P. 1
U1-Notiuni de Topologie

U1-Notiuni de Topologie

|Views: 867|Likes:
Published by mmouse90

More info:

Published by: mmouse90 on Sep 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/11/2013

pdf

text

original

1

Analiza matematica – Unitatea de invatare 1
Dr. Liana Manu Iosifescu Februarie 2011 CUPRINS 1. Obiectivele unitatii de invatare 1. 2. Elemente de topologie 2.1 Spatiul topologic 2.2 Multimi deschise 2.3 Multimi inchisa 2.4 Alte definitii ale topologiei 2.5 Multimi compacte 2.6 Funcţii continue pe spaţii topologice 2.7 Proprietăţi ale funcţiilor continue pe mulţimi comp 2.8 Normă. Spaţii Normate 2.9 Şir convergent în (V ,T ) 2.10 Funcţii vectoriale de variabilă vectorială 2.11 Limita unei funcţii vectoriale de variabilă vectorială 3. Exercitii rezolvate 4. Exercitii propuse

1. Obiectivele unitatii de invatare 1.

2. Elemente de topologie 2.1. Definitia topologiei si spaţiului topologic Fie X ≠ φ şi Τ o familie de părţi ale lui X . 2.1.1. Definiţie : Familia Τ este o topologie pe X (sau se spune ca pe X s-a dat o

topologie τ ) , dacă sunt indeplinite axiomele: 1. X , φ ∈Τ, ( 2. Daca ∀ Ai ) i∈I este o familie oarecare, nevida, de multmi care aparitn lui reuniunea oricărei familii de elemente din Τ aparţine lui Τ, adică: i ( ∀ Ai ) i∈I cu Ai ∈Τ, ∀ ∈I ⇒I Ai ∈Τ, i∈ 3. intersecţia unui număr finit de elemente din Τ aparţine lui Τ, adică:
∀ i ∈Τ i =1, n ⇒Ai ∈Τ. A ,
n

) 2.1.2. Definiţie : Perechea ( X , Τ se numeşte spaţiu topologic. În acest caz, elementele lui Τ se numesc mulţimi deschise, iar X se numeşte spaţiul total. Observaţii. Axiomele 2. şi 3. au următoarea semnificaţie: 2. reuniunea unei familii de mulţimi deschise este o mulţime deschisă; 3. intersecţia finită de mulţimi deschise este o mulţime deschisă.

i= 1

numit spaţiul topologic discret. daca X = {1. yn } ∈R n xi − yi < εx . b ). iar ( X . 3. T = U ⊆ R n ∀ ∈U . cum ar fi convergenţa. T (X fiind o multime si T de multime a parti ale lui X) sunt structuri matematice care permit definirea formală a conceptelor. iar ( R. ∞ . Spaţii topologice notate x . 4} şi familia τ = P (X) (puterea multimii X) formează o a treia topologie. topologia grosieră. 4. intersecţia de oricarei perechi de multimi din τ este. familia τ = {{}. Fie X ≠ φ şi Τg = {φ. în τ. iar Exemplu: 2. Sa notam doua din ele cu T1 si T2 . Fie X = R şi T1 familia tuturor mulţimilor care sunt reuniuni de intervale . 3. sau ambele.. 3. 4}} formata din doar două submulţimi ale lui X care satisfac axiomele topologiei reprezinta o topologie triviala τ .4}} de şase submultimi din X formeaza o alta topologie. ∃εx > 0 a. Exemplu: 5. fie închise sau deschise. numit spaţiul topologic obişnuit al dreptei reale. Fie X = R şi dreptei reale. ∃rx > 0 a. ∀ =1. y = { y1 . Atunci Τ este o topologie pe X . numită topologia obişnuită ( uzuală. {1. n ⊂U x i { { } } ( ) . de asemenea. b ) a. Τg ) este un spaţiu topologic. T1 este un spaţiu topologic. 3. b ) ⊂ A} = { A ⊆ R | ∀x ∈ A. în τ. 2. {1.3}. mulţimea vidă ∅ şi X sunt în τ. numită topologia uzuală. familia τ egala cu toate subgrupurile finite a numerelor întregi Z plus ea insasi nu este o topologie. T0 ) este un spaţiu topologic. O multime din X poate fi nici închisa. topologia discreta. {2}. normală ) a 0 ( ) Atunci Τ este o topologie pe R n şi ( R n . 4}. Ramură a matematicii care studiază spaţiile topologice lor se numeşte topologie. x = ( x1 . reuniunea oricarei colecţii de multimi din τ este. Atunci Τ este o topologie pe X . a. {1. i. 2. ( x − rx . familia τ = {{}. 3. Ele apar în aproape orice ramură a matematicii moderne şi sunt o noţiune unificatoare fundamentala . daca X = {1. {2.2. iar R . Un spaţiu topologic în care punctele sunt funcţii este numit un spatiu functional. Un spaţiu topologic este o multime X. numită d topologia discretă. T ) este un spaţiu topologic. 3. OBSERVATIE: Am vazut in exemplele anterioare ca pe multimea X am putut defini mai multe topologii. Se spune ca T1 este mai grosiera (cu granulatie mai mare) decat T2 sau ca T2 este mai fina decat T1 daca T1 ⊂ T2 .. Atunci T1 este o topologie pe R .. i. 2. xn ). multime de numere întregi. 2. x + rx ) ⊂ A} Atunci Τ este o topologie pe R . 4}. ( a.î .. conexiunea şi continuitatea. x ∈ ( a. daca X = {1. numită g ( X . {1. ∃( a. Elemente lui X sunt numite de obicei puncte. unirea tuturor seturi finite care nu conţin zero este infinit.. nici deschisa. 3. 2.2.. împreună cu τ. deoarece (de exemplu). care îndeplinesc următoarele axiome: 1. ] de forma [−∞ a ).3}. X } . o familie de submultimi ale lui X. O multime care este atât închisa cat şi deschisa se numeşte un multimr clopen (prescurtare de la closed and open) 1. Exemplu: 4. Τd ) este un spaţiu topologic. (b. daca X = Z. 2. numit spaţiul topologic grosier. Familia Τ se numeşte topologie pe X.2 Exemplu: 1. b ∈R . deşi ele pot fi orice obiecte matematice.2}. de asemenea. Exemplu: 3. dar nu este tot in Z şi deci nu este în τ... Fie X ≠ φ şi Τd = P ( X ) . Fie X = R n şi T0 = { A ⊆ R | ∀x ∈ A. Multimile din τ se numesc multimi deschise şi completarea lor in X se numesc multimi închise.

2. τ = {{ }. A ⊆ A . care este evident deschisa. }. Se numeşte vecinătate a lui x . 2. atunci A = φ .3. Definiţie: Daca x0 ∈ A ⊂ X atunci x 0 se numeşte punct interior al lui A . Fie x ∈ X. 2.2.2. X } . Exemplul 1.2.2}.2.2}} ⊆ T . 2. {1}.3}] lipseşte. { 2. Fie X = {1. 0 Observaţie. {1.3}. iar A = A . si definim E(x) pe X astfel: E ( X ) = {G ⊆ X : x ∉ G} ∪ { X } Observam ca {y} este deschisa pentru orice y ≠ x din X. τ = {{ τ = {{ } . 2) O mulţime deschisă este vecinătate pentru orice element al său. 2.1.3}} . Deci G este oricare submultime extrasa din A. se numeşte vecinătate deschisă a lui x .2. care este şi mulţime deschisă. Exemplu1 2. Mulţimea tuturor punctelor interioare ale lui A se notează prin A sau Int A şi se numeşte interiorul lui A .3} si x = 2 ∈ X . Propozitie : Următoarele afirmaţii sunt echivalente: 1) A ⊂ X este o mulţime deschisă. {2}. atunci {1}. {1. {x}. o mulţime A ⊆ X cu proprietate că există o mulţime deschisă G ⊂ T . {1.2}. Observam ca orice vecinatate a unui punct din X este deschisa. Din orice vecinătate a lui x se poate extrage o vecinătate deschisă. si atunci {x. {1. Atunci Tx este o topologie pe X si A ⊆ X este o vecinatate a lui x daca si numai daca x ∈ A adica x ∈ A = {{ x}.2. si definim o topologie ℑ(x) pe X astfel: ℑ(x) = { G ⊆ X: x ∈ G} ∪{ ∅}.2. Τ) un spaţiu topologic. Mulţimi deschise Fie ( X . { 2}. De exemplu G = {{ 2}. {1. { 2}. x ∈G . a) Dacă T = T0 este topologia obişnuită a dreptei reale. Exemplu. astfel încât x ∈ G ⊆ A .y} nefiind deschisa nu este o vecinatate a lui x desi este o vecinatate a lui y.3} [de exemplu.3}} . atunci B este vecinătate a lui x . {1. Observaţie. { 2. Observaţii. {2.2.3} ⊂ R . Fie ( R. {1. dacă A este vecinătate a lui x 0 .3}} deoarece ∀ ⊆ A . {1}. {1}. Totusi. 1) Dacă A este o vecinătate a lui x şi B ⊇ A . si definim Tx = { ∅.3}. X }. De fapt. lipseşte. {2}]. {1. { 2}. {1.2. Fie topologia T = {∅. G Vecinatatea A este multimea A = {{ 2}.3 In figura de mai sus se dau patru exemple şi două non-exemple de topologii pe multimea de trei pucte {1. Exemplu1 1. In primele patru figuri avem o topologii dearece familiile τ = {{ }.3. 2. {3} sunt mulţimi deschise. sigura vecinatate a lui y ∈ X unde y ≠ x este X insusi deoarece y ∈X si numai in X.2.2}. Definiţie: O vecinătate a lui x .2.2} şi {2.2. singura vecinatate a lui x este X. X } .3}} . 0 b) Dacă T este topologia discretă. Definiţie: Fie x ∈ X . {1.: Fie x ∈ X.3}. cu avem indeplinita conditia ca conditia G ⊂ T adica G ⊆ A ∩ T . T ) şi A = {1. 0 0 . exemplul din dreapta jos nu este o topologie deoarece intersecţia de {1.2.2}.3}} satisface axiomele Exemplu de jos-stânga nu este o topologie. Fie x ∈ X. deoarece reuniunea {2} şi {3} [de exemplu. 2) A este vecinătate pentru orice element al său. Exemplu.

Propoziţie: Are loc: A = A  A ' . Exemplul 2. orice mulţime este şi închisă şi deschisă. reuniunea unui număr finit de mulţimi închise este o mulţime închisă. Fie A = N ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale. Definiţie: Fie A ⊆ X . dacă şi numai dacă A = A . Fie A = (−4. 2. 0 0 0 4. adică CX A este o mulţime deschisă. Fie ( R. Τ) un spaţiu topologic. T1 şi N ⊂ R .1.2 + 7 )  {10 } ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale. ∀A. dacă orice vecinătate V x a lui x are proprietea: (Vx − { x} )  A ≠ φ . Fie A = N ⊂ R şi topologia discretă pe R . Teorema: Fie ( X .3. 2. Exemplul 3. 2. x se numeşte punct de acumulare al lui A . Consecinţa 2. A = [− 3 . 2. Atunci: A = N . B ⊆ X ⇒ A B = A  B . 2. 2. A ⊂ B ⇒ A ⊆ B . Exemplul 1. Observaţie. Atunci A ' = φ . Atunci A ' = [− 4. atunci A ' = {∞} .−1 + 2 ] . Exemplul 1.5. Definiţie: Fie A ⊆ X şi x ∈ X .7. Propoziţie: Mulţimea A ⊂ X este închisă. dacă orice vecinătate V x a lui x are proprietea: Vx  A ≠ φ . 0 0 A ⊂ X este deschisă ⇔ A = A .4.3.2 + 7 ]  {10 } . Fie A = Q ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale. ∀A. T0 ) A = ( − 2.4 Exemplul 2. Atunci: 0 ∀A. 2.2.3. Exemplul 2. Consecinţa 1.4.−1 + 2 ]  {5} ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale. 2.3. Intersecţia unei familii de mulţimi închise este o mulţime închisă. Definiţie: Fie A ⊆ X şi x ∈ X .5.1.3. Τ) un spaţiu topologic. Observaţie. Dacă se consideră R . B ⊆ X ⇒ AB ⊆ A  B 0 0 0 0 . B ⊂ X . 2. Fie A = (− 3 . Exemplul 1.3. 2. dacă orice vecinătate V x a lui x are proprietea: ( ) . 2. Definiţie: Mulţimea tuturor punctelor de acumulare ale lui A se notează prin A ' şi se numeşte mulţimea derivată a lui A . În orice spaţiu topologic.6.3.3.7 ) . A ' ⊆ A .2. atunci A = ( − 2. mulţimile φ şi X sunt în acelaşi timp închise şi deschise.7]  {10} ⊂ R . x se numeşte punct de acumulare al lui A . x ∈ X se numeşte punct aderent al lui A .3. dacă CX A ∈Τ .3. A ⊆ A . Definiţie: Mulţimea tuturor punctelor aderente ale lui A se notează prin A şi se numeşte aderenţa sau închiderea lui A . Atunci: A = R . Mulţimi deschise Fie ( X . Atunci: Exemplul 2. Definiţie: Mulţimea A ⊆ X se numeşte închisă. Într-un spaţiu topologic discret.3.

8. 4. x ∈ A ⊆ X se numeşte punct izolat. 2. Fie A = (−4.−1 + 2 ]  {5} ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale. Oricare ar fi A ⊂ X .−1 + 2 ] . Atunci Fr A = {− 4.3. Definiţie: Mulţimea tuturor punctelor de acumulare ale lui A se notează prin A ' şi se numeşte mulţimea derivată a lui A . dacă x nu este punct de acumulare al lui A ( A nu este vecinătate a lui x (pentru orice vecinătate V x a lui x are loc: V x  A = { x} )). 2.12. 1 2. T 0 ) . Oricare ar fi A ⊂ X . rezultă că A = 7. 2. Exemplul 1. rezultă că 0 A⊇ ∈ G Τ 0 0  G. mulţimile N şi Z sunt discrete. Exemplul 2. 3.3. dacă oricare ar fi o vecinătate V x a lui x are loc: V x  A ≠ φ ≠ V x  CX A .3. Exemplu. Dacă se consideră R . F este o mulţime închisă.10. În topologia obişnuită a dreptei reale. Dacă A ⊂ B ⊆ X . Observaţie. 2. 2. Exemplu: Multimea tuturor punctelor limita finite ale unui sir este o multime inchisa inchisa in spatiul topologic ( R . Oricare ar fi A ⊂ X . Oricare ar fi A ⊂ X . A = F F⊇ A . rezultă CX A = CX A . A ' ⊆ A . Propoziţie: Are loc: A = A  A ' . 2. Atunci A ' = [− 4.3. rezultă A = A . A ⊂ X este o mulţime închisă. Exemplu. Consecinţă. atunci A ⊆ B . Definiţie: O mulţime formată numai din puncte izolate se numeşte discretă. Atunci: 1. atunci A ' = { ∞} . 2. 5.3. Definiţie: x ∈ A ⊆ X se numeşte punct frontieră a lui A . Atunci Iz A = {5} .11. Definiţie: Mulţimea tuturor punctelor frontieră ale lui A se notează prin Fr A şi se numeşte frontiera lui A . DEFINIŢIE.4 Alte definitii ale topologiei . 6.− + 2 . T1 şi N ⊂ R . Exemple.5 (Vx − { x} )  A ≠ φ .13 Definiţie:. A este o mulţime închisă.Teorema: Fie ( X . Fie A = (−4.3. Atunci A ' = φ .−1 + 2 ]  {5} ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale.9.14. rezultă A = A  Fr A . Mulţimea tuturor punctelor izolate ale lui A se notează prin Iz A . dacă şi numai dacă Fr A ⊂ A . Oricare ar fi A ⊂ X . Fie A = N ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale.−1 + 2 ]  {5} ⊂ R şi topologia obişnuită a dreptei reale.5} .3. Fie A = (−4. 2. mulţimea: ( ) Ext A = CX A . Se numeşte exteriorul lui A şi se notează prin Ext A . Τ) un spaţiu topologic.

http://en. Definitia via multimi inchise: Objects: toate perechile (X. se stabileşte ca în topologia τ sunt multimi închise. i. Aceasta înseamnă că pentru fiecare pereche de categorii definite mai jos. de asemenea. 2. o colecţie de submultimi ale lui X care îndeplinesc următoarele axiome: 1.Intersectia (intersection) oricarei perechi de multimi din T apartine lui T. O vecinătate a unui punct x este orice multime care are o submultime deschisa care conţine pe x .Intersectia (intersection) oricarei perechi de multimi din T apartine lui T. Exista insa o serie de definitii echivalente pentru caracterizarea categoriei de spatiu topologic. de asemenea. care defineste multimi putere (power set)ca puncte fixe fata de un operator definit pe multimea putere al lui X. un spatiu topologic este definit in general in rapoart cu multimile deschise (open sets). de asemenea. Stabilire efectiva a izomorfismelor concrete este mai mult laborioasa decat problema de sclipire.. multimea vida şi X sunt în τ. . există un izomorfism de categorii (isomorphism of categories). Acest lucru ar implica următoarele: Definirea inversesului pentru functii. . . de asemenea. de a construi perechi de izomorfismele inverse concrete între fiecare categorie şi categoria de spaţii topologice ( category of topological spaces sau pescurtat Top).6 Există multe alte moduri echivalente de a defini un spaţiu topologic. fiecare dintre următoarele definiţii. verificarea ca acestea au invers si ca aceste inverse apatin multimii de baza Verificarea ca aceasta multime de functii este "continua" (ex. Cu alte cuvinte. reuniunea a oricarei perechi de multimi din τ este. defineste o categorie concreta (concrete category) şi fiecare pereche de astfel de categorii se poate arata ca este concret izomorfa (in Rn). De exemplu. folosind legile de Morgan. în τ. 3. .wikipedia. 2. Cea mai simplă abordare este. Definitia via multimi deschise: Obiecte: toate topological spaces. mulţimea vidă şi X sunt închise. Un alt mod de a defini un spaţiu topologic este prin utilizarea axiomele de închidere Kuratowski. închisă. intersecţia de orice colecţie de multimi închise este. toate functiile a caror imagine inversa (inverse image) a unei multimi deschise este o multime deschisa.T) de multimi (set) X impreuna cu familia T de submultimi ( subsets) ale lui X care satisfac axiomele: . un morphism) intr-o categorie data if and only if este continua (un morphism) in Top.T) de multimi (set) multimea X impreuna cu familia T de submultimi ( subsets) ale lui X satisfac axiomrle: .. toate perechile (X. 3. Aceasta este categoria ordinara de spatii topologice. Folosind aceste axiome. fiecare dintre următoarele propozitii definesc spaţii topologice echivalente celor anterioare. fiecare din ele dand o noua maniera de gandire a conceptelor de topologie si multe dintre acestea conducand la noi directii de investigaţie şi generalizare.e. . Multimile din T sunt multimi deschise (open sets). intersecţia de orice colecţie de multimi din τ este. reuniunea oricarei perechi de multimi închise este. Morfisme: toate functiile ordinare continue (continuous functions) de ex. în τ.org/wiki/Characterizations_of_the_category_of_topological_spaces: In mathematica. pentru care obiectele corespunzătoare au acelaşi multime de bază (underlying set) şi morfismele (morphisms ) corespunzătoare sunt identice cu multimile de funcţii. Sistemul de vecinatati ale lui x este format din toate vecinatatile lui x.Multimea vida (empty set) si X sunt in T. şi complementele lor în X sunt multimi deschise.Reuniunea (union) oricarei familii de multimi din T apartine lui T. un alt mod de a defini un spaţiu topologic este ca o multime X împreună cu τ .Reuniunea (union) oricarei familii de multimi din T apartine lui T. Conform acestei definiţii. Multimile din T sunt multimi inchise (closed sets). închisă. O topologie poate fi determinată de un set de axiome referitoare la toate sistemele de vecinatati. probabil.Multimea vida (empty set) si X sunt in T. axiomele de definire a multimilor deschise de mai sus devin axiomele definirii multimilor închise: 1. Formal.

whenever F is a filter on A.4}} care completat cu complementele submultimilor devine }. de exemplu tote functiile f intre doua spatii inchise : astfel incat pentru toate submultimile A ale lui X’ avem f ( cl ( A) ) ⊂ cl ′( f ( A) ) . cl ′) astfel incat pentru toate submultimile A ale lui X’ avem pentru toate submultimile A ale lui X’ avem f − 1 ( i nt′ ( A) ) ⊂ i n tf − 1 ( A) Comments: The interior operator assigns to each subset its topological interior. Exemplu: Fie spatiul topologic τ = {{ A = {1} τ = {{ }. This definition demonstrates that convergence of filters can be viewed as a fundamental topological notion. {1}. A ∩B = A ∪B . Aceasta este categoria care rezulta prin inlocuirea intregii lattice o unei multimi deschise intr-un spatiu topologic prin multimile inchise ordertheoretic dual . Definitia via vecinatati: Obiecte: toate perechile (X..4} = { 2} = { 2.3. f : ( X . de exemplu toate functiile f intre doua interioare de spatii : int ( A ∩ B ) ⊇ int ( A) ∩ int ( B ) (Preservation of binary intersections) int ( X ) = X (Preservation of nullary intersections) int ( int ( A) ) ⊇ int ( A) ( ) (Idempotence) f : ( X .cl) ale multimii X impreuna cu operatorul de inchidere ( closure operator) cl : P(X) → P(X) satisface axiomele Kuratowski (Kuratowski closure axioms): - A ⊆ cl ( A) (Extensivity) (Idempotence) cl ( cl ( A) ) = cl ( A) cl ( A ∪ B ) = cl ( A) ∪ cl ( B ) (Preservation of binary unions) . These axioms (coupled with the Hausdorff condition) can be retraced to Felix Hausdorff's original definition of a topological space in Grundzüge der Mengenlehre. Definitia via operatori de interior: Obiecte: toate perechile (X.3. in the same way the closure operator assigns to each subset its topological closure. then A contains all points to which F converges. atunci x este in U.4} = {1} = { 2.4}.4} avem {1} ∪{1. i. . {1. A topology in the usual sense can be recovered by declaring a set A to be closed if.3.Daca U este in N(x). all functions f : (X.4}} pe care relatiile lui De Morgan sunt verificate.2}.7 Morfisme: Toate functiile a caror imagine inversa (inverse image) a unei multimi inchise este o multime inchisa.int) of set X impreuna cu operatorul interior (interior operator) int : P(X) → P(X) satisfac urmatoarele axiome duale (dualisation) ale lui Kuratowsky (Kuratowski closure axioms): .3. atunci exista V in N(x) astfel incat U este in N(y) pentru toti y din V. cl ) → ( X ′. latticea complementelor multimilor deschise. N') such that if V is in N(f(x)).cl ( ∅) = ∅ (Preservation of nullary unions) Morfisme : toate closure-preserving functions.2.3. i n) → ( X ′ . ( ) f : ( X . the final axiom then states that every vecinatate contains an open set.. Comments: This definition axiomatizes the notion of vecinatate.2.3.e.N) ale multimii X impreuna cu finctia vecinatate N : X → F(X). We say that U is a vecinatate of x if U is in N(x). cl ) → ( X ′.4} = {2. cl ′) Axiomele de inchidere Kuratowski abstractizeaza proprietatile operatotului de inchiderepe spatiul topologic. unde F(X) reprezinta multimea tuturor filtrelor (filters) pe X. { 2. i nt′ ) t astfel incat . Relatia dintre cele doua definitii este data de legile lui De Morgan ( De Morgan's laws ): A ∪B = A ∩B .3. Morfisme: all vecinatate-preserving functions. Pentru si B = {1.3.3. The open sets can be recovered by declaring a set to be open if it is a vecinatate of each of its points. {1}. Definitia via convergenta The category of topological spaces can also be defined via a convergence relation between filters on X and points of x.A ⊇ int A - Morfisme: : toate interior-preserving functions.4} Definitia via operatori de inchidere: Objects: toate perechile (X.3. { 2}.4}. care atribuie fiecarei submultimi inchiderea ( topological closure) sa.4} = {1.Daca U este in N(x).3. . Acest operator topologic (closure operator) a fost generalizat in category theory. {1. {1. N) → (Y.4}. { 2. then there exists U in N(x) such that f(U) is contained in V.3. This is equivalent to asking that whenever V is in N(f(x)). then f−1(V) is in N(x).4} ∩{2} = {1} ∩{1. care satsatisfac pentru oricare x din X axiomele: .4} ∪{ 2} = {1} ∪{1.4} si respectiv {1} ∩{1. {1. { 2}.3.

şirul se notează prin ( x n ) n∈N sau ( x n ) . Justificarea acestei afirmaţii este următoarea. finit. http://en. Se consideră şirul ( x n ) n∈N care converge la x şi fie mulţimea K = { x n n ∈ N}  { x} . In topology and related branches of mathematics. Other examples of disconnected spaces (that is. one can delete an infinite line from the plane. A subset of a topological space X is a connected set if it is a connected space when viewed as a subspace of X. The space A at top is connected. Connected and disconnected subspaces of R². then A contains all points to which (xα) converges. Atunci K este o mulţime compactă. which is a space where any two points can be joined by a path.5.org/wiki/Connected_space Connected space From Wikipedia. search For other uses. the free encyclopedia Jump to: navigation. atunci familia ( Ai ) i∈I formează o i∈ acoperire finită a lui A . astfel încât J G j ⊇K .5. Mulţimea K se numeşte compactă dacă din orice acoperire cu mulţimi deschise ( Gi ) i∈I a lui K se poate extrage o subacoperire finită. a connected space is a topological space that cannot be represented as the union of two or more disjoint nonempty open subsets. As for filters.5.4. spaces which are not connected) include the plane with a closed annulus removed. nevidă. Top can be described via net convergence. dacă în afara oricărei vecinătăţi a lui x se află un număr finit de termeni ai n →∞ şirului. Τ) şi A ⊂ X . Mulţimi compacte Fie spaţiul topologic ( X . 2.8 Similarly. Fie ( X . Dacă I este o mulţime finită. A stronger notion is that of a path-connected space. 2. as well as the union of two disjoint open disks in two-dimensional Euclidean space.wikipedia. În orice spaţiu topologic o mulţime finită este compactă.1. Τ) un spaţiu topologic. whenever (xα) is a net on A. unde f ( n ) = x n şi se numeşte termenul general al şirului. dacă A ⊆ I Ai . 2. 2. 2. nevidă. the shaded space B at bottom is not.2. adică ∃J ⊂ I . 2. Definiţie: Fie K ⊂ X . Definiţie: O familie de părţi ( Ai ) i∈I ale lui X formează o acoperire a lui A . În acest caz. Connectedness is one of the principal topological properties that is used to distinguish topological spaces. Definiţie: Şirul ( x n ) n∈N converge la x ∈ X sau are limita x şi se scrie not lim x n = x . Formal definition . 1.5. As an example of a space that is not connected. see Connection (disambiguation).5. j∈ Exemple. Definiţie: Se numeşte şir de elemente din X o funcţie f : N → X . this definition shows that convergence of nets can be viewed as a fundamental topological notion.3. A topology in the usual sense can be recovered by declaring a set A to be closed if.

the second set is not open in the aforementioned topology of [0.e. Let Γx be a connected component of x in a topological space X. The Cantor set is totally disconnected. The only subsets of X which are both open and closed (clopen sets) are X and the empty set. If a space X is homotopy equivalent to a connected space. 1) and (1. X cannot be divided into two disjoint nonempty closed sets. it is not even Hausdorff. as subspace of the real numbers. For example take two copies of the rational numbers Q. is totally disconnected. although it can. Every path-connected space is connected. In contrast. However. connectedness and path-connectedness are the same for finite topological spaces. In contrast. is connected. both of these intervals are open in the standard topological space [0. it is not connected. 2]. Related to this property. The topologist's sine curve is an example of a set that is connected but is neither path connected nor locally connected. Additionally. be written as the union of [0. The three-dimensional Euclidean space without the origin is connected. the set of invertible bounded operators on a (complex) Hilbert space is connected. A convex set is connected. Some authors specifically exclude the empty set with its unique topology as a connected space. 2] in the standard subspace topology is connected. and identify them at every point except zero. the one-dimensional Euclidean space without the origin is not connected. there exist disjoint open neighborhoods U of x and V of y such that X is the union of U and V. and Γx' be the intersection of all open-closed sets containing x (called quasi-component of x. nonempty. Any topological vector space over a connected field is connected. subsets of the real line R are connected if and only if they are path-connected. In particular. then X is itself connected. since the set contains uncountably many points. Also. A path from a point x to a point y in a topological space X is a continuous function f from the unit interval [0. For a topological space X the following conditions are equivalent: X is connected. However.1} are constant. open subsets of Rn or Cn are connected if and only if they are path-connected. and the condition of being totally separated is strictly stronger than the condition of being Hausdorff. but this encyclopedia does not follow that practice. The components in general need not be open: for instance the components of the rational numbers. Clearly any totally separated space is totally disconnected. The space X is said to be path-connected (or pathwise connected or 0-connected) if there is only one pathcomponent. it has uncountably many components. A Euclidean plane excluding the origin. but the converse does not hold.) Every component is a closed subset of the original space. The converse is not always true: examples of connected spaces that are not path-connected include the extended long line L* and the topologist's sine curve. The spectrum of a commutative local ring is connected. a space X is called totally separated if. 1) and [1. these subsets are the intervals of R. The general linear group (that is. A Euclidean plane with a straight-line removed is not connected since it consists of two half-planes. in fact such a space is totally disconnected. 2] is disconnected. i. This subspace of R² is path-connected. A subset of a topological space is said to be connected if it is connected under its subspace topology. . The only continuous functions from X to {0. (0. are the one-point sets.1] to X with f(0) = x and f(1) = y. The only subsets of X with empty boundary are X and the empty set. (0. by considering the two copies of zero. More generally. is connected. The union of [0. the spectrum of a commutative ring is connected if and only if it has no idempotent [edit] Path connectedness if and only if the ring is not a product of two rings. X cannot be written as the union of two nonempty separated sets. Every discrete topological space with at least two elements is disconnected.) Then where the equality holds if X is compact Hausdorff or locally connected. but is not simply connected. one sees that the space is not totally separated. (For an empty topological space this partition consists of zero connected components. with the quotient topology. it is actually simply connected. The space of real numbers with the usual topology is connected. 0). because a path can be drawn between any two points in the space. 2]. for example. and their union is the whole space. 2]. A path-component of X is an equivalence class of X under the equivalence relation which makes x equivalent to y if there is a path from x to y. X is said to be connected. The resulting space. 1) ∪ (1. [edit] Examples The closed interval [0. [edit] Connected components The maximal connected subsets of a nonempty topological space are called the connected components of the space. for any two elements x and y of X. [edit] Disconnected spaces A space in which all components are one-point sets is called totally disconnected. The components of any topological space X form a partition of X: they are disjoint. 1) ∪ {3} is disconnected. In fact. Otherwise.9 A topological space X is said to be disconnected if it is the union of two disjoint nonempty open sets. More generally. if there is a path joining any two points in X. the group of n-by-n real matrices) consists of two connected components: the one with matrices of positive determinant and the other of negative determinant. and even simply connected.

If is a family of connected subsets of a topological space X indexed by an arbitrary set I such that for all i. any topological manifold is locally path-connected. The connected components are always closed (but in general not open) The connected components of a locally connected space are also open. j in I. Funcţii continue pe spaţii topologice Fie ( X . indeed. Yet stronger versions of connectivity include the notion of a contractible space. 1]). astfel încât oricare ar fi x ∈V x are loc 0 −1 Fie funcţia f : A → B. [edit] Local connectedness Main article: Locally connected space A topological space is said to be locally connected at a point x if every vecinatate of x contains a connected open vecinatate. For instance. that is one takes the open intervals (a. Y ⊆ B numeşte preimaginea lui Y sau imaginea inversă a lui Y prin funcţia f . The deleted comb space furnishes such an example. as does the above mentioned topologist's sine curve. The connected components of a space are disjoint unions of the path-connected components (which in general are neither open nor closed).6. However. It can be shown any Hausdorff space which is pathconnected is also arc-connected. A locally path-connected space is path-connected if and only if it is connected. path-connected) spaces is connected (resp. Clearly 0 and 0' can be connected by a path but not by an arc in this space. Similarly. b) = {x | a < x < b} and the half-open intervals [0.1. This result can be considered a generalization of the intermediate value theorem. Every contractible space is path connected and thus also connected.10 A space X is said to be arc-connected or arcwise connected if any two distinct points can be joined by an arc. An open subset of a locally path-connected space is connected if and only if it is path-connected. A. X must be connected and thus hyperconnected spaces are also connected. X. Every locally path-connected space is locally connected. then is also connected. 2. If X is (path-)connected then the image f(X) is (path-)connected. To wit. Atunci f (Y ) = {x ∈ A f ( x ) ∈Y }. Every manifold is locally path-connected. [edit] Stronger properties There are stronger forms of connectedness for a topological space. namely those subsets for which every pair of points has a path of edges joining them. In general. se . Definiţie: f este continuă în x0 ∈ X . 1] and its image f([0. but leaving 0 and 0' incomparable. locally path-connected). a simply connected space need not be connected. 0 f : X →Y . 2. a topological space is said to be locally path-connected if it has a base of path-connected sets. that is a path f which is a homeomorphism between the unit interval [0. It can be shown that a space X is locally connected if and only if every component of every open set of X is open. An example of a space which is path-connected but not arc-connected is provided by adding a second copy 0' of 0 to the nonnegative real numbers [0. a) = {x | 0 ≤ x < a}. Note however. locally path-connected) space is locally connected (resp. există V x o vecinătate a lui x 0 . there is a category of connective spaces consisting of sets with collections of connected subsets satisfying connectivity axioms. The resulting space is a T1 space but not a Hausdorff space. note that any path connected space must be connected but there exist connected spaces that are not path connected. The 5-cycle graph (and any n-cycle with n>3 odd) is one such example. any simply connected space is also connected. One then endows this set with the order topology. their morphisms are those functions which map connected sets to connected sets (Muscat & Buhagiar 2006). Every product of a family of connected (resp. Every path-connected space is connected. each of which is locally path-connected.6. [edit] Theorems Main theorem: Let X and Y be topological spaces and let f : X → Y be a continuous function. As a consequence. Every open subset of a locally connected (resp. path-connected). Since a simply connected space is by definition. T ' ) spaţii topologice şi o funcţie f ( x ) ∈ U f ( x0 ) . a notion of connectedness can be formulated independently of the topology on a space. then is also connected. dacă oricare ar fi U f ( x0 ) o vecinătate a lui f ( x 0 ) . is nonempty. Then one can show that the graph is connected (in the graph theoretical sense) if and only if it is connected as a topological space. every graph can be canonically made into a topological space. [edit] Graphs Graphs have path connected subsets. T ) şi (Y . a) = {x | 0' ≤ x < a} as a base for the topology. If {Aα} is a nonempty family of connected subsets of a topological space X such that is nonempty. ∞). B ≠ φ . The closure of a connected subset is connected. by treating vertices as points and edges as copies of the unit interval (see topological graph theory#Graphs as topological spaces). It is locally connected if it has a base of connected sets. Every quotient of a connected (resp. This generalizes the earlier statement about Rn and Cn. Topological spaces and graphs are special cases of connective spaces. the finite connective spaces are precisely the finite graphs. also required to be path connected. path-connected) space is connected (resp. But it is not always possible to find a topology on the set of points which induces the same connected sets. One endows this set with a partial order by specifying that 0'<a for any positive number a. The topologist's sine curve is an example of a connected space that is not locally connected. More generally. that if the "path connectedness" requirement is dropped from the definition of simple connectivity. [0'. if there exist no two disjoint non-empty open sets in a topological space. path-connected).

Exemplul 2.. Spaţii Normate Fie (V . ∀. 2..6. ∞ se numeşte normă pe V . Teorema 2: Fie f : K ⊂ R → R . x ≥0. x e = ∑x i =1 n 2 i şi este numită norma euclidiană. dacă f este continuă în fiecare x ∈ X . Teorema 3: Fie f : K ⊂ R → R .1. 2..7. x n ) ∈ R n . în care norma se defineşte astfel: ∀x = ( x1 .3. f : R → R . Dacă f este continuă global (pe K ). ∀ ∈ .2. R ). 2.2. Într-un spaţiu normat se poate defini o topologie. x 2 .1. f ( x ) = c. x V 3) x V Consecinţă. f ( x ) = x este uniform continuă pe R . y ∈A cu x − y < δ ( ε ) are loc f ( x ) − f ( y ) <ε .6. în care norma este modulul. f : R → R . R ) un spaţiu vectorial real. ∀ ∈ . Dacă f este continuă pe K . T ) . c ∈ R este uniform continuă pe R .7. f ( x ) = x 2 nu este uniform continuă pe R . preimaginea f −1 (U f ( x0 ) ) este o vecinătate a lui x 0 . Observaţie. b) f îşi atinge efectiv marginile. Exemplul 1. T ' ) este o mulţime deschisă din ( X . Definiţie: Criteriul de continuitate globală: f este continuă global.8. [ ) →0. dacă oricare ar fi U f ( x0 ) o vecinătate a lui f ( x 0 ) . 2.3.8. T ' ) . dacă x ∀ε > 0. atunci f ( K ) este o mulţime compactă în (Y .8. ∀ ∈ . dacă: x α R x V 2) α =α x . ( R. Definiţie: Un spaţiu vectorial pe care s-a definit o normă se numeşte spaţiu vectorial normat sau spaţiu normat. Definiţie: Fie f : A ⊆ R → R . Exemplul 1. Funcţia f este uniform continuă pe A . atunci f este uniform continuă pe K . Proprietăţi ale funcţiilor continue pe mulţimi compacte Fie ( X . Definiţie: f este continuă în x 0 . x +y ≤ x + y . T0 ) . astfel încât ∀ . T ) şi (Y . 0 = x −x ≤ x + x =2 x ⇒ x ≥0. K o mulţime compactă. ( R. 2. Definiţie: Funcţia . Normă. ∃δ ( ε ) > 0.6. ( R. Exemplul 2.4. Definiţie: f este continuă pe X sau continuă global. : V 1) x = 0 ⇔ x = 0V . n ≥ 2 este un spaţiu normat. y ∈ . ( R n . 2. Observaţie. T0 ) . . utilizând norma. T ' ) spaţii topologice şi o funcţie f : X →Y . 2. x V Demonstraţie..7. atunci: a) f este mărginită. 2. T ) . dacă şi numai dacă preimaginea unei mulţimi deschise din (Y . ∀ ∈ .2. Teorema 1: Dacă f continuă global şi K ⊂ X este o mulţime compactă în ( X . f : R → R . K o mulţime compactă.11 2.7. Cele două definiţii sunt echivalente. 2. R ) este un spaţiu normat.4. 2.7.

dacă există o bilă deschisă Br ( a ) ⊂ M .T ) not 2. închiderea unei mulţimi. R ) şi Τ e familia mulţimilor deschise din R n . V 2. mulţimea derivată.T ) este un spaţiu topologic.8. Fie T familia mulţimilor deschise din V .9. Într-un spaţiu topologic normat se pot defini următoarele noţiuni: punct aderent. Definiţie: Fie a ∈V . ( y n ) ⊂ V şi ( α n ) .4. dacă ∀ε > 0. R ) şi Τ e familia mulţimilor deschise din R n . numit spaţiu topologic normat. Dacă x n → x şi x n → x ' ⇒ x = x ' ( unicitatea limitei).8. Definiţie: Se numeşte şir de elemente din V . dacă ∀ε > 0. V R Caz particular: Fie ( R n . mulţimea: Br ( a ) = {x ∈ x −a ≤ r } . Atunci R . Teoremă: (V .8. 2. n →∞ 2. ( β n ) ⊂ R . ∃n(ε ) ∈N .3. ( ) 2.4.8. Şir convergent în (V . Atunci R . 2. 2. β n ≠ 0. definite cu norma n euclidiană. ∃n(ε ) ∈N .1. Dacă x n → x şi β n → β . Definiţie: ( x n ) converge către x ∈V şi se scrie lim x n = x sau x n → x . Fie ( R n . astfel încât ∀ . frontiera unei mulţimi. Definiţie: M ⊂ V se numeşte mulţime deschisă.T e este un spaţiu topologic normat.T e este un spaţiu topologic normat.12 2. Exemplu. Se numeşte bilă deschisă cu centrul în a şi de rază r > 0 şi se notează prin Br ( a ) . dacă C M este o mulţime V deschisă.8. 3. β ≠ 0 ⇒ V R 1 1 xn → x . 2.3. unde f ( n ) = x n şi se numeşte termenul general al şirului. o funcţie f : N →V . Definiţie: Se numeşte bilă închisă cu centrul în a şi de rază r > 0 şi se notează prin Br ( a ) .8. Notaţie: ( x n ) n∈N sau ( x n ) .6.5. Propoziţie: Sunt adevărate afirmaţiile: 1. m ≥ n(ε ) are loc x n − x m < ε . ( x n ) converge către x ∈V . βn β ( ) .8. Definiţie: ( x n ) se numeşte fundamental. Dacă x n → x şi α n → α ⇒ α n x n → α x . V 2. dacă n →∞ 2. punct de acumulare. 2.9.9. n astfel încât ∀ ≥ n(ε ) are loc x n −x < ε . Definiţie: (echivalentă). Definiţie: M ⊂ V se numeşte mulţime închisă. exteriorul unei mulţimi. punct interior. dacă este vecinătate a oricărui element al său. n Fie ( x n ) .9.9. 4. 2.5. mulţime compactă. lim x n − x = 0 . Dacă x n → x şi y n → y ⇒ x n + y n → x + y . definite cu n norma euclidiană.7. Definiţie: M ⊂ V se numeşte vecinătate a lui a ∈V .9.2. ∀n ∈ N. mulţimea: Br ( a ) = {x ∈ x −a < r } . interiorul unei mulţimi.

R . Definiţie: Un spaţiu topologic normat. ( R m .. Dacă n = 1 şi m ≥ 2 . R ).. * ( ) astfel încât a p → a . Propoziţie: Şirul ( a p ) p∈N converge către a .T e . b. m ∈ N * . a 2 ..11.. ∀x ∈ A şi se poate scrie: f = ( f 1 .9. Definiţie: O funcţie f : R n → R m se numeşte funcţie vectorială de variabilă vectorială.9..11. ∀i = 1..10..9..2. R ... dacă şi numai dacă este fundamental.. a p ≠ a. n.. 2. y m ) . f m ) şi a ∈ A′ .9.... ∀p ∈ N . k ∈ N * . adică: * * a p → a ⇔ aip → ai . R . y n ) sau f ( x1 . x = ( x1 .. astfel încât ∀x ∈ A cu x − a e < δ (ε ) . Funcţii vectoriale de variabilă vectorială n m * Fie ( R n . dacă şi numai dacă este şir fundamental. pri ( x1 .13 n p p p n Fie şirul ( a p ) p∈N ⊂ R .. Definiţie 2... k .10. Rezultă că f ( x1 . a. ∀i = 1. x n ) = ( y1 ... Dacă n ≥ 2 şi m = 1 ...10. astfel încât a p → a . y n ) = ( f 1 ( x ) . Fie a = ( a1 ..6.T e este complet. ( )( ) 2. Definiţie 1. dacă ∀ε > 0 x →a să aibe loc f ( x ) −l e <ε .2... Funcţia f are limita l în ..1. r 2. Teoremă: Fie a ∈ A ' ..T e . f i = pri  f : A → R .. 2. 2. a n ) . a n ) ∈ R * ...1. Atunci f : A ⊂ Rn → Rm f ( x) ∈R m Fie şi şi f ( x ) = ( y1 . a şi se scrie lim f ( x ) = l . f : A ⊂ R n → R m . dacă şi numai dacă şirul de p i componente ( ai ) p∈N converge către ai .7. atunci f este o funcţie vectorială de variabilă reală. .T e . x n ) ∈ A . în care un şir este convergent.. Definiţie: Funcţiile f 1 . n. x k ) = xi . Definiţie: Se numeşte proiecţia de ordin i şi se notează prin p i .11... funcţia definită astfel: pri : R k → R .. Atunci a p = ( a1 .. ∀ =1.. Limita unei funcţii vectoriale de variabilă vectorială n m * Fie R . 2.. y m ) = y i . ∀p ∈ N . n ..9... Fie Atunci f i ( x ) = pri ( f ( x ) ) = pri ( y1 . ∃δ ( ε ) > 0.. a şi se scrie lim f ( x ) = l . a p ≠ a. f = ( f 1 . f m ( x ) ) ..3. f m ) . Cazuri particulare. se numeşte complet. m ∈ N . să aibe loc: lim f ( a p ) = l. n.. m .... atunci f este o funcţie reală de variabilă vectorială sau o funcţie reală de n variabile reale.. x n ) = ( y1 . Funcţia f are limita l în * * ar fi şirul ( a p ) p∈N ⊂ A. 2.. n . 2.. ( )( ) 2. f m se numesc componentele funcţiei vectoriale f .. i = 1.. m ∈ N . Teoremă: Un şir din R n este convergent... a 2 ... Atunci există un şir ( a p ) p∈N ⊂ A.10. A ⊂ R n . n Exemplu R . * 2. dacă oricare x →a p →∞ 2. R ).T e .8.

τ 4 = {∅. b}} . ∅} iar cea mai fina va fi topologia τ scrisa pentru multimile putere. {b. b}. Celelalte topologii posibile in cazul unu vor fi: τ 1 = { ∅. Definiţie 3.2. ∅. Si ∩ S j = S k ∈τ1 . Y . Y . avem a şi se scrie lim f ( x ) = l . { a. Y . X . τ 3 = {∅. Y . Pentru n = 2 şi m = 1 . Y . τ15 = {∅. b}} . b. { b}} . { a}. Cele trei definiţii sunt echivalente. c} Cea mai grosiera topologie in ambele cazuri va fi topologia triviala τ 0 = { X . b}} . Pentru demonstratie vor trebui verificate axiomele topologiei: 3. Y . ∀ . { a. Y . τ10 = {∅. X ∩ Si = Si ∈τ 2 . { a}} . {b. τ 7 = {∅. ( a. avand 2 2 si respectiv 23 membrii: τ = {∅. {b}.4} deci τ este o topologie pe X. d }.3} i deci τ2 este o topologie pe X. dacă oricare x →a x V astfel încât ∀ ∈ a are loc f ( x ) ∈U l . ′ Celelalte topologii posibile in cazul doi vor fi: τ 1 = { ∅. b}} . X . { a. b. {c}} . { a. f }} . iii) Intersectia oricăror două multimi din τ apatine lui τ. ∅. ∃ a 2. { a}. c}} . Teoremă. b.3. c}} .2. { a}. { a. { a. ∅. d . b. X . b} .11. S 4 } si verificand axiomele definitiei avem ca : X ∪ Si = X ∈τ1 . τ 8 = {∅. {b}. {c}. ( x . {c}. b}} . b}} . f }. Considerand τ1 = { X . ∅. c. Y . a) τ1 = { X . τ 5 = {∅. X . b}} . { f }. { a. ∅ ∪ Si = ∅ ∈τ 2 si Si ∪ S j = S k ∈τ 2 .3. {b}. { a. y ) = l sau lim f ( x. f }. ∅. ∅ ∪ Si = ∅ ∈τ1 si Si ∪ S j = S k ∈τ1 . ∅ ∪ Si = Si ∈τ1 . f } ∪{ a. in total 7. f }} . S3 } si verificand axiomele definitiei avem ca : X ∪ Si = X ∈τ 2 . ∀ . Y . e} . Si ∩ S j = S k ∈τ 2 . { a}. { a}. j ∈{1. {e. { a. { a}} . {b}. c}} . Y . S1 . Y . ′ ′ ′ ′ τ 2 = { ∅. { a. τ11 = {∅. { a. {b. c}} . i 1 b) τ 2 = { X . { a} . Y . Funcţia f are limita l în V ar fi vecinătatea U l . y ) = l . {c}} . X } si respectiv τ ′ = {∅. f ( x. { a. {b}. { a. y ) ∈R 2 . {b. ′ ′ τ16 = {∅. b ) ∈ A' ⊂ R 2 şi se poate scrie: ( x . τ 5 = {∅. { a.14 2. ′ τ 2 = {∅.b ) lim 1. X } din acestea urmand a fi extrase si celelalte topologii posibile. b. Considerand τ 2 = { X . ′ ′ ′ ′ τ 6 = {∅. y ) →( a . d . {b}. ∅ ∪ Si = Si ∈τ 2 . Exercitii rezolvate i) X si multimea vidă Ø apartin lui τ ii) Reuniunea oricărui număr (finit sau infinit) de multimi din τ apatine lui τ . { c}. { a. b. { a}. x →a y →b f : A ⊆ R 2 → R . { a. Determinati daca următoarele familii de sumultimi ale lui X reprezintă o topologie pe X. { a}. c}. c}} ′ ′ ′ . X ∩ Si = Si ∈τ1 . e. { a. j ∈{1.11. Y . b) Y = {a. { b}} . c}} . f } = { a. ′ ′ τ13 = {∅. { a. {c}. τ nu este o topologie pe X deoarece de 3 exemplu {e. Y . τ 9 = {∅. c}. S 2 . { b} . X . f } ∉τ 3 2. { a. f }. f }} . Y . ∅} ′ respectiv τ 0 = {Y . Caz particular. . S 2 . f }. c) τ 3 = { X . Fie X ={a. τ12 = { ∅. { a. c}} . {c}. τ 3 = {∅. b}} . τ 6 = {∅. c}} . S 3 . S1 . Y .4. Scriti toate topologiile posibile pe urmatoarele multimi: a) X = {a. τ 4 = { ∅. {b. {b. {b}. Y . τ14 = { ∅.

Se da topologia τ = { X . b. ∞) si S m = [m.τ ) este un spaţiu discret. ( X . adica { a} ∈τ este si complement pentru {b. f } ∉τ . Deci in functie de apartenenta ei sau a complementului ei la topologie va păstra ambele calificative (inchis – deschis sau clopen). e. b. ii) τ2 constand din R. Sa se determine multimile inchise. Demonstrati că fiecare din următoarele colecţii de submultimi ale lui R reprezintă o topologie pe R. {a}. Daca complementul ei este in topologie capătă calificativul de inchis. Se da topologia τ = { X . Multimile închise sunt ∅ X . c} nu este nici deschisă. m ) intervale deschise din R . ∞) intervale pr R. Evident. e. i) multimea {a} este atât de deschisă şi închisă (clopen) deoarece complementul sau {b. e. n ) si S m = ( − m. S τ S m X = R . atunci este evident că fiecare submultime a lui X este Dacă ) o multime închisă. b. 5. f }} pe X ={a. S n ∩ S m =  ∀ m . e. unde n este orice întreg 3 pozitiv. c. . d . f }} pe X ={a. d } ∈τ este deschis in topologie conform definitiei dar nu deschisă deoarece {a. {a. c. c. nici închisă deoarece nu are nici complement in topologie si nici nu este complementul nici unui membru din topologie. { a. {a}. n≥m . c. {c. S n ∈ si notand S n = [ n. ∞ . e. e. e. d . f } ∈τ . 4. Obs: Simplu spus. deoarece complementul sau {c. ∅ . c. b. S ∩ ∅ = ∅ ∈ τ . n ) . S ∪ X = X ∈τ . d }. unde n este orice întreg 1 pozitiv. { a. d } este deschisă deoarece {c. d } ∈τ conform definitiei topologiei si nu este inchisă deoarece complementul ei {a. d }. d . 3 S m  Sn m≥n  Sn si S n ∪ S m =  n≥m S m m≥n . Analog pentru intervale inchise si τ2 este o topologie pe R. ii) multimea {b. c. b. d }{b. d . I) τ constand din R. f } si {a} . f } . f } ∉τ . f } . n≥m ∀ m .∅. numai deschise. f } . In cazul ultim.15 3. c. multimi închise sunt numai X şi Ø. f } este închisă. unde n este orice întreg pozitiv. Cu toate acestea într-un spaţiu trivial ( X . d }{b. şi fiecare interval ( − n. e. şi fiecare interval [n. c. {b. n ] . Se mai vede că S n ∪ S m =   Sn m≥n  Sn si S n ∩ S m =  n≥m S m m≥n . d . Fie R mulţimea tuturor numerelor reale. Sn ∈ . Sa se determine multimile inchis-deschise. ) iii) τ constand din R. oricare ar fi S o submultime a lui X avem satisfăcute relatiile S ∪ ∅ = S ∈τ . valabile si pentru Notăm S n = ( − n. şi fiecare interval [−n. nici inchise nici deschise. {b. b. c. Cum intersectia a două intervale deschise da un interval deschis rezultă că τ 1 este o topologie pe R. iv) multimea {a. unul din calificative sau nici unul. e. S ∩ X = S ∈ τ . Ø. d . {c. Ø. f } . numai inchise. iii) multimea {c. e. d . e.∅. Ø. avand S τ S n ∩ S m ∈τ 3 si S n ∪ S m ∈τ 3 rezultă ca τ este o topologie pe R. f } ∈τ si invers. daca submultimea este in topologie capătă calificativul de deschis. e.

Cum sunt indeplinite conditiile din axiome rezultă că in ambele cazuri avem topologii pe N. Demonstrati că fiecare din următoarele colecţii de submultimi ale lui N reprezinta o topologie. unde: 1   1 1 A =  . Fie N mulţimea tuturor numerelor întregi pozitive. În topologia obişnuită a dreptei reale. n . Fie X= {a. d }.. Fie X= {a. e. Să se determine: A.. b) Să se arate că ( X . c.. A ' . c.. φ . d }} .. d. A şi A . c. c) Să se afle pentru A = {b. şi fiecare interval {n. spaţiul topologic obişnuit al dreptei reale şi 11.{a}. f} si τ={X. d. şi fiecare interval {1. unde n este orice întreg 1 pozitiv. Τ3 ) . c.{c. d}.{c. {b. c}. . să se afle: Q. Sa se arate ca τ este o topologie pe X . Τ2 = { X . {b}. Ø. pentru care spaţiul total este: X = {a. b) ∀A ⊂ X are loc: FrA = φ .2. Fie X= {a. . f}.16 4. d. d. e. c. { a. 8. Fie ( X . 4. b. {b}. unde n este orice întreg pozitiv. b}. Fie X = {a. c} .. d}}.3. c.. .{a. φ. T ) un spaţiu topologic şi A. n +1. { a. b. P ( X ) ) spaţiul topologic discret. Ø. 2. închiderea şi mulţimea derivată. { a. c.{a.{b.  . b. 1 n   2 3   9. e} si τ={X. n} . T0 ) . Q. c. Τ3 = { X . Să se arate că familia Τ este o topologie pe X .{a. e}. 7. { a}.{a. { a. Ø. b) Să se afle F familia mulţimilor închise în spaţiul topologic ( X .) Rezolvarea este absolut similară exercitiului rezolvat nr. f}.{f}. d. d } în ( X . o reuniune finită de mulţimi închise este o mulţime închisă. ( ) { } . A. in care ′ X=N si S n = {1.{b. f}}. d}.) ii) τ2 constand din N.. b. d }} .} . f} si τ={X... I. 10. Ai ⊂ X . interiorul.. . T ) este spaţiu topologic neseparat. b.. ∀ =1.7 )  9 3 .. N. 3. Să se stabilească: a) nici un element al spaţiului nu poate fi punct de acumulare pentru vreo mulţime. φ .2. n} si S n = { n. Ø. c.. Fie ( R.. c. (Aceasta se numeşte topologie segment final.. } .. 0 . e. (Aceasta se numeşte topologie segment initial. d } .{b. Atunci: [ A = − ∞ −10 + 2  − 5. b. Fie X = N şi Τ = {φ}  { E n n ∈ N} . 12.. Ø. c}} . Sa se arate ca τ este o topologie pe X . c. b. f}} . { c. Fie X o mulţime infinită şi Τ = {φ}  {G CX G este finit ă sau vid ă} .. c}. În orice spaţiu topologic. {b. { a}... i 13. c. Sa se arate ca τ este o topologie pe X . T ) este un spaţiu topologic. a) Să se arate că ( X .. Să se afle toate topologiile formate din 4 mulţimi. i) τ constand din N. Fie ( X . Τ3 ) . c}. {b. n + 1. {b. e. 5. unde E n = { n. Exercitii propuse 1.} . n +1. FrA . 5.{a}. d}.. 6. a) Care din următoarele familii de părţi ale lui X este o topologie pe X : Τ1 = { X . b}.{a}.

b. c. e} . c) Să se afle interiorul mulţimilor: {b. T ) . { a. e}} . {b}.. n} este compactă. * R. c) 14. T ) . [3. { a}. În spaţiul topologic obişnuit al dreptei reale. {a..2. b}. reuniunea a două mulţimi compacte este o mulţime compactă. d }. a) Să se determine F . ( X . b. c} este compactă. d }. să se indice o acoperire cu mulţimi ) deschise a lui A = [0. c. e} .. n ) .. ∞ . X X X FrA = Fr CX A .. e} şi T = { X . I n = ( n − 2. 15. familia mulţimilor închise în ( X . {a. În orice spaţiu topologic. c. 0 ( ) Bibliografie . ∞ nu sunt compacte.0]. ) b) mulţimile ( −1.. { a. c.3). b. b) FrA = C A C C0 A . e}. să se stabilească: a) mulţimea [−1. { a. (1.. φ. b) Să se determine închiderile mulţimilor: {a}. d) Mulţimea {a.17 n n a)  i= 1 Ai =  Ai i= 1 . În spaţiul topologic obişnuit al dreptei reale.. dar nu este închisă. 16. c. n ∈ N . b.0]  {1. Fie spaţiul topologic X = {a. { a. unde: 17.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->