Sunteți pe pagina 1din 26

Ipostazele iubirii la Catullus si Vasile Voiculescu

Caius Valerius Catullus

Prima jumtate a sec I i. Hr. este epoca cea mai agitat din toat istoria Romei. Necontenite rzboaie externe, rscoale interne au fcut ca republica s-i triasc ultimii ani. Pn acum literatura avea un caracter marcant cetenesc i, potrivit modelului su grecesc, clasic. Acum, ns, alte condiii economice, politice i sociale duc ctre o alt direcie literar.

n aceast epoc, omul de litere face din literatur un mijloc de divertisment i de evadare, iar poetul se plaseaz n centrul propriei sale atenii.Poetul tipic al acestei direcii este Caius Valerius Catullus.

Fire ptima, Catullus se druiete, ani de zile, unei iubiri chinuitoare pentru Clodia, femeie frumoas, rafinat i nestatornic.Opera lui cuprinde 114 poezii dintre care menionm: poezii de dragoste ocazionale, elegii, epigrame i poeme mitologice.

Catullus trezeste un viu interes prin felul sau asocial de a-si propune opera si viata, fiind un mare marginal, care-si ducea traiul ignorand norma si idealul timpului sau, fiind acel poet care intoarce spatele marii civilizatii latine, propunind un spirit de fronda, o lirica narcisista, si un ascutit spirit de critica.

Opera catulliana isi dezvaluie insa nu numai obiectul, semnificantul, dar si semnificatul, acel context al epocii, moravurile, ideile si institutiile culturale.

S-au pastrat 116 poeme, majoritatea dedicate Lesbiei (Clodia, tanara matroana dintr-un neam vechi, frumoasa, mondena, rafinata, dar si nestatornica, pentru care Catullus nu era decat inca un amant curtenitor).

Autor pasional si obscen, delicat si perspicace, pe care insa mereu il vom gasi firesc in felul de poezie pe care il face.

n poezia sa, sentimentul iubirii apare cu infinite si subtile nuane. Toat gama sentimentelor legate de povestea iubirii sale pentru Lesbia (Clodia) este dominat de suferina iubitului prsit, iar vibraia sentimental sincer i pur a poetului - altdat glume, galant, chiar frivol comunic cititorului convingerea lui Catullus c iubirea nu este pentru el un divertisment, ci o pasiune mai puternic dect voina i chiar dect moartea.

Poetul triete cu patim o iubire obsesiv, sufer, este disperat, dar nu poate renuna la sentimentul care-i nnobileaz sufletul. Nici mcar orgoliul nu-l poate mpiedica s se despart de cea pe care o iubete mai presus de orice. Dei afl c i-a fost infidel, Catullus se ntoarce plin de tristee i nvins la picioarele marii iubiri.

Motivul:

este, n principiu, basium (srutul) luat de poet ca msur primordial pentru a-i exprima pasiunea pentru iubit. Acesta simte att de intens iubirea nct nu gsete limit la cte srutri i-ar drui Lesbiei.

IDEI POETICE

1. Este emoionant cum poetul i exprim sentimentul de iubire. El dorete srutri.

2. Poetul i nsuete epitetul de nebun recunoscndu-i, astfel, iubirea dezlnuit i profund ce-i mistuie sufletul.

Catullus o iubeste pe Clodia, care recurge, se pare, nu o data la un santaj sentimental si chiar sexual al poetului. Ea e iubita care apare in poemele lui cu numele de Lesbia, nume ce deschide intertextual o perspectiva spre poezia elina, dupa numele insulei unde a trait poeta Sappho. Catullus traduce chiar o oda scrisa de Sappho, care pare sa fi propovaduit o kama in arealul elin.

Victima a iubirii, Catullus exclama odi et amo, urasc si iubesc; este cazul unui eu liric discontinuu scandat intre dragoste si ura, este un tip de autodeconstructie poetica, de existenta a unor semnificatii antinomice.

Dupa ce Lesbia il tradeaza, nu atat dragostea cat enuntarea ei ia dimensiuni pornografice, iar actul enuntarii limbaj agresiv, plin de tribulatie, dar si intrepiditate.Iubind si urand, Catullus stie foarte bine sa ironozeze si sa persifleze lumea ce-l acapareaza. In lirica satirica poetul se inspira si din asa-numita satura, un tip de reprezentatie dramatica cu unele cuvinte glumete, de haz la adresa cuiva.

Vasile Voiculescu

Vasile Voiculescu a fost un medic, poet, prozator i dramaturg romn.

Timpul si dragostea sunt cele doua coloane ce strabat marea literatura, in jurul carora graviteaza viata umana: ca in sonetele lui Vasile Voiculescu,viata este limitata de timp, dar dragostea poate spori numarul de ani.

Una celeilalte se opun, dragostea poate eternizatimpul ce este doarcirculabil,reversibil si recuperabil;iubirea implinita poate regenera viata apusa si se poate inalta deasupra realitatii profane si poate recupera starea de imperfectiune si de atemporalitate.Ultimele sonete inchipuite ale lui Shakespeare sunt dovada incontestabila a stapanirii de catre Vasile Voiculescu a limbajului artistic, cu nebanuite rafinamente

Simbol al existentei trupesti si pamantesti, imagine a fragilitatii si singuratatii, coliba sufletului se transforma intr-un palat, simbol al maretiei si misterului.

La nivelul trairilor, iubirea e sentimentul resimtit ca intensificare a vitalitatii, ca inaltare, desprindere de terestru, e contaminare de focul cosmic.

Cuprins de dragoste si dor (porni-vom // spre unicul meu dor '), eul liric e patruns in acelasi timp de fiorul creatiei, al poeziei. Prin eros se accede la eternitate (Sa-ti cuceresc si tie un tron in nemurire').

Bibliografie: www.referate.ro

www.scritube.com
www.google.ro www.wikipedia.ro

Realizat de: Stamu Tatiana Stama Claudiu Clasa: a XII-a F