Cap. 1 TURISMUL ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIALA 1.1. Conceptele turism si turist 1.2.

Turismul si dezvoltarea economico-sociala 1940 Hunziker Individual und Sozial Turisme Westereuropanische Raun Turismul = ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului de resedinta, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa oarecare. 1937 Consiliul Societatii natiunilor: turistul international=persoana care calatoreste pentru cel putin 24 de ore intr-o alta tara decat cea de resedinta. 1950 OMT vizitator international TURISTI = vizitatori temporari ce stau cel putin 24 de ore in tara vizitata si ale caror motive de calatorie pot fi: loisir, afaceri, familie, misiuni si reuniuni. EXCURSIONISTI = vizitatori temporari ce calatoresc pentru propria placere si stau mai putin de 24 de ore in tara vizitata. Alte concepte Calatorul in tranzit = orice persoana care traverseaza o tara, chiar daca ramane mai mult de 24 de ore, cu conditia ca opririle sa fie de scurta durata si/sau sa aiba alte scopuri decat cele turistice. Turistul intern = acea persoana care viziteaza un loc, altul decat acela unde isi are domiciliul obisnuit, in interiorul tarii sale de resedinta, pentru orice alt motiv decat acela de a exercita o activitate remunerata, efectuand un sejur de cel putin 24 de ore. PRINCIPALELE FORME ALE TURISMULUI Turism intern (domestic tourism) = rezidentii unei tari care calatoresc numai in interiorul acesteia. Turism receptor (inbound tourism) = non-rezidentii care calatoresc in tara data. Turism emitator (outbound tourism) = rezidentii unei tari care calatoresc in alte tari. Turism interior (intern plus receptor) Turism national (intern plus emitator) Turism international (receptor plus emitator)

TURISTUL=orice persoana care se deplaseaza in afara resedintei sale obisnuite, pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat.

CRITERII Voiajul trebuie efectuat in afara resedintei obisnuite; Sejurul nu poate depasi 12 luni consecutive, peste acest prag, vizitatorul avand statut de rezident; Motivul principal al calatoriei trebuie sa fie altul decat exercitarea unei activitati remunerate. MOTIVE DE CALATORIE Loisir, recreere si vacanta (odihna) vizitarea oraselor, participarea la manifestari culturalsportive, efectuarea cumparaturilor, plaja, practicarea sporturilor (de amatori), croaziere, jocuri de noroc, voiaje de nunta, etc. Vizite la rude si prieteni vizitarea parintilor, concedii in familie, participarea la funeralii, etc. Afaceri si motive profesionale reuniuni, conferinte, targuri, expozitii, cursuri de limbi straine, etc. Tratament medical statiuni balneare, fitness, talasoterapie, kinetoterapie, cure si tratamente (slabire, infrumusetare). Religie/pelerinaje evenimente religioase. Alte motive personal insotitor de bord, tranzit, etc. NEINCLUSI IN STATISTICA TURISMULUI Lucratori la frontiera Refugiati Membrii fortelor armate Reprezentanti consulari Diplomati Imigranti temporari si permanenti Industria turistica Locuinta si alimentatie

Transport Organizatorii de calatorii Atractii-agrement Administratorii destinatiilor TURISMUL SI DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA

Turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea mediului inconjurator, pe nasterea si cultivarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii G.Frenler IMPACTUL ECONOMIC AL TURISMULUI 1. Factor stimulator al sistemului economic global Prin dezvoltarea turismului se ob ine un semnificativ spor de produc ie; pentru anul 2010 se a teapt ca turismul s reprezinte 9,6% din produsul intern brut la nivel mondial, respectiv 5751 miliarde USD. Aportul turismului la PIB difer sensibil ntre zonele i statele lumii n func ie de nivelul acestora i de dezvoltarea i structura economiei rilor respective. Astfel, n Europa, principala zon turistic a lumii, cota de participare a turismului la PIB este superioar mediei mondiale. De asemenea, n rile insulare din Marea Caraibelor ponderea ajunge la 6575%. Desigur, sunt i ri n care turismul este mai slab dezvoltat i, corespunz tor, aportul lui la crearea PIB este mai modest; n aceast categorie se include i ara noastr , unde, la nivelul ultimilor ani, turismul a participat doar cu 4-5% la realizarea PIB. Turismul este nu numai creator de PIB, ci are i o contribu ie important la realizarea valorii ad ugate. Prin specificul s u - activitate de servicii, consum mare de munc vie, de inteligen i creativitate - turismul particip la crearea VA ntr-o propor ie superioar ramurilor apropiate din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare. Turismul are, totodat , i un important efect de antrenare, de stimulare a produc iei n alte domenii, rezultat al caracterului s u de ramur de interferen i sintez .

Studii elaborate n acest sens au eviden iat c activitatea unor ramuri este determinat n mare parte de nevoile turismului. 2. Turismul se manifest i ca un mijloc de diversificare a structurii economiei. Astfel, nevoia de adaptare la cerin ele turi tilor favorizeaz , pe de o parte, apari ia unor ramuri (activit i) specifice: industria agrementului, transportul pe cablu, agen iile de voiaj, produc ia de artizanat i, pe de alt parte, imprim dimensiuni noi unora dintre ramurile existente: agricultur , industria alimentar , construc ii, transporturi, servicii culturale.

3. Valorificarea superioar a resurselor Prin turism se pot valorifica elemente precum peisajul, clima, apele minerale terapeutice, obiective culturale, elemente ce nu pot fi valorificate n alte domenii de activitate. Astfel se asigur dezvoltarea unor zone mai pu in bogate n resurse care s permit dezvoltarea industrial a acestora, pe baza resurselor turistice naturale i antropice, care atrag turi tii i duc la dezvoltarea sta iunilor turistice.

4. Datorit efectelor benefice asupra economiei unor zone, activitatea turistic favorizeaz eliminarea decalajelor interregionale, privite la scar na ional sau mondial , o solu ie pentru prosperitatea zonelor defavorizate, un remediu pentru localit ile dezindustrializate 5. Asigurarea unei circulatii banesti echilibrate

Prin cheltuielile f cute de turi ti pentru procurarea de bunuri i servicii specifice, este redat circula iei o bun parte din veniturile acestei popula ii, conducand spre un echilibru optim, necesar ntre cererea i oferta de m rfuri i servicii. Turismul - furnizor de locuri de munc Turismul genereaz noi locuri de munc , avnd o contribu ie major la atragerea excedentului de for de munc din alte sectoare i, implicit, la atenuarea omajului. World Travel and Tourism Council (WTTC) estimeaz , pentru 2010, la 303 milioane persoane num rul celor angaja i direct n turism, ceea ce reprezenta circa 8,1% din totalul for ei de munc ocupat la scar mondial . Turismul interna ional i comer ul mondial In anul 2009, ncas rile din turismul interna ional mpreun cu cele din transporturile turistice aeriene reprezentau mai mult de 1000 mld. USD, fapt ce plaseaza aceast activitate naintea tuturor categoriilor de produse i servicii exportate. Prin specificul s u, turismul interna ional face parte din structura comer ului invizibil, reprezentnd una dintre componentele principale ale acestuia. Comer ul invizibil este o form a schimburilor interna ionale, constituit din ansamblul tranzac iilor economice interna ionale care nu au ca obiect un bun material. Prin apartenen a la comer ul invizibil, turismul interna ional are o contribu ie semnificativ la cre terea i diversificarea exporturilor. n func ie de condi iile concrete ale fiec rei ri, turismul reprezint un export sau un import; astfel, bunurile i serviciile pe care le consum turi tii pe durata deplas rii lor ntr-o ar pot fi asimilate, pentru ara vizitat , cu un export; n acela i timp, cheltuielile pe care le face un turist n str in tate constituie, pentru ara lui de re edin , un import. In consecin , o cre tere a num rului turi tilor interna ionali i/sau a cheltuielilor acestora conduce la sporirea volumului schimburilor interna ionale.

Analiza structurii comer ului mondial, n general, i a celui cu servicii, n particular, eviden iaz locul important pe care l de ine turismul - circa 6% n exportul de bunuri i peste 30% n comer ul cu servicii -, precum i faptul c evolu ia acestuia a fost n multe cazuri superioar dinamicii comer ului mondial. n ce prive te aportul turismului interna ional la diversificarea exporturilor, acesta este sus inut prin varietatea produselor i serviciilor puse la dispozi ia turi tilor Turismul, ca form a exporturilor, se dovede te i deosebit de eficient; el presupune costuri mai reduse prin eliminarea cheltuielilor de transport, a taxelor vamale, a diferitelor comisioane etc. Ca urmare, turismul interna ional se manifest ca o important surs de devize sau de economisire a acestora. Turismul interna ional contribuie, n acest fel, la echilibrarea balan elor comerciale i de pl i. Incas rile i cheltuielile din turism sunt eviden iate n postul C l torii" (contul opera iunilor curente); aici sunt cuprinse, la credit, cheltuielile turi tilor str ini n ara primitoare, cheltuieli legate de cazare, alimenta ie, transport intern, tratament balneo-medical i alte servicii, iar la debit, cheltuielile de aceea i natur f cute de reziden i n str in tate. Semnificatii socio-culturale ale turismului turismul are o importan deosebit n satisfacerea nevoilor materiale i spirituale ale oamenilor, influen nd pozitiv dimensiunile i structura consumului. Consumul turistic are o alc tuire eterogen , fiind reprezentat, n termeni financiari, de cheltuielile f cute de turi ti pentru cump rarea de bunuri i servicii specifice. Cheltuielile pentru vacan e reprezint la nivel mondial 9,7% din cheltuielile de consum; n majoritatea rilor europene se situeaz la 11-12% n timp ce n ara noastr este de numai 3,2%. R spunznd unor cerin e de ordin social, turismul se afirm utilizare a timpului liber. i ca un important mijloc de

Turismul exercit influen asupra mediului i componentelor sale. Datorit complexit ii fenomenului turistic, rela ia dintre acesta i mediu prezint numeroase fa ete, se manifest pozitiv i/sau negativ. Turismul ac ioneaz n direc ia intensific rii i diversific rii leg turilor dintre na iuni.