Carol Quintul:ntre universala

Imperiul

German

si

monarhia

La sfrsitul secolului XV Imperiul (Reich )german se nfatisa ca un mozaic de state independente,a caror coeziune era vag asigurata de mparatii din casa de Habsburg. "Bula de aur " data n 1356 de Carol IV prevedea alegerea mparat 131b16b ului prin vot majoritar de catre un colegiu electori:arhiepiscopii de Mainz,Triersi format din 7

Kln,contele palatin,regele Boemiei,ducele Saxoniei si markgraful deBrandenburg. n schimb,suveranul pontif era exclus de la aceasta alegere.MaximilianI a ncercat sa dea o organizare acestui conglomerat politic de sorginte feudala,ntarind autoritatea.mparatului si dietei Reichului n fata principilor.n 1500 el ncerca chiar sa instituie un "guvern al Imperiului ",mai usor de convocat dect dieta compusa din nenumaratii seniori germani;dar acesta fu desfiintat doi ani mai trziu.Singurul rezultat efectiv al reformelor sale a fost mpartirea Germaniei n 10 "cercuri " si crearea unui organ juridic extern,dupa insuccesele suprem,Camera administrativa imperiala.Pe a

plan

italiene,ultimii ani ai domniei lui Maximilian au fost dedicati consolidarii puterii

casei de Habsburg n Europa.Nepotul sau,Carol,domnea deja din 1516 asupra Spaniei si arilor de Jos;Maximilian se stradui sa-l urce si pe tronul imperial. Electorii se temeau nsa prea Austria;ei pareau a i-l prefera lui Carol tare de casa de

pe Francisc I sau pe Frederic de Saxonia.Sustinut financiar de bancherii Fugger si psihologic de francofobia Habsburg se impuse n cele din electorilor;candidatul de

urma n dauna celui francez,fiind ales la 28 iunie 1519.Francisc transforma nsa esecul sau imperial ntr-o rivalitate de nestins fata de Carol V ("Quintul ")si ncerca sa-l atraga de partea sa pe Henric VIII al Angliei,care ar fi putu nclina balanta n favoarea francezilor;fu nsa lipsit de succes,ca si pe frontul italian,unde razboiul rencepu,aducnd mari victorii imperialilor care si-l alaturasera pe cel mai bun general francez,conetabilul recucereasca Milanul,Francisc de Bourbon.ncercnd sa

nsusi fu capturat dupa dezastrul de la Pavia (1525). Ar fi putut fi nceputul dominatiei habsburgice n Europa,caci nimic nu mai parea a

sta n calea lui Carol Quintul;dar tocmai proiectele de monarhie universala ale mparatului fura principalele obstacole n realizarea acestui tel.Cumulnd domeniile Habsburgilor si cele spaniole,stapnirea lui Carol era imensa - un imperiu "peste care soarele nu apunea niciodata "-si din aceasta cauza imposibil de guvernat; administratia sa era att de debila nct mparatul a fost nevoit sa calatoreasca o zi din patru n lunga sa domnie pentru a asigura guvernarea posesiunilor sale dispersate. De 9 ori am fost n Germania de Sus,de 6 ori am trecut n Spania,de 7 ori n Italia,de 10 ori am venit n Flandra,de 4 ori,att pe timp de pace ct si pe timp de razboi,am pasit pe pamntul Frantei,de 2 ori pe cel al Angliei,de alte 2 ori am.naintat mpotriva Africii,ceea ce n total ar face 40 de calatorii,fara a le socoti si pe cele de mai mica importanta declara Carol Quintul n testamentul sau politic.n acelasi timp,dimensiunile Imperiului l obligau pe Habsburg sa poarte razboaie pe mai multe fronturi deodata: mpotriva francezilor centrifuge ale suveranilor n Italia,mpotriva tendintelor

teritoriali n Germania,mpotriva turcilor n Ungaria si n Mediterana..Ca urmare, fratele sau Ferdinand primi posesiunilor germane ale casei de n 1522 conducerea

Austria,iar n 1531 fu ales succesor la tronul imperial;ca urmare el trecu la reorganizarea teritoriilor Maximilian I ntr-un spirit sale,continund opera lui

centralizator mai modern,deschis catre colaborarea cu principii chiar peste capul lui Carol. Nu acelasi lucru se putea nsa spune si despre mparat.Adevarat suveran medieval, Carol era ghidat n politica sa europeana de telul restaurarii Imperiului crestin universal,n dauna factorilor centrifugi reprezentati de monarhiile nationale si de Reforma;n slujba acestui ideal,el organizase pe ntregul continent un paienjenis de casatorii dinastice menit a institui suprematia casei de Habsburg din Portugalia pna n Danemarca.n acelasi timp,personalitatea sa a fost si cea a unui conducator modern,uznd de toate mijloacele politice interne si externe,aliat cu institutiile

bancare si favorabil aparitiei capitalismului,creator unei armate perfectionate care n ultima instanta va fi marele instrument al politicii habsburgice