FRANCIS FUKUYAMA | INCREDERE _ |virtutile sociale si crearea prosperitatii ‘raducere din limba englezi ‘Marius Conceatu ‘Editura ANTET(© Baitura ANTETXX PRESS, Redactor. Nicolae Nistase “Tehmoredactare computerizati: Cristina Fita Coperta: Cristina Ft : ISBN 9738167019 Tiparul a fost executat de tipografia ANTET XX PRESS Filipestii de Targ, Prahova Str. Max Heberlin, nr. 677 (forma Sold Le malhumes, de asemenea, penis autora fet indferte sad de her, urn ‘or: Michael Novak, Peter Berger, Seymour Martin Lipset, Amitai Eton, Bara Vogel, Atsushi Seike, Chie Nakane, Takeshi shia, Noritake Kobayashi, Saburo Shroyama, Steven Rhoads, Reiko Kiowa Mancur Olson, Michael Kennedy, Henry 8. Rowen, Clare Wotowit, Robert D, Putnam, George Hot agen, Lawrence Harrison, David Hale, Welington KK. Chan, Kongdan Oh, Richard Rosecrancs, Bruce Porter, Mark Cordover, Jonathan Pollack, Michael Swaine, Aaron Friedberg, Tamara Hareven i ‘Michael Mochinik, Ca de oboe, Abram Shusky a avato contribute gjorda conceperea ct ‘Toatérecunosins mea i James Thomson s nei RAND Corporation care au perms doc ‘wentarea tn timp redactr crt. Le dtoree miami reprezentanor mei eran, her Newberg Heather Schroder, care an fut post para tit ih de a ct sacl precedent. Ornate Parte a materiallalacoperit in aoestvohan na méar shuns la cunotint a sraduintaeisteno. imei de cerotare, Denise Quigley, Tenzing Donyo si indeosebi Chris Swenson care a fost un ajutor n= pretut pe tot parcursal editiit Sofia mea, Laura, crea dedic cartes fot intotdeauna un ctor atent seri ima stat ex- ‘vem de molt A fost un spin permanent. jYosbia Fukuyama, tt men, a fst socioloy al religilor si mia lsat agri, cu céva ani in ur, biblioteca sa de clasic ai sinjelor sociale. Dust mul ani de impotrivre fat de acest domenis, cred ‘Glam infeles in fine preocuparea sa A cit ia ficut comentari pe manuscris, dar a pleeat dintre nol4 FRANCIS FUKUYAMA tnznte de a putea veeacartea publica Sper ca nse ct de amp sunt usta ac propri sale reocupie deo via, . a (Ca sdta ecu in oc si mumesc unl dactograe ini exprim reeunostinf ati det acl fue pole lucia, si rebuie culvae print consinl crest aculturi si respect fa de aceasta “Acecst semidicate superior aculuri tree dincolo de grantee naunior pentru ase exinde tn camp ecomomiei global sal arin ntemutionalefntr-adevr, una dn nile convergent dire ‘re insu internationale dela srl Riboiui Roce este cesteea consti cameo de pre ‘utinden! in cea oe priveste dierentele cultarle care fi separd. Sore exempl, n decenicl trecut ame an au Inceput si dea tot mai mult seama céJaponia, membria ami herein timpul Rézbois- | Reve, practicd democratias capitalism in conformitate cu alte norme cultural decdt cele dupa ‘are se ghidearl Stale Unite, Aneste dierene mu creat numeroase tun la aoe vere, ca de pill {nai n care membri nei reel de alae japonene, cunoscuté sub nurele de Keiretsy, camp ‘ul de a ola = ma dels o compante sind care oferé un pre sau o cate mai bune.O seam de asin sunt derana de anumiteaspecte ale culturl american, cum a § modu gis s battos cu care si apr drepturile indviduale in detrimental bineli general. Din oe tn ce mei mul sit fac spell superontatea mostennr lor clade cm ar § respect entrant, promovare et catiel sa valorllorfamiiale ca sure ale vital sociale* ‘Accent! pus pe cular in ordinea global este att de prominfat ict Same! Huntington aavan- satideea of lamea se Indreaptl cre operioadlé de ,coonie a cvizatilor tn care cea inti metod deidenticare a camendor nu va ideolgid asa cus eran timp Rizo Rec, ci cultural’ Drept urmare este mai putin probabil sl se ste confi tn cadral fascism, soiasmului sau al demoere- et tem cx sear nsdn marr ropa cure ode, confit apnesi- ius ete ‘Firkindoisi, Huntington are drepate ssi of cerenee cultural vor cin o pondere mult smal mare de acum fnainte scl toate soctetile orf nevoite si acorde mai mui atentie culuri, de vreme ce nu Se mai conirunti doar cu probleme interne, ecu lumea larga. Argumenttia lui Huntinge ton este sd mal putin convingitore stun cénd recuncese In dferenfele culture sure de confi ci, ceapoc,rvatatea remit in inteactumea dint iferte cur poate adesea duce lo chim Dare creatoare far asl de cazur de stimulare cultural reiprocd sunt mumeroese. Confruntarea Ja ponte eu cultura occidental dps sosirea waselornegye” ale li Commovdore Pemy in 1858 aneterit rum] restanrtiel dnasiel Mei a industria ulterioae a Japoniel. In genera trout, teica iminic intermediarlor tampon din procestl de producti pentru a facta reat din partea munc- ‘orllora ajuns din eponia fn Statele Unit, spre avantaulacestora din urma,Indferent dackinfrunt ze dite cult conduce la confit, a adaplare sau progres este vial in aoet moments nelegem fn profunzime ceea ce face ca acest culture diet gl funcondle, de weme ce concureats inter ‘afonali ~ pl sl economil - este deft interment cultura Poate cd zona in care culture exerci cea mai direct infer acupra bunds generale sia or Ga intemafonde este economia. Dei sctivtatea economicd este indesructib legat de vita s0- lel si poli, discarsul economic contemporan incurajeazatendintaeronati de a privi economia cao laturi a vel culegie sale propi, separate de retul societai. Vat din aceasta perspectiv, sconomis ete in car in cae ini eau lla entra saiace cu gol nevode st dornteleiainte de ase retrage invita lor soe reali. Dar in orice socetate moder econornia constie una din cele mai importantes mai dnamice arene de socibiitate umand. Nu exist forma deactivate economic, dela curiitorle chimice la producfia in mas de ice integrate, care ‘mu neceste colaborare soci. lar daci oamenilucreaz tn organizati pentru a ststace neve in- Givvale, loc de munca fi scoate din intimate vie lor particulare sf conectzaa la mea soil Aceasticonectare na este numa un miloc cae shjeste scopul de acstge un sls, cl un fl fire mental al viet umane ses. Cac, cu et oameni sunt mal egos cu zt personatatea umand si | | | ' i Incredere 7 dorete mai mus fac parte din comustsi ample, Fina urandresinte o end aut ~ cea ce Baile Durkheim numea anomie ~in ipsa normelor ga regllor care fi leag de ceil jen pe care local Ge mune modern o diminseazd ¢o nvinge ‘Satisfactia pe care ne-o dé faptul de a ne afla fn conexiume cu ceilal Ja locul de muncé se naste din Gorin umand esenfial de recunoastere. Spuneam in first stores ultimal om cé to came: pre. ‘ind sé li se recunoasca demnitatea (adicd aceasta si fie consideratii la adevarata ei valoare) de citre ceilati ntradevir, Profund si fundamental, acest impuls este unl din motoarete principale ale fntre- gului proces istric al evoltiel orl. In vechime, dorinta de recunoastere sa ficut simté pe cde ? princi seribolau pe va pe moarte pent suprematie In ele ‘oastre,lupta pentru recunoastere sa mutt din zona miitaru in cea a economical, acolo unde sea Gescoperit capactatea bene din punct de vedere soca ~ dea crea mat mts bogie docit ds- ‘rage. Dincolo de nivel de subzstent,activitteaeconomica jacdaesea excusv rh lute pen- tru reeunoastre find mai pun un malloc de satistcere a newolor materiel regi. Adam Smith Su ‘exc acestea din arma st putin la numa relat usr de sash Manca st bani sunt ns lt ‘mai importante, {ntrucat reprezint surse de identitate, statut ¢! demnitate, fe cd e vorba de imperii me- Gintice multnationale ori de situa unui sf de atl. Acest tip de recunoasere mu poate Sob nivel de individ, ci poate d realizat doar intr-un context social. "Asti, activiatea economic ete part ntegrant a vii socide exe acini dni varietate de norme, regull, obligatii morale si alte obiceluri sociale. Asa cum se va vedes in cartea de fat, putem deprinde tin anda viel econoice o lect important st anme cé banistarea une tr, capaci teasa concireafali sunt condionate de un une criteria snversl nivel de increere scar sed soci ‘Séne oprim asupra urmitoarelorsecwente ale wei economice cin secolul X: + tn mpl riz! ptr de a inceputleilor 70, di const’ de automnie indo de lume, Mazie si Daimler-Benz (producatorul imuzinelor de iux Mercedes Benz), sau confrun- tat cml ca seiderea vinzor au air spectrlSlimentu in ambele cam, sdvareaa ve std partea nel cel de compen prteneretraionae de afceri~conduge deo banc pa- ‘eric: Sumitomo Tras, pentru Manta respectiv Deutsche Ben peru Daimler. in amie citi, cls imedict a fost scree pentru salvarea institu ir fn carl frmel germane ~ pent @ rnpiedicacurplrarea ei de un grup de investor arab. Recestunes din periouda 198-199, care a feu ravegitn indus american, a lov eros st ‘Nucor Corporetion. Aneta ocanainrase nace coe, consid minaminoare cuo nowt ‘chnologie germand barat pe turnarea nenreropt, Laminoarele au ost armplasete itn Crawe fordsville, Indiana, tn afara zonei industriale traditionale, si populate cu muncitori nesindicalist, Ente care ml era ariculor, Penta» ope sciderea veituror, Nora redus spt deluera a tuuror angjaior~ dea director a ulimal muncne de rirefinewe- i oui zee, sia stilt oreducere corespunzitoare a slau. Nic um munctor maa fst concer end conomia s compania seu revenit, Nucor se bucura de un extraoeinar spit de echipl, coca ce 2 contbut a transormarea sit fora industriel siderurgice american. tn uzinele Takaoka ale companieiconstructoare de automobile Toyota, orcare dine mile de ‘munctort del nile de mont) poate op functionareaintreguzine prin simpla deconectare 2 ‘sparatulisu, Sina raeor se intdmpl acest cr. De cela parte, munctorior din winele Ford dela Highland Park sau Rver Rouge uzine care au reprezenta practic inreage produc industrial modema veme de ei generati-null sa inereinfatnicioathoastfel de putere. As. ‘, upi ce au adoplat tence jponeze, munciri de a Ford au puter snare wn control spot supra locu! de mane ga aparatelorlcare crear + in Gecmania, gefii de sectie dintro fabrica ipicd stiu si facé treaba subordonatilor lor si, la nevoie, chiar inlocuesetemporar. Maistrul fi poate mula pe muncitor!dint-un lo frat sie evalFRANCIS FUKUYAMA 22 pectormantele pe basa conuntvlr direct u acest. Cle de promovare sun dosebit de ‘exile un muncitor manual poate facreliat ce ingner In wma participa un program inten Sv dense in cadrul companiel mai degrebi decdt cu odplomd univers, ‘Trisitura comund decelabilé fn acest patra seevente apareat fr legtur inte ele este fptul ci, Scare az, actor economici sau susinit uni pe celal, incredina find cf ormeaal o comin, tate baat edere rec {it obliga sf sustind aceste companil producitoare ‘Rindul lor fn trect simu se vor da napoi sf sustnd pe roc. Bincle fuori care au salvat Meads Daimler Benz sa i de automobile pentru cd si ele ff susinuserd la itor. Mai mul, fn cazu] Germaniel era in Re SerGinental rationalist, cae nu putea permite une! marci germane att de importante precum Mer ‘In fecare din aceste cazuri, comunitatea In funetie de ‘un nivel mai general ded propria! interes. Dea stcoleg! nt-un grad mai halt dec cel din alte o serie de obice iri europene, muniatea ete cultural, alti u pe bard unor rel seg cf ur ete s obliga morale ecproce asumate de ment comuni fax Seer lean dat membrio comunti motve si abd incredere unin celal Ho. Scenarios devenise un fel sin. Cu ate cine, Gecare era moval de ceva saat fel, vom vedea ci in toate societiile economice de succes, aceste corzunitifi sunt unite prin ineredere, rn connarse, al car pss dsl contapeinmane eae we ‘nate de inevitabile implicati sociale: 7 = < * as Sé ude, p + Edward Benfield nota einen o uteri lola pentru ardica oso struiascio semen deus hide eg abort ae fnocea senie iieses cheapes ie insu ali anor'50 ctiten bopat na vou sé! pun sist cand dec ich noes tn a shuns decasta pde‘oth de mina deere atoria statului si Intreprinds astfel de a ie ae = + Spe deeb dem cle germane, relate sefuki de sete fancez cu muncitri si sunt re inister, n Pais, Aceasta se tntémplé penta od tor ao american sun: foarte greu de gists umea aface or de se contol de a pap etes ee done = Fett asa Un motvar sets unl comand eee eel Sec, sco -subcae” akoamercan sticane contemporane. Afaceri fi puternice ga increderireciproce ih cada Coreene sunt onganizate fn jural mir sia- Ineredere . 8 bile sal asociafilor de imprumt in carl comunitii ence. Famille afoamiericane urbane sunt neorganizate, iar asociatile de fmprumut practic inexitente, Aces rei cazuri demonstreaz ipsa de interes pentru comunitate, coe cei impiedicé pe oament st exploateze oportunitiile economice de care dispun, Problema este cvea ce socologul James Cole: ‘an mumea defi de capital social’: biltatea camealor de munciimpreund in seopurt comune, tn grupur gl orgmizall. Concept de capital uman, foarte utlzat de economist porneste de la pre. ais ch nee noose, capital se concretra ma pin in pdt, abe nee gmasi din ce in.ce mai mult in cunostnfle si priceperea oamenior. Coleman susine cd ta pls fall de pr cxpere si canotinte, 0 parte inserna a copitzlulul uman ae dea face cu capactisten oamenior de ase eocisunul cx colt, capacizteesenialé mu: numa pent veg economic, od penis progpe tate aspecteleexistene! socal. Capacitatea de asocire depinde, la rindul el, de gradu in care co. unite tiese upd anumite norme gi valori comune sl sin capabile f subordoneneinteesclor srupu pe cele induae,Dintrevalorile comune se distingefnredere, iar Increderea— dup cura von edes are ovaloere economic insemnati si comensurabiia Din perspective capaci dea aici comtniti spontane precum cele desrse mai sus, Statle ‘Unite au mai multe fn comun cx Jeponia g Germania dectt ax oricaredintreavestea tele socititile chineze, precum Hong Kong sau Taiwan, pe deo parte, tala sau Franta pe dealt parte, Satele Unit, a fel ca Jeponia si Germania, au fost dea kingul istorii osocetate cu inredere mare de gp, ‘n cua faptul cd american se considera niste individuals! neabitut, Statele Unite sau schimbatinsé tn mod fundamental in umele coud generafi in occa ce pies sate asocierl. Din muite puncte de vedere, socettea zmericand devine pe ait de individualist pe eat. au vizuto dintotdesuna american: tendinteinerentl de tip Hbera, cu accent pe respecarea deep tor, ce lrgirea lor in detrimental autoritii uturor comunittdor existent, ea wrmat curse Srese spre un final logic De asemenea, deci increta. tn Sate Unit este viitin mae i i Sonaltti volte ¢ inmultirea liigilor cle, area structurale dstugerea unor struc sociale intermediare, cum arf vein. bise, ea sindicatele, clube i socitite de binetacere; psa de valor comune gt a comune cei Gin Jur sentiment lag réspdndit prinie american Decfinulsociabitifi are implicatl importante pentru democrat american poate chiar mai im ortate decdt pentru economie.Statle Unite platesc deja mal mt dec ae i iacustalzate penta rotecta pole, ar peste 18 din popula Ameri se aid fninchisoare De asemen: ‘nal bine decittrile exropene sax Japona, pentru ca cetifeti si se dea fn Sudecaté uni pe cella. Aooste chet, care rerezintl un procent apreciabil din produ intern brut ‘anual, constituieo tax direct impusk de distugerea increderi in societate, Pe vitor, efectele ele conomtice ptf bogate fn consents; abitatea americanlor de a luce tn cele mai vite organiza ‘© Poate deteriora de vee ce isis acest diveritate reduce Increderes sf pune nol bare les cooperén In plus fa de capital si fc, Amevica a beneiat de pe urma unui fond ce cast social Ase cum profile nu aureus tn chip adecvat sd inlocuiaseé fi ble incrastnur a ‘el completarea capital social a set de dort Dar acumularea de capital social ete un proces cul ‘ural anevoio sn multe prvine misters, Guverneleapicd state care au ca elet epuzarea cant ‘aul social, dar x au descopert nico metods de regenerare Prin urmure, democrat Hera cae se intrevede la stirs istorii nu este pe doantzegul noe demi. Dac insittite democrat ale cepitaismulu ar fnctiona core, ele ar ebul st connie. {based cu anumiteobicefuriculturale premodeme care sil axigure bunt! mers Legea,contactal ‘ailonliatea economicdconstiue un fandament necesar, da nu sficent, pentru stabifatea & pros erlate socettor postindustriale; se adaug reciprociate,oblgatia moral, sentiment! datsiel “atl de comuniute ¢nereerea, cae ig au obria mai degrabi in oboe! deci incall ronal f ‘cae nu sunt anacronice into societate modem, ci condifa sine qua non a succesulk’acestia10 FRANCIS FUKUYAMA Problema amesicanlorporest dela neputnalor de asi percee coect propria siete sort ntarea storia a aestela spre comuntarism,Petea se reer la acest neptngl,incepénd cu dis cue pe marginea uno recente dispute ne gant care omit un aspect eseaial l dimes eu ‘ural aviefi economice. Fina pic tnt va pretizaceea ce se ntelege prin cut, ncredere i cpl soce. Elva expica legétura dintrefncedere si structia instal de ce creaea organiza ‘Hlormuinationale ese wal pentra iundstarea economic’ si competitive. Parte Tha. a Ika se oc’ de doud cil findamentale de acces sociabitate: aia commit {ie create pe citer alee decttlegiturle de rucenie.Partea aI dese fn deta ptr societi Stale China, Frat, Ila Coreea de Su. ic, fla consitueuntatea de bai a organi ‘conomice;ecaredntre acest ir a intimpinat difcuti nacrea ogi mar cares deigeasch _saniele familie iin consent, statu a fost nevi sf intervind petra promova firme dara st ‘ampeiitve pe Plan mondial. Patea a Ika analizea’ Japona i Germania, ambele soci cu incre dletemure care, sre deoscbire de socket ‘aie au rect cu mult mai mld upurin ice lobe frme nelle, Avestesoceif na numa cl au recut mai devreme la managerentul ‘vl, dara ptt crea sade mune ma fens sa sastore, Produc nse ‘invent de comps Toyo, ete tn exemp de nova organza posh iro st Parte aI. decbate complcaa problema localize Sttlor Unite tn spectral soe ‘ncedere mae resect nici Dee a aprut ra amercania air! deceit oe eee ast ~ sunt temiele propuse fn acest capitol Partea final, a Va rage clteva conclu generale re. “oare I vitorl societti global ila roll vei economice in sera acttilor umane, - CAPITOLUL & Solutia celar doudzect de procente ‘in generafia trecuta, gindirea econamica a fost dominati de economistii neoclasici sau de propov- soest sistem managerial pic chines ban amunite prvi, chiara rst spa de ect In cael companiel, Inst acest sistem manager, find ort greu de instutonaiat, a grabit ts nmin moment eager bade Wang Seste prac manages se inne n inte ‘ume a afacerior din China. Ele is eu ridcinil, pe cét de putemice, pe ati de anc in mila chinezt. 3 4st constitu cel mai mare grup rai Engst s cute din lame. Popol piatro vse gra iter dre dest ea Reubia Pop ‘uct comuistsageaniechineze din sues Ase la democratieindustale precu Canada seu Marea Brien vont Suda acest! vriati de mei police, nu se poate vor de ocutur cconomicé chine ct de cétornogend: Manifest sale cele ma pure eregises in Taiwan, Hong Kong si Singapore, unde nvt pain lr, Parteneratl cu intresai a conduc’ alae familie este circa de tens ‘Desi pornesc cu partici egele, nu sunt tot la fel de competent san preocupat. Firma are sanse Ge supewieredact nul dine i prea conducerea si recentallea nieaga autre jr per (Sane sale, Dacd mu se intimpl. aa, autriatea se rsipest inte fai. Ceeace se soldeaz cel mal axesa ox dispute, care rebui nen! relat prin ncadrnformale, contractual le ator: Dacd Gvizanea responsebitlor nu ete conturati pec amiable, mostentoi se wr afinds intro ptt ‘pentru paterea supremd in carl companie, care in numeroase cami duce la scindarea ei. ‘Cea de a treia fd spare in momenta in cre control asupa firme! rece in mle neoorfon- ator ntreprinderle care au supavictt et tnd s se dezintegreze lteror.Introct fi aun ge ‘eral un namic ingal de opi article nepofior varia. [neal flier inloritoare,nepft au ‘qeocut in medi extrem de favorable Spre deosebire de fondstor, ef considerd prospertatea un uct de lacie nels i sunt mai pufin otal fack secrfcle nocesare pent ¢ mentine nivel decom petite al ime sau isl caralizeazé preocupirile sre alte iri de activist Declnul progresv, de la prima generac plnd la trea, l capacitor de inteprinaitr neste, desir, o sitar exchsvé a ulus chineze. Bl earocterizeadafaere de fie n tate socet- {ie a fost mumit,eromenu! Buddenbrook’. Ovorba veche rand’ Tustreard mirizee i decide reasverlor de fale: Prima sa tela generate sunt rutin fund. In Satele Unite, Atminisrefia fmnelor mic estimeaz ci 80% din toate stacerle sunt detinute de fil, f numa o relme surcav fulesc fn 2 doua generate. Multe mart fami de fntreprinzator american’ ~ du Pont, Rockefeller, Carnegie ~au cunoscut decSnurlsimilare. Copii s nepoti igi construiesccaiee stdlucten te do- ‘meni cum arf arta sau politica (a cau! si Nelson gay Rockefeller), dar abla rareon se price sk conducl afacerlepuse pe picoare de buco. {asd marea diferent dire famille de intreprinaitor din societatea chinenS si cee americani.o conse fp, Ina tela generate, pee ptine frme chinezereugese si se nsuslonaizeae, Fi Inde faniinle americane se grabesc & aducd manager! profesionis mai ales dupa moartesfondato- seneraie companiaatreccl deja aproape tn intvegime tn mile acestr manager: dar rea putin dntree.con- ‘retari afaceriorchineze ax acoepta agmentarea, ntegrarea fn concere sat chiar sdeintegrarea ef complet Din aneast prvi, experienfa nua ince oe mul prosper intreprinaatori 18 Chine imperale Sheng Hisuen- ual, este deiitore. nlc si reiavestescl profi th frre fami Jit cu 6% din averea saa creat ofundatie de autorare a flor $ nepotlor si care a contrbait ‘sea bogtilo: fn decursl nei generai dele moarta hi. Trebuie, fest, sé him i calcul condi ipo vitrege dn impul ui Sheng, dari lini marl asa se pren siti fn care capital din sp tele unui puternic imperi chinez se pierde din cauza etitudin speiic chine fet defame. Difcultatea cu care se produce instuonalizarea frmetor chine, precum S princi chinez al mostensi egale,expicd de cefrmele fn coeste socetif a rimas relat micl De esemenea, accias! ‘arametr coniera un caracter ca tot difert organiza incstiale a economiel tn ansemu compa nile se formeazé nelncetat prosper spol das faliment. In Statle Unite, Europe Occidental apo nia, multe secloare Ga special cele cu capita intens) sunt organiza sub forma de oligopolar, cu un ‘nami mic de firme gigant cares impart pla. La pol opus se ali Tawar, Hong Kong si Singapore, unde ieee se rope de ideal nents al concurenel pret, ca site Sau mide firme minuscule ce ge lap aerb pentr a se menfin pe tna de lute Daca structure de tip carte a economieapo- neve pare anticoncureatial, mea caleidoscopicd a fame! chineze exe, a prima vedere, cel putin supraconcurentilé.46 FRANCIS FUKUYAMA O alti consecin a dimensiurilorreduse ale frmelor chineze este penuria de denumni de mig comercial chineze. fn Stele Unite si Europ, le ssl sol XIX, abundenta de barr de mere tn sectoareletuunul,amentaiel,ibrickintel¢altor unui de larg consum a fost fect int «iri producdtorilor care doreau si aibé controll asuora nolo pete de larg consum ce lise dest eau in fof. Derumile comercile pot &stabite numa de companile capable si exploateze econo. rl cu anvergurd ta domeniul marketingui, Compal care e defn trebuie 8S relatv mari gi suprviefussl suficent de mul timp pentru ca hn réndurile consumatorr 8 se deciangee contin cali sa caracteruhldstinctv al proprlor produse, Nume precum Kodak, PineyBowes, Couriney’s sau Sears dateazi de la inceputulsecoluui XIX. Denumiri comercial japoneze ca Sanyo, Panasonic sau Shiseido st impus mai recent, dar an fost create de corporati mar, insitutionalizate {ns lumeasfaceriorchineze, dimpotrivs, exist prea pufine nume de mirci comercae. Singura ce 7 ‘ost malo americanlr este Wang, adic excepta care contim’ regu. Companilechineze dn Hong Kong si Taiwan prociuc textile care intr in denumirle comercale americane Spending, La cost, Adidas, Nike si Amoid Palmer, dar ocompanie chine mui tabileste un mume de marc& pro iu. Motive penta care age sta crs decurg din evoltiafrmelor fale cine. Din cauza refunull de a dezolia un management profesionst, ele sunt constinse si se integreze,indeosehi fn pefle indenirtate, evident alate fn afar catruli Samia cea ce presupune existent unor capa citi de marketing a utohtoni Ese foarte greu pentru o mic Srma faa chinezd sé jung am nivel ls care i producd in masé un produs distinct, sf pune supravietlesesufcent de mult pentru agicrea oanutf reputate fn randul consumatoror. Prin urmare,femele chinezecauté de regulé partener de afaceri occidental care si se ocupe de marketing, renuntind sis! mai creeze propre organiza de marketing aga cum fac marle compan japoneze. Pentra firma occidectal, aceasti re Jini ce dovedeste a confortabila de vreme ce pare foarte putin probabil ca partenerilchinee kumi eased sl domine marketingullntran sector aname fn genl une! corporal aponeze. In alte az, cam este lia de imbréciminte Bugle Boy, marketingulafostasguret de un chineramerican cos 4 ctr al cituriamericane, | “Tendints frmelor chineze de ai pista dimensiunile reuse nu est in chip necesar un dezavan- ba chiar pe anumit pete poste const un avant, Ele sunt extrem de prcepute fn sectoarele de ‘mined rela intensiv fn cee cu pee schimbitoare, foarte segmentate i dec mic, cur ar tex: Lele ¢ vestimentata, comerful, lermaria gi alte mérfui, componente i asamblare de calculatoare, ‘bunur de pele, prekucrarea metal! la scard mic, mobi, mase plastic, jucér,procuse din hatie sibinci O fini mick, de fami, este lexbl¢ poate ha dec int-un tp seu. fn comparaic ca ‘omare ir japonez, organizat ierarhi, cu sistemul su geo! de uae a deizlor dup aungerea Ja.un consens deplin, o firma chinezatrcd este mait mai bine inzestrati pentru aréspunde ia sch ‘isle apdrute peste noapte pe piaa cerer,Firmele chineze mu stains pre bine fn sectnarele cu co pill inten, Su in cre procestl de producti ete mai complex -sectorul semiconductor, aero spi, automobilelor,petochimic si atele. Compal tbwaneze priate nic mu pot spera si conc reve Intel su Motorola ince priveste productia ulin genera de microprocesr, asa cum ar putea | 0 fd, de id, irmele eponeze Hitachi sau NEC‘ ins ele sunt extrem de competitive fn zona bu utr finite prowecite din alacerie cx computee personal, unde nenamdraele PCa fr mume ie cing benuilerulante ale miclor Inde asamblare. (O societal chine are deschise tre ci penin a surmontaincapaitatea de a crea corpora mar. ‘Mai int, pein organizafi tn refea. Cu alte cuvinte frmele chineze pot constr echivalentul econom ‘or deavlat rin fare sem legitur personalecu ate frme chineze. In zona Riu Paciical exist ‘zio enormireea de firme chineze care se suprapun si se rami in chip constant mare parte din deavoltarea rapid care are loc in provinilechineze Fuga si Guangtiong se datorea activi re ‘elelor de fami din Hong Kong care sa extn i egiunie invecinate dn Republica Popular Chine Incredere ar Faralile sunt important ait pentru organizafile tn reja cts pentru frmeleinividuale des poate mai mic masurn cazlacestora din urmi Nurmercaseretele prot de legit de rudenie dinatara aie propris-ise, cum arf orgarzaile de ip lan, unde cap grade de denies mai depirtate, care exist n sudul Chine (Pe deat parte, uncle orgaizati in refea muse bazeazédeloc perelaile de ruienie, ci doar pe fncredere si contact personal) Ceadea doua metodé de a constr sectare industrial ar arg este atragerea de investi sttine Societe chineze an ost deobce arte eficente na permit rire joace rox insem xe in econoiia lor. fn Taiwan si RPC, practica aceasta era contrat tric, ‘tea cale prin care societiechineze fs pot creao economie de mar dimensunt indica ttl ca promotor sau proprietar al nteprinderior. O pint atomizzt, concurentialk de firme private ict su constiuie un fenomen nou; de fat, acest sistem a caracterizat viata economicd chineza vreme de sult ani, att fa ard cat sila oras. In plus, China traditionalé a dispus de capacitti de productie sofis- fieae sum nat nivel de experient tehnologicd la inceputl perioadel moderne (prin comparafic 1 Europe), ns toate aeste aparineassectoruki desta. Spe exemph,Fngdezben, ores] porn 1, avea sute de mi de locuitory, si se spune ci obiecele trecean prin sapteneci sau mai multe perechi ‘ée mini in cadrul procesului tehnologic. Producfia de porfelan a fost fntotdeauna o afacere detinuté sicondusé de stat in pre acelea si ma exist atestr ale unor Srme private de dimensiui compe: ‘able. n cela mod, guvernl hui Qing care e cons ultima stat chines dinastic- nstnito se $e'de agamumite inteprinder kuantu shang'pan Csuperisate de tt dar private), printre care se stumiri monopolul produce de sare si numeroasefabrci de armament, socottenecesare penta securiatea national, fn acest cazr, statu desemna supervizor ofa ar dre de pro ‘ost vndut comeristior privat de a care uveralcolecta axel’ Cand au cistigat ri din 1549, communist chine au purces de fndaté la nationalzarea industri, tn conformitate cx prin " pile marxiste. fn bana tradi socalist, RP.C. dspune astil de o serie de intreprinderi de ‘gigantice (si perfect ineficiente). fnsé nationalist au mostenit de asemenea cdteva mari me de a japon si pind mu demult au sa gribit le privaizeze, Dac Tlwan fx propune s Se o pies ‘portant’ in industria aerospatialé sa semconductorllor, sponsorzirike dela tat (prin preluarea ‘tal sau doar prin subsidi) par sie unica solute. ‘Famlismul evident al viet economice chineze are ridcin dnd tn cultura chineri~ ceca ce re ‘oie analiza pentru ai putea intelege carscteristice.terodere 48 eal Vechea structurl a clasclr fost ciaatvatl prin orth de RPC. dupl revolute, icin Tet ‘rana fost aha ca urmae a demo economice. nceeate comnii etn chineze de core dan si oameni de alacer, dela bun inceput omogene, sitemal politic traonal nu putea exportat® {Unde societt chineze cum arf Singapore au incercat si reinvie o forma a confucienisrmu politic fr scopul de a legtima propria lor versiune a autoritrsmnu! blind, ined ast! de efrturt au at nai degraba un caracter aticial, ‘orice cer, adevirat eseni aconfucianismuls chines nu a fostniciolnd confucianisen poi, CAPITOLUL 9 ‘Fenomenu! ,Buddenbrook* Comnigtichineziau went a putere in 1949 hota sl inchele ominaiafamisomui asupra so: ett chinee, Ei credea, incoret, aii traditional petrniaré reprezenta oemeninfare la & ress moderizirit economice. ad mai vzut, cu extraordinaré caritate,c&faiiaera un adverse poi, uoul care slibea autoiateeideologil sa nau asupra acest! tr vaste. Caurmare, eau hat 0 serie de masuri menite sf distrug familia traditional: au fost ntroduselegeafamiliet modem” = ‘gaantaea Grepuror fee afotscoas nara le poligamia,gospodrafreneasciefostdstusd ‘rin colecivicarea agricul; frmele de fame au fost nafionalizte sau expropriste; cop au fost - octrinati si creadi cl part, ou fama, este sursasupremd a auto. Misulle de planicare fe ‘ili menite sd imiteze crstereaexplotva a populate! Chine prin obligarea fami si abun sine ‘gr cop a fost poate cel ma direct ata asupra conficianismulu tradiional, care propovaeste de rile procrearea In numdr ct mai mare de fi! ‘asd conunisti au subestimt puterea de ptrundere« ctrl confucanst ss fami chineze, dine care cea dn upd a traversataceast lind jumitate de secol de transform poltie mai pu- ‘Ge le domina pe tote cele, inchs datoria a de impart, paras sana urs de autorete temporal or diving. ‘Din ole cnc rela conucianiste cardinal, cxa dint ati fi era cea mal important, deoarece stiles oblige moralé numité xan alc respect fll, imperatvl moral fundamental in confuc- Siem In toate culture copii sunt tneuraei st se supund autoititl parintet, dar China tradi. ‘alfa capt propor extraordnare, Fi sunt dator sf se supnd chiar dup ce au deve acl Gaciaplorpéringlr, sf sustind economic bitanets, se venereze intr dup morte sé.con- tue spirit fai a crelorigine se infoarce fn timp ca genera. fn Occident, autora tetluia fost concurati de mumeros! rival pritre care profesor, patron, Stal ¢ hele din unm Dumnereu. ‘Rizvtirea impotrva autotifipintsta fost practic instutionalizat in tatele Unite, de pd, ca ‘ual detreoere Ia vist adult. In China traditional, as cov ese de nenchiput Acolo nu exist! un ‘chivelental conceptul indeo crests de autoritate divin sau de lege supremd care si sancioneze -evola ndividulu imptriva hotiraior fami! sale In soietateachinezi, obedient for de autoritr tea plrnteascd este sinardcu un act vn si nicl un concept de const nu poate determina pe indivi s opund le indo. Caacterul central l fail in cultura chine tradioali devin evident n cama conficelor ine ‘re liaatea fat de familie ilsta fa de inate utoiiipoltice, cade exermpla tmpdratl sa, inRPC, comisaral Desigur, in ceea cei prveste pe adept confucanismdlortodox, nic mu poate £ rorbe despre asemene conic nto societate bin orgaizat, toate efile socne sunt armonionse, Sito se nasc conficte, mai ales cnd ttl cuiva acomiso infactune ql este cuts de pole. Une trae ase chine desc goi moral i iat inte la fe ta ae fk efile; nia, fama cstgnimen nd tal pe mina pole nro povestire sick despre Confucius si condudtorul unui regat vecin,,regel spunea mdndru ii Confucius c pe piménturle sale viutea este att de adic inrédcinaté incl, dad un ta ure, fl aduoe Sapa gi pe pts dina ‘ste autor. Confucius ta réspans ci virtues este mai poternican ttl sis unde wn fu nici sar gindi si se poarteastfel cu printed lai. Communit au observat pe bund dreptate cl auiortatea ‘anil reprezenta o amenintare la adres lor $i sa angaat intro lpi sustiouta pene trecerea rail! sub autortztea satulu:invunea lo, ful este vrtuos dacs! demuntl tala polite. Reata tea demonstrat inst fir putint de tagad cf, in incercarea lor de a supune faiia, comunisti au cut ttal, Porta fame supra status ocicirel alte reli din afra ei deoscbestefindamen- ‘al confucianismul ortodax chinea de ramura sa japonerd ceva ce are consecnteinsemnate i dome- nul organizri economic. Concarena dintre mii face ca soietile chinee si park indvduaiste, dar nie ind fan. ae na east concurent in sensul occidental Prsonaiate individu este intro mal mare msaré ‘efit de mie. Potivit antropologulu Margery Wolt care a stuiat un et talwanea, ‘nui om care mu sa integrat complet Intro retea de grade de radene mu ise poate aco tner= ere cepind deoarece situa hi na este freascé Dac nu se poarticavincios, mi pti pune in discu. ‘Se comporamentul fa fafa frtlor sau a piringlor. Dacdcineval ebordeazi intro problem delicati, ructerull societiii economice chineze, precurn si cel al aor: Ti nberdnd ome destin soccer creceral eke sociale dunia societal chineze dea hingulukimelor dood mien jumétate. Fl consti dintro se Te de princi ctie care ar tebul ste a baza nel soci funcional. O ase de societate nu este rindi pe bara consti! sa unui sistem de leg care deurg din ea cide asumarea princi efce confine de care Secare ind ca efct al procesul de socnzare.Aceste princi five defnese ratuaunel divert de ela socal dine care cele mal importante cine! sunt conductorsinistr, ‘atu, so; sot rete mal mareate mai mic sprietensrieten. ‘Se scis mul despre ceea ce Ts Wetsning numeste,cofucianism poll’, tik sistema rare de relat socee, bazat pe doctrine Confucionist cu un ipirat in frante io clas de ivi care d- eal obircraiecentralzati foarte devotath Aceaststructuré politic a fost considera fio, * a poporuhi chine, ar reat inte mpdrat si poporul su —ca ox dine tat cop Si. acest sistem, promovarea pe citer de merit era posi pinto serie de examin imperial pene ‘ru pitrunderea in birverafe, dar desl social la care aspirau candidat era statutl de inva cunos itor al textelor confuianistetradonale. Omul superior (chun ti) de i, capactatea dea ‘se comport in conformitate cu regulile forte car eaborate ale proprietiti, prin aceasta se situa ‘arte depart de itreprngitoal modern, Blumlree mal dgrabl dstracfia dec munca, vert su provenea din inchien se credea pstrtorl trail confucznist, nu un imoltr. nia societate ‘ealfona’ contuianist, stratcat, comerciantul nu era un cetitean de varé Dacd anil untlco- rmercian se imbogttea fi spera sm: fe nevoit si continue afacere tatu Gs dea examen ie peri si sh inte in fndulfunetionarir. fn loc si relnvesteascS, mii comerciang au pefeat sf de- ima gin socal superior. y ia jumdtate a secoulul XX ale impactull confucanismui age ecosreleapirn pare fot dep pls cst os hate dep in: ai Sserl cultural ca ansably, Cu toate aceste, confcianismlpoltic a ipdrut de pe send. UL time dines chine a fost risturat n 1911, fr brea mpl abot. Des, in li ani, o serie Ge generascimi sf comiseri au fost compara cu impirai,sstemul imperial este mort ingropa, iar ‘ericolul cal sf renascd—pratc nul Stratiicarea socal promovat ce confucanisml politica ostsie extrem de sab ise manifest prin independenfa economicé a gospodirieltrines. De obi, {iran cercau si na apeleze le vecni pent nmi, des! la vremea cules era nevoie de mln lcm. Spite deosebie de sstemul senior dn Europa medieval fn care iran rau lege de pid ture senioror del care obtineau credit, seminte sate pur de servic, tiranul china era tins pe parca sa save contact restrnse cu is mari loc far de cae in care plea dl tenta la tre: gospodiria tirneascd produceaatatea bunuri neagricole de cit avea nevoie de pe o 2 alt, rd afi nevoit se obtind de pe pata Aste, artizanatul,incuraat in RP.C. si apérut sponta ‘Taiwan, are radzcini adnci fa cultura chinea’. Gragul de independent economicd in rel faililr de arstocraf este mai sciut, desi rimiae ‘un ideal social. fntr-o familie cu stare era tntotdeauna loc pentri fntrefinerea unor gospodirii mai ce; Prindtoare sia mai mult feme. Membr fii au munceau, ci erau sf, depinzind de runcaan Jocale sa fermieri, care aveauibertates de a stabi nivel! taxelor la limita extrema suporabiltl popula. in pss, rani erau chemi sub arme saa la muncd voluntar in interes public in aeeas itr Saul oferea servic sociale inferioare darlor pe care lepretindea. decade obliga tpn i iranal din sister] senoral european rit de inconsecvent soc ‘era cel mai adesea ma aveaechivalent in China. Aceati fark sa confrunatcu shaft cronice de supe popalate slips de resarse (mal exact, de pimc) ar Concarena inte fail a fost ntotdeauna cerbi, Nu exista nic un sistem formal de asiguril sociale, o Eps care dlinie pnd in allele noastre fn majoritateasocietiflor confucianiste. In acest context, un sistem fill puternc poate priv a an mecanism de arare impotia urul mediu capricis si ost. Transl putea aves incredere doar in membrane cle pentru c cel in afer ofl, fanctionari, axorit locales vecin~ mu simfeau nico obligate fat deel sini fometiri nimeni musi permitea sie generos cu preteii sax vecini. Fi cu e&t mai mulls, cu alt sma bine —erau o necesitate absolut, pentru ci fird ei nu exist speranta supravietir la bltranete. | ‘In asemenea vtrege condi, familia independenti economic era singura posibiltatertional de pro tectie si cooperare. China traditional nua reusit si producé acea bogitie concentrati care arf putut si converteascd {h capital ramurle industri, din cauzaprincpiuhi mosteniriegale pe cale mascuin, care fica pat | {ntegranti din cultura chinezi®Sisterul familial chinez est srt patrlliniar, nostenirea se transmit | ce i fu fu, ¢ egal imnériti inte acestia dati cu sporrea populate, pdmfntl era in permanent subimpartit de lo generate l alt, iar loturieindviduale cae au reaulaterau prea micl pentru a pe tea rani o familie fn chip adecvat. Acestfenomen avea loc in secolul XX. q Chiar sin famille bogate, impértrea egal a mosteniril insemna dispersa avesilor in decurs de ‘o generafie sau oui, In consecints, au rémas mai putine conace nobiiare dec in Europa — adicd Ireredeore 51 Joon de fame conste pent af ocupte peste generafi de aceasta aristocratic. Casele ‘an bogaieerau mi, Se grupatein url unel cur comune scare putea gai famiile ‘ir patra, Spre deosebire de soit care Suntona drt prim nse cam ar At ‘gia sau Japon, mal mci eran Hpi de mastenira familial, oblige adicd cate soarta in ‘Wester, dar mai instnfionalizate decit Consul Pesedinlr care leagorganiatilejaponeze in T= jes Aceste staf centrale sunt réspunzitvare pentru planifcarea alociri resurselor a organize fn ‘us snumite chaebo sunt concentrate ijl unui igurholdng, ca Daewoo Fondation, nde mete Ubifreteel dein ca toi acti, Ca urmare 2 acestor diferent, grantele inte cheebol sunt mai clare echt cele dinte keirets. fn Japoniaexisthciteva camur in care o companie face parte in Const Preseinglor mai multor Keietsa’ Nu am cunostinté de iui similare in Coreea. De aeea, chacbol adc ma mt a organiza errhice s mai putin aretle, prin compaatie cu perechile lor jponeze. Dacd.ne oprim asupra struct fail coreene, vor descoperi cl aceasta se aseaméa ai mult ‘area Chine dec cu structure fail Japonie. Faria coreeand traionall era a cea cht ‘ez src patliniar; mostenirea na tinea cont, can Japonia de Semel. In gospodiri japonezs i, 1 Ja ut gal ll col mare au putea priate de alte rude de singe. n Coreca, pot, na sti un echivalent albu adopat cin afar fami, sau mukoyoshi Fi adopt trebuie sf proving | scare ain exces grupuri paraite,sindicate, onganizatrt ai comunitfi prea putine corporei = oduct Sa ops Satele Unite suferd de praia aural de proierarea ruparior dete ese, dar mi se poate arma cu certitude cf tendinfaamericailorclie asocere a fosto garantie. | toric viet economice sau politce ats Pentru cé grupurile sociale din orice societate se suprapun sis intersectea, ceca cepa sola. rate social dint punct de vedere aduce a atomizare divzare sl stratiicare dint China, lag alte societsiputericfamiliste pot ira foarte comunitare privite din interior amie, ind Viduaiste dacédisoemem rivelul scdaut de tncredere si obligatl eciroce dintre fami. La fel icin perspecivaconstinei de cast Clasa muncitoae britanic a demonstre ntotdeatna un grad maid cat de solidaritte gi mitantism dec cea americana In Marea Britanie,paticiparea la viata since «ste ml pregnant deci in America, coea cea dus la aserunea c prima este o fe ma individuals, ‘ai comunitara dec calf. Dar solidartatea de clas adinceste si dscrepantele dnt administrate ‘simuncitori in aceste condifi, muncitorii iau in derddere ideea ci ei si conducerea constituie o mare aml seu oechip cu interese comune Solidaritatea de clas poate impiedica noire eomunitarein rela dintre muncitor si sef a de pk echipele de lure Dimpotrvg, soldartatea orzontalé in réndul clase! runcitoare exist intro nndsur mai mic Jpoia Gecdt in Marea Brite, iar din aeast perspoctv se spine despre japonet ck sunt o societate ‘na indlduaist edt cea britanick, Munctorjeponed se identied ca compania su cu coleg six cate japoneze, pentru cl sunt ale companie,s-auatrasdispetul conrafor din randtate, Darr versul medalie este o mal strnssolidariate vertical, deintreprindere, moti pent care conde zm pe bu dreptateJepona o scietate de grap int-o mai mare masuri decit Marea Britnie. Acest tp de soldariate de grup vertical, pares genereze mai mul crestereeconorick edt cea orzontal. Cu-sigurant,solariatra social mu est intodeauna benefick din punctul de vedere al bundstr economice. Cum spune Schumpeter, ceptalismul este un proces de ,distrugere crestoare", fn cae or _gnizatile vec, noclve economic sa ineficientetrebul se modicate sau eliminate create alle 20, Progresul economic reclmd substiuirea constant a unui tip de grup ca aa. Sociabiltatea traditional neamné loiaitatea ft de grupurie sociale vechi, Producitori medic valicare urmat doctinele economize ale Biserici Cetolice fac parte din aceaté categorie. Socubii: tea gpontand pe deat parte, este capaitatca oamenilor dea se aduna lol, const nol erupt sia inventa ate forme de organizare. Sociabiltateaspontand ese ull din punct de vedere economic ‘numa daci est foloil ln consrurea de orgunizati economice generatare de bogie, Socibiittee ‘radtional este adesea un obstacol tn calea dezvoltri, ‘Cu aceste consderafi de ordin general vom purcede I analiza une! soceit care manifest pote cela nat grad de soiabiltate spontand intr natiuilecontemporane:Japonia. CAPITOLUL 14 Un bloo de granit Dupito concurent de o generate cu fmele aponeze, american au ans si nteleag mai bine caracteril economiejaponezes{ motu fn cae se densebeste aceasta de ove a Statelor Une, Inst dn darecum 107 stante. Fumizorl se teme intotdeanna c4antreprenorl principal ste prea multe de fpre procescle sale tehnologice sau despre stuatafidanciar, scl ar putea si foloseasc acest infor- afi inderimentul si, strecurdndule unui concurent sau intrnd in aoelasi tip de alaceri. Aceasth elite scale eicienta colaboréni ca partener de afer. Dimpotrv antreprenori principal japo- er pretnd de cele mai multe oi si examinee ate oat aspactele operator una subcontractor fn mele cficienft; pretenfa ext accept pentru cd acest din urd are inredere cl prizul mu va stain scopurl oculte informatie prime fn acest) ‘Obligata recprocd rest de toi membrikeirefsu este dusireti de cclebral caz Toyo Kogyo, ‘nsructorl de automobile (cunoscut sub numele de Mania Motor) care apoape a dat fliment, ix 1974, cin vinziieautomobilelor see echipate cu motoare cu lind ria au soit dramatic ca sumare a crize petrol. Toyo Kogyo ere membr a keiretsu Sumitomo, iar banca central. a gripe Iu, Suritomo Trust, era creditor s{actonar principal al companied constructoare de masini Soritomo ‘Trust sia asumat sarcina dea reorgariza Toyo Kogyo, eliinind sape director i obigindo si adopte sui telnic de producte. Cella membrt al eirets eu incepat sh cumpere automobile Mazda Stra san depiese an scm prefure, ier creditor au ofert bani necesari. Ca umare, Manda supravietit Sirs recugl a concer, det at manager ct si munciton stu vazut prime reduse. Chrysler, care trout prin mar necazri cu ctv ani nurmi, mu se putea Baza pe creditor furizo si pene ‘tase pune checasi pentrs ea sa trebuit sf facd ape! la guvernul Statelor Unite. Luate separa, nck ntze decizile adoptate de meri Keiretsu Sumitomo pentru a salva Toyo Kogyo mu era rai sali din punt de vedere economic; chiar si uate impreund, acest decizi mu se dovedese rationale din ‘punct de vedere economic pentru unii specialist, Ins cazul acesta lustreaad sacrifcile pe care mem- ‘rune keretsu sunt dispusi se fac, tran anumit moment, pentru cella. Pentru a injelege ssterul economic al organizatilorjponee i rete, treble sf aruncim 0 p= vire de ansamblu asupra teotior economiceactualerefetoare la Soe. Capitalism ar trebui sé se fandamentzze pe pata Iberé sl concurent dar vita i carul unei corpora occidentale ese ierar- cd i cooperatva.Oricine care a hucrat int astiel de corporate sie foarte bine céeareprezinti ul fimul bastion al antoritrismulu presente director general din vril organiza ae, cu aseat- enti comitetuil siu de director o Hbertate mai mult saa mai putin total de ai ordona organiza fiacape o anmati In acelai timp, oameni care crea in carl rare! trebuie si fe colaboratort simu concurent. Aceasté contradicte eparenti inte pata concuregialé thers firma coopera dar autortaré 2 ost punt de pornire al uni arco important sexs in ani 30 de economsstul Ronald Coase. Elab- serva ch esenia pet! era mecanisml de stable aprefuhi, cae aduceacererea i ofertas un ech- “bra, dar cf, dunt frei era suprimat iar bunutileerau distribute prin comand, Dacd mecanis: nul de stable a pref era considera tit de ecient, ntrebarea care se pune ese: de ce mai exists ‘ime? Ese pos spre exempl, ca sutmablele fe fabricate fn ntegine iy absent une brick constructoare, nto pif descentalzati.O frm vine un proect de avtomobl uni asamblor cae ‘cumplr toate componentee importante de la subcontractor, care la rnd or cura pesee pen- teu subasamblare de a ali furnizor independent de piese; magna samba este vandutd une! orga tina de pata independente, care o vinde unui comerciants poi consumatoruui. Companile de sutomobile moderne at fcut exact contrariul: au integrat in toate drectfle, cumplrénd Surnizot si ‘organiza de marketing, ficénd ca bunurle si treacd prin procesul de producti prin hotrdre arbi ‘rar gnu prin tanzact de pat, De ce granija dnt firma spat a ahuns in acest punct? ‘Rispunsul i Coase a aceasti enigma, sf rispunsultuturur economist care iam ura a fost, stribuie umurile cu eficientS, nite pun adesea si costuri de Franzacte substntinle, Adicd ‘ranzacile de piatdimpun costurlereprezentate de adecvarea curmpiitarilr si vanztorlor, de ne sociereaprefurlor side nchelereaefecerior sub forma contacter. Acestecostr a ut ca pen108 cco ee mi pac gis di de ii ate asupra pret, alts respectiri programulu de Israre. ‘rind el Coase a ost dezvolat de Over Wilimson care a elaborate bara ote. rie general a comporatici moderne. Williamson spune cin forma modern, corporatatrebuie i {elees ce produs al une seri de inovati organizational cae au at c sop s eect economisrea cos tulor de tranzaci". Costurle de tranzactie pot f substanfale pentru cd oamend a sut nt teil de incredere. Altfel sous, daci oameni star urma interesul economic find in acelas timp complet cones, constructia de masin prin subcontractare ar deveni posi. Toa himea ar aves anc incre. erect fro ofr cl mai bun pref cna vor mish afscerea, lu vor de concarentel nfrmat despre tchnologa utiliza, cé wor respecta programul de Evrae sic vor pista aceeas clita aser- viclor in msura posilitfor lor. Dar oarend int, cum spune Wiiamsoo, oportunist™ se cara. ‘erizea’ pin rationalitate marginiti (céea ce insezmnd cd nu iat intoieana cele mai bune deci Gn ponct de vedere raion; corporal integrate sunt necesre pent ci fn funior din afar ‘se poate aveainredere: mu se ste neiodst ded fac ceea ce se angeles sfc” ‘Ascdar,frmele se integreari vertical pentru a reduce costrle de ranzacte. Ele se extn pink cx celui impuse de cresterea cimensiilor le depigese pe ocle de ranzacie. Adc marie organi 2 suferd de neeconomictsteaeompanilor gigant problema rebelull devine ou att mal acu cu cht organiafia se mires; cle cad pradicheltuiellordeintermedire, unde intereslbirocrati frmel de- vine props supravitre ¢ mu marrea profturlr an cheltuiel informationale cdnd manager nu sna tx ce se petrece in propria organiza fn opnia hi Willamson, corporaia makidivional, opert de ionierat a coporatiorameéricane la toepatul solu XX a fost o replica aceastl problems cere combina economile de integrare cx centre cu proft independent, descentraizt ‘Ar trebuitotusi si Se lar of etrets, in Jeponia, este oat sole inovatoare la problema gizen- ‘ésmuhfrmel. Rela pe termen hing fitre parteneri din keiretsu sunt un substittl integréi er tae cx ecient simi a nvel de cost de tranzace mic. Toyota arf pout sf cumpereunaldin- tre subcontractor si, Nippondenso, 2 cum General Motors a cumpérat Fisher Body n ani 20, Dar ra fécuto pentni cl aceastiachizte mu arf coborat costurile de tranzactie, Rela strnsi dine ‘Toyota Nippondenso fi permite cell cnt sia parte la decizile de products de stable 2 cal ‘8, al can carl nea aceasta din urmd aro firmd alia efit tala de Toyota Mai muds legit sate prin obligate reciprocd nie cele dou compart dat firmed Toyo incre dere cé Nippondenso va continua si sts cernfee nian vor mai mult sau mai putin depértat. ‘Sabiliatea pe termen lung a relate de obligate este important: unuldintre contractor poate invest sirvieta penne vitor eostient cl cea ms va piri dao area parte oferd pet oarecum mai ‘bun. Ma alt, Secre perce mal pun timp toemindu-se pentru orice alacere:daco parte rede cd a obtint un pret sub cel optim sau chiar ef. asufertopierdere pe moment, 2 te c& patenerulo va compensa intrun moment uterior. ste ugor de infeles de ce rela de tp Ketretsua apr in context extrl pone din cawza ugurntel relative cu care doud ar incheng o relate durabil de obligate recirocd, costurle de tran. _zacfe sunt mai mich pon. Tranzactle care a fcostistnare dincolo de graniele fm intro 9- cielate ox incredere reds ca Hong Kong sau Ita de sud (tre frme firs legiturfamiile) sant Int-adevir mal ietine in Jpana, pentru ef parle cotractare sunt incredintatec¥infelegerea va fi respectati. fn acelasi timp, membit unui keirets msi asim’ cheluililesuplthentae ale adminis: ‘tafe centralize care exist in firmele integrate vertical Metoda costo de ranzactie este ud pentru a ineloge efcienta economicl a keirets ca de pildé Toyote, care sunt echivalentele functonale ale companilor occidentale integrate vertical, Care este stuati Keretsuorizontale sax interplfe, al cdcor membre pot & mu abé nc legiturd de tp coonomic inte e” Ce motive economice, spre enero, au ict ca fecaredintre kirtsy importante Inoredere 108 incda in grupal suo fabric de bee; asi! incét mem grupul Sumitomo bea bere Asashi, inti oe grup Mitsubishi prefer Kirn? fp amdsure in care merbri keirelsu an reli de aac nie, eiretsuorzotale manifest ace exsiefcientizae a costurlor de ranzacieca cele vertical. Adi membr grupulu se cxnosc foarte ‘She fnre eau incredere uni in cll a curpire de aun mem al grupul nu presupune ace jen informa sl costurl de negociere ca achionarea dela un str, Plrderlefregistrate into pe- ‘asp recuperate sain. ‘Un alt argument economic se refed la roll bin care se flo central fecire ketretsu orion tale Pala aponead a tturlor de valace des vece, mia svt nciodati un rol important in cepitaliza- Se MIRC apne Aces Suche fn nde npr id de in inl cla rod de datoci, mal recvent pentru acestea din urnd in cal agetilor guvemamentale, Marie bine muni ciple au avut un rl esential in fnantarea mari industri producatoare de la fnceputl industrials Saponil In prima faz a acestea,zibatsu su ramifct in domeni de afaceri ir rico legdturd ir Pe Geticrs cae probablt ea pra reas in tap ore! snr natal canteen x= tente Ble au ads tebnic modeme de management in secoare care nu fuseserdniciodaté moder ‘ate, benef astiel de credit subventiona. In perozda de refacere a anllor'3, bincile municipale ‘a fost mecanismul prin care Banca Japoniel, banc de tat, a cnaizateconomile spre sector de pro- Gof prin procesul de ,supraimprumut". Manipalind rezervele i garantnd unaivelridicet ¢ stabil slactvtti de imprumit, banca centre a ficu dsponibi o canttate de capital pe care pias maar puto oferi cu aceeas dobdindé ‘Marie bine independents de keretsu arf putt indeplinesco Sancti similar tn proces de capitalzare indus. Sant edtva posible motive penn care ele au demoliat real pe temmen hung {x anumifi client industrial chiar dupa ce practice supraimprumtul hase fret. Mil nt, sist ‘abiitatea relat oferea bincl aces la informatl relcoare la client. Probab céaceste cunoging= ja fngiduit si zloce capital cu mai multi efient ss intervin direct n retructurarea uni cent cu grout, cain cazal Mzzda. Apo, Keieisu perritea crearea de nireprindemixte mai mic simi ‘scant, investi pe termen hing ale cor profs crease niran vitor foarte indeprtat acura lara de ceptal cu. dobinai mai mic decd in alte shai, Maile corpora sunt ndeobste capatile Imprumute bai curate de rambars foarte saute, spre deosebire de cele mit int-adevir, keretsu impart deficientle de capital intre membrigifolosescveniul stabil frmelor mai vec s mai bine inridécinale pentrua subvenfiona noes mai riscantee fntreprnderi mite ns, desi creditor preferenial, banca keretsu poate serv ca agent deciring,egalizind ratele de ramus ale compan: lor membre ale céror proftur at fost fetate de peur necompetitve, ca trezoreria une! corpora lzate pe noi pete de produse peniru a cétga credit. Otacle bes porate hese ‘au indeplinito tn anit’ 70 este biocarea sax finerea sub control a proporte! investor strfne in Japonia, Cind guvernl japone a accept & Uberalzezenietele de capital la frit anor ‘60, multe companijaponeze sax termat de un ax de concurenf strain, special american, deoerece nume- roase compan multinajjonae au cumplrat actuni ale fmelorjaponeze. Important investor sti- ibe dete in esporur a fox inset nels ee ase ot il pent o corporeal nafionall si creeze opi to ard stn dacd mu fabrid prodtusele acolo, Mark Mason a arétat c&numirul definitorlor de actiun reciproce tn cadral keiretsu a creseut extrem de mult in asteparea Uberalizir piel de capital, entra ai mpiedica pe srini si dobindeasc actin majortare in compo- rail jeponeze. Aceast tactic sa dove excelent: pufine corpanii muitinafionale americane are usit si cumpere mi mult dectt actual minoritare in companilleeponeze, chiar si dupa ce eveau per+ ‘misiunea legal de ao face, Incapacitatea larg raspénditi publica rechinuloi american T. Boone Pic- [kens de as asigura ua loc in comitetul de conduoerealfumizoruiui de oiese auto in care cumpirase+10 FRANCIS FUKUYAMA _mejoritatea acu ete 0 dovadiaeiciene cu care real de tip keiretsu pot utlzate peatua limita azvesul snilor a pejelejeponeze. Aga cum o arti acest din um exempl, anuite fini ale keretsuorizontale pot {si politice, nu nual economice. “Trisiturle specifces uiitoae ale organza japoneze in refea ten determinat pe unis spun cAacestea pot un mod eficent din punct de vedere economic dea structura viet afaceror de ati ‘au numa in Japonia cin alte fri, Uslizind categorile elaborate de Coase i Wiliamson,economi- ‘ie occidentale au introdus doi tpi de reali industrial cele de pat tn care burr snt sch: ‘ate pe baz acordul intr actor total independents cele ferarice, in care bane sunt schimbate {ntre actri ce fac parte din aceeasi nnd pe bara hotiérilor administrative. In retea ins, prvi ied Jui Shurapel Kumon, ,actunile reciproce sunt cu precere de tip consens/stinlent” ir actor. ‘ren un fe! de relate eontinud dar informal unul cu cela Este un model care poate fepicat ma mu nai la relele economice dar ita cele police, n cae structure guvernamentale cenralizate mars "ge sau doveit prea iesiile¢ grecae pentru a se aap la nevoilesocctlor complexe moderne, Exist un dram de adevir fn opiniaporvt crea organize fn retea mu apartin nepérat doar cub {url jeponeze. Germania s Satle rite, ambelesoietii cu grad nat detcredere, au at propile Jor versiut ale organizatilor in reea. Ele sunt cu deosebirevizibile fn Germania, unde careful si sociale comerciale au amt un rol major in economie. Desi, in Statele Unite, organiza simare au avut de lepat cu legile antitrust ele fui Sherman i Clayton, a Inoeputlsecoluki XX, reek informale ‘az continua inleze sub forma companilorfnrdite cu definere reciproca de acfun ic comitte Ge directo! interconectate(gigantul producdtor de chimicale B.L du Pont de Nemours, sre exer, ran important actonar la General Motors, unde cra gi wil dnte director ku). Nuvintotdeatna :managerii american se af intro permanent clutare a furizorlor de tip tein i bun, ¢ schimbin- di in nce de pre, as cur sugereard economia neocasick n realitate, cumpérdtori dezvol re “fi pe termen lung cu anami furizor tn cae au neredere, sinfind ci credere pate 6 cu ti, smal important decdt preturle cele mai scizate, Si acestia sunt prea adesea pt si renunte lun iinor fn fancied considera de cfstg imediat, deoarcce ei calculeari ci inchegarea une! relat de increiere are neve de timp iar cealaté parte a putea i ocoleascape vitor. Este ini greu de imaginat cum ar pute vreodatlo forma speci aponedi de organiza are fee's devind un model generaizbln special in societle cu grad reds de sociblitatespontand. Jno onganizatien refea, mu exist o sure slob de autoriate:dacl dl membr nu se nteleg ase pra unui pret de tranzacte nu exist un birou central care sf transeze disput, Dac se impune o ac une a refelei ea ansambl ~ de pd, hotiérea grupului Sumitomo dea salva Manda Motors — orice ‘menu individual are drep de veto pe bara principal consensukiConsenstl se ofine gor in Je oni. fnt-o societate cu ncredereredus forma de organizare tn retea aro formu pelea care ar predispune la inactvtate. Hecare membru al reel, conruntat cu necestatee acu colective, ar Sncerca si vad cum poate exploatareeaua spre profit props vasuspeca pe cell cd uneltese sceagilucr Refelele hazate pe obligetia moral reciprocl sat ramifcat prefutinden! in economia japonezl pene ‘ruc gradu de nerecere posi ine caren’ rd legit de rudenie est exreortinar de mare. Cea ce x Insearun ctf japoneal au ncredere uni tn celal sau cl raza fncrederi acoperdntreaga sit ra a tr, Est pl infactori in Japonis, care uci, furd ingly chiardac& mai pun decd in Str tele Unite. Gradul de ineredere tn afore Keiretsueste mult mai redus dec nfuntr, ins ceva in ca tera aponedd fae ca cneva Si asume foarte uoro obligate reproc fa de alcneva si metind ‘iu acest sentimental obligate! pe perioade lung de timp. Aveast caracteiscd sugerear cd stuc turain refea a economic! eponeze este doar parfaliitabil, chia stn ate socettcuineedere mare, simu sunt cltus de putin aplicabile la societile cu increderereus, unde reelele sar baz pe rela ‘Sle ale sau ar rela de pie bia modiicete pe undeva, tn care lg care unescfrmele din Tefea sunt agile gi supuse schimbrllor permanente Incredero m1 (Casi practca sibel pe vat, relate keirefsu sau confruntat cu presiun! notabile tn timp rece- ani care a inceput in Jponia in 192, % pltest an pet init de mare unui petener din kerets in sremurl de prospertate este una, salla cin pierderie se adund iar cei din afar oferd reducer sub- ‘tunfale Impact recesiuni al reser yenui a fost resimft cu precdere de compan mc care ‘sau eal cd nu sunt proteate de rele heietsuin momenta in care mari producto’ an incercat cu dsperare sé reucdcheltuilile timitinnde subcontractorllor. Recesiunea a mai limita $i deine- 1a de afm! reciroce sin speil compile industsle ere donie i renune acu incor cc carelucrau,‘Presunle care cereanruperea reatilorkeiefsuproveneau din suse extere, incl ‘vin pertea exportatordr american dori s&pltrund pe piteejeponezeInchise. Relalile keiretsa ‘pot determina cu mult usuringlineiciene care si acfioneze ca serioase constrnger asupra capac {i corpora jepneze dea contro costae nto economeintertional tot mai compettva Ce stem sibel pe vat, recesinea dela nceptl anilor 90 pare doar s&findot sistema eiretsu, fark abut std np. “Taponiaafost prima economie din estul Asie care a dept stad fmelor de fai adoptnd forma corporatisti de organizare, folosind strucuri managerialeferarhice si manager! profesionst. Toate acest san intimpat forte devreme, la nceputul dezwltr tc, cu mult fnainte nceperin- dustrial Japonia ef Coreea sunt singurele tr asatice ale cror econom sunt dominate de Srme prvate, de mare amploare, Ca wmare, Japonia sa putt impli in cele mai diverse sectoere cx capital {ntensi, care presupuneat procese de procuctie complicate. “Motivul pentru care Japonia saan fell ese ace cd societateajeponez are o ncnate ral pro- nunfatdcdtre socabiliaa spontand ded China, Prana sau alte societiti cu zone de miJoc nese. ficatve. Ra fnederi in Japonia depdgese cu malt granitele famed sau ale neamuk extinzindse lnocle mai fertegrupuri sociale intermediare. Regulle de adopicauZost deosebit de important: ria jeponead putea aduce tn gospodce persoane fir legtur Biologie cu membrl si, caracte's tii ce odeosebeste de China care aot extrem de important pentrantrodueres de de mana _gement profesionist in Srmele de familie, lnrederea apare spontan i vohintar in Japonia intre diferite _gupuri de persoane nefnruite. Cin este insti, o organic de tip moto ierde carecum din ceraterl voluntar,oameni mu pot renunf a relafile de obligate recprocé. Ins grad in cae, o dat ce intra intro orgaizaie woksntar®, oameni nocunoscuf sunt disput si abi ncredere un nai Sr nicl un contract sau at instrument uric care le mpund drepurle ¢ndatrirle reciproce este «x ‘waordinar de mare tn Japon — poate mai mare dect noice atl socetatecontemporand. Intent tea acestul sentimental obigatie morale recproce permite apariapractcllor coonomice ca asigure rea sibel pe if sau sistema iret, care mv au echiveent in hume, nici maar fn socket carao terizate de un grad tnalt de sodabiltate spontand. up Japonia, ara care prezntéo socibitate spontand pregnant este Germania, Des originle cultural specific sle comunitarsmul in Germania se deosebesc de cele jeponeze, efectele sunt itor de aseminitoare: Germania @evut mai devreme organiza mari g. management profesonist, ‘0 economi actual orgaizatl tn reel informal si posed in grad nal osoldartate de ntreprindere. ‘Ne vom ocupa de acest car in entinuare.GAPITOLUL 18 Gigantii germant Beonomnia Germanic este interesant pent noi din dou motive. Malti ea a fost dea fangul ‘une mari perioade de timp extranrdnar de prosper, Cind cone politce au deve, n seco XIX, propice pentru crearea unui spaix economic unit Zolverei) apo! a unel tr nite, Germania sa {ntrocutvecnd mal devote - Marea Bane Prana -devenind in decurs de dou generat prea ‘economic principal a Burope. Aceast poe defrunte nu sa schimbat nc asta, in ciuda pierder- lor sufeite in dou chose teint. in al dae rin, pod de ier fost ment pofida pea Jui ch ecomonsa germans ns a fst niciodaté organiza dupa nia pur herald pe care arf recomandto economist neoiaic. Din dpe! hi Bismarck german au un satprovident de dimensiun respecte bie, care consurné astiad mai mult dejumitat din produsul national brit al Germaniei. Conservato- ssl este pregnant in economia germand, Indeosebi pe pata frtl de muncé des sistema shybei ‘pe ve mx exist, a concedia un muncitor german réméne oacfune ma dil decata concedia un runcioe american. Germania se deosebeste de Frana Iai, vecini si, prin aceleas tsi sistematice cae exist {ntre Japonia ¢ China. Eoonomia Germaniel a fost dintotieaunaintesa cu instil comunale care mi au cchivlent in fara Burope’ Centrale Ca ifn Japonia, acest nsf sunt in bund parte reat led anise ee pov dar snp yd ral comune enc rice ineultra german. ‘Aserinicle dnte cultura germand = cea japoneai, care provn dn smtimintuladinc al solida iti comunal, sunt uimtoare, sai fst remarcate de numeros observator. Ambele tr sunt recunos cute penru orine dscplin,reflecate In spate publice curate casleparticulreingriite. Sunt societal cdror membr respect! regulle,itirind sentimental aparneri de un grup cultural distinct. Abele popoare sunt renumite pentru intents st seritate cu care muneese il unl img. ‘Soneazi prin delcatete sau singul umoriu, Obsesia pentru ordinealinecd adese nfanatism fn am- ‘ele sensr ale cavntuki, pat si negav. fn prima categorie se inscie radia indeingal a pecfec Gonsmi,att german et jepones, a clrul manifestareindustl actual const in iaestrarea lot pentru produsele de mare preiie. Abele fr sunt renumite pentru masinleunelte pe care le Bro dc gi pentru mecanic lor, petra industria constructoare de masini sl insumentele optce, pentru Leica si Nikon, Pe dealt parte, soldaritateacomnnalé a cadrul comunitfi nationale le dininueaz’ a tu nine we ln i una ne cee dul rn et depot rien stn i este notorie brutalttza fs de popoaree pe care lean cuvert i stipinit lar pasunea Salceibemt gamma cine navel timp asemdndle dnt Jeponia si Germania nu trebuie supracstinate mai cu seam de la sfirgnl ceil deal Dolea Rézboi Mondial, Germania asuferto schimbare cultura malta ro- Jind ca ummare a devertosocietate mai deschisi smal indviuasté deat Japonia, Cu toate aces te, trail cuturle ale celor dou tr au produs ructur econamice smile, ste de not fapnl cd prevents cultur germane in Germania de Estas! seriosalectati de reg sul comunist din Repabice Democrat, Mut german at cn Est ct din Vest, au fost surpring si ‘va, dup unicare, oe difereneculurale enone separ Manageri din Vest ax spus ck munciori ‘uel pe care fi conduc ax mai mite vrtuti germane clasie ~ca de exempl o nezdruncinatl etcd a ‘unc autos ~dect emi germant care au cescul sub comurisn. Bs, a réndul lor, sa i mereu mai aproape de poloned, russ ulgar pri aspirati, aie si reatia la mea postoo- ‘unis Asadar cltra nu este o for igi, primordial, c este modelaté continu de poll slis- Ineredore 113 ‘De cénd state germane inividualé au tncept sé se industrilineze tn mod serios, adic de pin sai 1940, economia germand se caracterizeasé pris firme mari. Dupl cum demonstra tabetl I dela ‘poeputal capitoki 14, Semele germane de astiai sunt ele mel mar dn Burope ca dimensiun abso. Jute Din catiza marin totale a economiel germane partea cel mai mari zece sa dowized de com pani germane dn numicul tall locurlor de muncé este ra mic deci ncaa altar tir exropene, ‘arma mare prin comparaie cu cirelefoegisrate de alte doud mari economi cu corporat gigant, Satele Unite iJaponia. ‘Dea hingul orc, aceste diferente de micime au fos si mai promunfate. Decerecetibunaele ger- ane au sustnutlegaltatee marlorfuzuni si cartelur in eoeasi perioad in cae tibunalele gai. ‘safle amercane erat angst a dstrugerearustrr, compan germane gigant in sectoaze chek ‘au arf chimicalele sau ofelul erau de departe mai mart decdt cei mai mari concurent intewaton Spre exer, cele mai mari corpani in domesiuichimicalelr, tn 1905 prntre car giant Bayer, Hoechst si BASF (Badische Anal und SodaFabrik) au fiona forménd wn sngur concer nuit IG Farbeninduste. Industria germani a produselor chimice era la cea oré cee mai extinsi $i cea al vans, iar IG Ferber i strvea pe cella concurentinterafional, du Pont dn SUA, sau predeceso ful actual! Ciba Geigy din vet. in anal urmitor, ea mai mare parte @ indus! germane 2 fe fafa fost organizatfnt-un Singur trust, Vereinigte Stahbwerke, Acete concern urage au ost dez- rembrate de Cone iat de control care ainisra Germania ocupaté dupa cel deal Doles Rzioi ‘Mondial, ix aceas: peioadé sin aceleas mative pentru cae forele ate de ocupatie au ‘bats in Jeponia. Vereinigte Stahverke 2 fost Impért in telspreaece compan independent, iar companile constintive ale IG Farben au refurionat. Dacé marleIGuri germane (Interessengemein- schafe, sa ,comuritf de interes) ru san mal renict de unc, aga cam ex Sat cabats, Bayer, Hoechst s BASF rimda pion important in indus chinicaledors farmaceuticl mondial. Ca stn Japon, ele antizust de tp amecican au fst adoptate in perioasentebeic, ceca ce mz 2 ‘eewotarea marlor firme ligoposte? “Motil pentru care eran atitee mari compan tn Germanis este acelin in Japonia st, cums vom veda, i Stele Unite: germani au trecut fart rapid de la frmede de fai la managernectsi rofesionis I contruirea de ‘earl administrative retinal organza care au devent cu inpal Stl trenice. Forma de organizer corporis 2 fost creat n Germania in cea de dows jumitate a secolut XIX, proximativin aceeas pevioadd tn care era experimentaté de intrerinderle american. “Tranztia dela firma de famile la corporates avat lc in ceelake tri europene bia mut mai te ziu In Anglia, Prana lila mare firme defiute st administrate de fale a supevieuit pin a stiri celui deal Dotea Rizboi Mondial. (Olanda, Ekta s Sued eu trecut prin aneast rane mi cr mult duoé Germania, fr asta gales, fn cud supraee! lor rest Snse, compan enorme ce Ro- yal Dutch/ Shel, Pillps Electronic, Ness ABB Asea Brown Boveri ~o poveste care ‘ace obiec ful cart de ah) ‘Sunt meroase exenmplele de fntreprinder germane care sa organiza tn conoeme mltinato- nale mamutin decursul a doar clteva deceni, Emil Rathenay, de pl, Infintat Deutsch Gesellschaft in 1883 pentru a exploata patentle Edison pe care tocmal le obtinuse. Sch ¢ sume in Algemeine Elekrictts Gesellschaft (AEG), concern ave, in 1900, 2 dele ix Germa- nia, 37 in estal Europ 38a lume. Celt gant genman al echipamentelor elective, Sere creat platform industrial in Berlin pe care Aired Chandler o descie ase tn 1913, Semensstadt dn Bertin deverise cel mai crap ma ext come industria in lume cu ainsi unc, Nv eta rime comparal in ttle Unite seu Marea Beanie. a ade- sr cicrepara dine aperrea Siemens cea «GB exefepanté. Un comple smd ser tin Sel Ute doar dad riele GE de ln Scheneady, New York, Lymn #Ptsel, Messachuse, “Havion, New lerey i Bs, Pennylaia a fos ares itr de rae una Wester Het114 FRANGIS FUKUYAMA in Ceicagn, care produoeeaproape itregl echipamentelefonic lin vecinatea str 125 dn New Yor st ling pareal Roc Creek dia Washington D.C [striaglbritani Sir Wiliam Mather a obtinst patentele Edson tn ace timp co Rathenay, dar na reuit sf croceo orgaizate de acces anvergur, Marea Brian ma era tn nicl caz dezavan ‘alti in ceea ce privesteposbiltiie tence, disponbiltatea ceptaul sau mina de Incr caliicaté entra cdo mare ndustre electricd Cu tate acestea ms a apt nic un echivalent briaic al AEG, ‘Semens, General Blectc san Westinghouse, industria britanicd de echipamenteelctie inoercénd ‘hi prind cin crm’ pe Tider germani gi americani pe tot parcrsulsecoklui XX. Compania german Sollwercs, ntl o frm de ane, producitoare de coool, a angaatoechipd de manager pro ‘sion sli ani 1870s 1880 a creat o organzatc de marketing de mare ampioare, cu ramicai fn Europa g Ametica de Nord. La indule, companiabritnici Cadbury (asta Cadbury Schweppes), cconcurtnd pe aoeleas pice, a tias sub condacerea families deci mai mci wreme de fnci dou sa ‘rei genera. Difeentaesenfal dintre concemele germane gel britanice const in caiztea ante. prenorllor, s{indeosebi in extraondinara abilitate orgenizatorica a marr industriasi german, ‘Exist citeva institut economice germane ale ror suori sea tn Japonia ma degrabi decdt unde in Europa, Prima este gral industrial conoentrat nur net bint. Ca Japon alte din Asia a céror modemizare a avutloe mai tira, cesterea industrial. a Germania n a dou jum tate a secoluli XIX a fost nana tn principal de Banc si nu prin prmira de capital, Cind apaifa de bine private ca réspundere limita aot posbi,unele dine ele a suns a imensiuni fart mari {nsdn legiturd cu oamumitéramurd industrial pe care o canosteaa bine gin care introduceau ca- pital Aste, Diskontogeselschat a devent cunosoti ce Jbane a cir ferate™ Beriner Handelagesel. |schaft era strdns legaté de industria de echipamente elective, ar banca Darmastaterfinanfa dezwo- ‘area drumurir in Hesse si Tharingia. Invest pe care aeste binci lean cut n anunite compan gram indhsrnle mu an fost acor- date nici pe termen sour, nici de ia distant. Cas fn cama zibatsu,reprezentani banci se implica ‘n alacerile companilor cent pe perioade lung de timp, Devens opracticéobismit ce acest repre. _zentanf sia pate la Auichtsrat, cel mei important dnt cele dou comitete de director care supree vvegheau ectvtatea companilor germane. Bancle germane de investi au fost primele cae au creat ‘echipe iri de specialist in toate domente industriel pentru a rispunde de relate baci cu ele. Asta acest grup concentrate ajar binclr (a fl as echivalentele lor japoneze) oferé un grad de site a nantiror care le permite compenilor germane skacopt 0 perspective termen ing in povinga investor rai serial decd companile americene fnanfate prin vinzarea de acu, Pe ‘Engi faa ol o preuare agresiétrebuie si itreneasci 75% din voturl pentru a reus, numarul mare de actin definate de bn le permite si locheze orice tentatva de achistionare nedoritiacompa. tel lncercareareusitia Deutsche Bank de a prevent prehiarea Companiel Daimler Benz de cite 0 corporate arab, pe care am menfionato in prim capitol este un exemplu in acest sens. Acest tip de grup concentra in jurul une! bine’ mu este caracteritc ator soit avansate. Unele ‘rust din Satele Unite la sfirgtlsecolulu XIX, cuprindean intl inancare care eau tlie pentru a caitaliza fimele industria ale trust, Mute au fost dizolvate in pul migcir antizust dele tncepl secu XX sn nl au devent egal o dati caadoptaea lei Glase Seagal in 183, care separa actitatea bancaré comercial de cea de investi. Crédit Mobile, in Frana, infin ca ‘banc de investi fn 1852 de Exiles Iseac Percie, sa naruitin 1867 in wma unui scandal monstru, ‘Bancie brtanice sau sustras dela nantarea pe termen lung a unitislor industrial, in special dupa ‘alimental Cy of Glasgow Bank in 1878. Aceast tare de fat reflects un cli social mai anc ex ‘ent in aoea far tne fnantatori londoneai si abricanti din oragee nonce Liverpool, Leeds si Maar chester, Primi aa fost mal uso amide cura ptr superioae brimioe i dispretuias pee dusting mai putin cizelatl, cu o educate mai pragmatic, din intmecatele orasenorfice. Hi alegeau siguraia gi stbiltata n loc! riscurlor pe termen hung inerene n cal infin de noi unit i Incrodere 115 dst sca trmare, indus constructoare te masini cea de echipamente elective din Marea Bet ‘ani a primi niciodatSantarea care le era necesrk pent event competitive a scart global Demolares ase stent de barieree de cas’ statu, aga cum sa ntmplat mai merew dea kang {storie econamice a Mar Brita, care au subminat enundntul omnia $ au rida obstcole ‘le fn calea cooper economie. Desi Germania era ea osocette de clase, inte bancher gi cdustriasi a exist accasth discrepant de statu cele dou grupurl nu eran oat nic fie si cular, cain Anglia Cea dea dou caracteristik a insttutiloreconomive comunitare din Germania au consti car- ‘elurile industrial, care exisau gi tn Japonia, Cartelurile nu au avut scion Gevmania renumele negatv pe care sau cépétat in Stele Unite. Nuau exstat lege antivust de tp Sherman si Ciyton care i estrdngh acttaten comercial prin nterierea combinafilor cin moment in care Curtea ‘Sopremi a Satelor Unite sufineaconstitionlistea legi Sherman, cartea german’ intiea abitatea {irmelor dea incheia contracte de table a pretrlor, produc sa valor de pst. Nurul car telrlracreset constant stirs seco XIX, dela in 1875 106 in 1890, 205 in 1805 385 1905, Acesta efectuau ceretiri a comun si implrjeau cost de deaolare sau se angzja in pro jecte ample de restrucurare industrial. Injclegerile inte carteur erau ma importante pe timp de _eeesiune decdt io periadele de prosper in ate de periode,frace scents detin ci ta cocun in oc si se convingé recipoc 8 elimine concurenta sabi din afsere in ani'20, cateurle au ‘ost inlocaite cu combine intereorportiste mai formale, Gurl (am subiniat ceul IG Farben) sau ‘ex Konzerne,colaborsi mai ic cu detnere de actiunireiproce, controlate de fami sau de groper de persoane indviduale ack dezmembrareatrsturor in Sstele Unite i creareacatelurlor,IGurllor si Kanzeme in Ges dice dintreccle dua fr, eile nsele refectan anuritepreju i In Stacle Unite a exisatintoteauna o putericd ipd de tncredere a popula in po. ‘eteaeesnomicd concentra n pola tendine americanor de crea organiza mart Legea Sherman anshrust fost adoptati ca urmare aresentimentuhi publi ipotrvainteprinderor de gen Standard ‘Of Trust care reusie & pur dfcutate o mare pate a pee! ptroere americane, ar aplicarea lei 4 fost amprenta populist a presediniel Iu Theodore Roosevelt Populism] poi a ost dublat de o ‘ecg economia conform cra nkstnen sce ree oat cara conesrer, tre male compan, a existatniciodat o asemencanelncredere in mirimea frmelor. Industria sefmant a fost, de abun Incept, oriental spe export mrimea uniiflor indus era comparablé cel mal adesea cu piefele montlale pe care le deservea, Spe densebire de frmele american, a ciror sferd concurentiali mu depiseaalesea grantele tri, companile germane au avut un sentiment mai ‘pronunft al identi nationale intro lame a compefite! internationale. Toca pets cf favorit ex porturle, ineicientele potenti le monopolurlorinteme au fot minimaliate; male rme germane rau susinute de marie firme din alte tii decat inte ele. Desi este dominaté de frme mari, economia german cas cea jponeds dspune s de un sector al fmnelor mic, namic etn age muminl Mitelsand Firmele defame sunt fel de prevaleate ‘nti negrlor de agi ncuraa membri cumpere del alors mature mi pentru soldartatea na ‘ural 2 comunitifi aroamericanecét mai mult pentru sibiciunea e. Alte grupurietnice, de la evrel sition Ie chines’ ¢fcoreeni, au curt de la conatonai lor mu pentru cf eran incuraei in acest sens de lidet lor poi, findct pentru et era ma sigur si mai convenabil si trateze cu url dest lor decit cu strani. Desi negrilor nu leconvine si cumpere del lb sau asiatc, iar adesea nici nn au cocazia sk cumpere de la newt radia de incredere si solidariate n relatiadintre comerciant si ci- nf de caloare nu est ait de pregnant ce in cazl celorialte commit etnice din America. Nici communitatea ab mu are incredere tn negr nicl acetie ms ax increere tne ing, dni motive pe care le vom discuta. Lisa coeziuni sociale interne nu are nimic dea face cu culture aficane, cc! cele mai mute dintre aestez sunt elcinuite de odivestete de grugur sociale puternice. Dar afroame ‘can de al provin din oameni care, ca sclv, au fost dezridécinai din cult lo de orgine. Aceastt decuturalzre a fos unl cn actori-chele care a impiediet avansarea economricé acamuniis to. americane din Statele Unite ‘Altus de caracterul sectar al regi in America etnicitatea a fost a doua sured major de come: rita cae a moderat individuals inerental isteauli poltc i secful X.Imigrani cae au ans fn Statele Unite cu olteva ze de ani taint si dup incepta seoofui XX au adus cu ei puternice re (ig struc comnitare dn rile or de origne. Precum comune rite formate de rimele sete _protestante,aceste enclave etre a devertindependente. Majritte imigranlor sufereau de ipsa individualism fn societitile tradonale din care veneau gf unde era rig impart n caste, case sate struct comunale care impiedica mobiltatea, Inoirea¢ spirtu lnveprinzitor. Akins in Sax ise Unite ne, eax descopert postbitatea dea combina comtnitatea ¢ individualism eibera de constringerileculturlor lor raditonale, el au pdstrattotuisuricient din acestea penta a evita rscul tomizil spcic socetitit american. Diversele grupur etnoe i manifesta, asa cum era de ate, oSctuatie considera tn cee ‘ce priveste soczbiltatea sponta, in functie denature tradiilr sociale din tril lor de provenienti. (Care, n mejoritate, ma favoriza citi de putin mobilitateaeconomica.Spre exemple, inde au ve rita tara de basting fro tradi a edveatie!superoaresavenu tendinga de ee izola coil intrun sSstem scolar parohil separa penile péstra dentate religiesTnlient sau lovitdeobstacoe s+ ralae la noeputl secokuh XX: dat ind accennlputeric pe carel pun pe fale, educatia superior’ era adeseavimut cao ameninfare pentru cnediunes s veil, ar copii indeose fete era descuraote sisi continue educat [nmportanta trict ca sursé de socibitate spontand ga sociabittii pentruprogresul econo- ric devin evidente dad avem in vedere contrast ibitr dintre evolu asatcilor gi respectiv a ne- aril din America. Chine, japonei,coree alte grupur de imigrant sau bucura, in ansambhu, ddeun sucees economic enor, densi pe ma tf ce proven din Europ a capitolele: vent pe cap de louitor, educate, rofesionalzre gi orice at standard de performanté socoeconomica Pe de aki188 FRANCIS FUKUYAMA ‘Parte, afro-emericanii au inaintat lent si cu mari greutifi iar de la inoeputul epocii drepturilor civile, tn -anii'60, un segment important din comunitatea negrilor a pierdut teren_ Contrastul este cu deosebire evident in zona proprietarilor de firme. Detinerea de firme mici con ‘sttuie drumul cel mai drept cétre mobilitatea sociald, in special cénd un grup a ajuns de curind fn Ame- ‘ica sau participarea sa in principalele institufii economice este imposibili.* O seami de grupuri asia ‘ice au avut Jocuri de muncé si proprietari de firme mici in proporfiiinsemnate. In 1920, peste 50% dintre ‘irkaichined din latele Unite eran in rme etice~ restaurant sau spltor- arin 1940 epro ‘ximativ 40% dintre barbatti japonezi lucrau pentru proprille rme.* Un studiu din 1973 arata ci procen- ‘td implicdrii famililor coreene in afaceri era de 25%, iar un altul precizeag cd barbatii coreeni hucrau ‘nproprile firme in proporti de 235%, prin comparatie cu cele Tale intr popula americane. ‘n comunitates atro-americand rata definer de frme mic sia angi inrmele propci este mai ‘scazuta, iar lipsa unei clase intreprinaiiloare a negrilor a fost multi vreme o tema preferata a lteraturii ‘sociologice. La inceputulsecolulti XX, Booker T. Washington si WEB, du Bois sau simftobligali si Sndeme pe nears inte in afacer pentru a remedi acest nejuns, fa majorateaoraelor in inte ‘iorul Statelor Unite, firmele locale erau detinute de zeci de ani nu de negri, ci de oameni din afara co- smunititi afroamericane. In primi ani postbelici, cei mai multi proprietari din ghetouri erau evreis in titma generate, acesia au fst loci de coreeni, vetoames at proprictarl asa. Afoamer- cai an cunoscat un orecare suoes fn sistema bancar sa ibutt sf prosper in ctevasectore - smitate, cum ar fi saloanele de coafurd si cosmeticd, irizerille ¢i pompele funebre. Dar, in pofida cétorva decenii de retineri si subventi din partea unor agentii guvermamentale, se intrevad semne ale aparitiei ‘une! puternice clase intreprinaitoare afroamericane ‘Neputnfa afroamericanor de a ine sub control Srmele din rope cartere a generat puternice ‘esentimente si numervese conilicte. fn timpul revoltelor de la Watts, din 1966, de la Detroit, in 1967 sidele Los Angeles, tn 1902, loci din carterelesirace a atacat Smee detinule de nonmnegri. ‘Intradevér, se pare cd in Los Angeles protestatarii au fintt sistematic firmele coreene, dintre care multe _avfost istrus cou avariate, Resentimental popular impotrivafrmelordetinute de nonnegr este ree "an intrefinnd teorile conspired strnilr care au complotat pentru i expleata economic pe afo- ‘amecicani. Am vizut cum, in cultura chine’ sicea coreesnd tnerederea este generalizati in cacrul f- rmilei dar Gispare cdnd vine vorba de sti, at japonedi au aceleasi probleme cu nonjeponedi. Aceastt studne rece fat de srr e reflect tn dese plingec depase de neg! epotrivapropritaror as stick nepolitcos si grosolani in relate cu client scx comunitztea, in iteratura de specialitate, explicate diferentelor dintre performantele economice ale mai mul ‘or grupui mu au fost mai putin controversate. Un motiv pentru esecul negrlor in domenulfemelor sil he de medial extern, Mul cred ci este eronatécomparerca aroamer‘carsor cu grparietxice ‘precum chinezii sau coreenii, deoarece primii sunt de departe mai defavorizati. Spre deosebire de alte ice, negra fost aus! Sr wie lor fn America a fost abr prin sclave sau sufeit or rasiale, O varianti a acestei ipoteze, uti logia teoriei dependentei, sustine cd exista o economie ,duali* in Statele Unite. Negri ‘sialte minorititi sunt exilati de ,centrul* dominat de albi in economia ,periferica*, de micé anvergura, cu grad redus de tehnologizare si concurenta numeroasd O forma oarecum diferité dar mai precis& ‘sargumentahi medi spune ci froamerican mu a fost capabil si constitu fme pentru ci - ‘tecoul bancar a refuzat si le acorde credite. Astfe!, negrii n-ar fi primit credite fie pe considerente pur asi, fle petra ci sricia mel din care provenean si diensunlereduse ale tnteprinderor Jor sporeau riscul creditelor si, prin urmare, ciclul siriciei nu se incheia niciodati. Oadoua explicatie a activititii economice a negrilor tine de cererea de consum: spre deosebire de_ ‘alte grupuri etnice, negrii nu dispuneau de o oferta pe care numai ei o puteau asigura, Dac albii nu pu- ‘teau concura cu chineaii in materie de restaurante chinezesti ei puteau concura cu negri in ce priveste Incredere 189 ‘arnizarea rane colori negri. Un argument de spin fn acest sens spune of négri au sunt urn sor de mcf speiice; bucitiria fro-americand, de pi, maa cunoscut intro comunitate ma larg succesul repartat de alte ipa de bucdtre etaicd Sngurele sezmente tn care firmele negror au re ost nto care ofr sei ect und mmr resrns de aoamercn cum aunt eres loanele de coafuracosmetca* (Cu toate acestea, nic una din explicate de mai sus privind slabiciunea afroamericanilor in ma terie de frme mic nu este convingitoare pnd I capt, Ostiitatea medi exter poate explca de oe sunt negrisubreprezeata in conlil de conducerealecorpoatilor sau ca ange ai frmelor com ‘dase de lb, darn justia absenfa proprio lor firme, Exist nlteretura socioogil o categorie im. portant de tor ales care spun cd tocmai prejudeciie ostitstea medi exter determina suite grupuri mnoritare si se repliezeasupra lo insle,erednd ime fn care angejeazi camer cin acelasi grup efnc i rispund cere proprie comunii.Intredevir, incapactateachinelorsjapo- nedlor de a gis! locari de muncé in comunitatea abo a fost untl din motvele penta care rata ‘munciorilorindepencienfj er atat de mare in primee decen ale seolui XX. Desigur, neg au su ‘eritcele mal multe nejunsuri deci orice alt grup rasial sau etnc din Statele Unite. S, dex migrant ‘sitll sau conruntat co ostltate rial pe care grupurieetnie europene nu ay cunoscuto, ci au {ost accep de cominitatea dominant nt-o mésurd mul mal larg decat neg Ins tote acestea sunt ielevante pentru a expica de ce sunt att de putin’ afro emericanl cae vind ator aroamerican, sau de ce mul neg preferé sf cumpere dela nonsnegr, Nu numa cd afroamerican ns se descurcé fn economia central" (acd apa ceva chiar exist), darn in economia peieric, ma Je merge prea ‘bine, Avest cra se verfcd fn moment in care neg sunt comparaicu hispanil, cae sunt ei re cf la economia periferid si sufed de acelasitip de iscriminare. “glia pov ceisproduselefurnizate cu deosebire de frmelenegrllor mu au avtcerere st ficient pare se mai pertinent, Dr, asa cum arta sociologul Ivan Light, ic acest argument ru re zis probelor. Cac, chiar dad asia au beneciat de o pat a conaionalor, i au vu succes $c vénzirlle cite all, ceea ce affo-american nu au reusit Spre exemplu, valoarea coneretd 2 comertu- Ii asaticor x nested in Califor in 1909, er mai are deca ce a mérurlr tranzactionate de ‘negro Tinos, tn cuda fap 8 popuitia de culoareera dete or jumdtate mal mare. Ceea ce ati o succes esitcor era reat une trategi de marketing mai cuprinziiare care nu exista {n comunitatea negrilor. acl examindm mai indeaproape chestiuneacreitelor bancare, ntrevedem incepta une ex cai penta diferente inte performnanfele grapurlor care mu prea au dea fae ct meds exter ‘mai mult cu coeziunea intemd a grupulu, Acordarea acces! la un credit bancar efoto doleantl pe care afroamericani stan exprimato timp de clteva genera sa const princpala preocupaze a investigator feral, dintre care cele mai recente au avut lc sub adminstratia Clinton. Dar, dac toriateastructurlr sociale exstente side a ez crue tn context pe care aceste oer. Int de cosa erectl aoc, edsceeanereder inpne cost indirect substan ast pr soit n arsambla. Spre exer, in tim anime frme ameticane a refuat sma be rege scrisri de recomandare entra ange care wie si se ransfre fn ate pri. Sa sa aceasta deczie in urma proceselorintentate patronior si cstigate de anuj nemutumi de caitateareeo- trandiclor pe cae e priiser. De cindelberarea une scrisor de recomandare petra un fos an- ‘zm mal aduce un bene direct angsetorahi, mul dite aceta a consideat ci exe mai st {uh mule mal elberve. Bicataea sistem derecomanti: se bam integral pefnredere: as Jal aveasfncreiere cd parole or furniza evalu corect rau dispus accept consecotle acl acestea erau nefvorabile, Char dack au fost cari care patron avea inten ravoitare lncercau si runezeproiecislede vitor ale fos aga se pomea de le presupunerea cl aces tuat sunt rae sil orice neluns este acoperit de avantjele unui sistem anest de evalure. Dar acest sisem informal, baza pe neredere fost ransferat rept narenajurticl unde sa denaturat Jude cafe personal, subiective, sunt nloculte cu reall brocratie impersonae cere, ce $ Sindicalisoul ‘are supravegheazi sistem ocurlor de munca, sunt mai palin efciente si mult mai coststoare. ‘Cazle env ndvdualsmls anerican in detrimental comuniarismh sunt aumereese. Cpls ins et ura dnze ele mal important Apa cum ex Joseth Schumpeter, cate Esmul modem este procesl nei continue sister creatoare’. Pe msré ce fontera tehnolog 2 nsntat piefele se ges paar noi forme de organizare. Pe parcursu proces, vecie forme de ‘ollie sol sant se rk remugare Revol indo distus bres tng mii nse, dust ugoari si comunititi de rani. Revolutia eptalit continu submineaz comun Tbode, cc locuile de muncl se mati pe ate merdiane seu orunde investifa de capital aduce max ‘ant de rot amie ent dete, ar ancora st one manele restuctis, ‘Neladoiehic ci infensicarea concurenfe globale in ani30 x80 a accelerat acest proces, Compan ‘zercane precum TBM seu Kodak, care praca o form de paternalism corporat caracterizat pin benef generoase gi sigurants cull de anc, au fost nevait si renunfe Ino parte din anes (Acestfenomen mu se liteaz a Satele Unit, desigur, practice paternlste din Japon st Germ sa au cuoect resin pute fn inp esi de ancy no 90 Arran au vot sen csc june rene n lina ec ¢amue cen re ma is, ‘elo, dar cu leg inteme puteroe este cumpiaté de ocompanie axis nol me aged fri simul umordhs gl renumifi pentru duriatea lor, angi vec sunt conceit sa ncep ‘Se tema perrusbee lor far atmoferadecredere de aun elo unl mea ncecat de suspic. Commuritifil radionale puternice din Midwest fost devastate in lia generate {numa pel cronice de loca de munca sara! spe ves su sud in cutarea lor. Perderes p= ‘urlor neat product in industri amber cra «contribu seria a decdeea ne ‘prt a populate! urbane de clare, a peroada pastebin condita ef actual de infer al droge Jay, volente i sir Incredere ‘er (Consecntele negative ale capitalismului pentru vala comunitari repredint ins doar o parte a ke ‘oad, astiel de instituti financiare erau perfect adaptate pentru 2 permite zaibatsu si ating’ dimensiuni aor si pei trbutele orprailor moderne cx management profesonist Chir sin absentia une! piete ini mature, ‘separaserd deja proprietatea familialA de managementul fami- J ir reat ine devas pat de action’ in Hong Nong ascunde apt c multe compart pubice ‘mari din provincie continua si Se administrate de farnilt la nivelurile supericare. in Taiwan si Corea Incrodere 7 e Sud este mu corect sk sounem cX piefele de valor’ sunt subezwlste toca din cauza preferntd pent management de fami, nu ci nesta este sat in cua peel de acfun! subdervaltte. Ia afd incerilorguvermuli de spor partiparea pe pat de valor ntreprinderile defile au fiat sf fas in public de teama de perdi controlulasupra companilor si din cauza obligate de a rapora sia deschide dosarele.Frmele de famille vor i pstreze tol in cdr fie. Este adevrat ci sistema] japonezKeiretsu a cru note este tn parte si proteeze economle de sqvergur a care sa uns prin ntegrare vertical, este dependent de acfonaiatl mits dec de exis: feats une! pete de aciuni deavoltte. Ins acionritul xt pare si fie doar o reece a relator de facto dintre membrikeiretsu, sinu o preconite financard necesaé pentru existent acestr relat‘ "Argument potrivit crus dimensiunile fre! sunt determinate de polica guvemamentl este ‘ald panda un punct. Guvernde de pretutinden pot influenta dimensinilefrmei i sector privat prin poltice de impostare si provizionae, prin lege antirust si prin severtatea cx care acest din {md sin aplcate. Este lar cl lagea germani, soe deosebire de cea american avorizeaza dezvol {area cartehror sa ator mari concentrr de putere economics. GuvertlJeponiel mal cz seam celal Coreei de Sud ax fncurjat formarea marlor compan acordand-e un tratament preferential special prin acces preferential la credit. De ocala parte, uverntl national al Tawar a chutato& Gescurajee male corpora private pen a mpiedica apare concurentor poi In Coreea de Sud, ‘tala incercat smite Japnia cual sale zaibtsrsi a sponsoczat marie comport private in momne- roase modurl, Drept urmare, politica industrial a statu coreean a necat complet factor cultural. ‘llnd mal aproape de cea chines decdt de Japona, sructua fae coreene arf trebut sf impund sdimensiuni reds frmelor o concentra industriel redusd. Dar, dup 1961, Coreea de Suda fost hotirtti si gribeascé dezveltarea economicla tii luind Japonia drept model, adic inclusv marie corporafijaponeze si retelele keretsu Fark india cla exist o legiturd rect tne interventa guvernul tn economie dimensse- nile frmelor din soctoral privat. Att Hong Kong cts Tawanal a firme mic fa medi, st cu toate _oestee guvermal tan a ost el de intervenfonist i sectoral anciarca sce! coreean In Tan sin Coreea de Sud dar spre deosebire de adminitata colonial btn di Hong Kong, tote bin. ceimportane espunaitoare de caritalizea frmelartabwaneze rex de iat armas de stat rai malt tip decd cele ale Cocet de Sud Att Tiwenl cit Coreea de Sud controlau cu stictetertee do Dinallor,ratele de schimb gi fail de capt, linitind numdrul de instil nanciarestraine care puteau function intl lor. Ambele te slocas credit sectoarelor,trategce".Coreea era mal selec {iin cence privet locarea crediclor gs resurelor Gretinate Sore mare conglomerate chaebol, fn timp ce tat tawaner Gh alara sectoru public) nu a manifesta un favor _ smarilecompanil._ Acie, police data Zvut un fol important in determinarea dimensiunior fer sa struc ‘ndustriale in Coreea. In Japonia, ea a incurzjat tendinta spre dimensiunile mari, care de altfel exista in ‘cultura. In Taiwan, politica guvernamentalé a influenjat roulte aspecte ale deavoltiri industriale, xu ins sidimensiunlefmelor, aga Inc factor cultural au rimas determinant. lr in Hong Kong acfiunea Stull a influent nesermicai ractrs indus. De aooea Hong Kong este ce! mai par exerpls Ge culuri economic chinezi nedistorsionati de menipeares statu. ‘Asadar, mumeros factor fr afar de cultur pot alecta structure industrial isk rou cu deoscb al socabiltti spontane a fst subestimat de analiza eoonomicd conventional care a noercat ‘explce vail inte soieti care se afé deft a un nivel comparaiv de devoteCAPITOLUL 28 Inapoi la dimenstuni fn cartea de ft am exanat soieitidiverse din perapectva unui aspect cultural pres care are Jegturé cu viata economicd:canactatea de a crea nol ascii. Toate camurle trate ain amntnt ‘ax canoscut succesul economic. in bund parte, atentia cérfi sa concentrat asupra Asiei deoarece acest continent seal io pin proces de trecere de la stahutul de Lamea a real cel de fal devoltare. iar culhuraeseindeobste considraté rent un lement important al success asec. Cu sigur, multe alte cur din ume ar§ putt incluse fn acest tu, dar orice anliz comparatvtrebuie fact ‘tm compromis inte amploare si profunzime. In rice cz, cad] anaitc general pent nflegerea d- verselor ci de aces fa socibiitatea economic a fost dela rsa i poate f apical ale soci ‘ces cairu ¢ipotenle care susin po i descrise pe sou dup. ecoromice din mea conteniporand sunt efectiate ms de indivi. std un grad inalt de cooperae social: Drepturle de propretate, contractele si dreptul comercial sint ‘nsf indispensable crefril uni sistem de pia moder, dar da aceste insti sunt nso de ‘capital socials de inredere se pot economis o bund parte din costurle de tranzacte. in schimb, tn i economic se detnuti de gaver, Inet lor ee nit mi mul nic ma putin dest srg exoloa ai omul de ce om. Pe de apart, keynesieni acct necestatea ester unui pute sector privat dar susineu intervenia masa stall prin chee publoe, tn scopul mensiner stra loc ‘lor de mune a celorte bene soil. Val neomercant se eonoentreazhasupra unorobiectve ‘mai modeste, cumar f promovarea industrilor Ge inata tehnologie pe pata global extrem de concurentt ‘if snterdependent. Neomercantisti sunt de acod cf, a nvel mondial, concurenta proce efter ‘oonomici si cl economil rebui sf exporte is seorienteze spre exterior. fn cea mal mare parte, e cred ci cbiectve social precum eliminarea som srbuire echt aweitarlar pot realiate doar in mod indirect Si susie rata nu exe sicient pera a produce supematetehnologicl deci nic cresere rapid pe tren lang. 53 Prul Krugman ea hazard recent si afrme c smiraclul asa, na este de fap un mirecol cl ré edn pur smo mobilzarea unerresurse ne‘losie cn econem relat nedezotste,comparabl c perioadledecrestere maxima dn denvolares economic a Buropei si Americ Vea The Myth of Asals Miracle", Foreign Afr 73 (1994): 8-44, ‘Pentru un schimb fascinate del asupra capaci imitate aeeunomiel dee explicapoltic, ve siogldnte James Buchatan, VsiorVanberg si Alan Boom tn James Nicho's si Col Wight, ed, Fram Polcal Beonomy to Beonomics..and Back? (San Francisco: Instintefor Contemporary Stuies, 1950), 198.206, 7D Pt Gordon Tle, abort hi James Buchanan unl daze mer aor cl scl opt pubice”,sajriaea econcmitlor care a au observatun timp functonarea pete! si ge ‘vernullajng sé read omer, fn cea mai mare pace, se inscria pe o curb ascendeni a cere, con- sti into musuré covrstoare din dornfele lor egoist" Cita n Steven E. Rhoads, .Do Eooomists Overemphasize Monetary Benefits", Public Adminstration Review 45 (195): 81582 Acestartico far zea dover considerable canform céror, in Cuda deschcerliloreoretice fat de alte forme de mot ‘are, economist neocasc cred fn puteeafindamentalé a intresull materia. . 6 Gary Backer, spre exerpls, spune ci demereu! economic a cre mi eer nu presupune c inv sunt motvaiexclusv de egoism sau cst material. Am Incercat si conving pe economist si muse 196 ‘mlbgincascl I supoiile imitate despre interesul personal Comportamentul este dctat de malt mai multe ‘alors reerinfe “Vex! arco su .Nobel Lecture: The Economic Way of Looking at Tings" Joumna! Thine ee nemtomes sinner a rector Se no a hele CAPITOLUL 5. DIMENSION? St INCREDERE 2pm mpm tc sn mea he "spect st soln 104 ested arty cadens nin nero een wes CAPITOLUL 4, LIMBAJUL BINELUI ST-AL RAULUT 1 Defigt Gotz merge ma evar sl spune cara mani atc un se de carci comune Pir omenir nu xi Esse ol one cnn ie dea sent ir speci dec cee ce sine. natura" este n bund misuri deterinat declan eae demotion, Geet (1979), . 3435: 4, means gr Bt Nema Care 1 8. xsotel sane 8, pentru afc seve vito caenl webuie se obsulase cu comporarentl vito sti nt acest devin fl de dos nad let Sea dak let, car cw de cae cae vii fe mind Ve Bea Moana Car sig SCOR Siler Gary Becker contac afirmaia John Start Mil port crea ogni st ‘Bia nest mcarea eve! eooomsie, decaece atten din bgt poste faternatva cea ulin costae Lamreadeitlor ete eoststoare, mu numal pent ck esto acti pe care ut meni oconsierd nent Perr a hao deci, ebues ave ora informaie ee ae Sct. Costurie air infermatior sal pci acestora ao nou suai ut st de mari nd bis inp ler mcd gestra sinbire moderates tpn tn meyer Sect sao deci totale aparen de maimizare aut Din .De Gusts Non ft Distant Arvercan Economic Review 6 (197): 7600. ie SDiotinas 4. Max Weber, The Protestant Ethic and the Spirit of Capitan (Londr:Alen and Uns, 290) 5 Pst ouselr a Teequevile fn scl NV, princi enimpodtic fi nenarea caren Jor prea fel de aiinc ircnat in Frana ca stn Anglia Era desea pomenis a incl nsemra al sere tn gest trans far al respect era ecient cu indepinirea dato fede un et dn eu St ‘veh Ct aces epck instil oie dn Fant Angi era anemia Lan moment tins198 FRANCIS FUKUYAMA anumite c&i sau: despdrtit si, cx timpul, cele doud natiuni au inceput si semene tot mai putin. Asti, doud lini mind pracicin acta pets aut ocare in reece, gin tot mai divergent pra pre Jungire.“ The Old Regime and the French Revolution (Garden City, N.Y: Doubleday Anchor, 1955), p. 98. @. Michael Nova, The Catholic Bthicand th Spit of Capialsn (ew York Free Pes, 199), de- _scrie evolutia gindirii catolice oficiale spre capitalismul modern. Vezi indeosebi opiniile sale referitoare la cea acs cepa de Aritore Fant splat in 135, 7. Pitre acesta Spa Portugal, aproape tse le din America Latin, recum oi Ungar, Poo- sas! Litania. Vex Samuel Huntington, The Tied Wave (OKahora Ci: University of Oklahoma Pres, 1991), p. 7485. CAPITOLUL 5. VIRTUTILE SOCIALE 1. Discui i elaborr le ipotezeor li Weber sunt de gésin RH. Tawney, Religion and the Rise of (Capitan (New York: Harcourt, Brace and Wort, 1962); Erast Trelsch, The Social Teaching ofthe Christian Chrackes,2 vo. (New York: Macmillan, i950); ELH. Robertson, Aspects ofthe Rise of Beono- sai Individualism (Cambridge: Cambridge Universiy Press, 199); Remper Fullerton, ,Cabnism and Cepia, Harvard Theological Reviw21 (1008): 162-10 Pent un scat stdin asipra chessunlor rdlcate de Weber, vei Robet W. Green, Protestantism and Capitalism: The Weber Thess and Its Cries (Cesington, Mass: D.C. Heath 1973). 2. Uni a subiniat tranmuncese din gre tn antmiteanotimpu la isémanrile de primivar silciles toamna, dar aus pervade fir activate. Asie, reguaniates Incrull in fatrica moder, mai ‘tn gre, in anime ving, neces un alt gen de etc a rmunc decdt vif a ar CAPITOLUL 6. ARTA ASOGIERIT IN LUME 1. Fort ui Tocqueville, american dette vrtl, inst conti tate temperamentele sree in permanent ascii ax nu numa compani comets manufacture, acae partici ck tf dr acca de oie dea fr relgoase, morale, seriosy, ine, generale sa restos enarme sat more. American crear soci ca iden specacoe, srg fondu pen seminar, icon saris hanr, i iiebiserics zeae crt imi ison la apo age is fnantena sit. Jee, cso elle: Dac aparepropunerea ds intriaceo idee sau de a tila un setment pein fociraaren un exemoly mie american freaako soca. Dac in futea uel npn ia Fania se ald guvermal sao persoan de rang natin Angin Sele Ute st cusguranticasoaie"De- smocragy in America (ew Yori Vintage Boos, 1945), 2p, 114 2. Desi se consider i neincrederea in guverulaiputeric™ exe o attained dreapta tn Statcle Unie n relate exist sf versnl desing: Dreapa n agreca interven stain treburle econ rie stun impotrivareglementr excesve. Senge detest interventa statu in wate partcalari so seamd de alte bert indus atc starea secur naona sl mare corpora. At stinge ct si deapa in America au propria erin a indiduaseu ter 3. Mul vor sustinecéimensulbugt pe care Sie Unite kau aloat apd a peioad postbelic 2 ‘esta reas o pod industrial ct implica important pen arumite secoae ale exnonic! cv, «ade gxemols insta acrospafal 4. In pin an dup momenta 1958, guverml pone a nin administra numeroase industria ssi ndomenia transport, miner, inginere!sarmamestui, as cum multe din Jumea «tei. au cut seco XX Aves nirepinder au pledt ban egroae nate a ost repedevindule @de- sealer de sold) sau devent ulterior baz unor aver private ure. lmadevi, gure poner sa ipa trun program de privatize de mare anvergur cu stl dean inant ca aceasta sé ajunala ‘mod in Europ America Latin Vea Wa W. Lacswood, The Ecnamie Development of ep: Groh and Suture Change, 1868-88 (Pincxon: Princeton University Press, 1959), 15. Inerodere 197 CAPITOLUL 7. INTORTOCHEATELE GAI ALR SOCIABILTATI 1 Despre vziunile negative assprafemlieichineze, vei Brigitte Berger, The: " let chen ‘repreneurship*, in Brigitte Berger, ed,, The Culture of Ex = Sd a Entrepreneurship (San Francisco: Institute for Con- Dimpot tiv, trebuie si subliniem céintreprinderle de stat mari, cx ic ics dott a rmmgmasiet sit caveat ee GD set petit cop ine ih, Care avea mil de angajai. Acese ftreprinderi de sat au antcipat forma sl functlle corpora Gilor private moderne intro soceitte preindustral sir drepturi de propictateinstintionalzate CAPITOLUL 8. FIRUL DE NISIP «The Chinese Family Firm: A Mode!*, British Jo l af Sociology 36 (1: 5s na 9 we tbat Hel owt Cie: Meas a Hata ne Pay Magee Tc ce cp, Pentre o serie de studi edificatoare despre firnele chineze particular, vezi Well ryt Seco Taal Cee Yom ed deseo he Fe nase Cea Neots ie ee fice erste ce if nana tt pit Lane wend amgedyntanetcesontacinsts ne ere tse i te eco in it Doneci decd ahangguiin cea chincad I mulfumese iui Wellington Chan mia clarfcat dase anor ino compare rena nek) ou pra ace 8H, 2228a FRANCIS FUKUYAMA CAPITOLUL 9. FENOMENUL ,BUDDENBROOK, 1 Despre probleme pe cael creeazpltce mamlorsngure pat gospodirile ines vei i sabeth Grol, Some Implications ofthe Rural Eeonomic Reforms forthe Chinese Peasant Househole in Ashwani Sth ed, The Reemengence ofthe Chinese Pesantry: Aspects of Rurl Decoletrization (Lona: Croom Hel, 1987. 122128, 2 esta nu nsear cin coma chinez in fra reubicl nuestas sun cease Mul, hie au emigratca manor constitu mod evento clas spare ft de neque i camer dea cer dar nu exist mica nme sfanefonirme, acest aii find rezervte eto in ntreaga Ase de sudest Ved Godley (1981), p.38 3. Despre practca moseai egatare, vei Hugh Baker, Chinese Family and Kinship (New Yorks Co- lamba University Press, 1979, p 1 Suin Wong, The Applcabiyof Asan Family Values to Other So ‘Soeur Stings in Peter Berger Hsin Huang Michel Hs, la Search ofan East Asian Deeopt Model New Bransviek, NJ: Transaction Boos, 1989, p19, Jenner (120, p. 89; Gordon S. Reding, The ‘Spit of Chinese Cepitatsm Berl: De Grater, 198,134 4, Era rel precise priv adopilr us hirba rdf aut a prune adope unl dine ie tel iu ast ratele cel mare ae acces privet lai celui. Dac in fete mate nu 2 segeun fu adopt sew orienta sre descendent buica (aid sore ver) acc asa mu reuse, va han ana reorindeprtate, n eam sau an, Doar in cz extreme tn bbat va campaca un fu delaun stn rec. 5 lat reltarea une ceremoni de adopt. niferea (anu adopt in lara aii) are oc in ti wn baachet sofia. Sore deosebie de banchetle de muni oaoei nade dara sau banca si ‘splits ganda pentru oxalate. Atrotera nie peter ete det penta ci atl adopt treble ‘Sis mails recunognta fi de nude care accep un sri a miflorl lor. Onpei i dau ta naa sisi uileasol gata strigind nse despre nputna de ai grocuce propel mostenor Ini bare eth, oaspeti rag proasptl tt deoprte i cer bac impramit, perfect conssef cd acest mu va cuter niiodati st ceard ipo, pent ano mai aoe amit de jenant iniee.. Cind pean, cash ‘cart pera ce pngirt earl se pling de mlncarea exer Watson (1975), p. 258 Ved Janes 1. Watson, Chinese Kinship Reconsidered: Anthopologial Perspectives on Historical Research", China 6 Lurar generale despre familia chineai ves in Hs (1967); Maurie Freedman, The Stuy of Chinese Society Stanford: Stanford University Press, 1979); Baker (1979); Paul Chao, Chinese Kinship (Londra ‘Kegan Peal international, 1979) Pentru o sna a deosebillor date intepretarea il Hisu sa hi Freed- ‘man asupra fale ¢ nearuluchineze, vezi Silun Wong, The Applicability of Asian Family Values 0 Other Sociocultural Stings, n Berger gi Hsiao (1988), p.145, 7 dn socetatea chinez, au existat organiza tration care nu se beaau pe legit de rudenie,So- éotite secretes tong, bane criminale, care opera in comune de migrant chine fn Sale Unit, Jeoereat membrior si se rup de re sis jure credit fat de nile or Sai’. Vet Baker (979) p.70, Ivan Light, Ethnic Enterprise in America Berieley: University of California Press, 1972), p. 9498. 8 Aceasté doctrind a fost propoviduiti de rvaul ui Confucius, Mo Di, un secl mai tru, dar doce ele moismulu a fost fntotdeauna considerate ereai periculoase de conficznistl ortodoog, Vedi Jenner (1880, p.113. 9, Khsenta principio tice universsle in conucianism sti central controverse actuae dnt ame- ‘cats asiatic n chestunea drepturilor mui. Dumneze resin este unitar si gels; el instiuie unset e princi mora cre se api la to arent fr except. nvturile police Iiberale al ui Locke gle {ntemeletorloramericani sin universalse ¢egalitare iar migcareapentra drepturile omului dn Siatle Unite de ai extinde acesteprinpi la societal care mu an areas sentiment al oblgaiel universle. ig | | | | | Incredere CAPITOLUL 10. CONFUCIANISMUL FrALIAN aati’, Past and Present 108 (195): 188176 jest de muneé in reprinere mic i mijoc na seu malta ct scot Veo chard. nF ee a priate a scar larg’, . Pat $ Caslar Keyder spun ci productivtatea munca crescut in proporti sina pénk ‘ean 70 al seolli ADK era ma mare in Fara dat in Marea Sane ad EG os thn Baan Pace 1730114 Two Pai to ke Iwetech Cnty tate Mecca a 4 Rest CBee mec tv cna edcensoe peel Pome cin na serio 5 Despre rine mtr ie at european mud ce Fat and the Rise of ace Ep oman Boe oe: Rese pure an 8 eit a vet cha Silden nna Ve Sti init Management cere Soles race Deed en ‘and Local Levels", Comparative Politics 21 (1988): 53°72. ce200 FRANCIS FUKUYAMA 17. qThe Bank That Coun’ Say No", Boonomis, 8 aprile 19, p 21-24. Desigur, acest gen de gindire neevoluaté din perteabancor salto institu nanclae este limita a companied sectoral de sat, ‘ase cum se itm in peroadele de rz in sectoral bancar americans jponer. in cazl Crédit Lyonnais ino serie de imprumutr esentiale pr fost ficate din rain plitice, care tn mod normal mu exist pentru o banck privat GAPITOLU! 12. CORREA: COMPANIA CHINEZA DINAUNTRU 1. Young Kili, ,Conglomeration ané Business Concentration in Korea in Jene K. Kwon, ed, Korean zonamic Developient (Westport, Conn: Greenwood Press, 189), . 28, a 2, Pentru o prezentare general a acest period, vel Nicole Woolsey Biggat, Instutonal Patrimo- ats in Korean Busines’, in Crag Calhoun, ed, Comparative Social Resear: Business Insitutions, v.12 Greenwich, Conn: [AT Press, 199%), . 119520. s 23. Hinch spe eremylu, este mersbrial consllor drectoare ia heiesu Fug, Sanwa i DatThi Kangyo, lar Kobe Stel este membri a grupurilor Sanwa s Daiichi Kangyo, Veci Michae!L. Gerlach, Afiance Ca- «pitalsm: The Social Onganization of Japanese Business Bercley: University of California Press, 1992), 228, 4. Kins (1992), p. 151, Un alt studiu aprofundat despre o corporate coreeand spune ci muncitor se binuiese recipoe ¢ nu au incresiere uni in celal si devalue plreile sa sil vorbeasd strSinor de spre rela sociale din carl fred. Ved Roger L.Janeli si Dawnhee Yim aneli), Making Capitalism The Social and Cubural Construction of South Korean Conglomerate Stanfoet: Sanford University Pres, i) p 212 5 Locke stir! nor 8, 72 dn caren de peste 6 de aie tls dependent de cop le. Davi | Ser. Sovpoliial Facrs and Koree's Fare Econo Pole’, World Development 16 (988) 1934 3: Sincatle a dereitactve poli n efevesena cre armani preg Par Chang “eels 1979 ¢ is nun agitate Chan Doo vans 187 Nie care muncinreaselcorceant aint cea 00 de green vara i 987, cae waa sol poranth Convegere candida Per Just Dernocrate, od Tae Woo, 3 ge despart de Chun ts cent ceca de convcaraalogeror prenietnle aicate.O dst ca Iberaares ea! anc {pric alge re bere in 86 era nora ca oer ese eos de mar si enoeze Gre {eleat aval bet erage nde coreand nfl anor 2, sie acest ct 27 coe 19571988, Ser, Sin # Unenon (889, p. 126127 7. Air cosat ump ncaa is ae compan corene a bint reunoesteres pent mt nee de mare arouse de cons sau de a pur. As cum se va vee mao, mt etc ac ‘mensunie a9 congas int rate Gn pnt vedere a eens. sargerea chaebol Srcoreene (in note deans as) apes Carmi eta. Ese pot caine chasa sh ene dl nepal care a generat managerial mo ers tun avartacompeiivcondicing o mare parte «economies coreene raionae. Dar 8 ea ‘petra invest cu doing negative eens un en pum pen rma rachis de bund cre in 197, cl chahlYolsen coche cu tn ier poli a opel, ger sap vane con sx aspra ceslr peta a rot ompnia inert Bruce Cuming, The Orgs and Develop sent afthe Nocheast an Pot Economy. Indust Socor, Product Cs nd Poel Coosemsen- ces ratoal Organization 8 (168): 140 J Chan Sup Chang, chactt The South Korea Cenlamese, Business Hori 31 (1989): 5157 1 Orla spine lean Park Chung Ju Yung de yuna se consoitn moet sncae pr attri o vit sure nora na nr ek la aes pe cel da rm adie imple in actvnen dns Vee Cord (90), cp 9. Incredere 201 CAPITOLUL 15. BOOWOMI FARA FRECARE . si pci a cf sacle acst seca Ve Geng eco History New Brink NJ: Tansacion Bonk 188) p27, 38S, 2 Pie si priced enor cra alse lapis enhion U2 Sore xenps un canptor cr hceari eno compa corres ms soEo ene ‘tea tuturor furnizorilor ce. si pund la dis tc fale in (eta ore pete, pda art eel en ve cee Pt ca mol co eat oot andndd ea cae oe insincere nie Sy Sean aerepeaneecinel commen ‘Reiroes tn rand membrlr si ar gsi mal usor o solute la clema prizonirul deodt una care eg 5 Vier N The Pt Fre any een Ata Sei 89: 1525 a pra Neen ed are tiisel amahlgpi edeGeeted ore ee eae Coe seo problemi persistent potrivitcadrelor del Yangbe, si enue lalpsaentusiasma!autentc a tirant cate lucrearé pe pimdnturilecolective, spre deosebize de efile demoostate in munca lini, ‘ude sn pode Dacre ce pedachinea close tee eek ‘Seuizroblanel eric din Yangbel Mai simp sous dac toate gspodrile enciiaz Ge burl mers degomnie denbaisien cane oremnm microm daete ee CAPITOLUL 14. UN BLOC DE GRANIT 1 Finan 0989 ee tee peo atl eta a nde pone de gia lunelte nu sunt reprezentative pentru industa producioar in asambhe desaces, ce de produce arizanarndamentl slot 9 cinencundor reuse eM “ CAPITOLUL 18, FI st STRAIT Alt dn pd Gate amen ct te pn itt rt gw nto en deve nem de st, toa Vag ples tel pn ac eve eh 2. Francis Hsu (1975, p. 4), spune ln ie gi mai ales in dozokan ist gia eter npc ve sitarane OOS ors tnt tet ert iced ae one amie eemcnecn ogra oes Perec recrdier +21, E adaugt ,Attudinea fulu até de ttl batrin si pensionar este departe de cea= FRANCIS FUKUYAMA 4. confacanismalotodo,aceast bundvcing n rebie ise mie la fae 5 Vedi Merishima (192), p67, cre spun ci sensl litt Gr chez chang n pone chy) ma easels in China Japoria in Chin, lize inseam i oer de propria constit In Je andes re floss in acest sens, termenul insemna de regu sneer a de pln, chiar sae ‘cul suprem pentru acesta. Prin urmare, cuvintele lui Confucius au fost interpre- fn de chine ete Stor sb! sje stp uo care ha ine confit a aor, inti cea aponedi au cipia urmitoareasemricae: palit” Bevery Bll, Ca: Sege Publications 1963. Dabrendort, Ral, Society and Democracy in Germany (Garden Cty, NY: Doubledy, 1969). Dade Peter N, The Mrth of Japanese Uniqueness (New Yorc St Matas Press, 198). Davidow, Willan H. and Malone, Michael S, The Virtual Corporation: Sruturing and Revita the Corporation fr te 2st Century New York HarperColins 190. ‘ore, Rona, Brish Factory, Japanese Factory (London: Allen an Unwin, 193. Enzenberyer, Hans Magnus, hi Wars: From LA to Bosna (New York: New Pres, 1909, Biser, Alber L,- Mormon Welfare Programs,* Sac Science Journal 2 (S78) 7580 Fx Michael and Passel JefieyS, Inman and iamgants Wastigion, D.C: Ub insti, 198) Fraer, Franklin, Blac Bourgease New Yor: Colier Books, 3982). Fe Aa ie Pt ct BA ad hee oe «The Protestant cand Attudes Towards U * Jounal. tional Paychology 85 (1962 27285 a Galen, War, Eosomic Gow and ruc Change Tan thar, NY: Cre Usvesty Ganley, GlatysD.,.Power tthe People via Personal Flectronk Media" Washington Quartery(951):592 Gener, Dnt, ax Weber Casta sn the Regn fina: Stang” 1 (99) Seas Gibbs, W. Wayt,Softwares Chronic Cris" Siete american 271 (984): 8585, Gazer, Nathan, ‘TheStreet Gangs and Fhnic Enterprise" Pubic interest (972) 20, Godley, Michael R, The Mandara Cepiniss tom Nanyang: Overeas Chinese Enterise in the moder _iato of China 169 (Cambri: Camirge Univer Press, 981). (Green, Dona and Shapiro, lan, Patologes of Rational Choice Theory Critique of Aplications in Po ical Science (New Haven: Yale University Press, 999 Haley, Eeanor, Ants i Japan Prince‘on: Princeton Unversity Press, 1970. ase, ohare, History ofthe Geman People After the Clo he Ne Ages New Yaris AMS Heller, Robert, ow the Chinese Manage to Keep Alin the Famy* Management Todey (1981): 3134 Hervgel, Euge, Zen athe rt of Archery (ew Yori Pantheon Books, 195), evan, Ing Dt Cabins ed theDovelgent of ner Net” Ata Afi 7950) ‘icles, fbanmes, Te Oris of Bateprenceri i Mei aan (Canc: Harvard aes re, Ho, Samuei PS, Small cae Enterprises io Kore and Taiwan (Washington, D.C: Word Bank, taf Re search Working Paper 384, Ape! 1980. oe 7 Hotinan, Stanley, Decline ar Renewal” France since the 1560s New Yor Viking Pres 1874). Horie, Yasuo, Business lonocr in Modem Japan” Kjoto Univers Economie Review 30 (1961): 116, Huber, Peter, Kellogg, Michael etal, The Geodesic Network I 193 Report on Competition in the Tele hone Industry (Washington, D.C: Tae Genesi Company, 199) ¥untngon, Samuel P, The Third Ware: Democratiaton inthe Late Trent Century (Okiabora Ci. Univers of Oklaboma Press, 199), Huntingtnn, Samuel , The Clach of Civilizations Foreign Airs 72 (1958): 22-49, Hutcheon RobinFst Sa Lore: The Lif and Werk of Sr VX Pa Glong Kong Chinese Universty Pres, 1980.lh" 2 FRANCIS FUKUYAMA cine, Te Das et en ites er Yr anon Hose ete, Contain 225 Reraan The Ors cs as ieee ee" 1958 sions enter se On 00. SE The Tranay ESO re aaosncansascaniaratae Pe Sit Cen Se Orvorc Free Press er, Ca © Stn Bria ad Sone Two Pat te Mirace Sanioré Seivesty Press 1982 agen anc Us, STS. Sane nih » 058015 enon CHEE zany riage PS the Maine is | ceed an Sain’ NE sore ce Taos or yrs: eee sewetzeaesiot (89): 2484 ne nc nT 6028: eam ay on Any 2 Present (New Haven: se secsni de See Saar ge Gs $5083 aes bs Wo COMA efgion 11 0880: 20 oct carer ee 2 ean Jornal of SO en ee spi Frees 2.090 ice Basie Books, 1280. rrmontsProgess: Witt usrtety BROT oa Ne gen Goa, 1D ISS (ew Yor, and OF ons, Ba aves o Mass Prete oe poles, Markets 204 seen es aed Present 1 989): 1376, rene cn cs SHES helen Seo . 950: Bec 08 4 sure: The Case of OP ge mse ean WOES yenintoetn cen LOE ren 8 OSTO: SO sc, *Resesa Neer 8 yapanese Bey: A ae posness ad feel Ravew 51 C20: 5 oi Om BO .

S-ar putea să vă placă și

• Filosofia Antică

  

  De la Everand

  Filosofia Antică

  Julia Annas

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (2)
• Liberalismul: pro şi contra. O idee ce refuză să moară, deși nu știe ce o ține în viață

  

  De la Everand

  Liberalismul: pro şi contra. O idee ce refuză să moară, deși nu știe ce o ține în viață

  Sorin Adam Matei

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2)
• Dialogul religiilor în Europa unită

  

  De la Everand

  Dialogul religiilor în Europa unită

  Iulia Badea-Guéritée

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Ideologii politice. O scurtă incursiune în gândirea politică și contemporană

  

  De la Everand

  Ideologii politice. O scurtă incursiune în gândirea politică și contemporană

  Bogdan Ciprian

  Evaluare: 3 din 5 stele

  3/5 (2)
• Branding de oraș - Studiu de caz: București

  

  De la Everand

  Branding de oraș - Studiu de caz: București

  Florin Alexandru ALEXE

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (1)
• Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate

  

  De la Everand

  Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate

  Prelipcean Teodora

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (2)
• Harta politică: Dicţionar explicativ

  

  De la Everand

  Harta politică: Dicţionar explicativ

  Nicolae Sfetcu

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5)
• Fericirea Antica: Fericirea Contemporana

  

  De la Everand

  Fericirea Antica: Fericirea Contemporana

  Mara Rose Marie

  Încă nu există evaluări
• Dialoguri cu Emil Barbu Popescu

  

  De la Everand

  Dialoguri cu Emil Barbu Popescu

  Popescu Mac

  Încă nu există evaluări
• Reforma Democratiei

  

  De la Everand

  Reforma Democratiei

  Gabriel Vescu

  Încă nu există evaluări
• Walter Biemel Heidegger Maestri Spirituali

  

  Document210 pagini

  Walter Biemel Heidegger Maestri Spirituali

  Catalinus Stanescu

  100% (1)
• Istoria Ideilor Politice

  

  Document10 pagini

  Istoria Ideilor Politice

  Belic belic

  Încă nu există evaluări
• Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică

  

  De la Everand

  Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică

  Nițu Ciprian

  Încă nu există evaluări
• Reinhart Koselleck - Conceptele Si Istoriile Lor

  

  Document5 pagini

  Reinhart Koselleck - Conceptele Si Istoriile Lor

  Monica Alexandra

  Încă nu există evaluări
• Mersul Istoriei Universale

  

  Document2 pagini

  Mersul Istoriei Universale

  arabelm

  Încă nu există evaluări
• Filosofia Unificarii Europene Andrei Marga

  

  Document55 pagini

  Filosofia Unificarii Europene Andrei Marga

  trufflenuff

  Încă nu există evaluări
• Filosofia Unificarii Europene Andrei Marga

  

  Document43 pagini

  Filosofia Unificarii Europene Andrei Marga

  Larisa Oancea

  100% (5)
• 10 Dezbatere Dialectica Luminilor

  

  Document14 pagini

  10 Dezbatere Dialectica Luminilor

  Andy Andi

  Încă nu există evaluări
• Mitul Lui Sisif

  

  Document2 pagini

  Mitul Lui Sisif

  Tatiana Teleuca

  Încă nu există evaluări
• 8 - 0 - Body World

  

  Document103 pagini

  8 - 0 - Body World

  Gaby Zgubyutza

  100% (1)
• Ghid Licenta FILOSOFIE

  

  Document10 pagini

  Ghid Licenta FILOSOFIE

  despinanegut

  Încă nu există evaluări
• Caietul 22. 1934. Americanismul și fordismul

  

  De la Everand

  Caietul 22. 1934. Americanismul și fordismul

  Antonio Gramsci

  Încă nu există evaluări
• Jean Baudrillard - Sistemul Obiectelor

  

  Document72 pagini

  Jean Baudrillard - Sistemul Obiectelor

  MonicaIacob

  100% (2)
• Istoria Mentalitatilor

  

  Document22 pagini

  Istoria Mentalitatilor

  John Blake

  Încă nu există evaluări
• Heidegger

  

  Document8 pagini

  Heidegger

  AlinaAlexandra

  Încă nu există evaluări
• Etica Aplicata

  

  Document4 pagini

  Etica Aplicata

  to_yvy

  Încă nu există evaluări
• Revista Cu Filosofie

  

  Document22 pagini

  Revista Cu Filosofie

  Andra Celia Barbu

  Încă nu există evaluări
• Filosofie Medievala

  

  Document8 pagini

  Filosofie Medievala

  Maryus Gabryel

  Încă nu există evaluări
• Martin Heidegger-Prolegomene La Istoria Conceptului de Tiimp 05

  

  Document307 pagini

  Martin Heidegger-Prolegomene La Istoria Conceptului de Tiimp 05

  tbiytc

  Încă nu există evaluări
• Scoala de La Frankfurt

  

  Document5 pagini

  Scoala de La Frankfurt

  Diana Claudia Radu

  100% (2)
• Constantin Schifirnet - Modernitatea Tendentiala

  

  Document203 pagini

  Constantin Schifirnet - Modernitatea Tendentiala

  Mihai Matei

  100% (2)
• Andrei Marga

  

  Document42 pagini

  Andrei Marga

  Cllaire

  Încă nu există evaluări
• Orfismul

  

  Document17 pagini

  Orfismul

  Stefan Adrian

  Încă nu există evaluări
• Stii Sa Citesti Filosofie - Romulus Chiriţă

  

  Document35 pagini

  Stii Sa Citesti Filosofie - Romulus Chiriţă

  Catalin Munteanu

  100% (3)
• Concepte Si Teorii Social-Politice

  

  Document300 pagini

  Concepte Si Teorii Social-Politice

  Nicoleta Morun

  Încă nu există evaluări
• Dincolo de Angoasa

  

  Document40 pagini

  Dincolo de Angoasa

  al4eu

  100% (2)
• Giddens Antony Consecintele Modernitatii Fragmente

  

  Document38 pagini

  Giddens Antony Consecintele Modernitatii Fragmente

  Emilia Gale

  Încă nu există evaluări
• Filosofie Politica

  

  Document104 pagini

  Filosofie Politica

  Ciprian E Dragomir

  Încă nu există evaluări
• Avuţia Naţiunilor

  

  Document5 pagini

  Avuţia Naţiunilor

  Lavinia Mitel

  Încă nu există evaluări
• Arthur Danto Si Hans Belting Sfarsitul Istoriei Artei

  

  Document25 pagini

  Arthur Danto Si Hans Belting Sfarsitul Istoriei Artei

  Moniq Mares

  Încă nu există evaluări
• Curs Epistemologie

  

  Document61 pagini

  Curs Epistemologie

  gingeriot

  Încă nu există evaluări
• Sem. 8. Foucault Ce Sunt Luminile

  

  Document16 pagini

  Sem. 8. Foucault Ce Sunt Luminile

  Flavia Andreea

  100% (1)
• Licenta Studiu de Caz

  

  Document27 pagini

  Licenta Studiu de Caz

  Scarl3tt

  Încă nu există evaluări
• Etica Şi Estetica Sunt Unul Şi Acelaşi Lucr1

  

  Document31 pagini

  Etica Şi Estetica Sunt Unul Şi Acelaşi Lucr1

  dyxtcryvubijn

  Încă nu există evaluări
• Extazul Comunicarii

  

  Document2 pagini

  Extazul Comunicarii

  Adelina Pavelescu

  Încă nu există evaluări
• 1 Istoria Stiintei Economice Si Limbajul Economic

  

  Document16 pagini

  1 Istoria Stiintei Economice Si Limbajul Economic

  vivianaandone

  Încă nu există evaluări
• George Balandier-Antropologia Politica: I.Construirea Antropologiei Politice

  

  Document8 pagini

  George Balandier-Antropologia Politica: I.Construirea Antropologiei Politice

  RalucaȘerbănoiu

  Încă nu există evaluări
• Pledoarii Imposibile

  

  Document5 pagini

  Pledoarii Imposibile

  Alexandrra Diana

  Încă nu există evaluări
• Declinul Occidentului

  

  Document9 pagini

  Declinul Occidentului

  Andreea Stoleru

  Încă nu există evaluări
• (Andrei Dirlau) Corectitudinea Politica 1

  

  Document7 pagini

  (Andrei Dirlau) Corectitudinea Politica 1

  Tic Al

  Încă nu există evaluări
• Douasprezece Hierofanii

  

  Document66 pagini

  Douasprezece Hierofanii

  ct0720054858

  Încă nu există evaluări
• Civilzatia Spectacolului Ed.2018 - Mario Vargas Llosa PDF

  

  Document13 pagini

  Civilzatia Spectacolului Ed.2018 - Mario Vargas Llosa PDF

  Sorescu Andreea

  Încă nu există evaluări
• RATIU D E Statul Si Cultura Politica Culturala in Romania Postcomunista 2011

  

  Document40 pagini

  RATIU D E Statul Si Cultura Politica Culturala in Romania Postcomunista 2011

  Adina Bogatean

  Încă nu există evaluări
• Managementul Intercultural in Anglia

  

  Document5 pagini

  Managementul Intercultural in Anglia

  georgeD

  Încă nu există evaluări
• Politici Si Institutii Culturale Europene - Curs 1

  

  Document4 pagini

  Politici Si Institutii Culturale Europene - Curs 1

  bethbett

  Încă nu există evaluări
• John Tomlinson Globalizare Si Cultura

  

  Document133 pagini

  John Tomlinson Globalizare Si Cultura

  oguri09

  Încă nu există evaluări