SEMIOTICA, Socterére, CULTURA ee ees eee eer eee Ves arnt Sen owls oe pel ak de eee mel enanaleioa meee ees “cata 9139 cor a ele eae eee oe omeek eran ie meee ase rae en Sea eas eee ce eee ee ae 9730 da eis sna si ep ales fea erst ep a ce er Sook patans ebsed oat st melee a ps tnt late ene pa fae Grew aang ni fr smote 8 D .Rovanta-Framugauc «U9, "Setaiaticc, Souttedr, eave, lagi, Hee. Eirogean, 3, FERDINAND DE SAUSSURE SI MODELUL, DIADIC AL SEMNULUI ‘3.-Definirea semmului tn semiologia fui Saussure Lingvistul genovez Ferdinand de Stussure (1858-1913) esto consi- deat dreptfntemeietorul lingvstcitstructuale sii ciuda existent ‘onoridei strocturalist la Humboldt sau Leibniz, numele lui Saussure Tame logat de geneva lingvisticii modeme. Desi x publicat foarte pun (la 24 de ani Ménire sur fe syteane printf des voylfes das Tes langues indo-europennes, 1878, tez de licentd si unete studit ffagmentae), Saussure a avut 0 jntluenfs enon supra lingvstci ‘Tel clevi a fi Saussure, Ch, Bally, A. Sechehayo, A. Riedling,folo~ sind notiele de ta cursile jimute de Saussure 1a Geneva in 1906-1907, 1908-1909, 1930-191 gi umindrte de la orele muestra tei, au reusit si dea o redactae untark eursulvi Cours de Hnguisiqne générale (Paris, Payot, 1916). ersonaitaca loi Saussure rebuie inclosd in oriee panorami a pindrt modeme: dela filosotc a Tngvisties, de Ta semitit ta ‘ntropologie, penru ef a influcnat profund (Ueyi duns eteva devenii de i publicarea operei Fundamental) demersul color mai important ‘Gnultor contemporani: Merleau-Ponty, Lévi-Stauss, Barthes, Lacan Foucault gi prin ef ansamblol stinelor umane. 2SEMIOTICA SOCIETATE, CULTURA Pe de o parte, Saussure a rstabilit contact inte lingvsticd, logict gi flosofe (se sic ci lingvistcaistoricd a secolului al XIX-lea, ra insensibilf la marile probleme ale limbajului, cu exceptia ches- ‘iunii evolute), iar pe de alta parte s-a dovedit prin fondarea semio- [opie .1n cercetitor inteedsciplinar in sensul modern at cuvintului avant a lettre” (G, Mounin, 1968: 10), In reacia contra pozitivismulit neogrensticiter st influngat e Sociologia lui Emile Durkheim (limba ea fapt social” existnd in| virtutea unui contract intre membrii comunitigi" CLG: 39), | Saussure intemeiaastinjaLimbii ca stinf social sistematicd, altel ‘pus ~degajatt de particularismol si idiosincratismul gramatici isto- tice” (LP. Bronckart, 1977: 89). Motto-ulteoriei sale ar putea fi © formulare emblematic’ din curs: jingvistica are drept unic $i veri {abil obiect limbs conceputi fn ex tigi si pentru en insigi” bine- ‘cunoscutul prineipiu structualist al imancoed Iimpreund cu noyiunea de sistem de care depinde, semnul se Cconsituie drept cheia de bolti a construcjci savssutiene. Conform ‘conceptiei sale psihologice despre limbs a sistem ,Semnullingvistic ‘au uneyte un lucra a un ume, ci un concept eu o imagine acustic (CLG: 85). Definind aceste dou elements, conceptul i imaginea ‘acusticd, Saussure va fixe un mode! bilateral, implicit relafional: »Propunem si se pisteze cuvintul semin pentru @ desemna totlitatea sisi se inlocvinsed concept” yi imagine acustica ,respec- tiv cu semnificat gi semnificant; acest termeni au avantajul de a ‘area opozitia care fi separ fic intre ci, fie de toalitatea din care fac parte” (CLG: 86), Semnul este deci o enttate cu dowd fefe: fafa semnificants (Semnificant) si taj semnificata(semnificat. {In esen{f, semiotica tui Saussure se bazeazt pe ideca wnitii semnificatsemnificant (signifisignifian: signifiedsignifer), consti- (wind expresia adecvati. (in semiotica) pentru concept/imagine o DANIELA ROVENTA-FRUMUSANI acusticd, Pe aceste temeiuti s-a considerat sistemul lingvistic al lu Saussure ca un model semiotic bilateral” (Al, Babee, 1997: 25), Socotindu-l pe Saussure (aldturi de Peitee) Intre pioniert semioticii contemporane, Umberto: Eco recunoaste pertineata defini- tilor si conceptualizatilor saussuriene eare au contibuit indubitabil la eavoliarea unei ,constinje semotice™ Prin aceasté definire a semnului ca unitate semmificant/ sem- nificat, Saussure depigeste granjele lingvistili generale, ineluzind toate semnele ce servese cormunictii in eadrul viel sociale", de la semneleseverit la alfabetul surdo-mufilor, de la formulele de politefe Ja modi, obiceiuri itualuri, deta semnatele militare I pantomime Lingvistica va fi modelul stay riguros al semiologiei sau stiioget care studiaz8 ,viaja semnelor In cadrul viefii sociale; ea va reprezenta 0 parte a psihologii socile gi in consecingt a psihologici generale” (CLG: 41). ,Se poate spune desi c& sere pe deptin arbitrare reprezint mai bine decitatele idealul metodei semiologice; de aceea limba este cel mai boga,r¥spindit 5 earacteristic sistem de ‘exprimare; in acest sens se poate considera limba ca model genecal (patron général al integis semiologi, desi ca nu este doeit un sisters printse altcle™ (fragment controversat al cursului lui Saussure, citat ‘pid Engler de M. Krampen, 1985: 72). 3.2. Dihotoniile saussuriene ‘Teza de bazi a lingvistei suveturae este conceperea limb ea sistem sau ca rofea de rela; unitifile lingvistce nu exist independent de refea,altfl spusidenttici simultan unitiile gi interrelail. ‘Limba este un sistem de semne in care esentialé este doar ‘unicea sensululcu imaginea acusticd si faptul c& cele doud parti ale semnutuisintpsihice” (CLG: 4), 6SEMIOTICA, SOCIETATE, CULTURA 3.21, Limba ea sistem social se opuse vorbiil(sparole”) eu earaster individual. Majoritatea lingvigttor contemporant considera un tes apt ef sistemul limbii, exterior individului subiatinde compor- lament lingvstic actualizat in vorbie, in actvitatea discursivl. In sramatica generatitransformationala a Tui Noam Chomsky exphud Limba / vorbire se supapune tntrucitva celui competent / perfor= ‘manta (capacitaten’ general de a folosi limbajulstectalizarea scestel potentiality fn-un discurs complet. Seperind limba de vorbire, se separ totodald ecea ce e social se ceea cee individual, ceca ce esental de eee ge e accesoiu 51 ma ‘mult sau cai putin accidental. Limba nu este o fonetie a subiectlui care vorbeste, ci produsul pe cate individu il integistteazi. Dinire cele dovt componente interdepenlente (lengue/parate, istic i 2 precede limba care rezuti din evolufia vorbiti De fapt ferment ci mai generali (armatura teorei saussuriene) se ‘organizeazi in trinotomia:limbaj/limbavor bine: TaiAT Tia VORBIRE fulotesspecei frmapaticuad tibet acti emul tase no uni comuinze mb in sompatnenl soci epetoril inbior comunity a atl) Lina exe un des sec ea lun snn aes conven aeceae ade erga ci pena acc a in ‘sb, ee mio sete (CLG: 3.CL6:30) ‘nda act, inivioalde vin i Incigens (CLG) 2 DANIELA ROVENTA-FRUMUSANI Faptol ef este vorba de realiiti dstincte © vonfirmat de awimite afazii in care bolnavul injolege mesgjote (codul), dar este Sncapabil si le procued (find afectat wrajl, vorbrea). O alté dovadl concludenti a realitti lingvistice binivetare este gi faptul c& not putem fave (citi, traduee) limb moarte Distingiad limba de vorbire gi accentuind primutul Saussure stabilestedistinetiaglitifedtntre vod gi mesa (rc R, Jakobson, R. Barthes, U. Evo) si consituieste conceptul de sistem al imbii, destal de vag pid la Limba ea sistem ce nu eunouste decit propria se ordine este pertinent analizati prin metafora jacului de sah. O partigh de sus, alin Saussure este realizarca atificla a ceea ce limba ne prezint ub 0 form notural. O stare a jocului covespunde une st x imbi Valoareapieselor depinde de poziia for pe ester, asa cum Tn timba valoarea Fiecirui termea depinde de opoziia cu toi ceils termes Fieeare mutare pune fn migeate @ singud pies, dat poste sevolusions ansamblul paride, influenfind gi piese momentan in afara jocului (CLG: 104-126). YValoarea si deci seraniticajia unui euvint este Sotru cotul in funefe de sistemul din care face parte cuvintl: ,Niei un sistem ma este inchis perfect (serr8) ea limbs: tachis perfect implic¥ precizia volarlor (cea mai mica nuang’ schimb& cuvintele); multinudines tipurlor de valor; uma imens de termeni, al unitjiloraotiontod In cadrul sistemulu dependenfa reciproca si strinsd a untilor (a tuturor termenilor) nie ele; tor este sintectc Tn limb, totul este sistem” (CLG: @9). Consecinga naturii sistematice este faptul cl pargia sau disparifa unui element antreneazi modificarea sistemu- Iui, fn schimb faptul c& piesele jocului stat din lenin sau fldey mu afecteazA sistemul. Doar métimea numicului de piese ar afecta gra matieajoculu, Spre deosebire de gah, unde epare intent de a actiona supra sistemolu, limba mu premediteazi nine. Limba find un sis-