PROGRAME DE REMEDIERE ŞCOLARĂ Pentru a realiza acest lucru se propun următoarele ţinte : ÎMBUNĂTĂŢIREA RATEI SUCCESULUI ŞCOLAR PRIN

INCLUDEREA DE PROGRAME EDUCAŢIONALE SPECIFICE (EDUCAŢIE REMEDIALĂ, ÎNVĂŢĂMÂNT INCLUSIV) LĂRGIREA OFERTEI CURRICULARE ÎN PERSPECTIVA EGALIZĂRII DE ŞANSE ŞI PROMOVAREA UNOR METODE DIDACTICE MODERNE; DEZVOLTAREA UNUI PROGRAM / PLAN DE ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE (EXTRAŞCOALĂ, EXTRA-CLASA) ŞI ÎNFIINTAREA UNUI CLUB COMUNITAR ÎN VEDEREA IMPLICARII ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢI CARE SĂ LE DEZVOLTE ŞI SĂ LE VALORIFICE LA POTENTIAL MAXIM ABILITATILE, TALENTELE, DEPRINDERILE; ŞCOALĂ – MEMBRU ACTIV AL VIEŢII LOCALE / CONSOLIDAREA PARTENERIATELOR; De ce au nevoieelevii şcolii noastre de activităţi remediale? -nivel socio economoc scăzut; -acces redus la surse de informare; -lipsa de educaţie a părinţilor care nu sunt în măsură să-i ajute şi manifestă expectanţe scăzute faţă de reuşita copiilor; - lipsa părinţilor, plecaţi în alte ţări, copiii fiind lăsaţi în grija unor bunici, mătuşi sau alte rude care manifestă dezinteres pentru rezultate şi performanţe şcolare; - risc mare de eşec şcolar. Scopul organizarii activităţilor remediale este acela de a stimula finalizarea învatamântului şi îmbunatatirea ratei succesului scolar pentru copiii din grupurile dezavantajate. Prin implementarea activităţilor proiectului vizam o schimbare de atitudine a cadrelor didactice, a parintilor, a elevilor şi a reprezentantilor institutiilor publice locale şi judetene, fata de grupurile dezavantajate. Din cauza frecvenţei scăzute la cursuri şi a celorlalte dificultăţi, elevii întâmpină greutăţi în atingerea obiectivelor-cadru la disciplinele matematică sau limba română la toate clasele. Copiii au imaginatie saraca şi o memorie mecanica,devin pasivi şi asteapta să fie solicitati,au exprimarea greoaie şi uneori se integreaza greu în colectiv. Din cauza conditiilor vitrege de acasa sunt irascibili, nu se pot concentra pe o durata mai lunga de timp, inclinand spre fuga de la ore sau gasirea altor preocupari. Pornind de la cunoaşterea realităţii socio-economice individuale şi evaluării nivelului de performanţe cognitive ale elevilor, cadrele didactice au hotărât componenţa grupelor de remediere .
 

 

Studierea fiselor de observatie psiho-pedagogica a fiecarui elev; Intocmirea pentru fiecare elev a unei fise de interventie remediala care să cuprinda nivelul educational la data respectiva (competente deja achizitionate considerate puncte tari şi cele ce trebuiesc achizitionate şi care fac obiectul interventiei); Intocmirea programului de remediere lunar pe grupe de remediere; Monitorizarea progresului scolar în urma testelor de evaluare Organizarea unui program de remediere are un impact semnificativ în viaţa şcolii, având ca obiectiv schimbarea atitudinii faţă de fiecare elev care poate avea la un moment dat dificultăţi de învăţare. Parteneriatul dintre cadrele didactice este premisa succesului în beneficiul copiluluiÎn aceste ore, elevii sunt sprijiniţi în efectuarea asistată a temelor, în activităţi de recuperare şcolară şi ameliorare a dificultăţilor în învăţare, precum şi în activităţi de educaţie civica sau jocuri distractive, cu scop educativ indirect. Pentru crearea unui climat incluziv şi evitarea unei dazasimilări a grupei de remediere, unele activităţi se organizează cu întreg colectivul clasei, asigurându-se interferenţe de sarcini şi finalităţi comune. Adaptarea curriculară pentru elevii cu dificultăţi de învăţare constă în întocmirea unei intervenţii individualizate pentru fiecare elev în parte. Această interventie individualizată va trebui să presupuna: identificarea punctelor slabe şi a celor forte ale elevului; stabilirea prioritatilor de învăţare;

să diversificam strategiile de predare în funcţie de stilul individual de învăţare al elevului şi să folosim material didactic adecvat: a) Planse cu imagini pentru a se dezvolta limbajul. Prin intermediul jocului elevul se simte responsabil de rezolvarea problemei impuse de joc. Strategii pentru cresterea stimei de sine şi a increderii în propria eficienta sunt:· profesorul furnizeaza elevilor un feed-back pozitiv asupra reusitelor lor si-i obisnuiesc să faca atribuiri interne ale succeselor. i) colaborarea cu familia – am mentionat mai sus ca mama sprijina interventia. Traiesc în familii dezorganizate şi sarace. Pentru acesti elevi metodele şi strategiile trebuie să tina seama de placerea de a comunica. folosirea povestirilor cu nume de elevi din clasa sau cu situatii prin care au trecut elevii. organizarea activitatii. . Imaginile trebuie să fie punct de plecare pentru discutii frontale. f) lucrul în grup ofera o gama larga de inte-relatii care sprijina învăţarea şi evidentiaza rolul social al acesteia. g) folosirea metodelor interactive: brainstorming. Adaptarea curriculară trebuie să tina seama de nevoile educative ale fiecarui copil. Elevul isi asuma roluri luate. dramatizarea. contribuie la stabilirea analogiilor. nu sunt constienti şi convinsi de reusita lor. modeleaza procesele afectiv. anume: formarea unei imagini de sine pozitive. jocurile pot fi folosite în oricare secventa a lectiei: pentru fixarea cunostintelor. Functia de comunicare a limbajului este cultivata în mod deosebit. e) interdisciplinaritatea: descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect comun pentru a crea conexiuni posibile şi necesare în vederea atingerii scopului propus. grupuri mici care favorizeaza interactiunea elevului cu colegii sai. Profesorul cere elevilor să selecteze un fragment din textul citit şi alaturi să comenteze textul. Imaginea de sine este slaba. oral sau scris. esalonate în secvente mici de învăţare (o saptamana) care pot fi evaluate pentru a se adapta şi reorganiza periodic curricullum-ul în favoarea dezvoltarii optime a copilului.motivationale. isi asuma roluri. jurnalul cu dubla intrare. Aceste prioritati pot fi planificate pentru un timp lung. cubul. un an scolar. Jocul stimuleaza functiile intelectuale. pentru predare. b) Material distributiv pentru fiecare copil. pentru a se incuraja munca individuala. gesturi. au dificultati în a fi cinstiti şi corecti cu ceilalti şi de cele mai multe ori sunt agresivi cand relationeaza cu altii. pentru reactualizarea lor. Pentru a se obţine rezultate cât mai bune este necesar ca noi. dar care să fie corect indrumate de profesor pentru a-si atinge obiectivul în acea activitate. ciorchinele. ”Jurnalul dublu” ajuta elevul să stabileasca legaturi intre textul citit şi experienta personala.alegerea celor mai adecvate metode şi strategii. fie din carti. se pot da nume personajelor. jocurile de rol. Materialul se poate folosi şi pentru munca în echipe. şi chiar şi atunci cand au performante acceptabile intr-un domeniu. d) folosirea situatiilor de joc în învăţare. De la imagini se poate folosi jocul pentru a se incerca să se scrie cuvinte. Inainte de a planifica curriculum adaptat este necesar să identificam punctele slabe şi punctele forte ale elevilor. interactiune cu ceilalti colegi şi discutii care par libere. h) rezolvarea creativa a conflictelor din clasa. de aceea ele trebuie să fie bazate pe joc. c) Calculatorul îi ajuta pe elevi să vada ceea ce nu pot vedea în mediul lor obisnuit de viata (prezentari Power Point). eseul de cinci minute( se poate cere elevilor să alcatuiasca un text de 4-5 propozitii prin care să-şi convinga prietenul să citeasca un anumit text). Elevii pot alcatui mici texte. care să dezvolte atentia şi creativitatea. copiii sunt nesiguri. intamplari. miscare. Prin joc elevul transfigureaza obiectele şi fenomenele. relatiile. structura şi organizare şi sprijin personalizat. inregistrarea progreselor elevului. implicarea eficienta în toate activitatile în care sunt implicati toti ceilalti copii. Cadrul didactic faciliteaza şi modereaza discutiile atunci cand elevii isi prezinta interpretarile în fata clasei. cadrele didactice. evaluarea unor fapte. fie din viata cotidiana. Au o experienta personala saraca datorită mediului din care provin. evaluarea interventiei. nu sunt supravegheati şi ajutati în rezolvarea sarcinilor şcolare. dand diferite interpretari textului. Punctele slabe identificate la majoritatea elevilor sunt urmatoarele: motivatia pentru învăţare este foarte redusa.

pentru că presupune atat constiinta a ceea ce trebuie să fie cunoscut. Progresele inregistrate vor fi cunoscute de catre elev într-o maniera care să îi sprijine actiunile viitoare şi de catre familie. Aceasta interventie nu se poate realiza daca profesorul nu foloseste un ton bland.În ce priveşte strategiile abordate pentru construirea unei relaţii profesorelev cât mai apropiate. astfel va putea lua la cunostinta procedurile care sunt bine executate şi pe cele care mai trebuie exersate. iar ca instrumente de autoevaluare se pot folosi chestionare (cu raspunsuri deschise la intrebari) şi scari de clasificare. nu numai cei cu dificultati de învăţare. Aceste strategii vor antrena interactiv şi diferentiat toti elevii clasei pentru că planul de interventie personalizat nu este în detrimentul celorlalti elevi. să îi acorde aceeasi atentie ca şi elevilor buni. · Mesaj personalizat şi atitudine empatică pentru o comunicare reală. profesorul poate folosi autocorectarea sau corectarea reciproca. · Invăţarea centrată pe elev (acceptarea unor dorinţe şi propuneri. descoperirea şi dezvoltarea unor aptitudini· Pentru a dezvolta motivaţia învăţării şi a evita rutina şi oboseala se vor concepe activităţi care se pliaza pe tipurile de inteligenta predominanta (centre de interes tip STEP BY STEP) · Pe parcursul fiecărei activităţi se va insista pe încurajarea permanentă a progresului. . A sti ce trebuie să fie cunoscut inseamna în mod logic dobandirea unui nivel de cunostinte sau abilitati care inseamna iesirea din sfera de interventie remediala. autonotarea controlata. să nu i se faca observatii în fata colegilor sai evitandu-se.  Cadrul ambiental personalizat cu lucrările elevilor sau schimbarea locaţiei de lucru. ironizarea lui de catre colegii sai. încurajarea iniţiativei personale. astfel. au nevoie de caldura sufleteasca. · profesorul trebuie sa-i invete pe elevi să gandeasca pozitiv atunci cand se afla în fata unei activitati dificile (“Este greu. Profesorul trebuie să îi dea şansă să obtina succese mici .Elevii pot fi invatati să-şi aprecieze succesele ca rezultat al efortului propriu sau al propriilor capacitati şi să evite să puna succesele lor pe seama norocului. accesibilitatea şi estetica materialului didactic prezentat.  Aplicarea unor strategii de învăţare prin cooperare ca metode de promovare a armoniei sociale. · profesorul trebuie să-şi exprime increderea în capacitatea lui de a reusi. responsabilizarea tuturor elevilor. să evite creearea de situatii competitive în care el nu poate decat să piarda. să prezinte progresele sale familiei. · Flexibilitate în designul activităţilor de învăţare. cat şi a ceea ce se cunoaste. să il antreneze în strategii care să ofere succesul unor activitati la care copilul are probleme. · in anumite situatii. Profesorul trebuie să stabileasca un climat de incredere şi să nu uite ca toti copiii. Inregistrarea progreselor elevului va folosi pentru a adapta predarea-învăţarea. · elevul trebuie să fie invatat să nu se judece prea sever şi să nu se culpabilizeze atunci cand greseste. · Crearea motivaţiei şi menţinerea fluxului motivaţional prin cerinţe didactice adaptate cu evaluare şi autoevaluare obiectivă şi imediată. dar sunt capabil să reusesc!”). se va tine cont de următorii parametri: · Prioritate pentru sporirea capacităţii de socializare. daca nu incurajeaza permanent copilul. despre ariile curriculare care trebuie schimbate. scopurilor şi obiectivelor fixate. a intamplarii ori facilitatii situatiei. elevului insusi şi tuturor acelor persoane care intra în clasa. Daca evaluarea este clara se pot primi informatii şi asupra relatiei profesor-elev. dar şi eficiente în acelaşi timp. Ca modalitati de dezvoltare a capacitatii de autoevaluare. să il asculte cand vrea să vorbeasca. se poate cere elevului să verbalizeze operatiile pe care le executa. Cum se măreste eficienţa activităţilor de remediere?  Diversitatea. Dintre toate obiectivele specifice interventiei remediale. · elevii să fie invatati să atribuie esecul unor cauze externe şi stabile (dificultatea sarcinii) sau a unor cauze interne şi instabile (efort insuficient). acordarea de recompense simbolice. Evaluarea sumativa a progresului duce la o reflectare asupra prioritatilor initiale. dezvoltarea capacitatii de autoevaluare este cel mai greu de atins.

dar şi ca scoala le este mereu aproape şi sprijin în formarea şi educarea copilului lor. costurile nu sunt prea mari. eforturile sunt la indemana oricui. realizabile de catre membrii comunitatii fără nici o interventie din afară. Mai mult decât atât. timp şi bunavointa. Ceea ce este necesar pentru că un asemenea plan să mearga este multa rabdare. o Implicarea tuturor cadrelor didactice în buna desfăşurare a activităţii de educaţie remedială. acestia vor intelege ca rolul lor este să fie educatorii copilului lor. vor sti ca uneori şi ei au de invatat de la copilul lor. · Elevii vor deveni mai încrezători în forţele proprii.Percepţia şi feed-back-ul părinţilor pe parcursul desfăşurării activităţilor de remediere. o . pentru marea majoritate a problemelor cu care se confruntă o comunitate. acestia pot provoca şi atrage interventii externe. Elevii trebuie sa demonstreze ca sunt capabili să deruleze mici actiuni comunitare şi ei au devenit constienti de faptul că. vor invata unde şi cand se termina rolul de educator al parintilor. · Elevul va deveni coparticipant la propria formare. Ce vom realiza prin activităţile de remediere? · Elevul se va transforma din obiect în subiect al învăţării. o În urma repetatelor intalniri cu parintii elevilor implicati în activitatea de remediere. dar castigurile sigur vor fi peste asteptari. există solutii locale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful