Centrul miscarii expresionist abstracte a fost la New York, de unde si denumirea frecventa de "Scoala din New York" (New

York School of Painting). Aspectele ace stui curent erau tot att de numeroase ca si pictorii care l reprezinta, totusi din acest conglomerat se detaseaza doua tendinte majore: "action painting" si "colo r field painting". action painting (termen tradus prin: "abstractie gestuala", "pictura gestuala", "gestualism"). Ceea ce conteaza n creatiile gestuale este nregistrarea cu fidelita te a tensiunii spirituale si fizice ("action") a autorului n momentul pictarii. P entru aceasta, Jackson Pollock, de pilda, renunta la sevalet, asternnd pnza pe pod ea si lasnd sa se scurga culorile direct din diferite recipiente sau de pe pensul a, dupa care trasa linii ntretesute, realliznd un arabesc fara sfrsit. Tehnica sa, numita "dripping" (n engleza to drip = a picura, a se scurge), este adaptata inte ntiei de a picta nu ceea ce vede, ci ceea ce simte pictorul, tabloul devenind o inedita "seismograma" a descarcarilor sale de energie. Willem de Kooning si Fran z Kline, alti reprezentanti ai stilului action painting, realizeaza compozitii c romatice cu largi suprafeti de culoare, creind abstractii ritmice ntr-un spatiu v irtual infinit. color field painting (color field = "cmp de culori") sau abstractia cromatica. Te rmenul a fost folosit de Clement Greenberg pentru a caracteriza pictura unor art isti ca Mark Rothko, Clyford Still si Barnett Newman, artisti care accentuau uni ficarea culorii cu forma. Reprezentantii acestui stil practica o pictura din cmpu ri ample de culoare, dispuse n tente plate, active n acelasi plan, n care uneori si fac aparitia principii rationaliste ordonatoare.