Ce este psihologia?

Psyche= suflet Logos = stiinta/cuvant

PSIHOLOGIA

Stiinta psihicului/sufletului

I. Ce este psihicul?
locul de organizare a tuturor proceselor psihice care intervin intre stimul si personalitate; este ansamblul proceselor care determina conduita noastra; (Fraisse)

este e o expresie a vietii de relatie;

re-producere a realitatii naturale

PSIHICUL UMAN

o functie a materiei superior organizate (creierul)

conditionat si determinat socio-istoric si socio-cultural

Caracteristicile fundamentale ale psihicului

Psihicul = forma a vietii de relatie;

= forma de reflectare idealsubiectiva si de constructie a realitatii;

= proces determinat social-istoric;

1. Psihicul ca forma a vietii de relatie

Relatiile de semnalizare fac parte din sfera vietii de relatie, in absenta lor, existenta organismului este pusa in pericol; Psihicul este una din formele vietii de relatie, doar cand organismul reactioneaza prin sensibilitate, inteligenta, reflexivitate; Numai in relatie cu ceva, omul aude, vede, elaboreaza ganduri, face miscari.

Suspendarea relatiei cu ambianta duce la perturbarea vietii psihice.

Dovezi
Experimentele de izolare si privare senzoriala efectuate de Hebb, Heron si Scott in 1954. Experimentele facute pe animale in 1959 de H. F. Harlow. Copilul-lup Ramu

2. Psihicul ca functie a creierului

Exista o legatura intre creier si psihic; Divergentele ce apar se datoreaza in modul de interpretarea a naturii acestei legaturi:

Reprezentantii dualismului si paralelismului considera ca studiul creierului nu este de folos in intelegerea psihicului, dupa cum nici studiul legilor de desfasurare si functionare a psihicului nu ajuta la intelegerea creierului;
Orientarea monista reduce psihicul la creier; Modelul interactionist sistemic, propus de Golu considera ca, creierul apare si se dezvolta ca organ al psihicului, iar acesta este functia lui, cele doua formand o unitate evolutiva dinamica.

3. Psihicul ca re-producere a realitatii naturale

Psihicul este o forma de reactie la stimularile mediului inconjurator;

Exista reactii psihice si nonpsihice;

Reactiile nonpsihice au functia de a reflecta (oglindi) realitatea inconjuratoare;

Reactiile psihice re-produc realitatea naturala;

Reproducerea psihica
Este ideala (psihicul se opune lumii materiale, dar totodata o dezvaluie)

Modul de fiintare a psihicului ca produs primar este imaginea, ca produs secundar trairea, iar efortul, incordarea, ca mobilizare a resurselor neuropsihice
Este activa (schimbarea concomitenta a obiectului re-produs, a subiectului care re-produce si a relatiei dintre subiect si obiect, psihicul se opune nemiscarii) Este subiectiva (psihicul se impregneaza cu tot ceea ce este propriu subiectului) Este constructiva (psihicul poate re-produce in sine, in interiorul sau, realitatea asa cum este ea, dar si intr-o forma modificata, astfel incat realitatea din mintea sa sa nu corespunda cu realitatea din afara mintii lui)

4. Psihicul ca fenomen conditionat si determinat social-istoric

Omul = o fiinta sociala

Imprejurarile si contextele situationale in care este implicat ii modeleaza simtirea, gandirea, vointa, comportamentul.

II. Niveluri structural-functionale ale psihicului

CONSTIENT SUBCONSTIENT

INCONSTIENT

1. Constientul
Ce inseamna sa fii constient? (Pavelcu) a gandi, a stabili relatii; a dispune de capacitatea de a face sinteze;

a te putea autosupraveghea;
a te adapta cu suplete noilor solicitari;

Definirea constiintei
O forma suprema de organizare psihica prin care se realizeaza integrarea activsubiectiva a tuturor fenomenelor vietii psihice si care faciliteaza adaptarea continua a individului la mediul natural si social. (manual de psihologie 1976)

Etimologia cuvantului: con-scientia, conscience; so-znanie

Functiile constiintei
Functia informational-cognitiva (omul isi da seama de ceva anume si il reproduce in subiectivitatea sa sub forma de imagini, notiuni, sugestii, impresii) Functia finalista (formularea scopului de catre omul constient determina implicare activa, autonomie in raport cu influentele mediului)

Functia anticipativ-predictiva (omul, prin constiinta, anticipeaza rezultatul actiunilor sale, de a le stabili mintal, inainte de a le realiza in forma lor concreta)
Functia reglatoare a contiintei (este necesara nu numai stabilirea scopului ci si organizarea mintala a activitatii, adica fragmentarea ei in elemente componente, stabilirea succesiunii, desfasurarii si realizarii lor) Functia creativ-proiectiva (omul re-produce realitatea in sine doar pentru a o re-produce, ci cu scopul de a o modifica, schimba)

2. Subconstientul
Cuprinde actele care au fost candva constiente, dar care in prezent se desfasoara in afara controlului constient;

Este rezervorul in care se conserva amintirile, automatismele, ticurile,montajele intelectuale sau perceptive stereotipizate;

Ribon numea subconstientul = constiinta stinsa Wallon = cerebratie latenta

3. Inconstientul
Este cel mai controversat nivel de organizare a vietii psihice; Freud il defineste intr-o maniera restrictiva (rezervorul tendintelor infranate, inabusite, refulate, frustrate, care explica lapsusurile, actele ratate, visele); Alti autori il definesc intr-o maniera negativa (haos, involburare de pulsiuni oarbe, este irational, cu efecte dezorganizatoare si inhibitive asupra vietii psihice)

Psihologia moderna il defineste extensiv si pozitiv (cuprinde tendintele ascunse, conflictele emotionale generate de resorturile intime ale personalitatii)

Rolurile pozitive ale inconstientului

Rol de energizare si dinamizare a intregii vieti psihice; Rol de facilitare a procesului creator;
Rol de aisgurare a unitatii Eului, prin faptul ca este principalul depozitar al programelor informationale si a tensiunilor motivationale, pe baza carora se emancipeaza constiinta;

Relatiile dintre constient si inconstient

Relatii circulare (oricare dintre continuturile constientului trec in subconstient sau chiar in inconstient, pentru ca in urma germinatiei sa treaca din nou, nu neaparat toate, in constient) Relatii de subordonare integrativa (iau doua forme: dominarea inconstientului de catre constient si dominarea constientului de catre inconstient apar in starile de afect, de transa creatoare, in inspiratie, in starile patologice care presupun o rasturnare a raporturilor firesti-inconstientul devine principalul reglator al conduitei, ca in cazul psihozelor); Relatii de echilibrare (realizarea unui balans intre starile constiente si cele constiente: starile de atipire, reverie, spontaneitate, contemplatie)

Concluzii
"Sa nu depinzi de altii! Fii independent in fiinta ta! Asculta-ti vocea interioara! O vei putea auzi in momentul in care iti linistesti mintea - si nu e greu. Osho

Bibliografie
Zlate, Mielu (2006)- Fundamentele psihologiei, Editura Universitara, Bucuresti. Zlate, Mielu (2000)- Introducere in psihologie, Editura Polirom, Iasi.

Teme pentru seminar

Activitate in grup/individual Studii de caz: (orientativ)

* Cum influenteaza alcoolul viata psihica? * Cum influenteaza violenta viata psihica? * Cum influenteaza fumatul viata psihica?
*** Propuneti alte teme!