Introducere Scurt istoric Culturismul (in engleza body building construirea corpului) este sportul dedicat dezvoltarii musculaturii

printr-o combinatie de antrenamente cu greutati, marirea numarului de calorii consumate si odihna. Inceputurile culturismului au avut loc intre anii 1880 si 1930. Culturismul nu a existat pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea, cand a inceput sa fie popularizat de Eugen Sandow, cuoscut ca "parintele culturismului". Sandow este creditat ca pionier al acestui sport datorita faptului ca si-a etalat fizicul in diverse "demonstratii de forta". El a devenit atat de popular prin aceste demonstratii, ncat a reusit sa-si inceapa mai multe afaceri si a fost intre primii intreprinzatori care au vandut produse cu numele propriu (gantere, extensoare etc). Perioada dintre anii 1940 si 1970 este adesea numita "Anii de aur" in culturism datorita schimbarilor in idealul fizic in comparatie cu anii de pionierat - masa musculara mai proeminenta, ca de altfel si simetria si definirea musculara. Schimbarea a fost influentata si de tulburarile de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, care au inspirat un numar mai mare de tineri s devina mai masivi, mai puternici si mai agresivi ca atitudine. Aceasta a dus la tehnici de antrenament mai bune, notiuni imbunatatite de regim alimentar si echipament mai efectiv. Au aparut mai multe publicatii si concursuri, iar popularitatea culturismului a luat amploare. Culturismul in Romania In Romania, in perioada 1965-1969, s-au pus bazele culturismului din punct de vedere teoretic si practic, organizatoric si competitional, anul 1966 marcand inceputul unei noi etape in viata culturismului, cand se organizeaza sub egida Federatiei Romane de Haltere, primul campionat national la Craiova pentru juniori si la Cluj-Napoca pentru seniori, atunci pe categorii de naltime. La 24 martie 1970, Biroul Consiliului National pentru Educatie Fizica si Sport a hotarat ca Federatia Romana de Haltere sa-si schimbe denumirea in Federatia Romana de Haltere si Culturism (F.R.H.C.), pe care a mentinut-o pana in 1989. Anul 1990 marcheaza trecerea la cea de a doua etapa in care visul culturistilor din Romania se realizeaza: crearea la 11 ianuarie a Federa iei Romane de Culturism. Primul presedinte al Federatiei Romane de Culturism a fost ales in persoana inginerului Eugen Baldovinescu, iar Danut Enuta a fost ales in functia de secretar general. Amandoi sunt membri fondatori ai federatiei.

Baza materiala pentru activitatea sportiva Culturism In ceea ce priveste baza materiala pentru acest sport, parerile sunt impartite, cel putin cand vine vorba de spatiul in care este amenajata sala de culturism. Desi de-alungul timpului numerosi culturisti de valoare s-au antrenat in conditii considerate de unii mediocre sau submediocre, acest lucru nu i-a impiedicat sa atinga performante de exceptie. Acesti sportivi au reusit sa-si contruiasca un fizic impresionant antrenandu-se in sali improvizate, subsoluri, locuri foarte restranse ca spatiu, slab illuminate si slab aeresite. Asta nu inseamna ca asa ar trebui sa se prezinte o sala de sport. In mod normal o sala de culturism ar trebui sa aiba o suprafata destul de mare si sa acomodeze toate elementele component ale unei baze sportive si anexele acesteia( dusuri, wc-uri, vestiare pentru fete/baieti, garderobe etc.). Din nefericire in Romania prea putine sunt salile care respecta acest lucru si care au suprafata necesara acomodarii tuturor aparatelor si anexelor. Nu putine sunt salile care au o suprafata de 30 de metri patrati sau mai putin, nu au un dus sau o sursa de apa, aparatele sunt inghesuite unul intr-altul si asa mai departe. Desigur exista si exceptii, una dintre ele oglindindu-se in sala CS Florin Teodorescu din Timisoara. Aceasta este o sala dotata dupa standarde mondiale si este considerata ca fiind una din cele mai bine dotate din lume, lucru afirmat de culturisti de renume precum Ronnie Coleman, Dexter Jackson, ambii castigatori ai concursului Mister Olimpia. In opinia mea, CS Florin Teodorescu este exemplul de unitate sportiva ideala si asta nu pentru ca este recunoscuta international ci pentru felul in care este dotata. Are peste 130 de aparate de ultima generatie, discuri, bari si gantere de toate marimile si modelele, dusuri, vestiare, stand de unde se pot achizitiona bauturi racoritoare, energizante, suplimente nutritive, etc, toate ordonate ca la carte. In plus fata de aceste lucruri mai are si o biblioteca, lucru de care nu am mai auzit pana acum in cadrul unei sali de forta. Contine un numar impresionant de carti, reviste si cd-uri din toate ramurile de sport, alimentatie, refacere, etc. fiind apreciata de culturistii straini ca fiind cea mai vasta biblioteca de acest gen din lume. Ca o opinie personala la modul in care ar trebui amenajata si dotata o sala de culturism, as enumera urmatoarele: -suprafata acoperita, destul de mare incat sa acomodeze toate aparatele+anexele; -iluminat pe cat posibil natural si atunci cand nu este posibil acest lucru, iluminatul sa se faca uniform pe toata suprafata salii; -sistem de ventilatie eficient; -grupuri sanitare, dusuri si vestiare prevazute cu cusete individuale unde sportivii isi pot depozita lucruri de valoare;

-banci in interiorul vestiarelor; -stand de unde pot fi achizitionate produse specifice culturismului; -oglinzi, atat in sala cat si in vestiare si bai; -cabinet de masaj, sauna; -truse de prim ajutor in caz de accidentari ; -cantare electronice; -extinctoare,in caz de incendii; -spatiu in care sportivii pot efectua incalzirea, stretchingul; -aparate destinate exercitiilor cardio( biciclete stationare/eliptice, benzi de alergare, stepper, etc); -aparatura specifica culturismului( helcometre, banci inclinate/orizontale/declinate,prese pentru coapse, prese pentru gambe etc); -bari olimpice drepte si bari Z; -discuri de diferite greutati; -perechi de gantere de diferite greutati; -bari cu diferite curburi, prevazute cu un inel prin intermediul caruia pot fi atasate la helcometre oferind posibilitatea efectuarii unui numar cat mai variat de exercitii pentru diferitele grupe musculare; -rastele pentru gantere, discuri si bari; -o biblioteca dotata cu carti, reviste de specialitate; -televizoare; -un sistem audio performant pentru a oferi o atmosfera corespunzatoare; -aparatura sa fie cel putin in dublu exemplar pentru a oferi posibilitatea mai multor sportive sa efectueze acelasi exercitiu simultan; -fiecarui aparat in parte sa-i fie acordat un spatiu de lucru de cel putin 6 metri patrati pentru a evita aglomeratia si a exclude riscul lovirii altui sportiv cu bara, discurile. Cam acestea ar fi lucrurile necesare unei sali decente, insa in Romania datorita lipsei de interes, a lipsei de buget si a dorintei romanului de a scoate profit maxim cu investitie minima, aceste idealuri nu vor putea fi atinse prea curand.

Ce este fitness-ul? Fitness-ul ne ajuta sa ne simtim mai bine si sa aratam mai bine. Dar antrenamentele sunt gandite in functie de fiecare persoana pentru ca varsta, sexul, greutatea, inaltimea, capacitatea de efort, sanatatea organismului, scopul urmarit sunt lucruri care diferentiaza practicantii. Importanta este intensitatea exercitiilor. Suct istoric al fitness-ului modern Ceea ce a inceput ca visul unui singur om de a-si imbunatati conditia fizica s-a transformat intr-o imensa revolutie. Aceea a fitness-ului. Omul se numea Keene P. Dimick si a fost cel care a inventat legendara biciclet medical . In 1968 nu s-a gandit ca inventia sa va ajunge sa fie folosita de milioane de oameni din intreaga lume. Un antrenament de fitness presupune o sedinta de cel putin 20 de minute, cu pauze mici. Specialistii ii sfatuiesc pe practicantii de fitness sa urmeze un program corespunzator, in functie de propriul organism, ca sa obtina rezultatele dorite. In diete si cure de slabire se masoara caloriile pierdute pe ora in functie de activitate. Astfel, daca alergi cu o vitez de 10 kilometri pe or , vei pierde 900 de calorii ntr-o singur ora. Inotul ne face s pierdem 270 calorii pe ora, tenisul 400 calorii pe ora, schiatul 700 de calorii pe ora, mersul pe jos 200 de calorii pe ora, ciclismul 240 de calorii pe ora. Fitness-ul de interior Cea mai simpla forma a fitness-ului poate fi practicata in aer liber si nu implica o baza materiala foarte diversificata. O pereche de pantaloni, una de adidasi si un tricou ar compune echipamentul necesar pentu o miscare in aer liber. Situatia se schimba insa cand intram intr-o sala de fitness. Aici, pe langa echipamentul corporal care este ceva mai diferit, gasim si o serie de aparate, gantere, saltele si exercitii care sunt ceva mai complexe decat un simplu alergat. De obicei salile de fitness, chiar si in Romania, sunt dotate corespunzator si reusesc sa acopere necesitatile fiecarei persoane participante in parte. Exceptand exercitiile specifice si cele imprumutate din diverse ramuri de sport, care se efectueaza fara ajutorul aparaturii si sub indrumarea unui instructor de fitness, intr-o sala da fitness care se respecta ar trebui sa gasim urmatoarele: -oglinzi mari pentru a permite participantilor sa vada propriile miscari cat si pe cele ale colectivului; -sistem audio pentru oferirea fondului muzical necesar; -sistem video( televizor) pentru vizionarea diferitelor exercitii, structuri de exercitii; -iluminatul sa fie uniform pe toata suprafata salii;

-sistem de ventilatie eficient; -podeaua sa fie acoperita cu un material care sa nu faciliteze alunecarea excesiva; -cantare electronice; -seturi de gantere de fitness( de la 0,5 pana la 6-8 kilograme); -saltele de fitness; -mingi medicinal, mingi de fitness; -benzi elastice; -flexori; -saculeti, centuri cu nisip( pentru glezne, talie, incheieturile mainilor); -stepper aerobic; -corzi pentru sarituri; -banci de fitness; -bari de fitness; -aparate de vibromasaj; -benzi de alergare; -biciclete stationare; -aparate multifunctionale; -vestiare prevazute cu banci, cuiere si cusete individuale (atat pentru baieti cat si pentru fete); -grup sanitar, dusuri, sursa de apa potabila; -stand de unde pot fi achizitionate bauturi racoritoare, energizante, remineralizante. La cele mentionate mai sus se mai pot adauga numeroase alte materiale care pot fi folosite pentru a obtine o arie mai mare a miscarilor si a intensitatii exercitiilor. De obicei salile de fitness sunt situate in interiorul salilor de culturism sau sunt dotate cu aparate folosite in culturism, astfel incat sa se poata pune accent si pe dezvoltarea superioara a fortei si a maximizarii tonifierii musculare.

Ca o concluzie finala, in ambele sporturi( culturism si fitness) exista necesitatea unei baze materiale cat mai variate, lucru care ar permite maximizarea rezultatelor si scurtarea timpului de aparitiei acestora. Fara o baza materiala solida, desfasurarea acestor doua ramuri sportive si a sportului in general ar fi destul de mult ingruiata iar obtinerea unor performante s-ar dovedi a fi mult mai dificila.

Unversitatea Dunarea de Jos Galati Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Baza materiala pentru activitatea sportiva

-Culturism si Fitness-

Student: Merisor Marian, an III, E.F.S

Profesor: Iconomescu Teodora