P. 1
rlc serie

rlc serie

|Views: 868|Likes:
Published by Alexandra Puscasu

More info:

Published by: Alexandra Puscasu on Jan 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/25/2013

pdf

text

original

Laborator 5 Componente şi circuite pasive

1
CIRCUITELE RLC SERIE ŞI PARALEL

I. OBIECTIVE

- Prezentarea aparaturii din laborator
- Prezentarea conceptelor de frecvenţã de rezonanţã şi factor de calitate
- Deprinderea utilizării LCR-metrului

II. SUPORT TEORETIC

T1. Un circuit RLC (cunoscut şi sub denumirea de circuit rezonant sau circuit acordat) este
un circuit electric compus dintr-o rezistenţã (R), o inductanţã (L) şi o capacitate (C),
conectate în serie sau în paralel.
Circuitele acordate au multe aplicaţii, în special pentru circuite oscilante, în radio şi în
telecomunicaţii. Pot fi utilizate pentru a selecta o gama îngustã de frecvenţe din întregul
spectru de unde radio din mediu. De exemplu, radiourile AM/FM cu acordor analogic
folosesc de obicei un circuit RLC pentru a prinde o anumitã frecvenţã radio. De cele mai
multe ori un condensator variabil este ataşat butonului de reglaj, ceea ce permite
modificarea valorii lui C din circuit şi prinderea diferitelor posturi de radio ce emit pe
diferite frecvenţe.

T2. Parametrii Fundamentali: Existã doi parametri fundamentali ce descriu
comportamentul circuitelor RLC: frecvenţa de rezonanţã şi factorul de calitate.
- T2.1. Frecvenţa de rezonanţã

În fizicã, rezonanţa este tendinţa unui sistem de a oscila la amplitudine maximã la o
anumitã frecvenţã. Aceastã frecvenţã este cunoscutã sub denumirea de frecvenţã de
rezonanţã a sistemului (sau frecvenţa rezonantã).

Frecvenţa de rezonanţã a unui circuit RLC (în radiani pe secundã) este datã de :
LC
1
0
= e

Într-o unitate de mãsurã mai familiarã - Hertz (sau cicluri pe secundã)- frecvenţa naturalã
devine :
LC
f
t
t
e
2
1
2
0
0
= =

Rezonanţa are loc atunci când impedanţa complexã Z
LC
a rezonatorului LC devine zero:


Z
LC
= Z
L
+ Z
C
= 0

L je Z
L
=
C je
1
Z
C
=
Laborator 5 Componente şi circuite pasive
2
0
1 1
Z
LC
= |
.
|

\
|
÷ = + =
C
L j
C j
L j
e
e
e
e
Rezolvând ecuaţia pentru ω, se obţine frecvenţa de rezonanţã ω datã de relaţia de mai sus.
Din punct de vedere energetic, la aceastã frecvenţã energia este transferatã între inductanţã
şi capacitate.
- T2.2. Factorul de calitate
Factorul de calitate Q este util în determinarea comportãrii unui sistem din punct de vedere
calitativ.
Când un sistem este stimulat de un semnal sinusoidal, comportamentul rezonant depinde
puternic de Q. Sistemele rezonante rãspund mult mai puternic la frecvenţe apropiate de
frecvenţa lor de rezonanţã decât la alte frecvenţe. Un sistem cu un factor Q mare oscileazã
cu o amplitudine mai mare (la frecvenţa de rezonanţã) decât unul cu Q mic, şi rãspunsul
sãu scade mult mai rapid pe mãsurã ce frecvenţa se îndepãrteazã de frecvenţa de rezonanţã.
Astfel, un receptor radio cu un factor Q mare este mult mai dificil de reglat cu precizia
necesarã, dar va filtra mai bine semnalele de la celelalte posturi ce se gãsesc în spectrul
apropiat. Lãţimea zonei de rezonanţã este datã de:
Q
f
f
0
= A

unde f
0
este frecvenţa de rezonanţã, şi Δf banda - lãrgimea gamei de frecvenţe pentru care
energia este cel puţin jumãtate din valoarea maximã.


Fig. 1. Banda Δf a unui oscilator amortizat este prezentatã pe un grafic al energiei vs.
frecvenţã. Factorul Q al oscilatorului amortizat (filtru) este f
0
/Δf

- T2.3. Factorul de calitate al circuitelor RLC

Cele douã structuri (circuitul RLC serie şi cel paralel) sunt utilizate pentru a obţine filtre
trece bandã şi filtre opreşte bandã.
Selectivitatea acestor circuite faţă de anumite frecvenţe este caracterizată de o mărime
sintetică numită factor de calitate. El reprezintă raportul dintre frecvenţa de rezonanţă şi
banda definită la 3 dB atenuare/amplificare.

Laborator 5 Componente şi circuite pasive
3

Fig. 2. Un grafic al câştigului unui filtru, ilustreazã conceptul de -3dB la un câştig de 0.707

În circuitul RLC serie factorul Q este:
C
L
R R
L
Q
S
1
0
= =
e

unde R, L şi C sunt rezistenţa, inductanţa şi capacitatea circuitului acordat.

În circuitul RLC paralel factorul Q este:
L
C
R
L
R
Q
P
= =
0
e


- T2.4. Factorul de calitate pentru o impedanţa complexã

Pentru o impedanţã complexã:
jX R Z + =

factorul de calitate Q este raportul dintre reactanţã şi rezistenţã, adicã:
R
X
Q =


T3. Circuitul RLC
- T3.1. Circuitul RLC serie – comportare în CA
L
C
R
A B
i
VAB

Fig. 3. Circuit RLC serie

Laborator 5 Componente şi circuite pasive
4
Impedanţa echivalentă între bornele AB este:

Modulul acestei impedanţe este:
( )
C
LC C R
C
L R Z
Sech
e
e e
e
e
2
2 2 2 2
2
2
1 1 ÷ +
= |
.
|

\
|
÷ + =

Se observă că atunci când pulsaţia (frecvenţa) tinde la zero sau la · modulul impedanţei
tinde şi el la ·. Această comportare rezultă şi din faptul că în curent continuu capacitatea
reprezintă o întrerupere, iar la frecvenţe foarte înalte inductanţa reprezintă o întrerupere.
Se observă că partea imaginară a impedanţei se anulează la frecvenţa:

Din punct de vedere energetic la acestă frecvenţă capacitatea şi inductanţa îşi transferă
reciproc energia.
Derivata modulului impedanţei se anulează la frecvenţa de rezonanţă. Rezultă că frecvenţa
de rezonanţă este un punct de extrem pentru modulul impedanţei, în cazul de faţă el fiind
un minim.
La frecvenţa de rezonanţă impedanţa este pur rezistivă fiind egală cu:
R Z
Sech
= ) (
0
e
Exemplu: R=10Ω , L=10µH , C=100pF.


Fig. 4. Variaţia modulului impedanţei pentru circuitul RLC serie

- T3.2. Circuitul RLC paralel – comportare în CA


|
.
|

\
|
÷ + = + + = =
C
L j R
C j
L j R Z Z
Sech AB
e
e
e
e
1 1
LC
1
0
= e
Laborator 5 Componente şi circuite pasive
5
L
C
R
A
B
i
VAB

Fig. 5. Circuit RLC paralel

Impedanţa echivalentă între bornele AB este:
R
L
j LC
L j
LC
L j
R Z Z R Z Z
C L Pech AB
e e
e
e
e
+ ÷
= |
.
|

\
|
÷
= = =
2
2
1
1
|| || ||
Modulul acestei impedanţe este:
( )
2
2
2
2
1 LC
R
L
L
Z
Pech
e e
e
÷ +
|
.
|

\
|
=
Frecvenţa de rezonanţă este un punct de extrem pentru modulul impedanţei, în cazul de faţă
el fiind un maxim. La frecvenţa de rezonanţă impedanţa este pur rezistivă fiind egală cu:
R Z
Pech
= ) (
0
e
Exemplu: R=100Ω , L=10µH , C=100pF.


Fig. 6. Variaţia modulului impedanţei pentru circuitul RLC paralel

III. APARATURA NECESARÃ

Aparatul pe care îl vom folosi în acest laborator de Componente şi Circuite
Electronice este LCR-metrul.
A1. LCR-Metrul
Laborator 5 Componente şi circuite pasive
6
LCR-metrul este un aparat ce permite măsurarea rezistenţei electrice, inductanţei,
capacităţii, modulului impedanţei, factorului de calitate şi de disipare şi a defazajului.
În laborator se vor folosi LCR-metre HAMEG. Panoul frontal al unui astfel de
aparat este prezentat în Fig. 7.

Fig. 7. LCR-metrul HAMEG8018

Elementele de control utilizate:
1. Afişaj digital cu 7 segmente. Valoarea mãsuratã este afişatã cu o rezoluţie de 5 digiţi.
Unitatea de mãsurã este indicatã în zona 10. Orice depãşire de domeniu este indicatã prin ‘-
---’.
2. Butonul FREQUENCY permite selectarea frecvenţei la care se face mãsurãtoarea: 100
Hz, 120 Hz, 1 kHz, 10 kHz, 25 kHz.
3. Butonul CAL permite calibrarea în modul Open/Short circuit cu ajutorul butoanelor 4 şi
11.
4. Butonul RANGE/AUTO – În modul manual (LED-ul AUTO stins) acest buton permite
selectarea domeniului pentru impedanţã. Un mesaj RNG. X (X = 1…6) este afişat la fiecare
apãsare pentru a indica noul domeniu. O apãsare lungã a acestui buton, comutã aparatul în
modul AUTORANGE (LED-ul AUTO aprins).
5. Butonul MODE permite selectarea modelului serie sau paralel pentru calculul
parametrilor.
6/7. -/+ sunt terminale pentru conectarea componentelor.
Laborator 5 Componente şi circuite pasive
7
8. Butonul FUNCTION1 permite selectarea funcţiei principale a aparatului. Dacã este
selectat modul serie, parametrii Cp, Lp şi Rs vor fi indicaţi. În modul paralel, aparatul
indicã valorile pentru Cp, Lp, şi Rp.
9. Butonul FUNCTION2 permite selectarea funcţiei secundare a aparatului. Se pot afişa:
defazajul [-180°, +180°], modulul impedanţei, factorul de calitate sau de disipare. Factorul
de disipare va fi afişat dacã este activatã ca funcţie principalã mãsurãtoarea de capacitate.
Factorul de calitate este indicat în celelalte cazuri (funcţia principalã este inductanţa sau
rezistenţa)
10. Zona unitãţilor – indicã unitatea de mãsurã corespunzãtoare mãsurãtorii curente.

IV. EXPERIMENTE

E1. Mãsurarea factorului de calitate al circuitului RLC
+ Utilizând LCR-metrul se mãsoarã valorile rezistenţei, inductanţei şi capacitãţii. Se
noteazã valorile în Tabelul 1.
+ Se calculeazã frecvenţa de rezonanţã a circuitului RLC ce se poate obţine cu ajutorul
acestor componente. Se noteazã valorile în Tabelul 1.
+ Se calculeazã factorul de calitate pentru circuitul RLC serie obţinut cu aceste
componente şi factorul de calitate pentru circuitul RLC paralel obţinut cu aceste
componente. Se noteazã valorile în Tabelul 1.
Tabelul 1.





Datoritã faptului cã LCR-metrul poate genera doar 5 frecvenţe indicate pe panoul frontal,
nu se poate mãsura factorul de calitate al circuitului RLC serie/paralel la frecvenţa de
rezonanţã. Dar, se va mãsura factorul de calitate la o altã frecvenţã.

+ Se asambleazã circuitul RLC serie şi utilizând LCR-metrul se mãsoarã factorul de
calitate al acestei impedanţe complexe la urmãtoarele frecvenţe : 25kHz, 10kHz,
1kHz, 120Hz, 100Hz. Se noteazã valorile în Tabelul 2.
+ Se calculeazã factorul de calitate la urmãtoarele frecvenţe : 25kHz, 10kHz, 1kHz,
120Hz, 100Hz. Se noteazã valorile în Tabelul 2.
Atenţie! În acest caz se foloseşte urmãtoarea relaţie:
jX R Z + = , impedanţa circuitului RLC serie
R
X
Q = , factorul de calitate
Indicaţie! Se calculeazã mai întâi reactanţa X.

+ Se asambleazã circuitul RLC paralel şi utilizând LCR-metrul se mãsoarã factorul de
calitate al acestei impedanţe complexe la urmãtoarele frecvenţe : 25kHz, 10kHz,
1kHz, 120Hz, 100Hz. Se noteazã valorile în Tabelul 2.
R L C f
0
Q serie Q paralel

Laborator 5 Componente şi circuite pasive
8
+ Se calculeazã factorul de calitate la urmãtoarele frecvenţe : 25kHz, 10kHz, 1kHz,
120Hz, 100Hz. Se noteazã valorile în Tabelul 2.
Atenţie! În acest caz se scrie expresia impedanţei circuitului RLC paralel sub
forma { } { } Z j Z Z Im Re + = , apoi se utilizeazã relaţia :
{ }
{ } Z
Z
Q
Re
Im
= , factorul de calitate

Tabelul 2.
f
[kHz]
Q serie
calculat
Q serie
mãsurat
Q paralel
calculat
Q paralel
mãsurat
25
10
1
0.120
0.100

E2. Mãsurarea factorului de calitate al unei componente

+ Se mãsoarã rezistenţa bobinei (Rs).
+ Se calculeazã reactanţa bobinei (X
L
) la urmãtoarele frecvenţe : 25kHz, 10kHz, 1kHz,
120Hz, 100Hz. Nu uitaţi cã:
f t e 2 =
L X
L
e =
Se noteazã valorile în Tabelul 3.
+ Se calculeazã şi se mãsoarã factorul de calitate al bobinei. Se noteazã valorile în
Tabelul 3.

Tabelul 3.
Rs L f [kHz] XL
Q bobinã
calculat
Q bobinã
mãsurat
25
10
1
0.120
0.100

E3. Mãsurarea modulului impedanţei
+ Utilizând valorile obţinute la mãsurarea componentelor (Experimentul 1 – 1.), se
calculeazã |Zsech| şi |Zpech| la urmãtoarele frecvenţe : 25kHz, 10kHz, 1kHz, 120Hz,
100Hz.
Se noteazã valorile în Tabelul 4.
Laborator 5 Componente şi circuite pasive
9
+ Se asambleazã circuitul RLC serie şi utilizând LCR-metrul se mãsoarã |Zsech| la
urmãtoarele frecvenţe: 25kHz, 10kHz, 1kHz, 120Hz, 100Hz. Se noteazã valorile în
Tabelul 4.
+ Se asambleazã circuitul RLC paralel şi utilizând LCR-metrul se mãsoarã |Zpech| la
urmãtoarele frecvenţe : 25kHz, 10kHz, 1kHz, 120Hz, 100Hz. Se noteazã valorile în
Tabelul 5.
Tabelul 4.
R L C f |Zsech| - calculat |Zsech| - mãsurat
25kHz
10kHz
1kHz
120Hz
100Hz

Tabelul 5.
R L C f |Zpech| - calculat |Zpech| - mãsurat
25kHz
10kHz
1kHz
120Hz
100Hz

Întrebări:
+ Valorile mãsurate sunt egale cu cele obţinute prin calcul? Dacã nu, care este motivul?

Observaţii:
Un model este un ansamblu de relaţii matematice care descriu comportamentul unui
sistem. În funcţie de precizia dorită, se pot utiliza modele mai mult sau mai puţin
precise/complexe; există deci, un compromis între simplitatea modelului şi precizia dorită.
În calculul efectuat, componentele din structura circuitelor au fost considerate ca
fiind asimilate unor elemente ideale, respectiv R, L şi C. În practică, sunt necesare modele
care să exprime realitatea mai fidel, fiind necesare modele reale ale componentelor.
În practică, datorită particularităţilor constructive fiecare rezistor va avea
suplimentar faţă de rezistenţa dorită şi o inductivitate parazită şi o capacitate parazită.

A
B
Cp
Lp
R

Fig. 8. Circuitul echivalent al unui rezistor real

Laborator 5 Componente şi circuite pasive
10
Orice condensator prezintã elemente parazite de tip inductiv şi rezistiv, elemente ce
depind de structura constructivã şi de materialele folosite. Se poate da urmãtoarea schemã
echivalentã valabilã pentru o clasa mare de condensatoare.

Lp
A
B
C Rs
Rp

Fig. 9. Circuitul echivalent general

Lp
A
B
C Rs

Fig. 10. Circuitul echivalent la frecvenţe înalte

Semnificaţia elementelor din figurã este:
÷ Rs rezistenţa armãturilor şi a terminalelor
÷ Lp inductanţa armãturilor şi a terminalelor
÷ Rp rezistenţa de pierderi în dielectric şi rezistenţa de izolaţie

Întrebări:
La frecvenţe înalte, rezistenţa Rp este neglijabilã? De ce?

Orice bobinã prezintã elemente parazite de tip capacitiv şi rezistiv, elemente ce
depind de structura constructivã şi de materialele folosite. Se poate da urmãtoarea schemã
echivalentã.
Lp
A
Rs
B

Fig. 11. Circuitul echivalent la frecvenţe joase

A
B
L
Cp
Rs

Fig. 12. Circuitul echivalent la frecvenţe înalte
Întrebări:
La frecvenţe joase, capacitatea Cp este neglijabilã? De ce?

Fig. Lãţimea zonei de rezonanţã este datã de: f f  0 Q unde f0 este frecvenţa de rezonanţã.3. Un sistem cu un factor Q mare oscileazã cu o amplitudine mai mare (la frecvenţa de rezonanţã) decât unul cu Q mic. dar va filtra mai bine semnalele de la celelalte posturi ce se gãsesc în spectrul apropiat. Când un sistem este stimulat de un semnal sinusoidal. Banda Δf a unui oscilator amortizat este prezentatã pe un grafic al energiei vs.2. 2 . şi Δf banda . şi rãspunsul sãu scade mult mai rapid pe mãsurã ce frecvenţa se îndepãrteazã de frecvenţa de rezonanţã. Astfel. la aceastã frecvenţã energia este transferatã între inductanţã şi capacitate. Sistemele rezonante rãspund mult mai puternic la frecvenţe apropiate de frecvenţa lor de rezonanţã decât la alte frecvenţe. Selectivitatea acestor circuite faţă de anumite frecvenţe este caracterizată de o mărime sintetică numită factor de calitate.lãrgimea gamei de frecvenţe pentru care energia este cel puţin jumãtate din valoarea maximã. 1. Factorul de calitate al circuitelor RLC Cele douã structuri (circuitul RLC serie şi cel paralel) sunt utilizate pentru a obţine filtre trece bandã şi filtre opreşte bandã. Din punct de vedere energetic. Factorul Q al oscilatorului amortizat (filtru) este f0/Δf  T2. se obţine frecvenţa de rezonanţã ω datã de relaţia de mai sus. un receptor radio cu un factor Q mare este mult mai dificil de reglat cu precizia necesarã. frecvenţã.  T2.Laborator 5 Z LC  jL  Componente şi circuite pasive 1 1    j  L  0 C  j C  Rezolvând ecuaţia pentru ω. comportamentul rezonant depinde puternic de Q. Factorul de calitate Factorul de calitate Q este util în determinarea comportãrii unui sistem din punct de vedere calitativ. El reprezintă raportul dintre frecvenţa de rezonanţă şi banda definită la 3 dB atenuare/amplificare.

L şi C sunt rezistenţa. Un grafic al câştigului unui filtru. ilustreazã conceptul de -3dB la un câştig de 0.1. 2. Circuitul RLC  T3. 3. Circuit RLC serie 3 . inductanţa şi capacitatea circuitului acordat. Factorul de calitate pentru o impedanţa complexã Z  R  jX factorul de calitate Q este raportul dintre reactanţã şi rezistenţã. QS   0 L În circuitul RLC paralel factorul Q este: QP  R C R 0 L L  T2. Circuitul RLC serie – comportare în CA R A i L C B VAB Fig.4.707 În circuitul RLC serie factorul Q este: 1 L R R C unde R. adicã: X Q R Pentru o impedanţã complexã: T3.Laborator 5 Componente şi circuite pasive Fig.

4. L=10H . în cazul de faţă el fiind un minim. Rezultă că frecvenţa de rezonanţă este un punct de extrem pentru modulul impedanţei. Se observă că partea imaginară a impedanţei se anulează la frecvenţa: 0  1 LC Din punct de vedere energetic la acestă frecvenţă capacitatea şi inductanţa îşi transferă reciproc energia. Această comportare rezultă şi din faptul că în curent continuu capacitatea reprezintă o întrerupere. Fig. Derivata modulului impedanţei se anulează la frecvenţa de rezonanţă.Laborator 5 Impedanţa echivalentă între bornele AB este: Componente şi circuite pasive Z AB  Z Sech  R  jL  Modulul acestei impedanţe este: 2 1 1    R  j  L   jC C   Z Sech  2 R 2C 2  1   2 LC 1    R   L    C  C  2   2 Se observă că atunci când pulsaţia (frecvenţa) tinde la zero sau la  modulul impedanţei tinde şi el la . Circuitul RLC paralel – comportare în CA 4 . La frecvenţa de rezonanţă impedanţa este pur rezistivă fiind egală cu: Z Sech (0 )  R Exemplu: R=10Ω .2. C=100pF. Variaţia modulului impedanţei pentru circuitul RLC serie  T3. iar la frecvenţe foarte înalte inductanţa reprezintă o întrerupere.

6. Circuit RLC paralel Impedanţa echivalentă între bornele AB este: j L  j L  Z AB  Z Pech  R || Z L || Z C  R ||   2  1   LC  1   2 LC  j L R Modulul acestei impedanţe este: L Z Pech  2 2 L  2    1   2 LC R Frecvenţa de rezonanţă este un punct de extrem pentru modulul impedanţei. Variaţia modulului impedanţei pentru circuitul RLC paralel III. C=100pF.Laborator 5 R A i Componente şi circuite pasive L C B VAB Fig. La frecvenţa de rezonanţă impedanţa este pur rezistivă fiind egală cu: Z Pech (0 )  R   Exemplu: R=100Ω . L=10H . în cazul de faţă el fiind un maxim. A1. Fig. APARATURA NECESARÃ Aparatul pe care îl vom folosi în acest laborator de Componente şi Circuite Electronice este LCR-metrul. LCR-Metrul 5 . 5.

Butonul FREQUENCY permite selectarea frecvenţei la care se face mãsurãtoarea: 100 Hz. 3. 7. 1 kHz. 7. Butonul MODE permite selectarea modelului serie sau paralel pentru calculul parametrilor. 6 . 120 Hz. Panoul frontal al unui astfel de aparat este prezentat în Fig. 4. 2. factorului de calitate şi de disipare şi a defazajului. Afişaj digital cu 7 segmente. Orice depãşire de domeniu este indicatã prin ‘---’. 10 kHz. 25 kHz. 6/7. Butonul CAL permite calibrarea în modul Open/Short circuit cu ajutorul butoanelor 4 şi 11. Valoarea mãsuratã este afişatã cu o rezoluţie de 5 digiţi. O apãsare lungã a acestui buton. Fig. În laborator se vor folosi LCR-metre HAMEG. comutã aparatul în modul AUTORANGE (LED-ul AUTO aprins). inductanţei. 5. Unitatea de mãsurã este indicatã în zona 10. Un mesaj RNG. capacităţii. X (X = 1…6) este afişat la fiecare apãsare pentru a indica noul domeniu.Laborator 5 Componente şi circuite pasive LCR-metrul este un aparat ce permite măsurarea rezistenţei electrice. Butonul RANGE/AUTO – În modul manual (LED-ul AUTO stins) acest buton permite selectarea domeniului pentru impedanţã. LCR-metrul HAMEG8018 Elementele de control utilizate: 1. -/+ sunt terminale pentru conectarea componentelor. modulului impedanţei.

10kHz. 100Hz.  Se calculeazã frecvenţa de rezonanţã a circuitului RLC ce se poate obţine cu ajutorul acestor componente. 10kHz. Se noteazã valorile în Tabelul 2. aparatul indicã valorile pentru Cp. Se noteazã valorile în Tabelul 1. impedanţa circuitului RLC serie X . 120Hz. +180°]. Factorul de disipare va fi afişat dacã este activatã ca funcţie principalã mãsurãtoarea de capacitate. Se pot afişa: defazajul [-180°. Mãsurarea factorului de calitate al circuitului RLC  Utilizând LCR-metrul se mãsoarã valorile rezistenţei. EXPERIMENTE E1. Se noteazã valorile în Tabelul 2. Se noteazã valorile în Tabelul 1. 1kHz. R L C f0 Q serie Q paralel Datoritã faptului cã LCR-metrul poate genera doar 5 frecvenţe indicate pe panoul frontal. Zona unitãţilor – indicã unitatea de mãsurã corespunzãtoare mãsurãtorii curente. factorul de calitate sau de disipare. Dar. nu se poate mãsura factorul de calitate al circuitului RLC serie/paralel la frecvenţa de rezonanţã.  Se calculeazã factorul de calitate la urmãtoarele frecvenţe : 25kHz. 120Hz. se va mãsura factorul de calitate la o altã frecvenţã. Lp şi Rs vor fi indicaţi. Se noteazã valorile în Tabelul 1. Butonul FUNCTION2 permite selectarea funcţiei secundare a aparatului. 10kHz. modulul impedanţei.  Se calculeazã factorul de calitate pentru circuitul RLC serie obţinut cu aceste componente şi factorul de calitate pentru circuitul RLC paralel obţinut cu aceste componente. şi Rp.Laborator 5 Componente şi circuite pasive 8. În modul paralel. Se noteazã valorile în Tabelul 2. 100Hz. IV. 1kHz. Factorul de calitate este indicat în celelalte cazuri (funcţia principalã este inductanţa sau rezistenţa) 10.  Se asambleazã circuitul RLC paralel şi utilizând LCR-metrul se mãsoarã factorul de calitate al acestei impedanţe complexe la urmãtoarele frecvenţe : 25kHz. Atenţie! În acest caz se foloseşte urmãtoarea relaţie: Z  R  jX .  Se asambleazã circuitul RLC serie şi utilizând LCR-metrul se mãsoarã factorul de calitate al acestei impedanţe complexe la urmãtoarele frecvenţe : 25kHz. Tabelul 1. 7 . Lp. Butonul FUNCTION1 permite selectarea funcţiei principale a aparatului. 120Hz. parametrii Cp. 100Hz. 9. inductanţei şi capacitãţii. 1kHz. factorul de calitate Q R Indicaţie! Se calculeazã mai întâi reactanţa X. Dacã este selectat modul serie.

se calculeazã |Zsech| şi |Zpech| la urmãtoarele frecvenţe : 25kHz. Nu uitaţi cã:   2f X L  L Se noteazã valorile în Tabelul 3. 120Hz.Laborator 5 Componente şi circuite pasive  Se calculeazã factorul de calitate la urmãtoarele frecvenţe : 25kHz. Se noteazã valorile în Tabelul 2. Se noteazã valorile în Tabelul 4. factorul de calitate ReZ  Tabelul 2. Mãsurarea factorului de calitate al unei componente  Se mãsoarã rezistenţa bobinei (Rs). Q bobinã Rs L f [kHz] 25 10 1 0. Tabelul 3. 1kHz. 120Hz.  Se calculeazã şi se mãsoarã factorul de calitate al bobinei. 10kHz. 100Hz.100 XL calculat Q bobinã mãsurat E3. 1kHz. 100Hz. apoi se utilizeazã relaţia : Q ImZ  .120 0. 10kHz. Mãsurarea modulului impedanţei  Utilizând valorile obţinute la mãsurarea componentelor (Experimentul 1 – 1. f [kHz] 25 10 1 0.  Se calculeazã reactanţa bobinei (XL) la urmãtoarele frecvenţe : 25kHz.120 0.100 Q serie calculat Q serie mãsurat Q paralel calculat Q paralel mãsurat E2. 10kHz. 1kHz. Se noteazã valorile în Tabelul 3. Atenţie! În acest caz se scrie expresia impedanţei circuitului RLC paralel sub forma Z  ReZ   j ImZ  . 100Hz. 8 .). 120Hz.

Se noteazã valorile în Tabelul 4.calculat |Zsech| . R L C f 25kHz 10kHz 1kHz 120Hz 100Hz |Zpech| . L şi C. În practică. 100Hz. 8.  Se asambleazã circuitul RLC paralel şi utilizând LCR-metrul se mãsoarã |Zpech| la urmãtoarele frecvenţe : 25kHz. datorită particularităţilor constructive fiecare rezistor va avea suplimentar faţă de rezistenţa dorită şi o inductivitate parazită şi o capacitate parazită. există deci. Circuitul echivalent al unui rezistor real 9 . 120Hz. Tabelul 4. 1kHz. 10kHz. se pot utiliza modele mai mult sau mai puţin precise/complexe. În practică. sunt necesare modele care să exprime realitatea mai fidel. fiind necesare modele reale ale componentelor. În funcţie de precizia dorită. R L C f 25kHz 10kHz 1kHz 120Hz 100Hz |Zsech| . 10kHz.mãsurat Întrebări:  Valorile mãsurate sunt egale cu cele obţinute prin calcul? Dacã nu. un compromis între simplitatea modelului şi precizia dorită. În calculul efectuat. 120Hz.calculat |Zpech| .mãsurat Tabelul 5. 1kHz. care este motivul? Observaţii: Un model este un ansamblu de relaţii matematice care descriu comportamentul unui sistem.Laborator 5 Componente şi circuite pasive  Se asambleazã circuitul RLC serie şi utilizând LCR-metrul se mãsoarã |Zsech| la urmãtoarele frecvenţe: 25kHz. Se noteazã valorile în Tabelul 5. respectiv R. A R Lp B Cp Fig. componentele din structura circuitelor au fost considerate ca fiind asimilate unor elemente ideale. 100Hz.

elemente ce depind de structura constructivã şi de materialele folosite. Se poate da urmãtoarea schemã echivalentã valabilã pentru o clasa mare de condensatoare. Circuitul echivalent general Rs A Lp C B Fig. elemente ce depind de structura constructivã şi de materialele folosite. 10. 9. Rp Rs Lp C A B Fig. 12. Circuitul echivalent la frecvenţe înalte Semnificaţia elementelor din figurã este:  Rs rezistenţa armãturilor şi a terminalelor  Lp inductanţa armãturilor şi a terminalelor  Rp rezistenţa de pierderi în dielectric şi rezistenţa de izolaţie Întrebări: La frecvenţe înalte. Circuitul echivalent la frecvenţe joase Cp L A Rs B Fig. rezistenţa Rp este neglijabilã? De ce? Orice bobinã prezintã elemente parazite de tip capacitiv şi rezistiv. A Lp Rs B Fig. Se poate da urmãtoarea schemã echivalentã. capacitatea Cp este neglijabilã? De ce? 10 . 11.Laborator 5 Componente şi circuite pasive Orice condensator prezintã elemente parazite de tip inductiv şi rezistiv. Circuitul echivalent la frecvenţe înalte Întrebări: La frecvenţe joase.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->