SCOALA SANITARA POSTLICEALA CHRISTIANA TIMISOARA

Lucrare de Diplomă

Coordonator: Brigitta Ferenczi

Candidat: Coroama Mihaela

AUGUST 2011

ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU INSUFICIENTA RENALA CRONICĂ

2

MOTIVAŢIE
Fiind o boală foarte răspândită în lume, insuficienţa renală cronică, mi-a atras atentia şi am fost curioasă să aflu cât mai multe informatii în privinţa aceasta. Prin realizarea acestei lucrări de diplomă, ca viitor asistent medical, sper să fiu pregătită si să recunosc simptomele, pentru a putea interveni la timp.

3

CUPRINS
CAPITOLUL I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE..............pag 5 CAPITOLUL II DEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE...........pag 6 CAPITOLUL III ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE.......................pag 7 SEMNE ŞI SIMPTOME...............................................pag 8 DIAGNOSTICUL.........................................................pag 8 EVOLUŢIA..................................................................pag 9 COMPLICAŢII...........................................................pag 10 CAPITOLUL IV NOŢIUNI DE NURSING...........................................pag 11 CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZULUI 1...................................pag 16 PREZENTAREA CAZULUI 2...................................pag 29 PREZENTAREA CAZULUI 3...................................pag 41 BIBLIOGRAFIE

4

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Aparatul urinar este alcătuit din cei doi rinichi şi din căile evacuatoare ale urinei: calice, bazinele, uretere, vezica urinară şi uretra. Rinichii, organele secretoare ale urinei, au forma de bob de fasole şi sunt situaţi de o parte si de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, înconjurat de un strat celulo-adipos şi învelit de o capsulă filiroasă inextensibilă, este situat în loja renală. Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli unul superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena renală, limfaticele, nervii, joncţiunea ureterobozinală. Rinichiul drept este ceva mai jos situat decât cel stâng . loja renală este limitată in sus de diafragmă, în spate dee ultimele două coaste şi de desuptul lor de muşchii şi aponevrozele lombare, chiar înainte de viscerele abdominale. În jos, loja renală este deschisă. Situarea lamboabdominală a rinichiului, explică de ce durerile renale pot fi resimţite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi de ce flegmoanele perinefretice cu evoluţie superioară îmbracă simptomatologia toracică. Unitatea anatomică şi fiziologică a rinichiului este nefronul, ce este alcătuit din glomerul (polul vascular) şi tubul urinifer (polul urinar). Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2 milioane. Glomerul este primul element al nefronului ce este alcătuit dintrun ghem de capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriale aferente, provenită din artera renală. Capilarele se reunesc apoi şi formează o arteriolă aferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a tubului urinifer.
5

glucoză. Structura Aparatului Excretor • Rinichi:  organe de excreţie. concentraţia electrolitică şi reacţia chimică a lichidelor organismului. acid uric şi toţi electroliţii sângelui. Prin filtrarea glomerulară se formează urina primitivă (150 l urină primitivă – 24 h din filtrare a 1500 l plasmă). ssituate retroperitoneal. Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin reacţia de retină contribuie la reglarea tensiunii arteriale. Urina primitivă din (filtratul glomerular) are compoziţia plasmei. prin schimburile ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic etc. uree. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor şi de reabsorţie şi secreţie la nivelul tubular.  calice  mari  mici • Căi urinare:  pelvis renal  ureter  vezica urinară  uretra Rinichii sunt organe pereche. cantăresc cca. Au o formă caracteristică. lipide şi elemente figurate. prin eritropoetină controlează eritropoeza. Prin aceasta se asigură epurarea (curăţirea) organismului de substanţe toxice. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare. 300 gr.Rinichiul este un organ de importanţă vitală şi are numeroase funcţii. Conţine deci apă. dar fără proteine. principalul organ care menţine constant volumul. dintre care funcţia principală constă în formarea urinei. 6 . APARATUL EXCRETOR Rinichiul reprezintă prin eliminarea substanţelor neredatile.

nefropatiile tubulointerstiţiale. Funcţiile de sinteză: • Insuficienţa sintezei de eritropoetină – anemia renală • Insuficientă de sinteză a 1. bolile chistice ale rinichiului.CAPITOLUL II DEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE Insuficienta renală cronică se defineşte ca incapacitatea rinichilor de a-şi satisface multiplele funcţii datorită distrugerii lent progresive a populaţiei de nefroni.25(OH)2D3 – modificări ale metabolismului fosfo-calcic Totalitatea acestor fenomene definesc sindromul uremic. Functia excretorie • Alterarea capacităţii maximale de concentrare a urinii • Alterarea capacitatii maximale de diliare a urinii • Modificări ale echilibrului hidro-electrolitici • Modificari acido-bazice • Alterarea capacitătii de epurare a rinichilor privind toxinele exogene şi endogene: retenţia azotată. 7 . Insuficienţa Renală Cronică poate fi generat de orice boală renală cronică care distruge populaţia de nefroni Primele boli renale cronice generatoare de Insuficienţă Renală Cronică sunt: glomerunefritele. retenţia toxinelor urenice-autointoxicarea organismului cu răsunet asupra metabolismelor şi sistemelor 2. nefropatia diabetică. Simptomologia clinică şi modificările biologice întâlnite în Insuficienţei Renale Cronice sunt rezultatul insuficienţei acestor funcţii: 1.

AF) şi arteriola eferentă (A. Studiile experimentale au implicat în procesul de hipertrofie tubulară factorul de creştere insulin-like (IGF-I). Factorii care generează hipertrofia compensatorie sunt incomplet cunoscuţi dar se pare că ei au origine hormonală. Creşterea FP şi a RFG are loc prin reducerea rezistenţelor în arteriola aferentă (A. Modelele experimentale elaborate sunt similare cu fenomenele care au loc în cursul IRC la om. Reducerea rezistenţei în A. dar studiile experimentale sugerează un mecanism complex în care intervin: hipersecreţia de AII. Nu se cunoaşte mecanismul prin care această adaptare are loc. hormoni tiroidieni. întrucât hipertrofia se instalează şi dacă rinichiul restant este denervat. deşi ablatia acestor glande la animale uninetrectomizate nu împiedică hipertrofia rinichiului restant  Aportul oral de proteine – regimul hipoproteic reduce raspunsul de hipertrofie compensatorie a rinichiului restant după nefrectomia unilaterală la animalul de experienţă. TCD – creşte în siametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 17%).  La nivel tubular: Funcţional: pe măsura creşterii RFG procesele tubulare de secreţie şi reabsorţie se amplifică cu menţinerea echilibrului glomerulo-tubular. etc. astefel încât presiunea hidrostatică transcapilară să crească.EF). (Wüstenberg Meyer).AF este mai mare faţă de A.CAPITOLUL III ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE Studiile privind adaptarea rinichiului la reducerea populatiei de nefroni au fost efectuate pe animale de experientă. Aceste studii au evidenţiat că reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de:  La nivel glomerular – creşterea în dimensiune a glomerulului prin dilatare capilară şi hipertrofie – hiperplazie a constituenţilor celulari ai glomerulului. factorul de creştere epidermal (EGF). Clasificare 8 .EF. factoride creştere derivaţi din trombocite. Funcţional: reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de creşterea ratei filtrării glomerulare (RFG) pe nefronii restanţi şi a fluxului plasmatic (FP). etc. hipersecreţia de factor natriuretic atrial. alterarea activităţii prostanoizilor intrarenali. Morfologic – creşterea în dimensiune a tuturor segmentelor tubulare (TCP – creşte în diametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 35%.. Reacţia de hipertrofie compensatorie poate fi influenţată de diverşi factori  Varsta – răspunsul de hipertrofie compensatorie este mult mai important la tineri decât la bătrâni  Hormoni – hipertrofia compensatorie este favorizată de hormonul de creştere.

este urmat de faza oligo-anurică (8-10 zile) şi de faza de reluare a diurezei. anorexia. creşterea produşilor de putrefacţie intestinală (indol. însoţite la început de poliurie. agitaţii sau comă.5-8 mg% o Stadiul de retenţie azotată decompensată (stadiul preuremic) – creatinină serică între 8-16 mg% o Stadiul uremic (stadiul terminal) – creatinină serică peste 16 mg%. Supravieţuirea este posibilă doar prin mijloace de epurare renală sau transplant de rinichi. Ursea. Zosin o Stadiul compensat – nu există retenţie azotată deoarece creatinină sub 80 ml/min o Stadiul de retenţie azotată compensată – există retenţie azotată – creatinină serică între 1. Semnele clinice în primele doua stadii sunt: oboseală. hipercalcemia. halena amoniacală.Scăderea lentă a populaţiei de nefroni datorată bolii generatoare a insuficienţei renale cronice dar şi fenomenelor de supraîncărcare adaptivă duce la alterarea treptată a funcţiei renale astfel încât mecanismele compensatoare sunt depăşite. convulsii. După Brener şi Colab o IRC formă usoară: clearance creatinină 80-50 ml/min o IRC formă medie: clearance creatinină 50-10 ml/min o IRC formă severă: clearance creatinină <10 ml/min După Heinze. DIAGNOSTICUL 9 . vărsăturile. de agresiune. Clasificări stadiale: 1. Acest fenomen va duce la apariţia treptată a unor modificări clinico-biologice din ce în ce mai importante care între anumite limite permit o clasificare stadială a insuficienţei renale cronice. diateza hemoragică. scatol fenol). diaree. Explorările paraclinice evidenţiază acidoza. hiperglicemia. hiperpotasemia. Primul stadiu. somnolenţa. hiperzotemia. SEMNE ŞI SIMPTOME Asemănător celui prezentat de “Nefropatia tubulară cronică” asociază semnele afecţiunii cauzale cu cele ale intoxicaţiei uremice pe fond oligo-anuric. respiraţie Kussumaul sau ChezneStokes. 2.

 Cardiopatia ischemică: incidenţa cardiopatiei ischemice la bolnavii cu IRC este mare datorită unui proces accelerat de ateroscleroză  Modificări gastro-intestinale: leziunile bucale şi faringiene.Dacă unui bolnav i se decelează retenţie azotată. Le vom menţiona pe scurt în cele ce urmează:  Edemul pulmonar uremic: cauze – hiperhidratarea. Pledează. se accelerează cursul evoluţiei. leziuni gastro-intestinale  Modificări hematologice: anemia – apare la toţi bolnavii cu IRC la care nivelul creatininei serice depăşeşte 3. diabet zaharat. Pe acest fond pot apare episoade de acutizare faforizate de complicaţii. pentru IRC:  retenţia azotată decelată anterior episodului prezent. boli de sistem.5 mg%  Complicaţii hemoragice: digestivă. infecţii urinare repetate. aşa cum le-am expus şi noi. rinichiului polichistic sau tumoral în care rinichii sunt crescuţi în dimensiuni. colici renale. calculi eliminaţi. sindrom nefritic. Această regulă o constituie IRC datorată amiloidozei renale. HTA. Incidenţa fenomenelor hemoragipare creşte pe măsura creşterii retenţiei azotate.  antecedente de patologie renală (anamnestic şi clinic): antecedente heredocolaterale sugerând rinichi plochistic. prima întrebare la care medicul trebuie să răspundă este dacă această retenţie se datorează unei Insuficienţe Renale Cronice sau a unei Insuficienţe Renale Acute. insuficienţă ventriculară stângă. Unele din acestea nu apar curent dar sunt de o gravitate deosebită şi de cele mai multe ori influenţează negativ evoluţia bolii. digestive oculte. de asemenea. pierderea în continuare a funcţiei rinichiului revine la rata iniţiala Complicaţiile de Insuficienţă Renală Cronică sunt frecvente încât unii autori le iau în discuţie în cadrul manifestărilor clinice ale bolii. creşterea permeabilităţii capilarelor  Hipertensiunea arterială: frecvenţa HTA în IRC este crescută şi creşte cu progresia IRC dinspre uşor spre sever. De aceea. EVOLUŢIA Se datorează distrucţiei lent progresive a populaţiei de nefroni. intracraniene. leziuni esofagiene. Dacă episodul de acutizare este oprit. pierderea funcţiei rinichiului are loc relativ lent şi constant. boală gutoasă La insuficienţa renală cronică apare K crescut şi la EKG modificări. întrucât evidenţierea unor rinichi mici se întâlneşte mai ales în IRC. ecografia abdominală poate oferi răspuns. mediastinală spontană. De regulă. edematos. hematurie  bolile ce pot afecta rinichiul în sensul distrucţiei masei de nefroni: HTA severă. în contextul în care rinichiul nu poate regenera această populatie. 10 .

sau pot fi generate în timp de tratamentul prin hemodializă. Colaps  Accident vascular cerebral. în toate uniăţile sanitare. o Îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele. Alterările stării de conştienţă (confuzie. ROLUL ASISTENŢEI ÎN CONCEPŢIA VIRGINIEI HENDERSON “Să ajuţi individul. şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai curând posibil. rolul cadrelor sanitare medii. “Nursing-ul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire. cu condiţia ca aceasta să aibă tăria. necesare pentru a o face. aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială.S.” 11 .” NURSINGUL DUPĂ O. comă) Complicaţiile hemodializei pot fi induse de procedură de dializă şi sunt imediate. o Promovarea sănătăţii.  Tulburări de ritm şi de conducere  Insuficienţă cardiacă  Tulburări vasculare periferice  Sângerări în timpul dializei  Coagularea sângelui în circuitul extracorporeal  Sindrom de dezechilibru dialitic  Cefalee  Convulsii  Crampe musculare  Pierderi de conştienţă CAPITOLUL IV NOŢIUNI DESPRE NURSING În societatea noastră. cu receptivitatea. voinţa sau cunoaşterea.M. să ajuţi individul fie bolnav sau sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea. Complicaţii în timpul hemodializei  Tulburări cardio-vasculare  Hipertensiune arterială. să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare. cu nivelul de pregătire şi valenţele morale. o Prevenirea bolii. trebuie înţeles ca fiind armonios îmbinat cu setea de cunoaştere. fie acesta bolnav sau sănătos. cuprinzând. stare de letargie.

esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine in apărarea fizică şi mentală. a comunica 12 . provizorie sau permanentă. a păstra o bună postură 5. b) Prevenirea îmbolnăvirilor. a se îmbrăca şi dezbrăca 7. social educativ şi administrativ şi participarea asistenţei la activităţi interdisciplinare. Virginia Henderson afirmă că: “Sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfăcute în mod autonom şi nu se limitează la absenţa bolii. a dormi. Atingerea de către pacient a interdependenţei şi satisfacera acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală. a elimina 4. îl va ajuta şi îl va susţine. a se odihni 6. 1.” FUNCŢIILE ASISTENŢEI Funcţia de natură independentă Asistenţa asigură îngrijiri de confort când bolnavul nu-şi poate împlini singur anumite funcţii asistenta va transmite informaţia.ROLUL ASISTENŢEI a) Promovarea sănătăţii. a se mişca. a se alimenta şi hidrata 3. a respira 2. un semnal de alarmă. de tratament sau readaptare care le observă la pacient. a-şi proteja tegumentele 9. tradus prin suferinţă fitică. Modificările provocate de boală sau de tratament le transmite medicului. O nevoie fundamentală este o necesitate vitală. Funcţia de natură dependentă La indicaţia medicului aplică metodele de observaţie. psihică.” “Boala reprezintă ruperea echilibrului armoniei. NEVOILE FUNDAMENTALE Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu componentele bio-psiho-sociale. Funcţia de natură interdependentă Constă în colaborarea cu alţi profesionişti din domeniul sanitar. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale 8. o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă. d) Înlăturarea suferinţei. a fi curat. a evita pericolele 10. educă pacientul. culturale şi spirituale ale individului. c) Restabilirea sănătăţii.

1. 5. rezerva. creatinina) o Recoltarea urinei pentru examinări fizico-chimice o Măsurarea T. analiza şi interpretarea datelor. maturitate. uree. 3.K. culturale. Analiza şi interpretarea datelor – ne permit să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat.a învăţa Cele 14 nevoi îmbracă forme foarte variate după: individ.11.a se realiza 13. 2. ROLUL ASISTENŢEI ÎN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE o Aplicarea măsurilor de urgenţă o Asigurarea răspunsului la pat o Recoltarea sângelui pentru examinări la laborator (ph. 3. Aplicarea intervenţiilor – se referă la utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiilor). Planificarea îngrijirilor – ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmărite şi stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor. starea de sănătate.a se recrea 14. Cl¯ şi apă) şi combaterea lor o Observarea semnelor şi simptomelor de infecţie o Asigurarea unui mediu securitar o Prevenirea complicaţiilor 13 . alcalină. temperatură respiraţie o Efectuarea E. Etapele procesului de îngrijire sunt: 1.. 4. adică elaborarea “diagnosticului de nursing”. 2. – pentru a observa apariţia schimbărilor tipice de hiperkaliemie o Observarea semnelor de hipokaliemie o Măsurarea greutăţii corporale o Efectuarea bilanţului hidric (intrări-ieşiri) + + o Observarea vărsăturilor (se pierd ioni de Na .G. dacă s-a obţinut rezultatul dorit) şi eventual dacă este necesară reajustarea intervenţiilor şi obiectivelor. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut (dacă intervenţiile au fost adecvate. puls.a acţiona după cerinţele sale şi valorile sale 12. realizarea intervenţiilor.A. K . planificarea îngrijirilor (obiective). ionograma. obiceiuri personale. 5. Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea de îngrijiri individualizate. culegerea datelor. evaluarea Culegerea datelor – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea lui. 4.

Împotriva HBV) pot preveni complicaţii severe legate de transfuzii repetate de sânge şi de procedeul de epurare utilizat  Se vor evita intervenţiile chirurgicale. legume.  Aportul mediu de lichide la o greutate de 70Kg: 80-90g/zi cu raport egal 1/1 grăsimi vegetale/grăsimi animale  Aportul proteic. În administrarea medicamentelor se va ţine seama de calea de eliminare a lor. efecte secundare. orar. Aportul caloric la bolnavii subnutriţi va fi 40-45Kcal/Kg/zi. reacţii adverse) o Necesitatea controalelor medicale ulterioare Educaţia familiei: o Referitor la sprijinul ce trebuie oferit pacientului. întrucât la aceştia funcţia rinichiului este oricum neglijabilă şi unele vaccinări (Ex. precum şi efectul pe care medicamentele îl dezvoltă asupra rinichiului. Excepţie fac bolnavii cu IRC în program de dializă. Şocul operator şi anestezia pot agrava evoluţia IRC  Se vor proteja venele antebraţelor în vederea realizării fistulei AV. Regim hipoproteic prin reducerea fosfatemiei şi depunerilor renale de fosfat de Ca. fructe. 1. precum şi de echilibrul azotat.  Se contraindică vaccinările: pot produce agravări brutale ale IRC. TRATAMENTUL IGIENO-DIETIC ŞI MEDICAMENTOS Măsuri cu caracter general Limitarea efortului fizic prin repaus  Modularea administrării medicamentelor şi se contraindică medica-mentele nefrotoxice.o Aprecierea nivelului de cunoştinţe. paste făinoase. Regim alimentar  Aportul caloric trebuie să ţină cont de starea de nutriţie a bolnavului. orientarea pacientului în timp şi spaţiu o Suportul psihic al pacientului o Restabilirea diurezei Educaţia pacientului: o Explicarea cauzelor care au declanşat IRA o Explicarea dietei şi necesităţii restricţiei de lichide o Necesitatea îngrijirilor igieno-riguroase o Modul de prevenire a complicaţiilor o Modul de administrare a medicamentelor (doză. 14 . la bolnavii normoponderali 35Kcal/Kg/zi  Aportul mediu de glucide pentru un bolnav de 70Kg va fi: 340-460g/zi sub formă de zahăr şi zaharoase. 2.

umiditatea.N. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE o Dobandirea obişnuinţelor corecte de eliminare o Evitarea inhibării reflexului de micţiune (produce distensia vezicii urinare. agenţii toxici. fără prescripţie medicală o Toaleta regiunii perineale pentru a evita patrunderea microorganismelor în tractul urinar (infecţia urinară) o Tratarea corespunzătoare a anginei streptococice (previne G. staza urinară care favorizează formarea de calculi) o Asigurarea unui raport corespunzător de lichide o Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic. K seric a diurezei Combaterea acidozei. Se administrează diuretic-furosemid 5001000mg intravenos lent sub controlul Na.6g proteine/zi cu 500-600mg fosfaţi. reumatismele.   Aportul de lichide-săruri.A) o Evitarea aportului excesiv de săruri minerale (alimente. apă minerală) o Cunoaşterea factorilor favorizaţi în apariţia şi evoluţia afecţiunilor renale: oboseala. afecţiuni cardiovasculare o Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei o Evitarea excesului de proteine şi sare care suprasolicită funcţional rinichiul 15 . Reechilibrarea hidro-electrolitică în IRC. Se indică consumul unui pahar de apă după fiecare urinare pentru a se evita dezhidratarea. frigul. Profilaxia stării de acidoză metabolică se obţine în formele uşoare şi medii de IRC prin reducerea aportului oral de echivalenţi acizi la 15-20 mEg/zi. regim hipoproteic 0.

1947 Profesia: pensionară Informaţii medicale Data internării: 13. cu program de hemodializă. 2006 diagnosticat cu nefroangioscleroză. HTA esenţială Motivele internării: fistulă parţial trombozată. oligurie. absenţa tranzitului intestinal. abdomen dureros difuz. Se internează pentru funcţionarea dificilă a fistulei arterio-venoase în vederea refacerii aportului vascular. Antecedente heredocolaterale: nesemnificative Antecedente personale patologice: 03. HTA sseveră Istoricul bolii: Pacientul cunoscut hipertensiv de aproximativ 10 ani în evidenţa clinicii de nefrologie cu nefroangioscleroză benignă şi retenţie azotată fixă. edeme la nivelul membrelor inferioare.04 IRCD. 16 . greţuri şi vărsături.2011 Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică în program de hemodializă.I. febră). Data naşterii: 10. tromboză de fistulă antero-venoasă. Se prezintă la spital cu stare generală alterată.03.07. A intrat în programul de HD numai din 2004. (cu dispnee.CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZULUI 1 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: S.

2 Acid uric = 5 GOT = 12 u/L GPT = 15 u/L Timpul de protombină = 13.13 Urină: ph = 5 Densitate = 1015 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 64000 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: Leucocite = 64000/min Hematii = 4.Analize de laborator: Sânge: Hb = 7.8% Leucocite ^ 5000% Trombocite = 300000 VSH = 28 Cholesterol=161 Uree = 20 mg/100ml Creatinină = 12.4x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 5 mil/min Uree = 223mg% Observarea nevoilor fundamentale 17 .3 g/dl Ht = 21.

• Dispnee 2) Nevoia de a bea şi mânca: A. Manifestări de dependenţă: • Frecvenţa şi tipul respirator = 35 resp/min • Obstrucţia căilor respiratorii • Tahicardie (puls – 120b/min) • T.A.membrelor inferioare C. Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă • Puls bine bătut • Mucoasa respiratorie este umedă B. Sursa de dificultate: • Intoleranţă la efort fizic • Dispnee D.A. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ • Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2. consistent cu aspect normal • Transpiraţie în condiţii normale B. Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h. Problema: • H. Manifestări de dependenţă: • Prezintă multiple edeme: . Sursa de dificultate: • Diminuarea mobilităţii 3) Nevoia de a elimina: A.T.1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: A.:180/100 – hipertensiune arterială • Tegumente palide C. Manifestări de dependenţă: • Urină 18 .5 l B.

A. • Oboseală 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: A.Cantitatea de urină la 24h/50ml – oligurie • Prezintă retenţie hidrică(edeme multiple) • Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare C.Număr de micţiuni la 24h/l . Problema: 19 . datorită stării generale alterate şi a asteniei marcate C. Manifestări de dependenţă: • Insomnie C.T.. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Alterarea cailor urinare • Diminuarea volumului de urină D. Manifestări de independenţă: • Somnul – durata este de 8 ore în timpul nopţii. Surse de dificultate: • Cefalee • Durere D. Problema: • Oligurie 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A. Sursa de dificultate: • Slăbiciune • Diminuarea mobilităţii D. Problema: • Dureri precordiale date de H. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate. somn fiziologic B.

Manifestări de independenţă: • Stare de igienă corespunzătoare • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: A. Manifestări de independenţă: • Limba vorbită română 20 . Problema: • Anxietate şi fatigabilitate 10) Nevoia de comunicare A. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie . Manifestări de dependenţă: • Prezintă dureri particulare. junghi toracic • Prezintă risc de complicaţii • Prezintă anxietate şi fatigabilitate B. Manifestări de independenţă: • Nu necesită ajutor în satisfacerea acestei nevoi 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: A. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă B.• Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: A. Sursa de dificultate: • Diminuări de termoreglare D.38°C C. Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale C. Problema: • Hipertermie 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: A.

cititul ziarelor.T. în limite normale Diagnostic de îngrijire: creşterea T.A.• Comunică verbal fără dificultăţi 11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. Obiective: pacientul să prezinte o T. Manifestări de independenţă: • Plimbări prin parc. Manifestări de independenţă: • Este pensionară 13) Nevoia de a se recreea: A. Manifestări de independenţă • Este preocupată să se intereseze cu privire la boala sa 2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: H. peste valori normale 2) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 3) Problema: Slăbiciune Obiective: să beneficieze de stare generală bună Diagnostic de îngrijire: dificultate în mobilizare datorită stării generale alterate 4) Problema: Hipertermia 21 . revistelor 14) Nevoia de a învăţa: A.A. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. credincioasă 12) Nevoia de a se realiza: A.A.

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuarea temperaturii 5) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale 22 .

A ajunge în 2 ore după administrarea medicamentelor la 150/90 mm/Hg 23 .diurezei face yilnic lichide ameliorat pacienta să facă exerciţii care ii favorizează circulaţia şi respiraţia fără a obosi.educă pacienta să evite emoţiile şi stresul T.ZIUA I Intervenţii Evaluare .Asistenta prin adm debilanţul măsurând ingestia şi excreţia. se adm la indicaţia mediculuidezechilibrul hidric prin forţarea. Starea pacientei sa .corectează tratament cu Furosemid .

9°C în 30 minute după administrarea tratamentului 24 .Temperatura ajunge la 36.

ură îmbrăcăminte lejeră.aeriseşte salonul .se recoltează urină sânge pentru determinarea-probelor biologicealgocalmin 2 fiole intravenos .se recoltează pentru urocultură se administrează 25 .

HipertermieMăsurarea temperaturiiSă aibă o stare de binefie echilibrată hidroelectrolitic 38°C 26 .Pacienta să fizic şi psihic Aducerea temperaturii la valori normale 4.

27 .

împachetări cu comprese reci. asigură îmbrăcăminte uşoară şi comodă.ZIUA II Intervenţii Evaluare Frisonul e combatut ria de pat şi corp. să comunice 28 Pacienta nu mai transpiră. antibioticegluconat de calciu 1 fiolă intravenos .la indicaţia medicului .administrare de vitamina C 4ml şi . are tegumentele intacte Pacienta este mai liniştită .se bandajează cu alcool. o încurajează.schimbarea lenjeriei eşte pacientei cu blândeţe.se înveleşte pacienta cu o păturăse adm antitermice.asistenta medicală încurajează pacienta să-şi exprime temerile.

asistenta ajută pacienta să meargă.amplasează pacienta într-un salon liniştit.se oferă pacientei alimente uşor de tolerat. mai confortabil alul infecţios al pacientei.asigură condiţiile adecvate pentru a evita pericolul Pacienta se simpte mai bine ntar hiposodat. regim hipoproteic.masajul gambelor. să-şi siguranţă.ZIUA III Intervenţii Evaluare . preferate de pacientă în cantităţi moderate 29 Pofta de mâncare revine treptat .întoarce pacienta în patsatisfacă nevoile fiziologice: igiena cotidiană Pacienta se simpte în .

tonice cardiace) 30 .se administrează medicaţia prescrisă de medic (vasodilatoare.educă pacienta să fie liniştită. analgin) Pacienta prezintă o stare de bine Pulsul ajunge la valori fiziologice (60 bătăi/minut) . hiposodat irculaţiei pasive şi active.administrarea unui regim igieno dietic normocaloric.aeriseşte salonul.ZIUA IV Intervenţii Evaluare Diminuarea edemelor nistrarea la indicaţia medicului de diuretice (Furosemid).se administrează antialgice (algocalmin. anticoagulante.

ZIUA V Intervenţii Evaluare Pacienta respiră normal frecvenţa respiratorie este de 20 respiraţii/min ă o poziţie confortabilă. La externarea pacientei i sa recomandatEVALUARE FINALĂ 31 Pacienta beneficiază de un somn liniştit şi odihnitor . exerciţii respiratorii e controale de specialitate de câte simte bine iar rnează cu o stare generală bună.învaţă pacienta să practice tehnici de relaxare. i se oferă un pahar cu apă pentru a-şi clăti gura Pacienta resimte că greţurile şi vărsăturile au încetat dentifică cauza anxietăţii pacientei.adm la indicaţia medicului tratament .monitorizarea respiraţiei învaţă pacienta să facă exerciţii respiratorii se menţine tăviţa renală. se şterg resturile de vărsătură. se ori este nevoieprognosticul bolii este bun.

07. insuficienţă renală cronică în program de HDC (hemodializă cronică).1955 Profesia: pensionară Informaţii medicale Data internării: 02. cu program de HDC se internează în prezent cu sindrom febril 39°C. tahicardie Antecedente heredocolaterale: o Tata – diabet zaharat o Mama – reumatism articular acut Antecedente personale: Boală polichistică renală. dispnee.2011 Diagnostic la internare: Sindrom febril IRCD în program de dializă cronică Motivele internării: sindrom febril 39°C.S. frison. oligurie.02. Data naşterii: 19. febră. frisoane. tuse mucopurulentă. febră. stare generală alterată. durere. oligurie.PREZENTAREA CAZULUI 2 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: A. HTA secundară-cardiopatie ischemică cronică Istoricul bolii: Pacienta cunoscută cu IRC. stare generală alterată 32 .

1 Colesterolemie = 19g/dl Lipemie = 702 g/dl GOT = 9 u/L GPT = 10 u/L Timpul de protombină = 13.3% Leucocite = 10000% Trombocite = 84000 VSH = 30 h G = 136 g/dl Uree = 2 Creatinina = 7.Analize de laborator: Sânge: Hb = 7.13 Fosfatoza de protombină = 2 u/L Amilazemie= 84 u/L Urină: ph = 5 Densitate = 1013 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 6-8 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: 33 .4 g/dl Ht = 21.4 Acid uric = 10.

A. epuizare C. Problema: • Tahicardie • Hipertermie • Tegumente palide 2) Nevoia de a bea şi mânca: A.Leucocite = 47000/min Hematii = 29. 130/70 B. Sursa de dificultate: • Stare generală alterată D.5 l 34 . Manifestări de dependenţă: • Tahicardie (puls – 120b/min) • Oboseală. Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă • Puls bine bătut • Mucoasa respiratorie este umedă • T. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ • Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.7x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 6 mil/min Uree = 315mg% Observarea nevoilor fundamentale 1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: A.

datorită stării generale alterate C.Număr de micţiuni la 24h/l . Manifestări de dependenţă: • Urină . Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. Sursa de dificultate: • Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ D. Problema: • Scăderea în greutate 3) Nevoia de a elimina: A. Manifestări de dependenţă: • Greţuri • Vărsături • Inapetenţa • fatigabilitate C. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Alterarea cailor urinare D. consistent cu aspect normal • Transpiraţie în condiţii normale B. Sursa de dificultate: • Slăbiciune 35 .Cantitatea de urină la 24h/200ml – oligurie • Prezintă retenţie hidrică • Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare C. Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate.B. Problema: • Oligurie • Infecţie ca urmare a imunităţii scăzute 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A.

Problema: • Hipertermie • Frison 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: 36 . Manifestări de dependenţă: • Ore insuficiente de odihnă.D. Problema: • Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: B. Surse de dificultate: • Oboseală • Stare generală alterată • paloare D. ca urmare a scăderii temperaturii C.2°C • Cefalee • Frison • Transpiraţii abundente. Sursa de dificultate: • Dificultatea de termoreglare • Stare generală alterată D. Manifestări de independenţă: • Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile proprii 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: B. nelinişte • anxietate C. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie – 39. Problema: • Surmenaj 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: B.

Manifestări de independenţă: • Îşi urmează studiile cu interes şi doreşte să se realizeze pe plan profesional 13) Nevoia de a se recreea: A.A. credincioas • Acţionează conform propriilor credinţe şi valori 12) Nevoia de a se realiza: A. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. Manifestări de independenţă: • Comunică verbal fără dificultăţi 11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. Manifestări de independenţă: • Tegumente curate şi integre • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: B. Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale D. reviste • Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură 14) Nevoia de a învăţa: A. Manifestări de independenţă: • Citeşte cărţi. Problema: • Risc de răspândire a infecţiei 10) Nevoia de comunicare A. Manifestări de dependenţă: • Prezintă risc de complicaţii • Prezintă anxietate şi fatigabilitate C. Manifestări de independenţă • Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa 37 .

Obiective: pacientul să prezinte puls în limite normale Diagnostic de îngrijire: puls tahicardic 2) Problema: Dificultatea în nevoia de a se hrăni Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate 3) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 4) Problema: Insomnia şi epuizarea Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea de a se odihni 5) Problema: Hipertermia 38 .2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: Tahicardie.

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură 6) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale 39 .

se observă faciesul tegumentar.se va măsura zilnic greutatea corporală în continuare este bine hrănit şi Se va cântări Pacientul hidratat rile dăunătoare sănătăţii.se măsoară pulsul la fiecare 4h Pulsul ajunge la valori fiziologice în 30 minute 60bătăi/minut le semne de deshidratare: aspectul pielii şi a mucoaselor.ZIUA I Intervenţii Evaluare face bilanţul hidroelectrolitic al lichidului. puls.îi imprimă o poziţie confortabilă.învaţă pacientul să să facă exerciţii respiratorii Starea pacientului se ameliorează 40 . TA.

7°C~37°Ccorpului este în Temperatura limite normale lc.se acoperă pacientul cu încă o pătură tura.ZIUA II Intervenţii Evaluare Frisonul încetează estone 1 fiolă 2ml intravenos .se administrează algocalmin 2 fiole intravenos antitermice indicate de medic (36. formula leucocitară. V.ştergerea tegumentelor cu un prosop uscat.H.S.se pun sticle cu apă caldă pentru a încălzi pacientul.schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie 41 Tegumentele sunt integre şi starea pacientului este ameliorată .

Piafen.9% 42 .favorizează adaptarea pacientului la noul mediu area durerilor (Algocalmin.pacientul este educat să consume 2l lichid/zi Diureza ajunge la valori de 300ml/24hprin hidratare parenterală cu soluţie de glucoză 10% Forţarea diurezei şi NaCl 0.ZIUA III Intervenţii Evaluare Pacientul îşi revine treptat . Papaverină) Durerea sa ameliorat reza.

43 .

învaţă pacientul tehnici de relaxare.se respectă toate măsurile de prevenire a infecţiei nozocamiale 44 Nu se înregistrează răspândirea infecţiei .se adm Algocalmin ectul lichidului de vărsătură.pacientul este ajutat în timpul efortului de vărsătură Pacientul nu mai prezintă vărsăturiGreţurile sunt combătute tul într-o rezervă.ZIUA IV Intervenţii Evaluare Cefaleea este combătută ia medicului (antalgice).

ZIUA V Intervenţii Evaluare T.se va vorbi cu blândeţe pacientului Pacientul este mai liniştit um 1 fiolă. scade iar la sfărşitul zilei pacientul prezintă T. să revină la control peste 3 săptămâni. hipocaloric.A. 170/90 mmHg r hiposodat.adm la indicaţia medicului Nifedipină. Propanolol i se va răspunde cu răbdare la întrebări.EVALUARE FINALĂ 45 . mandă să respecte regimul igieno-dietic.pacientul va fi sfătuit să lectureze ceva plăcut înainte de culcare Somnul este nesatisfăcător obţinut prin sedarePacientul adoarme.Se externează cu stare generală bună.A.

anxietate.A. anemie. H. cefalee..07. Se internează pentru investigaţii şi tratament 46 .2011 Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică Motivele internării: stare generală alterată. scădere în greutate. din 1990 se internează cu dureri abdominale difuze care au debutat în urmă cu 3 ore cu greţuri.T.A. inapetenţă. H. oligurie. Simptomatologia.T. abces renal. diaree.S Data naşterii: 08.12. edeme. Antecedente heredocolaterale: o Mama – boală polichistică renală Antecedente personale: 1990 diagnosticat cu boală polichistică renală. IRC. oligurie. vărsături. apărând brusc în urmă cu 2 zile.1956 Profesia: pensionar Informaţii medicale Data internării: 01. HTA secundară Istoricul bolii: Pacientul cunostcut cu I.R.PREZENTAREA CAZULUI 3 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: S.A.

74 Acid uric = 6 GOT = 17 u/L GPT = 15 u/L Timpul de protombină = 12 sec Urină: ph = 5 Densitate = 1013 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 6-8 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: Leucocite = 48000/min Hematii = 2.69x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 6 mil/min Uree = 315mg% 47 .Analize de laborator: Sânge: Hb = 8.3 g/dl Ht = 38% Leucocite = 5000% Trombocite = 162000 VSH = 38 h Uree = 173 Creatinina = 8.

Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ B. Problema: • Inapetenţă 3) Nevoia de a elimina: B. Problema: • Dispnee • H. Sursa de dificultate: • Stare generală alterată • Insuficienţă respiratorie D.A.T. Manifestări de dependenţă: • Inapetenţa • Scădere în greutate C. Sursa de dificultate: • Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ • Scădere în greutate D. slăbiciune • Dureri precordiale C. Manifestări de dependenţă: • Dispnee cu polipnee 45 respiraţii/min) • Oboseală. 2) Nevoia de a bea şi mânca: A.Observarea nevoilor fundamentale 1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: B. Manifestări de independenţă: • Scaune diareice • Oligurie – cantitatea de urină este de 260ml/24h • Retenţie hidrică • Bilanţ hidroelectrolitic nesatisfăcător 48 .

Surse de dificultate: • Oboseală • Stare generală alterată D. Problema: • Mobilizare îngreunată 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: B.C. Problema: • Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: A. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. Manifestări de independenţă: 49 . Manifestări de dependenţă: • Ore insuficiente de odihnă • nelinişte • anxietate C. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Diminuarea volumului de urină • Obişnuinţe alimentare deficitare D. datorită stării generale alterate C. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate. Problema: • Oligurie 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A. Sursa de dificultate: • Diminuarea activităţii • oboseala D.

Manifestări de dependenţă: • Hipertermie – 38. Sursa de dificultate: • Funcţia de termoreglare este diminuată • Stare generală alterată D. Problema: • cefalee • febră şi frisoane 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: A. Manifestări de independenţă: • Comunică verbal fără dificultăţi 50 . Sursa de dificultate: • Risc de complicaţii a stării generale D.• Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile proprii 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: B.9°C • Cefalee • Frison • Transpiraţie C. Manifestări de independenţă: • Tegumente curate şi integre • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: B. Problema: • Dureri precordiale 10) Nevoia de comunicare A. Manifestări de dependenţă: • Risc de alterare a stării generale • Dureri precordiale • Nelinişte C.

Manifestări de independenţă: • Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură 14) Nevoia de a învăţa: A. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. credincioas • Acţionează conform propriilor credinţe şi valori 12) Nevoia de a se realiza: A. Manifestări de independenţă • Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa 2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: Dispnee cu polipnee. Obiective: obţinerea unui ritm respirator la valori corespunzătoare Diagnostic de îngrijire: insuficienţă respiratorie 2) Problema: Inapetenţa Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală şi revenirea poftei de mâncare Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate 3) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate. să prezinte bilanţ hidroelectrolitic satisfăcător Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 51 . Manifestări de independenţă: • sa realizat pe plan profesional cât şi pe plan personal • nevoia a fost satisfăcută 13) Nevoia de a se recreea: A.11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A.

să fie echilibrat psihic Diagnostic de îngrijire: pacientul prezintă un somn odihnitor 5) Problema: Hipertermia temperatura=38.9°C Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură 6) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii. să nu devină potenţial de infecţie Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a mucoaselor şi tegumentelor 52 .4) Problema: Insomnia şi anxietate Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit.

învaţă pacientul tehnici de relaxare aţă pacientul să facă exerciţii respiratorii. vitamina B1.oxigenoterapie pe mască 8ml/im.forţarea diurezei prin administrare de lichide.se institue tratament cu Furosemid Starea pacientului se ameliorează 53 .educă pacientul să fie liniştit. B12).adm tratament cu antalgice.se va monitoriza pulsul de mai multe ori pe zi După o săptămână analizele de laborator arată: Hb8 Ht-39 uarea bilanţului hidroelectroliticpe 24h.ZIUA I Intervenţii Evaluare Cefalea este combătută .aeriseşte salonul. B6.adm de morfilin 1 fiolă intravenos foarte lent Pacientul respiră normal frecvenţa respiraţiei = 30 respiraţii/min r.se va observa faciesul şi culoarea tegumentului.

.asistenta evaluează înţelegerea şi aşteptările pacientului în ceea ce priveşte boala sa Pacientul a înţeles explicaţiile primite şi este mai liniştit 54 . se pune diagnosticul de H.K. esenţiala T.K.T.G.se va adm Saprosan 2 tablete/zi la interval de 30 min se va efectua E.se urmăreşte aspectul scaunului.se va institui un control de specialitate cardiologic.G.A.ZIUA II Intervenţii Evaluare Diareea este combătută oproparazitologic şi bacteriologic.se va adm la indicaţia medicului nitroglicerină În urma consultului cardiologic şi al examinării E. = 160/90 .A.se manifestă o înţelegere empatică.

se pun sticle cu apă călduţă pentru a se încălzi Frisonul a dispărut Pacientul se simte confortabil rea prevenirii anchilozelor şi pentru obţinerea unui tonus muscular bun. i se dă un pahar cu apă să-şi clătească gura după vărsătură un prosop uscat. apreciază corect potenţialul de infecţie. B12.7°C-37°C)Temperatura corpului este în limite normale n timpul vărsăturilor.se măsoară temperatura frecvent.ZIUA III Intervenţii Intervenţii ZIUA IV Evaluare nmediu. la indicaţia medicului Pacientul mâncare stare de ameliorare . asistenta colectează produsul eliminat.se administrează algocalmin (36.schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie 55 Pacientul nu mai prezintă vărsături Transpiraţia a dispărut . Ca.adm de vitamine B1.Pacientului îi revine treptat pofta deresimte o condiţii de igienă.urmăreşte şiestetic aşezate în farfurie. bogate în vitamine şi hiperproteine B6.pacientul va fi aşezat să schimbe poziţia în pat se administrează antitermice la indicaţia medicului.

să aibă activităţi plăcute înainte de programul de odihnă lui diuretice (Furosemid). să evite aportul excesiv la săruri minerale. hiposodat s-au diminuatEdemele asodilatatoare. să revină la control pesteEVALUARE FINALĂ o lună 56 .ZIUA V Intervenţii Evaluare Pacientul beneficiază de un somn adihnitor va fi sfătuit să fie liniştit. normocaloric. tonice cardiace). urmăreşte efectul medicamentelor Pacientul este mai liniştit la valori fiziologice 60bătăi/min Pulsul ajunge i se recomandă să respecte regimul igieno-dietic. anticoagulante.adm unui regimigienico-dietic.

febră şi tahicardie. 57 . oligurie.CONCLUZII În urma îngrijirilor a trei pacienţi cu Insuficienţă Renală Cronică am putut observa că toţi prezintă o stare alterată. pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei. unii dintre ei prezintă cefalee şi scădere în greutate. La externare li s-a recomandat: • Evitarea aportului excesiv de săruri minerale • Evitarea excesului de proteine şi sare (regim hipoproteic şi hiposodat) care suprasolicită funcţional rinichiul • Restricţie de lichide pentru evitarea supraîncărcării hipervolemice • Tratamentul corespunzător al HTA şi IC • Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice. Cei trei pacienţi au avut o evoluţie favorabilă şi s-au externat cu o stare generală bună.

PROF. DR. Disciplina de nefrologie 2. LUCREŢIA TITIRCĂ Manual de îngrijiri speciale Editura Viaţa Medicală Românească Bucureşti 2000 Manual de medicină internă 5.BIBLIOGRAFIE 1. UNIV. CORNELIU BORUNDEL 6. DR. Ion Albu 3. LUCREŢIA TITIRCĂ Ghid de nursing 4. LUCREŢIA TITIRCĂ Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri acordate bolnavului 58 . GHEORGHE GLUHOVSCHI Universitatea de medicină şi farmacie Timişoara. VICTOR PAPILIAN Ediţie de PROF.