UNIVERSITATEA DE VEST FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE SPECIALIZAREA PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA ANUL III

TERAPIA PSIHANALITICA (S.FREUD)

NUME :

STRUCTURA 1. INTRODUCERE 2 . ISTORIA PSIHANALIZEI 3 . BIOGRAFIA LUI S. FREUD 4. TEORIILE LUI S.FREUD 4.1.-TEORIA SEDUCTIEI 4.2.- TEORIA INTERPRETARII VISULUI 4.3- TEORIA ASUPRA INCONSTIENTULUI 4.4- TEORIA AMINTIRILOR REFULATE SI RECUPERATE 4.5- TEORIA ASUPRA SEXUALITATII INFANTILE 4.6- TEORIA IMPULSURILOR
4.7- TEORIA DINAMICA A PERSONALITATII UMANE

5 .PRINCIPII ALE PSIHANALIZEI 5.1- PRINCIPIUL (P.)CONSTANTEI 5.2- PRINCIPIUL NIRVANA 5.3- PRINCIPIUL PLACERII-NEPLACERII 5.4- PRINCIPIUL REALITATII 5.5- COMPULSIA LA REPETITIE 6. DESFASURAREA ACTULUI PSIHOTERAPEUTIC IN PSIHANALIZA(psihanalistul,clientul,sedinta,relatii terapeutice ,directii
terapeutice, eficienta psihanalizei , avantajul si dezavantajul psihoterapiei psihanalitice ,critica psihanalizei).

7. CONCLUZII 8. BIBLIOGRAFIE

1.INTRODUCERE Orientarea analitic (dinamic) este prima propunere de intervenie psihoterapeutic sistematic, ce se dezvolta la nceputul secolului XX din gndirea i practica clinic a lui Sigmund Freud (1856-1939). Psihoterapia consta intro aplicare metodic a unor tehnici psihologice determinate, pentru restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane. (Larousse) Freud spunea : ,,psihanaliza este o psihoterapie care se desfasoara in conditii de rezistenta . Modalitatea de a depasi rezistenta este analiza rezistentelor.Referitor la alegerea termenului psihanaliz, Freud l definete:Am numit psihanaliz travaliul prin care aducem n contiina bolnavului materialul psihic refulat n el. Psihanaliza clasic studiaz ideile, visele, comportamentele, erorile persoanei, cu scopul de a descoperi semnificaia ascuns pe care o au acestea pentru individ. Psihanaliza a socat initial prin doua lucruri : conceptul de inconstient si teoria despre sexualitatea infantila . Freud i propune s dezvluie rolul diverselor niveluri ale psihicului i dinamica raporturilor dintre contient, incontient, subcontient, afirmnd c dorinele care vin n conflict cu normele sociale i cu principiile morale ale persoanei sunt supuse refulrii i alungate n subcontient.. Freud spune ca psihanaliza este un instrument care permite eului s ajung la o cucerire progresiv a id-ului; el ncearc s arate cum eul social reuete s impun limite id-ului. Psihanaliza este in acelasi timp un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a investiga semnificatia faptelor si reprezentarilor ce au loc in inconstient;o metoda de terapie a tulburarilor psihice, in cadrul careia se tinde la rezolvarea acestora prin aducerea la suprafata si clarificarea semnificatiei rezistentelor, transferurilor si dorintelor ascunse ale pacientilor; un sistem complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice inconstiente asupra trairilor, gandirii si activitatii oamenilor. Elementele acestor teorii deriva din cercetarea proceselor psihice si terapia starilor psihopatologice. . Psihanaliza a fost dezvoltata de Sigmund Freud la inceputul secolului al XX-lea ca teorie generala a inconstientului. Calea recomandata pentru accesul in inconstient este intelegerea sensului viselor si a actelor ratate (lapsus-uri). Semnificatia viselor a reprezentat punctul de plecare al folosirii teoriei psihanalitice ca posibilitate terapeutica. Interpretarea simbolurilor, produse ale fanteziei sau in relatie cu situatii originare, isi aduce contributia la elucidarea etiologiei starilor nevrotice si la interpretarea lapsusurilor ca substrat logic. Interpretarea actelor ratate i simptomatice - o alt contribuie fundamental la investigarea proceselor incontiente semnat de Freud. Pentru cei mai muli dintre noi actele ratate - ca de pild erorile de lectur sau de scris, uitrile de tot felul, ticurile etc. - nu au nici o semnificaie, pentru c snt puse pe seama oboselii, nervozitii, neateniei etc. Freud este primul care a sesizat logica acestor erori, pornind de la premisa determinismului tuturor manifestrilor noastre psihice. In general, psihanaliza, presupune ca experientele grave, neprelucrate ale copilariei sunt refulate, pentru ca altfel personalitatea imatura a copilului nu ar putea rezista acestui conflict. Niciun copil nu poate suporta, de exemplu, ca este nedorit de unul din parinti, sau chiar urit. Psihanaliza spera sa obtina o vindecare prin aducerea la suprafata constiintei ,a starilor refulate, sau cum se exprima Freud: "Unde era Sinele, trebuie sa fie Eul").Scopul psihanalizei afirma Freud este sa faca din inconstient constient. .

2. ISTORIA PSIHANALIZEI Pentru ca psihanaliza a inceput nu atat ca o stiinta, ci a inceput ca o experienta empirica, terapeutica, si a fost o intuitie geniala a functionarii umane. Pana la Freud psihologia a identificat viata psihica cu viata constiintei, considerandu-se in sensul acesta ca "orice fenomen psihic se insoteste de constiinta pe care o are despre el" (J.P: Charrier). Viata psihica apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva; aceasta conceptie a fost vehiculata in sec. XIX si XX de teoriile gestaltiste, behavioriste, nervismul pavlovian si neuropsihologie. Freud a incercat sa o desemneze intr-o teorie stiintifica despre functionarea umana, care se mentine si astazi. Totusi, psihanalistii considera ca in anul 1895, anul aparitiei lucrarii "Studii asupra isteriei", lucrare semnata impreuna cu Josef Breuer, a inceput evolutia psihanalizei . 1890-ideea de psihanaliza a fost dezvoltat de Sigmund Freud la spitalul Salptrire din Paris.El a aplicat metoda hipnozei si catharsisul pentru a suprima simptomele, intrun experiment asupra pacientilor cu nevroza , sub indrumarea mentorului sau Dr. Josef Breuer. 1896-Freud isi numeste noul tratament pe care-l foloseste in tratarea pacientilor psihanaliza ; 1905-1920-psihanaliza cunoaste o perioada de dezvolatare, perioada in care Freud publica "Introducere in narcisism" (1914), "Complexul lui Odipe" iar in jurul lui se constituie o echipa de tineri specialisti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei, al psihanalizei si psihoterapiei. Este vorba de E. Bleuer, C.G. Jung (de la Zrich), E. Jones (Londra) 1908- Freud pune bazele Asociatei Vieneze de Psihanaliza 1912-Ernest Jones propune nfiinarea unui "Comitet secret", alctuit din psihanalitii cei mai fideli i mai apropiai ai lui Freud, comitet care s aib misiunea de a veghea asupra psihanalizei, de a o dezvolta i de a o apra de orice posibile deformri i alterri. In legatura cu aceasta asociatie Freud afirma "Imi permit s spun c viaa i moartea mi vor fi mai uoare, dac tiu c exist o astfel de asociaie, care s vegheze asupra creaiei mele."(Jones, 1957, p. 153, ). 1920- asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a acesteia, operata chiar de catre Freud. Aceste aspecte le regasim in lucrarea "Dincolo de principiul placerii" (1920). in aceasta lucrare, Freud imparte pulsiunile in doua grupe: pulsiuni ale vietii (sexualitate, libido, Eros) si pulsiuni ale mortii si agresivitatii (Thanatos). De aici Freud procedeaza la o reevaluare a organizarii sistemului personalitatii sau a "aparatului psihic" in trei instante: Sinele (sediul pulsiunilor si dorintelor refulate), Eul (cuprinzand preconstientul si cenzura) Supra - Eul (cuprinzand constiinta morala). 1926-Freud a dorit ca teoria i metoda( folosite in psihanaliza) , pe care le crease, s ocupe un loc special, n cadrul tiinelor generale despre om i s nu fie puse alturi de "simple" procedee psihoterapeutice. 1939- Freud se va ocupa de extinderea psihanalizei asupra stiintelor umane: morala, religie, mitologie, societate, familie, cultura, arta, etc. ("Totem si tabu", "Inhibitie, simptom, boala", "Moise si monoteismul", "Malaise de la civilisation Dupa decesul(1939) lui Freud psihanaliza are o istorie tensionata fiind zguduita de crize interioare determinate de curente desidente. Psihanaliza cunoaste modificari multiple atat in plan doctrinar cat mai cu seama in planul practicii psihoterapeutice si educatiei. Primele si cele mai importante curente desidente sunt cele ale lui A.Adler si cel al lui C.G. Jung. Constatam ca psihanaliza este inca puternica in anumite tari din Europa Occidentala, dar nu in toate; este foarte puternica si influenta in America de Sud, in Argentina si in Brazilia, in special 4

prin miscarile lacaniene; si se afirma in Europa de Est. In Statele Unite, unde a avut o influenta preponderenta, este intr-un declin accentuat. In Japonia si in India exista nuclee psihanalitice destul de puternice, dar izolate. In restul lumii nu gasim. De pilda, Islamul o respinge aproape total,in parti ale Asiei este absolut absenta. -Psihanaliza in Romania 1980- n perioada ceauist s-au publicat cteva cri din care se remarca traducerea dr. Gavriliu - Introducere n psihanaliz, Prelegeri de psihanaliz , Psihopatologia vieii cotidiene (1980) aprut la editura Didactic i Pedagogic. Dar aceast lucrare a circulat din nefericire numai prin mediile medicale fiind greu accesibil publicului larg. 1989- situaia psihanalizei n Romnia se putea descrie pe scurt: aproape necunoscut. Existau antecedente, un interes critic fa de psihanaliz - gsim articole la Nae Ionescu, Mircea Eliade sau Lucian Blaga, ultimul artnd mai mult interes i n special pentru Jung. Psihanaliza Freudian Dup 1989- a aprut revista de psihanaliz OMEN editat de Asociaia romn pentru promovarea psihanalizei (AROPA). Concomitent au nceput s se traduc i texte din lucrrile lui Freud, aprute prin reviste diverse sau n cri dedicate celebrului autor. Interesul pentru psihanaliz nu a crescut ns aa cum era de ateptat. ntruct n Romnia opiunea cultural este dictat de mediile elitiste - psihanaliza s-a limitat din nou la cercuri nchise, la discuii naive i nu ntotdeauna partizane despre Freud i psihanaliz. 1998 - se remarca o nsufleire a interesului pentru psihanaliz prin apariia site-urilor web care exploateaz diferite aspecte ale psihanalizei (exclusiv teoretice) Prima micare n acest sens a fost fcut tot de Asociaia romn... (AROPA) care a publicat primul site de psihanaliz din Romnia,. Trebuie spus c IPA (International Psychoanalytic Association ) nu este actualmente interesat de propagarea psihanalizei clasice, freudiene, ct mai ales de politica de acaparare a pieei fostelor ri comuniste. n prezent, exist cursuri facultative predate la universitatea Titu Maiorescu din Bucureti i un program de formare care, din nefericire, se limiteaz la ideea obsedant de a corespunde exigenelor IPA, i mai puin de a urma direciile lui Sigmund Freud . Psihanaliza se confrunta cu o serie de clisee ;ce sunt adevarate obstacole pentru clienti ,care datorita prejudecatilor evita sa apeleze la un psihanalist, sau dimpotriva devin dependenti de psihanaliza .Acestia nu au suficiente informatii despre ceea ce insemana de fapt o psihoterapie psihanalitica . n ambele cazuri, se poate vorbi despre rezisten la psihanaliz. Exemple de clisee negative: Psihanaliza se ocup doar de sex.,visele vorbesc doar despre sex ,orice obiect lung este un penis i orice obiect concav este un vagin;;psihanaliza urmrete splarea creierului i crearea omului nou.;psihanaliza atac unicitatea persoanei;psihanaliza este o invenie care nu mai este la mod; psihanalistul te face dependent de el;psihanalistul doar st i tace. Exemple de clisee pozitive:Psihanaliza vindec tot;psihanaliza te face liber i amoral; psihanaliza te scap de incontient;psihanaliza te face s retrieti istoria,.psihanalistul nelege tot fr cuvinte.

3. BIOGRAFIA LUI S.FREUD Sigismund Schlomo Freud s-a nscut la 6 mai 1856 in orasul Freiberg, astzi Pribor/Republica Ceh r-o familie de evrei. Este un prim exemplu ,de om de tiin evreu ale crui scrieri au fost influenate de identitatea evreiasc i de atribuiile negative legate cultura arian ,ca surs a antisemitismului. Dei a respins religia, Freud nsui a avut identitate evreiasc foarte puternic. ntr-o scrisoare din 1931 el s-a descris ca evreu fanatic" i cu alt ocazie scria c atracia fa de iudaism i evrei este irezistibil,, . i-a luat numele de Sigmund abia la vrsta de 21 de Sigmund a fost primul nscut din cei nou copii ai familiei dar mai avea i ali frai din cstoriile

,nt de

ani.

precedente ale tatlui su. Unii dintre biografii lui Freud consider c, detaliile despre familia i istoria sa de via sunt relevante pentru a nelege importana pe care el o va acorda constelaiei familiale, filiaiei i interaciunilor oedipiene. Sigmund Freud a fost numit unanim printele psihanalizei. Viaa mea - scria Freud - nu este separat de psihanaliz". Cu alte cuvinte, activitatea sa tiinific n domeniul psihanalizei se constituie n evenimentul cel mai important al vieii sale. El a dezvoltat principalele teme ale psihanalizei i a impus treptat practica psihanalizeim ca psihoterapie a nevrozelor(stare sufleteasc, conflictual, la care un individ ajunge deoarece nu i poate integra n prezent experienele traumatice, tragice etc.din trecut; viata sa instinctiv ajunge n conflict cu Supraeul). Sigmund Freud a studiat medicina la Universitatea din Viena. n cursul celui de al treilea an de studiu a nceput s lucreze n laboratorul de Fiziologie, sub conducerea lui Ernst Wilhelm von Brcke, fiind n special preocupat de funciunea Sistemului Nervos Central ,terminnd facultatea n 1881. n 1885 obine un post de docent n Neuropatologie la Universitatea din Viena i - avnd o burs din partea statului austriac - petrece 19 sptmni la Paris, n clinica de maladii ale sistemului nervos de la spitalul Salptrire, n acel timp o Mecca a neurologilor ,condus de Jean Martin Charcot. Charcot trata anumite tulburri nervoase prin hipnoz. Sub conducerea lui, Freud ncepe s studieze isteria, fapt care i-a trezit interesul pentru psihopatologie. In 1882 -.o ntlnete pe Martha Bernays (care face parte dintr-o familie de intelectuali evrei) i intenioneaz s se cstoreasca, a avut cu aceasta 5 copii. In 1896 isi numeste tratamentul folosit,, psihanaliza. In 1897 se va produce o revolutie la Freud. Moare tatal sau si el ii scrie prietenului sau Fliess, ce i-a servit drept psihanalist "avant la lettre", ca "a reaparut tot trecutul". El isi va descoperi pasiunea din copilarie pentru mama sa si sentimentele ostile fata de tata, deducand ca adultii nu sunt toti niste seducatori perversi iar copiii nu sunt atat de inocenti pe cat se credea.Ii scrie prietenului Fliess ca nu mai crede in teoria sa despre seductia traumatica si punele bazele complexului lui Oedip. Cartea care l lanseaz cu adevrat pe Freud este Interpretarea viselor" (1900). n aceast carte, Freud analizeaz propriile sale vise, prezentnd etapele elaborrii visului i ncearc s

explice structura aparatului psihic. Tot aici Freud afirm c visul este calea regal spre cunoaterea incontientului. In anul 1908 Freud pune bazele Asociatiei Vieneze de Psihanaliza. Printre lucrrile de prim rang putem cita: (1904)- Psihopatologia vieii cotidiene;(1905)- Trei eseuri asupra teoriei sexualitii ; Cuvntul de duh i raporturile sale cu incontientul;(1910)- O amintire a lui Leonardo da Vinci;(1913)- Totem i tabu;(1915)- Metapsihologia;(1916/1917)- Introducere n psihanaliz;(1919)-Dincolo de principiul plcerii;(1921)- Psihologia maselor i analiza eului;(1922)- Eul i Sinele ;(1925)Inhibiie, simptom, angoas; (1927)- Viitorul unei iluzii;(1930)- Angoas n civilizaie;(1932)- Noi prelegeri n psihanaliz;(1938)- Moise i monoteismul; In 1924 Freud este denumit cetatean de onoare al Vienei. Fugind de persecuia nazist din Viena n 4 iunie 1938, Freud, s-a refugiat la Londra, unde a petrecut ultimul an al vieii sale.In 1925 publica ,, Viaa mea i psihanaliza. In 1930 S.Freud primeste Premiul Goethe pentru Literatura pentru stilul sau propiu si impecabil de a scrie . In 1933 - Sigmund Freud corespondeaz cu Albert Einstein pe subiectul De ce rzboiul? , iar in mai: nazitii ard operele lui Freud la Berlin La 1935 - Sigmund Freud murit n ziua de 23 septembrie 1939, rpus de recidiva unui cancer inoperabil,Freud este numit Membru de onoare al Societii regale de medicin din Anglia. In anul 1971 in Viena se deschide un muzeu numit ,,Sigmund Freud Museum" in memoriam lui S.Freud . Selecie din operele traduse in limba romana * Sigmund Freud - Introducere n psihanaliz, Prelegeri de psihanaliz, Psihopatologia vieii cotidiene, Editura Didactic i Pedagogic, (1980) * Sigmund Freud - Omul cu obolanii (cu jurnalul analistului,)Editura Trei, (1995) * Sigmund Freud - Dou psihanalize (Omul cu lupii i Cazul pre-edintelui),Editura Trei, (1995) * Sigmund Freud - Dincolo de principiul plcerii, Editura "Jurnalul Literar", (1992) * Sigmund Freud - Cazul Dora, Editura "Jurnalul Literar",(1994) * Sigmund Freud - Micul Hans, Editura "Jurnalul Literar", (1995) * Sigmund Freud - Interpretarea viselor, Editura "Miastra", (1991) * Sigmund Freud - Trei eseuri privind teoria sexualitii, Editura "Miastra", (1991) * Sigmund Freud - Autobiografie, Editura tiinific, (1993) * Sigmund Freud - Scrieri despre literatur i art, Editura Univers, (1980) Reeditat. * Sigmund Freud - Scrisori din tineree ctre Eduard Silberstein, 1871-1881 Editura Sigmund Freud - Binghamton, New York, (1993) * Sigmund Freud - Psihanaliza fenomenelor oculte, Editura AROPA, (1998)

4. TEORIILE LUI S. FREUD Teoria freudian asupra personalitii dezvoltata de-a lungul celor 45 de ani de practic ,st la baza sistemului terapeutic psihanalitic.Freud s-a ocupat de ontogeneza si mai putin de filogeneza. Freud si-a bazat constructia pe ideea opozitiei dintre natura si cultura.. Freud considera ca progresul cultural este asociat inevitabil cu represiunea instinctelor. Pierderile sunt pretul ce trebuie platit pentru existenta intr-o cultura avansata. TEORIA SEDUCTIEI Intr-o prima incercare de a explica psihogeneza nevrozei, Freud elaboreaza, ntre 1895 si 1897, teoria seductiei. Conform acesteia, nevroza ar fi cauzata de un abuz sexual real petrecut in istoria personala a pacientelor, experienta care ulterior este uitata (refulata), fara ca datorita acestui fapt sa devina ineficienta psihic. Freud ajunge la aceasta teorie pe baza relatarilor pacientelor sale de la sfarsitul secolului XIX,.In teoria seductiei, sexualitatea era impusa copilului din exterior de catre adult. El asistase la prezentarile bolnavelor isterice ale lui Charcot .Freud este frapat de "frumoasa indiferenta" cu care istericele isi trateaza suferinta. Se gandeste mai intai ca ele disimuleaza secretul unei, seductii infantile traumatice intamplate in mod real. Apoi, el descopera ca istericele sufera de reminiscente, adica acest eveniment traumatic ce a ramas sechestrat in inconstient prin refulare. Este vorba, deci, de a elibera ceea ce nu s-a putut constitui ca amintire, si care nu se poate exprima decat prin reminiscenta, adica printr-o amintire corporala. Freud descopera ca trebuie invinsa o forta enorma ce se opune amintirii, adica o rezistenta. Pentru a reusi, va exercita o presiune asupra fruntii pacientelor sale. intr-o zi, una dintre paciente a reactionat brutal si i-a spus lui Freud: "nu miscati, nu spuneti nimic, nu ma atingeti" S-ar putea spune ca aceasta isterica a inventat situatia psihanalitica pe care o numim astazi cadrul, care consta in indepartarea oricarei senzorialitati si motricitati si in ascultarea asociatiilor libere ale unui pacient. Bineinteles, Freud l-a organizat in timp, insa ceea ce instaura acea pacienta este o interdictie a atingerii, mijloc de violenta fizica sau de seductie sexuala, ce conduce la interdictia oedipiana care interzice incestul Intr-o prim etap, spre a evita nvinuirea tatlui, ele l acuza pe unchi; istericele ar fi trit o adevrat seducie sexual la o vrst presexual", spune Freud. Acest traumatism infantil trit n inocenta copilrie" va cpta semnificaie patogen atunci cnd va fi asociat cu fantasme infantile retrospective",.Acest traumatism va fi redeteptat n perioada pubertii sau mai trziu.. TEORIA INTERPRETARII VISULUI Freud a publicat n 1899 principala sa lucrare, ,,Interpretarea viselor, datat din 1900. Este prima lucrare tiinific dedicat interpretrii viselor .n aceast carte, Freud analizeaz propriile sale vise, prezentnd etapele elaborrii visului i ncearc s explice structura aparatului psihic.Totaici Freud afirm c visul este calea regal spre cunoaterea incontientului.Teoria freudian susine c visul deghizeaz senzaiile, dorinele neacceptate de subiect, n mod special pentru evitarea fricii, angoasei.Dup el comarurile se datoreaz insuficientei deghizri a acestor dorine. Se bazeaz pe analiza subcontientului.,Freud sustine c aceast contiin uman ar avea trei trepte: incontientul ( cea mai deprtat, despre care nu se tie nimic, care nregistreaz elementele obiective i senzitive ale vieii de zi cu zi i pe care le red interpretate sub form de gnduri i vise mult mai trziu),subcontientul i contientul O astfel de teorie este influenat i de teoria sa asupra schizofreniei, Freud tinde s neleag schizofrenia ,nu ca pe o boal neurologic n special, ci ca pe un mecanism de aprare al Eului, ce face ca sub impulsul principiului plcerii, s conduc la o satisfacie fantasmatic n lipsa uneia reale..

TEORIA ASUPRA INCONSTIENTULUI In teorie, mentinuta pana in 1920, psihicul era impartit in trei instante: constient, subconstient, inconstient, intre cele trei sisteme existand cenzuri care controleaza trecerea dintr-unul in altul. Aceasta teorie pare sa aiba ca obiectiv gasirea unui loc inconstientului, care apare ca instanta in structura psihicului. Contiina include lucrurile de care suntem contieni n prezent, pe care le utilizm ntr-un anumit moment temporal. Freud considera c doar o mic parte din gndurile, imaginile i senzaiile unei persoane sunt contiente. Subcontientul include gndurile de care nu suntem momentan contieni, dar care pot fi aduse uor n contiin. Funcioneaz ca un fel de filtru, ca o staie de tranzit, ndeplinind funcia de cenzur i permind accesul selectiv n contiin doar acelor impulsuri i idei acceptabile pentru ea. Incontientul este sediul instinctelor sexuale i agresive nscrise n structura somatic a organismului, rezervorul pulsiunilor i al energiei psihice, depozitul tririlor i actelor refulate.Dorintele din copilarie sunt cele care cunosc o fixatie in inconstient iar continuturile sale sunt reprezentari ale pulsiunilor. Principalele manifestari ale inconstientului sunt actele ratate si visele, precum si simptomele tulburarilor psihice . Prima conceptie ii apartine lui Freud afirmand ca inconstientul este in esenta preistoria dezvoltarii libidoului (legat de sexualitatea infantila) (complexul Oedip fenomen central al nevrozelor). n aceast variant, Freud considera c rolul esenial n structura personalitii i revine incontientului care reprezint partea dominant a minii. Cea mai mare parte a comportamentului uman este motivat de fore provenind de la acest nivel i despre care persoana este total incontient. Majoritatea impulsurilor incontiente sunt inacceptabile raional i social i atunci, n loc s se exprime la nivel contient, satisfacerea lor este barat sau amnat de ctre instanele de cenzur. O parte dintre tendinele incontiente ptrund astfel n contiin numai ntro form deghizat sau simbolic i deseori cu mare dificultate. Atta timp ct ntre cele trei instane exist un echilibru, viaa psihic a individului se desfoar firesc, n limitele normalitii. Cnd intervin ns distorsiuni, dezechilibre, blocaje excesive, apar noi modele interacionale care circumscriu patologicul.Doar in inconstient s-a pastrat amintirea satisfacerii neconditionate pe care rationalitatea o contesta. Doar inconstientul ne mai poate ajuta sa gandim posibilitatea unei satisfaceri nelimitate..Cea mai importanta schimbare pe care o semnaleaza inconstientul este transformarea sexualitatii in Eros . TEORIA AMINTIRILOR REFULATE SI RECUPERATE Aceasta teorie sustine ca cei care indura traume greu de suportat ,stocheaza amintirile acelor experiente ,adanc in subconstient.Aceste amintiri sunt ca niste mine de teren ,provocand traume la varta adulta.Traumele sunt blocate in subconstient ,pana cand persoana poate prelua controlul asupra vietii sale.S.Freud crede ca majoritatea problemelor ,apar deoarece o persoana are conflicte sau aminitiri refulate,iar datoria psihanalistului este sa le aduca la lumina si sa ajute persoana ,sa capete suficienta putere pentru a le confrunta si de a scapa de ele pentru totdeauna.Aceasta teorie se bazeza pe metode de hipnotism .Aceasta conceptie a fost folosita de psihiatrie inainte de a deveni stiinta.

TEORIA ASUPRA SEXUALITATII INFANTILE Dupa 1897, Freud renunta la teoria seductiei, pe care o inlocuieste treptat cu teoria sexualitatii infantile.Aceasta teoria a fost publicata de catre Freud in "Psihologia vieii sexuale",din anul 1910. Vorbind despre sexualitate este bine de precizat ca termenul de sexualitate are o sfera mai extinsa dect in mod obisnuit. Ea este conceputa ca depasind genitalitatea orientata spre reproducerer.Freud leag diversele tulburri psihice ale vrstei adulte, n special nevrozele, de fixatiile pe care pacientul le face relativ la una din fazele sexualittii infantile. Pentru Freud, mama este aceea care va trezi sexualitatea nscnd a copilului Sexualitatea infantila se dezvolta trecand printr-o succesiune de faze determinate genetic ( stadiile dezvoltarii psihosexuale : orala , sadic-anala, falica, perioada de latenta, pubertate-genitalitate ). n concepia lui Freud asupra sexualitii la copii, impulsul sexual al adulilor este rezultatul final al unui proces n dezvoltare . Deci, pentru Freud, tot ce are legtur cu activittile primelor faze ale copilrieii, n cutarea satisfacerii plcerii, pe calea stimulrii unui organ sau altul constituie sexualitatea infantil. nceputul are loc n copilrie i comport mai multe faze sau stadii psihosexuale STADIUL ORAL 0-1an Din primele luni de viat, gura este, cu predilectie, izvorul principal de plcere pentru micul bebelus.Proximitatea snului matern sau a biberonului confer, pe lng reconfort si o surs de plcere.Cu trecere timpului micutul ncepe s-si sug degetul.Referindu-se la snul mamei care alpteaz, Freud spune c acesta procur " satisfactia libidinal sustinut de necesitatea fiziologic de a fi hrnit ".Snul matern este astfel primul obiect al plcerii si al dorintei cu care ne ntlnim n viat.,prin intermediul gurii copilul intr n contact cu lumea nconjurtoare. STADIUL ANAL 1 - 3 ani La nceputul acestei perioade copilul devine constient de actul defecatiei,controlul sfincterian.Zona erogen devine mucoasa ano-rectal si prin extensie interiorul propriului corp,are loc un transfer al pulsiunilor si plcerilor senzuale din zona gurii n cea ano-rectal.Senzatia placerii este procurat n timpul actului defecrii, de expulzare-retinere.Freud consider c la aceast vrst apare sentimentul de agresivitate care nsoteste notiunile de proprietate, putere, control, stpnire.Este perioada cnd copilul ncepe s fac primii pasi. Odat cu acest debut de autonomie el nvat sa spun "nu" ( negativism), refuznd, adesea nejustificat, de a da sau a face ceea ce i se cere. STADIUL FALIC 3 - 6 ani Faza "oedipal", constrangerea instictelor , isi formeaza propria identitate,n care copilul dezvolt pentru prima dat o legtur emoional cu printele de sex opus, asemntoare atraciei sexuale a adultului fa de partener :Complexul Oedip i Electra . Mama devine obiectul dorit cu ardoare, iar tatl adversarul care ocup locul rvnit .Dezvolt o rivalitate fa de tat i i exhibeaz penisul n prezena mamei.n aceast faz plcerile se localizeaz n zona aparatului genital. Senzatia de plcere resimtit la atingerea propriului sex antreneaz masturbarea infantil direct sau indirect...Copilul ncepe s se ntrebe " cum se fac copiii?" si si imagineaz raporturile sexuale ale printilor ca pe o actiune agresiv, sadic. STADIUL LATENT (6 - 12 ani) Declinul sexualitatii infantile,acum copilul are nevoie de o perioad de linite.Principala activitate devine coala,invatarea ,acum instinctele sunt reprimate. Acum intervine supraeul ( interdictia incestului si a agresivitatii fata de persoanele foarte apropiate ) . Apare si sentimentul pudorii si al dezgustului. Se consolideaza o serie de aspiratii morale si estetice . In aceasta perioada se schiteaza caracteristicile sociale ale individului STADIUL GENITAL dupa 12 ani Incepe n perioada pubertatii, se reactiveaza zona genitala , actioneaza pentru satisfacerea instinctelor sexuale.Acum putem asista la aparitia unei sexualitati normale sau perverse sau a unei nevroze mai mult sau mai putin pronuntate . Aparitia ejacularii la baiat si a ciclului menstrual la fata vor fi elementele care ii vor face sa inteleaga pe deplin rolul barbatului si al femeii in 10

procreare Refularea impulsurilor sexuale dureaz pn la adolescen, vrst la care copilul se elibereaz treptat de complexul Oedip i i caut parteneri sexuali n afara prinilor, construindui propria personalitate cu elemente ce provin att de la mam, ct i de la tat. Pentru sexualitatea matura excitarea zonelor erogene nu mai este un scop in sine, ci doar o placere preliminara. Cea mai importanta dintre fazele dezvoltarii psiho-sexuale pentru aparitia nevrozei este considerata a fi complexul Oedip. Freud l-a numit complexul central al nevrozei. Asa cum indica si numele, este vorba de un ansamblu de dorinte amoroase (incestuase) si ostile fata de parinti, mai precis de dorinte sexuale fata de parintele de sex opus si rivalitate si ura fata de parintele de acelasi sex. Asa cum complexul Oedip reprezinta culmea dezvoltarii sexualitatii infantile, depasirea sa reprezinta incununarea eforturilor de prelucrare culturala a instinctelor si dorintelor pe care acestea le alimenteaza. Pentru isterie sunt considerate caracteristice fixatiile oedipiene (si orale), iar ca mijloc de aparare refularea, n timp ce pentru nevroza obsesionala, fixatiile in stadiul sadic-anal (imediat anterior stadiului falic) si regresia. Indiferent care este punctul de localizare, fixatia intr-unul din stadiile sexualitatii infantile este considerata drept o conditie esentiala pentru aparitia nevrozei adultului. Tot atat de importanta este considerata frustrare afectiva si sexuala in anii maturitatii sau, altfel spus, esecul sentimental si sexual. O astfel de frustrare produce regresia pana la punctul de fixatie infantila a libidoului,ceea ce reactiveaza conflictele copilariei, care se rezolva in simptome. Nevroza este o disfunctie specific umana, deoarece omul e singura fiinta care traieste in cultura, ceea ce impune restrictii tendintelor sale naturale. Mai precis, interzicerea incestului, care poate fi constatata in orice cultura, chiar si in cele primitive, constituie semnul distinctiv al omului in raport cu restul lumii vii. Nevroticul este, dupa Freud, o persoana care n-a reusit sa realizeze pe deplin trecerea de la natura la cultura, care ramane suspendat intre natura si cultura, simptomele sale exprimand tocmai aceasta oscilati TEORIA IMPULSURILOR Dup 1915, Freud a preferat s introduc dualismul Eros-Thanatos spre sfritul carierei . Freud crede ca dezvoltarea unama este un proces conflictual ce are la baza pulsiuni biologice ce se cer a fi satisfacute :ca eros( impulsul vieii) si thanatos (impulsul morii) si instincte ce se cer a fi satisfacute vs controlate,restranse. Prin analiza acestora, Freud a interpretat visele ca mecanisme de protecie mpotriva impulsurilor ,care tind s se exteriorizeze i care sunt n strns legtur cu amintiri refulate ale copilriei.Cunoaterea acestor mecanisme incontiente permite psihanalistului s descopere semnificaia traumei care i st la baz. Dupa S. Freud, .numim pulsiuni fortele pe care le postulam in spatele tensiunilor generatoare de nevoi ale sinelui. Scopul pulsiunii corespunde,satisfacerii nevoii sau a dorintei, a disparitiei tensiuni, adica usurarea tensiunii si evitarea neplacerii sau a suferintei. Scria c pulsiunile i au originea n organism, ca rspuns la nevoile puse de minte drept consecin a conexiunilor sale cu corpul. n alte cuvinte, instinctele sunt circuite cerebrale primitive, care controleaz modurile n care reacionm la ambient: mncm cnd ne este foame, fugim cnd ne speriem etc Pulsiunea de viata ,,Eros, care se prezinta ca insumare a pulsiuniii sexuale si a celei de autoconservare. De exemplu:dragostea barbatului pentru femeie si a femeii pentru copil ceea ce a dus la constituirea familiei Pulsiunea de moarte ,,Thanatos - care insumeaza pulsiunea agresiva si cea de distrugere. Pulsiunea mortii este, in realitate, usor reperabila in violenta, agresivitate, morbiditate si, evident, in pietrele edificiului: sadismul si masochismul. Sursa lor estede natura organica (foamea, setea, instinctul de reproducere). Fumatul , alcoolismul, sporturile extreme, relatiile sexuale sadomasochiste :reprezinta sugestiv fuziunea dintre libido si pulsiunea mortii. Este vorba despre o

11

placere pentru fumator, dar care se construieste pe o componenta "masochista" (atentat la sanatate, nocivitate pentru organism, fara a mai pune la socoteala relatia alienanta instaurata). Astzi cercettorii sunt de acord c pulsiunile de care vorbea Freud ii-i au sediul i originea n sistemul limbic, structura creierului care opereaz, n mare parte, sub pragul contiinei. Considerate adesea emoii, pulsiunile sunt de cinci categorii: furie, panic, angoas de separaie, voluptate i o variant de libidou, numit uneori dorin. TEORIA STRUCTURALA ( teoria instantelor) Blamat si contestat pentru pansexualismul promovat, Freud a introdus in psihologie, teoria dinamica a personalitatii umane.Dac pn atunci accentul czuse pe incontient i pe sexualitate, ncepnd cu lucrarea Sinele i Eul (1922), el se reorienteaz spre segmentele superioare ale vieii psihice .n noul model structural, personalitatea pare ca fiind divizat n trei sisteme majore care interacioneaz unele cu altele: Id-ul (Sinele), Ego-ul (Eul) i Superego-ul (Supraeul). Acest model a fost expus de Freud n 1923:. "Sinele" motivat de doua pulsiuni instinctuale :sexuale si agresive ;opereaza pe baza principiului placerii, adica evitarea durerii si cautarea placerii.Este un rezervor emoional al impulsurilor i al dorinelor impulsive, locul reprezentrilor i al refulrilor.Este rezervorul de energie pentru orice activitate.. Sinele este in intregime inconstient. * "Eul" isi are originea in Sine, in perioada copilariei mici. Functiile sale includ perceptia, , miscarile voluntare, modularea afectelor si impulsurilor, cognitia, memoria, judecata si adaptarea la realitate. Ghidat de principiul realitatii, scopul Eul-ui este acela de a gasi mijoace sigure si acceptabile de satisfacere a nevoilor Sinelui fara a incalca limitele impuse de Superego, care impune amanarea sau renuntarea la satisfacere ,daca aceasta pericliteaza integritatea organismului ,pn cnd situaia i contextul o permit dar si la constrangerea,blocarea instinctelor.Cu alte cuvinte, rolul Eu-lui este de mediator, pe de o parte, intre celelalte instante, iar pe de alta parte, intre toate aceste instante si realitatea exterioara. Functia cea mai importanta a eului o reprezinta autoconservarea organismului, moduleaz necesitile impulsive ntr-o form adaptat la realitate. * "Supra-Eul" este judecatorul personalitatii, cenzura ,instana superioar, domeniul contiinei, al valorilor, al idealurilor, al preceptelor i interdiciilor, al reprezentrilor morale . Actioneaza dupa principiul trebuie ,se cadein scopul controlarii instinctelor.Dupa Freud, constiinta morala ,instana care decide dac o aciune este bun sau rea. Supraeul (sau constiinta) se dezvolta in copilarie, avandu-si originea la nivelul Eului, si are ca scop aplicarea principiilor morale in procesul de satisfacere a nevoilor personale.Cnd exigenele "Supra-Eului" nu se ndeplinesc, persoana respectiv poate dezvolta un sentiment de ruine sau culpabilitate si anxietate.Cnd aciunile i gndurile persoanei sunt acceptabile i conforme regulilor, aceasta triete un sentiment de mndrie, satisfacie i valoare. Dintre aceste instane, rolul cel mai important i revine, dup opinia lui Freud, Ego-ului, cel care ndeplinete trei mari categorii de funcii: fa de Id (controleaz impulsurile, hotrte asupra satisfacerii, amnrii sau reprimrii pulsiunilor); fa de Superego (se raporteaz la cadrul moral, la normele i valorile sociale aa cum sunt ele transmise de prini); fa de realitate (recepteaz i transform lumea exterioar n beneficiul persoanei).

12

5. PRINCIPIILE PSIHANALIZEI CLASICE Prin principiile fundamentale ale psihanalizei, intelegem principiile sau legile cele mai generale care, dupa S. Freud, guverneaza viata mintala, conduita si experientele persoanei umane. Aceste principii teoretice sunt aplicabile constant in clinica. Din punct de vedere istoric, ele si-au facut aparitia de la originile psihanalizei (1895).Freud vorbeste de urmatoarele principii: principiul constantei; principiul Nirvana; principiul placere/neplacere; principiul realitatii; compulsiunea la repetitie. PRINCIPIUL (P.)CONSTANTEI Abia in 1920, in ,,Dincolo de principiul placerii Freud formuleaza explicit un principiu al constantei.Acesta este principiul conform caruia aparatul psihic tinde ca sa mentina la un nivel cat mai scazut ,cantitatea de excitatie pe care el o contine. Principiul constantei poate fi inteles in sensul unei autoreglari.Constanta poate fi amenintata printro stare de asteptare intensa, fie prin afecte. Mentinerea constantei este corelata cu principiul realitatii ,ce regleaza functionarea aparatului psihic prin mentinerea la un nivel cat mai ridicat a ,, Eului . PRINCIPIUL NIRVANA Acest principiu desemneaza tendinta aparatului psihic de a reduce la zero, sau macar de a reduce cat mai mult posibil, orice cantitate de excitatie de origine externa sau interna Termenul "Nirvana", raspandit in Occident de Schopenhauer, este preluat din religia budista, unde desemneaza "stingerea" dorintei umane,intro stare de liniste si de fericire perfecta. Dupa S. Freud, principiul Nirvanei exprima tendinta pulsiunii moarte.Principiul Nirvana este tendinta de reducere si de suprimare a tensiunilor produse de orice excitatie interna. PRINCIPIUL PLACERII-NEPLACERII Acesta este un principiu care guverneaza functionarea mintala .Are ca scop sa evitarea neplacerii si procurerea placerii.Principiul placerii a fost preluat de catre S. Freud de la Fechner "principiul de placere a actiunii . Prin placere se intelege satisfacerea unei nevoi, implinirea unei dorinte inconstiente. Pulsiunile cauta, la inceput, sa se descarce, sa se satisfaca pe caile cele mai scurte. Ele se acomodeaza progresiv cu realitatea, singura care le permite prin deturnari si amanari necesare, sa atinga satisfactia cautata . PRINCIPIUL REALITATII Principiul realitatii este enuntat ca atare in 1911 in ,,Formulari privind cele doua principii ale functionarii psihice. Este un principiu reglator al functionarii psihice, apare secundar ca o modificare a principiului placerii, care este la inceput suveran.Principiul realitatii asigura obtinerea unor satisfactii in real. Freud face din Eu instanta careia i se atribuie sarcina de a asigura dominatia principiului realitatii. Eul ajunge sa stabileasca daca tentativa de a obtine satisfactia trebuie pusa in aplicare sau amanata sau daca revendicarea pulsionala nu trebuie pur si simplu reprimata, ca fiind foarte periculoasa. COMPULSIA LA REPETITIE De la inceputul operei sale psihanalitice, Freud a recunoscut importanta proceselor de repetare, la care se raporteaza multe concepte (fixatie, regresie, transfer).Repetitiile se explica prin persistenta si recurenta sentimentelor de culpabilitate; prin inconstienta,slabiciunea Eului si imposibilitatea sa de a se elibera.

13

6. DESFASURAREA ACTULUI PSIHOTERAPEUTIC IN PSIHANALIZA PSIHANALISTUL Psihanaliza este o practic n planul psihoterapiei, care genereaz o teorie ce servete drept ghid i scut ale psihanalistului n activitatea sa profesional. Metafora ,,ecranului alb", este reprezentata de mintea psihanalistului, ecran pe care pacientul i-ar putea proiecta istoria personala. Psihanalistul are sarcina de a inteleage continutul mental de natura inconstienta al subiect ,,semnificatiile sale ascunse in istoria vietii bolnavului.Psihanalistul va ncerca s lase pacientul s retriasc un anumit fragment din viata sa uitat, dar l va ajuta conferindu-i capacitatea de-a o suporta, de-a o solutiona, favoriznd o rezolvare nou a problemelor dintr-un trecut uitat. Trebuie sa aiba atentia flotanta, "neutralitea binevoitoare", adica absenta a judecatilor, a sugestiei (exact inversul hipnozei) dar si sa fie cat mai impersonal. Aceste aspecte nu implica insa tacerea permanenta si absenta participarii la procesul analitic. Variabilele care in de psihanalist sunt prestigiul ,bagaj bogat de informatii din disciplinele psihanalitice ca :- psihologia- psihopatologia- psihoterapia- metapsihologia- psihanaliza aplicata;, optimismul terapeutic, empatie, comunicarea explicit i calitile relaionale (autoritate/apropiere). Lipsa de preocupare fa de bolnav i indiferena duc la scaderea reusitei de vindecare a clientului. CLIENTUL Etimologic "pathos" = semnifica pacient, in greaca veche insemnand suferinta, pacientul fiind din ce in ce mai mult subiect sau client,este beneficiarul terapiei. Are regula fundamentala de a spune orice, asociind ideile asa cum acestea ii vin in gand in cadrul sedintei ,o dispozitie spre cooperare fara limite,motivatie spre reducerea suferintei si catharsisul(descarcare emotionala). Variabile care in de pacient pot fi expectane negative, nencredere n medic, eecul tratamentelor anterioare sau cnd pacientul a fost avertizat c poate fi vorba despre un placebo, gradul sau de intelegere si interpretare,rezistentele(ex intarzieri,nu vine la o sedinta , omite) . Neintelegerea simbolicului si de aici imposibilitatea de a sesiza sensul interpretarilor depinde de nivelul cultural, dar si de modul de structurare a intelectului .Oligofrenia, anxietatea ,depresia,paranoia se dovedesc a fi o bariera in terapie. SEDINTA In timp ce terapiile centrate pe simptom (de regula psihoterapii scurte) isi propun doar sa inlature problema pentru care pacientul s-a prezentat la psihoterapie, psihoterapiile analitice (de lunga durata) ,considera ca simpla inlaturare a simptomelor nu este suficienta, deoarece nu s-a obtinut o restructurare de profunzime a personalitatii, conflicte si problemele sale nerezolvate putind sa izbucneasca sub forma altor simptome, poate chiar mai grave decit primele.. Fixitatea orarului si a duratei sedintelor de obicei este 45 de minute, dureaza in medie doi ani. Psihoterapia se va incheia numai daca pacientul reuseste sa lichideze dependenta de tip transferential. Se desfasoara intr-un cadru intunecat(cu lumina slaba) deoarece confera siguranta pentru client , clientul sta in pozitia culcat pe un divan , iar terapeutul trebuie sa nu fie in campul vizual al acestuia. RELATII TERAPEUTICEModul de investigare specific psihanalizei presupune construirea unei relatii intre analist si analizant, pornind de la care sa fie puse in evidenta, prin transfer si contratransfer, conflictele inconstiente ale celui din urma.. Alianta psihoterapeutica presupune,acordul implicit si explicit al

14

celor doi parteneri de relatie.Relatia este de tip medic-bolnav, ,bazata pe un contrast terapeutic.Interpretarea are sens decat in cazul transferului, a relatiei dintre psihanalist si pacient . DIRECTII TERAPEUTICE Scopul psihanalizei este sa-l ajute pe client sa ajunga la rationalizare, intelectualizare ,sa traiasca fericit in colectivitate, sa se accepte pe sine, fiind in acelasi timp el insusi. Sa-si restructureze si sa-si optimizeze propria configuratie a personalitatii astfel incit sa-si poata rezolva problemele intr-un mod matur, realist si mai putin nevrotic. Se pleaca de la ipoteza ca simptomele psihopatologice sint rezultatul unor conflicte intrapsihice de natura inconstienta nerezolvate ,conflicte de natura instictula, dorinte de natura libidale timpurii care raman in afara constiintei. Psihoterapia psihanalitica nu acorda atentie simptomelor, ci sentimentelor, gandurilor, dorintelor asociate acestora.Preocuparea psihanalistului este respresiunea sexuala a clientului si investigarea psihicului incontient apeland la analiza viselor i a actelor ratate (lapsusuri). Obiectivele terapeutului de-a lungul sedintei sunt : 01- experimentarea de catre pacient a unor trairi ale succesului care sa ii intareasca forta Eului, 02- nu disparitia directa a simptomelor, ci insusirea de catre subiect a vietii lui psihice inconstiente, a transformri incontientului n contient, 03- insight profund(intelegerea intelectual emotional a probleme trecute din copilarie rezolvarea conflictelor refulate,victoria ego asupra id,intarire ego). Tehnicile de lucru la care apeleaza sunt :anamneza,interpretarile, asociatii libere , analiza transferului a rezistentelor ,a actelor ratate si a viselor. Anamneza pacientului are loc in mod clasic, acesta fiind culcat pe spate ,pe un divan , in timp ce psihanalistul se gaseste in afara campului sau vizual. In general, interpretarea datelor anamnestice amanuntite si de biografie este adesea suficienta pentru a schita cadrul tulburarilor nevrotice si forma personalitatii psihopatologice. Transferul unor experiente si relatii din trecut asupra terapeutului este un moment principal al psihanalizei terapeutice. Se poate constata un transfer pozitiv sau unul negativ, in functie de tonalitatea trairilor proiectate asupra terapeutului. Din partea acestuia rezulta o reactie de contratransfer . Asociatiile libere produse de pacient fac posibil accesul la continutul trairii sale psihice, la conflictele sale intime. Terapeutul ajunge sa cunoasca structura psihica a subiectului, principalele conflicte intrapsihice ale acestuia si modalitatile de aparare ale eului. Astfel, terapeutul va fi capabil sa ofere interpretari adecvate ale rezistentelor, apararilor, transferului. Pacientul relateaza tot ce-i trece prin minte, intr-un flux neintrerupt, chiar daca crede ca lucrurile sunt lipsite de importanta si n-au nicio legatura unele cu altele, sau chiar daca aceasta i-ar fi penibil si ar putea sa-i provoace un sentiment de rusine. Psihanalistul poate descoperi in acest material brut multe informatii asupra unor experiente ramase ascunse. Aceasta presupune din partea pacientului o dispozitie spre cooperare fara limite. Interpretarea actelor ratate i simptomatice - o alt contribuie fundamental la investigarea proceselor incontiente semnat de Freud. Pentru cei mai muli dintre noi actele ratate - ca de pild erorile de lectur sau de scris, uitrile de tot felul, ticurile etc. - nu au nici o semnificaie, pentru c snt puse pe seama oboselii, nervozitii, neateniei etc.. Actele ratate sunt acte psihice care rezulta din interferanta a doua intentii: una constienta si alta subconstienta sau inconstienta, prima constiituind tendinta perturbata, iar cea de-a doua, tendinta perturbatoare. Ele apartin zonei normalului si nu patologicului, intrucat nu produc suferinta si se insotesc de constientizarea lor ca greseli spre deosebire de simptomele nevrotice care produc suferinta si nu sunt constientizate ca fiind de natura nevrotica.

15

Semnificatia viselor a reprezentat punctul de plecare al folosirii teoriei psihanalitice ca posibilitate terapeutica.,semnificaia viselor o leag de satisfacerea unor trebuine incontiente refulate. Visul este, asemenea actului ratat, un fenomen psihic de compromis care satisface in acelasi timp doua tendinte contradictorii: dorinta de a dormi, care tine de sistemul constientpreconstient, si dorinta inconstienta sau refulata, de natura instinctuala. Visul permite o satisfacere deghizata a dorintei instinctuale inconstiente, asa incat somnul sa nu fie perturbat. Visul are un continut manifest imaginile, ideile, sentimentele pe care visatorul le pastreaza in minte dupa trezire si un continut latent, la care nu se poate ajunge decat prin psihanaliza, prin interpretare, constituit din totalitatea semnificatiilor desprinse de analiza (resturi diurne, amintiri si dorinte din copilarie, impresii corporale, aluzii la situatia transferentiala. Interpretarea simbolurilor, produse ale fanteziei sau in relatie cu situatii originare, isi aduce contributia la elucidarea etiologiei starilor nevrotice.In interpretarea simbolurior se apeleaza la teste proiective ca testul Rorschach,cubutile Ink.Se pleaca de la ideea ca desi imaginile din testul Rorschach sunt complet vagi ,fara semnificatie ;clientul tinte sa umple aceste vid ,acordandu-i valente personale, provenite din inconstient,ce servesc ca piste pentru psihanalist . EFICIENTA PSIHANALIZEI Lambert si colaboratorii sai ( 2002) metaanalizand cercetarile efectuate in sec. al XX-lea asupra eficientei psihoterapiei estimeaza contributia diverselor componente ale tratamentului psihoterapeutic la eficienta acestuia , in felul urmator: - relatia ( alianta) terapeutica contribuie cu aproximativ 30% la eficienta psihoterapiei; - tehnicile de interventie psihoterapeutica cu 15 %; - efectul placebo cu 15 %. in aceste conditii efectul placebo se refera la speranta ca tratamentul urmat va duce la ameliorarea tabloului clinic. Aceasta este rezultatul unei conceptualizari eficiente; - factorii personali ai pacientului acopera 40% . AVANTAJUL PSIHOTERAPIEI PSIHANALITICE Relatia terapeutica ofera un cadru securizant in care pacientul invata sa se simta suficient de liber. Prin verbalizarea pacientului(catarshisul)simptomul isi pierde practic ratiunea de a exista.Pacientul i-si exprima revolta si poate gandi tot ceea ce pana acum era"interzis"sa gandeasca, tabuu.Vorbind despre trairile sale in cabinetul de psihanaliza, pacientul se elibereaza de drama sa impovaratoare, de o imagine de sine falsa, i creste imunorezistenta :confruntare realista cu problemele vietii. Psihanaliza este o invitatie la libertate, la libertatea de a gandi si de a verbaliza, dupa cum este totodata si un foarte solicitant si dificil exercitiu de sinceritate.Relaxand "cenzura", continuturile inconstiente "interzise" isi fac treptat intrarea in constiinta si, cu ajutorul interpretarilor psihanalistului, isi reveleaza sensul.Astefel pacientul se elibereaza de complexe :sesizeaza cauzele secrete care-l anima.Terapeutul vizeaza clarificarea semnificatiei pe care subiectul o confera evenimentelor( modul in care subiectul percepe lumea exterioara, modul in care subiectul coreleaza evenimentele de viata, semnificatie pe care el le-o atribuie)., semnificatie care iese la iveala doar prin asocieri libere. DEZAVANTAJUL PSIHOTERAPIEI PSIHANALITICE Durata tratamentului este indelungata si costisitoare. Prin stratificarea incontienta a traumatismului,se produce o perturbare identitatii personale si un dureros sentiment de vid, o aspiraie spre nimic. . Metoda asociatiei libere determina clientul sa se complaca in nefericire . Anamneza detaliata il determina pe client sa se concentreze asupra gandurilor cu valente negative. 16

CRITICA PSIHANALIZEI Desi a avut meritul de a reprezenta prima abordare calitativa a psihicului uman, dezvoltnd tehnici de terapie psihologica, iar nu biochimica, freudismul a dezvoltat o imagine deformata a fiintei umane. El a avut nsa meritul de a fi dezvoltat un tip de terapie fondata pe ideea de reconstructie a normalitatii psihice, unde pacientul este cel care joaca un rol activ. Psihanalistul furnizeaza doar oportunitati pentru autocunoasterea de sine si, pe aceasta baza, a regndirii propriei vieti psihice. n primul rnd, accentund n mod apartenenta omului la regnul animal, importanta corpului si a nevoilor biologice, el a redus complexitatea fiintei umane la biologic, punnd n centrul existentei umane instinctul sexual. n al doilea rnd, freudismul a privit omul ca o fiinta fundamental bolnava, accentund activitatea de tratament al patologiilor umane. Critica adusa psihanalizei consta in utilizarea unor concepte foarte vag definite,favorizarea fanteziilor a viselor in dauna realitatii ,faptul ca distruge atentia de la stimuli actuali :apeland la trecut, pentru a explica,motiva un comportament ,problematica veridica a amintirilor. . O parte din aceste critici se datoreaz n bun msur lipsei de eficien demonstrabil a psihanalizei terapeutice n comparaie cu alte metode i procedee psihoterapeutice

17

7. CONCLUZII Contributia psihanalizei consta in explicarea motivelor inconstiente ,evidentierea rolului pe care-l joaca experientele anterioare, descoperirea mecanismelor de aparare ale eului, in special a rezistentei si a refularii; luarea in considerare a sexualitatii infantile si descoperirea existentei nivelului inconstient al psihismului.Trebuie recunoscut c emanciparea sexual din zilele noastre se datoreaz n bun parte contribuiei aduse de psihanaliz n transformarea concepiilor morale, n nlturarea tabu-urilor.. In terapia psihanalitic se urmrete cunoaterea cauzelor care au dus la un anumit conflict psihic. Cum se realizeaz aceast cunoatere? Se realizeaz prin explorarea i analizarea istoriei personale, n special a copilriei pacientului. Se spune c nu suntem sclavii nimnui, dect sclavii propriei noastre istorii personale. Se tie c acionm i repetm ceea ce am fost nvai s facem. Astfel, relaia cu prinii notri, mediul afectiv n care am fost crescui i educai sunt factori importanti n dezvoltarea noastr psihologic, alturi de factorii constituionali, personali, cu care am fost nzestrai. tim de asemenea c este aproape imposibil s nu existe conflicte sau perturbri n aceste relaii. Aceste conflicte i vor lsa amprenta n dezvoltarea noastr psihologic i se vor manifesta mai trziu n relaiile cu ceilali. n cursul terapiei psihanalitice se analizeaz aceste conflicte i, n acelai timp, se deblocheaz energia psihic aferent lor, astfel inct persoana n cauz s o poat folosi mult mai eficient n alte zone: social, profesional, etc., devenind mult mai performant, mai creativ. Critica adusa psihanalizei consta in utilizarea unor concepte foarte vag definite,favorizarea fanteziilor a viselor in dauna realitatii ,distruge atentia de la stimuli actuali :apeleaza la trecut pentru a explica,motiva un comportament ,problematica veridica a amintirilor. Conceptia ca toate problemele si bolile psihice sunt cauzate de traume suferite in copilarie e invechita si rizibila .Psihanaliza in zilele noastre ,este privita ca o practica oculta,nu ca un tratament in sine. In cazul in care exista o persoana foarte imaginativa si o indemni sa-si foloseasca imaginatia ,inducandu-i o stare de veghe si lasand-o in voia acelei stari, persoana isi poate imagina orice,se poate rataci in calatoria sa spre subconstient,incepe a fantaza.Nu stim daca informatile sunt reale sau imaginative .Amintirile nu se inregistreaza asa cum inregsitram o caseta ,ci sunt construite din fragmente de informatii ce se modifica in timp.Amintirea se modifica in functie de o intrebare care ne este adresata. . Freud afirma ca limitele psihanalizei sunt legate de inaccesibilitatea psihozelor la copii.Copilul nu poseda inca un supraeu, metoda asociatiilor libere nu duce departe, iar transferul joaca un alt rol, deoarece parintii reali mai sunt prezenti. In realitate psihanalistul nu este un guru. El nu poate nva pe nimeni lucruri care in de domeniile spiritului, nu poate vindeca cu de la sine putere sau cu ajutorul interveniei miraculoase a forelor oculte.Psihanalistul este un om normal, cunosctor n domeniul vieii sufleteti, capabil s conduc pacientul spre confruntarea cu sine nsui i cu simptomele sale, confruntare care determin n fond vindecarea autentic sau respingerea tratamentului. Durata tratamentului este indelungata si costisitoare. Freud afirma ca desi analiza tulburarilor de caracter ocupa perioade lungi de tratament este deseori plina de succes. O parte din aceste critici se datoreaz n bun msur lipsei de eficien demonstrabil a psihanalizei terapeutice n comparaie cu alte metode i procedee psihoterapeutice. Psihanaliza a devenit azi extrem de familiara publicului larg (din occident) dupa ce o vreme indelungata a fost fie respinsa. Dar succesul din deceniul 5, de pilda, mai ales in Europa, a instrainat-o, paradoxal, de esenta ei. In zilele noastre, psihanaliza ca metoda de investigare a psihicului, ramane cel mai bun model de referinta pentru studiul functionarii aparatului psihic.

18

8. BIBLIOGRAFIE

Eugen Papadima(2002)- "Psihanaliza si psihoterapie psihanalitica, Ed.Jurnalul Literar Bucuresti; Jean-Pierre Chartier(2003)- ,,Introducere in Psihanaliza lui Sigmund Freud,ed.Iri, Bucuresti; Sigmund Freud(2004)- ,, Tehnica Psihanalizei , opere11 , Ed Trei; Bucuresti . http://es.wikipedia.org/wiki/Psicoan%C3%A1lisis http://www.megapega.ro/2008/08/teoria-psihanalitica-freud/ http://members.lycos.co.uk/gabald/texte/cognitiv.htm http://www.members.lycos.co.uk/gabald/texte/aplicatii.htm#Critica http://paramed.boom.ru/Psihoterapie.htm http://www.psihoterapie.net/dictionar http://www.psihoterapiepsihanalitica.com/ppp.html http://psychology.about.com/od/sigmundfreud/ig/Sigmund-Freud-Photobiography/ http://opinforeview.blogspot.com/2007/07/psihanaliza-clasica-sigmund-freud-psih.html http://tonysss.wordpress.com/category/psihologie/ www.freudfile.org/psihanaliza/psihanaliza_romania.html www.revista22.ro/150-de-ani-de-la-nasterea-lui-sigmund-freud-2736.html www.personalityresearch.org/papers/plaut.html

19