SCOALA SANITARA POSTLICEALA CHRISTIANA TIMISOARA

Lucrare de Diplomă

Coordonator: Brigitta Ferenczi

Candidat: Coroama Mihaela

AUGUST 2011

ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU INSUFICIENTA RENALA CRONICĂ

2

MOTIVAŢIE
Fiind o boală foarte răspândită în lume, insuficienţa renală cronică, mi-a atras atentia şi am fost curioasă să aflu cât mai multe informatii în privinţa aceasta. Prin realizarea acestei lucrări de diplomă, ca viitor asistent medical, sper să fiu pregătită si să recunosc simptomele, pentru a putea interveni la timp.

3

CUPRINS
CAPITOLUL I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE..............pag 5 CAPITOLUL II DEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE...........pag 6 CAPITOLUL III ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE.......................pag 7 SEMNE ŞI SIMPTOME...............................................pag 8 DIAGNOSTICUL.........................................................pag 8 EVOLUŢIA..................................................................pag 9 COMPLICAŢII...........................................................pag 10 CAPITOLUL IV NOŢIUNI DE NURSING...........................................pag 11 CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZULUI 1...................................pag 16 PREZENTAREA CAZULUI 2...................................pag 29 PREZENTAREA CAZULUI 3...................................pag 41 BIBLIOGRAFIE

4

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Aparatul urinar este alcătuit din cei doi rinichi şi din căile evacuatoare ale urinei: calice, bazinele, uretere, vezica urinară şi uretra. Rinichii, organele secretoare ale urinei, au forma de bob de fasole şi sunt situaţi de o parte si de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, înconjurat de un strat celulo-adipos şi învelit de o capsulă filiroasă inextensibilă, este situat în loja renală. Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli unul superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena renală, limfaticele, nervii, joncţiunea ureterobozinală. Rinichiul drept este ceva mai jos situat decât cel stâng . loja renală este limitată in sus de diafragmă, în spate dee ultimele două coaste şi de desuptul lor de muşchii şi aponevrozele lombare, chiar înainte de viscerele abdominale. În jos, loja renală este deschisă. Situarea lamboabdominală a rinichiului, explică de ce durerile renale pot fi resimţite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi de ce flegmoanele perinefretice cu evoluţie superioară îmbracă simptomatologia toracică. Unitatea anatomică şi fiziologică a rinichiului este nefronul, ce este alcătuit din glomerul (polul vascular) şi tubul urinifer (polul urinar). Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2 milioane. Glomerul este primul element al nefronului ce este alcătuit dintrun ghem de capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriale aferente, provenită din artera renală. Capilarele se reunesc apoi şi formează o arteriolă aferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a tubului urinifer.
5

Au o formă caracteristică. prin schimburile ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic etc. Prin filtrarea glomerulară se formează urina primitivă (150 l urină primitivă – 24 h din filtrare a 1500 l plasmă). cantăresc cca. Conţine deci apă. ssituate retroperitoneal. acid uric şi toţi electroliţii sângelui. uree. APARATUL EXCRETOR Rinichiul reprezintă prin eliminarea substanţelor neredatile. lipide şi elemente figurate. Prin aceasta se asigură epurarea (curăţirea) organismului de substanţe toxice. glucoză. principalul organ care menţine constant volumul. 300 gr.Rinichiul este un organ de importanţă vitală şi are numeroase funcţii. concentraţia electrolitică şi reacţia chimică a lichidelor organismului. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare. dar fără proteine. dintre care funcţia principală constă în formarea urinei. prin eritropoetină controlează eritropoeza.  calice  mari  mici • Căi urinare:  pelvis renal  ureter  vezica urinară  uretra Rinichii sunt organe pereche. 6 . Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin reacţia de retină contribuie la reglarea tensiunii arteriale. Structura Aparatului Excretor • Rinichi:  organe de excreţie. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor şi de reabsorţie şi secreţie la nivelul tubular. Urina primitivă din (filtratul glomerular) are compoziţia plasmei.

nefropatia diabetică. retenţia toxinelor urenice-autointoxicarea organismului cu răsunet asupra metabolismelor şi sistemelor 2.CAPITOLUL II DEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE Insuficienta renală cronică se defineşte ca incapacitatea rinichilor de a-şi satisface multiplele funcţii datorită distrugerii lent progresive a populaţiei de nefroni. Functia excretorie • Alterarea capacităţii maximale de concentrare a urinii • Alterarea capacitatii maximale de diliare a urinii • Modificări ale echilibrului hidro-electrolitici • Modificari acido-bazice • Alterarea capacitătii de epurare a rinichilor privind toxinele exogene şi endogene: retenţia azotată.25(OH)2D3 – modificări ale metabolismului fosfo-calcic Totalitatea acestor fenomene definesc sindromul uremic. bolile chistice ale rinichiului. Funcţiile de sinteză: • Insuficienţa sintezei de eritropoetină – anemia renală • Insuficientă de sinteză a 1. 7 . Insuficienţa Renală Cronică poate fi generat de orice boală renală cronică care distruge populaţia de nefroni Primele boli renale cronice generatoare de Insuficienţă Renală Cronică sunt: glomerunefritele. Simptomologia clinică şi modificările biologice întâlnite în Insuficienţei Renale Cronice sunt rezultatul insuficienţei acestor funcţii: 1. nefropatiile tubulointerstiţiale.

Reacţia de hipertrofie compensatorie poate fi influenţată de diverşi factori  Varsta – răspunsul de hipertrofie compensatorie este mult mai important la tineri decât la bătrâni  Hormoni – hipertrofia compensatorie este favorizată de hormonul de creştere. astefel încât presiunea hidrostatică transcapilară să crească.AF este mai mare faţă de A.EF. dar studiile experimentale sugerează un mecanism complex în care intervin: hipersecreţia de AII. Clasificare 8 . Funcţional: reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de creşterea ratei filtrării glomerulare (RFG) pe nefronii restanţi şi a fluxului plasmatic (FP). Nu se cunoaşte mecanismul prin care această adaptare are loc. deşi ablatia acestor glande la animale uninetrectomizate nu împiedică hipertrofia rinichiului restant  Aportul oral de proteine – regimul hipoproteic reduce raspunsul de hipertrofie compensatorie a rinichiului restant după nefrectomia unilaterală la animalul de experienţă. Morfologic – creşterea în dimensiune a tuturor segmentelor tubulare (TCP – creşte în diametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 35%. întrucât hipertrofia se instalează şi dacă rinichiul restant este denervat. factoride creştere derivaţi din trombocite. etc. etc. hormoni tiroidieni. Aceste studii au evidenţiat că reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de:  La nivel glomerular – creşterea în dimensiune a glomerulului prin dilatare capilară şi hipertrofie – hiperplazie a constituenţilor celulari ai glomerulului. Factorii care generează hipertrofia compensatorie sunt incomplet cunoscuţi dar se pare că ei au origine hormonală. Modelele experimentale elaborate sunt similare cu fenomenele care au loc în cursul IRC la om.AF) şi arteriola eferentă (A. hipersecreţia de factor natriuretic atrial.CAPITOLUL III ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE Studiile privind adaptarea rinichiului la reducerea populatiei de nefroni au fost efectuate pe animale de experientă..  La nivel tubular: Funcţional: pe măsura creşterii RFG procesele tubulare de secreţie şi reabsorţie se amplifică cu menţinerea echilibrului glomerulo-tubular. Reducerea rezistenţei în A.EF). (Wüstenberg Meyer). Creşterea FP şi a RFG are loc prin reducerea rezistenţelor în arteriola aferentă (A. factorul de creştere epidermal (EGF). Studiile experimentale au implicat în procesul de hipertrofie tubulară factorul de creştere insulin-like (IGF-I). alterarea activităţii prostanoizilor intrarenali. TCD – creşte în siametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 17%).

respiraţie Kussumaul sau ChezneStokes. DIAGNOSTICUL 9 . Clasificări stadiale: 1. este urmat de faza oligo-anurică (8-10 zile) şi de faza de reluare a diurezei. însoţite la început de poliurie. convulsii. 2. halena amoniacală. Acest fenomen va duce la apariţia treptată a unor modificări clinico-biologice din ce în ce mai importante care între anumite limite permit o clasificare stadială a insuficienţei renale cronice. Zosin o Stadiul compensat – nu există retenţie azotată deoarece creatinină sub 80 ml/min o Stadiul de retenţie azotată compensată – există retenţie azotată – creatinină serică între 1. Semnele clinice în primele doua stadii sunt: oboseală. Explorările paraclinice evidenţiază acidoza. somnolenţa.5-8 mg% o Stadiul de retenţie azotată decompensată (stadiul preuremic) – creatinină serică între 8-16 mg% o Stadiul uremic (stadiul terminal) – creatinină serică peste 16 mg%. hiperzotemia. de agresiune. diateza hemoragică. vărsăturile. anorexia. hipercalcemia. Primul stadiu. scatol fenol). agitaţii sau comă. creşterea produşilor de putrefacţie intestinală (indol. diaree. hiperglicemia. Supravieţuirea este posibilă doar prin mijloace de epurare renală sau transplant de rinichi. Ursea. După Brener şi Colab o IRC formă usoară: clearance creatinină 80-50 ml/min o IRC formă medie: clearance creatinină 50-10 ml/min o IRC formă severă: clearance creatinină <10 ml/min După Heinze.Scăderea lentă a populaţiei de nefroni datorată bolii generatoare a insuficienţei renale cronice dar şi fenomenelor de supraîncărcare adaptivă duce la alterarea treptată a funcţiei renale astfel încât mecanismele compensatoare sunt depăşite. hiperpotasemia. SEMNE ŞI SIMPTOME Asemănător celui prezentat de “Nefropatia tubulară cronică” asociază semnele afecţiunii cauzale cu cele ale intoxicaţiei uremice pe fond oligo-anuric.

ecografia abdominală poate oferi răspuns.Dacă unui bolnav i se decelează retenţie azotată. Pe acest fond pot apare episoade de acutizare faforizate de complicaţii. Le vom menţiona pe scurt în cele ce urmează:  Edemul pulmonar uremic: cauze – hiperhidratarea. infecţii urinare repetate. leziuni esofagiene. boli de sistem. Unele din acestea nu apar curent dar sunt de o gravitate deosebită şi de cele mai multe ori influenţează negativ evoluţia bolii. creşterea permeabilităţii capilarelor  Hipertensiunea arterială: frecvenţa HTA în IRC este crescută şi creşte cu progresia IRC dinspre uşor spre sever. De regulă. se accelerează cursul evoluţiei. colici renale. Pledează. leziuni gastro-intestinale  Modificări hematologice: anemia – apare la toţi bolnavii cu IRC la care nivelul creatininei serice depăşeşte 3.  antecedente de patologie renală (anamnestic şi clinic): antecedente heredocolaterale sugerând rinichi plochistic.5 mg%  Complicaţii hemoragice: digestivă. de asemenea. digestive oculte. prima întrebare la care medicul trebuie să răspundă este dacă această retenţie se datorează unei Insuficienţe Renale Cronice sau a unei Insuficienţe Renale Acute. edematos. EVOLUŢIA Se datorează distrucţiei lent progresive a populaţiei de nefroni. Incidenţa fenomenelor hemoragipare creşte pe măsura creşterii retenţiei azotate. pierderea în continuare a funcţiei rinichiului revine la rata iniţiala Complicaţiile de Insuficienţă Renală Cronică sunt frecvente încât unii autori le iau în discuţie în cadrul manifestărilor clinice ale bolii. sindrom nefritic. diabet zaharat.  Cardiopatia ischemică: incidenţa cardiopatiei ischemice la bolnavii cu IRC este mare datorită unui proces accelerat de ateroscleroză  Modificări gastro-intestinale: leziunile bucale şi faringiene. Dacă episodul de acutizare este oprit. pentru IRC:  retenţia azotată decelată anterior episodului prezent. boală gutoasă La insuficienţa renală cronică apare K crescut şi la EKG modificări. în contextul în care rinichiul nu poate regenera această populatie. mediastinală spontană. Această regulă o constituie IRC datorată amiloidozei renale. intracraniene. 10 . HTA. pierderea funcţiei rinichiului are loc relativ lent şi constant. întrucât evidenţierea unor rinichi mici se întâlneşte mai ales în IRC. calculi eliminaţi. hematurie  bolile ce pot afecta rinichiul în sensul distrucţiei masei de nefroni: HTA severă. insuficienţă ventriculară stângă. rinichiului polichistic sau tumoral în care rinichii sunt crescuţi în dimensiuni. De aceea. aşa cum le-am expus şi noi.

să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare. aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială. ROLUL ASISTENŢEI ÎN CONCEPŢIA VIRGINIEI HENDERSON “Să ajuţi individul. în toate uniăţile sanitare. cu condiţia ca aceasta să aibă tăria. o Îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele. comă) Complicaţiile hemodializei pot fi induse de procedură de dializă şi sunt imediate. “Nursing-ul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire. o Promovarea sănătăţii. sau pot fi generate în timp de tratamentul prin hemodializă. Alterările stării de conştienţă (confuzie. voinţa sau cunoaşterea. cu receptivitatea. rolul cadrelor sanitare medii.S.” 11 . Colaps  Accident vascular cerebral. şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai curând posibil. trebuie înţeles ca fiind armonios îmbinat cu setea de cunoaştere. să ajuţi individul fie bolnav sau sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea.M.” NURSINGUL DUPĂ O. cu nivelul de pregătire şi valenţele morale. o Prevenirea bolii. stare de letargie. Complicaţii în timpul hemodializei  Tulburări cardio-vasculare  Hipertensiune arterială. fie acesta bolnav sau sănătos. cuprinzând. necesare pentru a o face.  Tulburări de ritm şi de conducere  Insuficienţă cardiacă  Tulburări vasculare periferice  Sângerări în timpul dializei  Coagularea sângelui în circuitul extracorporeal  Sindrom de dezechilibru dialitic  Cefalee  Convulsii  Crampe musculare  Pierderi de conştienţă CAPITOLUL IV NOŢIUNI DESPRE NURSING În societatea noastră.

culturale şi spirituale ale individului. a se odihni 6.” FUNCŢIILE ASISTENŢEI Funcţia de natură independentă Asistenţa asigură îngrijiri de confort când bolnavul nu-şi poate împlini singur anumite funcţii asistenta va transmite informaţia. esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine in apărarea fizică şi mentală. a comunica 12 . a se alimenta şi hidrata 3. a dormi. c) Restabilirea sănătăţii. provizorie sau permanentă. psihică. NEVOILE FUNDAMENTALE Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu componentele bio-psiho-sociale. O nevoie fundamentală este o necesitate vitală. a evita pericolele 10. educă pacientul. îl va ajuta şi îl va susţine. a se îmbrăca şi dezbrăca 7. de tratament sau readaptare care le observă la pacient. Virginia Henderson afirmă că: “Sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfăcute în mod autonom şi nu se limitează la absenţa bolii.ROLUL ASISTENŢEI a) Promovarea sănătăţii. Atingerea de către pacient a interdependenţei şi satisfacera acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală. Funcţia de natură dependentă La indicaţia medicului aplică metodele de observaţie. un semnal de alarmă.” “Boala reprezintă ruperea echilibrului armoniei. Funcţia de natură interdependentă Constă în colaborarea cu alţi profesionişti din domeniul sanitar. o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă. b) Prevenirea îmbolnăvirilor. tradus prin suferinţă fitică. a se mişca. d) Înlăturarea suferinţei. 1. a elimina 4. social educativ şi administrativ şi participarea asistenţei la activităţi interdisciplinare. a respira 2. Modificările provocate de boală sau de tratament le transmite medicului. a păstra o bună postură 5. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale 8. a fi curat. a-şi proteja tegumentele 9.

Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut (dacă intervenţiile au fost adecvate. Cl¯ şi apă) şi combaterea lor o Observarea semnelor şi simptomelor de infecţie o Asigurarea unui mediu securitar o Prevenirea complicaţiilor 13 .a acţiona după cerinţele sale şi valorile sale 12. 3. alcalină. 4. culturale. 4. dacă s-a obţinut rezultatul dorit) şi eventual dacă este necesară reajustarea intervenţiilor şi obiectivelor. analiza şi interpretarea datelor. starea de sănătate.11. adică elaborarea “diagnosticului de nursing”. puls. 1. 2. Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea de îngrijiri individualizate. Planificarea îngrijirilor – ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmărite şi stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor. culegerea datelor. realizarea intervenţiilor. temperatură respiraţie o Efectuarea E. obiceiuri personale.K.a se recrea 14. creatinina) o Recoltarea urinei pentru examinări fizico-chimice o Măsurarea T. 5. Analiza şi interpretarea datelor – ne permit să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat..a se realiza 13. ionograma. – pentru a observa apariţia schimbărilor tipice de hiperkaliemie o Observarea semnelor de hipokaliemie o Măsurarea greutăţii corporale o Efectuarea bilanţului hidric (intrări-ieşiri) + + o Observarea vărsăturilor (se pierd ioni de Na . uree. maturitate. rezerva. Aplicarea intervenţiilor – se referă la utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiilor).a învăţa Cele 14 nevoi îmbracă forme foarte variate după: individ. planificarea îngrijirilor (obiective). 2. 3. Etapele procesului de îngrijire sunt: 1. evaluarea Culegerea datelor – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea lui. K . ROLUL ASISTENŢEI ÎN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE o Aplicarea măsurilor de urgenţă o Asigurarea răspunsului la pat o Recoltarea sângelui pentru examinări la laborator (ph. 5.G.A.

TRATAMENTUL IGIENO-DIETIC ŞI MEDICAMENTOS Măsuri cu caracter general Limitarea efortului fizic prin repaus  Modularea administrării medicamentelor şi se contraindică medica-mentele nefrotoxice. 14 .  Se contraindică vaccinările: pot produce agravări brutale ale IRC. Regim hipoproteic prin reducerea fosfatemiei şi depunerilor renale de fosfat de Ca. reacţii adverse) o Necesitatea controalelor medicale ulterioare Educaţia familiei: o Referitor la sprijinul ce trebuie oferit pacientului. precum şi de echilibrul azotat. orar. efecte secundare.  Aportul mediu de lichide la o greutate de 70Kg: 80-90g/zi cu raport egal 1/1 grăsimi vegetale/grăsimi animale  Aportul proteic.o Aprecierea nivelului de cunoştinţe. orientarea pacientului în timp şi spaţiu o Suportul psihic al pacientului o Restabilirea diurezei Educaţia pacientului: o Explicarea cauzelor care au declanşat IRA o Explicarea dietei şi necesităţii restricţiei de lichide o Necesitatea îngrijirilor igieno-riguroase o Modul de prevenire a complicaţiilor o Modul de administrare a medicamentelor (doză. În administrarea medicamentelor se va ţine seama de calea de eliminare a lor. fructe. Regim alimentar  Aportul caloric trebuie să ţină cont de starea de nutriţie a bolnavului. paste făinoase. întrucât la aceştia funcţia rinichiului este oricum neglijabilă şi unele vaccinări (Ex. precum şi efectul pe care medicamentele îl dezvoltă asupra rinichiului. 1. la bolnavii normoponderali 35Kcal/Kg/zi  Aportul mediu de glucide pentru un bolnav de 70Kg va fi: 340-460g/zi sub formă de zahăr şi zaharoase. 2. Aportul caloric la bolnavii subnutriţi va fi 40-45Kcal/Kg/zi. Excepţie fac bolnavii cu IRC în program de dializă. legume. Şocul operator şi anestezia pot agrava evoluţia IRC  Se vor proteja venele antebraţelor în vederea realizării fistulei AV. Împotriva HBV) pot preveni complicaţii severe legate de transfuzii repetate de sânge şi de procedeul de epurare utilizat  Se vor evita intervenţiile chirurgicale.

umiditatea. Profilaxia stării de acidoză metabolică se obţine în formele uşoare şi medii de IRC prin reducerea aportului oral de echivalenţi acizi la 15-20 mEg/zi. afecţiuni cardiovasculare o Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei o Evitarea excesului de proteine şi sare care suprasolicită funcţional rinichiul 15 . K seric a diurezei Combaterea acidozei. Se indică consumul unui pahar de apă după fiecare urinare pentru a se evita dezhidratarea. Reechilibrarea hidro-electrolitică în IRC. frigul. agenţii toxici. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE o Dobandirea obişnuinţelor corecte de eliminare o Evitarea inhibării reflexului de micţiune (produce distensia vezicii urinare.6g proteine/zi cu 500-600mg fosfaţi. apă minerală) o Cunoaşterea factorilor favorizaţi în apariţia şi evoluţia afecţiunilor renale: oboseala. Se administrează diuretic-furosemid 5001000mg intravenos lent sub controlul Na.A) o Evitarea aportului excesiv de săruri minerale (alimente. reumatismele. regim hipoproteic 0.   Aportul de lichide-săruri. fără prescripţie medicală o Toaleta regiunii perineale pentru a evita patrunderea microorganismelor în tractul urinar (infecţia urinară) o Tratarea corespunzătoare a anginei streptococice (previne G.N. staza urinară care favorizează formarea de calculi) o Asigurarea unui raport corespunzător de lichide o Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic.

1947 Profesia: pensionară Informaţii medicale Data internării: 13. abdomen dureros difuz. Se prezintă la spital cu stare generală alterată. (cu dispnee. greţuri şi vărsături. cu program de hemodializă. edeme la nivelul membrelor inferioare.07.I. oligurie.03. febră). tromboză de fistulă antero-venoasă.2011 Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică în program de hemodializă. HTA sseveră Istoricul bolii: Pacientul cunoscut hipertensiv de aproximativ 10 ani în evidenţa clinicii de nefrologie cu nefroangioscleroză benignă şi retenţie azotată fixă. 2006 diagnosticat cu nefroangioscleroză. absenţa tranzitului intestinal. Data naşterii: 10. 16 .04 IRCD. Antecedente heredocolaterale: nesemnificative Antecedente personale patologice: 03.CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZULUI 1 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: S. A intrat în programul de HD numai din 2004. Se internează pentru funcţionarea dificilă a fistulei arterio-venoase în vederea refacerii aportului vascular. HTA esenţială Motivele internării: fistulă parţial trombozată.

8% Leucocite ^ 5000% Trombocite = 300000 VSH = 28 Cholesterol=161 Uree = 20 mg/100ml Creatinină = 12.2 Acid uric = 5 GOT = 12 u/L GPT = 15 u/L Timpul de protombină = 13.4x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 5 mil/min Uree = 223mg% Observarea nevoilor fundamentale 17 .Analize de laborator: Sânge: Hb = 7.13 Urină: ph = 5 Densitate = 1015 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 64000 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: Leucocite = 64000/min Hematii = 4.3 g/dl Ht = 21.

Problema: • H. Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h.:180/100 – hipertensiune arterială • Tegumente palide C.T. Manifestări de dependenţă: • Prezintă multiple edeme: . Manifestări de dependenţă: • Frecvenţa şi tipul respirator = 35 resp/min • Obstrucţia căilor respiratorii • Tahicardie (puls – 120b/min) • T. Sursa de dificultate: • Intoleranţă la efort fizic • Dispnee D.5 l B.A. consistent cu aspect normal • Transpiraţie în condiţii normale B. Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă • Puls bine bătut • Mucoasa respiratorie este umedă B.A. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ • Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2. Manifestări de dependenţă: • Urină 18 .membrelor inferioare C. Sursa de dificultate: • Diminuarea mobilităţii 3) Nevoia de a elimina: A. • Dispnee 2) Nevoia de a bea şi mânca: A.1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: A.

T.A. Surse de dificultate: • Cefalee • Durere D.Cantitatea de urină la 24h/50ml – oligurie • Prezintă retenţie hidrică(edeme multiple) • Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare C.. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Alterarea cailor urinare • Diminuarea volumului de urină D. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. Sursa de dificultate: • Slăbiciune • Diminuarea mobilităţii D. Problema: • Dureri precordiale date de H. Problema: 19 . • Oboseală 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: A. Manifestări de dependenţă: • Insomnie C. somn fiziologic B. datorită stării generale alterate şi a asteniei marcate C.Număr de micţiuni la 24h/l . Manifestări de independenţă: • Somnul – durata este de 8 ore în timpul nopţii. Problema: • Oligurie 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A.

• Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: A. Manifestări de independenţă: • Limba vorbită română 20 . junghi toracic • Prezintă risc de complicaţii • Prezintă anxietate şi fatigabilitate B. Manifestări de independenţă: • Nu necesită ajutor în satisfacerea acestei nevoi 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: A. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă B.38°C C. Manifestări de independenţă: • Stare de igienă corespunzătoare • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: A. Manifestări de dependenţă: • Prezintă dureri particulare. Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale C. Sursa de dificultate: • Diminuări de termoreglare D. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie . Problema: • Hipertermie 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: A. Problema: • Anxietate şi fatigabilitate 10) Nevoia de comunicare A.

Manifestări de independenţă: • Este pensionară 13) Nevoia de a se recreea: A. peste valori normale 2) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 3) Problema: Slăbiciune Obiective: să beneficieze de stare generală bună Diagnostic de îngrijire: dificultate în mobilizare datorită stării generale alterate 4) Problema: Hipertermia 21 .• Comunică verbal fără dificultăţi 11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A.A. în limite normale Diagnostic de îngrijire: creşterea T. credincioasă 12) Nevoia de a se realiza: A. revistelor 14) Nevoia de a învăţa: A. cititul ziarelor. Manifestări de independenţă • Este preocupată să se intereseze cu privire la boala sa 2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: H. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă.A. Obiective: pacientul să prezinte o T.T. Manifestări de independenţă: • Plimbări prin parc.A.

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuarea temperaturii 5) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale 22 .

se adm la indicaţia mediculuidezechilibrul hidric prin forţarea.corectează tratament cu Furosemid .Asistenta prin adm debilanţul măsurând ingestia şi excreţia.diurezei face yilnic lichide ameliorat pacienta să facă exerciţii care ii favorizează circulaţia şi respiraţia fără a obosi. Starea pacientei sa .A ajunge în 2 ore după administrarea medicamentelor la 150/90 mm/Hg 23 .educă pacienta să evite emoţiile şi stresul T.ZIUA I Intervenţii Evaluare .

Temperatura ajunge la 36.9°C în 30 minute după administrarea tratamentului 24 .

ură îmbrăcăminte lejeră.aeriseşte salonul .se recoltează pentru urocultură se administrează 25 .se recoltează urină sânge pentru determinarea-probelor biologicealgocalmin 2 fiole intravenos .

Pacienta să fizic şi psihic Aducerea temperaturii la valori normale 4. HipertermieMăsurarea temperaturiiSă aibă o stare de binefie echilibrată hidroelectrolitic 38°C 26 .

27 .

o încurajează.se înveleşte pacienta cu o păturăse adm antitermice.la indicaţia medicului . antibioticegluconat de calciu 1 fiolă intravenos .asistenta medicală încurajează pacienta să-şi exprime temerile.se bandajează cu alcool.administrare de vitamina C 4ml şi .schimbarea lenjeriei eşte pacientei cu blândeţe. să comunice 28 Pacienta nu mai transpiră. asigură îmbrăcăminte uşoară şi comodă. are tegumentele intacte Pacienta este mai liniştită .împachetări cu comprese reci.ZIUA II Intervenţii Evaluare Frisonul e combatut ria de pat şi corp.

asigură condiţiile adecvate pentru a evita pericolul Pacienta se simpte mai bine ntar hiposodat.ZIUA III Intervenţii Evaluare . să-şi siguranţă.întoarce pacienta în patsatisfacă nevoile fiziologice: igiena cotidiană Pacienta se simpte în . mai confortabil alul infecţios al pacientei.se oferă pacientei alimente uşor de tolerat.amplasează pacienta într-un salon liniştit. regim hipoproteic.masajul gambelor.asistenta ajută pacienta să meargă. preferate de pacientă în cantităţi moderate 29 Pofta de mâncare revine treptat .

analgin) Pacienta prezintă o stare de bine Pulsul ajunge la valori fiziologice (60 bătăi/minut) .se administrează medicaţia prescrisă de medic (vasodilatoare.aeriseşte salonul. tonice cardiace) 30 .administrarea unui regim igieno dietic normocaloric.se administrează antialgice (algocalmin. hiposodat irculaţiei pasive şi active.educă pacienta să fie liniştită.ZIUA IV Intervenţii Evaluare Diminuarea edemelor nistrarea la indicaţia medicului de diuretice (Furosemid). anticoagulante.

exerciţii respiratorii e controale de specialitate de câte simte bine iar rnează cu o stare generală bună. se ori este nevoieprognosticul bolii este bun. i se oferă un pahar cu apă pentru a-şi clăti gura Pacienta resimte că greţurile şi vărsăturile au încetat dentifică cauza anxietăţii pacientei.învaţă pacienta să practice tehnici de relaxare.monitorizarea respiraţiei învaţă pacienta să facă exerciţii respiratorii se menţine tăviţa renală. se şterg resturile de vărsătură.ZIUA V Intervenţii Evaluare Pacienta respiră normal frecvenţa respiratorie este de 20 respiraţii/min ă o poziţie confortabilă. La externarea pacientei i sa recomandatEVALUARE FINALĂ 31 Pacienta beneficiază de un somn liniştit şi odihnitor .adm la indicaţia medicului tratament .

HTA secundară-cardiopatie ischemică cronică Istoricul bolii: Pacienta cunoscută cu IRC. oligurie. tuse mucopurulentă. frison. cu program de HDC se internează în prezent cu sindrom febril 39°C.S. insuficienţă renală cronică în program de HDC (hemodializă cronică).2011 Diagnostic la internare: Sindrom febril IRCD în program de dializă cronică Motivele internării: sindrom febril 39°C. oligurie. febră. stare generală alterată. tahicardie Antecedente heredocolaterale: o Tata – diabet zaharat o Mama – reumatism articular acut Antecedente personale: Boală polichistică renală.PREZENTAREA CAZULUI 2 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: A.07. frisoane.02. Data naşterii: 19. stare generală alterată 32 . durere.1955 Profesia: pensionară Informaţii medicale Data internării: 02. dispnee. febră.

1 Colesterolemie = 19g/dl Lipemie = 702 g/dl GOT = 9 u/L GPT = 10 u/L Timpul de protombină = 13.13 Fosfatoza de protombină = 2 u/L Amilazemie= 84 u/L Urină: ph = 5 Densitate = 1013 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 6-8 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: 33 .Analize de laborator: Sânge: Hb = 7.4 g/dl Ht = 21.4 Acid uric = 10.3% Leucocite = 10000% Trombocite = 84000 VSH = 30 h G = 136 g/dl Uree = 2 Creatinina = 7.

Sursa de dificultate: • Stare generală alterată D. Problema: • Tahicardie • Hipertermie • Tegumente palide 2) Nevoia de a bea şi mânca: A.7x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 6 mil/min Uree = 315mg% Observarea nevoilor fundamentale 1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: A. epuizare C. 130/70 B.Leucocite = 47000/min Hematii = 29. Manifestări de dependenţă: • Tahicardie (puls – 120b/min) • Oboseală. Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă • Puls bine bătut • Mucoasa respiratorie este umedă • T.A.5 l 34 . Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ • Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.

Problema: • Oligurie • Infecţie ca urmare a imunităţii scăzute 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A. Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. Manifestări de dependenţă: • Greţuri • Vărsături • Inapetenţa • fatigabilitate C.B. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Alterarea cailor urinare D.Număr de micţiuni la 24h/l . Sursa de dificultate: • Slăbiciune 35 .Cantitatea de urină la 24h/200ml – oligurie • Prezintă retenţie hidrică • Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare C. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate. consistent cu aspect normal • Transpiraţie în condiţii normale B. datorită stării generale alterate C. Manifestări de dependenţă: • Urină . Sursa de dificultate: • Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ D. Problema: • Scăderea în greutate 3) Nevoia de a elimina: A.

ca urmare a scăderii temperaturii C.2°C • Cefalee • Frison • Transpiraţii abundente. Manifestări de dependenţă: • Ore insuficiente de odihnă. nelinişte • anxietate C. Problema: • Surmenaj 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: B. Sursa de dificultate: • Dificultatea de termoreglare • Stare generală alterată D. Surse de dificultate: • Oboseală • Stare generală alterată • paloare D. Problema: • Hipertermie • Frison 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: 36 . Manifestări de dependenţă: • Hipertermie – 39. Manifestări de independenţă: • Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile proprii 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: B.D. Problema: • Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: B.

Manifestări de independenţă: • Comunică verbal fără dificultăţi 11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale D. Manifestări de independenţă: • Îşi urmează studiile cu interes şi doreşte să se realizeze pe plan profesional 13) Nevoia de a se recreea: A. Manifestări de independenţă: • Citeşte cărţi. Manifestări de dependenţă: • Prezintă risc de complicaţii • Prezintă anxietate şi fatigabilitate C.A. reviste • Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură 14) Nevoia de a învăţa: A. Problema: • Risc de răspândire a infecţiei 10) Nevoia de comunicare A. credincioas • Acţionează conform propriilor credinţe şi valori 12) Nevoia de a se realiza: A. Manifestări de independenţă • Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa 37 . Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. Manifestări de independenţă: • Tegumente curate şi integre • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: B.

Obiective: pacientul să prezinte puls în limite normale Diagnostic de îngrijire: puls tahicardic 2) Problema: Dificultatea în nevoia de a se hrăni Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate 3) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 4) Problema: Insomnia şi epuizarea Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea de a se odihni 5) Problema: Hipertermia 38 .2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: Tahicardie.

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură 6) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale 39 .

îi imprimă o poziţie confortabilă.învaţă pacientul să să facă exerciţii respiratorii Starea pacientului se ameliorează 40 .se observă faciesul tegumentar. TA. puls.ZIUA I Intervenţii Evaluare face bilanţul hidroelectrolitic al lichidului.se măsoară pulsul la fiecare 4h Pulsul ajunge la valori fiziologice în 30 minute 60bătăi/minut le semne de deshidratare: aspectul pielii şi a mucoaselor.se va măsura zilnic greutatea corporală în continuare este bine hrănit şi Se va cântări Pacientul hidratat rile dăunătoare sănătăţii.

se acoperă pacientul cu încă o pătură tura.ştergerea tegumentelor cu un prosop uscat.S.7°C~37°Ccorpului este în Temperatura limite normale lc.ZIUA II Intervenţii Evaluare Frisonul încetează estone 1 fiolă 2ml intravenos .schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie 41 Tegumentele sunt integre şi starea pacientului este ameliorată . V.se pun sticle cu apă caldă pentru a încălzi pacientul.se administrează algocalmin 2 fiole intravenos antitermice indicate de medic (36. formula leucocitară.H.

Papaverină) Durerea sa ameliorat reza. Piafen.pacientul este educat să consume 2l lichid/zi Diureza ajunge la valori de 300ml/24hprin hidratare parenterală cu soluţie de glucoză 10% Forţarea diurezei şi NaCl 0.favorizează adaptarea pacientului la noul mediu area durerilor (Algocalmin.9% 42 .ZIUA III Intervenţii Evaluare Pacientul îşi revine treptat .

43 .

se adm Algocalmin ectul lichidului de vărsătură.pacientul este ajutat în timpul efortului de vărsătură Pacientul nu mai prezintă vărsăturiGreţurile sunt combătute tul într-o rezervă.învaţă pacientul tehnici de relaxare.se respectă toate măsurile de prevenire a infecţiei nozocamiale 44 Nu se înregistrează răspândirea infecţiei .ZIUA IV Intervenţii Evaluare Cefaleea este combătută ia medicului (antalgice).

adm la indicaţia medicului Nifedipină. să revină la control peste 3 săptămâni.EVALUARE FINALĂ 45 . mandă să respecte regimul igieno-dietic. scade iar la sfărşitul zilei pacientul prezintă T.Se externează cu stare generală bună. hipocaloric. 170/90 mmHg r hiposodat.A.se va vorbi cu blândeţe pacientului Pacientul este mai liniştit um 1 fiolă. Propanolol i se va răspunde cu răbdare la întrebări.ZIUA V Intervenţii Evaluare T.A.pacientul va fi sfătuit să lectureze ceva plăcut înainte de culcare Somnul este nesatisfăcător obţinut prin sedarePacientul adoarme.

S Data naşterii: 08. cefalee. H. anemie.T.1956 Profesia: pensionar Informaţii medicale Data internării: 01. apărând brusc în urmă cu 2 zile. anxietate. Simptomatologia. diaree. Se internează pentru investigaţii şi tratament 46 .PREZENTAREA CAZULUI 3 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: S.. Antecedente heredocolaterale: o Mama – boală polichistică renală Antecedente personale: 1990 diagnosticat cu boală polichistică renală. oligurie.A.T. HTA secundară Istoricul bolii: Pacientul cunostcut cu I. din 1990 se internează cu dureri abdominale difuze care au debutat în urmă cu 3 ore cu greţuri. IRC. vărsături.A.R. edeme. scădere în greutate.07. inapetenţă. oligurie.A. H.2011 Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică Motivele internării: stare generală alterată.12. abces renal.

74 Acid uric = 6 GOT = 17 u/L GPT = 15 u/L Timpul de protombină = 12 sec Urină: ph = 5 Densitate = 1013 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 6-8 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: Leucocite = 48000/min Hematii = 2.Analize de laborator: Sânge: Hb = 8.69x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 6 mil/min Uree = 315mg% 47 .3 g/dl Ht = 38% Leucocite = 5000% Trombocite = 162000 VSH = 38 h Uree = 173 Creatinina = 8.

Manifestări de independenţă: • Scaune diareice • Oligurie – cantitatea de urină este de 260ml/24h • Retenţie hidrică • Bilanţ hidroelectrolitic nesatisfăcător 48 . slăbiciune • Dureri precordiale C.T. Problema: • Dispnee • H.Observarea nevoilor fundamentale 1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: B.A. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ B. Problema: • Inapetenţă 3) Nevoia de a elimina: B. 2) Nevoia de a bea şi mânca: A. Sursa de dificultate: • Stare generală alterată • Insuficienţă respiratorie D. Sursa de dificultate: • Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ • Scădere în greutate D. Manifestări de dependenţă: • Dispnee cu polipnee 45 respiraţii/min) • Oboseală. Manifestări de dependenţă: • Inapetenţa • Scădere în greutate C.

datorită stării generale alterate C. Sursa de dificultate: • Diminuarea activităţii • oboseala D.C. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. Manifestări de independenţă: 49 . Problema: • Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: A. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Diminuarea volumului de urină • Obişnuinţe alimentare deficitare D. Surse de dificultate: • Oboseală • Stare generală alterată D. Manifestări de dependenţă: • Ore insuficiente de odihnă • nelinişte • anxietate C. Problema: • Mobilizare îngreunată 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: B. Problema: • Oligurie 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A.

Manifestări de independenţă: • Tegumente curate şi integre • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: B.9°C • Cefalee • Frison • Transpiraţie C. Problema: • Dureri precordiale 10) Nevoia de comunicare A. Problema: • cefalee • febră şi frisoane 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: A. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie – 38. Sursa de dificultate: • Funcţia de termoreglare este diminuată • Stare generală alterată D. Sursa de dificultate: • Risc de complicaţii a stării generale D.• Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile proprii 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: B. Manifestări de independenţă: • Comunică verbal fără dificultăţi 50 . Manifestări de dependenţă: • Risc de alterare a stării generale • Dureri precordiale • Nelinişte C.

Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. Manifestări de independenţă • Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa 2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: Dispnee cu polipnee.11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. Manifestări de independenţă: • Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură 14) Nevoia de a învăţa: A. Obiective: obţinerea unui ritm respirator la valori corespunzătoare Diagnostic de îngrijire: insuficienţă respiratorie 2) Problema: Inapetenţa Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală şi revenirea poftei de mâncare Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate 3) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate. să prezinte bilanţ hidroelectrolitic satisfăcător Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 51 . Manifestări de independenţă: • sa realizat pe plan profesional cât şi pe plan personal • nevoia a fost satisfăcută 13) Nevoia de a se recreea: A. credincioas • Acţionează conform propriilor credinţe şi valori 12) Nevoia de a se realiza: A.

4) Problema: Insomnia şi anxietate Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit. să nu devină potenţial de infecţie Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a mucoaselor şi tegumentelor 52 . să fie echilibrat psihic Diagnostic de îngrijire: pacientul prezintă un somn odihnitor 5) Problema: Hipertermia temperatura=38.9°C Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură 6) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii.

oxigenoterapie pe mască 8ml/im.adm tratament cu antalgice.educă pacientul să fie liniştit.se institue tratament cu Furosemid Starea pacientului se ameliorează 53 . B12).adm de morfilin 1 fiolă intravenos foarte lent Pacientul respiră normal frecvenţa respiraţiei = 30 respiraţii/min r.ZIUA I Intervenţii Evaluare Cefalea este combătută . B6. vitamina B1.forţarea diurezei prin administrare de lichide.se va observa faciesul şi culoarea tegumentului.învaţă pacientul tehnici de relaxare aţă pacientul să facă exerciţii respiratorii.aeriseşte salonul.se va monitoriza pulsul de mai multe ori pe zi După o săptămână analizele de laborator arată: Hb8 Ht-39 uarea bilanţului hidroelectroliticpe 24h.

se va adm Saprosan 2 tablete/zi la interval de 30 min se va efectua E..G. = 160/90 . se pune diagnosticul de H. esenţiala T.A.se manifestă o înţelegere empatică.se urmăreşte aspectul scaunului.K.ZIUA II Intervenţii Evaluare Diareea este combătută oproparazitologic şi bacteriologic.se va institui un control de specialitate cardiologic.T.se va adm la indicaţia medicului nitroglicerină În urma consultului cardiologic şi al examinării E.K.G.A.asistenta evaluează înţelegerea şi aşteptările pacientului în ceea ce priveşte boala sa Pacientul a înţeles explicaţiile primite şi este mai liniştit 54 .

urmăreşte şiestetic aşezate în farfurie.adm de vitamine B1. bogate în vitamine şi hiperproteine B6.se pun sticle cu apă călduţă pentru a se încălzi Frisonul a dispărut Pacientul se simte confortabil rea prevenirii anchilozelor şi pentru obţinerea unui tonus muscular bun.se administrează algocalmin (36.pacientul va fi aşezat să schimbe poziţia în pat se administrează antitermice la indicaţia medicului.schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie 55 Pacientul nu mai prezintă vărsături Transpiraţia a dispărut .7°C-37°C)Temperatura corpului este în limite normale n timpul vărsăturilor. B12. Ca.se măsoară temperatura frecvent. i se dă un pahar cu apă să-şi clătească gura după vărsătură un prosop uscat. la indicaţia medicului Pacientul mâncare stare de ameliorare . apreciază corect potenţialul de infecţie.Pacientului îi revine treptat pofta deresimte o condiţii de igienă. asistenta colectează produsul eliminat.ZIUA III Intervenţii Intervenţii ZIUA IV Evaluare nmediu.

ZIUA V Intervenţii Evaluare Pacientul beneficiază de un somn adihnitor va fi sfătuit să fie liniştit. să evite aportul excesiv la săruri minerale.adm unui regimigienico-dietic. anticoagulante. urmăreşte efectul medicamentelor Pacientul este mai liniştit la valori fiziologice 60bătăi/min Pulsul ajunge i se recomandă să respecte regimul igieno-dietic. normocaloric. să revină la control pesteEVALUARE FINALĂ o lună 56 . să aibă activităţi plăcute înainte de programul de odihnă lui diuretice (Furosemid). hiposodat s-au diminuatEdemele asodilatatoare. tonice cardiace).

La externare li s-a recomandat: • Evitarea aportului excesiv de săruri minerale • Evitarea excesului de proteine şi sare (regim hipoproteic şi hiposodat) care suprasolicită funcţional rinichiul • Restricţie de lichide pentru evitarea supraîncărcării hipervolemice • Tratamentul corespunzător al HTA şi IC • Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice. Cei trei pacienţi au avut o evoluţie favorabilă şi s-au externat cu o stare generală bună. 57 . oligurie. pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei. unii dintre ei prezintă cefalee şi scădere în greutate. febră şi tahicardie.CONCLUZII În urma îngrijirilor a trei pacienţi cu Insuficienţă Renală Cronică am putut observa că toţi prezintă o stare alterată.

GHEORGHE GLUHOVSCHI Universitatea de medicină şi farmacie Timişoara. UNIV. LUCREŢIA TITIRCĂ Manual de îngrijiri speciale Editura Viaţa Medicală Românească Bucureşti 2000 Manual de medicină internă 5.BIBLIOGRAFIE 1. VICTOR PAPILIAN Ediţie de PROF. CORNELIU BORUNDEL 6. DR. Disciplina de nefrologie 2. DR. LUCREŢIA TITIRCĂ Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri acordate bolnavului 58 . Ion Albu 3. PROF. LUCREŢIA TITIRCĂ Ghid de nursing 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful