Sunteți pe pagina 1din 4

BRANISTEA CATARILOR

Introducere Situata in zona europeana de interferenta a ecosistemelor complexe carpato-danubian si danubiano-pontic, Romania are o zestre naturala si peisagistica de o frumusete, varietate si echilibru de invidiat. Una din aceste frumuseti naturale o reprezinta si aria naturala protejata Branistea Catarilor din judetul Olt. Padurea reprezinta un relict al padurilor vechi xerofite formate la sfarsitul subborealului, favorizate de incalzirea usoara a climei. Roasa de timp, ea si-a pierdut din caracterul ei de padure deasa, in prezent fiind o padure poienita. Descrierea sitului Padurea Branistea Catarilor este asezata in partea de sud-vest a Campiei Romanatiului, in Campul Leu-Rotunda, aproape de limita inferioara a silvostepei, pe teritoriul comunei Obarsia. Ocupa suprafata de 301,3 hectare, din care 165,9 ha se afla in zona strict protejata, declarata prin Decizia nr. 5/1995 a Consiliului Judetean Olt si statuata de Legea nr. 5/2000. * Ci de acces: o DN Caracal - Corabia; o Staia C.F. Viina; Vegetatia lemnoasa este dominata de stejarul brumariu, cu varsta cuprinsa intre 150 190 ani si salcam. Unul din exemplarele de stejar brumariu are o varsta cuprinsa intre 450-500 ani si un diametru al trunchiului de circa 2 m. Fiind declarat monument al naturii este monitorizat si pus sub protectie integrala. In asociatie cu stejarul brumariu se intalnesc: frasinul, paltinul de camp, teiul pucios, corcodusul, nucul, plopii euramericani, paducelul, porumbarul, macesul. Vegetatia ierboasa: brandusa galbena (monument al naturii), barboasa, paiusul, sadina, obsiga, firuta, firiceaua, timoftica, pirul, obsaca, odoleanul, curcubeul, pelinita, capul

sarpelui, nalba, scorogoiul, usturoita, trifoiul alb, trifoiul rosu, golomatul, hasmaciuca, mazarichea, coada soricelului, cioroiul, hrenita, nopticoasa, barba boierului, balbisa, jalesul, pojarnita, fragii de padure, coronistea, mierea ursului, sugelul puturos sau floarea tigancii, toporasi sau tamaioara, laptele cainelui, feciorica, struna cocosului, ciocul berzei etc. Fauna este tipica padurilor si cuprinde: numeroase specii de nevertebrate; amfibieni: broasca de pamant, broasca de padure, brotacelul; reptile: soparla de camp, gusterul;

pasari: fazanul, prepelita, uliul porumbar, sorecarul comun, sorecarul mare, vanturelu Rosu, huhurezul mic, striga, cucul, ghionoaia verde, ciocanitoarea pestrita mare, ciocanitoarea de stejar, dumbraveanca, pupaza, muscarul negru, silvia cu capul negru, silvia mica, frunzarita cenusie, mierla, sturzul de vasc, privighetoarea, codrosul de padure, sfranciocul mare, macaleandru, sfranciocul cu fruntea neagra, maracinarul mare, silvia de camp, pitigoiul mare, pitigoiul albastru, scortarul sau toiul, sticletele, bot grosul, presura sura, presura galbena, ciocarlia de pure, grangurul, etc.; mamifere: iepurele, vulpea, viezurele, dihorul, cartita, ariciul, nevastuica, soarecele de camp, sobolanul de camp, soarecele de misuna, soarecele de padure. Evaluarea starii de conservare S-au identificat exemplare hibridogene ntre stejarul brumriu i stejari pufosi (Q. pubescens, Q. virgiliana). Prin amenajamentul silvic arboretului din habitatul prioritar i sa atribuit funcia special de protecie fiind supus regimului de conservare deosebit. Cele doua habitate prioritae sunt bine reprezentate i conservate mai ales n zona central a sitului,unde se afla Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp si Tufriuri de foioase ponto-sarmatice. Obiective n viitor planul de management trebuie s prevad aciuni clare de protejare / ajutorare a regenerrii naturale a speciilor edificatoare de stejari n competiia cu salcmul invadant i ptura erbacee. De asemenea n plantaiile tinere trebuie reluate lucrrile de ngrijire pentru promovarea stejarului brumriu existnd tendina ca acesta s fie eliminat natural de celelalte specii introduse. Implementare * Resurse i potenial natural: o Pdurea Branitea Catrilor; Aria natural protejat Casa Pdurii Potelu

o Lacul Obria, rul Obria; o Fauna format din: fazani, prepelie, iepuri,vulpi; o Flora specific bogat ( peste 20 de specii ); o Teren fertil ca potenial pentru agricultur. * Potenial turistic: o Peisajul din zon; o Biserica Adormirea Maicii Domnului (1866); o Cetatea Roman Sucidava; o Aria natural protejat Casa Pdurii Potelu. * Activiti economice: o Agricultura o Comer i alimentaie public. Pdurea fiind arie natural protejat i administat de Direcia Silvic Slatina ca i custode are ntocmit Regulament i Plan de Management Amenajamentul silvic UP IV Branite ediia 2000. Factori interesai * Evenimente locale: Blciul Izvoarelor, Ziua comunei 21mai; * Folclor, tradiii i obiceiuri: Exist un potenial latent dei, elementele specifice nu mai sunt prezente azi dect foarte rar.

Monitorizarea strii de conservare Aproximativ 5% din suprafaa sitului l reprezint categoria Alte terenuri unde sunt incluse suprafeele aferente cantoanelor silvice, pepinierelor, terenuri in curs de mpdurire i terenurilor lipsite de vegetaie forestier folosite pentru hrana vnatului (ochiuri de pajiti).