tiin vs.

Religie

Ma intrebati daca sunt ateu, dar problema este mult prea vasta pentru mintile noastre limitate. Ne aflam in pozitia unui copil care intra intr-o biblioteca plina de carti scrise in mai multe limbi. Copilul stie ca au fost scrise de cineva, dar nu stie cum. El nu intelege nici macar ce scrie in ele si banuieste ca ordinea in care sunt asezate nu este intamplatoare. Dar nu are o explicatie pentru asa ceva. Asta mi se pare mie atitudinea celui mai inteligent om de pe Pamant vis-a-vis de Dumnezeu. Noi vedem astazi Universul in splendoarea sa, observam legile care il guverneaza, dar intelegem extrem de putin din aceste legi Albert Einstein.

O schisma istorica Aristotel definea stiinta , in urma cu aproape doua milenii si jumate, drept o suma de principii si cunostinte obtinute prin demonstratie, teorie la care a aderat majoritatea oamenilor de stiinta si chiar a teologilor, vezi cazul Sfantului Toma dAquino, care i-au urmat ilustrului ganditor antic. De altfel, postulatul celui numit, inca din Antichitate, Filosoful este general acceptat si astazi. Dar daca in perioada vietii lui Aristotel, religia era mult mai permisiva cu privire la ideile oamenilor de stiinta, nu acest lucru se poate spune odata cu aparitia pe scena istoriei a doua dintre cele mai mari doctrine religioase din ziua de astazi, crestinismul si islamismul. Detinatori, in propriile conceptii, ai adevarului absolut, infailibil, un adevar de natura divina ,imposibil de contrazis, adeptii ferventi ai celor doua curente religioase au avut, de-a lungul istoriei, reactii mai mult decat violente la adresa celor care, intr-un fel sau altul, incercau sa contrazica tocmai aceste precepte. Faptul ca textele religioase, preluate ad literam, nu erau capabile sa ofere explicatii compatibile cu realitatile stiintifice si faptul ca stiinta incepea sa aduca, inca de pe atunci, perspectiva unei alte realitati, a dat nastere unor reactii cel putin ciudate din partea clerului, altminteri tolerant prin definitie. Ar fi suficient, poate, sa amintim numai cazul lui Giordano Bruno, cel care, pentru insolenta de a contrazice Biserica, a fost torturat si ars pe rug, nu inainte de ai fi strapunsa limba cu un piron de fier, spre a fi pilda si altora care ar incerca sa aduca alte teorii decat cele oficiale, sau cazul lui Galileo Galilei, matematicianul, astronomul si fizicianul italian care, scapat in extremis de arderea pe rug, era condamnat la inchisoare la domiciliu pana la finele vietii, pentru obraznicia de a prezenta realitatile sistemului heliocentric. Galilei a fost reabilitat de

abia la 31 octombrie 1992, la aproape 350 de ani de la moartea sa, de catre Papa Ioan Paul al II-lea. Interdictiile asupra lucrarilor cu privire la sistemul heliocentric au fost ridicate in 1757 de catre Papa Benedict al XIV-lea, in timp ce prima lucrare de stiinta cu acest subiect a primit acceptul de a fi publicata de abia in anul 1822, prin decizia Papei Pius al VIIlea. Este evident faptul ca reversul medaliei exista si in randul oamenilor de stiinta, nu putini dintre ei intelegand ca prin experimentele lor sa faca abstractie de orice notiune de morala. Milioane de oameni nevinovati aveau sa fie ucisi in urma testelor efectuate de asa-zisi savanti ca Shiro Ishii, Joseph Mengele, Robert Oppenheimer sau Sigmund Rascher. Stiinta si religia in viziunea actuala A fost nevoie de aproape doua milenii pentru a accepta ideea ca stiinta si religia nu trebuie sa se excluda reciproc. Faptul ca Biserica, in special cea crestina, a adoptat o pozitie concilianta, restrangandu-si conceptiile, in mare parte, la sistemele de valori si la morala, pare sa duca la acea cale de compromis necesara evolutiei in toate aspectele ei. Este evident totusi ca inca mai exista grupari radicale in ambele tabere. Daca, spre exemplu, in sanul Bisericii exista inca aparatori ferventi ai teoriei creationiste, cel mai bun exemplu fiind cel din scolile romanesti, care au scos din programa scolara, in februarie 2008, teoria evolutionista a lui Darwin, acelasi lucru se poate afirma si despre oamenii de stiinta. Un studiu efectuat in 21 de universitati americane a aratat faptul ca aproape 62% dintre cercetatori nu sunt adeptii nici unei miscari religioase, procent care se regaseste, la fel de mare, si in cercurile academice europene. In acelasi timp, procentul persoanelor care nu au nicio religie creste de la an la an, ajungand in 2005 la aproape 12% din populatia Terrei. De fapt, nu a trecut inca mult de la caderea regimurilor comuniste in tarile est-europene, regimuri a caror ideologie marxista intrase intr-un puternic conflict cu doctrinele religioase de orice natura. Sa ne amintim numai cazul Albaniei, tara care in 1967, sub conducerea presedintelui Enver Hoxha, in numele stiintei si al progresului tehnologic interzicea orice cult religios, autointitulandu-se primul stat ateu din lume.

Caderea zidului Berlinului a adus insa o reducere drastica a regimurilor politice ostile miscarilor religioase, permitand poparelor, in special celor din fostul bloc comunist, o intoarcere la traditiile si obiceiurile seculare. Revenind la aspectele concilierii dintre Biserica si oamenii de stiinta, trebuie mentionat ca, in prezent, tot mai multi teologi si cercetatori deopotriva sunt de acord ca preceptele invechite atat ale religiei cat si ale stiintei trebuie reanalizate. Poate cea mai elocventa descriere a acestui aspect a adus-o castigatorul Premiului Nobel pentru Medicina in 1974, britanicul Christian Rene de Duve: Universul nu reprezinta acel cosmos inert din teoriile fizicienilor sau ale clericilor. Universul inseamna viata, si toata infrastructura necesara ei este prezenta in jurul nostru. Cu siguranta exista miliarde de biosfere generate si sustinute de restul Universului. O parere asemanatoare impartaseste si fizicianul si astrobiologul american Paul Davies care, in cadrul unei conferinte de presa la Washington, afirma: Problema care apare in momentul in care spui ca Dumnezeu este Creatorul, este aceea ca Dumnezeu nu poate fi explicat. In felul acesta, facem trimitere catre un Creator inexplicabil si asta nu demonstreaza nimic. Dar sa spui ca legile fizicii au permis aparitia vietii inteligente asa cum o cunoastem astazi, ei bine, nici asta nu este o explicatie. Faptul ca Biserica Catolica a admis, nu mai tarziu de luna mai a anului 2008, prin persoana astronomului oficial de la Vatican, reverendul Jose Gabriel Funes, posibilitatea existentei unor forme de viata extraterestre, denota primii pasi catre o concesie istorica. Secolul XXI pare, mai mult decat oricare alt secol, gata sa produca o revolutie in ceea ce priveste relatiile dintre ideologiile religioase, pe de o parte, si stiinta, de cealalta parte. Fara a mai fi privite ca domenii concurente, stiinta si religia sunt, mai degraba, aspecte conexe ale aceluiasi deziderat al umanitatii: aflarea adevarului. Religia cu cei mai multi adepti este crestinismul, cu circa 2,1 miliarde de adepti in toata lumea, urmata indeaproape de islamism (1,5 miliarde credinciosi), hinduism (circa 1 miliard de adepti), budism (400 milioane credinciosi), iudaism (14

milioane adepti) si religia Bahai cu aproape 7 milioane de adepti. Religiile tribale aduna, in prezent, circa 100 de milioane de adepti in Africa si aproape 300 de milioane in Asia Numarul persoanelor fara religie ajunge la circa 12% din populatia Pamantului, in timp ce procentul ateilor este de doar 2,3%. Cel mai mare numar de atei in randul oamenilor de stiinta a fost observat in randul psihologilor, cu un procent de aproape 80% din numarul celor interviati cu ocazia unui studiu ce a vizat cercetatorii din 21 de universitati americane.

De ce tiina i religia nu trebuie s se intersecteze?

Pentru c, din nefericire, unii dintre cretinii fundamentaliti sunt de acord i accept fr prea mare tamtam orice descoperire tiinific care le face viaa mai comod, dar resping oricare alta care pare a contrazice Biblia n esena ei, vznd-o ca pe o ameninare la adresa credinei lor. Aa a fost din vremuri strvechi, cnd "ereticii" sfriau apoteotic pe

rug, aa este i n zilele noastre cnd Diavolul a fcut ca Darwin s vin cu teoria lui evoluionist . Prima etap n acest demers este negarea vehement i pedepsirea sau denigrarea celui care a venit cu teoria. Dup ce dovezile au devenit copleitoare i teoria un fapt, se trece la resemnare i la acceptarea tacit a acesteia. Se reinterpreteaz pasajele problematice din Biblie astfel nct s fie n concordan cu noile descoperiri i se anun victorios c totul este n rezonan cu textul sfnt. Unii ns, mai nchistati de felul lor, pentru c nu au curiozitatea s cerceteze lucrurile pe care le critic, sau nu folosesc alte surse n afar de cele care le promoveaz credina - dar au pretenia c nu sunt ndoctrinai - persist n ignoran pn "n viaa de apoi". ntr-o ultim faz, n puine cazuri, de obicei dup ce "ereticul" a murit demult, se recunoate cu jumtate de gur sau cu toat gura, dupa caz, c "s-a fcut o nedreptate". Toate acestea pentru c persist ntr-o interpretare literal a cuvintelor "inspirate de Duhul Sfnt", cuvinte care se consider c fac Biblia infailibil. n cele ce urmeaz o s ncerc s fac nite parelele ntre tiin i religie, din care, sper eu, s reias destul de clar motivele pentru care ar trebui s stea fiecare n ograda ei:

Termenul "tiin" provine din latina (scientia) insemnand "cunoastere". Ea se refer la investigarea sau studiul naturii prin observaie i raionament si inseamn suma tuturor cunotinelor acumulate n urma acestei cercetri. Obiectivul metodei tiinifice este de a porni de la una sau mai multe ipoteze i a dezvolta o teorie valid. Termenii de "model", "ipotez" si "teorie" au n tiin alte nelesuri dect n limbajul uzual. Oamenii de tiin folosesc termenul de "model" pentru a exprima descrierea a ceva, n mod specific ceva care poate fi folosit pentru a face predicii care pot fi testate prin experiment

sau observaie. O ipotez este o afirmaie care (nc) nu a fost nici confirmat nici infirmat prin experiment. Cuvntul "teorie" am observat c este neles complet greit de mult lume. n limbaj comun nseamn idei care nu se bazeaz pe nici o dovad solid; n contrast cu aceasta, oamenii de tiin folosesc acest cuvnt pentru a se referi la mnunchiuri de idei care fac prognoze specifice. A spune "mrul a czut" este a afirma un fapt, n timp ce teoria newtonian a gravitaiei universale este un corp de idei care permit unui om de tiin s explice de ce mrul a czut i s fac prognoze privind alte obiecte cztoare. Orice teorie foarte fructuoas care a supravieuit timpului i care are o cantitate copleitoare de dovezi pe care se sprijin este considerat a fi "dovedit" n sens tiinific. Unele modele acceptate universal, precum teoria heliocentric i teoria atomic au supravieuit testrii empirice riguroase fr a fi contrazise, totui nu este exclus ca ntr-o zi s fie infirmate. Teorii mai noi, precum teoria stringurilorpot oferi idei promitoare, dar nc trebuie s treac prin acelai proces pentru a fi acceptate. Rezultatele cercetrii tiinifice sunt documentate minuios. Pentru asta exist standarde, care asigur posibilitatea de a explica paii care duc la o anume concluzie. Aici este important i publicarea tuturor surselor folosite i luarea n considerare a nivelului actual la care se afl cercetarea n domeniul respectiv. Astfel, rezultatele cercetrii devin comparabile, la fel precum progresul nsui n disciplina respectiv. Lucrrile de cercetare fac trimitere una la celalalt. Ele vin n spirjinul, critic sau perfecioneaz teoriile existente. Paii cunoaterii tiinifice: 1. Observarea i msurarea fenomenelor 2. Acumularea i ordonarea materialului 3. Creearea de ipoteze i modele, prognoze, stabilirea nivelului de importan 4. Testarea ipotezelor modelului prin experimente, teste, ncercri 5. Confirmarea sau infirmarea ipotezelor

6. Publicarea rezultatelor, pentru ca acestea s poat fi validate de alii 7. Modificarea, dezvoltarea sau invalidarea modelului, n funcie de rezultatul testelor i de opiniile criticilor 8. n cazul confirmrii, dezvoltarea unei teorii, care trebuie ns s ndeplineasc anumite criterii Att timp ct teoria nu este falsificat, poate s fie considerat cunotin tiinific Religia este credina n supranatural, sacru sau divin, i codul moral, practicile de ordin ritual, dogmele, valorile i instituiile asociate cu aceast credin. n cursul dezvoltrii sale religia a luat un imens numr de forme n diverse culturi sau persoane. Este de asemenea o form de explicare a lumii, n condiiile lipsei unei cunoateri tiinifice, un instrument de reducere a anxietii n situaiile care depesc posibilitile efective de control ale omului i care ofer un rspuns la tragediile vieii umane, la conflictul dintre proiectele umane i realiti. tiina nu este dogmatic. Oamenii de tiin niciodat nu pretind a fi n posesia adevrului absolut. Rezultatele cercetrii tiinifice sunt falsificabile, adic se pot testa i verifica validitatea lor. Mecanica newtonian este un exemplu faimos de lege care nu a supravieuit experimentelor care implic viteze apropiate de cea a luminii sau apropiere fa de cmpuri gravitaionale puternice. n afara acestor condiii, Legea lui Newton rmne un model excelent de de micare i gravitaie. Pentru c relativitatea general ofer explicaii pentru toate fenomenele descrise de mecanica newtonian, este privit ca o teorie superioar. Afirmaiile religioase nu pot fi falsificate din start, pentru c nu pot fi cercetate. De asemenea, falsificabilitate nseamn c teoria trebuie s includ i condiiile n care s-ar putea s nu fie adevrat. Afirmaiile religioase ns nu admit c ar putea exista condiii n care validitatea lor ar putea fi pus sub semnul ntrebrii. Un astfel de exemplu este creaionismul, care explic facerea lumii. Acesta nu poate fi contestat in mod stiintific pentru ca nici nu a fost formulat in mod stiintific: nu a fost experimentat, nu a fost observat, nu s-au facut analize si observatii prin modul empiric de a testa o teorie. Asadar,

creationismul ramane o credinta. Astfel, tema evolutionism versus creationism a fost si rmne o absurditate. tiina este o metod folosit cu scopul de a acumula cunotine,care ncearc s ofere rspunsuri la problemele care in de realitatea fizic, dar nu ofer rspunsuri la toate ntrebrile , cu att mai puin la cele de ordin spiritual. Credinta este o stare subiectiva, un sentiment, deci este o reactiune a eului, ceva personal, pe cand stiinta este impersonala, ca si inteligenta. Stiinta poate explica lumea care ne nconjoar, insa aceasta explicatie nu impiedica omul de a simti frica, speranta, iubire in fata acestei lumi si de a-si inchipui o alta lume, care s-l rsplteasc pentru suferina ndurat n viaa actual. Practic stiinta si religia reprezinta doua modalitati de cunoastere.

http://www.descopera.ro/stiinta/2663543-stiinta-vs-religie http://www.premonitii.ro/showthread.php? tid=16562&page=1