CARACTERIZAREA LUI GHITA din Moara cu Noroc de Ioan Slavici Ghita traieste o drama psihologica concretizata prin trei

nfrngeri/ pierderi: nc rederea n sine, ncrederea celorlalti n el si ncrederea Anei, sotia lui, n el. Conse cintele nefaste ale setei de navutire si procesul nstrainarii de familie sunt mag istral analizate de Slavici, autorul aducnd n prim-plan conflictul dintre fondul uman cinstit al lui Ghita si dorinta de a face avere alaturi de Lica. La nceput, crciurnarul este un ins energic, cu gustul riscului si al aventurii, si nu o palida umbra hamletica, pierduta ntr-un peisaj autohton"(Magdalena Popes cu). El hotaraste schimbarea, luarea n arenda a crciumii de la Moara cu noroc. Gh ita este capul familiei pe care ncearca sa o conduca spre bunastare. Atta timp ct se dovedeste un om de actiune, mobil, cu initiativa, lucrurile merg bine. Crci uma aduce profit, iar familia traieste n armonie. Bun meserias, om harnic, blnd si cumsecade, Ghita doreste sa agoniseasca attia bani ct sa-si angajeze vreo zece calfe carora sa le poata da de crpit cizmele oamenilor. Aspiratia lui e fireas ca si nu:i depaseste puterile. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc tulbura echilibrul familiei, dar si pe cel interior, al lui Ghita. Cu toate ca si da seama ca Lica reprezinta u n pericol pentru el si familia lui, nu se poate sustrage ispitei malefice pe ca re acesta o exercita asupra lui, mai ales ca tentatia mbogatirii, dar si a exist entei n afara normelor etice sunt enorme: se gndea la cstigul pe care l-ar putea f ace n tovarasia lui Lica, vedea banii gramada naintea sa si i se mpaienjeneau par ca ochii". Cu toate acestea, Ghita si ia toate masurile de precautie mpotriva lui Lica: merge la Arad sa-si cumpere doua pistoale, si ia doi cini pe care i as mute mpotriva turmelor de porci si angajeaza o sluga credincioasa, pe Marti, un un gur nalt ca un brad". Din momentul aparitiei lui Lica, ncepe procesul iremediabil de nstrainare a lui Ghita fata de familie. Gesturile, gndurile, faptele personajului, tradeaza conf lictul interior si se constituie ntr-o magistrala caracterizare indirecta. Narat orul surprinde n mod direct transformarile personajului: Ghita devine de tot urs uz", se aprindea pentru orisice lucru de nimic", nu mai zmbea ca mai nainte, ci rad ea cu hohot, nct ti venea sa te sperii de el", iar cnd se mai juca, rar, cu Ana, si ierdea repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe brat" (caracterizare directa). Devine mohort, violent, i plac jocurile crude, primejdioase, are gesturi de bruta litate nenteleasa fata de Ana, se poarta brutal cu cei mici.

La un moment dat, Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie si copii si ca nu-si poate asuma total riscul mbogatirii alaturi de Lica. Prin intermediul mono logului interior sunt redate gndurile si framntarile personajului, realizndu-se n f elul acesta autocaracterizarea: Ei! Ce sa-mi fac?... Asa m-a lasat Dumnezeu!... C e sa-mi fac daca e n mine ceva mai tare dect vointa mea? Nici cocosatul nu e nsusi vinovat ca are cocoase n spinare". Sub pretextul ca o vointa superioara i coordoneaza gndurile si actiunile, Ghita devine las, fricos si subordonat n totalitate Samadaului. n plus, se ndeparteaza din ce n ce mai mult de Ana ( i era parca n-a vazut-o demult si parca era sa se de sparta de dnsa"), aruncnd-o n bratele samadaului: Joaca, muiere, parca are sa-ti ia ceva din frumusete", i spune Ghita Anei, ntr-un rnd. Ghita este caracterizat n mod direct de Lica. Acesta si da seama ca Ghita e om de nadejde si chiar i spune acest lucru: Tu esti om, Ghita, om cu multa ura n suflet ul tau, si esti om cu minte: daca te-as avea tovaras pe tine, as rade si de dra cul si de muma-sa. Ma simt chiar eu mai vrednic cnd ma stiu alaturea cu un om ca tine". Totusi Samadaului nu-i convine un om pe care sa nu-1 tina de frica si de aceea treptat distruge imaginea celorlalti despre crciumar ca om onest si cin stit. Astfel, Ghita se trezeste implicat fara voie n jefuirea arendasului si n uc iderea unei femei. Este nchis si i se da drumul acasa numai pe chezasie". La proc es jura strmb, devenind n felul acesta complicele lui Lica. Are totusi momente de

sinceritate, de remuscare, cnd cere iertare sotiei si copiilor: Iarta-ma, Ano! i zise el. larta-ma cel putin tu, caci eu n-am sa ma iert ct voi trai pe fata pamnt ului Ai avut tata om de frunte, ai neamuri oameni de treaba si ai ajuns sa-ti v ezi barbatul naintea judecatorilor". Axa vietii lui morale se frnge; se simte nst rainat de toti si de toate. Arestul si judecata i provoaca mustrari de constiint a pentru modul n care s-a purtat. De rusinea lumii, de dragul sotiei si al copii lor, se gndeste ca ar fi mai bine sa plece de la Moara cu noroc. ncepe sa colabor eze cu Pintea, dar nu este sincer n totalitate nici fata de acesta. Ghita i ofera probe n ceea ce priveste vinovatia Samadaului numai dupa ce si poate opri jumata te din sumele aduse de acesta. Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale n momentul n care, orbit de fu rie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica, si arunca sotia, la sar batorile Pastelui, drept momeala, n bratele Samadaului. Spera pna n ultimul moment ca se va produce o minune si ca Ana va rezista influentei malefice a samadaulu i. Dezgustata nsa de lasitatea lui Ghita care se nstrainase de ea si de familie, n tr-un gest de razbunare, Ana i se daruieste lui Lica, deoarece, n ciuda nelegiui rilor comise, Lica e om", pe cnd Ghita nu e decat muiere mbracata n haine barbatesti" . Sentimentul lui [Ghita] fata de Ana e unul mpartit ntre vanitate masculina si dr agoste"(Magdalena Popescu). De aceea n momentul n care si da seama ca sotia 1-a nsel at, Ghita o ucide pe Ana, ncercnd sa o scape de chinul pacatului. La rndul lui, Gh ita este ucis de Raut, din ordinul lui Lica. Ghita depaseste limita normala a unui om care aspira spre o fireasca satisfac tie materiala si sociala. Patima pentru bani si fascinatia diabolica a personal itatii Samadaului l determina sa ajunga pe ultima treapta a degradarii morale. Sfrsitul lui si al celor care-1 nconjoara este n mod inevitabil tragic.