SCOALA SANITARA POSTLICEALA CHRISTIANA TIMISOARA

Lucrare de Diplomă

Coordonator: Brigitta Ferenczi

Candidat: Coroama Mihaela

AUGUST 2011

ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU INSUFICIENTA RENALA CRONICĂ

2

MOTIVAŢIE
Fiind o boală foarte răspândită în lume, insuficienţa renală cronică, mi-a atras atentia şi am fost curioasă să aflu cât mai multe informatii în privinţa aceasta. Prin realizarea acestei lucrări de diplomă, ca viitor asistent medical, sper să fiu pregătită si să recunosc simptomele, pentru a putea interveni la timp.

3

CUPRINS
CAPITOLUL I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE..............pag 5 CAPITOLUL II DEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE...........pag 6 CAPITOLUL III ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE.......................pag 7 SEMNE ŞI SIMPTOME...............................................pag 8 DIAGNOSTICUL.........................................................pag 8 EVOLUŢIA..................................................................pag 9 COMPLICAŢII...........................................................pag 10 CAPITOLUL IV NOŢIUNI DE NURSING...........................................pag 11 CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZULUI 1...................................pag 16 PREZENTAREA CAZULUI 2...................................pag 29 PREZENTAREA CAZULUI 3...................................pag 41 BIBLIOGRAFIE

4

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Aparatul urinar este alcătuit din cei doi rinichi şi din căile evacuatoare ale urinei: calice, bazinele, uretere, vezica urinară şi uretra. Rinichii, organele secretoare ale urinei, au forma de bob de fasole şi sunt situaţi de o parte si de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, înconjurat de un strat celulo-adipos şi învelit de o capsulă filiroasă inextensibilă, este situat în loja renală. Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli unul superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena renală, limfaticele, nervii, joncţiunea ureterobozinală. Rinichiul drept este ceva mai jos situat decât cel stâng . loja renală este limitată in sus de diafragmă, în spate dee ultimele două coaste şi de desuptul lor de muşchii şi aponevrozele lombare, chiar înainte de viscerele abdominale. În jos, loja renală este deschisă. Situarea lamboabdominală a rinichiului, explică de ce durerile renale pot fi resimţite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi de ce flegmoanele perinefretice cu evoluţie superioară îmbracă simptomatologia toracică. Unitatea anatomică şi fiziologică a rinichiului este nefronul, ce este alcătuit din glomerul (polul vascular) şi tubul urinifer (polul urinar). Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2 milioane. Glomerul este primul element al nefronului ce este alcătuit dintrun ghem de capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriale aferente, provenită din artera renală. Capilarele se reunesc apoi şi formează o arteriolă aferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a tubului urinifer.
5

Au o formă caracteristică. Prin aceasta se asigură epurarea (curăţirea) organismului de substanţe toxice. cantăresc cca. APARATUL EXCRETOR Rinichiul reprezintă prin eliminarea substanţelor neredatile. uree. Structura Aparatului Excretor • Rinichi:  organe de excreţie. Conţine deci apă. prin schimburile ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic etc. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor şi de reabsorţie şi secreţie la nivelul tubular. Urina primitivă din (filtratul glomerular) are compoziţia plasmei.Rinichiul este un organ de importanţă vitală şi are numeroase funcţii. dintre care funcţia principală constă în formarea urinei. 300 gr. prin eritropoetină controlează eritropoeza. glucoză. Prin filtrarea glomerulară se formează urina primitivă (150 l urină primitivă – 24 h din filtrare a 1500 l plasmă). lipide şi elemente figurate. acid uric şi toţi electroliţii sângelui. ssituate retroperitoneal. principalul organ care menţine constant volumul. dar fără proteine. concentraţia electrolitică şi reacţia chimică a lichidelor organismului. 6 . de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare. Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin reacţia de retină contribuie la reglarea tensiunii arteriale.  calice  mari  mici • Căi urinare:  pelvis renal  ureter  vezica urinară  uretra Rinichii sunt organe pereche.

Insuficienţa Renală Cronică poate fi generat de orice boală renală cronică care distruge populaţia de nefroni Primele boli renale cronice generatoare de Insuficienţă Renală Cronică sunt: glomerunefritele. Functia excretorie • Alterarea capacităţii maximale de concentrare a urinii • Alterarea capacitatii maximale de diliare a urinii • Modificări ale echilibrului hidro-electrolitici • Modificari acido-bazice • Alterarea capacitătii de epurare a rinichilor privind toxinele exogene şi endogene: retenţia azotată.25(OH)2D3 – modificări ale metabolismului fosfo-calcic Totalitatea acestor fenomene definesc sindromul uremic. nefropatia diabetică. Funcţiile de sinteză: • Insuficienţa sintezei de eritropoetină – anemia renală • Insuficientă de sinteză a 1. nefropatiile tubulointerstiţiale. 7 . bolile chistice ale rinichiului. Simptomologia clinică şi modificările biologice întâlnite în Insuficienţei Renale Cronice sunt rezultatul insuficienţei acestor funcţii: 1.CAPITOLUL II DEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE Insuficienta renală cronică se defineşte ca incapacitatea rinichilor de a-şi satisface multiplele funcţii datorită distrugerii lent progresive a populaţiei de nefroni. retenţia toxinelor urenice-autointoxicarea organismului cu răsunet asupra metabolismelor şi sistemelor 2.

Clasificare 8 .AF este mai mare faţă de A. factoride creştere derivaţi din trombocite. (Wüstenberg Meyer). Modelele experimentale elaborate sunt similare cu fenomenele care au loc în cursul IRC la om. factorul de creştere epidermal (EGF). hormoni tiroidieni. întrucât hipertrofia se instalează şi dacă rinichiul restant este denervat.EF). Studiile experimentale au implicat în procesul de hipertrofie tubulară factorul de creştere insulin-like (IGF-I). Creşterea FP şi a RFG are loc prin reducerea rezistenţelor în arteriola aferentă (A. astefel încât presiunea hidrostatică transcapilară să crească. Morfologic – creşterea în dimensiune a tuturor segmentelor tubulare (TCP – creşte în diametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 35%. alterarea activităţii prostanoizilor intrarenali. dar studiile experimentale sugerează un mecanism complex în care intervin: hipersecreţia de AII. hipersecreţia de factor natriuretic atrial.  La nivel tubular: Funcţional: pe măsura creşterii RFG procesele tubulare de secreţie şi reabsorţie se amplifică cu menţinerea echilibrului glomerulo-tubular. Reducerea rezistenţei în A. Nu se cunoaşte mecanismul prin care această adaptare are loc.EF..CAPITOLUL III ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE Studiile privind adaptarea rinichiului la reducerea populatiei de nefroni au fost efectuate pe animale de experientă. Funcţional: reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de creşterea ratei filtrării glomerulare (RFG) pe nefronii restanţi şi a fluxului plasmatic (FP). etc. Aceste studii au evidenţiat că reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de:  La nivel glomerular – creşterea în dimensiune a glomerulului prin dilatare capilară şi hipertrofie – hiperplazie a constituenţilor celulari ai glomerulului. deşi ablatia acestor glande la animale uninetrectomizate nu împiedică hipertrofia rinichiului restant  Aportul oral de proteine – regimul hipoproteic reduce raspunsul de hipertrofie compensatorie a rinichiului restant după nefrectomia unilaterală la animalul de experienţă. etc. TCD – creşte în siametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 17%). Factorii care generează hipertrofia compensatorie sunt incomplet cunoscuţi dar se pare că ei au origine hormonală. Reacţia de hipertrofie compensatorie poate fi influenţată de diverşi factori  Varsta – răspunsul de hipertrofie compensatorie este mult mai important la tineri decât la bătrâni  Hormoni – hipertrofia compensatorie este favorizată de hormonul de creştere.AF) şi arteriola eferentă (A.

2. După Brener şi Colab o IRC formă usoară: clearance creatinină 80-50 ml/min o IRC formă medie: clearance creatinină 50-10 ml/min o IRC formă severă: clearance creatinină <10 ml/min După Heinze. este urmat de faza oligo-anurică (8-10 zile) şi de faza de reluare a diurezei. Zosin o Stadiul compensat – nu există retenţie azotată deoarece creatinină sub 80 ml/min o Stadiul de retenţie azotată compensată – există retenţie azotată – creatinină serică între 1. Clasificări stadiale: 1. agitaţii sau comă. Supravieţuirea este posibilă doar prin mijloace de epurare renală sau transplant de rinichi. hiperglicemia. creşterea produşilor de putrefacţie intestinală (indol. hipercalcemia. însoţite la început de poliurie. hiperpotasemia. vărsăturile. SEMNE ŞI SIMPTOME Asemănător celui prezentat de “Nefropatia tubulară cronică” asociază semnele afecţiunii cauzale cu cele ale intoxicaţiei uremice pe fond oligo-anuric. respiraţie Kussumaul sau ChezneStokes. Explorările paraclinice evidenţiază acidoza. hiperzotemia. Semnele clinice în primele doua stadii sunt: oboseală. DIAGNOSTICUL 9 . scatol fenol). diateza hemoragică. de agresiune. convulsii. Acest fenomen va duce la apariţia treptată a unor modificări clinico-biologice din ce în ce mai importante care între anumite limite permit o clasificare stadială a insuficienţei renale cronice. diaree. halena amoniacală. Ursea. somnolenţa.Scăderea lentă a populaţiei de nefroni datorată bolii generatoare a insuficienţei renale cronice dar şi fenomenelor de supraîncărcare adaptivă duce la alterarea treptată a funcţiei renale astfel încât mecanismele compensatoare sunt depăşite. Primul stadiu. anorexia.5-8 mg% o Stadiul de retenţie azotată decompensată (stadiul preuremic) – creatinină serică între 8-16 mg% o Stadiul uremic (stadiul terminal) – creatinină serică peste 16 mg%.

Unele din acestea nu apar curent dar sunt de o gravitate deosebită şi de cele mai multe ori influenţează negativ evoluţia bolii. HTA. întrucât evidenţierea unor rinichi mici se întâlneşte mai ales în IRC. digestive oculte. EVOLUŢIA Se datorează distrucţiei lent progresive a populaţiei de nefroni. leziuni esofagiene.  antecedente de patologie renală (anamnestic şi clinic): antecedente heredocolaterale sugerând rinichi plochistic. De regulă. se accelerează cursul evoluţiei. Pledează. De aceea. hematurie  bolile ce pot afecta rinichiul în sensul distrucţiei masei de nefroni: HTA severă. mediastinală spontană. boli de sistem. sindrom nefritic. pierderea în continuare a funcţiei rinichiului revine la rata iniţiala Complicaţiile de Insuficienţă Renală Cronică sunt frecvente încât unii autori le iau în discuţie în cadrul manifestărilor clinice ale bolii. boală gutoasă La insuficienţa renală cronică apare K crescut şi la EKG modificări. insuficienţă ventriculară stângă. Dacă episodul de acutizare este oprit. pierderea funcţiei rinichiului are loc relativ lent şi constant. leziuni gastro-intestinale  Modificări hematologice: anemia – apare la toţi bolnavii cu IRC la care nivelul creatininei serice depăşeşte 3. edematos. Pe acest fond pot apare episoade de acutizare faforizate de complicaţii. în contextul în care rinichiul nu poate regenera această populatie. calculi eliminaţi. infecţii urinare repetate. diabet zaharat. de asemenea. Incidenţa fenomenelor hemoragipare creşte pe măsura creşterii retenţiei azotate. colici renale. pentru IRC:  retenţia azotată decelată anterior episodului prezent. aşa cum le-am expus şi noi.Dacă unui bolnav i se decelează retenţie azotată. prima întrebare la care medicul trebuie să răspundă este dacă această retenţie se datorează unei Insuficienţe Renale Cronice sau a unei Insuficienţe Renale Acute. 10 . intracraniene. ecografia abdominală poate oferi răspuns. creşterea permeabilităţii capilarelor  Hipertensiunea arterială: frecvenţa HTA în IRC este crescută şi creşte cu progresia IRC dinspre uşor spre sever.  Cardiopatia ischemică: incidenţa cardiopatiei ischemice la bolnavii cu IRC este mare datorită unui proces accelerat de ateroscleroză  Modificări gastro-intestinale: leziunile bucale şi faringiene.5 mg%  Complicaţii hemoragice: digestivă. rinichiului polichistic sau tumoral în care rinichii sunt crescuţi în dimensiuni. Această regulă o constituie IRC datorată amiloidozei renale. Le vom menţiona pe scurt în cele ce urmează:  Edemul pulmonar uremic: cauze – hiperhidratarea.

 Tulburări de ritm şi de conducere  Insuficienţă cardiacă  Tulburări vasculare periferice  Sângerări în timpul dializei  Coagularea sângelui în circuitul extracorporeal  Sindrom de dezechilibru dialitic  Cefalee  Convulsii  Crampe musculare  Pierderi de conştienţă CAPITOLUL IV NOŢIUNI DESPRE NURSING În societatea noastră. cuprinzând.S. şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai curând posibil. ROLUL ASISTENŢEI ÎN CONCEPŢIA VIRGINIEI HENDERSON “Să ajuţi individul. o Promovarea sănătăţii. rolul cadrelor sanitare medii.” NURSINGUL DUPĂ O. “Nursing-ul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire. Alterările stării de conştienţă (confuzie.” 11 . stare de letargie. aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială. cu condiţia ca aceasta să aibă tăria. o Prevenirea bolii. Colaps  Accident vascular cerebral.M. în toate uniăţile sanitare. comă) Complicaţiile hemodializei pot fi induse de procedură de dializă şi sunt imediate. necesare pentru a o face. să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare. cu nivelul de pregătire şi valenţele morale. să ajuţi individul fie bolnav sau sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea. trebuie înţeles ca fiind armonios îmbinat cu setea de cunoaştere. o Îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele. voinţa sau cunoaşterea. cu receptivitatea. Complicaţii în timpul hemodializei  Tulburări cardio-vasculare  Hipertensiune arterială. sau pot fi generate în timp de tratamentul prin hemodializă. fie acesta bolnav sau sănătos.

1. a elimina 4. O nevoie fundamentală este o necesitate vitală. social educativ şi administrativ şi participarea asistenţei la activităţi interdisciplinare. de tratament sau readaptare care le observă la pacient.ROLUL ASISTENŢEI a) Promovarea sănătăţii. d) Înlăturarea suferinţei. Atingerea de către pacient a interdependenţei şi satisfacera acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală. a păstra o bună postură 5. a dormi. îl va ajuta şi îl va susţine. a se alimenta şi hidrata 3. provizorie sau permanentă. Funcţia de natură interdependentă Constă în colaborarea cu alţi profesionişti din domeniul sanitar. educă pacientul. culturale şi spirituale ale individului. o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă. a se mişca. a respira 2. Virginia Henderson afirmă că: “Sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfăcute în mod autonom şi nu se limitează la absenţa bolii. un semnal de alarmă. a fi curat. a comunica 12 . psihică. Modificările provocate de boală sau de tratament le transmite medicului. NEVOILE FUNDAMENTALE Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu componentele bio-psiho-sociale. Funcţia de natură dependentă La indicaţia medicului aplică metodele de observaţie. esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine in apărarea fizică şi mentală. a-şi proteja tegumentele 9. a evita pericolele 10. tradus prin suferinţă fitică. a se odihni 6. b) Prevenirea îmbolnăvirilor.” FUNCŢIILE ASISTENŢEI Funcţia de natură independentă Asistenţa asigură îngrijiri de confort când bolnavul nu-şi poate împlini singur anumite funcţii asistenta va transmite informaţia. a se îmbrăca şi dezbrăca 7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale 8. c) Restabilirea sănătăţii.” “Boala reprezintă ruperea echilibrului armoniei.

Etapele procesului de îngrijire sunt: 1.. – pentru a observa apariţia schimbărilor tipice de hiperkaliemie o Observarea semnelor de hipokaliemie o Măsurarea greutăţii corporale o Efectuarea bilanţului hidric (intrări-ieşiri) + + o Observarea vărsăturilor (se pierd ioni de Na . Analiza şi interpretarea datelor – ne permit să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat.A.11.G. 1. Cl¯ şi apă) şi combaterea lor o Observarea semnelor şi simptomelor de infecţie o Asigurarea unui mediu securitar o Prevenirea complicaţiilor 13 . Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut (dacă intervenţiile au fost adecvate.a se realiza 13. obiceiuri personale. culturale. starea de sănătate. 4. 3. 5. temperatură respiraţie o Efectuarea E. maturitate. uree. ROLUL ASISTENŢEI ÎN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE o Aplicarea măsurilor de urgenţă o Asigurarea răspunsului la pat o Recoltarea sângelui pentru examinări la laborator (ph. Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea de îngrijiri individualizate. rezerva. dacă s-a obţinut rezultatul dorit) şi eventual dacă este necesară reajustarea intervenţiilor şi obiectivelor. 5. 3. creatinina) o Recoltarea urinei pentru examinări fizico-chimice o Măsurarea T. culegerea datelor. realizarea intervenţiilor. alcalină.a învăţa Cele 14 nevoi îmbracă forme foarte variate după: individ. adică elaborarea “diagnosticului de nursing”. Planificarea îngrijirilor – ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmărite şi stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor. 2. planificarea îngrijirilor (obiective). ionograma.K. analiza şi interpretarea datelor. puls. 4.a se recrea 14. 2. evaluarea Culegerea datelor – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea lui. Aplicarea intervenţiilor – se referă la utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiilor). K .a acţiona după cerinţele sale şi valorile sale 12.

efecte secundare.  Aportul mediu de lichide la o greutate de 70Kg: 80-90g/zi cu raport egal 1/1 grăsimi vegetale/grăsimi animale  Aportul proteic. orar. precum şi efectul pe care medicamentele îl dezvoltă asupra rinichiului. În administrarea medicamentelor se va ţine seama de calea de eliminare a lor.  Se contraindică vaccinările: pot produce agravări brutale ale IRC. fructe. Aportul caloric la bolnavii subnutriţi va fi 40-45Kcal/Kg/zi. reacţii adverse) o Necesitatea controalelor medicale ulterioare Educaţia familiei: o Referitor la sprijinul ce trebuie oferit pacientului. la bolnavii normoponderali 35Kcal/Kg/zi  Aportul mediu de glucide pentru un bolnav de 70Kg va fi: 340-460g/zi sub formă de zahăr şi zaharoase. TRATAMENTUL IGIENO-DIETIC ŞI MEDICAMENTOS Măsuri cu caracter general Limitarea efortului fizic prin repaus  Modularea administrării medicamentelor şi se contraindică medica-mentele nefrotoxice. legume. Regim hipoproteic prin reducerea fosfatemiei şi depunerilor renale de fosfat de Ca. Regim alimentar  Aportul caloric trebuie să ţină cont de starea de nutriţie a bolnavului.o Aprecierea nivelului de cunoştinţe. întrucât la aceştia funcţia rinichiului este oricum neglijabilă şi unele vaccinări (Ex. orientarea pacientului în timp şi spaţiu o Suportul psihic al pacientului o Restabilirea diurezei Educaţia pacientului: o Explicarea cauzelor care au declanşat IRA o Explicarea dietei şi necesităţii restricţiei de lichide o Necesitatea îngrijirilor igieno-riguroase o Modul de prevenire a complicaţiilor o Modul de administrare a medicamentelor (doză. Şocul operator şi anestezia pot agrava evoluţia IRC  Se vor proteja venele antebraţelor în vederea realizării fistulei AV. 2. paste făinoase. 14 . Împotriva HBV) pot preveni complicaţii severe legate de transfuzii repetate de sânge şi de procedeul de epurare utilizat  Se vor evita intervenţiile chirurgicale. Excepţie fac bolnavii cu IRC în program de dializă. precum şi de echilibrul azotat. 1.

staza urinară care favorizează formarea de calculi) o Asigurarea unui raport corespunzător de lichide o Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic. Se indică consumul unui pahar de apă după fiecare urinare pentru a se evita dezhidratarea. apă minerală) o Cunoaşterea factorilor favorizaţi în apariţia şi evoluţia afecţiunilor renale: oboseala. Reechilibrarea hidro-electrolitică în IRC. Se administrează diuretic-furosemid 5001000mg intravenos lent sub controlul Na. umiditatea.   Aportul de lichide-săruri.A) o Evitarea aportului excesiv de săruri minerale (alimente. regim hipoproteic 0. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE o Dobandirea obişnuinţelor corecte de eliminare o Evitarea inhibării reflexului de micţiune (produce distensia vezicii urinare. afecţiuni cardiovasculare o Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei o Evitarea excesului de proteine şi sare care suprasolicită funcţional rinichiul 15 .6g proteine/zi cu 500-600mg fosfaţi. K seric a diurezei Combaterea acidozei. fără prescripţie medicală o Toaleta regiunii perineale pentru a evita patrunderea microorganismelor în tractul urinar (infecţia urinară) o Tratarea corespunzătoare a anginei streptococice (previne G. reumatismele. frigul. Profilaxia stării de acidoză metabolică se obţine în formele uşoare şi medii de IRC prin reducerea aportului oral de echivalenţi acizi la 15-20 mEg/zi. agenţii toxici.N.

febră). oligurie. greţuri şi vărsături.1947 Profesia: pensionară Informaţii medicale Data internării: 13. tromboză de fistulă antero-venoasă.03.CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZULUI 1 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: S. HTA esenţială Motivele internării: fistulă parţial trombozată. cu program de hemodializă.I. Antecedente heredocolaterale: nesemnificative Antecedente personale patologice: 03. 2006 diagnosticat cu nefroangioscleroză. A intrat în programul de HD numai din 2004. edeme la nivelul membrelor inferioare.2011 Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică în program de hemodializă.04 IRCD. HTA sseveră Istoricul bolii: Pacientul cunoscut hipertensiv de aproximativ 10 ani în evidenţa clinicii de nefrologie cu nefroangioscleroză benignă şi retenţie azotată fixă. 16 . Se prezintă la spital cu stare generală alterată. (cu dispnee.07. Se internează pentru funcţionarea dificilă a fistulei arterio-venoase în vederea refacerii aportului vascular. abdomen dureros difuz. absenţa tranzitului intestinal. Data naşterii: 10.

2 Acid uric = 5 GOT = 12 u/L GPT = 15 u/L Timpul de protombină = 13.8% Leucocite ^ 5000% Trombocite = 300000 VSH = 28 Cholesterol=161 Uree = 20 mg/100ml Creatinină = 12.Analize de laborator: Sânge: Hb = 7.3 g/dl Ht = 21.13 Urină: ph = 5 Densitate = 1015 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 64000 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: Leucocite = 64000/min Hematii = 4.4x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 5 mil/min Uree = 223mg% Observarea nevoilor fundamentale 17 .

Manifestări de dependenţă: • Frecvenţa şi tipul respirator = 35 resp/min • Obstrucţia căilor respiratorii • Tahicardie (puls – 120b/min) • T.A. Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h. consistent cu aspect normal • Transpiraţie în condiţii normale B.1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: A. Sursa de dificultate: • Diminuarea mobilităţii 3) Nevoia de a elimina: A. Manifestări de dependenţă: • Prezintă multiple edeme: . Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă • Puls bine bătut • Mucoasa respiratorie este umedă B.A. • Dispnee 2) Nevoia de a bea şi mânca: A. Sursa de dificultate: • Intoleranţă la efort fizic • Dispnee D.T. Problema: • H.5 l B. Manifestări de dependenţă: • Urină 18 .:180/100 – hipertensiune arterială • Tegumente palide C.membrelor inferioare C. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ • Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.

somn fiziologic B.Număr de micţiuni la 24h/l . • Oboseală 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: A. datorită stării generale alterate şi a asteniei marcate C. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. Manifestări de dependenţă: • Insomnie C. Problema: • Dureri precordiale date de H.. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Alterarea cailor urinare • Diminuarea volumului de urină D. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate. Problema: • Oligurie 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A.T. Sursa de dificultate: • Slăbiciune • Diminuarea mobilităţii D.A.Cantitatea de urină la 24h/50ml – oligurie • Prezintă retenţie hidrică(edeme multiple) • Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare C. Manifestări de independenţă: • Somnul – durata este de 8 ore în timpul nopţii. Problema: 19 . Surse de dificultate: • Cefalee • Durere D.

Problema: • Hipertermie 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: A. junghi toracic • Prezintă risc de complicaţii • Prezintă anxietate şi fatigabilitate B. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie . Sursa de dificultate: • Diminuări de termoreglare D. Manifestări de independenţă: • Limba vorbită română 20 . Manifestări de independenţă: • Nu prezintă B. Problema: • Anxietate şi fatigabilitate 10) Nevoia de comunicare A. Manifestări de dependenţă: • Prezintă dureri particulare.• Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: A. Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale C. Manifestări de independenţă: • Nu necesită ajutor în satisfacerea acestei nevoi 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: A.38°C C. Manifestări de independenţă: • Stare de igienă corespunzătoare • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: A.

credincioasă 12) Nevoia de a se realiza: A.A.• Comunică verbal fără dificultăţi 11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. Manifestări de independenţă • Este preocupată să se intereseze cu privire la boala sa 2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: H.A. Manifestări de independenţă: • Este pensionară 13) Nevoia de a se recreea: A. în limite normale Diagnostic de îngrijire: creşterea T. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. Manifestări de independenţă: • Plimbări prin parc. peste valori normale 2) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 3) Problema: Slăbiciune Obiective: să beneficieze de stare generală bună Diagnostic de îngrijire: dificultate în mobilizare datorită stării generale alterate 4) Problema: Hipertermia 21 .A. revistelor 14) Nevoia de a învăţa: A. cititul ziarelor. Obiective: pacientul să prezinte o T.T.

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuarea temperaturii 5) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale 22 .

A ajunge în 2 ore după administrarea medicamentelor la 150/90 mm/Hg 23 . Starea pacientei sa .ZIUA I Intervenţii Evaluare .corectează tratament cu Furosemid . se adm la indicaţia mediculuidezechilibrul hidric prin forţarea.diurezei face yilnic lichide ameliorat pacienta să facă exerciţii care ii favorizează circulaţia şi respiraţia fără a obosi.Asistenta prin adm debilanţul măsurând ingestia şi excreţia.educă pacienta să evite emoţiile şi stresul T.

Temperatura ajunge la 36.9°C în 30 minute după administrarea tratamentului 24 .

se recoltează urină sânge pentru determinarea-probelor biologicealgocalmin 2 fiole intravenos .aeriseşte salonul .ură îmbrăcăminte lejeră.se recoltează pentru urocultură se administrează 25 .

HipertermieMăsurarea temperaturiiSă aibă o stare de binefie echilibrată hidroelectrolitic 38°C 26 .Pacienta să fizic şi psihic Aducerea temperaturii la valori normale 4.

27 .

administrare de vitamina C 4ml şi . antibioticegluconat de calciu 1 fiolă intravenos . asigură îmbrăcăminte uşoară şi comodă.la indicaţia medicului .ZIUA II Intervenţii Evaluare Frisonul e combatut ria de pat şi corp.se bandajează cu alcool. să comunice 28 Pacienta nu mai transpiră.împachetări cu comprese reci. o încurajează.se înveleşte pacienta cu o păturăse adm antitermice.asistenta medicală încurajează pacienta să-şi exprime temerile.schimbarea lenjeriei eşte pacientei cu blândeţe. are tegumentele intacte Pacienta este mai liniştită .

masajul gambelor. să-şi siguranţă.asistenta ajută pacienta să meargă.asigură condiţiile adecvate pentru a evita pericolul Pacienta se simpte mai bine ntar hiposodat. regim hipoproteic.se oferă pacientei alimente uşor de tolerat. preferate de pacientă în cantităţi moderate 29 Pofta de mâncare revine treptat .întoarce pacienta în patsatisfacă nevoile fiziologice: igiena cotidiană Pacienta se simpte în .ZIUA III Intervenţii Evaluare . mai confortabil alul infecţios al pacientei.amplasează pacienta într-un salon liniştit.

educă pacienta să fie liniştită.administrarea unui regim igieno dietic normocaloric.ZIUA IV Intervenţii Evaluare Diminuarea edemelor nistrarea la indicaţia medicului de diuretice (Furosemid).se administrează antialgice (algocalmin. tonice cardiace) 30 .aeriseşte salonul.se administrează medicaţia prescrisă de medic (vasodilatoare. hiposodat irculaţiei pasive şi active. analgin) Pacienta prezintă o stare de bine Pulsul ajunge la valori fiziologice (60 bătăi/minut) . anticoagulante.

se ori este nevoieprognosticul bolii este bun.învaţă pacienta să practice tehnici de relaxare. La externarea pacientei i sa recomandatEVALUARE FINALĂ 31 Pacienta beneficiază de un somn liniştit şi odihnitor .adm la indicaţia medicului tratament . exerciţii respiratorii e controale de specialitate de câte simte bine iar rnează cu o stare generală bună.ZIUA V Intervenţii Evaluare Pacienta respiră normal frecvenţa respiratorie este de 20 respiraţii/min ă o poziţie confortabilă. se şterg resturile de vărsătură.monitorizarea respiraţiei învaţă pacienta să facă exerciţii respiratorii se menţine tăviţa renală. i se oferă un pahar cu apă pentru a-şi clăti gura Pacienta resimte că greţurile şi vărsăturile au încetat dentifică cauza anxietăţii pacientei.

dispnee.07.S. insuficienţă renală cronică în program de HDC (hemodializă cronică). durere. Data naşterii: 19. cu program de HDC se internează în prezent cu sindrom febril 39°C.02. frisoane. stare generală alterată 32 . tuse mucopurulentă. frison.1955 Profesia: pensionară Informaţii medicale Data internării: 02. oligurie. tahicardie Antecedente heredocolaterale: o Tata – diabet zaharat o Mama – reumatism articular acut Antecedente personale: Boală polichistică renală. stare generală alterată. oligurie. febră. febră. HTA secundară-cardiopatie ischemică cronică Istoricul bolii: Pacienta cunoscută cu IRC.PREZENTAREA CAZULUI 2 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: A.2011 Diagnostic la internare: Sindrom febril IRCD în program de dializă cronică Motivele internării: sindrom febril 39°C.

4 Acid uric = 10.4 g/dl Ht = 21.3% Leucocite = 10000% Trombocite = 84000 VSH = 30 h G = 136 g/dl Uree = 2 Creatinina = 7.1 Colesterolemie = 19g/dl Lipemie = 702 g/dl GOT = 9 u/L GPT = 10 u/L Timpul de protombină = 13.13 Fosfatoza de protombină = 2 u/L Amilazemie= 84 u/L Urină: ph = 5 Densitate = 1013 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 6-8 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: 33 .Analize de laborator: Sânge: Hb = 7.

130/70 B. epuizare C. Problema: • Tahicardie • Hipertermie • Tegumente palide 2) Nevoia de a bea şi mânca: A. Sursa de dificultate: • Stare generală alterată D. Manifestări de dependenţă: • Tahicardie (puls – 120b/min) • Oboseală.A.5 l 34 . Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă • Puls bine bătut • Mucoasa respiratorie este umedă • T. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ • Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.7x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 6 mil/min Uree = 315mg% Observarea nevoilor fundamentale 1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: A.Leucocite = 47000/min Hematii = 29.

Problema: • Oligurie • Infecţie ca urmare a imunităţii scăzute 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B.Cantitatea de urină la 24h/200ml – oligurie • Prezintă retenţie hidrică • Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare C.B. datorită stării generale alterate C. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate. Problema: • Scăderea în greutate 3) Nevoia de a elimina: A. Sursa de dificultate: • Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ D. Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h.Număr de micţiuni la 24h/l . Manifestări de dependenţă: • Greţuri • Vărsături • Inapetenţa • fatigabilitate C. Sursa de dificultate: • Slăbiciune 35 . Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Alterarea cailor urinare D. Manifestări de dependenţă: • Urină . consistent cu aspect normal • Transpiraţie în condiţii normale B.

ca urmare a scăderii temperaturii C. Problema: • Hipertermie • Frison 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: 36 . Manifestări de dependenţă: • Ore insuficiente de odihnă. Sursa de dificultate: • Dificultatea de termoreglare • Stare generală alterată D. Problema: • Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: B.D. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie – 39. nelinişte • anxietate C. Surse de dificultate: • Oboseală • Stare generală alterată • paloare D. Manifestări de independenţă: • Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile proprii 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: B.2°C • Cefalee • Frison • Transpiraţii abundente. Problema: • Surmenaj 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: B.

Manifestări de independenţă: • Citeşte cărţi. Problema: • Risc de răspândire a infecţiei 10) Nevoia de comunicare A. Manifestări de independenţă: • Îşi urmează studiile cu interes şi doreşte să se realizeze pe plan profesional 13) Nevoia de a se recreea: A. Manifestări de independenţă: • Comunică verbal fără dificultăţi 11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale D. reviste • Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură 14) Nevoia de a învăţa: A. Manifestări de dependenţă: • Prezintă risc de complicaţii • Prezintă anxietate şi fatigabilitate C. credincioas • Acţionează conform propriilor credinţe şi valori 12) Nevoia de a se realiza: A.A. Manifestări de independenţă: • Tegumente curate şi integre • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: B. Manifestări de independenţă • Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa 37 .

2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: Tahicardie. Obiective: pacientul să prezinte puls în limite normale Diagnostic de îngrijire: puls tahicardic 2) Problema: Dificultatea în nevoia de a se hrăni Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate 3) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 4) Problema: Insomnia şi epuizarea Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea de a se odihni 5) Problema: Hipertermia 38 .

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură 6) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale 39 .

puls. TA.se observă faciesul tegumentar.se măsoară pulsul la fiecare 4h Pulsul ajunge la valori fiziologice în 30 minute 60bătăi/minut le semne de deshidratare: aspectul pielii şi a mucoaselor.ZIUA I Intervenţii Evaluare face bilanţul hidroelectrolitic al lichidului.se va măsura zilnic greutatea corporală în continuare este bine hrănit şi Se va cântări Pacientul hidratat rile dăunătoare sănătăţii.învaţă pacientul să să facă exerciţii respiratorii Starea pacientului se ameliorează 40 .îi imprimă o poziţie confortabilă.

ZIUA II Intervenţii Evaluare Frisonul încetează estone 1 fiolă 2ml intravenos .S.H.se acoperă pacientul cu încă o pătură tura. formula leucocitară.se pun sticle cu apă caldă pentru a încălzi pacientul.se administrează algocalmin 2 fiole intravenos antitermice indicate de medic (36.ştergerea tegumentelor cu un prosop uscat.schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie 41 Tegumentele sunt integre şi starea pacientului este ameliorată .7°C~37°Ccorpului este în Temperatura limite normale lc. V.

Piafen.favorizează adaptarea pacientului la noul mediu area durerilor (Algocalmin.ZIUA III Intervenţii Evaluare Pacientul îşi revine treptat .pacientul este educat să consume 2l lichid/zi Diureza ajunge la valori de 300ml/24hprin hidratare parenterală cu soluţie de glucoză 10% Forţarea diurezei şi NaCl 0. Papaverină) Durerea sa ameliorat reza.9% 42 .

43 .

învaţă pacientul tehnici de relaxare.se adm Algocalmin ectul lichidului de vărsătură.se respectă toate măsurile de prevenire a infecţiei nozocamiale 44 Nu se înregistrează răspândirea infecţiei .pacientul este ajutat în timpul efortului de vărsătură Pacientul nu mai prezintă vărsăturiGreţurile sunt combătute tul într-o rezervă.ZIUA IV Intervenţii Evaluare Cefaleea este combătută ia medicului (antalgice).

170/90 mmHg r hiposodat.adm la indicaţia medicului Nifedipină. scade iar la sfărşitul zilei pacientul prezintă T.ZIUA V Intervenţii Evaluare T.A.A.EVALUARE FINALĂ 45 .Se externează cu stare generală bună. mandă să respecte regimul igieno-dietic.pacientul va fi sfătuit să lectureze ceva plăcut înainte de culcare Somnul este nesatisfăcător obţinut prin sedarePacientul adoarme. hipocaloric. să revină la control peste 3 săptămâni.se va vorbi cu blândeţe pacientului Pacientul este mai liniştit um 1 fiolă. Propanolol i se va răspunde cu răbdare la întrebări.

H. Se internează pentru investigaţii şi tratament 46 . inapetenţă.R. din 1990 se internează cu dureri abdominale difuze care au debutat în urmă cu 3 ore cu greţuri.1956 Profesia: pensionar Informaţii medicale Data internării: 01.. diaree.A.S Data naşterii: 08.12. IRC.PREZENTAREA CAZULUI 3 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: S. H. abces renal. oligurie.07. edeme. anxietate. Simptomatologia.A. vărsături. Antecedente heredocolaterale: o Mama – boală polichistică renală Antecedente personale: 1990 diagnosticat cu boală polichistică renală.2011 Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică Motivele internării: stare generală alterată. HTA secundară Istoricul bolii: Pacientul cunostcut cu I.A. scădere în greutate. cefalee. oligurie.T.T. apărând brusc în urmă cu 2 zile. anemie.

69x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 6 mil/min Uree = 315mg% 47 .74 Acid uric = 6 GOT = 17 u/L GPT = 15 u/L Timpul de protombină = 12 sec Urină: ph = 5 Densitate = 1013 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 6-8 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: Leucocite = 48000/min Hematii = 2.Analize de laborator: Sânge: Hb = 8.3 g/dl Ht = 38% Leucocite = 5000% Trombocite = 162000 VSH = 38 h Uree = 173 Creatinina = 8.

Manifestări de dependenţă: • Inapetenţa • Scădere în greutate C.Observarea nevoilor fundamentale 1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: B. slăbiciune • Dureri precordiale C. Sursa de dificultate: • Stare generală alterată • Insuficienţă respiratorie D. Sursa de dificultate: • Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ • Scădere în greutate D.A. Manifestări de independenţă: • Scaune diareice • Oligurie – cantitatea de urină este de 260ml/24h • Retenţie hidrică • Bilanţ hidroelectrolitic nesatisfăcător 48 . 2) Nevoia de a bea şi mânca: A.T. Manifestări de dependenţă: • Dispnee cu polipnee 45 respiraţii/min) • Oboseală. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ B. Problema: • Dispnee • H. Problema: • Inapetenţă 3) Nevoia de a elimina: B.

Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. datorită stării generale alterate C. Problema: • Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: A. Problema: • Oligurie 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A. Surse de dificultate: • Oboseală • Stare generală alterată D. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Diminuarea volumului de urină • Obişnuinţe alimentare deficitare D. Sursa de dificultate: • Diminuarea activităţii • oboseala D. Problema: • Mobilizare îngreunată 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: B. Manifestări de independenţă: 49 .C. Manifestări de dependenţă: • Ore insuficiente de odihnă • nelinişte • anxietate C. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate.

Manifestări de independenţă: • Tegumente curate şi integre • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: B. Manifestări de independenţă: • Comunică verbal fără dificultăţi 50 . Problema: • Dureri precordiale 10) Nevoia de comunicare A. Sursa de dificultate: • Funcţia de termoreglare este diminuată • Stare generală alterată D.9°C • Cefalee • Frison • Transpiraţie C.• Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile proprii 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: B. Sursa de dificultate: • Risc de complicaţii a stării generale D. Problema: • cefalee • febră şi frisoane 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: A. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie – 38. Manifestări de dependenţă: • Risc de alterare a stării generale • Dureri precordiale • Nelinişte C.

Manifestări de independenţă • Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa 2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: Dispnee cu polipnee. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. Manifestări de independenţă: • sa realizat pe plan profesional cât şi pe plan personal • nevoia a fost satisfăcută 13) Nevoia de a se recreea: A.11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. Manifestări de independenţă: • Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură 14) Nevoia de a învăţa: A. Obiective: obţinerea unui ritm respirator la valori corespunzătoare Diagnostic de îngrijire: insuficienţă respiratorie 2) Problema: Inapetenţa Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală şi revenirea poftei de mâncare Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate 3) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate. să prezinte bilanţ hidroelectrolitic satisfăcător Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 51 . credincioas • Acţionează conform propriilor credinţe şi valori 12) Nevoia de a se realiza: A.

4) Problema: Insomnia şi anxietate Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit. să fie echilibrat psihic Diagnostic de îngrijire: pacientul prezintă un somn odihnitor 5) Problema: Hipertermia temperatura=38. să nu devină potenţial de infecţie Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a mucoaselor şi tegumentelor 52 .9°C Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură 6) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii.

forţarea diurezei prin administrare de lichide.învaţă pacientul tehnici de relaxare aţă pacientul să facă exerciţii respiratorii.se va observa faciesul şi culoarea tegumentului.se institue tratament cu Furosemid Starea pacientului se ameliorează 53 . vitamina B1. B12).educă pacientul să fie liniştit.se va monitoriza pulsul de mai multe ori pe zi După o săptămână analizele de laborator arată: Hb8 Ht-39 uarea bilanţului hidroelectroliticpe 24h.aeriseşte salonul.ZIUA I Intervenţii Evaluare Cefalea este combătută . B6.adm de morfilin 1 fiolă intravenos foarte lent Pacientul respiră normal frecvenţa respiraţiei = 30 respiraţii/min r.adm tratament cu antalgice.oxigenoterapie pe mască 8ml/im.

K.asistenta evaluează înţelegerea şi aşteptările pacientului în ceea ce priveşte boala sa Pacientul a înţeles explicaţiile primite şi este mai liniştit 54 . esenţiala T.se urmăreşte aspectul scaunului.ZIUA II Intervenţii Evaluare Diareea este combătută oproparazitologic şi bacteriologic.G.A.se va adm la indicaţia medicului nitroglicerină În urma consultului cardiologic şi al examinării E.se va institui un control de specialitate cardiologic.K.se va adm Saprosan 2 tablete/zi la interval de 30 min se va efectua E. = 160/90 ..G.T.se manifestă o înţelegere empatică.A. se pune diagnosticul de H.

se măsoară temperatura frecvent.pacientul va fi aşezat să schimbe poziţia în pat se administrează antitermice la indicaţia medicului.ZIUA III Intervenţii Intervenţii ZIUA IV Evaluare nmediu. asistenta colectează produsul eliminat. la indicaţia medicului Pacientul mâncare stare de ameliorare .Pacientului îi revine treptat pofta deresimte o condiţii de igienă.adm de vitamine B1.schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie 55 Pacientul nu mai prezintă vărsături Transpiraţia a dispărut .se pun sticle cu apă călduţă pentru a se încălzi Frisonul a dispărut Pacientul se simte confortabil rea prevenirii anchilozelor şi pentru obţinerea unui tonus muscular bun. Ca.7°C-37°C)Temperatura corpului este în limite normale n timpul vărsăturilor.urmăreşte şiestetic aşezate în farfurie. i se dă un pahar cu apă să-şi clătească gura după vărsătură un prosop uscat.se administrează algocalmin (36. B12. bogate în vitamine şi hiperproteine B6. apreciază corect potenţialul de infecţie.

hiposodat s-au diminuatEdemele asodilatatoare.ZIUA V Intervenţii Evaluare Pacientul beneficiază de un somn adihnitor va fi sfătuit să fie liniştit. tonice cardiace). normocaloric.adm unui regimigienico-dietic. să revină la control pesteEVALUARE FINALĂ o lună 56 . urmăreşte efectul medicamentelor Pacientul este mai liniştit la valori fiziologice 60bătăi/min Pulsul ajunge i se recomandă să respecte regimul igieno-dietic. să evite aportul excesiv la săruri minerale. să aibă activităţi plăcute înainte de programul de odihnă lui diuretice (Furosemid). anticoagulante.

febră şi tahicardie. oligurie. La externare li s-a recomandat: • Evitarea aportului excesiv de săruri minerale • Evitarea excesului de proteine şi sare (regim hipoproteic şi hiposodat) care suprasolicită funcţional rinichiul • Restricţie de lichide pentru evitarea supraîncărcării hipervolemice • Tratamentul corespunzător al HTA şi IC • Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice. Cei trei pacienţi au avut o evoluţie favorabilă şi s-au externat cu o stare generală bună. 57 . pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei.CONCLUZII În urma îngrijirilor a trei pacienţi cu Insuficienţă Renală Cronică am putut observa că toţi prezintă o stare alterată. unii dintre ei prezintă cefalee şi scădere în greutate.

VICTOR PAPILIAN Ediţie de PROF. Disciplina de nefrologie 2. LUCREŢIA TITIRCĂ Manual de îngrijiri speciale Editura Viaţa Medicală Românească Bucureşti 2000 Manual de medicină internă 5. UNIV. PROF. GHEORGHE GLUHOVSCHI Universitatea de medicină şi farmacie Timişoara.BIBLIOGRAFIE 1. DR. DR. Ion Albu 3. LUCREŢIA TITIRCĂ Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri acordate bolnavului 58 . LUCREŢIA TITIRCĂ Ghid de nursing 4. CORNELIU BORUNDEL 6.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful