi integre • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: B. Manifestări de independenţă: • Comunică verbal fără dificultăţi 50 . Manifestări de dependenţă: • Risc de alterare a stării generale • Dureri precordiale • Nelinişte C. Sursa de dificultate: • Funcţia de termoreglare este diminuată • Stare generală alterată D. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie – 38.9°C • Cefalee • Frison • Transpiraţie C. Problema: • Dureri precordiale 10) Nevoia de comunicare A. Sursa de dificultate: • Risc de complicaţii a stării generale D.

11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. Obiective: obţinerea unui ritm respirator la valori corespunzătoare Diagnostic de îngrijire: insuficienţă respiratorie 2) Problema: Inapetenţa Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală şi revenirea poftei de mâncare Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate 3) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate. credincioas • Acţionează conform propriilor credinţe şi valori 12) Nevoia de a se realiza: A. Manifestări de independenţă: • sa realizat pe plan profesional cât şi pe plan personal • nevoia a fost satisfăcută 13) Nevoia de a se recreea: A. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. Manifestări de independenţă • Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa 2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: Dispnee cu polipnee. Manifestări de independenţă: • Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură 14) Nevoia de a învăţa: A. să prezinte bilanţ hidroelectrolitic satisfăcător Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 51 .

9°C Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură 6) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii. să fie echilibrat psihic Diagnostic de îngrijire: pacientul prezintă un somn odihnitor 5) Problema: Hipertermia temperatura=38.4) Problema: Insomnia şi anxietate Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit. să nu devină potenţial de infecţie Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a mucoaselor şi tegumentelor 52 .

se va observa faciesul şi culoarea tegumentului.aeriseşte salonul.oxigenoterapie pe mască 8ml/im.adm de morfilin 1 fiolă intravenos foarte lent Pacientul respiră normal frecvenţa respiraţiei = 30 respiraţii/min r.forţarea diurezei prin administrare de lichide.ZIUA I Intervenţii Evaluare Cefalea este combătută . vitamina B1.educă pacientul să fie liniştit.se institue tratament cu Furosemid Starea pacientului se ameliorează 53 . B6.se va monitoriza pulsul de mai multe ori pe zi După o săptămână analizele de laborator arată: Hb8 Ht-39 uarea bilanţului hidroelectroliticpe 24h.adm tratament cu antalgice. B12).învaţă pacientul tehnici de relaxare aţă pacientul să facă exerciţii respiratorii.

se pune diagnosticul de H.K.G.se va institui un control de specialitate cardiologic.se urmăreşte aspectul scaunului.G. esenţiala T. = 160/90 .T.se va adm la indicaţia medicului nitroglicerină În urma consultului cardiologic şi al examinării E.se manifestă o înţelegere empatică.se va adm Saprosan 2 tablete/zi la interval de 30 min se va efectua E..asistenta evaluează înţelegerea şi aşteptările pacientului în ceea ce priveşte boala sa Pacientul a înţeles explicaţiile primite şi este mai liniştit 54 .ZIUA II Intervenţii Evaluare Diareea este combătută oproparazitologic şi bacteriologic.K.A.A.

ZIUA III Intervenţii Intervenţii ZIUA IV Evaluare nmediu. la indicaţia medicului Pacientul mâncare stare de ameliorare .7°C-37°C)Temperatura corpului este în limite normale n timpul vărsăturilor.adm de vitamine B1. apreciază corect potenţialul de infecţie.se pun sticle cu apă călduţă pentru a se încălzi Frisonul a dispărut Pacientul se simte confortabil rea prevenirii anchilozelor şi pentru obţinerea unui tonus muscular bun.se administrează algocalmin (36. bogate în vitamine şi hiperproteine B6. asistenta colectează produsul eliminat. B12.urmăreşte şiestetic aşezate în farfurie.pacientul va fi aşezat să schimbe poziţia în pat se administrează antitermice la indicaţia medicului. i se dă un pahar cu apă să-şi clătească gura după vărsătură un prosop uscat.se măsoară temperatura frecvent. Ca.schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie 55 Pacientul nu mai prezintă vărsături Transpiraţia a dispărut .Pacientului îi revine treptat pofta deresimte o condiţii de igienă.

ZIUA V Intervenţii Evaluare Pacientul beneficiază de un somn adihnitor va fi sfătuit să fie liniştit. urmăreşte efectul medicamentelor Pacientul este mai liniştit la valori fiziologice 60bătăi/min Pulsul ajunge i se recomandă să respecte regimul igieno-dietic. hiposodat s-au diminuatEdemele asodilatatoare.adm unui regimigienico-dietic. să revină la control pesteEVALUARE FINALĂ o lună 56 . să evite aportul excesiv la săruri minerale. tonice cardiace). normocaloric. anticoagulante. să aibă activităţi plăcute înainte de programul de odihnă lui diuretice (Furosemid).

oligurie. unii dintre ei prezintă cefalee şi scădere în greutate. febră şi tahicardie. 57 . Cei trei pacienţi au avut o evoluţie favorabilă şi s-au externat cu o stare generală bună. pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei. La externare li s-a recomandat: • Evitarea aportului excesiv de săruri minerale • Evitarea excesului de proteine şi sare (regim hipoproteic şi hiposodat) care suprasolicită funcţional rinichiul • Restricţie de lichide pentru evitarea supraîncărcării hipervolemice • Tratamentul corespunzător al HTA şi IC • Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice.CONCLUZII În urma îngrijirilor a trei pacienţi cu Insuficienţă Renală Cronică am putut observa că toţi prezintă o stare alterată.

PROF. CORNELIU BORUNDEL 6.BIBLIOGRAFIE 1. GHEORGHE GLUHOVSCHI Universitatea de medicină şi farmacie Timişoara. UNIV. LUCREŢIA TITIRCĂ Ghid de nursing 4. DR. LUCREŢIA TITIRCĂ Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri acordate bolnavului 58 . LUCREŢIA TITIRCĂ Manual de îngrijiri speciale Editura Viaţa Medicală Românească Bucureşti 2000 Manual de medicină internă 5. VICTOR PAPILIAN Ediţie de PROF. DR. Disciplina de nefrologie 2. Ion Albu 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful