EVALUARE ADECVATA Islaz

S.C. E ECO SIMP PLEX NO OVA S.R. .L.
Punct d lucru: C de Calea Vacar resti, nr. 34 42 se ector 4, Bu ucuresti Tel.: 021 330 11 16 T Fax: 021 30 85 80 F 01 GSM 0722 4 10 67 G 43 0726 6 86 92 68
www.e ecosimplexnova.ro fice@ecosim mplexnova. .ro e mail: offi ecosimpl lexnova@y yahoo.com
PL LAN DE AME ENAJAR A TERITO RE ORIULU ZON UI NAL INTER RJUDE ETEAN A RAU ULUI O OLT, PE SECT E TORUL IZBIC CENI DUNA ARE C.H H.E. IS SLAZ
- 2010 -
Benefic ciar SC S HIDRO OELECTRICA SA Bu ucuresti
ECO SIMPLEX NOVA
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
COLECTIV DE ELABORARE
expert cheie nr. 1 biolog Dr. Simona Mihailescu expert cheie nr. 2 Prof. Univ. Dr. Ioan Cristurean
Personal suport: - Prof. Univ. Dr. Lotus Mester - biolog Jozsef Szabo - biolog Dr. Viorica Honciuc - geograf Stela Capra - ecolog Cristina Olteanu - ecolog Viorel Olteanu - ing. ecolog Mariana Duluta
Director Stela Capra
ECO SIMPLEX NOVA
CUPRINS INFORMATII GENERALE .............................................................................................................5 CAPITOLUL 1. Informatii privind Planul supus aprobarii .........................................................7 1.1. Obiectul contractului ................................................................................................................7 1.2. Date tehnice despre Plan..9 1.3. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor STEREO 7025 1.4. Modificari fizice ce decurg din implementarea P.A.T.Z.-I.J.33 1.5. Resurse naturale necesare implementarii Planului.34 1.6. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea Planului.34 1.7. Emisii si deseuri generate prin implementarea Planului34 1.8. Cerinte legate de utilizarea terenului.38 1.9. Servicii suplimentaresolicitate de implementarea Planului, respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar..41 1.10. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare.42 1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii Planului43 1.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu Planul si care pot afecta Siturile de Importanta Comunitara...44 CAPITOLUL 2. Informatii privind Siturile de Importanta Comunitara ..................................45 2.1. Metodologie generala.45 2.2. Caracterizarea principalelor grupe de specii si habitate.52 2.3. Fauna de vertebrate din cursul inferior al Oltului - confluenta cu Dunarea...67 2.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar.116 2.5. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar.120 2.6. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate...121 2.7. Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea Siturilor de Importanta Comunitara..121 2.8. Obiective de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara, stabilite prin planuri de management.122 2.9. Descrierea starii actuale de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara124
3
ECO SIMPLEX NOVA
CAPITOLUL 3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DIN SITURILE NATURA 2000129 3.1. Evaluarea impactului Planului Propus.129 3.2. Evaluarea semnificatiei impactului Planului propus136 3.3. Evaluarea impactului cumulativ al Planului propus cu alte planuri din zona..142 3.4. Evaluarea semnificatiei impactului cumulativ.142 CAPITOLUL 4 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI.146 4.1. Monitorizarea biodiversitatii149 CAPITOLUL 5. CONCLUZII..163
Domeniul de reglementare Ordin nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. O.U.G. nr. 57/2007 (art. 28) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare.
ECO SIMPLEX NOVA
INFORMATII GENERALE
Denumire plan: PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL
INTERJUDETEAN A RAULUI OLT, PE SECTORUL IZBICENI DUNARE C.H.E. IZLAZ Proiectant general: S.C. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI
HIDROENERGETICE S.A. Adresa: Bucuresti, Str. Vasile Lascar nr. 5-7, C.P. 020491 Realizator documentatie mediu: S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Tel: 021 330 11 16 Fax: 021 301 85 80 E-mail: office@ecosimplexnova.ro Informatiile utilizate la elaborarea studiului de evaluare adecvata: - Formularul standard Natura 2000 din HG 1284/2007, pentru Siturile ROSPA0024 CONFLUENTA OLT DUNARE, ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR; Formularul standard din OM nr. 1964/2007, pentru situl ROSCI0044 CORABIA Studiul de biodiversitate intocmit de expertul atestat in conservarea biodiversitatii ROSPA0106 TURNU MAGURELE; Jozsef Szabo, pentru Siturile ROSPA0024 CONFLUENTA OLT DUNARE, VALEA OLTULUI INFERIOR, Informatii de la institutii si organizatii relevante pentru conservarea naturii; Raportul privind starea mediului pentru judetul Teleorman, martie 2010; Studii de teren efectuate de evaluatorii de mediu; Baza de date ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.
ECO SIMPLEX NOVA
Legislatie de protectia mediului

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 - privind protectia mediului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare (M.Of. nr. 1196 din 30 decembrie 2005); Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; (M.Of. nr. 442 din 29 iunie 2007); cu modificarile si completarile ulterioare; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 154/2008 - pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006, Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 19 din 13.01.2010 - pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (M. Of., Partea I, Nr. 82/8.II.2010); Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (M. Of. nr. 739 din 31 octombrie 2007); Ordin nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (M.Of. nr. 98 din 7 februarie 2008); Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica Directiva Habitate; Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice Directiva
Pasari;
Legislatia specifica de instituire a regimului de arie protejata la nivel national - Legea 5/2000; H.G. nr. 1581/2005; H.G. nr. 1143/2007
ECO SIMPLEX NOVA
CAPITOLUL 1. INFORMATII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII 1.1. Obiectul contractului

Proiectant: S.C. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI HIDROENERGETICE S.A. Bucuresti, Str. Vasile Lascar nr. 5-7, C.P. 020491 Denumirea Planului: P.A.T.J. I.J. AFERENT AMENAJARII HIDROENERGETICE A RAULUI OLT, PE SECTORUL IZBICENI DUNARE
Denumirea Proiectului: AMENAJAREA HIDROENERGETICA A RAULUI OLT, PE SECTORUL IZBICENI DUNARE Beneficiar: SH Slatina Comanda / contract: 666 I / 88 Faza de proiectare: studiu Titlul documentatiei: PLAN DE AMENAJARE INTERJUDETEAN A TERITORIULUI ZONAL
Investitia Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt, pe sectorul Izbiceni -
Dunare
C.H.E.
Islaz
urmeaza a se realiza pe teritoriile judetelor Olt si
Teleorman. Indicatorii tehnico - economici ai acestui obiectiv de investitie au fost aprobati prin HG 1929/10.11.2004, publicata in M.O. nr.1056 / 15 noiembrie 2004. Anterior, prin HG 455 / 01.04.2004 publicata in M.O. nr. 327 / 15 aprilie 2004 au fost aprobati indicatorii tehnico economici ai obiectivului de investitie: Cresterea gradului de siguranta in functionare si modernizare la centralele
hidroelectrice Olt inferior, respectiv CHE Ipotesti, CHE Draganesti, CHE Frunzaru, CHE Rusanesti, CHE Izbiceni judetele Olt si Teleorman.
Acestea vor fi retehnologizate, urmand a fi echipate cu acelasi tip de hidroagregat (bulb reversibil) ca si centrala hidroelectrica Islaz. Pana in momentul de fata, au fost retehnologizate si puse deja in exploatare toate cele patru hidroagregate (tip bulb reversibil) la CHE Ipotesti, respectiv CHE Draganesti si doua hidroagregate la CHE Frunzaru.
7
ECO SIMPLEX NOVA
Finalizarea acestor investitii va permite atat turbinarea debitelor afluente pe raul Olt cat si realizarea pompajului apei din Dunare catre lacurile de acumulare existente in amonte de Islaz, pana in acumularea Ipotesti, asa incat: prin realizarea pompajului pe sectorul Dunare Ipotesti se va asigura in golurile de sarcina un consum de energie electrica de cca. 375 GWh/an si implicit o buna functionare a Sistemului Energetic National; in ambele alternative, in CHE Islaz se va realiza o productie de energie electrica, din sursa regenerabila, nepoluanta de cca. 155 GWh/an (cca. 125 GWh/an din stoc natural + cca. 30 GWh/an din pompaj); prin pompaj, in centralele de pe cascada Ipotesti Izbiceni se va realiza o productie suplimentara de energie electrica de cca. 215 GWh/an. In ambele alternative, odata cu finalizarea investitiei, importante suprafete de teren (cca. 4000 ha) vor fi protejate impotriva inundatiilor. De asemenea, prin realizarea investitiei CHE Islaz si pe masura identificarii unor resurse financiare disponibile ale unor investitori interesati, vor putea fi atinse si celelalte obiective avute in vedere in momentul proiectarii amenajarii complexe a raului Olt, pe sectorul Slatina Dunare: navigabilizarea cursului inferior al Oltului intre Slatina si Dunare (in conditiile realizarii ecluzei Islaz si a finalizarii celorlalte cinci - Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti, Izbiceni - aflate in diferite faze de executie); asigurarea irigarii unor importante suprafete agricole (in conditiile reabilitarii sistemelor de irigatii din zona). In conditiile in care aceasta investitie nu se va realiza, oportunitatile mentionate mai sus nu vor mai putea fi valorificate integral, in special cele legate de buna functionare a Sistemul Energetic National. Bineinteles si beneficiile investitiilor efectuate pana in prezent - retehnologizarea centralelor hidroelectrice din amonte - se vor diminua.
ECO SIMPLEX NOVA
1.2. Date tehnice generale despre Plan

Investitia Teleorman. Investitia se va realiza pe teritoriile urmatoarelor unitati administrative: Turnu Magurele, Lita, Islaz si Lunca (jud. Teleorman), respectiv Giuvarasti si Izbiceni (jud Olt). In vederea demararii lucrarilor la aceasta investitie, in conformitate cu prevederile legale, titularul acesteia (SC Hidroelectrica SA Bucuresti prin Sucursala Hidrocentrale Slatina) a solicitat celor doua consilii judetene emiterea certificatelor de urbanism; atat prin cel emis de Consiliul Judetean Olt (nr.197/11.12.2009), cat si prin cel emis de Consiliul Judetean Teleorman (nr.5/02.03.2010) s-a impus intocmirea unui plan de amenajare a teritoriului zonal - interjudetean. In vederea realizarii Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Interjudetean (PATZIJ) aferent investitiei Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt, pe sectorul Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt, pe sectorul
Izbiceni - Dunare C.H.E. Islaz urmeaza a se realiza pe teritoriile judetelor Olt si
Izbiceni Dunare.C.H.E.Islaz s-a stabilit o zona de studiu / zona de oportunitate,

considerata a putea fi afectata prin executia diferitelor elemente componente ale amenajarii; aceasta zona ocupa doar o parte din teritoriile unitatilor administrative mentionate anterior. Lucrarile de executie a uvrajelor amenajarii hidroenergetice se vor desfasura in exclusivitate pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan. In PUG-urile intocmite in urma cu cativa ani pentru localitatile Giuvarasti, Lita si Islaz sunt prevazute a se realiza investitii (sisteme centralizate de apa si canalizare) care pe de o parte sa conduca la imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor, iar pe de alta parte la eliminarea unora dintre cauzele care au un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu. Conform site-ului primariei Izbiceni si aici sunt prevazute a se realiza in viitor astfel de investitii. In ceea ce priveste comuna Lunca, din informatiile disponibile sunt prevazute astfel de lucrari doar pe teritoriul satului cu acelasi nume; pe teritoriul satului Prundu (din zona amenajarii) nu sunt prevazute a se realiza astfel de investitii.
Investitiile respective se vor realiza pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan.
ECO SIMPLEX NOVA
Din informatiile pe care le detinem, pentru nici-una dintre aceste investitii nu s-au realizat studii de prefezabilitate/fezabilitate.
La momentul actual, in interiorul zonei de studiu nu mai sunt prevazute alte investitii.
Trebuie mentionat faptul ca prin doua acte normative, in anii 2007 - 2008, la peste trei ani de la aprobarea indicatorilor tehnico - economici ai investitiei Amenajarea
hidroenergetica a raului Olt, pe sectorul Izbiceni Dunare. C.H.E. Islaz in zona in care
urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate, dupa cum urmeaza : prin HG 1284 / 24 octombrie 2007 ( privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania) publicata in M.O. 739 / 31.10.2007, zona in care urmeaza a se realiza investitia a fost inclusa in situl ROSPA 0024 Confluenta Olt Dunare pentru care a fost instituit astfel regim de arie naturala protejata. prin acelasi act normativ, pentru zona situata in amonte care include lacurile de acumulare de pe Olt (Rm Valcea - Izbiceni) a fost instituit deasemenea regim de arie naturala protejata, denumirea sitului fiind ROSPA 0106 Olt inferior ulterior, prin ord. MMDD nr. 1964 / 13.12.2007 (privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania) publicata in M.O. 98 / 07.02.2008) pentru o parte din zona aval in care urmeaza a se realiza investitia, s-a instituit regim de arie naturala protejata ca sit de importanta comunitara sub denumirea ROSCI 0044 Corabia
Turnu Magurele (aceasta este practic inclusa in cea mentionata anterior).

In sectiunea (Islaz), principalele caracteristici morfometrice si hidrologice sunt: - distanta fata de izvor...............................................................670 km - suprafata bazinului..............................................................24010 kmp - altitudinea medie.................................................................625 mdm - debitul lichid mediu multianual.............................................180 mc/s - debitul lichid minim multianual.............................................64,7 mc/s In aceasi sectiune, debitele maxime cu diferite asigurari sunt: c
O,1 + Q
5600
0,1
4954
Qmax cu asigurarea (%) de :
0,5
10
2015
10
3890
3480
3000
2460
ECO SIMPLEX NOVA
1.2.1. Principalele elemente componente ale amenajarii hidroenergetice 1.2.1.1. Alternativa 0 varianta neimplementarii planului Alternativa 0 varianta nerealizarii planului propus a fost luata in considerare ca element de referinta fata de care se compara celelalte alternative. Din punct de vedere al conservarii biodiversitatii, in cazul acestei alternative nu se produc modificari ale peisajului, speciilor si habitatelor si a relatiilor functionale dintre acestea, deci impactul este zero. Principalele aspecte asociate adoptarii alternativei zero sunt: pierderea unei capacitati de productie de energie hidroelectrica din sursa regenerabila in CHE Islaz (prin valorificarea stocului natural 150GWh/an; neprotejarea impotriva inundatiilor a unor suprafete de peste 400 ha; pierderea oportunitatii de asigurare a apei pentru irigarea unor importante suprafete de teren arabil aprox. 1200 ha din stocul propriu al raului Olt cat si prin pompaj din fluviul Dunarea. nerealizarea unei treceri peste nodul hidrotehnic Islaz, care ar asigura continuitatea cailor rutiere din lungul Dunarii si lipsa oportunitatii pentru modernizarea acestora. pierderea posibilitatii de amenajare a navigabilitatii (in scop de agrement, in perimetrele cu aceasta destinatie) cursului inferior al raului Olt intre Dunare si orasul Slatina;
+ pompaj) cca.
lipsa posibilitatii de navigatie pe cursul inferior al Oltului intre Slatina si Dunare (in conditiile realizarii ecluzei Islaz si a finalizarii celorlalte cinci - Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti, Izbiceni - aflate in diferite faze de executie);
pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local; pierderea unor investitii importante in sprijinul infrastructurii si serviciilor; lipsa oportuniatilor de crestere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin posibilitatile de dezvoltare a zonei industriale, a zonelor destinate serviciilor si a zonelor de agrement;
11
ECO SIMPLEX NOVA
1.2.1.2. Alternativele de lucru I, II si III pentru implementarea planului Pentru investitia propusa a se realiza, au fost luate in calcul initial un numar de doua alternative, care difera prin locul de amplasare a nodului hidrotehnic: La solicitarea custodelui ariei naturale protejate (ROSPA0024: confluenta
Olt Dunare) s-a mai studiat o alternativa (III), in care nodul hidrotehnic este
amplasat in amonte de pozitia din alternativa initiala (I). - alternativa I.3,5 km de confluenta cu Dunarea figura 1; - alternativa II0,5 km de confluenta cu Dunarea figura 2; - alternativa III 4,5 km de confluenta cu Dunarea figura 3. Prezentarea caracteristicilor pentru toate cele trei alternative: electromecanic cu lant:
Barajul deversor este tip stavilar, fiind echipat cu 5 stavile segment actionate
- in deschiderile 1,2,5: stavile segment cu clapeta - [16 (7,33+2,10)] mp; - in deschiderile 3,4: stavile segment - (16,00 x 9,43) mp;
In conformitate cu prevederile STAS 4273 - 83, barajul deversor a fost incadrat in clasa a-II-a de importanta. In conformitate cu prevederile STAS 4068 87, barajul a fost dimensionat la
debitul de calcul (Q 1% = 3480 mc/s) si la debitul de verificare (Q 0,1% + Q = 5600mc/s).

Cota coronamentului barajului deversor este de 34,25 mdMB; cota pragului deversor este de 34,25 mdMB; cota pragului deversor este de 21,75 mdMB.
Digurile (perimetrale / de remuu) se vor realiza din umplutura de material

eterogen si material drenant. Lungimea acestora variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza: mal stang (m) alternativa I alternativa II alternativa III 13700 15900 10445 mal drept (m) 14000 16150 12300
Cota coronamentului acestora urmareste cota remuului pentru debitul de verificare.

12
ECO SIMPLEX NOVA
In sectiune transversala digurile au forma trapezoidala, cu latimea coronamentului de 4,00m, fiind prevazute cu o banda de circulatie de 4,00 m latime la baza taluzului aval. Panta paramentului amonte este de 1:2,5, iar cea a paramentului aval este de 1: 3. La digurile perimetrale, etansarea de suprafata a paramentului amonte se va face cu pereu de beton armat; etansarea rosturilor se va face cu masticuri bituminoase aditivate. Etansarea de profunzime se va face cu ecran de etansare tip Kelly incastrate in roca de baza si pinteni de beton (spre amonte). Taluzele aval se vor imbraca cu pamant vegetal, urmand a se inierba. La piciorul aval al digurilor sunt prevazute contracanale, care au rolul de-a colecta apele provenite din infiltratii si precipitatii si de-a le transporta in regularizarea aval. In toate cele trei alternative echiparea si regimul de functionare al centralei
hidroelectrice si de pompaj sunt identice.

Aceasta este amplasata in frontul de retentie, pe malul drept, avand spre malul stang barajul deversor. Centrala va fi echipata cu un numar de 4 hidroagregate tip bulb reversibil, care vor functiona atat in regim de turbina [(Pi = 32,9 MW (4 x 8,23 MW); Qi = 400 mc/s (4 x100 mc/sec)] cat si in regim de pompa [ 26,6 MW (4 x 6,65 MW)]; Qp = 220 mc/s (4 x 55 mc/sec)]. Pomparea apei din Dunare spre lacul Ipotesti se face cind debitul pe Dunare este mai mare de 3500 mc/sec dupa urmatorul program: - in timpul saptamanii: 6 ore / noapte; - in zilele de sambata si duminica:12 ore; se excepteaza lunile aprilie si mai, cand se va pompa 9 ore; Centrala va fi prevazuta cu o serie de instalatii proprii: sanitare, stins incendii, ventilatie, electrice, exterioare de alimentare cu apa si canalizare; apele uzate menajere vor fi evacuate prin reteaua de canalizare, fie intr-o statie de epurare monobloc, fie intrun bazin etans vidanjabil. Din statia de transformare de 110 kV amplasata pe malul drept , energia electrica produsa va fi transportata in SEN prin intermediul unei LEA d.c. - 110 kV.
Regularizarea aval este un canal cu sectiune transversala trapezoidala, avand

latimea la baza variabila si care va asigura tranzitarea apelor mari (Q 1%), a debitelor uzinate si a debitelor pompate din Dunare.
13
ECO SIMPLEX NOVA
Lungimea acesteia - de la nodul hidrotehnic pana la confluenta Oltului Dunarea variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza: lungimea (km) alternativa I alternativa II alternativa III 3,00 0,50 4,50
In vederea urmarii comportarii constructiilor in exploatare, barajul deversor, digurile perimetrale si centrala hidroelectrica vor fi echipate cu diverse aparate de masura si control. In vederea asigurarii - dupa finalizarea investitiei - a circulatiei publice pe DN 54 (Islaz - Turnu Magurele) este necesar a se realiza urmatoarele lucrari specifice: deviere drum actual mal drept, pod peste nodul hidrotehnic, pod peste vechiul brat al Oltului (in alternativa I), racord cu drumul actual. Lungimea totala a drumului astfel deviat variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza: lungimea (m) alternativa I alternativa II alternativa III 2700 6800 2200
Materialele de constructie necesare atat realizarii umpluturilor in corpul digurilor

cat si obtinerii agregatelor necesare fabricarii betoanelor hidrotehnice vor fi extrase din cuveta viitoarei acumulari, a regularizarii aval, precum si din excavatiile utile de la baraj si centrala. Realizarea investitiei presupune amenajarea atat a unei organizari tehnologice cat si a unei organizari sociale; dimensionarea si amplasarea exacta a componentelor acestora va fi realizata de catre executant. In toate alternativele, organizarea tehnologica necesara realizarii unei investitii de asemenea amploare va cuprinde: sediu santier, statie de spalare - sortare agregate, fabrica de betoane si laborator de incercari, diverse platforme si ateliere, depozite de materiale, carburanti si lubrifianti, platforma parc auto, cantina, dispensar. Se va asigura alimentarea cu energie electrica, apa potabila si tehnologica. In ceea ce priveste apele uzate menajere, fie vor fi realizate bazine etanse vidanjabile, fie se va monta o statie de epurare monobloc.
14
ECO SIMPLEX NOVA
In functie de raportul dintre personalul de executie din zona si cel din afara zonei se va dimensiona si organizarea sociala; in principiu, aceasta va cuprinde: blocuri locuinte, cantina restaurant, centrala termica, instalatii de alimentare cu apa potabila, retea de canalizare (inclusiv statie de epurare monobloc), cabinet medical, spatii comerciale. Se apreciaza ca durata de executie a uvrajelor amenajarii va fi de cca. 5 ani. In toate alternativele analizate, dupa finalizarea amenajarii hidroenergetice, in functie de resursele financiare existente se va putea realiza si ecluza de navigatie; aceasta va fi amplasata la malul stang, in bieful aval.
Suprafata totala de teren ce va fi ocupata prin realizarea investitiei este

repartizata din punct de vedere adminstrativ dupa cum urmeaza: jud. Teleorman (ha) alternativa I alternativa II alternativa III 378,15 588 344
jud. Olt (ha) 228,09 239 162
Total (ha) 606,24 827 506
Din punct de vedere juridic, terenurile ce vor fi ocupate se afla in administrarea /proprietatea A.N.Apele Romane, primariilor respective, ocoalelor silvice si unor particulari. Principalele caracteristici ale acumularilor propuse pentru alternativele I, II si III la amenajarea hidroenergetica, pentru fiecare dintre acestea 1.2.1.2.1. Alternativa I COTA (mdMB) talveg - 19,75 NmE - 28,75 NNR - 30,75 NMaxE - 32,25 VOLUM TOTAL (mil mc) 0,000 13,680 28,920 41,830 VOLUM UTIL (mil mc) 0,000 15,240 28,150 SUPRAFATA (ha) 507,840 824,375 894,240
15
ECO SIMPLEX NOVA
Argumente pentru implementarea Alternativei I la Plan: - prin adoptarea alternativei I la Plan, vor fi pstrate neamenajate (n starea actual) meandrele Oltului situate aval de baraj; - n alternativa I, lungimea total a digurilor este cu cca. 5000m mai mica dect cea a digurilor din alternativa II, ceea ce implic n mod evident i un necesar mult mai mic de balast ce urmeaz a fi extras din albia Oltului; - n alternativa I, lungimea devierii DN 57 este cu cca. 4100 m mai mica dect a drumului deviat n alternativa II; - n alternativa I, suprafaa totala ocupat este cu cca. 200 ha mai mica dect cea din alternativa II; - n ceea ce privete fondul forestier, alternativa I necesit o suprafa mult mai mica destinata defrisarii (cca. 70 ha), decat in cazul alternativelor II si III; - lungimea regularizarii aval de baraj, va fi mai mica in cazul adoptarii alternativei I, fata de cea din alternativa III, cu 1,5 km; 1.2.1.2.2. Alternativa II
COTA (mdMB) talveg - 18,90 NmE - 28,75 NNR - 30,75 NMaxE - 32,25
VOLUM TOTAL (mil mc) 18,090 34,590 48,445 -
VOLUM UTIL (mil mc) 0,000 20,910 34,765
SUPRAFATA (ha) 584,250 948,750 1028,370
Din urmatoarele motive s-a decis a se renunta definitiv la alternativa II: - lungimea totala a digurilor este mai mare decat in cazul celorlalte alternative, fapt ce implica in mod evident si un necesar mult mai mare de balast care urmeaza a fi extras din albia Oltului; - lungimea devierii DN 54 este mai mare decat decat in cazul celorlalte alternative, - suprafata total ocupata este mai mare decat in cazul celorlalte alternative, - in ceea ce priveste fondul forestier, alternativa II necesita o suprafata suplimentara pentru defrisare decat in cazul celorlalte alternative.
16
ECO SIMPLEX NOVA 1.2.1.2.3. Alternativa III COTA (mdMB) talveg - 20,15 NmE - 28,75 NNR - 30,75 NMaxE - 32,25 VOLUM TOTAL (mil mc) 11,780 24,440 35,290
VOLUM UTIL (mil mc) 0,000 12,660 23,510 -
SUPRAFATA (ha) 473,835 752,410 804,245
Din urmatoarele motive s-a decis a se renunta definitiv la alternativa III: - costurile necesare realizarii investitiei pentru alternativa III vor fi mai mari decat cele din alternativele I si II; - adoptarea alternativei III ar conduce la necesitatea identificarii unei alte surse de materiale de constructie (umpluturi in corpul digurilor, agregate); - conditiile dificile pe care le presupune realizarea lucrarilor in imediata apropiere a raului Olt; - marirea traseului LEA 110 kV pentru racordarea la SEN; - marirea suprafetei de fond forestie ocupata definitiv; Prezentarea comparatiei dintre cele trei alternative: Din punct de vedere al alimentarii meandrei de pe malul stang a Oltului, trebuie sa remarcam faptul ca talvegul acesteia variaza de la 22,00 mdM la 20,00 mdM in timp ce regularizarea aval variaza intre 15,00 mdM in amonte la 14,28 mdM la confluenta cu Dunarea. Mentionam ca buna functionare a centralei Islaz in conditii de pompaj impune ca in bazinul de linistire al acesteia sa se realizeze cota 15,00 mdM. In ambele situatii, unica sursa de alimentare a meandrei sunt debitele din contracanalul mal stang, provenite atat din infiltratiile din acumulare cat si de pe terenurile adiacente. Debitul minim estimat este de cca.1,5 2,0 mc/s; mentionam ca debitul de dimensionare al contracanalelor este de 49,9 mc/s (Q1%). Subliniem faptul ca inclusiv in alternativa III, debitele uzinate vor fi tranzitate integral prin regularizare (contracanal si ape mari) si in niciun caz nu vor putea alimenta direct meandra Oltului.
17
ECO SIMPLEX NOVA
Avand in vedere ca pot aparea situatii in care alimentarea meandrei sa devina temporar deficitara (contracanal colmatat, seceta, etc) este posibil a se realiza in digul mal stang, in ambele alternative, o priza de alimentare a acesteia; prin debitul astfel prelevat direct din acumulare se va putea asigura in perioadele deficitare, conditiile minime necesare tuturor componentelor noului ecosistem ce se va instala in meandra si pe malurile acesteia. In zona de debusare a meandrei in regularizarea aval (canal de fuga si ape mari), a fost prevazut un prag aval, avand in principal rol de stabilizare a acesteia; existenta pragului va putea asigura si un minim nivel de apa pe meandra care sa contribuie la asigurarea conditilor de existenta a componentelor ecosistemului nou instalat in zona. Din punct de vedere al costurilor necesare realizarii investitiei, valoarea totala pentru alternativa III este mai mare decat cea din alternativa II din urmatoarele cauze: - modificarea amplasamentului nodului hidrotehnic va conduce la necesitatea identificarii unei alte surse de materiale de constructie (umpluturi in corpul digurilor, agregate) si implicit la cresterea costurilor transportului acestora la locul de punere in opera, cu toate ca lungimea totala a digurilor in alternativa III este mai mica decat cea din alternativa I; - modificarea sistemului de etansare a incintei de executie, in conditiile dificile pe care le presupune realizarea lucrarilor in imediata apropiere a raului Olt; - marirea traseului LEA 110 kV pentru racordarea la SEN; - marirea suprafetei de fond forestie ocupata definitiv; Comparatia cu alternativa II: - in alternativa II , lungimea totala a digurilor este cu cca. 5000 m mai mare decat cea a digurilor din alternativa I, respectiv cu cca. 9000 m mai mare decat cea din alternativa III, ceea ce implica in mod evident si un necesar mult mai mare de balast care urmeaza a fi extras din albia Oltului; - in alternativa II, lungimea devierii DN 54 este cu cca. 4100 m mai mare decat a drumului deviat in alternativa I, respectiv cu cca. 4600 m decat cea aferenta drumului deviat in alternativa III; - in alternativa II, suprafata total ocupata este cu cca. 200 ha mai mare decat cea din alternativa I, respectiv cu 320 ha mai mare decat cea din alternativa III;
18
ECO SIMPLEX NOVA
- in ceea ce priveste fondul forestier, alternativa II necesita o suprafata suplimentara pentru defrisare, de cca.70 ha in raport cu cea din alternativa I, respectiv cca.45 ha in raport cu cea din alternativa III; Concluziile comparatiei intre alternative: Tinand cont pe de o parte atat de energia consumata in golurile de sarcina cat si de cea produsa, iar pe de alta parte de costurile aferente realizarii investitiei, se propune a fi promovata solutia corespunzatoare alternativei I. Din punct de vedere al conservarii biodiversitatii, in cazul alternativei I se produc modificarile cu impactul cel mai mic asupra peisajului, speciilor si habitatelor si a relatiilor functionale dintre acestea, deci impactul este redus. Consideratii privind impactul asupra mediului In functie de alternativa analizata, din punct de vedere al categoriei de folosinta, terenurile ocupate definitiv vor fi repartizate dupa cum urmeaza: teren arabil (ha) alternativa I alternativa II alternativa III 63,21 135 66 pasune (ha) 68,76 124 75 neproductiv (ha) 290,67 317 157 fond forestier (ha) 182,83 251 208 606,24 827 506 Total (ha)
Zona de interes a amplasamentului viitoarei amenajari hidroenergetice se gaseste la nivelul terasei inferioare a raului Olt (cca. 25,00 27,00 mdMB); sectorul respectiv se prezinta ca un teren stabil, prezentand si unele brate vechi, moarte ale raului. In sectiunea Islaz, debitul lichid mediu multianual al Oltului este de 180 mc/s; dupa finalizarea investitie, regimul de scurgere actual se va modifica, trecandu-se la un regim fluvio-lacustru. In ceea ce priveste calitatea apelor Oltului, rezultatele unor determinari efectuate in urma cu mai multi ani in zona in care se va realiza amenajarea, au indicat o apa ce putea fi considerata relativ curata, slab impurificata.
19
ECO SIMPLEX NOVA
In ceea ce priveste fondul forestier ce va fi afectat, ponderea cea mai mare de-a lungul sectorului de vale care urmeaza a fi amenajat o au zavoaiele de plopi si salcie, care nu sunt considerate specii protejate sau prioritare. Trebuie subliniat faptul ca suprafata ce va defrisata in vederea realizarii amenajarii hidroenergetice este redusa (cca 5,7 % - alternativa I, 7,8 % alternativa II si 6,5 % alternativa III ) in raport cu suprafata ocupata de padurile de foioase (3192 ha) in interiorul ariei protejate ROSPA 0024. Un alt aspect ce trebuie mentionat este faptul ca suprafata respectiva nu este constituita dintr-un corp compact de padure, ci din mai multe petice. In vederea compensarii suprafetelor defrisate, vor fi impadurite terenuri neproductive, in interiorul ariei naturale protejate sau cat mai aproape de aceasta. Terenurile respective urmeaza a fi identificate de catre titularul investitiei impreuna cu autoritatile competente; o parte dintre terenurile posibil a fi impadurite sunt mentionate in planul anexat. Se va intocmi in prealabil un proiect tehnico-economic pentru instalarea culturilor forestiere, prin care vor fi stabilite compozitiile, schemele si tehnologiile de impadurire. In perioada executiei lucrarilor, este de asteptat ca populatiile de pasari prezente in zona, acvatice si nu numai, sa fie deranjate de specificul activitatilor desfasurate pe santier; majoritatea acestora se vor indeparta temporar din aceasta zona. Majoritatea pasarilor din zona au ca habitat preferat luciul de apa; tinand cont de mobilitatea lor ridicata, pasarile isi vor gasi locuri de refugiu in habitatele acvatice apropiate, in special pe lacurile de acumulare din amonte. Ulterior, in timp, dupa intrarea in exploatare, atat luciul de apa cat si zonele litorale de mica adancime ale lacului unde se vor instala formatiuni tipice vor deveni habitate favorabile pasarilor. Pasarile nedependente de mediul acvatic isi vor gasi un habitat favorabil atat in formatiunile paduroase aflate in apropiere, in afara perimetrului amenajarii, cat si in formatiunea paduroasa compacta de pe insula (ostrovul) Calnovat. In ceea ce priveste consumul de energie realizat in golurile de sarcina cat si productia de energie realizata, comparand alternativele analizate se constata: - in toate cele trei alternative consumul de energie realizat in golurile de sarcina este practic acelasi (cca. 375 GWh/an);
20
ECO SIMPLEX NOVA
- productia de energie electrica (din sursa regenerabila, nepoluanta) ce va fi obtinuta in CHE Islaz este practic aceeasi in toate cele trei alternative (cca. 155 GWh/an din care: cca. 125 GWh/an din stoc natural + cca. 30 GWh/an din pompaj); - prin realizarea pompajului, in centralele de pe cascada Ipotesti Izbiceni se va realiza si o productie suplimentara de energie electrica (cca. 215 GWh/an), aceeasi in toate cele trei alternative.
21
ECO SIM MPLEX NOVA A
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Figura nr. 1 Alterna ativa I
22
ECO SIM MPLEX NOVA A Figu nr. 2 Alte ura ernativa II
23
ECO SIM MPLEX NOVA A
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Figura nr. 3 Alternativa I III
24
ECO SIMPLEX NOVA
1.3. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor STEREO `70

Investitia se va realiza pe teritoriile urmatoarelor unitati administrative: Turnu Magurele, Lita, Islaz si Lunca (jud. Teleorman), respectiv Giuvarasti si Izbiceni (jud Olt). C.H.E. Izlaz va fi ultima hidrocentrala de pe raul Olt si va fi amplasata la cca. 3 km amonte de confluenta raului Olt cu fluviul Dunarea In aceasta zona Oltul strabate zona de contact a piemontului Getic, ca in final sa patrunda in campia propriu-zisa, sector in care albia Oltului se largeste mult, prezinta multe meandre si brate parasite, pantele scazand chiar sub valori de 1 2 m/km. In vederea realizarii Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal - Interjudetean (PATZIJ) aferent investitiei Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt, pe sectorul
Izbiceni Dunare.C.H.E.Islaz s-a stabilit o zona de studiu / zona de oportunitate,

considerata a putea fi afectata prin executia diferitelor elemente componente ale amenajarii. Trebuie mentionat faptul ca prin doua acte normative, in anii 2007 - 2008, la peste trei ani de la aprobarea indicatorilor tehnico - economici ai investitiei Amenajarea
hidroenergetica a raului Olt, pe sectorul Izbiceni Dunare. C.H.E. Islaz in zona in care
urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate, dupa cum urmeaza : ROSPA0024 CONFLUENTA OLT DUNARE Localizare-lunca inferioara a Dunarii, judetele Olt (29,6%) si Teleorman (70,4%) Suprafata -21285.4 ha Regiunea biogeografica continentala Altitudine - (max. 53m, min. 3m, medie 29m) Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE -Alcedo atthis (pescarel albastru), Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraz alb), Chlidonias niger (chirighita neagra), Coracias garrulus (dumbraveanca), Cygnus cygnus (lebada de iarna), Dendrocopos medius (ciocanitoarea de stejar), Himantopus himantopus (piciorongul), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic), Picus
25
EC SIMPL CO LEX NOVA A
STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA
canus (gheonoa sura), Platalea leucorodia (lopataru s aia a ul), Sterna albifrons (chira a s mica), Sterna hi irundo (chi de balta ira a),Tringa g glareola (fluierar de mlastina). m Calita si imp ate portanta: Situl este imp portant pe entru pop pulatiile cu uibaritoare ale spec ciilor urm matoare: p (cormoran mic), Cora acias garru ulus (dumb braveanca). Phalacrocorax pygmaeus ( este impor rtant in pe erioada de migratie si iernat p e pentru spe eciile: rate, gaste, , Situl e pelica lebede. ani, In per rioada de migratie sit gazduie m tul este mai m de 20.000 de exe mult emplare de pasari e de balta.
In pr prezent es admin ste nistrata d catre custodele Asociat Echilib de le tia ibru, in ur rma inch heierii co onventiei de custo todie nr. 0003/19 9.02.2010 cu Min 0 nisterul Mediului si Padurilo Direct Biodiv Me i or tia versitatii.
sitului Natu 2000 R ura ROSPA0024 Confluen Olt-Dunare (prelu 4 nta uata din anexa la Harta s H.G. 1284/20 007), cu lim mitele in coordonate STEREO 7 cu figurarea amenajarii CHE Islaz 70, E
Amenajare ea CHE ISLA AZ
26
ECO SIMPLEX NOVA ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR
Localizare-Albia Oltului si se suprapune peste 3 judete:Olt (63.3%), Teleorman (18.5%) si Valcea (17.9%) Suprafata -54074.8 ha Regiunea biogeografica continentala Altitudine - (max.286m, min. 21m, medie 95m) Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE -Botaurus stellaris, Burhinus oedicnemus, Ciconia ciconia, Circus cyaneus, Coracias garrulus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Ixobrychus minutus, Lanius minor, Larus minutus, Mergus albellus, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta. Calitate si importanta: -Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Aythya nyroca (rata rosiatica), Ciconia ciconia (barza alba), Ixobrichus minutus (starcul pitic), Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului), Coracias garrulus (dumbraveanca), Mergus albellus (ferestras mic), Cygnus cygnus (lebada de iarna), Phalacrocorax pygmaeus (cormoran mic), Philomachus pugnax (bataus). -Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus (pelican cret), Mergus albellus (ferestras mic), Cygnus cygnus (lebada de iarna), Phalacrocorax pygmaeus (cormoran mic), Anser albifrons (garlita mare), toate speciile de rate. - In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta.
In prezent ROSPA 0106, este administrata de catre S.C. Compania de Servicii si Consultanta S.A., ca urmare a incheierii Conventiei de custodie nr. 191/14.07.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor Directia Biodiversitatii.
27
Harta sitului Na atura 2000 ROSPA Va alea Oltulu Inferior (preluata d anexa la H.G. ui din 12 284/2007), cu limitele in coordo e onate STER REO 70, cu figurarea amenajarii CHE Islaz u z
Amenajarea A CHE ISLAZ C Z situata in afa ara sitului
28
ECO SIMPLEX NOVA
ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE Localizare - lunca inferioara a Dunarii, judetele Olt (33%) si Teleorman (67%) Suprafata -7024 ha Regiunea biogeografica - continentala Tipuri de habitate naturale de interes comunitar prezente in sit: -6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii -91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,Salicion albae) -91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) -92A0 Zavoaie cu Salix alba (salcie alba) si Populus alba (plop alb) Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Spermophilus citellus (popandau) Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Bombina bombina (buhai de balta), Triturus dobrogicus (triton dobrogean) Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Gobio albipinnatus (porcusor de ses), Zingel streber (fusar mic), Pelecus cultratus (sabita), Rhodeus sericeus amarus (boarta), Misgurnus fossilis (tipar), Cobitis taenia (zvarluga), Gymnocephalus schraetzer (raspar), Zingel zingel (pietrar), Alosa pontic (scrumbie de Dunare), Aspius aspius (avat), Gobio kessleri (porcusor de nisip), Gymnocephalus baloni (ghibort de rau). Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Theodoxus transversalis Calitate si importanta: - In acest sector inferior al Dunarii, habitatele ramase in stare naturala si seminaturala in urma transformarilor ce au avut loc in ultimii 20 de ani in lunca Dunarii sunt padurile de esenta moale, aceste zavoaie de salcie si plop, cu o importanta ecologica deosebita, reprezentand totodata habitate de interes comunitar (cod Natura 2000 - 92A0). - Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si isi pastreaza functiile bio-geochimice si ecologice, totodata prezentand o importanta din punct
29
de ve edere al b biodiversitatii, mai ales avifaun nistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de interes comunita ce se re s ar, egasesc in anexa I a Directivei Pasari: ntors (Recu urvirostra a avosetta), piciorongu (Himanto ul opus hima antopus), c chira de ciocin balta (Sterna hirundo), ch mica ( hira (Sterna alb bifrons), sta arcul de no oapte (Nyc cticorax corax), sta arcul galbe (Ardeo ralloide en ola es), egreta mica (E a Egretta ga arzetta), nyctic egreta mare (Eg a gretta alba), lopataru (Platalea leucorodia ul a a).
In pr prezent es admin ste nistrata d catre custodele Asociat Echilib de le tia ibru, in ur rma inch heierii co onventiei de custo todie nr. 0003/19 9.02.2010 cu Min 0 nisterul Mediului s Padurilo Dire Me si lor ectia Gen nerala Pro rotectia N Naturii si Managem mentul Ar riilor Natu urale Prot tejate.
Harta sitului Nat tura 2000 ROSCI004 Corabia Turnu M 44 Magurele (p preluata din n nexa la O.M 1964/20 M. 007), cu lim mitele in co oordonate S STEREO 70 cu figura 0, area amen najarii an CH Islaz HE
Amena ajarea CHE ISLAZ
30
Local lizarea ge geografica si admi a inistrativa a Plan va nului inca adrat in s siturile Natura 200 , cu prec Na 00 cizarea coo ordonatelor STEREO `70. r
Limite siturilor Natura 2 ele 2000 utiliz zate sunt cele existe ente pe site-ul Ministerului Me ediului si P Padurilor (h http://www w.mmediu.ro/protecti ia_naturii/p protectia_n naturii.htm m).
Coord donatele Planului in S STEREO 70 0

pu unct 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 LAC C N 258390.52 258232.27 258206.10 258172.19 258120.59 258018.53 257947.54 257779.83 257685.30 257685.97 257527.54 257467.52 257364.61 E 47 74689.37 47 74856.75 47 74915.88 47 74959.74 47 74982.43 47 75071.82 47 75180.40 47 75526.35 47 75899.45 47 76092.46 47 77008.81 47 77205.00 47 77383.10 27 28 29 30 31 DR RUM 249 9359.58 249 9438.69 249 9428.31 249 9418.23 249 9351.95 483894.29 4 484084.47 4 484157.25 4 484028.09 4 483900.31 4 66 67 68 69 70 DIG D 258205.05 2 258007.53 2 257038.08 2 256991.06 2 257999.84 2 473774.49 9 474088.96 6 474949.30 0 474959.20 0 474065.14 4
31
ECO SIMPLEX NOVA

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 256260.52 256045.51 254919.78 254487.47 253964.14 251714.33 251437.58 249580.24 249529.23 249510.21 249346.41 249341.52 249270.29 248696.41 247810.35 247778.09 248144.27 248082.18 248403.34 248319.36 248820.18 248852.50 249258.45 249269.92 249869.83 251193.80 253476.50 253760.65 253686.74 253825.79 255563.59 256097.64 256521.07 256606.29 256226.49 256540.38 256969.52 257379.27 257424.16 257400.03 257532.52 257536.51 257574.69 257580.80 257675.09 257608.59 258032.53 478683.15 478830.40 479254.79 479951.22 480471.63 482267.25 482360.55 482737.16 482813.40 483183.86 483306.20 483546.02 483765.22 482816.52 483180.46 483040.73 482901.52 482794.69 482616.20 482470.33 482170.25 482228.01 482035.49 482103.97 481859.36 481606.50 479856.44 479198.54 478503.14 478238.98 477744.39 477311.16 476321.02 476427.54 477641.21 477845.83 477532.00 477164.34 476967.70 476876.42 476590.61 476326.77 476328.19 476021.48 475839.73 475708.96 475039.28
32
ECO SIMPLEX NOVA
1.4. Modificari fizice ce decurg din implementarea Planului.

Realizarea investitiei va conduce la ocuparea definitiva a unei suprafete de 606,24 ha: - 378,15 ha, in judetul Teleorman; - 228,09 ha, in judetul Olt.
Programul de lucrari va cuprinde activitati de constructie si activitati de exploatare. Activitatea de constructie consta in amenajarea organizarii de santier, realizarea infrastructurii (drumuri, retele de utilitati) si a proiectului propriu-zis. Modificarile fizice ce au loc in faza de executie se refera la modificarile produse de excavatiile executate pentru fundatii sau pentru pozarea in subteran a instalatiilor edilitare, si prin care se va interveni in structura naturala a solului, in calitatea acestuia. Acest impact este inevitabil avandu-se in vedere specificul activitatii de constructie a unui asemenea obiectiv.
Modificarea proceselor pedogenetice, prin intreruperea ciclurilor de viata ale

vegetatiei, microfaunei si mezofaunei;
Modificarea proprietatilor fizico mecanice ale solului: textura, starea de

afanare (tasare), coeziunea, frecarea interna;
Modificarea proprietatilor hidrofizice, de aerare si termice.
Toate excavatiile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a obiectelor, fiind astfel afectat un volum strict necesar de sol/subsol. Dupa realizarea obiectivelor, se va realiza refacerea ecologica a suprafetelor de teren ocupate temporar in cadrul organizarii de santier si redarea acestora folosintei de zona verde. Activitatea de exploatare se refera la activitatile specifice desfasurate in cadrul unui astfel de obiectiv. Modificarile fizice ce au loc in faza de exploatare a obiectivului se refera la faptul ca dupa finalizarea investitiei suprafetele de teren agricol, pasuni naturale si padure vor fi inlocuite cu suprafete construite baraj, taluzuri, etc si suprafete inundate lac de acumulare. De asemenea, o data cu umplerea viitorului lac de acumulare si ridicarea nivelului freatic, vor aparea fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona.
33
ECO SIMPLEX NOVA
Implementarea Planului propus include actiuni de constructie care duc la schimbarea modului de utilizare (functiunea) a unor suprafete de teren din cadrul siturilor de protectie speciala amintite.
1.5. Resursele naturale necesare implementarii Planului

Materialele de constructie necesare atat realizarii umpluturilor in corpul digurilor cat si in vederea obtinerii agregatelor necesare fabricarii betoanelor hidrotehnice vor fi extrase din cuveta viitoarei acumulari, precum si din excavatiile utile. Conform litologiei intalnite in forajele de studii executate in ampriza analizata, la suprafata apare stratul de coperta cu grosimi cuprinse intre 4,0- 5,0 m care este alcatuit din materiale diferite : de la nisipuri, nisipuri prafoase sau argiloase pana la argile, argile prafoase nisipoase. Acesta este urmat in adancime pana la roca de baza, de un orizont aluvionar alcatuit din nisipuri medii grosiere la partea superioara cu trecere la nisip cu pietris si rar bolovanis la partea inferioara; tinand cont de dotarile actuale ale constructorilor din tara acesta poate fi exploatat pana la adancimi de cca. 6,0 7,0 m.
1.6. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea Planului
Resursa naturala principala utilizata in functionarea obiectivului vizeaza apa raului Olt utilizata pentru alimentarea lacului de acumulare al hidrocentralei. Planul propus nu implica folosirea altor resurse naturale (sol, combustibili, aer, etc.).
1.7. Emisii si deseuri generate de Planul analizat

Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de asimilarea unui teritoriu nedezvoltat, fara infrastructura, neechipat edilitar. Emisiile generate de implementarea Planului se impart in: emisii care au loc in timpul constructiei (estimata la 5 ani); emisii care au loc in timpul exploatarii acestuia.
34
ECO SIMPLEX NOVA
Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra aerului in special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot. Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra faunei si vegetatiei din zona, dar si asupra personalului muncitor datorita expunerii mai indelungate. Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi estimate si incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare, pentru fiecare factor de mediu. Nu se cunoaste daca implementarea planului propus presupune utilizarea de substante toxice sau periculoase. Emisii in aer Emisiile atmosferice de poluanti (pulberi, CO, SO2, NOx,etc.) generate de sursele nedirijate si aleatorii (lucrari de excavatii, terasamente, manipularea materialelor de constructie pulverulente) sau mobile (utilaje de constructie si transport) in perioada de executie sau de sursele stationare (instalatiile de ardere pentru incalzire sau preparare hrana) si traficul rutier in perioada de explotare, vor fi limitate prin impunerea unor masuri de protectie.
In perioada de executie (de implementare a planului) vor fi luate toate masurile

necesare pentru limitarea emisiilor de poluanti in aerul atmosferic: - umectarea suprafetelor supuse lucrarilor de tereasamente in perioadele secetoase; - evitarea antrenarii in atmosfera a materialelor de constructie si deseurilor pulverulente, prin protejarea in timpul transportului si la depozitare; - limitarea timpului de functionare a utilajelor de constructie si transport; - utilizarea in executie a utilajelor si mijloacelor de transport cu emisii reduse de poluanti atmosferici; respectarea termenelor de revizie tehnica periodica.
Pentru perioada de exploatare, emisiile de poluanti in aerul atmosferic vor fi

reduse avand in vedere profilul de activitate al obiectivului - producerea de energie electrica obtinuta prin caderea apei. Se vor respecta conditiile de calitate a aerului zonelor protejate prevazute de STAS 12574/87.
35
ECO SIMPLEX NOVA Emisii in apa
In perioada de constructie, principalele surse de poluare a apei raului olt, dar si

a apei subterane, pot fi clasificate in: surse punctiforme evacuarile de ape menajere de la organizarea de santier si punctele de lucru; surse difuze depozitele intermediare de materiale de constructii in vrac, care pot fi spalate de apele pluviale, precum si spalarile de utilaje/mijloace de transport in cadrul santierului. Punctele de lucru vor fi dotate cu toalete ecologice. Nu se vor accepta fose vidanjabile, intrucat la terminarea lucrarilor vor fi foarte greu de dezafectat, iar normele europene interzic constructia acestora. Materialele de constructii in vrac vor fi depozitate in spatii inchise sau acoperite, pentru a se evita poluarea solului, subsolului si a apelor subterane, in situatia in care ar fi spalate de apele pluviale. Spalarile de utilaje si mijloace de transport ale santierului se vor face obligatoriu in spatii special amenajate pentru astfel de operatiuni (inafara zonei protejate). Alimentarea cu apa a santierului, pentru salariatii sai dar si pentru nevoile tehnologice, poate fi asigurata de reteaua de alimentare cu apa ce va fi amenajata pentru perioada de santier. Deseurile rezultate de pe santier vor fi colectate de catre o firma specializata. Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate. Lucrarile de drenaj pot afecta punctual subterane. dinamica, cantitatea si calitatea apelor
Prin respectarea recomandarilor anterioare, preconizam ca impactul asupra factorului de mediu apa, in timpul lucrarilor de constructie, poate fi redus. In faza de exploatare, dotarile hidroedilitare (retelele de alimentare si pentru
stingerea incendiului, canalizare ape uzate menajere si pluviale) vor respecta conditiile impuse de A.N. Apele Romane - Sistemul de Gospodarire a Apelor Teleorman si Olt, prin Avizul de Gospodarire Ape. Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere evacuate de pe amplasament, se vor incadra in limitele impuse prin NTPA 002/2005.
36
ECO SIMPLEX NOVA Emisii in sol
In faza de executie, principalele surse posibile de poluare, pot fi reprezentate de:

excavatiile realizate pentru executarea lucrarilor de constructii; depozitarea necorespunzatoare a materialelor de constructie; depozitarea necorespunzatoare a deseurilor; scurgerile accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defectiuni ale autovehiculelor ce tranziteaza santierul; racordarea defectuoasa la canalizarea organizarii de santier. Prin excavatiile executate pentru amenajarea lacului de acumulare, a barajului, sau pentru pozarea in subteran a instalatiilor edilitare se va interveni in structura naturala a solului, in calitatea acestuia. Acest impact este inevitabil avandu-se in vedere specificul activitatii de constructie.
Modificarea proceselor pedogenetice, prin intreruperea ciclurilor de viata ale

vegetatiei, microfaunei si mezofaunei;
Modificarea proprietatilor fizico mecanice ale solului: textura, starea de

afanare (tasare), coeziunea, frecarea interna;
Modificarea proprietatilor hidrofizice, de aerare si termice.
Toate excavatiile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a obiectelor, fiind astfel afectat un volum minim de sol/subsol. Impactul asupra solului si subsolului va fi semnificativ diminuat prin masurile adoptate pentru reconstructia ecologica a terenului. Se vor lua masuri pentru protectia factorului de mediu sol: activitatea de excavare va fi supravegeata atent, astfel incat sa se asigure protectie pentru sol si subsol; solul/pamantul excavat se va depozita in loc special amenajat si se va folosi la constructia digurilor de protectie si la refacerea terenului dupa incheierea lucrarilor de constructie. Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate. depozitarea materialelor de constructie se va realiza in spatii special amenajate, acoperite si betonate; depozitarea deseurilor se va realiza in spatii special amenajate, in cadrul santierului, dupa care vor fi preluate de firme specializate;
37
ECO SIMPLEX NOVA -
amplasarea unor depozite temporare de carburanti si lubrifianti se va face numai pe platforme betonate, in spatii special amenajate, pentru a se evita pierderile in sol; sa va interzice pe santier efectuarea de reparatii a utilajelor sau mijloacelor de transport, cu exceptia celor de intretinere, ce se vor face in spatii amenajate in organizarea de santier;
se vor utiliza numai mijloacele de transport materiale de constructie, dotate cu mijloace de protectie impotriva imprastierii incarcaturii pe traseele de circulatie; lucrarile pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate.
In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor, a organizarii de santier si punctelor de lucru, impactul asupra factorului de mediu sol va putea fi semnificativ redus.
Deseuri Atat in faza de executie, cat si in faza de exploatare, depozitarea deseurilor generate se va face in mod controlat, pe categorii de deseuri, cu respectarea normelor si legislatiei nationale referitoare la gestionarea deseurilor. Depozitarea temporara a deseurilor menajere si cele asimilate cu tipul stradal se va face in europubele, pentru evitarea poluarii solului si panzei freatice. Se va incheia un contract pentru preluarea deseurilor, cu un operator de salubritate autorizat.
1.8. Cerinte legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia investitiei.

In PUG-urile intocmite in urma cu cativa ani pentru localitatile Giuvarasti, Lita si Islaz sunt prevazute a se realiza investitii (sisteme centralizate de apa si canalizare) care pe de o parte sa conduca la imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor, iar pe de alta parte la eliminarea unora dintre cauzele care au un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu. Realizarea investitiei va conduce la ocuparea definitiva a unei suprafete totale de 606,24 ha repartizata din punct de vedere adminstrativ dupa cum urmeaza: - judetul Teleorman 378,15 ha din care: Turnu Magurele (52,12 ha), Lita (79,35 ha), Islaz (246,55 ha), Lunca (0,13 ha)
38
ECO SIMPLEX NOVA
- judetul Olt - 228,09 ha din care: Izbiceni (18,10 ha), Giuvarasti (209,99 ha) Din punct de vedere juridic, terenurile ce vor fi ocupate se afla in administrarea / proprietatea A.N.Apele Romane, primariilor respective, ocoalelor silvice si unor particulari. Lucrarile de executie a uvrajelor amenajarii hidroenergetice se vor desfasura in exclusivitate pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan. D.p.d.v. al categoriei de folosinta, cele 606,24 ha ce vor fi ocupate definitiv sunt repartizate astfel: - teren arabil 63,21 ha; - vita de vie.......... 0,77 ha - pasune68,76 ha; - neproductiv.. 290,67 ha; - fond forestier182,83 ha. In vederea compensarii suprafetelor defrisate, vor fi impadurite terenuri neproductive, de preferat in interiorul ariei naturale protejate sau cat mai aproape de aceasta. In acest scop, reprezentantii Sucursalei Hidrocentrale Slatina, impreuna cu reprezentantii ROMSILVA in teritoriu, si anume dl. ing. Dumitru Marin sef Ocolul Silvic Turnu Magurele si dl. Ing. Ion Ciocarlan sef Ocolul Silvic Corabia, au identificat unele terenuri agreate de acestia pentru compensare, terenuri aflate limitrof unor trupuri de padure existente, astfel: In judetul Teleorman: a) Pe teritoriul administrativ al municipiului Turnu Magurele: - Tarlaua 141 = 49,87 ha; - Tarlaua 141/I = 2,96 ha; - Tarlaua 142/I = 40,79 ha; - Tarlaua 142/II = 20,98 ha; . Total = 114,6 ha b) Pe teritoriul administrativ al comunei Islaz: - Tarlaua 99/2 = 20,14 ha; - Tarlaua 103/1 = 1,52 ha;
39
ECO SIMPLEX NOVA - Tarlaua 103/2 = 9,74 ha; - Tarlaua 99/41 = 14,69 ha; - Tarlaua 93/4 = 43,65 ha; - Tarlaua 93/5 = 34,60 ha; - Tarlaua 93/8 = 26,79 ha; - Tarlaua 13 - Tarlaua 26 - Tarlaua 32 = 2,44 ha; = 57,57 ha; = 35,16ha;
- Tarlaua 33/1 = 3,02 ha; - Tarlaua 33/2 = 7,91 ha; - Tarlaua 33/3 = 15,76 ha; - Tarlaua 33/4 = 16,43 ha; - Tarlaua 39/3 = 19,47 ha; - Tarlaua 97, 98 Bloc fizic 563 Vodaci = 25,21 ha; - Tarlaua 99/4 = 71,28 ha; . Total = 405,38 ha Total judetul Teleorman 519,98 ha. Aceste terenuri sunt proprietate privata a cetatenilor particulari, ce au fost pusi in posesie in perioada 1990 2010, amplasamentele fiind agreate de ROMSILVA, prin reprezentantul sau dl. ing. Dumitru Marin, in vederea compensarii. In conformitate cu bilantul teritorial, investitia va ocupa pe teritoriul judetului Teleorman suprafata de 132,94 ha teren silvic. In judetul Olt: a) Pe teritoriul administrativ al comunei Izbiceni:: - Tarlaua 305 = 40,32 ha; - Tarlaua 306 = 15,97 ha; - Tarlaua 303 = 36,31 ha; - Tarlaua 302 = 36,04 ha; - Tarlaua 313 = 50,08 ha; - Tarlaua 301 = 9,84 ha; - Tarlaua 300 = 5,94 ha; . Total = 193,5 ha
40
ECO SIMPLEX NOVA
In conformitate cu bilantul teritorial, investitia va ocupa pe teritoriul judetului Olt suprafata de 49,88 ha teren silvic. Aceste terenuri sunt proprietate privata a cetatenilor particulari, ce au fost pusi in posesie in perioada 1990 2010, amplasamentele fiind agreate de ROMSILVA, prin reprezentantul sau Impact: dupa finalizarea investitiei, regimul de scurgere actual se va modifica, trecandu-se la un regim fluvio-lacustru; fondul forestier afectat va fi reprezentat, in principal de plantatiile de plop si salcie si salcam, ce nu sunt considerate specii protejate sau prioritare; suprafata ce va fi defrisata, pentru realizarea proiectului este redusa: - cca 5,7% (suprafata fond forestier, in realitatete va fi defrisata efectiv o suprafata mai mica ) , in raport cu suprafata ocupata de padurile de foioase (3192 ha) in interiorul ROSPA 0024; pentru conpensarea suprafetelor neproductive, in interiorul ariei naturale protejate; in perioada de executie a proiectului, speciile de pasari vor fi deranjate si se considera ca ele vor ocupa habitate acvatice invecinate; o data cu umplerea viitorului lac de acumulare si ridicarea nivelului freatic, vor aparea fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona. defrisate, vor fi impadurite terenuri dl. ing. Ion Ciocarlan, in vederea compensarii.
1.9. Servicii suplimentare solicitate de implementarea Planului, respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar
Pentru asigurarea utilitatilor unui astfel de edificiu, implementarea Planului implica servicii suplimentare, cum ar fi dezafectarea/reamplasarea de conducte, indiguiri, linii de tensiune, etc., intrucat in zona amplasamentului infrastructura este slab dezvoltata. Implementarea Planului presupune amplasarea de conducte pentru asigurarea cu utilitati. Ca masura de protectie a speciilor protejate incluse in situl Natura 2000, se va restrictiona amplasarea de retele aeriene, cu exceptia celor care deservesc efectiv
41
ECO SIMPLEX NOVA
santierul si ulterior vor asigura evacuarea in SEN a energiei produse. Lucrarile pentru asigurarea utilitatilor se vor realiza ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate, fara a afecta integritatea ariei naturale protejate. Prin crearea acumularii Izlaz vor aparea fenomene caracteristice zonei de lac ce constau in depuneri aluvionare la coada lacului si inmlastiniri ce se pot forma in exteriorul digurilor (in zonele unde acest fenomen exista si in regim natural). Aparitia acumularii Izlaz va conduce la instaurarea unui regim fluvio-lacustru pe lungimea celor 15 km ai acesteia. Prin realizarea amenajarii hidroenergetice pe sectorul Izbiceni Dunare se vor produce modificari a regimului apelor subterane cu posibile implicatii asupra nivelurilor freatice: variatii ale nivelului freatic din zona adiacenta lacului sub influenta directa a regimului de exploatare a acestuia; - diminuarea gradului de interactiune dintre apele subterane si apele de suprafata; - aparitia unei zone de influenta dintre acviferul freatic si lac ce va fi sub forma unei fasii cu latimi variabile in functie de conditiile morfo-litologice. Pentru diminuarea influentei si luarea unor masuri in timpul exploatarii CHE Izlaz, proectul prevede monitorizarea fenomenului enuntat prin intermediul forajelor hidrogeologice executate la fiecare 700 800 m. Datele rezultate din masuratori vor fi permanent analizate in cadrul documentatiilor de analiza a comportarii constructiilor, ce se vor intocmi anual. Pentru amenajarea Izlaz, care are clasa de importanta II si categoria de importanta A, in conformitate cu HG 768/1997, beneficiarul este obligat sa asigure urmarirea speciala pe toata durata de existenta a acesteia.
1.10. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare

Durata aproximativa a etapei de constructie a fost estimata la 5 ani. Ca masura de protectie a siturilor de importanta speciala avifaunistica (pentru a se evita sau reduce perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si adaposturilor), se va realiza o planificarea adecvata a lucrarilor de constructii. In acest sens organizarea lucrarilor de executie ce includ activitati de defrisare de arbori, desecari, sau alte actiuni care duc la distrugerea unor habitate de reproducere pentru unele specii, se vor face in
42
ECO SIMPLEX NOVA
lunile calendaristice in care speciile de animale nu se afla in perioada de reproducere (martie iunie), sau nu sunt in migratie (in speta pasarile). Acest grafic va avea ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie. Durata de functionare/exploatare nu este limitata in timp si nu se pune problema dezafectarii proiectului dupa o anumita perioada.
1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii Planului

Implementarea P.A.T.J. I.J. AFERENT AMENAJARII HIDROENERGETICE RAULUI OLT, PE SECTORUL IZBICENI DUNARE, va genera doua tipuri de activitati: activitati de constructie in perioada de executie. Implica lucrari de anvergura pentru realizarea infrastructurii (drumuri, diguri, amenajarea propriu-zisa a lacului de acumulare si barajului aferent, retea de alimentare cu apa, canalizare, energie electrica, gaze, etc.), dar si lucrari de refacere ecologica pentru limitarea impactului pe perioada exploatarii. activitatea de producere a energiei in perioada de exploatare, nefiind limitata pe o anumita perioada de timp. Pentru ambele tipuri de activitati au fost identificate principalele efecte ce pot fi generate asupra factorilor de mediu si au fost propuse masuri de protectie a siturilor de importanta avifaunistica din zona amplasamentului. Prin implementarea planului se va realiza: - productie de energie hidroelectrica din sursa regenerabila in CHE Islaz (prin valorificarea stocului natural + pompaj) cca. 150GWh/an; - productie suplimentara de energie electrica, pe cascada Ipotesti-Islaz, prin pompajul apei din Dunare - cca. 240 GWh/an. - irigatii peste 1200 ha; - apararea impotriva inundatiilor a suprafetelor de teren limitrofe amenajarii - cca. 4000 ha; - crearea de noi locuri de munca, atat pe perioada de constructie, cat si pe cea de exploatare; - imbunatatirea cailor de transport in zona. A
43
ECO SIMPLEX NOVA
- dezvoltarea economica a localitatilor din zona prin includerea obiectivului in sistemul de taxe si impozite.
1.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu P.A.T.Z.-I.J.-ul care sunt avizate si care pot afecta Siturile de Importanta Avifaunistica din zona studiata
Informatii despre proiecte care trebuie corelate cu actualul PP obtinute in 5.06.2010, de pe pagina web a APM Teleorman (http://www.apmtr.ro/eia.php) Din informatiile pe care le detinem, la momentul actual, in zona ariilor naturale protejate de interes comunitar, urmatoarele planuri/programe au fost avizate: a) Proiecte supuse evaluarii impactului asupra mediului ( EIA) analizate in Regiunea 3 Sud Muntenia 2009-2010
Proiectul face/nu face obiectul procedurii transfrontiera Data si locul dezbaterii publice Data Locul dezbate dezbate rii rii publice publice Decizi a etape i de analiz a Acordu l de mediu Nr./dat a
Nr crt
Denumirea proiectului
Titularul Data proiectulu depunerii i solicitarii
Decizia etapei de incadrare
Judetul Teleorman Indiguire rau Olt pe sectorul de Izlaz Moldoveni A.N.A.R. DIRESCT IA APELOR OLT Proiectul se supune evaluarii impactului 30.11.2 009 Primaria Islaz 10.12. 2009 1/19.01 2010
9.
15.09.2009
b) Planuri privind utilizarea terenurilor si alte planuri relevante existente; Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Teleorman - 2009- 2010 Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt 2009-2010.
44
ECO SIMPLEX NOVA
CAPITOLUL 2. INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 2.1. Metodologie generala
DE INVESTIGARE A SPECIILOR VEGETALE SI ANIMALE SI A HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR
- DE EVALUARE A POPULATIILOR DE PASARI IN ARIILE DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA (SPA) 2.1.1. Metodologia generala de investigare a speciilor si habitatelor Se vor corela doua metodologii: A. Metodologia care respecta Ghidul metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (OM nr. 19/2010). B. Metodologia care respecta prevederile Uniunii Europene cu privire la monitorizarea speciilor si habitatelor de interes comunitar in vederea stabilirii starii
favorabile de conservare, adaptata conditiilor din Romania si pentru prezentul contract .

Urmatoarele conditii generale si specifice s-au impus pentru a asigura consistenta si focalizarea asupra monitorizarii speciilor si habitatelor de interes comunitar. Conditii generale Monitorizarea s-a concentrat asupra speciilor si habitatelor de interes, listate in anexele OUG nr. 57/2007. Monitorizarea a presupus colectarea, verificarea si analiza datelor privind arealul, suprafata, populatia, distributia, evolutia, habitatul speciei, starea de conservare, perspectivele viitoare, pentru anterior. Echipamente Echipamente specifice activitatii de monitorizare a starii de conservare a diferitelor tipuri de habitate: masina de teren, sonde de sol; siturile Natura 2000 intersectate de plan, mentionate
45
ECO SIMPLEX NOVA
Echipamente de teren: rucsaci, saci de dormit, izoprene, saltele, bocanci, jachete, pantaloni, polar, corturi, lanterne cap, busole mulifunctionale, binocluri, reportofoane, etc. Echipament digital de cartografie: Spatial data collecting system - GPS (5-10m precision), Echipament foto: camere foto digitale, obiective pentru camere foto digitale, suporturi de memorie pentru camere foto digitale, blitzuri, trepiede, acumulatori pentru camere foto digitale, huse si genti pentru camere foto digitale, filtre pentru balansul de alb, set de curatat lentile, telemetru laser. Masuri de management S-au avut in vedere urmatoarele aspecte: - masurile prevazute in Planurile de Management ale ariilor naturale protejate. - alte instrumente de management prevazute de legislatia in vigoare. Masuri de conservare si evaluarea impactului lor asupra statutului de conservare Impactul acestor masuri aspura statutului de conservare: s-a prezentat o vedere generala la nivel national/regional/local, indicand speciile sau habitate afectate de masuri, impactul asupra statutului de conservare si suprafata in cauza. Masuri pentru evitarea deteriorarii habitatelor si a perturbarii speciilor Descrierea generala a principalelor masuri luate la nivel national: descrierea a fost sumara si s-a detaliat pentru cazurile siturilor in parte. In cazul in care a fost relevant, s-a facut referire la rapoarte publicate si pagini web. Masuri pentru asigurarea protectiei speciilor Masuri pentru protectia stricta a speciilor: Masurile necesare pentru stabilirea unui sistem de protectie a speciilor au fost listate pe grupe de specii (ex: amfibieni, reptile, plante vasculare, etc.) sau pe specii, in cazul in care este potrivit. Colectare/explorare/recoltare: Au fost prezentate principalele masuri pentru a reglementa
colectarea/explorarea/recoltarea in natura a specimenelor speciilor.
46
ECO SIMPLEX NOVA Calitatea datelor
S-au prezentat informatii privind calitatea datelor utilizate in calcularea arealului actual si caracterizarea biodiversitatii. Buna ex. pe baza unor inventarieri vaste, Moderata ex. pe baza unor date partiale extrapolate, Slaba ex. pe baza unor date incomplete sau parerea expertului. CONCLUZII Aceasta sectiune cuprinde evaluarea starii favorabile de conservare (SCF), adaptata conditiilor din Romania si pentru prezentul contract. La finalul studiului, rezultatele evaluarii parametrilor pentru SCF sunt prezentate utilizand cele patru categorii disponibile: favorabil, nefavorabil, rau, necunoscut. 2.1.1.1. Metodologia generala de evaluare a speciilor de plante si a tipurilor de vegetatie/habitate Surse de informare Inventarieri nationale, regionale, locale, atlase, diferite studii si publicatii. Hartile disponibile de distributie a vegetatiei/habitatelor. Specii cheie (tipice) pentru tipul de vegetatie/habitat Unul din parametrii care s-a evaluat pentru prezentul studiu este statutul de conservare a habitatelor pentru care s-a desemnat situl. Acesta trebuie sa ramana favorabil, fapt ce presupune ca statutul de conservare a speciilor cheie (tipice) ale habitatului respectiv sa fie favorabil. Metode pentru aceasta evaluare au fost: opinia expertului, observatiile in teren, fotografiile, inventarieri nationale, colectarea in sit a unor fragmente pentru determinare si date din Lista Rosie si/sau Cartea Rosie pentru speciile de interes conservativ. In selectarea speciilor cheie s-au luat in considerare urmatoarele: - speciile sa fie bune indicatoare pentru calitatea favorabila a habitatului, - detectarea speciilor cheie s-a realizat prin metode nedestructive si necostisitoare. - gradul de flexibilitate in selectarea speciilor a fost restrans de necesitatea de consecventa in utilizarea speciilor caracteristice sau speciilor cheie (care influenteaza in mod semnificativ structura si functia habitatului).
47
ECO SIMPLEX NOVA Metoda Braun-Blanquet
S-a utilizat metoda de esantionaj - cea a releveurilor fitosociologice (ridicarilor fitocenologice), metoda conceputa de Braun-Blanquet si perfectionata de scoala floristicafitocenologica (de la Zrich - Montpellier sau central-europeana). Special pentru habitatele incluse in Natura 2000 s-a consemnat prezenta/absenta habitatelor de interes conservativ si, in mod special, a habitatelor prioritare. Astfel, s-a folosit lucrarea Habitatele din Romania, 2005, 2006 pentru echivalarea sistemelor folosite in Romania si in Europa). 2.1.1.2. Metodologia generala de evaluare a grupelor de animale Nevertebrate Metodologia de investigare a nevertebratelor a presupus confirmarea prezentei/ absentei unor specii cheie din siturile studiate (date calitative) precum si evaluarea habitatului specific necesar pentru reproducerea si dezvoltarea speciei. Perioadele de prelevare au fost stabilite in functie de ciclul biologic al speciilor vizate, in general s-au efectuat studii de teren in primavara, vara si toamna pentru a surprinde intreaga diversitate a nevertebratelor. Vertebrate Pesti. Recoltarea pestilor din apele de ses se recomanda a se realiza cu ajutorul aparatelor de pescuit electric (electrofishing), de putere diferita, functie de debitul apei si caracteristicile conductivitatii apei. Aceasta metoda necesita echipamente care permit realizarea unei inventarieri totale a resurselor acvatice, fara a cauza moartea exemplarelor recoltate. Identificarea speciilor se face in teren pe baza caracterelor de morfologie externa. Amfibieni. In cazul amfibienilor metoda a constat in inventarierea si observarea habitatelor acvatice de reproducere si a celor terestre inconjuratoare. Inventarierea amfibienilor se face cu precadere primavara, perioada in care are loc migratia de reproducere a adultilor catre habitatele acvatice (in special balti) si cand speciile pot fi identificate atat pe baza adultilor reproductivi, cat si pe baza pontelor si larvelor acestora. Pentru majoritatea speciilor, perioada optima de studiu este martie-mai, cand are loc depunerea pontelor. Observarea (studiul vizual) exemplarelor prezente in habitatul specific s-a facut pe toata perioada primavara-toamna. In prealabil s-a realizat consultarea bibliografiei si a hartilor disponibile si s-a planificat un traseu de inventariere ce a putut fi parcurs pe jos.
48
ECO SIMPLEX NOVA
Reptile. Inventarierea reptilelor s-a facut cu precadere primavara, perioada in care speciile isi fac aparitia dupa hibernare (martie-aprilie), fiind perioada de activitate si deci de vizibilitate maxima. Observarea (studiul vizual) exemplarelor prezente in habitatul specific s-a facut pe toata perioada primavara-toamna. In prealabil s-a realizat consultarea bibliografiei si a hartilor disponibile si s-a planificat un traseu de inventariere ce a putut fi parcurs pe jos. Mamifere. Majoritatea mamiferelor sunt destul de greu de observat in habitatele pe care le populeaza, de aceea si numararea si estimarea numarului lor este o procedura dificila. Metodele de inventariere s-au bazat in principal, pe identificarea semnelor sau pe metode de captura-marcare pentru studii de monitorizare si populationale. O exceptie o reprezinta mamiferele mici, ce pot fi capturate, identificate si eliberate. Pentru mamiferele mari, s-a folosit metoda culegerii datelor de-a lungul unor transecte, care este cea mai eficienta metoda. S-au notat si s-au analizat informatii rezultate din interpretarea semnelor (urme lasate de animale pe sol moale, urme de hranire, marcare a teritoriului, excremente, ingluvii etc.). De asemenea, s-au notat observatiile directe asupra indivizilor. 2.1.1.3 Metodologia generala de evaluare a populatiilor de pasari din Ariile
de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) Pentru pasari, s-au detaliat mai multe metode deoarece studiul s-a desfasurat in situri/sau limitrof cu Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA). Metoda nr. 1: Evaluare directa din puncte de observare elevate
Metoda aplicata: Aceasta metoda este folosita pentru evaluarea populatiilor de

pasari de talie mare, cu zbor planat (rapitoare, berze etc.). Aceste pasari folosesc coloane de aer cald pentru a se inalta, dupa care se deplaseaza cu zbor planat. Datorita acestui comportament tipic sunt usor de observat si de identificat de la o distanta semnificativa. Din miscarea lor in perioada de reproducere se pot trage concluzii cu privire la numarul perechilor, teritoriile si terenurile de hranit. Observatorii stau pe o inaltime (culme de deal) de unde au o vedere buna asupra ariei cercetate. Fiindca aceste pasari pot fi observate si identificate de la distante mari, este ideal daca de pe punctul respectiv se poate vedea la o distanta de 2-3 kilometri. Observatorii vegheaza cu binocluri si telescoape pasarile cu zbor planat, noteaza speciile observate, timpul observatiei si miscarea pasarilor pe harta.
49
ECO SIMPLEX NOVA
Observatiile sunt efectuate simultan de pe culmi diferite, astfel se pot observa toate pasarile de pe terenul respectiv. Beneficiul acestei metode consta in faptul ca cu efort relativ mic se poate stabili eficient populatia de pasari cu zbor planat de pe o arie relativ mare.
Precizia metodei: Rezulta date precise despre marimea absoluta a populatiei respective.
Metoda nr. 2: Recensamantul cristelului si alte specii inrudite (Porzana, Rallus)
Metoda aplicata: Aceasta metoda trebuie aplicata special cristelului de camp, care este o
specie nocturna periclitata pe plan global. Cu ajutorul unui aparat GPS si a unei harti detaliate in timpul zilei va fi stabilit traseul de parcurs noaptea. Evaluatorii trebuie sa se apropie de fiecare punct al habitatului speciei la aproximativ 350m (protocolul nr. 1.) sau 500 m (protocolul nr. 2.), astfel terenul poate fi explorat in benzi late de 700 m respectiv 1 km. Traseul va fi parcurs si noaptea intre orele 23-03 (perioada de activitate maxima a masculilor cantatori), cu ajutorul unui audio player portabil va fi difuzat sunetul speciei, la care masculul raspunde. Cristeii sunt pasari foarte teritoriale, poate fi apropiat la 15-20 m, pozitia masculului va fi aproximata cu aparatul GPS sau pozitionata cu ajutorul busolei prin triungulare si notata pe harta. Numarul masculilor cantatori ne arata numarul teritoriilor ocupate, pe baza caruia se poate aprecia foarte exact numarul perechilor cuibaritoare din zona respectiva.
Precizia metodei: Rezulta date precise despre marimea populatiei respective.

Metoda nr. 3: Recensamant din puncte fixe (point count)
Metoda aplicata: Aceasta metoda este folosita pentru recensamantul pasarilor de talie
mica, (ciocanitoarele, pasari cantatoare) si poate fi aplicata atat in padure cat si pe teren deschis. Punctele de observatie sunt asezate intr-o retea dreptunghiulara, unde distanta dintre puncte este de 250 m. Acest traseu alcatuit din puncte trebuie parcurs primavara, intre orele 5 si 9 dimineata, cand pasarile sunt active (si activitatea nu se schimba semnificativ in cursul implementarii). In fiecare punct vor fi petrecute cinci minute cu observarea vizuala si ascultarea vocalizarii sau ciocanitului pasarilor. Astfel se vor cunoaste speciile prezente, locatia si numarul teritoriilor lor (a perechilor cuibaritoare).
Precizia metodei: Cu ajutorul acestei metode se estimeaza marimea populatiei respective.

50
ECO SIMPLEX NOVA
Metoda nr. 4: Evaluare pe trasee lineare
Metoda aplicata: Aceasta metoda este folosita in terenuri deschise pentru recensamantul
pasarilor de talie mica. Intr-un km2 dis de dimineata (de la 5 la 9) vor fi parcurse doua trasee cu lungimea de 1 km. Pe ambele parti ale traseelor vor fi stabilite benzi cu latimi diferite. In cazul fiecarui specimen observat va fi notata distanta acestuia fata de traseu, iar pozitiile exacte ale pasarilor vor fi trecute pe harta. Astfel se vor cunoaste speciile prezente, locatia si numarul teritoriilor lor (a perechilor cuibaritoare). In timpul lucrarilor se poate veghea deasemenea miscarea berzelor pe zona respectiva. Aceasta metoda nu da rezultate atat de precise ca metoda nr. 3, este insa corespunzatoare pentru evaluarea populatiilor din portiunea izolata de drum.
Precizia metodei: Cu ajutorul acestei metode se estimeaza marimea populatiei respective.

Metoda nr. 5: Recensamint de rapitoare in timpul iernii
Metoda aplicata: Aceasta forma a evaluarii este folosita pentru estimarea numarului atat
cantitativ cat si calitativ al speciilor care ierneaza pe lacurile precum si pe raul Olt. Metoda va fi folosita si pentru estimarea populatiilor de erete vanat Circus cyaneus care ierneaza in zonele adiacente. Aceasta specie cuibareste in nordul Europei, in tara noastra este oaspete de iarna. O intalnim pe terenuri deschise (pajisti, mlastini, terenuri arabile etc.) unde sunt si cativa copaci, tufe pentru innoptare. Perioada de activitate a acestei specii este maxima incepand cu trei ore inaintea apusului de soare pana la lasarea serii. In acest interval de timp poate fi usor detectata si determinata de la distante mari. Iarna este evaluat SPA Valea Oltului precum si Confluenta Olt-Dunare. Evaluarea va incepe cu trei ore inaintea apusului de soare, pasarile observate vor fi notate iar pozitia lor va fi trecuta pe harta.
Precizia metodei: Rezulta date precise despre efectivele care ierneaza in zona afectata.
51
2. Carac .2. cterizare principalelor grupe d specii si habit ea de i tate

2.2.1. Vege etatie acv vatica si p palustra ( (pe malul apelor cu urgatoare si a baltilor e temp porare/ pe ermanent te) V Vegetatia acvatica Reune este fitocenozele rea alizate de p plantele ac cvatice nat tante, liber care plu re, utesc la su uprafata ap si sunt purtate de curenti. In aceasta grupare sunt incad pei e a drate si asociatiile rea alizate de plantele a acvatice su ubmerse fix xate la inc ceput de substrat iar mai apoi unele s i, su rupte d curentii care se formeaza la suprafata sau in inte unt de eriorul ape Fitoceno ei. ozele se caracterizeaz printr-o structura simpla si sunt sarace in specii. za s e Valoarea conser rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa, ce u at e s ativ al au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar. Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv. V Vegetatia palustra Reune este veget tatia stufar risurilor, pa apurisurilor si a rogo ozurilor ina alte, canto onata in mi icrodepresiunile cu apa perm manenta, in canale ele colmat tate sau in lungul apelor cu urgatoare, pe aluviu unile permanent um mede sau baltite. Sp peciile palu ustre ce i intra in co omponenta acestui tip de veget tatie, sunt dependen de apa ele dezv t nte a, voltandu-se numai e in lacurile cu umiditate in exces. u e Valoarea conser rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa, ce u at e s ativ al au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar. Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv.
Foto Balta formata pe un vechi meandru al Oltului e

52
Sp peciile de p plante iden ntificate:

Phrag gmites aus stralis (Cav Stend. (trestie, s v.) stuf), Typh angustif ha folia L. (p papura), Ty ypha latifo olia L. (papura), ( plectus Schoenop la acustris (L.) Palla (pipirig mare), Sc choenoplec ctus tabern naemontan (C.C.Gmel.) Palla ( ni (pipirig ma are), Juncu inflexus L. ( J. us s gla aucus Sib bth.) (pipirig mic), Juncus effusus L. (speteaz e . za, pipirig mic), Butomus um mbellatus L (rosatea crin de balta), Ce L. a, eratophyllu demers um sum L. (co osor), Poly ygonum hy ydropiper L (piperul baltii), My L. yriophyllum spicatum L. (penita Potamo m m a), ogetum pusillus L. em Fieber, Potamoget m. tum perfoliatus L. (broscarita), Potamoge etum crispu L. (bros us scarita), Ru umex palus stris Sm. (R limosus Thuill.) (s R. stevie), Iris pseudaco s orus L. (sta anjenei galbeni de ba alta), Agro ostis stolon nifera L. (iarba cam mpului), Utricularia vulgaris L. (otratel), Elodea v nu uttallii (Pla anch.) H. St. John (ciuma ap pelor), Bidens tripar rtita L. (de entita), Sp pirodela po olyrhiza (L.) Schleid. (lintita), Le emna mino L. (lintita or a),
Foto - Vedere generala asupra z o e a zonei de confluena Olt-Duna a are cu habitatele naturale existent te V Vegetatie lemnoasa (semi-n a naturala s cultivata si a) Este r reprezenta de zavo ata oaie, tufarisuri si pla antatii in fo ond forestier, in mar parte re cu specii car au fost p u re plantate pe entru stabilizarea ter renurilor di albia rau si in sp in ului pecial a dig gurilor. a re de e t ire Exista exemplar putine d specii de arbori care au avut in trecut o raspandi mult ma ampla in zona cerc ai n cetata, dar care au f r fost inlocuit de cele mai multe ori, de p te, e e plantatii de plop. e rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor este ridicata, deoare s-au ece Valoarea conser co onsemnat h habitate de interes co e onservativ comunitar r.
53
ECO SIMPLEX NOVA
Nu s-au consemnat specii de plante de interes conservativ. In zona de confluenta a Oltului cu Dunarea, mai ales pe malurile Dunarii, se intalneste tipul de habitat Natura 2000: codul 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba. In perimetrul sitului ROSCI044, in zona in care planul (PATZ-ul) se suprapune cu situl, suprafata ocupata de acest habitat este de aproximativ 2 ha. Suprafata totala ocupata de habitatul 92A0 in situl ROSCI044 este de aproximativ 70,24 ha (conform Formularului Sandard al ROSCI044). Plopul alb (Populus alba L.) are o amplitudine climatica larga, desi ramane in urma celorlalti plopi indigeni din acest punct de vedere. Comparativ cu acestia, el este evident mai exigent fata de caldura estivala, fiind arbore mai sudic si mai de campie. De asemenea, se situeaza, in fruntea plopilor indigeni si in ceea ce priveste exigentele fata de sol. Pentru o buna dezvoltare are nevoie de soluri profunde, afanate, cu textura usoara, umede ude, cu troficitate ridicata, neutre-alcaline, cum sunt, de exemplu, cele aluvionare din lunci. Rezista la inundatii, dar mai putin decat salciile si nu suporta apa stagnanta. Se poate dezvolta, in schimb, satisfacator pe soluri alcaline, salinizate, in conditii improprii pentru ceilalti plopi, fara a egala insa capacitatea de adaptare pe saraturi a salcioarei sau a catinei rosii. Pe solurile cu descompunere greoaie a resturilor organice, cum sunt cele cu humus brut hidromorf sau pe solurile turboase, vegeteaza foarte slab, situandu-se la limita sa de suportanta. Are temperament mai de umbra decat plopul negru, ramanand totusi o specie heliofila subheliofila. Plopul alb realizeaza dimensiuni mari (pana la 30-35 m inaltime si peste 1,5 m in diametru). Tulpina groasa, cilindrica, puternic ramificata, are scoarta caracteristica, alba si neteda pana tarziu si ritidom pietros, adanc brazdat, negricios la batranete. Scoarta contine tanin si salicina in cantitati mari. Inradacinarea este relativ profunda, cu numeroase radacini laterale. Coroana, ramificata viguros si neregulat, destul de luminoasa, dar mai bogata decat la ceilalti plopi. Lujerii anuali si mugurii tineri sunt acoperiti cu un toment albicios-cenusiu. Mugurii sunt alterni, de 3-4 mm lungime, ovoconici, cu 3-5 solzi.
54
Creterea medie radia anual real al, lizat de exemp plarele de PLOP ALB cu vrst medie de 20 ani din zona P ta an nalizat y = 0.00 5 - 0.3758x4 + 7.0131x3 - 56 073x 6.534x2 + 184.43 + 923.39 3x R = 0.238
Creterea medie radial anual (0.01 mm)
1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2001 1999 1997 1995 19 1991 198 1987 198 993 89 85 2003 2
Anii A
Creterea medie radial, anual a (0.01mm) ) Poly. (Cre eterea medie ra adial, anual (0.01mm))
Frunz zele, lung p petiolate, d dimorfice: cele de pe lujerii lungi si de p lastari d 5-12 e pe de cm lungime, ovate pana la rotund ovate, 3-5 palmat-lobate acute, la baza tru m , e, a unchiate pa la slab cordate, a tometo ana b alb oase pe do cele de pe lujerii scurti sun mai mici, ovate os; e nt pa ana la obl longi, pe margini n numai sinu uat-dintate sau lobu e ulate, de asemenea lunga, pe etiolate si t tomentoase pe fata in e nferioara, d de culo dar oare cenus sie.
Foto - Plop alb Plop negru (Populus nigra L.) este un a pul s ) arbore indigen, de ta mare. In tara alie no oastra cres prin lunci si dep ste presiuni um mede, la c campie si c coline. Urc mai mu de-a ca ult
55
ECO SIMPLEX NOVA
lungul vailor decat plopul alb. Participa, de asemenea, la constituirea zavoaielor. Este folosit in aliniamente, de-a lungul soselelor. Din punct de vedere al cerintelor ecologice, plopul negru se apropie mai mult de plopul alb. Comparativ cu acesta, este totusi mai putin pretentios fata de clima, dovedind rezistenta sporita la geruri si pretentii relativ reduse fata de caldura din sezonul de vegetatie. Sub aspect edafic, se arata de asemenea mai putin exigent, suportand in grad mai mare argilozitatea si compactitatea solului, ca si anumite deficiente in continutul de substante nutritive. Cresteri viguroase nu prezinta insa decat tot pe soluri aluvionare, afanate, usoare, profunde, bogate in elemente minerale si bine aprovizionate cu apa. Poate suporta chiar si inundatii de lunga durata, daca apa nu stagneaza. Are temperament pronuntat de lumina. Este arbore de marimea I, cu inaltimi pana la 30-35 m si diametre de peste 1 m. Tulpina este dezvoltata adeseori neregulat, cu umflaturi inspre baza aglomerari de muguri dorminzi din care lastareste abundent. Pe portiunile acoperite de aluviuni apar radacini adventive. Ritidomul negricios, adanc brazdat, gros, este format de timpuriu. Coroana este asimetrica, larga, rara, neregulata, iar lujerii sunt rotunzi, glabri, galbeniverzui, cu muguri caracteristici, mari, de 1-2 cm lungime, conici-alungiti-ascutiti, galbeniverzui, apropiati de lujer, numai cu varful putuin recurbat spre exterior, vascosi-aromatici (cei floriferi sunt ovoizi si stau mai departati de lujer). Frunzele sunt lung petiolate, rombic-ovate, de 5-10 (12) cm lungime si 4-8 (9) cm latime, lung acuminate, la baza latcuneate sau evident cuneate, pe margini marunt crenat-serate, iar pe dos glabre si de
Creterea medie radial, anual realizat de exemplarele de PLOP NEGRU cu vrsta medie de 26 ani din zona analizat
1400 1200 1000 800 600 400 200 0
y = -0.0007x5 + 0.0504x4 - 1.2201x3 + 12.672x2 54.41x + 1012.7 R = 0.4429
Creterea medie radial, anual (0.01mm) Poly. (Creterea medie radial, anual (0.01mm))
2003 2000 1997 1994 1991 1988 1985 1982 1979 Anii
56
ECO SIMPLEX NOVA
culoare verde-palida; cele de pe brahiblaste au dimensiuni ceva mai reduse, iar la baza sunt trunchiate sau rotunjite. Populus x canadensis Moench (P. x euramericana Guinier), sunt arbori rezultati din hibridarea plopului negru european cu plopii negri americani (P. deltoides Marsh. si P. Angulata Ait.) Fata de conditiile stationare se dovedesc, in general, mai pretentiosi decatplopii indigeni. Sunt iubitori de caldura si se dezvolta bine la campie si dealuri, unde au la dispozitie un sezon de vegetatie lung. Totodata sunt arbori de lumina, cu fototropism accentuat, care nu suporta pentru dezvoltare nici macar umbrire laterala. Realizeaza cresteri remarcabile, punandu-si in valoare potentialul lor biologic si productiv pe soluri fertile, aluvionare, profunde, nisipoase, afanate, bine aprovizionate cu apa, din regiunile inundabile ale Dunarii sau ale raurilor interioare din campie. In general, caracterele morfologice definitorii ale plopilor negrii hibrizi sunt: lujeri vigurosi, obisnuit muchiati, glabri sau dispers pubescenti, cu cicatrice mari, trilobate; muguri asemanatori ca forma si marime cu ai plopului negru, dar ceva mai departati de lujer; frunzele au forme si marimi variabile, mai adesea insa deltoide, cu baza trunchiata, larg cordata sau foarte larg sagitata, mai rar lat cuneata, cu marginea ciliata la inceput si cu una sau doua glande roscate sub baza limbului; scvamele sunt laciniate si cad in timpul infloririi. Sunt hibrizi de un singur sex, asa ca nu se pot regenera decat pe cale vegetativa. Cresterile sunt exceptional de rapide, exotici introdusi la noi. Clonele identificate fac parte din cv. Robusta R20, din cv Deltoides 227 (incrucisare cu cv. Marilandica) si din cv. Cetate. Cultivarele sunt cele mai vechi linii de hibridare obtinute prin incrucisarea speciilor si varietatilor pure, astfel: Robusta este obtinut prin hibridarea P. nigra var. plantierensis x P. angulata de sex mascul; Marilandica este obtinut prin hibridarea P. Serotina x P. nigra de sex femel. fapt demonstrat prin analiza cresterilor radiale anuale. Acesti hibrizi se situeaza in fruntea arborilor repede crescatori, indigeni sau
57
Foto - Plo canadia op an a Salix alba L.) in tar noastra este o sp a ra pecie comu una la cam mpie, in Salcia alba (S sp pecial in lu unca inund dabila a D Dunarii si a principal lelor rauri interioare unde fo e, ormeaza arborete pur sau de a re amestec cu plopii (za u avoaie). In lungul va n ailor urca d destul de f frecvent ar nea ana ara numai dise eminat. la dealuri, da in regiun monta inferioa apare n Salcia alba denota o amp a plitudine te ermica larg rezistand bine la gerurile m ga, a mari de rna, dar si la inghet turile tarzii sau timp purii. Manif festa insa pretentii mai mari fata de i iar caldura din s sezonul de vegetatie Stare de vegetatie foarte act e e. tiva inregis streaza pe solurile uvionare d lunca, fertile, bin si cons de ne stant aprov vizionate c apa din panza f cu n freatica, alu ne eutre alca aline, unde se dezvol luxurian e lta nt. Prefer solurile afanate sau mode ra erat compa acte, acom modandu-s mult m bine se mai de ecat plopii eurameric cani pe solurile argiloase, uneo puternic pseudog ori gleizate sa chiar au gle eice. Se sit tueaza in f fruntea spe eciilor lemnoase indigene in pr rivinta supo ortarii inun ndatiilor de lunga du e urata, nef fiind egala in aceasta privin nici de plopii e ata nta euramerica ani. Are tem mperamen pronunta de lumin nt at na. Tulpin este sin na nuoasa. Ri itidomul es cenusiu, adanc crapat, for ste c rmat de la varste a mi Coroan este ner ici. na regulata, globuloasa, rara, iar lu ujerii sunt subtiri, fle exibili, verz zi-galbui sau bruni, alburiu-mat tasosi-paro in tinerete. Mugurii sunt mici, alungit alipiti de lujeri, osi ti, e albui-roscat ti. ga
58
C Creterea medi radial, anua realizat de exemplarele d SALCIE AL ie al e de LB cu vrsta medie de 15 ani di zona analiza in at y = 0.0058x5 - 0.21 193x4 + 2.6898x3 - 8.083x2 - 24 x 4.573x + 1012.2 2 R = 0.7866
1400 1 1200 1 1000 1 800 600 400 200 0 2003 2001 19 999 1997 1995
Anii
Crete erea medie radia anual al, (0.01m mm) Poly. (Creterea medi radial, ( ie anual (0.01mm))
199 93
1991
1989
Foto - S Salcie alba a risurile Tufar Catin rosie (T na Tamarix ra amosissima Lebed., Tamarix gallica L., Tamarix te a g T etrandra Pa Ex. M. Bieb.) si catina m all. mica (Myri icaria germ manica (L.) Desv.), in mod sp pontan, for rmeaza tu ufarisuri in lunca ra n aurilor, car pe lang aspectu estetic placut in timpul re ga ul inf floririi, au u rol impo un ortant in fixarea malu urilor, mai ales in con nditiile in care raul nu a fost c reg gularizat. na a, osie si catina mica au fost plan u ntate in per rimetrul ca va fi are In zon studiata catina ro afe ectat de o organizarea de santi a ier. Tufaris surile de c catina rosi sunt rare, cu exe ie emplare
59
izo olate de ca atina mica, care in tim s-au in mp ntegrat in e ecosistem. Acestea n pot fi incadrate nu in tipul core espunzator de habitat Natura 2000, c r a care se re efera la ve egetatie n naturala pontana), si nu la pla antatii. (sp
o marix sp.) Foto - Catina rosie (Tam rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa, ce Valoarea conser au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar. u at e s ativ al Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv.
peciile de p plante iden ntificate: Sp

Querc cus robur L. (steja ar),,Fraxinu excelsio L. (fra us or asin), Frax xinus angu ustifolia Va ahl.(frasin),,Tilia tomentosa Mo oench. (tei argintiu),, ,Acer camp pestre L. (j jugastru),,Robinia ps seudacacia L. (salcam Cornus mas L. (c m), s corn), Corn sanguinea L. (sa nus anger), Cra ataegus mo onogyna Jacq. (padu ucel, gherg ghinar), Lig gustrum vu ulgare L. (lemn caine ( esc), Rosa canina L. (maces), Sambucu nigra L (soc), P us L. Prunus ce erasifera Ehrh. (corc E codus), M Myricaria ermanica (L.) Desv. (catina mi ica), Tama arix ramosi issima Leb bed. (catina rosie), T Tamarix ge ga allica L. (ca atina rosie), Tamarix tetrandra Pall. Ex. M. Bieb. ( x a (catina ros sie), Salix alba L. (sa alcie, rach hita), Popu ulus alba L (plop alb), Populu nigra L. (plop ne L. us L egru) x canescens (A Aiton) Sm. (plop cenu usiu). Populus P
60
ECO SIMPLEX NOVA Vegetatie terestra herbacee
In zona studiata, in special in perimetrele care vor fi afectate de organizarea de santier si de formarea viitorului lac de acumulare, nu au fost identificate tipuri de vegetatie care sa poata fi incadrate in tipurile corespunzatoare de habitate Natura 2000, care se refera la vegetatie naturala si semi-naturala (spontana). Valoarea conservativa a tipului de vegetatie/habitatelor este redusa, deoarece nu sau consemnat habitate de interes conservativ national sau comunitar. Nu s-au consemnat specii de plante de interes conservativ. In cadrul acestei categorii de vegetatie, vom face referire la : vegetatia pajistilor mezofile, a pajistilor xerofile, vegetatia segetala si ruderala. Vegetatia pajistilor mezofile Vegetatia mezofila si mezohigrofila este putin reprezentata in aceasta regiune. Vegetatia mezofila se poate dezvolta numai in perimetre restranse, in compozitia lor fiind multe specii ruderale, caracteristice acestor terenuri. Vegetatia mezofila este fragmentara si se intinde ca o fasie in lungul raului Olt. Vegetatia pajistilor xerofile Fitocenozele de pajisti xerofile reprezinta asociatiile reunite in Clasa Festuco Brometea si au in structura lor floristica specii adaptate la un regim de xerofitism deosebit de accentuat. In prezent suprafetele de pajisti xerofile sunt reduse, dispuse sub forma de petece pe pantele abrupte ale teraselor raului si pe locurile improprii pentru agricultura. Fitocenozele vegetatiei xerofile desi sunt de mici dimensiuni cuprind in structura lor taxonii caracteristici care permit incadrarea acestora la asociatii specifice. Vegetatia segetala Reprezinta vegetatia antropofila, nitrofila, caracteristica terenurilor cultivate, a parloagelor si a terenurilor necultivate de la capetele ogoarelor dar puternic influentate in timpul lucrarilor agricole. Zona este prin excelenta agricola si ca urmare vegetatia segetala este bine reprezentata, in special, de vegetatia ruderala de pe terenurile agricole limitrofe bazinelor acvatice si a celor folosite ca pasune.
61
EC SIMPL CO LEX NOVA A Vege etatia rude erala
Reune este asocia atiile nitrofile, care se dezvolta pe solurile bogate in azot provenit din e e su ubstantele organice in curs d descom de mpunere. Vegetatia ruderala se dezvo olta pe ter renurile ba atatorite de pe marginea drum e murilor, imp prejurimile locuintelor sau pe iz r zlazurile int tens pasun nate. Solul este nisip pos sau lu uto-nisipos batatorit dar dest de per s, t tul rmeabil, fa avorabil de ezvoltarii p plantelor r ruderale ca aracteristic ale ca ce, aror asocia sunt cuprinse in Clasa atii c n Pla antaginete majoris. ea Valoarea conser rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa, ce au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar. u at e s ativ al Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv.
Foto Dig pe malul Oltului g
Specii de plant identific iile nte cate:

Aegilo ops cylind drica Host (ciucure t. e), Agrost tis stolonifera L. ( (iarba cam mpului), Ag gropyron cristatum L. Gaertn. ( (pir crestat Bromus sterilis L. (obsiga), Bromus te t), s ectorum L. (obsiga), Bromus ine ermis Leys (obsiga, tarsaca), Bromus Commutatus Schrad, Bromus ss. , ordeaceus L., Bromu arvensis L., Bromu squarosu L., Cyno us us us odon dacty ylon (L.) Pe (pir ers. ho gros), Calam magrostis a arundinace (L.) Rot (trestioa ea th ara), Calam magrostis e epigejos (L Roth L.) restie de c camp), Dac ctylis glom merata L. (golomat), Dichantium ischaem ( mum (L.) R Roberty (tr (barboasa), Festuca pulchra Sch (F. pse hur eudovina) ( (paiusca), Festuca v valesiaca Sc chleich.
62
ECO SIMPLEX NOVA
(paius de stepa), Festuca pratensis Huds. (paius de livada), Hordeum murinum L. (orzul soarecilor), Lolium perenne L. (iarba de gazon, raigras), Poa pratensis L. (firuta), Poa bulbosa L. (firicea, firuta bulboasa), Sclerochloa dura (L.) Beauv., Vulpia myuros (L.) Gmel. (fulfuca), Lotus corniculatus L. (ghizdei), Medicago falcata L. (culbeceasa), Medicago lupulina L. (trifoi marunt), Medicago minima (L.) L., Medicago sativa L. (lucerna), Trifolium aureum Pollich (T. strepens), Trifolium campestre Schreb. (trifoias), Trifolium fragiferum L. (trifoi fragut), Trifolium patens Schreb., Trifolium pratense L. (trifoi rosu), Trifolium repens L. (trifoi alb tarator), Trigonella procumbens (Besser) Rchb. (molotru), Vicia cracca L. (mazariche), Vicia hirsuta (L.) S.F.Gray (cosita), Vicia peregrina L. (mazariche), Vicia sepium L. (mazaroi salbatec), Vicia tenuifolia Roth (mazariche), Achillea setacea Waldst. et Kit. (coada soricelului), Anthemis arvensis L. (romanita de camp), Anthemis austriaca Jacq., Arctium lappa L. (brusture), Artemisia absynthium L.(pelin), Artemisia austriaca Jacq. (pelinita), Carduus acanthoides L., Carduus nutans L. (ciulin), Chondrilla juncea L. (rasfug), Cichorium intybus L. (cicoare), Cirsium arvense (L.) Scop. (palamida), Crepis foetida L. (galbenus), Crepis setosa Haller f. (galbenus), Lapsana communis L. (zgrabuntica, salata cainelui), Onopordum acanthium L. (scai magaresc), Senecio vernalis Waldst. et Kit. (spalacioasa), Sonchus arvensis L. (susai), Tanacetum vulgare L. (vetrice), Taraxacum officinale Weber ex F.H. Wigg. (papadie), Xanthium spinosum L. (holera), Xanthium strumarium L. (scaietele popii, cornuti), Adonis aestivalis L. (cocosei de camp), Consolida orientalis (Gay) Schrodinger (nemtisor), Consolida regalis S.F.Gray (nemtisor de camp), Ranunculus repens L. (piciorul cocosului tarator), Ranunculus sardous Chrantz (piciorul cocosului), Papaver rhoeas L. (mac de camp), Polygonum aviculare L. (troscot), Polygonum bistorta L. (raculet), Polygonum persicaria L. (ardeiul broastei), Polygonum lapathifolium L. (iarba rosie), Rumex Crispus L. (dragavei), Alyssum alyssoides (L.) L. (ciucusoara, albita), Capsella bursa-pastoris (L.) Medik. (traista ciobanului), Cardaria draba (L.) Desv. (urda vacii), Descurainia Sophia (L.) Webb. ex Prantl (voinicica), Erysimum diffusum Ehrh., Lepidium perfoliatum L., Rorippa austriaca (Crantz) Besser (galbinea), Rorippa silvestris (L.) Besser (boghita), Sisymbrium loeselii L. (voinicica), Sisymbrium officinale (L.) Scop. (brancuta), Thlaspi arvense L. (pungulita), Fragaria viridis (Duchesne) Weston (F. Collina) (capsuni de camp), Potentilla anserina L. (coada racului), Potentilla incana P. Gaertn. (P.arenaria) (buruiana junghiului), Potentilla reptans L. (cinci degete), Potentilla supina L., Euphorbia amygdaloides L. (alior), Euphorbia cyparissias L. (alior, laptele cainelui), Arenaria serpyllifolia L. (studenita), Cerastium glomeratum Thuill. (cornuti), Cerastium semidecandrum L., Holosteum
63
um mbellatum L. (cuisorita), Lychnis coronari (L.) Des (flocos), Viola arve ia sr. , ensis Murr (trei ray fra patati), Cynogloss ati sum officin nale L. (ara ariel), Litho ospermum arvense L. (mei pas L saresc), My yosotis arv vensis (L.) Hill (och sarpelu Verbas hiul ui), scum nigru L. (lum um manarica pe estilor), Ve erbascum phlomoide L. (coad vacii), Verbascum thapsus L. (coada vacii), V es da m a Veronica an nagalis-aqu uatica L.,Veronica ar rvensis L., Veronica chamaed a drys L. (so oparlita, st tejarel), Ve eronica hed L. re), Veronica polita L., Glecho oma hirsut Waldst. et Kit. ta derifolia L (doritoar (si ilnic), Lam mium ample exicaule L. (urzica m moarta), La amium pur rpureum L. (urzica m . moarta), Me entha long gifolia L. (is sma), Erod dium cicuta arium (L.) L Herit. (pliscul cuc ( coarei), Ge eranium dis ssectum L. (ciocul berzei), Geranium pu usillum Bur f. (buch rm het), Oxali Fontana Bunge is a (O stricta), Cruciata le O. evipes Opiz (smanta z anica), Galium aparin L. (lipicioasa), Sam ne mbucus eb bulus L. (boz), Valeri ianella locu usta (L.) L Later (salat mielului), Dipsacu fullonum L. (D. ta us m sy ylvestris); ( (varga cio obanului), Dipsacus laciniatus L. (scaiet te), Conium macula atum L. (cu ucuta, buc cinis), Dau ucus carrot L. (mor ta rcov), Eryn ngium cam mpestre L. (scaiul dr racului), Alt thaea offic cinalis L. ( (nalba ma are), Malva pusilla S a Sm. (nalba mica), M a Malva silve estris L. (nalba), Con nvolvulus a arvensis L. (volbura) Cannabis sativa L (canepa ssp. spo ), L. a) ontanea Vavilov) Ser rebr. (C. ruderalis), S Salsola kal L. (sarici li ica), Planta lanceo ago olata L. (pa atlagina (V ing gusta), Pla antago me edia L. (pa atlagina), Urtica dioic L. (urzica), Urtica urens L. (urzica U ca a mi ica), Juncu bufonius L. (iarba bivolului Carex h us i), hirta L. (ro ogoz), Car ovalis G rex Gooden (C leporina) Carex vu C. ), ulpina L. ( (rogoz), As sparagus v verticillatus L., Gagea pratensis (Pers.) s a Du umort. (ce eapa ciorii) Ornithogallum oreo ), oides Zahar.
Foto - Exe F emplu de h habitat inf fluentat an ntropic (cul ltura de flo oarea-soar relui) in ap propiere de Izbiceni e
64
E Efectul anticipat al activitati ilor propu in Plan use Mentinerea veg getatiei exi istente, na aturale sau antropizate, este absolut ne u ecesara de eoarece ac cest biotop reprezint arealul de hrana, reproduc p ta , cere si sup pravietuire pentru sp pecii de am mfibieni (ex Rana rid x.: dibunda broasca d lac), rep de ptile (ex.: Coluber ca C aspius sarpe rau) s pasari (ex.: Merops apiaste prigor si ( er rie, Riparia riparia lastun de mal). a entionam ( (atasat foto in mod special, existenta un colonii de prigorii si lastuni de mal o), nor Me loc calizate in malul inalt lutos, aflat pe malu stang al Dunarii, in dreptul lo t, ul n ocalitatii Islaz.
Foto - Co olonie de p prigorii si la astuni de mal m
Odata cu amenajarea lacului d acumulare, vor disparea microhabitatele a de reprezentate de apele permanen -balti pe e nte ermanente aparute ca urmare a excavat ee tiilor de xploatare a agregatelor minerale (nisip, pietris, bala etc.). Aceste perimetre din aval de ast, A ex ba arajul Izbic ceni, pe malul stan al Oltului, reprez m ng zinta areal de hra lul ana, reproducere, od dihna si supravietuir pentru specii de pasari acvatice (e re e ex.: Ardea cinerea starc ce enusiu, Hym manthopus hymanth s hopus pi iciorong, V Vanellus va anellus nagat, Chlidonias leu ucoptera chira cu aripi albe chirighita reptile (ex. Natrix natrix sarpe de casa), e, a), e am mfibieni (ex.: Rana r ridibunda broasca de lac), pesti (ex. Lepomis gibbosus - biban so oare). Din p punct de vedere al v v vegetatiei, (Le emna minor, Spirodella po olyrhiza, speciile acv vatice eme erse si submerse numai s subm mersum, Elodea nuttallii, n
Ceratophyllum C
65
ECO SIMPLEX NOVA
Myriophyllum spicatum, Potamogeton luscens, Potamogeton crispus, etc.) vor putea coloniza noul biotop reprezentat de lacul de acumulare. Speciile caracteristice malurilor sau zonei umede (ex. Typha angustifolia, Butomus umbellatus, Bidens tripartitus, Veronica anagallis-aquatica, Rumex palustris, Rorripa sylvestris, etc.) nu se vor putea adapta la noile conditii ale biotopului (lac de acumulare cu malurile betonate). Aceste formatiuni vegetale sunt aparute secundar, in urma interventiilor umane datorate excavarii agregatelor minerale, si nu pot fi asimilate habitatelor naturale incluse in Natura 2000. Aceste habitate nu pot fi considerate de interes protectiv. Speciile de fauna, datorita mobilitatii, urmand a se deplasa in alte zone limitrofe, cu caracteristici asemanatoare. In timpul desfasurarii activitatilor de defrisare si transport a masei lemnoase, in conditiile respectarii tehnologiilor de lucru si a executarii tuturor amenajarilor pentru protectia factorilor de mediu, mediul inconjurator va fi afectat in limite admise, dar se vor produce tulburari in ritmul de viata al biocenozei. Concluzii o Planul se suprapune cu ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele, in proportie de 18,2%. Planul se deruleaza atat in perimetrul sitului cat si in imediata vecinatate a acestuia; o Nu este afectat direct tipul de habitat Natura 2000: codul 92A0 Zavoaie
cu Salix alba si Populus alba, aflat in zona de confluenta a Oltului cu

Dunarea, mai ales pe malurile Dunarii; o Exemplarele din speciile de arbori si arbusti ce vor fi defrisate efectiv in interiorul sitului ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele au fost identificate in teren. Pentru construirea barajului si a podului peste raul Olt, s-a constatat prezenta in zona vizata a speciei Robinia pseudacacia (salcam alb). Plantatia de salcam este in varsta de 8-10 ani si va fi defrisata o suprafata de maxim 2 ha. Vor mai fi defrisate: 3-5 exemplare de Populus
canadensis (plop canadian) si un numar de 20-30 arbusti (plantati) de Tamarix sp. (catina rosie);
o Dupa cum se poate observa din planuri, PATZ-ul nu afecteaza direct malul Dunarii in dreptul Ostrovului Calnovat, parte a ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele;
66
ECO SIMPLEX NOVA
o Deasemenea, din modificarile planului (PATZ), reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele Oltului situate inainte de zona de regularizare; o Apreciem ca implementarea Planului, luandu-se in considerare masurile si recomandarile ce se impun, va induce sitului Natura 2000 ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele, un impact nesemnificativ.
2.3.
Fauna de vertebrate din cursul inferior al raului Olt confluenta cu Dunarea

Amenajarile hidrotehnice au determinat schimbari profunde in anumite medii
reofile, fie distrugandu-le direct, fie izolandu-le, cu repercusiuni asupra compoziiei calitative i cantitative a asociaiilor biologice caracteristice raurilor. Lacurile de baraj sunt ecosisteme antropizate, apariia lor fiind datorata in primul rand intreruperii regimului dinamic , regimul reofil fiind inlocuit de unul lacustru. Vechiul echilibru este distrus i se stabilete un echilibru nou. Au loc modificari de natura fizica (modificarea cuvetei, a substratului, a malurilor, a turbiditaii, a regimului termic, luminozitaii), chimica (creterea poluarii industriale, menajere i naturale datorata eutrofizarii i colmatarii) i mai ales biologica (noi structuri calitative i cantitative ale biocenozelor pelagica i bentonica, ultima avand un caracter intermediar intre biocenoza reofila i cea a lacurilor naturale). Producatorii primari (fitoplanctonul i mai ales macrofitele bentonice) sunt mai slab reprezentai decat in lacurile naturale, deoarece marile i frecventele oscilaii de nivel ale apei, punand periodic pe uscat mari suprafee ale zonei litorale, nu permit instalarea macrofitelor, in timp ce gradul ridicat al turbiditaii apei este nefavorabil dezvoltarii microfitelor planctonice. De aceea, energetica populaiilor acestor ecosisteme depinde in mare masura de aportul in substana organica alohtona. In seciunile din amonte de lacurile de baraj de altitudine mare sau medie, condiiile de viaa i structura biocenozelor sunt similare cu cele ale raurilor de origine, in timp ce in seciunile din aval prezinta un caracter lacustru. In cursul ultimilor ani, s-a schimbat raportul calitativ i cantitativ intre populaiile de organisme (de fapt a avut loc o saracire a genofondurilor), aridizarea microclimatelor terestre din cauza ecranelor de beton care impiedica infiltrarea apei, substituia unei vegetaii xerofile la vegetaia higrofila originala (trestii, stuf), dispariia majoritaii apelor
67
ECO SIMPLEX NOVA
temporare stagnante, experiena acumulata impunand pe viitor soluionarea amenajarilor hidrotehnice intr-o maniera ecologica. Exista 3 tipuri de lacuri de baraj: 1. Lacuri situate pe patul raului, la care apa se scurge, dupa o scurta trecere prin turbine, totodeauna in albia raului. Pentru a utiliza la maxim potenialul energetic al raului, se construiesc baraje la scurta distana, iar apa fiecarui lac se scurge in lacul situat in aval. Nu raman practic deloc tronsoane unde apa curge in permanena, cu excepia unor lacuri inguste i alungite in regiunile cu panta accentuata, de exemplu lacul Daeti din Defileul Oltului, care practic a devenit tronson de rau profund de campie. Nivelul apelor lacului este supus la oscilaii neregulate in funcie de necesitaile economice; aceste oscilaii nu au nici un raport cu creterile periodice ale apelor, la care speciile s-au adaptat i care declaneaza migraiile de reproducere. Cand nivelul apelor lacului este scazut, tronsoanele din amonte ii reiau caracterul iniial de rauri, apa curge destul de repede, condiiile de viaa fiind mai favorabile speciilor reofile. Dar aceste perioade sunt foarte scurte i alterneaza intr-un ritm prea rapid cu perioadele de nivel inalt al lacurilor, cand curentul inceteaza aproape complet i pe patul lacului se depun aluviuni fine, determinand moartea oualor i a alevinilor. In ansamblu, condiiile de viaa in raurile trransformate in cascade de lacuri nu sunt favorabile speciilor reofile i majoritatea populaiilor sfaresc prin dispariie totala. Singura soluie de a asigura supravieuirea speciilor reofile in astfel de rauri este de a lasa, amonte de lacuri, tronsoane destul de lungi in regim natural, unde apa curge in permanena. Acest lucru inseamna a renuna la construcia anumitor lacuri preconizate in planul integral de amenajare. 2. Lacuri din care apa este condusa prin tunele in alte lacuri sau rauri, patul raului in aval de baraj ramanand pe uscat sau cu foarte puina apa. Pentru a preveni dispariia totala a faunei acvatice, trebuie lasata o anumita cantitate de apa (debit de servitute) sa curga in permanena (inclusiv in perioada de uscaciune) pe patul raului. Aceasta obligaie a fost legiferata in numeroase ari, inclusiv Romania, fara a fi totui respectata in toate cazurile. Este iluzoriu sa se creada ca un debit de servitute, ce nu poate fi decat mult mai mic decat debitul normal al raului, poate permite supravieuirea intregii faune, in compoziia sa iniiala. In cazul in care nu se asigura debitul de servitute, petii de talie mare, ca
Thymallus, Barbus barbus, Chondrostoma nasus, dar i specii mai mici (Gobio
68
ECO SIMPLEX NOVA
uranoscopus, G. kessleri, Zingel zingel) i insecte acvatice, mai ales efemeroptere, nu vor
putea supravieui. In lipsa debitului de servitute si in conditiile scaderii dramatice a nivelului apei in perioadele de seceta prelungita, compoziia genetica a anumitor specii care supravieuiesc se schimba rapid, apare nanismul (Leuciscus cephalus, Salmo trutta
fario) i mai ales structura zoocenozelor (care se manifesta in raportul numeric intre
speciile componente) se modifica profund. Volumul de apa scazand, poluarea naturala (datorata mai ales aglomerarii de frunze moarte) se accentueaza, mai ales toamna. 3. Lacuri succesive, unde apa se scurge prin intermediul turbinelor, lacurile fiind paralele cu patul raului, pe care se lasa un debit de servitute. In acest fel a inceput amenajarea raului Buzau. Lacurile sunt betonate; sunt lacuri alungite, apa curge acolo in permanena, dar lent. Se pare ca ihtiofauna originala supravieuiete atat in lacuri, ca i in patul raului, debitul de servitute fiind suficient. Exista un numar de 2 fenomene care se manifesta in lacurile de baraj au o influena negativa asupra raurilor, prin intermediul debitului de servitute: stratificarea termica (apa din paturile profunde fiind mai rece) i aglomerarea resturilor organice pe fundul lacurilor, unde se descompun. Prizele de apa alimentand debitul de servitute sunt amplasate la baza barajelor; apa care se scurge este rece i potential poluata. In anumite cazuri debitul de servitute a fost eficient pentru protecia faunei, in alte cazuri a daunat calitaii apei, in timp ce in altele fauna autohtona reofila a supravieuit bine, chiar in absena debitului de servitute. Diferite exemple de situtii aparute ca urmare a realizarii unor baraje in Romania
Debitul de servitute eficace o captare de apa (nu un lac de baraj veritabil) pe raul
Valsan, lasa un debit suficient, ce asigura, de peste 20 de ani, supravieuirea petelui endemic Romanichthys valsanicola. Este i cazul debitului lasat pe patul raului Buzau.
Debitul de servitute daunator faunei apa care se scurge din mai multe lacuri de
baraj ale bazinului Arge este bogata in substane organice, ce a determinat, in aval de baraj, inlocuirea faunei iniiale oligosaprobe, cu o fauna mezo sau chiar polisaproba.
Supravieuirea perfecta a faunei in absena debitului de servitute raul Timi in

Banat a fost barat, in a doua jumatate a secolului XIX la Costei, in aval de oraul Lugoj, cea mai mare parte a apei fiind dirijata printr-un canal in raul vecin, Bega, pentru a-l face navigabil. In timpul perioadelor de inundaii de primavara, cantitai imense de apa debordeaza de la baraj i se scurg in Timi; dar in timpul sezonului uscat nu curge nimic i
69
ECO SIMPLEX NOVA
patul raului, imediat in aval de baraj, este uscat. Totui, cateva zeci de metri in aval, apare un fir de apa, alimentat de panza freatica; dupa caiva kilometri este deja un rau mic, in timp ce mai in aval, la nivelul oraului Timioara (la aproape 30 km in aval de baraj), Timiul este un rau ce adapostete una dintre cele mai bogate i mai diversificate faune de peti, molute i insecte acvatice din Romania. Pe tot acest transect, Timiul nu primete decat un singur afluent, destul de mic apa raului provine aproape exclusiv din panza freatica. Un exemplu similar e furnizat de raul Dragan din Munii Apuseni, pe cursul inalt al caruia s-a construit un lac mare de baraj. Nu s-a lasat un debit de servitute (cel puin vara i toamna) i totui, graie aportului afluenilor , raul se reface rapid; in tronsonul din aval al cursului inferior debitul sau pare acelai ca inainte de construcia barajului i fauna sa de peti i de nevertebrate este bogata, coninand intre altele i lipan. Fara cantitai mari de apa ce curg in fiecare primavara in timpul inundaiilor deasupra barajului, panza freatica a Timiului nu ar fi aa de bogata pentru a alimenta i a reface raul in lunile de vara i de toamna. Daca numeroii aflueni ai Draganului ar fi captai, debitul raului ar diminua sensibil i fauna ar suferi. Studii amanunite de hidrologie permit sa ne dam seama, in fiecare caz particular, daca este sau nu necesar sa se lase un debit de servitute in aval de barajul respectiv. Concluzie: Implementarea planului se incadreaza in cea de-a treia categorie, a lacurilor succesive, unde apa se scurge prin intermediul turbinelor, lacurile fiind paralele cu patul raului, pe care se lasa un debit de servitute. In aval de baraj, se vor pastra fara modofocari majore, meandrele raului Olt.
70
ECO SIMPLEX NOVA
2.3.1. Avifauna Oltului confluenta cu Dunarea Caracterizarea siturilor de protectie speciala avifaunistica RO SPA 0024 Confluenta Olt-Dunare
Cod
A229 A133 A196 A197 A231 A038 A238 A131 A023 A393 A234 A034 A195 A193 A166
Specie
Cuibarit Iernat
Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

D D D D D D D D D B D D D D D C C C C C C C C C B C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C
Alcedo atthis 4-6p Burhinus oedicnemus 4-10p Chlidonias hybridus Chlidonias niger Coracias garrulus 16-20p Cygnus cygnus Dendrocopos medius 6-10p Himantopus himantopus Nycticorax nycticorax 12-20p Phalacrocorax pygmeus 350-450p Picus canus 6-10p Platalea leucorodia Sterna albifrons Sterna hirundo Tringa glareola
80-150i 50-100i 1-5i 2-10i
30-60i 70-140i 200-400i 5001000i
Vulnerabilitate Principalele acivitati cu impact asupra speciilor de pasari protejate sunt: - practicarea pasunatului pe pajistile si culturile agricole din zona de confluenta a raului Olt cu fluviul Dunarea; - incendierea anuala pe suprafete variabile, a stufarisului si in general a vegetatiei uscate; - practicarea pescuitului si a braconajului cinegetic conduce la penetrarea vegetatiei si realizarea cararilor in stuf, avand ca rezultat fragmentarea habitatelor speciilor de pasari protejate. Importanta din punct de vedere avifaunistic Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 15 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
71
migratoare (Bonn): 66
ECO SIMPLEX NOVA c) numar de specii periclitate la nivel global: 3.
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Phalacrocorax pygmaeus, Coracias garrulous. Situl este important in perioada de migratie si pentru iernat, pentru speciile: rate, gaste, pelicani, lebede. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta. In prezent este administrata de catre custodele Asociatia Echilibru, in urma incheierii conventiei de custodie nr. 0003/19.02.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor Directia Generala Protectia Naturii si Managementul Ariilor Naturale Protejate. RO SPA 0106 Valea Oltului Inferior
Cod
Specie
Cuibarit
Iernat
6i
Pasaj
Sit Conserv Izolare Pop. .

D D C C B C B B C B C C C C C C C C C C C C C C C C C C
Global
C C C C C B C C C C C C C
A021 Botaurus stellaris A133 Burhinus oedicnemus A031 Ciconia ciconia A082 Circus cyaneus A231 Coracias garrulus A038 Cygnus cygnus A027 Egretta alba A022 Ixobrychus minutus A339 Lanius minor A177 Larus minutus A068 Mergus albellus A151 Philomachus pugnax A132 Recurvirostra avosetta
30-60p 70-82p 10-30p 240-310i 30-50i 40-50p 30-90p 300-800i 10002000i 12002000i 8-10p 700-800i 20-40i
D D C B D D D D D D D
Vulnerabilitate Activitatile care pot avea impact asupra populatiilor de pasari din sit ar putea fi : - tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate sitului;
72
ECO SIMPLEX NOVA
- zone cu impact negativ datorat impurificarii cu poluanti a apei, solului si panzei freatice: batalurile de depozitare deseuri chimice periculoase provenite de la S.C. Oltchim S.A.si U.S.G. S.A. (zona Stuparei dreapta tehnic a raului Olt in apropierea cursului de apa), deversarile de ape reziduale cu incarcare de poluanti anorganici si organici; depozitul de cenusa al S.C. CET S.A. (stanga tehnic al Raului Olt, zona Bercioiu -Cremenari). Importanta din punct de vedere avifaunistic Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 13 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 81 c) numar de specii periclitate la nivel global: 2. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Aytya nyroca, Ciconia ciconia, Ixobrichus minutus, Burhinus oedicnemus, Coracias garrulous, Mergus albellus, Cygnus cygnus Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus, Mergus albellus, Cygnus Cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Anser albifrons, toate speciile de rate. SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta. In prezent ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior, este administrata de catre S.C. Compania de Servicii si Consultanta S.A., in urma incheierii Conventiei de custodie nr. 191/14.07.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor Directia Biodiversitatii.
73
2.3.1.1. Ev valuarea s speciilor d pasari pentru ca au fos desemn de are st nate Situr de rile Impo ortanta Av vifaunistica Cormora mic Phalacroco an P orax pygme eus Este cel mai mic dintre corm l d morani, ava 50 de c lungimea and cm corpului. anul mic s deosebe se este de ce elelalte spe de cor ecii rmoran, Cormora datorita dimensiu a unilor mult mai mic ale cor ci rpului, pre ecum si datorita proportio a onarii difer rite. Capul este mai mic, ciocul mai scurt, ia coada m ar mult mai lu unga. In pe enajul nup ptial capul si gatul sunt ma aro-castaniu inchis, c corpul negr ru-verzui s stralucitor, cu pete mici lun nguiete alb bicioase, pr rezente la ambele sexe. In timp verii pul aceste pete dispa iar barb devine albicioasa si pieptul capata ar, bia a l nuante maro-rosi iatice. Juv venilii sunt maro inc t chis pe sp pate, cu si nul ase ul barbia s abdomen albicioa si ciocu galbui. Ha abitat: Pre efera regiu unile cu ml lastini si ba de apa dulce sau semi-sara alti u ata, habitatele din de si brate lente a raurilor m elta ele mari. In mig gratie de m multe ori e este prezen si in apr nt ropierea ap pelor incet curgatoa t are. Ierne eaza de-a lungul u unor rauri din peninsula Balcanica. Cu uibareste in colonii, pe copa (primor aci rdial salcie de multe ori cu alte sp e), c pecii ce co ormoranul m mare si dif feritele spe de starc Se hran ecii ci. neste cu pe de talie mica. esti e Di istributie: Este prezent in ap : propierea baltilor, raurilor mai mari. Cuibareste in numar b ma in Delt Dunarii s localizat in cateva colonii de-a lungul D are ta si c Dunarii. Po opulatia d Romania: Speci a carei populatie c din ie p cuibaritoare globala este conce e e entrat in Eu uropa, pop pulatia din Europa fiind situa intre 2 n at 28-39.000 de perechi. Popula atia din Ro omania cu cei 11,500 0-14,000 d perechi este cea m import de mai tanta popu ulatie nationala pe pla global. an Re elevanta sitului pe entru spec cie: Zonele umede d sit sunt folosite d cateva sute de din t de ex xemplare in timpul migratiei. In situl Confluenta Olt-Duna a are cuiba aresc 350-450 de pe erechi pe in nsula de pe Dunare. e Ef fectul ant ticipat al a activitatil propuse: In inci lor inta sitului Valea Olt tului Corm moranul mi folosest habitat ic te tele cu a apa deschisa.. Aici nu este mentiona ata ca si specie calificatoare, desi dupa observati noastre numarul indivizilor care iernea in zona poate , a iile e aza a unge la 6000 de ex xemplare. In situl Confluenta Olt-Duna a are cuiba aresc 350-450 de aju
74
pe erechi pe i insula de pe Dunare Astfel, insula nefiind deranj e. jata pe pa arcursul luc crarilor, probabilitate ca speci sa fie afectata est foarte m ea ia te mica. Avan in vede insa, fa nd ere aptul ca pecia folos seste ca lo de hra oc anire baltile din apr ropierea Dunarii, acestea nu trebuie D sp de eranjate pe parcursu lucrarilor de amen e ul najare. Populatie pro obabil afec ctata 0 pe erechi im mpact nesem mnificativ. Starc pit Ixobr tic brychus min nutus Star rcul pitic apare p primavara, la sfartitul lunii aprilie, ince eputul lunii mai in multe balti cu stufarisuri din tara. Penajul are un colorit ge n eneral galb negru pe spate f bui, fiind cel prezentant al starc cilor. Cuib bareste izo olat in mai mic rep farisurile si papurisurile dese, vechi. Pon isi dep nta pune in stuf luna mai. St a tarcul pitic, ca si Buhaiul de balta, ia, la apro opierea pri imejdiei, o pozitie im mobila, com mplet vertic cala, cu cioc cul in sus fiind gr s, reu de observat, deoarece dungile d vert ticale de p gat imi tulpinile stufarisu pe ita e ului intre c care se afla. Chiar la bataia va antului, pas sarea se leagana od data cu carea stuf fului. Dato orita traiului perman nent in stuf este misc foar rar vazu de catre om. rte ut e Ha abitat: Pre efera aproape exclus zonele intinse de stufaris cu apa dulce sau semisiv i u e -sarata. Prefera stufa arisurile de ense, cu un nivel scaz de apa si cu tufis n zut a suri/copaci de salcii s arin sau Ocazional ocupa si tufarisuri dense de pe marg e ginea rauri ilor sau la acurilor. in habitat. O uibareste in perechi izolate in s n stuf sau tu ufisuri. Se hraneste c pesti, in cu nsecte, am mfibieni, Cu etc c. Di istributie: Este prez : zent in apr ropierea ba altilor si raurilor de s in habit ses tate cu stu ufarisuri de diferite d e dimensiuni. Cuibarest in numa mare in Delta Dun te ar narii si in h habitatele propice in zonele um mede de ses dar in numar mai redus si in hab n s bitatele pr ropice din zonele olinare. co Po opulatia d Romania: Specie cu o dist din tributie glo obala imensa, cuibari intr-o z ind zona de ap proximativ 10 milioane de km2, cu o populatie p m putin cunos scuta situa intre 8 ata 82.00059 90.000 de exemplare Populatia din Europa fiind sit e. a tuat intre 60-120.000 de perec este 6 0 chi im mportant pe plan glob Popula din Ro e bal. atia omania este de 8,50 e 00-10,000 de perechi si este d un dintre c nul cele mai im mportante populatii p plan Eu pe uropean (c mai imp cel portant din UE) si n es concent ste trat (din pu unct de ved dere nume eric) in Delta Dunarii. .
75
Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Pe baza doc cumentatie de dese ei emnare a sitului, cu uibaresc intre 40-50 de perechi in situl Valea Olt tului inferior, popula atie care n este nu im mportant pe plan natio e onal. Ef fectul ant ticipat al activitatilor propu use: Starcu pitic cuibareste in situl Con ul nfluenta Olt-Dunare in stufaris surile de pe margine baltilor. In cazul in care lucr ea n rarile de in ndiguire u a alti tul arilor va fi practic nesemnificativ. nu vor afecta aceste ba impact amenaja Buhai de balta Botaurus s e stellaris
Bu uhaiul de balta are penajul ruginiu ga albui cu p pete de c culoare inc chisa. Picioarele si ide entificare l labele sunt verzi-alb bastrui. In zbor, isi t tine gatul tras pe sp pate, iar b bataile de aripi sunt ra apide si re egulate, ca la specii de star mici. In repaus sta nemiscat, bine a ile rci scuns in st tufaris. In caz de pe ericol adop o pozit rigida, avand cap si gatu perfect pta tie pul ul as rid dicat in sus asemana s, ator unui fir de trestie e. Ha abitat: Pre efera apro oape exclus zonele intinse de stufaris. I migratie apare si in zone siv In e cu stufaris u u unde nu c cuibareste. Prefera s . stufarisurile dense, cu un nivel scazut de apa e (aprox. 30cm cu fluctuatii redus in nivelu apei, si c un mixt de zone c stuf nou si stuf m) se ul cu t cu u scat. Cuiba areste in perechi izo p olate in stu insa in zone fav uf, n vorabile oc cazional fo ormeaza us co olonii razlet de catev perechi. de multe ori asocia cu alte s te va e at specii de st tarci. Se hraneste cu pesti, inse u ecte, amfib bieni, reptile, pasari, etc. Di istributie: Este prez : zent in apr ropierea ba altilor si raurilor de s in habit ses tate cu stu ufarisuri int tinse (pest 20 de hectare). C te h Cuibareste in numar mare in D Delta Dunar si in habitatele rii propice in zo onele umed de ses. de Po opulatia d Romania: Specie cu o dist din tributie glo obala imensa, cuibari intr-o z ind zona de ap proximativ 10 milioan de km2, cu o pop ne pulatie glob bala situata intre 110 a 0.000-340. .000 de ex xemplare. P Populatia d Europa fiind situa intre 34-54.000 de perechi e din a at e este impor rtant pe pla global. Populatia din Rom an . a mania cu cei 1,500 0-2,000 de perechi nu este foarte d se emnificativa pe plan E a European ( (insa este probabil su ubapreciat) si este co ) oncentrat i Delta in Du unarii.
76
Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Pe baza doc cumentatie de dese ei emnare a sitului, ier rneaza pe este 6 exe emplare in situl Va alea Oltului inferior populat care n este r, tie nu im mportanta p plan na pe ational (sub 1% a po b opulatiei Ro omane) din punct de vedere n e numeric ins reprezin o populatie impor sa nta rtanta la m marginea di istributiei. Ef fectul an nticipat al activita a atilor pro opuse: A Activitatile prevazute nu vor afecta e ha abitatele iernare a bu uhaiului de balta - impact nesem mnificativ. Pasarea ogorului Burhinu oedicnem a i us emus
Ha abitat: Cu uibareste in regiuni deschise, pe islazuri pasuni e i, eventual cu copaci iz u zolati si tuf fisuri. De c cele mai m multe ori il i intalnim pe terenuri agricole si pasuni, un cuibar e nde reste pe so ol. Di istributie: Cuibarest in afara curburii c : te a carpatilor, la noi in ta ara, fiind o specie su udica se presupune c populati cea mai insemnata se gases in Dob ca ia a ste brogea. Pop pulatiile din sudul nt rcetate. Olteniei, sun putin cer Po opulatia d Roma din ania: : Pop pulatia din Romania este estim mata in jur de 3000 p perechi, iar in Europa se afla la 39 000 60000 pe r a erechi cu u trend po un opulational puternic negativ de perechi c e cuibaritoare dar foar probabil acest num este rezultatul u e, rte mar r unei suprae evaluari se emnificative anterioar Populat din tara este aparent stabila e re. tia a. Re elevanta sitului p pentru sp pecie: In situl Olt e sc Confluenta O Dunare cuibares 4-10 pe erechi, iar i situl Vale Oltului inferior int 30-60 d perechi. in ea tre de Ha abitatul preferat in zona potentia afectat al ta: Teren nuri agrico ole, cu ve egetatie na aturala, in s special pas suni, islazu sau tere uri enuri cu ve egetatie ste epica (habi itat primord dial). De ensitatea speciei: a aproximati 2 perech pe km2 u iv hi unde isi ga aseste habitat propice e. Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un efect nega asupra ativ a ac cestei speci - impact nesemnifica ii n ativ.
77
EC SIMPL CO LEX NOVA A Starc de noapte - Nycticora nycticora e ax rax
Starcul d noapte este o s de specie acva atica care se intaln e neste in tinuturi cu balti, stu ufarisuri si salcii, und isi insta de aleaza colo oniile de Cuibareste in colonii s simple sau mixte, in salcii sau stufaris u cuiburi. C vechi. Cuibul cuprinde 3 oua ve 5 erzi-albastr rui; clocitul este ; a de asigurat de ambii parteneri; incubatia dureaza 2122 d zile. rea sotilor la clocit s face cu un ritual deosebit. Puii se se u Schimbar catara pe crengi in e nainte de a deveni capabili d zbor. C de Coloritul corpului este cenu usiu, crest tetul si sp patele fiind negre. Puii au d uniform caf feniu, cu p pete marun albicioa nte ase. Vaneaza si pe penajul u intuneric si in amurg. Ha abitat: Pre efera regiu unile cu m mlastini si b balti de apa dulce sau sarata. De multe o este a ori prezent si in apropiere apelor in n ea ncet curga atoare (rau canale) Cuibares in colon mici, uri, ). ste nii e alcie, arin) uneori cu alti starci Se hrane ), u i. este cu pes mici, ins sti secte, bros scute. pe copaci (sa Di istributie: Este pre : ezent in apropierea baltilor, raurilor ma mari, de multe o si in ai e ori ve ecinatatea unor zone umede art tificiale (ex elestee). Cuibarest in numa semnifica dex. . te ar ativ a lungul Dun l narii si in Delta Dunar D rii. Po opulatia d Roma din ania: In E Europa cui ibareste in numar relativ mic (60,000-1 n 120,000 pe erechi). Po opulatia ro omana cu cei 8,500 0-10,000 de perech este im hi mportant p plan pe eu uropean. Re elevanta s sitului pe entru spec cie: Popula cuibari atia itoare din situl Conflu s uenta Olt-D Dunare, es ste de apr roximativ 12-20 de perechi c ceea ce e este important in s special din cauza n dim minuarii ala armante a populatiilo satelit din afara De or eltei Dunar rii. Ef fectul an nticipat al activita a atilor pro opuse: A Activitatile prevazute nu vor afecta e pe erechile cui ibaritoare a starcului de noapte din SPA c e colonia fiin localizat pe insula de pe nd ta a Du unare impact estim a implementarii planului, ne mat esemnificat tiv.
78
EC SIMPL CO LEX NOVA A Egreta m mare - Egr gretta alba
Are aproximativ aceleasi dimensiuni cu ale starc a c cului cenus dar siu, plet ficare alb, cu scapula alungit si nu are te penajul este comp identif penajul nup ptial, pene ornamenta pe cap. ale are in p Portiune golasa din jurul oc ea d chilor este verde-alba astru. In perioada cuibaritu ului, baza c ciocului est galbena si varful n te negru, iar in re estul anului, ciocul es galben. Pasarile im ste mature au tibia de culoa inchisa astfel ca, de la dist are a, tanta, picio oarele par negre. Indivizii clocitori a degetele de culoar inchisa, iar tibia m i au e re marogalbuie sau rosiat tica. Ha abitat: Cu uibareste d destul de rar in colo in stuf onii farisurile in ntinse si in ntacte, mla astinile, de eltele si lag gunele din sud-estul Europei. Deseori si pe sistem de elest mari. P me tee Prefera, da in stufa sunt si cativa cop aca aris paci (salcie arin). e, Di istributie: Cuibares in num mare i Delta D : ste mar in Dunarii. Din cauza lipsei stufarisurilor n ma si nede ari eranjate, nu prea c cuibareste in alte re egiuni ai t tarii. In af fara perioa adei de inm multire poa fi intalnit pe lacu ate urile mari cu apa put adanca, pe malurile raurilor sau pe c tin , ter renurile ag gricole inve ecinate marilor corpuri de apa. Po opulatia d Romania: Populatia europ din peana este mica (11,000-24,00 perechi) dar in e 00 ) cre estere mas siva. Numa arul egrete elor mari c creste si in Romania, in prezen cuibares 900n nt sc 10 de pere 000 echi. Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Terenurile agricole respectiv zo onele ume ede din ap propierea a apelor stata atoare din situl Valea Oltului In a nferior sun zone de hranire in timpul nt n mi igratiei si a iernarii pe entru 200 de egrete mari, situl a fost des smnat pent o populatie de tru 50 ex. In perioada de i 0 iarna insa numarul acestora in realitate e este mult m mare. mai Ef fectul ant ticipat al activitat l tilor prop puse: Po opulatiile d Egreta mare nu vor fi de u afe ectate de i investitia p preconizata - impact n a nesemnific cativ.
79
EC SIMPL CO LEX NOVA A Lopatar Platalea leucorodia a ia
Lo opatarul ar penajul alb, cioc lat si f re cul foarte lung latit la capat de unde provine g, de enumirea p populara a speciei. In zbor, spre deosebire de s s starci, tine gatul int e tins. In pe enajul nupt prezint un mot lung de pe pe cea si un colan de pene galbenauriu tial ta ene afa pe piept. La adulti pic e cioarele sun lungi si negre. Ju nt uvenilii au v varfurile aripilor neg gre. Puii su acoperiti cu puf, a unt avand varf matasos si de culoare alba, zona obra ful azului, a oc chilor si ba arbia fiind lipsite de p puf. Inaint de apari penelor apare si un rand de puf scur gros, te itia rt, de culoare a e alb-crem. Ciocul est roz, de culoare carnii. Picio te oarele si la abele, de culoare ga alben-pal, s spre gri. De obicei es tacut da uneori, clampane e ste ar, este. Ha abitat: Pre efera lacur si baltile putin adanci, intins cu stufa compact. Se hran rile se aris neste in ap cu adancime mica, in locuri m pe , mlastinoas aflate in apropierea coloniei de cuibarit se d t. Di istributie: Populatia europea : a ana este e estimata intre 8900 si 15000 de pere 0 0 echi. In Eu uropa, a su uferit o diminuare m majora in perioada 1 1970 19 990, ulterio populat fiind or, tia sta abila. In p perioada 19 990 200 in Rusia, populat cunoast un cont 00, tia te tinuu decli fiind in, es stimata intr re2500 3000 de pe 3 erechi. Po opulatie: In Romani cuibaresc in preze intre 90 1300 de perechi (conform AIA). ia, ent 00 Re elevanta s siturilor p pentru sp pecie: Apare in pasaj foloseste lunca inu j, e undabila a Dunarii in situl Conf fluenta Olt Dunare ca si loc de hranire iar in situl Valea Oltului este rara cu t e e, n cuibaritor (intr-o colonie mixta de starc de apo a ci) oximativ 3 perechi. Impact un efectiv c ne esemnificat tiv.
80
EC SIMPL CO LEX NOVA A Barza al lba Cicon ciconia onia a
Ba arza alba e este singur specie d pasare d talie ma din Ro ra de de are omania, care traieste aproape e in exclusivitate in apropierea o omului. Es o pasa de balta de talie mare, c penaj ste are cu t e emigelor primare si secundare care sun negre. Ciocul si p e nt predominant alb, cu exceptia re cioarele lungi sunt r rosii, iar co oada este relativ sc curta si alb Degete picioarelor sunt ba. ele pic leg gate printr membr r-o rana. Nu e exista dimorfism sex xual in penaj, femel si masc la culul sunt ide entice. Masculul este de obicei mai mare si mai gr e i e reu, insa sexele nu se pot dife s erentia pe ter ren. Pasar tinere au ciocul negru in primele sap rile p ptamani, c culoarea ac cestuia se schimba tre eptat in ros pana in iarna. su Ha abitat: Cu uibareste a aproape in exclusivita in zone antropizate - pe s ate sura, case, cosuri, cla pomi, ruine sau pe stanci. In ultimel 4 decenii au incep sa-si co aie, le put onstruiasca cuibul a pe stalpi de joasa tensiune. Supravietu e t uirea pe t termen lu ung a spe eciei depin nde de me entinerea in stare cat mai nat turala a lo ocurilor de hranit pr e referate de berze fanete, e pa asune, zone umede in apropiere locurilor de cuibar e n ea r rit. Di istributie: Este rasp : pandita in toata tara dar popu a, ulatii mai insemnate are in partea de ve a tarii (jud. Satu est u-mare, Tim etc.) respectiv in sud-est Transilv mis, tul vaniei (jud Sibiu, d. Br rasov, Harg ghita). Po opulatia d Roman din nia: Confo orm ultimului recensa amant sunt cca. 5500 perechi in tara. t 0 n In Romania, datorita mai ales desecarii ex , m xcesive a z zonelor um mede in multe parti a tarii ale opulatia a s suferit o diminuarea accentuata a. po Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Pop pulatia din situl Valea Oltului Inferior (70-82 n pe erechi) este unul sem e mnificativ pe plan regi e ional. Ef fectul ant ticipat al a activitatil propus Dei barza alba e lor se: este o pas care fo re olosete zo onele agricole n mod frecvent i a fost observat hranindu- n ariile vizate d plan, d t -se de co onsiderm c proiectul va avea un impac nesemnificativ, in a ct nnd cont c cea ma mare ai po opulaie din situl Natu 2000 V n ura Valea Oltul Inferior SPA se af n amon pe rul Olt, in lui r fl nte zo localitatilor Giuvarasti si Lun ona nca.
81
EC SIMPL CO LEX NOVA A Lebada de iarna Cygnus c cygnus
specie de talia aproape cea m mare dintre speciile e Este s de le ebede de la noi. Ad dultii sunt uniform albe, iar exemplarele tin nere au o culoare de gri cen d nusiu. Nu a m vizibil intre mascul s femela, e si exista dimorfism sexual v insa fiecare ex xemplar are desen unic pe cioc, iar obicei mai m mare ca si masculul. femela este deo Ha abitat: Cu uibareste in extremit tatea nordica a Euro opei, in tundra pe la acuri cu ve egetatie ac cvatica den nsa si mla astini. Pref fera lacurile inconju urate cu st sau pa tuf adure, dar poate r cu uibari si pe rauri, lagu une, estuar In timp migratie urmares coastele maritime retele re. pul ei ste e e, flu uviale, sau retele de lacuri. Pe u e entru iernat prefera h t habitatele u umede, de eseori se hraneste pe terenuri a e arabile. Di istributie: In Romania este o : oaspete destul de rar in timpul iernii, poate fi intal r l lnita pe lac curi natura sau art ale tificiale put deranja aflate in stare se tin ate emi-natura in num mai ala, mar ma in Delt Dunarii. are ta Po opulatia d Roma din ania: Efec ctivul popu ulatiei care ierneaza la noi est apreciat intre e te ta 20 000 4500 de indiv 0 viduali. Pop pulatia car ierneaza in Europ este sta re a pa abila, insa in tara no oastra este in declin. Re elevanta s sitului pe entru spec cie: 240-3 indivizi folosesc a 310 acest sit ca loc de od a dihna in tim mpul migra atiei si in timpul iernii in special in situl Va l alea Oltulu Inferior. Desi acest numar ui t es relativ m este im ste mic, mportant, f fiindca pop pulatia mon ndiala este in declin. e Ef fectul ant ticipat al activitatilor propuse: In timpul ierni Lebada de iarna prefera ii, lac curile intinse, iar hra consta, in resturi vegetale si mai cu seama in graul de t ana toamna. Nu se intreva efecte n u ad negative as supra aces specii - impact ne stei esemnificativ. Ferestra mic Mergus albe as M bellus
Foto - F Ferestrasi m si Fer mari restrasi mic iarna pe Olt ci, e

82
ECO SIMPLEX NOVA
Este cel mai mic dintre ferestrasi, lungimea corpului ajunge la 40 cm. La masculul predomina culoarea alba, dar prezinta o pata neagra in zona oculara, de asemeni este marcat cu dungi negre caracteristice, de la cioc la ochi, pe ceafa, pe aripi si pe spate. Pe cap are un mot alb marginit de pene negre. Femelele si juvenilii se disting prin obrajii albi si crestetul capului inchis la culoare, rosu - maroniu. Obrajii si gatul sun albe. Picioarele si ciocul sunt negricioase. Ciocul este putin latit, cu varful incovoiat si prezinta margini zimtate. Zborul este rapid si agil. Habitat: Cuibareste in taigaua nordica in paduri batrane si nederanjate in scorburi de copaci, langa ape mici si mijlocii statatoare sau lin curgatoare. Evita apele repezi. Iarna pe bazine de acumulare, lacuri, ocazional in golfuri. Ierneaza pe rauri si lacuri, prefera apa dulce, dar poate fi intalnita si pe mare. Pescuieste in zonele mai putin adanci. Distributie: In Romania este oaspete de iarna rara cu o distributie relativ uniforma. Poate fi intalnita oriunde in tara pe elestee sau rauri. In numar mai mare ierneaza pe Dunare si Olt. Populatia din Romania: La noi ierneaza aproximativ 1400-2600 de exemplare, aceasta populatie este in usoara crestere. Aceasta populatie este foarte importanta, fiindca in majoritatea tarilor europene ierneaza efective mult mai mici, si populatia din Rusia este in declin puternic. Relevanta sitului pentru specie: Habitatele cu luciu de apa deschis din acest sit sunt folosite de specie ca loc de odihna si de hranit in timpul migratiei respectiv in timpul iernii cu un efectiv de pana la 2000 de exemplare in Valea Oltului Inferior. Efectul anticipat al activitatilor propuse: Investitia nu va afecta ferestrasul mic din sit, fiindca aceasta pasare in timpul migratiei si iernarii prefera suprafetele deschise de apa - impact nesemnificativ.
83
EC SIMPL CO LEX NOVA A Erete va anat Circ cyaneu cus us
Ha abitat: Sp pecia cuibareste in no ordul Europ fiind o pei, oaspete de iarna in Romania. Ie R erneaza in zone desc chise, prefe erand habit tate bogate in rozato oare ca tere enuri agric cole si pajis sti. Di istributie: distributia speciei n este un : nu niforma, pr referand an numite zon traditionale de ne ier rnat, in nu umar redu insa po us oate sa ap para in orice zona a tarii cu exceptia zonelor mu untoase inalte. Po opulatia d Roma din ania: Nu e exista informatii bine fundamen ntate cu pr rivire la efe ectivele care ierneaza in Roman a nia. Re elevanta sitului pe entru spe ecie: Situl este intre primele 30 Arii de Protectie S P Speciala Av vifaunistica ca import a tanta pent efective de iern tru ele nare a aces specii, care se s stei , situeaza la pana la 40 de indiviz in situl V 0 zi Valea Oltulu Inferior. ui Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: T Terenurile a arabile, pas sunile si ter renurile ag gricole cu zone cu veg z getatie nat turala sunt locuri bun de hran pentru e t ne nit eretele va anat. De ensitatea speciei: T Terenul de hranit in timpul iern al unui e e nii exemplar variaza intr 16 si v re 25 hectare, medianul fiind 3,3 e 50 , exemplare/ 2 (Craig /km ghead & Craighead, 1956). Ace este da provin d Americ de Nord, dintr-o zo geogra ate din ca , ona afica, care este unul din princip palele loc de iern al erete vanat. D acest m curi nat ei Din motiv aceste date sun mult mai mari deca cele e nt at din tara noas n stra. Din p pacate nu s sunt date e exacte desp efectiv pre velor de ere vanat c ete care ier rneaza in R Romania. Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ popu ulatia cuiba aritoare a acestei spe ecii, fiind o oaspete de iarna. Cunoscand fa e aptul ca ac ceste pasari rapitoar folosesc areale v re c vaste pentru hranire si ca pri impleme e in entarea pla anului vor fi ocupate suprafete foarte mic din habit ci tatul prefe erat pentru hranire a acestei u
84
sp pecii (pajist intinse), prognozam ca nu se vor prod ti m e duce schim mbari ale po opulatiei d erete de va anat. Impac prognoz nesemnificativ. ct zat, Picioron - Himan ng ntopus him mantopus Se recunoast repede dupa picio e te oarele foar lungi, rosii inchis sau roz. rte r s Penajul este alb cu ari negre. Prezinta u cioc lun drept, s ipi un ng, subtire si cutit, adap ptat pentru vanarea animalelor mici ascunse in m si sub u mal asc pie etre. Se hr raneste cu nevertebr u rate mici. Bune zbur ratoare pe distante e scu urte. Ha abitat: Pr refera climatul cald, este raspa andit in re egiunea mediteranea ana si zone mai ele calde ale Eurasiei cu climat temp perat, dar poate fi intalnit si in zone cu v vegetatie de stepa vita climatu rece si ploios, dar tolera bin vantul puternic. P ul r ne Prefera zonele de si desert. Ev es, putin adanci statatoa sau lin curgatoare cu prod are n ductivitate mare, bo ogate in se apele p ne evertebrate Habitate prefer e. ele rate sunt lagunele, mlastinile delte, estuare, e e, elestee, ter renuri iriga (de ex. de orez) e ate etc. Di istributie: Specia s concent : se treaza in parte sud dica a tarii, populati cea ma mare ia ai cu uibareste in Delta Dun n narii, dar e este prezen si in vale Dunarii si pe elest nt ea teele mai m din mari Ta Romaneasca. ara Po opulatia d Roma din ania: In t tara noast cuibare aproxim tra esc mativ 400 0-600 de p perechi, ac cest efectiv este in crestere uso v oara. Re elevanta sitului pe entru spe ecie: Conf form documentatiei de desmn nare a SPA A-urilor, ap pare in situ Confluen Olt cu 10 indivizi in pasaj. Conform observatiilor noastre in unii ul nta i e an cuibarest cu efect ni te tive de pes 200 de perechi in Valea Oltu Inferio ste ului or. Ef fectul ant ticipat al activitat l tilor prop puse: Des specia apare in documentatie de si de esemnare a sitului C Confluenta Olt-Dunar ca si o specie de pasaj, in realitate a re e aceasta cu uibareste in sit. Cuibu si perechi clocitoare au fos observat in extre n uri st te emitatea ve estica a sit tului precum si pe pru undisurile de pe malu Oltului c un efect de pana la 10 pere ul cu tiv a echi. In an 2010, d nul datorita niv velului cres scut al Oltu ului, nici ac ceasta specie nu a av loc prie vut elnic de cu uibarit in ac ceasta ultima locatie Avand in vedere im e. n mplementa area Alternativei I, pr care rin me eandrul ve echi al Oltului va fi pastrat precum si masurile de reduc cere a imp pactului propuse, con nsideram c impactul asupra po ca l opulatiei ac cestei spec va fi unu nesemni cii ul ificativ.
85
EC SIMPL CO LEX NOVA A Ciocanto Recu ors urvirostra a avocetta
Ar un color predomi re rit inant alb c crestet, cioc si anu cu umite pene din aripa negre. Pic e cioarele alb bastruie si ciocul inc covoiat in s sunt caracteristic si fac specia inconfundabila cu alti sus ce a reprezentant din fauna tarii. Fem ti a mela nu po oate fi deos sebita de m mascul Ha abitat: Cu uibareste in colonii de n estul de mari, in golf furile marin putin ad ne danci, in la agune si pe lacuri din stepe (mai ales salmastre), u e n unde prefera bancurile de nisip sau de pi p ietris. Ii pla ace climat contine tul ental foarte cald si u e uscat, dar cuibarest si in zo r te one de coa asta cu climatul ocea anic. Daca conditiile sunt adec a e cvate, este prezent si la altitu e udini mai m mari. In omania cuibareste pe elestee putin adanc cu vegeta natura lacuri d saratura e ci atie ala, de a. Ro Di istributie: In Roma : ania ciocan ntorsul cuib bareste in numar mai mare D Delta Duna si in arii lag gunele, lac curile de s saratura d Dobrog din gea, dar in numar mic cuibar n m reste si in zonele um mede aflate in apropierea Duna e arii. Po opulatia d Roma din ania: Popu ulatia europ peana este mica (sub 57000 d perechi) dar in e de ) us soara crestere. In Romania cuib baresc 300-500 de pe erechi, pop pulatia este stabila. e Re elevanta s sitului pe entru spec cie: Conform docume entatiei de desemnare cuibares pana e sc la 10 perech in Valea Oltului I hi a Inferior, in confor observa nsa rm atiilor noas stre acest numar oate sa ajunga pana la 200 de p perechi. po Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit, neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. D e Desi situl Confluenta Olt-Duna a are nu es desmnat pentru specie, ste ebuie men ntionat ca acesta cui ibareste oc cazional pe prundisu format pe cursul Oltului. ul tre Av vand in ve edere imple ementarea Alternativ I, prin care mea a vei andrul vech al Oltului va fi hi pa astrat prec cum si ma asurile de reducere a impactului propus conside se, eram ca im mpactul as supra popu ulatiei acest specii v fi nesem tei va mnificativ.
86
EC SIMPL CO LEX NOVA A Fluierar de mlast tina - Tring glareola nga a
Este o spec cu coic relativ lun picioar cie c ng, rele lungi g galben ve erzui cu sp patele pata si cu spranceana vizibila. In z at zbor este ca aracteristic burta s dedesub ca si btul aripilo laba, pr or recum si co oada alb v vargata.Are un sunet caracteris cea ce poate fi e t stic e o cheie de determina usoara avand in vedere ca este o are a n pecie care se sperie d prezent omului. de ta sp Ha abitat: Es o specie nordica d ste e destul de comuna in mlastini s cu rogoz de asemenea in c si z, pa adurile ume de me ede esteacan di regiunile montane de pe taig De obicei, cuibar in e e ga. reste pe sm mocuri de r rogoz. Este numeros in pasaj pe malurile mlastinoase ale lacu e p urilor, ocaz zional in sto oluri de pa la 30-4 de exmp ana 40 plare. Di istributie: Nu este o specie cuibaritoar in Roma : re ania, dar in timpul migratiei p poate fi int talnit oriun pe tere nde enuri umed de. Po opulatia d Roma din ania: Sunt putine d t date despre numarul fluierarilo de mlas or stina in pa asaj, este f foarte greu estimarea marimii p u a populatiei c care migreaza deasup tarii no pra oastre. Re elevanta sitului p pentru specie: Hab bitatele de eschise si umede al acestui s sunt sit im mportante p pentru apro oximativ 50 00-1000 de fluierari de mlastina care se o e opresc aici pentru i a se hrani in timpul m n migratiei. I zona un In nde se pre econizeaza investitia specia nu a fost u talnita de n (de altf nici nu e noi fel este propic pentru a ce aceasta sp pecie). int Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ popu ulatia migr ratoare a s speciei in sit, neavan efecte negative a nd asupra hab bitatelor preferate de specie - im mpact nese emnificativ v. Bataus - Philomac chus pugna ax Este o spe ecie de lim micola, intalnita si la noi, care p prezinta cel mai pu uternic dim morfism sex xual dinord dinul din ca face are parte. Ma asculii, de regula de talie mai mare decat e e femelele, poseda in perioada rutului u guler i jurul n a un in e dica in timp ritualului nuptial. pul gatului, pe care il rid Ha abitat: Es o specie comuna in Europa Cuibares in mlas ste a. ste stinile si ba altile cu ve egetatie scunda din z zonele mun ntoase, colinare si de ses, in numar mai mare in tu e undra nord dica. De ulte ibareste si pe pajisti umede in a apropierea lacurilor. a mu ori cui
87
Di istributie: In timpul migratiei poate fi in : l ntalnit pest tot in ta langa c te ara corpurile m mari mai de apa. Migr e reaza in nu umar mare si prin Delta Dunare si pe litor e ral. Po opulatia d din Roma ania: Pop pulatia eur ropeana es estima la 200 ste ata 0,000-510,000 de pe erechi si su ufera un d declin pute ernic. Acea asta specie nu cuibareste in Romania, este in pa asaj in tara noastra in numar mare num in timp migratie Nu sun cunoscute date a mai pul ei. nt ex xacte. Re elevanta sitului pe entru spe ecie: In timpul migr ratiei situl este vizita de apro at oximativ 10 000-1200 e exemplare din aceas specie, care se opresc pentru hranire la lacuri si pe sta , ter renurile ag gricole, pas sunile ume ede Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit, neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. Im mpact nese emnificativ. Pescarus mic La arus minu utus
Ha abitat: Es ste o spe ecie nordic care s ca strabate R Romania pe parcurs migrati p sul iilor de primavara toamna. Di istributie: In Roma : ania apare ca specie migrato e oare, insa numere insemnate (peste i 10 000) apar n numai in Dobrogea, mai cu se , eama pe m malul marii respectiv lacurile lag gunare, Te echirghiol. Po opulatia d Roma din ania: Popu ulatia ce tr raverseaza Romania poate fi e a estimata la 3000a 40 000 de ind divizi pe se ezon. Pop pulatiile europene cu uibaritoare 12000-25 5000 cu un trend n foa arte pozitiv in ultimii ani. v Re elevanta s sitului pe entru spec cie: Valea Oltului Inf ferior gazdu uieste 300-800 indivi antrizi o perioada d migratie iar Conflu p de e uenta Olt-D Dunare nu indeplinest pragul. te Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: A deschis Ape se. De ensitatea speciei: Nu putem estima o densitate reala insa in stoluril mixte cu specii m a le u de chirighite pe parcur e rsul migratiilor apare regulat si aceasta sp pecie.
88
Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un efect nega asupra ativ a po opulatiei ac cestei spec deoarec prin imp cii, ce plementare planului si ulterior prin realizarea ea inv vestitiei se vor crea s spatii intins cu luciu de apa (la se acul de acu umulare), habitat pre h eferat de aceasta s e specie. Imp nesem pact mnificativ. Chirighita neagra Chlidon a nias niger ghita neag gra este c cea mai comuna sp c pecie din Chirig familia lui. Primavara poat fi recunoscuta dup colorit a te pa inchis insa dup perioad de cuib s, pa da barire dete erminarea aceste specii po ei oate sa pre ezinte o di ificultate p pentru cei mai putin initiati in de ale ornit tologiei din cauza tudinii cu celalalte d doua speci de care poate fi ii similit distins observan numai u s nd unele difern foarte subtile. nte Ha abitat: Cu uibareste c colonial pe mlastini s lacuri de ses, dar ocazional este preze si la si e ent alt titudini ma mari. Prefera apa curata dulce sa semi-s ai a au sarata cu o adanci ime de ap proximativ 1-2 m si cu vegetatie acvatica densa, plu e utitoare. In afara per n rioadei de cuibarit po oate fi intal de-a lu lnit ungul coast telor, golfu urilor, raurilor si lacur rilor mai m mari. Di istributie: Populatia din tara n : a noastra se concentreaza in Delt Dunarii, dar cuibareste in ta nu umar mic s in alte ha si abitate acv vatice adecvate bine c conservate de exem e, mplu in vest tarii, tul sau pe dealu ungul Duna arii. Po opulatia d Romania: Popul din latia europ peana este de 83000 de perech si este in declin hi, n in majoritate tarilor, inclusiv Ro ea omania. In tara noas n stra cuibar resc aproximativ 120 00-2500 e de perechi. Re elevanta s sitului pe entru spec cie:. In SP ul Co PA onfluenta O Olt-Dunare apar efec ctive de pa la 100 indivizi in perioada d migratie ana de e Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit, neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie, neafectand in mod direct sa indirect habitatele frecvent e d au t tate de ac cesta. Impa progno act ozat, nesem mnificativ.
89
Chirighita cu obra albi Chlidonias hybridus aji s
Chirig ghita cu ob braji albi e este specie o comun din fam e na milia lui. Pr rimavara p poate fi rec cunoscuta dupa colo inchis, insa dup perioad de cuib orit pa da barire dete erminarea acestei sp pecii poate sa prezint o dificul te ltate pentr cei mai putin initia in de ale ornitologiei din ru ati cauza similit tudinii cu c celalalte do specii de care po oua oate fi dist tins observ vand numa unele ai fernte foar subtile. rte dif Ha abitat: Cu uibareste c colonial pe mlastini s lacuri de ses, dar ocazional este preze si la si e ent alt titudini ma mari. Prefera apa curata dulce sa semi-s ai a au sarata cu o adanci ime de ap proximativ 1-2 m si cu vegetatie acvatica densa, plu e utitoare. In afara per n rioadei de cuibarit po oate fi intal de-a lu lnit ungul coast telor, golfu urilor, raurilor si lacur rilor mai m mari. Di istributie: Populatia din tara n : a noastra se concentreaza in Delt Dunarii, dar cuibareste in ta nu umar mic s in alte ha si abitate acv vatice adecvate bine c conservate de exem e, mplu in vest tarii, tul sau pe dealu ungul Duna arii. Po opulatia d Romania: Popul din latia europ peana este de peste 80000 de perechi, si este in 8 de eclin in maj joritatea ta arilor, inclu usiv Roman In tara noastra cuibaresc a nia. a c aproximativ 1000v 25 de pere 500 echi. Re elevanta s sitului pe entru spec cie: In SPA ul Confluenta O A Olt-Dunare apar efec ctive de pa la 150 indivizi in perioada d migratie ana de e. Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit, neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie, neafectand in mod direct sa indirect habitatele frecvent e d au t tate de cesta. Impa nesemn act nificativ. ac
90
EC SIMPL CO LEX NOVA A Chira mica Stern albifron rna ns
Este c cea mai m mica dintre toate spe e eciile de c chire si isi pastreaza fruntea a a alba tot tim mpul anulu Ciocul este galben cu varful negru in timpul primaverii si la inceputul verii. ui. e n, Pic cioarele de tip palm sunt ga e mat albene. Ca alota capul este ne lui eagra, pen najul fiind alb, cu pa artea supe erioara a aripilor c cenusie. J Juvenilii p prezinta pe ete intune ecate pe partea su uperioara a aripilor, c ciocul negru si picioar u rele galben Coada este scurta si adanc scobita ne. a la mijloc. Zb borul este rapid cu b batai iuti d aripi, po de oate realiza plonjari bruste, ag a gitate in uccesiune r rapida. Este o specie activa si z e zgomotoas ce emite o gama variata de sunete sa, su as scutite si as spre: cri-ic chiri-chiri sau p c, pret-pret. Ha abitat: Pr refera tarm murile apel dulci s lor sau sarate, mlastini cu vegetatie palustr Este , ra. prezenta in a apropierea lacurilor, raurilor, pr recum si in apropiere marii. n ea Di istributie: Arealul de raspand : d dire este discontinuu, din reg giunea palearctica, p pana in su udul si sud estul A d Asiei. In R Romania es raspan ste ndita in sp pecial in Dobrogea, i estul in Mu unteniei, p precum si p valea Ol pe ltului. Po opulatia d Roma din ania: In E Europa, po opulatia clo ocitoare es estimata la apro ste oximativ 35 5.000 de p perechi, cu efective fo oarte mari in Italia, Spania, Uc i craina si Rusia. In R R Romania su estimat aproxima 400 de perechi c unt te ativ e clocitoare in lunca Du unarii si in Dobrogea. . Re elevanta sitului p pentru spe ecie: Pop pulatiile cu uibaritoare in situl Confluenta Olt a Du unare ajung la 4-6 perechi iar populatia care apa in pasa a fost es a are aj stimata la 70-140 ind divizi. In si Valea Oltului de regula nu cuibareste, insa in a 2009 s 2010, cu ocazia itul e u anii si u un lucrari de intretin nor nere a bar rajelor, une lacuri a fost partial golite iar pe pru ele au undisul, care a aparu in urma scaderii niv ut veluilui, au cuibarit 1 respect 60 de p u 140 tiv perechi. Ef fectul ant ticipat al activitatilor propu use: Prin a adoptarea Alternative I a Planului, cu ei pa astrarea ve echiului me eandru al raului Olt in aval de b n baraj, sunt sanse ca aceasta sp t pecie sa rea apara in ef fective mai mari si im mpactul sa fie nesimn nificativ.
91
EC SIMPL CO LEX NOVA A Chira de balta - S e Sterna hiru undo
a e te Cea mai comuna specie de chira de la noi. Poat fi recunoscuta in ului asema anatoare cu randunica dar zbor, dupa forma corpu rtional mai mare, al coloritului alb al cor rpului si a aripelor, propor respec dupa cu ctiv uloarea ros a ciocului. sie Ha abitat: Pr refera o ga ama larga de habita de la r ate regiunile co ostale si la acuri continentale pa la cele semi-aride si tropice Cuibareste mai ale in zonele de ses, in perechi izolate ana e e. es i sau colonii m mici. Prefer mlastinile, lacurile, lagunele c ra , costale bog gate in pes stisori. Di istributie: Are o distributie r : relativ uniforma, este prezent in toata tara in h t habitate ac cvatice nat turale si se emi-natura intinse. Populatii mai mari se gasesc in Delta Dunarii ale c lun ncile raurilo mari. or Po opulatia d Roma din ania: In R Romania cu uibaresc 5 5500-7500 de perech populat este hi, tia sta abila. Re elevanta sitului p pentru spe ecie: Pop pulatiile cu uibaritoare in situl Confluenta Olt a Du unare ajung la 10-2 perechi iar popula care a 20 atia apare in pa asaj a fost estimata la 200t 40 indivizi. In situl V 00 Valea Oltului de regu nu cuib ula bareste, in in anii 2009 si 20 nsa 010, cu oc cazia unor lucrari de intretinere a baraj e jelor, unele lacuri au fost par rtial golite iar pe e prundisul, ca a apa are arut in urm scader niveluilu au cuib ma rii ui, barit 400 respectiv 260 de erechi. pe Ef fectul ant ticipat al activitatilor propu use: Prin a adoptarea Alternative I a Planului, cu ei pa astrarea ve echiului me eandru al ra aului Olt in aval de b n baraj, sunt sanse ca p populatia a aceastei sp pecii sa crea asca, deci prognozam un impactul nesimnificativ. m Pescarel albastru Alcedo atthis u o
Ha abitat: Cu uibareste in malurile i n inalte ale riurilor. r Di istributie: Cuibarest frecvent pe malurile ririlor in afara etajului mont : te t n tan. Concentratiile ce mai ma le intaln in Delt Dunarii, insa este mai frecve ele ari nim ta enta pe m malurile rau urilor de
92
se decat celor din zon dealurilo Pe Vale Oltului Inferior cuibareste pe raurile ad es na or. ea e diacente Oltului. Po opulatia d Roman din nia: : Populatia din R Romania e este in jur de 4000 pe d erechi. Re elevanta sitului p pentru sp pecie: In situl Conf fluenta Olt Dunare cuibare esc 4-6 pe erechi. Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: M Malurile abr rupte . De ensitatea speciei: In situl Co onfluenta Olt-Dunare gasim in partea in e n nferioara a sitului, ap proape de D Dunare, pr recum si pe lunca Du e unarii ca sp pecie cuibaritoare. Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Prin ad a lor se: doptarea Alternativei I a Planului, care A prevede pastrarea vechiului mea andru al Oltului, aval de baraj, meandru c prezinta maluri ce a alte prefer rate de ac ceasta spec pentru cuibarit, nu anticip cie u pam un im mpact semn nificativ ina as supra popu ulatiei de pe escarel alb bastru. Dumbra aveanca Coracias garrulus s s
Este o pasare de marim medie, cu corpul robust. Penajul es foarte variat, me ste de eoarece in bataia so oarelui par albastru intens u re u ultramarin, iar seara albastru verzui. a Pa artea inferi ioara a co orpului, cap pul, gatul si partial coada sun albastru deschis. Spatele nt es brun de ste eschis, tec ctricele alar sunt alb re bastru stra alucitor, iar remigele mari sunt negre. r t Co oada este de un alb bastru foar intens cu reflexe violet iar picioarele sunt de culoare rte e e ga albena. Cap este m pul mare, ciocul este pute ernic si are culoare a e albastra spre violet. J Juvenilii au un colorit mai sters si mai ma u t s aro, gatul s pieptul f si fiind dunga cu mar cenusiu. Zborul ate ro . es mai rap si cu batai mai viguroase din aripi, decat sta ste pid e , ancuta. Zb borul nuptial este for rmat din plonjari si inlinari a corpului intr-o p i ale parte si alta, asemanator cu zborul a na agatului. Po oate fi obs servata sta and pe sarmele de telegraf sa cioturi de copac. Scoate au su unete asem manatoare c gaita, cotofana si stancuta. cu
93
Ha abitat: Pr refera padurile batra ane si rare cu arbor scorburo din zon e ri osi nele de campie si lun nca, dar s din livezi. Populeaza si malu si urile lutoas precum si zonele cu alune se, m e ecari de ter ren. Di istributie: In Europ efectiv clocitor este est : pa, vul timate la 50.000 110.000 perechi clo ocitoare. C mai ma populat clocitoa este pr Cea are tie are rezenta in Rusia si Tu urcia. In R Romania su intre 46 si 6500 de perechi clocitoar unt 600 0 re Re elevanta sitului pe entru specie: In sit Valea O tul Oltului Infe erior cuib baresc 10 30 de pe erechi iar in situl Con n nfluenta Olt Dunare 16-20 de perechi e De ensitatea p populatei: Pretutinde eni, clocest intr-un numar foa te arte mic, a aproximativ 2 3 v pe erechi la 10 km2. Dim 0 minuarea efectivelor se datoreaza si distru s ugerii habit tatelor, a locurilor de cuibarit si folosirii excesive a p e pesticidelor. Ef fectul ant ticipat al activitatil propuse: Este fo a lor oarte putin probabil ca aceasta specie n a sa fie afecta de inve ata estitie, deo oarece hab bitatul pref ferat (padu batrane si rare cu arbori uri e u gaseste in zona Pla n anului. Imp pact progn nozat asup popula pra atiei de scorburosi), nu se reg umbravean nca, nesem mnificativ. du Ghionoa sura Picus can aie nus
Ha abitat: sp pecia este considerat ca una specializat pe padurile de fo ta ta oioase din regiuni co olinare si m muntoase, fiind pre , ezent in special in paduri dominate de fag sau stejar. e Po opulatii semnificative pot cuib e barii si in paduri de lunca. P e Pasunile im mpadurite pot fii co onsiderate c habitat secundar pentru spe ca ecie. Di istributie: Specie cu o distrib : u butie larga in Roman in unele zone po nia, oate fii con nsiderat ch comuna. hiar Po opulatia d Romania: populatia din R din Romania es apreciat a fi intre 45,000 60,000 ste e de perechi. e Re elevanta s sitului pe entru spec cie: In sit c cuibaresc 6 6-10 perec chi.
94
Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: D Desi prefera padurile inchise si m a mai ba atrane de f si stejar, ocaziona poate sa cuibareas si in ter fag al a sca renuri agricole cu veg getatie na aturala, hab bitate cu tu si arbo mai grot care+si p ufe ori ti permit con nstruirea cu uibului. De ensitatea speciei p baza li pe iteraturii: In padurile ideale p : pentru ghio onoaia sura poate a sa atinga de ensitati de 10 perech hi/km2 (Glutz, 1962) In habit ). tatele subo optimale (in cazul ostru din lipsa padurilor intinse inchise s lipsa arb e, si borilor mai in varsta) un teritor este ) riu no ap proximativ de 1,5-2 km2 (Glutz & Bauer, 1980). k 1 Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un impact semnificativ asupra ac cestei speci ii. Ciocanit toare de stejar - De s Dendrocopo medius os
Ha abitat: Este un adev varat speci ialist, fiind atasat de paduri, pa arcuri sau p pasuni imp padurite cu exemplar batrane de stejar sau gorun (Quesrcu sp.). Altitudinile la care cuibareste u re n us su unt si ei d determinat de prez te zenta habi itatelor cu stejar sau gorun, fiind locali izate in principal la c 200 600 m, dar si la inaltim mai joase in Dobr cc. 6 mi rogea si pe Campia d Vest. e de Di istributie: In Roma : ania cele mai semnificative populatii cu uibaritoare pot fii ga asite in zo onele colinare de pe podisul T e Transilvaniei respect in goru tiv unetele din Dobroge dar ea, sp pecia apare in majorit e tatea zonelor unde habitatele d descrise sunt bine rep prezentate. Po opulatia d Romania: 20.00 24.00 perechi; Desi nu c din 00 00 cunoastem date cu privire la po opulatiile is storice din Romania, este foarte probabil ca popula ciocani atia itoarei de s stejar a fos in regre numeric in ultimele decenii. Fiind spe st es c ecialist si preferand c p copaci batr rane cu cre engi moar rte, nu es ste deloc favorizat de silvicu ultura mod derna. In ultimele decenii res stituirile de paduri in Transilva e ania, si ex xploatarile necontrola de mu ate ulte ori ileg gale au afe ectat popu ulatiile intr- mod ne -un efavorabil.
95
Re elevanta sitului pe entru spe ecie: Situl nu prezint o impor ta rtanta spor rita pentru specie u nu umarul per rechilor cuibaritoare fiind destu de redusa. Popula ul atia este to otusi important in str ructura me etapopulati ionala a po opulatiei na ationale. Ha abitatul p preferat in zona po n otential a afectata: Ciocanitoa area de ste ejar este o specie foa arte specia alizata, cui ibareste ex xclusiv in habitate un se gas h nde sesc stejar batrani. Deseori ri cu uibareste in terenuri agricole c zone de vegetatie naturala (livezi, gr n cu e e rupuri de c copaci), ha abitate cu t tufe si arbo tineri da gasest cativa st ori aca te tejari batra ani. De ensitatea speciei: In habitate optime ( e (padure de stejar) de e ensitatea m medie este de 5,2 e pe erechi/km2 (Robles et al., 2007 In ecos e 7). sistemele nu tocmai ideale densitatea es mai ste mi ica, 2,4 pe erechi/km2 (Robles & Olea, 200 03), dar si aceasta densitate a fost masu d urata in pa aduri. Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un impact semnificativ asupra ac cestei speci ii. Sfrancio cu frun oc ntea neagra Laniu minor us
Ha abitat: Cu uibareste in regiuni deschise cu copaci izo n olati si tufis suri. De ce mai multe ori il ele int talnim pe t terenuri ag gricole si pa asuni, unde cuibares in grupu mici de copaci. De multe ste uri e e ori il intalnim in copacii de pe ma m arginea sos selelor. Fav vorizeaza z zonele cald de ses. de, Di istributie: Se distrib : buie uniform in tara d datorita faptului, ca locul favorit de cuiba sunt l arit plo de pe marginea drumurilo pe care le intalnim peste to in tara. Niciunde n este opii or, e m ot nu ab bundent, dar este ma frecvent in Tara R ai t Romaneasc si Dobro ca ogea, fiindca prefera zonele a de ses mai c e calde. Po opulatia d Roman din nia: : Populatia din R Romania e este estima intre 36 ata 64000 - 857000 de perechi c e cuibaritoare dar foar probabil acest num este rezultatul u e, rte mar r unei suprae evaluari se emnificative Populatia din tara este apare stabila. e. a ent
96
ECO SIMPLEX NOVA
Relevanta sitului pentru specie: Nu s-a facut o inventariere exacta a perechilor cuibaritoare din cele doua situri Natura 2000, dar au fost observate cateva zeci de perechi, in special in copacii de pe marginea drumurilor, dar si in plantatiile de plop si in grupuri mici de arbori. Habitatul preferat in zona potential afectata: Terenuri agricole cu vegetatie naturala, habitate cu tufe si arbori tineri. Densitatea speciei: 10 perechi/km2 in habitatele optime (Averin & Ganya, 1970). In SPA-ul Piemontul Fagaras Sfranciocul cu fruntea neagra este o specie sporadica cu o populatie mica. Efectul anticipat al activitatilor propuse: Nu anticipam impact semnificativ asupra populatiei acestei specii, deoarece habitatul preferat de specie nu va fi notabil modificat. 2.3.1.2. Alte specii de pasari intalnite in zona Valea Oltului Inferior Confluenta Olt - Dunare In afara de speciile de pasari enumerate in formularul standard al siturilor, in zona studiata pot fi observate multe alte specii de pasari. Dintre acestea, enumeram in continuare pe cele mai reprezentative:
CODSPEC 20 30 40 70 90 ORDO GAVIIDAE GAVIIDAE GAVIIDAE PODICIPEDIDAE PODICIPEDIDAE NUME Gavia stellata Gavia arctica Gavia immer Tachybaptus ruficollis Podiceps cristatus Podiceps grisegena Podiceps auritus Podiceps nigricollis Phalacrocorax carbo Pelecanus onocrotalus Pelecanus crispus Ixobrychus minutus NUME R Cufundar mic Cufundar polar Cufundar mare Corcodel mic Corcodel mare Corcodel cu gat rosu Corcodel de iarna Corcodel cu gat negru Cormoran mare Pelican comun Pelican cret Starc pitic OI OI Er OV, OI OV, OI TIP l l l WBD Bern II II ll ll lll
100 110
PODICIPEDIDAE PODICIPEDIDAE
P Er l
ll ll
120 720 880 890 980
PODICIPEDIDAE PHALACROCORACIDAE PELECANIDAE PELECANIDAE ARDEIDAE
RI OV, OI Er OV, OI OV l l l
ll lll II II II 97
ECO SIMPLEX NOVA

1190 1220 1240 1310 1360 1520 1530 1590 1610 1710 1730 ARDEIDAE ARDEIDAE ARDEIDAE CICONIIDAE THRESKIORNITHIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE Egretta garzetta Ardea cinerea Ardea purpurea Ciconia nigra Plegadis falcinellus Cygnus olor Cygnus bewickii Anser albifrons Anser anser Tadorna ferruginea Tadorna tadorna

Egreta mica Starc cenusiu Starc rosu Barza neagra Tiganus Lebada cucuiata Lebada mica Garlita mare Gasca de vara Califar rosu Califar alb Rata fluieratoare Rata pestrita Rata mica Rata mare Rata sulitar Rata caraitoare Rata lingurar Rata cu cap castaniu Rata cu ciuf Rata rosie Rata motata Rata cu cap negru Rata de gheturi Rata catifelata Rata sunatoare Ferestras motat OV OV RI P P P, Er MP OI OI P, OI Er Er l l l l l l II lll II II II lll II lll lll II ll
1790 1820 1840 1860 1890 1910 1940
ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE
Anas penelope Anas strepera Anas crecca Anas platyrhynchos Anas acuta Anas querquedula Anas clypeata
OI OV P OI MP OI P OI OV P P, OI II/1&III/2 ll
lll III lll lll III III lll
1960 1960 2020 2030 2040 2120 2150 2180 2210
ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE
Aythya ferina Netta rufina Aythya nyroca Aythya fuligula Aythya marila Clangula hyemalis Melanitta fusca Bucephala clangula Mergus serrator
MP P, OI OV OI OI Er Er OI OI
ll/lll
III III
III lll
II/2&III/2
III lll
II/2
III lll lll 98
ECO SIMPLEX NOVA

2230 2310 2430 2600 2620 2630 2670 2690 ANATIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE Mergus merganser Pernis apivorus Haliaeetus albicilla Circus aeruginosus Circus macrourus Circus pygargus Accipiter gentilis Accipiter nisus Accipiter brevipes Buteo buteo Buteo rufinus Buteo lagopus

Ferestras mare Viespar Codalb Herete de stuf Herete alb Herete sur Uliu porumbar Uliu pasarar Uliu cu picioare scurte Sorecar comun Sorecar mare Sorecar incaltat Acvila tipatoare mica Acvila tipatoare mare Acvila de camp Uligan pescar Vanturel rosu Vanturel de seara Soim de iarna Soimul randunelelor Soim calator Potarniche Prepelita Fazan Carstel de balta Crestet pestrit OI OV OI OV RI P P S S OI lll II II II II II ll ll
l l l l l
2730 2870 2880 2900
ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE
OV MP P OI
II ll
II ll
2920
ACCIPITRIDAE
Aquila pomarina
OV
II
2930 2950 3010 3040 3070 3090
ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE PANDIONIDAE FALCONIDAE FALCONIDAE FALCONIDAE
Aquila clanga Aquila heliaca Pandion haliaetus Falco tinnunculus Falco vespertinus Falco columbarius
Er Er P MP P OI
l l l
II II II II II
II
3100 3200 3670 3700 3940 4070 4080
FALCONIDAE FALCONIDAE PHASIANEIDAE PHASIANEIDAE PHASIANEIDAE RALLIDAE RALLIDAE
Falco subbuteo Falco peregrinus Perdix perdix Coturnix coturnix Phasianus colchicus Rallus aquaticus Porzana porzana
OV Er S OV S MP P l l ll/lll
ll II III III lll III II 99
ECO SIMPLEX NOVA

4100 4240 4290 4500 4670 RALLIDAE RALLIDAE RALLIDAE HAEMATOPIDIDAE GLAREOLIDAE Porzana parva Gallinula chloropus Fulica atra Haematopus ostralegus Glareola pratincola Charadrius dubius Charadrius hiaticula Charadrius alexandrinus Pluvialis apricaria Pluvialis squatarola Vanellus vanellus Calidris minuta Calidris temminckii Calidris ferruginea Calidris alpina Philomachus pugnax Lymnocryptes minimus Gallinago gallinago Limosa limosa Numenius phaeopus Numenius arquata Tringa erythropus

Crestet cenusiu Gainusa de balta Lisita Scoicar Ciovlica ruginie Prundaras gulerat mic Prundaras gulerat mare Prundaras de saratura Ploier auriu Ploier argintiu Nagat Fugaci mic Fugaci pitic Fugaci roscat Fugaci de tarm Bataus Becatina mica Becatina comuna Sitar de mal Culic mic Culic mare Fluierar negru P OV, OI MP OV Er l II lll lll lll ll
4690
CHARADRIIDAE
OV
ll
4700
CHARADRIIDAE
ll
4770 4850 4860 4930 5010 5020 5090 5120 5170 5180 5190 5320 5380 5410 5450
CHARADRIIDAE CHARADRIIDAE CHARADRIIDAE CHARADRIIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE
Er Er Er OV P P P P P P P P P P P II/2 II/2 II/2 I & II/2 II/1&III/2 I&II/2&III/2
II III lll lll ll ll ll II III III lll III III III III
5460 5470
SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE
Tringa totanus Tringa stagnatilis
Fluierar cu picioare rosii Fluierar de lac
P P
II/2
III II
5480
SCOLOPACIDAE
Tringa nebularia
Fluierar cu picioare verzi
III 100
ECO SIMPLEX NOVA

5530 SCOLOPACIDAE Tringa ochropus

Fluierar de zavoi Fluierar de mlastina Fluierar de munte Pietrus Pescarus asiatic Pescarus cu capul negru Pescarus razator Pescarus sur Pescarus negricios Pescarus argintiu Pescarita razatoare Pescarita mare Chirighita cu obraji albi Chirighita cu aripi albe Porumbel de scorbura Porumbel gulerat Gugustiuc Turturica Cuc Cius Cucuvea Ciuf de padure Drepnea neagra Prigorie Pupaza Capintortura Ghionoaie verde P II
5540 5560 5610 5730
SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE LARIDAE
Tringa glareola Actitis hypoleucos Arenaria interpres Larus ichthyaetus Larus melanocephalus Larus ridibundus Larus canus Larus fuscus Larus cachinnans Gelochelidon nilotica Sterna caspia Chlidonias hybridus Chlidonias leucopterus
P P P Er
II ll ll lll
5750 5820 5900 5910 5920 6050 6060
LARIDAE LARIDAE LARIDAE LARIDAE LARIDAE STERNIDAE STERNIDAE
Er P OI OI S OV P
II lll
II/2 II/2
III
lll l l II II
6260
STERNIDAE
II
6280
STERNIDAE
ll
6680 6700 6840 6870 7240 7390 7570 7670 7950 8400 8460 8480 8560
COLUMBIDAE COLUMBIDAE COLUMBIDAE COLUMBIDAE CUCULIDAE STRIGIDAE STRIGIDAE STRIGIDAE APODIDAE MEROPIDAE UPUPIDAE PICIDAE PICIDAE
Columba oenas Coumba palumbus Streptopelia decaocto Streptopelia turtur Cuculus canorus Otus scops Athene noctua Asio otus Apus apus Merops apiaster Upupa epops Jynx torquilla Picus viridis
P P S OV OV OV S S OV P OV P S
II/2 ll/lll
III lll lll
II/2
III lll II II ll lll II ll II II
101
ECO SIMPLEX NOVA
8760
PICIDAE
Dendrocopos major Dendrocopos syriacus Dendrocopos minor Galerida cristata Alauda arvensis Riparia riparia Hirundo rustica Delichon urbica Anthus campestris Anthus trivialis Anthus pratensis Anthus cervinus Anthus spinoletta Motacilla flava flava
Ciocanitoare pestrita mare Ciocanitoare de gradini Ciocanitoare mica Ciocarlan Ciocarlie de camp Lastun de mal Randunica Lastun de casa Fasa de camp Fasa de padure Fasa de lunca Fasa rosiatica Fasa de munte Codobatura galbena Codobatura cu cap galben Codobatura alba Ochiuboului Brumarita de padure Macaleandru Privighetoare roscata Codros de munte Maracinar mare Maracinar negru Pietrar sur Mierla Cocosar
ll
8780 8870 9720 9760 9810 9920 10010 10050 10090 10110 10120 10140
PICIDAE PICIDAE PASSERIFORMES/ ALAUDIDAE PASSERIFORMES/ ALAUDIDAE HIRUNDINIDAE HIRUNDINIDAE HIRUNDINIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE
S S S MP OV OV OV OV P P P P
II ll III
II/2
III II II ll
II ll II ll ll
10171
MOTACILLIDAE
OV
ll
10180 10200 10660 10840 10990
MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE TROGLODYTIDAE PRUNELLIDAE TURDIDAE
Motacilla citreola Motacilla alba Troglodytes troglodytes Prunella modularis Erithacus rubecula Luscinia megarhynchos Phoenicurus ochruros Saxicola rubetra Saxicola torquata Oenanthe oenanthe Turdus merula Turdus pilaris
Er OV OV P OV RI
ll ll lll II II
11040 11210 11370 11390 11460 11870 11980
TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE
OV OV OV OV OV MP MP OI
II ll II II ll III III 102
II/2 II/2
ECO SIMPLEX NOVA

12000 12010 12020 12370 12380 TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE Turdus philomelos Turdus iliacus Turdus viscivorus Locustella fluviatilis Locustella luscinioides Acrocephalus melanopogon Acrocephalus shoenobaenus Acrocephalus palustris Acrocephalus scirpaceus Acrocephalus arundinaceus

Sturz cantator Sturz de vii Sturz de vasc Grelusel de zavoi Grelusel de stuf Privighetoare de balta Lacar mic Lacar de mlastina Lacar de stuf Lacar mare Frunzarita galbena Silvie mica Silvie cu cap sur Silvie de zavoi Silvie cu cap negru Pitulice sfaraitoare Pitulice mica Pitulice fluieratoare Ausel cu cap galben Muscar sur Pitigoi de stuf Pitigoi codat Pitigoi sur Pitigoi de bradet Pitigoi albastru Pitigoi mare OV P P P OV II/2 II/2 II/2 III III III II II
12410 12430 12500 12510 12530 12590 12740 12750 12760 12770
SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE
P OV OV OV OV OV OV OV OV OV
ll II II II ll II ll II II II
Hippolais icterina Sylvia curruca Sylvia communis Sylvia borin Sylvia atricapilla Phylloscopus sibilatrix Phylloscopus collybita Phylloscopus trochilus
13080 13110
SYLVIIDAE SYLVIIDAE
P P
II ll
13120
SYLVIIDAE
ll
13140 13350 13640 14370 14400 14610 14620 14640
REGULIDAE MUSCICAPIDAE TIMALIIDAE PARIDAE PARIDAE PARIDAE PARIDAE PARIDAE
Regulus regulus Muscicapa striata Panurus biarmicus Aegithalos caudatus Parus palustris Parus ater Parus caeruleus Parus major
OI OV Er S P P P S
II II ll lll ll ll II ll 103
ECO SIMPLEX NOVA

14790 14860 STTIDAE CERTHIIDAE Sitta europaea Certhia familiaris Certhia brachydactyla Remiz pendulinus Oriolus oriolus Lanius collurio Garrulus glandarius Pica pica Corvus monedula Corvus frugilegus Corvus corone cornix Corvus corax Sturnus vulgaris Passer domesticus Passer hispaniolensis Passer montanus Fringilla coelebs Fringilla montifringilla Carduelis chloris Carduelis carduelis Carduelis spinus Carduelis cannabina Pyrrhula pyrrhula Coccothraustes coccothraustes Emberiza citrinella Emberiza cirlus Emberiza hortulana Emberiza schoeniclus Emberiza melanocephala

Ticlean Cojoaica de padure Cojoaica cu degete scurte Boicus Grangur Sfrancioc rosiatic Gaita Cotofana Stancuta Cioara de semanatura Cioara griva Corb Graur Vrabie de casa Vrabie negricioasa Vrabie de camp Cinteza Cinteza de iarna Florinte Sticlete Scatiu Canepar Mugurar Botgros Presura galbena Presura barboasa Presura de gradina Presura de stuf Presura cu cap negru S S ll ll
14870 14900 15080 15150 15390 15490 15600
CERTHIIDAE REMIZIDAE ORIOLIDAE LANIIDAE CORVIDAE CORVIDAE CORVIDAE
S P OV OV S S S II/2 l
II lll ll II lll lll
15630 15673 15720 15820 15910
CORVIDAE CORVIDAE CORVIDAE STURNIDAE PASSERIDAE
S OI S S MP S
lll lll lll lll lll
15920 15980 16360 16380 16490 16530 16540 16600 17100 17170 18570 18580
PASSERIDAE PASSERIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE EMBERIZIDAE EMBERIZIDAE
OV S MP OI S S OI P P P S S P
lll lll III lll II ll II II lll ll II II
18660 18770
EMBERIZIDAE EMBERIZIDAE
OV MP
III ll
18810
EMBERIZIDAE
OV
II 104
ECO SIMPLEX NOVA

18820 EMBERIZIDAE Miliaria calandra

Presura sura MP III
S pasare sedentara, prezenta pe tot parcursul anului (implicit claocitoare); OV oaspete de vara cuibaritoare; MP categorie intermediara intre cele de mai sus, o parte a populatiei migreaza; P specie de pasaj; OI oaspete de iarna; Er specie eratica, mai putin de 5 observatii in 10 ani; WBD Wild Birds Directive Directiva de pasari; Ben Conventia de la Berna cu numarul anexelor unde specia figureaza; Bonn Conventia de la Bonn cu numarul anexelor unde specia figureaza 2.3.2. Ihtiofauna Oltului confluenta cu Dunarea Cea mai mare parte a cercetarilor efectuate privind compoziia ihtiofaunei din bazinul inferior al raului Olt au fost sintetizate in monografia pulbicata de P. Banarescu in 1964 privind fauna de peti a Romaniei. Speciile de peti identificate in cursul inferior al raului Olt Specii Familia Acipenseridae Acipenser ruthenus cega, a fost descris ca fiind ocazional prezent in tributarii din cursul inferior al Dunarii Familia Esocidae Esox lucius - stiuca Familia Cyprinidae Rutilus rutilus babusca Leuciscus cephalus cleanul Leuciscus idus vaduvita Scardinus erythrophthalmus - rosioara Aspius aspius avatul Alburnus alburnus - oblete Alburnoides bipunctatus - beldita Blicca bjoerkna - batca Abramis brama platica Abramis sapa - cosac Vimba vimba carinata - morunas Pelecus cultratus - sabita Chondrostoma nasus - scobar Rhodeus sericeus amarus - boarta Gobio gobio obtusirostris - porcusorul
105
ECO SIMPLEX NOVA
Romanogobio albipinnatus porcusorul de vad Barbus barbus - mreana Cyprinus carpio - crap
Familia Cobitidae
Cobitis taenia - zvarluga

Familia Siluridae Silurus glanis - somn Familia Gadidae Lota lota - mihalt Familia Percidae Perca fluviatilis - biban Acerina cernua - ghibort Acerina schraester - raspar Stizostedion lucioperca - salau Aspro streber - fusar Zingel zingel pietrar, fusar mare In urma cercetarilor de teren i discuiilor cu pescarii locali au fost identificate specii comune de peti, fara un statut conservativ deosebit (urmatorul tabel). O specie importanta prezenta in zona i cu populaii mari este Romanogobio albipinnatus, in zona existand habitate naturale tipice pentru specie aflate intr-o buna stare de conservare, avand atat conectivitate longitudinala cat i transversala (vezi harta). Aceasta specie este protejata prin Legea nr. 13/1993, Directiva Habitate 92/43/EEC i este listata in Lista Roie IUCN (LC) ca avand un trend descrescator al populaiilor. Specii de peti identificate in zona de studiu Specii Familia Esocidae Esox lucius - stiuca Familia Cyprinidae
Carassius auratus gibelio caras argintiu Leuciscus cephalus clean Aspius aspius - avat Alburnus alburnus - oblete Abramis brama - platica Cyprinus carpio - crap Chondrostoma nasus - scobar Gobio gobio - porcusor Scardinus erythrophthalmus - rosioara Romanogobio albipinnatus porcusorul de ses
Familia Siluridae Silurus glanis - somn Familia Percidae
106
Pe erca fluviat biban tilis n St tizostedion luciperca salau n Gy Gymnocepha baloni ghibort de rau halus ni
Fa amilia Cent trarchidae Le epomis gib bbosus biban soare
Utili izarea tere enurilor in zona de studiu, co onform da atelor COR RINE LAND DCOVER 20 (proiec Stereo, DP 1970, scara 1:100000) 000 cie , , De as semenea in timpul de n eplasarilor de teren a fost ident tificata i o specie inv vaziva
Le epomis gib bossus, obs servata in meandrele i balile permane e ente cu su ubstat nisip sau pos
ma alos forma de raul Olt in cu ate ursul sau inferior. Ac ceasta spe ecie este cunoscuta c fiind ca foa arte adapt tabila, supr ravieuind fara proble eme atat in habitate reofile cat i lacustre unde n t e, co oncureaza p pentru hrana cu spec ciile indigene i se hr ranete cu icrele i alevinii altor peti. r
107
ECO SIMPLEX NOVA
2.3.3. Herpetofauna Oltului confluenta cu Dunarea Herpetofauna Oltului inferior i zonei de confluena cu Dunarea a fost foarte puin investigata, cele mai concludente date in acest sens provenind din monografiile publicate de Fuhn (1960) i Fuhn & Vancea (1961) privind amfibienii i reptilele de pe teritoriul Romaniei. In momentul de faa respectivele date nu mai pot fi considerate la zi avand doar rol orientativ pentru investigarea herpetofaunei zonei. Date mai recente privind amfibienii i reptilele din bazinul raului Olt sau tributarii acestuia au fost publicate de Ghira et al. (1999) i Iftime & Iftime (2007), dar studiile respective s-au axat in principal pe bazinul superior i mediu al raului. Formularele NATURA 2000 completate in scopul desemnarii siturilor de importana comunitara (SCI) enuna doar 2 specii de amfibieni de importana pentru situl ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele Triturus dobrogicus i Bombina bombina. Pe parcursul deplasarilor de teren au fost identificate 9 specii de amfibieni i reptile aparinand herpetofaunei indigene in zona de studiu (urmatorul tabel). Specii de amfibieni i reptile identificate in zona de studiu Specii Amphibia
Triturus dobrogicus tritonul cu creasta dobrogean Bombina bombina izvorasul cu burta rosie Pelophylax ridibundus broasca mare de lac Pelophylax kl. esculentus broasca mica de lac
Reptilia
Darevskia praticola* - soparlita de padure Podaricus tauricus soparla de iarba Lacerta viridis viridis gusterul Natrix natrix sarpele de casa Natrix tessellata sarpele de apa Dolichopis caspius sarpele rau Coronella austriaca* - sarpele de alun Zamenis longissimus* - sarpele lui Esculap
*
specii care nu au fost identificate in timpul deplasarilor de teren, dar au fost semnalate
anterior pentru zona de studiu
108
Bomb bina bombi ocupa i special z ina in zone joase de campie sau dealu pana la maxim e uri
30 ri e. ct re rtanei pen ntru conser rvare, B. b bombina 73 de metr altitudine Din punc de veder al impor es listata in Anexa II a Directiv Habitat a Conv ste I vei te, veniei de la Berna i a OUG 57 l i 7/2007. Sp pecia depin nde de exi istena zon nelor umed a bali de, ilor tempo orare, semi i-permanen sau nte pe ermanente pentru rep producere, principale amenin , ele nari fiind d degradarea fragmentarea i a, dis strugerea h habitatelor r.
Foto - Ex xemplar de Bombina bombina (izvora c burta r e a a cu roie) in z zona de stu udiu.
Tritur dobrog rus gicus este p prezent do in cursul inferior al raurilor Dunarea i Tisa, oar r
sub 300m. Specia es listata in Anexa 2 a Conve . ste eniei de la Berna, D a Directiva la altitudini s abitate i OUG 57/2 2007. La nivel internaional, IUCN eva alueaza sp pecia ca a aproape Ha am meninata (NT), efec ctivele fiind consider d rate in sca adere. Prin ncipalele a ameninari pentru su upravieuire speciei in arealul sau de dis ea stribuie su distruge unt erea rapida a habitat a telor ca urmare a ac ctivitailor a antropice ( special desecarea zonelor umede i bararea cu (in a u b ursurilor UCN 2009) i poluarea habitat telor acvat tice cu fer rtilizani or rganici utilizai in raurilor) (IU gricultura. ag tele de la (Pelophy ac hylax ridibu undus, Pel elophylax kl. esculen ), ca unele k ntus i Broa pecii de rep ptile (Lace erta viridis viridis, Po s odarcis tau uricus, Nat natrix) sunt spec cu o trix ) cii sp pla asticitate e ecologica ri idicata, ocu upand o m mare varieta de hab ate bitate dispo onibile.
109
Foto - Broasca mare de lac (P. ridibund ) in zon de de m dus na meandre
Mascul de guter (La acerta virid ) identific in zona de studiu dis cat a u Foto - M
ba rcis us vat in apr ropierea Foto - Mascul de oparla de iarb (Podarc tauricu ) observ loc calitaii Izla az
110
ECO SIMPLEX NOVA
Dolichophis caspius prezinta un areal de distribuie foarte larg in sudul Europei,

ocupand habitatele stepice din aceasta zona, din Ungaria in vest pana in Caucaz in est i pe raul Volga pana la paralela de 50o. In Romania, arpele rau este o prezena comuna in Dobrogea (Covaciu-Marcov et al. 2006, Strugariu et al. 2008), dar distribuia speciei in restul arii este puin cunoscuta, D. Caspius este foarte rar i critic periclitat (CR) (CovaciuMarcov & David 2010). In sudul arii specia fost observata in sudul Moldovei, CaraSeverin, Mehedini, Dolj, Ialomia i Olt. In cadrul observaiilor de teren am identificat in premiera specia pentru judeul Teleorman (Sahlean et al. 2010, in curs de publicare). Covaciu Marcov & David (2010) considera ca specia are un areal de distribuie continuu in sudul Romaniei de-a lungul Dunarii, urcand in unele zone pe cursurile afluenilor fluviului. Identificarea speciei in apropierea localitaii Islaz (jud. Teleorman) vine in confirmarea acestei ipoteze. Din punct de vedere al importanei conservative, D. caspius este considerata specie de importana comunitara ce necesita o protecie stricta, fiind listata pe Anexa 4 a Directivei Habitate i pe Anexa 4A a OUG 57/2007. Dei nu au fost identificate in cursul deplasarilor de teren, consideram ca in zona sunt prezente i speciile Ablepharus kitaibelii stepaneki, Darevskia praticola, Coronella
austriaca i Zamenis longissimus. Toate cele 4 specii au fost semnalate anterior in zona de
studiu (Fuhn & Vancea 1961), iar habitatele specifice acestor specii exista inca i sunt intro stare buna de conservare, dupa cum s-a observat in timpul deplasarilor.
111
tribuia spe eciei Dolich hophis casp in sud Romaniei, fara Do spius dul obrogea: Dist Locali itai citate anterior: (Covaciu-Marcov et al. 2009 Covaciu-Marcov & David t 9, 2010, Lazar et al. 2005, Iftime 200 Iftime & Iftime 2007, Sah , 03, hlean et al. 2008, Struga & Ghe ariu erghel 2007 2008); 7, Locali itate noua, prezentul studiu: Is , slaz, Teleor rman.
oto cul ichophis ca aspius iden ntificat in p premiera in zona de s studiu Fo - Masc de Doli
112
Foto - Habitat s specific pen ntru arpele rau (D. c caspius) in vecinatate localita Islaz n ea ii
to plar pe a x alitaii Izbic ceni Fot - Exemp de arp de casa (N. natrix) din apropierea loca 2.3.4. Faun de mam na mifere a O Oltului c confluent cu Duna ta area In zo ona de stu udiu, habit tatele prez zente ofera condiii bune de v a viaa atat pentru ma amiferele care petre viaa in subteran (cartie, obolani, ec n oareci), putand sap uor p pa tunele in so olul nisipos sau argilos, cat pentru c s i cele terest tre, care gasesc su uficiente daposturi in padurile din lunca inundabila. n . ad Datele privind fa e auna de m mamifere a zonei au f fost sintetiz zate in mo onografia d seria din 0, De ea, cu riu Fauna Romaniei (Murariu 2000 2004). D asemene Popesc & Murar (2001) descriu oare identi ificate de-a lungul Dunarii. Sp a pitzenberge (2001) p er prezinta cateva specii de rozato cii entificate pe cursul Dunarii i Popesc et al. (1975) l cu cateva spec de mamifere ide speciile de mamifere din zona P Porilor de Fier. raporteaza s
113
ECO SIMPLEX NOVA
Conform acestor studii, in cursul inferor al Oltului confluena cu Dunarea sunt prezente 46 de specii de mamifere (urmatorul tabel). Specii de mamifere semnalate in zona Oltului inferior - Dunare Specii Ord. Insectivora, Fam. Erinaceidae Erinaceus concolor arici Talpa europaea cartita Fam. Soricidae Crocidura leucodon chitcan de camp Crocidura suaveolens chitcan de gradina Crocidura russula chitcan de casa Neomys anomalus chitcan de mlastina Sorex araneus chitcan de padure Sorex minutus chitcan pitic Ord. Chiroptera, Fam. Rhinolophidae R. hipposideros liliac mic cu potcoava R. mehelyi rinologul lui Mehelynus Fam. Vespertilionidae Myotis myotis liliac comun mare M. daubentonii liliac de apa M. emarginatus liliac cu urechi crestate Plecotus auritus liliac urecheat roscat Vespertilius murinus liliac bicolor Nyctalus noctula lilac de seara roscat N. lasiopterus liliac de seara mare Pipistrellus pipistrellus liliac pitic P. nathusii pipistrelul lui Nathusi P. kuhlii pipistrelul lui Kuhl
Miniopterus schreibersii
Ord. Lagomorpha, Fam. Leporidae Lepus europaeus iepure de camp Ord. Rodentia, Fam. Sciuridae
Sciurus vulgaris veverita Spermophillus citellus popandau

Fam. Myoxidae Fam. Arvicolidae
Muscardinus avellanarius pars de alun Arvicola terrestris sobolan de apa Microtus arvalis soarece de camp M. rossiaemeridionalis soarece rasaritean de camp Pitymys subterraneus soarece subpamantean Ondatra zibethicus bizam
Fam. Muridae
Rattus norvegicus sobolan cenusiu Mus musculus soarece de casa Apodemus agrarius soarece vargat de camp
114
ECO SIMPLEX NOVA
Apodemus sylvaticus soarece de padure A. flavicollis soarece cu gat galben A. uralensis soarece mic de camp Micromys minutus soarece pitic
Fam. Spalacidae
Spalax microphthalmus orbete mare

Fam. Myocastoridae Myocastor coypus - nutrie Ord. Carnivora, Fam. Canidae Canis aureus sacal Vulpes vulpes - vulpe Fam. Mustelidae Meles meles bursuc Lutra lutra - vidra Mustela nivalis nevastuica M. erminea hermina M. putorius - dihor Fam. Felidae Felis silvestris pisica salbatica Ord. Artiodactyla, Fam. Suidae Sus scrofa - mistret Fam. Cervidae Capreolus capreolus - caprior Micromamiferele au o mare importana in relaiile trofice din biocenozele existene in cursul inferior al Oltului, in timp ce mamiferele de talie medie i mare sunt atat de interes faunistic cat i de importana economica sau sportiva. Ariciul este o specie prezenta atat in padurile foioase cat i in zonele agricole. Comparativ cu alte specii de micromamifere, ariciul este o specie rara in zona de studiu, cu o densitate de 1-2 indivizi/5 ha (Murariu 2005). Pentru protecia speciei este necesara conservarea zonelor umede i evitarea defriarilor, pentru a asigura litiera suficienta pentru refugii.
115
ECO SIMPLEX NOVA
2.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora
Functiile ecologice si importanta lor corelata cu realizarea investitiei: AVIFAUNA Avifauna situtilor Valea Oltului Inferior si Confluenta Olt Dunare , este una foarte diversa, datorita conditiilor prielnice de cuibarit, hranire si adapost pe care le ofera acestea. O atentie deosebita trebuie acordata speciilor protejate prin lege, in special cele cuprinse in Directiva Pasari (79/409 EEC) si O.U.G. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Zona este foarte valoroasa din punct de vedere al biodiversitatii si, din acest motiv, este foarte importanta inlaturarea oricaror factori negativi, cum ar fi eutrofizarea apelor din cauza cresterii nivelului de nutrienti proveniti din utilizarea ingrasamintelor in agricultura, deversari de ape uzate menajere, precum si alte activitati perturbatoare. Prin adoptarea alternativei I a Planului (PATZ) propus, reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele Oltului in aval de baraj. In partea finala a prezentului contract, se vor detalia masuri de conservare adecvate, precum si planul de monitorizare a speciilor si habitatelor pentru lucrarile de executie/implementare a PATZ-ului si ulterior incheierii executiei, pe termen mediu si lung. Discutii si recomandari In ceea ce priveste situl Valea Oltului inferior, situl invecinat, impactul preconizat va fi aproape de 0, pentru ca populatiile de pasari din acest sit sunt importante mai ales pentru efectivele de iernare ale speciilor, iar caracteristicile sitului nu vor fi schimbate. In cazul realizarii investitiei situl Confluenta Olt Dunare isi va modifica caracteristicile. Situl Confluenta Olt Dunare, va pierde naturaletea raului Olt si o parte din padurea (plantatie realizata in deceniile anterioare) care este pe marginea cursului actual. Aceasta modificare va fi acoperita prin masurile de reducere a impactului. Putem anticipa ca, odata micsorat acest habitat, o parte din speciile care cuibaresc in aceasta fasie isi vor pierde habitatul, acest efect va avea consecinte pe toata lungimea digurilor ce
116
ECO SIMPLEX NOVA
vor fi construite. Pasarile si alte specii carcteristice acestui habitat vor parasi zona pentru ca efectul de margine (mal de apa) va disparea, ceea ce inseamna o diminuare a niselor ecologice aferente acestui tip de biotop, dar modificarea cursului raului Olt v-a avea un efect de recreere de noi nise ecologice odata cu realizarea lacului de acumulare si plantarea de vegetatie arborescenta in perimetrele propuse pentru plantatii. Astfel, efectivele chirelor, pescarusilor si de Anseriforme vor creste, probabil, semnificativ in perimetrul lacului de acumulare. In cazul in care se va alege Alternativa 1, efectele negative vor fi diminuate mult, se va crea un habitat prielnic atat pentru cuibarit, pentru speciile migratoare, pentru speciile limnicole dar si pentru altele. Crearea acestei zone, a fost mentionata in studiul de impact pentru realizarea investitiei. ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE FAUNA Zona de studiu (cele 3 arii protejate, situri Natura 2000) prezinta o diversitate faunistica mare, existand un numar mare de vertebrate cu importanta ecologica ridicata si de mare valoare in vederea conservarii; Din punct de vedere ihtiofaunistic au fost identificate in principal specii de pesti comune, dar si specii cu o valoare ecologica mare si cu importanta in vederea conservarii (ex.: Romanogobio albipinnatus), in populatii numeroase, existand habitatele naturale specifice si o conectivitate longitudinala si transversala buna; Prin construirea barajului supravietuirea acestor specii este pusa in pericol, lacurile de baraj fiind in general populate de specii de pesti comune, cu o plasticitate ecologica ridicata, dar valoare ecologica redusa. De asemenea, lacurile de baraj favorizeaza dezvoltarea speciilor invazive, in zona de studiu fiind identificat bibanul soare (Lepomis gibbosus) in cursul deplasarilor de teren; Ihtiofauna va suferi un impact important prin construirea barajului, atat in perioada de constructie (distrugerea populatiilor aflate in meandrele Oltului), cat si in faza de utilizare (barajul va favoriza explozia demografica a speciilor comune, fara preferinte ecologice stricte); Herpetofauna zonei este reprezentata de numeroase specii de amfibieni si reptile conservate prin OUG 57/2007 si Directiva Habitate, multe din ele fiind listate in Anexele II si IV;
117
ECO SIMPLEX NOVA
Impactul in faza de constructie este semnificativ in special asupra amfibienilor, prin distrugerea habitatelor specifice necesare pentru reproducere; supravietuire, hranire si
In faza de utilizare impactul este semnificativ asupra amfibienilor din aceleasi motive prezentate mai sus si redus asupra reptilelor, dar exista riscul intreruperii fluxului de gene intre populatii si consangivinizarea acestora, habitatele din zona fiind marginite in principal de terenuri agricole sau cu utilizare in activitati economice;
Mamiferele gasesc conditii optime pentru supravietuire in lunca Oltului inferior, existand o diversitate mare de specii in zona de studiu, atat in randul mamiferelor mari, cat si a micromamiferelor;
FLORA si HABITATELE - In acest sector inferior al Dunarii, habitatele ramase in stare seminaturala in urma transformarilor ce au avut loc in ultimii 20 de ani in lunca Dunarii sunt padurile de esenta moale. Aceste zavoaie de salcie si plop, cu o importanta ecologica deosebita, reprezentand totodata habitate de interes comunitar (cod Natura 2000 - 92A0). - Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si isi pastreaza functiile bio-geochimice si ecologice, totodata prezentand o importanta din punct de vedere al biodiversitatii, mai ales avifaunistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de interes comunitar, ce se regasesc in anexa I a Directivei Pasari: ciocintors (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus), chira de balta (Sterna hirundo), chira mica (Sterna albifrons), starcul de noapte (Nycticorax nycticorax), starcul galben (Ardeola ralloides), egreta mica (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), lopatarul (Platalea leucorodia). - Atragem atentia asupra speciilor si habitatelor cu statut de protectie in reteaua europeana Natura 2000. Dintre habitate, padurile de esenta moale, aceste zavoaie de salcie si plop (cod Natura 2000 - 92A0), au o importanta ecologica deosebita, favorizand stabilitatea malurilor, in special in zona de confluenta a Oltului cu Dunarea. Pentru acestea trebuie sa se creeze conditiile de existenta perena. Pentru existenta lor, consideram necesara nu numai asigurarea unui debit de apa permanent si suficient dar si dotarea cu vane de reglaj la captari; pentru a putea interveni in regimul viitor de functionare, in cazul in care cei ce monitorizeaza siturile vor constata marirea riscurilor de deteriorare a acestor ecosisteme.
118
ECO SIMPLEX NOVA
Conform legislatiei in vigoare din Romania, toate raurile trebuie sa aiba debite salubre obligatorii, cu asigurarea respectarii conditiilor impuse pentru protectia ecosistemelor acvatice. Bazinul raului Olt are o flora, fauna, habitate si grupari microbiotice foarte diverse, atat in apa, cat si pe maluri, in zonele umede, fiind important sa se asigure mentinerea lor. De aceea, trebuie prevazut debitul salubru la captarea hidroenergetica si trebuie asigurat acest debit in continuare pentru tot raul Olt, in conditiile in care se accepta varianta de transport a apei uzinabile pe conducta, in vederea utilizarii ei numai pentru acest scop, pana la intrarea in CHE Islaz. Biodiversitatea poate fi afectata de nerespectarea debitului salubru sau de lipsa monitorizarii lui. Riscuri generate de dezastre naturale Situatii de inundatii: Situatiile de ape mari- inundatii pot afecta acumularea pentru CHE Islaz si zona adiacenta datorita plutitorilor si aluviunilor pe care cursul de apa le poate transporta. Situatii de seceta CHE Islaz nu poate functiona decat cu restrictii in situatiile de seceta pentru a nu afecta ecosistemele acvatice si ripariene precum si alimentarea cu apa a localitatilor din amonte. Este factorul de risc cu cea mai mare sansa si frecventa de producere. Concluzie: Chiar daca habitatele din zona studiata a bazinului Oltului nu adapostesc o flora rara si ea nu este inclusa in listele de specii periclitate, complexele biocenoza + biotop = habitate, care sunt create natural pe sector Izbiceni Islaz - Dunare, sunt incluse in listele de protectie speciala prin includerea lor in siturile NATURA 2000 si acesta pentru ca se gasesc in situatia in care sunt puse in pericol prin schimbari ale regimului hidric; aceste pericole pot fi evitate prin respectarea legislatiei de protectie in vigoare (prevederile cu privire la ariile protejate, flora si fauna protejata si corelat cu Legea apelor).
119
ECO SIMPLEX NOVA
2.5. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

In zona in care urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate, dupa cum urmeaza : prin HG 1284 / 24 octombrie 2007 ( privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania) publicata in M.O. 739 / 31.10.2007, zona in care urmeaza a se realiza investitia a fost inclusa in situl ROSPA 0024 Confluenta Olt Dunare pentru care a fost instituit astfel regim de arie naturala protejata. prin acelasi act normativ, pentru zona situata in amonte care include lacurile de acumulare de pe Olt (Rm Valcea - Izbiceni) a fost instituit deasemenea regim de arie naturala protejata, denumirea sitului fiind ROSPA 0106 Olt inferior ulterior, prin ord. MMDD nr. 1964 / 13.12.2007 (privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania) publicata in M.O. 98 / 07.02.2008) pentru o parte din zona aval in care urmeaza a se realiza investitia, s-a instituit regim de arie naturala protejata ca sit de importanta comunitara sub denumirea ROSCI 0044 Corabia
Turnu Magurele (aceasta este practic inclusa in cea mentionata anterior).

Habitatele naturale ocupate de speciile pentru care au fost desemnate siturile, sunt cele din apropierea raului Olt si a confluentei acestuia cu Dunarea. Stufarisurile, papurisul, mlastinile, copaci de la marginea raului si a fluviului (salcii, plopi,), luciul de apa. Amplasamentul Planului se inscrie in habitatele preferate de speciile pentru care au fost desemnate sitrile. Astfel, se impune luarea unor masuri concrete de protectie, atat in faza de implementare a planului, dar si pe perioada de exploatare, masuri cumulate cu activitati de monitorizare a sanatatii acestor ecosisteme naturale.
120
ECO SIMPLEX NOVA
2.6. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

Consideram ca implementarea Planului propus nu va afecta numeric si structural nici una din populatiile speciilor protejate aferente siturilor Natura 2000 si care se gasesc in habitatele invecinate. In perioada executiei lucrarilor, este de asteptat ca populatiile de pasari prezente in zona, acvatice si nu numai, sa fie deranjate de specificul activitatilor desfasurate pe santier; majoritatea acestora se vor indeparta - temporar - din aceasta zona. Majoritatea pasarilor din zona au ca habitat preferat luciul de apa. Tinand cont de mobilitatea lor ridicata, pasarile isi vor gasi locuri de refugiu in habitatele acvatice apropiate, in special pe lacurile de acumulare din amonte. Ulterior, in timp, dupa intrarea in exploatare, atat luciul de apa cat si zonele litorale de mica adancime ale lacului unde se vor instala formatiuni tipice vor deveni habitate favorabile pasarilor. Pasarile nedependente de mediul acvatic isi vor gasi un habitat favorabil atat in formatiunile paduroase aflate in apropiere, in afara perimetrului amenajarii, cat si in formatiunea paduroasa compacta de pe insula (ostrovul) Calnovat. Evaluand datele mentionate anterior, consideram ca habitatele sunt suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente, Planul propus nepericlitand existenta speciilor de animale din zona amplasamentului. Pe perioada de exploatare a lacului de acumulare, se va produce ridicarea nivelului freatic, fapt ce va genera fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona.
2.7. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea Sitului de Importanta Speciala Avifaunistica
Speciile si habitatele prezente in valea Oltului inferior si confluenta Oltului cu Dunarea si care au determinat desemnarea siturilor Natura 2000, se afla intr-o stransa interdependenta unele cu altele. Aceste zone reprezinta un mozaic de habitate (acvatic, padure, pajiste), relativ izolat de presiunea antropica. Astfel, nu putem da exemplul pestilor fara sa mentionam existenta apelor curate. La randul lor, pasarile de apa se hranesc cu pesti, iar lacurile sunt direct legate de padurile
121
ECO SIMPLEX NOVA
existente in zona, paduri care dreneaza apele si asigura un debit constant al acestora. Asemenea exemple pot continua. In prezent, cand dezvoltarea economica este un deziderat care se doreste sa fie indeplinit, de multe ori cu pretul distrugerii valorilor naturale, marea provocare este ca dezvoltarea sa continue sa se faca in armonie cu natura. Astfel s-a nascut conceptul de dezvoltare durabila.
Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile

economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de suport al vietii, conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse, diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei prin poluare.
Consideram ca Planul propus nu va duce la fragmentari ale habitatelor, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestuia.
2.8. Obiective de conservare a Siturilor de Importanta Speciala Avifaunistica, stabilite prin planuri de management
Documentele principale care stau la baza gospodaririi sau administrarii siturilor Natura 2000 sunt Directiva Habitate si Pasari ale Uniunii Europene, Legea ariilor naturale protejate (OUG nr. 57/2007) si la nivel local foarte important este elaborarea unui plan de management.
Planul de management este un document care exprima clar obiectivele ariei

protejate (in cazul nostru mentinerea starii favorabile de conservare a speciilor si habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000) si ce anume trebuie facut pentru realizarea obiectivelor. Respectarea planului de management este obligatorie pentru administratorii ariei naturale protejate, precum si pentru persoanele fizice si juridice, care detin sau care administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate.
122
ECO SIMPLEX NOVA
Custodele siturilor ROSPA0024 CONFLUENTA OLT DUNARE si ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE este Asociatia Echilibru, in urma incheierii conventiei de custodie nr. 0003/19.02.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor Directia Generala Protectia Naturii si Managementul Ariilor Naturale Protejate. ROSPA 0106 VALEA OLTULUI INFERIOR este administrata de catre S.C. Compania de Servicii si Consultanta S.A., ca urmare a incheierii Conventiei de custodie nr. 191/14.07.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor Directia Biodiversitatii.
Pentru toate cele trei situri nu exista pana in prezent un plan de management cu obiective de conservare definite precis. Custozii au obligatia de a
intocmi planul de management al siturilor. La realizarea planurilor de management ale ariilor se va tine cont de dezvoltarile urbanistice ale zonei, atat a celor de la marginea sitului cat si a celor din sit. La momentul finalizarii planului de management, acesta va fi adus la cunostiinta titularilor de planuri/proiecte dezvoltate sau care urmeaza sa se dezvolte in zona sitului, si care au obligatia sa-l respecte.
Datorita faptului ca activitatea rezultata ca urmare a implementarii planului propus, se va desfasura intr-o maniera nedistructiva, si se vor avea in vedere masuri pentru protejarea siturilor Natura 2000, consideram ca Planul propus nu poate sa contravina obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate sau a viitorului plan de management.
123
ECO SIMPLEX NOVA
2.9. Descrierea starii actuale de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara

In prezent putem spune ca starea actuala de conservare a ariei naturale protejate este buna. Pericolele majore si riscurile tin de educatia ecologica precara, gestionarea defectuoasa a deseurilor, nivelul accentuat de saracie in localitatile rurale, valorificarea insuficienta si necorespunzatoare a resurselor locale de dezvoltare durabila.
Consideram ca prin derularea activitatilor prevazute in cadrul planului propus, corelate cu anumite masuri de protectie, efectele asupra mediului si asupra siturilor de importanta comunitara vor fi nesemnificative.
EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR - ROSCI 0044 Corabia - Turnu Magurele
Evaluare/bilant al habitatelor naturale de interes comunitar (anexa 1 Directivei Habitate 92/43/CCE) Pajisti aluviale din Cnidion dubii Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (AlnoPadion, Alnion incanae, Salicion albae) Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Codul european al habitatului 6440 Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X Defavorabil Favorabil Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X Defavorabil Favorabil Evolutia starii de conservare in anul N + 5 Buna
91EO
Buna
91FO
Buna
92AO
Buna
124
ECO SIMPLEX NOVA
EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR - ROSCI 0044 Corabia - Turnu Magurele
Evaluare/bilant al speciilor de interes comunitar (anexa 2 Directiva Habitate 92/43/CEE) Spermophilus citellus (popandau) Bombina bombina (buhai de balta) Triturus dobrogicus (triton dobrogean) Gobio albipinnatus (porcusor de ses) Zingel streber (fusar mic) Pelecus cultratus (sabita) Rhodeus sericeus amarus (boarta) Misgurnus fossilis (tipar) Cobitis taenia (zvarluga) Gymnocephalus schraetzer (raspar) Zingel zingel (pietrar) Alosa pontica (scrumbie de Dunare) Aspius aspius (avat) Gobio kessleri (porcusor de nisip) Gymnocephalus baloni (ghibort de rau) Theodoxus transversalis Codul european al speciei Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Defavorabil Favorabil Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X X X X Defavorabil Favorabil Evolutia starii de conservare in anul N + 5
1335 1188 1993 1124 1160 2522 1134 1145 1149 1157 1159 2491 1130 2511 2555 4060
Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna
125
ECO SIMPLEX NOVA
EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR - ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior
Evaluare/bilant al speciilor de interes comunitar (Anexa I Directiva Pasari 79/409/ECC) Botaurus stellaris (buhai de balta) Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului Ciconia ciconia (barza alba) Circus cyaneus (erete vanat) Coracias garrulus (dumbraveanca) Cygnus cygnus (lebada de iarna) Egretta alba (egreta mare) Ixobrychus minutus (starc pitic) Lanius minor (sfrancioc cu fruntea neagra) Larus minutus (pescarus mic) Mergus albellus (ferestras mic) Philomachus pugnax (bataus) Recurvirostra avosetta (avoseta) Codul european al speciei Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Favorabil Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil X Favorabil Evolutia starii de conservare in anul N + 5
A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 A151 A132
Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna
126
ECO SIMPLEX NOVA
EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR - ROSPA 0024 Confluenta Olt - Dunare Evaluare/bilant al speciilor de interes comunitar (Anexa I Directiva Pasari 79/409/ECC) Alcedo atthis (pescarel albastru) Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului) Chlidonias hybridus (chirighita cu obraz alb) Chlidonias niger (chirighita neagra) Coracias garrulus (dumbraveanca) Cygnus cygnus (lebada de iarna) Dendrocopos medius (ciocanitoarea de stejar) Himantopus himantopus (piciorongul) Nycticorax nycticorax (starc de noapte) Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic) Codul european al speciei Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil Favorabil X X X X X X X X X X X X X X X X Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil Favorabil X X X X Evolutia starii de conservare in anul N + 5
A229 A133 A196 A197 A231 A038 A238 A131 A023 A393
Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna
127
ECO SIMPLEX NOVA Picus canus (gheonoaie sura) Platalea leucorodia (lopatar) Sterna albifrons (chira mica) Sterna hirundo (chira de balta) Tringa glareola (fluierar de mlastina) A234 A034 A195 A193 A166
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA X X X X X X X X X X Buna Buna Buna Buna Buna
Nota: Monitorizarea speciilor se va face atat in perioada premergatoare inceperii lucrarilor, pentru a se stabilii starea initiala a populatiilor si a habitatelor, dar si zonele cheie care necesita o atentie sporita, cat si in timpul executarii lucrarilor si post constructie (minim 2 ani dupa realizarea investitiei).
128
ECO SIMPLEX NOVA
CAPITOLUL 3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DIN SITURILE DE IMPORTANTA SPECIALA AVIFAUNISTICA ROSPA0024 CONFLUENTA OLT DUNARE, ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR
Obiectivul principal al retelei Europene de zone protejate NATURA 2000 desemnate pe baza Directivei Pasari, respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone sa asigure pe termen lung statutul de conservare favorabila a speciilor pentru fiecare sit in parte care a fost desemnat. Pentru aceasta este necesar sa se identifice, mentina si refaca arealele cheie pentru protejarea speciilor de fauna si flora salbatica, precum si coridoarele de legatura dintre acestea, ce fac posibila migratia si schimbul intre populatiile diferitelor habitate.
Scopul Retelei Natura 2000 este sa opreasca declinul biodiversitatii prin conservarea
pe termen lung a celor mai valoroase si periclitate specii si habitate de interes european.
3.1. Evaluarea impactului Planului propus

Principalul criteriu de evaluare a impactului asupra speciilor de pasari pentru care au fost desemnate cele doua situri Natura 2000 Valea Oltului Inferior si Confluenta Olt Dunare, a fost supafata de habitat preferata de fiecare specie (pentru cuibarit, hranire si odihna in pasaj) (provizoriu sau permanent), prin implementarea Planului.
Alternativa I - Barajul este situat la 300 m aval de actuala ruta a DN 54 (3,5 km confluenta cu Dunarea) Aceasta alternativa prevede pastrarea vechiului meandru al raului, in aval de baraj, dirijand apa care se varsa din baraj intr-un canal care face legatura intre baraj si Dunare. Vechiul meandru al raului va fi alimentat de catre canalul de fuga.
ce va fi pierduta
Impact prognozat
In situatia actuala, pe malurile Oltului adapostesc colonii de Lastun de mal Riparia
riparia specie inclusa in anexa I al Directivei Pasari. Coloniile din aceasta zona sunt,
dupa cunostintele noastre, cele mai mari de pe cursul raului Olt, insumand un numar de
129
ECO SIMPLEX NOVA
perechi la inceputul lunii iunie 2010, de aproximativ 600 de perechi. Datorita ploilor din a doua jumatate a lunii iunie, nivelul apei a crescut, iar aceste colonii au fost distruse partial de puterea apelor, insa acest fapt nu inseamna ca zona si-a pierdut potentialul de a oferi loc de cuibarit pentru aceasta specie. In aceasta alternativa vechiul meandru al Oltului va fi pastrat si prin el vor fi directionate apele din contracanal, situatie in care malurile abrupte ale menadrului vor ramane neatinse si vor permite conditii pentru cuibaritul speciilor si supravietuirea acestor colonii. Mentionam ca pe parcursul observatiilor de teren au fost observate si alte specii care cuibareau in loessul de pe malurile abrupte ale Oltului: Merops apiaster, Alcedo
atthis.
De asemenea, ocazional foloseste malurile abrupte, ca loc de cuibarit si Dumbraveanca - Corracias garrulus. Prin urmare, prin mentinerea malurilor loessoide ale meandrului, efectivele acestor specii de pasari vor creste. In cazul speciilor care cuibaresc in padurile de lunca putem preconiza ca populatia de Sfrancioc cu frunte neagra Lanius minor, precum si Falco tinnunculus si Falco
subbuteo, nu se vor diminua semnificativ.

Cursul vechiul meandru al Oltului trebuie amenajat astfel sa existe prundisuri destul de intinse si inconjurat de ape incat sa permite cuibaritul speciilor de Chire si de Burhinus respectiv celelalte specii care isi gasesc habitatul in asemenea zone. Impactul preconizat asupra sitului Valea Oltului Inferior:
Cod A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 Specie Botaurus stellaris Burhinus oedicnemus Ciconia ciconia Circus cyaneus Coracias garrulus Cygnus cygnus Egretta alba Ixobrychus minutus Lanius minor Larus minutus Mergus albellus Populaie: Rezident Cuibrit Iernat >6 i 30-60 p 70-82 p 700-800 i 20-40 i 10-30 p 240-310 i 30-50 i 40-50 p 30-90 p 300-800 i 1000-2000 i Pasaj Populatie potential afectata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
130
ECO SIMPLEX NOVA

A151 A132 Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta

1200-2000 i 8-10 p 0 0
Impactul preconizat asupra populatiilor de pasari din sitului Confluenta Olt Dunare:
Cod Specie A229Alcedo atthis A133Burhinus oedicnemus A196Chlidonias hybridus A197Chlidonias niger A231Coracias garrulus A038Cygnus cygnus A238Dendrocopos medius A131Himantopus himantopus A023Nycticorax nycticorax A393Phalacrocorax pygmeus A234Picus canus A034Platalea leucorodia A195Sterna albifrons A193Sterna hirundo A166Tringa glareola Rezident Populaie: Cuibrit 4-6 p 410 p 80-150 i 50-100 i 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p 6-10 p 30-60 i 70-140 i 200-400 i 500-1000 i 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Iernat Pasaj Populatie potential afectata 0 0
Alternativa II - Barajul lacului de acumulare este situat mult in aval de ruta actuala a DN 54 (500 m de confluenta cu Dunarea). Aceasta alternativa prevede construirea barajului lacului de acumulare in apropierea Dunarii. Potrivit acestei alternative cursul vechi al raului Olt, in aval de podul DN 54 existent, va fi partial inglobat in lacul de acumulare respectiv amenajat pentru canalul care colecteaza apele adiacente denumit generic contracanal. In acest caz se preconizeaza: o amenajare mult mai agresiva a vechiului meandru nepermitand pastrarea vechilor loessuri de pe malurile Oltului, fapt ce va duce inevitabil la disparitia coloniilor
131
ECO SIMPLEX NOVA
actuale, si a potentialelor locuri de cuibarit, de Lastun de mal Riparia riparia si alte specii Corracias garrulus, Merops apiaster, Alcedo atthis. odata cu largirea lacului de acumulare se vor ocupa suprafete semnificativ mai mari de paduri de lunca ceee ce ar conduce la efecte semnificative asupra speciilor care cuibaresc actualmente in aceasta zona, specii cum ar fi Lanius minor, Falco subbuteo si Falco tinnunculus. aceasta alternativa exclude posibilitatea crearii insulelor de prundis care ofera loc de cuibarit pentru alte specii acvatice care isi gasesc habitatul in aceste zone. Impactul preconizat asupra sitului Valea Oltului Inferior:
Cod A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 A151 A132 Specie Botaurus stellaris Burhinus oedicnemus Ciconia ciconia Circus cyaneus Coracias garrulus Cygnus cygnus Egretta alba Ixobrychus minutus Lanius minor Larus minutus Mergus albellus Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat >6 i 30-60 p 70-82 p 10-30 p 240-310 i 30-50 i 40-50 p 30-90 p 300-800 i 1000-2000 i 1200-2000 i 8-10 p 700-800 i 20-40 i Pasaj Populatie potential afectata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
132
ECO SIMPLEX NOVA
Impactul preconizat asupra populatiilor de pasari din sitului Confluenta Olt Dunare:
Cod Specie Populatie Rezidenta Cuibarit 4-6 p 4-10 p Iernat Pasaj Populatie potential afectata 4-6 p 0 0 0 0 0 Apr 2 p. 0 0 0 0 0 0 0 0
A229Alcedo atthis A133Burhinus oedicnemus A196Chlidonias hybridus A197Chlidonias niger A231Coracias garrulus A038Cygnus cygnus A238Dendrocopos medius A131Himantopus himantopus A023Nycticorax nycticorax A393Phalacrocorax pygmeus A234Picus canus A034Platalea leucorodia A195Sterna albifrons A193Sterna hirundo A166Tringa glareola
80-150 i 50-100 i 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p 6-10 p 30-60 i 70-140 i 200-400 i 500-1000 i
Alternativa III - Barajul lacului de acumulare este situat in amonte de ruta actuala a DN 54 (4,5 km de confluenta cu Dunarea) Aceasta alternativa prevede construirea barajului lacului de acumulare in amonte de podul DN 54 existent. In acest caz se preconizeaza: o amenajare mult mai agresiva a vechiului meandru nepermitand pastrarea vechilor loessuri de pe malurile Oltului, organizarea de santier foarte aproape de zonele cele mai sensibile, fapt ce va duce inevitabil la disparitia coloniilor actuale, si a potentialelor locuri de cuibarit, de Lastun de mal Riparia riparia si alte specii
Corracias garrulus, Merops apiaster, Alcedo atthis.

odata cu largirea lacului de acumulare se vor ocupa suprafete semnificativ mai mari de paduri de lunca ceee ce ar conduce la efecte semnificative asupra speciilor care cuibaresc actualmente in aceasta zona, specii cum ar fi Lanius minor, Falco subbuteo si Falco tinnunculus.
133
ECO SIMPLEX NOVA -
aceasta alternativa exclude posibilitatea crearii insulelor de prundis care ofera loc de cuibarit pentru alte specii acvatice care isi gasesc habitatul in aceste zone, cel putin in faza de constructie.
Impactul preconizat asupra sitului Valea Oltului Inferior:

Cod A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 A151 A132 Specie Botaurus stellaris Burhinus oedicnemus Ciconia ciconia Circus cyaneus Coracias garrulus Cygnus cygnus Egretta alba Ixobrychus minutus Lanius minor Larus minutus Mergus albellus Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat >6 i 30-60 p 70-82 p 700-800 i 20-40 i 10-30 p 240-310 i 30-50 i 40-50 p 30-90 p 300-800 i 1000-2000 i 1200-2000 i 8-10 p Pasaj Populatie potential afectata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Impactul preconizat asupra populatiilor de pasari asupra sitului Confluenta Olt Dunare:
Cod Specie Populatie Rezidenta Cuibarit 4-6 p 4-10 p Iernat Pasaj Populatie potential afectata 5-6 p 0 0 0 0 0 Apr 3 p. 0 0 0
134
A229Alcedo atthis A133Burhinus oedicnemus A196Chlidonias hybridus A197Chlidonias niger A231Coracias garrulus A038Cygnus cygnus A238Dendrocopos medius A131Himantopus himantopus A023Nycticorax nycticorax A393Phalacrocorax pygmeus
80-150 i 50-100 i 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p
ECO SIMPLEX NOVA

A234Picus canus A034Platalea leucorodia A195Sterna albifrons A193Sterna hirundo A166Tringa glareola

6-10 p 30-60 i 70-140 i 200-400 i 500-1000 i 0 0 0 0 0
Concluzii: Valea Oltului inferior, situl invecinat, nu va fi afectata cu absolut nimic, incat populatiile din acest sit sunt importante mai ales pentru efectivele de iernare ale speciilor, iar caracteristicile sitului nu vor fi schimbate. In ceea ce priveste situl Valea Oltului inferior, situl invecinat, impactul preconizat va fi aproape de 0, pentru ca populatiile de pasari din acest sit sunt importante mai ales pentru efectivele de iernare ale speciilor, iar caracteristicile sitului nu vor fi schimbate. In cazul realizarii investitiei situl Confluenta Olt Dunare isi va modifica caracteristicile. Situl Confluenta Olt Dunare, va pierde naturaletea raului Olt si o parte din padurea (plantatie realizata in deceniile anterioare) care este pe marginea cursului actual. Aceasta modificare va fi acoperita prin masurile de reducere a impactului. Putem anticipa ca, odata micsorat acest habitat, o parte din speciile care cuibaresc in aceasta fasie isi vor pierde habitatul, acest efect va avea consecinte pe toata lungimea digurilor ce vor fi construite. Pasarile si alte specii carcteristice acestui habitat vor parasi zona pentru ca efectul de margine (mal de apa) va disparea, ceea ce inseamna o diminuare a niselor ecologice aferente acestui tip de biotop, dar modificarea cursului raului Olt v-a avea un efect de recreere de noi nise ecologice odata cu realizarea lacului de acumulare si plantarea de vegetatie arborescenta in perimetrele propuse pentru plantatii. Astfel, efectivele chirelor, pescarusilor si de Anseriforme vor creste, probabil, semnificativ in perimetrul lacului de acumulare. In cazul in care se va alege Alternativa I, efectele negative vor fi diminuate mult, se va crea un habitat prielnic atat pentru cuibarit, pentru speciile migratoare, pentru speciile limnicole dar si pentru altele. Crearea acestei zone, a fost mentionata in studiul de impact pentru realizarea investitiei. Pe perioada de exploatare a lacului de acumulare, se va produce ridicarea nivelului freatic, fapt ce va genera fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate umede pentru fauna din zona.
135
ECO SIMPLEX NOVA
In cazul in care se va alege Alternativa 1, efectele negative vor fi diminuate mult, se va crea un habitat prielnic atat pentru cuibarit dar si pentru migratie pentru speciile limicole dar si pentru altele. In urma analizei alternativelor propuse, se recomanda implementarea alternativei I, prin care nu se anticipeaza efecte negative asupra speciilor de pasari aferente ROSPA 0024 si ROSPA 0106.
3.2. Evaluarea semnificatiei impactului Planului propus asupra Situilor Natura 2000
Suprafetele zonei studiate / arii naturale: pentru ROSPA 0106, din totalul de 54 704,8ha, o suprafata de 678 ha, reprezentand 1,25%, se suprapune cu PATZ-ul; pentru ROSPA 0024, din totalul de 21 285,4ha, o suprafata de 6922 ha (include si cele 1277 ha din ROSCI 0044 cu care se suprapune), reprezentand 32,5%, se suprapune cu PATZ-ul; ROSCI 0044, din totalul de 7024ha, o suprafata de 1277 ha, reprezentand 18,2%, se suprapune cu PATZ-ul;
Totalul suprafetei zonei studiate este de 7600 ha.
Suprafata totala
(8877ha) rezultata din cumularea suprafetelor studiate in fiecare arie protejata, include cele 1277 ha comune celor doua arii ce se suprapun partial.
136
ECO SIMPLEX NOVA ROSCI 0044 Corabia - Turnu Magurele
Indicatori cheie
Evaluarea impactului Planului propus, fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului Planul propus provoaca deteriorarea sau pierderea partiala a unor habitate naturale si influentate antropic (tipurilor de vegetatie). Planul propus provoaca modificarea unor habitate prin inlocuirea partiala a unor habitate existente cu altele generate de prezenta lacului de acumulare. Implementarea Planului duce la fragmentarea habitatelor. Pe termen scurt si lung Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei. Speciile afectate au posibilitatea de a ocupa noi biotopuri rezultate in urma investitiei. Nu se poate estima la acest moment. Pe termen lung.
Evaluarea impactului Planului propus, cu luarea in considerare a unor masuri de reducere a impactului Implementarea Planului va afecta cel mult 2,85 % din suprafata habitatelor de interes comunitar
Procentul din suprafata habitatelor de interes comunitar care va fi pierdut la nivelul sitului
Procentul ce va fi modificat din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) Durata sau persistenta fragmentarii Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata) Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea Planului Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar
Pe termen scurt si lung
Implementarea Planului nu duce la fragmentarea habitatelor. Pe termen scurt si lung
Nu se poate estima la acest moment. Pe termen lung. Planul propus va putea influenta aria naturala protejata, prin emisii in aer, apa,sol/subsol, sau perturbarea prin zgomot sau lumina, etc. Emisiile generate de implementarea Planului se vor incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare.
In lipsa unor reglementari clare, viitoarea functiune propusa poate perturbarea prin poluare accidentala cu produse petroliere, zgomot sau lumina.
137
ECO SIMPLEX NOVA
Stare actuala Suprafata totala in situl NATURA 2000
Pierdere Suprafata ramasa in permanenta prin situl NATURA 2000 implementarea dupa planului implementarea planului ha 0 0 % 0 0 ha 70,24 7,024 % 1 0,1
ha Tip de habitat 6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii 91E0* - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 70,24 70,24 70,24 7,024
% 1 0,1
70,24
Intre 0 si cel mult 2
<2,85
68,24
0,97
138
ECO SIMPLEX NOVA ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior
Indicatori cheie
Evaluarea impactului Planului propus, fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului Planul propus provoaca deteriorarea sau pierderea partiala a unor habitate care reprezinta aria de hrana, odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului duce la fragmentarea habitatelor. Pe termen scurt si lung Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei. Speciile afectate au posibilitatea de a ocupa noi biotopuri rezultate in urma investitiei. Pe termen mediu si lung.
Evaluarea impactului Planului propus, cu luarea in considerare a unor masuri de reducere a impactului Implementarea Planului va afecta 1,25 % din suprafata habitatelor care reprezinta aria de hrana, odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului nu duce la fragmentarea habitatelor. Pe termen scurt si lung
Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) Durata sau persistenta fragmentarii Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea Planului Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar
Impactul produs se va reduce prin implementarea unor masuri de protectie a speciilor si habitatelor..
Pe termen mediu si lung. Planul propus va putea influenta aria naturala protejata, prin emisii in aer, apa,sol/subsol, sau perturbarea prin zgomot sau lumina, etc. Emisiile generate de implementarea Planului se vor incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare.
139
ECO SIMPLEX NOVA ROSPA 0024 Confluenta Olt - Dunare
Indicatori cheie
Evaluarea impactului Planului propus, fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului Planul propus provoaca deteriorarea sau pierderea partiala a unor habitate care reprezinta aria de hrana, odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului duce la fragmentarea habitatelor. Pe termen scurt si lung Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei. Speciile afectate au posibilitatea de a ocupa noi biotopuri rezultate in urma investitiei. Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei. Pe termen lung.
Evaluarea impactului Planului propus, cu luarea in considerare a unor masuri de reducere a impactului Implementarea Planului va afecta 32,5 % din suprafata habitatelor care reprezinta aria de hrana, odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului nu duce la fragmentarea habitatelor. Pe termen scurt si lung
Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) Durata sau persistenta fragmentarii Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata) Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea Planului Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar
Impactul produs se va reduce prin implementarea unor masuri de protectie a speciilor si habitatelor..
Pe termen lung. Planul propus va putea influenta aria naturala protejata, prin emisii in aer, apa,sol/subsol, sau perturbarea prin zgomot sau lumina, etc. Emisiile generate de implementarea Planului se vor incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare.
140
ECO SIMPLEX NOVA
*
Integritatea Siturilor protejate Natura 2000, deoarece: 1. implementarea Planului va avea ca efect reducerea suprafatei habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar; 2. implementarea Planului comunitar; 3. implementarea Planului nu va avea impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar; 4. implementarea Planului nu va produce modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar.
Se apreciaza ca aplicarea unui sistem de monitorizare a activitatilor antropice, cumulat cu respectarea restrictiilor impuse, aplicarea unor masuri de protectie adecvate, si a compensarilor suprafetelor ocupate de obiectiv, vor conduce la pastrarea unei stari de echilibru a ecosistemelor ce compun situl ROSPA0024 CONFLUENTA OLT DUNARE si implicit la o buna comuniune a omului cu natura. Se apreciaza ca, in ansamblu, prin aplicarea practica a masurilor de protectie, impactul asupra ecosistemului natural din zona amplasamentului studiat, va fi nesemnificativ.
va vi
afectata de Planul
propus
va avea
ca efect fragmentarea habitatelor de interes
141
ECO SIMPLEX NOVA
3.3. Evaluarea impactului cumulativ al Planului propus cu alte planuri din zona
APM TELEORMAN - Informatii despre proiecte care trebuie corelate cu actualul PP obtinute in 5.06.2010, de pe pabina web a APM Teleorman (http://www.apmtr.ro/eia.php) Proiecte supuse evaluarii impactului asupra mediului ( EIA) analizate in Regiunea 3 Sud Muntenia 2009-2010
Nr cr t Denumirea proiectului Titularul proiectulu i Data depunerii solicitarii Decizia etapei de incadrare Proiectu l face/nu face obiectul procedu rii transfrontier a Data si locul dezbaterii publice Data Locul dezbaterii dezbateri publice i publice Decizi a etapei de analiz a Acordul de mediu Nr./dat a
Judetul Teleorman
9. Indiguire rau Olt pe sectorul de Izlaz Moldoveni A.N.A.R. DIRESCT IA APELOR OLT 15.09.2009 Proiectul se supune evaluarii impactului 30.11.2009 Primaria Islaz 10.12. 2009 1/19.0 1 2010
3.4. Evaluarea semnificatiei impactului cumulativ

Reducerile de debit de pe o mare lungime a raului Olt prin amenajarile hidroenergetice existente nu pot sa nu afecteze mediul natural local, atat in ce priveste echilibrul hidrologic, cat si celelalte componente biogeografice. Amprenta acestor transformari ca si durata efectelor depind de intensitatea interventiilor, dar si de natura elementului considerat. Tocmai pentru a diminua intensitatea impacturilor trebuie manifestata mare prudenta in dimensionarea debitelor de servitute care sa asigure si exploatarea potentialului energetic dar si a celui reologic al raului. O analiza sintetica a impacturilor ne arata: A. Pe termen scurt Principala modificare, aproape imposibil de evitat, este cea privitoare la organizarea si functionarea santierului. Este vorba de santierul pentru realizarea CHE Islaz, care va fi amplasata pe un teren agricol, limitrof raului Olt si a unei zone cu elemente de vegetatie dominata de arbori si arbusti, ramase ca urmare a multiplelor incercari de stabilizare a malurilor raului cu plantari de esente lemnoase (salcam si plop). Aceasta nu poate ocupa
142
ECO SIMPLEX NOVA
mai putin de 0,5 ha de teren, pe care vor fi construite barajul, disipatorul de energie, cladiri si magazii. Aceasta va duce la: dislocari de sol (si roci) pentru realizarea de fundatii, incastrarea barajului si construirea denisipatorului; depozitari, chiar numai temporare, de material steril provenit de la sapaturi; distrugerea temporara (poate chiar definitiva) a unor biocenoze de pajiste, tufarisuri si taieri de arbori, pe amplasamentul unde se vor construi barajul si cladirile. Sunt impacturi fara importanta ecologica deosebita avand in vedere marea capacitate a naturii de a-si vindeca singura ranile, cu conditia ca, dupa desfintarea santierului sa fie urgentata refacerea covorului vegetal. Un alt tip de impact generat in faza de constructie il constituie deranjarea animalelor, in special a pasarilor cuibaritoare si a celor care se odihnesc, de catre utilajele de constructie prin intermediul gazelor de esapament, a zgomotului si a factorului vizual. In particular, prezenta lucratorilor poate constitui un factor cu impact major negativ (de exemplu: daca lucratorii omoara voit animale pe care le considera periculoase, cum sunt serpii, etc.), uneori mai sever decat cel generat de vehicule sau utilaje. Traficul aferent constructiei si posibil, iluminatul (de exemplu, constructia pe timpul noptii) vor genera perturbari suplimentare. Astfel de efecte ar putea fi atenuate prin limitarea activitatilor de constructie la anumite sezoane, insa punerea in practica a unor astfel de masuri nu este realista. Situatiile conflictuale care vizeaza flora si fauna acvatica, sunt generate de cresterea cantitatii de suspensii solide odata cu derularea activitatilor de constructie si de poluarea apei. Atat turbiditatea si poluarea crescuta a apei, cat si distrugerea malurilor si a vegetatiei ripariene vor reduce valoarea de habitat pentru fauna si flora acvatica. Sunt amenintate de acest pericol malurile Oltului situate in apropierea amplasamentelor de constructie propuse. B. Pe termen lung In esenta, acestea constau in modificarea a doua componente de baza a mediului, una de natura fizico geografica (realizarea lacului de acumulare in amonte) si a doua de natura functionala ce priveste circuitul apei la scara locala (in amonte si in aval). Dupa cum s-a mai aratat, in urma lucrarilor, albia raului se va modifica, malurile lacului fiind betonate vor impiedica dezvoltarea unei vegetatiii caracteristice
143
ECO SIMPLEX NOVA
malurilor unui rau. In aval, prin parcurgerea unei perioade mai lungi sau mai scurte se va trece printr-o serie succesionala (de la eceza la stadiu de vegetatie pioniera) si se va ajunge la acoperirea acestei suprafete cu ierburi pioniere, ruderale, unele chiar segetale, puieti de subarbusti si arbori (catina, salcii, plop, etc.), ceea ce desigur va schimba fata terenului, dar se va mentine in continuare o stare de echilibru ecologic fragil, greu de controlat. Modificarea suprafetei luciului de apa (ca albie) reprezinta o pierdere economica (diminuare piscicola in momentul executiei urmata de restrictii in circulatia populatiilor de pesti), ecologica si estetica, dar si o importanta crestere a entropiei ambientale locale, precum si una dintre cele mai importante trasaturi negative a lucrarilor realizate pe apele curgatoare in diferite scopuri inclusiv cel hidroenergetic. De ambele parti ale podului ce va traversa raul Olt, va exista un coridor afectat permanent de zgomot, de depuneri de particule generate de abraziunea anvelopelor si a ferodourilor, de gaze de esapament. Apele pluviale vor spala praful depus si noroiul de pe suprafata drumului. Scurgerile de suprafata contaminate sunt de regula evacuate in canale de drenaj si/sau in corpurile naturale de apa. Fara luarea unor masuri de diminuare, se poate preconiza generarea unui impact hidraulic si chimic asupra faunei si florei din canalele de drenaj. Iluminarea podului, a barajului si a infrastructurii va atrage numeroase insecte (fluturi, musculite, efemeride etc.). Insectele atrase de corpurile de iluminat sunt abatute de la traseele lor de zbor, rotindu-se in jurul lampilor pana mor. Unele insecte se aseaza in vecinatatea conului de lumina adesea pe suprafata incalzita a drumului. Ambele modele de comportament sunt utilizate de animale insectivore cum ar fi liliecii sau broastele, pentru hranire. Astfel, se naste un risc suplimentar de coliziune sau de prabusire pentru ambele grupuri. Mai mult decat atat, pasarile insectivore si carnivore colecteaza animalele cazute pe carosabil, expunandu-se ele insele unor riscuri. Sunt de retinut in continuare si alte cateva efecte mai importante: Cel mai insemnat impact se produce, asupra ecosistemelor acvatice si a faunei acvatice, prin modificarea suprafetelor acvatice existente si prin inlocuirea unor nise ecologice cu altele noi. Pentru unele specii, se pot inregistra fluctuatii ale numarului de exemplare in perioada constructiei (exemplu: unele specii de pesti si baza lor trofica).
144
ECO SIMPLEX NOVA
Modificarea adancimii apei ca si extinderea suprafetei acvatice (formarea lacului) vor putea avantaja amfibienii si reptilele care se vor folosi de extinderea habitatului umed, dar vor ramane limitati de malurile betonate. Pe perioada de exploatare a lacului de acumulare, se va produce ridicarea nivelului freatic, fapt ce va genera fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona.
Scaderea bazei trofice a raului din aval de captari, in elementele si substantele nutritive foarte necesare faunei si florei acvatice, atat cantitativ, cat si calitativ. Degradarea peisajului geografic din aval de investitie. Ceea ce vrem sa subliniem aici este ca deprecierea priveste nu numai parametrii ecologici si estetici, ci si biologici: flora si microfauna devin mai sarace si mai putin productive, numarul de specii reprezentative se poate reduce, scade biodiversitatea. Din fericire, cu timpul aceste mari disfunctionalitati se corecteaza, natura lucrand in sensul scaderii entropiei; apar specii noi, mai productive si mai valoroase, dispar speciile nedorite, venite odata cu lucrarile de santier.
Modificari in circuitul apei, pe plan local, din cauza reducerii evaporatiei directe de la suprafata libera a raului in momentul executarii lucrarilor. O crestere a acesteia se produce insa, in compensare, pe suprafata lacului de acumulare. Ambele procese au intensitate semnificativa si pot influenta caracterul general al microclimatului.
145
ECO SIMPLEX NOVA
CAPITOLUL 4. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

In conformitate cu O.U.G. 57/2007, art. 33, pentru toate speciile de pasari protejate sunt interzise: uciderea sau capturarea intentionata indiferent de metoda utilizata; deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor sau oualor din natura; culegerea oualor din natura si pastrarea acestora chiar daca sunt goale; perturbarea intentionata, in special in perioada de reproducere, de crestere si migratie; detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea; comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii in stare vie ori moarta sau a oricaror parti provenite de la speciile protejate. Pentru a fi cunoscute de personalul angajat, in perioada de constructie si de catre cei ce vor lucra in cadrul acumularii, in perioada de exploatare, propunem prezentarea intr-un panou la loc vizibil, a fotografiilor cu speciile de pasari ce trebuiesc protejate. Implementarea planului propus impune o serie de masuri de protectie a mediului, respectiv de protectie in special a ecosistemelor SPA-urilor si a speciilor ce ocupa acest habitat, masuri care sa fie adoptate inca din faza de proiectare si care vor consta in: proiectarea constructiilor sa va realiza astfel incat impactul produs de constuirea infrastructurii de acces si cea utilitara, asupra ecosistemelor sitului, sa fie minim; pentru a evita pierderile de biotopuri, amplasamentele de constructie (inclusiv cele de organizare de santier), vor utiliza suprafate minime necesare amenajarii drumurilor, mai ales in sectoarele de mare valoare floristica si faunistica (malurile Oltului, terasele, canalele, portiunile de pasune umeda, crangurile si plantatiile forestiere), astfel incat prejudiciile aduse mediului natural sa fie minime; nu vor fi amplasate echipamente edilitare generatoare de zgomot (electropompe, etc.) catre limita raului; se va restrictiona amplasarea de retele aeriene in interiorul siturilor de interes comunitar; iluminarea corespunzatoare a barajului si a podului peste Olt, evitandu-se folosirea radiatilor albastre, violete si ultraviolete. In acest sens, se recomanda utilizarea
146
ECO SIMPLEX NOVA
lampilor cu vapori de sodiu de mare presiune (NaHPL) in locul celor cu vapori de mercur. traficul de santier si functionarea utilajelor se vor limita la traseele existente si la un program de lucru care sa nu creeze disconfort ecosistemelor naturale din zona; nu se vor efectua lucrari speciale de dragare, desecare, sau pentru a crea alte cai de acces pentru transportul materialelor si persoanelor, in afara celor proiectate si aprobate; pentru captarea scurgerilor de suprafata de la amplasamentele de constructie, se vor amenaja bazine de decantare, filtre cu nisip si separatoare de ulei, in vederea protejarii mediului acvatic; - talvegul canalelor va fi protejat in timpul lucrarilor pentru a asigura continuitatea hidrocoridoarelor si comunicarea neintrerupta intre populatiile de specii acvatice (nu se vor utiliza conducte temporare); planificarea adecvata a lucrarilor de constructii pentru a se evita sau reduce perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si adaposturilor. In acest sens organizarea lucrarilor de executie se va face in lunile calendaristice in care speciile de animale nu se afla in perioada de reproducere, sau nu sunt in migratie (in speta pasarile). Acest grafic va avea ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie; sunt interzise, orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere, sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, sau orice interventie umana care ar putea perturba echilibrul ecologic al biodiversitatii din zona; se va realiza un management corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica, fara a folosi depozite intermediare sau depozitari necontrolate; Dupa implementarea planului, in faza de exploatare se impun de asemenea o serie de masuri de protectie dintre care mentionam: nu se vor indeparta specii de flora sau fauna din afara perimetrului construit, chiar daca se afla in afara siturilor de importanta comunitara. nu se vor instala surse generatoare de lumina puternica in apropierea zonelor impadurite si a zonelor de cuibarit.; este esential ca in cadrul compensarii suprafetelor impadurite ce vor fi ocupate definitiv, sa se adopte solutia plantarii de specii de arbori autohtone, iar in ceea ce
147
ECO SIMPLEX NOVA
priveste componenta specifica a arbustilor se vor folosi, de asemenea specii care sunt prezente si sunt tipice pentru zona.
Aspecte generale privind masurile de compensare a suprafetelor ce vor fi defrisate

In ciuda masurilor de diminuare propuse, anumite tipuri de impact negativ si permanent asupra comunitatilor vegetale si habitatelor animale nu vor putea fi evitate. Din acest motiv, in vederea compensarii pierderilor sau deteriorarii comunitatilor vegetale si a functiilor habitatelor, se impune implementarea anumitor masuri. Obiectivele revegetarii sunt de a spori numarul arborilor si densitatea covorului vegetal natural, in scopul cresterii biodiversitatii, atractivitatii si impactului vizual pozitiv si al restabilirii coridoarelor. In cele mai multe cazuri, plantarea speciilor de arbori va fi efectuata pe terenuri deja curatate sau puternic influentate antropic (perturbate) si nu pe terenuri care poseda deja o functionalitate ecologica. Plantatiile vor genera modificari corespunzatoare ale covorului vegetal. Zonele care vor fi compensate precum si masurile ce se impun in vederea optimizarii efectelor acestor actiuni au fost descrise la subcapitolul 1.8. Pentru implementarea cu succes a acestor masuri este important ca antreprenorul constructiei sa includa aceste masuri in specificatiile de proiectare. Lunca inundabila a Oltului este supusa in prezent unei intensive exploatari agricole. Habitatele de tipul crangurilor si padurilor ripariene naturale sunt extrem de slab reprezentate. Din acest motiv, reimpadurirea zonelor de parloaga si a amplasamentelor de constructie, precum si modificarea plantatiilor de padure, constituie masuri de compensare adecvate. Pentru impadurirea zonelor ce au fost selectate pentru compensarea suprafetelor defrisate, vor fi selectionate pentru plantare specii care exista in habitatele semi-naturale prezente in sit, in vederea refacerii habitatelor specifice zonelor ripariene sau a padurilor de lunca (salcie, plop, frasin, ulm, etc.). Se recomanda ca plantarile sa se efectueze in prezenta reprezentantilor custozilor (acolo unde este cazul) si prin implicarea personalului silvic specializat de la Directia Silvica (Ocolul Silvic), atat pentru arbori, cat si pentru arbusti, cu material vegetal de provenienta autohtona. Nu se recomanda introducerea in siturile Natura 2000 a unor specii care nu sunt autohtone.
148
ECO SIMPLEX NOVA
4.1. Monitorizarea biodiversitatii

Programul de monitorizare va incepe cu cel putin un an inainte de inceperea lucrarilor de executie. Monitorizarea biodiversitatii va include toate perioadele fenologice. Subiectul observatiilor: componenta habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice; compozitia speciilor pe parcursul sezoanelor unui an; populatiile speciilor cheie (conform Anexei I a Directivei Pasari 79/409/ECC, Conventia de la Bonn si Conventia de la Berna, conform Formularului Standard Natura 2000, pentru ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior si ROSPA 0024 Confluenta Olt Dunare si conform Anexei II a Directivei 92/43/CEE conform Formularului Standard Natura 2000, pentru ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele) si concentratiei acestora; intensitatea folosirii siturilor de catre pasari, in particular de catre specii de pasari vulnerabile, rapitoare, specii migratoare, specii care ierneaza; concentratii de populatii ce folosesc situl pentru odihna sau hranire. Frecventa observatiilor: se va desfasura pe toata perioada anului, tinand cont de obiectivele urmarite, de folosirea siturilor de catre pasari; mai frecvente in perioadele de migratie si iarna. Trebuie sa se tina cont de existenta posibilitatii de a fi afectat statutul favorabil de conservare a speciilor de pasari din cele doua situri de protectie avifaunistica. Parametrii ce vor fi monitorizati: numarul speciilor; numarul de exemplare din aceiasi specie; directia de zbor; inaltimea de zbor. In perioada de reproducere a pasarilor se vor monitoriza speciile care cuibaresc in zona, eventual numarul de cuiburi folosite. Monitorizarea in timpul constructiei si post constructie (minim 2 ani dupa realizarea investitiei).
149
ECO SIMPLEX NOVA
Monitorizarea biodiversitatii se va realiza in scopul verificarii/evaluarii impactului investitiei asupra caracteristicilor initiale ale habitatelor si a speciilor, in special asupra:. Modificarilor caracteristicilor structurale initiale ale habitatelor; Modificarilor microclimatice din zonele imediat invecinate investitiei propuse; Schimbarii in intensitate a folosirii ariei de catre pasarile cheie fata de perioada de dinainte realizarii investitiei; Gradului de deranjare a speciilor de pasari; Schimbarilor in compozitie si populatii a speciilor cheie; Monitorizarii mortalitatilor, daca este cazul; Compararii datelor din aceleasi puncte. Se va monitoriza, deasemenea dinamica speciilor si asociatiilor vegetale. Nota: Evaluarea directa a coloniilor, unde acest lucru este precizat, nu se face prin intrarea directa in coloniile de cuibarit a pasarilor, ci mai degraba de la o distanta de la care se poate aprecia prezenta si sau absenta cuiburilor cunoscute, cu un aparat optic de mare performanta (telescop).
150
ECO SIMPLEX NOVA
4.1.1. Plan de monitorizare a impactului asupra biodiversitatii A. Monitorizarea populatiilor de pasari in siturile Natura 2000 si in vecinatatea amplasamentului Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va fi posibila folosirea unori fonduri considerabile pentru dezvoltari infrastrucutrale in domeniul constructiilor, modernizarea drumurilor, agricultura etc. Aceste schimbari vor avea un impact serios si pe habitate naturale si pasari. De aceea este nevoie mai mare ca oricand pana acum, de date precise si concrete despre starea populatiilor de plante si animale, pentru a detecta procesele negative si a interveni in caz de nevoie. Pasarile reprezinta un grup ideal pentru studiul acestor probleme, deoarece sunt bine cunoscute, ocupa suprafete mari in habitate diferite si sunt bioindicatori sensibili. Desi nu s-a anticipat ca planul va avea un efect negativ semnificativ asupra speciilor de pasari si nici ca supravietuirea populatiilor va fi amenintata de implementarea planului, este necesara monitorizarea lor si compararea trendurilor cu cele din zona neafectata. Aceasta va fi realizata de catre titularul planului cu ajutorul specialistilor (biologi, ornitologi s.a). Rapoartele monitorizarilor se vor inainta catre A.N.P.M si catre Asociatia Echilibru custodele ariilor naturale protejate. Pe parcursul monitorizarilor se va folosi de urmatoarele metode, dupa caz: Metoda nr. 1: Evaluare directa din puncte de observare elevate Aceasta metoda este folosita pentru evaluarea populaiilor de pasari de talie mare, cu zbor planat (rapitoare, berze etc.). La unele specii, cum ar fi cormoranii, trebuiesc folosite metode mai directe decat cea mentionata mai sus, cum ar fi numararea cuiburilor, insa cum coloniile de starci si cormorani nu vor fi afectate de implementarea planului, intrucat acestea se afla pe insulele de pe Dunare, se va evita deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului.
151
Pe pa arcursul monitorizarii speciilor de pasari trebuie a m i avute in ve edere acele hotsp poturi care au tendinta prin definitie sa gazduiasc o divers e ca sitate de s specii mai ridicata cu ar fi lizierele de pa um aduri, in deosebi ace elea care se afla la m e marginea cursului rau c ului, cat si zonele um mede adiace ente baraju actual de la Izbic ului ceni.
Fig. Z Zona padur cu aria sensibila (hot-spot incercu rii t) uita, zona recomanta a fi ata mo onitorizata pentru sp peciile de Coracias g garrulus, Riparia ripa R aria, Dendr rocopos me edius, Picus canus, s.a. s Meto oda nr. 2: Recensam mant din puncte fi ixe Aceas sta metod este fo da olosita pe entru recensamantul pasarilor de talie mica, l r e (ci iocanitoare ele, pasari cantatoare) si poa fi aplic ate cata atat in padure cat si pe teren e e de eschis.
152
Fig. - Zona barajului de la Izbice loc prielnic pen e eni, ntru monit torizarea s speciilor
ac cvatice, mla astinile adiacente fiin identifica ca si zo sensib nd ate one bile. oda nr. 3: Evaluare pe trasee lineare e Meto Aceas metoda este folos in terenuri desch sta a sita hise pentru recensam mantul pasa arilor de tal mica. lie dele mai s sus mentio onate vor fi aplicate la monit e torizarea s speciilor in timpul Metod ex xecutarii lu ucrarilor ca si in perioada pre at emergatoar pentru a stabilii z re zonele che care eie ne ecesita o a atentie spo orita. Ne r referim aic la zone cheie, in sensul in care unele specii ci e rip pariene isi schimba lo ocul de cu uibarit anua in spec Lastunu de mal, dar si alte specii al, cial ul e precum Dum mbraveanca sau Pescarelul alba a astru.
153
e zare pentr Lastunu de mal (1), Pescar albastru (2) si ru ul ( rel u Fig. - Zonele de monitoriz Du umbravean (3) nca Trebu inventariate cu gr coloniile de lastuni de mal (desi este cunoscuta locatia uie rija a ac cestora, ele au tendinta anual sa-si mut coloniile in functie de curs raului c e te e sul care se remodeleaza foarte fre a ecvent) si t trebuie avut in vede ca lucra ere arile sa nu se suprap pune cu pe erioadele de cuibarit. abelul de mai jos redam lis sta speciilor care in opinia noastra trebuie In ta mo onitorizate pe parcur e rsul lucraril cat si dupa implem lor mentarea p planului. Metoda de M motiring 1 si 3 2 2 2 oada de Perio monitoring Martie August Martie August primavar ra, toamna primavar ra,
154
Cod
Specie
Cuib barit Ierna Pasaj H at Habitat 4-6 p 4-10 p 0 Ac A Ag A 80-150 i A Ac 50-100 i A Ac
A229 Alced atthis do A133 Burh hinus oedic cnemus A196 Chlid donias hybridus A197 Chlid donias nige er
ECO SIMPLEX NOVA
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA toamna
A231 Coracias garrulus A038 Cygnus cygnus A238 Dendrocopos medius A131 Himantopus himantopus A023 Nycticorax nycticorax A393 Phalacrocorax pygmeus A234 Picus canus A034 Platalea leucorodia A195 Sterna albifrons A193 Sterna hirundo A166 Tringa glareola
16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p 6-10 p
Ag F Ac F Ac Ac Ac Ag F 30-60 i Ac 70-140 i Ac 200-400 Ac i 5001000 i Ac
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Mai August Iarna Martie August primavara, toamna Martie August Martie August Martie August primavara, toamna primavara, toamna primavara, toamna primavara, toamna
Legenda: Ac acvatic; Ag agricol; F forestier. Metoda de monitoring: Cifrele reprezinta metoda de monitoring propus asa cum a fost descris mai sus Perioada de monitoring: Se refera la perioada propusa in care se va efectua monitorizarea speciilor de pasari, primavara si toamna se refera perioadele de migratie de toamna si primavara. Monitorizarea trebuie sa aiba ca scop identificarea zonelor sensibile si diminuarea efectelor lucrarilor prevazute. Desi planul de monitorizare de mai sus se refera cu precadere la acele specii pentru care siturile au fost desemnate, insa este de la sine inteles ca si celalalte specii trebuie monitorizate.
155
ECO SIMPLEX NOVA
B. Monitorizarea speciilor de pesti si amfibieni de pe suprafata amplasamentului si din ariile NATURA 2000 invecinate Pentru monitorizarea pestilor si amfibienilor de importanta comunitara de pe suprafata amplasamentului si din siturile NATURA 2000 invecinate se vor fixa statii reprezentative pentru prelevarea materialului biologic. Aceste statii vor fi amplaste in aval, in amonte, cat si pe sectorul de rau aflat pe suprafata amplasamentului, pentru a acoperi toata gama de preferinte ecologice a speciilor de amfibieni si reptile din zone. De asemenea in cadrul monitorizarii vor fi incluse si meandrele si baltile temporare cu o marime semnificativa (minim un diametru de 2m), acestea fiind importante in special pentru amfibieni, deoarece servesc ca habitate de reproducere. Principala metoda nedistructiva folosita pentru prelevarea materialului biologic este capturarea pestilor cu electrofishing-ul. Aparatul de electronarcoza emite un curent slab ce ameteste pestii pentru o scurta perioada de timp pentru a putea fi prinsi, in decurs de maxim 10 minute acestia intorcandu-se la activitatea normala. Pe langa aceasta metoda pot fi folosite plasele reofile si navoade pentru capturarea pestilor si amfibienilor. De asemenea, personalul specializat poate realiza scufundari subacvatice pentru monitorizarea directa a speciilor de pesti si amfibieni in perioadele cu conditii de turbiditate scazuta a apei. Pentru monitorizarea amfibienilor se va folosi si metoda transectelor auditive, eficienta in special in perioadele de reproducere a diferitelor specii de anure. In cazul urodelelor se pot folosi capcane pentru capturarea indivizilor si a avea o imagine mai buna asupra structurii si marimii populatiei. Speciile propuse pentru o monitorizare atenta sunt: Specie Pisces Directiva Habitate Anexa 2 Anexa 2 OUG 57/2007 Anexa 5A Anexa 3 Anexa 3 Anexa 3 Cartea Rosie a Vertebratelor VU 156
Acipenser ruthenus Aspius aspius Pelecus cultratus Rhodeus sericeus
ECO SIMPLEX NOVA
amarus Romanogobio albipinnatus Barbus barbus Cobitis taenia Lota lota Zingel streber Zingel zingel Gymnocephalus baloni
Amphibia Anexa 5 Anexa 2 Anexa 2 Anexa 5 Anexa 5A Anexa 3 Anexa 4B Anexa 3 Anexa 4A Anexa 4A VU P VU VU Anexa 2 Anexa 3 -
Triturus dobrogicus Bombina bombina
Anexa 2 Anexa 2
Anexa 3 Anexa 3
P AA
Legenda: VU vulnerabila; AA aproape amenintata; P - periclitata. C. Monitorizarea speciilor de reptile de pe suprafata amplasamentului si din ariile NATURA 2000 invecinate Monitorizarea speciilor de reptile din zona de studiu, cat si din siturile NATURA 2000 invecinate se va face folosind 2 metode principale: metoda transectelor vizuale descrisa de Cogalniceanu (1997) si cautarea in habitatele specifice. Metoda transectelor vizuale se bazeaza pe luarea unor puncte de reper si apoi parcurgerea unor trasee in suprafata delimitata, la distante de maxim 250m departare intre ele, in functie de numarul de refugii si locuri de insorit disponibile in habitat. Aceasta metoda este utila mai ales pentru determinarea compozitiei herpetofaunei din zona de studiu. Cautatul in habitate specifice este o metoda foarte utila pentru a stabili prezenta/absenta unei specii anume din zona de studiu si pentru determinarea marimii populatiei. Folosind aceasta metoda, nu vor fi stabilite trasee de parcurs, ci vor fi investigate doar habitatele favorabile pentru speciile avute in vedere, fara a intreprinde observatii in restul habitatelor. Adeseori aceasta metoda este combinata cu cea a transectelor vizuale, in sensul ca se parcurg traseele vizate, dar se acorda un timp mai indelungat de observatii anumitor habitate.
157
ECO SIMPLEX NOVA
Pentru a obtine o estimare populationala mai buna si pentru a avea o imagine cat mai apropiata de realitate, ambele metode, si in special cea a cautatului in habitate specifice, sunt combinate cu o tehnica de marcare-recapturare, in care indivizii capturati sunt marcati specifici pentru recunoastere ulterioara, in cazul in care vor fi recapturati. Tehnica este neinvaziva si nedistructiva si presupune, in cazul reptilelor, cliparea unui solz sau a unei anumite combinatii de solzi. Estimarile populationale ulterioare se fac folosind software-ul Distance 5.0.
Perioada de monitorizare
Monitorizarea este recomandat sa aiba loc pe toata perioada de activitate a animalelor, si anume martie-octombrie (februarie-octombrie), fiind conditionata in special de regimul climatic din anul respectiv. Observatiile cele mai valoroase sunt cele efectuate in perioada de reproducere in cazul tuturor grupelor de vertebrate avute in vedere, si in perioada de reproducere si retragere catre hibernacule in cazul amfibienilor si reptilelor. Observatiile din perioada de reproducere si de retragere la hibernacule ofera o intelegere mai buna privind utilizarea habitatelor de catre speciile de amfibieni si reptile, in timp ce observatiile din vara sunt folositoare pentru a determina habitatele de hranire ale diferitelor specii.
Specii monitorizate
Monitorizarea trebuie sa aiba in vedere toate speciile de pesti, amfibieni si reptile din perimetrul zonei de studiu si din siturile NATURA 2000 invecinate, pentru a nu fi afectate semnificativ ecosistemele naturale existente sau pentru a reduce la minim impactul lucrarilor asupra acestora. In cadrul fiecarui grup de vertebrate dintre cele discutate exista specii de importanta comunitara sau nationala pentru care trebuie acordata o atentie deosebita in timpul monitorizarilor, acestea fiind sensibile la impactul antropic, au preferinte stricte de habitat, sunt vulnerabile la degradarea habitatelor sau au un grad de vulnerabilitate crescut. Speciile propuse pentru o monitorizare atenta sunt: Specie Reptilia Directiva Habitate OUG 57/2007 Anexa 4B Cartea Rosie a Vertebratelor VU
158
Darevskia
ECO SIMPLEX NOVA
praticola Podarcis tauricus Lacerta viridis Natrix tessellata Dolichophis caspius Coronella austriaca Zamenis longissimus
Legenda: VU vulnerabila; AA aproape amenintata. In tabelul urmator, speciile de reptile considerate important a fi monitorizate pe parcursul lucrarilor cat si dupa implementarea planului. Lungimea si forma Specie Zone de observatii minim speciei 3 zone traseului de observare cu minim 100 m, linear, la marginea drumurilor 3 zone cu minim 100 m, linear, la marginea drumurilor 3 zone cu minim 100 m, linear, la marginea drumurilor minim 100 m, linear, la marginea drumurilor cu minim 100 m, linear Perioada de observare aprilie august orele 10 - 12 aprilie august orele 10 12 aprilie august orele 10 12 aprilie august orele 10 12 aprilie august orele 10 12 Anexa 4 Anexa 4A VU Anexa 4 Anexa 4A VU Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4A Anexa 4A Anexa 4A Anexa 4A AA AA VU
Darevskia praticola Podarcis tauricus
observari anterioare ale minim speciei
observari anterioare ale
Lacerta viridis
minim speciei
Natrix tessellata
minim 3 zone de-alungul unui mal de apa
Dolichophis caspius
minim speciei
zone
159
ECO SIMPLEX NOVA
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA minim 300 m, linear, minim 3 zone cu la marginea drumurilor la liziere de padure sau tufisuri minim 300 m, linear, minim 3 zone cu la marginea drumurilor la liziere de padure sau tufisuri
Coronella austriaca
observari anterioare ale speciei
aprilie august orele 10 12
Zamenis longissimus
observari anterioare ale speciei
aprilie august orele 10 - 12
D. Monitorizarea speciilor de plante superioare Nu s-au consemnat specii de plante superioare, de interes conservativ la nivel local, national sau comunitar, cu toate acestea, speciile de plante caracteristice si dominante care definesc tipurile de habitate prezinta importanta pentru monitorizare. Aceaste categorii de specii sunt importante deoarece intra in compozitia tipurilor de habitate de interes protectiv. Perioada de monitorizare: cel mai bine se pot monitoriza in perioada de anteza, in functie de sezonalitatea speciei, in general, primavara timpuriu si toamna, se monitorizeaza geofitele, celelalte specii majoritare, in sezonul de vegetatie: primavara toamna. Indicatori: pastrarea, pe cat posibil, diversitatii specifice si a unui echilibru populational la nivelul covorului vegetal, stratului arbustilor si arborilor. Speciile de plante superioare cu caracter invaziv: Portiunea din imediata apropiere a apei (in special la confluenta Oltului cu Dunarea), poate fi expusa extinderii speciei invazive: Amorpha fruticosa. Alaturi de aceasta intalnim:
Portulaca oleracea var. oleracea (iarba grasa), Xanthium italicum, Salix triandra, Salix purpurea, Setaria viridis (mohor), Iva xantiifolia, Cyperus fuscus (caprisor oaches), Crypsis alopecuroides, Lycopus europaeus, Lithrum salicaria, Polygonum lapathifolium.
160
ECO SIMPLEX NOVA
In zona care va fi destinata organizarii de santier, este instalata specia care poate manifesta caracter invaziv: Sambucus ebulus (boz). In zona cercetata, in compozia floristica sunt prezente specii de plante cu caracter invaziv: Xanthium spinosum, Urtica dioica, Amorpha fruticosa (salcam pitic) (pe malul Oltului, unde incepe sa se instaleze formand benzi). Perioada de monitorizare: speciile arbustive, pot fi usor identificate si se pot monitoriza pe tot parcursul anului. Speciile anuale, se monitorizeaza in perioada de vegetatie: primavara toamna, in mod special in perioada antezei. Fenomenul de invadare este destul de greu de controlat. Masuri de diminuare a impactului si control al fenomenului de extindere prin ocupare de noi suprafete, pot fi: indepartarea arbustilor, a tufelor si a indivizilor speciilor ierboase, prin taiere. Nu se recomanda folosirea ierbicidelor. evitarea depozitarii arbustilor si materialului vegetal taiat, mai ales in perioada cand se pot inmultii prin seminte care pot fi transportate/raspandite de lucrarile si activitatea umana de pe santier. E. Monitorizarea habitatelor Habitatele de interes conservativ la nivel local, national sau comunitar sunt situate mai ales pe malurile si in imediata apropiere a apei (in special la confluenta Oltului cu Dunarea). Compozitia specifica a acestora, data de prezenta speciilor de plante caracteristice si dominante, care definesc tipurile de habitate, prezinta importanta pentru monitorizare. Perioada de monitorizare: cel mai bine, habitatele se pot monitoriza in perioada de vegetatie: primavara toamna. Indicatori: pastrarea, pe cat posibil, a diversitatii specifice si a unui echilibru populational la nivelul covorului vegetal, stratului arbustilor si arborilor, pentru a nu se modifica tipul fundamental de vegetatie.
161
ECO SIMPLEX NOVA
Note: Conform H.G. 1076/2004, Art.27, alin.3, implementarea Programului de Monitorizare este responsabilitatea titularului planului, fiind obligat sa depuna anual rezultatele programului de monitorizare la autoritatea pentru protectia mediului care a emis avizul de mediu. In cuprinsul aceleiasi hotarari, Art.27, alin.5, este prevazut faptul ca monitorizarea se poate realiza si pe seama programelor de monitorizare existente, in scopul eliminarii duplicarii acestora. Cunoscut fiind faptul ca cele doua situri Natura 2000 (ROSPA 0024 Confluenta Olt- Dunare si ROSCI 0044 Corabia-Turnu Magurele) , in arealul carora va fi implementat Planul, au fost atribuite spre administrare aceluiasi custode aflat in proces de intocmire a Planurilor de Management, propunem incheierea unui protocol intre administratorul siturilor mentionate si titularul de proiect. Acest protocol va stipula clar obligatiile fiecarei parti si apreciem ca va conduce la implementarea corecta a Programului de Monitorizare.
162
ECO SIMPLEX NOVA
CAPITOLUL 5. CONCLUZII
1.
Desi schimbarea destinatiei terenului si a peisajului este majora, PATZ-ul se incadreaza in exceptiile prevazute de OUG nr. 57/2007 (art. 28) cu modificarile si completarile ulterioare, (inclusiv OUG nr. 154/2008), numai in ceea ce priveste realizarea amenajarii hidroenergetice a raului Olt, pe sectorul Izbiceni-Dunare.
2. Din punct de vedere a consideratiilor privind impactul asupra mediului, a caracterizarii principalelor grupe de specii si habitate, precum si a conditiilor impuse pentru realizarea investitiei, se recomanda alternativa I pentru a fi promovata. 3. Planul se suprapune cu ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele, in proportie de 18,2% Planul se deruleaza atat in perimetrul sitului cat si in imediata vecinatate a acestuia. 4. Nu este afectat direct tipul de habitat Natura 2000: codul 92A0 Zavoaie
cu Salix alba si Populus alba, aflat in zona de confluenta a Oltului cu

Dunarea, mai ales pe malurile Dunarii; 5. Exemplarele din speciile de arbori si arbusti ce vor fi defrisate efectiv in interiorul sitului ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele au fost identificate in teren. Pentru construirea barajului si a podului peste raul Olt, s-a constatat prezenta in zona vizata a speciei Robinia pseudacacia (salcam alb). Plantatia de salcam este in varsta de 8-10 ani si va fi defrisata o suprafata de maxim 2 ha. Vor mai fi defrisate: 3-5 exemplare de Populus canadensis (plop canadian) si un numar de 20-30 arbusti (plantati) de Tamarix sp. (catina rosie); 6. Cu exceptia habitatului 92A0, in zona studiata, in special in perimetrele care vor fi afectate de organizarea de santier si de formarea viitorului lac de acumulare, nu au fost identificate tipuri de vegetatie care sa poata fi incadrate in tipurile corespunzatoare de habitate Natura 2000, care se refera la vegetatie naturala si semi-naturala (spontana) de interes conservativ comunitar. 7. In perimetrul sitului ROSCI044, in zona in care planul (PATZ-ul) se suprapune cu situl, nu au fost identificate specii de plante de interes comunitar sau specii de plante de interes conservativ national (nu sunt consemnate in Lista Rosie sau Cartea Rosie). 8. Dupa cum se poate observa din planuri, PATZ-ul nu afecteaza direct malul Dunarii in dreptul Ostrovului Calnovat, parte a ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele.
163
ECO SIMPLEX NOVA
9. Deasemenea, din modificarile planului (PATZ), reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele Oltului situate inainte de zona de regularizare. 10. Asa cum reiese din evaluarea impactului asupra speciilor de pasari, cuprinse in Formularul standard care a stat la baza desemnarii celor doua situri Natura 2000 - ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior si ROSPA 0024 Confluenta Olt Dunare, evaluare prezentata la subcapitolele 2.3.1.1. si 3.1, preconizam ca fiind afectata de implementarea Planului, specia Alcedo atthis (pescarel albastru) ce cuibareste in malurile naturale ale raului Olt. La aceasta se adauga doua specii care nu se regasesc in formularul standard al celor doua situri, dar care consideram ca necesita protectie:
Riparia riparia (lastun de mal) si Merops apiaster (prigoria). Prin pastrarea

in stare naturala a meandrei raului Olt, aval de baraj, consideram ca impactul prognozat asupra acestor specii va fi nesemnificativ. 11. In ceea ce priveste stabilirea procentului (%) din cadrul fiecarei arii naturale protejate, ce va fi afectat de acest plan, pentru: ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele, este afectat direct, in proportie de cel mult 2,85 % ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior, este afectat direct, in proportie de 1,25 % ROSPA 0024 Confluenta Olt Dunare, este afectat direct, in proportie de 32,5 % 12. PATZ-ul poate fi luat in considerare pentru aprobare, doar cu respectarea conditiilor prevazute in legislatia in vigoare, cu privire la conservarea speciilor si a habitatelor lor.
164
ECO SIMPLEX NOVA
ANEXE: Nodul hidrotehnic Olt Inferior Plan de ansamblu; Plan de amplasament Scara 1: 20000; Plan de amplasament Scara 1: 10000; Imagine satelitara Amenajare hidroelectrica Izlaz Alternativa I; P.A.T.Z.-I.J, aferent investitiei A.H.E. a raului Olt pe sectorul Izbiceni Dunare C.H.E. Islaz
165

EVALUARE ADECVATA Islaz

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EVALUARE ADECVATA Islaz

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. E ECO SIMP PLEX NO OVA S.R. .L.

Benefic ciar SC S HIDRO OELECTRICA SA Bu ucuresti

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Director Stela Capra

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Legislatie de protectia mediului

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

CAPITOLUL 1. INFORMATII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII 1.1. Obiectul contractului

Investitia Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt, pe sectorul Izbiceni -

urmeaza a se realiza pe teritoriile judetelor Olt si

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

1.2. Date tehnice generale despre Plan

Izbiceni - Dunare C.H.E. Islaz urmeaza a se realiza pe teritoriile judetelor Olt si

Izbiceni Dunare.C.H.E.Islaz s-a stabilit o zona de studiu / zona de oportunitate,

Investitiile respective se vor realiza pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan.

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Turnu Magurele (aceasta este practic inclusa in cea mentionata anterior).

Qmax cu asigurarea (%) de :

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

debitul de calcul (Q 1% = 3480 mc/s) si la debitul de verificare (Q 0,1% + Q = 5600mc/s).

Digurile (perimetrale / de remuu) se vor realiza din umplutura de material

Cota coronamentului acestora urmareste cota remuului pentru debitul de verificare.

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

hidroelectrice si de pompaj sunt identice.

Regularizarea aval este un canal cu sectiune transversala trapezoidala, avand

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Materialele de constructie necesare atat realizarii umpluturilor in corpul digurilor

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Suprafata totala de teren ce va fi ocupata prin realizarea investitiei este

jud. Olt (ha) 228,09 239 162

Total (ha) 606,24 827 506

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

VOLUM TOTAL (mil mc) 18,090 34,590 48,445 -

VOLUM UTIL (mil mc) 0,000 20,910 34,765

SUPRAFATA (ha) 584,250 948,750 1028,370

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

VOLUM UTIL (mil mc) 0,000 12,660 23,510 -

SUPRAFATA (ha) 473,835 752,410 804,245

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA