P. 1
Portofoliu Managementul Clasei de Elevi - Viviana Milivoievici

Portofoliu Managementul Clasei de Elevi - Viviana Milivoievici

|Views: 367|Likes:
Published by Andreea Andy

More info:

Published by: Andreea Andy on Mar 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/20/2015

pdf

text

original

Investeşte în oameni!

Proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul

OperaŃional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 1. „EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenŃie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane din educaŃie şi formare”

„Educatori pentru societatea cunoaşterii”
POSDRU/87/1.3/S/55659

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

Formatori: prof. OANA VITU prof. IOAN CRISTESCU Cursant: prof. dr. VIVIANA MILIVOIEVICI Liceul Teoretic Peciu Nou, judeţul Timiş

TIMIŞOARA 2012
„Educatori pentru societatea cunoaşterii” POSDRU/87/1.3/S/55659 Page 1

CUPRINS
1. Managementul clasei de elevi, 3 1.1. 1.2. Clasa de elevi ca grup socio-educativ, 3 Studiu de caz – Inadaptarea şcolară, 6

2. Managementul conţinuturilor, 8 2.1. 2.2. Eficacitatea metodelor moderne de predare-învăţare-evaluare, 8 Studiu de caz – Aplicarea unei metode moderne de învăţare (mind-map) pentru evitarea saturaţiei, 10 3. Managementul relaţiilor interpersonale, 14 3.1. 3.2. Interacţiunile sociale în interiorul clasei de elevi, 14 Studiu de caz – Modalităţi de dezvoltare a inteligenţei emoţionale la elevii de liceu, 17 4. Managementul chestiunilor disciplinare, 19 4.1. 4.2. Elevii „slabi” şi inadaptaţii clasei, 19 Studiu de caz – Evitarea abandonului şcolar, 21

Bibliografie, 23

„Educatori pentru societatea cunoaşterii” POSDRU/87/1.3/S/55659 Page 2

Există mai multe tipuri de grupuri sociale: grupuri de muncă. M. în primul rând prin orientarea lor explicită în direcţia realizării unor finalităţi formative (dezvoltarea unor calităţi şi competenţe umane). scris. • conducerea grupului. Zlate. • sarcinile şi activităţile grupului. • organizarea grupului. • scopuri ale grupului însuşi.1. grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani între care există diferite tipuri de interacţiuni şi relaţii comune determinate. (A. de crearea unor oportunităţi de a fi împreună cu alţi copii de aceeaşi vârstă sau de crearea unor oportunităţi de a se angaja în activităţi atractive ş.3/S/55659 Page 3 .). Diferitele tipuri de grupuri sociale se deosebesc între ele prin mai multe caracteristici legate de: • scopurile şi obiectivele grupului. • compoziţia grupului. Scopurile grupurilor educaţionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale. • normele grupului.a. grupuri ludice etc. responsabilitate etc.1. 1983). rezultate din maniera specific de asimilare de către grup a scopurilor prescriptive. „Educatori pentru societatea cunoaşterii” POSDRU/87/1. de exemplu. pot apărea scopuri specifice ale grupului clasei de elevi. din afara grupului şi înscrise în documentele curriculare. CLASA DE ELEVI CA GRUP SOCIO-EDUCATIV După cum se ştie. formarea unor deprinderi indispensabile traiului în societate (citit. legate. Clasa de elevi este un grup educaţional. astfel încât aceştia să poată îndeplini rolurile sociale care le vor reveni în societate. În interiorul unui grup educaţional coexistă mai multe categorii de scopuri: • scopuri prescriptive – stabilite anterior. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI 1. astfel încât să se asigure perpetuarea societăţii. de exemplu. privind lucrurile din perspectiva elevilor. transmiterea valorilor. Neculau. socializarea tinerilor.

dezbateri cu întreaga clasă ş. Profesorii planifică din timp toate activităţile pe care le vor desfăşura elevii la şcoală. • concordanţa existentă între scopurile prescrise şi cele individuale. • gradul de motivare al elevilor în a participa la activităţilecomune ale grupului.). aspiraţii şi nivel de pregătire. de afirmare ca persoană unică. cu alte cuvinte. Integrarea scopurilor prescriptive cu cele specifice grupului unei clase şi cu cele individuale depinde de mai mulţi factori: • acceptarea de către toţi elevii a activităţii de învăţare ca fiind scopul prioritar al grupului. verificare. în funcţie de care individual dobândeste o anumită recunoaştere şi un anumit statut social. Predominanţa excesivă a scopurilor prescriptive sauneconcordanţa scopurilor profesorului cu cele urmărite de către elevi în activităţile lor de la şcoală constituie principalele „anomalii” în constituirea scopurilor unui grup şcolar. nevoi. la un centru de calculatoare sau în alte părţi în afara • „Educatori pentru societatea cunoaşterii” POSDRU/87/1. Sarcinile şi activităţile grupului sunt de tip instructiv-educativ: activităţi de predare. discuţii în grupuri mici. în fiecare zi. Principalele activităţi desfăşurate de grupul-clasă au un caracter planificat şi gradual. măsura în care primele permit fiecărui elev • realizarea scopurilor personale pe care le urmăreşte prin eforturile sale de a se educa. cunoaşterea şi acceptarea de către grup a „etapelor” de parcurs. ca vârstă. sau organizând deplasări în diferite locuri (de exemplu. evaluare. activităţi cultural educative.a.scopuri individuale generate de tendinţa. special pregătită şi investită social pentru a conduce activităţile de învăţare ale elevilor şi care este integrat în grup – nu numai în faţa grupului – în măsura în care devine consilierul membrilor grupului în probleme educative şi psihosociologice. Compoziţia grupului de elevi ai clasei se caracterizează printr-o relativă omogenitate a membrilor. a ordinii în care ar trebui abordate obiectivele care urmează a fi realizate. activităţi în ateliere şcolare sau în laboratoare. desfăşurate în interiorul. • existenţa unor „perspective” îndepărtate şi apropiate pentru atingerea cărora este nevoie de eforturi comune şi colaborarea întregului grup. iniţiind activităţi atractive pentru elevi (de exemplu. învăţare. cu calităţi personale deosebite în interiorul unui grup. interese. Liderul formal – profesorul – este o persoană adultă. dar şi în afara şcolii. existentă în orice om. • claritatea scopurilor învăţării pentru fiecare dintre elevi. O clasă de elevi reprezintă un mediu educativ cu atât mai sănătos. Integrarea acestor categorii de scopuri (absenţa contradicţiilor majore între ele) reprezintă o primă condiţie a unei bune funcţionări a unei clase de elevi ca grup educaţional.3/S/55659 Page 4 . cu cât scopurile predominante ale activităţilor desfăşurate în grupul respectiv şi asumate de majoritatea membrilor lui sunt legate de învăţătură şi de realizarea în colaborare a obiectivelor educative prescrise.

înainte de apariţia unor situaţii problematice. evaluator. la realizareasarcinilor primite în clasă. predarea lucrărilor sau la desfăşurarea unor activităţi extraşcolare. coordonatorul şi evaluatorul acestora. aflat în centrul tuturor activităţilor pe care le vor desfăşura toţi membrii grupuluiclasă. însărcinaţi cu sarcini specifice de evidenţă a timpului. aprecierea unor fapte etc. după ce fiecare şi-a asumat un rol în realizarea sarcinii respective. cu procurarea unor exemple. Ele oferă garanţia că ceea ce doreşte grupul să se întâmple. asupra cărora grupul a ajuns la un consens şi nu mai pot fi puse în discuţie. constituite temporar. a căror dimensiune şi funcţionare este determinată de tipul sarcinii prescrise formal. la evitarea conflictelor. Organizarea grupului care compune o clasă de elevi este de tip circular. „Educatori pentru societatea cunoaşterii” POSDRU/87/1. lipsa oricăror norme poate genera confuzie. fără frământări şi agitaţie dăunătoare atmosferei de lucru. Unele norme. atitudini arbitrarii şi poate distruge coeziunea grupului. specificul sistemului normativ al unui grup-clasă este legat de specificul situaţiilor problematice care pot apărea în activitatea de învăţare şcolară. În concluzie. Procedurile sunt modalităţi de acţiune stabilite de comun acord. pot să frâneze iniţiativele şi progresul grupului. Ele sunt subgrupuri de lucru.3/S/55659 Page 5 . în jurul căreia “gravitează” toţi ceilalţi membrii ai clasei. să-i ajute să realizeze cu succes sarcinile de învăţare şi să reducă la minimum factorii de distragere a atenţiei ori care generează comportamente neproductive. Liderul lor este ales prin consens de către membri. Normele grupului unei clase de elevi se referă la modalităţile de rezolvare a unor situaţii sociale şcolare. are rol de coordonare a eforturilor tuturor. Stabilirea unor proceduri de acţiune în diferitele situaţii problematice care pot să apară este de natură să asigure grupului o activitate coerentă. cu formularea concluziilor. procurator de informaţie utilă pentru ceilalţi. disconfort. ele se pot referi la întreruperea sau la provocarea profesorului.a. cu verificarea şi testarea unor lucrări. în raport cu profesorul. pe durata efectuării sarcinii de învăţare primite şi care se destramă după îndeplinirea acesteia. care reglementează mult prea strict comportamentele într-o anumită situaţie. Activitatea şcolară solicită uneori organizarea unor subgrupuri cu caracter informal. În funcţie de nevoile educative ale elevilor. se va întâmpla efectiv. solicitarea de ajutor. elevii au statute egale. Profesorii îi ajută pe elevi să experimenteze în interiorul unui grup de instruire o mare diversitate de roluri: leader. De exemplu. cu reducerea tensiunilor în grup ş. astfel încât liderul formal ocupă o poziţie centrală. cu formularea de critici. la mărimea şi frecvenţa contribuţiei fiecărui membru în îndeplinirea unor sarcini. căci se referă. profesorii concept activităţile şi aleg strategiile de natură să le păstreze interesul şi atenţia. de exemplu. întrucât profesorul este liderul formal. cu temporizarea sau accelerarea unor acţiuni. cum ar fi luarea unor decizii.şcolii). cu elaborarea unor cerinţe sau a unor standarde. rezolvarea unor conflicte. în sensul că el este iniţiatorul.

Gradul de maturizare psihică este scăzut. ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI Lipsa de afecţiune din partea părinţilor. DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE: R. clasa a VII-a Problema educativă a elevei R. copilul are dificultăţi de adaptare atât la mediul şcolar cât şi la cel familial.O. Repetarea lor în timp e de natură să cronicizeze anxietatea şi frustrarea elevului. este submotivată pentru învăţătură. prin sfidarea profesorilor şi a colegilor de clasă. este o fire introvertită. eleva are capacităţi reduse de abstractizare şi generalizare în raport cu vârsta.3/S/55659 Page 6 .1.2. dezinteresul total al acestora faţă de cei doi copii. ostilitate) faţă de şcoală şi faţă de cadrul didactic şi permanentizează situaţiile conflictuale cu colegii. lipsa supravegherii parentale şi maternale. manifestată prin atitudini respingătoare faţă de cerinţele şcolii. aceşti factori explicând în mare parte şi situaţia şcolară foarte slabă. Această stare determină gesturi de revoltă (impertinenţă. „Educatori pentru societatea cunoaşterii” POSDRU/87/1. . În faza incipientă inadaptarea şcolară se manifestă prin insatisfacţii ce produc temeri şi descurajare. cu mari lacune în cunoştinţe şi deprinderi acumulate din clasele anterioare. Are şi un număr mare de absenţe nemotivate. Are o pregătire şcolară precară. Lipsa motivaţiei de învăţare s-a observat din primele clase şi are la bază în cea mai mare parte indiferenţa părinţilor faţă de educaţia copiilor în general.13 ani. ţine de inadaptarea şcolară. condiţii materiale insuficiente.O. puţin interesată de comunicare şi are numeroase absenţe nemotivate. prezintă dificultăţi de relaţionare deosebit de pronunţate.O. STUDIU DE CAZ – INADAPTAREA ŞCOLARĂ Inadaptarea şcolară este definită ca ansamblul manifestărilor psiho-comportamentale caracterizat prin lipsa temporară sau dificultatea de integrare sau acomodare a individului la mediul social educaţional. PREZENTAREA CAZULUI: Eleva R. eleva mulţumindu-se că a promovat clasa. Din punctul de vedere al dezvoltării intelectuale. Astfel. situaţia şcolară s-a menţinut în zona mediocrităţii spre slab.

Prin urmare. La orice activitate.Comportamentul: răspunde ezitant. comunică cu toţi elevii. la şcoală.3/S/55659 Page 7 . se înroşeşte la faţă şi evită să privească în ochi profesorii când i se cerea să răspundă. când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termina niciodată activitatea. pentru că de multe ori este nespălată şi prost îmbrăcată . trebuie doar să mai citească lecţiile. E din ce in ce mai activă. Temele sunt făcute după ore. ADOPTAREA SOLUŢIILOR ŞI IMPLEMENTAREA ACESTORA ÎN PRACTICĂ Responsabilităţi: i se cere lui R. Participarea în clasă: încă de la începutul programului R. R. în scurt timp.O. unde s-au purtat diverse discuţii atât cu eleva cât şi cu părinţii acesteia. Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu ea au avut rezultate mulţumitoare. rămâne liniştită şi nu îşi deranjează colegii. Sarcinile de învăţare sunt diferenţiate. a început să frecventeze din nou şcoala.O. rămâne singură în timpul recreaţiilor. METODE ŞI STRATEGII Efectuarea de vizite la domiciliul elevei împreună cu mediatorul şcolar.O. ceilalţi o ocolesc. să răspundă zilnic de completarea panoului de prezenţă din clasă. se bucură pentru orice rezultat obţinut şi orice apreciere pozitivă. reacţionează puţin pozitiv dacă este lăudată. R. Copiii o laudă şi ea a începe să fie încrezătoare în forţele proprii şi să lucreze singură.O. a devenit încrezătoare în forţele proprii. explicându-i cât de importantă este sarcina sa. cu o voce nesigură. C. nu mai lipseşte de la şcoală decât dacă este bolnavă şi atunci vine mama şi anunţă. abia auzită. S-au observat. Activitatea de învăţare: zilnic este pusă să răspundă. a completat zilnic panoul de prezenţă al clasei. R. astfel încât acasă. dar se supără foarte tare dacă este certată fără să mai comunice cu cineva. EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi s-a observat o schimbare pozitivă.O. „Educatori pentru societatea cunoaşterii” POSDRU/87/1. R. fiecare răspuns este încurajat. a venit zilnic la şcoală. este ajutată de colegi şi încurajată pentru orice efort cât de mic. progrese la învăţătură şi adaptare.O.I. De atunci.

• actorii implicaţi: profesori. descriptibilă. organizează activităţi didactice şi educaţionale. ia decizii împreună cu cei implicaţi în procesul educaţional. EFICACITATEA METODELOR MODERNE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE – EVALUARE Managementul clasei de elevi se referă la coordonarea tuturor resurselor umane. Managerul clasei de elevi – profesorul – nu execută doar deciziile centrale de politică educaţională. nu gestionează doar spaţiul şi timpul educaţional. Deciziile educaţionale de la nivelul clasei de elevi depind de: • situaţia concretă. dar şi la sistemul mai larg din care face parte. materiale şi financiare ale clasei de elevi cu scopul de a creşte eficienţa educaţională. implicit al clasei de elevi. Aşadar. rezolvă situaţiile conflictuale. în şcoală grupul de referinţă şi grupul-clasă îşi pun amprenta pe stilul de predare-învăţare-evaluare. de a învăţa să asigure un climat favorabil instrucţiei şi educaţiei. în care accentul cade pe comunicare şi schimb de informaţii. pe modul de abordare a învăţării fiecărui elev. • sistemul educaţional în ansamblul său. iniţiază proiecte educaţionale. Deşi învăţarea este. cum este clasa de elevi. elevi. consiliază elevii cu probleme. fie pe grupe. Cele mai bune decizii manageriale se iau în funcţie de situaţia concretă. reprezintă abilitatea profesorului/consilierului de a planifica şi organiza activitatea clasei.2. ci are o viziune de ansamblu asupra învăţământului şi educaţiei.3/S/55659 Page 8 . fie individual. activităţile pot fi frontale. în ansamblul său. dirijează procesul de învăţare creativă a elevilor. de asemenea. se poate spune că managementul conţinuturilor şi. nu administrează doar resursele clasei. raportată la contextul respectiv. MANAGEMENTUL CONŢINUTURILOR 2. Acest tip de management este parte integrantă a managementului educaţional. coordonează resursele umane.1. „Educatori pentru societatea cunoaşterii” POSDRU/87/1. în esenţă. Într-un grup organizat. o activitate independentă (sau individuală). fie prin combinarea acestora (team teaching – grupare flexibilă şi mobilă). părinţi. Se impun.). sinectica etc. materiale şi financiare. modalităţile de creativitate în grup (ca brainstormingul.

în activităţile frontale sau pe grupe se abordează metode ca studiul de caz. cursurile televizate. conferinţele. demonstrarea prin modele (educator. vor intra în arsenalul metodologic al şcolii. În plus. învăţare prin descoperire etc. metodologia clasică lasă locul unor metode creative. de proiectare. munca pe calculator. prin metode experimentale.). În educaţia morală. În consecinţă. În cadrul aceleiaşi forme de organizare. Pentru dezvoltarea unui management eficient al conţinuturilor trebuie avute în vedere următoarele aspecte: planificarea activităţilor care se vor desfăşura în sala de clasă şi implementarea proiectului de management al clasei. (în caz de neomogenitate se apelează la mai multe metode: pentru fiecare categorie de elevi metoda potrivită). Organizarea modulară a învăţământului (prin opţionale) pe unităţi de timp şi spaţiu divers concepute oferă o abordare metodologică mai elastică şi mai adecvată însuşirilor personale ale elevului. la orele de dirigenţie. „Educatori pentru societatea cunoaşterii” POSDRU/87/1. discuţiile libere sau dirijate. probabil. grupului.3/S/55659 Page 9 . managementul conţinuturilor are în vedere asigurarea cooperării elevilor în timpul activităţilor de predare-învăţare-evaluare. de cercetare. În activităţile extradidactice. chiar dimensiunile clasei pot determina alegerea metodei. de deschidere a noi posibilităţi metodologice care. metodele alese diferă în funcţie de omogenitatea clasei. în vizite şi excursii. în grupurile mai restrânse se folosesc rezolvarea de probleme. metodele de intercomunicare şi asociere sunt de neînlocuit. dezbaterea. metoda Philips ş.a. În grupurile mari se abordează metode ca prelegerea.asemănător cu grupurile pluridisciplinare de specialişti. personaje literare sau din filme etc. conversaţia euristică. În laborator se lucrează în perechi sau independent (sub supravegherea cadrului didactic). treptat. socializarea copiilor.

în scopuri diverse 4.3/S/55659 Page 10 „Educatori pentru societatea cunoaşterii” . din texte literare şi nonliterare. Lucian Blaga TIPUL LECŢIEI: Lecţie de sistematizare. • să utilizeze corect şi adecvat unele concepte operaţionale însuşite anterior. STUDIU DE CAZ – APLICAREA UNEI METODE MODERNE DE ÎNVĂŢARE (MIND-MAP) PENTRU EVITAREA SATURAŢIEI CLASA: a VIII-a ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare DISCIPLINA: Limba şi Literatura Română UNITATEA: 1.2. • să explice relaţiile dintre operele literare și contextul cultural în care au apărut acestea. aprofundare şi consolidare a cunoştinţelor Timp alocat: 50 minute Competenţe generale. Mihai Eminescu. elevii vor fi capabili: • să analizeze elementele de compoziţie și limbaj în textele studiate. • să-şi dezvolte gândirea creatoare şi gustul pentru literatură.2. cu scopuri diverse Competenţe specifice: a). în diferite contexte de realizare. Receptarea mesajului scris. Izvorul nopţii. AFECTIVE : • să dovedească receptivitate faţă de propunerea făcută prin acest demers didactic. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 3. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 2. Genul liric. Poezia lirică SUBIECTUL: Lacul. COGNITIVE: La sfârşitul activităţii. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. • să argumenteze un punct de vedere critic cu privire la textele studiate. • să fie dispuşi să integreze noile cunoştinţe în sistemul propriu de valori estetice . POSDRU/87/1. sociale şi civice: 1. b).

efectuarea prezenţei elevilor. observaţia. fişe de lucru. Mijloace: fişe de inter-evaluare. Florentina Sâmihăian.mai mulţi elevi citesc. Autori: Alexandru Crişan. respectiv. . pregătirea celor necesare desfășurarea lecţiei. și corectează tema. II. Iaşi. Strategia didactică: Metode și procedee didactice: conversaţia euristică. lecţia îşi propune să cultive valori şi atitudini precum: „formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române”. Mihai Eminescu. Izvorul nopţii. 2007. Constantin Parfene. Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Sofia Dobra.3/S/55659 Page 11 „Educatori pentru societatea cunoaşterii” . Editura pentru Literatură. Cluj-Napoca. activitatea pe grupe. explicaţia. discuţii de grup. Poezii. markere. lectura. Bucureşti. Momentul organizatoric: . problematizarea. Editura Polirom. Mihai Eminescu. Lucian Blaga. Editura Dacia. mind map („harta gândirii”). învăţarea prin cooperare. 1966. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală. Lacul. planşe. „abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi”. Editura Humanitas Educaţional. BIBLIOGRAFIE: Limba şi literatura română. Verificarea cunoștinţelor: . manual. pentru . Manual pentru clasa a VIII-a. 2009. pe conversaţia rând. 1999. SCENARIUL DIDACTIC Activitatea profesorului Activitatea elevilor Modalităţi învăţare de I.verificarea temei pentru acasă.MOTIVAŢIE: Prin abordarea a două texte reprezentative pentru evoluţia poeziei lirice româneşti.elevii își pregătesc manualele și caietele. dezbaterea. Poezii. POSDRU/87/1. Lucian Blaga. Bucureşti.

ideile şi conceptele pe care urmează să le structureze prin mind map. .III.notează pe planşe noţiunile. cer explicaţii profesorului. . specii). .3/S/55659 Page 12 . . conversaţia explicaţia observaţia . . . Titlul Surse de inspiraţie Teme Structură Limbaj și expresivitate a textului poetic Elemente de prozodie Concluzie VI.structură şi semnificaţii.elemente de versificaţie.Mihai Eminescu – repere biografice.elevii își notează în caiete ideile principale.Izvorul nopţii.genul liric (definiţie.în cazul în care au nelămuriri. .încadrarea în curentul literar și în specia literară. conversaţia explicaţia observaţia învăţarea cooperare prin discuţii de grup . Fixarea cunoștinţelor: .elevii își notează în caiete activitate tema pentru acasă. „Educatori pentru societatea cunoaşterii” elevii notează la tablă şi în caiete ideile principale. .scrieţi un eseu în care să argumentaţi faptul că cele două poezii (Lacul de Mihai Eminescu. . .Lucian Blaga– repere biografice. . Anunţarea temei și a competenţelor specifice: Mihai Eminescu. V. clasificare). . Reactualizarea cunoștinţelor: .contextul cultural. Lacul. Izvorul nopţii de Lucian Blaga) aparţin genului liric. caracteristici. independentă POSDRU/87/1.concluzii.Lacul. Anunţarea temei pentru acasă: .genul literar (definiţie. Izvorul nopţii. Lucian Blaga. . conversaţia euristică dezbaterea lectura observaţia IV.contextul operei.teme şi motive lirice.

SCHIŢA TABLEI: POSDRU/87/1.3/S/55659 Page 13 „Educatori pentru societatea cunoaşterii” .

MANAGEMENTUL RELAŢIILOR INTERPERSONALE 3. prin natura muncii lor.opiniile intime. POSDRU/87/1.. atât pe verticala structurii organizatorice. convingerile. relaţii socio-afective. toate acestea sunt aspecte informale. în interiorul unei clase de elevi există şi relaţii interpersonale. Interacţiunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate la două niveluri: relaţiile profesori-elevi. procesul de comunicare joacă un rol primordial în cadrul relaţiilor interpersonale.1. În interiorul clasei de elevi se stabilesc relaţii multiple. constituit pe baza unor cerinţe instituţionale. Relaţiile de prietenie sau de duşmănie. grupările spontane în funcţie de afinităţi ş. psihologice (aspectul informal). Pe lângă raporturile obligatorii. în primul rând.3/S/55659 Page 14 „Educatori pentru societatea cunoaşterii” . să transmită comenzi neaşteptate. care se stabilesc între membrii grupului şi liderii formali sau informali. • relaţii democratice. Ele pot fi: • relatii autoritare (autocratice). Interacţiunea educaţională este bazată pe relaţii de intercunoaştere. cât şi pe orizontală.3. Aşadar. un grup formal. trebuie să-şi adapteze activitatea în funcţie de asemenea fenomene care se manifestă în interiorul colectivelor de elevi cu care lucrează. conştiente şi directe ce se stabilesc între oameni – după cum afirmă Mielu Zlate. relaţii de influenţare şi cele de intercomunicare. reglate şi controlate social (aspectul formal). de dominare. Procesul comunicării (implicit cel al limbajului) este privit ca un element definitoriu al condiţiei umane. relaţiile elevi-elevi. oferind sugestii şi informaţii.a. a. Relaţiile pe verticală în interiorul clasei sunt relaţiile de conducere. Profesorii. INTERACŢIUNILE SOCIALE ÎN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI Clasa de elevi este. Aceste relaţii interpersonale reprezintă legăturile psihologice. cu roluri bine precizate pentru participanţi şi înscrise în documente reglatorii şi regulamente şcolare. atunci când liderul tinde să dea ordine. să critice sau să laude fără obiectivitate. atunci când liderul înclină să controleze comportamentul grupului.

pe de o parte. MIRCESCU. de capacitatea lor de a judeca. • relaţii socio-afective preferenţiale – au la bază atracţia interpersonală şi includ relaţiile de simpatie şi antipatie.• relaţii de neimplicare (laissez-faire). sărăcia informaţiilor despre ceilalţi colegi pot explica existenţa unei eventuale atmosfere de suspiciune si neîncredere între membrii colectivului clasei. Ele depind. atunci când liderul este pasiv. • informaţii despre comportamentele şi valorile acceptabile. unii elevi se împrietenesc din nevoia de a schimba informaţii despre calculatoare. • relaţii de intercomunicare – au la bază nevoia oamenilor de a face schimb de informaţii. b. c) complementaritatea – se referă la situaţiile în care partenerii dispun fiecare de calităţi care se completează unele pe celelalte. valoric. lasă grupului libertatea totală de decizie. 2000): a) proximitatea – persoanele aflate în vecinătate (colegii de bancă. de a se prefera reciproc. Ele pot fi: • relatii de intercunoaştere – sunt generate de trebuinţa de a-l cunoaşte pe celălalt. 2003). Atracţia interpersonală exprimată de acest tip de relaţii poate fi favorizată de mai mulţi factori (R. IUCU. despre felul său de a fi. fără să intervină în organizarea activităţilor. a) Relaţiile interpersonale pot fi clasificate în funcţie de trebuinţele psihologice care le-au generat. Absenţa preocupărilor de intercunoaştere în interiorul unei clase de elevi.3/S/55659 Page 15 „Educatori pentru societatea cunoaşterii” . pe de altă parte. motivaţional etc. de capacitatea persoanelor care intră în relaţie de a se exterioriza şi. • oportunitatea exersării unor deprinderi de comportament social POSDRU/87/1. de a obtine informaţii despre personalitatea acestuia. De exemplu. îndeosebi prieteniile. de preferinţă şi de respingere reciprocă între membrii clasei de elevi. b) similaritatea – explică tendinţa persoanelor de a se împrieteni cu acei semeni cu care se aseamănă în planul aptitudinal. în primul rând. astfel încât ceea ce îi lipseşte unuia dintre parteneri este compensat de calităţile celuilalt. între microgrupuri de elevi (M. despre un anumit gen preferat de muzică sau despre un anumit sport pe care îl îndrăgesc etc. între un elev şi un grup de elevi/colectivul clasei. de a comunica între ei. Stabilirea unor asemenea relaţii depinde. aprecia. copiii care locuiesc în acelaşi imobil etc) au tendinţa de a se apropia afectiv. de natura mesajelor şi de conţinutul schimbului de informaţii dintre partenerii de discuţie. oferă cel puţin trei lucruri importante pentru dezvoltarea copilului: • suport emoţional. Relaţiile afectiv-simpatetice cu copiii de aceeaşi vârstă. Relaţiile pe orizontală din cadrul grupului sunt acelea care se stabilesc între un elev şi alt elev (interpersonale). poate fi un factor favorizant al relaţiilor socio-afective preferenţiale dintre asemenea parteneri. valoriza comportamentele altuia. alţii.

• relaţii de competiţie – individul sau subgrupurile rivalizează cu ceilalţi sau cu alte subgrupuri pentru dobândirea unei anumite poziţii în cadrul clasei sau a superiorităţii. alienarea (îndepărtarea de ceilalţi.). Relaţia profesorelevi are un caracter dinamic şi evolutiv. • relaţii de conflict – indivizii/subgrupurile se află în opoziţie mutuală. retragerea în sine. ruperea relaţiilor). pot fi de mai multe tipuri: acomodarea (ajustarea reciprocă). la un moment dat. Diversele tipuri de relaţii dintre elevii unei clase produc modificări ale caracteristicilor personale ale membrilor. Astfel. POSDRU/87/1. stratificarea (ierarhizare a partenerilor în funcţie de statutele deţinute). mentalităţi etc. întrucât dobândeşte forme specifice în funcţie de vârsta elevilor care compun clasa. la rândul lor.3/S/55659 Page 16 „Educatori pentru societatea cunoaşterii” . în cadrul clasei. moralitate. care. relaţia profesor-elev depinde în mare măsură de autoritatea reală a profesorului în ochii elevilor săi. fără însă a se interesa de conţinutul muncii acestora. dar şi în funcţie de natura obiectivelor educative care sunt prioritare. asimilarea (transfer reciproc de gusturi. Această autoritate se câştigă prin competenţă. flexibilitate în gândire şi consecventă în ceea ce priveşte valorile promovate şi cerinţele adresate.Interacţiunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri: • relaţii de cooperare – elevii colaborează pentru atingerea unui obiectiv comun. • relaţii de coacţiune – când fiecare lucrează în prezenţa celorlalţi.

2009. . Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Timiş. Bibliografie: Psih.3. o să argumenteze un punct de vedere şi să-şi prezinte exemplele. Casa Corpului Didactic Timiş. însă nu se reflectă asupra valorii intrinseci a unei persoane. Materiale: hârtie şi creion Strategia didactică: Metode și procedee didactice: conversaţia. Adriana Dodea. de critica prin care te identifică cu acel fapt. observaţia.2. explicaţia. o să identifice în scris un moment în care au fost criticaţi. STUDIU DE CAZ – MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A INTELIGENŢEI EMOŢIONALE LA ELEVII DE LICEU Clasa: a XI-a Subiectul: Inteligenţa emoţională – CRITICA Timp alocat: 1 oră Obiective: diferenţierea criticii pe care ţi-o face cineva ca urmare a unui fapt. individuală. POSDRU/87/1. Inteligenţa emoţională. problematizarea. activitatea independentă. dezbaterea.3/S/55659 Page 17 „Educatori pentru societatea cunoaşterii” . Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală combinată cu activitatea independentă. Timişoara.Competenţe specifice: la sfârșitul activităţii elevii vor fi capabili: o să definească conceptul de critică. evidenţierea faptului că dezaprobarea şi critica sunt naturale şi nu pot fi evitate.

dar abia cu greu îşi recunosc vina (bineînţeles numai atunci când consideră ei că sunt vinovaţi). a profesorilor. totuşi. Descriu momentul. există un mic număr dintre aceştia. ce mai trebuie remarcat e faptul că o mare parte dintre elevii chestionaţi devin combatanţi. îşi dau seama de unele greşeli făcute. deşi. 2). însă. de a dezaproba sau de a face raţionări critice). ei având dreptate (pe moment). asumându-şi criticile la adresa lor. - POSDRU/87/1. răspunzând totodată la următoarele întrebări: • Care a fost situaţia şi unde a avut loc întâmplarea? • Când s-a întâmplat şi cine a fost implicat? • Cum v-aţi simţit în acea situaţie? 3). Consideraţi că e normal să fiţi uneori criticat? CONCLUZII: la majoritatea elevilor se observă tendinţa de a crede că orice observaţie la adresa lor este o critică din partea părinţilor (mai ales).3/S/55659 Page 18 „Educatori pentru societatea cunoaşterii” . a colegilor de şcoală sau a prietenilor. Elevii îşi prezintă pe rând exemplele. Elevii identifică în scris un moment în care au fost criticaţi. Un elev defineşte conceptul de critică (=actul de a găsi o vină cuiva. după ce stau şi-şi judecă afirmaţiile şi comportamentul. cum am spus mai sus. o mare parte dintre elevi nu-şi asumă greşelile. DISCUŢIA: Întrebări de conţinut: Cum v-ati simţit când v-ati reamintit o situaţie în care aţi fost criticat? Aţi descoperit pe cineva într-o situaţie similară cu a voastră? Cum s-au simţit pesoanele din grupul vostru referitor la faptul că au fost criticate? Întrebări de personalizare: Doar pentru că cineva vă critică.PROCEDURA APLICATĂ: 1). în opinia lor. care îşi conştientizează greşelile şi încearcă să le îndrepte. înseamnă că sunteţi o persoană rea? Înseamnă că aţi făcut ceva rău? Ce anume înseamnă? Cum vă simţiţi când sunteţi criticat? Cum vă simţiţi şi ce vă spuneţi vouă înşivă? Prezentaţi exemple şi celorlalţi.

Statusul unuia şi aceluiaşi elev în cadrul grupului poate. Tendinţa oricărui grup şcolar este aceea de a păstra. care implică o consideraţie diferită primită din partea colegilor. în mod obiectiv. diversitatea statutelor (pozitive. unii copii reuşesc. negative. „indisciplinatul”. „elev slab”. unii se pot impune ca leaderi. „elevi slabi” sunt consideraţi cei care se situează în treimea inferioară a unor asemenea clasamente. dar şi colegi care îl resping). care îşi acordă unii altora consideraţia corespunzătoare statusului şcolar deţinut de fiecare. pe de altă parte. Este posibil ca într-o anumită conjunctură statusul său să fie predominant pozitiv (de exemplu. În funcţie de asemenea performanţe. elevii vor continua să aibă clasamentele lor. atunci când elevul respectiv nu este nici preferat. Oricât de mult s-ar recomanda profesorilor să renunţe la clasamentele şcolare. statutele negative nu pot fi eliminate total şi nici parţial. Chiar dacă profesorii vor renunţa să afişeze clasamente şcolare. sau sunt de-a dreptul ignoraţi şi aproape trec neobservaţi. „elev mediocru”. fiecare elev dobândeşte statutul de „elev bun”. În ansamblul statusurilor din interiorul unui grup pot exista şi statusuri izolate (zero). „leneşul”. ELEVII „SLABI” ŞI INADAPTAŢII CLASEI În interiorul unei clase şcolare elevii ajung să ocupe diferite poziţii (statusuri). în vreme ce într-o altă conjunctură. pe toate celelalte. alţii sunt respinşi de majoritatea colegilor.3/S/55659 Page 19 „Educatori pentru societatea cunoaşterii” . atunci când majoritatea colegilor îl preferă ca partener. statusul să fie predominant negativ (cei mai mulţi colegi îi resping colaborarea) sau mixt (există colegi care îl simpatizează. de regulă. mixte. izolate). iar consideraţia dobândită din partea celorlalţi va fi pe măsura calităţilor probate. se situează în prima treime a diferitelor clasamente şcolare oficiale sau neoficiale. alţii. astfel că. dacă am aduna într-un grup numai elevi cu statusuri pozitive într-o anumită situaţie. MANAGEMENTUL CHESTIUNILOR DISCIPLINARE 4. Pe de o parte. Astfel. în mod spontan. de obicei. „repetentul”. Principala bază formală pentru diferenţierea de status în cadrul clasei şcolare o constituie performanţele şcolare obţinute de fiecare elev. grupul nou „construit” va sfârşi prin a le reface. ci ignorat de majoritatea celorlalţi.1. performanţele vor fi diferite. în orice conjunctură. POSDRU/87/1. „elevii buni” sunt aceia care. elevii înşişi vor constata întotdeauna că în diferitele activităţi pe care le desfăşoară în clasă. iar asemenea „etichetări” nu sunt atribuite doar de către profesori. într-o anumită „poziţie”). nu reuşesc.4. să se schimbe de la o situaţie la alta. Altfel spus. ci şi de către elevii înşişi. nici respins. însă.

pentru a preveni abandonul şcolar. Lipsa de motivaţie şi nivelul scăzut de aspiraţie apar ca fiind principalii indicatori ai existenţei unor dificultăţi de adaptare şcolară. Poate fi constatată o discontinuitate a statusurilor deţinute de un elev în clasă: unul şi acelaşi copil poate fi considerat. puţin preocupată de educaţia lui şi care nu ştie să-i ofere încurajarea educativă necesară. exmatriculările pot constitui pentru un elev motivele „deciziei” de a abandona şcoala. Absenţele numeroase de la şcoală. Cauzele inadaptării şcolare pot fi de natură psihologică. Elevii folosesc diferite „strategii” pentru a face faţă sarcinilor şcolare si pentru a parcurge nivelurile sistemului. vor fi predispuşi să intre în activităţi ilegale şi pot sfârşi în închisori. ca urmare a amplificării sentimentului „stigmatizării’ şi al marginalizării sociale de către colegii de clasă. dar „bun la sport”. POSDRU/87/1. Există însă şi cazuri – nu puţine – de elevi care au dificultăţi de învăţare la aproape toate disciplinele. iar şcolile trebuie să-şi regândească modalităţile de acţiune. iniţiind programe de pregătire pedagogică a părinţilor în vederea unei mai bune implicări a lor în programe care îşi propun să-i ţină pe copii la şcoală. repetenţia.uneori mai obiective decât cele formale. pedagogică sau socială. „slab la matematică”. Atunci când nu întrezăresc posibilitatea de a obţine succesul şcolar aşteptat. Cronicizarea eşecului şcolar. În censecinţă. pentru a se proteja împotriva eşecului total. în special cu cel social. copiii care prezintă un asemenea risc trebuie să fie identificaţi de timpuriu. ei renunţă să mai facă acest efort. oferind programe educative alternative pentru perioadele de după orele de clasă sau pentru zilele de la sfârşitul săptămânii. astfel că adaptarea şcolară exprimă calitatea şi eficienţa realizării concordanţei dintre personalitatea elevului şi cerinţele şcolare. mai ales atunci când provine dintr-o familie cu un statut socio-cultural scăzut. ceea ce exprimă o anumită inadaptare la instituţia şcolii. renunţând la sistemul exmatriculărilor. pe lângă alterarea imaginii de sine a elevilor – descurajatoare şi cauză a unui nivel scăzut de aspiraţie – va avea efecte negative şi în plan social. îşi vor accentua tendinţele de izolare şi de introvertire. prietenii şi alte situaţii şcolare de natură să le sporească starea emotivă tensionată. Copiii timizi. devin apatici.3/S/55659 Page 20 „Educatori pentru societatea cunoaşterii” . vor avea mari dificultăţi în a face faţă competiţiei existente pe piaţa muncii. într-o competiţie în care nu pot învinge. vor evita colectivitatea. înfiinţând servicii de consiliere şcolară. hipersensibili în relaţiile cu cei din jur. fiind mai flexibile în ceea ce priveşte timpul solicitat pentru a absolvi o şcoală. În sens larg. de exemplu. adaptarea este acordul individului cu mediul său. Majoritatea celor care abandonează şcoala vor spori rândurile şomerilor.

M. s-a cerut sprijinul A.2. eleva T. cu baiatul cu care locuieşte şi cu mama. a absentat de la şcoală periodic. pentru că ne obişnuisem cu prezenţa ei aproape zilnică la şcoală.M.4. semestrul al-II-lea. În acest interval de timp s-au continuat discuţiile cu mama elevei. în vreme ce eu. pentru că. încercam să rezolv enigma. ca dirigintă. exceptând cazurile de îmbolnăvire. copiii au fost întrebaţi ce ştiu despre ea (pe cei care sunt vecini cu eleva). în prima fază a crizei. Începând cu luna martie 2011. a primit acelaşi răspuns. Identificarea cauzelor problemei: Este instantanee. pentru a se afla ce se întamplă exact cu ea. a fost chemată la şcoală. aceasta refuzând să-şi continue studiile datorită faptului că este însărcinată în luna a doua”. Contextul problemei: descrierea şcolii. vecinii şi. clasei. Răspunsul a fost următorul: „Minora în cauză a fost consiliată în vederea prevenirii abandonului şcolar şi familial. Au început să apară zvonurile: eleva a fugit de acasă. pentru mama elevei.. s-a declanşat surprinzător pentru cadrele didactice. aşa-zisul soţ este major şi trebuie să suporte consecinţele. apăreau tot felul de zvonuri şi climatul clasei era afectat: unii dintre elevi se gândeau că eleva T. consider că a afectat sistemul educaţional. În data de …. singura în măsură să rezolve situaţia. 3. s-au efectuat vizite la domiciliul elevei. este însărcinată şi că a fugit de acasă. Iată că din acest sector nu a venit niciun sprijin şi pentru că-mi păsa de ceea ce se întamplă cu elevii mei. eram bulversaţi.D. În final s-a dovedit că situatia de criză avea un caracter inedit. 2. deoarece.M. Page 21 „Educatori pentru societatea cunoaşterii” POSDRU/87/1.3/S/55659 . locuieşte cu un băiat. până în data de 20 martie 2011. s-au trimis scrisori mamei elevei. este minoră şi a plecat de acasă i-am rugat să mă sprijine în a o determina să se întoarcă la şcoală şi la mama ei. elevilor implicaţi Cea care a semnalat situaţia de criză este diriginta de la clasa a VIII-a. este însărcinată. după o saptamână de absenţe. Problema – definirea problemei: Elevii. Etape: STUDIU DE CAZ – EVITAREA ABANDONULUI ŞCOLAR 1. nu ştiam exact ce se întâmpla. de la şcoală. s-ar putea să nu fie pedepsită şi nu este corect în ce priveşte elevii care frecventează zilnic şcoala etc. deşi nu vine la şcoală.. mama au confirmat până la urmă faptul că T. am trimis o scrisoare către autorităţi şi am specificat următoarele: având în vedere că eleva T. a generat oarece stări de conflict. în special. s-a discutat cu eleva. În această perioadă. dar motivate medical. nu ştia nimeni de ce a început să lipsească eleva T.M. dar cred că şi pentru elevi. dar li s-a spus că vor fi amendaţi pentru ceea ce s-a petrecut: eleva este minoră. ea a acumulat 20 zile de absenţe.M. colegii ei discutau şi o luau în râs etc.

din fericire. împreună cu notele din catalog.M. o protejează dacă ies împreună la masă (să nu fie lovită de cineva din întâmplare). 6. situaţia aceasta.M. Cateva aspecte importante: S-a evitat un abandon şcolar. Strategii de intervenţie: a. elevii o ajută pe eleva T. iar incertitudinile au dispărut: situaţia s-a calmat. 5. elevii au învăţat ceva din această situaţie: fetele. Evaluarea soluţiilor şi luarea deciziei: Evitarea abandonului scolar. vor contribui la calcularea mediilor şi la încheierea situaţiei scolare a elevei.. la lecţii. să i se motiveze medical absenţele. Scopul intervenţiei – având în vedere situaţia delicată în care se află eleva T. starea ei de sănătate nu-i va permite să frecventeze zilnic şcoala. 7. să nu procedeze ca eleva T.M.. şcoala o va sprijini să finalizeze clasa a VIII-a.3/S/55659 Page 22 „Educatori pentru societatea cunoaşterii” . elevii au înţeles demersurile legate de colega lor T. au dovedit că se poate lucra în echipa şi că există (poate exista) comunicare între noi. că o ajută şi chiar o însoţeşte la medic. POSDRU/87/1. colegii. iar în cazul în care. cadrele didactice. conform prevederilor legilor în vigoare. era însărcinată.M. în cadrul Comisiei interne de evaluare. a generat impresia de insolvabilitate. colegii din Comisia internă de evaluare vor participa la testarea elevei pentru a-i acorda sprijin în finalizarea clasei a VIII-a. Obiectivele intervenţiei pe termen scurt şi mediu – în a şaptea lună de sarcină va fi testată. 4. nu marginalizată). o înţeleg. iar baieţii să nu contribuie la astfel de stări şi să nu-i ia în râs pe colegii care au nevoie de sprijinul lor. b. s-au găsit soluţii de rezolvare.. Rezultate obţinute: S-a tinut în permanenţă legătura cu mama elevei şi am constatat cu plăcere ca „şi-a iertat” fiica. pe prcurs. să cultive relaţii de prietenie şi să se sprijine unii pe alţii în situaţii de criză. colegii din Consiliul clasei participă la această intervenţie oferindu-mi sprijinul în finalizarea programului.M. la toate obiectele de studiu. eleva a acceptat înţelegerea colegilor şi a cadrelor didactice şi se comportă firesc (integrată în colectivul clasei. iniţial. iar rezultatele testelor. să frecventeze şcoala.diferit de starea de normalitate (la această vârstă): T.

). www. Editura Politică. Miron Ionescu (coord. Editura Universităţii „1 Decembrie 1918”. Iaşi. Florea Voiculescu (coord. Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză educaţională. 5. Romiţă Iucu. POSDRU/87/1. 2006. 4. 2001.ro. 2001.BIBLIOGRAFIE 1. Didactica modernă. Teoria şi tehnologia procesului de învăţământ. 3. Mihai Diaconu. Editura Dacia. ediţia a II-a. revizuită. Editura Polirom. 2. Mielu Zlate. Cluj-Napoca. 1972.3/S/55659 Page 23 „Educatori pentru societatea cunoaşterii” . Sociologia educaţiei. Pedagogie. Psihologia socială a grupurilor şcolare.ase. partea a II-a. Alba Iulia.biblioteca-digitala. Managementul clasei de elevi.). Bucureşti.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->