DREPTUL TRANSPORTURILOR Noiuni introductive Gradul de dezvoltare a transporturilor ilustreaz nivelul de via material al unei ri.

Transporturile faciliteaz exercitarea activitii profesionale dincolo de raza domiciliului, contribuie la dezvoltarea turismului, iar pe plan economic, transportul este analizat ca o faz inseparabil a produciei i desfacerii de mrfuri sau de servicii i distribuire ulterioar a bunurilor pn la nivelul consumatorilor. n relaiile internaionale, schimburile ntre economiile naionale implic, de asemenea, o organizare corespunztoare a transporturilor. Tehnica transporturilor a nregistrat, n ultimele dou secole, o dezvoltare vertiginoas. Noiunea de dreptul transporturilor Transporturile reprezint un domeniu important al activitii economico-sociale, prin intermediul crora se realizeaz deplasarea n spaiu a bunurilor i persoanelor, n vederea satisfacerii nevoilor materiale i spirituale ale societii omeneti. n timp, s-a impus adoptarea unor norme care s reglementeze raporturile juridice ce se stabilesc cu privire la organizarea transporturilor, precum i cu privire la drepturile i obligaiile participanilor la activitatea de transport, fapt ce a determinat constituirea unei ramuri distincte a dreptului, numit ramura dreptului transporturilor. Prin dreptul transporturilor se nelege ansamblul de reglementri privitoare la activitatea profesional organizat de crui, cu vehicule corespunztoare, pentru a deplasa, pe baze contractuale i n condiii legale, persoane i/sau bunuri. Subiectele de dreptul transporturilor sunt, pe de o parte, transportorii, denumii crui sau operatori, iar pe de alt parte, clienii (beneficiarii), fie cltori, persoane fizice, fie expeditori i destinatari de mrfuri (n actuala legislaie numii utilizatori).
1

Orice transport const, n esen, ntr-o prestare de servicii specifice, executate n scopul de a deplasa de la punctul de pornire, la locul de sosire, pasageri sau anumite bunuri, cu vehicule corespunztoare, n condiii de siguran deplin. Activitatea astfel desfurat are caracter comercial, fiind organizat pentru realizarea de profit. Cadrul legal Dreptul comun n materia transporturilor l constituie dispoziiile cuprinse n Codul comercial romn. n lips de anumite reglementri, dispoziiile comerciale se completeaz cu cele ale Codului civil i cu cele ale Codului procesual civil. n ceea ce privete reglementarea intern, aceasta este dat de OG nr.19/1997 privind transporturile, republicat n M.Of. nr.552/11.11.1999, ulterior fiind modificat i completat prin OG nr.94/2000, aprobat prin Legea nr.51/2002. Separat de aceast ordonan, ce constituie cadrul general, sunt i reglementri pentru fiecare tip de transport n parte, astfel: OUG nr.109/2005 pentru transporturile rutiere, OG nr.7/2005 pentru transporturile feroviare, OG nr.116/1998 pentru transportul maritim internaional, Codul aerian OG nr.29/1997, aprobat i modificat prin Legea nr.130/2000. Reglementarea internaional rezult din conveniile internaionale la care Romnia este parte i din acordurile multilaterale (cu organizaiile internaionale) i bilaterale (n special cu rile vecine). Transportul de persoane i de mrfuri se desfoar sub ndrumarea i controlul Ministerului Transporturilor i Infrastructurii, organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, aflat n subordinea Guvernului. Potrivit dispoziiilor legale, acesta stabilete politica n domeniul transporturilor la nivel naional, elaboreaz strategiile de dezvoltare ale activitii de transporturi i cadrul legislativ adecvat domeniului transporturilor, pe care-l supune spre aprobare Guvernului (Hotrrea nr.76/2009 privind organizarea i funcionarea Ministerului Transporturilor i Infrastructurii, publicat n M.Of. nr.89/13.02.2009).

Sistemul naional de transporturi

2

Sistemul naional de transporturi, potrivit prevederilor OG nr.19/1997, are caracter strategic i constituie parte integrant a sistemului economic i social. Acesta cuprinde urmtoarele moduri de transport: rutier, feroviar, naval, aerian, multimodal sau combinat (care se efectueaz n baza unui document unic de transport, cu folosirea de mijloace de transport diferite). Fiecare mod de transport are n compunere o infrastructur de transporturi, mijloace de transporturi, operatori de transporturi i operatorii activitilor conexe transporturilor, precum i sistemul de management al traficului i sistemele de poziionare a navigaiei, dup caz. O astfel de organizare face posibil ca reeaua naional de transporturi s aib ca obiective asigurarea deplasrii persoanelor i a mrfurilor ntre toate localitile rii, precum i conectarea infrastructurii de transport la principalele infrastructuri de transport internaionale. Infrastructurile de transport, respectiv cile de comunicaie rutiere, feroviare, navale i aeriene, sunt destinate desfurrii activitilor de transporturi, activitilor conexe transporturilor i, mpreun cu sistemele de management al traficului i cu sistemele de poziionare i navigaie, formeaz rutele de transporturi, care pot fi de interes naional sau de interes internaional. Mijloacele de transport, denumite i vehicule, sunt mijloace mobile, cu sau fr propulsie, amenajate pentru transportul de persoane sau de bunuri, destinate s se deplaseze pe o cale de comunicaie rutier, feroviar, naval sau aerian. Operatorii de transport, numii transportatori sau transportori, sunt persoane fizice sau juridice, autorizate s efectueze transporturi interne sau internaionale, de persoane sau de bunuri, n interes public sau propriu, cu mijloace de transport deinute n proprietate sau cu contract de nchiriere sau de leasing. Operatorii de transport pot fi ceteni romni sau strini i au acces egal i nediscriminatoriu la infrastructura de transporturi deschis accesului public. Operatorii activitilor conexe transporturilor sunt persoane fizice sau juridice, care ndeplinesc activitile ce se desfoar n legtur cu transportul sau n timpul acestuia.
3

n transportul de persoane, utilizatorii sunt cltorii sau pasagerii, iar n transportul de bunuri, utilizatorii sunt expeditorii bunurilor. Acetia au acces egal la infrastructura de transport deschis accesului public i pot alege liber modul de transport pentru deplasare. Sistemele de management al traficului i sistemele de poziionare i de navigaie cuprind instalaiile tehnice i sistemele de informaii i telecomunicaii necesare asigurrii unei operri armonioase a reelelor de transporturi i gestionrii eficiente a traficului. Dreptul de transporturilor proprietate asupra bunurilor n domeniul

Conform art.17 din OG nr.19/1997, proprietatea public n domeniul transporturilor este constituit din infrastructura de transporturi (reelele) i din bunurile de interes public, stabilite prin lege. Legea nr.213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia, publicat n M.Of. nr.448/1998, n art.3, arat c domeniul public este alctuit din bunurile prevzute la art.136 alin.3 din Constituie, precum i din cele stabilite n anexa acestei legi, dar i din alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public. n listele menionate sunt enumerate i bunurile afectate transportului. Exist i alte bunuri n domeniul transporturilor care aparin statului i unitilor administrativ-teritoriale, dar constituie proprietatea privat a acestora. Bunurile proprietatea public sau privat a statului, din domeniul transporturilor, pot fi date n administrare, prin hotrre de guvern, instituiilor publice din subordinea Ministerului Transporturilor i Infrastructurii sau pot fi nchiriate sau concesionate, n condiiile legii. De asemenea, acestea pot fi nchiriate sau concesionate, n condiiile legii, i de ctre unitile administrativ-teritoriale care le au n administrare. Bunurile care aparin statului sunt: drumurile, lacurile, cuva lacurilor, cile navigabile, casetele de metrou etc. Fondurile necesare pentru ntreinerea i modernizarea infrastructurilor fiecrui mod de transport (rutier, feroviar, naval, aerian i multimodal sau combinat) provin din perceperea unor taxe, redevene i tarife. Actul normativ prin care se instituie aceste contribuii este, dup caz, lege, hotrre de guvern, ordin al ministrului transporturilor.
4

Clasificarea transporturilor O clasificare are un dublu scop: s ofere tabloul general al transporturilor i s delimiteze materia care urmeaz s fie studiat. Transporturile se clasific dup mai multe criterii: I. dup obiectul lor: a. transporturi de persoane. Asemenea deplasri le efectueaz orice persoan, n calitate de cltor, n curse cotidiene, precum i n cele de agrement, concediu i altele, de obicei prin mijloace de transport n comun sau n maini personale. b. transporturi de bunuri sau mrfuri. Acestea sunt cantitativ i valoric cele mai importante din punct de vedere economic, n acest domeniu intrnd transporturile curente i transporturile particularizate. Transporturile curente au ca obiect materii prime (crbune, minereu de fier, alte materiale), iar transporturile particularizate au ca obiect transmiterea de energie electric prin reelele de nalt tensiune, transportul de gaz metan prin conducte, transportul pe band rulant, de regul n aeroporturi, pentru bagaje i materiale. II. n raport de mijloacele de transport folosite: a. transporturi feroviare (locomotive cu abur, electrice, vagoane); b. transporturi rutiere (auto i traciune animal); c. transporturi navale (maritime i fluviale); d. transporturi aeriene (aeronave); e. transporturi combinate (cale ferat + auto, auto + naval). III. n raport de cile de transport utilizate: a. transporturi terestre cele feroviare i rutiere; b. transporturi pe ap cele maritime, fluviale, pe ruri, canale i lacuri navigabile; c. transporturi aeriene cele care se realizeaz pe calea aerului. IV. n raport de teritoriu (adic itinerariul parcurs n interiorul sau n afara granielor): a. transport intern atunci cnd deplasarea nu depete teritoriul naional al unui anumit stat;

b. transport internaional deplasarea devine internaional atunci cnd punctul de plecare este situat ntr-un stat determinat, iar locul de sosire se afl pe teritoriul altui stat. V. dup cum transportul se execut cu un singur mijloc de transport sau cu folosirea succesiv a mai multor mijloace de transport: a. transport unimodal cu un singur mijloc de transport; b. transport n trafic combinat acel transport care se execut succesiv, cu dou sau mai multe mijloace de transport, de ctre doi sau mai muli crui, n baza unui singur contract de transport. n raport cu limitele teritoriale n care se realizeaz, acest transport n trafic combinat se mparte n: - transport n trafic combinat intern; - transport n trafic combinat internaional. VI. n raport de programarea transportului: a. transport cu periodicitate regulat. Acesta se desfoar pe trasee, distane i n zile ale sptmnii prestabilite. Orele de plecare, de staionare pe parcurs i de sosire sunt fixate dinainte, cu valabilitate anual sau sezonier (exemplu: transportul pe cile ferate). b. transport ocazional. Acesta are loc pe itinerariile, la data i n condiiile negociate de la caz la caz de crui cu utilizatorul interesat. Cruii i pot organiza activitatea n oricare dintre aceste dou moduri de realizare a deplasrii de persoane sau de mrfuri. VII. din punct de vedere juridic: a. transporturi publice. Acestea sunt organizate de ageni economici specializai i sunt puse, fr discriminare, la dispoziia clientelei formate din cltori sau expeditori de mrfuri. n toate cazurile, se ncheie ntre acetia i operatori contracte comerciale. Utilizatorul pltete preul tarifar sau, n mod excepional, n echivalent, n natur ori n servicii de alt gen. Cruii execut deplasrile ca o profesie obinuit i li se cere s ndeplineasc condiiile legale de pregtire i dotare tehnic, precum i s fi obinut licenele corespunztoare. Pot fi persoane fizice (comerciani) sau societi comerciale. b. transporturi de interes propriu. Acestea se definesc ca activiti specifice. Fundamentul de drept care le individualizeaz difer, prin natura sa, de contractul comercial. Se deosebesc urmtoarele
6

modaliti de deplasare n interes propriu a persoanelor sau a bunurilor: 1. transporturile de serviciu n interes propriu. Acestea sunt organizate de instituii sau uniti economice, cu autovehiculele care le aparin, pentru satisfacerea nevoilor de deplasare, inerente ndeplinirii muncii specifice. Transporturile se pot derula cu periodicitate regulat sau ocazional. Parcurgerea traseului este efectuat nu n temeiul unui contract comercial de transport ncheiat cu instituia n cauz, ci n baza contractului de munc, reprezentnd un avantaj accesoriu de care beneficiaz salariatul. Dac, n timpul deplasrii, acesta sufer o vtmare corporal, va beneficia de regimul accidentelor de munc. Transporturile de mrfuri executate n interes propriu, cu autovehicule din dotare, asigur nevoile materiale ale instituiei n cauz. Deplasarea are loc n baza ordinului de serviciu, dat conductorului auto. Se exclude i n acest caz un contract de transport comercial, pentru c instituia deine, concomitent, dubla calitate de cru i de beneficiar al serviciului prestat. 2. transportul familial are ca obiect deplasarea soiei, copiilor, prinilor sau a unor bunuri ce aparin acestora de ctre conductorul auto. ndeplinind acest serviciu, se exclude orice raport contractual ntre prestatorul serviciilor i beneficiar. Fundamentul juridic este de sorginte legal, izvornd din relaiile de rudenie, care impun acordarea de sprijin i de ajutor membrilor familiei. 3. transportul benevol cu titlu gratuit al unui ter const ntr-o deplasare efectuat cu propriul autovehicul, de ctre cru, n favoarea unui beneficiar, pe care nelege s-l serveasc n mod dezinteresat, la cererea acestuia. Opoziia dintre transporturile publice i cele de interes propriu prezint relevan i pentru faptul c li se aplic regimuri juridice diferite. Prima categorie intr, sub toate aspectele, n dreptul transporturilor i formeaz, din punct de vedere juridic, obiectul central al reglementrilor, iar a doua categorie, dei trebuie s se conformeze unor dispoziii de ordin administrativ de acelai fel, totui, aceste transporturi fiind independente de orice contract comercial, li se aplic cu totul alte norme, precum cele de dreptul muncii sau de drept civil al contractului cu titlu gratuit. Prin urmare, ele sunt supuse unui regim extracomercial, neintrnd n domeniul dreptului transporturilor.
7

Contractul comercial de transport Dispoziiile legale aplicabile contractului de transport provin dintr-o serie de acte normative diferite. Astfel, Codul cvil se refer numai incidental la transporturi, n cteva texte izolate (art.1470 pct.2 i art.1473-1477), iar n completare se aplic art.413-441 din Codul comercial, texte care configureaz regimul de drept comun n materie. Reglementrile speciale sunt constituite de OG nr.19/1997, precum i de celelalte acte enumerate la cadrul legal. Definiia i caracterele juridice ale contractului de transport Prin contract de transport se nelege convenia prin care o parte, cruul profesionist, se oblig, n schimbul unei remuneraii, s efectueze o deplasare de persoane sau de bunuri, pe o anumit distan, cu un vehicul corespunztor. n conformitate cu art.1470 pct.2 Cod civil, contractul de transport se ncadreaz n sfera locaiunii de lucrri. Aceast clasificare, care provine din dreptul roman, nu mai corespunde situaiei din prezent. Potrivit concepiei actuale, se face deosebire net ntre executarea de lucrri, adic locaiunea de oper (de lucrri), i prestrile de servicii. Cruul se angajeaz, n principal, ca prin activitatea pe care o desfoar, s strmute persoane sau obiecte, de la locul de pornire la cel de destinaie. Aceasta reprezint prestaia de baz, caracteristic n cadrul executrii contractului. Astfel, operaiunea comercial se clasific n funcie de sarcina principal ce incumb cruului, adic strmutarea de persoane sau de bunuri, n categoria contractelor de prestri servicii. Caracterele juridice ale contractului comercial de transport sau caracteristicile comune ntregului gen din care face parte i contractul de prestri servicii sunt: 1. prestatorul de servicii se bucur de independen juridic fa de cealalt parte contractant. Prestatorul de servicii nu este prepusul clientului, ci execut obligaiile asumate potrivit modului cum nelege s-i organizeze propria activitate, dar respectnd obiectivele ce decurg din contractul ncheiat.
8

2. prestatorul de servicii aduce la ndeplinire contractul ncheiat pe propriul su risc. Consecinele neexecutrii l privesc n msura n care nu poate invoca n favoarea sa un fapt exonerator de rspundere, precum fora major. 3. contractul de transport este un contract bilateral (sinalagmatic), deoarece, chiar de la ncheierea lui n mod valabil, d natere la obligaii reciproce i interdependente n sarcina ambelor pri contractante, i anume: * cruul se oblig s transporte dintr-un loc n altul ncrctura sau o anumit persoan, iar * expeditorul sau cltorul are obligaia s plteasc preul transportului. 4. contractul de transport este, prin esena sa, un contract cu titlu oneros, deoarece fiecare parte contractant urmrete s obin un folos, un echivalent, o contraprestaie, n schimbul obligaiei asumate. Astfel: * expeditorul urmrete deplasarea mrfurilor ctre destinatarul desemnat de el n contract sau cltorul urmrete s ajung la destinaie, iar * cruul vrea s primeasc preul convenit, ca un contraechivalent al prestaiei asumate. 5. contractul de transport este un contract comutativ, deoarece prile cunosc ntinderea obligaiilor reciproce, pe care i le asum chiar din momentul ncheierii contractului, i pot aprecia valoarea acestor prestaii reciproce ca fiind echivalente. 6. contractul de transport de persoane este, n principiu, un contract consensual, deoarece el se ncheie valabil prin simplul consimmnt al prilor, dovada ncheierii lui fcndu-se, ns, printr-un nscris (bilet sau legitimaie de cltorie). Contractul de transport de bunuri este tot un contract consensual. Numai o greit interpretare sau nelegere a faptului predrii lucrului a determinat pe unii autori s considere contractul de transport de mrfuri un contract real. Predarea material a lucrului este necesar pentru a da posibilitate cruului s efectueze transportul i nu intr nicidecum n formarea contractului ca element constitutiv al acestuia. Acest contract se perfecteaz prin simplul consimmnt al prilor, indiferent dac, odat cu ncheierea lui, a avut loc sau nu predarea lucrului.
9

Participanii la contractul comercial de transport n materie de transporturi, subiectele de drept care dein calitatea de pri contractante difer n raport de felul transportului. Astfel, n transporturile de persoane, contractul se ncheie i se execut ntre cru i cltor sau pasager. n cele de mrfuri, ncheierea contractului de transport are loc ntre expeditor i cru. La destinaie, ns, de cele mai multe ori, eliberarea ncrcturii intervine fa de o ter persoan, respectiv destinatarul, care ia n primire marfa. n contractul de transport, la fel ca i n alte contracte, prile pot aciona n nume propriu, dar i prin reprezentant (mandatar sau comisionar). Cruul Principalul subiect de drept al contractului de transport este ntreprinderea care se angajeaz s efectueze deplasarea unei persoane sau transportul de bunuri. Aceast obligaie este prestaia caracteristic n materie. Cruul este definit n Codul comercial (art.413 alin.2) ca fiind persoana care i ia nsrcinarea ca, ntr-un mod oarecare, s transporte sau s fac a se transporta un obiect oarecare. Definiia dat are dou sensuri (folosete denumirea de cru n dou sensuri): * ntr-un sens, se are n vedere situaia ntreprinderii, care, prin contractul de transport, i asum obligaia de a executa deplasarea de persoane sau strmutarea de bunuri n nume propriu i cu mijloacele de transport din dotare, iar * n al doilea sens, se atribuie calitatea de cru i ntreprinderii care face s se transporte mrfuri sau persoane. n aceast situaie se consider c se are n vedere ncheierea unui contract de ctre cru, n scopul unei deplasri internaionale de mrfuri sau persoane, el angajndu-se s fac s se transporte bunurile sau persoanele n temeiul contractului iniial. Cltorul n orice transport de persoane, cocontractantul cruului este cltorul sau pasagerul, calitatea sa de agent economic sau nu, profesionist sau neprofesionist, neexercitnd nici o influen asupra
10

raporturilor juridice comerciale dintre pri, ntruct prestatorul de servicii, cruul, are calitatea de comerciant. Expeditorul n contractul care are ca obiect strmutarea sau deplasarea de mrfuri, cocontractantul cruului este expeditorul, denumit i ncrctor sau predator. Expeditorul poate fi orice persoan fizic sau juridic, cu ndeplinirea condiiilor prevzute de lege (capacitate, statut etc.). Expeditorul poate aciona i prin mandatar sau comisionar (expediionar), prin mandat realizndu-se o reprezentare deplin i perfect (art.1532 Cod civil i art.374 Cod comercial), dar parte n contractul de transport rmne mandantul expeditor. Raporturile juridice se stabilesc n mod nemijlocit ntre cru i mandant. Dac expeditorul recurge la un comisionar sau expediionar, acesta ncheie contractul de transport n nume propriu, dar pe contul comitentului, fiind direct obligat fa de cru, ca i cum afacerea ar fi a sa proprie. n acest caz, reprezentarea fiind imperfect, comitentul expeditor nu are aciune mpotriva cruului i nici acesta nu poate exercita vreo aciune direct n contra comitentului. Cu alte cuvinte, n raporturile dintre expeditorul comitent i comisionar exist aceleai drepturi i obligaii ca ntre mandant i mandatar. La data ncheierii contractului, expeditorul mrfii trebuie s nominalizeze n documentul ce se ntocmete persoana beneficiarului cruia urmeaz s-i fie eliberat ncrctura la sfritul cltoriei. El i poate rezerva dreptul s fie destinatarul mrfii transportate sau poate specifica o ter persoan ca beneficiar (de regul cumprtorul mrfii). Relaiile juridice nscute din contractul de transport pot fi: * bilaterale, mrginindu-se la cru i expeditor, dac acesta din urm cumuleaz, totodat, i calitatea de beneficiar destinatar; * trilaterale, atunci cnd ncrctura urmeaz s fie eliberat, la sfritul cltoriei, unei tere persoane, destinatarul, diferit prin urmare de expeditor. Destinatarul Este persoana fizic sau juridic n favoarea creia se efectueaz, de fapt, transportul i creia cruul este obligat s-i elibereze mrfurile la destinaie, la locul convenit.
11

n cazul n care destinatarul este o ter persoan, el devine titular de anumite drepturi (i se va elibera marfa strmutat) i de obligaii (poate fi inut la plata taxelor de transport), n raport cu cruul, dei nu a contractat cu acesta, nici personal i nici prin mandatar. n literatura de specialitate, au fost expuse mai multe teze cu privire la fundamentul juridic al poziiei pe care o deine destinatarul ter persoan n cadrul contractului de transport. Astfel, s-a susinut teza gestiunii de afaceri, cesiunii de drepturi i a stipulaiei pentru altul, aducndu-se critici argumentate la fiecare dintre ele. n concluzie, poziia juridic a destinatarului prezint o cert originalitate, particularismul acestei situaii reflectndu-se mai mult n teoria potrivit creia destinatarul poate fi socotit ca titular de drepturi autonome, nscute nemijlocit din contractul de transport. Potrivit acestei teze, destinatarul dobndete aceste drepturi fa de cru nc de la data ncheierii contractului de transport, totui subordonate unui termen suspensiv i unei condiii rezolutorii. ntr-adevr, drepturile destinatarului nu pot fi exercitate mpotriva cruului nc de la data perfectrii contractului de transport. Ele sunt suspendate pn la sosirea mrfii la locul de destinaie. Pe de alt parte, expeditorul poate revoca dreptul destinatarului, nlocuindu-l pe acesta cu un alt destinatar, n timpul parcursului pe care l strbate ncrctura. ncheierea contractului de transport A. Condiii de fond Elementele constitutive ale contractului de transport, att de persoane, ct i de mrfuri, sunt cele prevzute de art.948 Cod civil, adic: capacitatea, consimmntul, obiectul i cauza juridic. a. Capacitatea Pentru a ncheia un contract de transport valabil, prile trebuie s aib capacitatea de exerciiu deplin, adic s poat s-i exercite drepturile i s-i asume obligaii prin acte juridice, ncheiate n nume propriu. n plus, cruului i se cere i capacitatea de a fi comerciant. n transportul de persoane, capacitatea cltorului sau a pasagerului este, n general, nesemnificativ (cltori pot fi i copiii). b. Consimmntul
12

Pentru a fi valabil, trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute de art.953-960 Cod civil, i anume s emane de la o persoan cu discernmnt, s fie dat cu intenia de a produce efecte juridice, s fie exteriorizat i s nu fie alterat de vreun viciu. n materie de transporturi, att oferta cruului, ct i acceptarea cocontractantului, prezint unele particulariti: - cruul, ndeplinind un serviciu de interes general, se afl n stare de ofert permanent fa de public; - clientela recurge, pe baza unei asemenea oferte, la prestaiile cruului; - acceptarea pe care o exprim cltorul sau expeditorul const, practic, ntr-o simpl adeziune; - preul contractului, de cele mai multe ori, nu este negociabil, n afar de cazul transportului ocazional; - tarifele cruului, aduse la cunotina publicului, sunt obligatorii. c. Obiectul Obiectul const n obligaiile la care se angajeaz prile n cauz i este supus dispoziiilor de drept comun, adic ale art.962-965 Cod civil. Obiectul contractului de transport const pentru unitatea de transport n prestaiile de a transporta marfa sau cltorii, iar pentru expeditor, respectiv pentru cltor, de a plti taxa de transport. Caracterul licit sau ilicit rezult din substana ncrcturii, fiind interzise la transport substanele explozive, mrfurile toxice sau periculoase. De asemenea, prestaia cruului trebuie s fie posibil, excluzndu-se, de regul, obiectele agabaritice, pentru care acesta nu are mijloace corespunztoare pentru a le deplasa. d. Cauza Nu prezint particulariti n acest caz, fiind reglementat de art.966-968 Cod civil (s existe, s fie real, licit i moral). B. Condiii de form Contractul de transport se ncheie, de regul, prin simplul acord de voin al prilor, ns dovada ncheierii lui se face printr-un nscris (scrisoare de trsur/de crat, bilet sau legitimaie de cltor). Prin urmare, nu se cer ndeplinite anumite forme solemne, iar forma scris a contractului de transport este cerut ad probationem.
13

n transportul de mrfuri, contractul de transport este numit scrisoare de trsur/de crat, n transportul maritim conosament sau contract de navlosire, n transportul de cltori legitimaie de cltorie, bilet sau abonament etc. Cuprinsul documentului de transport Meniunile pe care trebuie s le cuprind documentul de transport sunt specificate n art.415 Cod civil, textul avnd n vedere numai transportul de mrfuri. De asemenea, n acest text se face diferena ntre clauzele obligatorii i cele facultative ale contractului de transport. A. Clauzele obligatorii ale documentului de transport mrfuri a. datarea contractului Este o clauz care determin ziua ncheierii contractului i momentul cnd ncepe executarea obligaiei asumate. b. natura documentului de transport n acest caz, trebuie artat dac acesta este la ordin sau la purttor. Titlul la ordin se caracterizeaz prin modul specific n care opereaz transmiterea drepturilor ctre tere persoane. Transferul se realizeaz prin gir. Girul const ntr-o meniune translativ de drepturi, inserat de posesor pe document, cu precizarea numelui dobnditorului. Titlul la purttor este transferabil ctre teri prin simpla predare material. Transferul are loc prin remiterea nscrisului de ctre posesorul legitim unei persoane diferite dobnditorul -, care devine, astfel, titular al drepturilor menionate n contract. Titlurile la purttor sunt anonime. c. prile n cauz Legea impune s se precizeze n document numele expeditorului i locuina sa (domiciliul sau reedina persoanei fizice sau sediul persoanei juridice), numele i locuina cruului, persoana destinatarului, nominalizat i prin elementele uzuale de identificare. Meniunea nu se face n cazul documentului de transport la purttor.

14

d. identificarea bunurilor transportate Trebuie descris ncrctura pentru obiectele la bucat, trebuie s se precizeze natura, greutatea, msura sau numrul lucrurilor de transportat, dac lucrurile sunt n lzi, pachete, butoaie, saci, baloturi etc. Trebuie specificat calitatea acestora, numrul i sigiliile sau mrcile puse pe ele. Trebuie precizat natura obiectelor, dac sunt fragile sau nu. Lucrurile preioase, banii i titlurile comerciale, trimise n colete, trebuie individualizate de ctre expeditor, artndu-se nu numai felul lor, ci i valoarea lor exact. e. trebuie precizat locul de destinaie i durata. Se menioneaz itinerariul sau cel puin anumite localiti mai importante de pe parcurs. n ceea ce privete timpul, dac s-a omis durata transportului, n doctrin s-a stabilit c, n aceast situaie, prile au hotrt drept termen timpul necesar efecturii unui astfel de transport, ceea ce poart denumirea de clauz contractual tacit. Termenul de executare a contractului de transport ncepe s curg de la data, ziua cnd lucrul a fost predat cruului de ctre expeditor. f. plata preului Este o obligaie esenial, ce trebuie menionat n contractul de transport. g. semnturile Documentul de transport trebuie semnat de ambele pri (cruul i expeditorul), iar n cazul titlului la ordin sau al titlului la purttor, acestea trebuie semnate, obligatoriu, de cru. B. Clauzele facultative ale documentului de transport mrfuri Documentul de transport poate cuprinde, potrivit dispoziiilor legale, i alte clauze asupra crora prile s-au neles (art.415 pct.7 Cod comercial). Astfel, poate s conin clauza penal, care stabilete cuantumul despgubirilor datorate de ctre cru n caz de ntrziere n executarea deplasrii convenite sau, cel puin, criterii pentru calcularea daunelor. De asemenea, pot fi enumerate celelalte documente care nsoesc transportul: vamale, sanitare, de asigurri etc. Clauzele facultative sunt lsate la aprecierea liber a prilor, iar lipsa lor nu influeneaz validitatea contractului de transport. n schimb,
15

clauzele obligatorii sunt necesare, cu toate c dispoziiile Codului comercial nu au caracter imperativ n aceast materie. n principiu, lipsa clauzelor nu este lovit de nulitate. Coninutul clauzelor poate fi stabilit prin administrarea de dovezi care s ateste intenia prilor, fiind admisibil orice prob n materie comercial, inclusiv cea cu martori. Excepia const n nedeterminarea obiectului contractului. Convenirea unui obiect determinat sau determinabil constituie o condiie de validitate. Sanciunea nerespectrii acestei cerine const n nulitatea actului juridic. Funciile juridice ale documentului de transport Acestea sunt: A. funcia probatorie a documentului de transport Documentul de transport constituie principalul instrument probator pentru pri, n sensul c: - atest existena contractului de transport; - face proba obligaiilor asumate de cru fa de cealalt parte contractant; - certific, n transportul de mrfuri, preluarea mrfii n posesia i custodia cruului, angajndu-i rspunderea corespunztoare. Din faptul c documentul are putere de titlu ad probationem i nu ad validitatem decurg dou consecine: a. existena contractului poate fi stabilit, n lips de nscris corespunztor, prin orice mijloc de prob. Proba existenei contractului trebuie s fie pertinent i convingtoare. S-a apreciat c factura nu atest prin ea nsi ncheierea contractului de transport, fiind un nscris eliberat de furnizor i destinat s produc efecte numai ntre acesta i cumprtor, n cadrul contractului de vnzare-cumprare ce i leag. Prin obiectul ei juridic, factura privete livrarea mrfii, nu i contractul de transport. n plus, ea este un lucru convenit ntre furnizori/vnztori i cumprtorii mrfii i nu poate fi opus cruului, care deine poziia de ter fa de raporturile dintre vnztori i cumprtori. b. calitatea documentului de transport de a fi un titlu ad probationem confer meniunilor pe care le cuprinde o valoare
16

doveditoare credibil numai pn la proba contrar. Aceasta poate fi solicitat i administrat de partea contractant care contest coninutul documentului de transport. Excepie: situaia n care ambele pri au fost de comun acord. B. funcia cluzitoare a documentului de transport Documentul servete ca ndreptar cruului, n executarea obligaiei de deplasare la care s-a angajat. n transportul de mrfuri, pe lng meniunile uzuale, pot fi specificate eventuale transbordri necesare pe parcurs. Acestea se mai numesc i clauze adiionale. Clauzele adiionale mai pot conine instruciuni de expediere, n afar de cazul n care prile au convenit ca expeditorul mrfii s le comunice, ulterior, cruului, prin act separat. Meniunile specifice cu caracter cluzitor sunt necesare n cazul unui transport mixt, care se execut cu vehicule diferite, sau n transporturile succesive, cu traseu desfurat pe teritoriul mai multor state, ori de cte ori sunt aduse la ndeplinire n baza unui document de transport unic. C. funcia de legitimare a documentului de transport Posesorul documentului de transport are calitatea de titular al drepturilor izvorte din contract, pe care le poate exercita opunndu-le valabil cruului, spre a-l obliga s-i ndeplineasc obligaiile asumate. Astfel, cltorul este ndreptit s pretind efectuarea deplasrii convenite la data i cu mijlocul de transport corespunztoare, n condiii de perfect securitate tehnic. n caz contrar, are dreptul s obin despgubiri. n transportul de mrfuri, calitatea de titular aparine, iniial, expeditorului. Ea trece asupra destinatarului, n principiu, din momentul n care documentul de transport i parvine. Titularul, astfel identificat, poate, printre altele, s dispun schimbarea itinerariului prestabilit, prin contraordin dat pe parcurs cruului i, de asemenea, destinatarul are dreptul, n temeiul documentului de transport, s cear cruului, la staia de sosire, s-i elibereze lucrurile transportate. n raporturile contencioase, documentul de transport titularizeaz persoana ndreptit s acioneze, n justiie sau n arbitraj comercial, pe cru i s-i angajeze responsabilitatea contractual. Ca regul general, ncheierea contractului precede executarea obligaiilor pe care le genereaz.
17

Obligaiile izvorte din contractul de transport Obligaiile pe care prile i le asum prin contractul de transport difer n funcie de particularitile fiecrei deplasri. Astfel, transportul de persoane se efectueaz n condiii ce se deosebesc substanial de transportul de mrfuri. Derularea contractului de transport mrfuri parcurge 3 etape distincte. Prima este la locul de pornire, reprezentnd o categorie de obligaii, urmtoarea se desfoar de-a lungul itinerariului i ultima la destinaie, prilor revenindu-le obligaii diferite n cursul fiecreia dintre aceste etape. I. OBLIGAIILE PRILOR LA PUNCTUL DE PORNIRE A. Obligaiile expeditorului 1. alegerea mijlocului de transport depinde de felul mrfii care urmeaz s fie transportat (produsele alterabile se transport n vagoane frigorifice, animalele vii n mijloace de transport descoperite etc.). nainte de a proceda la ncrcare, expeditorul trebuie s verifice dac mijlocul de transport pus la dispoziie de cru corespunde efecturii n bune condiii a transportului, spre a evita alterarea, degradarea, sustragerea, scurgerea sau pierderea mrfurilor i dac acesta ndeplinete condiiile tehnice i funcionale. Verificarea tehnic efectuat de expeditor privete defectele aparente. Dac exist neajunsuri sau defeciuni ale mijlocului de transport, ele trebuie aduse la cunotina cruului, iar dac acesta menine mijlocul de transport, este necesar a se face meniune pe documentul de transport, artndu-se i obieciunile expeditorului. Efectul acestei meniuni const n angajarea rspunderii cruului. 2. predarea mrfii trebuie s fie executat la locul convenit, care difer n funcie de felul transportului (n cazul transportului pe mare cheiul, al celui pe liniile ferate gara etc.), la termenul fixat, adic ziua, ora cnd s-a stabilit, cu respectarea condiiilor uzuale privind determinarea cantitativ i ambalarea obiectului transportului. Cantitatea mrfii trebuie stabilit de ctre expeditor i declarat cruului, pentru alegerea mijlocului de transport i pentru calcularea taxelor aferente (greutate, volum, metraj, numr de buci etc.), iar
18

cruul are obligaia s verifice dac aceste elemente au fost nscrise n documentul de transport. ncrctura este prezentat ntr-un ambalaj care trebuie s fie potrivit din toate punctele de vedere, nct marfa s poat suporta strmutatea, fr deteriorri, degradri sau pierderi. Furnizorul trebuie s aplice pe ambalaj o etichet special, n care se trece denumirea, calitatea, cantitatea i numele persoanei care a fcut cntrirea i ambalarea. Nerespectarea acestei obligaii ndreptete pe cru s refuze primirea mrfii pentru transport. 3. ncrcarea mrfii n mijlocul de transport Aceast obligaie cade, n principiu, n sarcina expeditorului i cuprinde urmtoarele etape: ncrcarea propriu-zis, care trebuie s in cont de capacitatea mijlocului de transport; aezarea mrfurilor n spaiul interior al mijlocului de transport, pentru a se utiliza la maximum capacitatea util de ncrcare; luarea unor msuri preventive mpotriva riscului de sustragere de mrfuri (sigilii, marcaje etc.); ncrcarea trebuie ndeplinit i terminat n timpul rezervat ncrcrii, stabilit prin contract. 4. colaborarea la ntocmirea documentului de transport Expeditorul trebuie s pun la dispoziia cruului coordonatele de fapt complete i exacte ale mrfii i itinerariul. Declaraia expeditorului va preciza felul ncrcturii, cantitatea, greutatea i valoarea. Expeditorul are i ndatorirea de a anexa la documentul de transport unele nscrisuri necesare pentru identificarea mrfii sau pentru ndeplinirea unor formaliti pe parcurs. n cazul transportului internaional se anexeaz i declaraiile vamale. Rspunderea pentru corectitudinea declaraiei revine expeditorului, care poate fi tras la rspundere de ctre cru sau de ctre destinatar. 5. plata preului aferent Aceast obligaie revine expeditorului nc de la data ntocmirii documentului de transport. Expeditorul are ndatorirea s suporte integral preul convenit. Momentul plii se stabilete prin acordul prilor i coincide, de regul, cu predarea mrfii n deteniunea cruului. Dac expeditorul ntrzie plata, cruul poate s suspende efectuarea
19

transportului, fr a fi necesar o punere n ntrziere. Suspendarea nceteaz de ndat ce expeditorul i ndeplinete obligaia de a plti preul. Prin derogare de la aceast regul, costul deplasrii mrfii poate fi pus n totalitate sau n parte n sarcina destinatarului, printr-o clauz expres n documentul de transport, numit clauz de plat transmis. n acest caz, nlocuirea expeditorului prin destinatar este opozabil cruului dac acesta o accept, asumndu-i astfel riscul de neplat la captul transportului. Totodat, inserarea acestei clauze n documentul de transport este condiionat de acordul corelativ al destinatarului, altfel nefiindu-i opozabil. B. Obligaiile cruului 1. acceptarea cererii de transport ntruct cruul se afl n stare permanent de oferte de servicii adresate publicului, el este inut, n principiu, s dea urmare oricrei cereri sau comenzi de a efectua o deplasare de bunuri sau de persoane. Simpla adeziune a expeditorului solicitant la condiiile prestabilite de cru realizeaz consimmntul contractual. Din aceast cauz, cruul nu are posibilitatea s verifice, n prealabil, solvabilitatea cocontractantului. Singura msur de prevenire a riscurilor const n plata preului transportului nc de la pornire. 2. procurarea unui mijloc de transport corespunztor Vehiculul trebuie s fie apt din punct de vedere tehnic i funcional, pentru a realiza n condiii normale transportul convenit. Cruul este obligat s garanteze ndeplinirea acestei cerine, din proprie iniiativ i independent de orice verificare prealabil exercitat de ctre cocontractant. n cazul n care acesta pune la dispoziie un vehicul neadecvat, i angajeaz rspunderea. Momentul cnd trebuie s pun la dispoziia expeditorului vehiculul i locul sunt stabilite prin contract. 3. preluarea mrfii de la expeditor La primirea mrfurilor, cruul trebuie s verifice numrul coletelor, starea ambalajelor i greutatea expediiei. Cntrirea mrfurilor poate fi obligatorie sau facultativ. Obligaia cruului de a proceda la cntrire exist pentru mrfurile destinate exportului, precum i pentru cele care se transport pe cale aerian.
20

Primirea pentru transport a altor mrfuri dect cele supuse obligatoriu cntririi nu exclude facultatea de control cantitativ ce aparine cruului. Atunci cnd efectueaz cntrirea mrfurilor, cruul trebuie s fie asistat, obligatoriu, de un delegat al expeditorului. Cruul poate refuza primirea mrfii numai n urmtoarele situaii: coletele sunt necorespunztor ambalate; mrfurile au fost ncrcate fr respectarea regulilor tehnice de ncrcare i de fixare; mrfurile au fost ncrcate n mijloace de transport nchise, fr sigiliul expeditorului, sau n mijloace de transport deschise, fr semne ori marcaje sau cu acestea insuficiente sau necorespunztoare; ncrctura are ca obiect mrfuri interzise la transport sau admise n condiii speciale, fr ca aceste condiii s fie ntrunite. 4. ncrcarea mrfii n mijlocul de transport Obligaia ncrcrii mrfii n mijlocul de transport poate s revin i cruului, numai dac prile au convenit n acest sens. n mod normal, este n sarcina expeditorului. Dup ncrcare, operaiunea primirii mrfii se ncheie prin aplicarea sigiliilor cruului pe sistemele de nchidere ale mijlocului de transport. Primirea fr rezerve a mrfii de transportat angajeaz rspunderea cruului pentru executarea deplasrii n condiii care s asigure integritatea ncrcturii. 5. eliberarea documentului de transport Cruul are ndatorirea s emit un document de transport complet, incluznd meniunile artate (respectiv clauzele obligatorii: datarea contractului, natura acestuia, prile, identificarea bunurilor transportate, locul de destinaie i durata, plata preului, semnturile, i clauzele facultative: clauza penal, enumerarea documentelor care nsoesc transportul etc, lsate la aprecierea liber a prilor). n general, ncheierea contractului de transport se localizeaz n timp n momentul cnd cruul aplic tampila sa pe documentul de transport. Tot atunci, mrfurile se consider primite de ctre cru i, din acelai moment, ncep s curg termenele pentru executarea deplasrii. II. OBLIGAIILE PRILOR N CURSUL DEPLASRII MRFII
21

n cadrul acestei etape, avnd n vedere faptul c, prin excepie, pot interveni incidente de natur s influeneze modul de desfurare a deplasrii, se deosebesc 3 categorii de transporturi: transporturile efectuate n condiiile iniial convenite; transporturile care sufer devieri de la itinerariul iniial, din voina expres a expeditorului; transporturi perturbate de mprejurri de for major. A. Obligaiile expeditorului n aceast faz, mrfurile gsindu-se n posesia cruului, expeditorul se afl n expectativ, fr s aib de ndeplinit, n principiu, nici o obligaie. El ateapt din partea cocontractantului efectuarea prestaiei principale, constnd n deplasarea mrfurilor pn la destinaie. Expeditorul poate fi inut, n cazul unor transporturi care necesit ngrijiri speciale pe parcurs, s pun la dispoziia cruului unul sau mai muli nsoitori. nsoirea poate fi facultativ sau obligatorie. Cea facultativ este lsat la aprecierea expeditorului sau a destinatarului. nsoirea este obligatorie n urmtoarele cazuri: cnd se transport vieti n mijloace de transport complete (nchise, cu aerisire); cnd transportul se efectueaz prin mijloace auto i cuprinde produse n vrac, ce nu se pot preda spre transport prin cntrire, numr de colete, sau cnd produsele n vrac ce se cntresc la expeditor nu pot fi recntrite la destinatar. nsoitorul de transport rspunde de integritatea mrfurilor pe parcurs i va semna de primire pe exemplarul din actul de livrare, care rmne la expeditor. n toate cazurile, desemnarea unui nsoitor de ctre expeditor sau destinatar degreveaz pe cru de obligaia de a veghea la integritatea ncrcturii n cursul mersului. n situaia n care nsoirea mrfurilor are un caracter facultativ, cruul nu poate refuza primirea ncrcturii, n lips de nsoitor, deoarece are calitatea de ter fa de clauza respectiv. Dac nsoirea este obligatorie, cruul urmeaz s refuze primirea ncrcturii dac expeditorul o prezint fr nsoitor. B. Obligaiile cruului 1. s respecte ordinea expediiilor
22

Avnd n vedere pluralitatea de expeditori care solicit concomitent sau succesiv deplasri de mrfuri, dispoziiile legale au reglementat ordinea n care cruul trebuie s dea satisfacie cererilor, n sensul c acesta este obligat s fac expediia lucrurilor de transportat dup ordinea n care le-a primit. Potrivit legii, se admit i anumite derogri de la ordinea general, i anume: a. cruul poate s deroge de la ordine dac natura lucrurilor supuse strmutrii o impune (alimentele alterabile, substanele inflamabile etc.); b. se ntemeiaz pe cauza destinaiei pe care o au bunurile; ordinea cererilor poate fi modificat i adaptat n raport cu organizarea de destinaii a activitii cruului (luni lemne, mari alimente etc.); c. situaia n care cruul ar fi mpiedicat de vreun caz fortuit sau de fora major; n msura n care expedierea devine imposibil din motive neprevzute, de felul celor de mai sus, nu se poate angaja rspunderea cruului fa de primul expeditor, spre a-l despgubi, pentru c ordinea cronologic a fost perturbat din cauze obiective i de nenvins. 2. s parcurg ruta stabilit Itinerariul poate fi determinat prin contractul de transport, urmnd s fie explicit menionat n documentul de transport sau prin tarifele publice ale cruului, acceptate de expeditor. Clauza este obligatorie pentru cru n aceast situaie. Se exclude modificarea parcursului din voina unilateral a cruului. Dac o ncalc, i asum rspunderea fa de expeditor sau destinatar. Dac, pn la destinaie, exist mai multe rute practicabile, fr ca prile s fi exercitat, n prealabil, prin contract, opiunea necesar, cruul urmeaz s ndrume transportul pe itinerariul cel mai scurt care, n mod firesc, este i cel mai ieftin. 3. s respecte durata transportului ndatorirea de punctualitate exist n sarcina cruului, fie c timpul necesar pentru strmutarea ncrcturii de la punctul de pornire i pn la destinaie a fost hotrt prin nvoiala prilor, fie c este subneles ca o clauz tacit i, ca atare, lsat la aprecierea instanei de judecat.
23

Distincia dintre cele dou feluri de termene, expres i implicit, nu exercit nici o influen asupra obligativitii att a unuia, ct i a celuilalt, ambele termene fiind la fel de constrngtoare pentru cru. Prin acordul prilor, poate fi fixat un termen global i unitar, aferent ntregului parcurs, sau, dimpotriv, durate divizate, n funcie de fiecare etap a itinerariului. Referitor la termenul implicit (cel tacit), acesta este apreciat, de regul, prin raportarea la uzanele practicate n cadrul felului de transport n cauz. Se ine seama, totodat, de gradul de dotare al cruului, precum i de particularitile ntreprinderii sale. 4. s conserve marfa pe parcurs Primirea ncrcturii de la expeditor creaz n sarcina cruului, n temeiul contractului de transport, cumulativ cu obligaia specific de a realiza deplasarea lucrurilor, obligaia conex de a le pstra intacte pn la destinaie. Din acest punct de vedere, art.1473-1475 Cod civil asimileaz pe cru cu un depozitar, deoarece legea civil asimileaz contractul de transport cu contractul de depozit, prin faptul c ntreprinztorul de transport este depozitar al lucrului ce i se ncredineaz pentru a fi transportat. Potrivit art.1473, dispoziiile din Capitolul Despre depozit i sechestru, relative la stpnii de hoteluri, se vor aplica i cruilor, ntruct privesc paza i conservarea lucrurilor ncredinate. Trimiterea din text se refer la art.1623 Cod civil, care precizeaz c depozitul fcut de cltori ntr-un hotel trebuie considerat ca un depozit necesar. Spre deosebire de depozitul voluntar, unde deponentul i alege persoana cocontractantului n funcie de ncrederea ce i-o inspir, depozitul necesar intervine independent de o asemenea opiune. Astfel c, n orice contract de transport, calitatea de depozitar al mrfii revine cruului. Orice alegere din partea expeditorului este exclus, asimilarea cu un depozit necesar, instituit de Codul civil, justificndu-se pe deplin. Totodat, n conformitate cu art.1000 alin.3 Cod civil (rspunderea comitenilor pentru faptele prepuilor), cruul rspunde pentru pagubele pricinuite ncrcturii de ctre prepuii si. Expeditorul sau destinatarul beneficiaz de posibilitatea de a dovedi, prin orice mijloc de prob, inclusiv declaraii de martori, depozitul ncredinat cruului, indiferent de valoarea bunurilor.
24

Prin excepie, desemnarea de ctre expeditor sau de ctre destinatar a unui nsoitor al ncrcturii este de natur s-l degreveze pe cru de ndatorirea corelativ avnd ca obiect conservarea mrfii pn la destinaie.

TRANSPORTURILE MODIFICATE PRIN VOINTA EXPEDITORULUI - Codul comercial (art 421) ingaduie in anumite conditii modificarea contractului de transport prin vointa unilaterala a expeditorului exprimata printr-un act juridic numit contraordin - Codul comercial enumera obiectivele urmarite de expeditor prin emiterea unui contraordin pe care il aduce la cunostinta carausului - Astfel expeditorul are dreptul de a suspenda transportul si de a cere restituirea lucrurilor transportate ceea ce echivaleaza cu renuntarea expeditorului la contract si revocarea acestuia - Suspendarea poate sa intervina atat inaintea inceperii deplasarii transportului cat si ulterior, in timpul transportului cand contractul a fost adus partial la indeplinire de catre caraus - Expeditorul poate cere prin contraordin sa modifice unele clauze ale contractului de transport - In principal are dreptul sa ceara mutarea lucrurilor aflate in curs de stramutare unei alte persoane decat cea aratata in documentul de transport, schimband destinatarul initial convenit - Enumerarea prevazuta de art 41 C com. are caracter exemplificativ si nu limitativ, textul precizeaza ca expeditorul poate sa dispuna cum va crede de cuviinta, dar sub rezerva indeplinirii conditiilor menite sa ocroteasca pe caraus. CONDITIILE DE FORMA SI CONSECINTELE DE FOND ALE CONTRAORDINULUI
25

- Expeditorul trebuie sa incunostiinteze pe caraus fie ca a renuntat la contractul de transport fie ca l-a modificat - Textul de lege nu impune anumite conditii de forma - Cerinta unui inscris se impune atat pt documentele de transport cat si pt contraordin intrucat posibilitatea probelor este, astfel mai bine asigurata in avantajul ambelor parti. - De cate ori documentul de transport imbraca forma unui titlu negociabil, fie la ordin, fie la purtator, expeditorul care a renuntat la contract sau l-a modificat are obligatia sa restituie carausului inscrisul comercial astfel intocmit - Masura se justifica pentru a impiedica o eventuala transmitere ulterioara, desigur abuziva a documentului la ordin sau la purtator, abilitand o terta persoana sa invoce pretentii fata de carausul in cauza - In situatia in care contraordinul s-a marginit sa schimbe punctul de destinatie, carausul poate pretinde un nou document de transport - Referitor la consecintele de fond ale contraordinului, in raporturile dintre expeditor si caraus textul Codului Comercial (art 421, al 1) intelege sa le puna in sarcina expeditorului obligandu-l sa repare integral daunele pe care o asemenea masura le poate cauza carausului - Aceasta reglementare se justifica pe deplin, deoarece modificarea contractului a survenit din vointa unilaterala a expeditorului si indiferent de orice culpa a carausului, in executarea obligatiei asumate - Modificarile contractului de transport pe care expeditorul le comunica prin contraordin sunt obligatorii pt caraus
26

- Dispozitia data de expeditor are caracter imperativ pt celalalt cocontractant - Carausul nu poate sa discute instructiunile expeditorului refuze executarea lor si sa

TRANSPORTURILE PERTURBATE DE IMPREJURARI DE FORTA MAJORA (TRANSPORTURI DEFICITARE) - Cauzele de perturbare ale transportului sunt: cazul fortuit si forta majora - Acestea pot interveni fie la punctul de pornire, impiedicand de la inceput expedierea incarcaturii, fie in timpul mersului, intrerupand deplasarea - Cauzele prezinta o mare diversitate
-

Cazul fortuit si forta majora sunt de natura sa produca fie la pct de expediere fie pe parcurs urmatoarele efecte: a) intarzierea executarii obligatiei carausului; b) imposibilitatea definitiva de a le aduce la indeplinire Intrucat oricare dintre efectele enumerate pot sa cauzeze prejudicii insemnate expeditorului sau destinatarului, au fost adoptate o serie de solutii destinate sa le ocroteasca interesele astfel: 1) dreptul expeditorului de a fi incunostintat despre perturbarea transportului

- Expeditorul in calitatea sa de partener contractual principal al carausului trebuie sa fie pus la curent cu dificultatile trecatoare sau definitive ivite in executarea transportului spre a-i da posibilitatea sa ia masurile necesare. - Avizarea are un caracter obligatoriu in ambele situatii - 2) Dreptul expeditorului de a decide soarta transportului deficitar
27

- La indeplinirea incunostintarii avizate, expeditorul beneficiaza de un drept de optiune - El poate, fie sa mentina contractul in fiinta acceptand o decalare a datei de expediere sau de continuare a transportului din punctul unde a fost interupt din cauze fortuite, fie sa declare contract desfiintat printr-o manifestare unilaterala de vointa - 3) Suportarea riscurilor contractuale in transporturile deficitare - Cazul fortuit si forta majora ridica in orice categorie de contracte, inclusiv in transporturi, problema suportarii riscurilor de neexecutare a obligatiilor la care partile s-au angajat. - Transportatorul isi asuma o obligatie de rezultat, el se angajeaza fata de expeditor nu numai sa depuna eforturi spre a duce incarcatura pana la destinatie ci accepta sa indeplineasca neconditionat acest obiectiv. - Obligatiile de rezultat atrag raspunderea debitorului daca nu poate invoca in favoarea sa cauze exoneratorii de responsabilitate printre care evenimentele fortuite - Riscurile contractuale cad in sarcina debitorului, obligatie de rezultat ce nu mai poate fi adusa la indeplinire, astfel riscurile contractuale fiindu-i imputabile, debitorul nu mai are legitimarea sa pretinda celuilalt contractant sa-si respecte obligatia corelativa, nici acesta nu va putea obtine despagubiri chiar daca a fost prejudiciat ca efect al neexecutarii fortuite - Expeditorul datoreaza carausului, in cazul desfiintarii contractului, desfiintare intemeiata pe o cauza fortuita, o suma echivalenta cu cheltuielile suportate de acesta pt pregatirea mijlocului de transport in vederea calatoriei, incarcarii marfii etc si in plus plata portului adica a taxelor aferente stramutarii incarcaturii in proportie cu drumul facut
28

- 4) Obligatia expeditorului de a restitui documentele de transport intocmite ca titluri comerciale negociabile - Art 420 C. Com. stabileste ca, in caz de rezolutiune, expeditorul va inapoia carausului exemplarul documentului de transport pe care l-a subscris - Interesul de a starui in restituirea de catre expeditor a documentelor de transport este bineinteles a carausului in cauza, caruia i se cere o grija corespunzatoare spre a nu avea de suferit prejudicii viitoare OBLIGATIILE PARTILOR LA DESTINATIE - Obligatiile carausului sunt: - 1) Identificarea destinatarului si avizarea acestuia despre sosirea transportului - Modalitatea de indeplinire a acestei obligatii difera in functie de natura documentului de transport si de imputernicirile date de catre destinatar astfel: - a) daca stramutarea s-a efectuat in temeiul unui titlu de transport, persoana destinatarului este indicata nominal in cuprinsul inscrisului cu precizarea adresei corespunzatoare - In cazul documentului de transport la purtator nu se specifica numele destinatarului, in consecinta persoana indreptatita sa obtina eliberarea marfii la pct de sosire este cea care se afla in posesia legitima a documentului de transport la purtator si-l anunta pe caraus sa-i predea marfa - Carausul trebuie sa o legitimeze si sa consemneze numele si domiciliul destinatarului - In cazul documentului de transport la ordin, se impune in scopul de a identifica pe destinatar verificarea de catre caraus a succesiunii girurilor translative
29

- Ultimul giratar este indreptatit sa valorifice asupra marfurilor transportate deoarece girantii anteriori si-au instrainat prin gir orice drepturi asupra marfii ajunse la pct de sosire - In lipsa de orice gir, persoana indreptatita sa obtina incarcatura este insusi destinatarul initial - b) independent de felul documentului de transport, destinatarul poate, in scopul receptionarii marfurilor, sa actioneze in nume propriu sau sa recurga la un intermediar care sa-l reprezinte - Acesta trebuie sa prezinte carausului, pe langa documentul de transport, actul de imputernicire, procura etc - Sosirea transportului trebuie adusa la cunostinta destinatarului identificat in modul aratat - O avizare adresata unei persoane necalificate nu valoreaza incunostintare, fiind lipsita de efecte juridice - Ion cazul in care carausul nu poate identifica pe baza datelor din documentul de transport destinatarul, uzantele comerciale impugn acestuia sa incunostinteze pe expeditor pt a transmite instructiuni suplimentare - Daca carausul nu are posibilitatea sa-l anunte pe expeditor sau daca acesta nu raspunde intr-un termen rezonabil, carausul urmeaza sa solicite instantei autorizarea de a depozita marfurile - Depozitarea in destinatarului propriul magazine se face pe socoteala

- Carausul poate sa solicite instantei incuviintarea vanzarii unor marfuri daca acestea sunt alterabile sau perisabile iar sumele rezultate din vanzare, dupa scaderea cheltuielilor de catre caraus, sa fie restituite destinatarului
30

- 2) Eliberarea incarcaturii la locul si data convenite - Marfurile urmeaza sa fie predate destinatarului in conformitate cu clauzele documentului de transport respectiv la locul specificat si la data convenita - Carausul este obligat sa procedeze impreuna cu destinatarul la primirea marfurilor, cantarirea acestora, verificarea sigiliilor, a semnelor sau marcajelor, a mijlocului de transport si a coletelor - Punerea incarcaturii la dispozitia destinatarului face sa inceteze posesia exercitata pana atunci de caraus, asupra marfurilor stramutate si in acelasi timp ia sfarsit obligatia de paza cat si raspunderile contractuale ce-i reveneau acestuia in temeiul documentului de transport - In cazul in care se constata lipsuri, se intocmeste un proces verbal de constatare semnat de catre organul care a facut constatarea, de caraus sau de destinatar, precizandu-se si adresa fiecaruia - In cazul in care exista indicii ca lipsurile sunt urmarea savarsirii unei infractiuni vor fi sesizate organele judiciare iar mijlocul de transport va fi retinut pana la sosirea acestora - 3) Descarcarea marfii la destinatie - Aceasta obligatie care priveste pe destinatar poate fi indeplinita uneori de catre caraus din insarcinarea si pe socoteala expeditorului in temeiul clauzelor documentului de transport - Prin exceptie, carausul are dreptul de a refuza eliberarea marfii la destinatie - Acest drept poate fi exercitat numai in limitele admise de lege sau impuse pe cale juridica - Aceste cazuri sunt:
31

- a) neplata taxelor de transport, caz in care art. 433 alin 1, C Com instituie un drept de retentie in favoarea carausului - b) refuzul destinatatrului de a restitui carausului documentul de transport la ordin sau la purtator - c) in cazuri de exceptie, reglementarile fitosanitare pot impune masuri de carantina fata de marfurile provenite din import - Pana la expirarea duratei de interdictie, carausul nu poate sa elibereze incarcatura destinatarului - d) atunci cand exista sechestru asigurator instituit de instanta competenta. Numai desfiintarea acestui sechestru autorizeaza pe caraus sa elibereze marfa.

OBLIGATIILE DESTINATARULUI LA PUNCTUL DE SOSIRE - 1) Sa ia in primire marfa transportata - Receptia este precedata de anumite verificari a documentului de transport , incarcaturii transportate, starea in care se afla lucrurile, controlul cantitativ si calitativ al marfurilor - 2) Sa elibereze mijlocul de transport - In mod uzual, aceasta obligatie revine destinatarului care este tinut sa descarce complet mijlocul de transport - Eliberarea se face in timp util, durata fiind prevazuta in contractul de transport iar depasirea ei atrage penalitati in sarcina destinatarului - Daca destinatarul receptioneaza marfurile fara sa formuleze obiectiuni, se considera ca transportul a sosit intact - Primirea marfii de catre destinatar face sa inceteze posesia carausului si raspunderea acestuia
32

- 3) Sa plateasca sumele restante datorate carausului - Obiectul platii il poate forma taxa de transport restanta, aceasta este o derogare de la regula obisnuita, potrivit careia carausul cere si obtine achitarea cheltuielilor de transport inca de la plecare spre a evita riscul de neplata la destinatie - In cursul deplasarii pot fi anumite cheltuieli care trebuie platite de destinatar legate de operatiunile conexe transportului - Pt valorificarea creantei, carausul comunica destinatarului suma si termenul de plata - Daca termenul de plata nu s-a precizat, acesta este de 5 zile (art 438 coroborat cu art 388 C com) - 4) Sa pastreze actiunile judiciare sau arbitrare impotriva carausului, pentru repararea eventualelor daune cauzate de transport - in transporturile executate defectuos, destinatarul poate avea pretentii de despagubiri impotriva carausului pt pierderea sau avarierea marfii ori pt deficit cantitativ - In lipsa unei solutii amiabile diferendul urmeaza (daca nu este solutionat nici pe cale administrativa), sa fie dus spre solutionare instantei de judecata sau arbitrare MODALITATI DE GARANTARE A CREANTEI CARAUSULUI PRIVITOARE LA PLATA TRANSPORTULUI - Pozitia carausului, ca prestator de servicii, aflat pe piata in stare juridica de oferta permanenta adresata publicului, il obliga sa accepte cererile clientilor fara sa poata exercita un control prealabil cu privire la solvabilitatea solicitantilor, astfel apar riscuri de neplata daca pretul transportului nu a fost achitat integral inca de la pornire
33

- In aceste conditii legiuitorul a instituit in favoarea carausului doua garantii de plata preluate din dreptul comun si adapatate contractului de transport. - Acestea sunt: dreptul de retentie asupra marfurilor si privilegiul asupra incarcaturii - 1) Dreptul de retentie al carausului - Consta in prerogativa creditorului de a refuza, cat nu este platit, sa restituie debitorului sau un lucru mobil sau imobil ce apartine acestuia - Aceasta prerogativa izvoraste din vointa legiuitorului si exista independent de consimtamantul partilor - Dreptul de retentie este conferit carausului de art 433 C. Com. si il indreptateste pe acesta sa retina lucrul stramutat pana la plata contravalorii datorate de expeditor sau destinatar - Conditiile generale de exercitate a dreptului de retentie sunt: - a) existenta unei creante impotriva proprietarului lucrului aceasta este esentiala pt ca detinatarul sa beneficieze de abilitatea de a exercita dreptul de retentie in contra debitorului fara o datorie baneasca in sarcina acestuia, detinatorul nu ar avea o justificare sa refuze eliberarea bunului aflat in stapanirea sa si reclamat de proprietarul debitor - b) detentiunea exercitata de debitor asupra lucrului sa nu fie viciata prin frauda - c) datoria pe care carausul o pretinde de la expeditor sau destinatar sa aiba legatura cu incarcatura, sa fie prilejuita de aceasta - Efectele dreptului de retentie sunt:
34

- a) opozabilitatea creditorul poate valorifica dreptul de retentie mai intai impotriva debitorului si persoanelor care au calitatea avanzi cauza ai acestuia - Opozabilitatea opereaza si fata de creditorii privilegiati si ipotecari asupra aceluiasi lucru cu conditia ca dreptul lor real sa se fi nascut ulterior intrarii bunului in detentia carausului - b) dreptul de retentie produce efecte indivizibile intr-un dublu sens: - In primul sens orice fractiune a datoriei este garantata pana la stingerea ei, integral prin lucruri ce formeaza obiectul acestei prerogative si in al doilea rand, orice component al lucrului raspunde pt plata datoriei - c) dreptul de retentie nu confera titularului prerogativa de a urmari bunul in mana altei persoane - Dreptul de retentie al carausului prezinta si unele particularitati: - Carausul poate sa refuze eliberarea marfii stramutate numai cu conditia de a avea o creanta impotriva destinatarului conexa cu transportul si sa fi pastrat detentiunea lucrului - Sfera lucrurilor asupra carora carausul poate sa exercite dreptul de retentie, este mai restransa decat in dreptul comun - Marfurile supuse transportului indeplinesc conditia generala de a fi bunuri corporale - Dintre ele se inlatura titlurile de credit si sunt excluse din sfera dreptului de retentie imobilele - Codul com. prevede masuri care sa impiedice eventuale abuzuri ale carausului in exercitarea dreptului de retentie astfel:

35

- a) refuzul de eliberarea marfii la destinatie este conditionat de existenta unei creante a carausului impotriva destinatarului, nascuta din contractul de transport - b) posibilitatea refuzului de eliberarea a marfii la locul de sosire este impiedicata ori de cate ori exista discutii intre caraus si destinatar cu privire la cuantumul datoriei - carausul este obligat sa puna la dispozitia destinatarului incarcatura, daca acesta achita suma recunoscuta si consemneaza restanta aflata in controversa - Se prevede o exceptie de la masurile mentionate si anume, in cazul in care documentul de transport este la ordin sau la purtator, carausul se poate opune la predarea marfurilor pana la restituirea exemplarului subscris de el PRIVILEGIUL SI GAJUL CARAUSULUI ASUPRA MARFII TRANSPORTATE - Art 437 C. Com. stabileste ca pt toate creantele rezultand din contractul de transport, carausul are privilegiul asupra lucrurilor transportate pana la predarea lor destinatarului, iar dac sunt mai multi carausi, cel din urma dintre ei exercita drepturile celor anteriori - Potrivit dreptului comun, privilegiul este definit (Art 1719, 1720, 1722 Cod civ), ca fiind un drept de preferinta acordat de lege unui anumit creditor fata de ceilalti creditori ai aceluiasi debitor si de care titularul se bucura in virtutea calitatii creantei sale - Gajul sau amanetul (art 1685 C. civ) reprezinta un contract prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil cu titlu de garantie a datoriei - Atat privilegiul cat si gajul fac parte din categoria garantiilor reale de care se poate bucura creditorul

36

- Marfurile incredintate carausului in vederea stramutarii la destinatie fac parte din clasa privilegiilor speciale care au ca obiect anumite bunuri mobile determinate ale debitorului - In literatura de specialitate s-a stabilit ca privilegiul carausului decurge dintr-un gaj tacit pe care expeditorul i-l recunoaste odata cu incheierea contractului de transport si remiterea incarcaturii spre a fi deplasata la destinatie - Cu alte cuvinte detentiunea lucrului transportat este dublata de intentia de a-l afecta platii transportului - In sfera creantei garantate cu gajul carausului intra urmatoarele sume privitoare la transport - a) costul deplasarii incarcaturii - b) cheltuielile suportate de caraus cu titlul de operatiuni accesorii transportului - c) cheltuieli ocazionate de indeplinirea obligatiilor vamale in special din cauza amenzilor platite de caraus ca efect al unor declaratii inexacte facute de expeditor - O datorie provenita dintr-un transport anterior nu poate fi recuperata prin exercitarea privilegiului sau gajului asupra unei incarcaturi ce formeaza obiectul unui transport ulterior - Prin exceptie se admite ca existenta unui contract unic care presupune in vederea executarii sale o serie de transporturi, indreptateste pe caraus sa valorifice asupra ultimei incarcaturi pe care a deplasat-o la destinatie privilegiul sau si pt sumele datorate din partizi de marfa transportata mai inainte - Consecintele care decurg sau efectele garantiilor sunt:

37

- a) ambele garantii confera titularului dreptul de retentie asupra incarcaturii transportate - Carausul poate retine lucrurile aflate in detentiuna sa atat timp cat debitorul nu plateste integral sumele datorate pt stramutarea marfii - b) un alt efect consta in prerogativa carausului de a solicita prin justitie vanzarea incarcaturii, in scopul realizarii sumei datorate de debitor ca echivalent pt executarea deplasarii - c) un alt efect este dreptul titularului de a urmari in mainile tertilor bunul grevat de garantie - In materia transporturilor, gajul carausului ii confera acestuia un drept de urmarire astfel ca tranportatorul care a pierdut detentiunea incarcaturii, poate sa o revendice - Privilegiul carausului este tot un drept real astfel ca si in acest caz titularul beneficiaza de un drept de urmarire - d) o prerogativa specifica dreptului de gaj pe care privilegiul nu o comporta, consta in dreptul titularului neplatit de catre debitor de a putea plati in deplina proprietate in conditiile legii bunul grevat de garantie - Atat privilegiul cat si gajul inceteaza odata cu stingerea creantei pe care o garanteaza, deasemenea privilegiul carausului asupra lucrurilor transportate inceteaza odata cu predarea lor destinatarului, iar gajul se stinge si prin remiterea voluntara de catre caraus in mainile destinatarului a lucrului grevat

SECHESTRAREA MARFURILOR AFLATE IN CURS DE TRANSPORT

38

- Incarcatura reprezinta o certa valoare patrimoniala mai ales cand este vorba de o cantitate asumata ca atare, expeditorul sau destinatarul pot avea interesul sa recupereze sumele ce li se datoreaza din valoarea marfii aflata in curs de stramutare - Din acest punct de vedere, carausul fiind titular al unui privilegiu special care include si dreptul de retentie este pus la adapost impotriva rau platnicilor - Sechestrul este o masura de asigurare a actiunii judiciare si consta in indisponibilizarea bunurilor mobile ale debitorului pana la terminarea judecatii pt ca astfel creditorul sa le poata urmari pt indestularea drepturilor sale atunci cand va obtine un titlu executoriu iar debitorul nu va executa de buna voie - Conditiile de admisibilitate a cererii de sechestru asigurator sunt: - a) depunerea unei cautiuni, astfel in materie comerciala, sechestrul nu poate fi aplicat decat cu cautiune iar cuantumul este lasat la aprecierea instantei care incuviinteaza sechestrul - b) creanta pe care se intemeiaza cererea de sechestru trebuie consemnata printr-un act scris - Prin derogare de la aceasta regula, art 591, alin 2, Cod proc. civ, ingaduie instantei de judecata sa aprobe incuviintarea sechestrului in lipsa de dovada scrisa daca, creditorul a carui creanta nu este constatata prin act scris dovedeste ca a intentat actiune (cerere prin care sa se constate creanta), dar in aceasta situatie, el este obligat sa depuna o cautiune de jumatate din valoarea reclamata odata cu depunerea cererii de sechestru, cuantumul cautiunii se determina in functie de valoarea creantei pretinse prin actiune principala iar nu in functie de valoarea bunurilor a caror sechestrare se urmareste - c) creanta pe care se intemeiaza cererea de sechestru asigurator trebuie sa fie scadenta
39

- Prin exceptie, de la aceasta regula, art 591, alin 3, Cod proc civ, dispune ca instanta poate incuviinta cererea de sechestru chiar daca creanta nu este scadenta astfel: - 1) cand debitorul a micsorat prin fapte garantiile date sau nu a dat garantiile promise - 2) cand exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire - 3) cand exista pericolul ca debitorul sa-si ascunda sau sa-si risipeasca averea - Desi textul mentionat se refera la bunurile care se gasesc in mainile debitorului, aceasta masura este admisibila in materie comerciala chiar daca lucrurile se afla in curs de transport si in acest caz debitorul trebuie sa depuna o cautiune in cuantumul fixat de instanta de judecata - Cererea de sechestru asigurator se solutioneaza de catre instanta de judecata de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea partilor, instanta pronuntandu-se asupra cererii printr-o incheiere executorie - Prin aceeasi incheiere, instanta fixeaza cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta - Incheierea este supusa numai recursului care poate fi declarat in termen de 5 zile de la comunicare - Recursul se judeca de urgenta si cu precadere cu citarea partilor in termen scurt - Hotararea sau incheierea prin care s-a admis sechestrul are caracter temporar in sensul ca efectele sale juridice dureaza pana la solutinarea cererii principale

40

- nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de drept a sechestrului, situatie ce se constata prin incheiere irevocabila data fara citarea partilor - Masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinirea de catre executorul judecatoresc potrivit regulilor privitoare la executarea silita (art 411 si urmatoarele din cod proc. civila) - Cauzele care conduc la incetarea sechestrului asigurator sunt: - a) respingerea actiunii principale prin care creditorul isi valorifica in justitie pretentiile impotriva debitorului - b) declaratia expresa a creditorului ca renunta la sechestru asigurator - c) dovada prezentata instantei de judecata de catre debitor ca a consemnat suma pt care s-a infiintat sechestrul precum si dobanzile si cheltuielile efectuate de creditori cu procesul - Sechestrul asigurator ramane in fapt fara obiect si ca atare inceteaza de la sine daca incarcatura supusa acestei masuri a fost distrusa in timpul transportului datorita fortei majore, naufragiului etc - De asemenea instanta va putea ridica la cererea debitorului sechestrul asigurator daca debitorul va da in toate cazurile o garantie indestulatoare, garantie care va fi stabilita de instanta - Cererea depusa se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea partilor in termen scurt - Instanta pronunta o incheiere care este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare SECHESTRUL ASIGURATOR SOLICITAT DE CARAUS - Vocatia pt transportator de a recurge la aceasta masura se naste cand incarcatura ajunge la destinatie
41

- Incuviintarea sechestrului asigurator se justifica in doua situatii: - a) cand destinatarul nu poate fi gasit - b) cand se ivesc neintelegeri in privinta primirii bunurilor transportate - Punerea incarcaturii sub sechestru are loc numai dupa descarcarea acesteia din mijlocul de transport - Carausul beneficiaza de un regim special, in sensul ca incuviintarea cererii de sechestru asigurator nu este conditionata in cazul sau de introducerea unei actiuni principale - Prin urmare, cererea formulate de transportator nu are un caracter accesoriu ci de sine statator - In plus, cererea carausului privind sechestrul asigurator se solutioneaza fara sa fie obligat la depunerea unei cautiuni iar calea procedurala pusa la dispozitia carausului consta intr-o ordonanta presidentiala, procedura prin definitie urgenta si mai rapida PREJUDICIUL GENERATOR AL RASPUNDERII - Denumit si paguba sau dauna consta in cadrul raspunderii contractuale in rezultatul negativ suferit de creditor ca urmare a faptei ilicite savarsita de debitor prin neexecutarea obligatiei asumate sau prin intarziere in aducerea la indeplinire - Prejudiciul poate fi material sau moral - Prejudiciul material consta in lezarea unui drept sau a unui interes patrimonial al creditorului, obligatii contractuale, precum in transporturi accidentarea unui calator, sau distrugerea incarcaturii ori avarierea unor bunuri in timpul deplasarii - In toate cazurile, prejudiciul material poate fi evaluat in bani, aceasta fiind caracteristica sa definitorie
42

- El include atat paguba efectiva cat si castigul nerealizat - Prejudiciul moral consta in vatamarea unui interes nepatrimonial fiind nesusceptibil de pretuire baneasca, asemenea pagube se ivesc in special in transportul de calatori, daca persoana si-a pierdut viata sau integritatea corporala dar nu sunt excluse si in cazul deplasarii de bunuri, distrugerea unor obiecte amintire de familie, etc - Conditiile repararii prejudiciului sunt: - a) paguba sa fie certa, insusire pe care o ideplineste prejudiciul actual, dar in anumite limite si prejudiciul viitor - Caracterul cert are un dublu sens: pe de o parte inseamna ca rezultatele negative ale faptei ilicite s-au realizat pana la data hotararii judecatoresti care condamna la plata pe debitor (caraus) precum in cazul prejudiciului actual, sau ca exista in momentul aratat, indicii sigure si convingatoare ca dauna se va ivi ori va continua sa se produca si ulterior (avand natura unui prejudiciu viitor precum in cazul vatamarii corporale cu sechele de durata). - Pe de alta parte se cere ca paguba actuala sa fie susceptibila de evaluare de catre instanta sesizata sau cel putin ca aceasta sa dispuna de elementele indubitabile pt a masura anticipat cuantumul total al prejudiciului viitor - Din cele aratate se deduce ca repararea unui prejudiciu eventual se exclude deoarece nu prezinta caracter de certitudine - b) dauna cauzata prin fapta ilicita trebuie sa fie personala adica sa priveasca pe insusi creditorul in cauza ale carui interese au fost vatamate prin neexecutarea contractului de caraus sau prin intarziere in indeplinirea obligatiei

43

- c) prejudiciul suferit de creditor sa fie direct adica sa fie o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei - O simpla legatura indirecta intre faptul illicit si dauna nu justifica obtinerea de despagubiri - d) prejudiciul sa fie previzibil in momentul perfectarii acordului de vointa al partilor - In sensul aratat, art 1085 Cod civ. prevede ca debitorul nu raspunde decat de daune interese care au fost prevazute sau care au putut fi prevazute la incheierea contractului cand neindeplinirea obligatiei nu provine din dolul sau

CLAUZE DE NERASPUNDERE CONSIDERATE CA INADMISIBILE SI CLAUZE PERMISE

- Anumite clauze care inlatura raspunderea carausului considerate ca fiind fara valabilitate adica inadmisibile astfel:

sunt

- a) contractul de transport nu poate elibera pe caraus de raspundere pt prestatia caracteristica de a deplasa persoane sau marfuri - b) clauza prin care carausul se degreveaza de raspundere pt culpa sa grava si cu atat mai mult pt propriul dol, nu poate produce efecte - Nu are dreptul sa-si rezerve facultatea unui comportament pagubitor pt celalalt contractant sau de a savarsi o eroare grava in modul de indeplinire a obligatiei asumate - Orice clauza de acest fel este lovita de nulitate - c) clauze lucrative sunt acele conventii de neraspundere care pot fi private ca nepermise, devin totusi la randul lor ilicite daca
44

neexecutarea obligatiei la adapostul exonerarii se soldeaza cu un profit pt debitor - Clauzele permise sunt: - a) in toate cazurile se admite ca stipulatiile care agraveaza raspunderea transportatorului produc efecte depline - Daca insasi partile au consimtit asemenea clauze, nimic nu se opune ca intelegerea lor sa fie recunoscuta pe plan juridic - b) clauzele menite sa favorizeze pe caraus cu exceptia excluderilor mentionate mai sus sunt acceptate de legiuitor numai in anumite conditii care sa asigure respectarea drepturilor celuilalt contractant - Codul com. ingaduie reducerea pretului deplasarii marfurilor - Daca se reduce sub o limita rezonabila (apreciata de instanta) reparatia pecuniara cuvenita celuilalt contractant, se considera ca, clauza incetarii trebuie sa fie valabila intrucat scaderea excesiva a nivelului despagubirilor echivaleaza in fapt cu o totala neresponsabilitate a carausului care nu poate fi admisa. - c) clause care identifica explicit evenimentele fortuite ca effect exonerator de raspundere pt caraus - Se obisnuieste sa se enumere in contract imprejurarile assimilate fortei majore dar conditia este ca acestea sa prezinte in fapt gravitatea si caracteristicile unui evenimet semnificativ pt a elibera pe caraus de raspundere - d) raspunderea contractuala pt altul se admite de unii autori in cazul armatorului care poate stipula in contractul de navrosire o clauza sa fie aparat de raspundere pt faptele ilicite ale prepusilor sai (comandantul navei si membrii echipajului) savarsite in cursul calatoriei convenite
45

- Admisibilitatea unei asemenea clauze se intemeiaza pe ideea ca armatorul pierde posibilitatea de a-si exercita autoritatea si controlul asupra activitatii comandantului si personalului cat timp nava se afla in deplasare la mari distante EFECTELE RASPUNDERII CARAUSULUI - In masura in care neindeplinirea contractului angajeaza raspunderea carausului, raporturile dintre parti sufera unele modificari potrivit dreptului comun - Astfel daca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile se naste in sarcina debitorului obligatia de a despagubi pe creditorul daunat - Carausului nu i se mai cere sa efectueze deplasare de persoane sau marfuri ci sa repare acest prejudiciu - Repararea prejudiciului suferit de creditor impune stabilirea intinderii despagubirilor pe care acesta le poate obtine - Evaluarea in acest scop poate fi judiciara, legala sau conventionala
-

Evaluarea judiciara in acest caz determinarea cuantumului despagubirii revine organului jurisdictional competent (instanta de judecata sau arbitraj comercial), evaluarea lasata la aprecierea instantei trebuie sa tina seama de anumite criterii menite sa-i asigure obligativitate

- Astfel, despagubirea urmeaza sa acopere atat pierderea efectiva suferita de creditor cat si castigul nerealizat - Pe de alta parte organul de jurisdictie poate sa acorde la cererea reclamantului care se plange de neexecutarea contractului sau de o executare necorespunzatoare , numai daune previzibile la data perfectarii acordului de vointa cu excuderea celor indirecte

46

Evaluarea legala a prejudiciului are un obiect mai restrans si intereseaza numai raspunderea civila care decurge din neplata la scadenta a unei sume in numerar datorate creditorului

- In transporturi, problema se iveste mai frecvent ori de cate ori carausul urmeaza sa restituie celorlalte parti parti contractante a anumita suma de bani - Orice intarziere in plata datoriei banesti prejudiciaza pe creditor care este in drept sa ceara nu numai suma in cauza ci in plus echivalentul daunelor suferite - Prejudiciul consta in lipsa temporara de folosinta a numerarului - Compensarea acestei pagube se realizeaza prin obligatia carausului de plata de dobanzi care se calculeaza in functie de durata cu cat s-a depasit data scadentei - Dobanzile prezinta o tripla caracteristica: - a) prejudiciul creditorului in cazul intarzierii platii este prezumat in puterea legii - Art 1088 alin 2, Cod civ. prevede ca aceste daune interese se cuvin fara ca, creditorul sa fie tinut sa justifice vreo paguba - b) in materie comerciala, dobanzile curg de plin drept, nu se cere punerea in intarziere prealabila a debitorului - c) nivelul dobanzilor este in principiu predeterminat prin dispozitiile imperative care tarifeaza limita maxima EVALUAREA CONVENTIONALA A PREJUDICIULUI SAU CLAUZA PENALA - Partile au posibilitatea de a inlesni prin intelegerea lor prealabila determinarea intinderii prejudiciului care urmeaza sa fie reparat de catre debitor, determinarea se face inainte ca prejudiciul sa se fi produs
47

- Acordul realizat in acest scop poarta denumirea de clauza penala, ea nu trebuie sa contravina restrictiilor legale referitoare la conventia de neraspundere sau de limitarea raspunderii carausului - Clauza penala este acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii obligatiei de catre debitorul sau - Caracteristicile clauzei penale sunt: - a) clauza penala este o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului, de aici rezultand utilitatea clauzei penale in sensul ca ea dispenseaza pe creditor de a face dovada existentei si intinderea prejudiciului
-

b) contravaloarea convenita in scopul de a repara paguba creditorului consta intr-o suma de bani, clauza penala detine o dubla functie: compensatorie in cazul pagubei izvorate din neexecutarea contractului principal si moratorie, daca debitorul depaseste termenul fixat pt indeplinirea obligatiei

- Despagubirea prevazuta de clauza penala poate fi stipulata atat global cat si procentual urmand in ultimul caz sa fie calculata proportional cu intinderea partii neexecutate din obligatia principala, respectiv a distantei neparcurse din itinerarul complet - c) tinand seama de caracterul accesoriu al clauzei penale in raport cu contractul principal, nulitatea obligatiei principale atrage nulitatea clauzei penale, dar nulitatea clauzei penale nu atrage pe aceea a obligatiei principale - d) efectele clauzei penale privesc atat pe debitor cat si pe creditor; astfel debitorul ramane obligat sa aduca la indeplinire contractul principal fara sa poata refuza executarea in schimbul penalitatii

48

- Prin urmare, clauza penala nu ii da dreptul de a alege intre executarea contractului si despagubire - De asemenea se exclude si cumulul in sensul ca creditorul nu poate cere in acelasi timp si penalitati si obiectul obligatiei principale deoarece clauza penala este o compensatie a daunelor interese pe care creditorul le sufera ca urmare a neexecutarii obligatiei principale - Prin exceptie, cumulul este admisibil in cazul intarzierii executarii - e) in principiu, clauza penala prezinta caracter intangibil, instanta de judecata sau arbitrara nu are dreptul de a reduce sau de a majora cuantumul despagubirilor convenite prin clauza penala chiar daca ar fi disproportionat fata de paguba efectiva incercata de creditor - Instanta nu poate nici sa verifice intinderea prejudiciului suferit de creditor si nici sa ceara creditorului sa dovedeasca intinderea prejudiciului efectiv suferit - Se admite o singura exceptie atunci cand obligatia principala a fost executata in parte, judecatorul poate reduce penalitatea proportional cu ce a fost executat SUBIECTE PT EXAMEN 1. Sistemul national de transporturi 2. Clasificarea transporturilor 3. Clasificarea transporturilor dpdv juridic 4. Contractul de transport (def, caractere juridice) 5. Participantii la contractul de transport 6. Conditiile de fond si de forma ale contractului de transport 7. Clauzele obligatorii ale documentului de transport marfuri 8. Functiile juridice ale documentului de transport 9. Obligatiile expeditorului la punctul de pornire 10. Obligatiile carausului la punctul de pornire
49

11. Obligatiile carausului in transporturi efectuate in conditii initial convenite 12. Contraordinul (conditii de forma, consecinte, etc) 13. Transporturile deficitare 14. Obligatia carausului la destinatie 15. Obligatia destinatarului la punctul de sosire 16. Dreptul de retentie al carausului 17. Privilegiul si gajul carausului asupra marfii transportate 18. Sechestrarea marfurilor si sechestrul solicitat de caraus 19. Prejudiciul generator al raspunderii 20. Clauze de neraspundere considerate ca inadmisibile si clauze permise 21. Evaluarea juridica si evaluarea legala a prejudiciului 22. Evaluarea conventionala a prejudiciului Nota: referatul trebuie sa contina minim. 5 pagini La examen vor fi 3 subiecte

50