P. 1
ÎNGRIJIREA PACIENTILOR cu irc

ÎNGRIJIREA PACIENTILOR cu irc

|Views: 2,673|Likes:
Published by Corina Miron

More info:

Published by: Corina Miron on May 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/17/2013

pdf

text

original

SCOALA SANITARA POSTLICEALA CHRISTIANA TIMISOARA

Lucrare de Diplomă

Coordonator: Brigitta Ferenczi

Candidat: Coroama Mihaela

AUGUST 2011

ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU INSUFICIENTA RENALA CRONICĂ

2

MOTIVAŢIE
Fiind o boală foarte răspândită în lume, insuficienţa renală cronică, mi-a atras atentia şi am fost curioasă să aflu cât mai multe informatii în privinţa aceasta. Prin realizarea acestei lucrări de diplomă, ca viitor asistent medical, sper să fiu pregătită si să recunosc simptomele, pentru a putea interveni la timp.

3

CUPRINS
CAPITOLUL I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE..............pag 5 CAPITOLUL II DEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE...........pag 6 CAPITOLUL III ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE.......................pag 7 SEMNE ŞI SIMPTOME...............................................pag 8 DIAGNOSTICUL.........................................................pag 8 EVOLUŢIA..................................................................pag 9 COMPLICAŢII...........................................................pag 10 CAPITOLUL IV NOŢIUNI DE NURSING...........................................pag 11 CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZULUI 1...................................pag 16 PREZENTAREA CAZULUI 2...................................pag 29 PREZENTAREA CAZULUI 3...................................pag 41 BIBLIOGRAFIE

4

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Aparatul urinar este alcătuit din cei doi rinichi şi din căile evacuatoare ale urinei: calice, bazinele, uretere, vezica urinară şi uretra. Rinichii, organele secretoare ale urinei, au forma de bob de fasole şi sunt situaţi de o parte si de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, înconjurat de un strat celulo-adipos şi învelit de o capsulă filiroasă inextensibilă, este situat în loja renală. Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli unul superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena renală, limfaticele, nervii, joncţiunea ureterobozinală. Rinichiul drept este ceva mai jos situat decât cel stâng . loja renală este limitată in sus de diafragmă, în spate dee ultimele două coaste şi de desuptul lor de muşchii şi aponevrozele lombare, chiar înainte de viscerele abdominale. În jos, loja renală este deschisă. Situarea lamboabdominală a rinichiului, explică de ce durerile renale pot fi resimţite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi de ce flegmoanele perinefretice cu evoluţie superioară îmbracă simptomatologia toracică. Unitatea anatomică şi fiziologică a rinichiului este nefronul, ce este alcătuit din glomerul (polul vascular) şi tubul urinifer (polul urinar). Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2 milioane. Glomerul este primul element al nefronului ce este alcătuit dintrun ghem de capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriale aferente, provenită din artera renală. Capilarele se reunesc apoi şi formează o arteriolă aferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a tubului urinifer.
5

300 gr. prin eritropoetină controlează eritropoeza. Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin reacţia de retină contribuie la reglarea tensiunii arteriale. Urina primitivă din (filtratul glomerular) are compoziţia plasmei. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor şi de reabsorţie şi secreţie la nivelul tubular.Rinichiul este un organ de importanţă vitală şi are numeroase funcţii. concentraţia electrolitică şi reacţia chimică a lichidelor organismului. acid uric şi toţi electroliţii sângelui. uree. dintre care funcţia principală constă în formarea urinei. Conţine deci apă. APARATUL EXCRETOR Rinichiul reprezintă prin eliminarea substanţelor neredatile.  calice  mari  mici • Căi urinare:  pelvis renal  ureter  vezica urinară  uretra Rinichii sunt organe pereche. Prin aceasta se asigură epurarea (curăţirea) organismului de substanţe toxice. 6 . Au o formă caracteristică. Prin filtrarea glomerulară se formează urina primitivă (150 l urină primitivă – 24 h din filtrare a 1500 l plasmă). prin schimburile ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic etc. lipide şi elemente figurate. cantăresc cca. glucoză. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare. ssituate retroperitoneal. principalul organ care menţine constant volumul. dar fără proteine. Structura Aparatului Excretor • Rinichi:  organe de excreţie.

Funcţiile de sinteză: • Insuficienţa sintezei de eritropoetină – anemia renală • Insuficientă de sinteză a 1. bolile chistice ale rinichiului.25(OH)2D3 – modificări ale metabolismului fosfo-calcic Totalitatea acestor fenomene definesc sindromul uremic. Functia excretorie • Alterarea capacităţii maximale de concentrare a urinii • Alterarea capacitatii maximale de diliare a urinii • Modificări ale echilibrului hidro-electrolitici • Modificari acido-bazice • Alterarea capacitătii de epurare a rinichilor privind toxinele exogene şi endogene: retenţia azotată. nefropatia diabetică. retenţia toxinelor urenice-autointoxicarea organismului cu răsunet asupra metabolismelor şi sistemelor 2. 7 . nefropatiile tubulointerstiţiale. Simptomologia clinică şi modificările biologice întâlnite în Insuficienţei Renale Cronice sunt rezultatul insuficienţei acestor funcţii: 1.CAPITOLUL II DEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE Insuficienta renală cronică se defineşte ca incapacitatea rinichilor de a-şi satisface multiplele funcţii datorită distrugerii lent progresive a populaţiei de nefroni. Insuficienţa Renală Cronică poate fi generat de orice boală renală cronică care distruge populaţia de nefroni Primele boli renale cronice generatoare de Insuficienţă Renală Cronică sunt: glomerunefritele.

Reducerea rezistenţei în A. factorul de creştere epidermal (EGF).EF. întrucât hipertrofia se instalează şi dacă rinichiul restant este denervat.. Creşterea FP şi a RFG are loc prin reducerea rezistenţelor în arteriola aferentă (A. Funcţional: reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de creşterea ratei filtrării glomerulare (RFG) pe nefronii restanţi şi a fluxului plasmatic (FP). Clasificare 8 . TCD – creşte în siametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 17%). deşi ablatia acestor glande la animale uninetrectomizate nu împiedică hipertrofia rinichiului restant  Aportul oral de proteine – regimul hipoproteic reduce raspunsul de hipertrofie compensatorie a rinichiului restant după nefrectomia unilaterală la animalul de experienţă. Nu se cunoaşte mecanismul prin care această adaptare are loc. hipersecreţia de factor natriuretic atrial. astefel încât presiunea hidrostatică transcapilară să crească. Reacţia de hipertrofie compensatorie poate fi influenţată de diverşi factori  Varsta – răspunsul de hipertrofie compensatorie este mult mai important la tineri decât la bătrâni  Hormoni – hipertrofia compensatorie este favorizată de hormonul de creştere. etc.AF) şi arteriola eferentă (A. (Wüstenberg Meyer). Modelele experimentale elaborate sunt similare cu fenomenele care au loc în cursul IRC la om. etc.CAPITOLUL III ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE Studiile privind adaptarea rinichiului la reducerea populatiei de nefroni au fost efectuate pe animale de experientă.AF este mai mare faţă de A. Morfologic – creşterea în dimensiune a tuturor segmentelor tubulare (TCP – creşte în diametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 35%. Factorii care generează hipertrofia compensatorie sunt incomplet cunoscuţi dar se pare că ei au origine hormonală. factoride creştere derivaţi din trombocite. Aceste studii au evidenţiat că reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de:  La nivel glomerular – creşterea în dimensiune a glomerulului prin dilatare capilară şi hipertrofie – hiperplazie a constituenţilor celulari ai glomerulului.EF). hormoni tiroidieni.  La nivel tubular: Funcţional: pe măsura creşterii RFG procesele tubulare de secreţie şi reabsorţie se amplifică cu menţinerea echilibrului glomerulo-tubular. alterarea activităţii prostanoizilor intrarenali. Studiile experimentale au implicat în procesul de hipertrofie tubulară factorul de creştere insulin-like (IGF-I). dar studiile experimentale sugerează un mecanism complex în care intervin: hipersecreţia de AII.

de agresiune. Zosin o Stadiul compensat – nu există retenţie azotată deoarece creatinină sub 80 ml/min o Stadiul de retenţie azotată compensată – există retenţie azotată – creatinină serică între 1. Semnele clinice în primele doua stadii sunt: oboseală. scatol fenol). După Brener şi Colab o IRC formă usoară: clearance creatinină 80-50 ml/min o IRC formă medie: clearance creatinină 50-10 ml/min o IRC formă severă: clearance creatinină <10 ml/min După Heinze. Supravieţuirea este posibilă doar prin mijloace de epurare renală sau transplant de rinichi. diateza hemoragică. este urmat de faza oligo-anurică (8-10 zile) şi de faza de reluare a diurezei.5-8 mg% o Stadiul de retenţie azotată decompensată (stadiul preuremic) – creatinină serică între 8-16 mg% o Stadiul uremic (stadiul terminal) – creatinină serică peste 16 mg%. halena amoniacală. Primul stadiu. 2. însoţite la început de poliurie. convulsii.Scăderea lentă a populaţiei de nefroni datorată bolii generatoare a insuficienţei renale cronice dar şi fenomenelor de supraîncărcare adaptivă duce la alterarea treptată a funcţiei renale astfel încât mecanismele compensatoare sunt depăşite. Clasificări stadiale: 1. creşterea produşilor de putrefacţie intestinală (indol. hiperzotemia. hiperglicemia. Ursea. diaree. hipercalcemia. agitaţii sau comă. SEMNE ŞI SIMPTOME Asemănător celui prezentat de “Nefropatia tubulară cronică” asociază semnele afecţiunii cauzale cu cele ale intoxicaţiei uremice pe fond oligo-anuric. Acest fenomen va duce la apariţia treptată a unor modificări clinico-biologice din ce în ce mai importante care între anumite limite permit o clasificare stadială a insuficienţei renale cronice. DIAGNOSTICUL 9 . hiperpotasemia. vărsăturile. Explorările paraclinice evidenţiază acidoza. respiraţie Kussumaul sau ChezneStokes. anorexia. somnolenţa.

Pe acest fond pot apare episoade de acutizare faforizate de complicaţii. sindrom nefritic. diabet zaharat. Dacă episodul de acutizare este oprit. pierderea în continuare a funcţiei rinichiului revine la rata iniţiala Complicaţiile de Insuficienţă Renală Cronică sunt frecvente încât unii autori le iau în discuţie în cadrul manifestărilor clinice ale bolii. aşa cum le-am expus şi noi. Pledează. edematos. mediastinală spontană. rinichiului polichistic sau tumoral în care rinichii sunt crescuţi în dimensiuni. digestive oculte. de asemenea. insuficienţă ventriculară stângă. prima întrebare la care medicul trebuie să răspundă este dacă această retenţie se datorează unei Insuficienţe Renale Cronice sau a unei Insuficienţe Renale Acute. HTA. Unele din acestea nu apar curent dar sunt de o gravitate deosebită şi de cele mai multe ori influenţează negativ evoluţia bolii. Incidenţa fenomenelor hemoragipare creşte pe măsura creşterii retenţiei azotate. intracraniene. EVOLUŢIA Se datorează distrucţiei lent progresive a populaţiei de nefroni. infecţii urinare repetate.5 mg%  Complicaţii hemoragice: digestivă. ecografia abdominală poate oferi răspuns.  antecedente de patologie renală (anamnestic şi clinic): antecedente heredocolaterale sugerând rinichi plochistic. leziuni gastro-intestinale  Modificări hematologice: anemia – apare la toţi bolnavii cu IRC la care nivelul creatininei serice depăşeşte 3. creşterea permeabilităţii capilarelor  Hipertensiunea arterială: frecvenţa HTA în IRC este crescută şi creşte cu progresia IRC dinspre uşor spre sever. boală gutoasă La insuficienţa renală cronică apare K crescut şi la EKG modificări. Le vom menţiona pe scurt în cele ce urmează:  Edemul pulmonar uremic: cauze – hiperhidratarea. se accelerează cursul evoluţiei.Dacă unui bolnav i se decelează retenţie azotată. pentru IRC:  retenţia azotată decelată anterior episodului prezent. Această regulă o constituie IRC datorată amiloidozei renale. De aceea. boli de sistem. De regulă. leziuni esofagiene. hematurie  bolile ce pot afecta rinichiul în sensul distrucţiei masei de nefroni: HTA severă. pierderea funcţiei rinichiului are loc relativ lent şi constant. întrucât evidenţierea unor rinichi mici se întâlneşte mai ales în IRC. calculi eliminaţi.  Cardiopatia ischemică: incidenţa cardiopatiei ischemice la bolnavii cu IRC este mare datorită unui proces accelerat de ateroscleroză  Modificări gastro-intestinale: leziunile bucale şi faringiene. 10 . în contextul în care rinichiul nu poate regenera această populatie. colici renale.

Colaps  Accident vascular cerebral. trebuie înţeles ca fiind armonios îmbinat cu setea de cunoaştere. stare de letargie.S.” NURSINGUL DUPĂ O. în toate uniăţile sanitare. cu nivelul de pregătire şi valenţele morale. cu receptivitatea.” 11 . o Promovarea sănătăţii. Alterările stării de conştienţă (confuzie. să ajuţi individul fie bolnav sau sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea. comă) Complicaţiile hemodializei pot fi induse de procedură de dializă şi sunt imediate. “Nursing-ul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire. o Prevenirea bolii. sau pot fi generate în timp de tratamentul prin hemodializă. şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai curând posibil. necesare pentru a o face. cu condiţia ca aceasta să aibă tăria. ROLUL ASISTENŢEI ÎN CONCEPŢIA VIRGINIEI HENDERSON “Să ajuţi individul.M. Complicaţii în timpul hemodializei  Tulburări cardio-vasculare  Hipertensiune arterială. aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială. fie acesta bolnav sau sănătos.  Tulburări de ritm şi de conducere  Insuficienţă cardiacă  Tulburări vasculare periferice  Sângerări în timpul dializei  Coagularea sângelui în circuitul extracorporeal  Sindrom de dezechilibru dialitic  Cefalee  Convulsii  Crampe musculare  Pierderi de conştienţă CAPITOLUL IV NOŢIUNI DESPRE NURSING În societatea noastră. să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare. rolul cadrelor sanitare medii. voinţa sau cunoaşterea. o Îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele. cuprinzând.

a se îmbrăca şi dezbrăca 7. a se alimenta şi hidrata 3. a evita pericolele 10. b) Prevenirea îmbolnăvirilor. esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine in apărarea fizică şi mentală. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale 8. a fi curat. a se mişca. Funcţia de natură dependentă La indicaţia medicului aplică metodele de observaţie. NEVOILE FUNDAMENTALE Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu componentele bio-psiho-sociale. tradus prin suferinţă fitică. Atingerea de către pacient a interdependenţei şi satisfacera acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală. d) Înlăturarea suferinţei. Funcţia de natură interdependentă Constă în colaborarea cu alţi profesionişti din domeniul sanitar. Modificările provocate de boală sau de tratament le transmite medicului. O nevoie fundamentală este o necesitate vitală.” FUNCŢIILE ASISTENŢEI Funcţia de natură independentă Asistenţa asigură îngrijiri de confort când bolnavul nu-şi poate împlini singur anumite funcţii asistenta va transmite informaţia. educă pacientul. a-şi proteja tegumentele 9. a dormi. 1. a elimina 4. provizorie sau permanentă. îl va ajuta şi îl va susţine. social educativ şi administrativ şi participarea asistenţei la activităţi interdisciplinare. a se odihni 6. psihică.” “Boala reprezintă ruperea echilibrului armoniei. o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă. a respira 2. un semnal de alarmă. c) Restabilirea sănătăţii. de tratament sau readaptare care le observă la pacient.ROLUL ASISTENŢEI a) Promovarea sănătăţii. Virginia Henderson afirmă că: “Sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfăcute în mod autonom şi nu se limitează la absenţa bolii. a păstra o bună postură 5. culturale şi spirituale ale individului. a comunica 12 .

G. realizarea intervenţiilor. K . Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea de îngrijiri individualizate. creatinina) o Recoltarea urinei pentru examinări fizico-chimice o Măsurarea T. maturitate. 4.K. temperatură respiraţie o Efectuarea E. uree. 3. analiza şi interpretarea datelor. Analiza şi interpretarea datelor – ne permit să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat. Cl¯ şi apă) şi combaterea lor o Observarea semnelor şi simptomelor de infecţie o Asigurarea unui mediu securitar o Prevenirea complicaţiilor 13 . 5.a acţiona după cerinţele sale şi valorile sale 12. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut (dacă intervenţiile au fost adecvate. 1. Aplicarea intervenţiilor – se referă la utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiilor). culturale. 5.A. starea de sănătate. Planificarea îngrijirilor – ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmărite şi stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor. ionograma. obiceiuri personale. evaluarea Culegerea datelor – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea lui. 3.a învăţa Cele 14 nevoi îmbracă forme foarte variate după: individ.a se realiza 13. 2.11.a se recrea 14. dacă s-a obţinut rezultatul dorit) şi eventual dacă este necesară reajustarea intervenţiilor şi obiectivelor. 2. ROLUL ASISTENŢEI ÎN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE o Aplicarea măsurilor de urgenţă o Asigurarea răspunsului la pat o Recoltarea sângelui pentru examinări la laborator (ph. – pentru a observa apariţia schimbărilor tipice de hiperkaliemie o Observarea semnelor de hipokaliemie o Măsurarea greutăţii corporale o Efectuarea bilanţului hidric (intrări-ieşiri) + + o Observarea vărsăturilor (se pierd ioni de Na . culegerea datelor. planificarea îngrijirilor (obiective). puls. Etapele procesului de îngrijire sunt: 1. adică elaborarea “diagnosticului de nursing”. rezerva.. alcalină. 4.

reacţii adverse) o Necesitatea controalelor medicale ulterioare Educaţia familiei: o Referitor la sprijinul ce trebuie oferit pacientului. TRATAMENTUL IGIENO-DIETIC ŞI MEDICAMENTOS Măsuri cu caracter general Limitarea efortului fizic prin repaus  Modularea administrării medicamentelor şi se contraindică medica-mentele nefrotoxice. la bolnavii normoponderali 35Kcal/Kg/zi  Aportul mediu de glucide pentru un bolnav de 70Kg va fi: 340-460g/zi sub formă de zahăr şi zaharoase. Aportul caloric la bolnavii subnutriţi va fi 40-45Kcal/Kg/zi. precum şi efectul pe care medicamentele îl dezvoltă asupra rinichiului. 14 . Regim hipoproteic prin reducerea fosfatemiei şi depunerilor renale de fosfat de Ca. 1. În administrarea medicamentelor se va ţine seama de calea de eliminare a lor. Excepţie fac bolnavii cu IRC în program de dializă. orar. Împotriva HBV) pot preveni complicaţii severe legate de transfuzii repetate de sânge şi de procedeul de epurare utilizat  Se vor evita intervenţiile chirurgicale. Şocul operator şi anestezia pot agrava evoluţia IRC  Se vor proteja venele antebraţelor în vederea realizării fistulei AV. legume. 2. Regim alimentar  Aportul caloric trebuie să ţină cont de starea de nutriţie a bolnavului. precum şi de echilibrul azotat. întrucât la aceştia funcţia rinichiului este oricum neglijabilă şi unele vaccinări (Ex. efecte secundare. orientarea pacientului în timp şi spaţiu o Suportul psihic al pacientului o Restabilirea diurezei Educaţia pacientului: o Explicarea cauzelor care au declanşat IRA o Explicarea dietei şi necesităţii restricţiei de lichide o Necesitatea îngrijirilor igieno-riguroase o Modul de prevenire a complicaţiilor o Modul de administrare a medicamentelor (doză. fructe.  Se contraindică vaccinările: pot produce agravări brutale ale IRC.  Aportul mediu de lichide la o greutate de 70Kg: 80-90g/zi cu raport egal 1/1 grăsimi vegetale/grăsimi animale  Aportul proteic.o Aprecierea nivelului de cunoştinţe. paste făinoase.

umiditatea. Se indică consumul unui pahar de apă după fiecare urinare pentru a se evita dezhidratarea. Se administrează diuretic-furosemid 5001000mg intravenos lent sub controlul Na. staza urinară care favorizează formarea de calculi) o Asigurarea unui raport corespunzător de lichide o Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic. afecţiuni cardiovasculare o Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei o Evitarea excesului de proteine şi sare care suprasolicită funcţional rinichiul 15 . Reechilibrarea hidro-electrolitică în IRC. fără prescripţie medicală o Toaleta regiunii perineale pentru a evita patrunderea microorganismelor în tractul urinar (infecţia urinară) o Tratarea corespunzătoare a anginei streptococice (previne G. frigul. agenţii toxici.   Aportul de lichide-săruri. K seric a diurezei Combaterea acidozei. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE o Dobandirea obişnuinţelor corecte de eliminare o Evitarea inhibării reflexului de micţiune (produce distensia vezicii urinare. Profilaxia stării de acidoză metabolică se obţine în formele uşoare şi medii de IRC prin reducerea aportului oral de echivalenţi acizi la 15-20 mEg/zi.N.A) o Evitarea aportului excesiv de săruri minerale (alimente. reumatismele.6g proteine/zi cu 500-600mg fosfaţi. regim hipoproteic 0. apă minerală) o Cunoaşterea factorilor favorizaţi în apariţia şi evoluţia afecţiunilor renale: oboseala.

Se internează pentru funcţionarea dificilă a fistulei arterio-venoase în vederea refacerii aportului vascular. (cu dispnee. cu program de hemodializă. oligurie.CAPITOLUL V PREZENTAREA CAZULUI 1 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: S. 16 . 2006 diagnosticat cu nefroangioscleroză.03. edeme la nivelul membrelor inferioare. HTA esenţială Motivele internării: fistulă parţial trombozată. tromboză de fistulă antero-venoasă.I. febră).07. Data naşterii: 10. A intrat în programul de HD numai din 2004.2011 Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică în program de hemodializă. absenţa tranzitului intestinal. Antecedente heredocolaterale: nesemnificative Antecedente personale patologice: 03.04 IRCD.1947 Profesia: pensionară Informaţii medicale Data internării: 13. HTA sseveră Istoricul bolii: Pacientul cunoscut hipertensiv de aproximativ 10 ani în evidenţa clinicii de nefrologie cu nefroangioscleroză benignă şi retenţie azotată fixă. Se prezintă la spital cu stare generală alterată. abdomen dureros difuz. greţuri şi vărsături.

2 Acid uric = 5 GOT = 12 u/L GPT = 15 u/L Timpul de protombină = 13.4x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 5 mil/min Uree = 223mg% Observarea nevoilor fundamentale 17 .3 g/dl Ht = 21.8% Leucocite ^ 5000% Trombocite = 300000 VSH = 28 Cholesterol=161 Uree = 20 mg/100ml Creatinină = 12.13 Urină: ph = 5 Densitate = 1015 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 64000 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: Leucocite = 64000/min Hematii = 4.Analize de laborator: Sânge: Hb = 7.

A. Manifestări de dependenţă: • Urină 18 . Manifestări de dependenţă: • Prezintă multiple edeme: . Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h. • Dispnee 2) Nevoia de a bea şi mânca: A. Problema: • H.:180/100 – hipertensiune arterială • Tegumente palide C.5 l B. Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă • Puls bine bătut • Mucoasa respiratorie este umedă B. Sursa de dificultate: • Diminuarea mobilităţii 3) Nevoia de a elimina: A. consistent cu aspect normal • Transpiraţie în condiţii normale B.1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: A.T. Sursa de dificultate: • Intoleranţă la efort fizic • Dispnee D.A. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ • Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.membrelor inferioare C. Manifestări de dependenţă: • Frecvenţa şi tipul respirator = 35 resp/min • Obstrucţia căilor respiratorii • Tahicardie (puls – 120b/min) • T.

. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Alterarea cailor urinare • Diminuarea volumului de urină D. Surse de dificultate: • Cefalee • Durere D. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. Manifestări de independenţă: • Somnul – durata este de 8 ore în timpul nopţii. Sursa de dificultate: • Slăbiciune • Diminuarea mobilităţii D. datorită stării generale alterate şi a asteniei marcate C. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate. somn fiziologic B. Problema: • Dureri precordiale date de H.Cantitatea de urină la 24h/50ml – oligurie • Prezintă retenţie hidrică(edeme multiple) • Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare C. Problema: 19 .T.Număr de micţiuni la 24h/l .A. Manifestări de dependenţă: • Insomnie C. • Oboseală 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: A. Problema: • Oligurie 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A.

Manifestări de independenţă: • Stare de igienă corespunzătoare • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: A. Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale C. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie . Problema: • Hipertermie 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: A. junghi toracic • Prezintă risc de complicaţii • Prezintă anxietate şi fatigabilitate B.• Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: A. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă B. Manifestări de independenţă: • Limba vorbită română 20 .38°C C. Problema: • Anxietate şi fatigabilitate 10) Nevoia de comunicare A. Manifestări de independenţă: • Nu necesită ajutor în satisfacerea acestei nevoi 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: A. Sursa de dificultate: • Diminuări de termoreglare D. Manifestări de dependenţă: • Prezintă dureri particulare.

• Comunică verbal fără dificultăţi 11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. în limite normale Diagnostic de îngrijire: creşterea T. peste valori normale 2) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 3) Problema: Slăbiciune Obiective: să beneficieze de stare generală bună Diagnostic de îngrijire: dificultate în mobilizare datorită stării generale alterate 4) Problema: Hipertermia 21 . credincioasă 12) Nevoia de a se realiza: A.T.A.A. Obiective: pacientul să prezinte o T. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. Manifestări de independenţă: • Este pensionară 13) Nevoia de a se recreea: A. Manifestări de independenţă • Este preocupată să se intereseze cu privire la boala sa 2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: H. Manifestări de independenţă: • Plimbări prin parc. cititul ziarelor.A. revistelor 14) Nevoia de a învăţa: A.

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuarea temperaturii 5) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale 22 .

diurezei face yilnic lichide ameliorat pacienta să facă exerciţii care ii favorizează circulaţia şi respiraţia fără a obosi.A ajunge în 2 ore după administrarea medicamentelor la 150/90 mm/Hg 23 .ZIUA I Intervenţii Evaluare . se adm la indicaţia mediculuidezechilibrul hidric prin forţarea.Asistenta prin adm debilanţul măsurând ingestia şi excreţia.educă pacienta să evite emoţiile şi stresul T. Starea pacientei sa .corectează tratament cu Furosemid .

9°C în 30 minute după administrarea tratamentului 24 .Temperatura ajunge la 36.

ură îmbrăcăminte lejeră.se recoltează pentru urocultură se administrează 25 .se recoltează urină sânge pentru determinarea-probelor biologicealgocalmin 2 fiole intravenos .aeriseşte salonul .

Pacienta să fizic şi psihic Aducerea temperaturii la valori normale 4. HipertermieMăsurarea temperaturiiSă aibă o stare de binefie echilibrată hidroelectrolitic 38°C 26 .

27 .

asigură îmbrăcăminte uşoară şi comodă.se înveleşte pacienta cu o păturăse adm antitermice.administrare de vitamina C 4ml şi .la indicaţia medicului .se bandajează cu alcool. o încurajează.asistenta medicală încurajează pacienta să-şi exprime temerile. antibioticegluconat de calciu 1 fiolă intravenos . are tegumentele intacte Pacienta este mai liniştită .schimbarea lenjeriei eşte pacientei cu blândeţe.ZIUA II Intervenţii Evaluare Frisonul e combatut ria de pat şi corp. să comunice 28 Pacienta nu mai transpiră.împachetări cu comprese reci.

asigură condiţiile adecvate pentru a evita pericolul Pacienta se simpte mai bine ntar hiposodat. să-şi siguranţă.ZIUA III Intervenţii Evaluare .asistenta ajută pacienta să meargă. preferate de pacientă în cantităţi moderate 29 Pofta de mâncare revine treptat .întoarce pacienta în patsatisfacă nevoile fiziologice: igiena cotidiană Pacienta se simpte în . regim hipoproteic.se oferă pacientei alimente uşor de tolerat.masajul gambelor.amplasează pacienta într-un salon liniştit. mai confortabil alul infecţios al pacientei.

se administrează medicaţia prescrisă de medic (vasodilatoare.administrarea unui regim igieno dietic normocaloric.se administrează antialgice (algocalmin. anticoagulante. analgin) Pacienta prezintă o stare de bine Pulsul ajunge la valori fiziologice (60 bătăi/minut) . hiposodat irculaţiei pasive şi active.educă pacienta să fie liniştită.ZIUA IV Intervenţii Evaluare Diminuarea edemelor nistrarea la indicaţia medicului de diuretice (Furosemid).aeriseşte salonul. tonice cardiace) 30 .

adm la indicaţia medicului tratament . se şterg resturile de vărsătură.monitorizarea respiraţiei învaţă pacienta să facă exerciţii respiratorii se menţine tăviţa renală.ZIUA V Intervenţii Evaluare Pacienta respiră normal frecvenţa respiratorie este de 20 respiraţii/min ă o poziţie confortabilă.învaţă pacienta să practice tehnici de relaxare. se ori este nevoieprognosticul bolii este bun. La externarea pacientei i sa recomandatEVALUARE FINALĂ 31 Pacienta beneficiază de un somn liniştit şi odihnitor . i se oferă un pahar cu apă pentru a-şi clăti gura Pacienta resimte că greţurile şi vărsăturile au încetat dentifică cauza anxietăţii pacientei. exerciţii respiratorii e controale de specialitate de câte simte bine iar rnează cu o stare generală bună.

2011 Diagnostic la internare: Sindrom febril IRCD în program de dializă cronică Motivele internării: sindrom febril 39°C. insuficienţă renală cronică în program de HDC (hemodializă cronică). tuse mucopurulentă. oligurie. durere. oligurie. febră. stare generală alterată. HTA secundară-cardiopatie ischemică cronică Istoricul bolii: Pacienta cunoscută cu IRC.PREZENTAREA CAZULUI 2 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: A. Data naşterii: 19.07.02. stare generală alterată 32 . frisoane.1955 Profesia: pensionară Informaţii medicale Data internării: 02. tahicardie Antecedente heredocolaterale: o Tata – diabet zaharat o Mama – reumatism articular acut Antecedente personale: Boală polichistică renală. cu program de HDC se internează în prezent cu sindrom febril 39°C. febră. dispnee. frison.S.

4 g/dl Ht = 21.3% Leucocite = 10000% Trombocite = 84000 VSH = 30 h G = 136 g/dl Uree = 2 Creatinina = 7.4 Acid uric = 10.13 Fosfatoza de protombină = 2 u/L Amilazemie= 84 u/L Urină: ph = 5 Densitate = 1013 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 6-8 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: 33 .1 Colesterolemie = 19g/dl Lipemie = 702 g/dl GOT = 9 u/L GPT = 10 u/L Timpul de protombină = 13.Analize de laborator: Sânge: Hb = 7.

Leucocite = 47000/min Hematii = 29. epuizare C. Problema: • Tahicardie • Hipertermie • Tegumente palide 2) Nevoia de a bea şi mânca: A. Sursa de dificultate: • Stare generală alterată D.5 l 34 .A.7x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 6 mil/min Uree = 315mg% Observarea nevoilor fundamentale 1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: A. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ • Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2. Manifestări de dependenţă: • Tahicardie (puls – 120b/min) • Oboseală. 130/70 B. Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă • Puls bine bătut • Mucoasa respiratorie este umedă • T.

Sursa de dificultate: • Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ D. Problema: • Scăderea în greutate 3) Nevoia de a elimina: A. Sursa de dificultate: • Slăbiciune 35 . consistent cu aspect normal • Transpiraţie în condiţii normale B. datorită stării generale alterate C. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. Manifestări de dependenţă: • Greţuri • Vărsături • Inapetenţa • fatigabilitate C. Manifestări de dependenţă: • Urină .Cantitatea de urină la 24h/200ml – oligurie • Prezintă retenţie hidrică • Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare C.B. Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate.Număr de micţiuni la 24h/l . Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Alterarea cailor urinare D. Problema: • Oligurie • Infecţie ca urmare a imunităţii scăzute 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A.

D. Problema: • Hipertermie • Frison 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: 36 . Problema: • Surmenaj 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: B. Surse de dificultate: • Oboseală • Stare generală alterată • paloare D. Manifestări de dependenţă: • Ore insuficiente de odihnă. Manifestări de independenţă: • Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile proprii 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: B.2°C • Cefalee • Frison • Transpiraţii abundente. nelinişte • anxietate C. Sursa de dificultate: • Dificultatea de termoreglare • Stare generală alterată D. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie – 39. Problema: • Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: B. ca urmare a scăderii temperaturii C.

Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. credincioas • Acţionează conform propriilor credinţe şi valori 12) Nevoia de a se realiza: A. Manifestări de dependenţă: • Prezintă risc de complicaţii • Prezintă anxietate şi fatigabilitate C.A. reviste • Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură 14) Nevoia de a învăţa: A. Problema: • Risc de răspândire a infecţiei 10) Nevoia de comunicare A. Manifestări de independenţă: • Comunică verbal fără dificultăţi 11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. Manifestări de independenţă: • Tegumente curate şi integre • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: B. Manifestări de independenţă • Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa 37 . Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale D. Manifestări de independenţă: • Citeşte cărţi. Manifestări de independenţă: • Îşi urmează studiile cu interes şi doreşte să se realizeze pe plan profesional 13) Nevoia de a se recreea: A.

2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: Tahicardie. Obiective: pacientul să prezinte puls în limite normale Diagnostic de îngrijire: puls tahicardic 2) Problema: Dificultatea în nevoia de a se hrăni Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate 3) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 4) Problema: Insomnia şi epuizarea Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea de a se odihni 5) Problema: Hipertermia 38 .

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură 6) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale 39 .

puls.se va măsura zilnic greutatea corporală în continuare este bine hrănit şi Se va cântări Pacientul hidratat rile dăunătoare sănătăţii.îi imprimă o poziţie confortabilă. TA.învaţă pacientul să să facă exerciţii respiratorii Starea pacientului se ameliorează 40 .ZIUA I Intervenţii Evaluare face bilanţul hidroelectrolitic al lichidului.se observă faciesul tegumentar.se măsoară pulsul la fiecare 4h Pulsul ajunge la valori fiziologice în 30 minute 60bătăi/minut le semne de deshidratare: aspectul pielii şi a mucoaselor.

se acoperă pacientul cu încă o pătură tura.7°C~37°Ccorpului este în Temperatura limite normale lc.S.se pun sticle cu apă caldă pentru a încălzi pacientul.schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie 41 Tegumentele sunt integre şi starea pacientului este ameliorată . formula leucocitară.ZIUA II Intervenţii Evaluare Frisonul încetează estone 1 fiolă 2ml intravenos .H.ştergerea tegumentelor cu un prosop uscat.se administrează algocalmin 2 fiole intravenos antitermice indicate de medic (36. V.

9% 42 .favorizează adaptarea pacientului la noul mediu area durerilor (Algocalmin. Piafen.ZIUA III Intervenţii Evaluare Pacientul îşi revine treptat . Papaverină) Durerea sa ameliorat reza.pacientul este educat să consume 2l lichid/zi Diureza ajunge la valori de 300ml/24hprin hidratare parenterală cu soluţie de glucoză 10% Forţarea diurezei şi NaCl 0.

43 .

învaţă pacientul tehnici de relaxare.se respectă toate măsurile de prevenire a infecţiei nozocamiale 44 Nu se înregistrează răspândirea infecţiei .pacientul este ajutat în timpul efortului de vărsătură Pacientul nu mai prezintă vărsăturiGreţurile sunt combătute tul într-o rezervă.se adm Algocalmin ectul lichidului de vărsătură.ZIUA IV Intervenţii Evaluare Cefaleea este combătută ia medicului (antalgice).

A.adm la indicaţia medicului Nifedipină. Propanolol i se va răspunde cu răbdare la întrebări.A. să revină la control peste 3 săptămâni. mandă să respecte regimul igieno-dietic.pacientul va fi sfătuit să lectureze ceva plăcut înainte de culcare Somnul este nesatisfăcător obţinut prin sedarePacientul adoarme. hipocaloric.ZIUA V Intervenţii Evaluare T. 170/90 mmHg r hiposodat. scade iar la sfărşitul zilei pacientul prezintă T.Se externează cu stare generală bună.EVALUARE FINALĂ 45 .se va vorbi cu blândeţe pacientului Pacientul este mai liniştit um 1 fiolă.

. din 1990 se internează cu dureri abdominale difuze care au debutat în urmă cu 3 ore cu greţuri. anemie. Se internează pentru investigaţii şi tratament 46 . oligurie. scădere în greutate. H.S Data naşterii: 08.T.A. cefalee.R.2011 Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică Motivele internării: stare generală alterată. inapetenţă. edeme.T. oligurie. anxietate.07. vărsături. abces renal. Antecedente heredocolaterale: o Mama – boală polichistică renală Antecedente personale: 1990 diagnosticat cu boală polichistică renală.PREZENTAREA CAZULUI 3 1) Culegerea datelor Numele si prenumele: S. diaree.1956 Profesia: pensionar Informaţii medicale Data internării: 01. HTA secundară Istoricul bolii: Pacientul cunostcut cu I.A. apărând brusc în urmă cu 2 zile.12. H. IRC.A. Simptomatologia.

69x106/min Urocultură = sterilă Creatinină = 6 mil/min Uree = 315mg% 47 .3 g/dl Ht = 38% Leucocite = 5000% Trombocite = 162000 VSH = 38 h Uree = 173 Creatinina = 8.Analize de laborator: Sânge: Hb = 8.74 Acid uric = 6 GOT = 17 u/L GPT = 15 u/L Timpul de protombină = 12 sec Urină: ph = 5 Densitate = 1013 Albumina = slab pozitivă Glucoza = absentă Leucocite = 6-8 Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente Proba ADDIS: Leucocite = 48000/min Hematii = 2.

slăbiciune • Dureri precordiale C. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ B. 2) Nevoia de a bea şi mânca: A. Problema: • Dispnee • H. Sursa de dificultate: • Stare generală alterată • Insuficienţă respiratorie D. Manifestări de independenţă: • Scaune diareice • Oligurie – cantitatea de urină este de 260ml/24h • Retenţie hidrică • Bilanţ hidroelectrolitic nesatisfăcător 48 . Sursa de dificultate: • Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ • Scădere în greutate D. Problema: • Inapetenţă 3) Nevoia de a elimina: B. Manifestări de dependenţă: • Dispnee cu polipnee 45 respiraţii/min) • Oboseală.Observarea nevoilor fundamentale 1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: B.A. Manifestări de dependenţă: • Inapetenţa • Scădere în greutate C.T.

Sursa de dificultate: • Diminuarea activităţii • oboseala D. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale • Diminuarea volumului de urină • Obişnuinţe alimentare deficitare D. datorită stării generale alterate C. Manifestări de dependenţă: • Ore insuficiente de odihnă • nelinişte • anxietate C. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate. Problema: • Oligurie 4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: A. Problema: • Mobilizare îngreunată 5) Nevoia de a dormi şi a se odihni: B. Surse de dificultate: • Oboseală • Stare generală alterată D. Problema: • Insomnie 6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: A. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor B. Manifestări de independenţă: 49 .C.

Problema: • Dureri precordiale 10) Nevoia de comunicare A.• Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile proprii 7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului: B. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie – 38. Manifestări de independenţă: • Tegumente curate şi integre • Nu necesită ajutor în efectuarea igienei 9) Nevoia de a evita pericolele: B.9°C • Cefalee • Frison • Transpiraţie C. Sursa de dificultate: • Risc de complicaţii a stării generale D. Manifestări de dependenţă: • Risc de alterare a stării generale • Dureri precordiale • Nelinişte C. Manifestări de independenţă: • Comunică verbal fără dificultăţi 50 . Sursa de dificultate: • Funcţia de termoreglare este diminuată • Stare generală alterată D. Problema: • cefalee • febră şi frisoane 8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: A.

credincioas • Acţionează conform propriilor credinţe şi valori 12) Nevoia de a se realiza: A. Manifestări de independenţă: • Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură 14) Nevoia de a învăţa: A. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă. Manifestări de independenţă • Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa 2) Planificarea îngrijirilor 1) Problema: Dispnee cu polipnee. Obiective: obţinerea unui ritm respirator la valori corespunzătoare Diagnostic de îngrijire: insuficienţă respiratorie 2) Problema: Inapetenţa Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală şi revenirea poftei de mâncare Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate 3) Problema: Oligurie Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate.11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori A. să prezinte bilanţ hidroelectrolitic satisfăcător Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină 51 . Manifestări de independenţă: • sa realizat pe plan profesional cât şi pe plan personal • nevoia a fost satisfăcută 13) Nevoia de a se recreea: A.

să nu devină potenţial de infecţie Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a mucoaselor şi tegumentelor 52 .4) Problema: Insomnia şi anxietate Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit. să fie echilibrat psihic Diagnostic de îngrijire: pacientul prezintă un somn odihnitor 5) Problema: Hipertermia temperatura=38.9°C Obiective: scăderea temperaturii în limite normale Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură 6) Problema: Risc de complicaţii Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii.

adm tratament cu antalgice.adm de morfilin 1 fiolă intravenos foarte lent Pacientul respiră normal frecvenţa respiraţiei = 30 respiraţii/min r. vitamina B1.aeriseşte salonul. B12).ZIUA I Intervenţii Evaluare Cefalea este combătută . B6.învaţă pacientul tehnici de relaxare aţă pacientul să facă exerciţii respiratorii.oxigenoterapie pe mască 8ml/im.se va observa faciesul şi culoarea tegumentului.educă pacientul să fie liniştit.se va monitoriza pulsul de mai multe ori pe zi După o săptămână analizele de laborator arată: Hb8 Ht-39 uarea bilanţului hidroelectroliticpe 24h.se institue tratament cu Furosemid Starea pacientului se ameliorează 53 .forţarea diurezei prin administrare de lichide.

G.K.A.se va institui un control de specialitate cardiologic.se manifestă o înţelegere empatică.se urmăreşte aspectul scaunului.ZIUA II Intervenţii Evaluare Diareea este combătută oproparazitologic şi bacteriologic.. se pune diagnosticul de H.T.asistenta evaluează înţelegerea şi aşteptările pacientului în ceea ce priveşte boala sa Pacientul a înţeles explicaţiile primite şi este mai liniştit 54 .se va adm Saprosan 2 tablete/zi la interval de 30 min se va efectua E. esenţiala T. = 160/90 .G.A.se va adm la indicaţia medicului nitroglicerină În urma consultului cardiologic şi al examinării E.K.

apreciază corect potenţialul de infecţie.7°C-37°C)Temperatura corpului este în limite normale n timpul vărsăturilor.se măsoară temperatura frecvent.se pun sticle cu apă călduţă pentru a se încălzi Frisonul a dispărut Pacientul se simte confortabil rea prevenirii anchilozelor şi pentru obţinerea unui tonus muscular bun. bogate în vitamine şi hiperproteine B6. asistenta colectează produsul eliminat.pacientul va fi aşezat să schimbe poziţia în pat se administrează antitermice la indicaţia medicului.Pacientului îi revine treptat pofta deresimte o condiţii de igienă. Ca.urmăreşte şiestetic aşezate în farfurie.ZIUA III Intervenţii Intervenţii ZIUA IV Evaluare nmediu.se administrează algocalmin (36. i se dă un pahar cu apă să-şi clătească gura după vărsătură un prosop uscat.adm de vitamine B1.schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie 55 Pacientul nu mai prezintă vărsături Transpiraţia a dispărut . la indicaţia medicului Pacientul mâncare stare de ameliorare . B12.

să revină la control pesteEVALUARE FINALĂ o lună 56 . să evite aportul excesiv la săruri minerale. să aibă activităţi plăcute înainte de programul de odihnă lui diuretice (Furosemid). anticoagulante.ZIUA V Intervenţii Evaluare Pacientul beneficiază de un somn adihnitor va fi sfătuit să fie liniştit. hiposodat s-au diminuatEdemele asodilatatoare. tonice cardiace). urmăreşte efectul medicamentelor Pacientul este mai liniştit la valori fiziologice 60bătăi/min Pulsul ajunge i se recomandă să respecte regimul igieno-dietic.adm unui regimigienico-dietic. normocaloric.

febră şi tahicardie. 57 .CONCLUZII În urma îngrijirilor a trei pacienţi cu Insuficienţă Renală Cronică am putut observa că toţi prezintă o stare alterată. La externare li s-a recomandat: • Evitarea aportului excesiv de săruri minerale • Evitarea excesului de proteine şi sare (regim hipoproteic şi hiposodat) care suprasolicită funcţional rinichiul • Restricţie de lichide pentru evitarea supraîncărcării hipervolemice • Tratamentul corespunzător al HTA şi IC • Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice. Cei trei pacienţi au avut o evoluţie favorabilă şi s-au externat cu o stare generală bună. oligurie. pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei. unii dintre ei prezintă cefalee şi scădere în greutate.

LUCREŢIA TITIRCĂ Ghid de nursing 4. Ion Albu 3. Disciplina de nefrologie 2. PROF. UNIV. DR. LUCREŢIA TITIRCĂ Manual de îngrijiri speciale Editura Viaţa Medicală Românească Bucureşti 2000 Manual de medicină internă 5. VICTOR PAPILIAN Ediţie de PROF. GHEORGHE GLUHOVSCHI Universitatea de medicină şi farmacie Timişoara.BIBLIOGRAFIE 1. DR. LUCREŢIA TITIRCĂ Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri acordate bolnavului 58 . CORNELIU BORUNDEL 6.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->