P. 1
EVALUARE ADECVATA Islaz

EVALUARE ADECVATA Islaz

|Views: 431|Likes:
Published by geoingpl

More info:

Published by: geoingpl on Jan 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/31/2014

pdf

text

original

S.C. E ECO SIMP PLEX NO OVA S.R. .L.

Punct d lucru: C de Calea Vacar resti, nr. 34 42 se ector 4, Bu ucuresti Tel.: 021 330 11 16 T Fax: 021 30 85 80 F 01 GSM 0722 4 10 67 G 43 0726 6 86 92 68

www.e ecosimplexnova.ro fice@ecosim mplexnova. .ro e – mail: offi ecosimpl lexnova@y yahoo.com

PL LAN DE AME ENAJAR A TERITO RE ORIULU ZON UI NAL – INTER RJUDE ETEAN A RAU ULUI O OLT, PE SECT E TORUL IZBIC CENI – DUNA ARE C.H H.E. IS SLAZ

- 2010 -

Benefic ciar SC S HIDRO OELECTRICA SA Bu ucuresti

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

COLECTIV DE ELABORARE

expert cheie nr. 1 – biolog Dr. Simona Mihailescu expert cheie nr. 2 – Prof. Univ. Dr. Ioan Cristurean

Personal suport: - Prof. Univ. Dr. Lotus Mester - biolog Jozsef Szabo - biolog Dr. Viorica Honciuc - geograf Stela Capra - ecolog Cristina Olteanu - ecolog Viorel Olteanu - ing. ecolog Mariana Duluta

Director Stela Capra

2

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

CUPRINS INFORMATII GENERALE .............................................................................................................5 CAPITOLUL 1. Informatii privind Planul supus aprobarii .........................................................7 1.1. Obiectul contractului ................................................................................................................7 1.2. Date tehnice despre Plan……………………………………………………………………..9 1.3. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor STEREO 70………25 1.4. Modificari fizice ce decurg din implementarea P.A.T.Z.-I.J……………………………….33 1.5. Resurse naturale necesare implementarii Planului………………………………………….34 1.6. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea Planului………………………………………………….34 1.7. Emisii si deseuri generate prin implementarea Planului……………………………………34 1.8. Cerinte legate de utilizarea terenului……………………………………………………….38 1.9. Servicii suplimentaresolicitate de implementarea Planului, respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar………………………………………………………………………………………..41 1.10. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare…………………………………………………………………………………….42 1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii Planului………………………43 1.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu Planul si care pot afecta Siturile de Importanta Comunitara……………………...44 CAPITOLUL 2. Informatii privind Siturile de Importanta Comunitara ..................................45 2.1. Metodologie generala……………………………………………………………………….45 2.2. Caracterizarea principalelor grupe de specii si habitate…………………………………….52 2.3. Fauna de vertebrate din cursul inferior al Oltului - confluenta cu Dunarea………………...67 2.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar………….116 2.5. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar…………………….120 2.6. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate………………………...121 2.7. Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea Siturilor de Importanta Comunitara……………………………………………………………………………………..121 2.8. Obiective de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara, stabilite prin planuri de management…………………………………………………………………………………….122 2.9. Descrierea starii actuale de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara……………124
3

conservarea habitatelor naturale. a florei si faunei salbatice. 28) privind regimul ariilor naturale protejate. cu modificarile si completarile ulterioare.G. Evaluarea semnificatiei impactului Planului propus………………………………………136 3.. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.146 4.129 3. 57/2007 (art. – O.2. Evaluarea impactului cumulativ al Planului propus cu alte planuri din zona…………….. nr.1.U.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DIN SITURILE NATURA 2000…………………………………………129 3. Evaluarea impactului Planului Propus…………………………………………………….142 3.4.3. Monitorizarea biodiversitatii………………………………………………………………149 CAPITOLUL 5. 4 .1.163 Domeniul de reglementare – Ordin nr.142 CAPITOLUL 4 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI………………………………. Evaluarea semnificatiei impactului cumulativ……………………………………………. CONCLUZII………………………………………………………………….

ECO SIMPLEX NOVA S. Baza de date ECO SIMPLEX NOVA S. VALEA OLTULUI INFERIOR. 1964/2007.C.L. ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR. 020491  Realizator documentatie mediu: S. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI HIDROENERGETICE S. 5-7. pentru Siturile ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE. Tel: 021 330 11 16 Fax: 021 301 85 80 E-mail: office@ecosimplexnova. martie 2010. C.E.P. Jozsef Szabo.H. Formularul standard din OM nr. pentru situl ROSCI0044 CORABIA – Studiul de biodiversitate intocmit de expertul atestat in conservarea biodiversitatii ROSPA0106 TURNU MAGURELE.R. Vasile Lascar nr. 5 .ro  Informatiile utilizate la elaborarea studiului de evaluare adecvata: .R.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA INFORMATII GENERALE  Denumire plan: PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL INTERJUDETEAN A RAULUI OLT. pentru Siturile ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE. IZLAZ  Proiectant general: S.A.Formularul standard Natura 2000 din HG 1284/2007.C. Raportul privind starea mediului pentru judetul Teleorman. Adresa: Bucuresti. Studii de teren efectuate de evaluatorii de mediu. Str. PE SECTORUL IZBICENI – DUNARE C.L. Informatii de la institutii si organizatii relevante pentru conservarea naturii.

conservarea habitatelor naturale.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (M.2010). 19 din 13.privind regimul ariilor naturale protejate.  Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.01. Nr. nr. conservarea habitatelor naturale. 154/2008 . cu modificarile si completarile ulterioare (M. 739 din 31 octombrie 2007).Of. 407/2006. 57/2007 .  Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. 442 din 29 iunie 2007). 265/2006. cu modificarile si completarile ulterioare.G.pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. H. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (M.Legea 5/2000. Of.Of.    Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica – Directiva Habitate.Of. nr.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Legislatie de protectia mediului  Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. Legislatia specifica de instituire a regimului de arie protejata la nivel national . 1196 din 30 decembrie 2005). nr. 1581/2005.. 195/2005 .  Hotararea de Guvern nr. 98 din 7 februarie 2008). nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. nr. (M.privind protectia mediului. a florei si faunei salbatice. H. Partea I.pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (M.II. 82/8. aprobata cu modificari prin Legea nr.  Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. Of.  Ordin nr. 1143/2007 6 . nr. a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice – Directiva Pasari.2010 .

04.O. Islaz ” urmeaza a se realiza pe teritoriile judetelor Olt si Teleorman. pe sectorul Izbiceni - Dunare C. au fost retehnologizate si puse deja in exploatare toate cele patru hidroagregate (tip bulb reversibil) la CHE Ipotesti.J. Str.A. CHE Frunzaru. Acestea vor fi retehnologizate. C. prin HG 455 / 01. CHE Draganesti. INFORMATII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII 1. 327 / 15 aprilie 2004 au fost aprobati indicatorii tehnico – economici ai obiectivului de investitie: “ Cresterea gradului de siguranta in functionare si modernizare la centralele hidroelectrice Olt inferior. publicata in M. Obiectul contractului Proiectant: S. Bucuresti. – I.E.1056 / 15 noiembrie 2004.11. PE SECTORUL IZBICENI – DUNARE Beneficiar: SH Slatina Comanda / contract: 666 I / 88 Faza de proiectare: studiu Titlul documentatiei: PLAN DE AMENAJARE INTERJUDETEAN A TERITORIULUI ZONAL – Investitia “Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt.H.1.P. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI HIDROENERGETICE S. nr. respectiv CHE Ipotesti. CHE Izbiceni ” judetele Olt si Teleorman.2004. PE SECTORUL IZBICENI – DUNARE Denumirea Proiectului: AMENAJAREA HIDROENERGETICA A RAULUI OLT. urmand a fi echipate cu acelasi tip de hidroagregat (bulb reversibil) ca si centrala hidroelectrica Islaz.T.C.A. Indicatorii tehnico . Anterior.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 1. respectiv CHE Draganesti si doua hidroagregate la CHE Frunzaru. 020491 Denumirea Planului: P. AFERENT AMENAJARII HIDROENERGETICE A RAULUI OLT. 7 . Vasile Lascar nr.O. nr.2004 publicata in M.J. Pana in momentul de fata. CHE Rusanesti. 5-7.economici ai acestui obiectiv de investitie au fost aprobati prin HG 1929/10.

vor putea fi atinse si celelalte obiective avute in vedere in momentul proiectarii amenajarii complexe a raului Olt. 215 GWh/an. Izbiceni . 8 . pana in acumularea Ipotesti. 125 GWh/an din stoc natural + cca. 375 GWh/an si implicit o buna functionare a Sistemului Energetic National. oportunitatile mentionate mai sus nu vor mai putea fi valorificate integral. importante suprafete de teren (cca. Frunzaru. ► asigurarea irigarii unor importante suprafete agricole (in conditiile reabilitarii sistemelor de irigatii din zona). Bineinteles si beneficiile investitiilor efectuate pana in prezent . odata cu finalizarea investitiei. 30 GWh/an din pompaj). De asemenea.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Finalizarea acestor investitii va permite atat turbinarea debitelor afluente pe raul Olt cat si realizarea pompajului apei din Dunare catre lacurile de acumulare existente in amonte de Islaz. In ambele alternative. 4000 ha) vor fi protejate impotriva inundatiilor. pe sectorul Slatina – Dunare: ► navigabilizarea cursului inferior al Oltului intre Slatina si Dunare (in conditiile realizarii ecluzei Islaz si a finalizarii celorlalte cinci . in special cele legate de buna functionare a Sistemul Energetic National. ► in ambele alternative.retehnologizarea centralelor hidroelectrice din amonte . nepoluanta de cca. in CHE Islaz se va realiza o productie de energie electrica. din sursa regenerabila. asa incat: ► prin realizarea pompajului pe sectorul Dunare – Ipotesti se va asigura in golurile de sarcina un consum de energie electrica de cca.aflate in diferite faze de executie). prin realizarea investitiei CHE Islaz si pe masura identificarii unor resurse financiare disponibile ale unor investitori interesati. Draganesti. in centralele de pe cascada Ipotesti – Izbiceni se va realiza o productie suplimentara de energie electrica de cca. ► prin pompaj.Ipotesti.se vor diminua. In conditiile in care aceasta investitie nu se va realiza. Rusanesti. 155 GWh/an (cca.

in conformitate cu prevederile legale. atat prin cel emis de Consiliul Judetean Olt (nr.H. In PUG-urile intocmite in urma cu cativa ani pentru localitatile Giuvarasti. din informatiile disponibile sunt prevazute astfel de lucrari doar pe teritoriul satului cu acelasi nume. 9 .C. Lita.12.interjudetean. titularul acesteia (SC Hidroelectrica SA Bucuresti prin Sucursala Hidrocentrale Slatina) a solicitat celor doua consilii judetene emiterea certificatelor de urbanism.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1. pe teritoriul satului Prundu (din zona amenajarii) nu sunt prevazute a se realiza astfel de investitii. Investitiile respective se vor realiza pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan. cat si prin cel emis de Consiliul Judetean Teleorman (nr. respectiv Giuvarasti si Izbiceni (jud Olt).5/02. Investitia se va realiza pe teritoriile urmatoarelor unitati administrative: Turnu Magurele. In ceea ce priveste comuna Lunca. iar pe de alta parte la eliminarea unora dintre cauzele care au un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu.E. aceasta zona ocupa doar o parte din teritoriile unitatilor administrative mentionate anterior. Conform site-ului primariei Izbiceni si aici sunt prevazute a se realiza in viitor astfel de investitii. Lita si Islaz sunt prevazute a se realiza investitii (sisteme centralizate de apa si canalizare) care pe de o parte sa conduca la imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor.Dunare C. pe sectorul Izbiceni .197/11. considerata a putea fi afectata prin executia diferitelor elemente componente ale amenajarii. Lucrarile de executie a uvrajelor amenajarii hidroenergetice se vor desfasura in exclusivitate pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan.H. Islaz ” urmeaza a se realiza pe teritoriile judetelor Olt si Izbiceni – Dunare. In vederea realizarii “Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal – Interjudetean (PATZ–IJ) aferent investitiei “Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt. pe sectorul “Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt. Date tehnice generale despre Plan Investitia Teleorman. Teleorman).E.Islaz” s-a stabilit o “zona de studiu” / “zona de oportunitate”.2010) s-a impus intocmirea unui plan de amenajare a teritoriului zonal . Islaz si Lunca (jud.03.2. In vederea demararii lucrarilor la aceasta investitie.2009).

..7 mc/s In aceasi sectiune...... dupa cum urmeaza : ▬ prin HG 1284 / 24 octombrie 2007 ( privind “ declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania”) publicata in M... 739 / 31..625 mdm ........ in interiorul “zonei de studiu” nu mai sunt prevazute alte investitii.. pentru zona situata in amonte care include lacurile de acumulare de pe Olt (Rm Valcea ............distanta fata de izvor..2008) pentru o parte din zona aval in care urmeaza a se realiza investitia. In sectiunea (Islaz)................. zona in care urmeaza a se realiza investitia a fost inclusa in situl „ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare” pentru care a fost instituit astfel regim de arie naturala protejata..altitudinea medie.....24010 kmp .180 mc/s ....H.............debitul lichid minim multianual................. La momentul actual...... in anii 2007 ...E...02................... s-a instituit regim de arie naturala protejata ca sit de importanta comunitara sub denumirea „ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele ” (aceasta este practic inclusa in cea mentionata anterior)... Islaz ” in zona in care urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate... MMDD nr.5 1 2 5 10 2015 10 3890 3480 3000 2460 ... pe sectorul Izbiceni – Dunare.O... Trebuie mentionat faptul ca prin doua acte normative........ la peste trei ani de la aprobarea indicatorilor tehnico .1 4954 Qmax cu asigurarea (%) de : 0........... ▬ prin acelasi act normativ.........................2008..debitul lichid mediu multianual... debitele maxime cu diferite asigurari sunt: c O..........O...... 1964 / 13. denumirea sitului fiind „ROSPA 0106 Olt inferior” ▬ ulterior.............. prin ord........12....Izbiceni) a fost instituit deasemenea regim de arie naturala protejata......1 + ΔQ 5600 0. C...10.......670 km ........... principalele caracteristici morfometrice si hidrologice sunt: .................... 98 / 07.....suprafata bazinului...............2007.... pentru nici-una dintre aceste investitii nu s-au realizat studii de prefezabilitate/fezabilitate....ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Din informatiile pe care le detinem..economici ai investitiei “Amenajarea hidroenergetica a raului Olt....2007 (privind “instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania”) publicata in M.64........

in cazul acestei alternative nu se produc modificari ale peisajului. lipsa posibilitatii de navigatie pe cursul inferior al Oltului intre Slatina si Dunare (in conditiile realizarii ecluzei Islaz si a finalizarii celorlalte cinci . Alternativa “0” – varianta neimplementarii planului Alternativa “0” – varianta nerealizarii planului propus a fost luata in considerare ca element de referinta fata de care se compara celelalte alternative. • pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local. Rusanesti.Ipotesti.2.2. Principalele elemente componente ale amenajarii hidroenergetice 1.1. • pierderea posibilitatii de amenajare a navigabilitatii (in scop de agrement. Izbiceni . speciilor si habitatelor si a relatiilor functionale dintre acestea. • lipsa oportuniatilor de crestere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin posibilitatile de dezvoltare a zonei industriale. in perimetrele cu aceasta destinatie) cursului inferior al raului Olt intre Dunare si orasul Slatina. • neprotejarea impotriva inundatiilor a unor suprafete de peste 400 ha. Frunzaru.1. • nerealizarea unei treceri peste nodul hidrotehnic Islaz. • pierderea oportunitatii de asigurare a apei pentru irigarea unor importante suprafete de teren arabil – aprox. 11 . a zonelor destinate serviciilor si a zonelor de agrement. care ar asigura continuitatea cailor rutiere din lungul Dunarii si lipsa oportunitatii pentru modernizarea acestora.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1. 1200 ha din stocul propriu al raului Olt cat si prin pompaj din fluviul Dunarea. Draganesti. Din punct de vedere al conservarii biodiversitatii. ● + pompaj) – cca.1. deci impactul este zero. • pierderea unor investitii importante in sprijinul infrastructurii si serviciilor. Principalele aspecte asociate adoptarii alternativei „zero” sunt: • pierderea unei capacitati de productie de energie hidroelectrica din sursa regenerabila in CHE Islaz (prin valorificarea stocului natural 150GWh/an.aflate in diferite faze de executie).

.10)] mp. care difera prin locul de amplasare a nodului hidrotehnic: La solicitarea custodelui ariei naturale protejate (ROSPA0024: confluenta Olt – Dunare) s-a mai studiat o alternativa (III).33+2. Cota coronamentului barajului deversor este de 34.[16 × (7.alternativa II……………………0.2.in deschiderile 3. Digurile (perimetrale / de remuu) se vor realiza din umplutura de material eterogen si material drenant.5 km de confluenta cu Dunarea – figura 3. . au fost luate in calcul initial un numar de doua alternative.1% + ΔQ = 5600mc/s). .5: stavile segment cu clapeta .25 mdMB. II si III pentru implementarea planului Pentru investitia propusa a se realiza.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1. In conformitate cu prevederile STAS 4273 .4: stavile segment .alternativa III………………… 4.75 mdMB.00 x 9.5 km de confluenta cu Dunarea – figura 1. barajul deversor a fost incadrat in clasa a-II-a de importanta. Lungimea acestora variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza: mal stang (m) alternativa I alternativa II alternativa III 13700 15900 10445 mal drept (m) 14000 16150 12300 Cota coronamentului acestora urmareste cota remuului pentru debitul de verificare. barajul a fost dimensionat la debitul de calcul (Q 1% = 3480 mc/s) si la debitul de verificare (Q 0. 12 . Alternativele de lucru I.2. in care nodul hidrotehnic este amplasat in amonte de pozitia din alternativa initiala (I).alternativa I…………………….43) mp.25 mdMB.83. cota pragului deversor este de 21.1.5 km de confluenta cu Dunarea – figura 2. cota pragului deversor este de 34. .(16.in deschiderile 1.3. Prezentarea caracteristicilor pentru toate cele trei alternative: electromecanic cu lant: Barajul deversor este tip stavilar. In conformitate cu prevederile STAS 4068 – 87. fiind echipat cu 5 stavile segment actionate .2.

5. a debitelor uzinate si a debitelor pompate din Dunare. In toate cele trei alternative echiparea si regimul de functionare al centralei hidroelectrice si de pompaj sunt identice. Regularizarea aval este un canal cu sectiune transversala trapezoidala.23 MW). apele uzate menajere vor fi evacuate prin reteaua de canalizare. Aceasta este amplasata in frontul de retentie. urmand a se inierba.in timpul saptamanii: 6 ore / noapte. Panta paramentului amonte este de 1:2. fie intr-o statie de epurare monobloc. care au rolul de-a colecta apele provenite din infiltratii si precipitatii si de-a le transporta in regularizarea aval. avand spre malul stang barajul deversor. ventilatie. care vor functiona atat in regim de turbina [(Pi = 32. Etansarea de profunzime se va face cu ecran de etansare tip Kelly incastrate in roca de baza si pinteni de beton (spre amonte). Centrala va fi echipata cu un numar de 4 hidroagregate tip bulb reversibil. Centrala va fi prevazuta cu o serie de instalatii proprii: sanitare. La digurile perimetrale. etansarea de suprafata a paramentului amonte se va face cu pereu de beton armat. 13 . cand se va pompa 9 ore. fiind prevazute cu o banda de circulatie de 4. exterioare de alimentare cu apa si canalizare. energia electrica produsa va fi transportata in SEN prin intermediul unei LEA d.in zilele de sambata si duminica:12 ore. Pomparea apei din Dunare spre lacul Ipotesti se face cind debitul pe Dunare este mai mare de 3500 mc/sec dupa urmatorul program: .110 kV.9 MW (4 x 8.6 MW (4 x 6. La piciorul aval al digurilor sunt prevazute contracanale. Taluzele aval se vor imbraca cu pamant vegetal. .65 MW)].00 m latime la baza taluzului aval. . se excepteaza lunile aprilie si mai. iar cea a paramentului aval este de 1: 3. cu latimea coronamentului de 4. Qp = 220 mc/s (4 x 55 mc/sec)]. pe malul drept. avand latimea la baza variabila si care va asigura tranzitarea apelor mari (Q 1%). fie intrun bazin etans vidanjabil. Din statia de transformare de 110 kV amplasata pe malul drept . Qi = 400 mc/s (4 x100 mc/sec)] cat si in regim de pompa [ 26.00m.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In sectiune transversala digurile au forma trapezoidala. stins incendii.c. etansarea rosturilor se va face cu masticuri bituminoase aditivate. electrice.

digurile perimetrale si centrala hidroelectrica vor fi echipate cu diverse aparate de masura si control. dimensionarea si amplasarea exacta a componentelor acestora va fi realizata de catre executant.50 In vederea urmarii comportarii constructiilor in exploatare. pod peste vechiul brat al Oltului (in alternativa I). pod peste nodul hidrotehnic. fie se va monta o statie de epurare monobloc. barajul deversor. Realizarea investitiei presupune amenajarea atat a unei organizari tehnologice cat si a unei organizari sociale. apa potabila si tehnologica. depozite de materiale. carburanti si lubrifianti.sortare agregate. precum si din excavatiile utile de la baraj si centrala. fabrica de betoane si laborator de incercari.a circulatiei publice pe DN 54 (Islaz . racord cu drumul actual. a regularizarii aval. 14 . Lungimea totala a drumului astfel deviat variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza: lungimea (m) alternativa I alternativa II alternativa III 2700 6800 2200 Materialele de constructie necesare atat realizarii umpluturilor in corpul digurilor cat si obtinerii agregatelor necesare fabricarii betoanelor hidrotehnice vor fi extrase din cuveta viitoarei acumulari.Turnu Magurele) este necesar a se realiza urmatoarele lucrari specifice: deviere drum actual mal drept.00 0. organizarea tehnologica necesara realizarii unei investitii de asemenea amploare va cuprinde: sediu santier. platforma parc auto. diverse platforme si ateliere. cantina. dispensar. In vederea asigurarii . statie de spalare . fie vor fi realizate bazine etanse vidanjabile.50 4. Se va asigura alimentarea cu energie electrica.dupa finalizarea investitiei .de la nodul hidrotehnic pana la confluenta Oltului – Dunarea variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza: lungimea (km) alternativa I alternativa II alternativa III 3. In ceea ce priveste apele uzate menajere.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Lungimea acesteia . In toate alternativele.

”Apele Romane.24 827 506 Din punct de vedere juridic.000 13. Principalele caracteristici ale acumularilor propuse pentru alternativele I. aceasta va fi amplasata la malul stang.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In functie de raportul dintre personalul de executie din zona si cel din afara zonei se va dimensiona si organizarea sociala.240 28. spatii comerciale.2. aceasta va cuprinde: blocuri locuinte.1. Teleorman (ha) alternativa I alternativa II alternativa III 378. cantina – restaurant. dupa finalizarea amenajarii hidroenergetice. 5 ani. in bieful aval.2. in principiu.75 NmE .840 824.75 NNR .375 894. in functie de resursele financiare existente se va putea realiza si ecluza de navigatie.15 588 344 jud. Alternativa I COTA (mdMB) talveg .19.09 239 162 Total (ha) 606.32.75 NMaxE .25 VOLUM TOTAL (mil mc) 0.240 15 .150 SUPRAFATA (ha) 507.1.830 VOLUM UTIL (mil mc) 0. instalatii de alimentare cu apa potabila.920 41. ocoalelor silvice si unor particulari.000 15.N. Se apreciaza ca durata de executie a uvrajelor amenajarii va fi de cca. Olt (ha) 228.28. In toate alternativele analizate. cabinet medical.30. pentru fiecare dintre acestea 1. terenurile ce vor fi ocupate se afla in administrarea /proprietatea A.680 28. II si III la amenajarea hidroenergetica. primariilor respective. retea de canalizare (inclusiv statie de epurare monobloc). Suprafata totala de teren ce va fi ocupata prin realizarea investitiei este repartizata din punct de vedere adminstrativ dupa cum urmeaza: jud. centrala termica.

alternativa II necesita o suprafata suplimentara pentru defrisare decat in cazul celorlalte alternative.250 948. cu 1.in ceea ce priveste fondul forestier.lungimea totala a digurilor este mai mare decat in cazul celorlalte alternative. 70 ha).1. .000 20. fapt ce implica in mod evident si un necesar mult mai mare de balast care urmeaza a fi extras din albia Oltului.910 34.30.32.445 - VOLUM UTIL (mil mc) 0. lungimea totală a digurilor este cu cca.prin adoptarea alternativei I la Plan.75 NNR . . ceea ce implică în mod evident şi un necesar mult mai mic de balast ce urmează a fi extras din albia Oltului. lungimea devierii DN 57 este cu cca. 4100 m mai mica decât a drumului deviat în alternativa II.în alternativa I. alternativa I necesită o suprafaţă mult mai mica destinata defrisarii (cca. Alternativa II COTA (mdMB) talveg .în ceea ce priveşte fondul forestier.în alternativa I. 200 ha mai mica decât cea din alternativa II.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA → Argumente pentru implementarea Alternativei I la Plan: . .2. va fi mai mica in cazul adoptarii alternativei I.590 48. . .suprafata total ocupata este mai mare decat in cazul celorlalte alternative.370 → Din urmatoarele motive s-a decis a se renunta definitiv la alternativa II: .750 1028.090 34. vor fi păstrate neamenajate (în starea actuală) meandrele Oltului situate aval de baraj.2.lungimea regularizarii aval de baraj.25 VOLUM TOTAL (mil mc) 18.28.în alternativa I.765 SUPRAFATA (ha) 584. . . 5000m mai mica decât cea a digurilor din alternativa II.18.5 km. 1.75 NMaxE . .lungimea devierii DN 54 este mai mare decat decat in cazul celorlalte alternative. suprafaţa totala ocupată este cu cca. fata de cea din alternativa III.90 NmE . 16 . decat in cazul alternativelor II si III.2.

9 mc/s (Q1%).660 23.75 NNR .290 STUDIU DE EVALUARE ADECVATA VOLUM UTIL (mil mc) 0. Debitul minim estimat este de cca.75 NMaxE . Prezentarea comparatiei dintre cele trei alternative: Din punct de vedere al alimentarii meandrei de pe malul stang a Oltului.adoptarea alternativei III ar conduce la necesitatea identificarii unei alte surse de materiale de constructie (umpluturi in corpul digurilor.5 – 2. . In ambele situatii. Subliniem faptul ca inclusiv in alternativa III. .410 804.1. provenite atat din infiltratiile din acumulare cat si de pe terenurile adiacente.30. Alternativa III COTA (mdMB) talveg .2.000 12. agregate).00 mdM in amonte la 14. trebuie sa remarcam faptul ca talvegul acesteia variaza de la 22.15 NmE .440 35.245 → Din urmatoarele motive s-a decis a se renunta definitiv la alternativa III: . .conditiile dificile pe care le presupune realizarea lucrarilor in imediata apropiere a raului Olt.ECO SIMPLEX NOVA 1.25 VOLUM TOTAL (mil mc) 11.835 752.20.510 - SUPRAFATA (ha) 473. Mentionam ca buna functionare a centralei Islaz in conditii de pompaj impune ca in bazinul de linistire al acesteia sa se realizeze cota 15. mentionam ca debitul de dimensionare al contracanalelor este de 49.00 mdM la 20.780 24.28 mdM la confluenta cu Dunarea. 17 .28.0 mc/s.00 mdM in timp ce regularizarea aval variaza intre 15.32.3.costurile necesare realizarii investitiei pentru alternativa III vor fi mai mari decat cele din alternativele I si II.1.00 mdM.2. debitele uzinate vor fi tranzitate integral prin regularizare (contracanal si ape mari) si in niciun caz nu vor putea alimenta direct meandra Oltului.marirea traseului LEA 110 kV pentru racordarea la SEN. unica sursa de alimentare a meandrei sunt debitele din contracanalul mal stang.marirea suprafetei de fond forestie ocupata definitiv. .

in alternativa II. .modificarea sistemului de etansare a incintei de executie. respectiv cu cca. respectiv cu cca. cu toate ca lungimea totala a digurilor in alternativa III este mai mica decat cea din alternativa I. respectiv cu 320 ha mai mare decat cea din alternativa III. prin debitul astfel prelevat direct din acumulare se va putea asigura in perioadele deficitare. a fost prevazut un prag aval. valoarea totala pentru alternativa III este mai mare decat cea din alternativa II din urmatoarele cauze: .modificarea amplasamentului nodului hidrotehnic va conduce la necesitatea identificarii unei alte surse de materiale de constructie (umpluturi in corpul digurilor. suprafata total ocupata este cu cca. avand in principal rol de stabilizare a acesteia. in ambele alternative. o priza de alimentare a acesteia. existenta pragului va putea asigura si un minim nivel de apa pe meandra care sa contribuie la asigurarea conditilor de existenta a componentelor ecosistemului nou instalat in zona. . ceea ce implica in mod evident si un necesar mult mai mare de balast care urmeaza a fi extras din albia Oltului. In zona de debusare a meandrei in regularizarea aval (canal de fuga si ape mari). Din punct de vedere al costurilor necesare realizarii investitiei.marirea suprafetei de fond forestie ocupata definitiv. 4100 m mai mare decat a drumului deviat in alternativa I. agregate) si implicit la cresterea costurilor transportului acestora la locul de punere in opera. in conditiile dificile pe care le presupune realizarea lucrarilor in imediata apropiere a raului Olt.marirea traseului LEA 110 kV pentru racordarea la SEN. seceta. 4600 m decat cea aferenta drumului deviat in alternativa III. lungimea totala a digurilor este cu cca.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Avand in vedere ca pot aparea situatii in care alimentarea meandrei sa devina temporar deficitara (contracanal colmatat. . conditiile minime necesare tuturor componentelor noului ecosistem ce se va instala in meandra si pe malurile acesteia. . etc) este posibil a se realiza in digul mal stang. lungimea devierii DN 54 este cu cca. . 200 ha mai mare decat cea din alternativa I.in alternativa II. Comparatia cu alternativa II: .in alternativa II . 5000 m mai mare decat cea a digurilor din alternativa I. 18 . 9000 m mai mare decat cea din alternativa III.

67 317 157 fond forestier (ha) 182.70 ha in raport cu cea din alternativa I.  Din punct de vedere al conservarii biodiversitatii. Concluziile comparatiei intre alternative:  Tinand cont pe de o parte atat de energia consumata in golurile de sarcina cat si de cea produsa. au indicat o apa ce putea fi considerata relativ curata. moarte ale raului. prezentand si unele brate vechi. ►Consideratii privind impactul asupra mediului In functie de alternativa analizata. trecandu-se la un regim fluvio-lacustru.83 251 208 606. in cazul alternativei I se produc modificarile cu impactul cel mai mic asupra peisajului.00 mdMB). terenurile ocupate definitiv vor fi repartizate dupa cum urmeaza: teren arabil (ha) alternativa I alternativa II alternativa III 63. speciilor si habitatelor si a relatiilor functionale dintre acestea. iar pe de alta parte de costurile aferente realizarii investitiei. In sectiunea Islaz. 19 . se propune a fi promovata solutia corespunzatoare alternativei I.76 124 75 neproductiv (ha) 290. In ceea ce priveste calitatea apelor Oltului. deci impactul este redus. rezultatele unor determinari efectuate in urma cu mai multi ani in zona in care se va realiza amenajarea. sectorul respectiv se prezinta ca un teren stabil. 25.24 827 506 Total (ha) Zona de interes a amplasamentului viitoarei amenajari hidroenergetice se gaseste la nivelul terasei inferioare a raului Olt (cca.45 ha in raport cu cea din alternativa III.21 135 66 pasune (ha) 68. dupa finalizarea investitie. din punct de vedere al categoriei de folosinta. respectiv cca. alternativa II necesita o suprafata suplimentara pentru defrisare.00 ÷ 27. debitul lichid mediu multianual al Oltului este de 180 mc/s. regimul de scurgere actual se va modifica. slab impurificata.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA .in ceea ce priveste fondul forestier. de cca.

care nu sunt considerate specii protejate sau prioritare.8 % alternativa II si 6. sa fie deranjate de specificul activitatilor desfasurate pe santier.7 % . Se va intocmi in prealabil un proiect tehnico-economic pentru instalarea culturilor forestiere.in toate cele trei alternative consumul de energie realizat in golurile de sarcina este practic acelasi (cca. in interiorul ariei naturale protejate sau cat mai aproape de aceasta. dupa intrarea in exploatare. In vederea compensarii suprafetelor defrisate. in afara perimetrului amenajarii. Pasarile nedependente de mediul acvatic isi vor gasi un habitat favorabil atat in formatiunile paduroase aflate in apropiere. In perioada executiei lucrarilor. cat si in formatiunea paduroasa compacta de pe insula (ostrovul) Calnovat. schemele si tehnologiile de impadurire. Un alt aspect ce trebuie mentionat este faptul ca suprafata respectiva nu este constituita dintr-un corp compact de padure. Ulterior. 20 . ponderea cea mai mare de-a lungul sectorului de vale care urmeaza a fi amenajat o au zavoaiele de plopi si salcie.alternativa I. 375 GWh/an). majoritatea acestora se vor indeparta temporar din aceasta zona. in special pe lacurile de acumulare din amonte. Terenurile respective urmeaza a fi identificate de catre titularul investitiei impreuna cu autoritatile competente. tinand cont de mobilitatea lor ridicata. este de asteptat ca populatiile de pasari prezente in zona. pasarile isi vor gasi locuri de refugiu in habitatele acvatice apropiate. atat luciul de apa cat si zonele litorale de mica adancime ale lacului unde se vor instala formatiuni tipice vor deveni habitate favorabile pasarilor. Majoritatea pasarilor din zona au ca habitat preferat luciul de apa. ci din mai multe “petice”. in timp. prin care vor fi stabilite compozitiile.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In ceea ce priveste fondul forestier ce va fi afectat. acvatice si nu numai. comparand alternativele analizate se constata: . In ceea ce priveste consumul de energie realizat in golurile de sarcina cat si productia de energie realizata.5 % alternativa III ) in raport cu suprafata ocupata de padurile de foioase (3192 ha) in interiorul ariei protejate ROSPA 0024. Trebuie subliniat faptul ca suprafata ce va defrisata in vederea realizarii amenajarii hidroenergetice este redusa (cca 5. vor fi impadurite terenuri neproductive. 7. o parte dintre terenurile posibil a fi impadurite sunt mentionate in planul anexat.

in centralele de pe cascada Ipotesti – Izbiceni se va realiza si o productie suplimentara de energie electrica (cca.prin realizarea pompajului. 215 GWh/an). 155 GWh/an din care: cca. aceeasi in toate cele trei alternative. . 125 GWh/an din stoc natural + cca. 21 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA . 30 GWh/an din pompaj). nepoluanta) ce va fi obtinuta in CHE Islaz este practic aceeasi in toate cele trei alternative (cca.productia de energie electrica (din sursa regenerabila.

ECO SIM MPLEX NOVA A STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Figura nr. 1 – Alterna ativa I 22 .

ECO SIM MPLEX NOVA A Figu nr. 2 – Alte ura ernativa II STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 23 .

ECO SIM MPLEX NOVA A STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Figura nr. 3 – Alternativa I III 24 .

3. medie 29m) Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE -Alcedo atthis (pescarel albastru). In vederea realizarii “Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal . Picus 25 . considerata a putea fi afectata prin executia diferitelor elemente componente ale amenajarii.4%) Suprafata -21285. respectiv Giuvarasti si Izbiceni (jud Olt). pantele scazand chiar sub valori de 1 – 2 m/km. Islaz ” in zona in care urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate. 53m.Interjudetean (PATZ–IJ) aferent investitiei “Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt. judetele Olt (29. sector in care albia Oltului se largeste mult. Izlaz va fi ultima hidrocentrala de pe raul Olt si va fi amplasata la cca.2008.H. 3m. cu precizarea coordonatelor STEREO `70 Investitia se va realiza pe teritoriile urmatoarelor unitati administrative: Turnu Magurele. C.6%) si Teleorman (70. Dendrocopos medius (ciocanitoarea de stejar).4 ha Regiunea biogeografica – continentala Altitudine .(max. Trebuie mentionat faptul ca prin doua acte normative.E. Teleorman). Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului).E. C. ca in final sa patrunda in campia propriu-zisa.H. min. Coracias garrulus (dumbraveanca). Cygnus cygnus (lebada de iarna). pe sectorul Izbiceni – Dunare.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1.economici ai investitiei “Amenajarea hidroenergetica a raului Olt. in anii 2007 . Chlidonias hybridus (chirighita cu obraz alb). Localizarea geografica si administrativa. la peste trei ani de la aprobarea indicatorilor tehnico .E.H. Himantopus himantopus (piciorongul). Islaz si Lunca (jud.Islaz” s-a stabilit o “zona de studiu” / “zona de oportunitate”. Nycticorax nycticorax (starc de noapte). 3 km amonte de confluenta raului Olt cu fluviul Dunarea In aceasta zona Oltul strabate zona de contact a piemontului Getic. Lita. pe sectorul Izbiceni – Dunare. prezinta multe meandre si brate parasite. Chlidonias niger (chirighita neagra). dupa cum urmeaza : ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE • • • • • Localizare-lunca inferioara a Dunarii. Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic).C.

E Amenajare ea CHE ISLA AZ 26 . gaste.000 de exe mult emplare de pasari e de balta.02. 1284/20 007). Situl e pelica lebede. in ur rma inch heierii co onventiei de custo todie nr. .G. ani. Cora acias garru ulus (dumb braveanca).2010 cu Min 0 nisterul Mediului si Padurilo – Direct Biodiv Me i or tia versitatii. In pr prezent es admin ste nistrata d catre custodele Asociat Echilib de le tia ibru.Tringa g glareola (fluierar de mlastina). cu lim mitele in coordonate STEREO 7 cu figurarea amenajarii CHE Islaz 70. In per rioada de migratie sit gazduie m tul este mai m de 20.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA canus (gheonoa sura). m • Calita si imp ate portanta: Situl este imp portant pe entru pop pulatiile cu uibaritoare ale spec ciilor urm matoare: p (cormoran mic). sitului Natu 2000 R ura ROSPA0024 Confluen Olt-Dunare (prelu 4 nta uata din anexa la Harta s H. Platalea leucorodia (lopataru s aia a ul). Phalacrocorax pygmaeus ( este impor rtant in pe erioada de migratie si iernat p e pentru spe eciile: rate. Sterna albifrons (chira a s mica). 0003/19 9. Sterna hi irundo (chi de balta ira a).

Cygnus cygnus. 21m.5%) si Valcea (17.000 de exemplare de pasari de balta. Circus cyaneus. Philomachus pugnax. Compania de Servicii si Consultanta S. Cygnus cygnus (lebada de iarna).C.286m. Larus minutus. Cygnus cygnus (lebada de iarna).. 191/14. Mergus albellus. ca urmare a incheierii Conventiei de custodie nr. Coracias garrulus. Philomachus pugnax (bataus). • • • • • In prezent ROSPA 0106. Egretta alba.In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20. Phalacrocorax pygmaeus (cormoran mic).ECO SIMPLEX NOVA ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR • STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Localizare-Albia Oltului si se suprapune peste 3 judete:Olt (63.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Biodiversitatii.8 ha Regiunea biogeografica – continentala Altitudine . -Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus (pelican cret). Ciconia ciconia. Phalacrocorax pygmaeus (cormoran mic). Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului). Mergus albellus (ferestras mic). . toate speciile de rate. medie 95m) Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE -Botaurus stellaris. Lanius minor. Teleorman (18.07. Ixobrychus minutus.3%). 27 . Anser albifrons (garlita mare).(max. Coracias garrulus (dumbraveanca). Recurvirostra avosetta. Ixobrichus minutus (starcul pitic).9%) Suprafata -54074. Mergus albellus (ferestras mic). min. Ciconia ciconia (barza alba). Burhinus oedicnemus. este administrata de catre S. Calitate si importanta: -Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Aythya nyroca (rata rosiatica).A.

cu limitele in coordo e onate STER REO 70. ui din 12 284/2007). cu figurarea amenajarii CHE Islaz u z Amenajarea A CHE ISLAZ C Z situata in afa ara sitului 28 .EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Harta sitului Na atura 2000 ROSPA Va alea Oltulu Inferior (preluata d anexa la H.G.

Gymnocephalus baloni (ghibort de rau).92A0). judetele Olt (33%) si Teleorman (67%) Suprafata -7024 ha Regiunea biogeografica . Misgurnus fossilis (tipar).continentala Tipuri de habitate naturale de interes comunitar prezente in sit: -6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii -91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion. Rhodeus sericeus amarus (boarta). Zingel zingel (pietrar). • Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Theodoxus transversalis  Calitate si importanta: .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE • • • • Localizare . din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) -92A0 Zavoaie cu Salix alba (salcie alba) si Populus alba (plop alb) • Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Spermophilus citellus (popandau) • Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Bombina bombina (buhai de balta). Gobio kessleri (porcusor de nisip). Ulmus laevis. Triturus dobrogicus (triton dobrogean) • Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Gobio albipinnatus (porcusor de ses).Salicion albae) -91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur. cu o importanta ecologica deosebita. Pelecus cultratus (sabita). totodata prezentand o importanta din punct 29 . aceste zavoaie de salcie si plop. . habitatele ramase in stare naturala si seminaturala in urma transformarilor ce au avut loc in ultimii 20 de ani in lunca Dunarii sunt padurile de esenta moale. Aspius aspius (avat).Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si isi pastreaza functiile bio-geochimice si ecologice. reprezentand totodata habitate de interes comunitar (cod Natura 2000 .lunca inferioara a Dunarii. Alnion incanae. Gymnocephalus schraetzer (raspar). Alosa pontic (scrumbie de Dunare). Zingel streber (fusar mic). Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia.In acest sector inferior al Dunarii. Cobitis taenia (zvarluga).

Harta sitului Nat tura 2000 ROSCI004 Corabia – Turnu M 44 Magurele (p preluata din n nexa la O. sta arcul de no oapte (Nyc cticorax corax). cu lim mitele in co oordonate S STEREO 70 cu figura 0.02. sta arcul galbe (Ardeo ralloide en ola es). egasesc in anexa I a Directivei Pasari: ntors (Recu urvirostra a avosetta). In pr prezent es admin ste nistrata d catre custodele Asociat Echilib de le tia ibru. c chira de ciocin balta (Sterna hirundo). lopataru (Platalea leucorodia ul a a). ch mica ( hira (Sterna alb bifrons).M 1964/20 M. area amen najarii an CH Islaz HE Amena ajarea CHE ISLAZ 30 .2010 cu Min 0 nisterul Mediului s Padurilo – Dire Me si lor ectia Gen nerala Pro rotectia N Naturii si Managem mentul Ar riilor Natu urale Prot tejate. piciorongu (Himanto ul opus hima antopus). 007). egreta mica (E a Egretta ga arzetta). mai ales avifaun nistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de interes comunita ce se re s ar.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA de ve edere al b biodiversitatii. in ur rma inch heierii co onventiei de custo todie nr. nyctic egreta mare (Eg a gretta alba). 0003/19 9.

52 257364.97 257527.35 47 75899.53 257947. r Limite siturilor Natura 2 ele 2000 utiliz zate sunt cele existe ente pe site-ul Ministerului Me ediului si P Padurilor (h http://www w.40 47 75526.83 257685.10 27 28 29 30 31 DR RUM 249 9359.31 249 9418.20 0 474065.75 47 74915.05 2 258007.10 258172.27 258206.06 2 257999.29 4 484084.46 47 77008.54 257467.19 258120.45 47 76092.30 257685.31 4 66 67 68 69 70 DIG D 258205.82 47 75180.52 258232.49 9 474088.58 249 9438.09 4 483900. Coord donatele Planului in S STEREO 70 0 pu unct 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 LAC C N 258390.69 249 9428.ro/protecti ia_naturii/p protectia_n naturii.74 47 74982.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Local lizarea ge geografica si admi a inistrativa a Plan va nului inca adrat in s siturile Natura 200 .47 4 484157.53 2 257038.59 258018.37 47 74856.81 47 77205. cu prec Na 00 cizarea coo ordonatelor STEREO `70.43 47 75071.08 2 256991.25 4 484028.30 0 474959.00 47 77383.88 47 74959.54 257779.84 2 473774.95 483894.23 249 9351.61 E 47 74689.96 6 474949.htm m).mmediu.14 4 31 .

50 249258.27 248082.69 257580.78 254487.38 256969.16 476321.74 253825.92 249869.18 248852.24 249529.50 253760.25 482228.34 476967.64 256521.01 482035.23 249510.86 483306.07 256606.96 475039.52 482794.20 483546.69 482616.83 251193.77 476328.42 476590.59 258032.44 479198.27 257424.55 482737.29 248696.09 257608.16 257400.18 248403.83 477532.19 476021.21 477845.59 256097.20 482470.50 479856.25 482360.61 476326.34 248319.14 478238.36 248820.49 482103.36 481606.53 478683.03 257532.58 249580.15 478830.79 479951.73 475708.98 477744.33 251437.29 256226.02 483765.79 255563.51 257574.41 249341.40 483183.16 482813.28 STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 32 .39 477311.40 479254.73 482901.ECO SIMPLEX NOVA 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 256260.22 480471.52 483180.52 257379.52 256045.63 482267.21 249346.49 256540.70 476876.00 477164.80 253476.54 477641.41 247810.33 482170.97 481859.09 248144.65 253686.52 249270.48 475839.47 253964.35 247778.54 478503.46 483040.80 257675.52 257536.02 476427.14 251714.51 254919.45 249269.22 482816.

ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1.24 ha: . 33 . . Modificari fizice ce decurg din implementarea Planului. fiind astfel afectat un volum strict necesar de sol/subsol.15 ha. etc si suprafete inundate – lac de acumulare. Modificarile fizice ce au loc in faza de exploatare a obiectivului se refera la faptul ca dupa finalizarea investitiei suprafetele de teren agricol. in judetul Olt. o data cu umplerea viitorului lac de acumulare si ridicarea nivelului freatic. in judetul Teleorman.  Modificarea proceselor pedogenetice. Activitatea de exploatare se refera la activitatile specifice desfasurate in cadrul unui astfel de obiectiv. si prin care se va interveni in structura naturala a solului. vor aparea fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona. coeziunea. Dupa realizarea obiectivelor.4. prin intreruperea ciclurilor de viata ale vegetatiei. Activitatea de constructie consta in amenajarea organizarii de santier. Acest impact este inevitabil avandu-se in vedere specificul activitatii de constructie a unui asemenea obiectiv.  Modificarea proprietatilor fizico – mecanice ale solului: textura. Modificarile fizice ce au loc in faza de executie se refera la modificarile produse de excavatiile executate pentru fundatii sau pentru pozarea in subteran a instalatiilor edilitare. Toate excavatiile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a obiectelor. pasuni naturale si padure vor fi inlocuite cu suprafete construite – baraj. realizarea infrastructurii (drumuri. frecarea interna.09 ha. se va realiza refacerea ecologica a suprafetelor de teren ocupate temporar in cadrul organizarii de santier si redarea acestora folosintei de zona verde.228. de aerare si termice. in calitatea acestuia. Realizarea investitiei va conduce la ocuparea definitiva a unei suprafete de 606.  Modificarea proprietatilor hidrofizice. taluzuri. De asemenea. microfaunei si mezofaunei. Programul de lucrari va cuprinde activitati de constructie si activitati de exploatare. retele de utilitati) si a proiectului propriu-zis.378. starea de afanare (tasare).

Conform litologiei intalnite in forajele de studii executate in ampriza analizata. la suprafata apare stratul de coperta cu grosimi cuprinse intre 4. neechipat edilitar. etc. combustibili. precum si din excavatiile utile. 34 . argile prafoase – nisipoase. Resursele naturale necesare implementarii Planului Materialele de constructie necesare atat realizarii umpluturilor in corpul digurilor cat si in vederea obtinerii agregatelor necesare fabricarii betoanelor hidrotehnice vor fi extrase din cuveta viitoarei acumulari. de un orizont aluvionar alcatuit din nisipuri medii grosiere la partea superioara cu trecere la nisip cu pietris si rar bolovanis la partea inferioara.). Acesta este urmat in adancime pana la roca de baza. aer.0 – 7.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Implementarea Planului propus include actiuni de constructie care duc la schimbarea modului de utilizare (functiunea) a unor suprafete de teren din cadrul siturilor de protectie speciala amintite.5. 1. 1. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea Planului Resursa naturala principala utilizata in functionarea obiectivului vizeaza apa raului Olt – utilizata pentru alimentarea lacului de acumulare al hidrocentralei. fara infrastructura. Planul propus nu implica folosirea altor resurse naturale (sol.5. tinand cont de dotarile actuale ale constructorilor din tara acesta poate fi exploatat pana la adancimi de cca.0 m.0 m care este alcatuit din materiale diferite : de la nisipuri. 6. 1.0. Emisiile generate de implementarea Planului se impart in:   emisii care au loc in timpul constructiei (estimata la 5 ani).6. emisii care au loc in timpul exploatarii acestuia. nisipuri prafoase sau argiloase pana la argile. Emisii si deseuri generate de Planul analizat Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de asimilarea unui teritoriu nedezvoltat.7.

 Emisii in aer Emisiile atmosferice de poluanti (pulberi. dar si asupra personalului muncitor datorita expunerii mai indelungate. In perioada de executie (de implementare a planului) vor fi luate toate masurile necesare pentru limitarea emisiilor de poluanti in aerul atmosferic: . 35 .umectarea suprafetelor supuse lucrarilor de tereasamente in perioadele secetoase.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra aerului in special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot. manipularea materialelor de constructie pulverulente) sau mobile (utilaje de constructie si transport) in perioada de executie sau de sursele stationare (instalatiile de ardere pentru incalzire sau preparare hrana) si traficul rutier in perioada de explotare. . Pentru perioada de exploatare. prin protejarea in timpul transportului si la depozitare. respectarea termenelor de revizie tehnica periodica. NOx. SO2.etc. Se vor respecta conditiile de calitate a aerului zonelor protejate prevazute de STAS 12574/87. Nu se cunoaste daca implementarea planului propus presupune utilizarea de substante toxice sau periculoase. .producerea de energie electrica obtinuta prin caderea apei.limitarea timpului de functionare a utilajelor de constructie si transport. emisiile de poluanti in aerul atmosferic vor fi reduse avand in vedere profilul de activitate al obiectivului . vor fi limitate prin impunerea unor masuri de protectie. CO.) generate de sursele nedirijate si aleatorii (lucrari de excavatii.utilizarea in executie a utilajelor si mijloacelor de transport cu emisii reduse de poluanti atmosferici. . Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi estimate si incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare. pentru fiecare factor de mediu.evitarea antrenarii in atmosfera a materialelor de constructie si deseurilor pulverulente. terasamente. Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra faunei si vegetatiei din zona.

Nu se vor accepta fose vidanjabile. Spalarile de utilaje si mijloace de transport ale santierului se vor face obligatoriu in spatii special amenajate pentru astfel de operatiuni (inafara zonei protejate). Alimentarea cu apa a santierului. canalizare ape uzate menajere si pluviale) vor respecta conditiile impuse de A. poate fi redus. Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit. pentru salariatii sai dar si pentru nevoile tehnologice. surse difuze – depozitele intermediare de materiale de constructii in vrac. dar si a apei subterane. se vor incadra in limitele impuse prin NTPA 002/2005. dinamica. Lucrarile de drenaj pot afecta punctual subterane. Deseurile rezultate de pe santier vor fi colectate de catre o firma specializata. poate fi asigurata de reteaua de alimentare cu apa ce va fi amenajata pentru perioada de santier. prin Avizul de Gospodarire Ape. care pot fi spalate de apele pluviale. pentru a se evita poluarea solului. in timpul lucrarilor de constructie. Punctele de lucru vor fi dotate cu toalete ecologice. In faza de exploatare.Sistemul de Gospodarire a Apelor Teleorman si Olt. dotarile hidroedilitare (retelele de alimentare si pentru stingerea incendiului. 36 . cantitatea si calitatea apelor Prin respectarea recomandarilor anterioare. Apele Romane . subsolului si a apelor subterane. cu mijloace tehnice adecvate.ECO SIMPLEX NOVA  Emisii in apa STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In perioada de constructie. in situatia in care ar fi spalate de apele pluviale. iar normele europene interzic constructia acestora. Materialele de constructii in vrac vor fi depozitate in spatii inchise sau acoperite. pot fi clasificate in: surse punctiforme – evacuarile de ape menajere de la organizarea de santier si punctele de lucru. precum si spalarile de utilaje/mijloace de transport in cadrul santierului.N. intrucat la terminarea lucrarilor vor fi foarte greu de dezafectat. principalele surse de poluare a apei raului olt. preconizam ca impactul asupra factorului de mediu apa. Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere evacuate de pe amplasament.

starea de afanare (tasare). acoperite si betonate. Prin excavatiile executate pentru amenajarea lacului de acumulare. Impactul asupra solului si subsolului va fi semnificativ diminuat prin masurile adoptate pentru reconstructia ecologica a terenului. dupa care vor fi preluate de firme specializate. prin intreruperea ciclurilor de viata ale vegetatiei.ECO SIMPLEX NOVA  Emisii in sol STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In faza de executie. solul/pamantul excavat se va depozita in loc special amenajat si se va folosi la constructia digurilor de protectie si la refacerea terenului dupa incheierea lucrarilor de constructie. Toate excavatiile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a obiectelor. a barajului. Acest impact este inevitabil avandu-se in vedere specificul activitatii de constructie. Se vor lua masuri pentru protectia factorului de mediu „sol”: activitatea de excavare va fi supravegeata atent. in cadrul santierului. depozitarea necorespunzatoare a deseurilor. frecarea interna.  Modificarea proprietatilor hidrofizice. racordarea defectuoasa la canalizarea organizarii de santier. 37 .  Modificarea proprietatilor fizico – mecanice ale solului: textura. scurgerile accidentale de produse petroliere. depozitarea necorespunzatoare a materialelor de constructie. depozitarea deseurilor se va realiza in spatii special amenajate. in calitatea acestuia. sau pentru pozarea in subteran a instalatiilor edilitare se va interveni in structura naturala a solului. Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate. microfaunei si mezofaunei. pot fi reprezentate de: excavatiile realizate pentru executarea lucrarilor de constructii. depozitarea materialelor de constructie se va realiza in spatii special amenajate. de aerare si termice.  Modificarea proceselor pedogenetice. ca urmare a unor defectiuni ale autovehiculelor ce tranziteaza santierul. principalele surse posibile de poluare. astfel incat sa se asigure protectie pentru sol si subsol. fiind astfel afectat un volum minim de sol/subsol. coeziunea.

24 ha repartizata din punct de vedere adminstrativ dupa cum urmeaza: .15 ha din care: Turnu Magurele (52. 1. necesare pentru executia investitiei.12 ha). Realizarea investitiei va conduce la ocuparea definitiva a unei suprafete totale de 606. pe categorii de deseuri. sa va interzice pe santier efectuarea de reparatii a utilajelor sau mijloacelor de transport. pentru evitarea poluarii solului si panzei freatice. ce se vor face in spatii amenajate in organizarea de santier. In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor.judetul Teleorman – 378. in spatii special amenajate.ECO SIMPLEX NOVA - STUDIU DE EVALUARE ADECVATA amplasarea unor depozite temporare de carburanti si lubrifianti se va face numai pe platforme betonate. In PUG-urile intocmite in urma cu cativa ani pentru localitatile Giuvarasti. cat si in faza de exploatare. Se va incheia un contract pentru preluarea deseurilor. pentru a se evita pierderile in sol. Lita si Islaz sunt prevazute a se realiza investitii (sisteme centralizate de apa si canalizare) care pe de o parte sa conduca la imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor. cu exceptia celor de intretinere. lucrarile pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit.35 ha). Lunca (0. cu respectarea normelor si legislatiei nationale referitoare la gestionarea deseurilor. Islaz (246. cu mijloace tehnice adecvate.  Deseuri Atat in faza de executie. a organizarii de santier si punctelor de lucru. impactul asupra factorului de mediu „sol” va putea fi semnificativ redus.55 ha). dotate cu mijloace de protectie impotriva imprastierii incarcaturii pe traseele de circulatie. Depozitarea temporara a deseurilor menajere si cele asimilate cu tipul stradal se va face in europubele. iar pe de alta parte la eliminarea unora dintre cauzele care au un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu.13 ha) 38 . cu un operator de salubritate autorizat.8. - se vor utiliza numai mijloacele de transport materiale de constructie. Lita (79. depozitarea deseurilor generate se va face in mod controlat. Cerinte legate de utilizarea terenului.

Tarlaua 99/2 = 20.vita de vie.24 ha ce vor fi ocupate definitiv sunt repartizate astfel: .Tarlaua 141 = 49. de preferat in interiorul ariei naturale protejate sau cat mai aproape de aceasta. Ion Ciocarlan – sef Ocolul Silvic Corabia.v. Ing.. . 290. Dumitru Marin – sef Ocolul Silvic Turnu Magurele si dl. 0.52 ha.. reprezentantii Sucursalei Hidrocentrale Slatina. Lucrarile de executie a uvrajelor amenajarii hidroenergetice se vor desfasura in exclusivitate pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan.teren arabil…… 63.p. primariilor respective.10 ha).14 ha. al categoriei de folosinta.79 ha. .Tarlaua 142/I = 40.. 39 . astfel: → In judetul Teleorman: a) Pe teritoriul administrativ al municipiului Turnu Magurele: .pasune…………68. → D..”Apele Romane. cele 606.fond forestier…182.d.76 ha. . terenurile ce vor fi ocupate se afla in administrarea / proprietatea A. In vederea compensarii suprafetelor defrisate. . Total = 114.87 ha. au identificat unele terenuri agreate de acestia pentru compensare... . si anume dl. In acest scop..Tarlaua 142/II = 20.96 ha..N. impreuna cu reprezentantii ROMSILVA in teritoriu. .83 ha. ocoalelor silvice si unor particulari... ing.Tarlaua 103/1 = 1.77 ha . terenuri aflate limitrof unor trupuri de padure existente.98 ha.judetul Olt .99 ha) Din punct de vedere juridic.09 ha din care: Izbiceni (18.228.neproductiv….6 ha b) Pe teritoriul administrativ al comunei Islaz: . vor fi impadurite terenuri neproductive. Giuvarasti (209.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA .21 ha.67 ha. . ……………………………………………….Tarlaua 141/I = 2.

60 ha. In conformitate cu bilantul teritorial. .84 ha.Tarlaua 303 = 36. STUDIU DE EVALUARE ADECVATA .Tarlaua 39/3 = 19. Total = 193. in vederea compensarii. ………………………………………………. . .31 ha.Tarlaua 93/5 = 34.Tarlaua 93/8 = 26.Tarlaua 33/3 = 15.Tarlaua 32 = 2.Tarlaua 300 = 5. ce au fost pusi in posesie in perioada 1990 – 2010.94 ha.Tarlaua 93/4 = 43.57 ha. . . ……………………………………………….Tarlaua 99/4 = 71. prin reprezentantul sau dl. investitia va ocupa pe teritoriul judetului Teleorman suprafata de 132.16ha. . .02 ha.98 ha. . Total = 405.Tarlaua 305 = 40.Tarlaua 33/2 = 7.Tarlaua 97.65 ha.44 ha.04 ha.43 ha.Tarlaua 26 . Aceste terenuri sunt proprietate privata a cetatenilor particulari.91 ha.94 ha teren silvic. . Dumitru Marin.Tarlaua 306 = 15.5 ha 40 .38 ha Total judetul Teleorman 519.76 ha.97 ha. .32 ha.21 ha. 98 Bloc fizic 563 – Vodaci = 25. = 57. .Tarlaua 33/4 = 16.69 ha.Tarlaua 301 = 9.28 ha. .Tarlaua 13 .Tarlaua 302 = 36.Tarlaua 99/41 = 14.Tarlaua 313 = 50. .Tarlaua 103/2 = 9. ing.74 ha. . → In judetul Olt: a) Pe teritoriul administrativ al comunei Izbiceni:: . amplasamentele fiind agreate de ROMSILVA. . .08 ha. = 35.Tarlaua 33/1 = 3.47 ha.ECO SIMPLEX NOVA .79 ha. .

in principal de plantatiile de plop si salcie si salcam. in vederea compensarii. ce au fost pusi in posesie in perioada 1990 – 2010. in raport cu suprafata ocupata de padurile de foioase (3192 ha) in interiorul ROSPA 0024. ce nu sunt considerate specii protejate sau prioritare. intrucat in zona amplasamentului infrastructura este slab dezvoltata. in interiorul ariei naturale protejate. regimul de scurgere actual se va modifica. → fondul forestier afectat va fi reprezentat. Servicii suplimentare solicitate de implementarea Planului. → pentru conpensarea suprafetelor neproductive. → o data cu umplerea viitorului lac de acumulare si ridicarea nivelului freatic. Ion Ciocarlan. Aceste terenuri sunt proprietate privata a cetatenilor particulari. → suprafata ce va fi defrisata. etc. linii de tensiune. respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru asigurarea utilitatilor unui astfel de edificiu. investitia va ocupa pe teritoriul judetului Olt suprafata de 49. pentru realizarea proiectului este redusa: . cum ar fi dezafectarea/reamplasarea de conducte.88 ha teren silvic. speciile de pasari vor fi deranjate si se considera ca ele vor ocupa habitate acvatice invecinate. ing. vor aparea fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona. defrisate.cca 5. in realitatete va fi defrisata efectiv o suprafata mai mica ) ..ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In conformitate cu bilantul teritorial.9. 1. prin reprezentantul sau ► Impact: → dupa finalizarea investitiei.7% (suprafata fond forestier. cu exceptia celor care deservesc efectiv 41 . vor fi impadurite terenuri dl. trecandu-se la un regim fluvio-lacustru. Implementarea Planului presupune amplasarea de conducte pentru asigurarea cu utilitati. indiguiri. Ca masura de protectie a speciilor protejate incluse in situl Natura 2000. amplasamentele fiind agreate de ROMSILVA. se va restrictiona amplasarea de retele aeriene. implementarea Planului implica servicii suplimentare. → in perioada de executie a proiectului.

Pentru diminuarea influentei si luarea unor masuri in timpul exploatarii CHE Izlaz. ce se vor intocmi anual. proectul prevede monitorizarea fenomenului enuntat prin intermediul forajelor hidrogeologice executate la fiecare 700 – 800 m. functionarii. care are clasa de importanta II si categoria de importanta A. sau alte actiuni care duc la distrugerea unor habitate de reproducere pentru unele specii. Pentru amenajarea Izlaz.aparitia unei zone de influenta dintre acviferul freatic si lac ce va fi sub forma unei fasii cu latimi variabile in functie de conditiile morfo-litologice.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA santierul si ulterior vor asigura evacuarea in SEN a energiei produse. beneficiarul este obligat sa asigure urmarirea speciala pe toata durata de existenta a acesteia. Lucrarile pentru asigurarea utilitatilor se vor realiza ingrijit. dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare Durata aproximativa a etapei de constructie a fost estimata la 5 ani. se va realiza o planificarea adecvata a lucrarilor de constructii. se vor face in 42 . Ca masura de protectie a siturilor de importanta speciala avifaunistica (pentru a se evita sau reduce perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si adaposturilor). fara a afecta integritatea ariei naturale protejate. cu mijloace tehnice adecvate. desecari. .10. In acest sens organizarea lucrarilor de executie ce includ activitati de defrisare de arbori. Aparitia acumularii Izlaz va conduce la instaurarea unui regim fluvio-lacustru pe lungimea celor 15 km ai acesteia. Prin crearea acumularii Izlaz vor aparea fenomene caracteristice zonei de lac ce constau in depuneri aluvionare la coada lacului si inmlastiniri ce se pot forma in exteriorul digurilor (in zonele unde acest fenomen exista si in regim natural). Prin realizarea amenajarii hidroenergetice pe sectorul Izbiceni – Dunare se vor produce modificari a regimului apelor subterane cu posibile implicatii asupra nivelurilor freatice: variatii ale nivelului freatic din zona adiacenta lacului sub influenta directa a regimului de exploatare a acestuia. Datele rezultate din masuratori vor fi permanent analizate in cadrul documentatiilor de analiza a comportarii constructiilor. Durata constructiei. .diminuarea gradului de interactiune dintre apele subterane si apele de suprafata. 1. in conformitate cu HG 768/1997.

. activitatea de producere a energiei – in perioada de exploatare.cca. Implica lucrari de anvergura pentru realizarea infrastructurii (drumuri. AFERENT AMENAJARII HIDROENERGETICE RAULUI OLT. cat si pe cea de exploatare. dar si lucrari de refacere ecologica pentru limitarea impactului pe perioada exploatarii.apararea impotriva inundatiilor a suprafetelor de teren limitrofe amenajarii . . Acest grafic va avea ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie. . Durata de functionare/exploatare nu este limitata in timp si nu se pune problema dezafectarii proiectului dupa o anumita perioada. nefiind limitata pe o anumita perioada de timp.crearea de noi locuri de munca. sau nu sunt in migratie (in speta pasarile).). diguri.J. Prin implementarea planului se va realiza: . – I. prin pompajul apei din Dunare . . amenajarea propriu-zisa a lacului de acumulare si barajului aferent. etc.T. energie electrica.productie de energie hidroelectrica din sursa regenerabila in CHE Islaz (prin valorificarea stocului natural + pompaj) – cca. retea de alimentare cu apa. 4000 ha.irigatii – peste 1200 ha.cca. va genera doua tipuri de activitati: activitati de constructie – in perioada de executie. . Pentru ambele tipuri de activitati au fost identificate principalele efecte ce pot fi generate asupra factorilor de mediu si au fost propuse masuri de protectie a siturilor de importanta avifaunistica din zona amplasamentului.imbunatatirea cailor de transport in zona. gaze.J. A 43 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA lunile calendaristice in care speciile de animale nu se afla in perioada de reproducere (martie – iunie). atat pe perioada de constructie. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii Planului Implementarea P. canalizare. 1. PE SECTORUL IZBICENI – DUNARE. pe cascada Ipotesti-Islaz. 240 GWh/an.11. 150GWh/an.A.productie suplimentara de energie electrica.

44 .N.J.09.2 009 Primaria Islaz 10. 2009 1/19. 15.T. Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Teleorman .apmtr.ro/eia. propuse sau aprobate.A.2010.2010 Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt – 2009-2010. la momentul actual. 1.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA .06.-ul care sunt avizate si care pot afecta Siturile de Importanta Avifaunistica din zona studiata Informatii despre proiecte care trebuie corelate cu actualul PP obtinute in 5.11. DIRESCT IA APELOR OLT Proiectul se supune evaluarii impactului 30. in zona ariilor naturale protejate de interes comunitar.2009.Z. urmatoarele planuri/programe au fost avizate: a) Proiecte supuse evaluarii impactului asupra mediului ( EIA) analizate in Regiunea 3 Sud Muntenia – 2009-2010 Proiectul face/nu face obiectul procedurii transfrontiera Data si locul dezbaterii publice Data Locul dezbate dezbate rii rii publice publice Decizi a etape i de analiz a Acordu l de mediu Nr.12.dezvoltarea economica a localitatilor din zona prin includerea obiectivului in sistemul de taxe si impozite. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente.-I.php) Din informatiile pe care le detinem.01 2010 9.2009 - b) Planuri privind utilizarea terenurilor si alte planuri relevante existente./dat a Nr crt Denumirea proiectului Titularul Data proiectulu depunerii i solicitarii Decizia etapei de incadrare Judetul Teleorman Indiguire rau Olt pe sectorul de Izlaz – Moldoveni A.R.12.A. de pe pagina web a APM Teleorman (http://www. ce pot genera impact cumulativ cu P.

mentionate 45 . INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 2. sonde de sol.1. starea de conservare. B. Metodologia care respecta Ghidul metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (OM nr. Metodologie generala DE INVESTIGARE A SPECIILOR VEGETALE SI ANIMALE SI A HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR .1. Monitorizarea a presupus colectarea. suprafata.  Echipamente Echipamente specifice activitatii de monitorizare a starii de conservare a diferitelor tipuri de habitate: masina de teren. listate in anexele OUG nr. populatia. evolutia. verificarea si analiza datelor privind arealul. Metodologia care respecta prevederile Uniunii Europene cu privire la monitorizarea speciilor si habitatelor de interes comunitar in vederea stabilirii starii favorabile de conservare.DE EVALUARE A POPULATIILOR DE PASARI IN ARIILE DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA (SPA) 2. pentru anterior.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 2. 19/2010). perspectivele viitoare. habitatul speciei. 57/2007. distributia. siturile Natura 2000 intersectate de plan.  Conditii generale Monitorizarea s-a concentrat asupra speciilor si habitatelor de interes.1. Metodologia generala de investigare a speciilor si habitatelor Se vor corela doua metodologii: A. adaptata conditiilor din Romania si pentru prezentul contract . Urmatoarele conditii generale si specifice s-au impus pentru a asigura consistenta si focalizarea asupra monitorizarii speciilor si habitatelor de interes comunitar.

.  Masuri pentru asigurarea protectiei speciilor  Masuri pentru protectia stricta a speciilor: Masurile necesare pentru stabilirea unui sistem de protectie a speciilor au fost listate pe grupe de specii (ex: amfibieni. In cazul in care a fost relevant. plante vasculare. saltele. bocanci. jachete. saci de dormit. Echipament digital de cartografie: Spatial data collecting system .alte instrumente de management prevazute de legislatia in vigoare.  Colectare/explorare/recoltare: Au fost prezentate principalele masuri pentru a reglementa colectarea/explorarea/recoltarea in natura a specimenelor speciilor. s-a facut referire la rapoarte publicate si pagini web. filtre pentru balansul de alb. 46 .GPS (5-10m precision).  Masuri de management S-au avut in vedere urmatoarele aspecte: . reptile. impactul asupra statutului de conservare si suprafata in cauza. Echipament foto: camere foto digitale. busole mulifunctionale. corturi. acumulatori pentru camere foto digitale.masurile prevazute in Planurile de Management ale ariilor naturale protejate.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Echipamente de teren: rucsaci.  Masuri de conservare si evaluarea impactului lor asupra statutului de conservare Impactul acestor masuri aspura statutului de conservare: s-a prezentat o vedere generala la nivel national/regional/local. etc. suporturi de memorie pentru camere foto digitale. izoprene. lanterne cap.  Masuri pentru evitarea deteriorarii habitatelor si a perturbarii speciilor Descrierea generala a principalelor masuri luate la nivel national: descrierea a fost sumara si s-a detaliat pentru cazurile siturilor in parte. polar. binocluri.) sau pe specii. in cazul in care este potrivit. blitzuri. reportofoane. pantaloni. obiective pentru camere foto digitale. trepiede. set de curatat lentile. etc. telemetru laser. huse si genti pentru camere foto digitale. indicand speciile sau habitate afectate de masuri.

. pe baza unor date incomplete sau parerea expertului. “Slaba” – ex. 2. observatiile in teren. Hartile disponibile de distributie a vegetatiei/habitatelor. pe baza unor inventarieri vaste. .1.ECO SIMPLEX NOVA  Calitatea datelor STUDIU DE EVALUARE ADECVATA S-au prezentat informatii privind calitatea datelor utilizate in calcularea arealului actual si caracterizarea biodiversitatii. adaptata conditiilor din Romania si pentru prezentul contract. locale.detectarea speciilor cheie s-a realizat prin metode nedestructive si necostisitoare.1. Acesta trebuie sa ramana favorabil. regionale.gradul de flexibilitate in selectarea speciilor a fost restrans de necesitatea de consecventa in utilizarea speciilor caracteristice sau speciilor cheie (care influenteaza in mod semnificativ structura si functia habitatului). La finalul studiului. Specii cheie (tipice) pentru tipul de vegetatie/habitat Unul din parametrii care s-a evaluat pentru prezentul studiu este statutul de conservare a habitatelor pentru care s-a desemnat situl. colectarea in sit a unor fragmente pentru determinare si date din Lista Rosie si/sau Cartea Rosie pentru speciile de interes conservativ. “Moderata” – ex. “rau”. rezultatele evaluarii parametrilor pentru SCF sunt prezentate utilizand cele patru categorii disponibile: “favorabil”. In selectarea speciilor cheie s-au luat in considerare urmatoarele: . “necunoscut”. inventarieri nationale. Metodologia generala de evaluare a speciilor de plante si a tipurilor de vegetatie/habitate Surse de informare Inventarieri nationale. CONCLUZII Aceasta sectiune cuprinde evaluarea starii favorabile de conservare (SCF). atlase. fapt ce presupune ca statutul de conservare a speciilor cheie (tipice) ale habitatului respectiv sa fie favorabil. fotografiile. Metode pentru aceasta evaluare au fost: opinia expertului. diferite studii si publicatii. 47 . pe baza unor date partiale extrapolate.speciile sa fie bune indicatoare pentru calitatea favorabila a habitatului. “Buna” – ex.1. “nefavorabil”.

48 .cea a releveurilor fitosociologice (ridicarilor fitocenologice). cat si pe baza pontelor si larvelor acestora. 2005. Recoltarea pestilor din apele de ses se recomanda a se realiza cu ajutorul aparatelor de pescuit electric (electrofishing). a habitatelor prioritare.1. s-a folosit lucrarea Habitatele din Romania. Astfel. metoda conceputa de Braun-Blanquet si perfectionata de scoala floristicafitocenologica (de la Zürich . Special pentru habitatele incluse in Natura 2000 s-a consemnat prezenta/absenta habitatelor de interes conservativ si. fara a cauza moartea exemplarelor recoltate. 2006 pentru echivalarea sistemelor folosite in Romania si in Europa). Metodologia generala de evaluare a grupelor de animale Nevertebrate Metodologia de investigare a nevertebratelor a presupus confirmarea prezentei/ absentei unor specii cheie din siturile studiate (date calitative) precum si evaluarea habitatului specific necesar pentru reproducerea si dezvoltarea speciei. cand are loc depunerea pontelor. Pentru majoritatea speciilor.ECO SIMPLEX NOVA Metoda Braun-Blanquet STUDIU DE EVALUARE ADECVATA S-a utilizat metoda de esantionaj . Amfibieni. functie de debitul apei si caracteristicile conductivitatii apei. In prealabil s-a realizat consultarea bibliografiei si a hartilor disponibile si s-a planificat un traseu de inventariere ce a putut fi parcurs pe jos. de putere diferita. Observarea (studiul vizual) exemplarelor prezente in habitatul specific s-a facut pe toata perioada primavara-toamna.1. perioada in care are loc migratia de reproducere a adultilor catre habitatele acvatice (in special balti) si cand speciile pot fi identificate atat pe baza adultilor reproductivi. 2. in mod special. in general s-au efectuat studii de teren in primavara. Perioadele de prelevare au fost stabilite in functie de ciclul biologic al speciilor vizate. perioada optima de studiu este martie-mai. Inventarierea amfibienilor se face cu precadere primavara.2. vara si toamna pentru a surprinde intreaga diversitate a nevertebratelor. Identificarea speciilor se face in teren pe baza caracterelor de morfologie externa. Aceasta metoda necesita echipamente care permit realizarea unei inventarieri totale a resurselor acvatice. In cazul amfibienilor metoda a constat in inventarierea si observarea habitatelor acvatice de reproducere si a celor terestre inconjuratoare.Montpellier sau central-europeana). Vertebrate Pesti.

Observarea (studiul vizual) exemplarelor prezente in habitatul specific s-a facut pe toata perioada primavara-toamna. dupa care se deplaseaza cu zbor planat. Din miscarea lor in perioada de reproducere se pot trage concluzii cu privire la numarul perechilor. S-au notat si s-au analizat informatii rezultate din interpretarea semnelor (urme lasate de animale pe sol moale.). excremente. Majoritatea mamiferelor sunt destul de greu de observat in habitatele pe care le populeaza. De asemenea. de aceea si numararea si estimarea numarului lor este o procedura dificila.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Reptile. In prealabil s-a realizat consultarea bibliografiei si a hartilor disponibile si s-a planificat un traseu de inventariere ce a putut fi parcurs pe jos. 1: Evaluare directa din puncte de observare elevate Metoda aplicata: Aceasta metoda este folosita pentru evaluarea populatiilor de pasari de talie mare. pe identificarea semnelor sau pe metode de captura-marcare pentru studii de monitorizare si populationale. fiind perioada de activitate si deci de vizibilitate maxima.3 Metodologia generala de evaluare a populatiilor de pasari din Ariile de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) Pentru pasari. Metodele de inventariere s-au bazat in principal. marcare a teritoriului. timpul observatiei si miscarea pasarilor pe harta. Datorita acestui comportament tipic sunt usor de observat si de identificat de la o distanta semnificativa.). Observatorii stau pe o inaltime (culme de deal) de unde au o vedere buna asupra ariei cercetate. Fiindca aceste pasari pot fi observate si identificate de la distante mari. s-a folosit metoda culegerii datelor de-a lungul unor transecte. O exceptie o reprezinta mamiferele mici.1. teritoriile si terenurile de hranit. urme de hranire. Inventarierea reptilelor s-a facut cu precadere primavara. ce pot fi capturate. identificate si eliberate.1. Aceste pasari folosesc coloane de aer cald pentru a se inalta. noteaza speciile observate. s-au notat observatiile directe asupra indivizilor. ingluvii etc. care este cea mai eficienta metoda. berze etc. este ideal daca de pe punctul respectiv se poate vedea la o distanta de 2-3 kilometri. Pentru mamiferele mari. cu zbor planat (rapitoare. Mamifere.  Metoda nr. 2. perioada in care speciile isi fac aparitia dupa hibernare (martie-aprilie). Observatorii vegheaza cu binocluri si telescoape pasarile cu zbor planat. 49 . s-au detaliat mai multe metode deoarece studiul s-a desfasurat in situri/sau limitrof cu Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA).

Cristeii sunt pasari foarte teritoriale. cu ajutorul unui audio player portabil va fi difuzat sunetul speciei. 2: Recensamantul cristelului si alte specii inrudite (Porzana. Numarul masculilor cantatori ne arata numarul teritoriilor ocupate. Rallus) Metoda aplicata: Aceasta metoda trebuie aplicata special cristelului de camp. 1. pe baza caruia se poate aprecia foarte exact numarul perechilor cuibaritoare din zona respectiva. 3: Recensamant din puncte fixe (point count) Metoda aplicata: Aceasta metoda este folosita pentru recensamantul pasarilor de talie mica. Astfel se vor cunoaste speciile prezente. poate fi apropiat la 15-20 m. pasari cantatoare) si poate fi aplicata atat in padure cat si pe teren deschis. Precizia metodei: Rezulta date precise despre marimea populatiei respective. Evaluatorii trebuie sa se apropie de fiecare punct al habitatului speciei la aproximativ 350m (protocolul nr. la care masculul raspunde. (ciocanitoarele. Beneficiul acestei metode consta in faptul ca cu efort relativ mic se poate stabili eficient populatia de pasari cu zbor planat de pe o arie relativ mare. Acest traseu alcatuit din puncte trebuie parcurs primavara. 2. Precizia metodei: Cu ajutorul acestei metode se estimeaza marimea populatiei respective. Punctele de observatie sunt asezate intr-o retea dreptunghiulara. intre orele 5 si 9 dimineata. 50 . astfel se pot observa toate pasarile de pe terenul respectiv. Cu ajutorul unui aparat GPS si a unei harti detaliate in timpul zilei va fi stabilit traseul de parcurs noaptea. pozitia masculului va fi aproximata cu aparatul GPS sau pozitionata cu ajutorul busolei prin triungulare si notata pe harta. unde distanta dintre puncte este de 250 m. care este o specie nocturna periclitata pe plan global. Precizia metodei: Rezulta date precise despre marimea absoluta a populatiei respective. cand pasarile sunt active (si activitatea nu se schimba semnificativ in cursul implementarii).  Metoda nr. Traseul va fi parcurs si noaptea intre orele 23-03 (perioada de activitate maxima a masculilor cantatori). astfel terenul poate fi explorat in benzi late de 700 m respectiv 1 km.) sau 500 m (protocolul nr.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Observatiile sunt efectuate simultan de pe culmi diferite.). locatia si numarul teritoriilor lor (a perechilor cuibaritoare). In fiecare punct vor fi petrecute cinci minute cu observarea vizuala si ascultarea vocalizarii sau ciocanitului pasarilor.  Metoda nr.

Aceasta metoda nu da rezultate atat de precise ca metoda nr. In timpul lucrarilor se poate veghea deasemenea miscarea berzelor pe zona respectiva. locatia si numarul teritoriilor lor (a perechilor cuibaritoare).ECO SIMPLEX NOVA  STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Metoda nr. este insa corespunzatoare pentru evaluarea populatiilor din portiunea izolata de drum. Metoda va fi folosita si pentru estimarea populatiilor de erete vanat – Circus cyaneus care ierneaza in zonele adiacente. Intr-un km2 dis de dimineata (de la 5 la 9) vor fi parcurse doua trasee cu lungimea de 1 km. In acest interval de timp poate fi usor detectata si determinata de la distante mari. O intalnim pe terenuri deschise (pajisti. in tara noastra este oaspete de iarna. iar pozitiile exacte ale pasarilor vor fi trecute pe harta. 3. Precizia metodei: Rezulta date precise despre efectivele care ierneaza in zona afectata. Aceasta specie cuibareste in nordul Europei. Pe ambele parti ale traseelor vor fi stabilite benzi cu latimi diferite.  Metoda nr. Astfel se vor cunoaste speciile prezente. pasarile observate vor fi notate iar pozitia lor va fi trecuta pe harta. 51 . mlastini. Iarna este evaluat SPA Valea Oltului precum si Confluenta Olt-Dunare. tufe pentru innoptare. Precizia metodei: Cu ajutorul acestei metode se estimeaza marimea populatiei respective. Perioada de activitate a acestei specii este maxima incepand cu trei ore inaintea apusului de soare pana la lasarea serii.) unde sunt si cativa copaci. 5: Recensamint de rapitoare in timpul iernii Metoda aplicata: Aceasta forma a evaluarii este folosita pentru estimarea numarului atat cantitativ cat si calitativ al speciilor care ierneaza pe lacurile precum si pe raul Olt. In cazul fiecarui specimen observat va fi notata distanta acestuia fata de traseu. terenuri arabile etc. 4: Evaluare pe trasee lineare Metoda aplicata: Aceasta metoda este folosita in terenuri deschise pentru recensamantul pasarilor de talie mica. Evaluarea va incepe cu trei ore inaintea apusului de soare.

2. su rupte d curentii care se formeaza la suprafata sau in inte unt de eriorul ape Fitoceno ei. in canale ele colmat tate sau in lungul apelor cu urgatoare.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA 2. u e Valoarea conser rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa.1. cterizare principalelor grupe d specii si habit ea de i tate 2. Sp peciile palu ustre ce i intra in co omponenta acestui tip de veget tatie. Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv. ce u at e s ativ al au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar. ozele se caracterizeaz printr-o structura simpla si sunt sarace in specii. canto onata in mi icrodepresiunile cu apa perm manenta. utesc la su uprafata ap si sunt purtate de curenti. Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv. pe aluviu unile permanent um mede sau baltite. Carac . In aceasta grupare sunt incad pei e a drate si asociatiile rea alizate de plantele a acvatice su ubmerse fix xate la inc ceput de substrat iar mai apoi unele s i.  V Vegetatia palustra Reune este veget tatia stufar risurilor. ce u at e s ativ al au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar. sunt dependen de apa ele dezv t nte a. liber care plu re. voltandu-se numai e in lacurile cu umiditate in exces. pa apurisurilor si a rogo ozurilor ina alte. za s e Valoarea conser rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa. Vege etatie acv vatica si p palustra ( (pe malul apelor cu urgatoare si a baltilor e temp porare/ pe ermanent te)  V Vegetatia acvatica Reune este fitocenozele rea alizate de p plantele ac cvatice nat tante.2. Foto – Balta formata pe un vechi meandru al Oltului e 52 .

Bidens tripar rtita L. Typh angustif ha folia L. (de entita).Gmel. Ty ypha latifo olia L. Agro ostis stolon nifera L. Butomus um mbellatus L (rosatea crin de balta).) Palla ( ni (pipirig ma are). e rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor este ridicata. deoare s-au ece Valoarea conser co onsemnat h habitate de interes co e onservativ comunitar r. (bros us scarita). eratophyllu demers um sum L. (iarba cam mpului). in mar parte re cu specii car au fost p u re plantate pe entru stabilizarea ter renurilor di albia rau si in sp in ului pecial a dig gurilor. dar care au f r fost inlocuit de cele mai multe ori. de p te. My L.Vedere generala asupra z o e a zonei de confluența Olt-Duna a are cu habitatele naturale existent te  V Vegetatie lemnoasa (semi-n a naturala s cultivata si a) Este r reprezenta de zavo ata oaie. (broscarita). Sc choenoplec ctus tabern naemontan (C. s v. 53 .) Schleid.C. (speteaz e . Potamoge etum crispu L. em Fieber. a re de e t ire Exista exemplar putine d specii de arbori care au avut in trecut o raspandi mult ma ampla in zona cerc ai n cetata. ogetum pusillus L. Utricularia vulgaris L. Juncu inflexus L. Potamoget m. St.) H. (co osor). tufarisuri si pla antatii in fo ond forestier.) (s R. (R limosus Thuill. (sta anjenei galbeni de ba alta). stevie). tum perfoliatus L. (penita Potamo m m a). Sp pirodela po olyrhiza (L. a. e e plantatii de plop. ( plectus Schoenop la acustris (L. John (ciuma ap pelor).) (pipirig mic). Juncus effusus L. (lintita or a). (lintita). yriophyllum spicatum L. pipirig mic).EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Sp peciile de p plante iden ntificate: Phrag gmites aus stralis (Cav Stend. Ru umex palus stris Sm. Foto . Poly ygonum hy ydropiper L (piperul baltii). Le emna mino L. (otratel). ( J. (papura).) Palla (pipirig mare). (p papura).) stuf). za. Elodea v nu uttallii (Pla anch. Ce L. us s gla aucus Sib bth. Iris pseudaco s orus L. (trestie.

salinizate. umede – ude. fara a egala insa capacitatea de adaptare pe saraturi a salcioarei sau a catinei rosii. Se poate dezvolta. In perimetrul sitului ROSCI044. in conditii improprii pentru ceilalti plopi. cu numeroase radacini laterale. cele aluvionare din lunci. desi ramane in urma celorlalti plopi indigeni din acest punct de vedere. neutre-alcaline. in schimb. Suprafata totala ocupata de habitatul 92A0 in situl ROSCI044 este de aproximativ 70. dar mai bogata decat la ceilalti plopi. Inradacinarea este relativ profunda. el este evident mai exigent fata de caldura estivala. in fruntea plopilor indigeni si in ceea ce priveste exigentele fata de sol. destul de luminoasa. satisfacator pe soluri alcaline. in zona in care planul (PATZ-ul) se suprapune cu situl. Lujerii anuali si mugurii tineri sunt acoperiti cu un toment albicios-cenusiu.24 ha (conform Formularului Sandard al ROSCI044). ramificata viguros si neregulat. de exemplu. 54 . situandu-se la limita sa de suportanta. adanc brazdat. Pentru o buna dezvoltare are nevoie de soluri profunde. cum sunt cele cu humus brut hidromorf sau pe solurile turboase.) are o amplitudine climatica larga. Pe solurile cu descompunere greoaie a resturilor organice. Scoarta contine tanin si salicina in cantitati mari. mai ales pe malurile Dunarii. Rezista la inundatii. se intalneste tipul de habitat Natura 2000: codul 92A0 – Zavoaie cu Salix alba si Populus alba. Coroana. negricios la batranete. alba si neteda pana tarziu si ritidom pietros. Plopul alb realizeaza dimensiuni mari (pana la 30-35 m inaltime si peste 1. cu textura usoara. cu 3-5 solzi. ovoconici. Tulpina groasa. suprafata ocupata de acest habitat este de aproximativ 2 ha. Plopul alb (Populus alba L. Comparativ cu acestia. vegeteaza foarte slab. Are temperament mai de umbra decat plopul negru. Mugurii sunt alterni. fiind arbore mai sudic si mai de campie.5 m in diametru). cu troficitate ridicata. De asemenea. afanate. ramanand totusi o specie heliofila – subheliofila. are scoarta caracteristica. In zona de confluenta a Oltului cu Dunarea.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Nu s-au consemnat specii de plante de interes conservativ. dar mai putin decat salciile si nu suporta apa stagnanta. se situeaza. puternic ramificata. de 3-4 mm lungime. cilindrica. cum sunt.

01 mm) 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2001 1999 1997 1995 19 1991 198 1987 198 993 89 85 2003 2 Anii A Creşterea medie radială. e.39 3x R² = 0. ovate os. la c campie si c coline. anuală a (0. anuală (0.3758x4 + 7.0131x3 .43 + 923. d de culo dar oare cenus sie. Foto .Plop alb Plop negru (Populus nigra L. (Cre eşterea medie ra adială.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Creşterea medie radia anuală real ală. lizată de exemp plarele de PLOP ALB cu vârst medie de 20 ani din zona P ta an nalizată y = 0.534x2 + 184.238 Creşterea medie radială anuală (0.01mm)) Frunz zele. ovate pana la rotund – ovate. d dimorfice: cele de pe lujerii lungi si de p lastari d 5-12 e pe de cm lungime. pe etiolate si t tomentoase pe fata in e nferioara.) este un a pul s ) arbore indigen.00 5 . a tometo ana b alb oase pe do cele de pe lujerii scurti sun mai mici. de asemenea lunga. de ta mare.56 073x 6. la baza tru m . e nt pa ana la obl longi. 3-5 palmat-lobate acute. pe margini n numai sinu uat-dintate sau lobu e ulate. a unchiate pa la slab cordate. lung p petiolate.01mm) ) Poly.0. Urc mai mu de-a ca ult 55 . In tara alie no oastra cres prin lunci si dep ste presiuni um mede.

usoare. anuală (0. Ritidomul negricios. apropiati de lujer. daca apa nu stagneaza. la constituirea zavoaielor. anuală (0.7 R² = 0. glabri. galbeniverzui. rara. ca si anumite deficiente in continutul de substante nutritive. Sub aspect edafic. mari. Frunzele sunt lung petiolate.01mm)) 2003 2000 1997 1994 1991 1988 1985 1982 1979 Anii 56 . Coroana este asimetrica.2201x3 + 12. pe margini marunt crenat-serate.0504x4 . de asemenea. adanc brazdat. Cresteri viguroase nu prezinta insa decat tot pe soluri aluvionare. Tulpina este dezvoltata adeseori neregulat. este totusi mai putin pretentios fata de clima. dovedind rezistenta sporita la geruri si pretentii relativ reduse fata de caldura din sezonul de vegetatie. Are temperament pronuntat de lumina. Din punct de vedere al cerintelor ecologice. rombic-ovate. iar pe dos glabre si de Creşterea medie radială.672x2 54. se arata de asemenea mai putin exigent.1. cu inaltimi pana la 30-35 m si diametre de peste 1 m. Poate suporta chiar si inundatii de lunga durata. Comparativ cu acesta.41x + 1012. larga.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA lungul vailor decat plopul alb.0007x5 + 0. galbeniverzui. plopul negru se apropie mai mult de plopul alb. de 5-10 (12) cm lungime si 4-8 (9) cm latime. Participa. numai cu varful putuin recurbat spre exterior. afanate. gros. profunde. de 1-2 cm lungime. neregulata. Este arbore de marimea I. anuală realizată de exemplarele de PLOP NEGRU cu vârsta medie de 26 ani din zona analizată Creşterea medie radială anuală (0.01mm) Poly. conici-alungiti-ascutiti. cu umflaturi inspre baza – aglomerari de muguri dorminzi – din care lastareste abundent. Pe portiunile acoperite de aluviuni apar radacini adventive.4429 Creşterea medie radială. este format de timpuriu. (Creşterea medie radială. vascosi-aromatici (cei floriferi sunt ovoizi si stau mai departati de lujer). cu muguri caracteristici. lung acuminate. bogate in elemente minerale si bine aprovizionate cu apa. suportand in grad mai mare argilozitatea si compactitatea solului.01 mm) 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 y = -0. de-a lungul soselelor. la baza latcuneate sau evident cuneate. Este folosit in aliniamente. iar lujerii sunt rotunzi.

mai pretentiosi decatplopii indigeni. nigra – de sex femel. si P. Acesti hibrizi se situeaza in fruntea arborilor repede crescatori. dar ceva mai departati de lujer. In general. trilobate. Totodata sunt arbori de lumina. deltoides Marsh. „Serotina” x P. bine aprovizionate cu apa. plantierensis x P. obisnuit muchiati. in general. caracterele morfologice definitorii ale plopilor negrii hibrizi sunt: lujeri vigurosi. cu marginea ciliata la inceput si cu una sau doua glande roscate sub baza limbului. Realizeaza cresteri remarcabile. glabri sau dispers pubescenti. fapt demonstrat prin analiza cresterilor radiale anuale. Marilandica) si din cv. Sunt iubitori de caldura si se dezvolta bine la campie si dealuri. sunt arbori rezultati din hibridarea plopului negru european cu plopii negri americani (P. cu fototropism accentuat. din cv Deltoides – 227 (incrucisare cu cv. cu baza trunchiata. nigra var. Marilandica este obtinut prin hibridarea P. Angulata Ait. Robusta – R20. profunde. exotici introdusi la noi. cele de pe brahiblaste au dimensiuni ceva mai reduse. astfel: Robusta este obtinut prin hibridarea P. mai rar lat cuneata. larg cordata sau foarte larg sagitata. mai adesea insa deltoide.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA culoare verde-palida. Clonele identificate fac parte din cv. Cetate. Cultivarele sunt cele mai vechi linii de hibridare obtinute prin incrucisarea speciilor si varietatilor pure. Sunt hibrizi de un singur sex. iar la baza sunt trunchiate sau rotunjite. Cresterile sunt exceptional de rapide. care nu suporta pentru dezvoltare nici macar umbrire laterala. frunzele au forme si marimi variabile. punandu-si in valoare potentialul lor biologic si productiv pe soluri fertile. afanate.) Fata de conditiile stationare se dovedesc. asa ca nu se pot regenera decat pe cale vegetativa. cu cicatrice mari. angulata – de sex mascul. aluvionare. Populus x canadensis Moench (P. din regiunile inundabile ale Dunarii sau ale raurilor interioare din campie. x euramericana Guinier). indigeni sau 57 . unde au la dispozitie un sezon de vegetatie lung. scvamele sunt laciniate si cad in timpul infloririi. muguri asemanatori ca forma si marime cu ai plopului negru. nisipoase.

da in regiun monta inferioa apare n Salcia alba denota o amp a plitudine te ermica larg rezistand bine la gerurile m ga. Ri itidomul es cenusiu. uneo puternic pseudog ori gleizate sa chiar au gle eice. alungit alipiti de lujeri.) in tar noastra este o sp a ra pecie comu una la cam mpie. alu ne eutre – alca aline. na regulata. verz zi-galbui sau bruni. ormeaza arborete pur sau de a re amestec cu plopii (za u avoaie). osi ti. nef fiind egala in aceasta privin nici de plopii e ata nta euramerica ani. in Salcia alba (S sp pecial in lu unca inund dabila a D Dunarii si a principal lelor rauri interioare unde fo e. Are tem mperamen pronunta de lumin nt at na. unde se dezvol luxurian e lta nt. Tulpin este sin na nuoasa. globuloasa. alburiu-mat tasosi-paro in tinerete. In lungul va n ailor urca d destul de f frecvent ar nea ana ara numai dise eminat. e albui-roscat ti. adanc crapat. acom modandu-s mult m bine se mai de ecat plopii eurameric cani pe solurile argiloase. a mari de rna. bin si cons de ne stant aprov vizionate c apa din panza f cu n freatica. fle exibili. for ste c rmat de la varste a mi Coroan este ner ici. Se sit tueaza in f fruntea spe eciilor lemnoase indigene in pr rivinta supo ortarii inun ndatiilor de lunga du e urata. Mugurii sunt mici. Manif festa insa pretentii mai mari fata de i iar caldura din s sezonul de vegetatie Stare de vegetatie foarte act e e. iar lu ujerii sunt subtiri.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Foto . la dealuri. tiva inregis streaza pe solurile uvionare d lunca.Plo canadia op an a Salix alba L. dar si la inghet turile tarzii sau timp purii. ga 58 . Prefer solurile afanate sau mode ra erat compa acte. rara. fertile.

) Desv.21 193x4 + 2.24 x 4.083x2 .) si catina m all. in mod sp pontan. car pe lang aspectu estetic placut in timpul re ga ul inf floririi. mica (Myri icaria germ manica (L. mai ales in con nditiile in care raul nu a fost c reg gularizat. (Creşterea medi radială. na a.6898x3 . M.01m mm) Poly.S Salcie alba a risurile Tufar Catin rosie (T na Tamarix ra amosissima Lebed.01mm)) ă 199 93 1991 1989 Foto . (0. Tufaris surile de c catina rosi sunt rare..).2 2 R² = 0. Tamarix te a g T etrandra Pa Ex. Tamarix gallica L. for rmeaza tu ufarisuri in lunca ra n aurilor.7866 Creşterea medie radială anuală (0.573x + 1012. osie si catina mica au fost plan u ntate in per rimetrul ca va fi are In zon studiata catina ro afe ectat de o organizarea de santi a ier.01 mm) 1400 1 1200 1 1000 1 800 600 400 200 0 2003 2001 19 999 1997 1995 Anii Creşte erea medie radia anuală ală..8.0058x5 . anua realizată de exemplarele d SALCIE AL ie ală e de LBĂ cu vârsta medie de 15 ani di zona analiza in ată y = 0.0. Bieb. cu exe ie emplare 59 . ( ie anuală (0.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA C Creşterea medi radială. au u rol impo un ortant in fixarea malu urilor.

. Sambucu nigra L (soc). si nu la pla antatii. (lemn caine ( esc). Corn sanguinea L. ( x a (catina ros sie). P us L. c r a care se re efera la ve egetatie n naturala pontana). (j jugastru). Prunus ce erasifera Ehrh. (plop cenu usiu). (fra us or asin). (corc E codus).(frasin).Tilia tomentosa Mo oench. s corn). (sa alcie.. Popu ulus alba L (plop alb). Lig gustrum vu ulgare L. (sa nus anger). Salix alba L.Acer camp pestre L. M. u at e s ativ al Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv. T Tamarix ge ga allica L. gherg ghinar).Catina rosie (Tam rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa. (sp o marix sp. Tamarix tetrandra Pall.) Desv. . (padu ucel. us L egru) x canescens (A Aiton) Sm. Rosa canina L. peciile de p plante iden ntificate: Sp Querc cus robur L. Populus P 60 .Robinia ps seudacacia L.) Foto . (c m).EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA izo olate de ca atina mica. Tama arix ramosi issima Leb bed. care in tim s-au in mp ntegrat in e ecosistem. (plop ne L. Frax xinus angu ustifolia Va ahl. (maces). Acestea n pot fi incadrate nu in tipul core espunzator de habitat Natura 2000. M Myricaria ermanica (L. Cra ataegus mo onogyna Jacq. ce Valoarea conser au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar.Fraxinu excelsio L.. Populu nigra L. (catina rosie). (ca atina rosie). (catina mi ica). rach hita). (steja ar). Bieb. (tei argintiu). Ex. (salcam Cornus mas L..

ECO SIMPLEX NOVA  Vegetatie terestra herbacee

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

In zona studiata, in special in perimetrele care vor fi afectate de organizarea de santier si de formarea viitorului lac de acumulare, nu au fost identificate tipuri de vegetatie care sa poata fi incadrate in tipurile corespunzatoare de habitate Natura 2000, care se refera la vegetatie naturala si semi-naturala (spontana). Valoarea conservativa a tipului de vegetatie/habitatelor este redusa, deoarece nu sau consemnat habitate de interes conservativ national sau comunitar. Nu s-au consemnat specii de plante de interes conservativ. In cadrul acestei categorii de vegetatie, vom face referire la : vegetatia pajistilor mezofile, a pajistilor xerofile, vegetatia segetala si ruderala. Vegetatia pajistilor mezofile Vegetatia mezofila si mezohigrofila este putin reprezentata in aceasta regiune. Vegetatia mezofila se poate dezvolta numai in perimetre restranse, in compozitia lor fiind multe specii ruderale, caracteristice acestor terenuri. Vegetatia mezofila este fragmentara si se intinde ca o fasie in lungul raului Olt. Vegetatia pajistilor xerofile Fitocenozele de pajisti xerofile reprezinta asociatiile reunite in Clasa Festuco – Brometea si au in structura lor floristica specii adaptate la un regim de xerofitism deosebit de accentuat. In prezent suprafetele de pajisti xerofile sunt reduse, dispuse sub forma de petece pe pantele abrupte ale teraselor raului si pe locurile improprii pentru agricultura. Fitocenozele vegetatiei xerofile desi sunt de mici dimensiuni cuprind in structura lor taxonii caracteristici care permit incadrarea acestora la asociatii specifice. Vegetatia segetala Reprezinta vegetatia antropofila, nitrofila, caracteristica terenurilor cultivate, a parloagelor si a terenurilor necultivate de la capetele ogoarelor dar puternic influentate in timpul lucrarilor agricole. Zona este prin excelenta agricola si ca urmare vegetatia segetala este bine reprezentata, in special, de vegetatia ruderala de pe terenurile agricole limitrofe bazinelor acvatice si a celor folosite ca pasune.

61

EC SIMPL CO LEX NOVA A Vege etatia rude erala

STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA

Reune este asocia atiile nitrofile, care se dezvolta pe solurile bogate in azot provenit din e e su ubstantele organice in curs d descom de mpunere. Vegetatia ruderala se dezvo olta pe ter renurile ba atatorite de pe marginea drum e murilor, imp prejurimile locuintelor sau pe iz r zlazurile int tens pasun nate. Solul este nisip pos sau lu uto-nisipos batatorit dar dest de per s, t tul rmeabil, fa avorabil de ezvoltarii p plantelor r ruderale ca aracteristic ale ca ce, aror asocia sunt cuprinse in Clasa atii c n Pla antaginete majoris. ea Valoarea conser rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa, ce au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar. u at e s ativ al Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv.

Foto – Dig pe malul Oltului g

Specii de plant identific iile nte cate:
Aegilo ops cylind drica Host (ciucure t. e), Agrost tis stolonifera L. ( (iarba cam mpului), Ag gropyron cristatum L. Gaertn. ( (pir crestat Bromus sterilis L. (obsiga), Bromus te t), s ectorum L. (obsiga), Bromus ine ermis Leys (obsiga, tarsaca), Bromus Commutatus Schrad, Bromus ss. , ordeaceus L., Bromu arvensis L., Bromu squarosu L., Cyno us us us odon dacty ylon (L.) Pe (pir ers. ho gros), Calam magrostis a arundinace (L.) Rot (trestioa ea th ara), Calam magrostis e epigejos (L Roth L.) restie de c camp), Dac ctylis glom merata L. (golomat), Dichantium ischaem ( mum (L.) R Roberty (tr (barboasa), Festuca pulchra Sch (F. pse hur eudovina) ( (paiusca), Festuca v valesiaca Sc chleich.
62

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

(paius de stepa), Festuca pratensis Huds. (paius de livada), Hordeum murinum L. (orzul soarecilor), Lolium perenne L. (iarba de gazon, raigras), Poa pratensis L. (firuta), Poa bulbosa L. (firicea, firuta bulboasa), Sclerochloa dura (L.) Beauv., Vulpia myuros (L.) Gmel. (fulfuca), Lotus corniculatus L. (ghizdei), Medicago falcata L. (culbeceasa), Medicago lupulina L. (trifoi marunt), Medicago minima (L.) L., Medicago sativa L. (lucerna), Trifolium aureum Pollich (T. strepens), Trifolium campestre Schreb. (trifoias), Trifolium fragiferum L. (trifoi fragut), Trifolium patens Schreb., Trifolium pratense L. (trifoi rosu), Trifolium repens L. (trifoi alb tarator), Trigonella procumbens (Besser) Rchb. (molotru), Vicia cracca L. (mazariche), Vicia hirsuta (L.) S.F.Gray (cosita), Vicia peregrina L. (mazariche), Vicia sepium L. (mazaroi salbatec), Vicia tenuifolia Roth (mazariche), Achillea setacea Waldst. et Kit. (coada soricelului), Anthemis arvensis L. (romanita de camp), Anthemis austriaca Jacq., Arctium lappa L. (brusture), Artemisia absynthium L.(pelin), Artemisia austriaca Jacq. (pelinita), Carduus acanthoides L., Carduus nutans L. (ciulin), Chondrilla juncea L. (rasfug), Cichorium intybus L. (cicoare), Cirsium arvense (L.) Scop. (palamida), Crepis foetida L. (galbenus), Crepis setosa Haller f. (galbenus), Lapsana communis L. (zgrabuntica, salata cainelui), Onopordum acanthium L. (scai magaresc), Senecio vernalis Waldst. et Kit. (spalacioasa), Sonchus arvensis L. (susai), Tanacetum vulgare L. (vetrice), Taraxacum officinale Weber ex F.H. Wigg. (papadie), Xanthium spinosum L. (holera), Xanthium strumarium L. (scaietele popii, cornuti), Adonis aestivalis L. (cocosei de camp), Consolida orientalis (Gay) Schrodinger (nemtisor), Consolida regalis S.F.Gray (nemtisor de camp), Ranunculus repens L. (piciorul cocosului tarator), Ranunculus sardous Chrantz (piciorul cocosului), Papaver rhoeas L. (mac de camp), Polygonum aviculare L. (troscot), Polygonum bistorta L. (raculet), Polygonum persicaria L. (ardeiul broastei), Polygonum lapathifolium L. (iarba rosie), Rumex Crispus L. (dragavei), Alyssum alyssoides (L.) L. (ciucusoara, albita), Capsella bursa-pastoris (L.) Medik. (traista ciobanului), Cardaria draba (L.) Desv. (urda vacii), Descurainia Sophia (L.) Webb. ex Prantl (voinicica), Erysimum diffusum Ehrh., Lepidium perfoliatum L., Rorippa austriaca (Crantz) Besser (galbinea), Rorippa silvestris (L.) Besser (boghita), Sisymbrium loeselii L. (voinicica), Sisymbrium officinale (L.) Scop. (brancuta), Thlaspi arvense L. (pungulita), Fragaria viridis (Duchesne) Weston (F. Collina) (capsuni de camp), Potentilla anserina L. (coada racului), Potentilla incana P. Gaertn. (P.arenaria) (buruiana junghiului), Potentilla reptans L. (cinci degete), Potentilla supina L., Euphorbia amygdaloides L. (alior), Euphorbia cyparissias L. (alior, laptele cainelui), Arenaria serpyllifolia L. (studenita), Cerastium glomeratum Thuill. (cornuti), Cerastium semidecandrum L., Holosteum
63

st tejarel). Urtica urens L. Eryn ngium cam mpestre L. Erod dium cicuta arium (L. Gagea pratensis (Pers. buc cinis). (urzica m . La amium pur rpureum L. Verbascum thapsus L. scum nigru L. oides Zahar. hirta L. Planta lanceo ago olata L. Dau ucus carrot L. (ro ogoz). re). (ara ariel). spo ). My yosotis arv vensis (L. (cu ucuta. (nalba mica). Dipsacu fullonum L. Cruciata le O. Ve eronica hed L. (lipicioasa). ( (rogoz). Pla antago me edia L. As sparagus v verticillatus L. (mei pas L saresc). (scaiet te). a) ontanea Vavilov) Ser rebr. (iarba bivolului Carex h us i). (urzica U ca a mi ica). (D. (coada vacii).. M a Malva silve estris L. (sarici li ica). Galium aparin L. ta us m sy ylvestris). (urzica m moarta). (is sma). ). Geranium pu usillum Bur f. L. Car ovalis G rex Gooden (C leporina) Carex vu C. (C. (pa atlagina (V ing gusta). ( (nalba ma are). (boz). Cynogloss ati sum officin nale L. (nalba). Oxali Fontana Bunge is a (O stricta). evipes Opiz (smanta z anica). (ciocul berzei).EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA um mbellatum L. Veronica polita L.) Des (flocos).) L ‘Herit. Glecho oma hirsut Waldst. (so oparlita. (mor ta rcov). Ge eranium dis ssectum L.) s a Du umort. (pliscul cuc ( coarei). Conium macula atum L. (coad vacii).) L Later (salat mielului). Con nvolvulus a arvensis L. (ce eapa ciorii) Ornithogallum oreo ). moarta). S Salsola kal L. (urzica). ensis Murr (trei ray fra patati). . (volbura) Cannabis sativa L (canepa ssp. (pa atlagina). (lum um manarica pe estilor). Lam mium ample exicaule L. (scaiul dr racului). Veronica chamaed a drys L.Veronica ar rvensis L. Malva pusilla S a Sm. Urtica dioic L. Valeri ianella locu usta (L.. ulpina L. (buch rm het). Juncu bufonius L. Viola arve ia sr. Litho ospermum arvense L. V es da m a Veronica an nagalis-aqu uatica L. ruderalis). et Kit. ( (varga cio obanului). Lychnis coronari (L. ta derifolia L (doritoar (si ilnic). Dipsacus laciniatus L. Ve erbascum phlomoide L...) Hill (och sarpelu Verbas hiul ui). Foto . Me entha long gifolia L. Sam ne mbucus eb bulus L. (cuisorita). Alt thaea offic cinalis L.Exe F emplu de h habitat inf fluentat an ntropic (cul ltura de flo oarea-soar relui) in ap propiere de Izbiceni e 64 .

Aceste perimetre din aval de ast. a entionam ( (atasat foto in mod special. od dihna si supravietuir pentru specii de pasari acvatice (e re e ex. A ex ba arajul Izbic ceni. e. Spirodella po olyrhiza.Co olonie de p prigorii si la astuni de mal m Odata cu amenajarea lacului d acumulare.biban so oare). aflat pe malu stang al Dunarii.: Ardea cinerea – starc ce enusiu. V Vanellus va anellus – nagat. Elodea nuttallii. reprez m ng zinta areal de hra lul ana. existenta un colonii de prigorii si lastuni de mal o). Lepomis gibbosus . (Le emna minor. Chlidonias leu ucoptera – chira cu aripi albe chirighita reptile (ex. a). nor Me loc calizate in malul inalt lutos. reproduc p ta .: Coluber ca C aspius – sarpe rau) s pasari (ex. este absolut ne u ecesara de eoarece ac cest biotop reprezint arealul de hrana. pesti (ex. vor disparea microhabitatele a de reprezentate de apele permanen -balti pe e nte ermanente aparute ca urmare a excavat ee tiilor de xploatare a agregatelor minerale (nisip.: Rana r ridibunda – broasca de lac). reproducere. na aturale sau antropizate. speciile acv vatice eme erse si submerse numai s subm mersum. pietris. Foto . e am mfibieni (ex.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA  E Efectul anticipat al activitati ilor propu in Plan use Mentinerea veg getatiei exi istente. rep de ptile (ex. n Ceratophyllum C 65 . Din p punct de vedere al v v vegetatiei. cere si sup pravietuire pentru sp pecii de am mfibieni (ex Rana rid x. in dreptul lo t. Natrix natrix – sarpe de casa). pe malul stan al Oltului. Hym manthopus hymanth s hopus – pi iciorong.: dibunda – broasca d lac).: Merops apiaste – prigor si ( er rie. Riparia riparia – lastun de mal).). ul n ocalitatii Islaz. bala etc.

o Dupa cum se poate observa din planuri. Pentru construirea barajului si a podului peste raul Olt. mai ales pe malurile Dunarii. Veronica anagallis-aquatica. Potamogeton crispus. Bidens tripartitus. aflat in zona de confluenta a Oltului cu Dunarea. etc. urmand a se deplasa in alte zone limitrofe. cu caracteristici asemanatoare. 66 . Plantatia de salcam este in varsta de 8-10 ani si va fi defrisata o suprafata de maxim 2 ha.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Myriophyllum spicatum. o Exemplarele din speciile de arbori si arbusti ce vor fi defrisate efectiv in interiorul sitului ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele au fost identificate in teren.  Concluzii o Planul se suprapune cu ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele.) nu se vor putea adapta la noile conditii ale biotopului (lac de acumulare cu malurile betonate). si nu pot fi asimilate habitatelor naturale incluse in Natura 2000. in conditiile respectarii tehnologiilor de lucru si a executarii tuturor amenajarilor pentru protectia factorilor de mediu. PATZ-ul nu afecteaza direct malul Dunarii in dreptul Ostrovului Calnovat. s-a constatat prezenta in zona vizata a speciei Robinia pseudacacia (salcam alb). parte a ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele. Aceste formatiuni vegetale sunt aparute secundar. in urma interventiilor umane datorate excavarii agregatelor minerale. in proportie de 18. datorita mobilitatii. Speciile de fauna. Rumex palustris. dar se vor produce tulburari in ritmul de viata al biocenozei. o Nu este afectat direct tipul de habitat Natura 2000: codul 92A0 – Zavoaie cu Salix alba si Populus alba. Speciile caracteristice malurilor sau zonei umede (ex. mediul inconjurator va fi afectat in limite admise.2%. Typha angustifolia. In timpul desfasurarii activitatilor de defrisare si transport a masei lemnoase. etc. Aceste habitate nu pot fi considerate de interes protectiv.) vor putea coloniza noul biotop reprezentat de lacul de acumulare. (catina rosie). Rorripa sylvestris. Butomus umbellatus. Potamogeton luscens. Vor mai fi defrisate: 3-5 exemplare de Populus canadensis (plop canadian) si un numar de 20-30 arbusti (plantati) de Tamarix sp. Planul se deruleaza atat in perimetrul sitului cat si in imediata vecinatate a acestuia.

luminozitații). luandu-se in considerare masurile si recomandarile ce se impun. 2.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA o Deasemenea. fie distrugandu-le direct. stuf). chimica (creșterea poluarii industriale. a regimului termic. substituția unei vegetații xerofile la vegetația higrofila originala (trestii. un impact nesemnificativ. dispariția majoritații apelor 67 . o Apreciem ca implementarea Planului. punand periodic pe uscat mari suprafețe ale zonei litorale. energetica populațiilor acestor ecosisteme depinde in mare masura de aportul in substanța organica alohtona. va induce sitului Natura 2000 ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele. menajere și naturale datorata eutrofizarii și colmatarii) și mai ales biologica (noi structuri calitative și cantitative ale biocenozelor pelagica și bentonica. a malurilor. In secțiunile din amonte de lacurile de baraj de altitudine mare sau medie. a substratului. in timp ce gradul ridicat al turbiditații apei este nefavorabil dezvoltarii microfitelor planctonice. In cursul ultimilor ani. regimul reofil fiind inlocuit de unul lacustru. fie izolandu-le.3. nu permit instalarea macrofitelor. deoarece marile și frecventele oscilații de nivel ale apei. Vechiul echilibru este distrus și se stabilește un echilibru nou. cu repercusiuni asupra compoziției calitative și cantitative a asociațiilor biologice caracteristice raurilor. aridizarea microclimatelor terestre din cauza ecranelor de beton care impiedica infiltrarea apei. Fauna de vertebrate din cursul inferior al raului Olt – confluenta cu Dunarea Amenajarile hidrotehnice au determinat schimbari profunde in anumite medii reofile. De aceea. reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele Oltului situate inainte de zona de regularizare. Au loc modificari de natura fizica (modificarea cuvetei. a turbiditații. condițiile de viața și structura biocenozelor sunt similare cu cele ale raurilor de origine. apariția lor fiind datorata in primul rand intreruperii regimului dinamic . din modificarile planului (PATZ). Lacurile de baraj sunt ecosisteme antropizate. ultima avand un caracter intermediar intre biocenoza reofila și cea a lacurilor naturale). s-a schimbat raportul calitativ și cantitativ intre populațiile de organisme (de fapt a avut loc o saracire a genofondurilor). in timp ce in secțiunile din aval prezinta un caracter lacustru. Producatorii primari (fitoplanctonul și mai ales macrofitele bentonice) sunt mai slab reprezentați decat in lacurile naturale.

Dar aceste perioade sunt foarte scurte și alterneaza intr-un ritm prea rapid cu perioadele de nivel inalt al lacurilor. Barbus barbus. cand curentul inceteaza aproape complet și pe patul lacului se depun aluviuni fine. ca Thymallus. dar și specii mai mici (Gobio 68 . ce nu poate fi decat mult mai mic decat debitul normal al raului. de exemplu lacul Daești din Defileul Oltului. experiența acumulata impunand pe viitor soluționarea amenajarilor hidrotehnice intr-o maniera ecologica. Aceasta obligație a fost legiferata in numeroase țari. Lacuri situate pe patul raului. fara a fi totuși respectata in toate cazurile. se construiesc baraje la scurta distanța. apa curge destul de repede. tronsoane destul de lungi in regim natural.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA temporare stagnante. Cand nivelul apelor lacului este scazut. inclusiv Romania. tronsoanele din amonte iși reiau caracterul inițial de rauri. condițiile de viața in raurile trransformate in „cascade de lacuri” nu sunt favorabile speciilor reofile și majoritatea populațiilor sfarșesc prin dispariție totala. Pentru a utiliza la maxim potențialul energetic al raului. condițiile de viața fiind mai favorabile speciilor reofile. Chondrostoma nasus. Nu raman practic deloc tronsoane unde apa curge in permanența. dupa o scurta trecere prin turbine. care practic a devenit tronson de rau profund de campie. iar apa fiecarui lac se scurge in lacul situat in aval. Singura soluție de a asigura supraviețuirea speciilor reofile in astfel de rauri este de a lasa. la care speciile s-au adaptat și care declanșeaza migrațiile de reproducere. determinand moartea oualor și a alevinilor. aceste oscilații nu au nici un raport cu creșterile periodice ale apelor. poate permite supraviețuirea intregii faune. Acest lucru inseamna a renunța la construcția anumitor lacuri preconizate in „planul integral de amenajare”. 2. in compoziția sa inițiala. unde apa curge in permanența. In ansamblu. trebuie lasata o anumita cantitate de apa („debit de servitute”) sa curga in permanența (inclusiv in perioada de uscaciune) pe patul raului. patul raului in aval de baraj ramanand pe uscat sau cu foarte puțina apa. peștii de talie mare. cu excepția unor lacuri inguste și alungite in regiunile cu panta accentuata. totodeauna in albia raului. Exista 3 tipuri de lacuri de baraj: 1. la care apa se scurge. Este iluzoriu sa se creada ca un debit de servitute. amonte de lacuri. Nivelul apelor lacului este supus la oscilații neregulate in funcție de necesitațile economice. Lacuri din care apa este condusa prin tunele in alte lacuri sau rauri. In cazul in care nu se asigura debitul de servitute. Pentru a preveni dispariția totala a faunei acvatice.

chiar in absența debitului de servitute. In timpul perioadelor de inundații de primavara. ca și in patul raului. cea mai mare parte a apei fiind dirijata printr-un canal in raul vecin. 3. unde apa se scurge prin intermediul turbinelor. cu o fauna mezo sau chiar polisaproba. supraviețuirea peștelui endemic Romanichthys valsanicola. Lacuri succesive. kessleri. sunt lacuri alungite. Zingel zingel) și insecte acvatice. ce a determinat. compoziția genetica a anumitor specii care supraviețuiesc se schimba rapid. lacurile fiind paralele cu patul raului. cantitați imense de apa debordeaza de la baraj și se scurg in Timiș. Exista un numar de 2 fenomene care se manifesta in lacurile de baraj au o influența negativa asupra raurilor. de peste 20 de ani. Bega. in aval de baraj. in a doua jumatate a secolului XIX la Costei. nu vor putea supraviețui. dar in timpul sezonului uscat nu curge nimic și 69 . inlocuirea faunei inițiale oligosaprobe. lasa un debit suficient. ce asigura. apa care se scurge este rece și potential poluata. pentru a-l face navigabil. poluarea naturala (datorata mai ales aglomerarii de frunze moarte) se accentueaza. dar lent. apare nanismul (Leuciscus cephalus. debitul de servitute fiind suficient. apa curge acolo in permanența. In acest fel a inceput amenajarea raului Buzau. In anumite cazuri debitul de servitute a fost eficient pentru protecția faunei. Volumul de apa scazand. Lacurile sunt betonate. in aval de orașul Lugoj. Se pare ca ihtiofauna originala supraviețuiește atat in lacuri. In lipsa debitului de servitute si in conditiile scaderii dramatice a nivelului apei in perioadele de seceta prelungita. pe care se lasa un debit de servitute. prin intermediul debitului de servitute: stratificarea termica (apa din paturile profunde fiind mai rece) și aglomerarea resturilor organice pe fundul lacurilor. Salmo trutta fario) și mai ales structura zoocenozelor (care se manifesta in raportul numeric intre speciile componente) se modifica profund. Prizele de apa alimentand debitul de servitute sunt amplasate la baza barajelor. in alte cazuri a daunat calitații apei.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA uranoscopus. Diferite exemple de situtii aparute ca urmare a realizarii unor baraje in Romania Debitul de servitute eficace – o captare de apa (nu un lac de baraj veritabil) pe raul Valsan. Debitul de servitute daunator faunei – apa care se scurge din mai multe lacuri de baraj ale bazinului Argeș este bogata in substanțe organice. Este și cazul debitului lasat pe patul raului Buzau. Supraviețuirea perfecta a faunei in absența debitului de servitute – raul Timiș in Banat a fost barat. mai ales efemeroptere. mai ales toamna. G. in timp ce in altele fauna autohtona reofila a supraviețuit bine. unde se descompun.

pe care se lasa un debit de servitute. daca este sau nu necesar sa se lase un debit de servitute in aval de barajul respectiv. In aval de baraj. unde apa se scurge prin intermediul turbinelor. este uscat. Un exemplu similar e furnizat de raul Dragan din Munții Apuseni. meandrele raului Olt. pe cursul inalt al caruia s-a construit un lac mare de baraj. Pe tot acest transect. raul se reface rapid. apare un fir de apa. conținand intre altele și lipan. lacurile fiind paralele cu patul raului. in timp ce mai in aval. cateva zeci de metri in aval. Timișul nu primește decat un singur afluent. la nivelul orașului Timișoara (la aproape 30 km in aval de baraj). Concluzie: Implementarea planului se incadreaza in cea de-a treia categorie. Fara cantitați mari de apa ce curg in fiecare primavara in timpul inundațiilor deasupra barajului. a lacurilor succesive. dupa cațiva kilometri este deja un rau mic. alimentat de panza freatica. Nu s-a lasat un debit de servitute (cel puțin vara și toamna) și totuși. panza freatica a Timișului nu ar fi așa de bogata pentru a alimenta și a reface raul in lunile de vara și de toamna. 70 . Studii amanunțite de hidrologie permit sa ne dam seama. debitul raului ar diminua sensibil și fauna ar suferi. se vor pastra fara modofocari majore. imediat in aval de baraj. in tronsonul din aval al cursului inferior debitul sau pare același ca inainte de construcția barajului și fauna sa de pești și de nevertebrate este bogata. destul de mic – apa raului provine aproape exclusiv din panza freatica. Daca numeroșii afluenți ai Draganului ar fi captați. Timișul este un rau ce adapostește una dintre cele mai bogate și mai diversificate faune de pești. Totuși. in fiecare caz particular.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA patul raului. grație aportului afluenților . moluște și insecte acvatice din Romania.

Avifauna Oltului – confluenta cu Dunarea Caracterizarea siturilor de protectie speciala avifaunistica → RO SPA 0024 – Confluenta Olt-Dunare Cod A229 A133 A196 A197 A231 A038 A238 A131 A023 A393 A234 A034 A195 A193 A166 Specie Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop.1.  Importanta din punct de vedere avifaunistic Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.incendierea anuala pe suprafete variabile. a stufarisului si in general a vegetatiei uscate. avand ca rezultat fragmentarea habitatelor speciilor de pasari protejate.practicarea pescuitului si a braconajului cinegetic conduce la penetrarea vegetatiei si realizarea cararilor in stuf.practicarea pasunatului pe pajistile si culturile agricole din zona de confluenta a raului Olt cu fluviul Dunarea. . Conserv. . Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 15 b) numar de alte specii migratoare. listate in anexele Conventiei asupra speciilor 71 migratoare (Bonn): 66 . Izolare Global D D D D D D D D D B D D D D D C C C C C C C C C B C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C Alcedo atthis 4-6p Burhinus oedicnemus 4-10p Chlidonias hybridus Chlidonias niger Coracias garrulus 16-20p Cygnus cygnus Dendrocopos medius 6-10p Himantopus himantopus Nycticorax nycticorax 12-20p Phalacrocorax pygmeus 350-450p Picus canus 6-10p Platalea leucorodia Sterna albifrons Sterna hirundo Tringa glareola 80-150i 50-100i 1-5i 2-10i 30-60i 70-140i 200-400i 5001000i  Vulnerabilitate Principalele acivitati cu impact asupra speciilor de pasari protejate sunt: .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2.3.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Phalacrocorax pygmaeus. Coracias garrulous. 0003/19.02. → RO SPA 0106 – Valea Oltului Inferior Cod Specie Cuibarit Iernat 6i Pasaj Sit Conserv Izolare Pop.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Generala Protectia Naturii si Managementul Ariilor Naturale Protejate. pentru speciile: rate. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20. Situl este important in perioada de migratie si pentru iernat. . In prezent este administrata de catre custodele Asociatia Echilibru.ECO SIMPLEX NOVA c) numar de specii periclitate la nivel global: 3. D D C C B C B B C B C C C C C C C C C C C C C C C C C C Global C C C C C B C C C C C C C A021 Botaurus stellaris A133 Burhinus oedicnemus A031 Ciconia ciconia A082 Circus cyaneus A231 Coracias garrulus A038 Cygnus cygnus A027 Egretta alba A022 Ixobrychus minutus A339 Lanius minor A177 Larus minutus A068 Mergus albellus A151 Philomachus pugnax A132 Recurvirostra avosetta 30-60p 70-82p 10-30p 240-310i 30-50i 40-50p 30-90p 300-800i 10002000i 12002000i 8-10p 700-800i 20-40i D D C B D D D D D D D  Vulnerabilitate Activitatile care pot avea impact asupra populatiilor de pasari din sit ar putea fi : . lebede.000 de exemplare de pasari de balta. in urma incheierii conventiei de custodie nr. pelicani. 72 .tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate sitului. gaste.

 Importanta din punct de vedere avifaunistic Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. toate speciile de rate. CET S. listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 81 c) numar de specii periclitate la nivel global: 2.C.A. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA . Phalacrocorax pygmeus. Coracias garrulous. Ixobrichus minutus. (stanga tehnic al Raului Olt. Cygnus cygnus Phalacrocorax pygmeus. Philomachus pugnax.zone cu impact negativ datorat impurificarii cu poluanti a apei. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 13 b) numar de alte specii migratoare.S. zona Bercioiu -Cremenari).C. S. 73 . (zona Stuparei dreapta tehnic a raului Olt in apropierea cursului de apa). In prezent ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior. SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1.A.000 de exemplare de pasari de balta. C3.si U. este administrata de catre S. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Aytya nyroca. C6. depozitul de cenusa al S. solului si panzei freatice: batalurile de depozitare deseuri chimice periculoase provenite de la S. C2. Cygnus Cygnus.07. Burhinus oedicnemus. C4.A. Mergus albellus. deversarile de ape reziduale cu incarcare de poluanti anorganici si organici. Compania de Servicii si Consultanta S. Anser albifrons. Mergus albellus. Ciconia ciconia. 191/14..G.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Biodiversitatii.A. in urma incheierii Conventiei de custodie nr.C. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20. Oltchim S.

In situl „ „Confluenta Olt-Duna a are” cuiba aresc 350-450 de pe erechi pe in nsula de pe Dunare. anul mic s deosebe se este de ce elelalte spe de cor ecii rmoran.000 d perechi este cea m import de mai tanta popu ulatie nationala pe pla global. c corpul negr ru-verzui s stralucitor. Juv venilii sunt maro inc t chis pe sp pate. c pecii ce co ormoranul m mare si dif feritele spe de starc Se hran ecii ci.1. Cormora datorita dimensiu a unilor mult mai mic ale cor ci rpului. In mig gratie de m multe ori e este prezen si in apr nt ropierea ap pelor incet curgatoa t are. bia a l nuante maro-rosi iatice. e Ef fectul ant ticipat al a activitatil propuse: In inci lor inta sitului „Valea Olt tului” Corm moranul mi folosest habitat ic te tele cu a apa deschisa. raurilor mai mari.500 0-14. In pe enajul nup ptial capul si gatul sunt ma aro-castaniu inchis. ava 50 de c lungimea and cm corpului. cu si nul ase ul barbia s abdomen albicioa si ciocu galbui.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA 2. esti e Di istributie: Este prezent in ap : propierea baltilor. pop pulatia din Europa fiind situa intre 2 n at 28-39. Popula atia din Ro omania cu cei 11. Ierne eaza de-a lungul u unor rauri din peninsula Balcanica. ia coada m ar mult mai lu unga. In timp verii pul aceste pete dispa iar barb devine albicioasa si pieptul capata ar. cu pete mici lun nguiete alb bicioase. pe copa (primor aci rdial salcie de multe ori cu alte sp e). Ha abitat: Pre efera regiu unile cu ml lastini si ba de apa dulce sau semi-sara alti u ata.. desi dupa observati noastre numarul indivizilor care iernea in zona poate . pr rezente la ambele sexe.000 de perechi.3. Aici nu este mentiona ata ca si specie calificatoare. an Re elevanta sitului pe entru spec cie: Zonele umede d sit sunt folosite d cateva sute de din t de ex xemplare in timpul migratiei. neste cu pe de talie mica. Cuibareste in numar b ma in Delt Dunarii s localizat in cateva colonii de-a lungul D are ta si c Dunarii. Capul este mai mic. a iile e aza a unge la 6000 de ex xemplare. habitatele din de si brate lente a raurilor m elta ele mari. Po opulatia d Romania: Speci a carei populatie c din ie p cuibaritoare globala este conce e e entrat in Eu uropa. ciocul mai scurt. Ev valuarea s speciilor d pasari pentru ca au fos desemn de are st nate Situr de rile Impo ortanta Av vifaunistica  Cormora mic – Phalacroco an P orax pygme eus Este cel mai mic dintre corm l d morani. pre ecum si datorita proportio a onarii difer rite. Cu uibareste in colonii.1. In situl „ „Confluenta Olt-Duna a are” cuiba aresc 350-450 de aju 74 .

75 . deoarece dungile d vert ticale de p gat imi tulpinile stufarisu pe ita e ului intre c care se afla. Avan in vede insa. Penajul are un colorit ge n eneral galb negru pe spate f bui. rte ut e Ha abitat: Pre efera aproape exclus zonele intinse de stufaris cu apa dulce sau semisiv i u e -sarata. a tuat intre 60-120. jata pe pa arcursul luc crarilor. pas sarea se leagana od data cu carea stuf fului. ia.000 de perechi si este d un dintre c nul cele mai im mportante populatii p plan Eu pe uropean (c mai imp cel portant din UE) si n es concent ste trat (din pu unct de ved dere nume eric) in Delta Dunarii. cuibari intr-o z ind zona de ap proximativ 10 milioane de km2. Pon isi dep nta pune in stuf luna mai. in cu nsecte. Populatie pro obabil afec ctata 0 pe erechi im mpact nesem mnificativ. atia omania este de 8. O uibareste in perechi izolate in s n stuf sau tu ufisuri. cu o populatie p m putin cunos scuta situa intre 8 ata 82. Di istributie: Este prez : zent in apr ropierea ba altilor si raurilor de s in habit ses tate cu stu ufarisuri de diferite d e dimensiuni. Cuib bareste izo olat in mai mic rep farisurile si papurisurile dese. Prefera stufa arisurile de ense. com mplet vertic cala. reu de observat. . Cuibarest in numa mare in Delta Dun te ar narii si in h habitatele propice in zonele um mede de ses dar in numar mai redus si in hab n s bitatele pr ropice din zonele olinare. ca si Buhaiul de balta. St a tarcul pitic. Chiar la bataia va antului. insula nefiind deranj e. am mfibieni.50 e 00-10.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA pe erechi pe i insula de pe Dunare Astfel. Dato orita traiului perman nent in stuf este misc foar rar vazu de catre om. ince eputul lunii mai in multe balti cu stufarisuri din tara. in habitat.000 de perec este 6 0 chi im mportant pe plan glob Popula din Ro e bal. vechi. o pozitie im mobila. acestea nu trebuie D sp de eranjate pe parcursu lucrarilor de amen e ul najare. fa nd ere aptul ca pecia folos seste ca lo de hra oc anire baltile din apr ropierea Dunarii. fiind cel prezentant al starc cilor. cu un nivel scaz de apa si cu tufis n zut a suri/copaci de salcii s arin sau Ocazional ocupa si tufarisuri dense de pe marg e ginea rauri ilor sau la acurilor. Se hraneste c pesti.  Starc pit – Ixobr tic brychus min nutus Star rcul pitic apare p primavara. co Po opulatia d Romania: Specie cu o dist din tributie glo obala imensa. la sfartitul lunii aprilie.00059 90. la apro opierea pri imejdiei. cu cioc cul in sus fiind gr s. probabilitate ca speci sa fie afectata est foarte m ea ia te mica. Cu etc c.000 de exemplare Populatia din Europa fiind sit e.

nu vor afecta aceste ba impact amenaja  Buhai de balta – Botaurus s e stellaris Bu uhaiul de balta are penajul ruginiu ga albui cu p pete de c culoare inc chisa. etc. ca la specii de star mici. reptile. ator unui fir de trestie e. Prefera s . In zbor. de multe ori asocia cu alte s te va e at specii de st tarci. In cazul in care lucr ea n rarile de in ndiguire u a alti tul arilor va fi practic nesemnificativ. iar b bataile de aripi sunt ra apide si re egulate. amfib bieni. isi t tine gatul tras pe sp pate. popula atie care n este nu im mportant pe plan natio e onal. cu un nivel scazut de apa e (aprox. cuibari intr-o z ind zona de ap proximativ 10 milioan de km2.000-340. inse u ecte. si c un mixt de zone c stuf nou si stuf m) se ul cu t cu u scat.500 0-2. Ef fectul ant ticipat al activitatilor propu use: Starcu pitic cuibareste in situl „Con ul nfluenta Olt-Dunare” in stufaris surile de pe margine baltilor. pasari. 30cm cu fluctuatii redus in nivelu apei. P Populatia d Europa fiind situa intre 34-54.000 de perechi e din a at e este impor rtant pe pla global. Se hraneste cu pesti. Di istributie: Este prez : zent in apr ropierea ba altilor si raurilor de s in habit ses tate cu stu ufarisuri int tinse (pest 20 de hectare).000 de ex xemplare. C te h Cuibareste in numar mare in D Delta Dunar si in habitatele rii propice in zo onele umed de ses. a mania cu cei 1. de Po opulatia d Romania: Specie cu o dist din tributie glo obala imensa. 76 . bine a ile rci scuns in st tufaris. Populatia din Rom an .EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Pe baza doc cumentatie de dese ei emnare a sitului. avand cap si gatu perfect pta tie pul ul as rid dicat in sus asemana s. n vorabile oc cazional fo ormeaza us co olonii razlet de catev perechi. Ha abitat: Pre efera apro oape exclus zonele intinse de stufaris. stufarisurile dense. . Picioarele si ide entificare l labele sunt verzi-alb bastrui. In caz de pe ericol adop o pozit rigida. cu uibaresc intre 40-50 de perechi in situl Valea Olt tului inferior. cu o pop ne pulatie glob bala situata intre 110 a 0. I migratie apare si in zone siv In e cu stufaris u u unde nu c cuibareste.000 de perechi nu este foarte d se emnificativa pe plan E a European ( (insa este probabil su ubapreciat) si este co ) oncentrat i Delta in Du unarii. In repaus sta nemiscat. Cuiba areste in perechi izo p olate in stu insa in zone fav uf.

tia a. Pop pulatiile din sudul nt rcetate. rte mar r unei suprae evaluari se emnificative anterioar Populat din tara este aparent stabila e re. in s special pas suni. Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un efect nega asupra ativ a ac cestei speci . la noi in ta ara. ier rneaza pe este 6 exe emplare in situl Va alea Oltului inferior populat care n este r. islazu sau tere uri enuri cu ve egetatie ste epica (habi itat primord dial). in ea tre de Ha abitatul preferat in zona potentia afectat al ta: Teren nuri agrico ole. eventual cu copaci iz u zolati si tuf fisuri. pe islazuri pasuni e i. De ensitatea speciei: a aproximati 2 perech pe km2 u iv hi unde isi ga aseste habitat propice e. 77 . cu ve egetatie na aturala.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Pe baza doc cumentatie de dese ei emnare a sitului. iar in Europa se afla la 39 000 – 60000 pe r a erechi cu u trend po un opulational puternic negativ de perechi c e cuibaritoare dar foar probabil acest num este rezultatul u e. tie nu im mportanta p plan na pe ational (sub 1% a po b opulatiei Ro omane) din punct de vedere n e numeric ins reprezin o populatie impor sa nta rtanta la m marginea di istributiei. Re elevanta sitului p pentru sp pecie: In situl Olt e sc Confluenta O Dunare cuibares 4-10 pe erechi.impact nesem mnificativ. fiind o specie su udica se presupune c populati cea mai insemnata se gases in Dob ca ia a ste brogea. Olteniei.  Pasarea ogorului – Burhinu oedicnem a i us emus Ha abitat: Cu uibareste in regiuni deschise. Ef fectul an nticipat al activita a atilor pro opuse: A Activitatile prevazute nu vor afecta e ha abitatele iernare a bu uhaiului de balta . Di istributie: Cuibarest in afara curburii c : te a carpatilor. sun putin cer Po opulatia d Roma din ania: : Pop pulatia din Romania este estim mata in jur de 3000 p perechi. De c cele mai m multe ori il i intalnim pe terenuri agricole si pasuni. un cuibar e nde reste pe so ol. iar i situl Vale Oltului inferior int 30-60 d perechi.impact nesemnifica ii n ativ.

es ste de apr roximativ 12-20 de perechi c ceea ce e este important in s special din cauza n dim minuarii ala armante a populatiilo satelit din afara De or eltei Dunar rii. raurilor ma mari.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Starc de noapte . 78 .500 0-10. pe copaci (sa Di istributie: Este pre : ezent in apropierea baltilor. clocitul este .000-1 n 120. u i. ins sti secte. Puii au d uniform caf feniu. uri. incubatia dureaza 21—22 d zile. C vechi. cu p pete marun albicioa nte ase. arin) uneori cu alti starci Se hrane ).Nycticora nycticora e ax rax STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Starcul d noapte este o s de specie acva atica care se intaln e neste in tinuturi cu balti. Po opulatia ro omana cu cei 8. und isi insta de aleaza colo oniile de Cuibareste in colonii s simple sau mixte. . C de Coloritul corpului este cenu usiu. Re elevanta s sitului pe entru spec cie: Popula cuibari atia itoare din situl Conflu s uenta Olt-D Dunare. ).000 de perech este im hi mportant p plan pe eu uropean. bros scute. Cuibarest in numa semnifica dex. a de asigurat de ambii parteneri. te ar ativ a lungul Dun l narii si in Delta Dunar D rii. Ef fectul an nticipat al activita a atilor pro opuse: A Activitatile prevazute nu vor afecta e pe erechile cui ibaritoare a starcului de noapte din SPA c e colonia fiin localizat pe insula de pe nd ta a Du unare – impact estim a implementarii planului. este cu pes mici. Vaneaza si pe penajul u intuneric si in amurg. de multe o si in ai e ori ve ecinatatea unor zone umede art tificiale (ex elestee). Po opulatia d Roma din ania: In E Europa cui ibareste in numar relativ mic (60. crest tetul si sp patele fiind negre. Puii se se u Schimbar catara pe crengi in e nainte de a deveni capabili d zbor. De multe o este a ori prezent si in apropiere apelor in n ea ncet curga atoare (rau canale) Cuibares in colon mici. in salcii sau stufaris u cuiburi. ste nii e alcie. stu ufarisuri si salcii. ne mat esemnificat tiv.000 pe erechi). rea sotilor la clocit s face cu un ritual deosebit. Cuibul cuprinde 3— oua ve —5 erzi-albastr rui. Ha abitat: Pre efera regiu unile cu m mlastini si b balti de apa dulce sau sarata.

tanta. cu scapula alungit si nu are te penajul este comp identif penajul nup ptial.Egr gretta alba STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Are aproximativ aceleasi dimensiuni cu ale starc a c cului cenus dar siu. pene ornamenta pe cap. iar tibia m i au e re marogalbuie sau rosiat tica. In perioada de i 0 iarna insa numarul acestora in realitate e este mult m mare. mai Ef fectul ant ticipat al activitat l tilor prop puse: Po opulatiile d Egreta mare nu vor fi de u afe ectate de i investitia p preconizata . e. Indivizii clocitori a degetele de culoar inchisa. 79 . In af fara perioa adei de inm multire poa fi intalnit pe lacu ate urile mari cu apa put adanca. In perioada cuibaritu ului. ciocul es galben.impact n a nesemnific cativ. picio oarele par negre. ter renurile ag gricole inve ecinate marilor corpuri de apa. Din cauza lipsei stufarisurilor n ma si nede ari eranjate.000-24. mla astinile. de la dist are a. baza c ciocului est galbena si varful n te negru. Di istributie: Cuibares in num mare i Delta D : ste mar in Dunarii. nu prea c cuibareste in alte re egiuni ai t tarii.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Egreta m mare . plet ficare alb.00 perechi) dar in e 00 ) cre estere mas siva. iar in re estul anului. da in stufa sunt si cativa cop aca aris paci (salcie arin). pe malurile raurilor sau pe c tin . ale are in p Portiune golasa din jurul oc ea d chilor este verde-alba astru. Ha abitat: Cu uibareste d destul de rar in colo in stuf onii farisurile in ntinse si in ntacte. P me tee Prefera. Numa arul egrete elor mari c creste si in Romania. Po opulatia d Romania: Populatia europ din peana este mica (11. Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Terenurile agricole respectiv zo onele ume ede din ap propierea a apelor stata atoare din situl Valea Oltului In a nferior sun zone de hranire in timpul nt n mi igratiei si a iernarii pe entru 200 de egrete mari. situl a fost des smnat pent o populatie de tru 50 ex. Pasarile im ste mature au tibia de culoa inchisa astfel ca. de eltele si lag gunele din sud-estul Europei. Deseori si pe sistem de elest mari. in prezen cuibares 900n nt sc 10 de pere 000 echi.

de culoare ga alben-pal. ia. Ha abitat: Pre efera lacur si baltile putin adanci. tine gatul int e tins. populat cunoast un cont 00. in locuri m pe . a unt avand varf matasos si de culoare alba. In p perioada 19 990 – 200 in Rusia. 80 . Picio te oarele si la abele.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Lopatar – Platalea leucorodia a ia STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Lo opatarul ar penajul alb. mlastinoas aflate in apropierea coloniei de cuibarit se d t. a oc chilor si ba arbia fiind lipsite de p puf. te itia rt. tia te tinuu decli fiind in. Impact un efectiv c ne esemnificat tiv. a su uferit o diminuare m majora in perioada 1 1970 – 19 990. n cuibaritor (intr-o colonie mixta de starc de apo a ci) oximativ 3 perechi. Ciocul est roz. De obicei es tacut da uneori. zona obra ful azului. este. clampane e ste ar. tia sta abila. Se hran rile se aris neste in ap cu adancime mica. In zbor. s spre gri. de enumirea p populara a speciei. es stimata intr re2500 – 3000 de pe 3 erechi. e undabila a Dunarii in situl „Conf fluenta Olt – Dunare ca si loc de hranire iar in situl Valea Oltului este rara cu t e” e. de culoare carnii. Puii su acoperiti cu puf. Po opulatie: In Romani cuibaresc in preze intre 90 – 1300 de perechi (conform AIA). de culoare a e alb-crem. Di istributie: Populatia europea : a ana este e estimata intre 8900 si 15000 de pere 0 0 echi. In pe enajul nupt prezint un mot lung de pe pe cea si un „colan” de pene galbenauriu tial ta ene afa pe piept. La adulti pic e cioarele sun lungi si negre. Ju nt uvenilii au v varfurile aripilor neg gre. intins cu stufa compact. In Eu uropa. ent 00 Re elevanta s siturilor p pentru sp pecie: Apare in pasaj foloseste lunca inu j. ulterio populat fiind or. Inaint de apari penelor apare si un rand de puf scur gros. spre deosebire de s s starci. cioc lat si f re cul foarte lung latit la capat – de unde provine g.

Ciocul si p e nt predominant alb.) respectiv in sud-est Transilv mis. In ultimel 4 decenii au incep sa-si co aie. case. Tim etc. ulatii mai insemnate are in partea de ve a tarii (jud. tul vaniei (jud Sibiu. Br rasov. Po opulatia d Roman din nia: Confo orm ultimului recensa amant sunt cca. le put onstruiasca cuibul a pe stalpi de joasa tensiune. Masculul este de obicei mai mare si mai gr e i e reu. ruine sau pe stanci. Ef fectul ant ticipat al a activitatil propus Deşi barza alba e lor se: este o pasă care fo ăre oloseşte zo onele agricole în mod frecvent şi a fost observată hranindu. Satu est u-mare. care traieste aproape e in exclusivitate in apropierea o omului. t 0 n In Romania. Nu e exista dimorfism sex xual in penaj. 5500 perechi in tara. d. e pa asune. cu exceptia re cioarele lungi sunt r rosii. cosuri. Es o pasa de balta de talie mare. po Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Pop pulatia din situl Valea Oltului Inferior (70-82 n pe erechi) este unul sem e mnificativ pe plan regi e ional. femel si masc la culul sunt ide entice. c culoarea ac cestuia se schimba tre eptat in ros pana in iarna. 81 . Di istributie: Este rasp : pandita in toata tara dar popu a. cla pomi. m xcesive a z zonelor um mede in multe parti a tarii ale opulatia a s suferit o diminuarea accentuata a. Harg ghita). d t -se de co onsiderăm că proiectul va avea un impac nesemnificativ. insa sexele nu se pot dife s erentia pe ter ren. iar co oada este relativ sc curta si alb Degete picioarelor sunt ba. Supravietu e t uirea pe t termen lu ung a spe eciei depin nde de me entinerea in stare cat mai nat turala a lo ocurilor de hranit pr e referate de berze – fanete. ţin a ct nând cont că cea ma mare ai po opulaţie din situl Natu 2000 V n ura Valea Oltul Inferior SPA se af în amon pe râul Olt. ele pic leg gate printr membr r-o rana. Pasar tinere au ciocul negru in primele sap rile p ptamani. datorita mai ales desecarii ex . c penaj ste are cu t e emigelor primare si secundare care sun negre. zone umede in apropiere locurilor de cuibar e n ea r rit. in lui r flă nte zo localitatilor Giuvarasti si Lun ona nca. su Ha abitat: Cu uibareste a aproape in exclusivita in zone antropizate .EC SIMPL CO LEX NOVA A  Barza al lba – Cicon ciconia onia a STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ba arza alba e este singur specie d pasare d talie ma din Ro ra de de are omania.pe s ate sura.în ariile vizate d plan.

estuar In timp migratie urmares coastele maritime retele re.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Lebada de iarna – Cygnus c cygnus STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA specie de talia aproape cea m mare dintre speciile e Este s de le ebede de la noi.impact ne stei esemnificativ. lagu une. Pe u e entru iernat prefera h t habitatele u umede. femela este deo Ha abitat: Cu uibareste in extremit tatea nordica a Euro opei. iar obicei mai m mare ca si masculul. e Ef fectul ant ticipat al activitatilor propuse: In timpul ierni Lebada de iarna prefera ii. dar poate r cu uibari si pe rauri. e si exista dimorfism sexual v insa fiecare ex xemplar are desen unic pe cioc. mportant. lac curile intinse. insa in tara no oastra este in declin. Nu se intreva efecte n u ad negative as supra aces specii . Pref fera lacurile inconju urate cu st sau pa tuf adure. Nu a m vizibil intre mascul s femela.  Ferestra mic – Mergus albe as M bellus Foto . pul ei ste e e. sau retele de lacuri. iar hra consta. Re elevanta s sitului pe entru spec cie: 240-3 indivizi folosesc a 310 acest sit ca loc de od a dihna in tim mpul migra atiei si in timpul iernii in special in situl Va l alea Oltulu Inferior. Desi acest numar ui t es relativ m este im ste mic.F Ferestrasi m si Fer mari restrasi mic iarna pe Olt ci. f fiindca pop pulatia mon ndiala este in declin. flu uviale. are ta Po opulatia d Roma din ania: Efec ctivul popu ulatiei care ierneaza la noi est apreciat intre e te ta 20 000 – 4500 de indiv 0 viduali. Pop pulatia car ierneaza in Europ este sta re a pa abila. e 82 . mar ma in Delt Dunarii. de eseori se hraneste pe terenuri a e arabile. poate fi intal r l lnita pe lac curi natura sau art ale tificiale put deranja aflate in stare se tin ate emi-natura in num mai ala. in tundra pe la acuri cu ve egetatie ac cvatica den nsa si mla astini. in resturi vegetale si mai cu seama in graul de t ana toamna. iar exemplarele tin nere au o culoare de gri cen d nusiu. Di istributie: In Romania este o : oaspete destul de rar in timpul iernii. Ad dultii sunt uniform albe.

La masculul predomina culoarea alba.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Este cel mai mic dintre ferestrasi. Habitat: Cuibareste in taigaua nordica in paduri batrane si nederanjate in scorburi de copaci. fiindca aceasta pasare in timpul migratiei si iernarii prefera suprafetele deschise de apa . langa ape mici si mijlocii statatoare sau lin curgatoare. Ciocul este putin latit. Relevanta sitului pentru specie: Habitatele cu luciu de apa deschis din acest sit sunt folosite de specie ca loc de odihna si de hranit in timpul migratiei respectiv in timpul iernii cu un efectiv de pana la 2000 de exemplare in Valea Oltului Inferior. dar prezinta o pata neagra in zona oculara. pe ceafa. ocazional in golfuri. Obrajii si gatul sun albe.impact nesemnificativ. Pe cap are un mot alb marginit de pene negre. rosu . lacuri. Zborul este rapid si agil. aceasta populatie este in usoara crestere. lungimea corpului ajunge la 40 cm. 83 . Iarna pe bazine de acumulare. Populatia din Romania: La noi ierneaza aproximativ 1400-2600 de exemplare. fiindca in majoritatea tarilor europene ierneaza efective mult mai mici. Femelele si juvenilii se disting prin obrajii albi si crestetul capului inchis la culoare. de asemeni este marcat cu dungi negre caracteristice. Distributie: In Romania este oaspete de iarna rara cu o distributie relativ uniforma. Evita apele repezi. Ierneaza pe rauri si lacuri. prefera apa dulce.maroniu. Aceasta populatie este foarte importanta. si populatia din Rusia este in declin puternic. de la cioc la ochi. Pescuieste in zonele mai putin adanci. Poate fi intalnita oriunde in tara pe elestee sau rauri. Efectul anticipat al activitatilor propuse: Investitia nu va afecta ferestrasul mic din sit. In numar mai mare ierneaza pe Dunare si Olt. Picioarele si ciocul sunt negricioase. cu varful incovoiat si prezinta margini zimtate. dar poate fi intalnita si pe mare. pe aripi si pe spate.

EC SIMPL CO LEX NOVA A  Erete va anat – Circ cyaneu cus us STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ha abitat: Sp pecia cuibareste in no ordul Europ fiind o pei. Ie R erneaza in zone desc chise. De ensitatea speciei: T Terenul de hranit in timpul iern al unui e e nii exemplar variaza intr 16 si v re 25 hectare. care este unul din princip palele loc de iern al erete vanat. prefe erand habit tate bogate in rozato oare ca tere enuri agric cole si pajis sti. Di istributie: distributia speciei n este un : nu niforma. pas sunile si ter renurile ag gricole cu zone cu veg z getatie nat turala sunt locuri bun de hran pentru e t ne nit eretele va anat. Din p pacate nu s sunt date e exacte desp efectiv pre velor de ere vanat c ete care ier rneaza in R Romania. pr referand an numite zon traditionale de ne ier rnat. in nu umar redu insa po us oate sa ap para in orice zona a tarii cu exceptia zonelor mu untoase inalte. Ace este da provin d Americ de Nord. care se s stei . ui Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: T Terenurile a arabile. situeaza la pana la 40 de indiviz in situl V 0 zi Valea Oltulu Inferior. exemplare/ 2 (Craig /km ghead & Craighead. fiind o oaspete de iarna.3 e 50 . 1956). dintr-o zo geogra ate din ca . Po opulatia d Roma din ania: Nu e exista informatii bine fundamen ntate cu pr rivire la efe ectivele care ierneaza in Roman a nia. D acest m curi nat ei Din motiv aceste date sun mult mai mari deca cele e nt at din tara noas n stra. ona afica. oaspete de iarna in Romania. Re elevanta sitului pe entru spe ecie: Situl este intre primele 30 Arii de Protectie S P Speciala Av vifaunistica ca import a tanta pent efective de iern tru ele nare a aces specii. Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ popu ulatia cuiba aritoare a acestei spe ecii. medianul fiind 3. Cunoscand fa e aptul ca ac ceste pasari rapitoar folosesc areale v re c vaste pentru hranire si ca pri impleme e in entarea pla anului vor fi ocupate suprafete foarte mic din habit ci tatul prefe erat pentru hranire a acestei u 84 .

con nsideram c impactul asupra po ca l opulatiei ac cestei spec va fi unu nesemni cii ul ificativ. este raspa andit in re egiunea mediteranea ana si zone mai ele calde ale Eurasiei cu climat temp perat. subtire si cutit. n mplementa area Alternativei I.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA sp pecii (pajist intinse). Cuibu si perechi clocitoare au fos observat in extre n uri st te emitatea ve estica a sit tului precum si pe pru undisurile de pe malu Oltului c un efect de pana la 10 pere ul cu tiv a echi. dar e este prezen si in vale Dunarii si pe elest nt ea teele mai m din mari Ta Romaneasca. adap ptat pentru vanarea animalelor mici ascunse in m si sub u mal asc pie etre. rte r s Penajul este alb cu ari negre. ap pare in situ Confluen Olt cu 10 indivizi in pasaj. Impac prognoz nesemnificativ. prognozam ca nu se vor prod ti m e duce schim mbari ale po opulatiei d erete de va anat. estuare. populati cea ma mare ia ai cu uibareste in Delta Dun n narii. ara Po opulatia d Roma din ania: In t tara noast cuibare aproxim tra esc mativ 400 0-600 de p perechi. rosii inchis sau roz. ct zat. In an 2010. d nul datorita niv velului cres scut al Oltu ului. s ipi un ng. Se hr raneste cu nevertebr u rate mici. bo ogate in se apele p ne evertebrate Habitate prefer e. Prezinta u cioc lun drept. Ef fectul ant ticipat al activitat l tilor prop puse: Des specia apare in documentatie de si de esemnare a sitului „C Confluenta Olt-Dunar ca si o specie de pasaj. ter renuri iriga (de ex. nici ac ceasta specie nu a av loc prie vut elnic de cu uibarit in ac ceasta ultima locatie Avand in vedere im e.  Picioron . e e. 85 . Re elevanta sitului pe entru spe ecie: Conf form documentatiei de desmn nare a SPA A-urilor. ele rate sunt lagunele. ac cest efectiv este in crestere uso v oara. dar tolera bin vantul puternic. in realitate a re” e aceasta cu uibareste in sit. pr care rin me eandrul ve echi al Oltului va fi pastrat precum si masurile de reduc cere a imp pactului propuse. Ha abitat: Pr refera climatul cald. mlastinile delte. putin adanci statatoa sau lin curgatoare cu prod are n ductivitate mare. de orez) e ate etc. elestee. Conform observatiilor noastre in unii ul nta i e an cuibarest cu efect ni te tive de pes 200 de perechi in Valea Oltu Inferio ste ului or. P ul r ne Prefera zonele de si desert. Ev es. dar poate fi intalnit si in zone cu v vegetatie de stepa vita climatu rece si ploios. Di istributie: Specia s concent : se treaza in parte sud dica a tarii. Bune zbur ratoare pe distante e scu urte.Himan ng ntopus him mantopus Se recunoast repede dupa picio e te oarele foar lungi.

lac curile de s saratura d Dobrog din gea. in confor observa nsa rm atiilor noas stre acest numar oate sa ajunga pana la 200 de p perechi. In Romania cuib baresc 300-500 de pe erechi. Pic e cioarele alb bastruie si ciocul inc covoiat in s sunt caracteristic si fac specia inconfundabila cu alti sus ce a reprezentant din fauna tarii. prin care mea a vei andrul vech al Oltului va fi hi pa astrat prec cum si ma asurile de reducere a impactului propus conside se. Ii pla ace climat contine tul ental foarte cald si u e uscat. Ro Di istributie: In Roma : ania ciocan ntorsul cuib bareste in numar mai mare D Delta Duna si in arii lag gunele. neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. Daca conditiile sunt adec a e cvate. in golf furile marin putin ad ne danci. ul tre Av vand in ve edere imple ementarea Alternativ I. dar in numar mic cuibar n m reste si in zonele um mede aflate in apropierea Duna e arii. Fem ti a mela nu po oate fi deos sebita de m mascul Ha abitat: Cu uibareste in colonii de n estul de mari. dar cuibarest si in zo r te one de coa asta cu climatul ocea anic. este prezent si la altitu e udini mai m mari. e Re elevanta s sitului pe entru spec cie: Conform docume entatiei de desemnare cuibares pana e sc la 10 perech in Valea Oltului I hi a Inferior. Po opulatia d Roma din ania: Popu ulatia europ peana este mica (sub 57000 d perechi) dar in e de ) us soara crestere. po Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit. eram ca im mpactul as supra popu ulatiei acest specii v fi nesem tei va mnificativ.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Ciocanto – Recu ors urvirostra a avocetta STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ar un color predomi re rit inant alb c crestet. ste ebuie men ntionat ca acesta cui ibareste oc cazional pe prundisu format pe cursul Oltului. D e Desi situl „ „Confluenta Olt-Duna a are” nu es desmnat pentru specie. 86 . cioc si anu cu umite pene din aripa negre. pop pulatia este stabila. de a. In omania cuibareste pe elestee putin adanc cu vegeta natura lacuri d saratura e ci atie ala. u e n unde prefera bancurile de nisip sau de pi p ietris. in la agune si pe lacuri din stepe (mai ales salmastre).

Philomac chus pugna ax Este o spe ecie de lim micola. neavan efecte negative a nd asupra hab bitatelor preferate de specie . care p prezinta cel mai pu uternic dim morfism sex xual dinord dinul din ca face are parte. in numar mai mare in tu e undra nord dica. Re elevanta sitului p pentru specie: Hab bitatele de eschise si umede al acestui s sunt sit im mportante p pentru apro oximativ 50 00-1000 de fluierari de mlastina care se o e opresc aici pentru i a se hrani in timpul m n migratiei.Are un sunet caracteris cea ce poate fi e t stic e o cheie de determina usoara avand in vedere ca este o are a n pecie care se sperie d prezent omului. rele lungi g galben – ve erzui cu sp patele pata si cu spranceana vizibila. pul gatului.Tring glareola nga a STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Este o spec cu coic relativ lun picioar cie c ng. pa adurile ume de me ede esteacan di regiunile montane de pe taig De obicei.  Bataus . a mu ori cui 87 . dar in timpul migratiei p poate fi int talnit oriun pe tere nde enuri umed de. poseda in perioada rutului u guler i jurul n a un in e dica in timp ritualului nuptial.im mpact nese emnificativ v. Ma asculii. Di istributie: Nu este o specie cuibaritoar in Roma : re ania. colinare si de ses. intalnita si la noi. Po opulatia d Roma din ania: Sunt putine d t date despre numarul fluierarilo de mlas or stina in pa asaj. de ta sp Ha abitat: Es o specie nordica d ste e destul de comuna in mlastini s cu rogoz de asemenea in c si z. de regula de talie mai mare decat e e femelele. pr or recum si co oada alb v vargata. In z at zbor este ca aracteristic burta s dedesub ca si btul aripilo laba. cuibar in e e ga. ste stinile si ba altile cu ve egetatie scunda din z zonele mun ntoase. De ulte ibareste si pe pajisti umede in a apropierea lacurilor. I zona un In nde se pre econizeaza investitia specia nu a fost u talnita de n (de altf nici nu e noi fel este propic pentru a ce aceasta sp pecie). reste pe sm mocuri de r rogoz.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Fluierar de mlast tina . Este numeros in pasaj pe malurile mlastinoase ale lacu e p urilor. int Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ popu ulatia migr ratoare a s speciei in sit. este f foarte greu estimarea marimii p u a populatiei c care migreaza deasup tarii no pra oastre. ocaz zional in sto oluri de pa la 30-4 de exmp ana 40 plare. pe care il rid Ha abitat: Es o specie comuna in Europa Cuibares in mlas ste a.

Po opulatia d din Roma ania: Pop pulatia eur ropeana es estima la 200 ste ata 0.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Di istributie: In timpul migratiei poate fi in : l ntalnit pest tot in ta langa c te ara corpurile m mari mai de apa. te Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: A deschis Ape se. Pop pulatiile europene cu uibaritoare 12000-25 5000 cu un trend n foa arte pozitiv in ultimii ani. Re elevanta sitului pe entru spe ecie: In timpul migr ratiei situl este vizita de apro at oximativ 10 000-1200 e exemplare din aceas specie. mai cu se . Po opulatia d Roma din ania: Popu ulatia ce tr raverseaza Romania poate fi e a estimata la 3000a 40 000 de ind divizi pe se ezon.000-510. nt ex xacte. Te echirghiol. Im mpact nese emnificativ. Di istributie: In Roma : ania apare ca specie migrato e oare. eama pe m malul marii respectiv lacurile lag gunare. neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. care se opresc pentru hranire la lacuri si pe sta . 88 . v Re elevanta s sitului pe entru spec cie: Valea Oltului Inf ferior gazdu uieste 300-800 indivi antrizi o perioada d migratie iar Conflu p de e uenta Olt-D Dunare nu indeplinest pragul. pas sunile ume ede Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit. De ensitatea speciei: Nu putem estima o densitate reala insa in stoluril mixte cu specii m a le u de chirighite pe parcur e rsul migratiilor apare regulat si aceasta sp pecie. Acea asta specie nu cuibareste in Romania. insa numere insemnate (peste i 10 000) apar n numai in Dobrogea. Migr e reaza in nu umar mare si prin Delta Dunare si pe litor e ral. este in pa asaj in tara noastra in numar mare num in timp migratie Nu sun cunoscute date a mai pul ei. ter renurile ag gricole.  Pescarus mic – La arus minu utus Ha abitat: Es ste o spe ecie nordic care s ca strabate R Romania pe parcurs migrati p sul iilor de primavara – toamna.000 de pe erechi si su ufera un d declin pute ernic.

Imp nesem pact mnificativ. 89 . tul sau pe dealu ungul Duna arii.  Chirighita neagra – Chlidon a nias niger ghita neag gra este c cea mai comuna sp c pecie din Chirig familia lui. golfu urilor. nesem mnificativ. raurilor si lacur rilor mai m mari. In afara per n rioadei de cuibarit po oate fi intal de-a lu lnit ungul coast telor. Impa progno act ozat. Prefera apa curata dulce sa semi-s ai a au sarata cu o adanci ime de ap proximativ 1-2 m si cu vegetatie acvatica densa. Di istributie: Populatia din tara n : a noastra se concentreaza in Delt Dunarii. pa da barire dete erminarea aceste specii po ei oate sa pre ezinte o di ificultate p pentru cei mai putin initiati in de ale ornit tologiei din cauza tudinii cu celalalte d doua speci de care poate fi ii similit distins observan numai u s nd unele difern foarte subtile. neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. habitat pre h eferat de aceasta s e specie. Re elevanta s sitului pe entru spec cie:. In tara noas n stra cuibar resc aproximativ 120 00-2500 e de perechi. dar cuibareste in ta nu umar mic s in alte ha si abitate acv vatice adecvate bine c conservate de exem e. Po opulatia d Romania: Popul din latia europ peana este de 83000 de perech si este in declin hi. ce plementare planului si ulterior prin realizarea ea inv vestitiei se vor crea s spatii intins cu luciu de apa (la se acul de acu umulare). plu e utitoare.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un efect nega asupra ativ a po opulatiei ac cestei spec deoarec prin imp cii. n in majoritate tarilor. inclusiv Ro ea omania. Primavara poat fi recunoscuta dup colorit a te pa inchis insa dup perioad de cuib s. nte Ha abitat: Cu uibareste c colonial pe mlastini s lacuri de ses. In SP – ul „Co PA onfluenta O Olt-Dunare” apar efec ” ctive de pa la 100 indivizi in perioada d migratie ana de e Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit. mplu in vest tarii. dar ocazional este preze si la si e ent alt titudini ma mari. neafectand in mod direct sa indirect habitatele frecvent e d au t tate de ac cesta.

EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA  Chirighita cu obra albi – Chlidonias hybridus aji s Chirig ghita cu ob braji albi e este specie o comun din fam e na milia lui. ac 90 . insa dup perioad de cuib orit pa da barire dete erminarea acestei sp pecii poate sa prezint o dificul te ltate pentr cei mai putin initia in de ale ornitologiei din ru ati cauza similit tudinii cu c celalalte do specii de care po oua oate fi dist tins observ vand numa unele ai fernte foar subtile. tul sau pe dealu ungul Duna arii. neafectand in mod direct sa indirect habitatele frecvent e d au t tate de cesta. Pr rimavara p poate fi rec cunoscuta dupa colo inchis. dar ocazional este preze si la si e ent alt titudini ma mari. In afara per n rioadei de cuibarit po oate fi intal de-a lu lnit ungul coast telor. dar cuibareste in ta nu umar mic s in alte ha si abitate acv vatice adecvate bine c conservate de exem e. Po opulatia d Romania: Popul din latia europ peana este de peste 80000 de perechi. si este in 8 de eclin in maj joritatea ta arilor. neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. raurilor si lacur rilor mai m mari. Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit. mplu in vest tarii. a c aproximativ 1000v 25 de pere 500 echi. Prefera apa curata dulce sa semi-s ai a au sarata cu o adanci ime de ap proximativ 1-2 m si cu vegetatie acvatica densa. golfu urilor. plu e utitoare. inclu usiv Roman In tara noastra cuibaresc a nia. Di istributie: Populatia din tara n : a noastra se concentreaza in Delt Dunarii. Impa nesemn act nificativ. rte dif Ha abitat: Cu uibareste c colonial pe mlastini s lacuri de ses. Re elevanta s sitului pe entru spec cie: In SPA – ul „Confluenta O A Olt-Dunare” apar efec ” ctive de pa la 150 indivizi in perioada d migratie ana de e.

insa in a 2009 s 2010. mlastini cu vegetatie palustr Este . pen najul fiind alb. cu efective fo oarte mari in Italia. pret-pret”. cu ei pa astrarea ve echiului me eandru al raului Olt in aval de b n baraj. su as scutite si as spre: „cri-ic „chiri-chiri” sau „p c”. e n. Pic cioarele de tip palm sunt ga e mat albene. In si „Valea Oltului de regula nu cuibareste. cu pa artea supe erioara a aripilor c cenusie. In R Romania es raspan ste ndita in sp pecial in Dobrogea. ui. po opulatia clo ocitoare es estimata la apro ste oximativ 35 5. p precum si p valea Ol pe ltului. au cuibarit 1 respect 60 de p u 140 tiv perechi. pr recum si in apropiere marii. Ha abitat: Pr refera tarm murile apel dulci s lor sau sarate. ag a gitate in uccesiune r rapida. Ef fectul ant ticipat al activitatilor propu use: Prin a adoptarea Alternative I a Planului. ra. une lacuri a fost partial golite iar pe pru ele au undisul. Zb borul este rapid cu b batai iuti d aripi. 91 . care a aparu in urma scaderii niv ut veluilui. din reg giunea palearctica. c ciocul negru si picioar u rele galben Coada este scurta si adanc scobita ne. sunt sanse ca aceasta sp t pecie sa rea apara in ef fective mai mari si im mpactul sa fie nesimn nificativ. Uc i craina si Rusia. p pana in su udul si sud – estul A d Asiei. cu ocazia itul e u anii si u un lucrari de intretin nor nere a bar rajelor. a la mijloc. n ea Di istributie: Arealul de raspand : d dire este discontinuu.000 de p perechi. Este o specie activa si z e zgomotoas ce emite o gama variata de sunete sa.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Chira mica – Stern albifron rna ns STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Este c cea mai m mica dintre toate spe e eciile de c chire si isi pastreaza fruntea a a alba tot tim mpul anulu Ciocul este galben cu varful negru in timpul primaverii si la inceputul verii. Ca alota capul este ne lui eagra. i estul in Mu unteniei. raurilor. In R R Romania su estimat aproxima 400 de perechi c unt te ativ e clocitoare in lunca Du unarii si in Dobrogea. Re elevanta sitului p pentru spe ecie: Pop pulatiile cu uibaritoare in situl „ „Confluenta Olt – a Du unare” ajung la 4-6 perechi iar populatia care apa in pasa a fost es a are aj stimata la 70-140 ind divizi. prezenta in a apropierea lacurilor. Spania. J Juvenilii p prezinta pe ete intune ecate pe partea su uperioara a aripilor. . Po opulatia d Roma din ania: In E Europa. po de oate realiza plonjari bruste.

es i sau colonii m mici. lagunele c ra . insa este mai frecve ele ari nim ta enta pe m malurile rau urilor de 92 . cu oc cazia unor lucrari de intretinere a baraj e jelor. sie Ha abitat: Pr refera o ga ama larga de habita de la r ate regiunile co ostale si la acuri continentale pa la cele semi-aride si tropice Cuibareste mai ale in zonele de ses. m  Pescarel albastru – Alcedo atthis u o Ha abitat: Cu uibareste in malurile i n inalte ale riurilor.S e Sterna hiru undo STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA a e te Cea mai comuna specie de chira de la noi. Di istributie: Are o distributie r : relativ uniforma. Prefer mlastinile. in perechi izolate ana e e. ca a apa are arut in urm scader niveluilu au cuib ma rii ui. tia sta abila. unele lacuri au fost par rtial golite iar pe e prundisul. pe Ef fectul ant ticipat al activitatilor propu use: Prin a adoptarea Alternative I a Planului. costale bog gate in pes stisori. r Di istributie: Cuibarest frecvent pe malurile ririlor in afara etajului mont : te t n tan. deci prognozam un impactul nesimnificativ. dupa forma corpu rtional mai mare. In situl „V 00 Valea Oltului de regu nu cuib ula bareste.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Chira de balta . or Po opulatia d Roma din ania: In R Romania cu uibaresc 5 5500-7500 de perech populat este hi. lacurile. sunt sanse ca p populatia a aceastei sp pecii sa crea asca. este prezent in toata tara in h t habitate ac cvatice nat turale si se emi-natura intinse. Poat fi recunoscuta in ului asema anatoare cu randunica dar zbor. propor respec dupa cu ctiv uloarea ros a ciocului. cu ei pa astrarea ve echiului me eandru al ra aului Olt in aval de b n baraj. in in anii 2009 si 20 nsa 010. Concentratiile ce mai ma le intaln in Delt Dunarii. barit 400 respectiv 260 de erechi. Re elevanta sitului p pentru spe ecie: Pop pulatiile cu uibaritoare in situl „ „Confluenta Olt – a Du unare” ajung la 10-2 perechi iar popula care a 20 atia apare in pa asaj a fost estimata la 200t 40 indivizi. Populatii mai mari se gasesc in Delta Dunarii ale c lun ncile raurilo mari. al coloritului alb al cor rpului si a aripelor.

cu 93 . ea e diacente Oltului. Po oate fi obs servata sta and pe sarmele de telegraf sa cioturi de copac. De ensitatea speciei: In situl Co onfluenta Olt-Dunare gasim in partea in e n nferioara a sitului. gatul s pieptul f si fiind dunga cu mar cenusiu. r t Co oada este de un alb bastru foar intens cu reflexe violet iar picioarele sunt de culoare rte e e ga albena. Zb borul nuptial este for rmat din plonjari si inlinari a corpului intr-o p i ale parte si alta. tec ctricele alar sunt alb re bastru stra alucitor. Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: M Malurile abr rupte . me ste de eoarece in bataia so oarelui par albastru intens u re u ultramarin.  Dumbra aveanca – Coracias garrulus s s Este o pasare de marim medie. a Pa artea inferi ioara a co orpului. pr recum si pe lunca Du e unarii ca sp pecie cuibaritoare.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA se decat celor din zon dealurilo Pe Vale Oltului Inferior cuibareste pe raurile ad es na or. Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Prin ad a lor se: doptarea Alternativei I a Planului. meandru c prezinta maluri ce a alte prefer rate de ac ceasta spec pentru cuibarit. ciocul este pute ernic si are culoare a e albastra spre violet. Scoate au su unete asem manatoare c gaita. Po opulatia d Roman din nia: : Populatia din R Romania e este in jur de 4000 pe d erechi. care A prevede pastrarea vechiului mea andru al Oltului. cotofana si stancuta. ap proape de D Dunare. gatul si partial coada sun albastru deschis. iar seara albastru verzui. cap pul. decat sta ste pid e . J Juvenilii au un colorit mai sters si mai ma u t s aro. aval de baraj. asemanator cu zborul a na agatului. nu anticip cie u pam un im mpact semn nificativ ina as supra popu ulatiei de pe escarel alb bastru. Re elevanta sitului p pentru sp pecie: In situl Conf fluenta Olt – Dunare cuibare esc 4-6 pe erechi. Zborul ate ro . Penajul es foarte variat. cu corpul robust. iar remigele mari sunt negre. Spatele nt es brun de ste eschis. Cap este m pul mare. es mai rap si cu batai mai viguroase din aripi. ancuta.

000 ste e de perechi. a locurilor de cuibarit si folosirii excesive a p e pesticidelor. hiar Po opulatia d Romania: populatia din R din Romania es apreciat a fi intre 45. Dim 0 minuarea efectivelor se datoreaza si distru s ugerii habit tatelor.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ha abitat: Pr refera padurile batra ane si rare cu arbor scorburo din zon e ri osi nele de campie si lun nca. nesem mnificativ. clocest intr-un numar foa te arte mic. e Re elevanta s sitului pe entru spec cie: In sit c cuibaresc 6 6-10 perec chi. Ef fectul ant ticipat al activitatil propuse: Este fo a lor oarte putin probabil ca aceasta specie n a sa fie afecta de inve ata estitie. 94 .000 perechi clo ocitoare. m e ecari de ter ren. a aproximativ 2 – 3 v pe erechi la 10 km2. P e Pasunile im mpadurite pot fii co onsiderate c habitat secundar pentru spe ca ecie. deo oarece hab bitatul pref ferat (padu batrane si rare cu arbori uri e u gaseste in zona Pla n anului. dar s din livezi. oate fii con nsiderat ch comuna. du  Ghionoa sura – Picus can aie nus Ha abitat: sp pecia este considerat ca una specializat pe padurile de fo ta ta oioase din regiuni co olinare si m muntoase. Imp pact progn nozat asup popula pra atiei de scorburosi). In R Romania su intre 46 si 6500 de perechi clocitoar unt 600 0 re Re elevanta sitului pe entru specie: In sit “Valea O tul Oltului Infe erior” cuib baresc 10 – 30 de pe erechi iar in situl “Con n nfluenta Olt – Dunare 16-20 de perechi e” De ensitatea p populatei: Pretutinde eni. Di istributie: Specie cu o distrib : u butie larga in Roman in unele zone po nia. Populeaza si malu si urile lutoas precum si zonele cu alune se. Di istributie: In Europ efectiv clocitor este est : pa.000 – 60. fiind pre . nu se reg umbravean nca. C mai ma populat clocitoa este pr Cea are tie are rezenta in Rusia si Tu urcia.000 – 110. ezent in special in paduri dominate de fag sau stejar. e Po opulatii semnificative pot cuib e barii si in paduri de lunca. vul timate la 50.

si ex xploatarile necontrola de mu ate ulte ori ileg gale au afe ectat popu ulatiile intr. 6 mi rogea si pe Campia d Vest. hab bitate cu tu si arbo mai grot care+si p ufe ori ti permit con nstruirea cu uibului.De s Dendrocopo medius os Ha abitat: Este un adev varat speci ialist. fiind locali izate in principal la c 200 – 600 m.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: D Desi prefera padurile inchise si m a mai ba atrane de f si stejar.). Po opulatia d Romania: 20. 1962) In habit ). fiind atasat de paduri.00 perechi.00 – 24. nu es ste deloc favorizat de silvicu ultura mod derna. 95 . De ensitatea speciei p baza li pe iteraturii: In padurile ideale p : pentru ghio onoaia sura poate a sa atinga de ensitati de 10 perech hi/km2 (Glutz.  Ciocanit toare de stejar . sp pecia apare in majorit e tatea zonelor unde habitatele d descrise sunt bine rep prezentate. Desi nu c din 00 00 cunoastem date cu privire la po opulatiile is storice din Romania. 1980). este foarte probabil ca popula ciocani atia itoarei de s stejar a fos in regre numeric in ultimele decenii. Fiind spe st es c ecialist si preferand c p copaci batr rane cu cre engi moar rte.5-2 km2 (Glutz & Bauer. ocaziona poate sa cuibareas si in ter fag al a sca renuri agricole cu veg getatie na aturala. pa arcuri sau p pasuni imp padurite cu exemplar batrane de stejar sau gorun (Quesrcu sp. si borilor mai in varsta) un teritor este ) riu no ap proximativ de 1.mod ne -un efavorabil. Altitudinile la care cuibareste u re n us su unt si ei d determinat de prez te zenta habi itatelor cu stejar sau gorun. e de Di istributie: In Roma : ania cele mai semnificative populatii cu uibaritoare pot fii ga asite in zo onele colinare de pe podisul T e Transilvaniei respect in goru tiv unetele din Dobroge dar ea. dar si la inaltim mai joase in Dobr cc. tatele subo optimale (in cazul ostru din lipsa padurilor intinse inchise s lipsa arb e. In ultimele decenii res stituirile de paduri in Transilva e ania. k 1 Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un impact semnificativ asupra ac cestei speci ii.

2007 In ecos e 7). dar este ma frecvent in Tara R ai t Romaneasc si Dobro ca ogea. Di istributie: Se distrib : buie uniform in tara d datorita faptului. dar si aceasta densitate a fost masu d urata in pa aduri. fiindca prefera zonele a de ses mai c e calde. ha abitate cu t tufe si arbo tineri da gasest cativa st ori aca te tejari batra ani. rte mar r unei suprae evaluari se emnificative Populatia din tara este apare stabila. a ent 96 . unde cuibares in grupu mici de copaci. Ha abitatul p preferat in zona po n otential a afectata: Ciocanitoa area de ste ejar este o specie foa arte specia alizata. Po opulatia d Roman din nia: : Populatia din R Romania e este estima intre 36 ata 64000 . Deseori ri cu uibareste in terenuri agricole c zone de vegetatie naturala (livezi.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Re elevanta sitului pe entru spe ecie: Situl nu prezint o impor ta rtanta spor rita pentru specie u nu umarul per rechilor cuibaritoare fiind destu de redusa. Popula ul atia este to otusi important in str ructura me etapopulati ionala a po opulatiei na ationale. 200 03). sistemele nu tocmai ideale densitatea es mai ste mi ica. Niciunde n este opii or. De ce mai multe ori il ele int talnim pe t terenuri ag gricole si pa asuni.2 e pe erechi/km2 (Robles et al. ca locul favorit de cuiba sunt l arit plo de pe marginea drumurilo pe care le intalnim peste to in tara. Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un impact semnificativ asupra ac cestei speci ii. De ensitatea speciei: In habitate optime ( e (padure de stejar) de e ensitatea m medie este de 5.857000 de perechi c e cuibaritoare dar foar probabil acest num este rezultatul u e. e m ot nu ab bundent. Fav vorizeaza z zonele cald de ses. gr n cu e e rupuri de c copaci). 2. e.  Sfrancio cu frun oc ntea neagra – Laniu minor us Ha abitat: Cu uibareste in regiuni deschise cu copaci izo n olati si tufis suri. de..4 pe erechi/km2 (Robles & Olea. De multe ste uri e e ori il intalnim in copacii de pe ma m arginea sos selelor. cui ibareste ex xclusiv in habitate un se gas h nde sesc stejar batrani.

OI OV. Densitatea speciei: 10 perechi/km2 in habitatele optime (Averin & Ganya. habitate cu tufe si arbori tineri.2. OI OV l l l ll lll II II II 97 . In SPA-ul Piemontul Fagaras Sfranciocul cu fruntea neagra este o specie sporadica cu o populatie mica.Dunare In afara de speciile de pasari enumerate in formularul standard al siturilor. Efectul anticipat al activitatilor propuse: Nu anticipam impact semnificativ asupra populatiei acestei specii. OI Er OV. dar si in plantatiile de plop si in grupuri mici de arbori.1. 2. in special in copacii de pe marginea drumurilor. Dintre acestea. enumeram in continuare pe cele mai reprezentative: CODSPEC 20 30 40 70 90 ORDO GAVIIDAE GAVIIDAE GAVIIDAE PODICIPEDIDAE PODICIPEDIDAE NUME Gavia stellata Gavia arctica Gavia immer Tachybaptus ruficollis Podiceps cristatus Podiceps grisegena Podiceps auritus Podiceps nigricollis Phalacrocorax carbo Pelecanus onocrotalus Pelecanus crispus Ixobrychus minutus NUME R Cufundar mic Cufundar polar Cufundar mare Corcodel mic Corcodel mare Corcodel cu gat rosu Corcodel de iarna Corcodel cu gat negru Cormoran mare Pelican comun Pelican cret Starc pitic OI OI Er OV. in zona studiata pot fi observate multe alte specii de pasari. Habitatul preferat in zona potential afectata: Terenuri agricole cu vegetatie naturala. OI TIP l l l WBD Bern II II ll ll lll 100 110 PODICIPEDIDAE PODICIPEDIDAE P Er l ll ll 120 720 880 890 980 PODICIPEDIDAE PHALACROCORACIDAE PELECANIDAE PELECANIDAE ARDEIDAE RI OV. dar au fost observate cateva zeci de perechi.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Relevanta sitului pentru specie: Nu s-a facut o inventariere exacta a perechilor cuibaritoare din cele doua situri Natura 2000.3. Alte specii de pasari intalnite in zona Valea Oltului Inferior – Confluenta Olt . deoarece habitatul preferat de specie nu va fi notabil modificat. 1970).

OI Er Er l l l l l l II lll II II II lll II lll lll II ll 1790 1820 1840 1860 1890 1910 1940 ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE Anas penelope Anas strepera Anas crecca Anas platyrhynchos Anas acuta Anas querquedula Anas clypeata OI OV P OI MP OI P OI OV P P.ECO SIMPLEX NOVA 1190 1220 1240 1310 1360 1520 1530 1590 1610 1710 1730 ARDEIDAE ARDEIDAE ARDEIDAE CICONIIDAE THRESKIORNITHIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE Egretta garzetta Ardea cinerea Ardea purpurea Ciconia nigra Plegadis falcinellus Cygnus olor Cygnus bewickii Anser albifrons Anser anser Tadorna ferruginea Tadorna tadorna STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Egreta mica Starc cenusiu Starc rosu Barza neagra Tiganus Lebada cucuiata Lebada mica Garlita mare Gasca de vara Califar rosu Califar alb Rata fluieratoare Rata pestrita Rata mica Rata mare Rata sulitar Rata caraitoare Rata lingurar Rata cu cap castaniu Rata cu ciuf Rata rosie Rata motata Rata cu cap negru Rata de gheturi Rata catifelata Rata sunatoare Ferestras motat OV OV RI P P P. OI OV OI OI Er Er OI OI ll/lll III III l III lll II/2&III/2 III lll II/2 III lll lll 98 . OI II/1&III/2 ll lll III lll lll III III lll 1960 1960 2020 2030 2040 2120 2150 2180 2210 ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE Aythya ferina Netta rufina Aythya nyroca Aythya fuligula Aythya marila Clangula hyemalis Melanitta fusca Bucephala clangula Mergus serrator MP P. Er MP OI OI P.

ECO SIMPLEX NOVA
2230 2310 2430 2600 2620 2630 2670 2690 ANATIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE Mergus merganser Pernis apivorus Haliaeetus albicilla Circus aeruginosus Circus macrourus Circus pygargus Accipiter gentilis Accipiter nisus Accipiter brevipes Buteo buteo Buteo rufinus Buteo lagopus

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
Ferestras mare Viespar Codalb Herete de stuf Herete alb Herete sur Uliu porumbar Uliu pasarar Uliu cu picioare scurte Sorecar comun Sorecar mare Sorecar incaltat Acvila tipatoare mica Acvila tipatoare mare Acvila de camp Uligan pescar Vanturel rosu Vanturel de seara Soim de iarna Soimul randunelelor Soim calator Potarniche Prepelita Fazan Carstel de balta Crestet pestrit OI OV OI OV RI P P S S OI lll II II II II II ll ll

l l l l l

2730 2870 2880 2900

ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE

OV MP P OI

l

II ll

l

II ll

2920

ACCIPITRIDAE

Aquila pomarina

OV

l

II

2930 2950 3010 3040 3070 3090

ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE PANDIONIDAE FALCONIDAE FALCONIDAE FALCONIDAE

Aquila clanga Aquila heliaca Pandion haliaetus Falco tinnunculus Falco vespertinus Falco columbarius

Er Er P MP P OI

l l l

II II II II II

l

II

3100 3200 3670 3700 3940 4070 4080

FALCONIDAE FALCONIDAE PHASIANEIDAE PHASIANEIDAE PHASIANEIDAE RALLIDAE RALLIDAE

Falco subbuteo Falco peregrinus Perdix perdix Coturnix coturnix Phasianus colchicus Rallus aquaticus Porzana porzana

OV Er S OV S MP P l l ll/lll

ll II III III lll III II 99

ECO SIMPLEX NOVA
4100 4240 4290 4500 4670 RALLIDAE RALLIDAE RALLIDAE HAEMATOPIDIDAE GLAREOLIDAE Porzana parva Gallinula chloropus Fulica atra Haematopus ostralegus Glareola pratincola Charadrius dubius Charadrius hiaticula Charadrius alexandrinus Pluvialis apricaria Pluvialis squatarola Vanellus vanellus Calidris minuta Calidris temminckii Calidris ferruginea Calidris alpina Philomachus pugnax Lymnocryptes minimus Gallinago gallinago Limosa limosa Numenius phaeopus Numenius arquata Tringa erythropus

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
Crestet cenusiu Gainusa de balta Lisita Scoicar Ciovlica ruginie Prundaras gulerat mic Prundaras gulerat mare Prundaras de saratura Ploier auriu Ploier argintiu Nagat Fugaci mic Fugaci pitic Fugaci roscat Fugaci de tarm Bataus Becatina mica Becatina comuna Sitar de mal Culic mic Culic mare Fluierar negru P OV, OI MP OV Er l II lll lll lll ll

4690

CHARADRIIDAE

OV

ll

4700

CHARADRIIDAE

P

ll

4770 4850 4860 4930 5010 5020 5090 5120 5170 5180 5190 5320 5380 5410 5450

CHARADRIIDAE CHARADRIIDAE CHARADRIIDAE CHARADRIIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE

Er Er Er OV P P P P P P P P P P P II/2 II/2 II/2 I & II/2 II/1&III/2 I&II/2&III/2

II III lll lll ll ll ll II III III lll III III III III

5460 5470

SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE

Tringa totanus Tringa stagnatilis

Fluierar cu picioare rosii Fluierar de lac

P P

II/2

III II

5480

SCOLOPACIDAE

Tringa nebularia

Fluierar cu picioare verzi

P

III 100

ECO SIMPLEX NOVA
5530 SCOLOPACIDAE Tringa ochropus

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
Fluierar de zavoi Fluierar de mlastina Fluierar de munte Pietrus Pescarus asiatic Pescarus cu capul negru Pescarus razator Pescarus sur Pescarus negricios Pescarus argintiu Pescarita razatoare Pescarita mare Chirighita cu obraji albi Chirighita cu aripi albe Porumbel de scorbura Porumbel gulerat Gugustiuc Turturica Cuc Cius Cucuvea Ciuf de padure Drepnea neagra Prigorie Pupaza Capintortura Ghionoaie verde P II

5540 5560 5610 5730

SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE LARIDAE

Tringa glareola Actitis hypoleucos Arenaria interpres Larus ichthyaetus Larus melanocephalus Larus ridibundus Larus canus Larus fuscus Larus cachinnans Gelochelidon nilotica Sterna caspia Chlidonias hybridus Chlidonias leucopterus

P P P Er

l

II ll ll lll

5750 5820 5900 5910 5920 6050 6060

LARIDAE LARIDAE LARIDAE LARIDAE LARIDAE STERNIDAE STERNIDAE

Er P OI OI S OV P

l

II lll

II/2 II/2

III

lll l l II II

6260

STERNIDAE

P

l

II

6280

STERNIDAE

P

ll

6680 6700 6840 6870 7240 7390 7570 7670 7950 8400 8460 8480 8560

COLUMBIDAE COLUMBIDAE COLUMBIDAE COLUMBIDAE CUCULIDAE STRIGIDAE STRIGIDAE STRIGIDAE APODIDAE MEROPIDAE UPUPIDAE PICIDAE PICIDAE

Columba oenas Coumba palumbus Streptopelia decaocto Streptopelia turtur Cuculus canorus Otus scops Athene noctua Asio otus Apus apus Merops apiaster Upupa epops Jynx torquilla Picus viridis

P P S OV OV OV S S OV P OV P S

II/2 ll/lll

III lll lll

II/2

III lll II II ll lll II ll II II

101

ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 8760 PICIDAE Dendrocopos major Dendrocopos syriacus Dendrocopos minor Galerida cristata Alauda arvensis Riparia riparia Hirundo rustica Delichon urbica Anthus campestris Anthus trivialis Anthus pratensis Anthus cervinus Anthus spinoletta Motacilla flava flava Ciocanitoare pestrita mare Ciocanitoare de gradini Ciocanitoare mica Ciocarlan Ciocarlie de camp Lastun de mal Randunica Lastun de casa Fasa de camp Fasa de padure Fasa de lunca Fasa rosiatica Fasa de munte Codobatura galbena Codobatura cu cap galben Codobatura alba Ochiuboului Brumarita de padure Macaleandru Privighetoare roscata Codros de munte Maracinar mare Maracinar negru Pietrar sur Mierla Cocosar S ll 8780 8870 9720 9760 9810 9920 10010 10050 10090 10110 10120 10140 PICIDAE PICIDAE PASSERIFORMES/ ALAUDIDAE PASSERIFORMES/ ALAUDIDAE HIRUNDINIDAE HIRUNDINIDAE HIRUNDINIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE S S S MP OV OV OV OV P P P P l II ll III II/2 III II II ll l II ll II ll ll 10171 MOTACILLIDAE OV ll 10180 10200 10660 10840 10990 MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE TROGLODYTIDAE PRUNELLIDAE TURDIDAE Motacilla citreola Motacilla alba Troglodytes troglodytes Prunella modularis Erithacus rubecula Luscinia megarhynchos Phoenicurus ochruros Saxicola rubetra Saxicola torquata Oenanthe oenanthe Turdus merula Turdus pilaris Er OV OV P OV RI ll ll lll II II 11040 11210 11370 11390 11460 11870 11980 TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE OV OV OV OV OV MP MP OI II ll II II ll III III 102 II/2 II/2 .

ECO SIMPLEX NOVA 12000 12010 12020 12370 12380 TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE Turdus philomelos Turdus iliacus Turdus viscivorus Locustella fluviatilis Locustella luscinioides Acrocephalus melanopogon Acrocephalus shoenobaenus Acrocephalus palustris Acrocephalus scirpaceus Acrocephalus arundinaceus STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Sturz cantator Sturz de vii Sturz de vasc Grelusel de zavoi Grelusel de stuf Privighetoare de balta Lacar mic Lacar de mlastina Lacar de stuf Lacar mare Frunzarita galbena Silvie mica Silvie cu cap sur Silvie de zavoi Silvie cu cap negru Pitulice sfaraitoare Pitulice mica Pitulice fluieratoare Ausel cu cap galben Muscar sur Pitigoi de stuf Pitigoi codat Pitigoi sur Pitigoi de bradet Pitigoi albastru Pitigoi mare OV P P P OV II/2 II/2 II/2 III III III II II 12410 12430 12500 12510 12530 12590 12740 12750 12760 12770 SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE P OV OV OV OV OV OV OV OV OV l ll II II II ll II ll II II II Hippolais icterina Sylvia curruca Sylvia communis Sylvia borin Sylvia atricapilla Phylloscopus sibilatrix Phylloscopus collybita Phylloscopus trochilus 13080 13110 SYLVIIDAE SYLVIIDAE P P II ll 13120 SYLVIIDAE P ll 13140 13350 13640 14370 14400 14610 14620 14640 REGULIDAE MUSCICAPIDAE TIMALIIDAE PARIDAE PARIDAE PARIDAE PARIDAE PARIDAE Regulus regulus Muscicapa striata Panurus biarmicus Aegithalos caudatus Parus palustris Parus ater Parus caeruleus Parus major OI OV Er S P P P S II II ll lll ll ll II ll 103 .

ECO SIMPLEX NOVA 14790 14860 STTIDAE CERTHIIDAE Sitta europaea Certhia familiaris Certhia brachydactyla Remiz pendulinus Oriolus oriolus Lanius collurio Garrulus glandarius Pica pica Corvus monedula Corvus frugilegus Corvus corone cornix Corvus corax Sturnus vulgaris Passer domesticus Passer hispaniolensis Passer montanus Fringilla coelebs Fringilla montifringilla Carduelis chloris Carduelis carduelis Carduelis spinus Carduelis cannabina Pyrrhula pyrrhula Coccothraustes coccothraustes Emberiza citrinella Emberiza cirlus Emberiza hortulana Emberiza schoeniclus Emberiza melanocephala STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Ticlean Cojoaica de padure Cojoaica cu degete scurte Boicus Grangur Sfrancioc rosiatic Gaita Cotofana Stancuta Cioara de semanatura Cioara griva Corb Graur Vrabie de casa Vrabie negricioasa Vrabie de camp Cinteza Cinteza de iarna Florinte Sticlete Scatiu Canepar Mugurar Botgros Presura galbena Presura barboasa Presura de gradina Presura de stuf Presura cu cap negru S S ll ll 14870 14900 15080 15150 15390 15490 15600 CERTHIIDAE REMIZIDAE ORIOLIDAE LANIIDAE CORVIDAE CORVIDAE CORVIDAE S P OV OV S S S II/2 l II lll ll II lll lll 15630 15673 15720 15820 15910 CORVIDAE CORVIDAE CORVIDAE STURNIDAE PASSERIDAE S OI S S MP S lll lll lll lll lll 15920 15980 16360 16380 16490 16530 16540 16600 17100 17170 18570 18580 PASSERIDAE PASSERIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE EMBERIZIDAE EMBERIZIDAE OV S MP OI S S OI P P P S S P lll lll III lll II ll II II lll ll II II 18660 18770 EMBERIZIDAE EMBERIZIDAE OV MP l III ll 18810 EMBERIZIDAE OV II 104 .

prezenta pe tot parcursul anului (implicit claocitoare). a fost descris ca fiind ocazional prezent in tributarii din cursul inferior al Dunarii Familia Esocidae Esox lucius . OI – oaspete de iarna.scobar Rhodeus sericeus amarus .oblete Alburnoides bipunctatus . Ben – Conventia de la Berna cu numarul anexelor unde specia figureaza. Speciile de pești identificate in cursul inferior al raului Olt Specii Familia Acipenseridae Acipenser ruthenus – cega.ECO SIMPLEX NOVA 18820 EMBERIZIDAE Miliaria calandra STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Presura sura MP III S – pasare sedentara. Banarescu in 1964 privind fauna de pești a Romaniei. Ihtiofauna Oltului – confluenta cu Dunarea Cea mai mare parte a cercetarilor efectuate privind compoziția ihtiofaunei din bazinul inferior al raului Olt au fost sintetizate in monografia pulbicata de P.boarta Gobio gobio obtusirostris . Er – specie eratica.cosac Vimba vimba carinata .porcusorul 105 .3. o parte a populatiei migreaza.batca Abramis brama – platica Abramis sapa . MP – categorie intermediara intre cele de mai sus.morunas Pelecus cultratus .rosioara Aspius aspius – avatul Alburnus alburnus . WBD – Wild Birds Directive – Directiva de pasari.sabita Chondrostoma nasus . Bonn – Conventia de la Bonn cu numarul anexelor unde specia figureaza 2.beldita Blicca bjoerkna .2. OV – oaspete de vara – cuibaritoare. mai putin de 5 observatii in 10 ani. P – specie de pasaj.stiuca Familia Cyprinidae Rutilus rutilus – babusca Leuciscus cephalus – cleanul Leuciscus idus – vaduvita Scardinus erythrophthalmus .

porcusor Scardinus erythrophthalmus .somn Familia Gadidae Lota lota .stiuca Familia Cyprinidae Carassius auratus gibelio – caras argintiu Leuciscus cephalus – clean Aspius aspius . avand atat conectivitate longitudinala cat și transversala (vezi harta).rosioara Romanogobio albipinnatus – porcusorul de ses Familia Siluridae Silurus glanis .ghibort Acerina schraester . O specie importanta prezenta in zona și cu populații mari este Romanogobio albipinnatus.platica Cyprinus carpio . Aceasta specie este protejata prin Legea nr.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Romanogobio albipinnatus – porcusorul de vad Barbus barbus .salau Aspro streber . Directiva Habitate 92/43/EEC și este listata in Lista Roșie IUCN (LC) ca avand un trend descrescator al populațiilor.crap Familia Cobitidae Cobitis taenia .avat Alburnus alburnus .scobar Gobio gobio .biban Acerina cernua . fara un statut conservativ deosebit (urmatorul tabel). fusar mare In urma cercetarilor de teren și discuțiilor cu pescarii locali au fost identificate specii comune de pești.mihalt Familia Percidae Perca fluviatilis .crap Chondrostoma nasus .zvarluga Familia Siluridae Silurus glanis .somn Familia Percidae 106 .oblete Abramis brama .fusar Zingel zingel – pietrar. in zona existand habitate naturale tipice pentru specie aflate intr-o buna stare de conservare.mreana Cyprinus carpio .raspar Stizostedion lucioperca . 13/1993. Specii de pești identificate in zona de studiu Specii Familia Esocidae Esox lucius .

DP 1970. De as semenea in timpul de n eplasarilor de teren a fost ident tificata și o specie inv vaziva – Le epomis gib bossus. Ac ceasta spe ecie este cunoscuta c fiind ca foa arte adapt tabila. obs servata in meandrele și balțile permane e ente cu su ubstat nisip sau pos ma alos forma de raul Olt in cu ate ursul sau inferior. . supr raviețuind fara proble eme atat in habitate reofile cat și lacustre unde n t e. scara 1:100000) 000 cție .EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Pe erca fluviat – biban tilis n St tizostedion luciperca – salau n Gy Gymnocepha baloni – ghibort de rau halus ni Fa amilia Cent trarchidae Le epomis gib bbosus – biban soare Utili izarea tere enurilor in zona de studiu. co oncureaza p pentru hrana cu spec ciile indigene și se hr ranește cu icrele și alevinii altor pești. r 107 . co onform da atelor COR RINE LAND DCOVER 20 (proiec Stereo.

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

2.3.3. Herpetofauna Oltului – confluenta cu Dunarea Herpetofauna Oltului inferior și zonei de confluența cu Dunarea a fost foarte puțin investigata, cele mai concludente date in acest sens provenind din monografiile publicate de Fuhn (1960) și Fuhn & Vancea (1961) privind amfibienii și reptilele de pe teritoriul Romaniei. In momentul de fața respectivele date nu mai pot fi considerate „la zi” avand doar rol orientativ pentru investigarea herpetofaunei zonei. Date mai recente privind amfibienii și reptilele din bazinul raului Olt sau tributarii acestuia au fost publicate de Ghira et al. (1999) și Iftime & Iftime (2007), dar studiile respective s-au axat in principal pe bazinul superior și mediu al raului. Formularele NATURA 2000 completate in scopul desemnarii siturilor de importanța comunitara (SCI) enunța doar 2 specii de amfibieni de importanța pentru situl ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele – Triturus dobrogicus și Bombina bombina. Pe parcursul deplasarilor de teren au fost identificate 9 specii de amfibieni și reptile aparținand herpetofaunei indigene in zona de studiu (urmatorul tabel). Specii de amfibieni și reptile identificate in zona de studiu Specii Amphibia

Triturus dobrogicus – tritonul cu creasta dobrogean Bombina bombina – izvorasul cu burta rosie Pelophylax ridibundus – broasca mare de lac Pelophylax kl. esculentus – broasca mica de lac
Reptilia

Darevskia praticola* - soparlita de padure Podaricus tauricus – soparla de iarba Lacerta viridis viridis – gusterul Natrix natrix – sarpele de casa Natrix tessellata – sarpele de apa Dolichopis caspius – sarpele rau Coronella austriaca* - sarpele de alun Zamenis longissimus* - sarpele lui Esculap
*

specii care nu au fost identificate in timpul deplasarilor de teren, dar au fost semnalate

anterior pentru zona de studiu

108

EC SIMPL CO LEX NOVA A

STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA

Bomb bina bombi ocupa i special z ina in zone joase de campie sau dealu pana la maxim e uri
30 ri e. ct re rtanței pen ntru conser rvare, B. b bombina 73 de metr altitudine Din punc de veder al impor es listata in Anexa II a Directiv Habitat a Conv ste I vei te, venției de la Berna și a OUG 57 l i 7/2007. Sp pecia depin nde de exi istența zon nelor umed a balți de, ilor tempo orare, semi i-permanen sau nte pe ermanente pentru rep producere, principale amenin , ele nțari fiind d degradarea fragmentarea și a, dis strugerea h habitatelor r.

Foto - Ex xemplar de Bombina bombina (izvoraș c burta r e a a cu roșie) in z zona de stu udiu.

Tritur dobrog rus gicus este p prezent do in cursul inferior al raurilor Dunarea și Tisa, oar r
sub 300m. Specia es listata in Anexa 2 a Conve . ste enției de la Berna, D a Directiva la altitudini s abitate și OUG 57/2 2007. La nivel internațional, IUCN eva alueaza sp pecia ca a aproape Ha am menințata (NT), efec ctivele fiind consider d rate in sca adere. Prin ncipalele a amenințari pentru su upraviețuire speciei in arealul sau de dis ea stribuție su distruge unt erea rapida a habitat a telor ca urmare a ac ctivitaților a antropice ( special desecarea zonelor umede și bararea cu (in a u b ursurilor UCN 2009) și poluarea habitat telor acvat tice cu fer rtilizanți or rganici utilizați in raurilor) (IU gricultura. ag ștele de la (Pelophy ac hylax ridibu undus, Pel elophylax kl. esculen ), ca ș unele k ntus și Broaș pecii de rep ptile (Lace erta viridis viridis, Po s odarcis tau uricus, Nat natrix) sunt spec cu o trix ) cii sp pla asticitate e ecologica ri idicata, ocu upand o m mare varieta de hab ate bitate dispo onibile.

109

EC SIMPL CO LEX NOVA A

STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA

Foto - Broasca mare de lac (P. ridibund ) in zon de de m dus na meandre

Mascul de gușter (La acerta virid ) identific in zona de studiu dis cat a u Foto - M

ba rcis us vat in apr ropierea Foto - Mascul de șoparla de iarb (Podarc tauricu ) observ loc calitații Izla az
110

Din punct de vedere al importanței conservative. In cadrul observațiilor de teren am identificat in premiera specia pentru județul Teleorman (Sahlean et al. Darevskia praticola. șarpele rau este o prezența comuna in Dobrogea (Covaciu-Marcov et al. In sudul țarii specia fost observata in sudul Moldovei. Teleorman) vine in confirmarea acestei ipoteze.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Dolichophis caspius prezinta un areal de distribuție foarte larg in sudul Europei. consideram ca in zona sunt prezente și speciile Ablepharus kitaibelii stepaneki. Caspius este foarte rar și critic periclitat (CR) (CovaciuMarcov & David 2010). D. Covaciu Marcov & David (2010) considera ca specia are un areal de distribuție continuu in sudul Romaniei de-a lungul Dunarii. 2008). Dolj. Strugariu et al. iar habitatele specifice acestor specii exista inca și sunt intro stare buna de conservare. Identificarea speciei in apropierea localitații Islaz (jud. In Romania. caspius este considerata specie de importanța comunitara ce necesita o protecție stricta. D. din Ungaria in vest pana in Caucaz in est și pe raul Volga pana la paralela de 50o. ocupand habitatele stepice din aceasta zona. dupa cum s-a observat in timpul deplasarilor. CarașSeverin. 2006. 2010. Deși nu au fost identificate in cursul deplasarilor de teren. Ialomița și Olt. fiind listata pe Anexa 4 a Directivei Habitate și pe Anexa 4A a OUG 57/2007. in curs de publicare). dar distribuția speciei in restul țarii este puțin cunoscuta. Coronella austriaca și Zamenis longissimus. Mehedinți. urcand in unele zone pe cursurile afluenților fluviului. Toate cele 4 specii au fost semnalate anterior in zona de studiu (Fuhn & Vancea 1961). 111 .

03. fara Do spius dul obrogea: Dist Locali itați citate anterior: (Covaciu-Marcov et al. Sah .Masc de Doli 112 . 2009 Covaciu-Marcov & David t 9. 2010. Lazar et al. prezentul studiu: Is . 2008. hlean et al. oto cul ichophis ca aspius iden ntificat in p premiera in zona de s studiu Fo .EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA tribuția spe eciei Dolich hophis casp in sud Romaniei. Iftime 200 Iftime & Iftime 2007. 2005. Locali itate noua. Teleor rman. 7. Struga & Ghe ariu erghel 2007 2008). slaz.

ad Datele privind fa e auna de m mamifere a zonei au f fost sintetiz zate in mo onografia d seria din 0. D asemene Popesc & Murar (2001) descriu oare identi ificate de-a lungul Dunarii.Exemp de șarp de casa (N.4. cu riu „Fauna Romaniei” (Murariu 2000 2004). Faun de mam na mifere a O Oltului – c confluent cu Duna ta area In zo ona de stu udiu.3. (1975) l cu cateva spec de mamifere ide speciile de mamifere din zona P Porților de Fier. cat ș pentru c s și cele terest tre.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Foto . raporteaza s 113 . ș ec n șoareci). putand sap ușor p pa tunele in so olul nisipos sau argilos. natrix) din apropierea loca 2. șobolani. Sp a pitzenberge (2001) p er prezinta cateva specii de rozato cii entificate pe cursul Dunarii și Popesc et al. care gasesc su uficiente daposturi in padurile din lunca inundabila. habit tatele prez zente ofera condiții bune de v a viața atat pentru ma amiferele care petre viața in subteran (cartițe. n . c caspius) in vecinatate localitaț Islaz n ea ții to plar pe a x alitații Izbic ceni Fot . De ea.Habitat s specific pen ntru șarpele rau (D.

Erinaceidae Erinaceus concolor – arici Talpa europaea – cartita Fam. Rhinolophidae R. Vespertilionidae Myotis myotis – liliac comun mare M. Muridae Rattus norvegicus – sobolan cenusiu Mus musculus – soarece de casa Apodemus agrarius – soarece vargat de camp 114 . kuhlii – pipistrelul lui Kuhl Miniopterus schreibersii Ord.Dunare Specii Ord. lasiopterus – liliac de seara mare Pipistrellus pipistrellus – liliac pitic P. Myoxidae Fam. Arvicolidae Muscardinus avellanarius – pars de alun Arvicola terrestris – sobolan de apa Microtus arvalis – soarece de camp M. daubentonii – liliac de apa M. Fam. Sciuridae Sciurus vulgaris – veverita Spermophillus citellus – popandau Fam. in cursul inferor al Oltului – confluența cu Dunarea sunt prezente 46 de specii de mamifere (urmatorul tabel). mehelyi – rinologul lui Mehelynus Fam. Fam. Insectivora. emarginatus – liliac cu urechi crestate Plecotus auritus – liliac urecheat roscat Vespertilius murinus – liliac bicolor Nyctalus noctula – lilac de seara roscat N. nathusii – pipistrelul lui Nathusi P. Rodentia. rossiaemeridionalis – soarece rasaritean de camp Pitymys subterraneus – soarece subpamantean Ondatra zibethicus – bizam Fam. Chiroptera. Lagomorpha. hipposideros – liliac mic cu potcoava R. Fam. Fam. Soricidae Crocidura leucodon – chitcan de camp Crocidura suaveolens – chitcan de gradina Crocidura russula – chitcan de casa Neomys anomalus – chitcan de mlastina Sorex araneus – chitcan de padure Sorex minutus – chitcan pitic Ord. Leporidae Lepus europaeus – iepure de camp Ord. Specii de mamifere semnalate in zona Oltului inferior .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Conform acestor studii.

Ariciul este o specie prezenta atat in padurile foioase cat și in zonele agricole. erminea – hermina M.mistret Fam. Canidae Canis aureus – sacal Vulpes vulpes . ariciul este o specie rara in zona de studiu. pentru a asigura litiera suficienta pentru refugii.nutrie Ord. Cervidae Capreolus capreolus .caprior Micromamiferele au o mare importanța in relațiile trofice din biocenozele existene in cursul inferior al Oltului. in timp ce mamiferele de talie medie și mare sunt atat de interes faunistic cat și de importanța economica sau sportiva. Mustelidae Meles meles – bursuc Lutra lutra . Suidae Sus scrofa . putorius . Comparativ cu alte specii de micromamifere. Pentru protecția speciei este necesara conservarea zonelor umede și evitarea defrișarilor. cu o densitate de 1-2 indivizi/5 ha (Murariu 2005).vulpe Fam. uralensis – soarece mic de camp Micromys minutus – soarece pitic Fam. Fam.vidra Mustela nivalis – nevastuica M. Fam. Artiodactyla. Myocastoridae Myocastor coypus . Carnivora. Felidae Felis silvestris – pisica salbatica Ord.dihor Fam. Spalacidae Spalax microphthalmus – orbete mare Fam. 115 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Apodemus sylvaticus – soarece de padure A. flavicollis – soarece cu gat galben A.

iar caracteristicile sitului nu vor fi schimbate. Discutii si recomandari In ceea ce priveste situl „Valea Oltului inferior”. se vor detalia masuri de conservare adecvate. in special cele cuprinse in Directiva Pasari (79/409 EEC) si O. Situl “Confluenta Olt – Dunare”. Zona este foarte valoroasa din punct de vedere al biodiversitatii si. privind regimul ariilor naturale protejate. O atentie deosebita trebuie acordata speciilor protejate prin lege. conservarea habitatelor naturale. hranire si adapost pe care le ofera acestea. In cazul realizarii investitiei situl “Confluenta Olt – Dunare” isi va modifica caracteristicile. din acest motiv. odata micsorat acest habitat. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora Functiile ecologice si importanta lor corelata cu realizarea investitiei: AVIFAUNA Avifauna situtilor „Valea Oltului Inferior” si „Confluenta Olt – Dunare” . pentru ca populatiile de pasari din acest sit sunt importante mai ales pentru efectivele de iernare ale speciilor. este una foarte diversa. 57/2007. datorita conditiilor prielnice de cuibarit. precum si planul de monitorizare a speciilor si habitatelor pentru lucrarile de executie/implementare a PATZ-ului si ulterior incheierii executiei. precum si alte activitati perturbatoare. situl invecinat. deversari de ape uzate menajere. impactul preconizat va fi aproape de 0. Putem anticipa ca. In partea finala a prezentului contract. este foarte importanta inlaturarea oricaror factori negativi. a florei si faunei salbatice. Aceasta modificare va fi acoperita prin masurile de reducere a impactului. reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele Oltului in aval de baraj. acest efect va avea consecinte pe toata lungimea digurilor ce 116 . cum ar fi eutrofizarea apelor din cauza cresterii nivelului de nutrienti proveniti din utilizarea ingrasamintelor in agricultura. o parte din speciile care cuibaresc in aceasta fasie isi vor pierde habitatul. Prin adoptarea alternativei I a Planului (PATZ) propus.4. va pierde naturaletea raului Olt si o parte din padurea (plantatie realizata in deceniile anterioare) care este pe marginea cursului actual.G. pe termen mediu si lung.U.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2.

dar si specii cu o valoare ecologica mare si cu importanta in vederea conservarii (ex.  Ihtiofauna va suferi un impact important prin construirea barajului. In cazul in care se va alege Alternativa 1. situri Natura 2000) prezinta o diversitate faunistica mare. dar valoare ecologica redusa. Pasarile si alte specii carcteristice acestui habitat vor parasi zona pentru ca efectul de margine (mal de apa) va disparea.  Din punct de vedere ihtiofaunistic au fost identificate in principal specii de pesti comune. multe din ele fiind listate in Anexele II si IV. in zona de studiu fiind identificat bibanul soare (Lepomis gibbosus) in cursul deplasarilor de teren. a fost mentionata in studiul de impact pentru realizarea investitiei. existand habitatele naturale specifice si o conectivitate longitudinala si transversala buna. fara preferinte ecologice stricte).  Prin construirea barajului supravietuirea acestor specii este pusa in pericol. ceea ce inseamna o diminuare a niselor ecologice aferente acestui tip de biotop. efectele negative vor fi diminuate mult. semnificativ in perimetrul lacului de acumulare. Crearea acestei zone. efectivele chirelor. existand un numar mare de vertebrate cu importanta ecologica ridicata si de mare valoare in vederea conservarii. De asemenea. 117 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA vor fi construite. ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE FAUNA  Zona de studiu (cele 3 arii protejate. Astfel. cat si in faza de utilizare (barajul va favoriza explozia demografica a speciilor comune. in populatii numeroase.: Romanogobio albipinnatus). probabil. lacurile de baraj fiind in general populate de specii de pesti comune. pescarusilor si de Anseriforme vor creste.  Herpetofauna zonei este reprezentata de numeroase specii de amfibieni si reptile conservate prin OUG 57/2007 si Directiva Habitate. cu o plasticitate ecologica ridicata. pentru speciile limnicole dar si pentru altele. atat in perioada de constructie (distrugerea populatiilor aflate in meandrele Oltului). lacurile de baraj favorizeaza dezvoltarea speciilor invazive. pentru speciile migratoare. dar modificarea cursului raului Olt v-a avea un efect de recreere de noi nise ecologice odata cu realizarea lacului de acumulare si plantarea de vegetatie arborescenta in perimetrele propuse pentru plantatii. se va crea un habitat prielnic atat pentru cuibarit.

Pentru existenta lor. . egreta mare (Egretta alba). Aceste zavoaie de salcie si plop. lopatarul (Platalea leucorodia). ce se regasesc in anexa I a Directivei Pasari: ciocintors (Recurvirostra avosetta). FLORA si HABITATELE . pentru a putea interveni in regimul viitor de functionare. cat si a micromamiferelor. reprezentand totodata habitate de interes comunitar (cod Natura 2000 . atat in randul mamiferelor mari. padurile de esenta moale. totodata prezentand o importanta din punct de vedere al biodiversitatii. .92A0). habitatele din zona fiind marginite in principal de terenuri agricole sau cu utilizare in activitati economice.92A0). in cazul in care cei ce monitorizeaza siturile vor constata marirea riscurilor de deteriorare a acestor ecosisteme. in special in zona de confluenta a Oltului cu Dunarea.Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si isi pastreaza functiile bio-geochimice si ecologice.Atragem atentia asupra speciilor si habitatelor cu statut de protectie in reteaua europeana Natura 2000. chira mica (Sterna albifrons). au o importanta ecologica deosebita. dar exista riscul intreruperii fluxului de gene intre populatii si consangivinizarea acestora. aceste zavoaie de salcie si plop (cod Natura 2000 . chira de balta (Sterna hirundo). Dintre habitate. existand o diversitate mare de specii in zona de studiu. hranire si  In faza de utilizare impactul este semnificativ asupra amfibienilor din aceleasi motive prezentate mai sus si redus asupra reptilelor. mai ales avifaunistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de interes comunitar. consideram necesara nu numai asigurarea unui debit de apa permanent si suficient dar si dotarea cu vane de reglaj la captari. habitatele ramase in stare seminaturala in urma transformarilor ce au avut loc in ultimii 20 de ani in lunca Dunarii sunt padurile de esenta moale. piciorongul (Himantopus himantopus). favorizand stabilitatea malurilor.In acest sector inferior al Dunarii. prin distrugerea habitatelor specifice necesare pentru reproducere. starcul galben (Ardeola ralloides). supravietuire. egreta mica (Egretta garzetta).  Mamiferele gasesc conditii optime pentru supravietuire in lunca Oltului inferior. Pentru acestea trebuie sa se creeze conditiile de existenta perena. 118 . cu o importanta ecologica deosebita. starcul de noapte (Nycticorax nycticorax).ECO SIMPLEX NOVA  STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Impactul in faza de constructie este semnificativ in special asupra amfibienilor.

ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Conform legislatiei in vigoare din Romania. care sunt create natural pe sector Izbiceni – Islaz . 119 . atat in apa. cu asigurarea respectarii conditiilor impuse pentru protectia ecosistemelor acvatice. fauna. toate raurile trebuie sa aiba debite salubre obligatorii. sunt incluse in listele de protectie speciala prin includerea lor in siturile NATURA 2000 si acesta pentru ca se gasesc in situatia in care sunt puse in pericol prin schimbari ale regimului hidric.Dunare.  Bazinul raului Olt are o flora. aceste pericole pot fi evitate prin respectarea legislatiei de protectie in vigoare (prevederile cu privire la ariile protejate. pana la intrarea in CHE Islaz. Concluzie: Chiar daca habitatele din zona studiata a bazinului Oltului nu adapostesc o flora rara si ea nu este inclusa in listele de specii periclitate. fiind important sa se asigure mentinerea lor.inundatii pot afecta acumularea pentru CHE Islaz si zona adiacenta datorita plutitorilor si aluviunilor pe care cursul de apa le poate transporta. in conditiile in care se accepta varianta de transport a apei uzinabile pe conducta. flora si fauna protejata si corelat cu Legea apelor). Situatii de seceta CHE Islaz nu poate functiona decat cu restrictii in situatiile de seceta pentru a nu afecta ecosistemele acvatice si ripariene precum si alimentarea cu apa a localitatilor din amonte. habitate si grupari microbiotice foarte diverse. De aceea. in zonele umede. trebuie prevazut debitul salubru la captarea hidroenergetica si trebuie asigurat acest debit in continuare pentru tot raul Olt. cat si pe maluri. in vederea utilizarii ei numai pentru acest scop. complexele biocenoza + biotop = habitate. Este factorul de risc cu cea mai mare sansa si frecventa de producere. Riscuri generate de dezastre naturale Situatii de inundatii: Situatiile de ape mari.  Biodiversitatea poate fi afectata de nerespectarea debitului salubru sau de lipsa monitorizarii lui.

Stufarisurile. denumirea sitului fiind „ROSPA 0106 Olt inferior” ▬ ulterior. luciul de apa. Astfel.O. papurisul.2007 (privind “instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania”) publicata in M. s-a instituit regim de arie naturala protejata ca sit de importanta comunitara sub denumirea „ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele ” (aceasta este practic inclusa in cea mentionata anterior). plopi.10. mlastinile.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2.02. dupa cum urmeaza : ▬ prin HG 1284 / 24 octombrie 2007 ( privind “ declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania”) publicata in M. copaci de la marginea raului si a fluviului (salcii.2007.O. se impune luarea unor masuri concrete de protectie. 739 / 31. 1964 / 13. Amplasamentul Planului se inscrie in habitatele preferate de speciile pentru care au fost desemnate sitrile. dar si pe perioada de exploatare. prin ord. 98 / 07.2008) pentru o parte din zona aval in care urmeaza a se realiza investitia. sunt cele din apropierea raului Olt si a confluentei acestuia cu Dunarea.12.5. 120 . zona in care urmeaza a se realiza investitia a fost inclusa in situl „ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare” pentru care a fost instituit astfel regim de arie naturala protejata.). masuri cumulate cu activitati de monitorizare a sanatatii acestor ecosisteme naturale. MMDD nr. Habitatele naturale ocupate de speciile pentru care au fost desemnate siturile. atat in faza de implementare a planului. ▬ prin acelasi act normativ. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar In zona in care urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate.Izbiceni) a fost instituit deasemenea regim de arie naturala protejata. pentru zona situata in amonte care include lacurile de acumulare de pe Olt (Rm Valcea .

In perioada executiei lucrarilor. Majoritatea pasarilor din zona au ca habitat preferat luciul de apa. iar lacurile sunt direct legate de padurile 121 . Aceste zone reprezinta un mozaic de habitate (acvatic. Astfel. se afla intr-o stransa interdependenta unele cu altele. Planul propus nepericlitand existenta speciilor de animale din zona amplasamentului. sa fie deranjate de specificul activitatilor desfasurate pe santier.7. Evaluand datele mentionate anterior. atat luciul de apa cat si zonele litorale de mica adancime ale lacului unde se vor instala formatiuni tipice vor deveni habitate favorabile pasarilor. Pe perioada de exploatare a lacului de acumulare. cat si in formatiunea paduroasa compacta de pe insula (ostrovul) Calnovat. nu putem da exemplul pestilor fara sa mentionam existenta apelor curate. padure. 2.6. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate Consideram ca implementarea Planului propus nu va afecta numeric si structural nici una din populatiile speciilor protejate aferente siturilor Natura 2000 si care se gasesc in habitatele invecinate. este de asteptat ca populatiile de pasari prezente in zona.din aceasta zona. fapt ce va genera fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona. pasarile de apa se hranesc cu pesti. relativ izolat de presiunea antropica. consideram ca habitatele sunt suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente. in afara perimetrului amenajarii. se va produce ridicarea nivelului freatic.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2. Pasarile nedependente de mediul acvatic isi vor gasi un habitat favorabil atat in formatiunile paduroase aflate in apropiere. pajiste). La randul lor.temporar . pasarile isi vor gasi locuri de refugiu in habitatele acvatice apropiate. majoritatea acestora se vor indeparta . in timp. Tinand cont de mobilitatea lor ridicata. acvatice si nu numai. dupa intrarea in exploatare. Ulterior. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea Sitului de Importanta Speciala Avifaunistica Speciile si habitatele prezente in valea Oltului inferior si confluenta Oltului cu Dunarea si care au determinat desemnarea siturilor Natura 2000. in special pe lacurile de acumulare din amonte.

marea provocare este ca dezvoltarea sa continue sa se faca in armonie cu natura. Legea ariilor naturale protejate (OUG nr. cand dezvoltarea economica este un deziderat care se doreste sa fie indeplinit. 2. de multe ori cu pretul distrugerii valorilor naturale. apelul la resursele regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse. care detin sau care administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate. Astfel s-a nascut conceptul de „dezvoltare durabila”. Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de suport al vietii.8. diminuarea folosirii resurselor neregenerabile. Respectarea planului de management este obligatorie pentru administratorii ariei naturale protejate. micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei prin poluare. 57/2007) si la nivel local foarte important este elaborarea unui plan de management. Consideram ca Planul propus nu va duce la fragmentari ale habitatelor. 122 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA existente in zona. Planul de management este un document care exprima clar obiectivele ariei protejate (in cazul nostru mentinerea starii favorabile de conservare a speciilor si habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000) si ce anume trebuie facut pentru realizarea obiectivelor. Obiective de conservare a Siturilor de Importanta Speciala Avifaunistica. In prezent. conservarea biodiversitatii. precum si pentru persoanele fizice si juridice. Asemenea exemple pot continua. nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestuia. sub toate formele ei. stabilite prin planuri de management Documentele principale care stau la baza gospodaririi sau administrarii siturilor Natura 2000 sunt Directiva Habitate si Pasari ale Uniunii Europene. paduri care dreneaza apele si asigura un debit constant al acestora.

consideram ca Planul propus nu poate sa contravina obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate sau a viitorului plan de management..2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Biodiversitatii.C.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Generala Protectia Naturii si Managementul Ariilor Naturale Protejate.07. Compania de Servicii si Consultanta S.A. Pentru toate cele trei situri nu exista pana in prezent un plan de management cu obiective de conservare definite precis. ca urmare a incheierii Conventiei de custodie nr. 123 . acesta va fi adus la cunostiinta titularilor de planuri/proiecte dezvoltate sau care urmeaza sa se dezvolte in zona sitului. La momentul finalizarii planului de management. 0003/19. Custozii au obligatia de a intocmi planul de management al siturilor. Datorita faptului ca activitatea rezultata ca urmare a implementarii planului propus. 191/14. se va desfasura intr-o maniera nedistructiva. La realizarea planurilor de management ale ariilor se va tine cont de dezvoltarile urbanistice ale zonei. in urma incheierii conventiei de custodie nr.02. ROSPA 0106 VALEA OLTULUI INFERIOR este administrata de catre S. si se vor avea in vedere masuri pentru protejarea siturilor Natura 2000. atat a celor de la marginea sitului cat si a celor din sit. si care au obligatia sa-l respecte.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Custodele siturilor ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE si ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE este Asociatia Echilibru.

Ulmus laevis. Descrierea starii actuale de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara In prezent putem spune ca starea actuala de conservare a ariei naturale protejate este buna. corelate cu anumite masuri de protectie. nivelul accentuat de saracie in localitatile rurale. EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR .9. din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Codul european al habitatului 6440 Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X Defavorabil Favorabil Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X Defavorabil Favorabil Evolutia starii de conservare in anul N + 5 Buna 91EO X X Buna 91FO X X Buna 92AO X X Buna 124 . Salicion albae) Paduri ripariene mixte cu Quercus robur. Pericolele majore si riscurile tin de educatia ecologica precara.Turnu Magurele Evaluare/bilant al habitatelor naturale de interes comunitar (anexa 1 Directivei Habitate 92/43/CCE) Pajisti aluviale din Cnidion dubii Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (AlnoPadion. valorificarea insuficienta si necorespunzatoare a resurselor locale de dezvoltare durabila. Consideram ca prin derularea activitatilor prevazute in cadrul planului propus. Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2. gestionarea defectuoasa a deseurilor.ROSCI 0044 Corabia . efectele asupra mediului si asupra siturilor de importanta comunitara vor fi nesemnificative. Alnion incanae.

ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR .Turnu Magurele Evaluare/bilant al speciilor de interes comunitar (anexa 2 Directiva Habitate 92/43/CEE) Spermophilus citellus (popandau) Bombina bombina (buhai de balta) Triturus dobrogicus (triton dobrogean) Gobio albipinnatus (porcusor de ses) Zingel streber (fusar mic) Pelecus cultratus (sabita) Rhodeus sericeus amarus (boarta) Misgurnus fossilis (tipar) Cobitis taenia (zvarluga) Gymnocephalus schraetzer (raspar) Zingel zingel (pietrar) Alosa pontica (scrumbie de Dunare) Aspius aspius (avat) Gobio kessleri (porcusor de nisip) Gymnocephalus baloni (ghibort de rau) Theodoxus transversalis Codul european al speciei Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Defavorabil Favorabil Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X X X X Defavorabil Favorabil Evolutia starii de conservare in anul N + 5 1335 1188 1993 1124 1160 2522 1134 1145 1149 1157 1159 2491 1130 2511 2555 4060 Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna 125 .ROSCI 0044 Corabia .

ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior Evaluare/bilant al speciilor de interes comunitar (Anexa I Directiva Pasari 79/409/ECC) Botaurus stellaris (buhai de balta) Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului Ciconia ciconia (barza alba) Circus cyaneus (erete vanat) Coracias garrulus (dumbraveanca) Cygnus cygnus (lebada de iarna) Egretta alba (egreta mare) Ixobrychus minutus (starc pitic) Lanius minor (sfrancioc cu fruntea neagra) Larus minutus (pescarus mic) Mergus albellus (ferestras mic) Philomachus pugnax (bataus) Recurvirostra avosetta (avoseta) Codul european al speciei Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Favorabil Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil X Favorabil Evolutia starii de conservare in anul N + 5 A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 A151 A132 Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna 126 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR .

Dunare Evaluare/bilant al speciilor de interes comunitar (Anexa I Directiva Pasari 79/409/ECC) Alcedo atthis (pescarel albastru) Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului) Chlidonias hybridus (chirighita cu obraz alb) Chlidonias niger (chirighita neagra) Coracias garrulus (dumbraveanca) Cygnus cygnus (lebada de iarna) Dendrocopos medius (ciocanitoarea de stejar) Himantopus himantopus (piciorongul) Nycticorax nycticorax (starc de noapte) Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic) Codul european al speciei Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil Favorabil X X X X X X X X X X X X X X X X Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil Favorabil X X X X Evolutia starii de conservare in anul N + 5 A229 A133 A196 A197 A231 A038 A238 A131 A023 A393 Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna 127 .ROSPA 0024 Confluenta Olt .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR .

pentru a se stabilii starea initiala a populatiilor si a habitatelor. 128 .ECO SIMPLEX NOVA Picus canus (gheonoaie sura) Platalea leucorodia (lopatar) Sterna albifrons (chira mica) Sterna hirundo (chira de balta) Tringa glareola (fluierar de mlastina) A234 A034 A195 A193 A166 STUDIU DE EVALUARE ADECVATA X X X X X X X X X X Buna Buna Buna Buna Buna Nota: Monitorizarea speciilor se va face atat in perioada premergatoare inceperii lucrarilor. cat si in timpul executarii lucrarilor si post constructie (minim 2 ani dupa realizarea investitiei). dar si zonele cheie care necesita o atentie sporita.

hranire si odihna in pasaj) (provizoriu sau permanent). precum si coridoarele de legatura dintre acestea. Pentru aceasta este necesar sa se identifice. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DIN SITURILE DE IMPORTANTA SPECIALA AVIFAUNISTICA ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE. prin implementarea Planului. dupa cunostintele noastre. in aval de baraj. insumand un numar de 129 . pe malurile Oltului adapostesc colonii de Lastun de mal – Riparia riparia specie inclusa in anexa I al Directivei „Pasari”. dirijand apa care se varsa din baraj intr-un canal care face legatura intre baraj si Dunare. mentina si refaca arealele cheie pentru protejarea speciilor de fauna si flora salbatica. ce fac posibila migratia si schimbul intre populatiile diferitelor habitate.5 km confluenta cu Dunarea) Aceasta alternativa prevede pastrarea vechiului meandru al raului. 3. Evaluarea impactului Planului propus Principalul criteriu de evaluare a impactului asupra speciilor de pasari pentru care au fost desemnate cele doua situri Natura 2000 – Valea Oltului Inferior si Confluenta Olt – Dunare. a fost supafata de habitat preferata de fiecare specie (pentru cuibarit. ► Alternativa I . Coloniile din aceasta zona sunt.este ca aceste zone sa asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabila” a speciilor pentru fiecare sit in parte care a fost desemnat.1. ce va fi pierduta Impact prognozat In situatia actuala. Scopul Retelei Natura 2000 este sa opreasca declinul biodiversitatii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase si periclitate specii si habitate de interes european.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 3. ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR Obiectivul principal al retelei Europene de zone protejate NATURA 2000 desemnate pe baza Directivei Pasari. Vechiul meandru al raului va fi alimentat de catre canalul de fuga. respectiv Directivei Habitate . cele mai mari de pe cursul raului Olt.Barajul este situat la 300 m aval de actuala ruta a DN 54 (3.

In aceasta alternativa vechiul meandru al Oltului va fi pastrat si prin el vor fi directionate apele din contracanal. de aproximativ 600 de perechi. insa acest fapt nu inseamna ca zona si-a pierdut potentialul de a oferi loc de cuibarit pentru aceasta specie. De asemenea. Mentionam ca pe parcursul observatiilor de teren au fost observate si alte specii care cuibareau in loessul de pe malurile abrupte ale Oltului: Merops apiaster. Impactul preconizat asupra sitului Valea Oltului Inferior: Cod A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 Specie Botaurus stellaris Burhinus oedicnemus Ciconia ciconia Circus cyaneus Coracias garrulus Cygnus cygnus Egretta alba Ixobrychus minutus Lanius minor Larus minutus Mergus albellus Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat >6 i 30-60 p 70-82 p 700-800 i 20-40 i 10-30 p 240-310 i 30-50 i 40-50 p 30-90 p 300-800 i 1000-2000 i Pasaj Populatie potential afectata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 130 . ca loc de cuibarit si Dumbraveanca . Alcedo atthis. Prin urmare. iar aceste colonii au fost distruse partial de puterea apelor. Cursul vechiul meandru al Oltului trebuie amenajat astfel sa existe prundisuri destul de intinse si inconjurat de ape incat sa permite cuibaritul speciilor de Chire si de Burhinus respectiv celelalte specii care isi gasesc habitatul in asemenea zone. nivelul apei a crescut.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA perechi la inceputul lunii iunie 2010. precum si Falco tinnunculus si Falco subbuteo. Datorita ploilor din a doua jumatate a lunii iunie. ocazional foloseste malurile abrupte. prin mentinerea malurilor loessoide ale meandrului. nu se vor diminua semnificativ. situatie in care malurile abrupte ale menadrului vor ramane neatinse si vor permite conditii pentru cuibaritul speciilor si supravietuirea acestor colonii.Corracias garrulus. efectivele acestor specii de pasari vor creste. In cazul speciilor care cuibaresc in padurile de lunca putem preconiza ca populatia de Sfrancioc cu frunte neagra Lanius minor.

ECO SIMPLEX NOVA A151 A132 Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1200-2000 i 8-10 p 0 0 Impactul preconizat asupra populatiilor de pasari din sitului Confluenta Olt – Dunare: Cod Specie A229Alcedo atthis A133Burhinus oedicnemus A196Chlidonias hybridus A197Chlidonias niger A231Coracias garrulus A038Cygnus cygnus A238Dendrocopos medius A131Himantopus himantopus A023Nycticorax nycticorax A393Phalacrocorax pygmeus A234Picus canus A034Platalea leucorodia A195Sterna albifrons A193Sterna hirundo A166Tringa glareola Rezidentă Populaţie: Cuibărit 4-6 p 410 p 80-150 i 50-100 i 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p 6-10 p 30-60 i 70-140 i 200-400 i 500-1000 i 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Iernat Pasaj Populatie potential afectata 0 0 ► Alternativa II . In acest caz se preconizeaza: o amenajare mult mai agresiva a vechiului meandru nepermitand pastrarea vechilor loessuri de pe malurile Oltului. fapt ce va duce inevitabil la disparitia coloniilor 131 . Aceasta alternativa prevede construirea barajului lacului de acumulare in apropierea Dunarii.Barajul lacului de acumulare este situat mult in aval de ruta actuala a DN 54 (500 m de confluenta cu Dunarea). va fi partial inglobat in lacul de acumulare respectiv amenajat pentru canalul care colecteaza apele adiacente denumit generic – contracanal. in aval de podul DN 54 existent. Potrivit acestei alternative cursul vechi al raului Olt.

Alcedo atthis. aceasta alternativa exclude posibilitatea crearii insulelor de prundis care ofera loc de cuibarit pentru alte specii acvatice care isi gasesc habitatul in aceste zone. odata cu largirea lacului de acumulare se vor ocupa suprafete semnificativ mai mari de paduri de lunca ceee ce ar conduce la efecte semnificative asupra speciilor care cuibaresc actualmente in aceasta zona. de Lastun de mal Riparia riparia si alte specii Corracias garrulus. Merops apiaster. Falco subbuteo si Falco tinnunculus.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA actuale. specii cum ar fi Lanius minor. Impactul preconizat asupra sitului Valea Oltului Inferior: Cod A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 A151 A132 Specie Botaurus stellaris Burhinus oedicnemus Ciconia ciconia Circus cyaneus Coracias garrulus Cygnus cygnus Egretta alba Ixobrychus minutus Lanius minor Larus minutus Mergus albellus Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat >6 i 30-60 p 70-82 p 10-30 p 240-310 i 30-50 i 40-50 p 30-90 p 300-800 i 1000-2000 i 1200-2000 i 8-10 p 700-800 i 20-40 i Pasaj Populatie potential afectata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 132 . si a potentialelor locuri de cuibarit.

de Lastun de mal Riparia riparia si alte specii Corracias garrulus. si a potentialelor locuri de cuibarit.Barajul lacului de acumulare este situat in amonte de ruta actuala a DN 54 (4. specii cum ar fi Lanius minor. odata cu largirea lacului de acumulare se vor ocupa suprafete semnificativ mai mari de paduri de lunca ceee ce ar conduce la efecte semnificative asupra speciilor care cuibaresc actualmente in aceasta zona.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Impactul preconizat asupra populatiilor de pasari din sitului Confluenta Olt – Dunare: Cod Specie Populatie Rezidenta Cuibarit 4-6 p 4-10 p Iernat Pasaj Populatie potential afectata 4-6 p 0 0 0 0 0 Apr 2 p. Alcedo atthis. 133 . organizarea de santier foarte aproape de zonele cele mai sensibile. 0 0 0 0 0 0 0 0 A229Alcedo atthis A133Burhinus oedicnemus A196Chlidonias hybridus A197Chlidonias niger A231Coracias garrulus A038Cygnus cygnus A238Dendrocopos medius A131Himantopus himantopus A023Nycticorax nycticorax A393Phalacrocorax pygmeus A234Picus canus A034Platalea leucorodia A195Sterna albifrons A193Sterna hirundo A166Tringa glareola 80-150 i 50-100 i 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p 6-10 p 30-60 i 70-140 i 200-400 i 500-1000 i ► Alternativa III . In acest caz se preconizeaza: o amenajare mult mai agresiva a vechiului meandru nepermitand pastrarea vechilor loessuri de pe malurile Oltului.5 km de confluenta cu Dunarea) Aceasta alternativa prevede construirea barajului lacului de acumulare in amonte de podul DN 54 existent. fapt ce va duce inevitabil la disparitia coloniilor actuale. Merops apiaster. Falco subbuteo si Falco tinnunculus.

Impactul preconizat asupra sitului Valea Oltului Inferior: Cod A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 A151 A132 Specie Botaurus stellaris Burhinus oedicnemus Ciconia ciconia Circus cyaneus Coracias garrulus Cygnus cygnus Egretta alba Ixobrychus minutus Lanius minor Larus minutus Mergus albellus Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat >6 i 30-60 p 70-82 p 700-800 i 20-40 i 10-30 p 240-310 i 30-50 i 40-50 p 30-90 p 300-800 i 1000-2000 i 1200-2000 i 8-10 p Pasaj Populatie potential afectata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Impactul preconizat asupra populatiilor de pasari asupra sitului Confluenta Olt – Dunare: Cod Specie Populatie Rezidenta Cuibarit 4-6 p 4-10 p Iernat Pasaj Populatie potential afectata 5-6 p 0 0 0 0 0 Apr 3 p. cel putin in faza de constructie.ECO SIMPLEX NOVA - STUDIU DE EVALUARE ADECVATA aceasta alternativa exclude posibilitatea crearii insulelor de prundis care ofera loc de cuibarit pentru alte specii acvatice care isi gasesc habitatul in aceste zone. 0 0 0 134 A229Alcedo atthis A133Burhinus oedicnemus A196Chlidonias hybridus A197Chlidonias niger A231Coracias garrulus A038Cygnus cygnus A238Dendrocopos medius A131Himantopus himantopus A023Nycticorax nycticorax A393Phalacrocorax pygmeus 80-150 i 50-100 i 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p .

In cazul in care se va alege Alternativa I. Pasarile si alte specii carcteristice acestui habitat vor parasi zona pentru ca efectul de margine (mal de apa) va disparea. Putem anticipa ca. 135 . fapt ce va genera fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate umede pentru fauna din zona. pentru speciile migratoare. efectele negative vor fi diminuate mult. impactul preconizat va fi aproape de 0. se va produce ridicarea nivelului freatic. va pierde naturaletea raului Olt si o parte din padurea (plantatie realizata in deceniile anterioare) care este pe marginea cursului actual. probabil. situl invecinat. iar caracteristicile sitului nu vor fi schimbate. Crearea acestei zone. odata micsorat acest habitat. ceea ce inseamna o diminuare a niselor ecologice aferente acestui tip de biotop. dar modificarea cursului raului Olt v-a avea un efect de recreere de noi nise ecologice odata cu realizarea lacului de acumulare si plantarea de vegetatie arborescenta in perimetrele propuse pentru plantatii. Astfel. efectivele chirelor. a fost mentionata in studiul de impact pentru realizarea investitiei. nu va fi afectata cu absolut nimic. situl invecinat. pentru ca populatiile de pasari din acest sit sunt importante mai ales pentru efectivele de iernare ale speciilor. In cazul realizarii investitiei situl “Confluenta Olt – Dunare” isi va modifica caracteristicile. incat populatiile din acest sit sunt importante mai ales pentru efectivele de iernare ale speciilor. Pe perioada de exploatare a lacului de acumulare. se va crea un habitat prielnic atat pentru cuibarit. iar caracteristicile sitului nu vor fi schimbate. Aceasta modificare va fi acoperita prin masurile de reducere a impactului.ECO SIMPLEX NOVA A234Picus canus A034Platalea leucorodia A195Sterna albifrons A193Sterna hirundo A166Tringa glareola STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 6-10 p 30-60 i 70-140 i 200-400 i 500-1000 i 0 0 0 0 0 Concluzii: Valea Oltului inferior. acest efect va avea consecinte pe toata lungimea digurilor ce vor fi construite. o parte din speciile care cuibaresc in aceasta fasie isi vor pierde habitatul. In ceea ce priveste situl „Valea Oltului inferior”. semnificativ in perimetrul lacului de acumulare. Situl “Confluenta Olt – Dunare”. pentru speciile limnicole dar si pentru altele. pescarusilor si de Anseriforme vor creste.

efectele negative vor fi diminuate mult. se suprapune cu PATZ-ul. se suprapune cu PATZ-ul. → pentru ROSPA 0024.8ha.2.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In cazul in care se va alege Alternativa 1. o suprafata de 6922 ha (include si cele 1277 ha din ROSCI 0044 cu care se suprapune). din totalul de 7024ha. prin care nu se anticipeaza efecte negative asupra speciilor de pasari aferente ROSPA 0024 si ROSPA 0106. reprezentand 32. din totalul de 54 704. include cele 1277 ha comune celor doua arii ce se suprapun partial. In urma analizei alternativelor propuse.25%.4ha. Evaluarea semnificatiei impactului Planului propus asupra Situilor Natura 2000 Suprafetele zonei studiate / arii naturale: → pentru ROSPA 0106. o suprafata de 678 ha. din totalul de 21 285. se recomanda implementarea alternativei I. se suprapune cu PATZ-ul.5%. se va crea un habitat prielnic atat pentru cuibarit dar si pentru migratie pentru speciile limicole dar si pentru altele. 3. Totalul suprafetei zonei studiate este de 7600 ha. → ROSCI 0044. Suprafata totala (8877ha) rezultata din cumularea suprafetelor studiate in fiecare arie protejata. reprezentand 1. o suprafata de 1277 ha.2%. reprezentand 18. 136 .

Implementarea Planului duce la fragmentarea habitatelor. zgomot sau lumina. viitoarea functiune propusa poate perturbarea prin poluare accidentala cu produse petroliere.Turnu Magurele STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Indicatori cheie Evaluarea impactului Planului propus. care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Pe termen scurt si lung Implementarea Planului nu duce la fragmentarea habitatelor. In lipsa unor reglementari clare. Pe termen scurt si lung Pe termen scurt si lung Nu se poate estima la acest moment. cu luarea in considerare a unor masuri de reducere a impactului Implementarea Planului va afecta cel mult 2. Planul propus provoaca modificarea unor habitate prin inlocuirea partiala a unor habitate existente cu altele generate de prezenta lacului de acumulare. Pe termen lung. de indivizi/suprafata) Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea Planului Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale. sau perturbarea prin zgomot sau lumina. Pe termen scurt si lung Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei.85 % din suprafata habitatelor de interes comunitar Procentul din suprafata habitatelor de interes comunitar care va fi pierdut la nivelul sitului Procentul ce va fi modificat din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana. prin emisii in aer. Pe termen lung. odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) Durata sau persistenta fragmentarii Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar. Emisiile generate de implementarea Planului se vor incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare. Evaluarea impactului Planului propus. fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului Planul propus provoaca deteriorarea sau pierderea partiala a unor habitate naturale si influentate antropic (tipurilor de vegetatie). Nu se poate estima la acest moment. apa. etc. Planul propus va putea influenta aria naturala protejata.ECO SIMPLEX NOVA ROSCI 0044 Corabia .sol/subsol. Speciile afectate au posibilitatea de a ocupa noi biotopuri rezultate in urma investitiei. distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Schimbari in densitatea populatiilor (nr. 137 .

24 7.97 138 .24 7.024 % 1 0.024 % 1 0.24 1 1 Intre 0 si cel mult 2 <2.Pajisti aluviale din Cnidion dubii 91E0* .24 0. Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia. Salicion albae) 91F0 .24 70. din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 92A0 .Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 70. Alnion incanae.1 ha Tip de habitat 6440 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Stare actuala Suprafata totala in situl NATURA 2000 Pierdere Suprafata ramasa in permanenta prin situl NATURA 2000 implementarea dupa planului implementarea planului ha 0 0 % 0 0 ha 70.24 70.Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion.1 1 0 0 70.85 68. Ulmus laevis.Paduri ripariene mixte cu Quercus robur.

sau perturbarea prin zgomot sau lumina.sol/subsol. In lipsa unor reglementari clare. odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului duce la fragmentarea habitatelor. cu luarea in considerare a unor masuri de reducere a impactului Implementarea Planului va afecta 1. apa. 139 . Pe termen scurt si lung Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana. odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului nu duce la fragmentarea habitatelor. distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea Planului Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale. Evaluarea impactului Planului propus. Pe termen mediu si lung. viitoarea functiune propusa poate perturbarea prin poluare accidentala cu produse petroliere.25 % din suprafata habitatelor care reprezinta aria de hrana. zgomot sau lumina. odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) Durata sau persistenta fragmentarii Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar. Emisiile generate de implementarea Planului se vor incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare. etc.. prin emisii in aer. Planul propus va putea influenta aria naturala protejata. fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului Planul propus provoaca deteriorarea sau pierderea partiala a unor habitate care reprezinta aria de hrana. Pe termen scurt si lung Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei. Pe termen mediu si lung.ECO SIMPLEX NOVA ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Indicatori cheie Evaluarea impactului Planului propus. care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Impactul produs se va reduce prin implementarea unor masuri de protectie a speciilor si habitatelor. Speciile afectate au posibilitatea de a ocupa noi biotopuri rezultate in urma investitiei.

odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului nu duce la fragmentarea habitatelor. care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Impactul produs se va reduce prin implementarea unor masuri de protectie a speciilor si habitatelor. Pe termen lung. distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata) Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea Planului Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale. viitoarea functiune propusa poate perturbarea prin poluare accidentala cu produse petroliere. cu luarea in considerare a unor masuri de reducere a impactului Implementarea Planului va afecta 32. apa. Pe termen scurt si lung Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana.sol/subsol. odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului duce la fragmentarea habitatelor.ECO SIMPLEX NOVA ROSPA 0024 Confluenta Olt . Evaluarea impactului Planului propus. Speciile afectate au posibilitatea de a ocupa noi biotopuri rezultate in urma investitiei.5 % din suprafata habitatelor care reprezinta aria de hrana. In lipsa unor reglementari clare. Planul propus va putea influenta aria naturala protejata. Pe termen scurt si lung Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei. fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului Planul propus provoaca deteriorarea sau pierderea partiala a unor habitate care reprezinta aria de hrana. etc. Emisiile generate de implementarea Planului se vor incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare.Dunare STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Indicatori cheie Evaluarea impactului Planului propus. 140 . odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) Durata sau persistenta fragmentarii Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar. sau perturbarea prin zgomot sau lumina. prin emisii in aer.. Pe termen scurt si lung Pe termen lung. zgomot sau lumina. Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei.

3. si a compensarilor suprafetelor ocupate de obiectiv. implementarea Planului va avea ca efect reducerea suprafatei habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar. vor conduce la pastrarea unei stari de echilibru a ecosistemelor ce compun situl ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE si implicit la o buna comuniune a omului cu natura. 4. cumulat cu respectarea restrictiilor impuse.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA * Integritatea Siturilor protejate Natura 2000. * * va vi afectata de Planul propus va avea ca efect fragmentarea habitatelor de interes 141 . impactul asupra ecosistemului natural din zona amplasamentului studiat. deoarece: 1. va fi nesemnificativ. in ansamblu. aplicarea unor masuri de protectie adecvate. 2. prin aplicarea practica a masurilor de protectie. Se apreciaza ca aplicarea unui sistem de monitorizare a activitatilor antropice. Se apreciaza ca. implementarea Planului nu va produce modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar. implementarea Planului comunitar. implementarea Planului nu va avea impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar.

12.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 3. 2009 1/19.2010. ramase ca urmare a multiplelor incercari de stabilizare a malurilor raului cu plantari de esente lemnoase (salcam si plop).0 1 2010 3. Pe termen scurt Principala modificare. O analiza sintetica a impacturilor ne arata: A. dar si de natura elementului considerat.php) Proiecte supuse evaluarii impactului asupra mediului ( EIA) analizate in Regiunea 3 Sud Muntenia – 2009-2010 Nr cr t Denumirea proiectului Titularul proiectulu i Data depunerii solicitarii Decizia etapei de incadrare Proiectu l face/nu face obiectul procedu rii transfrontier a Data si locul dezbaterii publice Data Locul dezbaterii dezbateri publice i publice Decizi a etapei de analiz a Acordul de mediu Nr.09.R. limitrof raului Olt si a unei zone cu elemente de vegetatie dominata de arbori si arbusti. Evaluarea semnificatiei impactului cumulativ Reducerile de debit de pe o mare lungime a raului Olt prin amenajarile hidroenergetice existente nu pot sa nu afecteze mediul natural local.apmtr. Tocmai pentru a diminua intensitatea impacturilor trebuie manifestata mare prudenta in dimensionarea debitelor de servitute care sa asigure si exploatarea potentialului energetic dar si a celui reologic al raului. atat in ce priveste echilibrul hidrologic. Amprenta acestor transformari ca si durata efectelor depind de intensitatea interventiilor.2009 Primaria Islaz 10. DIRESCT IA APELOR OLT 15. Aceasta nu poate ocupa 142 .06. Indiguire rau Olt pe sectorul de Izlaz – Moldoveni A.Informatii despre proiecte care trebuie corelate cu actualul PP obtinute in 5.N.ro/eia. care va fi amplasata pe un teren agricol.4. aproape imposibil de evitat.3. Este vorba de santierul pentru realizarea CHE Islaz. este cea privitoare la organizarea si functionarea santierului./dat a Judetul Teleorman 9. cat si celelalte componente biogeografice. Evaluarea impactului cumulativ al Planului propus cu alte planuri din zona APM TELEORMAN .2009 Proiectul se supune evaluarii impactului 30.A.11. de pe pabina web a APM Teleorman (http://www.

pe care vor fi construite barajul. pe amplasamentul unde se vor construi barajul si cladirile. depozitari. B.). una de natura fizico – geografica (realizarea lacului de acumulare in amonte) si a doua de natura functionala ce priveste circuitul apei la scara locala (in amonte si in aval). in urma lucrarilor. albia raului se va modifica. incastrarea barajului si construirea denisipatorului. malurile lacului fiind betonate vor impiedica dezvoltarea unei vegetatiii caracteristice 143 . Astfel de efecte ar putea fi atenuate prin limitarea activitatilor de constructie la anumite sezoane. Sunt amenintate de acest pericol malurile Oltului situate in apropierea amplasamentelor de constructie propuse. Traficul aferent constructiei si posibil. de material steril provenit de la sapaturi. tufarisuri si taieri de arbori.5 ha de teren.  Dupa cum s-a mai aratat. Situatiile conflictuale care vizeaza flora si fauna acvatica. iluminatul (de exemplu. cat si distrugerea malurilor si a vegetatiei ripariene vor reduce valoarea de habitat pentru fauna si flora acvatica. disipatorul de energie. distrugerea temporara (poate chiar definitiva) a unor biocenoze de pajiste. Sunt impacturi fara importanta ecologica deosebita avand in vedere marea capacitate a naturii de a-si vindeca singura ranile. de catre utilajele de constructie prin intermediul gazelor de esapament. constructia pe timpul noptii) vor genera perturbari suplimentare. acestea constau in modificarea a doua componente de baza a mediului. a zgomotului si a factorului vizual. uneori mai sever decat cel generat de vehicule sau utilaje. cladiri si magazii. in special a pasarilor cuibaritoare si a celor care se odihnesc. Pe termen lung In esenta. prezenta lucratorilor poate constitui un factor cu impact major negativ (de exemplu: daca lucratorii omoara voit animale pe care le considera periculoase. sunt generate de cresterea cantitatii de suspensii solide odata cu derularea activitatilor de constructie si de poluarea apei. Atat turbiditatea si poluarea crescuta a apei. etc. chiar numai temporare. In particular.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA mai putin de 0. cum sunt serpii. dupa desfintarea santierului sa fie urgentata refacerea covorului vegetal. insa punerea in practica a unor astfel de masuri nu este realista. cu conditia ca. Un alt tip de impact generat in faza de constructie il constituie deranjarea animalelor. Aceasta va duce la: dislocari de sol (si roci) pentru realizarea de fundatii.

Insectele atrase de corpurile de iluminat sunt abatute de la traseele lor de zbor. salcii. 144 . rotindu-se in jurul lampilor pana mor. musculite. se poate preconiza generarea unui impact hidraulic si chimic asupra faunei si florei din canalele de drenaj. pasarile insectivore si carnivore colecteaza animalele cazute pe carosabil.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA malurilor unui rau. ceea ce desigur va schimba fata terenului. plop. dar si o importanta crestere a entropiei ambientale locale. Mai mult decat atat. Fara luarea unor masuri de diminuare.). se naste un risc suplimentar de coliziune sau de prabusire pentru ambele grupuri. va exista un coridor afectat permanent de zgomot.  De ambele parti ale podului ce va traversa raul Olt. ecologica si estetica. de gaze de esapament. In aval. precum si una dintre cele mai importante trasaturi negative a lucrarilor realizate pe apele curgatoare in diferite scopuri inclusiv cel hidroenergetic. se pot inregistra fluctuatii ale numarului de exemplare in perioada constructiei (exemplu: unele specii de pesti si baza lor trofica). de depuneri de particule generate de abraziunea anvelopelor si a ferodourilor. greu de controlat. asupra ecosistemelor acvatice si a faunei acvatice. expunandu-se ele insele unor riscuri. prin modificarea suprafetelor acvatice existente si prin inlocuirea unor nise ecologice cu altele noi. Sunt de retinut in continuare si alte cateva efecte mai importante:  Cel mai insemnat impact se produce. puieti de subarbusti si arbori (catina. unele chiar segetale.). Ambele modele de comportament sunt utilizate de animale insectivore cum ar fi liliecii sau broastele. etc. Iluminarea podului. dar se va mentine in continuare o stare de echilibru ecologic fragil. Astfel. Unele insecte se aseaza in vecinatatea conului de lumina – adesea pe suprafata incalzita a drumului. prin parcurgerea unei perioade mai lungi sau mai scurte se va trece printr-o serie succesionala (de la eceza la stadiu de vegetatie pioniera) si se va ajunge la acoperirea acestei suprafete cu ierburi pioniere. a barajului si a infrastructurii va atrage numeroase insecte (fluturi. Pentru unele specii. efemeride etc. Modificarea suprafetei luciului de apa (ca albie) reprezinta o pierdere economica (diminuare piscicola in momentul executiei urmata de restrictii in circulatia populatiilor de pesti). pentru hranire. ruderale. Scurgerile de suprafata contaminate sunt de regula evacuate in canale de drenaj si/sau in corpurile naturale de apa. Apele pluviale vor spala praful depus si noroiul de pe suprafata drumului.

numarul de specii reprezentative se poate reduce. cat si calitativ. venite odata cu lucrarile de santier. fapt ce va genera fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona. se va produce ridicarea nivelului freatic. ●   Scaderea bazei trofice a raului din aval de captari.ECO SIMPLEX NOVA  STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Modificarea adancimii apei ca si extinderea suprafetei acvatice (formarea lacului) vor putea avantaja amfibienii si reptilele care se vor folosi de extinderea habitatului umed. in compensare. ci si biologici: flora si microfauna devin mai sarace si mai putin productive. cu timpul aceste mari disfunctionalitati se corecteaza. in elementele si substantele nutritive foarte necesare faunei si florei acvatice. pe suprafata lacului de acumulare. pe plan local. dar vor ramane limitati de malurile betonate. din cauza reducerii evaporatiei directe de la suprafata libera a raului in momentul executarii lucrarilor. scade biodiversitatea. 145 .  Modificari in circuitul apei. atat cantitativ. apar specii noi. Degradarea peisajului geografic din aval de investitie. Pe perioada de exploatare a lacului de acumulare. Ambele procese au intensitate semnificativa si pot influenta caracterul general al microclimatului. natura lucrand in sensul scaderii entropiei. dispar speciile nedorite. Din fericire. O crestere a acesteia se produce insa. mai productive si mai valoroase. Ceea ce vrem sa subliniem aici este ca deprecierea priveste nu numai parametrii ecologici si estetici.

vor utiliza suprafate minime necesare amenajarii drumurilor. 33.G. In acest sens. Implementarea planului propus impune o serie de masuri de protectie a mediului. se va restrictiona amplasarea de retele aeriene in interiorul siturilor de interes comunitar. respectiv de protectie in special a ecosistemelor SPA-urilor si a speciilor ce ocupa acest habitat. nu vor fi amplasate echipamente edilitare generatoare de zgomot (electropompe. terasele. art. distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor sau oualor din natura. violete si ultraviolete. asupra ecosistemelor sitului. detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea. comercializarea. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI In conformitate cu O.U. in perioada de exploatare. a fotografiilor cu speciile de pasari ce trebuiesc protejate. pentru a evita pierderile de biotopuri. deteriorarea. mai ales in sectoarele de mare valoare floristica si faunistica (malurile Oltului. 57/2007. amplasamentele de constructie (inclusiv cele de organizare de santier). evitandu-se folosirea radiatilor albastre. iluminarea corespunzatoare a barajului si a podului peste Olt. perturbarea intentionata. astfel incat prejudiciile aduse mediului natural sa fie minime. etc. sa fie minim. in special in perioada de reproducere. in perioada de constructie si de catre cei ce vor lucra in cadrul acumularii. pentru toate speciile de pasari protejate sunt interzise: uciderea sau capturarea intentionata indiferent de metoda utilizata. culegerea oualor din natura si pastrarea acestora chiar daca sunt goale. masuri care sa fie adoptate inca din faza de proiectare si care vor consta in: proiectarea constructiilor sa va realiza astfel incat impactul produs de constuirea infrastructurii de acces si cea utilitara. detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii in stare vie ori moarta sau a oricaror parti provenite de la speciile protejate. Pentru a fi cunoscute de personalul angajat.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 4. crangurile si plantatiile forestiere). portiunile de pasune umeda. de crestere si migratie. se recomanda utilizarea 146 .) catre limita raului. propunem prezentarea intr-un panou la loc vizibil. canalele.

in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. fara a folosi depozite intermediare sau depozitari necontrolate. nu se vor efectua lucrari speciale de dragare.. este esential ca in cadrul compensarii suprafetelor impadurite ce vor fi ocupate definitiv. capturare.talvegul canalelor va fi protejat in timpul lucrarilor pentru a asigura continuitatea hidrocoridoarelor si comunicarea neintrerupta intre populatiile de specii acvatice (nu se vor utiliza conducte temporare). Acest grafic va avea ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie. pentru captarea scurgerilor de suprafata de la amplasamentele de constructie. sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural. ucidere. se vor amenaja bazine de decantare. sa se adopte solutia plantarii de specii de arbori autohtone. orice forma de recoltare. distrugere. traficul de santier si functionarea utilajelor se vor limita la traseele existente si la un program de lucru care sa nu creeze disconfort ecosistemelor naturale din zona. In acest sens organizarea lucrarilor de executie se va face in lunile calendaristice in care speciile de animale nu se afla in perioada de reproducere. sau nu sunt in migratie (in speta pasarile). chiar daca se afla in afara siturilor de importanta comunitara. filtre cu nisip si separatoare de ulei. sau pentru a crea alte cai de acces pentru transportul materialelor si persoanelor. sunt interzise. iar in ceea ce 147 . se va realiza un management corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA lampilor cu vapori de sodiu de mare presiune (NaHPL) in locul celor cu vapori de mercur. in afara celor proiectate si aprobate. nu se vor instala surse generatoare de lumina puternica in apropierea zonelor impadurite si a zonelor de cuibarit. in vederea protejarii mediului acvatic. sau orice interventie umana care ar putea perturba echilibrul ecologic al biodiversitatii din zona. . Dupa implementarea planului. in faza de exploatare se impun de asemenea o serie de masuri de protectie dintre care mentionam: nu se vor indeparta specii de flora sau fauna din afara perimetrului construit. desecare. planificarea adecvata a lucrarilor de constructii pentru a se evita sau reduce perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si adaposturilor.

148 . in vederea compensarii pierderilor sau deteriorarii comunitatilor vegetale si a functiilor habitatelor. se impune implementarea anumitor masuri.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA priveste componenta specifica a arbustilor se vor folosi. etc. Pentru implementarea cu succes a acestor masuri este important ca antreprenorul constructiei sa includa aceste masuri in specificatiile de proiectare. atat pentru arbori. Lunca inundabila a Oltului este supusa in prezent unei intensive exploatari agricole. anumite tipuri de impact negativ si permanent asupra comunitatilor vegetale si habitatelor animale nu vor putea fi evitate. Aspecte generale privind masurile de compensare a suprafetelor ce vor fi defrisate In ciuda masurilor de diminuare propuse.). Plantatiile vor genera modificari corespunzatoare ale covorului vegetal. reimpadurirea zonelor de parloaga si a amplasamentelor de constructie. ulm. cu material vegetal de provenienta autohtona. Pentru impadurirea zonelor ce au fost selectate pentru compensarea suprafetelor defrisate. plantarea speciilor de arbori va fi efectuata pe terenuri deja curatate sau puternic influentate antropic (perturbate) si nu pe terenuri care poseda deja o functionalitate ecologica. Zonele care vor fi compensate precum si masurile ce se impun in vederea optimizarii efectelor acestor actiuni au fost descrise la subcapitolul 1. plop. precum si modificarea plantatiilor de padure. Habitatele de tipul crangurilor si padurilor ripariene naturale sunt extrem de slab reprezentate. frasin. Din acest motiv. vor fi selectionate pentru plantare specii care exista in habitatele semi-naturale prezente in sit. Se recomanda ca plantarile sa se efectueze in prezenta reprezentantilor custozilor (acolo unde este cazul) si prin implicarea personalului silvic specializat de la Directia Silvica (Ocolul Silvic).8. constituie masuri de compensare adecvate. Din acest motiv. in scopul cresterii biodiversitatii. Obiectivele revegetarii sunt de a spori numarul arborilor si densitatea covorului vegetal natural. Nu se recomanda introducerea in siturile Natura 2000 a unor specii care nu sunt autohtone. In cele mai multe cazuri. de asemenea specii care sunt prezente si sunt tipice pentru zona. in vederea refacerii habitatelor specifice zonelor ripariene sau a padurilor de lunca (salcie. atractivitatii si impactului vizual pozitiv si al restabilirii coridoarelor. cat si pentru arbusti.

specii care ierneaza. de folosirea siturilor de catre pasari. a florei si a faunei salbatice. conform Formularului Standard Natura 2000. intensitatea folosirii siturilor de catre pasari. Conventia de la Bonn si Conventia de la Berna. Subiectul observatiilor: componenta habitatelor naturale. concentratii de populatii ce folosesc situl pentru odihna sau hranire. Trebuie sa se tina cont de existenta posibilitatii de a fi afectat statutul favorabil de conservare a speciilor de pasari din cele doua situri de protectie avifaunistica. 149 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 4. inaltimea de zbor. mai frecvente in perioadele de migratie si iarna. In perioada de reproducere a pasarilor se vor monitoriza speciile care cuibaresc in zona. → Monitorizarea in timpul constructiei si post constructie (minim 2 ani dupa realizarea investitiei). Monitorizarea biodiversitatii → Programul de monitorizare va incepe cu cel putin un an inainte de inceperea lucrarilor de executie. Parametrii ce vor fi monitorizati: numarul speciilor. pentru ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior si ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare si conform Anexei II a Directivei 92/43/CEE conform Formularului Standard Natura 2000. pentru ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele) si concentratiei acestora. populatiile speciilor cheie (conform Anexei I a Directivei Pasari 79/409/ECC. specii migratoare. numarul de exemplare din aceiasi specie. eventual numarul de cuiburi folosite. in particular de catre specii de pasari vulnerabile.1. rapitoare. compozitia speciilor pe parcursul sezoanelor unui an. Frecventa observatiilor: se va desfasura pe toata perioada anului. directia de zbor. Monitorizarea biodiversitatii va include toate perioadele fenologice. tinand cont de obiectivele urmarite.

ci mai degraba de la o distanta de la care se poate aprecia prezenta si sau absenta cuiburilor cunoscute. 150 .  Monitorizarii mortalitatilor. in special asupra:. Nota: Evaluarea directa a coloniilor.  Schimbarii in intensitate a folosirii ariei de catre pasarile cheie fata de perioada de dinainte realizarii investitiei. Se va monitoriza. daca este cazul. nu se face prin intrarea directa in coloniile de cuibarit a pasarilor.  Compararii datelor din aceleasi puncte. deasemenea dinamica speciilor si asociatiilor vegetale.  Modificarilor microclimatice din zonele imediat invecinate investitiei propuse.  Schimbarilor in compozitie si populatii a speciilor cheie. cu un aparat optic de mare performanta (telescop). unde acest lucru este precizat.  Modificarilor caracteristicilor structurale initiale ale habitatelor.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Monitorizarea biodiversitatii se va realiza in scopul verificarii/evaluarii impactului investitiei asupra caracteristicilor initiale ale habitatelor si a speciilor.  Gradului de deranjare a speciilor de pasari.

1. insa cum coloniile de starci si cormorani nu vor fi afectate de implementarea planului.M si catre Asociatia Echilibru – custodele ariilor naturale protejate.a).). pentru a detecta procesele negative si a interveni in caz de nevoie. ocupa suprafete mari in habitate diferite si sunt bioindicatori sensibili.1. deoarece sunt bine cunoscute. Plan de monitorizare a impactului asupra biodiversitatii A. Aceasta va fi realizata de catre titularul planului cu ajutorul specialistilor (biologi. Rapoartele monitorizarilor se vor inainta catre A. 151 . este necesara monitorizarea lor si compararea trendurilor cu cele din zona neafectata. 1: Evaluare directa din puncte de observare elevate Aceasta metoda este folosita pentru evaluarea populațiilor de pasari de talie mare. Aceste schimbari vor avea un impact serios si pe habitate naturale si pasari. dupa caz: Metoda nr. Pasarile reprezinta un grup ideal pentru studiul acestor probleme.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 4. trebuiesc folosite metode mai directe decat cea mentionata mai sus.P. La unele specii.N. cu zbor planat (rapitoare. Pe parcursul monitorizarilor se va folosi de urmatoarele metode. agricultura etc. berze etc. cum ar fi numararea cuiburilor. modernizarea drumurilor. De aceea este nevoie mai mare ca oricand pana acum. de date precise si concrete despre starea populatiilor de plante si animale. intrucat acestea se afla pe insulele de pe Dunare. Desi nu s-a anticipat ca planul va avea un efect negativ semnificativ asupra speciilor de pasari si nici ca supravietuirea populatiilor va fi amenintata de implementarea planului. ornitologi s. se va evita deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului. Monitorizarea populatiilor de pasari in siturile Natura 2000 si in vecinatatea amplasamentului Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va fi posibila folosirea unori fonduri considerabile pentru dezvoltari infrastrucutrale in domeniul constructiilor. cum ar fi cormoranii.

in deosebi ace elea care se afla la m e marginea cursului rau c ului. pasari cantatoare) si poa fi aplic ate cata atat in padure cat si pe teren e e de eschis. l r e (ci iocanitoare ele. Riparia ripa R aria. s. – Z Zona padur cu aria sensibila („hot-spot incercu rii t”) uita. s Meto oda nr. zona recomanta a fi ata mo onitorizata pentru sp peciile de Coracias g garrulus. cat si zonele um mede adiace ente baraju actual de la Izbic ului ceni. Picus canus. 152 . Dendr rocopos me edius. Fig. 2: Recensam mant din puncte fi ixe Aceas sta metod este fo da olosita pe entru recensamantul pasarilor de talie mica.a.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Pe pa arcursul monitorizarii speciilor de pasari trebuie a m i avute in ve edere acele „hotsp poturi” care au tendinta prin definitie sa gazduiasc o divers e ca sitate de s specii mai ridicata cu ar fi lizierele de pa um aduri.

153 . cial ul e precum Dum mbraveanca sau Pescarelul alba a astru. . ntru monit torizarea s speciilor ac cvatice. in sensul in care unele specii ci e rip pariene isi schimba lo ocul de cu uibarit anua in spec Lastunu de mal. dar si alte specii al. lie dele mai s sus mentio onate vor fi aplicate la monit e torizarea s speciilor in timpul Metod ex xecutarii lu ucrarilor ca si in perioada pre at emergatoar pentru a stabilii z re zonele che care eie ne ecesita o a atentie spo orita.Zona barajului de la Izbice loc prielnic pen e eni.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Fig. Ne r referim aic la zone cheie. oda nr. 3: Evaluare pe trasee lineare e Meto Aceas metoda este folos in terenuri desch sta a sita hise pentru recensam mantul pasa arilor de tal mica. mla astinile adiacente fiin identifica ca si zo sensib nd ate one bile.

EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA e zare pentr Lastunu de mal (1). toamna primavar ra. . abelul de mai jos redam lis sta speciilor care in opinia noastra trebuie In ta mo onitorizate pe parcur e rsul lucraril cat si dupa implem lor mentarea p planului. Metoda de M motiring 1 si 3 2 2 2 oada de Perio monitoring Martie – August Martie – August primavar ra. ele au tendinta anual sa-si mut coloniile in functie de curs raului c e te e sul care se remodeleaza foarte fre a ecvent) si t trebuie avut in vede ca lucra ere arile sa nu se suprap pune cu pe erioadele de cuibarit. 154 Cod Specie Cuib barit Ierna Pasaj H at Habitat 4-6 p 4-10 p 0 Ac A Ag A 80-150 i A Ac 50-100 i A Ac A229 Alced atthis do A133 Burh hinus oedic cnemus A196 Chlid donias hybridus A197 Chlid donias nige er . Pescar albastru (2) si ru ul ( rel u Fig.Zonele de monitoriz Du umbravean (3) nca Trebu inventariate cu gr coloniile de lastuni de mal (desi este cunoscuta locatia uie rija a ac cestora.

Monitorizarea trebuie sa aiba ca scop identificarea zonelor sensibile si diminuarea efectelor lucrarilor prevazute. primavara si toamna se refera perioadele de migratie de toamna si primavara.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA toamna A231 Coracias garrulus A038 Cygnus cygnus A238 Dendrocopos medius A131 Himantopus himantopus A023 Nycticorax nycticorax A393 Phalacrocorax pygmeus A234 Picus canus A034 Platalea leucorodia A195 Sterna albifrons A193 Sterna hirundo A166 Tringa glareola 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p 6-10 p Ag – F Ac F Ac Ac Ac Ag – F 30-60 i Ac 70-140 i Ac 200-400 Ac i 5001000 i Ac 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 Mai – August Iarna Martie – August primavara. insa este de la sine inteles ca si celalalte specii trebuie monitorizate. Metoda de monitoring: Cifrele reprezinta metoda de monitoring propus asa cum a fost descris mai sus Perioada de monitoring: Se refera la perioada propusa in care se va efectua monitorizarea speciilor de pasari. F – forestier. toamna Martie – August Martie – August Martie – August primavara. toamna primavara. toamna primavara. toamna Legenda: Ac – acvatic. toamna primavara. Desi planul de monitorizare de mai sus se refera cu precadere la acele specii pentru care siturile au fost desemnate. 155 . Ag – agricol.

Pentru monitorizarea amfibienilor se va folosi si metoda transectelor auditive. Aceste statii vor fi amplaste in aval. Aparatul de electronarcoza emite un curent slab ce ameteste pestii pentru o scurta perioada de timp pentru a putea fi prinsi. deoarece servesc ca habitate de reproducere. in amonte. De asemenea. personalul specializat poate realiza scufundari subacvatice pentru monitorizarea directa a speciilor de pesti si amfibieni in perioadele cu conditii de turbiditate scazuta a apei. In cazul urodelelor se pot folosi capcane pentru capturarea indivizilor si a avea o imagine mai buna asupra structurii si marimii populatiei. pentru a acoperi toata gama de preferinte ecologice a speciilor de amfibieni si reptile din zone. Pe langa aceasta metoda pot fi folosite plasele reofile si navoade pentru capturarea pestilor si amfibienilor. eficienta in special in perioadele de reproducere a diferitelor specii de anure. Monitorizarea speciilor de pesti si amfibieni de pe suprafata amplasamentului si din ariile NATURA 2000 invecinate Pentru monitorizarea pestilor si amfibienilor de importanta comunitara de pe suprafata amplasamentului si din siturile NATURA 2000 invecinate se vor fixa statii reprezentative pentru prelevarea materialului biologic. in decurs de maxim 10 minute acestia intorcandu-se la activitatea normala. Principala metoda nedistructiva folosita pentru prelevarea materialului biologic este capturarea pestilor cu electrofishing-ul. cat si pe sectorul de rau aflat pe suprafata amplasamentului. Speciile propuse pentru o monitorizare atenta sunt: Specie Pisces Directiva Habitate Anexa 2 Anexa 2 OUG 57/2007 Anexa 5A Anexa 3 Anexa 3 Anexa 3 Cartea Rosie a Vertebratelor VU 156 Acipenser ruthenus Aspius aspius Pelecus cultratus Rhodeus sericeus . acestea fiind importante in special pentru amfibieni.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA B. De asemenea in cadrul monitorizarii vor fi incluse si meandrele si baltile temporare cu o marime semnificativa (minim un diametru de 2m).

Folosind aceasta metoda. C. in functie de numarul de refugii si locuri de insorit disponibile in habitat. la distante de maxim 250m departare intre ele. AA – aproape amenintata. Cautatul in habitate specifice este o metoda foarte utila pentru a stabili prezenta/absenta unei specii anume din zona de studiu si pentru determinarea marimii populatiei. 157 . dar se acorda un timp mai indelungat de observatii anumitor habitate. P .periclitata. Monitorizarea speciilor de reptile de pe suprafata amplasamentului si din ariile NATURA 2000 invecinate Monitorizarea speciilor de reptile din zona de studiu. fara a intreprinde observatii in restul habitatelor. Adeseori aceasta metoda este combinata cu cea a transectelor vizuale. ci vor fi investigate doar habitatele favorabile pentru speciile avute in vedere. Aceasta metoda este utila mai ales pentru determinarea compozitiei herpetofaunei din zona de studiu.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA amarus Romanogobio albipinnatus Barbus barbus Cobitis taenia Lota lota Zingel streber Zingel zingel Gymnocephalus baloni Amphibia Anexa 5 Anexa 2 Anexa 2 Anexa 5 Anexa 5A Anexa 3 Anexa 4B Anexa 3 Anexa 4A Anexa 4A VU P VU VU Anexa 2 Anexa 3 - Triturus dobrogicus Bombina bombina Anexa 2 Anexa 2 Anexa 3 Anexa 3 P AA Legenda: VU – vulnerabila. Metoda transectelor vizuale se bazeaza pe luarea unor puncte de reper si apoi parcurgerea unor trasee in suprafata delimitata. nu vor fi stabilite trasee de parcurs. in sensul ca se parcurg traseele vizate. cat si din siturile NATURA 2000 invecinate se va face folosind 2 metode principale: metoda transectelor vizuale descrisa de Cogalniceanu (1997) si cautarea in habitatele specifice.

in cazul in care vor fi recapturati. Observatiile cele mai valoroase sunt cele efectuate in perioada de reproducere in cazul tuturor grupelor de vertebrate avute in vedere. si anume martie-octombrie (februarie-octombrie). Tehnica este neinvaziva si nedistructiva si presupune. cliparea unui solz sau a unei anumite combinatii de solzi.0. in cazul reptilelor. Perioada de monitorizare Monitorizarea este recomandat sa aiba loc pe toata perioada de activitate a animalelor. in timp ce observatiile din vara sunt folositoare pentru a determina habitatele de hranire ale diferitelor specii. sunt vulnerabile la degradarea habitatelor sau au un grad de vulnerabilitate crescut. si in perioada de reproducere si retragere catre hibernacule in cazul amfibienilor si reptilelor. ambele metode. In cadrul fiecarui grup de vertebrate dintre cele discutate exista specii de importanta comunitara sau nationala pentru care trebuie acordata o atentie deosebita in timpul monitorizarilor. Specii monitorizate Monitorizarea trebuie sa aiba in vedere toate speciile de pesti.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Pentru a obtine o estimare populationala mai buna si pentru a avea o imagine cat mai apropiata de realitate. Estimarile populationale ulterioare se fac folosind software-ul Distance 5. sunt combinate cu o tehnica de marcare-recapturare. pentru a nu fi afectate semnificativ ecosistemele naturale existente sau pentru a reduce la minim impactul lucrarilor asupra acestora. si in special cea a cautatului in habitate specifice. acestea fiind sensibile la impactul antropic. in care indivizii capturati sunt marcati specifici pentru recunoastere ulterioara. amfibieni si reptile din perimetrul zonei de studiu si din siturile NATURA 2000 invecinate. au preferinte stricte de habitat. fiind conditionata in special de regimul climatic din anul respectiv. Observatiile din perioada de reproducere si de retragere la hibernacule ofera o intelegere mai buna privind utilizarea habitatelor de catre speciile de amfibieni si reptile. Speciile propuse pentru o monitorizare atenta sunt: Specie Reptilia Directiva Habitate OUG 57/2007 Anexa 4B Cartea Rosie a Vertebratelor VU 158 Darevskia .

In tabelul urmator. linear. linear Perioada de observare aprilie – august orele 10 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA praticola Podarcis tauricus Lacerta viridis Natrix tessellata Dolichophis caspius Coronella austriaca Zamenis longissimus Legenda: VU – vulnerabila. la marginea drumurilor 3 zone cu minim 100 m. linear. linear. la marginea drumurilor 3 zone cu minim 100 m.12 aprilie – august orele 10 – 12 aprilie – august orele 10 – 12 aprilie – august orele 10 – 12 aprilie – august orele 10 – 12 Anexa 4 Anexa 4A VU Anexa 4 Anexa 4A VU Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4A Anexa 4A Anexa 4A Anexa 4A AA AA VU Darevskia praticola Podarcis tauricus observari anterioare ale minim speciei observari anterioare ale Lacerta viridis minim speciei observari anterioare ale Natrix tessellata minim 3 zone de-alungul unui mal de apa Dolichophis caspius minim speciei 3 zone observari anterioare ale 159 . AA – aproape amenintata. Lungimea si forma Specie Zone de observatii minim speciei 3 zone traseului de observare cu minim 100 m. la marginea drumurilor minim 100 m. linear. la marginea drumurilor cu minim 100 m. speciile de reptile considerate important a fi monitorizate pe parcursul lucrarilor cat si dupa implementarea planului.

celelalte specii majoritare. Cyperus fuscus (caprisor oaches). Polygonum lapathifolium. Crypsis alopecuroides. stratului arbustilor si arborilor. 160 . de interes conservativ la nivel local. Indicatori: pastrarea. Aceaste categorii de specii sunt importante deoarece intra in compozitia tipurilor de habitate de interes protectiv. Lycopus europaeus.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA minim 300 m. Perioada de monitorizare: cel mai bine se pot monitoriza in perioada de anteza. Iva xantiifolia. Alaturi de aceasta intalnim: Portulaca oleracea var. national sau comunitar. Setaria viridis (mohor). in sezonul de vegetatie: primavara – toamna. in functie de sezonalitatea speciei. Monitorizarea speciilor de plante superioare Nu s-au consemnat specii de plante superioare. speciile de plante caracteristice si dominante care definesc tipurile de habitate prezinta importanta pentru monitorizare. linear. cu toate acestea.12 D. primavara timpuriu si toamna. Lithrum salicaria. minim 3 zone cu la marginea drumurilor la liziere de padure sau tufisuri Coronella austriaca observari anterioare ale speciei aprilie – august orele 10 – 12 Zamenis longissimus observari anterioare ale speciei aprilie – august orele 10 . oleracea (iarba grasa). in general. minim 3 zone cu la marginea drumurilor la liziere de padure sau tufisuri minim 300 m. Salix purpurea. poate fi expusa extinderii speciei invazive: Amorpha fruticosa. linear. Xanthium italicum. se monitorizeaza geofitele. Salix triandra. diversitatii specifice si a unui echilibru populational la nivelul covorului vegetal. Speciile de plante superioare cu caracter invaziv: Portiunea din imediata apropiere a apei (in special la confluenta Oltului cu Dunarea). pe cat posibil.

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

In zona care va fi destinata organizarii de santier, este instalata specia care poate manifesta caracter invaziv: Sambucus ebulus (boz). In zona cercetata, in compozia floristica sunt prezente specii de plante cu caracter invaziv: Xanthium spinosum, Urtica dioica, Amorpha fruticosa (salcam pitic) (pe malul Oltului, unde incepe sa se instaleze formand benzi). Perioada de monitorizare: speciile arbustive, pot fi usor identificate si se pot monitoriza pe tot parcursul anului. Speciile anuale, se monitorizeaza in perioada de vegetatie: primavara – toamna, in mod special in perioada antezei. Fenomenul de invadare este destul de greu de controlat. Masuri de diminuare a impactului si control al fenomenului de extindere prin ocupare de noi suprafete, pot fi: indepartarea arbustilor, a tufelor si a indivizilor speciilor ierboase, prin taiere. Nu se recomanda folosirea ierbicidelor. evitarea depozitarii arbustilor si materialului vegetal taiat, mai ales in perioada cand se pot inmultii prin seminte care pot fi transportate/raspandite de lucrarile si activitatea umana de pe santier. E. Monitorizarea habitatelor Habitatele de interes conservativ la nivel local, national sau comunitar sunt situate mai ales pe malurile si in imediata apropiere a apei (in special la confluenta Oltului cu Dunarea). Compozitia specifica a acestora, data de prezenta speciilor de plante caracteristice si dominante, care definesc tipurile de habitate, prezinta importanta pentru monitorizare. Perioada de monitorizare: cel mai bine, habitatele se pot monitoriza in perioada de vegetatie: primavara –toamna. Indicatori: pastrarea, pe cat posibil, a diversitatii specifice si a unui echilibru populational la nivelul covorului vegetal, stratului arbustilor si arborilor, pentru a nu se modifica tipul fundamental de vegetatie.

161

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Note: ► Conform H.G. 1076/2004, Art.27, alin.3, implementarea Programului de Monitorizare este responsabilitatea titularului planului, fiind obligat sa depuna anual rezultatele programului de monitorizare la autoritatea pentru protectia mediului care a emis avizul de mediu. ► In cuprinsul aceleiasi hotarari, Art.27, alin.5, este prevazut faptul ca monitorizarea se poate realiza si pe seama programelor de monitorizare existente, in scopul eliminarii duplicarii acestora. ► Cunoscut fiind faptul ca cele doua situri Natura 2000 (ROSPA 0024 Confluenta Olt- Dunare si ROSCI 0044 Corabia-Turnu Magurele) , in arealul carora va fi implementat Planul, au fost atribuite spre administrare aceluiasi custode aflat in proces de intocmire a Planurilor de Management, propunem incheierea unui protocol intre administratorul siturilor mentionate si titularul de proiect. Acest protocol va stipula clar obligatiile fiecarei parti si apreciem ca va conduce la implementarea corecta a Programului de Monitorizare.

162

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

CAPITOLUL 5. CONCLUZII
1.

Desi schimbarea destinatiei terenului si a peisajului este majora, PATZ-ul se incadreaza in exceptiile prevazute de OUG nr. 57/2007 (art. 28) cu modificarile si completarile ulterioare, (inclusiv OUG nr. 154/2008), numai in ceea ce priveste realizarea amenajarii hidroenergetice a raului Olt, pe sectorul Izbiceni-Dunare.

2. Din punct de vedere a consideratiilor privind impactul asupra mediului, a caracterizarii principalelor grupe de specii si habitate, precum si a conditiilor impuse pentru realizarea investitiei, se recomanda alternativa I pentru a fi promovata. 3. Planul se suprapune cu ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele, in proportie de 18,2% Planul se deruleaza atat in perimetrul sitului cat si in imediata vecinatate a acestuia. 4. Nu este afectat direct tipul de habitat Natura 2000: codul 92A0 – Zavoaie

cu Salix alba si Populus alba, aflat in zona de confluenta a Oltului cu
Dunarea, mai ales pe malurile Dunarii; 5. Exemplarele din speciile de arbori si arbusti ce vor fi defrisate efectiv in interiorul sitului ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele au fost identificate in teren. Pentru construirea barajului si a podului peste raul Olt, s-a constatat prezenta in zona vizata a speciei Robinia pseudacacia (salcam alb). Plantatia de salcam este in varsta de 8-10 ani si va fi defrisata o suprafata de maxim 2 ha. Vor mai fi defrisate: 3-5 exemplare de Populus canadensis (plop canadian) si un numar de 20-30 arbusti (plantati) de Tamarix sp. (catina rosie); 6. Cu exceptia habitatului 92A0, in zona studiata, in special in perimetrele care vor fi afectate de organizarea de santier si de formarea viitorului lac de acumulare, nu au fost identificate tipuri de vegetatie care sa poata fi incadrate in tipurile corespunzatoare de habitate Natura 2000, care se refera la vegetatie naturala si semi-naturala (spontana) de interes conservativ comunitar. 7. In perimetrul sitului ROSCI044, in zona in care planul (PATZ-ul) se suprapune cu situl, nu au fost identificate specii de plante de interes comunitar sau specii de plante de interes conservativ national (nu sunt consemnate in Lista Rosie sau Cartea Rosie). 8. Dupa cum se poate observa din planuri, PATZ-ul nu afecteaza direct malul Dunarii in dreptul Ostrovului Calnovat, parte a ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele.
163

in proportie de 1. Deasemenea.1.3. In ceea ce priveste stabilirea procentului (%) din cadrul fiecarei arii naturale protejate. in proportie de cel mult 2. reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele Oltului situate inainte de zona de regularizare. este afectat direct. La aceasta se adauga doua specii care nu se regasesc in formularul standard al celor doua situri.1.ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior si ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare.1. Asa cum reiese din evaluarea impactului asupra speciilor de pasari.85 % ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior. 11. cu privire la conservarea speciilor si a habitatelor lor. cuprinse in Formularul standard care a stat la baza desemnarii celor doua situri Natura 2000 . ce va fi afectat de acest plan. aval de baraj. dar care consideram ca necesita protectie: Riparia riparia (lastun de mal) si Merops apiaster (prigoria). in proportie de 32. pentru: ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele. 164 . PATZ-ul poate fi luat in considerare pentru aprobare.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 9. este afectat direct.5 % 12. consideram ca impactul prognozat asupra acestor specii va fi nesemnificativ. din modificarile planului (PATZ). doar cu respectarea conditiilor prevazute in legislatia in vigoare. si 3. 10. evaluare prezentata la subcapitolele 2. este afectat direct.25 % ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare. specia Alcedo atthis (pescarel albastru) ce cuibareste in malurile naturale ale raului Olt. preconizam ca fiind afectata de implementarea Planului. Prin pastrarea in stare naturala a meandrei raului Olt.

Imagine satelitara Amenajare hidroelectrica Izlaz – Alternativa I.T.-I. aferent investitiei A.E.H.H. Plan de amplasament – Scara 1: 10000.J. P.Z. Plan de amplasament – Scara 1: 20000. Islaz - 165 . a raului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunare C.A.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA ANEXE: Nodul hidrotehnic Olt Inferior – Plan de ansamblu.E.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->