PROGRAME DE REMEDIERE ŞCOLARĂ Pentru a realiza acest lucru se propun următoarele ţinte : ÎMBUNĂTĂŢIREA RATEI SUCCESULUI ŞCOLAR PRIN

INCLUDEREA DE PROGRAME EDUCAŢIONALE SPECIFICE (EDUCAŢIE REMEDIALĂ, ÎNVĂŢĂMÂNT INCLUSIV) LĂRGIREA OFERTEI CURRICULARE ÎN PERSPECTIVA EGALIZĂRII DE ŞANSE ŞI PROMOVAREA UNOR METODE DIDACTICE MODERNE; DEZVOLTAREA UNUI PROGRAM / PLAN DE ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE (EXTRAŞCOALĂ, EXTRA-CLASA) ŞI ÎNFIINTAREA UNUI CLUB COMUNITAR ÎN VEDEREA IMPLICARII ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢI CARE SĂ LE DEZVOLTE ŞI SĂ LE VALORIFICE LA POTENTIAL MAXIM ABILITATILE, TALENTELE, DEPRINDERILE; ŞCOALĂ – MEMBRU ACTIV AL VIEŢII LOCALE / CONSOLIDAREA PARTENERIATELOR; De ce au nevoieelevii şcolii noastre de activităţi remediale? -nivel socio economoc scăzut; -acces redus la surse de informare; -lipsa de educaţie a părinţilor care nu sunt în măsură să-i ajute şi manifestă expectanţe scăzute faţă de reuşita copiilor; - lipsa părinţilor, plecaţi în alte ţări, copiii fiind lăsaţi în grija unor bunici, mătuşi sau alte rude care manifestă dezinteres pentru rezultate şi performanţe şcolare; - risc mare de eşec şcolar. Scopul organizarii activităţilor remediale este acela de a stimula finalizarea învatamântului şi îmbunatatirea ratei succesului scolar pentru copiii din grupurile dezavantajate. Prin implementarea activităţilor proiectului vizam o schimbare de atitudine a cadrelor didactice, a parintilor, a elevilor şi a reprezentantilor institutiilor publice locale şi judetene, fata de grupurile dezavantajate. Din cauza frecvenţei scăzute la cursuri şi a celorlalte dificultăţi, elevii întâmpină greutăţi în atingerea obiectivelor-cadru la disciplinele matematică sau limba română la toate clasele. Copiii au imaginatie saraca şi o memorie mecanica,devin pasivi şi asteapta să fie solicitati,au exprimarea greoaie şi uneori se integreaza greu în colectiv. Din cauza conditiilor vitrege de acasa sunt irascibili, nu se pot concentra pe o durata mai lunga de timp, inclinand spre fuga de la ore sau gasirea altor preocupari. Pornind de la cunoaşterea realităţii socio-economice individuale şi evaluării nivelului de performanţe cognitive ale elevilor, cadrele didactice au hotărât componenţa grupelor de remediere .
 

 

Studierea fiselor de observatie psiho-pedagogica a fiecarui elev; Intocmirea pentru fiecare elev a unei fise de interventie remediala care să cuprinda nivelul educational la data respectiva (competente deja achizitionate considerate puncte tari şi cele ce trebuiesc achizitionate şi care fac obiectul interventiei); Intocmirea programului de remediere lunar pe grupe de remediere; Monitorizarea progresului scolar în urma testelor de evaluare Organizarea unui program de remediere are un impact semnificativ în viaţa şcolii, având ca obiectiv schimbarea atitudinii faţă de fiecare elev care poate avea la un moment dat dificultăţi de învăţare. Parteneriatul dintre cadrele didactice este premisa succesului în beneficiul copiluluiÎn aceste ore, elevii sunt sprijiniţi în efectuarea asistată a temelor, în activităţi de recuperare şcolară şi ameliorare a dificultăţilor în învăţare, precum şi în activităţi de educaţie civica sau jocuri distractive, cu scop educativ indirect. Pentru crearea unui climat incluziv şi evitarea unei dazasimilări a grupei de remediere, unele activităţi se organizează cu întreg colectivul clasei, asigurându-se interferenţe de sarcini şi finalităţi comune. Adaptarea curriculară pentru elevii cu dificultăţi de învăţare constă în întocmirea unei intervenţii individualizate pentru fiecare elev în parte. Această interventie individualizată va trebui să presupuna: identificarea punctelor slabe şi a celor forte ale elevului; stabilirea prioritatilor de învăţare;

pentru predare. Adaptarea curriculară trebuie să tina seama de nevoile educative ale fiecarui copil. care să dezvolte atentia şi creativitatea. esalonate în secvente mici de învăţare (o saptamana) care pot fi evaluate pentru a se adapta şi reorganiza periodic curricullum-ul în favoarea dezvoltarii optime a copilului. dramatizarea.alegerea celor mai adecvate metode şi strategii. jurnalul cu dubla intrare. miscare. intamplari. Traiesc în familii dezorganizate şi sarace. să diversificam strategiile de predare în funcţie de stilul individual de învăţare al elevului şi să folosim material didactic adecvat: a) Planse cu imagini pentru a se dezvolta limbajul. Strategii pentru cresterea stimei de sine şi a increderii în propria eficienta sunt:· profesorul furnizeaza elevilor un feed-back pozitiv asupra reusitelor lor si-i obisnuiesc să faca atribuiri interne ale succeselor. isi asuma roluri. gesturi. grupuri mici care favorizeaza interactiunea elevului cu colegii sai. Aceste prioritati pot fi planificate pentru un timp lung. oral sau scris. Pentru acesti elevi metodele şi strategiile trebuie să tina seama de placerea de a comunica. Profesorul cere elevilor să selecteze un fragment din textul citit şi alaturi să comenteze textul. e) interdisciplinaritatea: descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect comun pentru a crea conexiuni posibile şi necesare în vederea atingerii scopului propus. fie din viata cotidiana.motivationale. Materialul se poate folosi şi pentru munca în echipe. Au o experienta personala saraca datorită mediului din care provin. şi chiar şi atunci cand au performante acceptabile intr-un domeniu. jocurile de rol. folosirea povestirilor cu nume de elevi din clasa sau cu situatii prin care au trecut elevii. de aceea ele trebuie să fie bazate pe joc. implicarea eficienta în toate activitatile în care sunt implicati toti ceilalti copii. Inainte de a planifica curriculum adaptat este necesar să identificam punctele slabe şi punctele forte ale elevilor. g) folosirea metodelor interactive: brainstorming. copiii sunt nesiguri. dand diferite interpretari textului. c) Calculatorul îi ajuta pe elevi să vada ceea ce nu pot vedea în mediul lor obisnuit de viata (prezentari Power Point). interactiune cu ceilalti colegi şi discutii care par libere. structura şi organizare şi sprijin personalizat. eseul de cinci minute( se poate cere elevilor să alcatuiasca un text de 4-5 propozitii prin care să-şi convinga prietenul să citeasca un anumit text). cubul. fie din carti. . evaluarea unor fapte. Punctele slabe identificate la majoritatea elevilor sunt urmatoarele: motivatia pentru învăţare este foarte redusa. Imaginea de sine este slaba. nu sunt constienti şi convinsi de reusita lor. modeleaza procesele afectiv. dar care să fie corect indrumate de profesor pentru a-si atinge obiectivul în acea activitate. De la imagini se poate folosi jocul pentru a se incerca să se scrie cuvinte. Elevii pot alcatui mici texte. relatiile. f) lucrul în grup ofera o gama larga de inte-relatii care sprijina învăţarea şi evidentiaza rolul social al acesteia. evaluarea interventiei. ciorchinele. i) colaborarea cu familia – am mentionat mai sus ca mama sprijina interventia. se pot da nume personajelor. Cadrul didactic faciliteaza şi modereaza discutiile atunci cand elevii isi prezinta interpretarile în fata clasei. jocurile pot fi folosite în oricare secventa a lectiei: pentru fixarea cunostintelor. h) rezolvarea creativa a conflictelor din clasa. contribuie la stabilirea analogiilor. Prin joc elevul transfigureaza obiectele şi fenomenele. anume: formarea unei imagini de sine pozitive. Elevul isi asuma roluri luate. nu sunt supravegheati şi ajutati în rezolvarea sarcinilor şcolare. Jocul stimuleaza functiile intelectuale. un an scolar. Prin intermediul jocului elevul se simte responsabil de rezolvarea problemei impuse de joc. d) folosirea situatiilor de joc în învăţare. Pentru a se obţine rezultate cât mai bune este necesar ca noi. inregistrarea progreselor elevului. cadrele didactice. pentru a se incuraja munca individuala. Imaginile trebuie să fie punct de plecare pentru discutii frontale. pentru reactualizarea lor. ”Jurnalul dublu” ajuta elevul să stabileasca legaturi intre textul citit şi experienta personala. Functia de comunicare a limbajului este cultivata în mod deosebit. au dificultati în a fi cinstiti şi corecti cu ceilalti şi de cele mai multe ori sunt agresivi cand relationeaza cu altii. b) Material distributiv pentru fiecare copil. organizarea activitatii.

se poate cere elevului să verbalizeze operatiile pe care le executa. dezvoltarea capacitatii de autoevaluare este cel mai greu de atins. Daca evaluarea este clara se pot primi informatii şi asupra relatiei profesor-elev. elevului insusi şi tuturor acelor persoane care intra în clasa. pentru că presupune atat constiinta a ceea ce trebuie să fie cunoscut. · profesorul trebuie să-şi exprime increderea în capacitatea lui de a reusi. profesorul poate folosi autocorectarea sau corectarea reciproca. astfel va putea lua la cunostinta procedurile care sunt bine executate şi pe cele care mai trebuie exersate. daca nu incurajeaza permanent copilul. Ca modalitati de dezvoltare a capacitatii de autoevaluare. A sti ce trebuie să fie cunoscut inseamna în mod logic dobandirea unui nivel de cunostinte sau abilitati care inseamna iesirea din sfera de interventie remediala. acordarea de recompense simbolice. să prezinte progresele sale familiei. Inregistrarea progreselor elevului va folosi pentru a adapta predarea-învăţarea. cat şi a ceea ce se cunoaste. despre ariile curriculare care trebuie schimbate. Evaluarea sumativa a progresului duce la o reflectare asupra prioritatilor initiale. Profesorul trebuie să stabileasca un climat de incredere şi să nu uite ca toti copiii. nu numai cei cu dificultati de învăţare. · elevul trebuie să fie invatat să nu se judece prea sever şi să nu se culpabilizeze atunci cand greseste. iar ca instrumente de autoevaluare se pot folosi chestionare (cu raspunsuri deschise la intrebari) şi scari de clasificare. · elevii să fie invatati să atribuie esecul unor cauze externe şi stabile (dificultatea sarcinii) sau a unor cauze interne şi instabile (efort insuficient). scopurilor şi obiectivelor fixate. să nu i se faca observatii în fata colegilor sai evitandu-se. dar şi eficiente în acelaşi timp. · in anumite situatii. · Mesaj personalizat şi atitudine empatică pentru o comunicare reală. autonotarea controlata. a intamplarii ori facilitatii situatiei.În ce priveşte strategiile abordate pentru construirea unei relaţii profesorelev cât mai apropiate. Aceste strategii vor antrena interactiv şi diferentiat toti elevii clasei pentru că planul de interventie personalizat nu este în detrimentul celorlalti elevi. . dar sunt capabil să reusesc!”). încurajarea iniţiativei personale. · Flexibilitate în designul activităţilor de învăţare. Aceasta interventie nu se poate realiza daca profesorul nu foloseste un ton bland. ironizarea lui de catre colegii sai.  Aplicarea unor strategii de învăţare prin cooperare ca metode de promovare a armoniei sociale. să îi acorde aceeasi atentie ca şi elevilor buni. să il asculte cand vrea să vorbeasca. au nevoie de caldura sufleteasca. accesibilitatea şi estetica materialului didactic prezentat. Cum se măreste eficienţa activităţilor de remediere?  Diversitatea. se va tine cont de următorii parametri: · Prioritate pentru sporirea capacităţii de socializare.  Cadrul ambiental personalizat cu lucrările elevilor sau schimbarea locaţiei de lucru. Dintre toate obiectivele specifice interventiei remediale. Profesorul trebuie să îi dea şansă să obtina succese mici . responsabilizarea tuturor elevilor.Elevii pot fi invatati să-şi aprecieze succesele ca rezultat al efortului propriu sau al propriilor capacitati şi să evite să puna succesele lor pe seama norocului. · Crearea motivaţiei şi menţinerea fluxului motivaţional prin cerinţe didactice adaptate cu evaluare şi autoevaluare obiectivă şi imediată. astfel. să il antreneze în strategii care să ofere succesul unor activitati la care copilul are probleme. · Invăţarea centrată pe elev (acceptarea unor dorinţe şi propuneri. descoperirea şi dezvoltarea unor aptitudini· Pentru a dezvolta motivaţia învăţării şi a evita rutina şi oboseala se vor concepe activităţi care se pliaza pe tipurile de inteligenta predominanta (centre de interes tip STEP BY STEP) · Pe parcursul fiecărei activităţi se va insista pe încurajarea permanentă a progresului. să evite creearea de situatii competitive în care el nu poate decat să piarda. Progresele inregistrate vor fi cunoscute de catre elev într-o maniera care să îi sprijine actiunile viitoare şi de catre familie. · profesorul trebuie sa-i invete pe elevi să gandeasca pozitiv atunci cand se afla în fata unei activitati dificile (“Este greu.

eforturile sunt la indemana oricui. Elevii trebuie sa demonstreze ca sunt capabili să deruleze mici actiuni comunitare şi ei au devenit constienti de faptul că. o Implicarea tuturor cadrelor didactice în buna desfăşurare a activităţii de educaţie remedială. realizabile de catre membrii comunitatii fără nici o interventie din afară. vor invata unde şi cand se termina rolul de educator al parintilor.Percepţia şi feed-back-ul părinţilor pe parcursul desfăşurării activităţilor de remediere. o . acestia pot provoca şi atrage interventii externe. dar şi ca scoala le este mereu aproape şi sprijin în formarea şi educarea copilului lor. există solutii locale. pentru marea majoritate a problemelor cu care se confruntă o comunitate. o În urma repetatelor intalniri cu parintii elevilor implicati în activitatea de remediere. costurile nu sunt prea mari. Mai mult decât atât. dar castigurile sigur vor fi peste asteptari. Ce vom realiza prin activităţile de remediere? · Elevul se va transforma din obiect în subiect al învăţării. timp şi bunavointa. · Elevii vor deveni mai încrezători în forţele proprii. Ceea ce este necesar pentru că un asemenea plan să mearga este multa rabdare. vor sti ca uneori şi ei au de invatat de la copilul lor. · Elevul va deveni coparticipant la propria formare. acestia vor intelege ca rolul lor este să fie educatorii copilului lor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful