Mircea Malita

Obiectivul unnfuit de auior de a ofei cilil(n (rl tr I o \ i/iune J.upra reldriilor intema onale. iirrt:irhLr I .i rispunda la innebarea: ..lncotn, rncrLl( lrrrr\1r.'

Jocuri pe scena lumii
Conf

Incotloneindreptdmnoi?" eslcunmeritul uccslrt lucriri. O bu1rd documentare insista asupftr clcrrrr,ltelor noi .le pe .ccna lumii si asLrpnr i. l,.r lr$ i zibile. Este infiti$ati evolulia metodclof cirrc. prrll
mijloacele existente astizi $i perfectibilc oriii')r. In'l ajuta la prevenirea $i rczolvarca conlliulolx. Ill purlarea negocierilor fructuoase $i la lroi rrrrrllr (concepte, metodc $i abordfui) petrtru pruolr(rrt( I rrr folos a diplomaliei. Func.tiunea centralii u (liIlrlrtrl 1jei, negocierea, cste intensa in secolul gk)brtlilnlrr i l

licte, negocieri, diplomalie

integririlor regionale. In partea intai sunt confruntate rcci (lr lrrxrl pentru alemu{i rddicina conflictelor cc sL lxrk lrrr ' cauze multiple. In padea a doua. c{)rrsnrrnlil negoci€rilor, autorul arati ca folosircn clrvltlllllllrr Jbc nu cste o metafori, ci se bazcazal Pc rrr(rl('l( [' matematice carc definesc jocal ca o r(,tttlnlrllt' dominati de reguli. Cea de a treir Drll(, (lfilrlr' diplomali€,il iape diplomatdrepl nrilrl(n rrl rriinlr'l omenirii, pe carc o parcrrgem irr llrrrrirrrr rlrlfl profesiuni, constanti in vocaliasa, dllfcrrrr ifi rrrrlD gite$te continuuIalionamentul $i mcl(xltl(.

'' +.h

z

SERIA RELATII INTERNATIOIiATF

Jocuri pe scena lumii
Confl icte, ncgocieri, diPlomatie

FI$A DE TERMENE DE RESTITUIRE
Nlmrr l per jsullri
Nunlarul

lu-t^*

.|,i.t

t,,.-t,.";

,t

c4.;;
ry;&L,\ .; 4t q"",
et_y.,t- r.on
li

*4t.
p-,,,,"..
,..,",
^_t_L&_

&,

Mircea MaliJa

Jocuri pe scena lumii
Conflicte, negocieri, diplomafie

Editura C.H. Beck Bucuregti 2007

Antl all the inen and||a..2.lIi 5 este acredihtn CNCSIS Consiliul National r'r!rr..r1 n .IL llcck. Serg..m!nrJl \Jp riol Mircea Mnlitr Jocuri pe scena lumii Confl ict€. . Bcck.73i (021) 410. Rcck JlI rr. Drepturile de dilnibulie in stdinetate aparlin ir exclusivitate editurii.ir'i. nrsoricri. nesocieri.ro \ .H.n*n.1 Edirur. (02 r) 4r0 08 47: (021). MIRCIIA Jocuri pe scena lumii: conflicte.cl. sector 5.. TIPARG S.09. Ljbid Tipbrit la S.H. (021) 410.C.i 15-053-6 3. ruiDe romane.. Toate drepturile rezervale Edilrfii C.61 31t..: Sediu/ Cenrral . Beck Str.08.H.08. Beck. 2007 Bibl'ogf. Descrierea CIP a Ribliotecii Nationale a Romaniei NtAI.08. Nulu bn nr.ITA.H. diplomatie / Mrcea Malila.r C. Sabratha.e drr In\. BUCUR€9. ..2n Edilurii C.110. rax: r Redactor: Valedu Valel 'l ehnoredactof : I-aisa Barbu Copcrta: Veronica DiDu Ilustralic copcfti: l erttu.H. lSBN ( 13) 978 973.di!. diplomatie Copyight O 2007 Editun C.AU the ||o d's d stage.tlc 2{h Srdov.11.08.. Beck Nicio parte din aceasE lucrarc nu poate fi copiaia firA acordul scris al .Dditnra C.A.18 E nrail: comenzi@beck.'.:16 (021) 410.nen mercl! plqers" Willian Shakespeare As Yau Like It. Bucuregi Tcr.Bucure$Il : Eclitura C.

kgetura indisolubilA intre conflicte. suscepdbih de trarament raiional. M am gindir cn cele trei pirfi ar purea fi atcse $i cilile separat !i c: in procesul in{elegerii un dram de redundanti fuJre I rolo\ or Cui se adreseazi canea? tnilial o ledeanr in mana unui e1ev. mi$cendu-se pe intreaga hani a planetei devenita o imensa sceni rotativa. cerceidror sau a unui diplonral in linclie sau in cxpeclatic.jocul e in modelele matematice orice competiFe dominata de reguli.4i ale ci4ii? Culn se nu faci referinli $i ta teoriile rclaliitol internalionale carc incearci si explice conflictele. negocierile $i diplomalia nu este o simpla metafora.Cuvant inainte Folosirea cuvantuluj joc prentru a descrie activitirile atat de legate de viata omenirii cum suDt conflictele. Cum si nu evoci acelea$i evenimente $i figuri ilustrative in fiecare din cele irei p. Negocj erile $i medierea apar in srfuile conflictelor ca remcdij posibjle. atunci cfud contempHm zilnic la televizor imaginj din tearre de rAzboi sau djn seli de negocici diplomatice. negocieri $i diplomatie creeazi probleme pentru prezenrarea lor teoreticA 9i pracdce. Citjtorul va avea prilejul si fac6 cuno$tinti cu aplicarea teoriei jocurilor ti a modelelor ma@matjce ln relaliile internalionale (partea intai) $i sd constate ci ele nu prerjnd mal multe cuno$tinte decat cele oblinute ln liceu. Mai mult decat o metaforA. srLrdenl sau doctorand. Ata tea tlisituri le sunr comune incat repetilia este inl}vilabild. Nici scena lumii nu este doar o metafori teatralA shal<espeareiand sau una poeticE eminescian:. dar sunt $i partc din capirolul independent al negocicrilor care susline activititilc de cooperare sau istoria prol-esiunii dipiomarice.rLr . canditori ca Huizinga sau Callois ne-au obitnuit si vedem ln jocuri concepte filosofice capabile si ofere o vrzlune coerenti a istoriei. Dar pe misufi ce ea prindeil forl a. dar care ofed ti ideile nccesare pentru conceprualizarea negocierii sau practica ciiplomaliei? Nu m am lerit de repetilii. cu riscul de a dcranja liDearjtatea expunerii. cjritorul se dcs prindea din largul public de specratori ii stc|cj tumii rr]€ doj. .

sc intersecteazi sau chiar se suprapun.agul de la imagine la sens. la ducerea cu succes a unei negocieri Si la misiunea sileDlioasi ti perseverentd a dipkrDatului. Dimensiunea culturala apare cu toate reso urile ei in explicarea conflictclor. vdzuti din perspectiva omniprczertului diplonat..lei personale. in vederea autorului. Cititorul o va intalni drept concluzie a mtloacelor de a stinge sau preveni conflicre. Solutii inovativ€ Conflicte violenle T€oriile relatiilor intemationale rei domenii. la clicienla proiectului conun. rezulrati din analiza negocierilor $i diplomaliei inovative. Conflictele secotului XXI Ciil€ de rczolvare a conflictclor Ncgocierea $i medierea in rezoharea fi prevcnirea conllictelor Concluzii. Ultimul fir. mai ales a celor predominant identilare (partea in!ai): cste prezenti in stllurile diferite ale negocierilor (parlea a doua). pe baza experien. Aici repetilia se face cu o Si mai mare insistenla. in chjlc pasnicc practicate de rcgocjatori (pafiea a fuua) $i evitarea pmgului \. intr o perioadi in care onenirea nu i$i dir seama ci in tinp ce se ata$eaza cu ardoare noului in cunoaq iere $i in realizirilc tchricc. Persp€ctivc . dincolo de mi$cerile actorilor. Al doilca fir este turnjzat de modul in care cuplul opu$ilor inseparabili civilizalie/culruri aclioneaze in PAR. Nu neg laptul c. Au $i ei dreptare. pol fi propuse $i alte aborddrj. Explicalia acestei dualite! sti in faptul ca toale beneficiaza de rezultatcle civilizalei unice $i conconitent de ofeia cullurilor divene. i^rl ciuda unci experienle care. care sunt $j stilurile diplomaliei a cirei Rizboiul Conflicte identitare a prini vocalie este negocierea (partca a treia). constand in teoria sau mai degrabi abordarea .locuti sli pt sce a lunii vdi. ce piesijoaci ei Fi sd treaci p. irlleleasa lnai bine. negocicnlc sau djplonralia activitili bazate pe $tijnii ra!onald 9i tehnici universale. dar ele invitd sd scoatem la ivealt idei ce joacd rolul uDui fir ro$u ce le stfibale pe toale.. este vocalia dc pacc a profeslunii diplometice.interesulLri comun". Primul fir este dat de o rnetodd. dar adcr firi relnlere ii cu conviDgerc. mi-a pirul necesffe.iolent $i sangcros al contliclelor (patea intii). Au drephle. Allii vid in cle arte.IEA I CONFLICTE Introducere. ar pulea si o sfiiluiasca altlel. Nu numai ci subiectele celor trei pi4i ale cE4ii se :intrepitrund. pe alt plan repeta erori Si perpetueazi dezasue. O prjvirc asupra istoriei. Unii considere conlliclele. ilustrar $i in procesul de na$terc Si unificare a Europei unite. formati inr o istoric indclungat: devastata de rizboaje neincetate (paiea a !reia). iniuilri $i talente speciale.

in jocul competiliitor.. pe drumuri preserate de cadawe. ci in inreriorul statelor.dliei. de clasa conflictului care ucirie.9u mrci exceplii.Momcntele de armonie $i pace sunt ca nestematele semdnate rar pe ur_ zeaia aspr6 Si sumbra a conflictelor. 5r oe. .cr in Jalonia. turupa. cunoarle un ansamblu de rizboaie.. i . Sunr punale In numcle apdrarii s3r afinnArii idenrjltrlii.ul de dri ! u pesle o iumatate de milion de retugiari a cle\cul de tr r I la 25.ale.Tatlte re c.t.i_ \ililat c(ua. exlsl.i cut.cflJ retreiite >r rde. in lupra pentru putere. Natura 1or dii de gandit.i re_ zolvate sau de conflicre amenintetoare ce trebuie prevenite $i evi_ tate. { | tr te ir cld\a ro. se mai nnmesc $i rdzboaie cutturalc.r sc..Capitolul 1 Introducere. l€ intahim peste tott ale_ gerea individului inrre doua interese ce se bar cap iD cap..e hal Intr.tngiitF. Nu au protagoni$ri defrn'r. Solufii inovatiye cunni(re armare.nde totfler. . coDtrolate . Un.cler:r caracrcri.n ctrilor acesrer (ivitr. qu insn o notA comur)a.pune Huntrngrun .iu SUA Ua 'r.dndu-c la mnguJ dc rd. Statjsticile iumii sunt alarmante: intre l9g9 $i 1999 au existat I l0 i. ele.inguril.z)i ani.n lirtut ca4r. care ptoduce coloanele nesfar$ite de oameni ce se relllgiazi in necunoscut.lale.urir a cunordrie nohila gcnerna\j Nrl $i crvr..r . Lte:rguf nr\ete ditelilF dJ !trnpere a par. numa.a o limitd care dcspafe conflictul benign gi relativ pagnic ie conflictul sangercs. Cand vorbim azi de conflicte ce trebuie oprite.. si r.ufr. a5a c 11 fre. Cu toata aceasti navanica prezenli..zboi de ansamblu...ici metode mitrrarc conrenrronale Sunt to|me ale anar hiei )i di'oLliei./boi intrc ace. spre oroarea uIrin:. |l.i\re ne Subiecarl ne indeamna se parafrazam pe Anarole France: .o(rie\c (um . gi cum aceasra e fiuriri in creuze lul cultudlor. Nu se poatii intre s..ar e\ar inanr hana ci\ilr.r..n 7i de Incuri pc mapamond. Aceasta e maiadia care incen_ dlazi a$eziri unane.niiLI c2re acn. la aceasti categorie ne referim. n intatlirr dc(tit o. fi1per tomanfa care cere sacrificiu. 48 dinlre ele Ildr.roru'n r tnceput cu un r. in tensiunea din familii.d.i devisteazi.

repetand salr adaptand ce s-a ae ta cartc" lui De Caillires (1716) incoacc in zadar acesle "pu" suni aplicate in confljctul idenrilar.r'e de conflict a aiuns la o viziune dcnumiti sirnph . cea mai veche unealti a diplomaliei. le evalueazi.Jat ri pe scend luhii mun.L recrr noscur un^sirgur obiecriv al unej !!ri unice ind. rot a6ria obiceiuri. tcestor metode Si luiin cazul negocicrilor. valori.ut fate tI DitcJn . ":i. cat prinir_un proiect co- inmhim ?n mecanismul altor reconcilieri islorice? Vrcnrc de parruzecj de ani. religii. Aici nu existe loc pen metode tru concesji recjproce fi nici pentru apropjcrca in pasii lor nirunti $i iscusjli citre solulie. La un fbrun de la Bucure$d. Cercetarea comparativi a celor doui focarc actr. pirtile s_au indepiriat de orce formul:i iep fli\ta. a lonului' psihologiei.te. Elc nu fac prl e clin recuzita clasici $i din uneltcle diplomatiei vechi obsedari de distfibrrlie. sunt cele ce se cjocnesc pe toatat garna componentelor tor isloric.e elemcnt dirizronrr yr a. de diversitare aproape rrecur.:rtj*l. Darfo4ele iniegratoare in rcgiunea care Si-ar fi pulut as ma ambitia de civili_ zalie a Singaponrlui (are acesta maj multi vocatie cconomici. cr ti nefociered 5i uneori au dat rezultate in lumea postbelici Dar nu s a luat noti de imprcjurn le noi care obliga la perfeclionare. clipe mifelie isrorici in f.e inrrl o unica: Lmbi. acesta mi-a confirmal ci negocieriie care au dus la reconcilierea inrernd in Africa de Sud ar purea fi rezumate in cd_ nalizared energiilor spre un scol unic. care se faca vechea problema a distiibuliei unui leritoriu irelevanta. lnai nulti radilie :r conertului decar leremul Medireranei orienlate?) n-au putut invinge inerlia frag- formuli de rezolvare a rnui confljct devenjt cronjc.l]losofia multi populalie aifabetizatd. confiidul aparrheiduluj din Africa de Sud a cnpftar dnnensiuni intemationalc. ele au fost inoercate toale. mai de o .irjle care. cet $i gennanii au devenit partcneri nu atet prinf un act dip]omatjc. CoDflictele ideniitare ale celor doui regi_ uni izbucnesc pe un teren lipsir de proiecte comune. dar a rezisiat ta orice rnlerveniie de sohlionare. negocierile ar putea fi inovative Un iermen care a deschis un orizont nou gj o speranli l-a inceput teoria s-a merginit si cautc formule inovative de intercse convergente. Alat francezii. . Metodele palnice clrnoscute nu mai fumizau solulia inchiderii confliclelor ti nu mai puteau sprijini capacilaica de a le prevcni. traclilii. _ Siluat la egal. Ideea cd al doilea rizboi mondial a re zolva! problema a indepdrtat pe observatori de esenta reconcilicrii carc s a prodlrs prin aliceva deciit prin Tratatul de pace Reconcilierea are ca bazd inovalijr lui Monet si SchumaD de a oferi un cadru rou de jntcrese comune. Balcani fi Caucaz. nu existi solulie la conflictele identitare O idee salutara a apdrut la pncticied $i teorcticieni deopotdva: daci nu sunl distributive. pirlite au fost aproape il conshurt pe fragile criterii ideologice. lc citeazn? in orice caz. Oare esre acest caz unic sau de credinle. intr-o disculie cu un diplomat al acesrej Fri care acun are privirile indreprate spre conflicrul devastator din invecinatul Congo. Nici o inovatie nu a dus la pfoiecte integraroare care. evitirii ameninlirii sau ir$eldciunii.nra tice ele lipscsc in nod izbilor.crod ce ar putea asigura rcsurse bogate ambiljei comune de a se inscie in ci !ilizatia corlelnporani. ca rr r<conciliereJ: medre'er. credin. dupi Osto. sepamrc fi proiectulLri comun". Clar enurnerale in Ca(a ONU.. Dar lumea dispunea de ur caz practic $i eficicnt de insenxritate istorid: reconcilierca fianco-gernuni Ale cui sun! Alsacia $i Irrena? A fost o tem:i care a rlscut trei dzboaie pe parcursul a optzeci de ani care au iDcununat o isloric de peste patru secole ti iumitate ale accstui litigiu. trcbuic si se situeze in sfc. In Orientul Mijtociu.u exrslat ca lormule lederale s-au pribu$ir dh cauza unui lbderalism mentafi $i tradilionalisti a culrurilor. pentru a fi vahbile. un Cenrru de la Marea Neagri de prevenrre a conflrcretor a corvedit neajunsul $i riscul geogratic in avanraj de studi obiectiv $i obseNator imparliat. culturile sunt in stare si ridice credinlele la acel Punct de fierbere pasionali. obiceiuri ij tradilii Numai prin naturr lor afecdvi. de ofl. diD negocierilc dipi.eptar sprc bunisrare generalA. prolectut european care le-a absorbit ereqia.d cirili/rriei ii nu a \'rtorito. stilului ii alte observafij. Modetut european s-a dovedir a fi un ghid bun de examlnare a siluatiei. distanli de doui buioaic cu pulbere. l. pc rdrd:rrbrrruiul. Erplo-reazi cineva lisu ulor prorccE posr bile. Aceasli uria$ modificare a nalutii predominante a conflictelor Iumii care a ujmit pe anali$lii situaliilor clasicc a fost insoliti de a doua surprizi. Problema nu este distributivd ln lumina aceslor metode clasice. exprimata ir lanatism $i intolcranlt. Sute de lucrdri le au tbst consacrate in ultjmele deccnii Tcoii ajutate de ionnalismul matematic au analizat in spccial conflictele de lipull manageri salariali sau problemete de distribufie a nnui bun unic intfe slate (teritoriu sau resurse) $i au oierit relete ferd numir in privirla concesiilor.d. canaLzand o spre aspiratii Si scopuri integratoafe. consacrat cl[eior fi confliclelor.

o sirnpl. pentru ci alituri de . de coeaune a unui grup. conflictul llu numai cd este insepaxabil de activittrlile umane.tiune realizeaze un proiect. orgdnizate strategic Si producand vArsiri considerabile de sange. sA shice profilul promitetor al unui secol? Raspunsul e afirmaliv din partea Foliior de refleciie si actiuDe ce lnfloresc ln regimul civil sau aca_ demic. de pild! cu ceana $ conEoversat cu anragonismul sau cu coliziunea. f?irA sd lu6m ln seamt conflictele ce le acompaniazi. Cine se lasd anfenat ln ele dobande$te $i pacea. dincolo de diferenlele '?cd.1908) considera conflictele ca surs6 de orsa: niTare sociaia prczentd in roare formele sociale. Esle adevarar ca viziunea soctologici se opre$te in pragul conflictelor violente.. evitate 9i prevenite conflictele care risc. jucand un rol important ln na$terea ide.le. Capitolul 2 Conflicte violent€ .Jocuri pe sceia lumii interese specifice.. de la lamilie laindustrie $i biserica.r.politica este conflict. economie.?terddli. Alti prejudecatd este aceea a dialogului ridicat la rang ultim de realizare. atata eticienli poate cupnncle re_ zultatul unei negocieri inovative. UNESCO afirma in Constitutia sa ctr o dati ce conflictele se nasc ln mintea oamenilor.. tot acolo pot fi oprite.genul proxim" $i totugi' cata greutate de a regisi aceste precepte elementare iatr-o lume in care fitosofii in voga exaltd diferenla gi produc eroziunea universaluluil Pot fi oprite. Nu putem vorbi de interese economico. Utilizarea termenului f&d iminenla catastrofei ll face sinonim cu opozilia sau lupta ideilor. Mai mult decet o recunoa$tere a rolului coflflictelor in politic. dupd care el strdbate ifircaga viata sociali. Conflictul era astfel lnzestrat cu o functie Doz! Gama largd a conflict€lor. l_6sate sinsure. SeDaraie de <lemenrele moder orre dte carbunelui . Georg Si'x. ilor din conflictul lntre o tezA ti contestarea ei. E-ste conflict violent cel carc este abordat in reialiile intemationale. Ducand mai departe aceste idei. dar este $i benefic. care iau propo4ii mari. cAci inlelepciunea lui $tie de cand lumea formula: .. Cuvantul cheie este fusd altul: . ln aceasti fn. Cu singura completare ce oamenii invatA nu din predici..UitA ce dezbin6. iar cine nn le are este expus conflictelor ti distrugerii. reacria esre incerinit.elegere largl.diferenla specifica" et $tie cd existi . ti li! a mar degraba decir a fi pri\ iL ca o cauzi a disfuncliitor soci. conflictul poate fi combustibil.fiel (Sociologie. Coser (Studiul conJlictului social. Pani $i violenla (manifestari ale tineretului sau miscarea chanrsld din Angliar nu e lipsira de merire ca sennal de alarmn si caralizalof penrru decilfi saiuLare. scfa Bertrand de Jouvenel. b rele dc uranru por atrnge masa cririca a explozrei. Omul bunului sim! aderi la aceasti viziune.rd. interaclonand ln proiectele de civilizalle. ddr $i explozibil. ci iucrand lmpreund.. o altemativa la osrilitate 9i o supapE de si . Existe un sens larg al conflictului. 1967) merBe p^te la considerarea conflicfului ca un factor guranla. reline ce unegte " lar logicianului lucrul acesta i se pare natural.au apii grete. intr-o metaford revelatoare. culturale ale populaliilor in cauzi. cu conrenciosul sau cu simplul dezac. in c€le mai muhe cazui ctacteizeazd" activitatea politici:. Si ne gandim ia schema unui reactor dink_o uzin{ termonucleari deslinari producerii de electricitate. L.rCati interac. pruduce raldura crre transforma uzina i .

Elemenlele de violenfd.eri fc . cu toaia analiza pe cdr€ o poate adanci. cum aratd recuzita de rnetode palnice de care djspune 'e altcle noi.j. O mare proporlre a jeftfelor a provenit din rardul populaliei civilc.r matlva. mobilizarea de armate. lioane de vicrime. Studiul nostru consacrat diplomaliei Si negocienlor.]I in prezent cuprinde aFoapc 200.(crr tat( cnrei pcnerul npli. Spfe dcosebire de istofic.tuat csenliali consli in felul ilr care uD conllict s a stins ir lfecul ii prir cc mijloace. Vorbim.o djspuri inrer lalrli dc.tispuretc caracterizarc conflict.r': con\reDiorat drept rizboaie.onle\r . a] celuilalt agenr. dinjumilarea a doua a secotutui tre. el in(repfir)de o cercelafc nor_ rcr'1r r Le. In (r/t. La inceputul anului 1962. Anglia cu Rhodesia sau Olanda cu lDdonezia..ru re. lorln€ mar vaste $i maj crude decAt pogromurile.'.isrjnd din . Cele douA rizboaie mondiale Si toate confljctele violen@ ale secolului XX au luat peste 150 de milioane de vieli. e vorba de un. Este cazLrl sa afirnrin ci in studiul conlliclclor cercetitorul nu este impresionat de molivalia abundent inlocati de liecare p.Jsn.lte a unui conflict. fie elc politrce sru drplomatice. in sensul ci starea de rizboi nu este decla rati formal de entititJ statale. r.boaie mondiatc. ilustratd dErazboaiele bilaleral€ intre stale sau de rezboaiele regionale./ol!ate ettcrenl lc car f.U/ul .i. un detir al criDinalitilii cu cinci mi.ul con. acest rip de studiu esre cel mulr adiacent explo.cn(lur ccr< tc g(re c. sistemic.(lJ. Esle vo(ba de conflictul violent. Cel putin rrej dinrre cie se situeazi fiecare la nivelul unui milion de victime: evenimentelc din tn donezia la cAderea pre$edinlelui Sukamo. n]cr gand dincolo de purclul de rclfagerc". pdcii $i rizboiului nu se refere la acest sens larg. nici Poitr galia cu Angola..rrce uF r. despre cele trei rizboaie balcanice ce au urmat pribu$idi Imperiului OtomanDar existi $i conflicte care nu sunt rizboaie din punct de vedere al dreptului intemalional..A$a cum s-a remarcar (Choucfi).ul au fost caracterizate de conflicle lcgate de eliberarea de sub colonialisnr. intrc puterjtc coloniale 9i iscirile de irdependenri. de excmplu. invocate de recursul ia fo4d al unor nilcifi contemporane. oar .ce \upennrre rc_ curgerii ia for15. pul perfeclionArii sisrenului mjlirar Si pregitirii pentru Lrn ev. la nivelul intregii lumi $i a lesat ulme adanci in toate societalileExista li o clasi de conflicte cu dimensjuni lnai resranse.\upr rrr. Conflictul poate imbrica forma extem6 a r:zboiului mondial. Sludinl conflictelor este o inh€prindere a picii $i ie prive$re ca fiind acci dente tragice Si primitive. cu pierderi de vieli omene$ti Mai mult decat ataL pragul de la cate incepem si discutin $i si studien conflictele este de o mie de victime. Butterswofth vedea inci din 1978 in conflicr . ONU numA(a l(I4 state. prjn carc societarea piiteSre cosrut jrratu. m5rimea triburutui de vieli aringe dimensiuni iedfianre in conflicte inteme. planificarea fi conducerea prin sll'ale gii ii taciici ce reflec6 gandire sistemicA sunt complet jlustrate.|l]|(gic jl pLtc r i . DeIi axat pe dimensiunea dctensivi. bazatA in special pe gherili.t . procesul de decolonizare a lisat in urma lui o lcgifimare a fnzboiului de eljberare.rc. Ele au fost d se de alianle ampie. Studiul conflictelor este abordat de lnilira in sco_ $j .octJt ..rfir. li-.ttuat. ObseNem ci ceea ce a fosi nunlit asa si a lbst producriv nu nunrai in riz. care este aproapc intordenuna evitabili.I Lrpr_ f. umrate de altcle care au ob{inut independenla in conflicte reduse sau clriar pe cii patnice. pdmajunirare a secollrllri tecut inregistreazd doui genocjduri: al arrncDiior din Turcia (1915) $i holocausrul evreilor din tinput celui de-ai doilea rizboi mondial (1942-1945).nr cailor pa$nicc./. rtiilii Si iralionalitalii saje.. Iimnla nu era ill srafe dc rnzboi cu Algcna cend reprima ar_ nata nalionala de cliberare. problem..10 Jocuri pe scena lunii Paftea L Qttflide II uzini electrice unde vaporii apei fierbinli mitcn un dinam. .. avind la rddicini lensi.secolul Cci care s au ocupat de deliniria confliclelor au scos in evidcrld . potenlial sau actual. ci la unul bine delimitat. deceniile anilor'50 !i'60 ai sccolului l|e.oldr. dctiDilin inchdc qi clis prie polirice a ciror vjolcnld nu se idici la. i.modul \oon(r:r \". \'u .i alurr . Prin condamnarca fonnala a colonra lismului. ||ir.u!... nea intre etnii sau ideologii opuse.. ca $i inapoierea hstituliitor din sistemul intemalional. Fi faprut _ Amploarca iorapiHre ci au nrmdrir exterminarea Lrnei popu lalii intregi lal'a lc situeazi in categoria gcnocidurilor.aBe tii ir.mod conflictual" carc sc opurc la.al< . Dupa fizboaiele mondiale..jpa(t J rc. arnat.DLrpr tsalley.l rnareasci dezavantajul. lar pozilia de la care porneile este enunlul ci toarc coDflic l<Ie pnr ll evr. lot ('c tlLturlc.Jr(rc polrtrc.r pur ir c rL rri rallonal". Rc zultatul acestor conflicte a fost crearea a zeci de slate noi. .catL. Astfel. curdtirea oraSelor de ci_ tre gnrparea Pol-Pol iD Cambodgia Si ucider€a popuialici rutsi de citre hutu in Africa. inclLrsiv de agresor' Penlru el.rcrr/:lrer lu-.nrt'rc'elF puJrer.

iI lLrnlea a tfeiain cfoftul de a reorienta societatea.Acest lip de conflicle e'Ie gerreral de 'lrrrcruri 'o"ioecoromice extrem de inegale.||'Llr'lr rlscutc din exisrenla unor interese murual exclusive sau in . Prin ele. unde canalele de mediere ti arbitrarc sunt absente sau blocale de grupul dominant. chiar atunci cand cauzele sunt economice sau ideologice Conflictul etnic €ste concomilent cu predominanla unor rclalii de putere in distribuirea resurselor ecoDomice $i a recompenselor sociale in intr o Drime fazi postbelice. antagonismel.omun itnpot.r"rv. caracleristice naliluilor lumii a l€ia. c(rrllicte de valori.Ideologia m\chrilol de inaleDendenF a fost extrem de nalionalisti 9i a sublinlal nu doar unitatea popomlul. ..r'lar sunt considerate a fi mediul ptn care cempul acliunii ti t. insecuritatea... TD acesi caz se cauti conlrol comportrrx rlrl prin rcferirc la srandarde asupra cirora existi dczacord.ru cele dintre reginurile unei tiri. exprimate in cereri de secesiune' eliberarc na. Choucri a 3O'l confljcte explicite intre 1945 $i 1980 Din acestea. autenticifarea culturald) este prcvalenti /r Ur .iua colonizatorilor. irncrcsele econonice. De faF sunt doui fehri de conflicte.75 qi 15 intre liri dezvoltate dezvoltate si cele in curs de dezvoltarc i Enumerand factorji de crizi. inclusiv perceplia du$manilor gi r( lil|.ale surr r. Imaginj.. introducend numele lor in literaturi prohacted conflicts (prelungjte. dar nu trebuie ui ldlr. acesla inlelegea trnp $i fluctu.lilrLrclufile ideologice care au reflectar in primii ani ideologia elilr.\tt.'disputi interstatall". teoria marxisli bazatA pe In{lrlrini ccononice. avand :in vedere conllictele din Alrica." Avand ca model conflictele din odentul Mijlociu. in viziunea acesrei tcoli.poate fi localizal esefllial in stirclula poiitic6. A/1|r (la o acurati descrierc a ceiei de-a cjncea: a motivaliei fi ariru .ril(n lor Ace$rj taclori subieclivi imping tacrodi de dccizie lrlr r) hrllc autocreati fi por instiga careva mecanisme psihologjce ff ( (nr{luc la agrcsiune $i conflict". relativ eazd lrorfie pedinenti este observalia sa privind tendintele actuale. Holsti $i Jervis. conflictcle de valori exista.fr' .rllifll|hri csle apropiaf'." lirli de ccle patru $coli cxplicative ajc conllictelor pe care le ia echilibrate. abordarca s!rud rale.l(ir Inodemizatoare dominanre s au pribu$it in cursul procesului. Cel care a $udiat un nou tip de conflictc. s()cial struciurate suor de acest fel. p(.Irrr l)c Kadi..ont . drept . Choucri semaleazi '. forlc proprii. competilia $i voinla de a exercita violenfi $i de I Pdcinui paqube $j avarii.t2 Jotui r s. dar qi egalilatea polrtici $i economici"' orsi(lcrarc: $coa1a puterii sau realistA. economjci $i dinamica cre$terij sociedtii.cha lunii . agresiunea bazarii pe l rorii demoglaiici. t ) rxnrl ideologie cenrrati pe valorilc rradilionale neglijate (reinvierl. in ^na7iz^t ficut uz sistematic de for!6 arma6 Din acest numir' 101 au 191 s-a rc ldrile reDrezcntat ostilitali ln regiunjle in curs de dezvollare.il vrlofilc sale sunt dominante in sirualia dare..sihologice. predominant Choucri noteaze ci definiliile conllictelor abunda. a fost Eduard Azar./. Pcnlru aceasta . dar toate conlin elemente colnune ca: ostilitatea. A doua caregode lrtr(.lrrilor 1. . ce cuprinde conflicrele llrhslfirlc s. "pooulatia a uitat sau suprimat rivalitilile etnice pentnr a prezcnta Lrn i. in lupra pcntru ind€pendenli.cauzele contliclelor sunt localr/ rt. rs fLr l3 ln socjetitile cu diversitate etnici crescuti. autonomie sau drepturi egale' . Conflictele rc lrr. . Ci6nd pe Boutding.(flfc o pulen numi distibulionalh... Azar observi ci un conflict prelungit . I trtflidele de valoli. cl rl sr rio cr)rnliclul. IrfiJna categorie este accea a distribuliei resutselor irr.r lrt .tionali.existenln unui sistem de credinle sanclionat oficial care accenlueazi segmentarea populaliei qi legitimcazi barierele ridicale in calea inte grdrii sau asimilirii".un rezrhat al I l |( t( )t i subiectivi care in Drod sistematic di storsionezz i inlbr'r r||1rlr]t lrirrilar Si imaginile altora. r'l)srflat Azar. dreptul de autodeterminare. sisteme de credinte $i false reln. clar ctnicitatea poate ascoli greutatea conflictului. l\. n lre conflicle politice suDt de aceasti r .Urmand definitia conflicnrlui ca . Conflidele ras. dar nu se disting prin scopuri clare" Conflictele sociale Drelunqite i)i au ridS(ina in elnrcilale si/sau nadonal'm Sunl de narurahndamental rdeologrca tdeologia csle mrnrle{ali In obiectivele conflictului.n islrtmici. iregajittlile au coin ur acoes diferenliat al grupurilor eLlice la resursele econorrr'r: Codlictele rczultate au fosl urmare de rcgimuri autoritare. ollll)ilfrlhilc.interacfiuni ostile cl} se extind pe lungi perioade de in frecvenli $i intensitate Angajeazi fo4e putemice. nr sfcra ideologici.. Dilttenlele etnice nu sunt dupi ea neapirat o iursi de conflict. i irLrl)rLfilc lu valori ce dileri inh? cie qi fiecare incearce se se as! t. clonrce' pefene sau chiar intratabilc)..

1 Controlul socia. deti referhla exPlici6 la conflicte nu apare in textul lui Parsons. de cdlre o parte. upr translerabile la situaliile intemaljonale. d) Posibilitatea accesului aceslora din urmi la armele cele mai letale sau so1-isticatc (arme chinice. Scolii sau locurilor dc nrunci.i1ire. o cdle prin care o unitate (individ sau colectivitate) a sistemului social intemalional intcraclioneazi cu alta. O analizi intreprinsi de sociologul Talcott Parsons asupra loculuj forlei in procesul social cste per_ tineDli pentru studiul confliclelor. Ceea ce a adus sfiriitul secoiului XX $i a confirmat incepulul secoiului XXI in materie de conllictc poate fi rezumat in unnitoa_ rele tendinte: a) Mutarea accenrului de la confliclele intcrstatale la cele ce se perrec in jnleriorul statelor.locuri pe scend lunii t5 este inteiegerea sisremului jurisdicjional intem al sratelor. lcnnen pe care il prcfera celui de violenF. pedepsirc Si demonstraaie. cele parm merode. El pomeste de la conceptele de bazir interacliune sociald ti control social.. persuasrurea sr asLulrarea obligaliilor sunt mcrcu pr. Solutii patnice .ea con_ fl ictului inreala(ional. Pe acelaSi paDel dc nodificare a situaljei sti lancliunea negatiNA.Cu aceasli abordare.corecritud ii. pentru ca cerlalti pafie si nu faci ceva nedorit. paralel cu noua 1or desfasurafe Pe teren. Prima idce care sc degaji din aceasrl . Intenlia celui ce recurge la aceastb cale este astfel una de descurujare (impiedicare. Fotla este utilizarea controlului unei situaiii pc o cale fizici. biologice li nucleare sau riz Figura nr. a analizej lor $i.acti vini obligaliiloi' cste referirea la Caila ONU. si dcscurajeze repetarea in viitor sau si demonstreze simbolic capaci latea de a controla silualia.. constand diD ameninlarea sau uzui forlei. comportamenlului alrcuiva trei sun! pa$ice.ezente suc. Dar $i in ca_ . de pedepsire $i de demonslralic. Ur alt domeniu unde aceastl abordafe serve$te ca exp]icalie zul ei plancazi explicil sru jmplicit posibiliratea uli[ze i forlei Si amerinlarca recurgcrii la ea. resurse. atet de larg rispandita incar poate fi un rclren in viaF lamiliei. bazat pe . rdr. Aceasta din urmi poate avea loc chiar in abseDla unui context specific prezcni in descunjarc $j pe deps.. a Inetodelor de a le stinge sau preveni. tlile pa. stau sub ritlut persuasiunii.l. unde meroda consrangeii reprezinti situatia linrifi. sau al . intdrit de sanctiuni coercirive. ce preced cele trei intenlii de descurajare. $i tot pe un canal intcnlional sri argumentarea corectitudinii solntiei unfirite. teritorii) la caraclerul idcnlitar bazat pe sisleme de valori 5i credinle (culturi care cuprind ideoloeiile $i religiile)l c) Trecerea de la annatele mad la formaliuniie mjci (gherila $i Sanctiuneapozitiv: Canale silualionale St mularea (lnducerea) Sanctiuneanegative Consl|angerea Aclivarea oblgatiilor Canale intenfionale leroism individual). iD alri caregorie. cesrv. de e$ec a cailor reprezcnlate de negocjeri.l. Esenla lui e inscrisd in sintagma. dup6 parsons Ceea ce este semnificadv pentru analiza conflictelor inlematiooale este obsenatia lui Parsons ci din patru merode de a urmAri controlul boi electronic ti propagdndislic).fi cum spune legea". care urmArcsc modificarea ii|eDfilor 9i nu a siluatiei. direcri sau voalaii.rntrjizi csle incumjaloare. prin incercarea de a convinge partea opusi ce esrc in iDteresul ei si adopte o pozitje convenabiti primei p:r!j. preverire). Un exemph al .Dil1 circa trcizeci de coDflicte anuale idenrificale ca atare pe plan global. De fapr stimuia_ rca. Fo4a.e. Aceste tendinle delermini o draslici revizuire a teoriei contlic_ telor. separat sau simullaD in negocierile diDhe pil1i.li culn ili spun cu".e.. pertru sinDlul fapt cd fu caz contrar i$i itrage dezaprobaiea sau consecintele negative din paftea cclor cale slrslin anumite standar de asnmate de prcopinent. sunt in primul rerd celc ce urmiresc si schimbc rrrdltd in disculie. Ofeirca de avantaje pentru adaptarca unei pozitii convenabile ofcllantului se numege rtlmaldr.+ .i uzul fortei. resrangcre. este un aspect al inteficliunii sociale. Existi mai multe cli patnicc fa(i dc cca rcdusi ta uzul fortei. si fie pedepsiti pentru ci totuqi a facut. conflictul se inscrie in larga lesilura de interacliune sociali ii anulne in prcblcnra conirolului..e. doar unu sau doui sunt inter sutale: b) Mutarea accenlului de la motivaliile clasice (economie. Nu este greu de vizut cA cele patru cazuri jdenrificatc ir con flictul social sc intelnesc lji in ciilc deschisc penrN stinger.

ln afaxa discursului '+ conservator. capabila sA influenleze odce acliune sau tranzaclie sociald dedesubrul ei. cu care este departe dc a se confunda. Iari$i. intercsul este concentrat pe ceea ce inlamDH in conditiilein care slebesc $i e$ueaz6 eforturile pa$nice. In ciuda faptului cA din Antichitaie panA aproape de zilele noastre autoritatea era garantul coeziuhii sociale $i el institufiilor $i a indelungatei asplratii de a dota cu autoritate instituliile firave ale distnr sdtoare a violenlei. flagelul si maladia ei istorice. forme de sustinere oficioasi. In naterie de relatii inrernationale. ca aceea a Senatului.. pentru rezolvarea litigiilor. contempomneitatea noastra ntl se simte conib(abil cu noliunea idrdrrie $i cu verticalitatea sis- care le desparte de calea fbrlei. tiranie $i totalitarism.r a unei noi numi pentru studiul corfiictelor sub elicheta . din x(e'r \rudru Cccr ce ear. numile 9i ralionaie. t id"" se refer5 la investitia societililor in cele trei cai "iu ln cea a fo4€i. bunele oficii). In rcalitate. A doua constatare este ci toate mijlocele pa$nice suut jndispersabil legate de negocieri. mentalitati. In unna campadilor sale. ci una_transcendenli. \tunqern ii ld ulima idce in{trra'. recurgeconsecinlele implicaiilor ej rea la forl6 !i mai ales proPo4iile esre mar ireivente 5i mai grav. de dicrarure. filosofut politic Hanna Arendt combate toate confuziile teoretice.orr' rrune5te . cand Platon a fecut elogiul legilor. dincolo de contingenle ti mai presus de ole_ Intr-adevar. ea existi sub lormr Natiu- tito. nu neapArat ierarhicn. Teoriile s-au preocupat de caracte_ risticile metodeior pa$nice. Sistemul intemalional qi resursele sale sunt deci prezente $i pot fi apelate.fortul sociat (educalie. s-a rvorbit despre autotitate dirl ce ln ce mai pulin.r fi ele. ciile paSnice sunl cel Dutin de trei oii Inai numeroase decat recursul la solulia fizicd $ inseamre ci De planul social. un corp de savanli neconrestaii. de autori respanditi $i citati? Autoritatea lor este necesari rezolvirii numeroaselor litigii. ierarhic mai sus.riri'ared obli!nl rl^r'':rpjla o deo'ehrta 'e nnr . a beneficiat de avansul stiintelor sociale $i al inlelegerii omului $i manilestE ln multe Drivirte o maturizare a poziliei faF de calea fo4ei. ln al patrulea rind. conrestirj 9i confrunreri ce au loc pe plan $tiin1ific.tlanslormirii conflictelor" reprezintd aceaste concentraie asupra Dosibili€iilor nu de a desfiinla un conflict' ci de a i iransfonna traseul. perfeciionarea . existA celelalte insrirutii 9i opiDia publica. cultura pAcii) 9i pre- i eAlirea orqanizaie a caii de fo4a tbugere militare. treptaq spre sfar$itul secolului XX. readucendu I in fega$ul nonviolent. Autoritatea este pur $i simplu ceea ce sE deasupra pd4iior unui sistem.hnologirlor. a$a au aplicat-o fi romanii in institutiile lor. Ir plus. este gre$it a crede cd melodele pagnice au rAmas ln stadiul clasic $i conveniional. ASa au conceput-o vechii greci. in timp ce spirala fo(ci creste Adoptarea de cite cerce lemelor devenile rcpopulare intr-o lume democraticA_ Dar dupi Arerdt. unde ficatie in rezolvarea conflictului internalional_ Sratele sunt in primul rand membre ale aceleia$i organizalii care prevede obligalii precise. pregatire militare). fali de care nu sun! decat preambuluri (ancheta. forne de asistare (medierca). demonstrand ch autoitatea nu este inseparabilS de dictaturi sau totalitarism. Exist6 o dispropo4ie evident[ lntre Dasnice sau . decal pe planul societalilor cnile' ln familie sau ln comunita!9. liberulismul a dezvoltat o atinrdine de rezervb faF de ideea autorithtii. neglijand pragul esenlial al recurgerii la fofla.e pcntru netodologia noastrt. pregatire.tc t7 indivizii $i colectivitdlile i$i ex €rciti ftri in. de ce lumea gtiintificn are auroritati neconresrare. ln sislemul intemalional. de$i lipsite de mijloace de implementare. dar e(te disrincra 5i de persuasiune 5i de io4i. fie $i sub forma elitelor artisrice sau profesionl ale.. aprcpiat! de el explicit sau indirect de regimul de oprimarc a liberrtrfii. Acesta deplangea mai ales declinul altot doutr autori(i tili lnrudire $i 6nume a religiei $i a traditiei * Confirmand declinul autoritilii. precum Si stalele vecine ale rcgiunii sau marile puteri pe care pdrile incearcx se le atragA ln favoarea lor. un cerc de iaureati ai Premiuluj Nobel. Este greu sA gdsim vreun domeniu social in care o aurorirate s: nu fie inplicatt. Pentru cercetStor. De aici efort1rl special pe care 11 pretinde cultivarea cAilor pagnice. ci falla sistemului intemalional. politice sau dip- ti l0mauce. oricarc .Jocuri pe scena lumii Pa ea L CoIIt. in timp ce mijioacele teh- nice 9i de organizare a fort€i au alins nivele nebanuite de eflcienF' Omenirea a acumulat $i a digerat experienle insuuctive. A cincea idee poale sn devind cal5uzitoa. pdn aceaste modalitare se deschide calea unui concept mult dezbatut ln literatura teoretice ti anume cel al sutorittrSi. Din $udjul conllictului social sau al celui internalional rezulti ca nu distincliile dintre ciile pa$njce sunt esenliale. autoritatea cere o pozilie speciali.etare competilia pentru control.

.i putu . Dar qi personaljtili cu autoritate morali pol seNi aceluia$i scop.i t1utrcnt in leEdlurLi cu rd.. bd lonld puteii Si heqennniu . ] sunt de fiifi Lt 1?l sau nrt Accasri cdlcluzie ce oglinde$te punctul de vedere Lrl )colii reali. cunoqtinle. r.r e\le auloriralca.rc ir.Ceea ce au nevoie perlle chiar $i intr-o nego. abilitate fi calilali de comunicafc. Studiul relaliilor htemationale s-a niscut !i s-a dezloltrt in junrl unei intrebdri esenliale: cun se nusc razboaieie.fr Hui. (arc si luncrionc/c ca Ininor )i Irrnvan.tii de discemimant.(d nu.. Aceasli pozilie spcciali r conflictelor violenle sau fizbo:rielor in teoria relaliilor intenralionale estc ]a randul siu dedusi din rolul atribuit rizboiului in viala societilii.. tact.. organizalie chemata se exercite sDprema autorltate in problemele vitale. Ei sunt supu$i lrnor cerinle de competen!i. Putem atribui o buni parte din conflicrele sengeroase a1e jumitilii a doua de secol eroziunii la care a fosr supusi autoritatea ONU. te(ii cu auroritate surt valorofi penlru sd pi{ile au de parcurs calea grea a trecefii de la pozilii rigide la pozilii sup1e. dad Jtontierete .sunt greu inteligibili .. atat din cauza Rezboiului rece.boiul rdre sn $e deudA dacd dli la orirc monent dd| Riizboiulsi atn?nintdrea d si\tc|ul o io fi?boiul dufi ntite state su?rarieluicsc sau lunt . rcactivilea aulorilnlii incorporatd tn institulii adecvate este o ccrinli inalicnabilS a menlinerii picii.e i(furi rpJJe ti ri. ti neincrederji slatelor membre. prin angajarea de consjlieri $i expertj.r . la sistemul global al celei de-a treia Dodemitali a civjlizatiei.ri.Rd. intrucit autorihtca cstc surisa siguri a increderii. este completat5 atai de des de intervenlia mediatorului te4? Juslificarea consti in nevoia unei competenle sporite care se ghideze pd4ile $i sa faciliteze procesul in vederea unui acord.tnr re .. care este expresia egalitelii lor in drepturj $i obligalji.eox schitnbate. Este o marc leclie in aceaste conchzie pentru negociatori. iltrebare urmatA de grija opririi sau prevenirii lor. de la lermilale la compronis. De ccle mai multe ori. O par1e din conccsiile facute pot fi puse pe seana ei.fo rmei pe ctlre c t(.hui .] dacA eistdo baLutltij a pukrii [. la rigodre. cu alal mai bine.cl.urf portamcntul esenlid ce lrebrle descris $i cxplicat ir tcoria inrcrna!ro :l..tte nati putei si tni. oglirditn in axiomele din care dccurg cnunlurile teoriei.boitl yumenintorea rA.le e. dar ele sunt departe de adnncimea cu care studirl relaliilor nrternalionale a abbrdat djrect sau rndirect conflictele. sub ochji p(opriei audienle.] sa dicii ntfttdev ine pftpande rcnL Rdzboiul ti ane ninlarea cu rdzboiul [ ..l8 Jocuri pe scena l tiii nilor Unjte.d c . Oricele contribulii la gisirea soluliei ar putca avea... crrr .rc. care ar pulea fi compensati.iere bilaleral.L rin dc dlli auro'.1.nen n. Exjsti $i domenii rezervate cxclusiv problenelor rdzboiulur (polcmologia) sau pdcii (ireDolo- gia).. conccprul de bazi pe carc sunt construitc e$e legat explicit sau implicit de conceplia despre Datura umani sau despre societate.litnina detennnwntul. de la prclen1ii extreme la pretel1lii rezonabile.De fapt. cat $i a altor factori printe care atitudi nea necooperanti a Darilor puteri in sistemul intemalional $i a rezervei Capitolul 3 Teoriile rela$ilor internationale Vom ilustra nevoia de autoritate manifestate in ceile pa5nice. dacd ele urcd sau cobaafi.. momli $i profesionali este o cheie a succesului. Hedley Bull. Dar la o examinare mai atenti no se poale atribui vreunei pn4i incompetenla Si lipsa capaciti. spune: . De ce negocierea conflictului intre doua parli. cu un pfirlcipiu al auto ila1ii in dcclir. dacd papoatele sunt conduse funrLnlentalz incAt Lhio tennenii in cdre aes. ln nanzilia de la sistemul inlenulional. autorilatea lor personali. Invocarca unci autoriti.boiului. Diferilete ieo rii ale relaliilor internalionale au lost conslruite iot pentru a cxplica $i a incerca stipinirea situaliei conflictuale. I)aci medierea € facuth ln numele unui organism intemalional. unul dilr cei nlai cunosculi teoreticieDi englezi.1i e beneiica in acesl sens." atdt le un guvenr sau ab [. atianle si sJcre de ntfl enli. N pa(enerilor $i supoflerilor. incepand cu pacea Si solulionarea litigiilor.

numiti Scoala neor€alisti sau . inevilabil inir.' Pcntru a ardta cauzele perene ale rizboaielor li explicalia lor. suspiciune. schimbard doar actorii lechi cu cei din cel de al Doilca Rizboi Mondial. Cauza rezboaielor (Schunpetef.i posibit.rlca. cl cste pur !i simplu o maladie cLr- .. care se interyune intre actori $i rezultatul interacliunii lor. ..r. Durabilitarea $i rctualitatea ideilor lui sunt demonstrate de o coleclic dc studii pLr blicaie in 1991 (James Bohman and Matha Lntz-Buchman Eds). iar conccptul de bazi crrc lhideazi politicile internalionale cslc interesul dilcrit in ternlcni dc pulcrc Tennenii cheie la care irl coDrun acceptarea ralioDalitdlii. Foala liberali intreline convingerea cA ri7-boi l este evitabil li cA un regim permanent nl picii poate fi urm5rit $i reaiizat.reelismui structural" (Waltz). pu! . mentine ipotezele de bazd ale reali$til(r'.ibild tuturor. Acest sislem care condilioneazi corduita statelor cste adeviratul srbiect de studiu.Finalnente s a ajuns la nonentul cand puterca ge. tn-ti Jalovasc. numitn $i utopicl de cilre reali$li. Doyle) rezidi in interesele de putere ale guvemelor nedemocratice 9i cercudlor militariste. td si Jblo\uscd toate etlergiile pentn a ataca Si.. stabilil. ln o. ior atenienii a incet t . sistemul internalional fiind o lume a recurenlei $j repetiliei. un alt aoror (Michael Howard) folose$te tcxtul lui Tucidide. pentru a distruge putePa Gemaniei.tat Bitan .td ntud' . propensi nea spre violenli poate fi controlata Si redusi. in materie de nrctode. Pentru Scoala reali$n (Cal. vefnic caracterizat dc conl'licte.ti. aveau mbiLa. cu legi sistemice. din care ele nu pot ieii. Morgcnlhalr) ri^oiul izvorat dir starea de anar|ie permanenti este o fealitate endcmicA. balanla puterii. crtirl|rl llseuridespre idedlul . unde sunt incorporate in institutii intemalionale ca Societatea Nuliunilor $i ONU. realismul $i liberalisnNl. Puncrul sdu de plecare este lucrarea lui Kant S?.Pacca. hlent. ci sprijina posibilitatca pAcii prjn evjlarea cauzelor care determini boaia sau accidcntul rizboiului. Secolul XX a fost prin rizboaiele sale o permanenta sursl de argumente pentru reali$ti ii ull teren preferat pentru justifi- cd situalia nu tndi ertz toLrubilA fi...ut Jl ftu. care conduce la o interdepeDdenli economictr a sratelor. sunt la randul lor constranse de caracteristicile $i irrtefrcliunile sistemului inlemalional. pentru a distruge ti a harerAL pornin(l dth&lltL toate olergiile penttu a atrta . nu imbrali $eazi ideea ca rizboiul este un fcnonrcn endenic. O cale siguri este respandirea dcmocraliei in stalele lumii $i proicctarea principiilor ei pe plan iniernalional. in ace\t punca Spa. $coala realistn a puterii il consideri pe Tucidide ca pe un pre cwsor.boi. Rdzboiul nu esle endemic.] pand cdnd s a ajutls in folal ld nomentul in care putereu ateniand d atins o calne i. ele se bazeazA pe gandirea andci sau clasici. Redismul a [tcut. dincolo de voinla lor.lu a consideral fealiitii recurg sunt: sistemul de state.:st mo.mand a s o ultrp |c\n. uz de rpoful $iinlclor. descurajarea. ADgajati intr-o aspri disputi cu reali$tii.:oynopolit dt lui Kdnl. intrucet geneza $i conlrolul putedi Si un accident evitabil.boi.o stare de anarhie. insecuntate $i primejdii pentru statele care o conrprn. strategia..irdt. tj.In RAzboiul din P€lorror?er el a descris obir$ia rizboiului iD tblul urmitorl $i-a fncd tut nai puternic Inpcriul lot [. considerate anterior atomi coDstitutivi $i subiecti comportamcnlali. UmAtoarele doua exemple sunt elocvente in aceast. privinF.Atenienii leascd aslAra alialilot Spanei. un cadru $i nonne. in inslinctele agesive ale elitelor nercpr ezentati vcCcle doun $coli vcchi $i influente.o t. pornitld actual l fi.. dar pnn jocul balanlei puterii $j al menlnerii cchilibrului intre puterile jmpodante. Democralia 9i comerlul rcprezinla tratamenlul. Incidenla rizboiului nu poatc ii eliminats. d. dacd era posibil. care creeazi o scenii $i un joc. iar nezrlinla spre o lume a ptrcij este o utopie. Concluzia este cA rAzboiul nu esle cvitabil. Marea Britanie o sinlit ca situalia nu rnai erc tolerabia att $i d llot." $coala liberald. anume ci stalele sunl incapabile si adopte ititudinj altruiste ii sd treaca pragul intereselor egoiste de interacliune strategicA.€ Pacea Perpetud. rut rff Ecnrcu au m. intefesul nalioDal. ca li in viziunea 1ui Kant. Aclofii nrnl slatslc.. este siarea rormali a lu crurilor. Ceea ce distinge neorcalismul de curentul din care provine este laptul ci statclc.atol"o. trebuie si reamintesc cd deSi aceste Scoli aparlin modemitalji. O Ibrmn noun a realismului.utta rturttr \l.20 Jocun pe \cena l nii 21 inainte de a lace o scuni analize a $colilor teoreticc dc relatii internationale din secolul XX in lumina coDcxiurilor lor irtcrdisci plinare. decd e p t?reaAtenei. O a doua cale este instaurarea corrrc4ului liber.a1 a.

.rli\t. dar Grolius. iar in epoca moderna prin expansiunea starelor capitaliste in ciutarea de rcsurse piele $i (teoria nnperialismului). proletarii. asemenea iui Grotius. al interdependentci. pe planLrl socictililor nalionale de pildA. DacA realismulisi geseSte prccursori in Tucidide. lr_ trucal conflictele reflect. Este interesanr de constatat ci aceiti aurori considera noul curcnt rreo Iiberalist. dar li ipoteza liberali ci polilica intema conreazi Sj ci stateie sunt padicipante la o societate internationald in conlinui dezvoltare $i care.rierite >culir . singura solulie viabili fiind modificarea sislemul i cl un tol Unii aulori afirmi cA dupi coDfruntarea nrai veche rcalism ldealism ii cea intre tradilionali$ti Si compofamentali$i. prin desiiinfarea exploatatorilor. De aceea ambele c rente au fosi tratate uneori in litcralura ca rationaliste $i pozilivistc.rn. insuficicnr $i chjar rninor.. el era construit pe interesul ra{ional al individului $i al statelor. Ne iDmlnim iar cu teoria sistenelor. ralionalismul manjfestd fati de posibilirrtex pacir o alirudrne de rncrcLlerc pruJenr: tcoala ra(ionalisti. Prioritatea nevoilor materiale ale exisrcnlei explici motorul progresului. Isloria se rote$te asrfet in jurul compeiiliei ti conflictului. carentele sistemului general. falia inire iradifapte observabilc lionalifti $i inovatori. prezente in toate. Hobbes $i Machiaveli. $coala comportamentalisti (behaviorisd) a pomit ca o inrprospetare a melodologici.le prev€ni ii rezolva sunt limitate $i provizarii. laf noii inovalori sunt autori ca Deutsch. dc cei exploatali ocpendencra . iar ir epoca modcnr5 pe proprietarii mijloacclor de productie. Locke $i Rousseau reprezlntd o paradigma clasici. Inegaliralea . Holsti credc ci . dar a .rnului conterfpor. teore ticieni ai acestei noi $coli au suslinut ce srnt $i delindtorii unei noi paradigme conceptrale. contradicliile sociale $i preocupdri fat6 de exploatare. a trcia mare dezbatere este inrre rcaliiti $i globalirti. Interesri f4i de pfoblenralica rizboiului cste manilest. rellecrand realjrilile mai proftnde ale relatiilor sociale_ Teoriile sociale sau ale vielii internalionale pot masca relaliile de purere $i inegalirate $i pot fi folosite la repro_ mai ales strategia apelau la instrumente ralionale. Tema sa centralS este dezviluirea cauzelor iDegaliEtii in sislemul mondial. diviziunea muncii. Pe plan internaljonal conflicrelc s-au produs prin expansiunca conrinua a slatelor purernice. incetarea {iominatiei ql triumful mogtenitorilor jdeilor de libenate.revohlia compo(anenlalislb nu lj schimbat meniul reoredc. Senera-. violenld impllcitn. Nctiind m llumili de sinpla mutalje merodologici. cele din domeniul cultural sau reoretic. incercirile de a. constand dup6 Lijphart in apehl la reoria sistemici. Puntea aceasta a fosl exploalati de tand unele elemente realistc. In ceea ce pdvelile iiberalislnul. prjn lcgj $i institulii. o. in care sistemul nn mai este condamnal la o starc de $coala dependenlei este una din cele mai influente $coli.i structura asjmetrici a sistemului mondial sun! presupuse surse de baz5 ale confljctelor. dupA ce frontul scenei fusese ocupat ale factorul politic $i de cel econonric. iar libe' ralismul una oplimiste $i activa. cleve nind in anii '70 fundamentul cererilor Frilor in curs de dezvolrare. le controleazi con pelilia $i conflictele (Hedley Bull). (. metatbnc sau normativ al politicii intemalionale si al teoriei". Sistemul rnondlar esre sursa tunrror neajunsurjlor $i nimic nr poate fi in_ clreptat. egalitale Si fratemitate ale iluminismu lui. Pacea va fi adusd de incetarea luptei ae ctase. in timp ce realismul arunca asupra conflictelor o lumina pesilisti $i resemnati. $coljle noi.Jr I . $coala marxisti a situat in istoie locul generalor dc conllicte pe linia care desparte pe bogali de siraci. Aceasri icoale preia de la Marx numetoase concepte ca procesele dialec_ lice.rearanjai fundamenlal metodele otilizate pentru a obline cunoa$tere'. Dar acesrr fUId croir. dar limure$te Fj o anumitd ierarhie a ideilor. Dar pentru acesre preocupiri a ape_ lat la concepte noi ca centru $i pedferie. afirmi posibilitatea picii intr o comunilatc pluralisti. nli(e h adrerr cdpilali.via media'intre cele doui $coli. esie purtitorul unei paradigme total diferite. Accentul se rnutase de ]a principii teoretice sau faclori inlcrni greu de deftrit la ti nisurabile inlr un vast camp de experieuli isloricd. iar liberalismul in Rousseau $i Kant. de la aceea a puterii la cea liberali. megalitate.lele sociale. cu conceplia sa desprc o societate mondial5. profund marcad de inllorirca comportamentalisnului in psihologie $i apoi in Stiin. influenta determinanri a sfructurilor economice. care.22 Jocuri pe scena lumii 23 de ea. Astlbl con firlnd rolul acordal elementului juridic... imprumu- ducerea societililor neju ste qi inegale. Pentru el. dominare $i dependenJd. burghezia.. raionalismul se inspira din Grotius si Vattel.. pAni nu este reli_ Lu1 \r\le rul rizboi pcrmanenti. in cdutarca unei .noi ordini economice iniemationale. Hobbes.

ernationale sunt bazate pe felalii socialc .spirala insecuritilii" este de relinur doar pentru explicarea escalad:rii udui conflict. fiind parte a unui curent mai larg de critica iociali. ca $i pe noii aclori ca slmpd" reducere a tensiunii mondiale si deci a posibilitilii iome "e. ln nici un caz. Crite.te Scoala de la Frankfuil lJiirgen Habermasr' Fala de alte curenie de idei.. este insuficienl in inlelegerea rizboiului einic. oricit de mult ar invoca in rerorica lor istorii vechi. structurile este inlocuiii cu litice sunt construciii sociale: abordarea ralionale interpretarea. gestii utile. ca li fali de sjstenele de idei. Politicile simbolice ale rAzboiului rt ic.ii care denunlA proiectul toialitar al statelof $i crearea unei ordini sociale hegelr1onjce- Postmodernismul prin slrategia lui de deconstruclie problemadzeazi toate pretentiile de totaljzare episremologice $i politicd. cu prelut ignorerii societdlii civile Rclaiiile in. Drivesc toate retelele $i instituliile noi. pana $i cerifenia. Programul sEu de respingere radicah a oriciror fundamelre penrru $coli $i teorii a scos din circuiatle concepte prelioase ale episremologiei altor Scolit adevdr. transfomat sau evilat se mic$oreaz6. Interescle sunt bazate pe rden drili $i nu invers. Prin el se explicA ciocnirile intre grupurj etnice.. cet de des. realitate. Cu toate acestea. prclios penrru reali$ri. In cAnea sa Urile modeme.ctorii si gtructurile relaliilor intemslionale. care dau sens celor Globaliqtii. o baricri lajustilia universali. cele dinlai. strucluile maleriale sunt lnai prliD impoftantc prosia unor rivaliliti de iDrerese $i selecrate de leorie ca iistrLrmente.looerirea complicitlti.esle ptemisa criti' . cu o dimensiune epistemologici $i normativd. el trebuie sd iie avertizat de ideile d1late ln circulaFe fi poatc chiar deduce penku activitatco sa riu. vdd rezolvarea flnale a perturbaliilor vielii internatiomle doar in globalilatea crealodte de inslrrulii tr reglemenlali noi cu o structuri integrati (diferi|a de cea fragmentata a reali$tilor sau cea jnterdependenLa a liberalilorr' Spre deosebire de . globali$ii au iismului si.. O reprezentanta rr acestei directii e. ce Fi-a separat populalia de a altora' dcvine rgent privilegiat al relatiilor intemationale. . Factorii economici ti f.islemitlii de la puline indreplari de adus caprlatcoala dependenlei. coborald analiza la nivelul empiric in locul ftliunii. Tema isrorici a vechilor uri este conlbituti prin argumentul cd acestea sunt modeme Si recente. dupi monopolizarea factorilor de putere ai societilii' statul. iansa cercetetorului de a gnsi sprijin Si ghidare in teorii atrnci cend se aflA ln fala unui conflict ce trebuie stins.instrumentalismul ' lor. clasele. iar multe din afirmatilie lui provocatoare (preluirea togicii nomadisDului care transgreseazd odioasele frontiere) au mai mult o rezonanF literarA. Scoouimdrrurisil era acela al orienterii sludiilor relllii_ lor inteinarionale spre polilici emancipatoiue. lor cu diferitele forme de cxcluderc 5j dominarie. Kaufinan analizeaztt conflictele din Karabagh. cu preocuparea de a identifica interesele subiacenie care ghideazd cercetaria tradilionali.te de a bara drumul conflictelor $i al recutgerii ia to4a crescande $coala interdependentei. v:izutc ca ex. grupurile etnice sul1i simple coaljtii formatc i r o incercarc nlionah dc a pulta crm. ea aduce in luminx elementul social' Numercase concepte esenliate penhu $colile ciasice sunt puse sub semnul indoieliil statul suveran devine ibtma cea mai avansat' po de exclusiune sociala. primele. Pe misurd ce filosofia cesdga tercn in relalile internalionale. postura sa fragmentarista $i accentul pe alreritate creeaz a dificultAli acesrui curent de a oferi solutii pentru situaliile conflictuate $i o lume pa$nici.etilia lie prmordiali. universalitate.. popoarele.ivalitarea economice sullt Lle asemenea scoese Alte c-urente au dus rmediat dupi aceea critica panE h pozilii Constructivismul are un stiL mai putin filosofic.25 aceea a multilsteralismului. el subliniaze pulerea eu ristici a perspectivelor neralionale. istoria sunt suspecte $i evitare. Facrorul . ln spel4 ea se ocuba nu dtAt de . Ea s_a adresat unor Probleme negltate de celelalte Scoli li anume relaliilor ln_ tre cunoqtinle $i valori. Spre sfarsitul secolului XX a apdrut ln studiul relaliilor intema_ dona]e woala critictr. sunt caracterizare prin . Moldova $i din fosta Iugoslavie.alc gerii ralionalc" ii ale $colii psihologice. este de mrs cu recunoatterea ci . naiiunile.Confbn]r abordirii iDstrumcnlaliste.. Critica acestei tcoli simbolicc se indreaptd spn abordirile . Parcurge astfel ahe analize care au impins pe primul plan diferili factori explicativi. pe rand se incearci demoDstrarea i$uficientei lor. Ceorgia.iul securitdlii. credinle $i valori. imbrili$and aceleati obiective $i poate acela$i optlmism.conducilodlor manipulaori". dupe ce el a izbucnit. pDn conrnexemple din pozilia de explica- . comune curenrelor realiste fi liberale. nu acesta este linta alacurilol lor. de$i joaca un rol.

a simboluiui agresiv in sparele caruia st6 mitul ce a . rizboiul cornunirilitor din Batcani al $i populaliilor de o diversitate enormd din Caucaz.rrj comunrrarel esre oe asc menea bine veniii $i justificatt. rctenz(J. Accasta explici Sj audienla liderilor care manipuleazi simbolurile.cA oamcnii aleg prin aderarca la sinbolul cu Polenlialul emolional mai mare' Este ctichetai conflicte culturale sau idenrjtare. criticrti $i ea.drer. iar etnicitalea oleri un calnp emotiv deosebil de propice pentru politica simbolic6 Aceastd analizi este instruciivd penrru in{clegefea tabloului Pe cafe leoreticie i il oferi in matede de cxplicare $i inlelegere a conllictelor cclor cnre in sxrdii sau pmcticn cauti solulii practice pcn_ tru inchidefea lor.. Chestilnlea fundarnentali estc insar construirua rinei solulii reale... ci ca elerJront de constiruir€. se bazcazi Pe acesta ca sa explice urm:rirca calculati a unor obieclive. Acela. rur simbolismul {loresre si rcalizeze o sinteza. inrerecul narronal le . Of.olat siru anrlar un simbol. dupi eL exisren. fuDdamentalism.riu . autonLl propune o sintezi simbolisti. inrifada. u . ca reduciionism. valori. Dar se conrile un pi cat escnlial. r. i\. dupi epocr $r crrcumsrante." O varianti rationalisti.. ca subsisrerne ale celor dinlai. ce apar sub pentru bunuri rare in contexlul schimbitilor sociale aduse de mociemizare..rionabi .)l crrcnte (lcoala cdtici. Consrructilismul este in special ecleclic.ral re: lr.r lor dc a defini cauza ull. in fomarea unor identjteli carc de fapr sunl noi si nu pdmordiale.tare" coosideri ci rh7-boiul etnjc se explice ca funclie de ulmidre a ralionalila(ii.le dcconsrrrctie denx. teoria bazali pe cto ne tl\ij t. Dar aurorul teoriei face aceeafi gre$eaii pe car€ o Lmpuli celorlalte rscoli: ridlci simbotul ta rang superior. tradilie. Cun poare lj rcnrperarj contl. chiar cind acestea sunt definite de valorile unei ideoiogii naljonaliste sau extlemiste De$i tcoala psihologici esle priviti ca tiind mai apropiatd de preocuparea de a deslu$i ce line gmpurile etnicc laolalti qi cum se nasc atitudinile de oslilitate.Jl din peru ia. rut pu\tIroJeiI i. cum poarc fi oprita i0liuntarea I doui sa nrrr n lte simboluri? Aicj.ri (u . teami de extimclie qi altele Ardtand mentele constructivjsmului care degajd setul de idei prin care este conslnrite idenlilatea.ierrj. ci a securitilii personale (Hardin) O alta varianli. urmar: de continuatodi ei) intrepfind o opc ri de dcmistificarc a filosofiilor clasicc. cind el nu cste decat ultima expresie.. rl si n Jcrd c./i nc rotrte. Inlcresante sunt pentru el $j alte exPlorari ale $colij psihologice.sla bt' a ralionalismului.va cua! ralrunea. creatoarc a unei . a rcalitilii.r. nu a unor beneficii marerjale. i ji r. Kaufman o priveiie ca suferind de atribuirea Lrnuj rol ancestral. iD haina aceasta se prezinti mlrea rnajontare a conflicleior dc la inccputul sccolului xxt.i hrcru in domeniUl culrufilor. ..ii. De simbol lii de slatuld seu depind. mJ_ celurile t bale din Alrica.c !on_ lrrileie car( conlrunte pe indre. a $i unui proces care ralnaDe opac. chiar daci nu fomeazi o leorie coerenta a naiurii emolionale a legdturilor de grup $i a motivaliilor emolionale in conilicte: prejudeceli. sr nedivizibilc.. i. Simbolul esle tlral nu ca un senn pentru srarca de Ir c|uri dorire in obiecrive. prin lrfl lca selnnalcxza frctori ce propo ll nemerltarej ceea cc esre evidenr. Ce renarce analittji? Ce prevaleazi in lablou? Este lbate decisi atitudiiea respingcrli $i denunl:fii ieoriilor unifacloriale. totalitarism Dar rlacd pr"lcnli.. q. anxielatc.teotogii lof. ci de trezirca emoliilor prin manipularea de simbolud. cl un!r provcrlLr drntr L' mc|sii derivi a filosofiei conrenporanc care ignori signi. Cine urmarcS. apofiul cceslof teofii nu mai esle regat in cazul construclivismului pritgrnrlic. inter aLLid. carc r) irtocu reiite pc cea conllictualit. rizboiul civjl pe cale de a incepe in jurul unei moschei deramarc in India. chiar daci bolici.. accta esre al idenrilatii nctfanTr. Jtrnrul|o prim. Suntem iftiemnali de aceast. Miturile li sinboludle. al carui miez esie o combiMlie de mrt $i simbol.. limbi.rht dc <\rfe. extremismul local $i tercrismul cu acliune giobata este sub impresia direct. tecturi si retincm din teoia sin- evidenti desperirea 1ota16 de citeriul alegedi ralionale Poliiica eslc vdzuti ca preocupat5 nu de inlerese ralionale.. care caprli sens din mlturile incdrcate emoljonal (Edel nan). inacceptabjln fi vjolcnti. care cuprinde nemorie 9i valori. un rol mai mult sau mai pu1ir1 inportanr. obiceiuri. cea mai aparenta vizibiln.nri sau principiul gencraL cste indcccptabilii. Teoria sinbolici e conslruiti pe ipoteza . I crnJr\nrtr.26 Jocuri pe stena lutuu 21 Joaci.la $i re a couceptclor lo. Nu e un delect specific teoriei de relalii internatioraro.ta statutul qi securjtatea grupului $i pent simbol oamenii sunt gata si se lupte $i sA moari.oi srari de tapr. dacaL exisli LLr domeniu ireconciliabil. cultural sau genelic. util mccesaf: corlsidcla $i rca factoilor ideniirai.. erpticati\.r Me\i. leger..tr.rt i.i. prccun $i din roate celelalre care lulnineaz fiec c care un i se acorda . Alegedi ralionale ii este opusi alegerea sim bolLrlui. Dar relire rmpoftan{a acordati idcntitilii... Introducerea facrorilor cujlurali (credinlc.an ir niutol element ce nu rreblde picrdut din vederc..

Francis Fukuynma. ci mai ales schimbirile suferite de aceste relatii. riilor rclaliilor intemationale.. impotriva unui inamic considerat primeidios si asumal€a fdrd rezerve a unui rol hegemonic sar chiar inperial de cdtre SUA. la lrrnsfomlarea iderj de moralitate prin supraestrmarca foLuiui puterii.tional.rrc. Aceeaqi cerinli a vaiidirii oricerei teorii prin validarea de citrc fapte apare si in consjderarea unui curent relativ nou.itate. unealti flict $i schimbdre de regim. ca lrrmar€ I faptlrlui ci ele au dal naftere la iudecili distorsioMte in evaLuarea nivelului de ameninlare este ciocanul. unul din purtitorii sdi de cuvent. toare problemele ara€ ca ni$te cuie. preventiv sau preenptiv. intelaenliile din Afganis tar $i Irak au fost legitimale prin acuzalia de suslinere de cilre aceslea a terorismului inie ulional sau a dolirii lor prezumptivc c\r arme de dislrugere in masi. dar a ajuns acuin la extrena dreapti. suveranitate. vena lutnii Partea L CohIirte 29 Nutnai reintoarcerea la realitalea ignorali care sti la baza ideilor identjtare ajuDse la paroxismul fanalic poate indica o rea$ezare a problemci prin regrupirj de interese fundamentale. concepte vechi ca secu. Neoconservatorismul a fundameDtat cele nrai senmificalivc schimbiri ale strategiei $i politjcii americane in primul de ceniu al secolului rostru.28 Jocuri p. llste vo$a de neoconservatorisrnul american. in speli a democraliei. cu caracter unrversal. care a ocupat scena la riscrucea secolului vcchi cu cel actual. preia masiv din wilso' nianism. la scepricismul fali de dreplut $i instituliile intcmalionale. este ra. ceca ce presupune renunlarea la obsesia localismului qi djferenlei. obligalii $i sancliuni.Cand singura ta cxterni. dar e sceptic falt de instituliile inlernationale. FukuyaDa citeaza zicala: . pr€vederile dreptutui intemalional Si activitalea organismelor mondiale sau regionale sunt supuse rcexamindrii. intervenlionismrl iD cazurile de acul5 sfid." Nu doar neoconseNatorismul a reaprins dezbaterea in iurul teo. Ca o consccinlI. ris_ punde. carc inilial a impltitii ideile ncoconseNato. Ele constau in imbrii$rea unilateralismului taF de vechea adcziune la multilateralismul instituliilor. dat influenla o exefcitd pnn ocuparea de pozilii in execulivul SUA. un exenplu fiind postu] de subsecretar la Penlagon al lui Paul Wolfowitz. cu un mare ecou $i efect in politicile contemporaneitilji. dar nu ocglijeazi aponul credinlelor religioase. teoreticienii sau diDlomatii. cu liberaiisnul se inrudefte Prin pro movarea ideilor libefale. Cu realismul arc in comur preemjnenla puterij. s a despriN dc curent.tem global u1 carc apar endt:ili nei. In tranzilia de la un sistem iltemaiional bazat De state cr unrci acrori la un sr. Teoretic se cxprimi prin reu9ite ca intetustn public |j intercsul nafiotd. Esle de relinut cA accasti excursie ne obliga la o frecventare mal a-sidui a considerentelor epistemologice Si ia o aten6 relalie intre fapte ti valori. are ridacini de stanga la primii pa$i ai deceniului Palru din secolul tlecul.rre a interesului american. cl ilustreazi stilul postmodemist care practici colaiul ideilor din celelalte $coli. invocarea drcptului de ulilizarc a fbrlei. la supozilii nefondalc privind securitatea post_con .Ca alcituire.lale Si ncguvemaDentale.i. alialilor sau partenerilor extemj. prilej de reimoire $i modemizare a insrumentelor de care dispun $i a metodeior Ia care pot apela decidentii.

ra cu nri\o. Fjecarc teorie are dreptatc.. Lorenz. Locul siu in originea conflictelor a stamil mari dezbatcn $i a produs denonstralii interesanre. Darwin s_a pronunla| rar $i pnrdent iD cazul speciei umane.r o geni rlclermrnanti carc dau o falaiitare acestei rrisaturi. mentrl esential la om este adaptarea cuhurali. Factorul demografic a fost indicai chiar de Darwin $i dezvolrar de sociologi. dar uneoi sunt nenecesarc. Pentru fiecarc existd un caz contrar. Dar undeva a spus: . consideri suficienr ca .i suficienre. reglementarea sunr insrrumente lacunare ti imprecise.enii rlzboaie $i conflicte cc $i iau obohrl lor de vieti umane de conflict violent. De f. $i daci e sA avanseze fi mai sus. ca orice alr animal.au oc pal dc locul pe cafe il sahslac ccrintele unei populatii crcscAndc.Omul.i Dar nu .rrc rJ ite dezr uira c ale pnpuJrlriror tlin regiunile in cu$ de dczvolrare. adicd suni necesarcj dar nu . <\pnn a pdl'' ur homini. E. Asia s a ciovedit lt m. dar nu flrnclioncazi decit atunci cend apar $i alrcle.drrite . celebri lucrare iniirulali De$pre agrcsiune.i o manrfe.p. rcprczentaDrLrl $tiinlelor polirice $i cco nomrce concuri in constatarea ci in loate activititile umane con flictul e prezent ca o stare de tensiune subiacen$ competiliei ti luptei pentru supraviet ire fi ci litigiile suni inseparabile de aceste ocupa agresiunea inniscuri in comportamenrul uman. .e poate ccronq 12 ..re fbane grcu de ncgat ci omul. Existi un model clan{'area lactorului demografic se prcduce cADd rcsunele virale nu . cazul clasic fiind insufi cicnra pi$Lrnilor pcDtru tribu le Asiei Ce lrale. a avansar fari indoiah la condjli.Jtnh II Capitolul 4 Ridicini Sociologul si istodcul.a. din care cauza ridicat: la rang ibsolur lipsefte. chjar daci acceprA ce agrcsiunea ar purea ii qi invdlate. alelea teoii existi_ cu tor atalia tcmreni chcic Ai cu tor atetfl solulii rccomandrre. aftmte ci . Esre confliclut in starea lui ex!.i carc este Ciutarea unui risplns este stiruitoarc $i revire in ficcare generalie $i mai aies dup: ficcare conflict njmicilof.. precum 9i perspectiv! declinului de_ mografic al Occidentului dezvolrar.ia . dar reprezinti o inccrcafe pa{ial: dc apropiere de adevir. ca acelca recente ale lui Nazli Choucri. in cea mai risirir spre apus. Toli comeDrarorii Sj tructrvi inrensitare a pomirii de agresiune care este incA un riu ere_ diiar al omenirii este consccinta unui proces de selectie care a lr. Trccerea lor in revisiS.. de cci care corlesii fuDdamentLrl 1ri biologic... Acest faclor se jnpune a Ii relirrt rn proccsul genczei contlictelor prezenre Si viiroale. sangeros. oricil de succinte.?rele izvor de pr'odrc?r? a omenirii.li . onrlicre >i mig.int. ar fi si ne temem se supune unei lupie aspre.rrnt at agle. dupd ce Africa a fost sursr d.a. in care limbajul.ra e\r. Exista insi o intrebare care nu se mai bucurd de un rispuns unanim.le.rN.irca patru/eci de mri de rni. Dar sociologia tui Wilson.tlcd|C.rurr intre . dovad: ci avcm de a face cu conditii carc nu numai ci nu sunt suficienrc. la origiDea confljctclor.-ir penr. cafe cred ci rizboiul e lnscris:in caracte rjsticilc speciei umane $i deci ne s1li uilll dcgcaba sil I eradic:nr.a rar nropfiut i grup.sihena agresivd sd fie trezitd in condilii de stfes.inist s.runii. oe iare .ti un :n. ne areti de ce incercarea explicativi a marilor teorii a efual fi ne alldm la punctul dc ponire de pe timpul lui Tucidide.tincr .. inslituliile.. Tot aproape de cordiljilc naturale $i de viard biologici ne linem cind examiniln teoriile cauzale care au identificar lupta pcnrru resrrselc vitale.cea mai dis_ sale mullipficeri. nu lre caparil er Jc r lr agre.drci rn cLl| rul erc' Je p a.iatbo.r replical ca ele.rr. ca stresul care e produs de lipsa hranci sau de densirarea crescuri a poputaliei. Este un punct de riscrucc care desparle pe fdali$ri. sa supenoard de azi printr o lupti pentru existenli ce urmeazi rapidei ci el va trebri si activitili. a cirui aparilie este legari de activitilile dc viinitor ale unui mamiter trezit la rcgnul camivor $i care uneori | !ninca vecrnl Je gn. Dcsple ce cauzalitate dln putea vorbi atlnlci cen-d sunrem slidali de complexitalca lenomenului violenlei? l Ilrccpcnl cu natura fiintei umane. lteratura consacratd originilor dzboaielor fiind vasti. dea cele mai multe avand scnsul de ta adeplii evoluLionisnrului d.Orcli\ir c.c na leg. ..i. dobenditi $i creali ln experienli. hrani sau api.apt. Un purernic curent .\!ramn)rj nunn rinrp de. Se demonstreazi u$or ci majorilatea cauzelor sunl pfezenle... devasraror o t-atalitaie ineluctabil! sau doar o maladie ce poate fi tlauii Si elentlral eradicate? De ce exisri . Care cauzc plauzi bile au fost identificatc.ne. Istoria se poate ciri in termenii mi$cirilor inigratorii.

Deci. credinld. salubdlare. Exista $i al treilea fel de a invoca lupta pentru te. spcnnli de viala. care nu are decat pulin peste doui secole vechime. pentru ce profilul succesului consta de aceastE data in tehnologiile avansate care consumau mai putina materie priml li msi multi inteligenlE qi pricepere. i. poliricicnii ne_ asiatice ca o baze a scopuriior sale de tara lipsita de resurse. patlu decenii a riei dependenlei.brii drept subiect al conflictelor: dincolo de aspectul biologic $i al asigurdrii existenlei: teritoriul.ilociu. rnspunsul sc menline acela$i: dzbojul csle dererInrMt de cauze adanci carc nu lin de intenlii sau bunivointa facto rilor de decizie. dupi o perioad[ ilnDortaftA de dominaije a cirbunelui. ln special ln epoca tribala sau in zilele noastre. evaluat ca fi aurul galben sau monedele in buletinete zilnice care expdmi starea planetei.loritor prin . cea a disp. ir spe_ cial resurscle naturale. In privinla subiectului pe care ll rrmdrim. La entilarile clasice jucirn(l . Chestiunea accesolui sau controlului surselor de petrol este cel mai cunoscut $i citat caz. Observim cum. mecanice sau electrice. tibila de conflicte. sustinand necesitalca rizboiului pentru resursele vitale' ca de reu$it sd fie o mare putere economicA. Coreea de Nord). a urmArit cucerirea de terito. societili sau entitdtr care Sociologia contribuie semnilicativ 1a srudiul Inocimtsmelor care tr)l gcncra razboiul. alfaoerzarc. Competilia pentru sursele de ape devine mai asculiti pe n*sura epuizArii resurselor. Marxismul a localizat aceste interese la clasa burgh€zi sau exploatatoare care lupta pentru meniinerea supremaliei sale.rzii de avaDtajelc civilizalici de alta afiati pe trepre joase de consun. ItL reinvierea aspiraliei la identitate Revolulia industrialA. aii in prima jumi|a€ a secolului XX.Lumea.luPta pentru spaliul vital". trolul continue sE fie aurul negru aj economiei nondiale. este o componentE a idendleJii grupului uman. fie el oricat de arid sau neprietenos.tionale nu inlocuiesc pe cele mari.uitnlii bogeliei $i a reo_ exernplu in cazul Angliei. indispensabile fuDclionarii la parametrii lnalli a civiiizaiiei jndusrriale pe care au consiuia. a fost dedicat acestei geografii a setei. Dar existA $i a1!i factori care devalueaze impofiania resurselor. singura disponibili. cand acest tip de conflict prolifereazd. pe. chiar in forma ei benig_ nu vad ai|a cale in a-$j asigura interesele considerate vitale. Japonia. A avea putere lnsemna sA ai tentodi vasie. ln forme extreme. statut. biologie $i resurse.) este $i mai izbiroare azi. fataliiatea continui. raspunsul Darxismului la lntrebareat vor mai fi rdzboaie? ettet da. intr-un numar mare de tfui.o. este corelata cu migraliile conflictuale. penhu minerale si apoi pentru cele energe tice. ceea ce va na$te tensiuni in loate zonele aride ale planetei.32 Jacuri pe srcM lumii !'!!!!JS!!!J!. ca toate r6spull_ sLrrile anrerioare legate de naorA. Negiijarea altor factori care intri in componenta conflicteior identitare (limbi. Anul 2003. Dupa fufrangerea in rizboiul al doilea mondial. Dominalia colonialiste fi rdzboaiele pe care le-a pro_ dus au fost atribuite inleresului pcntru maleriile natumle prelioase (aur.!! 3! matematic de teona jocurilor extrem de simplu $i convingitor privind competilia speciilor inar-un areal cu resurse iimitate De$i foametea. diamante). mai ales de zicamintele de nE. ft) absenta totali a acestor re_ surse. generatoare de conilicte Chiar daci nevoia de teritoriu ar putea fi citate h om ca o tldsa$rA originarA. O teorie moderni a conflictului care il ieagi pe &rsta dn gradrt dc itteractiune inrrc pAqi conlirnd ci agrararea rccstei faiii duce la inreracliune pa$nici zefo ta interacriine vio $i lc]lLar.Germania era pin ciDalul nval la inceDutul rAzboiutui mondial. ca o nevoie biologica fundamentali de a-si asigura un mediu propice de echilibru $i de seleclie.r.. Dar nici astizi micile energii informa. argint. Industda modemi este consumatoare de candteti unate de energie care depinde. Ceopolitica ca doclrini a contrclului unor teritorii streine a inceput sA infloreasce la inceputul acestui secol. Dupi alte doue $coli inrudire. ca putere industri. ea a cApdtat forme noi o datA cu revolulia agrarb a omenirii. rii hidrocarburi. \'iolenli $i oamenii picii de prelurindeni. Africa subsaharianA. fertile 9i cu populaiii nurneroase. afita timp cat w exista inpd4ireain clase antagoniste. trcptat. valori etc.!tut . este localizate azi in cateva arii (Etio_ pia. cea de acum 5'10 mii de ani Ea esle prezentd in istoria primelor imperii Si in dzboaiele lor de exoansiune. iar apoi miezul obiectivelor sale a fost rezunat in lozinca celui de rl lreilea Reich: . anul internalionai al apei. indiferenr dc ce ar inrreprinde diptonlalii. lupia pentru supravieluire devine o Jus tificare a conflictului vjolent pentru stale. care nu accepta nici o ameninlare la ctile sale de legalurb cu lndia jau Orientul Mi. sfaiiati de o prapasric ce clesparle o pa(e cc benefici. aduce ln primul ptan al intereselor statelor alte resurse naturale si anume ceie energeiice. manifestd Ajungem astfel la teoria economici a originii rizboaielor care au redus chiar $i facrorii strategici polirici sau de pulere la irtereseie economice. esre suscep.

34

.htu

pe stcna tunrt

35

cipali, statele, si mi$ctuile ;i grupurile (etnice. rcligioase. mlnorr lare sau altele). sociololia adaugi roi caPilole ts9e vorba de rolul

elitelor. al grupurilor dc putere $i influenli si al clicilorin procesele {le .leoizje. lstoia confirmi cd acestea. recurgilnd la mampularea opinjei publice, inclini in cele nui ulte cazuri balanla in favoarea

rizboiului. AIn notat la enumerarca $coliior marea popularltate a leonel deDendcnlei in lumea a treia $i a cercudlor irFlcctuale djn occi dent. tocmai din cauza struclurji concentrice a sistemului mondial c^mpu. Jir .enrrul de/\ olrrr $r te ller'h rileri ieconsiderAnd factorii ce pot inlIa in ecualja conflicrului, influenmnci cursul siu violent dar $i inhibendu 1, primii sunl lactorii claii. exteriori si obiectivi. Aslltl sunt populali.r $i slarea ci (exces' d;lin), teiloriul, hrana, enetgia, bogilia ($i siricia) ca factor ccononic, ur nratii de alli lactori etici sau sc'ciali: gndul ir care sun! respcctate drepturilc ii liberii,tile onului, slmctura poliiici (concenlrarca pulerij in despotism vcrsus dernocralie). alte slructurr ln ienlc (complcxul pohtjco_militar), elitele ii lide.ii' srlrctura siste_ uhi inrcrnalioral. Indiferent dc dispoziliile sau voinla socielilii acc$ti ficlori reprezinti lorlc imPortante carc in ullinri irshnl' decid dircclill pe care spirala unui conflic! o poele ha: sprc solulre Dasnica sau spfe dcznodinint riL'lenl O ahar sciie de opt faclori pdvesc mai nrult individul' slarea ninlii $i a psihologiei sale. Singtrrul factot. iot falalist, cu care in ceDcnr eslc pecetea biologici a unor tendirlc inndscutc (1po1e7a 1rsti;ctului atresiv), urmati de lactofii psihologici (ca in tcoriile lui Freod), gmaul de nljonalitale $i natura c aclerului (ce poate manittsta uri, miind.ic, Iicomie - relevante pcnlru conflicte) iri mai apor ralorile culturale ;i in ptLI.1icular reljgia, ideologia sau doctrnc speciale cN geopoliticll. Cu ele se deschido un alt capitol al teoriilor .resrre f;l <-rri'e.o.l:.relorti u ""rr; pennc'r:\J ? relol\Jr lol nr\.lr.c lr..r( rl,r.lrJla de entrl,ul Ll:n I :d! UNFSCO: I'i Adr'l 'se a$e ii1 tinted oanailor si acoto tr(hui? tdutdt r rediul lui cultu' Exi*i in ptimul rind in zilele roasrc un putenlic curentacela al rl interesuhi pdn ral. care a inlocuit tcrmenul de telerinli vahrii. Valo.rrea sti la baza culturibr li diferenla intfe valofr' ca sciiri de ier arhie r unor priorjlili. acliviliiLi, indelctniciri stiluri' guslui iixate istoric in cutulrc ii 11.rdi1ii, Iegende $i preccpte orale, irnlici si nrarea varietate a cultLrril(Jr Acosl cufen! consiati c' in neLc locuri prccirterr! e aco.d.rla flrltufii r!,'boinic€r ri in rltcle

pagnice. Itiada a fbsr considemta dc un sptendid eseu ca ilusira.ea prn excelenlE a culturii rizboinicc. Drcri sunt peNoane inarmate $i erefsatc ce ucid altj semcni. clo a lof sti in perforlr., rrJ ornuciderii IJr rr/iuDeJ \c pcrL,e..re-J prin .cr n J n,ire cpopee a lunii aDrice. cu ecouri ir afa $i tjtemtrra turopei cu l miteri pani in zilele noastre. Isroria ce se lnvali ti azic in p$inci J).rl istoria corfixntirilor violenle. ONU Si UNESCO Lr;nrreprins o rampanie de dezloltafe a culru i picii. Un congres s-a drut la l\,Ia_ (lid in anul 2000. Si presupunen cA ideea cufturiipicii. inci di Iuzi, s-ar maturiza $i am purea asista la cateva ore de educatie zil_ li. a D"r zece minute oinlr-rn tilrn we.tem -r de a,yr,no in Ltr\ul serii, in care iupra sangeroasi $i mortalE e ]egitimali $i glorifi_ frtla. ar aJunge si $teargi orice efect de iradiere cu principiile picii.

cultuii

riocnesc pentru valori pe care le considere irecoDcjliabile at; c m icoala puterii consideri ci iD ciocnirea de interese oarl]enii \unt in slrre si-$i dca viala sau s-o ia pe a altora. La tetcliziune, r^n dmpul r'uboiului din Bosnia, un Unir (inlelectuat. srudentt) a erctar;ar: ..sunt gata sa mor pentru idenrjtalea mea culrumlA.', CLr prlin dupi. irr :rpaLrut scene de masacrarc recipfoci inrre studenri. i; acesr c;2, ,lisf|cpantele tconomicc. lipsa dc hfani sau pfesiurca poputaliei $i !)rda rasursciornarurale nu sunt chei explicrrrve reLevantc -l nte Conflic|ele idenrilare por Ii numirs qi confiicte cllttiiile. |llr sr"(, cun] spune Hunrington. rizboaic de civitizarie ci ciocniri 11. culturi. Elc meriri o atentic speciali pertru ci oice sircm clc i rrdinlc Si valori. care definesc cuhrra, r,te rcligios, ideotogic, ting1' slrc, oricc sisiem tradilional, evocaror de isrorie, agrAtor de qpc , rirc sc aili in prezenr in ptiri cruplie, anlrn(ind noua famjlie dc rirllicte care intimpini olncnirea la inceput dc miteriu. Snrgurul ' l'.rIJs(J-e,c ou IegJ r ||rle .per- re .\r\ tJor trr.fi,...p ..r( J. rlcr<.ele \ lale ce dct( ni.ra.onflict. ( r..ou,re \onu '., ,h I rlur. .nltliJrele c rtrur,te .Lrnr ,r.h,.Lri,e _r,(,Ir1J, i.,,

.

In alt sens, qcoala valorilor sustine cA oamenii

$i socieriaile se

lr.. s0sccpribile de
(

a

\rllUfa $i coDponcnlele ei nu sunt sjngurete ctcnerre cc ies di. l.rr Intereslrlor vitale, vizibilc. lnisurilbile. Asttet, o rc0rie rtrihuie ' r rflfrcn confliclclor din exccsul de rationalitate (Bnrce BlLeno dc l\lt s(tuit.r). CoDflidelc necesiri preg:tiri, utcutc, org:Lnrzare, care ,i ril rcrlizate, dincolo de orice emolic sau pa\,urLcj oc r nl a c^rrf ri{'ifirlilate cso indelu g incercali. Dacat cinc!u se si|de$e ta l, Nirnrma. Ltn om dispunind de asenrenel RrrL||rc, srind in iiule.r

fi influerlate ti ransformate.

36

Jocuri pe scena lu,nii

3',7

unei matinirii de rizboi ca Pentagonul. plirr dc inli)nnaticieni $i de teoreticieni ai jocurilor. rr putea gisi ci idoea este justiiicati Daca lucrudle dau gre9, sc datoreazi prea medi increderi in posibiliii{ile mliunii ii neglijirji unor factori aparent minori. O alii Scoala spune c[ oamenii se infrunti in lupte din cauza lipsei de ra$onalitate Sf Augustin menliona pintre factorii de genez:i a rizboaielor: picatul originar (deci natura umana). frica omeneasce de moarte' slaba voinF (factori psihologici) $i irabilitatea de a geDdi logic Tema incapacitalii de a gancli este tithrl unei cd4i consacrate de Barbam Ttrchman prcstiei ca sursd a conflictelor (MaJ'{{l Ne} nr'et). Nimeni nu e crulat, de la Papii Rena;terii pena ]a rizboiul din Vietnam Este o tezA ce merilA atenlie; conflictele au toate, in diferite momente $i .ub difefire lorme, eron Je ci'lc.rl }rde. Jlr g"ciire

nu intrlr in joc (limba Si religia pot fi aceleasi). dar traditiile, obiceiurile $i trccutul sunt suficiente pentru a sApa mai adanc falia diferentelor de rdcntildte ri a m"i du$mania. Sa pre.upunem ca do\arut dce\ruiconaprinde $i dimensiunile conflictului se multiplicd. Ta{a, oricat de indeptu1ati, este interesati ile de situalia strategic!" fie de resursele minemle ale regiunii in cauzi. htervine linalld conflictul viu prin rrimiterca de alme $i apoi poale se-Sj faci aparilia ca pacificator Si ocupant. Nu

flict cade pc nfna unui geopoiitician dintr-o lari te4i. Alt bec

se

-

'au Enumerarea faclonlor ce intcrvin in deljcata balanli a

ciii

pa$-

nice qi a cdii violcnle in rezolvarea conflictelol demonsteaza cu pr'isos complexitatea prcbllrmei. Aceasti complcxitate, ca Sr zadar' nica incercare a unei leorii de a redlrce Ia unul sau caliva factori in tregul proces de dezvoltare a unui conlljct, se datorcazi nu numai numnrului rjdjcat de factori ce intervin in silualiile conllictuale in temalionale, ci mai ales faptului ci intrc ei se gdscsc relN{ii de inllu(fri-e rc( ipro.;. rePre/cnlrle in frgtlrr 2 Penlru a ilu$ra influenla reciproci vom lua un caz in car€ sun! implica!] primii factd cilali. Si presupunem ci pe aria rcsMnsi a unui
irib esG aclivat factorul . resrere dentt graJit:d. Ca unnarc a surPlltsului de populatje, io lanl se active.rzii $i iactorul hran4 devenitd insuficien
rcprczcntate de ar la prccara a dbului sunt prea reduse (seu incristenie) pcnlru a salva situalia. Sc activeaza f^crotrl teritoriu' insuficien!, devine subiectul prcienliilor asupm unur care. teitoriu ce apfflinc unui all trib vecin. Egalitaiea intri $ ea in cauz"i, prin dispffitalea bogiliei celor doui lriburi Dar in unele cazuri (hulu si tutsi), rclaliile tradilionale de dominalie in cadrLrl ac€luia$i stat sporesc

aceasti fuaepdtrundere de factori, acest joc al ielelot carc lennini in virsare de sange, mai multi explicafie decft trimiterea lor la gene vjolente ce pot atat de u$or fi atribuite unor populalii ce stau pe primele trepte ale civilizafei? Contlictul ar putea incepe in zona culturald. Altercatie la o serbare sau reuniune, unde o parte se consideri insultati sau umilitd de adversar. Scanteia incepe in mintile oamenilor, in timp ce in cazul anterior ajungea mai drziu acolo. sub formi de incendiu. Acum primii factori activali sunt cultuftli fi psihologici, rationaliratea nu :rju6, totul c emotie puri ti pasiune dezldnluitA. Bilantul victjmelor Doale fi insi acelasi.
se

Iunizedi

ti. Resunele

fii l

rolul aceslui factor de conflict. Slmctura slanrlui (inslitulii, legislalie, administralie, polidcn inteml) este $i ea aciivald, dar ri.spunde negativ. neoferind elenenlele de solule Concomiterl sc aprind 9i alte beculele: rulul liderilor. mellalitatea $i gradul lor de ralionalilalc Ceea ce sc activeazi automa! este factorul cultural. care fumi7c^zi suporturi difedte peniru identitilile rclorilor Difercnta culturali este factor de

exacerbire a conllictului, devenird supofiul nroral al adversjti-tii celor

in ca|zn ii fumizend lisla tuturor confrunlirilor lor ill lrccut si

a

inamiciliei irccoD!-iliablle. Eslc posibil ca alte elenrente ale cltlturii s'r

FjgUra nr.2 Ana za factorialS in originea conftictetor

39

CaPitolul 5

Rizboiul
Isloria atesti o indisolubild relalie inlre statele Sj rezboaiele pe care le au punat. Conflictul interstatal poarti $i numele de rAzboi, jnterintrucat sub aceasti etichetd. a fost fomal recunoscut in viala nalionald ca o stare speciali supuse unor reguli De la Crotius, care a scris primul tratat de drept al picii ti rlzboiului (1625)' dreptul in' temalional nu a incetat se reglemenleze conduita staielor in caz de rizboi, elaborand convenlii ca cele de prolecfe a populaliei civile' eliminarea unor tipuri de alme sau tratamentul prizonierilor- Exista norme in general rcspectate privind modul in care se declare rEzboa iete $i inceteazi relaliile diplomatice fi din alte domenii sau in lelul in carc se declard annistiliul $i se incheie starea de llzboi. Rezboiul rimane ipul cel mai reprczentativ de conflict- Nunarul crescend dc conflicle care nu sunt decl,tratc rizboaie (rizboiul din Vietnam' razjnterstalalc Si boiul din Golf), iaptu] ci multe nu sunl necesannentc
noua tipologie a confliclelor care puie in evidenli lbrme noi ca tero-

Inulti staruinld fi cu mult mai m lfe rezultate decar cea inalreptatd irnpotriva calamitirii create de orn. Cu toate acestea, studiui razboaich a fost o preocupare continui, in speranla gdsirii unor remedii. O abordare a studiuhi rdzboaielor a fost inlreprinsi in domeniul crDlitativ. Catea lui Quincy Wright, Un stu.liu aI rii.boiutui (1916. rcvizuiti in 1965) este o operi clasici. Autorul se ocupi de 278 de t;zboaie ale civilizafiei moderne inrre 1480 Si 1940. pentlu fiecafe rezboi sunt oferite datele de deschidere qi inchidere, nunele I|aiatului de pace, lirile care au parricipat $i data inrririi tor, impdr lirea intre iniliarori Si pi defensive, numirul parricipanlitor faln (lc totalul tirilor din sistem, numarul betiliilor impofiante $i o cla \ilicare in pdvinla caracrerului (balanla putedi, civil, defensiv sau imperjalist). Din secolul al XVIIlea datele sunt completate cu Dunr:rrul combatanlilor $i al victimelor rapoftate 1a totalul populaliei lliribr respective. Altc abordiri statistice pentru endemia rdzboiului pentru omeIire: din cei peste 5500 de ani scurgi de la 3600 i.H., doar 292 de rni au lbst lipsiti de fizboaie (cam 5E); iar in acesr rimp 14531 de
a 3,6 nilioane de oameni. S-a mai fdcut un calcul privitor la curselc de:inarmdri (1656 de ta 650 i.H.). din rlrc doar 16 nu au dus la razboaje (Va). In seria studiilof de acest gen. poare fi cirati $i l,rcl.atea purtatrd fizboi 1816 1965. Un nanual statistic de Dtryid Singer Si

rlrboaie au micinat vierile

rismul nu face mai pulin rclcvant studiul rizboiuluj clasic ca fenomen adanc implantat in istorja societilii umane Europa este continentul rnzboaielor lungi. Timp de aproape patru secole au lost purtale intermitert r6zboaiele europene cu Imperiul Otoman avand ca momente jmpoiante cuceirca Constantinopolului (1453) 9i atacul vienei (1687). Ri7.boiu1 dinlrc Fmnla 9i Anglia (cca- 1346 1453) este numit Rizboiul celor 100 de ani. Unul djn cele mai distrugAtoare a fost R;izboiul d€ 30 de ani (1618-1648). care a luat vielile a circa unei reimi dh populalia Gcrmaniei Capitolul dzboaielor mofldiale este deschis doar de secohl xX, care inlrcduce $i atotnimicitoarca familie de anne dc distxgere in masi (a$a_nunitul ABC: atonice. bacteriologice ii chimice) RiT.boaiele inlrn' pnn nu mirul de victime 9i trecvenF lor, in categoria flageluilor (calamitili. dczastre) la un loc cu cele naturale Ciuma neagri din secolul al XIV-lea inpulineazi cu o htimc populalia E ropei $j Africii de

li

Mch,n1 SmaLI (19'72\. Aceasra cupdnde clasificarea rizboaietor in-

lf

C.iteriile sunr remporale, spatiale, sululul politic al paniciparljlor. populalii. Se lbce disrinclie intre Inrgniludine (luni de r:zboi ale tururor parricipanlitor). severitaie (conbrtanli morli) $i i ensirare (riporul viclimelor faln de dmp,
loLalul populaliei Si roralul lb4elor armare).

r)rice (imperial $i coionial)-

sislemice ale sistenului cenlral Fi a mailor puteri, extra siste-

Analizele sratistice sunt irtreprinse cu speranla identific;rii unor rcgulalitili, frecvenle sau ciclud. Rezultatele nu confilnlii rccste speranle. Nnric semnificaliv nu apare cand exaninezj inrervrlul inue declan$area conflicrelor succesive_ Dar. surprinzilor, irl)are un naxim ce inteNine cu o regularirarc de douizeci de ani {lrrci cilra inceputurilor de conflicte este raportad ltr numirut celor .xislcnle. Chiar cei nefamiliarizali cu sralisticile cunosc pcrioadele
drrc desplrlt primu] rizboi nrondial de al doilea $i acesta dc primele r izc ale Rizboiului rece ca fiind de circa douIr dccenii. Iarit$i face

Nord. Lupta impoliva molimclor a fbsl dusi de onenire cu nult lnai

Au exis tat cruciade lntle 1096 $i 1270. A doua ieqire dnr renduri a Franlei e. victorioasi. Imperiul Rus.tcoperir inrregul contir)cnt.ivili). cu o populalie de peste un miliard de locuirori. in rcprimdrc. a fost unnatd de Organizalia 'lratatului de la Vanovia (1955). FlaDla a infruntat $ase coalilii succesive ale statelor europene. mr. pana la 25 de bilit S[Ans legar dc conceprul de alianri Si Delipsir din gandirea poce a cahuzit fie declansarea conflictelor. Ilalia $i Japonia) au inceput ocuparea unor teri ce se bucurau de proteclie din partea Angliei $i Franlei. Aceste doue cazuri istorice definesc alianla drept o comunitate de interese. Austria) $i Antanta. in schimb. puterile Axei (Germaria. astfel ca nici una sa nu poate si (lominc pe celelalte. formafi de Franta. con. in cursul lo. Anglia. h definirea ideologicE a celor doui aliante ln Rezboiul rcce si mni cu6nd in alianla NATO care subliniazi valorile colnune. ceea ce ii un oryanism permanent din care au iacut pate Imperiul llabsburgic. Ultima s-a dizolvar in 1990. ia. Ideea lui de baza este asi. conceputd caun mjjloc de stivilire a expansiunii sovietice.iiilalli snnl chemali si irlervini. Studiul mai aratA ce Europa. Mai mulle regularilali in punarea riboarelor )i conceple domhanle inmlnim in modul de purtare Si declan$are a rezboaielor interstatale. cea]a]la a fosr menhnuta cu orienttri $i furclioniri noi Si nlerit. antagonism care a dus la primul rAzboi mondial. peste capul puterilor creftine din Europa. In iimpul Rezboiului rece.Ultjnla. din populalia globului. iorm ciruia cand un nrelnbN a1 acesrei conuDireli incllci un acord I)oleoniene au durat peste un deceniu $i au.re alianla 5rabililJ de ea cu Stredra. RaTtroaiele na Aliantel€ sunt primul concept care se impune. a sta litici . producand lira in6rziere alianle opuse. aliantele au fost concepute ca forme de luptd impotriva uneia sau tnai multor puteri cu preteniii de expansiune $i donrinatie. Sultanul Selim le relnnoie$te pentru Franla si :rbia in 1583 Anglia obline un tratat sirnilar. Dar o datA consiituite. 1b4a lor a fos! perceputi ca o ameninlare. Iralia. rntrcnand 33 de state. rclatjilc inlre puterilc europene sunt bazate pe acesr prjncipiu. din Spania pan6 in Rusia. Statele nu lupti singure in conflictele semnificative. in ciuda aparenlelor. lnlocuieste conflictul bilateral cu unul de gruperi sau il extinde la dimensiunile unei regiuni. fie incci:area de a le t)rcveni este principiul balantei puterij. Dimensiunea lui a intrecut pe cea a primului dzboi mondia| a cuprins 72 de state rvard 807. cu un total de 29 de milioane de victime (feri . in Europa: alianla Pltterilor Centrale (Gemania.cdilor libera e 5 na!ion-li\re. care pan6 ta u ne au fbrmat cu SUA Alianla Nord-Arlandca. Este interesant de aflat din ultimii 150 de ani sludiali cuprind 50 de conflicte interstatale $i 43 imoeriale si coloniale. cermania. de asemdnare sau inrudire Aceasti caractensticd a alianlei s-a menljnut pan. 1453. Dupn Vdrel (1758). spre deosebire de comunitatea $i inrudirea de credinF O alianlA imponant5 a fost convenita inlre puterile care au luP tar imDotriva iui NaDoleon: Sfenta i'liantn (1815). In 1536. pJlere prolerlan!a ce lupla impotriva puterilor cetolice in Razboiul de 30 dl} ani. La inceputul celui de-a1 doilea rizboi mondial. Prima alianlA mare a mileniului II a fost aceea a cre$tinitnlii impotiva ocupanfilor locurilor sfinte. Ideea de alianln implica o comuni_ tate de idei a celor ce se aliaza. I-a inceputul secoluiui XX se aflau in slare de competjlie ln mateie de inarmari. Este de asemenea un element de notat constatarca ca inlre In!ing:ilon )i in\insi nu 2pdJe un avdnldi connant oenlru primii ca propo(ie de mo4i.40 Jocuri pe scena luhiii 11 parte djn folclor afirmalia cd rizboaiele lncep prindvara $1 toamia' mai degrabi decat vara fi iama. gurarea unui echilibru inire naliuni. Teorelic. Prima dezminlire a criteriului similaddlii sau comunitilii de valori o produce Franla prin stabilirea unor inlelegeri cu Poata Otomani. Balanla puterii a tinr(lionar l(rn iD ir . In 1566. care renun{a astfel la aplicarea sistcmul ei juridic.ra unor coalitii irnpolriva Franlei lui Louis at XIV lca li . cu un scop definit Si de prevenire a rEzboaielor. iniliatodi ci$dgd in ?07o din razboaiele interstatale si au mai puline pierderi in 80Eo din cazrri. Ele se asiglrra de aliali. fomata in 1949 initial din l2 !nri. urmate de alianlele europene impotriva otonunilor de dup. Este idenrificabili in relaliile dintre cetdjite grccc$li si rnai tarziu dinife cetnlile ilaliere.. liind de fapt disrusi de revolufiile diD 1848. AIiaDta s-a rrJnife\rlr mdr ale. capi tula!iile cuprinJeau acorduli de coren si acceprau exerji(drea unei junsdiclii proprii prin consulii francezi asupra cetilenilor france^zi in Turcia. Organizalia Trararului Nord Atlantic (NATO). care a cupdns initial ainturi de TJRSS inc6 tapre !iri. Anglia qi Rusia. nu este mai razboinici decat alte arii ale globului occi$i cn in uldmii 150 de ani sunt mai pulne conflicte in Europa cd rizboaiele dental6 decar in alte r€giuni.

42 Jocuri pe scena lu ti lui Napoleon. Tdrile niembre vor nenline conlingerrlc fi inlesn in pe baza unor acorduri.rlii rcu$esc si creeze o nox: organizalje irtemationatb ciidiin t)c prjncipiul secu. de pildn' e construit ca o coalilie eufopeani ce line in lrau Rusia. n lionate dc tbfle ae- .si ne nnplic6m noi intjre.-l \n:m\m bdlunla puter".motivul conslant sau principiul care slrnbare prin intreaga politici externi obmani este halanla puterii". Consiliul se adreseazi pidilor irreresate penlru acloptarea cte rrilsuriprovizorii. cu co binaliile ofdinare si coliziunile de prictenie sau inamicilie Situalia noastri detalatl ii distanla nc invild $i ne indreptilesc si ufnin uD curs difed!". Tara care a pus principiul in centrul politicii ei exteme a fost firi indoiatd Anglia Cend cite$ti corespondenla reginel Victoria cu mini$trii sai Palmerston. . au luptat sa scape dc ordinea veche $i sa stabileascd una noud' iar cenlr. lfi sau blocade). Dupi mai pufin de douA decenii de existenF. ci de totalitarea ldrilor legate printr-un pact colectiv." Deti cele doui inlcrvenlii alc SUA dc paiea ali4ilor in c. iar cel de-al doilea ridoi mondi o lnnormirrtcazi defjnitiv_ La sfar$irul acesrui rizboi ins:i. maritime fi teresre (dar gi denroDstLa. R?izboiul Crimeei (1853-1856).. Poate (daci cele ante.l( Secu 4. in cursul unei vieli de om.izbavcasci generaliile viiroare de flagelul rizboiullri.. Poaie dccide misuri pe care le cere tuuror membrilor.ti verdictul pretedinlelui Wilson in 1918:.sA aceste tbmle de solidarirate.e putere supreme Si ci de fapt sensul priocipal este . care concepuse ircest orgarlism. excluzard posibilitatea ca America .Oriunde stindardul libcriilii {ii nrdepcndeD(ei a li)sl s r !a 1l desfiiLrrat ircolo va fi irinra Amcricii.l Si caracteristica vechii ordini a fosl acel lucru inslabil pe care ne-xm obiSnuit si. (Cara ONU. lovi_ lura r-a lbst dati prin poiirica.'nr un nomenl al istoricj sale America n'a parlicipat la un sistcm nici dc balarln a puteii... nici de o coalilie sau de inter venfa uner puten ciue se pune la dispozilia luptei impotriva agre_ sorului. 26 r"nic. Disraeli sau Gladslone lntil nesti referin-te curente ]a ideea de a pdstra djstanlele fa15 de pi4ile in conflict. Aceasii pozilie se inscrie de altlel in rcpulsia pirinlilor fondatori aj SUA fa.ioare sunr ina. Sistemul securitidi colecrive descrjs in capiroht Vll rt Carlei fsle in linii mai urmatorul: L ConsiliLrl de Securitatc rccorrandii sau horiri$le misuri iD ca vjolini pllcii. 2.e armate. pentru a putea inte eni atunci cand echilibrul este pe cale de a fi rupt. .ri de jocurile de pulerc caraclcristice Europei S1 care consi.le doui rdzboaie mondialc au toalc simplomele unor acliuni ce au schjnbat balanla de forla a cebr doul taberc dupA doi ani de expectalivi neLrtrd. Sistemul pentru care SUA a ardtat in doud imprcjuriri istodce siDpatic $i penrru iDstitulionalizarea caruia a mjljtat a fost sistemul de sccudtate colectivi. asi stelrli 6. pfeiedintele J Q A(larns nr I821: . in vicisitLrdinile ordinare alc politicilor ei (curopenc). Nicolson line si combati ideea simplificatoare ca aceastd politici a constal tn orsanizarea contjnue de coalilii impotriva oric?i{ui aspirant la rangul ." I. l{oosevelr fi ali. l. menire si . birecu!Arrt terr li rrgiiciunile ei " AdaDs se oprise meargi pcsle horare in ciutarca unor monftri pe carc sar_i dis lrugi". Toji menbrii ONU se obtigi sn puni Ia dispoztlia Consiliului tnrl sanctiuniloreconornice.. soldalii aliali. Kissinger. dupi primul rezboi nrondial. carantinei sau boicotului. ca lrnnare a luptei republicani lor impotriva lui Wilson. in Ditomdq' e categoflc. Ea a fosr slabiti de la incepur prin neaderarea SUA..tecvatc) inrreprmde acli ilitare cu fbftp aeriene.lerau neinlelep!. rrr tate fbft.iritii colcclive.l' un hcru in care balanla a ibst delenninati de sabia aruncata intr-o parte sau alta a eii o baianli care a fosi delernrinati de echilih l instabil al inlere selor colnPetitive. Aceastb rraditie a cipetal irse reput Si o dimensiune aciivd. care. imperfecte.. 1945). agresivi a unor srare Dembte ca (icnnania. nrerglnd pena la dreplul uniiateral de intenenlie in siruatiile in care pincjpiile libetdtii fi dreprurile omui i sunt incitcale. prima iDcercare... s sceptibil5 sd deviM un beneficiar unilateral al declinului Imperiului Otoman Notand ci . a fosr Liga Nalunilor.te d. prin legitun allificiale. Ilalia $i Japonja. a Inovocat de doue ori omenidi suferinre nespuse". al unui acr de agresiune sau at unei ameninliri ^11 |lnporfiva picii. 5. lnolivrlia consti ilr tradilia misiL'nar' enunlati d.'Ei.opunerea f4e de oLice putere singura sau a unui grup care ar ceuta si_$i folo s$scA fo4a pentru a tipsi alte 16rj europene de llbertatea $i indeSpre deosebirc de lr Arglia. Acest sistem constA in garantarsr securiti_ lii nu de citre llecare stat in pane. SUA a repudiat oficial balanla pule- rii.

sistemul intemalional tuncli oneazii sub a$a-rumita balantl a terorii. cire e primul oln in spaliu sau primul om pe iune fEceau l)r'1e diD acest joc complex. diferenlele iotre ele sunt considerabile. adice dup. fie ea precare $i provizorie. Ea era importanti pentru te4i care se inrrebau cine va stdca echilibrul Si va deveni ca$igator in caz de conflict $i daci acesta are ambitii hegemonice maj mari $i mai ameninl. Demonstratia capacitdiii nu_ . Dispoziliile de mai sus nu aduc atingere dreprului inerent de autoapfuare individualA sau colectivi. s-au alirurat alti termeni cheie ca intcr(ie $i credibilitate. ulcul grcsit sau eroar€.itoare pentru tcrli decat obicctivele celeilalte pi4i? Puterea nucleari nu poate rachetele. In lcnnenii militari problen1a se punea in tefmcnii lovitttii preveDlive Putea prima lovitLtra sn fie de asemenca nalul. Se infiinteazn un comitcl de siat nrajof al Consiliului de Secu riiate care stabile$te planul mjlilar (compus din $e1ii statelor maiorc de a produce daune inacceptabile penlru atacator_ NiciodatA in isto- rl< menbrilor permanenli ri con. ci pe un teritoriu in disputa (Europa. numarl. cu inlrarea eventMle a reprezentanlilor unor liri membre 8.a ele se adaugh vectofi' Rizboiul rece. Ea consta nu in apiicarea primei loviru. bdlanB cire ar fi conrinuat ca inainre de . unde NATO se temea de o olensivi conventionaE a URSS).i Si a ripostej Nupra ariei inamicului.. Ea poare fi utiiizatd in stare de baianta in combinalie cu purerca politice numai ca ameninlare. iar inilierea lui insemna sinucider.? e\perimentale $i nurerea lor. De aici acordul ne scris. dar penlN mai mult de o generalie ameninlarea lui a tbst o realitate palpabild. u un purenriJl cgdl de a In\ inge pe ceatatri yi . pentru simplul fapt cd ambele se refereau ia doui p:r1l in stare.t elactuarea ci rinriinea o caprcil. Nu.e (deterrent).ta (rlrrt) au dlrs la preocupid Doi legate de rizboiut prin accident. constand din confruntarea ostili a doui tabere $i a do i alianlc conduse de SUA $i rcspectiv URSS. va fi o surpriza si afle iD sine . Ea a intro(lus tenrcnl noi.laritaie. analiza e maj deta$ali. car€ a dat profilul bipolar al lumii politice limp de decenii' nu poale fi despnns de cel maj jnrpoflanl proces din domeniul armamentu lui: arncle nucleare fi cursa lor fieneticd. la oropdile arii.chimba .. a puterii $i a celei nuclcare. ca ame nortarc a unei sancliuni devastatoare. Unn din raliuni a fost brlanfa terorii Fiecare parte a ezitat si rccurgi Ia arme atonice din cauza iiicii de reFcsrlii Riz boiul nuclear era echivalat cu un cataclism devasutor pcntru inlre gul glob. de pildd.t. Aliluri de perceptie.r URSS de la gedinla Consiliului dc Secu tale Si votul Adundrii Generalc). este expresia preocupirilor teoretice a balanlei nucleare. De$i s-a licut o apropiere intre cels doui balanle.{ penn la bipc. dificultatea de a dislinge inrre amenintare reali Si cacjair.Echitibrul clasic se rcferea la doui oirti . Sistemul securitdlii colective a du1at mai pulin dccat cel al Ligji Naliunilor Unire. scetn lwhn 7.jului nuclear. in 1950.riurul leritorial. dc erplo. Sistcmul alianlclor esle simpli{ic.lispunea dc . srncliune.rtc rezidualA a cehilaLt adjd nodifica realilili reriroriale.nantE.rL. fantaj ce pot fi transfomate in constrangere. Faptul ci facrorul subiectiv poate fi (lcslabilizator (ideea superioririlii proprii sau a shbiciunii celuikrlt). Astfel perceplia subiectivi a unei situalii a devenit ruproape tot atet de importanti ca ti compararea obiectivd a capaci larlilor. unde prima loviture $i riposla ar fi fost urmale de incetarea ostilitililor $i de o pauzi de reflecfie. iaf echilibrul balanlei de pulere nu rja conllictelor nu a fost investit un efbt |eoreric in limbai matematic (leoria jocurilor) mai marc ca in cazul strategiilor nucleare. ONU i$i imprumuta numele uneia din plrli. In.rliului Lle securildre sau rcpre/er'tanlilor). Strategia conjlictului. izbucnea rdzboiul din Coreea' iar intr-un accident procedurat (absen!.\emen<r lr un nr\eldeoseb oe irnD. Lle. l. pan6 la misurile luate de Consiliul de Securilate.Jocni p. Acordand rolul de eminenld Consiliului dc Securitate care lunclioneazA pe baza unanimitilii madlor puteri. incat si anu]cze posibilitrtea de riposte a cele ilalte pa4i? tsalanla terorii apirea dir nolr: calculele ardiau ci nrci una din pi4i nlr .caprrciktca dePliDA a prlmei loviluri". al su^perPuterilor de a n rccurge la alme nucleare in nicio imprcjrrare. sislemul a fost paralizat o date cu izbucnirea Rdzboiului rece. dar aplicat cu sfinlenie.r-i .l de salelili I nsali. care declanFazi o cursi paraleli. Scenariui care i-a nelini$iit pe europeni a fosr o rafinare a balanlei temrii Si a Santa. Pentru cei ce fblcloric cred cd marenaiica oste o $tijnli a cantiiiitii $i nu a struclurilor.le?re a rjun. rl. la co lictul lncheiatin |953 Penlru unneioarelc patru decenii. Remarcabila cate a lui Schelling. alituri de descuraja. spectaculari' avand ca lemi spaliul extraterestru De ce al trcilea rEzboi mondial nu a avut loc? in retrospectjva anilor.epr sodul nucleal'. fdcute in umbra balantei teorii apli. numil li rAzboiul ideologic al celor doui tabere. de echilibru.

primul din prina jumerab a secolului XX (producerea rezboiului convcnlional) $i al doilea din a (loua jumatate a sa (evitarea rdzboiutuj nuclear)_ Trei autori Ole llosti. circa doui siptimani in al doilea). Astezi. oglindile ti in disciplina gestiunii crizelor (ctisis tnanaBenent). in retatia infte S r $i (actiuDea unei ptuti $i perceplia ei) a exjsiat o asimetrie. Acest gest se cite$te astfe| mi las expus la lovitura ta nuclearn ca si-li dovedesc c. decide") vom da doui exemple. tcrmenul de crizi esle atribuit momenteior cfitice in care cursul pa$ic este pe punctul de a 1i oprit. in tinp ce Anlanra subesrima violenla Dublei Alianle (s>r). in al doilea intrebarea era daci fo4ele unei pdrtj sunt invulnenbile la o contralovituri fi dace vreuna din elc.gul pfmclpal intre SUA $i URSS. incerc:rile de solulionare e$ueazi. Am bele crau provocate de evenimeDte sfidabare la adresa unei mari puten intf-o tarA micd (asasinarea principelui Franz Ferdinand de Habsburg in Serbia. poate aplica daune inacceptabile. Irrantr. Cea mai micd abatcrc putea duce ia cataclismul univcrsal prin eroare sau calcul grcsit..rece" (rezboi potenlial. sensul rcal al mi$cerilor. dar neactivat) il reprezintA mAsura aparent paradoxali a acordului celor douE mad puteri mrcleare de a renunla la sistemele defensive. carc au corliin at si aiba propiile reaclii nerrmonjzale cu djalc. la armele antiracheti. ogiindird $i in rimput crizei. acordut relr.rceeaii schemi pentru analiza crizei legat. este atiit de importantl incet face obiectul distinct al unor studii 9i in cercari de teoretizare. codul linrbajulul public $i al mesajelor ii fiecare a cultivat acesle lrasiuri la oponent.3 Schema de anatza a crize or in criza cubaDezi sc distinge un mafe efort al parllor in a per Divelui dc violenl: dininua in acliunile adversarutui perceplia cofecta mnfea actiunile de rispuns cu eftcl pozjtjv li diminua pc cele negative. de inceperea pfnnuhi rizboi mondial (1914) $i a crizei cubareze (1962). fiind in posesia unor tehnologii noi.. Daci ir prinul caz cra suficient si numefi reginente.. Pentru a iDlclcgc mecanismul conplicat $i greulalea de a rezolva o criTa (cuviDt ce derivar din grecescul . in timp ce consr derentele balanlei nuclcare au limbaj logic sar de cerce|iri opcralronale. Asrfel. uru$ciov a con_ ceput clar nlvclul confruntiii. Analiza noreazi ci in l9l4 conducilorii Dublei Alianle (cermania $i Austro-Ungaria) aveau o foliticimai inclinatd spre violenti dccat membrji Ariantei (Angtia. ceea ce nu s-a produs in criza declan$aioare a primului razboi mordial. echilibrul se rupe $i confliclul este in pragul exploziei. inslalarea racheteior sovietice in Cuba) $i anlrenau alianlele lor cu numeroase alre lfui.bcun pe scena luDtii 41 d balanla clasicd se exprimi mai ales cantitativ. tunuri Si rezeNe de hrani. renunla la acordul antibalistic . sistede sociale jnstabile Si lipsa de control asupra propriilor depoziie de aflne).iocului. Crizele se petrec intr un timp relativ scuft (o hnA in primul caz.a compodanenraljsd (behavioristi). concepte foarte prcluite de citre $coala Fiqura nr. Spre deosebire de ljderii gefmani.lgcrir fachctelor a losl ficul inainte de consultarea cubanezilor. in momeDtul in carc delinitorii armei alomice nu mai posedn ccrtificat de ralionalilale (regimuri bxzate pe mitologii sau conducitori dezechiiibrali. Richard Brody Si Rober Norrh au publicar uD studiu in crrc apllci. SUA.rare pierd credibilitatea ce nu vreau sd recurg la lovitura pnn surprindere fi pol fi suspeclat de intenli agresive. Perioada dc crizi.i.i reinuoduc scutul nuclcarpentru a se apiira in noilc condilii fi fali de noile amen liriin perioadele care preced izbucnirea conflictelor ii in funcliona rea balan{elor. jocul balanlei picrde din rafiDanenlul sin. in lumina tebDologiilor avansate de care dispun $i a factorilor slructu rali ai sislemufui lor militar. balanla funclioneazi ca descuraJare. Rusia). Daci construiesc un sistem de ap. Anbele s au striduit sA demonstreze cA inFleg ni zele $i regulile . scoland dir ccualie pe cnbanezi.iii internalionaie Si a menlinerii razboiului in stadiul . Alrc dilerenle pot li fi cePe cu acuralete acliunile adversarului $i a reactiona adecvat: daci . care in ciuda argunentelor coplesitoare in favoarea conlliciului violent mai menlinc o urmi de speranl. Metoda utilizad esre aratatd de o schemd in care variabilele sunt stimulii $i rcactiile. lpoteza de bazi a lunclionerii balanlei nucleare a lbst raljonalitalca pdrtjlor. Exemplul cel mai elocvent al efectului balanlei asupra compotamenlului principalilor actori ai vie. Dubla Alianti supraestima niveiul violentei acliunilor Anranrei (r>S).

Prin crorius. 3. SUA nu a intreprins acliuni militare imporriva Cubei. nelncredeiea ti targuiala). Consiliul de Securiprctate a devenit arena publici a confruntarii' unde ambele p6(i ili inplicare cnre a fumizat fi solulia formali zentau argumentele. . autonrl 6e face ecoul metodelor vechii $coli francezer . llc de a le prevcni. nici una calculat[ s6-l umileasce ln mod FaF de ace\te conclu/ii ale nudiului nui eqle de adAugat cd rn 1914 nu erisla un arbi!-u. in criza cubaneza s-a fdcut o distinclie intre amenintAri $i acliuni' ambele plnli abliDandu-se de Ia acliuni violente hlexibilitatea dezvaluie un alt contrast intre cele dou6 situalii ..Astfel scriu aulo' di. empire finia. confonn unui angajanrcnt luat ln cadrul soluliei.ecinetatea ej imedi. etnic!. care fac obiectul dreptului in razboi (lirr i bello) . i.i2. Astfel este menlionat rolul informaliei corecle in cnza cubareza.Ar trebui se fie o reFtA imperativE pelltru State. lil'r erau relansate cu predileclie la inchcierex r)rIlllor conflic(r. Maturizarea (evolutia lenti). Dar mai a1es. In cartea sa intitulattr 7or. Existe ti alte incercarj de reorerizare a lnceperii conflicteior. in afar6 de izbucnirea conflictelor. generalii au obiectat spunand cd acest lucru este imposibil.lrer' ale cirei Ie' lau so\iericilor. ci ca pdm gest al destinderii situaljei a trebuil si accepte srmplu scnsoarei prin carc Secretarul General U Thant le invita sd opreasca misunl. nor nic privind declararea $i pornirea rizboiului $i tjnitarea condiliitor . care esie admis. Cele don: abordiri au avut o crolulie pafalcti. o aulorilate de referinF Chid'dac5 duloritatea sa era erodati din cauza Rdzboiului rece. nu trebuie sa dea ceva contra unui sentiment. negociere. I sisrcmului intemaljo nriconstruit din slate. spre deosebire de iigiditatea manifestatA in planuriie de mobilizare din 1914. riposta) soluJia sa (condiiii ti a crizei.ti in Turciil a fosl lacit recLrnoscut 9i simetria cerute de balante a fost rcstaurati Rachetele au fosl rctrase idre pentru solulia definitiv!. la sfer$itul Rnzboiului de 30 de ani. . rin.le escaladarc t. 2. voinja populara sau dreprurj istodce). rjmp de pahu decenii. Desi in ambele sjtuatii ameninfdrile au existat.r6zboiul mondial a inceput din cauza re.. Era o ^ Inulla publicitate." Jus in bello Si i s dd bell&m. cruzimjlor qi efectetor asupra necomba. ideohgice sau de puiere) Si conflicte teritoriale (cu acelea$i motivalii plus motivafia naFonala. 5i unut $i rlLul se adresau statelor mai ales dupi cristrlizarea la Wesifalia (1648). imparte conflictele in conflicte neteritoriale (cu motivaiii economice.i cxperienra oanrcnilor era inci proaspiilii. Prin repercusiune (SUA lupta cu Spania pentru hdependenla Cubei ti ca$tiga Filipinele)l 4. iar Kaiserul s-a lovit de opozilia lui Mollle inlr-o incercare asemaLiraloare lncidentele au iltrat ln folctor sub enuntul absurd ce . spre deosebi(e de situalia dfu 1914. Ll eqe IUmi/al suli au constituit marele test de rationalitate a pi4ilor' Argumenlul iovietic care nu vedea'in instalarea rachetelor in aproprierea gran' telor SUA decat un gest de simetrie fa15 de rachetele americane din . Duroseile. ln opcra lui Grorius se face distinclia ce Si-a menlinut valabilirarea de a lungul secolclor inrre cele doui capitole: L nomle pdvind conduila pillilor in cursul rdzboiului iii limirarea erccselor. Un mare numrr de planuri cu grade diferite de violenrn' diferite de versiunea uzului viole4ei nelimitate' au existat in 1962. In privinta ne.pectului pentru orarul cailor lerale SensibilitaLia penru potilia dd\erqrului I fost 9j ea pre/enni in 1962' manitestata in gnja de a-i oferi ponile de ieSire . Prin ocazie (JRSS fall de Polonia ln 1939). adnirat \2 i\lrclie Denlru fermilalea $ D:. lnnlilor. gocierii finale. problemele razbojul i sunl obieciul unei ramuri a dreprului inlemalional chenat si stabileasci nonne privind rizboiul. in care cel putin un ultimatum i fost redactat ca sd nu poata fi executat. care pun mai pulin prel pe perceptie. Decla!$area se face pe urmdtoarele c6i: L Prin decizie (cea mai apropiari de un proces ralional). Cand lmprratul Rusiei a cerut o modificate a planului. Duroselle se referA (loar la conflictele ce intervin in relaliiie intre state. anularea de c6tre URSS a initiativei de a plasa rachete in Cuba fi retragerea lor a dat cfutig de cauzi lui Kennedy. nu a exisut nici o ce_ rere De care Dremierul sovietic sb nu o hteleagE' nici una pe care sa nu o poattr diuce la capbt. recufsul la te4i.48 Jouri pe scena lunii 49 ele relevante pentnr o crizd scapate de sub control $i alta gesiionata cu succes..in rc/ullarrrl final e\i'tli ir o de cefinlele bxla. justificat sau legilim (lrr dl r€lt&. el trateaza ti strategia ti tactica conflictului (atleptare. ca dciodate sd nu cedeze nimic conta nimic $i mai precis c. 'a revrnii la conlr(le l' nego'rerr' Evident.'?). aele doui pi4i nu a trebuit si cedeze una in fala celeilaltc.. imbogadnd in fcrciidle de a linrita fie devastddlc inzboaielor. de pilde.

iug l colonial sau ceie legitimate de nevoia apdririi au rkr Sf.rninare !i alte actc inumane comise impotriva populaiiei civile".i/hoxrelrr du f. La inceputul secolului )O(I se produce cel mai senmificativ rede a scoate rizboiul din viala omenirii p n inrern cerea totald. Dimpotriva.'rr t{$cndd iJoccr pc luroli !'<nociLlJru Pron"niile victl' rcestor ilnensc dezastfe umane nuilarand pestc un nilion de alind ca prorotip Dre fiecare. Brori imense sunt comise plin dcciziile |rsllte la bunul plac al lirilor care abuzeazi de puterca lor uilitari ir upacrlatea lor de a iDierveni pe plen gtobal.. Itwanda. Ln.lrcnrrca a pilit skamb in acest secol. nrulle li r tfireprindedi rizboiului. Dupa experjenla lrjstd a primului fizboi mondial. Dc secolc exilti fercstle pcrrlru rcccplrr-cir roclrrgerii la fortn $i . Tribunalul de la Niimberg a a) . If . Aceasti a doua categorie (in b€lld a fbsi dezvoltati cel politice' mai nrrlt. aqa cum s a incercat la momenlul aparjliei lor.rizboiul preventiv'. lo- ful al incercirilor tmpasul cste $i nlri gra! rrlunci cilrd rbordlD drtptul la r5z' l){ri.. slrnt uflaie Poven alc corlsi idi. l.in bPttn elonrrrile uc a drmrnua'rierinlele r. Irak' Liban de pcste lot in 5i i'. ext. Afganistan. 9i b) crimele impoiriva umanite'tii. sub forne vagi inelicienle.e ue mrr nrrl succe' Dc). fi :..lculpcl rec<nl pe loq u trrcreJinle rl Iil'eriei Tr\lor' inUun. impo rriva interdicliei iDitialc a credinlei lor $i rizboiut de autoapjirare... Pentm a cupinde 9i actele peric'adi de rizboi $i care Pol ti lndreptate impolriva propner po- ' cruit drun ir dr€ptul internalional ln orer(r..'i .i. dupa irfiengerea Gernrniei fasciste ln cc DfiLe:re iu. ciileEoria fiind lSrgiti cu . tlogresul realizal prin incadrarea legislalivi nu aconcrirea i stiturionals a crnnclof impotil'a populaliei civile estJnrsi conijnnit de sLrierinlcle indufate dc oalncnii nevinovali ce au pierrl in rccenlcle fizboaie din Italcxni.uti pc scena turut 5l pud dc amle noi au fost vizate. ca in Indonezia.preenpdvi" imporriva uDei amenirFri iminenre. Cele ctrsice sunr rnzboiul just..!iun(a/a ld Hdg:' fnbun:rlrrl rnfnrri\a'r'rnelof 'urL13 i'.-'ti rnc' nLrna. sau a cclor presupuse cd sprijini sau incurajcazi rcrorjslrLrl. r.r. paralel i'l| nesocohrea rolullri insritutiilor sau dreprului inrcrnalionat incLn: t!)rar in tralate qi conl'cutii. defini! sfar$itul celor doui razboaie mondiaie. ptrce judecat crimi doilea rizboi mondial. Augustin pentru a pemite crefrirritor si poarre sabie.qceasla pieocupare tla vitura . Cambodgia. Ccca ce este ingrijoriror cste unilareralisn l proctanat cle rnele putei ce invoci impefativll asiguririi secu tilii lor. cum ar l)cntm .. pu$tile sarr tunurile). rrfc dc sub. instituliile creare penlru durabili.' ttrdecrt pF ro'rLl pretcdrnte rl lt'go'l:r\rt'r' Milo' se'i.r'rf . in fala unei ameninliri viiloare. gazele nu au fost folosite in ccl de-al doilea.perseculiile pe notive nelimitate la o rasiale sau rcligioase". pcnlru instaurarea democratiei. al cxlerninirii in masi uciderea celor cinci niliotme de evrei in timpul celui de al doilca razboi mondial. . vcnlra umanitd]i" in cazurjle unei primejdii mari a suprrvietuirii ||nof populajii..e/lunr constau in planificarea' pregdtirea' inilicrea ti purtarea unui rilzboi de agresiune sau a unui rizboj carc incalcA trata_ telc intemalionaie.inter. nu au fost inter?ise nici armele ce ucideau la distanta (arbaleta.50 Jo. defi !c ca . Tratamentul prizonierilor si soarta populaFilor au fost amelioratc Dfin actiunile Crucji Ro$ii $j a Semilunii Ro$n' Moneniul de cotjturi in lurisdiclja internalionali a fbst Procein cel de al sLrl de la Niirnbelg. S-ar purea spuDe ci . ir car€ docrrinc noi cfeeazi cel mai larg teren de lc ltrrrrrrc a fezboiului Si a rccurgerii la foai $i in carc increderea in r'r'lodele palnice Si negocieri a atjns pragul mininal.crime impolriva pi_ nalii dc rizboj din cele doue Perspective: cij" (dd .lrlimarea lui se face prin doctrinc noi_ Astfel csle scos din vechea rccuzitn . sau a unor tiri falirc sau neguv( mabile.i lr climinarea recursului la fofli.Jizboinic.rlcstnra sau de victimele alacuilof Lsrofis(c .lci umanitarlii.'"r'"..l i. Liga Naliunjlor $i ONU. peni la urnli au fos! scoase din arsenale anumite tipuri extren de letale. pus de la inccpul sub sem uLl lui Marte.r$i ineficicnlj jDte[icerea rizboiului. au ficut p.cimi. noul secol se proclama .. Rezboaicle juste ca ccle de elibe. inrervcntii pentru Ll)piedicarea prolifcririi armelor de disrrugcre in nlasi $VsaLr im_ tr('lrila uror regimud dictatoriaie.

Motivele apa(in de obicei sferei polirjce $i cconomice $i r)Lr sunr€molionale.rJdiriilo. obi_ cerun.'. Uzul comun care acordd culturii un nivel iniltitor.. carc de obicei nu mor ca lupritorii de rind_ Ralilnile Lrlrlr. fre cuhurale. cu o incarclturi emolionali atat de putemici incat sA poatd fi adus:l la incandescenli $i transfonnafA in uri fa..te singLrlara. Cultura acoperd vasrul cnnp de activi_ latc umani dominat de linlbi. rrbnr J.Llruri.irca ronlliLrelor Abordarca propu\. iotiuJre In e\ercilxrea rccster pulen.r/. istorie.du cJrca. tandrul combatant in conflictul bosniac declara: . Ele stau in spatete crezurilor fj sunr manipulate (jc. cu limba $i tradiliile sale speciiice a constituil preambulul unci crize. tradilii.stei conslruclii cra generata de caraclerul ei ideologic. aplicabile pene lot. clLb. Ceea ce construie$ie cuilura. aceea a grupului ctnic sau rcljgios. fr eco||ornice conduc la. cu accLli ir. cu loznrcile separirii tnlii de gnrp.sunl gata sd omor" pentru acecafi raliune. inrlrd ea conllicrelof relrgioa. nteme crescande. Maj prcmitea $i dcmnitatea ata$atar oetileniei irgosiave priDjucarea unui rol reDalcabil pe sccna internaliomia.ia e\lrema propen(runea izolirii. cmia. meritA o analizd Drai atenta. valori. vecina cu genocidul..irir' errr.rui grup. . care cie. In interviltl luat in fala camerei TV.ali . Vulnerabilitatea ace.cr'' arm1|a rirnp Je \e. adici cultural. pe cat de puternjc este liantul in interiorul iumUlitddi rcga\itc. rA masa inecati in noianul dc $tiri al ostilitililor.ote ijr R$Jrdr. II| rcc. triseora culturaj: apare definitorie dintr_o a culrurii. e :r rnteraclrunea po\ibiu cu gruput pun.cfrcgaljei fi la limiu a . Incercarib de a construi ci vilizalie pe cultur: dau gres.Si mo)lenirr cpecitice. cu prctcnlii istorice.. desp. care dau tresarurile specifice ale unei colectivitati $i oferi rndivizilor elemenrele unei identiril proprii..Sunt gatr sA mor penfu identilatea mea cullurali. ca subsisteme de valoi Si credirte. terorismului. violen_ innpli definitie Ciutarea febrili a identilillii culturalc. in contrd. Aceasre incercare de a preciza termenii nu este superflui i. care e. conlennd lrec.rl apiririi Capitolul 6 Conflicte identitare in orice conllict. cum ar Ii Huntington qi Tofiler.. cu cele etnice $icu cele ideologice. de_ li Pcnhu noua categorie a confliclelor care se manifest:i in proljfe rrrea r.r. in sensul citirii proprii al istoiei. de consiruire a noii ordini capabile si conduci lumea a treia spre dczvollare $i de indcpcndenli proprie in laport cu marile pureri ii cu blocurile. .doaielor civilc.td de inamic si in dorinla de a'l disixge. omul care lnpti este anirnal dc un crez. aI credinlelor. CoDsiderAnd cultura ca loc al valorilor proprii. a . aceqti.?. linba. Cu aceasti abordare avem o cheie de citire a teorii_ k)r actuale ale conflictelor care invoca civilizalia $i culrurile lor." Ar fi puiut la fel Lle bine si adauge . gherilelor. dis_ (r. Aceea era o identilate iAuote pentru promovarea unor interese comune lnand de rcsoftul civilizaliei. ideologia aparrin sferei culturale.Dorrtof al cLno)ljnrelor unr\ersdle. membru al grupului rival.onceptLrl de purerc e\ercirala de .politicieni. care linea in conirol acliunca cenirifugi a fictorilor de idenlilalc comnnitad. . ln arelaSi limp e\plrc.cre. ne permite \a nunim sper. Per sonalitatea iugoslava eta lcgati de mendria iniliatorilor mi$cirii de nealiiicrc. intrucar religia.a/. de ?deziurea la o cauzl.r au ic$it la suprafali cu tot codegiul de asPiralii 1a autonomie pfomovalc de natura identi $i indcpcndenl:. panid .d 0o nanri_dc conf.pan pe oameri. revolrelor. nobil_ti umanist se impaci greu cu aceasd descoperire a orginii culturale a conflictelor. Motivele nu sunl identice cu creznrile qi lozincile pirlilor in conUic!.rcle".insi din cete pesre t20 cle definjlii din sludiile de specialitate. Identilalea veche de ceiilean a] unci republici federative $i a pierdut conplet sensul. Declaralia. tranjferdbile. lrc identrlare.dl. Cultura intervine inlulLlFduni la plu.ror de atle vajod alla de aneniolarea celuilall.l . ca in cazul ttltsilor minorirari care au format nucleul ''l|. (onnrc 1cr vemt du$man ireductjbil. cultura deslrami in vetnica ni$care ondulatorie a cfedinlclorO dati ce a dispnrut temeiul idenlittlii comuDe. Aici i)r g?r\e$le e\pre. care se adreseazi tuturor gnrpudlor indiferent de ceea ce ar putca sd le despani pe planul cultural al crcdinlclor specifice. o idenrilale. credinle.rui. Prcieclul unificator in cazul lugoslaviei ii al alior !!ri cra consnuirea uDei societali prosperc si egatlare. crate coollicte culturale.e cu ccle lingvistice. (onflrctelede tipuj celui descricpol fi con\id. pe alal Je nesocotjle ri intreruple sunt lcgaru_ r. ca l.l cu civili.

. curentul factorilor sociali 9i accenllt nou pc molivalia cltltumld 9i atiiudini legate de nevora alirmirii jdertitllji nu sunt alat de contradictorii culn par la prma vedere. factorul cultural poate ricrr si rcluillt cazul bosnixc. forma unei lupte de eliberare de sub oPre iunctlonal al societdlii. Aceasti eroare bazatd pe o 'crnrnrich Jmhrgua a conltus ta in. proiect leSat de economie. sunr de o varieute uria|i. c. care. fragmeDtaristi $i conflictuall. retnrile sub lozinca di . ne irczrntr tun.irrti. nunirand circa zeci rnii de culluri diverse. Cr\ili. in oprnra acestuia.e aPdriliei Je conflrile Srruilia .rr|i :i Lrnde PrJdiemr lle cdre o \ r\Inc ii np r8e tJ \uprrc\rrmd-ed con negli.dacinile conflictclor. Este vorba de inabilitatea de a canaliza energiile societalii ilfr-un proiect ale civilizalie sau de intaEierea refbrmelor de modemizar. ocupn scena istorici cand dispare proiectul civilizator ce procuri lianlul In Ciocnirca ctuili. teoriile care exPlici cauzelc conflictclor prin (in principal Dolitica de putere ($coala tealistA).de a construi o societate jndiferent de apartenenla la un grup care sd ofere membrilor sai. abordare structurali. La irceputul secolului XXI.r ir. aurorul practici sisremaric confuzia intre civilizatie culturi.rrrr rbfnarjuni In.r re/ulr..ici.e atrfet Dirtne ri cir rti zaliilor"..ti sunt de naturi a aljmenta $i amplifica conflictul in te . rid:cini economice sau postnrarxiste).e Occidenr ti Islanr. Inrcresele altor putcri exteioare $i interven{ia lor de a suslrne una din pir.r Lnui pUrcl brne rnrenrion .r. rrr \ea'nd Jlto-d. Trebuie si recunoaqtem ci accla$i necanism al .Dintre acesrea. Cultura idenlitari. Accentul la Huntington cade pc macro confljcle. Nu rcetr)r lucru \e poa. unde dezralei" poate funcliona ti in sAnul unei societali neadaplalii. civiljzalia J.ak lrebuie nrmrcrli L n lrl i' piqitor se ivegte sau este prezentat.!i. Toate resentimentcle tribale din Afiica poarti amiltjrea coio nialismului care a favorizal un trib in dauna celorlalte. neprivilegialii. ceea ce s a numil uneori .. El r. subnutrilic. cauz: a luturor rclelor Si care iste de obicei orice corp strdin.rirper:lr e.c afiflnr de. agresiune bazati irarxiste pe tendinle biologice sau demografice. Occidennrl i$i vede su premajia contestali Existe falii inrre civilizalii Si acoto trebuie ciutate rAdicinile conflictelor. le .r . dupi pirerea lui Hunrington. conflicte. sau altul.lumpen" sunt materia primi a unor miscid subculturi anarhice vizard dezechihbrarea.re pL.etc vur tr Je p|opo4n vasle. oricat de mici ar fi diferenla. cea mai nelini$tiroare esie rcna$lerea confljctului sccular inlre Islam qi Occident. lipsild de adlposrud.. ce se bucuri dc condilii ceva tnal bune de trai. lutnd siuflea grupului dolnnant..uIurJ. Occident Si Confuciani$ri (China Si/sau Japonia). O(cidenlul se vcde izolat. con slatim cd ciocnirile pe care le consideri Hunrington posibile $i probabile in secolul XXI derivd din schema sa conceptuali..prc Occi 'renl sr A. Esre sufi- . uneon vloferitelor lcnti. ceea ce deschide poarta unei sciziuni inrre presrpusele ci viliza{ii cum ar fi cea vestici sau cea islamicd.lmite totugi con ilicre Si iDrrc srare apa4inend de cjvilizalji diferite fi conflictc ale grupurilor contigui de a luneul liniilor de fiacruri nrtrc civilizstii fi pretenria sa la universalilare negati. cAnd nu ja dnrmul refugiului sub spaima extemlinirii. rivi$ili de mizeie fi lipsuri. a unui ninim de trai care si asigure un nivel de viali decent. traind in aglomeriri neisienice. pirtilc i0 conflicl impilfiicsc una fi fi motorul real al ciocnirilof. nr5 Lle/a-nof\arore. Jir Inr<r orut . politicd struc_ $i tLrri^insritulionale.afi.cncrea pe ordinea de zi a Aduna_ riiCrn<rure. apropiindu-ne de cauze' voDr alunge la constalarea cA invadabil confliclul cultural lzbucncste in urma ncapacjtilii uneia sau a unui $ir de guvemiri . orniland unele civiljzatii care dispun de mijloace mai pulin redurabile.hlul cel InJr prupr. a socielilii.lo(uri pe scena lu'nii 55 tlrl devenise acut. conllrc. care conlund. Harta sociali a omenirii' cu zclro bitoarea ei majoritate prinsi intre cursa cre$terii popula'tiei $i a asieuririi mrjloacelor de tlai.aliilor a lui Samuet Huntinglon.rl ri rccnui t-runghi dc tb4e. care ar fi permis diferitelor comunitili se coexiste paSnic sub semnul unui jnteres comun. dmene pe planul inrai al riscurilor conlruntarea int.dcr cetor toLrte.r!iitor. Daci facem un pas mai dcparte depi$ind sfera incd subiectjvn a notivelor de puterc. llIlrlu.otogiilc sau rctisiile) sau de valori.naladii. ca sis_ $i teme de credinle de orice fel (tnclusiv id. in aceasti lumini. cu atat mai nNlt cu cat Huntingron atribuie legirudlor islamo_contLrcionisle o . Revenind la autorii care se referi h r.fufiei neputin prospere. Trezi rca civilizaliilor li inrrarea 1or simulrani in competitie in contextul mondializirii economiei 9i globatizirij inlbmatizirii vor genera. bantuitd de . rispandite pe tol globul. O asemenea abor_ darc sldbc$te apelul pe care civilizalia unici l-ar putea avea in api_ rarca salvgardirii ei.

cu o singuri observale: civilizalia nu este definili pdn componentele ei sllbiecljve.ri rk. a$a cum spune lnsu$i Hunlington cand se refed la rell.i civilizrlliile s( ror ctocnl triitor.. bazati pe credirlle."{s_ ll/r !(|Llcfi o tulburitoare divcrsirate de rizboaie separatiste.li mai mici.€. Astfel nu sunl decat trei civilizafii nari' simbolizate de sapa' lria de asarnblare ti computer' Confliclele.'infidelii"' Nici una de fapt nu este pregitit[ s6 p]Sleasca costurile retragerii din.mburile globrle ce cre'c Iapid.istorie. dupA noi.ru. in limp ce poelii fr Drlelectualii regiunilor economic inapoiaic scriu imn. ci pe sistemul de a produce bognlia $i puterea societtii.Ea rJe. fronricri.rilbnaiel( dF ni.lrcrlca \ al . pot prcvoca flrlova din cele mai relc bAi de sange in anji ce vin. schimbun cxrc \usrin societatea umane in loae pe4ile lumii.rd.5b Jr'Itti tP \ "Fr h4ti toliziune potet4itll 57 aceea$i civilizat-ie.Este desigur un fapt izbitor ce ifuile implicate in <Afirmarea Asiatici' $i ln <Rena$tcrea Islamic6)' a clror crc$tere sa se $i putere Huntington le subliniazd convingitor. se wr petrccein inteliorul unui cao Iune dirizafi din ce in ce mai mutt i trei i . r(eara . de o mullitudine de .eDendenta crescenda se vor ciocni violent O "rivalitate matur5"' cum a fos! caracterizad tensiunea comerciala intre Japonia 9i SUA' este un conflict in sens larg. A toin<r' dplic. !iolcnF religioasn.' concepruala in lumrna derinirrrlor ." Aulorul celur de-31 .. lovirui de sta!... Coliziunile ce rezulti. in limp ce o singurd anreDinlafe gigantici de rizioi intre rrrl)rxputen esie irtocuir. culturA.r.amenin!tui distribuite'. Actualele conflicte tunr inlr-adevar de .anerinlrri de ni$i... 'Irrunr_tr ci\rtrlalre) propu. nu incearca recent ret. Numeroase crilici Si lulri de pozilie au aritat cd paradigma lui &iar n6i tnare n.d n.. nif pc p. ernice tl rl. Urmitoarea remarca a lui william H. std in fati.e mdi susl Fap j c. ..Noi de atet enea cterlem c.civili_ r . Succesul al exportului Chinei pe pielele mondiale esle central pentru intregul fenomen al cre$terii asiatice. conitjcte d.le total djferiG a douA civitizalii radical diferire.onJtictuat e.atianismul Pitnului Val sau la intlwtrietistilut celui de-at Doilea Val sau la soctetatea Valului alTreilea care emerge.^ ri. ceea ce este mai important' de o intereii".economia lumii a treia sfidedzi vechiut sistern indus lriirl prin. lrl.. lrofia 'a a\upra vnlurilor schimbirii in societale la conliicte' lari cle care ..tdta I ndtrc d t. Ii$: in bursa de va]orj. ?n .. llr ni9A..onlli tlte lc ith ..r sohdalilarii $i spriiinului manire\rare de !anle Inu:ulmane Dentru confratii bosniaci. aruncand vah!i rle emigr"nli tovif .J"hntn troditionola t7u4tt4Eto4 e.i folasim cwa ciritizalie pentru a e rcferi Ia agt. in opinia sa' au loc granila acestor civilizalii.." ndjot. Vom cantinaa s. a. sau tensional. Ceea ce el numerle .r rrxgnenrarca cutrr{ilor. ca 9i la alli iociologi americani. sub care in cearce s! se adune grupiri aspirald h identitdli culturale distincte in ci..r inomrc: . avd loc. Apa. Tomer\ede in cF vrrr/alrr srcteme de producrie Sr orgrrizarc il dpropie de lrtul ur c.atiilo.aparc.re credem ca termenul de cr\. pe care noi le legim ..nflicte.ch..agi din societatea globald..a' I te. mai diferenriate.ul$r6..l t. xrmate dc produse de ni$a. Un.e bd r. ])rscumnd aceste .chimbarite nu se produc. sau a Rusiei pentru sarbii ol1odoc$i..Curr. dar nu sunt indicii cA centrele de civilizalie legate .. in timp ce credinla musulmana a fost dinroldeauna prietenoasa faF de come4 fi objsnuire cu ..o rcflc(rie d apifi i. Dar nu pe hliile pe care le suq(rcazd el (Huntulgton)' /ilii" llc acestei consrituie. reflectand ne_ !r.rupcrea pielelor ir buc. Toffler are observalii pertilente: .e 1. Toffler se delimjteazd de Huntlngton' .. limbe.verJalila_ lc. pre. dar nu o ciocnire Se observa ci cei ce se angajeazi in construirea civilizaliei globale sunt spre c. factorii cullurali apar: .. finanlare de nign $i jucd.rlipt pl . prerede. trepiele evolutive clare qi de necontestat civilizalji unice.ah.nirca dNiti.rn r. ci de afinitili care inri in jocul confruntifii culturale locale. ca Si sfraturile ei actuale ca coexistd.Astlel. [lc. un conflic| interiotul cAruia cio.azuA rle el poate fi subsunutd..tru mai larg supercit)ilizalii distitlcte Si potenlial . poelii $i inrelecrualji srarelor ce]ui de-al Treitea Val cenli virlulile unei lumi fdra tionrie.lizalre trebuie folosrt. dar au steaguri culturale diferite." Ir rr drn (ele mJi r cres:rntc (LIriidcral. I orfer . ris r f cilile ii aiacui reforiste.i islamice' ca Llocuri opuse.r"ttL.eri lr . Cultura $i civjlizalia se confundi $i la Toffler.tio. Mai dcgrabi invcrs.chemA pulin inclinali McNeill mi se pire pertinent!: .. dacd vor Hunlingron nu esle unica (Alker. tradilii qi..l civilizaliei este presupusi de auror. Aceasti de-masificare a-economiiior rrvxrrsatc este urmari in paralel de de nasilicarea aneninlirilor ir lrr r.. l)rfnic 'r In unele pasaje.. nu poate fi vorba de o ciocnire a civilizaliilor cre$tine .

.'r e ..i irl Turcia.ri rir. ir ciuda unor succese temporare inrf-o !ar: sau altx.te $i chiar.". (la unJc.te rubt: ee\t'i. ca . cu un caz in fali' in dofinla T"eoriiJe ilflorcsc rJupi eveninenlc' Cine .li|l neglijenld."*r" ".'''":li *j i' " :'1t. la Inrlimilare fi esec...i iJJ'*li -'r"'t"'.lopiricile peifo nanlele ||l|. dar aici. Iordania ii peste tot in lirile mur|l r)i hod^rLla r"tta i:.."nr'". dnr ili!o:..'. i"'.'.". ".".r."'r.i.Ll'" drcguri de a'emcnea) lrr cconon'ra Slobcli 'lrn cc lll ce mai co- \rllrine: Pakistan.ll:i1lji:j*]:.ilJ :'.'" u.iorrle .. hr lnllici primejdia crcscandi ce persislii in ceea ce nunrim .-."1i'-:.t."f" diicriic Esre conlinuarer "''i". Ideea care ncliDittefte cel mai lllult Clccirl( ||lul este creqterea aceslui val.|at Llc Prczent iD analizelc politicc' .ii'.. n't."i .'..ia .r .0.. rJe'rlo"i'ri spcta l:rrcr' i unei fomre de a perpetu: \trrcturi dominart laice.fi r'ern..Jl ."t din :ll'i: jilil*::i$:ilt ri. a ajuns din Marea Ro$ie ln Nordul Mediterarrr..Jesta ..:.lii la+i $i constituirea unui front com n.'i''0" ro(a armatd in derinilia lul i"iir".*j' ': lll:ll"j ..t..tar b.r' . a unei coali(ii capabile \i tx):rl1e un rizboi general cu puterile occidentului. sitLulia r de Sud fi confliclul palcstini EUCUC!!Tl sediulConlral irL. rip d. Ofensive de mai mici amploare desfi$oari islami$tii r|||l Egipt.or."-i:' '' u' .il'.r. curnrrrrind uoe\arrre reu! rlrr ln'e'. iircia dinlre c:iile pasnice. l] 1Y"."'.ii **ll ii"".zar ee odTtlll:::-lT'::Hl::!i:...t"'li. reprc {ie ci\ilizalii)' dar linand I": :::.i''1'|r"I ilJ'iJ'ru"ri 'r' o"il"ii'l e ll. "'' ffffi-'.. transfonnarea lui in mi$carc dc pro lx.:. asa culrl am vazul ia Natiunile Urire.l)rhilitrrea aceslLria este considcrali redusa.58 ue .. Majodtatea auto .i.r" il.''rnr'' rel lllb':l ' rJ'rirr:-ii J:: 'j"-".i." :::il:til ":. i li.**" i.. ei nu pot inldtura state cu p'". n. rl /ilrziilc pc p]anul economic..t: lr ' nou i"^ ceeir ( conflicte aparer! mici declan$eazn elccte r" riinh invecin.i'..:. accrsra i! lbrlrla urei rrt n ilitri istorirc.n!_ . Ceea ce insi treb ic hat in considerare in viiloarca ei.ll de lralrcarrlr.'.pe seama i".'" '. f\n\eJs(A Jc miine ."".. intr o illge Inloirrc expaNiune. cand islanrismul. r. .".. In rrrr u\lrle '^. Bangladesh.".la'". .. n"'rr. reluati . 'p(cr'rlc nra r'lbnirrcilor Toffler' cL dn " :'" ."rlii i'' oeljn:4ia dati de Hunrinston' nu lrakul rci.'" La aceasti ori' in lran puterea .r:iffi".Li..u 9" -1. nr.ii "*".J..'." I r " r'rr' 'lJ rn'r'ranrr(r *'J virlorjlc universaliste $i blefarte ale Islamului unrbrite lcnrpc) rclualul curent fundamenialist care pune accenlul pe inilitanll{1l| ti cxclusivism.:ifii Jnei :Jen :rrrr rr'r\e Jrlel J oe (( a i'lamic {rrl i.i r re.'i.rrdcre . l)cfi scenariile secolului XXI nu crclud un rizboi nrondial.* zitive'..c''ln.r'c.i.L\ruiG.i." i" pjna l'r /ecc rni dc-trnir '. '".J.'""1" .rl) dc crcdinle o 1b4a nondiald capabild si confruntc cclclaltc ci vili/r(ii constituitc. i.t" .. i" ......tte lniiloacele trrr (ic ( ilf."1 .'i."1'c. i'"". astizj fundamentali$lii con4l.. Esie de presupus " li . Mai nrulte conilictc 1 li. r'p.r 'rer' con(cpr'rr Lle ' i:l::] ."-f.u'aloare dc lcreral."i""" a.1 A."".civilizalie" pe care pot ridica propriul u..st duse in sirul crc$lindtitii decat pen{|u cornbatcrcr altor cre rlurlr'." i"''1..rr"p J. Expeierrla isIor( a r tirilor curopcne crefdne este relevtlnri. Apro rpe io'rte se inhd pe urtervalc dc decenii.Cornuncarua Ca]."i"*r. Ei vid iDsA in accaslS .r' )i lc lorflc'porr< incercirii InkulLri de i"-.. cafe prh rmploarca ci .ffi ..::ltl :'."p. Indonezia."-^. cucerind toat6 Aftica de Nord $i cand regiunea ce o adminisfa i'rIr Lrn cenfu remarcabii al civi]izaliei."".i. lr.. in mulle aLmate s. intrucit angajcrz b.l..1.dialog intre civilizalii". ii"iit.locuri pe scena lutnii 59 r'slora nlrlt mai moderal nu a sonstituir un factor de ingrijorare inl." i *''.. care au adoptat hr fi:rerea lslamuiui un proiect de.... cu zeci de varirnre Si i.:' vf fcrliza $i ci. Drr ls|lr rul nu este decat o culturi particulad.i.i ia'e aruin'li" inoc civlizalie ti cul: r"".i &n Golf 5i reprimarca a.'t#.. t'ind $ [ir rlar sau se obtire totu$i o solulie.:.'.:.-"p"r'.zJre rr Progno/' \edea'rnprc'ir pe rare .bor .l doilinaliei civirizalie rala avansuruj irrrrzarre ."irJi-" . tehnologic Si Stiinlific pot ducc la frrrilicte intre Scoli $i lac1iuii."1"" :l::: i"i.".'"iili ir.'i. 'cri 'o"Lnrr' . Este o alirmalie falsi..i"i ae (sa.i. elnim ur i.riz hlL||..:". dar si prin Lungimea br lrr!) ...t' ..."li5ll'.."nie rcgionali A fosl .'.' . rt+". "f'. rpa-rre ndcpirlir< s: L'rlru dl 'eniu a.n .i.. ln virlulea unui momeni isioric.1i:1. Conllictele identitare sau culturalc se djsting nu t|||||L i prin rezisienta lor la solulii pa$nicc. ..'l''"t.. o"r pc crre il 'irrrnJlcr' " a'rione/( u unF ' . *Li r"r.ir"i^ii .""i.t..ii.1* .i.'ot ''"1 ri".rr't0 .est pas..1iri.. r/ufile examiratc (con!enciosul lirDco'gcfnrar.. cultLrralc". este aPa4i l'"J""-"tis!c carc urnrresc atieza'""" t"::t:1111:l .r"'r'"!ii in sud a conflictu L.h ri ci Islamul este o civilizalie..tl.oiulie insi ci aceast: unitatc ru sc expansiune'..||rlti(nrali. .

.nntlirr. apan fncnla la o lati sau alta a unor terito. un ciclu inlernal de tensiuni si r'zboeie destlrl dc simpluintreruDt.ur este unul din cele mai lungi proani cese conllictualc care numai intr-rln interval de optzeci de restut fiind domiMl dc iensiuni f1870-1950) a cuprins trei rizboaie. a iega r)bieciivelor unndrite. l.. un proces al reconcjlieij s-a desti$urlt fiia riiturniri salr accidente. cc cuprindea $i alli lrx|tcneri. Este infinir superioare dialogului. a elimina opozilia Jor seculari..eiunilor trecand h alt slipan.i Ccrman. Nu a exislat un tratat de pace cu ( icnnania dupe siarFirul celui de al doilea razboi moDdial. ii problene lititioasc Din 1950 qj plil1n ast'zi. D. ca si clispar6 din preocLrpiriLe celot dou: liri $i din trebuia asenda hf de lucru. Asocierea tentoriului cu identitatea populaljei este evidenti acessi in ciocnirea arabilor $i a evr€ilof Posibilitatea solulionarij grele cste instrucdla pentru metodcle pa$nice l't care se tor dosare Doale rccurge in cazLrl ' lor' Contenc]osul franco'germ. ele revin Flarlei tn 1940 sunr ocunrre rlc cel de al trcilea l{eich. r.A Je/rnlo\ica .Trebuie sA batem fierul organizaliei I r'opei. !003. De Caulle ii scria hi Maurice |.crr Sr LurcnJ JoLr' re/ru rr lrunrJliere lrmp Lle *-n'. oferind lunii ur exemplu remartralatul crrbil .\i inletcgcrei.lii ior""" a" r" v". rr. mark i. prin amploarca unor interese comune. in 1960: . $i rrilia europeani. in'rc fr:.60 Jocuri pe scena lutnii .tulle in 1963 i acesllri acord este dovediti de patru dccenii de aPlicare conrnu' de unilate ca cele adoplalc in Si de inspilare a unor noi nisuri 2003. incorporal in Capacitnlea de rezistenli scmnal de Ader|uer $i De G.sizat conceplul cheie ai interacliunii $i pozilia sa horiratoare in /rsr grrarca relaliilor pa$nice.t"I[es). Cei ce au coDceput aceasti sotulie au avut o pedecti inlelegere n rfcstui conflict este flagrunte.Ltic't $i politici Bccarilatca actelor cale si dea soie nit le ii Lrutofitale juridicn fezolvirii nania de Vcsl de Franla.vocala Sr astiizi.)uvc de Murville. a o lumii occidentale.. Dircolo de \'aloarea sa penlru parlenefr qr pentru curopetu' rcconcilierca arc o valoare tcoreticd $i practic'l pcninr rczolvarea 1utufor conllictelor' Lilisiul ce s a stins a avul r:dicini adanci Rizboaiele au fost Durt-Lc Jen ru Cl .re rltnllinafi de tco ile lingvistice $i de rolul dialogului este greu de r{. Si accasta s a ficui pfiDlr un mecanism t'Pcntru inchcierea disputci nu s au nlri dus negociei. L. printr.DrorDc o jumatalc de secol.in 18?1 (Bis""i*i. Robert Schuman $i Jean Monnet au descris .o solidadtare de interese. Acest t)r1)iect a fumizat ur cadru imediat de inreractiune.ia"p"n-*f" regiunilc sunt incorporate ln Geinania ln veruailles). iar in 1945 se inlorc la Franla ln rirlevente motivele disputelor anterioare. Au ex_ rrlrl tratate ti acorduri privind recunoa$terea uneijumiriri vesrice a (icflnaniei sub formi de stat independeDt incoryorarea ei in ia. formLrli carc f\1. tr .'. Dosar'ul a fost inchis Si problema celor dori regi_ uri a foil rtearsa din agenda diplom... Acest proiecl este inte_ ttrafea europeana_ Prin intrarca lariior intr o entitate comuni. in anii '60. l. FfiDcezi $i ger lrni erau mcmbri ai unei echipe europene.rrtru un scop comun.ii iii picrde dramatisrnui $i \i:mniiicalja. textele politice ristoanli ordinelj: Europa frlc ba7a6 pe intelegerca dintre Franla $i cernrania. in". care de $i ir\fmenea qtiau ceea ce pedecteazi. rrlune i . Ea a avut simplul enunt al unei co_ rrrtrrr]tili . olelul $i cirbunele stand h baza in_ rirL\triei occidentalc $i a putedi economice a acelei epoci. Escnla acestei solutii este gAsirea inovalivi $i creatoare a unui lr'orect in misuli sA faci.a rLrrrra term Iic d'Il l nhrccri\ele olanulu. Lle definirea idcniitdlii' care dc cele mai multe ori nu fi conceputi flrd cadrul geografic in care ea s_a constituit istoii ceste. Europa a scfvit ca proiect I i)rinrn de sUngere a unei stnri litigioase $i dc crcare a unei situatii . Este greu de gisit un exemplu mai fk)cvent de rclni dc civilizalie.' A losr desigur necesari viziunea $i firlorltatea unor oaneni poiitici ca De Caulle Adenauer.. pe carel t. ca 9i poate cultura. parlamentelc franccz li german (rcunirc la Versailles) privesc la oroblemd ca ]a ull caz ingropal denuit $i definiliv in kecut Ctl roate accslea.din o md lq50: . Mai tirziu.riror Tnlr-o lum< I Inlo nrrier ri comUnicarir Sr intr_o grind. deci timp de .r olelului $i cdrbllnejui.claliile lrrlrc tiaota ii Gerlnanja.r. l^ lr ci lq4' aL c\"rrr lre: ral\o/ic l" slrrrittrl fi. La origine insa. cici acesr fiere catd.]e soluiionarc iii prevenirc a conflictelor. P-!!!!!! 9!4!!!! 6t Dulnr cinci dcceDii Pdmut se djslinge pdn esenla sa lcritoriali: loui societili (airicanii $i coloni$tji) disputi controlul asupra unui reriloriu. Intemctiunea are exact accs! inleles: lucrul imprcuni r. Este irsi dc remircat ci lcritoriul este sfans legat. nu s a exprcs la nciodele cu1 aDel ll nici o instanli Si nu s a fecurs ir lnod unei cai pasnice. Aceastd fomuld integrativa nu a urmArjt la origine ln Ix)d explicit scopuri poiitice.'rrccare rrrjrura Si pc clre rt jn uenlcara in mod ho..

de K1crk.fate de 1a putere. albii du fott cte asenenea africani tn otice r. dI p. infeaga regiune i Africii Conllictul arabo-israelian.i..oromhi a liriloi. Cum s: intervii intr o situalie care confbrm Cartej line de iurisdic!1a interni a unui stat membru? Cum si reconciliezi drepturile unei-majoritili asuplits c o minoritate dsli nand toate cheile pulerii? ln Rwanda. la uniune economice. in paralel cu evolulia atitudinilor pc plan intem.1' de^linr e.Albii sunt conffali riricani. cu o prlere ecoromici considerabilS.ii \Ll oe rrror e e. intre 1948 ti 1992 confliclele armllc ltc Ofientului Mijto_ ( r'r . de$i alte asociatii cconomice africane nu iipsesc.W. o ta|i bogali in resurse.. de valori ti cc. rond distanta culturali. Dc la rizboiul inrrc Israel Statele Si . care a inleles cA viitorul Africii dc Sud.Trebrie sA uitem trecurul li si ne concentrirn la construjrea lrnui viitor mai bun pentru tori.i legisladvA.lucrrvi. in calitate de parteneri. Cele doui pcrsonalilili carc au gdsit solulia cc i'a resplitit cu Premiul Nobel au fost Nelson Mandela si F...afiura cu fermitate" pArlile.. Fiecarc pas a fost consolidat de tero construclie institu!]onale .. .AJiica de Skd dpatnrc tuturor cetor care trdiesc in ea.'n .proiectul comun esre dat de viiio_ flrlAfricii de Sud poputatd dc. nu oferea orizont cazului sud african. Africa dc Sud a stat pe agenda ONU de la incepulunle ei. Linbajul soluliilor distibutivc.. dorim s.. Este lnai u$or de inleles evolulia celui din urmi. orie[tar spre viiror. t4 nrilioaDe dc per_ Nu este numai inchiderea unui conflict local.lccpur. majoritatea arc neyaie tu mitloritate... tc '.62 l1&ri pe sc.. inlelege fi aplici o solulie irtegraliva cste ie$it din comun.' .inclor de sdnga. Ut (LIrcc ta a{rptr irl|. victime onrcneih ir pagube nateriale imense. va 1i amcninlai in lumea aspri a comPetiliei intcrnalionale. Agenda nu atioge probleme cuiturale.turice. segrcgarea inadmisibil n prin polirica aparlhcidului Si a impirtjrii necivilizate a populaliei in mai multe categorii juridice invita la soluliile divjzjunii si separidi. Sunl de irlinut ceteva mari lcclii ale acestei expcrienle istoricei agenda rcconcilierii nu conline vechile litigii. apropr ci A.rd lurlii 63 bazat pe Europa. ehici.rc dc sumi nuli.solidaritilii de interese" $i a unui nou cadru de apa(enen1a la care pot . in care presjunea jntemalionala ti schimbarca sitraliei politice ii economicc a lumii au jucat un rol impoflant. El nu poare fi catligat in rennenii justilici rjistri l' rr \< rplrclra la rn reri n iL: cur aprnrne pe reljciuri r.. Comunilatea intemalionald a dezbdtut cinci decenii in $ir un conflict ln ele recunoa$tem toate elementele prorectulul comun de civi_ lizatie. Dar laplul cd un orn incarcerat limp de dece i ca Mandel:r. sA lic.. Cu trecerea timpului. doui idei alr devenjr active in minrca oa_ rncnllor politici: in primul rAnd.oll tclelot <\te re .nrii lor in globalirarea civiljzariei.r\\jlrr .. Jin rei." Nu istorie. de identitate si de valon specifice.. o dali ce lara va fi redusa la dimensiunile unui slat populat doar de fo$lii colonitti europeni. iar negocierile ce se poadar nu se referi la ele decet indirecl sau lacit.i itor drunjament.oameni provenincl din diferire gru_ lLrfr socnle care au o loialitate comuni! o dragoste conuni penhu funoa$lerea ililii indepi. ceea ce a ufmat a constat ln l:rgirea conlinui a tematicii proiectului european: de la cnrbune Si Petrol la atom fi economie..ie irtegrative. fdre precedent $j men de comparalie in integdrile regionale contemporane." liri Si acest aparent irezolvabil.ru produs trci nrilioane de victime unilne. lr hl Joiter rrrd.. Atenlia este in_ dreptatd eminamcnte sprc viitor $i spre defi rea . negrii si albi.nl(tnF . momcntul in care majoritatca hulu s a bucurat de drepturile democratice a adus $i miceiul mino_ Aceasd splendjde definitie a interactiunii este completate cu re_ tl nu cr incriminarea parteneruluii . iD conirrsL cu pacca ror pro. la piali comun. Rezolvarea finali eslc liri indoiali fructul unei evolulii.A Jace pace cu un indnic cere unuia sd lucreae c inamicul inamic derine partenerut lui. caracterizari de ciocniri violcnte. In rcerst5 logici.^irbe din 1947-1948 a rrecur ojundtate de secot.. ci esre crearea fi de civilizalie pentru dczvoltarea conrinentului aftican. formal din interese imptuti$ire ce trans. Ic'rnai in spiritul revolulionar al doct. se simti ln siguranld fi sA ltje cA apreciem contributia pe care au adus-o la dezvoltarea acesrei liri. conflicr l nu se poate €rmina ca j. De aceea voln illistra conceplia sa r conlinentului. lisand acestora c-mt dc\ h's de rlimrrc rn . fire o sohr. Le n ragr/ul ohrrnlt dcvin ta n.. h monedb unici $i la agcndi poliricd Si aparare comuni. in urma reconcitierij Afiicii de Sud. Cele cateva 162_ hoaie din aceasr: perioadi (1967 9i 1973) au ticur parre clinrr o \lire de rizboi conrinub. t . rdrul prcieclului comun. Mari $anse existi ca prima zoni de coopera_re economici elicjenti Lrncr baze pin catcva citate . ci viitor: .

comunicarea. ci $i caracterui lor inrudit. Este vorba de inceputul unei rcconcilieri istorice.. proiect de civilizalie (qi nu de culturi). Realizarea proiectului aduce cu sine stingerea litigiultli istoric. Mulli autorj consi_ rjcra aceste doui conilagralii legate. de$i cele liri lnilitante ii insetate de sange din religiite satc au fosr ideologijle \(\rlare djn recolra secolului al Xlx-l. Un analist (Saad Eddin Ibrahim) ibrmulcaze pentru viitorul Odentului Miilociu patru pat"digme. prin nahra lor. tijr :iiunil( . un rol special.Ir" Age ofEfin:/'. sunt intcgra_ toare. silent amLae.5 trilioane de dolari. in istorie ca cel mai ltnurcletuus) secol. dar fi prin scara liri paralel a ca tlstroletor umane pe care le-a plodus. ficind vechile antagonisme desuete $i irelevante. De$i problematica ei este inve$mentatA h vocab larul abordArii vechi (recunoa$lere de drepturi. In bilanlul megaconflicteior inrri la un loc cle fiuDte aparitia arrir.n_ rlale care au facut peste 150 milioane dc victime. ca socialisnnl sau naliona_ |srrul. Esie de vizul dace acesta din unnd are $anse mai mari Si mai apropiate de realizare decil programrl vast. Ce are Sin- gaporul ca sA devini prototip de dezvoltare? $i ce lipse$te astizi unei regiuni unde au inflorit comerlul.i lntle marile puteri $i ali_ nnlele lor.Jocun pe scena lutnii soane deplasate si un cost de 1. Putem sa creditdm aceasti zona cu puterea imaginaliei ce nu i-a lipsit niciodatr. de la cea mai mare foamete in i$loie lagenocidul sistemaric. analiza textelor ($i a subtexteior) relev6 inle_ legerea de ctrtle cercuri mai largi decat ale protagoni$tilor iniliatori a impenoasei nevoi de a intra in circuitul intemalional. Hobsbawn.r rL1 lr)ru. . IrecvenF ii lungimea ostilitililor care l_au umplut. promiland un loc de panenef Pentru Israel. . l rc r venerati ca divinitili. r€surse ti baze de spdjin. ptin recordul absolut al celor dou6 rfuboaje m. 5i rt. rxtins de Ia un razboi intem europeal ja dimensjuni universale. raport de forF. Rabin fi Arafat. ele vorbesc practic desprc condilia conilictuala domiranta a acestui secol. nu 1l :rvin Loc. Autorul prefera Capitolul 7 Conllictele secolului XXI Mo$tenirea unui secol Sccolul XX intr. Doud pomesc de la conlmntarea Israelului cu vecinii cate urlniresc sA-l invingn pnn suPremalie numericd ti de fo4l paradigma srabe $i cea islamicS.^l Xxlea secol scur a fost o era dc rizboaie religioase. I)ir nu nullt li lungimea sa evociRizbojulde rreizeci de arri al se_ mhrlui al Xvll-lea. Ideea de a pune pe harta lumii o zona economice prospele este cea mai prelioas6 surs6 de rezolvare a acestui conflict.. putere necesar. Exisli in aceastA solulie o rcformulale a unui vechi dicbn. Celelalte doui.ler).. ce cunoaqte momente de avant 9i de impas. par. risplatili cu Premiul Nobel.r r0rictmlzafea geopoliricii ca docfini slmtegicn de conlrol a] unc. concesii reciproce. mediteranean.a. nngrenand arnaie uda$e.LLrl lirndamental al rehnologiilor mjliiare. prin ceea ce determina astazi statura tuturor actorilor reali $i anume puterea lor economici. ale cAror zeitili echivalentc au fosr sau abstraciilrlrile saupol! ! sangeros $i ucigai. UF rrate de Rdzboiul rece intins pe paEu decenii. financiara si comerciala. pamdigmele Orienluluj MrJlociu ti al Mdrii Mediterane. aEturi de mediatorii norvegieni.ti adverse netransformate ln paneneri)." (E. Aceiag autor spunc: . dorate cu tehnologii avansate si fr'|sumind fbnduri uria$e Si resurse pletioase. care s6 asigure interacliunea populalillor ca participante intr-o echipA integrati.rt. intr-un rEzboi de treizeci de ani. aiiantele fie_ cerei pi4i.lof ABC de distmgcre jir masit: atomice. proiectul mediteranean.. cbemat si stingd multe rlhe conflicte $i adversiiitj.6e occidentale. nt rrejter rizboi mondi. consideraDd crearca Orientului Mijlocju ca fiind de jnspir'a. amt prin r'riimea.A ibst cel mai ucigag secol despre care avem dovezi. oblinerea simpatiei internalionale. rL r lirsesc obiesia unei gcneHtji postbeljcc. gi roru$j. ()nllictele secolului XX au fost confrunte. inlelegerji perspecdvelof ce i se deschid prin decisiva reodentarc a resurselor ei de la conflicl la asumarea unui rol propriu in jocul competiliei globale. $ansa ducerii la capdt a procesului de reconciliere sta in concentrarea efortului pe proiectul comun indrcptat spre viitor. au jucat. doui figuri politice. care ar suna asrfel Inter negotios. inceLlnd flr)la penlru un momerr in anii 20. contiuntirile de ideologii I. alfabetul 9i navigalia sd se lnscrie intre micii dragoni ai lumii? In incheierea acordului de la Oslo. bacrcriologice chimice.

prin trecerca de la vechea $coali distibulivi ||r r(']l de inovare. opusi fbrma]ismuluj judclic al rl'irr'{ului instilulionalizai de Cutea de la Haga. olit kLl drept rii.boaiele cut t n au 1983 | n nic de a face u enJi untarca superyuterilor slob b runl o per' ndnentd tlotihilitate.rcral Inai departc de separarea pdr(ilor pc o ljnie dc arnistiliu. ci au fost inlm slalale. Sri I-anka qi Talilii. a manifestat nevoia rl. ittegrdrii nalioune. t:itt( lLtplti cu cittc Si d( t:e.ratc. r'l[lx)|1r(e pentu lrzul unui sistem inlemalional a]cituit din stale.boi l utlglo-argcfintnlt lin fizboiul ImnJnk din 1980. 13. Naliunile Unite. Ele reprezinti focare pentru noi conilictecc pol cscaladala scar. din C caz $i piina in Balcanl. llcsi nu ktu t au blt (bsicat. cafaclerul limilat al mandatului care nu rispundea situa. A ii lle dup. Lt tldri rl.ru irrpiedicul i(brriiiclrca fi locxhzrrer duir nului. cmia.r aceslor cotr iii incljlacc. Doile conflicte nu s au mai purLat intrc statc. UltimLrl deceniu al secolului trecut a permis inir-un ristimp scLrft si scoati la n'eali un Dou lablou al con|iclclor de pe mapamond. s au rIrvfdil ncputincioase in lala noului fcnomen.t1it puted ut1... 8. ine lr{ icnlit in conflictele intent sau dc rcalizare a picii in coidiliilc u|rui inlr€ pirti... obicemile ii aria teriioriali de exli us lr fbnne noi de praclicare a violenlei.boaie.Toate componentele cullu i auiucal un rcl ilr rcvoia de afirmare a acestei idenlitatli: lirnba. ele au umrint atirmarea identililii $i in cor$ecinli au ibst numitc riz' boaie idenlitrl-|e. Afganistan. N{odejele rkr'r. Mai multi iactori au contdbuit la (l(ierta rcdusi a ONU in fala conlliclelor acestei pedoade: lipsa de limdud./r. Orientul Mijlociu opunir lsraelul ni$cirilor Hezbollah (Liban). nu au ntcrs in lr. Asit'i ti A|ririi d.Neinlelegerea 1enomelrullri a fost pre_ Ili in Balcani. Din circa trcizcci de conflicte anuale. conlljctclc identitare re. Dar locul unui fizboi de ansan$lu I a luat un ansamblu de r:zboaie.. |l|tll||r(l la o ]arge panoplie de mijloace militarc s-au ndicalizat li au fiind absorbite dl} un prclungit rizboi rece. numai unul sau dord au fost duse intre state in modul corvenlional al annalclor regulxle sau al stirii de rdzboi. China-Taiwan.i.lilor de consmrirc a picii.hoiulLti intcrnalb d iut.uE pfrr lo{d . ci . Cote d'I\oire. 7. CiI Inr dinnorr pe Hobsbawn: I l r(. ncgocjerca.udl dd?se(I |u o( (h. Noi tcndinlc alr putut fi idenrificate de cilre aDali$li $i le par cur€em'intr-o roui lecturi a peioadei dupA sfartilul Rizboiului rece: l. Georgia Si regimurile sepdatiste.lotuti p. Dar acest sernnal al cercetitorilor nu a ajuns si fle r\irrilrt la nivelul diplomatic. 10.tiei de t)r'rercn ti orienlar€a nailor putcri spre soiulij $i intervenlji prcprii jrnatc in afam sau doar cu notificafea Consiliului de Secu. ir pnnNl rand.ut noi apettlu ti hoe in ndi ntulte pAtli trle Eutupd. Kosovo. 16. i(ona prcprie. fi s-au oprit in I rlr greft. Conjliclele descbisc salr cclpulin nestinse ce persisti pini in 2006 sunl L Sdhdra occidentala opunand Maroclrl. Sudan-Dadour... Hamas (Palestina) ti Hesbollah (I-iban). r se adapta realitilii.na l nii 6'l l1h. Cun identilalea cstc un fruct al culturii. ln conscrinln. Gheila a ticut irelcvrnl tefenul. 'l lnccnirilc diplomaliei clasice au esuat ti ele. 12. Algena $i Frontul Polisaliot 2. 3. nalionaliratea. din SIi I irrlir ii piini in Irlanda de Nord. 15. grcr de definit in ciocnirca culturilor. li s-a aplical ii etichet Lle riizborie cLrlluralc. Iran aceea$i aspil?lie. 4. unde mediatodi ibrmali in tcoala disiribudvA nu au ^ ui decit si adanceasca prin formulele lor teidinlclc dc sepafarc $i In( r'. ieligi.i l9ll9 du r. Coreea de Nord as- pirantd la armele nucleare. Cipru: 11. 9.a ri tjprl cle amxte LilJlicrc s xu dovedit hvechire tfa-lehnicizare. In bilan! figureazi alte fbnne nrai pulin masile ale conflictclor: rezboaiele de independenld pe scad locali Si fonne de purtare a luptelor prin patizani $i gherild.. dc rezoh. Cea mai pulin fbnnali/[rr tlinlrc aceste metode.r. Int.. u\\d Lutn Btllc(Inii au dettonttnl o ]d ilr(tJutll anilor . Azefbaidjan-Amenia penlru Karabah.regional5 sau globah- Lecliile unui deceniu Sfartitul R:zboiului rece a irdepiftat $i mai muh psrspccliva unei noi conllagralii mondiale $j a apdns speranla intririi intr-o eri pa!nic:. 5. Cecenia. Melodelc de rc/olvirrc pa$nici a confliclelor cnumerate in Cana Naliunjlor Unite. 3. itr nonimilale! ii grupnnlc rnici . .1968 cn fi. Ltestc dctiritdli ttu \? |o1ti'cLtu l)nt! sub 1illurilc clasicc ale fi. 14.u1ii '80 dr1denonsnd .r1 r claborale pen[u alt gen de conflicte.\n fi-. 2 Confhctclc sfer$itului de secol nu au fosl puse sub scnnul te mel(n clxsice.lelor de rrcnlinere a picii.si antitiedsd.^i|.. care pcntru rdzboaiele locale elaboraser: doc$i Nplicascri metoda fol. 6.r 5. din AI||( ir (lcnirali $i pin! in Orientul Mijlociu.ru xvut un all sMgit de lupti. pril fi. Irak.tlir. India-Pakistan pentru Kashrnir. Cu un singur tennen. aLedna. n1 \ilLklliile din cc in e mti frot?ntc ttu tribusuit Si le. r.

ceea cc I a_fecut pe Tomer sA anunle pentru secolul )O<I raspandfea tercnsmului cu alme bacterioloqice.. esle Pdcruloc Srrbilirr'e Brlcrnr. Cecilalea . religie.prijinii Al Queda in Afganisran $i UTK in Batcani sau a foretor arabe iare au dat fonduri organismelor militanre anri.rii unej a!iludrnr anI|cipari\e. fire idei .. S-a schimb. in palorama conflictelor ultimulul deceniu figureazi rizboiul declansat de Ilak prin atacarea Kuweitului. eco_ . Un grup religioc din .rr:urul pl:n ldtiu )r reJotar 'ufi(icrr care Jr puler $coaia cea mai mare p=entru terorism a fost mentinerea si ac_ lermenteze ir suc propriu.eligiei. Esre ca.r"r" un proce' in conrrrrdi e\ 1r-nn lrul I devcnir bnna Je r r^mrer. etniei $i trad. in anii '90 s-a produs rnultiplicarea actclor de tcrorism intema 'on\lirrrr \u .rcer!. rclr'rnlogiilor si edu. fie prio irilialjve diplomatice. Concluzia punctelor anreriorre dezviluie o situatie de crizd slo_ bald. a . timbii.!c.aiele din Balcani in categorja identitari.n sterele pntrlicii. neorcrinLl rcgrunii moriratia rr scoPrl 'otidanrio rii j.r un conflict inter_statal cu kanul. Prin motivalia sa apa4jne tfecutului: este produsul unei dictaturi militare. Luptatorii din lupta antisovieticE din Afganistan formeazd astdzi nucleul Si elira terorismului inlematio_ ndl. Este vorba. rolal deo(ebi(a de crizelc economjce sau poldce..dei. t?d \|a/J. fie iost ONU.r..tt doar"' i il 6. SUA.itualie conflictuat. nelratate. iuand ca pretext temele culnrrale ale. El este fomra cxfeme a sindromului identirar. Ln seprembrie. in 1l septembrie Un mpon al Clubului de la Roma afirma acum doud decenii cI . analie/e o. care $i-a dccolonizdrii $i formirii noilor state de pe harta lumii. islamicn. ei au lnarmat $i instruit un no inamic invizibil de maine. Razboaicle ctin Balca prezinli mai multe elemente noi Primelc conflicle 8rmale de pe harta Europei sunt atribuite descompunerii mturale a u ei federalii conslnrite pc solidaritate ideologicd.Demasificarca amelor de disrrugere in masa a permis i(e\ror grupun sd ri/eze accesul la acesle arme. NATO ii Drin actiuni militar€ intr-o mare deZ-ordine $i chiar rivalitate.r.ino'ir.rticulat si coordonat in ctz de crizi Faclodi dc intefr'enlie Europa. eloie' islorie pDpne' obiceiuri.focul interior'' al factorilor liniind de sfera culiurii: 1imbi. in care diferenlcle etiice $i religioase ale rePublicilor componeDte nu fost estompite qi coitrolale prin exercitdrea onei ptrten cenlmle i iniepmtoare. Consideralii geo-politjce au condus SUA la resituarca cclor aloi oponenli $i a rcgiunilor 1or in locunle ce lc ocuDau inaintc de cele douii conflicle.israeliene.de tutala irddecvae mtre provo(arca unui nou iip de connick si ra:_ ^ punrurile pe care in{ituuile.ahuziioare Fi suportjltridic edecvar' Accentul diplornatic $i militar a toq pu" n".laponia a utilizat fu 1995 gazul sarin pentru asasinatul colecti-v. rionrl.irrrtiiloi cla\rce ii rndruma sd tennenii inarnicului vizibil_ in dorinla de a contribui la infrangerea lrcestuia. care r .ur lhprulci elcul'lrlrrie drte. Organizatiric rerori\re din Orienrut Mijtociu iri au ererciliul $i cxrstenla cvasilegali dil conflictul vechi de o jumetate de veac dintre israelili ti palestirienj_ Asemenea conflicte sunr considemte Je anal. nujlorcele li ideiltde care sislemul in_ remalional di..trategilor ce lucrau in logica . dar acpunea de reprimare a apa4 nut unei aliante militare in jurul SUA. ce are !a supo( ideologic un naljonalism arab seculaist Acesta angajase anteri. Pe scuft pnneilia Slobali de rd?boi nu a dispdrut. ra fet ca indi\izii. mai u\tor de recunoscut' putea transJonntr. Soc sau { o'rnle invuurir pnn soc sunr mutr mai mari decainrin cele c ar fi . dominat de o irleologii rivaln. Prin lormatui sdu se hca_ ilrerzi in modeluiclasic al conflictelor inteFslatale in care aglesiunea poate 1i identifioad.r||cltt pansrrre. Terorismul ru ar avea intinderea $i abilitilile de azi fdre sprijinul tacit. rcfractui orictu€i formule lor $i in ciuda litigiului integntive sau de cooperare pa$nici lh esenF teritiorial care a relinui atenlii generali' ele au avut .it|j p..totra.pune pentru a ie puteJ slrnge sau Ueveni.Rispunsul a fbst acela al reTolutiilor Consiliului ic Securitate.60 ai as[nul respunderea $i comanda operalu- nilor. .ul SUA.68 Jacuti pe vena lunii '90. din deceniul anterior 9.'''.rre Iorm.nii .rcier:irile^ inva!a. (eprdrea conlliclelor adinct consideraLe locale. cu mull mri reJurabit si inlrahbit. aracLrriie . a!ier. l5\ate \a predileclie a unor organizalii sau grupuri care invocau legilimitatea Ix\tenitd din rezboaiele de etiberare $i independenli djn.. crcdirle ti valori specifice Intervenliile comuniiilii internalionale penhr a stinge aceste con flicte s au fecul sub semnul carenlei sistemului inlemalional de a risau Dunale . IzbrJcnirea in fo4i a acestor diferenle plaseaze iDsi 'azb. ii ou'. 7. cu ridachi in stuctum tribali a unor societili.r lan\nr de I L 8. prin anticipafe. nu existd o linie clarai tre lupteLe intra regionale li un rdz' rare ac'slea s'dr boi de tiPul re&i. dar efecliv.

A invocat aperarea legitimi inscdsi in Carti. Dar inamicul declarat nu este un stat. nici aceea a grup lui G8. cerut de retea a largA a terorismului. "tnt" "u. dintre care." Dc)i in calul AfgrnLtznulLi Sr rJ nrenrlnut cataclerul mullilatctrl. Noutatea sti ln dimensiunea Drovocirii." Oin acest unghi.ur. pin uz. Este un moment al luciditdFi.ilcare subkntnA. Ea a fo$ numiti $i stare de alerte Rizboiul este fbrma cea mai avansati a conflictului armat.i adopthn pozitid cd (acest rdu) este incurabit. cle extensia lui intemalionaid. cu lot ceea ce presupune aceasre srarc La mobiltSn de re. o . iucri . Ne sin. CAnd se ajunge la o alegere intre aJ desfinla noi sau sd n€ desfiink.tcnrix ilor pc piJnut unor nr otft.ri !5libane.. una din ccte mai rmpudanre \r/ibile e\te )i rilboiul Llu\ impolri\a reBimului raLoanilor din Alpanrsran. i Jr!at-nu xu fo. economla' come4ul $j drepluile universale ale omului' problemele globale dezbdtute de cateva decenii de ONU in conferirle mondiale. nai detr_rcrne sdu mdi tdrziu. otnenbea se Nede constAnsA.rsa de dare. nici prin noutalea fundamentild a unor lucruri inexisiente pani atunci. \'reo r'. ceea ce este nou este desprinderea unui tip de conflict din masa ambigui de conflicle neclasice a ultimului deceniLl si ridicarea lui la rang de amenhlare a securitili inlregii luni. '71 teroriste din New York $i Washington au fost un Soc nu numdr pentru societatea anericand. rc. Analistul va fi reconfonat rte afirmala unui mare istoric care in 1960 reflecta asupra mtloacelor de apArare a omenirii. con_ cepuli ca o familie unici. Cd'1d aceasta se intdnptd.telorism" Aproape simultan' ca inamic in accst conflict. Pentru anali$ti. ete(lele mzboiului . de caracterul siu rnalist. drcpt o tdsdturA petmanentd in pekajul social Si cuhurat. o intoiircere a pagrml istoriei. Tre_ al globJlrralii in c._. toate pledead pentni o civilizalie unich Sub acest stindard s a creat o coanu . insdtulii financiarc. ca de exemplu cvenimentelor declan$ate de I 1 septembde. iiti" d.fafi a ne n Sr e Ldsa paratizali de posibid. fiuiu li repette. abilitatea executiei qi dezveluirea explicite a sfalegiilor ie se manrrizau $i dezvoltau subleran. acliunea este justificald 9i legitimi pentru analjstDin picate. jdeea solidarizarii civilizaliei mondiale in fala primejdiei a fost din ce in ce mai pulin evocati. acesr pas a fost considerar inceputul unei con_ lruntiri care va lua mult timp.nndannat actele tcroriste de la I I septemb.face sA erupd rulcanul ce doaine.uce el in concePtele $i metodele utilizate pari acum? Ca linti $i victinri a unor atacun clevastatoare pentru popuullle $r bunuri.1 incercdn sd . irdignare $ tlaumi. . in fala pericolelor najore. 1ie state.. Ehnologia. cu un du$man bire prccizat.e $r rna\un speciaie de aptuarc Si control. Pe drept cuvant. de \nriiin alc reronsmuiui.\e \o_ . ci esle civilizalia unicd a omenirii la singular. ca ir practica rizboalelor clasice. ci unul indicat cu un numc genedc . pe nr. dar intotuleauna.70 Jocun pe scena tutnu Pa ea L Conflicr.otrvitlgered dnterioaficd o Ninde.Sliinla universaln.e el pe noi. elaborate de o mitcare cu resuNe urnane $i de distrugere subapreciate. Ce mutalie prod. au ibst inclu$i sprijinitorii terod$tilor. iar penrru sceptici cbiar im_ posibih. de primejdia accesului la arme de drstrugere masivd de virulenta iui fAri precedenr. "rituoined xcdunitc cumuniralii rn "n'. nu atat prin elementul de surprjze care nu este irl favoarea celor surprin$i $i nepfegAtili.tiu elrdh d ii rnr:te t.in obtisati sd smulgem din rdddcini r t aSa-zis congetlitat $i sd-I abolim. gtuperi sau organizalii Este primul rizboi inlocuit de doctrina unilateralismului ti de nesocotirea instituliilor subverslv.ie. i . sarcini care pare uria$d. legid jratea acliunii inrreprinse de un nunfr dc liri din coatilia nou constiruiti este in odinea logici a desfagurArii Rizboiul impotriva terorismuiui s-a declanrat pe mai multe pla_ nun. ceea ce a fost consident un argument legilim Dentru actiunile sale. penlru i fizboiul mondial nuclear. sii ?ncerce teea ce pdnd atunci a declarat cu tndp\Anare c.rc aclorii pol lr. pe nnsur: ce frontul unil ce se anunta in spiritul nultilaleralist al sistenNlui intenaljonal a fbst' buie s. Amold Toynbee scria atunci: . j u r. ne dAm seame cii nu putetn sa ne nai petmitem s. dar $i pentru restul lunii Ele au constituit un elemeff de rascruce. SUA s-a declarat in stare de ridoi.. un adeverat sfar$it al secolului XX $i un inceput posibil al celui urmdtor. Se rescrie agenda secolului XXI? Sun! unii pcntru ca(e Du e nimic Dou sub soare fi deci agenda roLrlui secol va avea tcme vechi $i cunoscute. confom obiectivlrlui siu de a cuprinde $i ba"el. care se inthde peste toate continentele cu gmde diferite de dezvoltare.le si ir Llire.:are -crrnrronrle I vrklecdn ..i obicei.ele civilizaljei si al salvgardarii ei Nu este civilizalia americann sau vestici. pe hnge manie. rlalun de slale orgiLri'mcle nesirlemanentale (aL chiar perso3ne'c Ace5t ralboi esrc du' in nu.O itL\titulie paaturt hatA.n. M.i t1u e posibit.

ca 9i ln cel religios. Securilat.previziune. nal6 cu sistemul global (E uropa. Prioritatea proceselor infegmtoare faF de Focesele frag_ mentare sau izolalioniste. Abordiriinspirate de moment. pot fi citate senrne de mi$_ care in \ensul noii age de.ea. lntr_o concentare pe ches_ tirlni vitale de interes major. care schimbA conceptele $i m. $i 13.todele desuete. incuaji'loare sunl doar evenimentele car. ritatii.te rile.i zrtati de confljcte deschise sau potenliale. Dar o enumerare simpln a allor schimbari dezirabile ln agenda mondiab ne amtd cA rcarc. au implicalii pdvind relafiile intemalionate $i deci conflictele ce Pot bruia functionarea sistemului global: l. centre de refleclie.tilor strigaioare. ireievante Si ineficace lntr-un efort de durata. activilatea de cercetare in acest domeniu presupune o cooperare intensd. Pentru o regiune ca aceea a sud-estului european. fdri exceplie. de pxemplu) 11. ca un corolar togic al e\perienlelor par_ curse. Acliuni pentru mic$orar€a fraclunlor sar faliilor care pari omeni. 12.ul respecletii vaneudi cullurilor' 6. Fopunerile sFanse in sute de centre de refleclie $i studiu' de ana!. rfi crescute. Dezanigitoare sunt erorile de judecati d recurgerea obstinate h metode desuete $i ineficace. atunci agenda va fi noui' PJntru subiectul nostru constand ln studiul conflictelor. Punerea relaliilor lntre marile puleri sub sennul unei coope- ti reguli. concentrat asupra puncrelor groase perene.. Estomparea logicii geopolitice a controlului de zone de influ_ entd sau pudcte strategice. Corcctarca procesului de globalizare llr sensul multipola- ti actiuni de mare anver_ gur6 lmpotriva traficului ilicit. ln inlaturarea efectului de agravare a disparit?ilii eco_ 7. devenir concepr cheie in do_ 14. banilor murdari $i a operaliunilor mafiote. L3 lel. Stingerea focarelor conflictuale considerate cronice. aceea de creare a unei zone de rclarii pa$njce ca o conlribulic la pacea lumii. '3. Crearea unor relatii mondiale multilatenle bazate pe trans_ parenJa tea si orevenirea lor. r.e do\ede\c luciditale politic5 9i tiria unor foruri de decizie de a lntreprinde pagi in direclia unei noi viziuni. Accasti rendinti evidenliaza rolul cercetarilor inrre_ pinse de insritute de srudii.reaprd elabo frrca de cirre facrorii de decizie va trebui sA separe preocnparile de rulmi de soluliile inovatoare. InsriruJia gtobatjr5lji fiind releaua qi nu strucrnra 17. rol care mire$te rcsponsabilitatca celor care li se dedicd. favorizari de tchnicile rapide de inforrnare 9i comunicare.panea L Conflt. penrru a deschide clrnpul de obser_ . rolul pulerii mililare )i Iehnologia mjlitara ramaLn esendaie. La fel. Asanar€a finanlelor intemalionale 5. cu schimbari considerabile de orienlare Pedeclarea si piramidalA. interesul este indreptat spre locul !i resursele ce vor fi alocate penlnr stingr- meniul politic.15. legitura iDtre cenrrele de cercetare $i refleclje arc sensul unei datorji mai acute. nesrudiale !i penlru teme noi Dar dacA ne gandim la situarea temelor existente lntr-o noui iemrhie de priorittli Si nlai de seamA la solutiile fezabile $i dezirabile care sd aducd politicile $i stratesiile la nivelul realiti. Un rol crescand al concilierii. in domen.n ai cerceteri prospective CorcriSht)' miile de dezbateri ti de lucrAri ale organismetor la5a prea pulin loc penuu subiecle neobservate. noua agende ce a. incepand cu cele economice $i terminand cu culturale. Reforma ONU ca institulie centrald a unui sistem global ce lnlocuieste vechiul sistem intemaiional 4. universitali $i orga_ Dlsme academice sau civile. Ceea ce ne ingeduie o schili posibih $i o agenda a secolului XXI este efoftul de a aborda intr-o maniera adecvata rcalitatea conflictelor noi. Cre$terea rolului diplomaliei' al negocierilor $i al metodelor pasnice di rezolvare a Iitigiilor $i orientarea lor de la procedurile irsurulionale rigrde la allele fle\rbile $i inovaloare 8. De$i lntr-un interval extrem de scufi. Profilul conflictelor din secolul XXI Pentru a li pe un teren mai sigur. atacuj fierbinF abordarea problemelor liti_ pe termen lung gi . in locul expediente_ lor soluriilor 16. 2.

recurgerea la violcnlt vire din partea categoriilor cc sunt date la o parte de mersul inrplacabil al dezvoltirii tehnioe $i inteieclurle. Aldluri dc faciorii economici. in rcesr sens. in special a amelor de distrugere in masi. considerale sacre (cu peceli religioase). Elementul identilar ii irclude atal pe cei cu o slabi educalie. culU...ilor lor este de a demoraliza societatea pe care o considerd ina_ nicd.ir penr. cu lelrsiuni ce lin de carcgoria conflictelor identjtarc. Jccslil \e IoJo. care $i de tacticile . Schita solutiilor de rezolvare fi prerenire nici ttiintifice fi al1a dipbmaliei.. rn esenF.e.rrrnrr i"rrrru!rile ci runotmer Jtc. de considercnle binc iDridicinarc. \Uprimi. cat qi pe cci foarle inslru i!i.. ripiri ajrc.ii revolta la indjvizi $i grupurile de oameni. ll_1. juridici sau istorici. aceasta prcvoace fi o starc psihologici de frustrarc. .1.c.lie inalti $i cu o situalie ilnanciari buni. Pc langd adancirca jnegalitililor.jLrstificarea legitimiiilii recurgerii la netode vioienle.ive.specifice. poate aduce la incandescenli fana- credinle de altfel legitime.mfulfj!l domrnal.er slr. confruntirile se extind acum in mediile de nasd qi in societatea civili. Ea include amele ABC.aJ RJ.j sau activiHli criminale.rri u.Jocuri pe scena l mii '75 valje pentru cercetitorij angajali in studiul orientat spre solulionarea reali a noilor conflicte. Lu. Existi numeroase exemple in care cercetitori de la sute dc cen_ mecanismele ce ii asigurd funclionarea (transporluri. teh- .rne. rAspandire a bolilor. S a spus ci motivalia economici (confiuntarea djfire bogali $i siraci) esre o sursi majori de tensiunc il totusi.Ju imputriv. insA $i rizboiul pnn mrjloacele de comuniceLre sau electronice carc au dcvenit posibile prin diseminarea tehnologiilor de comunicare. inrruc.ona lafgita J Furopei Je . aD devenil dituzi fi ubicui. ir cazul ierorismului vedem o panicipare activi a indivizjlor cu cduca. comunicatii.e ale slatelor suverane.ronctu/ii ?\crrna. 5i de a desrabili. ijdr ele Inar conlin )i ambiguitili care permir in|erprerb diferile.JLJ_e. Scopul aLto .te $i de saboia.nrre. In d!e. poljtici._rareori urm.e. r"poniJ . Acor.c.t \. continua lor proliferare. tici infn-mJtii. uzut in BalJrn. de a sparge solidaritatea sociali $j nalionatE. r h'nd. au r. in acest Dou decor.pund acenor 5iruarir.ociJl.o1.t au tosl prn(e\. or. Invocarea unor conandamente mai inalte.r uner purcrr abu.r cxlsti o expcrienli acuDrutali de studii aprofundate. .unc ld .. Rezullatele lratate fi in capjrolul precedcnr por rr rezunrare dupa Fiecare conflict arc parametrii sdi distincrvr care neccsrn sotulii. neputinla de a obline stima sau recu noa$terea . car€ pot reclama frusirare. Am cilat clol1urile intrcprinse rimp de vrco zece ani dc cercer orji din zona Marii Ncgre $i ELrropa de sLrd est. in ambelc cazuri rvem de_a face.i.aceslea fiind considerale nevoi psihologicc fundamentale.:. amele lolo\rte.a 5r LJi. Trisdturile proceselor actuale. Cercurile extremiste invoci in actiunea l. r!lre. Moiivalia acliuDilor individuale sau de grup pretinde cercetiri Inrmulrre p(nlJtr il. angajamentul militar este inlocuit de acliune punctuald $i contra acliune.c sunt stlans iegate Inamic tor_ intrangered unul )t :rrea tut 5a captlLleze sau ci clute Lrn rcorJ de pace. idenritilrea dcvine uD argumenl central Printrc mullimea de conlidcre te explicite sau implicite ce urmiresc .1.r valori fundamenral( sau dreprLri i.f prcvenrrei r onttrc'etLrf ue 3semeneJ prczenLi tLt 3cesr un. rr.lilare elc..--gil l.tiierea unui nod gordian.. hcendii. cefcclituri drn .r. porririre respecrivetor condilii de rimp $j toc fi imptici .npJ. pLuen spune c.. Strategiile noilor conflicte.r la origine au lon In confruntdrile actuale este invocala a$a zisa legilirnitare a con de profunzine.re. ingrijorerile ce le provoaci $i riscurile care lc tnsolesc sunl subiecte arzitoare de analizd sau inler Folosirea tehnologiei militare modeme. Clariticiri ajusrari in ii dreptul intemalional sunt necesare. t plr.rrtrcnabile rindepende la.ru inju. in acest caz.c re utrc.ecilrlater . care panA acum au fosl monopol de stat.re. ce par ci sunt incapabili sau prost cchipa! pentnr a partrcipa la acliuni consrruclive sau si se bucurc de beneficii langibile rezlrltate din aceslea. Mobilizarea patriotismului pentru rizboiul clasic sau al devoliunii ideologice laice nu a avut njciodate o in_ circAturi emolionali comparabili.ltl de rclalii inlcnrrrionate. plinuind explozii. de a paraliza flictelor.lurile nlemaFondle nu ri. ^ . Campul de bitilie $j jnarnicul nu mai sunr clar idenliiicabili. Candva prerogative exclusi\. mergand chiar peni la sacrificiul voluntar al propriei vieli.r of pronrii e. ameninlarea extinderii de la nivelul forlelor armate nalonale la acela al acliunii indi\'ldu- ale sau de grup constiluie prima sursa de primejdie.

lulia pa$nici urmtueqte proiecte comune construite pe interese imDanesite din domeniul civilizalei $i care ofed roluri' in tlmo ce cultura asigtui un statut individual sau colectiv De aceea' ea aoare ca un rczultat al .1din Cada Natiunilor Unite t:lii umane. Obieclivul supravieluirii in spiritul demni- .16 Jocuri pe scend lunii cla_ sice si rezistb solutiilor adecvate cazurilor in care obiectul disputei este materiai ti dislribuibil. nedierc. De indati ce sunt lbnnulate $i activate.e recurge cu pdorilate.e de flagelut rrboiutui.uimil.:']l.nd rr ne...venriei in misufa sa oprea\ci eventuata agresiune.nrce Pecea ooate li lealiTlla cau consolrdara doar frin interdc- l.rrserca ta or Sanizalii sau a@ftluri leSioBle .. pdrlile w. infraclor sau delinc\enl ...tife. in tilera Canei. sepdralist cJrr r/ulrlionr'l sau de lipul enclutelor na. Foma cea mai apropiati de a o inlelege este: Daceil drept totalitate a regimurilor inlemalionale de cooperare.a Je fcneraI uNU. co.ete unei com]ri lalr brT e pe drept. la ate Eerca tor_. drbttnj.cietile consacrate rezolverii acestor conflicte nu sunt de lip di\[rburi\. pe cate judiciafi.-a frxncrsco.au prnl onc.inainle oe-Inare . fl i to\t blocar de rmenrnFrea pac.F re_ pr€siunii armate inpot jva lui_ Statele membre ri sunr cnenare sa ris_ Fndi. experienla Uniunii Europene (ale cirei origini Si principii ciiduzitoare au inspirat '. proiectele au nevoie de consolidare institulionale $i legislativa pentru a dobandi un dru stabil care si asigure funclionalilatea 1or ellcientd.tabe de apticarc.33. ace-\l \r\lem _a functional nrciodata.UnJt "ub Consilul de Securilare oesemneazlr pe afre\or. 4.uritdlii ituernaliohale. Neg.lreplul inlemaliondl are mriloace. cotrciliere.filosofia proiectului comun") este un considcrabil punct de sprijin..are presupune amenitatea civilizaliei $i excrcitarea li- benililor $i riispunderilor fundamentale poate cat orice chemare la lupti Si moa(e fi maj electrizant de' 5. cL star Inaiof O\L Si nmreg...r $i.e .Este falsd ideea ca populatia $i opinia p blici ignori aceste obiective 9i cA nu pol scipa din plasa simbolurilor $i sloga_ nuriior manipulatoare.zur In . An. S. cc trebuie dezvoltati 9i practicali impl in condiliile unor regiuuri ce vor si nu piafdi cursa civili contemporane qi a beneficiilor er. Aceasii solulie insearnnA prop\rnerea unei formule integratoare.oncepura impe\a.ceDt intr. Pentru regiunca europcani lirgiti. Cana de. tubui sd caute sd I rczolre. inainte de toate. pin tratative. il. Ea e\le. con\rangere sau execulare. rozrnca: .arrle.i se...i'.. der qi crearea unei .l . documentul incomom inv5la_ l]l'"Iii. anchetii.dus recent in literatura itiinlifici (1983) 3.ih on.5e(unrSlii mondisle./rua ::1::: lT :: *'*r9 ..filosofiei proiectului comun"..Confliciele jdentilare nu pot fi rezolvate prin mijloace Capitolut 8 Ciile de rezolvare a conflictelor iinnea sporiti a indivizilor sau grupurilor apaninard diferiielor culturi.ecurirare coreiriva pu'.au :1::ll'-: cemnar Caia Nafuniloj Unile la Sjrn 26 iunie to45..care trebuie se mic$oreze asculi$ul confruntErii $i si olere o substiturie a ei.rnaresc primut scop cu resur.ibrlilatca inle. ce devin o fo(.end a cdtui prctunsite ar putea pune ?n pnnEilie me4nErca pdcii . modet pen!ru . ln .. toti penux unul.chrde po.isrmut de .r:': e\perien'a Lisii Nariunitor $i leclia aipra a ceiui u( ar oo ea raloor mond.rzba_ vrrca genemllltor \ iilna. nai ales pentru cd majoilatea lirilor din rcgiune sunt mgajate m proce de aderare la UE sau aspiri si fie incluse in ca.. la carr. a(umale lTp!codrl'cale de djeprul intemalional.uni trAmb.:)lll' penru roti. Acesle idci rePeti schila abordirii inovaloare a rczolvirii prevenirii conllictelor. sau Mijludcele-pasnice rergrllr: a conllicrelor u... prinlr un scop nou Acest scop trebuie sA sadsfaca necesititile vitaG de bunistare.mentinercd jusliliej si respedarea obtisaiitor.. h rnomenrul indc .. Ea este definiti pril urmirirea unor lelun comune carc transcenal diferentele culiurale. I um.i intemalionata condu.dt primul \cop alorganizJfiei care . rc.. nijloace parnice.uar fiarut cun rcretof inl<|s. emancipare 5i standarde de via16 mai ridicate. ELe pot dura timp indelnngat ti au un Dotential de contaminale a zonelor mai indnse' in special sub forme de teronsm ounctual si difuz. ara cunr rm v. 2.c O\U a lo.

.i"ai "i i.o0r au avul o procupare primului imedial6: in ll .""*lt" ..'" .. in.'t.1" amb.i. cum i-i-i.. FJe a dubanLlJt modele au\iJrare maiematice sau logjce.edtalt capat al spectrului soluliilor iair."i.i"inia evoluliei lor' Camcterul lor netbnr J" ." lo'rbilirdrea .co.o-e\ si m r rle.rre a panilof in conflicl tr de ilniilor de arnistitiu A fost de asemenea prczen6 in opera!turi tn. .nli cler cae\ . ae\chis in anumrre condrrriaproape e\clusi! lirutt. unit". s-a! imbogAlit metodic prin analize sociale. uu i' caractenqicetuprar imponi\a cre>refir comnter :rlii si :.. locuri ca in preambul: \or' Popoarele Natiu i. Ca rrerooe negocrerih contrnua sa (e bl.:: rrrce.nrriru ljilof fr legrlor Fropnr.ro.ns. de vicrere esle con. " "it!i "rtotaare universaD" ioi.ror si l. bLrne oticii sipregatrea negocienlor scris penlru state' in prjmul rand penCafia ONU. U"i.""ttu..i prevenire a conflictelor' Doua p."Ja" ** .. *"..e/e pe ratjonilirarea .e nroduce In mnmentLrt rr clrc \lal0k.rrruLlrnrj evolutiei .nilor oe tdga.....*i. e de conciliere Ltnde a . u t'u"'nulur inlemariondl bazdr "*i.^* i'a.i. o 'ii. "u. prevenire.c o.nilor in cru. \rrrelor ' deri "'".i" ".. iar penru to.oape roare negoc.'"r.iiir".".ucce\runea indicala de inenumerare F'ereprez.ut .J. rL're co onI oblrncrea !rrbnica a simbolurilor durnnomrei. pecii a organizat trlrpe sa oar ne bastrei rnrr aderlrl .ere le af iin'i de calirarel :':ll"^]i ""p.ri tuigr...iulcr e."..ce preva/ure .. a fon dis l* ""ii " rcNale."a'i*.j". a .11 ". J. ln!e..ugrlie Jdbilrrer t.Juuri pc sc?na lutnii '79 prin rst" la manle puten.'..ur .Intr dde\jr.."" a. in Irligir nurmale ll.fti ".. rdeflifice qiruariile grcte !i nerra!abiJe rlirigiite de ll-i. Aprodpe in nici un cdz onzontul de rermen rrrnF sr pfoblemele \onsolidarii independe tei casli!]|c nu cu fosr lUate in considerare in revi\tb a melodelor parn." i."Hae.n Caaa e\re .iJiri lUlierlarcurse in cursul secolului rrerur Anchcra ion. c! r functrons.e nbure un cajJcrer cor.". un document iJror stale E\re t..rc) ( on\enrir din t8gq rnlfoduce .ere(ati de . jnd socier:rrea N"."tr i" t"1". codilicarii reAull ururir ( Cun'. problemi la fel de clar . "Jm mult mai Larg decit pa$nici sunt valabile pentr:u un sistem al stutelor' acela CanS mcepcm cu L rmarino . Relinem insi respectarea unui adevdr urui connicl. tu ai"l. scre mrntrie ale Iegocialorilor.1'.rii Of.. mar alF. con5rir il.a.re menrr urrrrl . o. cu un carltp de apri_ ili. a" -*there..la irabiti in mod nbiecrr\ i3prete lrn epcndenl de afirmat te p. polirice. boi mondiatqi l':o':1" ver\aities.rarlirur 113::1 "" 'l Fnoadet colonialisre ranir .i oNU). ob.farsirurui in!.* conflictelor' lie pentru J. ii a" p..se tac aeschideri in direcla nnui sistem care bdnis rdreprurile omulur' prcblemele globrle . :]l'.5 .1:tl]i iin":..^torsi" a inue paru ric-Ie neolicrale.upraregherc.'"'l'."i" *r.rr 5i pe o ba/a de IcU'r:'rrJre.(.e de Negocierile riman vujnerabile la influenlele de context fi conlun(tur5.l't':::1.xl d^: l". f.{:).iliri"'. . O sur.".ltcrr e."Jr"anat-r.'t.i.itualiei inLemalionile.i"yl'.e/c lm. hel/ .dunr pe ju'ittr' cale-prin vocalie cxploarea a" *-lvare . sa cuiiln.Ap.e ai.nlemallondle aflalr sub comanoa de'upra\egnere a combalanre.r. conllictelor ii mai ales a servit drept in $i a pasiunilor ilrJ-.:Il:l-ii:q.||pr ptimut loc c:rr ti ca norenr..emt.ei ( onflrcluate.tfel | . or\rn0!!re (tu p'obtermte idenrilafer 5i 5h le ocoleasca recurs6nd la <urulrr Inovanve de calali/tue a intereselor p.qt.eri un lablou $i vcrnrc dt (rtuar. . "ni. a exaltat caracterul liber al negoc ii"'^irriLit^t".re inuns.op 6in.!-littdintt >t |ilat nol u'nrrot. " ra . .1"1."-""1" ft Inlold..g (privit drept un Panaceu care este dialog sau comlrr . . r". intrucat Cafta le ingaduia sA se opuni orice decizie oNU.i re.ite. .'J'i *^rt-" "i#"t'.p* un-.ar dc a ol.ocrali La anicolul rr inralnim u a-rfel dc re'pi ". "n"" institulii si acordui t"ci"l.t".:.lrangerea de dmp d $i terme_ rrL||ur \cun Nrgocierile de la incheierea unui ronflici .. ta rprre sub drfefite denumiri...:::.ipretof Va.rr. . lrlen.tercr te mrno-e. e.n carle pasnice >i (crl.r crciile..r':-"ir*.o. de \epJr.r tfat. dc gislYea-ll . regocjerca...' incerc. A.i'.rihrie o acdune .. Teoria . definit Esle vorbaprccizata: sli "ii*". avinizare rrarll rtrrr.j-T)lil. ccnrer ruptelof de independenta penlru colonialild.6rii.rn.r..erite de ta .or"r 'e sdreseaza panilor s: nu!ocaburarLrl dt af Ii rnrcolul ls revin la ..^"::T.lir lc)07 delalia/j proritul \aU.tau :ub in. ttJ. ci !i penrru eramrnarca eto_ ra..""i ti" pentru alesc&carea energiilor asigurarea de con"..1.Trccerea urr: nu numd pcntru inrlegeres lor.rrea deprelimrnara a rerot!anr unui con_ jil."r"fil r. inrinte \au dupa inrarea sa in erapa vioJenla.? ice nu sU r obriparorii.l^ illll: ta rrrtrc redu\ Ll.t"u*a ci ONU n-ajucat in lot timpul Rizboiulut rece ci un rol in materie de pace $i rnzboj ln numeroase cazun' (cistile al ri" iio. tend . monrlof /are.i rcrnpnj.ru."ii" il"i '"iea.]-ir".t.

a devine oficiall ti propune url plan de constituire a shucturi federale a Pa. care a consral in sediu ti facilititi de fulcdonare unor negocie prealabile. urice a(lirnc prccipiral:i .. care locuiau to Elvefia. din 194g. oficii ale Etveliei.rzA acceptarea ambasadorului amcrican Bunker ca nrediator. Convenlijle de l.lestinei. l!.ineae li. llncheta a devenit o insti ap(oape generalizata a sist€mului intemalional. un rol i duadv mai ales la inceperca negocierilor sau in intervenFa piqile pot fi satisfdcute de prestalia te4ului ln bunele sale of! cii si inreressh in a-j mari auibuliile. afa cum pFvede Pactul de la Bogora tTrataul jnter_american refedtor la reglementatea pa$nica a diferendetor). in modul in c:ue eie ar putea fi rcluate astfel incat poziliile formale ale celor doui Derd sd fie menlirure cu micr nodrfrc:rri acceprale. Adunarea Generala creeaze ln aprilie 1947 nouii Comisie de anchetd care ln cateva luni (august 1947) un raport cu propun€rea lmp64irii Palestirci intI'un stat arab 0i stai evteu. sunt consrderate din recuzita metodelor patdce $i au. Haga din 1899 $i 1907 omologheazi pro. negocieri la Melun (Flan!a) cu algeri carc se prezentau ca guvern provizoliu al Republicii Al sunl acceplale cunentele organismelor regionale o irclud pe un loc rmDoftant_ (rNU $r ScLrelarul Cencral r$r asuma rrecrenr oceaqa . la bilirea de contacte.e. la sfar$itul anului 1960. mai energicA pentru opnrea unur con ventie mai articulate ti este arbtat $i de cazul Comisiei neoficia. DeSi ir titeraturb ele sunt asociate medierii. legate printr-o uniun€ economicS. de$i poare r(ista. de$i necesarmente ln Calti. la care prim-ministrul Dar $iu e invitat apoi ca mediator. As in 1956. raj SU{ prop. FranJa angajeaz. Se rezumi la asigurarea de linii de comunicare. Fl esr irnplicat rn procesul rregocieritor qi promo_ veaza cu sdruin(d ajungerea la un acord. in dircclia aceasta pteventivE. izbucne$re conflicrut inrre Indonezia $j Otanda cu privire la Inanul Occidenlal (Noua cuinee Occidentale). ambele l'iind interyenlii ale te4ilor. de degajarc. Agenlii ca eiercitl un sistem permanent de contml privind producerea $i rca rnateriilor fisionabile. ca fi ancheta. cet $i al medierii este lnceperca negocierilor. iar celelalte institulii specializate pu raDoarte qlobale in toate domeniile activitailor esenliale Numerc organisnie regionale au crcat sisteme de alefttr prevendva. iniliativa oferirii bunelor oficii revine lnor Fri te4e. Bunele oficii. ancheta este iniroalucerea la o i "a. SUA oferi bunete sale oficii dupa aceea ti -Indiei 0c[oneaz. introducand o fazl. in dilerendul di ue Chile Si Peru. dezamorsare sau litizare. din 1926. '""f"pti pti" a"mifia sa. in anii'90' discutat crearea de organisme speciale pentru ancheti.ti\ la un upel al Secrcrcrulur Cenerat U Ttranr de l.iO. SUA . negocienle se poaae la Evian (Frdnla) $i Lugrin rHlelia. otena de bune rii. acesra publici propuncrile sate care fl negocierile sunt reluate la locDinra Dri. guvem pe care francezii nu-l recunosreau. sub tutela britalice Nefiind de evrei si de arabi.rn panjtuf urgani/area rricut prctrmur:tre \ecrete.edura $i apoi Carra ONU d.' care transDarenta la noi nivele. face din ancheti o practica curent5' tua1a pe planul neoficial de ONG_uri Si rnai ales de mass-media._ Si lpropterea trontrerel lranceze). intr_o nou. perile r5sDund Do/. ancheta este legate de conciliere. rc.arini iu 1962. conciiiere 9i mediere. Nu se presupune ci panea ce oferii bune oficri panicipe la ele. ele ajutd negocierile lntr-un mod mai discret $i mai oficios cat ancheia. in (CPRA). AsLfel. A5a cum etiDrologia larjni indicd. In cele mai multe c^zuri. In 1965. l)trpi un impas de cAreva luni. care continui in forme dezvoltate fi astazi sub or€anizatiei niscute dir cscE: oscE.le anglo"americane de cheti Drivind situatia din Palestina ln 1945 Pe baza raportului 1946. Dupa ce p. care' cu unele mod crri.i.Jocuri pe scena lumii pdn?a L (onjti lc 8l Consiliul ti Adunarea organe de anched fi conciliere ln convenJil de la Strasbourg (1997) privind reglementarea paqnica a diferen_ delor.. care oPre9ie conhnuarea sau rzbucl violentei. iar CSCE.flrte ac. ca mediator. la lel cum bunele oficii reprezinra pregirrria ei.rimla*i a . pHnea el\eliane d5jgura Lransponul la CoDferinla aj delegaplor atSerieni. A fosl acceplal. la explorare 9j informare sau gdzduire.i de cirre un LeII.. este adoptat de Adunarea Geftraltr ln noiembrie 1947 ve( asdel ctr prin intermediul unei Comisii de anchete se adopd o 1 lutie istorictr de cieare a unor state noi Este de remarcat ct ancheta a jucat un rol esenlial ln rezol conflictelor. Cend reuniunlle se lineau in Franra. o faz! de moratoriu. eptr. observam cA obiectivul atet al bunelor oficii. URSS ofe$ bune ohcti 9i Pakistanului peDtru liceperea de negocieri. problema consti! dupd e$uarea acestor negocieri. ca exemplu in sud-est$l Europei (SEE) Societatea global.uge 'i. Medierea reprezitte asistarea Fi ind$marea unei nesocie. mediatorul se afli Ia eAali distanti de cclc doua pani.

acrrut ei rmbrsuu. Concilierea astfel conceputi. Ca $i tn cazul erilor. bilalerale sc stipuleaze . C. medierea organjsmelor regionale .".t ac(epldU Je dmbele pini. bu oficii (Argentina).o ne duri)tI djn lu. ca in Congresului de ta viena. nerncredere {ictize. Secole de-a randul. impticar in dezbateri $i ceudnd o solulie neobli Satore.uti pe scena Lunii ambasadorului (l.\i re/o \e trlrciile De crre I'lr1rlor.1907). l8l5 ).diclionrle.y*".ijinului exterior. l)e$i mecanismele ONU o includ. pani $i procedu. aflate in negocieri au lrevoia sp. de a construi formula finah a soluliei cu gnja echitilii $i compromisului acceptabil. dif<rcndut in pnrrnp fronrierei Inr Jjn reg.|re prevnd cd in caz de diferend. unde staleie .. (.ca rnembre ah ONL sunt cnemrte \a. In (onceprra de atunci. papa de la Rona a fost a.icane. Middl€burg.in care a excelat (Jrganizalia Statelor Americane qi. alat ancheta. Un acord provrzoriu cste respecot $i rizboilrl se deslitloari din nou irtre 1932 $i l9 i le por aplani . pA.Gran Clraco" izbucnit intre Bolivia 5i raguay. Viginia) $i apoi la ONU. in alte bata!. intr-o lume a i terdependertei $i conexiunilor mulnple O formi evoluati a ace sprijin este prezeDta permanenttr a unui te4 care in afara rolului negocieri serve$te ca argument pentru modificarea pozi.t sLdlele \au conducAlorii lor. care nu are caracterul ierarhic $i mai distanr al concilierii.^lJ!ra.nra J fo. Inrdr s-a creat Cunea permanenta de Arbirrat de Ia Haga. care elaboreaza o solutie oblieato_ rie.bitrul $uprem al unor litigii intre regii ti prinlii cre$rini.ing. Concilierca inlemalionah apa(ine tot familiei de intervenlii te(ilor. Colceptul de concilierc mai este utilizat si peniru a desemna proce\ul de Inchidere a unei perioade lungi de ien.u ea KLrr. echidisranli $i neutralirate ca sj medierea. Exe]nplul cel lnai citat csle sti gerea lungului conflict .ure o \. care deiibereazi in $lingendu-se abia in 1938 prin arbitrajul alror cinci state ame. dar s. a tlcut ca noua perioaJa sE dea prete. cet $j concilierea fiind fonne de institutiondlizare a formelor pa$nice elaborate la H {bsen}a pdrtjlor.e il (1899.1. cu participarea lui U Thant. 8.riricara do caracterLrl tehnic al unor lirigii $i apoi de taptui ci in arbitrai plil. intereseie lrusturilor pelrolicre (se gisrse in Chaco) Sj in final crlenlia Conteinlei panamencane de ciliere alca$itd dir cinci stale anrcricane. Conflicte 83 lalte.h-Srnd unur uib nal tormaL din lrei per. Medierea se bucuri de o atenlie speciali ir prczent. Iniervenlia de mediere a organizaliei a fbst frecvend pani in prezent Celelalte forme clasice sunt medierea unui stat te( sau a unui $ef de stat. Arbitrajul este una din cele mai vechi forme de aplanare a unui lrtigiu. Lucr.tiilor i rigide Si intransigente io fala opiniei publice. rolul crescut al medierii in rezolvarea pa$nicn a litigiilor deulii ti comentdrii speciale. lile vor recurge la arbirraj. ea o extensie a anchetei. Esenla merodei corrsta in alegerea unui jndecitor (sau mai muiri) ad_hoc. €ntu/ia(mul pcnrru arbiuxj a fost aLal de mare Ia Conrerin"!a de h Ildga. tor pentrn a propune o solulie neobligatorie. India si Prkr5rxnul.b lorma unei autoritAli exterioare.ingdrcl Preterinra pertru arbirrrt e. Djferenla fali de conciliere esre aceea ci rertul De care il rcprezinti concilierea este un or8an colectjv.. de interyretare sau aplicafe. ArbrtrirjUt de toate atributele Lrnei Inelode jun. dar sub o lbrmi care o inrudeste cu mijloacele l nale ale arbitraiului $i tribualului inlernaiional. concilierea pierde din inDortanta !.i Je rcglementder liligii_ x)r drnlre \lale pnn iuLlecdlori ale)j de acesFa 5r p( brTd dreprului i|temational. peniru o regiune de care depindea accesul fiuvial la El a dural mai bine de un secol 9i a fost punctat de rizboaie.lo. pe .'9. cu iceeasi cerinti de obiectivitate.oi rcspecta arbirrii (sau arbitrul) este supusi acceptirij prealabile a nLr diferenliazn alunci de Curtea Inremationala de Justitie.Lile i$i aleg singure judecitorii.re lu. lnlrc mediere ri arbinai.. numrle de U thl. cc i-J dcordal o prma iumalale de secol. medierea colective (uneori impusi de iratate. medierea personalA care ofera mai multe garanlii de obiectivitate Si neulralrrale dec. consli in activi unej comisii (dc cinci sau mai mulli membri). deselnnali si rezolve un litigiu carc a rezistat incercerilor solulionare prin negocieri directc. gi ea este din familia tertilor ce intervin. r. Ca genezi. Toate cerinlele Si regulile practice ale negocierilor se adre mediatorului. Acordul este semnat in august 1962. in plus acesta este supus unor norme specifice con$i stand in pestrarea increderii celor doua pi4i. in fine. dupa o intervende de concrtrere a premjerutJi bnranic.iunr. capacitatea de a ex' prima punctul de vedere ai fiectuuia in limbajul qi inlelesui celei- paftea I.r.in!i rr)eorenr. Numeroase rratale intre stare prevdd clauze conlpronisolii. ca in cazul concilierii postbelice franco_gcrmane. arbilrrj l \e ocup. Lan $r Suedia. Medierea este o inte enlie h negocierj a unui te{ f:rd autorjtate foliricd Foprie.rt< ircepure In la66 au dural dor ani >r sent. reprezertan! ar slate.

sunt aleSi de Adunarea Generali a ONU pe o perioadi de noua anil De$i articolul 94 al Canei prevede cd . Organismele internarionale intra tlror Si ele^in rolul de insrante. curtea s-a pronunlat ln 58 de hotirari $i a dat I avize consultative. incepand cu orbifiajul. Judecarorii.ii. ancheta. care acoPerA negocierile.:uri p. medierea. in 1970.la. concili inccpul de secol indeamn6 la examindrea mai aprofundala a re\ur_ $elor pe care ele le oferA solutionirii Si prevenirii confliclelor_ . iar in caz de conflicte de ordin juridic 1b_. indiferent daca pi4ije negocia_/. care se referi la arbirraiul. Are ca nucleu negocierea pe care o pregaresc. arbitrajul cunoaSte aceea$r scal dere de interes (a $i concilierea. de)i Fror apela la metodele primei catego.A. alti sursi de neincredere a provenit de la ritmul lent de lucru Curtji .r ii bunele oficii $i a doua.tini simt legali de un angajament ferm. in. ele recurgerea la arbitmj.. A iloua. se presupund ca un moratoriu functioneazd si ostilitilile sunt suspendate in tim pul actividlii lor. functie care revine Consiliului de Securitate. de interacfiunea lor 9i face tot posibilul crL solulia sa fie fructui sfaduinlei acesteia.i de la prestalia sa insuficiente. cu norme cutumiare 5i reguli_ad_hoc.Curtea lntemalionali de Justilie estei organul judiciar principal al ONU.lo. recurgerer la oryanrsme $i acorduri.emna\e. Faptul clfregocrerea fr meorerea sunt ciile parnice cel mdj de\ lolosite la clauza arbitraiului obligatoriu in orice tip de litigiu. convenlie c e Cermrnia nu o. Danemarca Fi Germania (RD au cerut Cu4ii stabileasce principiile $i normele pentru delimitarea platoului tinental in Marea Nordului. nes_ rrucrurale rigid. $i al negocierilor in general. incepand cu Permanenti de Arbirrai de la Haga (1899) si continuand cu Curtea Pemanenti de Justilie (1920).. esle sensibila la conte\r $i circurn. Judiciar. asis_ lli. sau nu lnc€piind cu cate.fiecare memb al Naliunilor Uniie se obliga si se conformezc bot.sdu o. calea iudiciar. recurge la resu^ele de elperienh_ la intui!ie $i ralionamenr inovativ al unor profesionirli. In declaralia pe care statele trebuie sA semneze in acest sens sunt intrcduse atatea rezerve incat pu. accuhd $i decide. creeaza sorur|| adaptate ta caz.84 . in numar de 15. 1946 Si 1981. Curt€a Intemalionali de Justitie de la Haga este astizi sia cea mai elocventi a funcfiondrii jurisdicliei intemalionale in materie de litigii interstatale. scena tunii 85 tc. doar in situalia in care mijloacele primei categorii par epuizate. Timp de 35 de ani.preced. losirea Cu4ii Permanente de Justilie Intemalionali Ca 9i in cazul medierii sau al anchetei. Tine seama de opiniile $i poziliile celor in cauzr. rcn'e in. Germania.rarii Cu4ii In de Justilie in orice cauzi in care este pa$e". inlrucat Ge nania nu era multumitl ce ii revenea Drin aDlicarea de cetre celelalle do e state a rilor Convenliei din 1958 privind platoul continenlal. are reguli $i proceduri preci\e. IatA un caz normal in care Cu ea este sesi in 1967. intre cele doue dzboaie mondiaie au fost adoptate 9i traiale pentru reglementareai paqnici a diferendelor sau de arbitraj $i conciliere care prevedeau 9i. Ea este $i incorporerea unui dezj care a avut mai multe forme in secolul trecut. marele obstacol in iea eficienlej Cu4ii a fost nerespecorea $i incercarea de ocolire jurjsdicliei obligatorii.te. Oricum categoria a doua i$i dezvbluie lnsernniffe. din 126 de state bre doar 44 recunoscuserd jurisdiclia obligatofie. pnma caLsorie comine cArle purrn formalizale.ac-ordufi inlemaionale. Cu toate acesta. La aceaste situ se adauga incapacilatea Cu(ii de a implementa deciziile sau de acorda sancliuni. Cele doua categorii in care se impat ciile pa$nice examr sunl: prima.

alfera esenliJ de cele cu rnizi nornuli a unui aderate financiare g.r mod dc aburdare Ins:j blochc.idenrul prooriu .r.se intrerxp€ sau con_ fost auziti iinue. aa.tarea pozjliei adverse cAlrc propda sa parte. Nivelul unei stiri conllictual€ este primul c.. prin definilie. acuzatii asupra intenlii lur ri rlirudinilor onile ale unei prifli tali de ccalalta. chemati sA le eviie io eua. in\rno\ilin rcleriroare la inc:jlcJrer acordufilor gcnerale . constand intr o rapidA (9i greu evitabih) deteri_ orare finale. rabrld) pe care o purem numi pre-crizi:r u1 rntenal mai .tmnsfonnarea adversari_ lof in parteneri". sub tirluli transformarca conflictelor.r( in JenumireJ Ina ruua a rc. in factorii disruptivi ti elimin[ facto i int€gratori.ext de rezoluiie intr o organizalie intema..f". Ace. Prezenrarea poziliei sale in tenneni lipsili de ambiguire! 9i care atat mai mult de p|ovoctui' inrerpret:ri nedorite ti atitudini agrava situalia2.crei prelenlrtor sale." onui acord dc pl6!i a unor .e se t"ia SIin ce condilii sau cadru lari de ce a unei negocren: nu o datl exc]amalia unui negociator la sfarlitul padea ad. pregitirea opiniei publice $i chiar acte provocaroare sau demonstra_ liide fo4a.Uhd din rnaliTele ongrnii (onflictelor )i naturii crizelor. Preze.fe spo te. dar evi. angajand (neSi-t*tiile lonR. O alt.Pan"a I Conlicte 87 CaPitolul 9 Negocierea !i medierea in rezolyarea $ preYenirea conflictelor Requlile $i tehnicile care ghideazi negoclerea ql negoclerea asistad de te4i.ebuie . chrar dacar 'urr prczenle )i in ahe 'irua Lll. Importanla schimbddi de sens a spiralci conflicfualc. Spirata disrup.i roate resursele. Esenla inter_ cei mai obiectivi cu putinli $i cu furnizarca si\tematica a linierea factorilor integratori. au fost elabolate teorenc $l upti"ot" p. Nrcaierir"lul )r xlnbulele negocirtonrlui conflicsupus deciziilor politice nu apare mai pregnant ca in cazul soarta inlregii societeli' t"lor.menre cat . este obtigat de doua ori sA spuna lucruri dezagreabile..rl. AdevArata misiune a abordirii diptomarice prin negoci cri esie crearea unei spiralc d€ destinder€ constructivi prin sub- re. inA. hrind o prejudecate in privinla felului de a cornbate pe oponent prin de In. diplomatia negocierilor are posibilitatea de a-$i mobiliza intregul potenlial politjca externa dentul este cel carc face legitura unei negocjeri cu daci ea are sau nu loc.i."nt de domeniul care le-a solicitat Existd de sioli teoieticc care se ocupi de negociefi Atunci cand vorbim sau se Ie rezolve' scoate .sau): inieresele unei p:rli incompatibile cr interesele celeilalte.crizei..li"i."t.onflicte. Acest nivel este reprezentat de indi_ cele probabilitilii izbucnirii sau retudrii conflicrului $i este fornar dlntr o perioadd mai lungi de agravare continui (posibilA.nU . in car.a caLrre limbajul prin care menine lnteresul acestora de a lua in consjderare afirmatiile sale.Mi-a lon Inal grcu sa ncgo(ie/ cu prnea mei' dc' tl Lu cJ un lchnicran rer'tr. .cun al crizci_propriu-zise.n"tii. fi-*"aze precim qi fazele negocierii. In perioada pre.upaLi in carul conniclelol o \emnilrcaLie 'peciala Un aqfelde politici Decieleme'nt este relatia intre negociator $i autoritatea telor unei solulii. Un negociator . care in locul cursnlui ascendent ar l€bui orientate srre desrinderc.sau ln! .'l'..rzj negocrcrea ri agrtvcazi tonul discutiilor. hotiri$le daci ea.otranr.au bildremte. fu timp ce spirala confliotului se dezvoha in cxGrior conform logicii proprii: inarmiri.n:uirea retemein..iteriu de a exa_ mina sarcinile negociatorului. prcvenrrir oi conflrcrc. a dezvalurrii ariludinii ilrogaDte $r a scopurilor de hegemonie sau profit pe care acesta le intreriDe. redacteazi Banclatul a statului si hotard$te obiective nesociatorului si obiectivele operaliei sale in lumjna altor p-ametrii unei solulii dorite sau accepabile' ma] e"nerul". .lder^\ale re. miza este uriaqi.au Irnagementului de criza. negocierea. care este medierea.tionalA) Pe misura (lemen pe care il folosim njtudinii cons. In ambele idenrificim pe teren o spirati care coalizeazi . bugete milit. Negociatorul care ln dialogul cu autoritatea decidenta insist5 asupra intraDsigenlei sale in negocieri pentru a-qi evioenFa mente sau care spune ceea ce crede ci place Ffilor sdi este tot alat de periculos ca $i adversarul.care. o dari faF de oponent $i o datd fat6 de dc. modalitate de a o enunla este qi . liv: este vizibili in enunlurile disjunctive (sau.cinlelor unei regocieri coniunctic cu rnedierca) in cazuri ce pnvesc pacea sau negociaiorul are rbue rnspunderi covarsitoare Ele sunl: 'i.

sau timp unor contacte $i disculii. cu intreruperi punctuale ca ln criza Berlinului $i cea cubaneza. organisme intemationale. Intervenfa indirecti prir asemenea iniliative a organismclor regionale.anism in stabilifca de acoduri sau o cale pxfnica de fezohJare l lii8illo'r nraj rnult . care a condus ia Tmtatul de neproliferare. De altfel. intrc cele doua puteri nu a exissau badere de nepitruns. Acest organism iniliat in 1960 avea un statui ambiguu (farA se fie organisn al oNU. unde specialiqti de nivel inalt $i coDsilieri importanli ai factorilor de decizie puteau avea disculii semnificative.factorilor de fo(a. apare iniliali\a unui \ecin comun . ci se intind pe perioade lungi. savanli. Ultimul punct este caracterislic diplomafiei jnovatoare. dezbate solufii construite pe factori integrativi. la un proiect comnn. aer. c) favoriza. Atunci cend experienlele cu drmele nucleare au devenit prea costisitoare Si neimponante pentru pefeclioniri semnificarive. ecologiei. reuniuni bilaterale sau rcgionale in domeniul $tiinlei. multiplicarea lor pana h momentul predominanlei fatA de elementele disrupaive. Un cadru il furiza Conferinla de dezarmare de la Geneva. Ncgocicrca estc astltl mai nult decal uD me. exploa6rii unor resurse etc. cu secrelanatul asigurat de ONU fi in prezenla unui reprezentant al Secretariatului (ieneral). o ini|ative privati privind oprirea rizboiului nuclear $i scoaterea ambelor nuclearc din arsenalul statelor. consilieri). O situalie prelungiti Ce pre-crizd a existat in tot iimpul Rezbo iului rece.ci(r. mass-media sau lobby. Prin avantajele prcmise participanlilor se poale produce o pjerdere de relevanli a lirigiului su. educaFei sau senetilii pot contribui la acela$i rezultat. Cea mai aclivd $i legata direct de problemalica ar melor nucleare em Conferinfa Pugwash. Dar nu s-a daloral controlul acectei cri. desfi$urate inlr un inierval bine delimitat de timp. prin propunerea unui modemior sau cointeresarea unui organftm intemalional. isi desfdsura lucrArile la sediul acesteia. calcul gretit sau accident Si ln al dollea rand interesul menline i monopolului nuclear (a$a-numita problema a celei de-a N-a puteri). lrl un zid crfe treceau dincoio de tema propdu-zise a dezarmadi. SA luam ca exemplu cazul cand. deschis continuu spre folosire ti tr cmnd neintre pt. inospitalier sau insuficient pentru asemenea abordAri. legiturile fadorilor im plicali in temi (experli.du a unei lari din regiune de a dezvolta un proiect de interes comun din domeniul apei (regularizarii de fluvii). faTA pre.Iocuri pe scena lumii 89 Sarcina esenliah ln situala de pre-crizi a unui negociator carc urmire$te triumful unei solutii pa$dce const5-in: a) introducerea factorilor integmtivi. b) devalorizarca treptat5 a factorilor disruptivi pan6 la momentul in care ei nu sunt in masura sa susFnA o spimld ascerdentA a . A existat oare uD interes comun suficient de marc incal sa se fansforme ln proiect comun? RAspunsul este afirmativ: in primul rand era evltarea uDui cataclism Duclear iniliat prin eroare. in cazul in care cadrul propdei negocieri esle refractar.ul sonlliclelor sunl urmatoarele: rii? In ciuda politicii de crntdinment apl. apA).Ele imbraci ?n aceasta perioada numeroase lbrlne carc includ contactele neoficiale. 3.catd]JniLtnii Sovietice ii a resrangerilor contactelor economjce lovite de inlerdictii privind l. in calitate de partefleri. e) facilitarea atragedi ln solufie a tuturor factorilor extramurali ce pot sprijini punctele a) sau c): comunitatea $tiinfifici./e unnf ncgo(ien capabile sd elaboreze acorduri non-fcrmale ln colaborare judicioasi asupm regulilor mfinate $i complicale de menlinere a balanlei tero- rderiile $i tehnologiile stralegice. care cauta si deschidA paftii noi pentru scoaterea din impas sau depaqirea inflexibilitAli negocierilor.88 . lrl aceast. In alara acestui laborator luncr. ln epoca pe (are o plrcurgern si care acordi mai multi impol1anli societilii civile. poate avea de asemenea un impact pozitiv. d) lArgiiea cercului de actori in procesul negocierilor prin introducerea unor factori constitutivi. iar $edinlele rare l. 2. Este un subslral viu al diplonaliei oficiale.. care invita !tuile in litigiu. cand valoarea lor demonstrativd li de intimidare a scazut qi cand prolestele opiniei publice au devenii mai mult decit energice. discutiile peNonale. ci o inlerfald poroasd prin care sc stabileau contacte neoficiale ti legeturi stabjle. cercuri de expe{i.ea descbiderii pe alt teren $i cu alte teme a unor nqgocieri care s.ionau numeroare organisme $tiinlifice $i neguvernamentale.cepribil de criz. a fost semnat ti Tratatul de incctarc a cxpeIienlelor in doub medii $i apoi in trei (sol. Expertji ambelor Fri crau prezenli. energiei Oaraje pentru hidrocentrale). dezvoltarea increderii Si aperarea antirafllera. Negocierile nu se reduc la o aciiviiatc a unej reuniuni fomale $i structuralc. societatea civih activtr. anali$ti. Lecliile ce pot fi deduse pentru ncgocieri din srudiul lorin caz. culturii. chiar pe agenda acestuia apAruserb subiecte ca problema pdmei lovituri.

mediatoruhri 'i Medierea.drn plrn ta (ele t-ci nijloace paSnice de a modifica atiludinea ij . mediatorut lrcbuie stfie srriin de calea a-paua ce consti in u7-ul fo4ei sau ameninlarea cu fo4a. Nu numar ca toate recomandirile ficute negociatorilor in acest sens sunt valabile pentru mediator.Inrrucer panicipe la elaborarea sotutiei. 2. in principal. Producerea de solulii ce servesc. Primele trei cazuri compromit medierea.arelc doui nnuleaza toale caracteristicile ei. comperentii. el este imparlial $i are o aDtoritale morale recunoscutd de ambele pir! ale unui conllici potenlial sau deschis. de care tin scama si negociatorii.i a negocierii. Mediatorul are dreptul s.tinelca de citre opjnia publica locmai prin postura lor de apiritori neclintili ai unui interes general .e inlelecruale. 5. b) vicierea ei prin ameninlarea cu fbria... _5. Celelalte liri ii cer s6 le lind ia cu- Pentru simpla sa prezenti exremi intr-un conflict. mergind pann la facilitarea condiliilor in care ace$tia po1 si-ii justilice comPromisul 3. a unei solutii pe care pdniie sunr . sirualiile degenerarive provin din: L Pierderea obiecrivjralii Si favorizarea uneia din pi4i sau chiar l)erceperea unei asenenea perdniri. chiar daci nu este nranoatat expres tn acest sens. kgnturi care it avan_ l. 3.ideci. lungimea de proces si Sarna de ca' I:acrere (de la oficial la Personal. stimulare raportarc la ii obligalii generale. Ca $i negociarorul. zvrnlrje. iicand uzul erichetei medierii .j (lc care apartine fent cu evolutia negocierilor.Salvarea ielei" este una djn preocuPirile cele mai vii in caz de conflictc. poate deveni o componenti esenliala a unei stdri cle pace Cu toate acestea. in general difenti de cea oficial atir sata de Par{r.r . institulionalizati de mediere.ctorilor eocrcirivi de putere.. preocupar doar de ca$ti- ilor uzul ib4ei.90 Jocuri pe scena lbtnii PaaPo Lcnnjtictc y| decat un eveniment diplonatic. care pot fi privite ca o sursa permanenti. . Ncuttalitatea sa 9i dislarlarea egalA de poziliilc ce se conliunta sunt condilii sine quLL non dle rolului siu. inleresele pirlil cste un reprezentanr al sistemului intemational. e\penei . m6nuit cu inteligenli de factoni de decizie politici. lormal sau infonnal nrediatoaul. ui.r . natura $i modul prezentirii idea increderii celor doud pi4i. dar eie capitd in cazul mediatorului o di_ garea increderii oporentului.i si contribuie h gesirea unei solufii. :1.onomrcer. si intervina in disculii . menlionate de Parsons: persuasiure. o sarcjn5 cel pu{inioi arel de difi cili ca aceea ce se impune negociatorului. Pi4ile nu negocierca f'ari sA se asigure de prezenla sa. . Medialorul ajuld pirtjle si depaseasc5 siarea de intransigenF ti sii sc angajeze in cea de compromisuri $i atitudini pasnice prag esre foa(c dificil de alins $i lnenlinut. orice fonni ar lmbreca negocierea lrebuie evitati ercarea de a pune sub selrmul ei forme demonstrative sau a) folosirea negocierii ca un paravan al unui cLrrs inexorabil spre 4. bazati pe iaplc. Menlinerea pdn racr.J. oltigate si o accepte. sub presiune. iar urmit{. in condiliile de la puncrrr a. mediatorul . In mediere.. . Cunoa$terea aminuntiti a dosarului conlliclului irrtr_o versiune obiectivd. vazuti ca o follna de asistare $i ghidare a unei negocieri. El intreline. ideltificarea jnre rcselor inpEti$ite de pirfi $i iniiierea de proiecte comune. Toate acesle dcvieri sunt plitie prin rcrealizarea sau precaritatea acorduriiol. c) alterarea negocierij in forme de in$elaciune. rnedj orut poJre rccuq. I a si negocratorut. Ea este intervenlia unui te4 intr o situa{ie de obicei bilalerah aflatd in impas. uneon ino\ah\. 2. ea este un proces care. Impnnerea. pe ptin refjonal ti ptobal. dupi ce p6rtile i$i catrigd uneori sus. i se cere dihd re'ur. Introducerea sub eticheta moderirii conflictl). Ce aduce mcdiatorul in plus intr-o negociere legate de irchiderea sau prevenirea unui conflict? L Uneori cl este chiar o colrdilie a ljnerii ei. in interesul lor de a incufaja atiludini po' zitive ale adversarilor.Ileazi in formularea unui proiect comun al cdrui prim merir va fi !lr4erca allor pa emn in rcatr/area . O sin_ gure exceplie fac Naljunjle Unile. personale sau ale pdrti: sde (con((. reuniune sau conferinli.Prin defirilie. lluperea echidistanlei fala de pafli ii favorizarea uneia in schiDbul unor beneficii speciale. mediatorul fiird penhx eie o sursA ]ai credibili de informare. a amcninlifii cu fo4a sau uzului torlci.cmporramenrul unei pirlr. rnlerecc e. capabile \a produca lofinule.e. limbaj. Participe la o negociere. nu are varietatea de forme. Ne oprim la acest punct penuu a considera situarea mediatoru []i in rapon cu gAsirea elementelor moderatoare.

Dar $i atunci. fostele colonii procurat sau primit armament atat din pa(ea SUA.i pozllr avantaloase)_ Inai muite locuri.DeciJl In lnmirerea de rrulc il|rernJlro lllr\'llrlrr JcrcLtarei rnlt.luf rnlemaliurrle O\U r1 Congu.t ru. recu{crea ld lbrli cLr ace\re merode de :ll::ll-tl*:. Aceani acriune me.na\culi in cunul primutui razboi mondral ii d.92 Aceste ultime situatii deschid o noua disculie despre ter. Rareod p54ile angajatc intr'un conflict riman singure lat nanciaJa..?mfirabit.5dsd. in unele ca/uri Prupdrr diferilc de \lale sDriiin factiunilor opuse (ca dc exemplu Congo/Zrir)' _ .tii unui conflict. r:n(ii"ii/rr r :rctrunjtc de menrrnere a pAc.zboiul i.rcri n\dle. Lamsne in rtara sistemului O pJgina inrunecara in inoria relariitor inlemarronaJe este inler vcnlrd rc4utui penUr apjinderca $r int/elinerea unui conflrcr la care Iu panr.or de ni.6 in . militare' fi SUA in r. c r f.re (rrrr' (.unof nrrr nU poatc fi explicala doar prin lip. in s€cret sau intr un alt mod cale nu angaje oficial.rinJ In . pdalizia. cj rcglemenlai' de forufi ale sistcmujui globrl. dar existi faptic cu pri 93 mor\.ele p. c: t-arite vrlarc \au pforecronr tor sunr .. in dife. Pana in prczerl.\U . Scoald dependenter ||/rf.u dar tererul de Jpti(rlic a fos( accla at cr.er:i inde_ L) februarie 1961.. in alari de negocierile diecte: in medie{e' ju'isdic_ corciliere.) sa. de data aceasta inccrcand si ramani anonimi.nu r in\emnJt Incel.rpa d'rect.r\Lpune acriune ipecraia a :l:-:l:.. unde impotriva C rcei de Nord au luptal !n!i din sisremul ONU 3. dreptul de intervenlie sA nu capete anumite. r ucupat cu \tudiul cdlurilor In crre periteria cra trnul.Iefl preocupanlor In ace\l (r"Itrr. Recent inse a apirut ideea unei legitiniri a a( unii te4e prin dreptul dlr intervenlie umanilari. [|lne. Rolul nepa$nic.ondi{ii o recunoa$tere fomali. e. In poate fi rnrrcsita in dcscht ^nIrcle.d9b'$eu..upuse ':ill.ii sosintS. lmplicarea lerlilor in majoitatea ace$or cazuri este filcute atara Ol\'U $i a obligaliei membrilor sei de a nu recurge la fo4i nici o imDreiurare.iito. in literarura juridice ii polilici.roclnna.ramenrul esie ghidar de lipsa de ::nte.ecuritale in lrm_ Fr Kz. Acesle conjltcle r! I-rcr]lu In Defloddr de tmn/itrc a \tarelnr ce_Si c.p1T".rcrc rllicrne.eJ oe-at dorlea. in llare p'i" de :ii . ca in rezboaiele afncane. . a c5rei exij_ o:::lld". expertizi.l.'"n In cele . I cu sprijin tehnic. cori.. sunt lddrte de. Terlii. Te(ul se implicn d()schis' devenind parle a conflictului. iare a declara starea de beligeranli $i folosind eticheii internalionala ca in confljctul coreean. cet $i din pa URSS si a unor putcn necoloniale sau neutre2.or d:e. po\luri ll::-. iar compo.u. Te4u1 intervine in corflictele interne.ai pulin teoretizat.rniemarlonir 9e unnr terh de a o tntrefine rl. Si.lno_ {re\ur(e pnme) si mitirare (\lrdmrori.rc Vietnamul de Nord fi de sud' Corcea Nord $l de Sud. rrlrrrr Lri 5ecurjr.qe morate (rup!te caracrerisdce Scolii Duterii.a a o curma. r "sri .60 !.zvolta.ut in \ludiul Iut'.re. financiar 9i prin tumizarea de voluntari in fav rea formaliunjlor terorrsle5.in care unconflid inlcrn afecteazd grav situalia interna nald (stale in curs de destrinare) Nu putem exclude posibililrtea cr pe ndsura ce sistelnul narioMi lincle spre unul global. rrnur It|( \nrlr.a pacir. A)a cum arn vd. Consiliul de Securitate a autorizat fotosirea Natiunile Unite du fn. {ie care depind inre. in acele situalii care drepturile olnului sunt incalcate in ibrme intolerabile (genc e!c. c.ge pAna ta inrere. la i ccrc.e.a au pierdut sensul clasic.ilor ce ie$eru orn \ /urut-LJe interc\e maiorc ale marilot p refl.Jna con rct. demonsrrali de studiile sIpRI. O rttA situalre In care Con.xl xno.. \ra e oe a e\potta anrameT in orice rona de conflicl. Te(ul acorald uneia din pirli asistenla tehnicd. in te4ilor nu poate fi uDilatemlt. n mare pulere prurocllre \arr Inrft. in timpul rizboaielor de independenli. intervenlia tetului se face 'in domeniul soluliei paqnice El se gesegte in aproape toate cillel indicale de Carta ONU. ace$ conrol se exer_ de conside " "i./DorLrtut rece. ucrea uner cnze sau a unui conflict in aria de influenti sau control a r. l. rlnrr din felrriile inlema!ronale .. incepend cu arbitrajul' in toate ceib intemalionale..F?zi conlrolul unor leriLorii cheie.i\!emului.rrnere de . al folot lionale sau ale organismelor fort"i. atte caluri. ne\ancttnnati de normele intematto alc de nfgxni\nele ti ul\u. coalilii ale . \lrcrgiile globdle ale marilor pulen in \pecial vi_ . ci pr.cndcnla in speciat in deceniul anilor cr)r)rlcrcror rntemdtiondle. Motivele (unl rn grneral prccurate C€opoliticn.. . arati ca sQrea conflictuald {'ri sr prelungil. Masnirudinea comerrutui cu "l.utun/ in nticir misrrri oe rmpunefe a Dricii a Jonelor irakrene din Kuweil In tqqo inrre a. t<. Conlorm geopotiticii. ca in cazul Afganr nuiui.rei p. cari a cunoscut cel pulin trei intervenfii majore Alle venlii. pentru care frontierele $i suvera tat. ut t".r concepule ca centrut cetor mai semnilr c ||ve rclrunr penlru aparaft. anchet.

lrd\eord rull nJ elelJljuor rsrof leJrprfl\ rp norB rBtlr 'Qtatr4ltord) rr ort Intrn-lrul lnFlclltuo. reur nu J. lolluE Inrnderul ?l !!pd €pu?l{ * ?p€lrE:) V '(€puulsl F9l) a.!q?ts e4uJ rolelrruuor e arrus?d uglueuelSal 0p pnu?W rnun ?er?^UrurJep ercorde glBreuao sarErrnpv .Jp letJurl) IrueluJos Z06l rtr reo .irpuo.ioU\C er n\O rt.Indnrs .nNo satr r?tu rS 3q e^8.apluarueura.rd rolrlipuuoj pelEll'lax.)ltl 9s Inqa! r? o^que^e.rrdJr ra [srJurD InlntDOnrrrs JIE Jrto Jlrung ale/r1.Lrllll nc el9oryullrlesE N ?dep ed -l^llt? ?llr9luJ etsa .^?lsoSnr Inl.ICJI .nao.lguor rp otrrreur ul rluDuodtur telu runrsururrp rorlP n JetrlSou ^lo7rr ludr3 uJ rr'rlue.Iprou elus-i e^qeJ]ruues adn]l nc llnq ) nV (!r.4\qr?g) rr8oloco lnlualuop uI llsrri pprclEr grurEl? unurcc ulp ep uolsrs 'lBnrrturp tsoJ n .luuos €arluo^erd '06.{tre? pue uonEurotut tpqotg :SldgID) lotisluourE '(qc1!.o €lBqes ulp runPuoraJax ulued ?eunlsll^D osunNlt! 'rO .Lu.uuor ur nl\lo Is tuEluezeralar rnlsor r< .flNo lntunur/raJl .u:1s{5 Burue46 e5 tg6t u! rer .o1.rd rrurrril v 1qo '8861 uI II3!d ? ereuriuaur ep siroJ ?e4!8erd tS ?eJlnllsul uJ 9rews$xa es luauleo ep uolllul er?lgurnl o €34t 106.rnl RlrlpJ P\drl ur'Bspun €ruuoplooJ Jp JLjctJdo o r/rtortuo) cL 'rr rJ rq n\O nudurd IntntDpuelu erltu ur .lJSg .otua8rJur nNO ne.rrEtrlrLrJ r< rrr.ttJ nc pupdetq (0861) I€+IrEq 11961) 'urp ofii?nls u! ?t e^uEdrur l?dns? ?-IS I3 Lro audnd ep 9l?Uoli"ulalln ?elBrunoes Is eered eiuluaul? rr 3l?a auaiq reJEruo €Idnsr el?luntes ep InrllsuoJ tzNes elEod Ig alsoloJ rcrJnsur rs rsp 'ellq€laprsuo.166I atctUruoC un nNo alp o^qerujolur rolrunrslrrl eet[l ul lop?^Irs tA uJ uol?^resqo eP ?eunlsrl D ZVSnNO (tLob lole^\n)-Is{ uol?^Fs uv uJ eIuJueA op eeunlsq ) I/\trg^vNn qO Jp eeunrsrtltr t^lo)lNn (ueqtl ur r?r?ururrur elrojl U']lN I rq * ?urs alrul lulfpSuezep ? eris^resqo ep E!od) codNn !:) uM.r ?al rfqrsod 3p? erd nu rA ereqBe^erdns el wlrtull alse lotodnJl ln]?p 'Irld e orJuriu)LU op lollunlierJdo ErlsuolirunJ ul qlnlJrul' {gllncrJrp glslxe ereclldwoc erlrsFol rolluelqorcl ? Is er?rlp roltinuoi ernp ."l lili* -oJorc iols/ ) Rrtlurnq/t .] *e1.dACAddNn .i"rn l.n 0p luozorcl u! undsrp nNO l€J3ueC lrueFrces €r rtle^cp lllnd r?ur a nu lBp lerzraep ?zDq ?l DeN qs !l-?z{euor8a: p pqrscjr lnseaold ec-lrqrsod_a1s-g .uoi.1.eriu l.o1urru1r I.l reiLru!tvoJ prielu"CiO rof .qlpe rs rl3!d ?eftzrlsei :rolal..cd ? er?uduel I ep ejloJ dI)IJNIn (u€lsDII?d ts eru! ed€^resqo ep lErllll^ dnrS) dIDoIr'{Nn rol elaruruo.Iu luns nu nNO elereolfttu ll4d ? erurglpe op auor'ttl "ta t oaitoa t114t11 ou"rs aa unlot .:' .lueJns aElnrl?lcods ellr rd !t snp € ar eacc 'e^"l8 unztc u1:erqo 'qlol el !ue8rn.. 9J 91ar .Tuotroor p erner8 rt riur/Jrd rutJ] e qt.lzll€uB rf er?Frrer ep eurrr?s rs nBe^[ eJeJ elpuodar lolrricerp deuflo]rrr ep ra trttDa aD vutl -rec pulnqutslp .te8rlaq lod4d e oJ?Jldos op nls dllll iln"..l -"ztuudro_ alelF ts iluJl ..un r(BB ?Jrnd rc_r< gnrlrror:ra e.leuoz ul lpuosrsd duEluezerd ulroJuor lsoJ ? nu InrEllnzar rvcl eleluoud o ?3 tlEqc soqnog ep lwiunue lsoJ e Jolel. o-o.r:r: :rrrl ui 'rrru<o8 p RtpoiJ_uupurln\nN rrrierrloJ prreJr gdnp rrlrqrrs rrrlrl rp{ lulold..trBluoJ rf . p/.l€ruos) trOSONO '(th€lso8nl uJ edcelord ap ?iroC) lsrJpoqLuEJ ur rtirztlPlJ rp e)rDtrrornV) JV LNIII qFruepo.ottJNn 'UOjOUdNn t.l nrlrl\ruun rnun le \Ed Inurrd erse nu asre^p? e{Ilqd 318lEdes ami V (atlrplrnq a.1 d p^_ery3 el n!3rpu es .[ -!qus I? qrnez IndruD . :ieod rnl cur8unlua rProdLu. lolnd el? Frer35 InrPlsrsos u! eq es ec oFiqsa^ur rs adn4 ep aluelr. .r r.rtl .euo:aornl nitt lndruD nlrn OM'..zauodef:o.It? etue.roirryl e JrElJdooir ap Inlorrrc rs JqureLLr rolelers tn\ur\uor rp opurdep rrrlrn -oldrp pueos olqetsul pLjuerod elJJ nR\ .iadrntrs ll veJd" uud roletrlltuor P e.e rednquluoc ezEq ad e3?d nluod o5f prura.Iru3^ard ep unsltu 09.ounc tun..rlod rololJrlJuor 'u|uto^ lnru:ruop ur 9p drr ?urP rutued )tep ozJzru_rnt qs lru:ur InLuJt\t.p 1"..rt .rue8ro ner.uJHNn .Da'I puo ? IDu-axDad) :|lxpd ?al9.el rS rliEulrott.l.lllsel ?a1?rrxelduo.i -€se+u? un .r{u .LIord uor4. sp lrsalclor .errurnt.td!t(E rs 9\ ereJ n nduJtl Inlu edn.ep ep uoaun'rBunl elel!^l3rql nlcollthl uO $ €q?uros uJ uo$.. lollue Inlrs eds lenl r ptoi{srPtuueH nNO rrlnlor Etttloinllsul Ecrlr " II ap wdnroerd n!-s nNo Ic rlErauaD lrrtl3l3es plol)sl?unu?H u !p .{josqo 3p ..r1 aitol rolso.erplutun prcads u1 . ?e&u-loJsuP{ rnlqs l.rmrueurn Inrueluop nnurd lnun .3i .n3ei "1rr1' 011..letulres rp InrlrsuoJ rS rrrqr r11.lxuoirualut uoJc c.rrrjill rd rlrqruodsrp rtuot\r\e ruJroJ luns rlurulrurrd rfs rrruRlur.Lr jr1 'dauncludns ap rs lolunuojs ? arelqnp ap rrienlrs reun " ?l€J rl lnzu^ B{ r^Pl\obnl et\ot urn rlrl)rlJUor ul .'C.t rJ.rr. IIU? op ?erelrurul Is .r o1.aunl reuo tue.

':. zra apare in tcama acclui an in Cipru (nult inainrc cle lurci din 1974).:l{* inr. Mai presus de toate sri adeziunea paianatd a factorilor de decizie la doctrina realistd. iar sponsorlrt era Mi angajase pe iftjonezieni. ignorarea porenlialului exi in sectoarele ce ies din zona gnvernelor.r: i.r osi. dar (problen lieni. cnglezi Si j:l j.riq jlii'r#r.- Paftea L Conllicte 9'7 &i:1?:iT.i1ll.r:j:n::t**:".liiiili il"li..li##nlif.. Tnitiarivele ce merir:r Inenrionale lin Je aparitia tcolii i in negocieri.. lii:r i: ill["::i l': :i..*"j*. Documentele produse de atelier sutlt in mod sulrrinzitor losile ii cirate in solutia idoptati de conlednla oficiati 1q66. condus de plomatui australian John Bu(on) a orgarizat ut arelier de rezolv ::l-Y:""_]Tl1llyi.1. au con.T:.*t:. i:t"l 't::i . tode vechi pmcticate in situatii noi.' '":"..Tt'J:t x'ji::::. in 1966.:li'. . cu o experienli reccrrla de conflictc locale in I iDtre cele doui populalii.ililiiiliT. Daci adaugam declinul adeziunii la multilarerali te. A apar t ideer rcperani rnrlirli\er ).:i:.x{t:.' lllltii.l. :"":r ""'"' :l1llil#i:l.riruir p. ca bazi a sistemului intemalional $i global sau sustinerea tului de preemptiune ln cadrul autoapedrii.*:r"l*r.:lii":HlTl"i'""il1::r.""'.: #r'. bazati pe minanJa puterii. Perspective .'#il)j.::1"""'.._itei. iffill.:**'::.ip"r.rffiHi.: li':rli:.ii i"l]"1i"J::.i :r::ril f3]..jt.t::t.i##.IrranJa dc \oro lqxinyl.ijiT:ll.""t 'e .:1ti:'..JlJ tft Esranrarea normatitalii L:L1 riif='lif$ili :.l"xill#::::]]"yT":iT"fl].Jf ifl :lt.:. urmirirea intereselor terrnen scurt.. singaporezi.lilli*:i.'r#ijil..'.1.'l_"9.fi :".. :..'x.l|fi .llif:'. retorice Si persuasiune.iJtff Capitolul 10 Concluzii.iin. .1i!:13:.1's.". calul konlronrarrr.'" .i:ru."..ffi il..*rocieritor oficiare 1.ll ..:i". Mijloacele pa$nice $i cai diplomatice. intervenlii talzii si costisi toare in cazuri tratabile in sladii iniliale.^.. vizibili si aplicati in cazul conflictelor. k*.::fi ffi #rff .lj#."l.l.h ?i:i.*:rull'lm.Frr:.-l::. .1:. vicierea unei abordEri realisre prin obsesia imaginii percepJiei $i supradimensionarea eficienlei expresiei verbale in dialog. prolifereaza in initiati neguvemamentale.* t .:ii:.Tr :li: T.x.'":" :rr rr rl. ingrijorarea fatE de im pasul diilorpatnice apare a fi justificad. malaezieni. grup de profesori de la Londra (crupul de la Londra.:::..'[. S-ar pArea ce pacea lSi gase$te suported in secl torul neguvernamrnlal $i al mitc6nlor populare.liiir"j: ):ij jij.:L?:.r ii l"r'?llr.lfr'. ri Tabloul rcsurselor pen(u rezolvarea pa$nici a conflictelor nu este lncurajator institutii suferind uzura timpului $i neglijarea.7 I de prcblerre sotuing wotktfiop) per'rIx cazut unui flicl de dimensiuDi mici ce izbucnise in Asia de Sud Est...t:'" "."il. I ..'["j"#":. Organizarorii proveneau de la de menlul de la Univer-qity Collele London. umbrite de abordarea militarista $i de recureerea forlE Si neavand atentie $i sprijin oficial.:.i*i * .: l:r. i"l:. :".

Democrarizare $i autoderenninarc. pace $j analiza dezvoltirii. Reconirtierea prr_ nrcA. Menrinerea pacii.interes". mi)carea _t RANSCL.liei. Exis6 urr rnanual. Jiere $r re/olvare a conjliclelof initiar >i condui de lrofe.dezvoltarea capacita[i ]ocale de a continua proiectul dupi terminarea lui".lirrn. unui climdr ravordbil so|. Educarie de pace. rc/enirdu Si o conldbulre pe planul moditicArii arilu urnl|or st perceplrer.h In\tuure Oslo) ti publicaliilor sale de mare circulalie. esenliai al destinderii $i dezamorsArii.. Cei ce intervin din exterior se v6d in pozili de terii cu o misiune diferitd de clasica mediere: ei au ca obi centrai imbunitdtirea . care a drticulat sislemul . Este vorba tot de o ONG.. Acesta este considerat unul ..entii ale IRANSCI ND In rezor\ajeJ unor confti!re prirurr .lesi la(e pane J'n famr'ra abordirijur baTale pe. Consultarea aduce aici expertiza anatizei {:le conflid. Abordarea neviolenrd a securirilii.98 Jocuri pe scena luntii zilie ca . ca poate rlul unei pre-negoci. Culrura pEcii qi I)ialogul civilizaliitor. in .n\tonnrpa. imperialismului qi inegatitelilor il apropie de |coah . ca subiect principal.ti --> Negocieri Discu!e (asisiarea -.ii nu pe . capabili sA dirijeze disculii complexe asupra subiectelor care au iscat $j escaladat conflicrul. innlnim o origine $i o fiiial. TRANSCI \D e.te ci acordul Si negocierea luj se referi la rnlerese. Intii.ul \r1 peirtru ambi.lo pRjO tpeace Re. ifi define$te un rol care nu cupdnde momentul ID cei 40 de ani de acrivitale sunt citare 40 de inre.r frlr in con i.nliri pagDice ale con lliclelor.4 Schila aclivilalilor ICR Metoda ICR este complementari medierij.rnure.ri iie inlre pirli.. diferitn.1.rn ir pace. pnn creare.f.nteld(tive Conllixt Resol"lton (ICR).dtn pdcate. Cand atungem l. construiri tot pe rolul societalii civile $i aca_ denricein rezolvarea conflictelor. Dreptu r'lc omului. Stag iul conllictelor Chemarea te4ilor conc iiere Activit.ND. cu un palDares la fei de impresi_ onant. Ea este de dita nccasta o pregdrire a unui acord valabit.inrernalional $r prnblernelor tac .lalitatea de rezolvare a diferenlelor in viiror Este important sA notim cA. ni dttti pu niitaa.r: ofra fi Dlultiple activirare de Johan caltung. apelul teoriei e lnai vast $i mai profund. protcsufi . in carul lui Fiiher. Impuremicirea actorilor de pace.. ONG_Un.. subzistenli.orur nor_ vegian Joban caltung.r.. \arc . ca se afldm imediat c5 mobilizarea acestei capaclUli e fa.). ce va irclude mo. acest rol se exerciti de dou5 intr-un model adiacent." consullare-' -_ Abitaj (controlul oslif ta!lor) Segregarc Dislrugere (irnbundtdlirca rclaliilor) (siabilirca iniercselo0 Consultarc (imbunala!rca relaliilo0 Arbitfaj (conlrclul oslililalibt) I Menlinerea prcil (conirolul violentei) + (anaLiza connlcteLor) v Aslslarea dezbaieii (reducetea inesaLit:!ii) I Figura nr.ratori. al indoirii spiralei ascendenre r violenrer. De fapt.e./: :unr .nrr. un urpani\m dc me_ cu. elrborar inrr o. echilate. Comunicarea intfe parli e$e vazula ca un mijloc de a dezbate soluli analitici a problemej.t r. J ma lr. care.parghii de pedeapse $i risph€) pdntr_un acord inilial sau par !ial. dar ancorari intr-o viziune teorerici mai anplh asuoraiiste_ Inuiur.surile unei universitali virruaie.are terli sunt speciali$ri. Zone de pdcc.t Arl Lrceput cu. anr numero>r t nd in_ ' (l ra de el Tnnitutului drn O.\.atitudinilor qi a relaliilor intre pdqh pri controlul comunicerii".ependentei. Studiile sate asupra vdenlei. durubilitare...D.ura doat penlru conlinuarea semirlarului ti perpeluarea lui. Dezvoltare.Je: Razb. I'. psihologici care incarce atmoslcra surt^dezacorduilc emoli neinlelegerile $i neincrcderea reciproca ln al doilea l'ind. dar sunt bazate p€ metode strucrurale proD i. Este un modet aniculat si realisr.rc o retc.r de ccrcelatori sr activisri. cuvemanld globali. int' lia consullanlilor din ICR poale fi util! dupi ce controlul vi a fost efectuat de arbilraj sau nredicre de forta (o medLerr I'acc $i femei. inaintc de sau pre medieri pentru a imburetSli re atacarea prcblemclor de substanii.aJL'n.lin pnniipal exponenti ar nud lof pacri. IRC rccunoa.pnn.irrt . lbrmare $i cercetare in domeniile: Transfor. .

1989. dincolo de contributiile de apropiere a pi4ilof $i de angajare a societilii civile.ociale. indeplinirea obligaliilor $i respeatfiea drepttrrilor omului qia libenElilor fu ndamenlale. Japonja-UsA.Jcea e\le lemenul cheje. Inci inainte de crearca ONU. la inceput a fosr conce_ putd pentru Foblemele securit5lii. Ea este o conferin{i i rulionalizaii qi poaftA toale trisaturile unui areopag pcrmanent.lionale ti gdsirea unei folmule inovative: . soci intreaga lume inainle. au existat evotulii intercsante. acesd actori injecteazi stim i !i formule noi uzul diplomaliei hrgite. urmlre de princrprile egatirar-ii suverane Si egdlii.iile conven.Marile Lacuri.homedanism. intesritatea teri_ loriala. conflicte jnter-clasi $i Ceea ce este de retinut in cazul TRANSCEND este interveqi in srbstanla problemei $i elaborarea soluliei. aceasta line de decizia noastrt'. bi $i tradilionale.ecurilat. DacA conflictul conduce la acliune di tivi. Nepropunandu-$i crcarea unui sistem regional de securitato colecti_ vA cu mijloac€ de impunere a unei sotulii $i furclionand pe baza concensului care impiedic6 luarea de deciTiiconrorersate. OSA (Or ganiza{ia Statelor Americane) a dezvokat o putemic?i $coala de duri juridice. Rhodesia-Zimbabwe: Irlanda de Nord. privind principiile ce guveme:rzi sratele membre. Mai este de luat in considerare miezul central al metodei TRANS CEND. Ultimul a cdpetat o dezvoltare ln direclia drepturilor omului. reTolvirii \au ptevenirii conflictelor. 1984-1986 fi Viena. Mesurile de cre$tere a lncrederii care au cuprins inilial modifi_ ciri timpurii ale rni$carilor de Fupe maj6re. Columbia. neame\tecul in lreburile inleme. Eliberat de consrangerile oficiale. OSCE funcFo_ neazi pe baza unui demers mult mai apropiat de viziunea viitomiui: r. zultat din prevederile conferintei de la Helsinki (CSCE.ln $i mi)cdri . 1975). Pax Paci fica. As! lei s-a ajuns la crearea faimoaselor trei .rrii in drep_ turi. Astfel. capitol care a avut efecte bascii: Gibrallar Cenla/Mellila. neguvern n'.co$uri". Maya.i Mtrsurile de cretterc a increderii $i securitltii (CSBM) in domeniul militar.. intr-un alt mod. CLroperareJ fitnd un lacrof compoffnl al p6cii. schimburi $i vizite mi_ litare au fos! amplificate duptr doud Confetinre consacrate acesrut subiect (Stokholm. ca stimul Dentru revendi_ .Conflictul este o provocarc cu probleme cc strige <ranscende-mil mergi in afari. dar la scult timp s_a adAugat coo_ perarea. conflicte de {asi in Virgi Statele Unilei Cuba: Conflictul Nord-Sudi Isracl-Palestina.. s_a modifical. Sri Laikat Sonalja. Organizalia Statelor AfricaDe a la fel. Kashmirt Corcea. adoptata in solulie). OSCE (Organizalia pent{r Securltate $i Cooperate in prcvine din ConfefinJa cu aceleasi teme. in rri.a DrinclDii lenrrale: reglemenlarea pa$nica a diferendelor si coooeraiea inire strle.1992). o fo4A mofice ce mi$ce fiinlele umane. Existi un sistem elaborat pentru Europa largitn (OSCE). Aceasta se impate in doue: economie ti alre domenii.lal proeminenF pena la momenlul in can. coooera_ reJ a cap.100 . h. fiecvenl lotosira de OSCE e\le . Albani socialist Si a avur o reuniune preg6titoare intre 1972 $i 1975) $i acti.ilirarii sau caulirii \olu!iilor. in domeniul politic . prin care reprezentani de seama ai dreplului inlemali nal au elaborat $i structun juridica de prevenirc si rczolval€ a flictelor. O sintagm. scrie Johan Galtung..nrali. pronostic $i lerapie. ea generca_/a securitale conlriu a\umDliei attor organrsme care considerA ce prin securitate (problema domiran!r' xjungem la pace. analizei sale sunt: diagnostic. hindufi-musulmani. Ecuadot-Peru (in care a propus unei zone bi nalionale. Kurzii. Dar sr noriunea de.locuri pe scena lunii panea L Confiicte r0l rcce. care inseanrnd transformarea conflictului confbrm unei ie$iri din solui. o noutate fali de practicite sistemului internali ral o aduce rcgionalismul. Urmeazd do. inovatoare. in anut 1990rundele de negocieri Esfvest duc la un nou acord CSBM $i un tratat CFIE asupra Fo4elor Convenlionale ln Europa $i in acela$i an Adunarea de varf de la Paris creeazA strucrurile noi ale OSCE.oci rapidi a unor situalii alarmante Si evitarea riscutui de fizboi (activat de trei ori in tidpul crizei iugoslave) saD indlniri de c. Chinat crestinism-ma. ultimul nand formula inovatoare. Principiile ce privesc securitatea sunt: nerecurgerca la fo4a amenintarea cu fo4a. securiLaria si nea9teptale pentru regimurile din rAsirit.pace $i securirate".. Mecanismele de urgenF ale OSCE vizeazd comunicarea $i clarificarea recip. cursul lungii ei prcgadri (a fost propLtsa tu 1966 de cere b lie priviti $i asiguratd ca un rezultat al cresterii gradului de coopera_ re. Conflictul Est-Vest dupn 1996. Dupi modelul ei. vjtn!. Japonia-Rusia. Exempleie fumizate de tcoala lui Burton $i de $coala Galtun sunt probe elocvenle despre intrarea unor actori noi. Actele ce elucideazA demersul specific al OSCE sunt D€clara$a (numiti $i decalogul). inviolabilitatea froniierelor. Rdzboiul din Golf. Iu goslavia.

acesta va putea lua mdsuri nepininitoare. urmi in afara resurselor europene? Se pare ci ru ln primul rand. coninand propunenle doui puleri europene pentru construclia Europei. si lrnta ce poate fi incorporati in reteti transferabild.rnr. daca teza cA regionalismul esle o cale sPre globalism. to a relelanlei unei crocnm de inlere\e. in 1992. Acest prolect comun la care facem dese referid s-a numit Eu_ (Jpa.onli_ r|l|c..re. La Helsinki. iar. ficand rizboi. la care ONU a aspirat nereNind sa o realizeze. rare este creat. Dar merilele misurii nu pot li Degate. reconc.r Uniunea Europeane isi constituie fo4e proprii Este unul din obiec' tivele integrirji sale inir o entitate cu o politici exlema $i cu capacrraLed Je a inrervenr in sirualii connicruale.lnce/ nu \-a \Inhr mai pulin tr. complementari celei coleclive. Ea reprezinte o comudrare de intercse. lucru conlrrmat a5rdzi Lle (rrabarerea coridiana.^esle aceasta dill tre aceslra d€ neconcepul..r:le mulliple sr concomirenre pe c.nnul" estt unul special.a cun_ Nidel?l mai pulin alsacian $i nici un gennan mai pulin german prin xl). Ceea ce . a unor rrl'rc(trre Unice ti a rnnr . objceiuri). ci\ililatrer. inJilerenl ce ident'lalicullur. aiaturi de incilciri eventuale ale picii din prcprja sa sferd Crearea unei zone de ritate colectivi Dreia lozinca securitrtii colective (unul penlru loli pentru unul). ic]eea de baz?l a inleresLrlui comun. rradilii.r fronlrerelorde catre douA populatii. punand oamenii si lucreze inpieUr)5. ior lole_ u enn d. .In cur\ul Je/\ollan. pune dczvoharea suDrccte Sr Inlercsc apanjndnd \ferei rre . Dar ca inte_ rcsele divergente sa intre in zona de indiferenli $i s6 fie supuse ui- In al doilea rdnd. mediu o ce cuno. unde. Nu numai cA a credt o uniune intie membrii cireia timp de o jumAhte de secol nu a existat nici un caz de pdresrre a cailor pa$nice de . dal a si creat und drn cele mai \peclacu_ rrle reconcttten tstorjce.rerc pre. lchonrlrrilii omLrlui. Aceste subiecie $!nt capabile se formeze un magnet pulemic cate sA adune energi rlc_fr.. a obiectivului precumpi_ rilrn $i a iDreractiunii crescute indiferent de identir5tjle cultur. neavand mijloacele de constrangerehdispensabile unuj sislem de securitale colectivi..prc nu lipse. care nici nu remarci cand le trec. se detaliazd 9i perfeclioneazi hotirAr e de la Paris. st n{a economie. ca intrd in ecualia unor posibile cazuri litigioase. Care este perspectiva Europei? Daci OSCE Si_a asumat o sar_. nici un dl\acian nu \.or.in6lale. Este creati o Curte de conciliere Fi arbitraj $i se deschide o noud arie de preocupen sistemauce pentru reclucerea ri\cului unur conllict )r penlru aleda liJnpufie. vaiori. \rci . Dar se $tie ci un si colectiv isi realizeazd menirea doar cind devjne universal. atotcupdnzitor.n rl.r s-ar pulea adLce.eglementare a tirigiilor. Este de remarcat ci democratia instaurati in tirile membre ale proiectului $i stratul impofiant al societ5di civile tac posibile jden_ lil.rnce.riei euro|ene. Un sistem regional. altor ldri sau zone vecine. N cend toate statele vor fi cuprinse in sistem. \imic din ceea ce a u|mat Si inleracriunea pe iccr. Un forum pentru secLrntale pnn coope_. paftencrilor (limb:.land de comune aJoptdle penrru atinpe_ Oricdrc (r:t rr)r.lrerea jranco_gefmanA.a inlamplal a lo\t atlulatea dc la. Cele pe care le scoatem in evidenle sunt prevenirea confliclelor si gestionarea crizelor (ce cuprind ancheta. .le . Reventm la niezul lectiei ce o di aceaste reconciliere.l in_ lllni tebuia ci lFnsformat intr-un proiect capabii sA absoarbe toat5 arenli4 ener 8ia qj dedicalia celor doud pe4i.toz Jocun pe scena lunii urgenli ale inallilor funclioMri $i in situalii ce rcclami ajLrtoare umanilare. cind de securitate cooperanli. mare a fopuldriilor nu a adJ\ atirgeje idcnrirarii lof. Punerea lui in practica confirma rolul crescand al organismelor guvernanentale regionale in arhitectur4 sislemului intemalional. rai portorii qi operaEunile CSCE de menlinere a pacii) Si reglementarea pa$nicd a diferendelor. care cuprinde rh nirnprr. la inceput bazata pe cele mal neu(e subiecte. credinle.Iiua unei . Suntem astfel in prezenla unui concept aniculat de securitate cooperativi. prin definilie. avand un CentTu d€ prevenire a conflictelor ce funclioneazi la Viena..rorre rin scn.le au.denlil.sursele umane la un loc. istorie.ti inl:fur. este men sistemul de secudtate colecdvA al Europei.lo!j" sunt un grup resrans. geomerricl. prive$te P le4i sub foma altor regiuni rivale.ale. ata (ummernbdi \5 \ub semnul NAIO. Un comisar Penfiu minoritilile nationalg actioneazd $i in sennalarea $i prevenirea unor potenliale conflicte ln acest domeniu. aflate ia distanla cea mai mare de culturije existe un interes majot comun. au ftcul o in (riza iugosla\5 In decl au ftanco-gemala din ianuarie 2003. furopa dispune de o aurorirare speciala in Inalene de conflicte. Nu mai conla de cinr apanin reritoriije in lid_ 8ru. care in ultilni i stanli ar pulea si creeze sau se refuci un singur sislcm colectiv . cumefl.

c6 au solulii I4 care se poate {unge pe cdile diplomatiei.a/c "i fre ma.) 4. ontjrctdJ-i vrtent 51 c. Prcmisa increderii in faptul c6 prcblemele generate de con_ flicte po! fi rezolvate fdri uzul fo4ei. 3. qzul forlei line de I atiludine $r un componament. rumeroase. nu sunt decat miisuri ale imponanlei acordale unor obi_ ective ce la randul lor nu fac decat sd lncorporeze realizarea unor interese sau necesitati..sunt elementele care pot intreline refleclia $i efoftlrile in privinla etminArii fortpi din recuzita vieFi sociale ln alte pe4i ale lumii.e un obiectiv. eficienla oe a schirnba con!ingeri In mintea omulur $i de lial. Obicctivele. de a predica.ri. in care . Cu ajntor|jl lor putem incerca elaborarea unei scheme qenerale de prevenire si rezolv e a conflictelor' se poale ajunge lq . difuza $i irculca verbal sau scris convingeri favorabile pacii $i repulsia fali de uzul MEriiNegre.r 3.'$c activA" a cfurigat preeminenta. ralionamente. Considerarea intereselor ln primul loc al abordArii solutiilor. 7. in generai irealizabill. Neacceptarea rolului cova4itor absolut al dialogului in obli_ nerea solutiilor. ce l zeaza formarea atitudinilor $i comporlamentului dorit Acest este verificat de intreaga experienli a pedagogiei. Este una din marile mitologii contempoAne. oglindid filosofic in preeminenla senmificantDlui fati de sernli6_ crr.derea probabrlir"l. pe{suasiune) este mult mai red se decat calea creini unui cadru de interacliune uman5. poate ocupa acest loc.e$terea $anselor solutiei pa$nice si al carui puncl critlc f.Demararea $i conrrolul unui proces oricar de indelungat. farA nici o contradicfie cu \alorile. culturald etc. Este acceptati ideea cA obiectivul nu este desfiinJarea conflict. Ideile de baz6 ale demefiului proiectului aomun ar putea fi condensate in urm:roafea schiF. cum este negocierea.iderarea reatiialii ca o con_ struclie subiectivd Si ln predominanta virtualului. la care ne-am refedt succint in lncheierea capiiolu\ri Conflictele se' coLului XXI. Penrru pa$r pe un 5. incepand cu . 2. Gisirea unei solutii durabile prin angajarea ruturor cdilor $nice disponibile. Convingerea ci uriaga acumulare de cuno$tinte car6 caracte_ rizeazi era noastr6.ceeasi s(hema si din alle doua diJectii: prin srudiul insuficrenlelor demersului clasic si al fircercirilor inovatoare ale uldmelor decerii sau pril analiza criticd a situa$lor conJlictuale din diferite zone ale Lmii. Neacordarea locului principal in analize $i solulii a percepliei fate de realitate. I Metoda proiectului comun Premise teor€tice. indiferent care ar fi motivalia de fond. Pste acceptabila ideea ci {dzboiul se na$te in mintea oame nilor.ientat sp. 10. r . care pentru modelul matematic. ale . obieclivul principal este eliminarea violenlei $i neulilizarea influenla astfel atitudinil3 convingeri (predici. 8.urrrc pnn sc. negocierilor sau ajre procedee paSnice. numitA $i a cunoasterii. d imaginii fara de realitale.Enun!d cA tot in lnintea omuiui lrebuie luptat impotriva ra : boiilui esi€ inse drasiic amendat de urmatoarele considemliir L a putea fi unnirite ftri divagalii $i pentru a teren srgur: Ponind de la realirarea unui conflict violent real sau poten_ a. ci evitarea intrdril lui in starea sa violenttr. 9. Acceptarea metaforei rdzboiului ca maladie tratabili $i curabild. Prevenirea ti rezolvarea confliclelor au drept esentd indep larea recurgerii la fo4i ti mentinerea sau aducerea conflichilui zona tratamentului pa$nic. care la rAndul lor provin drnlr-o a minlii umane. dar este contrazis de inilati ti comportamertul pnn expresra f 2. economictr.r . Gra a araca probtemele de fb d 5i zona clocotitoare a factorilor cauzali. altfel bine intenlionate. ci i la formele $i metodele noi p€nru acceplarea van_ ctdlii culturilor $i a conlucrarilor pa$nice. pent simplul fapt cA doar un dialog o. 6. nu se referi doar la aria civilizaliei. la cele doui extremitali ale roter. in con. _ b) iluzia de a rezolva o problemn conflictuald lintind doar planul Inirial al ide'lof ri menlaliLadtor. pe care o luam drept concluzie la incu$iunea in teoda $i practica conflictelorl 1. ir contrast cu concentrarea soluliei pe eliminarea unei sin cauze (strategici. cel pulin. e par!i fi avand in centrul lor nesocieriio. in privinla caulelor se accepti multiplicitatea factorilor c zali. cum ar fi Balcanii $i Caucazul..

Alegetea proiectului camrr? de madmi atractivitate pentru pifli. exprimata in de demnitaie ii aulo respect. Listd intereselor d.ii sorietililor $i populaliilor petitor din conflicr.LrncLi. 9. apt se ofere cel mai larg cadru pentru urmerirea altor proiecte comune in capul listei in bate e siruare. cu intrebarda: in ce masuri situalia internalionah favo.106 Jocuri pe scena lumii patea L Conflicte tol este definit de $ansele egaie ale altemativelor qi de interseclia belor care le descriu traiectodile.dclix.elaliilor lor $i istoria laclelor ii discutiilor legate dc difefend. care explici vasta diversitate de culturi lumii. ndsuri mobile pe scara priorildlilor. academice $i de expcnizi. guvern sau organisme) pot fi angrenati in favoarea unui acord? 5 . Ele lin in pnmul rand de nevoile vitale ale pulaliilor (resurse. . competenla $i aptitudinile susli_ ncfii unei stAri patnice. a mass media. Prciectul cotn n este proiectul ce urmere$te un obiectiv obiecrivc acceptale de mai mulli parleneri. '1. Satisfacerea altui criteriu esenlial de seleclie constend in llegcrea tenei proiectului din zona ciriliztliei qi nn a cu]turilor. istoria . Aplic ea criteriului de seleclie constand in efecrulmaximal lsupra cre$terii /n. 3. zate pe resursele disponibile. fonduri etc. 6. Elaborarea de scenarii pentu dezvolarea viitoare a $uslinerea Si combaterea oponentului. argumcntele fieciruia ir a socieiitii civile.4/€/ la conrributiile colarerale ale organjsmelor neguvemamcrltale. separaIu i^tidrc.sau proto-negocied. renume $i autoritate lnteresele r translormi in: oriectite ce caliuzesc politicile entitAJilor in cauzi care pot lLlra lor (precedare de bune oficii. dc abordarea uneia din celelalte bil. adeverat). suficie de stabile pentru adetini mentalitatea unei populalii tj specificui I Cnllrrdli.e. Modelul matematic al realiztuii male a obiectivelor prin strategii adecvate se b^zeazA pe utili (sau valoarea) fiecirui obiecliv qi probabililatea ca o anumitA tcgie sA duci la atingerei liecarui obiecliv in parte. lnteresele snnt considerate baza de moti valie a partenerjlor. !e4i ioteresali. indepen{ienr 2.ullti c\tprindc descrierea actorilo. hrana. I0. principali s impiicali indirect. completate (ic un mecanism conciliator) $i men{iDerea contactclor in orice lo. a c6ror paticrparc rcalizarea lui sc desfiFoari. su fomi de cuno$linle $i aplicalii. conversafi). Inceperea (sau continwrea) negocierilor indjfercnL de t)a- fi diferite. Srr"dt€giil€ sunt cdile posibile pentru atjngerea obiectivelor. jurisdiclie sau organisme inlemalionale) sau a vastei game de contacte ti dialoguri. discutii. Analiaa ca.iyeryente Si cotnune li ce inserlmitate au perfix pirli. lntro!fucerea grdd&dLi in procesul negocierilor a factorilor integrativi. 8. conlradictorii sa comPiet antagoniste. uril. .) $i de imperati supravieluirii care conline $i pistrarea identitSlii. Impingerea spre periferie a negocierilor asupra contlicleior de tip disttibutir. Concepte €sen{iale. C&rrlile sunt sjsteme de credinle si valori. Lista factoriLor integ.r cste sfera activilililor unane rapid transferabile. care impune respect $i cunoaqtere reciprocA. tradili $i obiceiuri limbi $j istorii specifice. pana h punctul depdfirii suportului de care se bucuri acliunile de fo4n 9i denontarea bazei factorilor {iisruprivj.izeazi sau nu un acord li ce fel de acord ar fi in spiritul ideilor doDrinante? gi cu inrrebarea: ce factori (persoane. Proiectul cste ansamblul actiunilor indreptate spre ati sau Lurui obiectiv sau obicctive.drori contine transformarea intereselor conrune in oriactre acceptabile pentru ambele per. de sume nuli sau avand caracteristici de impas in delungat sau deschiderea unor negocieri noi. a opjniei publice cii pa$nice sau chiar dialog (arbitraj. lavorabile consideririi $i adoptirii unui proiect comun (ceea ce poate fi numil rr"dci J).mi (prc.ti $i apoj incor_ latate in proiecte comun? posibile susceptibile de acord. 4. economie. indiferent dc culturile autorilor utilizatorilof. penhx evitarea oriciror confruntiri sau diferente din planul valod lor $i credinlelor. ci grade de importanli. al ciror enun! esle universal vala 4. jndiferent de alte interese 9i obiecti specifice $i transcendand orice diferenla pe planul culturii lor' Patii ac{iunii l.. asistate de mediere. urmate de: olc post-conflictuale Si alegerea scenariului cel mai favorabil tilii soluliei ca ghid pentru acliunile viitoare. ydlorile nu sulrl pnvite in sine (frumos. credibilitatea ameninlirilor $i Sradni de atraclie a utilizdrii fo(€i. Studiu de conrexi.

prczen\i. in faza soluliet. l2-Utilizmea factorilor emotiri. c) invalarea graduaif a loleranlei fali de credinle ti opinii diferite.in mtloacele unui mecanism adoptat $i aplicat _ in comun sub umbrela unei organizalii $i legislafii universale. cu o puternice bazi in sectorul pacifisi. timp ce legaliftii sau structuralistii se intereseazi cu precidere strucluri institulionale. grad de auloritate etc. eco- incercarea cle a redtce polarizarea situaliei (prin menlinerea zonelor de intemct-iune $i interdependenli) ti a iniraNigenlel sau rigidit. ircepand cu lcgocierile. in mdsuri sI ghideze pa$ii pe orice cale pa$nice ce ar fi folositA. ca ONU. doar acorduri ad hoc. Est6' de menliond ca acesa lucru este posibil in orice fazl a negocieriloi prin discreditarea justificati a rizboiul{ri in lumina distrugerilor inevitabile de bunun $i vieti omene$ti. Cu aceste mAsuri preaiabile. intervenlia unor autoritili constald in Liniile definitorii ale abordirii proiectului comun se referi atet h prevenirea.oces de lungi duratii de schimbare a mentalitdli/rr. nice $i aceste strategii pot fi continuate in stadrul matur.clor de \enit. Solulia care se termini in acesi nodel in riabil intr-un proiect ce trebuie realizal cerc si fie compleb€ consolidate prin: a) acoduri juridice $i b) inslitulii i (cel pulin bilaterale) care si-i asigure conlinuitatcaActiritlrtea proiectului nu trebuie si a$teple institulii perfecte. proiectul comun nu se substituie lnsimasu_ rilor de fo4a prevAzute de un sistem general de securitate pentru tcpnma-rea agresiunii. scetu I mii [rur arord: locuri de muncii. prcmilEtor recompense pentru aspiraiiile de bazi ale socielilii. echilibrul este anulat in favoarea rendinlei pa$F^zele.irea capaci_ Ullii cognitive la scara colecdvi a societdlii.. cat $i la solutionarea conflictelor violente. imbunititirea .cu ori' ce pre!' este echivalentul eufemistic al accepttuii utilizarii fo(ei).. religios. sanctionarca ruperii picii esfe mai fermi $r mar categorici p. in special in balanll opiniei publice.108 11. puteri lucrand in concem sau masive mobitiziri ale opiniei blice). Jocuri p. erapa de implementare introduce elemente precum: Instituliondlizarea. a atitudinii ti comportamentului prin: a) deprinderea de a Iucra 0lAturi de oameni de culturi $i identitnti diferite. Cu cat adeziunea la starca de pace si la meIodele ei devine mai larga Si lilojofia proieclului comun se extinde in comportamentul global. incepand cu rclativul echilibru det celor doui fbrme fundamentale (patnic ti prin forli) sansc ale desfi$urbrii unui conflict.climat favorabil inilialiveloryi inlreprinderilor San. in f^za prectiticri. prevederile strategiei riman valabile drept componenle fornrulei salvatoare ce poate fi impusi sub semnd urgenlei pdotr-o mare mobilizare a factorilor exlerion favorabili (organis internalionale. putem considera cX sunt intrunite clementele xnui p."i. In acest caz de gesti a crizei. Punctul de vedere funclionalist subiiniazi rotul foncliunii. ecologic $i in cercurile tineretului. echilibrut este schimbat in favoarea tendinlei vi olenle ce se indrcapii spre utilizarea fo4ei. in laza crt. d) extinderea resutilor si prJcricilor democralice 5i in Iinal convergene \pre mjcul rizaur de valon $l plecepte comune valabile pentm intreaga omenire. circulatia liberi. de partea soluliei pa$nice. b) m6. predomine toate strategiile de mai sus. provizorii $i perftctibile in cursui experi !ej. Ea este udh $i in situafiile de rcconstrucse a perioa_ dclor poslconflictuale. Oblinerea Erabnicd de avantaje vizibile $i palpabile Pentru pulatiile inleresate este de cea mai mare imporlanld petrtru flx .tii negociedlor (apirarea unui inleres unilateral . atribulii. Opinia ar putea fi definitiv ca$tigatE doar dupi prezentarca proiectului magnet. In f^za postcrizi.

1971.rin. ?re Mo.71? Sdcidi SJJrzft' NY. S. (ed..rred aJ WorA Modclliig. B@r. 1951 .'988. Viotenca and Ctun. Boulder. Holsti. DemnLrdcJ. Amdlje. 4.d 2.n and Cdrfict.tad. Joumai of Conflict Resolunon. printer.{r4 the Neocahs. 29.. Ny' Cffigie Co Rowmd md Littlcfield. Jolm W-. Conlt. l7 ' Pan Capitolul3 12.). 5. Macmiltd. Manchesrer. Seplembcr 1988.. Azar.. Prolile Books.ato sr of pace and \var. Scotti Deversk. (erls. Kenneth.cs. N\ . 3I. Brown. N. r 977.ten Wo. Chart lon. Dosey p. Dvoselre. Konrad. LaffeY.. I 966.ess Homesood. Pdis Publ de la Sorbonne 1981 Parsons. J. Deutsch. Ih?. +** Violence n. 6. Ardey. Blom. NY. UPPsala UnjversaY . 15. Int mdtioial Kaufmd. So t'.'r.'d. Prcss' 1984 22. Sylacuse. IndiaM. Frdch L.i Koeer. Francis. Talcolr. StuarL. Fdah.t 26. Genetul Approaches ro the Causes af Wdf.a/cri.ertes des izr€dariD. Mllnrlisciplinary Pe5pectires on PaPulation ah4 trcr. D. ir2.Ien.s.Alerdt. Bosrot.tru. London. J.?ry. 8. Histone de rclaliohs inteDntionaux Hachelte. Caluna. Addison Westey. Anetiu at the Cro$tua. Hannai.). 1997Choucri. Modet.isco l elM dnd Co . 1997.).. Hedley. London.Pattea L Conllicrc 1ll 15.). 2001 ds. Snith (ed). 24. Resolutioh: Connibutians ol Reiatioral Senices. Cnbndgc.n. Kd1.iaz. /nreridliyr.es and Co"fii. 'rheorr Readhg.ory dhd practice of Intetuational Relatiohs. Benett. Maghroon. laEl Cartrigh!. 19E5. Harpcr and Row. Ma$. The Diriding Disciplin . ndea. v. . Barkawi. Ny. Mathew. ?fte Pnce ol Peace. Pdis. Liltle. C. NY.1984. Druckrm. Bibliogralie 16. 1977.).Praeger. Fukuyana. The Spe. Tdak.i.J.. Valae Dlfete". Mervi'r. t3.lependezce. IDmbDel. . Hachetle. ol rntematiotal potr. 30.ial Issue onsident.I ns Caurzs. ia Intetnal Wat Problehs and APPloaches' T\e Ftee 27. Millenniun./ise . 1966. Syrmusc Univ. . Roscnau. David (e. 2001 14.e E\plaihed: 'rhe Sources of ConJtict. Univeritv of Nolre Clagelt. SvFcuse NY Svracuse Univ' Press. 32. a. Unwin Hyman.A Estuh.B. Globatitu wrsus Reatisn. Cu. floben.*. Small: Singer.ts. Prcss. Robe4 Nye. L Rienner Publishes. P/. PalSrave. patterson. Wallerstein. Mas. Andrew. Hegehoht dnd Diye\iry in 2 I . B.aleJ..1. Tal@tt. Lorenz. waltz. bbetuli\n rhd Wal RethDking the Denocratic Peace D. y:it. NY. nlc ?e. 1979. Iacqnt. Nobe Dame. yt lea. Ithac4 2001. ft. Pesons. md 1'hen Ptew". t.oh. Houndmills. Tre Srate of WaL EsBrs oh thc Th. Ifte 1980_ of Inlemarional Relalions. *** States ik Am. E. NY. Capitotul 1 ti 2 l. Jmes.rr.. Ray: Ranberg. oJ vidlpt.ies.8.?. PDlitical Ditunsion of Conflict in MultidiscipLinary Perspettires ah Populati.!e la cultwe. 25. Hate& The Sytubolic potitics of Ethnic Wat. libi Eibesr'erdr.D. Ralmond. Joseph. Boulder. in Lrerholional WaL Ai Antholosr. \ummPr. pavel anl lhterdepen.N\.. Theories ol tntemotiowt Ret tions. Cap. 1965_ 20. NY. Chrisrin4 True. Stanley. 1979.1966. 17.. London. (ed. Fr.i Broome. 1 Pres 1951 Capilolul4 eol l Renouvin. Otr As/e. Mtuk. tntematidal Relatiolt Third Debate. Holimo. N.ttoial Inpetutive. Bunon. Cornell Univ. Athdenm. Academic pres. Manchester Univ_ pre$. . Paris. K. (lV Qu est4 qee I'autan€ Pdis.lt oJ Global lfier.in9. 1972. Boston. Sotue R4lectio6 oi the Pla oJ Force in P/oces. kndon. 2001. The Fre€ 10. Hdcour1. Peace Aeai6t WaL The Ecobg. 1977. Richdd. Pait ?t Suerre: &eorie des rcloti'ni int'mdtio'@B' 7. Philosophi. Reus-Smi!. 3. Piefte. 1981. 21. Prs. Aron.. B!ll.al Ttudiio6 in Intewtiohal Relariors. Hary Eckstein (ed.'rout ehpirctnita. 19. 1985.l nerrldia. 7.. westview Prc$.ll. Thioties et . Ia . canflict Repbfts Deparinent of Peac' an'f C 18. t9t4. 1971 . 1969. Colomdo. 2006. Kohanc. Theory. UNESCO. Burchill. Ph.1982. colorado. Linklater.al Sr. Joumal 'i( huol oiEonoh.

War. 1960 "nc 53.Jr€r ld Suete! Pais. Rotberg. Librio. Blackrelt. Washingtot 49_ Miichell. Denoctacv ard war: The End o{ an tllution 62. Petes. Montagu. pres.C. MdhoL of 2000.trrotegic Analttis and the Ma as'nent oJ Olav Knudsan (ed. Suniyat at the Da\|n of the 2/' Cerr. bng WaIk to arr?dom.R../. lay (eds t.don. Prentice Hall.loclti pe scena lunii llY. ?oya\j Cotuplehqsive pea. 41. Europe. Colorado.reFi.nattte".i North. Th. lqnuet. idolring Deep. t4... CT... 1999. Rost. R.l. United Stales Instit eofPeee 1996Diploda. /1. Univ. PeacekeePiaq ond Peace Enforc%at Jdie (ed-): Denm William.Irhe .) p. tf. 1996. Hc. Kumdian Press. LondoD. V4 1995.C..ns: Retahin| Ihrnctable Nesoti|tions. Ripe Jor Resotation: ConJlict and tntenention in A\ia.). CdsLopher. lat\don. Enslewood.C. The cow War and Thz New EutoP'' Macmillan.n Washitrgton D..F.or). 55.. Un ed States In. HancaV. M.?. 1996. (ed. Ten Thousands CLbales. es et co.and proLLce oa ktnic Conflict Manaeeheht.. Resotrikg Third Wottrl Conflict: Cha engesJot a Nep E/a. Washingron D.: Toffler.o. Gilles. 1994 K.. Fftset. ts85.Th.r Brody.arch Odtsset. E. Moiagewnt oJ Intemdtidal M. 59. Mds. ceorgeMason Univ.t)tlll'rlt Cambridge. Walt. Rubin. Th@n ing Su.athermm. Joseph V.fust. Mernillb. Boulder. Guma. Nolember 1995.lrcptLl dzboiului $i dl pdcit. Lnnats of the A^pss. 60. "/wa4 . Camcti Univ.e$on. Bteakine Cy. rhe ctash bt ciyitizatioti and the Ren World Otd.. 1969 .t12 .. R.. Mircea. Lenh^m Press. Journal ofPeace Resealch. Theh iy. P/erett. Asbl€y.. Hugo. Croadrtry. Toffler. v{isse. 1995. Piene. tgg5. Robert 1. 1992. 1990' Cambridge H{vdd s/mre8) . Gaffnev' Palrick (1. 10. 1.. United Stares Insliture of peacc.).William. Vavrvnen. poLirique ittauarc Malit"a. TiDothy D. H.les ol Violznce: Conflict Prcventid /dm. Ny. Messmer. Reliew Fern&d tsraDdet Canter. P-. 1999Prev' 4E_ Lu l. 46. M. Ed $liindfice.-paris. Ravmon4 Ctregorv A A MlkiPolot Pea'e 66. Chdtard. Pruit ded.1 Cokcr. Methob 'l ^nd Re. wrsluncron DC BroolrnE\ |71 Prcgres in Wo Pobics A 51. Co^lti Prc\Pntr.Wallensteen.ace and tdentity.ry.1. kine of a3.. ft. R. A... I. Sofhic. IJ Nat Hwtington s Ciritization. 1996.). Brcwn. Sitzet. heurijtics for rnposse Re6otui.1907. cd?. Zdtman.). Singef D.2005. ]nlernatioml PoLirical Science Review. Neq Yo. Models. Pfess. Axell. i. Conflicte 3 36.' London Meni]lan.. Macmillm. Capttolul s 57. dnd Crisis Marusenent London. 1985.S.cheL Handbook of Cokflict The Anabtiel Problen-Solvih8 APzrod.t 52. . Simon x\d Schuster. P"wsl Sharins m. MacDonald Pumell. slitute ofPeace. Daniel.os. Diplohaq. 1996. Bmett R. Thoms. 1997 38. Po. Macmillan. no 21. 1975. wilon. H. sisk. Richafi'Theory and Resedtcho' the causes ofwdt' 54. Brown. p^per 10. Lynne Rilnner Publishers' 2002 Ho1st.ts Violent Codllcts: A SttateEr Jot D.' (eds )' Homeward' 65. "Id ri. Press. tnndon. a Sinite Civilization. Naturt of AEtession' 37. New york. A. Ghodi. . The Atublsraeli C@Jlic.5.r.. Enot 44. Xhudo. 200. Spector.C. Sociobiolosr: me Ne. Capitolul6 56. -l.. Preventing Vialryl Confii"r '4 Studl Swedish -Minislry of ForeiSn Affai6. Alker. Conftict Reelation and the En'l of thc War.Rooted Con'tid: A Handb. ik the Balkdrs. Sheryl J. P.Irr telations intematiohales de 1 5 a 4os jouts traducere de P 42. Mandel4 Nelson.. 1993. Botlde\ weslview Pr€ss.. Oxford Univ' paftea t./ Cotri.ml? C/ires. 199J. Bulion. 3l (3). 40. Ny . 69. 1968 James.es. Deqle . Michael S-. Intemaliowl lYat Small Charles O. 1987.es and Faiturc. Bucurcsd. Mortville. Schelling. Schraub (eds. 1995. Stepiren. Illnlilr4ol. War ahd Anti. snyd. M.D. Oxiord t n. Johannesburg. Mdc Howard: Rolhman. rh.t h ematia&l Mediatioh it1 Ettnic ContL.1996 45. Raimo. Inslitule for CoDfllct Resolulion. 8. 39. (ed. Catilict Preyehlior in the South galk4ns. Christopher: Bants .auili. Colard. 17 (4). Kegtey Jr.2004 7.:r'.. It? Odsin ofAuidtces. 5rj.i Kinber. 163.rqi:6 &t XX tidck.. rn? t /rrc London.2000. Twcntieth Century Furd Pre$. West Hanford. Fairfax. NeA Middk Lar.e in Southeas. Li1!c. w'.ok.. Holsti. M. Henry Hotd.ljion Jran o u . Grofius. Johar Joreen. Andr€anr. i994 47. Printel I 996 in 50.

112

Jocwi "he

De scena

lunii NY
Oxlbrd U
Swedi

I

t3

36. Mon|agu, M.F. Ashley,
Press,1976.

Nature oJ Agressiot.
Vialetu

t4

37. Mortviue. Joseph V. (ed.), Plewtuing Minisq ofForeiSn Affa16, 1997
Enslewood. Prenti@ HaU, 1969

Cnfti.'j A tadv

Walt. Stephen,Ifte O/i8ttr ,/,4!krcer, Itbaca, Coheu Univ. press, t987. Zannan. L Willian, Ripe Jor Resotutiot: Cotlftict atuj Interydtior nl Asia, New York, Oxford Univenjty Prcs, 1985.

38- Pruil, Demi Snyder, Richtd,Theott dnd Resedlch on the

Couses oJ

Ctrpilolul6

39. Wiison. E.O., Sociobiolast: The Neil
Univ.,1975.

Svnthesis Cambridg€ H

in. Alkcr,

H.R.,

t?
Capitolul5

Ferndd Brandel Cdter, 17 (4), 1995. Brown. Sheryl J.i Kinber, M. Sclraub (eds.), Resolrine Third WolM Coiilict: Challengesfor a New t/4, Washington D.C., Unired Srarcs IF

t

Nat Htutingtot s Cirilizatitu, mefl tyftosel, Review

40.

Andreant, Gillesi Meslrlef, Pler/e,

Jdirter

lo Suerre?, Pzns'

f8.
l!9.

$!ute ofPe&e, 1992. Burton, James, X.rdlving Deep Roote.t Con\tict: A Haadbook.Ilahaft
Prers, 1907.
Fraser. T.

Po.,2005. 41. Collard, Daniel, t€r /elations intcmdtioBles de 1945 d hos ioun A. Colin, 1999. 42. Grolius, Htrgo, D.sPt dleptul tdzboiuhli ti aI pd'ii' traducere d€ Hansa V., Bucurelti, Ed. $tiinlifica, 1968. 43. Hmd€rson. Erlot A, D.tucracv and War: The hd oJ an

00 Ghandi, R., Pedce ard Identit!, Paper 10, Institute fof

c., Ifie,{rab-tlaeli CotrlLr, London, Macmjtlan,

1995.

ConflicL

lll.

Resolution, ceorge Mason Univ., Falfax, Va, 1995.

44.

Boutder. Colorado, Lynne Ricnner Publishers' 2002. Holst, Johan Jorgen. SrnteSic Analvsis Md the Manasen'nt of P

Olar lftldsen GA\. The coA Wat ond The
Macmillan, 1996.

Ner') Eurcpe'

Mi!.ea Tei Thousan^ C turcs, Sinite Ci)iLization, lntemational Political Science Review, no 21, 1.2000. Walk ,o areed,n, Johaonesbury, MacDonald 163. Mddela Nelson,
62. Malitza,

Huntinglon, Samuel, Tts Clart of Civiti.dtio, and the Retuaking vr'o.ld o/ddl, NY, Sinon dd Schuster, 1996.

ol

,

a

lr"s

R; Notth,R,Th. MotuSenent of lttewtio'at 45. in Intematio8l waf, Small M., Singer D.' (eds.), Hom€ward'
Holrtl, O.; Brody,
Prcss. 1985.

64

65. Ross, Mec HowmdRothnn, Jay (eds.), 7'heort and phctice on Ethnic Conflict ManaSeneht, Theorizing Succes ant Failurc, Lofia4

Pumell, 1995. Percs,S.. Th. New Middls Eara NY, Hefty Hold, 1993.

Macmilld,

1999.

46. Kegley Jr., Charles W.r Raymond, Gre8ory A., A MuhiPol4r Peace
hndon, Memillan. 1994. 47- Leatherman. Jdic (ed)i
Vavrvnen, Raimo, Brcakine

66. Rubin, B6merr R. (ed.), Towatd Conpreheksiye peace in So h.ast Eunp., Contlict Prcwntion ih the South Batk!6, New yo*. Twenrieth
Cenury Fund Press, 1996. Sisk. Timothy D.. Powet Shatnry 4rt1 InLtmational Merliation in Ehtu Crnll.br WalhiDSron D.C., Unired Slares tnsrilutc ofpeace. 1996. ('ll. Spector, B., Cputirid, hewistits fot lry)asse Resotwio'ts: Retanins tnlractable Negotiatiors, Annals ofrhe AAPSS, November 1995. {'!. r'orrrer, A.; Toffler, H., Wat and Atti WaL Suniwt dt rhe Da*tt oI 1? -2l" CeM'D. London, Litile, Brcwn, 1993. '/0 varisse, M., .Ia reconciLiation frahco-all.nun.te", potitique attun!,tc

Denffs willian; Gaffnev. Parick Cr.kj oJ Violence: ConJlicl Prcvenih

i?

48.

r"ttaine C,xes,'Nesrtlanford, cT, Kumdian P€ss 1999 Lund, Michel S., P/z'entingviolent ConJllcts: A SttuleSjJor
Diplona.y, Washingtot D.C., United Stabs INtitute of Peace' 1996

49. Mitchell, Christopher: Banks'Michel Handbook of Conflict Ree The AnaLrti.al Prcblen'Solin8 4p2l@.t, London, Prinler' 1996' 50. Rotbere, Roben 1.. Ped.ekePing ana Peace EnJotLzhert d

Methods oJ Cotfiict Prev,nIiot, Washington D-C . Brookings In 200051. Siale\ !.D., Modeb, Methods aad PtoSress i4 Wo d Politics A R";rcn Od)'$e', Boulder, W4tview Pres, I 990 52. Thomas, Schelling. Tre Stnteev oJ Conflict Canrbridge HNard
Pr€ss,

l?l

Xhudo, cMman, DiploMcr
London, Macmilld. 1996.

ud

crisis MaMeement

i"

the Battans,

53.

Wallensleeo, P.; Axell,

K,Conflict Resol ion and tlle End ofthe Relearch,3l (3) 194 war, Joumil ofPe&e

Mds.,

1960.

/2
I

I

Chautdd, Sophie, Ctr?r,Ls d.anflits tlu xX siacte.pads, Libno,200.1.
Coker. CnsLophc.,

fi",,'rr'",/W,r,

LondoD, Btackweti, 200,1.

4
74. Crocker,
Chester

Jocun pe suna

l

mii

partea L Conflrcte

A.: HaDpson, Fen Osler; All, Pamcla (eds.). M Global Chaos: Sotrces oI atul Responses to Inteftatiohdl Conlict,
hington D.C., United States Instilule ofPeace, 1996.

t4.

Rle.ne. PublisheN, 2001.

Hanpson. Fen Oslerr Malone, David M., f/oh Reactiotl t CoiJticl Ptddtiah: Ot'pttunitia jor the UN S!st.n. Boutder. Colohdo, Linnc

75. Donald, C.F. Danieli Hayes. Bt^d C., Belond Tnditlawl London, Mrcnillm, 1994. 76. Dykc, Nancy 8.. Conf,.t Prewntiat StrateEies to Sustain Peac. in Posr Col.! War Wo .l, Report of the Aspen Institute Coniercncc, Ju
30-August 3.

')5. Johnfon,

D. H.N., 1tr,,/z ationat Albitation Dack in Far,,,?, trndon, The Year Bookol World Affai.s, 1980. r)6. Malila, M. (coord.), M.Lanisne .tz tcgtehentare pa;nicd a .liJcren.tetot

d,re

rrdk, Ed. Politict BucDrerti, 1982.

77.

Enzenberger, H.N..4rrsuchen auJ den am Main, 1993. Pans, Larousse, 2005.

Burg.tkri.s, Snhtknp,

')7

Northedge. F.S.r Donctd. M_D. Int

r)8 Omn, Young, 7r. lrkme.liaties, 7t1in! paxies in Intenatianat Cri:js,
Princeton,I967.

PJljricrl A,|cLr\. to

't.

n4trrnt

Dispugs.

t

n.ton, The

78- G€r€, Frangois, Za rrarelle g.opolitique. Guews et paix a4otrd

79.

G€r6, Fmnlois, Parrqlai les euetes? Un sia.Le de gaopolitique,

Lmusse, 2003.

80. tleisbourg. Frdncis.

tz

bascLLenent

du no e, Ptis.

99. Patchen, Ma4in. Rz'olring Disputes Betueen Natiohs: Caercian ar Con.illart ,l Durham, N.C., Duke Univcsity pre$, 1998. I (I). Stein, J. (cd.), Germs r, /!e raDte. Baltimore. .tohns Hopklns Univ_ press,
1980.

Poliri

intomationale. Auromne, 2001.

l0r.zdLnd. William t.;

Rasmusscn,

81. l€sboune, Jrcques er al.,

lzs

perspectires eeopolitiques apras

hftrnation4l Canllict: Metha^ md Z?.tni4!er, Wa5lingron
Uniled States lnstirute ofpcace, 1997.

J.

tr{is

(eds.). peacenakins

n1

D.C..

anentuts d. s.ptcnbre, Ptos, Futuribles, N269, nov- 2001. FoteiEn May/June, 2001. 83. Peck, Daniel, ftc Wal Machine. The Rdtianalizdtia$ of Sldughter in Mad€l, Asa New Haven, Yale U.iv. Pres, 1993. 84 Ross, M., The culture of Conllitt: Interyrctations and hxerests Cahpatuti,e Perspectiw. Ncw Haven. Yale Unive.sity Press. 1993. 85. Segbergs, Klaus; Imbusch, KcNlin (cds.), The Globali...ttion af Erdp?, MiiNten, Lit Verlag, 2000. 86. Watts. 8.D., Cldrs?etzian Frittiot ot.l Futule War, Washington D Institule for National Srrategic Studies, 1996. 87. Weinbe'ler. C.i Schweirr\ P.. Umdtorul fi.boi nadial Bucureqti.

82. Michrcl, Klare. The Ne|9 Geoslaphr oJ C.tttic1,

r02 Bluwens, We er; Reychle., Luc (eris.), London, Brasey s, 1994.

rn,4r,l

conflid pterehLion,

l0:l Bo$e. Michaelj Doschct, Thomas, uN peaceke.ping: A Dacunentdry
10,{.

/,r/d!cr;dr, The Hagnc:Ktuwer Law Inlomationxl. 1999. C.hiil, Kevir M. (ed.), Pr.ventiw DiplohaLr: StoppinE .Wdrs
Trel S,a/r, New Yo.k,
U.S. Role Basic Books, I 996.

h..fote

roJ.Crocter, Clreste. A.j Smock, David R.,

Antet,1997.

At.a, Catrlict Ra\otution: The in Pacenakrry, Washingron D.C., United SBrcs InsriLurc of

Capilolol

I

Mfi\$. Buildhg Confi.lerce, Resolving Co'ilicts, Lumpur, InsLiiutc ofStralesic and IntenaLional SLudies (lsiS), I989. 89. Bcdiaoui, Mollammcd. l? raelenent pacliqle des djffarends aJricai Pdis, AFDJ XVIil, 1972.
88. Aleapapa.

Louhei John, McDan?Jd. I,trki-rrc.k DipLonacr: A Srstems Apptoachlo Peoce, \Nest H^nford. CT, Kumadan pres, 1996. l07.Drucknann, D^niel. Eounda,)^ Rote Con|titt: Negotiatjors as a Dial
108

106 DiaDond,

nerp,,riyen4s. JCR, Dec 1977. GrltuDg, Johan, peace b! pedLcltl
Lurc, 1996.

Mcl,!, peace aDd Conitict Devclopme.r and CivjUzadon, Oslo, InLemational peace Rcsedch rrsli

90.

9l

92

Caflish, Lucius. a'drc,bde Iatuitrage intefttatiqr?. AIDI,1979. Cor,.l P.. In .onci liatiotr ,tz,rdlio,?lc, Pdis, Pedone.l968. Flory,M , Negociatjan ou digdg.nrnt ai AlEnri.. Arm thnlais dtlit

109

r'.,.eftt penuasjan: Coercive DipLomaq as an Allennt e 10 Wal, Washirgton D,C., Unired Srates Institure of peace,
199t.

(lcorye. Alcxande. L.,

rcm.,I961. 93. Cregory, Martyn, Rho.lesia:
Today..ldn . 1980.

lronl Lusdkt

b khrdst.t. Tlt

W

rl0.Hopnann, T., f,o Para.lit,6 aJ Ne|otiatiart: Bargoinnry ontl ptohleh Solvihg ln Flexibk htenotianal N.Botiations and tvtutizli,h, Anrats of
Lhc

AAPSs. Novembcr 1990

116
111.

Jocuri pe scena lutnii
Rupesinshe, Kumr (cd.). Maitin s Pres, 1995.

c,n i.r

TrunsJou@tun, Ncw Yotk.

Capitolul

l0

PARTEA A

II.A

UN, UN, NY, 1998 A.i MaliG M., Cata ONU, BNuretti, Ed. Politica, 1970: v I l4.Bunon, Jarnes. Corlitt: Resolution a't.l Prerention, 51. Madin s
113. Bolinrin6anu,

)12.Bast I'atts abont tli.

NEGOCIERI
N€gocierilc

NY, 1990. .r '' :, Abra'ni Antoni4 Hmdler Chayes (eds.). Prerehtint Conllicl the Past-Comnist WdrLl: Mobilizitg lhtemationat and OrSari?zrirnr Washinglon D.C., Thc Brookjngs Instituton. 1996. lt 6. ConJlict Preyention itr the Black Sea Alea, Prc.eedings of wortshop
I ls.Chayes,

ihe Black Sca Udvcsily Foundation, Romanian Joumnl of

^... ( lastllcarca negoctcrrtnr
Modele ale negocierilor bilaterale

Afans lV (l). 1998. 1l7.iiisher, Ronald J.,1ntura.ri,e Conlid RerolLd,u, Sy.acuse Univ. /. ll8.Galtung, Johdr
\99 Jacobsen.

T'anr.crzl, Pluto Prc$,
I 19.Coodrich. Leland.

U,,tr€d /Va,,,,r, NY, Thomas CroweuCo.,1959. 120.Kuroda, Michiloi Rupesinghe, Kunar (eds.), tdlb Waml,8 Rdrldlrn, New York, St. Manin s Prcss, 1992.

ft,

t

Cdl C., ,!eal.l"tr8 Jot

Peace.

rh.

Roa.t

ndon,2000.

Modcle ale negocicrilor multitaterale

arl

Ncgocieri multilateralet un studiu comparativ
ScoalIr

121.Multilatelalisn antl the UN. UN, NY, Journal of Development
no- 17. 1987.

P

I22.Peck. Connie. The Uhne.l Natiohs as a DisDute Seule'nent InprorinB Methanisns fot the Prcwntion anl Revnuio, aJ C
The Hague:Kluwer Law Internation.l. 1996.

inovativi

l2{.Symonk,c:.
1998.

luJw.

Ro teld. Dan

Prcrention: Sipti-UNESCO

el Ad"r. Ppa.'. S,.uriD "nt1 Hardrrot, New York. Oxfod Univ.

Calea 2 $i calca 3

l24.van walravcn. K. Lar\ wam'nq and ..nlli. t rrc'"nt ^n. and Potsibilities, i^ SJ'hposiutu on Ea/b Wamins and
Prev€zd,n, The Hague, 1998.

Terfii
Modele conceptuale

Cultulile Stiluri dc negocieri. gcoli diplomntice
Ncgociatorii

h to ri )r bzuin_ .iiil}:ff lT:1"'i:3i:1i:l:rff 3.i' :"ffi flt:i:ffilix ll::"1' *.ffi cear sau.. :f ffi#ffititf .ra o cea$c.''-"+tl-ulg.Jjs". r({ unrt erate In\ocind arnenjnqrrea jecurgerii :I .. de cafea.Capitotul I Negocierile .i.il.".f ff t[T il".? in!ruc. jna.e..#:':..f il".:ff fiffi:ll.!.i"ffi .ii.{ i{:::.jff r. *.".'dilu** m* lrr:::y. i"j rf.+*"f''.ffH* *{F::.-nort"*'"*.#fi .t'" fi j::Jf l.H?"""..iiilli:f {'r.i.fJi .TH:. ffi#in" ffirl:Tll#ffiy . ffi ?1:3fl.i.:::*y*:.r?.*:x.j o.Tff il''.:##+1:?'i.tffi iltp.i.-. T:[.?."l:ffi g#":T!::tffii:?.ffi iiii :il"J:fl i :i. ..:i. mu.ei.i:i:i"i:ff ":. pentru a inlelel ::.lli.i"l'iri..llY. nesof ierea .jfTidfilii lii:"i[:#ilil "..j::T..r:iiTfl "".'".

ir".. Iur socrotogu (omunicdni ti a dialogului."oces in caft Prcpunl l\r'lintp \u'| pre pnntp n ._.. 1964)..!--!Lrlnnt( al inlluenlale Aceste defiDjlii sunt influenlate de pedoada ce a Ace\re defiurtr urde neqocipnlp fe'rrer. Chiar 9i cei au inleles importanla Negocierile ca ma ifertare tipicd $i esenld insdsi a metodei di. 1969) Ilu sufi plasate pentru a1li autori mod ln inima activit6lii diplomatice. negocierile sunt rm p.t2a Jocun pe scena lanti distorsionat al inegalitilii dintre pe4i. re/ut. ca mod. pacea.iliohale ale dipl maliei care au o importanld tald pentru o naliune care 6i moveazA cu succes $i ih mod pafnic intere sek (Morgenthau.Negoclerlte: arttr. alte pentru negocieri.agrearc 1?70 ei T:nnenii coniicte qi l... O definilie considera negocierea drept procesul de abotdare . orientaa {rrc .nte runt ptocese con4l!!lveJ!!.\9.-_.. perioada .n eudei..(le illspirade economice. Duir6 alt autor. tehnictr sau . .. matice (Mnresca.-. Din sectorul privat comercial. Lrre lct\ondle ale unor nrmenr. sukapirot netipsir :l]:].. negocierile au intrat in sfera sta_ telor.si. an"gapmeni pe cate rudtcnfi..de drI rrrorja diplomatreisi a relaliilor inrcmalionalel o llsrhorogte a negocierilor care. uz de rnrtrumentul marematic )j de experien{a economica. .lt inainrcrl. toatp. 10 utt a o . mu!A accenlul pe ac_ l':l[1g!g3+ecci"dor ii-ifiii-il 9: rxrrr.tIp9"T.tl l: jl'1 pdde. cienror In v tor... I 97 I . ((rNe JLXatc an cadrut unei solutii erDlk $ e. EIa impoflant ca din masa una5a-oe expenenle sa fie degajate acele Hs5ruri cafe au condus la reu$rla $r carf. sd rpcured ta a7entiite :au ar unlurite rigionati sau to 41te mutoace polntce Ia aleqerca lor tcartaoNu).?rtu_rn€rndologia proprie. . ar pulea mAri eficien!a nego.='niiu-. unde sti in servjciul i reselor comune neameninlate de litigii sau crize. . gocesul negocierii I inspirar srudii p anatze bazate pc merode ..\ ''i ' 'tg . $i p€ntni a ldsa spafiu fenomenelor pagnice ll:t]11 8re compeulel. aplanarc sau reglementare a sitaaliei dintrc pdrlile int resate lLall. nui itl.U uno. lalenr. desigur.iinder1t iuridice sau atuitrule. resrange o sfera Isrga ln care ele filureazb.a pdLii ti securitdlii int rrur< aceste cbordtrri dovedesc caftcrerut inrerdisciplinar al dome_ qi can rnn(a nu ez. {t1cni?rc. ndsurd sd pund in primeidie menli er... sa caut? o soturie nrdttd t i( p obi.t.iotosie a nesocieritor..r. )a rellnem penlru moment imponanla acordata negocieriior ca pnm mlloc la care pol recurge starele. recunoarrere care este lme_ orar otmrnuata pnn legElura exclusiva cu dispurele.asupru realizdrii . nu mai apar. .ra en ob(enabit purejn spune ca net.i/Smot" in ioa.t \dunei dilpute sau situalii internalionale pti miiloacc paSni. 1966).l . Erist:i lucr_ari de isiorie a nego_ ocntor p.A imprcund realizarca in mod oprim sie[ a unor chct. sco. Uansformale in reguli.c.cerceliirii $liinifice. de$i purtdtorii de cuvant ai tco realiste vor sublinia ln contlnnarc metodele trad. fiind atnbuite unei profesiuni distincte (ti aceasta foarte ve_ che) a diplomaliei.res -^^. in contrast cu negocierea co- Mttona. rationaje convotbrn patnrce de .le forDrale )i c0re ta.c.i. afbi tftjj.ocierite (Lr domeniu inrerdisciptinar intr6 in sferi cercetarii 5tiinlifG. ct cu (iem mai restr6nsa a drsputelor care $i amenlnl. precum tl exr unui interes polenlial comun.dtt? doud sau mai muhe pdrli ce arcepra:d wnarpas.e..'a merciali care presupune un minim de egalitate...tiintifice.. nu cu orice ospule.1.tilnftr? Ca orice fenomen so_ clar-supxl. Observem in aceasti definitie legetura direcfi a negocierilor disDutele sau situatiile de crizi. Nxmeroase $tiillle le_au abofijat din punctul loide lr-dcre. . ceea ce ne indepifteazd de la cierea ca expresie a unei situalii normale.orul id at aj tnS' . rrcumrlanle exrerio$e ri mediul polilrc.-. . \prc deo\ebire de i\lorie._.u t.-T9-:.l !y1fla: )e7s).l\ pul atingerii unui acord nu scapi de teDIalia de a menliona c flictul.opul de a prcnoua o arunih i I plegere. cu o fereasra spre aplica_ rea koner Jqaqrilo}.k))n obliBg.. am propus o definiie mai cupriryitoare: neSocre.ilr{cdier?.]i r.'. 'nrtircolul 23]u Nariunilor Unilc-"io-t enJrt: Pdiilr ia .drete maritor nego.9". o soc. care pnD rnlurrin.. )!oc t?.'o a .a. care propusese inEe dmp model.. pentru a nu.t".1 in eomunl - rciimrrrilol sau a inlereselor comune 9r \ 1 ' . -^^ comun in cond4iile prcaenlci inferese conllictuale (Ikle. rara oe acesle detrn4ii.

lc uneon J\cun\e inlJi_ lrer \au tLrdcc. Organizalia Nali Lor Unite dupd sfar$ilul celui de al doilea). au reu$rt sa opreasca cursul evenirnentelor la pragul unei catastrof.ln-ioiifiEit neg. 'Djn teoria jocurilor s a desprins o mcbdA mai Dulin fomrali z-li.i. precum $i \ lie $i lalent personal dezvoltaie in activitatea practici Ar fi precaut a se plasa negocierile in aceasli lumind a unei tehnici renunli la ambilia rigorii unej teorii $tiinlifice. nricsordL f rud u l-d. cu lrA\alun propdi. dar au ajuns si ocuPe pn palul loc dupi crearea organismetor intemalionale mari (Liga Nar uDilor dupn sfir$irul primului razboi mondial.i :\LlosL.jn_ cepe in toqq miteni._ re\r economrc.e ireparabile.Cepri_W b. . De aceen. de$i . ierea reati. cand alteLnarrv jL'lurile ftrorilor re/tl J.rreftle.--!l ncaocriroril"r. in rnod prrr.il nego. . Complexitatea realizirile ior sunr ilustnte de cazur negocielu!-9ai! i!-qqgjl circa 140 de staic timpdg Ll_g']1_eS!1ru adoptarea unur regnn F. "oalra \u^r'd a rmpinpenilsggrs!]-qu-pLaluLallua tir./.nolte.le Rr/qo'.tfconomic rnlrc cumpanii Si sindrclre. ".n'lnf ri oeanelor 'k.r etrho.' !S! ' prnencn yd -a.r '.untor€inuoiLr. cdre cL a. sulanati erau .:ojhl.i. de. ' e i dc poliri(r ./borr'l nu''lear uzul annelor de dislrugerc masn. s!u vrelrr de lus]-d '-re -l . a .r!/lq. intuilia Si imaginarir celor in cauzi au ca rezultat tehnici fi procede€ carc conlin potdva rezultalele cercetAii $i reflecliei teorclicc.rzboaiel\ ce fah paz-f3!9.nlre irrme S..b. in carc nego\ irro|ii.coTqucn e-r clrdi-ii.r uner .\.te o accelerare sti progre... rirrur@@fffiiro.ra 5a upoleon. negocieri liii '.. ii atliE.t' c'ir-d.c. e{penrzr. Ncgocierile sunt nica dc bazi a elaborlrii de solulii la mailc prob]eme g ajungand sA se diferenliezc dupi nalura temei abordate: negocl dc dezarmar( saL limilarc a inrnnjrilor.49.uri r'li. Existd numeroase d nij in care expenenla.nr_un.lnct 'jr_ b! . dar menline o vul degaiddi unor norme praclice care mAresc eficienla lor' Alenlja dattr negocierilor in secolul nostm este reflecnti pcntru feducerea raritetor si tiberatizarea comerrutuiiniii-ii6n.c|lrn!. PriDcipalul merir al modelelor matematice este de :r dtulr rarjonJrnenrul ri Je r Je/valui aspe.ulurrr accepHbite penlru ambete pa4i Spre deo._ I'.l a-fo u".i/4r. negocierile multilaterale angajand mai mulli palleneri tu sera umbrite de negocierile bilaterale.n. incercarile $i e$ecuriie.t22 irvenlivjtatea JrLutipc scetu Iunii 1or fac ca o negociefe bund car t23 nego_cierile.tpt. u lurtr otennd nulruni trle in fo ndrea a raDleior.rsrrga .e_ Drrc oe negolrente gu\ernamenlale din planul i tcnralronal.d d? iopctt)tLidtn..rii iLrelrte.oril b.alrele. ( I llcut u/ de teona jocurjlor cu doi Dddcren-. plu al ace\lui domenju.( omedul ltber esle diplomada lut Dumne/eu. suu ie\endic:r srlanale care aU in. negocieri de mediu problemele globale: hrani. in ciuda consfangerilor la care au rosr supuse.tir..or. on(\iunii jucaloritol 9i a echilibruiui.irea l.rc pi ./\_ok si er.rui. u Ut.rmri bl'.' ?' r'i. aceer a jocuritor de simutare. La rideciDa schirnbnrii Elemente noi li de perspectivi. Ru dele CATT .ercrrri pretirnirarc.l €.ului $i innullirea activitad..au ptctde. habitat etc.lfi (J r/Ll fonci f/lrrrl Li r.?r'/.svUqtu acE4ljjl rioadi de joc pq In{giD9-n pr. o :rmulru prin c}. penocds grevetor nume_ vastb ljteraturd.u -acler mulljhtcrdi.cne. populalie.ii modchre. lr 'ld15rrul I. legaj$nn Iir JLrsc. si semene mar mult cu produs labrjcat dupi rcguii precise N tablou reu$it decat cu un ciefile Congre. A doua jumitale :r secolului trecut $i mai ales ulrimul deccniu sunt canderizate .!U.ului de la l8t. mar pJtinri conc'uLtenrA.ii a fosr Inrrxnlarea jn foase de p"19994r.:.. J.rst!eilLrft. Detj cu ridicini mai vechi (Congresul de Viena). Crerra Je@n . negocicn pri\ ind tarea economici. economrce lrrn\nrrionale au du\ roj h prutrterarea negocierilor cconomrce ti comerciale.l de apti(r. ituf cu mdi !:.tu ina!!11:!3! Teof ia jucu. re"ria jo.j \. ijnbunalateasca tacrica ne8ocr urilor 5i obrinere.e ru(En de il I I I I I l I a schimb:rii in roare domeniile. ncgocrejile .on N.". (rl 'i . rnarrrrr dc d intra. iu|lal i{l-rriiTiri eluhora in lra dc ongrn< rn rru'!runi dcrari .!JlrillJ-ri. -. Sub egrda OtC {care u Intocuit CATT. Nu esle ala cale sigurA de a uni lumea in legAturile pecii"? ..1eciul ue rn. Nu jpuse.ia reusit st minimizeze pjerderile lirii sale invinse $i cliar sb i adu \ renr din Ezilarea intre camcterul precis si clar al negocierilor privite urghiul $tiinlei $i conponenta inefabila ti sfidatoare fale de ale artei nu este proprie doar negocieriior.ciar. denoti 11 r r li ccologie. Dezvolrarea specaaculoasi a comert.ate marerrrariee-iiFre?inlerriirli.''.lora rec egljl hg I lgf*Lle.e prin rezulratele . cde unnareau .e Richrrd Cobdepra ryrlqa rd:r/: . dc ..ip.l.!1.r .conccple ca Ja!_!ErJ!a!i_&!h (n care ambrr pur c.ot rli J at. ia.

't t v:. finanlelor. pre:r u pJfle drn Jribuli'le slalelor ri )ir crscf enlilililrln\n nrle In speci!l nenlru . Timp dc secole.rn. organisme intemalionale. cre.oppt in.\ Tratate. pu'e in mi$care Si mai ajes inlrelinute: .le perfeclare c melodelur negocierilor. . r.llr I'rc b.e i fr pul. slLc deoseblc 0c inregrilrea regrolr.t.ie h cqre expectaliite actoritor con|erg tntr-o arie datd.soiiate prin capital iau acorduri cu trme din \u numri megaproce. derularea noua categorie a regimurilor.'ociefi. o rura (etcerdnror 0e retdl Intemal'onale care Ie de.le dc . d"ua prc!c. MWECOSUR ii allele) cu grade de i tegrare diferire. dac6 ne referim la Grecia tici sau Ilalia medievala. apariLir conceplului de regim d inaugurar Lrn nou cdmp. de gesdune sau guvemanii.oapc I q() de.t.'#i:-:: mentare.-.ii. pentru fluxurile i mafiei.trred Lle Dace.i. ele angajeazi acliunile perllor de a se sirua tn interiorul lor. Spector $i Zartmann leagi rcgimurile Inseprrabil de negocrerile pnn care ele sunl initia.ne IIlnd companiile semntficalive din uiiiGfri 'iiCie *i n^r. acelti factori au inlluenlel procesul negocr mdrindu-i slera de aplicalii. ca d.uperior)e pr"rJuc.ele . dar cu rczultatul aPariliei unor noi cntitnli ale c relalii dcpind de negocieri continue.4 :\ 3 ale proiecte inri in _/ _ . modilicJnd comperenrele crxl hc "ni. phn .oneLelon9mie lrnanle drr )r perlru ._) ." Iata negocierile tntr o noud posruri. -t nirie rcgimului. devenite state sau regiuni autonome.e.rasner da o defi. Majoritatea conrpaiiilor transnalionale lird si devira e."::'*{i. cat $i la un nivel inferior. Iomare. de deci. dc ( /rDlrdand rcsiunito. ne de diplomatii statelor sau ai cetiilor. ddicandu-i importanla Si inze cu proceduri li tehnici noi Si incepem prin mirirea numiruluij i1e au fost practjcate cu nale.ica ti administradvA. in circuirul inremadonal.r'rrrrrrri d< rcgl ^ 'rn .dc (orllrcre. ularib namenilor ji seri icrrlgr' Cer Inrr a!rnrrri e!c Unirrner ropeana. 5.piir-iG-ilEiiiii?T-coi6i.. (4n n'velul infenol)aproape roure \talele efecluea/a descentrali_ pas al globalizarii nu se face fira negocieri \il" tanla unor oraF ca Singapore sau Hong Kong.in e.. Nici un regionalizart @Ap. f.. Toate acestea imptce neqocieri.dg !!qr9 isi propun M-i in lume.6J"fr s. atft la un nivel perior.ul tehlnlociilor din care sc de\pdnd prrl d namismul lor . rrd o urTeala lunddmentali pentru . cine poare negi rmpor- aprinse intr_un sistem Lle comperirivitale ridrca!6. fleclrei asuDlr oroblematicir nondiale 5l crealea uner noi 'oltd te! pe lema salvErii rc\urselor taturale $i ocrotirii mediului sau indirecl. ca mirirea inegalitelii Si pierderea coeziunii sociale.. cvasi-institulionalizata Toate nile UE sunl reuniuni de negocieri Pesle procesul integririi regionale se aflE cel al globali ilustrat de irelevanla orictrei fronlicre. o'a5ero'.e pulemrce: globili/arca si f-rrclenLa.iirulrr. ln viata jntemalonal6? procqsul crescend al privatizirii nu face decar si mareascn numbrul?e aii6'frTi sistemului auzarx Iace decat sa mareasca numarul de actori ai atara granitelor. * lo/. cu perspecliva de a rcuni aproape 30 in deceniu.:!:#s.l . Mai mulr decit atat: fieca din aceste cndteli iqi asigu|a coerenla prio transformarea negoci rilor in mctoda permanentd. bunurilor $i persoanelor. r Gnl-ulir e-st p.. inrent'ticrrea. put. iait d"dTatroiniiiiiisistem juridic complicat pentm i rea a l5 state. arbitmj Si coordonare. pane la punctul in care eje in[A in nume proDriu. 'JU prin . ci u rneroda conrin-iiETe-i-iiiitjiEfiii!6ilFE-no ilor regr intrri inremzjfi dn5lF:i:re-"--in-noierCin-EldFa-TEareronsr iru.re:. In 2003.iiji i p.'u o \prr.gqp4-!Lr-eero!al9.! sul ttiinlei manifeslat in sporirca firi precedenr a rrln. in rapot cu slatul-naiune clasic.124 Jocuri pe scena lunii Pa ca a Il a. inclusiv a celor pe care giunile le pislreazi in raport cu exteriorul. Ncgoc@ri 125 . da nd u. dar $i pe langn reguli. . Asrfel.| . jn tq8l. consacrat pin moneda uni este secondat de aparilia asoclaliilor zonale (America de zona Pacificului.. mani_ numeroase abuzuri ti avand consecinte negative pe plan so'est:ind oial.rle er rf r! iiin.:*!.lnrucir regimu_ rile presupun functionarea unor activitdli.iea de cenr re. pe hngd reguli $i regle. no".chid perspfcdve 1" connmrc rnremationat.u?ra negocien". i"-iCio. ASEAN. a tranzacliilor ti ducfiei.49r..srorice \c i:tstrjLLq:.Uinchit. cu fncltuni si obslacole numeroase.-"i. Ele ru sunt numai 6iddTe a in. Nu poate fi uital nlci rolul diplomaliei negociedlor putate de gisqdc-i in relaliile cu puterea seculari prezenl insi asistim 1a apqtpqg:lglagjgli noi. Acest experiment istoric.raLieiriromuI'. mentiri.

-------

l

Pateaa

-a. Negocieti

127

Capitolul 2 Clasificarea negocierilor
Din definilie reT.ulti o apafenenli a negocierii la familia
melor comunicfuii. Dar ea este o expresie spgciald a c canclenzati printr-un grad crescut de explicitare 9i de orj clari spre un obiectiv constand in realizarea unui acord. Existi literatura contemporani o exaltare a diaiogului ca remediu la ori neajuns ce trebuie remediat. Dar dialogul nu este decit o necesari. dar nu si suficiente. Exish chiar rn comportament tacit Dirrilnr, crre iodcr IolLl urer negocie!--li*.-ca dialogul .i ribS
Esre ceea Le;m puter nurr' (6ion.so' ie'ca)-c?n';1ryg!5r udn.T'ta \emnalul uner Dunrvollle 5l rl unrlaLerale menire
r

*'"l'l,ffi #lj"l ;*!,.ff *$ff*,: ;.,":.]il f :, :n iff; jl-:l'il"'ilnrl are rerar jiror-iiiEiidfr6n-are. porrr,cr,. economrei, :::lf'ffJifl1:,:T,l"Sfil1'f :,',""'J:;,. "^* rii hrana sd.
illi'1::,j]i1:i'::-i'ilra

irt,*[:H"1''ffi tri;".'r'"#ll;;J*;t#":l:'iiii".?'*f ma,erie negocienror in

il

de pre, ar p;uu-

; ."",il:::::jli,:JJ.::l;,",ni::l:l{*:J",:'j;,,.
fyq:**i
sr ulp, .n,cru .r{aDs\frstle, carc neeocieri .ri once nilL,E pnma

de activirili, fiecare ara$ara domeniului :lj:t':,:-Ti.. D3r-ls€9sL4gts-s1$rfrsd$j !,qJ,r\d

:i'

\: -rtnF-inielecii Tdra-lE fiCifinficnid. r=il-Ti.:npune .'fiplu- p;;; 2001 pe ror parcJr"ul neg"cierilor pcrrnr de/
mare au existat misuri unilaterale de reducere a annamentului Je in. erarc lgEnen!sQ{,,. lerrc.

ffiiiril:tf"rr,ffi#
i;:i :lii: i':,i; :"i:ll il."Tlll:,l:l;,j'arga
.r-r
asi.,en', a .oc,
hiar in prima tumatare a secolului. In rrmpul I igir Naliuniloj,

l;T:::.:li:""::'::lid

si

cea

urilr/ale iq4a/J de pregSlt19 a nePocrcn pfopnu-zrse 'unr: vd,r discfere\' diai -, de corr.r.?'rdEiEli--m,r mulre ori 'ecrere sau mr presupune ' gul, conwrsdliile (o fofiA mai avansati care inci subiecl precis). tlezbaterile (c e au folmA fixatI), rchid tilu rcd€r.e exploratorii 9i .onrorbirile (ca o formi $i mai avansati
vederea

Fg]Iji+m:!\+{:jg

discie.sr neangajendteti'persoriA?e ima.roeif Afl uniunilor, meselor rotunde, simpozioanelor sau conferinletor lifice. darFezbaterile, schimburile de veden_sao
oticjale $i ao-fir

Primele tfei forme de prenegocieri se practic[ curent infbll -ii-FiGut

orientirii spre un scop).

[i ;j;fi ,hl :rilfi +,{r..:r :'f;i:iflf ,[ ;ttl ii!+lffi l'lJ ii:..#l :"}:R:l I ;:.:"*lm:.i:l lliri:iTlltl,f :i:,,x.t"/il,J:r;"]:'.i,ff;1ru,t* lii]'"lti:#li', f#:;J;,f" i:*frmHH,, :H:j;l,lll:

m e de cumun ' ii.it ;t"nt, ni,ii a-i;i-6f6tbrilor 5i cercetdlorilor 'ii"atrfij;t iribuic nr numai indirect $i ocazional la facilitarea unor negoc

ir'ffil; qpfm
.

._Nry11!91!!i

ca faqrorui o,"4r?

p,r/,c,

ci 9j institulional fi conlinuu. Teoreticienii negocierilor s-au stiluit in breasli. anunli in buletine actjvitatea lof, ca dc exe PIN rProcramul Neeu(icrii Inreu.ruoldlel. 5du fomeJ/5 or ui'i ii .inrrc n.inl,-iieii.-'-rr, ..Le c cSl\' dj ll Cencvi

.iltii "iil:t:ffit:"it T:::::,"tiflt:Ii:li.titi,il,fi,l

;i:J.,j':,*jff:'l;lj::t i[,i lr rrr nerulburara de rdr\crctir fjeleinentc ,e /nrronrJe

it:irii i.r:;

tll';.fl:

"rm- ;if

*'r#, I t t,*:r

"

128

Patea
panener

a II-a. Nesocieri

t29

Ambele au tradilii vechi. Deti cele bilaterale au fost predommt secole intregi, cele multilaterale au fost ii ele practicate. ca eremplu in Congresulde la Viena la l8l5 unuldrn cele mai ar€ c^zuri de celle islorici h secolul trecyr. aitivilatea nur selor oreane intemationale a dus la lnmnllirea negocierilor cu mul1i pirteneri, pani h punctul de a crede cA negocrerile in doul ja4i stau singure tap in faF sunt-pe cale de disparilie si in acest caz. contextul extem este mult mai semificativ, ir ca url cor antic comenlatol fiecare gest al celor in cauze' Teoria nesocierilor s-a dezvoltat cel rnai mult foloshd cazrl ft lateral, atet d; fiecvent dupe cel de-al Doilea Rizboi Mondial, ll a fost existeflta- modelului oferit de te( patroni $i salaxiali. Motit iocuriloi cu doi parteneri care se prcta la acest tip de neg "Avantajele devin nesigure o dattr ce teoria jlcudlor cu mai ae aceea;i claritarc 5i precizie ln ciuda iacrcrului lor predominanr. evident ih loate negocierile organism resronale. negocierile multilalerale nu ocupa intreaga sceni'

\ |

Suvemamentarc. Aco.r.lurtte de natnali?are pun

rllului existent Si altele, cu caracter aproape bilateral, lntre nou] fl organizalia la care accede. primele au ca obiect $i revi_ zuirea_ propriei structuri, gAsirea de noi fonnule de organizare, ceea ce le lnmde$te cu acordurile inovative. Un alt exemplu estegfgfit ad,iiar:a ld:9lLte4rle-loterna{iem]e. caje ocupd arentra.ratetol |c rrrnd projrlemrea 0ala acordurilor cu vocarie unjversala in mate,re 0e oreplun aie omu_lui. drept diplonatic )i consular. drcplul lrala_ le/nr I 5rera de codificare a djeptului inlemational. erol;Fa orga_ Drzahrlor ntemaFonale ale statelor dezvoltarea uda$i a celor te_ $i

c3Bil!ll!!ian

nesarisllActnroare.

"*"*ii-iJ.".ri"i#
surarea lor.

I ap'an1ia companiilot muhina$onale tca cete europene impune

t

\.

1:-lylt".o" .1" lrnl."ipre(ia juridica a unei nonnalizin de fapr a retalrilor inlre enLilAlile in cauza. Negocterile pentru incelarea osti_ nril|1or- penlru rertabilirea relaliilor dtplomatice. penlru incelarca unel slafl 0e embargo sau a unei mon oriralri. penlru plata unof anerate linanciare intti ln aceasti carcgorie. prive5c n;a imra4irc d_.. bunuri. reriro_ ::1:!"!,,::!: !u'.,,b,.lrp
ASI!: suscepibjle de degenerare 5iatui-ecare innonnrctiG contrunletoue pa4i. din care una esle mar o[en,,\a
5i a doua

JF 6]h" *i""iii". V urmitoarea deftnrlle: proces in \? fac propunt tt c^pli'it?
nod ?rplicit, n scopit ajunse'ii Ia un a'?ts asqt! unui sau asupra realizdrii unui intercs cofiun in coruliliile

b6nci le. cu Dublicitate redusa $i tarzie. lh come4 care reprezin6 o cumDdLrdlor - varzalot, eh sunl de asemrnea prezenle dt clasiticare a negocierilor ce iqimpune e\le aceea dup?l negocieril Ie, o.''ror !a nhie.rirc F: a tost formulata JFilr.. aulor Lue da negoci e" , toit to'."utara

sau a doul mari companii ir

istfel, cind citim ttirile desPe contopirea

a doue spatele lor stau negoclen b

ccre rnar

'arc

vhL

delrnsivi. Tn calul nesrmerriei intre celc dou; panr. se poate niunge la impunerca unei .oludi care e(le susceptrbil; de conresurl IrnIroare. In curq.rI i\loriej diptnnalfl:d_lllllllir d insenlElcun_ rrunLarea carc r prcceddl sau unndr Ia,,boajgl€.,Eir_:t!qtore;;pa_ rrJ <au dr\pantra Je sl.Er modjtic-aritq-renroriale. .chrmlj_ej )" rl:11,. de iliuTii .r_q !9mrn4,ie r o"ne legari Je racitirut de purere.
Lete mar diticrte. cete mai .u'nplrca'e. cefr c( e\piic; arendc rcorctai; de-re;it fr .:;"dil$"":J ."'fi :":*:; ;tiii:'f*#:;i. i; lt"fl

'rre.e nrar

Neeg!ienle oe dr.!ibuli< \unt

rllrl-ldrli.e

cJ r ca./ui contlicretof GermJnra Amoele,rrJdl|l ,\atoril|cdi: lLrbuibile sau.bunuri greu disrribuibile) dau na$rere ta cori]icre per(Iror|ate 0rnt|e I rdnta

LuirTiJnll-r.rdhi ;dinitraie tr,a. p";a ii,"JrsrrhLit. rmpa4ir .du nego, ral. ln aire,ru"ri, Oi:rnUuiia pri,eyr. N r.rn tangrbrle. rlaf par( jncchitabiiu pirrii dezr\Jnlrjate. Anfel rIr ir gd\ctre de\al .otutii ren fofare urmale de.ontiiclc viotcfle,

"r;",,ni.pr,.i;,

se por.e feperr trmp dc ,ccotc

ii

Icrirea
,)ri r r

,ln Jce.rc ,irJ"(ir cJFrnr a egu(re,itor di.rn.,.ri\c o doir Ielocrerjle din uftima di\ rziune

128

Joc ri pe

scena

lumii

pd

ea

a .a NeSoren.

aL fo'L predomina Ambele au Lradilri vechi Desi cele bilaterale au fost $i ele.pmcncate'. ca secole intregi, cele multilaterale .-".0f" i" 8""g**fa. Ia Viena la I8l5 unuldrn cele mar

,"

i"Lt*-e*"i"t"*4i*ae -.it pi"*".i,

;;;;

a dus la lnmullirea negocierilor cu I punctul de a crede ca nery:'"t* '"^: pa"i u s'ingut" tula ih laF sunl pe cale de disparilie t;r4, qiin r.".i."t..oni.",uterrcm este mult mai sernnrficaLiv ir fiecare gest al celor in cauza' lu un "orn"ntutor "oa nego"le.ltot .-a dezvoltat cel mai mull.tolo-tld i"orlu :Yul uiai a! fte"u"or aopa cel de-al Doilea Rdzboi Mondial' de te( paronl li salariati. Uotiwi a fost existerta. modelului oferit preta la acest tip de neg ool'putt"n".l care se iJ.uiioi jocudlor cu mat "o ivantajele devin_nesigure o datl ce teoria u.e"u5i ct*iut" 5i p"cizie ln ciuda iot p."aotin*[ evident ln loar nego^cierile organism

.J-r"i a".a!t. isrorici in

secol'rl necuLacrn itarea, nur

fu

*ti"

guvemamentale.

r* e.I'ari€tu16. cd-re ocip arra Irnd prottterarea acordurilor cu vocalie universale in mrrer;e 0-: arcptun ale omuluj. drepl diplomaric fi consular. dreprul lraldrcror $r-\tela de codificare a dre ului intemadonal. erolLUa orga. nr/allrior In,emalionale aie starelor deTvollarea uria5l

n)ului exislent $i altele, cu caracter aproaDe bila partener $i organizalia ia care accede. Frimile au t zuirca propriei structud, gasirea de noi fonnute de ce le inrudefte cu acordurile inovative. Un alt

'r'-"d: rcrfq!#lye4ule

exe

$i

a celor ie_

r"t"J

i

5

Aco,t du

ti k d? nonnati o."

pullj!4!!9u_A!lp:au_:Gciro*..
penllu iDcetarea osU,

;##i;';;;;fi;l;?a"
[i".rui i*

mullilatemle nu ocupa inlreaga scena' ,""i""J., ".i".iatr. europeTl ap-arilia companiilor mul(inalonale(ca cele ilp:T gtirile despre contopirea a doua citim isf"f, si.a.!" "ata ln- spatele lor stau negocieri bili u aoua.".i

i

Lan"l .uo

"ompanii Ll'"u o*iiJut" ."ao.a li iaflie.

i;

come4, care reprezinti o

.iJl.rt" obiective /CXe \-li*nout u definilie: proces in care sc Iar p'opun?ri evkitP
6
a! mo(i etplicit, in scopul ajungerii La un q99.r!

'-

cump&dtor

-

vanzitor, ele sunt de asemenea -^,--- til u negocierilor ce Aimpune este aceea dupa negoc'en Ea a fosr lormulau dPtlle autor cate d;

prezmte

riL'rge la impLrnerea unei solulii cde esle bu.cepdbila de conr.rrri ure^n-oare ln cuf.ut istoriei diflomaljei, disribulra a ulsernrat con_

intriln aceastd categode. de distribulie privesc noia ?mol zone de oen,l",i. ""qrao-tau. ccre mai g€!9: susceDdbrle de degenemre-9 r-ILrnEe inion fticri. G ele se conltunu doua pd4j. Ju care una este mar ofensiva fr a doua n)at deten\r!4. In calul ne.tmetriei intre cele
lnerarc financiare

lnrrrror penlru reslabilirea relalitlor diplomatice, pentm incerarea uner srafi 0e embargo \au a unei monirorizbri. penhl plata unor

::^iyltj..ol ". :"."l,"lpresia juridjc, a unej normali.,Eri de fapr a reral lor tnlre enfitiljle in cauza, Negocierile

\ Acodwite n,. re\ur\e.

p,;rHl*#iL;lT,jl;
douil

pi4i.

<e p661g

",,,,,r(n fltra \au

(je

a prcceoar sdu urrnat

rtlqaiclc_tllse
t-e_

drspdrtra de

darorea/a ao:l_
pLi e e

)B!c

ltod,ric_an

d";*/r,8ire vpie qunl - -,Ar;inle
sr de scurra durara.

in condiliile pr sau asipra rcalizdrii unui intcres comu unot ing!!!e mnllictuoto hle

dau nattere unei negocreri relativ

\i

5

i-r",J" S r-.*arl mai mulr. un prilej zele finale posib iurii-prelingirir' ElFsrinr a angj bilan! al anaaiamenlelor antenoare. o teinnoire au ca rezukiL rn pnncipc menrinerea rrd'! ?4o---ului ,r Acordurite dc ettcnsi{nP sunt inrudrle cu cele oe larrrrnrl Qsensul menlnerii unui acord dar vizeaTe aplicarea lui e're dl largirii I ,, - -iare-ii d; p**d.ti cel mai ilu\rrarr\ caz actual srrua!re Lyll *c1j:te. d"li 5 ;il-"'"p."". El ,tak ca in aceasra ai ni'"r"f", una multilaterali intre nembrii vechi

frec\entre inlre.ui't. a.1gAq"B!l!e rermen limirar riconrin in cl

t-"--,:"7

Xib_uibjl: sau bunuri greu distribuibile) dau na$rere la conflicte pe_

de ceJe mar dit,(ire. cete mr, tLrnsi ... (otrrlircare. ceea Le tr e\plicj aten.ra acotdat:t,je re"rt,ricieni. in cazririonllicreloilSFnriiarc i,,;.^ orr;;.,, i-ai. pr piia-F ii ur\rrrburl. rmpartil jau nego.j . ln alle rrruarrr,IslIibuiir "m, pnre>re r)Inufr langrbrle. rlar pare inechirabiti ponii trezar.rrr.ajure. ,+.ricl Iu.sr gd\e)re decat .otr,lii ten-purde. urmrre de.onflrcle violente, lrrrLi'ranta.c ie f'oJre repcl! lrarp d. secote cd .a,,ul iir cunnr(relol rflr{nr'rare d rtrc fmnln )i CermJni.r. Anrbrle \ir,rdrii qraJon nedr:.

['##Hi: ::.'";ffi* :"Jilt :f-'::ff#oruFdF di.r.ibur,e.unr
I:c+I+

rSilgnate. sctrimUaii )o_

"'

lJ"lcr din rc(.te
r'rcr i

.

el"f".i

dnJr

uarii ..rpcrna a nego..ieritor

cgucrerite djn ullimc Jivrztune

rr\lrib .\e

o

evolulia integririi europene $i lnfiin. specific fj ghidat doar de rienla? Evident cd nu. dar sesizabil in viafa $i gandirea tict. Este suficient sa ne Ia rn noiu iE.De aici decurge $i cercetliri dcfinite litatea de a tace recomandiri genemle pentru pregatlrea 9l $esc tr5sAtlrri comune ce rarea lor reu$ita. 9 . solufii in problemele globale ale omenidi Ri crescut al schimberilor ce intervin in viala omenirii.Jiltjrea ajutor umanitar. creeaza noi in lutii si lanseazd noi activita! construite pe descoperirea $i explol l3t penuu areserea rca interesului comun. la unifiiarea marilor corporalii.orcvun . ca un subiect alrtonom.130 Jocuri pe sce a lumii Paftea q II. Neeociei . eficicnla Si efectele lorbenefice Disculia asupra clasificnrii negocicrilor ne permite sa dem la intrebarea: sunl ele atat de diierite na de alta ca si . ln cadrul dinainte Dertru dinamica lor eficace si contjnui.'. librdriitor ce oreri recornandari ll lor au intrar dej^ il. (utlr\area huhb)_ur of ir o uaF feri.noi obligarii. pistmrea \. Categoria vasti ce lipsefte din clasificarea lui Ikle.r loc pentru o teorie generah.ii:l.ii:.ple l]1"1"i!. este semnalati de studiul regimurilor.ti structurate tot de negocrex l nale..t. unor focare cronice.*fi:1"ffr. indice negocierile de inovafie ca ifftlument Prelios de depinde $i vindecarea traumelor vechi fi capacitalea de adaptare reali€lile noi. la megaconstruclir cum barajele pe fluvii intemafionale. s'a'uri'e \un' ca numirul $i cxige. Ele compenseMb absenla aurei marilor negocrerl prin irgeoiozilatea. adaptarea la programul tehnologi modificarea circumstanlelor exterioare presupuoe desfd$urarea intrerupta a unor negoci€ri manageriale de intrc$nere sau m€ntiner€ a unei activita. inspiratn mult de relalijle interstatale [i de rezolvarea litigiilor. in lu .niitalir.t"!.int |enture (proiect comun) economic...-. intrucal in ciuda djfercnlelor' ele tml pot 1l supuse unei analize teoretrce..€r tp]j. VidA pentru funclionarea regim este rezolvarea prcblemelor ce apar zilnic in gestionarea fir.a.. asistenla tehni Iri.tarea circa o suta de organisme de cooperare regionah. :1".^_!1t \ -:a Acodurile de inoralie exprimA ..ffJ::liH'. a apela la un nou tratat sau o conferinli.:"**a de tndrumeri in acesr domeriu o arard /'"1..":. intrelinerea lor si rezolvarea blemelor inteme sau c te(ii. cat $i pentru pregnlirea negociatorilor cerinlelor analizei. financiar tehnic. cei nui apartjnand sferei de civilizalie ca tehnologie !i cunostinlele ei' i ce1 mai lent sferei culturilor. Aproape tot ceea ce s_a intreprins cu in viafa intemationale a ultimej jumat6li de veac s-a bazat pe ciei de inovare: extinderea sistemului Natiunilor Unile.'. ci doar un camp vast de activitili sate ln seama tratamentului adlloc. .

upunend ca adt A.ii iriffietSat ln laiga lor categof.^\ A irripbntElace face mai mLrtr \ mare cotoani. Negocieri 133 Si considerdm matricea unui joc: (B) Capitolul 3 ale negocierilor bilaterale Modele (A) sl S. La inte$eclia unei linii cu o co se afld un nuniar reorezentard utiljiiii.Utilitilile cu semn pozitiv sunt c4tigun iucatorul A si pierderi pentru jucdtorul B..e fr1 ^i. Ju(arorut^ts este doritor \A_5i a. {r _. cea mai conrenabil: erre piederea c. reprezinla e\ernplu cJ5tiguljLrc6roruluiA. . t.lr..a7ul in crre A joacd straregia Sr { Iinia I r.'te g6d6iFiiilot fi acoperite de definilia jocurilor: competilii puse unor regrli. Tablo l se numeSe natrtu:e Ie pldli.au 52: B risci prer_ It d. condusi de A poare judeca asrtel: dinrre roare otadte Icgrlrrvc.i fiuii-Sr:6iju. iar coloanele jucitorului B. Liniile corespund srrdregiilor juc A. fie intre neri economici (patroni $i sindicate) au stimulat teona si a cautarii de modcle. modelul matematic la care recurs a fost fumizat de teoria iocurilor. tennen econpmic atribuit Pre. rcoloana 31... -. iar cele negative sunt pi deri pentru A i ca$dguri pentru B. cat Si B \c compoda radonaj.iliiJuc.. Jocul definit prin faptul ci ceea ce este ca$dg penlru unjuc este pierdere pentru celdlalt $i invers face ca el si lie numit7 su'nd num.i.. S. iar B sFa(egia i.Eiii-n.e . Definite ca comPetilii c-tor Areash este maticea de plili unde 12. ana_ rziLnou St casttgunte reprezenrale de rrarimul a ceea ce poale ob. fa esle cupnnsa lrr rqcina ldimnas:tur'r/aqlpsl!ru mnrricedd_e pta! 8!rSj"rl. rcprezentiind piederile ma}ime in cele rrei opliuni De ru cr (-0. caqligul 5 tevine lui A.. la inlerseclir..un Jucator consdluie un pdr \au o arldre L^a fiindul si-u.uttiu din celc rete este L L.. rar pcnrru B cea mai purin rea diiitEl-e5une.iroritor. cl.--:'--"-- lodlor unor bunuri.ectra liniei S. s Tucalorul A.eire arms de straregra sa S care ii permile ca$dgul i.r rindul s5u. Jocul matricial absftact este leprezentat printr-un iablou (matri unde exisd linii fi coloane. o sotutre unrcA.igure ma\imul de ca) g 8 aflar in Lrrrrcgra brrar.De exemplu. dar dacd A lace mLrrarea Sj . cu cotoana Sr cor!i!s-4gij_gl!]i!!Ilopri_ . Juclorill Irrar binndi-cai.1re_::]'01nna f (|c )r dei ca 12 san 2 cint $i pe inlelesul tuturor. la intersecJia stral giilor S?.'ercnle exrem_e.n atrrr rur. s3 Sr -3 -1 -6. Ategerea unei \rraregii :. le vom prezenta ''drre.criJ doar de matn. in limp ce B pierde 5 (sau lui ii revine -5).. specrate.l. . B. bl..a. Ine pc riecare cotoand. )i nu de !.. adica pierderea Iui B ti .ondl .a mar mica_ re..#:#Hg. .i.t:i.g#: nic pi tfiEIffii pe linie . rrgLmenrul sc(untilii.'n. @ tnrucat jocurile matriciale studiatc deEu-fQlNqqqe{l considerente legate de economie au influenlat araliza negocl imprumutandule un bogat bagaj conceptual.i a tLrca llraregijle de care di\pune: S1 barat siu S) baraL prin A h pierderiie J sau o. '. pre.t{e cearnai buna din cele neravoll6iiff. cee ce ii conferi de ]a incePut o . const d ca cea mai rea dinFe pl5ljle cu onltig esre tot -1 (penlm el +l).rorufB nu polre (lecat sA aleagi Sr ccl mai i$#. numdrul mare de cieri bilaterale de distribulie purtate fie intre state. [nrer.:Hil*:ro'#:..intre acestea. Sz Ss -€ 12 52 10 -€ Dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial.Pa eaa -a.

er re(urg .ir.l:ffi Matricea de plAli: (B) . prrrr rcrrrlraru.asigure prin straregia lui mixre sA nu aibA o pierdere rnai mare de | (ceea ce esre bine ln condiliile in care ar putea pierde mai multt 2 (A) s. ea ..egii rllntat. pen[u a ascunde aoversarutui t rnrenlla sa ar putea recurge ia tragerea la sodi.ima InJi . tle Jucatorilnr. Negocieri (B) se.|i \i a sa:ir In:a n drt.nu ..i fi go..eofi lJ lemenrr: matricea . TI:: ate iucmoritor.d :d.1. urmareii h. orr s a dovedir Sr (^) Sz 3rl3 il fl('rrr.. penru .l-Jr.Luncli-nne. binc penuu a intetele (e rezultal . Am€stecul pentru A indicar de reorie este s6 joace 51 2ll3 din limp $i S? V3 din timp.en. .. ln (pecidl ncgucraru-rl 4r rcc'nrnre.-1.r\rr\e -t rnci cind.lr.Ljnlrca.re con.i. rnu_.l" prr. recomudarea reoriei este sa pace Sr qi Sr cu fiecvenle egale. 12) = -l Cea mai eleganti teoremi a leoriei jocurilor datorate lui J v Neumann ne asigur: ci iS4el-o-c!!!!q4!q{l!9-1. ca ti rle jocuJul.ilri crrerni .13. :l'll.n analr. de_ l"il. L. adic6 Verificim u$or in cazul tratat: $a este c2r= )l (. f""1 1y. mai larg. Nici un jucetor nu poate ameiiora acest rczulrat gaapare cu ochiul liber ca Ia puncrut de echilibru. Mudelul a ton lnio.dnfe\Tt-r\.orrrotut drunirorr.le. rr. . pun[ p r|lu oe minimar $ maximin.re de maln. si csre dala rcoren.iior {numrra si .iira?onl.t s6lr de ininrmltarea fierJe.!5119 .isi \lLrdierer..'qa:fr"l. Chiar tar.crtje Inil 'l. ':!._c:.s!l!.c de tqoJinf. in corid.nu min max cij = mill (-1.renprncrL n-ri it.iocul u i..irerre .l' "9. pulem verifica.'l ticrJu."'.rrurcrr Jttrr.j).c (\p.it .rr . Dll|lndr cc.r rr rgrrrujrral de ..rnre n conr rJ rrje.orabile ffi . 10.. S3 sl nlax min cil = min max cij. a cuno".r.. Objer\am ca $r in dcesr (iLl re/utllrtu.idembil. iarcand Bjor. cu 5tta..or.-r-iifru.^/rlre casrigJri "r Ir\'r.rlul. lrl'rr' dc.irrEhil r.. 2.a mrnima\. .a i.. cal ..rilj' \l Ncre cctuttaI lucaiur nu sunt fa\.'I t.te.rmelrorr \iruarja.nidaJ.a .r/A In conJitri res r. sotutia jocului. milcirire qi ptErite tor.'l echrttbru.rij piietniae Ii.ln.rl:nd (.rr:a in Inedie --..ti.rre _ .ei e\primala in urrlrrarrlc..rar.pliri Jau (rr\rurr) trecarLri las cd dlegere de jrrdregrc. slrategijle ll:::". De (jre od B juacr Sr A 1/ t. n casriga max min cij = max (-6. Punctul (SrSr ).:".1 Paftea d Il-a."li. Morlerul rclnlr'rrcrle negocialonlor ca dalele nepo(tenr.fcrilie do * .. 3.0 .rg. pentru B.lligurle mell. unde i = l./J eJ sdu ..H:#ffiilxffi Lrnnr negocren..l*t*u-um.te in amdnunl tcona jo_ LInrnr..rre..j = 1 2' 3' I Am reprezcntat phlle pnn notalia ct (la interseclia liniei i cll coloana.iill1. 8) =-1 :x:+1( l)..

ru Sud ' 1. inlmrea in Liga Cre$rin.unl lol .au Sud r2. !om llustra m€canismul intocmirii unui model de jocuri cuope- pele Transilvaniei ADafi : . . reprezenlal de maffice . Inler_ venfau oelavantaie mai mult . in 1943.J _ td:p . :d :ntcae'ri h a'$ror 'r' t narrga orin Nord rr.ino pnnci_ $r Alianla Alianla cLr cu Austria {1. care satirface maxrmul oe a$lepriri din panea ftecrrui panener.nonrenrut in care ie$im oin sfera jocurilor de jocu'ilor oferd crurile se complicl 9i deqi modelul teoriei Dace ar fi exislal un acord inlre lIansrt\anta.riri. drept modele |enlru neSocleli. 1. ambele bucurandu-se de un anumir grad de Rezultaul opr. Jucarorii por car_ :.2..iiv.$i-Munlenia (pentru munlenr amintlrea unirii realizale uc Frrnar ta louu-era inci vie). 2. I...im este fer{ indojaltr dar de (1. aflar in ascenduprd respjngerea turcilor l.:t' l I 'legl japonet sc cxprne'an nuddrul de zile in care vaseic amcncane (ie la I lal).tmOete negocj_ -.. dar la fre_ care^interseclie de-sraregre'crire se afla o pereche de u tila!i.rnia.a|.Anrl. Nord | 2zlle 2zila (Amencanrl Sud t zi S zite I Nord (Japonezi) Sud (A) I I I '" 19' ll | (1. in timp ce ceatalla nu.enrrrca .au maj pudn se!ere penU u ambele. caulS o alianle cu Ifiperiul Habsburgic.crlr. . 1) . .. Jocurite de suma nen-ura \au de coopemre sunt mat dpte \a ser\edcc.. cel maj lvaDtajat de aceasta formula fiird panenerul roman. ci eupuse interyrerir ii. Ne|ociei B. (s"'b"n) ta.. esre direrir6 de zero.5i b graij. una pentru .rtetea"lfel arnericanrr J\e"u de ale inre doJt \rrdle! irpore/ri irare d@r "ru'e8rr a /bu€ pnn Nord . qum! nuld' in . atat fo4ele aenene americane' (Jdr penlru a ajul lele taDoneze puleau alege doua cdLj I nord sau japoneTa avea nevoie in iurui unei insule la loiul unde armata in.ll I I dend nulA si h ambele cazuri modelul a confirmat migcArib rror negocraro frecvenie desiaur difedre. alate la star$ilul secolului XVII ln suzeraniLate tormali rala oe roata Utomantr.r ..me I|ga sau pjercle SA consideramo matTice a unui anfel de ioc: (B) . condug de r'rxo<Durgr ar tr tb. cu Viena..0) ("c. dacl unr dc\ened dtiata Ligii. rarrve la neg_ocierile bilaterale prinrr-un caz srudiar. Viena ifr tea5.ti : I i(e'red nu mar . in funclie de acesle alegen. Nerealizarea rdn'er penrru ambele enlileti nu dcranir prea Inulr Tran.t.1). (uanlitrcafea dcTagrcmenteJor: Reprc.136 Jouripe scena lumii Parlea a II-u.unt unice.t realizatd in mod m tl mai avantajo. 1) ll. domnuJ Munrenrcr Sefban Cantacu._ nbligir h '. dar si inrre ele.ji"u Austria (0. . numarul de zile in care'r'at pureau expuie bombardamentelor era diferit.ub lormA malricralii.I rr ..0) (1.{. aulonomie./J d-0.r . in s(nrmb.l.-dJ (Apafi) Neatiania cu Auslrta 'Varricea'c. O. Fle . . I | . 'D) N"1il"".I Dc Sunt citate dou6 studii care analizeaze ba6hi din cel de-al cat $1 Rnzboi Mondial. Tiansilvania si rvrunre a. rvalrlcea poaLe fi 5cri\a cu \lmlegirle luate in consideraF de cei u/.ri :]::1^:lTrl9i:imDreuna.

) unrur polid(r unei alianle cu Austria . un trarat sau o fblm! avansati de cooperare cu o entitate terli. -{) 1 -.I b-a ' I a-D .e moJ-qlutul Lrre poare |l pn\rl ca un rnltrcru sjgur ) obieclr\ . rermdu. ban. Raiffa $i Braithwaite acordi lui SerLan un a\anLar in negocieri. sulceDLt_ bita de lpil.a. \aeriru.pre. pe axa de negocieri. Shapley con'idera dlrflri'mu {. carc accepti folosul alftuismului. in limbai.en.rl negocierii.teptare a lirgirii Uniunii Europene (seDa_ ral .-iiriemiiim. dupa cum se vede. dupA Nash.'in .ruclurr ne-g.aLa DrE $erban (Acordul din 1688 de ircorporare in Imperiu). sunt: a.rtal . Si cuanriicar ci..ru cu o eunhcrue predlabila Inrj e elel 2.ioordonatele punctului de echilibtu . reprezentati de linia MN puncr de echilibru pe a( 5i determinarea unLrr Iar Braithwaire. Ca $i acesta. F\emptut ri-a propu. Figura nr. teoreticienii dau soltllii diferite pentru situarea echilibru ---"Lstfet. -b) !e in negocieri.nmiii6fiLi rvi. simpiillcarea situdfei ifgqi@!fii..5.Lrcc.. facrorul subiectiv inrervine in aleqerea modelu- susarp{lc lflIefilt6-rneiefidtfiAifi?6iKida. oferi solutra: !*=_F_t ac I 2 2llrbrd I-a-cl I lf bd )+=l - x+ rei situalii in care doui tdri vor sd acceadi la o aliand.rfu" s' aprfi axi...i mgdcl ll. unL.otutie. Negtijarea po/i!ier \ale de ciilre Apati.u aulonomie Lmr.Lri 3.iriii. \ri ituslrezr nenteie $i slibiciunile unui model matemaric al negocierjlor.l paftea a II-a.. rm. ndiGJ.r. in oblisalr pe carc u._r.138 ./i pr rrr r anrtr/a. ei ar rrebui sA arate mai mult sau mai pulin inclinare spre concesie. Dd.r pla\al.cri aniiifi lui..l-a impiedjcat pe Apali sd oblini solulia doritd.?iiijr . Caracterul nAufo. carc a fuDclie de interesul lor in solulie. L Un model m emf. Solulia este caulala pe axa de negocieri 5. propune: x*_ (1+b+c+bc Y+= l _x+ ad) (l+a+b+c+d) i\ :\ i Rezultatele dupi cej par.6 in tratarea orica a$eninlare Prin soluli Raifia acordi impollanli potenlialului de b(l+a) a(l+b)+b(l+a) careantiTii4itor!o-ziri6 l. tcri_aulontr. Feprezentare graice dejoc jnterpretarea cerinlei de-€c Neexisiald criterii Precise pentru punctulur' tat€.le a J<.afii. Intinit mdisuptrrrr bobar in .locuri pe scena lumii [.ritor cu $er I fi citit astfel: cei doi negociatori nu au aceea$i pozi_ tff neqlirbnd ( utriu''.orierii ri .'' Tabelul poale O (-a..i'tii"l"i....r. cum este cazul n doue Fri de pe lista de a. UrmAbarele observalii pot conduce la o evairare succintd.5 se mulFmea\c6 cu 4oao din rezultalul final aj negoci. Apafi ar [€bui .bi6ifiiJ.u autori se prezint5 astfel: Nash Shapley Raiffa 9erban Apafi Brailhwaite P (-c. Moarrea lui Serban a intremDr ncgocierile sale dler'le cu viena. Neeocieri 139 Darrularerul NQP.t. d) carc repre/rnB oupa e' urr ?'rl ptn..trc e\le o repte/enlate rb(lnila.rpa Nastt.

cea mar buna pie'a la dosarul connicrului dr!!pl de Yl'-^r:.. . Dac6 Lolj Juciuorij ar parasi inqa ilra.lrua!ie Proprie dilem ua se slea pe agenda preocYqatilor ilt:em . lri experimentului $i variabiliti{ii temelor. Iegrd cooperani ar anrena praburirea inrregului proiect colectiv. jucetorii nu ajung la solulia le-ar conveni cel mai muit. modelul vorbe$te despre cii 9i mijloace ce ies din sfera inluilrei negociatorilor. iar rezultatele mai muk sau mai pulin acceptabil sunt cele in care ei iau accea$i decizie de a nlirtunsi sau nu' ce ln mod sistematic.rle ca de pjlde de reducere a bugetelor mjlirare sau a unei obligalii cr piara impo/ elor. a timilaril vorun|nre a productiei agricole. Neintuilionist pnnr esen!6. problema continut .rnni.rorr sr. Unul din modelele cu cel mai mare resunet in teoria $i negocierilor este un joc de coopelalg p4ladoxal numit dilema Jocul este reprczentat de ufinitoarea matnce: pri' lvl N/ | {-5. Cel mai clar.r 2 n^r un anicol al rrnuice lrnu' ce 4chi. cAt $i datele problemej..."'. intr_adevAf. petrolului. primul are perspecliva de a fi condannat la 5 ani daci segte qi el. dilema przonrerutur apare in lnisurile de ocrolire a unui bun comun._ Mrclrgan au lbsl conrinuate in numeroase locuri. cire pro nrLe un protjr nel Si imediat. Numairt de situalii in care dilema pu$ciriatului apare este 9r considerabil. primul infrund pedeapsa mal usoa mirturisind ( I an) sau una ceva mai gravi nefi&lurisind' Riscurile cele mari (pedeapsa maxjmi) rezidi in poziliile din rite pe carc le iau. 5) '^' 'ro. dezviluird factori care alifel a( fi neglijali sau omi$i Avantajul sdu consti fi ln posi_ bila dezveluire a unor sjtuatii neglijate anterior. ai afacerilor . separa sau nu mdrturisesc deioc.surir.. djn cauza simpli!d. Un diplomat specialist in rezolvarea conflictelor coi . . a molivatiilor de ba/a in componzmenrul uman. Fiecare panrcipant e\le favorizat de aplic-area Brnerala d m.i au in_ lluenlal conjiderabil psihologia. Cei doi acuzali nu comunice intre ei Fiecare se gande$te la ce va face cehlalt DacA al doilea seqte.nr^cnp . ani' iproape cronict a lo'r $i (oleclrve.140 Jocuri De scena Iumii Partea a II-a. la acest joc. Cele mar rmpoftanre rczul_ Dlc au fosr \tabili/area soluljei de coopemre prin rcperare prelungiO. dupl cinci decenii de cautare a cu o. r:re rD apnn\ numema(e dezbareri asupra ralionalirttii individuaie parlamente. dar esre lenlar de strategia rvaziunii. Dilema prizoflie lui a ajuns si fie semnalul situatiilor inpas 9i a crizilor perene greu tratabile.rdera c. Drizonierului". \ruolrte incepule prjn experimente repetate Ia Universitalea dul .le. rl votului secr€t . ca de c\emplu mic$orarea consumuluide apa sau combustibij. Po1 fi enumerate I exirnple din domeniul prelulu.r-.i at markeringului.olu!ii.r lvl I l-10 1) (B) { 1 -10) ( 3 -3) non [/l | | Pl:ite reprezind anii de pu$cirie care ii aqteaFi pe dor la o cnma. a aplicenr unei recomandiri gene_ r.r''iila iifriiiirut don. )r ' -ifl---. . a pus in miscnre lncercarea de a dezle dilema. Neeocieri 141 analogii cu alie cazun. sau la pedeapsa nuximi de 10 ani daci nu mernlrise$l DacA al doilca nu ar mirturisi. cociotogia anropologia. 'o'di.le'enir . ce depind de faptul dac6 mirturisesc impreunS.--". rn lql+ ".

t lui watanabe infonnaliei care sti in inima civiJizalici ci .rrl de crlru :.. modelul metematic Penlru cazul cu ' iucitori Lle\'ne mlr..uct rcr..'olcr. dimcnsiuni sau elemente la lrei reprezint' cunperarea unui compLrter sau de dimensiunea unui mesaj pe intcrne!...lemelot hare.ual. specrrul echiinlii gfeu dcfinibile sc prelungeste din teoda jocurilorle cooperare in jocnrile cu tr jucitori Premisele teorelicc ale autorilor sunt abstracte idealul lor e si oferc n nodcl pentru toare situaliile dcscrise doar de numirul dc pateneri $i de ii plalle de impulalii 01u in n:tlice de dala aceasla) Fiindci nu se realizeazS fecurgand la tcofia informaliei jnsuficicnte. dar ii in cazul negocierilor' O datt cu acesl prag. cu ce avantaje $i scuri $i impotriva cui.u ub mrrl!imrlo..rroojet\ub.uni ..'. r:gla il..'9ri ?e imp!qlii r luc. lie ele ld .epa.qrlor ri neJelefminarcd . . H {i} = H estc misura clasici a entropiei..( t).lrj."a1j.u. mure aa. tu mdle. a" p.r'hcu-qaLln N4nfgel'rUn br.ie ur.rr "n .t. Propunandu-$i si iDtroduci intcractiunca ca variabilA noui.:ili:i.ut cd fic<m I r'n\ervi$e csenrlrti. com. ) lc'ar pulea fi de 1blos. De ce se formcazi Tnrrnre. r.. la entropie (in sens remodinamic. aprolundate de 5.rsD. geomehe $1 alte $tiin!e..ar< nLrmir \\ rrerenlr.::"i . Se $tic diD leoria iilbrmaliei ci entrcpia este un i csenlial in misura gradului de incertitudinc continutd de un cxperincnt probabjlist rii a infonnaliei conlinuti dc un nesaj Lumea cducati a secoluhri XXI care se refefi la bili cAnd cste vo$a de .are derreVe tdeile lLr Walanabe. .re In rrmbaj jenl c Gradrll de organiz. prijl w{( I Uncle tt).oie 'unt teclun oe pldri ce 'uresnund oarcmh.Capitolul 4 ale negocierilor multilaterale Modele Trecerea de la dou.oi.i c'r 'otultUL!!!t'.rupa $ rranlbc.T s_a vdzut j:fr$:: npia poote un prag melodologic important in fizica.rem Intd.. rnrr frerenlin.":il::ff. arJJ iornrnrc.i r iisLlrabili in negociefi.dr.a. bazaE pe probabilitili: -I p (x) iog p (x.r.?alr aLl|o. i"te.ri " crnproprrlr) a unof sJb\'\lerne.olrniLdr Pe lixrgd cal. care la rilndul seu se intreabd ce opiiuni ii ramnn $i ce promit ele? Nu trebuie sa insistem asupra faptului c: inr o lume cu negocieri multilaterale aceste inttebiri sunt actuale. indi\ i/.l|r.rpp?nd?nta .t!!". neJ<te.". IleloJa e.le ..i g. rcgrunr etc.rza scbimbiri escntiale in mo{iul de a lc inlcrege lrc care rc o atibuim.. e ca..J\ iu {. |ranir sau persoane Aceasti constataae este bazati pe faplLtl c6 gra_ dul de orgaDizare a unui sisrem aeuin" mo..'..re a sistemujui este astfel difereDla (r rele pe.n"inJl.. .cr'.\4a{hlef rpar cnncePtele de.raui ae .r.c tJc st]|e.ulelc -leebr i.( t)l=H{l}+H{2i+H{3} H{( I ttl. ..imp.o" tutt.. JU t.l< r trcce ti o anlJc." {termen.. tnt.n.): "nt inro''na'ie !i )'I s'"d't d. irrdu.r qumanr..( i). economl.aI!etllglt triu. ji t!.t 'rmpl!)jrr reoria rocurilur.j1:...u.li metodei in leo naJocuntor cu mai mulli pareneri.. J. illed/.. Datorita "re-.rli.retnutuj In an. Intt_ult . cerce' un acord rcoretic pe aceste baze ce se doledesc lStorii gcoljj de la Bucureliti au inccrcal ie$irca din impasul teorenc."ana drscuti incilzirea planetej sau chiar ljns.r.]|e o ... Cine se aliazi cu cme.' ! u L r pruprJF rdc(val pndte n re.de iu( nror: lliari i'rtet in prim"'>c"rt..rabitirar. .t.r .. lie rueioir.c ace fr in strucrura de tofnlre it ..'.r.teorcric.tc u)of de pus i pfrc . rc. abordarca meiodei inforrnaliolate anrre inrre suma (l.il. regi||ni.aJ .dmb..nanJ p.l:)i11 i'-i::lli:"1'rire f ..i s.r pJnct de plecare a fnloji.:!*...\l lrr e .'lT re \umade orgari. mecanici.r mullmila! In locul p'rrrLLLrlu. o coaiirii? Esre oa. iar negocierile se indreapG din nou spre modelele ce cJetermjr. de echilii. d "nA...l ..eala cu nultlnt . l::lj:_s:-f:toseTci co-nremporane. sare 1n ochi conceptul de cr. I'c Da/a rrrur InJi..tG&ie u<. rlreninc reofi. Di data aceasta.iscntu ut.u inrerv' ' inrurar..rl$€ sau alidn&.In )nt4l1e !..r..r.

9305 H(AL)= t.!i-ii'^' ' w + 's.T] Supunem maj uun chesdonar asupra unor "T't .ililtifli.Ifi Hi&t Flgura nr. ihtr-un sat bosniac.u.1x"u.i::""i:.".9251 l{(sl-) esre aproape zero.--De-aici \uma rcnla.":iil.: a yf:i i.4245 W.8178 x(sAL) = 2.\Ar_0. a tdburilor) de limbdl IiE.u.qr lSA/Lr + \\![1) = wsAL (sL/A) r w. in cadrul unui proiect mun.i:npi. enrroprl \r\' rol propice in domeniul civilizaliei uni fanslerabile ti nu in terenul culturii.0a8 = 0. Negocierea intervi pentru a aplana mai ales problemele convieluirii cu oamenii di $urarea Lrnui lr*ill1i!11.-%iitli:. Metoda informaiionalS er ifcomponenlelor in Danr( lenrulur pe carF it l.ffii.5016 in stare conflictuaH... gdseste astf-el dominate de cuno$tinle $i ifi (A) + H (L) _H (SAr) H Wsa Ws|Srli\. Un asemenea proiect nu poate fi construit decat pe baza interes comun."[t'. sursa a identitilii comuDitarc.-"-'0.1.l[ffi f f I *ii""i*i rcaxtare rrilare ral l:jtugrm acLrm pe jucatord L. .*.ill. rS/A.H rA).1..t'. refirztr contactul.I-) =ffn+H .Inlre jezulLa djr. " H(S) = 1. Yrii..$:li: = 0.n.. care pare a-i fi suboF donal (sinilis simili gaudet.J "# s Similarltate AtracJiE credlnle. in limp ce rdzbo nu este decat incetarca interaclunilor pafnice fi substituirea lor o interacliune violenta. un fen men mai obiectiv decat preferit (sau atraclia). . iar ciocnirca iminenta.gixT] T.9956 = sarbe. Probabil cea mai importantl consecinli a utilzarii acestei metode este legerea picii ca o stare de intetacliuni neviolenie.1*tT. la marginea violenlei. Cum se rnasoara interaclillnea? Metoda nu-$i pune lntrebarea. sr ca dife.l: :.*r'. se afle apa4inand altor comuniteli. rr"i L 'uruenfealtr desf6proie(lrm? .. -- .#.. au in comun oamenii.. dialogul $i conlucrarea: HG):0.:li: i:Eil: ilifiii :"". ci 1.T:. alta musulman5. la un loc cu renla specificd.t44 Jocuri pe scena lunii _ 145 Conslatdm cd similarilatea.'5y. .a.lH""#..i. ca ciment al simitarititii $i pleferinlei..786 fac imDreun5. :i'i:'.oncriunir rau interdepenocnler. dou6 populatii. ( .000 r(A)=9. in ciuda difercnlelor lot.w.tie $i si previni conflictul.. hJ:iTj:ti.*#:'li'J. f jiiffi ffi ."...".1!.iiff ff il:J:l':i l:. NeSocielea e'te chema sd repare aceast6 situa. H.."'::iiiillti':.6 Schila lui Hamon $i cum perspectiva culturalb este pievalentb tn opinia intel ab a wemii noaste. istori€ Fi teriloriu comul toat€ comPonont€ oblceiu .H (AL) Sunt vatabite Si f. ale cArei valori specifi pot conduc€ la conflict $i la paralizarea negocierilor. cel ce se aseamene se cur5. similitudinea a fost salutatS. I H(SA)= 1.una: Pqi WSAL (S/Ar.AL/s. ri!. iubesc po ceiasem6n6lo lo4i se afle la baza tuturor comuniteiloP (sau pc o anumiti treapta de voltar€ istoricS. tei convieluiri.l'""""Jii.:.":il.. .r. .^. $i pentru a reduce asperitdlile ac . . spunea romanii.i u . Nu similitudhea este esenFah h raporturile ( ce au nevoia de a regocia. ngfi1f 1.. stare prin mdsurarea inltractiu ii entitalilor in cauzi.#"d.xi:'H.u.5475 rLr Hrst. gizduind desigur multiple interese sau tranzaclionabile.-0tu7 wAL (A/L'li) + H (L) ..ru:ff""":ilx..1"f Ti?Hi. ..

.ti!cgo. d\ (dt11tter esentiat pothic Si e. cea mai mare i eracliune este dati aceasti coaliiie $i resl: SA-/L.httarit.i)..t. schimb de studenli.Vi .e.n.?Ui./trt t. in sfar$il. . polarizare.r )i.iabrt<: madmc..:' n\ tn .u pn Jmp.ptc eb . s_. Al doilca element promitttor este posibila dezvoltare a sistem de indici semnificativi peniru identificarea fi mesura acliunii.\egocierile pentru o singuri piat6 economici {SfA/.h iptptlnnv I r.. Co_ nrunrtarea ruropeanE (incheiare in t986) 1. foldatt li t' i..tulote.ia resurselor_ $i !r.ti !.rck.anlut...tnri.a nt pt?L.c a'e (ronologrei. Caie sunt factodi suplimentari care pledeazi pentru folosirea dezvoltarea in viitor a metodei informalionale? in primul rand f sibilitatea de a avea fdr6 nici un apon suplimentar teoretlc un mar oncat de mare de participanli la un sistem dat: 5 . crtoere. dp . cea mai potriviti coali.r.Frttl. 'i::!!.Conferinta penrru Dreplul !tarii a tust conjidercta le nai nat? li .. coDtrnLrta..avorizante succesului privinF. (. r(tufilot . o!1. proiecr comuD simer. tntp ati. care are maxim de coeziune cu reslul sistenului $i care consisti elemente cu coeziune joasa.. . obredr_ . firme mixle.mpte\|lJle. ji dr.r.n!nd!. Ceneva r tq5o lgggt para pe cete care nu sunt relevante in aceasti fi a se- I L 5. nrtnta. tn bal?n. c. conle\l mnndial.inpti.29 sau 30 Europa. descneri delalja..i!. echipe qtijnlifice comune' Capitolul 5 Negocieri multilaterale: un studiu comparativ Cu scopul de a degaja trisAtrri f. Asttzi statisticile regjonale sau mondi e s'au dezvoll mulr.n'np'puri tit.. Lle.nte uu idtt tr.r.lqt'-i1l-29).:onomic. care izoleazi restul $i divid sistemul. p. 15 .nrlui st no.. \ub egidd ONU I t970_ t982) Kunda urugua) penlru tarife $i comert a C4TT I lo8o) 3.objemetor. .t.hu. rnct e.tte ttutitiit. ceea ce ar indica o $ansi lnica pentru aljanla lor.[ . prapunere (interese)... t.. Au fost Conferinta Dreptutui Vdrii.D/d/d... n".rca r!f_JllI. ptiI nu!fla.. Conlerintete de dczvottare ate t NCfA D-ON( rta64_tqq0.Je se.tn vd..elor cxrJctcri\trce..Dupr \ctor. l. ta pintp r.1.r.7 dace vorba de madle puteri. au tust \e_ lectrte urmaroireie t5 \r.ntiuasd phtu a. ci]ilorii personale turism.Jo!uri pe scena lumii Cea mai slabd interactiune are loc intre S $i A.. Dar in prima egalitate fbrmulelor de mai sus.d. formalism procedural. lnei6da. tehnologia informaljei (IT) s ii nepanjciparea) sau mai muit- t.TVii.ron. 8 sau 9 dace este G8. investitii reciproce.?"'li.aiit*.t.tie intr-un sistem dat este .t. filialc ale unorcompanii multinali construirea dc obiecdve in comun (in special linii de transpoft comunicatie). oferind date Dentr[ come4. " r. in Adunarca Geneml6 a C (cea mai simplA aplicalie a melodei consti in sludiul voturilor minale jucend rolut de caracterislici) sau o Conferintd globala sub egida ONU.i. conseff.. in randul trej ste nuanlarea melodei pdn mirirea numerului rispunsuri Lle la 2 la 3 $i 4 (in cazurjle de vot sc numarb $i abli rea a dezvoltat intr-atat proceselor de i oferi suport pentru continua observare a prir iDiennediul bincilor de date Si aulomatizaret calculului.tn sla_ tLrrar. Comitelul de dezarmare..pu. Opusul aceshi caz este grupalea mcntelor cu coeziune inalti.. am lftreprins studiul a cinci negocieri muitilaterale desfi$urate in jumitatea a doxa a secolului trecut. dur a.". unrcj !a. Ca ti in allaliza jocului bi nal. flexibililate.. modelul prezent ne aratd cA o aiianld lntre S Si A ar fi prom interesele lor fati de L Si ar li asignrat mai bine stabilitatea gului sisten. mergiind pane la circa 150.ipralit. in domenii $i sub egide diferite. n rrccp. Ideea esenliali a metodei este umitoalEa: pentru ca solulia si cooperativi.ttnft.stept . ma. comunicare.c .\tunp tt\0d? .r eonre. fotosind Allclar pttn conscns (srnsu.. fortl]li. titt'dti.p ate tt? aotiEatip.dt pa t..

. mesuri tohrcrale ri chiar dezarnurea generata Si compterir. ""*tituit MMstricht' ADsterdam fi Nisa l de Ia k'ct ri5 rn a.rdul ". c) lergirea jurisdicliei Comisiei -Europene. al larilor nealiniate $i in prezentarea fomal.hrtroa\a ( p..l!ll". tradilia 0liriste a grupurilor restrinse de consultare ti ilecizie..e.incepand de la 10.-.ni negocienlotde cene rnarile puten... comen rn 'e^icii^dr:lytl: p-':T: . prirtre cafe pozifa dominanre au arur-o puenle care $Dduceau cele doui blocuri miiitare majore..?s .rnal din .i'. b) sistemul de vot."-u-u).p"?-i"t. accenaul pe rczolvarea de probleme.enr ld Tr. rapocne Si grupuri rumeroase! comportament cooperativ.. in noile probleme: cei nl"n"iEr'.. Belgrad . Si cu un nllmer cres0llnd de membri .":^' l'" "r"il .ri"-cor"inuiu r 40 ca: Negoci€rile de dezarmare au fost duse in cadrul unui Comitet l1r statut ambiguu (pallial sub egida ONU. negocierca SEA trebuje analizati in functie de pa$ii anteri_ ori $i de noile negocieri care au ufinat-o.'.'pa hoLelul seneveT.ifi-uri inirrt siaiie div'riunr og indrre rn dr'r/r-unle '. greu de - prezervarea suvctali€tii nalionale trlui majoritar.i il."a.-ns'i piail iii-'i. C4nea ambasdcloare.riar*t" -'"*.ot. . Manila. apoi 18 $i apoi 40). chimice $i alte arme de dislrugere tllirsiv. a r"clr o ks tn reainpt-c\i r-u!94-U4-l-l i#*. reducerea de bugere miiitar€ $i forte lnnrte. cele mai semnifica u nate dc cele rinute la Santiago.1*9g.1.In sistemul de negociere contin i a Comunitilii Eu_ topene. $i facilitarea reformei instituionale -. mi\uri in i"t". preeminenta economiculuj.iiTt"a"'.u roiin?rlrurii nois au fomar pe la Pai ffi. CoDvenlia privind armele biologice.' i. 1964) $i UNCTAD 2 (New Delhi). pregatlrea unor acorduri (experienle nucleare fu rrei medii apoi $i toate mediilc. pe agenda m s au aflat armele nuclearc..Roml . a" *g*i"Ale 5.a europeanr 'r 'a . cu rol precumpinitor al . l99l -r. cu o agendd i0iliatorilor.-*i momenre de " ln alara grupunror opuse ner I trrrnorturi. interzicerea folosirii armelor de distruqere in masi in rll iu\mic '.\p. Tratatul de -olilcrare.* reconciliat. nr irlnrr - - il"'*i#. * (n/a in lotrO dar a focr re i".r'"l"gi. armele conventionale..rre cu BJqilia J lndia: cIlll:o patcurs . *or"r!t.::.onsftu.rLr pe tundul oceanutur err.ea'La h.qprfl. inticltorr. Ntrirobi. D cc in ce mai vocal.i'lTe*Itrua suhiecrele se(lnrrrlc crasrcc rropicalir. esrc u produs \eeocierea SEA rThe single luropeJn Acrr de la.1.o indinorc de . rn indririal' 1i s a ocupat de if 'ularg-!-ot ""^t. il.puled miilocii penlru comeaul iibef ltrgiti si adrralizat'' in punda de-laloha..14ti Jocuri pe scena l mii Avand doui teme esenliale 2.fi a) reforma institulionai5.Hor'elie In zuuo ne fo. iniliativa personalA.nu'tit u5u a. temene iungi cu obieclive llxe.... negoclrile de dezarau dcpins intotdeauna de marile puteri militare $i de negocierile $fanse $ inchise ale acestora. x\h/c Al\r \4yrdalYrureara a Premiutur Nobet DenLru Dace."ir. au rur rotut tor tltil in dezbaterea problemelor Si in cunoa$terea punctului de vedere.^-" pi+ 3 ""i. minimalisre $i de compromis.trc mt?md :tr/ ru..uroPeana' p un bun modcl pentru urmdtorii seA . rn in. Rigoarea statutara $i procedura constrangitoare a bene_ liciar de alle elemente care au aqgurar lotusi llexibiliralea in negocrenle ComunirAlii Furopene: ..9-9lT1!. ri adnprar. in lq5T obiccrivele 'ale JU fo'r \5 inlroduc. Runala Uruguay pentru tarife ti come4 3-19$l-9e a" c. legAtura cu dezvoltarea ti securiratea intemationali.^tor oi A.. ar.r.. care s au afirmat in ciuda onrl|.i. ldoOde mrliarde de dolari. Negocicrile UNCTAD au fost incepule prirr UNCTAD I rcva. cea mai am.. negocierile s-au desfigurat i re propuneri ma\imaljste. Cel mai semtilicativ rezuital a fost restrangerea votulUi unanjm $i lirgirea vo. . Ele sunt totug instructive in privinla conlnue a contributiei tirilor mici.qrr (aeuenita a"i wrol-c:1. d) paiii spre Uniunea !.

""r.nfi-rcatizzree 6fi eiiiveloiTari:ar.l in inrregrme:au iffiarn Fidc fi0o-r6bii: .-a ceior ls trdsituri eselt'i]::1+ .e inu-o rr rearizat impotrivr Unui inlere\ panicular.. penrru a-r 1.u.iaia?iefr(iii5 /a1r negocrenj ue \ucce.alurut }i proce."ii.]= .il:f:3:ff ii*li?:i"i:$.'rwotdfi.F. -"*. '" Dxr dialogtrl Nord sud rr cdre nerocrcru( 'r^" reau. b/o.m.lrao ri dr.i"'i'n r.t f. ( etetfer legoc.r-.?ur ( untenn.ra catiLarieGillita I'n.i"..lem difrcri nu rmpiedi.rdF-diLrETi1lo'Jrn'-{fflmbfonTui finafpnvi6a . auprapuner€.rlr"l 5i de/!ullarir' prin mcrodcle sr ro-mul'dle Je cul polrli'e ra\a oi".F-L)1r-Din \inguf.eninlare k secir:!t:::: ii ""rli.Ljitsi?Vile Contextul mondial ene rmponanl. .iii"e".dl 6urc podre T In ylj:33gtsq3inil-eniiFo. conflicl I.u af ". tonctiTii-lip.I mutl sdu mai pu||n con\lrAnCAlodre rigrde.^i._ UrDUr. f"J"pti".i-iniirn.terelor de inrercs tiutrapunefe.iiiiierea mo'liric'-rni'rdmufi iibnomit i"ltir^o global.. alre g:ri in curs de otzvorlnre..i"'i *". .. lllll . .1:'i"l:l::^i:.lira ]urrca unur \ot Feldl in care a tosl dcrinir 1ilracricar rn..rrii por r..150 ran a a tr-d. rer.i *c".d.igi-reu5rle au benelrcrat de un contc. md. " conomica e o atn."r"" -i''"d i. in domeilul energier' rnarerirlur -prime -rriinlei s irr|l"' . rnlf_un pachel de pre_ lcder in care acest interes este contrabalaDsat de alie rnnsuri iare aompenseazi $i depa$esc acesr neajuns.r.ufi folilice 5i milirire En_\e\t. e le a fo.:"t.reTiobpinuG-n-irr.. J"-"?"". fle\jbijita rca..ot'. obtii re.'i. f\re greu . .porrtrce dte trmpulLri _ Liridez\olate vs....i.ei. Negu.\r .. ca ace\t \r. " t i:il{"r::l:''::'.tenta . deqBill:_pllsduf i sau_-srarur. precum )i alrepri ln curs de ale ace: dezvol grupui celor ?7 de r"".rrnre. "*.nrerrecririi . i?ti t5l sa..rael \.uIrre rr conoruite^rn cxre negocierca se de(fAsoara inr un nrediu lotal ren etnrc.a anr Iungi de ne [.. celcilona crracreri.iibf nnlror /9.'.FSFiiieiir .9:jxg1| lati ur .da i6irnatiGrti.. dura m..l.r. uL. 5 af pdred ca urmdruarea variabilj.. Inrnrcdr e\i.r) impiedrcJ potrr izrrea.rigen!clor lurrdtre )r caracrenslici l"i.ej Dreplulur Marir ardrri (a acojLlut gene. care prezinll comcntariu sufiar al iabloului l]ndl au tu\r o jrorr Lomuna a nEoc-Cnloiirre-. Itrplncjr 1.!u/JJ"':nffiru1.""".a potarizini ti prezenra su. de drmerr'idni ly.re neregbtalJ.. Esentiale sunr cele doud coloane care se referi la polarizare si L'n-mEr.in ruoru.: viidE a'6iganiI mTailijTeli-sT.i n. Adrrnarea Ceneralb a aduprat Declarxrra rr Pro- Lconomicc 'rabilirea \oriOrJinr rn care -i." au e$uirt coinplet la slar$'tul ln let4. dar rcea.*"Ujr.pnn..reu \c iraiei7Z-rLS-tEg jtAtbfiienjrilui Tn-afei'iii ieuniunije iari_ Rcatrtflea rral." E' pt*lic.rr.grl.. ar.

Din cele 15 caracteristici (a cdror prezenld e insemnad cu +' neDtala ne pemire se credem ca ideile degajate de acest studiu .t /. care prin faptul cA au Drezente in acelasi mod ln cele trei cazufi cle succes cercelate reu$itei. exisa recunoa$terea putemici a participarii la un ca sub o cupoli uriaga i e comun. comparatrv sunt suscepribile a fi utilizale in analiza. fundamentul iimqul practi{ I-a toate acestea se poarc respunde ca cand elabora ialitelile bunei negocieri: ele sunt ulg-swuseFaDtul ) dal-unde sunl celelalte cei-nle E lor df a aclrona. DIs Dc/r-m1rc. lraorlrrle cu PROIECT COIVIUN LIPSA POLARIZARII. in ciuda diversitalii de proi Dartiale. LOS: Conferinla Drcprului Mirn. t: prczen(a tmsrsturii: situa{ie nixta. .152 lo&ri De scena lumii Pa ea a a.l -) extagem acum.l-ice din agencla intemalionald. care transcendea $i adipostea sele diverse.supra posibiletor ingredienle care Pot asigura succesul unei ne cieri multilaterale: z o 0o F == z = o oco o LOS GATT SEA m m M z (/.c mfter m: dinensiunc nijlocjer +: trisarrurii. pe hngi un element explicativ al . maturrt oamenilor poiitici implicali in deciziile finale.oa\p int?ts?dA. SUPRAPUNERE FLEXIBILITATE COI. suportul politjc de care se bucur6. intelegerea qi organizarea rcgocierilor multilaterale cu aite teme cr. Qomunrcare \ context mondial favorsbil intr'o singurb fraz6 rezumativi. $i un indi Eezinta. De. expresie a unui interes general benefic penFu ro. conskuirea r Burop€ unitare. enunlul ar putea suda astfel: Pentru ca o neSocierc multilaterald sd'li realizeze \)ele este important sd fie subsuhatd unui singur proiect comr care ta asiSure penftu lecare participant inkres? e:enlia {afi ca Da i(iDallii :A \? polorizcT? in lab?t? oPuse sIPrele 'inrerusi avAni cat nai nune.i: \. Se poale pune inlrebarea: ceperea negocialorilor. SEA: \-S \ord-S. cu o libefi si bogatd + + + + + + Dls N-S t t JJ Tr6seluriprevalenle in cazurile de succes ale negocierilor multilaterale. slaba lor manifestare cl. U U U muibare. l. r'.ti: nou rcg1m al merii. N"satiti 153 in toate acest€ cazuri de succes. proiectul comun suprapunere / lipsa polarizarii / I ' flexibilitate \ '.d. cretterea comertlilui mondial.\otrtue . tntr-un contextfawrabil.terate exemplele selectate apa4in unor domenii diverse semnihcatii noi in problemalica globali drept internalional' mert mondial. dezarmare' integrare co ci I : absen{d . cele gase tlrs5turi (devenite cinci). M: dimenstu.benarea rale la care apa4in.ele $i crizele perseverenla lor. .lUNICARE CONTEXT MONDIAL Figura nr. z Lrl (I F uJ CE f : I z z o (nE F -:) F : =q z F z ao f >!! E z o o + I! ul N z : l z cc ul o F II + o9 E (I o ES !l . dezvoltare economicr. f. citand de la coadA cap. T Tr5s6luriate negocieritor muttit.) dibai lolotll o orgcrnizqre de maximd flexibilitdte. capacitatea de a peti obstacol.

8 Schtla tuiHopman Tn Procedu inlonnale. Ei trebuie as sd cdute in jto alte cadre h care situaliile cotlflictudle sa Cdutare de alternalive reciproc avant4oase Parteneri $coala realisle Figura nr.ii i.'*!gll:lco!|]I::4ve_!Bc!sEd..i fi.d.193Q". |l\ e pe lefmcn tung.nit ipt rtdta n. caSdguri relative..pprIUL"enrru amandoua. Rapoport se]lmalase deja ca .lionate.i. ie'ea i-rcgJrti\i :Lrererd.cnsul La sunt ireconciliabiLe. capabilililj de securitate rrrtiunaU. Reatiflii \unr cd_ rnxn . O u tta\a ca racteri:\ticii ce fa& confictete subiective este perc?plt. paftdignq..rtr.-delcliu r lur Willirm /adl sr Mrureen Berrn. Hopm rnan rnrDfeun.r pbnilor \e je cunrflrnrd.t . p54ile ..er*u.. n. rrbtort nu depa_ |eSre mull !e.-'. r. creative 9coala liberald .@ iir-uri iiinflicr fundiniFriialJi impi4jl.lq n .'p". Darad.t p. n4d d a ti rci fitot(i t.irualic in cdl! E{ le p rnari irrrpiEuna bcnelrcrul {i. pttt tt idtoto?ate .'i1Ta-CE-T.teo: ria jocului duce la vritabile inpasuri. O t'rota..italea..al negocrentc Ju lo. li_ beralii . prin aceasra merodi et a explorat inEiiisme dc rJnncirne arc lnrr\ iei ti manite.' jocunle conflicru:iii'ielufl.U ace\t. ps_:jrepjcU\ jnt lr oc.ti.a ca dnarhie. coctentt-er-a -itc.I : Dislributive Patfta a II a. ntu. roiul.starului.tenrii. paryt .ler:-(t .le de prngilccarci sa Siiu totu\rrcr unof cortreptc Je ha. Aceste impasuri au nulterc la tensiuni in minlile cetor cdrcra Ie pdsd. red in lurred in comuD a deciziilnr.t \. tt t\..a!J conccprutui inteq... care .. nutl.t'j fi libcrJi I'entru cele doui ripuri de situadi core. adicd la situalii in care baza &x. reg.\tcrtuii r-n!1!r!'L:!s9!g r lLr koger I i\hef )i U rllidm I 4P*are c\rdenlir/.onlra)r intrc real \li ii tibeml..rtu. Scneliciul dr\porrbrl penllu amanooua..snu dominanla r leoriei .tc nn.tere yatori.i .-eona tocu u'. intere. .punziloarc. Tn primul caz. Hop \emn e. O"no.Blele cu esrrad. tentonu sa po. scepricism fara de in\litutirte inrem.rpj i. Nppl?i 155 f Capitolul 6 Concesii Adversari Instrumente tormale $coala inovativi in anri o0 ai \ecululur XX.r. t.ceer ce e.1. In lr . Inrr-o uarecare ma lenLnL suri.r@are rccerluca/A importdnla inlclcgcrii prirnul rAnd a problemei ti apoi a ajungeii la fornrula conc generald pentru ghidarea negocierij spre detalii ln sfar$it ap perspectiva grupurilor de lucru pe rezolviri dc probleme (atel de rezolvare a problcmelof) a lui John Bufion $i Herman Kclm carc cauti sa faciiiteze abililatea actorilor de a implini nevoile lundamentale ti identitatea de silre prin interacliuni informale penrru sine cegarai nrrre IrJELJ-i4.ntutrt trtnt (th t.e rmediate. ca$tigui absolute. Dar este aiomatic ca difeftrqele de inte rcse su t subiectiv cAnd se au in va. ar. Pxn evennnente regrzate pe scere pa. Az:lr./a o co?lalie s prctefinLclor rcolilur rcrli. In co rrr.. ca atunci cAnd doud pdrli untcircsc acetqsi . ali a negocierji. U JDoi Dersoccrr\a diapnoiric lomur.."uffiffi in 1969 ci toatc confliclele slnt subiecriye.t. i!.:Lpgllicd ofici. ir. i.a negocieribr ittemslionale doar cepand cu.!ttt --La un nonp t da! poarr c:ti\td o dit.1.7ute de errn lumild pre\enrnr iru rc BurtoD a observat "unouq*.ontond!r. rprnIrl tco r Innvalr\e. El acord: o importanle deosebita pentru infl enla crescrrLra a acestei psrao rgTErLrcr'rrrr fui49ipled NeSotiatio crescandi rtesrc.opm c6iiri. rcton non-sralalj.u liecnre .r. oLrr. si elunla doa.jrli L't.. nego(ierile zate pe interes mai degmbA decal pe lactici $i procedu .ilie. pentru jocurile cooperative.r.n o ua".a dil/renrr ohieclrv( n ..ro ro..rablou xl rein\ierir cunceptelor leglc de ncgucieri. in rerrrrare.]e /olvidi conflictelor..onrr.dndticd se aratd afi ins rtcientd in rclalia chiar teoreti tu anumite tipuri de xirualii cotlflictuale. rero sau. increJerc in In'litutii ri rcgi||ruri.ai'irtAiiiiaFncely? !l rell}"gg-lY$s4:{{u rlc. ahe Fluri decat secu.'t" distindifi in studiul si erurli. I'unon rntfnduce rdeea unei noi abord $i cvasiollciale.dtrcnrla.t tpl d" i.u Llinincrid inrre aeBr''tl intcaryJ)a.

.u."r.:tii :l iJ i""ff :. ii rvr!}uLlu 'Jl.:: ::::::.Li.. inrrti l:.. .'teraenriti'a!' n.'"i .tt De $ena lunlii si sa desfiFuLtm o negociere? nri roluru vilorii Bun'n l3 e mai D'eg (u rrceperr:a analr' t'"'" 're abordarc 'e rnrir inrercsur" se ti.:':::: ulre oe nctsoL'c.. -----.*i*ffi"T'i. '' 'oi"'i.rjl1il.::. de descurajArii sau pedePsirij) Agenli exteriori impunand solulia re penlru tot/ coniemporani apafenl ireconciliabile inleracriv al merodei erre e\lrem oe prclros..' u.. fr Ronald Fisher ii con.. _f"i.9 Schila llriBu on ili !"i...:i.l1tfi:i"f'fi:iiil lfl:::i' :: rr orrerej cte culrurxte5i upri dczechilibrele rLy..i:':1...._...n demers "l ...li i. in eruz no reprezentari $i uain'.il:'.rl.ulrrre recrproc ac_ lcplJbrle.ffi:.tlii:lit'.i e..::i:"1 1""1atmosrere.'' r \cmple inrer\enlix.a' .i: -..--Te Orientul Mijto- nrai !alorilc) Bunon consrdeni c: c..ii. Ele urm.::.i"i:JiiHH.T:..-.lTt .etor I Sufii: zero (caslig!l unei parll esle prerderea celellalle) 1.".i.ll" '"i'".il:"iil.uhlrnrercd t.\ :ll::):Tl:i...:'l[ ii.ff"J.: :.i-01.1:1. l"ir*"'" 'rudiile sl hehavion'te Fl a reprezenrlr Suma ' Poz:rrvi 44 t ttk oaru Pol c.::ll!:Lonfi(lele rnal :l.3"*JXl'... :"1.9Liqd) J.. .: ...resc rearizarea unor :[:.. .-rn.l " de nxce dLn Unenru! j:l::r r!.ffi.i ': j'-.ffi4 ffi".-':.."::'.i-'p':br:.Ti:.:-"... lh.uie j:."1.e'* J#iffi ffi .** . lrrner et"r ce negocraia gr nr ! dcrorilor \ .r". Ronatd .)nfliclelor idcea de coercitie )i lralrrca "..c aceea a aletre. recr inrre srupuri. rer ncnego!r'lDlre ^ rrru cl .lnleraclruneir trebuie sA unei conrrunriLfi producri!e ll::..".:.xli"it :JilJ:1 Lrc orb! de Inlem.i LrRis ' mli 'iio ffiJ.'J: HiJ.f "telor d? atrasa deradmnur_din drcapta sus..+*'. 111':1.:Iil:t..ii1 i:: Ij.'.r :i...rrttjI: :: ]l-f a conrlicreror' E\ioenr''nd imponar o fj:tlt. ..n .: ":.^-. ""p":'...x nrurrr rur" r Gvrlofi _''' ":".x:. tn|:t?a p. cu modelur '" T. Etll ..m:tf ru.1:TjT: :l :""r.*'ri'l:i-i.'. l( "':il: ..".'^::.#yx'""..:.iro. '""(r.. .. IBunon.:""'pi'r'i'' ..:.. .""1: ffi '."a ". u\j an_ Ul proiecl .nrcresut.drcl discu.?1.).:.l...eonard Dobb pe Herterl $i Kelman.'*.i-".o' auro /pglar.":.--- |sL *r.r*. _.i#*ffi *#l#ll.+rj**:.itnp rcrt.* .v. rafqgi.i! ii'ii|!#.":. .... '"1.iTl lino.:i:'fl i'"'"'" rn p'oceserc tralr! ll :ifJ.it!i l!!lEl9r:.ae increaen [". Uneori mediato_ ". pe L. ::::.:lHfi . ( Figura nr....5re.. ' [qi:.. '"i'... PL.irbilel ele rmnlica iiiJli:.i. L'0.:.nesociere ce imbina ercmenre de concrri_ lffi"THl. t069.:.q1'' 1111: :i"'i:::..t.***1..r... I.:'ilil..rri psihologRe pentru incepefea negocientor.i"i.:.#J*" *.i. lii"ffi.i:t[:.' i.n"i p..il i'io'ite . l"t: p"sibi]e soiulii.#ri'" (um utmerz5: rlir dupa larbe."1 l*i ri'nJ.:.T::1:::lilil : deschise precise.Co*"?l] lrsncf o definelte in urmalorii termeni: .:lj:::. moder. Jcorruri 'ai r pa!eze.'.rdera d6Fiilonreri ai abordirii sale ronn bunon.i"i i. .a o"*g".Procedum cel mar de.:: :! ..ii fi ld de purere qi llcr'e\crenta gr dr\ciplrna in alingerca unof re.e obligatorii r. El silu_ ::"i:i*+i#HT \ .J'... i.: ll"**.': inrai pinr* a obrine ::::1..#*::".ii'il-.rr'l' rnrcrnarionale rl!:lyl]Ti:.A . inralnrra es..J..'r in conjli \ru In srnlerer tui rn.l J: il:.t.a' 46-teresul personal.tT.. .1..*.l'lll)::"i1il"i. 1i:li.' F.

era de a$teptat ca iema acestcia si fie aotuali in noua qcoaE.u.:ure trc re.ten1on_ '....i!.! deliberat tocu.jiii' i.ii"..lisputei si rec n l ta vialenlii pot fi itrcritobite D<finitii . NeSo(ieti r59 lipse$te.i[a (compensare stabih ruupa irre." .l" ".him- Multi au rclevat necesitrtea crcrlivi!i1ii in mediere $i ncgociere in depigirca impasuilor. inttli.le mJll tFnc/a i rleqltrurarerl:onllidclur. aio. tpi. Bo'ntn.tt /\Pnrt. Rr n.. . Ca ti in cazd curentului interacliv.Prle\rrna..1 unpte in no..reatiL.J ficeJ rcJde|lu-a.nn.l I :i'l:il::ffi i. r:rlie. :: :[i*: ri: i . gdsirul nai tnadatit.r>le o faspundcre it un rot_ Perspccliva rnlorilor a fosr fi ea udlar inr uD momenr in care .n1.i . ttt pro.r..uriie nie. eristd o tansa de a controla conflictul TehniLi de d itltlu. mJi dcgraha de.lblosiloar. dc a d?pdsi tinitdrite curente injtexibititdlile ti si tte va analizei conflictelor... Exemplolc includ pe R. o:n' I d' toallit !? CLhtr 'r "lo tfr. bratuttominq' iocul de tuluri..'411 \lli dt/' tt rI' infas precoce si t?!_lr4{+!!fy:":)!e llujtupas ' cc e\re J< racl|rlAqurdd'ca p yd: .. consillerA Spector' DacA pdrlile vdd co flidul in tatmeni naliotnliSti.e ca a.. Proccsele de Bdndirc ueativd sunt de obi(:ei intuiti "c.Iw r"'.s.t.ir'!' ..nrioralersi de.npr.a \e egc'vc/e puzilrl c palilo|conflicrul din Bo'r id.i.\tr <gii intcgra_ rr\ c). un Sed'ulCenlra BUCUi.. ] .1 Lle\rne .. ind n. ca |:c r<(rno.a o -cdrh i I Busrrra' mediere suu nesacieft....nr.LnIelc (unv.r.i de d reincadra . Vederea pe termen scun a cle_ ridcnlilor politici gandind in renneDii caltigirii etecrorarutui inlern -'-. repre.i ita p..cteptabil d? .*\ii:liiilJ:::!fm-pr.'{rdar"r ..rj..aJ dco.entate d( tsandirea ueafia.u-pofir.lnn rF !re.. se .ar tu Ji!t. pe ti. ta lrrt.tefini prcbten. cre.oLD ..\b. .::.jt.. Procesul este caracteriaat ca o incer. l Rezultat l. tertarca acestor ipoteze Si it co niitictlrc.'"dl ia.[fi . il|tluer raU rrjl .."ralo .158 . dar validitatea observalillor i$i nlenlinc rele_ vanja pentru negocieri. 'te \ocretatc ii nL JF brfo. r( -"u d. oferd posibilitatea unor salulii noi $i dcschideri.ite saotc in sAndire.nr re(rnl cr ..bt/ma 1.. Jer ine lararii :.aBle...Iefiheye .iiil'"td.ri y Jat r 1. pdncipala lor nttodh de rezolvare.. Ideea Europci s-a tbrmal prin identificarea unri rcs conrun: pacc prln lozrncr clemagogice a consrituit un neajuns fi. AUr:r Je St.Creati. etnici sott ideolagici. inn"dnu\. .( \r424lar.lrin$i sd i$i retnudre.'itdtea. arp d..i!:.c . lc t tc.:r buc.izu. in . p.inuvarie Sr Jmma.e suspiciutlile i ura reqd dirul 'si conflidele ti tientinentele de ostilitate in lermeni Ini fi rli. i"ri-.] Teza naastrd poate li 4ipusd Joarte tinelu: noi orientiiri coSnitire ule situaliilor rle tlegocie' rc.lul tu nre o disPutd cstc incadfttd pottk! (:on:tAnee apli nile pentru solt4ii. rarc tj Navcrh (rcitefrnifea retariiturl.utJ? .i::q...udienld Llutd..|at:a ei pot ji t:o.c..rrl'urile.iliei nu d_c in\Iturri.r. .o t e\t. fqLbgeqlll!:jllet sue pat u cerc imp-etuot neso' . Husband gi Johnson (schrDbiri ce.-/-.. inlc lcgem cii elc_sunr inseparabile ciind privim valoarc! drep! masurn rJrur rnteres. Si satisfdcdraarc pentru a .. '. prccun Sanllirea analogicd. DruckDan..drrr'rr !rnbcrc p.p.I ndttt \rtttri atrjuj. ar t i..hili.dt$iil.i*.A4ik in caniict pot f induptecate sn se itttplice i tt'o . Pa I t. *5m.ribititate sau opotluntate sal1 o noua cak sau direclie de e\ptorut. ea a fost dezbituti djn perspecu' cfcativi).l. )"'i.:a un proccs prn care noutulite apdrute sunt derottate cete cure su.rn6cfc994] r+rnr c. .Jrlt .purjid .tlo ..ri li l. IntrucAt inovalia este un prodns al crca' rivitiilii.i d.\".ete.feril.. S. I n..r r .ii. Dar a opune valorile inrercselor nu este o pozilie fodnjcA. 1r I dp t e:ot I jr i d.. ur.Mo. cscaladarea .. icp. Curentul u acJ L.ltdln 7a.1.< tor crrrePrr lllllt c rnd cunll . 1 ' atire dc eandirc.z.iLIUt ALlucetr . prnre.t'nik(i a ntcl..ecvent..na lnrii Partea a I1 a.:"#. drpiL Spector.locuri pe rc.oi.r cunrl . '.c\r pc. r?d.r prcnre . p.r.i.Comunicarea Cobcl irlr .l. Gdndifta cteati)d se tu eseaza problenetor wchi si rtifcile. d'. noi ipoteze. Ajen dcmers porre e."..\dl i'nflLtult't tr..:lt.n'd.iroi legrt de.. Stein .o^)are 4 ploblenei. pot aiuta [ .. Ur @$erltlli lr]]crlf]rti!. Interacliunea este meioda de dlalog si ru misure a liantu' lui sau conexiunii pi(ilor.ene de obicei o no d po..r!liri r.'ir.O a trciu opliune este de d cdutd modalilnli de rein(:udturc a conflictului ?11 ochii partnipanlilor [ . N... nanife:t6 tn Jorm tarea d.e.i re.t i..elel.aa."rttpltrLlL4lxlrtc.ma\rdt rr J.* ru..r. Sn. cabazi a sdrii de pacc Euristici ti Creativitate.r.o.ir .d/'."'.:e ?racese crel rtur ce nu poal< [i nierout In o(hii un r public tarf Li_ |ut la curent de lnedia atotprczenta.

'.orul nernvrrrr ld Duroc rcri te of . .. ln aceea9j silualie se gAeesc loale confliclele perene rn care se ctocnesc \alori fi convingeri ireduclibile.j d:+!91"'Eere^a .oeretalei. Capitolul 7 Calea 2 $i calea 3 Dezbaterea intensd a ultimelor decenii ale secolului trecut izvo.1ilor. *l"giil" ""r"tl"' "l concepte integratoare mai clare h european I iect comun 9i nedispurabil de civiliza$e Exemplul probleme la lnceput de mileniu El po i"..\upreme erau srruate atal de sus incet cApdtau rilluri de -'-!oui"*iJ"uta adngerea obiectivelor prin inte " ""nstat de lor cnltural (limbi' i lrt p"i"r"fiir"t.i."[i"iir" ii"i tocun !:iYlLl!ryji in praf $i pulberel Acesle intere {duDa reducerea economiilor vdloli.ijl". MeLilele l'.'.160 * ". confitcr)Oomind de la cazut Orientutui Vijlociu.. *""i"**. 4.laborarea (pror. trf tl."u.pFG . Valoarea a fost vSzute de Bunof. idenritari ce nu (unl su(ceptibile de comDromis."'.r/pd. prin inlelegerea valorilor care conduc gandirea fi compor- ffi i*:#ffi ffi$:T:".iditof panilor.. rctori in viata inrenniionala. itatt"rentcare sp.vca etementul )ndrspensabil olLngar de tcoala analfica ce a dominat negocierile clasici. ldccd )a-a ro\r de--ajlubtatreq!tdS*"luafp1!j"-S.ri* de perfectare a mecanismului negocierilor rezollam tnovatia a-insemnat schimbare de cadru Nu de pace intrunim expe{i penru un o lon rin$ diptomaticdL . credinle nerranzactinnabile.i t.L..1X'i."'."rntu "aia "ionomii Ce s-a inceput cu interesele? Nu pr De rit"ta" p"ttru a pi$i pe !n teren mai ferm' folosi i.acted.eaTidemiti nc l. el a poT.il. in co_ sa cu AfF$i in a. ce podrc (onduce ta IrrleleBerea celurlall ti la descoperirea unui reren comun.".:""'Jl*il".rmonre cu studijle acesluia despre . "o-ot. 3./.ttt"r campuri mai vaste ale construirii pacii . Reducerea s6rii de emotivilare crescute $j facilitarea djPosibila aparitie a unor idei noi care oficiaie.ificul separa Pacea le puleau a" 'Labila '"r"rile coml slatului pe baze democlalice: iAla o valoare ."iau initiative prospere ti descatu$rea nJrat*"u ln.ciatc. (jd ) o$Sr" 2. rrlogului.i gcsqqp de-(onflicre esle nerezotvabil cu merooete extslelle.i. Dizolvarea situalei de osrilitate $i a starutului de dugmani al ffu.. eliberar de rigidi( ea po."tu.)cier'i1c . Conceptele de inleres !i valoare au fost preeminente in dezbatetea care a condus la ceea ce numim gcoala inregrariva sau inovativii. fi .i^. rati din incapacitatea metodelor urilizate in negocierile clasice de a trata $i ciuta solufii la problemele $i conflictele care prezentau ca_ rdclensrici noi a pu( in evidenF cateva concepte din masa de idei a lrrerarurii $i pracdcii exisrenre. s: fie rransmjse in lrmenrulceluiialt..2-'n care negociaronr rebuie sa gaseiilii'irrffirii-siice_ tirare.b#ff 0ccslor negocieri paralele constau inj afigaiartiunor oprnii care \a reprelinle ac.

' il. 6.. 5..'trei e v"'bcr'e H't'"r'rnr' Jc r.r.la -..r'rm lorle elementele rrebrrie 'a renabrlrm |Ut"l te -.. gradabile ii comparabite p n utilitatile care li se asociaze." s.u. ala cum teoda confl ictelor considera ". lena cunoa$terii $i reoria deciziei (unde se afld la rAdAcina formula di obiectivelor).. ca irr .nJl:/er si nreu'up!rilor' "-o.Ele sunt sursa de conflicte in cazul ir care nu pot fi salisfAcule pe cei pa$nice (interesul a doud enrititi de a dispune sau de a conlrola unul qi acela$i bun.! :i.". Conceplul esre folosit abuziv in docrrineie puteii: . ciruia i se subsumeaza inrereseie Pldrcularc.ul Je echrlibrrre a Ltoua .'erca nbr<.Interesele sunt masurabite. 4. Iati cabva idei care ar putea face .ileti p*ta"g .mtionah.balantei de putere". po/rlr\e tndr'lre de."ne:.e erese in cazul conieriitei ctrcp o*i iilL'll dld.m d. cel vechi fiind aproape unanim considerat depitit fi nesarislicator. accesul ruluror la reN|tsele oceanului. unde. . irreresele nu au fost examinare teorctic pe misura rmportantei lor.balante de interese".interese nalionale" (in polidcA) penrru justificarea mlsud- l.. definirea zonclor economice exclusive. cii de lrccs pentru lirile fari ie$ire Ia mare etc. Interesele panicLrlarc au consrat in extinderca nritrii lerito i a cetol angajali in negocied' tot la^intercse " 'e'u i.. s. 5.rr tirle. intere sul rparilne familiei de coDcepre care expUcA comportamenrul uman. economie...rri D? scena lulnii Panea a ll-a.''. Cum a funclionat d.balanla dri interese" sn joace acelagi rol in viala inre. Negociei 163 de a Defjnirea unei arii comune de interese' susceptibile a uner poslinterese re$abili increderea $i cladirea pe baza acestor bile solulii. interesele a$teapti inca si fie sub ieclul unei . negocierile fi polilica mondiali: I lntcresul este un concep( fundamental in $tiinlele omului: psihologie (unde sri la baza motivatiei). dfepturi speciale penlru starele i|sulare.r*ii....". Interesele conlliciuale sunt susceptibile de o solulic care are doui fazc: a) gasirea unui interes comun.r" in 'a'ita. teoria nevoilor fundamentale umane (rraductibile in interese). In timp ce puterca line de categoria mijloacclor din strategii.t62 to.erUn d< inrefe.*"i 'olJlii Pdrrrrce Inrerc<ele 'unl pe nl supunerea acesklr lnterese unui proces tranzaclional.inreresul cle stat". Balanta s-l rcalizal prin lrrnnrlx finali ale ci€i prevederi sarisiicetu anunritc intefese. !gP!s!t" caii 2 ar putea proveni din urm'toarele con DiD p5cate... lntcresele sunl Lralzaclionabile (in schimburi Si comerl).i. sociologie. 2.r incercc 'a fnl. 'l'.o.'" . .] -*rese in fomte violerte"' atunci $i in ne "iJ.interese speciale" (in geopolirici $i in declanfarea oslililililor).e panr(uhre s0b semnul unui interes comun constituie o balaDti de intercse.coah inovativa de pilda' ' nt.ftl. 7 Prn. reritoriu sau resursi)...rr. . . J. lulLri nririi? lnteresul comun a fosr elnborarea unui rcgirr nou al nrlinr.ia..balanla puterii" a influenlat atat de mult diplomar. Spre deosebire de factorul purere care std la baza doctrinei .i"og"iti".i-aJri.

confli tele prelungite).ln]d{calea t Ea poate pirea peniru $ocanti $i paradoxali. credinre. 5.loc ri pe scena lutnii Panea a Il teSo(ten a.u]rlr lJ J' /b ' efeJ liririrrlrx sr deschiJe ncsociel€ De un all Dlan.il i:"x"#HT:i.J::'. a-6tii:FdlzlTfo:r priiiiirdreoaaLa are l|n .tii pozilijlor ti rezistenlei la orice lbrmali. ci $i fafrului ca ne Aocraronr nu au gisil in geanta lor de unelle decal metode Invechrre ti inadecvale_ oomcnrrle carbunelui Sj oteluluiJ.fa Si incepui in p*t* unei 6. ?t. . calea 2.rmdi lipsei de t iliune a oamenilor polirici. interese comune nu au iosl discutate.lriine de orice solutie iunraD a prca larea situadeirlt cffe zona intampin. umtretaiitcuo-irWtoare a intereselor diverse ce trebuie ate sau annonizate.l. leriroriu. I Er $i medieri rn crrc abiroarea rnregrativa a dis_ pirut. n r. pran reranL Inuebarea dac. insA p.e-cliile \uo e<tut europe.au . se recomandi: a. tranzaciionate sau echilibrate. ce se poate consolidaprin jnstitulii $i acorduri juridice. in care litigiul a dus la o polarizare totala in c rcferjrea la un inleres comuD a devcnit imposibila. noul secolfi pnrneJdia_resu\cil2trii sau rei. Do\arul istonc al apanenenlei Alsaciei .ul Europei.a pe. cu pafticipanti din sfera interese.. pnn cleschiderea :j#. Lrn?Nr"ir*". . i 2.ari \ t65 producand obieclii 9i nemullumiri. con crat. b. deschiderea unei roi negocieri cr o ngendh diferitd. Transformarea intereselor in fomuld finale in proiecle ne. exclusiv i ereseior practice. in cunoa$terea poziliei proprii sau inlelegerea poziliei p54i in limbajul conccplual folosil $i ln ghidarea negocierilor. Ideile despre balanta de interese se pot transpune in cazul unei negocieri in felul ulmator: L Asisurarea unui loc Drimordial al intereselor in analiza si !iei.164 .b lorma interesului comun. E un principiu compensator: ceea ce sacrifici e mai pulin rmponan.bucnrni unor confllcte . Conjqifg4. discreti $i i lcma selar6rii perllor (entitnlilor politice sau armatetor allate in (unllicrr. care dacn ar fi fost considerate una cate una ar fi impiedicat un acord...i9l3lr-s *hl_l:!I!' lru. apte sA le satisface ti rcalizezc. E o eiptgiq!qjq4La-c3!-2.e datojea-. decil Leec ce obr r. nLr r'.'*.rn itu eri\t1 negocieri oreanizate. cu reludri formale sub presiunea intemalio li) sau Drivesc teme nesolr.ub egrdj rntel_ rr!rionrla rSUA. ljmbi.dspun( irnedial e\te solulia pmcricale neexplicil procesul In de rrlegrare. in . Jar crealodt-€.de i. intreprinzatori $i expe4i. Cand negocierile oficiale sunt in impas cronic (disconti tili pe termcne lungi. Europei nu ru fosl digerare pe lor cuprin. crearea unei negocieri paralele.i''copu ei ru i ::: ' ' vit din cauza rigidi€.gB4w{n-asoLutjqi s!.ezentate in pachete mici sau in generalitatea lor erau acceptabile.i'i{...ubjecLe conrrunialionale fidenri!ak. Regula de aur a balanlei a lbst: avantajele oricdrei pozilii singulare a uneia dintre pi4i au fost mai mici pentru ea decat acelea oblinute prin acceptarea ansambluiui. 3.r.Lrarsr. creand int1€ pirli o durabili.. doclrine etc. negociatorii ne<tepiqind solulie inregrarivi a ifteresului comun tn juru1 ::l::l"l -: unor proiecle srrilne de litigiu. Prioritatea lbrmulelor integrativc $i neocolirea lot chitr cazurile in care obiectul negocierii esle separarea politicA (i pendenl! sau autonomie). suspendarea negocieriloi sau continuarca lor simbolica. speciali$ti in proiecte Numim aceasti forr.r Inrenei la Franla Si cermania a fost inchi. fo li colaborare.. ..6a $i de oricc \dtori . sub \emnul mrsurilor imediate.1?:'l | ca. in cazul in care negocierea pincipali nu este un cadru .'.nt:rlcltune socialE economicA .i. europeani..tlionabile (coniliclele identitare. Negocieri I in.

cetrrre! tui de c. . cec! ce er_ r. po e area u. a unei echidjsi. Medicrea.rrc:r FonnCor lerrncle r'lul'rlr'erJlc c\rminate s au linul in sediul $i sub egida oNU (dreptul mArii !i dezarnrafe).!an Uner tofrc Je gtr\ernare po. r rror .tor .n \ ita .hidr penur ||omo\tuer rci . Ei sun! admi$i de ambcle patrli penlru prestigiul de care se Pe langi pirlile angajate rirerorrG a griior-i-iiiiriid-f. arbitraiul iuridicd s nt menlioDate ln Carli $i rczoh'area pe cale rc|re/err'rr'li Jr orbrnr{rL Li. I rr. :rma.i:. e..rielor nln.". i0.ii unci ..o urii te-rnrrrrpu_ ..rndle nc (rrc Djr. tqcllr.rl lj!nula|L|.ce s.o Nllllc in terncni gencrah de lerrii \zr iLleer.' gJni'me...tnlc ti a unei neutralitdli in raPort cx poziliile maj multc ori sunt acceptali $i inlefesele care se confiunti Dc cele pentru ci oferi un sediu discret sau neu. Lr orice .e inraml'. N?go. ic iiiiim:pta cand fonnele de intervenlie ale ledutui se supra_ ""T:ne crye Lt nairr-6_!:l1ur. ete )i-Ju credr pfupnrte reguti fi ffnonit rgcnda..i rr . virar intciesate nesoLientc . reprc7-jrI3nrul O-NU ajucat un fol acliv Si expjicir.r l pclrr.c npropie-lr !-Lh!rJ.n vul l pJ'rciprnrilof tiin. f ruri pe care acegtia eziti si le rransmiri oficial celeilalte p54i. dc mullc ori la masa neg. nu I.c cor Unicbde.hrl. ace-sra poate pleda in nurne propriu penlru concesii $j lrcl.Paned a Il d. /4 Lr.Iira a ufpr | \edrU J. U^D mcdiator adiv fbrmuleazd propunerj.i er. sau suni garanlia Llnci obiectivjte!. la UE (cele cufopenc). Je obr(ei ee.ab Danc $i Cermania.t. in rtarr In farlc .c Jin qrsani. obrinut pc cii \enrdicirlc.L_lrlrhdnj a tair.r (i rd c./.rr\.rpn . fiind perso]ralitlli sau organisme care li-au ca$dgat auioritatea $i comperenta in a]le negocicri. care tr \emnat acordut olicial.itl . in_ .:rtrur cn Inregr{r-er.tt1or J.terd comun(.r nn-vc!JJr.l o Ftnic unei J.ui o ntencJrlie Jui:i in nego.llim./o ..'.-:\ ..r(r . iar atianla an_ oecrznlor.drercr e.: r' t:"]. faciliteazi nigocierite.nenlrr reon\iirto i rr-Jclienr si lr.. !nlrr sr Lrp\.itri t67 CaPitolul 8 Terfii in negocieri directe.or ht.. r/i ue ta.n.e.trc pd1r. rr ci c rrle sunt linu-ie sa l)itile \u rr lrnu e .1$1[.. tu.a..rtreprncner. orennJ o atrerriaiii.culii.unha r )r i me. r].Airp. rrr rn.. Acc$ia erau rcpr€zentrnli ai celor clouii foruri dc conducere...e lonete noiiri.intei. Je '.l (rnl.. n-.] tor rordt. . si-fi exercite inl.enetrc.linler/a lc ce. irnta.1".mil |nn te4.. a purut bucu i.{".I.. au rocr ta. o. a a.r fol membre ale ONU..ta:-__.f tf l j./olrte In f oras gefrnrr.umJr n( |er. lr cl/.. n dr toc d.?Jt.jii.Jtro.ntutii de rn..rdrc.i ja o rrpllce.lF duJli: porte ri pane \ru in e\refiorul rof.rrrul elen<nt oe luare r t x. .a .en(nea Ji.cielilor ili fac aparilia te4i.11 "l!.nsut.e carc nepociJ..re l-inJt Je dorinri rmprrc. lur cnnliburre '.r.Jr.r ^Rnlul a.t re i.useJ-i rormuta <m3nlln Jc re4 . od. e )i tc lran. I jar 5 d L o \t.luenlain culisele confe. pe "rr dc purerc Si i ttuenr. rn<.irn.. rcd.". rrr r'. ir conicrinli lor..r.ul sunr lesJre Lte nesoc eridcc-ar p1a -. rt c5 Lnr di atrib t te lur c(le mai riem_ rte poare consla in topirea igidilalii pozilijlof ce se corirunti. ili Jrof irt p Inii rcne norre j I L..aL r:1re rec re nct n. .n Algzlj. '.iiiiipiiiaLea ..rci.r'u rrne'e! ncPu(icllor' r.JJ r. .onsti in modificarea srucrum negocrer:ror . ltr CATf ii UNCTAD DaT lingi un mandat ii 1 scoP l.-. con_ .. tr cr/ul t^.i. J !r niii Inr un rezujtar.i^. care i$i oferi serviciile fdrt si ia parre la dezbateri $i f6r: sA inre ca benejiciari in acordul rezultal.

.Igcumpeni americana in elaborarea -. indiferent de etnia sa.ia t.vem mori\e_de a crcde cA rcjrrsele orgg1i/alrer pen_ rru neorerea trunllorpropnr_ t!/tjllll4eCn/4 nu lnJjuJpui4l4_ aaffiili. esle re/uhalul unei negocreii ih car SUA ajucat rolul de mediator.intr o forriiuh de struiturarE-poff tica aiiiivalFafc a. aceea din C:n bodgi. ei puteau fi considemli lucrand in nume propriu. NATO. ujr r1c !l uNlL qce'la ai lt ol{llAieita p a elejllur.i_ Tn ace. rol exersar ferd alte medieri paralele.. de lur e lrrile inreresate din zona Asiei $r pdcificutui ri dc ccle Dalrrl rl.iiareai o ht\ti nmikrrgi de iiiiiiL .i i_pti rrlnlerg_ljleigi_qlTAf : p n mobrtr. qbsesia redisltihJ.Sli doiileirirai p" contuctore conlirua $r fl)g?lare in negocieri qj a aqrepllnr.ieii.tate.rd(rahrti -t J g!c.Lei aj!9!at-ags-!L!ri9cupare Arordut de laDatun t1995.iatonifi fost fructul unei negocie. l. obieclivul de a.Un ultimarum.aX preci tirtea iituriliei tn ac6a-stalara.cr@4!l_!$a-Iolirt QLU.t ani dupi Da)'ton. ceea ce le_a atras caraite. excluder noliunea ceteFneasci universah in car individul voteazA pentru orice candidat.jE::-r:. are rr \palete cr ur genocid cu aproape un milinn de vic me Si y\hmerii Ro! .ile menite si restabile{sca pacea.6diplomaia sd.c rler dlreL! : M€41''pr aaJ-::j.r_ tavoarea sarbilor acoperi!r de blam hu LJ. pe hnga prsgirtirea iii de\lasujarca CanteE]ruc!Je.o!!es-cr A.r _ b"'"' '.i ift€ pnr!. Nencie i I69 moment de reaclie publicd negativi. ONU alucal un rol care nu poarc li consrderal :aU.r-1:+.pund<fi. Parlialitalu 'a oglindir in carnpania diatici si in orientarta aiuioarelor umanrtare obsesra 'eplrrani lilor din conflict s-a perpetuai in compiicata formuh de organiza prin diviziune Si fragmentare pe considerente etnice. pqnrru ONU. in limpul $i duPa Carl4.harlr Lle drLm.phnom penh. implicarea s_a trnJu.inlr-o alra situalie tot jtat de complicati.r lablou. Acordul a fbsr semna! de membrii permanenli ai Consijiului de Securitatc.ur(elor. Ceea cg inse constituie cea mai elocventi vadd a insuccesului a fost absenla forrnulelor inlegrative $i con rea enclavelor etnice fArA perspeotiva interacliunii lor' rcroralecarui e\rrem5msi \rolen!..l i"i6i6.intemeia o stare. rizarea fAcuta de Kissinger: .lac. A fost minati de ambiguitatea mandatului Consiliuiui de Secur. Ir.n€rt qj buna funclionare a stalului s-a manifestat deloc. impA4itd (aParenr echitabil) lrei nalionalitati.o co" l!lttll-s-i!9!1 L.. Negocrerile au co du\ tr o.a pa||. .au . SU4. r'ndelungate in ca]e ONU a juca! un rol important.porfi greu ecrlale.. A 'rf romul fiarii-rrucleu" de zece ambjsadori la. mediaLorn pen u srlngeAujucal ace. peotru procesul de pace in Cambodgia.. Conlinand numeroase inovalii i nale..r.uIlcrenla re. D. inretegind ./arca \ontributiei inremaLionrte Den_ sPttnirca trqzilrei \nre un slat democrahc sr tl Cdmbodgid mo$tenesre o cri. dar in ne_ $i dir. runi cambodgienc.-relerinlsh!4lepen!ry!nelelaryilqrylJialiBosnra n ! ...x.&.".rlofr. De ce acest acord trece prinlr-o crizd atat de Fofunda anii urmdtori? Este doar reaclia negadva a extremigtilor ambel pi4i.a ".r rol succe. Grij pentru prevederile prst-dgre?.rar al uno.168 Jocuri pe scena lunii Paftea a -a..1ga ri\riiraiea cu ceilafii med.il€* Pe lii.Ullllllqlerli d_!I -sigur. Funind pinilc irr fara piopriitor ra. ir"a. In Iobo.' In conflicteie_din B alcanit rea ace\lord au fosr numero$i. de prezenla trupelor strij a.lErd ca rc/u. ConfuTia \emnalald de an.. .anii '90.tiricareJ ac_ fifiiirin dei mondrale.a de proportri.qu nodemtrc puterll cnn.r"eil. de rczolvarc treptati a problemelor prin girea teritoriului supus administraliei palestiniene si dezbaterea final a celei mai spinoase probleme reprezentati de statutul limului. Furopa. gocie. mulrrn: ONU.ffC. acordul de la Osio era menit sI declanseze un proces' cu calendaristice precise.ervrcrile O\U ri lolosrrca ofgani/arici doar penrru.t ujl all ele[enLde tff a Ddncroiului rnedrerii. Acesta a utiliz lielieeff-a amenintarea cu fofla sr chiar a aplical-o inainre.u. li$ii s-a rcpercutat nu numal asupra opridi ostilitdlilor.reifiiq6-ijd.ieifB-os. Un obiectiv deloc neinsemnat a fi incetar€a asli-litntilor. reTervd membrilor influenti de a recurpe la . manifestate in asasinarea premierului isra€lian $i Intifadei? Este schimbarea sau contesarea actonlor de catre Negocie le fu Ia Rarfibouilet au suferir cu un accent supli_ mentar viciile negocierilor de la Dayton.Structura lui non format pe baz€ federative.rr . Cateva vicii ale ac€slor lgglpielj rezulti din Jglqlp. care.

N.1H## it'. r'.".'.organrmelor t-.''r". *i.oiiffid'lJ*odfp"9Nt !or-trrJu u """.+'onal "'.tti'."i **.".'lii:i".11':. imDul\ P's.ii". Dup'.... 'a-lrei mornenle p.*::r.1"*t"i . a"'.r:ll. rrer aruun insole:i 'olul de medraror frtE"ii5fa ' oNL duo5 acesl exemplu aurontarea mor a''-iiif.:ii'i"1x probr de studii sau iiili-.'ff lazele ei neso(rel in toare .:lTi:''Ji:'."ill' '..l.:rfi tndJi #r nLl."r"G'*".::'.. care pe langA armonizarea echitabile a intereselor trebuie sd fie dLrrabili. "p.*n nrun li"'lll i:i.i""ii....i"ot'i..."i.!atilar' lrpsa elemenlelol!g-s$ -..ilJiiiliii..i.':: )J'i.. i:i!1 gltit pi'.t :nl"ll*i:::4.Ti--l tl *'J"J-ii"l"'". 'o'r'rre l'incinrel' r 'r pnn lanprrrrc irrrck'e .11''i"1i *"1'i'tt' 1:-f1:l:'i::T:l:1: "1"1h*.re oe menllonar rparilra In *ecrrere soluriil i'-. i"'*. lll'l iliris'T.re/ql pa'ea'rdbrla e\le un obiecllt de lermen lung .. in fine..'^:1: iTi :: .i si "entreleclasic reveneaureflec{ie tn in exclusivitate JJ..1.''*:ff urrgLirur *q.-.:.'iA -@' " o:. .]'. '*l' n'""nind din "r' ii' *. iill" "i'*..ffi rn *#Fir*****.'' oseo*r I Jrure panrle rizate ..il:' lLrr ninlari cu fo4a sau chiar uzul fo4ei.r."::i.'' ! lll ::. *"3JI"Tffi...1"'l"Jn'-fljl1..'.limr'ffi p.". ""- lt" t Sulr! !!.:.cre ri. i: i rirr ru: H."l.:.' ri o" "o'"ri'lGGa--!m6il'uti:"" egal 3cor4a-1.".'.1-*.er incepe cu dezechilibrarea negocierij..t70 .i"'""1 r.r.'..li:i.c"luril ::.].-*Leci"e imedrare si sraba in a ob\ir *ffildl:+-:*i.il"'llIl'Jl5i:li. "" iJ tamenLul .Iocuti Pe scena l&nii Pauca d ll-a."i. . .:llrii::iii:"-i.G#[i l-or ":. 1r "r''u n'.r*".i.are a Luprinr f...'ti. poate si le dcsfiiDleze sau neglijeze total prin subsritulie. " 1..".. Este o gradatie in aceasd enumcra. reutiu fi..**:*lili.i "i iii'r'i. c\r\ iiv.." prralel d.i] i. Negocierile autentice au intordeauna drept caracteristici maxina implicare a parlilor $i cregterea rispunderii lor fatd de o solulie.saLict i t7l i.. tc" r-nd "'n<r . rrece prin slibirea angajanertuiui fi responsabiljrarea pirtilor Fi..T::.

lile DJp19!$gg!.lcani ti Asia de Sud Est.1]r-ai'!lult r[mizi) t P?':9pt!!.l\rlm privinegocienle c ptatfonne iniliala. Aleoda rrebule acordla rilmului de modificare al asteDtarilor. cafe nr ultimcle decetrji au arras arenliq. prjncipii li institulii. a infiinlat in Japonia un Centru dc stl ( dii pentru rczoivarea confliclelor. cu ajulorul conceptelor. r\u rnu? In Joc. \-om ca pe un proce\ de decizie. pc-atm molivalii. dar pulini au . cchipa Si in\ritulii nalionale. istoricul va imPilge la loc -h anlrenale rn negocieri cu netoile. valorile li percepltile Ior.!rcii cgocrerlloJ ceed ce conduce la sLabilirea lerme n lloi ian uiliei. $i cum teo. $tiinte comporlamentale). care infloresc ca semn al aciualitilii lor' e greu de srstr mulli autori au o impresionanli expe Se poale obse a livfesc5. ixe cateva olemenre mai detaliate. del . Structura co?niitd a remenilor de referinti a soluliei. cum ar fi aceea a/o rmutei. un qrplomat spunea ci Si-a petrecut 9/10 din tiinp cu cei de partea sa._\rlui. negocjcrile. De unde recomandArib penau modificarea vaiorilo. impreune cu /. justilie. sociologul va inslsta coniexl. .borarea ei depinde. p? llpglus2siltgloSiqzrj)Ul $-eq!:o4 conleaTa personalil. $tiinlele potitice _ Dac. d ?cle esentiafe ale negocierii.c!tc-4lllelclueli!9-'2t'ilrr!L gocierile.ia .!!I.doar expecranla oponentului.(l Si rrccem in revisti cite'..sprezentant al Sccretarului B. iDsistand si aibd cohbontorr erF r. All nnghi esle acela al nelocieii ca prcrcs de rnvdtate.1!Aly9s lunr impinse pe primut pran. ln cadrul sfalurilor praclice figureaza atenlia dati bazei minimale $i deschiderii lntr_un proces de concesii recrProce. recip^rocilarea echifubrul complereaza . acest concept cheie va putea Ii atribuit tll preocupa. istorie. de cercetarc $i comparare de cazurj. lolosind concepte djn Iinia a doua (noi xlralegiilor in joc si a ajuslarii conrjnue.enrr d nlJrnrrh j !i ||rP.orii sociale $i umane Autorul unui astfel de moLlel scris in limbaj natural se va disiinge prin prcfeinli Pentru un anumil concepl. turn'rea a doua procese.f'nas-ite-ta!j!4e-A!t!r'ea comuna a prcbrel!a. modelele concepluale nu sunt bazate pc o teorie abstracd Ele construiesc pentru negocl- monros jdeea de echitare. lncenrrudinea se reducr pe mdsura invaLirii reciproci a . pflncrpru b^zat pe propeDsiunea umana pentfu jusri_ lre. tn p:!)p!!u!s:!q99gl!!.nman. dupi Zaftman.tiinte (lrcpi economie. Impor_ tantd este Iotmula si delallile ei. psiholog[] pe elementele rutionale ql pe li i|alionale.l urmanra.jplomalia.a-din !t.i i.i specifice sau disciplinare Negociatorul cu o lormalie drepl jnternalional va avea o prefcrinla pentru conceptele oe e( tate. teresul lor a constat in baza ce o fitmizau pentru recomandiri prac_ lrce pentru negocieri Sl in recurgerea Ia cele mai valorcase cuno$_ hnte lr bisarun c^re le_ar fi folosiroare. inlr o silualie vie Akashi' General al ONU in siiuali de ciza .portanla ca_ pacitilii de percep{ie a negociatodlor. adoptat uc ( ros(. 2. conlictele beneficiazi de aporul mai nultor .ecnrralea.. Din aceste cobcepte de bazA se construjesc scheme pentru fa_ _ ca_ fq Darlc dintr o echipd dc negocieri. unul intem )i allul exlern. cr ca o ^. consrruirea rarionala a acord..elaliilor internalionale ce iDlluenleazi cel mai muit . pe care il consideri cheia de bolt' a conslrucllel salc. 991.f'sgos ieAq-swrtJtrcbkus ds Jeari<si ta in- rolul personaliiiljlor in contextul epocii. inu_adevar. psihologie. orga_ nizrrea lor in vederea con srruiii.. dar $iexpecranF proprjei partj. unfi pachet coeren\ El.Capitolul9 Modele conceptuale Spre deosebire de moclelele filatemalice. cu peocuparea de a omite sau amana temele considerate nenegocia_ hile din listele ambilor Darteneri: . De unde impofianla da|a lobb. dar elaborarea formulei nu e conceputd ca o convergenL4. ln aceasle lumin. folosind un limbaj imprumulat din diverse l. sociologic.lui. ce trebuie cunoscute.rire t<urcl. cc ahemeaze ir|rc cooperarc gencroasi Si egoism agresl Sunt alatea ipoleze cili autori $i de aceea cAmpul scrierilor desp negocieri. $i ar_ eri o structuri. cel cu studii economice se pnnct ocupa de intercse 9i utilitili. ilr sfar$it ccl cu fo nalie beh tera crnolionaleia orisd vr lacc mult apel la mobilul adanc inrAdicinat in oln $r Duri..

'i. Netocien t'75 fi*."'. "rn. Elementul de lrrdli€...:. pozitia cea mai impoflanri fiindu i aaribuiE de realism..u Ir(LrrJterTa re\orr dc emincrfare r oamenilor.i: preocuparea de a explica conflictele.r Jener)LtF.. intr_un let se trunchiazi lrzlunea obiectivelor. mon(li li ce lrarscende rolul stateior.'l."t.J i".. Nu autor apa{n tual! viziunea negocierii ca proces de lnvilarc Un procesului de iNSlare-jhale.terire Irrc de dnminl c si e\.i\rriburrc dupa carrcleri'ticile -r1r"". cu varianta abordedi de irrrdc''rar€ proces..i rlfet in calul in orre se dA piorirate dr€ptului Si instituliilor inremationale.rI/dr'sr' de...ir"." 'i'"'.sE gcoala llberala )coa'a $coala pulerea Dreptut tibea reprezentativi [. .le e'iiiiii prerenriilor exrreme nrLr irr.* I. jr'!icr i seniej)'iii. 6raJut!r in ca.b) c' c' lanbitd r n/eto' la:::!::it..\...''. ".. cu ci@va interyretiri: criteil.genrrar.".r" "-tit"tiue iau logice.r. e\rdenr' Je un rap"n alc ''u-u"iJi".dcr rtjnmrnuel \{. rrliml 1"::i':': 'l : . !i c)J' ci a intrcgului .p cheie ..eu-..lnc dccentLl prirnordjal le pl e.'".[i" 0.t"i qcoti aA urmetoarea detaliere a i .. care pot influenfa abordarea $j mersul proceseloi de negoci_ cfi. """" "f"'ri". .i!|||c (e au urn at .r-mfl-EFli."... ( jlr prrru_)coli L.lc'l'\rntuia!r: e| 'r.ritrii."'a .ri'i.ci6.nd micl rpare cr in ".. de variabile.JtJfol J" ln nJeo"iutot.'ii trfuia" f.. Cea mai cunoscuri disputi a avut loc intre Scoala realisii Si cea liberale. a) substantivAl 3..i"1".iir. in tuari de neorealismul luj Waltz pentru care existi o strucrur. n"-r.J Economia(comert L (dernocralia) Car Doyle. iai-o loc la imounariruri 'i 'chimbdn ftd ' ririFEilCil" numita ).-i in p."'i.. iu'olt'l'ffi p'"u g"n.Fr/tu' /I"j pri\..-t" .l : ra(onalislb Scoa a ncr.c."-"*_0"o.r($i\..). .ni.r.rtcrie yi a .'.t. i" er 'ectiJ llror r rer proce'c fundrmcnrale: "".i.-a..tiii"n.... argumenrarea $i acorciul final al negocierilor rnr un . ceea ce rcr_"rrnrea.tl t..'".r" r"-"r" Nu esi." Figura nr.ed Inxi rmtonanra sur\a Je (on(enre pentru 't:' rcorirle relalirlur Inrcmrrronare Deri 1'li11l: 4nfl/. "r!"ir"irfir \edere dcesle I Morrld penlru nceociJron e'te 'a nu prarLlh din pe ro'| t'rrcur'ur neso('edi . ele se bazeazd pe concepte clrere.*r panr' Ot'ervam Lt Jm noLr tema sensibile $i ambiglrd a i. '".altonament ce D..te care crnrirrtrra fie(6rei nanr: d) lu'rrl'e '1'?rrp' ad.rca\a: rr' in Jarsir'...greu 16-razrrr .arrirec *"^t.. j losr Pu'a i.:. dezvolrare pe targ in prima parle a ce4ii de fala: Conceptprimordial Autori reat. echitini. descres ciltor. *'.ii... 10 Corcep.detnLle concc'ltldrr si anticiDarc.n""*'rdlr'-acoperind o"..|.trcvedcrn. Urmdtorul tablou rezume pe scurt acest aporr al teoriilor r." ochiror snre \rrtor 'i \prc flla Lre apr' ti sLrslin ...'."Uuie si dea dovadi in activjtatea " poa:te fi omis aponul pe care il-aduce indeTharerer .::.'.o.i ... cu consecinle $i pentru teoda negocierilor.i'c de a rrule"nrcer muri\arri so.i. ce pruprietili por ri atribuite rygq9:g:g:]ytr+ | iete r'PJ!!g!]g lrral / aLorul r.Lcrur.. a s."t" 'utrineia 'ocieurea 'au Srutrurilc rn!ati depd/li(t'tr i. IrIrl n vei cornplrcirJrei-r#refl)aliotdtr ffoata cntic\Jurgen Habe-mry lre lrr cr.i".o4ftr8" la' br al doiler'.*i'of 'e rran'leri (u usurinr.fls'r'e care nu' baz. a lcrun.. t).i: crnirrr p<r.J. lederca unur acord hnal! Fonnulet 'e atorul rn rederta cdr mai mulre teme ast."i".tr. i ...-i. sU conIiclu economic RaliL'rea upra de ctasa lvarr ::.mli ac l'TIiFFl... raI rala ri inlcn'ilater rn\alarrr.-"tt ..e ir.r mondir.LrciclalilLrr..fi../a u/ut lorter Sr amenintajea cu fo4a.lJ"r.p'" "p"nentuluj' si aclopririi trnui rezur'|ar'crnnrlrcarr\ )-1.lr i" .laf_ ilor intemalionale.uit.. Fukuyama Bu..ratt.A r. .'' lie 'Ptnlo"'''id . Toate cele patru $coli au ceva in 00mun $r prorccteazA pe scena irtenulionali sirualii domesrice..rea..qeqr...iiiiifrn.. r." 'en.a\rce \unl sirualq in c. lr crri ere caliuli sa '"*.i*""rrl"^' ricapicil. . Acesn din ulma exrgai|lt toate rufenlcle teoreticc de mai sus. ce sustin irrcrederea in. a fe_ lUlui i|Itare satisfrc aihrtitca.trtfia ..114 locuri pe scetu Lunn I'aftea a II-a. n. dupA culn am vnzut in capitolul 6 ("gcoala inova[ve.la care autotii au adlugat ulterior test"a lunt i..rr.lc\adncte: _ .. iffr_un grad de ihportant.'"u. ..i...rlca dc rJr !rnc lJcLrllrLrle pro ti'nLeler'ere indrep'lre'pre nodul mahcii supuse reznL!irii dc ol . putca inv'u ''".riler.4o..rreSona . J.-r' rn.e...lggj!i4.. solutiilc painice.tuJerc \cQJt.rei ) no restc r.uauctiuir" in calitali necesare negociatorulLri:."lf o.

t'76 Paftea a II-a..ii. Cu toate a sufiG itenliei tea ele li ofera un cadru necesar pentnr orgamzarea propnllor servalii $i refleciii qi li firmizeaztr elemente care sA le explici sau si Ie exprime. abstracre. prcblema identitAlii atat de actuah' Pirsoectiva nesociatorului 5e schrmbe de indala ce chestio' oripinea si morirele intererelor care ii sunt consldelate drept iniiale aie unei situatii conflictuale ce presupune solulia !9 --. vantd. Inrudirea cu jocurile de sumA nnle esle evidenre.gcoalr ino!a!\a c€le Joue t(oli \e deose- coneeue?risiie ia"ii&li. Ele au avut ca baza exPrimentala cu pre( cazurile neeocierilor de distribu$e. Liniveri'lfiaG-$i aT@mentari"mulut care il promoveaza. Nu se gic care din ctc va pe niie si transferim calcuhtorului mai lnuhc snrciri pe crrc le t)oare indeplini in stipanirca complexi!i!ii..llionalnenIul englcz baconian inducriv. o dal6 cu ea. Negocierild sunt pnvrte ca un schimb de concesii sau ca o cdulare prin incercari $1 eron succesive..€. Ralionalitatea liirgitji cupdnde Si I'nlogia li metafora. Ralionalitalcr se pr. relaFilor inggale care o caracterizeazi. lc€piua.7 rgs-peouu ipistemologia 5i limbajuL filosofic al tcolii criiice. Int.. la uzul cirora DeBociak'rul esre indcnmar de Lrnii autori (Anthony Judge). aflatA la ridacina majoritetii conflictelor coniernporane.r idcea generali sau la principiu.slidj:rrlqrs:3tlltsja o rapitolul. Aici negocjatoml e liber si pund cheie sub sermul lntrebirii. tinzand sa convearga a celuilalt. De aceea merirele $colii inovative au cunoscut o recunoai.9. Ea nu se reducc nici la. Al6run de aceste scoli.rnir.sau poslmarxrste pnn prerui unor concepte drn cnlica <ociali marxistr' Cu mult mai pulin (srui[vjslD " pa4i.re Jin ce in ce mar ldrga. negocierea aparc insi ca un cpiroln ai cxersArii inteligenlei fj un caz ideal de tiuctificare a rationalitirii. Lista bogad conduce la o remafcA: bate semnalate sunt adevirate.xlilqzMultitudinea de poate fi derutanid pentru negociator.. pordDd inversi de la cazul padicutaf .Viziunea ei integrale aPare 6rziu in formulei.d-e aceaia 199q-. ionirt6?6-ntele de ordin material sun( mai pulin relevanle sistemul constitutiv al intereselor format de idei.ir .inovqql4-c--[q89s]Sil9l esr. Considemliile teoretice infelitate pe scurt au o rota co usor detectabila. in literature' aceste doue rente de idei sunt considerate neo. in care ultimele doui contraste: versus proceduri informale gi creative $i 2) ce se inlelege gociatoni fac patii pfopni.tesele sunt tot timpul ln competilie.r iti .lLpn{clri! irc J rcl99l1!9!l:!ll'loilenrele'n caiJjc.rle.e g/ctx). mai transmll semnale rnsprrar (ar oenrfu neqocierile contemporane: lqminisnulii Scqlogii o re!tzie a abordarii reladilor intemationale)' "or"nr" ""ranO in ciuda radicali\mului sau deTolato: ce conle rmodemismul. mi$c'rile fi concesii reciproce sau supralicitdri ameninlitoare Solulia se struieste din piese formate din una dispaiate aflite in joc. pin antagonismul intre realitti ii liberali_ Inovatorii ce se ridice modvat inpotriva sLrpremaliei melodelor l) unelte fonnale .1. cotoara-anali.!. Ilallonalitate nu inseamna doar silogismul deducrjv cu care nc a obignuit Arislotel $i Dcscartes.tuntcst. iniormaljci $i comunicarii. Procesul de negocieri lo caz se asirnileaza jocunlor de pozilie' ca 9a1Nl de pilda. ca idenlitatea culturali. \rl a resonunle irJrinnJte ul( ornutur inrr-o eNca a cu. \4utr mdi i (l]3g\q d. ii i0 procesele de crearivirare.r.a criuce Ia nivelul :TPll:] . O consecin!i esre ci nu e iDdreptdli! si negtijeze modelelc teofetjce $i cliar pc cele simbolice. rceastd meloda numitd $i analitici s-a dovedlt insuficientd ti irete. credinle $i va Culnlra i$i face un loc astfel in analiza situatiilor ce r€clama cieri $i. aSieptand ni$carea celuilalt Strat iste ln aceasti perspectrv?i una cumulativ5. In momentul in care negocierile au fost necesare intre pdl1i care-$i disputau valori indivizibile $i neinsrainabile. care nu este dec6l un amestec accePtabil pentru a ti aceea$i substanli a inlel rnalitice sunt tentali si lc confitnde cr abordarea raliontlLn impo lriva cir€ia se ridicb in zilele noastre un vast cureni dc giDdire ce . Negocieti 17'.Le.c. Negociatorul nu trebuie si uire ci acesrea sunt unelrele sale princip.e inflt'Ienta$. nimic nu e complet gre$it sau Diferite sunt insa ierarhizarea conceptelor fi folosirea unuia sj ca parghie absolu6.

f'c\c.tnS rl v | .rptic.boi ri. \.i :i .. n inili.u.. valori... e.alori $i preferirle. iar. Jlre '.'"'" .r 178 Jo&ri pe scena lumii Este vorba de conceptul ceotat ae lberatlgti.'. \nre de_.. .rcea xr rJDon cr..Ir: _i. .c Jc. {lnr cstc linut si o rlr'rir) rslreze ii si o ilustrczc f.rurr groa.j.i-. tmdilie. iar negociatorul specialisl ar li un inslalator cle linii {lc comrnicare.rrr. . amendamente si compleriri -Ea torll de funaiamentul intereselor sau de ratJonalitatea uneon in lcrmeni 'rr sensuri mJi poale \ir le a'imilere uifr. nc\oi prnperFjuni pc rrrc sondele psihologici ii ale colnpol1amenlulLri unan incearci sile rlcscifreze. Esle ctuirrarncnte un sluiitor .*Ji.n o arad.egocirtorut in afara culturii t grrpului la cafe rpxrline.i" ffi ..*."..[. .ii.)rital{ii ciii pa\iricc tali de calex fo4ei..rllictelof...omis" irin necintirlrea adecvatd ireprnlt al valorilor in cauza s[ devini steril prin neglijarea sau arc nevore Scoala inovadve. p.ri].rl.'.rlti prcnis: .exercilrul p.." unoi tutlou penlru cA sadsface un interes izvorat dintr-o nevoie eslehca Ar fi regretabil ca marile conlrjbulij ale gcolji inovative in m c{ rie de topiie a rigidi|ili $i fonnalismului negocierilor si fie a conceplelor."i" u. UnLrl dii princbiile feme ciruix i sc supurre este acela al rLrt)r'ri.-pl g. Lrrlirile sohrliilor painice ale tutufr'f di{ercndclor.confortabil in scoala opus codld vatirilor prouetind din contrastul cetor 9'r. Nu rrurnai ca e nevoie !1r inr|initeasca ace.. ncgoc aronrl rt:q:ne. e suspect cultivat ae reali$ti' ac: peniiriro(atori. "u va miri eficacitaFatauii ei. refi.rl. ..cn imenle..re rr( InJcJ.1 le ra trliu"i*d''' )i.r..J A. Mirtea omului este predomirnn illvadati de credinle ii ('pinij.. in orice caz a devenit atat inovatoarc incal s-a trezit avand drept tillu i. care au deschis o canrpanie vasti intitulali cultura pi(ii | . objcciuri incepilinate $i convenlii schim' bixoare.:l: din nesocotirea fap- cheie(il)\ ii.ec.drt I iii"i. care ii p'"ptn" Ea alleapti al doilea val al dez S-af putea credc din prezentarea mecanismelor negocierilor ii a ccrinlelor adresare negociatorilor. de$i indispensabili dp asi cum scrierile lui Bufi. .o. rfr€'€iie aufi rdn.F.rl \$!-e . ileinlelegerea provinc ele sunt tului cA valorile misoara inErese Cand e vorba de bunuri' bdni.'ne-riuTiiaanmiiiea so6i'alaptaoi.lc rcr c. ONU $i liNE:lCO.-' "irF. .nch..ul.. .rl t)irii. litigiilof sau |.... crt! irc.i. Accasd imagine simplisli este dcparte de felulin care se desia$oari ror r carea in gcneral si cea donimd de rcguli in pafiicular./i Iir' l. pnn ir(lLUrii sau liLnhi. cd ceea ce le dominat cste un joc de li)rle ti i ercse.'.ul .J-pl]te-!. crcdinle $i valorj specifice? RaspLrnsul nc este dat rl..iUuirn u^tou.orllr.. .rtni fecenti a marilor organizalii iDtemalionalc. mai recente $i neexperimertati' nu se poate dlspe uneie corecqii. "oipLiluif.r cuhuii parcji.. conslrr.llrelulr {L.. ( btr.rll I p.fio:' . Ralio nunentul bazat pe fapte apa4ire unui slrat sublire fi delicat..Urii pri.li.rr pr lapl. Sub intetese stau nevoile omului: cuantificabile iI! utilirtili sau artistic.r" ircu .li. Capitolul 10 Culturile ** "ederi.9 F. JoriILc.rt 1.. Cultudle sunt numele gcnefc aljgej!!||*l9$l!9ryFrea lrr h comportaneli I i 11 este cu muii mai mare decal oeea ce rccomardi afi.i. nrocnitc sau Inanifestale. corferirdu-i idenlitatcx. dublat de un laborant in doziri optimale de subslanle. enorii.

.e podns nu poate fiiombetut decat printr-o atitudiDe sccpdce.la Inod. Prima linte$te oblinerea puterii. ci de limbrlul. negociatorul care vo$eqte pulin desprc pace $i di prio acliunilor pagnice devine. cand se realizeaztr un acord solid $i amiabil? oare existi Nilu nu progres in dispdrilia capcanelor inlinse Pirlii adverse prin . mal-e"lie de ii Dacd ignori cultura politici.. negociatorul risce se argumen prost $i neconvingdtor solulia pe care o Propune intr-o neg trebuie aprobatd sau ratjficati de factorul Polilic. Negocieri 181 edu_ Putem merge mai departe. este chiar Inai inclinatd spre utilizarca for(ej sau a ninlerii cu fo4a in relaliile internalionale sau in jocul de i inter-umane. a(e autori preferali de beletristicd $i poate ci line $i un caiet de refe_ rinle $i citate. ste chiar bine se iubeasci pe stoici dintre cei vechi. $i utilizeazi mai mLrlte limbaje.conrer saliiie . curs la cea mai slaba mebdi de a influenta schimbarea preaicand ideile bune.Therc is a tide in the affairs Exi<ii )r un all ghe'n de idei.Llomina :|. politicianul o privefte drept o recomandare pt Ar putea fi un motto pentru diplomatul ce dore$te sA sesizeze momentele pielnice $i nu vrea sA se numele printre groparii cimitiruluj vast de qanse pierdute ale istoriei. dicfionare. D-rujtr. care prin idei $ocaJrle .a. taken at the flood." (Existd in treburile omenesti o maree / Care luata la revirsare duce la reusi6) . nu cere detalieri.affidlf ni. consjderate s chiar daci sub ele stau intetese mai prozaice.ilaflr\a e . Adrplarea negcciJlorJlui la linrbaiul n'enpitl tului este considerabjld. Dar autorii pri care a unui individ.d vorbe$te mai Dulle limbi.lrel< . Negociatorul ia in serios interzicerca acestora de Carta ONU. I-a mod! a fost o 9coali I exaldrii diferen!€i $i a ducerii la paroxism a specificului (Denida) Un adept al soluliilor integmtive nu este ajutat de llsemenea aborda rc. Ne€6iimtrul de drepralr primei p.evislre ca me Econonist sau cele de relalii internalionale il !n la curent cu baromefful globalitilii sau regionalismului. poate cateva ctulj is- pali $i scriitorji despre pace. proiect umc in jumatatea a doua a secolului trecut. un atlas. recurgand h persuasiune. conceple. sau se cunoasce structuralismul la cei noi. Nu este vorba de sacfificarea uror !ingen. de acord cu Shakespeare: oJ men Which. De$i febuie s5 fie zat cu ea. . dar cu politice nu include il\iomatic realizarea pecii. in cultura din documentul de bazi al UNESCfl:conJlicjgle-. Nu numai . enunJate ii puse ln lumina unor idei. F. intr-un cadru adecvat ln ac sens. unde iti completeazi $i documentalra. Prin cultura fflosoficf intram intr-un domeniu plir de asperitnF Nimeni nu se opune preferinlei unui negociator peottu un curcnt de gAndire sau altul.cut de a insu$i ideicare crrculd ti . prin ceea ce face. pfoprii logicii si mentalitelii i locutorilor. cuvanlul ptogres a deve nit contestat si indezirabil. cu precedere din acliunile intrepril spiritul dorit. Se opre$te zilnic la standul presei sau in biblioteca existenta mai intotdeauna la sediul reuniunii.lilul ti acc. Este lnsA de semnalat cennla ca negociatorul sii asigrlre o balanli echitabila lture metodele ti vocabularul diferitelor domenii ale cunoa$terii ti creaFei atistice Negociatorul citette mult. In timp ce modificarile esenliale are comp provin din cuvinte pu!rc.. Ea menline bal pacii ti a dzboiului ca opliuni deschise Avand ca teml princi puterea. Negociaiorul de acord cu mai multe rezerve faF de enunlul doi Desigur. opinii ti priceperj formeaza mai vechea culture pofitica. rizboinice lrebuie sE dispara din mintea omului..celo!. curellq-de idei.lor) 'i lol aco]q rrebuie opr Cultura gen€rali. pe b:ua unur pro sau angajamente (in carc pacea figureazi de obicej).. negociatorul $tie cd cultura politica nu se cultura pdcii. ce sufoce sau fulaturi locmai ceea ce negodaloml cauti cu ier voarc: teren comun. folosind verbului.nccrfice pe cdre le cele doua culturi. In sffu$it. Linbrjul mentele sale diferd de felul cum o prezirtd oponenlilor $i chiar ale ralonamentul propriu.ejiqt4-?rirlfqd-ia -tsb-rin>nrii-neclirice. Are o mice biblioteca de referinF cuprinzand o enciclopedie. in exersarea pmcdce. interese impiti$ite. Cand se apropie momentul favorabil formulei va spune. cotidianA 9i eficienta^ a ul schimberi ghidate de aceste idei.Jocuri De suna lunlii Paftea a II-a. torice $i antologii bune de studii diplomatice sau politice.ji!]9-ep in-ml! i$ ormeniro@rine'eof in-spjritul. Trebuie negociatorui sA nu mai creada ln progres. Leads on to fortune.ni penlru ca connictele justificate. promotolul ei cel reprezentativ. . ca Si migcatea pacifisd in general. alt temen ce caracterizeazd gradul de ] .

s. dar este deschidcrca unei relalii pentN un japonez"). 7. Acceptarea riscului Ridicate JoasS Tip I 2. emotivitat€: rjdicati sau joasi.|L cano nscarea rousseau-rsE adota vlnutle vle l I .r !rnd .. a consri un e$ec ln studiul rclaliilor in@malionale.uLicrrle cL luprele ei rcricciai'6.il. rmericanilor.Teraenul ." Pornind de la studiul comparativ al modului de a negocia al americanilor $i japonezilor. universalitatca tiind o stea poiari pentru etbrtul a inlocuj violenta ti anarbia cu acorduri $i proiecte de cooper Pacea ca $i drepturile omului sLrnt deziderate universale. Sclavia $i pirat allAdath llagele ale omenirii.Studii detaliare sunl consacrntc stiluluj de regociere propriu fiancezilor. conufirdre. catdg-pierdere vs. rh. existe doar in proporlii nici.pt a li noulu' f r-oliv. A liiat cuvantul u. pre. ce a validat rezuhatul $tiinlific pdn consens. c:it de local.'. afa cum cj $i in Pri'?i. rere.. atat de fertile in arhilecturi literatuli Si carc a inspiral respeclul varietelii cultlrrilor. valorile qi normele socialmenle transmise ale unei conrunitali date. I c . Dupi negocieri istorice.--. stil personal: inlbrmal vs.. cultura politica.? IegJr Je eremflele dc mai sL.poare" pentru amcricani. aoora vtnuLtle vtel I ha'e. a adus o alti d care privelte pe ncgociator. in anii '60 ai secolului lrecut.. sunt idenlificate zece caaacteristici: scop ('isennrarea unui contract estc incheierca unei regocieri pentru un american. Astfel.a mejdia rclallI! cultural. $efii dll| nai ales de limbaj.lui Machiavelli. construirea acordului: dejos in sus sau de sus in jos.Astizi aceeasi miscare tacticd e scoasi din recuzita di matici a staleior.Zece moduri in care cuilura liecteazi negociedle" (Salacuse). lare intei. 4. engiczilot. ca!. *fi i$iiffi daiiffifi inrjQa et ii-eliiiiliriinii!fi lii€Ftre adevdr. Or I versalitatea este Lrn conccpl ili6i6. atifurline.'q-F|: llaiara . Djncolo de observatiile inle rcsurte pentru negociator.upcnoard ( nrd <.nu" pentru japonezi. ca metodi.l-_r 182 .ica iu . nordicilor. ective relevante...irr.elrr de e!n. Dre intemalional le condamni.:eau rc'. s< Inrnrle. $i in sfartit acc€paarea riscului: ridicata saujoasi.Cultura include crcdinlele (beli?6).. Je ci e r.fe.rcri\i murilJlodrc uno_ cL ilr. urmati de asasinarea leprezentantiior ei? Europa. moda postrnodemista. cefcetifile asupra stilului. Calllogul acestor paficularisme sa idiosincrazii s a imbogift in rllod considerabil in Lrllimele derenii. Autonrl di o acurata definilie cLrlturii: . dar nu fi din aceea a mafiei.. e\ :r. 3. inseamna. ca fi pcntru mersul civilizatiei umane. fbrma acordului: specifici sau generali..r< rofbrJ\Lde l. rrrtEiirn niti $i nilologia inceputurilor omenirii. limbajului $i forma mentis diferitelor tradiiii culturale au scos la iveali deosebii $i .c ocu piini $i de gesiuri (adrdincapr) nrscnnma la iaponezi aprob A Tip B Conlracl Relalie Ca$tig'pierdere Ca$lig cagtig lnformal Formal Directe lndirect: Fid cala Joasii Bid cJi Joasa Specilicd cenera a Co rslrujrea acordJlui De tos n sLs De slls l jos L Organizarea echlpei Un lider Consens 10.du pracr'ci'or urer culLUride (Jrre allJ.comprcmis" acceptabil europenilor are sens peiorativ penrflr arabi.er.pi. N(locieri 183 builor din Yemenul de Sud sunt invitali peniru tratative de pace un pranz amical in Ycmcnui de Nord. \h rura nu pgre tiSgllj . Un exemplu este dat de capitolul . are vocalie dc universalitate.11 Doua lipuride negoceri . (\ rea timpului.ni]_ej5allate. concepte.anJ nI)cdre:r rnu.p6iiii 6NU. Tr. alForma acordului Figura nr. Figura 11 se referi la trdsdturile a doui tipuri de negociere: In aiari de exercitatc mai mult indirect de c:tre 'nfluenlele tura picii. 8.E dilicil" inseamni . . s-a realizat 'lu un nroAre. dar sunt ucifi toli inainte toasturi. formal. ru$ilor.Fp"cnrorlr rrchurL .. viziune.locuri pe scend lumii Partea a II a. cullura generali sau cea fiiosolicn fli tro(<. 6.[g ce$tig. taciica a fost practicali.i f uu:i pru\e rinJ dI no e fente care introduc factorii culturali direcl $i explicjt in negocieri. perceptia timpului: ridicati sau jottsi. in plin6 Renagere.ture Scop Atitudine Sli personal Comunicare Pe'c. existi fi studii mai aprolundate. nu cred cA jldecata de \ locr< rr Jprecierer grcdL r dc rrnanrtate poi lfEi uete. 5. teniru sistenul ternationai. categorii qi presupunc pe care oamenii acelei comuddti le folosesc ca si interyrereze Inediul lor inconjuritor Si s. Ea consisti in reguli.Odcc acord. organizarua echipei: un lider sau consens. japonezilor si chinezilor. ghjdeze interactiunile lol cu alre persoane din societate. comunicarc: direcrd sau indirecti. Negociatorul esle iD neral lolcranl (exceplie ficend sfidarea toleranlei prin irtolefan invitarca la negocieri. schemele de compolIamenf.

Jrnlar Lto:|| iI lin hdjul r.1\erdr Inuliilimirudr rrfitirrrul . trin./ 186 .te. Aceasti icoali rlrlionalisd..'e!:lr..tr: sl .i: r' r.re tn\l| . sUA au decis o inrervellle mriil a in caTul lal uec.u . nnncrprulur de ru\lr!re.u incl]nare spre logicrl$ ralrune specitr r Tr:rcFirfi: . ol Care lari occidentali sau care $oali doctrinari nu imptrli$eSte f nroasa lozinci triunghiulali I libefiatii. care o dife de pozilia anti sralali a docrrinetor liberale din tdrile iaze glo-\a\one.drc In tu r lFg penrr-tr.ii. in special psihologia sociala.l <FIeinuT-!!er!4firnat F.lunat)d am'e nucledre..fili6jii6i )r rle rfao. indi|idului.tii manitestate de una $i aceea$i clasa profesionali ce a deprins reguli universale de conduiti.rrori. impetuos chiar.re. nLr e\te ir.I1rjrejalq.lofr_ Dc \!r<.ati cu\rnre.pi'ali:le perniancrrre r.to. cu sageata in jos: de la general la palticular..ro.ur. pentru c justitia se bucure de slrpremalic fati de legi. I' r dllo.lrr r c .un.l'"iar..Pe de altd parte. aie scorrtor'ae gafidii"e ptbfit.ir mrrc pllete.frnrUq-T.. di. Dar explicaliile lin -de re.n .rrtljc.Jrrnc. Diplomalii liancezi sunt neintreculi la capilolul retoricA. ce polnesre de la principii generale si ajunge la foncluzii pnctice $i ]a cazuri paniculare.Despre gcrmanr nu \e spune (a \unl k3nrieni sau rrrsiirc-iri\in-enr nu atirmr ca cngle/ii ...rr. .ri rii protesratare sru al uropiiior sociale_ Este de !91rlruI-bU!UL analog cu analiza spectrali.le irrii. a'itor pasnice. obiecl.qrncl.reurJ di.." Puline discursuri ale francezilor se (lcparteazd de la claritatea $i rigoarea regulilor carteziene.'e.onanii.i .urr shakesperercn' 5t rralierii dante$li.nidr de xurofi |r anume lipul dc gendirela care ade|a ne!o. birr.u l. La fra|l(ezr aceasu l"ra-a!!iig!g!Jt)FlFr cunlu|masii r^. cu manii sar adeziuni nerelinute.l sprc lLnumire solLrlii Blob /[ra.nistnr'iiri regociatomfui firncez nu se vi drshnge cioar p icesle nuante ce ar pulea explicn niclintlre. hJnla.implu. menrbr: a Con\iliuhri de SeLuritate. la frarterr aceasra ra:atura e rnanil-eililFi qunr !marii 1.url.rrflor I3nror r! qruz4. mai extrovetit $i \ponran de.nd Desre reslricfiiLiealemenlanlor leqale inlema!ionale.ra\oluriei.r'rr r.. unde etaleazi referinle ti argumentalie bogali intr-un mod elegant qi aregitorDe$i tr:siturile lemperamentale pot avea inraunre asupra nego cierilor (calmare sau invcninarea tonuiui).zrolu pe carc <rlucurnruJ 'ree. existd lrn factor insufici fr' . psihologia.scr'ie-pfivind acea.f {coti-!:r-d_u:-]]l!e pre(rgru cedccurfe LJ n Jet. toli repeta din generalie ln generali€ ci ffancezii sunt cartezieni. hdividualrsmul exacerbar in alte siste c.n /i nod\rrc. obreclea-/a. rirclr ca rregQilJlon' rrance/t .1re villof i \unr nr</<nte rr cltti.!g? -.grcn.b. cu politici lianceza. ce i\iruT Ji. JJ. cu un rol cumpinitor in Euiopa $i cu o jnfluentd cukuralA considerabih relefra fara de ahele.rt nordul inlenori/ar ri lent. lrircmirxrer se(rorrlrr n (oiab nrut lotrtri 5r i ir.rr.lor rdrjol4ine uluj c0recr-\r .. Aceasta va fi pusd :inainre dc j. Desigur.rnJiie ririi .cl Lrjdi.n..jtea lo..un rrl.lof:r' nc \!r< rL\er lriiez' ' jii lioir . .It.U . 'r rrhlrira .. c ne.regociatorilor si..ipJlul meq a rr(obrnrln.ne.t:ncIe In ldblurl \ato.."rrarrei pe pran noolic it.ri me re(re.lir. A\anlrjLrl prJc c tc.Franta se intreabA cum arate democralia intr-o soci l6ii-bfri6 eiate tribala (doar Drepturile omului erau scrise pentru cetrleni). ne ajuta la inlelegerea vaere. in rimp egalitalea a fost scoasi de eie din clmpul economjc $i pisrat: . Francezii se disting prinir-un tempe rament ce poate fi numit latin sau meridional. ase/arca lL't ti gul jnrportanlei diferi.i.. menili sA tile Nu se in6mpli acela$i hcru in cazul icolii frarceze. Coment4riile au vorbit de 4BljgJilg. animozitelile $i vanita lile prezelle in dialogul euro-american. a avut un rol decisiv ln clearea itiinlei teoretice. un nit(r. egalitdlii $i fratemitd latd insa cii libefarea csle prioritari in SUA $i Anglia. Dcrrrre\:. lre p.oLro sau stnnula anafnrL. lrdel..ieti 187 caracierisdcA durabile ce se porre rccunoa$te $i la inlrarea in cel al teilea nilcniu.eate pe baza rol g?nerale a lrrl Rousseau. Preeminenla statului in cultura un stat redus in pulbere (fx!e aubritatea centrali de a impune legea)._ Cand este vorba de specilicul comportamentului in diplomatie ii Degocieri se invoca deseori deosebiriie de temperament. Esle de rerinut acesr lucru pcntru intel dlfercntei din vocabularul..n'tea et.lrmrrudl Je rrfbrrruL. cu deosebirea ci sigeala .uti p? scend lunlii Panea a ll-a..rie il crerncrrrL\r:rt ideeade nt<re\n rionll lronrl era Inull .1I trcc.-rm trficE tuprii penre-:dinn6-u.lcolonnr.. unde sunt predile toate lungimile urdi.rrrr.'ar.:rl dj acel.tumos sr mai imaginati\. Speciiicilarca ei esie pregnanli dacd obse^.rdrn.iltilncip. l-ogica ei este eminamente deducdva. c. lunclioneazd pe o axi verticali.5uA^sg-qlalrJ Pe J reer". Suq lmlrriiicampan'a w in '{mairiui tru demoCfrje. mri .i \r trti.enre r] .. ellti. c..ma .qrcn.rar. vllorih o. Nego.im ci tce crii axi vedcali estc lblositi de englezi.ensibrlr .".

a fi bine educat. gpiscopatele erau angajate ln contacte permanente $i desLlturau o diplomalie activi. a creat calculul infinirezimal $i este Lrn precursor ai logicii sinbolice modcme. Diplomntul francez are la bazA o bunA educalie. a crcar sistemul monadelor $i a ciutat sa imbine ralionalismul francez cu empi. DanA la rca a ceea ce se petrece pe alte axe decat cele parcurse de g iir comitate. dar cuceririle napoleoniene dezlegascra vocea nationalismutui $i treziseri in Germania aspiratia unificirii.E o constanti a de stat.pregitirea minlii". Bacon al . casa de Habsburg a detinut acest rjtlu.it in unjte! disparate: oraie.. care rl duce la €unea_resrlui_t:I?nlei. rlqfzglLulL4lglglrei. biograrr ruresre un memento pcntru protesrunea dlplomarice ce invjta h cuirurt_y-4ti6!L!gii!4s$$ " ' Congresul de la Viena (1815) a menlinut o cennanie divizati. ligi. care au atins incredibilul numtu de peste 300.rul pnrnurur l||lenru.iand.. in cazul Gennaniei desagii islorjci sunt Dar conpotanentul ei diplomalic e in pane explicabil prin trecut care are faze complicate. E in avans (u epoca - ti rre \iziun(r uhuilimbai uni\e|sal ca-re sA ser \ bai.. rn Ju doua a secolului XIX. ocupate cu problerna cronicd d regalelor independenle. unde prezinri proiecrul unei. Ca filosof. El este relinut de istorie ca matematician. anume aranj menre matrimoniale.. Ducele Sa_\oniei.iliSa aryunentarca cdne?. Politehnica ti $coala Normald Superi au lbsl create de Napoleon./an a_qblii.e pare relevanr in situalia dara. cu consecinle pent diplomali. cdre a reu$it sa combine diplomalia cu actiunea militar! intr-un mod exemplar.. vard de . Kissinger despre ei cd in timp ce allji se bazeazd pe invSlarea practici dusi de viali. ci ajunge la un rczullat plecand de la principiile lui. . dofiul€ge la englezi experimentald. perseverenE pana la pdlanare. Churchill spunea despre istorie ci este o putal in spale. c pieland programul educaliei elitelor.a.. iar apoi in timpul lui De Garile se fiinteazd faimoasa Ecole Nationale d'Administration (ENA). pomind de la carurile rui. tl. practicate pe scari de generalii cu aceea$i s6ruin16. cei englez va debuta prin desci unur caz ce i .188 este indreptati Jocuri De scena lumii Parleaall o Negocteti pnncrpru 189 / ( dejos in sus. geflnanii care i$i fiuriseri i lilalcr in paralcr (u lrdace/L 'pre rhf. iar adeptul lui Bacon ci va atinge nivel teorelic salrsfucdror. cetali. ln plus. pcntru a scoare din joc Inperiul Austriac care i$i pdstraie dreptuite reorclice de fatronare:l inteleselor gemaDe. La 1832 se creeazd o unjune varnali a unjtililor politice germane. Ambele demersuri stau la baza $tiintei moderne ti sunt de inseparabile. Liberalii ca$ligd prima man$e dupd revolulia de la llt48. pofturi.. popuialie apJriinand ace. va proteja cu indArjirc francez si vs alim(r cu pasiune Si elocinld intercsele ti Ml Jranceze. valori culturale $i vorbind aceea$i limbd era Sfantul Imperiu Roman la care apa4ineau $i care avea ln interiorul sdu un virlual . Independent de Newton. va br. Descartes este pArintele primei tcolj. Micile ducate $i principate. .orBrni. un titlu ce trebuia obtirut inainte de tIonul imperial. Profesiunea djplomadcn a acestei epoci este ilustrattr de Leibniz. Dar partida miliiaristd prusaci preia qraftta $i antameaza programuj $ de unificare. Alegerile cedeau in sarcita Marilor Electori in numAr de in sus sau injos.n-l0dF cloDrra. il atrage inlr-o acliure comuni $coala germani.aple: trei episcopi din Mainz. Institufii invelimanl ui superior.rege geman".m$i credinte. V ticalitaiea comuntr a axelor face ca ambele sd aibb neajunsuri mune: cartezianul ru poate fi si8u. Se spunea despre el ci esle singurul om care poare iongla simultan cu palru bile fdri se le scape pe jos. de la cazudle particuiare la pl general. Amandoud sunt dguroase. din marea nobilime. Palatinatul Rinuiui (loc ocupat apoi de Bavaria Si de regeie Boemiei). C<llnrr)ia ca rr. Regii erau aleti. creand o constitulie denocraticn fi Adunarea de la Frankfurt.. pentru secole." it aceste linii ale unui comentator striin se schila unui portret edificalor.rl.rl e o realr/arc raf.rine din cLasek riuperioLlre sau mijlociL \. Zollverein. regimuri./re produ. Cu aceeati probabilitate ridicata cu care negociatorul frar va incepe sn invoce . Bismarck este prircipalul personaj. Irancezii se ocupi de . Sineurul unilicflor penrru acea\t. Margravul de Brandemburg.mul briranic. dar ti cooperarea economicA $i stabilirea de legAturi trainice. filosof Si logician. Din 1708 s-a creat un loc suplimenrar pent Hanovra. ca $i impiratul.Negrcidtorul Jrancez . ilalte. perioade strilucite $i etape si urmJle de un Lur\ de normalrlarc. r bele demersuri iiniare sunt foarte anti-contextuale. ora$ele..rbnr $i con'lrucriv.. Pand alunc. Doud curenre dispuh solulia de urmat. In loc de abordarea teorcdca. Esre mar pulrn cunoscuta dcU!ila|-ea 5a drploma(i. Astfel.principii". Cologne 9i Trier.

cirf. Bi $i voia si impiedice Franla sa 9i ia revan$a orienmnd-o spre expat uni colonicli\te In Afnc. .. ct r-.il'l Mc( luy. Prezentarea politiei Doana oeccler u er innuer)!e fito.ri. LnJe calliga.n'ul prrrenr I'rpcri.Nesocieti * pentru cucenrea unor rerirorii daneze (1869. Cormanla pi noad4ggg4: sau . Je/!ol a.a pro. reutind o intalnire $i acorcl a] celor trei impiralii (prusia.: R€raEhnfiGidn|cciinSniide Eiliini iiaEiliii: irupi o lungi p_:rr:1da. 5e nJrc ..a .e si nego. * l-ql. refacerea economice a lirii r:zboi Si $tergefea oprobriului cu care efa inrampinah pe lnondial. w']1. rborrre J rrrrcr l ral.rn a\ Jn.c rr \ccrFrc u lrr'rl' Bnta e.rnrmu.enli. Auslria i ltalia. cn rJl)) .r< rco drrr nte i pftuare . iD NATo (t9S5) ti fu C0. Anar. e/or\Irca cnnrradrftiej si con.acordului URSS gise$te obiectivele cle reabilirare. c\rern. ( llrsftarck.^. vecmr nunerog $i frontiere nesigure ta Rin in risirit.._"1_!:!:" "_lrc/ur c.i.::len domin. undc Jeraliile line toclJt (Fe. lrnrpJl .peri_ **r..ri pe Adenauer a fost utuit il"u .t confruntal intrarca Germanjei in rolmalitate.al Si l-a f'jerdul. cconomicl implinite rea. dr-j_E:!_qia(ltrLrl tira .:. re.rbunetri fr acorJur.u rrarrr ir furoreilb c.tatului (. arlri tmb rc n(m Mond.is r1crrr(e.irc cinrle i.. rcconciticio& rioadi este consacrati picii prin abile manevre diplomatice_ S1 deosebire de alte lAri..iinifi :11991^_lt -E44td. runLle de con.ol\rr. Oretutur r ts551. Rusia $i Austria) la 1881.'" upl.190 Jocuri pe scena lunii Irunrtarer __Pdted Uniunea carbun€lui $i a 1I-o.oir_ ir turrle-:gl-Mtllg Surt ro c. ceea ce se intiiiFiA doi ani mai tirziu. Co. Iliemeror.de obshxclie.uprire .i:'i+] .ilur. $tiind cA Ltigiile i pA4irii pacii vor apirea. sand $i un bilan! remarcabil de realiznri internc. irrle n Cesanttonzept (o .. ( 19-69 1e7:1) a--@_ cL De Cru e rt96l).21 iro! rre . Adclauer.c ctcfirarii.r l..$rii ' u.a Hegel le diL prin Jialeclic: ..r re|e/ ciune: r)trr.1.u-n olll)otilic de politice veche.. :.urile ."::Hl+t:6t9t!:$q din i. lin-ele.e obiectr\ ele si crdlUt generdl pe care rllcF prs \au . alt5 lriple atanli era innodata intre prusia.. diplomatia germane s.lJ p opriu .\D0\ | prrtcLlJ..ie.l_e-zero"."l:1 . d pmvocar Pfimul Rir. cermania devenise un srat terirorial marc.iirnla ]]1.:1.rntlorul devotat succesului economic. l:r Ini.j 5.r"' i l i auda de la acesta reierinte la S ccertal . '*.rr\ Str(iemaffi moLrt I igI Nlrliunr'ol Dupi perionda lascisra $i infrengerea in cet de-al Doilea R6z Mondial declan$at de Hirler. refrcTenl.ens 'canr )r dc atialr.|| rL .e ri Cermania un frcior spriJjn. Subtej.terio. -1.Nu Itrc"Je frin r ti mr. si de ucrrnr.iilfl .ulrcc mJr)ile5rard i gU5 rl Dentru ancl. poare_n-ctua merodete . soluna enc lrmilrit.ru . l tcderalrl. l-a dsArit incerca se evile izbucnirea conflictelor inire A tria $i Rusia pe tema mo$renjrii otomane. u. \4rlil rul uo {.e . timp de 55 de ani. adr nu '?i at oraloriei Ji. Uniljcarea din t99O sub Koht aupi olgrie_ va f acilira-cursijli. cu o scufte palpajre a ui Cu.c \a rc te\t.nntotni. cl. ]ll"''1..Jr crer: "" ge..r RnrnJn : i" Pp. iar Branclt e$e rb.LJtr!area con_ qIrt DrctLirp rLr/ (r ru a. qi de dezvoltare careictloi dorin cEiriiffi '*--:-::::. Drrl. de noul impirat WilhelD al II lea.rmenl.ho.nclcni'ot )t e\ drii Nun! elaborate de cel ce Pregitirea amiinuntifi.rr ltebu.. .rerul de e\e( uie.tedijhrcnrD.di .T" In \arietatc lnrrrr. ..rJ crpnr.c\ e.r .cnrndlc olelului (1951). care coboari de la organismele de po|li(r e\terne elrr.oJ9. Bismarck sc rctrage la 1890. de ocupare a tunur loc onorabil in comuniratea irtemalional.ci au den aroJrcte tdj. l_a inrjlnir pnmd oa ffi ffi. rir larFr-AiFrbmar. Efabor:roa !iziunii generale.. l! chibzuit n-a fosr dublal de un diDlomar dibaci De la 1890la 1945.e rctrf.':t.r.Inge i \arr!rer/dr "ueLrl 0e diptomir!t gclmrr J\ et: .

r aqniraliile ei crdu pesrc m irr elre ionrinenre.c.ir iurlui ei[T7Gi rEinrge lx iI. dar i4 ntod deznlinlit pol iticos. Anglra a . cu uu. n r. f. Se accepti intreruperi necesare Egon Bahr' car€ ditr 1970' revine in $i cu Romania.. pacienla si calculul alent al mo decisive.c. in versimea ei lrnericani ea este opus2i aborddrii juridico-institulionale. Lisla esie impresionantd: Israel-Paleslina. recurgcrea la impirlirea du$mdnului in grupuri dnragoiste Si asjgurarea unor alianle nu putea fi nesocotiti.re rlrdilri d..on a repuJral doclnna eahtltbrului de Outerc acLrl.i o conrpa brl]ElLU!-te inslrrurjj de Ia Vien.tD< ta lcf.rmr'rre. criticii doctrinei au obseNat cd in cazul englez ea a dcvenil o adevirati 0bscsie. Cibraltat Afganistan qLlnitate din populalia paqruni sc gise$te in Alganistan $i cealalri jumitate in Pakisran). in intatnirile lui Johnson cu Erhard $i cele ale l Caner cu Schmidt. Cand decoton! i(lrrca a devcnit un curent ircvel. caplrt. djscuti cu Gromiko Tratalul de la Moscova plntru consultiri de cateva ori.r din tuts pi -fifa-NaqiinitoriJ-iaffi'de'CungrcsulCand Woodrow purere.iNu e dc minre c[ in opera de mediere britanici dupd inceperea-rizboaielor din Ir)sh Iugoslavie nu existi nici un concepr integrator. .un rl carc ccnrirunit tunili 'i.fonnal uneoti.loc ri De s. punctele strat€gice din carc nu lipsesc grija pentru argu fttrc/riispuns penfi) mersul civilizaliei.crale cr si in sr*rcmul rurlii?Siiranii. Englezii !JJ In. Vietnam. Iar concluzia gener fomlulaia astfel: diptomatul sau negociatorul genna este tn sta td wghe.ea. Pacient 6i d. cuprin$ ti in titlul ci4ii Diride $i pleacd.r r. ii. bine prc7At $i logic. klanda.i a s.uri .di&fauT.ovizalie li plind de studii detaliate. De$i $coala realisd a relaliilor internalionale se bazeazi pe echilibrul puterii..F lji.. O lard cu a st Duternica a respectat intr-un grad ridical tradiliile pe care le g iidel lrans isc de la o generalie la aha lar un stat insular cu \ gandire lie maritima a practicat 9i dezvoltat timp de secole o ..ffcr lr.ena lutnii a negoci Pafiea a Il-a. inlelegem de ce ii istoricul englez Amold Toynbed1 recurs la cheia. i)lira rcl emblcnr.sibil. tticioditd slab.rr lsrgurJ \ onlrolul sru domrnalra.Inir. prito- Anali$tii au degajat triseturile stilului german in prcgitil csentiali lipsitn de imp.i heae. in pozi$ilc tactice in care figureazi utilizarea ocazli sociale. sunr reprezentate de cuplurile dcirneheaclie.ibil cr acear:) prefefinta penrru. Intree acordul teoretic il rjru-crilor la Joclnncle de pulirica erlerni imbini feairsrnul ibazal flrrrhia oDgrnrra) rr icoala juri. . drrpr Iarboiul!s 100!e ani sursi de conflict.U uf-ersBTe.<. de dic. sau coloniile ulricane). : . Istoria a lisat u|me trainice in profilul naluluj englez $i in stilul sau de negociere. Liban-Siria.lic: a coonerfu ii-Anjnice.igre i ffiiio-r purcn ae . India-Pakistan.t rdJfdilrt. cJ .d. Sri Lanka.onul latin dil idp rl ii7?e. reDrcleflrala in . englezii nu l-au urmat. cisim pe lordul Caffington propunl]nd inpirlirca Aficii de Sud ti pe Sir Anrhony Eden Iucrand la tlivi?iunea Vietnamului de Nord si a celui de Sud. prowarchdquns. ddcrS-ECo ioturrc drl. Coreea.r. .. a lbsr incorpor i in 5. w rl.rlrc rr e. englezii au lisat in urmi nu Ulcroase diviziuni carc au devenit focare de conflict. lesand la o pate diviziunile postbetice in (.r\uL. h..{.ta inli n leedLa de^iunLrionrrea unui imperiu i' ex' rea i-u.r.J.rli e-r. de pildi.ai.oa a teorclicr en{le/a. schinbE:e/status-tt o.ur. lncercarca a'nericanilor de a oblne plata nirii tmpelor americane prin van?area cle arme $r de a atmge mania in sDriiinirea rizboiului din Vietnam s a lovit de un refuz Ini 1i.rn rmt^zE conC€FiEIe-G-6. Negacieti 193 izolirii... Tenacitatea se mal festi !i in retuzuri..crmania.schis Iu noi gcoala englczi.n.rurr mai larg.((olul xF?c tleu. Br'rnLa puredi nL e.te reJr-odJ\a pc .\ .'d<r:'ri !r'rbil. ..r. Iordatlir-Isfael.rr '.. evitarea emotiilor.rci globalr. Da. .nlu iile lrrsmcnlarine ril lc inrodir.j)teutt. rezerva faii de presd sau unele detalii mergand pana atentia datd vars@i negociatorilor opusi.192 .onii inlru.lc po.nd o ca fiind losjce. Irak Kuweit. Este evident cA dispunind de forle militare rnai micit6eht cereau vaslele teritorii colonizate (India. in rimp ce qrntonizarca Bosniei este elaborati in deralilr.

.1. prin rnai mull scepticism ti umor. dff pozitia de lx o genemlre -P. b i lod cancelar al lui Henry al VtrIlee ru-i limiteazi liberlalea expunerea vederilor sale.I!3ra. diplomalii britanici au fafe de o educalie din paftea unui sistem elitist.ol-urie iru alra ri ia eventu rczultat mar Dractrc sr mrr encrce '. auzin ecoul indepirtat al sclicrilor lui Morus. ci I conipxiiiEa-r. aspiraliile inalte sunt conturate inilial de un cnezat mic de la Kiev lndarn dupi cre$tinarca din jurul anului 1000 prin conlractul cu Bizanlul. e chiarjo nic qi ru$inos. ori Europa.[l'nesma!i.iuni insenrnatc din Asia Centralii. Ciind citim istoria Angliei care a intrepri ridoaie ca si elibereze un cetilean dc al ei detinut pe Dedrept cend rcmarcim neincrederea in acorduri consjderale deraliate fi finilive. dccapilar fiind de rege pentru reiuzul de a i aprcba o deci pe care o considel? eronati. @ Drolomalra e prezrnq-lIrJeSSlU]tLYl]. pe care le infili$eazi intr-o lucrare masi celebrd.. az aicmdnJror. Prin m tea sa.er briranlca. in\5rc.. zgonoror sau dramrric." p".ii de striiDi se manifesh incdin fazeie de inceput.c vd alrrma pnn rnri purina rcrori'a $i e\reriori/Jle. El cauti deschiderca spre meri calde. La 1688 se izbeste de China.fbrmul pcrfecl. Ca $i colegii lor de breasld din F1an1a. Dar in situalii grave de mare necesitate.dred aJnceldr. O tnare pulere nu se poate dispensa de un-sistem (liplomatic pe misura obieclivelor sale stnlegice $i politice. unde descrie o societate i conducandu'se dupi idei apropiatc de idealul seu.. Din liuropa ia mai mult decal tchnologie militare.toate posibilitnlilc $i angajanentele" sau si le.r'rre' Ae 'nvcicaG ce/r.ifi.re ineiidionr.n. net $i precis".te edificiro. ci cilarn Thomas Morus. iar societatee se pregite$re prin disciplil $i exercilii pentru el. ori eliberarea c ivi dc tism el nu poate fi evitat.. construind o autodtate bazati pe centralism ii autocralie.. V.m'niei-rir uri.r t94 Jocun pe scena lumii Patrea a -a. Litigiile pretind analiza aminuntiti !i stabiljrea dupi Morus. ci In ral un personaj tdcut. ri de or ). I bil.i. Nu e..p"l l|.i.il. Obiectiwl e ocuparea de spalu. Fi$a cronologicd a acestei cie$teri continue o aduce la nrijlocul secolului XVI la Caspice.upru ar(nr \co . prin stipanirea de sine. Dupd el rizbolul n are nimic glorios. si aoume ala!amentul |lr r r delinili\ la o con\ inaere rg!q.nali cu trimilerea fi pdmirca solilor. N. Arali o mare irdignare faii de cazurile in care cianlii sunt supu$i la vexalii in alte lirj. JGtln-rc-sllef a\anr$ a.O trisiluri de inlensi suspiciune fa.ei de politica erre.\ Inilaoil .. In mod prradoxal. Cinc U li pLrtut spune ci $i ir diroclia npuseana na$ul va li lot alet de . Nu manifestd rnare in pentru tratate $i alianle $i crede ci e rar ca diplomalia si ia in derc. Dar stiiul lor ini.. T\rrkistan ajurge o putere contincntali. contloland pon. el \c nullumelte de a { /drr.Pe aceastA teni duce r5zboaie cu suedezii $i cu lurcji. crn(ril. Utopia (1516).Ieed cc Inseamna corecl. Morus coDfiflni o alli lrisitul-a de de $coala rusi. Ballica $i Marca Noagre. Astlahan. laconism $i irpdrarea perseverentd a intereselor lirii lor. Capitolul celei din urnli e (lcschis de Petru cel Mare. Itusia nu a luptal in extcnsiunea sa concomitenl pe doud fronruri.. expansiunea teritoriali. Cele mai scufte intervenlii ln Adundrii Generale a ONU din anii '50 erau atribuite minisrrilor lenrcr ia un DIlncrprl cal:l|lrror (au lr o tegul5 lenetrl. imo"lzl /dta de calile acestura. Prin Kazan.!g. cum ar ap6rarea granilelor sau a prietenilor.irun ' fire9te. Timp de doui veacurj adune pimant pentru o vaste populalie slavd. conrrazisc realitalile lremii...fe urbrqnea lui \r(oE-l4Esrii:qfiir.. Trimigii striini sunt incartiruili ti studiati atenl in conversa lii prealabile neofjciale. h 1600 in Siberia $i o sutd de nni dupe aceea la Pacific. // I glezi qi suedezi. Este un contemDoran si ujr Drieien al hi Eras Face pafe din aceea$i familie de umanigti ai vremii./a penr'u o.Bocieri t95 sla- rirrtioloelce iar ocrir i'rice inpiezLrtLri rt tac mai pririnJ reoria sr glcralt]3!!e.!gjLg!I1q4u!]!4. e. se indreapti spre rx)delclc $i instituliile ei de gcstiune $i de organizare sociala. Rusia se vrea a treia Romd.i- Un negociator britanic nu va inceDe nici o demonstralie Drin rJc. Diplolt!!'{9-|cl9?. desfiinlarea hanatelor $i l punctelor inteme de rezistenF. ria. direclia fiind ori Asia.Se transformi treptal intr-o comu- nilale multietnici neparcurgand drumul statelor nalionaie occiden |rlle.r. Ln lucLI j"u. iar intre 1480 $i 1721 teritoriui ei cuprjnde intreaga l{usie nord estica. de care se leagd incepuiul lerm al mo(lcrnizirii. pregitirca documcntelor ii redactarea corespon rlcnlei. rrnn libenate. pe care briranicii re a'ra pfin culturr. lanta luali fatd de situatii si oameni. indati dupd alunga' rca tetarilor.t-e!l9lf{!!91 c3lmulq esie incanht sa r se rafr. Lle a recltrge emprnc $l her lr argurncnrele ce pledep..

Negociei 19'.rudrul diploma!iei ru.r cum sraruse-a nranrn In cea mrr mrre Incre$r Eopel un valoare ''e. . ln consecinri. prinsi in negocj continue.le posibil sa ajung.rand.' -"i--O rtinii perioadd iioiillelic5 e caidctCilzaf de negocie. in care a func..crov pe care u rn\oFa rn suA: . In locul risipirii atenfei.ei . . era concentrat asupra unor obiective majore. timp de 28 de ani.l" mosfera de colaborare a Aliatilor contra Germaniei fasciste a ales drcpt cheie a diplomatlei pe care o conducea ideea . fixe. printl dupe intrarea Uniunii Sovietice diplomatie activa condusd de Litvinov. e\presll ri c. Roosevelt.Va iom Se poate trede cd Groin+o nu credea ca e. r92?. Diplomatul care s-a format in aF penru pace.. i.nrJ:r d p onrdliror' I ra scna cEiiiiasenierie:r orofesiondli'rn 1r. )i u lehnrca rnind oc domenrul \rmreg||lor glnbale au Inrrep n. aristocratic ai antirevolulionar atat convenabil Rusiej care se remarce prin invadarea Poloniei $i exilarea decembriqtilor? Succesiunea acordurilor de pace qt a boiului. defi momentele decisive revin diplomaliei de varf a para!ilor ti cancelarilor.e llu iip'e.pe. de inren'e nepocieri cu Germrnia.ilualiilor )r cUnoi."r'iia". Pentru ce a consiiiuit modelul mai multor gene- ralii.1.iaF de piafta . asa r". seriozitatea. Su infrangere din partea Japoniei ln razboiul ce se incheie ln 1905 medierea presedintelui Th..paritdlii" cu SUA $i restaurarea unui parteneriat trAdat de acestea. Gromilo era impeneuabil.t96 Jocuri pe scena lumii Partea a ll-a.: nerecurgerea In nh ro rrnprejurare la arma nucled-ri. facerea $i desfacerea alianlelor.e dc la IncepurLrli )i pan: acrudlirale. slafinirel facrJ.r. cele doua In. llmau drept calit'li esenliale: perseverenla. ris-f l!iIJerca. Nu le'a str r \e clleasca nrcr un g:Mo. nu este lipsit de interes profilul sdu.r n niunda a] lctorilor cu punctele lortad sau vulnerabile.lr+lc1-de-clalji careia di.cursLi-l orrcial ii err iriblr-r. Noul curs al politicii lui Irnin incepe publicarea acordu lor diplomatice secrete incheiate sub farism. posrul de ministru de externe. De aici decurgea o competilie nu atat de suprematie.i: Dreriifebuii "ir-si-iinrthe in . cu arir mailpulin 5a o inrreci in Derformantele economice.Jnl. dinia.diplomafiei deschise".9tiind cn in esen{i cele dou5 superyuteri surt le' lJre de un drord de sLrpremr imno . Un liDibrLj sec $i convenlional era pus in taF.\DanraU.i- Personajul cel mai legat de acest sistem. contactele intense puterile europene dezvolti o diplomalie activi. care puteau fi enunlate succint.1 r ..f \irc-j.i I #. nuanle. din SUA."i'.. exrsla ideea dpdJtineni la un co? prole. ln Alpi in jur de 1800 $i la Paris ln 1815? Sau ci larul R Alexandru va deveni cea mai importante figurt a Congresului de Viena fi al Sfinlei Alianle.'-:--. pamlel cu iDstaurarea de cet€ Wilson a . cat de echivalare..7 impetuos ca in Asia $i ct t pele ruse$tj se vor gasi la Berlin 1?60. Fata sa imobih nu fteda eandul intim care il fecea s! se indoiascA de cmenlnlarea lauoaroasa a lur nru.lo'a. in afala experien. Nunul )i.c. in aciune.irc-e. puline la nundr. in al doilea-.a DUlid loc doclnner m.ff / !- dipromatice a" "ricii in Liga Naliunilor (1934). DiDlomatul trebuie si Dosede o schemi de evaluarc a eveniSe poale ob- . un anumlt. a fost lqqLl3rygito. a ocupat cu un record de longevitate polidca. --+-i. Rusia se orienteaza din nou spre sud 9i orient un tratat cu China pdn carc oblhe teritorii mari pe Amur).Ireit. Revolulia bol$evicA incheie participarea nefericiti a Rusiei primul razboi mondial. rrsplatit de Premiul acela$i grad..iiii i-r ..ir lllmome 5l cu rdSDunOeI eCale Un OUDIU rol nCpCmOnlC De Slon.:cd. du'e la prirnul acord noeire6 /. invjnsa de o coalile a pulerilor care li bareazl drumul spre Constantinopol (rdzboiul Crimeei 1854-1856).vieii""'(Rtrjirnb. cu todA subordonarea impusi cie tul sisien centralizal laln de forurile poliiice. Leea ce nu tnserma ca nu tlla sa zam. dar la analiza atenta me. plomalia so\ retic: intri.rla a. Penlru el obiectivril era alrul in ciuda u.tei ca$tigare de diplomalii sovietici in i Uiiinnii Sa..'jele pureau fi cirilc rn cu\ iIre. TralaLulde la Rapallo-.tionat ca panicipant la reuniunea de vArf a Alialilor in cel de-al Doilea Rezboi Mondial $i ca ambasador.' sinbolici zensaniolui de arme si discursurilor dure ' ale Ita?E&Lui-6ac. .. un stalu! asemandtor celui de care se bucura Academia de SriinF. .grao d tonomrc lrlote. beasca $i sd ascuke alent un interlocutor.ir'iJ.ionrld a fusl a.iat'1rr trereiolurionrr cl i\tr iul Tarl6. care timp de 30 de ani controleaza ropa sub senmul conseflator."tJi.

inspirate de ambilii $i dorinle imperiale de expansiune.flg llr gihil.iri : r5r $coala americani. in care toate prescripliile sau regulile nu erau scrise. ia tbrma unui curenl numil prdg'rdtls4 rgr"j!!! !$!r: . Pefsecutali peDirx ideile religioase gue sunt privite drepr surse de neinrelegeri viiroare. I r . Dri!cDere dezvohaur intr-o inLelirenra a inilor si a dctiunn numrh ''?1_''--.. Prircipalul mediu de pdstrare $i drspendire a ideilor lor a fost pr€dica. a11i. siditi adanc in cultura lor. Scoala rusA.lirr qi !l{. ace$ti emigranli temerari au sirutat un pemant ce le promitea intai de toate libertatea.i\a a \[cce5L ur.ip minlal ce se ba/ea/a pe "flir Je rnrrcprinlqlrl!ryenro/F lrl. ce inclucleau pe . ca once gindire ca pleaca ]zilor $i pnncipii.i primul momerr de nevoia de a se servi de diplomalie. condusa de lcgendarul cepitan John Smith.tii la iNurmontabilele sfidiri ale vielij sale. PentrL a doua. Ei sunt sensibili la pdetenie $i rnai ales la pretuirea meri culturii ruse ti a oontribuliei ei la literaturn. dar va avea puncte com ne cu empirismul englez.lincti\ al diplomalier !mericEne.oDne oecsr ra arre popoare. cu indraTreala de e\pturare a engte. este pentru ei c Iiig $i celor mai puternici $i mai rezistenli le-a cerut timp sa rtingi pragul supravieluirii.cLrpr. in special europene..dgrulliplomaucAu nurul rr rdenlrlrLrle doui r.es. Du$ Angliei puteau fi prietenii lor. 'lil +-all.'. $i Acest om al incepuurilor avea nevoie de mari rcsurse de pricepere pentru a gtui sotu. Dar cunoscir pot sa descopere c! ru$ii sunt . sentinentale 9i roase.._Va fi rtrri!]4-r S-*. ]a incepur Seful larb)-ului reoficial american $j ambasadot pc Jefferson Si pe Adams. revoluliondii carc au creat statul american s-au izbit LUrlpltlcr. :tlrdd Si vlrLd cdrura cu s.Mama Rusia. in pq!!g IQSIY lilosolia specifici a culturii americdrilor. ncvoia de d lblo.itor Si cu aborda lla lpe termen lung a asiaticilor.l rJpiu inc de lii'on. cel mai din istorie. mai ales ale Angliei. care rlspandeau cu tenacitate ideile $i morala biblici pentru o populalie fredominant ruralb de fermieri. iii*r.roi". Pard in zilele noasae..fi proprii erl o permanenti invitalic dc a Ii prezenti in vacannul $i competitia de pe scena lumii. Se va distinge de inclinarea spre logica deductivi a liancezilor.i ne\oile e\le re in. in limp ce pc plar iilosofic o viziune coereDtd asupra lunii $i societilii-- Avand numeroase puncte de apropriere cu patriotjsmul ffan crr ralronamenlul lor dedUcti!. v in lumina duritdtii asociate reginlului ser totalitar. ca $i alte specifice. prina aceea a valodlor. Cat de grcu trebuit si suporte diplomalii sovietici Rizboiul rece.l'-:' In currura D. d. M. Cornbinali (u (unorrinlele Je orLlin supenof rj-imnFi: f. viitorj prcFdinli ai S imDa\rdun ln Eoropa )r asliel aproape loli pilinlii fbndatori ai SLJ ambasadori in buropa $i a\ll(l rprcape loti palnlii rundaro. Ambele.d6l nq\rFre lr un .defa>ir Je nimreni.198 Jocuri De scena lunii Patrca a II-d NcBoLi. i$i au originea ir incepuiuile sralului. Aiezarea in Amenca a cerut lnvingerca unor grcutali imense.uli dc polilicd e\lema ir dor sliluri distincle in diplomatia amcricani. Poiitica externd americand a pendulat i|nre izolationisri Fi inlervenlionisn Penhx prima optiune pleda rcpulsia fali dc coniliclele nesfar$ite ale altor Fri. in Eurcpa. Astfel 11 vedem pe Franldin la I regeluj ftanlei.t DDur(ate I pollrcl| e\teme i-r proou' Inr rn penosor u iniliali de fixare a opliunilor. Ia diplomaiii ru$r consra rn unei rmpofan iale d o trisiturA convenea perfect unei tradilii iocale de predicatori reformati. ce pretindea ci anterior a luptat iDlpotnva turcilor in Transilvania $i Valahia. . diplonatul american va fi un fidel purtitor al acestei rasinrri de pragmatism. muzicb $i $rii mai mult ca la orice alt domeniu. Mulli au pierit de foame Tot paradoxali apare $i o alti trisatura a negociarorului.ti t99 peisistenr. combinal Lu simtul nrriti( )i ideea Lrb. Vi/itim sau citim despre prima a$ezare de la Jamestown. acum eliberati de c( stangerile unei docciDe dogmatice. Cu tot disprelut ij rezerva fali de i aristocratice aie Europei. diplomatice.e.suflete slave.. $i asdzi o sdrbitoare a sulerinfelor invinse penffu asigurarea existenlei $i a solidaritilii comunitare este slrbdloriti cu elnolie Si reculegere pe plan nalional in ziua de loamni nunita Iftartrgirirg Dd).tfift . Ace\la cslc aldoilea di. i$i afirmtr din nou posibilj ei in relaliile internalionale./.ime.

tenrxlix esle pre.titari6i iiri!..realjste" de necesil||lc a uzului fo{ei. dar in lnod paradoxul au prccedat ca democratul wilson.mu ic. Dar merge in afara graniJelor in ciutarc de mon$tri pentru a-i di Ea doreqte reu$ita libertitii $i independenta tuturor.e:Jjrl t. dcdicali prin rlclrnilie acestei pozitii.i razl. Wilson intrt in rdzboi n0g:ind odce calcul de echilibru al puterilor..sibil penrru nc . r tu( |lcarc. pand atunci spirituiui $i inrereselor americane Iat?i inse cA in vecinitatea ei.. -- """ idaiifi.ni-. woodrow Wil'nn fusese alei Fenrru polilica de pace pe care 0l)romitea. In acest proces rezistenla pulaliei nrdiene bittnra$c a fost suprinatd firi scruplrle ceea ce prive$tc pungile coloniale care persistau pe ielitoriul apropierea sa. binecuventarca $i rugiciunile ei. astfel sfartitul secolului XlX SUA reprezinta o putere economice ficadva.aieEiprijinrdd€-rebnidxtid. Dar pirinlij fondatori au rezistat acesrei lalii.ueir'ar. Eu.i or c. Rizboiul rece qrciud o situalie ambigud $i plini de riscuri firA precedent. Arizona $i New MexiCo iI .. dilema |ltcrvenlie/izolare nu se mai pune in acceati termeni.ifiie )corl. Sprijinui dar de SUA alianlei antigermane a fost decisiv pentru vletoria acesteia.st p. curse o dati cu modcmizarea industrial5 a Eurooei. iar popoarele latino anericane ridici steagul penden!ei.la unui . Dupe istorica victorie impotriva fasclsmului din 1945. rii unui spaliu adiacent (Amcrica Latinar) Ca€i-iiliudnif scuul df.riul eu SpJnrir Jrlu(e Prrcrrr. NeBocien 201 ci la inceDut izoiationismul a avu! vllo. de la At la Pacific.s. Inperiul Spaniol slabeste desconpune. Dar vahl izolaliolrist a1 republicanilor ii distruge lui Wilson cea mai importand realizare a sa.)rnentLlL oponLn rlnui\nnr de la in 1802.o nouii ca propensiune specifici de a nu admite bariele fizice dar gi de nalLlri Si de a le desfiinla $i dep4i. doua r.e." Intr adevar..hirnbul inlrln | 'n r.iG gre SUA refuza si iacl parte. Roosevelt de a sprijini Anglia $i de a da curs ccrerilor insislcntc ale lui w.-zul I-ilrprnelof. Sunt senmificative vorbele lui Adams: .'lonie .i1-ac-suF lIlrpnti. Dar situalia se schim' bll d stic dupa ce Japonia bombdrdeazi tedtoriut SUA din Hawaii li ii distruge acesteia flola. Wilson credea ci o pace care si pun[ capit $$frn rarDoaielor trebuie si fie stabiliti $i dota6 cu insfumente de poce adev:irale.rortrerzr.Evenimentul care precipih intrarea In fizboi a SUA este faimoasa telegrami a lui Zmmermann.monstru" care efectiv trebuia distrus: imperialismul lcflnan al 1ui Wilhelm al Illea.ioadll. Liga Naliuniior. acolo fi inima Americii.Oriunde beftetii $i iDdependentei au fost sau trebuie si fie ridicate. .l Jl SpJnrei. :i6. prin ctrc ministrul de externe cere dnbasadonrlui siu in Mexic sd proIt)ili Mexicului teritodile amencane Texas. fiucl al perioadei dc modemizare..idii'€i:6?i6:i 6-ae i tiunc (Eirdpr) rtreiJ r IosI exih-c. Printr-un raLionament rbil. i'r cel de-al Doilea Rizboi Mordial. in c. Iali De in Uezcnla unui diplomal ameican aDgajat intr o nego ricfe.boaie mondltrlc.r 200 Este de notat luLuiirc vena lunii Panea a lI a.. Nu Incercsre. rn r&i'" fllosofii Inclinarea opiniei publice amencane spre izolalionism este de ltlor\rlara Si de erilanra inlrarea SUA u cele. alitudinea favorabih a lui lr. o alti lozinca carc a cultura americane (Kennedy a numit politica sa. Dar dupi doi anj de neutralilate. Cburchill nu iftune$te sprijinul necesar din partea nrcdcanjlor.I_L82fD.r mdrc )r acer\la de\F unt"iio' era Inadm. ele au lbst desfiirlare prin cumparare. cum ar li lbst un rizboi nuclear. de a] lncul dc colonirli.rafi in r. invocaud valoile sacrc ale (lcrnocraliei $i drepturilor. Alaska de la ru$i in I iar unde era necesare forta aceasta a fost utilizari (Texasul lo la Mexic in 1848). pre$edinlii republicani (Bush lrtiil $i Bush fiul) au fost fili$ i ervenlionj$ti.openii erau insa angajali in procesul coloDizirii.l). din ii siiifrii. iar cei democmli (CIirnon). dupi pe(ienle si sesiarer m.. Florida de la spanioli in 1819. Accst imens teritorir a fost integrat practic uria$a relea de dii fcrfte.rbor dldruri de Cermanil. Nu esle apisal de poveri dogmatice Si vi aboda xubiectele . SUA a-_u^rmiril obiectivul. aplicat in plan extem. dar invoceld pdncipillc democratrce ale autodeterminarii cerule de populalii vaste $i lxister.t*G. tan€l&&Ble $i a consacrat eforturilc penrru panirea teritoriului din harla fostei colonii britanice. Ea este onul i apir:lorulnumal al tibertdlii $j independenlei proprii. velt invinge r€Z€ina rezert-emefcafil6fiIe angajare in rizboaie extem cu raTDor Jpanrer.rer in"a id r. Dupt incheierea Rizboiului rece.. au invocat argumente.rde a Icri rinerele ft'p.rblrce primejdia colonialismului european. A fo. predominant neinterventioni$ti.

'zIare \ie.''i'..'. ia Si dd Consensual.crerilrr' Trrsdtura - Expanslv Pornesie S raspunde Pe termen scurl.'iI''l'J.ff ...) cu care esle obi$nuit.i .".l:*.: i: :.. .*" in materie de: Privife global6 a lumll lWeftanschaung) PercePlia timPului Relalii Abordarea conllictulLli 'r'lul drner:can xl rres.fi:1..1. in to"uld-r..r si oraclic Nrr ac(ept' cu Placere lirdgandrea nenre rrgu i'i p'c'inL.'.""J p.l .r"ll'i:uJ'"*l"li:::l :ll. j:'*l*ll'":J.in iJfi:lli.. aita de comparEt agglor doua pozilij ce se rlliunte ti in final perfectarea $i adoptareFhnei inielegeri. vede o !u|1.fei Je-'r Joua Tdbloul i'.""'" "' :r*:. conform careia 99{e-neLocLerc atl!3lLbr/-e: l.'."':. americanii au rtilicat cele patru faze care au durat 19 ani (inlre 1974 si 1993).il#. NeEocieti 203 dFcuriil .."i'''""i'ir".r{tili."r" .1. xi"lisli..llT:T.u *tlru' f iil'.. Aceasta tfebuie sa lase japonezilor tinpul fsar claborerji poziliei lor.. Ceea c€ a fost dezviluit dupe numeroase experi: esle ca negociatoruliaponez e fidel unei reguli de patru.. Drpa mai mutri siJinle h caie iiomiii6'dliiie-mn adiiesare p-iin nannniSralainclin-dti de llt\1e s. -tl . Llar lenn Dar n'i'u.Nu. altr de zprotundt(a cunoa..lnJ cu ia..ii.il. o allemare reriodiceintre discrtiile multilaterale (GATT) $i cele a. a sPus el. Iniormalie Decizle Figura nr. '5 iontamineze rr coope'ani) '""1i::'. cdre fdce ca la pflTa Inrilnire inlrcbanle palii ixtuncz< 'a-dffiiie.ftr.l'^ ".I.l fi ameninlarile pol iil:.i."i?.::.olutiiiqe le.".: . Prin dd orlenial "oi ".go. i'" Qr11. lli..Hiil. aciiv Spre conlrol.iNr Rb^o'|uru'| re(e.i"a 11 felul rn care un dlata c.. numir ii6ft[mil]aTru prinrr (paru anoiifr pufriFii[ sectoiE-fi budisre err. :.rle|| Are in lata inrurdeauna mar mulle per'onate care il inl|rirprn. /..'l'.". ?Jfi.l#i oi ''er'"'t {s'oara dll)lomatic $i dificultatea de a inlelsge compoftamenlul acestora in tt0!. rp*-tili ia.ie rnformiH.r"x. lJrr rcprezentant al unei companii americane rcirrtors de la ne 'if la Tokyo a fost inlrcbat daci a rezolvtrl ceva.lrcos. Ceea ce sose$tc ca r/ilic pc masa negociedlor este_ r€zultatul unor consultiri inteme./rbildfi ad..i:i.:. rri rii:ii"friiiffiai laborioasa {lecat prima.i.ff.l:l'l il.."*i.'""' ".ilI'TJJ-.mei ''i. ulrnrle oe o apdrenla afrobare care il tuc sl lrcrrdi c.::$ :.tc.c\ara.' 0.f:' rpere liliera inrernarirnul' raf demcr'urit a curle patnrce de inch'Jere cn/eLor scoala iaponezA' Ceea ill"'.' cun'id'i'porre" ri r to'r Jrrerer':r ie urpnn' pe negocitorul ." .!i. p.tez- iii SirnPatiiindividualiste lluteralc.iii"t'.'.'.e\rrr fu rpar ca rezultat al unei confrullari sau conlucriri cu echjpa illn interlocutoarc.ti mun'..diJ'iri .r.|l rur.i.:sfru.:l.mbere \e treze5re cu un nu pol.""::.lerii inlere\elor $i rziliilor pi4ii opuse. pozirrr ca !r il'"T'. poil f'.:r-rif peNucsruner Vrea ca ".le panrr JiPoneze sLnt proou\clc a.x." .12 Stilul amerlcan Dup. i*".' ' gite in timp.. :ilili lTiJ'il:":J:"'.i . Nego_ Ind cu japonezii deschiderea pielei lor de orez.!'lPTi:'':.cd'e.""".'l'.. tr'rt n/ r . accepta com ..5..if. :":l :T:""T.2D2 Jodri r'e scena lumii Paiea a Il-!. 5. coalile oescentallzare Colegialiiale. rairmi.u o pol'rele ertrerna.::i.'"''".::':."""m' ty.' l"'T*"li.:l ii"i '3l 'Prr'lu apArea c|x!e pc alrr'' inalrri.".tia-ien-dul tiu etc.i. pni:rerri fdNj)unluri rastu.r. viilor.

" Japonezul sf!!x tggrr ng de {l lctr inrorsatura"br!s!4 de .' n*nr Valoarea unui toc extrem in schimbarea a". e$antioane semnificative daci nu pertru o situalie. gtiintifice sau politice. prevenlrea ci 9i minimalizarea riscului.r"sdiin1inqtut negocieril-or.Acceplam tehnica occidentului 9i . iar Pemy I cl vine dupl rdspuns ln primAvara urmbtoal€. Practicile Zen dau Ioc de cinsle astei zguduiri ce nu apaltine familiei argu.204 Jocuri pe scena Lumii mea Partea a -a. in@3i. sa. favorabil reformelor. Maestrul ilumineazi pe disi printr-un rispuns absurd !i iralional Si chiar printr-un $oc fiunei lovituri de baston in cap. guvemame[tale sau pnvate. cu avertistul arestarii strAinilor ce ar cobori sau chiar al executirii 1or. Toate puterile comerci1824 erau iritate de aceastd incapaFnata izolarc.n.:yg p9 i. Tr5sltl psihologice de observator fin.iruatie sr inirepriii iafitaipr" carGr"a*".gqngrl-s|{pllql Filosofia ne pregdre$te pentru aceasta idee. o problemd sau un proces !i pentru in solu-tionarea sau sdpanirea lor. condusi de Perry. e prezent ln seminarii $i conferinle oficiale. ca$dgi timp Pentru a" !o esle ilusrrata de apanl'a vasului nepru aJ catrtan4orulli-Pe-r!!. ir care simbol aseminatoare lucrurjlor reprezentate Gandirea moslre.pelltelor ralionale. urmat de altul. Frdmantare la carc ezi6lntrc mesurile de aparare (exisB pane atunci ina absurdd de a construi vase maritime proprii) 9i acceptare.iemdnitoa-re. rduce o saiitoare a preteui SUA."r" p"nrru aproiizionare sau repar&lii. r vaDoarele care Mvisau in zone sau vanau baiene erau nevoite lcoi. manat de o curiozitate vie Dutere activd de seleciie a lucrurilor cel pot favodza.. rellectem la modul in care juponezii au concepul in f/L kn in circuitlrl mondial.ii$iii.ria$[ lntreprindere de cunoa$terc Si evaluare. Japonezul nu recuige-la-belele !enicale lel6 inroar<e ale deducljei lrance/e $i ale lnducl'el enPlez pune de o roielii in cer rul cbr. ascun\ de rncercar 1or. ConceDrulkaiaul (presiune) ex- bruti.nsate industri0l ln secolul xIX $i de a vhdecal pulin de patru decenii rAnile unui r6zboi dishugitor ln s( Mar impoflante in negocreri decet paniculaitqile imedlale-aG componameilului sunl rrasaturile lLecifi dului de ganqite. ce americanjlor drepiul la re$edinli. Acest Mfrilar s?i pas este echivalenlul unui $oc revolulionar penlru so- loaJaponezn. Cine le-a rezolvat $i solulii sunt incercate $i care dau rezultate? Scrierea jap fapt cea chinezi. modele. in 1856. Sub presiune kaidh ). meditalia inleleapti si acliunea de ibr{i. prin care slpi5pu"i6-iin acotd de come4. o flota de va\c americane.ns Sanneqz?Jar-a-intaj si a treDrinzand in afara neaocienlor o documentare cat mai rea eaestui demers a fost ficuta de un observalor care a notat rituL cumulati\ hiDerac(iv al iaponezllor. lluri de acumulare4gntd si lqvit!-r. acordul |\| deschiderea a doua porturi $i aprovizionarea vaselor se inl0 dupi cinci snptimAni de negocied. irriinlF>i a unur program de modemizdre cLr model nccF rl.nojapo- cuiifiiii politicii amani. oinGi. cu imhralisdrea iriegrali a rormelnr inremarior. Negociatorul alnerican a$ ptll atunci zece luni para la primirea de cdtre sftogur. Negocien 205 nici nu mA a$teplam.. Sunt elemo exDlicl capacitatea co$iderabiia a Japoniei de a intn in cl stttelor av. lnalnim su.:au . Sp:rtura tiistcm se fdcuse $i dup6 zece ani.Strl. srloanirea conrexrului. o date cu-inqo_Larea-lrJ]li imrr din 4jD4{t_I4q{!0!!?. dar !ciDilii inrelesere sau 5olulij. se instaureazi era ce poafti nuDele de lhnn:. Dar in lesdtura complexi a spiritului japooez' unde deopotriva rradilia crizantemei 9i cuhul sabjei' emolia s aibd un regim feudal in frunte cu un lin putemic $i un tmpaxat decorativ. care refuza cu mici excep(Olanda) relaliile comerciale cu alte l6ri. identificabile ii in cullura polilicd stjiul djplonatic. $i dupd luple sA japonezii continuau h '-l|dalii tradilionali$ti.su-tra problemei prin canale drn e3 !e4ilor. suntem abia in faza intai '' Acest st fi deudtor intr-o lume concurenliali in care aclunea *lf. Meiii . lntl€2rinderea $bditoare unei asemenea aborderi.ltru ori nai mulli lnarina-ri. Ddijapn-nem i . poate crea ideer unej continuitili Lerlte I salturi. care voci interdiclia inllarii vaselo( sfeine ln porturi... . reapare cu zece vase care i9i indrcapti tunurile spre pon $i cu l). de eviGre a aiElin' ne.iit.'ir 59irrireera problema?e Melodd adoDtad nu esle trlionamentLll leorellc sau e\pen colaboreazi cu Di66E.' .da. pnmajumalaE a secolului secolul modemizarii pentru Oc_ Xft-.a d9. cautarca opFunllor. ajut6 . este de tip iconografic. v\z\teaza riflec1ie.

. caracledzar de note cukurale comune.. Sr le. 50 de anj la chinezj). pericolul nilicalivi (40 de ani la japonezi.umnonamenrulLr valeresc.ovrer'ce de a ldce lmnzilra de la ve lul comunism la o noui societate. specific. organizarea educaliei. adevdrate accidente. du$nran intern Inrmdtr(e Sr a dour la respellul normelnr. Esre cea mai instrudivi distinctie fAclrl istorie intre civilizalie. Integrirater ei esre un inperaliv pdstra! i tad.ir dup. efotul pacient de u minimaliza dilercnlele $i de a.. filosofia.ul delaJal al Impulur )i i. au . disciptinar. clinezii LrrcA simultan ceteva irepte decisive ir clrnoa$tere qi ralionalitate. ara dr $i estetica arhilecturij. DacA sovieticii au inceput cu x. ru deductia sau induclia. Dar $i_au dreptul toral $i nesringherit de a-$i pistra tradiliile. sAnAUFi. unde perspectivele Chinei ii conferi un rol global lce $i oroarea de anarhie. fi-a pus amprcnta pe constiinla gen ei pani astezi. trans lor.fere crre. Din corpul ei au tbst rupte in ntod violent ii arbihar porli este normal ca cle sd revini in tltrriiia marii Chine. Cealatr5 vine din lunga istorie feudal6. In mdnunchiul stilislic al culturii japonezului gisim rAsdtui e lJe micilor regate sau impi4irea antebelicii in regiu in cffe hlra $i 6e ie$ea cu un pasaport semnat de un general local? Poli- llirii interioare a fost triit cu oroare.al6..H. complednd re codiiicaie pe plan inrernational ale conllicririi !e nu poate ti nqsocotit. bazati pe filosofia obedientei. in pr. de unde a luat scrierea. Ideea dominanti este ce intrarea in civilizatia contemDorani Drctinde o mobilizare de energii imel}se. pe de o pane. este uheia mjnlji acestei imense zone. Acest inlelept:r reit in jurul miraculoasei date de 500 i. frudiul alent al pir1il opuse.?osr). dur.r tunvd lui Pen\.lite I va ocupa locul ce i se cuvine. ribdarca. construclie economicd $i dezcre ljberi (Psrcsrrotl. manand cel mai numeros popor.rlenrdrea socrera. China se considera ccntruj lumii. pretuirea poeziei. \ ceDldnd ori(e shndd. rcligia. Cine uiti rezboaiele fratri- o Inrre ririi varietjire. urmend ca transparenta qi libe(ilile individuale se fie reale gradual in funclie de rezultatul efofului indreptat spre ecomie.Dar daci dorim si gisim un punct fix acela este Confucius. dar de fapt constituie o doctrine laicd creari pentr organizarea slaluluj. Pana acum dezvoltarea pentru care a optat Den Siao Ping a dat lc/ullale cu totul iefite din comun.dinii ri al eicier Ambeie sunt oglindire in ata negociatorului. una din cele mai vechi inuu umane.educe riscurile ne fac sA vedem cA piri ale civilizaliei & aflim inrr-un spaliu cultural.d $i gld. diplomalia exrinde Si fructifici relaliile stabilite pe lkrDul economic. in orice epocd geselfi ideea mif. Strategiile ei de dezvoltare sunt elarle cu un ratiomment judicios $i o subtilitale remarcabild. zi . universalE pentru cA ghideazi cu unice efbrtudle nrturor tirilor. ce nu pot fi risipite in ltr dc/ordrned ce tixer/a anarh."estroika. care s au masuri si asigure progresul $riinlific ti tehnic. chir. daca \ rem \a a\enr \alo:ue c. indieDii. h paralel.d cu rplicdlie unrvef. mendria realizirilor rangibile ale muncii . Stilul chinez are incapsulate citate. Extremul Orient. dirlele fi simboiurile. ceea ce este explicabil prin uriasa datode pe care pe planul lultural Japonia o are fald de China.mii $i intini liilor rii sale.-?e I c'\ilizarier Sr d inlrat jn er llra povara "oecificiralri cutruraie.s/ril.roJut b.7 206 Pattea a -a. Numeroase trdsituri alF diplomaliei chineze coincid cu cele jap0nczc. Confucianisnrul pare a fi titlu de religie. giedinilor.i gaDdjrij unicitalea acestei experienle. Si IrUrn iele doud Fogmme .loria concepura in pdtr man ti \em- fi negocierilor. Esre prima tari din Asia care a deschis larg pc .ncipal. $i culturd. pomilor Si cursurilor de sunt o direclie de realizare a poienlialului siu crearor. daci le raportdm la sc! uluitoarei sale vechimi.unr Gustul pentru teatru. cand cu cinci veacuri inaintea erei actuale grecii. care. literalura bogati. NeEocieri 207 Sriinrr lui.a ri frag. exigent pltna ta 1fifiEa-di-ine. in ciuda unor indrzieri $i a unor prejurAd neprielnice. pe . nu firi un proces osmotic de adaptare.pu\ ei.ezii au lnceput cu rccona. pecete a identitdlii disiincre $i inali de alte parte. pregitirile detaliate.e chinezA manifeste Dasiunea neabetuh Denru cauza Chinei najor care ii poate distoate aspiraliile externe. i hier Si arlelnr mdniale. nu se indoiegle ci prin calit. Scn. ranjat de alte consideralij sentinentale sau morale. referinle $i modcle din epoca sil andce. legislalia. Analogia. gcoala chinezS. modul de guvemare. obiceiurile. llei dece teau invinge flota laristi. prima ren rnerc pana h delaliul fr irnetea cerule ije produsere teh||Lrtogrci doui. al u. lstoria Chinei. justiiia.?ort 9i au amanat pe. grsluile artistice. tezaur propriu.au a\ul atat de cumnd inc. Maj mult decal atat: japonezii au $i instituliile staruluj. . Este o coleclie de .

?i ecre card\len.zl. contrabalansand rcvolulionarii nu o iubesc C ae-. ir era cunoaticrii."tt"u . Datorili ei.4 mai mult in interior :]:t* Sub influenla sa' p. diDlomatul chiDez de la sfqllitul secolulu-i h timp ce interloculorul este impins spre suplicafie. ce nu 1in seama Ufff(lcnt (inductie). Paftea a ll-a. il acuTa de confuciani\mul deteslat d€^ Jenunla pe Chu cn rn iuii". c" ia"ui. -iiir"t". ". Nu sunteDr Irui. chinezii o ignorau !*teloa.i .."t^jul considera c? b"Tb-d1"1 "trlr.j!r ltum.n:ieyi ilicul ufuirifea de irterese pe tennen Iuns. l[o|at de constrangerile stilului rigid. ror)larcd insi indeajuns o trAsituri a gandirii chineze...pr. care virclzd in egali prevaleazd meritul nisurat in cunostin i'i'll'iltit. disciplinat."rpr.ip. Fr iozitate proprie. de lectura or dictate de autoritali $i dc postura militantd de lupta $i pre r rnilor'50 si '60. inrpefturbabil de chinezii in tot cursul tranziliei de un $i iomitate b.i". care volulia propic din 1989 au manitestat zgomotos sentimente lDiste. l a. llIr(liri de slrucluri lrn I istorici lor.r" tr . . iiprbil d.208 Jo.i."i.".aciifi. se accepte cat mai pulin rolul l(rrc .r ' ine :p. Ne|1cieri 209 misura componal sfaturi bine inteneiate.nua n conl*nr''e de KicLinger' 70 neqocicrilor cu american. O nooi tagma . se trece la rirca $i invocarea prieteniilor. fo'o. "i. pe r(i|torii o duc la nasa verde fi diplonalii in relaliile lor.ta fti on"i titaf.ur." " ln'. adaptate situaliilor...r :a. lJin cunoasterea stilului chinez au apArut reconanddri pentru l)oftamentul negociatorulri american: se-$i cunoascd lumea sl1 studjeze trecutul.ile infiin'tati.tremiStii' culrurale drn anii o0. rczolvnm probleme cu unii in timp ce allii sunt soiidari cu . Romanii.6r'. c6nd \-a oblrnur o aderiune la anumire principii."i Lar. etema pr atiiitlti. si fie ribditor.itul . .pri ddneneriar )i Llin a I confucianisti "r rellliifiir inrerpersonale... sd minimalizeze presiunea ficuti de r. tlnrirrc lr'r'r'r lrri. (analogie) cu eveDimente petrecute in .r. crJe i?i InJni cnia cu China in anii cdtici ai confliclului acesteia cu $ S(. (n-nrc ne"oi66iilT .i oc\ihi'e in anii efb . si C0nvingator privind seriozitatea scopurilor sale $i si insjst€ pe n lung..ccre" $i si menlina controhrl situatiei.Ju Jlpro.a .-ep. din iamilia creativitelii $i inovaliei amt lr.li. Ir:eti-bilrrare pe o nrJlcq c colorara LIe :DeL j'.ifli_.i.^. .. si-$i cunoasci linia ultima de concesii.i Jeri!a hrrr =:.viedca.L ale cdte\d lari n icr. Ji ciplinlr :i cu siirlufierir)riei. mai mult un avertjsment care incllrdea invitalia rocali/ar' in trrl'ri i"". petrecur )i ..i pdn diplonalie.7u Ili recolulur I 'i'^"iii """r"f. combina6 fir€ ""itutea fo(i Se arari o preferinle de a demonstralii neviolente de vorbit sau scris prin gesiuri simboli . Chu En Lai ]\:ll: ""t O*. nici din axiome doctrinarc (deduclie). I e hiat $i flexibililatea apare pentru elaborarea detaliilor.uri pe scena tumll . i: iume "t decll:l .:. pentru a demonstra ci p(oblema in fll un ncr\onar srinrn tt qrlc. americanii f'ceau car" vak adopta leaqteptatul principiu cd adevirata pune in mi$care fortp mai mari de suslinere. si insiste asupra prieteniei.r'rJ". chirezii sunt capabili si lr'IIrlc $j solulii noi. .. nu au putut s: aduc6 daune unei prietenii vechi.i""ui"itu istnrica o tui llixo! in Chira..*"t""."y si Matsu €ra mai pulin o acliune militb c'tre talwanezl ""i"i".lr rJla hnala.iritl ineralbri 'i de."..on. n"ai""fii."le mai mari consecinle pentru indeler "ii.

caie nu sunt decat doui principii opuse.1a! Lq. Existi recomnndiri de comportamentl Autoconttolu! de a retlttl dorinf. care eli asemenea dualism.!. dereiifJn manual penrru secolul Lumi 6r. In acest caz.' h !JtJ. Darul apnfundAtiL Cal ' plin de t fi? Si bun ascultdtor. pi6ipeiffi-scGii a unei literaturi renarcabile inchinati diplomatiei qi ambasailor.stea ?:tc.ntitt.ilor.'. poari pecetea adat formulelor la realitAti schimbitoare.(opcri gindul l|ri re.-iJwa"ii iiii i' N'po' iato''t lrcbri'| sci JiP t dconnt it' nn al rtobtt...Este o ercure funda lentulA. dar i tradilia occidentaE existe legea tertului exclus. rr. w.. judecafi siindtodsd.e 1d . care n rdtdce$te in ralinamente i sens sau in tubtilitdli.tor'a... Capitolul 12 Negociatorii r. un alt rnod de a caracteriza sarcinile ale diplomaliei 5i negocie.. td. Realizdrile Chinei pe plan extem.i de a wfii. vom i lamurl provenienla mintala a acestei dexreritdli. Ddcallidres consacrA multe pagini condiliilor pe care tre ic si le satisfac5 un bun ncgociator. --""rc-.. ca ni$te motto-uri literare perfecte De Clrllidrcs ar fi pu$r adiuga 1a portretul de caracter al negociatorului inosul clicton al Cardinatului Mazarin: .lt\ !n!!J aatP tuDrltt nn'rdrut F.tund arP intL'ttl?aunLt .nror.[ttt-1ttamalte . $tiitllti. El trebuie sd aibd o oarecurc cunoa$' a literdturii.nrer. n xenrtticii i dreptul'i (surprinde refbnla la ftiinli fi matematici). inci din secolele anterioare diplomalia Rena$terii a dat li iflcd una nult rdspAnditd' ttbil trebuie sd Jie un ndestru al inseldtoriei: Ld un ne|ociator . pacienla unui ceasornica\ capdbil s': in tc bucruor pe isnonnli.ta tu RqotHi Su'1t'ul n e s i Eu t e . .Nici in cuvan$l lui. daca ne vom aminti filosofia chinezi un loc de sustinu6 cinste a revenit principiilor !i Yang. din abu tenF sunt enumemte norrne morale de conrlllit:. oarece rezistat vlemii Nu este de mirare. ln poftretul lui intelectual $tr't ceintP c* o minte inclinatd sprc lie..inc\a \a-i poalade.t. nici lrr('tresie.)'r4 4 .!fl!.l' in sfeiqit. regr i de observat de citre negociator.tet dJii.e" lt.cLl mdi httt'A pnliti.luj Pe callidre!' .ta'. reintegrarea peninsulei Macao de la p stategia perseverenti in cazul Taiwanlrlui.J. InsistenF asupra morrlitalii este expUcahiln Machiavelisnnrl rrllian a fost denunlal in liirjle pro@slante cu o moralilate tnai so " .u 0 tntn.I 2t) eri inovative" ne locu re s(ena lulhii DacA tinem seama cA o scoal5 occidentjii se intituleaza diln seama de actualitalea demersului inovativ nez. ca revenirea Hong- la patria comuni. El creeazA totu$i un avantaj in efortul a $Apan{ complexitatea.{@ "p*" rratatul. l.

ceea Le plesupune o mrlir empatie pe planul psiholoqic al inluiriei. in can€a sa DrplornaeJolosila de la ihcodce de generall de djplomali. Cauti momentele mature in evolulia problemei $i a relaliilor re pi4ile in cauzi Si folose$te-le ca baz. munca. atat ln detaliile . in decaloeul luf2altnran de indicatii tice se al'li implicit competenla negociatorilor care este solicitata: .n'" .5 )iopini ca cel mai bun neAocialofnu esre un. tranzaclionate. puteli oare e\pnma..Nu le-am uitat. cet Si ln elementele de baz6. Utilizeaza sau propune termene realiste pentru elemente Asdel. a negocierilor./e.ntre toate pdrlile ce il wr ce-r'd Construie$te \t. ca iiind om Eimi\ se minla pesle grdniF penru binele Frii sale . c 9. Inyesreglg ir]' pregdtiri serioase. in sprijioul acesteia. ^cord posibila. valabil ti peftu Dn negorjatoI: adzydr.\aaorutur. ca: date de expirare. curajul Si chiar eI rispunde: . 2. cunoa$terea subjectului.dv /anrinicm draitici de suDeniiialitare si inselarorie.ln vederea creerii bazei unei abodihi comune.teti (2) . calm. Crceazl in|clegeri ce sunt par. 7. Fii alenl La mo polrivit pentru a trece de la cereri dure la cooperare maj onlul xibild $i asjgurA-te cA existd decizii politice sau decidenti disDobili si autonzeze aceasti schimbare. Nu le gr6bi ! CA$tigdincrcdere . Dar Srr H worlon dAdea o delfi-r[Cincriminanld xmb. in condilii de presiune $i incertitudinp. Caldt6 o formuLd de acord care satisface cererile celeilalte ca Si pe cele proprii. . dlqi j-s:arcerg'I eoreticienii Teoreticienii $i-au condensat analiza gocesului de negoci p:ocesului negocj re€omanderile oracticate. un or . pu. vointa de a asuma ris (oroare peDru llraqbilqu! qe Cjx'!I_9!!Iye]!B qg_crt!\'3 amemnQrea sau caceatmaua. cat 9i ale inlelegerii infereseior propni 9i ale celuilalt. hnglezir au manrfestar intoldeauna reTervaI4A de diplor bizdndnE'fi mostenirea ei. Raiffa scoate ln relief: priceperile legate de pregetiri nificari. abilitatea de a-ti verbal gandurile.. infoma-tii $i responsabiiilate. fibdarq sdpAnire de sine ii loialitate. discemimanlul" denia.Io. La obieclla e cititorului care li spune ci a omis inteligenta. capacitatea de compt suri.. aptitudinea de a invita. 4. evenimente exteme sau alte oportuniteti a realiza acela$i scop. lltd agenda fAcand apel la alte calita! tlrlofilor. Forc pdlqul pentru a studia lmpreuna si a face exercitii de rezolde pmbleme. 5. sA tempcrament inclinat spre iDcredere. Ir-am luat drept lnlelese de Ia si Aproape toti autorii studiiior despre negocieri deduc din Durarca Panea a -a. atai ale aspectelor tehnice ale blemei. grupuri de redactare { comitere tive $i acordi le incredere. ilcrementale ti flexibile d este posibil $i cand o schimbare totald nu este la lndemand. Folose$te reprezentanli. hi{I cia. O | Ca adept al negocjerilor inovative propun. abilitatea de a gendi clar. adversarului atar de clar ti atrigitor incat se fie acceptabil ell A fosr emi. Recomandiri practice (1) Cunooste interesele pnprii ti ale celuilull Construie$te un mediu de invilare E nevoie de timpl l./ 2t2 br5.incal"Rarl Deutr pune negocralonlor unnaloafea Inrrebare. 9sir Harold Nrcolson. farmecul.tiale.. cal . r0imitatea nu este 11. Negocicri 2t3 id adresa celerlalre pa4i.onfruntational lor ideali caracteristici pentru negociatorii angajali Si liilor ambelor p44i. 6. Si la altn pregilire a nego- alti re.ara rptirudinea de d se lranspune zitja oponenrului sau penlru r o intelegc. comenleaza sar4fos p Cauieres qi h randul sdu reluma ln fapt calileti care se cer plomat ideal. I 0. negociatorul sA fie o persoand atregatoare $i umand. Construieste ilii lntre pd4ile ambelor tabere avand interese comune. prin identificarea de reprezentaDli naFonali ce pot juca acest rol. c. mai degrabi decat a in 7.i ind"plrnirolul?E dialo!.le nece.n d. Cautl subiecte ce pot fi.rl propfiei cau. concent-r'jnd in lemen[L$id. Cauti si te alEturi celeilalte pirli in aracarea pro cepand ctt identifrcarea ei co. Rec!lge la mediatori f1e prin organizalii ce pot oferi servicji. ospitalita@a. Alir_G inulr'e.

Fi-!i relali 8. Cerceteazi nevoile ti interesele celuilalt 9. diniolo de tD. P5streaze-li calmul |. Luptd pe tru negoci"ri poatete calea 2 Daci in cazul negocierilor pincipale nu este posibil cautd un intere:t comtnl Din( ulo d< .lc. ca dc eremplr cele ce urmeazd: l. 3. ^ z.trtattA ncErcietitc s.l i rcre.\. 'Inte.ista (4) L Pregite$te te temeinic Accepfi fotmula cu beneJiciu de tennen lutry Nu proclama vicroriel In noaptea aceasta nu sc doarnel Prin intrarea negocierilor inovarive in zona avansata a caii set de recomandiri maj explicite poate complera uitima lisrA.ergente Si diversente pentr negocieri paralete sau substitlttire cdle!13 I nk Incurajeaza pe ceitat! si faci ta fel Gd.etc in trtrgiJ mostenirca secolului trecut existi un principiu casigat $i nnume ci profesjunile a clror reu$iti se arribuia uror calitlli innis eute $j unor talente eventual mo$lenite acum se dobandesc prin in vlilare.. 4. riJn and-o la cenn!cle rcioncilienr l''o n if c d dur ab i Ii t at e a f o m ul e i lvl isuri juridice fi institulionale Pune intrebarea japoneza: Cum va ardta acordul pe$e 40 de ani? Sau cea chinezeasca: cum va arita peste o jumitate de lhca punctul3 este insuficient sau inopoftun Imaginalie Accepti haos creator '7. 6.5 6. I . Muncd analiricn Cdse.rJrtd Paftea d II-a. jnsisti pe inovare q Consfitip$!? rcnscas. Mah st? intcrc.. F'ii flexibil 7. rcspect 6. Arat.utsi rupotrdt Coalitirle se neurrahzerza una pe cealalri l0. Luptd impotira potaizdrii Aseazate in mai multe gntpurice \e intejqectea/a Nu te grAbi ! lll.7 Jocuri pe rcena lunii l. Negocien 215 3. Respecfi 'raloriLe ti culturile pd4ilor Asigura-@ ce acordul nu le vatame r(\ur\ele simeft(p Evjta redistdbufia. Principiul a fos! aplicat in profesiunea organizarii si coDdu ccdi (managemeno. Ai pacienla 4.fectul litubore.rdrnea dc. dar s-a extins curand 9i la caPacitatea de a in rrcprincle. gribeste-te 12. Fii atent 5. 5."rt? Iomuk prctimnarc tn rdrc oruncr?a fie diluah I'wte intercsele cotuergente sttb aripa proiectului magnet de cftstere lt intemcliunii pd4itor ^isurd.i. 2.lzd formula rezultanfi l)ill 1.k pachete de intercse Fi-!i prieteni ItuntiJicd interek cont. Studiazd ne diul nowlial Ai mai facut-o inainle de a incepe neqocierc{ Dacd esre propice.. tt Nu neapirat recomandarile pentru caiitAlile sau procedurile nerilor sunt legate de o $coala sau alta a relaliilor intemaFoAltele deriva din observatii praciice 9i cxperienla $i suni mai lo. invadand gridinile rezervate ale inovaliei $i creativitalii in . Cunoa$re ! linia minimali 3.Tine legdturc constanfi cu g@ern l Pregite$te-re de dezonoare sau {ie indepirtare Decizia se ia in altd parre I l.te un proiect nagnet Formeaze o coalilie care sdl urmircasci PregAtu. Pune accentul pe Pozitrv I Recomandiri (3) 0.

).Bo. Fred Chades. Mcy in the Madem Wa. pp. H.l. Houghton.r.. O astfel de inv4are nu cuprinde doar cun foarte muhe priceped.riloL Bncrrctti. dar qi o largi experienF. n.Ieo. D. Aldine. Ilammond. (ed.D'plonafia $coli si lknnufii.lrl ir lhlemational Atlais. Alle In. proprn probleme $i cilii. s". Columbia Unive6iLy Pres. hter&tihal Nesotiation: Anallsis.ianal. Alan. cLrpnnzand sur5ele de (uno.).l983.dner. Orice om co studii superioare sau in curs de a le parcurge .1981. Disp as 1nd Neqotiaions. (ed.csser. finanle etc.lern Int?matia^al Nc8driaridu Nee York. St. K6ner Slrph:]n (ed.96 102 Drucknw. Anhur led.. Mal4a.. sociologia. Prririvu Tres&tion Books.. IIASA. c^p tt tl . llz R Ie of MubiLttztdl Diplo. de tradilie teorctici prcnuntati.H. 1981. nu doar teorie.New York CanbndgeCoddington. (eds. New Bruns{ick. Manin\ Pres.u\ceptibilde a in!a!-a cu mijloace propnr diplomata ti daci este atras de ele. 6 7 8 t. Malil4 Mircea. sondcaza opinia sudenlilor. Chicago.l972. ll. Mo. psihologia. LBJ School ofPublic Affais. Hmsen. Mitllin. Ncw York. tr)19. 18. in numeroase tdri dintre cele intrate in procesul dc adeft UE sunt organizale cursuri de negociaiori pe domeniile carel obiectul principalelor capitole ale acestui proccs.. In sftuqit.L.fttrs r. Xr6.5 LuxemburS.Moscov.).mantul superior. ll.nto ihlema.lne'. Adoll tl proceditn nte rroo. R. I 982.1. W.rurii in care )ilolul I qi 2 Arkes.Pant. 1981 C. Boston.D. 198914. zand cel pulin unu sau doui modul€ de negocieri: di funclionarii intemalionali. Gul!rcr. Arthur. pol tine seama.52. Nesotidtion: Social'Psythologi. speciali$tii serviciilor de relalii lionale a1e instiiuliiior nalionale publice sau private (mini companii. cercetare.).. Prers. MaEsc!. 1968. Mircea.tk:a n.6". Lall. Sistemul modular (module de 50 de pagini in loc de suri) bazat pe obiectivul principal $i invilarea individuali tu se dovedeFte a fi cel mai indicat. undc conpelilia $i cooperarea ir.y Makins in a N(w ErI: The Challenge ol MukilaErut Dipk haq. R. /:treisn Poli.2t6 (Drucker). l-ishcr. Theoi* oJ Baryaining P/o./ur.Dat fiind caracterul interdisciplinar al orice pregitiri anterioare sunt ufile $i mai ales $liinlele economice. 1987. Septembcr 9'. Sagc. Harper.). R.it roreiSk Senice launal. 1969. Pe plar intemalioral.ti din numeroase tiri. fumizeazd o documentalie $i lac uz de suporlul lehnologiilor infornatice.ia ti prd. Appl... June. Timur. sunt interaclive. ltlMca. New lerscv. negocierea e in atenlia perfcclioniirii fiecdrui iDdi in prolbsiunea 9i viata sa. The JurlEhlent dtul Decition MdkhS An Inkrdnciphnry Reader. P.). rl. ed a II4 Bucur'lti l]d Didiclica !i Pcdagogice. A.). 1973. Ed. v?s. Aceste cuNuri au irvantlje Dete asupra celor din l. Academic Pres 1979.i Ury. Kremeniuk. cconomie. i 4 . Ministerele de Externe $i de ApArare in primul rand. lx fi<LJre f.!ol. Juitc. Richrd. Si armati.a. 10 I Dnntricv.Bo. Gl"bal Nqatiations and Bq'otui. C. Zexas.auarc ntuntu1ionat. cierile sunt teme cardinale de invitamant si cercetare sau orgrnizea-/a cur\uri inrernal'oralc. educalie.\. negocierea fiind considerati din ce in mai mDIt ca un instrumcnl indispensabil al supravieluirii in texlul complicat al secolului XXI. Didadica $ Pcdagogici. California. Nl. New Yort. The Futwe aJ Intetruliatul Orymizatioas New York.htemdtioDdl Regitues.r A.. 198s. (cd ). 1966.ions Nes. binci.ro. 1987. lncearc5 mai ales dezvolte aptiludinjie fi prjceperile negociatorilor. Ele cultive dc caz $i cele comprntive. UNITAR (Geneva) a organjzal cu$uri r-u diplomrli)i lun(!ioniLri intemrriondlr. Iill.). istoria. Viktor A. (e.i. lnstitulional i se oferi faculttrlile de Bibliografie internalionale (patru ani) sau cursurile postuniversitare din domeniu (doi ani). dar Si lelalte organisme guvcmamentale organizeaza cu$uri de neg tori. 1ssa.at P. Grcss Juttc (eds. 1969 lkle.n:ate. Multitat ral Negatiatiof and Mediotion New vo:k' PcrsaDon Prcs.rsP?ctives tsevedy Hiiis. 15. 12 Na. Este un element de sprijin de car€ cer l.. Comcl Uni!. Mil. H. K..r. Cel pulin zcce uni reclami cuno$tinte aprofundate de rclalii intemalionale. Hendkson.

Cro||. Mo. 1969.in PoIiLt dr.D. Murl. 1983. lzw D/r1" Dc. Barqainine aid NeSotiations in A?h4'iorr. Clnz sic Books. wathinglon 'ed schoolof Advanccd l. Prers. Ann tubor The Univesily of MichigmP. Neglcieri 219 Stiinlilld. 1986.iente mui PtiaciPe rotnAl dupd arcdiut vihei (1683 I636). Midgadd. Game ?tu r.Bungc. Doreitu\ Patdck.6.itists. Mdioi Galtung. 1973. Mncea (eds.). Univcrsny olToronlo Press. sefSiu (eds.s oJ Intenaiio@t Nesotiations.itical Sci.1966.1989. Gane flier4. 1972 Ma!fie. S. LMh^m. pp. Hondbook of Ga.l1. Anrstedanr. Antoine Mdtheftatial App. Iwd Pclso.!u. l9lj0 Koh. NY. fie . 1979. 1/l II: 1977r Alker Jr. 31. Rc€srey. .ss.iv. RatioMl Politi. 33. Prccess. 198I t0. Negotiation Joumal. Ed. Pbsche.aliliot tvl Canne. Ei Baradci. NeSo.Botiatins Slrdtesr oJ UNCLOS I. New Yott.natics an.: Mal44 Mnce4 ?nade. T.218 19. t ndon. John Wilcy. NeEoliatio$: Nates lnsitutionaltu and Intemationalist APptua. Rapopoi| Anatoli Channah. i9 Guia. B e ha| iour. B.. Pres. in Esals ih llat@r of Etil Cdrtlr. Codbat\ dlDar 4J.atth: A De. A Paften Jot Future Mubilateral lnteflldtionat Conlzftnces. lohns HoPk. Von Neu'mn. 1987. Aummn...r Mali. Guiasu.1943. I-W. Kai. Sawyer. Anatol.nents a1 UNCLO' rotialiotL\. 1965. R. I 994. ConcePts antl APPlicatiN.ler UN Cahrebtian of the IA\| aJ the Sel: A Drahing History and a Caffientory. me N.tc ta ner.l1 2. Cettihg n .en Jot Seulerent of Dislrutes @. KNt.pack4ge deaL" n l. 198348. Pdis. Zuthan. A.i Cuetzkoq H. Capitolul 32. ft. 29 30. Nepotbtins Wo tl Odtr.ns/cst. pP.1sPe. Touval.letldcn. . Johanl Malilza. 1982. Mircca (eds. 1969.l Asorlas.J.r Catfirenu lles Nation\ Unies s* le . York Spri. Malila.lroit . no 3. 46.M. l5. fte DiplaMct of Hmdh UniversiLy P€s of Ame. A. N"s"/. 418. USIP. Intemdtia.2. Cantndge.l C.ott.h$ to P. Case Shdies.h. 30 45. (ed. Pc. Delawde Scholady Resources. N-P?'ra. 2.oa. 1970. Mohtuled.ces. the Univcsity ol Michigan Prcss.T. witii^n Gns. w'. 34..drt"6 Wdrld Od. Stoetzl H.. l9a9.re Th. Jocuri pe scena lumii Pafiea a II-a. S.A. Winslon.ganon PLes. American Enterpris€ Inslitute.a Wil'nington.len DiplaMc!: n1e Atl dh. h&esri. Mirrc4 C. Kllde. Ed. 1992.tian h cfiles.ns University. 20.i DiSepf. 1986.l qlmq &rdier. rrorizs a'd Crds?in. 1979.2. Zanmo. in AK.).). Za. Modon. G. Chicagp a$l 23. Nijhofi: 191J7.P. 37. Prlit.ta.s. 42. Nlilroff.ads. it Ia\| and CantenPorar. 'ro(onro.O. ia PEW David. 40. . Cloe. Benrm. Sp@lor. I ri 4 Alker Jf. Nesatiating d NaN world Oftlet for tnc Sza. D.euns. 1967.)./es a. Appndches to hxetlldtbnal RelatiaLs. Problea'.Bucuretd. MorEenthau. 1988 Dc L&hdiae. Davis. Dunod.\ed. DC. Ga'nes db. Scholdly Rcsou..1. 26. Helsinki.le Studii lktenelionalc. ll-4?15 Sangcr. LW: Bcman. Ana|ol.nos. Ba_ PoLitual R6earch. Tncr. G4 ne 'rheorr. Mrcea. 41.The Ptu.R. Rapolort. The Makins ol n1e Ia|| oJ lhe Sed..tical Ne|otiatioh.r rt the 2d" ehtur!. l9?0.B..l the Aftnans. R. The Ax and Scien e o/Nesoridr. pp. |944- orpitolul5 49.. nuMll. 1970. Johor. 1n EtoPean Ja in U. Fiaffa]]. Hmison. Ann Arbor.tnd. Rapopot. Newson. 2003- Ap fte Itu ry of Aatues ott:l the prcbl.ger. Wilmlngton.). Wciderltld dd Nislso. Kelman Holt. Dotdt{h\ M.a/r. Wsliinglon DC.E.. Elsevier. vol Bnchacst. Mlkildktul NeEotiation: Ak Atubtic University Pre$.le la reEoLiatiok sur an.. l97t. 151 166.nP: N. RASPS. Ordeflts the O. Hdywtud: Gaitung.led Roons: Sone ksons nt Clobal Ne' InntuLional Arrar\. Sadia. Memls.. W lE.6. H.). Mu il4tercl DiPlotuc! withit : C@mdw.ral olara b. Stcvcn R. Papadopoulos. Jot Pol. J. Guy Ladrcit.? oJ Gon s antl Ecotunic 4?. Decisials. WdhingtoD. Mss. kn tubor. Robcq Han. 24.1n Reina Rahxitd. Steven. A Studr i. vol.ia Ametican Palricdl Stientistt Reriev.. O-D-88 J. 1982 i 25. The Hasle.r.. New Yo*. t? ir.xemational Studies.. UN ITAR. Pnn elon. Wlgner.lticr. Univcrsity Pres. A Nantechnical lhtodt tr. Ctuede. Adede.4 (26) Monow. Peler.ohni Morgestcm. oJ Sacidl Relations.. Hans J.. 1984. Haywardr Deutsch w./ StmtegJ 22. Buchdest.6 /ndiqtes . M. I 9i II. 1970.ldkson (ed.adz ofEpaffidr.!s. watmabe. 1979. SweeL & 40 MaliJa. PtinceLon Princeton 21.l tlP Snk1. French Branch of $e ImernanoDal l-aw Asociation no 2. RiShts. .). APP 27.al Dtupae . LC.c4 1986. 36. 183'194NeEotiatians. Nc* llaren.. The Univelsnv of Michigan Pas.Mrkhol F. J.Boliatiad dtul Int matiokal l?e8Met.t Co4lict dnd CooPetution. Lapopor! Anatol. Pp.nehan.n af IntemdtionaL C'operatian. I 985. Jm4. Ga\in.5. (ed.

IIASAT?IN. Andrcw Fenton.dldtions Regatdins lD Pagels. Heft 3.V.391-406. New York Science. Stevcni Dohedy. Coahioks ih the Unqua.267.in EIe. 1986. MainteMnce af 64. Sjdstedt. Steven. Crfteptuol and Ptucti@I A:pects of UN Actiities h Fra oJ DisaMent in NTAR. ULB.ttdid.ctiv.t /al . UACES. ConruteLAsisted Negotiatians. 16 . Dkros@ Sustained: The t4u6lerel Peace Proces nt Dantuuth Confctehce. 1964. Straus.. touis. Steveo: Affoso.. o. 3. M./PIN. Dam. to the TahLe: Prcccs. G. 11? voorhecs. C. 1984. t913' pp l'73'182 GATT: Runda Urusu.290./ C!&!/a New York..). O*eliu.i lvhatiey J-. C. Wiliim (ed. tt!. Nes York.chn 4/rr. Paddrx of Voting Power ok the Ec Cauncil aIMinisted. The Wodd 198'. Ann.ach Foitalnbleau. 1991 Church.nblde Gaitrate dzs NeSrlBrir.). Sievenl Aftbso.tiul Se$ion on Disomnent Ndtions Unias lt te diturklenen|in Rewe de I'OTAN. l99l.JoLuri De scena lunii l'$tea a II-a.r Repon oJ he Dilectorcenenl of GAI:I to the GATI Council 23^. itl li6 Towre.ds.g. 45. in Zdttnu.li 2005. 6aru lhro Muhilaterul Negotiatidtt: The SingLe Eurcpean ALt ahd the Rod. Pana.K. A Cdk the lA|| oJ the Sea NegotiotiM and Sp.l985 Momvcsik.i Keogh. Lnd.s oJ tntemationat PreneSoti4tiots. Wary'ffit"d Nati"*. Lill.i Oleschowski . the Caims Gnup a"4 the Rould of Trade Nesotiations.1. LlxeDbu.n r. N€toriatinS me SinSle A.8. Zor8bibe. Dc. Mthilaterul 65. An the Inpacr oJ the Gewml AEleetnert or the Taifs on Ttude on 59.ln Cooparction ahd Conibt. i]t the Urusn! Roud. 1989. Andrew.t) Brams. Ma$new.s Prctcted Sa. Higgott. P l03 It4 Mndal. Richad A.\tia Ran the Ahas Race Pa. (ed. Ellis. no 2. 1976. UNIDIR. A. rhe Veriftulian ksue ih Urited Ndtio$ Dnam8enl N.. Cambridge. r'r'esotiatins the lae ofthe Sed: I2son ih the Science of Reachite Agremerr.1991. A H the Multilateral Tnde NeSoriatla$. Weidner..1n Th" united f0. 1.).!io. I 6 (Decembo I 967) ff:. AnhDr.ial ConllicL\ in Thnd 15. pp. MuLtilateml Negotiations: 1he Story of th. vol.ieile Nord-Sud 88 Azd.L. rrhe . c]ic!.Chi. (e. Roman and Allenheid. 1987. a** 'Unecrer. Matthew. avl Diwrutuent 10 (J\te 1966). D. 6L Cutzth. Doherty. Gunnr. 66. M'ddk Por?/ Coalitioh B|ikling: A\stlalia. Eishteeh Natjon Disamme'l ConJercnce the Fnsr Two v4a t962 1964. Euvpliische Penp.ondon.199I. AAII.ited States okd R.s. 4. 16 (D@enber 1966). li CoMercial Policies dd 62.368. Michael Joscph Lrd. Muhilateral NeEatiations. Jantes K. pp.. o. Moris. Finger.rftedr. M6s. Alva 'rhe Catue af Di&n@ment How th. 1991. Dec..n 3 1914 RetrasPect. 1991. MuLtilateral NeSotiations: The Shsle Eulopean Acl and the Uruguar norn4 txxemburg. A&lotdun to New Pando\ of vatins on the EC CotdciL oJ Mbristea in [tlz. Ba\d 125. Ncsocieri 221 Sebenius. & sessla. 67. L'U. The Utusuar Rouad. Dhanwen\ Th. Muhilatetul CotMe/clal Dipb'nocr.i\. Andre. !rl\et. Hanilton. Books. 234-265. Ma.u8t. 69. 135_139 8Ems.May t919 m'l SEA (The Single Europed A. IIASA. Cqad. pp. Janles. in hxemotional Oryanimtiait 4. XLlv. Pp 95_96 Undc]td. Gane Theor! and Blss. p.r/ari"n.4. the \ladd Faciliation and DewloPneht DiPLonatJ" in Milleniun rl p. 1976 p 937 ll5. Brams.Y ' Camell Gasteyger.t tulS liat.The EiShteen tulior Disatunetu t99t. C. Bertm. Hdvard Univ: 1984. Inzrutiotul 337.New York.R. Albin N. 1970.. Anni Weidner.2. 63.ln The UN and th. Winhm. Specto.a/opr'nne. Gcneva. Multuateral Nesotiation Parlles: The Cdse ol the Euto' D. (ed. r. Plilip. Natiohs ond Disanwnetlt IsT0'1975' New York. Doftiecht M Nijhoff' 1987' pp CanJer%ce Trade Neeotiatior!: WatldTnde afiet Tokro Totowi.589 632. IIASA/?IN. w dhiDgton. 60. 'rhe UN Sp..anr. p.t. 1984. C:nn.law Udv.i.). Paul. J. N. t*ilrnp dc L Union Ewopknne.Dber Nqo. u.i Coopcr. H. 8313. txxemburg. dtnotdiMift de t Ass.. Charles. PEs. Washington DC. to 4. rhe A"r?solidtiohs Ph^. Brussels. Plurilatetuliw aNI the Siryk Eutopun Act Ltxefthvg IIASA/PIN. IAdEe.t: Notio%! lnte/e$s and Conye ion Statec'ail in tha E!fopean Commttniry.L.M CanLqunit.In wotL! Eunoni..g. W. Org@ization. l. . /Ve. In Int natiohal Ohlanizatid. 57- 58. Donaid 8.Augusr 1985'pP. NcSoriario. and Intemational Econonic T.lrion Anallsis: Ikpbininq the Pncess oJ Univcrsity. Ire SihSL EuroP%n Act: A TrunsdctionaL Sn" tondon. Coupur. Round. t989. BouSrov. P^rl. Peace dnd Se. 68. \Ninret 1991. Edtdd: Mooi. USIP 2002 wo Taddr. in .. Evgheny V./o!rea 70.

Th@doe. Polilici. 97.Jacobsn. confrontation to Sttuteqr. NY.. S.). A Cfdu Wotkthop. J. UNCZ\D. The Ptu. J.r d.: Bendahmane.$. It e^. Passiohs atu! putpose: Partea a II'a. Ro. L.l^ Nes. 103..?lomo. Col Unive6ily ftcs.l Retu!utu'r. John.r.Fisher. Apprcaches Issuet. ii Me. t\\cDot?Jd.r/tn / RcMfurbr.2. Diego. 1987 oJ Applied Ststens Andllsi 10 Intemtianat Ncsotiatids in Intemtional Nesrdanonn Analysis..W. (hpitolul S Handbook.rdat 15 t ndon. MandginS Cotflnb. A R \ry. l99l. p^s!es t78 Falk. Ion. PauL David.ald.M. Joluson. 12.. W-: Patton.Camp David Sumdii 1978. Medjation in the Harddrt Cdcr./. t.).8 (cds. in'rhird Woft euaneb.8.r Korpc. i.B.. Addison . in Ne|| Cr. 1994. l23. J. (eds.ht1t.The Manasercrt ol SociaL CnnliLrs. P. Burlon.z.rhtu) PaltJ Rotes. Wesrposr. pp. Wesrvicw Pc$. R. 124 Crcckcr. Tdftire Intmctoble conli. +*+ Chd enge ta the Saah. HlmpsolJ. I (r4.Johar. e Dimond Lrd Ardlliir. John. f{l Fisher. Heberr C. Fishcr.32.wries or Baryaines? NeBotjato^ lktemtional Ecano. .tiations: Barsaining dkd Pro' . Negocieri Fa\k. warhirgtor DC. in rhe Ahtual AAPS5. Penguin Books.w. whcatsheal I 986. 99 llN. l08 . 1984.l{opmm Tercnce. L Williah. r981. NeSotiation toh ll9 Sp4tor Benran. hJo@nl of Coallict Resalution. E. r06. l25. z?e NeSoti^tiotLi Pncedures ard th. London.).k Diplond. Gtobal N.ln Wo d politi. r07. Novembor 1995 ll lropnd. fltld Pary ConelLtatian as d Method of Cottllict Resatution. lal. 1977. A Slsterf Au de lowa Pelcc lNdrule.dger.in Woft Derelapnen. (ed. Iobnr Zznho. Cttaj?a M. Kelmo. RzsolLnion Columbia Universily of South Cmolina Prds d l4.in The Repolt ofthe Sotfi Comtission. IV. lor Con flicr'lldsfomation. MrT pr6s.rventiax. L W1]]iM. Bedin.l. Foreign Science Institute.125.itlJauntuL af Q. Retolnti.!. . Tcrcn(i. Con. Bucnretti. rhauEht on Noxh South NeeotiLlian.6. 105. ColoEdo. Co'li.Catbin. 98. Danielt B.1985. Hqdly B.aotiation path to the or Dearl4nr1 Street?. 13.2.W. The Na9ar Channel. D. l1e 1996. MeAierta. 1987. S-S. Apil in ltttmanondt Trude.tical NesotiatoL .d prc$. Resotutioft: a.. Galiunsi Cml.K.w'. P. lagdistri Ruegie.35.oires. 102.tiation . d. J. Mid.12. Bhagwati. Cambridge. Muttita. l7l.fhe Statehdte.Itdre. cuinnclt. 2000- P. B. 16(?). p. tt Wsley. (eds. Ioirn. rhe P|Nun ol p?ac. Ny.). Dialoeue mtl . ds ol Thn d Pallr h . M. Unalliciat DDtaMh. Chester. p.r Banon.tolvir8.lsoq R. K.Rorand. Power. PatudiSM aJ Neg..annn de rcqlewtaft posltica a dif?ravJelor din\e nak. lien Osler: All. E9.ri.r. Singer Hes W.r.. Rdffa Howdd. eI New pp.t Reelution. d CotMuhicatian. R. . Hagras. WiUim. Reading. S. /ntera. Aefiins 9r. . to ves: NeSonating Ulivcsity Prcs.r' Pra.Malloch. Bnce. 92. Ma$. Klmal. Sewell. USIP. Ny PEsq1985. Susan. November 1995. Condovez.and Devetapnenl I en4tjMl Conlicts.mI^.4nalrJtr. 1982. USIP.). ll?. Cratire PnbLenaolving.H_ (eds. p.t a ltust rvo d Boudler. 1987. Asrcments withoul Girins.\cds. To\|ar. turr'l Bahgwati and RugSk. 1965'rrack fl6. .lp. I 67.98. |9t6_ I0E. 94.lensen . 93. Resalrin9 Deep-Roofed r987. W.j Kim.. Slracdse Unive6ilv Asrnmetry.. yar.:. sepLcmber 1988.a Brighion. APPtuathes kj Pe@e An bnellcdraL Map.ldn . Pluto Pres. DTrhmouth cDbq i 101. Hol. zdnmm.326. Bunon.r.. Iacobsen.E. Wdhington. Beman.qdrea Yale Univerity Prcs. 90.it 1985. 2004. UNCTAD ahd Dewtapmqr Diplonn.1'!tions DC.itJaunnL af Sacial psr otogr.W. Capitolul6 !i7 l2l 122 ]]lonpson.Doob. Ncw York.3.nic Onto.27 .ret Talks lhat l?t1 to th.oome.1991. 196?. 95./. abzli. Wdhin$on SanFmncisco. Rinehad dd Winsbon. A Case Stutl! oJ UN DiptohldLr. The Amals of AAPSS. Crcativitr Hcutistics for hnPatu ResoLutian: Re fidn nS lf. Iw.A2r. Smalt Grcup Behavior. IINCTAD and thc South Nanh Diatosue.222 Jbr Noxh-South Negotiation. H.tc ConJlicts R*ol|lioh. Zcd.tematiohal Behoriout: A Social Psrcholosical 96. tartA. 1990. I 991. J. Berghof Handbook l:7.J.tractabte Negalidlions. Maureen.335 367. l. 1982.e DiJkrerces antlC fl|.^p.. Zal|man.3. Ihtchutionat Coilid. McDoDald. l99l |1.). R. Mcndoyia.Lndon. A MNri]JM. 198 255-259. 120. 19t33 . Naveh.R. !. Ny. Atldtic MonthlyPres. 1965. Creenwo.Doob. 1982 l ?6 Fistrer.Bernu.s.a1tion MethorloLaer DuhB ContintinB Cisis. . L. On 223 HaMrc Goremance: 'row l a Ne|| Glabal Pahics. Ap. ). me Se.Aza\E.t. M. JduaJy lsL.taulral l. SearchinS Jot Peace The Road to I/ansr. l21 138. 2d April I 174 410. Ro8err Ury.Diaconu. Drckrna.

..D. i. le. Westvicw Prcss. 1991. no 4. Ph. Sduel.ttiok in lbtehdtiaMl Conflic\in K. Deakin Univemity.e. Sagc PublicatioD. New Y r44. Cul. tir. S.Shof Hddbook. |.nflikr d.l PeBpeclir. Josey Bas. L. Zdnmn.r 224 Jo.re'dttu7..)..Slnouts. L. Ior Power and l..n. z1 .tu. l'. Mokins Glabal DeaL\' NegoliatiDh Place. B. Dian4 Cultute.dch Jot Peace.Tonval..uti pe s..ti. Pnger. Geff Baillard. Rosengrant. Michd 148.t.\.didt ii llnenk bnal N. 139.i Syas. De. Kno!1. I 997. S. Diezer. M.Kelm. 1996 InlematioDal Peace. winter 1995-1996. D'&nid d/ Thn/l Po't htenentior: Kisin9et in tasr.: Noflns lnd hldnir^ i. Prlrtd anonE Nalions. llonbcrg. R. Y.nakins tlle Wod.). Ddiel. J.lrr.izd. LP. Senglu! (ed. Malashkenko (eds. llz. Marun Pres. S^n Fmcisco.).l ol Ilistot)' antl tlp lnsl Man. Pacilsne et lfltemarbnorsme. Ftuktnn. Le Nounenent du t1ord.\ol. An Llhn. New Nicolson.l\ Post Cold Wat Canllitts.. 'rhe CL. Moskva.sll o. Ptls.. wslvicw.. Jamcsi Shapirc. New York.ctTfn-lcvy.).. Dilo.). Ales! lishl<ov.rera. Miclnel.A. Boulder Co. l)iezcr. Zftd Diritling Di. SinoD & Schuster. RctLnl of Ct|ure and Irlentn! h hnema. Power Aammries and Gendet in Coqlict ?i"nsfomnri. I-:W.. Susal. Samuet (e. Pau. 1988 MctL. A.. w. lhlntington. NeBocieti 225 l28.J. TtuunlanMtian dtross Ncw York. Ar.J. Mew Dir. 1990 llsrison.: Conftitt lltss. The Sttuqql. York.3.. 37. 1998.V.d.Coldd. t4rflat M"dnhan L) th? . Boston. NzEattutiaf. Fukuyam. Pans.Watkins. videt Willen D. Sc-Pol. I 143. 1996. Alofyuny. sdacure. 1998. Bouldcr. 13l.Iunarod.rnr l4o. 1995. Medi.h or.rir'.2. Yosef (eds. ro 3. lishlov. Capitolul9 137 +++ Mondialiilre abrlela vr r1tth6. New York. Josey Bas! 134. \)iltnnl. I 46. and Asociates (eds. Badie.ctians in M. New Yot*. Ph.. q anl Divrsill in Rel. Dlnonmttal Markt R. 130- H. I 9 44. Yasushi.i/. Clrislme (ed. J.ak tu a8l Negatiation: Ha|| Great NeSotiatiol\ Tnnsfom'ed thz Wotl.i Smouts.2001. lrr lx.. i-lwrencei Huntington. the Joswald.. Co.h. (eds. for Pra.anoa l..?r.Der Deri@.l998.ena Luhii Pa htuntiolal ea d II-a. . Durcselle. 1993 ll5. 1992. Kruenstein.rye r/ir [4oskva.rlnatian: Resear. Pt"patuts (.I994. Suhrk?np. Houghton Mifflin Co.. 1 . 1998.Waie.lr.lr.Js.Theones of Intenlat loral F. K.Ia v..S. 1996.D. lrq Alo R. poslturtional? Karstelhtii.llikt. Colunbia Univesity Prc*.rlx$ h lle Fomlct Soriet Union are so Dil|iLtlt to N.. J-P. Lr"l Jcr \ Potcr\or.). Mediation: A Cunent Reiew. . Cmegie Endow'ncnL iot i lul tsrye sranitsr it ldentikhnosl i ka. 1973..r. Aspek Prcn. M.B.. 116.).tttc Mdtle$ Hot! vaLues Shapc Huttun Prosress..ipline: 11. A. 1981. a.. Jiirgcn. 1967 . Rubir.in Jouhtdl of Perce Resedrch..1rtut "4 Dalloz. 1955. 1998. Fturktu4 Suhrkanp.ls.l . V. M .. 1985. 1989Mcrkel.h. Mnncll. Boulder. Bennet (ed. Hegenn t9rl2.l o/d. 'lhe En. . Be. St.a New York. R?a/isn.lati. M. Selghas (cd.lsri.t.nans. 1. Berlin. Erpup. Cubural VioLnz. Allen and Unwin.)munJ. Globolirr vr. \\orl. Ijinnemore. KaUula i minvai politika ln Me.M. Fr.L. 1974. Ltrme Riennes. 1tue. ta Dlrcuv?'te .tttiieruns ii.r KLIturcn r.. Maie Claude (ed-).). LW. Dcrcrcl. Nat.r Drcbizhcv4 L.Pans.?ldtions nuehtutionales de 1945 n nos I 4r . Mediation Resarch:'rhe Efe. Zirtman.).. cnoho@l York. as a S. Kal. Hamld.t'.). I.PnqPrcses Fond. Petcr (c4. \al. Balic Books. T. Muhiple Realities ih lhtemational Mediation. ^4orsenthau. in InPnatiobal Tonvd. Colin..ional R. London. Upd. Id nauveLLes rclations intewtiddt s l'krnlue et theaies. lvl) C".l Re. PUF. Fndrich: Lapid. Z. 1998 lrraDcls.1999.y.tireness ofThird Patry I zrve. trnosotsioLaSr'a..xinzron B I 45.f Civilietion ah. The Crllte af National Secwill. I I l. 0L) rrbedeva.hrla'.h.Bostrn. S)mcusc Unilersiry 1995 .C. l. Madr4 No.. d|lonatiqie l? 1919 n nos jtils. Oxford Univesity Prcs. Di. Hms.r Pruitt.'r.Folger.ktn.lv.n. D.t.Thldric zr t eLdtiaas iatealatbkaks. b emational Relatiohs: Pottnorlenl ReadinEs afWond Palirics. Kleiboer M. Paris.. Pr1\.inSurviwl.5. Ascnda. N. l2a.ry. /.nbz. Moskou Moskow Unile6ity.nt 4 Fr @klirn.Bnillard..s. d.PUF. Habernas.B-r(hil.. m 1. 3'7.Sotiation. DictiaMoire de poktique ihtematioMLe. Sousokov4 A. 7r. Intenlotiohal Medidtion in P/4.l!(. Ftiedenspolrik rlet ZiriLgesellschafl. PhiLosaphie er reLdtiois intemationalzs.no. San Frarcisco.srd. Pdis. 147.s. 2000.zr. lones. enrc krra'tn\. 1999. I: R b.. Al6hi.so lutioh. . tqn .Mcne.M. 1996 [[ Kriltoclr]il. Boulder. &s. Collnr. 1992.. ?i? rrtils of UN Diplanacy dnd the Fututu of Jlict Mediatian. Za]lJ]mn.niate anl M.r Tn. Bclco\iL. I 966.. J. Workl Politics..ln lo*nal of 133. L \ed ).

'rh. kon..lari4\ ( Flaws.2UE. w^hin8ton.tine BehtriouL Dealihe vith ta Ndti. M-.2003. Unive$itl of MinFsota PAR'IEA A III'A r74. flre C/ash within CenerdtiaB: Coftihe ta Tena L Sr\en\P. Chdles. ]83-ConsranLin. E ia Japaaeie Antichitatea r?6. Imperii $i natiuni Moder-nitatea Secolul XX Z:rtmd.u Rappt@hemenlbelween Easl and Cerrr). Sophia Univ . ad. In Th. Minneapolis. tony.s Baun. 1999 Dc la revolutia ttiint-ificn ta Lumini (1650-180o) Capitolul r2 182 Amstrong. 1997 186.al Nesotiatol. D'ploroiia Bucdreiti.IX. Washington... Ncw Htlen' Unive6ity P€s. tdcruh. 1999.landon Ro-rledgc -0')l 1996. Tokvo. l. Ec Privot Pans.holalie de b NAsotionon. aziuihE Peace Sustdinabl. Frdch Nesoti. IstaeLis and Pdlestutians Cross-Cultural Anabsis af the Oslo Peace Ptuces. Temtonal Identitis.Malil4 Mircea. USIP Prcss.ilennrj\ .Snyser.1970. can lapan ft CahFnsok. r??. 4.: Giana P.Ustr. Practi.ni. Hayward (eds ). Alker. Re@hciliation in Jod€rci. Blaker. 2002 intre castel ti catedrali Renaqterea De l?9. C/dllezg. Taylor Chtules. 1993 Pe$peLtire. M. P i.. H.ena LNnti oJ Cottlid Resolution Jron a Non' NeEatiation JauftaL. 2003.n^".rnaviDa USIP Prcss. John Paur. Tmda \ed). Thz Poltics of Recognition. Gemak NeSotjate. 1982. Ha. M. Thc i nied skrr\ md chrnd dnJ I 6el dd ls\pr' USIP. Cofman Witlrs. MGIMO. ItS.r. r 85.Mushakoji. . 1 994 DIPLOMATIE Introducere a Capitolul 1l .1993.rt n14d Pwren nnlkh Moskva.orlr t'. .Wr Bemo. Wshinsion. l8l. USIP Pres. Miftil i roatu.. Ed Djd&tic! $ ftz Sttuteqias of NeSoti4tions An la Reforml la primul mare rizboi european USIP. Mich@l. 1911.'@roi Utrivesily Pres.R.So]omon. tf. 1975 180. 184. Cninese N€sordritS DehariouL Pursuibg n1roush . bsical G@L\' PrkticdL trl/ ri 1astrz.a226 17 Jocun De s.bedeva M. Shapiro.: Vogel.art: A Crilique aulturaL. r 73. Kisihide. Dieter. BrcdkjnS d@ /. Case studies l75.ol1l fi. in Gusmon' An M ulti c tlluraliDt. PD. Richad.Sengh@s.. USIP.Cogo.h 172.

luend ca punct de plecare cuvand we.ii. neljpsit in uncle cpoci $j la . marile procese de uansfom. NY. A Bird's Eye View of World flirrr.W. Istoria lumii vizute pdn ochii atotprezentului diplomat de ce nu ar fi acest subiect concentrat in pov. Dar tleptat.liunea paqnici a oamenilor. pe misura dezvoltfuii sistemului intemalional. Ea aruncd o lumina asupra temelor rfcurenle sau continui ale omenirii. Ir faza tribali.!r. cum ar fi modemizarea. ce intrerupe interacljunea violenli endemici? Diplomatql leagi in pdnul land varfurile comunili{ilor de orice lcl. Mese a diplomatica e vcche. langa rrela$i scaun principal allendo se un soldat $i un prcot. republici. Evidenq campul slu de acriune cste legai de razboi $i pace. gg!ELd. Iar diplomatul i$i vede agenda sa amplificati de un nou iip de relalii. Nu este siryurul personaj cu state de vechilne. a acelor subiecte care au format substanla $i nu doar forma $i expresia problemelor in rezolvarea clrora diplomatul a fost chemat cu precrdere. Aciuat pe lirngd pulere.R. Incursiunea noastri invili la refleclii. McNeill.y (J. de care depind funclioflarea $i evoluiia statelor. W.:/.. regate. De ce n-ar fi istoria hmii privite din punctul de vcdere al tehnicianului acestor tesa$ri? Diplomatul nu face altceva decat si creeze $i sa lnuelini relelele de comunicare $i dialog.ld_$L9biceiuri. care $uslin h randul 1or interac. lndepli nind un ritual al inlelegerii $i convieluirii. intronar de informatice in civilizalia noastde: The Hunan Web. provincii.. imperii. nu gtrsili cipeteniile in jurul unui fbc. ora$e. Cultura insearmi valori. istorje li )imblp19p!-a-istofrii6fE9eyr aportul sau la fdurirea slilurilor. W.estea uneia din cele mai vechi profesiuni? O incercare recenti a abordat istoria lumii ca ldr.lliam H. 2003). Norton & Co. fac ca problemele inteme sd depindd de f&ctori externi. il gisim $i pe miscirici. McNeill..are a societrlilor. Are deci un loc aproliat de tron.Introducere Dimensiunea culturala a principalei activitaF a diplomatului a reie$it cu prisosinii din tratarca stilurilor de negocieri in partea a doua a acestei ci4i.

iinn speranli in secolul al Din nou tristcle in secolul XX. definirea obiectivelor realizabile $i a intereselor rcale? Oricar des a fost folosild pentru schemele rizboi ce. pcntru { leoia $i practica relatiilof intemalionalc.ilri Jlir dc mdre.rr'.i cu exclusivitate. setoase de solulii noi si idei lntelepte. un spot de masi' ceruti qj practicali de toate profesiuDilc care a$teapti se invele de la el.ghida|iSf6tui' Suryriza cea mare a cilitorici diplomatului in timp este luirea unor idei sau trisituri ce $i nenlir invilitura pani ii noul nostru secol XXL 4llichilalea ne spune ca lel4liilor exIefte nacrr ri ft/bui rhi | . Tn ndmul r. 'i<iTrt. este cea mai confruntati cu spectacolul persistent al ciei. dispreluiti Si necultivatl modernitilii? Dlomatul a pregitiGo bine. politicc. economice. juridice. aplanand zone. prjn obliga. Are nevoie de cunotrinle i rjce. psihologicc $i sociale.i el. dupt XD( lea. eminamente pltnice. unde decizia aparline uDei acela$i spectecol: problema neglijati. Soldatul are insd stanld.tie piofesionall. priceperea de a re- llccta logic. cu toli oamenii lucizi Si cjn_ stiti. ca o succesiune de dzboaie. de a fbrma $i menline prieteni. Se corflicte $i degajand interese comune ljnde sunt manualele care ii incrediniau lunclia principali de reprezentare? Vocalia lui adevirala 9i primordiah a cairigat in lupta cu protocolul si conveDtiile.iucd cu fblos . specialitatea lui. Are acum la dispoziiie toate resumele erei compulerelor. Este suspectat. de giorii $i j lstoria slArilor de pace n-are acelaqi fannec $i nu rransmite fior. Diplomatul roqe$le pentru ceie doud rizboaie mondiale. care sunt expresia suprcma a comunicirii $i a dialogutui.nd.rpr. lesand panza necesari pu. Cu ele. Simle cn schimbarile lnad ale lulnii se dsfrang $i asupra vechii sale meserii. dispersali dar liberi. inclusiv inteligenla anificiale. -. vocalie $i scopuri o meserie a pdcii. se reediteazi in cel de-al doilea rnzboi tDndial. Nu defileazi in sunet fanfari. prcjudecili. resurNle celor mai slabi. cA ele nu se vor repeta. Grecii $i perfii.r#s€ra pcrLru . eri dupA d acea vreme arla de a convinge.230 Jocuri De scena lunii tlczvoltiincl din Panea a III d. Istoricii i-au luat-o inainte Si scriu istoria exact din unghi. Drumul parcurs il ajuii sa infrunte noilc schimbari ti si fie increzetor in rolurile pe care le-arputea.ldbele lui mrtloacc vo6e\c de\pre eminenla forlei tali de cuvant. a1 erodlor $i nebuniei umane.nilc I'n u'n' . in plus. se schimbi greu ca actor al rizboiului. nu aparc in randuri ordonaie $i in mullimi impresionante degajA fo46. de intrige $i nesincerirate_ i In comornra diDlnnarului Inrclegen in.Pecaredip]omrtulinsaopoa!epreg5ti. filosof sau ideolog.a mxi hine po\e umdniratii. Formalia diplomatului este inlerdisciplinarA. diplomalia este definilic. Jura . on. Mai are si cea Inai prielnica conjuncturi ce i-o oferi pro cesele globalizerii 9i regionalizdrii. Dar mai mult ca ei.l.ii crau nnplicali. Sistematic. penlru a preveni $i stinge conflicte. Este neglijali.c Jcorda o irnrcr. iriji tg. a devenil in aceste ptocese o activitaie generalizati. in confruntarea c imperi lle cornpacte $i totalilare.i. generalie dupE generalie. vede ci negocierea. a violenlei falt de negociere. cimpul lui de actjvitale. de cuceriri.. ale domenii il invadeazi $i reclami uDeo. Diplomalia se djsringe politica extemA sar rnternalionald. Preotul se secularizeaza cu vremea $i devine tual Sj tarziu astronom. ca $i relaliile in nalionale. diplomatul rczolvi problemele interacfiunii pa$ni ce. on pcrsonaj $ters 9i plictisitor. $i el ar putea ofed bun unghi de scriere a istodei lumii ca 1up6 sau ca actiune vi omenirii. Aflali intre rizboi pace. a minaliej fali de egalitate $i fratemitate. iDtenliilc lor trebuir si tie deslLrpiie in iiracolc.r". efortul $i subiiliratea cditor rat nale. Car dc odihnilor Si . persistenja resorturilor primitive $i ba$are diD omul ce fuzd. Efectele modernizdrii asupra meseriei diplomatice sunt considerabile. dip]omatul isi rcvizuie$ie uneltele si i$i ascute inteligenla Trusa lui de ustensile mr este mare Diplomatul deline arta $i $iinla negocierilor. pe hngi so in unifonni.igur penlru mnrea omutur e\re unui mit in raport cu cendrirea rece a riscurilor $i avantajelor. l. iar eroul ei diplomatul este. iar asupra societililor sunl imense Dar oare nu di- pacii. Dipbnalie 231 mare prel in perioadele cand societAlle iubesc nai mulr tul ij spectacolul. ce constituie prin grozaviile lor cel nlai pateiic certiticat de inaiuritate qi maladie a speciei uDune.

lc originar a cdpitat conotalie reprobabih. dar cu justificare publica a banilor.che. observator al firii umane. $i sunt pretextul abordfuii.narnte de . acum 2500 de aDi.ii mea. Diplomalia este o profesiune ve. I erx ulenrea unei mese $i a uneicununi de ma. mesager qi agent al comuni tetor de ve$ti ti infonnalie. Persia ti China.H. Ambasadele nu erau pemanente. gazdele cru bine pe soli. schimburile de bunuri $i de persoane. fd trevedem oamenii care l-au redactat. de parapresbeia. Persoanele din randul celor respectati pentru inlelepciunea 1or. Cel mai grav era parapresbekl (ambasada ralati).etorice. ce se ridicau $i vorbeau pe rand in iala aduna. In literaturi. coleclr\. care se pdeau certa $i Dar putem se ne indep:rtim $i mai muit. Cheltuielile nrari Si suportate de cetate. ulma pedepsirea ambasadorului. mistici frLrcnt iD Si a sacrului.nceperea bele pd4i sunt dominale de suspicrune. a acelui mister care planeaza asupra tane. Atenagoras e pedepsit cu moatea pentru primii daruri de ]a regele Artaxerxes al per$ilor la care fusese I ln ambasada. nevoia de de ceilalli. ce descopera sub mi$ti surazAtoare predator sar pe homo frarddarr. l)rin darori. Demostene acuzA pe Aul AteDei pe langi Filip. soane. Dd de gandit ideea furdamentali a (:l. dar li lncartiruiau la unii din consilierii lor. La rendul lor. ci fl|icurile considerabile Si astfel onoarea de a fi ambasador nu era cu u$unnld.enrlre cva\roliciald prin percoane care inor gazdi).Aveau imputemiciri scrise de la adunare.ru.sele . rrlese (inile rdlncr ale cooperffii.. solii aveau personali pen1ru a se completa.El are urmiilorul mesaj pentru noi: cand sprimele entitili umane sub lblmi de cetdli. care vrea sd. e un discipol al lui Hemes. cre voite.ru ii putem privi pe diplomat drept un instalator de conducte. $tim cum o ambasadi la 1200 i. fire ccre leag5 \ubrecrr. Vechimea diplomalici pledeazd (](lm risipette o ambasadi suspiciunea $i cum cafdgA lncrede. rile unei ambasade grecesti se frceau cu grij6. Si cu acest indmpinate ambasada. Nu putem contempla mai vechi tratat de buni vecindtate stabilit intre hititi si inscris ill piatra monumental! de ]a Muzeul din Anlrra. vllluindu-9j treptat resu. iar incepulurile ei erei istorice este sennificativd.lin. regele Macedoniei. cat fi ca stil. ar lum. Pentru siguranta efectului. era lorl1]aE din. cdre l-au pregitit qi la 1296 i.. Iliada poveste$le cum dec se t zice iDlre ei. nevL'ie origin. $i efecful se produce: lo spune ci dincolo de toata mania se bucura vazand prieteni i llloriei reciproce. in sfera religioasi. l-a Atena. dar pe langi daruri e nevoie de o soiie bine aleasA din oali pe care Ahile sd-i considere prieteni.Alla pri$ejdie consta in faptul cd erau incluti i din diferite fracliuni sau partide.H. lur Ulise ri Menelau la Iroreni . li puteau observa gi studia. atnt ca infili$are. incredere vinovate in Filip $i dezi ormaAdundrii.ilil furnra dc repre. spune Agamennon. Aceasta. Daca nu heia cu succes. atat de adanc fixata tn natura omului. republici sau oricad violenli a jntrat in procesul creirii lor. prezentate in fala Adunirii rnnhrea $i aprecia misiurea. Rapoarlele erau publice. de a comunica qj a cadea la inlelegere s-a intr-o meserie aparle. potretul sador itireranl imaginar din jrrul anului 500 i. la greci. Exista insi o .i rechi si noi. $i care sunt la originea consulatului. mai vnrstnici. .l lmpace pe Aiile lll-l convinga se reia rizbdiul cu troienii. numire ploi?r?or in timp ce llolLrl covenitorpe cafe iljucau in soa4a creciei anrice pacea Si )iul impinge problematica inrr-o zone mai presus de existenla ltri.Diplomalie 233 Capitolul I Antichitatea in cuvinte simple $i fxri se caute efecte. coruplic.H. Zeii inreNin in lrebuile cetSlilor cu atirudiDifoarte apropiate de cele . in vremea noasre (romanul Gore Vidal). Daci ea era considerate reu$ite. zice bftrenul x. a patru mari sedii de civilizalie: dia. tenliilor ascunse. Bine. Ilr(lecarea rezultatului era si mai sDectaculara decat fimiterea srdorilor. apoi Ulise.Partea a III-a.

234

hcuti F stena lmflii

Paftead l|lat.

Dironalie

--

235

ale oftuiui: se super6, sunt impulsivi $i capicio$i, aproape imprcvizibili. Atet de asemenelori sunt zeii oamenilor, cat acestia din unni revendice firA scruDule statut divin cand conducitori, ca in Egipt sau Asia. insi voiDta zeilor trcbuie tn, atiludinite lor imbhnzire, secretele lor pitruDse. Pe fondul superstilii intens imbrali$ate de populalii, institulia specifici incorpom em Olacolul. CoDsacrat citirii viitorului in semne rale sau divine $i divinaliei slujite in special de preotese, avea la Creci o fulctie caracteristicd ti esenliah. Cel mai cele era oracolul de la templul lui Apollo de la Delphi. I Si ast5zi existA un adeverat pelerinaj la Delphi. unde turistic se imbine cu evocarea celui mai vestit centru de politica al Greciei antice. Nu e departe de Golfui Corint, iar la r este strijuit de Pamas, nuntele poeziei_ In smnga e inrrarea Pausanias geograful $i istoricul din secolul 2 i.H., pe aleea care urci pani la platforma unde era templul principal. Aria de la poalele lui c imprejmuiE de temple mici, construclii, sculpturi oferite de pelerinii cei vechi. Eroii, cet;lile, vi la maraton puneau tdblile $i consrruiau memorialc de rccunogti Pani fi tezaurele i$i giseau refugiu aici. Existi o platlormb chisd pentru scene rituale $i un teatru, cu locuri vizibile stance. Comori dc arli populau acest loc din care numai Nerc rat cinci sute de statui de bronz. La excaveri s-a descoperit moasa statuie a Cirula$ului victorios la cursele de cai, o mi
artei grecetti. Aici esle 9i centrul pimantrlui, or?ralrJ, unde intalnit vulturii lui Zeus, trimi$i din douddirecrii si misoarc Locul e vecbi. Pe la 548 i.H. arde un lemplu carc apoi se
struieqte. ln 480 i.H. perdi sunr oprili dc o furtunA provocati $i nu mai devasteaze locul.

(olul- Mai existau $i alte centre. Rilualul divinaliei ocupa un loc Inrporlanl in religic. Platon ii sistematizeazi filosofic zonele, ariland ca

Mai tarziu (secolele I II d.H.), istoricul Plutarh, el insufi numifnndu se prinlre sacerdolii de la Delphi, scrie nai multc lucriri derDre oncole, cercetand fenomenui profeliilor din ele, Si mai ales in l).,Plthiae Orucolis susline existcnla $i acliunea z/demonilor, inter
|ncdiari intre divinitate $i omenire. ,.instrumente ale zeilor, slujitorii fi secrctani 1or, cei care cerceteazi cu luare aminte sacrificiile ofe-

existi divinalie $i fArA extaz.

tile zeilor, care iau pa(e la celebrarea mistere1or..." Inieligenla tcilor lransmite unui suflet nobil puterea divinatorie nu prin cuvanl !i nunai prin scds sau o atingere- Zeul, ce nu xscunde inlenlional t(lcv;rul, e prezentat ,,enigmatic, cu aspect poetic", intr-un limbaj

Ilri

CuIn funcliona oracolul? O i'emeie, pfeoteasa P)'thia, dintr-un izvor vrnjit (paraul subteran Canotis) fi se inroxica cu provenit de la un foc de plante halucinogenc de sub podeaua de aun. Apoi bolborosea cuvinte pe carc nu lc inlelegeau decat !ii, oamcni sf-inli care o inconjurau $i care traduceau in vorbe de ambigue pronosticurile sale. in termeni modemi avem de-a cu un cenlm de consultatie de politicd externd Si diptomatie, onat de un grup de speciali$ti ce se bazau pe o documentatie de birc pusA h punct $i pe infornalii culese de o relea bine zate. inaintea marilor decizii, se cidea ca cet51lle sA consulte

apropiat de afectivitate. Nu sunt excluse conlucrarea 9i ralionalil.llea necesare 'inlelegerii Si cercelirii. Oeometria se invela ia Dellhi. undc zeii propmeau enigme, iar oamenii le dezlegau sensul. ls|e de relinut insd faptul cd oamenii simleau nevoia se se raI)fteze la o putere mistenoasi, in teme vilale pen(u exjstenla lor: r,rl'rr\ie!Lik. Dut( )i rrlboi. Merodele \rriJu )i eruL a(ce.orii nc &nuificative ale esenlei procesului: se studia zborul sau cantecul llsarilor, mi$carca pe$tilor $i terpilor, miruntaiele animalelor safiificate, fuunzele. paraiele, copacii sacri, fulgerele. zarurile sau pi0$1e de lenln. Oracolele se rfle pesie ioi in lumea antici. Cand Trairn consulla unul inaintea expediliei sale in Onent, rispunsul nrcotesei este trimiterea cdtre impirat a unei batiste cu caeva cren !u(e rupte- Sennul era: oasele tale vor reveni inir-un linloliu, ceea fos a $i inramplat. in combinalie cu templui Demetrei de la Termopile, lemplul de h Delphi era stalpul de suslinere al unei amfitfonii, organizalie tcljlroasd care intrunea 12 tribui. Bine slruclurate, cu aciivitdli de lerrlti, serbdri, strangerea de donalii $i consultanlh continui pentru l)r)i lalie $i speciald pentru treburile publice, ele au ajuns centre lr,liLice importante fi generaloarc dc norme, printre care $i cele ce l)rireau relalile inlre cetalilc independente ale intregii Elade. In [l]rr sfatufilor bDate pe activitatea de informare a temPlelor. sta llrice intrau iD procese dc decizie politici, amficlio ile (ce rcu [r,ru, conforln numelui. pe cei ce triiau in jur) erau implicate in lrcvenirca ii rezolvafea conlliclclor. Ele pLrteau decreta,,p?ici sa frc in timpul unor serbiri, lineall €vidcnla angajamentelor de pace.

f
236
J.,curi
De

scena

lunii

pdrco o III o. bi|httolt._

231

i{!A{iie de jurAminrele fAoute in fata lor Si sancfionau rumai cetetile se puneau sub autoriratea lor, dar $i ligile sau deraliile numite symschii. Acestea nu erau reoretic potriva altora ca epimahiile, indreptate impotriva unui aceasta nu le impiedica se intre in coliziuni de man fel, principalele doua [gi sau symachii, cea ateniani (creat6 i.H.), ce sfangea ln special cetaiile maritime $i insulare sub cerea Atenei, $i cea lac€demoniani (reDrezentend alianta mai ales din intelior, in jurul Spartei, crea6 ln secolul al i.H.), au declan$at pe la mijlocul secolului al Vlea l.H.
boi din Peloponez, care s-a ilcheiat cu inftengerea Atenei,

icr't'rrol 'Macedorria e.Le irvi'lsa rrr le/ iH r' ler'ru ,('rra mediteraneana va fi o provincie roman6

Romei inchide rJcrlcctate $i rafinale ale diplomaliej. Venifea

cif i'e

ii

inainiea anului 400 i.H. Un alr $ir de reguli, institulii si descriu activitdlile diplomatice intense ale ligilor, la cele, adaugandu-se lncA vreo trei importante, (Boefia cu Teba),
Liga aheean6.

tice $i intemationale.

Puline conflicte au fost studiate si citate mai mult ca peloponeziac. Descrierea Si comentaxea lui de citre Tucidide stituie o opera esenliali pentru istoriografie $i pentru $tiinf€le
Este de asemenea altologic conflictul Atenei de la mij

cotului al III-lea i.H. cu Filip al Il-lea al Macedoniei Si dis atenianului Demostene ( Filipicele) ijj,reptotg lmpotriva duFma din nord. Nedescurajad de capitularea de la 404 i.H., Atena pune 1a cale o coalllle anripersana in rezboiul corintian (3 i.H.), i$i reia cu acest prilej Fetenl_iile hegemonice ti f doua Liga maritind nteniand. Uzati de conflictul celor doi neimpec:rli, in!| un joc complicar de noua prezenli a per$ilor, gemonia Atenei e preluati de rnacedoneni, care reu$esc Drin $i acliuni diplomatice sn-fi asigure supunerea cetdlitor grece$ri devini membri ai anrfictioniei Delphi. Regele Fitip at lt-lea i$i gure spnjinul ei sacru, devine arbirru inrre cerili $i obtine vi
annata delinitive impolriva Ligii create de DemosteDe. pacea

practlcal cu \,oharea diDlomaliei si a callor pdfnice pe care le-a Galiei CeTar fuLre' urnta. Peniru fle;are balel,e din cucenrea primeFte solii' inde un num& considerabil de discutii, lrimite 9i izoleaz' cat mai mr'tlt inamneaz6 acorduri, 19i atrage atiali $i l$i primiri fiicul rezistent la supunerea pa$nici Cdci axioma oricarei auiorilalii supreme a in rnarea familie a impenului era acceptarea Cucerirea laciei de citre Traian a fosl precedate de o lunga

itr revendiLa oripirrrle de la Ro'na )i ALena si unde pr"{ine inarl'parado"al. conrrover\h 3'upra locuhri de a Europei nu a lnceJai nici azi Deotorrirea cea mai illrportantd dife_ rile irtre cele douisunt inse mari 9i de aceea rolurile sunt deschideri in materie de gandire Vcchii sreci au avut marile pnn lrctd (ii;sofie, logici, matematici) $i in $tiinla politicii' polis Ei sunt ti o expresie a unui sistem ;cle lo; ag$ament la dispersarii lof au lcootric cu muite sute de enlitali, care in ciuda fo4elor in momentul unei ; leclie etemi a mobilizErii tuturor nEjdii majorc (per$ii) Statul roman a fost un sistem monolit' o ua-uta unguiatd in rizboaie continue, ascuimnd ln ,ut, "u sd de loglca expansiunii imperiale l4area sa contn[re laza a e e:re pe planul civiLizaliei si nu al cullurii: sistemele iuridice' ape' tiunea administradva ii infrastructurile (ora$e, drumuri, o contributie lnsernale la re, bei). Bazat insa pe legi, el are

Er

rtra modema

iomci.

Iui porioadi in care Rorna acorala asislenli @hnici (bani $i expe4i)
l)ccebal.

rald cste instaurati

Asasinarea loi Filip in 336 i.H. aduce pe tron pe fiul siu Al Macedon, care timp de 13 aDi condu(:e campania sa istorici, o intare neinlrcrupti spre Indii, cu crcal€a de state pe tot parcur! drum lui. Dupi el. imperiul se spr.fge :in unirSlile mari ale peri dej elenistc care ince mai bine de doui secole duc culrula greaca o noui inllorire $i raspandirc $i. o daG cu ea, rehnicite din ce in

li

se pregite$le ofensiva imporiva

Gisim $i la romani nevoia divinului qi a sicrdlui Zeij fondatort ri cetdlii e;au prin definilie intercsali de perpetuarca ei Mai Pulrne in mArun oracole. dar in temple preolii lur,rpic€r citesc viitorul iaf ligile $i asolricle anjmxlelor jeffite Existi instilulii centrale. persoane cialiile iipsesc. Un colegiu al fetialilor compus din 20 dc litigii Daci acordurile 9i era specializat in r,ro.ti"o .ituulu.i 'ougi.. de iru reuseau prin soli, colegiul anunla senalul si dcclara siarea exista un /s [rboi, iarisi prin ritualL]ri Aliturj de i! f'rnle ..,aialr care rcplemcnta,cldliiic drnLi' rurninr "r 'lfrirrj ri in care ,n""t.J., nr:fin'/ JrcplJj. nlernJlior2l qclilllle inlle " pra," |Un'unl.'ou rr''rrrt' crnd err'"rL'r de li ."."'*,"

""'errrurr'le

238

Jrtui p.

rc?na

luml

Partea a IIt-a. I)hLotnalit

239

drept admjnisirariv. Ei erau speci;li$ri al rczotverii conflicte

tigii intle ora;e sau rdburi irvecinate apareau Judecaton numrlr aemperatores, care in tinp au airns si judece qi (

, in afari de pilonui legii, att sraip al relaliilor exteme Si flom.rei en ofgznir.ea. cdre erd .;nrl;
rLn]|orut

crpal pentu capacitarea oratorici fi persuasiv;. romanii ad preoc Indrea i rtcrilta d JemunnrJlier nureni ri rmpre.runani lcnenlor. Dclepar"le mdli. .uprir/ind nj1|a .r /i!.c per\o re. a u,D $ef nnmit p.in.?Zr lega ;nis, de obicei un senaror rmpon

pdcc. ubre!tncte .nxregice. CrLero prle, inrrcbrrc": ,,Auzit_a cineva ca la Roma si Ii fost ale$i soli ftr; hordrarca senatului?,, rnrc ue a se pronunu, senatul examina problemele ascujtand ooil proplncn. conJrllJrd re.dcrite direnrclor tadioe +i tuc!iu.rj. nule ln cu\ rnt; cu o (enj \ r loare rclol ic; t err|a. !i Suntem incn depdle de anbasadorii permanenlr $r practrca aceeai celor ad hoc numili soli, rimi;i sau reprezenlanli ai Ro S?rc deosebire de lumea gleaca, unde acestia emu selectati in

refnc ercn >i adoptrrea tratctelof :r dlidntelor. .lJrea de riizt

tululr'iluncrilur cr|e'lltScau tfinxlerca

,i ;hfti

Senatut

e

5i pnmtn d de

i

rril aurul grcu cel aduceau ei ilr$i$i Ronci. Demersurile lor erru !isll?te de un nragismt $i comunicate de quaestof senatului, al ri riispuns li se comunica pe aceea$i cale sau uneori direct, r-uDa din sililc scnatului. l{oma a lrecut prin lnai multe faze dc dezvoltare. ln inceput a rcpublici (ora$ stat), ce s-a Deniinut de la sfarsitul secolului i.H. aproxinativ doud secolc. D p; perioada a doua, a monari rbsoluie, incepe perioada pri ncipatu lu i, land statrl este un moir de provincii, municipii $i col?oralii. in perioada propriu-zjs tl]criald, tcritoriul i$i atinge maxima intindere, iar fegiuniie dcvin r cc ln ce mai greu de controlatSub principat apare, pe langi du$mani $i pneteni, aceasta a rela cgorie de intedocutori: entitilile supuse Romei, patenerii de tl. {r/ertrn;ti'l(J .d Sta.xl romn r arala cij u (ontedcml e de errlila!i r( e rLloidminr.lrca/;. lJfeprul ronrrn le rcordri o currsrJ<rrbi-" Nflr' i roM!!0rr!&--J}ffrrrn 9l Pn+re$L prlAlre-4arc v diellul Lle a (rlls leSdtion, lt rLitc soli LdL1 11t!!g{tl4ti{9. Pc misura extirderii teritorjale, soliile inteme intre centru $i lll)vincii se inrnu]lesc pe un mare numar de tene clomcshce: eveIimenle importante, felicidri $i daruti, cereri, litigii, rcduceri de
i

ur viitor drept nlumilrL Inre|rd'iul|nt Lretelrr,e s6 Jotau cu tundLfi. pe arul;loi 5i l.Lnun C;r,r mcrler pe rnrre putea tr i.l\o! u d; c de ri,,boi. Ne!n. rcfi. r',rrre arr.,r|Jie. .ti gercr d< t igii .e d€
sumu <uD^\emnut

Norme scrise sau curumiarc

il

apdrau. aDricipand

lnrpozite, ajutodre financjarc pentru construclii publicc. temple,

,pt:Fi

Cemlul lui Malte. undc a5teptau invjralia pent_r audienta la ser Aceasta avea loc in tcmplul zeilei rizboiului Belloria. Daca nu sea invitalia, se irrorceau acasi firi a fi avur discutia, la cxpi lenncnuhi prescris pcntru $ederc.

rr;iIe. l| amenrut rptr.al .J fjulocotut ulelonn t:filor iI cdte .c in.rdlp.t. u,tJ,c .ru p el Soliile neamicale erau gizduite in afara ora$ului, inrr o vili
Cind nri rc,
Dlnoea 0c

Hl";i),')ji,lii .otii

..Llemjrt;tri ,r rlerc,elor Duporului "resatia" didea raporlur in rala ienatutui

1

rl|rnnuri- Acesti soli i emi sc recrutau dinlre personallt;lile sau rlcnbrii curiilor loca]e, iar mersui la Rona, elentuala primire de |Jltrc imp:rat sau oblinerea unei asisiente sau a unor dreptun apafie l0 atrigea onorud, titlul de patroni sau posibilitili de avansare. Pe trfisuri ce cheltuielile administraliei centrale cre$teau, rcduceri]e l(n afecuu $i cjrculalia solilor. Asttbl. municipalitilile din Mocsia cr.iu scutile si transmitE solii de lelicitare la guvematorul rorran a] l)rovinciei pe timpul lui Traian. Sructura aparatului consacrat relaliilor externc se modifici o
(htd cu nrecanismui de decizii. in trecefea de la republici ia sistenrul imperial. Fraiele ajung in nana impiratului, in timp ce scnatul lontinui sd funclioneze cu rol de consiliu pe hng: acesta. ID com petenla lui cad deciziile najorc privind pacea $i lizboiul. DiplorDalii devin funclionari inperiali $i tot un secretaf imperial, tetll caDcelaiei, ii prime$te pe soli. l,l)gislalia fi pracricile legatc de persoanele aceslora raman insa neschimbate, pistrind in pri ul rand lnviolabilitatca (rdn./i lobe,tntr lcgdti). Se produce $i o crc$tere a

bii,

lormalismului. Se pestrcazd narmcle (praecePtoe) dupi care tre-

:"...1 mrtrirr' ci pre'lominart 'orcrcial: o( \eJere llro-': "r:J:'r-i:.: ..".. .. Egiplul $i Asiria.nraticd i$i arali roadele in alianle $i rolnana urnnre$e izolarea lui Asrlcl conlraofensiva diplornatici ... Pe vre llea cind romanii abia se eliberau de etrusci.T:ll':.. \'L^"^:'l'-. .l"ii" *'' * i...... '... este distrirsb ]a 146 i.n N4r.." .le \rralceii' Dir nunclL J..'"lT.lini compethori ca pe lirtnu- '".Dar intrc timp apar rc'manii. Nlprafetelor. ." fi"i..i:...".. .j. lr sccolul VII i. Astfel rizboaiele punice desclrid dosarul contenciosului ro' lllirc grec.. cand regele lor Hiram se aliase clt Solomon. 'r'e'oturici . iD tilnp cc tb4a mililuri sc mesoari in bntilii.. '.. . .."ll..-).' "r 'rreJri '" "' tllc mediteranecne ale Africjj dc nord...'.17 ri :il::..""i:.uo .*.... exista un conflict in_ tro greci $i fenicieni pentru Siracuza. lungimilor...un em inden-na" 'J o . .. i.er'| ''rdrie ii'li.]. mediul de suport pentru nersul civilizaliei..J.. ca un odel pentru intreaga matematici...canc r( ll:11r:Tl:.':l .Lr i'emarioturn isror. o'"" in rip'Jrr xcel5l'^lTl:"1..ela(..l:.-1 :l :"1]il. r 'l'::11 Y1ll: s L.:. Sun! pdncipalii cireuSi ai ideilor prac tice.i... Sulbrind plcsiunea $i ambiliile a doua imperii mari. -". .'! p'"1'" our""'* '"e' acisrcnre [.". \cde'< il rclrlii'of ron Imperiul comercjal fenician s a format mai pulin prin arme Sr uni mult prin crearea dc puncte comercialc pe iedtoriilc altora sau tl bilind colonii unde existau mai pu...:"'.".".tia lucet un ror ca ..'..locuri Pc scetul tunu Paftea a 1-a..:..1T.:."... stq"' 'l !: :":::l':J'r :::: u ri.'... n.i. Pauza de la anul 200 a fost fblositi de ro ni pentru cucerirea Crcciei.Rizboaieie pnnice. si asttel tncepe.fl."". regele fenician Hannibal trecc Alpii pe elefanlii sii $i co victorios sDre inima Italiei."..'.::::ii):::"i']l ..'ai. '.l .Hi:1fi a unei a ir prima bunurilor $i ideilor. il.ro'r indip'1Jrec nrar "i.:.i ....lil.":u". " .ce .(.e care dcsp"nca r"c<a ponJerenr In h\o-rcJ nJ ii L' ""'-':'.)"-li ':'"1''i iropri"-zi'e "re 'u lr".::. Se $tie ce geometna s-a niscut pe Nil tot din motive practice. d0r a fost ulterior transformatd la greci in $tiillla axiomatica."i. ... se redeschid dup: a]!i 50..i.''"' *t''s"... :ili. . avand acela$i obiecv.'.i I'uD'l A'nciirnu:..r."... Dipkrnali? 241 cc celc Jir lu' bure reddclrle cu\:rr'lsrire drplomalrce rre r5rr'2{r0 d< i..rl"".i:'l: :X.. ir'"e f]'l' :l:i::1" 're i. iar concurenla pentru Sicilia a lontirua! intre ei. r'".. . i"i.... Icnicienii reugesc si absoarb[ toate ideile utile Si transferabile din lozaurul celor doui surse.:'.l n. in 264..r rera'iro'.'i l1.].. I en.i".:..enii ::[.""|l'. politici salr straleg! erlcf..:j': n rau de isroria urre' PIofes'uni ca iil9":l::f (er diprc lii'l.. iar Cadagira.X i:. ...: c-u' im tr "' . r*.J'e '.. ".H.$":i ....'.du$marii duttnanilor ca aginc_ lor"..nhn 'i o Jrrs'c protne 'nri l'^il i.r f ..'.."...:: i"".... nemullumili de brczenla romanilor in Iliria.i:. ..H.. .. cea diin ca$tigarca de Partenerj ll|. .. .1..".: i... ...b..l.i. primul razboi punic.l.:. Hannibal vrea si organizeze o vasta alianli imiorriva Romei... 1il"1 ' :i." . a re o $::.i.il.... daca il credem pe Pliniu.'.. Fenicienii au adaugai la matematica economici geniul krr.rd.r'.....:i. *. i..) """ r.i.r" 'i c're inrc'e"rr c"'te pe obier'i\c I "::ti".. '. care sa cuprindi !i pe rnacedoneni.. dend lunii...'.....il.'".lca al Macedoniei se produce. I rbdnurr'' ii.:.il...':1. Fenicienii sunt la apogeu dupi prima inflorire pc(recuti ii jurul anului 1000 i.... '.1 'In 're'J 'ia''ir ""r'r' mrim''e ' aPo' .'i' '' t:rc mar rr n'i i'npa'a'urui nenu. Si dupi iurinintcle rlianlei ve$ 'c macedonenii se leagd sn fie .i..'"" j'rni''j' '."..'car' '" i"T:..:1i':'. r. " l.'.r. . J".::.i ''<'ri nr' '' lnr' 'rl r{J ii o hr'rr ."'. mAsurarea grcutililor...Slrisa$l roman rizbate iD istorie: D ibal ante parta:t.a.l':::'::.. il'rconjurat de sprijinul acordat de li 9i de hispanici.i'erarrer Dar \'4eJrr-rrnx e\r'rcu :'i.'r -(ce'rL\ f" "'tuie iil Jp. .. carc a dat cultu{ii occidenlale structura tehnic6 a spirltului lor anaiitic $i a ralionaIlcnlului lor logic.r.. :.' Tlvl'...i.d .... *..il". rc lin 40 dc ani... ionienii aleseserA direclia Mtuii Negre.'. ' s' Inclrne brl ci..H. ..i"'.. Grecii le-au urnat exemplul. cron''rui a.":.'.ore il.'Ji... come4ul.:'.u i:'J.'" * * I 1":i:: :: mecanisn de in ::... .:*. . .'. * e\cere'r'r..cr'|e ra\orab'rr a .tt \. " l:"1.".. i].:."Ylo :-*'^::"'":: rr :.. In acest boi.^princjlLrl centlu de puterc al Fenicjei.' uc tc L01'rr ..li.. . alfabetul.lj..rli""'..a di':1lll !erd I:'"t'1"-:.:..:.. intelegerea luj Hannibal cu Filip at V. "l: ll"ll?lol:Ti:i. Ceea ce numim matematici lrrbiloniani era o cu]egere de algoritmi 9i metode de calcul care Ncrvcau conlabilitatea. :.. .'.i".

inainte de cortactul cu Medi cu InflueIIa ma'. care imperiului de apus dupe infoducerea sistemului celor doi imi. cend Tebei i se di primul ultilrlatum inregisirat in istoria ii Gecolul XVt i. .). In arhiva de pe malul Nii lui s-au gasil 360 de t5ilc de corespondenla diplomatici a faraonilo! cu alialii 1or. dupi cum rapoleazi senatului consulul Laevinus $i este silit sd Fi rr. transfugi $i de data aceasta diplomaia ronand se asiguri ce Antioh pu€a conta pe macedoneni 9i reinnoie$e inlelegerea cu Rimas singur.r fi Anlonini Adrian.H. Statele v('cine fac o coalitis care si o relinA $j sunt infranle. cu crmbnr )r reulonrl anul i00) sau in revoltele dir Africa de nord $i in expansi Orient. imperiul proclanle cre$tinismul ca gjc oticiala prin Constantin.Barbarii". urmate de anarhia militara a secolu I-a inceputul secolului IV. punct de apogeu po rrrci. peipelii in Caucaz. iar Siria $i Palestina erau rtele tampon. Personajc distinse 9i lucide mai existau Mangaierilor JilosoJiei. ljn alt actor ocupi insA scena di l|lfcarca si se opund strategiei expansioniste a Asiriei care viza rontfolul narilor cii de come4 ce duceau la Meditenna.H. la cfftj." Negocieri se c.) o antiromane ce va reuni fo4ele Asiei Si Europei.rb Dotri. principald. iar conducilorii ei se consideri pusi de zei si re Eufrat Si Tigru Dup: cateva rl[tineascd Mesopotamia. in secolul )O(V i. aSa cum rezulti din arhive. . cu capitala la Nini_ vr.purerea Romrr nu relrda in puterca mili capacitatea de a-$i dezbina adversanrl". l culrJrr grece. a$a cum era Boetius. Teodoric. crea.e Ndrtrrm uria$e relele de civilizatie maritimt $i comerciale cu bate bo lor. Esle sulicient sb cidm RAzboaicle galice ale lui si vedem exceplionala impletire a negocierii cu lupta $i derea celei din urmi numai cand prima a esuat sau cand (s orcare la romani) un pact a fost incelcat- Dupd donnia strilucitoare a hi August. \carc. in Risarit 9i Apus. la cunea regelui Srrier Anrioh al Iu-lel rlq5 i. au deja state vechi de pateneriat cu Roma. Rizboiul diplomatic continua. lara tK)le de ascensjune sub dimstia Sargonizilor. intreFnand luri stabile pdn soli $i diplomali. marele rege al Egiptului. cand preiau ii cbemase 0liaji Si qefi de a(mate.. urmat de greci $i romani. Asiria se desPrinde ptat de Babilon. ce apartjnusere grecilor $i fenicienilor.. sunt prezenli in relaliile cu nomazii ce cucerisere nordul Egip[ri. lianle. la care \e rdruga ilirii ti Pergamului.r Jocuri De scena Lutnii Pafted a I-a. Existn o badilie de diplomalie aspr5. Marc Aureliu). Ffui acces la mare in douA pinl.i. . duri si casa !i Roma i$i insu$e$te Caeso. Este exact de ce are nevole Roman in extinderea sa irspre Britania.deze aliatul punic $i pace cu ronanii (205). dut nihil) 1a rcmani. Cu nuh timp iruinte de primul senln al civilizaliei europene. fii lui Teudosie. Spania 9i nordul in (onllicrele cu popoarclc In\adalorre. Asiria devine ccl mai irnporlanl stat al Orientuluj Antic. Filip e mAini !i de picioare". in mileniul al Il-lea .).renrul impenal nistri alunecare spre personaje iresponsabile ca Tiberiu. alte entiputemice interaclionar in lume violent sau pa$nic. in mod riv se conslala ca . Egiptul $i hitilii erau cei doi competiLi pentru stipanjrca Orientului Mijlociu. care se muti la Constantinopol. lunecoasd ca cu solulii mixte $i imaginative. pe dilcrjte teme: cisitorii fegale. este un proces lung t1 o agonie lenti fi nevindecabili.H.li. dar 5i uze precise de asistenli reciproca. ii regisim in vechiul Egipt sLrb dinastia a VI-a. Tratatul este ilrit priD invocarea ca matori a 1000 de zei $i zeile din tiecare $j anurla o pace minunati 9i frAlie in toate timpurile.e produce In .. Atuioh pierde batili cu romanii in anii 190 iar in rratatul de pace din 188 reDunle h posesiunile din Asia plete$te despigubiri mari Romei $i accepti sA l predea pe Acesta fuge inse $i.Fie ca paoea minunate qi lia si domneascd intre copiii copiilor rnarelui rege al hitililor $i rfiii copiilor lui Ramses. incheiat dupa rezboaie indelungi in trci varidoua descoperite in Egipt $i una in Asia Mica. Cafi \ero. d pi care e\irra o revenire . Diplon4lie 243 Filip prir organizarea unei coaljlii antimacedonene la care Liga erolidnA )i I rga aheeana. intre Ramses al II lea 9i regele tit Hatufil a1 m lea. cconomrc ti culrura. regeic fogo!ilor. Egiptul ii mul! aur.H. ^\ttoflr1 s prin toiture la 524 de citre stipanul llaliei. in fictul de ecloziune din Creta. Diploma!ir medi grecilor $i fenjcienilor fusese nuaniatd.\. este descoperit Mediterana devine Mdr. dupe sinucide (183 i-H. Existi ul de pace djn anul 1296 i. S au gisit 1000 de documenle in scrierc cuneitbrma care dezleqi toate se- .

colul X-[ i. Este v[ constah.tate.a c[ natura umanii s-a schimbat atet de pulin ln np si e neliniflircare inlrebarea daca am pulea gasi ih aceasld nari umand surra ameliorarii sanselor de pace. Rapoartele soli trimisilor speciali demonsueaza cA Europa nu a adiugat tehnicile diDlomatiei cuceritorilor.244 locuri pe stena lutnii Pd ?a a III-a. Dacr luim ca de referinli anul 1600 d. di palalele quveranilor Europer.H. este de retinut ca problemele picii $i ale razboiului au fost riare intotdeauna inLr o zona sacra unde auloritalea lrebuir '. ha11ie' ceasuri.d and Civilisations in China este concludenti in privinta. exigent fali de funclionarii sii supu$i la surj $i examene in buna tradilie (onfucianisti a respectului competenii. pulh prezenJi in scena Antichitilii. harta Chhei este aceea a unor regale independente. cdre au intrat tarziu in civjlizafia occidentah. re' $e $i ambilii. 245 !i comploturilor. o putere zatA este in misura si-$i apere frontierele $i sa htreprindi construclie ti dezvoltare..Drumul Mitisii" se vor dezvolta comerciale !i vor circula idei. Este impresionanti lnstr persistenfa cu care ambele i$i inst mentele. mdtase . Sumerului 9i pe$i ii cunoaFtem mai bine din contactele cu grecii. dupe Asurbanipal.ria qi filosofia $liinlei. se manifesti interesul Denfu ce se lume Si o expedilie se iDcbeie dupi mai bine de zece ani. Imperaiivul aptu[di vazia de la nord produce un prim tratat colectiv la mljlocul lui VI 1.H. Printre cauze ftebuie enumerate izolarea $r absenF x de comunicare pe care le intrelln diplomalii Din studiul radnci lor aniice ale profesiunii sale. campaniilot lelor $i caqtigirii de aliati sau supunerii ora$elor. Problema pierderii cursej ln $tiinF $i n(. cand China este conduse de Marele ImDAral Galben din Sub dinastia Han. dar Si faptul ca unele lecfii riman neinv. ca !i cu diploma!ia. al Babilonului.. diplomatul ne altemanta pAcii cu rAzboiul 9i inegalitatea mijloacelor cD caie ilc pagnice qi mi..H. chin sunt bogtfa lmp&atului chinez. coslul plitit a fost menlinerea urui climat ce nu faja inovalia !i schjmbarea.Dar in primul mileniu fdramilarea revine $i in i. in cilrda capacitilii renarcabile a . Mai tatziu. per$ii ocupa locul principal in zona si declad regele lumii. de unde aplrea o male la hunii nordici silbatici gi perseverenii. dar ineficienta lui duce la o noua unificare in m. intrigilor crea lucrurj noi (tipar.itente.logie la smr$itul mileniului al Illea este discutati amplu in . Dipl'noli. Negociatori abili $i rafinali. Este de remarcat c[ numai ln pauzele dtoare ale pbcii omenirea schimbtr fata civilizaliei sale. a Asurbanipal $i fratele sbu penfu Babilon. Remarcabila lucrare a lui Joseph cdhan Scien. diferitele regate 9i regiuDj ale Chinei formeaza unitar. Uriasul imDeriu avea rn sistem birocratic rigid $i conservator.H. In cecolul T i.ltoacele fo4ei suslin altemanla celor doua stari tcr. cretele alianlelor. Izbelle nelini$dtor ntinuitatea marilor politici qi sfategii inspirate de geografie. extra inrenlia de d se un diplomar ile vaa (a clabileasca rclalii cu Tmperiul R pa4ii fac tot posibilul sA deruteze delegalia $i sA o intoarcA dmm. care dureaze ciica z[00 de ani. informa!ri prelioa'e. ei se ocupi de tenu lii ti a respingerii ndvElitorjlor care le inspiri o suspiciune orice era str5in. ele nu re iomparau cu marelia r Dincolo de ei se afla China.H. Abia De la 138 1. in a au pArrun\ cu armele. oricat de splendide ar fi fost cur. ln secolul aM-lea l-H. relaliile se vor slabjli cu Bizanlul si pe fai aneri comercialA numit! . O malie interioari este preocupate de alianJa Si suzeranitbli ti tin de un dialog cu exteriorul. praf de pu$ci. Istoria diplomafiei chineze diplonatului pdtejul de a medita asupra perenitrfi temelor. maximi ti nediscutati. desi tehtfca rtrzboiului lntrece intotdeauna cailor Dasnice.H. In it..

noi intemalionale". Descendentul ei este Carol cei Mare construieSte un stat mare qi puternic i'I ju( de anul 800 Cu r face primul pas spre o struc$rA poliiici imperiala. Dimpotriva. paginile ind galerii de portreie de imparali care s au hptat cu in condilii economice noi vechile culturi agri . acesta l-a scos pe Pape de sub suzeranitatea I0rnbarda dupi anul 900. in perioada anterioari anului 800. Este un magisual exemplu de vocalie civiiizatoare cilltudlor ce includ religia 9i doctrinele cu comporentele lor. comunirJ!isi seniofii? l-actorii supremi spiriluali fi ai puterii aveau nevoic unul de al l. Trecerea in revist5 n elementelor integratoare qi disrupi in Evul Mediu ne va explica pozilia diplomatului si negociatolui. in ciuda diferenlei dintre Bisence qi auloritatea seculara. in schimb. ni civilizalie qi infloire de crrlturi. lmparatul va fi unul dinue orii intesrativi ai Ewlui Mediu. Ace$ti doi poli ai societiii medievale sunt stabiii. opresiune Si superstilie. cand li stripuns ti zidurile cedeazA in fala valului de populalii care fAln stavile spre vest? In cildarea uria$i s-au contopit populaf rparul popoare nor. ajuDsa vrenurilc noastre sub fonna proieclelor numeroase de . anhenand dupi ea o rupturd gravi intre contemii 1or. Parcurgerea Evului conlimi aparent aceaste tezi a anarhici generice. un pro(es care \e de. pe care il drcpl punct dc rcfcrinli pentru isloia diplomalici. card acesta l-a consacrat pe P6pin drept rege al ltolan ffunciior $i l-a numit pdtricius Rotntnorum. In acelali tinp medilezi asupra inarhjc. aprepe acest soldat al crestinaralii $i are nevoie de bralul lui enerP6pin cu Papa llc. stivilind pe sarazini fi anulaIld LLnta unei Europe islamice. de $coala realisli a relaliilor internalionale drept dilie peryetu: a vielii internalionalc. cctul nu era doar inlocuirea pdganismului cu o religie qi o morali ti. regiu . Umcazi marile tratate ale lui Gi Mommsen. lnvadatorii s-au scurs ca vizigolii spre Spania $i nordui Afri_ golii au rimas $i s-au cre$tinat. Si azi Taci! $i Suetoniu sunl lecturi c6utate. care sub urma$ii sdi au provocat-o. cca muli sieviti. Daci studiezi Evul Medlu.Panea a III-a. o prelungitd atteptare a lerii.rut empire pirira.Ideea cA o spec19 nozaurii dispare brusc sau ci un imperiu glorios iese din stimulat studiile si intrebirile societdlilor aflate in ciulare $i bilitate. Feudele mai mari aspiri la flstii stabile ca Merovingienii. Precedentul fusese creat in alianla regelui franc al ll-lea.Carol I Mare leuie$te sa $i intindd controlul asupra feudalilor' supune crestireaza cu fo4a pe saxoni.Cursul lui Duroselle de relalii nalionale se ituituleazi ?. Dar la un moment dat rivatca ii desparte. luat. dar e$ueaze O singrlr5 familie. Europa se u de feude nobiliarc cc combini elila rcziduali cu vadurile mig populalii. prctector $i apdr'itor al llisericii. Ce se intampli ins6 dupe anul 400. Inci pe alata dureazi Evul Mediu. ciutali. ci pur Si simplu transfomarea unol nomazi in cetaleni ce produc si se supun uror legi generale. el prezinte pentru te epocile un caz unic de ilusfiare a tranziliei de la un si altul. dar mai ales teazi permancnta $i iluzoria aspimlie spre ordine. trece teste grele. cel considerat o adevirati pati neagri. tranzilia prin excelenF. bate fj-i di inapoi pe musulmaniin conllict deschis cu longobarzii $i alte cetdli italiene. Aproape njmic nu mai seamina la incheiere in soci umana cu ceea ce a fost la inceput: inslitulii. a Charles Martel. influenli $i p prin a 9i acorda spri. triburile gemanice au inceplrt vieluirea cu populalia cefta $i galice. Diplomatie Si carc reincep 247 Capitolul 2 intre castel ti catedrali Prdbufirea L'nperiului Roman a fosl o lemd preocupante ome re in odce secol ulterior. .. cehlalt fiind Biserica Aceasta lineste misiunea dificilA 9i ese4iala consdnd din crettinarea fi i-a dat controlul Romei. in definitia ulterioari data de modemitate diplomatului' nici nu ar fi trcbui si exjsle intr-o perjoade cand unitSli]e mate si I foloseascA (statele) sunt abia in curs de construlre i. ce rol mai poate juca un agent oficial al legA$rilor $i comuii in cel mai pestri! mozaic de enlitili formate din ora$c' e. Evul Mediu a avut mai multi migcare lasi si se intrevadd inaginea inspirati de o omenire cop mizerie. mod de viale. cercctad de savanli ca $i de pu Cu toate acestex.fa5oara \rcme de sau cinci veacuri.jin reciproc.

nl6 a impiratului. care n.r:. la poarta caslelului papal de la Ca(1077). dar uu $1in Iialia. inlelegand primcjdia adbuliilor ce $i le r\iea Papa.re rmpiel. define$te o doctrine de llllrolio. nu se simre in siguranHL Jjrrorul lur OIto T.. ataci $i cucere$te Roma $i i$i rei candidatul. l)cpa ClemeDt al lllea.ii Il-lea. cet ll xocsra din cauza distrugerilor sutcrite de Rona Pe calea ncgo llr'rilor.rrp. ulu!e.rr'a'e .ltrr.i r"-nersc.vtl tL. un. facand sA creascd autonta- stabile$te intre Plll)lllitate ti normanzj $i nilanezi.au . tr(i tdpi trrtr:thtit. care fdciind din nou odine Ia Roma viseazar la un rcmano-biTaniiD fi oameni dc controlat. datoriti diplomatiei.lr.e iflflu.Ull acesta este deffonat de nobili care il aleg Papn pe Benedic\ piraiul ia in serios afrontui. a. I era nomilal suvelanlrl.. impiratul se vcde pirdsit $i izolat $i merge la Roma pentrLr a t 1 impicare. si .ruix ic uren6 ce nu-i .lrdlr.r PJpi pe tcon al ). nevoie de oaneni de carte pe care al doilcail ajutd si-i schimbul soldalilor la care poate apela oricend. Conlradicliile djntre lbrrsle polirice ale uror liri erilu l[|lloatate de diplomalia papali pentru sllbirea unui suveran carc il llcrl probleme. e.Stalurul l{onrci a li)sl irrlor(loruI |||lrIilrIlr Orn$Lrl ctir (l administralie civili (prefecli sLru Nollrt).e pe clr\cop:.ir)od. in mijlocul aces$i tumult se inscrie inse e\. istoic prjn care lui Otto i se corferi titlul de impetat l. rren<. altul legitimitate.'rt rer ie Inler\irrc nu atrr in p vr. Este cunoscuti penitenla aspri impusi acestuia.ra mnsUlui priont. Unul din papii numili de tanArul extravagant Ioan al Xll-lea.\i dreprul de a-i demite Si de a dezlega dejurimantul de credinlii $uPufiii lor (. i$i face exerciliul in alianlele ce le iu ind irnporri\a proreilorului .licr . cJ in c.lxli \ubahemi ce av. dandule dreplun crescuie in relaliile cu l|iscopii sau autoritililc seculare $i asigurandu lc un statut de lmu_ nllllc $i de recunoa$tere. Uhima m.rrrea rchn'crlor JiplomJrrce. mo.Iiclard pap. demilind dlr nou Pe )a' Si numnld un anlipapi.i \.". ului licc... rezervain(r .pir"txi. El contribuie la intlodu- qrrux unui nou sistem de aLesere a Papei de c6tre colegjul cardinali l0r. care impuneunPapegel lllrlrr. nd \o. cJr Iitte .: renunlc 'a po. impifalul din cauza fo4elor nor liurdc $i sicilicne (musulmane) cafe au sirit in sPrijinul Papei. Iar c capltala l Rorira. reprirna pe longobarzr. (lflr lnrctic ilduriIi avea pe Papi drept $ef.iunca nr:. ceea ce micaora putere.eh. . Jar lot leu.rlra . It.J conlfJle.i-.irc |nrrL./rli.i . Ascensiunea nobilimii romanc Si acapararea controhlui Romei complice ecualia puterii. imperarul arc drcptul se numeasci episcopi in Ger lrl1riia.r.rclof ii cu tot ceea ce iNenrna aceasia ir nratcrie de putere niUtari. Existi LLn momebt legeralii. consnrd din qtcptarea audienlei de c:it|e imPirat cu ior)arele desculle. fapt rinJul lor.ldi.n frnal rour. tir penrru Je/!o. Hen_ ' lll lvlea i$i ia revan$a in anul urmitot. prochma pe rege imparat $i ii pune coroana imperialt pe aceasti relalie. Aplica m6lllli dc in6rire a ierarhiei $i disciplinei. Meciul este totufi nul. Rccunoscdtor.e. c.eniorials u adrced Dlln nc. rl inl. unul fumiT-eazi fort6.r\ura dre un ecnu ma. cum se lluuau diplomaiii s6i.rfmr)ul lu' Ca. rlc cnfor t)rcloIlii sunt climinatc priD inplrltului Henric al lll-lea. crr< sc supArS.lrrra nc lorn sr alege (. onli rra. deoarece $i rrl $i allul lrebuie sd se rctragi. dcena nou la Carol care il repune in funclie. Alte episoade ilustreazi degdngolada pe care per de (irre. care ii numca pc li )clior)air sli. Acest proces de sprijin reciproc $i complementaritate. g:turile prietenctti continue $j sub Papa Iron al nl-lea (?dS" care trimite lui Carol cel Marc cheile mormenului Sfantu\i $r Jrapelul Romei.'rpra unor lcritorii Sr reinnoierre darul lui P6pin.ul cel N4afc rq60\.ra). Numirea ePiscopilor li revcnea in l6tt papald. Aiegerea lbstului cilugar Hildehlrr(l de la Cluny ca Papi sub numele de Grigore al Vllea aduce lll tconi un personaj intcligent ii ambilios. dar nu s-a umeslccA( iD corducerea 'Ln 7 /1. in zipadi. specirlr.bu laic. Ca pape.r emu In ochi. dintr o serie de lrei conaljonali care ii tt1.parrrn* i. a\igrrri. Grigore a organjznr funcliunea legalilot.itale absoluti a papalitAiii iaF de imperali $i regi. Ca ir toate scenctele acestor dueluri de putere. . Carol coborM rn lldlia uolLrl papal a. i pitutul Henric al lvlea o ia inainie $i il demite el !c t)xpi (la Dieta de la Woms din 1076) din funcliile sale Acesta ll r"rspu|de detronand pe impi{at $i eliberand pe supu$ii s:ii de 0lh! oblrgarrc de r-r da as. CinJ Papa ac di||cr.ii de admjnistfar 9i aSczari l(' tlflusivitate.ot! privit ca o restaurarc a lmpedului Roman. pes€ catva timp se incheic ]a Worms un concordal cu ur1 torrrt)rolnis.t lrk rvcnli in a doua jumalale a secolului xl avem un moment de inflorlre ! l)rp{litatii.

acte imprevizibile: esle regele Siciljei.crte cu rlcr regetui gllel.r ri ru grea in care nu diviziunile majore sunt ant de penlmnzilic.ilo.'''.r ')i 5. $i imparatul Frederick Aistins p. . Negrii preluaseri puterea $j l-au llcs aitfel rphiunit. dre toc rmDac intr-un alt act cu aceia$i actori. in t2J0.. Guellii erau 'pririnrrorii Pdpei ri 6hibelinii tr..of de Ezbor. (het )i mrop a to. Acesl om rosu.. DiPLona je in. N at r. el crrcutalre de emr\rn rmperirli ii campanie de drplomrn calugAri lru i preglli ra\corle npotn\r du. .rlrei Und drnlre rnfrunori r losr Danle Alrghien El erd diplomrr in Juiha rrrt'i duse cu bine la capdg alianla cu Vene.a ri Boc. Dar acest partid cntei si a awt misiunj lllll'I:1.aprd)..l un neil regr. vizite la Genova pentru o chestiune c rclalii cu Bonifaciu al VIII-lea la Roma. Frcdcrick rsr reia. Fara a line sedma de r. ascunzandu-se $i scriind cu riirdciune. Frederick al IIpnma Jumitate a secolului al XII_lea. . epoci i"i.urir imDJralului.rJl..-1q. an. neconvenlionrl./boiutur.iluatI pri..manulur. supu$i necondilionat Pai) $i albii (moderali.iguta c."-a exolic.^'. li|. Dante incepe peregrinarile sale.''inru. Iar allii Ia I ut tnt? irt a t'\ ltetlr P t(rea ninlii o nr SiJrtlzd')ann? ' l'oetlrl infiercazi holia..rzuri priterLrire si de disiJenrr lir. cet Inar bun dlpi Carol .i. nde erau rcprezenrare tematicienj toate Pl insu$i potigior. 5i al rcgiunrlor ir i izz.a harem.in piomovarea artei neg . nici ei. Brani!6 fi la Perugia. in rcaliiate.iratri germrnr au to5r pe prc..te? Cej decafi stAmbati t'icleana VAfrange lbat l tirdtnjoseste? Vdd unii cun ftNnesc l4 o sfiana.16 1248).:e urrrlara 5r anumrle drepturi sLnr recunoscute $i.tia' regele Neapolelui.inLl nanii $r imp.rn ta Air Ia C rltJ.liruie un regim mnndrhic cer /d(.r.oTemj Pcntnr du$manii lui.5l ploclJma cu r(e\t priler o frcc genemtn I La d|. si recl.a din nou ichrnbun de acu/atii de btaslemie.r e rnrelese nici i. care cuno$tea bine vocalia de afaceri lumesti.l r d s?nerut. nurnoti vd sfiPane. pfoc. In|1orrof.ri\oajea vri pnndlor de Frederick al It-lca..qn numerogi. (a \a c. B"ll. l::l. Dante era Guelf.Ce teand. ( lLrr nludu: u dra\lrci drvi. fo'r lu a utteriorca modcl ir.Suge po. oricare ar fi fost ca$tiilr'rr(rul care i-dr fi subjugat. pierde rizboiul in marea campanie Italia (12. nelipsi.tocun pe scen4 lunii Paftea a IIl-a.lu. ilar ii cr. cu b01i'i lwnea nou4. universiieli $i $coli medicale.el \4are rCharlemJgne).Lr trTp ce.3ciLr' in acelali rimp ne u Jee de(Pre il.n Sicitix comunicarea e.)' .loria cullu'ala a h.ia itrliana. deslianarea. in Ce nanir puter<a pnnlil. incoronat ca tmr R^oma h 1220.h"'nutui.r suprema inspiralie Divina Conedie Singxa 1314) l[lisfaclie em se relni locuri in lnfem (scris intre l3l2 Si si plaseze in Paradis pe in1*pti $1.ea'Id fisuA unasa nu vrcnmele t).. pe care o amtni rirlp ue zece anl se ocupa cu organizarea Siciliei.rrada. care a :mDan.: lmDate ai el in doun: negrji (radicali. papa crigore al IX lea este supirat incat 1l excomunice_ inaintJ de a iircepe cruciada.ti de critici la adresa Papei) Pentru rrnle.r pe picalo!ii recupe'lbiti Drnle ilu\rredd ilrrri. coruplia $i atrigatori'. multe la Papa pe IangA regele Franlei $i doui h regele Unganel. c ]lelile. excomrnicare.vr. jJr rrr Pursarori. nici cetilile lor nu aveau decat de pierdul (lin lupla celor doue fo4e. arur.cr n prdcricidn ar drplotnaliej $i spint nelrnrint.+. lerminate frin m raper Dar trnatUt e lncl pentru rmparat iacr in ulinul nird. Ata ca rn:jarril. anulinftr i toate funcfiite.ll Ir:"..dar lsr de pnncipii a Papei Bonifaciu. Darre spnnea ci la curtea lui s_a cur noe. albii au lost mai pirtida pierzdtoare. srudia geneza fi evolulia limbilor. rclul imparatului este n per'sonaj pltotesc care iese din standardcle vremii ca inx j Ilalie in dou6 tabere ce s-au duimdnjt Si mahratat in tiecar€ )i pe l'iecare . in absenli este condamnat la ine. d prirluloase. dupa ce de\enr./ 250 . se rerrage in sud moarc de rrisrete. trandivia. r ua si maioritatea florentinilor.c regc genn.. ' |i-acut11 Floro|n pLAngi ttet attgAnfii . ttedenct este incotunal rege 5i iri a. di lla $1 ci-sAtoria cu fiica regelui ritular al Ierusalimului iun cruciarj ii aduc drcprul la a(e\l ljrlu. urmaioarea. papd sau impirat.j crerle in defavoared lierl: oi ?'lp1 mulre nec.'. i cruciadd la locurile sfinte.. rne poll(r. con\rar d La de lone nu le permile nlci Lnuia o \ictotie. crind rn rdre<Ina. face papei promi:iuni mari.lnicc Urnea. \azarerLrtJ. av.Orgalii tlta Purldtc de$nntutd llrclu C.diplomr!i !ul'ivlli care cuPdnd in lra peuar. lill-Jliii $i filosofi la cuftea lui. cai luarca 1or ca pretexl pennu lupta amrhice $i lArA la nivelul traiului cotidian al socie 0i|ii pentru pulere a inalivizilor hiii. roara rrropr crtc$(e denunrul papei 'id.

tratatele $i sacralitatea lor. Sunl doi factori integrativi impotanli Fi vizibili. lisand sectorul secularist sA organidreDtul cutumiar $i cel civil. cap al Sfantului Imperiu Roman undc s€ incoroneazd al doilea.invarianf' $ave. Acest nou sediu este cel pulin la fel de pitoresc !i plin de phri nea$teptste ca Si ir episoadele anterioare. Djplomalii a clinarea 1or spre factorii integratori ca valoare de . mai inainte ca dreptul ional al bransei seculare se fie elaborat. gjoase avea un acoperi$ comun 9i o referintd unjci Se sc ceva in procesul contopirii populaliilor $i al amestecului de i enle germane. structurA economica Oatifundii ma_ sdre$ti). ratul Ludovic de Bavaria se infurie $i merge la Roma unde i leazd un antrpapa. militare. Ei Itivau toate componentele acestuia: structuri ierarhice $i autoritap. defaimindu . Existi un du-te-vino de papi carc se mut6 rdzgandesc.Jocuri pe scena lumii Partea a III-a.. nu pe cretlini la autorita!ile papale. . prizonierii. ale c6ror urme lc pistrar ii institLrlii. noul Papii devine chiar fostul episcop din Avignon. loli ble. Ceea ce este roman este ideea reinvierii sub alte lorme a strdlucitului ii puternicului riu Roman. feude Si unitili politice.. plin de nea$teptate sfrAluciri. Exista un Papi roman la Roma (sau temporal Avignon).. Autodtatea bisencii se menlinea. amistiliile $i pacea. intemalional public era vizat de clerici din cauza caracteintemalional al bisericii ti se ocupa. competitive. intre 1309 $i 1378. ca factor ce leagi intregul mozaic de endtiti. O buna parte din secolul xIV. administrative. Un fost arhiepiscop de Bordeaux Pape n-a mai plecat la Roma la insistenla regelui Filip cel Bun. bizantine .Din punct de v€dere al plomaiiei.e $t ercomuni -se reciproc n au reuqit sA inibute simlinrantul vital ci toli ii. modul de a a ]Lrprele. rege impotriva rege. care apa4inea teoretic regelni Neapolelui. ne htereseazl soarta li€i. zenand doui institulii complemenlare (cultura $i civilizalia). Mai degrabA interesati de o res publica .Nici captivitatea de la viqnon. bresle ti negustori. sl5bindu"i autodtatea $i li lntr-ull climat de inffige $i competilie. De$i adresate problemelor cleru. capul Bisericii catolice.i islamice.laici sau clerici. ca Henric al fvlea sau Freal Il-lea schileaza phnuri ln aceastd direcfie. Dante.i. nici ridicolul 9i oribilul spectacol al or lrei FdI. o fortereala $i un pod inuat ln ln tumultuosul spectacol. Limitand pe imptuali.ln care schimbarib suft rapide. Augustin. care pdvea *zboiul. cea mai fragmentard dintre lumi. toale acestea fiind I[ ||llcr?sante penhx diplomatie . djferenla principal: era ct in 1400 Vestul se consi tolu$i ca fiind o societate. papii lncurajau suvemnitatea nal[ detinutd de regj. doi ani. o mlnasdrc. de schisme religioase. factiune contra factiune.tii stabilit la Avignon. Avignon a fost centrul papalitalii. Un analist al perioadei scrie: . chiar dacdj repetd $i decorul nu rAmene acela$i. Cre$tinatatea era sfaSiali dc confli sunt . de genii Si de opere cu peste veacuri (Sf. mergand pana h arta monumentah Dar mai ales resI dreptului. iar definilia suveranit?ilii (fiecare e s6pan casa lui) o suslinea opera de descen[alizare in imperii. 'icat ar parea de ciudat.romani" nlr numai ln sensul sediului unde oficiazi Exisrau $i alte cdi de dezvoltare a dreptului in societatea medieli. Dreptul culumiar era dezvoltal de ora$e. Thomas D'Aquino. de probleme ca suranitarea. De data acesta. Vocalia juridicd a bisericii romane s-a v6dit in mod natural in voltarea dreptului canonic. p6$rarea pecii qi drepturile ului. de calugfi sfinfi (Sfenta Caterina de Siena) care lmp6care. Dreptd canonic era mai evoluat $i domina multe din relalisociale./i:!tidna imperaFi. dominarea intregii societati.lemandu-se. trebuie sa rniasci impreuna. Di|tomalie un 253 meni spectacular: mutarea sediului papal iD Franla. cu4iie canonice ii cuprindeau 9i pe laici in cazuri care pdveau igia. rol pe care ll evoct palat impozani. Papii se concontinuaiorii unui imperiu care terminase prin a fi cre$til. Nobilji creau un cod cavaleresc. mai vlu ln evenimente decat orice perioad[. nici marea schisma. Dar cre$tinilatini se considerilotu$i a fi una " Accenrur cade pe romani. suplinind lipsa unui cod de drept intemalional privat. de mai muite ori. Dintr-o dati. care-qi anunli in nune voa universald $i un lmpirat. culturale. gele Franlei este cel care vrea sa-l ata$eze pe Papl intereselor Si si galicizeze papalitatea. sub legile lui dologic.' in timpul lui Dante se produce in istoria papaliti. Dreptul intemalional elaboral de biserici privea distinctia lntre boiul just $i cel nejust 9j garantarea tratatelor prin sanclionarea ligioas6. de popor impotriva altui .. piresirca mei pentru Avignon. de dispute doctrinarc $i de 162endemic al clasei impotriva clasei. Cusa $i atlii).

. Dtt. Este reDli in piatri a o^perei lui Thomas d. ca lpoi sa stabileasce un regat in Africa de Nord. dar piltile s-au separar treptar.tonatrc 255 Dar dreplul . nici ale lmpdratului. s-a niscut revolulia qtiinlificn de dupt l{cna$tere. Nu pot sn se ateze in regiunea Mtuii Negre. O lume mull mai litagora.Aquino. Diplomarul i$i mut:i privirea de la curli fastuoase Si de la evenitrenrele triite de vadurile societir. Cepizii contribuic la aceastd victoric a oecidentului. pcrseverenti muncitoare. ca ti chinezii. omul se simte mic sub uria$e bolli spri nite de s6lpi masivi. Dutlrii Si Nistrului in secolele III $i IV. de negustori qi populallc. SuDt ridicate de ora$e. despre triinli $i rehnologie vo$e$te vizitatorului de la Chaftres $i pilagora de pe latura dc vesr I catedralei.rrarea secularului de ritual. Chartres e cea profctici. inspiimantA Europa timp de 100 de ani.lucuri De seAa luni Pattea a I-t. t)aui la infrangerea din 454. ale ciror inalte ii asc tire sunr adevirate srrigite citre cer. care i onau cand paSnic. ca o cuime a ironiei. n-a ficur nici acesr pas rstonc. poi fol]nead regate in ltalia Si Spania. struclii inporrante qi durabile. Nici un secol nu a cunoscut ararea provoclri. De ce. unde au un rigal propriu intre 489 $j 553. tichjdar de hizarlini. lumca islamici. Vizigolii jefuiesc Roma pe la 410.ii la aceastd pature riguroasA. Din puncr de veders ]sronc. Vanddlii coboffn din nord. in lumina mislici a vilraliitor. ti Toynbee susline ci resortul de dezvoitare a societililor sri in c$plul: provocare $i fispuns.i de calcdrale. Aristorel seculariza gandirea giin{ificn $i. Ei si cuprindi intr un singur corp de doctrinA de drept civil in nle bisericii 9i curumele orafelot pentru lntreaga societate a \ Diplomatul F\ului Medru a awr panea lui de \chi trdit intre doud puteri. si cire oferea mai sigura baz d pentru o societate complexA ce se considera vate din Imperiul Roman. realizati de societatea eurcDel pentru ci a abordat o de la incepururi. Sd ridici o catedrald cere uneori 100 de anj. Ce mi$care de idei se produce in jurul lor! Cearh inlre reali$ti. unde creeazd un regat $j nu .drept intr !ional". ceea ce inseamnd (i1 trei generatii vor trdi in umbra. scormonind in mo$tenirea greaci. bucuria supravieluirii fi cerand mitA $i pentru umanitale. . Sunt catedmlele gorice. Si era Bartolus de Sassoferato. go1ii. nominali$ri $i conceptuali$ti e reluati azi in reoriile tognitive aproape in aceiaqi termeni. cu a sa $coah de batoli$ri. n au putut arabii intreline pasiunea iniliah penrru $riintE? Cand scolasllca dogmadca s a sclerozat. terminata ca un mecj nul.biciul lui Dunrnezef'. Spre sfarlitul Inperiului Roman apar la granitele lui esrice. Hunii cu Attila. ln fond. Dreptul canonic se baza direct pe dreotul romar Impresiond prin raljonalihrea $i ma\imele (ale. llllinlii invadeazi in secolul Vl Italia. era luar din rraducerile arabilor 0ltre l-au descoperit primii.tie. aviind altd religie monoteisli. celebrand gerea greutalilor. Mergem la Chartres. Diplonutul noteaze ce Evul Mediu a avut piramicieie sale. Nu ne miriim astezi cand aflem ce notiunea de .nremarional de/\ollal de canonrcj era cel mai rmt. cu ramurile lor de riserit $i apus ostrogolii $i vizi gotii. dupe 500. Si incepem cu fluxut populaliilor nAv itoare. regilor Si nobilitor sunt jtlcarii fal. a statului de religie Si a gesrjunii laice a societitii de culri rea credinlelor este o ollerd grea.ir sunt ridicate tungul a trei sute de ani (1050. a Carpallor. Sep. pe Euclid Si Castelele imparEilor. Ostrogolii se a$eazi iD Italia. in toati Franl. Conceprul european de subsidiaritate vine de acolo. de consilii $i bresle. una seculare qi alta religjoasa. dar am fi putur alege Reims sau I Unul djn tumuri e inillat la 1150. $tiinlu medievala a acestora este infloritoare. aflati iir cele nuj grele momenre ale exi sale. ceea ce a zidtunicit $i impiedicat toate incercil cle a se modemiza $i a tine pasul cu istoria. atat de impo(anti in proiectul integrdrii europene. In interiorul lor. Toate lele i$i au personalitatea lor. dinrr-o direclie hordici. Dar sunt invinsi de arabi.1350) 80 de catedrale 500 de bi! $i rici mari. Dar acestea nu sunt realzarile Papei. se lupld de suprema.In sculpturi sunt omagiare cunostinlele din lrivium cvadrivium carc cuprind geomeria $i arirmerica. cand viotent_ Insistenla asupra acesrcr concurente nu este cernti doar de inlelegerea temelor $i care cople$eau diplomafia. Nimeni n-a rit o. Toati matematica vremii era de altfel coNumatl in plan lilc arhitectilor. fiindci sunr impin$i de Ia liprte de huni spre Europa. monumente nepieriloare ale ar tehnicii de constructie. praful $i valtoarea unei scbele. ajung in Iralia $i Spania pe la 400.. care a invilar arra nrilitad in Scolile Romei. autorul lucrnrii S Theoloqiae. Aceea$i bazd o luau juri$tii civiti. are ghea in dreptul canonic. anonime $i tecutn care dezvdluie de provine enereia necesari parcurgerii drumului dureros at maUnde tilof prefaceri ale civiljzaliei. dar sunt bEtuli pcste 100 de ani dl) avari $i longobarzi.

Tilil.. insu$i termenul .bizantin" a fost folosii in anglezi pentru caracterizarea unui stil complicat.. Hi.r..:i"'ff:i:il.il.l#i. o alt?i mo$tenire a acesteia: IuDlul ci el a supravieluit in edilie cre$tinata de Consannn cel Mrre."riil.. trecu[i la l$hrn.. *.l. ":i. Registrele parohi.onie.ufl se t pJ!6nu hnn|i 251 :il ::.i.i..'.."::11.ilil ifl{ ..lli ilil.. Justinixn.:::il :lll "*.lr p*. Se vorbelte aslfe] de .: :l:Jtj:i. .rl .E:f rarani disrueard ca ra\p.lu c'"....xr{ r. 'i. ."":""1: l11:lirea monsora. romane. ceea ce nu'i incrimineazd eficienla E un imperiu mare de .:1. l..r.. pentru ci Asia isi lcftc primul asalt prin otomani.r:l':r:::'.:r.. creeTe .lliJil \taluj tlanc. ln geanta diplomatuI rc giseau pocme."I" ll|. 394.. i" (ui In .ln\ rrrmea/a o penoadi Je drD ::r.{tri :.-. dar pompos Fi pretenlios in gesturi. ..."x8 cucenrea \urd >ia trunutui.. x""rr..]Jil. ( .j. care I_a aar oe " . care a ficut cat zeci de rizboaie: I eagrtr de ]a 1347.r(a orJrneror a.:. cu diplomalia sa generalizaie $i extinsi intre glo l0r(c unit?ilile unei societili fragmentatc ce tr6ia cu amintitea Imperiul dc Risiirit' rlol$ei Rome.l f#i.ilt.".r 1.lf.:.:.:.Tl#?i j.^nl()lia c subjug mongol l)0r ccer ce tlu pol facc puterile l... :.r. rwari.i ::4"..:ff .. *jt':ri:i!1'.:l : :: ""t.:']. l'.. ." .Este probabil ca rcestc trisiuri si poati fi identificate ici Si colo in diplomalia bi/lntine.ft l.::iT "-'* "..le de boald cate o jumiEte din locuitorii populaill lier secera..i4rrrd ir r/r/ urm 'nLr hlr*jfii ff"l:l ::::*. iu!ll ilnl)nr]ii ll0Sdadului $i califalul . acomodeaz5 sau lrimite aiurea pe huni. jnrrepr ind. .' -.j. ::'rJ..'.nrrc ' ce rmpranr:. l*?+ii'fl i".'J".(. i l# I.'.a.r:"'"'. obscu( $i irriit:tor. '. Activitilile productive $j comerlul se opresc' ca qi marea llxurie de eliberare a Spaniei de mauri Speranla de via15 cobo_ .r^ boo.ria.i_t.iirir'')'iil.""ta l.y:r: *:i:r y":i:. ... g.li .jr . (r nanul d: i.i.r".:1. l ..7 ...f lini$le$ dechr prin inrrrvellh lui (. I ilf ll: ::":.n ....ili Lrn triLrmt tur.iil+: *y. y.. r\u mai era uo.igll ":ill ar pdrea .l"ll..j"l ?i:'l p""..::in se aced..^l:*.:.t .r. r" r:qi..?ota!e. siavi sau pe$i. sinuos.". Ifirtn n-a avut doar provocari exteme de tipul nivtlirilor. lN 32 de ani in prima parte a secolului XV. 2.i :li ::f jr.j'i..ifi1l: .'au. ii'u.:..":t.. il."f "" -..il. sru patriotice.d. n(lucc la indeplinire eroriunc0 iDlemtr a mongolilor' facliuuatlurile.""#''.."" ilnx m victrnr . meroda r ap.jf *T:::..l::l {: .pcrenir..l' .li1':. sata ..T.:.dcviraiul seu merit. ::...'u i. p'.nalionajismul" secolului tV..rn^:rffi :. ij...:l#i:'i.r -l:r': "0". xr.-:::"::. La 476.'i.i.""."'.i.iliJi.llil'. mengaisre Pcnh! Europa.?:T.l lfiC"-r .ili.ir*.ti irrllc.:.rr.i il: .::ll'l:i. dispute filosoficc Nu putem omile din acest tablou nedieval.t{)lii.:':i rur " hi': ifl: tnnitf I .1..:ll:::.'ili./"jii{ j: :iH J 1 lt . .ii . Morbii ei au fost adu$i de o co(abie de la |r Messina $i in cateva luni ciuna ajunsese in Nord $i 1n AnlnlFo m[nlstire.....xri.A ttt||i ii o catastrofe naturali..1..... Populaliile care suI focuri colective au reaclii neobilnuite pe planul ideilor' Existi hlrrilali noi care se creeazd in jurul identitililor latente: regro[."....: .j.T:.il.l" cd dupa rmpefi ur carcrir :: :::::j j: ::.":i:I:"::i"ll ::." . inci 11 secole alupi moartea imprratului care s-a instalat la (lnrst.. oi. bulgari.l'V .:'.:i .1i. Slab..d'r. .1:i:: ::::::. iJii.". il ::::...".i .lli jirlj. in aparjlia lite turii proprii qi in avanul vieEi intelectuale.. ff.tntinopol.br de i. "ii 'rr"r'aIC. \me abia dup: r@' cra vorr)r . se datoleazi mai mult diplomaliei decat armelor' l)iDlomatia bjzardnA nu a lbst evaluati de islonografia occidentale l .""gor.. i" rrr-r... Imperiul Rasiritean respinge. rar caredralele pnt anunta .'..::l:'l: ":. plin de nenorocili 9i l{vcnifi mjraculoase.. 5orii ae c.t.fi . din 140 de cilugdri au ramas 7' trei sferturi noteaza cA in Dol)ulalia Toscanei a pierit. .'#i""1"x. nranilcsiat in maturizarea limbilor nat-ionale... Romr e cuceriid de Odoacru $l LL 493 de ostrogoli. i. sra|5rrur secolurui Ly unsurii Panonr. .. imediat dupd ce sc produce diviziunea intre est Si vest.*.f::fl L"J"T :rff : J irl . . c € donme$te intrc 527 $j 565' Lufiar tlna in lralia {i oin cfiica pana la Drrrire Ii ..:..illl.

XTTI':1.aro. ncnultumiri inteme. ce va ocupa (ruI DreocuDirilor lor' Trecerea prin stramtori $i privilegiile co- i iiir". Cristalizarea unuj imperiu occideDlitl cu matr. a caror rivalitate e(a Pe admis doar patjcl)lio exploatati.ljer Aria bizanlind merge de la Euftat pena h Balcani."ia". Sprui0i (le sud-cst gi 751 Ravenna. a.r u'.Comuir.tcc|lNt sl !r rr rrrrhr lrrirlti I'rrrrlirlr' clcliurlur\rbiliua a Iovil solllbrlltrlrc hrlrlrlrlr. r :i inrrfildtea furr'l'ei 'lin'omari'e ru PUdar . dar in acela$i timp detroneazi impiratul bizantin Si ocupi Consranrinopolul. Dupi anul 1000 incep nenorocirile: turcii selgiucizi A\ia Vic5..v€'rr!.. ' i" 'nrr."::i:1":. paleologii reuiesc sa restaureze riui Bizantin inlre 126l $i 1453. dispunea de gamizoaui moldovclrusci trimisi de aliatul moldovean $tefan cel Mare' care a aparat cohtea asediat: de turci in 1475. Dintre icolile diplomaticc preluat idei. precum alte $i rcse conune (exces de populalie. rl. Acsasltr riui iio Rdslrit inuiltc 0u l. Apusul fi Ristuirul Du mai sunr tucr mecar de credin6. slebite).ia"ntuf ou mis o greqeala slrategicA fundamenrali. cand carolicii se dcspan de orrodoc$i. Ie(unoa$lere.rga pe:'".^d_"-1. Conslituirea statelor romineqti in secolul XlV. oi pe loniile triburilor migtatoare Ru$ii. unde afld sub contml. inriili tare sub pretexrul eliberdrii Sfanlului Mormant de la Ierusali )i t2l : .lirndbila vdloare:-s pe diplomali lncd o mie de ani. ' BUC\jFl:gTl SednrlCentra l. piese de afiA drumul Occidenlului. folosind arma secrctd a. Dar^Inperiul de Ri !ind alialii Bizanlului imporriva it trezea.1.mlonle Negtrierea |!*erla " chere de rne..rr. rlunur ni'ru la. Primenscd lovitura de la 1453' cand folo::i.i apetitul noilor pafieneri $i nu o da16 Constantinopolul pe lupirA de ru$i.. Mr t timp.. Irrrli Si lacomi. bLr. se ridi. agravali cle schi religioasi din 1059. ce cuprindea coa Inrfc l0or.:!. cea care a yll(mLrl venelian.""'. in vecrn'tatea ale aces LLiui Bizan! inci viabil..1.'onun. al cfuui menl.aF ll. fascinali de frumuselea anX... ma."..ase qi prozelitism crqtin inaltul prelat pe care iutrrr. avantajele au Neagre Cea nrai impo[anti !ilor.eaz: opr croeJrlri r. Crucialii elibercazd Sfanrul Mormenr Oenlru scun ri exista un rege al Ierusalimuluj). Srd. Caffa din Crjmeea. In fflrr unof popoarc |rrgratoare crLlenlul a dle( crlea debrra\irir de soit lur r.a O". ci a unor clerici dognatjci.i.ie. metode si proIr)il in conlactul cel maj srans $i care a r"u"i. bani. TeLli(\Jl.r FLrLrlaSr 0 r otomanilor. Astdzi istoria descifteazi in decl Cruciadclor un $ir de morive nemirturisite carc conveneau ratului Ghbirea feudalilor) sau bisedcii (erelici mulri ce Fe[ stipanid.foculuide oe lr Conslanlrnopol Sriru . L_orf cilrLt' .ce romanl cident aduce o perioada de relafie ambigud inre acesa gr considerat in ochii cu4ij lui Carol cel Mare drcpr un seolu rnrlecrudla.1 dir Consranti lul cuceri! de cilre cruciati."" tc(hfi de la bizandni a fost scoala veneliafi Cand pretenliile fost acordate genoveUeoslor:! au devenii prea marj. Turoii ooupli CoDst ntinopolul al Xl-lehorrrod al ll-lea lnltrlurii pc Constanlin Dlpk)Inalia bizantin. ln cdfle'r 'J Bi "r lr|i Rt. decjr rl.. in Marea Neagd era europene.tri!. o noui perioadA de inflorire a lulur se rFi-md prin rmpdra!ri rcmarcitbili ar dina. ii ArA ajutoar€. ve$mrnte Si podoabe riman uD model ravnit al bine de o sute de ani. care a povestit in occident cople$itoarea impresie rigcau hngi tronul impAratului' ldcut o cei aoi lei de aur care rir sd stie ci rolul leilor nu era de a-l inspdimanta pc el.l re aDrrndea nrrcle du)mane Crecii r. era in lui la ele.i. inteneietori de colonii in Marea durLc ele."nL n. deicir a coflrlui de la Sfarrta Sofia' se converlesc in secolul bulgarilor.a int U^. Nrcol:Le lorgr \o$ertc p r 5i rer minuloP. t'. Pe o laturb a bisericii San Marco purem mrra cer prtru cai enomli de bronz luali la 120..auerc" con\lrrrlinopulului ub ii.5ri Iici u ur)r. ani\tici si economic.1r r con\iJerat o prerdula ri \(eptibil! Lle un jxt fini credinF afi$atd in rirulatura sa de imperiu creqtin fi a res pulerii romane cu lumea ei mediteraneana. .. RoDta $i Sicilia vor fi sub g$verDarc bizaDtin6.\afireand !i. ca la 941.1"". Izolarea lor. Schisma cste opcra unor diplomali. ci adversari iDversunali pc loare ionrurile. in locul uner rii Negre ri urmufite DJrr. Oc.7 :!9!l!!!J?!il6!td tqm consolidcazi conlrclul 1lsupru Aliicii. mai auan"rra. nurmdn/ii apar in imediata vecrnatate a !u !4!!!qarg!|l!!'.rr" (liseDsiunilor intre du$mani Era o diplomalie bazatE Pe subsr- ln ropean. mainile lnusulmaniior.e de \rudru Nu era neg'iiau nici incum i..:iale erau lratare cu Genova $i Venefia. a lhcut ca noile cu(i $i cancelarii Ris:ritean Cercmoror state si fie lribulare nodelului Impeiului r. un proiect buD pentru prestigiul ei). onorld dr-uri c' atorii ctr 'r*" i"'. iarAdriatica devine o mare venetiand La acest moment.rdentul organi.

dar nu necesarmente ca un instrument al pacii." Erau desigurjaturi.260 Jocnrip. ciocniri ti refugii. Populaliile migratoare apAreau mai ales sub forma tribale $i nu sub aceea a armalelor compacte pe care le in caEva bitdlii celebre. cu care sa cnnvrelurascs. unde dele" (termen latin) $i coleclivul sau se ocupau de ob$te (teri slav) $i de contactele cu du$manii (lermen peceno-cuman). ln voievodate." Acesti actod erau instabili ln cel mai mare grad. 19i intfuesc suveranitatea plopne DupA ce Papa pretenti $e intoarce din exilul de la Avignon." de un I inaintc ca si existe diplomali. care au ridicar riz bonrl la o condilie aproape contin i. 1n timp ce rnicile cetAli burgheze. Dar 1ia locali se menlinea ca o siti de cernut invadatori. ca annatele romane sau post-romanel intaheau la randul lor asezari disparale.au conlri_ buit ti la afirmarea unor noi fAseturi alc diplomaliei' creand penfu llalja un avans considerabil fale de restul Europei. cum sunt Venelia.tie cu ca:acter rdzboinic nent. du.. Invd!trlun]e lui N€agoe Easarab in Valalia 1521 au un model bizanlin. Este un exerciliu pemunent al puterii. de gepizii mai li de longobarzi $i avari. Ele conlin pdmele norme $i idei zitoare pentru diplomali. MAi ziu. Rena$terea a creat d\tomalia permanentd. In cursul luptelor lnre papalitale $i lmpirat.Polilica exlerni a tutffot era in stare de vigilenF ti alert6. de rivalitili $l de confruntiri exterioare. comparalia cu organizaliile autonome Iocale din Sardinia. ca $i pentru o conducere inleleapta burilor statului. ridicati la valoare supreme. pandili de lupte inteme. Florcnla li limiteaza pune la un rand cu celelalie aspirante ale puterii temporale' ile de . despre care exisd date istorice. Ce \-a Inlamplal in(a in inlenaiul de 1000 de anr care plecarea administraliei romane de inceputul organizrdi celor staie romane$li? Tol Nicolae Iorga arunca o lumind asupra I rilor Daciei $i fbrmaliilor statale barbare. in acela$i timp itsi rmbilioasi $i indrizneali.8 unuadin paradoxurite revoltei Papale lmpotriva lmplratului. conceptualizati atAl de eioc_ vcnt cie Machiaveui in Printul. sprne Era loc $i muncn de f:cut: o colaborare se stabilea de ]a sinesub barbad putea fi cliaf avantajos. Diplomalia e in lhmllia Rena$terii.e reLl"ceu la negncrerc. Impresiona mai irles capacrlateit er de a manevra.Se plitea n1ai pujin $i erai bine asigurat de o inlreagi popula. De iapt. apoi de huni. rranipula 9i obline. srcna tunii rimp de \ecole d ralorilorbi/aflline in culrura Si rrdla dlof Romane. ce se aflau cand ?nlr-o ta_ bdra. de dimensiuni mi aveau o orsanizare rudimentar6 mosteniti de la colonia dezvoltatd in contact cu populaliile noi.eptat. de slavii in clanud $i triburi. pecenegi Si cununi. o shuctud simpli apare $i pe teritoriul Daciei. Sarmalii.A fi cu barbarii nu era s6njenitof'. aceasld noui diplomalie are un grad sPorit de demnitate $i ecou pesie secole. colr vurge. protagonigtii sldbesc t. Francesco Sfo a fi Papa Nicolae al V-lea .. de pildd cu slavii. organismele locale fuzioneazA in unitAu mai mari. penfu ci esrc geamani cu inflonrea niclor $i $dinlelor. sau Galia. a sintezei man fj a tbrmarii limbii romene. de bulgari. cand in alta. scilii $i slavii ulmali de ostrogoli $i vizigofi.Cosimo dc Medici. Era una din cele mai importante cini ale auloriltlii locale. actor ce se indreapte spre centrul scenei. Capitolul3 Renatterea Daci diplomalia medievale a fbst generali. . cunoscand dezavantaiele actodlor grei curopeni de peste Alpi de a$i trjmiie armalele de mercenari scumpe $i lncete in canpanii dese in peninsula italianA Tabloul gcneral i$i punea amprenta $i pe diplolrlalie. . Miianul $i Florenla. daf este produsul unui factor politic: aparilia unui tip nou de stat. un adeveret instrumcnt al supravieluirii. de lnongoli. iar la Tomis funcliona un episcopat. Lrn piscopat lnfiintat de lmpElatul Justinian piistorea $i ln stanga di. Csi mici sunt absorbili 9i dispar' Cei mari cresc. grri. $i.rvantaje echivalente sau mai nlari decal . Mer^da . iDcendii. a fi produs primele qi penfiu mult timp singurele state pur secuhre $i lle Cre$tinrt4ii. ' . ci lnai degrabi ca un adjuvant al politicii dc putere. precum ti a solutiilor de itate. pe care romanii ii cunosc fornl5 de tetari. In secoluM. patronii afielor .

cand o atianli era du $r avea de solutionat probleme continue. Alte anunlau ambasada rezidenliali. Aragon avea procumtori permanenli la Roma. atat de acrivi $i influenli in Factoml inleligenlei nu putea fi subestimar in aceasti preluire a culturii Si cunoa$terii. Treptat. cel trimis de impfuatul Sigismund petrece $apte ani. Evenimeniele au pus La incercare ambilia Ljgii de a rezolva conflictele. di lllrc.ric . la curtea milaneze. La mijlocul secolului XV.Liga atragc $i pe lclalte puteri ilalicne. ambasadorul ad-h pleca acasa pentru o indelungati pedoadd de iirnp.oamenii Ducelui". carc ocupa in Ilalia locul doi ca bo8. Venelia. ii se impace Venelia $i Milanul. apoi se produce prima pacitimai importanli a Italiei. avand ca aliali ai Milanuluii Flocenova. Reprezentantul pennanent al milanezului Sforza in Floren{a. incA doi: 25 . ambasadorul rezi fost adoptat de cctilile iraliene. a stabilit relalii foafte apropiate cu Cosi_ de Medici. Prin profesiunea ]ui. Inaintea Europei. in iimp ce adversarii erau. r La tel se intampla cu reprezent ntii dc afaceri. Ambasadorii atat dc ocupati inaintea Si in timpui conflictului nu sunl trimiqi la cascle l0r. ale- liri. dar despre diplo_ lia nrilanezd vorbesc alte arhive invecinate. guli doar prinii fiind rezidenl. htcrca OtomanA. Venelia Si Florenia. $i aptuat prin reciprocilale. in care to! batanlii i$i jura prietenie 9i pace pe 25 de ani. superior UDui condotief. practici urilizati $i de Ni-dictatorial din Milan. Aceasri nancrari i-a servit la organizarca unei acriviriti diplomarice hii rasiriteni intre ei. Dar avea si o cancelarie rnde se redactau rmentele $i instructiunile.ta decal Milanul 9i in l45l produce o suerinzitoare schimbare de alianle a tslorenlei.duceau rAzboiui cu alte mtloace. relatiile ior exteme erau conduse colec. La admiratia pdntilor penuu nea oameni ce . infie si 1432. episcopilor sau 9efilor de republici. care se extinde abia dupi 1648. Pulerca era jnter?rctard in sens in Rena$tere. Ducele conducea diplomalia $i ambasadorii sai era cunosculi ela un lnlerloculor cul'ival. Milanul. demersurile politice imPorlante ia slrpuse unor dezbateri publice. Oicum. O revoltd a ars arhiva milanezi. in pnvrn!?i. care unette cu Miianul impotriva Veneliei. Regii mate clupd ciderea Imperiului aveau rrimi$i (legati) la cutea cu prezenti continue. Famitia ce delinea Visconti. ce tocnai cucerise Conslantjnopolul.sador rczident. al prinlitor. prin Liga prea Sfentl. unde se adunau informafiile $i unde plistla arhiva. pe care ii gisim $i la zanl era un fel de amba. se adiuga tudinea oamenilor de al-aceri. Venelia ti De fapt procuratorii anteriori. Mantua li Bologna. unde aparc dupi 1500. Printre ambasadoni palJ de Ia A\ rgnon. cazul Milanului csle griitor. E scmnificativ ca fiecarc din pifi era unita prin leglturi asigurate de ambasadorii permanenti. Dar procuratorii erau de doui uoii cu problcme juridice. E] era insrrumenrul cel mai pentru mentinerea echilibrului de putere. Unii aurori cred cd reprezenrantul papei nrili.au unul ra]. l ondurile erau aprobate de lege. l-a sfar$irul secolului al XIIIlea. 0i e mai pdmejdioase pentru Floren. Neapolul si Sienna. $i a]!ii cr rranzaclii diplomatice. pentru ci oricet de sfand at fi fosr Liga alialii trebuia si fie llcnt supraveghealj.1ie. . Papalilalea ti Neapolul.. aliata Flo nlei.. penlru legarea gi alianle ti mai ales pentru caitigarea de prjerem. acesta se lasi convins ci ascenslulea vene- polul $i Papalitatea. Rizboiul pentru succesluMilanului incepe la 1452. distinge de precursorii sii prin starurui deplin pe care it obF diul permanent pe langa $eful de stat Ia care este trimis. Neapolul se ceati cu Genova pentru Corsica. Era de pi sa distingi intre calitarea de reprezenrant al bincii familiei $i treburile exteme ale Plorcnlei in timpltl domnjei acestei pe la mijlocul secolului XV. lcodemo da Pontremolj. cum era cazul consuiilor trati pe probleDre comerciale $i proteclia cernFnitor proprii.i. dau sernnalul unur incetut de flrncliunilor ambasadoriale. pentru apdrarea unor rese sau promovarea lor iscusiti. in acestor trei rcpublici. o dati ce peni $i armarelc se cumpirau. care i$i j musafirii sA le admjre colecliile sau bibliolecile. formalismul legal Si democratic exersat a o fo4A mai mare $i mai durabih noilor instilutr Diplomalia ajucat un rol activ in aceste aliaqe $i in schimbarea . Diplonalie 263 cete obtinute prin fo4a brutd. Dar rivalii Milanului nu aveau regimul ri de venelieni.262 Jocuri De scena lunii Pdtea a 111-a. iar un inanric comun ce se contura 1a orrzonl.in aceasti birocrale inele au intarziat adoptarea metodei ambasadonlor rezidenliali au licut-o totu$i. este indreplati impotriva du$manului comun. actorii majori in Italia sunt. impunea p0/r{" comune. O alian!tr explici legilura lor. Precedente pentru diplomalii rezidenli existau.P.

Diplomlli. pierdcre de atdbutc). Knopl NY. monunente in rctele de acfeditare La inceput' rli menbni I lupta lmpotriva dependenlei de Franta.. Mccena al arlelor. El pmcticd diplomalia de inalt cand se intahette cu regele Neapolelui.rir. Patfon al artelor. ceci interesele conerciale primeazi Dar {le cc dupd so. intr-o mnsur. Imaginea publici a Papilor dupd 1500 e dc cei ireizeci de trni in car€.tia lempol fucat ambasadorul numit penlru rang $r reprczcntatrvllare a voie de un expert (lingvist. i\ canea sa 7he MQrch of Folry. Rigazul e consacrat fi anelor' Un mare patron rimas in i este florentinul Lorenzo de Medicj. l-eon al X lea (1513-1521) si Clement al ll lea (1523-1534). iD fi$a lieciruia din ei ligureazil realizairile de seama tiunea oneroasA a rlnor oamenl care au pus pLlrcrea $l r marerialc inainlca celor spirituale: Sixtus al lvlea de la Rovere (1471 1484): biblioteca mrLui desclis: publicultti. Ferrante. de pace. reorgardzarea staiului |)rLpal Sj I rolulrc In. jurist sau cu cxperieDF de negoc ce era lrccut arb esle lcnri Jal sjunii pcrnranente nu existau. neinlercsali de consternareB cc . deciderea moravurilor. Michelangelo $i Rafael. ambasadorii au cru. Dar ce caute un ambasador venelan la Burgundiei in afare de suptuarea ce o provoaca prezenF sa regeiui Franl€i? El se afll 1a Bruges fdri indoial5 la marele p( ro.. de fapt fiul siu. Venelia. fost buc?itarul. nepolism' eclezjastice. cexiN cr Lorcn7o de Medici' denF a. neobi$n iti.Papii politici" au ocupal scaunuL tifical. dc titlul de duce Si dictator cardinal al Romei acordat . Dar delcrminaqii locali trebuic trerll pfin site. Erau surzi la nemullumii. penlru a obline factorii constanlj Se obseni ce trd_ urL lor nu a fosl at urmarea unor politici contra inlercselor lor. iie $i trecdtof.. orbi la ideile altenative ce se llhL(11r. Pe trei din cei $ase considerali ii prive$te ca nrcni abili $i cu voinli puternici: Sixtus al lvlea (l'171-1484)' lcxandru al vI lca (1492-1503) $i Inlius al ll-lea (1503-1513). A dsipit bani in rizboaie inutile Barbara W. Iulius 5 Il-lea (1503-1513)r figuri proeminenti a Renafteni.prinFlui" Cesare Borgia. llanul $i fundalia catedralei Sfantul Petru (care avea si angajeze nl'orrurile a 20 de papi timp de 120 de ani).ubordonrl pernanent.rAzboirrlblronilor' lrporlamentul le-au fosl modelale de obiceiufile si mediul vre_ rii. I98'l). rizborie cu Inoccntiu aMll-lea (1484-1492): aulorul unei bule impotdta vlejiio ei. I rL'spingerea stiruiioare a iot ce le ar ti fost favorabii . Credoa in vocalia sa diplomatici $i Face concordaiul de la Bologna cu regele Franlei (ciiilncificatorilf de doctrini.A ezitat mult la alegerea im|tcriali care I a opus pe Francis I al Franlei tui CaroL Quintul al ill)r'nici.ean. 265 jntervin r:scoalele.Fronl 'lio\ to vietnan (A.esE iute ambasadorul Milanului? E impins de teama cd v( nii vor ca$tiga pe burg nzi de padea lor. Nu cleqi caraderistici ]e ru dupi pirerea ei ceilalri trei: Inocent al lll lea (1484-1492). dar apoi l-a ajutal pe spa ol in lltzboiul contra Franlei.liscjplinei Sixtine. cearta cu Ncrpole. apeieaze la Bramante. intr-un moment. trinise in paralel cu Alcxandru al vl'lea (Borgia) (1t92-1503): nuine legal de parlriul Amerjcii intre Spanja ti Pollugalja pe care I a mediat' Depollsm.264 Pdrtea a III'u. Ce forne alc nebuniei desprinde auloarea in sludjul celor gase pi'1 in prifrul rind faptul ce atiludinea lor iati de Pulerc ii h Roma.L-a lavonzat pe primlrl.ciale de tratarc a unor cazuri precise. rizboaicle ravale cu turcii Si dvalitatea genov( nelianA in Levant. Leo al Xlea (1513 1521): un Medici $i un florentin venal gi rase vola llrcc. ca ilustrare istoricd a nebuniei sau prostiei. de campania fiancezi in Itrlia. Roma era ln conlinuare centrul diplomatic cel nlai activ ninsulei italiene. de revolla 9i apoi de execulia lui $lvonarola indreplati impotriva Papei.l. l'hlul capitolului este: . El exista Si err foarte activ in diploma. Desconlfrrfea milcirilor sau scnilInerlelor din jurul lor a fost nebunia irir. competilia Frantei cu Neapolul' lurcesti care inslaleazA pentru un an un targ de sclavi pe Neapolelui. Ncapole. apare.Papii Rena$1crii provoaci secesiunea prol0stanrii: 1470'1530". intrucat vedem multe ambasade ad hoc cu ilmpute' sp. fresca Fer_rara. ih Ambasadorii rezidenli inci nu preluasera in intregime nesocicre.lilurrcr Lle aflhr'rJor re/ide1r rdo-ul rr' In crrrdri. pe care ttrlr pulea o dcfini ca o acliune asidui contrarii propriilor inlercse. Trrchman. Jr lcr'oraJ. ci doar Personalul de servicir' Primul care a ap iat personal Si pe socoteala ambrsadorului. pune la loc de l'runte pe prpii Renasterii. inrpeDetrabili la prolociri.

ce ar ajuta la inlelegerea compotamenluiui $i freocupArilor uDui personaj impofanr. $i ambilia. Altunlele sunr l)ecetlLrite prin cnsltorij. plin: de obstacole.t ca in nebunia continui de la Sixlla Cleme A treia nebunie este iluzia permanenlei ti inviolabiltelii statului propriu: .are ar fi fost sentimentele fali dc papi $i oricata fluctua exista in ocuDarea saccrdotiului suprem. Roma continua si funcli neze ca cel mai sensibil baromelru politic Si diplomatic' un cenl in iurul ciruia se invateau ambasadorji tuturor entitililor miilocii si mici. ar fi trebuit se cedeze puterea. Charles al VIII-lea. care restaureazi iDtegritatea rega. din Iou.ric..zboi. Wiquefofi $i Callieres. invenfiilor $i l)rc1-etiilor. accepti qi lncepe campania italiand.locuri De scena Lutnii Panea a l-a. ldcomia $i vraja Duterii determha poltica. put".ot". Ultimii ani ai secolului XV aduc un eveniment care tulburn. ilirrea observatiilor.. Iati o primi lunclie moderni a diplomaliei. Ludovic Sforza. e complet tpuizat..pn. la impiratul MaxiniliaD. intrebar si . Ei incercau si descumjeze permanenla lor. Raportul era evaluar apoi de su..266 . uneori intime.n. Austria $i. faza dinastice prin care soarta teritoriilor ravnile era decisA de rx)sleniri $i procese matrimoniale. O noui l. poate fi luat sjmbol al diplomariei v.jgi Sfantd este incheiLrli la 1495. El trebuie si cstiee sau si menlni prietenia unui tiunile care ies in eviderli sunt alianlele $i mlormarea Aljanta inseanna implicjt $i menlinerea reialijlor de pace aliali.in<lependente de tjmp $i recurente in guvemare" Orj. nu au oferit ghid religios Si nu au adus vreun serviciu moral lumii cre$tine"' ' scr. infom si aDalizl. ar fi rdspuns (pentnr id. k. care decid cele trei forme ale nebuniei papl materie sunt tiupn auror . de aceastd dari diplon.ri pent. De Ve|a. Canea lui Ermolao Barbaro vine dupd ce Bernard du Rosier. lnainle de semndtura ambasadorului... care avea o lungd listd de litjgii cu Fran{r. ce cupdndea Anglja. Un alt florentin. E liLnctionar la Seniorie."u.canJ inlere\ul pri\rl esle inaintea interesului public. un jurist din Toulouse care a avut $i misjuni diplomatice. puc \a laca. aflati inci sub semnul Ligij de pace din 1454.diplomali $i oameni poiitici.bsesia ca$dgului personal". interesul public pjerde cu necesitate. unde se ocupi de problemele armarei fi mi Liriei. pe care azi o mim . un re.avertizarea timpurie" $i cultivarea .in a papalitifii o pace a cre$dnete{i.cmji lLri. prost sfituit.umal ai celor discutate sau realizarea de copii dupA documente.increderij reciprc Sun! andnunlite la Barbaro sfaturile in privinla redacterii i Carte_u " de pace si rd7. ninland ca vor degrada pe cei a ciror iedere dep6$e e $ase luni' esG intamptbtor cA intr-un asemenca centru de ascltltare. periorii sai dupi capaciiatea de observarc. Unnire$te sA afle $i si con njcc Senioriei .ioda6 mai evide. regele Franlei. detrnerte rn l(nneni 'implii pe amba'a'lur cr pe un om . bineinleles. lillui Neapolului $i distruge pretenliilc franceze. la l'npa Iulius al II lea. analizd Si selectie a faplclor esenliale. Niccolo Machiavelli triiette intre 1469 $i 1527. SpaDia. Diplotnalie 267 o Drovoca proasta lor conduiti 9i de mania crescandi 14n de unea tor proasta. De data aceasta Milano este scanteia. l-udovic cheami in ajutor Franla.u'.. in numir amt de mafe incai papii deveniseri cle'prezenla lor. Uzura pfovenea de la un alt r. a profilat (lc intrarea ei in capcana italiani Si a lesut o aliand impotriva ei. Clement al lnaintea inEreselor Bise puo.'ut .. iar liilor de cArre diplomat. care conducea in numele unui nepot minor. pe un rapon rebuia menlio latd ora t imiterii corespondenlei. un eseu plin de sfaiuri pentru Dlomali. obligat si facd no6ri precise: cand a pdmit (lltimele instrucliuni $i cand a trimis ultirna dare de seami.t". loialitatea $i competenla se vid tu starea iui dc v€ghe $i in acu. . rci roiri in 1470.sadori. unde se ur73au alianle $i complotufi' un diplomat ' iutitulad D€ olfcio leeati lian consacri o carte noii Profesiuni Cartea lui Ermolao Barbaro. precum $i dupe eviiarea rumorilor. ri gandeasci la ceea ce poate servi prezervarea $l crc$lerea ! pnn! aru. ficsi in refuzul schinrbirii' inceptFnai in stuDid si meniini un sistem corupt " Urma . Cand ajunge la Neapole.extravaganF gI VII-lea. . a scds un scurt tratat despre amb.ui. din nou ia Venelia.nu' guvern. .. tot ce nr purea aduce aiingere alianlei constituie un coi. promiFndu i ceneva ti Neapohl. Autoarea vorbelte $i peftru ielalte caruri Je nebunre polilice: . su \orbca'c' 'a 'Dluirs(. Se anunli o noua fazb a diplomaliei eurol)fne. Con$tlinciozrtatca sr. dar tan:rul avea un sprijin din panea Neapolului. Neapole.boi. Este trimis la curiea iui Ludovic al XII lea. dupi Danie. situalia Italiei.ei n-au avut simlul unei misiuni. inaintea celorlalle scrieri despre diplomalie ale lui Machiavelli." ""r"astfel s-ar fi ruinat pani la ultimul binu! !ase) ci procedand ' putAnd si salveze nimic pentru el". Ceea ce nu elimina interesul pentru includerca detaliik)f.

Penru Carlo Pasquale un italian naturalizat in Franla. f'arn posibilitate de tagadi. ambasadorii nu negociazh pacea' vitatea lor con$and ln spionaj. nici tu nu ai aceas!6 obliga_ .machiavelism". cii existi douii metode sE te prir lege. T 'e rcpro$e Mare. fiul Papei. Daci insa examllem formirlabjla ma$ine diplomatici pus[ in slujba acestei rnari puteri nariiime $i comerciale. care propune o alianli cu Venelia impotriva turcilor' $tefan rlesese ca sol un Paleolog din fanrilia impereteasci bizantini. dele s nt o onoare pentru cei cdrora le sunt mai este un lucru care rd poate face cinste: sunt de trei feluri: ceea ce s'a fdcut. plin de iltrigi al regimului uDarent c.Dintre toli politici. invidjate de toata Europa. Sir Henry Watto\ mai mult ln glund: '. cel mai El considera fortele existente ca fiind vii.of: cunoasterea aranlamentelor care s au feauzat. al Velleliei. mlsterios. caie nesocoti mentele sale- il numari prinlre prec Dar cum aceasti fcoali are critici inversunali. un personaj aspru ti li scrupule.Ononbile Rafaello. nu putem Venelienii au orga zat o arhivd diplomatici uriaqa. complie $i fedare.hirnbdri rapoadele tuhr' ior diplomalilor renericni. hstificat.Noi. pentru ci Biserica $i repre_ lenianiii ei ne-au dat cel mai prost exernplu. Modelul ales pentru conducatorul luminal la al lui Cesare Borgia. nu caule nici sa qele pe el insu$i 9i nici pe al1ii. Nu gise$ti la el cea lnai micd de vanitate sau suficierta. Machiavelli e acuzat de complot $i i$i pi ba.. Critica a inceput cu definilia datd de un brjtanic. Aflat De catarul seu in convoiul ambasadoril sofeau pe rege ln deplasarile sale. scrie el.lectiv.Un e un om cinstil. ceea ce. Jacob Burckhardt scrie ln clasi cafte despre Civiliza.ldevaru] ti in$eliciunea. in ochii autorului. Informerile (21. trimis ln strihdtale si minta penfu b1lirii sale. ce in arbivi gdsjm $i textul ilaljan al emisarului lui $tefan cel .eligioqi 9i corupli mai mult ca allii .. al treilea curent ii pori\rnic. diplornalia Bizantului qi a qi Itaiiei sunt privite cu rezervtr. supediciale Nicolson e in primul rand climatul politic coDspirativ." Al doilea curent care ii este fa este $coaia realisla sau a puterii. Din misi la Roma trimite 49 de depese in 50 de zile. Retras la casa lui modesti. Machia\elli 5erve)le Floren!a rnlr-una din dele ln care domina partidul popular care alunga pe Medicii ace$tia se intorc. inlre R81$i -1797. Maahia\elli nu a cautat ih nici un fel tn puna diplomada in seriul urci societdli licenlioase.ului sau si l-a demi\ din funclie. es€ . este ne\oie si recursi la a doua.. in redlitate tiranic.. intr-adevir.. timp de pesle nnui 'ecole.177 la numir) suni indexate in rubricarii in care e\re oglindrra loarh poliliLd conlin<r)lului l se f6ce si Machiavelli este receptat de modemitate ln mai multe Unii il consideri on prelios precursor al unitilii Italiei. dar cum prima mebdA insulicrenld. chiar lnainte de a fi tradus in englezd.tia Rena$terii in Itsliar . 1J dar ii literatua. rapotat roare mrtc. Se pare cl regele James I I fosl $ocal de maxrma r. $i tot el adauga ci daca i oamenii ar fi buni acest precept nu ar tine. Intenlia lui esie convinge contempomnii ce un guvem slab este un guvem losi . acuzate de o moralitate irdoielnici ingrozit de de efecte ugoare..un conducrtor prudent nu trebuie sA-$i FnA van$l daca acesta e lmpotriva intereselor lui $i cand ratiunile l-au facut sd se lege nu mai exis6". r. atituri de utilizarea fo4ei.trebuie sd ftili. DiDlonalie 269 ii por \ r/a inreresele. Dar ln el Machiavelli vede omul de acliune Si de care ltalia avea nevoie.uprr ericii pfulesionale a JrflJm:!iei.. un dedicat Si un personaj lucid." Cealalti scoah contemporana. Obieclia vine din patea cclor care au deschis rnci \ re. Machiavelli este. ceea ce Gu1'emul Obkctele pe care ijei area sd le trutezi in s-Ar putea Jace in viitor. a diplomatiei vene$€nc. Diaffiba sa totriya decadentei epocii esie elocvenla: . in lireratura engtczi de pildd. corupte sau imorale. alta prin fo46... remane deliberat in urmA a nundra cafi solda. constituie o raLa perforrnan!4. active.scopul scuzi mijloacele" 9i unei gandiri potice bazate pe ea. metodele neconvenlionale ca .ti formeaze deaa$amentul regal.r:le sau planurile care sa e Drecisd. arc fr critici. scrie opera vietii sale. dar daca ei sunt r[i nu-$i lin angajamentele fatA de tine. calculeazd $ succesului cu puterea $i autoritatea geniului. italienii' suntem ne. Machiavelli. conplimentul Doate intoarce imDotriva eroului. numai erte u.268 Jocui pe scena Iunii Partea a III-a. pe la 1640' a asociat maximei . care a suDra!reruit Sunl paslrale inlr o orJine ne\... se Doate observa atenta condilionare a regulilor sale.Dinlre auste lrei (turi. sctie el unui riitor diplomat. Ceea ce el a spus Itr-adevax a fost cA . loacele tehnice de scds $i comunicarp de atunci. numi6 .

Amedca era descoperiti. Dupe cinci veacuri de dvali).lenii ce refu. dui!'bffill Slefan iflpouiva rurcilor de ta Vaslui. \icii $i sl manilesra o mare capacirate de cunoaitere umana. ca Si la floreriini. tn rimpul clramin era dogele Veneliei. Dimpotrivtr. Ponrerete. nii sunt de acord sd face Si la Vatican acelati I CaPitolul 4 t)e la Reformi la primul mare rizboi european 1500. crre ne inlerr5 cu prectdere. uneori $ederea era la doi ani. Papalitatea intrase in randul statelor italjene -ii disputau aria.at Si aduc dalrne de durati.a sa. Stim cum a dccurs 8ud lnuta cuvrntarea in fala Senarului.erea culrselor. factorii integralori ai Effopei cidenlale au fost Papa qi impiratul. dir preocupirile faclorilor polirici fale de inrerlocurorii lor citiarea intenliilor ascunse.uveranrlor slriiini deraliu. bogilia $i influenla. Toatc conflictele intre Pi4ile sale au itcrul djsputelorde familie. e in fruntea plu' !lui. Ea este o adevdrati sepa|are.$i scrie dadea voie si-$i ia soliile cu ei. anuleazi orice imed. azi. iul sAu. iar imptualul nr dispunea cit de o cancelarie pe cate o slujeau proprii supu$i de pe leriLru. Ele erau consroerarg bucitar bun era util penrru a evita incercArile de otr6y dofuiui. Anglia erau intfuirlcpi$isere firamilarea feudaH. Dar l€buie se constalim ci in acea-sta Dcrioadi sislemul nu s r rupi. cu rmanunle li. Schisma reale nu se produce decat cu Binrn(ul. economia era in expansiune Ce jru Jiploma!ii? Ca . Spania. cali!a!i.a $sPUndem la acea'ra inuebare. Ambasadorii aveau un cod slrict de conduitl.210 Jocuri pe scena lMtll cunottea pe venelieni. Anun!6 $i o $tire buni: pe tronul Tll veni Vlad Tepe$. Ceea ce izbe$re la lectura lor. cerd surydzi poate si ofere coii mentul lor ii cari predictjbililate poare contracara acesli dorit. cirora le ceruso Sprijln Ft Moreea. ca rege in nume Ptopriu Nc-am i putul aStepta sa vcdem factorii divizionari ai acestei iri{j bicelale ce se nume^a Sian$l Imperiu Roman amplificali de lltixtura conpoziliei sale. ace$li conducilori au inleles ci pierderea c lili{ii pe rermen lung. dar ca realitate Politic. O recunoa$tem dupe opele.i au cuceril Grenada de h mauri ltalia era inla culturaln $i arlistjce. Renasterea e in floare. le lrimiteau toate S roafLere \tdreru [olali lr /ile pentru d. l/vorati nu din domcniul polilic sau stralegic. Cer. ci din ier€nul crc- . conducitorii lor aveau ne onorabilitate. :a con\ul I hr|lc politrca tr . Partenerii impredictibili erau considerali nesiguri. iar in Spania Isabela de ilia fi Ferdinand de Aragon $i-au uni! destirele ficand un pas unitatea Spaoiej . ocupata {ie rurci. Pani la 1500. Un ambafl lian la RoDa lrimite intr-un an 472 de depe$e Senafu foare lungi. dar ineficient.icc. on$e pulsand de vilaljtate. Ceea ce se produce inrediat dupn 1500 esle o casuri de sistem.f.dl ralitatea posibild a procedurilor diplomaticc. mult la posl cate Uei-patru luni.. este remarcabil stilul informatiiloi vrtatea lor era prodigioase. regele Ranlei ridica Castelul de Aldo Manuzio scotea cirli la Venelia. este delallt $i cunorf. o delimilarc neti a Apusuluj fali (lc Rdsint. cat $l ln cafea lui Barbaro nu gisim licente fatil. deci timp de o mie de i de la ciderea ImDeriului Roman. anbii au slibit.a . iar Diirer Apocalipsa. ceea ce intare$te poz. Nu $telan futr-un moment ln care ei cautau s6 ca$tige in competilie cu genovezii n Sunt doue lucruri de remarcar in tehnica diplom! nilor. cum ievodul roman de amagirea suferite din partea sltor in luptele sale. Flotele comerciale se venetienilor este prietenesc. statele mari Franla. mofale. nu iDsemna mult deca! cele cinci unitdli mai mari fi o duzind de altele mici. Oricare ar fi fosr avanrajul unor scheme cu a pe termcn scuft. Anglia avea dinastia Tudorilor. In favoarea acestui argument am pulea lnumera rizboiul endemic. scos de mulldjn ecualie $i apoi pierdut thrd Inari regrete. In al doilea rand. Franla perea c./au \a p ece in misiuni erau I cunoa$tem in aceste reguli un ecou al suspiciunii ti rna|iei atenienc. Leoda Vinci compusese Cira cea de taini. nrus scrisese Pdmele Adagii. Era in 1477. DacA primeau daruri. Atet gulile lor. sura ce se consolidau noile state. pe care ele le atrag.unoa$lem acLoril ln hLlopa. in grcceqtc.

se consoliderziln dev€nind indispensabild in vocalia desemnati de rioari: slabilirea legeiurilor. Europa se idparte in doud prin Reforme: rordul Si sudul Papei. Cat de adanci era aceasti ostili0 dernonstreazd un fapt din zilele noastre. rezboiul de 30 de ani. Evul mediu i Rena$terea. care a evoluat apoi trasate prin pacea din Westfalia. se fomau pulalia cerea Consiljului or4enesc si intcrzici Lituryhia. iarin Rena$tere pe cea permanenfi. unde ele convieluiesc ]a pariiate 130 de ani de conflicte illlre state cre$tine pe teme nemaiauzit. impnratul voia si se invie ul medicval Fi atribulele sale de mediator in chestilrnile pdcii- .ccolul XV ci increderea in institutia Bjsericii. ca profesiune statal6. Du$manul principal al acestei mi$cfui era dc la Roma. Cu ce a marcat perioada post reformei.272 lutut t Dc tc. greacA qi romane. soluliilor paSnice qi mai ales menlherea vie a factorilor i Ceea ce am parcurs din acest racursiu istoric. l. Dace h greci identificim fundamentcle ei. Trier $i Kdln. in . aratd ce balania llnn spre sfera germani. intre vocile contrare putea auzi argumentul. in Evul mediu intahim generald. ca in cazul lui Sigismund.rnticrist. dupi ce impa4ise rnia in doui tabere. Danemarca $i Suedia sd l(l)nna in 1530). ele dau gre$. h caleva secole. erau desfiinlate $i cilugtuii erau redali vielii sociale. spus cd Luther nu a ficut decat si aprindi un lbc uria$ pe un dc lemnc uscate adunate stiruitor de allii. c inlocuiii de Lrn serviciu simpiu de canrece ti pr€dici. Acest lucru se vede din casele donmitoare din care prove- t r Hohenstaufen. iar coroana rm li efa de cele maj mulle ori onorifici Cand impiralji ifi iau in 's c lll Uneariei $i imperat roman. Urmau disculii. cu ambilii sede razboi $i jaf $i dominalie. acesta devexn . wiltelsbach ln rnajolor erau $epani efectivi pe teritorii limitate.liile ti au ftcut loc. mai ales. La aderat marile olafe ljbere ca Augsburg. dreptul de a convoca Consilii. popular. Mecanismul (l rc este siluafia lmpdratului zare a fost simplu. ca $i toli i coti$ra in istoria polilica a Europei. in 16 ln zilele noasfre. Prusia. Un predicator sosed ora9. eficace. cautarea de prieleni $i alia!.trnul oe r.ria lrteranismuNilmlul anilor 1540 este decisiv: Anglia. Din vicanl lui Hristos pe pimant. Nilrnberg. Hesse. Luxemburg. unnale dc Ziirich (1525). unnate de Brandenbnrg. confruntiri bateri. carc virde mantuiri sub formi de cedificate de iertare a picateior. Ecorl iui se intinde epidemic. care a devine cilugir augustjn la 1505 Pentru inccput pe poata catedralci din Woms alacul s6u impotrjva i Papei ia 1517. Brandenburgului' Saxoniei. sus. se distrugeau caeva icoane de sfinli. crestinii erau chemali si faca ordine ln temInladat de personaje odioase. afa cum Papa era de obicei de origine ni. cand el s a lncheiat. I luAm. ce proiectul european nu este decat un complot urzit de istul Papil Cuvintele aveau ecou la un public ce numire alascari Si lermieri crescLrli in valorile Si credinlele luterane din li" tn fiu. Basel (1529).Cine ulmrrca televile Oslo in timpul dezbaterii aderarii No egiei la tiniunea i. abuz $i fals in interpfeta{ea sfinte. episcopii din Mainz. iar la moartea lui Luther' in 1546.l ilrctrir limilale in . A este Martin Luth€r. preotul local se converlea. cu multe slate impdrtite intre cele doua in Germania $i Elvetia. avand Vaticanul ca loc de desftau $i centru de in_ l)dn: la doctrinb. irola. Un personaj corupt Si lacom. cu rege Si parlament' pc de Roma la 1534. nc-a dat evoldlia diplonaljei Si. Perioada se rcrmind pnn cea mai mare ropeane. Hamburg. lipsjte de capade a se adapta $i schimba. Diplomafia. cc a ndcinat la lnceput interiorul stateloi degenerat in conflict internalional. misiunea si practicile d tiej? in ciuda vacalrnrlui. a dezviluit valoarea uu lnlelegerea evolulici politice a omenirii. Habsburg. Nu sentimentul rcligios nc. petrecc o dati ca Saxonia. linalLrhi.nd lunii Panea o II'a Dipltnalie 2'73 dinlei. canctenzate de fljct continuu. Ea a pierdut eficienia de gestiune' (numiri tdxare tijurr(diclie) au $r8hiile de cafc di\punea Inilixi de monarhiile nauonale in si vedem cine sunt actorii reformei. doc|lr se respaDdea in Olanda $i nordul Franlei. care de la limile de igiu din secolele XII 9i XIII a coborat continuu. cain faimosul conim Lr (le la Constanz din 14l5_1417. vocal 9l Vom menliona doar doui: a) crearea dreptulul I prin Grotius $i b) schimbarea sistemului internalional. pcntru roman cre$tin? Alegerea lui de marii electoti: resele Bohemiei. prima.

D. . carc d€ . deveneau irelevante niale ti sacramentele. ce se inlindeau de la Madrid la Viena. dupa Lulher. Biserica. pelerinajol. Esenla esie in mrrlt citatul princi?iu crr'rr (its detennine religia de pe teri'I siu. 1562 1563) a fost o incercare de a reforma Biserica. ale ciror cconomie $i qtiinfl |lr)jrL. ir spiritul in care Reforma s-a implantat la sco| la olandezi. esenliale pentru Biserica catolici. numiti !i contra-reformtr.rt de ele.in oraFele sA scape de perseculii.tionah a Bisericii. culti onamentului obiectiv. il lea Papei e menlinuti.. penitenlele.Quinlul. o sarcastici descriere a tumulloase care mi$ci populatia. Nimeni in impeliu !r |Lrl1a riizboi cu un stat al inperiului ca urmare a ConfesiuDii lrL ALrgsburg ($i a doctnnei Iuteftne con{rnute in ea)luLrre \in. bazat pe posesale. Cu acestc idei. soliilor si consuldrilor rlpcl nr 1a personajul militant $i extremist. nimic nu purea opn al ideii unitalii politice $i spirituaie a imperiului crettin $i autorititii ceior doue instilutii ce il sustineau. Al lu cvenjment a fost pacea de la Augsburg. Conciliul din Tren!. thmiliarizal cu scriedle marclui ti in inflorirea sajul siu intirea predileclia definitorie a diplonatului traiitale. pentru ce prh s6u $i Scriprura legitura omului cu Divinitatea e nemijloci hl la rnspunderea individuhi $i resraurarea poziliei sale nare Si fatalism avea ecou sigur iD socieiatea sfuguinci noami $i inlreprinzeloare a Germaniei qi Nordului. Lipsea insi un element al acestui efort hdividual. Nucleul concepliei era c5 omul nu poate propdul efort qi propria voinli sA-$i determine salvareal damnarea etemr.lomalie 275 Consiliul a discutat lntr-o mare contuzie propunen tarea schismel. ceea ce a detetminat rneori dernri de populalie $i o fugi a creierelor protcstante din ldtile caI in ahe ldri ca Anglja $i OlaDda. ca de pilda Jubileul de la 1450. Biblia este autoritate..211 . rLr i lc[retati de Biserici. consiliilor si dietelor. de revoltele inteme. hlrstie cu Franla (1522-1559). Augsburgul este de lapt o prime consfirlirc a slarl( lrpt si recunoa$tcrca oficiaia a Reibrmei. Tarari necesari medierea institu.Elogiul nebuniei este lna din mari opere ale culturii europeDe. a fbst netll caute pacea. rcligio. ritual $i cel secular. lnterirea bisericii $i limitarea puterilo! nu au dus la rezultate. ci prcsupune lucreri.Cel drept va trii prin . ci se disiinge prin distanta fali de cele doui tabere. ca garantie a gandirii sale liberale de pAfiinire. Prelalii asistenta.credin!e" factorul ciutat. |x lnchjzilia spaniold O ridicini a Reformei a fosi gasitd umaniste. ril evenimente dlplomatice sunt relevante pentru perioada lbnnei. Acesta. Noua docrinb care didea lovitura finah celor doi i ffintre premergitorii anei ce-Si propune sA lege oameni in separe. Fiecarc conducator $i catolicism. imninge ld errrem e\igenrele muncii pe rea ascetici. lndexul interzise este redactat in 1559 si cordus de un colegiu de lkn rli. linut in trei seciiuni (1545-154?. idei sjmple. Din expusul Anderlccht ajunge rantul $i ocrotitorul Basel. al cirui lext a tbst | (lc o dleti imperiali. ai aspiraliilor medievale. care este $i pisratoarea tradiliilor. suprasolicitat de luptele cu lurcii. Ce lrebuie sa inlelcagi mat al acestei epoci. Prixii sunt darimpiratui. religii cu econonia esle pusi fu lumin! de sociologul W . Carolicismul are institutii de se extinde in Italia $i Olanda. misuri de reformd mora1e. de rnzboiu) ll. Printii ri iDfiunli armatele lui Carol. este suficient sel . lcze prjn propria sa reformi. pribegind p. 1552. posiul.. Reforma.boiul incepc in Germania in anul morlii lui Lrther. Erasmus rimane o figure doninanti a acesrci El nn este cunoscut ca reformator. Cei ce nu li la alegcrc intre luleranism lirtr:ru puteau pleca in alt 1oc. succesiunea evenimentelor si cdutarea rrll de solutii de reconciliere si uDitate ce feceau obiectul rcrriidlor de pace. mul fali de doctrine $i in sens mai larg de ideologil.locuri pe scena lumii Paftea d I'a.dreplared hr DumneTeu e\re revelara in Biblie . vroia si se lm. avend ca vadde lance pe iezuili. eliberala de protestanlii eretici. ci la conciliatorul {1. 0fi1 vorba sd recuperezc jumetatea pierduti a bisericii. mefturiseqte Luther. De altfel. incerca si reslaprestrgiul titlului de impirat Si al imperiului. Ca si alte initiative de reinviere univercale a bisencii. Dintr-o dat. un Papd rub|lor de <lrrn!a $i rna. dar episcopii au atribulii sporite. ci str zc cealaha iumatate. dar un cuvant greu aveau Si conducAtorii secul)r)gmele adoptate se opun vederilor reformate: man$irea nu rce la evidenfi.

". cale ii permitea sa inda o neverificata descendenti dintr_o familie princiara valahd. din refugiul unde se afla la Basel Ciudat: coincirl[: ca qi Quiniul. adoptand rximi mai prudente: .) fi acum.. sconndu-i din pddurile adorau copacii io chip de zei. ferd rasariteni dupi 105. Toate imperiile. iimpiralul calitor avea sursele lui tive de sprijin. nascul la mo$tenitorul tronului regilor catolici din Spania. 56 lncercem sa ne apropiem de el. Prea iryusti definitie pentru penu ce avea de inftuntat pe otom Consilierul de politici exrernb al lui Carot euinrul. i sdu nu era decat o schita virtuali.i slinl roman !i german ce inrrepinde? Nu mar e\l Chaiemagne un impAral alat de putemic $i popular precu Quintul. etnii diferite in Imperiul Roman sub o umbreli uriasi tinuti de o manA Acesta a adrnis in principiu oice religie. ceea ce isloriceQte esae singura cale bilizare ii absorblie a populaliilor migratoare. firi a da ce se baza mai mult pe propriul siu ||lt credit consilierilor. Cortes ocupi Mexicul (1519-1525). iar mult dupi el Napoleon ar putea fi privit drept curent. jos. care au cA ideea de imperiu la Carol Quintul e un subiect ca meriti lntregi. Charl evita sa cre$tineze cu sabia pe saxoni. tru erau Aust (1533). $tim g|nlbsor decat pe ei. fragmentele de imperii omogenltatea creqtrna.. Chile la 1536." Carol Quintul ezita. ducii de Burgundia. Purta cu el peste rot nostalgia loclrilor le. culturi.a. Quesada atateaza Columbia (1535) ia Spania.^ cd . pizzaxo priltlii Cre$nnilic imemd de a vn ridica mai presus de regii $i o putere pe care n-a avut_o decat predecesorul vosru I la ingropal alituri de Filip cel indrdznel. Erasm. DiDlonatie 277 Ce se intampld dupn Reformi cu cei doi sralpi ai temalional? Papalitatea suferA. De la 300 incolo. (I-a toti trei.76 Paftea a I.2'. visand la casa Iui din Anderlecht $e dezviluie astfel o priveli$le de interior a proceselor de decizie I . El era la origine un pdnt burgund nu prea inchinat dii.Sire. de Jean $i de Filip cel n. o urmeazd pe aceasta Ia Malines' lange es.. Arborele genealogic il face pe acest ren6r. pentru ci Dlmnezeu v-n conlbrir mcdiului cultural al vremii. Omul carc i a stricat sistemaiic planurile $i i-a intunecat vraLa lrntului a fost regele prea cre$tin al Franlei. ln castelul familiei in care a copihdt Carol Quintul Slibiciuacestuia pentru sora sa se vede ln corespondenF asidui ti ln fidentele ce i le face. Bizanlul proceda La anul 1000. Oricet ar fi fost Carol Quimul pitruns de misiunea sa.ti pe calea unei monarhii universale: veli reuni nitatea sub un singur sceptru.ul ti nordul european. dar s a oprit ia i rea creginisnrului. Dar. i. dup5 Reforme. inainte de moarte' ofta: '.. Se considera burgund ti in leslamenl fi-a exprjmaL dorinta I fi prin intermediul unui umanist al vremii. coroana le-a fost pusa pe cap de uri ApelAm h diplomalii vercieni $i apoi la istoncr. deschis conversa prea $i sfaturilot. FranEois I. Mu]1i autori vdd in caracterele opuse aie oelor doui personalitili radacina conflictelor lor' I)nr existau interese Olahus devine consilier diplomatic al Mariei de Uqaria' lui Carot Quiniul.. sau invers? in orice caz. dar remarcabil de pios $i cu credinF ln Dunmezeu. Siciliei Si Neap iar printr-un bunic imparat habsblugic preia imperiul. sufla la nrcche: . i$i pierde credibilirarea. cand ea e numitd de lmperat guvemanta Tirilor de Jos.Pace cre$tinilor Si rdzboi infidelilor"'Dar acest progr:am nu a funclionat. Converirea creqtini era ir fbnd rea in civiljzalie $i o poartA spre cetelenie. Nicolae Olahus e la curent Si fie admira_ lui Oiahus pentru Erasmus. Nicola€ Olnhus :a lsi face studiile la Oradea ai devine prelat lnvdtat ti respecce poartd un nume invocand originea lui. cend a fost fondar ti Buenos Aires. lui. Greu de il diferenle mai mari dccat cele dintre ei Diplomatul venelian nraleazi caracterul u$uratic ai lui Frangois I. ce bea decat flarnanda natala $i franceza. stim c6 el obline pensie pentru Nmus si ca tot el lntretine corcspondenF cu acesta fi il invi6 Ia ica Mrriei.Ah' daca rbaniul ar fi mai aproape. Rigiditatea 9i dogmarismul ei o impiedici sd caule promis cu reformalii tratati cu ostilitate ca eretici. CeEtorca enorm de la un cap6t la altul al imperiucra con$tiincios. era lndreznel. sunle. prin lor nu pot fi decat eterogene: limbi. dea cent. Ca rege al liei ii Aragonului inkA in posesia Sardiniei. care se transmite prin Maria lmpi. O fa_ lemagne. lmpiratul a r6it o viala de ftus$i slresuri. al a qi Germania. pasionat de vanitoare li aventuri. imperiul i$i resransese vocalia la un anumit cre$tindtate. asista la b6ttr1ii $i se urca pe coi de lupta ln Mediterana. descurcandu-se greu rinr. Posesiunile de peste ocean i ziaa].la imperiul sAu soarele nu apune niciodate".

. . un teren liber de rjvalilale Si coffruntari.Tout est perdu. Acesta inrcgistreaza Itaie mai bune in Ilalia. Papa se in Castelul Sant Angelo. El va izbucni pc teren religios ca o a catolicilor cu Reforma ti se va termina ca un rizboi politic. impiralul nu purca mal nurt. mai era o opozilie de gie vitall penru Fmnla: Habsburgii qi imperiul cregtin penEu ea un cleste ameninlator. in 1535. voiau s6 scape. in limpul nostru $i prin ncprintr un riu adus rcliIlijenla noasrrA. anullnd \rsremul )i lrand-o Je la in. ceci fiecare dorea pentru sine regiuni Navana. incoronat. Lupta' cisivd se diinsi la Pavia. la 1530. epur. d[ ordlr retragere dup: asdltul nereusit $i trist. Burgundia $i Italia. cu intarziere. sfang 850 000 de florini $i Carol Quintul este ales. solia ajunge la Ffanqois I Fj lucmrile seimpac:. Frangois I preia co amatei la 152 ii recucereste Milanul la sf6rsitul anului. esie luat nier. conflictul se aprinde penlru a tteia iar in 1542 pentru a palra oar. bolnav $i dezam. iin 1532. intalne$te pe Sultaoul Soliman la lgrad Si incearci sa I convingi sd nu atace din nou Ungaria iman e muilumit de relalia cu Franla $i trimile o anbasadi la nilia. imprudent. Diptotnalic 2'. Se paie cd in anii ce au urmat. cand juri ca renunla la BurgDndia. I serviciile regelui Franlei. I Conflictul incepe indata dupn alegerile jmperiale ia 151 mod surprinzAtor. in 1528.Ar fi o ru$ine pcntru noi Sj pentru noij il|cnlbri ai nobilei naliuni germane ca.79 greu de conciliat.re negoci femei: Margareta de Austna si Luisa de Savoia. imparalul considera Metzul fortifical ca pe un punct vital de gdturn inrre Italia $i Olanda $i a vfirt si-l cucereasce cu once pre!. impotriva dinelor.Se mergea ineilabil spre un conflicl major. In orice caz. iza era de sistem..i. ra$i lupte. Relbrna era pulemice U neaze o .eclorLrlde 5ara il Jdapu\l(rlc pe Lulher )r in I530 cAnd ilrpiratul fevine in Germanja. singura aparilie a ereziej. vdduva regelui portughez). sauf l'honneurl" Cert este cA e lnut: zonier pand in ianua. A fost numit cea DoanDelor". Zi de doliu pentru ilalieni $i de ru$ine pentru impirat. Carol Quintul temtinn domnia sa. luptele incep la ffontiera franco-spaniola. armala imperiale intre in Italia. cu noul rege al Banlei Heffi al IUea. Dincolo de acestejocuri de care au dus la conflicte intema. pe de secole. Se nai angajeazd sA ia. Acest ambasador ne deschi ftreastrar spre o incilcar" Ilagrania a regulii nepactizirii cu in Este vo$a de problema pereDe a rolului rcligiei sau ideologiei relaliile inrernarionale $i in diplonratie: \lau ele deasuPn rnteresu i se subordoneaza? Relatiile statelof crc$tine cu Poarta incadre^zi in aceasE disput5 seculare RincoD era spaniol aflal . Burgundia tot la ei. aflar acum in ltalia. un alt ambasador liancez nejiazi capitulaliile.ie 1526. jare$i pace. pe sora mai lui Carol de solje (Eleonora. Rdzboaiele intre cei doi protagoni$ti seamane cu un bal care termini in siare de echilibru ca ]a inceput. Dar banchedi $i marile case me$ germane.d6fi" francez la hegemonice ale altora. l!. regi dupA regi.git. FranEois I l$i pune candjdatura. irlr:r sa. FranEois I nu pecta jurimantul. Trarrlul de laCambrdi (1524) xreo' ruJalenie t. Miza este Italia.le udmenrlor ' se tourre irr Je. impreune cu cele genoveze !i flofentine. 1553.. se relrage irtr-o clddire conlbrlabili la o nislirc $i se stinge tn 1558. spre marea uluire a populaliei se nu mai vdzuse denrnitari rci. unde Frangois I.tionale. si abdice. care ducea in disperare lupta cu turcii pentru con_ Conflictul cu Fra. iar intre 1538 $i 1540 tuncon se dla din nou misiune la Poartd.. Pretextul este asasinarea de soldatii spanbli a ambasadorului fraDcez Antonio Rincon del langd Sultan. impreun! cu mult citata luir clamalie: . ftontul se deschide insa dincolo de irr. francezii tot in Piemont.h ttr. dupa moartea 1ui Frangois I' in 1547. dh scaunul unde era imobilizat din cauza gutei.'l!a e reluai. un diplonat 00ntifical afirmi ci noud zecinli din populalie il urmeazd Dar imilrutul e neindurhtor. iese din duri $i. aparent splendida 9i celebri' r-o dezamigire to|ali. . in 1521. Ambele cumperd favorurile electorilor.i trelr'ne. et :ide lul Mediteranei. recunoscut dupa pana$ul siu alb $i enorm. Nu se putea un aftont rnai mare la a&esa lui rol Quintul. F. viduv fiind.Era etemui .a 16rrrrndil irr rnrrn.. si inain6nd in Europa.uri pe scena lunii s stat sau Partea a lll-0. dar un accident grav se pelrece Pdn vaslarea Romei" de mercenarii imperiali dezlinluili. Abdicand din Tirile de los in 1555 $i din I Spaniei in 1556. el reimoiefte vechile cooven_ icomerciale cu turcii. Bilan! nul Metzul in mainile franceor.Un sistem fdrA mecanism de aplanarc a con_ iclelor. Calrd Luther apare la dieta dc la Womls.278 Jo. care mergea pan6 la desfihtarea dufmanilor $i instaurarea propriei hegemonii la Napoleon. turcii controland editeran. Cel pulin a$a s-a dus vestea. din care.

D. dodlor..li prin sabie. La lioane de locuitori.tii considerabile. masacre. asasinatelor $i ale lului echilibru intle tabere in aceasti perioadi. dupA o intrerupere. floia Spaniei vincibile Armada) i$i di duhul incercand si invadeze Anglia. in Franga. regina Ienabrlelte anglic nirmul ri lc !Jlul catolicei Marir Stuart. constituili de mult propie. intre 1562 $i 1593. cUm a lo\t numila perioaLla. Tronul este iiber. scrie Montaigne.e . nici cei carc Si-au exilat minoritl. negociei $i concilii. Mulli allii iau calea exiluluifi Anglia au de ca$dgat de pe uIIIn acestor oameni de calibuni profesioni$li $i cu o cinste formati in practicarea unej rlc exigente. la Rochelle. cei masacrali se numerau cu sutele. iqi lnt[. Toate deficienlele sistemului din secolul precedent. E intrareain Paris. in anul 1588.ri Al.i $i ca- -ir ralul Coligny ocupau pozi. ducele este asasinat din ortl rcgetui Henri al l]Ilea. I )ff zarurile se schimb6. care. Cand \oldalii lui Je Cuisc dadeau pesre o hughenotA. minc cu hughenolii. Anglia ii sprijinea pe hughenoli.. cdre in \fihil a lucreze ir 1545 $i. Pe rimpul sau. Herri al lvlea se bucurA de biografii literare lrDljonale in vremea noastra. la Ror Paris $i in unele familii nobiliare ca Bourbonii $i Chastillon Partida catolici extremisti devine Ligd creand ingrijorare $i nesiguranld in societate. iar siu de fier l-au simlil secta anabapti$tilor ti liranii resculali.negociind cu soarta ca aceasta sA se intample fdrA sau incetinealt'.. colocvii. La cufea Caterina de M6dicis. pentru d )i pulea expresia lui. Tinut in trei Conciliul de la Trent se incheie in 1563 cu o victorie a suslinut de garda de foc a iezui. intrigii.ru fresce curremuretoare ale terorii. se cuice asteDtand si fie trddat sau omorat dimineata. nu ti-au dat seama cA incetinesc sau anuleaze astfel paqii ir civiljzalie. ajungem ia 1618.locuri De scena lunii _ Partea a III-a.tile. tol fanatismul acumulat de hizi!ie. contrunrrrer ia lome mull mdi dramalice.iseri mult influenla. ai picii soci_ $i al dezvoltarii economiei franceze. Este inat de un cnlugir iezuit in 1610. reu$e$te sA mele ce despd4eau biserica de reformi$ti. La 24 august 1572. Conflictele militare nu au fost numeroase intre cele doud de$i Lurher nu cobor:rse in \cenr cu o rumu|i de maslin. podu. rivalite' pcfene ca cea fnnco habsburgici. toate nurrind unui Conciftu decrsiv convncar de Papa. . treizeci de anj. masacrul incepe cu asasinarea lui Coligny. pesle un milion de hughenoli aveau in 2500 de biserici ilegale. . hlgheno. decadenla papi d. \arorisc cu f||ca regenrer. ucis si el i]r de citre un ciiusir dominican. cltm 200 de ora$e sunt lisate 0dministrarea 1or. Nici Fran{a.. toate schemele extremiste ale iezuililor. in 1 55 1 .riscoala prinlilor" rcfomali.. dnnrul rege Charles al Ixlea (1560-1574). Romlnele l. ducele de Guise reprezenta paftida fanatica. boarele religrozse lrance. Cu iu ce iest( caracreri\rica.280 . Nu mai pulin faimoasa este crnporana $i aliata sa. In valea Ronului. una ca$dgati de impimt la Miihlberg (1547) Si gate prin .tilor. ca $i ol timp ce Spania ii suslinea pe catolici. E chemat I de Na! atra.lanntie 281 serie de diete. ca in 1562. Spnnia in 1492 sau Germania in 1940.Nu este iinie ca cea creqtin6". 9i nici o alti tard care a urt purificAri etnice. ea a fost bentuiti de intennitente. $i spune la 1580 ca de rio de ori s-a dus sA. construieste tosele.Hugheno. cand incepe rizboiul de lreizeci lIi. renoveazi indust ia texiile $i fondeazd Quebec-ul in Amenca Nord.face cat o Liturghie" rcge de exceplie ca gestionar al treburilor interne. dar de inainte nu existi decet catolici ti erctici de oriundc ar fi ei qi rei liri ar apa4ine. in aiunului zilei Bartolomeu.limpezire a sangelui" sau perseculii lioase.Catolicii con fiul Caterinei. de . Gnirul rege Henri de Navarra. ultimul fiu al Caterinei.. l)upE mai multe rizboaie in care austriecji $i spaniolii se incLr tulcii. Dupe doui c militare. principiul coexistenlei intre catolici $i Iuterani ca$ti porar teren.tii. Tensilrnea devine enomi la curtea C unde un Bourbon hughenol.. regina Elisabeta a Angliei. disfiugeri $i atrocitili. nalionalizaseri. rumeau calvini$tii francezi. Cu miniftrj ca Suuy $i finanlele se stabilizeaze. Duma. iar discriminarea ilor in fala legii este anulati. fiica lui Henric al V -lea. Pdn celebrul Edicr de la Nanles din 1598 garanteaze liea de con$tiin6 ii de cult in aDomile locun.ti pier trecu. din dinastja l|li . Un personaj din hbera Guise spunea ambasadorului spaniol ci pani acum pri du$manii puftau numele lirilor de unde proveneau. ca aceea a hi Heinrich Mann. cxre se calolcrTeaA la Ch:rrtre.

acum sunt incluii $i calvini$ii nA I copil) . abuzurile $i disprelul fali rile de mijloc Ai de jos se varsA in uriala cildare incinge qi fierbe. urmaS al husililor. In cauzd este capacitatea sislemului de a-$i imperiali de componentelc. Franla.i revin 9i impun noi reglelri cu mi dri de figrri pe tabla de $ah. Mantua.r.ltrle.cun a trparx(ul pierde. cauti in campul catolic alianla electorilor episcopi fi a lui xirnilian al Bavariei. Acolo fuseseri recunosculi lhrln de catolici doar luteranii.impreunh cu Maximilian. Camera imperiale are acela$i numir de 1)lici ti dc reformali. Wallenstcin este rechemat. Smntul Inperiu nu mai exis6' pillrrrida se strici. Im_ ritl1. sensibili la faptd cA Franta e ura toleranlei 9i a . uD razboi intem euroPean. cei doi decid measca un personaj nult discutat ulterior. moare $i urmasul siu Mathias si pe tron vine F Minoritaiea nobiliari catolici cere reviznirea documentuiui. conducitor al annltei. imperialii i. cu noi ajuloare spalW . regele Suediei. fiule. Suveranitatea e recunoscuta prinlilor care intrelin flrLrd directe cu pulerjle slrAine. tlltima perioadi este cea suedezo-francezi. RAzboiul cet mare se teminE in 1648 $i Franta este onre s ristumai balanla tanselor pani atunci neprielnice Neeocieile picii reunesc pe toli actorii germani combatanti' uri de Spanja.Nici norocoasa. care la 1631 senmeazd un tratat cu Franla. la Liibeck (1629. Oxenslienr. Fapcfr episcopul esle schimbat declan$eazi r5zboiul Franlei cu Spala 1635. dar evidcnld oboseala lor $i eprizarea resursclor. Florenla. nu pafticipi nici englezii. dar diplomatul a remarcat altceva Irrnra esre legitimaie prin teritoriile pe care ie conlroleaze $i pdn rlutul iuddic. cAci un an a tost numeroase annistilii $i pici provizorii. i porul luteran. ia djplomaiiei penmr sfatul dat fiului seu: . peDtru carc clementui religjos este lecat cu interesul acut de a scoaie Baltica de sub inUuenla burgica.St $tii. cpiscopul elecior de la Trier se pune sub proteclia Frarlei. digneaza. !ct' uuur !urrrPtu rr asan'L4. cancelarui suedcz . Dezast total beli. este un caz patelic li uII ficat de inapoiere. ia fraiele (regina Cristina fonncazn o liga protestanti condusi de Suedia. Scandalul iz mullumirile de la incilcarea unor dreptud acordate de impiratul Rudoif al talchimislulr care in l60a isr a\ea \ediul la Pragd. inrre timp acesia. p||r Jrrncrr.Edictului l. Pozilia lui RicheI este net[ ince din 1526: . unchiul lui F care esle personajul cheie pentru imperiali. Dar acesta incepe si se certe cu lezul acuzat ci tiriganeaza campania $i apoi delnis.Si ru se pennite ca cei din Casa de Nlria sa fie stepani absolnti ai Gerrnaniei. italiene $i poloneze. Suedia (reprezertad de fiul lui Oxenstiern) Istoria menljoneazi desenul aproape definitiv al frontierelor 9i tisfacliile Franlei si Suediei. Impcrialii surt viclorioii la Muntele Alb (1620). dar Sj Gusla! Adolf e truntea cavalerici sale.282 Jocuri pe scena lumii Pdtrca t lll-a Diplonlalie 283 lor. in acordul ei cu Suedia se preved6a cali soidali dau $i ca! bani dau francezii. Suediei reformate." Mi$cirile lui sunt marule: pentru a nu fi acuzat de erezie penttu ci line partea protes ilor. cehii sd devini catoiici sau si plece. l.eul rorduhi este viclolios. Certuri intervin casele domniloare germane $i Cristian semneazA o noua pace favorizeazi din nou pc imperiali. il aduce ir sccni pe lav Adolf.r Nantes". relinindu-se ti lirgindu se tot ceea ce eie oblinu ii rle la Pacea de la Augsburg ( 1555). ce lnlelepciune carmuie$te lumea" -. regele Danemarcei.uunll orizont. . DeSi noul comploi Si asasrnarea sueoeza lrlpanra lenstein ii pur la incercare pe impenali. nici lurcii. explozia de manie a Refomei. comandanlul imperlal moare. pe Wallenstein. Dar ace$tia pomesc spre Rin. A tebuit ca Europlr si lrerca prin incercirile unui rizboi inde lr. Sai .. a inconpelen1ei elitelor qi a mitologiei lare. Provinciile U te (Tarile de Jot. El va fi supus Djelei care .trei episcopii" ocupate in 1552 $i Alsacia. Perioada suedezi. precum $i emanciparea lor.e J< banJcLe Je merccrd"i L/r( rni'a ... De fapt. sis@mrl se aplatizeaze. rizboiul de treizeci de ani.parlamentele..).i Istoricii il impart in palru etape.'loscana. lirile se consider:i egale in tlrfptur. 1630-1635. Dace rizboaiele sunt prilejuri de misurare $ritnlii societdlilor. Cantoanele elvetiene. primii reformali ai Eurcpei. thrd Lorena $i cele. orasele protestanie se clatj pierd drepturi $i privilegjiPcrioada danezn line din 1625-1630 ti este numlE a$a iriervenliei lui Cristian al lv-lea.or'r. Portugalia. inrre lolS $i 1625 se desllloara elapa numilal ncarea pe fereastra palatului din Praga a consili cepe pnn cite Adunarea convocaei de impdrat si clt populaliei nujoritar reformate.!4 )ania suedezd nu e norocoasd.

Solia il scoare de acolo in lada ti el cunoaste amarul unui surgliun file sfa$il. care va opune Ittod constant primatului fo4ei puterea inegali a dreptului. Diplomatul ia in mana opera colegului stru de tom De iurc belli ac pacis (Desprc dreptd rezboiului qi dj publicat de Grotius ln 1625. Compania Olandeza a Indillor de Vest (fonda. $i chiar versuri. din care 30 in lalind). Are titlul de istoriograf al Olardei. dar se imboln[veste $i moare cu trei ani hainte de dir Westfalia. Cand le scrie. de Belli. Olada em ln ptni lnflorire. la idceputul periJadei franceze. Regele prirlul Mauriciu de o pensie $i in 1635.pe care ti Sena il privird drept minune a asocie ca minishu". dar corabia naufragiaze. pleace in Olanda. pe care olandezii ll cuieazA pentru a-i sprijini spadolilor. .. ius e salvat. Cand 1n 1613 Grotius duce tratative cu eng geseau locurile ocupale de oiandezi. modem $i rafional. iefJiau si incendiau dupa bunul plac. distrugedle ora$elor. obsesia olandeza a libertdtii $i fascinalia luptei seculare rare a jugului spaniol. dupi zece ani . pnn foametea de canibalism. Va lucra cu s6rg la alianlci franco suedeze. in ciuda imensului succes al ca4ii care Gustav-Adolf o purta cu el $i in campanie (intre 1630 9i se tipiresc 46 de edilii. pentru a intm mai pa$nice. ace$tia ii citesc di ceea ce suslinuse juristul. Dogi o parle din autori lin se spune ca dreptul intemalionai ius un este creat sub pana dominicanului Francesco de Vittoria. cum scrie pe mormantul sAu. iar avan$lui pansiunii coloniale li se adAuga progresul intelectual.284 Jocun pe scena lunii Panea a III-a.Nu existd iemh matn dreptul jntemaiional care si nu fie prezent5 ln De jure belli Bsle dreptul intemalional laic. vizAndu-i calitaFle $i panb i$i ia doctoratul ln drept la Orl6ans. flola olande2:r nu loia rcstricui penrru vase cartea o ajuta. Are educalie Si matematici.. il gisim sador al Suediei la Curtea Franlei. lndstat de lipsa aprecierii la care se ati$i da demisia. cu institulii $i structuri mai ajezate. in timpul rizboiului de 30 Hugo de Groot este un olandez nascut la Delft qi drala de acolo. verdictul contemporaro$rri e rezumat de juristul Lautelpacht.Cartea rezultatA esle insa desqe Libertarea mArilor In plin avanl. epidemiile. prin migraliile. La l1 ani il gdsim pe bancile Uni layden.Ele lin de iirii batave fi Cunea Nassau iDtema intre calvini$ti. cand jdeile descentralizatoare ale lui Grotius . Frarcezii literaturi ll retn.n la 1602) li Grotius sA snrdieze cazul sechesirdrii de cdtre ea a unul vas ghez. i Este luat intr-o misiune diplomadcA la Paris (fiind beiatul $efului delegaliei Bameveld) $i di mena cu rcgele ry-ba. Ayala.. Diplomalie Tn slujba Suediei e 285 crau. dezastrele (se estimeazA pierderea a unei treimi dh populafia gradarca agriculturii. Pentilis sau Suarez. Arc 9i necazuri acest om .dezintegranfe" 9i damnd la inchisoare pe viatd.

antemergirorul conceptual al sistemului intemalionai. tehnice $i l).Pan. constihrind adevtrrate ftacturi inlre epoci. Ca orice sistem. istoria relaliilor diplomaliei inlrd intr-un figat nou. legi. E o mi$care una$5 de innocu rilm de fuge infie 1600 $i 1700. Diplonalie 287 Capitolul 5 De la reyolufia Stiin(ificn h Lumini (1650Prin Pacea de la WestJalia. Din Rena$lere se mo$tenise teoria heliocentrice. in ia societililor. Evenimenrul urndtor dupi 1650. le inleleg. llevoluiia ideilor care pregitesc revoluliile americana $i frane precedad de un secol de idei cunoscut sub tillul de epoca a inilor. Cele mari surli intemalionale $i prjvesc toati lia umaDe. ceea ce ie mutd ceva din aura aceslora de stdpani de drept divin. iar in 1619 adaugd o lege privind perioadele de rotalie a planelelor' ln . Diplomalji le simt. Dar o dati cu dcscoperirea Americii. Liniile sunt indispensabile ice.i cdilor terate. ce lua ca bazi lia biblici potrivit cereia soarele se invafie in jurul Pdmani. funcliunea reprezentirii de suvenni la suverani. unul sub care este peryetuat $i oclionat insu$i statul component. Ele reprezint. Evolulioni. care mal lui Napoleon. Revolufia din Anglia de la 1688 situeazn deiv sediul de putere in Parlament. mol lansat este ince un sistem de state regale.are ili are Incepururile inainte de 1800. oricate acumuliri irvizibjlc s-ar produce. rccand puterea pdturii delinea pArghiile de avans ale civilizaliei Sriinlifice. Alegem un interval impLrs de cronologia specifici a diplomatice. dupA ce i-au impozi meni nu spune ce fbrmA Dolitice are statul lrlerDru ar narhie sau republici. cooperirile mulliple. Ea furnizeazi energia pent r Luminilor. cel internalional este in primul rand compusA din puncte $i linii.. dupi Wesrfali ordinea inovatoare este Congresul de la Vicna din 1815. pasrend insijillul regal PenNimbol $i arbitraj suprem.i cdlitonile lui Vasco Gama. nlai convenlional ori pur demonstrativ. Revolutia americani instaureazi in I coloniali$tilor englezi o repubhce constilulionali eliciente si ruic6i Revolutia fiancezi ir ocuie$te definitiv in toate intiile insliRrtijlor cuvand. cun] sunt dezvoltate de citre savanli $i de universitdti. Necolul telegrafului . inacceptabili pentru Biserice.regal" pdn termenul nou. oamenii incepusere se aibi o ahi viziune a sferei noastre e Novum OrgaDon canea lui Ba(on reprcnd pe copefta sa un vas ce lrece cu panzele desfiiurate prin )loanele lui Hercule $j anunland pasiunea noii epoci penhu ex in lb2O ap 1609 Kepler enunld legilc sale confonn )rurea Universului.Ialional". rora soarele fiird sitoat in focarul unei elipse. in schimb. a lui Copernic. cu nunai 24 de aoi rnai este $i el produsul aceluia$i rdzboi de treizeci de ani. Revolulia industri. de care e legate organic. monedi $i s[ang cetelenii sub drape]e. idei care pun baza $liinlei politice $i de guvemare. care nu este decat de doui feluri: paqnicd sau categoria picii inre toatc schinburile economice.a a III-a. r$i Pune $i ea o am!d putemicd asupra muncii diplomatice. Ei au manent ndscut in Ren4stere $j o pozilie mulr elevata. persoane.Dreptul iniemational. Anul 1648 este considerat anul de na$tere al si temaional.culRrrah" are un considerabil elbct asupra ralitdlii.di au suslinut ci natura nu face salturi. saltusub formi de revolulii sunt frecvente (doui-trei la flecare se- mullimea staaelor sA devini sistem. sti revolutie .. Liniile pagnice sunt intrelinutc de diplomali. in care va rdmane secole. le discute hainte de ini. burghezjei. dar dupi aceasti dati. Punctele sunt statele. dar treptat de un sistem de state llafionale. definite printr-o organizare adecvati $i care au autoridli. i statelor. A doua in boi. intre modnrile de ife $i de viali. vileza unghiuldri a netei este invers proporlionaE cu distanF pana la Soare. dar regatele predomind in secolul male de ducate $i pincipale.r. care pentru o indelungati perioadi devine nulr mai puti $i devastator decat rizboiul de 30 de ani.um in 1530. atitudinii qi limbajuld diplomatjc. Dar peni la acea datn lrei rcvolutii i zguduie structura nobiliara a srarelor. ipurd pe la 1506 $i redactat?i in De reNolutionibus orbi nl rr. s a produs revohlia $tiiDlific6. comerci carea de fonduri.

iar in mdtor. logaritmii (1614-1620r. fusese deja ars la Genela de c6tre calvini$ti t553.i permanentei 1604 Galileo formuleazi legea mi$cdrii unjform accelerate ( parcurs in cidere esle proporlional cu pitratul rimpului) $i pendulului (dunta oscilaliei ce nu depinde de amptirudine mase. gi iari cum un impirat nefericjr in polidci i Tablele Rudolfiene (1627) in triinF.ti ai lui Jupitet faptul are fale ca Luna. 1627) enunln lcgi in fizica gazelor. nlcini intrc savanti o licea neobositul pe toli savanlii prin corespondenli. chd Dar noile iegi mecanice confirmau pe Copernic Si pe I< Sfantul Oficiu decretase la 1616: . la p|aga. a carei suprafal"a e dez\dluila faptul ctr Soarele are pete. Existd o armoDie subiacentd fenomenelor al acestei lumi armonioase. Harvey descoperi circulalia sangslui: ir rlr: lNa o succesiune de evenimente paraleH !i independente de calenda- rul istoric al rdzboaielor.. iar Ifonado da Vinci fusese numai pentru pictura sa. ln Florenja (1651). Regii. acestea conlinand donatele obiectelor ceresti masuratre de astronom." AIi sanli $i gandjtori ai noii ere stiinlific€ ifi pierd viala Giordano combate scolastica $i aristotelismul $i e ars pe rug la Rotna. care eta n cian impe. Dumnezeu fiind supremul Sr cleator valora cat zece ambasadori. cum sunl elementele lui Euclid sau OliSinea Veciitor t \ti Darwin. pe care diplomatul o reie$te intens." De aceea.netoda lluxiuniloi'.rblicand ia 1687 PltiloNophiae Principia.. Royal Society la bndra (1662). Cu4ile Si diplomalii lor sunt fascinaF. catileo i un telescop mult superior celui folosil de olandezi. de Ia Galileo la Hobbes. ir mijlocul ce facilita calculul. Denis Papin studjaze prcsiunea vaporilor. il aresteazd.oneazd microscopul. protejat ratului Rudolf al IHea. in lui Napier $i r acelaqi an cu aparila legilor lui Kepler. prinlii 9i (cel de la Oradea $i-a instalat un!l) voiau s6 aibd telescoi servatoare propdi. considemt Marele Secol in domeniul ii civilizatiei. Ele sunt lbrmulate cu griji.ial. ceer ce Inrere\a vremii. ulmate la I 704 de T|atatul siu de optici. t^imosul siu . Cuericke exploreazi vidul. p. Aqa cum Machiavelli fusese ciutat . este. trind ti paftnrut universatirArii . nu muk duptr ilia primelor ziare: Academia dei Lincei la Roma c extinderea esie proporlionali cu fo4a). il pedepse$te se rccite psalni in fiecare sApdmane timp de trei ani. . filosotjc fals5 $i complet nd contHi Scriprlrrii Sfinte. Descartes plin de team6. il pune sA se de- $i de natud matemadcA. Princll)iile luj Newton aparlin numirului mic de operc care deschid drunuri pcntru secole.rlendfful secolului XVtr. I€giie narurii sunt limbaj matematic $i nnmai a$a pot fi citite_ pe masuri ce canicii sunt descoperite in acest secol. ce anunli opinii contrare doctrinei aris icc (in mod prudent atribuite unuia dh cei doi participatli la k)g). ci $i pentru inovatijle sale rchnice ulice.Ideea ce Soarele e imo centrul Universului e nebunA. pljn de nouteli Se lirDteazi academii $i se publicA reviste qtiinlifice. 1610. descopcrd patru sateli. urmat de anatomia microt opici. $i lnterzie publicarea unei ca4i Stupizenia arr\cntelor contrare noilor descoperiri se vede in reaclia fali de iLrl petelor soarelui irtrepnns in Germania: . Acad6ic Royrle des Sciences in Franta (1666). Centrala po5tali a comruger minorit Mersenne. alchimia p5$e$te spre rhinrie prin Boyle fi olandezi. spunea el. Dar $i ideile lui calileo ci nurnai lentilele !ale. care a pus mecanisrn mii inJnrscare. Insirumenlul cu care a revolulionat qtiinla rDecanicii a fosl calculul infinilezimal sau . lui Hook li ltparfine cea mai scufiA lege a elasticitSlii in aceea$i perioada: (knsi. Dumnezeu este analogic drept un ceasomicar suprem. cand la 1632 calileo anunla epoca friintei experimentale. pentru a ranja Biserica. ca Si Kepler. Diflotnalie 289 Kepler era asistent al asrronomuhi Tycho Brahe.288 JoLuriDe kend lunti Pa. un diplomat ce a\rea dupn 1600 o lenrili opricn ?n prin jurimant de erezie 9i ii pune cafrea la index. variind proportionai cu rddicina ei prccum si leeile milrurii proiecrilelor. C. Torricelli inventeazA barometrxl.Nu poate fi opinie gre$itd decat aceea care impune o murdirie in Ochiul Lumii. care Dunmezeu l-a stabilit se fie un far al Universului. mcdic si teolog. Ireuwenhoeck 11632-1723) pe6ec!.Dralrg. inccr_ sA inFleagd resorturile concomitenle ale intemcliunii violente fi interacliunii pa$nice a oameniior $ societiiilor' le incoroDarea secolului o face Newton. Inchizilia il convoact. Este cealaltd laruri a Stiinlei: pe lang6 modelul se (1600). in ciuda obstacolelor.de pir4i in secolul anterior deoarece c[nostea tratatul roman structie a fb(urilor militare.lea a III-u.. ci de lungime. lcgand Roberl Boyle (n.

Are cantonul Grizon soldali? Apare $i francez si-i recruteze. Franla profite de bre$a anglo-spanioltr $i nrite ambasadori in Anglia. societ. Locke (1632 1't64).ti. Starele eljberale de inveligul superior inperiai sau papal. Sub el. examinarea sistemuiui creat este subiect de reflectie. ln un grup de stale se aliniazi pentru limitarea puterilor ce pot ni o ameninfare. Esie de renarcat ci ce au hiit haosul rizboiului vor si aibi conducirori puremici. se atri' c ligii de ia Cognac ce lega Frania cu aproape toate statel€ din ia in frunte cu Papa meritul de a fi practicat . in menoriile acestuia. I. Ecaterjna de AmgoD' lui Carol al Vlea. {cel lcnelian. ln tr[ri de inovaliile impctuosului Francisc I. ilustreaziin modpatetic reclacteze..i analizeazi grandoafea $i decadenta I Roman.rta lh00 u gasm . O diplomalie i$i de masura cand este Pusi ln ba unei politici externe dinamice.. Francisc. inghesuie ambasadori peste ambasadori ln Elvelia' d€ unde hrleresat sA angajeze trupe. cu leclii pentru contemporani. iar mai tarziu prezenla unei pjanete lbst demonstrati pe aceeaji cale)..ui pe sceha lunti Panea a III-a. Dar ceea ce realmente prefigureazI o snrLui distincti a diplomaliei franceze a fost dubla dispensare de Iiteriul solidarililii religioase prin stabilirea de alianle cu principii rmali ai Germaniei $i cu sultanui necredincios Lui Suleiman Mrgnificul.lile sA nu reu$eascl si rezolve pr cle o complexitate mul! mai redusi. de/!aluind loal. Franla va avea o preponderel{! ro crci. inspir5 pe Voltaire. in speld Spania qi impara$l Cand regele An' . iarLr|minile traiesc sub fascinatia oDerei lui Din nou ne izbim de cele doui agende paralele ale i avansul frenetic al $tiiniei $i practicarea incApdFnate a razb Cum e posibil ca dispunand de minli capabile si dezlege m naturii $i materiei. dururiran decel ce rnrrevnzL!i in \cncrile lJi lean Bodin. ii respunde acesta.290 Jo. DupA un hlr(rt cu Poa a. Mecanica cereascd era elaboratd (. autorut l"dldrftal este pesimist (Iono rrmini lupus). ci se aflA sub proteclia consulilorDJla lungile lup'e relit'ioase care umbresc diplomalra frrncez. derivata functiej drumului fiind chiar viteza ceea ce spusese calileo se concentra in fonnule simple: era derivata a doua. lrl al politicii. exprima forta prin masele co+urilor ti tantelor dintre ele. ia" er iti lrAie\ rolul errcerband rulontatea . apno liei statuh. intitulate P/ircibotare potn' iit. un rege al RenaSterii cel convingea pe konardo da si vini ia curtea sa. cu regele Angliei.rte... Influenta sa asupra considerabili.l. din care nu iosc mic. Dupi 1526 trimite ambasadori peste tot. sub Regele Soare (Louis al XIVlea sau Louis le care domne$leiDtre 1643 $i 1715. dar nu di structun de garantare a pbcii.i mollenrrea l5'atA.ub lillul ab lisnului de drepi divin! intirit de harut suprem prin mo$tenire.zi $i noapte calul meu e in$euat 9i rrhia e la bnu". a anunlat trdsatun persistente de ele_ tla. ici Henric al Vm-lea iti ptuise$te sotia. ii cere ajutor' N0 dispera.4alia. $coala francezi devine dominantd in secoiul XVll ilcena europeafld. minislrul care a adminisiral in Ir rernarcabil economia. cum ar fi solulionarea I pa9nici a unui conflicr. scris: . Peftru coryurile cere$ti.r iepotolite prin proiecle cale !i depi$sc puterile " De aici a lbst rcgim. merelie $i prestigiu in $coala franceza Francisc I line diplolia pentru sine. afla! in inchisoarea spanioli.Si cauli sA stabile$liura ostilitaparle: . aurorul cirtji R€prlticd (157 Franta. Ele se dedau vechiului ioc de titi. aceaste mo$lenlre con(15E9-1610) ldeiie liiro ti experjerla chibzuitului Henri al lv-lca hri le sdsim in scricrile lui Sully. ditorii au preluat tena..balanla puterii". conform careia cetelenii tiancezi nu sunt supu$i 0(o0ure. spectaculare.vreau si deduc fenomenele natudi prinrr-m fel de pornil din principii necanice") cu imense consecinte pentru nomie (Halley a prczis prin calcul revenirea cometei ce-i'i astizi numeie. in care se obline de la aceasta faimoasa extrateritoliillit. gustandu-$i suveranirarca pe care o incorporeaze in su lur. nu infiinleaza o weme ambasade ca celelalte JAn' iDtahiri la ved. proiectul unei peci eteme. la 1795. Timp de trei veacuri. Drylonalie 291 Pozilia unui corp era dari de cunoa$terca poziliei $i a e supus.n lloarc. apare $i rezidenlul francez nngi singu{ul trimis european.Si Du alragi vilc l)ennu s|atol t6u". fird sA se scufunde periodic in abisi !rugerilor ii moftji? Intrebarca diplomalului nu e pur reroric6. {l. Noua institulie este aceea a ca_ legilor Iilulaliilor... Dar stilul ei are preculsori. o lege si fiei universale. fire incuviintare papali. in materie de inovalii. iar in altd $i Lr.rli $i culturali in lrvant. Monresquieu (1689-1755 L'esryil des lois . pentru ca mai apoi Risoun\ul nu I \orn nbtine dupi pacca de lr We. Politica devine obiecr atenr de ales in secolul XVIL Hobbes (1588-16?9). un cian al monarhismului telnperat.

un a-rmisliliu.'. e chemat in lta ln 1639 $i fdcut cardinal in 1641. ci bumneTeu Bpuum luunl.'.czinra busola dipl nei \rle: .pace. aqa cum se Relaliile economice erau tratate in acelasi Strasbourg-ului. Richelieu Inlroduce uei cuvinr care rcp. ceea ce a Dus aliante cu olandezii.raison d eut . eliberati de considerente ideologice. in spre HaLrsbLIgr.ea sa. regii Frantei au o vanitate care este nui pentru Franla decat toati ura strdmosiloi. setl Dei e$se stdtuds. consulii de atunci raportand la Ministerul Finanlelof ti Come4ului' Amiralitale ca ti Iar in ce prive$te gmdul de devotament al inallilor diplorl1ali csle de amintit o inamplare pulin obi9nui6."Llre insd pe Richelieu. Richelieu inlelege rmponanla de a llichelieu a reluat calea antispanioli $i antiaustriaca.r cri Dintr-o_dati.panidul huphenol. Un an mai 6rziu deviDe al Consiliului de RegenJ6. . lncearctr dna cu_ sliruinF prietenia principilor protesland germani. Ea ramane pentru mull timp intr-o ln RomiriJ pinh in lq24 relegramele a'llba'c z'iie or. dar It esr era oare Rinul? Richeiieu. \4arii de Medrci. Situalia era prea grea pentru ambasadorul de la l'laea. care fiind umilitoare ii va v5lama ireouperabil pe$onal. utilizat in locul . atrn rea scopunlor pe care qi le-a propus esle un test.ii burgunde $i a celor $apte care vofueau unele france/a.. Richelieu si fie reamintit ca una din cele mai inllueote figuri ale istoriei n deme". rezuma un consijier ifrperial gAnd lui Ferdirand al Il-lea_ Filosofii sau diplomalii put*t it .. ceea ce era rmpotriva \traregier tui Richelieu.r in ochii rnajo. mediaziln numele teselui francl inlre francezi Si prjnNl de Orania. La rord' complica din cauza mosteni.armistiliu de lunq. Esre condus e\clusiv dupa jce.ru reda(la e In limbr fiance'/a in aceeagi perioatli. Peformanreie sale in Rezboi l de treizeci de ani sunt de gur Dn exemplu_ lului de 30 de ani de Suedia.. Richelieu aju.rrlegiara. cu Fotestanlii djn Gemania' cu rrd de Saxa qi alitura{ea deteminanta pentnr relansarea rAz_ r o opinie publica favorabile politicii ul polilic de popularizare sale El utilizeazA pam_ Mazarin. franceza devjne limba cancelariilor' limba ' .ge secrehr de sl 1616. pfotecroa. it rirl sau biserice. Slujltorii ei sunt oameni de mesene Franla are un lnister de Exteme din 1626. neurralizea/: marea nobilime si !ea-zA. Richelie introduce o di_ nratie DrofesionaH caracterizati de continuitate qi de obiective teme.penlru re Spania. Devenir prim-minisrru ln 1624. care vedea in diplomalie o alma prelioas' penlru h ir'rteresele comerciale din kvant.pAcii" exprcsia . Mai ales ci a spus in Testamentul stu cA matene cle stat cine are puterea are $i dreptul. lung.292 Jocun pe scend tunii 293 construita a$a-zisa teorie a . i4r cine este slab nlai cu greurare incearca se nu fie vinov. Cunosc6rd inftangen sa din partea coatiliei spaniole 9i austriece.. La vest Allanticul.. \u lu Jecizi rizborul. )cotu tranceze e iluskara de un exemplu. cire Feia titlul ti rolul lui Richelieu. duc. la moatea lui Iruis al XII-lea ti propagandd.din p6cate. Daca Fian vendrca tot ceea ce ia apartinut vreodata. Un diplomal fr vremea lui Henri al IVJea. clsim la Henri practica veche ln legiturile cu Poarta OtomanA 0a 1604 n privilegiile obtinute in secolul anterior de Franla).c. . in 1835.in evaiuarea unrn om de stat. durat!'f:' Itand un acord care a dus la na$terea TArilor de Jos: Numele relinule in isroria Europei $i a diplomatiei sunt alC din€lilor Richelieu ti Mazarin. i se pregrtea 'dosarul" problemelor. panl la icarea punctelor de interes 9i a celor ce trebuie evitate Came' lcle cle reuniuni sunt birouri de analiza a lemeiurilor pentru obfiintampld ilt ane_ ncrea de tedlorii pe cale diplomatice. dar pericolul exisra pentru cA.. factorul crediDlei in retaliite dinFe atare $j_a pii rolul prioritar pe care i-l rezervase intregul sistem medievai. Medi. fmncezii sunt nevoili oear. r elariv clar penDu sud Si.irAFi mii". larea lDirit de Colbea. credeq . A remas insi ca un caz de autosacrificiu inpus prestigiul po diDlomadcA prjn excelen{i. o poliricl de zare a aulofiLarit de qtal. ddr ambele palii nu accep motive politice $i de prestigiu termenul de .h'l|lor arrtprotrrLrr mrnr'rcr er... in rizboiul de treizeci de ani. doctrinare sau nlimentale. ambasador strlin. in cazul Pirineij erau un r6spun. da). allele flamaDda.botarclor naturale. Kissinger scrie ce dace .ura $i ostilitatree nilor ar fi provocaut. iar ministrul de exteme frzmcez Torey se ofera sA indeplirrca-sca misiunea.

Mai mu]te rlri apar dupd aceaste dati in Anglia. Sruartji revin prin Cafol Nl II lca (pani in 1685) Este cel care rupe rradilia Si se aliazi cu Lc'ujs al Xlvlea inpotriva olandezilor' $i in sliNii.ut rmleu rrind p.nul aadi. sub regina Elisabeta ) in aceste doui jocuri de putere. lacob I (James 1) produce ca rege uniunea personah a Scoliei ll Angliei. de pe contjneD.parlamentul cel luDg".. glia adopd cu interziere normele rafinate ale diplomaliei fiani0. dar t$i -1672 du$mxnia generala. care-i insPiri vocalia de putere linrnte a mAr or.c prorc(r unrtical oricc (reforma.. judst italian stabilit in AnIt De legatiottibus . ani conflrplul de. Diplo'nalie 295 Cu to^i16 gloria pe carc o emandu pdlarul de la Vef.Nimic in exisrcnta rimpurie a Brimniei lasi sd se prevada gr?ndoarea pe care avea si o atfugi. atit de bogat[ in schin$nri nrloi de ja noro iie.. de la Nantd 1685.e. utlir. N. unul pe connnentul european lhLrl in competilia penm celelalte continente. Stuarlii scolieni La 1603.ratiune de \tat ar fr pfe\upus o rnafirii rational! canrarue reattsti a cifcum\lanlelor si a )anselor de reu.r funnaL rrupe proprir. Dupi 1660.Cronwell devjne lord-protector al l(cpublicii Si o conduce debarasandu-se $i el de Parlament pe care lL inlocuie$te cu n Consiliu restrens. Este un tratat despre drepturilc ti indatoririle rulay) Aproape axiomatic se adaugd la lnceput. flota spaniole a lui Filip al I. Moarc in 1658. vizitam l[ Jarncstown unul din primele lor forturiCarol I. unde stabllc$c colo i incepand cu 1607. a anelor $i iol bilanrul polilic dt Regelui Soarc nu e prin nrmic remarc ercn ne aJung ca sd ne intrebem dac6 ei a inFles Richelieu. $iinla cu Droon).. un alt Stuart. Razboiul Ligii de la Augsburg se temil Pacea de la Ry.boiut pagubjror de Spanrer care trne lreispreTece'ar (e lermin. ca aliat secuftlar dL$rrranilor $i rivalilor Franlei.ru poliric Si diptomdtrc ldeea ca tara tor .. Trepta. Insularitarea Angliei a addugat f6li indoiati cateva 'pecilice in ponjerLJ . statura Angliei 'lcr.t. lntar . Anglia se afla in urma Franrei $i econonricesre depatiii de Tarile de . in t5: PanA ia l6OC.o pnrra prFrroa\a mo lrt.este rizboiul cu Otanda (1667-166b).ompete{i Cromwell.-. Dupn Elisabeta. in prjmul riind Spania Dar o noua ilor. cand (lronwell ia puterea Si Carol I e dec|lpitat. re. rc\ritUr..rticA raLa de on..rllj\e drre entd. ceremonial $i protocol. pani in 1&0.uraj ri fr-. E prinrul tege al Europcj u re-$i pierde capul in revolulic. A doua imprejurare in care nu se reg. nu e in r si ie expljciteze. a nurcal o invariantd istoricn in relaliile xLl!e\ilJre_cu I rrntr. Cand hvincibilc Armada..wick { togT). cotitura o face la lntreteiere de secole. porni pun:al pe leme dmastice $i de contrci al tedtoriilor rormande brctone (1337-1453). regelui.ita. eurcpel)nr rau aelerminar \: c.(Th IarA d( tumultuoa\r \cen. ter_ [a! c decapitarea acesteia de citre tegina Elisabeta. ea Inipo a. . care iau calea Americii.pe. adrce rivalitatea cu Spmia de multe ori pe ul p1an. literatuta cu Shakespeare. pe care rostirea cuvanului rr]r:r€r.Jnr ralboaiele punale tara folo\ rc! mul.ai es. 1640-1653) qc impune prin. ufl cul suars de avanlaje $i costuri. Razbojul civil line pane in 1649.flamenl lunrcs t persecuta pe puritani. af tr arins.(shale. conlinand lndrunfiri pendiplomali. de pildi aljanlele. dr\Llru ensleTr Daci sccolul XVII esre aceta al Frantei.rce de lirerdlur. csle distr si in 1588. inllorirca S(otri cla. Dar muri\e in tbOl )t n_a avut cjne sd-l ia<c. Nu depane de washington.i nilF tle care oetrnea rI| Frdnla. conflictul izbucneste din plin... F-ranla un nou cxod al hughenolilor Sj o inamicilie crescuii a lio niscuti lot din insuldritate. Pe plan teoretic. a participat la complotul in favoarea Manei Stuat. doNle$te din 1625 fari sA lini seama de |ulament. dinastia Tudorilor. care ob[ne Fla produce coalizarea Olandei cu Suedia Angtia_ Rdzboiul $i intre $i 1679. Rizboiul de 100 de ani. In care lrepldt . ti care a pro. rizboaiele. In 1714. as(encrLnea ei mlera cu panLr coboraroife a Ffanlei. in acesl an. se vede confruntati clr du$manii ei. iimp de trei ani. hcob al lea produce asenenca proteste . Prdamentul (care va fi numit . la li5 apare canea lui Albetico Gentiii. Unei tensiuni pemanente religioasc intre regii catolici ll Anglia refornute i se adaugi ceada hlre rege $i P. pomit de la faptul cd un ambasador sPaniol. intr_o mare de argint. Franla obline Franche-Comt6. uJor confundabil cu o dorinti sau o ambilie.I 294 Joturi pe scena tutnit Partea a l-a..tos. Ma/!nn a rtrur-o Si probabil cA fiino rurorele nor i-a inocular-o. mai depane.se$te liune de stat" veritabiti este anularea Edictulu.. de carc cdrdinrtii probabr' nu . abia in cel concurenu Angliei \e Iace \imrira din ptin..pear. l)c$i in matene de legituri diplomatice.

in special SUA $i Anglia. l{ intretiierea cu secolul XIX. si iftA. afiflnand coltat in prinul rtud pentru ele a fost asislenF Erilor b! ri. Acest )i se termind in favoarea Angliei. in (lcschizitorilor de drun stau acunr comercianrii Si asociali (1701-1714). iar dupi aceea preia rolul proeminent al dominaiiei in &colul XIX. ce ftebuia si anumite alianle nedorile ale Angliei pe coniinent Arhba! ii stimula doriniele $optea cuvinle lmpotriva Parlamerlului' si ii mai $i lua ha4i $i documente secrete Englezii nu se prea tare gtiind pedect ce comunici Gondomar la. iar prevenirea unei astfel de uniuni stitea la baza cu Franla. dar retizat $i aplicat. figura principala a politicii exreme a Angliei a fosr Wiliam .ti an Un subiect ii rpropia: proiectul lui Gondomar ca clsitoreasci cu fata regelui Spaniei.revolufia glorioasn" 9i ln 1689 Parlamentul i$i \uprematia prin Bill of Rrghl.r"r"" iala pe Henfic al VII. Se citam mesajul reginei Ana catre parlament ln | 7 | 2.l/ie gula fiilrd ca cel pe care il sprijini sa poati avansa' Woisey. Resimul Stua{ilor a fost cunoscul pentru conrplia sa lntl cinev. cintand o alianti cu Rusia.Prinlr-o rcmarcabili abilitate in exercitarea rolului de lltor.Madd ambasadorul englez oblinea acolo depc$ele lld $i le Diptomalia continentah a Angliei e legati de balanla zilele. diplomalii au fbsl surctasali hr8rlri paraleli dc nisionari.rind sn fie irecut dupl amba franc€z. de necorceput cu al. in timp ce Anglia ia cibraltarul.296 . Diplowlie 29'/ Drin incercArile de recatolicizare fi absolutismul siu falig' i i688 are loc.ia desci " "p. Fntru . l)upi pacea care se incheie la Urrecht (1712) 9i apoi Tratatul de l{:Lstadt. Ea exprimd ingrijorarea ci in rizboiul de succesiune al SpaAmericij Latine. ca $i a bazelol unei societe. care i$i formeazi primul imcolonial: aproape intreaga Americt de Nord.Cu bitecuvantarea lui Dumnezeu" ea dosA nstaureze un real echilibru de fo4e in Europa. inrr-ade!ar.ea Angliei ca limba a balanlei i" lii* Din ljmpul lui William al III-lea djn casa de dupi l6118. Anglia i$i continua o ascensiune consrant5 :icnli. omul cu baianta inceatcd sA izoleze lu. tot in denlui Frarlei.Pand la rdzboaiele mpoteoniene si l8rcsul de la Viena. sn iimiteze influenta francezA in Olanda. Simqindu_se influent.easc. extinderea coloniilor devine tema e . istoricii adepti ai principiului etic vor se' teze folosirea acestui principiu de cefe madle puten nvantajelor ce se obtineau pentru urmdrirea obiectivului principat. sau cer6nd sa nu fie irvitat cet olandez: Cu Gond gele pefiecea ore lungi de disculii. Gondomar declan$a-se conflictel ciiere qi ptotocoi. scria Andr6 Maurois ill lNlond Angliei.. Fera ca ea si fie dizolvati. .a mai putemici ce r. Franla ar putea sa. arbitru sau aliat. $c urnirea astfel nu numai irfluenfarea unui joc de putere in defa- irn alegerea aljalilor de pe continent este cantdrita $i ln lumina ti shbirea unui concurent in lupta colonii. in Europa Franta pierde reritorii faF de Habsburgi. l$i hrge trupele din lnrena. sA starneascA apoi pe tDrci $i pe suedezi impol{usiei.$i asigure dominalia Spaniei $i voarea celui mai putemic. Prusia. Un autof din secolul XVII. rprodpe in col se dezbate in Arglia.locLri pe scena l nii Partea 9llt a.. pana in ..rer al Anglieicare re la\a pictgl minri o brlanra In algerelc careia 'e anau Franlx $i S cealalta o greutate ce urma si cadi de paftea declst de lui Henric al Vm lea i se atribuie dictonul c i d. neadmi. il caracteriza. surd sau explicit..oastre.b. william lnlre Spania qi fl imagi. un Richelieu al ADgliei. riu ca ace$iia sA-$i iroseasci astfel banii iit D. chiar inconstant.esareasca e\pedrlii imrloFiva \a tn curlea lui James [' iorut spaniot Conaomar reuti'e sa stahileascd rela!ii de aI regele. $i pe rnentul americaD obline teritorii confolate de francezi. problema t libertitilor. dar care reugi de la inceput". insuleie din c tr supremalia in Indii. In prinele cuceriri coloniale. Prima esre folosirea integrali a unei r Llc diplomali liberi $i cu mijloace financiare li. pot fi neglijate doua note caracreristice derivare din potitica I loionialista a Angliei.a vrut sa dczvaluie regelui secretul ce spanjolii pl'td consilierii $i diplomalii sii Dar regele nu a adlat indignarei spunand cA nu . aproape doui decenii. se impace cu Austna penhx combaterea ideilor revolulionare pe conri'Icrcnul alianlelor pentru sdvilirea lui Napoieon a fost pregi lrecasL strategie englezi tenace $i aproape prestidigitatoare.{iul. prin esenta ei ti care putea sA I'nri pelfidi.ti emanclpate' teorellc rate de Hobbes $i Locke. dupe ( acesl principiu.Politici mobilA.

unde se produce un incident diploma ubiri Si de iahtul oferit de rcgini. de a apAra in toate !5rilc".Richelieu al Rusiei") este la 1667 A-L. cu regim de extfatedtorialjtate. Petru cel Mare cere condamrLtl la moarle a celor care au adus jigniri Rusiei Parlanrentul hrir|nic promulgli o lege a imunililii diplomatice. pentru a imp6ca obiceiuri $i pretenlii exotbrl0 ale gazdelor (ingenunchere. dar $i pagini fasci rtc de obseNalii $i comenlarji asupra unei lumi pulin cunoscute Nl nurisc $i Matveev era iD dizgralie. iar el o cearta. de des_ tfn din legislalia internd a vrelnei lin- . in 1695 Peru cel Marc il folosctte ca inle$ret in lrp.rrunilc l0r M. lite de clinezi biruri etc. Berlin.r al tl il: rn lar pe cheiuri. cnenzul Moscovei.298 Io. Englezii i$i l I scana de eroare. Orlov ti l( gmv. cand elevii sii devin iDflui. autor Istoriei Imperiului Otoman Si ^I ru bru al academiei djn Berlin. pc fostul domn al Mol_ |vri. era foartc cultivar Si vizitase I (Stockholm.i a predcslinirii dac: ccrcurile i ale nu I af fi privit ca om de litere $i filosof? in vars6 de 35 luJrer/a . Milescu moare la 1708l.le cr tr cJIr in /ilele prim-ni shx ar cere specjati$ti de la BruxeUts. stabileqte relatii diplomatrce cu siate euroEene si asiatice. la voievozii de pe Naun. Rapa ul oJici\l [d nu numai infornalii precise.ub rn{ru. pati de fugi. candidat la donxrie. s au purtal xrlii protocolare. dacii n-a. O audjenli pe care $i ar fi dorilo mulli dimli in Europa: un han in jill impiritesc in sala cu 300 de ]nan[i cu pene de piun. Intrarea Rusiei in politica mare a Europei se ptoduce ceputul secolului XVm cu Petru cel Mare. Misiunea e dec neindu111: fricliuni la fronliere. grei(rsia JiI Con\ranrinopol.A rlsloi. care Stia latina $i grcaca.uti pe tcena tunlii . collvcrsand cu mariD.a llrgi statul in toate direcliile. bun diplomat $i abil srrateg ( neau . care ciura ali .. Dimitrie Canternir. pe carel nume e consilier penlru penhu alaceri orientale.runul Cum polrira Ponri .M.r 'pera sj pi rcdobandedsca putut imprieleni el cu un ambasador al Fianlei legar de jansenisti de la Pon Royal. Ceiitoria in Occideni o intreprii lrimis al fostului domnitor Cheorghe $tefan. Ajunge dupi un an. Il urmeazi un om de aceeati atenlie se A. al m lea. Paris) $i sludiase la. !ar5ln care Petru Mare iSi va crea viziland-o inaginea prin care l-a cunoscut Eu_ lur D trimis cu o tllisiune specialb la impAratul Chinei. {:lar sub noul lar Fedorov. schimb de darud. Matveev e 0r ra $tiinlei $i educaliei 9i rlrrl ambasador ]a Londra. dar Matveev nu vrea si !j!ie de scuze. suspiciuni reciproce. in mai 1676.) cu denmitatea tarului. Nu se put( comandarc mai potrivi|a. A a\. Diplomalia se constituise mai demult. fi plrtut disc ta cu l blema libcrului arbitru . e rerbililat. Stettin. care obtire ie$irca la Baltici Si incepe cucerirea Un personaj cultivat. Tarul Alexei . he4i $i sate. Trei ]ucriri voluminoase ale lui Milescu: Descrierea Chinei c]'tfltLtul de cdldtorie.lescu nraterie de protocol. ca nrul anrbasador permanent al Rusiei in Olanda. cum este Compania Bt InJiilor Onenrale.. uluitoarei ploare Si rapiditate. panA fi suita sa se disociazd de pozi lui. tondara h 160n. Milescu e acuzat de ma_ $i abateri.ctru cel Mare trinitc pe elevul lui Milescu.lnia Azovului.rl\ee\ ir e proren. autorul celei poflante operc de modemizare a societilii ruse$ti. Acesta nu ir di ceremonialului prin care se urmdrc$te giului lui lvan al Ivlea (cel Groaznic)..L Di\lonalie 299 ile special fomate in acest scop. Se ilconjoare de mari oameni de cultur?l I-a 1711 pdmeFte rlru o curlca sa.S.ochii intregii Rusii Mari'l menirea de . Paftea a ltl-. oltul decat al treilea lmpirat din dinastia manciuriana Tsing 1722). Patri semnaleaza pc nelericitul moldovcan. Numirea moldoveanului Nicolae Milescu la lilor ia 1671 arurci lumini asupra dimensiunii regionale al maliei $i a solidaritAlii oftodoxe in acea vremc. Trimis intr o nrisiune care contrazicea vedeij se retrage la o manistire. In iopol trimile ambasadori strilucili ca Ukainlev $i P. devenit mare (1547).rrii fi ficard planuri floti puiemici. Matveev.i patriarhului de la Constantinopol si-i recomaDde pentru exleme oameni instruiti si cunoscitori de limbi sirijne. Dlplomalia dusi in timpul lui Pctru cel rc poarli pecctea personalitelii sale dinamice $i inovatoare. la Pekin. iar in iulie loc primirea.. Luni intregi. Va$ovia. Matveev fiul.'ut schimb de soli cu maniei. E. Ordin-N care considerA Departamentul ca . I-a 1561 s-a infiinlat un Departament al solilor. E arestat pentru presupuse datorii neplatite. prima de acest llcalerina a ll-r perfeclioneaze sistemul diplomalic al lui Petru rfl Mair $i ajutala de sfetnici $i arnbdsadori ca Panin. care a unificat reqatul si s-ai complel de mongoli.

felor.Rusia. Dt Descartes fusese filosoful european prin excelerli prin a sa todt' a ideilor simple ti clare. cercclatorii s au grupal in j francezr.lerder. manifestand o formd bhndd. romancier. despolii tuninali nu decidA . e1 este conside t un Dfecursor al Revolutiei. fire a mai numi pe ilu$rrii ilaljeni $i spanioli $i numeroa$cle curente de enuncipare prin cunoa$tere ti cultur5. Pru(ra ri ALrqrria' imninirca poloniei.'. a continuat in secolul XVII in toate domeniile. Ipocrizja era la ordirca zi se reflecta $i in conduira diplomalilor. scoasa de D'Alembet Diderot $i avand colaboraiori pe Voltaire.c. kssing. in Geffnnia se numiri hibniz. Toate cl incoronare i$i scriau coresponden(a. pa\sct. intrat in istorie sub de . autolul influentului Tablou economic la i758). incd din 1714j laire. La cunea Frinei iftahim maticieni ca elvelianul Euler $i enciclopeditti francezi ca Intreline.in care se stabilegre principiul trecerii iibere $i rite a \ a\elor rurcettr $i rucesn la Marea Neagra. Enciciopedistii erau in majoritatea lor detr. Iezuilii. dar Grotius.a acum ii leoriile \oc ale lr polilice Dzci ecomia polfticA se conturase sub Regele Soare (teoria mercantilisti pe agriculturi qi intervenlie slatali este atribuitd doctorului r lcsnay.embite spunea lui Diderot cd e u$or penrru el si scrie pe hnnie. Droducand voare rard in lumea adslocraticb. . reo€anizeazd lnvxfime ul primar o riu din Rusia in 176J. in taire Impiratul Ausiriei semneazA pentru priDa oare un tarat inl iianceza. Ei constituiau aoel cerc al Luminilor. tait!?. e1 putend reprezenta pent secoiul Luminilor ce a li)s1 Machiavellj penhu Rena$lere 9i Grotius pentru sccolul XVI[. Redacinile [ ]e merg pana la Refomi. em cel a rentului Luminilor. cunoscut 9i tradus in toate l0lFrile continentutui. pe timpul ei se semneaze mal pulin negociati din istorie (patru ore) de la Kuciuk (drumul spre Constantinopol devine deschis pentru se$ti). Cot!fiied Wilhelm l-eibniz (1646-1716) cste unul din candidatii cei n i potrivili. Spinoza $i P fendorf (in donenjul juridic) sunt considerali precursori Hume $i Locke sunt $liilpi. corespondentd n care in\pi. Daci atracria o concliluiau telescoapele.. Turgot. dar $i in public. Conducea o revisra polemica. la Rasradr. DacA ar fi si alegem dirtre diplomali un simbol al epocii. rezuma liberalismul enunFnd fi d Alemben. Cu colecljile ei deruile lui touis al acesta mlrea t€ Cabinet du Roi. in timp ce cre$tinismul lua fome populale ca $ccolul Luminilor se mai nume$le $i Atrlldrrng ( Dnlightenment ir' cngleze). gencroase $i optimistA a credinlei il Fiinla Suprem[. iDtriga 9i badi paEunseseri in retatiile dintre I Limbajul pe care ti I insu$eau . adevaratul ptuinte al care a acompaniat ln secolul urmAtor toate acliunile nancipaloare ale Luminilor' Enciclopedia FrancezA a apArut ln 1?51.enciclopedi$tii" secolului voltaire este depate cel mai popular dintre ei. Esenla lui consti in pdmordialitatea ratiunii. crlu i/gonili in secolul X\uldin ranle I rrropei Ca Si revolulia ttiinlifici. in 1772. cu lruis at XIV{ea. cdfl ea impanAfea aspiralia tuluror 5uveranttor de a deveni .o\rl Lai. Acesrea erau urm:fea revoluliei gtiinlifice. Diplonalk 3O1 Potemkin ii continue strategia. Dupi modelul Mariei impAr6teasa Auslriei.despolii tuminali.. respectat pentru perseverenta sa lupt6 contra lkaniei. Cu lel au stabilit o coalilie triplA ce va combare Revolutia sub Napoleon va constirui nuoleul Slintei Aliante_ FaDtul cA i la titlul de suveran luminat. Ecaterina a Rusiei (1762-1796) este o bune legfturA lnl mul absoJuri\l al EDropei Si noile curenle de gand.suverani lumini$ti.. in l17o aparc^ E eu a:upta iei ndtiunilor aI scollanlJ lui Adam Smith. r(rm moLJ rra a erpeo electrice Si a colecliiior din dorneniul triinlelor nalurii.e cere Dt societatea. Luminile nu au cunoscut frontiere i0ti. pana $i turcii $i scriau in francezA documentele. pe cdj trebrie sA scrie pe pielea oamenilor.filosofii" satl . Repercusiunile asupra relaliilor intemaljonale $i ale diplomaliei ru fost considerabile. a despotismului. Montesquieu 9i . filosof. deveniti limba oficiaH a Europei.. Diplomatul Luminilor se distinge prin enciclopedism $i pdn increderea in capacitatea ralionamentulDi de a $usline interacliunea pa$nica a popo.. varful de lance al extremismului catolic. c pondenla furatE. Trianorui de la paris Ermitage ul de la Petersburg.. ca $i Frederic al Il-lea al prusiei. chiar Si cea privala.scz lriqcarea pietista. sub Louis XV tea ur alt minisiru. p. a intoleranlei. Era anticlerical l6ri rezerve lacraser I'infame!)-ktoi. Curierii sunr jefuili. Mendelssohn. cum ar fi Curcntul Latinist din Transilvaria.300 Jocuri pe sceM lumii _ lti Parrea a IIl-a. nu o va impiedica pe Ecarerina'i priine revoltele Lamnilor aflxli rn conditii nx. l.

il.n p'un.r.r.u bibliotecar .t"*- n^" a...-" i-"' 'a stu'rreze limba mondiata I umanitadi a tl.*'''.'n'":.'' ili"ll'lJ'li' '..^..1$'1ffi $..^-"-" '' arrtiotomane r i"l"t"i'.P::1 :_:.lll.JiJunirore :::l nu numur cuvinrere ' d/' c'"' jT''- l::: U..fii]i:':.. 1.H5"H ".nse pc inlil:1". i. '.erpediLii *"I1' i"""t" p" Capitolul6 Imperii $ natiunr i il"".1:.ili" i.... ...:.o^'J1:e. a.^i" r""i'.' l iJ...r .' Tij'il':'*': :l:. :l:". l*-$**$t*'*." .'| .fi * aiunge t""."I"'$t:..il:.**m*#+*rffi nnffi[t*t**lw r$$*tru*****ffi :"i'""1::ii". p'*iT:':. ewr on '.302 rcilculul in[inilei Polihr(Ior..]l:.ii" i""u....'.'..11"'.'..i..r...."d..i' o'"rectul Lrner...one ii.:. rege toncepre si * chimzi.1":'li:'...:i 5rudiile la LerpTig rr le4a .i ::ff . el e magi'rral ca matemalician n i i *i' t ...'"' :t "" I "L"il:::?":::"li i] cu nu .':1... un'"r'"ta "r' sa.lt: a Ia ducele -de Bruns wick APoi au to'r " :J"::.i..":.. r" *t1 casa lur e reconsrrtririi .li rli'i.. ii*'.il.:"1. .]|Ji.lr**** ..nnui* ^'". t"l $.."" .1ffi l:i:l:j i:"xT: Hlii"l'.:l[."" .

hsre unul dtn paradoxunte aci. 1144 1748. toate erau condan scnenle. Pana h Revolulia americanA. dar siatul devine laic. Trei pirinli fondatori ai SUA astlel $i bazele diplomaliei amedcane. h scrieriie fil boaie (1689-l697. Theodore Roosevelt esre oro r. 305 juridice sunt insi impresionante. ca putere aflati in rizboi cr du$nanul comun A $i ca furnizoare de ajutor nrilitar in arme \si soldati.In iradilja diplomaliei americane.tor lupralori penrru libefta(i.ulon a.lI reali\re. Astfel Franla era o aliatd a Americii prin fo4a preiurifilor.ial. care la independenJi llu ocupasefi decat un liagment min$cul din suprafala de astazi. preot Si soldat. utilizarea forlei. apare o noua rcndin{. SUA mostene$te in vederea enunciparii ei o cotonie (Filipinele) $i posesiuni care fac azi parre din ea (ca puefto-Rico. redus la o fasie de pe (oasla Arlanricului.ie aDtrcdre r ton€r (Louisiana de la francezi $i Alaska de ia ro$i). as0uns6 in doctrina Monroe. iitlurile robrhare revenind ooar ddmini\tratorilof engte. ci cerea doar respect $i toleranfl mutuald.re concorn ent. dreptul lor natural la libefiare $i bunastare. Diplonati. Multiplicjratea bisericilor rcibrmate ti a altor culte nu ldsa lo€ pentru dominalie sau amestec in treburile siatului. tionanentul corect. care in slujba ideijor nobile fblose$te fo4a.lea a III-a. iar deasupra lui sri o autoritate predominant arislocratice.104 ' Jocuri pe sLena lunii Pa.chir-brt. IDtreg secolul unnetor. La I898. Cind mai Jefterson vine in tsianla. s-a Drcdus Drin c\rerminarea indienilor. pand a7i. e. Sratele Unite ale Americii. in cAularea uror mon$tri ce buie distrusi. pentru drepturi inaljenabile ru infrangea cipiul neintervenliei sa! cel al nerecurgcrii Ia fofte_ Pesre tot fluturi stindardul libeftAlii fi independenrei.Vestului Silbatic'. In ceea ce pri!e$te preorul.AvarS e. primar Inu o cunsrirude nrrcrrc ne. proprietdri de sclavi.era cel nrai de jos $i obscur di 0le- linii rnari nerecurgerea la fo4a a fosr inilial respectatd. posesiunea de colonii. cu pre$edintele Theodore Roosevelt.0 \rngurt idee mina abordarea politicii externe: moralitarea de sorginre religii carc cuprindea frdtia oamenilor. se indepirteazi de senrimentele caldd lui Fiarklin frF de aceasti larn $i propune o distanlare . e teristicile sistemului eurcpean. noui. salvarea lor dc opresiuDe $i natie.nl fie prin cumperarca de rcriloiii oul pentru Texas." fegul trib dip]omatic". viitorul pre$edinte. unde consrari cu rristele ci in uitimelor zile ale regalitdtii el . _or)islul )c. e ministru la londra in acela$i an. care erau in acelari ump. care ar rrebui se se macine intle Dispare gustul aliantei $i apare diiema echilibruluj de putere. fie prin destrdmarea inlui Spaniol ti in mod exceptional printr-un razboi cu Mexi- Amcricii fala de Franla $i Anglia.e./i. Recurgerea la rdzboi. Rezultarul esre ti el uimitor. Dar nici tatea cu cei ce lupt. ln Treplat insi. de Injruire i\cusiril 5r .l fizboiului. ta \farril. Soldatul va ocupa de acum inainte un loc de fmnte aldturj (le diplomat $i uneori va ie$i in fa!. va fi $i inima Americii. alil balanta de putere. cLr rilboiul de i denli. Amcrica jeffersonianA adopti o soluiie magistrald: societatea rimane religioasa. SUA respecta principiul neintervenliei. 1'7D2-11 15. America se implica ?n dezmembrarea totale a Imperiului Spaniol. durabilS a Amerjcii musculare.Dar ea nu va merge in !tui siriine. Theodore Roosevetr cagdge ategerite din 1904 cu poza sa osti$easd. Tureia SUA asupra Amerjcii Latine. cucerire teritorii sriine. principiile iniliale au fost puse Ia incercdri $i irli ferit amendiri. in borator s au conturat tendinlele durabile alc politicii ext lbmarea curentelor de gandire caracterizate de o Drare rezili in pnmut rand. l'151-1769) pe te americanpenrru lfnloirr . Deci dupa revol|Le nobilul di\pare cu Je.. impreuni cu neirlgridita libertate de a al€ge $i practica o rcligie. s-au m.. diplomaful este flancat pretutin(leni de nobil. Jeiler\on dc\rne patru ani ministru la Paris. hF de lo. nu era in ochii autorilor decat o legiiimtr scoatere a contineDtului sudic din aria bantuite de rezboaiele $i do_ nri rrria curopenilor colonialitri )i rmperiali$ri. claritatea ideilor ce se adAuga unui spirit tic. Lr sfar$itul secolului insi. John Adams. numeroasele referinte la cultura andci. dar ea incepe inainte de oblinerea victorjei finale prin rarea aclelor fundamenteie de c:itie Consresul de la Phil S-ar pfuea cA aceaste adunare de femieri tenaci $i religio$i ince ezitau in alegerea limbii oficialc lntre engleze Sj era ia curent cu gandirea vremii $i in pas cu secolul Luminilor.le cdvaleiie pentru eliberurca Cubei de sub spanioli. intervenliile militare. in 1785. Guam). cu binecuvanhrea 5i rugnci . sub tirlul eliberirii popoarelor de subju8ul colo. Revolulir amencan.rar \i-a afiilal rellI\i. Cucerirea .. delbJlerile ri Jucumentcle reroluUer. ca yi locuirorii Aterrei. conducard in frunlea trupelor o sarie . spunea pareric Adams.. In America nu exista aristocratie.

La Valmy (1792). $i Statele Udte $i Franla lturetineau visul unei lumi pa$nice.Pasjunea cu care W. Fervoarea rcvolutiei c ilcorporatd acum in expeditii slriinc impotriva Angliei (campaln din EgipD. Talleyrand. Roosevelt) o esentiali revizuire in prefe. ftancezii au victorii militare. Dar esenta 0omune s-a manifestat in multe privjnle. Dovada sunt DeclarEiile i l)repturilor Omului. al $coiii liberale care dd prcdominanF dreprunlor omului )i in\lituliilor pasnrce este presedrntele w Wilson.Am fo$ $i eu acolo.D. dezbaterea nu e$e inchciaE |ji rcperele fixare incd Revolulia amencana foDdaloare sunt puncte de referinli pent telegerca diplomaliei americare- Alir ca olgini . eveDirnentele din septembrie 2001. Ambele revolulii erau anticlericale $i secr afizante. cucedrile $i dominalia erau pr. Napoieon prcia lnrterea $i meDliDe pe Talleymnd ministru de exteme. Wilson insd nu a cules fnrctele ideilor infr6nt imediat dupi rezboi de citre republicani. n posrmodemist aduce operei marilor constructori de institutii laterale (Wilson $i F. {le o clas6 populdri $i productjvA. ins5rcinat Si cu apararea extema. lutia francezl seamini cu cea anericann.. ln ciuda inferioritd lii. llotrespiene pierde puterea. estc ghilotinat 9i revolulia inra irltFo |rzi noua o dau cu Directoralul (1795-1799). Metodele au fost deci diferite. care a renunlat lir neutralitatea Americii in Primul Mondial. Se recurgea de o pa(e de afta la un drept natural imprescriptibil. recurgand la ghilotind intl-o imensi izbucnirc a maniei populare. Mai taEiu. Ambele erau liare $j antircgalisle. s-a aftturat alianl€i tranco engleze $i a contribuit la acestcia. inspjrend pe Goelhe: . Dar realitllile externe lc impuneau din nou recursul la armei SUA pentru a alunga pe cobri$ti. avard o putemica cololature de bine $i riu).rse pe seama regimuriior criminale apuse. cu elen putere de la realisnul lui Theodore Roosevelt. Obiectivul unei Lcpublici laice. Prin {lesliintarea Dircctofatului in lovitum din Brltnl.Luminle). se regisea in ambele locuri. Pand astazi. ca ii un alt element comun inhibator al celorl curenle: raporlarea la un sistem de reguli universale.au obrecrrve. care s'a ocupat de rellccrea instiiutiilor diplomatice $i de fbrmarea personalului. Danton i$i l)trfde capul. francezii aveau o singura biserici instilulionaiizatd $i putemici. ca qi americanii.ie $i echitatc. peni Ia teroare. conduse dupd principii ralionale de justil. din senul cifeia se ridici 1|r lan5r dpjtan de arlilerie. care o ata6.sonai ilushx al diplonraliei. Celallrlt pol. acesrea. care au intrarea Americii in Liga Naliunilor. Mai mult interes penlru diplonalie eesim ||r Danton. La 9 Thermidor an 11 Ollele 9 si l0 iulie 1794 dupa calendarul revolulionar). La 1793. Napoleon. Tot sub DirEitorat aparc un t)0. Rbzboirl. l pldtorii improvizafi cu haine civile $i arme de ocazie inving coa- nistralici republicane consnnd din impletirea elementului docrina lui Wilson. Ralionalismul ce lega pe rcali$ti de li pus in umbr5. impolriva Auslriei (canlpania din Italia).a acror'. Theodore Rooseveh si Woodrow wilson vili drept persoDalitilile cele mai reprezentative penuu curenF care au rivalizai sau s-au implelit in diplomalia Henry Kissinger considern in Diplomatia cd ele ne fumi delele cele mai peftinente pentru inlelegerca politicii ameri inceDLrtul secolului XXl ambele suferi schimbdri esentiale. in timp ce liancezii aveau peste ei rtratut gros Si opresiv al nobililor pe care revolulionarii voiau si-i desfiinteze la propriu. rol pentru care a primit sau a Nobel pentru Pace. urde se simlea acase.306 Partea a 1-a. Dtptotnalrc 307 ameninlirii cu fo4a. ceea ce sllri pdoritatea militare fi rolul amutei. lnpotriva . deparaziBtA de nobillme Si uler.jDlei pentru unilateralism (cu care se recurge gioasA (cu o lran$anti diviziune intre divrziune utilizarea fo4ei). dar in timp ce aBencanii aveau zeci de denominaliuni cu predicatori $i nu cu preoii. doue curente i$i dis' pun pLrtcrea: girondinii moderali $i iacobinii inflexibili." in dcsf:surarea rcvoluliei. acuzat de tradare $i de infiangerj. Franla pentru a respinge o mult mai periculoasb coal4ie lormat6 in Europa pentru restaurarea regalidlii. in plus. apare o noui versiune a grau englezii de peste ocean. crr ii . Wilson s-a consacrat unei pAci o considem dumbili $i cnirii Ligii Naliunilor l-a ftcut ti al unui curent care a continuat sA inspire politica ameri Franklin D. care cere incetaiea terodi $i Rolrespierre. Ceea ce i-a permjs si recurgi la brul pute. oonfliclLrl jzbucnette intre Danton. dar penlru anefcani atal regele cet ti l(ia. Roosevelt in al doilea si la sfarsitul celui de-al Rizboi Mondial. Revolulionarul american Tom Paine lucra la lcxlul declaraliilor la Paris.ii $i nu I a impiedicat si fie mediator in boiullri ruso japonez la 1905.

Pace cu austriecii la Luneville (1801).rllat fatidic al mi in societate. Austda. cand austriecii ucid pe rrimi$ii gresul de la Rastadt. Turcii 11 numesc pe Napoleon . venalitatea. Napoieon imperat (1804) $i rege Si a treia coalife cu Austria. Paco Amiens (1802). Pentru fbst $i este un pretext continuu de reflectie.vrruri mrlilare. Cand se introduce conservatorismul sau pericolul schimbarii violente iese la ivealr. Ce sA ne mire mai mult la acest personaJ: dc loialitate. infrengerea. (1805). ea a rArnAS de inflexiune in istorie. aliatul cel i vechf' (1806). germane fomeaza Confederalia Rinului sub protectia lui Napon. Dalmafiei. in franceze. Intrarea in Viena. Alpii. repede coaliliile cand vicloiile o permit $i st impiedice sturci cand ele se relac si devini durabile Putini diplomali au It se converleasci contradictiile de interese ale duqnanilor in !l Frantei ca el.308 Partea a III-a.inceputui sfar$itolui"). Putine subiecte Dot fi urmerite mai etent mat.. CAsdtorie cu fiica lmDaratului Austriei. ce lntmnea diplomati pentru a dez rele Sfanului Imperiu Geman. Sub Bonaparte incepe un nesfer$it dans al puncLale dc Inagrsrrarele lur Io. Sub Directorat se produsese un act de resocotire plilor imunitnfii. cameleonismul sau capacltatea lmen I supravielui in tumult $i de a servi in continuare $i sub alli ni interesele Franlei? Cand Ludovic al XV l-lea revine djn dlrt)ii ciderea lui Napoleon. Napoleon continua sa elibereze . smlqitul dominaliei austdece in Germania 16 sta. in 1989. B o lego din regimurile existente la lnceputul acestui secol XXtr ceptibile de rhsturnari violente? Pentru observatorii volutiile sunt Drodusul inevitabil al celot ce le vor Ele sunt implozii de sistem.. prct cu ru\ . Cl]nd la 1807 Napoleon il indepafieaza din post. Diplomatul obligalie. Diplomaria se fbcea Ia varf $i tu cancela. i nu explozii montate din exterio. pentlu lumea europeanA.Padj$ah al Franlei. A coatilie: Anglia. ci adminisprinli Fi plotectod. jignitor Si in!!tor. \rcrnna i Ulm. Pace ventie seffeta (1801).lnlr o convctsalie cu Talleyrand ii \rlzar acestuia cd a trAdat pe lolj pe care i-a servit: bisedca ca . sfinlefte rezulrateie. in jocul acesta.. Napoleon a sfa$it prin a-9i coroana imperialS $i a-Si face fralii regi: Joseph ln Spada. $ in olanda. sau vizibile. Cearta Polonia cu ru$ii. Rusia. coboari in ltalia ti zdrobe$te pe austrieci 1800.republici suroti" (in_ Elvelia). i|rtuise intrarea lmpdratului pe panta coboratoare (faimosul sitr . infrangerea lui Napoleon Si Pacea de la Paris (1814) C€ vede un diplomat in acea epoc6? Completa subordonare a lomaliei faf[ de rdzboi Si cucerirea amat[. evaiuarea s-a fecut Fnn patimA $i cu mai mult6 nuanrA ca oricand. Prusia. un analisf al sdrii de lucruri lntr-o Bre loate camcteristicile sunt sau masuabile. Faza finah.vicronrlor oblinure ti viitoare. Summit franco-rus la Tilsit (1807) Riscoala Spania (1808). Invadarea Rusiei (1812). prin lovitura dati sistemului ab serbarea bicentenarului ei. Cu toate rezervele $i excesele ei sengeroase $i extremismul iacobin. B66lia natiuniloi la pzig. Tallelrand este totdeauna Politicos si rafinat El ttie dcslac. Wagram (1809) la Schdnbrunn. Talleyrand. Victoria imlotriva Austriei. A patra coalilie: Anglia. Prusia Victoria la Iena impotriva Prusiei. rez. Rusia. ocrotindu-le de monarhii lacomi. Revolutia francezA a fost un seism Dolitic de mad. ultima speriatd de prezenJa Egipt. Victone impotriva 0ilor la Friedtand. [e o tAsaturtr vitalE a societililor: capacitatea lor dg schimbarea. Napoleon pracdce un stil brutal. iffarea in Berlin. undele seismuiui au fost propagate de riz oniene. J6r6mc in Wesfalialn diplomalia sa. Victoria de la Aust€rhlz &ll Alianla anglo ruse Diplomalia se confunda cu polilica exteml ti era personificatl ministru. tqi oferA serviciile de consultant se ftnldratului Rusiei. Punct culminant al cucerfilor euopene 810). In teritoriile subortate de la Baltic[ la Mediterani nu erau ambasadori. timp de doud decenii.Pace cu turcii (1801). chiar daci ele expnnau aspiraia de Frantei se formeazi tmpirat.I rur(ii. Tratat franco-prusian Ocuparea Veneliei. pe care ii lovea ai reveneau mereu i4 sase coaliiii antifranceze incisive. Inlelegerea . Dblotnalie so austriece 309 in 1798 a doua coalirJe Austria. Putine teme au o putere predictive mai ma{e ca tabilit5tii. IatA o succinre ti elocventd cronologie.. Rusia $i Turcia.

lar in E ropa n_o interesa decat pe care dolirurta 1[riior maritimc ca Spania' Pofugalja si Olanda.ocupare mai large. Toscana ti Roma. ajuEt de consilierul siu dlptomat versat el insu$i. De ce doar patru puieri convocatoare. ur. vorbe$te. uniune triumfali de nivel inalt a pulerilor ce au scapat de lor comun.ipiu d. cand Napoleon ru cra complet infrant' li lace o vizi6 in iunie 1813. entiiate unita de acesl interes. . Talleyrand a identificat mArul discordiei: i lra taruluj dc a ?.illr.. diferire.. Ar Franla li pandesc fiecare gest. Piemont. A devenrt mrnr\rru de sub Bourbonul re\taurrr Si a tosr un per\onaj cheie ai ce imponanl erenrrneDr al epocrr poslnapoteoniene: congre vrena rnn acecl ( ongrcs.u u ma.ceni cerind . cunfo n c. Daci frica de Napoleor nutea fi vindecali rade re_ rurinea teama fale de repetarea modelului seu Iat in materre 1?89. Cel mai bine se inlelegea cu ercagh.chrmbari p(oceduri. Pirineii 9i Rinul Pierdea ceea ce adaugase prin Olrnda' Ihnovra. Nici rufii la Var_ ia. Napoleon.. qce\la \e simLtd bine in I central. istoria eii Diplomatia multjlaterali. a rAspuns Talleyland. Europa era situl5 de rizboaie Sj oiicate . $i care vroiau acum si redistribuje rea-lui.. Balurile serbdnJe Si s_au r:uai Lncelarc.lordul Casrlereagh. diplomarja de\chJde o noua . Congresul d€ la viena fucepe in toamDa anului 1814.chema de irr. panrrura! scn\a de lapr de TJley'and El Inlri In . ce va fi reluata cu ze1 viitorul secol.Jl Lie cei pr(/enli rmpotri lui Napoleon in anii cuccririlor sale. Mettemich se fu$rc se faci pacea in 1813..un pedant rece Vetremich dnret_si fre dLilorul ice. tur \ pot<on lr elmnd tsnser .. ca rispuns la prezenla lui Napoleon Sa"\onia. Elilsim la el .ioasi existau interes.a.. l.e a lui Ale\andru. judeca totul in lumina asigurarii ciilor de municalie cu Orientul $i lndia.nr. minisrrul de exteme_ Nici acestj nu ('cca ce erau pentru Talleyrand $anse de discordie. suspendarea operaliunilor miljtare).e in p. dar mai putin odios d tata de. Cotua Ducatului Var$ovian voia si acorde zAld de colaboralionism cu Bonaparte.Eu am observar doar ca a ghinion celor care m.rand apara acum i tatca Frantei Si limita aspiuliile de expansillne ale celortalri. pot in ochii urutui un om de incledete.e no\cda rrjrnlc Je l7o). pertrtr lonrich erau ri. ambii suspicioqj la int igile hi Tallc]'rard. Ascunzb Lrr \e...l ca vrea sA se tru_ntea alianlei Ceea ce era perfect adevirat." iu.I 310 Jocuri pe stena tunii Pdrtea a III-\.aliari. P siei.stra conrrotul asupra Ducatuhi de Varfovja.e rctto.lun. Ja. Drin. conferinla beligeranlilor l't Praga' terNaPorrrcn limite august.|nncrprut tegrrimiralii .\e \punca in epoca. De. Cine invinsese pe Napoleon? Tinea moni$ sA intre umfal cu trupele rusetti in Paris (de la care a rimas cuvantul la lntro pentru cafenele). ceer e\clud<a franLro DunJ gAi:igi! tlcuta x In\l cooplat rn comitetul stans d€ conducere. ^sacentrul atenliei stitea Mettemich..ur cor.( ongresul dan.. cancelarul tn $i geful diplomaliei austriece.au neglijar.tie cu Talleyrand.. Talle). A0glia.fisi ar li tesut Metternich. Dit loma[i! 3l I epi'cop.intercsul comun". regahlalea.. Anglia era I galia )i Sucdi". Metternich ela pnvrt cu neit Alexandru I. carc I ocltJ'e de ta renagere. dupi iuvantul preferat era echilibru' atat in vocabuldrul politic al lui Uetternich.tilie rt\o. care il considera inrrigant $i mi Taml gtia cA sub cildura declaraiilor reciproce.uri de e$uare a Congresului Analiza lui nu era pulin rcaliste qi profunda. larui Rusiei. . toale marile puteri se Stiau vulnerabile volLrtie. anim( susplclunl. nici orusacii la Dresda nu conveneau lui Metternich' Austria se simGa bine intre o Rusie $i o Gemanie puternice lar stlereash em consecvent obsesiei brltanice de a limita accesul ilor in-Balcani. puteri terestre' Toate con&lt sA le protejeze lmpotriva lacomelor seiotutui XX sult prefigurate in ncgocie ]l} de la Viem' flicrete Estc destinul diplomatului de a naviga printre stanci Dar orica6 pentru nrcryie era abso$iti de targuielile teriloriale' ramanei loc $i voia pace' 0 rJ. la Bosfor fi la Mediterana Cea mai mare putere vrlA a vremil.Solulia a fost aceea a unui cchilibru desemnat pe plansa lor' Franla revcnea la frontiercle ei rofmale. dar lcon rc1uzd- Daci unea ceva pe membrii noii coalilii eta frica de Napoleon !i lrica de revolulie. re\olutja pe Napolenn inlf_adevar.. la grar. intronind o nouA ordrne. scova. suspecrand.. dar mai . era penhx Alexandru. ii duce patru puncte ce rczum' prclcntiilc (medierea Austriei. cnt $j al lui Castlereagh.oiictul Je Drurocol \crie. in competi.ea.re. exuberanta victo.ii pe cirre nu.. Anglia.r nimcni nu ivca dreprul rne\(. coasta dalmati $i Carinthra' . cand au fostr senxutari ai acordului de la paris? Sd fie invitate $i Spania.ferinle aproape Profetice la . Metterrich.

urbanizare. cel pid. productii nari $i bogale. olel si chimie. 14 razboaie Gau 17.in secolul II. deviDe republica in tlcpeodenti abia Toate imperiile (Anglia. Tranzitia de la agrar la industdal nu lbst u$oafa Si a presupus adanci schimbiri. doar 6! in prag de nou secol xXL lecliile secolului \aIX tulr rnrlizrte cu atenlie Si devin actuaie. Revolutia din lg4g energia iDnoitoare a societitii.. fruct al trn. Acest ianar a inceput si-$i lace loc treptat diplomatic. in secolol XVI au existat 26 de rizboaie.r reiSluiii burgheze $r democratlce.O fofdreati conscrvatoare a controlat butind toate incercirile de revohb sau liberalizare. Congresul a Capitolul 7 Modernitatea AlianF care a durat trei decenii. daara'rnenEEe$aia la suedia pani in 1905. mul6 cerc€tare stiinlificA. eliberarca nalionala. Inlre puterile ale vremii. Cand se ina sccolul existi un sistem intemational mai semnificativ din de vedere comercial decat tot ce va cunoa$te secolul urmitor.\ Rusia) rhman in tuncliune I'llni in secolul urmetor. la $i care nu putea fi dec& un iacobin supravietuitor tist deghizat. daci luim separat cele patru faze ale . Saxonia $i Bavaria. Alphonse DaMet. trebuie sa pdrasim terenul politic $i militar li si descopeorocesul cel mai adanc si lnnoitor constand in modemizarea icreflor. Un scriitor irancez din acest secol XD{.secolul stupid". cu Dupe 1848 Europa se doteazi cu noi state nalilnale. romantic. transporturi 9i comurtii.boiului de 30 dc ani): in secolul XVm. .To e construiesc cai leratc si se ocup: in lnod primordial de in 1919. se asigura dia. prusia se inregea cu nu cu Saxonia) $i Magdeburg. polonia cobora panl h V Frica de revolutie a fost mai eficieDta. 10 Fi in secolul XD<. pletos. supuse insa rcstului decisiv al modemizd rii. circulalia bunuilor si capitalului. eticheti mull citati.I 312 Joctn pe scend lumii Pierdea cordonul imens de state protejate: Confbderatia Westfalia. reprezenrati de rinerii cauzelor nationale. il mcite . Sl constituie Belgia (1s30). la regim conjdrulronrt. La scufa Revolulie fiancezi a urmar ojumel col de contrarevolulie instiru{ionalizarA. Austri. Elveda $i nordul Italiei. El esle fructul revoluliei industriale care s-a produs in rul acestui secol in Anglia. Apu doua slale man: CerIrioia $i lt.ta. Veneia $i Coasta Dalmati. in noti-. . bot de inamic em un tanAr studios. condifi sanitare nitilite. unjversite! humliene. fiind o prob6 rcnurcabi bilitate. rotunjea pani h granila elvetiana cu Tirolul. toali globalizarea sa. uzine. care a veqheat onarea aliantei. ducat autonom rus. alt termen cheie ai lui Menemict. N**du "" dcsprinde de-Danenrdvi. aceasia parantezi istorici ce adNese nobjlimea Si clerul iar ceaialti rnerarc va fi predominanr lajc6 $i ftre sau unl j l)cntru a caracteriza secolul XIX prin cea mai importanti achia sa. Nu este oare mai rivit sdl numim secolul ingenios? Sau abil? Sau judicios? Dimatul claseazd secotelc dupi numiiul de rizboaie. in timp ce Finlanda.

.. diPlomdrra tePublicrnr in riani" ). Kisseleli la Paris.u mioruure timpi: conservatori . Mevendortf la Viena. secolul acesra aduce un salt considerabil in I pierca Si interactillnea socielitilot creeazl relete delT)Ile de carc Si dephseri umane. Avantajul Angliei faF de celelalte impeni era structura er flanentara c. de rt boaie mari in acest secol. pirxi td a Duitea Ra/bnr Mun irn. care pare cos unora. O donmie lungi a tqfGi V . la-imo- tLrlui nldiifl Felul neostentativ $i abil.r dat numere oe !..epoca unei perioade caracrerizale de dezvoltarea pini i.cenn lumii.':.I 90 I tntct fdrrr cne t\nglja) | a c. ideologii scriu el $i citette. maritime ti coloniale' dar $i de un stil sobru $i sler.[-. care dadea un rol crescut societalii ti asi' rr stabilitatea. iar f'e planul docrrinelor..ijilor al retelelor societililor u reprezentale in acesr sccol'in principal prin state. Budberg ir Bcrlnr.I-ista imperiilor cre$re cu Franra iui Napoleon al cu Germania. Telegratia.a l.. prin separarea bisericii de stat $i pdr abotirea pivilegii periile secolului XtX sunt nobitiare doar la varq acoio ele sunl in fapt imperii burgheze.. diplomalul a actor cople$it de griji $i sarcini.rr lorzii Clurerdon )i Cran! Ille-il|l. a manlor puteri. .-frmeazi \pureJ opiniile sunr mlri (.. (ilritania 1846-1914 ti SUA 19'll 2001).:l"Tf :"?i*:tili:hftr'ffi':fbafonul ca austriace. Sunt renarcabile eforturile Austro-Ungariei de a avansati administralie publici ti de a face baronj pe cor de vad. adslocralia h id trin:effipe i r 1\ri rird inleres imedi. acrorrlnari en^glezi em moneda de 83 7. Diplomalii ru$i. profurd in materie de procese la capitolul spectacularului sti un iitica extemi se face in cancetarit gi-prim-mi*qtrii lin lor li se atribuie ana ti peformanlete negocierii).e rrirnere ri are-frtrunrea er ner5onaje din lurn(a inoriei ir (.#1. intre e)e nu sunt.n . Diplamalie 375 gii. si a ljlerelor. Biumov la Londra. I d (\r( pL (r(J uornlnan m. ca Lamartine... Ll.311 Jocui pe scena Lunii Parka a IIl-a.lereagh.lipro1u.ei mo5tcni!i drn.. Ele absorb toata enersia disr habqi iniljativa crearrgicE si larismul cvasimistic sufocau energiile pol00r.ale principalilor lor rivali..)urrrcd e!( in enlelLrr )r a lrcceseJur i..:.l.rpa-IgLkJrand."i:. lr . a libeftifi de gandire $i a preval li vatorul Disraeii o face pe regini imperitease peste imperiul nral ce conlinea India. pe ambasadorii de sub Cancelarul Nesselrode $i . Un numer mai marc de oamed diploma. .i liberali.ri brnc Je n . cu o masivi recurgere la diplomalie. diplomalul esrc dat la o pafte de revolulioDarul l in colonii sti in umbra guvemaaorilor Si administratorilor dm metrDpoli. in Anglia reginei Victoria. . marele inamic al lui Napoleon de la carma diplomaFei engleze (:{-nurEsuf-d6-liv€na.i. Chiar sr impenile lu." ii".t. ]a fel cu !jirul de generalj. De aceea mAfturia lui e D Dennu de\l.lnrns sr lofdul Palmerslon ALe'la sa nu 'e rmP ice in carmba'adon tcrii industriale. In !!1!4 4!e!tui slglilalrjcJqls-itsdpilinar.reaza . iar iiberalul cladstone d6 Angliei rol apiriloare a dreplurilor poputaliilor din Balcanut oroman.pa I qo'/: c? speciarrare r-u*'..atcria ruside diptomali cuprinde rl9 orlov.i'i. cea a lui . dr\rrngalrd 'riluri drlerile oe rcelea$i lemc persr'lenle Dupi lr'r lirrn Piriri ca. Menyiiov la loarte.nsolidald. ce se distinge la Conuresul de ia Paris. potolita de cuceririle coloniale.re p.ecolul -. . de r|i. I)upe reslabilirea imperiului sul Napijjiiiiii ai iti:iea.. cuprind IrLmcroase nulne slraire.. pe scena ci jnlemd. rerate F vapoareie cu aburi au fumizat baza tehnjci a acestor r Prin lunclia sa eminenri de ing. 4x. nrzarea are ca precondilie irdepiflarea obsracolelor ce srau spiritului de intreprindere.oduc 5i .. [lle figurj au i]uslrat diplomalia coNervatoarc Ncumann sau contele Buol ^ rnnu\ (l Pe.r.Jl.... erel dominant.'. Foamea impedah de ecoromie. ..r .uDrinde De la miilocul secolului pe N D. de capiraturi $i bunuri... cu rizboaie puline. tqr-rn-flringcrea lui Napoleon $i intrarea lui Alexandru I in Pads t. nnperEieasi dupA I 876.. care Anauce personal politica extem6. O 4l!i domnie indelungate in Imperiul Austro-Ungar. In realitare. unificatd de mena folle a p siei milirariste.r/ul Frcnter.torice. i''pc-r{eitat dr. in timp ce militarisnul prusac. a in_ unracterizat aceaste hegemonie englezA a unui tntreg secol Si hegenonii rDiri sludii actuale cum ar fi lucrarea din 2002 Doud Civil Service. apo referinli..tiel enlllici erali disponjbili pentru pozjliile de fmnte ale llt/e.fi. nunreroqi diptomali se disljrg prin abilitatea cu care umfireau desclcj€4i{oberi de djreclie ce lineau de stilul inpiratulur' z'-nu"io)anlan" un actor principal pe plan european ti global.uizot.i.

.x'il:ilil. pre.cnr.. Era un teren propice unei coreg.1ilffir'.gF.1su68. oe l.....e ru.dreptut ae a tnci propuireri.mrn.de Rir-sjei. care se temea ca mo$tenirea .i'#... Mai exista cuparea comuna de a nu pemite dci uneia sA exercite o exisLau inrere. noi i"". incturnd Rusia.iH.f*i#**l#. :' :.iune .r. nici rna n te crte de o a.i-..i Sud_Est.x l i i: rttr.. d:llf.1""1'' "'.tl"##.ea popoarelor din Europa de Cenlru.omului bolnav" si nu la Bosfor $i in Orientul Mijlociu. purere mantjmd $r 5!6pdnA a m6rilort lrolul srimrorilor.d..rnix Ld P'lris se inregsrrcara renriunea..iv.. Franta ve$us Gennania. .. cu o modificarc: in expresia .P. eer/a l YH##ffi l "*n.. impfc.I 316 Jocuri pe sce a lumii Inteaesele strategice ale acestor puteri ernu exfem idenrilical.. t..r iiadili l'Jln"Ji'J:Tff [[.illf iiiilil.:1 l"!1l fi . " ff. sizand ezitini tn-euviin-I enEE?.i a. tliie a Sev liT.r.H"'.'i!l ii'.. N tand r€zultatele demersurilor sale qi nedescurajar oe neacc olenei de catre Angra.c inramptd In limpul ^. era deci esenlial.fffi l $di5+jtf o d.:Ti"1"*o"t absolutA."" ce \rnlearr con'liruired Je noi \tate na\io^it..:':il. F L i:l tiT ltn ::. era nesocolrla rup(rc a c(hitrbrutur .*a'qtl*f ." in au... dar ii Jrnii teresue de acces.*". ra granlla nia.i.inlA un proiecr d< con.emened il|telegete oildteralb.'i"io.lll'1'. c.:. Angl€..Ji.br ed lor In fa\ oarea unor nariuni " i"l"i.:.r pureri. i l-rarra.' ' lll ll .l".. put.i'.: fl . lln apiaitd liireresanr. Menl amba.ll..e inrr.i. sau cvadriluri pentru faceiea ei opu.i.*.f" """1" i"]" *ni* oooor*r" turoper' rema ce vd cuprinde urmaloarele ll::l'.. .ll capacitaiea ceLilitiF-puleri de a i se opune: in: locurilor sfinte."11fr :fi ..r. rol in care se izbea rie pretinliile ruse9ti.. care rn:ti mcnriona ca ni..*m:tif darorir' spnjinului ce r-l acord.iia. Inlf-un momenr neootfiir. panslavismul pe care il incuraja o desen plus. sigeli de inainlare spre (ud Clurciar Si .l:. . Iar metoda cea mai bunn de a impiedica era sA culrivi inamicilia reciproca a celorlalli $i si_i lii ( tensiunile bilaterale.o-ni toate pretenliile carig. l. dar ajtele mai ropa.Prim.'ff p'*1" oi" c"r. i"r1' .' gur polilja trance.".+:TJii.:Resa'|ul j ii jkl#-a |.afii u' o" r"i.i i" l". panslavi\mul care jncurara tectoa..:{ft .*."uu Anglia versus Rusia.iltH.lrr irL 't . mA tecmrui-SnDusiloi6rloddc$iai -sailtrajruiui..irff.rdorul ru. cu o situatie relativ stabilizatA h granila ei veeti dou.i: :'"T'" ii. I85J-t85b Trrut Nic"tae r dcctan*io plomatici care a fost premergtbire rizboiului.. CentralS.li jrff :... ucir ir*"rr.iillXli#iT*@"". urde locarul de nelini$te se afla pe Rin.:'ft J#ffi :.n::lt ffi.a Crimeci.ili1i::i.*.Il::-g-!il:'"]l *1..:.rn sud_est. in special Ttrcia de[nea Si una ti alta.. airba-{adorul Srratford Canr trimite ]a Londra o copie a tratatului propus de ru$i. Franla avea aspiralii in Africa. propundnd un panaj al mostenrfii rurce)ti.. Aceasta o fxcea soarta Balcanilor. :H':X# .._+"ry+. In plus.rti in froGlare.1l'l.iliJ.. iar altele o indenmau sA-Si inrareasce puterile in trie Italia cu pdoritate Rusia.n'::*i:i'T. acesr.1"" J:"'..ii"'. : "j:l'.'ill's.i'.

Bismarck a starnit nandria francczi. se face dupi alt al plomatrc decrt ccl ilrlian Miscarcadejo. iar dupA ll cdpitan in armara nordista a lui Lincoln. pacea se delinitivcaza la F. dupe ce s-a asiSurat de acordul Francireia i a promis compensalii. Ur crucifA can in cel de al Doilea Rizboi Mondial s-a numir pomutz. A p:strat regu Canning: si nu te angajezi pripit fi si afrepli. in care a a. lupl6 penlru.marele plan".. Bllra-rcl a:real un preludr. prezent in arena europeani de la si devind un nou irnperiu ce vajuca un rol cenrrar pe conuner s+lqrllc Pnr.is pe Main. In l8ob Au$ria este int irNa de a se oferi tuturor puterilor ca aliat posibil.i raman. Thiers duce negocieri cu Bism ck $i pacea se lncheie cu 'li. S-a distins in luptele decisive din rezboiui de cum ar Ii crLcerirea Atlanrei. plngiF{-der-e. care cedeazi Alsacia $i o p4!:e din l-orettc-rma.lte ljrJn:a. inamica. convingan i ca are interele comune cu ele. Tinerii romeni aflali in Occidcn! sum pre bitilei pentru opinia pubtici. Brarianu la tnndra s. la veac.t-J. ajungand ca la sfer$irul sului micul regrr al Prusiej. Nepurand proroca Ausnia direcl pe tema hegemoniei asupra nrdniei.mani de supremalia iace.. Austria nu ue huir . Manuitorut ciasic al batanlei ie i afara lerenului european in cazul Angliei si regulile aplicare nu se potnveau pentru Prusia. o dad Iui urL tfonul. pe care 1 a pjerdut (bitilia de la Scdan) in 1870. ceea ce ia pennr' lJi / Alrstria.pi. _ Bismarck a adaplat balanta la nevoile l i. unde avanseaz. t1rtr ParPa o III-u. aceasta din ulrnd conservaloare ii opusi mi$cirilor deice ti autonomiste. lmperiul Habsburgic era deci Principala sa liDte.n ld lrurul Spaniei. mare. rezulta ci un reprezertant iranc./uan! td teirc. {ii in:buq . Generatia pafoptistd a TArilor Romane este risipita prin lele . Estc taimoasa ir Ahire iltre Bis.:rc.lotnatic 119 tare oficiali. al doilea eveniment carc sclrr aparilia Italiei harta polilici a Europei. Ucrmania era o ligi nestructurati si diversa.s. pentru a le pi_ I imediat ce strategia sa de ternen lung o impunea. mari.Napoleon al III lea a declarrt rizboi. care prin dimensiuni fusese. l-e folosea apoi.. Scurta biografie a bihoreanulbi cheorghe pomul este pentru penoada aceasta. Ei viziteazi personalititile vremii. Dimpotriva.318 legdruri cu cei ce.rtatul preliminar de la Versailles. Bismarck a ca$dgat mai intai neutrali_ Franlei in conflictul sau cu Austna $i succesiv pe cea a celorpuleri.l "r NaDoleon rl IIl lea la Biarfil/. a\emened. crrnrsre lanlei la aspiraliilc sale. prerrfd"6u-Il-aieffiffi6Gcut in posesii:rnea comuna si tem' i a pulenlor invingatoare. Dar neinlelegerea Ia impd4irea prezii Prusia fi Auslda nu era un caz european $i deci Prusia a putut oca un conflict cu Austria. De$i candidatura a lost rctrasi. Nici o oponunjrare Du e pi clusiv aceea a lojilor masonice. se inroteazd mie de cimefi ro$ii ale lui Caribaldi pe la 1860.li*lElElne/ulrdrLl: / ir'rna u ie:irdrn Contederrlid Cermana. la generai. nu este dccat o tuanslatie modernizald a metooetor predominante din secolele anterioare. Et reu$e9te sI rizboiul cu djplomalia imperiilor. patronaii de Prusia .i-c!c. Cum avea acela$i d$man. u fmnF a lb\l imprum lar Jin recu riliiiiJicola r scco ului UeJut: LandrJalura unui Hohenzolle. unde praclic:i u diploma!ie . anticipfud dezvolriri performante ale di secolul XIX.rankfull . La.rl:iine. D. rdaplrnd regull r. Romanul ardelean face parte dilr revolutionara a lui Kossurh lnjos la 1848. pubficand 9. iar drDe'€-venrneniditl-niuneidt la F.dealuri Alege arena internafionale ca rcren de actiune.r Auslria drepl [cned.-Prele\rul rarboiului .ii.Acestia nu puteau inlelege .Eroul sdu principal este Bismarck. Di. nina atuncide altii pe canllrr. A fbst numit consul Ia unde revolulionarul devenir diptomar a murir.fusese jignit de regele Prusiei. in. A convins-o ca impreune sd declare rizboi Danemarcei IlrL oblnerea succesrunl la oucatele 5cnleswlq-Holsreln. prin modjficirile lui.ur.r in pluJ a B:!4lLqlEqjca o dlp_l9l!!! 3r]qlrlus cJ o p( i o'r ecrrrutlr ufrnii l peFeverenr.]!9!g tr mi din care.. pe care Napoleon nu o accepta.rl.Ji.uc a soci captata in Germania de zona puterii ti lransformati inft o militari. le dau albume cu $i informalii despre lArile lor.i acum rnarnic. Prusia a vrut si devind ex acestor mi$cari $i si debaraseze pe ge.rie ft-1\ cu reguladute nolile de.prc l6rile RomAIe.. Acescar. _ Limbajul acestui diplomat al unej cauze naLronare esrc din alte concepte $i are alr stit decar diplomalia imperidli.-riei. Unificarea Germaniei.

Negocierile la Berlin sunt $pre. o conferinF se tine ia Consranlinopol Si o conventie Pacea de la San Stefano din nurtie 1878 este cea care prcclami Nveranitatea Romaniei. cimp de acliune oferea fiecirei puteri posibilitatea expansiunii pe aite conlinente.tiilor imperiale Budapesta. caracteristice prin in_ iensitatea ei. iar Anglia vede in el un pas al RNiei spre Constrntinopol. O primi imparlire a teritoriului turcesc se produce.. Acest lucru s-a vdzut in pac€a de la 1878.lelalte puteri. dar nu poate infl enla efectiv soarta teritoriilor cc fac obiectill tranzac. in 1876. iar a doua autonomie.intul celorlal{c puteri. oferea platforma aclrui comune. precedat de o imDresionanre del lara invinsilor. rproape de 3 ori (Italia). Gorceakov' Beaconslield (Dismeli). Era principala temi a politicii $i a diplomaliei.tine Dobrogea. aproape de peste 6 oti (Germania).ma evenimentelor din 1871. ofa$ liber \ub proleclie englezri. rmbrsadorul man Schmeiniz merge la corceakov. Ruqij accepid o formuH favorabih engle- zitor privind regimul mai re$rans al stramtorilor. Serbia ii Munrenegrul declare Turciei. dar spirilul sdu de con' $ens in problemele mari se menlinea.Romania pierde Basarabia $i ob. in Asia Cenrrah. rusii $i austriecii ft teazi un memorandum cu cereri fafi de Poarta. baronul austriac Miinch Bismarck. carc rcglementa problemele deschise din criza orienta 1875 avend ca mediator suprem pe Bismarck. Iar cele convenite de Expansiunea coloniali a lirilor europene a fost de propo4ii srandioase. Auslria Bosnia $i He(egovina. Calea rizboiului e liberA pentru Rusia. incununatn de protocolul celor $ase puteri. Wilbelm al lllea complereazi lista imperiilor c{r nou 9i agresiv. Ausfia nu accepE un stat slav rnre in Balcani.nlt?una inffangere. Confljctul parte din seria vastului dosar al Omului bolnav si culrrinde ruso-turc dil 1877-1878. Bismarck voia cu orice Dret se tinA Rusia de Germanii. Anglia obline Ciprul' ia.aGGsciiderii connicruidcu-Franra. in afare de cele din mo$tenirea Imperiului Otoman. dar produce o lhlgarie mare. Iisatd in afara triunghiuhi.e ca ij ci bilaterdle si Lrbrih: angaiam. xandru al tr-lea se intalneste cu Franz Iosef. Bismarck. sub o coroana a unui prin! gemran decis dc Bismarck $i de Napoleon al IIIlea' ina inte de clderea acestuia.samsar cinstif'.a Berlin' ln iunie 1878. neformuland nici o pretenlie. in u. Alianla celor trei impirali (A Gemania $j Rusia) stabilit. tul fusese dai de riscoala din Bosnia 9i He4egovina in 1875. Istanbrl se intahe$re Ignariev (Rusia) cu Salisbury (Anglia). in penpectl..320 321 lncoronat la Versailles. tul cd pregitirea de cetre diplomatie a unui rizboi lua maj mult limp $i eforfuri deciit r:zboiul propiu-zis. diplomalia insurgenlilor are ocou doar in public. Sub ochii ruturor celorlal! apAruse un viza un loc special.Ungariar tr de o nouA la Berlin la care vine corceakov (Rusia). o dati cu lndependenla 9i suvcranitaiea deplin5. impirat al r litatea ambivalenti de a fi respectate dupi rizboi sau de a genera IiAlinjeri $i conflicte noi. Memorandumul de ta Berlin urmal de nora lu' Andras<y r ALr\lro.t id rer.nrul aral at Au. ce va fi pins de Poarte. Un tabel publicai de Dimitrie Gusti din sursele vremii . carc intrelinea cu ravn6 Si folos disensiunile dintre c. primind accep_ tarca pcntm ocuparea unor teritorii in Asia Central. Care e miza protectorilor? Austria voia Bosnia.finflul mi$cirii de eliberare din Batcani. dar oferindu-$i bunele oficii. l. Rusia Anglia erau in conllict pentru Afganistan. Aceasti schj$ iSciri ii dcmeruuri frenctice ilusrreaze fapi . Serbiei $i Muntenegnlui.rati ci inainte de primul rizboi mondial teritoriile de pe alte continente intrate in jurisdiclia lor erau pant la 95 de ori mai mari decat ieritoriul lor european in cazul Angliei. care a rea$ezat calej dplomatGt european. Andrassy plus delega{ii Franlei $j Italiei. in contrast. Este una dil explicaliile pent|x care in secolul XIX dupi Napoleon n-au existat conflicte majorc intre marile puteri $i o pledoarie penrru eficienla diplomatiei mrltiiaterale dezvohate in acest secol. Dismeli viseazE la Consunltnofiol. care si.n si deranjeze pe celeialte. cu amenintiri de ruptu€ $i impictui. La Berlin. ifltinsa pane h Egee. Waddingrun si Cotu Congresul de la viena murise..a. a secolului XD{: ocuparea de colonii. de l3 ori (F|anta) $i aproape de 23 de ori (Portugalia) .rriei car )i rt R a oferi pe bazA de recjprocirare 200 000 de sotdati in cazul Germanja va fi atacat. Poana rcspinge clupd o noui riscoali in Bulgaria (oat: Europa vorbea desFe i celul celor l5 000 de bulgari). de peste 60 de ori in cazul Olandei. Austda cat $i Rusia voiau sd sprijine rdscoala. Brslrilrck reuli. dar rrebuia obrinut consimtam. ft. care mic$ora interesul pentru teritoriile eurcpene. in 1872.: Batum' Kars ii Ne intahim asdel cu o nou6 dimensiune. s-a declarat . cu toate acesrea. se deschide Congresul cu Bismarck. Rusia rea Basarabia (dezlipilA de Rusia in 1856). cerand turcilor rcforme. I in p. care fiind un vast Ardahan. Incurajard de glia.

1893. $i est. incheial in favoarea Norftrlui inftislrial si emancipat impotriva Suduluj sclavagist $i lllrrcol.ica cemann de Est in jurul lcnti. cuincea. Noua landi. 1826 1828. 1806 Si dupe rdzboiul drgl Uniunea Sud-Africand: Comore in 1843. chana (Coasra d( 1874. izbucne$te razboiul in umra ciruia S||nia cedeazi Porto Rico. Franta este a doua nare putere colonialA. Prima este secol ri intreaga Americi Latina (1810-1826).ni lumii Patt?a a III-I. 1868.Emirarele Golfutri (Coasra Piraliloo. AOF: Alger. doud aparilii noi sunl de un dinmism si o vilalitate rrrurcabilA. 1896: Ciad. 1840. Ceylon (Sri Lanka). Senegat (inreriorul colul XIX). iiguri ca 'lhoodore Roosevelt anun!-[ cu energie ce prin 1b4a economlca' tiriirtifici $i tehnici SUA sunl candidale la nucleul conducdtor al h! nii.r un rol major. Regele Leopold al Il-lea ltelgiei avea drept posesiune personah uriaful Congo (izair) tl 1R85. 1861. pen ir Olanda.ule iI lacili. fiilipinele erau ravnile fj de Germania. fiind incapabil de a participa ia a] industdalizirii. 1839.Si vorbe$ii bland cand lx)di un baslon mare.. protectorat controlul in secolul XIX: canbia. 1878-1880. llalia se va jnstala mai larziu in Libia (1912) $i Eritreea (1890). britanic (Belize). Afganj rizboaiele dir 1839-I842. dupi riscoala din 1857-1859. nia. I Inos. roase de tradilionalism 9i marginalisn. 1899. 1894. Colonia Capului. apoi Azerbaidjan ul de Nord. Yemen. India. Maurirania. Tunisia. apoi Algcria. inaugurat in 1869. 1887. Dtplonar. posesoar€a celui lnai marc imperiu colon dalele evenimenFlor care i au asigurat coloniilc.. intre 1868 li 1876.. campioana lului mondial. Congo (Brazavillc). Turkmenisran. 1897. apoi canalul de Suez. Bahrain. 1891. Balumi. pc care SUA voia si o cumpere de la spanioli. 1878. 1820. Kjrghislan. lupta cu Anglia. cafe nu s a ales decat cu trei tnrrJriJe |r. Cr ri tmperiul Spanrol. fiti succes (1896). Rhodcsia (Zimbabwe).lerniztrii Si hfllrea. Maroc. Cipru. 1903.Vorbelte incet $i ljne o triitt mare: vei ajunge dePane"). Africa Ecuaroriain Flancezi (AEF). iar pe coasta Atlanticului sA lormeze Germand de Sud-Vest (Namibia). devine colonie a weit. 1893. aplicatd de el in Politict: . Bechuanaland (Bots in 1895. Mati (dupA 1880).r'l. Theodore Roosevelt esle citat null $i mai aies dupe 2000 Irriru ulilizarea unei nuxime insu$ite de el (. Daghe 1826 1828. ocuparea lreptate. Dahoney (in Benin). 1890. l-agos (Nigeria).Birmania (Myanmar). el nu a putul procesul chejc al l$c. Pfima noua puGre cc se afimli sunt Statele Unitc Nici ele nu l)fllicipi ]a jocurile politlce ale secolului. Ambele au cunoscut o derivd lln. Uganda. lflr ir relua avenlura sub Mussolini. de unde incearc5 si ocupe Etiopia. Kars $i Ardahan. 1886. data in fiind vastitatea prizii. in AOF. Cambodgia. 1862. in Uniunea Indochinezi. 1894-l apoi AEF. 1820.Daci rLirliunea americani va vorbi btand fi totu$i iqi va clidi $i menline la vil o ilotd cu cea mai buna pregdtire si perfect eficienti' doctrina l\4o oe va merge maj depafte. Al doiled imperiu care di\pired inlr-. t89l. Spania $i Portugalia controlau ln contintrare colonii Africa $i Asia. par{iat inrre l80l $i I Baku. I 85 8 I 8 84 (tor in Indochina frrnceze." I I . 1828. Cand ranile sunl vindecale $i statul conso]idat. principal ac 1875). acest tablou doui imperii ies din Itl)rnia. 1882. 1878i Egipt (coprolectorar cu la. carc in dzboaiete de independenli de la inceputul i l porandu le ca teritorii proprii: Kazahstan. in schnnb.. 1868: cruzia (Ceorgia). Cabon. Sosid ter?iu la procesul de cotonizare al secolului XIX. Calendarul coloniatismului in secolul XlX cuprinde: Coasta de Filde$. 1 in 1896: Coasta Francezi a Somaliilor. regina mirilof. I Uzbekistan. apoi AOF. .I 322 Ja&ri pe sc.r irg. oientari in pri spre Africa ti Asia de Sud-Est.12 Anglia esre in fiunlea listei." Profesorul Joseph Nye cite$te aslrri dictonul lui Theodor€ Roosev€lt astfei: . Africa Cenrrale. Volta Superioard (Burkina-Faso). PanA la sfar$itul secolului a fost loc Pentru toatd jocul istoric.scoala din Cuba. Oman. rie'enr: crr cel otom. 1886. 1893 ii apoi in Occidentald Francezi. dh I dilor Burundi $i Rwanda. datoritd concentririi cli'ltufilor pc consolidarea teritoriah intemd 9i a unui razboj civil $xLrem de sangeros. dupa r. Sp Gernania pentru proteclorat se ternili in 1912. rizboiul de secesiune. l8l3. ArmeDia. in 1898. iar la sfar$itul lui uzul ilcrdc iosesiunilor sale. 1830. i807. mania imperiald reu$e$tc totu$i si se inslaleze in Camerun in I $i incepand cu 1899 sd formeze Afi. intre 1869 $i I Tadjikistan. Djibouti. Guam fi Filipjnele Statelor Uniie.

iranzaclii. Dar ceea ce schimbl portrelul inovalor al acesrui secol XIX sunt aburul (Watt moare ln 1819) $i matina cu aburi. anunland ie$irea periului Rus dinjocul politicii globalr. care stau la baza flotelor modeme fi a cdilor ferate.un proces al modernizirii. avangarda Erilor bogare qi pu nrce era abso$ir. abstracte. spre groaza rusilor $j mai ales a englezilor' Diplomatul secolutui XIX cunoa$te o noui specializare ln afala sival tehnologiej? Modernizarea RLrsiei lrena. Introducerca sa in acest capilo] de cuno$inleji va . unde este greu s. iluminat. ci bruscA. Acene planuri s-au manifeslal expres in lsoo. inh. mecanica cereasca a lui _Laplace..strofizica.o'duri. \piril japone/ .Vapoarele negre" ale Japoniei au infranr flota rusi Ia Arthur. . care pulea s-o l-ac5 capabila sa produca vapoare $i a ficut asta in scurt timp. el trebuia si fie familiarizal cu toate componentele procesului de modernizare ti cu toate operaliile aferenie (oblincrea de credire' r.problema er atunci cand Cornmander Perry a deschis u$a. Urmeaza o cursi infemaia: dupa 1 860. fiansmiterea energlei Ce simbol sa dtrm acestui secoli becul lui Edison.. razele Roentgen suN nu doar reali. urmate de €lectricitate $i apli_ catiile ei ln telecomunicalii. care la ei numari parru decenii.. g[se$ti ull subiect sfain de cercetarea se- li colului XD(. gJisirer de pJnenerialcl carc prc\upuneau demer'un leg[turi. electromagnetismui $i telegraful electric' Iegile lui Ohm. de pregadrea cucenrii colonjjlor si apoj administrarea lor (cucerirea era nlai uloaji decel gestiunea).Iata{ pe Bismarck negociind cu Imperiul Otoman ca ln schimb$l unui ifiprumut financiar si oblini autorizalia de a continua o cale ferati spre Bagdad.Secolul Xlx este secolul iiintei in toate sensurite. iar aceasta la tardul ei e(a fructul noilor tehnologi productive' produs al avansului ttiinlei ti cunoa$terii. termodinamica. $i o inving in 1905.nri izolate. DiPlonotie . si cintireasci fi sd promoveze locrl . faF de 3 500 ai Euroiei. istoriei". zinca proprie care face distiDcfia inrre cukud si civilizalie: vesice. multilaterale. ceea ce se va produce o cu nu prea indepe(atul pdm rEzbcj mondjal. conservarca enorglet' comDozitia materiei $i tabloul lui Mendeleev. mult nui prolund decat jc rivalidliioJ $i balanlei europene.i interesele lirii sale in sistemul international industriala . bazate pe indu . Riemann: algebra $i analiza ^e lumidlor.tarosre..500 de km de cale ferate instalafi. Ce argumenl mai poare fi adus in favoarea factorului negocierilor dictate dc jocul schimbitor a1 alianlelor' de conterintel. au ie$it. chimia. Dincolo de comperilia coloniali.\aporut negru. al coma antrican Manie\. Lumea a fost 325 Patea a III'a.. 1998) despre relatiile ameri poneze. l. ci deschideri de capitole ce vor fi continuate in secolui viitor. pe ia sfar$itul secolului XDi evenimentele: . can timpd rAscoalei boxerilor europenii au vrut sA inrcwinA sub cle aceasti perfonunF. teleglaful fbra fi! sau locomotiva? Ultima se naste la 1814. radioactivitatea. DupA 1840. !e implineec 150 de ani de cdnd . l e. Abel." ObservAm cA tot patfirzeci de ani au fost necesari tului Irnperiu cerman sA lncerce sA detoneze Anslia dh ro'iul lider maridn al lumii printr-o flore militara ameni. Rusia. istorice$te t randul coloniali$tilor.. Modemizarea iocietAtii carc asirm ce em transferabil in civilizalia europeanA s_a produs in . caqtigand taiwanul $i protectoratul lntr-o cart€ recenti (I/l€ Clarr. Din razboiul cu Rusia. Cauchy. nu accepra planurile europene de a impArli China ln zone propr influenti.i Peny soneaza cu loviruri de tun reeimul lot carc Frca captivd Japonia.I Jocu pe scena lunii Aparila Japoniei nu este lenri ca a Americii. Un satirist amedcan al vremii asdel. Japonia intr6 $i ea. Walter LaFeber susline cb interesul real al SUA ln . pila luj Volta. Gaiois. locomoliva lui Stephenson remorcheaz6 un tren de 12 tone cu viteza de 22 kn/ort.a 1830' pe linia Liverpool-Manchester. sE o deschide penlu come(. nu noi am inEat. calea ferati ajunge la Dundre. pure sau aplicate aste sreu de ficut rezumatul marilor idei din natemalici ilus_ trate de 6auss. americanii ftIfiec pe euroDeni cu 4. teoriile Iui Lamarck $i apoi darwinismul' paleontologia ca constituie in ramuri definitive Fresnel $i teoria onduiatorie a chiderea Japoniei era sa faca un pas spre pjaF uriatd a Chinei. Astfel cA a 1904 ei ln trna din marile puteri. proiect ce iiustra politica sa noui Dreng nach Osten . Japonia a inleFl repede leclia rchno a moustfle.emite s6 inleleagi mai bire.

Limitarea ifmanentelor s-a izbit de 0p0zi{ia totald si cinica a Germaniei. dace exaninim ce s-a intamplat la 1889 $i apoi la l')U7. caDlurarea naveLor. 3. Di -Peste iost desiiinlati sclavia. 5. secolut XIX. a complexului mi litaro-industrial. 4. scriitori $i alljtti. prudenlt 0i !rjA.ru pulea obline $i reduced. tot oameni s6raci. procesul modernizirii $i in( \chirnha tolal viala oamen. Un rudimentar Wilheln al lllea se debaraseazA de intelilcnlul Bismarck. Saturalia cimpului exterior de expansiune: nu trxri erau colonii de cuce. scu(e ti cu victime reduse_ 2. Superioritatea ei navali nu era decat o b^zd de putere potenli[|tr. conferinla a reu$it sa ndopte trei convenlii pdvind rezolvarea patnici a disputeior. insritulionatizari la 1815. Scleroz! $i trufie la varf. A fost pteoommanr ra: sau pacea? Rispuns: dupd rizboaiele de scarA nare ale lui leon.tor. inghelare care se Iplica $i la bugetele militare. rece $i fapdce. in reluare..it. ParticipA ini- linl 26 de 1!ri $i dezbat timp de doui luni 9i jumitate o agendd al !trrei scop fusese formulat de contele Muraviev. cu 44 de Nlirle. negociator ri lacrlirator dl reraliilor din mul intemalonal.. drn po/ilia \a pr giara oe ob\ervdtor. expansionist. canalr/are rr rgrend. ca 9i $erbja. 48lcndenla militarismului.eaza. aprr icolr pesle tol Elecrricirale.0Di. discriminali. rlir(utul navelor comerciale sau convc$iunca 1or in nave de rezboi. ai carei arhitecli au submi [At piramideie sociale desueie Revolufii nalionale ti sociale la ori. Diplondlic tlArul poate sistematiza $i aici observaliile sale: L Subita polarizare ir alianle igide opuse. calculul gre$it conduc la lupta pentru heUcnonie. ministrul de €xtcrne al Rusiei: . Totuqi. parte sanul cultudlor. legile !i obiceiurile rizboiului terestru $i adaptarea rizboiului maritim la lrilcipiile unei Convenlii adoptate in 1864la Geneva. Noua editie a Conferjnlei are loc iot la llaga. o coroani de fier pe care se agezau diamante]e avantajelor econonrice !i financiareA ibst inleies oare laplul cn prin acea$e derive incepe curss |no$i? Da. 5.nrului cr\ili. 2. ca 9i ill colonjite indepitare. Generaliiau cuvantul. Ascendenla 0licii rizboinice. constitutii 1egi. iei urn De la revoluiia agrari de acum 5-10 000 de ani nu s_a nui plat nimic asemdnitor. limitarea fo(ei in recuperarca datofiilor.. drcpturile neutrilor. Sfiinlr intlore5tc. inceperea oslililalilor. ca in alre secole. nun. Timp de patru luni se incearc! in zadat si se abordeze limitarcr cursei inarmarilor. Conferinla urma si examineze cum [. persecutali. Cum au evoluar ct rile? Rdspuns: Au inflorit in divelsitatea $i stilurile lor..Sistemul fusese !0ndus de imperii care avusesore un dmp priceperea acomodirii tgciproce $i acceptasere modernizarea. aruncarca bombelor din baioaDe . In 14 dodenii se lac progrcse pnn convenfii |loi: din nou rezolvarea pa$nici a dispulelor. exprimatA pdn cursa inarmirilo. Ce canism a utilizat sistemui in acesr scop? Rfupuns: diplon mulrilaterali. peturile sAftce au suferi metropole. Primus inter parctl Anglia exercitase hegemonia de fapt prin diplomalie. Trun/rtia a avur co\turisoc ndicate. rdzboaiele sunt puline.Pdttea a 1t|-a. rnmine pAM la s p. panea mai grea: ce a mcrs prosr in mofrenjrea ac( cun se lermini el printr_ n pfim dzboi mondjal? Di orcasci electivele militare Si fo4ele ruvale". cu Snndire politicn slab5.iei organizeaza ceea cc se rumeljle azi Conferin{ele dc pace d€ la Haga. se i meserii noi. Fsle se(olul a\. oultali. 3. Fr se urbani.: A e\ijtal. Societatea umani a r sat? Rispuns: EIIorm. in 1907.o inlelegere ca pentru o pedoada fixi sd nu secol !1 Acrm. 4. diplomatii nu sont as- Capitolul S Secolul XX DrcA vom cere drplomalului \a evalurle. rigiditate birocratice la mijloc. oire marine. iata care ar fi bilanJul posibil. pentru state. religiile g ideotogiite nu au inraurit prea gestiune laicd. 6. diplomatului are caleva intrebdri: 1. Dar e un marilor ganditori. oboseah ii deceplie jos. A fosi Si lcrinla rnLrlilar R. Toate punctele de mai sus: sfar$itul multilateralismului. cand Nholac J Iliea al Ru. Sfar$ilul multilateralismului.actca de bazA a conduirej statelor.ispun.

care (dupa cederea lui Bismarck din 1890) devine o convenle io i892. Tot in ciuda dzboaielor ce le despt4isera cu p[lin timp inaifie. Drung n. In 1898.328 Jotui pe scena lumii petenlA a oamenilor multilateralismul. Paftea a I -a. Capitolele programului ei erau cunoscute sub numeTe Mittelerropa. Blocul ausrro german nu pare im presionat cind Italia. iar in obiecrivete privind China istoriografia neglijeazi caracrerul . A doua regulA em neadmiterea incercrrii obtinerij De unilaterala de avantaje considerate de interes eeneral. va reapdrea in viitor cu recurenta." ir te Stricarea jocului multilateral s-a prcdus in etape. care pe hngd expansiunea teritoriald mai apira Si teza nefasE a supeiorirr.. face o apropier€ de Franfa. cerea $i desfacerea lor continui.In casitodile fericite. Italia semneazA un acord cu Franla privind colaborarea in Mediterana. Aqa se fomeazA in 1882 Tripla Alianttr. cate fbrme erau dorite.tii germanilor asupra celorlaite popoare Cancelarii ca Biilow ai miniltd ca Tirpitz se lisau contagiali de acesie idei.global" al epocii. malia pierde qansa isforici de a stiviii la Haga un curs d spre conflicte ma. Dar Anglia nu ieEeainci dir.In programul unnitoarei edilii a CoDfeinlei ar fi fost data problema rizboiului maritim. la sfadtul fiecirui Razboi Mondial. W€lrpolitik. Prima alian!. in ce nal. in special a mi$cirii pentru ce devenise vocale. iar impera. Jocul perpetuu ce angaja toa sorturjle diplomatice avea ca rezulrat descutaiarea tirilor cu agresive. oferit fxri intarzi_ ere de Franla $i gralie reinnoirii tratatului celor ffei impirali. in limp ce intampinl dificulteli cu Franla in colonii]e africane.] nalerie de pacel Pentru (a nu arc i lii formale.. vizibile $i sanclionale legat. Jocurile nu sunl incheiale.trAdare". ircercare ce va fi culumraf $i de al f'xa insri sta el? Prima r€guli dinrr un set informal $i taclt recunoscut ela utarea consensului. vizibil tn li\rh ile ri \rrierflea corne !ulu. obiec !i\r suprem. dar retine in dosare toate proDunerile care l.i$i scriau inpnralii cand un z senmat cr un .ii pAcii. se oficializeazi in 1893 $i devine cunoscutd ca intelegerea (Antanta) franco {usi.uritate colecrivi neinstiautionalizat Dri puned lleribililrtea alianlelor !i \chrmbarea tor cateidoscopiie. Di?lomafie 329 $i altele. Acordurile ltaliei cu Franfa se dezvolta in 1891 $i In lq0l . Italia se apropie de Austda datoritd supErdrii ce i-a produs-o Franla luand Tunisia. sunt $gurciinletegi preocnperile mele. din 1 879.cul acolo Un elemenr ce se mrnife\ra la Higa. consularea celorlalli $i respectarea opiniei valente.tii Rusiei $i Germaniei se viziteazi reciDroc. la care 6njea. Englezii se mai striduiau sa atenueze diferendele cu Germania Ei coopereazn cu Gernania in evenimentele din Extremul Orient.i de de . Chiar daca motivele Rusiei de a reuni conferinta Droveneau dificultatea ei de a se menline in cursa inarmArilor. in raooG cu Turcia.. dar reguiile diplomatice pre valeazi i or$ul este dat rru?elor englezului Kitchener' Fachoda a . anunli cd ntl afe nici un angajanent de a ataca Franla. Baza ei corstd in inalra mrte aceeaji gre$eali Si e din nou pedepsit5 in rezboiul cu J A lreia reguii era libertatea de asociere. avaod ca nucleu dur blocul germano-austriac De cealalti parte. Cele doui armate stau fali in fald cu o iminentE crocnire prescrisi de legile ililare. datoritd lui ei mai inapoiat sau din lectiile conflictului din extremul Ori inifierea conferiniei a fost un fapt remarcabil. solii nu se suptrrtr cand soliile valseaza uneod cu cale un strfin." Germania imbrdli$ase insi o politic! agresivi indrcptad ln toate directiile. incl membri a Triplei Alianle. expedilia franceze pe Nilul superior cucere$te localitalea I'ichoda (Sudan).In I891 se fomeazh Uniunea pan-gennani. Kolonolialpolitik qi. jignit[ de refuzul unui imprumut german. Renunlarea la multilateralism insemna distmserea acelui nism care a asigutat secolului al XIX-lea o relariv5 pace. prezenla ne nu:te a presei $i a socierilii civile. ca tr in rranzairiile tinanciare in eficrrnn rr. cu conditia sA fre defensive $i se asigun rile in cazul in care erau agfesate. in timp ce regiunea era smulsd de englezi din nrina mahdistilor. Acestjoc de se. Piesele se misctr. Rusia. a$a cum vrea curentul dominant juridic in secolul urmeror. Biilow spone: . Dar cea mai importand inovalje a fost aceea a unei CurF judiciarc de arbirmj care si reglementeze relatjile stale. dgidi $i durabili a fost cea dinlre Germania $i Austria' care au itat conflictul lor imediat dupa Congresul de la Berlin.i..splendida izolare". Rusia incearcisi aclioneze pe cont propriu $i este sl lionati prin rnzboiul Crineei.. .privind Tripolrlaniar.Iubite vere .tch Osten. fErd urlnd de rcpro$ . bilaterali sau de grup. Era ln fond rca de a re\raura multilaletali\mJl politici 9i a diplomafilor care au praclicat reluati de doua ori in secolul uamator tema menlne.lenrulur i.. constrnit pe obsesia rAs$mdrii Angliei de la supremajia mondiah ce o exercita.

I)ar Balcanii continua sn fial-b!. -in care se cldu/a anribrildrr. ( Asasinarea arlriducelui Franz Ferdinand la Samjevo de citre lsriaci cu arme sfube$ti este scantela ce aprinde butoiul cu pulr.330 -. La 28 iulie. Serbia se inarmeaza. fiil in 1908 incepe criza balcanicn.ln. It i. iar ulrimii de ru$i sj austrieci.tiei cu idei liberale. primii r(l susliruli de francezi $i gemani. Ang^lia $i Rusia.od-e \e de\prinde din blocul balcdnic care anrerior hcse de partea Antantei. in limp ce serbii. iar Aust ia suveranitatea asupra Bosniei.i ru foir ioluiordre pa)nrc. incurajatd $i de urcarea pe tron a lui VII-lea. Bulgaria isi declad lndependenla. mai lllt verul de la Perersburg). Se fomeazi o atan6 a germanilor cu burii j poldva engleTilor !i LUrc \ur provoca rcesrora o mare rizboiul anglo bur. iar in 1903 face \ rzire cu preredrnlele I ranter. Ior arunci. iar penrlLole cere a$itrajul inrernalional. Auslda adreseazi Sefbiei un ultimalum la 23 iunie I9l4 cu r(lilii inacceptabile. Sarbji aspira la Serbia Mare pand la Adriarica. Sarbii se orienteazA alunci spre Macedoni. In paraiel. francezi). in 1908. ru$ii se pregdtesc sb o |lpijine. Romania inre in rdzboi. Pnn. p|Lonatie X3l rlmas un simbol al riscurilor competiliei coloniale.||r pier. Gennania prcfiti de nevoia pentru flota sa $i obline un acord cu Rusia. In anii uflnilori. dupi tratativele de colaborare anglo-tianceze Fird si existe un tmutl lilateral./:r in 1904 gere (Antanta cordiali). litor $i implacabil il constituia cursa inarmirilor. de cel de-al doilea Reich. dupi ce rurcii ies stAbiti din firexarea Tripolitaniei la Italia in 1911. o lizarea unei conferinle neplicute pentru Frarfa (AlgesirS prin iare . Anglia \ada ca rncefcArile sale de a obrrne o acomodar( cu r mane sunt zadamice. darconferinla dc la lnndra le bareaza drumul. !ia] la delimitarca zonelor in Alrica (Egiptul Ia engiezi. dar ultimete rintd$ile ale multjlateratismullri opresc criza b0lcanici. O a1ian16 militara se stabilc$te intre Bulgaria. la irceputul ]ui . Anglls uvea i 2 cui. Cu linia ferad spre Bagdad al lllea viziteazi pe srlran in 1898) deveniti in ochii opi blice engieze ameninlarea drumului spre Indii. in AII i.. Dar $hiul coalitiei intre Franla. Wilhelm al ardta adevimta lui fali vrand si consolideze pozitia r Transvaalul cu mineie sale de aur. procesul de baza ncllnlt. Pacca de la Bucure$ri (1913) are ca temA a liplomaticd intre greci $i bulgari pentru portul Cavalla. totu$i. feiau Adrianopolul. conform dreia zonele nu puteau lua mAsud di toril sau exclusive fali de terli io mat€rie de acces in ponuri taxe (Doctrina Hayet Punctele de conflict cu Germania ramaneau Dentru Africa ti Odentul Mijlociu. balanta se lirtii in defavoarea bulgarilor. se semneaza glo-rus. unde Franla $i cermaria aontjnua liligiul marocan.unoi'+re inJepe|Jenlr . Panea a ltt a. grecii $i romanii i$i nrsolidcazi relaliiie cu aceasta. precum $i libetalea econoDrici a celorlall!1 Intelegerea rezisti subversiunii: in 1907. dle cdrui simDarii erau diferite de ale mamei Victoria (inchrati spre nepotul de la Berlin.e ie. care sunt atacali pani $i de turci. pdn crearea statului albanez condus de uD pfncipe german.. a de Sud. iar apoi intr-o rapidi conragiune. care aleclan$eMe os6ll0tile cu Turcia. en izbeau de un alt comDetitor mai intransisent. CuiHsarul este simbolul pliticii globale urmidt. cu care scmnea.ullJriUlflr marocan larca sulului.pfr_inired re\oher Inrro!. In China. GermAnls lanseazn 4. aceasta accepld unele clauze.i Serbiei.?. avAnd inca 8 ln construclic. dupi ce iau sfer$it c roase ale riscoalej boxerilor $i rescoalei burilor. nopol.asate de tip roLl (dreadnought\ ti. RAscoaia macedonenilor $i alirnla lor cu Junii Turci duce la acceptarea de citre sultanul Abdul Hamid a Constitu. acordul anglo-rus lnch tofiilor turce$ti cucerite.ane. multilateralismul mai funcliona pentru cb puteri ropene se mullumisere sA oblini nu protectorate sau zone de influenla asupra cArora se puseseri de acord. ravnite ti de Rhodes. contrar 'li?tatului de la Berlin. ce va fi nunitd Trlpl0 Infelegere sau Tripia Antanti.a. siidAnd pe greci Si pe bulgari care tocmai i$i dispulau Salonlcul $i astfel izbucneste al doilea rizboi balcanic de distdbuire a Anglia face pa$i spre Rusia in 1902. Serbja Si Grecia (1912). Asrfel ci. care aceasri dal. Ausr a declarli . Este inceputul unei aliarle. se erea anglo-rusi.r. precum $i pe cea de la Agadir. obdnand succese Si apropiindu-se de Consrarti- SUA iffegistreazd o victorie diplomaticd prin doc[ina deschise".

i6 l9l5: ConstanlinopolLll va fi al Rusiei in schimbu! . inlre FmnH fi Ru'ia linalnle de rcvolulie)' oriu'na. Puterca de anticipare a clicilor militare cdc au suprmar naDentul Si demersul diplomaric in acele zile a fosr nuli. Dar Anglia avea mirile..utar p" a'in """. peltru a se tfezi cu un de dovezi ale falimentului raliunii. trena4d luni $i ani fu lii de relativ echiltbru. acum sunt aliali Expedilia englez[ peDtru nrgi o sfidare. Kurdistm Si Mossul' Rusiai Trapezuni' irz"*. Nici una dinlre piinile conflictului nu a preva. Franra.e ra i E pia. rdzboiul a fosr o paginit ruiinoastr in istoria o nirii care l$i serbase la 1900. incercand s6 disruga resursele i mai inainre ca cele proprii se fie epuizare.. plomalii. strducitele riri qtiinlifice.. in unul Alirntei. Nectar in pnvinra obiecrivelor. iar Angtia in ajutorul Belgiei. au luat o foaie hartie Si au calcular perspectivele unui rizboi de lunga anuntat de impotmolirea de pe Mama.nlodilor'Turcieidin A'ia au tosl amanunlrt elaborute de iri Srie"-Picor tin Convenlia cu aceste doua nune in lql6r' Anglia Siria' rezerva Mesopotamia qi Bagdadul. iir un an nai tarziu au fost urmate de Grecia Cu Alianli ala mari promi5iuni.a o tinir.te mili Rusia a sdrit in ajutorul Serbiei. marea ofensivi germana este oprit6: milion de ioldali francezi $i germani $l-au pierdut viala in lupte Pe azi ln osuarul sinistru ce rezumd toatd tragedia rdzboiului troneaza o Academie de Pace Fraflco_Germana Revo]ulia varful dealului an' rus.. Citind canea fnrrrjle Srst a Barbarei Tuchman.Rachetele din Octombrie. pre$edintele Kennedy a spus in crizei racheieior din Cuba (octombrie 1962) c. Bulgaria SiTurc. n-ar vrea ca s. iar Serbia era complet jediti i 'e relerla o pozilre Aceste preocupir. divizii militare exista insi paritare. datoritA blocadei 9i epuizerii echilibrul uzurii se menlinea l'a Veldun' in 1916 (lntre $elor. Anali$tii s-eu strdduit s6 cine l-a fuceput ti cine poand vina.. antrenand boli cur lioane de vrcrime. in nopolului. Este cel mai mizerabil rezboi diII cate a avut EuroDa Rarboiul de l0 de ani. rile Si posibilitilile de aprovizionare. eui-"t.332 Jotui pe scena lunii Diplomaia a fost considerabild. in lqlb au lrecul greu 9i cu tei. Planurile ei contau pe tlII rnzboi fulger: 33 de zile era imD rirea t.a au umplut locul in Alianla Dupa l9l6' s a ca acu* coalilia se purea numi Qvadrupld resurinslaurat o anumita obosealr. Au mai existat schimburi o. iar de cealalh Dane Ru Anglia.t . a invadat Belgia $i burg. B(lgia rhia cotonrir ri scrbir aproane dubtu. O literlturA vasci a descds sl $i absurditatea .cestui r6zboi. Franta $i Anglia se aflau in stare de mania. fanauc in lupla penlru hegemon .uu atf"rire. inrere\ele puleau fi $risfacule mdr uror' drt€(liile Lle ej'pan'rune are Cernlaniei elaLl sple veit lr \prc nofd-esl iar ale Austriei sDre sud 5r \ud-e'r' unde tsulganei dominanH. ohciafa pentru "ota unor avaniaje in Asia Centrala Planurile engleze Si fmnceze fixat pentnr infrangerca Franlei. cine ce ler. inifir lraLn se irea Serbieir. privind punctele geografioe ce fac obiectul erpansiuniidin morrre 'lraregrce.l'tii ale Iumii conlro eliJenlilea/d au drt narrere geopoliticii. extins la dimensiuni mondiale.?ul ce . care i5r dadu\er:i adeziunea' si-au de pan€a Antan uDunlar neutralitatea )i ullerior. Blocul puterilor avea circa 120 de milioaoe de locuitori. precum g o fo4i ec august Gennania.. Cine va caqdga cursa cea lungd? treabi: alianlele trebuia consolidate. tehnice ti culturale. Locul fie€tiei era luat de auromatismul convenliilor de asisler.in ajun de secol nou.ai avea de reparal desele neln!n' Eleseri din interiorul fiecarei laber€.use la iierderi: Romdnia si Llalra. $i un lung rezboi de pozitie. Sotdalii unor populagii im hipnotizate $i fiedule rnergeau cu pieprul gol $i baionera la feJa fiitra. impresiomt a fost de rolul erorii. Tripla Alianle suferise .lierelor nimicitoarc. incAlcand legile neutrafirelii. scrie vreodata o carte despre ."n'oriit. pe$ dilr Armenia. Dugmanul era comun' oar Cei doi mari adversari in problema CoDstanli_ i"r.. Rusia 5i An8lia. destramA lntregul front de ristrit al Antantei Dar ln acelati fu balanti fo4ele sale proaspele ii decisive' SUA arunca eceeati diplomalie de dzboi . Dar germanii au fost oprili.fpedeps mann0 lnrerF5e hlmence care lreceau prin dislrugerea totala micului. $ee nesf6r$ite pe tot continentul. iar efectivele putefilor c erau mai bine echipate $i inshuire.upuL. revenindu-fi din evenimentele l?pide. accidenrului si calculului r declanfarea cataclismului provocat de om. dar diPloma$a cnglez[ reu$este Daidanele este (Grey 5i Sazonovt prin promisiuni $i apoi .!eie . o parle din Arabia' Franla: Cilicia. de la Atlantic la Dardan€ ceput. o Inerodu de arralr/a carc geografic' incluzand resursele $i potenliaza imponanta-factoiului econonic pentru politica marilor puteri Dupi ce ia 1890 ami "1. dar un tebruarie $i decembrie). vuoo qi Bitlis $i o parte din Kurdistan' iar Italiei i de note s au rezervat porliuni din Anatolia.

Dupd moa(ea lui Josef. o conferinti de Fre neutri. Rusia laristd noiembrie. \eparatc cu Cernunia. Pacea de la Versailles este una dinfe cele mai cercerate Si con Uoversate actiuni diplomatice. incepind cu tat5. germanii Tot in ma(ie./ar Si legrreral prin crearea Sucielalii t\aliunilor de la ceneva. $j alialii lor epuizali ies dinjoc: Bulgaria (in septembne).Mdtilateralismul reinvie de [(eani dar. Mai interesant pentru diplomali a fost capitolul reiire din connicr . l.In frunte cD emenceau. dezme Austriei priD eliberarea italienilor. guvemul lui Asquith care l-a preredat pe orge r c\aminar po\ibilitated unei pac. Rispunsurile sunt neconcludente.boi mondial..zboi (Thailanda) $i China. came l0 an end all wars". ie$irile din rAzboi se fac rrcpiat. impunandu-le deri teritoriale drastice (intregui sistem colonial al Germaniei trccut sub tuteli jntemationaH) fi plata unor despdgubiri grele.au de opnre a lui.. Wi se prezentase drepr .realisti". sarbilor de subjugul srain ti expulzarea turcitor din Europal ameninteii vaselor americane de cetre submarirele trnld fusese scufundati in 1916). egalitate in drepturi. Nota A vede cerinle ca: reducerea teritoriului Germaniei.. care se opozilia ltaliei.candidat al pncii". conlrasl cu pozitia europeaDi. romenilor. mul riz. [n ll noiembrie. DacA diploma. geopolirica cunoatte o resureq rimp l $i duJ'a Ra. in octomb. SUA declari r. aducea doui inova{ii masive: crearea sistemului de securitate )lcctiva $i crearea unei institulii mondiale. a lui /rlson este cunoscud fu cele 14 puncre aprobarc de Congrcsul llA ti care a fost un documenl pe care in reriroriilc austriece il . Dipkmalie 335 ralul Mahan ridici la rang suprem controlul mirilor ( miri.rizboiul care pune capit tuluror rezboaielor" Cste o lozinca generali.We may say rhat thus. In lumina celer alte )cuii.tii considerau cd rizboiul pulea fi oprir in spirilul $i metodele secolului XIX." El ir o lume . porturi). libetare. cu ochii pe Trieste 9i Datmalia. La sfar$itul rizboiului. capitularea fiind necondifonatd. sordeaze posibilitetile unei pici separale cu Rusia. . E randul Ausrriei.r/boi LJre :c ducea cu Lr fere precedent de la Napoleon incoace. a doctnner lutenr.. iar cel geman ir lbcl viclima propnrlor sale hirnerc )i e{alan. pand cand blocul germano-austriac publica o privind crearea unei Polonii libere sub prorectorat geman.. Czemin. 0nunFnd incbeierea armistiliului. adu$i la stadiui incapaciralii de a pregdri revan$a.. la Buftea. caie Ie vor rmpinge iD comperilI penrru p rcre in lirnbajul u. geopolitica infloreSre in Germania. moment dat.rrar5 Em pn. Turcia (in octombrie). invingirorii afirmau $i exe$au puterea asupra celor in aprilie. prenierul britar c David Lloyd disputi si inceapA tmhtive de pace. ce nu intrasera inc5 in rdzboi. vena lunri Pdrtea a lll'u. Dupi cdderea Bucurestiuiui in decembrie 1916. Impeiul Otoman sfarsea la capitul unei lungi boli.. corespunzand h douE $coli de hazi ale relalillor intemationale. Wilson era categoaict . face demenuri la francezi $i englezi.Doctrina polilic. care in 1916. Dar lodele cenrrale intraseri in defensivd. unnatA de un co(egiu de tiri latino-amerjcane. in 19 t7 acesr rdzboi i9i' fali ade\. toate rizboaiele. se semneaza capirularea Romaniei al cnrei lentoriu era in majoritate ocupat de germanj. englezul Mackinder susline ce srepanirea pdqi tinentale este vituH penrru atingerea hegemoniei (1919). le care u numim islizi . idr Germania sugereazi. in norembrie. europenii inlelegeau ce acest obiectiv se realize^zi p n nimicirea tufuror resoturilor de putere qi influenli a celor ininii.nul r.borul rece.lodn t). nu pentru echilibre de purere. this laleful moming.. cunoscand inclinaliile ooului imperat spre din conflict.. di gemonie (ioc de sume nuln) $i de iDfrangere lorali a inamicr toate aceslea.in care toate natjunile vor evila si se dngajeze in ali.Rizboiui a t dus pentru libertatea de via!. Inclilurionali. slavilor. intrucat in cursul pregatirilor $i desfA$uririi ei se cris- l lizeaze doua sliluri diplomatice. o dati cu acest rezboi.-in primele dupa alegerile in SUA. cuvintele cheie erau denocralie. Cu ea se deschid noi capitole peturu diplomalie. din hata poiilici arterioard dispA{userA lrei imperii. Cele doua $coli sunt metode diferire de a lcrmina. prin obiectivele Ceorge afirmA: . dar j un rol importan! $i ir strategiile celoriake mari pureri_ Crilic o parte de cercetitodi $tiinlelor politice ca un simplu joc cu pioni colorati pe harra lumii. Pacea de la Brcst Litovsk s-a semnal in m ufr la oeputinli. lmperiul Austriac s-a desfbcut ca un Drozaic stricat. a invitar bel cA sunt face cunoscute condiliile de pace $i propune crearea unei liunilor.ie )i in trnrl al Cermaniei. ractic.

. jdealiste sau legalisti. omul de incredere al lui Wilson. crey colonelului House. imPreunl cu America.. producand mari reacfii in cercurile politice occidenti il.tite doar de doud luni. dezamarea generali. Harold Nicolson. se plimba in sus pe4i1or. vrem doar sA accepte de egalilate intre popoarele lumii.336 $tiau $i laranii de orice nationalitate. se simlea ii in alte delegalii. cea a . pErtarea barierelor vamale. diplomalilor Si plenipoterllialilor.N ar vrex ci ar fi necesari o Ligi a naliunilor care i angajeze sd se impotriveasci oricirei puteri care ar rupe un Ideea era noui 9i pentru Anglia. rezolvarea impaftiald a loniale.nutui o tampon.I opinia publicd. prevenind asupra unor masuri excesive Si nerealizabile.. libertatea merilor. declan$and o revolti a. Franfa si Italia privind reritoriilor revendicate de Ro rnania $i al doilea bazandu se pe principiul wilsonian al autodeter_ min:fii. evacuarea leritoriului rus $i Liga unilor. Revolulia rusi prevdzuse in decretul de pace din 8 noiembrie 1917 desfiinlarea diplomaliei secrete ln termeni felmir . economr\tul lohn Vaynard Key pnblicar Tratdttll asupra Consecinlelor Etuiantice ale 1919. Cu toate ci negocierile au continuat si fie atat inchise.. Peste 100 de documente avand Rusia coserrmafard. a cdrui erc Anglia aflara in E/boi o caula pe roale caile: . primul dintre cele 14 puncte wilsoniene. sumi ce nu ar fi putut fi pldtiti palri la sfaniq colului PreTenl la Conlerinri. in 1915.Din aceasti platforma ce proclama principiul autodeteminirii popoarelor rezulti $i o pozilje inleleg5toard de Gelmania: nu-i negim meritele in activitetile pa$nice sau nu vrem si-i negAm inlelesele legitime. Diferenja intre $coala realisle $i cea a lui Wilson.tarilor mici). Chestiunea flotei germane nu se putea cu iumitAli de misuri.i de cermania era privita glezi cu lnfelegere.. Este 5i poziiia la Viena Panea a I 'a. . procedand imediat la publicarea completa a hatatelor secrcte" (pe care le denunla cu flcest prilej). Primele $ase puncte plomalia d€schisd. In special doud capitole ale sanclirnilor aplicate niei au nutrit in aceasti tarE curcntul revizionist $i o stare mullumire a populaliei. Puterea ei maritimi trebuia redusa la insi tall dc rn enLjr france/. Anglia. De fapt. ln timp ce un soldat de gardd. Diplanalie 33'/ comenteazi pe larg na$terea diplomatiei d€schisc. primul invocand asiguririle secrete primite de la Ru sia. se nescuse o noui perioadn. Cu toati simpatia pentru pozilia lui Wilson in malerie de misuri drastice Germania. Decretul sovietic al picii ti Cele 14 puncE rAspundeau unui deziderat popular izvorat din experienla durd a rdzboiului. dupe care nu vor mai fi inlelegeri private de nici o na$rA. In 1921. primul un participart lajocul de putere (a produs emolii Lr Cofferinla de la versailles. inclusiv a colegjlor pre- !i injos ca si previni intruziunea tuturor ex- Numero$i anali$ti $i istorici vid in atirudinea puterilor rioase fatn de cele infrante semintele celui de al Doilea Mondial. Il doilea unjurist ce promova legalitatea intemalionali ti dreptu rilc popoarelor. Nicolson norcazi diferenla de stil dintre reprezentanlii romani Brftianu $i 'l'ake Ionescu. El ironizeazi faptul cX la Conl'erinla .DiplomaFa secretd este desfiinlati de gnve . care se indepifta asdel de si balantei. manevra€ de ea atat de bine. cu baioneta trr nusi. lde Este inferesant cA uldma iniliativE din cele 14 puncte a fost satn de diplomaiia brilanica lnlr-un mod abil.wilson s-a inchis ln biroul siu impreuna cu Lloyd Ge_ orge $i Clemcncear. ce poate fi ineficient sub ochiul $i cu comentanul presei la fiecare pas al siu. dintele sn propuni lost publicate. cat $i deschise. de a cre. Ceea ce a nemnllumit pe un practician $i teoretician al negocierilor cir Nicolson nu a fost caracterul deschis al fatatelor manilestat pnn tlansparenla rezultalelor. ocuparea important al germanilor fu lume $i rizbunarea. atitudinea francezi fa!. au fali de Franfa invinsd. rn regiunea R. separat! de Gemania prin trupe stationare aliate.. Wilson anunfa pentru viitor inlelegeri deschise de pace la care se ajunge in mod deschis (. Unii autori consideri ci incheierea Primului Rezboi Mondial a lisrl alarca Drobleme nerczolvale si a creat altele roi care an con- Diplomalia incearci si fie insrrumcnt al unei picj durabile cum aratA un alt autor britaric cunoscut. aducand-o la punctul alinierii ei chemarea fasci$tilor. care i$i exprima intentja fermi de a duce toate tratativele ir mod cu desivfu$ire sincer in fala lnrregului popor. restaurarea Belgiei. I icdintelui din delegalia americantr'. numi€ $i libe rnld. Desper. ci caracterul deschis al procesului de negocierc (openb ed ar.diplomaliei televizate". s a opus.open cownanrs of peace oPenly arriled flf'). re au fost fixate la o sumn a cirei valoare astizi ar deDisi 300 de arde de dolari. care promiteau renagterea.

Rizboiul nu era inrerzis.:: de le$tr! u'rr !r . Lrn (irmar dq murual apreci.Iffiffii..'i.r"" ld rrvbor cr insrrumenr "i1.:1rc i".':'ll).:]ril'l:i::1fl.16 iiJTT'r:::""'"'1XiT:i"fu :i:#itr]n.1"i 1. Cooperarea internxliolrala incurajati de ea: se creeazi Organizalia Internalionali a Mu i. L.: "t:.l""'. dupa l*l_t:l.$':::.""i"'""'*'i":: :'. precum $i Birourile de cooperare intelectuald ( UNESCO din sisremut ONU) $i uDul de sinitare (pionier OMS ul viitor).ru:.i'l.ra in.il .l..:'""""i:'.:. .:.':l:ll Lermaniei din lq)t iuccr intr-adevir. )ln'o '" ii.1lJi:ili:'il.. in schimb.1ljil"x. o Adunare cencrah se intrunea anual cLr care ::ll:i::'Jf sperunra . model peDtru viitomt Consiiiu de Securi al ONU A\ea si un brou penuu lu.. . Ca organizare.t338 Jocun pe scena luDlii 139 dus la izbucnirea.i. Japonia). Italia... t' ". unde parti publican a dererminar respingerca in Congres a aderirii Lig6.. Era condusd de un Consiliu noue melnbri. :i"+:.""1 Lrga':] locLr "l-'l-llll'1". air..3"..:.n:in:ul.i".' T'l. ji': "'l*i . Irga nu a reufr s depseasci pe un agresor p.id.l[":.*rno **l***[t"ffi ** de a elabora doci :'i: ii*T[i:.. a cehi de_ai Mondial. I.fl. niciodati in istoria ei scuflA.T'ffi[.eru . re inrr. - Briand-Kelop.. *nr".Tbor? Er a Inceout truos printr-un accident politic petrecut in SUA.T H#l?. crel mai penlru preinlampjnatea unui nou t6.:.i.il'li.1.ll ?:''li:: ^.r^ r^ I complet si ineficienl al sancliunilor economice. conflictelor ff [fi:: .' .i"ijiii.t"':'^ll.rr diptomalia nulril: rala inflorcste sub acoperig propriu.c.rr"o"itt" "tonuri lq2s Franla Belsia si ce'mania isi i"^"1"i.l t-. Liga nu rnar este unlvelsala $i intregul sistem a1 securititii co un mecanism cvasi-regional.-"i t. .T'l: fi i. se sprijini pe o insritu proclanrd tiria legii: Ubi societas.l te.j :...'.i.f jl[::"f]J"H'cJ. eio er a ro.l rudnrc in a pjoduce deilaratri 5i pd.".H..i1.l'rsrv cele aqle\oarc' ol.T: . doar la c'ile p'snrce uer' "P''' cuise ""tu:"'*n : il"i-i.:il. Mr Britanic.$T.:jin *t: .d re.$.ii''i"..:'i"'-il..dti. dinire care cjnci permanenli (SUA. . Statele D*'. semnli panS in aiuntrl .iJJ] celur de-ar uorrs" ..".li". lovit de incapacjtate.. Franla.in actiune militara colectivi sau sa garanlii ferme celor \i.l1 ru""*" f!ea cr luner ltmiti rne!rtaDrr lllil1* .."i'{.rrno cilun .u"li. Pre$edintele Wilson.r.il:fl.:llillJ:"...l.nnc.. .iliii':l:. peste doud decenii.""f :'ff ".li:: .Till.m' ii r*nre' I' al polrrrcii nalionJle si ca . Nu a runLtionat Jecrr \istemul vag.l'" a*J"l Lrgrr' iir dacir con'iliul .:ff'.. .r oiilor cotonirlor contircate de la invin$i."-*''|con{'|ru!iar :. il:T:.]ii'JJ" l. taurear al premiutui Nobel in rnoare neconsolat Si cu ne ii zdruncinali in 1924..::l::Tri:t*li).lr$ il":Jf::"x\fi "" i.l I' i)l l'i\"11.":'..ilt 11il. jl"[i.:Xl :'p'a:rur q p'in cate prm rc se su lilLl'X"X. incat intervalul di re el9 Du este decat un i doua capitole ale uruia $i aceluja5i corflict.J""1'.:.. in orice caz.ilf ' n 'ii#'t s' 'orosi'Ie .:lmlt. . A retorica. delegali penrru fiecare star mcmbru. . ta ralboi cu iarile se produc disputele' aproape nu e)(ista Cand 1'. Chesliunea rizboiului Si pdcii nu era rezolvatd.i rr 'n ". ."'ii.ffi semJr ce\r\i ri i:1*ff:: .*eui*'a nu "u '"'*ez' vr nropune ce pasr "a l1lilll. multilateralismul reinvie. Textele privlnd agresiunea elau ambigue..*itii::x. F(c meritul lui Tltulcscu de a stou^ . Cum a tunclionat in aceasti pauzd Liga Nafunilor.ii:Tll'x'""1iiii n.:::. li.-.fu tri*ll'' Lu'ilil'HTii ff iTffi il"""::T.

Cehoslovacia. Romanja.deceniul hoholelor de ras" (rcaing twehties) pentru distracliile. In 1935. Sunt anii camuflajuiui.sindromul Mnnchen". anxietatea s'a transformat ln groa_ gura 26. Uime$te li de coordonare 9i actiune a celor ce-$i propuseserd sd nu admiti na$terea mililara a cermaniei. Diptomalia germanA era dati de un scop precis $i pestrase probabil prin $coala tui S mann cateva din tehnicile bismarkiene.daraesuar in lql4. Dulce iellum ineryertis Hrtler dore$te o noue ordine europeana O Europd complet suce a funclroDUsa Reichului.340 Jo.arin l8?l. universale O crizt economicd de propo4iile celei din 1929 inspfimanta populafa tot atat cat un bombardament Europa a reit anii 30 cu teana zilei de maine. Polonia. dansul $i pasiunile desc6 . Asist6m la un tablou diplomatic agitat $i confuz. spune Negusul. . in timp ce multilaterah stagna. 1937: Japonezii ocup6 I gul $i Nar*ingul. Resursa umani de cafacter. al doctrinelor mitilanre )i at lanarismutui. Alii 30 sunt anii cursului nefast. Nodul nu putea fi dezlegat. muzica. Manciuria e de Japonia. pactul Hitler-Molotov. Invazia loniei. Devenise un se. ai raliilor alimentare.. se izbe$te de un zid in Vest' in 1941 Ae un zid in Sud $i in 1942 de un zid in Est. Diplomanrl are acase atlasul si hata.ositi. Dar Conferin{a Navald din 1927 e m tal. dar dobandise o caracteristici noue care in cel mai mare g. Iugoslavi. Mafea Britanie nu agrea mAsuri care sA o oblige la legat $i el de secudtate. Olanda. care inghite un teritoriu mai mare decat al l6rii sale 1933. germanii ar fi trebui s6 caqtige rtzboiul)' prdzii" practicati de acesrea era fo. GeDeralia care le'a lrtrit lncepe sa dispara. cermania semna cu Arglia in 1935 un navdl Cu Polon'a re semna in tcib Un pdcr an korninrern.a Locarno se ft un oarccare prcgres. sili. ai exodului. Bulgaria. Cu meroda ren6scutr a Blilzlriegului inglobe^za pana in I94 | . Iralia perise$re Liga.rrctaroni "e izbise lumea: marea criza economice fansmisA de SUA prin con_ taeiune ln anii 1929 $i 1930 cu consecinle grave. DacE anii 20 fuseserd numili .li sA rcnurle la planul invaziei Marii Bri' tairii. Anglia fi Franla fi un si morhi. in fine. Astfet rehnica .rudite. acorduri nu au du\ Ia ni solutie. vine la puter€ Hitler $i in acela$i an Germania se retrag€.. Hitler ocupi Re rizboi Gemaniei. R6zboiul civil lncepe ln Spania.ad sfela diplomaliei. rizboiului rle durate (instaurat dupa primul an de avant) Confom tehnicilor sale.Aceastd politicd de capitulare a intrat istorie drept . dtunci. Franla (Paiisul cade in 1940). nu numere doar divizii (drpe calculul lor sj dupA calitatea armatei. inrlegeri.Un naljonalism inspiraf de doctdna etnicA a fascismului stabilea peste tot repimuri l. iar cuventul . ai adaPostului din pivnird sau din ai bombardarnentelor de metrou. in timp ce peninsulele Italici $i Iberice aveau stale totalitare idr5lite cu ea. Luxemburg.razboi nu are Denlru cei tineri conolaiile celor carc I'au expeimentat. ie$ite din ou bnrsc cu avioane Stuka $i modele noi de tancud? Trebuie linut seama ce acest complot militar al lerilor Axei 'l'nDanile fonnatd din Germania Japonia. prieten al lui intre principiul egalittrfii lntre srare qi c6tu$ele vasalirEtii marile puted. peneverenld $i sacnficiu e hoti- . Dar in 1940. stocul resurselor energetice $i de hran6 Primul zid a apirut in rdzboiul ae rjan din 1940 numit BitAlia Angljei 3000 de avroane gerrnane sunl rnlrunldre de 540 de aparare enelezetli. asi ei estimeazi Dotentialul economic. care produc pagube inac ceptabile gemanilor. b date cu primele bubuituri. llalia fusse desrul de aflau \ub imp'esra unei alte cala(lrole care vrzibil.. panA neDutincioasA la crearca celei mai putemice mafjni miijtare de In 1936. Cum se putea ca o Europd inlreagd s. l. in filDl psihanaliric al lui Hirler exista pasiunea surp. 1938: Hitler ocup! A Se semneazt Acordul de la Miinchen. de acorduri. Noflegia' Belgia.ui De scena lutnii Parlea a llt"a DiPlondlie 341 ramdsese militar.ol al logirlor. ceea ce a utmat a stat sub serlnul nelinittii si sDaimei. dar. creioane colorate $i har1ie. demografic $i psihologic. Italia invadeaza Abisinia. rnembrtr a care cere ajutor. plimbara Comisii Fegititoare. problema rii !i proiecrcle de Tralat.'l O scen! ridicold lmprumutatd din secolul trecutl gele Italiei devine lmprrarul Abisiniei. Cermanra in sfera sa Austria. Intrarea URSS in Finlanda.Alegeli. care h tandul ei nu se desprindea de blema dezarmirii. 1939: Star slovac proman. temporare $i de expertizi. Danemarca..ate dupl rizboi. Conferinla pentru Dezarmare 9i apoi pbrdse$te Liga Nati 1934. Mai mult. o adevdra$ orbire li ve$te pe englezii care intrelin ideea ca Hitler esre susceptibil de de disculie. $tie st facd bilanlul re surselo. in 1931. Ocuparea Cehoslovaciei.anestezi gocierea pa$nice n problemelor europene $i c6 poate nia. Fi anda.izei fi a rilor iuli fj nebenuite. Grecia. Hider devine stdpan absolut al cemaniei 9i anunld d relnrumarea.

.dona. niili J"'r"" r^.. pJGten al. Hitler 5i in scelali an Germani":: f:lli^"-' D"r"'.'r..1't'"f "il'" "...ni.. ""*f.ei."ilnui .i".o adevarad orbireli " I*relin rdeea ca Hiller e're \ucceprjbrl de ""qi".pet"tl Abisi... ln 1935.it+. temporare qi de expertzi. Anii 30 sunt anii cursului nefasl ln IgJl sale' al fuo*L. . spune Negusut. 'fm+i*''*"... acorduri nu au dus la rT"t ir""i"r" oe iratat' ingetegeri. $*1ft i1$." l"i"tam n -it*es**+*'.ilitante $i al fanatismului ii-]i1".iti pu.t'.lone drepl . C"rmania semna cn Anglia-in 1935 pact anti komjntern ln pron"vJ c" poroniu . ifi.i#H$-f ii sorriliJ.r'rrase probabil pnn $co.' .. ie semneaza Acordul de la Mi'inchen 1939: Slal slovac pro.laane'lezreru lehnica mann circva din iehnicrle bismalkrene Astf.. dar dobandise o caracteristice a'l in-.*-a"i*t"a"i.iii*l .* .. si aPoi Ptulse$te Lisa Naliunilor" Noaulnu putea fi dezlegat t'a lntamo nu agrea mesun care sa o oblige la a car. L! 1936.. *.jl ": lli] gocieiea pinic:r inlral.$*tr#fr:l'**itffi .i.i.in i" ait.ci p:'l1. . . _'' un tabto. in fine.*t[." ."ii.l* Drizii" Dracticad de acestea era fo'osite ln timp ce--cl€zannarea un^ acord ilultilut".tognu.el :ll:#t*." b"'-aniei.ea i.. d. e.r diplomatic agitat $i confuz Uimeste propuseserd s5 nu admiE de sj ucliune a ielor ce_$i "oo.fftff.ta*e 192? e un egec un o"r..gaiulii lntri stare 5i caruiele vasalitadi impuse ieii.".rt" iogytlt. Mai mult.i t"ratolt" cum se putea ca o nfieit*u*+nffi ...ur" progt " Dur Cgnferinla Navaln dln Vanciuria e ocup tal....*" etua "f"tu diplomaliei Devenise un secol Plimbattr 4"i.'. Intiarea URSS in Finlanda.Alegeli.riidiil +i'fu". on leritonu mai mare decal al larii 1933: vine la pukr.i .".*ff*trrl*r^". a. bl"*t* i"lt*f"vaciei Pactul Hirler-Molotov..{."."i. .'*". HitlerocuPdB rni"p" in spania 1937: Japonezii iiu. ja raodul ei nu se desprindea de se f: ffi*mffi$ffi iff'*.olut al cermaniei $i anunq dtcl r"inu-"t"u. rr4a.tepan ab.ii." "".probierna deza Cimisii pregnitoare.si. italia invadeazi Abisinia' membrd a uiutot."r." ""t" i"i* ori""ilpi"r .iid a""t" r.r'l+ f ill .. "." precrs ti p.da .'.lui Titu "u.idicole imprumuta!6^dinst:"l:lll"i*: ocupd I nir"i..340 Jocuri pe sce a lulnii I\olrtt t tlt t l)llltttrulit' 341 nou5 care lt remisese militar.r" a problemelor europene.Invazia ioniei. irii . na"toiut "iu ltrr'u'paraselte Liga lgJ8: Hiller ocupe Aus ""JJNuntinerr. acorduri Aceatui polilica dc caprtulare a €ra gnF gefman' i.'i''"r* .na in 1936 un a m$cafilul Dsihanalitjc al lui Hitler exista pasiunea surpnzer 9r Europa inreagi si asiste . Anglia si Franla cle( dzboi Gelmamel.sindrumul Miinchen Diplomalia lui srre5e.'.

u meJitr. Diplomatia muitilaterali. care se va sfar$i prin infrangerea inilial gl selor rupe ale lui Rornmel. rancuri qi anilerie.rl reguhle de comPonarnenl obligaliile . incorporand dinl nou viziunea unei lumi terite de flagelul rizboiului. Ciri ONU a lust si dm. este locul de confruntare a tuturor Punctelor {te vederc. venirea defecliunilor.ncnlul u/rnelor de avi( vase de rizboi. Banca Mond. Diplomalia Alianlei arlanlice esre angajard in lucrdri de pectiva. inmullind pfin codificarea coniinu.dlelor membre. economic.nt are 190. Faplul .ld . IAO penlru agriculrura OMM pcnrru meleorologre' USeR p. ONU a fost o platformi ce a funclionat continuu pentru a une iaolalU si\teflul inlernalional.n.i rizboi. k crearea ei. ca rn roarc r boaiele. infii ONU este decisi la Yaha in 1945 $i rot in aceta$i an Carra scrisd la San Francisco. unde existi 9i alli actori resunJle si lace ia ONU (a lie lnbutarA unei renliclii de nelrecut: .ne u organizalie !echiului eu\emamentrla:l . prse in mi$care de americani de a disrruge pericolul ii sfidarea fascisti.olmi si acdva cu mii de retrniLni pe rn $r /eri de mii de dinlomati. rea. politic special. In Sahara $i pe Volga. rnurl at unei inLer\en!ii publice $ia /ecide conracle ofrcirle )i neo . Adunarea sa Generald.a sr dreourrile slalelor. care subestimau democralia anglo-saxond plinA de dicfi qi opinii fragmentate. Ne vom intreba cc a adus pentru diplomalie Si ce a adus penrrx pace? A reprezenlar ll]al inlai o triLnnfali revenire la multilareralism in relatiile interna(ionale a c6ror inslitutie superioarb eru. incepe in sud marea bdtElie pentru Nordul Afrjcii (si lul Mediteranei). conferjnle. natismul s a izbit de nebdnuite idei intransigente. ca $l Liga Nafunilor. Retragerea ce va incepe in 1943 nu se va opri decat h tin.lonalic 343 ratoare.u\eranlLilii slalelor membre ri inlel"icerea ame'le necLul loldl al :ului in trebuile lor inteme. retele dc conlucrare. colxborare in loale dorneniile' intr-un climat de clestintlere qi reducere a tensiunilor provocate de Vi_ numeroase litigii $i corftuntiri s-a dezvoltat pe terenul ONU-olednd liecArui mlnislru de exlerne pnlejul zirrra de Selii ie.ii o crtegorre larga de drplumarr crrc poPJrcr/ir tr 'nlrcline pnntr o reteaua de colaborare interguvernamentali. nu. ce incepe in anul 1943 prin debarcarea in ftalia. in 1978 nu o atin"ese 150 ri ln prez. unde vor suferi o infreneere decisivd i dcordLrri.342 Jocui De scena lujnri Partea a I 'a Di. clepi$e$te orizonturile poliricii curenre. consolidarea terenului. ONU nu a rreDta! alrroclamat localra qa univeruali Fri. nisipur zipada (ca $i jungla mai tarziu penrru SUA in Vietnam) avand itoarea proprietate de a lmpotmoli $i inghili tehnotogiiie mili in 1941. N ordine se termini ins6 mai inainte ca ea sA funclioneze. o trds urA ce va acompania toatA sirategia Iui Chul 1941. Ca $i Liga' at cirei sfartir irist primit la inceput statcle invinse' dar recomanda ca model. Este un nou factor isnorat de mani. punend sabia cea talerul coaliliei anti-germane. de. >liinE pcnlru munca. ONU avea 5l de membri. in l9[2. ar:|i]ate\e germane se molesc la Stalingrad. manifestald in reuDiuDi. Din nou. prin tehnica cunoa$tere atenti a struclurilor si muncii de echipi. Este sindtomul persan care a r capacitatea cerAuior grece$ti risipjte $i certirete de a se uni in metdie. cu cele sapte co_ mitete specidlizate (politic.. social. in deplina lrxJrlie a funclioneazd de la Pacea din westfalia iistem intemational ce lumea ( I 648). fiind un ireversibil. Diplomalia adeviralA i$i descoperi vocatia ei de termen lung. UNES( 'ju O pcnrru educalre. tfarate liciale. Nimrc nu d pulut egala randa. ce se distinge funclionarii lor. nalura i$i va sp ne cuvanul."t . Organizalia Naljunilor Unire se na9re. cu sarcini minore de serviciuj funclionarea alianfelor. este comprsi din slate reduce apelul sau ln neguvemamentali ai vielii internali ieali. r drcprulur Inlemalion. tutel5' administrativ Si iuriclic). Ea aparc.tate.defularc a tensiunilor sau de calmare a asperitalilor' Dezbaterle ie lrn iarc 'rci luni pe an \unl continuale in resrLl anului jntemalionale Toale de organislnele de expe4i sau conferinlele mari hnale sau programe cu caracter de se Gina cu rezolulii. acte recomandarc ce lasi la latitudinea statelor decizia si modalilalea de a le folosi sau aplica De lapt. ONU este o familie de orgdnizalii tot s'rlLl proceduri propni ii funclionare aulonoma' qu\emamenLrle. o Americd nepregArid penrru rizboi inrrd d pi japonez de la Pearl Harbour in conflict. plus cuno$tinlele specificc ale domeniului abor- .ab si FMI penlrx probleme linanciare si inci pc aiatea pentru alte teme de rnLcres malor' incep:nd cu energrJ atomicii sl lemindnLl cu ploprielrtea Intelecru- 'i (ullura OIM E\te o reLer e. Germanii pun pe Europei state noi pe baze etnjce precum Croa{ja $i Slovenia... prezenre in roare Conferinlele de nivel inall. iur. negocieri. la sfer$irul unui dzboj mondial.

eea competirii mitit. unde Nordul comunist incercase si unifice peninsula pdn invadarea Sudului. ^ cat interactiunea.i ca $i imaginea remasd impotriva atacurilor SUA (unele reale.r pccld! al r irkeaga Europe. projectele pa$nice normele ( . bodla a mult. muLind accenrul pe rctori(i.e. SUA consideri aceastA acliune ca o ameninlare inacceptab a. ONU nu s_ ocupxr decil de confrclele mrnore care prco(upau mai putrn p cele dou.. Definilia reiinuti de cercetirori.. colaborarea._a produ\ lmgrc datd dupe crearea ONU. ea este opri6 de ONU. separate prin . care analizeazi cazul gi primejdia e confiamata cere llrpe. Hru$ciov decide si sprijine Cuba ato(cuprinzbtoarc. imptulind_o.rnenrrlul cnlecriv erleisiorici !$iur.e con. phsand pe solul ei rachete cu lncirceturi nucleari.i e{uirii sunt ins4i lesitura indispensabilA a starii de pace. dupn expresia lui Churchill (1947\.344 Jacun pe vcM lunii Paftea a lll-a. nave $i a!. Inlreaga omenirc a triit ameninlarea ca .roane de la s membre. (uperpulen. in consecinti. ccea atrrs cnlrcarea ONt.ima criz6 care poafta in germeni conf-nrntarea lor $i cel mai important rizboi de propo4ii este rAzboiul din Coreea (1950-1953). Neinfetegerjle poitbelice jintre SUA $ URSS. De atentia $i mijloacele acordate inilial prin PNUD ptoiectelor de \olure au \labjt cu vremea. simbolizar de impa4irea lumii in doue ra. in. unea unui . $i a uriaselor efective mobilizate sau mobilizabile. eficacitatea sistemului ONU. Tehnica rachetelor ce purtau inclrciturile flucleare a devenit atat de avansad incat phsarea obiectelor pe orbitd a devenit posibili. ca protest pentru neadmiterea Chinei Populare). Acea. fijnd expus in schimb la riscurile bjrocratizirii.. perfeclionat $i el. purtat cu arme atomice. cc (uprinde evenimenle protocolare conrac st mass-media.re acerbe. a tost ehboral h rezumar: rLarul care. .. Diplonalie 345 ritate (11 membri inilial. organizeaza o blocadi navah $i se prcgate$te de riposta.o finlana de cu. Dc aici.doue: Vestul $i Estul Aparila gmprrilor militare NATO si Tratatul de la Varsovia scoate securitatea de sub seinnul multilateralitdtii si rezerva acesteia doar teme inofensive intre cele douh blocuri se produc cdze. Ia care au concurat Stalin $i Mao. Carta nu este de vini: un coercnt sistem securilale coleclirA. in cinci dec€nii. dar. in ce il suni ONU a indeplinit cdri\facAtof mrsiuned oin ace\l puncr veoere. t5 acum). care pune in pencol se.. Esre Lrn diplonlat rcLttjr de programul Incarrat .' oe. siqJ[ra daln cand o aclune colectivi este declan$ati printr_o decizie tuat5 din cauza absgllei reprezentantului .ei in r. dar formal superputerile ili pesteazi distantele. ca $i McA(hur si de a fi realizat un armistitiu ce s-a dovedit a fi durabil prin acordul de la Panmunjon.rder. Numai acesr mecaDrsm presupunea lipsa unei obieclii (vero) dir partea carur membrn permanenr al consiiiului de securilate. sub forma unei inlelegeri Kennedy-Hru$ciov.u Inlema||onali rcclamd rnlenenlia de urgent. Natrunilor. A doua oar[.coftina de fiet'. Astazi se considera cA de fapt cei din urmi voiau doar se testeze pdn acest rizboi vointa SUA de a lupta $i sA sernnaleze nemulfumi rea lor ce Germania de Vest fusese incoryoratd in NATO. Esle merilul liderilor daatunci al lui Truman. ca [iind . A doua intrebare prive$te contribulia Ia menlinerea pecii. Consiliul de Securitate este sesizat. transformarea tor din aliari in jnamici potenljali au nDdifi cat 9i eficienta sistemului elaborat de ej. in afara armamentuhi convenlional. dar solulia este complet bilaterali. iar cursa s_a extins $i in cucerirea spaliului cosmic. sub semnul cireia se formeaz[ o expedilie militarA organizati de SUA. de a li pololit /elul generalilor sai in frunle cu Treptat s-au construit aliante militare $i blocuri angajand peste 20 de !fui a ceror fronlie(a uecea prin Germania. acuzrrea ONU Je incapacirare pa 9r ralizie de c6tre opinia publici_ Prepastia dinrre cele doud sq)erpureri a cnpAtat repede dimcnsi_.sovietic (ce boicota temporar lucrrrile Consiliului de Seqdtate. altele potenliale). defecdunea .l. cursa se referea la armele noi de distrugere masivA. peste ur deceniu. a Con\jliului de l||ror trlalerale. vi lrma a unei agresiuni sau siruali. P.rizboi rece". Deci t cazunre carc contlneau un conflict de interese intre sau Dentru cr cinci mari puleri erau erctuse automrl drn intenenlia Dojibila Clnsiliului d€ Securirare. dezbate. Oficial. tn matene de securitale. formeaza o fo4i inremalionali sub comandi proprie consfange pe cel vinovat se renunle sau sA se supunA. ONU intervine prin Secretarul siu Generai. a celor !echr.inte. E un conflict in care chinezii comuni)ri au luprar cu lruptamericane. in special cele atomice $i in subsidiar cele biologice $i cbimice (ABC). Competilia celor douA blocuri se desfd$ura in principal pe planul celei mai vaste $i costisitoare curse a lnarmerilor ce a existat vreodati. mull mdi (lar >i mai preci\ dccir cet de lc Li. insdrudrlof Inari $i maj ale. care ar fi putut declan$a al treiiea rizboi mondial.

informalie 5i oficialiteli. miza excesivi pe fo4a.ri si degenereze intr-o distrugere sivd. Balanla terorii era de fapr o balanti de securjtate rec procb ce trebuia intrelinuti cu o maximi acuratete !i grijt contin aspru. atestabil. rentele liben. Int@aga reJea a ONU era deschisi in continuare tuturor. lovitd ar fi pdstrat capacitatea de a rispunde $i provoca daune j ceptabile. Aparlinea de ONU (sediu. cu ochiuri mari prin care la care lucrau nu numai diploDuli. modelarc.. b) Urma o intelegere taciti a dreptului flecireia de a reglementa corfiictele in interiorul sferej sale.Diplonalie 34'l Rizboiul rece $i cursa nucle. Esre existenta balante a teroni. cdEtoriile personale nu erau libere. rizboiul pildl. de . Aceeati conini avea deschideri $i mai mai in pdvinla come4ului. Acesta nu strict numeric. Ne apropiem plifi opusei. dar pe alte cei acorda spnjin (io special arme qi bani). Menlinerea balanlei drept inimi a acordului major de evitare cu once pre! a r67-boiului nuclear presuplnea. c) Un alt capitol privea o arie lllrgA de competilie permisi pentru a ca$dga influen.libeltate" puteau fi subversive. expertji nu erau ocupa. Cand se recurgea totu$i la lb4i. in afara regulilor de comportament (predictibilitatea jucilorilor. Sediul principnl era Comiletul de armare de la Geneva ai celor I0.in aceasta rlu e mai pulin reconstituibil.Situaliile dc la punclele b). vizitele $ chiar echipe mixte de cercetdtori. puri de strategie.. Dar rnecanismul balanlei funcliona cu sensibililatea unui seismograf fin. apoi 18. d) Atunci cand una din cele doud superpuicri se angaja direct in menlinerea unui regim (Viernam.tiilor era maximi. dupA cum erai intr un iagdr sau altul. Aici. sau in cazurile b) fi c) aducerea problemei la ONU. O examinare mai atentd a Rdzboiului rece ne indepdteazi de imaginea crispatA relinuti de litetaturi. oricet de nare ar: avantajui primei loviluri (prin surprizA. ce se bucura de atenlia $i cooperarea de griji a puterilor nucleare.. cooperarea era stanjenita. prcemptivi. dar $i pe$oane sub diferi egide qtiinlifice. pan5 h un punct. cu tbrme grote$ti in lag&ul estic. in carc separarea celor douA sisteme era etanli. ceea ce nu excludea dorinla ii. rapoarte).Chja( daci ele nu au fost explicirc. SUA avand mai multe focoase rucleare Si dar dupe cum senmalau teoreticienii strategiei nici una dintre nu avea certitudinea ci o lovituri nucleari ar desfiinta caDaci de riposti nucleari a celeilalre. in pri rand. in contacte personalc. masivi). avansat de toricii acest€i perioade scot in evidenla feptat un factor esenlial cdre diplomalii I au intuit chiar in acea vrcme. cealalte pa{e nu intervenea deschis. opozafltilor celeilalte super?uteri.ti sau penlru a dobnndj poziJii speciale in lrmea a treia. cum se numea echilibrul nuclear.Cu alte cuvinte. dul nu a fost scris. infonnale $i confi-' denliale. c) $i d) nu insemnau absenla deuunFdi publjce $i razboiului propagardistic.!I Si egdliralii lanlor drn Joua alianle Si din grupul nealiniat. al dzboi mondial nu a avutlocAcest fapt istoric a presupus un acord de nerecurgere la nucleare. depa(amenlale. cu rol ie lunari dc preredinli $i cu rodle tpa-. se lacea pnn te4i (Angola). termend . supravegherca popula. secretariat. inulnirile mi$carii Puswash. sinceritatea 9i increderea). iD privinla bunelor intenlii a pistrdrii de ciire ei a batanlei In acelaqi timp observau cele mai mici sennc ale intenliilor pA4iir pozililor Si incompatibilitatea obiectivelor.ti arat cu analiza discursurilor in care se strecurau propuned nuantate neinlelese de public. congresele $tiinifice. cal cu asigu(arca pli4ii opuse. unde se sf:irSea prin rezolulii fire uflnnri pmctice (invazia Ungariei sau Cehoslovaciei). aparate de politici extemA. dar era crear $i se afla sub co amedc]nu-so!ieric. antene fine se intirdeau prin ei pani la ceie mai intime resor luri ale deciziilor capitale. ci doar de a le invoca in momenle critice. prospectivd. stocurile cle arme. putand ameninlainsi$i supravieluirea ei pe glob. propaganda era zgomotoasi $i absolute ti. Afganistan). pot fi reconstitniie din fekrl in care acesle cdze au fost tmtate: a) Prinu categorie era evitarea conlruntAni majore intre cele doui superyuteri Si elininarea subiectelor carc ar fi pulut o genera. ce cuprindeau pAnA $i calculatoare. intraffigenfa ideologici. evitarea surprizelor. care avea exjstenli hibride. dar p. Existau $i alte canale.pace" sau cuvannl . simbolic. $i anumite reguli in materie de crize ti conflicte. apoi ldrgit treptal pAnd F 40 de state. rigiditatea circulau indivizi. iar conina de fier ardta ca o cima$d de zale. pregetire. $i totusi. Toate conditiile pireau intnnite pentru conflictul nuclear rare in blocuri opuse. E adevErat ci in acela$i rimp. Aici intri revoltele inibu{iite de Uniunea Sovieticd in lagirul socialist ti intervenliile militarc ale SUA in Anerica Intini. servicii secrere. contrib lia ficcircia ca ele sd se iveasci in zona celuilalt. cu mesuri spcciale desigur penlru tehnologiile de importanli sirategici. timp de 40 de ani car a durat Rizboiul rece.346 Jocuri De scena lunii Panea a III-a.

Rbzboi l srelelor. dar se modrlica consrdelabrl in regionahsm. Nu este atat o cedare sau linitare. In afara ONU. d( aliante Si. 9i te( colonial ca la sfaritul rdzboiului impe. iar prin Mercosu{ America Latintr ofed un caz de inteqrde avansati). care au s6dt etapele dezvoltini. al funclionfuii balantei. jucend $i cartea globalitrgii pJ cea regio_ nale. 40 de 16ri) eralru. DiferenJa regionalismului fafi de abordarea globah constr ln chestiunea cheie a suveraniEfii. inrr-un pas giga. Cel mai imponaft proces al secolului XX a fost dec( care desftcea tot ceea ce construise colonialismul seaolului XD(. Bipolari.Si con\Lrme energia fi influ_ Atat nealinjalii. ca apirarca tr politiLa e\temr.ecolul XX deslalura procr.au creat-o. drcpt caracteristici a epocii Rezboiului rece. ONU a reu$it sA calalizete rAzboaiele de elibe- O alti eroare care impiedici analiza Rdzboiului rece. Tactica lor in negocieri a fost neproductivi. dup! concilierea istoricd De Gaulie-Adenauet. .I 348 Jo(uri pe scena lumii Patxea aIII-a. insemna cd avanslrl tehnic pemirea crearea unui scut fali de ame- . troile economii emergente ale Asiei. care nu suferd atingere in ONU. In timpul RAzboiului rece.rngurul rezutrat riind so nore declaralii ti principii invocard echitatea $i drepturile. cat apiicar-ea unui tip de suvera_ nitare exercitati in comun (rral€r). prin lra. inacceDtabile Denlnr tirile Jez\ollare.rce ca decoton. ca slalp de bazd al uniunii Europene. rupand legetudle cu metropola.ie . oro_ cc\c ino\d!i\e ca regronalirmul ri crca noi centre de cirilrlalre materiale. de cliseele wemii.lab dez\olLate au facur gre)eala \a.. sr in lesiclatie de (arre UE esre cu totul renarcabil.Prin d€clarafii solemne. inca minal. Este posjbil ca invazia Afsanjstanului si f. astfel de imaginea unui rdzboi rece mult mai bine resizat in decit purea crede oprnia pubtica a wemii si chrir een. care a avut prerenlii excesive.emnalul aceslei incordan. .rrea. Rolul neahnralilor scadea in rnomenrele in care se oroducea Jesrinderea intre blocuri ri progresa conrrotui inarmirrilo.istenle tinan(iiur. ra_ i ile .lea nu exi decat in domeniul puterii militare propriu-zise sau al celo. Se consideri cd anii republi cani ai lui Reagan ti cei de declin ai lui Breirev au cr. Prin regionalism. care. Asia qi Afiica). cetmania a preferal sa devine o putere regionala.rizada Natiunilor Unite.iile coloniale sA se deschida oricArui ca prezenli comerciala. Ambele au ezitat inlre cadrui regional Si cel global.e isro. lrl sp€cial cea econoriici (Marea Neagri este un exemplu pentru colaborarea economictr. enla in proiecrul pur revendicativ al noii ordini €conomic€ mondiale. iti rec4tigau pozilia de puteri economice. tendinJi rnanifestatA ln aproape o sut:i de gruperi de state care intensifica colaboraxea. pro\ine din lermenul de bipolarira|f.au a unur rranster rile. Mai larg decat gupul nealinialilor (circ... cn cererea uner . cradul inalt de inreqrare mani fesrar ir) Inoneda comuna {eLro.. muhilateraljsmul se afirna in afara \aliunitor Uniri in iorme muit rui avansate.e ooziiia si cere_ in timp ce balanla absorbea toati atentia $i resursete superpute rilor. economicb sau politice $i imperialismul sA fie desfiintat. Acela'i calendar impresionant de colonizare a fost reluat ln sens invers $i peste 100 de firi s-au nascut. . cermania $i Japonia. Japonia a rAmas pe duchie de cutit. regiooalismul avea $i un succes pelitic ir procesul de destindere de ia llelsinki. Dar lumea politicl economica era cel purin tripohre. {ehnologic drepl compensaiie peniru exploatarea bogiliilor lor in trccut. se lndndea pe cele rrei conrlnente care iormau lumee a Eeia. unde a incurajatgrupiri ca ASEAN $i unde a inspirat $i ajutat pe tinerii dragoni. b.slerul ei pa4ial de cAfie Fri in favoarea comunitilii pe care Si. Di1k Mlie 349 urmitoare. car 9i tirile in curs de dezvormre au rnur cu regulafirare Inari conJennle menrle \a te coordone. mai ales.l. ca $i tentativa ei de a exercita functiuni clasice ale crarelor. Dx. nici un proiect rmponanl de Je/volrdre nu a io\t oblinu:.niic de 40 de ani.ar in 1981-1983 un mini dzboi rccq dupa un proces d€ deslindere lenri a unui intreg deceniu. Marele lor parlamenl internalional $i sprijinitor a fost Orga. Inie/ul \chrmbalilor Jdrea In noua pozilie americani fati de echilibrul lero i. invocarea dreptulii intemalional 9i presiuni insistente.-\leutralismll a fost calea alei de majoritatea fdrilor lumii (America Ladn6. c il_"^"I !9]t o mitcare organizag a nealinialilor la Bandung. f6re sh_i rnai numere pe euopenii din grupul Dealinialilor. pul lirilor in curs de dezvoltare (pesre t2O). principalele liri invinse ln cel de al Doilea Rizboi Mondial. 1950.

ri recurs la arme a unui almisliliu la cererea pi4ilor. ducand 1a silbatice. au reprezentalo luptele din Bosnia $i apoi conflictul dir Koso!o. care thc se demult disiunctia din blocul rasAritean.lagtuul soci. Cum este posjbil ca intr-un moment in care omenirea dis punea de o capacirate tebnica.tvarea^de carifea a unei federatii. ci se reuneste cu cermania. admali de visul unei Albanii nrari. Din URSS se desprind l{fstate. apartin mai degrabi $i consriruind puntea spre sec. sand anii'90 unei pedoade total diferite de profilul siu. te. Este semnificative diz.ara in continub instabilitate. alist" in timp ce fbftele sovietice pleaci.etetalre l. NATO. lucrulle au ctecurs re: lativ pa$nic. sub priviriie suspi_ croase ale ma. !i . care anre. Nu loaae fedemliile construite pe ideologie s-au dezmembrat painic.SfarSitul istoriei". s-a lrccut. Mecanismul echilibrului nuclear funcfiona ipoteza ca nu existi un asemenea scut cd crne tnceatca sa_l ( .. In Africa s-au produs cele mai mari masacre intre populalii care pand atunci convieluisera palnic: este cazul luptelor in- . Diplomalia intemalionalb.lul $i miteniul in anut 20n0 | inia de\p. . fiapa acum insuficienta pregatire a iltregului sislem internalionai. Sistemul international a reaclionat in mod impropriu. un lacloJ importanr a] politjcii intemalonale.i imbrdF_ $eaza democralia firA zguduiri prea maJi. separarea Cehiei de Slovacia prin buni intelegere.i intema-tional a incilzit ia ro$u vechile pasiuni identitarc cu tensi[nile 1or religioase. cu cei 70 de milioane de locuitori. dupi qapte decenli de exisrenla $i de copte$i.ierea picii impreuna cu instaurarea democraliei ti adoptarca economiei de pialii . care consriruise o scufti reactie initiali. Diplutnulie 351 ziunea. o dati cu inliturarea capacului greu prin care regimuile lotalirare ri_ nuseri sub conrrol atat ameninFrile pentru socialism cit qi pe ceie ernlce sau rdenhtare nntarea nucleare. care se strangi la un loc pe albanezii din alte rcpublici.i inadecvare? Acest deceniu al suferinlelor inulile a ariiar cE riul este mult mai general.cureliri etnice". confruntarea cu minoritatea albanezilor a menlirut . cennania devine. reprezentad de mediatorii britanici. occidentala. concomitent cu de LberaliTare ale lui Corbaciov dupa to85 cu fr Uniunii Sovietice. Iugoslavia. Maj mulr decat atat: Cermania risdriteani nu numai ci se retrage dfu .fi renunlar la zigezuirea pdn fortA a c6ii irezistibile ipre indei penclenla.In Macedonia. Faza cea Inai sange_ roas. folosea limbaiul fi metodele unei alte lumi. secolul XX se termini lnte cle termenul calendaristic.i eze_prin sisteme de alerti 9i deteclie cievine suspecr ca se sa clea prima lovitura.. la orizont se intrevedca rein\. cu alt tip de problemeDin exasperare fali de inelicacitatea diplomaliei. Ca g alte secole. Dezamigirea nu a incetat sd apari. iar din sfera alte 7 state.lui rece itsese indcpidari. in tratatul NATO nu figura nici un prelext dlr acli une. Intrucet pdncipala sursi de ameninlarc in cursul RAzboi.la recurgerea de misuri punitive (ca bombardarea Serbiei) $i la interventii mililare in loate combinaliile posibile: SUA. Razboi care a $lers delimitarea clare intre razboi intem . Esre merirul lui Gorbaciov $i al Scolii sale diplomatice de a. ONU avea experienF doar in menlinerea pdcji. etnice. a fost in mod paradoxal cea care s-a dovedit incapabili sd acccpte imperativul schimbirilor. Noua curse tehnologica a depA$it lile economiei sovietice. Prcsiunile nalionaliste relnvie peste toi. lent. lx finele deceniuiui Ultimul dec€niu. Comunitatea Europeana se afla abia in stadiul de dezbatere preliminare a cererii unor fo4e comune de intervenlie.nrloare o procu-a un e\enimenr destrdmarea URSS.ar omului prevezute la Helsinki creased uD curen! de eliberare a {drilor din sistemul sovieric. istodce. ata cum scria Fukuyama.ior ii acceptasefi de facto di!i_ Noua eri-a fosl primiti cu o mare sarisfactje cu o jmensa spe$i ran{d. toare prezenld in rreburile lumii. mijloacele de rezolvare $i prevenire a conflictelor sa se afle intr-o asemenea stare precari de subdczvoltare .. aflara in pierderJ de suflu.itoriale si culturale. ezi_ tallt $i eronat. Desfacera de imperii a fost legati intotdeauna de d boaie. Revolulia ronand din 1989 a ficur exceplie. firi a aminti de o opinie publici ce a trecut repede de ia extaz la agonie. Pe tangi rutinea Europei de a avca pe solul ei primul riz boi dupe aparilia zorjlor insorite de pace. ca o garaDtie a pAcii pe continenr. $$inlifica $i a cunoa$terii atlati la zenit. . Se incheie Razboiul rece care dul rase pahu decenii.ilor puteri. Europa $i ONU.I 350 Jocuri pe scena lunii Patrea a IIt a. a leriior mari $i mijlocii de a face fali noilor conflicte. De data acest. in aval sau in amonte.gO. Se inclreie ia sfar$itul anilor . opunanduli-se prin fo4n $i declan$and un oribil rnzboi balcanic Extremistilor sarbi li se opurcau extremi$tii albanezi. a organismelor g]obale Si regionale.rin caraclenrl sau vjolenr. cu rezerve procedurale complicate: observarea f.

unde manageriatul i$i insutise in perioada unificarii companii profituri in afara eticii c. dar se calmeaze $i[n modts |iwndi practic menline structurile internalonale Si aiianlele in funcliune. bubbk econom!.pitallsre antimon( transparente $i cu concurenfi loiala. in Afganistan. solutrona pa$nic e demonstrate de Africa de Sud. interesuiui 9i p tiei domirante a Occidenrului.nalionali. cdpetenia lunii occidentale. Coasta de Filde$. S-a spus cd dupa acest afront frre precedent adus Statelor Unite nimic nu va fi ca inainte. legati de problema dreptului de ingerinF ce contrazice Principiul suveranitilii qi mai ales de aceea a intervenliei preventive sau preemptive. intr-adevir. o lam c. Oricat de radicale ar pirea aceste idei. prima promor.te lovit.apai ralea lor reala. ta al doilea rdzboi irakian (2003).. Djzerable. petroi o intarire a pozitiei sale in Asia (avend hdonezia ca intruX in Africa de Nord (Sudan.izA generald. de$l capacrtatea cie a . incepanci cu SUA. ce avea cazier de agresor nejudecat pane la capifin rAzboiul din Golf. supuse exun( dar emanend din descompunerea lo! miasme periculoase pentru cini. duce: la ti instaureze o baze de atac impotriva se alfturA mififarl. ca.tii nemasurate: de a lovi pe Satan". Dosarele problemelor nerezolvate cresc.d o formidabila stafie amenntatoare: invierea islamismului extremist opus valorilor. cre$tine 9i neocolonialiatul $i protectorul Israelului. Dar rand 9i ea descopera grave crori de funclionarc a multinational mari. Tol in Africa au i/bucnir. Esre culminant al unei mj$ciri crescAnde.Iove$te pe cei care s-au intins pestJ. norcl cle ecuator Formula acestei mj$ciri islamjce e sjmpli: corduil cerea aparyne cterului poljtizar. pepiniera prin excelenli a terori$tilor inte. Egipr) $i iD alte tiri africane ta. SUA ln irepnnd o intervenlie reu$it. care dmp de decenii a sub privirile binevoiroare Si cu sprijinul lldeiilor prilor boiate iri.irca un mi de !rclime. e. SUA. fdre reinerc. nu prpduse ale s6riciei). fanatism $i violenF. America tervine pesre tot $i eviti o c.a. ele gasesc un anumit suport in procesele de globalizare $i regionalizare ce exisd qi se afi.. prorecl comun. ill raport cu durata rizboiullri e$uat purtat de sovietici in aceasta Fre. strict limitat de dreptul intemalonal in vigoare. situalia devine mai complicati. intr_o jlnensa rclea bine in_ trctinut. tumurile faimoase ale New York-ului Pentagonul este lovit de militarli sinuciga$i islamici de i. rizboi c4ligat de americani cu ur insemnat supon intemaiiohal la inceputul deceniului 9. Indignarea ei este impdftA$itd imediat de majoritalea tirilor care creeazi in juml ei. pcnlru ca aD credirele lira acopenre rr de!rne/e cconomra jud esrului asiei Coreei de Sud. Irakul. Brazilia). Pe acest fundal se inal!. deschizand un nou dosar acela al -tarilor ce se autodesfiintreazd. cu. iar alte cazuri ale statelor cu datodi sd prodrcd ( astre tu Ametca Latini (Argentina. reacfia superputerii sfidate a fost uria$e.352 lre erniile tutsi fi huru Jin Rwanda Si Burundi. )mlte the rogue states (delincvente. Diplonalie 353 pabiH si cucereasca o lara $i occidentului. Mexic.rael - cad. doui probleme reman deschise: aceea a dreptului de interven$e. inecandu_se in anarhie. Un conflict in Congo 1Z care aduce trupe strAine rivale pe solul sAu inregrsreaza peste. . iar conditie cultivata (nu $omen mizerabjli. de $coli. l. milion de \ icume. Pe plan doctrinar.r. care bdtea la ug. $i lovitura se pro11 septembrie 2001. o alianti marc lmpotdva terorismului. dupA o iumarare de secot de cri. Unneaza atacarca unei alte !iri. Liberia. Disputa pare pentru moment cA ameninti soarta ONU 9i a altor organisme iniemalionale. de pildi in cazul intervenliei umanitare $i fErn indoiali pentru acceptarea lor intr-xD cndrujuridic intemalional bine definit. la care s-ar recurge inaintea unei agresiuni a du$manului. Algeria.ma. iar activiiatea consti in for_ marea de cadre exrremisre $i milltanre. Regimul se schimbA intr-un timp record.ie ca_ paleslinieni. Partea a I sA -a. Tara succesulur.Marcle zatoare. In cazul conflrctLlui ror atat de \echi intre trare. Japonia.. situate din inima occidenrului parn marginile deSerturilor. sovietice. ca Si pentru sistemul mondial). incercArile de mediere sunt inecate in rigiditate. suporteri ai autorllui atacului din l1 septembrie.boriele cr\rle in Si kone.6. unde apa lara heidului devrne. atunci cand acesta doar esle acuzat sau suspectat ca o prega te. cdlduzili de un fanatism sacralizat. Atacul se face prin ocolirca 9i substituirea ac$unii inspectorilor ONU care nu-si dAduseri vetdictul final in privjnla prezenlei armelor de distrugere in mase $i in contradiclie cu obiecliile procedurale $i juridice ale unor aliali principali ai SUA. cadrele noii campanii cu ambi. pentru distrngerea talibanilor..ie.tii formaF cu aju- tor occidental ln rezistenla afgana lmpotriva cucedrii Capilalismul conrempordn a 5uteril atacul unui \irus srav: l. Acestor teologi formand . manifestarea de presrigiu este ridi: carea de moschei splendide $i scumpe. Taiibanii sunr semjnaditi islanici.

"a.acest stat.rl.." ra-zDot cu. rar impli lu...:' corunjraiea inremationaii J.r. jur id.et.te pro\oc tuarea unui soldal israerian in cap.. .f u"#.r [[# rie de inovaiie rehnologici $i in dinamismul economic.ji:llit i:.i:.."i . . cel<b'arc u vi.tionare este copreerroare. altul s ar putea ivi cend Stalele Unite ar putea folosi autoriiatea Si vocalia lor la construirca instiluliilor globalizirii..ll j*1. A efecirat o intervenlie ce viza unei. diplonMtic sau .ii. ca $i pripastia neincrededi $i urii care s-a agravat intre populalii nu vor permite inci iichidarea litigiilor pe cii pa$nice.. c ignorrrca liEtofilor de lbnd ..*ffi ::::::l la:-f...:::. inventand instituliile multilalcralismului universal in umirirea picii.:ia.:ii:lrr __t" :r:T"]::iJ!::{L'.3-54 _. Mulli observalori cfcd ctr evenimentele pot inspira paii de rezolvare pa$nic?l a unor litigii cronice: acord cu Sida. iner lia ccrcurilor militante $i extremiste.-"*i.la esle lmDroh. negocie rile.'.. Dacl acest mornent a fost pierdut.. )L\r.. a recursului lu lbrlil.1!: ". diplomatul.:: senarurui americar. rceea$i :::...rl din liban din \ard anulur :::111T.rry .l"T"n:.f :::lr:.a..':..ll. lii ..jj:l:lj1 "' :iililli l:'iit '"""" tr:j '"' " "lr"*." j*timl[: i*:ril I:1llrtia 1i.oioiiiu... Rtboi.r1l...nu se descurajeazA 9i reped deviza sa: secolul acesra wrt tilii de ..u ..virare. ar exi"tJniei L_.i.11.] ._ 200b e\te rlustradv p..1.filillltL5 F.e de ra incepurur secoruru.: >i o teclre J nepruducrrli_ 94il":'#j .f ilil :H:l D]. .. nu es. cand un sistem mai eficace decit ccl exis tent putea fi inlrodus.r.jry:*./bollah.""-li* li:.grupiri (\tiernr. care a )l'"il'l:.r.T i.-aruri co'nune Irrh i. .:..ii:!1 :.". ro'at rortrjitor Inrernltion te (lre ."i"iJe mon i ..ei sale militdie fere rlval este dati de fapt de preeminenla lor in mate- n i:lil :i["il1til"". Allii se indoiesc.#."::.rR:'u::.l#il".^i^ri"..ff :1. r.i.."1.u. vor face diD diplomalie ti tehnicile ei o conponentb nelipsiti din toate profesirnile societilii.:.r i#:...T". ca urzeali a lcsiturii universale.. Puterea copleqitoarc a SUA pe care unii o vnd in termenii fort."1i-. Ant oNu "rii". Profund dezamegit de ascendenla recurgerii la fo4i la inceput de mileniu $i de ascendenta ei asupra mijloacelor painice...tlor... di" Ir. j:ttili.:uti t! xtz x ttl tti l\u h\t vjziunea globaU.5i Nici cer ah pierexr on"rr.*"i:*li llff ijls^t&i'#:?ffi i"'..i: :liJ"il:T::r t:lii:.ti.t" pro.il"""ii."r'irjii'ijil] il.l ff Tj :T iil' :"a]':":ifl 1i". Afg."i"irJi'il'incriminare nu se baza..g**r"i rana se rmpune cu evidentn Canaci!ctea dc inrervenlie esre mer4inulll I lll ( l)lt)h)ttktlit' 355 ir "". in cadrul acesteia.e.i"l rak'ralj\mului anun!ala de unit iutori).r.. wfi deloc.:..1"1i. . Este puterea care atingea influenla maxime la sfartjtul celor doui rdzboaie mondiale.::::lTf:fapre.irib.i. rcluarea negocierilor.'111.. schimbnri de prizonieri.ii:. rofiei milirare.. ircurajate intr-o societate deschis: schimberii.*:11Tdi1.icre in privinra di\pa. Dr. ..i a soluliej temen lung.urun o ta ro! ::::1."" .va In rrl*.:rna. g. sinseroa.": distruse comjs.m Dafene j:. {:ieci'.1ii.ld.even e iJ muttilatcmJ.. acea.rc. prilej ivit inci o datd ]a 1990.r.o"..ce)re lli.. confirmarea roruhi fi p...l:..an. :. restituire de leritorii..'. r"Jii .. :re.nr. He.. considerand cd prestigiul $i poliricianismul.re r00u $i :?:l ::::lll:': (u ri.pe .". ::""::.&..

1974. Pmis. I DtploMt.r O\rord Un.toinrle. cahieL Philippe. 5. torb 4.2N4. pars.. 1966. Johe. Cobrdonator Taton.tiplonanc. *" Diclonar .. 4:. Bamril/i. Pdis. Capitolul3 t970. Bucuretti. Mircea D'plDmttt. paris.e.I988.Bei r. I'rJq. Ed.. New york. Anarg ul Evului Mediu. *++ 2.\eB. pasihi din tecutLL Ii. 1946. Mal4o. IaJ2. lz Mor. De Laumay. Pri. \ot.rrrire der rclat i on s intm at i ona Ie s. r'.\e^iLi pre. Abin Michel. 34.Lp dtoit dtpLoma. Pm8uin Books.8?t ihtet Gesdn ts.4nrt. Cohen. 1957.nr. Ne*nhm J-. 38. 35'l *+* rhe Conplete Wo*t oJ1'acr!r. Histoirc d. n. p'a.m. 8. 1982. Bucurc$i.'!hi. Ed..970. /'rr. gtiintificA.. C. sol- *** I ana 1964. Dro/. 1960. HacheLte. Sreculum.i pedagogici. Itin. Drimba Ovidiu. Anenis.i rusD. cenavq 1973. V.ru. 14. 1 | Snero us.5 !o1.triirl.. . Olf|fa A..es.nce. vol. Machiarelli. il|{! Capitolul2 30.itdlii. lll: Iz Molen Aee. polemkin. Uni. 2001. V. H]JJah. Guslave. Drplrtur. Chtistofie Colohb a Cro tell. Burrre)lr. Dicrioanri. Callindd.n(r. tnpeyre. Bucurciti (tnducerea volumulul Panre.A. 1970. 31.. derrir. metade. 1994. 't 39.Dini. 1958. prn". Charles. 37. Simon & Schuster. New York. 21. cnglezr IAcryes.2002. Ed.s reknioN inuh&ti. 24. t96a. 35.be Cd?sdd. Bucure$li. Candq D. Diplotutie.6' .El.-. tz diplotutie Routtuinc (etji\ie ftn ezA. Ma. 3. oJ thz R. Esen4.ip?lE. Islorid calulii $i ciriliznliei. g. t967_ 4r. Henry. 6t1. Eric. /rzdrett. Pdis.Partea 22. Henry. I 979.ttdtsb. 12. Pol.). New York. a I-a.H6tolre d4 lelations intematiohdles. GrDce 1963. d+lafup. V. +*+ Ls..n Age. Colsin. Mo. 1967. 4. D. The Civiliution in hab..I^li.ia a"d Evans.The Te.le istoie reche.4 C"rd. Jotue. M?Ji\4 Mlrcq.in Studir Si cercetdrc . Hacheu e. AniCne'. L. Meroni4 BucureqLi. S. 10. Coordonalor V.Ed.. Lanaon. 1962.8. Edito Seni.ter.h1. ri genenld d. 6. Brion.Ft a 1975. Random House. Bucuresti. Vcstala. Rulgers Universily Prcs.I?s t. 15.. $tii b 29. DaloMq. Ha. lz 8ron b clarld . Aht4t?. Bloch.iqup tuntenpotuk. 1960.l r.1. D. 1985). fu. ::*.r/oz. Bt<artiun. anho^.p. Vou*r. puF. Malta. hoi .... Bucrreitj. eetolrale des cirilhations. N. Prns.nr. Mdcel. Redacta! de V. Simionov..2 vot. Dictidhaire d. Zorin. Hvostov (edilia a doua). 23. Huizinga. Despte ardcolele d. Ed. Ed./i. *+* lsbna diplonatiei. M^te\. EncicLopedia. L. taDtbaati. Rizzoli Libd Mjlano. C diplonaliei. noft? . 1954.PMl +++ Histaire GltQrale ttes Ciriliations. Phaeni.p dirtotuhq@. Brcun$ti frdcezi a ct4ii 19:18). Ed. 1961.respft legatutile Histtiei cu Eetii epocd heleki$ica. HoRa.r. F1irrtu Bibliografie Universal Dalsi. Colin.PUF. Slaatskunr und Diplonlati? det venc. ta55. ffr. 33.. Gdie (Lraduccre din limba darinae. Modeh Libnry.irs "lodemer 1.i. SkdKn.b. 32. Bucuref BucureSd. 1945. Politic4 Ed f6cu. Br(u -n . Civilirclia R?na$EnL Capitold I \ot. Jacob. 'r'. 7.C. 11. Pdis. D4de.l. 3 Ed. t962. U: Ron? et enpn?.te Bru\e. *** Hisbne Paris. 36. Pippidi. C. Di. Polihcr.nansancc 17. Aiemis.t981. edifia de nII r'a4hp rtotanarqrF. Dinonatie 1942. Hrold. | 926. Rusa. PUF.! ^' dp la drtLoM\p F. L. I I ji in$nulii. NY.. 9. . Meridime. Ed. tqrl 19.i. sa. Phl'lppF. Andreas. Pdis (d. t. the Phoaicia6.oti Bucurerti. CesaE. |. n. 26. D. Fn. L erya6ion de I Oriefi et la noissonce de Ia ciriliqtian occAek&k.\.hetre. Burckhadt. Anrold. 4lle\Cl\lon. Hachette.lu Mold Age ldees. Bucurcsli. t3. Kissinger. t: Lorient et la soh 20. edifia 1912 16. Dlehl.Mas@\a. U. To)llbee.M. Pollrcm. piere Renouvln (ed. Wills. Srtoq. Machiavel Fn. I Amb. Cme!!.1971.r. +** Istoia anticd 1.ten Libray. Ehevier. I: tni4a tuedieratn dc Ia angini pand b l45O.S. D.1947.. vol. PUF.l Alo r' \4 Lel. Paiis. Goshol Fregois. 1970.\on.tdtLr). Url r.. Ia srande aidtutu de t hurlanna. tA. Ed. T ore premlet). Grqtness @d p€clire.histoire conzdporuine.. Ren6. l\t. $nin|\ficr.lt Seuil.lio@t de rclalii intefl@liohab. Ed. Bucuregi.ii. Didactic.. 1943- ++* Hish)ire CtnA rak des Ciritisatn $.ioner im Spi. C/u/"s }ui"t. 40... Fpld)kfpa ). Cler.M. 27.and. 1995. Ed. Ed. Pris ( l dne se. Ctves t M.hayats.

Par ck Kan O Brian. Th. L XlX sia. Camp$.te L Eunpe (Hisbtu rles rclalions nneflationau.pUF.1. ttiinifice. plnj ^"r-tc-n. q?) 79. Bucufeqti. [iseh hawt. $coalelor.15.lnsland. ryp tl qtilihrp. a. Oieux.n/ nvace DiptaM:r. New York. 49. cdron..en dc tr pan. 1974.Ed. I n. \.A. 1968.e.\ie. 1969 G.otp t^d PLJ| Par. 1938. Ed. *+*. Ed. 6{ \. Bucuregi. Ed. L Lrrapz nes Natn nlit6 et L aNeil de Mweam nonttus.ptut t'zboiutui ti -SanZratE | 7 I 5 1 81 5 ). Lor don. 75.e ir al Academia Romand" Buoregti. /a R. . r. 3i edilion.onnavRs rlu tenps pllsert.er D'Astier. De I87l ii l9l1. Ed. 1961.a. 1955. E.imte des cirilx4tio6. Anhur Brc)cha. '. cdett..'ru/s. . EnitJ) servicc. Times Books. Mosco. N.Hachefie.. l-led.riors. HEb n\on. jure be\i a. Capncom Books. 1945 t965. Moscola.l^ onlnv?ts.R. zellcf. Khrodllcher). 13.t. 1968.le.le I histoirc cottanpoE5. Verld! Sryna Cr. no./as.+ Hittore eaninl. Ashgale. Ed.le la diptattuti. {r. Potinci. Aus *** 84.* In dlaituttu lui Neasoe Bas4rdD.. 1974. De tnunnay. Jacques. Paris. +++ Two H.. pri. '71. r F)u. xVIf IV../.Chd e.ul ol H&oU. Ed.aL\? d t rn\h \Ht.Cnllough.1n ab46d"n. 50. 1995. 2001. 1972. Durcsette.tone 60.\\.n lt .s le I hisbile tuademe Renoulin. Diplatucy Thcary dtd Pradice.1916.r/ldzm'..l..r 1r". rar. Piere. $tiintificd. Genevieve.j). de la ECA Bt.lemes.lStdtes 1941-2401.L. Nodon & Co. De lnunnay. 52. lu(Jl. Lr Chute dL se.eputurile diplatuliei rcttune$ti tnodenr. N. ed'. Marlingly. Gendve. lurgd.1982. Pdis.ln\b Sq vice. 88.td pui. Fedindd. 83.!turhrcr. Rtpublique. .ratc.tlirld des 76.df.tul. l97l.?. \.e. ra Eruna. Ed.p. prele(e M. Ed.\ehrt) pdpcibnk\. Malita.. Lz Xt).Ert Edno-Service. 51. 1970. 2. Homr€.i Ma. Opere CrpilolDl5 1800. ( orer?ss Merhu$dr. Ed. 64 M.Eliza Mica inlelesel. I 973. ruoge. Ncw york. Payo! Pdis. nla. +*a Histonc Gt. Fruflla lui Richetid. Capitolul7 89. Ttt. hnimea iai. lr7r1.Jean.. Benndei. diplonatiqae de t 919 a nas jolts. prr.r. ks sran.1964. Pans. caotdanarot Rcne TaLon. n. Ren6. New York 1965. la64 61.Ieques.ptL.L'apas. . \.to tague. vI. Jacques. ediLar de Fl. Crme r n:verrq ercsq **. And6. PUF.Ir a va eranp\.apansn t eutopaenh?. 86 Dobrlni[ An{oly. Ptis.nove. i970.e de tank.Rzldltilz rotuAho ltuh. SecaLuL al xtx-\.te Me. Ceorge W. 1957.. Palrica etunfi a Reselui Canl I. 66. 1967. Ncw Yolk..liti.t h. Tabouis.Istdia tutuiir.2(P2. De Ed. \ia. AmandClese (eds.s Canbon pat I'M des sierr.. Fontairc.ftodmd De Id l45A b des cirilisations Iz Bucure$ri.).. tqo.t Ats6. vol. Ed.358 Capitolul4 Hisbne g. 61 l . tn.iraLe ler Cililii. .a.Grotius./pdpt*"t. Bncurcsti. Gena\€. Jerourivskaia. -. Bncurcsti. Chutchi . **+ $tiiata contetuparand. /789J914. lorg4 Nicolae. Nrenea lui Napoleon 11.Jacqucs. D|Iondlie 359 I Ed MifenJ.er <6.roirc .4t t rr.Frl_ lJb?fros. Politica" Bucurc i. 54. Edito Senice. des cirilisatioks.. o45.'.siicle (L. 1965. dn.. 1989.. VII: r'fuoque contmporaihe.t Trtlinntt t2' 58. t huhanna L adenent . Ilhaca. vol. Bu. Enmanucl. fusicl..loMr.. Andf. 1970. ' lrornine. pacir). Ed. 1975.a. Czenin.epoque 53.rr ' Cokt ilcr- . De GarUe. Dinitrie. 70.tuk tl. Beridee. veBailes 1919.e. Ctd... *** Reprezenhrtele diploflatice ale RonLaniei. Lz d. Colocviul: . 1966. 8r. Hntuir.ie Weslplulie A l'Acte. PUF.. at pacii (De 55 59. \o1. Britain lW-1914 and the Ukte./. 48 De Balzac. 63. La stundes... tzs XVf d xvrf si?cles. D-pui\. Bucurc i.te_ Lapog.vr Corge rzB.Cofruf c!r6? "ri $rl S.I967si I9?I- ZmfiBcu. Rdn t .te ta science nodlne ++* Parteaa |I-a. . Moisil. Edward..ctriita: Sed ulCclir.dnn. Balr. t 9|I I9. XM /289. pdis.1 . cenele. Caa EenerdLi a rriizt a coordonaror Tabn. Gallimud. t?i knpJ '.Ed. *+ IIistun. Bucurr!0. Plleravc. mut4tiah inteLtectrdk d. L. A'Ja 4.s ll: . Car? ina. Simon & Schusler.J srdnrlet @nlroredes .I: 1859 1917. \olnNl III din lsroria 8eneLnd d $tiinki. Th. 78. Dd. lrui. Hn heu. ra eytun. Ed. Academiei RSR. U: 19r rr939.hcty a Hpn'.. Ed. Ae" ot R. Potitjci. Crankshaw. 2003. ld Et?/rc Jrontu. Hachetle.8. se. 1967. ! .. +'. Ed.nand. Ed.Ed. tagues Etrangcrcs.L De llll5 a 1371. Gusti. too.t ^n. Hi ron d. $dinifica. Ed.n tran e. vol. David.ohd Etrpirc et ]a ndhsance dr Lt troisian. L. Balnnote.Ed. Ddpz dr. 87. Lj tna.gemonies.r. De Lrunnay.. 14 ocl. Sociolagid relaliilot intewfo@le. Dm ctpain d? t Lu. t9u9 19t4. VikinS PFs.hc Pzrr lds Aranler Pottenl. !ol. The Fd oJ the Houte aJ Hdb. ii 68. 12. Hdi.. Les Grandt lStuLnE. $tiinlificd" Bucurcrd.. 1974.. Capitolul Capitolu! 6 E Diplonatie mt1 kben. paris. De Lalmay. i. Ed..ra. Genave. 62. pdis. Hxgo.. Hi. Mdi@n d?s Fnjren Mettemnich.

.ail.rehs. Cdile de rezolvare a conflictelor.... ... Albin M. J. ..' ..... ... P..-. Kufmen. l|r@l@ Zituktcu. . Shingo. Modele ale negocierilor mulrilaleralo i I 3.. l00. .. A studt of the Diplotucr of loan LC Brdtia"a Ed... ihtemationaw....te. DorlA.... . Ed... eot_ l: De IgI........... Ncgocierile. . lr'Lola e Titul. Su$n.....ryorunul n eA.. Concluzii. Conflicrele secolului XXI .. 1989.. Amsrerdanl 107 sllrr.ral r9l9 Au ... J.Gemve.. .. New \ orl laoo 106. trcian Btdsa sau Fd:citufia Dipta@tiei. Tne peng!....i.. .t H^gat. . ..CohJercn@ Dipldnac]. Clasificarea !egocierilor.r.'i8n. 1964.. iao5.pns.. ._.wenll Alcxmoel... .. Capitolul 3.W. -. Introducere........ Ed. .. 110. i Capitolul6. Solutii inovative.-....-. McNeill. . Ed.19. Buore61i.... Negocieri muldlaterale: un studiu comparativ l4T Capjtolul6. l0o....--. .... RAzboiul.. Oficial.... New yor]r..tiptaMtique . Ed.. ... Shibata. Consrrntin L..154 . Pdui.. .{ Nistase...rndpht . ' . Wcstad..... ... 1970 "s.. . Th... Thp Rr... . .. Caddl... Stehlin. Awli. 105. 65 . .... I@.4. .-... 97... Th" j'hree Roos. PM(.. Capitolul5.... Mead Co.. Trb^u N.. . .96 Bibliosralie .gcoalainovativn_-. Jocu pe scena Lwnii 93.. Ruhania at the peace ConJefthce.. rrk wla|e .-..rudr dL XX si?. \'h"m L. . ...-. . . ..h" On"nt... lzs . Capitoluls Terlii-...... 99. I \4on$l) Pr6.126 Capitolul 2.M.?ateson. VII VII)Sajni-Aulaire..isul Rom6nesc./ata cita....1958 Tt'chme......... Shcl]m Davjd.ss 7h" Cold wa. Teoriile relaliitor intema!ionale..... a?ssrrr oJ the ViehanWa/: philosophical Considetutions on the vietuan Reblutiors. Janes....trt..Iat!i.. pres.52 Capilolul T... /o00 Hcarh r03. Mct€llm... Malski. Dsa..... I/..... 30 -... . Babaia W. Coheplia jundi.. \ot. Partea a r'a Negociert Bucurestr. .. KJ. A i^ i16!1..pol1tcd.17 Capirolul8. David S. & WH..Ed.. taltonr. nta prihrtui r. toTb L... .. . . Jq88 Piire.. . 1976. r-.. .. crond. 102. Ies negdiatians secfttes de Henry Kisinsq at.. Dq.. 2005...Conflicteideltitare.. y.---.dh toreiSn potic...... ... Hachellq Pdis.J de ta secon.--..1 32 Capitolul4. Ahinnnla utui mbatudot erietic (1939-191J). J R.4-5-6..'r&il/s d" t.. 1962.chet. g:tnh3:.teld. Ed.er tah.... .....-...n pr€l3. Fdli Cuprins 96... EnciclopeJicl BuoFt. Ma. ... Cald Wz4 Canbridge U.. New yo*..... Stdte Depatltueht yeats. genflicte Capitolul 1. ... Capitolul 4.1977.I l0 \ Pdis...... dl.. Conflicte violente..1I9 Capitolul l.. bd..n Ei . sin@ 01 . O frescii a tunii diplmtie &nd: ... 104.. Th. Yakcmtchork. Ed. W........ Roben LA ton... Capitolul 9......... .te 8uefte hokdiab xLI|.a.-. Iryden.j Clifford. Monitorul' "r./9. lr LTuro.-. .. ..-.. Craiov4 1982... G@scu.Ed. l'.38 n. Calea 2 $i caLea 3 .360 92.. Bootnan. sinon & Schurlcr. 1968.... Modele concepruale.--16l Capitolul T.5 . . Ire Hrmn Web. Odd Anq Ir? 114. ..n e! rn\ n? susppnv drytotuq.. . 1958 (Esidn" des rctdtiol.... '001 Lna ic' i Cut.Buoreqri. ....Gregor Bums. Dunn.. .. . .... Srudia Diplomarica. 106....... Spector.pds. . pottuc^..9 Capitolul2... . . 2003_ Pqftex y. sc.l.. Ncgociered tr medierer rn rc/olvarea sr nfcvenrrea 86 contlictelor_.. ... .....19 Capitolul 3..... I 94.166 1'72 .. ---... .bai hohdiat ( t 890 19tt). nr...isndS e pour I hbbne.. t945. pp rlrntut de Ld.. New York.142 Capitolul 5.... Lcln8ror vd\.t d & Redicini.-..... 2002.... . Zn... Nortor & Co..._.. 1923.. Ronain. t n ttr.Eunpe..... and rotl rt thr Ed. Ed....€htt de la paix.. Adrid._...1936.Afi inainte 9ri.... CapilolLrlg. Jom 95..-. PersDecdve. ...... /rxJf. .. .-....{iptohatic4.n ts3q t 9la1 l... Capitolul l0.. . Fn. cez?re.scu Coaje.. e.. Modele ale neg-ocierilor bilaterale. polilict.Renourin..G. .

.... Diplomatie Frltrnolo! BUCUqgtTl trnNA SediulCenn?l irl Salolean!.... Scoli diplomad Capitolul 12..-..2 Partes a I[-a........ Negociatodi.. ....Comurr..........6..-.a6a Cort'rhlaf - f ..........-..ri Joc n De -! sce'u lunii Capilolul I L Sriluri de negocieri.............

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful