Sunteți pe pagina 1din 57

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Lector univ. dr. Nadia Mirela Florea Lector univ. dr. Adela Mihaela Ţăranu

CAIET
DE
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

2009
CUPRINS

A. FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ


1. Baza normativ-legislativă a pregătirii pentru profesia didactică
2. Obiectivele practicii pedagogice
3. Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice
4. Planificarea activităţilor de practică pedagogică: orarul săptămânal al profesorului mentor şi planificarea lecţiilor de probă şi a lecţiei
finale

B. DOCUMENTELE PORTOFOLIULUI DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN


ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR OBLIGATORIU (1)
1. Fişa de asistenţă
2. Grilă de observare a lecţiei
3. Planificare calendaristică
4. Proiectul unităţii de învăţare
5. Proiect de lecţie
6. Raport asupra practicii pedagogice desfăşurate în semestrul 5 (anul III, sem.1) - o copie se depune la facultate / centrul
territorial ID -

C. DOCUMENTELE PORTOFOLIULUI DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN


ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR OBLIGATORIU (2):

1. Ghid în alegerea metodologiei de predare


2. Proiect de lecţie
3. Fişă de evaluare a lecţiei
4. Proiect didactic pentru activităţi educative (Proiect didactic pentru activitate extraşcolară; Proiect didactic pentru ora de dirigenţie)
5. Fişă de caracterizare psihopedagogică
6. Raport asupra practicii pedagogice desfăşurate în semestrul 6 (anul III, sem.2) - o copie se depune la facultate / centrul
territorial ID -
A. FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

1. BAZA NORMATIV-LEGISLATIVĂ A PREGĂTIRII PENTRU PROFESIA DIDACTICĂ

Certificatul de absolvire a Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic acordă dreptul de exercitare a profesiei didactice
în învăţământul secundar, postliceal şi superior, potrivit legii.
Legea învăţământului nr.84/1995
Art. 68. - (1) Studenţii si absolvenţii care optează pentru profesiunea didactica sunt obligaţi să participe la activităţile Departamentului pentru
Pregătirea Personalului Didactic.
(2) Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic funcţionează în instituţiile de învăţământ superior, pe bază de regulament, şi are
planuri de învăţământ distincte, care cuprind discipline de pregătire teoretică si practică în domeniile pedagogiei, psihologiei, logicii,
sociologiei si metodicii de specialitate.
(3) Pregătirea studenţilor prevăzută la alin. (1) şi (2) se realizează în regimul activităţilor didactice opţionale. Planurile de învăţământ ale
departamentului sunt integrate în planurile de învăţământ ale facultăţilor de profil.
(4) Absolvenţilor Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic li se eliberează certificate de absolvire, pe baza cărora sunt
abilitaţi să funcţioneze în calitate de cadre didactice.

Potrivit art.2, alin.2 al Ordinului MECT nr. 4316, publicat in Monitorul Oficial al României – Partea I, anul 176 nr. 520/10 iulie
2008, privind aprobarea Programului de studii psihopedagogice în vederea certificării pentru profesia didactică prin Departamentul pentru
Pregătirea Personalului Didactic, certificarea pentru profesia didactică se obţine la două niveluri, respectiv:
a) Nivelul I (iniţial): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul preuniversitar
obligatoriu, cu condiţia acumulării unui minimum de 30 de credite transferabile din programul de studii psihopedagogice;
b) Nivelul II (de aprofundare): acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul liceal,
postliceal şi universitar, cu satisfacerea a două condiţii:
• acumularea unui minimum de 60 de credite transferabile din programul de studii psihopedagogice;
• absolvirea unui program de master în domeniul diplomei de licenţă.

În art.9. din acelaşi ordin se precizează:


(1) Absolvenţii studiilor universitare (de licenţă, masterat sau doctorat) care au obţinut Certificatul de absolvire a DPPD, Nivelul I, pot
ocupa posturi didactice în învăţământul preuniversitar obligatoriu constituite din discipline şi activităţi didactice corespunzătoare domeniului
studiilor de licenţă absolvite .

(2) Absolvenţii studiilor universitare care au obţinut Certificatul de absolvire a DPPD, Nivelul II, pot ocupa posturi didactice în
învăţământul liceal, postliceal şi superior constituite din discipline şi activităţi corespunzătoare domeniului studiilor de licenţă absolvit.

(3) Corespondenţa dintre domeniile studiilor universitare absolvite şi disciplinele care pot fi predate în învăţământul preuniversitar se
stabileşte potrivit Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, pentru
încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobat anual, prin ordin al ministrului educaţiei.

(4) Corespondenţa dintre domeniile studiilor universitare de licenţă, masterat sau doctorat absolvite şi disciplinele care pot fi predate în
învăţământul superior se stabileşte de către senat, prin regulamentele interne privind ocuparea posturilor didactice.

Programul de studii psihopedagogice oferit de DPPD este conceput şi aplicat în sistemul creditelor de studiu transferabile. Obţinerea
creditelor necesare celor două niveluri de certificare pentru profesia didactică se conformează principiilor de transfer, recunoaştere şi
acumulare a creditelor de studiu.

Extras din Anexa 2 la OM. Nr. 4316 din data 03.06./2008

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
pentru programul de studii psihopedagogice de 30 de credite pentru Nivelul I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică
-monospecializare -
începând cu anul universitar 2008/2009*

Forme de Evaluare semestru


Număr de
Perioada de studiu a ore pe
Total ore
disciplinei săptămână
*

Credite
Nr. crt.

Discipline de învăţământ

săptămâni
Semestrul

Număr de
Anul
C A C A Total

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Practică pedagogică în învăţământul
7 III 5 14 - 3 - 42 42 C 3
preuniversitar obligatoriu (1)
Practică pedagogică în învăţământul
8 III 6 12 - 3 - 36 36 C 2
preuniversitar obligatoriu (2)
*Precizări:
1. Numărul de săptămâni şi, respectiv, numărul de ore pentru practica pedagogică rezultă din faptul că, potrivit standardelor actuale,
ultimul semestru al studiilor universitare este de 10-12 săptămâni.
2. Perioada de 2 săptămâni prevăzută pentru examenul de absolvire este alocată pentru finalizarea portofoliului didactic.
3. Se aplică şi în cazul studiilor universitare de licenţă cu durata de 4/5/6 ani.
4. Studenţii care predau într-una din specialităţile pentru care se pregătesc nu au obligaţia de a asista la alte lecţii. Pentru confirmarea
acestei activităţi, studentul prezintă adeverinţă eliberată de şcoală. Pentru evaluarea practicii pedagogice (2) şi studenţii aflaţi în
această situaţie vor susţine două lecţii de probă şi o lecţie finală, asistate de mentorul de practică pedagogică (şef de catedră, directorul
şcolii).
5. Coordonarea şi evaluarea practicii pedagogice, îndrumarea şi coordonarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:
a) de personalul didactic al D.P.P.D. inclusiv titularii cursurilor de Didactica specialităţii;
b) de către profesorii-mentori din unităţile de învăţământ în care se desfăşoară practica, care acţionează ca agenţi şi garanţi ai
efectuării şi calităţii practicii pedagogice. Profesorul-mentor apreciază două lecţii de probă şi o lecţie finală prin note, pe care
le consemnează în fişele de evaluare (un model posibil este în caietul de practică pedagogică). Studenţii depun fişele semnate
de profesorul-mentor la facultate, respectiv la Centrele teritoriale. Centrele ID comunică la facultăţi aceste rezultate odată cu
rezultatele de la celelalte discipline.
6. Colocviul de practică pedagogică se susţine în ultima săptămână de activitate didactică, în sistemul evaluării asistate de calculator,
prin Platforma Blackboard. Subiectele de evaluare vizează verificarea competenţelor enunţate în programa activităţii de practică
pedagogică corespunzătoare fiecărui semestru şi dobândite în urma completării, prin efort personal, a caietului de practică pedagogică.
Nota finală a activităţii de practică pedagogică va ţine seama de aprecierea transmisă de profesorul mentor în Raportul asupra
practicii pedagogice şi depus de studentul practicant la sfârşitul fiecărui semestru.

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
pentru programul de studii psihopedagogice de 30 de credite pentru Nivelul I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică
-dublă specializare-
Valabil începând cu anul universitar 2008-2009*
Perioada de Număr de
studiu a ore pe Total ore

Număr de crediteee
disciplinei săptămână

săptămâniNumăr de

Evalu are
Nr. crt.

Discipline de învăţământ

Semestrul
Anul
C A C A Total

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Practică pedagogică( în învăţământul preuniversitar
8 III 5 14 - 3 - 42 42 C 3
obligatoriu ) - Specializarea A
Practică pedagogică( în învăţământul preuniversitar
9 III 6 12 - 3 - 36 36 C 2
obligatoriu ) - Specializarea B
*Precizări:
1. Precizările de la Anexa 2.a (monospecializare) se aplică şi în cazul programului de studii psihopedagogice pentru dublă specializare.
2. În cazul dublei specializări, practica pedagogică de la fiecare specializare cumulează, pe parcursul unui semestru, cerinţele (asistenţă,
proiectare, lecţii de probă) de la monospecializare
3. Cele 5 credite suplimentare nu pot fi acumulate în pachetul de 60 de credite necesar obţinerii Nivelului II de certificare pentru profesia
didactică.

2. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Practica pedagogică, disciplină obligatorie în pregătirea pentru profesia didactică, are următoarele obiective:
- consolidarea şi aprofundarea pregătirii de specialitate, psihopedagogice şi metodice;
- învăţarea, exersarea şi formarea abilităţilor şi competenţelor necesare exercitării profesiunii didactice;
- cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi conducerea procesului didactic;
- aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor procesului general de predare-învăţare-
evaluare (principiile, finalităţile, conţinutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor
şcolare);
- formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică, valorificând pregătirea teoretică dată de psihologia
educaţiei, pedagogie, didactica specialităţii;
- formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar), în vederea tratării diferenţiate a acestora;
- cultivarea capacităţilor de autoevaluare/ de integrare a rezultatelor autoevaluării în proiecţia personală a dezvoltării
profesionale.

3. CONŢINUTUL ŞI SECVENŢELE PRACTICII PEDAGOGICE

a. Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt:


- cunoaşterea unităţilor de învăţământ, ca organizaţii sociale având ca misiune formarea, educarea şi socializarea tinerei
generaţii;
- cunoaşterea structurii organizatorice, a relaţiilor funcţionale dintre compartimentele şi serviciile componente, a sistemelor
manageriale ale unităţilor şcolare;
- cunoaşterea sistemului de activităţi didactice, educaţionale, administrative, economico-financiare, etc., a relaţiilor şi a
interacţiunilor reciproce dintre acestea;
- înţelegerea raporturilor reciproce dintre şcoală-familie-organizaţiile sociale şi ale administraţiei locale, comunităţile locale şi
a schimburilor permanente cu mediul în care acţionează;
- asimilarea principalelor componente, calificări, responsabilităţi, îndatoriri şi drepturi ale profesiei de cadru didactic ;
- capacitatea de transpunere a conţinutului ştiinţific, de specialitate al obiectelor de studiu, în conţinuturi didactice, în măsură
să facă posibilă şi accesibilă însuşirea de către elevi a valorilor ştiinţei, tehnologiei şi culturii;
- construirea de demersuri şi strategii didactice adecvate finalităţilor şi conţinuturilor disciplinelor de studiu, formarea şi
dezvoltarea deprinderilor de apreciere şi susţinere a activităţilor didactice cu elevii;
- formarea abilităţilor şi a capacităţii de observare şi de studiere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor;
- dezvoltarea capacităţii de evaluare şi apreciere a activităţilor instructiv-educative proprii, ale elevilor şi ale colegilor.

b. Structura practicii pedagogice


Sistemul practicii pedagogice este structurat şi conţine următoarele etape şi secvenţe:
- etapa pregătitoare, de început a practicii, în care se realizează primul contact cu realităţile unităţilor şcolare şi se asigură
cunoaşterea de către studenţi a tuturor elementelor teoretice şi a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea
propriu-zisă a activităţilor practice;
- practica observatorie care urmăreşte formarea capacităţilor de identificare a principalelor componente ale procesului de
învăţământ, precizarea etapelor activităţilor didactice în succesiunea lor şi a capacităţii de observare a fiecărui eveniment al
diferitelor forme de activităţi didactice (tipuri de lecţii, activităţi educative şcolare şi extraşcolare, dirigenţie etc.);
- proiectarea didactică care se concretizează în realizarea următoarelor documente şcolare: planificare calendaristică,
proiectarea unei unităţi de învăţare, proiectarea principalelor tipuri de lecţii; stabilirea, în timp util, a datelor necesare
acţiunilor de proiectare, analiza curriculumului şcolar, identificarea obiectivelor cadru/competenţelor generale şi a
obiectivelor de referinţă/competenţe specifice, diagnoza nivelului de pregătire a elevilor ca premisă în formularea obiectivelor
operaţionale ale lecţiei;
- desfăşurarea lecţiilor de probă şi a lecţiilor finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe adoptarea de
strategii didactice adecvate conţinuturilor şi finalităţilor educaţionale urmărite; integrarea acţiunilor evaluative în funcţie de
celelalte componente ale procesului didactic; exersarea capacităţilor de stimulare a creativităţii, motivaţiei, interesului elevilor
prin intermediul interacţiunilor şi comunicării educaţionale;
- integrarea feed-back-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale prin analiza şi autoanaliza activităţilor
educaţionale (lecţii, activităţi extraşcolare, ore de dirigenţie) desfăşurate.

c. Îndrumarea practicii pedagogice

Practica pedagogică, în ansamblul său este coordonată de către Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
şi se efectuează în şcolile pilot de aplicaţie, stabilite de inspectoratele şcolare, pe baza unor protocoale încheiate între Rectoratul
Universităţii şi inspectorate. Îndrumarea şi realizarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:

a) de personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic şi al facultăţilor de profil care:
- face legătura cu conducerile şcolilor şi cu profesorii-mentori care vor îndruma nemijlocit practica studenţilor;
- asigură documentaţia ştiinţifică necesară studenţilor în pregătirea activităţilor din cadrul practicii pedagogice;
- analizează şi avizează proiectele didactice pentru fiecare tip de activităţi practice ale studenţilor;
- analizează şi evaluează împreună cu profesorii- mentori rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică;
- înscrie în documentele şcolare de evidenţă-activităţile fiecărui student efectuate în perioadele de practică pedagogică.

b) de către profesorii-mentori din şcolile pilot (de aplicaţie), care acţionează ca agenţi şi garanţi ai realizării şi calităţii practicii
pedagogice asigurând:
- planificarea activităţilor instructiv-educative înscrise în programele de practică;
- repartizarea săptămânală a studenţilor la activităţile didactice pe care le desfăşoară profesorii-mentori;
- îndrumarea ştiinţifică de specialitate şi didactică a studenţilor pentru toate categoriile şi tipurile de activităţi practice ce se
realizează, pe toată durata practicii pedagogice;
- urmăreşte ca proiectul didactic să includă toate componentele specifice unui proiect ştiinţific;
- verifică dacă este respectată în proiect concordanţa dintre obiectivele propuse, conţinutul ce trebuie predat, strategiile
didactice, structura lecţiei şi instrumentele de evaluare;
- urmăreşte alocarea corectă a timpului necesar fiecărei activităţi din proiectul didactic, în funcţie de nivelul de vârstă şi de
cunoştinţele elevilor;
- dezvoltă la studenţii practicanţi capacitatea de a face analiza critică a lecţiei;
- feed-back-ul se bazează pe o analiză obiectivă a lecţiei observate;
- transmite observaţiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului practicant/stagiarului: a) observaţiile sunt obiective,
fără prejudecăţi şi comentarii subiective, focalizate pe activităţile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a studentului
practicant/stagiarului; b) observaţiile oferă studenţilor practicanţi posibilitatea de a ajunge la propriile concluzii şi soluţii prin
intermediul reflectării; c) observaţiile facilitează explorarea de către studenţi a propriei gândiri şi dezvoltarea propriei teorii în
ceea ce priveşte predarea.
- analizează şi evaluează activitatea didactică a studenţilor practicanţi pe baza unor standarde minime de competenţe
profesionale pe care aceştia le cunosc de la începutul practicii pedagogice;
- încurajează autoevaluarea ca formă de autoreflecţie asupra activităţii didactice;
- întocmeşte rapoarte de analiză a activităţii studenţilor practicanţi: evaluarea realizată în cadrul raportului se bazează pe un
set de standarde ce evidenţiază competenţele profesionale pe care trebuie să le deţină în momentul respectiv studentul
practicant.

Desfăşurarea optimă şi realizarea corespunzătoare a obiectivelor practicii pedagogice implică în mod necesar participarea efectivă şi
responsabilă a studenţilor la toate acţiunile, proiectele şi programele înscrise în sistemul general al practicii pedagogice, componentă
organică, esenţială a pregătirii pentru profesiunea didactică.
4.PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

ORARUL SĂPTĂMÂNAL AL PROFESORULUI MENTOR


(pentru orele şi activităţile demonstrative)

LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI


ORA
Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa

PLANIFICAREA LECŢIILOR DE PROBĂ ŞI A LECŢIEI FINALE


Lecţia de probă nr.1 Lecţia de probă nr.2 Lecţia finală
Disciplina: Disciplina: Disciplina:
Data/Ora Clasa Subiectul Data/Ora Clasa Subiectul Data/Ora Clasa Subiectul
B. DOCUMENTELE PORTOFOLIULUI DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR OBLIGATORIU (1)

1. Fişa de asistenţă1
la lecţia demonstrativă susţinută de profesorul mentor/ studentul practicant:

Data:
Clasa :
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) :
Disciplina :
Unitatea de învăţare :

Subiectul lecţiei :

Tipul lecţiei:

Scopurile lecţiei/O.R. :

1
Fişă de asistenţă aplicabilă la toate tipurile de lecţie (dobândire de cunoştinţe, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare şi evaluare) şi la toate lecţiile şi
activităţile demonstrative la care s-a asistat. Această fişă este un model posibil. Pot fi utilizate şi alte variante de Fişe de asistenţă oferite de profesorii mentori.
Desfăşurarea lecţiei Întrebări, aspecte semnificative
în vederea discuţiilor cu profesorul mentor
(identificarea şi descrierea desfăşurării fiecărei etape a lecţiei asistate)
2. GRILĂ DE OBSERVARE A LECŢIEI
demonstrative susţinută de profesorul mentor/ studentul practicant:

Data :
Clasa :
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) :
Disciplina :
Subiectul lecţiei :
Tipul lecţiei :
Conţinut informativ:

Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) :

Resurse materiale (mijloace de învăţământ):

Indicatori Recunoaşterea Descrierea indicatorilor observaţi,


acţiunii indicatorilor exemple
( se bifează)
1.Aspect informativ
- conţinut ştiinţific
- adaptarea la nivelul clasei
- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul
cunoştinţelor anterioare
- realizarea cerinţelor programei şcolare
(obiective-cadru, obiective de referinţă)
2.Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ-participative
(sugerate de programa şcolară)
- realizarea conexiunii inverse
- dezvoltarea capacităţilor intelectuale
- valorificarea valenţelor educative ale temei
- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea
de corelaţii intra/inter/transdisciplinare)
3. Metodologia didactică
- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice
- utilizarea mijloacelor de învăţământ
- încadrarea în timp
4. Evaluarea activităţii elevilor
- iniţială
- formativă
- finală
5. Relaţia profesor-elev; elev-elev
- atmosferă de lucru în clasă
- organizarea activităţii pe grupe sau
independent/individual
6. Alţi indicatori
3. Planificare calendaristică (semestrială/anuală)
În interiorul planificării anuale se poate face o demarcaţie între semestre.

Clasa: _VIII-a
Disciplina: _Limba si Literatura Romana
Nr. de ore /săptămâna: _____________
Nr. de ore total: ______

UNITATEA DE OBIECTIVE DE CONŢINUTURI NR. SĂPTĂ OBSERVAŢII


ÎNVĂŢARE REFERINŢĂ ORE MÂNA
SEMESTRUL I.
Recapitulare 1.3, 1.6, 2.4 Recapitulare iniţială: redactarea 3 I
iniţială unui rezumat (text la prima vedere)
Recapitulare iniţială: redactarea 1 I
Evaluare 1.7, 2.3, 4.1
textelor reflexive (scrisoare) şi
iniţială funcţionale (cerere)
Genul liric. 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, Recapitulare iniţială: actualizarea 4 II
Opera lirica 2.2, 2.5, 3.1, 3.2, cunoştinţelor de morfologie şi 4 IV
„Lacul” de 3.3, 4.2, 4.3 sintaxă 4 VI
Mihai Eminescu Evaluare iniţială
1 VII
„Izvorul nopţii” GENUL LIRIC. „Lacul” de
de Lucian Blaga 1 V
Mihai Eminescu 9
„Emoţie de (expresivitatea lecturii) III; V;
toamnă” de VII;
GENUL LIRIC. „Lacul” de
Nichita VIII
Stănescu Mihai Eminescu
Elemente de (expresivitatea lecturii)
versificaţie Lectură aprofundată ( eul liric;
Motivarea cadrul şi atmosfera; idei şi
apartenenţei unui sentimente)
text la genul liric Interpretarea textului. Încadrarea
Vocabularul. în genul liric
Vocabularul Vocabularul fundamental. Masa
fundamental şi vocabularului
masa Derivarea 2
vocabularului. Compunerea 1
române. Conversiunea
1 VIII
Derivarea. „ Izvorul nopţii” de Lucian Blaga
Compunerea. (expresivitatea lecturii) 27 V
Conversiunea. Comentariu stilistic. Figuri de stil VIII
Familia de (invocaţia, simbolul, oximoronul).
cuvinte. Versificaţia
Neologismele. Lectură aprofundată (eul liric;
Sensul propriu şi portretul în versuri; idei şi
sensul figurat. sentimente)
Sinonime. Interpretarea textului. Încadrarea
Antonime. în genul liric
Omonime. Familia de cuvinte. Neologismele.
Paronime. Evitarea greşelilor în folosirea
Pleonasmul. neologismelor
Fonetica Sens propriu. Sens figurat.
Probă de Motivarea apartenenţei unui text
evaluare (fragment de text) la genul liric.
Evaluare unitatea Aplicaţii
1 Probă de evaluare
TOTAL „Emoţie de toamnă” de Nichita
Stănescu (expresivitatea lecturii)
Genul epic. Comentariu stilistic. Figuri de stil
(simboluri). Cuvinte-cheie.
Nuvela
Versificaţia
„Popa Tanda”
Lectură aprofundată (eul liric;
de Ioan Slavici
ambiguitatea semantică; idei şi
Motivarea
sentimente)
apartenenţei unui
Interpretarea textului. Încadrarea
text la genul epic
în genul liric
Noţiuni de
Elemente de versificaţie
sintaxă. Relaţii
Sinonime. Antonime
sintactice. 1.3,
Omonime. Polisemia
Construcţii şi
Paronime. Pleonasmul 1.5, VIII
cuvinte incidente 1.3, 1.5, 1.7, 2.1, Fonetica. Diftongi, triftongi, hiat, 1.7, X
Predicatul şi 2.2, 2.3, 3.1, 4.1, accent 2.1, X
predicativa Fonetica. *Valori stilistice ale
4.2 2.2, XI
Subiectul şi nivelului fonetic în textul literar
subiectiva Evaluare unitatea 1 2.3, XI
Caracterizare de GENUL EPIC. Nuvela. „Popa 3.1, XI-XIII
personaj (text la Tanda” de Ioan Slavici (lectură 4.1, XIII-
prima vedere explicativă) 4.2 XIV
Comunicare. Structura nuvelei. Momentele
XIV
Invitaţia subiectului
Lucrare scrisă Relatarea conţinutului. XV
semestrială (povestire↔rezumat) XII
Analiza lucrării Nuvela. Caracteristici. Încadrarea XIV
semestriale în specie. XV
Verificarea Personajele. Mijloace de X
lecturii particulare caracterizare
XV
Probă de Caracterizarea personajelor
evaluare Nuvela. Motivarea apartenenţei la
Evaluare unitatea gen şi la specie.
2 Motivarea apartenenţei unui text
TOTAL (fragment de text) la genul epic. 2
Aplicaţii. Evaluare unit. 2 4 XV-
Genul epic. 1.3, 1.4, 1.7, 2.2, GENUL EPIC. *Povestirea SF. 1 XVI
Povestirea 2.5, 3.1, 3.2, 3.3, „Planeta celor doi sori” de H. 1 XVI-
Aramă
S.F. 4.1, 4.3 Structura povestirii SF. 1 XVII
„Planeta celor Interpretarea textului. Încadrarea 9 XVII
doi sori” de în genul epic. XVII
Horia Aramă Atributul. Actualizareacunoştinţelor XVII
Atributul şi Propoziţia subordonată atributivă.
atributiva Elemente de relaţie
Comunicare. Propoziţia subordonată atributivă.
Curriculum vitae Exerciţii. Comunicare.
Lectură Curriculum vitae.
suplimentară Lectură suplimentară. „Ce-şi face
Evaluare unitatea omul cu mâna lui” de Isaac
3 Asimov 4
TOTAL Evaluare unitatea 3
XVIII
Recapitulare Recapitulare semestrială
1,2,3,4
semestrială
SEMESTRUL II.

Genul epic. GENUL EPIC. Romanul.


Romanul 1.3, 1.4, 1.7, 2.3, „Baltagul” de Mihail Sadoveanu 7
3.1, 3.2, 3.3, 4.2, (lectură explicativă) 2 XIX-
„Baltagul” de
4.3 Structura romanului. Momentele 2 XX
Mihail
subiectului
Sadoveanu 1 XX-
Relatarea conţinutului
Complementul (povestire↔rezumat) 1 XXI
direct şi Romanul. Caracteristici. 1 XXI
completiva Încadrarea în specie. 14 XXI
directă Personajele. Mijloace de XXII
Complementul caracterizare.
indirect şi
XXII
Caracterizarea personajelor
completiva indire. Romanul. Motivarea apartenenţei
Exerciţii la gen şi la specie
(subordonate Complementul direct
necircumstanţial) Propoziţia subordonată completivă
Probă d evaluare directă
Evaluare unitat. 4 Complementul indirect
TOTAL Exerciţii (subordonate necircums.)
Evaluare unitatea 4

GENUL DRAMATIC. Comedia. XXII-


Genul 1.2, 1.3, 1.4, 1.6, „O noapte furtunoasă” de I. L. XXIV
dramatic. Caragiale
1.7, 2.3, 2.5, 3.1, Structura şi forma textului
Comedia. 3.2, 3.3, 4.1, 4.2 XXIV
dramatic. Momentele subiectului
„O scrisoare Relatarea conţinutului
pierdută” de Ion (povestire↔rezumat) XXVII
Luca Caragiale Comedia. Caracteristici. XXVIII
Încadrarea în specie XXVIII
Motivarea
Personajele. Mijloace de
apartenenţei unui XXIX
caracterizare
text la genul
Caracterizarea personajelor
dramatic XXIV-
Comedia. Motivarea apartenenţei
Redactarea unor la gen şi la specie XXV
compuneri cu Motivarea apartenenţei unui text la
ocazia unui genul dramatic. Aplicaţii XXV
eveniment Lectură suplimentară. „Burghezul
personal, social / gentilom” de Molière
cultural (aplicaţii) Complementul circumstanţial de XXV-
Comentarea loc XXVI
sumară a unui Complementul circumstanţial de
text (aplicaţii) loc XXVI
Complementul circumstanţial de
Redactarea unor timp
descrieri (obiect, XXVI-
Propoziţia subordonată
peisaj) circumstanţială de timp XXVII
Redactarea Complementul circumstanţial de XXX
portretului unei mod XXXI
persoane Propoziţia subordonată XXXI
(aplicaţii) circumstanţială de mod XXVII
Complementul circumstanţial de
Complementul XXXI
cauză
circumstanţial de Propoziţia subordonată XXXII
loc şi circumstanţială de cauză XXIV
circumstanţiala Complementul circumstanţial de XXIX
de loc scop
Complementul
XXXII
Propoziţia subordonată
circumstanţial de circumstanţială de scop
timp şi Aplicaţii (subordonate
circumstanţiala circumstanţiale)
de timp Redactarea unor compuneri cu
Complementul ocazia unui eveniment personal,
circumstanţial de social / cultural
mod şi Comentarea sumară a unui text
circumstanţiala (structură, semnificaţie, procedee
de mod expresive, mesaj)
Complementul Aplicaţii
circumstanţial de Redactarea unor descrieri (obiect,
cauză şi peisaJ, operă de artă)
circumstanţiala Redactarea portretului unei
de cauză persoane
Complementul Aplicaţii
circumstanţial de Probă de evaluare
scop şi Pregătirea lucrării scrise
circumstanţiala Lucrare scrisă semestrială
de scop Propoziţia subordonată
Circumstanţiala circumstanţială condiţională.
condiţională Elemente regente
Circumstanţiala Elemente de relaţie
concesivă Propoziţia subordonată
Circumstanţiala circumstanţială concesivă.
consecutivă Elemente regente
Aplicaţii Elemente de relaţie
(subordonate Propoziţia subordonată
circumstanţiale) circumstanţială consecutivă.
Lucrare scrisă Elemente regente
semestrială Elemente de relaţie
Analiza lucrării Analiza lucrării semestriale
semestriale Evaluare unitatea 5
Lectură
suplimentară
Probă de
evaluare ÎMBINAREA GENURILOR.
Evaluare unitat. 5 Balada populară. „Mioriţa”
TOTAL 1.3, 1.7, 2.3, 2.5, (lectură explicativă)
Îmbinarea 3.1, 3.2, 3.3, 4.1, Structura baladei. Momentele XXXII-
genurilor. subiectului. XXXIV
Balada 4.2 Relatarea conţinutului. Îmbinarea XXXIV
populară celor trei genuri. XXXIV
Balada. Caracteristici. Încadrarea
„Mioriţa”
în specie( motive narative; alegoria
Verificarea moarte-nuntă)
lecturii particulare Personajele. Mijloace de
Evaluare unitat. 6 caracterizare
TOTAL Caracterizarea personajelor
Balada. Motivarea apartenenţei la
cele trei genuri şi la specie XXXV
Recapitulare Evaluare unitatea 6
finală 1,2,3,4
Verificarea lecturii particulare
Recapitulare finală
Total ore (nr.ore/săpt.*nr.săpt.):

4. Proiectul unităţii de învăţare


Clasa : _______
Disciplina : _____________________
Unitatea de învăţare: _________________________
Număr de ore alocate (cf. Planificării anuale): ___________
Data/date corespunzătoare numărului de ore : __________

Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă Activităţi de învăţare Resurse Evaluare


5. Proiect de lecţie
(întocmit de studentul practicant după o structura propusă de profesorul mentor)

Liceul Teoretic”Marton Aron” M-Ciuc


Ciclul gimnazial

Proiect de lecţie

Data:02 mai 2011


Clasa: a V-a
Obiectul:Limba şi literatura românǎ
Subiectul:Pǎrţi de propoziţie
Tipul lecţiei: Recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor
Scopul lecţiei:Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral şi scris .
Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor despre pǎrţile de propoziţie învǎţate
Obiective de referinţă :
O1.3.-să sesizeze structurile gramaticale (morfologice şi sintactice ) corecte sau incorecte dintr-un mesaj
O2.3.-să utilizeze corect formele flexionare ale părţilor de vorbire
O3.5.- să sesizeze utilizarea corectă a cuvintelor în flexiune într-un text citit
Obiective operaţionale:
O1.3.1.- Să definească părţile de propoziţie învăţate;
O1.3.2.- Să identifice pǎrţile de propoziţie învǎţate în diferite enunţuri ;
O1.3.3- Să analizeze corect gramatical pǎrţile de propoziţie;
O1.3.4.- Să alcǎtuiascǎ schema propoziţiilor analizate;
O2.3.1.- Să formuleze propoziţii după schemă sau formule gramaticale date;
O3.5.1.- Să scrie corect părţile de propoziţie respectând acordul dintre ele;
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, problematizarea, exerciţiul, munca independentă
Mijloace de învăţământ: manuale, culegeri de exerciţii gramaticale, fişe de evaluare, planşă cu schema recapitulativă,
planşe cu exerciţii
Forme de organizare: frontală, individuală.

Resurse bibliografice:
Ioan Şerban: Metodica predării limbii române la clasele I-IV, E.D.P. Bucureşti 1993
Dumitru Gherghina: Limba română în şcoala primară, Ed. Didactica Nova, 1999
Anton Ilinca:Metodica predării limbii române în învăţământul primar, Ed. Multimedia, Arad, 1998
Marcela Peneş, Vasile Molan: Limba română, Manual pentru clasa a IV-a, Ed. Aramis, 1999
Curriculum National: Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 1999

Momentele Obiective Activitatea învăţătorului Activitatea Tipul de


lecţiei elevilor activitate
Momentul Asigur condiţiile necesare unei bune desfăşurări a lecţiei Elevii se pregătesc Frontală
organizatoric Cer elevilor să se pregătească pentru lecţie. pentru oră
asigurând liniştea
necesară
Verificarea Se verifică tema pentru acasă cantitativ şi calitativ. Elevii prezintă Frontală
temei caietele cu tema
care se verifică
oral
Captarea Acest moment se va realiza pe tot parcursul lecţiei cu ajutorul metodelor Vor completa Frontală
atenţiei şi a materialului didactic propus. planşa pe care
Se propune rezolvarea unui rebus care cuprinde cunoştinţele gramaticale este realizat
generale pe care elevii le reactualizează . rebusul .
Reactualizarea Prin rezolvarea acestuia pe verticala A-B apare cuvântul „Recapitulare ”.
cunoştinţelor
Anunţarea Se anunţă tema lecţiei şi obiectivele vizate. Frontală
temei şi a „ Astăzi la limba şi literatura română vom recapitula cunoştinţele voastre
obiectivelor despre părţile de propoziţie astfel că la sfârşitul orei va trebui :
- Să puteţi defini părţile de propoziţie învăţate;
- Să identificaţi pǎrţile de propoziţie învǎţate în diferite enunţuri ;
- Să analizaţi corect gramatical pǎrţile de propoziţie;
- Să alcǎtuiţi schema propoziţiilor analizate;
- Să formulaţi propoziţii după schemă sau formule gramaticale date;
- Să scrieţi corect părţile de propoziţie respectând acordul dintre ele;

Dirijarea O1.3.1. 1. Activitate orală .


învăţării Cer elevilor să definească părţile de propoziţie învăţate Elevii dau exemplu
Cer elevilor să dea exemple de propoziţii simple . Aceste propoziţii vor fi de propoziţii Activitate
completate mai întâi cu un complement apoi cu un atribut astfel simple pe care le frontală
transformând propoziţia într-o propoziţie dezvoltată. dezvoltă cu
2. Analiza unei scheme recapitulative desenată pe o planşă ajutorul unui
3. Pe baza textului următor elevii vor analiza părţile de propoziţie complement iar
învăţate. apoi cu ajutorul
O1.3.2 unui atribut .
O ţara mândră se întinde pe înalta culme a Carpaţilor. Patru
anotimpuri traversează meleagurile României. Oamenii harnici te Activitate
primesc cu ospitalitate . frontală

Elevii vor completa


pe textul de la
Voi da câte o fişă de lucru cu tabelul de mai jos pe care în perechi vor tablă părţile de
tăia greşelile întâlnite şi vor completa corect . propoziţie şi vor
menţiona
întrebarea la care
acestea au Activitate
răspuns . în perechi
Cuvant Functia Exprima Fel Gen Nr Pers Timp Intrebarea
O1.3.3 t
O ţara
mândră
se Elevii vor analiza
întinde părţile de
propoziţie şi vor
culme
O1.3.4 completa tabelul Activitate
O2.3.1 înalta alăturat numai individuală
pentru prima
a
propoziţie
Carpaţilo
r

4. Solicit unui elev să realizeze pe tablă schema primei propoziţii din


textul analizat anterior.
Se alcătuiesc alte propoziţii după schema dată.
Împart fişe de lucru care se vor completa individual şi care vor avea
următorul conţinut :

1. Completaţi folosind părţile de propoziţie care


corespund întrebărilor din paranteză :

(cine?) ____________vine mai devreme.

O2.3.1 Elevii completează


Ei (ce fac ?)_______________ pe stradă. fişa de lucru

Irina învaţă (când? )_______________(unde? )


_________________(despre ce?) ____________ .

Copacul (care?) ___________se ridică tot mai sus

2.Alcătuieşte o propoziţie după schema :


S A Pv C A
+ + + +
s adj . vb . s adj .

Obţinerea O2.3.1 5.Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul „oraş” să fie subiect, atribut, Elevii realizează Activitate
performanţei complement. oral propoziţii frontală

Retenţia şi O3.5.1 Joc didactic: „Realizează acordul” Elevii extrag Activitate


transferul bileţele pe care frontală
sunt trecute
propoziţii cu
probleme de acord
Evaluare Rezolvă fişa de evaluare
formativă Tema pentru acasă : să realizeze nişte propoziţii după scheme date.
Formulez aprecieri asupra modului de desfăşurare al lecţiei.
Anexa ( material didactic)

Rebus :

1 P R O N U M E
2 V E R B
3 A D J E C T I V
4 D E Z V O L T A T A
5 S I M P L A
6 P R E D I C A T
7 A T R I B U T
8 S U B I E C T
9 C O M P L E M E N T
1
0 S U B S T A N T I V
1
1 N U M E R A L
1
2 P R O P O Z I T I E

1. Ţine locul unui nume


2. Exprimă starea, acţiunea sau existenţa
3. Arată însuşiri
4. Propoziţie care are şi părţi secundare
5. Propoziţie formată numai din subiect şi predicat
6. Arată ce face subiectul
7. Determină un substantiv
8. Despre el se vorbeşte în propoziţie
9. Determină un verb
10. Denumeşte lucruri fiinţe fenomene ale naturii
11. Arată numărul sau ordinea
12. Comunicare spusă sau scrisă cu un singur predicat
Numele _________________ Data : 02-05-2011

Fişă de lucru

Pentru propoziţia „O ţara mândră se întinde pe înalta culme a Carpaţilor ” corectează greşelile de analiză gramaticală
din tabelul de mai jos :

(tăiaţi cu o linie varianta greşită şi scrieţi dedesubt )

Cuvant Functia Exprimat Fel Gen Nr Pers Timp Intrebarea


O ţara Subiect substantiv pripriu feminin singular a III-a - Cine se întinde ?

mândră Complement adjectiv - feminin singular - - Ce fel de ţară?

se întinde Predicat verbal verb - feminin singular a III-a viitor Ce face ţara ?

culme Complement substantiv comun feminin singular - - Unde se întinde ?

înalta Atribut substantiv - feminin singular - - Ce fel de culme ?

a Carpaţilor Subiect substantiv propriu masculi plural - prezent A cui culme ?


Numele _________________ Data : 02-05-2011

Fişă de evaluare

1. Completaţi cu părţile de propoziţie care corespund întrebărilor din paranteză :

Oamenii (ce fac ?)_______________la câmp .

(cine?) ____________sunt veseli .

Elevul (care ?) ___________are note (ce fel de ?)_______________.

George merge (când? )_______________(unde? ) _________________


(cu ce?) ____________ .

2. Realizează sub formă de fracţie schema următoarei propoziţii:

Pădurile dese acoperă dealul .

3.Alcătuieşte o propoziţie după schema :


S Pv C A
+ + +
pr . vb . s adj .

Păsările zbor în ţările calde .

Vara copii plec la mare .

În curtea şcolii este mulţi copii .

Frumos fata merge pe poteca îngust .

33
Un băiat şi o fată cânt foarte frumos .
Numele _________________ Data : 02-05-2011

Fişă de lucru

1. Completaţi folosind părţile de propoziţie care corespund întrebărilor din paranteză :

(cine?) ____________vine mai devreme.

Ei (ce fac ?)_______________ pe stradă.

Irina învaţă (când? )_______________(unde? ) _________________(despre ce?) ____________ .

Copacul (care?) ___________se ridică tot mai sus

34
6. Raport asupra practicii pedagogice desfăşurate în semestrul 5 (anul III, sem.1)
- o copie se depune la facultate / centrul territorial ID -

Unitatea de învăţământ: _____________________________________________________________________________________

Adresa unităţii de învăţământ: ________________________________________________________________________________

Telefon/fax: __________________________________________________________________________

Directorul unităţii de învăţământ (numele şi prenumele, semnătură şi ştampilă): _________________________________________

Raport asupra practicii pedagogice desfăşurate în semestrul 5 (anul III, sem.1)

Student practicant:……………………………………………………………………

Facultatea:…………………………………………………………. Specialitatea:………………………….

Anul de studiu:…… Forma de învăţământ : .......

Perioada desfăşurării activităţii de practică pedagogică: ___________________________________

Disciplina/disciplinele şcolare: _______________________________________________________________________

35
Nr. de ore de asistenţă (lecţii demonstrative ale profesorului mentor, lecţii de probă ale colegilor): ____________________
- minim cinci tipuri de lecţie -

Nr. participări la alte activităţi educative (dirigenţie, excursii şcolare, lectorate s.a.): ____________________________
- cel puţin o activitate -

Data Clasa Interval orar Disciplina / Activitatea educativă Subiectul lecţiei/ Denumirea activităţii

Numele şi prenumele profesorului mentor: __________________________________________________

Semnătura:

36
C. DOCUMENTELE PORTOFOLIULUI DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR OBLIGATORIU (2)

1. GHID ÎN ALEGEREA METODOLOGIEI DE PREDARE

În cele ce urmeaza prezentăm un ghid care ar putea orienta demersurile practicianului în alegerea metodologiei de predare pornind de la
stilul de învăţare al elevilor, precum câteva materiale de sprijin în proiectarea activităţii sale:

Puncte tari pentru stilul de învăţare:


Scopul predării Strategia de predare Vizual Auditiv Practic

Ce speraţi să obţineţi? Cum veţi proceda?


Generarea entuziasmului şi a interesului în privinţa Expunere orală X
unui anumit subiect
Lectură dirijată X
Vizită X X
Video / multimedia X X X
Explorarea şi influenţarea opiniilor, emoţiilor, Discuţie X X
convingerilor şi atitudinilor
Joc de rol şi studii de caz x x
Film şi Video x x x
Rezolvarea de probleme (Planificarea şi organizarea Tutorial individual / 1:1 / x
propriei învăţări) Mentorat
Brainstorming x x x

Planificarea şi revizuirea x
acţiunilor
Oferirea de informaţie Expunere orală x
De la teorie la practică:
Explicarea conceptelor teoretice
Suport de curs / fişe de lucru x x x

Citire x

37
Demonstraţie x x

De la teorie la practică: Legarea teoriei de practică Tutoriale individuale (schimburi x


în ambele sensuri)
Atelier de lucru /Simulare / Joc de x x
rol
Dobândirea de abilităţi / consolidarea Atelier de lucru / Simulare / x x
De la teorie la practică: Practică
Exersarea practicilor
Demonstraţie x x

Formare (coaching) x

Învăţarea unui sistem “mecanic”, sau a unor fapte Învăţare mecanică x


concrete, sau a unei succesiuni
Dezvoltarea de abilităţi de comunicare orală Discuţie : x x
• Dezbatere
• Masă rotundă
Joc de rol / Piesă de teatru / x x
Simulare

Lucru în grup x x
• Grup cu sarcină precisă
• Grup mic
• Brainstorming
• Grup creativ
Dezvoltarea de abilităţi de comunicare în scris Temă scrisă x
Dezvoltarea lucrului în echipă Jocuri / Piesă de teatru / joc de rol x
Teme /proiecte integrate x x x
Vizită de două sau mai multe zile x x x

38
Lucru în grup x x
Generarea de idei:
• Brainstorming
Consolidarea ideilor:
• Grup cu sarcină precisă
Grup mic
Consolidarea informaţiei Seminar x

Joc de rol x x x
Evaluare /Test x
Temă de lucru / proiect x
(individual / în grup)
Analiza şi evaluarea învăţării Întrebări şi răspunsuri verbale x
(profesor şi elev)
Examen / test x
Suport de curs cu spaţii goale de x x x
completat
Întrebări de control x x
Evaluare practică / activitate cu x
sarcină / schiţarea profilului de
abilităţi

Exemplu:
Idei privind strategiile pe care practicienii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare al
elevilor.

Scopul predării – Ce vă doriţi să realizaţi?


Rezolvarea de probleme
Strategia de predare
(Planificarea şi organizarea propriei învăţări) Cum veţi proceda?

BRAINSTORMING

39
Propuneri pentru activitatea elevilor

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic


• Aceasta va fi o situaţie de învăţare în • Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care • Aceasta va fi o situaţie de
care elevii se vor simţi în largul lor, vor elevii se vor simţi în largul lor, vor avea învăţare în care elevii se vor
avea încredere în această strategie. încredere în această strategie. simţi în largul lor, vor avea
încredere în această strategie.
• Puneţi elevul să-şi noteze idei de la • Puneţi elevul să-şi noteze iniţial pe scurt
brainstorming folosind creioane ideile şi apoi să le dezvolte în propoziţii • Notaţi ideile /conceptele cheie de
colorate, “spidergrams”, imagini şi care au sens pentru el. la brainstorming şi cereţi acestor
simboluri care au sens pentru el. elevi să alcătuiască o listă cu
• Puneţi elevul să-şi noteze cuvântul acţiunile necesare şi să ordoneze
• Utilizaţi culori pe scheme pentru a /conceptul / ideea de la brainstorming şi aceste acţiuni după gradul lor de
indica zonele de legătură. apoi s-o descrie cu propriile sale cuvinte. prioritate.

• Aţi putea să folosiţi un astfel de elev • Permiteţi elevilor să vorbească şi să facă • Faceţi ca acest elev să se ofere
pentru a-l pune să exprime idei în schimb de idei, dar nu să domine sesiunea. voluntar pentru a nota ideile.
format vizual.
• Aţi putea folosi un astfel de elev pe post de • Aţi putea alege din rândul lor 2-
preşedinte de şedinţă, pentru a-i încuraja pe 3 voluntari care să noteze pe
ceilalţi şi a stimula exprimarea ideilor. flipchart, cu creioane de culori
diferite, ideile ce au legătură
unele cu altele.

Exemple:
Elevii au folosit brainstorming-ul pentru a alcătui o listă de posibile obiecte care ar putea fi fabricate spre vânzare folosind deşeurile
rămase într-o cutie. Celor cu dominantă practică li s-a cerut să prezinte deşeurile pentru a stimula apariţia ideilor la cei cu dominantă
vizuală şi auditivă.

40
2.Proiect de lecţie2

DISCIPLINA:
CLASA:
SUBIECTUL:
TIPUL LECŢIEI
SCOPURI

CONŢINUT INFORMATIV:

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
Până la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
O1
O2
O3
O4

RESURSE PROCEDURALE (METODE ŞI PROCEDEE):

RESURSE MATERIALE (MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT):

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ELEVILOR:

STRATEGIE DE EVALUARE:

CONDIŢII INIŢIALE DE REALIZARE:


2
Structură orientativă pentru adaptarea sa orice tip de lecţie din sistem (dobândire de cunoştinţe, consolidare, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare, evaluare)

41
BIBLIOGRAFIE:

DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Obiective
Conţinut, sarcini de predare-învăţare-evaluare
Etapele Strategii (metode, mijloace,
lecţiei/ forme de organizare)
Timp

42
3. FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI3
3
Se multiplică pentru fiecare lecţiei susţinută. Pot fi utilizate şi alte variante propuse de profesorul mentor. Fişa de evaluare a lecţiei este ataşată Proiectului de lecţie
corespunzător.

43
Data : Clasa : Disciplina : Subiectul lecţiei : Tipul lecţiei :
Nr. INDICATORI NOTE
crt. 4 5 6 7 8 9 10
1 PROIECTAREA LECŢIEI
1. Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa, terminologie), formularea obiectivelor
operaţionale, unitatea obiective-conţinut-itemi de evaluare
2. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Parcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor şi ritmul de lucru, dozarea raţională a timpului
Prezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial, exemplificat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operaţionale
Realizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor, succesiunea şi tipologia întrebărilor,
Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a capacităţilor intelectuale, valorificarea educativă a
conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc); individualizare, motivare, activizare
Mijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul (corect,
expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite); elemente de creativitate didactică (ex.: micro-
decizii luate în situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul afectiv-motivaţional în lecţie; relaţia profesor-
elev, elev-elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite;
conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării; propunerea unor măsuri corective pentru lecţia
viitoare; spirit autocritic; capacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a celor mai puţin izbutite

NOTA SEMNĂTURA
Profesor- mentor,

…………………………………
3 ……… ….
Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ = ……………..
5. Proiect didactic pentru activităţi educative
a) Proiect didactic pentru activitate extraşcolară
Data :
Clasa :
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) :

44
Disciplina :
Subiectul lecţiei :
Tipul lecţiei :
Obiectivele activităţii:
Strategia didactică :
Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) :

Resurse materiale (mijloace de învăţământ):

Scenariul propriu-zis (organizarea clasei, motivarea elevilor, conduita didactică, oportunitatea alegerii temei, activitatea didactică,
gradul de implicare şi participare a elevului, asigurarea feed-backului – aprecieri, evidenţieri, situaţii conflictuale, elevi problemă,
impasuri, observaţii):

b) Proiect didactic pentru ora de dirigenţie


Data:
Subiectul activităţii:
Strategii de realizare (metode, procedee, mijloace, forme de organizare):

45
Bibliografia consultată:

Scenariul desfăşurării activităţii:


1) Organizarea clasei în vederea desfăşurării activităţii

2) Motivarea elevilor

3) Anunţarea temei şi a obiectivului activităţii

3) Desfăşurarea activităţii

4) Asigurarea feed-back-ului

4. Fişă de caracterizare psihopedagogică (conform modelului utilizat de profesorul mentor)

FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHO–PEDAGOGICĂ A ELEVULUI

46
I. Date personale:
1. Numele şi prenumele: Dandu Marian
2. Locul şi data naşterii: M-CIUC -31.05.1996
3. Domiciliul: or.M –CIUC - jud. Harghita

II. Date familiale:


1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor:
tata: mecanic – s.c.HARD srl. M-CIUC
mama: casnică
2. Structura şi componenţa familiei. Tipul familiei:
X normală părinţi despărţiţi

tatăl (mama) decedat(ă) părinţi vitregi

3. Atmosfera şi climatul educativ


X Raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi copii

Raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare

Dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente

Familie destrămată sau pe cale de destrămare

4. Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului:

47
Foarte precare X Bune

La limită Foarte bune

Accesibile

III: Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii:


1. caracteristici ale dezvoltării fizice: - Dezvoltare fizică normală, armonioasă, starea sănătăţii bună specifică
vîrstei
2. îmbolnăviri:
a) anterioare intrării în şcoală: -Nu
b) pe parcursul şcolarizării: - Nu
3. deficienţe, handicapuri (senzitive, motorii): - Nu

IV. Rezultate obţinute de elev:

1. Rezultate la învăţătură (pe clase):


Clasa V Clasa VI Clasa VII Clasa VIII
Limba şi literatura română 9,00
Limba franceză 8,50
Istoria României 8,50
Educaţie moral-civică 10,00
Religie 10,00
Matematică 8,00
Geografia României şi 9,00
cunoaşterea mediului
înconjurător

48
Educaţie plastică 10,00
Lucru manual 10,00
Educaţie muzicală 9,00
Educaţie fizică 10,00
Purtare 10,00
Media generală 9,33

2. Cercuri frecventate de elev:


Clasa Cercul Rezultate
VIII-a Desen şi grafică f. bune

3. Activitatea independentă a elevului:


Citeşte suplimentar din manual

X Citeşte şi alte cărţi

Rezolvă probleme în plus

X Alte ocupaţii (plastice, muzicale, sportive, coregrafice)

V. Procesele cognitive şi stilul de muncă intelectual:

49
1. Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive:
X Predomină mobilitatea vizuală de recepţie a informaţiei

X Predomină mobilitatea auditivă de recepţie a informaţiei

Percepţie difuză, superficială a materialului de învăţare

Percepţie complexă, spirit de observaţie

2. Nivelul de inteligenţă:
Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă
foarte bună bună medie scăzută foarte
scăzută
X

3. Memorie:
Foarte bună Bună Medie Scăzută Foarte
scăzută
X

4. Imaginaţia:
Săracă X Bogată

Reproductivă pentru activ. tehnică Reproductiv-creativă pt.


activ. literar artistice

50
5. Limbajul:
Vocabular Exprimare Vocabular Vocabular foarte
bogat, uşoară şi redus, greoi, exprimare
exprimare corectă exprimare incorectă
frumoasă şi greoaie
corectă
X

6. Stilul de lucru, cum lucrează:


X Sistematic, ritmic, organizat

Inegal, cu fluctuaţii, în salturi

Neglijent, copiază temele de la alţii

Aşteaptă să i le facă părinţii

Mari lacune în cunoştinţe, rămâneri în urmă la învăţătură

7. Sârguinţa:
Foarte Sârguincios Puţin Nesârguincios
sârguincios sârguincios
de obicei
X

VI. Conduita elevului la lecţii şi în clasă:

51
1. Conduita la lecţie:
X Atent, participă la lecţie

Atenţia şi interesul inegale, fluctuante

Pasiv, aşteaptă să fie solicitat

Prezent fizic

2. Purtarea în general
Exemplară, ireproşabilă

X Corectă, cuviincioasă, bună

Cu abateri de comportament frecvente, dar nu grave

Abateri comportamentale grave

VII. Conduita în grup, integrarea socială a elevului:

1. Participă la viaţa de grupuri:


Mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ

Participă la activităţi de grup numai dacă este solicitat

Este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive

52
Caută contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabil, relaţii, vine cu idei şi propuneri

X Activ, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator şi animator al grupului

2. Cum este văzut de colegi:


X Bun coleg, serviabil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el

Bun coleg săritor la nevoie, te poţi bizui pe el

Preocupat mai mult de sine, individualist, egoist

3. Colegii îl apreciază pentru:


X Rezultatele la învăţătură

Performanţele extraşcolare

X Pentru că este prietenos, apropiat

VIII. Trăsături de personalitate:


1. Temperamentul:
Puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ,
rezistent la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora
Exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, guraliv,
nestatornic

53
Calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezervat la
solicitările repetate
Hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios

X Tip combinat

2. Emotivitate:
Foarte emotiv, excesiv de timid, emoţiile îi perturbă activitatea

X Emotiv, fără reacţii dezadaptive

Neemotiv, îndrăzneţ

3. Dispoziţie afectivă predominantă:


X Vesel, optimist

Mai mult trist, deprimat

4. Însuşiri aptitudinale:
Lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţătură

X Rezolvă corect, dar consumă mai mult timp şi investeşte mai multă energie

Lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp

54
6. Raport asupra practicii pedagogice (comasate) desfăşurate în semestrul VI (anul III,
sem.2)
- o copie se depune la facultate / centrul territorial ID –

Unitatea de învăţământ: _____________________________________________________________________________________

Adresa unităţii de învăţământ: ________________________________________________________________________________

55
Telefon/fax: __________________________________________________________________________

Directorul unităţii de învăţământ (numele şi prenumele, semnătură şi ştampilă): _________________________________________

Raport asupra practicii pedagogice (comasate) desfăşurate în semestrul VI (anul III,


sem.2)

Student practicant:……………………………………………………………………

Facultatea:…………………………………………………………. Specialitatea:………………………….

Anul de studiu:…… Forma de învăţământ : .......

Perioada desfăşurării activităţii de practică pedagogică: ___________________________________

Disciplina/disciplinele şcolare: _______________________________________________________________________

Lecţii susţinute de studentul practicant (cel puţin două lecţii de probă şi o lecţie finală):

Data Clasa Ore Disciplina / Activitatea educativă Subiectul lecţiei/ Denumirea activităţii

56
Media notelor la lecţiile de probă (cf. Fişei de evaluare a lecţiei): ……………………………..

Nota la lecţia finală (ultima consemnată în tabel) ……………………………………………

Numele şi prenumele profesorului mentor: __________________________________________________


Semnătura:

57