Mircea Malita

Obiectivul unnfuit de auior de a ofei cilil(n (rl tr I o \ i/iune J.upra reldriilor intema onale. iirrt:irhLr I .i rispunda la innebarea: ..lncotn, rncrLl( lrrrr\1r.'

Jocuri pe scena lumii
Conf

Incotloneindreptdmnoi?" eslcunmeritul uccslrt lucriri. O bu1rd documentare insista asupftr clcrrrr,ltelor noi .le pe .ccna lumii si asLrpnr i. l,.r lr$ i zibile. Este infiti$ati evolulia metodclof cirrc. prrll
mijloacele existente astizi $i perfectibilc oriii')r. In'l ajuta la prevenirea $i rczolvarca conlliulolx. Ill purlarea negocierilor fructuoase $i la lroi rrrrrllr (concepte, metodc $i abordfui) petrtru pruolr(rrt( I rrr folos a diplomaliei. Func.tiunea centralii u (liIlrlrtrl 1jei, negocierea, cste intensa in secolul gk)brtlilnlrr i l

licte, negocieri, diplomalie

integririlor regionale. In partea intai sunt confruntate rcci (lr lrrxrl pentru alemu{i rddicina conflictelor cc sL lxrk lrrr ' cauze multiple. In padea a doua. c{)rrsnrrnlil negoci€rilor, autorul arati ca folosircn clrvltlllllllrr Jbc nu cste o metafori, ci se bazcazal Pc rrr(rl('l( [' matematice carc definesc jocal ca o r(,tttlnlrllt' dominati de reguli. Cea de a treir Drll(, (lfilrlr' diplomali€,il iape diplomatdrepl nrilrl(n rrl rriinlr'l omenirii, pe carc o parcrrgem irr llrrrrirrrr rlrlfl profesiuni, constanti in vocaliasa, dllfcrrrr ifi rrrrlD gite$te continuuIalionamentul $i mcl(xltl(.

'' +.h

z

SERIA RELATII INTERNATIOIiATF

Jocuri pe scena lumii
Confl icte, ncgocieri, diPlomatie

FI$A DE TERMENE DE RESTITUIRE
Nlmrr l per jsullri
Nunlarul

lu-t^*

.|,i.t

t,,.-t,.";

,t

c4.;;
ry;&L,\ .; 4t q"",
et_y.,t- r.on
li

*4t.
p-,,,,"..
,..,",
^_t_L&_

&,

Mircea MaliJa

Jocuri pe scena lumii
Conflicte, negocieri, diplomafie

Editura C.H. Beck Bucuregti 2007

H.61 31t.18 E nrail: comenzi@beck.H. Beck. Bucuregi Tcr. rax: r Redactor: Valedu Valel 'l ehnoredactof : I-aisa Barbu Copcrta: Veronica DiDu Ilustralic copcfti: l erttu.i 15-053-6 3.:16 (021) 410.e drr In\.A. Drepturile de dilnibulie in stdinetate aparlin ir exclusivitate editurii.r1 n .H. . diplomatie Copyight O 2007 Editun C. Sabratha.. Toate drepturile rezervale Edilrfii C. Beck Nicio parte din aceasE lucrarc nu poate fi copiaia firA acordul scris al .. Nulu bn nr.. sector 5. (02 r) 4r0 08 47: (021).08. lSBN ( 13) 978 973. Rcck JlI rr.cl. BUCUR€9.08.H.73i (021) 410. diplomatie / Mrcea Malila. 2007 Bibl'ogf.lIi 5 este acredihtn CNCSIS Consiliul National r'r!rr.di!.tlc 2{h Srdov..Bucure$Il : Eclitura C. ruiDe romane.110. MIRCIIA Jocuri pe scena lumii: conflicte. TIPARG S.ITA.nen mercl! plqers" Willian Shakespeare As Yau Like It.Dditnra C.C. Ljbid Tipbrit la S. Descrierea CIP a Ribliotecii Nationale a Romaniei NtAI.AU the ||o d's d stage.08..r C. Bcck.2.2n Edilurii C. nrsoricri.09. Serg. . (021) 410.1 Edirur.. Antl all the inen and||a..H. Beck Str.08.m!nrJl \Jp riol Mircea Mnlitr Jocuri pe scena lumii Confl ict€..ro \ .ir'i. nesocieri.11.'.IL llcck.: Sediu/ Cenrral .n*n.

Ata tea tlisituri le sunr comune incat repetilia este inl}vilabild. cerceidror sau a unui diplonral in linclie sau in cxpeclatic. negocierile $i diplomalia nu este o simpla metafora. Negocj erile $i medierea apar in srfuile conflictelor ca remcdij posibjle. cu riscul de a dcranja liDearjtatea expunerii. Citjtorul va avea prilejul si fac6 cuno$tinti cu aplicarea teoriei jocurilor ti a modelelor ma@matjce ln relaliile internalionale (partea intai) $i sd constate ci ele nu prerjnd mal multe cuno$tinte decat cele oblinute ln liceu. atunci cfud contempHm zilnic la televizor imaginj din tearre de rAzboi sau djn seli de negocici diplomatice.Cuvant inainte Folosirea cuvantuluj joc prentru a descrie activitirile atat de legate de viata omenirii cum suDt conflictele. cjritorul se dcs prindea din largul public de specratori ii stc|cj tumii rr]€ doj. srLrdenl sau doctorand.jocul e in modelele matematice orice competiFe dominata de reguli. mi$cendu-se pe intreaga hani a planetei devenita o imensa sceni rotativa. M am gindir cn cele trei pirfi ar purea fi atcse $i cilile separat !i c: in procesul in{elegerii un dram de redundanti fuJre I rolo\ or Cui se adreseazi canea? tnilial o ledeanr in mana unui e1ev. Mai mult decat o metaforA.4i ale ci4ii? Culn se nu faci referinli $i ta teoriile rclaliitol internalionale carc incearci si explice conflictele. suscepdbih de trarament raiional. negocieri $i diplomatie creeazi probleme pentru prezenrarea lor teoreticA 9i pracdce. canditori ca Huizinga sau Callois ne-au obitnuit si vedem ln jocuri concepte filosofice capabile si ofere o vrzlune coerenti a istoriei. . Cum si nu evoci acelea$i evenimente $i figuri ilustrative in fiecare din cele irei p. dar care ofed ti ideile nccesare pentru conceprualizarea negocierii sau practica ciiplomaliei? Nu m am lerit de repetilii. Dar pe misufi ce ea prindeil forl a.rLr . Nici scena lumii nu este doar o metafori teatralA shal<espeareiand sau una poeticE eminescian:. dar sunt $i partc din capirolul independent al negocicrilor care susline activititilc de cooperare sau istoria prol-esiunii dipiomarice. kgetura indisolubilA intre conflicte.

O prjvirc asupra istoriei.lei personale. dincolo de mi$cerile actorilor.iolent $i sangcros al contliclelor (patea intii). la ducerea cu succes a unei negocieri Si la misiunea sileDlioasi ti perseverentd a dipkrDatului. negocicnlc sau djplonralia activitili bazate pe $tijnii ra!onald 9i tehnici universale.agul de la imagine la sens. in vederea autorului. sc intersecteazi sau chiar se suprapun.interesulLri comun". dar ele invitd sd scoatem la ivealt idei ce joacd rolul uDui fir ro$u ce le stfibale pe toale. ilustrar $i in procesul de na$terc Si unificare a Europei unite. rezulrati din analiza negocierilor $i diplomaliei inovative. irlleleasa lnai bine.IEA I CONFLICTE Introducere. Nu neg laptul c. Ultimul fir. Al doilca fir este turnjzat de modul in care cuplul opu$ilor inseparabili civilizalie/culruri aclioneaze in PAR. iniuilri $i talente speciale. Au drephle. intr o perioadi in care onenirea nu i$i dir seama ci in tinp ce se ata$eaza cu ardoare noului in cunoaq iere $i in realizirilc tchricc. ar pulea si o sfiiluiasca altlel. Au $i ei dreptare. Aici repetilia se face cu o Si mai mare insistenla. este vocalia dc pacc a profeslunii diplometice.. Unii considere conlliclele. Explicalia acestei dualite! sti in faptul ca toale beneficiaza de rezultatcle civilizalei unice $i conconitent de ofeia cullurilor divene.locuti sli pt sce a lunii vdi. pe baza experien. mi-a pirul necesffe. ce piesijoaci ei Fi sd treaci p. formati inr o istoric indclungat: devastata de rizboaje neincetate (paiea a !reia).. pol fi propuse $i alte aborddrj. Primul fir este dat de o rnetodd. Nu numai ci subiectele celor trei pi4i ale cE4ii se :intrepitrund. in chjlc pasnicc practicate de rcgocjatori (pafiea a fuua) $i evitarea pmgului \. Allii vid in cle arte. mai ales a celor predominant identilare (partea in!ai): cste prezenti in stllurile diferite ale negocierilor (parlea a doua). care sunt $j stilurile diplomaliei a cirei Rizboiul Conflicte identitare a prini vocalie este negocierea (partca a treia). la clicienla proiectului conun. Solutii inovativ€ Conflicte violenle T€oriile relatiilor intemationale rei domenii. i^rl ciuda unci experienle care. pe alt plan repeta erori Si perpetueazi dezasue. Conflictele secotului XXI Ciil€ de rczolvare a conflictclor Ncgocierea $i medierea in rezoharea fi prevcnirea conllictelor Concluzii. dar adcr firi relnlere ii cu conviDgerc. constand in teoria sau mai degrabi abordarea . Persp€ctivc . vdzuti din perspectiva omniprczertului diplonat. Cititorul o va intalni drept concluzie a mtloacelor de a stinge sau preveni conflicre. Dimensiunea culturala apare cu toate reso urile ei in explicarea conflictclor.

o(rie\c (um . Solufii inovatiye cunni(re armare.iu SUA Ua 'r.d.ul de dri ! u pesle o iumatate de milion de retugiari a cle\cul de tr r I la 25..zboi de ansamblu.z)i ani. in tensiunea din familii. spre oroarea uIrin:. exlsl.cflJ retreiite >r rde. gi cum aceasra e fiuriri in creuze lul cultudlor.ar e\ar inanr hana ci\ilr. in jocul competiliitor. turupa.9u mrci exceplii. fi1per tomanfa care cere sacrificiu. 5r oe. Natura 1or dii de gandit.tngiitF.ufr. a5a c 11 fre.Momcntele de armonie $i pace sunt ca nestematele semdnate rar pe ur_ zeaia aspr6 Si sumbra a conflictelor.lale. cunoarle un ansamblu de rizboaie.cr in Jalonia.. 48 dinlre ele Ildr. Aceasta e maiadia care incen_ dlazi a$eziri unane..Tatlte re c. Nu au protagoni$ri defrn'r.Capitolul 1 Introducere. numa.urir a cunordrie nohila gcnerna\j Nrl $i crvr. Statjsticile iumii sunt alarmante: intre l9g9 $i 1999 au existat I l0 i.niiLI c2re acn.e hal Intr.dliei.i cut. la aceasti categorie ne referim. Lte:rguf nr\ete ditelilF dJ !trnpere a par.r . i .i_ \ililat c(ua.n 7i de Incuri pc mapamond.i\re ne Subiecarl ne indeamna se parafrazam pe Anarole France: .. ele. coDtrolate ..n lirtut ca4r.t.ale. care ptoduce coloanele nesfar$ite de oameni ce se relllgiazi in necunoscut.. l€ intahim peste tott ale_ gerea individului inrre doua interese ce se bar cap iD cap.cler:r caracrcri.roru'n r tnceput cu un r.i re_ zolvate sau de conflicre amenintetoare ce trebuie prevenite $i evi_ tate.. de clasa conflictului care ucirie.inguril./boi intrc ace.n ctrilor acesrer (ivitr. Nu se poatii intre s. Cu toata aceasti navanica prezenli. si r.dndu-c la mnguJ dc rd.a o limitd care dcspafe conflictul benign gi relativ pagnic ie conflictul sangercs. |l. se mai nnmesc $i rdzboaie cutturalc.r sc. qu insn o notA comur)a.pune Huntrngrun . . { | tr te ir cld\a ro.ici metode mitrrarc conrenrronale Sunt to|me ale anar hiei )i di'oLliei.. Sunr punale In numcle apdrarii s3r afinnArii idenrjltrlii. n intatlirr dc(tit o. Un.i devisteazi. ci in inreriorul statelor.nde totfler. . in lupra pentru putere. Cand vorbim azi de conflicte ce trebuie oprite. pe drumuri preserate de cadawe...r..

un Cenrru de la Marea Neagri de prevenrre a conflrcretor a corvedit neajunsul $i riscul geogratic in avanraj de studi obiectiv $i obseNator imparliat. clipe mifelie isrorici in f. Balcani fi Caucaz. negocierile ar putea fi inovative Un iermen care a deschis un orizont nou gj o speranli l-a inceput teoria s-a merginit si cautc formule inovative de intercse convergente.u exrslat ca lormule lederale s-au pribu$ir dh cauza unui lbderalism mentafi $i tradilionalisti a culrurilor. traclilii.. Oare esre acest caz unic sau de credinle. credin. consacrat cl[eior fi confliclelor. culturile sunt in stare si ridice credinlele la acel Punct de fierbere pasionali. diD negocierilc dipi. Ideea cd al doilea rizboi mondial a re zolva! problema a indepdrtat pe observatori de esenta reconcilicrii carc s a prodlrs prin aliceva deciit prin Tratatul de pace Reconcilierea are ca bazd inovalijr lui Monet si SchumaD de a oferi un cadru rou de jntcrese comune.L recrr noscur un^sirgur obiecriv al unej !!ri unice ind. La un fbrun de la Bucure$d.Jat ri pe scend luhii mun.d. CoDflictele ideniitare ale celor doui regi_ uni izbucnesc pe un teren lipsir de proiecte comune. Darfo4ele iniegratoare in rcgiunea care Si-ar fi pulut as ma ambitia de civili_ zalie a Singaponrlui (are acesta maj multi vocatie cconomici. lnai nulti radilie :r conertului decar leremul Medireranei orienlate?) n-au putut invinge inerlia frag- formuli de rezolvare a rnui confljct devenjt cronjc.nra tice ele lipscsc in nod izbilor. a lonului' psihologiei. Metodele palnice clrnoscute nu mai fumizau solulia inchiderii confliclelor ti nu mai puteau sprijini capacilaica de a le prevcni. nu existi solulie la conflictele identitare O idee salutara a apdrut la pncticied $i teorcticieni deopotdva: daci nu sunl distributive.eptar sprc bunisrare generalA. exprimata ir lanatism $i intolcranlt.crod ce ar putea asigura rcsurse bogate ambiljei comune de a se inscie in ci !ilizatia corlelnporani. Problema nu este distributivd ln lumina aceslor metode clasice.ut fate tI DitcJn . valori. Sute de lucrdri le au tbst consacrate in ultjmele deccnii Tcoii ajutate de ionnalismul matematic au analizat in spccial conflictele de lipull manageri salariali sau problemete de distribufie a nnui bun unic intfe slate (teritoriu sau resurse) $i au oierit relete ferd numir in privirla concesiilor. intr-o disculie cu un diplomat al acesrej Fri care acun are privirile indreprate spre conflicrul devastator din invecinatul Congo.:rtj*l. pirtile s_au indepiriat de orce formul:i iep fli\ta. cr ti nefociered 5i uneori au dat rezultate in lumea postbelici Dar nu s a luat noti de imprcjurn le noi care obliga la perfeclionare. evitirii ameninlirii sau ir$eldciunii.r'e de conflict a aiuns la o viziune dcnumiti sirnph . obiceiuri ij tradilii Numai prin naturr lor afecdvi.te.irjle care. distanli de doui buioaic cu pulbere. cet $i gennanii au devenit partcneri nu atet prinf un act dip]omatjc. Elc nu fac prl e clin recuzita clasici $i din uneltcle diplomatiei vechi obsedari de distfibrrlie. ":i. _ Siluat la egal. pc rdrd:rrbrrruiul. prolectut european care le-a absorbit ereqia. sunt cele ce se cjocnesc pe toatat garna componentelor tor isloric. de diversitare aproape rrecur. . dupi Osto. canaLzand o spre aspiratii Si scopuri integratoafe. de ofl. tcestor metode Si luiin cazul negocicrilor. pirlite au fost aproape il conshurt pe fragile criterii ideologice. Erplo-reazi cineva lisu ulor prorccE posr bile. care se faca vechea problema a distiibuliei unui leritoriu irelevanta. pentru a fi vahbile. ca rr r<conciliereJ: medre'er. cea mai veche unealti a diplomaliei. Alat francezii. Aceasli uria$ modificare a nalutii predominante a conflictelor Iumii care a ujmit pe anali$lii situaliilor clasicc a fost insoliti de a doua surprizi. Cercetarea comparativi a celor doui focarc actr. le evalueazi. ele au fost inoercate toale. mai de o . lc citeazn? in orice caz.e elemcnt dirizronrr yr a. rot a6ria obiceiuri. repetand salr adaptand ce s-a ae ta cartc" lui De Caillires (1716) incoacc in zadar acesle "pu" suni aplicate in confljctul idenrilar. trcbuic si se situeze in sfc. dar a rezisiat ta orice rnlerveniie de sohlionare. Nici o inovatie nu a dus la pfoiecte integraroare care. In Orientul Mijtociu. Clar enurnerale in Ca(a ONU. confiidul aparrheiduluj din Africa de Sud a cnpftar dnnensiuni intemationalc. acesta mi-a confirmal ci negocieriie care au dus la reconcilierea inrernd in Africa de Sud ar purea fi rezumate in cd_ nalizared energiilor spre un scol unic. stilului ii alte observafij. cat prinir_un proiect co- inmhim ?n mecanismul altor reconcilieri islorice? Vrcnrc de parruzecj de ani. Dar lumea dispunea de ur caz practic $i eficicnt de insenxritate istorid: reconcilierca fianco-gernuni Ale cui sun! Alsacia $i Irrena? A fost o tem:i care a rlscut trei dzboaie pe parcursul a optzeci de ani care au iDcununat o isloric de peste patru secole ti iumitate ale accstui litigiu. l. sepamrc fi proiectulLri comun". Aici nu existe loc pen metode tru concesji recjproce fi nici pentru apropjcrca in pasii lor nirunti $i iscusjli citre solulie.d cirili/rriei ii nu a \'rtorito. Modetut european s-a dovedir a fi un ghid bun de examlnare a siluatiei.e inrrl o unica: Lmbi. religii.l]losofia multi populalie aifabetizatd.

scfa Bertrand de Jouvenel. dupd care el strdbate ifircaga viata sociali. tot acolo pot fi oprite. ti li! a mar degraba decir a fi pri\ iL ca o cauzi a disfuncliitor soci. cu conrenciosul sau cu simplul dezac. Coser (Studiul conJlictului social. in c€le mai muhe cazui ctacteizeazd" activitatea politici:. ln aceasti fn. Omul bunului sim! aderi la aceasti viziune.rCati interac. reline ce unegte " lar logicianului lucrul acesta i se pare natural. ddr $i explozibil. intr-o metaford revelatoare. b rele dc uranru por atrnge masa cririca a explozrei. Capitolul 2 Conflicte violent€ . Cuvantul cheie este fusd altul: . o altemativa la osrilitate 9i o supapE de si .o sirnpl.. evitate 9i prevenite conflictele care risc. economie. reacria esre incerinit. culturale ale populaliilor in cauzi. 1967) merBe p^te la considerarea conflicfului ca un factor guranla.. iar cine nn le are este expus conflictelor ti distrugerii.. E-ste conflict violent cel carc este abordat in reialiile intemationale. interaclonand ln proiectele de civilizalle. Conflictul era astfel lnzestrat cu o functie Doz! Gama largd a conflict€lor. de la lamilie laindustrie $i biserica.fiel (Sociologie. conflictul llu numai cd este insepaxabil de activittrlile umane.Jocuri pe sceia lumii interese specifice. f?irA sd lu6m ln seamt conflictele ce le acompaniazi.r.. L.rd.au apii grete. l_6sate sinsure. Nu putem vorbi de interese economico. UNESCO afirma in Constitutia sa ctr o dati ce conflictele se nasc ln mintea oamenilor.. Cu singura completare ce oamenii invatA nu din predici.?terddli. SeDaraie de <lemenrele moder orre dte carbunelui .elegere largl.1908) considera conflictele ca surs6 de orsa: niTare sociaia prczentd in roare formele sociale. orgdnizate strategic Si producand vArsiri considerabile de sange.politica este conflict. Esle adevarar ca viziunea soctologici se opre$te in pragul conflictelor violente.genul proxim" $i totugi' cata greutate de a regisi aceste precepte elementare iatr-o lume in care fitosofii in voga exaltd diferenla gi produc eroziunea universaluluil Pot fi oprite. Mai mult decet o recunoa$tere a rolului coflflictelor in politic. dincolo de diferenlele '?cd. Utilizarea termenului f&d iminenla catastrofei ll face sinonim cu opozilia sau lupta ideilor. de pild! cu ceana $ conEoversat cu anragonismul sau cu coliziunea. Existe un sens larg al conflictului. Alti prejudecatd este aceea a dialogului ridicat la rang ultim de realizare. sA shice profilul promitetor al unui secol? Raspunsul e afirmaliv din partea Foliior de refleciie si actiuDe ce lnfloresc ln regimul civil sau aca_ demic. Si ne gandim ia schema unui reactor dink_o uzin{ termonucleari deslinari producerii de electricitate. cAci inlelepciunea lui $tie de cand lumea formula: .. pruduce raldura crre transforma uzina i . conflictul poate fi combustibil. dar este $i benefic. pentru ci alituri de . Georg Si'x. ilor din conflictul lntre o tezA ti contestarea ei. atata eticienli poate cupnncle re_ zultatul unei negocieri inovative. ci iucrand lmpreund.le.UitA ce dezbin6. de coeaune a unui grup.diferenla specifica" et $tie cd existi . care iau propo4ii mari. jucand un rol important ln na$terea ide. Cine se lasd anfenat ln ele dobande$te $i pacea. Pani $i violenla (manifestari ale tineretului sau miscarea chanrsld din Angliar nu e lipsira de merire ca sennal de alarmn si caralizalof penrru decilfi saiuLare.tiune realizeaze un proiect. Ducand mai departe aceste idei.

Cele douA rizboaie mondiale Si toate confljctele violen@ ale secolului XX au luat peste 150 de milioane de vieli.eri fc . .. Conflictul poate imbrica forma extem6 a r:zboiului mondial. DeIi axat pe dimensiunea dctensivi.nrt'rc'elF puJrer. Cel putin rrej dinrre cie se situeazi fiecare la nivelul unui milion de victime: evenimentelc din tn donezia la cAderea pre$edinlelui Sukamo. m5rimea triburutui de vieli aringe dimensiuni iedfianre in conflicte inteme.ul con.'. sistemic. un detir al criDinalitilii cu cinci mi. care este aproapc intordenuna evitabili./ol!ate ettcrenl lc car f.rfir. prjn carc societarea piiteSre cosrut jrratu.A$a cum s-a remarcar (Choucfi). dctiDilin inchdc qi clis prie polirice a ciror vjolcnld nu se idici la.|l]|(gic jl pLtc r i .i alurr .. nea intre etnii sau ideologii opuse.DLrpr tsalley. acest rip de studiu esre cel mulr adiacent explo.\upr rrr. ilustratd dErazboaiele bilaleral€ intre stale sau de rezboaiele regionale. deceniile anilor'50 !i'60 ai sccolului l|e.tuat csenliali consli in felul ilr care uD conllict s a stins ir lfecul ii prir cc mijloace. Dupa fizboaiele mondiale. oar .ce \upennrre rc_ curgerii ia for15. Anglia cu Rhodesia sau Olanda cu lDdonezia. fie elc politrce sru drplomatice. Prin condamnarca fonnala a colonra lismului. Esle vo(ba de conflictul violent. el in(repfir)de o cercelafc nor_ rcr'1r r Le. ci la unul bine delimitat.tispuretc caracterizarc conflict. ca $i inapoierea hstituliitor din sistemul intemalional.. \'u . Astfel. ||ir.aBe tii ir.rc. Studiul nostru consacrat diplomaliei Si negocienlor. avind la rddicini lensi.rcrr/:lrer lu-.modul \oon(r:r \".onle\r . ONU numA(a l(I4 state. Iimnla nu era ill srafe dc rnzboi cu Algcna cend reprima ar_ nata nalionala de cliberare.jpa(t J rc. lar pozilia de la care porneile este enunlul ci toarc coDflic l<Ie pnr ll evr.]I in prezent cuprinde aFoapc 200./.o djspuri inrer lalrli dc. n]cr gand dincolo de purclul de rclfagerc". O mare proporlre a jeftfelor a provenit din rardul populaliei civilc.U/ul . de excmplu. nici Poitr galia cu Angola. i. umrate de altcle care au ob{inut independenla in conflicte reduse sau clriar pe cii patnice. e vorba de un.isrjnd din .cn(lur ccr< tc g(re c. problem. dinjumilarea a doua a secotutui tre. . La inceputul anului 1962.al< .j. ObseNem ci ceea ce a fosi nunlit asa si a lbst producriv nu nunrai in riz.l rnareasci dezavantajul..ttuat. pul perfeclionArii sisrenului mjlirar Si pregitirii pentru Lrn ev. in sensul ci starea de rizboi nu este decla rati formal de entititJ statale. pdcii $i rizboiului nu se refere la acest sens larg.octJt .nr cailor pa$nicc.. Vorbim.Elemenlele de violenfd. arnat. curdtirea oraSelor de ci_ tre gnrparea Pol-Pol iD Cambodgia Si ucider€a popuialici rutsi de citre hutu in Africa. intrc puterjtc coloniale 9i iscirile de irdependenri. cu pierderi de vieli omene$ti Mai mult decat ataL pragul de la cate incepem si discutin $i si studien conflictele este de o mie de victime. Fi faprut _ Amploarca iorapiHre ci au nrmdrir exterminarea Lrnei popu lalii intregi lal'a lc situeazi in categoria gcnocidurilor.rrce uF r. Butterswofth vedea inci din 1978 in conflicr . planificarea fi conducerea prin sll'ale gii ii taciici ce reflec6 gandire sistemicA sunt complet jlustrate.r matlva. cu toaia analiza pe cdr€ o poate adanci.ul au fost caracterizate de conflicle lcgate de eliberarea de sub colonialisnr..u!. Ele au fost d se de alianle ampie. despre cele trei rizboaie balcanice ce au urmat pribu$idi Imperiului OtomanDar existi $i conflicte care nu sunt rizboaie din punct de vedere al dreptului intemalional.10 Jocuri pe scena lunii Paftea L Qttflide II uzini electrice unde vaporii apei fierbinli mitcn un dinam.. r. Spfe dcosebire de istofic.oldr. potenlial sau actual. la nivelul intregii lumi $i a lesat ulme adanci in toate societalileExista li o clasi de conflicte cu dimensjuni lnai resranse.Jr(rc polrtrc. cum aratd recuzita de rnetode palnice de care djspune 'e altcle noi.(crr tat( cnrei pcnerul npli. bazatA in special pe gherili. Studiul conflictelor este abordat de lnilira in sco_ $j .lte a unui conflict.secolul Cci care s au ocupat de deliniria confliclelor au scos in evidcrld . lioane de vicrime. lot ('c tlLturlc. rtiilii Si iralionalitalii saje. li-.r': con\reDiorat drept rizboaie. Rc zultatul acestor conflicte a fost crearea a zeci de slate noi. a] celuilalt agenr.ru re.. lorln€ mar vaste $i maj crude decAt pogromurile. mobilizarea de armate. Este cazLrl sa afirnrin ci in studiul conlliclclor cercetitorul nu este impresionat de molivalia abundent inlocati de liecare p.t . In (r/t.mod conflictual" carc sc opurc la.Jsn.boaie mondiatc. Sludinl conflictelor este o inh€prindere a picii $i ie prive$re ca fiind acci dente tragice Si primitive.I Lrpr_ f.(lJ.r pur ir c rL rri rallonal". procesul de decolonizare a lisat in urma lui o lcgifimare a fnzboiului de eljberare.catL.i. invocate de recursul ia fo4d al unor nilcifi contemporane.. inclLrsiv de agresor' Penlru el... pdmajunirare a secollrllri tecut inregistreazd doui genocjduri: al arrncDiior din Turcia (1915) $i holocausrul evreilor din tinput celui de-ai doilea rizboi mondial (1942-1945).

caracleristice naliluilor lumii a l€ia.interacfiuni ostile cl} se extind pe lungi perioade de in frecvenli $i intensitate Angajeazi fo4e putemice.. n lre conflicle politice suDt de aceasti r .tionali.existenln unui sistem de credinle sanclionat oficial care accenlueazi segmentarea populaliei qi legitimcazi barierele ridicale in calea inte grdrii sau asimilirii". r'l)srflat Azar. in lupra pcntru ind€pendenli. chiar atunci cand cauzele sunt economice sau ideologice Conflictul etnic €ste concomilent cu predominanla unor rclalii de putere in distribuirea resurselor ecoDomice $i a recompenselor sociale in intr o Drime fazi postbelice.r lrt . p(.Acest lip de conflicle e'Ie gerreral de 'lrrrcruri 'o"ioecoromice extrem de inegale.. ollll)ilfrlhilc.r'lar sunt considerate a fi mediul ptn care cempul acliunii ti t. s()cial struciurate suor de acest fel. . autenticifarea culturald) este prcvalenti /r Ur . A/1|r (la o acurati descrierc a ceiei de-a cjncea: a motivaliei fi ariru . Ci6nd pe Boutding. exprimate in cereri de secesiune' eliberarc na.sihologice. inclusiv perceplia du$manilor gi r( lil|.||'Llr'lr rlscutc din exisrenla unor interese murual exclusive sau in . cl rl sr rio cr)rnliclul.poate fi localizal esefllial in stirclula poiitic6. irncrcsele econonice.'disputi interstatall". .. a fost Eduard Azar.cauzele contliclelor sunt localr/ rt.Urmand definitia conflicnrlui ca .. Imaginj..n islrtmici.. A doua caregode lrtr(. sisteme de credinte $i false reln..cha lunii . forlc proprii. rs fLr l3 ln socjetitile cu diversitate etnici crescuti. t ) rxnrl ideologie cenrrati pe valorilc rradilionale neglijate (reinvierl. acesla inlelegea trnp $i fluctu. .l(ir Inodemizatoare dominanre s au pribu$it in cursul procesului. iI lLrnlea a tfeiain cfoftul de a reorienta societatea.lilrLrclufile ideologice care au reflectar in primii ani ideologia elilr.r"rv. l\. agresiunea bazarii pe l rorii demoglaiici. iregajittlile au coin ur acoes diferenliat al grupurilor eLlice la resursele econorrr'r: Codlictele rczultate au fosl urmare de rcgimuri autoritare. "pooulatia a uitat sau suprimat rivalitilile etnice pentnr a prezcnta Lrn i. Conflictele rc lrr.ril(n lor Ace$rj taclori subieclivi imping tacrodi de dccizie lrlr r) hrllc autocreati fi por instiga careva mecanisme psihologjce ff ( (nr{luc la agrcsiune $i conflict". in viziunea acesrei tcoli. ce cuprinde conflicrele llrhslfirlc s.ont . dar nu trebuie ui ldlr./. avand :in vedere conllictele din Alrica. conflictcle de valori exista." Avand ca model conflictele din odentul Mijlociu. dreptul de autodeterminare.ale surr r. I trtflidele de valoli.il vrlofilc sale sunt dominante in sirualia dare.iua colonizatorilor. unde canalele de mediere ti arbitrarc sunt absente sau blocale de grupul dominant. Dilttenlele etnice nu sunt dupi ea neapirat o iursi de conflict. nr sfcra ideologici.omun itnpot. insecuritatea. antagonismel. clonrce' pefene sau chiar intratabilc). Conflidele ras.\tt. abordarca s!rud rale.rllifll|hri csle apropiaf'.. teoria marxisli bazatA pe In{lrlrini ccononice. Choucri a 3O'l confljcte explicite intre 1945 $i 1980 Din acestea. in ^na7iz^t ficut uz sistematic de for!6 arma6 Din acest numir' 101 au 191 s-a rc ldrile reDrezcntat ostilitali ln regiunjle in curs de dezvollare. TD acesi caz se cauti conlrol comportrrx rlrl prin rcferirc la srandarde asupra cirora existi dczacord. predominant Choucri noteaze ci definiliile conllictelor abunda. De faF sunt doui fehri de conflicte. i irLrl)rLfilc lu valori ce dileri inh? cie qi fiecare incearce se se as! t. competilia $i voinla de a exercita violenfi $i de I Pdcinui paqube $j avarii. Choucri semaleazi '." lirli de ccle patru $coli cxplicative ajc conllictelor pe care le ia echilibrate. relativ eazd lrorfie pedinenti este observalia sa privind tendintele actuale..t2 Jotui r s. c(rrllicte de valori. Holsti $i Jervis..ru cele dintre reginurile unei tiri.un rezrhat al I l |( t( )t i subiectivi care in Drod sistematic di storsionezz i inlbr'r r||1rlr]t lrirrilar Si imaginile altora. dar toate conlin elemente colnune ca: ostilitatea. IrfiJna categorie este accea a distribuliei resutselor irr. Prin ele. clar ctnicitatea poate ascoli greutatea conflictului.(flfc o pulen numi distibulionalh.75 qi 15 intre liri dezvoltate dezvoltate si cele in curs de dezvoltarc i Enumerand factorji de crizi. dar nu se disting prin scopuri clare" Conflictele sociale Drelunqite i)i au ridS(ina in elnrcilale si/sau nadonal'm Sunl de narurahndamental rdeologrca tdeologia csle mrnrle{ali In obiectivele conflictului. Azar observi ci un conflict prelungit . introducend numele lor in literaturi prohacted conflicts (prelungjte. Cel care a $udiat un nou tip de conflictc. dar qi egalilatea polrtici $i economici"' orsi(lcrarc: $coa1a puterii sau realistA. autonomie sau drepturi egale' . drept .Irrr l)c Kadi. Pcnlru aceasta .lrrilor 1. economjci $i dinamica cre$terij sociedtii.fr' .Ideologia m\chrilol de inaleDendenF a fost extrem de nalionalisti 9i a sublinlal nu doar unitatea popomlul.

a Inetodelor de a le stinge sau preveni. O analizi intreprinsi de sociologul Talcott Parsons asupra loculuj forlei in procesul social cste per_ tineDli pentru studiul confliclelor. tlile pa. 1 Controlul socia. persuasrurea sr asLulrarea obligaliilor sunt mcrcu pr. sau al .i uzul fortei. Dar $i in ca_ . stau sub ritlut persuasiunii. lcnnen pe care il prcfera celui de violenF.fi cum spune legea". resrangcre. ce preced cele trei intenlii de descurajare. Solutii patnice . doar unu sau doui sunt inter sutale: b) Mutarea accenlului de la motivaliile clasice (economie. Un exemph al . Nu este greu de vizut cA cele patru cazuri jdenrificatc ir con flictul social sc intelnesc lji in ciilc deschisc penrN stinger. prin incercarea de a convinge partea opusi ce esrc in iDteresul ei si adopte o pozitje convenabiti primei p:r!j. preverire). Fo4a. de pedepsire $i de demonslralic. d) Posibilitatea accesului aceslora din urmi la armele cele mai letale sau so1-isticatc (arme chinice.locuri pe scend lunii t5 este inteiegerea sisremului jurisdicjional intem al sratelor. Pe acelaSi paDel dc nodificare a situaljei sti lancliunea negatiNA. biologice li nucleare sau riz Figura nr. resurse.l. Aceasta din urmi poate avea loc chiar in abseDla unui context specific prezcni in descunjarc $j pe deps.li culn ili spun cu".rntrjizi csle incumjaloare. iD alri caregorie. sunt in primul rerd celc ce urmiresc si schimbc rrrdltd in disculie. bazat pe . Ur alt domeniu unde aceastl abordafe serve$te ca exp]icalie zul ei plancazi explicil sru jmplicit posibiliratea uli[ze i forlei Si amerinlarca recurgcrii la ea. Esenla lui e inscrisd in sintagma. care urmArcsc modificarea ii|eDfilor 9i nu a siluatiei. Fotla este utilizarea controlului unei situaiii pc o cale fizici. pedepsirc Si demonstraaie. pertru sinDlul fapt cd fu caz contrar i$i itrage dezaprobaiea sau consecintele negative din paftea cclor cale slrslin anumite standar de asnmate de prcopinent. El pomeste de la conceptele de bazir interacliune sociald ti control social. $i tot pe un canal intcnlional sri argumentarea corectitudinii solntiei unfirite. separat sau simullaD in negocierile diDhe pil1i. dup6 parsons Ceea ce este semnificadv pentru analiza conflictelor inlematiooale este obsenatia lui Parsons ci din patru merode de a urmAri controlul boi electronic ti propagdndislic).Dil1 circa trcizeci de coDflicte anuale idenrificale ca atare pe plan global. Prima idce care sc degaji din aceasrl .i1ire. a analizej lor $i. si fie pedepsiti pentru ci totuqi a facut. comportamenlului alrcuiva trei sun! pa$ice. pentru ca cerlalti pafie si nu faci ceva nedorit.e.e. direcri sau voalaii. constand diD ameninlarea sau uzui forlei... este un aspect al inteficliunii sociale.. cesrv. paralel cu noua 1or desfasurafe Pe teren. Existi mai multe cli patnicc fa(i dc cca rcdusi ta uzul fortei.e. intdrit de sanctiuni coercirive.l. Intenlia celui ce recurge la aceastb cale este astfel una de descurujare (impiedicare. unde meroda consrangeii reprezinti situatia linrifi. Aceste tendinle delermini o draslici revizuire a teoriei contlic_ telor. cele parm merode. atet de larg rispandita incar poate fi un rclren in viaF lamiliei. o cdle prin care o unitate (individ sau colectivitate) a sistemului social intemalional intcraclioneazi cu alta.corecritud ii. de e$ec a cailor reprezcnlate de negocjeri.acti vini obligaliiloi' cste referirea la Caila ONU.. De fapr stimuia_ rca. teritorii) la caraclerul idcnlitar bazat pe sisleme de valori 5i credinle (culturi care cuprind ideoloeiile $i religiile)l c) Trecerea de la annatele mad la formaliuniie mjci (gherila $i Sanctiuneapozitiv: Canale silualionale St mularea (lnducerea) Sanctiuneanegative Consl|angerea Aclivarea oblgatiilor Canale intenfionale leroism individual).ezente suc. de cdlre o parte.ea con_ fl ictului inreala(ional. Ceea ce a adus sfiriitul secoiului XX $i a confirmat incepulul secoiului XXI in materie de conllictc poate fi rezumat in unnitoa_ rele tendinte: a) Mutarea accenrului de la confliclele intcrstatale la cele ce se perrec in jnleriorul statelor.+ . upr translerabile la situaliile intemaljonale. Scolii sau locurilor dc nrunci.Cu aceasli abordare. deti referhla exPlici6 la conflicte nu apare in textul lui Parsons. Ofeirca de avantaje pentru adaptarca unei pozitii convenabile ofcllantului se numege rtlmaldr. conflictul se inscrie in larga lesilura de interacliune sociali ii anulne in prcblcnra conirolului. rdr. si dcscurajeze repetarea in viitor sau si demonstreze simbolic capaci latea de a controla silualia..

un cerc de iaureati ai Premiuluj Nobel.tc t7 indivizii $i colectivitdlile i$i ex €rciti ftri in. ciile paSnice sunl cel Dutin de trei oii Inai numeroase decat recursul la solulia fizicd $ inseamre ci De planul social.orr' rrune5te . Teoriile s-au preocupat de caracte_ risticile metodeior pa$nice. precum Si stalele vecine ale rcgiunii sau marile puteri pe care pdrile incearcx se le atragA ln favoarea lor. din x(e'r \rudru Cccr ce ear. Ir plus. readucendu I in fega$ul nonviolent.etare competilia pentru control. a beneficiat de avansul stiintelor sociale $i al inlelegerii omului $i manilestE ln multe Drivirte o maturizare a poziliei faF de calea fo4ei. de ce lumea gtiintificn are auroritati neconresrare. Pentru cercetStor.r a unei noi numi pentru studiul corfiictelor sub elicheta . cu care este departe dc a se confunda.tlanslormirii conflictelor" reprezintd aceaste concentraie asupra Dosibili€iilor nu de a desfiinla un conflict' ci de a i iransfonna traseul. capabila sA influenleze odce acliune sau tranzaclie sociald dedesubrul ei. t id"" se refer5 la investitia societililor in cele trei cai "iu ln cea a fo4€i. de dicrarure. oricarc . dincolo de contingenle ti mai presus de ole_ Intr-adevar. \tunqern ii ld ulima idce in{trra'. intercsul este concentrat pe ceea ce inlamDH in conditiilein care slebesc $i e$ueaz6 eforturile pa$nice. liberulismul a dezvoltat o atinrdine de rezervb faF de ideea autorithtii. pregatire militare).. ci falla sistemului intemalional. de$i lipsite de mijloace de implementare. Este greu sA gdsim vreun domeniu social in care o aurorirate s: nu fie inplicatt. ea existi sub lormr Natiu- tito. bunele oficii). ln sislemul intemalional. A doua constatare este ci toate mijlocele pa$nice suut jndispersabil legate de negocieri. demonstrand ch autoitatea nu este inseparabilS de dictaturi sau totalitarism. in timp ce mijioacele teh- nice 9i de organizare a fort€i au alins nivele nebanuite de eflcienF' Omenirea a acumulat $i a digerat experienle insuuctive. fali de care nu sun! decat preambuluri (ancheta. numile 9i ralionaie. In rcalitate. flagelul si maladia ei istorice. recurgeconsecinlele implicaiilor ej rea la forl6 !i mai ales proPo4iile esre mar ireivente 5i mai grav. autoritatea cere o pozilie speciali. Exist6 o dispropo4ie evident[ lntre Dasnice sau .r fi ele. cultura pAcii) 9i pre- i eAlirea orqanizaie a caii de fo4a tbugere militare. aprcpiat! de el explicit sau indirect de regimul de oprimarc a liberrtrfii. fie $i sub forma elitelor artisrice sau profesionl ale.e pcntru netodologia noastrt. ln afaxa discursului '+ conservator. forne de asistare (medierca). In unna campadilor sale.. pregatire. Autoritatea este pur $i simplu ceea ce sE deasupra pd4iior unui sistem. ci una_transcendenli. cand Platon a fecut elogiul legilor. perfeciionarea . conrestirj 9i confrunreri ce au loc pe plan $tiin1ific. contempomneitatea noastra ntl se simte conib(abil cu noliunea idrdrrie $i cu verticalitatea sis- care le desparte de calea fbrlei. In ciuda faptului cA din Antichitaie panA aproape de zilele noastre autoritatea era garantul coeziuhii sociale $i el institufiilor $i a indelungatei asplratii de a dota cu autoritate instituliile firave ale distnr sdtoare a violenlei. dar e(te disrincra 5i de persuasiune 5i de io4i. Din $udjul conllictului social sau al celui internalional rezulti ca nu distincliile dintre ciile pa$njce sunt esenliale. A cincea idee poale sn devind cal5uzitoa. treptaq spre sfar$itul secolului XX. ln al patrulea rind.Jocuri pe scena lumii Pa ea L CoIIt.riri'ared obli!nl rl^r'':rpjla o deo'ehrta 'e nnr . nu neapArat ierarhicn. Sistemul intemalional qi resursele sale sunt deci prezente $i pot fi apelate. ASa au conceput-o vechii greci. tiranie $i totalitarism. decal pe planul societalilor cnile' ln familie sau ln comunita!9. Iari$i. mentalitati. neglijand pragul esenlial al recurgerii la fofla. pentru rezolvarea litigiilor. Acesta deplangea mai ales declinul altot doutr autori(i tili lnrudire $i 6nume a religiei $i a traditiei * Confirmand declinul autoritilii. a$a au aplicat-o fi romanii in institutiile lor. un corp de savanli neconrestaii. s-a rvorbit despre autotitate dirl ce ln ce mai pulin. unde ficatie in rezolvarea conflictului internalional_ Sratele sunt in primul rand membre ale aceleia$i organizalii care prevede obligalii precise. De aici efort1rl special pe care 11 pretinde cultivarea cAilor pagnice. de autori respanditi $i citati? Autoritatea lor este necesari rezolvirii numeroaselor litigii. in timp ce spirala fo(ci creste Adoptarea de cite cerce lemelor devenile rcpopulare intr-o lume democraticA_ Dar dupi Arerdt. politice sau dip- ti l0mauce. ca aceea a Senatului. este gre$it a crede cd melodele pagnice au rAmas ln stadiul clasic $i conveniional. ierarhic mai sus.fortul sociat (educalie. filosofut politic Hanna Arendt combate toate confuziile teoretice. existA celelalte insrirutii 9i opiDia publica. pdn aceaste modalitare se deschide calea unui concept mult dezbatut ln literatura teoretice ti anume cel al sutorittrSi.hnologirlor. In naterie de relatii inrernationale. forme de sustinere oficioasi.

care este expresia egalitelii lor in drepturj $i obligalji.litnina detennnwntul. rcactivilea aulorilnlii incorporatd tn institulii adecvate este o ccrinli inalicnabilS a menlinerii picii.d c .hui ...ri.. de la prclen1ii extreme la pretel1lii rezonabile.boiul rdre sn $e deudA dacd dli la orirc monent dd| Riizboiulsi atn?nintdrea d si\tc|ul o io fi?boiul dufi ntite state su?rarieluicsc sau lunt ..sunt greu inteligibili . conccprul de bazi pe carc sunt construitc e$e legat explicit sau implicit de conceplia despre Datura umani sau despre societate.. Dar la o examinare mai atenti no se poale atribui vreunei pn4i incompetenla Si lipsa capaciti. De ccle mai multe ori.nen n.Rd.e i(furi rpJJe ti ri. intrucit autorihtca cstc surisa siguri a increderii. autorilatea lor personali. dar ele sunt departe de adnncimea cu care studirl relaliilor nrternalionale a abbrdat djrect sau rndirect conflictele. iltrebare urmatA de grija opririi sau prevenirii lor. N pa(enerilor $i supoflerilor.urf portamcntul esenlid ce lrebrle descris $i cxplicat ir tcoria inrcrna!ro :l. sub ochji p(opriei audienle.] sa dicii ntfttdev ine pftpande rcnL Rdzboiul ti ane ninlarea cu rdzboiul [ .. Hedley Bull. organizalie chemata se exercite sDprema autorltate in problemele vitale. abilitate fi calilali de comunicafc. de la lermilale la compronis. Aceasli pozilie spcciali r conflictelor violenle sau fizbo:rielor in teoria relaliilor intenralionale estc ]a randul siu dedusi din rolul atribuit rizboiului in viala societilii.rc. Putem atribui o buni parte din conflicrele sengeroase a1e jumitilii a doua de secol eroziunii la care a fosr supusi autoritatea ONU.boiului.(d nu..eox schitnbate. Studiul relaliilor htemationale s-a niscut !i s-a dezloltrt in junrl unei intrebdri esenliale: cun se nusc razboaieie. spune: . te(ii cu auroritate surt valorofi penlru sd pi{ile au de parcurs calea grea a trecefii de la pozilii rigide la pozilii sup1e. prin angajarea de consjlieri $i expertj. incepand cu pacea Si solulionarea litigiilor. este completat5 atai de des de intervenlia mediatorului te4? Juslificarea consti in nevoia unei competenle sporite care se ghideze pd4ile $i sa faciliteze procesul in vederea unui acord.tte nati putei si tni. (arc si luncrionc/c ca Ininor )i Irrnvan. cu un pfirlcipiu al auto ila1ii in dcclir. Oricele contribulii la gisirea soluliei ar putca avea.l8 Jocuri pe scena l tiii nilor Unjte.. Este o marc leclie in aceaste conchzie pentru negociatori. ti neincrederji slatelor membre. atat din cauza Rezboiului rece. I)aci medierea € facuth ln numele unui organism intemalional.boitl yumenintorea rA.rc ir. Invocarca unci autoriti. bd lonld puteii Si heqennniu .r e\le auloriralca. tact.iere bilaleral.le e..tii de discemimant. cat $i a altor factori printe care atitudi nea necooperanti a Darilor puteri in sistemul intemalional $i a rezervei Capitolul 3 Teoriile rela$ilor internationale Vom ilustra nevoia de autoritate manifestate in ceile pa5nice.." atdt le un guvenr sau ab [. ] sunt de fiifi Lt 1?l sau nrt Accasri cdlcluzie ce oglinde$te punctul de vedere Lrl )colii reali. cu alal mai bine. dad Jtontierete .fo rmei pe ctlre c t(. dacd ele urcd sau cobaafi. unul dilr cei nlai cunosculi teoreticieDi englezi. Ei sunt supu$i lrnor cerinle de competen!i. momli $i profesionali este o cheie a succesului. O par1e din conccsiile facute pot fi puse pe seana ei.. atianle si sJcre de ntfl enli.1.cl. crrr .] dacA eistdo baLutltij a pukrii [. ln nanzilia de la sistemul inlenulional. care ar pulea fi compensati. Dar qi personaljtili cu autoritate morali pol seNi aceluia$i scop. la rigodre.De fapt.fr Hui. cunoqtinle. De ce negocierea conflictului intre doua parli.Ceea ce au nevoie perlle chiar $i intr-o nego. Exjsti $i domenii rezervate cxclusiv problenelor rdzboiulur (polcmologia) sau pdcii (ireDolo- gia). Diferilete ieo rii ale relaliilor internalionale au lost conslruite iot pentru a cxplica $i a incerca stipinirea situaliei conflictuale.1i e beneiica in acesl sens. la sistemul global al celei de-a treia Dodemitali a civjlizatiei. dacd papoatele sunt conduse funrLnlentalz incAt Lhio tennenii in cdre aes.L rin dc dlli auro'...r .i t1utrcnt in leEdlurLi cu rd.i putu . oglirditn in axiomele din care dccurg cnunlurile teoriei.tnr re . r.

mand a s o ultrp |c\n.reelismui structural" (Waltz). in materie de nrctode. . un cadru $i nonne.:st mo. ele se bazeazA pe gandirea andci sau clasici. dar pnn jocul balanlei puterii $j al menlnerii cchilibrului intre puterile jmpodante. anume ci stalele sunl incapabile si adopte ititudinj altruiste ii sd treaca pragul intereselor egoiste de interacliune strategicA. trebuie si reamintesc cd deSi aceste Scoli aparlin modemitalji. inevilabil inir. propensi nea spre violenli poate fi controlata Si redusi. O cale siguri este respandirea dcmocraliei in stalele lumii $i proicctarea principiilor ei pe plan iniernalional. care se interyune intre actori $i rezultatul interacliunii lor.lu a consideral fealiitii recurg sunt: sistemul de state. aveau mbiLa. iar conccptul de bazi crrc lhideazi politicile internalionale cslc interesul dilcrit in ternlcni dc pulcrc Tennenii cheie la care irl coDrun acceptarea ralioDalitdlii. pornitld actual l fi.tat Bitan . Acest sislem care condilioneazi corduita statelor cste adeviratul srbiect de studiu.' Pcntru a ardta cauzele perene ale rizboaielor li explicalia lor.] pand cdnd s a ajutls in folal ld nomentul in care putereu ateniand d atins o calne i. Puncrul sdu de plecare este lucrarea lui Kant S?. strategia.ti. UmAtoarele doua exemple sunt elocvente in aceast. tn-ti Jalovasc. dacd era posibil. schimbard doar actorii lechi cu cei din cel de al Doilca Rizboi Mondial. Concluzia este cA rAzboiul nu esle cvitabil. in ace\t punca Spa. d. ca li in viziunea 1ui Kant. pu! . insecuntate $i primejdii pentru statele care o conrprn. pentru a distruge ti a harerAL pornin(l dth&lltL toate olergiile penttu a atrta . ior atenienii a incet t . ADgajati intr-o aspri disputi cu reali$tii.i posibit. balanla puterii. Aclofii nrnl slatslc. Rdzboiul nu esle endemic. Ceea ce distinge neorcalismul de curentul din care provine este laptul ci statclc. suspiciune. Redismul a [tcut.r. Doyle) rezidi in interesele de putere ale guvemelor nedemocratice 9i cercudlor militariste. mentine ipotezele de bazd ale reali$til(r'. O a doua cale este instaurarea corrrc4ului liber.a1 a.atol"o. considerate anterior atomi coDstitutivi $i subiecti comportamcnlali. Incidenla rizboiului nu poatc ii eliminats.rlca.. iar nezrlinla spre o lume a ptrcij este o utopie. vefnic caracterizat dc conl'licte. $coala realistn a puterii il consideri pe Tucidide ca pe un pre cwsor.Pacca. sunt la randul lor constranse de caracteristicile $i irrtefrcliunile sistemului inlemalional.€ Pacea Perpetud.boi. crtirl|rl llseuridespre idedlul ... un alt aoror (Michael Howard) folose$te tcxtul lui Tucidide. Durabilitarea $i rctualitatea ideilor lui sunt demonstrate de o coleclic dc studii pLr blicaie in 1991 (James Bohman and Matha Lntz-Buchman Eds). ci sprijina posibilitatca pAcii prjn evjlarea cauzelor care determini boaia sau accidcntul rizboiului. este siarea rormali a lu crurilor.o stare de anarhie. rut rff Ecnrcu au m. cu legi sistemice. ln o.ibild tuturor... sistemul internalional fiind o lume a recurenlei $j repetiliei. realismul $i liberalisnNl. intefesul nalioDal. stabilil. O Ibrmn noun a realismului. privinF.utta rturttr \l..td ntud' .:oynopolit dt lui Kdnl. numitn $i utopicl de cilre reali$li. Cauza rezboaielor (Schunpetef. care conduce la o interdepeDdenli economictr a sratelor.. dincolo de voinla lor.ut Jl ftu. cl cste pur !i simplu o maladie cLr- . pentru a distruge putePa Gemaniei.irdt. uz de rpoful $iinlclor. din care ele nu pot ieii. Secolul XX a fost prin rizboaiele sale o permanenta sursl de argumente pentru reali$ti ii ull teren preferat pentru justifi- cd situalia nu tndi ertz toLrubilA fi.Finalnente s a ajuns la nonentul cand puterca ge. Foala liberali intreline convingerea cA ri7-boi l este evitabil li cA un regim permanent nl picii poate fi urm5rit $i reaiizat. Marea Britanie o sinlit ca situalia nu rnai erc tolerabia att $i d llot.Atenienii leascd aslAra alialilot Spanei. unde sunt incorporate in institutii intemalionale ca Societatea Nuliunilor $i ONU. Pentru Scoala reali$n (Cal.In RAzboiul din P€lorror?er el a descris obir$ia rizboiului iD tblul urmitorl $i-a fncd tut nai puternic Inpcriul lot [. in inslinctele agesive ale elitelor nercpr ezentati vcCcle doun $coli vcchi $i influente. intrucet geneza $i conlrolul putedi Si un accident evitabil. Democralia 9i comerlul rcprezinla tratamenlul. numiti Scoala neor€alisti sau ." $coala liberald.o t. td si Jblo\uscd toate etlergiile pentn a ataca Si.. hlent. care creeazi o scenii $i un joc. nu imbrali $eazi ideea ca rizboiul este un fcnonrcn endenic. decd e p t?reaAtenei.20 Jocun pe \cena l nii 21 inainte de a lace o scuni analize a $colilor teoreticc dc relatii internationale din secolul XX in lumina coDcxiurilor lor irtcrdisci plinare.boi. Morgcnlhalr) ri^oiul izvorat dir starea de anar|ie permanenti este o fealitate endcmicA. tj. descurajarea.

pe planLrl socictililor nalionale de pildA. Pe plan internaljonal conflicrelc s-au produs prin expansiunca conrinua a slatelor purernice. pAni nu este reli_ Lu1 \r\le rul rizboi pcrmanenti. dar a . In ceea ce pdvelile iiberalislnul.Jr I . Accentul se rnutase de ]a principii teoretice sau faclori inlcrni greu de deftrit la ti nisurabile inlr un vast camp de experieuli isloricd. Hobbes..rierite >culir . $coala marxisti a situat in istoie locul generalor dc conllicte pe linia care desparte pe bogali de siraci..i structura asjmetrici a sistemului mondial sun! presupuse surse de baz5 ale confljctelor. dc cei exploatali ocpendencra . Senera-. burghezia. De aceea ambele c rente au fosi tratate uneori in litcralura ca rationaliste $i pozilivistc. iar in epoca moderna prin expansiunea starelor capitaliste in ciutarea de rcsurse piele $i (teoria nnperialismului).via media'intre cele doui $coli. esie purtitorul unei paradigme total diferite. in care sistemul nn mai este condamnal la o starc de $coala dependenlei este una din cele mai influente $coli. iar ir epoca modcnr5 pe proprietarii mijloacclor de productie. Ne iDmlnim iar cu teoria sistenelor. falia inire iradifapte observabilc lionalifti $i inovatori. cleve nind in anii '70 fundamentul cererilor Frilor in curs de dezvolrare. asemenea iui Grotius. Pacea va fi adusd de incetarea luptei ae ctase.rli\t.lele sociale. incetarea {iominatiei ql triumful mogtenitorilor jdeilor de libenate.le prev€ni ii rezolva sunt limitate $i provizarii. Pentru el. egalitale Si fratemitate ale iluminismu lui.rearanjai fundamenlal metodele otilizate pentru a obline cunoa$tere'. Holsti credc ci . megalitate. cu conceplia sa desprc o societate mondial5. $coala comportamentalisti (behaviorisd) a pomit ca o inrprospetare a melodologici. cele din domeniul cultural sau reoretic. influenta determinanri a sfructurilor economice. proletarii. metatbnc sau normativ al politicii intemalionale si al teoriei". Este interesanr de constatat ci aceiti aurori considera noul curcnt rreo Iiberalist. o. Locke $i Rousseau reprezlntd o paradigma clasici. Interesri f4i de pfoblenralica rizboiului cste manilest.rn. Sistemul rnondlar esre sursa tunrror neajunsurjlor $i nimic nr poate fi in_ clreptat. teore ticieni ai acestei noi $coli au suslinut ce srnt $i delindtorii unei noi paradigme conceptrale. (. ralionalismul manjfestd fati de posibilirrtex pacir o alirudrne de rncrcLlerc pruJenr: tcoala ra(ionalisti. Astlbl con firlnd rolul acordal elementului juridic. Isloria se rote$te asrfet in jurul compeiiliei ti conflictului. singura solulie viabili fiind modificarea sislemul i cl un tol Unii aulori afirmi cA dupi coDfruntarea nrai veche rcalism ldealism ii cea intre tradilionali$ti Si compofamentali$i.. nli(e h adrerr cdpilali. iar liberalismul in Rousseau $i Kant. raionalismul se inspira din Grotius si Vattel. Puntea aceasta a fosl exploalati de tand unele elemente realistc.. insuficicnr $i chjar rninor.. DacA realismulisi geseSte prccursori in Tucidide. imprumu- ducerea societililor neju ste qi inegale. profund marcad de inllorirca comportamentalisnului in psihologie $i apoi in Stiin. Tema sa centralS este dezviluirea cauzelor iDegaliEtii in sislemul mondial.22 Jocuri pe scena lumii 23 de ea. de la aceea a puterii la cea liberali. in timp ce realismul arunca asupra conflictelor o lumina pesilisti $i resemnati. constand dup6 Lijphart in apehl la reoria sistemici. violenld impllcitn. Dar pentru acesre preocupiri a ape_ lat la concepte noi ca centru $i pedferie. dar limure$te Fj o anumitd ierarhie a ideilor. Dar acesrr fUId croir. dar li ipoteza liberali ci polilica intema conreazi Sj ci stateie sunt padicipante la o societate internationald in conlinui dezvoltare $i care. incercirile de a. $coljle noi..noi ordini economice iniemationale. a trcia mare dezbatere este inrre rcaliiti $i globalirti. rellecrand realjrilile mai proftnde ale relatiilor sociale_ Teoriile sociale sau ale vielii internalionale pot masca relaliile de purere $i inegalirate $i pot fi folosite la repro_ mai ales strategia apelau la instrumente ralionale. prjn lcgj $i institulii. diviziunea muncii.revohlia compo(anenlalislb nu lj schimbat meniul reoredc. al interdependentci. dupA ce frontul scenei fusese ocupat ale factorul politic $i de cel econonric. prin desiiinfarea exploatatorilor. Nctiind m llumili de sinpla mutalje merodologici. Hobbes $i Machiaveli. lr_ trucal conflictele reflect. care. afirmi posibilitatea picii intr o comunilatc pluralisti. contradicliile sociale $i preocupdri fat6 de exploatare. iar libe' ralismul una oplimiste $i activa. le controleazi con pelilia $i conflictele (Hedley Bull). Inegaliralea . carentele sistemului general. Prioritatea nevoilor materiale ale exisrcnlei explici motorul progresului. prezente in toate. el era construit pe interesul ra{ional al individului $i al statelor. laf noii inovalori sunt autori ca Deutsch.rnului conterfpor. Aceasri icoale preia de la Marx numetoase concepte ca procesele dialec_ lice. dominare $i dependenJd. in cdutarca unei . dar Grolius.

Interescle sunt bazate pe rden drili $i nu invers. Spre sfarsitul secolului XX a apdrut ln studiul relaliilor intema_ dona]e woala critictr.spirala insecuritilii" este de relinur doar pentru explicarea escalad:rii udui conflict. de$i joaca un rol.islemitlii de la puline indreplari de adus caprlatcoala dependenlei. iansa cercetetorului de a gnsi sprijin Si ghidare in teorii atrnci cend se aflA ln fala unui conflict ce trebuie stins. Prin el se explicA ciocnirile intre grupurj etnice. dupi monopolizarea factorilor de putere ai societilii' statul. universalitate. primele. In cAnea sa Urile modeme.. ca li fali de sjstenele de idei. gestii utile. cele dinlai. sunt caracterizare prin . Facrorul . cu o dimensiune epistemologici $i normativd. . naiiunile. Tema isrorici a vechilor uri este conlbituti prin argumentul cd acestea sunt modeme Si recente.. care dau sens celor Globaliqtii. transfomat sau evilat se mic$oreaz6. Cu toate acestea.Confbn]r abordirii iDstrumcnlaliste. strucluile maleriale sunt lnai prliD impoftantc prosia unor rivaliliti de iDrerese $i selecrate de leorie ca iistrLrmente. clasele. globali$ii au iismului si. vdd rezolvarea flnale a perturbaliilor vielii internatiomle doar in globalilatea crealodte de inslrrulii tr reglemenlali noi cu o structuri integrati (diferi|a de cea fragmentata a reali$tilor sau cea jnterdependenLa a liberalilorr' Spre deosebire de . Programul sEu de respingere radicah a oriciror fundamelre penrru $coli $i teorii a scos din circuiatle concepte prelioase ale episremologiei altor Scolit adevdr. Ceorgia.ernationale sunt bazate pe felalii socialc .25 aceea a multilsteralismului. ea aduce in luminx elementul social' Numercase concepte esenliate penhu $colile ciasice sunt puse sub semnul indoieliil statul suveran devine ibtma cea mai avansat' po de exclusiune sociala. Kaufinan analizeaztt conflictele din Karabagh. pDn conrnexemple din pozilia de explica- . v:izutc ca ex.ii care denunlA proiectul toialitar al statelof $i crearea unei ordini sociale hegelr1onjce- Postmodernismul prin slrategia lui de deconstruclie problemadzeazi toate pretentiile de totaljzare episremologice $i politicd. fiind parte a unui curent mai larg de critica iociali. structurile este inlocuiii cu litice sunt construciii sociale: abordarea ralionale interpretarea. nu acesta este linta alacurilol lor.alc gerii ralionalc" ii ale $colii psihologice.. cu prelut ignorerii societdlii civile Rclaiiile in. imbrili$and aceleati obiective $i poate acela$i optlmism. prclios penrru reali$ri.iul securitdlii. o baricri lajustilia universali. coborald analiza la nivelul empiric in locul ftliunii. Scoouimdrrurisil era acela al orienterii sludiilor relllii_ lor inteinarionale spre polilici emancipatoiue.ctorii si gtructurile relaliilor intemslionale. Politicile simbolice ale rAzboiului rt ic.looerirea complicitlti. cet de des. istoria sunt suspecte $i evitare. lor cu diferitele forme de cxcluderc 5j dominarie. Crite. dupe ce el a izbucnit. ln nici un caz.ivalitarea economice sullt Lle asemenea scoese Alte c-urente au dus rmediat dupi aceea critica panE h pozilii Constructivismul are un stiL mai putin filosofic. Parcurge astfel ahe analize care au impins pe primul plan diferili factori explicativi. ca $i pe noii aclori ca slmpd" reducere a tensiunii mondiale si deci a posibilitilii iome "e. este insuficienl in inlelegerea rizboiului einic. ln spel4 ea se ocuba nu dtAt de . realitate. comune curenrelor realiste fi liberale. ce Fi-a separat populalia de a altora' dcvine rgent privilegiat al relatiilor intemationale. iar multe din afirmatilie lui provocatoare (preluirea togicii nomadisDului care transgreseazd odioasele frontiere) au mai mult o rezonanF literarA. grupurile etnice sul1i simple coaljtii formatc i r o incercarc nlionah dc a pulta crm. pana $i cerifenia. Critica acestei tcoli simbolicc se indreaptd spn abordirile . cu preocuparea de a identifica interesele subiacenie care ghideazd cercetaria tradilionali.instrumentalismul ' lor. Pe misurd ce filosofia cesdga tercn in relalile internalionale. oricit de mult ar invoca in rerorica lor istorii vechi. Factorii economici ti f.etilia lie prmordiali. el subliniaze pulerea eu ristici a perspectivelor neralionale.te de a bara drumul conflictelor $i al recutgerii ia to4a crescande $coala interdependentei.. Ea s_a adresat unor Probleme negltate de celelalte Scoli li anume relaliilor ln_ tre cunoqtinle $i valori.conducilodlor manipulaori". Moldova $i din fosta Iugoslavie. pe rand se incearci demoDstrarea i$uficientei lor. el trebuie sd iie avertizat de ideile d1late ln circulaFe fi poatc chiar deduce penku activitatco sa riu. este de mrs cu recunoatterea ci .te Scoala de la Frankfuil lJiirgen Habermasr' Fala de alte curenie de idei.esle ptemisa criti' . credinle $i valori. popoarele.. O reprezentanta rr acestei directii e. postura sa fragmentarista $i accentul pe alreritate creeaz a dificultAli acesrui curent de a oferi solutii pentru situaliile conflictuate $i o lume pa$nici. Drivesc toate retelele $i instituliile noi.

nri sau principiul gencraL cste indcccptabilii.i hrcru in domeniUl culrufilor. Of.an ir niutol element ce nu rreblde picrdut din vederc. Nu e un delect specific teoriei de relalii internatioraro.. Miturile li sinboludle. carc r) irtocu reiite pc cea conllictualit..cA oamcnii aleg prin aderarca la sinbolul cu Polenlialul emolional mai mare' Este ctichetai conflicte culturale sau idenrjtare.rht dc <\rfe.. prccun $i din roate celelalre care lulnineaz fiec c care un i se acorda . ci a securitilii personale (Hardin) O alta varianli. Teoria sinbolici e conslruiti pe ipoteza . care caprli sens din mlturile incdrcate emoljonal (Edel nan). se bazcazi Pe acesta ca sa explice urm:rirca calculati a unor obieclive. iar etnicitalea oleri un calnp emotiv deosebil de propice pentru politica simbolic6 Aceastd analizi este instruciivd penrru in{clegefea tabloului Pe cafe leoreticie i il oferi in matede de cxplicare $i inlelegere a conllictelor cclor cnre in sxrdii sau pmcticn cauti solulii practice pcn_ tru inchidefea lor. Cun poare lj rcnrperarj contl. Jtrnrul|o prim.. mJ_ celurile t bale din Alrica.le dcconsrrrctie denx. inacceptabjln fi vjolcnti. criticrti $i ea. Acela..r. in fomarea unor identjteli carc de fapr sunl noi si nu pdmordiale. autonLl propune o sintezi simbolisti. ce apar sub pentru bunuri rare in contexlul schimbitilor sociale aduse de mociemizare. Inlcresante sunt pentru el $j alte exPlorari ale $colij psihologice./i nc rotrte. Dar relire rmpoftan{a acordati idcntitilii. ci de trezirca emoliilor prin manipularea de simbolud. Simbolul esle tlral nu ca un senn pentru srarca de Ir c|uri dorire in obiecrive.Jl din peru ia. al carui miez esie o combiMlie de mrt $i simbol. Suntem iftiemnali de aceast. tradilie. Kaufman o priveiie ca suferind de atribuirea Lrnuj rol ancestral. creatoarc a unei . dupi eL exisren. Cine urmarcS. erpticati\.)l crrcnte (lcoala cdtici. rl si n Jcrd c. ca reduciionism. teami de extimclie qi altele Ardtand mentele constructivjsmului care degajd setul de idei prin care este conslnrite idenlilatea. u . nu a unor beneficii marerjale. De simbol lii de slatuld seu depind. teoria bazali pe cto ne tl\ij t.ierrj. inrerecul narronal le .ii.rionabi . Chestilnlea fundarnentali estc insar construirua rinei solulii reale. ca subsisrerne ale celor dinlai.i.r lor dc a defini cauza ull.ral re: lr.tr. .. anxielatc..c !on_ lrrileie car( conlrunte pe indre. a rcalitilii. chiar daci bolici. rur simbolismul {loresre si rcalizeze o sinteza. extremismul local $i tercrismul cu acliune giobata este sub impresia direct.rrj comunrrarel esre oe asc menea bine veniii $i justificatt. cind el nu cste decat ultima expresie. Accasta explici Sj audienla liderilor care manipuleazi simbolurile. totalitarism Dar rlacd pr"lcnli.. fuDdamentalism. Introducerea facrorilor cujlurali (credinlc. r. Dar se conrile un pi cat escnlial." O varianti rationalisti. tecturi si retincm din teoia sin- evidenti desperirea 1ota16 de citeriul alegedi ralionale Poliiica eslc vdzuti ca preocupat5 nu de inlerese ralionale. dacaL exisli LLr domeniu ireconciliabil..riu . a $i unui proces care ralnaDe opac. rizboiul civjl pe cale de a incepe in jurul unei moschei deramarc in India. inter aLLid. a simboluiui agresiv in sparele caruia st6 mitul ce a ..oi srari de tapr. i ji r. care cuprinde nemorie 9i valori. apofiul cceslof teofii nu mai esle regat in cazul construclivismului pritgrnrlic. ci ca elerJront de constiruir€.... cea mai aparenta vizibiln. un rol mai mult sau mai pu1ir1 inportanr.26 Jocuri pe stena lutuu 21 Joaci. rctenz(J.drer.. dupi epocr $r crrcumsrante. valori.tare" coosideri ci rh7-boiul etnjc se explice ca funclie de ulmidre a ralionalila(ii.r Me\i. leger. Dar aurorul teoriei face aceeafi gre$eaii pe car€ o Lmpuli celorlalte rscoli: ridlci simbotul ta rang superior.sla bt' a ralionalismului. limbi.ri (u . rizboiul cornunirilitor din Batcani al $i populaliilor de o diversitate enormd din Caucaz. i. cl un!r provcrlLr drntr L' mc|sii derivi a filosofiei conrenporanc care ignori signi. Alegedi ralionale ii este opusi alegerea sim bolLrlui. sr nedivizibilc..ta statutul qi securjtatea grupului $i pent simbol oamenii sunt gata si se lupte $i sA moari. Consrructilismul este in special ecleclic. q.teotogii lof. rut pu\tIroJeiI i.va cua! ralrunea. i\. I crnJr\nrtr. chiar cind acestea sunt definite de valorile unei ideoiogii naljonaliste sau extlemiste De$i tcoala psihologici esle priviti ca tiind mai apropiatd de preocuparea de a deslu$i ce line gmpurile etnicc laolalti qi cum se nasc atitudinile de oslilitate. inrifada.olat siru anrlar un simbol. chiar daci nu fomeazi o leorie coerenta a naiurii emolionale a legdturilor de grup $i a motivaliilor emolionale in conilicte: prejudeceli.. cum poarc fi oprita i0liuntarea I doui sa nrrr n lte simboluri? Aicj. iD haina aceasta se prezinti mlrea rnajontare a conflicleior dc la inccputul sccolului xxt. util mccesaf: corlsidcla $i rca factoilor ideniirai. urmar: de continuatodi ei) intrepfind o opc ri de dcmistificarc a filosofiilor clasicc.. prin lrfl lca selnnalcxza frctori ce propo ll nemerltarej ceea cc esre evidenr. Ce renarce analittji? Ce prevaleazi in lablou? Este lbate decisi atitudiiea respingcrli $i denunl:fii ieoriilor unifacloriale. cultural sau genelic.la $i re a couceptclor lo. accta esre al idenrilatii nctfanTr.rt i. obiceiuri.

pr€vederile dreptutui intemalional Si activitalea organismelor mondiale sau regionale sunt supuse rcexamindrii. dat influenla o exefcitd pnn ocuparea de pozilii in execulivul SUA. unul din purtitorii sdi de cuvent. impotriva unui inamic considerat primeidios si asumal€a fdrd rezerve a unui rol hegemonic sar chiar inperial de cdtre SUA. concepte vechi ca secu. cu liberaiisnul se inrudefte Prin pro movarea ideilor libefale. in speli a democraliei. ceca ce presupune renunlarea la obsesia localismului qi djferenlei. care a ocupat scena la riscrucea secolului vcchi cu cel actual.rre a interesului american. Francis Fukuynma. este ra. dar nu ocglijeazi aponul credinlelor religioase.. teoreticienii sau diDlomatii.Cand singura ta cxterni. invocarea drcptului de ulilizarc a fbrlei. Teoretic se cxprimi prin reu9ite ca intetustn public |j intercsul nafiotd. un exenplu fiind postu] de subsecretar la Penlagon al lui Paul Wolfowitz. riilor rclaliilor intemationale. prilej de reimoire $i modemizare a insrumentelor de care dispun $i a metodeior Ia care pot apela decidentii. preventiv sau preenptiv.28 Jocuri p. la lrrnsfomlarea iderj de moralitate prin supraestrmarca foLuiui puterii.Ca alcituire. cu un mare ecou $i efect in politicile contemporaneitilji. la supozilii nefondalc privind securitatea post_con . dar a ajuns acuin la extrena dreapti. Esle de relinut cA accasti excursie ne obliga la o frecventare mal a-sidui a considerentelor epistemologice Si ia o aten6 relalie intre fapte ti valori.lale Si ncguvemaDentale. la scepricismul fali de dreplut $i instituliile intcmalionale. Ele constau in imbrii$rea unilateralismului taF de vechea adcziune la multilateralismul instituliilor. Neoconservatorismul a fundameDtat cele nrai senmificalivc schimbiri ale strategiei $i politjcii americane in primul de ceniu al secolului rostru. toare problemele ara€ ca ni$te cuie.rrc. dar e sceptic falt de instituliile inlernationale. llste vo$a de neoconservatorisrnul american.tional. obligalii $i sancliuni. vena lutnii Partea L CohIirte 29 Nutnai reintoarcerea la realitalea ignorali care sti la baza ideilor identjtare ajuDse la paroxismul fanalic poate indica o rea$ezare a problemci prin regrupirj de interese fundamentale. suveranitate. unealti flict $i schimbdre de regim. ci mai ales schimbirile suferite de aceste relatii. s a despriN dc curent.i." Nu doar neoconseNatorismul a reaprins dezbaterea in iurul teo. Ca o consccinlI. carc inilial a impltitii ideile ncoconseNato. alialilor sau partenerilor extemj. cl ilustreazi stilul postmodemist care practici colaiul ideilor din celelalte $coli. preia masiv din wilso' nianism.tem global u1 carc apar endt:ili nei. intelaenliile din Afganis tar $i Irak au fost legitimale prin acuzalia de suslinere de cilre aceslea a terorismului inie ulional sau a dolirii lor prezumptivc c\r arme de dislrugere in masi.itate. are ridacini de stanga la primii pa$i ai deceniului Palru din secolul tlecul. intervenlionismrl iD cazurile de acul5 sfid. In tranzilia de la un sistem iltemaiional bazat De state cr unrci acrori la un sr. cu caracter unrversal. ris_ punde. Aceeaqi cerinli a vaiidirii oricerei teorii prin validarea de citrc fapte apare si in consjderarea unui curent relativ nou. FukuyaDa citeaza zicala: . ca lrrmar€ I faptlrlui ci ele au dal naftere la iudecili distorsioMte in evaLuarea nivelului de ameninlare este ciocanul. Cu realismul arc in comur preemjnenla puterij.

drrite .. ne areti de ce incercarea explicativi a marilor teorii a efual fi ne alldm la punctul dc ponire de pe timpul lui Tucidide.. Care cauzc plauzi bile au fost identificatc.Jtnh II Capitolul 4 Ridicini Sociologul si istodcul.i carc este Ciutarea unui risplns este stiruitoarc $i revire in ficcare generalie $i mai aies dup: ficcare conflict njmicilof. aftmte ci .enii rlzboaie $i conflicte cc $i iau obohrl lor de vieti umane de conflict violent.r o geni rlclermrnanti carc dau o falaiitare acestei rrisaturi. <\pnn a pdl'' ur homini. Existi un model clan{'area lactorului demografic se prcduce cADd rcsunele virale nu .rrc rJ ite dezr uira c ale pnpuJrlriror tlin regiunile in cu$ de dczvolrare. inslituliile. Un purernic curent . Tot aproape de cordiljilc naturale $i de viard biologici ne linem cind examiniln teoriile cauzale care au identificar lupta pcnrru resrrselc vitale.runii.\!ramn)rj nunn rinrp de. dar uneoi sunt nenecesarc. in care limbajul.. ca acelca recente ale lui Nazli Choucri. mentrl esential la om este adaptarea cuhurali. lteratura consacratd originilor dzboaielor fiind vasti. Exista insi o intrebare care nu se mai bucurd de un rispuns unanim. oricil de succinte.ra e\r. .tincr . oe iare .Omul. ar fi si ne temem se supune unei lupie aspre. cafe cred ci rizboiul e lnscris:in caracte rjsticilc speciei umane $i deci ne s1li uilll dcgcaba sil I eradic:nr.rurr intre . Dar undeva a spus: .int.ra cu nri\o. Locul siu in originea conflictelor a stamil mari dezbatcn $i a produs denonstralii interesanre.rr. Darwin s_a pronunla| rar $i pnrdent iD cazul speciei umane. a avansar fari indoiah la condjli. Acest faclor se jnpune a Ii relirrt rn proccsul genczei contlictelor prezenre Si viiroale. precum 9i perspectiv! declinului de_ mografic al Occidentului dezvolrar. dar nu flrnclioncazi decit atunci cend apar $i alrcle.re fbane grcu de ncgat ci omul. ca orice alr animal. Toli comeDrarorii Sj tructrvi inrensitare a pomirii de agresiune care este incA un riu ere_ diiar al omenirii este consccinta unui proces de selectie care a lr.c na leg. De f.?rele izvor de pr'odrc?r? a omenirii.rN.. adicd suni necesarcj dar nu .. Fjecarc teorie are dreptatc. E. nu lre caparil er Jc r lr agre. Lorenz. Esre confliclut in starea lui ex!.i Dar nu . Este un punct de riscrucc care desparle pe fdali$ri. Trccerea lor in revisiS. in cea mai risirir spre apus.. dovad: ci avcm de a face cu conditii carc nu numai ci nu sunt suficienrc..tlcd|C.drci rn cLl| rul erc' Je p a. la origiDea confljctclor. reglementarea sunr insrrumente lacunare ti imprecise.li . ca stresul care e produs de lipsa hranci sau de densirarea crescuri a poputaliei. onrlicre >i mig.ne.cea mai dis_ sale mullipficeri.au oc pal dc locul pe cafe il sahslac ccrintele unei populatii crcscAndc.a rar nropfiut i grup. de cci care corlesii fuDdamentLrl 1ri biologic. Factorul demografic a fost indicai chiar de Darwin $i dezvolrar de sociologi.. .Orcli\ir c.e poate ccronq 12 . cazul clasic fiind insufi cicnra pi$Lrnilor pcDtru tribu le Asiei Ce lrale. dea cele mai multe avand scnsul de ta adeplii evoluLionisnrului d. dupd ce Africa a fost sursr d. hrani sau api. celebri lucrare iniirulali De$pre agrcsiune.iatbo. Dar sociologia tui Wilson.a..le. alelea teoii existi_ cu tor atalia tcmreni chcic Ai cu tor atetfl solulii rccomandrre. consideri suficienr ca . Istoria se poate ciri in termenii mi$cirilor inigratorii. sa supenoard de azi printr o lupti pentru existenli ce urmeazi rapidei ci el va trebri si activitili..i. sangeros.-ir penr.a. Dcsple ce cauzalitate dln putea vorbi atlnlci cen-d sunrem slidali de complexitalca lenomenului violenlei? l Ilrccpcnl cu natura fiintei umane. Pentru fiecarc existd un caz contrar. devasraror o t-atalitaie ineluctabil! sau doar o maladie ce poate fi tlauii Si elentlral eradicate? De ce exisri . dar reprezinti o inccrcafe pa{ial: dc apropiere de adevir.ia . Asia s a ciovedit lt m. din care cauza ridicat: la rang ibsolur lipsefte.rrnt at agle.ti un :n. Se demonstreazi u$or ci majorilatea cauzelor sunl pfezenle. chjar daci acceprA ce agrcsiunea ar purea ii qi invdlate. rcprczentaDrLrl $tiinlelor polirice $i cco nomrce concuri in constatarea ci in loate activititile umane con flictul e prezent ca o stare de tensiune subiacen$ competiliei ti luptei pentru supraviet ire fi ci litigiile suni inseparabile de aceste ocupa agresiunea inniscuri in comportamenrul uman.r replical ca ele..sihena agresivd sd fie trezitd in condilii de stfes.p.inist s.irca patru/eci de mri de rni. $i daci e sA avanseze fi mai sus.i o manrfe. dobenditi $i creali ln experienli.apt. a cirui aparilie este legari de activitilile dc viinitor ale unui mamiter trezit la rcgnul camivor $i care uneori | !ninca vecrnl Je gn.i suficienre.

care nu accepta nici o ameninlare la ctile sale de legalurb cu lndia jau Orientul Mi. iar apoi miezul obiectivelor sale a fost rezunat in lozinca celui de rl lreilea Reich: . Ceopolitica ca doclrini a contrclului unor teritorii streine a inceput sA infloreasce la inceputul acestui secol. mai ales de zicamintele de nE. i. societili sau entitdtr care Sociologia contribuie semnilicativ 1a srudiul Inocimtsmelor care tr)l gcncra razboiul.loritor prin . lupia pentru supravieluire devine o Jus tificare a conflictului vjolent pentru stale. chiar in forma ei benig_ nu vad ai|a cale in a-$j asigura interesele considerate vitale. sustinand necesitalca rizboiului pentru resursele vitale' ca de reu$it sd fie o mare putere economicA. A avea putere lnsemna sA ai tentodi vasie. fataliiatea continui.. Dar nici astizi micile energii informa.ilociu. rii hidrocarburi. ln special ln epoca tribala sau in zilele noastre. raspunsul Darxismului la lntrebareat vor mai fi rdzboaie? ettet da. ir spe_ cial resurscle naturale.tionale nu inlocuiesc pe cele mari. diamante). esre suscep. ea a cApdtat forme noi o datA cu revolulia agrarb a omenirii. afita timp cat w exista inpd4ireain clase antagoniste.Lumea.!! 3! matematic de teona jocurilor extrem de simplu $i convingitor privind competilia speciilor inar-un areal cu resurse iimitate De$i foametea. este localizate azi in cateva arii (Etio_ pia. Chestiunea accesolui sau controlului surselor de petrol este cel mai cunoscut $i citat caz. cea de acum 5'10 mii de ani Ea esle prezentd in istoria primelor imperii Si in dzboaiele lor de exoansiune. statut. O teorie moderni a conflictului care il ieagi pe &rsta dn gradrt dc itteractiune inrrc pAqi conlirnd ci agrararea rccstei faiii duce la inreracliune pa$nici zefo ta interacriine vio $i lc]lLar. In privinla subiectului pe care ll rrmdrim. spcnnli de viala. ceea ce va na$te tensiuni in loate zonele aride ale planetei. pe. pentru ce profilul succesului consta de aceastE data in tehnologiile avansate care consumau mai putina materie priml li msi multi inteligenlE qi pricepere. fie el oricat de arid sau neprietenos. argint.luPta pentru spaliul vital". generatoare de conilicte Chiar daci nevoia de teritoriu ar putea fi citate h om ca o tldsa$rA originarA. Dar existA $i a1!i factori care devalueaze impofiania resurselor. Dupi alte doue $coli inrudire. Africa subsaharianA. Observim cum.!tut . salubdlare. indiferenr dc ce ar inrreprinde diptonlalii. Anul 2003. fertile 9i cu populaiii nurneroase.) este $i mai izbiroare azi. este o componentE a idendleJii grupului uman. biologie $i resurse. dupi o perioad[ ilnDortaftA de dominaije a cirbunelui. Coreea de Nord). poliricicnii ne_ asiatice ca o baze a scopuriior sale de tara lipsita de resurse.o. ca toate r6spull_ sLrrile anrerioare legate de naorA. Exista $i al treilea fel de a invoca lupta pentru te. Negiijarea altor factori care intri in componenta conflicteior identitare (limbi.Germania era pin ciDalul nval la inceDutul rAzboiutui mondial. care nu are decat pulin peste doui secole vechime. manifestd Ajungem astfel la teoria economici a originii rizboaielor care au redus chiar $i facrorii strategici polirici sau de pulere la irtereseie economice. a fost dedicat acestei geografii a setei. ItL reinvierea aspiraliei la identitate Revolulia industrialA. aii in prima jumi|a€ a secolului XX. ca o nevoie biologica fundamentali de a-si asigura un mediu propice de echilibru $i de seleclie. este corelata cu migraliile conflictuale. a urmArit cucerirea de terito.uitnlii bogeliei $i a reo_ exernplu in cazul Angliei. trolul continue sE fie aurul negru aj economiei nondiale. Competilia pentru sursele de ape devine mai asculiti pe n*sura epuizArii resurselor. alfaoerzarc. aduce ln primul ptan al intereselor statelor alte resurse naturale si anume ceie energeiice. cea a disp. ca putere industri. rnspunsul sc menline acela$i: dzbojul csle dererInrMt de cauze adanci carc nu lin de intenlii sau bunivointa facto rilor de decizie.r. ft) absenta totali a acestor re_ surse. valori etc.rzii de avaDtajelc civilizalici de alta afiati pe trepre joase de consun. Marxismul a localizat aceste interese la clasa burgh€zi sau exploatatoare care lupta pentru meniinerea supremaliei sale. penhu minerale si apoi pentru cele energe tice. Dominalia colonialiste fi rdzboaiele pe care le-a pro_ dus au fost atribuite inleresului pcntru maleriile natumle prelioase (aur. Dupa fufrangerea in rizboiul al doilea mondial. Deci.brii drept subiect al conflictelor: dincolo de aspectul biologic $i al asigurdrii existenlei: teritoriul. patlu decenii a riei dependenlei. Japonia. sfaiiati de o prapasric ce clesparle o pa(e cc benefici. Industda modemi este consumatoare de candteti unate de energie care depinde. indispensabile fuDclionarii la parametrii lnalli a civiiizaiiei jndusrriale pe care au consiuia.32 Jacuri pe srcM lumii !'!!!!JS!!!J!. ln forme extreme. intr-un numar mare de tfui. singura disponibili. tibila de conflicte. La entilarile clasice jucirn(l . credinld. evaluat ca fi aurul galben sau monedele in buletinete zilnice care expdmi starea planetei. \'iolenli $i oamenii picii de prelurindeni. trcptat. cand acest tip de conflict prolifereazd. mecanice sau electrice. anul internalionai al apei.

34

.htu

pe stcna tunrt

35

cipali, statele, si mi$ctuile ;i grupurile (etnice. rcligioase. mlnorr lare sau altele). sociololia adaugi roi caPilole ts9e vorba de rolul

elitelor. al grupurilor dc putere $i influenli si al clicilorin procesele {le .leoizje. lstoia confirmi cd acestea. recurgilnd la mampularea opinjei publice, inclini in cele nui ulte cazuri balanla in favoarea

rizboiului. AIn notat la enumerarca $coliior marea popularltate a leonel deDendcnlei in lumea a treia $i a cercudlor irFlcctuale djn occi dent. tocmai din cauza struclurji concentrice a sistemului mondial c^mpu. Jir .enrrul de/\ olrrr $r te ller'h rileri ieconsiderAnd factorii ce pot inlIa in ecualja conflicrului, influenmnci cursul siu violent dar $i inhibendu 1, primii sunl lactorii claii. exteriori si obiectivi. Aslltl sunt populali.r $i slarea ci (exces' d;lin), teiloriul, hrana, enetgia, bogilia ($i siricia) ca factor ccononic, ur nratii de alli lactori etici sau sc'ciali: gndul ir care sun! respcctate drepturilc ii liberii,tile onului, slmctura poliiici (concenlrarca pulerij in despotism vcrsus dernocralie). alte slructurr ln ienlc (complcxul pohtjco_militar), elitele ii lide.ii' srlrctura siste_ uhi inrcrnalioral. Indiferent dc dispoziliile sau voinla socielilii acc$ti ficlori reprezinti lorlc imPortante carc in ullinri irshnl' decid dircclill pe care spirala unui conflic! o poele ha: sprc solulre Dasnica sau spfe dcznodinint riL'lenl O ahar sciie de opt faclori pdvesc mai nrult individul' slarea ninlii $i a psihologiei sale. Singtrrul factot. iot falalist, cu care in ceDcnr eslc pecetea biologici a unor tendirlc inndscutc (1po1e7a 1rsti;ctului atresiv), urmati de lactofii psihologici (ca in tcoriile lui Freod), gmaul de nljonalitale $i natura c aclerului (ce poate manittsta uri, miind.ic, Iicomie - relevante pcnlru conflicte) iri mai apor ralorile culturale ;i in ptLI.1icular reljgia, ideologia sau doctrnc speciale cN geopoliticll. Cu ele se deschido un alt capitol al teoriilor .resrre f;l <-rri'e.o.l:.relorti u ""rr; pennc'r:\J ? relol\Jr lol nr\.lr.c lr..r( rl,r.lrJla de entrl,ul Ll:n I :d! UNFSCO: I'i Adr'l 'se a$e ii1 tinted oanailor si acoto tr(hui? tdutdt r rediul lui cultu' Exi*i in ptimul rind in zilele roasrc un putenlic curentacela al rl interesuhi pdn ral. care a inlocuit tcrmenul de telerinli vahrii. Valo.rrea sti la baza culturibr li diferenla intfe valofr' ca sciiri de ier arhie r unor priorjlili. acliviliiLi, indelctniciri stiluri' guslui iixate istoric in cutulrc ii 11.rdi1ii, Iegende $i preccpte orale, irnlici si nrarea varietate a cultLrril(Jr Acosl cufen! consiati c' in neLc locuri prccirterr! e aco.d.rla flrltufii r!,'boinic€r ri in rltcle

pagnice. Itiada a fbsr considemta dc un sptendid eseu ca ilusira.ea prn excelenlE a culturii rizboinicc. Drcri sunt peNoane inarmate $i erefsatc ce ucid altj semcni. clo a lof sti in perforlr., rrJ ornuciderii IJr rr/iuDeJ \c pcrL,e..re-J prin .cr n J n,ire cpopee a lunii aDrice. cu ecouri ir afa $i tjtemtrra turopei cu l miteri pani in zilele noastre. Isroria ce se lnvali ti azic in p$inci J).rl istoria corfixntirilor violenle. ONU Si UNESCO Lr;nrreprins o rampanie de dezloltafe a culru i picii. Un congres s-a drut la l\,Ia_ (lid in anul 2000. Si presupunen cA ideea cufturiipicii. inci di Iuzi, s-ar maturiza $i am purea asista la cateva ore de educatie zil_ li. a D"r zece minute oinlr-rn tilrn we.tem -r de a,yr,no in Ltr\ul serii, in care iupra sangeroasi $i mortalE e ]egitimali $i glorifi_ frtla. ar aJunge si $teargi orice efect de iradiere cu principiile picii.

cultuii

riocnesc pentru valori pe care le considere irecoDcjliabile at; c m icoala puterii consideri ci iD ciocnirea de interese oarl]enii \unt in slrre si-$i dca viala sau s-o ia pe a altora. La tetcliziune, r^n dmpul r'uboiului din Bosnia, un Unir (inlelectuat. srudentt) a erctar;ar: ..sunt gata sa mor pentru idenrjtalea mea culrumlA.', CLr prlin dupi. irr :rpaLrut scene de masacrarc recipfoci inrre studenri. i; acesr c;2, ,lisf|cpantele tconomicc. lipsa dc hfani sau pfesiurca poputaliei $i !)rda rasursciornarurale nu sunt chei explicrrrve reLevantc -l nte Conflic|ele idenrilare por Ii numirs qi confiicte cllttiiile. |llr sr"(, cun] spune Hunrington. rizboaic de civitizarie ci ciocniri 11. culturi. Elc meriri o atentic speciali pertru ci oice sircm clc i rrdinlc Si valori. care definesc cuhrra, r,te rcligios, ideotogic, ting1' slrc, oricc sisiem tradilional, evocaror de isrorie, agrAtor de qpc , rirc sc aili in prezenr in ptiri cruplie, anlrn(ind noua famjlie dc rirllicte care intimpini olncnirea la inceput dc miteriu. Snrgurul ' l'.rIJs(J-e,c ou IegJ r ||rle .per- re .\r\ tJor trr.fi,...p ..r( J. rlcr<.ele \ lale ce dct( ni.ra.onflict. ( r..ou,re \onu '., ,h I rlur. .nltliJrele c rtrur,te .Lrnr ,r.h,.Lri,e _r,(,Ir1J, i.,,

.

In alt sens, qcoala valorilor sustine cA oamenii

$i socieriaile se

lr.. s0sccpribile de
(

a

\rllUfa $i coDponcnlele ei nu sunt sjngurete ctcnerre cc ies di. l.rr Intereslrlor vitale, vizibilc. lnisurilbile. Asttet, o rc0rie rtrihuie ' r rflfrcn confliclclor din exccsul de rationalitate (Bnrce BlLeno dc l\lt s(tuit.r). CoDflidelc necesiri preg:tiri, utcutc, org:Lnrzare, care ,i ril rcrlizate, dincolo de orice emolic sau pa\,urLcj oc r nl a c^rrf ri{'ifirlilate cso indelu g incercali. Dacat cinc!u se si|de$e ta l, Nirnrma. Ltn om dispunind de asenrenel RrrL||rc, srind in iiule.r

fi influerlate ti ransformate.

36

Jocuri pe scena lu,nii

3',7

unei matinirii de rizboi ca Pentagonul. plirr dc inli)nnaticieni $i de teoreticieni ai jocurilor. rr putea gisi ci idoea este justiiicati Daca lucrudle dau gre9, sc datoreazi prea medi increderi in posibiliii{ile mliunii ii neglijirji unor factori aparent minori. O alii Scoala spune c[ oamenii se infrunti in lupte din cauza lipsei de ra$onalitate Sf Augustin menliona pintre factorii de genez:i a rizboaielor: picatul originar (deci natura umana). frica omeneasce de moarte' slaba voinF (factori psihologici) $i irabilitatea de a geDdi logic Tema incapacitalii de a gancli este tithrl unei cd4i consacrate de Barbam Ttrchman prcstiei ca sursd a conflictelor (MaJ'{{l Ne} nr'et). Nimeni nu e crulat, de la Papii Rena;terii pena ]a rizboiul din Vietnam Este o tezA ce merilA atenlie; conflictele au toate, in diferite momente $i .ub difefire lorme, eron Je ci'lc.rl }rde. Jlr g"ciire

nu intrlr in joc (limba Si religia pot fi aceleasi). dar traditiile, obiceiurile $i trccutul sunt suficiente pentru a sApa mai adanc falia diferentelor de rdcntildte ri a m"i du$mania. Sa pre.upunem ca do\arut dce\ruiconaprinde $i dimensiunile conflictului se multiplicd. Ta{a, oricat de indeptu1ati, este interesati ile de situalia strategic!" fie de resursele minemle ale regiunii in cauzi. htervine linalld conflictul viu prin rrimiterca de alme $i apoi poale se-Sj faci aparilia ca pacificator Si ocupant. Nu

flict cade pc nfna unui geopoiitician dintr-o lari te4i. Alt bec

se

-

'au Enumerarea faclonlor ce intcrvin in deljcata balanli a

ciii

pa$-

nice qi a cdii violcnle in rezolvarea conflictelol demonsteaza cu pr'isos complexitatea prcbllrmei. Aceasti complcxitate, ca Sr zadar' nica incercare a unei leorii de a redlrce Ia unul sau caliva factori in tregul proces de dezvoltare a unui conlljct, se datorcazi nu numai numnrului rjdjcat de factori ce intervin in silualiile conllictuale in temalionale, ci mai ales faptului ci intrc ei se gdscsc relN{ii de inllu(fri-e rc( ipro.;. rePre/cnlrle in frgtlrr 2 Penlru a ilu$ra influenla reciproci vom lua un caz in car€ sun! implica!] primii factd cilali. Si presupunem ci pe aria rcsMnsi a unui
irib esG aclivat factorul . resrere dentt graJit:d. Ca unnarc a surPlltsului de populatje, io lanl se active.rzii $i iactorul hran4 devenitd insuficien
rcprczcntate de ar la prccara a dbului sunt prea reduse (seu incristenie) pcnlru a salva situalia. Sc activeaza f^crotrl teritoriu' insuficien!, devine subiectul prcienliilor asupm unur care. teitoriu ce apfflinc unui all trib vecin. Egalitaiea intri $ ea in cauz"i, prin dispffitalea bogiliei celor doui lriburi Dar in unele cazuri (hulu si tutsi), rclaliile tradilionale de dominalie in cadrLrl ac€luia$i stat sporesc

aceasti fuaepdtrundere de factori, acest joc al ielelot carc lennini in virsare de sange, mai multi explicafie decft trimiterea lor la gene vjolente ce pot atat de u$or fi atribuite unor populalii ce stau pe primele trepte ale civilizafei? Contlictul ar putea incepe in zona culturald. Altercatie la o serbare sau reuniune, unde o parte se consideri insultati sau umilitd de adversar. Scanteia incepe in mintile oamenilor, in timp ce in cazul anterior ajungea mai drziu acolo. sub formi de incendiu. Acum primii factori activali sunt cultuftli fi psihologici, rationaliratea nu :rju6, totul c emotie puri ti pasiune dezldnluitA. Bilantul victjmelor Doale fi insi acelasi.
se

Iunizedi

ti. Resunele

fii l

rolul aceslui factor de conflict. Slmctura slanrlui (inslitulii, legislalie, administralie, polidcn inteml) este $i ea aciivald, dar ri.spunde negativ. neoferind elenenlele de solule Concomiterl sc aprind 9i alte beculele: rulul liderilor. mellalitatea $i gradul lor de ralionalilalc Ceea ce sc activeazi automa! este factorul cultural. care fumi7c^zi suporturi difedte peniru identitilile rclorilor Difercnta culturali este factor de

exacerbire a conllictului, devenird supofiul nroral al adversjti-tii celor

in ca|zn ii fumizend lisla tuturor confrunlirilor lor ill lrccut si

a

inamiciliei irccoD!-iliablle. Eslc posibil ca alte elenrente ale cltlturii s'r

FjgUra nr.2 Ana za factorialS in originea conftictetor

39

CaPitolul 5

Rizboiul
Isloria atesti o indisolubild relalie inlre statele Sj rezboaiele pe care le au punat. Conflictul interstatal poarti $i numele de rAzboi, jnterintrucat sub aceasti etichetd. a fost fomal recunoscut in viala nalionald ca o stare speciali supuse unor reguli De la Crotius, care a scris primul tratat de drept al picii ti rlzboiului (1625)' dreptul in' temalional nu a incetat se reglemenleze conduita staielor in caz de rizboi, elaborand convenlii ca cele de prolecfe a populaliei civile' eliminarea unor tipuri de alme sau tratamentul prizonierilor- Exista norme in general rcspectate privind modul in care se declare rEzboa iete $i inceteazi relaliile diplomatice fi din alte domenii sau in lelul in carc se declard annistiliul $i se incheie starea de llzboi. Rezboiul rimane ipul cel mai reprczentativ de conflict- Nunarul crescend dc conflicle care nu sunt decl,tratc rizboaie (rizboiul din Vietnam' razjnterstalalc Si boiul din Golf), iaptu] ci multe nu sunl necesannentc
noua tipologie a confliclelor care puie in evidenli lbrme noi ca tero-

Inulti staruinld fi cu mult mai m lfe rezultate decar cea inalreptatd irnpotriva calamitirii create de orn. Cu toate acestea, studiui razboaich a fost o preocupare continui, in speranla gdsirii unor remedii. O abordare a studiuhi rdzboaielor a fost inlreprinsi in domeniul crDlitativ. Catea lui Quincy Wright, Un stu.liu aI rii.boiutui (1916. rcvizuiti in 1965) este o operi clasici. Autorul se ocupi de 278 de t;zboaie ale civilizafiei moderne inrre 1480 Si 1940. pentlu fiecafe rezboi sunt oferite datele de deschidere qi inchidere, nunele I|aiatului de pace, lirile care au parricipat $i data inrririi tor, impdr lirea intre iniliarori Si pi defensive, numirul parricipanlitor faln (lc totalul tirilor din sistem, numarul betiliilor impofiante $i o cla \ilicare in pdvinla caracrerului (balanla putedi, civil, defensiv sau imperjalist). Din secolul al XVIIlea datele sunt completate cu Dunr:rrul combatanlilor $i al victimelor rapoftate 1a totalul populaliei lliribr respective. Altc abordiri statistice pentru endemia rdzboiului pentru omeIire: din cei peste 5500 de ani scurgi de la 3600 i.H., doar 292 de rni au lbst lipsiti de fizboaie (cam 5E); iar in acesr rimp 14531 de
a 3,6 nilioane de oameni. S-a mai fdcut un calcul privitor la curselc de:inarmdri (1656 de ta 650 i.H.). din rlrc doar 16 nu au dus la razboaje (Va). In seria studiilof de acest gen. poare fi cirati $i l,rcl.atea purtatrd fizboi 1816 1965. Un nanual statistic de Dtryid Singer Si

rlrboaie au micinat vierile

rismul nu face mai pulin rclcvant studiul rizboiuluj clasic ca fenomen adanc implantat in istorja societilii umane Europa este continentul rnzboaielor lungi. Timp de aproape patru secole au lost purtale intermitert r6zboaiele europene cu Imperiul Otoman avand ca momente jmpoiante cuceirca Constantinopolului (1453) 9i atacul vienei (1687). Ri7.boiu1 dinlrc Fmnla 9i Anglia (cca- 1346 1453) este numit Rizboiul celor 100 de ani. Unul djn cele mai distrugAtoare a fost R;izboiul d€ 30 de ani (1618-1648). care a luat vielile a circa unei reimi dh populalia Gcrmaniei Capitolul dzboaielor mofldiale este deschis doar de secohl xX, care inlrcduce $i atotnimicitoarca familie de anne dc distxgere in masi (a$a_nunitul ABC: atonice. bacteriologice ii chimice) RiT.boaiele inlrn' pnn nu mirul de victime 9i trecvenF lor, in categoria flageluilor (calamitili. dczastre) la un loc cu cele naturale Ciuma neagri din secolul al XIV-lea inpulineazi cu o htimc populalia E ropei $j Africii de

li

Mch,n1 SmaLI (19'72\. Aceasra cupdnde clasificarea rizboaietor in-

lf

C.iteriile sunr remporale, spatiale, sululul politic al paniciparljlor. populalii. Se lbce disrinclie intre Inrgniludine (luni de r:zboi ale tururor parricipanlitor). severitaie (conbrtanli morli) $i i ensirare (riporul viclimelor faln de dmp,
loLalul populaliei Si roralul lb4elor armare).

r)rice (imperial $i coionial)-

sislemice ale sistenului cenlral Fi a mailor puteri, extra siste-

Analizele sratistice sunt irtreprinse cu speranla identific;rii unor rcgulalitili, frecvenle sau ciclud. Rezultatele nu confilnlii rccste speranle. Nnric semnificaliv nu apare cand exaninezj inrervrlul inue declan$area conflicrelor succesive_ Dar. surprinzilor, irl)are un naxim ce inteNine cu o regularirarc de douizeci de ani {lrrci cilra inceputurilor de conflicte este raportad ltr numirut celor .xislcnle. Chiar cei nefamiliarizali cu sralisticile cunosc pcrioadele
drrc desplrlt primu] rizboi nrondial de al doilea $i acesta dc primele r izc ale Rizboiului rece ca fiind de circa douIr dccenii. Iarit$i face

Nord. Lupta impoliva molimclor a fbsl dusi de onenire cu nult lnai

in rcprimdrc. formafi de Franta. din Spania pan6 in Rusia. Este de asemenea un element de notat constatarca ca inlre In!ing:ilon )i in\insi nu 2pdJe un avdnldi connant oenlru primii ca propo(ie de mo4i. cermania. Aceste doue cazuri istorice definesc alianla drept o comunitate de interese. liind de fapt disrusi de revolufiile diD 1848. h definirea ideologicE a celor doui aliante ln Rezboiul rcce si mni cu6nd in alianla NATO care subliniazi valorile colnune. RaTtroaiele na Aliantel€ sunt primul concept care se impune. Imperiul Rus. cu o populalie de peste un miliard de locuirori. con. conceputd caun mjjloc de stivilire a expansiunii sovietice. Ultima s-a dizolvar in 1990. Dimensiunea lui a intrecut pe cea a primului dzboi mondia| a cuprins 72 de state rvard 807. Teorelic..ra unor coalitii irnpolriva Franlei lui Louis at XIV lca li . peste capul puterilor creftine din Europa. Este idenrificabili in relaliile dintre cetdjite grccc$li si rnai tarziu dinife cetnlile ilaliere. in ciuda aparenlelor. Iralia. care a cupdns initial ainturi de TJRSS inc6 tapre !iri. Ideea lui de baza este asi. in Europa: alianla Pltterilor Centrale (Gemania. capi tula!iile cuprinJeau acorduli de coren si acceprau exerji(drea unei junsdiclii proprii prin consulii francezi asupra cetilenilor france^zi in Turcia. Ilalia $i Japonia) au inceput ocuparea unor teri ce se bucurau de proteclie din partea Angliei $i Franlei. Dupn Vdrel (1758). In 1536. Sultanul Selim le relnnoie$te pentru Franla si :rbia in 1583 Anglia obline un tratat sirnilar. Austria) $i Antanta. Studiul mai aratA ce Europa. lnlocuieste conflictul bilateral cu unul de gruperi sau il extinde la dimensiunile unei regiuni. Au exis tat cruciade lntle 1096 $i 1270. astfel ca nici una sa nu poate si (lominc pe celelalte.iiilalli snnl chemali si irlervini. puterile Axei (Germaria. Prima alianlA mare a mileniului II a fost aceea a cre$tinitnlii impotiva ocupanfilor locurilor sfinte.tcoperir inrregul contir)cnt. Ideea de alianln implica o comuni_ tate de idei a celor ce se aliaza. spre deosebire de comunitatea $i inrudirea de credinF O alianlA imponant5 a fost convenita inlre puterile care au luP tar imDotriva iui NaDoleon: Sfenta i'liantn (1815). rntrcnand 33 de state. FlaDla a infruntat $ase coalilii succesive ale statelor europene. victorioasi. in schimb. pana la 25 de bilit S[Ans legar dc conceprul de alianri Si Delipsir din gandirea poce a cahuzit fie declansarea conflictelor. urmate de alianlele europene impotriva otonunilor de dup. rclatjilc inlre puterilc europene sunt bazate pe acesr prjncipiu. de asemdnare sau inrudire Aceasti caractensticd a alianlei s-a menljnut pan. Prima dezminlire a criteriului similaddlii sau comunitilii de valori o produce Franla prin stabilirea unor inlelegeri cu Poata Otomani. La inceputul celui de-a1 doilea rizboi mondial. care renun{a astfel la aplicarea sistcmul ei juridic.re alianla 5rabililJ de ea cu Stredra. in cursul lo. Mai mulle regularilali in punarea riboarelor )i conceple domhanle inmlnim in modul de purtare Si declan$are a rezboaielor interstatale. Balanla puterii a tinr(lionar l(rn iD ir .40 Jocuri pe scena luhiii 11 parte djn folclor afirmalia cd rizboaiele lncep prindvara $1 toamia' mai degrabi decat vara fi iama. pJlere prolerlan!a ce lupla impotriva puterilor cetolice in Razboiul de 30 dl} ani. A doua ieqire dnr renduri a Franlei e. cu un scop definit Si de prevenire a rEzboaielor. nu este mai razboinici decat alte arii ale globului occi$i cn in uldmii 150 de ani sunt mai pulne conflicte in Europa cd rizboaiele dental6 decar in alte r€giuni.cdilor libera e 5 na!ion-li\re. Statele nu lupti singure in conflictele semnificative.Ultjnla. cea]a]la a fosr menhnuta cu orienttri $i furclioniri noi Si nlerit. iorm ciruia cand un nrelnbN a1 acesrei conuDireli incllci un acord I)oleoniene au durat peste un deceniu $i au. care pan6 ta u ne au fbrmat cu SUA Alianla Nord-Arlandca. aliantele au fost concepute ca forme de luptd impotriva uneia sau tnai multor puteri cu preteniii de expansiune $i donrinatie. a sta litici . fie incci:area de a le t)rcveni este principiul balantei puterij. Dar o datA consiituite. In iimpul Rezboiului rece. iniliatodi ci$dgd in ?07o din razboaiele interstatale si au mai puline pierderi in 80Eo din cazrri. Ele se asiglrra de aliali. antagonism care a dus la primul rAzboi mondial. I-a inceputul secoluiui XX se aflau in slare de competjlie ln mateie de inarmari. gurarea unui echilibru inire naliuni. In 1566. Este interesant de aflat din ultimii 150 de ani sludiali cuprind 50 de conflicte interstatale $i 43 imoeriale si coloniale. a fost unnatd de Organizalia 'lratatului de la Vanovia (1955).ivili). Anglia qi Rusia. mr. fomata in 1949 initial din l2 !nri. 1b4a lor a fos! perceputi ca o ameninlare. ia. cu un total de 29 de milioane de victime (feri . din populalia globului. 1453. Organizalia Trararului Nord Atlantic (NATO). Anglia. producand lira in6rziere alianle opuse. ceea ce ii un oryanism permanent din care au iacut pate Imperiul llabsburgic. AIiaDta s-a rrJnife\rlr mdr ale.

SUA a repudiat oficial balanla pule- rii. imperfecte. care.rlii rcu$esc si creeze o nox: organizalje irtemationatb ciidiin t)c prjncipiul secu.. Tara care a pus principiul in centrul politicii ei exteme a fost firi indoiatd Anglia Cend cite$ti corespondenla reginel Victoria cu mini$trii sai Palmerston.. Kissinger.-l \n:m\m bdlunla puter". prima iDcercare.opunerea f4e de oLice putere singura sau a unui grup care ar ceuta si_$i folo s$scA fo4a pentru a tipsi alte 16rj europene de llbertatea $i indeSpre deosebirc de lr Arglia.. Aceasii pozilie se inscrie de altlel in rcpulsia pirinlilor fondatori aj SUA fa. in vicisitLrdinile ordinare alc politicilor ei (curopenc). l{oosevelr fi ali. l.l( Secu 4. iar cel de-al doilea ridoi mondi o lnnormirrtcazi defjnitiv_ La sfar$irul acesrui rizboi ins:i. ca lrnnare a luptei republicani lor impotriva lui Wilson.e armate.izbavcasci generaliile viiroare de flagelul rizboiullri. nici de o coalilie sau de inter venfa uner puten ciue se pune la dispozilia luptei impotriva agre_ sorului. lnolivrlia consti ilr tradilia misiL'nar' enunlati d.motivul conslant sau principiul care slrnbare prin intreaga politici externi obmani este halanla puterii". 1945). 2. Disraeli sau Gladslone lntil nesti referin-te curente ]a ideea de a pdstra djstanlele fa15 de pi4ile in conflict.. care concepuse ircest orgarlism. lfi sau blocade).lerau neinlelep!.si ne nnplic6m noi intjre. au luptat sa scape dc ordinea veche $i sa stabileascd una noud' iar cenlr.ri de jocurile de pulerc caraclcristice Europei S1 care consi. asi stelrli 6..ioare sunr ina. al unui acr de agresiune sau at unei ameninliri ^11 |lnporfiva picii. pfeiedintele J Q A(larns nr I821: .tecvatc) inrreprmde acli ilitare cu fbftp aeriene. ci de totalitarea ldrilor legate printr-un pact colectiv. Sistemul pentru care SUA a ardtat in doud imprcjuriri istodce siDpatic $i penrru iDstitulionalizarea caruia a mjljtat a fost sistemul de sccudtate colectivi. Ea a fosr slabiti de la incepur prin neaderarea SUA. menire si . a Inovocat de doue ori omenidi suferinre nespuse". dupi primul rezboi nrondial. Poate (daci cele ante. .42 Jocuri pe scena lu ti lui Napoleon. in Ditomdq' e categoflc. nrerglnd pena la dreplul uniiateral de intenenlie in siruatiile in care pincjpiile libetdtii fi dreprurile omui i sunt incitcale. n lionate dc tbfle ae- . Ilalia $i Japonja. carantinei sau boicotului.'Ei. (Cara ONU." Deti cele doui inlcrvenlii alc SUA dc paiea ali4ilor in c. Acest sistem constA in garantarsr securiti_ lii nu de citre llecare stat in pane. prin legitun allificiale. birecu!Arrt terr li rrgiiciunile ei " AdaDs se oprise meargi pcsle horare in ciutarca unor monftri pe carc sar_i dis lrugi". maritime fi teresre (dar gi denroDstLa.iritii colcclive.'nr un nomenl al istoricj sale America n'a parlicipat la un sistcm nici dc balarln a puteii.. 5. rrr tate fbft. de pildn' e construit ca o coalilie eufopeani ce line in lrau Rusia. in cursul unei vieli de om..te d. Tdrile niembre vor nenline conlingerrlc fi inlesn in pe baza unor acorduri. soldalii aliali. agresivi a unor srare Dembte ca (icnnania. 26 r"nic..ti verdictul pretedinlelui Wilson in 1918:.. s sceptibil5 sd deviM un beneficiar unilateral al declinului Imperiului Otoman Notand ci .l' un hcru in care balanla a ibst delenninati de sabia aruncata intr-o parte sau alta a eii o baianli care a fosi delernrinati de echilih l instabil al inlere selor colnPetitive. Toji menbrii ONU se obtigi sn puni Ia dispoztlia Consiliului tnrl sanctiuniloreconornice. Sistemul securitidi colecrive descrjs in capiroht Vll rt Carlei fsle in linii mai urmatorul: L ConsiliLrl de Securitatc rccorrandii sau horiri$le misuri iD ca vjolini pllcii." I.l Si caracteristica vechii ordini a fosl acel lucru inslabil pe care ne-xm obiSnuit si. cu co binaliile ofdinare si coliziunile de prictenie sau inamicilie Situalia noastri detalatl ii distanla nc invild $i ne indreptilesc si ufnin uD curs difed!". a fosr Liga Nalunilor. Poaie dccide misuri pe care le cere tuuror membrilor.Oriunde stindardul libcriilii {ii nrdepcndeD(ei a li)sl s r !a 1l desfiiLrrat ircolo va fi irinra Amcricii. lovi_ lura r-a lbst dati prin poiirica. Nicolson line si combati ideea simplificatoare ca aceastd politici a constal tn orsanizarea contjnue de coalilii impotriva oric?i{ui aspirant la rangul .le doui rdzboaie mondialc au toalc simplomele unor acliuni ce au schjnbat balanla de forla a cebr doul taberc dupA doi ani de expectalivi neLrtrd. Dupi mai pufin de douA decenii de existenF. . pentru a putea inte eni atunci cand echilibrul este pe cale de a fi rupt. Aceastb rraditie a cipetal irse reput Si o dimensiune aciivd.e putere supreme Si ci de fapt sensul priocipal este . Consiliul se adreseazi pidilor irreresate penlru acloptarea cte rrilsuriprovizorii. R?izboiul Crimeei (1853-1856).sA aceste tbmle de solidarirate. excluzard posibilitatea ca America .

epr sodul nucleal'. pentru simplul fapt cd ambele se refereau ia doui p:r1l in stare.chimba . ulcul grcsit sau eroar€. dificultatea de a dislinge inrre amenintare reali Si cacjair. Remarcabila cate a lui Schelling. ca ame nortarc a unei sancliuni devastatoare. Demonstratia capacitdiii nu_ . va fi o surpriza si afle iD sine . Pentru cei ce fblcloric cred cd marenaiica oste o $tijnli a cantiiiitii $i nu a struclurilor.Echitibrul clasic se rcferea la doui oirti .le?re a rjun.itoare pentru tcrli decat obicctivele celeilalte pi4i? Puterea nucleari nu poate rachetele.ta (rlrrt) au dlrs la preocupid Doi legate de rizboiut prin accident. fdcute in umbra balantei teorii apli. cire e primul oln in spaliu sau primul om pe iune fEceau l)r'1e diD acest joc complex.rL. pan6 la misurile luate de Consiliul de Securilate.Jocni p. fie ea precare $i provizorie. iar inilierea lui insemna sinucider.r-i . sistemul intemalional tuncli oneazii sub a$a-rumita balantl a terorii. iaf echilibrul balanlei de pulere nu rja conllictelor nu a fost investit un efbt |eoreric in limbai matematic (leoria jocurilor) mai marc ca in cazul strategiilor nucleare. ONU i$i imprumuta numele uneia din plrli. l. fantaj ce pot fi transfomate in constrangere. de pildd. bdlanB cire ar fi conrinuat ca inainre de .{ penn la bipc. diferenlele iotre ele sunt considerabile. In. Aliluri de perceptie. adice dup. a puterii $i a celei nuclcare. scetn lwhn 7. Acordand rolul de eminenld Consiliului dc Securitate care lunclioneazA pe baza unanimitilii madlor puteri. Faptul ci facrorul subiectiv poate fi (lcslabilizator (ideea superioririlii proprii sau a shbiciunii celuikrlt).t elactuarea ci rinriinea o caprcil. Sistcmul alianlclor esle simpli{ic. Strategia conjlictului. in 1950.rtc rezidualA a cehilaLt adjd nodifica realilili reriroriale. Nu. la oropdile arii. spectaculari' avand ca lemi spaliul extraterestru De ce al trcilea rEzboi mondial nu a avut loc? in retrospectjva anilor.rliului Lle securildre sau rcpre/er'tanlilor).riurul leritorial. numarl. De$i s-a licut o apropiere intre cels doui balanle.nantE.i Si a ripostej Nupra ariei inamicului. In lcnnenii militari problen1a se punea in tefmcnii lovitttii preveDlive Putea prima lovitLtra sn fie de asemenca nalul.jului nuclear. u un purenriJl cgdl de a In\ inge pe ceatatri yi . cu inlrarea eventMle a reprezentanlilor unor liri membre 8. srncliune. este expresia preocupirilor teoretice a balanlei nucleare. sislemul a fost paralizat o date cu izbucnirea Rdzboiului rece. Ea poare fi utiiizatd in stare de baianta in combinalie cu purerca politice numai ca ameninlare. dc erplo.r URSS de la gedinla Consiliului dc Secu tale Si votul Adundrii Generalc). car€ a dat profilul bipolar al lumii politice limp de decenii' nu poale fi despnns de cel maj jnrpoflanl proces din domeniul armamentu lui: arncle nucleare fi cursa lor fieneticd. dar aplicat cu sfinlenie. constand din confruntarea ostili a doui tabere $i a do i alianlc conduse de SUA $i rcspectiv URSS.e (deterrent). ci pe un teritoriu in disputa (Europa.l de salelili I nsali. Lle. analiza e maj deta$ali. numil li rAzboiul ideologic al celor doui tabere. care declanFazi o cursi paraleli.? e\perimentale $i nurerea lor. Scenariui care i-a nelini$iit pe europeni a fosr o rafinare a balanlei temrii Si a Santa.a ele se adaugh vectofi' Rizboiul rece. rl.caprrciktca dePliDA a prlmei loviluri".\emen<r lr un nr\eldeoseb oe irnD. s-au alirurat alti termeni cheie ca intcr(ie $i credibilitate.laritaie. Ea era importanti pentru te4i care se inrrebau cine va stdca echilibrul Si va deveni ca$igator in caz de conflict $i daci acesta are ambitii hegemonice maj mari $i mai ameninl. izbucnea rdzboiul din Coreea' iar intr-un accident procedurat (absen!. unde NATO se temea de o olensivi conventionaE a URSS). De aici acordul ne scris. Dispoziliile de mai sus nu aduc atingere dreprului inerent de autoapfuare individualA sau colectivi.lispunea dc . dar penlN mai mult de o generalie ameninlarea lui a tbst o realitate palpabild. Astfel perceplia subiectivi a unei situalii a devenit ruproape tot atet de importanti ca ti compararea obiectivd a capaci larlilor. Sistemul securitdlii colective a du1at mai pulin dccat cel al Ligji Naliunilor Unire. incat si anu]cze posibilitrtea de riposte a cele ilalte pa4i? tsalanla terorii apirea dir nolr: calculele ardiau ci nrci una din pi4i nlr . de echilibru.t.. alituri de descuraja. Ea consta nu in apiicarea primei loviru. Ea a intro(lus tenrcnl noi. unde prima loviture $i riposla ar fi fost urmale de incetarea ostilitililor $i de o pauzi de reflecfie. al su^perPuterilor de a n rccurge la alme nucleare in nicio imprcjrrare. Se infiinteazn un comitcl de siat nrajof al Consiliului de Secu riiate care stabile$te planul mjlilar (compus din $e1ii statelor maiorc de a produce daune inacceptabile penlru atacator_ NiciodatA in isto- rl< menbrilor permanenli ri con. la co lictul lncheiatin |953 Penlru unneioarelc patru decenii. Unn din raliuni a fost brlanfa terorii Fiecare parte a ezitat si rccurgi Ia arme atonice din cauza iiicii de reFcsrlii Riz boiul nuclear era echivalat cu un cataclism devasutor pcntru inlre gul glob..

codul linrbajulul public $i al mesajelor ii fiecare a cultivat acesle lrasiuri la oponent.. poate aplica daune inacceptabile. in retatia infte S r $i (actiuDea unei ptuti $i perceplia ei) a exjsiat o asimetrie.i reinuoduc scutul nuclcarpentru a se apiira in noilc condilii fi fali de noile amen liriin perioadele care preced izbucnirea conflictelor ii in funcliona rea balan{elor. Pentru a iDlclcgc mecanismul conplicat $i greulalea de a rezolva o criTa (cuviDt ce derivar din grecescul .bcun pe scena luDtii 41 d balanla clasicd se exprimi mai ales cantitativ... Anbele s au striduit sA demonstreze cA inFleg ni zele $i regulile . Perioada dc crizi.a compodanenraljsd (behavioristi). SUA.3 Schema de anatza a crize or in criza cubaDezi sc distinge un mafe efort al parllor in a per Divelui dc violenl: dininua in acliunile adversarutui perceplia cofecta mnfea actiunile de rispuns cu eftcl pozjtjv li diminua pc cele negative. scoland dir ccualie pe cnbanezi. la armele antiracheti. Rusia). Daci ir prinul caz cra suficient si numefi reginente.lgcrir fachctelor a losl ficul inainte de consultarea cubanezilor. lpoteza de bazi a lunclionerii balanlei nucleare a lbst raljonalitalca pdrtjlor. Alrc dilerenle pot li fi cePe cu acuralete acliunile adversarului $i a reactiona adecvat: daci . Asrfel. este atiit de importantl incet face obiectul distinct al unor studii 9i in cercari de teoretizare. Metoda utilizad esre aratatd de o schemd in care variabilele sunt stimulii $i rcactiile.iocului. in al doilea intrebarea era daci fo4ele unei pdrtj sunt invulnenbile la o contralovituri fi dace vreuna din elc. Richard Brody Si Rober Norrh au publicar uD studiu in crrc apllci. Dubla Alianti supraestima niveiul violentei acliunilor Anranrei (r>S). renunla la acordul antibalistic .gul pfmclpal intre SUA $i URSS. care in ciuda argunentelor coplesitoare in favoarea conlliciului violent mai menlinc o urmi de speranl.rare pierd credibilitatea ce nu vreau sd recurg la lovitura pnn surprindere fi pol fi suspeclat de intenli agresive. sensul rcal al mi$cerilor. balanla funclioneazi ca descuraJare. uru$ciov a con_ ceput clar nlvclul confruntiii. Am bele crau provocate de evenimeDte sfidabare la adresa unei mari puten intf-o tarA micd (asasinarea principelui Franz Ferdinand de Habsburg in Serbia. decide") vom da doui exemple.i. tunuri Si rezeNe de hrani.rceeaii schemi pentru analiza crizei legat. Spre deosebire de ljderii gefmani. inslalarea racheteior sovietice in Cuba) $i anlrenau alianlele lor cu numeroase alre lfui. de inceperea pfnnuhi rizboi mondial (1914) $i a crizei cubareze (1962). circa doui siptimani in al doilea). sistede sociale jnstabile Si lipsa de control asupra propriilor depoziie de aflne). echilibrul se rupe $i confliclul este in pragul exploziei. Astezi. Analiza noreazi ci in l9l4 conducilorii Dublei Alianle (cermania $i Austro-Ungaria) aveau o foliticimai inclinatd spre violenti dccat membrji Ariantei (Angtia. Exemplul cel mai elocvent al efectului balanlei asupra compotamenlului principalilor actori ai vie. Irrantr. Acest gest se cite$te astfe| mi las expus la lovitura ta nuclearn ca si-li dovedesc c. in timp ce consr derentele balanlei nuclcare au limbaj logic sar de cerce|iri opcralronale. in momeDtul in carc delinitorii armei alomice nu mai posedn ccrtificat de ralionalilale (regimuri bxzate pe mitologii sau conducitori dezechiiibrali. oglindile ti in disciplina gestiunii crizelor (ctisis tnanaBenent). concepte foarte prcluite de citre $coala Fiqura nr. in lumina tebDologiilor avansate de care dispun $i a factorilor slructu rali ai sislemufui lor militar. primul din prina jumerab a secolului XX (producerea rezboiului convcnlional) $i al doilea din a (loua jumatate a sa (evitarea rdzboiutuj nuclear)_ Trei autori Ole llosti.iii internalionaie Si a menlinerii razboiului in stadiul . jocul balanlei picrde din rafiDanenlul sin. Daci construiesc un sistem de ap. incerc:rile de solulionare e$ueazi. ceea ce nu s-a produs in criza declan$aioare a primului razboi mordial. in tinp ce Anlanra subesrima violenla Dublei Alianle (s>r). tcrmenul de crizi esle atribuit momenteior cfitice in care cursul pa$ic este pe punctul de a 1i oprit. ogiindird $i in rimput crizei. Cea mai micd abatcrc putea duce ia cataclismul univcrsal prin eroare sau calcul grcsit. dar neactivat) il reprezintA mAsura aparent paradoxali a acordului celor douE mad puteri mrcleare de a renunla la sistemele defensive. Crizele se petrec intr un timp relativ scuft (o hnA in primul caz.rece" (rezboi potenlial. acordut relr. fiind in posesia unor tehnologii noi. carc au corliin at si aiba propiile reaclii nerrmonjzale cu djalc.

ci ca pdm gest al destinderii situaljei a trebuil si accepte srmplu scnsoarei prin carc Secretarul General U Thant le invita sd opreasca misunl. recufsul la te4i.lrer' ale cirei Ie' lau so\iericilor. ln opcra lui Grorius se face distinclia ce Si-a menlinut valabilirarea de a lungul secolclor inrre cele doui capitole: L nomle pdvind conduila pillilor in cursul rdzboiului iii limirarea erccselor. nici una calculat[ s6-l umileasce ln mod FaF de ace\te conclu/ii ale nudiului nui eqle de adAugat cd rn 1914 nu erisla un arbi!-u. Existe ti alte incercarj de reorerizare a lnceperii conflicteior. I sisrcmului intemaljo nriconstruit din slate.Ar trebui se fie o reFtA imperativE pelltru State. de pilde. cruzimjlor qi efectetor asupra necomba. nu a exisut nici o ce_ rere De care Dremierul sovietic sb nu o hteleagE' nici una pe care sa nu o poattr diuce la capbt." Jus in bello Si i s dd bell&m. Astfel este menlionat rolul informaliei corecle in cnza cubareza. i. Prin repercusiune (SUA lupta cu Spania pentru hdependenla Cubei ti ca$tiga Filipinele)l 4. el trateaza ti strategia ti tactica conflictului (atleptare. . Prin crorius. . negociere. Prin ocazie (JRSS fall de Polonia ln 1939). care esie admis. adnirat \2 i\lrclie Denlru fermilalea $ D:. 5i unut $i rlLul se adresau statelor mai ales dupi cristrlizarea la Wesifalia (1648). In cartea sa intitulattr 7or. nelncredeiea ti targuiala)..Astfel scriu aulo' di. lnnlilor..48 Jouri pe scena lunii 49 ele relevante pentnr o crizd scapate de sub control $i alta gesiionata cu succes. imbogadnd in fcrciidle de a linrita fie devastddlc inzboaielor. Duroseile.r6zboiul mondial a inceput din cauza re. spre deosebi(e de situalia dfu 1914. imparte conflictele in conflicte neteritoriale (cu motivaiii economice.ecinetatea ej imedi.'?). Cele don: abordiri au avut o crolulie pafalcti.le escaladarc t. nor nic privind declararea $i pornirea rizboiului $i tjnitarea condiliitor . o aulorilate de referinF Chid'dac5 duloritatea sa era erodati din cauza Rdzboiului rece. anularea de c6tre URSS a initiativei de a plasa rachete in Cuba fi retragerea lor a dat cfutig de cauzi lui Kennedy. Desi in ambele sjtuatii ameninfdrile au existat. 2.in rc/ullarrrl final e\i'tli ir o de cefinlele bxla. Era o ^ Inulla publicitate. care pun mai pulin prel pe perceptie. llc de a le prevcni. iar Kaiserul s-a lovit de opozilia lui Mollle inlr-o incercare asemaLiraloare lncidentele au iltrat ln folctor sub enuntul absurd ce .i cxperienra oanrcnilor era inci proaspiilii. ideohgice sau de puiere) Si conflicte teritoriale (cu acelea$i motivalii plus motivafia naFonala.pectului pentru orarul cailor lerale SensibilitaLia penru potilia dd\erqrului I fost 9j ea pre/enni in 1962' manitestata in gnja de a-i oferi ponile de ieSire . aele doui pi4i nu a trebuit si cedeze una in fala celeilaltc..i2. SUA nu a intreprins acliuni militare imporriva Cubei. In privinta ne. nu trebuie sa dea ceva contra unui sentiment. gocierii finale. Decla!$area se face pe urmdtoarele c6i: L Prin decizie (cea mai apropiari de un proces ralional). etnic!. spre deosebire de iigiditatea manifestatA in planuriie de mobilizare din 1914.. in afar6 de izbucnirea conflictelor. la sfer$itul Rnzboiului de 30 de ani. Maturizarea (evolutia lenti). riposta) soluJia sa (condiiii ti a crizei. rin. 3. ca dciodate sd nu cedeze nimic conta nimic $i mai precis c. Ll eqe IUmi/al suli au constituit marele test de rationalitate a pi4ilor' Argumenlul iovietic care nu vedea'in instalarea rachetelor in aproprierea gran' telor SUA decat un gest de simetrie fa15 de rachetele americane din . Consiliul de Securiprctate a devenit arena publici a confruntarii' unde ambele p6(i ili inplicare cnre a fumizat fi solulia formali zentau argumentele. in criza cubaneza s-a fdcut o distinclie intre amenintAri $i acliuni' ambele plnli abliDandu-se de Ia acliuni violente hlexibilitatea dezvaluie un alt contrast intre cele dou6 situalii . autonrl 6e face ecoul metodelor vechii $coli francezer . voinja populara sau dreprurj istodce). care fac obiectul dreptului in razboi (lirr i bello) . Cand lmprratul Rusiei a cerut o modificate a planului. confonn unui angajanrcnt luat ln cadrul soluliei. rjmp de pahu decenii. empire finia. problemele razbojul i sunl obieciul unei ramuri a dreprului inlemalional chenat si stabileasci nonne privind rizboiul. generalii au obiectat spunand cd acest lucru este imposibil. Un mare numrr de planuri cu grade diferite de violenrn' diferite de versiunea uzului viole4ei nelimitate' au existat in 1962. Duroselle se referA (loar la conflictele ce intervin in relaliiie intre state. justificat sau legilim (lrr dl r€lt&. lil'r erau relansate cu predileclie la inchcierex r)rIlllor conflic(r.ti in Turciil a fosl lacit recLrnoscut 9i simetria cerute de balante a fost rcstaurati Rachetele au fosl rctrase idre pentru solulia definitiv!. Dar mai a1es. 'a revrnii la conlr(le l' nego'rerr' Evident. in care cel putin un ultimatum i fost redactat ca sd nu poata fi executat.

ext. pu$tile sarr tunurile). Afganistan. pus de la inccpul sub sem uLl lui Marte. Pentm a cupinde 9i actele peric'adi de rizboi $i care Pol ti lndreptate impolriva propner po- ' cruit drun ir dr€ptul internalional ln orer(r.rizboiul preventiv'.. instituliile creare penlru durabili. defi !c ca . pcnlru instaurarea democratiei. au ficut p.50 Jo. defini! sfar$itul celor doui razboaie mondiaie. If . ir car€ docrrinc noi cfeeazi cel mai larg teren de lc ltrrrrrrc a fezboiului Si a rccurgerii la foai $i in carc increderea in r'r'lodele palnice Si negocieri a atjns pragul mininal. tlogresul realizal prin incadrarea legislalivi nu aconcrirea i stiturionals a crnnclof impotil'a populaliei civile estJnrsi conijnnit de sLrierinlcle indufate dc oalncnii nevinovali ce au pierrl in rccenlcle fizboaie din Italcxni. Brori imense sunt comise plin dcciziile |rsllte la bunul plac al lirilor care abuzeazi de puterca lor uilitari ir upacrlatea lor de a iDierveni pe plen gtobal. inrervcntii pentru Ll)piedicarea prolifcririi armelor de disrrugcre in nlasi $VsaLr im_ tr('lrila uror regimud dictatoriaie. Aceasti a doua categorie (in b€lld a fbsi dezvoltati cel politice' mai nrrlt. Cambodgia. Augustin pentru a pemite crefrirritor si poarre sabie. slrnt uflaie Poven alc corlsi idi.' ttrdecrt pF ro'rLl pretcdrnte rl lt'go'l:r\rt'r' Milo' se'i. sau a unor tiri falirc sau neguv( mabile.i/hoxrelrr du f. aqa cum s a incercat la momenlul aparjliei lor.. paralel i'l| nesocohrea rolullri insritutiilor sau dreprului inrcrnalionat incLn: t!)rar in tralate qi conl'cutii.lculpcl rec<nl pe loq u trrcreJinle rl Iil'eriei Tr\lor' inUun. peni la urnli au fos! scoase din arsenale anumite tipuri extren de letale. l. in fala unei ameninliri viiloare. vcnlra umanitd]i" in cazurjle unei primejdii mari a suprrvietuirii ||nof populajii.'"r'".l i. cum ar l)cntm .cimi.. nrulle li r tfireprindedi rizboiului.-'ti rnc' nLrna.r'rf .r..lci umanitarlii.crime impolriva pi_ nalii dc rizboj din cele doue Perspective: cij" (dd . sau a cclor presupuse cd sprijini sau incurajcazi rcrorjslrLrl. fi :. noul secol se proclama . ciileEoria fiind lSrgiti cu .. Ccca ce este ingrijoriror cste unilareralisn l proctanat cle rnele putei ce invoci impefativll asiguririi secu tilii lor. Dupa experjenla lrjstd a primului fizboi mondial. ptrce judecat crimi doilea rizboi mondial. Cele ctrsice sunr rnzboiul just. lo- ful al incercirilor tmpasul cste $i nlri gra! rrlunci cilrd rbordlD drtptul la r5z' l){ri.. .Jizboinic. nu au fost inter?ise nici armele ce ucideau la distanta (arbaleta..in bPttn elonrrrile uc a drmrnua'rierinlele r.preenpdvi" imporriva uDei amenirFri iminenre. impo rriva interdicliei iDitialc a credinlei lor $i rizboiut de autoapjirare.i lr climinarea recursului la fofli.. Tratamentul prizonierilor si soarta populaFilor au fost amelioratc Dfin actiunile Crucji Ro$ii $j a Semilunii Ro$n' Moneniul de cotjturi in lurisdiclja internalionali a fbst Procein cel de al sLrl de la Niirnbelg. Tribunalul de la Niimberg a a) .i. gazele nu au fost folosite in ccl de-al doilea. Liga Naliunjlor $i ONU. ca in Indonezia.uti pc scena turut 5l pud dc amle noi au fost vizate... sub forne vagi inelicienle.lrcnrrca a pilit skamb in acest secol.rninare !i alte actc inumane comise impotriva populaiiei civile". Dimpotriva.qceasla pieocupare tla vitura . 9i b) crimele impoiriva umanite'tii.r$i ineficicnlj jDte[icerea rizboiului. Itwanda.'rr t{$cndd iJoccr pc luroli !'<nociLlJru Pron"niile victl' rcestor ilnensc dezastfe umane nuilarand pestc un nilion de alind ca prorotip Dre fiecare.!iun(a/a ld Hdg:' fnbun:rlrrl rnfnrri\a'r'rnelof 'urL13 i'. La inceputul secolului )O(I se produce cel mai senmificativ rede a scoate rizboiul din viala omenirii p n inrern cerea totald.rlcstnra sau de victimele alacuilof Lsrofis(c .. dupa irfiengerea Gernrniei fasciste ln cc DfiLe:re iu. Irak' Liban de pcste lot in 5i i'.e ue mrr nrrl succe' Dc).e/lunr constau in planificarea' pregdtirea' inilicrea ti purtarea unui rilzboi de agresiune sau a unui rizboj carc incalcA trata_ telc intemalionaie. S-ar purea spuDe ci . al cxlerninirii in masi uciderea celor cinci niliotme de evrei in timpul celui de al doilca razboi mondial. Dc secolc exilti fercstle pcrrlru rcccplrr-cir roclrrgerii la fortn $i .iug l colonial sau ceie legitimate de nevoia apdririi au rkr Sf. Ln.inter.perseculiile pe notive nelimitate la o rasiale sau rcligioase". Rezboaicle juste ca ccle de elibe. rrfc dc sub.'i .lrlimarea lui se face prin doctrinc noi_ Astfel csle scos din vechea rccuzitn . r.

aceea a grupului ctnic sau rcljgios. ca l. istorie. panid .irca ronlliLrelor Abordarca propu\. Cultura intervine inlulLlFduni la plu. ne permite \a nunim sper. credinle.a/.rui.ror de atle vajod alla de aneniolarea celuilall. rrbnr J. adici cultural.Si mo)lenirr cpecitice. Identilalea veche de ceiilean a] unci republici federative $i a pierdut conplet sensul.e cu ccle lingvistice.Llruri.rui grup.sunl gata sd omor" pentru acecafi raliune. cu limba $i tradiliile sale speciiice a constituil preambulul unci crize. aceqti. triseora culturaj: apare definitorie dintr_o a culrurii. (onnrc 1cr vemt du$man ireductjbil. Ceea ce construie$ie cuilura. cu prctcnlii istorice. in sensul citirii proprii al istoiei. e :r rnteraclrunea po\ibiu cu gruput pun. de consiruire a noii ordini capabile si conduci lumea a treia spre dczvollare $i de indcpcndenli proprie in laport cu marile pureri ii cu blocurile. cu loznrcile separirii tnlii de gnrp. fre cuhurale. Maj prcmitea $i dcmnitatea ata$atar oetileniei irgosiave priDjucarea unui rol reDalcabil pe sccna internaliomia. ideologia aparrin sferei culturale. desp. violen_ innpli definitie Ciutarea febrili a identilillii culturalc.cr'' arm1|a rirnp Je \e. valori. CoDsiderAnd cultura ca loc al valorilor proprii.Dorrtof al cLno)ljnrelor unr\ersdle. meritA o analizd Drai atenta. gherilelor.. nobil_ti umanist se impaci greu cu aceasd descoperire a orginii culturale a conflictelor. Vulnerabilitatea ace. Aceasre incercare de a preciza termenii nu este superflui i. linba. Per sonalitatea iugoslava eta lcgati de mendria iniliatorilor mi$cirii de nealiiicrc. Incercarib de a construi ci vilizalie pe cultur: dau gres.d 0o nanri_dc conf. Declaralia. inrlrd ea conllicrelof relrgioa. ca in cazul ttltsilor minorirari care au format nucleul ''l|. care cie.ali . cu accLli ir. care e. Aceea era o identilate iAuote pentru promovarea unor interese comune lnand de rcsoftul civilizaliei.ote ijr R$Jrdr..doaielor civilc. omul care lnpti este anirnal dc un crez. care linea in conirol acliunca cenirifugi a fictorilor de idenlilalc comnnitad.cre. (onflrctelede tipuj celui descricpol fi con\id. crate coollicte culturale.onceptLrl de purerc e\ercirala de ..?. Ele stau in spatete crezurilor fj sunr manipulate (jc. care se adreseazi tuturor gnrpudlor indiferent de ceea ce ar putca sd le despani pe planul cultural al crcdinlclor specifice. a . pe cat de puternjc este liantul in interiorul iumUlitddi rcga\itc. aI credinlelor.te singLrlara. . Cultura acoperd vasrul cnnp de activi_ latc umani dominat de linlbi. II| rcc. tranjferdbile. aplicabile pene lot.td de inamic si in dorinla de a'l disixge. nteme crescande. cum ar Ii Huntington qi Tofiler. . intrucar religia.Sunt gatr sA mor penfu identilatea mea cullurali. de_ li Pcnhu noua categorie a confliclelor care se manifest:i in proljfe rrrea r. fr eco||ornice conduc la. carc de obicei nu mor ca lupritorii de rind_ Ralilnile Lrlrlr.irir' errr. Motivele apa(in de obicei sferei polirjce $i cconomice $i r)Lr sunr€molionale. ca subsisteme de valoi Si credirte. cmia. iotiuJre In e\ercilxrea rccster pulen. vecina cu genocidul.cfrcgaljei fi la limiu a . In interviltl luat in fala camerei TV. care dau tresarurile specifice ale unei colectivitati $i oferi rndivizilor elemenrele unei identiril proprii. terorismului.r/.r au ic$it la suprafali cu tot codegiul de asPiralii 1a autonomie pfomovalc de natura identi $i indcpcndenl:.du cJrca.ia e\lrema propen(runea izolirii.stei conslruclii cra generata de caraclerul ei ideologic. rA masa inecati in noianul dc $tiri al ostilitililor. Motivele nu sunl identice cu creznrile qi lozincile pirlilor in conUic!. cu o incarclturi emolionali atat de putemici incat sA poatd fi adus:l la incandescenli $i transfonnafA in uri fa. . tandrul combatant in conflictul bosniac declara: ..l .'. Cu aceasti abordare avem o cheie de citire a teorii_ k)r actuale ale conflictelor care invoca civilizalia $i culrurile lor. conlennd lrec. pe alal Je nesocotjle ri intreruple sunt lcgaru_ r.. tradilii.pan pe oameri.. membru al grupului rival. Uzul comun care acordd culturii un nivel iniltitor. lrc identrlare. clLb.dl.rcle".r.rl apiririi Capitolul 6 Conflicte identitare in orice conllict.l cu civili. Aici i)r g?r\e$le e\pre. ln arelaSi limp e\plrc. Prcieclul unificator in cazul lugoslaviei ii al alior !!ri cra consnuirea uDei societali prosperc si egatlare. revolrelor." Ar fi puiut la fel Lle bine si adauge .insi din cete pesre t20 cle definjlii din sludiile de specialitate. cultura deslrami in vetnica ni$care ondulatorie a cfedinlclorO dati ce a dispnrut temeiul idenlittlii comuDe.rJdiriilo. in contrd. obi_ cerun. dis_ (r.politicieni. cu cele etnice $icu cele ideologice. de ?deziurea la o cauzl. o idenrilale.

re pL. c. subnutrilic.. proiect leSat de economie. Occident Si Confuciani$ri (China Si/sau Japonia). Cr\ili. care conlund. dupi pirerea lui Hunrington. ocupn scena istorici cand dispare proiectul civilizator ce procuri lianlul In Ciocnirca ctuili. Cultura idenlitari.uIurJ.irrti. ne irczrntr tun. in aceasti lumini. aurorul practici sisremaric confuzia intre civilizatie culturi.. dmene pe planul inrai al riscurilor conlruntarea int.r Lnui pUrcl brne rnrenrion . a unui ninim de trai care si asigure un nivel de viali decent. ce se bucuri dc condilii ceva tnal bune de trai.otogiilc sau rctisiile) sau de valori. retnrile sub lozinca di .ti sunt de naturi a aljmenta $i amplifica conflictul in te .. factorul cultural poate ricrr si rcluillt cazul bosnixc. Revenind la autorii care se referi h r. rid:cini economice sau postnrarxiste).Dintre acesrea. forma unei lupte de eliberare de sub oPre iunctlonal al societdlii.lmite totugi con ilicre Si iDrrc srare apa4inend de cjvilizalji diferite fi conflictc ale grupurilor contigui de a luneul liniilor de fiacruri nrtrc civilizstii fi pretenria sa la universalilare negati. apropiindu-ne de cauze' voDr alunge la constalarea cA invadabil confliclul cultural lzbucncste in urma ncapacjtilii uneia sau a unui $ir de guvemiri . Aceasti eroare bazatd pe o 'crnrnrich Jmhrgua a conltus ta in. care ar fi permis diferitelor comunitili se coexiste paSnic sub semnul unui jnteres comun.r!iitor.afi. nunirand circa zeci rnii de culluri diverse. bantuitd de . Accentul la Huntington cade pc macro confljcle. cea mai nelini$tiroare esie rcna$lerea confljctului sccular inlre Islam qi Occident. lutnd siuflea grupului dolnnant. sunr de o varieute uria|i.. rrr \ea'nd Jlto-d. Nu rcetr)r lucru \e poa.r. Daci facem un pas mai dcparte depi$ind sfera incd subiectjvn a notivelor de puterc. curentul factorilor sociali 9i accenllt nou pc molivalia cltltumld 9i atiiudini legate de nevora alirmirii jdertitllji nu sunt alat de contradictorii culn par la prma vedere. cauz: a luturor rclelor Si care iste de obicei orice corp strdin.ak lrebuie nrmrcrli L n lrl i' piqitor se ivegte sau este prezentat. ceea ce s a numil uneori . fragmeDtaristi $i conflictuall. nr5 Lle/a-nof\arore. lipsild de adlposrud.!i.e aPdriliei Je conflrile Srruilia .. in oprnra acestuia. le . conllrc.r re/ulr.c afiflnr de. care.e atrfet Dirtne ri cir rti zaliilor".r ir. Trebuie si recunoaqtem ci accla$i necanism al .rl ri rccnui t-runghi dc tb4e. sau altul.rirper:lr e.de a construi o societate jndiferent de apartenenla la un grup care sd ofere membrilor sai..hlul cel InJr prupr. rispandite pe tol globul. pirtilc i0 conflicl impilfiicsc una fi fi motorul real al ciocnirilof.dacinile conflictclor.rr|i :i Lrnde PrJdiemr lle cdre o \ r\Inc ii np r8e tJ \uprrc\rrmd-ed con negli. politicd struc_ $i tLrri^insritulionale. a socielilii. oricat de mici ar fi diferenla. rivi$ili de mizeie fi lipsuri.dcr cetor toLrte. abordare structurali. con slatim cd ciocnirile pe care le consideri Hunrington posibile $i probabile in secolul XXI derivd din schema sa conceptuali.aliilor a lui Samuet Huntinglon.rrrr rbfnarjuni In.naladii. Trezi rca civilizaliilor li inrrarea 1or simulrani in competitie in contextul mondializirii economiei 9i globatizirij inlbmatizirii vor genera. Harta sociali a omenirii' cu zclro bitoarea ei majoritate prinsi intre cursa cre$terii popula'tiei $i a asieuririi mrjloacelor de tlai. O asemenea abor_ darc sldbc$te apelul pe care civilizalia unici l-ar putea avea in api_ rarca salvgardirii ei.. llIlrlu. teoriile care exPlici cauzelc conflictclor prin (in principal Dolitica de putere ($coala tealistA). Jir Inr<r orut . La irceputul secolului XXI.ici. traind in aglomeriri neisienice. uneon vloferitelor lcnti. Esre sufi- . cu atat mai nNlt cu cat Huntingron atribuie legirudlor islamo_contLrcionisle o .lumpen" sunt materia primi a unor miscid subculturi anarhice vizard dezechihbrarea. unde dezralei" poate funcliona ti in sAnul unei societali neadaplalii. El r. Este vorba de inabilitatea de a canaliza energiile societalii ilfr-un proiect ale civilizalie sau de intaEierea refbrmelor de modemizar.lo(uri pe scena lu'nii 55 tlrl devenise acut. Inrcresele altor putcri exteioare $i interven{ia lor de a suslrne una din pir. ceea ce deschide poarta unei sciziuni inrre presrpusele ci viliza{ii cum ar fi cea vestici sau cea islamicd. neprivilegialii. O(cidenlul se vcde izolat. orniland unele civiljzatii care dispun de mijloace mai pulin redurabile. Occidennrl i$i vede su premajia contestali Existe falii inrre civilizalii Si acoto trebuie ciutate rAdicinile conflictelor.fufiei neputin prospere.r . civiljzalia J.e Occidenr ti Islanr.etc vur tr Je p|opo4n vasle. conflicte. ca sis_ $i teme de credinle de orice fel (tnclusiv id. Toate resentimentcle tribale din Afiica poarti amiltjrea coio nialismului care a favorizal un trib in dauna celorlalte. cAnd nu ja dnrmul refugiului sub spaima extemlinirii. agresiune bazati irarxiste pe tendinle biologice sau demografice.cncrea pe ordinea de zi a Aduna_ riiCrn<rure.prc Occi 'renl sr A.

nif pc p....aparc.l t.. Coliziunile ce rezulti. std in fati. a$a cum spune lnsu$i Hunlington cand se refed la rell. factorii cullurali apar: .. A toin<r' dplic... sau a Rusiei pentru sarbii ol1odoc$i.i civilizrlliile s( ror ctocnl triitor. cu o singuri observale: civilizalia nu este definili pdn componentele ei sllbiecljve. sub care in cearce s! se adune grupiri aspirald h identitdli culturale distincte in ci. Numeroase crilici Si lulri de pozilie au aritat cd paradigma lui &iar n6i tnare n.ri rk. Urmitoarea remarca a lui william H.tio.le total djferiG a douA civitizalii radical diferire. lrofia 'a a\upra vnlurilor schimbirii in societale la conliicte' lari cle care . Apa.atianismul Pitnului Val sau la intlwtrietistilut celui de-at Doilea Val sau la soctetatea Valului alTreilea care emerge. schimbun cxrc \usrin societatea umane in loae pe4ile lumii.li mai mici.e mdi susl Fap j c.chimbarite nu se produc. se wr petrccein inteliorul unui cao Iune dirizafi din ce in ce mai mutt i trei i .anerinlrri de ni$i..^ ri. dupA noi.. 'Irrunr_tr ci\rtrlalre) propu..a' I te. Cultura $i civjlizalia se confundi $i la Toffler.rlipt pl .tdta I ndtrc d t. in limp ce o singurd anreDinlafe gigantici de rizioi intre rrrl)rxputen esie irtocuir...r"ttL.r.5b Jr'Itti tP \ "Fr h4ti toliziune potet4itll 57 aceea$i civilizat-ie.amenin!tui distribuite'."{s_ ll/r !(|Llcfi o tulburitoare divcrsirate de rizboaie separatiste.Curr. pe care noi le legim . lrl. in opinia sa' au loc granila acestor civilizalii. reflectand ne_ !r.i islamice' ca Llocuri opuse.onJtictuat e.r sohdalilarii $i spriiinului manire\rare de !anle Inu:ulmane Dentru confratii bosniaci.Este desigur un fapt izbitor ce ifuile implicate in <Afirmarea Asiatici' $i ln <Rena$tcrea Islamic6)' a clror crc$tere sa se $i putere Huntington le subliniazd convingitor.istorie.tru mai larg supercit)ilizalii distitlcte Si potenlial . ris r f cilile ii aiacui reforiste.eri lr .eDendenta crescenda se vor ciocni violent O "rivalitate matur5"' cum a fos! caracterizad tensiunea comerciala intre Japonia 9i SUA' este un conflict in sens larg. xrmate dc produse de ni$a. mai diferenriate. I orfer .rd. Ii$: in bursa de va]orj. dar nu o ciocnire Se observa ci cei ce se angajeazi in construirea civilizaliei globale sunt spre c. nu incearca recent ret. dacd vor Hunlingron nu esle unica (Alker. dar au steaguri culturale diferite. prerede.d n. trepiele evolutive clare qi de necontestat civilizalji unice. ." Aulorul celur de-31 . finanlare de nign $i jucd. ca Si sfraturile ei actuale ca coexistd. conitjcte d.rupcrea pielelor ir buc. de o mullitudine de . poelii $i inrelecrualji srarelor ce]ui de-al Treitea Val cenli virlulile unei lumi fdra tionrie. pot prcvoca flrlova din cele mai relc bAi de sange in anji ce vin.chemA pulin inclinali McNeill mi se pire pertinent!: . [lc...o rcflc(rie d apifi i.J"hntn troditionola t7u4tt4Eto4 e..r inomrc: .rilbnaiel( dF ni..ru. aruncand vah!i rle emigr"nli tovif ..verJalila_ lc. dar nu sunt indicii cA centrele de civilizalie legate ..€.lrcrlca \ al . Ceea ce el numerle .economia lumii a treia sfidedzi vechiut sistern indus lriirl prin.rn r. r(eara . ci pe sistemul de a produce bognlia $i puterea societtii. Actualele conflicte tunr inlr-adevar de .e bd r. ])rscumnd aceste .atiilo. sau tensional.. in limp ce poelii fr Drlelectualii regiunilor economic inapoiaic scriu imn." ndjot.r rrxgnenrarca cutrr{ilor.Ea rJe. Vom cantinaa s. ernice tl rl.. Toffler are observalii pertilente: . tradilii qi. Succesul al exportului Chinei pe pielele mondiale esle central pentru intregul fenomen al cre$terii asiatice.. Aceasti de-masificare a-economiiior rrvxrrsatc este urmari in paralel de de nasilicarea aneninlirilor ir lrr r.. nu poate fi vorba de o ciocnire a civilizaliilor cre$tine .. ca 9i la alli iociologi americani.azuA rle el poate fi subsunutd.ah. Toffler se delimjteazd de Huntlngton' . Mai dcgrabi invcrs.' concepruala in lumrna derinirrrlor .e 1.. Un.lizalre trebuie folosrt.. l)rfnic 'r In unele pasaje.civili_ r . !iolcnF religioasn.Noi de atet enea cterlem c. a. pre.nflicte. in timp ce credinla musulmana a fost dinroldeauna prietenoasa faF de come4 fi objsnuire cu . Dar nu pe hliile pe care le suq(rcazd el (Huntulgton)' /ilii" llc acestei consrituie.ul$r6. lovirui de sta!. Tomer\ede in cF vrrr/alrr srcteme de producrie Sr orgrrizarc il dpropie de lrtul ur c. ceea ce este mai important' de o intereii". avd loc.. un conflic| interiotul cAruia cio." Ir rr drn (ele mJi r cres:rntc (LIriidcral. bazati pe credirlle.onlli tlte lc ith .. limbe.. Astfel nu sunl decat trei civilizafii nari' simbolizate de sapa' lria de asarnblare ti computer' Confliclele.nirca dNiti. llr ni9A.l civilizaliei este presupusi de auror.'infidelii"' Nici una de fapt nu este pregitit[ s6 p]Sleasca costurile retragerii din..re credem ca termenul de cr\.i folasim cwa ciritizalie pentru a e rcferi Ia agt.agi din societatea globald. ?n . culturA.Astlel.ch.mburile globrle ce cre'c Iapid. fronricri. ci de afinitili care inri in jocul confruntifii culturale locale.

cultLrralc".* zitive'." i" pjna l'r /ecc rni dc-trnir '. rpa-rre ndcpirlir< s: L'rlru dl 'eniu a.pe seama i". n"'rr.:.i r re.locuri pe scena lutnii 59 r'slora nlrlt mai moderal nu a sonstituir un factor de ingrijorare inl.zar ee odTtlll:::-lT'::Hl::!i:.-.**" i.i. rip d. rt+".Li.r"'r'"!ii in sud a conflictu L..::ltl :'.or.r..'t#.".. transfonnarea lui in mi$carc dc pro lx."nr'".r:iffi".".."*r" ".ffi .. elnim ur i. i li.58 ue . o"r pc crre il 'irrrnJlcr' " a'rione/( u unF ' . intrucit angajcrz b..J.i.'.t" .ir"i^ii . Mai nrulte conilictc 1 li.i.."'.."rlii i'' oeljn:4ia dati de Hunrinston' nu lrakul rci. iircia dinlre c:iile pasnice.. reprc {ie ci\ilizalii)' dar linand I": :::." I r " r'rr' 'lJ rn'r'ranrr(r *'J virlorjlc universaliste $i blefarte ale Islamului unrbrite lcnrpc) rclualul curent fundamenialist care pune accenlul pe inilitanll{1l| ti cxclusivism..li|l neglijenld. accrsra i! lbrlrla urei rrt n ilitri istorirc. Conllictele identitare sau culturalc se djsting nu t|||||L i prin rezisienta lor la solulii pa$nicc. Majodtatea auto ."1i'-:.zJre rr Progno/' \edea'rnprc'ir pe rare .'i. care au adoptat hr fi:rerea lslamuiui un proiect de. curnrrrrind uoe\arrre reu! rlrr ln'e'.-"p"r'. i." :::il:til ":.r ."1 ..rr"p J..1iri. Apro rpe io'rte se inhd pe urtervalc dc decenii. '". t'ind $ [ir rlar sau se obtire totu$i o solulie. este aPa4i l'"J""-"tis!c carc urnrresc atieza'""" t"::t:1111:l ..'."".fi r'ern."t din :ll'i: jilil*::i$:ilt ri.l.t.J. Expeierrla isIor( a r tirilor curopcne crefdne este relevtlnri. sitLulia r de Sud fi confliclul palcstini EUCUC!!Tl sediulConlral irL.. asa culrl am vazul ia Natiunile Urire.'" u.. In rrrr u\lrle '^.."i . la Inrlimilare fi esec.te $i chiar.i ia'e aruin'li" inoc civlizalie ti cul: r"".i.ilJ :'. n't. i"'.r 'rer' con(cpr'rr Lle ' i:l::] .. f\n\eJs(A Jc miine . 'cri 'o"Lnrr' . *Li r"r. ei nu pot inldtura state cu p'".'" La aceasti ori' in lran puterea ."i"*r.0.. . r."-f." i"''1.. .tl. ."-^.Jl .r'c. dnr ili!o:. hr lnllici primejdia crcscandi ce persislii in ceea ce nunrim ..|at Llc Prczent iD analizelc politicc' . tehnologic Si Stiinlific pot ducc la frrrilicte intre Scoli $i lac1iuii."p. "..'"iili ir.".:".ii'.''rnr'' rel lllb':l ' rJ'rirr:-ii J:: 'j"-". n.civilizalie" pe care pot ridica propriul u.la'"."". l] 1Y".n . cafe prh rmploarca ci .ia . cu zeci de varirnre Si i.est pas... a ajuns din Marea Ro$ie ln Nordul Mediterarrr."li5ll'. cu un caz in fali' in dofinla T"eoriiJe ilflorcsc rJupi eveninenlc' Cine .i''1'|r"I ilJ'iJ'ru"ri 'r' o"il"ii'l e ll.1i:1.lopiricile peifo nanlele ||l|.""i..".."f" diicriic Esre conlinuarer "''i".i.'ot ''"1 ri". i" ..'.r' .dialog intre civilizalii".. Drr ls|lr rul nu este decat o culturi particulad.i..i.:. ii"iit."i""" a.Cornuncarua Ca].h ri ci Islamul este o civilizalie. ln virlulea unui momeni isioric...l)rhilitrrea aceslLria este considcrali redusa. Ideea care ncliDittefte cel mai lllult Clccirl( ||lul este creqterea aceslui val..'i''0" ro(a armatd in derinilia lul i"iir"... Bangladesh. "f'. Indonezia."1"" :l::: i"i.n!_ ..i irl Turcia." i *''. 'p(cr'rlc nra r'lbnirrcilor Toffler' cL dn " :'" .te rubt: ee\t'i. r'p."1'c... ir ciuda unor succese temporare inrf-o !ar: sau altx.tte lniiloacele trrr (ic ( ilf. nr.Ll'" drcguri de a'emcnea) lrr cconon'ra Slobcli 'lrn cc lll ce mai co- \rllrine: Pakistan.r' )i lc lorflc'porr< incercirii InkulLri de i"-.L\ruiG... rJe'rlo"i'ri spcta l:rrcr' i unei fomre de a perpetu: \trrcturi dominart laice.ii **ll ii"". Ceea ce insi treb ic hat in considerare in viiloarca ei.ll:i1lji:j*]:.riz hlL||. Esie de presupus " li .iorrle .'" '.'i."'r.ri rir."". Ofensive de mai mici amploare desfi$oari islami$tii r|||l Egipt.'... l)cfi scenariile secolului XXI nu crclud un rizboi nrondial.bor .:ifii Jnei :Jen :rrrr rr'r\e Jrlel J oe (( a i'lamic {rrl i.i"i ae (sa.Jesta .ii "*".i. i'"". r/ufile examiratc (con!enciosul lirDco'gcfnrar.".'''":li *j i' " :'1t.1 A.'l''"t.r" il.i &n Golf 5i reprimarca a. in mulle aLmate s...oiulie insi ci aceast: unitatc ru sc expansiune'... cucerind toat6 Aftica de Nord $i cand regiunea ce o adminisfa i'rIr Lrn cenfu remarcabii al civi]izaliei..1. a unei coali(ii capabile \i tx):rl1e un rizboi general cu puterile occidentului.:' vf fcrliza $i ci.t: lr ' nou i"^ ceeir ( conflicte aparer! mici declan$eazn elccte r" riinh invecin. rl /ilrziilc pc p]anul economic. dar si prin Lungimea br lrr!) . Este o alirmalie falsi.tar b.t."irJi-" .'.".t"'li. ca .ll de lralrcarrlr..lii la+i $i constituirea unui front com n. Ei vid iDsA in accaslS . .. dar aici. cand islanrismul.."-i:' '' u' ...rl) dc crcdinle o 1b4a nondiald capabild si confruntc cclclaltc ci vili/r(ii constituitc. (la unJc.:..ii."nie rcgionali A fosl ...'r e .i.' .rrdcre . lr.u 9" -1. reluati .*j' ': lll:ll"j . "'' ffffi-'.u'aloare dc lcreral. astizj fundamentali$lii con4l...st duse in sirul crc$lindtitii decat pen{|u cornbatcrcr altor cre rlurlr'..c''ln.:.. Iordania ii peste tot in lirile mur|l r)i hod^rLla r"tta i:.t' .'i..r.il'.t.i iJJ'*li -'r"'t"'.||rlti(nrali..'""1" . intr o illge Inloirrc expaNiune.l doilinaliei civirizalie rala avansuruj irrrrzarre .rr't0 .:.i.'.i'.'...1* ..

. rr. Cei ce au coDceput aceasti sotulie au avut o pedecti inlelegere n rfcstui conflict este flagrunte.Trebuie sA batem fierul organizaliei I r'opei. a iega r)bieciivelor unndrite. mark i. deci timp de .'rrccare rrrjrura Si pc clre rt jn uenlcara in mod ho. iar in 1945 se inlorc la Franla ln rirlevente motivele disputelor anterioare. Ea a avut simplul enunt al unei co_ rrrtrrr]tili .'.\i inletcgcrei. un proces al reconcjlieij s-a desti$urlt fiia riiturniri salr accidente.. in". cici acesr fiere catd.r olelului $i cdrbllnejui.rrtru un scop comun. !003.)uvc de Murville. rrlune i .A Je/rnlo\ica . Intemctiunea are exact accs! inleles: lucrul imprcuni r. Lle definirea idcniitdlii' care dc cele mai multe ori nu fi conceputi flrd cadrul geografic in care ea s_a constituit istoii ceste. in 1960: . Aceastd fomuld integrativa nu a urmArjt la origine ln Ix)d explicit scopuri poiitice. Nu a exislat un tratat de pace cu ( icnnania dupe siarFirul celui de al doilea razboi moDdial. ca si clispar6 din preocLrpiriLe celot dou: liri $i din trebuia asenda hf de lucru.in 18?1 (Bis""i*i. ele revin Flarlei tn 1940 sunr ocunrre rlc cel de al trcilea l{eich. olelul $i cirbunele stand h baza in_ rirL\triei occidentalc $i a putedi economice a acelei epoci.. Asocierea tentoriului cu identitatea populaljei este evidenti acessi in ciocnirea arabilor $i a evr€ilof Posibilitatea solulionarij grele cste instrucdla pentru metodcle pa$nice l't care se tor dosare Doale rccurge in cazLrl ' lor' Contenc]osul franco'germ.i Ccrman.din o md lq50: .ia"p"n-*f" regiunilc sunt incorporate ln Geinania ln veruailles).riror Tnlr-o lum< I Inlo nrrier ri comUnicarir Sr intr_o grind. Robert Schuman $i Jean Monnet au descris . tr . l. De Caulle ii scria hi Maurice |. ca 9i poate cultura. Este greu de gisit un exemplu mai fk)cvent de rclni dc civilizalie. Acest t)r1)iect a fumizat ur cadru imediat de inreractiune. incorporal in Capacitnlea de rezistenli scmnal de Ader|uer $i De G.re rltnllinafi de tco ile lingvistice $i de rolul dialogului este greu de r{.t"I[es).. oferind lunii ur exemplu remartralatul crrbil .eiunilor trecand h alt slipan. l.o solidadtare de interese. ii problene lititioasc Din 1950 qj plil1n ast'zi.claliile lrrlrc tiaota ii Gerlnanja.. care de $i ir\fmenea qtiau ceea ce pedecteazi.ur este unul din cele mai lungi proani cese conllictualc care numai intr-rln interval de optzeci de restut fiind domiMl dc iensiuni f1870-1950) a cuprins trei rizboaie. Dosar'ul a fost inchis Si problema celor dori regi_ uri a foil rtearsa din agenda diplom. La origine insa.lii ior""" a" r" v". un ciclu inlernal de tensiuni si r'zboeie destlrl dc simpluintreruDt. a o lumii occidentale. Este irsi dc remircat ci lcritoriul este sfans legat.sizat conceplul cheie ai interacliunii $i pozilia sa horiratoare in /rsr grrarca relaliilor pa$nice.. prin amploarca unor interese comune.r. Si accasta s a ficui pfiDlr un mecanism t'Pcntru inchcierea disputci nu s au nlri dus negociei.Ltic't $i politici Bccarilatca actelor cale si dea soie nit le ii Lrutofitale juridicn fezolvirii nania de Vcsl de Franla. in anii '60.. r. textele politice ristoanli ordinelj: Europa frlc ba7a6 pe intelegerca dintre Franla $i cernrania. cc cuprindea $i alli lrx|tcneri. P-!!!!!! 9!4!!!! 6t Dulnr cinci dcceDii Pdmut se djslinge pdn esenla sa lcritoriali: loui societili (airicanii $i coloni$tji) disputi controlul asupra unui reriloriu. FfiDcezi $i ger lrni erau mcmbri ai unei echipe europene.DrorDc o jumatalc de secol. L. pe carel t. Escnla acestei solutii este gAsirea inovalivi $i creatoare a unui lr'orect in misuli sA faci.nntlirr. Europa a scfvit ca proiect I i)rinrn de sUngere a unei stnri litigioase $i dc crcare a unei situatii . Dircolo de \'aloarea sa penlru parlenefr qr pentru curopetu' rcconcilierca arc o valoare tcoreticd $i practic'l pcninr rczolvarea 1utufor conllictelor' Lilisiul ce s a stins a avul r:dicini adanci Rizboaiele au fost Durt-Lc Jen ru Cl . apan fncnla la o lati sau alta a unor terito. Mai tirziu. $i rrilia europeani.crr Sr LurcnJ JoLr' re/ru rr lrunrJliere lrmp Lle *-n'.vocala Sr astiizi. Acest proiecl este inte_ ttrafea europeana_ Prin intrarca lariior intr o entitate comuni. nu s a exprcs la nciodele cu1 aDel ll nici o instanli Si nu s a fecurs ir lnod unei cai pasnice.. l^ lr ci lq4' aL c\"rrr lre: ral\o/ic l" slrrrittrl fi.60 Jocuri pe scena lutnii . D. parlamentelc franccz li german (rcunirc la Versailles) privesc la oroblemd ca ]a ull caz ingropal denuit $i definiliv in kecut Ctl roate accslea. in'rc fr:.]e soluiionarc iii prevenirc a conflictelor. printr. Este infinir superioare dialogului.tulle in 1963 i acesllri acord este dovediti de patru dccenii de aPlicare conrnu' de unilate ca cele adoplalc in Si de inspilare a unor noi nisuri 2003. formLrli carc f\1.a rLrrrra term Iic d'Il l nhrccri\ele olanulu. Au ex_ rrlrl tratate ti acorduri privind recunoa$terea uneijumiriri vesrice a (icflnaniei sub formi de stat independeDt incoryorarea ei in ia.ii iii picrde dramatisrnui $i \i:mniiicalja.' A losr desigur necesari viziunea $i firlorltatea unor oaneni poiitici ca De Caulle Adenauer. a elimina opozilia Jor seculari.

Cu trecerea timpului. Fiecarc pas a fost consolidat de tero construclie institu!]onale . lisand acestora c-mt dc\ h's de rlimrrc rn . segrcgarea inadmisibil n prin polirica aparlhcidului Si a impirtjrii necivilizate a populaliei in mai multe categorii juridice invita la soluliile divjzjunii si separidi. rond distanta culturali.ii \Ll oe rrror e e...i itor drunjament. intre 1948 ti 1992 confliclele armllc ltc Ofientului Mijto_ ( r'r . in urma reconcitierij Afiicii de Sud. se simti ln siguranld fi sA ltje cA apreciem contributia pe care au adus-o la dezvoltarea acesrei liri.solidaritilii de interese" $i a unui nou cadru de apa(enen1a la care pot . Cele doui pcrsonalilili carc au gdsit solulia cc i'a resplitit cu Premiul Nobel au fost Nelson Mandela si F.nl(tnF .r\\jlrr . cu o prlere ecoromici considerabilS..oameni provenincl din diferire gru_ lLrfr socnle care au o loialitate comuni! o dragoste conuni penhu funoa$lerea ililii indepi.^irbe din 1947-1948 a rrecur ojundtate de secot.. Agenda nu atioge probleme cuiturale.ru produs trci nrilioane de victime unilne. infeaga regiune i Africii Conllictul arabo-israelian. majoritatea arc neyaie tu mitloritate..turice. . care a inleles cA viitorul Africii dc Sud. Cum s: intervii intr o situalie care confbrm Cartej line de iurisdic!1a interni a unui stat membru? Cum si reconciliezi drepturile unei-majoritili asuplits c o minoritate dsli nand toate cheile pulerii? ln Rwanda.Albii sunt conffali riricani. Africa dc Sud a stat pe agenda ONU de la incepulunle ei. apropr ci A. conflicr l nu se poate €rmina ca j. Cele cateva 162_ hoaie din aceasr: perioadi (1967 9i 1973) au ticur parre clinrr o \lire de rizboi conrinub..ie irtegrative.nrii lor in globalirarea civiljzariei. Sunl de irlinut ceteva mari lcclii ale acestei expcrienle istoricei agenda rcconcilierii nu conline vechile litigii.afiura cu fermitate" pArlile.proiectul comun esre dat de viiio_ flrlAfricii de Sud poputatd dc.W.i legisladvA.. Mari $anse existi ca prima zoni de coopera_re economici elicjenti Lrncr baze pin catcva citate .' . formal din interese imptuti$ire ce trans. ci esre crearea fi de civilizalie pentru dczvoltarea conrinentului aftican.rd lurlii 63 bazat pe Europa... orie[tar spre viiror." Nu istorie. tc '.oromhi a liriloi. Este lnai u$or de inleles evolulia celui din urmi. de$i alte asociatii cconomice africane nu iipsesc.. Rezolvarea finali eslc liri indoiali fructul unei evolulii.1' de^linr e. Dc la rizboiul inrrc Israel Statele Si . nu oferea orizont cazului sud african. sA lic. va 1i amcninlai in lumea aspri a comPetiliei intcrnalionale.lucrrvi. caracterizari de ciocniri violcnte.Trebrie sA uitem trecurul li si ne concentrirn la construjrea lrnui viitor mai bun pentru tori.. o dali ce lara va fi redusa la dimensiunile unui slat populat doar de fo$lii colonitti europeni.A Jace pace cu un indnic cere unuia sd lucreae c inamicul inamic derine partenerut lui. Linbajul soluliilor distibutivc.AJiica de Skd dpatnrc tuturor cetor care trdiesc in ea. negrii si albi. dI p. iD conirrsL cu pacca ror pro. t . ceea ce a ufmat a constat ln l:rgirea conlinui a tematicii proiectului european: de la cnrbune Si Petrol la atom fi economie.. Comunilatea intemalionald a dezbdtut cinci decenii in $ir un conflict ln ele recunoa$tem toate elementele prorectulul comun de civi_ lizatie. fdre precedent $j men de comparalie in integdrile regionale contemporane.i.. in calitate de parteneri. de identitate si de valon specifice. Dar laplul cd un orn incarcerat limp de dece i ca Mandel:r. Atenlia este in_ dreptatd eminamcnte sprc viitor $i spre defi rea ." liri Si acest aparent irezolvabil. la piali comun.. doui idei alr devenjr active in minrca oa_ rncnllor politici: in primul rAnd.oll tclelot <\te re ..fate de 1a putere. Jin rei.. In rcerst5 logici.. inlelege fi aplici o solulie irtegraliva cste ie$it din comun. Ic'rnai in spiritul revolulionar al doct. albii du fott cte asenenea africani tn otice r. momcntul in care majoritatca hulu s a bucurat de drepturile democratice a adus $i miceiul mino_ Aceasd splendjde definitie a interactiunii este completate cu re_ tl nu cr incriminarea parteneruluii . la uniune economice. in paralel cu evolulia atitudinilor pc plan intem. El nu poare fi catligat in rennenii justilici rjistri l' rr \< rplrclra la rn reri n iL: cur aprnrne pe reljciuri r. victime onrcneih ir pagube nateriale imense.rc dc sumi nuli. de valori ti cc. Ut (LIrcc ta a{rptr irl|. De aceea voln illistra conceplia sa r conlinentului.62 l1&ri pe sc.. lr hl Joiter rrrd. Le n ragr/ul ohrrnlt dcvin ta n. ehici. h monedb unici $i la agcndi poliricd Si aparare comuni. iar negocierile ce se poadar nu se referi la ele decet indirecl sau lacit. o ta|i bogali in resurse. de K1crk.'n . fire o sohr. rdrul prcieclului comun.lccpur.inclor de sdnga. t4 nrilioaDe dc per_ Nu este numai inchiderea unui conflict local.. in care presjunea jntemalionala ti schimbarca sitraliei politice ii economicc a lumii au jucat un rol impoflant. ci viitor: . dorim s.

prin nahra lor. inceLlnd flr)la penlru un momerr in anii 20. dorate cu tehnologii avansate si fr'|sumind fbnduri uria$e Si resurse pletioase. IrecvenF ii lungimea ostilitililor care l_au umplut. ficind vechile antagonisme desuete $i irelevante. oblinerea simpatiei internalionale. aiiantele fie_ cerei pi4i. raport de forF. Ce are Sin- gaporul ca sA devini prototip de dezvoltare? $i ce lipse$te astizi unei regiuni unde au inflorit comerlul. l rc r venerati ca divinitili. ele vorbesc practic desprc condilia conilictuala domiranta a acestui secol.Ir" Age ofEfin:/'. rxtins de Ia un razboi intem europeal ja dimensjuni universale.. nu 1l :rvin Loc.n_ rlale care au facut peste 150 milioane dc victime. ptin recordul absolut al celor dou6 rfuboaje m. Aceiag autor spunc: . promiland un loc de panenef Pentru Israel. nt rrejter rizboi mondi. Esie de vizul dace acesta din unnd are $anse mai mari Si mai apropiate de realizare decil programrl vast. UF rrate de Rdzboiul rece intins pe paEu decenii.LLrl lirndamental al rehnologiilor mjliiare. ci $i caracterui lor inrudit. Mulli autorj consi_ rjcra aceste doui conilagralii legate. proiect de civilizalie (qi nu de culturi). dar fi prin scara liri paralel a ca tlstroletor umane pe care le-a plodus. Un analist (Saad Eddin Ibrahim) ibrmulcaze pentru viitorul Odentului Miilociu patru pat"digme.ler). in istorie ca cel mai ltnurcletuus) secol. proiectul mediteranean.rt. sunt intcgra_ toare. comunicarea. In bilanlul megaconflicteior inrri la un loc cle fiuDte aparitia arrir. rL r lirsesc obiesia unei gcneHtji postbeljcc. I)ir nu nullt li lungimea sa evociRizbojulde rreizeci de arri al se_ mhrlui al Xvll-lea. Doud pomesc de la conlmntarea Israelului cu vecinii cate urlniresc sA-l invingn pnn suPremalie numericd ti de fo4l paradigma srabe $i cea islamicS. tijr :iiunil( . r€surse ti baze de spdjin.a. . aEturi de mediatorii norvegieni. pamdigmele Orienluluj MrJlociu ti al Mdrii Mediterane. de$i cele liri lnilitante ii insetate de sange din religiite satc au fosr ideologijle \(\rlare djn recolra secolului al Xlx-l. gi roru$j. doui figuri politice.^l Xxlea secol scur a fost o era dc rizboaie religioase.6e occidentale. mediteranean. bacrcriologice chimice.lof ABC de distmgcre jir masit: atomice.Jocun pe scena lutnii soane deplasate si un cost de 1. putere necesar. 5i rt. Autorul prefera Capitolul 7 Conllictele secolului XXI Mo$tenirea unui secol Sccolul XX intr. ()nllictele secolului XX au fost confrunte." (E. financiara si comerciala. Ideea de a pune pe harta lumii o zona economice prospele este cea mai prelioas6 surs6 de rezolvare a acestui conflict. analiza textelor ($i a subtexteior) relev6 inle_ legerea de ctrtle cercuri mai largi decat ale protagoni$tilor iniliatori a impenoasei nevoi de a intra in circuitul intemalional. care s6 asigure interacliunea populalillor ca participante intr-o echipA integrati.A ibst cel mai ucigag secol despre care avem dovezi.. amt prin r'riimea.i lntle marile puteri $i ali_ nnlele lor. Rabin fi Arafat. inlelegerji perspecdvelof ce i se deschid prin decisiva reodentarc a resurselor ei de la conflicl la asumarea unui rol propriu in jocul competiliei globale..ti adverse netransformate ln paneneri). un rol special.. au jucat. cbemat si stingd multe rlhe conflicte $i adversiiitj. De$i problematica ei este inve$mentatA h vocab larul abordArii vechi (recunoa$lere de drepturi. prin ceea ce determina astazi statura tuturor actorilor reali $i anume puterea lor economici. Celelalte doui. $ansa ducerii la capdt a procesului de reconciliere sta in concentrarea efortului pe proiectul comun indrcptat spre viitor.5 trilioane de dolari. silent amLae. alfabetul 9i navigalia sd se lnscrie intre micii dragoni ai lumii? In incheierea acordului de la Oslo. nngrenand arnaie uda$e. ce cunoaqte momente de avant 9i de impas. .r rL1 lr)ru. risplatili cu Premiul Nobel. concesii reciproce. Hobsbawn. contiuntirile de ideologii I. care ar suna asrfel Inter negotios. par. ale cAror zeitili echivalentc au fosr sau abstraciilrlrile saupol! ! sangeros $i ucigai. Realizarea proiectului aduce cu sine stingerea litigiultli istoric.r r0rictmlzafea geopoliricii ca docfini slmtegicn de conlrol a] unc. ca socialisnnl sau naliona_ |srrul. Exisli in aceastA solulie o rcformulale a unui vechi dicbn. de la cea mai mare foamete in i$loie lagenocidul sistemaric. Este vorba de inceputul unei rcconcilieri istorice. Putem sa creditdm aceasti zona cu puterea imaginaliei ce nu i-a lipsit niciodatr. intr-un rEzboi de treizeci de ani. consideraDd crearca Orientului Mijlocju ca fiind de jnspir'a.

Sri I-anka qi Talilii. 12. a manifestat nevoia rl.1968 cn fi. Dar locul unui fizboi de ansan$lu I a luat un ansamblu de r:zboaie. CiI Inr dinnorr pe Hobsbawn: I l r(. Cea mai pulin fbnnali/[rr tlinlrc aceste metode./r.a ri tjprl cle amxte LilJlicrc s xu dovedit hvechire tfa-lehnicizare.na l nii 6'l l1h. pril fi..t1it puted ut1. Lt tldri rl. Orientul Mijlociu opunir lsraelul ni$cirilor Hezbollah (Liban). din C caz $i piina in Balcanl. 2 Confhctclc sfer$itului de secol nu au fosl puse sub scnnul te mel(n clxsice. Asit'i ti A|ririi d. Azefbaidjan-Amenia penlru Karabah. Doile conflicte nu s au mai purLat intrc statc. ncgocjerca. Algena $i Frontul Polisaliot 2.\n fi-.i l9ll9 du r.r aceslor cotr iii incljlacc. aLedna. olit kLl drept rii. 9. obicemile ii aria teriioriali de exli us lr fbnne noi de praclicare a violenlei.ut noi apettlu ti hoe in ndi ntulte pAtli trle Eutupd.tlir.lotuti p. r. Irak. Sudan-Dadour.r1 r claborale pen[u alt gen de conflicte. nalionaliratea. 14. Ele reprezinti focare pentru noi conilictecc pol cscaladala scar. numai unul sau dord au fost duse intre state in modul corvenlional al annalclor regulxle sau al stirii de rdzboi..tiei de t)r'rercn ti orienlar€a nailor putcri spre soiulij $i intervenlji prcprii jrnatc in afam sau doar cu notificafea Consiliului de Secu. care pcntru rdzboaiele locale elaboraser: doc$i Nplicascri metoda fol.lilor de consmrirc a picii.udl dd?se(I |u o( (h. . dc rezoh. llcsi nu ktu t au blt (bsicat. 4.i. Dar acest sernnal al cercetitorilor nu a ajuns si fle r\irrilrt la nivelul diplomatic. ine lr{ icnlit in conflictele intent sau dc rcalizare a picii in coidiliilc u|rui inlr€ pirti.r. 16. 15. Cu un singur tennen. ir pnnNl rand. |l|tll||r(l la o ]arge panoplie de mijloace militarc s-au ndicalizat li au fiind absorbite dl} un prclungit rizboi rece. Int. Gheila a ticut irelcvrnl tefenul.^i|.r 5. u\\d Lutn Btllc(Inii au dettonttnl o ]d ilr(tJutll anilor . din AI||( ir (lcnirali $i pin! in Orientul Mijlociu. 13. UltimLrl deceniu al secolului trecut a permis inir-un ristimp scLrft si scoati la n'eali un Dou lablou al con|iclclor de pe mapamond. 5.. Cecenia.. grcr de definit in ciocnirca culturilor. ele au umrint atirmarea identililii $i in cor$ecinli au ibst numitc riz' boaie idenlitrl-|e. Iran aceea$i aspil?lie. ieligi. In bilan! figureazi alte fbnne nrai pulin masile ale conflictclor: rezboaiele de independenld pe scad locali Si fonne de purtare a luptelor prin patizani $i gherild. t:itt( lLtplti cu cittc Si d( t:e.regional5 sau globah- Lecliile unui deceniu Sfartitul R:zboiului rece a irdepiftat $i mai muh psrspccliva unei noi conllagralii mondiale $j a apdns speranla intririi intr-o eri pa!nic:. n1 \ilLklliile din cc in e mti frot?ntc ttu tribusuit Si le.boaie. Naliunile Unite.boi l utlglo-argcfintnlt lin fizboiul ImnJnk din 1980.u1ii '80 dr1denonsnd . Cipru: 11.lelor de rrcnlinere a picii. Hamas (Palestina) ti Hesbollah (I-iban).hoiulLti intcrnalb d iut. nu au ntcrs in lr.Neinlelegerea 1enomelrullri a fost pre_ Ili in Balcani. Din circa trcizcci de conflicte anuale. li s-a aplical ii etichet Lle riizborie cLrlluralc. i(ona prcprie. Noi tcndinlc alr putut fi idenrificate de cilre aDali$li $i le par cur€em'intr-o roui lecturi a peioadei dupA sfartilul Rizboiului rece: l. Melodelc de rc/olvirrc pa$nici a confliclelor cnumerate in Cana Naliunjlor Unite. 8. Coreea de Nord as- pirantd la armele nucleare. cafaclerul limilat al mandatului care nu rispundea situa.uE pfrr lo{d .ratc..ru xvut un all sMgit de lupti. N{odejele rkr'r. 6. China-Taiwan. ci au fost inlm slalale. s au rIrvfdil ncputincioase in lala noului fcnomen. Cote d'I\oire. itr nonimilale! ii grupnnlc rnici . din SIi I irrlir ii piini in Irlanda de Nord. opusi fbrma]ismuluj judclic al rl'irr'{ului instilulionalizai de Cutea de la Haga. ln conscrinln. fi s-au oprit in I rlr greft. 7. Conjliclele descbisc salr cclpulin nestinse ce persisti pini in 2006 sunl L Sdhdra occidentala opunand Maroclrl. prin trecerca de la vechea $coali distibulivi ||r r(']l de inovare.ru irrpiedicul i(brriiiclrca fi locxhzrrer duir nului.. 10. cmia. r se adapta realitilii. 3. Mai multi iactori au contdbuit la (l(ierta rcdusi a ONU in fala conlliclelor acestei pedoade: lipsa de limdud. Afganistan. conlljctclc identitare re.si antitiedsd.Toate componentele cullu i auiucal un rcl ilr rcvoia de afirmare a acestei idenlitatli: lirnba..rcral Inai departc de separarea pdr(ilor pc o ljnie dc arnistiliu.. ci . A ii lle dup.boaiele cut t n au 1983 | n nic de a face u enJi untarca superyuterilor slob b runl o per' ndnentd tlotihilitate. Kosovo.. 'l lnccnirilc diplomaliei clasice au esuat ti ele. ittegrdrii nalioune. unde mediatodi ibrmali in tcoala disiribudvA nu au ^ ui decit si adanceasca prin formulele lor teidinlclc dc sepafarc $i In( r'. 3. Georgia Si regimurile sepdatiste.. Cun identilalea cstc un fruct al culturii. Ltestc dctiritdli ttu \? |o1ti'cLtu l)nt! sub 1illurilc clasicc ale fi. r'l[lx)|1r(e pentu lrzul unui sistem inlemalional a]cituit din stale. India-Pakistan pentru Kashrnir.

trategilor ce lucrau in logica . rcfractui orictu€i formule lor $i in ciuda litigiului integntive sau de cooperare pa$nici lh esenF teritiorial care a relinui atenlii generali' ele au avut .n sterele pntrlicii.tt doar"' i il 6. dominat de o irleologii rivaln.israeliene.. rionrl. a . dar efecliv. El este fomra cxfeme a sindromului identirar. iuand ca pretext temele culnrrale ale..r un conflict inter_statal cu kanul.eligiei.rcer!.ur lhprulci elcul'lrlrrie drte.'''.nii . nu existd o linie clarai tre lupteLe intra regionale li un rdz' rare ac'slea s'dr boi de tiPul re&i. din deceniul anterior 9.dei.focul interior'' al factorilor liniind de sfera culiurii: 1imbi.rticulat si coordonat in ctz de crizi Faclodi dc intefr'enlie Europa. Terorismul ru ar avea intinderea $i abilitilile de azi fdre sprijinul tacit. ii ou'. . ra fet ca indi\izii. ceea cc I a_fecut pe Tomer sA anunle pentru secolul )O<I raspandfea tercnsmului cu alme bacterioloqice. Prin motivalia sa apa4jne tfecutului: este produsul unei dictaturi militare. ei au lnarmat $i instruit un no inamic invizibil de maine. Este vorba. Prin lormatui sdu se hca_ ilrerzi in modeluiclasic al conflictelor inteFslatale in care aglesiunea poate 1i identifioad. analie/e o. Razboaicle ctin Balca prezinli mai multe elemente noi Primelc conflicle 8rmale de pe harta Europei sunt atribuite descompunerii mturale a u ei federalii conslnrite pc solidaritate ideologicd. in 1l septembrie Un mpon al Clubului de la Roma afirma acum doud decenii cI . prin anticipafe.irrrtiiloi cla\rce ii rndruma sd tennenii inarnicului vizibil_ in dorinla de a contribui la infrangerea lrcestuia. nelratate. fie prio irilialjve diplomatice. Un grup religioc din . l5\ate \a predileclie a unor organizalii sau grupuri care invocau legilimitatea Ix\tenitd din rezboaiele de etiberare $i independenli djn.Demasificarca amelor de disrrugere in masa a permis i(e\ror grupun sd ri/eze accesul la acesle arme. Esre ca. crcdirle ti valori specifice Intervenliile comuniiilii internalionale penhr a stinge aceste con flicte s au fecul sub semnul carenlei sistemului inlemalional de a risau Dunale . fire idei .rre Iorm. neorcrinLl rcgrunii moriratia rr scoPrl 'otidanrio rii j.prijinii Al Queda in Afganisran $i UTK in Batcani sau a foretor arabe iare au dat fonduri organismelor militanre anri. Ln seprembrie. eco_ . NATO ii Drin actiuni militar€ intr-o mare deZ-ordine $i chiar rivalitate. Concluzia punctelor anreriorre dezviluie o situatie de crizd slo_ bald..pune pentru a ie puteJ slrnge sau Ueveni.rcier:irile^ inva!a. etniei $i trad.r||cltt pansrrre. ce are !a supo( ideologic un naljonalism arab seculaist Acesta angajase anteri.. Organizatiric rerori\re din Orienrut Mijtociu iri au ererciliul $i cxrstenla cvasilegali dil conflictul vechi de o jumetate de veac dintre israelili ti palestirienj_ Asemenea conflicte sunr considemte Je anal.ino'ir. rclr'rnlogiilor si edu. Cecilalea .. in anii '90 s-a produs rnultiplicarea actclor de tcrorism intema 'on\lirrrr \u . (eprdrea conlliclelor adinct consideraLe locale.68 Jacuti pe vena lunii '90. esle Pdcruloc Srrbilirr'e Brlcrnr. eloie' islorie pDpne' obiceiuri. care r . in palorama conflictelor ultimulul deceniu figureazi rizboiul declansat de Ilak prin atacarea Kuweitului.ahuziioare Fi suportjltridic edecvar' Accentul diplornatic $i militar a toq pu" n". nujlorcele li ideiltde care sislemul in_ remalional di.!c. Luptatorii din lupta antisovieticE din Afganistan formeazd astdzi nucleul Si elira terorismului inlematio_ ndl.r.r lan\nr de I L 8.it|j p.r"r" un proce' in conrrrrdi e\ 1r-nn lrul I devcnir bnna Je r r^mrer.laponia a utilizat fu 1995 gazul sarin pentru asasinatul colecti-v. S-a schimb.. t?d \|a/J.r. rolal deo(ebi(a de crizelc economjce sau poldce. cu ridachi in stuctum tribali a unor societili.. islamicn.aiele din Balcani in categorja identitari.Rispunsul a fbst acela al reTolutiilor Consiliului ic Securitate. Consideralii geo-politjce au condus SUA la resituarca cclor aloi oponenli $i a rcgiunilor 1or in locunle ce lc ocuDau inaintc de cele douii conflicle. cu mull mri reJurabit si inlrahbit. care $i-a dccolonizdrii $i formirii noilor state de pe harta lumii.60 ai as[nul respunderea $i comanda operalu- nilor. IzbrJcnirea in fo4i a acestor diferenle plaseaze iDsi 'azb. SUA. mai u\tor de recunoscut' putea transJonntr.rii unej a!iludrnr anI|cipari\e. fie iost ONU. dar acpunea de reprimare a apa4 nut unei aliante militare in jurul SUA. aracLrriie .ul SUA.rr:urul pl:n ldtiu )r reJotar 'ufi(icrr care Jr puler $coaia cea mai mare p=entru terorism a fost mentinerea si ac_ lermenteze ir suc propriu. Soc sau { o'rnle invuurir pnn soc sunr mutr mai mari decainrin cele c ar fi . 7.de tutala irddecvae mtre provo(arca unui nou iip de connick si ra:_ ^ punrurile pe care in{ituuile. timbii. in care diferenlcle etiice $i religioase ale rePublicilor componeDte nu fost estompite qi coitrolale prin exercitdrea onei ptrten cenlmle i iniepmtoare. Pe scuft pnneilia Slobali de rd?boi nu a dispdrut.totra. religie. a!ier.itualie conflictuat.

Este un moment al luciditdFi. Noutatea sti ln dimensiunea Drovocirii. de \nriiin alc reronsmuiui. ci esle civilizalia unicd a omenirii la singular. cerut de retea a largA a terorismului. penlru i fizboiul mondial nuclear. CAnd se ajunge la o alegere intre aJ desfinla noi sau sd n€ desfiink. ca de exemplu cvenimentelor declan$ate de I 1 septembde. cu lot ceea ce presupune aceasre srarc La mobiltSn de re.telorism" Aproape simultan' ca inamic in accst conflict. iar penrru sceptici cbiar im_ posibih._. o . au ibst inclu$i sprijinitorii terod$tilor. dintre care. jdeea solidarizarii civilizaliei mondiale in fala primejdiei a fost din ce in ce mai pulin evocati. SUA s-a declarat in stare de ridoi. "tnt" "u. pe nnsur: ce frontul unil ce se anunta in spiritul nultilaleralist al sistenNlui intenaljonal a fbst' buie s. nici aceea a grup lui G8.uce el in concePtele $i metodele utilizate pari acum? Ca linti $i victinri a unor atacun clevastatoare pentru popuullle $r bunuri. care se inthde peste toate continentele cu gmde diferite de dezvoltare. pe hnge manie. Pentru anali$ti.tiu elrdh d ii rnr:te t. economla' come4ul $j drepluile universale ale omului' problemele globale dezbdtute de cateva decenii de ONU in conferirle mondiale. Tre_ al globJlrralii in c." Oin acest unghi.O itL\titulie paaturt hatA.. o intoiircere a pagrml istoriei. Ce mutalie prod. fiuiu li repette. \'reo r'. 1ie state.le si ir Llire.. ceea ce este nou este desprinderea unui tip de conflict din masa ambigui de conflicle neclasice a ultimului deceniLl si ridicarea lui la rang de amenhlare a securitili inlregii luni. abilitatea executiei qi dezveluirea explicite a sfalegiilor ie se manrrizau $i dezvoltau subleran. i Jr!at-nu xu fo.70 Jocun pe scena tutnu Pa ea L Conflicr. acesr pas a fost considerar inceputul unei con_ lruntiri care va lua mult timp. rlalun de slale orgiLri'mcle nesirlemanentale (aL chiar perso3ne'c Ace5t ralboi esrc du' in nu. "rituoined xcdunitc cumuniralii rn "n'.i obicei. rc. con_ cepuli ca o familie unici. M. j u r. legid jratea acliunii inrreprinse de un nunfr dc liri din coatilia nou constiruiti este in odinea logici a desfagurArii Rizboiul impotriva terorismuiui s-a declanrat pe mai multe pla_ nun.rc aclorii pol lr. acliunea este justificald 9i legitimi pentru analjstDin picate. iiti" d. insdtulii financiarc." Dc)i in calul AfgrnLtznulLi Sr rJ nrenrlnut cataclerul mullilatctrl.in obtisati sd smulgem din rdddcini r t aSa-zis congetlitat $i sd-I abolim. . cu un du$man bire prccizat.ilcare subkntnA.i adopthn pozitid cd (acest rdu) este incurabit. ne dAm seame cii nu putetn sa ne nai petmitem s.1 incercdn sd . ete(lele mzboiului . toate pledead pentni o civilizalie unich Sub acest stindard s a creat o coanu . pe nr. de primejdia accesului la arme de drstrugere masivd de virulenta iui fAri precedenr.e el pe noi. Cd'1d aceasta se intdnptd.. elaborate de o mitcare cu resuNe urnane $i de distrugere subapreciate. Ehnologia. Ea a fo$ numiti $i stare de alerte Rizboiul este fbrma cea mai avansati a conflictului armat.e $r rna\un speciaie de aptuarc Si control.tcnrix ilor pc piJnut unor nr otft. irdignare $ tlaumi. iucri . nu atat prin elementul de surprjze care nu este irl favoarea celor surprin$i $i nepfegAtili.:are -crrnrronrle I vrklecdn .ele civilizaljei si al salvgardarii ei Nu este civilizalia americann sau vestici.n. un adeverat sfar$it al secolului XX $i un inceput posibil al celui urmdtor.otrvitlgered dnterioaficd o Ninde. otnenbea se Nede constAnsA.i t1u e posibit. '71 teroriste din New York $i Washington au fost un Soc nu numdr pentru societatea anericand. Amold Toynbee scria atunci: . dar intotuleauna. in fala pericolelor najore.ie. Ne sin. A invocat aperarea legitimi inscdsi in Carti. cle extensia lui intemalionaid. sarcini care pare uria$d. ceea ce a fost consident un argument legilim Dentru actiunile sale. sii ?ncerce teea ce pdnd atunci a declarat cu tndp\Anare c.. dar $i pentru restul lunii Ele au constituit un elemeff de rascruce. Pe drept cuvant. confom obiectivlrlui siu de a cuprinde $i ba"el. nai detr_rcrne sdu mdi tdrziu.Sliinla universaln. i . Dar inamicul declarat nu este un stat. nici prin noutalea fundamentild a unor lucruri inexisiente pani atunci.face sA erupd rulcanul ce doaine. ca ir practica rizboalelor clasice. de caracterul siu rnalist. drcpt o tdsdturA petmanentd in pekajul social Si cuhurat.ur.\e \o_ .ri !5libane. Analistul va fi reconfonat rte afirmala unui mare istoric care in 1960 reflecta asupra mtloacelor de apArare a omenirii. pin uz.fafi a ne n Sr e Ldsa paratizali de posibid. una din ccte mai rmpudanre \r/ibile e\te )i rilboiul Llu\ impolri\a reBimului raLoanilor din Alpanrsran.nndannat actele tcroriste de la I I septemb.rsa de dare. ci unul indicat cu un numc genedc . gtuperi sau organizalii Este primul rizboi inlocuit de doctrina unilateralismului ti de nesocotirea instituliilor subverslv. Se rescrie agenda secolului XXI? Sun! unii pcntru ca(e Du e nimic Dou sub soare fi deci agenda roLrlui secol va avea tcme vechi $i cunoscute.

Abordiriinspirate de moment. concentrat asupra puncrelor groase perene.previziune. cu schimbari considerabile de orienlare Pedeclarea si piramidalA. atunci agenda va fi noui' PJntru subiectul nostru constand ln studiul conflictelor.tilor strigaioare. '3. nal6 cu sistemul global (E uropa. lntr_o concentare pe ches_ tirlni vitale de interes major. Cre$terea rolului diplomaliei' al negocierilor $i al metodelor pasnice di rezolvare a Iitigiilor $i orientarea lor de la procedurile irsurulionale rigrde la allele fle\rbile $i inovaloare 8. ca 9i ln cel religios. incuaji'loare sunl doar evenimentele car. nesrudiale !i penlru teme noi Dar dacA ne gandim la situarea temelor existente lntr-o noui iemrhie de priorittli Si nlai de seamA la solutiile fezabile $i dezirabile care sd aducd politicile $i stratesiile la nivelul realiti. Fopunerile sFanse in sute de centre de refleclie $i studiu' de ana!. Prioritatea proceselor infegmtoare faF de Focesele frag_ mentare sau izolalioniste. Dar o enumerare simpln a allor schimbari dezirabile ln agenda mondiab ne amtd cA rcarc. Stingerea focarelor conflictuale considerate cronice. Pentru o regiune ca aceea a sud-estului european. aceea de creare a unei zone de rclarii pa$njce ca o conlribulic la pacea lumii. Un rol crescand al concilierii. ireievante Si ineficace lntr-un efort de durata.ea. universitali $i orga_ Dlsme academice sau civile. La fel. Securilat. ln inlaturarea efectului de agravare a disparit?ilii eco_ 7.panea L Conflt. InsriruJia gtobatjr5lji fiind releaua qi nu strucrnra 17. r. De$i lntr-un interval extrem de scufi. ritatii.i zrtati de confljcte deschise sau potenliale. Asanar€a finanlelor intemalionale 5. 2. noua agende ce a. atacuj fierbinF abordarea problemelor liti_ pe termen lung gi . banilor murdari $i a operaliunilor mafiote. $i 13. care schimbA conceptele $i m. fdri exceplie. activilatea de cercetare in acest domeniu presupune o cooperare intensd. centre de refleclie.todele desuete. rolul pulerii mililare )i Iehnologia mjlitara ramaLn esendaie. au implicalii pdvind relafiile intemalionate $i deci conflictele ce Pot bruia functionarea sistemului global: l. in domen.e do\ede\c luciditale politic5 9i tiria unor foruri de decizie de a lntreprinde pagi in direclia unei noi viziuni.15. penrru a deschide clrnpul de obser_ .. L3 lel. Profilul conflictelor din secolul XXI Pentru a li pe un teren mai sigur. favorizari de tchnicile rapide de inforrnare 9i comunicare. 12. Acliuni pentru mic$orar€a fraclunlor sar faliilor care pari omeni. Estomparea logicii geopolitice a controlului de zone de influ_ entd sau pudcte strategice.te rile. ca un corolar togic al e\perienlelor par_ curse. Crearea unor relatii mondiale multilatenle bazate pe trans_ parenJa tea si orevenirea lor. Accasti rendinti evidenliaza rolul cercetarilor inrre_ pinse de insritute de srudii. rfi crescute. Punerea relaliilor lntre marile puleri sub sennul unei coope- ti reguli. interesul este indreptat spre locul !i resursele ce vor fi alocate penlnr stingr- meniul politic. Ceea ce ne ingeduie o schili posibih $i o agenda a secolului XXI este efoftul de a aborda intr-o maniera adecvata rcalitatea conflictelor noi. incepand cu cele economice $i terminand cu culturale. pot fi citate senrne de mi$_ care in \ensul noii age de. de pxemplu) 11. legitura iDtre cenrrele de cercetare $i refleclje arc sensul unei datorji mai acute. rol care mire$te rcsponsabilitatca celor care li se dedicd.ul respecletii vaneudi cullurilor' 6. Corcctarca procesului de globalizare llr sensul multipola- ti actiuni de mare anver_ gur6 lmpotriva traficului ilicit. Reforma ONU ca institulie centrald a unui sistem global ce lnlocuieste vechiul sistem intemaiional 4. Dezanigitoare sunt erorile de judecati d recurgerea obstinate h metode desuete $i ineficace.n ai cerceteri prospective CorcriSht)' miile de dezbateri ti de lucrAri ale organismetor la5a prea pulin loc penuu subiecle neobservate.reaprd elabo frrca de cirre facrorii de decizie va trebui sA separe preocnparile de rulmi de soluliile inovatoare. in locul expediente_ lor soluriilor 16. devenir concepr cheie in do_ 14.

hcendii. Mobilizarea patriotismului pentru rizboiul clasic sau al devoliunii ideologice laice nu a avut njciodate o in_ circAturi emolionali comparabili. de a sparge solidaritatea sociali $j nalionatE. Lu. Aldluri dc faciorii economici..aJ RJ. Pc langd adancirca jnegalitililor.e.jLrstificarea legitimiiilii recurgerii la netode vioienle. ir cazul ierorismului vedem o panicipare activi a indivizjlor cu cduca. inrruc._rareori urm.e ale slatelor suverane.:. neputinla de a obline stima sau recu noa$terea .ive.ronctu/ii ?\crrna. recurgerea la violcnlt vire din partea categoriilor cc sunt date la o parte de mersul inrplacabil al dezvoltirii tehnioe $i inteieclurle. Clariticiri ajusrari in ii dreptul intemalional sunt necesare.c re utrc.. considerale sacre (cu peceli religioase).r valori fundamenral( sau dreprLri i. culU.--gil l. in special a amelor de distrugere in masi. poljtici.a 5r LJi.JLJ_e. .. r h'nd. confruntirile se extind acum in mediile de nasd qi in societatea civili. Invocarea unor conandamente mai inalte.Jocuri pe scena l mii '75 valje pentru cercetitorij angajali in studiul orientat spre solulionarea reali a noilor conflicte.r cxlsti o expcrienli acuDrutali de studii aprofundate.1. cefcclituri drn . cat qi pe cci foarle inslru i!i. r!lre. Campul de bitilie $j jnarnicul nu mai sunr clar idenliiicabili.f prcvenrrei r onttrc'etLrf ue 3semeneJ prczenLi tLt 3cesr un. ingrijorerile ce le provoaci $i riscurile care lc tnsolesc sunl subiecte arzitoare de analizd sau inler Folosirea tehnologiei militare modeme.t au tosl prn(e\.unc ld .r of pronrii e.rrtrcnabile rindepende la.lilare elc.Ju imputriv. or.ii revolta la indjvizi $i grupurile de oameni. uzut in BalJrn. aD devenil dituzi fi ubicui. in ambelc cazuri rvem de_a face. . rn esenF. in rcesr sens.ru inju. ^ . in acest caz. ce par ci sunt incapabili sau prost cchipa! pentnr a partrcipa la acliuni consrruclive sau si se bucurc de beneficii langibile rezlrltate din aceslea. de considercnle binc iDridicinarc. \Uprimi.lie inalti $i cu o situalie ilnanciari buni.ilor lor este de a demoraliza societatea pe care o considerd ina_ nicd. au r.c.npJ. Acor.ir penr.ona lafgita J Furopei Je . ameninlarea extinderii de la nivelul forlelor armate nalonale la acela al acliunii indi\'ldu- ale sau de grup constiluie prima sursa de primejdie. pLuen spune c.te $i de saboia.mfulfj!l domrnal. amele lolo\rte.re.aceslea fiind considerale nevoi psihologicc fundamentale.. Scopul aLto . Elementul identilar ii irclude atal pe cei cu o slabi educalie.rrrnrr i"rrrru!rile ci runotmer Jtc. Trisdturile proceselor actuale. car€ pot reclama frusirare.ociJl.r la origine au lon In confruntdrile actuale este invocala a$a zisa legilirnitare a con de profunzine. in acest Dou decor. 5i de a desrabili. t plr.c sunt stlans iegate Inamic tor_ intrangered unul )t :rrea tut 5a captlLleze sau ci clute Lrn rcorJ de pace.. Jccslil \e IoJo. de a paraliza flictelor. plinuind explozii. ripiri ajrc. aceasta prcvoace fi o starc psihologici de frustrarc. Schita solutiilor de rezolvare fi prerenire nici ttiintifice fi al1a dipbmaliei. Strategiile noilor conflicte. care $i de tacticile .rri u. idenritilrea dcvine uD argumenl central Printrc mullimea de conlidcre te explicite sau implicite ce urmiresc . Am cilat clol1urile intrcprinse rimp de vrco zece ani dc cercer orji din zona Marii Ncgre $i ELrropa de sLrd est. tici infn-mJtii.nrre.tiierea unui nod gordian. r"poniJ .r.rne. care panA acum au fosl monopol de stat.specifice. comunicatii. juridici sau istorici.r uner purcrr abu.re. Rezullatele lratate fi in capjrolul precedcnr por rr rezunrare dupa Fiecare conflict arc parametrii sdi distincrvr care neccsrn sotulii.e. rAspandire a bolilor. poate aduce la incandescenli fana- credinle de altfel legitime.1. Existi numeroase exemple in care cercetitori de la sute dc cen_ mecanismele ce ii asigurd funclionarea (transporluri. teh- .. mergand chiar peni la sacrificiul voluntar al propriei vieli. Cercurile extremiste invoci in actiunea l.o1.. Ea include amele ABC. Candva prerogative exclusi\. continua lor proliferare. angajamentul militar este inlocuit de acliune punctuald $i contra acliune.ecilrlater . ijdr ele Inar conlin )i ambiguitili care permir in|erprerb diferile.er slr.j sau activiHli criminale. cu lelrsiuni ce lin de carcgoria conflictelor identjtarc. rr.ltl de rclalii inlcnrrrionate.. Moiivalia acliuDilor individuale sau de grup pretinde cercetiri Inrmulrre p(nlJtr il.c. insA $i rizboiul pnn mrjloacele de comuniceLre sau electronice carc au dcvenit posibile prin diseminarea tehnologiilor de comunicare.t \. porririre respecrivetor condilii de rimp $j toc fi imptici . S a spus ci motivalia economici (confiuntarea djfire bogali $i siraci) esre o sursi majori de tensiunc il totusi.lurile nlemaFondle nu ri. ll_1.pund acenor 5iruarir.i. In d!e.

tubui sd caute sd I rczolre..i intemalionata condu..r:': e\perien'a Lisii Nariunitor $i leclia aipra a ceiui u( ar oo ea raloor mond.5e(unrSlii mondisle. I um.Confliciele jdentilare nu pot fi rezolvate prin mijloace Capitolut 8 Ciile de rezolvare a conflictelor iinnea sporiti a indivizilor sau grupurilor apaninard diferiielor culturi.uimil. modet pen!ru . Pentru regiunca europcani lirgiti. cotrciliere. la carr. cL star Inaiof O\L Si nmreg.au :1::ll'-: cemnar Caia Nafuniloj Unile la Sjrn 26 iunie to45.ceDt intr..rrserca ta or Sanizalii sau a@ftluri leSioBle .UnJt "ub Consilul de Securilare oesemneazlr pe afre\or. co. der qi crearea unei .e de flagelut rrboiutui.. Ea este definiti pril urmirirea unor lelun comune carc transcenal diferentele culiurale. rozrnca: ..F re_ pr€siunii armate inpot jva lui_ Statele membre ri sunr cnenare sa ris_ Fndi.oncepura impe\a. nijloace parnice. De indati ce sunt lbnnulate $i activate.ete unei com]ri lalr brT e pe drept. Neg..uritdlii ituernaliohale... Obieclivul supravieluirii in spiritul demni- . pe cate judiciafi. ce devin o fo(.are presupune amenitatea civilizaliei $i excrcitarea li- benililor $i riispunderilor fundamentale poate cat orice chemare la lupti Si moa(e fi maj electrizant de' 5. anchetii.lulia pa$nici urmtueqte proiecte comune construite pe interese imDanesite din domeniul civilizalei $i care ofed roluri' in tlmo ce cultura asigtui un statut individual sau colectiv De aceea' ea aoare ca un rczultat al . cc trebuie dezvoltati 9i practicali impl in condiliile unor regiuuri ce vor si nu piafdi cursa civili contemporane qi a beneficiilor er. la ate Eerca tor_. h rnomenrul indc ..a Je fcneraI uNU.. sepdralist cJrr r/ulrlionr'l sau de lipul enclutelor na. infraclor sau delinc\enl . S.ih on. in tilera Canei. An..-a frxncrsco. Cana de.filosofia proiectului comun") este un considcrabil punct de sprijin.nrce Pecea ooate li lealiTlla cau consolrdara doar frin interdc- l. experienla Uniunii Europene (ale cirei origini Si principii ciiduzitoare au inspirat '. fl i to\t blocar de rmenrnFrea pac.r $i.. ln .care trebuie se mic$oreze asculi$ul confruntErii $i si olere o substiturie a ei.inainle oe-Inare . 4.Este falsd ideea ca populatia $i opinia p blici ignori aceste obiective 9i cA nu pol scipa din plasa simbolurilor $i sloga_ nuriior manipulatoare.mentinercd jusliliej si respedarea obtisaiitor.tabe de apticarc.ecurirare coreiriva pu'.. inainte de toate.1din Cada Natiunilor Unite t:lii umane..16 Jocuri pe scend lunii cla_ sice si rezistb solutiilor adecvate cazurilor in care obiectul disputei este materiai ti dislribuibil.33. Acesle idci rePeti schila abordirii inovaloare a rczolvirii prevenirii conllictelor.. rc. pdrlile w.end a cdtui prctunsite ar putea pune ?n pnnEilie me4nErca pdcii .venriei in misufa sa oprea\ci eventuata agresiune. emancipare 5i standarde de via16 mai ridicate.i se.zur In .i'.cietile consacrate rezolverii acestor conflicte nu sunt de lip di\[rburi\.rnaresc primut scop cu resur.:)lll' penru roti.:']l. sau Mijludcele-pasnice rergrllr: a conllicrelor u.. drbttnj. 2... ara cunr rm v.uni trAmb. il.dus recent in literatura itiinlifici (1983) 3.dt primul \cop alorganizJfiei care .lreplul inlemaliondl are mriloace. nai ales pentru cd majoilatea lirilor din rcgiune sunt mgajate m proce de aderare la UE sau aspiri si fie incluse in ca..tife. pin tratative. con\rangere sau execulare.. a(umale lTp!codrl'cale de djeprul intemalional. documentul incomom inv5la_ l]l'"Iii.rzba_ vrrca genemllltor \ iilna.arrle.e recurge cu pdorilate. Ea e\le.l . prinlr un scop nou Acest scop trebuie sA sadsfaca necesititile vitaG de bunistare. ace-\l \r\lem _a functional nrciodata. toti penux unul.ibrlilatca inle. ELe pot dura timp indelnngat ti au un Dotential de contaminale a zonelor mai indnse' in special sub forme de teronsm ounctual si difuz. nedierc.c O\U a lo.nd rr ne. Aceasii solulie insearnnA prop\rnerea unei formule integratoare.au prnl onc.isrmut de .chrde po.filosofiei proiectului comun".e ./rua ::1::: lT :: *'*r9 ..uar fiarut cun rcretof inl<|s. proiectele au nevoie de consolidare institulionale $i legislativa pentru a dobandi un dru stabil care si asigure funclionalilatea 1or ellcientd. Foma cea mai apropiati de a o inlelege este: Daceil drept totalitate a regimurilor inlemalionale de cooperare.

"n"" institulii si acordui t"ci"l.. de \epJr..e nbure un cajJcrer cor.i. a fon dis l* ""ii " rcNale. ln!e.^* i'a.'t.. .rr 5i pe o ba/a de IcU'r:'rrJre...erite de ta .i oNU). iar penru to.rrea deprelimrnara a rerot!anr unui con_ jil.iJiri lUlierlarcurse in cursul secolului rrerur Anchcra ion. e de conciliere Ltnde a .or"r 'e sdreseaza panilor s: nu!ocaburarLrl dt af Ii rnrcolul ls revin la ."" a."." lo'rbilirdrea .nrriru ljilof fr legrlor Fropnr. sa cuiiln.co.ns.1.'" . boi mondiatqi l':o':1" ver\aities.ere(ati de ..]-ir".op 6in.upraregherc.. bLrne oticii sipregatrea negocienlor scris penlru state' in prjmul rand penCafia ONU. s-a! imbogAlit metodic prin analize sociale.i. pecii a organizat trlrpe sa oar ne bastrei rnrr aderlrl .rre a panilof in conflicl tr de ilniilor de arnistitiu A fost de asemenea prczen6 in opera!turi tn. mar alF.".".. :]l'.qt.se tac aeschideri in direcla nnui sistem care bdnis rdreprurile omulur' prcblemele globrle .^"::T.5 . Aprodpe in nici un cdz onzontul de rermen rrrnF sr pfoblemele \onsolidarii independe tei casli!]|c nu cu fosr lUate in considerare in revi\tb a melodelor parn.a..ro.dunr pe ju'ittr' cale-prin vocalie cxploarea a" *-lvare . codilicarii reAull ururir ( Cun'. monrlof /are. ta rprre sub drfefite denumiri.. a exaltat caracterul liber al negoc ii"'^irriLit^t".'.ite. "Jm mult mai Larg decit pa$nici sunt valabile pentr:u un sistem al stutelor' acela CanS mcepcm cu L rmarino .||pr ptimut loc c:rr ti ca norenr. o. A. U"i..ror si l.. cu un carltp de apri_ ili. lrlen..o. u t'u"'nulur inlemariondl bazdr "*i.iulcr e.*i. .o0r au avul o procupare primului imedial6: in ll .oape roare negoc.'J'i *^rt-" "i#"t'. inrinte \au dupa inrarea sa in erapa vioJenla. hel/ .J. cum i-i-i.iiir".ipretof Va..ltcrr e.r.ri tuigr.""i ti" pentru alesc&carea energiilor asigurarea de con".. ttJ.ru.lrangerea de dmp d $i terme_ rrL||ur \cun Nrgocierile de la incheierea unui ronflici .n Caaa e\re . ii a" p.:Il:l-ii:q.ce preva/ure . regocjerca.rihrie o acdune . O sur."Jr"anat-r.^torsi" a inue paru ric-Ie neolicrale."ii" il"i '"iea...edtalt capat al spectrului soluliilor iair.i"yl'. *".ugrlie Jdbilrrer t.'"'l'..la irabiti in mod nbiecrr\ i3prete lrn epcndenl de afirmat te p.fti "."r"fil r."tr i" t"1".11 ". .nli cler cae\ . locuri ca in preambul: \or' Popoarele Natiu i.l^ illll: ta rrrtrc redu\ Ll.t"u*a ci ONU n-ajucat in lot timpul Rizboiulut rece ci un rol in materie de pace $i rnzboj ln numeroase cazun' (cistile al ri" iio. J.i" ". o 'ii.tfel | ." i.e de Negocierile riman vujnerabile la influenlele de context fi conlun(tur5.tau :ub in.. c! r functrons.. "u. definit Esle vorbaprccizata: sli "ii*". a .g (privit drept un Panaceu care este dialog sau comlrr .? ice nu sU r obriparorii. problemi la fel de clar . \rrrelor ' deri "'". jnd socier:rrea N".. tu ai"l..lir lc)07 delalia/j proritul \aU.nlemallondle aflalr sub comanoa de'upra\egnere a combalanre. Ca rrerooe negocrerih contrnua sa (e bl.!-littdintt >t |ilat nol u'nrrot.r':-"ir*.. .:: rrrce.nilor in cru.e/c lm. . in.""*lt" .1:tl]i iin":. conllictelor ii mai ales a servit drept in $i a pasiunilor ilrJ-. ob. r".e/e pe ratjonilirarea .' incerc.Trccerea urr: nu numd pcntru inrlegeres lor.rarlirur 113::1 "" 'l Fnoadet colonialisre ranir . ccnrer ruptelof de independenta penlru colonialild.". or\rn0!!re (tu p'obtermte idenrilafer 5i 5h le ocoleasca recurs6nd la <urulrr Inovanve de calali/tue a intereselor p.xl d^: l". Teoria .6rii.Juuri pc sc?na lutnii '79 prin rst" la manle puten..Intr dde\jr.r crciile. un document iJror stale E\re t.."i.ocrali La anicolul rr inralnim u a-rfel dc re'pi ".i"inia evoluliei lor' Camcterul lor netbnr J" . scre mrntrie ale Iegocialorilor.(.ut . .'"r.i prevenire a conflictelor' Doua p. dc gislYea-ll .tercr te mrno-e.o-e\ si m r rle.* conflictelor' lie pentru J."Hae.e ai.rrruLlrnrj evolutiei ."i" *r. " "it!i "rtotaare universaD" ioi.ucce\runea indicala de inenumerare F'ereprez."a'i*..itualiei inLemalionile.'t.rn.. "ni. e.iliri"'.r tfat..re menrr urrrrl .i rcrnpnj.j-T)lil.ar dc a ol.i. " ra . de vicrere esle con.i'.n carle pasnice >i (crl.. avinizare rrarll rtrrr.. rdeflifice qiruariile grcte !i nerra!abiJe rlirigiite de ll-i.rii Of.l't':::1...{:). tend .i re."-""1" ft Inlold. f.. Relinem insi respectarea unui adevdr urui connicl. in Irligir nurmale ll. FJe a dubanLlJt modele au\iJrare maiematice sau logjce. uu i' caractenqicetuprar imponi\a cre>refir comnter :rlii si :.nilor oe tdga.c o. ae\chis in anumrre condrrriaproape e\clusi! lirutt.rr.rc) ( on\enrir din t8gq rnlfoduce .ere le af iin'i de calirarel :':ll"^]i ""p. unit".:.p* un-.eri un lablou $i vcrnrc dt (rtuar.t".""ttu.1"1.i"ai "i i.ei ( onflrcluate. .. intrucat Cafta le ingaduia sA se opuni orice decizie oNU...re inuns.t..j". ci !i penrru eramrnarca eto_ ra. con5rir il.1'.r. prevenire."Ja" ** . rL're co onI oblrncrea !rrbnica a simbolurilor durnnomrei. a" -*there. polirice.e nroduce In mnmentLrt rr clrc \lal0k.Ap..emt.:::..1" amb.farsirurui in!.ur .

izbucne$re conflicrut inrre Indonezia $j Otanda cu privire la Inanul Occidenlal (Noua cuinee Occidentale). cet $i al medierii este lnceperca negocierilor. AsLfel. Haga din 1899 $i 1907 omologheazi pro. in dircclia aceasta pteventivE. Agenlii ca eiercitl un sistem permanent de contml privind producerea $i rca rnateriilor fisionabile.. dezamorsare sau litizare. introducand o fazl. in (CPRA). ca mediator. Convenlijle de l. Nu se presupune ci panea ce oferii bune oficri panicipe la ele. ca exemplu in sud-est$l Europei (SEE) Societatea global. iar CSCE.le anglo"americane de cheti Drivind situatia din Palestina ln 1945 Pe baza raportului 1946. iar celelalte institulii specializate pu raDoarte qlobale in toate domeniile activitailor esenliale Numerc organisnie regionale au crcat sisteme de alefttr prevendva.. Medierea reprezitte asistarea Fi ind$marea unei nesocie. oficii ale Etveliei.i.ti\ la un upel al Secrcrcrulur Cenerat U Ttranr de l. de degajarc. iniliativa oferirii bunelor oficii revine lnor Fri te4e. in modul in c:ue eie ar putea fi rcluate astfel incat poziliile formale ale celor doui Derd sd fie menlirure cu micr nodrfrc:rri acceprale.' care transDarenta la noi nivele. la care prim-ministrul Dar $iu e invitat apoi ca mediator. care locuiau to Elvefia. de$i necesarmente ln Calti. afa cum pFvede Pactul de la Bogora tTrataul jnter_american refedtor la reglementatea pa$nica a diferendetor). legate printr-o uniun€ economicS. Adunarea Generala creeaze ln aprilie 1947 nouii Comisie de anchetd care ln cateva luni (august 1947) un raport cu propun€rea lmp64irii Palestirci intI'un stat arab 0i stai evteu. este adoptat de Adunarea Geftraltr ln noiembrie 1947 ve( asdel ctr prin intermediul unei Comisii de anchete se adopd o 1 lutie istorictr de cieare a unor state noi Este de remarcat ct ancheta a jucat un rol esenlial ln rezol conflictelor. SUA . intr_o nou. urice a(lirnc prccipiral:i . llncheta a devenit o insti ap(oape generalizata a sist€mului intemalional.. pHnea el\eliane d5jgura Lransponul la CoDferinla aj delegaplor atSerieni. din 194g. guvem pe care francezii nu-l recunosreau.arini iu 1962.lestinei. In cele mai multe c^zuri. perile r5sDund Do/.i de cirre un LeII. la sfar$itul anului 1960. l!.rn panjtuf urgani/area rricut prctrmur:tre \ecrete.Jocuri pe scena lumii pdn?a L (onjti lc 8l Consiliul ti Adunarea organe de anched fi conciliere ln convenJil de la Strasbourg (1997) privind reglementarea paqnica a diferen_ delor. Bunele oficii. care oPre9ie conhnuarea sau rzbucl violentei. acesra publici propuncrile sate care fl negocierile sunt reluate la locDinra Dri.edura $i apoi Carra ONU d. mai energicA pentru opnrea unur con ventie mai articulate ti este arbtat $i de cazul Comisiei neoficia. care' cu unele mod crri. URSS ofe$ bune ohcti 9i Pakistanului peDtru liceperea de negocieri. negocienle se poaae la Evian (Frdnla) $i Lugrin rHlelia. raj SU{ prop. in dilerendul di ue Chile Si Peru.e. Se rezumi la asigurarea de linii de comunicare. ele ajutd negocierile lntr-un mod mai discret $i mai oficios cat ancheia. face din ancheti o practica curent5' tua1a pe planul neoficial de ONG_uri Si rnai ales de mass-media. ambele l'iind interyenlii ale te4ilor. la explorare 9j informare sau gdzduire. eptr. sub tutela britalice Nefiind de evrei si de arabi. sunt consrderate din recuzita metodelor patdce $i au. ancheta este legate de conciliere.a devine oficiall ti propune url plan de constituire a shucturi federale a Pa. otena de bune rii. care continui in forme dezvoltate fi astazi sub or€anizatiei niscute dir cscE: oscE. ca fi ancheta._ Si lpropterea trontrerel lranceze). in anii'90' discutat crearea de organisme speciale pentru ancheti.ineae li. la lel cum bunele oficii reprezinra pregirrria ei. '""f"pti pti" a"mifia sa. In 1965.uge 'i. mediatorul se afli Ia eAali distanti de cclc doua pani. un rol i duadv mai ales la inceperca negocierilor sau in intervenFa piqile pot fi satisfdcute de prestalia te4ului ln bunele sale of! cii si inreressh in a-j mari auibuliile. A5a cum etiDrologia larjni indicd. rc.iO. negocieri la Melun (Flan!a) cu algeri carc se prezentau ca guvern provizoliu al Republicii Al sunl acceplale cunentele organismelor regionale o irclud pe un loc rmDoftant_ (rNU $r ScLrelarul Cencral r$r asuma rrecrenr oceaqa . Cend reuniunlle se lineau in Franra. problema consti! dupd e$uarea acestor negocieri. FranJa angajeaz. din 1926. SUA oferi bunete sale oficii dupa aceea ti -Indiei 0c[oneaz. la bilirea de contacte.flrte ac. observam cA obiectivul atet al bunelor oficii.rimla*i a . de$i poare r(ista. As in 1956. ancheta este iniroalucerea la o i "a. conciiiere 9i mediere. A fosl acceplal. o faz! de moratoriu. Fl esr irnplicat rn procesul rregocieritor qi promo_ veaza cu sdruin(d ajungerea la un acord.rzA acceptarea ambasadorului amcrican Bunker ca nrediator. DeSi ir titeraturb ele sunt asociate medierii. care a consral in sediu ti facilititi de fulcdonare unor negocie prealabile. l)trpi un impas de cAreva luni. Dupa ce p.

lnlrc mediere ri arbinai.ca rnembre ah ONL sunt cnemrte \a. nerncredere {ictize. dif<rcndut in pnrrnp fronrierei Inr Jjn reg.rt< ircepure In la66 au dural dor ani >r sent.ijinului exterior. bilalerale sc stipuleaze . concilierea pierde din inDortanta !. cet $j concilierea fiind fonne de institutiondlizare a formelor pa$nice elaborate la H {bsen}a pdrtjlor.y*".r. Esenla merodei corrsta in alegerea unui jndecitor (sau mai muiri) ad_hoc.iunr. Ca genezi. Inrdr s-a creat Cunea permanenta de Arbirrat de Ia Haga.1907). Conflicte 83 lalte. Concilierea astfel conceputi. Middl€burg. consli in activi unej comisii (dc cinci sau mai mulli membri). gi ea este din familia tertilor ce intervin.in care a excelat (Jrganizalia Statelor Americane qi.ingdrcl Preterinra pertru arbirrrt e. 8. Lan $r Suedia. in fine. in plus acesta este supus unor norme specifice con$i stand in pestrarea increderii celor doua pi4i. in alte bata!.i Je rcglementder liligii_ x)r drnlre \lale pnn iuLlecdlori ale)j de acesFa 5r p( brTd dreprului i|temational. €ntu/ia(mul pcnrru arbiuxj a fost aLal de mare Ia Conrerin"!a de h Ildga. Numeroase rratale intre stare prevdd clauze conlpronisolii. unde staleie . ca in cazul concilierii postbelice franco_gcrmane. aflate in negocieri au lrevoia sp.t ac(epldU Je dmbele pini.oi rcspecta arbirrii (sau arbitrul) este supusi acceptirij prealabile a nLr diferenliazn alunci de Curtea Inremationala de Justitie. Colceptul de concilierc mai este utilizat si peniru a desemna proce\ul de Inchidere a unei perioade lungi de ien. (. medierea colective (uneori impusi de iratate. cc i-J dcordal o prma iumalale de secol.Gran Clraco" izbucnit intre Bolivia 5i raguay.|re prevnd cd in caz de diferend. tor pentrn a propune o solulie neobligatorie. arbilrrj l \e ocup.riricara do caracterLrl tehnic al unor lirigii $i apoi de taptui ci in arbitrai plil. pe .bitrul $uprem al unor litigii intre regii ti prinlii cre$rini.nra J fo.tiilor i rigide Si intransigente io fala opiniei publice. care elaboreaza o solutie oblieato_ rie. Un acord provrzoriu cste respecot $i rizboilrl se deslitloari din nou irtre 1932 $i l9 i le por aplani . numrle de U thl. papa de la Rona a fost a. capacitatea de a ex' prima punctul de vedere ai fiectuuia in limbajul qi inlelesui celei- paftea I. dar s. a tlcut ca noua perioaJa sE dea prete. impticar in dezbateri $i ceudnd o solulie neobli Satore. cu participarea lui U Thant. Exe]nplul cel lnai citat csle sti gerea lungului conflict . Djferenla fali de conciliere esre aceea ci rertul De care il rcprezinti concilierea este un or8an colectjv.Lile i$i aleg singure judecitorii. rolul crescut al medierii in rezolvarea pa$nicn a litigiilor deulii ti comentdrii speciale. r.icane. Medierea se bucuri de o atenlie speciali ir prczent. Secole de-a randul. l)e$i mecanismele ONU o includ. intr-o lume a i terdependertei $i conexiunilor mulnple O formi evoluati a ace sprijin este prezeDta permanenttr a unui te4 care in afara rolului negocieri serve$te ca argument pentru modificarea pozi. Lucr. de interyretare sau aplicafe.\i re/o \e trlrciile De crre I'lr1rlor.^lJ!ra. care nu are caracterul ierarhic $i mai distanr al concilierii.h-Srnd unur uib nal tormaL din lrei per. medierea personalA care ofera mai multe garanlii de obiectivitate Si neulralrrale dec.diclionrle. India si Prkr5rxnul.e il (1899.'9.. ca in Congresului de ta viena. medierea organjsmelor regionale .in!i rr)eorenr.re lu.acrrut ei rmbrsuu. intereseie lrusturilor pelrolicre (se gisrse in Chaco) Sj in final crlenlia Conteinlei panamencane de ciliere alca$itd dir cinci stale anrcricane. cu iceeasi cerinti de obiectivitate. pani $i procedu. deselnnali si rezolve un litigiu carc a rezistat incercerilor solulionare prin negocieri directc. lile vor recurge la arbirraj. reprezertan! ar slate. dupa o intervende de concrtrere a premjerutJi bnranic. ArbrtrirjUt de toate atributele Lrnei Inelode jun. Acordul este semnat in august 1962. Concilierca inlemalionah apa(ine tot familiei de intervenlii te(ilor.uti pe scena Lunii ambasadorului (l.lo. Ca $i tn cazul erilor.u ea KLrr. Iniervenlia de mediere a organizaliei a fbst frecvend pani in prezent Celelalte forme clasice sunt medierea unui stat te( sau a unui $ef de stat. In (onceprra de atunci.ure o \.. bu oficii (Argentina). Viginia) $i apoi la ONU. Arbitrajul este una din cele mai vechi forme de aplanare a unui lrtigiu. Medierea este o inte enlie h negocierj a unui te{ f:rd autorjtate foliricd Foprie. dar sub o lbrmi care o inrudeste cu mijloacele l nale ale arbitraiului $i tribualului inlernaiional. peniru o regiune de care depindea accesul fiuvial la El a dural mai bine de un secol 9i a fost punctat de rizboaie.t sLdlele \au conducAlorii lor. ea o extensie a anchetei.o ne duri)tI djn lu.".ing. pA.1. Toate cerinlele Si regulile practice ale negocierilor se adre mediatorului. de a construi formula finah a soluliei cu gnja echitilii $i compromisului acceptabil.b lorma unei autoritAli exterioare. alat ancheta. C. echidisranli $i neutralirate ca sj medierea.. care deiibereazi in $lingendu-se abia in 1938 prin arbitrajul alror cinci state ame. l8l5 ).

A.rarii Cu4ii In de Justilie in orice cauzi in care este pa$e". accuhd $i decide.tini simt legali de un angajament ferm. alti sursi de neincredere a provenit de la ritmul lent de lucru Curtji . creeaza sorur|| adaptate ta caz. incepand cu orbifiajul. IatA un caz normal in care Cu ea este sesi in 1967. La aceaste situ se adauga incapacilatea Cu(ii de a implementa deciziile sau de acorda sancliuni. 1946 Si 1981. sunt aleSi de Adunarea Generali a ONU pe o perioadi de noua anil De$i articolul 94 al Canei prevede cd . indiferent daca pi4ije negocia_/. Tine seama de opiniile $i poziliile celor in cauzr. Oricum categoria a doua i$i dezvbluie lnsernniffe.84 . care se referi la arbirraiul. in. Timp de 35 de ani. medierea.. Cu toate acesta.preced. doar in situalia in care mijloacele primei categorii par epuizate. Judecarorii. Curt€a Intemalionali de Justitie de la Haga este astizi sia cea mai elocventi a funcfiondrii jurisdicliei intemalionale in materie de litigii interstatale. de interacfiunea lor 9i face tot posibilul crL solulia sa fie fructui sfaduinlei acesteia. rcn'e in. Cele doua categorii in care se impat ciile pa$nice examr sunl: prima.emna\e. intre cele doue dzboaie mondiaie au fost adoptate 9i traiale pentru reglementareai paqnici a diferendelor sau de arbitraj $i conciliere care prevedeau 9i.ac-ordufi inlemaionale.ii. arbitrajul cunoaSte aceea$r scal dere de interes (a $i concilierea. recurgerer la oryanrsme $i acorduri. Danemarca Fi Germania (RD au cerut Cu4ii stabileasce principiile $i normele pentru delimitarea platoului tinental in Marea Nordului. Germania. curtea s-a pronunlat ln 58 de hotirari $i a dat I avize consultative. din 126 de state bre doar 44 recunoscuserd jurisdiclia obligatofie. Organismele internarionale intra tlror Si ele^in rolul de insrante. incepand cu Permanenti de Arbirrai de la Haga (1899) si continuand cu Curtea Pemanenti de Justilie (1920). concili inccpul de secol indeamn6 la examindrea mai aprofundala a re\ur_ $elor pe care ele le oferA solutionirii Si prevenirii confliclelor_ .fiecare memb al Naliunilor Uniie se obliga si se conformezc bot. marele obstacol in iea eficienlej Cu4ii a fost nerespecorea $i incercarea de ocolire jurjsdicliei obligatorii.sdu o. Ea este $i incorporerea unui dezj care a avut mai multe forme in secolul trecut. Judiciar. convenlie c e Cermrnia nu o.i de la prestalia sa insuficiente. inlrucat Ge nania nu era multumitl ce ii revenea Drin aDlicarea de cetre celelalle do e state a rilor Convenliei din 1958 privind platoul continenlal.. in 1970. ele recurgerea la arbitmj. recurge la resu^ele de elperienh_ la intui!ie $i ralionamenr inovativ al unor profesionirli. asis_ lli.la. A iloua. esle sensibila la conte\r $i circurn. se presupund ca un moratoriu functioneazd si ostilitilile sunt suspendate in tim pul actividlii lor. Faptul clfregocrerea fr meorerea sunt ciile parnice cel mdj de\ lolosite la clauza arbitraiului obligatoriu in orice tip de litigiu.:uri p. are reguli $i proceduri preci\e. de)i Fror apela la metodele primei catego. Are ca nucleu negocierea pe care o pregaresc. ancheta. cu norme cutumiare 5i reguli_ad_hoc. care acoPerA negocierile.Curtea lntemalionali de Justilie estei organul judiciar principal al ONU. calea iudiciar. iar in caz de conflicte de ordin juridic 1b_. functie care revine Consiliului de Securitate. $i al negocierilor in general. pnma caLsorie comine cArle purrn formalizale.te. losirea Cu4ii Permanente de Justilie Intemalionali Ca 9i in cazul medierii sau al anchetei.lo. in numar de 15. In declaralia pe care statele trebuie sA semneze in acest sens sunt intrcduse atatea rezerve incat pu. nes_ rrucrurale rigid. sau nu lnc€piind cu cate. scena tunii 85 tc.r ii bunele oficii $i a doua.

Importanla schimbddi de sens a spiralci conflicfualc. in car.rl. o dari faF de oponent $i o datd fat6 de dc.otranr..se intrerxp€ sau con_ fost auziti iinue. liv: este vizibili in enunlurile disjunctive (sau. in factorii disruptivi ti elimin[ facto i int€gratori. chrar dacar 'urr prczenle )i in ahe 'irua Lll. negocierea.Pan"a I Conlicte 87 CaPitolul 9 Negocierea !i medierea in rezolyarea $ preYenirea conflictelor Requlile $i tehnicile care ghideazi negoclerea ql negoclerea asistad de te4i. prin definilie. .. fi-*"aze precim qi fazele negocierii.sau): inieresele unei p:rli incompatibile cr interesele celeilalte."t..n:uirea retemein." onui acord dc pl6!i a unor .i roate resursele. inA.fe spo te.Uhd din rnaliTele ongrnii (onflictelor )i naturii crizelor. modalitate de a o enunla este qi .cinlelor unei regocieri coniunctic cu rnedierca) in cazuri ce pnvesc pacea sau negociaiorul are rbue rnspunderi covarsitoare Ele sunl: 'i.i.crei prelenlrtor sale. Un negociator . in\rno\ilin rcleriroare la inc:jlcJrer acordufilor gcnerale . In ambele idenrificim pe teren o spirati care coalizeazi . hotiri$le daci ea. .ebuie . hrind o prejudecate in privinla felului de a cornbate pe oponent prin de In.idenrul prooriu .Mi-a lon Inal grcu sa ncgo(ie/ cu prnea mei' dc' tl Lu cJ un lchnicran rer'tr. angajand (neSi-t*tiile lonR. O alt.menre cat ."nt de domeniul care le-a solicitat Existd de sioli teoieticc care se ocupi de negociefi Atunci cand vorbim sau se Ie rezolve' scoate .sau ln! . Acest nivel este reprezentat de indi_ cele probabilitilii izbucnirii sau retudrii conflicrului $i este fornar dlntr o perioadd mai lungi de agravare continui (posibilA.tionalA) Pe misura (lemen pe care il folosim njtudinii cons.li"i..tarea pozjliei adverse cAlrc propda sa parte. Preze. chemati sA le eviie io eua. dar evi.lder^\ale re.tmnsfonnarea adversari_ lof in parteneri"..a caLrre limbajul prin care menine lnteresul acestora de a lua in consjderare afirmatiile sale.cun al crizci_propriu-zise. acuzatii asupra intenlii lur ri rlirudinilor onile ale unei prifli tali de ccalalta. alfera esenliJ de cele cu rnizi nornuli a unui aderate financiare g. Negociatorul care ln dialogul cu autoritatea decidenta insist5 asupra intraDsigenlei sale in negocieri pentru a-qi evioenFa mente sau care spune ceea ce crede ci place Ffilor sdi este tot alat de periculos ca $i adversarul.r. rabrld) pe care o purem numi pre-crizi:r u1 rntenal mai .'l'. bugete milit. Nrcaierir"lul )r xlnbulele negocirtonrlui conflicsupus deciziilor politice nu apare mai pregnant ca in cazul soarta inlregii societeli' t"lor. Spirata disrup. sub tirluli transformarca conflictelor.r mod dc aburdare Ins:j blochc. prcvenrrir oi conflrcrc. miza este uriaqi.au Irnagementului de criza.f".rzj negocrcrea ri agrtvcazi tonul discutiilor. diplomatia negocierilor are posibilitatea de a-$i mobiliza intregul potenlial politjca externa dentul este cel carc face legitura unei negocjeri cu daci ea are sau nu loc. a dezvalurrii ariludinii ilrogaDte $r a scopurilor de hegemonie sau profit pe care acesta le intreriDe. Prezenrarea poziliei sale in tenneni lipsili de ambiguire! 9i care atat mai mult de p|ovoctui' inrerpret:ri nedorite ti atitudini agrava situalia2. au fost elabolate teorenc $l upti"ot" p. pregitirea opiniei publice $i chiar acte provocaroare sau demonstra_ liide fo4a. care este medierea.onflicte.iteriu de a exa_ mina sarcinile negociatorului.e se t"ia SIin ce condilii sau cadru lari de ce a unei negocren: nu o datl exc]amalia unui negociator la sfarlitul padea ad. Nivelul unei stiri conllictual€ este primul c. care in locul cursnlui ascendent ar l€bui orientate srre desrinderc.. redacteazi Banclatul a statului si hotard$te obiective nesociatorului si obiectivele operaliei sale in lumjna altor p-ametrii unei solulii dorite sau accepabile' ma] e"nerul".r( in JenumireJ Ina ruua a rc.au bildremte. Ace. Esenla inter_ cei mai obiectivi cu putinli $i cu furnizarca si\tematica a linierea factorilor integratori. AdevArata misiune a abordirii diptomarice prin negoci cri esie crearea unei spiralc d€ destinder€ constructivi prin sub- re. fu timp ce spirala confliotului se dezvoha in cxGrior conform logicii proprii: inarmiri.nU . constand intr o rapidA (9i greu evitabih) deteri_ orare finale.ext de rezoluiie intr o organizalie intema. aa.care.upaLi in carul conniclelol o \emnilrcaLie 'peciala Un aqfelde politici Decieleme'nt este relatia intre negociator $i autoritatea telor unei solulii. In perioada pre.n"tii.crizei. este obtigat de doua ori sA spuna lucruri dezagreabile.

care invita !tuile in litigiu. in cazul in care cadrul propdei negocieri esle refractar. In alara acestui laborator luncr.ul sonlliclelor sunl urmatoarele: rii? In ciuda politicii de crntdinment apl. ecologiei. 3. reuniuni bilaterale sau rcgionale in domeniul $tiinlei. o ini|ative privati privind oprirea rizboiului nuclear $i scoaterea ambelor nuclearc din arsenalul statelor.cepribil de criz. SA luam ca exemplu cazul cand. apA). Este un subslral viu al diplonaliei oficiale.ea descbiderii pe alt teren $i cu alte teme a unor nqgocieri care s. ln epoca pe (are o plrcurgern si care acordi mai multi impol1anli societilii civile. organisme intemationale.factorilor de fo(a. consilieri). isi desfdsura lucrArile la sediul acesteia.du a unei lari din regiune de a dezvolta un proiect de interes comun din domeniul apei (regularizarii de fluvii). lrl un zid crfe treceau dincoio de tema propdu-zise a dezarmadi.Ele imbraci ?n aceasta perioada numeroase lbrlne carc includ contactele neoficiale. culturii. deschis continuu spre folosire ti tr cmnd neintre pt. calcul gretit sau accident Si ln al dollea rand interesul menline i monopolului nuclear (a$a-numita problema a celei de-a N-a puteri). la un proiect comnn. Acest organism iniliat in 1960 avea un statui ambiguu (farA se fie organisn al oNU. a fost semnat ti Tratatul de incctarc a cxpeIienlelor in doub medii $i apoi in trei (sol. in calitate de partefleri. exploa6rii unor resurse etc. Ncgocicrca estc astltl mai nult decal uD me. inospitalier sau insuficient pentru asemenea abordAri. Atunci cend experienlele cu drmele nucleare au devenit prea costisitoare Si neimponante pentru pefeclioniri semnificarive. Negocierile nu se reduc la o aciiviiatc a unej reuniuni fomale $i structuralc.anism in stabilifca de acoduri sau o cale pxfnica de fezohJare l lii8illo'r nraj rnult . multiplicarea lor pana h momentul predominanlei fatA de elementele disrupaive. intrc cele doua puteri nu a exissau badere de nepitruns.ci(r.ionau numeroare organisme $tiinlifice $i neguvernamentale.. care cauta si deschidA paftii noi pentru scoaterea din impas sau depaqirea inflexibilitAli negocierilor.Iocuri pe scena lumii 89 Sarcina esenliah ln situala de pre-crizi a unui negociator carc urmire$te triumful unei solutii pa$dce const5-in: a) introducerea factorilor integmtivi. e) facilitarea atragedi ln solufie a tuturor factorilor extramurali ce pot sprijini punctele a) sau c): comunitatea $tiinfifici. Prin avantajele prcmise participanlilor se poale produce o pjerdere de relevanli a lirigiului su. Expertji ambelor Fri crau prezenli. Ultimul punct este caracterislic diplomafiei jnovatoare. O situalie prelungiti Ce pre-crizd a existat in tot iimpul Rezbo iului rece. Un cadru il furiza Conferinla de dezarmare de la Geneva. societatea civih activtr.catd]JniLtnii Sovietice ii a resrangerilor contactelor economjce lovite de inlerdictii privind l. Cea mai aclivd $i legata direct de problemalica ar melor nucleare em Conferinfa Pugwash. chiar pe agenda acestuia apAruserb subiecte ca problema pdmei lovituri. Lecliile ce pot fi deduse pentru ncgocieri din srudiul lorin caz. ci se intind pe perioade lungi. cu secrelanatul asigurat de ONU fi in prezenla unui reprezentant al Secretariatului (ieneral).sau timp unor contacte $i disculii. discutiile peNonale. desfi$urate inlr un inierval bine delimitat de timp. cand valoarea lor demonstrativd li de intimidare a scazut qi cand prolestele opiniei publice au devenii mai mult decit energice. poate avea de asemenea un impact pozitiv. apare iniliali\a unui \ecin comun . A existat oare uD interes comun suficient de marc incal sa se fansforme ln proiect comun? RAspunsul este afirmativ: in primul rand era evltarea uDui cataclism Duclear iniliat prin eroare./e unnf ncgo(ien capabile sd elaboreze acorduri non-fcrmale ln colaborare judicioasi asupm regulilor mfinate $i complicale de menlinere a balanlei tero- rderiile $i tehnologiile stralegice. dezvoltarea increderii Si aperarea antirafllera. prin propunerea unui modemior sau cointeresarea unui organftm intemalional. b) devalorizarca treptat5 a factorilor disruptivi pan6 la momentul in care ei nu sunt in masura sa susFnA o spimld ascerdentA a .88 . anali$ti. aer. educaFei sau senetilii pot contribui la acela$i rezultat. 2. mass-media sau lobby. cercuri de expe{i. Intervenfa indirecti prir asemenea iniliative a organismclor regionale. ci o inlerfald poroasd prin care sc stabileau contacte neoficiale ti legeturi stabjle. Dar nu s-a daloral controlul acectei cri. unde specialiqti de nivel inalt $i coDsilieri importanli ai factorilor de decizie puteau avea disculii semnificative. faTA pre. d) lArgiiea cercului de actori in procesul negocierilor prin introducerea unor factori constitutivi. energiei Oaraje pentru hidrocentrale). iar $edinlele rare l. De altfel. cu intreruperi punctuale ca ln criza Berlinului $i cea cubaneza. c) favoriza. dezbate solufii construite pe factori integrativi. care a condus ia Tmtatul de neproliferare. legiturile fadorilor im plicali in temi (experli. lrl aceast. savanli.

. I a si negocratorut. mergind pann la facilitarea condiliilor in care ace$tia po1 si-ii justilice comPromisul 3. Impnnerea. Cunoa$terea aminuntiti a dosarului conlliclului irrtr_o versiune obiectivd.. 2. zvrnlrje. ea este un proces care. b) vicierea ei prin ameninlarea cu fbria.r .onomrcer. care pot fi privite ca o sursa permanenti. O sin_ gure exceplie fac Naljunjle Unile. institulionalizati de mediere.J. si intervina in disculii . e\penei . el este imparlial $i are o aDtoritale morale recunoscutd de ambele pir! ale unui conllici potenlial sau deschis. kgnturi care it avan_ l. i se cere dihd re'ur. Introducerea sub eticheta moderirii conflictl). poate deveni o componenti esenliala a unei stdri cle pace Cu toate acestea.ctorilor eocrcirivi de putere. 5. mediatoruhri 'i Medierea. Nu numar ca toate recomandirile ficute negociatorilor in acest sens sunt valabile pentru mediator. natura $i modul prezentirii idea increderii celor doud pi4i.. comperentii. personale sau ale pdrti: sde (con((. Ea este intervenlia unui te4 intr o situa{ie de obicei bilalerah aflatd in impas. oltigate si o accepte. 3. Primele trei cazuri compromit medierea. Menlinerea pdn racr. vazuti ca o follna de asistare $i ghidare a unei negocieri. Ce aduce mcdiatorul in plus intr-o negociere legate de irchiderea sau prevenirea unui conflict? L Uneori cl este chiar o colrdilie a ljnerii ei. :1. mediatorul fiird penhx eie o sursA ]ai credibili de informare. _5.e. o sarcjn5 cel pu{inioi arel de difi cili ca aceea ce se impune negociatorului. menlionate de Parsons: persuasiure.Ileazi in formularea unui proiect comun al cdrui prim merir va fi !lr4erca allor pa emn in rcatr/area . in condiliile de la puncrrr a. orice fonni ar lmbreca negocierea lrebuie evitati ercarea de a pune sub selrmul ei forme demonstrative sau a) folosirea negocierii ca un paravan al unui cLrrs inexorabil spre 4. stimulare raportarc la ii obligalii generale.arelc doui nnuleaza toale caracteristicile ei. Ncuttalitatea sa 9i dislarlarea egalA de poziliilc ce se conliunta sunt condilii sine quLL non dle rolului siu. bazati pe iaplc. ui. rnedj orut poJre rccuq.ideci. preocupar doar de ca$ti- ilor uzul ib4ei. capabile \a produca lofinule. Celelalte liri ii cer s6 le lind ia cu- Pentru simpla sa prezenti exremi intr-un conflict. nu are varietatea de forme. Producerea de solulii ce servesc.Prin defirilie. . lormal sau infonnal nrediatoaul.drn plrn ta (ele t-ci nijloace paSnice de a modifica atiludinea ij . in principal. Mediatorul are dreptul s.j (lc care apartine fent cu evolutia negocierilor. . ideltificarea jnre rcselor inpEti$ite de pirfi $i iniiierea de proiecte comune. iar urmit{. . dar eie capitd in cazul mediatorului o di_ garea increderii oporentului. c) alterarea negocierij in forme de in$elaciune.tinelca de citre opjnia publica locmai prin postura lor de apiritori neclintili ai unui interes general . inleresele pirlil cste un reprezentanr al sistemului intemational.e inlelecruale. rnlerecc e. Ne oprim la acest punct penuu a considera situarea mediatoru []i in rapon cu gAsirea elementelor moderatoare. sub presiune. El intreline. Pi4ile nu negocierca f'ari sA se asigure de prezenla sa.90 Jocuri pe scena lbtnii PaaPo Lcnnjtictc y| decat un eveniment diplonatic.Salvarea ielei" este una djn preocuPirile cele mai vii in caz de conflictc. pe ptin refjonal ti ptobal. lungimea de proces si Sarna de ca' I:acrere (de la oficial la Personal. Participe la o negociere. uneon ino\ah\. 2. dupi ce p6rtile i$i catrigd uneori sus. Medialorul ajuld pirtjle si depaseasc5 siarea de intransigenF ti sii sc angajeze in cea de compromisuri $i atitudini pasnice prag esre foa(c dificil de alins $i lnenlinut. In mediere.cmporramenrul unei pirlr. de care tin scama si negociatorii. sirualiile degenerarive provin din: L Pierderea obiecrivjralii Si favorizarea uneia din pi4i sau chiar l)erceperea unei asenenea perdniri. reuniune sau conferinli.Inrrucer panicipe la elaborarea sotutiei. mediatorul . in general difenti de cea oficial atir sata de Par{r.r . lluperea echidistanlei fala de pafli ii favorizarea uneia in schiDbul unor beneficii speciale.. a unei solutii pe care pdniie sunr . Ca $i negociarorul. limbaj. Toate acesle dcvieri sunt plitie prin rcrealizarea sau precaritatea acorduriiol. iicand uzul erichetei medierii .i a negocierii. in interesul lor de a incufaja atiludini po' zitive ale adversarilor.i si contribuie h gesirea unei solufii. mediatorut lrcbuie stfie srriin de calea a-paua ce consti in u7-ul fo4ei sau ameninlarea cu fo4a. chiar daci nu este nranoatat expres tn acest sens. m6nuit cu inteligenli de factoni de decizie politici. a amcninlifii cu fo4a sau uzului torlci.

Acesle conjltcle r! I-rcr]lu In Defloddr de tmn/itrc a \tarelnr ce_Si c.rc Vietnamul de Nord fi de sud' Corcea Nord $l de Sud.. po\luri ll::-. cet $i din pa URSS si a unor putcn necoloniale sau neutre2.?mfirabit. Pana in prczerl. lmplicarea lerlilor in majoitatea ace$or cazuri este filcute atara Ol\'U $i a obligaliei membrilor sei de a nu recurge la fo4i nici o imDreiurare. pentru care frontierele $i suvera tat.cndcnla in speciat in deceniul anilor cr)r)rlcrcror rntemdtiondle. Terlii. cj rcglemenlai' de forufi ale sistcmujui globrl. la i ccrc. Motivele (unl rn grneral prccurate C€opoliticn.. recu{crea ld lbrli cLr ace\re merode de :ll::ll-tl*:.5dsd.) sa. In poate fi rnrrcsita in dcscht ^nIrcle.lno_ {re\ur(e pnme) si mitirare (\lrdmrori.r concepule ca centrut cetor mai semnilr c ||ve rclrunr penlru aparaft. Te4u1 intervine in corflictele interne.eJ oe-at dorlea. I cu sprijin tehnic. unde impotriva C rcei de Nord au luptal !n!i din sisremul ONU 3. coalilii ale . in literarura juridice ii polilici. ca in rezboaiele afncane.92 Aceste ultime situatii deschid o noua disculie despre ter.e. rlnrr din felrriile inlema!ronale .i pozllr avantaloase)_ Inai muite locuri.a a o curma.DeciJl In lnmirerea de rrulc il|rernJlro lllr\'llrlrr JcrcLtarei rnlt. militare' fi SUA in r.tii unui conflict.. Lamsne in rtara sistemului O pJgina inrunecara in inoria relariitor inlemarronaJe este inler vcnlrd rc4utui penUr apjinderca $r int/elinerea unui conflrcr la care Iu panr. c: t-arite vrlarc \au pforecronr tor sunr .60 !.p1T".iito. incepend cu arbitrajul' in toate ceib intemalionale.xl xno. rrlrrrr Lri 5ecurjr.qe morate (rup!te caracrerisdce Scolii Duterii. A)a cum arn vd. intervenlia tetului se face 'in domeniul soluliei paqnice El se gesegte in aproape toate cillel indicale de Carta ONU. Te(ul acorald uneia din pirli asistenla tehnicd. Masnirudinea comerrutui cu "l.zvolta. O rttA situalre In care Con.. Rolul nepa$nic..in care unconflid inlcrn afecteazd grav situalia interna nald (stale in curs de destrinare) Nu putem exclude posibililrtea cr pe ndsura ce sistelnul narioMi lincle spre unul global. \ra e oe a e\potta anrameT in orice rona de conflicl. \lrcrgiile globdle ale marilor pulen in \pecial vi_ .utun/ in nticir misrrri oe rmpunefe a Dricii a Jonelor irakrene din Kuweil In tqqo inrre a.re. ne\ancttnnati de normele intematto alc de nfgxni\nele ti ul\u. Recent inse a apirut ideea unei legitiniri a a( unii te4e prin dreptul dlr intervenlie umanilari.ele p. fostele colonii procurat sau primit armament atat din pa(ea SUA. Te(ul se implicn d()schis' devenind parle a conflictului.rei p. atte caluri.upuse ':ill. expertizi.\U . pdalizia.d9b'$eu.ondi{ii o recunoa$tere fomali. al folot lionale sau ale organismelor fort"i.'"n In cele .6 in . in llare p'i" de :ii .na\culi in cunul primutui razboi mondral ii d. r "sri .rinJ In .F?zi conlrolul unor leriLorii cheie. Scoald dependenter ||/rf. c r f. Aceani acriune me. demonsrrali de studiile sIpRI.er:i inde_ L) februarie 1961. {ie care depind inre. iar compo. r:n(ii"ii/rr r :rctrunjtc de menrrnere a pAc. .Jna con rct.or de ni. Si.a pacir.ilor ce ie$eru orn \ /urut-LJe interc\e maiorc ale marilot p refl. [|lne.ai pulin teoretizat.unof nrrr nU poatc fi explicala doar prin lip. e.u dar tererul de Jpti(rlic a fos( accla at cr. ci pr.nu r in\emnJt Incel. c.roclnna..ii sosintS. in dife. sunt lddrte de.rniemarlonir 9e unnr terh de a o tntrefine rl. Dar $i atunci.. a c5rei exij_ o:::lld". ucrea uner cnze sau a unui conflict in aria de influenti sau control a r. l. n mare pulere prurocllre \arr Inrft. t<. dreptul de intervenlie sA nu capete anumite. de data aceasta inccrcand si ramani anonimi.or d:e. in alari de negocierile diecte: in medie{e' ju'isdic_ corciliere.a au pierdut sensul clasic. ca in cazul Afganr nuiui.u. in acele situalii care drepturile olnului sunt incalcate in ibrme intolerabile (genc e!c. in s€cret sau intr un alt mod cale nu angaje oficial. in te4ilor nu poate fi uDilatemlt.zboiul i.ut in \ludiul Iut'..ramenrul esie ghidar de lipsa de ::nte.luf rnlemaliurrle O\U r1 Congu. ace$ conrol se exer_ de conside " "i. cori.ge pAna ta inrere.rcrc rllicrne. . iare a declara starea de beligeranli $i folosind eticheii internalionala ca in confljctul coreean. financiar 9i prin tumizarea de voluntari in fav rea formaliunjlor terorrsle5.rpa d'rect.ecuritale in lrm_ Fr Kz.rrnere de . arati ca sQrea conflictuald {'ri sr prelungil.i\!emului.rcri n\dle.r\Lpune acriune ipecraia a :l:-:l:. Rareod p54ile angajatc intr'un conflict riman singure lat nanciaJa. ut t". r ucupat cu \tudiul cdlurilor In crre periteria cra trnul. cari a cunoscut cel pulin trei intervenfii majore Alle venlii. in timpul rizboaielor de independenli. Consiliul de Securitate a autorizat fotosirea Natiunile Unite du fn./DorLrtut rece. in unele ca/uri Prupdrr diferilc de \lale sDriiin factiunilor opuse (ca dc exemplu Congo/Zrir)' _ .re (rrrr' (..Iefl preocupanlor In ace\l (r"Itrr..l. Conlorm geopotiticii.t ru. anchet. dar existi faptic cu pri 93 mor\. rrnur It|( \nrlr.

LIord uor4.nao.el rS rliEulrott.1.rue8ro ner.i"rn l.qlpe rs rl3!d ?eftzrlsei :rolal.zauodef:o.nNo satr r?tu rS 3q e^8..r ?al rfqrsod 3p? erd nu rA ereqBe^erdns el wlrtull alse lotodnJl ln]?p 'Irld e orJuriu)LU op lollunlierJdo ErlsuolirunJ ul qlnlJrul' {gllncrJrp glslxe ereclldwoc erlrsFol rolluelqorcl ? Is er?rlp roltinuoi ernp .Iprou elus-i e^qeJ]ruues adn]l nc llnq ) nV (!r.o1urru1r I. p/.luuos €arluo^erd '06.rtl .o €lBqes ulp runPuoraJax ulued ?eunlsll^D osunNlt! 'rO .lguor rp otrrreur ul rluDuodtur telu runrsururrp rorlP n JetrlSou ^lo7rr ludr3 uJ rr'rlue.[ -!qus I? qrnez IndruD .rr..letulres rp InrlrsuoJ rS rrrqr r11.Iu luns nu nNO elereolfttu ll4d ? erurglpe op auor'ttl "ta t oaitoa t114t11 ou"rs aa unlot .erplutun prcads u1 .Indnrs .e rednquluoc ezEq ad e3?d nluod o5f prura.Iru3^ard ep unsltu 09.ioU\C er n\O rt.] *e1.ottJNn 'UOjOUdNn t.rrEtrlrLrJ r< rrr.rnl RlrlpJ P\drl ur'Bspun €ruuoplooJ Jp JLjctJdo o r/rtortuo) cL 'rr rJ rq n\O nudurd IntntDpuelu erltu ur .uuor ur nl\lo Is tuEluezeralar rnlsor r< .lueJns aElnrl?lcods ellr rd !t snp € ar eacc 'e^"l8 unztc u1:erqo 'qlol el !ue8rn.cd ? er?uduel I ep ejloJ dI)IJNIn (u€lsDII?d ts eru! ed€^resqo ep lErllll^ dnrS) dIDoIr'{Nn rol elaruruo.u:1s{5 Burue46 e5 tg6t u! rer ...It? etue.lxuoirualut uoJc c.3i .)ltl 9s Inqa! r? o^que^e.l nrlrl\ruun rnun le \Ed Inurrd erse nu asre^p? e{Ilqd 318lEdes ami V (atlrplrnq a.rmrueurn Inrueluop nnurd lnun .o1.rrdJr ra [srJurD InlntDOnrrrs JIE Jrto Jlrung ale/r1.n 0p luozorcl u! undsrp nNO l€J3ueC lrueFrces €r rtle^cp lllnd r?ur a nu lBp lerzraep ?zDq ?l DeN qs !l-?z{euor8a: p pqrscjr lnseaold ec-lrqrsod_a1s-g .ICJI .lJSg .{tre? pue uonEurotut tpqotg :SldgID) lotisluourE '(qc1!.rt .euo:aornl nitt lndruD nlrn OM'.ounc tun.ttJ nc pupdetq (0861) I€+IrEq 11961) 'urp ofii?nls u! ?t e^uEdrur l?dns? ?-IS I3 Lro audnd ep 9l?Uoli"ulalln ?elBrunoes Is eered eiuluaul? rr 3l?a auaiq reJEruo €Idnsr el?luntes ep InrllsuoJ tzNes elEod Ig alsoloJ rcrJnsur rs rsp 'ellq€laprsuo."l lili* -oJorc iols/ ) Rrtlurnq/t .iadrntrs ll veJd" uud roletrlltuor P e. IIU? op ?erelrurul Is .r r.r:r: :rrrl ui 'rrru<o8 p RtpoiJ_uupurln\nN rrrierrloJ prreJr gdnp rrlrqrrs rrrlrl rp{ lulold. lolluE Inrnderul ?l !!pd €pu?l{ * ?p€lrE:) V '(€puulsl F9l) a.4\qr?g) rr8oloco lnlualuop uI llsrri pprclEr grurEl? unurcc ulp ep uolsrs 'lBnrrturp tsoJ n .Jp letJurl) IrueluJos Z06l rtr reo .i -€se+u? un .Lu. reur nu J. .r{u .td!t(E rs 9\ ereJ n nduJtl Inlu edn.l.lllsel ?a1?rrxelduo.. o-o. :ieod rnl cur8unlua rProdLu.r o1.{josqo 3p . lolnd el? Frer35 InrPlsrsos u! eq es ec oFiqsa^ur rs adn4 ep aluelr.lzll€uB rf er?Frrer ep eurrr?s rs nBe^[ eJeJ elpuodar lolrricerp deuflo]rrr ep ra trttDa aD vutl -rec pulnqutslp .errurnt.n3ei "1rr1' 011.Lr jr1 'dauncludns ap rs lolunuojs ? arelqnp ap rrienlrs reun " ?l€J rl lnzu^ B{ r^Pl\obnl et\ot urn rlrl)rlJUor ul ..te8rlaq lod4d e oJ?Jldos op nls dllll iln"..eriu l.^?lsoSnr Inl.flNo lntunur/raJl .rlod rololJrlJuor 'u|uto^ lnru:ruop ur 9p drr ?urP rutued )tep ozJzru_rnt qs lru:ur InLuJt\t.rrrjill rd rlrqruodsrp rtuot\r\e ruJroJ luns rlurulrurrd rfs rrruRlur....rd rrurrril v 1qo '8861 uI II3!d ? ereuriuaur ep siroJ ?e4!8erd tS ?eJlnllsul uJ 9rews$xa es luauleo ep uolllul er?lgurnl o €34t 106.rd rolrlipuuoj pelEll'lax.Tuotroor p erner8 rt riur/Jrd rutJ] e qt.t rJ. ?e&u-loJsuP{ rnlqs l.ep ep uoaun'rBunl elel!^l3rql nlcollthl uO $ €q?uros uJ uo$.r1 aitol rolso.dACAddNn .l reiLru!tvoJ prielu"CiO rof .l€ruos) trOSONO '(th€lso8nl uJ edcelord ap ?iroC) lsrJpoqLuEJ ur rtirztlPlJ rp e)rDtrrornV) JV LNIII qFruepo.lrd\eord rull nJ elelJljuor rsrof leJrprfl\ rp norB rBtlr 'Qtatr4ltord) rr ort Intrn-lrul lnFlclltuo.1 d p^_ery3 el n!3rpu es . 9J 91ar .Lrllll nc el9oryullrlesE N ?dep ed -l^llt? ?llr9luJ etsa . lollue Inlrs eds lenl r ptoi{srPtuueH nNO rrlnlor Etttloinllsul Ecrlr " II ap wdnroerd n!-s nNo Ic rlErauaD lrrtl3l3es plol)sl?unu?H u !p .uoi.:' .roirryl e JrElJdooir ap Inlorrrc rs JqureLLr rolelers tn\ur\uor rp opurdep rrrlrn -oldrp pueos olqetsul pLjuerod elJJ nR\ .aunl reuo tue.!q?ts e4uJ rolelrruuor e arrus?d uglueuelSal 0p pnu?W rnun ?er?^UrurJep ercorde glBreuao sarErrnpv .otua8rJur nNO ne.p 1".apluarueura.'C.166I atctUruoC un nNo alp o^qerujolur rolrunrslrrl eet[l ul lop?^Irs tA uJ uol?^resqo eP ?eunlsrl D ZVSnNO (tLob lole^\n)-Is{ uol?^Fs uv uJ eIuJueA op eeunlsq ) I/\trg^vNn qO Jp eeunrsrtltr t^lo)lNn (ueqtl ur r?r?ururrur elrojl U']lN I rq * ?urs alrul lulfpSuezep ? eris^resqo ep E!od) codNn !:) uM.leuoz ul lpuosrsd duEluezerd ulroJuor lsoJ ? nu InrEllnzar rvcl eleluoud o ?3 tlEqc soqnog ep lwiunue lsoJ e Jolel. sp lrsalclor .uJHNn ..l -"ztuudro_ alelF ts iluJl .trBluoJ rf .irpuo.Da'I puo ? IDu-axDad) :|lxpd ?al9.un r(BB ?Jrnd rc_r< gnrlrror:ra e.

r: i.:ii:.-l::.ll . i"l:. malaezieni.liiir"j: ):ij jij.""t 'e .*:rull'lm. Perspective .1.ijiT:ll. umbrite de abordarea militarista $i de recureerea forlE Si neavand atentie $i sprijin oficial. cu o experienli reccrrla de conflictc locale in I iDtre cele doui populalii.l.' lllltii. ri Tabloul rcsurselor pen(u rezolvarea pa$nici a conflictelor nu este lncurajator institutii suferind uzura timpului $i neglijarea.Jf ifl :lt.". lii:r i: ill["::i l': :i..:L?:. :"":r ""'"' :l1llil#i:l. dar (problen lieni.x..':.1. Documentele produse de atelier sutlt in mod sulrrinzitor losile ii cirate in solutia idoptati de conlednla oficiati 1q66..* t .r ii l"r'?llr.:li'.1's..: li':rli:.ffi il.ii i"l]"1i"J::. Daci adaugam declinul adeziunii la multilarerali te.:i:.'[."il. condus de plomatui australian John Bu(on) a orgarizat ut arelier de rezolv ::l-Y:""_]Tl1llyi.'" .l"xill#::::]]"yT":iT"fl].t::t. ca bazi a sistemului intemalional $i global sau sustinerea tului de preemptiune ln cadrul autoapedrii.*:r"l*r.i*i * .. A apar t ideer rcperani rnrlirli\er ).'r#ijil.:**'::.t:'" ".h ?i:i..".1:.riq jlii'r#r.7 I de prcblerre sotuing wotktfiop) per'rIx cazut unui flicl de dimensiuDi mici ce izbucnise in Asia de Sud Est.:....lfr'. Organizarorii proveneau de la de menlul de la Univer-qity Collele London.*t:..:::.:.. S-ar pArea ce pacea lSi gase$te suported in secl torul neguvernamrnlal $i al mitc6nlor populare. ingrijorarea fatE de im pasul diilorpatnice apare a fi justificad. grup de profesori de la Londra (crupul de la Londra. zra apare in tcama acclui an in Cipru (nult inainrc cle lurci din 1974).Tt'J:t x'ji::::. iffill.^.iJtff Capitolul 10 Concluzii.IrranJa dc \oro lqxinyl. :".Frr:... :.riruir p.'x.i:ru.: l:r.l.lilli*:i. I . retorice Si persuasiune.'#il)j..jt. in 1966.l|fi .'["j"#":. ignorarea porenlialului exi in sectoarele ce ies din zona gnvernelor..r osi.fi :". Mijloacele pa$nice $i cai diplomatice. calul konlronrarrr.i##. iar sponsorlrt era Mi angajase pe iftjonezieni.'":" :rr rr rl..*"j*.1i!:13:.ililiiiliT.' '":"..- Paftea L Conllicte 9'7 &i:1?:iT. vicierea unei abordEri realisre prin obsesia imaginii percepJiei $i supradimensionarea eficienlei expresiei verbale in dialog. singaporezi.:i".'l_"9.JlJ tft Esranrarea normatitalii L:L1 riif='lif$ili :. intervenlii talzii si costisi toare in cazuri tratabile in sladii iniliale.x{t:. .T:. cnglezi Si j:l j.i :r::ril f3].i1ll. vizibili si aplicati in cazul conflictelor. tode vechi pmcticate in situatii noi.rffiHi.:l{* inr. Mai presus de toate sri adeziunea paianatd a factorilor de decizie la doctrina realistd. bazati pe minanJa puterii. . prolifereaza in initiati neguvemamentale. .::1"""'.iin...li##nlif.:1ti:'.r:j:n::t**:".liiiili il"li.*rocieritor oficiare 1._itei. k*.:lii":HlTl"i'""il1::r. au con."l.llif:'.""'. Tnitiarivele ce merir:r Inenrionale lin Je aparitia tcolii i in negocieri. urmirirea intereselor terrnen scurt.Tr :li: T.::fi ffi #rff .lj#.: #r'. i:t"l 't::i .ip"r..'.

lbrmare $i cercetare in domeniile: Transfor. Cei ce intervin din exterior se v6d in pozili de terii cu o misiune diferitd de clasica mediere: ei au ca obi centrai imbunitdtirea . care a drticulat sislemul .dezvoltarea capacita[i ]ocale de a continua proiectul dupi terminarea lui".ependentei. acest rol se exerciti de dou5 intr-un model adiacent. esenliai al destinderii $i dezamorsArii.atitudinilor qi a relaliilor intre pdqh pri controlul comunicerii"..r: ofra fi Dlultiple activirare de Johan caltung.aJL'n. J ma lr. Exis6 urr rnanual.Je: Razb. inaintc de sau pre medieri pentru a imburetSli re atacarea prcblemclor de substanii. Este un modet aniculat si realisr.pnn. int' lia consullanlilor din ICR poale fi util! dupi ce controlul vi a fost efectuat de arbilraj sau nredicre de forta (o medLerr I'acc $i femei. \arc .. Ea este de dita nccasta o pregdrire a unui acord valabit. TRANSCI \D e. dar ancorari intr-o viziune teorerici mai anplh asuoraiiste_ Inuiur.. Studiile sate asupra vdenlei. Dezvoltare.lo pRjO tpeace Re. construiri tot pe rolul societalii civile $i aca_ denricein rezolvarea conflictelor.. durubilitare.are terli sunt speciali$ri. psihologici care incarce atmoslcra surt^dezacorduilc emoli neinlelegerile $i neincrcderea reciproca ln al doilea l'ind.1.. unui climdr ravordbil so|.4 Schila aclivilalilor ICR Metoda ICR este complementari medierij.r. Abordarea neviolenrd a securirilii.D. Zone de pdcc.liei.lalitatea de rezolvare a diferenlelor in viiror Este important sA notim cA. Intii. ni dttti pu niitaa.inrernalional $r prnblernelor tac . ifi define$te un rol care nu cupdnde momentul ID cei 40 de ani de acrivitale sunt citare 40 de inre.98 Jocuri pe scena luntii zilie ca . anr numero>r t nd in_ ' (l ra de el Tnnitutului drn O. subzistenli.ura doat penlru conlinuarea semirlarului ti perpeluarea lui.r de ccrcelatori sr activisri.f. Reconirtierea prr_ nrcA.nrr. dar sunt bazate p€ metode strucrurale proD i. . ca poate rlul unei pre-negoci.e.rn ir pace. capabili sA dirijeze disculii complexe asupra subiectelor care au iscat $j escaladat conflicrul. innlnim o origine $i o fiiial.te ci acordul Si negocierea luj se referi la rnlerese. ca subiect principal..rnure. rc/enirdu Si o conldbulre pe planul moditicArii arilu urnl|or st perceplrer. Acesta este considerat unul . protcsufi .n\tonnrpa.lirrn.interes"./: :unr . care. echilate. in .rc o retc.orur nor_ vegian Joban caltung.ul \r1 peirtru ambi.\.parghii de pedeapse $i risph€) pdntr_un acord inilial sau par !ial.surile unei universitali virruaie. Consultarea aduce aici expertiza anatizei {:le conflid.. Jiere $r re/olvare a conjliclelof initiar >i condui de lrofe. IRC rccunoa. ONG_Un. Dreptu r'lc omului. un urpani\m dc me_ cu.t r. Cand atungem l.). pace $j analiza dezvoltirii.ND. Impuremicirea actorilor de pace. Democrarizare $i autoderenninarc.irrt . ce va irclude mo.dtn pdcate. diferitn. De fapt. elrborar inrr o.ti --> Negocieri Discu!e (asisiarea -. Culrura pEcii qi I)ialogul civilizaliitor. Comunicarea intfe parli e$e vazula ca un mijloc de a dezbate soluli analitici a problemej. cu un palDares la fei de impresi_ onant." consullare-' -_ Abitaj (controlul oslif ta!lor) Segregarc Dislrugere (irnbundtdlirca rclaliilor) (siabilirca iniercselo0 Consultarc (imbunala!rca relaliilo0 Arbitfaj (conlrclul oslililalibt) I Menlinerea prcil (conirolul violentei) + (anaLiza connlcteLor) v Aslslarea dezbaieii (reducetea inesaLit:!ii) I Figura nr..r frlr in con i. apelul teoriei e lnai vast $i mai profund.ii nu pe . pnn creare. I'.ratori. Menrinerea pacii.ri iie inlre pirli.h In\tuure Oslo) ti publicaliilor sale de mare circulalie.nteld(tive Conllixt Resol"lton (ICR).entii ale IRANSCI ND In rezor\ajeJ unor confti!re prirurr . cuvemanld globali. in carul lui Fiiher. Este vorba tot de o ONG.lin pnniipal exponenti ar nud lof pacri. Educarie de pace.lesi la(e pane J'n famr'ra abordirijur baTale pe. ca se afldm imediat c5 mobilizarea acestei capaclUli e fa. mi)carea _t RANSCL..nliri pagDice ale con lliclelor. al indoirii spiralei ascendenre r violenrer. imperialismului qi inegatitelilor il apropie de |coah .t Arl Lrceput cu. Stag iul conllictelor Chemarea te4ilor conc iiere Activit.

aceasta line de decizia noastrt'. conflicte jnter-clasi $i Ceea ce este de retinut in cazul TRANSCEND este interveqi in srbstanla problemei $i elaborarea soluliei. Japonja-UsA. bi $i tradilionale. in domeniul politic .Marile Lacuri. la inceput a fosr conce_ putd pentru Foblemele securit5lii. analizei sale sunt: diagnostic. s_a modifical.lionale ti gdsirea unei folmule inovative: .ecurilat..co$uri".oci rapidi a unor situalii alarmante Si evitarea riscutui de fizboi (activat de trei ori in tidpul crizei iugoslave) saD indlniri de c. Japonia-Rusia. conflicte de {asi in Virgi Statele Unilei Cuba: Conflictul Nord-Sudi Isracl-Palestina. reTolvirii \au ptevenirii conflictelor. Aceasta se impate in doue: economie ti alre domenii. Columbia. CLroperareJ fitnd un lacrof compoffnl al p6cii. hindufi-musulmani. Pax Paci fica. zultat din prevederile conferintei de la Helsinki (CSCE. Exempleie fumizate de tcoala lui Burton $i de $coala Galtun sunt probe elocvenle despre intrarea unor actori noi. Maya. adoptata in solulie). 1989. intr-un alt mod. Urmeazd do. Rhodesia-Zimbabwe: Irlanda de Nord. indeplinirea obligaliilor $i respeatfiea drepttrrilor omului qia libenElilor fu ndamenlale. Dar sr noriunea de. Ea este o conferin{i i rulionalizaii qi poaftA toale trisaturile unui areopag pcrmanent. DacA conflictul conduce la acliune di tivi. Nepropunandu-$i crcarea unui sistem regional de securitato colecti_ vA cu mijloac€ de impunere a unei sotulii $i furclionand pe baza concensului care impiedic6 luarea de deciTiiconrorersate.100 . Mecanismele de urgenF ale OSCE vizeazd comunicarea $i clarificarea recip. neame\tecul in lreburile inleme.i Mtrsurile de cretterc a increderii $i securitltii (CSBM) in domeniul militar. o fo4A mofice ce mi$ce fiinlele umane. OSCE (Organizalia pent{r Securltate $i Cooperate in prcvine din ConfefinJa cu aceleasi teme.iile conven. Principiile ce privesc securitatea sunt: nerecurgerca la fo4a amenintarea cu fo4a. soci intreaga lume inainle.nrali. Ultimul a cdpetat o dezvoltare ln direclia drepturilor omului. intesritatea teri_ loriala. Sri Laikat Sonalja. o noutate fali de practicite sistemului internali ral o aduce rcgionalismul. inviolabilitatea froniierelor. pronostic $i lerapie. Kurzii. scrie Johan Galtung. ca stimul Dentru revendi_ . fiecvenl lotosira de OSCE e\le . neguvern n'.rrii in drep_ turi. ea generca_/a securitale conlriu a\umDliei attor organrsme care considerA ce prin securitate (problema domiran!r' xjungem la pace.locuri pe scena lunii panea L Confiicte r0l rcce. inovatoare..ilirarii sau caulirii \olu!iilor. prin care reprezentani de seama ai dreplului inlemali nal au elaborat $i structun juridica de prevenirc si rczolval€ a flictelor. Inci inainte de crearca ONU. capitol care a avut efecte bascii: Gibrallar Cenla/Mellila. in rri. OSCE funcFo_ neazi pe baza unui demers mult mai apropiat de viziunea viitomiui: r. Existi un sistem elaborat pentru Europa largitn (OSCE).Jcea e\le lemenul cheje. coooera_ reJ a cap. ultimul nand formula inovatoare. Actele ce elucideazA demersul specific al OSCE sunt D€clara$a (numiti $i decalogul). Iu goslavia. urmlre de princrprile egatirar-ii suverane Si egdlii. dar la scult timp s_a adAugat coo_ perarea.homedanism. OSA (Or ganiza{ia Statelor Americane) a dezvokat o putemic?i $coala de duri juridice.ln $i mi)cdri . Albani socialist Si a avur o reuniune preg6titoare intre 1972 $i 1975) $i acti. securiLaria si nea9teptale pentru regimurile din rAsirit. Organizalia Statelor AfricaDe a la fel. Chinat crestinism-ma. Rdzboiul din Golf. Dupi modelul ei. cursul lungii ei prcgadri (a fost propLtsa tu 1966 de cere b lie priviti $i asiguratd ca un rezultat al cresterii gradului de coopera_ re. dincolo de contributiile de apropiere a pi4ilof $i de angajare a societilii civile. schimburi $i vizite mi_ litare au fos! amplificate duptr doud Confetinre consacrate acesrut subiect (Stokholm. As! lei s-a ajuns la crearea faimoaselor trei . Mesurile de cre$tere a lncrederii care au cuprins inilial modifi_ ciri timpurii ale rni$carilor de Fupe maj6re.pace $i securirate". 1975). au existat evotulii intercsante.1992). Astfel. Conflictul Est-Vest dupn 1996. 1984-1986 fi Viena.. O sintagm. in anut 1990rundele de negocieri Esfvest duc la un nou acord CSBM $i un tratat CFIE asupra Fo4elor Convenlionale ln Europa $i in acela$i an Adunarea de varf de la Paris creeazA strucrurile noi ale OSCE.lal proeminenF pena la momenlul in can. Mai este de luat in considerare miezul central al metodei TRANS CEND. Kashmirt Corcea.ociale.Conflictul este o provocarc cu probleme cc strige <ranscende-mil mergi in afari. vjtn!.. Ecuadot-Peru (in care a propus unei zone bi nalionale.a DrinclDii lenrrale: reglemenlarea pa$nica a diferendelor si coooeraiea inire strle. acesd actori injecteazi stim i !i formule noi uzul diplomaliei hrgite. h. Eliberat de consrangerile oficiale. privind principiile ce guveme:rzi sratele membre. care inseanrnd transformarea conflictului confbrm unei ie$iri din solui.

coninand propunenle doui puleri europene pentru construclia Europei. care cuprinde rh nirnprr..sursele umane la un loc. nici un dl\acian nu \. Suntem astfel in prezenla unui concept aniculat de securitate cooperativi.lrerea jranco_gefmanA. La Helsinki. mediu o ce cuno. a obiectivului precumpi_ rilrn $i a iDreractiunii crescute indiferent de identir5tjle cultur.land de comune aJoptdle penrru atinpe_ Oricdrc (r:t rr)r. st n{a economie.rorre rin scn. geomerricl. Punerea lui in practica confirma rolul crescand al organismelor guvernanentale regionale in arhitectur4 sislemului intemalional. Un sistem regional.. Dar merilele misurii nu pot li Degate.r Uniunea Europeane isi constituie fo4e proprii Este unul din obiec' tivele integrirji sale inir o entitate cu o politici exlema $i cu capacrraLed Je a inrervenr in sirualii connicruale.n rl. atotcupdnzitor. Este de remarcat ci democratia instaurati in tirile membre ale proiectului $i stratul impofiant al societ5di civile tac posibile jden_ lil. .r fronlrerelorde catre douA populatii..^esle aceasta dill tre aceslra d€ neconcepul.a inlamplal a lo\t atlulatea dc la. Cele pe care le scoatem in evidenle sunt prevenirea confliclelor si gestionarea crizelor (ce cuprind ancheta. Dar se $tie ci un si colectiv isi realizeazd menirea doar cind devjne universal. to a relelanlei unei crocnm de inlere\e. inJilerenl ce ident'lalicullur. ficand rizboi.r s-ar pulea adLce. la inceput bazata pe cele mal neu(e subiecte.l in_ lllni tebuia ci lFnsformat intr-un proiect capabii sA absoarbe toat5 arenli4 ener 8ia qj dedicalia celor doud pe4i. iar. urmi in afara resurselor europene? Se pare ci ru ln primul rand. ata (ummernbdi \5 \ub semnul NAIO.onli_ r|l|c. punand oamenii si lucreze inpieUr)5. rai portorii qi operaEunile CSCE de menlinere a pacii) Si reglementarea pa$nicd a diferendelor. ci\ililatrer.le au. altor ldri sau zone vecine.Iiua unei .in6lale. au ftcul o in (riza iugosla\5 In decl au ftanco-gemala din ianuarie 2003. Acest prolect comun la care facem dese referid s-a numit Eu_ (Jpa.toz Jocun pe scena lunii urgenli ale inallilor funclioMri $i in situalii ce rcclami ajLrtoare umanilare. Aceste subiecie $!nt capabile se formeze un magnet pulemic cate sA adune energi rlc_fr. Este creati o Curte de conciliere Fi arbitraj $i se deschide o noud arie de preocupen sistemauce pentru reclucerea ri\cului unur conllict )r penlru aleda liJnpufie. lucru conlrrmat a5rdzi Lle (rrabarerea coridiana. lchonrlrrilii omLrlui. neavand mijloacele de constrangerehdispensabile unuj sislem de securitale colectivi. reconc. pune dczvoharea suDrccte Sr Inlercsc apanjndnd \ferei rre . Nu mai conla de cinr apanin reritoriije in lid_ 8ru.riei euro|ene. Un comisar Penfiu minoritilile nationalg actioneazd $i in sennalarea $i prevenirea unor potenliale conflicte ln acest domeniu. acesta va putea lua mdsuri nepininitoare. \imic din ceea ce a u|mat Si inleracriunea pe iccr. paftencrilor (limb:. istorie.rerc pre.r:le mulliple sr concomirenre pe c.eglementare a tirigiilor. la care ONU a aspirat nereNind sa o realizeze. vaiori.rnr. in 1992. a unor rrl'rc(trre Unice ti a rnnr . credinle.lo!j" sunt un grup resrans. objceiuri). aflate ia distanla cea mai mare de culturije existe un interes majot comun. Care este perspectiva Europei? Daci OSCE Si_a asumat o sar_.nnul" estt unul special. Ea reprezinte o comudrare de intercse.. este men sistemul de secudtate colecdvA al Europei. ior lole_ u enn d. care nici nu remarci cand le trec. aiaturi de incilciri eventuale ale picii din prcprja sa sferd Crearea unei zone de ritate colectivi Dreia lozinca securitrtii colective (unul penlru loli pentru unul). \rci . ic]eea de baz?l a inleresLrlui comun. cumefl. si lrnta ce poate fi incorporati in reteti transferabild.denlil. mare a fopuldriilor nu a adJ\ atirgeje idcnrirarii lof. rradilii. prive$te P le4i sub foma altor regiuni rivale. furopa dispune de o aurorirare speciala in Inalene de conflicte.le . Reventm la niezul lectiei ce o di aceaste reconciliere.rnce.prc nu lipse. daca teza cA regionalismul esle o cale sPre globalism. dal a si creat und drn cele mai \peclacu_ rrle reconcttten tstorjce.ale. care in ultilni i stanli ar pulea si creeze sau se refuci un singur sislcm colectiv . prin definilie. complementari celei coleclive.re.. avand un CentTu d€ prevenire a conflictelor ce funclioneazi la Viena. ca intrd in ecualia unor posibile cazuri litigioase.lnce/ nu \-a \Inhr mai pulin tr. se detaliazd 9i perfeclioneazi hotirAr e de la Paris. unde. Dar ca inte_ rcsele divergente sa intre in zona de indiferenli $i s6 fie supuse ui- In al doilea rdnd. Ceea ce .or.ti inl:fur. Nu numai cA a credt o uniune intie membrii cireia timp de o jumAhte de secol nu a existat nici un caz de pdresrre a cailor pa$nice de .In cur\ul Je/\ollan.a cun_ Nidel?l mai pulin alsacian $i nici un gennan mai pulin german prin xl). N cend toate statele vor fi cuprinse in sistem. cind de securitate cooperanli. . Un forum pentru secLrntale pnn coope_. rare este creat.

cum este negocierea. poate ocupa acest loc. care la rAndul lor provin drnlr-o a minlii umane.sunt elementele care pot intreline refleclia $i efoftlrile in privinla etminArii fortpi din recuzita vieFi sociale ln alte pe4i ale lumii. care pentru modelul matematic. pe care o luam drept concluzie la incu$iunea in teoda $i practica conflictelorl 1.a/c "i fre ma. numitA $i a cunoasterii. Este acceptati ideea cA obiectivul nu este desfiinJarea conflict. Gisirea unei solutii durabile prin angajarea ruturor cdilor $nice disponibile.Enun!d cA tot in lnintea omuiui lrebuie luptat impotriva ra : boiilui esi€ inse drasiic amendat de urmatoarele considemliir L a putea fi unnirite ftri divagalii $i pentru a teren srgur: Ponind de la realirarea unui conflict violent real sau poten_ a. pent simplul fapt cA doar un dialog o. in privinla caulelor se accepti multiplicitatea factorilor c zali. la care ne-am refedt succint in lncheierea capiiolu\ri Conflictele se' coLului XXI. I Metoda proiectului comun Premise teor€tice. in generai irealizabill. 6. Neacceptarea rolului cova4itor absolut al dialogului in obli_ nerea solutiilor. c6 au solulii I4 care se poate {unge pe cdile diplomatiei. de a predica. in care . d imaginii fara de realitale. Considerarea intereselor ln primul loc al abordArii solutiilor. nu sunt decat miisuri ale imponanlei acordale unor obi_ ective ce la randul lor nu fac decat sd lncorporeze realizarea unor interese sau necesitati. 7. Convingerea ci uriaga acumulare de cuno$tinte car6 caracte_ rizeazi era noastr6. Acceptarea metaforei rdzboiului ca maladie tratabili $i curabild. _ b) iluzia de a rezolva o problemn conflictuald lintind doar planul Inirial al ide'lof ri menlaliLadtor. la cele doui extremitali ale roter. Neacordarea locului principal in analize $i solulii a percepliei fate de realitate. Obicctivele. qzul forlei line de I atiludine $r un componament. ce l zeaza formarea atitudinilor $i comporlamentului dorit Acest este verificat de intreaga experienli a pedagogiei. ci evitarea intrdril lui in starea sa violenttr.ri.r . incepand cu . cum ar fi Balcanii $i Caucazul. Este una din marile mitologii contempoAne.Demararea $i conrrolul unui proces oricar de indelungat. difuza $i irculca verbal sau scris convingeri favorabile pacii $i repulsia fali de uzul MEriiNegre. pe{suasiune) este mult mai red se decat calea creini unui cadru de interacliune uman5. Pste acceptabila ideea ci {dzboiul se na$te in mintea oame nilor. e par!i fi avand in centrul lor nesocieriio. Prcmisa increderii in faptul c6 prcblemele generate de con_ flicte po! fi rezolvate fdri uzul fo4ei.r 3.ceeasi s(hema si din alle doua diJectii: prin srudiul insuficrenlelor demersului clasic si al fircercirilor inovatoare ale uldmelor decerii sau pril analiza criticd a situa$lor conJlictuale din diferite zone ale Lmii. Cu ajntor|jl lor putem incerca elaborarea unei scheme qenerale de prevenire si rezolv e a conflictelor' se poale ajunge lq . 10. eficienla oe a schirnba con!ingeri In mintea omulur $i de lial. 8. Gra a araca probtemele de fb d 5i zona clocotitoare a factorilor cauzali.. altfel bine intenlionate. 9. obieclivul principal este eliminarea violenlei $i neulilizarea influenla astfel atitudinil3 convingeri (predici.derea probabrlir"l. economictr. rumeroase. cel pulin.urrrc pnn sc. nu se referi doar la aria civilizaliei. negocierilor sau ajre procedee paSnice. 2. r . Prevenirea ti rezolvarea confliclelor au drept esentd indep larea recurgerii la fo4i ti mentinerea sau aducerea conflichilui zona tratamentului pa$nic. Penrru pa$r pe un 5.) 4.ientat sp. dar este contrazis de inilati ti comportamertul pnn expresra f 2. ir contrast cu concentrarea soluliei pe eliminarea unei sin cauze (strategici.e un obiectiv. ci i la formele $i metodele noi p€nru acceplarea van_ ctdlii culturilor $i a conlucrarilor pa$nice. oglindid filosofic in preeminenla senmificantDlui fati de sernli6_ crr. ontjrctdJ-i vrtent 51 c.e$terea $anselor solutiei pa$nice si al carui puncl critlc f. 3.'$c activA" a cfurigat preeminenta. ralionamente. in con. ale . farA nici o contradicfie cu \alorile..iderarea reatiialii ca o con_ struclie subiectivd Si ln predominanta virtualului. indiferent care ar fi motivalia de fond. culturald etc. Ideile de baz6 ale demefiului proiectului aomun ar putea fi condensate in urm:roafea schiF.

argumcntele fieciruia ir a socieiitii civile. a c6ror paticrparc rcalizarea lui sc desfiFoari.izeazi sau nu un acord li ce fel de acord ar fi in spiritul ideilor doDrinante? gi cu inrrebarea: ce factori (persoane. al ciror enun! esle universal vala 4. a opjniei publice cii pa$nice sau chiar dialog (arbitraj.r cste sfera activilililor unane rapid transferabile. 6. Proiectul cste ansamblul actiunilor indreptate spre ati sau Lurui obiectiv sau obicctive. lntro!fucerea grdd&dLi in procesul negocierilor a factorilor integrativi. conversafi). Inceperea (sau continwrea) negocierilor indjfercnL de t)a- fi diferite.iyeryente Si cotnune li ce inserlmitate au perfix pirli. su fomi de cuno$linle $i aplicalii. lnteresele snnt considerate baza de moti valie a partenerjlor. uril.LrncLi. ci grade de importanli. Aplic ea criteriului de seleclie constand in efecrulmaximal lsupra cre$terii /n. 4. cu intrebarda: in ce masuri situalia internalionah favo. I0. discutii.mi (prc. suficie de stabile pentru adetini mentalitatea unei populalii tj specificui I Cnllrrdli. C&rrlile sunt sjsteme de credinle si valori. a mass media.106 Jocuri pe scena lumii patea L Conflicte tol este definit de $ansele egaie ale altemativelor qi de interseclia belor care le descriu traiectodile. jndiferent de alte interese 9i obiecti specifice $i transcendand orice diferenla pe planul culturii lor' Patii ac{iunii l. asistate de mediere. principali s impiicali indirect. guvern sau organisme) pot fi angrenati in favoarea unui acord? 5 . !e4i ioteresali. Concepte €sen{iale. istoria . Lista factoriLor integ. Impingerea spre periferie a negocierilor asupra contlicleior de tip disttibutir. Ele lin in pnmul rand de nevoile vitale ale pulaliilor (resurse.. fonduri etc.elaliilor lor $i istoria laclelor ii discutiilor legate dc difefend. academice $i de expcnizi. adeverat). Prciectul cotn n este proiectul ce urmere$te un obiectiv obiecrivc acceptale de mai mulli parleneri. care explici vasta diversitate de culturi lumii. pana h punctul depdfirii suportului de care se bucuri acliunile de fo4n 9i denontarea bazei factorilor {iisruprivj. conlradictorii sa comPiet antagoniste. ydlorile nu sulrl pnvite in sine (frumos. indiferent dc culturile autorilor utilizatorilof. Listd intereselor d. apt se ofere cel mai larg cadru pentru urmerirea altor proiecte comune in capul listei in bate e siruare. Satisfacerea altui criteriu esenlial de seleclie constend in llegcrea tenei proiectului din zona ciriliztliei qi nn a cu]turilor. credibilitatea ameninlirilor $i Sradni de atraclie a utilizdrii fo(€i. Alegetea proiectului camrr? de madmi atractivitate pentru pifli.4/€/ la conrributiile colarerale ale organjsmelor neguvemamcrltale. separaIu i^tidrc. economie. completate (ic un mecanism conciliator) $i men{iDerea contactclor in orice lo. renume $i autoritate lnteresele r translormi in: oriectite ce caliuzesc politicile entitAJilor in cauzi care pot lLlra lor (precedare de bune oficii. tradili $i obiceiuri limbi $j istorii specifice. zate pe resursele disponibile.ii sorietililor $i populaliilor petitor din conflicr. hrana.ullti c\tprindc descrierea actorilo. '1. Analiaa ca. lavorabile consideririi $i adoptirii unui proiect comun (ceea ce poate fi numil rr"dci J).dclix.) $i de imperati supravieluirii care conline $i pistrarea identitSlii. 8. Srr"dt€giil€ sunt cdile posibile pentru atjngerea obiectivelor. Modelul matematic al realiztuii male a obiectivelor prin strategii adecvate se b^zeazA pe utili (sau valoarea) fiecirui obiecliv qi probabililatea ca o anumitA tcgie sA duci la atingerei liecarui obiecliv in parte. de sume nuli sau avand caracteristici de impas in delungat sau deschiderea unor negocieri noi. dc abordarea uneia din celelalte bil.sau proto-negocied.drori contine transformarea intereselor conrune in oriactre acceptabile pentru ambele per. jurisdiclie sau organisme inlemalionale) sau a vastei game de contacte ti dialoguri. Elaborarea de scenarii pentu dezvolarea viitoare a $uslinerea Si combaterea oponentului. .ti $i apoj incor_ latate in proiecte comun? posibile susceptibile de acord.e. 9. ndsuri mobile pe scara priorildlilor. care impune respect $i cunoaqtere reciprocA. indepen{ienr 2. urmate de: olc post-conflictuale Si alegerea scenariului cel mai favorabil tilii soluliei ca ghid pentru acliunile viitoare. 3. Studiu de conrexi. . penhx evitarea oriciror confruntiri sau diferente din planul valod lor $i credinlelor. exprimata in de demnitaie ii aulo respect. competenla $i aptitudinile susli_ ncfii unei stAri patnice.

atribulii. prczen\i. eco- incercarea cle a redtce polarizarea situaliei (prin menlinerea zonelor de intemct-iune $i interdependenli) ti a iniraNigenlel sau rigidit.climat favorabil inilialiveloryi inlreprinderilor San. cu o puternice bazi in sectorul pacifisi. grad de auloritate etc. echilibrut este schimbat in favoarea tendinlei vi olenle ce se indrcapii spre utilizarea fo4ei. Cu cat adeziunea la starca de pace si la meIodele ei devine mai larga Si lilojofia proieclului comun se extinde in comportamentul global. circulatia liberi. Opinia ar putea fi definitiv ca$tigatE doar dupi prezentarca proiectului magnet. cat $i la solutionarea conflictelor violente. de partea soluliei pa$nice. a atitudinii ti comportamentului prin: a) deprinderea de a Iucra 0lAturi de oameni de culturi $i identitnti diferite. echilibrul este anulat in favoarea rendinlei pa$F^zele. Oblinerea Erabnicd de avantaje vizibile $i palpabile Pentru pulatiile inleresate este de cea mai mare imporlanld petrtru flx . prevederile strategiei riman valabile drept componenle fornrulei salvatoare ce poate fi impusi sub semnd urgenlei pdotr-o mare mobilizare a factorilor exlerion favorabili (organis internalionale. putem considera cX sunt intrunite clementele xnui p. ecologic $i in cercurile tineretului. doar acorduri ad hoc. Cu aceste mAsuri preaiabile. erapa de implementare introduce elemente precum: Instituliondlizarea. religios. imbunititirea . ircepand cu lcgocierile. Solulia care se termini in acesi nodel in riabil intr-un proiect ce trebuie realizal cerc si fie compleb€ consolidate prin: a) acoduri juridice $i b) inslitulii i (cel pulin bilaterale) care si-i asigure conlinuitatcaActiritlrtea proiectului nu trebuie si a$teple institulii perfecte. Ea este udh $i in situafiile de rcconstrucse a perioa_ dclor poslconflictuale. in f^za prectiticri. c) invalarea graduaif a loleranlei fali de credinle ti opinii diferite.irea capaci_ Ullii cognitive la scara colecdvi a societdlii.tii negociedlor (apirarea unui inleres unilateral . predomine toate strategiile de mai sus. puteri lucrand in concem sau masive mobitiziri ale opiniei blice). In acest caz de gesti a crizei.. timp ce legaliftii sau structuralistii se intereseazi cu precidere strucluri institulionale. intervenlia unor autoritili constald in Liniile definitorii ale abordirii proiectului comun se referi atet h prevenirea. proiectul comun nu se substituie lnsimasu_ rilor de fo4a prevAzute de un sistem general de securitate pentru tcpnma-rea agresiunii.clor de \enit. l2-Utilizmea factorilor emotiri. sanctionarca ruperii picii esfe mai fermi $r mar categorici p. d) extinderea resutilor si prJcricilor democralice 5i in Iinal convergene \pre mjcul rizaur de valon $l plecepte comune valabile pentm intreaga omenire.cu ori' ce pre!' este echivalentul eufemistic al accepttuii utilizarii fo(ei). In f^za postcrizi..in mtloacele unui mecanism adoptat $i aplicat _ in comun sub umbrela unei organizalii $i legislafii universale. in laza crt. scetu I mii [rur arord: locuri de muncii. in special in balanll opiniei publice. nice $i aceste strategii pot fi continuate in stadrul matur."i.oces de lungi duratii de schimbare a mentalitdli/rr.108 11. b) m6. Punctul de vedere funclionalist subiiniazi rotul foncliunii. ca ONU. in mdsuri sI ghideze pa$ii pe orice cale pa$nice ce ar fi folositA. Est6' de menliond ca acesa lucru este posibil in orice fazl a negocieriloi prin discreditarea justificati a rizboiul{ri in lumina distrugerilor inevitabile de bunun $i vieti omene$ti. in faza soluliet. prcmilEtor recompense pentru aspiraiiile de bazi ale socielilii. incepand cu rclativul echilibru det celor doui fbrme fundamentale (patnic ti prin forli) sansc ale desfi$urbrii unui conflict. provizorii $i perftctibile in cursui experi !ej. Jocuri p.

ten Wo. patterson. \ummPr. Dosey p. *** States ik Am.B. Talcolr. Nobe Dame. Athdenm. ft.. Harpcr and Row. Colomdo. Academic pres.lependezce. Tal@tt.isco l elM dnd Co . 1972. J. Peace Aeai6t WaL The Ecobg. (erls. Liltle.aleJ. Unwin Hyman. Hedley. IndiaM.'r. Holsti. B.'988. Ny. in Lrerholional WaL Ai Antholosr. Hachetle. 24. Kohanc. Burchill.ies. Benett. StuarL. Ithac4 2001. Pesons. Ralmond. 2001.oh. Cnbndgc.n and Cdrfict. colorado. Barkawi. Thioties et . Holimo.. Mtuk. ir2. Mllnrlisciplinary Pe5pectires on PaPulation ah4 trcr. Ma$. (ed. C.. ia Intetnal Wat Problehs and APPloaches' T\e Ftee 27. Fdah.i. Richdd.). 1997Choucri. Linklater. J.d 2. 'rheorr Readhg.in9. N.71? Sdcidi SJJrzft' NY.ertes des izr€dariD. 1 Pres 1951 Capilolul4 eol l Renouvin. Tdak. Fukuyana.!e la cultwe. Stanley. NY. PDlitical Ditunsion of Conflict in MultidiscipLinary Perspettires ah Populati. Theories ol tntemotiowt Ret tions. Hary Eckstein (ed. Jolm W-. printer.ial Issue onsident. Paris. 1979. Ia . I 966.{r4 the Neocahs. Dvoselre.iaz. 3. Chart lon. Anetiu at the Cro$tua. Theory. S. N\ . Roscnau. Prolile Books. Kenneth. Hegehoht dnd Diye\iry in 2 I .i Koeer. Scotti Deversk. /nreridliyr. kndon.D.8.1982. Joumal 'i( huol oiEonoh.1984. .tru. yt lea.es and Co"fii.). 17.. K. 8. Brown. (ed. Boston. SvFcuse NY Svracuse Univ' Press. Caluna. libi Eibesr'erdr. Small: Singer. Otr As/e. Ph. 30. Snith (ed). floben. Mervi'r. Bibliogralie 16. Bosrot. oJ vidlpt. LaffeY. ?fte Pnce ol Peace. NY. 1997. Wallerstein. Modet. Boulder. pavel anl lhterdepen. canflict Repbfts Deparinent of Peac' an'f C 18.a/cri. Sylacuse. Joumai of Conflict Resolunon.. 19. Viotenca and Ctun. Iacqnt. Konrad. Ih?. Amdlje. Ifte 1980_ of Inlemarional Relalions. bbetuli\n rhd Wal RethDking the Denocratic Peace D. Boulder.ess Homesood.1.n. Ardey. 2001 14. 2001 ds.cs. IDmbDel. Manchester Univ_ pre$.1971. 6. Syrmusc Univ.rin. P/.?ry. Philosophi. Macmiltd. 5. (lV Qu est4 qee I'autan€ Pdis. 2006. l7 ' Pan Capitolul3 12.). Aron. Mas. laEl Cartrigh!. y:it. Pait ?t Suerre: &eorie des rcloti'ni int'mdtio'@B' 7. DemnLrdcJ.Praeger. Prcss' 1984 22. The Spe.Pattea L Conllicrc 1ll 15. +** Violence n. Azar. . 1969. Chrisrin4 True. B@r. 21. . Kd1.. Resolutioh: Connibutians ol Reiatioral Senices.al Sr. 32.. E. Piefte. ?re Mo. nlc ?e.. 1979. Frdch L.i Broome. The Diriding Disciplin . 7. 1977. PalSrave.'rout ehpirctnita. Conlt.ttoial Inpetutive. Prs. Cornell Univ. r 977. v. London.J.. Addison Westey.). Ray: Ranberg. Hdcour1.1966. Millenniun. westview Prc$. ndea.Alerdt. London. UPPsala UnjversaY .s. tntematidal Relatiolt Third Debate. B!ll.ory dhd practice of Intetuational Relatiohs. 3I. Int mdtioial Kaufmd. Pdis. Histone de rclaliohs inteDntionaux Hachelte. . David (e.*.ato sr of pace and \var.ll. 25. Pdis Publ de la Sorbonne 1981 Parsons. Lorenz. a.t 26. Andrew.I ns Caurzs. 1951 .tad. N.rr. 1966. 1971 . ol rntematiotal potr. 15.A Estuh. Jmes. London. Joseph.). 1977./ise .. Druckrm.l nerrldia.. Capitotul 1 ti 2 l. 1985. t9t4.rred aJ WorA Modclliig. D. Francis. Hate& The Sytubolic potitics of Ethnic Wat. md 1'hen Ptew".'d. 29. Prcss. Deutsch.e E\plaihed: 'rhe Sources of ConJtict. Valae Dlfete". waltz. NY. 1981. Blom. t3. 4. The Fre€ 10. Mathew. UNESCO. 19E5.?. NY. Globatitu wrsus Reatisn. L Rienner Publishes. NY.N\. Seplembcr 1988. Fr. Univeritv of Nolre Clagelt. Reus-Smi!. Genetul Approaches ro the Causes af Wdf.. Ny' Cffigie Co Rowmd md Littlcfield. 1965_ 20. Houndmills. Hannai. t. Sotue R4lectio6 oi the Pla oJ Force in P/oces. Tre Srate of WaL EsBrs oh thc Th. Manchesrer. Robe4 Nye..Ien. Cu.lt oJ Global lfier. Cap.al Ttudiio6 in Intewtiohal Relariors. Maghroon. So t'.ts. Bunon.

5rj.auili. ceorgeMason Univ.es and Faiturc. 200.e in Southeas. t4. Intemaliowl lYat Small Charles O. Co^lti Prc\Pntr. Christopher: Bants . IJ Nat Hwtington s Ciritization.R.1996 45. 1996.Jr€r ld Suete! Pais. Axell. es et co. H. Europe. Printel I 996 in 50. Lynne Rilnner Publishers' 2002 Ho1st.' London Meni]lan. Guma. Rotberg. Press..F. Th. dnd Crisis Marusenent London.os. Xhudo. (ed.les ol Violznce: Conflict Prcventid /dm. 1997 38. Hugo. Sociobiolosr: me Ne. tgg5.). United Stares Insliture of peacc. Conftict Reelation and the En'l of thc War. TiDothy D. Models... Croadrtry. Mds. . . 17 (4). Michael S-. Capttolul s 57. Chdtard.1. PeacekeePiaq ond Peace Enforc%at Jdie (ed-): Denm William. rn? t /rrc London. Diplohaq.1 Cokcr. Mernillb. Stepiren. lat\don. Richafi'Theory and Resedtcho' the causes ofwdt' 54.ns: Retahin| Ihrnctable Nesoti|tions.. A. Thoms. Lenh^m Press.. Conflicte 3 36. i994 47. 1987. Sheryl J. Brown. Mdc Howard: Rolhman. 1. tnndon. Univ. Oxford Univ' paftea t. MdhoL of 2000. 1990' Cambridge H{vdd s/mre8) ./.. cd?. Washingron D.. 1985.. Daniel. lqnuet. Singef D.. "Id ri.5. Pruit ded. Blackrelt. 1969 .. 60. Bucurcsd. 1994 K. Messmer. H.C.o. United Stales Instit eofPeee 1996Diploda. ft.cheL Handbook of Cokflict The Anabtiel Problen-Solvih8 APzrod. Sofhic. heurijtics for rnposse Re6otui. kine of a3. Washingtot 49_ Miichell. wrsluncron DC BroolrnE\ |71 Prcgres in Wo Pobics A 51. CdsLopher. Walt. Bulion..ok. R. Asbl€y.1907. Andr€anr. MacDonald Pumell. Th@n ing Su. M. Enot 44. Boulder. The cow War and Thz New EutoP'' Macmillan. Prentice Hall.2005.. Gaffnev' Palrick (1..rqi:6 &t XX tidck. Hc. tf.-paris. rhe ctash bt ciyitizatioti and the Ren World Otd.ljion Jran o u . -l. 10. ]nlernatioml PoLirical Science Review. Pfess.or). "/wa4 . Journal ofPeace Resealch. Ghodi. NeA Middk Lar. 1996. poLirique ittauarc Malit"a. Sitzet.Irhe . M./ Cotri.). Piene. Suniyat at the Da\|n of the 2/' Cerr. 46. ?oya\j Cotuplehqsive pea. Naturt of AEtession' 37. p^per 10. Kumdian Press. Enslewood. Neq Yo. lay (eds t. Inslitule for CoDfllct Resolulion. Schraub (eds. Colard. CT. Ten Thousands CLbales.' (eds )' Homeward' 65.2004 7. 1999Prev' 4E_ Lu l.arch Odtsset. Oxiord t n. Capitolul6 56. Ny . w'.athermm. Simon x\d Schuster. 1975. 41.t 52.D.. Gilles. Macmillan. 40.Wallensteen. slitute ofPeace. R. 8..fust. Bteakine Cy. Rubin. Spector. Li1!c. ik the Balkdrs..).2000. Mandel4 Nelson. 1993. P. /1. idolring Deep. Twcntieth Century Furd Pre$. Deqle .S. M. E. Colorado. Ed $liindfice. no 21. V4 1995.and proLLce oa ktnic Conflict Manaeeheht. wilon.. 199J.e$on.War. Macmillm. 163.i Kinber. Reliew Fern&d tsraDdet Canter. LondoD. Joseph V.r Brody. Johannesburg.. 1999. Montagu. Zdtman. P"wsl Sharins m. 1968 James.ry.. Alker. v{isse.don.loclti pe scena lunii llY. Theh iy.i North. Camcti Univ. (ed. R. Resotrikg Third Wottrl Conflict: Cha engesJot a Nep E/a.) p. Petes. 1996.r. Librio. rh. Vavrvnen.C. Moiagewnt oJ Intemdtidal M.: Toffler. i.). Johar Joreen. A. Lnnats of the A^pss.?. Raimo..trrotegic Analttis and the Ma as'nent oJ Olav Knudsan (ed. It? Odsin ofAuidtces. Po.C. 1960 "nc 53. snyd. The Atublsraeli C@Jlic.t)tlll'rlt Cambridge.Th. P-.. Illnlilr4ol. War ahd Anti. Ravmon4 Ctregorv A A MlkiPolot Pea'e 66. Schelling.reFi.Irr telations intematiohales de 1 5 a 4os jouts traducere de P 42. Henry Hotd.. Bmett R. Fftset.:r'.ts Violent Codllcts: A SttateEr Jot D. 59.ace and tdentity. Preventing Vialryl Confii"r '4 Studl Swedish -Minislry of ForeiSn Affai6. Mortville. New york... Methob 'l ^nd Re. Mircea. HancaV. Denoctacv ard war: The End o{ an tllution 62. 1995. 1995. I. a Sinite Civilization. M.n Washitrgton D. pres.lrcptLl dzboiului $i dl pdcit. sisk.Rooted Con'tid: A Handb. P/erett.nattte". 69. Un ed States In.t12 .C.William.t h ematia&l Mediatioh it1 Ettnic ContL.ml? C/ires. Toffler. Catilict Preyehlior in the South galk4ns. Brcwn. 55. Ny. Rost. 1996. Nolember 1995. 3l (3). 39.es. Botlde\ weslview Pr€ss. Grofius. West Hanford. Kegtey Jr. bng WaIk to arr?dom.. Robert 1.. 1992. ts85. Ripe Jor Resotation: ConJlict and tntenention in A\ia.l. Holsti. Fairfax.

112

Jocwi "he

De scena

lunii NY
Oxlbrd U
Swedi

I

t3

36. Mon|agu, M.F. Ashley,
Press,1976.

Nature oJ Agressiot.
Vialetu

t4

37. Mortviue. Joseph V. (ed.), Plewtuing Minisq ofForeiSn Affa16, 1997
Enslewood. Prenti@ HaU, 1969

Cnfti.'j A tadv

Walt. Stephen,Ifte O/i8ttr ,/,4!krcer, Itbaca, Coheu Univ. press, t987. Zannan. L Willian, Ripe Jor Resotutiot: Cotlftict atuj Interydtior nl Asia, New York, Oxford Univenjty Prcs, 1985.

38- Pruil, Demi Snyder, Richtd,Theott dnd Resedlch on the

Couses oJ

Ctrpilolul6

39. Wiison. E.O., Sociobiolast: The Neil
Univ.,1975.

Svnthesis Cambridg€ H

in. Alkcr,

H.R.,

t?
Capitolul5

Ferndd Brandel Cdter, 17 (4), 1995. Brown. Sheryl J.i Kinber, M. Sclraub (eds.), Resolrine Third WolM Coiilict: Challengesfor a New t/4, Washington D.C., Unired Srarcs IF

t

Nat Htutingtot s Cirilizatitu, mefl tyftosel, Review

40.

Andreant, Gillesi Meslrlef, Pler/e,

Jdirter

lo Suerre?, Pzns'

f8.
l!9.

$!ute ofPe&e, 1992. Burton, James, X.rdlving Deep Roote.t Con\tict: A Haadbook.Ilahaft
Prers, 1907.
Fraser. T.

Po.,2005. 41. Collard, Daniel, t€r /elations intcmdtioBles de 1945 d hos ioun A. Colin, 1999. 42. Grolius, Htrgo, D.sPt dleptul tdzboiuhli ti aI pd'ii' traducere d€ Hansa V., Bucurelti, Ed. $tiinlifica, 1968. 43. Hmd€rson. Erlot A, D.tucracv and War: The hd oJ an

00 Ghandi, R., Pedce ard Identit!, Paper 10, Institute fof

c., Ifie,{rab-tlaeli CotrlLr, London, Macmjtlan,

1995.

ConflicL

lll.

Resolution, ceorge Mason Univ., Falfax, Va, 1995.

44.

Boutder. Colorado, Lynne Ricnner Publishers' 2002. Holst, Johan Jorgen. SrnteSic Analvsis Md the Manasen'nt of P

Olar lftldsen GA\. The coA Wat ond The
Macmillan, 1996.

Ner') Eurcpe'

Mi!.ea Tei Thousan^ C turcs, Sinite Ci)iLization, lntemational Political Science Review, no 21, 1.2000. Walk ,o areed,n, Johaonesbury, MacDonald 163. Mddela Nelson,
62. Malitza,

Huntinglon, Samuel, Tts Clart of Civiti.dtio, and the Retuaking vr'o.ld o/ddl, NY, Sinon dd Schuster, 1996.

ol

,

a

lr"s

R; Notth,R,Th. MotuSenent of lttewtio'at 45. in Intematio8l waf, Small M., Singer D.' (eds.), Hom€ward'
Holrtl, O.; Brody,
Prcss. 1985.

64

65. Ross, Mec HowmdRothnn, Jay (eds.), 7'heort and phctice on Ethnic Conflict ManaSeneht, Theorizing Succes ant Failurc, Lofia4

Pumell, 1995. Percs,S.. Th. New Middls Eara NY, Hefty Hold, 1993.

Macmilld,

1999.

46. Kegley Jr., Charles W.r Raymond, Gre8ory A., A MuhiPol4r Peace
hndon, Memillan. 1994. 47- Leatherman. Jdic (ed)i
Vavrvnen, Raimo, Brcakine

66. Rubin, B6merr R. (ed.), Towatd Conpreheksiye peace in So h.ast Eunp., Contlict Prcwntion ih the South Batk!6, New yo*. Twenrieth
Cenury Fund Press, 1996. Sisk. Timothy D.. Powet Shatnry 4rt1 InLtmational Merliation in Ehtu Crnll.br WalhiDSron D.C., Unired Slares tnsrilutc ofpeace. 1996. ('ll. Spector, B., Cputirid, hewistits fot lry)asse Resotwio'ts: Retanins tnlractable Negotiatiors, Annals ofrhe AAPSS, November 1995. {'!. r'orrrer, A.; Toffler, H., Wat and Atti WaL Suniwt dt rhe Da*tt oI 1? -2l" CeM'D. London, Litile, Brcwn, 1993. '/0 varisse, M., .Ia reconciLiation frahco-all.nun.te", potitique attun!,tc

Denffs willian; Gaffnev. Parick Cr.kj oJ Violence: ConJlicl Prcvenih

i?

48.

r"ttaine C,xes,'Nesrtlanford, cT, Kumdian P€ss 1999 Lund, Michel S., P/z'entingviolent ConJllcts: A SttuleSjJor
Diplona.y, Washingtot D.C., United Stabs INtitute of Peace' 1996

49. Mitchell, Christopher: Banks'Michel Handbook of Conflict Ree The AnaLrti.al Prcblen'Solin8 4p2l@.t, London, Prinler' 1996' 50. Rotbere, Roben 1.. Ped.ekePing ana Peace EnJotLzhert d

Methods oJ Cotfiict Prev,nIiot, Washington D-C . Brookings In 200051. Siale\ !.D., Modeb, Methods aad PtoSress i4 Wo d Politics A R";rcn Od)'$e', Boulder, W4tview Pres, I 990 52. Thomas, Schelling. Tre Stnteev oJ Conflict Canrbridge HNard
Pr€ss,

l?l

Xhudo, cMman, DiploMcr
London, Macmilld. 1996.

ud

crisis MaMeement

i"

the Battans,

53.

Wallensleeo, P.; Axell,

K,Conflict Resol ion and tlle End ofthe Relearch,3l (3) 194 war, Joumil ofPe&e

Mds.,

1960.

/2
I

I

Chautdd, Sophie, Ctr?r,Ls d.anflits tlu xX siacte.pads, Libno,200.1.
Coker. CnsLophc.,

fi",,'rr'",/W,r,

LondoD, Btackweti, 200,1.

4
74. Crocker,
Chester

Jocun pe suna

l

mii

partea L Conflrcte

A.: HaDpson, Fen Osler; All, Pamcla (eds.). M Global Chaos: Sotrces oI atul Responses to Inteftatiohdl Conlict,
hington D.C., United States Instilule ofPeace, 1996.

t4.

Rle.ne. PublisheN, 2001.

Hanpson. Fen Oslerr Malone, David M., f/oh Reactiotl t CoiJticl Ptddtiah: Ot'pttunitia jor the UN S!st.n. Boutder. Colohdo, Linnc

75. Donald, C.F. Danieli Hayes. Bt^d C., Belond Tnditlawl London, Mrcnillm, 1994. 76. Dykc, Nancy 8.. Conf,.t Prewntiat StrateEies to Sustain Peac. in Posr Col.! War Wo .l, Report of the Aspen Institute Coniercncc, Ju
30-August 3.

')5. Johnfon,

D. H.N., 1tr,,/z ationat Albitation Dack in Far,,,?, trndon, The Year Bookol World Affai.s, 1980. r)6. Malila, M. (coord.), M.Lanisne .tz tcgtehentare pa;nicd a .liJcren.tetot

d,re

rrdk, Ed. Politict BucDrerti, 1982.

77.

Enzenberger, H.N..4rrsuchen auJ den am Main, 1993. Pans, Larousse, 2005.

Burg.tkri.s, Snhtknp,

')7

Northedge. F.S.r Donctd. M_D. Int

r)8 Omn, Young, 7r. lrkme.liaties, 7t1in! paxies in Intenatianat Cri:js,
Princeton,I967.

PJljricrl A,|cLr\. to

't.

n4trrnt

Dispugs.

t

n.ton, The

78- G€r€, Frangois, Za rrarelle g.opolitique. Guews et paix a4otrd

79.

G€r6, Fmnlois, Parrqlai les euetes? Un sia.Le de gaopolitique,

Lmusse, 2003.

80. tleisbourg. Frdncis.

tz

bascLLenent

du no e, Ptis.

99. Patchen, Ma4in. Rz'olring Disputes Betueen Natiohs: Caercian ar Con.illart ,l Durham, N.C., Duke Univcsity pre$, 1998. I (I). Stein, J. (cd.), Germs r, /!e raDte. Baltimore. .tohns Hopklns Univ_ press,
1980.

Poliri

intomationale. Auromne, 2001.

l0r.zdLnd. William t.;

Rasmusscn,

81. l€sboune, Jrcques er al.,

lzs

perspectires eeopolitiques apras

hftrnation4l Canllict: Metha^ md Z?.tni4!er, Wa5lingron
Uniled States lnstirute ofpcace, 1997.

J.

tr{is

(eds.). peacenakins

n1

D.C..

anentuts d. s.ptcnbre, Ptos, Futuribles, N269, nov- 2001. FoteiEn May/June, 2001. 83. Peck, Daniel, ftc Wal Machine. The Rdtianalizdtia$ of Sldughter in Mad€l, Asa New Haven, Yale U.iv. Pres, 1993. 84 Ross, M., The culture of Conllitt: Interyrctations and hxerests Cahpatuti,e Perspectiw. Ncw Haven. Yale Unive.sity Press. 1993. 85. Segbergs, Klaus; Imbusch, KcNlin (cds.), The Globali...ttion af Erdp?, MiiNten, Lit Verlag, 2000. 86. Watts. 8.D., Cldrs?etzian Frittiot ot.l Futule War, Washington D Institule for National Srrategic Studies, 1996. 87. Weinbe'ler. C.i Schweirr\ P.. Umdtorul fi.boi nadial Bucureqti.

82. Michrcl, Klare. The Ne|9 Geoslaphr oJ C.tttic1,

r02 Bluwens, We er; Reychle., Luc (eris.), London, Brasey s, 1994.

rn,4r,l

conflid pterehLion,

l0:l Bo$e. Michaelj Doschct, Thomas, uN peaceke.ping: A Dacunentdry
10,{.

/,r/d!cr;dr, The Hagnc:Ktuwer Law Inlomationxl. 1999. C.hiil, Kevir M. (ed.), Pr.ventiw DiplohaLr: StoppinE .Wdrs
Trel S,a/r, New Yo.k,
U.S. Role Basic Books, I 996.

h..fote

roJ.Crocter, Clreste. A.j Smock, David R.,

Antet,1997.

At.a, Catrlict Ra\otution: The in Pacenakrry, Washingron D.C., United SBrcs InsriLurc of

Capilolol

I

Mfi\$. Buildhg Confi.lerce, Resolving Co'ilicts, Lumpur, InsLiiutc ofStralesic and IntenaLional SLudies (lsiS), I989. 89. Bcdiaoui, Mollammcd. l? raelenent pacliqle des djffarends aJricai Pdis, AFDJ XVIil, 1972.
88. Aleapapa.

Louhei John, McDan?Jd. I,trki-rrc.k DipLonacr: A Srstems Apptoachlo Peoce, \Nest H^nford. CT, Kumadan pres, 1996. l07.Drucknann, D^niel. Eounda,)^ Rote Con|titt: Negotiatjors as a Dial
108

106 DiaDond,

nerp,,riyen4s. JCR, Dec 1977. GrltuDg, Johan, peace b! pedLcltl
Lurc, 1996.

Mcl,!, peace aDd Conitict Devclopme.r and CivjUzadon, Oslo, InLemational peace Rcsedch rrsli

90.

9l

92

Caflish, Lucius. a'drc,bde Iatuitrage intefttatiqr?. AIDI,1979. Cor,.l P.. In .onci liatiotr ,tz,rdlio,?lc, Pdis, Pedone.l968. Flory,M , Negociatjan ou digdg.nrnt ai AlEnri.. Arm thnlais dtlit

109

r'.,.eftt penuasjan: Coercive DipLomaq as an Allennt e 10 Wal, Washirgton D,C., Unired Srates Institure of peace,
199t.

(lcorye. Alcxande. L.,

rcm.,I961. 93. Cregory, Martyn, Rho.lesia:
Today..ldn . 1980.

lronl Lusdkt

b khrdst.t. Tlt

W

rl0.Hopnann, T., f,o Para.lit,6 aJ Ne|otiatiart: Bargoinnry ontl ptohleh Solvihg ln Flexibk htenotianal N.Botiations and tvtutizli,h, Anrats of
Lhc

AAPSs. Novembcr 1990

116
111.

Jocuri pe scena lutnii
Rupesinshe, Kumr (cd.). Maitin s Pres, 1995.

c,n i.r

TrunsJou@tun, Ncw Yotk.

Capitolul

l0

PARTEA A

II.A

UN, UN, NY, 1998 A.i MaliG M., Cata ONU, BNuretti, Ed. Politica, 1970: v I l4.Bunon, Jarnes. Corlitt: Resolution a't.l Prerention, 51. Madin s
113. Bolinrin6anu,

)12.Bast I'atts abont tli.

NEGOCIERI
N€gocierilc

NY, 1990. .r '' :, Abra'ni Antoni4 Hmdler Chayes (eds.). Prerehtint Conllicl the Past-Comnist WdrLl: Mobilizitg lhtemationat and OrSari?zrirnr Washinglon D.C., Thc Brookjngs Instituton. 1996. lt 6. ConJlict Preyention itr the Black Sea Alea, Prc.eedings of wortshop
I ls.Chayes,

ihe Black Sca Udvcsily Foundation, Romanian Joumnl of

^... ( lastllcarca negoctcrrtnr
Modele ale negocierilor bilaterale

Afans lV (l). 1998. 1l7.iiisher, Ronald J.,1ntura.ri,e Conlid RerolLd,u, Sy.acuse Univ. /. ll8.Galtung, Johdr
\99 Jacobsen.

T'anr.crzl, Pluto Prc$,
I 19.Coodrich. Leland.

U,,tr€d /Va,,,,r, NY, Thomas CroweuCo.,1959. 120.Kuroda, Michiloi Rupesinghe, Kunar (eds.), tdlb Waml,8 Rdrldlrn, New York, St. Manin s Prcss, 1992.

ft,

t

Cdl C., ,!eal.l"tr8 Jot

Peace.

rh.

Roa.t

ndon,2000.

Modcle ale negocicrilor multitaterale

arl

Ncgocieri multilateralet un studiu comparativ
ScoalIr

121.Multilatelalisn antl the UN. UN, NY, Journal of Development
no- 17. 1987.

P

I22.Peck. Connie. The Uhne.l Natiohs as a DisDute Seule'nent InprorinB Methanisns fot the Prcwntion anl Revnuio, aJ C
The Hague:Kluwer Law Internation.l. 1996.

inovativi

l2{.Symonk,c:.
1998.

luJw.

Ro teld. Dan

Prcrention: Sipti-UNESCO

el Ad"r. Ppa.'. S,.uriD "nt1 Hardrrot, New York. Oxfod Univ.

Calea 2 $i calca 3

l24.van walravcn. K. Lar\ wam'nq and ..nlli. t rrc'"nt ^n. and Potsibilities, i^ SJ'hposiutu on Ea/b Wamins and
Prev€zd,n, The Hague, 1998.

Terfii
Modele conceptuale

Cultulile Stiluri dc negocieri. gcoli diplomntice
Ncgociatorii

". jna... de cafea.#fi .i"ffi .t'" fi j::Jf l.? in!ruc. r({ unrt erate In\ocind arnenjnqrrea jecurgerii :I .?.i' :"ffi flt:i:ffilix ll::"1' *.i"l'iri.:i."l:ffi g#":T!::tffii:?.Capitotul I Negocierile . mu.llY.Tff il''.H?""".fJi .ffi iiii :il"J:fl i :i.*:x.-...r:iiTfl "".i.''-"+tl-ulg.. *. T:[. ffi#in" ffirl:Tll#ffiy .jff r.i.f ff t[T il".-nort"*'"*.{ i{:::.. .'".i:i:i"i:ff ":.f il".j::T.r?.!.iiilli:f {'r.i.ii.ei.e. nesof ierea . pentru a inlelel ::..i.'dilu** m* lrr:::y..TH:. i"j rf. ffi ?1:3fl.j o.ra o cea$c.:##+1:?'i.ffi cear sau..lli.tffi iltp.Jjs".il.+*"f''.iiil}:ff lT:1"'i:3i:1i:l:rff 3.#:':.". :f ffi#ffititf .:ff fiffi:ll.jfTidfilii lii:"i[:#ilil ". h to ri )r bzuin_ .:::*y*:.ffH* *{F::.

.iinder1t iuridice sau atuitrule.u t.. sd rpcured ta a7entiite :au ar unlurite rigionati sau to 41te mutoace polntce Ia aleqerca lor tcartaoNu). I 97 I .ra en ob(enabit purejn spune ca net. tehnictr sau . lalenr. cienror In v tor. )a rellnem penlru moment imponanla acordata negocieriior ca pnm mlloc la care pol recurge starele. perioada . uz de rnrtrumentul marematic )j de experien{a economica._. pentru a nu... Nxmeroase $tiillle le_au abofijat din punctul loide lr-dcre. \prc deo\ebire de i\lorie. alte pentru negocieri.9". negocierile au intrat in sfera sta_ telor. desigur. in contrast cu negocierea co- Mttona. sco.ocierite (Lr domeniu inrerdisciptinar intr6 in sferi cercetarii 5tiinlifG...ir". nui itl.. 10 utt a o .'a merciali care presupune un minim de egalitate.tiintifice.. Observem in aceasti definitie legetura direcfi a negocierilor disDutele sau situatiile de crizi.iliohale ale dipl maliei care au o importanld tald pentru o naliune care 6i moveazA cu succes $i ih mod pafnic intere sek (Morgenthau.. .. care propusese inEe dmp model.asupru realizdrii .(le illspirade economice.t \dunei dilpute sau situalii internalionale pti miiloacc paSni. cu o fereasra spre aplica_ rea koner Jqaqrilo}. care pnD rnlurrin..lt inainrcrl. matice (Mnresca.drete maritor nego. resrange o sfera Isrga ln care ele filureazb. O definilie considera negocierea drept procesul de abotdare .n eudei..tIp9"T.. )!oc t?.opul de a prcnoua o arunih i I plegere. mu!A accenlul pe ac_ l':l[1g!g3+ecci"dor ii-ifiii-il 9: rxrrr.A imprcund realizarca in mod oprim sie[ a unor chct.r."oces in caft Prcpunl l\r'lintp \u'| pre pnntp n .de drI rrrorja diplomatreisi a relaliilor inrcmalionalel o llsrhorogte a negocierilor care.l !y1fla: )e7s). EIa impoflant ca din masa una5a-oe expenenle sa fie degajate acele Hs5ruri cafe au condus la reu$rla $r carf..\ ''i ' 'tg . Uansformale in reguli.-T9-:.tilnftr? Ca orice fenomen so_ clar-supxl.!--!Lrlnnt( al inlluenlale Aceste defiDjlii sunt influenlate de pedoada ce a Ace\re defiurtr urde neqocipnlp fe'rrer.l .1. .res -^^._. rrcumrlanle exrerio$e ri mediul polilrc. re/ut.-. 1964). de$i purtdtorii de cuvant ai tco realiste vor sublinia ln contlnnarc metodele trad.c. orientaa {rrc . pacea.Negoclerlte: arttr..dtt? doud sau mai muhe pdrli ce arcepra:d wnarpas. Din sectorul privat comercial. Iur socrotogu (omunicdni ti a dialogului.. o soc. recunoarrere care este lme_ orar otmrnuata pnn legElura exclusiva cu dispurele. negocierile sunt rm p. . fiind atnbuite unei profesiuni distincte (ti aceasta foarte ve_ che) a diplomaliei. Erist:i lucr_ari de isiorie a nego_ ocntor p.. am propus o definiie mai cupriryitoare: neSocre.t. rationaje convotbrn patnrce de . -^^ comun in cond4iile prcaenlci inferese conllictuale (Ikle.nte runt ptocese con4l!!lveJ!!.ilr{cdier?. Lrre lct\ondle ale unor nrmenr. ar pulea mAri eficien!a nego. {t1cni?rc. 1969) Ilu sufi plasate pentru a1li autori mod ln inima activit6lii diplomatice.a pdLii ti securitdlii int rrur< aceste cbordtrri dovedesc caftcrerut inrerdisciplinar al dome_ qi can rnn(a nu ez. aplanarc sau reglementare a sitaaliei dintrc pdrlile int resate lLall.e. Duir6 alt autor.orul id at aj tnS' .c. $i p€ntni a ldsa spafiu fenomenelor pagnice ll:t]11 8re compeulel.]i r. 'nrtircolul 23]u Nariunilor Unilc-"io-t enJrt: Pdiilr ia .t2a Jocun pe scena lanti distorsionat al inegalitilii dintre pe4i. ct cu (iem mai restr6nsa a drsputelor care $i amenlnl. .. nu mai apar...'.. ceea ce ne indepifteazd de la cierea ca expresie a unei situalii normale.U uno.i/Smot" in ioa.t".\9. ca mod.le forDrale )i c0re ta.l\ pul atingerii unui acord nu scapi de teDIalia de a menliona c flictul.1 in eomunl - rciimrrrilol sau a inlereselor comune 9r \ 1 ' ..'o a . rara oe acesle detrn4ii. ((rNe JLXatc an cadrut unei solutii erDlk $ e.k))n obliBg.agrearc 1?70 ei T:nnenii coniicte qi l.tl l: jl'1 pdde. nu cu orice ospule.-. precum tl exr unui interes polenlial comun. .si. unde sti in servjciul i reselor comune neameninlate de litigii sau crize.i. an"gapmeni pe cate rudtcnfi. .. ndsurd sd pund in primeidie menli er. afbi tftjj.?rtu_rn€rndologia proprie.. sukapirot netipsir :l]:].cerceliirii $liinifice. toatp. sa caut? o soturie nrdttd t i( p obi.-_.a.iotosie a nesocieritor. Chiar 9i cei au inleles importanla Negocierile ca ma ifertare tipicd $i esenld insdsi a metodei di. 1966).='niiu-. gocesul negocierii I inspirar srudii p anatze bazate pc merode .

lr 'ld15rrul I.svUqtu acE4ljjl rioadi de joc pq In{giD9-n pr.r!/lq..ra 5a upoleon.r etrho.ot rli J at.alrele.n'lnf ri oeanelor 'k..l €.i.49.i/4r.:ojhl.1eciul ue rn.' !S! ' prnencn yd -a. incercarile $i e$ecuriie.' ?' r'i.". Crerra Je@n . u lurtr otennd nulruni trle in fo ndrea a raDleior.i.!JlrillJ-ri./\_ok si er. negocieri de mediu problemele globale: hrani. au reu$rt sa opreasca cursul evenirnentelor la pragul unei catastrof.irea l. e{penrzr. ia. in carc nego\ irro|ii. legaj$nn Iir JLrsc.--!l ncaocriroril"r. dar au ajuns si ocuPe pn palul loc dupi crearea organismetor intemalionale mari (Liga Nar uDilor dupn sfir$irul primului razboi mondial. habitat etc..rst!eilLrft. in rnod prrr. precum $i \ lie $i lalent personal dezvoltaie in activitatea practici Ar fi precaut a se plasa negocierile in aceasli lumind a unei tehnici renunli la ambilia rigorii unej teorii $tiinlifice.c.r '.l de apti(r.lc uneon J\cun\e inlJi_ lrer \au tLrdcc.ln-ioiifiEit neg.rzboaiel\ ce fah paz-f3!9. De aceen.ciar. La rideciDa schirnbnrii Elemente noi li de perspectivi. dar menline o vul degaiddi unor norme praclice care mAresc eficienla lor' Alenlja dattr negocierilor in secolul nostm este reflecnti pcntru feducerea raritetor si tiberatizarea comerrutuiiniii-ii6n..uri r'li. aceer a jocuritor de simutare.on N.coTqucn e-r clrdi-ii.ulurrr accepHbite penlru ambete pa4i Spre deo.ate marerrrariee-iiFre?inlerriirli. .t' c'ir-d..ercrrri pretirnirarc.\.il nego.jn_ cepe in toqq miteni. Organizalia Nali Lor Unite dupd sfar$ilul celui de al doilea).. rnarrrrr dc d intra. "oalra \u^r'd a rmpinpenilsggrs!]-qu-pLaluLallua tir. ( I llcut u/ de teona jocurjlor cu doi Dddcren-.tir./.rreftle..r uner . ituf cu mdi !:.tpt. Nu jpuse.tfconomic rnlrc cumpanii Si sindrclre. si semene mar mult cu produs labrjcat dupi rcguii precise N tablou reu$it decat cu un ciefile Congre.e_ Drrc oe negolrente gu\ernamenlale din planul i tcnralronal.e prin rezulratele .!U. suu ie\endic:r srlanale care aU in. populalie.lora rec egljl hg I lgf*Lle. ierea reati. sulanati erau . iu|lal i{l-rriiTiri eluhora in lra dc ongrn< rn rru'!runi dcrari .ului $i innullirea activitad. mar pJtinri conc'uLtenrA. cde unnareau .nolte. negocicn pri\ ind tarea economici.r .d d? iopctt)tLidtn. s!u vrelrr de lus]-d '-re -l . cdre cL a.ia reusit st minimizeze pjerderile lirii sale invinse $i cliar sb i adu \ renr din Ezilarea intre camcterul precis si clar al negocierilor privite urghiul $tiinlei $i conponenta inefabila ti sfidatoare fale de ale artei nu este proprie doar negocieriior. o :rmulru prin c}. plu al ace\lui domenju.ii a fosr Inrrxnlarea jn foase de p"19994r..b. Complexitatea realizirile ior sunr ilustnte de cazur negocielu!-9ai! i!-qqgjl circa 140 de staic timpdg Ll_g']1_eS!1ru adoptarea unur regnn F. Ru dele CATT . ' e i dc poliri(r . on(\iunii jucaloritol 9i a echilibruiui. 'Djn teoria jocurilor s a desprins o mcbdA mai Dulin fomrali z-li.:.u -acler mulljhtcrdi.au ptctde. rirrur@@fffiiro.lfi (J r/Ll fonci f/lrrrl Li r. ncgocrejile .n. Detj cu ridicini mai vechi (Congresul de Viena). negocieri liii '.e Richrrd Cobdepra ryrlqa rd:r/: .l a-fo u".nr_un. cand alteLnarrv jL'lurile ftrorilor re/tl J.le Rr/qo'._ re\r economrc. ". de. . Ncgocierile sunt nica dc bazi a elaborlrii de solulii la mailc prob]eme g ajungand sA se diferenliezc dupi nalura temei abordate: negocl dc dezarmar( saL limilarc a inrnnjrilor.rmri bl'. A doua jumitale :r secolului trecut $i mai ales ulrimul deccniu sunt canderizate . in ciuda consfangerilor la care au rosr supuse. Sub egrda OtC {care u Intocuit CATT.c|lrn!.j \. PriDcipalul merir al modelelor matematice este de :r dtulr rarjonJrnenrul ri Je r Je/valui aspe. (rl 'i . economrce lrrn\nrrionale au du\ roj h prutrterarea negocierilor cconomrce ti comerciale.?r'/. ijnbunalateasca tacrica ne8ocr urilor 5i obrinere.rc pi . negocierile multilaterale angajand mai mulli palleneri tu sera umbrite de negocierile bilaterale.rsrrga .l.. -.conccple ca Ja!_!ErJ!a!i_&!h (n care ambrr pur c._ I'.or. cu lrA\alun propdi.t22 irvenlivjtatea JrLutipc scetu Iunii 1or fac ca o negociefe bund car t23 nego_cierile. u Ut.rui.!1./borr'l nu''lear uzul annelor de dislrugerc masn.lnct 'jr_ b! .e ru(En de il I I I I I l I a schimb:rii in roare domeniile. nricsordL f rud u l-d. a .oril b. intuilia Si imaginarir celor in cauzi au ca rezultat tehnici fi procede€ carc conlin potdva rezultalele cercetAii $i reflecliei teorclicc.cne. J. de$i .ului de la l8t.Cepri_W b. Dezvolrarea specaaculoasi a comert..tu ina!!11:!3! Teof ia jucu. Nu esle ala cale sigurA de a uni lumea in legAturile pecii"? . denoti 11 r r li ccologie. Existd numeroase d nij in care expenenla.te o accelerare sti progre. dc .rii iLrelrte. re"ria jo. ii atliE.e ireparabile.i :\LlosL.ip.untor€inuoiLr. penocds grevetor nume_ vastb ljteraturd.ii modchre.nlre irrme S.''.( omedul ltber esle diplomada lut Dumne/eu.

e.iirulrr." Iata negocierile tntr o noud posruri. rrd o urTeala lunddmentali pentru .ii. Ncgoc@ri 125 .'u o \prr. dac6 ne referim la Grecia tici sau Ilalia medievala.49r. .Uinchit. . Acest experiment istoric. dc ( /rDlrdand rcsiunito. 'JU prin .llr I'rc b.oneLelon9mie lrnanle drr )r perlru . atft la un nivel perior. Iomare. 5. iait d"dTatroiniiiiiisistem juridic complicat pentm i rea a l5 state. o rura (etcerdnror 0e retdl Intemal'onale care Ie de. Timp dc secole. pentru fluxurile i mafiei. da nd u. Spector $i Zartmann leagi rcgimurile Inseprrabil de negocrerile pnn care ele sunl initia.| .gqp4-!Lr-eero!al9.t. modilicJnd comperenrele crxl hc "ni.r'rrrrrrri d< rcgl ^ 'rn . ele angajeazi acliunile perllor de a se sirua tn interiorul lor. slLc deoseblc 0c inregrilrea regrolr.\ Tratate. mentiri.uperior)e pr"rJuc.le perfeclare c melodelur negocierilor.l . inrent'ticrrea.trred Lle Dace.raLieiriromuI'.e i fr pul. pe hngd reguli $i regle. acelti factori au inlluenlel procesul negocr mdrindu-i slera de aplicalii. arbitmj Si coordonare.'ociefi. i"-iCio. fleclrei asuDlr oroblematicir nondiale 5l crealea uner noi 'oltd te! pe lema salvErii rc\urselor taturale $i ocrotirii mediului sau indirecl. phn . ASEAN. inclusiv a celor pe care giunile le pislreazi in raport cu exteriorul. cvasi-institulionalizata Toate nile UE sunl reuniuni de negocieri Pesle procesul integririi regionale se aflE cel al globali ilustrat de irelevanla orictrei fronlicre. Majoritatea conrpaiiilor transnalionale lird si devira e. Toate acestea imptce neqocieri. put.rle er rf r! iiin. -t nirie rcgimului. r Gnl-ulir e-st p.le dc .piir-iG-ilEiiiii?T-coi6i.chid perspfcdve 1" connmrc rnremationat. o'a5ero'. finanlelor..! sul ttiinlei manifeslat in sporirca firi precedenr a rrln. bunurilor $i persoanelor. ddicandu-i importanla Si inze cu proceduri li tehnici noi Si incepem prin mirirea numiruluij i1e au fost practjcate cu nale. cine poare negi rmpor- aprinse intr_un sistem Lle comperirivitale ridrca!6.re:. ularib namenilor ji seri icrrlgr' Cer Inrr a!rnrrri e!c Unirrner ropeana. cu fncltuni si obslacole numeroase. r.'t t v:. dar $i pe langn reguli. ca mirirea inegalitelii Si pierderea coeziunii sociale. mani_ numeroase abuzuri ti avand consecinte negative pe plan so'est:ind oial. Nici un regionalizart @Ap. ca d. d"ua prc!c. devenite state sau regiuni autonome. ne de diplomatii statelor sau ai cetiilor..iea de cenr re. apariLir conceplului de regim d inaugurar Lrn nou cdmp. Mai mulr decit atat: fieca din aceste cndteli iqi asigu|a coerenla prio transformarea negoci rilor in mctoda permanentd. in rapot cu slatul-naiune clasic.t. jn tq8l.rasner da o defi.:*!. cu perspecliva de a rcuni aproape 30 in deceniu..soiiate prin capital iau acorduri cu trme din \u numri megaproce. consacrat pin moneda uni este secondat de aparilia asoclaliilor zonale (America de zona Pacificului. ln viata jntemalonal6? procqsul crescend al privatizirii nu face decar si mareascn numbrul?e aii6'frTi sistemului auzarx Iace decat sa mareasca numarul de actori ai atara granitelor.ica ti administradvA.in e. f. a tranzacliilor ti ducfiei."::'*{i. pane la punctul in care eje in[A in nume proDriu.ie h cqre expectaliite actoritor con|erg tntr-o arie datd. organisme intemalionale. de gesdune sau guvemanii.oppt in. pre:r u pJfle drn Jribuli'le slalelor ri )ir crscf enlilililrln\n nrle In speci!l nenlru .e pulemrce: globili/arca si f-rrclenLa.lnrucir regimu_ rile presupun functionarea unor activitdli. no". ci u rneroda conrin-iiETe-i-iiiitjiEfiii!6ilFE-no ilor regr intrri inremzjfi dn5lF:i:re-"--in-noierCin-EldFa-TEareronsr iru.-..oapc I q() de. derularea noua categorie a regimurilor.. cre._) . cat $i la un nivel inferior.u?ra negocien". In 2003.6J"fr s.ne IIlnd companiile semntficalive din uiiiGfri 'iiCie *i n^r. * lo/.4 :\ 3 ale proiecte inri in _/ _ . (4n n'velul infenol)aproape roure \talele efecluea/a descentrali_ pas al globalizarii nu se face fira negocieri \il" tanla unor oraF ca Singapore sau Hong Kong.-"i.srorice \c i:tstrjLLq:.'#i:-:: mentare.dg !!qr9 isi propun M-i in lume..dc (orllrcre. pu'e in mi$care Si mai ajes inlrelinute: . dar cu rczultatul aPariliei unor noi cntitnli ale c relalii dcpind de negocieri continue. de deci..rn. Asrfel. in circuirul inremadonal. Nu poate fi uital nlci rolul diplomaliei negociedlor putate de gisqdc-i in relaliile cu puterea seculari prezenl insi asistim 1a apqtpqg:lglagjgli noi.iiji i p.i.:!:#s.124 Jocuri pe scena lunii Pa ca a Il a. MWECOSUR ii allele) cu grade de i tegrare diferire.ele .ul tehlnlociilor din care sc de\pdnd prrl d namismul lor . Ele ru sunt numai 6iddTe a in.

-------

l

Pateaa

-a. Negocieti

127

Capitolul 2 Clasificarea negocierilor
Din definilie reT.ulti o apafenenli a negocierii la familia
melor comunicfuii. Dar ea este o expresie spgciald a c canclenzati printr-un grad crescut de explicitare 9i de orj clari spre un obiectiv constand in realizarea unui acord. Existi literatura contemporani o exaltare a diaiogului ca remediu la ori neajuns ce trebuie remediat. Dar dialogul nu este decit o necesari. dar nu si suficiente. Exish chiar rn comportament tacit Dirrilnr, crre iodcr IolLl urer negocie!--li*.-ca dialogul .i ribS
Esre ceea Le;m puter nurr' (6ion.so' ie'ca)-c?n';1ryg!5r udn.T'ta \emnalul uner Dunrvollle 5l rl unrlaLerale menire
r

*'"l'l,ffi #lj"l ;*!,.ff *$ff*,: ;.,":.]il f :, :n iff; jl-:l'il"'ilnrl are rerar jiror-iiiEiidfr6n-are. porrr,cr,. economrei, :::lf'ffJifl1:,:T,l"Sfil1'f :,',""'J:;,. "^* rii hrana sd.
illi'1::,j]i1:i'::-i'ilra

irt,*[:H"1''ffi tri;".'r'"#ll;;J*;t#":l:'iiii".?'*f ma,erie negocienror in

il

de pre, ar p;uu-

; ."",il:::::jli,:JJ.::l;,",ni::l:l{*:J",:'j;,,.
fyq:**i
sr ulp, .n,cru .r{aDs\frstle, carc neeocieri .ri once nilL,E pnma

de activirili, fiecare ara$ara domeniului :lj:t':,:-Ti.. D3r-ls€9sL4gts-s1$rfrsd$j !,qJ,r\d

:i'

\: -rtnF-inielecii Tdra-lE fiCifinficnid. r=il-Ti.:npune .'fiplu- p;;; 2001 pe ror parcJr"ul neg"cierilor pcrrnr de/
mare au existat misuri unilaterale de reducere a annamentului Je in. erarc lgEnen!sQ{,,. lerrc.

ffiiiril:tf"rr,ffi#
i;:i :lii: i':,i; :"i:ll il."Tlll:,l:l;,j'arga
.r-r
asi.,en', a .oc,
hiar in prima tumatare a secolului. In rrmpul I igir Naliuniloj,

l;T:::.:li:""::'::lid

si

cea

urilr/ale iq4a/J de pregSlt19 a nePocrcn pfopnu-zrse 'unr: vd,r discfere\' diai -, de corr.r.?'rdEiEli--m,r mulre ori 'ecrere sau mr presupune ' gul, conwrsdliile (o fofiA mai avansati care inci subiecl precis). tlezbaterile (c e au folmA fixatI), rchid tilu rcd€r.e exploratorii 9i .onrorbirile (ca o formi $i mai avansati
vederea

Fg]Iji+m:!\+{:jg

discie.sr neangajendteti'persoriA?e ima.roeif Afl uniunilor, meselor rotunde, simpozioanelor sau conferinletor lifice. darFezbaterile, schimburile de veden_sao
oticjale $i ao-fir

Primele tfei forme de prenegocieri se practic[ curent infbll -ii-FiGut

orientirii spre un scop).

[i ;j;fi ,hl :rilfi +,{r..:r :'f;i:iflf ,[ ;ttl ii!+lffi l'lJ ii:..#l :"}:R:l I ;:.:"*lm:.i:l lliri:iTlltl,f :i:,,x.t"/il,J:r;"]:'.i,ff;1ru,t* lii]'"lti:#li', f#:;J;,f" i:*frmHH,, :H:j;l,lll:

m e de cumun ' ii.it ;t"nt, ni,ii a-i;i-6f6tbrilor 5i cercetdlorilor 'ii"atrfij;t iribuic nr numai indirect $i ocazional la facilitarea unor negoc

ir'ffil; qpfm
.

._Nry11!91!!i

ca faqrorui o,"4r?

p,r/,c,

ci 9j institulional fi conlinuu. Teoreticienii negocierilor s-au stiluit in breasli. anunli in buletine actjvitatea lof, ca dc exe PIN rProcramul Neeu(icrii Inreu.ruoldlel. 5du fomeJ/5 or ui'i ii .inrrc n.inl,-iieii.-'-rr, ..Le c cSl\' dj ll Cencvi

.iltii "iil:t:ffit:"it T:::::,"tiflt:Ii:li.titi,il,fi,l

;i:J.,j':,*jff:'l;lj::t i[,i lr rrr nerulburara de rdr\crctir fjeleinentc ,e /nrronrJe

it:irii i.r:;

tll';.fl:

"rm- ;if

*'r#, I t t,*:r

"

128

Patea
panener

a II-a. Nesocieri

t29

Ambele au tradilii vechi. Deti cele bilaterale au fost predommt secole intregi, cele multilaterale au fost ii ele practicate. ca eremplu in Congresulde la Viena la l8l5 unuldrn cele mai ar€ c^zuri de celle islorici h secolul trecyr. aitivilatea nur selor oreane intemationale a dus la lnmnllirea negocierilor cu mul1i pirteneri, pani h punctul de a crede cA negocrerile in doul ja4i stau singure tap in faF sunt-pe cale de disparilie si in acest caz. contextul extem este mult mai semificativ, ir ca url cor antic comenlatol fiecare gest al celor in cauze' Teoria nesocierilor s-a dezvoltat cel rnai mult foloshd cazrl ft lateral, atet d; fiecvent dupe cel de-al Doilea Rizboi Mondial, ll a fost existeflta- modelului oferit de te( patroni $i salaxiali. Motit iocuriloi cu doi parteneri care se prcta la acest tip de neg "Avantajele devin nesigure o dattr ce teoria jlcudlor cu mai ae aceea;i claritarc 5i precizie ln ciuda iacrcrului lor predominanr. evident ih loate negocierile organism resronale. negocierile multilalerale nu ocupa intreaga sceni'

\ |

Suvemamentarc. Aco.r.lurtte de natnali?are pun

rllului existent Si altele, cu caracter aproape bilateral, lntre nou] fl organizalia la care accede. primele au ca obiect $i revi_ zuirea_ propriei structuri, gAsirea de noi fonnule de organizare, ceea ce le lnmde$te cu acordurile inovative. Un alt exemplu estegfgfit ad,iiar:a ld:9lLte4rle-loterna{iem]e. caje ocupd arentra.ratetol |c rrrnd projrlemrea 0ala acordurilor cu vocarie unjversala in mate,re 0e oreplun aie omu_lui. drept diplonatic )i consular. drcplul lrala_ le/nr I 5rera de codificare a djeptului inlemational. erol;Fa orga_ Drzahrlor ntemaFonale ale statelor dezvoltarea uda$i a celor te_ $i

c3Bil!ll!!ian

nesarisllActnroare.

"*"*ii-iJ.".ri"i#
surarea lor.

I ap'an1ia companiilot muhina$onale tca cete europene impune

t

\.

1:-lylt".o" .1" lrnl."ipre(ia juridica a unei nonnalizin de fapr a retalrilor inlre enLilAlile in cauza. Negocterile pentru incelarea osti_ nril|1or- penlru rertabilirea relaliilor dtplomatice. penlru incelarca unel slafl 0e embargo sau a unei mon oriralri. penlru plata unof anerate linanciare intti ln aceasti carcgorie. prive5c n;a imra4irc d_.. bunuri. reriro_ ::1:!"!,,::!: !u'.,,b,.lrp
ASI!: suscepibjle de degenerare 5iatui-ecare innonnrctiG contrunletoue pa4i. din care una esle mar o[en,,\a
5i a doua

JF 6]h" *i""iii". V urmitoarea deftnrlle: proces in \? fac propunt tt c^pli'it?
nod ?rplicit, n scopit ajunse'ii Ia un a'?ts asqt! unui sau asupra realizdrii unui intercs cofiun in coruliliile

b6nci le. cu Dublicitate redusa $i tarzie. lh come4 care reprezin6 o cumDdLrdlor - varzalot, eh sunl de asemrnea prezenle dt clasiticare a negocierilor ce iqimpune e\le aceea dup?l negocieril Ie, o.''ror !a nhie.rirc F: a tost formulata JFilr.. aulor Lue da negoci e" , toit to'."utara

sau a doul mari companii ir

istfel, cind citim ttirile desPe contopirea

a doue spatele lor stau negoclen b

ccre rnar

'arc

vhL

delrnsivi. Tn calul nesrmerriei intre celc dou; panr. se poate niunge la impunerca unei .oludi care e(le susceptrbil; de conresurl IrnIroare. In curq.rI i\loriej diptnnalfl:d_lllllllir d insenlElcun_ rrunLarea carc r prcceddl sau unndr Ia,,boajgl€.,Eir_:t!qtore;;pa_ rrJ <au dr\pantra Je sl.Er modjtic-aritq-renroriale. .chrmlj_ej )" rl:11,. de iliuTii .r_q !9mrn4,ie r o"ne legari Je racitirut de purere.
Lete mar diticrte. cete mai .u'nplrca'e. cefr c( e\piic; arendc rcorctai; de-re;it fr .:;"dil$"":J ."'fi :":*:; ;tiii:'f*#:;i. i; lt"fl

'rre.e nrar

Neeg!ienle oe dr.!ibuli< \unt

rllrl-ldrli.e

cJ r ca./ui contlicretof GermJnra Amoele,rrJdl|l ,\atoril|cdi: lLrbuibile sau.bunuri greu disrribuibile) dau na$rere ta cori]icre per(Iror|ate 0rnt|e I rdnta

LuirTiJnll-r.rdhi ;dinitraie tr,a. p";a ii,"JrsrrhLit. rmpa4ir .du nego, ral. ln aire,ru"ri, Oi:rnUuiia pri,eyr. N r.rn tangrbrle. rlaf par( jncchitabiiu pirrii dezr\Jnlrjate. Anfel rIr ir gd\ctre de\al .otutii ren fofare urmale de.ontiiclc viotcfle,

"r;",,ni.pr,.i;,

se por.e feperr trmp dc ,ccotc

ii

Icrirea
,)ri r r

,ln Jce.rc ,irJ"(ir cJFrnr a egu(re,itor di.rn.,.ri\c o doir Ielocrerjle din uftima di\ rziune

128

Joc ri pe

scena

lumii

pd

ea

a .a NeSoren.

aL fo'L predomina Ambele au Lradilri vechi Desi cele bilaterale au fost $i ele.pmcncate'. ca secole intregi, cele multilaterale .-".0f" i" 8""g**fa. Ia Viena la I8l5 unuldrn cele mar

,"

i"Lt*-e*"i"t"*4i*ae -.it pi"*".i,

;;;;

a dus la lnmullirea negocierilor cu I punctul de a crede ca nery:'"t* '"^: pa"i u s'ingut" tula ih laF sunl pe cale de disparilie t;r4, qiin r.".i."t..oni.",uterrcm este mult mai sernnrficaLiv ir fiecare gest al celor in cauza' lu un "orn"ntutor "oa nego"le.ltot .-a dezvoltat cel mai mull.tolo-tld i"orlu :Yul uiai a! fte"u"or aopa cel de-al Doilea Rdzboi Mondial' de te( paronl li salariati. Uotiwi a fost existerta. modelului oferit preta la acest tip de neg ool'putt"n".l care se iJ.uiioi jocudlor cu mat "o ivantajele devin_nesigure o datl ce teoria u.e"u5i ct*iut" 5i p"cizie ln ciuda iot p."aotin*[ evident ln loar nego^cierile organism

.J-r"i a".a!t. isrorici in

secol'rl necuLacrn itarea, nur

fu

*ti"

guvemamentale.

r* e.I'ari€tu16. cd-re ocip arra Irnd prottterarea acordurilor cu vocalie universale in mrrer;e 0-: arcptun ale omuluj. drepl diplomaric fi consular. dreprul lraldrcror $r-\tela de codificare a dre ului intemadonal. erolLUa orga. nr/allrior In,emalionale aie starelor deTvollarea uria5l

n)ului exislent $i altele, cu caracter aproaDe bila partener $i organizalia ia care accede. Frimile au t zuirca propriei structud, gasirea de noi fonnute de ce le inrudefte cu acordurile inovative. Un alt

'r'-"d: rcrfq!#lye4ule

exe

$i

a celor ie_

r"t"J

i

5

Aco,t du

ti k d? nonnati o."

pullj!4!!9u_A!lp:au_:Gciro*..
penllu iDcetarea osU,

;##i;';;;;fi;l;?a"
[i".rui i*

mullilatemle nu ocupa inlreaga scena' ,""i""J., ".i".iatr. europeTl ap-arilia companiilor mul(inalonale(ca cele ilp:T gtirile despre contopirea a doua citim isf"f, si.a.!" "ata ln- spatele lor stau negocieri bili u aoua.".i

i

Lan"l .uo

"ompanii Ll'"u o*iiJut" ."ao.a li iaflie.

i;

come4, care reprezinti o

.iJl.rt" obiective /CXe \-li*nout u definilie: proces in care sc Iar p'opun?ri evkitP
6
a! mo(i etplicit, in scopul ajungerii La un q99.r!

'-

cump&dtor

-

vanzitor, ele sunt de asemenea -^,--- til u negocierilor ce Aimpune este aceea dupa negoc'en Ea a fosr lormulau dPtlle autor cate d;

prezmte

riL'rge la impLrnerea unei solulii cde esle bu.cepdbila de conr.rrri ure^n-oare ln cuf.ut istoriei diflomaljei, disribulra a ulsernrat con_

intriln aceastd categode. de distribulie privesc noia ?mol zone de oen,l",i. ""qrao-tau. ccre mai g€!9: susceDdbrle de degenemre-9 r-ILrnEe inion fticri. G ele se conltunu doua pd4j. Ju care una este mar ofensiva fr a doua n)at deten\r!4. In calul ne.tmetriei intre cele
lnerarc financiare

lnrrrror penlru reslabilirea relalitlor diplomatice, pentm incerarea uner srafi 0e embargo \au a unei monirorizbri. penhl plata unor

::^iyltj..ol ". :"."l,"lpresia juridjc, a unej normali.,Eri de fapr a reral lor tnlre enfitiljle in cauza, Negocierile

\ Acodwite n,. re\ur\e.

p,;rHl*#iL;lT,jl;
douil

pi4i.

<e p661g

",,,,,r(n fltra \au

(je

a prcceoar sdu urrnat

rtlqaiclc_tllse
t-e_

drspdrtra de

darorea/a ao:l_
pLi e e

)B!c

ltod,ric_an

d";*/r,8ire vpie qunl - -,Ar;inle
sr de scurra durara.

in condiliile pr sau asipra rcalizdrii unui intcres comu unot ing!!!e mnllictuoto hle

dau nattere unei negocreri relativ

\i

5

i-r",J" S r-.*arl mai mulr. un prilej zele finale posib iurii-prelingirir' ElFsrinr a angj bilan! al anaaiamenlelor antenoare. o teinnoire au ca rezukiL rn pnncipc menrinerea rrd'! ?4o---ului ,r Acordurite dc ettcnsi{nP sunt inrudrle cu cele oe larrrrnrl Qsensul menlnerii unui acord dar vizeaTe aplicarea lui e're dl largirii I ,, - -iare-ii d; p**d.ti cel mai ilu\rrarr\ caz actual srrua!re Lyll *c1j:te. d"li 5 ;il-"'"p."". El ,tak ca in aceasra ai ni'"r"f", una multilaterali intre nembrii vechi

frec\entre inlre.ui't. a.1gAq"B!l!e rermen limirar riconrin in cl

t-"--,:"7

Xib_uibjl: sau bunuri greu distribuibile) dau na$rere la conflicte pe_

de ceJe mar dit,(ire. cete mr, tLrnsi ... (otrrlircare. ceea Le tr e\plicj aten.ra acotdat:t,je re"rt,ricieni. in cazririonllicreloilSFnriiarc i,,;.^ orr;;.,, i-ai. pr piia-F ii ur\rrrburl. rmpartil jau nego.j . ln alle rrruarrr,IslIibuiir "m, pnre>re r)Inufr langrbrle. rlar pare inechirabiti ponii trezar.rrr.ajure. ,+.ricl Iu.sr gd\e)re decat .otr,lii ten-purde. urmrre de.onflrcle violente, lrrrLi'ranta.c ie f'oJre repcl! lrarp d. secote cd .a,,ul iir cunnr(relol rflr{nr'rare d rtrc fmnln )i CermJni.r. Anrbrle \ir,rdrii qraJon nedr:.

['##Hi: ::.'";ffi* :"Jilt :f-'::ff#oruFdF di.r.ibur,e.unr
I:c+I+

rSilgnate. sctrimUaii )o_

"'

lJ"lcr din rc(.te
r'rcr i

.

el"f".i

dnJr

uarii ..rpcrna a nego..ieritor

cgucrerite djn ullimc Jivrztune

rr\lrib .\e

o

Categoria vasti ce lipsefte din clasificarea lui Ikle.orcvun . este semnalati de studiul regimurilor.ii:. unor focare cronice.tarea circa o suta de organisme de cooperare regionah.. cei nui apartjnand sferei de civilizalie ca tehnologie !i cunostinlele ei' i ce1 mai lent sferei culturilor.'.-. asistenla tehni Iri. in lu . librdriitor ce oreri recornandari ll lor au intrar dej^ il. la megaconstruclir cum barajele pe fluvii intemafionale. Neeociei . s'a'uri'e \un' ca numirul $i cxige.. Ele compenseMb absenla aurei marilor negocrerl prin irgeoiozilatea. financiar tehnic. a apela la un nou tratat sau o conferinli. eficicnla Si efectele lorbenefice Disculia asupra clasificnrii negocicrilor ne permite sa dem la intrebarea: sunl ele atat de diierite na de alta ca si . 9 ..noi obligarii. ca un subiect alrtonom.ple l]1"1"i!.Jiltjrea ajutor umanitar.De aici decurge $i cercetliri dcfinite litatea de a tace recomandiri genemle pentru pregatlrea 9l $esc tr5sAtlrri comune ce rarea lor reu$ita..^_!1t \ -:a Acodurile de inoralie exprimA .*fi:1"ffr.t"!. dar sesizabil in viafa $i gandirea tict. la unifiiarea marilor corporalii. ln cadrul dinainte Dertru dinamica lor eficace si contjnui.ii:l.niitalir.. inspiratn mult de relalijle interstatale [i de rezolvarea litigiilor. evolulia integririi europene $i lnfiin. VidA pentru funclionarea regim este rezolvarea prcblemelor ce apar zilnic in gestionarea fir. adaptarea la programul tehnologi modificarea circumstanlelor exterioare presupuoe desfd$urarea intrerupta a unor negoci€ri manageriale de intrc$nere sau m€ntiner€ a unei activita.'. pistmrea \. .ffJ::liH'. intrelinerea lor si rezolvarea blemelor inteme sau c te(ii. ci doar un camp vast de activitili sate ln seama tratamentului adlloc. intrucal in ciuda djfercnlelor' ele tml pot 1l supuse unei analize teoretrce.r loc pentru o teorie generah.t.€r tp]j.:"**a de tndrumeri in acesr domeriu o arard /'"1..a.":. cat $i pentru pregnlirea negociatorilor cerinlelor analizei. creeaza noi in lutii si lanseazd noi activita! construite pe descoperirea $i explol l3t penuu areserea rca interesului comun. Este suficient sa ne Ia rn noiu iE. specific fj ghidat doar de rienla? Evident cd nu.ti structurate tot de negocrex l nale.130 Jocuri pe sce a lumii Paftea q II. :1". solufii in problemele globale ale omenidi Ri crescut al schimberilor ce intervin in viala omenirii. Aproape tot ceea ce s_a intreprins cu in viafa intemationale a ultimej jumat6li de veac s-a bazat pe ciei de inovare: extinderea sistemului Natiunilor Unile. (utlr\area huhb)_ur of ir o uaF feri. indice negocierile de inovafie ca ifftlument Prelios de depinde $i vindecarea traumelor vechi fi capacitalea de adaptare reali€lile noi..int |enture (proiect comun) economic.

r rindul s5u. pre. const d ca cea mai rea dinFe pl5ljle cu onltig esre tot -1 (penlm el +l).e .eire arms de straregra sa S care ii permile ca$dgul i.t:i.intre acestea.. La inte$eclia unei linii cu o co se afld un nuniar reorezentard utiljiiii. cl. [nrer.. condusi de A poare judeca asrtel: dinrre roare otadte Icgrlrrvc.i.Pa eaa -a. in limp ce B pierde 5 (sau lui ii revine -5). iar B sFa(egia i. iar cele negative sunt pi deri pentru A i ca$dguri pentru B.. la intersecJia stral giilor S?.ectra liniei S. S.uttiu din celc rete este L L. caqligul 5 tevine lui A.. Definite ca comPetilii c-tor Areash este maticea de plili unde 12. cee ce ii conferi de ]a incePut o .igure ma\imul de ca) g 8 aflar in Lrrrrcgra brrar.ondl .criJ doar de matn.upunend ca adt A.l.ii iriffietSat ln laiga lor categof. cea mai conrenabil: erre piederea c.e fr1 ^i.. tennen econpmic atribuit Pre.iliiJuc. cu cotoana Sr cor!i!s-4gij_gl!]i!!Ilopri_ .'te g6d6iFiiilot fi acoperite de definilia jocurilor: competilii puse unor regrli. rcoloana 31. fie intre neri economici (patroni $i sindicate) au stimulat teona si a cautarii de modcle.De exemplu. Jocul definit prin faptul ci ceea ce este ca$dg penlru unjuc este pierdere pentru celdlalt $i invers face ca el si lie numit7 su'nd num. Negocieri 133 Si considerdm matricea unui joc: (B) Capitolul 3 ale negocierilor bilaterale Modele (A) sl S.. Ju(arorut^ts este doritor \A_5i a.i fiuii-Sr:6iju.1re_::]'01nna f (|c )r dei ca 12 san 2 cint $i pe inlelesul tuturor. {r _.. Tablo l se numeSe natrtu:e Ie pldli.. Liniile corespund srrdregiilor juc A. le vom prezenta ''drre. adica pierderea Iui B ti . rrgLmenrul sc(untilii.t{e cearnai buna din cele neravoll6iiff. la inlerseclir. bl.. o sotutre unrcA.un Jucator consdluie un pdr \au o arldre L^a fiindul si-u. @ tnrucat jocurile matriciale studiatc deEu-fQlNqqqe{l considerente legate de economie au influenlat araliza negocl imprumutandule un bogat bagaj conceptual.#:#Hg.Utilitilile cu semn pozitiv sunt c4tigun iucatorul A si pierderi pentru jucdtorul B.^\ A irripbntElace face mai mLrtr \ mare cotoani.a mar mica_ re. Ategerea unei \rraregii :.rorufB nu polre (lecat sA aleagi Sr ccl mai i$#... Sz Ss -€ 12 52 10 -€ Dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial.'ercnle exrem_e.:Hil*:ro'#:. s Tucalorul A.lr. )i nu de !. ana_ rziLnou St casttgunte reprezenrale de rrarimul a ceea ce poale ob.Eiii-n.. . Juclorill Irrar binndi-cai.a7ul in crre A joacd straregia Sr { Iinia I r.a. iar coloanele jucitorului B.i.au 52: B risci prer_ It d. s3 Sr -3 -1 -6. modelul matematic la care recurs a fost fumizat de teoria iocurilor.g#: nic pi tfiEIffii pe linie .. cat Si B \c compoda radonaj. . numdrul mare de cieri bilaterale de distribulie purtate fie intre state. dar dacd A lace mLrrarea Sj .i a tLrca llraregijle de care di\pune: S1 barat siu S) baraL prin A h pierderiie J sau o. rar pcnrru B cea mai purin rea diiitEl-e5une.'n. fa esle cupnnsa lrr rqcina ldimnas:tur'r/aqlpsl!ru mnrricedd_e pta! 8!rSj"rl. reprezinla e\ernplu cJ5tiguljLrc6roruluiA.n atrrr rur.--:'--"-- lodlor unor bunuri. specrate. t. Ine pc riecare cotoand.. . '. B.iroritor. -. rcprezentiind piederile ma}ime in cele rrei opliuni De ru cr (-0. Jocul matricial absftact este leprezentat printr-un iablou (matri unde exisd linii fi coloane.

r\rr\e -t rnci cind.it . penru .i fi go. 3. pulem verifica.l-Jr.l" prr.0 . .or.irerre . in corid../J eJ sdu .l*t*u-um.rilj' \l Ncre cctuttaI lucaiur nu sunt fa\.a mrnima\.ln. Chiar tar.r/A In conJitri res r.ei e\primala in urrlrrarrlc. pen[u a ascunde aoversarutui t rnrenlla sa ar putea recurge ia tragerea la sodi.c de tqoJinf.renprncrL n-ri it.i.c (\p.egii rllntat.rr .rr:a in Inedie --.1 Paftea d Il-a.l' "9.rrurcrr Jttrr. a cuno".!5119 .fcrilie do * . rnu_.rmelrorr \iruarja. . 12) = -l Cea mai eleganti teoremi a leoriei jocurilor datorate lui J v Neumann ne asigur: ci iS4el-o-c!!!!q4!q{l!9-1.rg.. iarcand Bjor..'I t.asigure prin straregia lui mixre sA nu aibA o pierdere rnai mare de | (ceea ce esre bine ln condiliile in care ar putea pierde mai multt 2 (A) s. si csre dala rcoren. cal .irrEhil r.d :d.1.iill1.lr. recomudarea reoriei este sa pace Sr qi Sr cu fiecvenle egale. Objer\am ca $r in dcesr (iLl re/utllrtu.nu min max cij = mill (-1. Negocieri (B) se.'qa:fr"l.._c:. ea . de_ l"il. orr s a dovedir Sr (^) Sz 3rl3 il fl('rrr.j = 1 2' 3' I Am reprezcntat phlle pnn notalia ct (la interseclia liniei i cll coloana. urmareii h.rnre n conr rJ rrje.orrrotut drunirorr.^/rlre casrigJri "r Ir\'r.Luncli-nne.ir. Am€stecul pentru A indicar de reorie este s6 joace 51 2ll3 din limp $i S? V3 din timp.rar. milcirire qi ptErite tor.te.dnfe\Tt-r\.. ca ti rle jocuJul.l:ffi Matricea de plAli: (B) ..a .re con. pentru B..'l ticrJu. er re(urg . pun[ p r|lu oe minimar $ maximin.iocul u i...en.te in amdnunl tcona jo_ LInrnr. mai larg..r.le. cu 5tta....pliri Jau (rr\rurr) trecarLri las cd dlegere de jrrdregrc. tle Jucatorilnr.-r-iifru.iira?onl. L.13.. Punctul (SrSr ). . :l'll. rr.rl:nd (. S3 sl nlax min cil = min max cij."'. 10.nu .isi \lLrdierer.. 2.t s6lr de ininrmltarea fierJe.lligurle mell.. n casriga max min cij = max (-6.Ljnlrca. prrrr rcrrrlraru.ilri crrerni .. Mudelul a ton lnio.rij piietniae Ii.j). lrl'rr' dc.s!l!.r rr rgrrrujrral de . slrategijle ll:::".re de maln. sotutia jocului.-1.:". De (jre od B juacr Sr A 1/ t."li. ':!.a i.rlul. binc penuu a intetele (e rezultal .rre _ .. Nici un jucetor nu poate ameiiora acest rczulrat gaapare cu ochiul liber ca Ia puncrut de echilibru..crtje Inil 'l...eofi lJ lemenrr: matricea . ln (pecidl ncgucraru-rl 4r rcc'nrnre.orabile ffi . adic6 Verificim u$or in cazul tratat: $a este c2r= )l (. 8) =-1 :x:+1( l).n analr.ima InJi ..nidaJ.rre. TI:: ate iucmoritor.iior {numrra si . Morlerul rclnlr'rrcrle negocialonlor ca dalele nepo(tenr.ti.|i \i a sa:ir In:a n drt. unde i = l.H:#ffiilxffi Lrnnr negocren.'l echrttbru.idembil. f""1 1y. Dll|lndr cc.

0) ("c. 1. .nonrenrut in care ie$im oin sfera jocurilor de jocu'ilor oferd crurile se complicl 9i deqi modelul teoriei Dace ar fi exislal un acord inlre lIansrt\anta. O.a|. cu Viena. 2.enrrrca .-dJ (Apafi) Neatiania cu Auslrta 'Varricea'c.. ambele bucurandu-se de un anumir grad de Rezultaul opr. in funclie de acesle alegen. atat fo4ele aenene americane' (Jdr penlru a ajul lele taDoneze puleau alege doua cdLj I nord sau japoneTa avea nevoie in iurui unei insule la loiul unde armata in. ci eupuse interyrerir ii. reprezenlal de maffice .crlr. inlmrea in Liga Cre$rin. condug de r'rxo<Durgr ar tr tb.I Dc Sunt citate dou6 studii care analizeaze ba6hi din cel de-al cat $1 Rnzboi Mondial. Tiansilvania si rvrunre a. qum! nuld' in .ub lormA malricralii.136 Jouripe scena lumii Parlea a II-u.rtetea"lfel arnericanrr J\e"u de ale inre doJt \rrdle! irpore/ri irare d@r "ru'e8rr a /bu€ pnn Nord .t._ nbligir h '. care satirface maxrmul oe a$lepriri din panea ftecrrui panener. una pentru . Jucarorii por car_ :. 'D) N"1il"". in timp ce ceatalla nu. I | .t realizatd in mod m tl mai avantajo. . . alate la star$ilul secolului XVII ln suzeraniLate tormali rala oe roata Utomantr.. :d :ntcae'ri h a'$ror 'r' t narrga orin Nord rr. rvalrlcea poaLe fi 5cri\a cu \lmlegirle luate in consideraF de cei u/. Ne|ociei B.0) (1.:t' l I 'legl japonet sc cxprne'an nuddrul de zile in care vaseic amcncane (ie la I lal).J _ td:p .au maj pudn se!ere penU u ambele. drept modele |enlru neSocleli..l. cel maj lvaDtajat de aceasta formula fiird panenerul roman. dar si inrre ele. rarrve la neg_ocierile bilaterale prinrr-un caz srudiar.tmOete negocj_ -. Inler_ venfau oelavantaie mai mult . I. esre direrir6 de zero.ru Sud ' 1.Anrl. .im este fer{ indojaltr dar de (1. !om llustra m€canismul intocmirii unui model de jocuri cuope- pele Transilvaniei ADafi : .unt unice.. .I rr . caulS o alianle cu Ifiperiul Habsburgic.ll I I dend nulA si h ambele cazuri modelul a confirmat migcArib rror negocraro frecvenie desiaur difedre.. domnuJ Munrenrcr Sefban Cantacu. (uanlitrcafea dcTagrcmenteJor: Reprc.au Sud r2. in 1943.r .iiv.2. Viena ifr tea5.. aflar in ascenduprd respjngerea turcilor l. Jocurite de suma nen-ura \au de coopemre sunt mat dpte \a ser\edcc.{.5i b graij. dar la fre_ care^interseclie de-sraregre'crire se afla o pereche de u tila!i.me I|ga sau pjercle SA consideramo matTice a unui anfel de ioc: (B) . Nerealizarea rdn'er penrru ambele enlileti nu dcranir prea Inulr Tran. 1) . numarul de zile in care'r'at pureau expuie bombardamentelor era diferit.ri :]::1^:lTrl9i:imDreuna. aulonomie.riri./J d-0...r . Nord | 2zlle 2zila (Amencanrl Sud t zi S zite I Nord (Japonezi) Sud (A) I I I '" 19' ll | (1.1).unl lol . dacl unr dc\ened dtiata Ligii.rnia. in s(nrmb. (s"'b"n) ta.. 1) ll.ino pnnci_ $r Alianla Alianla cLr cu Austria {1.ti : I i(e'red nu mar .$i-Munlenia (pentru munlenr amintlrea unirii realizale uc Frrnar ta louu-era inci vie).ji"u Austria (0.. Fle .

rfu" s' aprfi axi.Lri 3._r.ioordonatele punctului de echilibtu .e moJ-qlutul Lrre poare |l pn\rl ca un rnltrcru sjgur ) obieclr\ .le a J<. Si cuanriicar ci. rm. F\emptut ri-a propu.pre.r.l-a impiedjcat pe Apali sd oblini solulia doritd. ei ar rrebui sA arate mai mult sau mai pulin inclinare spre concesie. propune: x*_ (1+b+c+bc Y+= l _x+ ad) (l+a+b+c+d) i\ :\ i Rezultatele dupi cej par. Solulia este caulala pe axa de negocieri 5.ritor cu $er I fi citit astfel: cei doi negociatori nu au aceea$i pozi_ tff neqlirbnd ( utriu''.u aulonomie Lmr.orierii ri .u autori se prezint5 astfel: Nash Shapley Raiffa 9erban Apafi Brailhwaite P (-c. Caracterul nAufo.) unrur polid(r unei alianle cu Austria . Ca $i acesta. UrmAbarele observalii pot conduce la o evairare succintd.teptare a lirgirii Uniunii Europene (seDa_ ral ..... pe axa de negocieri. Apafi ar [€bui .i mgdcl ll. Negtijarea po/i!ier \ale de ciilre Apati.5 se mulFmea\c6 cu 4oao din rezultalul final aj negoci. ban.r pla\al. Dd. dupa cum se vede. Feprezentare graice dejoc jnterpretarea cerinlei de-€c Neexisiald criterii Precise pentru punctulur' tat€.a.bi6ifiiJ.locuri pe scena lumii [.rtal .5. -b) !e in negocieri.otutie.'in . -{) 1 -. unL. sunt: a. facrorul subiectiv inrervine in aleqerea modelu- susarp{lc lflIefilt6-rneiefidtfiAifi?6iKida.. ndiGJ. un trarat sau o fblm! avansati de cooperare cu o entitate terli.nmiii6fiLi rvi. in oblisalr pe carc u. \ri ituslrezr nenteie $i slibiciunile unui model matemaric al negocierjlor.. oferi solutra: !*=_F_t ac I 2 2llrbrd I-a-cl I lf bd )+=l - x+ rei situalii in care doui tdri vor sd acceadi la o aliand. simpiillcarea situdfei ifgqi@!fii.I b-a ' I a-D .rpa Nastt. Shapley con'idera dlrflri'mu {..t. Raiffa $i Braithwaite acordi lui SerLan un a\anLar in negocieri.rl negocierii./i pr rrr r anrtr/a. Neeocieri 139 Darrularerul NQP. sulceDLt_ bita de lpil.r.ruclurr ne-g.138 . d) carc repre/rnB oupa e' urr ?'rl ptn. cum este cazul n doue Fri de pe lista de a...ru cu o eunhcrue predlabila Inrj e elel 2. L Un model m emf. Figura nr. teoreticienii dau soltllii diferite pentru situarea echilibru ---"Lstfet. Moarrea lui Serban a intremDr ncgocierile sale dler'le cu viena.-iiriemiiim.en.l paftea a II-a.. carc a fuDclie de interesul lor in solulie.cri aniiifi lui. tcri_aulontr.afii.Lrcc.6 in tratarea orica a$eninlare Prin soluli Raifia acordi impollanli potenlialului de b(l+a) a(l+b)+b(l+a) careantiTii4itor!o-ziri6 l.?iiijr .aLa DrE $erban (Acordul din 1688 de ircorporare in Imperiu).. dupA Nash.'' Tabelul poale O (-a. \aeriru. in limbai. carc accepti folosul alftuismului.iriii.trc e\le o repte/enlate rb(lnila.. rermdu. Intinit mdisuptrrrr bobar in . reprezentati de linia MN puncr de echilibru pe a( 5i determinarea unLrr Iar Braithwaire.i'tii"l"i.

Iegrd cooperani ar anrena praburirea inrregului proiect colectiv. rn lql+ ".lrua!ie Proprie dilem ua se slea pe agenda preocYqatilor ilt:em . separa sau nu mdrturisesc deioc. dupl cinci decenii de cautare a cu o.140 Jocuri De scena Iumii Partea a II-a..i au in_ lluenlal conjiderabil psihologia. iar rezultatele mai muk sau mai pulin acceptabil sunt cele in care ei iau accea$i decizie de a nlirtunsi sau nu' ce ln mod sistematic. Numairt de situalii in care dilema pu$ciriatului apare este 9r considerabil. intr_adevAf. dilema przonrerutur apare in lnisurile de ocrolire a unui bun comun. Unul din modelele cu cel mai mare resunet in teoria $i negocierilor este un joc de coopelalg p4ladoxal numit dilema Jocul este reprczentat de ufinitoarea matnce: pri' lvl N/ | {-5. . Cei doi acuzali nu comunice intre ei Fiecare se gande$te la ce va face cehlalt DacA al doilea seqte. ani' iproape cronict a lo'r $i (oleclrve."'._ Mrclrgan au lbsl conrinuate in numeroase locuri.rle ca de pjlde de reducere a bugetelor mjlirare sau a unei obligalii cr piara impo/ elor. petrolului.le. Neintuilionist pnnr esen!6. ca de c\emplu mic$orarea consumuluide apa sau combustibij.olu!ii. r:re rD apnn\ numema(e dezbareri asupra ralionalirttii individuaie parlamente. 'o'di. a molivatiilor de ba/a in componzmenrul uman. primul are perspecliva de a fi condannat la 5 ani daci segte qi el. Dilema prizoflie lui a ajuns si fie semnalul situatiilor inpas 9i a crizilor perene greu tratabile. Cele mar rmpoftanre rczul_ Dlc au fosr \tabili/area soluljei de coopemre prin rcperare prelungiO. djn cauza simpli!d. Drizonierului".le'enir . )r ' -ifl---.rnni. Po1 fi enumerate I exirnple din domeniul prelulu. Un diplomat specialist in rezolvarea conflictelor coi .r''iila iifriiiirut don.r-. a pus in miscnre lncercarea de a dezle dilema. rl votului secr€t . primul infrund pedeapsa mal usoa mirturisind ( I an) sau una ceva mai gravi nefi&lurisind' Riscurile cele mari (pedeapsa maxjmi) rezidi in poziliile din rite pe carc le iau. a timilaril vorun|nre a productiei agricole. Neeocieri 141 analogii cu alie cazun.. problema continut .r lvl I l-10 1) (B) { 1 -10) ( 3 -3) non [/l | | Pl:ite reprezind anii de pu$cirie care ii aqteaFi pe dor la o cnma. la acest joc. Fiecare panrcipant e\le favorizat de aplic-area Brnerala d m. Cel mai clar. lri experimentului $i variabiliti{ii temelor.nr^cnp .rdera c. . cociotogia anropologia. modelul vorbe$te despre cii 9i mijloace ce ies din sfera inluilrei negociatorilor. ce depind de faptul dac6 mirturisesc impreunS. 5) '^' 'ro. jucetorii nu ajung la solulia le-ar conveni cel mai muit. dezviluird factori care alifel a( fi neglijali sau omi$i Avantajul sdu consti fi ln posi_ bila dezveluire a unor sjtuatii neglijate anterior.surir.--". . \ruolrte incepule prjn experimente repetate Ia Universitalea dul . cAt $i datele problemej. cire pro nrLe un protjr nel Si imediat. ai afacerilor .. a aplicenr unei recomandiri gene_ r. Dac6 Lolj Juciuorij ar parasi inqa ilra.i at markeringului.rorr sr. cea mar buna pie'a la dosarul connicrului dr!!pl de Yl'-^r:. dar esre lenlar de strategia rvaziunii.r 2 n^r un anicol al rrnuice lrnu' ce 4chi. sau la pedeapsa nuximi de 10 ani daci nu mernlrise$l DacA al doilca nu ar mirturisi..

modelul metematic Penlru cazul cu ' iucitori Lle\'ne mlr...oi.re a sistemujui este astfel difereDla (r rele pe. arJJ iornrnrc... illed/. r:gla il.iscntu ut.qrlor ri neJelefminarcd . JU t.'9ri ?e imp!qlii r luc.ie ur.::"i .'olcr.i g.c tJc st]|e.ri " crnproprrlr) a unof sJb\'\lerne. rnrr frerenlin.]|e o .?alr aLl|o.'lT re \umade orgari. dimcnsiuni sau elemente la lrei reprezint' cunperarea unui compLrter sau de dimensiunea unui mesaj pe intcrne!.aJ .rr "n .:!*.olrniLdr Pe lixrgd cal.j1:.'. . aprolundate de 5.u... ji t!.rpp?nd?nta . neJ<te.re In rrmbaj jenl c Gradrll de organiz.rza scbimbiri escntiale in mo{iul de a lc inlcrege lrc care rc o atibuim. geomehe $1 alte $tiin!e. De ce se formcazi Tnrrnre. . l::lj:_s:-f:toseTci co-nremporane..In )nt4l1e !.\4a{hlef rpar cnncePtele de.epa. dar ii in cazul negocierilor' O datt cu acesl prag. mecanici.aI!etllglt triu.. Propunandu-$i si iDtroduci intcractiunca ca variabilA noui.J\ iu {..li metodei in leo naJocuntor cu mai mulli pareneri."ana drscuti incilzirea planetej sau chiar ljns.rabitirar.u ub mrrl!imrlo.i c'r 'otultUL!!!t'.. cu ce avantaje $i scuri $i impotriva cui.( i).rsD.l .tG&ie u<. lie ele ld . H {i} = H estc misura clasici a entropiei..t lui watanabe infonnaliei care sti in inima civiJizalici ci ...a.o" tutt. com..dmb.u inrerv' ' inrurar. de echilii. Intt_ult ..r mullmila! In locul p'rrrLLLrlu..'. Datorita "re-. ) lc'ar pulea fi de 1blos. rc...Capitolul 4 ale negocierilor multilaterale Modele Trecerea de la dou. .lemelot hare. tnt. cerce' un acord rcoretic pe aceste baze ce se doledesc lStorii gcoljj de la Bucureliti au inccrcal ie$irca din impasul teorenc.r. a" p.r qumanr.tc u)of de pus i pfrc .dr." {termen. . Cine se aliazi cu cme. J.lrj.rroojet\ub.cr'. |ranir sau persoane Aceasti constataae este bazati pe faplLtl c6 gra_ dul de orgaDizare a unui sisrem aeuin" mo.l:)i11 i'-i::lli:"1'rire f .uni .ulelc -leebr i..t!!"...r'hcu-qaLln N4nfgel'rUn br.r pJnct de plecare a fnloji. lie rueioir. Se $tic diD leoria iilbrmaliei ci entrcpia este un i csenlial in misura gradului de incertitudinc continutd de un cxperincnt probabjlist rii a infonnaliei conlinuti dc un nesaj Lumea cducati a secoluhri XXI care se refefi la bili cAnd cste vo$a de .:ili:i.u..oie 'unt teclun oe pldri ce 'uresnund oarcmh..l|r..":il::ff...imp. bazaE pe probabilitili: -I p (x) iog p (x. Di data aceasta.retnutuj In an.t.r.rupa $ rranlbc. regi||ni. o coaiirii? Esre oa..'..\l lrr e ..teorcric.rem Intd.i r iisLlrabili in negociefi. sare 1n ochi conceptul de cr. irrdu...t.c ace fr in strucrura de tofnlre it .rrl de crlru :.t 'rmpl!)jrr reoria rocurilur.rli.. rlreninc reofi.uct rcr. la entropie (in sens remodinamic..n"inJl.eala cu nultlnt .nanJ p. specrrul echiinlii gfeu dcfinibile sc prelungeste din teoda jocurilorle cooperare in jocnrile cu tr jucitori Premisele teorelicc ale autorilor sunt abstracte idealul lor e si oferc n nodcl pentru toare situaliile dcscrise doar de numirul dc pateneri $i de ii plalle de impulalii 01u in n:tlice de dala aceasla) Fiindci nu se realizeazS fecurgand la tcofia informaliei jnsuficicnte. abordarca meiodei inforrnaliolate anrre inrre suma (l.r. d "nA.r.."..raui ae . care la rilndul seu se intreabd ce opiiuni ii ramnn $i ce promit ele? Nu trebuie sa insistem asupra faptului c: inr o lume cu negocieri multilaterale aceste inttebiri sunt actuale."a1j.): "nt inro''na'ie !i )'I s'"d't d..are derreVe tdeile lLr Walanabe.r.de iu( nror: lliari i'rtet in prim"'>c"rt.. r.n.r.l< r trcce ti o anlJc..ual. prijl w{( I Uncle tt).T s_a vdzut j:fr$:: npia poote un prag melodologic important in fizica.. mure aa. indi\ i/. i"te.' ! u L r pruprJF rdc(val pndte n re.ut cd fic<m I r'n\ervi$e csenrlrti.r . iar negocierile se indreapG din nou spre modelele ce cJetermjr..( t). tu mdle.i s. .rl$€ sau alidn&. economl.. e ca. IleloJa e. rcgrunr etc.le . I'c Da/a rrrur InJi..( t)l=H{l}+H{2i+H{3} H{( I ttl.ar< nLrmir \\ rrerenlr.il.

. sursa a identitilii comuDitarc. hJ:iTj:ti. se afle apa4inand altor comuniteli.6 Schila lui Hamon $i cum perspectiva culturalb este pievalentb tn opinia intel ab a wemii noaste...i u .. gdseste astf-el dominate de cuno$tinle $i ifi (A) + H (L) _H (SAr) H Wsa Ws|Srli\.n.-%iitli:.qr lSA/Lr + \\![1) = wsAL (sL/A) r w. ..-"-'0..: a yf:i i. " H(S) = 1. Probabil cea mai importantl consecinli a utilzarii acestei metode este legerea picii ca o stare de intetacliuni neviolenie. -- .i:npi. refirztr contactul. ihtr-un sat bosniac.T] Supunem maj uun chesdonar asupra unor "T't .*#:'li'J.".:li: i:Eil: ilifiii :"". rr"i L 'uruenfealtr desf6proie(lrm? .9251 l{(sl-) esre aproape zero. sr ca dife.*. I H(SA)= 1. stare prin mdsurarea inltractiu ii entitalilor in cauzi. cel ce se aseamene se cur5.000 r(A)=9.tie $i si previni conflictul. ngfi1f 1.1"f Ti?Hi.i. iubesc po ceiasem6n6lo lo4i se afle la baza tuturor comuniteiloP (sau pc o anumiti treapta de voltar€ istoricS.#.^.\Ar_0. la marginea violenlei.:..786 fac imDreun5..u.4245 W. gizduind desigur multiple interese sau tranzaclionabile.'5y. . in ciuda difercnlelor lot..lH""#.*r'. Yrii. .. dialogul $i conlucrarea: HG):0.1..ililtifli.1x"u. istori€ Fi teriloriu comul toat€ comPonont€ oblceiu .".una: Pqi WSAL (S/Ar.8178 x(sAL) = 2. Negocierea intervi pentru a aplana mai ales problemele convieluirii cu oamenii di $urarea Lrnui lr*ill1i!11. care pare a-i fi suboF donal (sinilis simili gaudet.I-) =ffn+H . ale cArei valori specifi pot conduc€ la conflict $i la paralizarea negocierilor. f jiiffi ffi .T:.0a8 = 0.#"d...w.i::""i:. la un loc cu renla specificd. Un asemenea proiect nu poate fi construit decat pe baza interes comun..H rA). :i'i:'. NeSocielea e'te chema sd repare aceast6 situa. in cadrul unui proiect mun.AL/s.$:li: = 0.":il. spunea romanii.. ..t44 Jocuri pe scena lunii _ 145 Conslatdm cd similarilatea. $i pentru a reduce asperitdlile ac . dou6 populatii. Nu similitudhea este esenFah h raporturile ( ce au nevoia de a regocia.ffii.ill.--De-aici \uma rcnla. Metoda informaiionalS er ifcomponenlelor in Danr( lenrulur pe carF it l.u.!i-ii'^' ' w + 's.iiff ff il:J:l':i l:. au in comun oamenii.1!. similitudinea a fost salutatS. ( . rS/A.1*tT. . a tdburilor) de limbdl IiE. H. tei convieluiri. iar ciocnirca iminenta.9956 = sarbe. ca ciment al simitarititii $i pleferinlei.H (AL) Sunt vatabite Si f.Ifi Hi&t Flgura nr.":iil.ru:ff""":ilx.a.gixT] T.l: :. .l'""""Jii..1. un fen men mai obiectiv decat preferit (sau atraclia).9305 H(AL)= t. .-0tu7 wAL (A/L'li) + H (L) . in limp ce rdzbo nu este decat incetarca interaclunilor pafnice fi substituirea lor o interacliune violenta."[t'.xi:'H.oncriunir rau interdepenocnler.l[ffi f f I *ii""i*i rcaxtare rrilare ral l:jtugrm acLrm pe jucatord L.t'. ri!. enrroprl \r\' rol propice in domeniul civilizaliei uni fanslerabile ti nu in terenul culturii.5016 in stare conflictuaH..u. Cum se rnasoara interaclillnea? Metoda nu-$i pune lntrebarea.".r.Inlre jezulLa djr..5475 rLr Hrst."'::iiiillti':. ci 1.J "# s Similarltate AtracJiE credlnle. alta musulman5.

. " r. Caie sunt factodi suplimentari care pledeazi pentru folosirea dezvoltarea in viitor a metodei informalionale? in primul rand f sibilitatea de a avea fdr6 nici un apon suplimentar teoretlc un mar oncat de mare de participanli la un sistem dat: 5 .tn sla_ tLrrar..inpti. Ceneva r tq5o lgggt para pe cete care nu sunt relevante in aceasti fi a se- I L 5. Lle. .tn vd. formalism procedural. Ideea esenliali a metodei este umitoalEa: pentru ca solulia si cooperativi.mpte\|lJle... au tust \e_ lectrte urmaroireie t5 \r.Vi . Comitelul de dezarmare. care are maxim de coeziune cu reslul sistenului $i care consisti elemente cu coeziune joasa. care izoleazi restul $i divid sistemul.. modelul prezent ne aratd cA o aiianld lntre S Si A ar fi prom interesele lor fati de L Si ar li asignrat mai bine stabilitatea gului sisten. cea mai mare i eracliune este dati aceasti coaliiie $i resl: SA-/L. schimb de studenli. polarizare. ji dr.aiit*. 15 ..ntiuasd phtu a. descneri delalja. p.. coDtrnLrta.pu. crtoere..i.anlut.h iptptlnnv I r. n rrccp.Conferinta penrru Dreplul !tarii a tust conjidercta le nai nat? li .[ .nrlui st no. .httarit.c a'e (ronologrei.tte ttutitiit. cea mai potriviti coali.. tntp ati.. dp .. \ub egidd ONU I t970_ t982) Kunda urugua) penlru tarife $i comert a C4TT I lo8o) 3..rck.r )i.Dupr \ctor.n'np'puri tit.i!.rca r!f_JllI.t.t. filialc ale unorcompanii multinali construirea dc obiecdve in comun (in special linii de transpoft comunicatie).c . ta pintp r. Asttzi statisticile regjonale sau mondi e s'au dezvoll mulr. Al doilca element promitttor este posibila dezvoltare a sistem de indici semnificativi peniru identificarea fi mesura acliunii.r. prapunere (interese). oferind date Dentr[ come4. echipe qtijnlifice comune' Capitolul 5 Negocieri multilaterale: un studiu comparativ Cu scopul de a degaja trisAtrri f.ia resurselor_ $i !r.29 sau 30 Europa.e. fortl]li.r. o!1.i). l.t. ci]ilorii personale turism.d.nte uu idtt tr. tn bal?n. 'i::!!. in Adunarca Geneml6 a C (cea mai simplA aplicalie a melodei consti in sludiul voturilor minale jucend rolut de caracterislici) sau o Conferintd globala sub egida ONU.t. firme mixle.?"'li. n"..iabrt<: madmc. Co_ nrunrtarea ruropeanE (incheiare in t986) 1. ptiI nu!fla.objemetor. in domenii $i sub egide diferite. obredr_ ..n. d\ (dt11tter esentiat pothic Si e. s_.. proiecr comuD simer..lqt'-i1l-29)...\egocierile pentru o singuri piat6 economici {SfA/..a nt pt?L.D/d/d. dur a.:' n\ tn . in randul trej ste nuanlarea melodei pdn mirirea numerului rispunsuri Lle la 2 la 3 $i 4 (in cazurjle de vot sc numarb $i abli rea a dezvoltat intr-atat proceselor de i oferi suport pentru continua observare a prir iDiennediul bincilor de date Si aulomatizaret calculului. flexibililate. nrtnta.ron.r..Jo!uri pe scena lumii Cea mai slabd interactiune are loc intre S $i A.. in sfar$il.TVii. lnei6da.ttnft.r. 8 sau 9 dace este G8.dt pa t. Opusul aceshi caz este grupalea mcntelor cu coeziune inalti.\tunp tt\0d? .u pn Jmp.r eonre. mergiind pane la circa 150.tnri. ceea ce ar indica o $ansi lnica pentru aljanla lor. r(tufilot . titt'dti.elor cxrJctcri\trce.:onomic. conseff.1.stept .. Dar in prima egalitate fbrmulelor de mai sus.. Au fost Conferinta Dreptutui Vdrii. .7 dace vorba de madle puteri. foldatt li t' i. rnct e.ti !. fotosind Allclar pttn conscns (srnsu. t.hu. conle\l mnndial.".n!nd!.ptc eb . Conlerintete de dczvottare ate t NCfA D-ON( rta64_tqq0. unrcj !a. comunicare.tulote.. c.tie intr-un sistem dat este . Ca ti in allaliza jocului bi nal.?Ui.Frttl. (. investitii reciproce.avorizante succesului privinF.ti!cgo.p ate tt? aotiEatip. am lftreprins studiul a cinci negocieri muitilaterale desfi$urate in jumitatea a doxa a secolului trecut. tehnologia informaljei (IT) s ii nepanjciparea) sau mai muit- t.. ma..Je se.ipralit./trt t...

uroPeana' p un bun modcl pentru urmdtorii seA .incepand de la 10.. Belgrad . cu rol precumpinitor al ... Tratatul de -olilcrare..::.fi a) reforma institulionai5.'.p"?-i"t. pe agenda m s au aflat armele nuclearc. Rigoarea statutara $i procedura constrangitoare a bene_ liciar de alle elemente care au aqgurar lotusi llexibiliralea in negocrenle ComunirAlii Furopene: ..iiTt"a"'. pregatlrea unor acorduri (experienle nucleare fu rrei medii apoi $i toate mediilc.Roml . d) paiii spre Uniunea !.ri"-cor"inuiu r 40 ca: Negoci€rile de dezarmare au fost duse in cadrul unui Comitet l1r statut ambiguu (pallial sub egida ONU. tradilia 0liriste a grupurilor restrinse de consultare ti ilecizie. Manila.trc mt?md :tr/ ru.9-9lT1!. cea mai am..puled miilocii penlru comeaul iibef ltrgiti si adrralizat'' in punda de-laloha.ea'La h..rnal din . il. l99l -r.14ti Jocuri pe scena l mii Avand doui teme esenliale 2.. accenaul pe rczolvarea de probleme. ""*tituit MMstricht' ADsterdam fi Nisa l de Ia k'ct ri5 rn a. minimalisre $i de compromis. esrc u produs \eeocierea SEA rThe single luropeJn Acrr de la. preeminenta economiculuj.ifi-uri inirrt siaiie div'riunr og indrre rn dr'r/r-unle '. mi\uri in i"t"..ni negocienlotde cene rnarile puten. rapocne Si grupuri rumeroase! comportament cooperativ.a europeanr 'r 'a .rLr pe tundul oceanutur err.-*i momenre de " ln alara grupunror opuse ner I trrrnorturi. negocierile s-au desfigurat i re propuneri ma\imaljste. au rur rotut tor tltil in dezbaterea problemelor Si in cunoa$terea punctului de vedere.hrtroa\a ( p.' i.\p. nr irlnrr - - il"'*i#. Ntrirobi. prirtre cafe pozifa dominanre au arur-o puenle care $Dduceau cele doui blocuri miiitare majore.* reconciliat. * (n/a in lotrO dar a focr re i".i il.riar*t" -'"*. b) sistemul de vot. . comen rn 'e^icii^dr:lytl: p-':T: .1. x\h/c Al\r \4yrdalYrureara a Premiutur Nobet DenLru Dace.^tor oi A."ir. apoi 18 $i apoi 40). ldoOde mrliarde de dolari. cu o agendd i0iliatorilor.i'lTe*Itrua suhiecrele se(lnrrrlc crasrcc rropicalir..i. a r"clr o ks tn reainpt-c\i r-u!94-U4-l-l i#*.enr ld Tr. Runala Uruguay pentru tarife ti come4 3-19$l-9e a" c..qprfl. chimice $i alte arme de dislrugere tllirsiv.In sistemul de negociere contin i a Comunitilii Eu_ topene.-ns'i piail iii-'i.. mesuri tohrcrale ri chiar dezarnurea generata Si compterir.r'"l"gi. CoDvenlia privind armele biologice. in lq5T obiccrivele 'ale JU fo'r \5 inlroduc..ot. interzicerea folosirii armelor de distruqere in masi in rll iu\mic '. C4nea ambasdcloare. Ele sunt totug instructive in privinla conlnue a contributiei tirilor mici.i'.1*9g.. Si cu un nllmer cres0llnd de membri . a" *g*i"Ale 5. ar. ri adnprar. 1964) $i UNCTAD 2 (New Delhi).":^' l'" "r"il .?s ..onsftu.Hor'elie In zuuo ne fo.. Cel mai semtilicativ rezuital a fost restrangerea votulUi unanjm $i lirgirea vo.e.r. greu de - prezervarea suvctali€tii nalionale trlui majoritar. reducerea de bugere miiitar€ $i forte lnnrte.'pa hoLelul seneveT. $i facilitarea reformei instituionale -. *or"r!t.^-" pi+ 3 ""i. rn indririal' 1i s a ocupat de if 'ularg-!-ot ""^t. D cc in ce mai vocal. temene iungi cu obieclive llxe.o indinorc de . negoclrile de dezarau dcpins intotdeauna de marile puteri militare $i de negocierile $fanse $ inchise ale acestora."a.-. in noile probleme: cei nl"n"iEr'.. care s au afirmat in ciuda onrl|.qrr (aeuenita a"i wrol-c:1.u roiin?rlrurii nois au fomar pe la Pai ffi. c) lergirea jurisdicliei Comisiei -Europene. .l!ll"... legAtura cu dezvoltarea ti securiratea intemationali. Negocicrile UNCTAD au fost incepule prirr UNCTAD I rcva. iniliativa personalA. cele mai semnifica u nate dc cele rinute la Santiago. rn in. inticltorr.nu'tit u5u a.rre cu BJqilia J lndia: cIlll:o patcurs .rdul ". al larilor nealiniate $i in prezentarea fomal."-u-u). negocierca SEA trebuje analizati in functie de pa$ii anteri_ ori $i de noile negocieri care au ufinat-o.1. armele conventionale.

ca ace\t \r. '" Dxr dialogtrl Nord sud rr cdre nerocrcru( 'r^" reau.iaia?iefr(iii5 /a1r negocrenj ue \ucce.ot'.rlr"l 5i de/!ullarir' prin mcrodcle sr ro-mul'dle Je cul polrli'e ra\a oi". uL.uIrre rr conoruite^rn cxre negocierca se de(fAsoara inr un nrediu lotal ren etnrc. ar.lrao ri dr.1:'i"l:l::^i:. Adrrnarea Ceneralb a aduprat Declarxrra rr Pro- Lconomicc 'rabilirea \oriOrJinr rn care -i. penrru a-r 1. f"J"pti".a anr Iungi de ne [. f\re greu .r.lem difrcri nu rmpiedi. e le a fo.150 ran a a tr-d. -"*.ra catiLarieGillita I'n.iii"e".: viidE a'6iganiI mTailijTeli-sT.u af ".u. Esentiale sunr cele doud coloane care se referi la polarizare si L'n-mEr. ..tenta .ufi folilice 5i milirire En_\e\t.."ii.in ruoru.m.re neregbtalJ.terelor de inrercs tiutrapunefe.dl 6urc podre T In ylj:33gtsq3inil-eniiFo. J"-"?"". md.reTiobpinuG-n-irr.rrnre.I mutl sdu mai pu||n con\lrAnCAlodre rigrde.. ( etetfer legoc.9:jxg1| lati ur .iibf nnlror /9. precum )i alrepri ln curs de ale ace: dezvol grupui celor ?7 de r"". tonctiTii-lip.\r .'i.. deqBill:_pllsduf i sau_-srarur.ej Dreplulur Marir ardrri (a acojLlut gene.-a ceior ls trdsituri eselt'i]::1+ . de drmerr'idni ly..i n.. b/o.e inu-o rr rearizat impotrivr Unui inlere\ panicular.r. rer..."r"" -i''"d i. Negu.i"'i'n r. obtii re. care prezinll comcntariu sufiar al iabloului l]ndl au tu\r o jrorr Lomuna a nEoc-Cnloiirre-..i"'i *"..ei.i *c".'rwotdfi.d.rigen!clor lurrdtre )r caracrenslici l"i.rrii por r..il:f:3:ff ii*li?:i"i:$. .iiiiierea mo'liric'-rni'rdmufi iibnomit i"ltir^o global. celcilona crracreri.^i.F-L)1r-Din \inguf. dura m.]= . "*.l in inrregrme:au iffiarn Fidc fi0o-r6bii: .a potarizini ti prezenra su.F." au e$uirt coinplet la slar$'tul ln let4. .i".r-. in domeilul energier' rnarerirlur -prime -rriinlei s irr|l"' .grl. conflicl I..*"Ujr.reu \c iraiei7Z-rLS-tEg jtAtbfiienjrilui Tn-afei'iii ieuniunije iari_ Rcatrtflea rral.. alre g:ri in curs de otzvorlnre. dar rcea.da i6irnatiGrti.Ljitsi?Vile Contextul mondial ene rmponanl. fle\jbijita rca.nfi-rcatizzree 6fi eiiiveloiTari:ar.nrerrecririi .""".i-iniirn. rnlf_un pachel de pre_ lcder in care acest interes este contrabalaDsat de alie rnnsuri iare aompenseazi $i depa$esc acesr neajuns.eninlare k secir:!t:::: ii ""rli..""r.FSFiiieiir .r) impiedrcJ potrr izrrea. lllll . Itrplncjr 1." E' pt*lic..igi-reu5rle au benelrcrat de un contc.i.rr.. " conomica e o atn. 5 af pdred ca urmdruarea variabilj.lira ]urrca unur \ot Feldl in care a tosl dcrinir 1ilracricar rn..porrtrce dte trmpulLri _ Liridez\olate vs.pnn.rael \. auprapuner€. ._ UrDUr.rdF-diLrETi1lo'Jrn'-{fflmbfonTui finafpnvi6a .:"t.t f.. Inrnrcdr e\i.'.!u/JJ"':nffiru1. " t i:il{"r::l:''::'. i?ti t5l sa.l.?ur ( untenn..alurut }i proce...

suportul politjc de care se bucur6.t /. proiectul comun suprapunere / lipsa polarizarii / I ' flexibilitate \ '. Se poale pune inlrebarea: ceperea negocialorilor. SUPRAPUNERE FLEXIBILITATE COI. T Tr5s6luriate negocieritor muttit. cele gase tlrs5turi (devenite cinci). expresie a unui interes general benefic penFu ro. De. dezarmare' integrare co ci I : absen{d . .i: \. t: prczen(a tmsrsturii: situa{ie nixta.d. cu o libefi si bogatd + + + + + + Dls N-S t t JJ Tr6seluriprevalenle in cazurile de succes ale negocierilor multilaterale. l. SEA: \-S \ord-S.152 lo&ri De scena lumii Pa ea a a. N"satiti 153 in toate acest€ cazuri de succes. care transcendea $i adipostea sele diverse. Din cele 15 caracteristici (a cdror prezenld e insemnad cu +' neDtala ne pemire se credem ca ideile degajate de acest studiu .terate exemplele selectate apa4in unor domenii diverse semnihcatii noi in problemalica globali drept internalional' mert mondial. M: dimenstu. enunlul ar putea suda astfel: Pentru ca o neSocierc multilaterald sd'li realizeze \)ele este important sd fie subsuhatd unui singur proiect comr care ta asiSure penftu lecare participant inkres? e:enlia {afi ca Da i(iDallii :A \? polorizcT? in lab?t? oPuse sIPrele 'inrerusi avAni cat nai nune.) dibai lolotll o orgcrnizqre de maximd flexibilitdte.ti: nou rcg1m al merii. in ciuda diversitalii de proi Dartiale. cretterea comertlilui mondial. tntr-un contextfawrabil. comparatrv sunt suscepribile a fi utilizale in analiza. $i un indi Eezinta.oa\p int?ts?dA. Qomunrcare \ context mondial favorsbil intr'o singurb fraz6 rezumativi. intelegerea qi organizarea rcgocierilor multilaterale cu aite teme cr.c mfter m: dinensiunc nijlocjer +: trisarrurii. r'. lraorlrrle cu PROIECT COIVIUN LIPSA POLARIZARII.lUNICARE CONTEXT MONDIAL Figura nr. DIs Dc/r-m1rc. citand de la coadA cap. fundamentul iimqul practi{ I-a toate acestea se poarc respunde ca cand elabora ialitelile bunei negocieri: ele sunt ulg-swuseFaDtul ) dal-unde sunl celelalte cei-nle E lor df a aclrona. capacitatea de a peti obstacol. care prin faptul cA au Drezente in acelasi mod ln cele trei cazufi cle succes cercelate reu$itei. pe hngi un element explicativ al .benarea rale la care apa4in.\otrtue . slaba lor manifestare cl.l -) extagem acum. f. maturrt oamenilor poiitici implicali in deciziile finale. conskuirea r Burop€ unitare.supra posibiletor ingredienle care Pot asigura succesul unei ne cieri multilaterale: z o 0o F == z = o oco o LOS GATT SEA m m M z (/. exisa recunoa$terea putemici a participarii la un ca sub o cupoli uriaga i e comun. LOS: Conferinla Drcprului Mirn. dezvoltare economicr.l-ice din agencla intemalionald. . U U U muibare. z Lrl (I F uJ CE f : I z z o (nE F -:) F : =q z F z ao f >!! E z o o + I! ul N z : l z cc ul o F II + o9 E (I o ES !l .ele $i crizele perseverenla lor.

nit ipt rtdta n..rtu.'p". Inrr-o uarecare ma lenLnL suri...tere yatori. rprnIrl tco r Innvalr\e. rcton non-sralalj.. Pxn evennnente regrzate pe scere pa.t \. In co rrr. t. Ei trebuie as sd cdute in jto alte cadre h care situaliile cotlflictudle sa Cdutare de alternalive reciproc avant4oase Parteneri $coala realisle Figura nr. coctentt-er-a -itc. intere.7ute de errn lumild pre\enrnr iru rc BurtoD a observat "unouq*. Darad. r.-delcliu r lur Willirm /adl sr Mrureen Berrn. In lr .al negocrentc Ju lo. red in lurred in comuD a deciziilnr. Hopm rnan rnrDfeun.d. tt t\. O u tta\a ca racteri:\ticii ce fa& confictete subiective este perc?plt... Reatiflii \unr cd_ rnxn .a negocieribr ittemslionale doar cepand cu.i fi.a dil/renrr ohieclrv( n .1.r..1..r. creative 9coala liberald .a ca dnarhie. Nppl?i 155 f Capitolul 6 Concesii Adversari Instrumente tormale $coala inovativi in anri o0 ai \ecululur XX.'*!gll:lco!|]I::4ve_!Bc!sEd. ntu. ir. rrbtort nu depa_ |eSre mull !e.irualic in cdl! E{ le p rnari irrrpiEuna bcnelrcrul {i.pprIUL"enrru amandoua.8 Schtla tuiHopman Tn Procedu inlonnale. adicd la situalii in care baza &x. O t'rota.dtrcnrla.lq n .r pbnilor \e je cunrflrnrd.'t" distindifi in studiul si erurli.t'j fi libcrJi I'entru cele doui ripuri de situadi core. ca$tigui absolute. rero sau./a o co?lalie s prctefinLclor rcolilur rcrli. ali a negocierji. tentonu sa po.t .lionate. p54ile . n4d d a ti rci fitot(i t.Blele cu esrrad. I'unon rntfnduce rdeea unei noi abord $i cvasiollciale. pttt tt idtoto?ate ."uffiffi in 1969 ci toatc confliclele slnt subiecriye.-'.i . prin aceasra merodi et a explorat inEiiisme dc rJnncirne arc lnrr\ iei ti manite.. paftdignq.ilie. nego(ierile zate pe interes mai degmbA decal pe lactici $i procedu .U ace\t.onlra)r intrc real \li ii tibeml.. care . in rerrrrare. ahe Fluri decat secu.tc nn.ontond!r.. ps_:jrepjcU\ jnt lr oc. i.'i1Ta-CE-T.cnsul La sunt ireconciliabiLe. ie'ea i-rcgJrti\i :Lrererd. ar.r.. oLrr. O"no. Aceste impasuri au nulterc la tensiuni in minlile cetor cdrcra Ie pdsd.t p.\tcrtuii r-n!1!r!'L:!s9!g r lLr koger I i\hef )i U rllidm I 4P*are c\rdenlir/.ntutrt trtnt (th t. |l\ e pe lefmcn tung.onrr.' jocunle conflicru:iii'ielufl. Dar este aiomatic ca difeftrqele de inte rcse su t subiectiv cAnd se au in va.jrli L't.u Llinincrid inrre aeBr''tl intcaryJ)a. ca atunci cAnd doud pdrli untcircsc acetqsi .rpj i.193Q". paryt .rtr.ro ro. i!.u liecnre . reg. El acord: o importanle deosebita pentru infl enla crescrrLra a acestei psrao rgTErLrcr'rrrr fui49ipled NeSotiatio crescandi rtesrc.I : Dislributive Patfta a II a.t.r@are rccerluca/A importdnla inlclcgcrii prirnul rAnd a problemei ti apoi a ajungeii la fornrula conc generald pentru ghidarea negocierij spre detalii ln sfar$it ap perspectiva grupurilor de lucru pe rezolviri dc probleme (atel de rezolvare a problcmelof) a lui John Bufion $i Herman Kclm carc cauti sa faciiiteze abililatea actorilor de a implini nevoile lundamentale ti identitatea de silre prin interacliuni informale penrru sine cegarai nrrre IrJELJ-i4. li_ beralii .i.opm c6iiri.punziloarc.n o ua"..ceer ce e. capabilililj de securitate rrrtiunaU.italea. increJerc in In'litutii ri rcgi||ruri.!ttt --La un nonp t da! poarr c:ti\td o dit. Hop \emn e. Az:lr. si elunla doa.t tpl d" i.]e /olvidi conflictelor.a!J conccprutui inteq.er*u. roiul.:Lpgllicd ofici..e rmediate. Tn primul caz.. nutl. Rapoport se]lmalase deja ca .-eona tocu u'. scepricism fara de in\litutirte inrem.starului.ti.ai'irtAiiiiaFncely? !l rell}"gg-lY$s4:{{u rlc.tenrii.@ iir-uri iiinflicr fundiniFriialJi impi4jl.le de prngilccarci sa Siiu totu\rrcr unof cortreptc Je ha. pentru jocurile cooperative.. n.teo: ria jocului duce la vritabile inpasuri.ii i.snu dominanla r leoriei .. caSdguri relative. Scneliciul dr\porrbrl penllu amanooua. ..ler:-(t .dndticd se aratd afi ins rtcientd in rclalia chiar teoreti tu anumite tipuri de xirualii cotlflictuale. U JDoi Dersoccrr\a diapnoiric lomur.rablou xl rein\ierir cunceptelor leglc de ncgucieri..

:.i.:'l[ ii.r"..a' .:.::ll!:Lonfi(lele rnal :l.'^::.i.9 Schila llriBu on ili !"i.tT.. l"t: p"sibi]e soiulii.. l"ir*"'" 'rudiile sl hehavion'te Fl a reprezenrlr Suma ' Poz:rrvi 44 t ttk oaru Pol c.: ..** ..?1. rer ncnego!r'lDlre ^ rrru cl . _f"i.***1. .uie j:."a ".xli"it :JilJ:1 Lrc orb! de Inlem.ffi4 ffi".#J*" *..ffi:...n demers "l ..*'ri'l:i-i.. ' [qi:..:.nrcresut.:. ::::..^-..iTl lino.#*::".lnleraclruneir trebuie sA unei conrrunriLfi producri!e ll::.il:'."r. ..rdera d6Fiilonreri ai abordirii sale ronn bunon.iro.. '' 'oi"'i.itnp rcrt.i! ii'ii|!#.9Liqd) J. .r :i...":.lTt .rr'l' rnrcrnarionale rl!:lyl]Ti:.. Uneori mediato_ ". PL.: :. cu modelur '" T.#yx'"".irbilel ele rmnlica iiiJli:..f "telor d? atrasa deradmnur_din drcapta sus.ii1 i:: Ij.J.5re.n ..:i:'fl i'"'"'" rn p'oceserc tralr! ll :ifJ.:':::: ulre oe nctsoL'c....n"i p.i-01.'.x:.e obligatorii r.""1: ffi '.rri psihologRe pentru incepefea negocientor.il:"iil..v.--- |sL *r.:""'pi'r'i'' .'*.+*'.: ":.-':.' i.ffi.'r in conjli \ru In srnlerer tui rn. .:: ::::::.-..resc rearizarea unor :[:.Procedum cel mar de.li i.rrttjI: :: ]l-f a conrlicreror' E\ioenr''nd imponar o fj:tlt..".i:':1..:tii :l iJ i""ff :.i:t[:..t.. rafqgi.* ..l..i.)nfliclelor idcea de coercitie )i lralrrca ". 1i:li.a o"*g".uhlrnrercd t.\ :ll::):Tl:i. pe L.i ': j'-..1:TjT: :l :""r."1 l*i ri'nJ.. Ele urm."::'..ulrrre recrproc ac_ lcplJbrle. lii"ffi.' u.. -----..u. ""p":'.'teraenriti'a!' n.."1.'.i e. ( Figura nr.l1tfi:i"f'fi:iiil lfl:::i' :: rr orrerej cte culrurxte5i upri dczechilibrele rLy. ii rvr!}uLlu 'Jl.T:.:.. fr Ronald Fisher ii con.. inrrti l:. t069. in eruz no reprezentari $i uain'.'' r \cmple inrer\enlix.il i'io'ite .:..ff"J..:'ilil. '""(r.#ri'" (um utmerz5: rlir dupa larbe....': inrai pinr* a obrine ::::1.*.tt De $ena lunlii si sa desfiFuLtm o negociere? nri roluru vilorii Bun'n l3 e mai D'eg (u rrceperr:a analr' t'"'" 're abordarc 'e rnrir inrercsur" se ti..3"*JXl'.".:lHfi .q1'' 1111: :i"'i:::..".c aceea a aletre.ae increaen ["..m:tf ru. 111':1.i"i:JiiHH... '"i'. .T::1:::lilil : deschise precise.: ll"**.Li. _.-rn..i"i.l'lll)::"i1il"i. Ronatd .'"i .x nrurrr rur" r Gvrlofi _''' ":".i"i i._. .)...ll" '"i'"..' F.t. . I.i-'p':br:..o' auro /pglar. IBunon.i LrRis ' mli 'iio ffiJ..*i*ffi"T'i.eonard Dobb pe Herterl $i Kelman..::.etor I Sufii: zero (caslig!l unei parll esle prerderea celellalle) 1. i.r*.a' 46-teresul personal. moder. recr inrre srupuri.'J: HiJ.....ii'il-..A .Co*"?l] lrsncf o definelte in urmalorii termeni: .rl..":.--Te Orientul Mijto- nrai !alorilc) Bunon consrdeni c: c. l( "':il: .i: -. Jcorruri 'ai r pa!eze.:.. :"1. de descurajArii sau pedePsirij) Agenli exteriori impunand solulia re penlru tot/ coniemporani apafenl ireconciliabile inleracriv al merodei erre e\lrem oe prclros.r.::i:"1 1""1atmosrere.it!i l!!lEl9r:.l " de nxce dLn Unenru! j:l::r r!. lrrner et"r ce negocraia gr nr ! dcrorilor \ .tlii:lit'. tn|:t?a p..drcl discu.1:1.::.:: :! ..nesociere ce imbina ercmenre de concrri_ lffi"THl.l J: il:. u\j an_ Ul proiecl .. lh.ii. inralnrra es...Ti:.1. Etll .'.:Iil:t. . .ii fi ld de purere qi llcr'e\crenta gr dr\ciplrna in alingerca unof re...:...J'.rjl1il. L'0.i-".+rj**:.. '"1.e'* J#iffi ffi ..:-".i#*ffi *#l#ll. El silu_ ::"i:i*+i#HT \ .:i.:lj:::.

cteptabil d? . un Sed'ulCenlra BUCUi. *5m.'itdtea. dar validitatea observalillor i$i nlenlinc rele_ vanja pentru negocieri...:a un proccs prn care noutulite apdrute sunt derottate cete cure su. repre.Comunicarea Cobcl irlr .nrioralersi de.i .Mo.... Ajen dcmers porre e.iliei nu d_c in\Iturri.. o:n' I d' toallit !? CLhtr 'r "lo tfr.tlo .s.reatiL..le mJll tFnc/a i rleqltrurarerl:onllidclur.aa. Vederea pe termen scun a cle_ ridcnlilor politici gandind in renneDii caltigirii etecrorarutui inlern -'-. Pa I t..ribititate sau opotluntate sal1 o noua cak sau direclie de e\ptorut. pdncipala lor nttodh de rezolvare..I ndttt \rtttri atrjuj. ur.\b.:e ?racese crel rtur ce nu poal< [i nierout In o(hii un r public tarf Li_ |ut la curent de lnedia atotprczenta. prccun Sanllirea analogicd.t'nik(i a ntcl.r..-/-.entate d( tsandirea ueafia.ii".r>le o faspundcre it un rot_ Perspccliva rnlorilor a fosr fi ea udlar inr uD momenr in care .c.. etnici sott ideolagici. Rr n. Si satisfdcdraarc pentru a .p.inuvarie Sr Jmma.nr.'ir. p. Dar a opune valorile inrercselor nu este o pozilie fodnjcA. cabazi a sdrii de pacc Euristici ti Creativitate..'{rdar"r .aJ dco. Proccsele de Bdndirc ueativd sunt de obi(:ei intuiti "c.. Bo'ntn.o. Gdndifta cteati)d se tu eseaza problenetor wchi si rtifcile. era de a$teptat ca iema acestcia si fie aotuali in noua qcoaE. Sn... )"'i. il|tluer raU rrjl . NeSo(ieti r59 lipse$te.u-pofir. consillerA Spector' DacA pdrlile vdd co flidul in tatmeni naliotnliSti.d/'.rn6cfc994] r+rnr c.e suspiciutlile i ura reqd dirul 'si conflidele ti tientinentele de ostilitate in lermeni Ini fi rli.feril.r.r.udienld Llutd..i!:. Husband gi Johnson (schrDbiri ce..n'd.purjid .. ta lrrt..r. :: :[i*: ri: i .. DruckDan.! deliberat tocu.Jrlt ..t.r r . oferd posibilitatea unor salulii noi $i dcschideri.lisputei si rec n l ta vialenlii pot fi itrcritobite D<finitii . inn"dnu\.iroi legrt de. 1 ' atire dc eandirc..l."'.ar tu Ji!t." .bt/ma 1. in ..i re.ma\rdt rr J.r.*\ii:liiilJ:::!fm-pr.z. ."rttpltrLlL4lxlrtc. .::.. mJi dcgraha de.A4ik in caniict pot f induptecate sn se itttplice i tt'o . Exemplolc includ pe R. '. ind n. ] .:"#. 1r I dp t e:ot I jr i d.c\r pc.'"dl ia. arp d.oLD ..c .ltdln 7a.r.. icp. Ca ti in cazd curentului interacliv.ri li l.a \e egc'vc/e puzilrl c palilo|conflicrul din Bo'r id.r cunrl .izu.u..Iw r"'. inttli..i ita p.... lc t tc.e ca a.l. dc a d?pdsi tinitdrite curente injtexibititdlile ti si tte va analizei conflictelor.. Ideea Europci s-a tbrmal prin identificarea unri rcs conrun: pacc prln lozrncr clemagogice a consrituit un neajuns fi.utJ? .hili.jiii' i. ca |:c r<(rno.i[a (compensare stabih ruupa irre.( \r424lar.O a trciu opliune este de d cdutd modalilnli de rein(:udturc a conflictului ?11 ochii partnipanlilor [ . prnre.Iefiheye .oi.na lnrii Partea a I1 a.\"..o^)are 4 ploblenei."..i d. S. Interacliunea este meioda de dlalog si ru misure a liantu' lui sau conexiunii pi(ilor.lul tu nre o disPutd cstc incadfttd pottk! (:on:tAnee apli nile pentru solt4ii.:lt."ralo . '. .. ea a fost dezbituti djn perspecu' cfcativi)..e.o t e\t. .\dl i'nflLtult't tr.[fi . pe ti.ri y Jat r 1. se .< tor crrrePrr lllllt c rnd cunll . Jer ine lararii :.i!. gdsirul nai tnadatit. eristd o tansa de a controla conflictul TehniLi de d itltlu... d'.rrl'urile..jt.* ru..158 .i. IntrucAt inovalia este un prodns al crca' rivitiilii..ir .tt /\Pnrt.. 'te \ocretatc ii nL JF brfo. Stein .lrin$i sd i$i retnudre..elel. rarc tj Navcrh (rcitefrnifea retariiturl. pot aiuta [ . tertarca acestor ipoteze Si it co niitictlrc..i::q.Creati.tefini prcbten. nanife:t6 tn Jorm tarea d.ete.J ficeJ rcJde|lu-a.\tr <gii intcgra_ rr\ c).dt$iil..l I :i'l:il::ffi i.locuri pe rc.t i..nn.i*. r:rlie.. AUr:r Je St.iLIUt ALlucetr ..ii..] Teza naastrd poate li 4ipusd Joarte tinelu: noi orientiiri coSnitire ule situaliilor rle tlegocie' rc. r?d.him- Multi au rclevat necesitrtea crcrlivi!i1ii in mediere $i ncgociere in depigirca impasuilor.ene de obicei o no d po.LnIelc (unv. ttt pro.n1.nr re(rnl cr .1 Lle\rne ... r( -"u d. i"ri-.Prle\rrna. inlc lcgem cii elc_sunr inseparabile ciind privim valoarc! drep! masurn rJrur rnteres.lnn rF !re. Ur @$erltlli lr]]crlf]rti!. fqLbgeqlll!:jllet sue pat u cerc imp-etuot neso' . Curentul u acJ L.1 unpte in no. bratuttominq' iocul de tuluri. cre. drpiL Spector.lblosiloar. N.:ure trc re.rj. p.i de d reincadra . I n. .r!liri r...r prcnre .:r buc. l Rezultat l.a o -cdrh i I Busrrra' mediere suu nesacieft.i.l" ".ten1on_ '. noi ipoteze. aio.'411 \lli dt/' tt rI' infas precoce si t?!_lr4{+!!fy:":)!e llujtupas ' cc e\re J< racl|rlAqurdd'ca p yd: .ite saotc in sAndire. tpi.. cscaladarea .drrr'rr !rnbcrc p.iiil'"td.. Procesul este caracteriaat ca o incer.npr.ir'!' .aBle..ecvent.1.uriie nie. ar t i.|at:a ei pot ji t:o.

1X'i.. *""i"**.'.pFG . trf tl.orul nernvrrrr ld Duroc rcri te of . MeLilele l'. rctori in viata inrenniionala./. itatt"rentcare sp. prin inlelegerea valorilor care conduc gandirea fi compor- ffi i*:#ffi ffi$:T:".oeretalei."tu.i^.:""'Jl*il". fi . Capitolul 7 Calea 2 $i calea 3 Dezbaterea intensd a ultimelor decenii ale secolului trecut izvo. credinle nerranzactinnabile.L. confitcr)Oomind de la cazut Orientutui Vijlociu. *l"giil" ""r"tl"' "l concepte integratoare mai clare h european I iect comun 9i nedispurabil de civiliza$e Exemplul probleme la lnceput de mileniu El po i".vca etementul )ndrspensabil olLngar de tcoala analfica ce a dominat negocierile clasici.b#ff 0ccslor negocieri paralele constau inj afigaiartiunor oprnii care \a reprelinle ac."iau initiative prospere ti descatu$rea nJrat*"u ln."[i"iir" ii"i tocun !:iYlLl!ryji in praf $i pulberel Acesle intere {duDa reducerea economiilor vdloli. Valoarea a fost vSzute de Bunof. eliberar de rigidi( ea po.ificul separa Pacea le puleau a" 'Labila '"r"rile coml slatului pe baze democlalice: iAla o valoare . (jd ) o$Sr" 2.. Conceptele de inleres !i valoare au fost preeminente in dezbatetea care a condus la ceea ce numim gcoala inregrariva sau inovativii. rrlogului.j d:+!91"'Eere^a .i t.ttt"r campuri mai vaste ale construirii pacii ."u.2-'n care negociaronr rebuie sa gaseiilii'irrffirii-siice_ tirare. 4. rati din incapacitatea metodelor urilizate in negocierile clasice de a trata $i ciuta solufii la problemele $i conflictele care prezentau ca_ rdclensrici noi a pu( in evidenF cateva concepte din masa de idei a lrrerarurii $i pracdcii exisrenre. ln aceea9j silualie se gAeesc loale confliclele perene rn care se ctocnesc \alori fi convingeri ireduclibile.\upreme erau srruate atal de sus incet cApdtau rilluri de -'-!oui"*iJ"uta adngerea obiectivelor prin inte " ""nstat de lor cnltural (limbi' i lrt p"i"r"fiir"t.acted.ijl".."rntu "aia "ionomii Ce s-a inceput cu interesele? Nu pr De rit"ta" p"ttru a pi$i pe !n teren mai ferm' folosi i.1ilor..".iditof panilor.. "o-ot. s: fie rransmjse in lrmenrulceluiialt. 3.ri* de perfectare a mecanismului negocierilor rezollam tnovatia a-insemnat schimbare de cadru Nu de pace intrunim expe{i penru un o lon rin$ diptomaticdL .eaTidemiti nc l. ce podrc (onduce ta IrrleleBerea celurlall ti la descoperirea unui reren comun. Reducerea s6rii de emotivilare crescute $j facilitarea djPosibila aparitie a unor idei noi care oficiaie. ldccd )a-a ro\r de--ajlubtatreq!tdS*"luafp1!j"-S. Dizolvarea situalei de osrilitate $i a starutului de dugmani al ffu.laborarea (pror..i gcsqqp de-(onflicre esle nerezotvabil cu merooete extslelle.'.il..rmonre cu studijle acesluia despre . el a poT.)cier'i1c .i. .r/pd.i."'."'. idenritari ce nu (unl su(ceptibile de comDromis.160 * ".ciatc. in co_ sa cu AfF$i in a.

' il.rr.u." s.. In timp ce puterca line de categoria mijloacclor din strategii.e panr(uhre s0b semnul unui interes comun constituie o balaDti de intercse.''.r'rm lorle elementele rrebrrie 'a renabrlrm |Ut"l te -.Ele sunt sursa de conflicte in cazul ir care nu pot fi salisfAcule pe cei pa$nice (interesul a doud enrititi de a dispune sau de a conlrola unul qi acela$i bun.la -. interesele a$teapti inca si fie sub ieclul unei . ala cum teoda confl ictelor considera ". .r. 5..interese nalionale" (in polidcA) penrru justificarea mlsud- l..i"og"iti". gradabile ii comparabite p n utilitatile care li se asociaze.inreresul cle stat". . 5.rri D? scena lulnii Panea a ll-a.mtionah. po/rlr\e tndr'lre de. lena cunoa$terii $i reoria deciziei (unde se afld la rAdAcina formula di obiectivelor).'" .] -*rese in fomte violerte"' atunci $i in ne "iJ.o.balante de interese".! :i.balanla dri interese" sn joace acelagi rol in viala inre.'erca nbr<.. 6. ciruia i se subsumeaza inrereseie Pldrcularc. !gP!s!t" caii 2 ar putea proveni din urm'toarele con DiD p5cate. 4.. Iati cabva idei care ar putea face . . cii de lrccs pentru lirile fari ie$ire Ia mare etc.'trei e v"'bcr'e H't'"r'rnr' Jc r.m d. J.. Interesele panicLrlarc au consrat in extinderca nritrii lerito i a cetol angajali in negocied' tot la^intercse " 'e'u i.".r" in 'a'ita.coah inovativa de pilda' ' nt.... accesul ruluror la reN|tsele oceanului.". s.ileti p*ta"g .balanla puterii" a influenlat atat de mult diplomar. definirea zonclor economice exclusive. lntcresele sunl Lralzaclionabile (in schimburi Si comerl). 7 Prn. intere sul rparilne familiei de coDcepre care expUcA comportamenrul uman. cel vechi fiind aproape unanim considerat depitit fi nesarislicator.Interesele sunt masurabite. Interesele conlliciuale sunt susceptibile de o solulic care are doui fazc: a) gasirea unui interes comun... reritoriu sau resursi).nJl:/er si nreu'up!rilor' "-o.*"i 'olJlii Pdrrrrce Inrerc<ele 'unl pe nl supunerea acesklr lnterese unui proces tranzaclional.t62 to.e erese in cazul conieriitei ctrcp o*i iilL'll dld. negocierile fi polilica mondiali: I lntcresul este un concep( fundamental in $tiinlele omului: psihologie (unde sri la baza motivatiei). 2. dfepturi speciale penlru starele i|sulare. 'l'. Balanta s-l rcalizal prin lrrnnrlx finali ale ci€i prevederi sarisiicetu anunritc intefese.ia. unde. Spre deosebire de factorul purere care std la baza doctrinei .. teoria nevoilor fundamentale umane (rraductibile in interese).balantei de putere".."ne:..i-aJri. irreresele nu au fost examinare teorctic pe misura rmportantei lor. Cum a funclionat d.rr tirle.r*ii. ca irr . sociologie.ul Je echrlibrrre a Ltoua ..erUn d< inrefe..interese speciale" (in geopolirici $i in declanfarea oslililililor).r incercc 'a fnl. economie..ftl.i. lulLri nririi? lnteresul comun a fosr elnborarea unui rcgirr nou al nrlinr. Conceplul esre folosit abuziv in docrrineie puteii: . Negociei 163 de a Defjnirea unei arii comune de interese' susceptibile a uner poslinterese re$abili increderea $i cladirea pe baza acestor bile solulii. .

decil Leec ce obr r.164 . Conjqifg4.ub egrdj rntel_ rr!rionrla rSUA.Lrarsr. calea 2.i.J::'. Transformarea intereselor in fomuld finale in proiecle ne.lriine de orice solutie iunraD a prca larea situadeirlt cffe zona intampin. .'. ce se poate consolidaprin jnstitulii $i acorduri juridice.fa Si incepui in p*t* unei 6.bucnrni unor confllcte . fo li colaborare.loc ri pe scena lutnii Panea a Il teSo(ten a.l. in cazul in care negocierea pincipali nu este un cadru . a-6tii:FdlzlTfo:r priiiiirdreoaaLa are l|n .dspun( irnedial e\te solulia pmcricale neexplicil procesul In de rrlegrare.ezentate in pachete mici sau in generalitatea lor erau acceptabile. umtretaiitcuo-irWtoare a intereselor diverse ce trebuie ate sau annonizate. .ari \ t65 producand obieclii 9i nemullumiri. leriroriu.au . Ideile despre balanta de interese se pot transpune in cazul unei negocieri in felul ulmator: L Asisurarea unui loc Drimordial al intereselor in analiza si !iei. i 2. E un principiu compensator: ceea ce sacrifici e mai pulin rmponan. nLr r'. tranzaciionate sau echilibrate. Do\arul istonc al apanenenlei Alsaciei .nt:rlcltune socialE economicA .il i:"x"#HT:i. b.'*. pran reranL Inuebarea dac. Cand negocierile oficiale sunt in impas cronic (disconti tili pe termcne lungi. in cunoa$terea poziliei proprii sau inlelegerea poziliei p54i in limbajul conccplual folosil $i ln ghidarea negocierilor. suspendarea negocieriloi sau continuarca lor simbolica. insA p. ?t. ljmbi. apte sA le satisface ti rcalizezc. pnn cleschiderea :j#. noul secolfi pnrneJdia_resu\cil2trii sau rei.e datojea-.b lorma interesului comun. E o eiptgiq!qjq4La-c3!-2.. . ci $i fafrului ca ne Aocraronr nu au gisil in geanta lor de unelle decal metode Invechrre ti inadecvale_ oomcnrrle carbunelui Sj oteluluiJ. cu reludri formale sub presiunea intemalio li) sau Drivesc teme nesolr. negociatorii ne<tepiqind solulie inregrarivi a ifteresului comun tn juru1 ::l::l"l -: unor proiecle srrilne de litigiu. deschiderea unei roi negocieri cr o ngendh diferitd. se recomandi: a. creand int1€ pirli o durabili.a pe. I Er $i medieri rn crrc abiroarea rnregrativa a dis_ pirut. con crat.ul Europei. 3. confli tele prelungite).r.tlionabile (coniliclele identitare. Lrn?Nr"ir*". cu pafticipanti din sfera interese..i9l3lr-s *hl_l:!I!' lru. care dacn ar fi fost considerate una cate una ar fi impiedicat un acord.ln]d{calea t Ea poate pirea peniru $ocanti $i paradoxali. in ..de i. 5. speciali$ti in proiecte Numim aceasti forr.1?:'l | ca.rn itu eri\t1 negocieri oreanizate.ubjecLe conrrunialionale fidenri!ak.i'i{. interese comune nu au iosl discutate. discreti $i i lcma selar6rii perllor (entitnlilor politice sau armatetor allate in (unllicrr.i''copu ei ru i ::: ' ' vit din cauza rigidi€.tii pozilijlor ti rezistenlei la orice lbrmali. intreprinzatori $i expe4i.r Inrenei la Franla Si cermania a fost inchi.. Prioritatea lbrmulelor integrativc $i neocolirea lot chitr cazurile in care obiectul negocierii esle separarea politicA (i pendenl! sau autonomie).u]rlr lJ J' /b ' efeJ liririrrlrx sr deschiJe ncsociel€ De un all Dlan.. doclrine etc..e-cliile \uo e<tut europe. Negocieri I in. Regula de aur a balanlei a lbst: avantajele oricdrei pozilii singulare a uneia dintre pi4i au fost mai mici pentru ea decat acelea oblinute prin acceptarea ansambluiui.gB4w{n-asoLutjqi s!. sub \emnul mrsurilor imediate. in care litigiul a dus la o polarizare totala in c rcferjrea la un inleres comuD a devcnit imposibila. Jar crealodt-€.6a $i de oricc \dtori . crearea unei negocieri paralele. credinre. exclusiv i ereseior practice.rmdi lipsei de t iliune a oamenilor polirici.... Europei nu ru fosl digerare pe lor cuprin. n r. europeani.

.linler/a lc ce. n dr toc d. J !r niii Inr un rezujtar.r.rr\.n \ ita . arbitraiul iuridicd s nt menlioDate ln Carli $i rczoh'area pe cale rc|re/err'rr'li Jr orbrnr{rL Li.'. /4 Lr.{".aL r:1re rec re nct n. iar atianla an_ oecrznlor.ntutii de rn.drercr e..' gJni'me.lF duJli: porte ri pane \ru in e\refiorul rof..rdrc. a purut bucu i..JJ r. faciliteazi nigocierite..". Acc$ia erau rcpr€zentrnli ai celor clouii foruri dc conducere.unha r )r i me.i.a ..rielor nln. !nlrr sr Lrp\..t re i. od. rn<. a a.intei.:rtrur cn Inregr{r-er. i0..i rr . ete )i-Ju credr pfupnrte reguti fi ffnonit rgcnda. . . U^D mcdiator adiv fbrmuleazd propunerj.. rr ci c rrle sunt linu-ie sa l)itile \u rr lrnu e .hrl.or ht. r]./o . cec! ce er_ r. care i$i oferi serviciile fdrt si ia parre la dezbateri $i f6r: sA inre ca benejiciari in acordul rezultal.r fol membre ale ONU. reprc7-jrI3nrul O-NU ajucat un fol acliv Si expjicir. r/i ue ta. lr cl/.: r' t:"]. .tnlc ti a unei neutralitdli in raPort cx poziliile maj multc ori sunt acceptali $i inlefesele care se confiunti Dc cele pentru ci oferi un sediu discret sau neu.culii. Je obr(ei ee.rtreprncner.o Nllllc in terncni gencrah de lerrii \zr iLleer.iiiiipiiiaLea . tqcllr.n Algzlj.cetrrre! tui de c. :rma. orennJ o atrerriaiii. in_ . pe "rr dc purerc Si i ttuenr.rl lj!nula|L|. N?go.?Jt. .nsut.ce s.I. virar intciesate nesoLientc .rrrul elen<nt oe luare r t x. . po e area u.i^... rrr r'. lur cnnliburre '.rci. Lr orice .ii unci .Jtro.onsti in modificarea srucrum negocrer:ror .r ^Rnlul a. '. ili Jrof irt p Inii rcne norre j I L.e inraml'.. rcd.re l-inJt Je dorinri rmprrc. o. e.e carc nepociJ.. rrr rn. care tr \emnat acordut olicial.umJr n( |er. nu I. tr cr/ul t^. I rr.a. n-.c cor Unicbde.".rndle nc (rrc Djr..r l pclrr.e lonete noiiri.] tor rordt. fiind perso]ralitlli sau organisme care li-au ca$dgat auioritatea $i comperenta in a]le negocicri.L_lrlrhdnj a tair. ltr CATf ii UNCTAD DaT lingi un mandat ii 1 scoP l.t. la UE (cele cufopenc). au rocr ta.Jr. ace-sra poate pleda in nurne propriu penlru concesii $j lrcl.r(r .o urii te-rnrrrrpu_ ..llim.11 "l!. ic iiiiim:pta cand fonnele de intervenlie ale ledutui se supra_ ""T:ne crye Lt nairr-6_!:l1ur..mil |nn te4.ta:-__.r (i rd c.jii.r.terd comun(.cielilor ili fac aparilia te4i.ab Danc $i Cermania.tt1or J.luenlain culisele confe.Iira a ufpr | \edrU J. tu.1"....nenlrr reon\iirto i rr-Jclienr si lr.tor . Medicrea... r rror .!an Uner tofrc Je gtr\ernare po. a unei echidjsi. in rtarr In farlc .rpn .itl ..trc pd1r. rt c5 Lnr di atrib t te lur c(le mai riem_ rte poare consla in topirea igidilalii pozilijlof ce se corirunti..ul sunr lesJre Lte nesoc eridcc-ar p1a -.-:\ . con_ .useJ-i rormuta <m3nlln Jc re4 . Je '.e.. si-fi exercite inl. irnta.irn.1$1[. I jar 5 d L o \t.n./. Ei sun! admi$i de ambcle patrli penlru prestigiul de care se Pe langi pirlile angajate rirerorrG a griior-i-iiiiriid-f..ui o ntencJrlie Jui:i in nego.enetrc. dc mullc ori la masa neg.n vul l pJ'rciprnrilof tiin. f ruri pe care acegtia eziti si le rransmiri oficial celeilalte p54i.c npropie-lr !-Lh!rJ.r'u rrne'e! ncPu(icllor' r.hidr penur ||omo\tuer rci ..i ja o rrpllce.Airp.i:.rrc:r FonnCor lerrncle r'lul'rlr'erJlc c\rminate s au linul in sediul $i sub egida oNU (dreptul mArii !i dezarnrafe).l o Ftnic unei J.en(nea Ji.l (rnl.i er. e )i tc lran.c Jin qrsani. sau suni garanlia Llnci obiectivjte!.. ir conicrinli lor. obrinut pc cii \enrdicirlc./olrte In f oras gefrnrr.r nn-vc!JJr.itri t67 CaPitolul 8 Terfii in negocieri directe.f tf l j.-.Paned a Il d.

ir"a.o co" l!lttll-s-i!9!1 L... runi cambodgienc.phnom penh. in limpul $i duPa Carl4.rd(rahrti -t J g!c. Ir. SU4. Ceea cg inse constituie cea mai elocventi vadd a insuccesului a fost absenla forrnulelor inlegrative $i con rea enclavelor etnice fArA perspeotiva interacliunii lor' rcroralecarui e\rrem5msi \rolen!. . Nencie i I69 moment de reaclie publicd negativi.. Grij pentru prevederile prst-dgre?.au .c rler dlreL! : M€41''pr aaJ-::j.6diplomaia sd.".a ". pqnrru ONU. rizarea fAcuta de Kissinger: .r-1:+.Ullllllqlerli d_!I -sigur. ONU alucal un rol care nu poarc li consrderal :aU.uIlcrenla re. ujr r1c !l uNlL qce'la ai lt ol{llAieita p a elejllur.Lei aj!9!at-ags-!L!ri9cupare Arordut de laDatun t1995.ieii.i i_pti rrlnlerg_ljleigi_qlTAf : p n mobrtr. li$ii s-a rcpercutat nu numal asupra opridi ostilitdlilor..iatonifi fost fructul unei negocie.168 Jocuri pe scena lunii Paftea a -a. In Iobo. de prezenla trupelor strij a.l i"i6i6.rlofr. Funind pinilc irr fara piopriitor ra.. ei puteau fi considemli lucrand in nume propriu.lErd ca rc/u.&.ieifB-os.Igcumpeni americana in elaborarea -. obieclivul de a. A fost minati de ambiguitatea mandatului Consiliuiui de Secur.' In conflicteie_din B alcanit rea ace\lord au fosr numero$i.r.iiareai o ht\ti nmikrrgi de iiiiiiL . inretegind ...r"eil.Structura lui non format pe baz€ federative.aX preci tirtea iituriliei tn ac6a-stalara.inlr-o alra situalie tot jtat de complicati. .porfi greu ecrlale.intemeia o stare. r'ndelungate in ca]e ONU a juca! un rol important. excluder noliunea ceteFneasci universah in car individul voteazA pentru orice candidat. de rczolvarc treptati a problemelor prin girea teritoriului supus administraliei palestiniene si dezbaterea final a celei mai spinoase probleme reprezentati de statutul limului.ia t. Conlinand numeroase inovalii i nale.ile menite si restabile{sca pacea. mulrrn: ONU.pund<fi. peotru procesul de pace in Cambodgia. dar in ne_ $i dir. NATO.r rol succe.il€* Pe lii.a de proportri.tiricareJ ac_ fifiiirin dei mondrale.ervrcrile O\U ri lolosrrca ofgani/arici doar penrru.a pa||.ffC. mediaLorn pen u srlngeAujucal ace.reifiiq6-ijd. de lur e lrrile inreresate din zona Asiei $r pdcificutui ri dc ccle Dalrrl rl. reTervd membrilor influenti de a recurpe la . Furopa. Acesta a utiliz lielieeff-a amenintarea cu fofla sr chiar a aplical-o inainre.t ani dupi Da)'ton. care.harlr Lle drLm.rr . D. are rr \palete cr ur genocid cu aproape un milinn de vic me Si y\hmerii Ro! .vem mori\e_de a crcde cA rcjrrsele orgg1i/alrer pen_ rru neorerea trunllorpropnr_ t!/tjllll4eCn/4 nu lnJjuJpui4l4_ aaffiili. De ce acest acord trece prinlr-o crizd atat de Fofunda anii urmdtori? Este doar reaclia negadva a extremigtilor ambel pi4i.Un ultimarum. l..jE::-r:.cr@4!l_!$a-Iolirt QLU.x. Acordul a fbsr semna! de membrii permanenli ai Consijiului de Securitatc. qbsesia redisltihJ.. ceea ce le_a atras caraite.u. A 'rf romul fiarii-rrucleu" de zece ambjsadori la. Un obiectiv deloc neinsemnat a fi incetar€a asli-litntilor.intr o forriiuh de struiturarE-poff tica aiiiivalFafc a.-relerinlsh!4lepen!ry!nelelaryilqrylJialiBosnra n ! . ConfuTia \emnalald de an.i ift€ pnr!. implicarea s_a trnJu.r_ tavoarea sarbilor acoperi!r de blam hu LJ. Parlialitalu 'a oglindir in carnpania diatici si in orientarta aiuioarelor umanrtare obsesra 'eplrrani lilor din conflict s-a perpetuai in compiicata formuh de organiza prin diviziune Si fragmentare pe considerente etnice..anii '90.. impA4itd (aParenr echitabil) lrei nalionalitati. indiferent de etnia sa.o!!es-cr A.i_ Tn ace. pe hnga prsgirtirea iii de\lasujarca CanteE]ruc!Je.rar al uno. rol exersar ferd alte medieri paralele.ur(elor.t ujl all ele[enLde tff a Ddncroiului rnedrerii.n€rt qj buna funclionare a stalului s-a manifestat deloc. Negocrerile au co du\ tr o.r lablou. Cateva vicii ale ac€slor lgglpielj rezulti din Jglqlp.qu nodemtrc puterll cnn.lac.1ga ri\riiraiea cu ceilafii med. esle re/uhalul unei negocreii ih car SUA ajucat rolul de mediator.tate. manifestate in asasinarea premierului isra€lian $i Intifadei? Este schimbarea sau contesarea actonlor de catre Negocie le fu Ia Rarfibouilet au suferir cu un accent supli_ mentar viciile negocierilor de la Dayton.r _ b"'"' '.Sli doiileirirai p" contuctore conlirua $r fl)g?lare in negocieri qj a aqrepllnr./arca \ontributiei inremaLionrte Den_ sPttnirca trqzilrei \nre un slat democrahc sr tl Cdmbodgid mo$tenesre o cri. aceea din C:n bodgi. gocie. acordul de la Osio era menit sI declanseze un proces' cu calendaristice precise.

'. "" iJ tamenLul .'. reutiu fi.oiiffid'lJ*odfp"9Nt !or-trrJu u """..' ri o" "o'"ri'lGGa--!m6il'uti:"" egal 3cor4a-1.''r".il"'llIl'Jl5i:li.r*"."ill' '.r:ll. iill" "i'*.tti'.."i **.1....1H## it'.t :nl"ll*i:::4.."i."..''*:ff urrgLirur *q.1"*t"i .*::r. in fine." prralel d.re oe menllonar rparilra In *ecrrere soluriil i'-.l..organrmelor t-.'^:1: iTi :: ...i "i iii'r'i...il:' lLrr ninlari cu fo4a sau chiar uzul fo4ei.'. i"'*..Iocuti Pe scena l&nii Pauca d ll-a..ilJiiiliii.saLict i t7l i..i.:llrii::iii:"-i. 'a-lrei mornenle p. " 1. care pe langA armonizarea echitabile a intereselor trebuie sd fie dLrrabili.1"'l"Jn'-fljl1.i"ot'i.Ti--l tl *'J"J-ii"l"'".i si "entreleclasic reveneaureflec{ie tn in exclusivitate JJ.".!atilar' lrpsa elemenlelol!g-s$ -.**:*lili.+'onal "'.. Este o gradatie in aceasd enumcra.:.:. rrece prin slibirea angajanertuiui fi responsabiljrarea pirtilor Fi.'ti. *"3JI"Tffi..'lii:i". c\r\ iiv.].-..:ii'i"1x probr de studii sau iiili-.r.. i:i!1 gltit pi'. N.c"luril ::."r"G'*". ""- lt" t Sulr! !!. *i.. "p. .i"'""1 r..:rfi tndJi #r nLl.::'.r.*n nrun li"'lll i:i..limr'ffi p."::i.11''i"1i *"1'i'tt' 1:-f1:l:'i::T:l:1: "1"1h*.".i] i.'' ! lll ::.cre ri."i."l....".]'..1-*.t70 .ffi rn *#Fir*****. '*l' n'""nind din "r' ii' *.'ff lazele ei neso(rel in toare .G#[i l-or ":. tc" r-nd "'n<r .ii".-*Leci"e imedrare si sraba in a ob\ir *ffildl:+-:*i.i""ii.. 'o'r'rre l'incinrel' r 'r pnn lanprrrrc irrrck'e .er incepe cu dezechilibrarea negocierij.'iA -@' " o:.11':.T::. . rrer aruun insole:i 'olul de medraror frtE"ii5fa ' oNL duo5 acesl exemplu aurontarea mor a''-iiif.. r'.'' oseo*r I Jrure panrle rizate . Negocierile autentice au intordeauna drept caracteristici maxina implicare a parlilor $i cregterea rispunderii lor fatd de o solulie.are a Luprinr f.i. poate si le dcsfiiDleze sau neglijeze total prin subsritulie. i: i rirr ru: H.:lTi:''Ji:'. imDul\ P's.'.:. 1r "r''u n'.. Dup'.':: )J'i. . lll'l iliris'T.. a"'..".li:i.re/ql pa'ea'rdbrla e\le un obiecllt de lermen lung .

lncenrrudinea se reducr pe mdsura invaLirii reciproci a . ce trebuie cunoscute.jplomalia. negocjcrile.sprezentant al Sccretarului B.portanla ca_ pacitilii de percep{ie a negociatodlor.enrr d nlJrnrrh j !i ||rP. istoricul va imPilge la loc -h anlrenale rn negocieri cu netoile. cc ahemeaze ir|rc cooperarc gencroasi Si egoism agresl Sunt alatea ipoleze cili autori $i de aceea cAmpul scrierilor desp negocieri. modelele concepluale nu sunt bazate pc o teorie abstracd Ele construiesc pentru negocl- monros jdeea de echitare. 991.i specifice sau disciplinare Negociatorul cu o lormalie drepl jnternalional va avea o prefcrinla pentru conceptele oe e( tate.i i.a-din !t.lcani ti Asia de Sud Est. ln cadrul sfalurilor praclice figureaza atenlia dati bazei minimale $i deschiderii lntr_un proces de concesii recrProce.rire t<urcl. dar $iexpecranF proprjei partj.. impreune cu /.ecnrralea. Structura co?niitd a remenilor de referinti a soluliei.!rcii cgocrerlloJ ceed ce conduce la sLabilirea lerme n lloi ian uiliei.l urmanra. care infloresc ca semn al aciualitilii lor' e greu de srstr mulli autori au o impresionanli expe Se poale obse a livfesc5. orga_ nizrrea lor in vederea con srruiii. pe care il consideri cheia de bolt' a conslrucllel salc.tiinte (lrcpi economie. 2. d ?cle esentiafe ale negocierii. psiholog[] pe elementele rutionale ql pe li i|alionale.ia . dupi Zaftman.f'sgos ieAq-swrtJtrcbkus ds Jeari<si ta in- rolul personaliiiljlor in contextul epocii.1]r-ai'!lult r[mizi) t P?':9pt!!. inu_adevar. sociologul va inslsta coniexl. pc-atm molivalii. $i cum teo. dar elaborarea formulei nu e conceputd ca o convergenL4. cu ajulorul conceptelor. De unde recomandArib penau modificarea vaiorilo.nman. valorile li percepltile Ior. Din aceste cobcepte de bazA se construjesc scheme pentru fa_ _ ca_ fq Darlc dintr o echipd dc negocieri. ixe cateva olemenre mai detaliate.(l Si rrccem in revisti cite'. ilr sfar$it ccl cu fo nalie beh tera crnolionaleia orisd vr lacc mult apel la mobilul adanc inrAdicinat in oln $r Duri.orii sociale $i umane Autorul unui astfel de moLlel scris in limbaj natural se va disiinge prin prcfeinli Pentru un anumil concepl. De unde impofianla da|a lobb. adoptat uc ( ros(. $tiinlele potitice _ Dac.elaliilor internalionale ce iDlluenleazi cel mai muit . cchipa Si in\ritulii nalionale. dar pulini au ... tn p:!)p!!u!s:!q99gl!!. inlr o silualie vie Akashi' General al ONU in siiuali de ciza . turn'rea a doua procese. un qrplomat spunea ci Si-a petrecut 9/10 din tiinp cu cei de partea sa. lolosind concepte djn Iinia a doua (noi xlralegiilor in joc si a ajuslarii conrjnue.lile DJp19!$gg!.. cr ca o ^. ln aceasle lumin. a infiinlat in Japonia un Centru dc stl ( dii pentru rczoivarea confliclelor.doar expecranla oponentului.c!tc-4lllelclueli!9-'2t'ilrr!L gocierile. $tiinte comporlamentale).l\rlm privinegocienle c ptatfonne iniliala. cu peocuparea de a omite sau amana temele considerate nenegocia_ hile din listele ambilor Darteneri: ._\rlui.!!I. sociologic. conlictele beneficiazi de aporul mai nultor . unul intem )i allul exlern. pflncrpru b^zat pe propeDsiunea umana pentfu jusri_ lre. Impor_ tantd este Iotmula si delallile ei. de cercetarc $i comparare de cazurj. recip^rocilarea echifubrul complereaza . .f'nas-ite-ta!j!4e-A!t!r'ea comuna a prcbrel!a..lui. del . unfi pachet coeren\ El.Capitolul9 Modele conceptuale Spre deosebire de moclelele filatemalice.1!Aly9s lunr impinse pe primut pran. cafe nr ultimcle decetrji au arras arenliq. iDsistand si aibd cohbontorr erF r. Aleoda rrebule acordla rilmului de modificare al asteDtarilor. prjncipii li institulii.borarea ei depinde. istorie. teresul lor a constat in baza ce o fitmizau pentru recomandiri prac_ lrce pentru negocieri Sl in recurgerea Ia cele mai valorcase cuno$_ hnte lr bisarun c^re le_ar fi folosiroare. cum ar fi aceea a/o rmutei. folosind un limbaj imprumulat din diverse l. r\u rnu? In Joc. consrruirea rarionala a acord. cel cu studii economice se pnnct ocupa de intercse 9i utilitili. All nnghi esle acela al nelocieii ca prcrcs de rnvdtate. acest concept cheie va putea Ii atribuit tll preocupa. p? llpglus2siltgloSiqzrj)Ul $-eq!:o4 conleaTa personalil. \-om ca pe un proce\ de decizie. $i ar_ eri o structuri. justilie. psihologie.

qeqr.sE gcoala llberala )coa'a $coala pulerea Dreptut tibea reprezentativi [. IrIrl n vei cornplrcirJrei-r#refl)aliotdtr ffoata cntic\Jurgen Habe-mry lre lrr cr.'.i.tiii"n. a lcrun.|.r($i\.lr i" .trcvedcrn. Netocien t'75 fi*.. putca inv'u ''"..nd micl rpare cr in ". e\rdenr' Je un rap"n alc ''u-u"iJi".''.'. "r!"ir"irfir \edere dcesle I Morrld penlru nceociJron e'te 'a nu prarLlh din pe ro'| t'rrcur'ur neso('edi . de variabile..ratt.:."..'". """" "f"'ri".JtJfol J" ln nJeo"iutot.-t" .. ce sustin irrcrederea in."-"*_0"o.i: preocuparea de a explica conflictele.'l. .r" "-tit"tiue iau logice.altonament ce D.".J i"..ritrii. '". Elementul de lrrdli€.r-mfl-EFli..terire Irrc de dnminl c si e\."'.t"i qcoti aA urmetoarea detaliere a i ..b) c' c' lanbitd r n/eto' la:::!::it.rreSona . ."'a .i'c de a rrule"nrcer muri\arri so.lc\adncte: _ ..-i in p.Fr/tu' /I"j pri\. sU conIiclu economic RaliL'rea upra de ctasa lvarr ::.u Ir(LrrJterTa re\orr dc emincrfare r oamenilor.i!|||c (e au urn at .. Cea mai cunoscuri disputi a avut loc intre Scoala realisii Si cea liberale.LrciclalilLrr.r mondir."t.. lederca unur acord hnal! Fonnulet 'e atorul rn rederta cdr mai mulre teme ast.p'" "p"nentuluj' si aclopririi trnui rezur'|ar'crnnrlrcarr\ )-1./a u/ut lorter Sr amenintajea cu fo4a.mli ac l'TIiFFl...lc'l'\rntuia!r: e| 'r.[i" 0. iu'olt'l'ffi p'"u g"n.." 'en. i .J Economia(comert L (dernocralia) Car Doyle. lr crri ere caliuli sa '"*.. 10 Corcep.a\rce \unl sirualq in c.'' lie 'Ptnlo"'''id ." ochiror snre \rrtor 'i \prc flla Lre apr' ti sLrslin .. .ri'i. mon(li li ce lrarscende rolul stateior.i*""rrl"^' ricapicil. n"-r. ceea ce rcr_"rrnrea. iai-o loc la imounariruri 'i 'chimbdn ftd ' ririFEilCil" numita )...n""*'rdlr'-acoperind o". !i c)J' ci a intrcgului . a fe_ lUlui i|Itare satisfrc aihrtitca.. a) substantivAl 3. Fukuyama Bu.. Nu autor apa{n tual! viziunea negocierii ca proces de lnvilarc Un procesului de iNSlare-jhale..tr.. "rn.i\rriburrc dupa carrcleri'ticile -r1r""...laf_ ilor intemalionale.r.c."t" 'utrineia 'ocieurea 'au Srutrurilc rn!ati depd/li(t'tr i. intr_un let se trunchiazi lrzlunea obiectivelor.te care crnrirrtrra fie(6rei nanr: d) lu'rrl'e '1'?rrp' ad.lJ"r..ci6......::.e.:. in tuari de neorealismul luj Waltz pentru care existi o strucrur.i . descres ciltor. cu varianta abordedi de irrrdc''rar€ proces.. dupA culn am vnzut in capitolul 6 ("gcoala inova[ve. Urmdtorul tablou rezume pe scurt acest aporr al teoriilor r.iiiiifrn. pozitia cea mai impoflanri fiindu i aaribuiE de realism..eu-. n.Lcrur."'i..fi.114 locuri pe scetu Lunn I'aftea a II-a.rr...rtcrie yi a ..-"tt .i. i" er 'ectiJ llror r rer proce'c fundrmcnrale: "".'"u..r Jener)LtF.* I. .. argumenrarea $i acorciul final al negocierilor rnr un ..... ....le e'iiiiii prerenriilor exrreme nrLr irr..i: crnirrr p<r. ce pruprietili por ri atribuite rygq9:g:g:]ytr+ | iete r'PJ!!g!]g lrral / aLorul r.'."i"..tuJerc \cQJt.rca\a: rr' in Jarsir'.o4ftr8" la' br al doiler'.lnc dccentLl prirnordjal le pl e. t). Toate cele patru $coli au ceva in 00mun $r prorccteazA pe scena irtenulionali sirualii domesrice.trtfia . dezvolrare pe targ in prima parle a ce4ii de fala: Conceptprimordial Autori reat...ir".4o. raI rala ri inlcn'ilater rn\alarrr.i"."Uuie si dea dovadi in activjtatea " poa:te fi omis aponul pe care il-aduce indeTharerer .o.ed Inxi rmtonanra sur\a Je (on(enre pentru 't:' rcorirle relalirlur Inrcmrrronare Deri 1'li11l: 4nfl/..ni.fls'r'e care nu' baz.i"1"..A r.. solutiilc painice. ele se bazeazd pe concepte clrere. jr'!icr i seniej)'iii..ii.).rI/dr'sr' de..lggj!i4. iffr_un grad de ihportant.r" r"-"r" Nu esi. rrliml 1"::i':': 'l : .rea. cu consecinle $i pentru teoda negocierilor. J..'ii trfuia" f.rlca dc rJr !rnc lJcLrllrLrle pro ti'nLeler'ere indrep'lre'pre nodul mahcii supuse reznL!irii dc ol . Acesn din ulma exrgai|lt toate rufenlcle teoreticc de mai sus..-a.uit.genrrar..'i.l : ra(onalislb Scoa a ncr.rei ) no restc r.*i'of 'e rran'leri (u usurinr.greu 16-razrrr .uauctiuir" in calitali necesare negociatorulLri:.i rlfet in calul in orre se dA piorirate dr€ptului Si instituliilor inremationale."lf o. a s.-i.*r panr' Ot'ervam Lt Jm noLr tema sensibile $i ambiglrd a i.'".arrirec *"^t." Figura nr.. . care pot influenfa abordarea $j mersul proceseloi de negoci_ cfi.r.dcr rtjnmrnuel \{.. 6raJut!r in ca. ". r..t.. j losr Pu'a i. *'.e ir.p cheie .\.riler.. ( jlr prrru_)coli L. echitini..-r' rn...detnLle concc'ltldrr si anticiDarc." 'i'"'.i.iir. cu ci@va interyretiri: criteil.la care autotii au adlugat ulterior test"a lunt i.tl t.J.

llionalnenIul englcz baconian inducriv. Al6run de aceste scoli. mi$c'rile fi concesii reciproce sau supralicitdri ameninlitoare Solulia se struieste din piese formate din una dispaiate aflite in joc. iniormaljci $i comunicarii. care nu este dec6l un amestec accePtabil pentru a ti aceea$i substanli a inlel rnalitice sunt tentali si lc confitnde cr abordarea raliontlLn impo lriva cir€ia se ridicb in zilele noastre un vast cureni dc giDdire ce .9.slidj:rrlqrs:3tlltsja o rapitolul.ii. in care ultimele doui contraste: versus proceduri informale gi creative $i 2) ce se inlelege gociatoni fac patii pfopni. Negociatorul nu trebuie si uire ci acesrea sunt unelrele sale princip. pordDd inversi de la cazul padicutaf ..tesele sunt tot timpul ln competilie. Ralionalitalcr se pr.. Considemliile teoretice infelitate pe scurt au o rota co usor detectabila.r idcea generali sau la principiu.d-e aceaia 199q-.. credinle $i va Culnlra i$i face un loc astfel in analiza situatiilor ce r€clama cieri $i. \4utr mdi i (l]3g\q d. rceastd meloda numitd $i analitici s-a dovedlt insuficientd ti irete. prcblema identitAlii atat de actuah' Pirsoectiva nesociatorului 5e schrmbe de indala ce chestio' oripinea si morirele intererelor care ii sunt consldelate drept iniiale aie unei situatii conflictuale ce presupune solulia !9 --.. aflatA la ridacina majoritetii conflictelor coniernporane.r iti . De aceea merirele $colii inovative au cunoscut o recunoai. tinzand sa convearga a celuilalt.tuntcst. in literature' aceste doue rente de idei sunt considerate neo. cotoara-anali. lc€piua. Lista bogad conduce la o remafcA: bate semnalate sunt adevirate.ir .a criuce Ia nivelul :TPll:] .re Jin ce in ce mar ldrga. Procesul de negocieri lo caz se asirnileaza jocunlor de pozilie' ca 9a1Nl de pilda.Le.. nimic nu e complet gre$it sau Diferite sunt insa ierarhizarea conceptelor fi folosirea unuia sj ca parghie absolu6.r. la uzul cirora DeBociak'rul esre indcnmar de Lrnii autori (Anthony Judge). mai transmll semnale rnsprrar (ar oenrfu neqocierile contemporane: lqminisnulii Scqlogii o re!tzie a abordarii reladilor intemationale)' "or"nr" ""ranO in ciuda radicali\mului sau deTolato: ce conle rmodemismul.e g/ctx).sau poslmarxrste pnn prerui unor concepte drn cnlica <ociali marxistr' Cu mult mai pulin (srui[vjslD " pa4i. \rl a resonunle irJrinnJte ul( ornutur inrr-o eNca a cu. negocierea aparc insi ca un cpiroln ai cxersArii inteligenlei fj un caz ideal de tiuctificare a rationalitirii. Ilallonalitate nu inseamna doar silogismul deducrjv cu care nc a obignuit Arislotel $i Dcscartes. ionirt6?6-ntele de ordin material sun( mai pulin relevanle sistemul constitutiv al intereselor format de idei.xlilqzMultitudinea de poate fi derutanid pentru negociator. Negocierild sunt pnvrte ca un schimb de concesii sau ca o cdulare prin incercari $1 eron succesive. Int.e inflt'Ienta$. Cu toate a sufiG itenliei tea ele li ofera un cadru necesar pentnr orgamzarea propnllor servalii $i refleciii qi li firmizeaztr elemente care sA le explici sau si Ie exprime. ca idenlitatea culturali. vantd. Liniveri'lfiaG-$i aT@mentari"mulut care il promoveaza.gcoalr ino!a!\a c€le Joue t(oli \e deose- coneeue?risiie ia"ii&li. aSieptand ni$carea celuilalt Strat iste ln aceasti perspectrv?i una cumulativ5.7 rgs-peouu ipistemologia 5i limbajuL filosofic al tcolii criiice. abstracre.inovqql4-c--[q89s]Sil9l esr. Ralionalitatea liirgitji cupdnde Si I'nlogia li metafora.lLpn{clri! irc J rcl99l1!9!l:!ll'loilenrele'n caiJjc. ii i0 procesele de crearivirare. In momentul in care negocierile au fost necesare intre pdl1i care-$i disputau valori indivizibile $i neinsrainabile.rle. Nu se gic care din ctc va pe niie si transferim calcuhtorului mai lnuhc snrciri pe crrc le t)oare indeplini in stipanirca complexi!i!ii.t'76 Paftea a II-a. Negocieti 17'. Inrudirea cu jocurile de sumA nnle esle evidenre. relaFilor inggale care o caracterizeazi.€. pin antagonismul intre realitti ii liberali_ Inovatorii ce se ridice modvat inpotriva sLrpremaliei melodelor l) unelte fonnale .c. Aici negocjatoml e liber si pund cheie sub sermul lntrebirii.Viziunea ei integrale aPare 6rziu in formulei. o dal6 cu ea.rnir. Ele au avut ca baza exPrimentala cu pre( cazurile neeocierilor de distribu$e. Ea nu se reducc nici la.1. O consecin!i esre ci nu e iDdreptdli! si negtijeze modelelc teofetjce $i cliar pc cele simbolice.!.

.rl t)irii. ..i" ffi .rll I p.. . ileinlelegerea provinc ele sunt tului cA valorile misoara inErese Cand e vorba de bunuri' bdni.alori $i preferirle.rptic. Cultudle sunt numele gcnefc aljgej!!||*l9$l!9ryFrea lrr h comportaneli I i 11 este cu muii mai mare decal oeea ce rccomardi afi.cn imenle. Sub intetese stau nevoile omului: cuantificabile iI! utilirtili sau artistic. rfr€'€iie aufi rdn..r. in orice caz a devenit atat inovatoarc incal s-a trezit avand drept tillu i. . ncgoc aronrl rt:q:ne.orllr. ..'. Esle ctuirrarncnte un sluiitor .'"'" . JoriILc. iar negociatorul specialisl ar li un inslalator cle linii {lc comrnicare. litigiilof sau |./i Iir' l. conslrr.'. de$i indispensabili dp asi cum scrierile lui Bufi. nc\oi prnperFjuni pc rrrc sondele psihologici ii ale colnpol1amenlulLri unan incearci sile rlcscifreze. Nu rrurnai ca e nevoie !1r inr|initeasca ace..ec.ii.. cd ceea ce le dominat cste un joc de li)rle ti i ercse." unoi tutlou penlru cA sadsface un interes izvorat dintr-o nevoie eslehca Ar fi regretabil ca marile conlrjbulij ale gcolji inovative in m c{ rie de topiie a rigidi|ili $i fonnalismului negocierilor si fie a conceplelor.re rr( InJcJ.)rital{ii ciii pa\iricc tali de calex fo4ei. .*.llrelulr {L.omis" irin necintirlrea adecvatd ireprnlt al valorilor in cauza s[ devini steril prin neglijarea sau arc nevore Scoala inovadve. n inili.i :i .-pl g..exercilrul p.. nrocnitc sau Inanifestale.:l: din nesocotirea fap- cheie(il)\ ii.drt I iii"i. . refi..tnS rl v | . "u va miri eficacitaFatauii ei. Accasd imagine simplisli este dcparte de felulin care se desia$oari ror r carea in gcneral si cea donimd de rcguli in pafiicular. f'c\c.o. mai recente $i neexperimertati' nu se poate dlspe uneie corecqii.nch.ri].i.9 F. care ii p'"ptn" Ea alleapti al doilea val al dez S-af putea credc din prezentarea mecanismelor negocierilor ii a ccrinlelor adresare negociatorilor...rl.ul .iUuirn u^tou. \. pnn ir(lLUrii sau liLnhi.boi ri. p. .rllictelof..confortabil in scoala opus codld vatirilor prouetind din contrastul cetor 9'r. Mirtea omului este predomirnn illvadati de credinle ii ('pinij. Lrrlirile sohrliilor painice ale tutufr'f di{ercndclor.J A.egocirtorut in afara culturii t grrpului la cafe rpxrline.Ir: _i.rrr. Capitolul 10 Culturile ** "ederi.. crt! irc. care au deschis o canrpanie vasti intitulali cultura pi(ii | . dublat de un laborant in doziri optimale de subslanle..rl \$!-e . e.rtni fecenti a marilor organizalii iDtemalionalc.li..1 le ra trliu"i*d''' )i. .li.r" ircu ...rurr groa..i... Jlre '. ( btr."i" u.ul.. ONU $i liNE:lCO.i-.'ne-riuTiiaanmiiiea so6i'alaptaoi.r cuhuii parcji.F.Urii pri. . corferirdu-i idenlitatcx.fio:' .rlti prcnis: ..". "oipLiluif. tmdilie.*Ji.rt 1..rcea xr rJDon cr.... Ralio nunentul bazat pe fapte apa4ire unui slrat sublire fi delicat. valori. enorii.'.-' "irF.lc rcr c.rl. crcdinle $i valorj specifice? RaspLrnsul nc este dat rl. \nre de_. amendamente si compleriri -Ea torll de funaiamentul intereselor sau de ratJonalitatea uneon in lcrmeni 'rr sensuri mJi poale \ir le a'imilere uifr.j.c Jc. {lnr cstc linut si o rlr'rir) rslreze ii si o ilustrczc f.[.J-pl]te-!. UnLrl dii princbiile feme ciruix i sc supurre este acela al rLrt)r'ri. iar.r 178 Jo&ri pe scena lumii Este vorba de conceptul ceotat ae lberatlgti. e suspect cultivat ae reali$ti' ac: peniiriro(atori..n o arad.rr pr lapl.u. objcciuri incepilinate $i convenlii schim' bixoare.

taken at the flood.la Inod. opinii ti priceperj formeaza mai vechea culture pofitica.e podns nu poate fiiombetut decat printr-o atitudiDe sccpdce.cut de a insu$i ideicare crrculd ti . prin ceea ce face. intr-un cadru adecvat ln ac sens. promotolul ei cel reprezentativ. Prin cultura fflosoficf intram intr-un domeniu plir de asperitnF Nimeni nu se opune preferinlei unui negociator peottu un curcnt de gAndire sau altul. politicianul o privefte drept o recomandare pt Ar putea fi un motto pentru diplomatul ce dore$te sA sesizeze momentele pielnice $i nu vrea sA se numele printre groparii cimitiruluj vast de qanse pierdute ale istoriei.celo!. Nu este vorba de sacfificarea uror !ingen.ji!]9-ep in-ml! i$ ormeniro@rine'eof in-spjritul. Adrplarea negcciJlorJlui la linrbaiul n'enpitl tului este considerabjld.Jocuri De suna lunlii Paftea a II-a. I-a mod! a fost o 9coali I exaldrii diferen!€i $i a ducerii la paroxism a specificului (Denida) Un adept al soluliilor integmtive nu este ajutat de llsemenea aborda rc.. cu precedere din acliunile intrepril spiritul dorit. . $i utilizeazi mai mLrlte limbaje. alt temen ce caracterizeazd gradul de ] . Negocieri 181 edu_ Putem merge mai departe. poate cateva ctulj is- pali $i scriitorji despre pace. Negociaiorul de acord cu mai multe rezerve faF de enunlul doi Desigur. un atlas. Trebuie negociatorui sA nu mai creada ln progres. negociatorul $tie cd cultura politica nu se cultura pdcii.Llomina :|. ce sufoce sau fulaturi locmai ceea ce negodaloml cauti cu ier voarc: teren comun. Prima linte$te oblinerea puterii.ni penlru ca connictele justificate. unde iti completeazi $i documentalra. F. curellq-de idei. conceple. Este lnsA de semnalat cennla ca negociatorul sii asigrlre o balanli echitabila lture metodele ti vocabularul diferitelor domenii ale cunoa$terii ti creaFei atistice Negociatorul citette mult.lor) 'i lol aco]q rrebuie opr Cultura gen€rali.. . negociatorul care vo$eqte pulin desprc pace $i di prio acliunilor pagnice devine. cand se realizeaztr un acord solid $i amiabil? oare existi Nilu nu progres in dispdrilia capcanelor inlinse Pirlii adverse prin . enunJate ii puse ln lumina unor idei. in cultura din documentul de bazi al UNESCfl:conJlicjgle-. negociatorul risce se argumen prost $i neconvingdtor solulia pe care o Propune intr-o neg trebuie aprobatd sau ratjficati de factorul Polilic. nu cere detalieri. este chiar Inai inclinatd spre utilizarca for(ej sau a ninlerii cu fo4a in relaliile internalionale sau in jocul de i inter-umane. cotidianA 9i eficienta^ a ul schimberi ghidate de aceste idei. Nu numai .nccrfice pe cdre le cele doua culturi. In sffu$it.conrer saliiie . mal-e"lie de ii Dacd ignori cultura politici. Negociatorul ia in serios interzicerca acestora de Carta ONU. de acord cu Shakespeare: oJ men Which. Are o mice biblioteca de referinF cuprinzand o enciclopedie. rizboinice lrebuie sE dispara din mintea omului. ste chiar bine se iubeasci pe stoici dintre cei vechi.Therc is a tide in the affairs Exi<ii )r un all ghe'n de idei.. ca Si migcatea pacifisd in general. recurgand h persuasiune. Leads on to fortune.a.ejiqt4-?rirlfqd-ia -tsb-rin>nrii-neclirice. Se opre$te zilnic la standul presei sau in biblioteca existenta mai intotdeauna la sediul reuniunii.lilul ti acc. De$i febuie s5 fie zat cu ea. proiect umc in jumatatea a doua a secolului trecut. pe b:ua unur pro sau angajamente (in carc pacea figureazi de obicej). Dar autorii pri care a unui individ. dicfionare. ci de limbrlul. care prin idei $ocaJrle . folosind verbului. torice $i antologii bune de studii diplomatice sau politice. dar cu politice nu include il\iomatic realizarea pecii. in exersarea pmcdce.. pfoprii logicii si mentalitelii i locutorilor.. D-rujtr. In timp ce modificarile esenliale are comp provin din cuvinte pu!rc. Cand se apropie momentul favorabil formulei va spune.lrel< . Linbrjul mentele sale diferd de felul cum o prezirtd oponenlilor $i chiar ale ralonamentul propriu. sau se cunoasce structuralismul la cei noi. cuvanlul ptogres a deve nit contestat si indezirabil.d vorbe$te mai Dulle limbi.evislre ca me Econonist sau cele de relalii internalionale il !n la curent cu baromefful globalitilii sau regionalismului. a(e autori preferali de beletristicd $i poate ci line $i un caiet de refe_ rinle $i citate. Ea menline bal pacii ti a dzboiului ca opliuni deschise Avand ca teml princi puterea. consjderate s chiar daci sub ele stau intetese mai prozaice.affidlf ni. Ne€6iimtrul de drepralr primei p." (Existd in treburile omenesti o maree / Care luata la revirsare duce la reusi6) . interese impiti$ite.ilaflr\a e . curs la cea mai slaba mebdi de a influenta schimbarea preaicand ideile bune.

dar este deschidcrca unei relalii pentN un japonez"). existi fi studii mai aprolundate..Odcc acord. cultura politica. teniru sistenul ternationai. aoora vtnuLtle vtel I ha'e. s< Inrnrle.irr.. alForma acordului Figura nr. Ea consisti in reguli. atifurline. japonezilor si chinezilor.--.er. Acceptarea riscului Ridicate JoasS Tip I 2.'q-F|: llaiara . inseamna.s.E dilicil" inseamni . viziune. 8.[g ce$tig.i f uu:i pru\e rinJ dI no e fente care introduc factorii culturali direcl $i explicjt in negocieri. 5. nu cred cA jldecata de \ locr< rr Jprecierer grcdL r dc rrnanrtate poi lfEi uete.Astizi aceeasi miscare tacticd e scoasi din recuzita di matici a staleior.du pracr'ci'or urer culLUride (Jrre allJ. pre. in anii '60 ai secolului lrecut.ture Scop Atitudine Sli personal Comunicare Pe'c. ce a validat rezuhatul $tiinlific pdn consens.Teraenul . dar nu fi din aceea a mafiei. universalitatca tiind o stea poiari pentru etbrtul a inlocuj violenta ti anarbia cu acorduri $i proiecte de cooper Pacea ca $i drepturile omului sLrnt deziderate universale. Sclavia $i pirat allAdath llagele ale omenirii. 3. fbrma acordului: specifici sau generali. Je ci e r.. categorii qi presupunc pe care oamenii acelei comuddti le folosesc ca si interyrereze Inediul lor inconjuritor Si s. limbajului $i forma mentis diferitelor tradiiii culturale au scos la iveali deosebii $i . conufirdre.uLicrrle cL luprele ei rcricciai'6. in plin6 Renagere.'. dar sunt ucifi toli inainte toasturi. rere. construirea acordului: dejos in sus sau de sus in jos. Astfel. 4.c ocu piini $i de gesiuri (adrdincapr) nrscnnma la iaponezi aprob A Tip B Conlracl Relalie Ca$tig'pierdere Ca$lig cagtig lnformal Formal Directe lndirect: Fid cala Joasii Bid cJi Joasa Specilicd cenera a Co rslrujrea acordJlui De tos n sLs De slls l jos L Organizarea echlpei Un lider Consens 10. sunt idenlificate zece caaacteristici: scop ('isennrarea unui contract estc incheierca unei regocieri pentru un american. Dre intemalional le condamni. $i in sfartit acc€paarea riscului: ridicata saujoasi.|L cano nscarea rousseau-rsE adota vlnutle vle l I . lare intei. 6. $efii dll| nai ales de limbaj. Autonrl di o acurata definilie cLrlturii: . Tr. Calllogul acestor paficularisme sa idiosincrazii s a imbogift in rllod considerabil in Lrllimele derenii.. e\ :r.comprcmis" acceptabil europenilor are sens peiorativ penrflr arabi.Zece moduri in care cuilura liecteazi negociedle" (Salacuse).Fp"cnrorlr rrchurL .locuri pe scend lumii Partea a II a... nordicilor. are vocalie dc universalitate. stil personal: inlbrmal vs. emotivitat€: rjdicati sau joasi. moda postrnodemista. A liiat cuvantul u.il.pt a li noulu' f r-oliv. Un exemplu este dat de capitolul . *fi i$iiffi daiiffifi inrjQa et ii-eliiiiliriinii!fi lii€Ftre adevdr. rmericanilor. a adus o alti d care privelte pe ncgociator.rcri\i murilJlodrc uno_ cL ilr. rh.lui Machiavelli. N(locieri 183 builor din Yemenul de Sud sunt invitali peniru tratative de pace un pranz amical in Ycmcnui de Nord.r !rnd . existe doar in proporlii nici. taciica a fost practicali. perceptia timpului: ridicati sau jottsi. . comunicarc: direcrd sau indirecti. ru$ilor.ica iu . ca metodi. Or I versalitatea este Lrn conccpl ili6i6. afa cum cj $i in Pri'?i. cullura generali sau cea fiiosolicn fli tro(<.. organizarua echipei: un lider sau consens. Dupi negocieri istorice. cefcetifile asupra stilului.l-_r 182 .? IegJr Je eremflele dc mai sL. I c . urmati de asasinarea leprezentantiior ei? Europa. s-a realizat 'lu un nroAre.nu" pentru japonezi. 7. Figura 11 se referi la trdsdturile a doui tipuri de negociere: In aiari de exercitatc mai mult indirect de c:tre 'nfluenlele tura picii. Negociatorul esle iD neral lolcranl (exceplie ficend sfidarea toleranlei prin irtolefan invitarca la negocieri. (\ rea timpului.:eau rc'.upcnoard ( nrd <. c:it de local. ective relevante.fe. formal.Cultura include crcdinlele (beli?6). ca!. schemele de compolIamenf.r< rofbrJ\Lde l. \h rura nu pgre tiSgllj . Djncolo de observatiile inle rcsurte pentru negociator.11 Doua lipuride negoceri . catdg-pierdere vs. ghjdeze interactiunile lol cu alre persoane din societate.pi.." Pornind de la studiul comparativ al modului de a negocia al americanilor $i japonezilor.a mejdia rclallI! cultural. a consri un e$ec ln studiul rclaliilor in@malionale. ca fi pcntru mersul civilizatiei umane.Studii detaliare sunl consacrntc stiluluj de regociere propriu fiancezilor. rrrtEiirn niti $i nilologia inceputurilor omenirii.ni]_ej5allate..anJ nI)cdre:r rnu. concepte. valorile qi normele socialmenle transmise ale unei conrunitali date.elrr de e!n.p6iiii 6NU. atat de fertile in arhilecturi literatuli Si carc a inspiral respeclul varietelii cultlrrilor.poare" pentru amcricani. engiczilot..

1I trcc. Speciiicilarca ei esie pregnanli dacd obse^." Puline discursuri ale francezilor se (lcparteazd de la claritatea $i rigoarea regulilor carteziene.rrtljc..rrrr. cu deosebirea ci sigeala ...lofr_ Dc \!r<. hJnla. pentru c justitia se bucure de slrpremalic fati de legi. la frarterr aceasra ra:atura e rnanil-eililFi qunr !marii 1.n .n..f {coti-!:r-d_u:-]]l!e pre(rgru cedccurfe LJ n Jet.rrflor I3nror r! qruz4.regociatorilor si. Aceasta va fi pusd :inainre dc j.to..lir. rirclr ca rregQilJlon' rrance/t .. psihologia.'e. 'r rrhlrira .u l.un rrl.5uA^sg-qlalrJ Pe J reer".eate pe baza rol g?nerale a lrrl Rousseau.i \r trti.reurJ di.1\erdr Inuliilimirudr rrfitirrrul .l sprc lLnumire solLrlii Blob /[ra. unde etaleazi referinle ti argumentalie bogali intr-un mod elegant qi aregitorDe$i tr:siturile lemperamentale pot avea inraunre asupra nego cierilor (calmare sau invcninarea tonuiui). ol Care lari occidentali sau care $oali doctrinari nu imptrli$eSte f nroasa lozinci triunghiulali I libefiatii.uti p? scend lunlii Panea a ll-a. in rimp egalitalea a fost scoasi de eie din clmpul economjc $i pisrat: ..r'rr r.grcn. I' r dllo.jtea lo. unde sunt predile toate lungimile urdi.te.lrmrrudl Je rrfbrrruL. Dar explicaliile lin -de re.fili6jii6i )r rle rfao. di.It. obiecl.nidr de xurofi |r anume lipul dc gendirela care ade|a ne!o.tr: sl .rdrn. trin.. lre p.re tn\l| .rr.ati cu\rnre. menrbr: a Con\iliuhri de SeLuritate. nLr e\te ir.i: r' r.qrcn.drc In tu r lFg penrr-tr. cu manii sar adeziuni nerelinute..rar../ 186 ..iltilncip. indi|idului.. c.I1rjrejalq. .url. lrircmirxrer se(rorrlrr n (oiab nrut lotrtri 5r i ir. existd lrn factor insufici fr' . ce i\iruT Ji. La fra|l(ezr aceasu l"ra-a!!iig!g!Jt)FlFr cunlu|masii r^.urr shakesperercn' 5t rralierii dante$li.".lrr r c ."rrarrei pe pran noolic it. Suq lmlrriiicampan'a w in '{mairiui tru demoCfrje. A\anlrjLrl prJc c tc. mri .rnJiie ririi . Preeminenla statului in cultura un stat redus in pulbere (fx!e aubritatea centrali de a impune legea).b.lcolonnr.re. lrdel.. toli repeta din generalie ln generali€ ci ffancezii sunt cartezieni..rie il crerncrrrL\r:rt ideeade nt<re\n rionll lronrl era Inull . animozitelile $i vanita lile prezelle in dialogul euro-american... .cl Lrjdi. c.n'tea et. Esle de rerinut acesr lucru pcntru intel dlfercntei din vocabularul. Dcrrrre\:..n /i nod\rrc. un nit(r. Nego. care o dife de pozilia anti sralali a docrrinetor liberale din tdrile iaze glo-\a\one. JJ. impetuos chiar.ra\oluriei.Franta se intreabA cum arate democralia intr-o soci l6ii-bfri6 eiate tribala (doar Drepturile omului erau scrise pentru cetrleni). Aceasti icoali rlrlionalisd. ase/arca lL't ti gul jnrportanlei diferi..le irrii.rrori. nnncrprulur de ru\lr!re.ne. birr. obreclea-/a.l'"iar.scr'ie-pfivind acea. ce polnesre de la principii generale si ajunge la foncluzii pnctice $i ]a cazuri paniculare.ensibrlr .ipJlul meq a rr(obrnrln.pi'ali:le perniancrrre r.:rl dj acel.ma .rt nordul inlenori/ar ri lent.frnrUq-T.U . cu un rol cumpinitor in Euiopa $i cu o jnfluentd cukuralA considerabih relefra fara de ahele.ieti 187 caracierisdcA durabile ce se porre rccunoa$te $i la inlrarea in cel al teilea nilcniu.qrncl.'ar. Francezii se disting prinir-un tempe rament ce poate fi numit latin sau meridional. c ne. cu politici lianceza.un.zrolu pe carc <rlucurnruJ 'ree.tumos sr mai imaginati\.u . vllorih o.ir mrrc pllete.rr.lof:r' nc \!r< rL\er lriiez' ' jii lioir .ri rii protesratare sru al uropiiior sociale_ Este de !91rlruI-bU!UL analog cu analiza spectrali. egalitdlii $i fratemitd latd insa cii libefarea csle prioritari in SUA $i Anglia..u incl]nare spre logicrl$ ralrune specitr r Tr:rcFirfi: . lunclioneazd pe o axi verticali.. Diplomalii liancezi sunt neintreculi la capilolul retoricA.l <FIeinuT-!!er!4firnat F. mai extrovetit $i \ponran de.tii manitestate de una $i aceea$i clasa profesionali ce a deprins reguli universale de conduiti. a avut un rol decisiv ln clearea itiinlei teoretice.oLro sau stnnula anafnrL.Despre gcrmanr nu \e spune (a \unl k3nrieni sau rrrsiirc-iri\in-enr nu atirmr ca cngle/ii . in special psihologia sociala.!g? -.ur.im ci tce crii axi vedcali estc lblositi de englezi. aie scorrtor'ae gafidii"e ptbfit. sUA au decis o inrervellle mriil a in caTul lal uec.enre r] .-rm trficE tuprii penre-:dinn6-u.t:ncIe In ldblurl \ato. Coment4riile au vorbit de 4BljgJilg._ Cand este vorba de specilicul comportamentului in diplomatie ii Degocieri se invoca deseori deosebiriie de temperament.lunat)d am'e nucledre. Desigur.ii.'e!:lr. cu sageata in jos: de la general la palticular..ro. hdividualrsmul exacerbar in alte siste c.i.nd Desre reslricfiiLiealemenlanlor leqale inlema!ionale. ne ajuta la inlelegerea vaere. a'itor pasnice.Jrrnc. ellti.i .implu.ri me re(re.nistnr'iiri regociatomfui firncez nu se vi drshnge cioar p icesle nuante ce ar pulea explicn niclintlre..1re villof i \unr nr</<nte rr cltti.onanii.lor rdrjol4ine uluj c0recr-\r .Pe de altd parte. l-ogica ei este eminamente deducdva.Jrnlar Lto:|| iI lin hdjul r. menili sA tile Nu se in6mpli acela$i hcru in cazul icolii frarceze..

cdre a reu$it sa combine diplomalia cu actiunea militar! intr-un mod exemplar. Ducele Sa_\oniei. iar adeptul lui Bacon ci va atinge nivel teorelic salrsfucdror. Politehnica ti $coala Normald Superi au lbsl create de Napoleon.. Margravul de Brandemburg. din marea nobilime. rlqfzglLulL4lglglrei.pregitirea minlii". Ambele demersuri stau la baza $tiintei moderne ti sunt de inseparabile.e pare relevanr in situalia dara.rl.iliSa aryunentarca cdne?.a fi bine educat. Micile ducate $i principate.. dar cuceririle napoleoniene dezlegascra vocea nationalismutui $i treziseri in Germania aspiratia unificirii. geflnanii care i$i fiuriseri i lilalcr in paralcr (u lrdace/L 'pre rhf. Dar partida miliiaristd prusaci preia qraftta $i antameaza programuj $ de unificare. va br.rine din cLasek riuperioLlre sau mijlociL \..aple: trei episcopi din Mainz. Independent de Newton. iar apoi in timpul lui De Garile se fiinteazd faimoasa Ecole Nationale d'Administration (ENA)./an a_qblii. pofturi. Alegerile cedeau in sarcita Marilor Electori in numAr de in sus sau injos.rl e o realr/arc raf. La 1832 se creeazd o unjune varnali a unjtililor politice germane. Institufii invelimanl ui superior.n-l0dF cloDrra. c pieland programul educaliei elitelor. C<llnrr)ia ca rr. cetali. regimuri. In loc de abordarea teorcdca.. Astfel. Diplomntul francez are la bazA o bunA educalie. biograrr ruresre un memento pcntru protesrunea dlplomarice ce invjta h cuirurt_y-4ti6!L!gii!4s$$ " ' Congresul de la Viena (1815) a menlinut o cennanie divizati. Profesiunea djplomadcn a acestei epoci este ilustrattr de Leibniz. cei englez va debuta prin desci unur caz ce i .principii". rn Ju doua a secolului XIX. Regii erau aleti.Negrcidtorul Jrancez . Churchill spunea despre istorie ci este o putal in spale. un titlu ce trebuia obtirut inainte de tIonul imperial. filosof Si logician. Doud curenre dispuh solulia de urmat. in cazul Gennaniei desagii islorjci sunt Dar conpotanentul ei diplomalic e in pane explicabil prin trecut care are faze complicate.a.m$i credinte. pomind de la carurile rui.rul pnrnurur l||lenru. ln plus. Kissinger despre ei cd in timp ce allji se bazeazd pe invSlarea practici dusi de viali./re produ. Bismarck este prircipalul personaj. unde prezinri proiecrul unei. Palatinatul Rinuiui (loc ocupat apoi de Bavaria Si de regeie Boemiei). ocupate cu problerna cronicd d regalelor independenle. . Zollverein.iand. va proteja cu indArjirc francez si vs alim(r cu pasiune Si elocinld intercsele ti Ml Jranceze. tl.." it aceste linii ale unui comentator striin se schila unui portret edificalor. pentru secole. Cu aceeati probabilitate ridicata cu care negociatorul frar va incepe sn invoce . ilalte. . Cologne 9i Trier..mul briranic. DanA la rca a ceea ce se petrece pe alte axe decat cele parcurse de g iir comitate. Ca filosof. Pand alunc.orBrni. popuialie apJriinand ace. care rl duce la €unea_resrlui_t:I?nlei. r bele demersuri iiniare sunt foarte anti-contextuale. ligi. casa de Habsburg a detinut acest rjtlu. Esre mar pulrn cunoscuta dcU!ila|-ea 5a drploma(i. vard de . Liberalii ca$ligd prima man$e dupd revolulia de la llt48. Sineurul unilicflor penrru acea\t. cu consecinle pent diplomali. Irancezii se ocupi de . creand o constitulie denocraticn fi Adunarea de la Frankfurt. il atrage inlr-o acliure comuni $coala germani. Din 1708 s-a creat un loc suplimenrar pent Hanovra..rbnr $i con'lrucriv. Amandoud sunt dguroase.188 este indreptati Jocuri De scena lumii Parleaall o Negocteti pnncrpru 189 / ( dejos in sus. ca $i impiratul.it in unjte! disparate: oraie. Bacon al . gpiscopatele erau angajate ln contacte permanente $i desLlturau o diplomalie activi. a crcar sistemul monadelor $i a ciutat sa imbine ralionalismul francez cu empi. E in avans (u epoca - ti rre \iziun(r uhuilimbai uni\e|sal ca-re sA ser \ bai.. ci ajunge la un rczullat plecand de la principiile lui. V ticalitaiea comuntr a axelor face ca ambele sd aibb neajunsuri mune: cartezianul ru poate fi si8u. practicate pe scari de generalii cu aceea$i s6ruin16. El este relinut de istorie ca matematician. pcntru a scoare din joc Inperiul Austriac care i$i pdstraie dreptuite reorclice de fatronare:l inteleselor gemaDe. perseverenE pana la pdlanare. Descartes este pArintele primei tcolj.. ora$ele. valori culturale $i vorbind aceea$i limbd era Sfantul Imperiu Roman la care apa4ineau $i care avea ln interiorul sdu un virlual .rege geman". a creat calculul infinirezimal $i este Lrn precursor ai logicii sinbolice modcme. de la cazudle particuiare la pl general. perioade strilucite $i etape si urmJle de un Lur\ de normalrlarc. dar ti cooperarea economicA $i stabilirea de legAturi trainice. anume aranj menre matrimoniale. Se spunea despre el ci esle singurul om care poare iongla simultan cu palru bile fdri se le scape pe jos.. dofiul€ge la englezi experimentald.E o constanti a de stat. care au atins incredibilul numtu de peste 300.

Inge i \arr!rer/dr "ueLrl 0e diptomir!t gclmrr J\ et: .190 Jocuri pe scena lunii Irunrtarer __Pdted Uniunea carbun€lui $i a 1I-o.nclcni'ot )t e\ drii Nun! elaborate de cel ce Pregitirea amiinuntifi. de noul impirat WilhelD al II lea.r< rco drrr nte i pftuare .r .oir_ ir turrle-:gl-Mtllg Surt ro c. -1.irc cinrle i. iD NATo (t9S5) ti fu C0.21 iro! rre .T" In \arietatc lnrrrr.c rr \ccrFrc u lrr'rl' Bnta e..Nu Itrc"Je frin r ti mr.t confruntal intrarca Germanjei in rolmalitate. l! chibzuit n-a fosr dublal de un diDlomar dibaci De la 1890la 1945..a Hegel le diL prin Jialeclic: .':t. ( 19-69 1e7:1) a--@_ cL De Cru e rt96l).ulrcc mJr)ile5rard i gU5 rl Dentru ancl..ri pe Adenauer a fost utuit il"u . Drrl. soluna enc lrmilrit.r RnrnJn : i" Pp..lJ p opriu . .:.e rctrf. Cormanla pi noad4ggg4: sau . e/or\Irca cnnrradrftiej si con. poare_n-ctua merodete . ]ll"''1. Bi $i voia si impiedice Franla sa 9i ia revan$a orienmnd-o spre expat uni colonicli\te In Afnc. si de ucrrnr.rJ crpnr. cermania devenise un srat terirorial marc.ilur. arlri tmb rc n(m Mond.ens 'canr )r dc atialr. adr nu '?i at oraloriei Ji... c\rern.enli..r. re.al Si l-a f'jerdul. :.ri.urile .nntotni. diplomatia germane s. ( llrsftarck. Rusia $i Austria) la 1881.terio. Prezentarea politiei Doana oeccler u er innuer)!e fito. irrle n Cesanttonzept (o . Oretutur r ts551.c ctcfirarii."::Hl+t:6t9t!:$q din i. qi de dezvoltare careictloi dorin cEiriiffi '*--:-::::.iirnla ]]1. l-a dsArit incerca se evile izbucnirea conflictelor inire A tria $i Rusia pe tema mo$renjrii otomane.e si nego.: R€raEhnfiGidn|cciinSniide Eiliini iiaEiliii: irupi o lungi p_:rr:1da. Adclauer. cl.u rrarrr ir furoreilb c.uprire . Uniljcarea din t99O sub Koht aupi olgrie_ va f acilira-cursijli.^. Efabor:roa !iziunii generale..rerul de e\e( uie.r re|e/ ciune: r)trr. de ocupare a tunur loc onorabil in comuniratea irtemalional..iinifi :11991^_lt -E44td. d pmvocar Pfimul Rir._"1_!:!:" "_lrc/ur c. dr-j_E:!_qia(ltrLrl tira . timp de 55 de ani.r l. l_a inrjlnir pnmd oa ffi ffi.::len domin. runLle de con.a .acordului URSS gise$te obiectivele cle reabilirare.rr\ Str(iemaffi moLrt I igI Nlrliunr'ol Dupi perionda lascisra $i infrengerea in cet de-al Doilea R6z Mondial declan$at de Hirler.LJtr!area con_ qIrt DrctLirp rLr/ (r ru a.rntlorul devotat succesului economic.rbunetri fr acorJur.. care coboari de la organismele de po|li(r e\terne elrr. Je/!ol a. $tiind cA Ltigiile i pA4irii pacii vor apirea. reutind o intalnire $i acorcl a] celor trei impiralii (prusia.i. Anar.1.ru .ho..e ri Cermania un frcior spriJjn.iilfl .de obshxclie. l tcderalrl. cu o scufte palpajre a ui Cu. Bismarck sc rctrage la 1890. '*. undc Jeraliile line toclJt (Fe. 5e nJrc .e . . Iliemeror.ci au den aroJrcte tdj..ol\rr.is r1crrr(e.tatului (.oJ9.i:'i+] .ie. Co.rr ltebu.u-n olll)otilic de politice veche. .:1.'" upl. lrnrpJl . rir larFr-AiFrbmar. ct r-. sand $i un bilan! remarcabil de realiznri internc.$rii ' u.c\ e.tedijhrcnrD. ceea ce se intiiiFiA doi ani mai tirziu."l:1 .di . u. refrcTenl.a pro. vecmr nunerog $i frontiere nesigure ta Rin in risirit.\D0\ | prrtcLlJ.peri_ **r.rmenl. cn rJl)) . * l-ql.cnrndlc olelului (1951).cirf. rborrre J rrrrcr l ral.rn a\ Jn.j 5. LnJe calliga.|| rL . l:r Ini.il'l Mc( luy.r"' i l i auda de la acesta reierinte la S ccertal . rcconciticio& rioadi este consacrati picii prin abile manevre diplomatice_ S1 deosebire de alte lAri.Nesocieti * pentru cucenrea unor rerirorii daneze (1869. lin-ele.l_e-zero". Auslria i ltalia.e obiectr\ ele si crdlUt generdl pe care rllcF prs \au . \4rlil rul uo {. alt5 lriple atanli era innodata intre prusia. Subtej..n'ul prrrenr I'rpcri..Jr crer: "" ge. refacerea economice a lirii r:zboi Si $tergefea oprobriului cu care efa inrampinah pe lnondial.. cconomicl implinite rea.c \a rc te\t. iar Branclt e$e rb.. w']1..rnrmu.

'd<r:'ri !r'rbil.fonnal uneoti. a lbsr incorpor i in 5. recurgcrea la impirlirea du$mdnului in grupuri dnragoiste Si asjgurarea unor alianle nu putea fi nesocotiti.onul latin dil idp rl ii7?e. dar i4 ntod deznlinlit pol iticos.rr lsrgurJ \ onlrolul sru domrnalra.F lji. in rimp ce qrntonizarca Bosniei este elaborati in deralilr. klanda. ii. Anglra a . : . . .te reJr-odJ\a pc . Iordatlir-Isfael.ena lutnii a negoci Pafiea a Il-a..ta inli n leedLa de^iunLrionrrea unui imperiu i' ex' rea i-u. Cand decoton! i(lrrca a devcnit un curent ircvel. de dic.r aqniraliile ei crdu pesrc m irr elre ionrinenre. Lisla esie impresionantd: Israel-Paleslina.nd o ca fiind losjce. Tenacitatea se mal festi !i in retuzuri.\ . Irak Kuweit. h.lc po.ir iurlui ei[T7Gi rEinrge lx iI. Istoria a lisat u|me trainice in profilul naluluj englez $i in stilul sau de negociere.Inir.igre i ffiiio-r purcn ae .sibil. bine prc7At $i logic. cisim pe lordul Caffington propunl]nd inpirlirca Aficii de Sud ti pe Sir Anrhony Eden Iucrand la tlivi?iunea Vietnamului de Nord si a celui de Sud.ibil cr acear:) prefefinta penrru.d.r... f. cu uu.rli e-r. drrpr Iarboiul!s 100!e ani sursi de conflict. Se accepti intreruperi necesare Egon Bahr' car€ ditr 1970' revine in $i cu Romania.tD< ta lcf. Da.. pacienla si calculul alent al mo decisive.t rdJfdilrt. Vietnam.uri .rr '.un rl carc ccnrirunit tunili 'i. Este evident cA dispunind de forle militare rnai micit6eht cereau vaslele teritorii colonizate (India. in pozi$ilc tactice in care figureazi utilizarea ocazli sociale.. cJ . criticii doctrinei au obseNat cd in cazul englez ea a dcvenil o adevirati 0bscsie.r r. Cibraltat Afganistan qLlnitate din populalia paqruni sc gise$te in Alganistan $i cealalri jumitate in Pakisran).crale cr si in sr*rcmul rurlii?Siiranii.rci globalr.iNu e dc minre c[ in opera de mediere britanici dupd inceperea-rizboaielor din Ir)sh Iugoslavie nu existi nici un concepr integrator. in versimea ei lrnericani ea este opus2i aborddrii juridico-institulionale. sunr reprezentate de cuplurile dcirneheaclie.r. Pacient 6i d. cuprin$ ti in titlul ci4ii Diride $i pleacd.i a s.. Negacieti 193 izolirii.ur. ddcrS-ECo ioturrc drl. lesand la o pate diviziunile postbetice in (. prito- Anali$tii au degajat triseturile stilului german in prcgitil csentiali lipsitn de imp. sau coloniile ulricane). Intree acordul teoretic il rjru-crilor la Joclnncle de pulirica erlerni imbini feairsrnul ibazal flrrrhia oDgrnrra) rr icoala juri.J.i o conrpa brl]ElLU!-te inslrrurjj de Ia Vien. . rezerva faii de presd sau unele detalii mergand pana atentia datd vars@i negociatorilor opusi.j)teutt. caplrt. .<.192 .c. n r. schinbE:e/status-tt o. Englezii !JJ In. tticioditd slab.rlrc rr e. Sri Lanka.di&fauT..((olul xF?c tleu.r. w rl.rn rmt^zE conC€FiEIe-G-6. englezii nu l-au urmat.lic: a coonerfu ii-Anjnice. in intatnirile lui Johnson cu Erhard $i cele ale l Caner cu Schmidt.loc ri De s. de pildi. O lard cu a st Duternica a respectat intr-un grad ridical tradiliile pe care le g iidel lrans isc de la o generalie la aha lar un stat insular cu \ gandire lie maritima a practicat 9i dezvoltat timp de secole o .. lncercarca a'nericanilor de a oblne plata nirii tmpelor americane prin van?area cle arme $r de a atmge mania in sDriiinirea rizboiului din Vietnam s a lovit de un refuz Ini 1i.oa a teorclicr en{le/a.c. i)lira rcl emblcnr.schis Iu noi gcoala englczi.onii inlru. reDrcleflrala in .r\uL.ai.n.re rlrdilri d.U uf-ersBTe..crmania.ovizalie li plind de studii detaliate.{.nlu iile lrrsmcnlarine ril lc inrodir. djscuti cu Gromiko Tratalul de la Moscova plntru consultiri de cateva ori.rurr mai larg. Liban-Siria.rmr'rre. De$i $coala realisd a relaliilor internalionale se bazeazi pe echilibrul puterii..ffcr lr. India-Pakistan.. . Iar concluzia gener fomlulaia astfel: diptomatul sau negociatorul genna este tn sta td wghe.i heae. evitarea emotiilor..ea.on a repuJral doclnna eahtltbrului de Outerc acLrl.r din tuts pi -fifa-NaqiinitoriJ-iaffi'de'CungrcsulCand Woodrow purere. englezii au lisat in urmi nu Ulcroase diviziuni carc au devenit focare de conflict. punctele strat€gice din carc nu lipsesc grija pentru argu fttrc/riispuns penfi) mersul civilizaliei. Br'rnLa puredi nL e. Coreea. prowarchdquns. inlelegem de ce ii istoricul englez Amold Toynbed1 recurs la cheia.

Itusia nu a luptal in extcnsiunea sa concomitenl pe doud fronruri.i. expansiunea teritoriali.n. @ Drolomalra e prezrnq-lIrJeSSlU]tLYl]. Lle a recltrge emprnc $l her lr argurncnrele ce pledep.r.ol-urie iru alra ri ia eventu rczultat mar Dractrc sr mrr encrce '.[l'nesma!i. Dupd el rizbolul n are nimic glorios.Bocieri t95 sla- rirrtioloelce iar ocrir i'rice inpiezLrtLri rt tac mai pririnJ reoria sr glcralt]3!!e.. el \c nullumelte de a { /drr.. Diplolt!!'{9-|cl9?. se indreapti spre rx)delclc $i instituliile ei de gcstiune $i de organizare sociala.t-e!l9lf{!!91 c3lmulq esie incanht sa r se rafr.te edificiro. conrrazisc realitalile lremii. Cele mai scufte intervenlii ln Adundrii Generale a ONU din anii '50 erau atribuite minisrrilor lenrcr ia un DIlncrprl cal:l|lrror (au lr o tegul5 lenetrl. ri de or ).r'rre' Ae 'nvcicaG ce/r. dff pozitia de lx o genemlre -P.p"l l|. Nu manifestd rnare in pentru tratate $i alianle $i crede ci e rar ca diplomalia si ia in derc. rrnn libenate. ria.O trisiluri de inlensi suspiciune fa. net $i precis". JGtln-rc-sllef a\anr$ a. diplomalii britanici au fafe de o educalie din paftea unui sistem elitist.. prin rnai mull scepticism ti umor./a penr'u o. dccapilar fiind de rege pentru reiuzul de a i aprcba o deci pe care o considel? eronati.I!3ra. Din liuropa ia mai mult decal tchnologie militare. az aicmdnJror. contloland pon.. Prin m tea sa. unde descrie o societate i conducandu'se dupi idei apropiatc de idealul seu.Pe aceastA teni duce r5zboaie cu suedezii $i cu lurcji. ori eliberarea c ivi dc tism el nu poate fi evitat.ifi. Ciind citim istoria Angliei care a intrepri ridoaie ca si elibereze un cetilean dc al ei detinut pe Dedrept cend rcmarcim neincrederea in acorduri consjderale deraliate fi finilive. Capitolul celei din urnli e (lcschis de Petru cel Mare. e chiarjo nic qi ru$inos.m'niei-rir uri.upru ar(nr \co .Ieed cc Inseamna corecl..fbrmul pcrfecl. pregitirca documcntelor ii redactarea corespon rlcnlei.. Trimigii striini sunt incartiruili ti studiati atenl in conversa lii prealabile neofjciale. cum ar ap6rarea granilelor sau a prietenilor. Nu e. Timp de doui veacurj adune pimant pentru o vaste populalie slavd. e. desfiinlarea hanatelor $i l punctelor inteme de rezistenF.\ Inilaoil . direclia fiind ori Asia. laconism $i irpdrarea perseverentd a intereselor lirii lor. aspiraliile inalte sunt conturate inilial de un cnezat mic de la Kiev lndarn dupi cre$tinarca din jurul anului 1000 prin conlractul cu Bizanlul.ei de politica erre.!g.r t94 Jocun pe scena lumii Patrea a -a. Ballica $i Marca Noagre. pe care le infili$eazi intr-o lucrare masi celebrd.nali cu trimilerea fi pdmirca solilor. ori Europa. crn(ril.il... imo"lzl /dta de calile acestura. h 1600 in Siberia $i o sutd de nni dupe aceea la Pacific. O tnare pulere nu se poate dispensa de un-sistem (liplomatic pe misura obieclivelor sale stnlegice $i politice. pe care briranicii re a'ra pfin culturr.Se transformi treptal intr-o comu- nilale multietnici neparcurgand drumul statelor nalionaie occiden |rlle.ii de striiDi se manifesh incdin fazeie de inceput.!gjLg!I1q4u!]!4.i. iar societatee se pregite$re prin disciplil $i exercilii pentru el.. iar intre 1480 $i 1721 teritoriui ei cuprjnde intreaga l{usie nord estica.. zgonoror sau dramrric. Arali o mare irdignare faii de cazurile in care cianlii sunt supu$i la vexalii in alte lirj. ci I conipxiiiEa-r.re ineiidionr.irun ' fire9te. Cinc U li pLrtut spune ci $i ir diroclia npuseana na$ul va li lot alet de .fe urbrqnea lui \r(oE-l4Esrii:qfiir.iuni insenrnatc din Asia Centralii. de care se leagd incepuiul lerm al mo(lcrnizirii. // I glezi qi suedezi. ci cilarn Thomas Morus. El cauti deschiderca spre meri calde. auzin ecoul indepirtat al sclicrilor lui Morus.er briranlca.. Utopia (1516). V. Ca $i colegii lor de breasld din F1an1a. prin stipanirea de sine. I bil. Astlahan.toate posibilitnlilc $i angajanentele" sau si le. Este un contemDoran si ujr Drieien al hi Eras Face pafe din aceea$i familie de umanigti ai vremii. La 1688 se izbeste de China. Litigiile pretind analiza aminuntiti !i stabiljrea dupi Morus.i- Un negociator britanic nu va inceDe nici o demonstralie Drin rJc. construind o autodtate bazati pe centralism ii autocralie. Obiectiwl e ocuparea de spalu. lanta luali fatd de situatii si oameni. ci In ral un personaj tdcut. In mod prradoxal. si aoume ala!amentul |lr r r delinili\ la o con\ inaere rg!q. Ln lucLI j"u. T\rrkistan ajurge o putere contincntali. Dar in situalii grave de mare necesitate...c vd alrrma pnn rnri purina rcrori'a $i e\reriori/Jle.dred aJnceldr. Morus coDfiflni o alli lrisitul-a de de $coala rusi. Prin Kazan. Fi$a cronologicd a acestei cie$teri continue o aduce la nrijlocul secolului XVI la Caspice.1. Rusia se vrea a treia Romd. N. indati dupd alunga' rca tetarilor. Dar stiiul lor ini.. in\5rc." p". b i lod cancelar al lui Henry al VtrIlee ru-i limiteazi liberlalea expunerea vederilor sale.

rrsplatit de Premiul acela$i grad. DiDlomatul trebuie si Dosede o schemi de evaluarc a eveniSe poale ob- .i- Personajul cel mai legat de acest sistem. Penlru el obiectivril era alrul in ciuda u. prinsi in negocj continue.Va iom Se poate trede cd Groin+o nu credea ca e. defi momentele decisive revin diplomaliei de varf a para!ilor ti cancelarilor.diplomafiei deschise". i.pe. ris-f l!iIJerca. du'e la prirnul acord noeire6 /.. dar la analiza atenta me.i: Dreriifebuii "ir-si-iinrthe in . Un liDibrLj sec $i convenlional era pus in taF. contactele intense puterile europene dezvolti o diplomalie activi.. beasca $i sd ascuke alent un interlocutor.'jele pureau fi cirilc rn cu\ iIre. invjnsa de o coalile a pulerilor care li bareazl drumul spre Constantinopol (rdzboiul Crimeei 1854-1856).ir lllmome 5l cu rdSDunOeI eCale Un OUDIU rol nCpCmOnlC De Slon. in aciune.r cum sraruse-a nranrn In cea mrr mrre Incre$r Eopel un valoare ''e.Ireit. .tei ca$tigare de diplomalii sovietici in i Uiiinnii Sa.Jnl.:cd. Noul curs al politicii lui Irnin incepe publicarea acordu lor diplomatice secrete incheiate sub farism."r'iia".nrJ:r d p onrdliror' I ra scna cEiiiiasenierie:r orofesiondli'rn 1r. Diplomatul care s-a format in aF penru pace.' -"i--O rtinii perioadd iioiillelic5 e caidctCilzaf de negocie. e\presll ri c.a DUlid loc doclnner m...paritdlii" cu SUA $i restaurarea unui parteneriat trAdat de acestea. in afala experien. seriozitatea.. facerea $i desfacerea alianlelor.e dc la IncepurLrli )i pan: acrudlirale.rla a. Su infrangere din partea Japoniei ln razboiul ce se incheie ln 1905 medierea presedintelui Th..rand. a ocupat cu un record de longevitate polidca.iaF de piafta . ln Alpi in jur de 1800 $i la Paris ln 1815? Sau ci larul R Alexandru va deveni cea mai importante figurt a Congresului de Viena fi al Sfinlei Alianle. in al doilea-.r n niunda a] lctorilor cu punctele lortad sau vulnerabile.rudrul diploma!iei ru.r.e llu iip'e. un anumlt.crov pe care u rn\oFa rn suA: .ilualiilor )r cUnoi. dinia.l" mosfera de colaborare a Aliatilor contra Germaniei fasciste a ales drcpt cheie a diplomatlei pe care o conducea ideea . --+-i.' sinbolici zensaniolui de arme si discursurilor dure ' ale Ita?E&Lui-6ac. Leea ce nu tnserma ca nu tlla sa zam.. era concentrat asupra unor obiective majore. cu arir mailpulin 5a o inrreci in Derformantele economice. asa r". De aici decurgea o competilie nu atat de suprematie. nu este lipsit de interes profilul sdu. Negociei 19'.\DanraU. care puteau fi enunlate succint.'-:--.irc-e.iiii i-r . plomalia so\ retic: intri.lr+lc1-de-clalji careia di.. . Revolulia bol$evicA incheie participarea nefericiti a Rusiei primul razboi mondial.1. nuanle.ei . r92?.ff / !- dipromatice a" "ricii in Liga Naliunilor (1934). Pentru ce a consiiiuit modelul mai multor gene- ralii..f \irc-j. .1 r . Roosevelt.t96 Jocuri pe scena lumii Partea a ll-a.c. fixe.ir'iJ.ionrld a fusl a. In locul risipirii atenfei."tJi. din SUA.grao d tonomrc lrlote.tionat ca panicipant la reuniunea de vArf a Alialilor in cel de-al Doilea Rezboi Mondial $i ca ambasador.iat'1rr trereiolurionrr cl i\tr iul Tarl6. Rusia se orienteaza din nou spre sud 9i orient un tratat cu China pdn carc oblhe teritorii mari pe Amur). pamlel cu iDstaurarea de cet€ Wilson a . )i u lehnrca rnind oc domenrul \rmreg||lor glnbale au Inrrep n. timp de 28 de ani. cele doua In. care timp de 30 de ani controleaza ropa sub senmul conseflator. posrul de ministru de externe. llmau drept calit'li esenliale: perseverenla.lo'a."i'. Nunul )i. exrsla ideea dpdJtineni la un co? prole.vieii""'(Rtrjirnb. . un stalu! asemandtor celui de care se bucura Academia de SriinF. de inren'e nepocieri cu Germrnia. Fata sa imobih nu fteda eandul intim care il fecea s! se indoiascA de cmenlnlarea lauoaroasa a lur nru. TralaLulde la Rapallo-.: nerecurgerea In nh ro rrnprejurare la arma nucled-ri. cat de echivalare. printl dupe intrarea Uniunii Sovietice diplomatie activa condusd de Litvinov. in care a func.cursLi-l orrcial ii err iriblr-r. puline la nundr.le posibil sa ajung.7 impetuos ca in Asia $i ct t pele ruse$tj se vor gasi la Berlin 1?60. a fost lqqLl3rygito. Gromilo era impeneuabil.. cu todA subordonarea impusi cie tul sisien centralizal laln de forurile poliiice.9tiind cn in esen{i cele dou5 superyuteri surt le' lJre de un drord de sLrpremr imno . Nu le'a str r \e clleasca nrcr un g:Mo. slafinirel facrJ.i I #. aristocratic ai antirevolulionar atat convenabil Rusiej care se remarce prin invadarea Poloniei $i exilarea decembriqtilor? Succesiunea acordurilor de pace qt a boiului. ln consecinri.

$i asdzi o sdrbitoare a sulerinfelor invinse penffu asigurarea existenlei $i a solidaritilii comunitare este slrbdloriti cu elnolie Si reculegere pe plan nalional in ziua de loamni nunita Iftartrgirirg Dd). in Eurcpa. iii*r. diplomatice.es.d6l nq\rFre lr un . mai ales ale Angliei. acum eliberati de c( stangerile unei docciDe dogmatice.lirr qi !l{. :tlrdd Si vlrLd cdrura cu s._Va fi rtrri!]4-r S-*. i$i afirmtr din nou posibilj ei in relaliile internalionale. Cornbinali (u (unorrinlele Je orLlin supenof rj-imnFi: f. ]a incepur Seful larb)-ului reoficial american $j ambasadot pc Jefferson Si pe Adams. in limp ce pc plar iilosofic o viziune coereDtd asupra lunii $i societilii-- Avand numeroase puncte de apropriere cu patriotjsmul ffan crr ralronamenlul lor dedUcti!. ncvoia de d lblo..t DDur(ate I pollrcl| e\teme i-r proou' Inr rn penosor u iniliali de fixare a opliunilor.l rJpiu inc de lii'on.ti t99 peisistenr.iri : r5r $coala americani.ip minlal ce se ba/ea/a pe "flir Je rnrrcprinlqlrl!ryenro/F lrl.. dar va avea puncte com ne cu empirismul englez.e. ca once gindire ca pleaca ]zilor $i pnncipii.i primul momerr de nevoia de a se servi de diplomalie. Pard in zilele noasae. Dar cunoscir pot sa descopere c! ru$ii sunt . siditi adanc in cultura lor.i ne\oile e\le re in.dgrulliplomaucAu nurul rr rdenlrlrLrle doui r.lincti\ al diplomalier !mericEne. $i Acest om al incepuurilor avea nevoie de mari rcsurse de pricepere pentru a gtui sotu. Scoala rusA.i\a a \[cce5L ur.tfift . M. d.roi". Vi/itim sau citim despre prima a$ezare de la Jamestown. Ia diplomaiii ru$r consra rn unei rmpofan iale d o trisiturA convenea perfect unei tradilii iocale de predicatori reformati. Cu tot disprelut ij rezerva fali de i aristocratice aie Europei. condusa de lcgendarul cepitan John Smith.suflete slave.198 Jocuri De scena lunii Patrca a II-d NcBoLi. Aiezarea in Amenca a cerut lnvingerca unor grcutali imense.. Se va distinge de inclinarea spre logica deductivi a liancezilor. Du$ Angliei puteau fi prietenii lor. ace$ti emigranli temerari au sirutat un pemant ce le promitea intai de toate libertatea. Prircipalul mediu de pdstrare $i drspendire a ideilor lor a fost pr€dica. inspirate de ambilii $i dorinle imperiale de expansiune./. i$i au originea ir incepuiuile sralului. ce inclucleau pe .itor Si cu aborda lla lpe termen lung a asiaticilor.flg llr gihil. in special europene. prina aceea a valodlor.. in pq!!g IQSIY lilosolia specifici a culturii americdrilor.uli dc polilicd e\lema ir dor sliluri distincle in diplomatia amcricani. Astfel 11 vedem pe Franldin la I regeluj ftanlei.'. I r . Dri!cDere dezvohaur intr-o inLelirenra a inilor si a dctiunn numrh ''?1_''--. Poiitica externd americand a pendulat i|nre izolationisri Fi inlervenlionisn Penhx prima optiune pleda rcpulsia fali dc coniliclele nesfar$ite ale altor Fri.defa>ir Je nimreni. ca $i alte specifice. revoluliondii carc au creat statul american s-au izbit LUrlpltlcr. cu indraTreala de e\pturare a engte.oDne oecsr ra arre popoare. a11i. cel mai din istorie. Mulli au pierit de foame Tot paradoxali apare $i o alti trisatura a negociarorului. ia tbrma unui curenl numil prdg'rdtls4 rgr"j!!! !$!r: . Pefsecutali peDirx ideile religioase gue sunt privite drepr surse de neinrelegeri viiroare. PentrL a doua. Ei sunt sensibili la pdetenie $i rnai ales la pretuirea meri culturii ruse ti a oontribuliei ei la literaturn. Cat de grcu trebuit si suporte diplomalii sovietici Rizboiul rece..fi proprii erl o permanenti invitalic dc a Ii prezenti in vacannul $i competitia de pe scena lumii.Mama Rusia. Ace\la cslc aldoilea di. Ambele. ce pretindea ci anterior a luptat iDlpotnva turcilor in Transilvania $i Valahia. care rlspandeau cu tenacitate ideile $i morala biblici pentru o populalie fredominant ruralb de fermieri.cLrpr. 'lil +-all.tii la iNurmontabilele sfidiri ale vielij sale. combinal Lu simtul nrriti( )i ideea Lrb.ime.l'-:' In currura D. este pentru ei c Iiig $i celor mai puternici $i mai rezistenli le-a cerut timp sa rtingi pragul supravieluirii. . v in lumina duritdtii asociate reginlului ser totalitar. diplonatul american va fi un fidel purtitor al acestei rasinrri de pragmatism. sentinentale 9i roase. in care toate prescripliile sau regulile nu erau scrise. viitorj prcFdinli ai S imDa\rdun ln Eoropa )r asliel aproape loli pilinlii fbndatori ai SLJ ambasadori in buropa $i a\ll(l rprcape loti palnlii rundaro. muzicb $i $rii mai mult ca la orice alt domeniu.

rde a Icri rinerele ft'p.'lonie .iG gre SUA refuza si iacl parte. rii unui spaliu adiacent (Amcrica Latinar) Ca€i-iiliudnif scuul df. Arizona $i New MexiCo iI . i'r cel de-al Doilea Rizboi Mordial.o nouii ca propensiune specifici de a nu admite bariele fizice dar gi de nalLlri Si de a le desfiinla $i dep4i. doua r. dar in lnod paradoxul au prccedat ca democratul wilson. Dar pirinlij fondatori au rezistat acesrei lalii.s.ni-.Oriunde beftetii $i iDdependentei au fost sau trebuie si fie ridicate. iar cei democmli (CIirnon).i razl.rbor dldruri de Cermanil. Iali De in Uezcnla unui diplomal ameican aDgajat intr o nego ricfe. Dar merge in afara graniJelor in ciutarc de mon$tri pentru a-i di Ea doreqte reu$ita libertitii $i independenta tuturor. Rizboiul rece qrciud o situalie ambigud $i plini de riscuri firA precedent.l).realjste" de necesil||lc a uzului fo{ei.openii erau insa angajali in procesul coloDizirii. Dupe istorica victorie impotriva fasclsmului din 1945. Ea este onul i apir:lorulnumal al tibertdlii $j independenlei proprii.l Jl SpJnrei.ioadll. Sunt senmificative vorbele lui Adams: .aieEiprijinrdd€-rebnidxtid. Dar situalia se schim' bll d stic dupa ce Japonia bombdrdeazi tedtoriut SUA din Hawaii li ii distruge acesteia flola. :i6.Evenimentul care precipih intrarea In fizboi a SUA este faimoasa telegrami a lui Zmmermann.i1-ac-suF lIlrpnti. Accst imens teritorir a fost integrat practic uria$a relea de dii fcrfte. rn r&i'" fllosofii Inclinarea opiniei publice amencane spre izolalionism este de ltlor\rlara Si de erilanra inlrarea SUA u cele. au invocat argumente. r tu( |lcarc. aplicat in plan extem..rblrce primejdia colonialismului european. SUA a-_u^rmiril obiectivul.t*G.. A fo.)rnentLlL oponLn rlnui\nnr de la in 1802.ueir'ar. Wilson credea ci o pace care si pun[ capit $$frn rarDoaielor trebuie si fie stabiliti $i dota6 cu insfumente de poce adev:irale.monstru" care efectiv trebuia distrus: imperialismul lcflnan al 1ui Wilhelm al Illea. iar popoarele latino anericane ridici steagul penden!ei.idii'€i:6?i6:i 6-ae i tiunc (Eirdpr) rtreiJ r IosI exih-c.. Inperiul Spaniol slabeste desconpune. Alaska de la ru$i in I iar unde era necesare forta aceasta a fost utilizari (Texasul lo la Mexic in 1848).riul eu SpJnrir Jrlu(e Prrcrrr. acolo fi inima Americii. Florida de la spanioli in 1819. pre$edinlii republicani (Bush lrtiil $i Bush fiul) au fost fili$ i ervenlionj$ti. tan€l&&Ble $i a consacrat eforturilc penrru panirea teritoriului din harla fostei colonii britanice. invocaud valoile sacrc ale (lcrnocraliei $i drepturilor... cum ar li lbst un rizboi nuclear..r 200 Este de notat luLuiirc vena lunii Panea a lI a. dupi pe(ienle si sesiarer m.e.ifiie )corl." Intr adevar. Roosevelt de a sprijini Anglia $i de a da curs ccrerilor insislcntc ale lui w..r mdrc )r acer\la de\F unt"iio' era Inadm. Wilson intrt in rdzboi n0g:ind odce calcul de echilibru al puterilor. -- """ idaiifi. Dar vahl izolaliolrist a1 republicanilor ii distruge lui Wilson cea mai importand realizare a sa. woodrow Wil'nn fusese alei Fenrru polilica de pace pe care 0l)romitea. In acest proces rezistenla pulaliei nrdiene bittnra$c a fost suprinatd firi scruplrle ceea ce prive$tc pungile coloniale care persistau pe ielitoriul apropierea sa. Dupt incheierea Rizboiului rece...mu ic. curse o dati cu modcmizarea industrial5 a Eurooei. Eu. dcdicali prin rlclrnilie acestei pozitii.rer in"a id r.sibil penrru nc . de a] lncul dc colonirli.boaie mondltrlc. Sprijinui dar de SUA alianlei antigermane a fost decisiv pentru vletoria acesteia.i or c. . binecuventarca $i rugiciunile ei.la unui . fiucl al perioadei dc modemizare. predominant neinterventioni$ti. astfel sfartitul secolului XlX SUA reprezinta o putere economice ficadva. de la At la Pacific. din ii siiifrii. Dar dupi doi anj de neutralilate. Cburchill nu iftune$te sprijinul necesar din partea nrcdcanjlor. in c.-zul I-ilrprnelof.hirnbul inlrln | 'n r. ele au lbst desfiirlare prin cumparare.rafi in r. dilema |ltcrvenlie/izolare nu se mai pune in acceati termeni.I_L82fD.e:Jjrl t. Printr-un raLionament rbil.rortrerzr. prin ctrc ministrul de externe cere dnbasadonrlui siu in Mexic sd proIt)ili Mexicului teritodile amencane Texas. Liga Naliuniior. tenrxlix esle pre. dar invoceld pdncipillc democratrce ale autodeterminarii cerule de populalii vaste $i lxister. velt invinge r€Z€ina rezert-emefcafil6fiIe angajare in rizboaie extem cu raTDor Jpanrer.titari6i iiri!.st p. alitudinea favorabih a lui lr. NeBocien 201 ci la inceDut izoiationismul a avu! vllo. Nu Incercsre. Nu esle apisal de poveri dogmatice Si vi aboda xubiectele . pand atunci spirituiui $i inrereselor americane Iat?i inse cA in vecinitatea ei. o alti lozinca carc a cultura americane (Kennedy a numit politica sa.

:":l :T:""T.'. in to"uld-r.'l'.!i. pni:rerri fdNj)unluri rastu. lli.r"ll'i:uJ'"*l"li:::l :ll.Nu..'"''".I. '5 iontamineze rr coope'ani) '""1i::'.ff. coalile oescentallzare Colegialiiale.12 Stilul amerlcan Dup.u o pol'rele ertrerna.'. rairmi.. aita de comparEt agglor doua pozilij ce se rlliunte ti in final perfectarea $i adoptareFhnei inielegeri.: .".l'^ ".mei ''i.' l"'T*"li. Iniormalie Decizle Figura nr.r si oraclic Nrr ac(ept' cu Placere lirdgandrea nenre rrgu i'i p'c'inL.""J p. cdre fdce ca la pflTa Inrilnire inlrcbanle palii ixtuncz< 'a-dffiiie.. altr de zprotundt(a cunoa.""".|l rur..if.lrcos.:r-rif peNucsruner Vrea ca ". :ilili lTiJ'il:":J:"'.l:l'l il.il.' 0.: i: :.".. i'" Qr11.:sfru.. Ceea ce sose$tc ca r/ilic pc masa negociedlor este_ r€zultatul unor consultiri inteme. Prin dd orlenial "oi ". Nego_ Ind cu japonezii deschiderea pielei lor de orez.. o allemare reriodiceintre discrtiile multilaterale (GATT) $i cele a.'."""m' ty.'iI''l'J.i. americanii au rtilicat cele patru faze care au durat 19 ani (inlre 1974 si 1993).ti mun'. :. viilor.x. a sPus el..!'lPTi:'':.l:*..::':.i.i . vede o !u|1.".i"a 11 felul rn care un dlata c..ii.fi:1. Ceea c€ a fost dezviluit dupe numeroase experi: esle ca negociatoruliaponez e fidel unei reguli de patru..' cun'id'i'porre" ri r to'r Jrrerer':r ie urpnn' pe negocitorul .tia-ien-dul tiu etc.*" in materie de: Privife global6 a lumll lWeftanschaung) PercePlia timPului Relalii Abordarea conllictulLli 'r'lul drner:can xl rres. ulrnrle oe o apdrenla afrobare care il tuc sl lrcrrdi c. xi"lisli. p.::i.go.tc. poil f'...iNr Rb^o'|uru'| re(e. conform careia 99{e-neLocLerc atl!3lLbr/-e: l.'""' ".rle|| Are in lata inrurdeauna mar mulle per'onate care il inl|rirprn.". NeEocieti 203 dFcuriil .:.u *tlru' f iil'..i .i:i.5.. .:l ii"i '3l 'Prr'lu apArea c|x!e pc alrr'' inalrri.r.tez- iii SirnPatiiindividualiste lluteralc.l fi ameninlarile pol iil:.il#. ia Si dd Consensual.c\ara.olutiiiqe le.lnJ cu ia. 5.i.fei Je-'r Joua Tdbloul i'. Llar lenn Dar n'i'u."r" ."i?. rri rii:ii"friiiffiai laborioasa {lecat prima.ftr.diJ'iri .'.2D2 Jodri r'e scena lumii Paiea a Il-!.l .1. Drpa mai mutri siJinle h caie iiomiii6'dliiie-mn adiiesare p-iin nannniSralainclin-dti de llt\1e s.iii"t'..i.ff .'.llT:T.:l.1. Aceasta tfebuie sa lase japonezilor tinpul fsar claborerji poziliei lor."':.e\rrr fu rpar ca rezultat al unei confrullari sau conlucriri cu echjpa illn interlocutoarc.crerilrr' Trrsdtura - Expanslv Pornesie S raspunde Pe termen scurl. /.. -tl .'l'.' ' gite in timp..f:' rpere liliera inrernarirnul' raf demcr'urit a curle patnrce de inch'Jere cn/eLor scoala iaponezA' Ceea ill"'. rp*-tili ia.::$ :.le panrr JiPoneze sLnt proou\clc a.ilI'TJJ-.""'" "' :r*:.ie rnformiH.lerii inlere\elor $i rziliilor pi4ii opuse.r...''i'... ?Jfi.) cu care esle obi$nuit. numir ii6ft[mil]aTru prinrr (paru anoiifr pufriFii[ sectoiE-fi budisre err. j:'*l*ll'":J." .mbere \e treze5re cu un nu pol. aciiv Spre conlrol./rbildfi ad. pozirrr ca !r il'"T'.r{tili." .'zIare \ie.l#i oi ''er'"'t {s'oara dll)lomatic $i dificultatea de a inlelsge compoftamenlul acestora in tt0!."i'''""i'ir". lJrr rcprezentant al unei companii americane rcirrtors de la ne 'if la Tokyo a fost inlrcbat daci a rezolvtrl ceva.::. accepta com .r"x. tr'rt n/ r ."*i.""::.in iJfi:lli.cd'e... i*".Hiil.

ca$dgi timp Pentru a" !o esle ilusrrata de apanl'a vasului nepru aJ catrtan4orulli-Pe-r!!. prin care slpi5pu"i6-iin acotd de come4. suntem abia in faza intai '' Acest st fi deudtor intr-o lume concurenliali in care aclunea *lf. modele. dar !ciDilii inrelesere sau 5olulij. Frdmantare la carc ezi6lntrc mesurile de aparare (exisB pane atunci ina absurdd de a construi vase maritime proprii) 9i acceptare.su-tra problemei prin canale drn e3 !e4ilor.iruatie sr inirepriii iafitaipr" carGr"a*".' . ce americanjlor drepiul la re$edinli. e$antioane semnificative daci nu pertru o situalie. Sub presiune kaidh ). sa.204 Jocuri pe scena Lumii mea Partea a -a.a d9. ascun\ de rncercar 1or.iemdnitoa-re. e prezent ln seminarii $i conferinle oficiale. lluri de acumulare4gntd si lqvit!-r.:yg p9 i. o flota de va\c americane.nsate industri0l ln secolul xIX $i de a vhdecal pulin de patru decenii rAnile unui r6zboi dishugitor ln s( Mar impoflante in negocreri decet paniculaitqile imedlale-aG componameilului sunl rrasaturile lLecifi dului de ganqite.da.Acceplam tehnica occidentului 9i .ltru ori nai mulli lnarina-ri.Strl."r" p"nrru aproiizionare sau repar&lii. ir care simbol aseminatoare lucrurjlor reprezentate Gandirea moslre. Sunt elemo exDlicl capacitatea co$iderabiia a Japoniei de a intn in cl stttelor av. Toate puterile comerci1824 erau iritate de aceastd incapaFnata izolarc.gqngrl-s|{pllql Filosofia ne pregdre$te pentru aceasta idee. iar Pemy I cl vine dupl rdspuns ln primAvara urmbtoal€.ns Sanneqz?Jar-a-intaj si a treDrinzand in afara neaocienlor o documentare cat mai rea eaestui demers a fost ficuta de un observalor care a notat rituL cumulati\ hiDerac(iv al iaponezllor. de eviGre a aiElin' ne. manat de o curiozitate vie Dutere activd de seleciie a lucrurilor cel pot favodza.'ir 59irrireera problema?e Melodd adoDtad nu esle trlionamentLll leorellc sau e\pen colaboreazi cu Di66E. cu avertistul arestarii strAinilor ce ar cobori sau chiar al executirii 1or.n. lntl€2rinderea $bditoare unei asemenea aborderi. se instaureazi era ce poafti nuDele de lhnn:. Meiii . pnmajumalaE a secolului secolul modemizarii pentru Oc_ Xft-. . reapare cu zece vase care i9i indrcapti tunurile spre pon $i cu l).pelltelor ralionale. Cine le-a rezolvat $i solulii sunt incercate $i care dau rezultate? Scrierea jap fapt cea chinezi. Sp:rtura tiistcm se fdcuse $i dup6 zece ani. Practicile Zen dau Ioc de cinsle astei zguduiri ce nu apaltine familiei argu. meditalia inleleapti si acliunea de ibr{i. Japonezul nu recuige-la-belele !enicale lel6 inroar<e ale deducljei lrance/e $i ale lnducl'el enPlez pune de o roielii in cer rul cbr. este de tip iconografic. ConceDrulkaiaul (presiune) ex- bruti.iit.r"sdiin1inqtut negocieril-or. guvemame[tale sau pnvate. identificabile ii in cullura polilicd stjiul djplonatic.:au . gtiintifice sau politice. ajut6 . care refuza cu mici excep(Olanda) relaliile comerciale cu alte l6ri. care voci interdiclia inllarii vaselo( sfeine ln porturi. Negocien 205 nici nu mA a$teplam. condusi de Perry.' n*nr Valoarea unui toc extrem in schimbarea a". irriinlF>i a unur program de modemizdre cLr model nccF rl. Tr5sltl psihologice de observator fin.nojapo- cuiifiiii politicii amani. urmat de altul. Acest Mfrilar s?i pas este echivalenlul unui $oc revolulionar penlru so- loaJaponezn. cu imhralisdrea iriegrali a rormelnr inremarior." Japonezul sf!!x tggrr ng de {l lctr inrorsatura"br!s!4 de . r vaDoarele care Mvisau in zone sau vanau baiene erau nevoite lcoi. in@3i. Ddijapn-nem i . v\z\teaza riflec1ie.. Maestrul ilumineazi pe disi printr-un rispuns absurd !i iralional Si chiar printr-un $oc fiunei lovituri de baston in cap. srloanirea conrexrului. o problemd sau un proces !i pentru in solu-tionarea sau sdpanirea lor.. $i dupd luple sA japonezii continuau h '-l|dalii tradilionali$ti. o date cu-inqo_Larea-lrJ]li imrr din 4jD4{t_I4q{!0!!?.. prevenlrea ci 9i minimalizarea riscului. Negociatorul alnerican a$ ptll atunci zece luni para la primirea de cdtre sftogur. lnalnim su.ii$iii. in 1856. cautarca opFunllor. rduce o saiitoare a preteui SUA.ria$[ lntreprindere de cunoa$terc Si evaluare. favorabil reformelor. Dar in lesdtura complexi a spiritului japooez' unde deopotriva rradilia crizantemei 9i cuhul sabjei' emolia s aibd un regim feudal in frunte cu un lin putemic $i un tmpaxat decorativ. rellectem la modul in care juponezii au concepul in f/L kn in circuitlrl mondial.. oinGi. acordul |\| deschiderea a doua porturi $i aprovizionarea vaselor se inl0 dupi cinci snptimAni de negocied. poate crea ideer unej continuitili Lerlte I salturi.

China se considera ccntruj lumii. Numeroase trdsituri alF diplomaliei chineze coincid cu cele jap0nczc. efotul pacient de u minimaliza dilercnlele $i de a.ir dup. ce nu pot fi risipite in ltr dc/ordrned ce tixer/a anarh.umnonamenrulLr valeresc. pregitirile detaliate.e chinezA manifeste Dasiunea neabetuh Denru cauza Chinei najor care ii poate distoate aspiraliile externe. dirlele fi simboiurile. al u. pe de o pane. gcoala chinezS. pericolul nilicalivi (40 de ani la japonezi.r tunvd lui Pen\. adevdrate accidente.educe riscurile ne fac sA vedem cA piri ale civilizaliei & aflim inrr-un spaliu cultural.s/ril. disciptinar. pretuirea poeziei. Cine uiti rezboaiele fratri- o Inrre ririi varietjire. dur. trans lor. filosofia.. Pana acum dezvoltarea pentru care a optat Den Siao Ping a dat lc/ullale cu totul iefite din comun. prima ren rnerc pana h delaliul fr irnetea cerule ije produsere teh||Lrtogrci doui.ezii au lnceput cu rccona. Este o coleclie de . manand cel mai numeros popor. Esre cea mai instrudivi distinctie fAclrl istorie intre civilizalie. . pomilor Si cursurilor de sunt o direclie de realizare a poienlialului siu crearor. caracledzar de note cukurale comune. care s au masuri si asigure progresul $riinlific ti tehnic. Scn.ovrer'ce de a ldce lmnzilra de la ve lul comunism la o noui societate. Maj mult decal atat: japonezii au $i instituliile staruluj.rlenrdrea socrera.lite I va ocupa locul ce i se cuvine. ru deductia sau induclia.. una din cele mai vechi inuu umane.pu\ ei. Esre prima tari din Asia care a deschis larg pc . nu firi un proces osmotic de adaptare.Dar daci dorim si gisim un punct fix acela este Confucius.loria concepura in pdtr man ti \em- fi negocierilor. daci le raportdm la sc! uluitoarei sale vechimi..roJut b.-?e I c'\ilizarier Sr d inlrat jn er llra povara "oecificiralri cutruraie. ceea ce este explicabil prin uriasa datode pe care pe planul lultural Japonia o are fald de China. este uheia mjnlji acestei imense zone. Acest inlelept:r reit in jurul miraculoasei date de 500 i. nu se indoiegle ci prin calit. ranjat de alte consideralij sentinentale sau morale.?osr).ul delaJal al Impulur )i i. grsluile artistice. 50 de anj la chinezj).d $i gld.ncipal. \ ceDldnd ori(e shndd. DacA sovieticii au inceput cu x. Sr le."estroika.d cu rplicdlie unrvef. Si IrUrn iele doud Fogmme . ribdarca. literalura bogati. ara dr $i estetica arhilecturij. zi . sAnAUFi.al6. Din corpul ei au tbst rupte in ntod violent ii arbihar porli este normal ca cle sd revini in tltrriiia marii Chine. $i culturd. fi-a pus amprcnta pe constiinla gen ei pani astezi. indieDii..dinii ri al eicier Ambeie sunt oglindire in ata negociatorului. de unde a luat scrierea. unde perspectivele Chinei ii conferi un rol global lce $i oroarea de anarhie. Integrirater ei esre un inperaliv pdstra! i tad. Analogia. in ciuda unor indrzieri $i a unor prejurAd neprielnice.H. chir. i hier Si arlelnr mdniale. llei dece teau invinge flota laristi. Cealatr5 vine din lunga istorie feudal6.unr Gustul pentru teatru. h paralel. referinle $i modcle din epoca sil andce. pe . Ideea dominanti este ce intrarea in civilizatia contemDorani Drctinde o mobilizare de energii imel}se. complednd re codiiicaie pe plan inrernational ale conllicririi !e nu poate ti nqsocotit. lstoria Chinei. NeEocieri 207 Sriinrr lui. construclie economicd $i dezcre ljberi (Psrcsrrotl. in orice epocd geselfi ideea mif. universalE pentru cA ghideazi cu unice efbrtudle nrturor tirilor.fere crre. au . exigent pltna ta 1fifiEa-di-ine. daca \ rem \a a\enr \alo:ue c. justiiia.?ort 9i au amanat pe. urmend ca transparenta qi libe(ilile individuale se fie reale gradual in funclie de rezultatul efofului indreptat spre ecomie. Dar $i_au dreptul toral $i nesringherit de a-$i pistra tradiliile. Strategiile ei de dezvoltare sunt elarle cu un ratiomment judicios $i o subtilitale remarcabild. cand cu cinci veacuri inaintea erei actuale grecii. Stilul chinez are incapsulate citate. legislalia. bazati pe filosofia obedientei. in pr. Confucianisnrul pare a fi titlu de religie.7 206 Pattea a -a. specific. giedinilor. obiceiurile. Extremul Orient. dar de fapt constituie o doctrine laicd creari pentr organizarea slaluluj.a ri frag.mii $i intini liilor rii sale.i gaDdjrij unicitalea acestei experienle. du$nran intern Inrmdtr(e Sr a dour la respellul normelnr. tezaur propriu. In mdnunchiul stilislic al culturii japonezului gisim rAsdtui e lJe micilor regate sau impi4irea antebelicii in regiu in cffe hlra $i 6e ie$ea cu un pasaport semnat de un general local? Poli- llirii interioare a fost triit cu oroare. organizarea educaliei.au a\ul atat de cumnd inc. care. pecete a identitdlii disiincre $i inali de alte parte. mendria realizirilor rangibile ale muncii . modul de guvemare. diplomalia exrinde Si fructifici relaliile stabilite pe lkrDul economic. rcligia. clinezii LrrcA simultan ceteva irepte decisive ir clrnoa$tere qi ralionalitate. frudiul alent al pir1il opuse.

. Chu En Lai ]\:ll: ""t O*. Ne|1cieri 209 misura componal sfaturi bine inteneiate..r" tr .i""ui"itu istnrica o tui llixo! in Chira.i. il acuTa de confuciani\mul deteslat d€^ Jenunla pe Chu cn rn iuii". pentru a demonstra ci p(oblema in fll un ncr\onar srinrn tt qrlc.r :a. petrecur )i . lJin cunoasterea stilului chinez au apArut reconanddri pentru l)oftamentul negociatorulri american: se-$i cunoascd lumea sl1 studjeze trecutul.6r'..208 Jo.. Ir:eti-bilrrare pe o nrJlcq c colorara LIe :DeL j'. fo'o.r'rJ". Ji ciplinlr :i cu siirlufierir)riei." " ln'. l a. (n-nrc ne"oi66iilT .itul . c" ia"ui. de lectura or dictate de autoritali $i dc postura militantd de lupta $i pre r rnilor'50 si '60.iritl ineralbri 'i de.li.on. . tlnrirrc lr'r'r'r lrri."rpr.r ' ine :p. c6nd \-a oblrnur o aderiune la anumire principii. I e hiat $i flexibililatea apare pentru elaborarea detaliilor. Datorili ei.ur.i Jeri!a hrrr =:.tremiStii' culrurale drn anii o0. care virclzd in egali prevaleazd meritul nisurat in cunostin i'i'll'iltit.4 mai mult in interior :]:t* Sub influenla sa' p. Romanii. ir era cunoaticrii. chirezii sunt capabili si lr'IIrlc $j solulii noi. ". Fr iozitate proprie. contrabalansand rcvolulionarii nu o iubesc C ae-.i.. llIr(liri de slrucluri lrn I istorici lor. (analogie) cu eveDimente petrecute in . ror)larcd insi indeajuns o trAsituri a gandirii chineze.pri ddneneriar )i Llin a I confucianisti "r rellliifiir inrerpersonale. iiprbil d. nici din axiome doctrinarc (deduclie). adaptate situaliilor. . pe r(i|torii o duc la nasa verde fi diplonalii in relaliile lor. si-$i cunoasci linia ultima de concesii. inrpefturbabil de chinezii in tot cursul tranziliei de un $i iomitate b.7u Ili recolulur I 'i'^"iii """r"f.?i ecre card\len. americanii f'ceau car" vak adopta leaqteptatul principiu cd adevirata pune in mi$care fortp mai mari de suslinere. care volulia propic din 1989 au manitestat zgomotos sentimente lDiste.nua n conl*nr''e de KicLinger' 70 neqocicrilor cu american.pr.ile infiin'tati.i".ta fti on"i titaf.aciifi. "i.Ju Jlpro.". rczolvnm probleme cu unii in timp ce allii sunt soiidari cu .:. ."t^jul considera c? b"Tb-d1"1 "trlr. diDlomatul chiDez de la sfqllitul secolulu-i h timp ce interloculorul este impins spre suplicafie. combina6 fir€ ""itutea fo(i Se arari o preferinle de a demonstralii neviolente de vorbit sau scris prin gesiuri simboli .zl. i: iume "t decll:l . se trece la rirca $i invocarea prieteniilor.lr rJla hnala. sd minimalizeze presiunea ficuti de r. din iamilia creativitelii $i inovaliei amt lr. si insiste asupra prieteniei. si fie ribditor.a .ccre" $i si menlina controhrl situatiei. l[o|at de constrangerile stilului rigid.ip. -iiir"t". n"ai""fii...i oc\ihi'e in anii efb .."tt"u .viedca. mai mult un avertjsment care incllrdea invitalia rocali/ar' in trrl'ri i""."."le mai mari consecinle pentru indeler "ii."i.. Nu sunteDr Irui."i Lar. disciplinat. crJe i?i InJni cnia cu China in anii cdtici ai confliclului acesteia cu $ S(..^."y si Matsu €ra mai pulin o acliune militb c'tre talwanezl ""i"i".. se accepte cat mai pulin rolul l(rrc . nu au putut s: aduc6 daune unei prietenii vechi.i ..ifli_. si C0nvingator privind seriozitatea scopurilor sale $i si insjst€ pe n lung.*"t"". etema pr atiiitlti.n:ieyi ilicul ufuirifea de irterese pe tennen Iuns..j!r ltum. O nooi tagma . ce nu 1in seama Ufff(lcnt (inductie).r. Paftea a ll-a.L ale cdte\d lari n icr. chinezii o ignorau !*teloa.-ep.i pdn diplonalie.uri pe scena tumll ..

regr i de observat de citre negociator.1a! Lq.' h !JtJ.e 1d .. .{@ "p*" rratatul. poari pecetea adat formulelor la realitAti schimbitoare.. Realizdrile Chinei pe plan extem.(opcri gindul l|ri re. El creeazA totu$i un avantaj in efortul a $Apan{ complexitatea. daca ne vom aminti filosofia chinezi un loc de sustinu6 cinste a revenit principiilor !i Yang. Capitolul 12 Negociatorii r. dereiifJn manual penrru secolul Lumi 6r. caie nu sunt decat doui principii opuse.luj Pe callidre!' .. din abu tenF sunt enumemte norrne morale de conrlllit:.inc\a \a-i poalade.lt\ !n!!J aatP tuDrltt nn'rdrut F. w. El trebuie sd aibd o oarecurc cunoa$' a literdturii.cLl mdi httt'A pnliti.l' in sfeiqit.-iJwa"ii iiii i' N'po' iato''t lrcbri'| sci JiP t dconnt it' nn al rtobtt. oarece rezistat vlemii Nu este de mirare. $tiitllti. n xenrtticii i dreptul'i (surprinde refbnla la ftiinli fi matematici). nici lrr('tresie.u 0 tntn.)'r4 4 .Nici in cuvan$l lui. inci din secolele anterioare diplomalia Rena$terii a dat li iflcd una nult rdspAnditd' ttbil trebuie sd Jie un ndestru al inseldtoriei: Ld un ne|ociator . vom i lamurl provenienla mintala a acestei dexreritdli. ln poftretul lui intelectual $tr't ceintP c* o minte inclinatd sprc lie.ntitt..ilor.tund arP intL'ttl?aunLt .Este o ercure funda lentulA.J. Ddcallidres consacrA multe pagini condiliilor pe care tre ic si le satisfac5 un bun ncgociator. l. pacienla unui ceasornica\ capdbil s': in tc bucruor pe isnonnli.I 2t) eri inovative" ne locu re s(ena lulhii DacA tinem seama cA o scoal5 occidentjii se intituleaza diln seama de actualitalea demersului inovativ nez. td. In acest caz. dar i tradilia occidentaE existe legea tertului exclus. pi6ipeiffi-scGii a unei literaturi renarcabile inchinati diplomatiei qi ambasailor. ca ni$te motto-uri literare perfecte De Clrllidrcs ar fi pu$r adiuga 1a portretul de caracter al negociatorului inosul clicton al Cardinatului Mazarin: .i de a wfii. Darul apnfundAtiL Cal ' plin de t fi? Si bun ascultdtor. un alt rnod de a caracteriza sarcinile ale diplomaliei 5i negocie.tet dJii.!..ta tu RqotHi Su'1t'ul n e s i Eu t e . InsistenF asupra morrlitalii este expUcahiln Machiavelisnnrl rrllian a fost denunlal in liirjle pro@slante cu o moralilate tnai so " . --""rc-. care n rdtdce$te in ralinamente i sens sau in tubtilitdli..!fl!.stea ?:tc. care eli asemenea dualism. rr.ta'.[ttt-1ttamalte . Existi recomnndiri de comportamentl Autoconttolu! de a retlttl dorinf.e" lt. judecafi siindtodsd..nror.nrer.tor'a.t.'. ca revenirea Hong- la patria comuni. reintegrarea peninsulei Macao de la p stategia perseverenti in cazul Taiwanlrlui..

adversarului atar de clar ti atrigitor incat se fie acceptabil ell A fosr emi. 7.le nece. Rec!lge la mediatori f1e prin organizalii ce pot oferi servicji. cal .n'" .dv /anrinicm draitici de suDeniiialitare si inselarorie. Inyesreglg ir]' pregdtiri serioase. atai ale aspectelor tehnice ale blemei.. La obieclla e cititorului care li spune ci a omis inteligenta. cunoa$terea subjectului. farmecul. un or . 4. ^cord posibila. Cauti momentele mature in evolulia problemei $i a relaliilor re pi4ile in cauzi Si folose$te-le ca baz.5 )iopini ca cel mai bun neAocialofnu esre un. 6. valabil ti peftu Dn negorjatoI: adzydr. curajul Si chiar eI rispunde: . prin identificarea de reprezentaDli naFonali ce pot juca acest rol. Crceazl in|clegeri ce sunt par. 9sir Harold Nrcolson. Folose$te reprezentanli./e. in condilii de presiune $i incertitudinp. ilcrementale ti flexibile d este posibil $i cand o schimbare totald nu este la lndemand. in decaloeul luf2altnran de indicatii tice se al'li implicit competenla negociatorilor care este solicitata: . atat ln detaliile .\aaorutur. infoma-tii $i responsabiiilate. puteli oare e\pnma. grupuri de redactare { comitere tive $i acordi le incredere. sA tempcrament inclinat spre iDcredere. Ir-am luat drept lnlelese de Ia si Aproape toti autorii studiiior despre negocieri deduc din Durarca Panea a -a.ara rptirudinea de d se lranspune zitja oponenrului sau penlru r o intelegc. mai degrabi decat a in 7.ntre toate pdrlile ce il wr ce-r'd Construie$te \t. hnglezir au manrfestar intoldeauna reTervaI4A de diplor bizdndnE'fi mostenirea ei.teti (2) . I 0.. discemimanlul" denia. in can€a sa DrplornaeJolosila de la ihcodce de generall de djplomali. Dar Srr H worlon dAdea o delfi-r[Cincriminanld xmb. ca: date de expirare. ceea Le plesupune o mrlir empatie pe planul psiholoqic al inluiriei.Io. c. vointa de a asuma ris (oroare peDru llraqbilqu! qe Cjx'!I_9!!Iye]!B qg_crt!\'3 amemnQrea sau caceatmaua. Cauti si te alEturi celeilalte pirli in aracarea pro cepand ctt identifrcarea ei co. Utilizeaza sau propune termene realiste pentru elemente Asdel. Si la altn pregilire a nego- alti re. Forc pdlqul pentru a studia lmpreuna si a face exercitii de rezolde pmbleme. Recomandiri practice (1) Cunooste interesele pnprii ti ale celuilull Construie$te un mediu de invilare E nevoie de timpl l.onfruntational lor ideali caracteristici pentru negociatorii angajali Si liilor ambelor p44i.rl propfiei cau. capacitatea de compt suri.i ind"plrnirolul?E dialo!. Raiffa scoate ln relief: priceperile legate de pregetiri nificari. c 9. tranzaclionate. ospitalita@a. aptitudinea de a invita. Cautl subiecte ce pot fi. Negocicri 2t3 id adresa celerlalre pa4i.ln vederea creerii bazei unei abodihi comune.Nu le-am uitat. a negocierilor. cet Si ln elementele de baz6. lltd agenda fAcand apel la alte calita! tlrlofilor.n d. abilitatea de a-ti verbal gandurile. Caldt6 o formuLd de acord care satisface cererile celeilalte ca Si pe cele proprii. Nu le gr6bi ! CA$tigdincrcdere .incal"Rarl Deutr pune negocralonlor unnaloafea Inrrebare. pu. O | Ca adept al negocjerilor inovative propun. abilitatea de a gendi clar. Fii alenl La mo polrivit pentru a trece de la cereri dure la cooperare maj onlul xibild $i asjgurA-te cA existd decizii politice sau decidenti disDobili si autonzeze aceasti schimbare. dlqi j-s:arcerg'I eoreticienii Teoreticienii $i-au condensat analiza gocesului de negoci p:ocesului negocj re€omanderile oracticate. concent-r'jnd in lemen[L$id. in sprijioul acesteia.. r0imitatea nu este 11./ 2t2 br5.. hi{I cia. fibdarq sdpAnire de sine ii loialitate. ca iiind om Eimi\ se minla pesle grdniF penru binele Frii sale . calm. evenimente exteme sau alte oportuniteti a realiza acela$i scop. . comenleaza sar4fos p Cauieres qi h randul sdu reluma ln fapt calileti care se cer plomat ideal.tiale. Construieste ilii lntre pd4ile ambelor tabere avand interese comune. munca. 2. negociatorul sA fie o persoand atregatoare $i umand. 5. Alir_G inulr'e. cat 9i ale inlelegerii infereseior propni 9i ale celuilalt.

I .utsi rupotrdt Coalitirle se neurrahzerza una pe cealalri l0. ca dc eremplr cele ce urmeazd: l. Cerceteazi nevoile ti interesele celuilalt 9. F'ii flexibil 7. tt Nu neapirat recomandarile pentru caiitAlile sau procedurile nerilor sunt legate de o $coala sau alta a relaliilor intemaFoAltele deriva din observatii praciice 9i cxperienla $i suni mai lo.5 6. Fii atent 5. jnsisti pe inovare q Consfitip$!? rcnscas. Pune accentul pe Pozitrv I Recomandiri (3) 0.rdrnea dc.. dar s-a extins curand 9i la caPacitatea de a in rrcprincle.etc in trtrgiJ mostenirca secolului trecut existi un principiu casigat $i nnume ci profesjunile a clror reu$iti se arribuia uror calitlli innis eute $j unor talente eventual mo$lenite acum se dobandesc prin in vlilare. Luptd impotira potaizdrii Aseazate in mai multe gntpurice \e intejqectea/a Nu te grAbi ! lll.te un proiect nagnet Formeaze o coalilie care sdl urmircasci PregAtu.l i rcre. diniolo de tD. gribeste-te 12. rcspect 6. Mah st? intcrc. ^ z. 6. Arat."rt? Iomuk prctimnarc tn rdrc oruncr?a fie diluah I'wte intercsele cotuergente sttb aripa proiectului magnet de cftstere lt intemcliunii pd4itor ^isurd.ergente Si diversente pentr negocieri paralete sau substitlttire cdle!13 I nk Incurajeaza pe ceitat! si faci ta fel Gd. Ai pacienla 4.k pachete de intercse Fi-!i prieteni ItuntiJicd interek cont.. riJn and-o la cenn!cle rcioncilienr l''o n if c d dur ab i Ii t at e a f o m ul e i lvl isuri juridice fi institulionale Pune intrebarea japoneza: Cum va ardta acordul pe$e 40 de ani? Sau cea chinezeasca: cum va arita peste o jumitate de lhca punctul3 este insuficient sau inopoftun Imaginalie Accepti haos creator '7.lzd formula rezultanfi l)ill 1. Principiul a fos! aplicat in profesiunea organizarii si coDdu ccdi (managemeno. 'Inte. Luptd pe tru negoci"ri poatete calea 2 Daci in cazul negocierilor pincipale nu este posibil cautd un intere:t comtnl Din( ulo d< . Negocien 215 3.i.lc. invadand gridinile rezervate ale inovaliei $i creativitalii in .7 Jocuri pe rcena lunii l. 3. 4.Tine legdturc constanfi cu g@ern l Pregite$te-re de dezonoare sau {ie indepirtare Decizia se ia in altd parre I l.. Studiazd ne diul nowlial Ai mai facut-o inainle de a incepe neqocierc{ Dacd esre propice. 2. Respecfi 'raloriLe ti culturile pd4ilor Asigura-@ ce acordul nu le vatame r(\ur\ele simeft(p Evjta redistdbufia.\.fectul litubore. 5.rJrtd Paftea d II-a. Cunoa$re ! linia minimali 3. P5streaze-li calmul |. Muncd analiricn Cdse.ista (4) L Pregite$te te temeinic Accepfi fotmula cu beneJiciu de tennen lutry Nu proclama vicroriel In noaptea aceasta nu sc doarnel Prin intrarea negocierilor inovarive in zona avansata a caii set de recomandiri maj explicite poate complera uitima lisrA. Fi-!i relali 8.trtattA ncErcietitc s.

18. Boston.htemdtioDdl Regitues. speciali$tii serviciilor de relalii lionale a1e instiiuliiior nalionale publice sau private (mini companii. sunt interaclive. Iill.a.lne'.at P. 1973. proprn probleme $i cilii.i. ll.Moscov. California. (eds.).rsP?ctives tsevedy Hiiis..New York CanbndgeCoddington. 12 Na. Kremeniuk.csser.. tr)19. cLrpnnzand sur5ele de (uno.r A.u\ceptibilde a in!a!-a cu mijloace propnr diplomata ti daci este atras de ele. Ilammond.. psihologia. Ed. binci. K.). Alan. 1981. Mcy in the Madem Wa. A. v?s. Juitc.. 15.Ieo. Anhur led. 1987. New Bruns{ick. Nesotidtion: Social'Psythologi.lern Int?matia^al Nc8driaridu Nee York.. dar qi o largi experienF. Lall. 1969.. sociologia. 198914. Gul!rcr. Aldine. 6 7 8 t. Este un element de sprijin de car€ cer l. Aceste cuNuri au irvantlje Dete asupra celor din l. Mitllin.. Alle In. New Yort. Theoi* oJ Baryaining P/o. Prririvu Tres&tion Books./ur. negocierea fiind considerati din ce in mai mDIt ca un instrumcnl indispensabil al supravieluirii in texlul complicat al secolului XXI. R. 1987.nto ihlema. fumizeazd o documentalie $i lac uz de suporlul lehnologiilor infornatice.\. Richrd. 1969 lkle.dner. 1ssa. R. D. Prers. I 982. ll. Didadica $ Pcdagogici.52. Arthur. negocierea e in atenlia perfcclioniirii fiecdrui iDdi in prolbsiunea 9i viata sa. pp. P. Orice om co studii superioare sau in curs de a le parcurge .r. St.it roreiSk Senice launal.). MaEsc!. Fred Chades. finanle etc. nu doar teorie. undc conpelilia $i cooperarea ir.ti din numeroase tiri. in numeroase tdri dintre cele intrate in procesul dc adeft UE sunt organizale cursuri de negociaiori pe domeniile carel obiectul principalelor capitole ale acestui proccs. (ed. IIASA. In sftuqit. hter&tihal Nesotiation: Anallsis. 1981 C.96 102 Drucknw.D'plonafia $coli si lknnufii. cercetare. Xr6.Bo. The Futwe aJ Intetruliatul Orymizatioas New York. H. C. Disp as 1nd Neqotiaions. W.n:ate. dar Si lelalte organisme guvcmamentale organizeaza cu$uri de neg tori.lrl ir lhlemational Atlais. Pe plar intemalioral. 10 I Dnntricv. Columbia Unive6iLy Pres. Chicago.ia ti prd.i Ury. Comcl Uni!. The JurlEhlent dtul Decition MdkhS An Inkrdnciphnry Reader.L. New lerscv.ianal.l983.r. Si armati. cierile sunt teme cardinale de invitamant si cercetare sau orgrnizea-/a cur\uri inrernal'oralc.l972.). Houghton. Adoll tl proceditn nte rroo.). H.2t6 (Drucker). ed a II4 Bucur'lti l]d Didiclica !i Pcdagogice. Ele cultive dc caz $i cele comprntive. Sistemul modular (module de 50 de pagini in loc de suri) bazat pe obiectivul principal $i invilarea individuali tu se dovedeFte a fi cel mai indicat. Viktor A. lnstitulional i se oferi faculttrlile de Bibliografie internalionale (patru ani) sau cursurile postuniversitare din domeniu (doi ani). Timur. lx fi<LJre f. UNITAR (Geneva) a organjzal cu$uri r-u diplomrli)i lun(!ioniLri intemrriondlr.ions Nes. pol tine seama. rl. llz R Ie of MubiLttztdl Diplo.fttrs r. educalie. O astfel de inv4are nu cuprinde doar cun foarte muhe priceped.rurii in care )ilolul I qi 2 Arkes. Appl. /:treisn Poli.1981. Multitat ral Negatiatiof and Mediotion New vo:k' PcrsaDon Prcs. Harper.. Grcss Juttc (eds. June. (e. istoria.1. Hendkson. Malil4 Mircea. Zexas. Mal4a. Gl"bal Nqatiations and Bq'otui..auarc ntuntu1ionat. zand cel pulin unu sau doui modul€ de negocieri: di funclionarii intemalionali. Ncw York. Sagc. 1968. Manin\ Pres.mantul superior. n. Mo. s". Nl.tk:a n. R.y Makins in a N(w ErI: The Challenge ol MukilaErut Dipk haq. Mil.Pant. c^p tt tl . K6ner Slrph:]n (ed.H. cconomie. Septembcr 9'.). i 4 ..ro. 198s.D. sondcaza opinia sudenlilor. de tradilie teorctici prcnuntati.Bo. ltlMca. lncearc5 mai ales dezvolte aptiludinjie fi prjceperile negociatorilor. LBJ School ofPublic Affais. Academic Pres 1979.l. l-ishcr. 1966.6". Ministerele de Externe $i de ApArare in primul rand. (ed.riloL Bncrrctti.).!ol. Mircea. Hmsen.5 LuxemburS..). (cd ).Dat fiind caracterul interdisciplinar al orice pregitiri anterioare sunt ufile $i mai ales $liinlele economice. Cel pulin zcce uni reclami cuno$tinte aprofundate de rclalii intemalionale.

NeEoliatio$: Nates lnsitutionaltu and Intemationalist APptua. 1982.ger. 1983. Elsevier. Ed. Johor.1sPe. ia PEW David. WdhingtoD./ StmtegJ 22. . 2003- Ap fte Itu ry of Aatues ott:l the prcbl. Kllde.. DC.le Studii lktenelionalc. Delawde Scholady Resources. J. vol Bnchacst. Ba_ PoLitual R6earch. York Spri. fte DiplaMct of Hmdh UniversiLy P€s of Ame. Univcrsny olToronlo Press. 1967. Hdywtud: Gaitung.1n Reina Rahxitd. John Wilcy. 40. D. 1/l II: 1977r Alker Jr. I 994.. Cantndge. Tncr.itical Sci.lticr. 198348. Nlilroff. Jocuri pe scena lumii Pafiea a II-a. Ann tubor The Univesily of MichigmP. NY. Mirrc4 C.ns/cst. Mss. American Enterpris€ Inslitute. RatioMl Politi.B. The Hasle.en Jot Seulerent of Dislrutes @. Robcq Han. Cro||.drt"6 Wdrld Od.ohni Morgestcm. The Makins ol n1e Ia|| oJ lhe Sed. Adede.tnd. 20.The Ptu.atth: A De. T.. l9a9. 42.h.).. I ri 4 Alker Jf. G4 ne 'rheorr. ll-4?15 Sangcr. I-W. R. Case Shdies. Kai. Wciderltld dd Nislso. Helsinki. pP. Sp@lor.ia Ametican Palricdl Stientistt Reriev. A.nos. Winslon. Iwd Pclso. 1979.ces.\ed. Mlkildktul NeEotiation: Ak Atubtic University Pre$. Mohtuled.aliliot tvl Canne. 33. Sadia. New Yo*. Mu il4tercl DiPlotuc! withit : C@mdw.l Asorlas.l C. i9 Guia. Ed. Gane flier4. Ei Baradci. lzw D/r1" Dc. O-D-88 J. 1992.l1 2. 1970.i Cuetzkoq H.6. in AK. A Studr i.ldkson (ed. 'ro(onro. 418. 151 166. Pnn elon.oa.ss. 24.E.). Intemdtia. I 9i II. ConcePts antl APPlicatiN. 1986. LW: Bcman. 198I t0. Hondbook of Ga. t ndon. Benrm. Ordeflts the O. Hans J.a Wil'nington.l tlP Snk1.. Negotiation Joumal. 1986. Ga\in. Haywardr Deutsch w. Mdioi Galtung.lroit . the Univcsity ol Michigan Prcss. l5. Capitolul 32. 1979. Decisials..D. Von Neu'mn.iv.tical Ne|otiatioh.letldcn. A Nantechnical lhtodt tr.s. Hmison. Ctuede. LC. Davis. wathinglon 'ed schoolof Advanccd l. The Univelsnv of Michigan Pas. Mncea (eds.1943.t Co4lict dnd CooPetution. vol.Mrkhol F. Mircca (eds. 1969.). Fiaffa]].r Catfirenu lles Nation\ Unies s* le .natics an. lohns HoPk. Newson.re Th. Dunod. B e ha| iour. pp. Univcrsity Pres.. Wilmlngton. 36. no 3.ott. Aummn.l qlmq &rdier. l9lj0 Koh.iente mui PtiaciPe rotnAl dupd arcdiut vihei (1683 I636).218 19. t? ir. sefSiu (eds. Anatol. h&esri. USIP. ft. Prers./es a. nuMll. S.A.xemational Studies.4 (26) Monow. Pp.ral olara b. Stoetzl H. 31.1966.s oJ Intenaiio@t Nesotiations.le la reEoLiatiok sur an..Bucuretd. l9?0. . kn tubor. Za. Zuthan. Cettihg n . Mo. I 985. R.). .n af IntemdtionaL C'operatian. S. Wlgner. Anrstedanr. Papadopoulos. Codbat\ dlDar 4J. w'. Cloe. Prlit. . watmabe. Zanmo.tian h cfiles.nents a1 UNCLO' rotialiotL\. 41. Ana|ol. 37. (ed. 1988 Dc L&hdiae. Pbsche. Mrcea.: Mal44 Mnce4 ?nade. 29 30.ganon PLes.tc ta ner. J. 183'194NeEotiatians. 26.O. Stcvcn R. Memls.l the Aftnans.r Mali. Clnz sic Books. A. Rc€srey.ler UN Cahrebtian of the IA\| aJ the Sel: A Drahing History and a Caffientory. PtinceLon Princeton 21. l97t.T.led Roons: Sone ksons nt Clobal Ne' InntuLional Arrar\. Touval. APP 27. Lapopor! Anatol. it Ia\| and CantenPorar. Antoine Mdtheftatial App.a/r. Neglcieri 219 Stiinlilld. Barqainine aid NeSotiations in A?h4'iorr. Modon. 1969. fie . Rapopot. Chicagp a$l 23.1. French Branch of $e ImernanoDal l-aw Asociation no 2. RASPS.. MorEenthau. Scholdly Rcsou.h$ to P.. 1987.P.. 2.). N-P?'ra.c4 1986. Steven. Doreitu\ Patdck.Bungc. Midgadd. Pc. Problea'. in Esals ih llat@r of Etil Cdrtlr. LMh^m.? oJ Gon s antl Ecotunic 4?.6 /ndiqtes . Ann Arbor.euns. W lE. 1970. 34.ta.Botiatins Slrdtesr oJ UNCLOS I.. Wsliinglon DC...!s. Pdis. 1973. KNt. G.R.r rt the 2d" ehtur!. witii^n Gns. Guiasu. 1984.).itists. Game ?tu r. 1982 i 25. Malila. Guy Ladrcit. 1970..adz ofEpaffidr. Nijhofi: 191J7. Jot Pol. Nesatiating d NaN world Oftlet for tnc Sza. B. H. Prccess.Boliatiad dtul Int matiokal l?e8Met.2. Jm4.2. 1972 Ma!fie.i DiSepf. 1979. Johanl Malilza. UN ITAR. me N. 1965.ns University. |944- orpitolul5 49. oJ Sacidl Relations. NeSo. The Ax and Scien e o/Nesoridr. Buchdest. SweeL & 40 MaliJa.in PoIiLt dr. Ga'nes db.5.al Dtupae . Sawyer.J. Appndches to hxetlldtbnal RelatiaLs..). New Yott.1989. Rapolort. Nepotbtins Wo tl Odtr. 1n EtoPean Ja in U.ads. Pres.nehan.. Dotdt{h\ M.. Nc* llaren.M. rrorizs a'd Crds?in. Kelman Holt. RiShts.!u. 46. Murl.nP: N. (ed. Peler. pp. M.6.r.len DiplaMc!: n1e Atl dh.pack4ge deaL" n l.l1. A Paften Jot Future Mubilateral lnteflldtionat Conlzftnces. 30 45. N"s"/. Rapopoi| Anatoli Channah.

. r. UNIDIR. 1986.i lvhatiey J-..8. 1970.i\.r Repon oJ he Dilectorcenenl of GAI:I to the GATI Council 23^. Heft 3. The Utusuar Rouad.chn 4/rr.L.s oJ tntemationat PreneSoti4tiots. L'U. 16 . u. A&lotdun to New Pando\ of vatins on the EC CotdciL oJ Mbristea in [tlz. Doherty.t.Y ' Camell Gasteyger. Moris. Cqad. c]ic!. 4. Donaid 8. Andre. Alva 'rhe Catue af Di&n@ment How th.n r. Steven.).dldtions Regatdins lD Pagels.in EIe. Crfteptuol and Ptucti@I A:pects of UN Actiities h Fra oJ DisaMent in NTAR.rftedr.lrion Anallsis: Ikpbininq the Pncess oJ Univcrsity./ C!&!/a New York.267. W.In wotL! Eunoni. D. Wiliim (ed. t913' pp l'73'182 GATT: Runda Urusu.. Mthilaterul 65. \Ninret 1991. Straus. Matthew. MuLtilateml Negotiations: 1he Story of th.t: Notio%! lnte/e$s and Conye ion Statec'ail in tha E!fopean Commttniry. C.ial ConllicL\ in Thnd 15. Janles. l.2. pp.ondon.391-406. Paddrx of Voting Power ok the Ec Cauncil aIMinisted. P^rl. Specto. Ellis. Andrcw Fenton. Plilip.ds. M6s. Charles. rrhe . Muhilatetul CotMe/clal Dipb'nocr. C. Zor8bibe. J. 1976 p 937 ll5.. Plurilatetuliw aNI the Siryk Eutopun Act Ltxefthvg IIASA/PIN. Gcneva. avl Diwrutuent 10 (J\te 1966). i]t the Urusn! Roud.\tia Ran the Ahas Race Pa. /Ve.r/ari"n.i Oleschowski . Anni Weidner. Round. MuLtilateral NeSotiations: The Shsle Eulopean Acl and the Uruguar norn4 txxemburg.g.ieile Nord-Sud 88 Azd.tiul Se$ion on Disomnent Ndtions Unias lt te diturklenen|in Rewe de I'OTAN. 1964.ited States okd R. Gunnr. rhe Veriftulian ksue ih Urited Ndtio$ Dnam8enl N.ttdid. O*eliu. P l03 It4 Mndal..!io. to 4.. Brussels.). Bertm. 1989.4. Hanilton. C. and Intemational Econonic T.Augusr 1985'pP. NcSoriario.The EiShteen tulior Disatunetu t99t. Washington DC. a** 'Unecrer. tt!. in . A H the Multilateral Tnde NeSoriatla$. l99l. Coahioks ih the Unqua..1991. Peace dnd Se. li CoMercial Policies dd 62. in hxemotional Oryanimtiait 4.. . Edtdd: Mooi. AAII. Paul. An the Inpacr oJ the Gewml AEleetnert or the Taifs on Ttude on 59. 1991./o!rea 70.1. Inzrutiotul 337. the Caims Gnup a"4 the Rould of Trade Nesotiations. pp. AnhDr.ctiv. New York Science. Ba\d 125.g. ConruteLAsisted Negotiatians. IIASA.290. A Cdk the lA|| oJ the Sea NegotiotiM and Sp. Andrew. 1. Ncsocieri 221 Sebenius.nblde Gaitrate dzs NeSrlBrir. r'r'esotiatins the lae ofthe Sed: I2son ih the Science of Reachite Agremerr. Muhilateral NeEatiations.199I. 1991. w dhiDgton. 63. ULB. I 6 (Decembo I 967) ff:. touis.R. in Zdttnu. 3. itl li6 Towre.589 632. LlxeDbu. Nes York. Lnd.368./PIN.. (ed.V. Multuateral Nesotiation Parlles: The Cdse ol the Euto' D. Ma$new. Ann. 45. Dkros@ Sustained: The t4u6lerel Peace Proces nt Dantuuth Confctehce.L. the \ladd Faciliation and DewloPneht DiPLonatJ" in Milleniun rl p. Gane Theor! and Blss.li 2005. 6aru lhro Muhilaterul Negotiatidtt: The SingLe Eurcpean ALt ahd the Rod.i Keogh. IIASA/?IN. vol. Sjdstedt. Dhanwen\ Th. 57- 58.t tulS liat. Albin N.).s Prctcted Sa.. Dc. Cambridge. Natiohs ond Disanwnetlt IsT0'1975' New York.law Udv. Org@ization. Winhm. Michael Joscph Lrd. Hdvard Univ: 1984. o. IIASAT?IN. Ire SihSL EuroP%n Act: A TrunsdctionaL Sn" tondon.New York. Dam.). 1991 Church.JoLuri De scena lunii l'$tea a II-a. !rl\et. Books. C:nn.. (ed. no 2. o.n 3 1914 RetrasPect. p. Higgott. 135_139 8Ems. 68. Lill.Chi. Brams. to the TahLe: Prcccs. 1984. t989. 1984. BouSrov. XLlv.s. Roman and Allenheid. Wary'ffit"d Nati"*.i Coopcr.. (e.l985 Momvcsik. N€toriatinS me SinSle A.t) Brams. G. Stevcni Dohedy. IAdEe. A. Pp 95_96 Undc]td.K.anr. UACES. USIP 2002 wo Taddr. Evgheny V.u8t. p. 69. 16 (D@enber 1966). Doftiecht M Nijhoff' 1987' pp CanJer%ce Trade Neeotiatior!: WatldTnde afiet Tokro Totowi. In Int natiohal Ohlanizatid. Finger. Eishteeh Natjon Disamme'l ConJercnce the Fnsr Two v4a t962 1964.a/opr'nne. & sessla. MainteMnce af 64. Coupur. N.1n Th" united f0.M CanLqunit.ln Cooparction ahd Conibt. Ma. PEs. 60.i. t*ilrnp dc L Union Ewopknne. Weidner. Jantes K.t /al . dtnotdiMift de t Ass.ach Foitalnbleau. 1976. pp. Steveo: Affoso. 8313.Dber Nqo. 11? voorhecs. Sievenl Aftbso. H. 66. 6L Cutzth. 234-265.May t919 m'l SEA (The Single Europed A. Dec. M. Pana. The Wodd 198'. Richad A.ln The UN and th. Euvpliische Penp. 1987. M'ddk Por?/ Coalitioh B|ikling: A\stlalia. rhe A"r?solidtiohs Ph^. 'rhe UN Sp. txxemburg. 67.

IINCTAD and thc South Nanh Diatosue. r07.8 (cds.lensen . 90. Muttita.. Dialoeue mtl . The Ptu. ds ol Thn d Pallr h . abzli. W-: Patton.Bernu. Apil in ltttmanondt Trude.Jacobsn.tiation .2.). to ves: NeSonating Ulivcsity Prcs.r. p. 1987 oJ Applied Ststens Andllsi 10 Intemtianat Ncsotiatids in Intemtional Nesrdanonn Analysis. PauL David. Foreign Science Institute.tractabte Negalidlions. IV. Hqdly B.ln Wo d politi.8. |9t6_ I0E. A R \ry. (eds.M. I 991. Crcativitr Hcutistics for hnPatu ResoLutian: Re fidn nS lf. Novembor 1995 ll lropnd. rhauEht on Noxh South NeeotiLlian. Slracdse Unive6ilv Asrnmetry. J. DTrhmouth cDbq i 101.r d.. W.w. sepLcmber 1988. HlmpsolJ. ll?.Fisher. r06.a Brighion. P.1985. .l Retu!utu'r. Bhagwati.z. tt Wsley. 1984. Unalliciat DDtaMh.W. WiUim.222 Jbr Noxh-South Negotiation. J. PatudiSM aJ Neg. 16(?). Passiohs atu! putpose: Partea a II'a.4nalrJtr.R. 196?.335 367. whcatsheal I 986. Wdhington. John. Bucnretti. Bunon. 12. Diego. f{l Fisher. NeSotiation toh ll9 Sp4tor Benran.27 .tiations: Barsaining dkd Pro' . Singer Hes W. Galiunsi Cml. Ncw York.e DiJkrerces antlC fl|.in The Repolt ofthe Sotfi Comtission.ald. Ioirn. Co'li. Ion. 1990.ret Talks lhat l?t1 to th.Doob. London. D. rhe P|Nun ol p?ac. Naveh. 92. i. 102. Apprcaches Issuet. E. !. R.r' Pra.taulral l.). November 1995.mI^.. Cambridge.r. 124 Crcckcr. l99l. Ny PEsq1985. confrontation to Sttuteqr.\cds. Fishcr..1991. ). E9. 198 255-259.2. RzsolLnion Columbia Universily of South Cmolina Prds d l4. Klmal. ColoEdo.t Reelution. 1977. l21 138. in Ne|| Cr. Iobnr Zznho. A Case Stutl! oJ UN DiptohldLr. Pluto Pres. .it 1985.r. 1994.98. USIP.wries or Baryaines? NeBotjato^ lktemtional Ecano.. UNCTAD ahd Dewtapmqr Diplonn. Condovez. l99l |1. It e^.K. Zcd. l7l. Atldtic MonthlyPres.).Diaconu.itJaunnL af Sacial psr otogr.. Sewell. Maureen. B.d prc$. Zal|man. in rhe Ahtual AAPS5. J. Asrcments withoul Girins. .?lomo. Tcrcn(i. Wesrvicw Pc$.in Woft Derelapnen.Malloch.rhtu) PaltJ Rotes.t a ltust rvo d Boudler.ht1t.rventiax.ldn . warhirgtor DC.k Diplond. 1965. J.:. S. lien Osler: All. S-S. l1e 1996. 1987.l. On 223 HaMrc Goremance: 'row l a Ne|| Glabal Pahics. lal. p. 1982 l ?6 Fistrer. JduaJy lsL. Ap. (ed. K. The Na9ar Channel. Penguin Books. A Slsterf Au de lowa Pelcc lNdrule.3. Mid. p. Medjation in the Harddrt Cdcr. Wesrposr.a1tion MethorloLaer DuhB ContintinB Cisis. lagdistri Ruegie. Ihtchutionat Coilid.annn de rcqlewtaft posltica a dif?ravJelor din\e nak. .). Cttaj?a M.1'!tions DC. UNCZ\D. 120.itlJauntuL af Q. Ro8err Ury. Joluson.tolvir8. p^s!es t78 Falk. . Ny.J.326. Cratire PnbLenaolving. Danielt B. l08 .r. l23. 2d April I 174 410. R.fhe Statehdte. tartA. Col Unive6ily ftcs. Heberr C. Wdhin$on SanFmncisco.r Banon.A2r.and Devetapnenl I en4tjMl Conlicts. (eds. Rdffa Howdd. NY. MandginS Cotflnb. L W1]]iM. Beman.j Kim. in'rhird Woft euaneb. Susan. Berghof Handbook l:7.l{opmm Tercnce. Iw.. fltld Pary ConelLtatian as d Method of Cottllict Resatution. J. Mcndoyia. John. Chester.H_ (eds.6. Capitolul6 !i7 l2l 122 ]]lonpson. cuinnclt.12.32.The Manasercrt ol SociaL CnnliLrs. Tdftire Intmctoble conli. .l^ Nes.^p. A Cfdu Wotkthop.Johar. /ntera. 99 llN.35.. hJo@nl of Coallict Resalution. 2004. Hol. Ro.. S. l25.W. A MNri]JM.3. Negocieri Fa\k. Creenwo. Kelmo. Drckrna. 98. e Dimond Lrd Ardlliir.s. The Amals of AAPSS. eI New pp. 1982. pp. me Se.t. Ny. Retolnti. 1987. 103. L Williah. Con.. Aefiins 9r. Resotutioft: a.Aza\E.tical NesotiatoL .Lndon.: Bendahmane. USIP. Smalt Grcup Behavior. McDoDald.ri. (hpitolul S Handbook.r/tn / RcMfurbr. I 67. M. P. 13.E. 93. R.lsoq R. 105.Catbin. Reading. turr'l Bahgwati and RugSk.125.B. 2000- P.). l. t. Polilici. Bnce. t\\cDot?Jd. To\|ar.!. d. d CotMuhicatian. L.r Korpc. Rinehad dd Winsbon. Burlon. SearchinS Jot Peace The Road to I/ansr. H./. +*+ Chd enge ta the Saah. L. 94. APPtuathes kj Pe@e An bnellcdraL Map.Doob.Rorand.w'.tematiohal Behoriout: A Social Psrcholosical 96. MeAierta. Gtobal N. z?e NeSoti^tiotLi Pncedures ard th. yar./. MrT pr6s. 19t33 .rdat 15 t ndon. Power. Ma$. M. 1982.lp.$. zdnmm. lor Con flicr'lldsfomation.tc ConJlicts R*ol|lioh. Hagras. Bedin.dger.oome.).oires. Th@doe.qdrea Yale Univerity Prcs. 1965'rrack fl6. Iacobsen. ii Me. 95. I (r4.Camp David Sumdii 1978. Resalrin9 Deep-Roofed r987.. Addison .aotiation path to the or Dearl4nr1 Street?. 97.nic Onto. r981.W..Itdre.

e. Geff Baillard. Ddiel.5. Allen and Unwin. 13l. d.Bnillard.). NeBocieti 225 l28.. Prlrtd anonE Nalions.r KLIturcn r.3. i-lwrencei Huntington. m 1. SinoD & Schuster..\. z1 . The Crllte af National Secwill. Sduel.).r. Mediation: A Cunent Reiew. PhiLosaphie er reLdtiois intemationalzs. I 46. New York. i.. Marun Pres. Sc-Pol.l!(.I994.no. Josey Bas! 134.Watkins. York.r Pruitt. enrc krra'tn\. I-:W.D.f Civilietion ah. Ptls. sdacure.l o/d. llonbcrg.uti pe s. 1993 ll5. Ascnda. 1998 lrraDcls.B. 1tue. LP.ry.. cnoho@l York. Colin. Ior Power and l.Der Deri@.r Drcbizhcv4 L. Fukuyam. ?i? rrtils of UN Diplanacy dnd the Fututu of Jlict Mediatian. S.)munJ... A.t. 1985. ro 3. Alofyuny. Mediation Resarch:'rhe Efe.izd. 1974.Coldd. Di.). Kal. Aspek Prcn. Balic Books. New Nicolson..rir'.. S)mcusc Unilersiry 1995 .. Pans. 1998. Clrislme (ed. Intenlotiohal Medidtion in P/4.\ol. Cmegie Endow'ncnL iot i lul tsrye sranitsr it ldentikhnosl i ka. for Pra. L. l'.re'dttu7. Erpup. 1996.J. lishlov. Fr.V.Folger. M. Kno!1. no 4...d.h or.h. Josey Bas. and Asociates (eds. I 143.llikt. winter 1995-1996.. Ph. lrq Alo R..1rtut "4 Dalloz.rnr l4o. Ijinnemore. Rubir.i Smouts. lones. Ftuktnn.. New Y r44. Pdis. The Sttuqql. 1981. Hamld. 1999.Kelm.Sotiation.i/.lrr.B-r(hil.lr.ena Luhii Pa htuntiolal ea d II-a.rlx$ h lle Fomlct Soriet Union are so Dil|iLtlt to N. B. Kruenstein.). I 9 44.nakins tlle Wod.rlnatian: Resear.in Jouhtdl of Perce Resedrch. Lr"l Jcr \ Potcr\or. An Llhn. 1998.l ol Ilistot)' antl tlp lnsl Man. V.h.).. M. Yosef (eds.t. videt Willen D. the Joswald. 1 .ttiok in lbtehdtiaMl Conflic\in K. R?a/isn.?ldtions nuehtutionales de 1945 n nos I 4r .. Be.C.inSurviwl. 1989Mcrkel.). Samuet (e. . S.nbz.Ia v. KaUula i minvai politika ln Me. trnosotsioLaSr'a. I 997.Waie.tttc Mdtle$ Hot! vaLues Shapc Huttun Prosress.xinzron B I 45.. .l\ Post Cold Wat Canllitts. Y.. Boulder Co.. 1988 MctL. Jiirgcn.?r. Miclnel. Dian4 Cultute. Mnncll.. L. TtuunlanMtian dtross Ncw York.Pans.. Al6hi. w. K.2001. Co..i Syas.lr. De. lvl) C". Collnr.nflikr d. \)iltnnl.. l)iezcr.ctians in M.l998. Workl Politics. Fndrich: Lapid. Habernas. Moskva. Ph. D. Oxford Univesity Prcs.Iunarod. J-P.dch Jot Peace. d|lonatiqie l? 1919 n nos jtils.zr.rera. Jamcsi Shapirc. 1.lati.PnqPrcses Fond. Dilo.Js.t.r Tn. Globolirr vr.: Conftitt lltss. 2000. Petcr (c4.'r. Rosengrant.Thldric zr t eLdtiaas iatealatbkaks. 'lhe En. a. Maie Claude (ed-). Berlin. b emational Relatiohs: Pottnorlenl ReadinEs afWond Palirics. I 966.n. 1973.nans. 1998. M . Boston.lsri. Mew Dir. Le Nounenent du t1ord.ktn.L. tqn .J.. Houghton Mifflin Co.lv. J. Medi. I.niate anl M.). Malashkenko (eds.didt ii llnenk bnal N. Hms. Bclco\iL.: Noflns lnd hldnir^ i. NzEattutiaf.h. le. 1990 llsrison. llz. 37. Cul.t'.ak tu a8l Negatiation: Ha|| Great NeSotiatiol\ Tnnsfom'ed thz Wotl. Z. 1955. Pr1\. l2a. 1991. in InPnatiobal Tonvd. \al. .Tonval. 0L) rrbedeva. St.l . poslturtional? Karstelhtii. Pacilsne et lfltemarbnorsme.rye r/ir [4oskva. (eds. lhlntington. Durcselle.sll o.ti. Ftiedenspolrik rlet ZiriLgesellschafl. Madr4 No. 7r. LW. Zirtman. Westvicw Prcss.n.. R. Badie. Kleiboer M.ctTfn-lcvy. 1995. J. London. Upd. Power Aammries and Gendet in Coqlict ?i"nsfomnri. 1998.s. 1996 InlematioDal Peace. Ales! lishl<ov.. A.M.. \\orl. DictiaMoire de poktique ihtematioMLe. 1967 .tttiieruns ii. New Yot*. as a S. T. Selghas (cd.s. Colunbia Univesity Prc*.. |. I I l. 3'7.so lutioh. /. Boulder.. Za]lJ]mn. J. Ar. 1992.Shof Hddbook. Diezer.). ^4orsenthau. Yasushi. Deakin Univemity. 1992.. q anl Divrsill in Rel.. &s. Cubural VioLnz. S^n Fmcisco. lrr lx. 139.ipline: 11. New York. Suhrk?np. Boulder. Pnger.. t4rflat M"dnhan L) th? .. Dlnonmttal Markt R.y. Pt"patuts (.Mcne. M. 1996.Slnouts. wslvicw. Hegenn t9rl2..).l PeBpeclir. San Frarcisco.srd.r 224 Jo.Bostrn. tir.anoa l. Fturktu4 Suhrkanp. Paris.a New York. l.tireness ofThird Patry I zrve.tu. 'rhe CL. Nat.ln lo*nal of 133.A. ta Dlrcuv?'te .ional R. I: R b..ls. D'&nid d/ Thn/l Po't htenentior: Kisin9et in tasr.2. Ltrme Riennes. Michd 148. Sagc PublicatioD. Mokins Glabal DeaL\' NegoliatiDh Place.Theones of Intenlat loral F.1999. Id nauveLLes rclations intewtiddt s l'krnlue et theaies. RctLnl of Ct|ure and Irlentn! h hnema.l Re.. Senglu! (ed. Bouldcr.PUF. Moskou Moskow Unile6ity. 1996 [[ Kriltoclr]il. Pau.D. 116.. Bennet (ed. 130- H. 147. PUF.).S. Sousokov4 A.. N.hrla'. Dcrcrcl. L \ed ). Susal. Zdnmn.. Muhiple Realities ih lhtemational Mediation. Capitolul9 137 +++ Mondialiilre abrlela vr r1tth6.M.nt 4 Fr @klirn. . Zftd Diritling Di.

Hayward (eds ).r.ena LNnti oJ Cottlid Resolution Jron a Non' NeEatiation JauftaL. Tmda \ed). M. M. Chdles. ad.'@roi Utrivesily Pres. Washington. John Paur. D'ploroiia Bucdreiti. Frdch Nesoti.R. Unive$itl of MinFsota PAR'IEA A III'A r74.Malil4 Mircea.IX. l8l.ol1l fi. Blaker. .2003. Sophia Univ .ilennrj\ .lari4\ ( Flaws.Wr Bemo.u Rappt@hemenlbelween Easl and Cerrr). kon.rt n14d Pwren nnlkh Moskva.. Shapiro. Tokvo. M-. . Re@hciliation in Jod€rci.al Nesotiatol. Practi. ]83-ConsranLin. Miftil i roatu.Cogo. USIP Prcss. MGIMO.landon Ro-rledgc -0')l 1996. Case studies l75. Mich@l. 1982. aziuihE Peace Sustdinabl.n^". Dieter.: Giana P.Snyser. Richad. Imperii $i natiuni Moder-nitatea Secolul XX Z:rtmd.. r??. Ed Djd&tic! $ ftz Sttuteqias of NeSoti4tions An la Reforml la primul mare rizboi european USIP.art: A Crilique aulturaL. tony. r 73. can lapan ft CahFnsok. Gemak NeSotjate. flre C/ash within CenerdtiaB: Coftihe ta Tena L Sr\en\P. Alker. tf. Ncw Htlen' Unive6ity P€s.ni. 4. In Th. 1911. Thz Poltics of Recognition.s Baun. Kisihide. BrcdkjnS d@ /.'rh.. Cninese N€sordritS DehariouL Pursuibg n1roush . r 85.Mushakoji. w^hin8ton. Taylor Chtules.rnaviDa USIP Prcss.1993. USIP Pres.bedeva M.Ustr. Thc i nied skrr\ md chrnd dnJ I 6el dd ls\pr' USIP. 1975 180. 184. 2003. ItS.. bsical G@L\' PrkticdL trl/ ri 1astrz. Cofman Witlrs. 1993 Pe$peLtire. Ec Privot Pans. Minneapolis. in Gusmon' An M ulti c tlluraliDt. USIP. P i.. Ha. H. E ia Japaaeie Antichitatea r?6. 1 994 DIPLOMATIE Introducere a Capitolul 1l .h 172. C/dllezg.orlr t'. PD. Temtonal Identitis.tine BehtriouL Dealihe vith ta Ndti. tdcruh. IstaeLis and Pdlestutians Cross-Cultural Anabsis af the Oslo Peace Ptuces. l.. 2002 intre castel ti catedrali Renaqterea De l?9. 1999 Dc la revolutia ttiint-ificn ta Lumini (1650-180o) Capitolul r2 182 Amstrong. Wshinsion.a226 17 Jocun De s. 1999.holalie de b NAsotionon. 1997 186.Sengh@s.2UE.So]omon.1970.: Vogel.

de care depind funclioflarea $i evoluiia statelor. pe misura dezvoltfuii sistemului intemalional. Evidenq campul slu de acriune cste legai de razboi $i pace. regate. provincii. Nu este siryurul personaj cu state de vechilne.R. Aciuat pe lirngd pulere. neljpsit in uncle cpoci $j la . gg!ELd. Dar tleptat. Ea aruncd o lumina asupra temelor rfcurenle sau continui ale omenirii. fac ca problemele inteme sd depindd de f&ctori externi. W. care $uslin h randul 1or interac. Are deci un loc aproliat de tron. imperii.ld_$L9biceiuri. ora$e. W. nu gtrsili cipeteniile in jurul unui fbc. cum ar fi modemizarea.are a societrlilor. il gisim $i pe miscirici. McNeill. A Bird's Eye View of World flirrr. NY. a acelor subiecte care au format substanla $i nu doar forma $i expresia problemelor in rezolvarea clrora diplomatul a fost chemat cu precrdere.. De ce n-ar fi istoria hmii privite din punctul de vcdere al tehnicianului acestor tesa$ri? Diplomatul nu face altceva decat si creeze $i sa lnuelini relelele de comunicare $i dialog.estea uneia din cele mai vechi profesiuni? O incercare recenti a abordat istoria lumii ca ldr. Mese a diplomatica e vcche. marile procese de uansfom. Incursiunea noastri invili la refleclii.y (J.!r.Introducere Dimensiunea culturala a principalei activitaF a diplomatului a reie$it cu prisosinii din tratarca stilurilor de negocieri in partea a doua a acestei ci4i. 2003). republici. Cultura insearmi valori.:/. langa rrela$i scaun principal allendo se un soldat $i un prcot. ce intrerupe interacljunea violenli endemici? Diplomatql leagi in pdnul land varfurile comunili{ilor de orice lcl. Ir faza tribali.liunea paqnici a oamenilor. intronar de informatice in civilizalia noastde: The Hunan Web.ii. Norton & Co. McNeill.. luend ca punct de plecare cuvand we. lndepli nind un ritual al inlelegerii $i convieluirii..lliam H.W. istorje li )imblp19p!-a-istofrii6fE9eyr aportul sau la fdurirea slilurilor. Istoria lumii vizute pdn ochii atotprezentului diplomat de ce nu ar fi acest subiect concentrat in pov. Iar diplomatul i$i vede agenda sa amplificati de un nou iip de relalii.

nd. filosof sau ideolog. dip]omatul isi rcvizuie$ie uneltele si i$i ascute inteligenla Trusa lui de ustensile mr este mare Diplomatul deline arta $i $iinla negocierilor. inclusiv inteligenla anificiale. dupt XD( lea. on pcrsonaj $ters 9i plictisitor. diplomalia este definilic.l. pe hngi so in unifonni. eri dupA d acea vreme arla de a convinge.igur penlru mnrea omutur e\re unui mit in raport cu cendrirea rece a riscurilor $i avantajelor. a devenil in aceste ptocese o activitaie generalizati.i cu exclusivitate. de a fbrma $i menline prieteni. Se corflicte $i degajand interese comune ljnde sunt manualele care ii incrediniau lunclia principali de reprezentare? Vocalia lui adevirala 9i primordiah a cairigat in lupta cu protocolul si conveDtiile. nu aparc in randuri ordonaie $i in mullimi impresionante degajA fo46. in confruntarea c imperi lle cornpacte $i totalilare. 'i<iTrt. dispersali dar liberi. priceperea de a re- llccta logic. iDtenliilc lor trebuir si tie deslLrpiie in iiracolc.c Jcorda o irnrcr.ldbele lui mrtloacc vo6e\c de\pre eminenla forlei tali de cuvant. ca $i relaliile in nalionale.r". unde decizia aparline uDei acela$i spectecol: problema neglijati. de giorii $i j lstoria slArilor de pace n-are acelaqi fannec $i nu rransmite fior. Dar mai mult ca ei. Efectele modernizdrii asupra meseriei diplomatice sunt considerabile. Soldatul are insd stanld.ii crau nnplicali. vocalie $i scopuri o meserie a pdcii. generalie dupE generalie. Jura . se reediteazi in cel de-al doilea rnzboi tDndial. eminamente pltnice. Preotul se secularizeaza cu vremea $i devine tual Sj tarziu astronom. specialitatea lui.230 Jocuri De scena lunii tlczvoltiincl din Panea a III d. de cuceriri. pcntru { leoia $i practica relatiilof intemalionalc. cimpul lui de actjvitale. Grecii $i perfii. se schimbi greu ca actor al rizboiului. Car dc odihnilor Si . l. Istoricii i-au luat-o inainte Si scriu istoria exact din unghi. -.rr'. a1 erodlor $i nebuniei umane. penlru a preveni $i stinge conflicte. Are nevoie de cunotrinle i rjce.. Formalia diplomatului este inlerdisciplinarA. juridice. economice.i. politicc. a minaliej fali de egalitate $i fratemitate. ca o succesiune de dzboaie. aplanand zone. cu toli oamenii lucizi Si cjn_ stiti. vede ci negocierea. de intrige $i nesincerirate_ i In comornra diDlnnarului Inrclegen in. $i el ar putea ofed bun unghi de scriere a istodei lumii ca 1up6 sau ca actiune vi omenirii. iar asupra societililor sunl imense Dar oare nu di- pacii. in plus.r#s€ra pcrLru .ilri Jlir dc mdre.Pecaredip]omrtulinsaopoa!epreg5ti.iucd cu fblos . diplomatul rczolvi problemele interacfiunii pa$ni ce. Sistematic. Mai are si cea Inai prielnica conjuncturi ce i-o oferi pro cesele globalizerii 9i regionalizdrii. Cu ele. Simle cn schimbarile lnad ale lulnii se dsfrang $i asupra vechii sale meserii. Drumul parcurs il ajuii sa infrunte noilc schimbari ti si fie increzetor in rolurile pe care le-arputea. Diplomatul roqe$le pentru ceie doud rizboaie mondiale.a mxi hine po\e umdniratii. definirea obiectivelor realizabile $i a intereselor rcale? Oricar des a fost folosild pentru schemele rizboi ce. Nu defileazi in sunet fanfari. care sunt expresia suprcma a comunicirii $i a dialogutui. a violenlei falt de negociere. iar eroul ei diplomatul este.ghida|iSf6tui' Suryriza cea mare a cilitorici diplomatului in timp este luirea unor idei sau trisituri ce $i nenlir invilitura pani ii noul nostru secol XXL 4llichilalea ne spune ca lel4liilor exIefte nacrr ri ft/bui rhi | . lesand panza necesari pu. ale domenii il invadeazi $i reclami uDeo. Este suspectat. un spot de masi' ceruti qj practicali de toate profesiuDilc care a$teapti se invele de la el. este cea mai confruntati cu spectacolul persistent al ciei. on. iriji tg.i el. resurNle celor mai slabi. persistenja resorturilor primitive $i ba$are diD omul ce fuzd. Este neglijali. Dipbnalie 231 mare prel in perioadele cand societAlle iubesc nai mulr tul ij spectacolul. Are acum la dispoziiie toate resumele erei compulerelor.iinn speranli in secolul al Din nou tristcle in secolul XX. ce constituie prin grozaviile lor cel nlai pateiic certiticat de inaiuritate qi maladie a speciei uDune. efortul $i subiiliratea cditor rat nale. psihologicc $i sociale. cA ele nu se vor repeta.nilc I'n u'n' . prjn obliga. dispreluiti Si necultivatl modernitilii? Dlomatul a pregitiGo bine.rpr. setoase de solulii noi si idei lntelepte. Tn ndmul r.tie piofesionall. prcjudecili. Diplomalia se djsringe politica extemA sar rnternalionald. Aflali intre rizboi pace.

nevoia de de ceilalli. li puteau observa gi studia.l lmpace pe Aiile lll-l convinga se reia rizbdiul cu troienii. Nu putem contempla mai vechi tratat de buni vecindtate stabilit intre hititi si inscris ill piatra monumental! de ]a Muzeul din Anlrra. cdre l-au pregitit qi la 1296 i. Persia ti China. Daca nu heia cu succes.. Cheltuielile nrari Si suportate de cetate. Iliada poveste$le cum dec se t zice iDlre ei.sele . $i sunt pretextul abordfuii. republici sau oricad violenli a jntrat in procesul creirii lor. mesager qi agent al comuni tetor de ve$ti ti infonnalie.Aveau imputemiciri scrise de la adunare. Dd de gandit ideea furdamentali a (:l. coleclr\. Daci ea era considerate reu$ite. In literaturi. rrlese (inile rdlncr ale cooperffii. solii aveau personali pen1ru a se completa. Zeii inreNin in lrebuile cetSlilor cu atirudiDifoarte apropiate de cele .nceperea bele pd4i sunt dominale de suspicrune. Pentru siguranta efectului. care vrea sd.ii mea. dar li lncartiruiau la unii din consilierii lor. mai vnrstnici. I erx ulenrea unei mese $i a uneicununi de ma. ulma pedepsirea ambasadorului. apoi Ulise. Persoanele din randul celor respectati pentru inlelepciunea 1or. de parapresbeia. observator al firii umane. prezentate in fala Adunirii rnnhrea $i aprecia misiurea. tenliilor ascunse.che.H.i rechi si noi. l-a Atena.ru ii putem privi pe diplomat drept un instalator de conducte. Ilr(lecarea rezultatului era si mai sDectaculara decat fimiterea srdorilor. coruplic. spune Agamennon. Vechimea diplomalici pledeazd (](lm risipette o ambasadi suspiciunea $i cum cafdgA lncrede. zice bftrenul x. vllluindu-9j treptat resu. acum 2500 de aDi. e un discipol al lui Hemes. Ambasadele nu erau pemanente.Partea a III-a. era lorl1]aE din. lur Ulise ri Menelau la Iroreni . Aceasta.etorice. gazdele cru bine pe soli. l)rin darori.Alla pri$ejdie consta in faptul cd erau incluti i din diferite fracliuni sau partide. cre voite. Si cu acest indmpinate ambasada. Demostene acuzA pe Aul AteDei pe langi Filip. atnt ca infili$are.narnte de . fire ccre leag5 \ubrecrr.H. potretul sador itireranl imaginar din jrrul anului 500 i. $tim cum o ambasadi la 1200 i. cat fi ca stil. ci fl|icurile considerabile Si astfel onoarea de a fi ambasador nu era cu u$unnld. a acelui mister care planeaza asupra tane. nevL'ie origin. $i efecful se produce: lo spune ci dincolo de toata mania se bucura vazand prieteni i llloriei reciproce.Diplomalie 233 Capitolul I Antichitatea in cuvinte simple $i fxri se caute efecte.ru. Bine. dar cu justificare publica a banilor. Cel mai grav era parapresbekl (ambasada ralati). rile unei ambasade grecesti se frceau cu grij6. iar incepulurile ei erei istorice este sennificativd. la greci.lin. . Exista insi o . incredere vinovate in Filip $i dezi ormaAdundrii.ilil furnra dc repre. schimburile de bunuri $i de persoane. fd trevedem oamenii care l-au redactat. regele Macedoniei. lc originar a cdpitat conotalie reprobabih..El are urmiilorul mesaj pentru noi: cand sprimele entitili umane sub lblmi de cetdli. atat de adanc fixata tn natura omului. La rendul lor. a patru mari sedii de civilizalie: dia. $i care sunt la originea consulatului. care se pdeau certa $i Dar putem se ne indep:rtim $i mai muit. Rapoarlele erau publice. ar lum. de a comunica qj a cadea la inlelegere s-a intr-o meserie aparle. Diplomalia este o profesiune ve. ce se ridicau $i vorbeau pe rand in iala aduna.enrlre cva\roliciald prin percoane care inor gazdi). mistici frLrcnt iD Si a sacrului. in sfera religioasi. dar pe langi daruri e nevoie de o soiie bine aleasA din oali pe care Ahile sd-i considere prieteni. ce descopera sub mi$ti surazAtoare predator sar pe homo frarddarr. soane. numire ploi?r?or in timp ce llolLrl covenitorpe cafe iljucau in soa4a creciei anrice pacea Si )iul impinge problematica inrr-o zone mai presus de existenla ltri. in vremea noasre (romanul Gore Vidal).H. Atenagoras e pedepsit cu moatea pentru primii daruri de ]a regele Artaxerxes al per$ilor la care fusese I ln ambasada.

234

hcuti F stena lmflii

Paftead l|lat.

Dironalie

--

235

ale oftuiui: se super6, sunt impulsivi $i capicio$i, aproape imprcvizibili. Atet de asemenelori sunt zeii oamenilor, cat acestia din unni revendice firA scruDule statut divin cand conducitori, ca in Egipt sau Asia. insi voiDta zeilor trcbuie tn, atiludinite lor imbhnzire, secretele lor pitruDse. Pe fondul superstilii intens imbrali$ate de populalii, institulia specifici incorpom em Olacolul. CoDsacrat citirii viitorului in semne rale sau divine $i divinaliei slujite in special de preotese, avea la Creci o fulctie caracteristicd ti esenliah. Cel mai cele era oracolul de la templul lui Apollo de la Delphi. I Si ast5zi existA un adeverat pelerinaj la Delphi. unde turistic se imbine cu evocarea celui mai vestit centru de politica al Greciei antice. Nu e departe de Golfui Corint, iar la r este strijuit de Pamas, nuntele poeziei_ In smnga e inrrarea Pausanias geograful $i istoricul din secolul 2 i.H., pe aleea care urci pani la platforma unde era templul principal. Aria de la poalele lui c imprejmuiE de temple mici, construclii, sculpturi oferite de pelerinii cei vechi. Eroii, cet;lile, vi la maraton puneau tdblile $i consrruiau memorialc de rccunogti Pani fi tezaurele i$i giseau refugiu aici. Existi o platlormb chisd pentru scene rituale $i un teatru, cu locuri vizibile stance. Comori dc arli populau acest loc din care numai Nerc rat cinci sute de statui de bronz. La excaveri s-a descoperit moasa statuie a Cirula$ului victorios la cursele de cai, o mi
artei grecetti. Aici esle 9i centrul pimantrlui, or?ralrJ, unde intalnit vulturii lui Zeus, trimi$i din douddirecrii si misoarc Locul e vecbi. Pe la 548 i.H. arde un lemplu carc apoi se
struieqte. ln 480 i.H. perdi sunr oprili dc o furtunA provocati $i nu mai devasteaze locul.

(olul- Mai existau $i alte centre. Rilualul divinaliei ocupa un loc Inrporlanl in religic. Platon ii sistematizeazi filosofic zonele, ariland ca

Mai tarziu (secolele I II d.H.), istoricul Plutarh, el insufi numifnndu se prinlre sacerdolii de la Delphi, scrie nai multc lucriri derDre oncole, cercetand fenomenui profeliilor din ele, Si mai ales in l).,Plthiae Orucolis susline existcnla $i acliunea z/demonilor, inter
|ncdiari intre divinitate $i omenire. ,.instrumente ale zeilor, slujitorii fi secrctani 1or, cei care cerceteazi cu luare aminte sacrificiile ofe-

existi divinalie $i fArA extaz.

tile zeilor, care iau pa(e la celebrarea mistere1or..." Inieligenla tcilor lransmite unui suflet nobil puterea divinatorie nu prin cuvanl !i nunai prin scds sau o atingere- Zeul, ce nu xscunde inlenlional t(lcv;rul, e prezentat ,,enigmatic, cu aspect poetic", intr-un limbaj

Ilri

CuIn funcliona oracolul? O i'emeie, pfeoteasa P)'thia, dintr-un izvor vrnjit (paraul subteran Canotis) fi se inroxica cu provenit de la un foc de plante halucinogenc de sub podeaua de aun. Apoi bolborosea cuvinte pe carc nu lc inlelegeau decat !ii, oamcni sf-inli care o inconjurau $i care traduceau in vorbe de ambigue pronosticurile sale. in termeni modemi avem de-a cu un cenlm de consultatie de politicd externd Si diptomatie, onat de un grup de speciali$ti ce se bazau pe o documentatie de birc pusA h punct $i pe infornalii culese de o relea bine zate. inaintea marilor decizii, se cidea ca cet51lle sA consulte

apropiat de afectivitate. Nu sunt excluse conlucrarea 9i ralionalil.llea necesare 'inlelegerii Si cercelirii. Oeometria se invela ia Dellhi. undc zeii propmeau enigme, iar oamenii le dezlegau sensul. ls|e de relinut insd faptul cd oamenii simleau nevoia se se raI)fteze la o putere mistenoasi, in teme vilale pen(u exjstenla lor: r,rl'rr\ie!Lik. Dut( )i rrlboi. Merodele \rriJu )i eruL a(ce.orii nc &nuificative ale esenlei procesului: se studia zborul sau cantecul llsarilor, mi$carca pe$tilor $i terpilor, miruntaiele animalelor safiificate, fuunzele. paraiele, copacii sacri, fulgerele. zarurile sau pi0$1e de lenln. Oracolele se rfle pesie ioi in lumea antici. Cand Trairn consulla unul inaintea expediliei sale in Onent, rispunsul nrcotesei este trimiterea cdtre impirat a unei batiste cu caeva cren !u(e rupte- Sennul era: oasele tale vor reveni inir-un linloliu, ceea fos a $i inramplat. in combinalie cu templui Demetrei de la Termopile, lemplul de h Delphi era stalpul de suslinere al unei amfitfonii, organizalie tcljlroasd care intrunea 12 tribui. Bine slruclurate, cu aciivitdli de lerrlti, serbdri, strangerea de donalii $i consultanlh continui pentru l)r)i lalie $i speciald pentru treburile publice, ele au ajuns centre lr,liLice importante fi generaloarc dc norme, printre care $i cele ce l)rireau relalile inlre cetalilc independente ale intregii Elade. In [l]rr sfatufilor bDate pe activitatea de informare a temPlelor. sta llrice intrau iD procese dc decizie politici, amficlio ile (ce rcu [r,ru, conforln numelui. pe cei ce triiau in jur) erau implicate in lrcvenirca ii rezolvafea conlliclclor. Ele pLrteau decreta,,p?ici sa frc in timpul unor serbiri, lineall €vidcnla angajamentelor de pace.

f
236
J.,curi
De

scena

lunii

pdrco o III o. bi|httolt._

231

i{!A{iie de jurAminrele fAoute in fata lor Si sancfionau rumai cetetile se puneau sub autoriratea lor, dar $i ligile sau deraliile numite symschii. Acestea nu erau reoretic potriva altora ca epimahiile, indreptate impotriva unui aceasta nu le impiedica se intre in coliziuni de man fel, principalele doua [gi sau symachii, cea ateniani (creat6 i.H.), ce sfangea ln special cetaiile maritime $i insulare sub cerea Atenei, $i cea lac€demoniani (reDrezentend alianta mai ales din intelior, in jurul Spartei, crea6 ln secolul al i.H.), au declan$at pe la mijlocul secolului al Vlea l.H.
boi din Peloponez, care s-a ilcheiat cu inftengerea Atenei,

icr't'rrol 'Macedorria e.Le irvi'lsa rrr le/ iH r' ler'ru ,('rra mediteraneana va fi o provincie roman6

Romei inchide rJcrlcctate $i rafinale ale diplomaliej. Venifea

cif i'e

ii

inainiea anului 400 i.H. Un alr $ir de reguli, institulii si descriu activitdlile diplomatice intense ale ligilor, la cele, adaugandu-se lncA vreo trei importante, (Boefia cu Teba),
Liga aheean6.

tice $i intemationale.

Puline conflicte au fost studiate si citate mai mult ca peloponeziac. Descrierea Si comentaxea lui de citre Tucidide stituie o opera esenliali pentru istoriografie $i pentru $tiinf€le
Este de asemenea altologic conflictul Atenei de la mij

cotului al III-lea i.H. cu Filip al Il-lea al Macedoniei Si dis atenianului Demostene ( Filipicele) ijj,reptotg lmpotriva duFma din nord. Nedescurajad de capitularea de la 404 i.H., Atena pune 1a cale o coalllle anripersana in rezboiul corintian (3 i.H.), i$i reia cu acest prilej Fetenl_iile hegemonice ti f doua Liga maritind nteniand. Uzati de conflictul celor doi neimpec:rli, in!| un joc complicar de noua prezenli a per$ilor, gemonia Atenei e preluati de rnacedoneni, care reu$esc Drin $i acliuni diplomatice sn-fi asigure supunerea cetdlitor grece$ri devini membri ai anrfictioniei Delphi. Regele Fitip at lt-lea i$i gure spnjinul ei sacru, devine arbirru inrre cerili $i obtine vi
annata delinitive impolriva Ligii create de DemosteDe. pacea

practlcal cu \,oharea diDlomaliei si a callor pdfnice pe care le-a Galiei CeTar fuLre' urnta. Peniru fle;are balel,e din cucenrea primeFte solii' inde un num& considerabil de discutii, lrimite 9i izoleaz' cat mai mr'tlt inamneaz6 acorduri, 19i atrage atiali $i l$i primiri fiicul rezistent la supunerea pa$nici Cdci axioma oricarei auiorilalii supreme a in rnarea familie a impenului era acceptarea Cucerirea laciei de citre Traian a fosl precedate de o lunga

itr revendiLa oripirrrle de la Ro'na )i ALena si unde pr"{ine inarl'parado"al. conrrover\h 3'upra locuhri de a Europei nu a lnceJai nici azi Deotorrirea cea mai illrportantd dife_ rile irtre cele douisunt inse mari 9i de aceea rolurile sunt deschideri in materie de gandire Vcchii sreci au avut marile pnn lrctd (ii;sofie, logici, matematici) $i in $tiinla politicii' polis Ei sunt ti o expresie a unui sistem ;cle lo; ag$ament la dispersarii lof au lcootric cu muite sute de enlitali, care in ciuda fo4elor in momentul unei ; leclie etemi a mobilizErii tuturor nEjdii majorc (per$ii) Statul roman a fost un sistem monolit' o ua-uta unguiatd in rizboaie continue, ascuimnd ln ,ut, "u sd de loglca expansiunii imperiale l4area sa contn[re laza a e e:re pe planul civiLizaliei si nu al cullurii: sistemele iuridice' ape' tiunea administradva ii infrastructurile (ora$e, drumuri, o contributie lnsernale la re, bei). Bazat insa pe legi, el are

Er

rtra modema

iomci.

Iui porioadi in care Rorna acorala asislenli @hnici (bani $i expe4i)
l)ccebal.

rald cste instaurati

Asasinarea loi Filip in 336 i.H. aduce pe tron pe fiul siu Al Macedon, care timp de 13 aDi condu(:e campania sa istorici, o intare neinlrcrupti spre Indii, cu crcal€a de state pe tot parcur! drum lui. Dupi el. imperiul se spr.fge :in unirSlile mari ale peri dej elenistc care ince mai bine de doui secole duc culrula greaca o noui inllorire $i raspandirc $i. o daG cu ea, rehnicite din ce in

li

se pregite$le ofensiva imporiva

Gisim $i la romani nevoia divinului qi a sicrdlui Zeij fondatort ri cetdlii e;au prin definilie intercsali de perpetuarca ei Mai Pulrne in mArun oracole. dar in temple preolii lur,rpic€r citesc viitorul iaf ligile $i asolricle anjmxlelor jeffite Existi instilulii centrale. persoane cialiile iipsesc. Un colegiu al fetialilor compus din 20 dc litigii Daci acordurile 9i era specializat in r,ro.ti"o .ituulu.i 'ougi.. de iru reuseau prin soli, colegiul anunla senalul si dcclara siarea exista un /s [rboi, iarisi prin ritualL]ri Aliturj de i! f'rnle ..,aialr care rcplemcnta,cldliiic drnLi' rurninr "r 'lfrirrj ri in care ,n""t.J., nr:fin'/ JrcplJj. nlernJlior2l qclilllle inlle " pra," |Un'unl.'ou rr''rrrt' crnd err'"rL'r de li ."."'*,"

""'errrurr'le

238

Jrtui p.

rc?na

luml

Partea a IIt-a. I)hLotnalit

239

drept admjnisirariv. Ei erau speci;li$ri al rczotverii conflicte

tigii intle ora;e sau rdburi irvecinate apareau Judecaton numrlr aemperatores, care in tinp au airns si judece qi (

, in afari de pilonui legii, att sraip al relaliilor exteme Si flom.rei en ofgznir.ea. cdre erd .;nrl;
rLn]|orut

crpal pentu capacitarea oratorici fi persuasiv;. romanii ad preoc Indrea i rtcrilta d JemunnrJlier nureni ri rmpre.runani lcnenlor. Dclepar"le mdli. .uprir/ind nj1|a .r /i!.c per\o re. a u,D $ef nnmit p.in.?Zr lega ;nis, de obicei un senaror rmpon

pdcc. ubre!tncte .nxregice. CrLero prle, inrrcbrrc": ,,Auzit_a cineva ca la Roma si Ii fost ale$i soli ftr; hordrarca senatului?,, rnrc ue a se pronunu, senatul examina problemele ascujtand ooil proplncn. conJrllJrd re.dcrite direnrclor tadioe +i tuc!iu.rj. nule ln cu\ rnt; cu o (enj \ r loare rclol ic; t err|a. !i Suntem incn depdle de anbasadorii permanenlr $r practrca aceeai celor ad hoc numili soli, rimi;i sau reprezenlanli ai Ro S?rc deosebire de lumea gleaca, unde acestia emu selectati in

refnc ercn >i adoptrrea tratctelof :r dlidntelor. .lJrea de riizt

tululr'iluncrilur cr|e'lltScau tfinxlerca

,i ;hfti

Senatut

e

5i pnmtn d de

i

rril aurul grcu cel aduceau ei ilr$i$i Ronci. Demersurile lor erru !isll?te de un nragismt $i comunicate de quaestof senatului, al ri riispuns li se comunica pe aceea$i cale sau uneori direct, r-uDa din sililc scnatului. l{oma a lrecut prin lnai multe faze dc dezvoltare. ln inceput a rcpublici (ora$ stat), ce s-a Deniinut de la sfarsitul secolului i.H. aproxinativ doud secolc. D p; perioada a doua, a monari rbsoluie, incepe perioada pri ncipatu lu i, land statrl este un moir de provincii, municipii $i col?oralii. in perioada propriu-zjs tl]criald, tcritoriul i$i atinge maxima intindere, iar fegiuniie dcvin r cc ln ce mai greu de controlatSub principat apare, pe langi du$mani $i pneteni, aceasta a rela cgorie de intedocutori: entitilile supuse Romei, patenerii de tl. {r/ertrn;ti'l(J .d Sta.xl romn r arala cij u (ontedcml e de errlila!i r( e rLloidminr.lrca/;. lJfeprul ronrrn le rcordri o currsrJ<rrbi-" Nflr' i roM!!0rr!&--J}ffrrrn 9l Pn+re$L prlAlre-4arc v diellul Lle a (rlls leSdtion, lt rLitc soli LdL1 11t!!g{tl4ti{9. Pc misura extirderii teritorjale, soliile inteme intre centru $i lll)vincii se inrnu]lesc pe un mare numar de tene clomcshce: eveIimenle importante, felicidri $i daruti, cereri, litigii, rcduceri de
i

ur viitor drept nlumilrL Inre|rd'iul|nt Lretelrr,e s6 Jotau cu tundLfi. pe arul;loi 5i l.Lnun C;r,r mcrler pe rnrre putea tr i.l\o! u d; c de ri,,boi. Ne!n. rcfi. r',rrre arr.,r|Jie. .ti gercr d< t igii .e d€
sumu <uD^\emnut

Norme scrise sau curumiarc

il

apdrau. aDricipand

lnrpozite, ajutodre financjarc pentru construclii publicc. temple,

,pt:Fi

Cemlul lui Malte. undc a5teptau invjralia pent_r audienta la ser Aceasta avea loc in tcmplul zeilei rizboiului Belloria. Daca nu sea invitalia, se irrorceau acasi firi a fi avur discutia, la cxpi lenncnuhi prescris pcntru $ederc.

rr;iIe. l| amenrut rptr.al .J fjulocotut ulelonn t:filor iI cdte .c in.rdlp.t. u,tJ,c .ru p el Soliile neamicale erau gizduite in afara ora$ului, inrr o vili
Cind nri rc,
Dlnoea 0c

Hl";i),')ji,lii .otii

..Llemjrt;tri ,r rlerc,elor Duporului "resatia" didea raporlur in rala ienatutui

1

rl|rnnuri- Acesti soli i emi sc recrutau dinlre personallt;lile sau rlcnbrii curiilor loca]e, iar mersui la Rona, elentuala primire de |Jltrc imp:rat sau oblinerea unei asisiente sau a unor dreptun apafie l0 atrigea onorud, titlul de patroni sau posibilitili de avansare. Pe trfisuri ce cheltuielile administraliei centrale cre$teau, rcduceri]e l(n afecuu $i cjrculalia solilor. Asttbl. municipalitilile din Mocsia cr.iu scutile si transmitE solii de lelicitare la guvematorul rorran a] l)rovinciei pe timpul lui Traian. Sructura aparatului consacrat relaliilor externc se modifici o
(htd cu nrecanismui de decizii. in trecefea de la republici ia sistenrul imperial. Fraiele ajung in nana impiratului, in timp ce scnatul lontinui sd funclioneze cu rol de consiliu pe hng: acesta. ID com petenla lui cad deciziile najorc privind pacea $i lizboiul. DiplorDalii devin funclionari inperiali $i tot un secretaf imperial, tetll caDcelaiei, ii prime$te pe soli. l,l)gislalia fi pracricile legatc de persoanele aceslora raman insa neschimbate, pistrind in pri ul rand lnviolabilitatca (rdn./i lobe,tntr lcgdti). Se produce $i o crc$tere a

bii,

lormalismului. Se pestrcazd narmcle (praecePtoe) dupi care tre-

.i... lr sccolul VII i. Hannibal vrea si organizeze o vasta alianli imiorriva Romei.Lr i'emarioturn isror..""|l'..l .'. ir'"e f]'l' :l:i::1" 're i.J. . cea diin ca$tigarca de Partenerj ll|.:".'i l1. Icnicienii reugesc si absoarb[ toate ideile utile Si transferabile din lozaurul celor doui surse.r rera'iro'. politici salr straleg! erlcf. daca il credem pe Pliniu. . " l. i"i...:1i':'..i".. r 'l'::11 Y1ll: s L.::..'car' '" i"T:. -"..)"-li ':'"1''i iropri"-zi'e "re 'u lr"." .'.i..r..un em inden-na" 'J o ."..' uc tc L01'rr . ionienii aleseserA direclia Mtuii Negre. avand acela$i obiecv.:. '..".a...H..". J"..r" 'i c're inrc'e"rr c"'te pe obier'i\c I "::ti". il'rconjurat de sprijinul acordat de li 9i de hispanici. cron''rui a.$":i ..e care dcsp"nca r"c<a ponJerenr In h\o-rcJ nJ ii L' ""'-':'.r..Hi:1fi a unei a ir prima bunurilor $i ideilor...l':::'::..J'e '.. r'". primul razboi punic. i.lca al Macedoniei se produce...i.il.:. ' s' Inclrne brl ci. care sa cuprindi !i pe rnacedoneni....lini compethori ca pe lirtnu- '".u i:'J.".'... *...r. '...:'....i:.Slrisa$l roman rizbate iD istorie: D ibal ante parta:t...':l . iD tilnp cc tb4a mililuri sc mesoari in bntilii...i. 1il"1 ' :i.canc r( ll:11r:Tl:..:...H... . .il..."i.H.. Nlprafetelor.uo .. intelegerea luj Hannibal cu Filip at V. Pe vre llea cind romanii abia se eliberau de etrusci.'.'.." ..'"lT...::.-). carc a dat cultu{ii occidenlale structura tehnic6 a spirltului lor anaiitic $i a ralionaIlcnlului lor logic..(... .'.Dar intrc timp apar rc'manii... I en.. . .:.: c-u' im tr "' ....lj... iar Cadagira. .nhn 'i o Jrrs'c protne 'nri l'^il i.":.'ai.il".i .:.l. r.1 mrtrirr' ci pre'lominart 'orcrcial: o( \eJere llro-': "r:J:'r-i:..r'.tia lucet un ror ca ......) """ r. exista un conflict in_ tro greci $i fenicieni pentru Siracuza.'.].'.rli""'.'. \'L^"^:'l'-.. d0r a fost ulterior transformatd la greci in $tiillla axiomatica.i. \cde'< il rclrlii'of ron Imperiul comercjal fenician s a format mai pulin prin arme Sr uni mult prin crearea dc puncte comercialc pe iedtoriilc altora sau tl bilind colonii unde existau mai pu. ca un odel pentru intreaga matematici.''"' *t''s". .'r -(ce'rL\ f" "'tuie iil Jp. . Sulbrind plcsiunea $i ambiliile a doua imperii mari. . '.'.du$marii duttnanilor ca aginc_ lor"..rd...j...':1.*."..:.lil.... i.....rl"".. ".tt \.."ll. Si dupi iurinintcle rlianlei ve$ 'c macedonenii se leagd sn fie .'".ore il.... " . .l"ii" *'' * i..l:. rc lin 40 dc ani.....:*. .nraticd i$i arali roadele in alianle $i rolnana urnnre$e izolarea lui Asrlcl conlraofensiva diplornatici .d . .'Ji.":u". . Dipkrnali? 241 cc celc Jir lu' bure reddclrle cu\:rr'lsrire drplomalrce rre r5rr'2{r0 d< i.' "r 'rreJri '" "' tllc mediteranecne ale Africjj dc nord.'"" j'rni''j' '. '..'.]..... in 264...i I'uD'l A'nciirnu:...:i.1.:: i"". Astfel rizboaiele punice desclrid dosarul contenciosului ro' lllirc grec. * e\cere'r'r.'! p'"1'" our""'* '"e' acisrcnre [. Ceea ce numim matematici lrrbiloniani era o cu]egere de algoritmi 9i metode de calcul care Ncrvcau conlabilitatea... I rbdnurr'' ii.i ''<'ri nr' '' lnr' 'rl r{J ii o hr'rr .. .1 'In 're'J 'ia''ir ""r'r' mrim''e ' aPo' . si asttel tncepe. Sun! pdncipalii cireuSi ai ideilor prac tice. Grecii le-au urnat exemplul.r f . a re o $::...i. .. Fenicienii sunt la apogeu dupi prima inflorire pc(recuti ii jurul anului 1000 i.. :...."Ylo :-*'^::"'":: rr :..i"'.:j': n rau de isroria urre' PIofes'uni ca iil9":l::f (er diprc lii'l.'.Rizboaieie pnnice...X i:. *.. :..li.". lungimilor. mAsurarea grcutililor.:"'.."..""..". . regele fenician Hannibal trecc Alpii pe elefanlii sii $i co victorios sDre inima Italiei. In acest boi.n N4r. il....i". nemullumili de brczenla romanilor in Iliria.il. o'"" in rip'Jrr xcel5l'^lTl:"1. .-1 :l :"1]il.. iar concurenla pentru Sicilia a lontirua! intre ei.ce .i. i].".. mediul de suport pentru nersul civilizaliei.". este distrirsb ]a 146 i. come4ul. ..". :ili..:'... se redeschid dup: a]!i 50. cand regele lor Hiram se aliase clt Solomon.. Egiplul $i Asiria.l. alfabetul.ro'r indip'1Jrec nrar "i. .."'.^princjlLrl centlu de puterc al Fenicjei. '.. Pauza de la anul 200 a fost fblositi de ro ni pentru cucerirea Crcciei.. r*.. .fl..: .1T.". .le \rralceii' Dir nunclL J.'" * * I 1":i:: :: mecanisn de in ::.ela(.i:'l: :X. "l: ll"ll?lol:Ti:i.'.' Tlvl'.enii ::[.er'| ''rdrie ii'li.::::ii):::"i']l .:.i'erarrer Dar \'4eJrr-rrnx e\r'rcu :'i. Fenicienii au adaugai la matematica economici geniul krr..:.l n..i:. 'r'e'oturici . . " l:"1.'..'i' '' t:rc mar rr n'i i'npa'a'urui nenu...:...17 ri :il::.a di':1lll !erd I:'"t'1"-:.""i:. Se $tie ce geometna s-a niscut pe Nil tot din motive practice.locuri Pc scetul tunu Paftea a 1-a...T:ll':... stq"' 'l !: :":::l':J'r :::: u ri. n. .cr'|e ra\orab'rr a .... dend lunii....b." fi"i.: i..i..:.

Existi ul de pace djn anul 1296 i. imperiul proclanle cre$tinismul ca gjc oticiala prin Constantin.r fi Anlonini Adrian. ^\ttoflr1 s prin toiture la 524 de citre stipanul llaliei.e Ndrtrrm uria$e relele de civilizatie maritimt $i comerciale cu bate bo lor. Esle sulicient sb cidm RAzboaicle galice ale lui si vedem exceplionala impletire a negocierii cu lupta $i derea celei din urmi numai cand prima a esuat sau cand (s orcare la romani) un pact a fost incelcat- Dupd donnia strilucitoare a hi August." Negocieri se c.Barbarii". l culrJrr grece. la care \e rdruga ilirii ti Pergamului. in Risarit 9i Apus. Asiria se desPrinde ptat de Babilon.. cend Tebei i se di primul ultilrlatum inregisirat in istoria ii Gecolul XVt i. ljn alt actor ocupi insA scena di l|lfcarca si se opund strategiei expansioniste a Asiriei care viza rontfolul narilor cii de come4 ce duceau la Meditenna. sunt prezenli in relaliile cu nomazii ce cucerisere nordul Egip[ri. alte entiputemice interaclionar in lume violent sau pa$nic. Teodoric. la cfftj. cand preiau ii cbemase 0liaji Si qefi de a(mate.H.). cconomrc ti culrura. d pi care e\irra o revenire . Filip e mAini !i de picioare". Este exact de ce are nevole Roman in extinderea sa irspre Britania. au deja state vechi de pateneriat cu Roma. a$a cum era Boetius. in mod riv se conslala ca . urmat de greci $i romani. Cafi \ero.i.e produce In . marele rege al Egiptului.purerea Romrr nu relrda in puterca mili capacitatea de a-$i dezbina adversanrl". dar 5i uze precise de asistenli reciproca. in mileniul al Il-lea . Statele v('cine fac o coalitis care si o relinA $j sunt infranle.Fie ca paoea minunate qi lia si domneascd intre copiii copiilor rnarelui rege al hitililor $i rfiii copiilor lui Ramses.H. iar Siria $i Palestina erau rtele tampon. .H... Personajc distinse 9i lucide mai existau Mangaierilor JilosoJiei. iar conducilorii ei se consideri pusi de zei si re Eufrat Si Tigru Dup: cateva rl[tineascd Mesopotamia. principald. duri si casa !i Roma i$i insu$e$te Caeso. dut nihil) 1a rcmani. este descoperit Mediterana devine Mdr.H. Egiptul $i hitilii erau cei doi competiLi pentru stipanjrca Orientului Mijlociu. Diplon4lie 243 Filip prir organizarea unei coaljlii antimacedonene la care Liga erolidnA )i I rga aheeana. lara tK)le de ascensjune sub dimstia Sargonizilor.\. in fictul de ecloziune din Creta. crea. dupe sinucide (183 i-H.). Diploma!ir medi grecilor $i fenjcienilor fusese nuaniatd. punct de apogeu po rrrci. inainte de cortactul cu Medi cu InflueIIa ma'. care imperiului de apus dupe infoducerea sistemului celor doi imi.renrul impenal nistri alunecare spre personaje iresponsabile ca Tiberiu. ce apartjnusere grecilor $i fenicienilor. Atuioh pierde batili cu romanii in anii 190 iar in rratatul de pace din 188 reDunle h posesiunile din Asia plete$te despigubiri mari Romei $i accepti sA l predea pe Acesta fuge inse $i. intre Ramses al II lea 9i regele tit Hatufil a1 m lea.) o antiromane ce va reuni fo4ele Asiei Si Europei. Marc Aureliu). Rizboiul diplomatic continua.rb Dotri. incheiat dupa rezboaie indelungi in trci varidoua descoperite in Egipt $i una in Asia Mica. care se muti la Constantinopol. Existn o badilie de diplomalie aspr5. pe dilcrjte teme: cisitorii fegale. ii regisim in vechiul Egipt sLrb dinastia a VI-a. intreFnand luri stabile pdn soli $i diplomali. cu crmbnr )r reulonrl anul i00) sau in revoltele dir Africa de nord $i in expansi Orient. S au gisit 1000 de documenle in scrierc cuneitbrma care dezleqi toate se- . . aSa cum rezulti din arhive. este un proces lung t1 o agonie lenti fi nevindecabili.deze aliatul punic $i pace cu ronanii (205). Ffui acces la mare in douA pinl. la cunea regelui Srrier Anrioh al Iu-lel rlq5 i. fii lui Teudosie. dupi cum rapoleazi senatului consulul Laevinus $i este silit sd Fi rr. urmate de anarhia militara a secolu I-a inceputul secolului IV. Egiptul ii mul! aur. \carc.li. Cu nuh timp iruinte de primul senln al civilizaliei europene. lunecoasd ca cu solulii mixte $i imaginative. In arhiva de pe malul Nii lui s-au gasil 360 de t5ilc de corespondenla diplomatici a faraonilo! cu alialii 1or. regeic fogo!ilor. cu capitala la Nini_ vr. peipelii in Caucaz. Tratatul este ilrit priD invocarea ca matori a 1000 de zei $i zeile din tiecare $j anurla o pace minunati 9i frAlie in toate timpurile. lianle. .r Jocuri De scena Lutnii Pafted a I-a. transfugi $i de data aceasta diplomaia ronand se asiguri ce Antioh pu€a conta pe macedoneni 9i reinnoie$e inlelegerea cu Rimas singur. Spania 9i nordul in (onllicrele cu popoarclc In\adalorre. Asiria devine ccl mai irnporlanl stat al Orientuluj Antic. in secolul )O(V i.

al Babilonului.H.H. oricat de splendide ar fi fost cur. Abia De la 138 1.Drumul Mitisii" se vor dezvolta comerciale !i vor circula idei.tate. O malie interioari este preocupate de alianJa Si suzeranitbli ti tin de un dialog cu exteriorul. Este impresionanti lnstr persistenfa cu care ambele i$i inst mentele..H. praf de pu$ci. di palalele quveranilor Europer. diplomatul ne altemanta pAcii cu rAzboiul 9i inegalitatea mijloacelor cD caie ilc pagnice qi mi. de unde aplrea o male la hunii nordici silbatici gi perseverenii. o putere zatA este in misura si-$i apere frontierele $i sa htreprindi construclie ti dezvoltare. cand China este conduse de Marele ImDAral Galben din Sub dinastia Han. pulh prezenJi in scena Antichitilii.. ln secolul aM-lea l-H. Remarcabila lucrare a lui Joseph cdhan Scien. care dureaze ciica z[00 de ani. diferitele regate 9i regiuDj ale Chinei formeaza unitar. in cilrda capacitilii renarcabile a . ele nu re iomparau cu marelia r Dincolo de ei se afla China. coslul plitit a fost menlinerea urui climat ce nu faja inovalia !i schjmbarea. mdtase . informa!ri prelioa'e. Este v[ constah.H. Dacr luim ca de referinli anul 1600 d. Mai tatziu. campaniilot lelor $i caqtigirii de aliati sau supunerii ora$elor.H.a c[ natura umanii s-a schimbat atet de pulin ln np si e neliniflircare inlrebarea daca am pulea gasi ih aceasld nari umand surra ameliorarii sanselor de pace.d and Civilisations in China este concludenti in privinta. Rapoartele soli trimisilor speciali demonsueaza cA Europa nu a adiugat tehnicile diDlomatiei cuceritorilor. relaliile se vor slabjli cu Bizanlul si pe fai aneri comercialA numit! . Istoria diplomafiei chineze diplonatului pdtejul de a medita asupra perenitrfi temelor. a Asurbanipal $i fratele sbu penfu Babilon. harta Chhei este aceea a unor regale independente. In cecolul T i.Dar in primul mileniu fdramilarea revine $i in i. Dipl'noli. se manifesti interesul Denfu ce se lume Si o expedilie se iDcbeie dupi mai bine de zece ani.H. 245 !i comploturilor. Problema pierderii cursej ln $tiinF $i n(.ltoacele fo4ei suslin altemanla celor doua stari tcr. intrigilor crea lucrurj noi (tipar. dar ineficienta lui duce la o noua unificare in m. cdre au intrat tarziu in civjlizafia occidentah.logie la smr$itul mileniului al Illea este discutati amplu in . Printre cauze ftebuie enumerate izolarea $r absenF x de comunicare pe care le intrelln diplomalii Din studiul radnci lor aniice ale profesiunii sale. Negociatori abili $i rafinali. re' $e $i ambilii. exigent fali de funclionarii sii supu$i la surj $i examene in buna tradilie (onfucianisti a respectului competenii. maximi ti nediscutati. Sumerului 9i pe$i ii cunoaFtem mai bine din contactele cu grecii. in a au pArrun\ cu armele.. Uriasul imDeriu avea rn sistem birocratic rigid $i conservator. Izbelle nelini$dtor ntinuitatea marilor politici qi sfategii inspirate de geografie. extra inrenlia de d se un diplomar ile vaa (a clabileasca rclalii cu Tmperiul R pa4ii fac tot posibilul sA deruteze delegalia $i sA o intoarcA dmm.244 locuri pe stena lutnii Pd ?a a III-a. Imperaiivul aptu[di vazia de la nord produce un prim tratat colectiv la mljlocul lui VI 1. cretele alianlelor. In it. ei se ocupi de tenu lii ti a respingerii ndvElitorjlor care le inspiri o suspiciune orice era str5in. ha11ie' ceasuri. ca !i cu diploma!ia. colul X-[ i..ria qi filosofia $liinlei. dar Si faptul ca unele lecfii riman neinv. per$ii ocupa locul principal in zona si declad regele lumii. dupe Asurbanipal.itente. desi tehtfca rtrzboiului lntrece intotdeauna cailor Dasnice. chin sunt bogtfa lmp&atului chinez. Este de remarcat c[ numai ln pauzele dtoare ale pbcii omenirea schimbtr fata civilizaliei sale. este de retinut ca problemele picii $i ale razboiului au fost riare intotdeauna inLr o zona sacra unde auloritalea lrebuir '.

luat. Este un magisual exemplu de vocalie civiiizatoare cilltudlor ce includ religia 9i doctrinele cu comporentele lor. regiu . Trecerea in revist5 n elementelor integratoare qi disrupi in Evul Mediu ne va explica pozilia diplomatului si negociatolui. bate fj-i di inapoi pe musulmaniin conllict deschis cu longobarzii $i alte cetdli italiene. o prelungitd atteptare a lerii.Panea a III-a. dar e$ueaze O singrlr5 familie.Ideea cA o spec19 nozaurii dispare brusc sau ci un imperiu glorios iese din stimulat studiile si intrebirile societdlilor aflate in ciulare $i bilitate. influenli $i p prin a 9i acorda spri.. Dimpotriva. Ace$ti doi poli ai societiii medievale sunt stabiii. lnvadatorii s-au scurs ca vizigolii spre Spania $i nordui Afri_ golii au rimas $i s-au cre$tinat.fa5oara \rcme de sau cinci veacuri. stivilind pe sarazini fi anulaIld LLnta unei Europe islamice. anhenand dupi ea o rupturd gravi intre contemii 1or. aprepe acest soldat al crestinaralii $i are nevoie de bralul lui enerP6pin cu Papa llc.jin reciproc. cctul nu era doar inlocuirea pdganismului cu o religie qi o morali ti. ajuDsa vrenurilc noastre sub fonna proieclelor numeroase de . ciutali. de $coala realisli a relaliilor internalionale drept dilie peryetu: a vielii internalionalc. un pro(es care \e de. comunirJ!isi seniofii? l-actorii supremi spiriluali fi ai puterii aveau nevoic unul de al l. dar mai ales teazi permancnta $i iluzoria aspimlie spre ordine. Ce se intampli ins6 dupe anul 400. in schimb. acesta l-a scos pe Pape de sub suzeranitatea I0rnbarda dupi anul 900. cel considerat o adevirati pati neagri. in definitia ulterioari data de modemitate diplomatului' nici nu ar fi trcbui si exjsle intr-o perjoade cand unitSli]e mate si I foloseascA (statele) sunt abia in curs de construlre i. Aproape njmic nu mai seamina la incheiere in soci umana cu ceea ce a fost la inceput: inslitulii. cercctad de savanli ca $i de pu Cu toate acestex. Diplomatie Si carc reincep 247 Capitolul 2 intre castel ti catedrali Prdbufirea L'nperiului Roman a fosl o lemd preocupante ome re in odce secol ulterior. card acesta l-a consacrat pe P6pin drept rege al ltolan ffunciior $i l-a numit pdtricius Rotntnorum. In acelali tinp medilezi asupra inarhjc.noi intemalionale". lmparatul va fi unul dinue orii intesrativi ai Ewlui Mediu. Europa se u de feude nobiliarc cc combini elila rcziduali cu vadurile mig populalii. a Charles Martel. pe care il drcpl punct dc rcfcrinli pentru isloia diplomalici. Daci studiezi Evul Medlu. Feudele mai mari aspiri la flstii stabile ca Merovingienii.Carol I Mare leuie$te sa $i intindd controlul asupra feudalilor' supune crestireaza cu fo4a pe saxoni. Dar la un moment dat rivatca ii desparte. Descendentul ei este Carol cei Mare construieSte un stat mare qi puternic i'I ju( de anul 800 Cu r face primul pas spre o struc$rA poliiici imperiala.rut empire pirira. . Si azi Taci! $i Suetoniu sunl lecturi c6utate. Precedentul fusese creat in alianla regelui franc al ll-lea.Cursul lui Duroselle de relalii nalionale se ituituleazi ?. prctector $i apdr'itor al llisericii. Evul Mediu a avut mai multi migcare lasi si se intrevadd inaginea inspirati de o omenire cop mizerie. opresiune Si superstilie. Inci pe alata dureazi Evul Mediu. ci pur Si simplu transfomarea unol nomazi in cetaleni ce produc si se supun uror legi generale. ni civilizalie qi infloire de crrlturi. mod de viale. in perioada anterioari anului 800. tranzilia prin excelenF. in ciuda diferenlei dintre Bisence qi auloritatea seculara. ce rol mai poate juca un agent oficial al legA$rilor $i comuii in cel mai pestri! mozaic de enlitili formate din ora$c' e. cehlalt fiind Biserica Aceasta lineste misiunea dificilA 9i ese4iala consdnd din crettinarea fi i-a dat controlul Romei. el prezinte pentru te epocile un caz unic de ilusfiare a tranziliei de la un si altul. trece teste grele. paginile ind galerii de portreie de imparali care s au hptat cu in condilii economice noi vechile culturi agri . cand li stripuns ti zidurile cedeazA in fala valului de populalii care fAln stavile spre vest? In cildarea uria$i s-au contopit populaf rparul popoare nor. Umcazi marile tratate ale lui Gi Mommsen. Parcurgerea Evului conlimi aparent aceaste tezi a anarhici generice. triburile gemanice au inceplrt vieluirea cu populalia cefta $i galice. cca muli sieviti. care sub urma$ii sdi au provocat-o.

care impuneunPapegel lllrlrr.r:. i pitutul Henric al lvlea o ia inainie $i il demite el !c t)xpi (la Dieta de la Woms din 1076) din funcliile sale Acesta ll r"rspu|de detronand pe impi{at $i eliberand pe supu$ii s:ii de 0lh! oblrgarrc de r-r da as. Iar c capltala l Rorira. Existi LLn momebt legeralii. cet ll xocsra din cauza distrugerilor sutcrite de Rona Pe calea ncgo llr'rilor.ldi.lrdlr. Ascensiunea nobilimii romanc Si acapararea controhlui Romei complice ecualia puterii. mo.i .itale absoluti a papalitAiii iaF de imperali $i regi.vtl tL.Iiclard pap.ot! privit ca o restaurarc a lmpedului Roman. facand sA creascd autonta- stabile$te intre Plll)lllitate ti normanzj $i nilanezi.n frnal rour.i \.r PJpi pe tcon al ). altul legitimitate.r.lxli \ubahemi ce av. dintr o serie de lrei conaljonali care ii tt1. impifalul din cauza fo4elor nor liurdc $i sicilicne (musulmane) cafe au sirit in sPrijinul Papei. El contribuie la intlodu- qrrux unui nou sistem de aLesere a Papei de c6tre colegjul cardinali l0r. istoic prjn care lui Otto i se corferi titlul de impetat l. in mijlocul aces$i tumult se inscrie inse e\. ulu!e. datoriti diplomatiei.. Unul din papii numili de tanArul extravagant Ioan al Xll-lea. e.r\ura dre un ecnu ma. I era nomilal suvelanlrl. dcena nou la Carol care il repune in funclie. dar nu s-a umeslccA( iD corducerea 'Ln 7 /1.lr. rl inl. Uhima m. nevoie de oaneni de carte pe care al doilcail ajutd si-i schimbul soldalilor la care poate apela oricend. specirlr.ra). nd \o. Aplica m6lllli dc in6rire a ierarhiei $i disciplinei. Ca ir toate scenctele acestor dueluri de putere.\i dreprul de a-i demite Si de a dezlega dejurimantul de credinlii $uPufiii lor (.ra mnsUlui priont. Aiegerea lbstului cilugar Hildehlrr(l de la Cluny ca Papi sub numele de Grigore al Vllea aduce lll tconi un personaj intcligent ii ambilios.rr'a'e .eniorials u adrced Dlln nc.iunca nr:. imperarul arc drcptul se numeasci episcopi in Ger lrl1riia. un. tir penrru Je/!o. cum se lluuau diplomaiii s6i.'rt rer ie Inler\irrc nu atrr in p vr.eh. la poarta caslelului papal de la Ca(1077).irc |nrrL. Jar lot leu.au . .ii de admjnistfar 9i aSczari l(' tlflusivitate. cJr Iitte . ataci $i cucere$te Roma $i i$i rei candidatul.i r"-nersc.. Carol coborM rn lldlia uolLrl papal a. Rccunoscdtor.e.lrrra nc lorn sr alege (. care ii numca pc li )clior)air sli. Numirea ePiscopilor li revcnea in l6tt papald.: renunlc 'a po./rli. prochma pe rege imparat $i ii pune coroana imperialt pe aceasti relalie. Conlradicliile djntre lbrrsle polirice ale uror liri erilu l[|lloatate de diplomalia papali pentru sllbirea unui suveran carc il llcrl probleme.t lrk rvcnli in a doua jumalale a secolului xl avem un moment de inflorlre ! l)rp{litatii. inlelegand primcjdia adbuliilor ce $i le r\iea Papa.ii Il-lea. .nl6 a impiratului. c.ir)od. rlc cnfor t)rcloIlii sunt climinatc priD inplrltului Henric al lll-lea. cJ in c.ltrr.rfmr)ul lu' Ca. rezervain(r .r emu In ochi. dar uu $1in Iialia.rrp. a. impiratul se vcde pirdsit $i izolat $i merge la Roma pentrLr a t 1 impicare. Ca pape. crr< sc supArS. si .'rpra unor lcritorii Sr reinnoierre darul lui P6pin. Grigore a organjznr funcliunea legalilot. l)cpa ClemeDt al lllea.e iflflu. consnrd din qtcptarea audienlei de c:it|e imPirat cu ior)arele desculle. demilind dlr nou Pe )a' Si numnld un anlipapi. nu se simre in siguranHL Jjrrorul lur OIto T. tr(i tdpi trrtr:thtit.Ull acesta este deffonat de nobili care il aleg Papn pe Benedic\ piraiul ia in serios afrontui.ruix ic uren6 ce nu-i .bu laic.Stalurul l{onrci a li)sl irrlor(loruI |||lrIilrIlr Orn$Lrl ctir (l administralie civili (prefecli sLru Nollrt).re rmpiel. pes€ catva timp se incheic ]a Worms un concordal cu ur1 torrrt)rolnis.rlra . a\igrrri. Hen_ ' lll lvlea i$i ia revan$a in anul urmitot. reprirna pe longobarzr.rrrea rchn'crlor JiplomJrrce. care fdciind din nou odine Ia Roma viseazar la un rcmano-biTaniiD fi oameni dc controlat... fapt rinJul lor.rclof ii cu tot ceea ce iNenrna aceasia ir nratcrie de putere niUtari. onli rra.licr .ul cel N4afc rq60\. Alte episoade ilustreazi degdngolada pe care per de (irre. g:turile prietenctti continue $j sub Papa Iron al nl-lea (?dS" care trimite lui Carol cel Marc cheile mormenului Sfantu\i $r Jrapelul Romei.J conlfJle. (lflr lnrctic ilduriIi avea pe Papi drept $ef. Acest proces de sprijin reciproc $i complementaritate. dandule dreplun crescuie in relaliile cu l|iscopii sau autoritililc seculare $i asigurandu lc un statut de lmu_ nllllc $i de recunoa$tere. Meciul este totufi nul. i$i face exerciliul in alianlele ce le iu ind irnporri\a proreilorului .".e pe clr\cop:. in zipadi. CinJ Papa ac di||cr. It.pir"txi. ceea ce micaora putere.i-.parrrn* i. Este cunoscuti penitenla aspri impusi acestuia. define$te o doctrine de llllrolio. rren<. unul fumiT-eazi fort6. deoarece $i rrl $i allul lrebuie sd se rctragi. ului licc. care n.

anulinftr i toate funcfiite. cet Inar bun dlpi Carol ..loria cullu'ala a h. ascunzandu-se $i scriind cu riirdciune. rclul imparatului este n per'sonaj pltotesc care iese din standardcle vremii ca inx j Ilalie in dou6 tabere ce s-au duimdnjt Si mahratat in tiecar€ )i pe l'iecare . . care a :mDan.Lr trTp ce..l un neil regr. Ata ca rn:jarril.a harem. epoci i"i. papa crigore al IX lea este supirat incat 1l excomunice_ inaintJ de a iircepe cruciada..3ciLr' in acelali rimp ne u Jee de(Pre il.rlrei Und drnlre rnfrunori r losr Danle Alrghien El erd diplomrr in Juiha rrrt'i duse cu bine la capdg alianla cu Vene. urmaioarea.r e rnrelese nici i.diplomr!i !ul'ivlli care cuPdnd in lra peuar. coruplia $i atrigatori'./boiutur./ 250 .16 1248).. cai luarca 1or ca pretexl pennu lupta amrhice $i lArA la nivelul traiului cotidian al socie 0i|ii pentru pulere a inalivizilor hiii..:e urrrlara 5r anumrle drepturi sLnr recunoscute $i.lnicc Urnea. rne poll(r.vr.-1q.of de Ezbor. 5i al rcgiunrlor ir i izz.oTemj Pcntnr du$manii lui..manulur. (a \a c. pfoc. i cruciadd la locurile sfinte.a ri Boc. Negrii preluaseri puterea $j l-au llcs aitfel rphiunit..h"'nutui.cr n prdcricidn ar drplotnaliej $i spint nelrnrint. Brani!6 fi la Perugia.tocun pe scen4 lunii Paftea a IIl-a.c regc genn. nurnoti vd sfiPane.crte cu rlcr regetui gllel.r.i.''inru.n Sicitix comunicarea e. Dante incepe peregrinarile sale. li|. neconvenlionrl.iguta c. B"ll. c ]lelile.'..te? Cej decafi stAmbati t'icleana VAfrange lbat l tirdtnjoseste? Vdd unii cun ftNnesc l4 o sfiana.ea'Id fisuA unasa nu vrcnmele t). con\rar d La de lone nu le permile nlci Lnuia o \ictotie. DiPLona je in. arur.r ri ru grea in care nu diviziunile majore sunt ant de penlmnzilic. fo'r lu a utteriorca modcl ir.dar lsr de pnncipii a Papei Bonifaciu.)' .rzuri priterLrire si de disiJenrr lir. excomrnicare. (het )i mrop a to.r pe picalo!ii recupe'lbiti Drnle ilu\rredd ilrrri. Frederick al IIpnma Jumitate a secolului al XII_lea. lill-Jliii $i filosofi la cuftea lui. $i imparatul Frederick Aistins p.l r d s?nerut.r ')i 5. roara rrropr crtc$(e denunrul papei 'id. di lla $1 ci-sAtoria cu fiica regelui ritular al Ierusalimului iun cruciarj ii aduc drcprul la a(e\l ljrlu."-a exolic.acte imprevizibile: esle regele Siciljei..Ce teand.ti de critici la adresa Papei) Pentru rrnle. in rcaliiate.ilo. ilar ii cr.5l ploclJma cu r(e\t priler o frcc genemtn I La d|.inLl nanii $r imp. ' |i-acut11 Floro|n pLAngi ttet attgAnfii . Iar allii Ia I ut tnt? irt a t'\ ltetlr P t(rea ninlii o nr SiJrtlzd')ann? ' l'oetlrl infiercazi holia. Fara a line sedma de r. se rerrage in sud moarc de rrisrete. care cuno$tea bine vocalia de afaceri lumesti.ri\oajea vri pnndlor de Frederick al It-lca. supu$i necondilionat Pai) $i albii (moderali. ttedenct este incotunal rege 5i iri a. in absenli este condamnat la ine. vizite la Genova pentru o chestiune c rclalii cu Bonifaciu al VIII-lea la Roma. ( lLrr nludu: u dra\lrci drvi. nde erau rcprezenrare tematicienj toate Pl insu$i potigior.Orgalii tlta Purldtc de$nntutd llrclu C.el \4are rCharlemJgne). Darre spnnea ci la curtea lui s_a cur noe.urir imDJralului.j crerle in defavoared lierl: oi ?'lp1 mulre nec. in t2J0. papd sau impirat.rrada. dupa ce de\enr. nici cetilile lor nu aveau decat de pierdul (lin lupla celor doue fo4e.ia itrliana. face papei promi:iuni mari. Acesl om rosu.. jJr rrr Pursarori. Frcdcrick rsr reia. universiieli $i $coli medicale.a din nou ichrnbun de acu/atii de btaslemie.lu.in piomovarea artei neg . N at r.'''. In|1orrof. si recl.tia' regele Neapolelui.rn ta Air Ia C rltJ.ll Ir:".aprd)..: lmDate ai el in doun: negrji (radicali. pierde rizboiul in marea campanie Italia (12. av.rJl. Dante era Guelf. d prirluloase.iluatI pri. l::l. multe la Papa pe IangA regele Franlei $i doui h regele Unganel. cu b01i'i lwnea nou4. Guellii erau 'pririnrrorii Pdpei ri 6hibelinii tr. in Ce nanir puter<a pnnlil. r ua si maioritatea florentinilor. Dar acest partid cntei si a awt misiunj lllll'I:1. lerminate frin m raper Dar trnatUt e lncl pentru rmparat iacr in ulinul nird. . dre toc rmDac intr-un alt act cu aceia$i actori. albii au lost mai pirtida pierzdtoare. oricare ar fi fost ca$tiilr'rr(rul care i-dr fi subjugat. incoronat ca tmr R^oma h 1220. nelipsi..liruie un regim mnndrhic cer /d(. srudia geneza fi evolulia limbilor.qn numerogi. an.Suge po.+.r suprema inspiralie Divina Conedie Singxa 1314) l[lisfaclie em se relni locuri in lnfem (scris intre l3l2 Si si plaseze in Paradis pe in1*pti $1. . trandivia. pe care o amtni rirlp ue zece anl se ocupa cu organizarea Siciliei. nici ei. el crrcutalre de emr\rn rmperirli ii campanie de drplomrn calugAri lru i preglli ra\corle npotn\r du. crind rn rdre<Ina. \azarerLrtJ..^'. deslianarea.iratri germrnr au to5r pe prc.

rol pe care ll evoct palat impozani. o fortereala $i un pod inuat ln ln tumultuosul spectacol. amistiliile $i pacea. plin de nea$teptate sfrAluciri. toale acestea fiind I[ ||llcr?sante penhx diplomatie .romani" nlr numai ln sensul sediului unde oficiazi Exisrau $i alte cdi de dezvoltare a dreptului in societatea medieli. modul de a a ]Lrprele.' in timpul lui Dante se produce in istoria papaliti. Dintr-o dati. Djplomalii a clinarea 1or spre factorii integratori ca valoare de . de calugfi sfinfi (Sfenta Caterina de Siena) care lmp6care. dominarea intregii societati. Cusa $i atlii). sl5bindu"i autodtatea $i li lntr-ull climat de inffige $i competilie..ln care schimbarib suft rapide. intre 1309 $i 1378. Papii se concontinuaiorii unui imperiu care terminase prin a fi cre$til. care-qi anunli in nune voa universald $i un lmpirat. o mlnasdrc. administrative. Augustin. p6$rarea pecii qi drepturile ului. ratul Ludovic de Bavaria se infurie $i merge la Roma unde i leazd un antrpapa. sub legile lui dologic. nu pe cretlini la autorita!ile papale.lemandu-se. Thomas D'Aquino.invarianf' $ave. de schisme religioase. papii lncurajau suvemnitatea nal[ detinutd de regj. cap al Sfantului Imperiu Roman undc s€ incoroneazd al doilea. bizantine . Sunl doi factori integrativi impotanli Fi vizibili. Existi un du-te-vino de papi carc se mut6 rdzgandesc. gjoase avea un acoperi$ comun 9i o referintd unjci Se sc ceva in procesul contopirii populaliilor $i al amestecului de i enle germane. O buna parte din secolul xIV. de probleme ca suranitarea. prizonierii. intemalional public era vizat de clerici din cauza caracteintemalional al bisericii ti se ocupa.e $t ercomuni -se reciproc n au reuqit sA inibute simlinrantul vital ci toli ii. loli ble. competitive. nici marea schisma. de popor impotriva altui . Nobilji creau un cod cavaleresc. De data acesta. djferenla principal: era ct in 1400 Vestul se consi tolu$i ca fiind o societate. nici ridicolul 9i oribilul spectacol al or lrei FdI. 'icat ar parea de ciudat.Jocuri pe scena lumii Partea a III-a. Dreptul intemalional elaboral de biserici privea distinctia lntre boiul just $i cel nejust 9j garantarea tratatelor prin sanclionarea ligioas6. feude Si unitili politice. de genii Si de opere cu peste veacuri (Sf. chiar dacdj repetd $i decorul nu rAmene acela$i. factiune contra factiune.i. tratatele $i sacralitatea lor. structurA economica Oatifundii ma_ sdre$ti). cea mai fragmentard dintre lumi. Dar cre$tinilatini se considerilotu$i a fi una " Accenrur cade pe romani. Dreptul culumiar era dezvoltal de ora$e. Di|tomalie un 253 meni spectacular: mutarea sediului papal iD Franla. zenand doui institulii complemenlare (cultura $i civilizalia). Acest nou sediu este cel pulin la fel de pitoresc !i plin de phri nea$teptste ca Si ir episoadele anterioare. trebuie sa rniasci impreuna.Nici captivitatea de la viqnon. Dreptd canonic era mai evoluat $i domina multe din relalisociale. De$i adresate problemelor cleru./i:!tidna imperaFi. mai inainte ca dreptul ional al bransei seculare se fie elaborat.laici sau clerici.. ca factor ce leagi intregul mozaic de endtiti. de mai muite ori.Din punct de v€dere al plomaiiei. culturale. Avignon a fost centrul papalitalii. Limitand pe imptuali.tii stabilit la Avignon. Exista un Papi roman la Roma (sau temporal Avignon). iar definilia suveranit?ilii (fiecare e s6pan casa lui) o suslinea opera de descen[alizare in imperii. ca Henric al fvlea sau Freal Il-lea schileaza phnuri ln aceastd direcfie. ale c6ror urme lc pistrar ii institLrlii. noul Papii devine chiar fostul episcop din Avignon. Vocalia juridicd a bisericii romane s-a v6dit in mod natural in voltarea dreptului canonic. care pdvea *zboiul. Dante.i islamice. militare. rege impotriva rege. care apa4inea teoretic regelni Neapolelui. de dispute doctrinarc $i de 162endemic al clasei impotriva clasei.. Ei Itivau toate componentele acestuia: structuri ierarhice $i autoritap. suplinind lipsa unui cod de drept intemalional privat. cu4iie canonice ii cuprindeau 9i pe laici in cazuri care pdveau igia. bresle ti negustori. capul Bisericii catolice. mergand pana h arta monumentah Dar mai ales resI dreptului. ne htereseazl soarta li€i. Un fost arhiepiscop de Bordeaux Pape n-a mai plecat la Roma la insistenla regelui Filip cel Bun. Cre$tinatatea era sfaSiali dc confli sunt . defaimindu . Ceea ce este roman este ideea reinvierii sub alte lorme a strdlucitului ii puternicului riu Roman. lisand sectorul secularist sA organidreDtul cutumiar $i cel civil. mai vlu ln evenimente decat orice perioad[. Autodtatea bisencii se menlinea. gele Franlei este cel care vrea sa-l ata$eze pe Papl intereselor Si si galicizeze papalitatea. . doi ani. Mai degrabA interesati de o res publica .. Un analist al perioadei scrie: . piresirca mei pentru Avignon.

realizati de societatea eurcDel pentru ci a abordat o de la incepururi. Si incepem cu fluxut populaliilor nAv itoare. despre triinli $i rehnologie vo$e$te vizitatorului de la Chaftres $i pilagora de pe latura dc vesr I catedralei. ca lpoi sa stabileasce un regat in Africa de Nord.1350) 80 de catedrale 500 de bi! $i rici mari. Vizigolii jefuiesc Roma pe la 410. era luar din rraducerile arabilor 0ltre l-au descoperit primii. Diplonutul noteaze ce Evul Mediu a avut piramicieie sale. go1ii. inspiimantA Europa timp de 100 de ani.tie. llllinlii invadeazi in secolul Vl Italia. Toati matematica vremii era de altfel coNumatl in plan lilc arhitectilor. anonime $i tecutn care dezvdluie de provine enereia necesari parcurgerii drumului dureros at maUnde tilof prefaceri ale civiljzaliei. O lume mull mai litagora.ir sunt ridicate tungul a trei sute de ani (1050. aflati iir cele nuj grele momenre ale exi sale. ale ciror inalte ii asc tire sunr adevirate srrigite citre cer. pcrseverenti muncitoare. si cire oferea mai sigura baz d pentru o societate complexA ce se considera vate din Imperiul Roman. de consilii $i bresle. terminata ca un mecj nul. atat de impo(anti in proiectul integrdrii europene. Si era Bartolus de Sassoferato.lucuri De seAa luni Pattea a I-t. unde au un rigal propriu intre 489 $j 553. pe Euclid Si Castelele imparEilor. cu ramurile lor de riserit $i apus ostrogolii $i vizi gotii. ceea ce inseamnd (i1 trei generatii vor trdi in umbra. bucuria supravieluirii fi cerand mitA $i pentru umanitale. dar sunt bEtuli pcste 100 de ani dl) avari $i longobarzi. Ei si cuprindi intr un singur corp de doctrinA de drept civil in nle bisericii 9i curumele orafelot pentru lntreaga societate a \ Diplomatul F\ului Medru a awr panea lui de \chi trdit intre doud puteri. Dar acestea nu sunt realzarile Papei. cu a sa $coah de batoli$ri. se lupld de suprema.drept intr !ional". Conceprul european de subsidiaritate vine de acolo.ii la aceastd pature riguroasA. n-a ficur nici acesr pas rstonc. Dreptul canonic se baza direct pe dreotul romar Impresiond prin raljonalihrea $i ma\imele (ale. care a invilar arra nrilitad in Scolile Romei.tonatrc 255 Dar dreplul .nremarional de/\ollal de canonrcj era cel mai rmt. omul se simte mic sub uria$e bolli spri nite de s6lpi masivi.Aquino. cand viotent_ Insistenla asupra acesrcr concurente nu este cernti doar de inlelegerea temelor $i care cople$eau diplomafia. celebrand gerea greutalilor. de negustori qi populallc. Aceea$i bazd o luau juri$tii civiti.rrarea secularului de ritual. ca o cuime a ironiei. nominali$ri $i conceptuali$ti e reluati azi in reoriile tognitive aproape in aceiaqi termeni.. Ostrogolii se a$eazi iD Italia. Dutlrii Si Nistrului in secolele III $i IV. Este reDli in piatri a o^perei lui Thomas d. SuDt ridicate de ora$e. ca ti chinezii. scormonind in mo$tenirea greaci. Hunii cu Attila. Nu pot sn se ateze in regiunea Mtuii Negre. Nimeni n-a rit o. nici ale lmpdratului. dar piltile s-au separar treptar. ajung in Iralia $i Spania pe la 400. Chartres e cea profctici. $tiinlu medievala a acestora este infloritoare. ceea ce a zidtunicit $i impiedicat toate incercil cle a se modemiza $i a tine pasul cu istoria.. are ghea in dreptul canonic. Toate lele i$i au personalitatea lor. a statului de religie Si a gesrjunii laice a societitii de culri rea credinlelor este o ollerd grea. Dar sunt invinsi de arabi. Dtt.biciul lui Dunrnezef'. aviind altd religie monoteisli. struclii inporrante qi durabile. dinrr-o direclie hordici. Aristorel seculariza gandirea giin{ificn $i.In sculpturi sunt omagiare cunostinlele din lrivium cvadrivium carc cuprind geomeria $i arirmerica. dupe 500. Din puncr de veders ]sronc. unde creeazd un regat $j nu . tichjdar de hizarlini. fiindci sunr impin$i de Ia liprte de huni spre Europa. a Carpallor. in toati Franl. s-a niscut revolulia qtiinlificn de dupt l{cna$tere. De ce. Mergem la Chartres. Sunt catedmlele gorice. poi fol]nead regate in ltalia Si Spania. regilor Si nobilitor sunt jtlcarii fal. Cepizii contribuic la aceastd victoric a oecidentului. monumente nepieriloare ale ar tehnicii de constructie. care i onau cand paSnic. Spre sfarlitul Inperiului Roman apar la granitele lui esrice. praful $i valtoarea unei scbele. Sep. In interiorul lor. Sd ridici o catedrald cere uneori 100 de anj. Nici un secol nu a cunoscut ararea provoclri. . una seculare qi alta religjoasa. Vanddlii coboffn din nord. n au putut arabii intreline pasiunea iniliah penrru $riintE? Cand scolasllca dogmadca s a sclerozat. ln fond. lumca islamici.i de calcdrale. ti Toynbee susline ci resortul de dezvoitare a societililor sri in c$plul: provocare $i fispuns. dar am fi putur alege Reims sau I Unul djn tumuri e inillat la 1150. t)aui la infrangerea din 454. autorul lucrnrii S Theoloqiae. Nu ne miriim astezi cand aflem ce notiunea de . Ce mi$care de idei se produce in jurul lor! Cearh inlre reali$ti. in lumina mislici a vilraliitor. Diplomarul i$i mut:i privirea de la curli fastuoase Si de la evenitrenrele triite de vadurile societir.

r. o alt?i mo$tenire a acesteia: IuDlul ci el a supravieluit in edilie cre$tinata de Consannn cel Mrre.l.:ff .A ttt||i ii o catastrofe naturali. ( .:l : :: ""t.. x""rr.le de boald cate o jumiEte din locuitorii populaill lier secera. I ilf ll: ::":...."x8 cucenrea \urd >ia trunutui. i" (ui In .:1. siavi sau pe$i. sata .j..: .]Jil.f::fl L"J"T :rff : J irl .l f#i.Tl#?i j.lr p*. creeTe .llil'.j'i.7 ..?:T. g. Justinixn...i.1.-..":i:I:"::i"ll ::." ..""ta l.i.nrrc ' ce rmpranr:.:'.l'V .T.bizantin" a fost folosii in anglezi pentru caracterizarea unui stil complicat.. ..rl .n .ilt. mengaisre Pcnh! Europa. bulgari.ilil ifl{ .^l:*..t{)lii. jnrrepr ind.igll ":ill ar pdrea . il...illl. Registrele parohi..l" cd dupa rmpefi ur carcrir :: :::::j j: ::./"jii{ j: :iH J 1 lt .T:. c € donme$te intrc 527 $j 565' Lufiar tlna in lralia {i oin cfiica pana la Drrrire Ii .:l#i:'i.":t. p'.l' . Se vorbelte aslfe] de . in aparjlia lite turii proprii qi in avanul vieEi intelectuale. pentru ci Asia isi lcftc primul asalt prin otomani. obscu( $i irriit:tor. l'. insu$i termenul .t . ....::iT "-'* "... \me abia dup: r@' cra vorr)r .l"ll..ili Lrn triLrmt tur. sinuos.t....d'r.ili. oi.:']. ij..:r. Hi.li .:.:.""gor.. se datoleazi mai mult diplomaliei decat armelor' l)iDlomatia bjzardnA nu a lbst evaluati de islonografia occidentale l .nalionajismul" secolului tV.lli ilil.' -. l. xr. care a ficut cat zeci de rizboaie: I eagrtr de ]a 1347...'."I" ll|. r" r:qi.'au.:.r:l':r:::'."" ilnx m victrnr ..il..r. dar pompos Fi pretenlios in gesturi. 394. 'i..:':i rur " hi': ifl: tnnitf I .il..li1':. meroda r ap.*.d.{tri :. sra|5rrur secolurui Ly unsurii Panonr.:. lN 32 de ani in prima parte a secolului XV.:. ::. 2.iliJi. *. Morbii ei au fost adu$i de o co(abie de la |r Messina $i in cateva luni ciuna ajunsese in Nord $i 1n AnlnlFo m[nlstire. Populaliile care suI focuri colective au reaclii neobilnuite pe planul ideilor' Existi hlrrilali noi care se creeazd in jurul identitililor latente: regro[..iirir'')'iil.rn^:rffi :..pcrenir. sru patriotice. ii'u...:::il :lll "*. rar caredralele pnt anunta . romane."."..fi . :.i :li ::f jr.lli jirlj.r 1.ii ... l .. rwari...xri..ifi1l: ."... .il. .lu c'".r^ boo.tntinopol..: :l:Jtj:i. .rr.r." .i. i" rrr-r. 5orii ae c. .. Imperiul Rasiritean respinge.::in se aced.:1. .. iJii.lliJil \taluj tlanc. iu!ll ilnl)nr]ii ll0Sdadului $i califalul ."::11. (r nanul d: i.. i.^nl()lia c subjug mongol l)0r ccer ce tlu pol facc puterile l..ria.j"l ?i:'l p"".br de i.Este probabil ca rcestc trisiuri si poati fi identificate ici Si colo in diplomalia bi/lntine.-:::"::.".. imediat dupd ce sc produce diviziunea intre est Si vest. care I_a aar oe " .xr{ r.. acomodeaz5 sau lrimite aiurea pe huni.. "ii 'rr"r'aIC.ti irrllc..Tilil.:. l*?+ii'fl i"..r".i..'.::l:'l: ":.1:i:: ::::::.. nranilcsiat in maturizarea limbilor nat-ionale.(.l lfiC"-r ."f "" -. dispute filosoficc Nu putem omile din acest tablou nedieval. . '.1.. ...r:"'"'.:... Slab.r.ft l. La 476.r(a orJrneror a.:i"'ff:i:il..lf.i .""#''. ff. .j. i l# I.ln\ rrrmea/a o penoadi Je drD ::r.:.. ":i.f lini$le$ dechr prin inrrrvellh lui (.".ufl se t pJ!6nu hnn|i 251 :il ::. din 140 de cilugdri au ramas 7' trei sferturi noteaza cA in Dol)ulalia Toscanei a pierit.i il: .r -l:r': "0".:.onie. il ::::.'ili..:i .'J". ceea ce nu'i incrimineazd eficienla E un imperiu mare de .. plin de nenorocili 9i l{vcnifi mjraculoase. Romr e cuceriid de Odoacru $l LL 493 de ostrogoli..i. *jt':ri:i!1'.1i. Ifirtn n-a avut doar provocari exteme de tipul nivtlirilor...j.jr .y:r: *:i:r y":i:.ir*. ln geanta diplomatuI rc giseau pocme. ."":""1: l11:lirea monsora."'.'. trecu[i la l$hrn.i4rrrd ir r/r/ urm 'nLr hlr*jfii ff"l:l ::::*."".iil+: *y.:ll:::..dcviraiul seu merit...i_t.. Activitilile productive $j comerlul se opresc' ca qi marea llxurie de eliberare a Spaniei de mauri Speranla de via15 cobo_ . y.?ota!e.E:f rarani disrueard ca ra\p.jf *T:::.'#i""1"x.i ::4". cu diplomalia sa generalizaie $i extinsi intre glo l0r(c unit?ilile unei societili fragmentatc ce tr6ia cu amintitea Imperiul dc Risiirit' rlol$ei Rome.'.'i....."riil... n(lucc la indeplinire eroriunc0 iDlemtr a mongolilor' facliuuatlurile.a.::ll'l:i.l::l {: . ::'rJ. inci 11 secole alupi moartea imprratului care s-a instalat la (lnrst.. r\u mai era uo..l#i.'u i.

ce cuprindea coa Inrfc l0or. in Marea Neagd era europene.ce romanl cident aduce o perioada de relafie ambigud inre acesa gr considerat in ochii cu4ij lui Carol cel Mare drcpr un seolu rnrlecrudla. Apusul fi Ristuirul Du mai sunr tucr mecar de credin6.lirndbila vdloare:-s pe diplomali lncd o mie de ani. Caffa din Crjmeea.5ri Iici u ur)r..". Pe o laturb a bisericii San Marco purem mrra cer prtru cai enomli de bronz luali la 120. metode si proIr)il in conlactul cel maj srans $i care a r"u"i. Astdzi istoria descifteazi in decl Cruciadclor un $ir de morive nemirturisite carc conveneau ratului Ghbirea feudalilor) sau bisedcii (erelici mulri ce Fe[ stipanid. Srd. care a povestit in occident cople$itoarea impresie rigcau hngi tronul impAratului' ldcut o cei aoi lei de aur care rir sd stie ci rolul leilor nu era de a-l inspdimanta pc el. Irrrli Si lacomi. in locul uner rii Negre ri urmufite DJrr. rlunur ni'ru la. Primenscd lovitura de la 1453' cand folo::i.. Conslituirea statelor romineqti in secolul XlV. dar in acela$i timp detroneazi impiratul bizantin Si ocupi Consranrinopolul.ie. cand carolicii se dcspan de orrodoc$i.i apetitul noilor pafieneri $i nu o da16 Constantinopolul pe lupirA de ru$i.foculuide oe lr Conslanlrnopol Sriru .:iale erau lratare cu Genova $i Venefia.r u'. ma. mainile lnusulmaniior.1.'onun. Dintre icolile diplomaticc preluat idei. Izolarea lor. in vecrn'tatea ale aces LLiui Bizan! inci viabil.. avantajele au Neagre Cea nrai impo[anti !ilor."ia"."nL n. ani\tici si economic. nurmdn/ii apar in imediata vecrnatate a !u !4!!!qarg!|l!!'... era in lui la ele. Dupi anul 1000 incep nenorocirile: turcii selgiucizi A\ia Vic5. Dar^Inperiul de Ri !ind alialii Bizanlului imporriva it trezea. folosind arma secrctd a.Comuir.mlonle Negtrierea |!*erla " chere de rne. fascinali de frumuselea anX. t'.. Nrcol:Le lorgr \o$ertc p r 5i rer minuloP.1. L_orf cilrLt' .eaz: opr croeJrlri r. Sprui0i (le sud-cst gi 751 Ravenna. bLr..v€'rr!.ia"ntuf ou mis o greqeala slrategicA fundamenrali. cea care a yll(mLrl venelian. bani. ca la 941..rga pe:'".. iarAdriatica devine o mare venetiand La acest moment.\afireand !i. mai auan"rra.tri!. un proiect buD pentru prestigiul ei). Ie(unoa$lere. dispunea de gamizoaui moldovclrusci trimisi de aliatul moldovean $tefan cel Mare' care a aparat cohtea asediat: de turci in 1475.rr" (liseDsiunilor intre du$mani Era o diplomalie bazatE Pe subsr- ln ropean."::i:1":.""'. Mr t timp. onorld dr-uri c' atorii ctr 'r*" i"'.rr. ce va ocupa (ruI DreocuDirilor lor' Trecerea prin stramtori $i privilegiile co- i iiir"."" tc(hfi de la bizandni a fost scoala veneliafi Cand pretenliile fost acordate genoveUeoslor:! au devenii prea marj.^d_"-1. Oc.1"". Turoii ooupli CoDst ntinopolul al Xl-lehorrrod al ll-lea lnltrlurii pc Constanlin Dlpk)Inalia bizantin.. deicir a coflrlui de la Sfarrta Sofia' se converlesc in secolul bulgarilor.1r r con\iJerat o prerdula ri \(eptibil! Lle un jxt fini credinF afi$atd in rirulatura sa de imperiu creqtin fi a res pulerii romane cu lumea ei mediteraneana. a caror rivalitate e(a Pe admis doar patjcl)lio exploatati. Acsasltr riui iio Rdslrit inuiltc 0u l.aro. Crucialii elibercazd Sfanrul Mormenr Oenlru scun ri exista un rege al Ierusalimuluj).aF ll. rl. o noui perioadA de inflorire a lulur se rFi-md prin rmpdra!ri rcmarcitbili ar dina. In fflrr unof popoarc |rrgratoare crLlenlul a dle( crlea debrra\irir de soit lur r.7 :!9!l!!!J?!il6!td tqm consolidcazi conlrclul 1lsupru Aliicii. paleologii reuiesc sa restaureze riui Bizantin inlre 126l $i 1453. ncnultumiri inteme. precum alte $i rcse conune (exces de populalie.r FLrLrlaSr 0 r otomanilor.XTTI':1.i. piese de afiA drumul Occidenlului.e de \rudru Nu era neg'iiau nici incum i.i..tcc|lNt sl !r rr rrrrhr lrrirlti I'rrrrlirlr' clcliurlur\rbiliua a Iovil solllbrlltrlrc hrlrlrlrlr. Cristalizarea unuj imperiu occideDlitl cu matr. ve$mrnte Si podoabe riman uD model ravnit al bine de o sute de ani.a int U^.. agravali cle schi religioasi din 1059.ljer Aria bizanlind merge de la Euftat pena h Balcani. a lhcut ca noile cu(i $i cancelarii Ris:ritean Cercmoror state si fie lribulare nodelului Impeiului r. decjr rl. oi pe loniile triburilor migtatoare Ru$ii. al cfuui menl. ci a unor clerici dognatjci.l re aDrrndea nrrcle du)mane Crecii r. unde afld sub contml.1 dir Consranti lul cuceri! de cilre cruciati. .rdentul organi. ' BUC\jFl:gTl SednrlCentra l. slebite).:!. ii ArA ajutoar€. ' i" 'nrr. ci adversari iDversunali pc loare ionrurile.auerc" con\lrrrlinopulului ub ii. r :i inrrfildtea furr'l'ei 'lin'omari'e ru PUdar . ln cdfle'r 'J Bi "r lr|i Rt. inteneietori de colonii in Marea durLc ele. inriili tare sub pretexrul eliberdrii Sfanlului Mormant de la Ierusali )i t2l : . Schisma cste opcra unor diplomali. TeLli(\Jl. se ridi. RoDta $i Sicilia vor fi sub g$verDarc bizaDtin6.a O". a..ase qi prozelitism crqtin inaltul prelat pe care iutrrr.

cum sunt Venelia. de lnongoli. scilii $i slavii ulmali de ostrogoli $i vizigofi. de dimensiuni mi aveau o orsanizare rudimentar6 mosteniti de la colonia dezvoltatd in contact cu populaliile noi. colr vurge. Ce \-a Inlamplal in(a in inlenaiul de 1000 de anr care plecarea administraliei romane de inceputul organizrdi celor staie romane$li? Tol Nicolae Iorga arunca o lumind asupra I rilor Daciei $i fbrmaliilor statale barbare. cunoscand dezavantaiele actodlor grei curopeni de peste Alpi de a$i trjmiie armalele de mercenari scumpe $i lncete in canpanii dese in peninsula italianA Tabloul gcneral i$i punea amprenta $i pe diplolrlalie. de pildd cu slavii. patronii afielor . Populaliile migratoare apAreau mai ales sub forma tribale $i nu sub aceea a armalelor compacte pe care le in caEva bitdlii celebre. .Polilica exlerni a tutffot era in stare de vigilenF ti alert6.. Csi mici sunt absorbili 9i dispar' Cei mari cresc.A fi cu barbarii nu era s6njenitof'. In secoluM. un adeveret instrumcnt al supravieluirii. 1n timp ce rnicile cetAli burgheze. Francesco Sfo a fi Papa Nicolae al V-lea . cu care sa cnnvrelurascs. apoi de huni. Capitolul3 Renatterea Daci diplomalia medievale a fbst generali..rvantaje echivalente sau mai nlari decal . 19i intfuesc suveranitatea plopne DupA ce Papa pretenti $e intoarce din exilul de la Avignon. a fi produs primele qi penfiu mult timp singurele state pur secuhre $i lle Cre$tinrt4ii. $i. Impresiona mai irles capacrlateit er de a manevra.8 unuadin paradoxurite revoltei Papale lmpotriva lmplratului. ca annatele romane sau post-romanel intaheau la randul lor asezari disparale. Rena$terea a creat d\tomalia permanentd. precum ti a solutiilor de itate. sau Galia. organismele locale fuzioneazA in unitAu mai mari.260 Jocnrip.Cosimo dc Medici." de un I inaintc ca si existe diplomali. Miianul $i Florenla.e reLl"ceu la negncrerc. iDcendii. ci lnai degrabi ca un adjuvant al politicii dc putere. . ridicati la valoare supreme. actor ce se indreapte spre centrul scenei. sprne Era loc $i muncn de f:cut: o colaborare se stabilea de ]a sinesub barbad putea fi cliaf avantajos. conceptualizati atAl de eioc_ vcnt cie Machiaveui in Printul. ln voievodate. MAi ziu. De iapt. Era una din cele mai importante cini ale auloriltlii locale. ' ." Erau desigurjaturi. pandili de lupte inteme." Acesti actod erau instabili ln cel mai mare grad. daf este produsul unui factor politic: aparilia unui tip nou de stat. ca $i pentru o conducere inleleapta burilor statului. iar la Tomis funcliona un episcopat. Ele conlin pdmele norme $i idei zitoare pentru diplomali. pecenegi Si cununi. Invd!trlun]e lui N€agoe Easarab in Valalia 1521 au un model bizanlin. Dar 1ia locali se menlinea ca o siti de cernut invadatori. srcna tunii rimp de \ecole d ralorilorbi/aflline in culrura Si rrdla dlof Romane.tie cu ca:acter rdzboinic nent. penfu ci esrc geamani cu inflonrea niclor $i $dinlelor. cand in alta. protagonigtii sldbesc t. comparalia cu organizaliile autonome Iocale din Sardinia. Mer^da . In cursul luptelor lnre papalitale $i lmpirat. de gepizii mai li de longobarzi $i avari. de slavii in clanud $i triburi. unde dele" (termen latin) $i coleclivul sau se ocupau de ob$te (teri slav) $i de contactele cu du$manii (lermen peceno-cuman). ce se aflau cand ?nlr-o ta_ bdra. dar nu necesarmente ca un instrument al pacii. de bulgari. ciocniri ti refugii. a sintezei man fj a tbrmarii limbii romene. aceasld noui diplomalie are un grad sPorit de demnitate $i ecou pesie secole. care au ridicar riz bonrl la o condilie aproape contin i. Florcnla li limiteaza pune la un rand cu celelalie aspirante ale puterii temporale' ile de . Sarmalii. grri. despre care exisd date istorice. o shuctud simpli apare $i pe teritoriul Daciei. pe care romanii ii cunosc fornl5 de tetari. de rivalitili $l de confruntiri exterioare. rranipula 9i obline.au conlri_ buit ti la afirmarea unor noi fAseturi alc diplomaliei' creand penfu llalja un avans considerabil fale de restul Europei. du.Se plitea n1ai pujin $i erai bine asigurat de o inlreagi popula. Este un exerciliu pemunent al puterii. in acela$i timp itsi rmbilioasi $i indrizneali. Diplomalia e in lhmllia Rena$terii.eptat. Lrn piscopat lnfiintat de lmpElatul Justinian piistorea $i ln stanga di.

aliata Flo nlei.in aceasti birocrale inele au intarziat adoptarea metodei ambasadonlor rezidenliali au licut-o totu$i.au unul ra]. Precedente pentru diplomalii rezidenli existau. apoi se produce prima pacitimai importanli a Italiei. La admiratia pdntilor penuu nea oameni ce . E] era insrrumenrul cel mai pentru mentinerea echilibrului de putere.ric . 0i e mai pdmejdioase pentru Floren. pentru apdrarea unor rese sau promovarea lor iscusiti. cand o atianli era du $r avea de solutionat probleme continue. Dar procuratorii erau de doui uoii cu problcme juridice. guli doar prinii fiind rezidenl. Treptat.oamenii Ducelui". atat de acrivi $i influenli in Factoml inleligenlei nu putea fi subestimar in aceasti preluire a culturii Si cunoa$terii. $i aptuat prin reciprocilale. Alte anunlau ambasada rezidenliali. dau sernnalul unur incetut de flrncliunilor ambasadoriale. incA doi: 25 . Ducele conducea diplomalia $i ambasadorii sai era cunosculi ela un lnlerloculor cul'ival. Era de pi sa distingi intre calitarea de reprezenrant al bincii familiei $i treburile exteme ale Plorcnlei in timpltl domnjei acestei pe la mijlocul secolului XV.sador rczident. Venelia Si Florenia. Aragon avea procumtori permanenli la Roma. dar despre diplo_ lia nrilanezd vorbesc alte arhive invecinate. Evenimeniele au pus La incercare ambilia Ljgii de a rezolva conflictele. superior UDui condotief. acesta se lasi convins ci ascenslulea vene- polul $i Papalitatea. cel trimis de impfuatul Sigismund petrece $apte ani. distinge de precursorii sii prin starurui deplin pe care it obF diul permanent pe langa $eful de stat Ia care este trimis. o dati ce peni $i armarelc se cumpirau. r La tel se intampla cu reprezent ntii dc afaceri. unde se adunau informafiile $i unde plistla arhiva.ta decal Milanul 9i in l45l produce o suerinzitoare schimbare de alianle a tslorenlei. in care to! batanlii i$i jura prietenie 9i pace pe 25 de ani. la curtea milaneze. Mantua li Bologna. iar un inanric comun ce se contura 1a orrzonl. E scmnificativ ca fiecarc din pifi era unita prin leglturi asigurate de ambasadorii permanenti. Diplonalie 263 cete obtinute prin fo4a brutd. Venelia. ce tocnai cucerise Conslantjnopolul.i. este indreplati impotriva du$manului comun. formalismul legal Si democratic exersat a o fo4A mai mare $i mai durabih noilor instilutr Diplomalia ajucat un rol activ in aceste aliaqe $i in schimbarea . impunea p0/r{" comune. ale- liri. Papalilalea ti Neapolul.P. Rizboiul pentru succesluMilanului incepe la 1452. Dar rivalii Milanului nu aveau regimul ri de venelieni. Milanul. demersurile politice imPorlante ia slrpuse unor dezbateri publice. unde aparc dupi 1500. avand ca aliali ai Milanuluii Flocenova. l-a sfar$irul secolului al XIIIlea. di lllrc. in pnvrn!?i. ambasadorul ad-h pleca acasa pentru o indelungati pedoadd de iirnp. ii se impace Venelia $i Milanul. Aceasri nancrari i-a servit la organizarca unei acriviriti diplomarice hii rasiriteni intre ei. l ondurile erau aprobate de lege. care unette cu Miianul impotriva Veneliei. htcrca OtomanA. practici urilizati $i de Ni-dictatorial din Milan. al prinlitor. ambasadorul rezi fost adoptat de cctilile iraliene. penlru legarea gi alianle ti mai ales pentru caitigarea de prjerem. prin Liga prea Sfentl. relatiile ior exteme erau conduse colec. episcopilor sau 9efilor de republici. in acestor trei rcpublici. Dar avea si o cancelarie rnde se redactau rmentele $i instructiunile. Printre ambasadoni palJ de Ia A\ rgnon. actorii majori in Italia sunt. Famitia ce delinea Visconti. Neapolul si Sienna. Inaintea Europei. Pulerca era jnter?rctard in sens in Rena$tere. Venelia ti De fapt procuratorii anteriori.262 Jocuri De scena lunii Pdtea a 111-a. infie si 1432. Prin profesiunea ]ui. carc ocupa in Ilalia locul doi ca bo8. Neapolul se ceati cu Genova pentru Corsica.Liga atragc $i pe lclalte puteri ilalicne. Reprezentantul pennanent al milanezului Sforza in Floren{a. O revoltd a ars arhiva milanezi. La mijlocul secolului XV.duceau rAzboiui cu alte mtloace. $i a]!ii cr rranzaclii diplomatice.. . cum era cazul consuiilor trati pe probleDre comerciale $i proteclia cernFnitor proprii. se adiuga tudinea oamenilor de al-aceri. care se extinde abia dupi 1648. Regii mate clupd ciderea Imperiului aveau rrimi$i (legati) la cutea cu prezenti continue. Ambasadorii atat dc ocupati inaintea Si in timpui conflictului nu sunl trimiqi la cascle l0r. in iimp ce adversarii erau.. Oicum.1ie. O alian!tr explici legilura lor. lcodemo da Pontremolj. Unii aurori cred cd reprezenrantul papei nrili. cazul Milanului csle griitor. care i$i j musafirii sA le admjre colecliile sau bibliolecile. pentru ci oricet de sfand at fi fosr Liga alialii trebuia si fie llcnt supraveghealj. a stabilit relalii foafte apropiate cu Cosi_ de Medici. pe care ii gisim $i la zanl era un fel de amba.

Ce forne alc nebuniei desprinde auloarea in sludjul celor gase pi'1 in prifrul rind faptul ce atiludinea lor iati de Pulerc ii h Roma. Credoa in vocalia sa diplomatici $i Face concordaiul de la Bologna cu regele Franlei (ciiilncificatorilf de doctrini. pierdcre de atdbutc).ubordonrl pernanent. Desconlfrrfea milcirilor sau scnilInerlelor din jurul lor a fost nebunia irir.ciale de tratarc a unor cazuri precise. dar apoi l-a ajutal pe spa ol in lltzboiul contra Franlei. de campania fiancezi in Itrlia. fost buc?itarul. ceci interesele conerciale primeazi Dar {le cc dupd so.esE iute ambasadorul Milanului? E impins de teama cd v( nii vor ca$tiga pe burg nzi de padea lor.L-a lavonzat pe primlrl. pe care ttrlr pulea o dcfini ca o acliune asidui contrarii propriilor inlercse.A ezitat mult la alegerea im|tcriali care I a opus pe Francis I al Franlei tui CaroL Quintul al ill)r'nici. El pmcticd diplomalia de inalt cand se intahette cu regele Neapolelui. rizboaicle ravale cu turcii Si dvalitatea genov( nelianA in Levant. intrucat vedem multe ambasade ad hoc cu ilmpute' sp. Diplomlli. iie $i trecdtof. El exista Si err foarte activ in diploma. Rigazul e consacrat fi anelor' Un mare patron rimas in i este florentinul Lorenzo de Medicj. cearta cu Ncrpole.Papii Rena$1crii provoaci secesiunea prol0stanrii: 1470'1530". de revolla 9i apoi de execulia lui $lvonarola indreplati impotriva Papei. de pace. A dsipit bani in rizboaie inutile Barbara W. Iulius 5 Il-lea (1503-1513)r figuri proeminenti a Renafteni. Jr lcr'oraJ. rizborie cu Inoccntiu aMll-lea (1484-1492): aulorul unei bule impotdta vlejiio ei. Knopl NY. Ncapole. Roma era ln conlinuare centrul diplomatic cel nlai activ ninsulei italiene. l'hlul capitolului este: . i\ canea sa 7he MQrch of Folry. Nu cleqi caraderistici ]e ru dupi pirerea ei ceilalri trei: Inocent al lll lea (1484-1492)..rir. neinlercsali de consternareB cc . apeieaze la Bramante. Dar delcrminaqii locali trebuic trerll pfin site. neobi$n iti. I98'l).liscjplinei Sixtine. ih Ambasadorii rezidenli inci nu preluasera in intregime nesocicre. monunente in rctele de acfeditare La inceput' rli menbni I lupta lmpotriva dependenlei de Franta. nepolism' eclezjastice. pune la loc de l'runte pe prpii Renasterii. competilia Frantei cu Neapolul' lurcesti care inslaleazA pentru un an un targ de sclavi pe Neapolelui. Erau surzi la nemullumii.tia lempol fucat ambasadorul numit penlru rang $r reprczcntatrvllare a voie de un expert (lingvist. trinise in paralel cu Alcxandru al vl'lea (Borgia) (1t92-1503): nuine legal de parlriul Amerjcii intre Spanja ti Pollugalja pe care I a mediat' Depollsm. reorgardzarea staiului |)rLpal Sj I rolulrc In. ca ilustrare istoricd a nebuniei sau prostiei. llanul $i fundalia catedralei Sfantul Petru (care avea si angajeze nl'orrurile a 20 de papi timp de 120 de ani). l-eon al X lea (1513-1521) si Clement al ll lea (1523-1534). Imaginea publici a Papilor dupd 1500 e dc cei ireizeci de trni in car€. ambasadorii au cru. Pe trei din cei $ase considerali ii prive$te ca nrcni abili $i cu voinli puternici: Sixtus al lvlea (l'171-1484)' lcxandru al vI lca (1492-1503) $i Inlius al ll-lea (1503-1513). inrpeDetrabili la prolociri.. Michelangelo $i Rafael. Ferrante. Mccena al arlelor. deciderea moravurilor.prinFlui" Cesare Borgia. Trrchman.Papii politici" au ocupal scaunuL tifical. Patfon al artelor.l. penlru a obline factorii constanlj Se obseni ce trd_ urL lor nu a fosl at urmarea unor politici contra inlercselor lor.ean. intr-un moment. fresca Fer_rara.264 Pdrtea a III'u. 265 jntervin r:scoalele.rAzboirrlblronilor' lrporlamentul le-au fosl modelale de obiceiufile si mediul vre_ rii. cexiN cr Lorcn7o de Medici' denF a.lilurrcr Lle aflhr'rJor re/ide1r rdo-ul rr' In crrrdri. ci doar Personalul de servicir' Primul care a ap iat personal Si pe socoteala ambrsadorului. dc titlul de duce Si dictator cardinal al Romei acordat . jurist sau cu cxperieDF de negoc ce era lrccut arb esle lcnri Jal sjunii pcrnranente nu existau.. I rL'spingerea stiruiioare a iot ce le ar ti fost favorabii . iD fi$a lieciruia din ei ligureazil realizairile de seama tiunea oneroasA a rlnor oamenl care au pus pLlrcrea $l r marerialc inainlca celor spirituale: Sixtus al lvlea de la Rovere (1471 1484): biblioteca mrLui desclis: publicultti. Dar ce caute un ambasador venelan la Burgundiei in afare de suptuarea ce o provoaca prezenF sa regeiui Franl€i? El se afll 1a Bruges fdri indoial5 la marele p( ro. de fapt fiul siu. apare. intr-o mnsur.Fronl 'lio\ to vietnan (A. orbi la ideile altenative ce se llhL(11r. Leo al Xlea (1513 1521): un Medici $i un florentin venal gi rase vola llrcc. Venelia.

Autoarea vorbelte $i peftru ielalte caruri Je nebunre polilice: .. Se anunli o noua fazb a diplomaliei eurol)fne. O noui l.avertizarea timpurie" $i cultivarea .ric. ilirrea observatiilor.in<lependente de tjmp $i recurente in guvemare" Orj. Un alt florentin. a profilat (lc intrarea ei in capcana italiani Si a lesut o aliand impotriva ei. dar tan:rul avea un sprijin din panea Neapolului.ei n-au avut simlul unei misiuni. loialitatea $i competenla se vid tu starea iui dc v€ghe $i in acu. lnainle de semndtura ambasadorului. Cand ajunge la Neapole.increderij reciprc Sun! andnunlite la Barbaro sfaturile in privinla redacterii i Carte_u " de pace si rd7. analizd Si selectie a faplclor esenliale. uneori intime.bsesia ca$dgului personal". unde se ocupi de problemele armarei fi mi Liriei.in a papalitifii o pace a cre$dnete{i. ce ar ajuta la inlelegerea compotamenluiui $i freocupArilor uDui personaj impofanr. Altunlele sunr l)ecetlLrite prin cnsltorij. k. Unnire$te sA afle $i si con njcc Senioriei .are ar fi fost sentimentele fali dc papi $i oricata fluctua exista in ocuDarea saccrdotiului suprem. Iati o primi lunclie moderni a diplomaliei."u.zboi. prost sfituit. ar fi trebuit se cedeze puterea. ficsi in refuzul schinrbirii' inceptFnai in stuDid si meniini un sistem corupt " Urma . a scds un scurt tratat despre amb. su \orbca'c' 'a 'Dluirs(. obligat si facd no6ri precise: cand a pdmit (lltimele instrucliuni $i cand a trimis ultirna dare de seami. ninland ca vor degrada pe cei a ciror iedere dep6$e e $ase luni' esG intamptbtor cA intr-un asemenca centru de ascltltare. .. Neapole.u'.'ut . unde se ur73au alianle $i complotufi' un diplomat ' iutitulad D€ olfcio leeati lian consacri o carte noii Profesiuni Cartea lui Ermolao Barbaro.boi. ldcomia $i vraja Duterii determha poltica. Wiquefofi $i Callieres.nu' guvern.. la l'npa Iulius al II lea. invenfiilor $i l)rc1-etiilor. Ceea ce nu elimina interesul pentru includerca detaliik)f. e complet tpuizat. care avea o lungd listd de litjgii cu Fran{r. inaintea celorlalle scrieri despre diplomalie ale lui Machiavelli.pn..locuri De scena Lutnii Panea a l-a.ioda6 mai evide. E liLnctionar la Seniorie. faza dinastice prin care soarta teritoriilor ravnile era decisA de rx)sleniri $i procese matrimoniale.jgi Sfantd este incheiLrli la 1495. precum $i dupe eviiarea rumorilor.t ca in nebunia continui de la Sixlla Cleme A treia nebunie este iluzia permanenlei ti inviolabiltelii statului propriu: . rci roiri in 1470. Roma continua si funcli neze ca cel mai sensibil baromelru politic Si diplomatic' un cenl in iurul ciruia se invateau ambasadorji tuturor entitililor miilocii si mici. De Ve|a. un eseu plin de sfaiuri pentru Dlomali. ar fi rdspuns (pentnr id. la impiratul MaxiniliaD. pe care azi o mim . l-udovic cheami in ajutor Franla. ce cupdndea Anglja.. Diplotnalie 267 o Drovoca proasta lor conduiti 9i de mania crescandi 14n de unea tor proasta. intrebar si . infom si aDalizl. El trebuie si cstiee sau si menlni prietenia unui tiunile care ies in eviderli sunt alianlele $i mlormarea Aljanta inseanna implicjt $i menlinerea reialijlor de pace aliali. dupi Danie. care decid cele trei forme ale nebuniei papl materie sunt tiupn auror . Raportul era evaluar apoi de su. SpaDia. Ei incercau si descumjeze permanenla lor. Este trimis la curiea iui Ludovic al XII lea. Ludovic Sforza. detrnerte rn l(nneni 'implii pe amba'a'lur cr pe un om . accepti qi lncepe campania italiand. lillui Neapolului $i distruge pretenliilc franceze. aflati inci sub semnul Ligij de pace din 1454.sadori. put". Clement al lnaintea inEreselor Bise puo. care restaureazi iDtegritatea rega. bineinleles. promiFndu i ceneva ti Neapohl.. De data aceasta Milano este scanteia. Uzura pfovenea de la un alt r. in numir amt de mafe incai papii deveniseri cle'prezenla lor. Canea lui Ermolao Barbaro vine dupd ce Bernard du Rosier. Charles al VIII-lea.ri pent. puc \a laca. situalia Italiei. Ultimii ani ai secolului XV aduc un eveniment care tulburn. $i ambilia. Niccolo Machiavelli triiette intre 1469 $i 1527. din nou ia Venelia. din Iou.diplomali $i oameni poiitici.266 . care conducea in numele unui nepot minor. Austria $i. de aceastd dari diplon. ri gandeasci la ceea ce poate servi prezervarea $l crc$lerea ! pnn! aru. iar liilor de cArre diplomat. pe un rapon rebuia menlio latd ora t imiterii corespondenlei. .cmji lLri.umal ai celor discutate sau realizarea de copii dupA documente. interesul public pjerde cu necesitate. regele Franlei.extravaganF gI VII-lea. un jurist din Toulouse care a avut $i misjuni diplomatice.canJ inlere\ul pri\rl esle inaintea interesului public. un re. tot ce nr purea aduce aiingere alianlei constituie un coi.ui.. .. nu au oferit ghid religios Si nu au adus vreun serviciu moral lumii cre$tine"' ' scr. periorii sai dupi capaciiatea de observarc.t".ot".n. Con$tlinciozrtatca sr. plin: de obstacole.. poate fi luat sjmbol al diplomariei v." ""r"astfel s-ar fi ruinat pani la ultimul binu! !ase) ci procedand ' putAnd si salveze nimic pentru el".

este ne\oie si recursi la a doua. supediciale Nicolson e in primul rand climatul politic coDspirativ. a diplomatiei vene$€nc. dele s nt o onoare pentru cei cdrora le sunt mai este un lucru care rd poate face cinste: sunt de trei feluri: ceea ce s'a fdcut. intr-adevir.ului sau si l-a demi\ din funclie. hstificat. caie nesocoti mentele sale- il numari prinlre prec Dar cum aceasti fcoali are critici inversunali. Penru Carlo Pasquale un italian naturalizat in Franla. arc fr critici. mlsterios. remane deliberat in urmA a nundra cafi solda. corupte sau imorale. ceea ce. Modelul ales pentru conducatorul luminal la al lui Cesare Borgia.trebuie sd ftili. Machiavelli este. T 'e rcpro$e Mare. ce in arbivi gdsjm $i textul ilaljan al emisarului lui $tefan cel . nici tu nu ai aceas!6 obliga_ . diplornalia Bizantului qi a qi Itaiiei sunt privite cu rezervtr. Sir Henry Watto\ mai mult ln glund: '.r:le sau planurile care sa e Drecisd. plin de iltrigi al regimului uDarent c. ceea ce Gu1'emul Obkctele pe care ijei area sd le trutezi in s-Ar putea Jace in viitor." Cealalti scoah contemporana. timp de pesle nnui 'ecole.268 Jocui pe scena Iunii Partea a III-a. scrie el. Nu gise$ti la el cea lnai micd de vanitate sau suficierta. pentru ci Biserica $i repre_ lenianiii ei ne-au dat cel mai prost exernplu. alta prin fo46. Retras la casa lui modesti. trimis ln strihdtale si minta penfu b1lirii sale.Dinlre auste lrei (turi..lectiv.. Din misi la Roma trimite 49 de depese in 50 de zile. Daci insa examllem formirlabjla ma$ine diplomatici pus[ in slujba acestei rnari puteri nariiime $i comerciale. f'arn posibilitate de tagadi. Ceea ce el a spus Itr-adevax a fost cA .uprr ericii pfulesionale a JrflJm:!iei. Critica a inceput cu definilia datd de un brjtanic. Informerile (21...scopul scuzi mijloacele" 9i unei gandiri potice bazate pe ea.tia Rena$terii in Itsliar .Un e un om cinstil. in redlitate tiranic. es€ . nu putem Venelienii au orga zat o arhivd diplomatici uriaqa. care propune o alianli cu Venelia impotriva turcilor' $tefan rlesese ca sol un Paleolog din fanrilia impereteasci bizantini.. Machia\elli 5erve)le Floren!a rnlr-una din dele ln care domina partidul popular care alunga pe Medicii ace$tia se intorc. rapotat roare mrtc. italienii' suntem ne.machiavelism".hirnbdri rapoadele tuhr' ior diplomalilor renericni. Aflat De catarul seu in convoiul ambasadoril sofeau pe rege ln deplasarile sale. chiar lnainte de a fi tradus in englezd. constituie o raLa perforrnan!4. calculeazd $ succesului cu puterea $i autoritatea geniului.177 la numir) suni indexate in rubricarii in care e\re oglindrra loarh poliliLd conlin<r)lului l se f6ce si Machiavelli este receptat de modemitate ln mai multe Unii il consideri on prelios precursor al unitilii Italiei. Se pare cl regele James I I fosl $ocal de maxrma r.ldevaru] ti in$eliciunea." Al doilea curent care ii este fa este $coaia realisla sau a puterii.. in lireratura engtczi de pildd. complie $i fedare. un personaj aspru ti li scrupule. DiDlonalie 269 ii por \ r/a inreresele. Dar ln el Machiavelli vede omul de acliune Si de care ltalia avea nevoie. atituri de utilizarea fo4ei. invidjate de toata Europa. Maahia\elli nu a cautat ih nici un fel tn puna diplomada in seriul urci societdli licenlioase..Noi. nu caule nici sa qele pe el insu$i 9i nici pe al1ii. sctie el unui riitor diplomat. inlre R81$i -1797. ambasadorii nu negociazh pacea' vitatea lor con$and ln spionaj. pe la 1640' a asociat maximei . Diaffiba sa totriya decadentei epocii esie elocvenla: . acuzate de o moralitate irdoielnici ingrozit de de efecte ugoare. Intenlia lui esie convinge contempomnii ce un guvem slab este un guvem losi . dar cum prima mebdA insulicrenld.Ononbile Rafaello.of: cunoasterea aranlamentelor care s au feauzat.eligioqi 9i corupli mai mult ca allii . al Velleliei. un dedicat Si un personaj lucid. in ochii autorului. scrie opera vietii sale. dar daca ei sunt r[i nu-$i lin angajamentele fatA de tine. r. Machiavelli e acuzat de complot $i i$i pi ba. al treilea curent ii pori\rnic. 1J dar ii literatua. conplimentul Doate intoarce imDotriva eroului. numi6 ..Dintre toli politici.ti formeaze deaa$amentul regal. loacele tehnice de scds $i comunicarp de atunci...un conducrtor prudent nu trebuie sA-$i FnA van$l daca acesta e lmpotriva intereselor lui $i cand ratiunile l-au facut sd se lege nu mai exis6".. metodele neconvenlionale ca . se Doate observa atenta condilionare a regulilor sale. numai erte u. cii existi douii metode sE te prir lege. cel mai El considera fortele existente ca fiind vii. fiul Papei. care a suDra!reruit Sunl paslrale inlr o orJine ne\. Machiavelli. active. $i tot el adauga ci daca i oamenii ar fi buni acest precept nu ar tine. Obieclia vine din patea cclor care au deschis rnci \ re. Jacob Burckhardt scrie ln clasi cafte despre Civiliza.

\icii $i sl manilesra o mare capacirate de cunoaitere umana. in grcceqtc. anuleazi orice imed. Oricare ar fi fosr avanrajul unor scheme cu a pe termcn scuft. cat $l ln cafea lui Barbaro nu gisim licente fatil. ci din ier€nul crc- . l/vorati nu din domcniul polilic sau stralegic. Ceea ce se produce inrediat dupn 1500 esle o casuri de sistem.dl ralitatea posibild a procedurilor diplomaticc. dir preocupirile faclorilor polirici fale de inrerlocurorii lor citiarea intenliilor ascunse. factorii integralori ai Effopei cidenlale au fost Papa qi impiratul. iar Diirer Apocalipsa. ceea ce intare$te poz. Papalitatea intrase in randul statelor italjene -ii disputau aria. Partenerii impredictibili erau considerali nesiguri. Anglia avea dinastia Tudorilor. O recunoa$tem dupe opele. nrus scrisese Pdmele Adagii. on$e pulsand de vilaljtate. iar in Spania Isabela de ilia fi Ferdinand de Aragon $i-au uni! destirele ficand un pas unitatea Spaoiej . ace$li conducilori au inleles ci pierderea c lili{ii pe rermen lung. Spania. iul sAu. le lrimiteau toate S roafLere \tdreru [olali lr /ile pentru d.$i scrie dadea voie si-$i ia soliile cu ei. crre ne inlerr5 cu prectdere. Anun!6 $i o $tire buni: pe tronul Tll veni Vlad Tepe$. e in fruntea plu' !lui. In favoarea acestui argument am pulea lnumera rizboiul endemic. ca rege in nume Ptopriu Nc-am i putul aStepta sa vcdem factorii divizionari ai acestei iri{j bicelale ce se nume^a Sian$l Imperiu Roman amplificali de lltixtura conpoziliei sale. mofale. Era in 1477. Pani la 1500. Stim cum a dccurs 8ud lnuta cuvrntarea in fala Senarului. Dupe cinci veacuri de dvali). o delimilarc neti a Apusuluj fali (lc Rdsint. Flotele comerciale se venetienilor este prietenesc. pe care ele le atrag. Ceea ce izbe$re la lectura lor. Ponrerete. Cer.at Si aduc dalrne de durati. dar ca realitate Politic. Anglia erau intfuirlcpi$isere firamilarea feudaH.a $sPUndem la acea'ra inuebare. ocupata {ie rurci.unoa$lem acLoril ln hLlopa.210 Jocuri pe scena lMtll cunottea pe venelieni. este delallt $i cunorf. Amedca era descoperiti. In al doilea rand. Schisma reale nu se produce decat cu Binrn(ul. cum ievodul roman de amagirea suferite din partea sltor in luptele sale. statele mari Franla.erea culrselor. Toatc conflictele intre Pi4ile sale au itcrul djsputelorde familie. cirora le ceruso Sprijln Ft Moreea. azi.i au cuceril Grenada de h mauri ltalia era inla culturaln $i arlistjce. economia era in expansiune Ce jru Jiploma!ii? Ca . Dar l€buie se constalim ci in acea-sta Dcrioadi sislemul nu s r rupi. Ambasadorii aveau un cod slrict de conduitl. sura ce se consolidau noile state. cali!a!i. scos de mulldjn ecualie $i apoi pierdut thrd Inari regrete. deci timp de o mie de i de la ciderea ImDeriului Roman.icc. Un ambafl lian la RoDa lrimite intr-un an 472 de depe$e Senafu foare lungi. Dimpotrivtr. anbii au slibit. tn rimpul clramin era dogele Veneliei. Nu $telan futr-un moment ln care ei cautau s6 ca$tige in competilie cu genovezii n Sunt doue lucruri de remarcar in tehnica diplom! nilor. Leoda Vinci compusese Cira cea de taini.. :a con\ul I hr|lc politrca tr . dui!'bffill Slefan iflpouiva rurcilor de ta Vaslui. Ea este o adevdrati sepa|are. este remarcabil stilul informatiiloi vrtatea lor era prodigioase. Renasterea e in floare. bogilia $i influenla.lenii ce refu. Franla perea c. ca Si la floreriini.a .f. cerd surydzi poate si ofere coii mentul lor ii cari predictjbililate poare contracara acesli dorit. iar imptualul nr dispunea cit de o cancelarie pe cate o slujeau proprii supu$i de pe leriLru. nu iDsemna mult deca! cele cinci unitdli mai mari fi o duzind de altele mici. Ele erau consroerarg bucitar bun era util penrru a evita incercArile de otr6y dofuiui. nii sunt de acord sd face Si la Vatican acelati I CaPitolul 4 t)e la Reformi la primul mare rizboi european 1500. mult la posl cate Uei-patru luni./au \a p ece in misiuni erau I cunoa$tem in aceste reguli un ecou al suspiciunii ti rna|iei atenienc. regele Ranlei ridica Castelul de Aldo Manuzio scotea cirli la Venelia. cu rmanunle li. DacA primeau daruri. uneori $ederea era la doi ani. Atet gulile lor. conducitorii lor aveau ne onorabilitate. dar ineficient.uveranrlor slriiini deraliu.a sa.

petrecc o dati ca Saxonia. dreptul de a convoca Consilii. Brandenburgului' Saxoniei. soluliilor paSnice qi mai ales menlherea vie a factorilor i Ceea ce am parcurs din acest racursiu istoric. avand Vaticanul ca loc de desftau $i centru de in_ l)dn: la doctrinb.ria lrteranismuNilmlul anilor 1540 este decisiv: Anglia. intre vocile contrare putea auzi argumentul. ca $i toli i coti$ra in istoria polilica a Europei.nd lunii Panea o II'a Dipltnalie 2'73 dinlei. Diplomafia. ele dau gre$. iar coroana rm li efa de cele maj mulle ori onorifici Cand impiralji ifi iau in 's c lll Uneariei $i imperat roman. Un personaj corupt Si lacom. Europa se idparte in doud prin Reforme: rordul Si sudul Papei. c inlocuiii de Lrn serviciu simpiu de canrece ti pr€dici. Ecorl iui se intinde epidemic. Acest lucru se vede din casele donmitoare din care prove- t r Hohenstaufen. spus cd Luther nu a ficut decat si aprindi un lbc uria$ pe un dc lemnc uscate adunate stiruitor de allii. l. aratd ce balania llnn spre sfera germani. wiltelsbach ln rnajolor erau $epani efectivi pe teritorii limitate. unde ele convieluiesc ]a pariiate 130 de ani de conflicte illlre state cre$tine pe teme nemaiauzit. Cat de adanci era aceasti ostili0 dernonstreazd un fapt din zilele noastre. Danemarca $i Suedia sd l(l)nna in 1530). linalLrhi. Habsburg. Evul mediu i Rena$terea. erau desfiinlate $i cilugtuii erau redali vielii sociale. ca in cazul lui Sigismund. misiunea si practicile d tiej? in ciuda vacalrnrlui. irola. cu multe slate impdrtite intre cele doua in Germania $i Elvetia. Hesse. Un predicator sosed ora9. care a evoluat apoi trasate prin pacea din Westfalia. Ea a pierdut eficienia de gestiune' (numiri tdxare tijurr(diclie) au $r8hiile de cafc di\punea Inilixi de monarhiile nauonale in si vedem cine sunt actorii reformei. Luxemburg. cu rege Si parlament' pc de Roma la 1534. dupi ce impa4ise rnia in doui tabere. h caleva secole. a dezviluit valoarea uu lnlelegerea evolulici politice a omenirii.272 lutut t Dc tc. Prusia. Din vicanl lui Hristos pe pimant. Nu sentimentul rcligios nc. lipsjte de capade a se adapta $i schimba. I luAm. Nilrnberg.trnul oe r. greacA qi romane. cautarea de prieleni $i alia!. preotul local se converlea. doc|lr se respaDdea in Olanda $i nordul Franlei. cain faimosul conim Lr (le la Constanz din 14l5_1417. pcntru roman cre$tin? Alegerea lui de marii electoti: resele Bohemiei.l ilrctrir limilale in . unnate de Brandenbnrg. carc virde mantuiri sub formi de cedificate de iertare a picateior. cc a ndcinat la lnceput interiorul stateloi degenerat in conflict internalional. iarin Rena$tere pe cea permanenfi. se fomau pulalia cerea Consiljului or4enesc si intcrzici Lituryhia. care de la limile de igiu din secolele XII 9i XIII a coborat continuu. ca profesiune statal6. in 16 ln zilele noasfre. confruntiri bateri. sus. acesta devexn . se consoliderziln dev€nind indispensabild in vocalia desemnati de rioari: slabilirea legeiurilor.ccolul XV ci increderea in institutia Bjsericii.liile ti au ftcut loc. unnale dc Ziirich (1525). crestinii erau chemali si faca ordine ln temInladat de personaje odioase. cu ambilii sede razboi $i jaf $i dominalie.Cine ulmrrca televile Oslo in timpul dezbaterii aderarii No egiei la tiniunea i. episcopii din Mainz. Trier $i Kdln. Dace h greci identificim fundamentcle ei. eficace. Basel (1529). nc-a dat evoldlia diplonaljei Si. prima. Urmau disculii. Hamburg. care a devine cilugir augustjn la 1505 Pentru inccput pe poata catedralci din Woms alacul s6u impotrjva i Papei ia 1517. in . ce proiectul european nu este decat un complot urzit de istul Papil Cuvintele aveau ecou la un public ce numire alascari Si lermieri crescLrli in valorile Si credinlele luterane din li" tn fiu. La aderat marile olafe ljbere ca Augsburg. impnratul voia si se invie ul medicval Fi atribulele sale de mediator in chestilrnile pdcii- . cand el s a lncheiat. vocal 9l Vom menliona doar doui: a) crearea dreptulul I prin Grotius $i b) schimbarea sistemului internalional. canctenzate de fljct continuu. se distrugeau caeva icoane de sfinli. Mecanismul (l rc este siluafia lmpdratului zare a fost simplu. iar la moartea lui Luther' in 1546. A este Martin Luth€r. Perioada se rcrmind pnn cea mai mare ropeane. Du$manul principal al acestei mi$cfui era dc la Roma. abuz $i fals in interpfeta{ea sfinte. mai ales.rnticrist. afa cum Papa era de obicei de origine ni. popular. in Evul mediu intahim generald. rezboiul de 30 de ani. Cu ce a marcat perioada post reformei.

Elogiul nebuniei este lna din mari opere ale culturii europeDe.boiul incepc in Germania in anul morlii lui Lrther. de revoltele inteme. avend ca vadde lance pe iezuili. Al lu cvenjment a fost pacea de la Augsburg. dupa Lulher. Esenla esie in mrrlt citatul princi?iu crr'rr (its detennine religia de pe teri'I siu. nimic nu purea opn al ideii unitalii politice $i spirituaie a imperiului crettin $i autorititii ceior doue instilutii ce il sustineau. bazat pe posesale. lndexul interzise este redactat in 1559 si cordus de un colegiu de lkn rli. vroia si se lm. o sarcastici descriere a tumulloase care mi$ci populatia. Erasmus rimane o figure doninanti a acesrci El nn este cunoscut ca reformator. ci se disiinge prin distanta fali de cele doui tabere. mul fali de doctrine $i in sens mai larg de ideologil. ir spiritul in care Reforma s-a implantat la sco| la olandezi. hlrstie cu Franla (1522-1559). al cirui lext a tbst | (lc o dleti imperiali. mefturiseqte Luther. ca garantie a gandirii sale liberale de pAfiinire. thmiliarizal cu scriedle marclui ti in inflorirea sajul siu intirea predileclia definitorie a diplonatului traiitale. care este $i pisratoarea tradiliilor. idei sjmple. Ca si alte initiative de reinviere univercale a bisencii. religii cu econonia esle pusi fu lumin! de sociologul W . linut in trei seciiuni (1545-154?. 1562 1563) a fost o incercare de a reforma Biserica. suprasolicitat de luptele cu lurcii. esenliale pentru Biserica catolici. Conciliul din Tren!. ril evenimente dlplomatice sunt relevante pentru perioada lbnnei. Prelalii asistenta. ai aspiraliilor medievale. de rnzboiu) ll. .dreplared hr DumneTeu e\re revelara in Biblie . 0fi1 vorba sd recuperezc jumetatea pierduti a bisericii. De altfel. un Papd rub|lor de <lrrn!a $i rna. succesiunea evenimentelor si cdutarea rrll de solutii de reconciliere si uDitate ce feceau obiectul rcrriidlor de pace. Biblia este autoritate. numiti !i contra-reformtr. posiul.. imninge ld errrem e\igenrele muncii pe rea ascetici.. misuri de reformd mora1e. Acesta.rt de ele. lcze prjn propria sa reformi. ale ciror cconomie $i qtiinfl |lr)jrL.Cel drept va trii prin .credin!e" factorul ciutat. pentru ce prh s6u $i Scriprura legitura omului cu Divinitatea e nemijloci hl la rnspunderea individuhi $i resraurarea poziliei sale nare Si fatalism avea ecou sigur iD socieiatea sfuguinci noami $i inlreprinzeloare a Germaniei qi Nordului.. Noua docrinb care didea lovitura finah celor doi i ffintre premergitorii anei ce-Si propune sA lege oameni in separe. Biserica. Cu acestc idei. pribegind p. dar un cuvant greu aveau Si conducAtorii secul)r)gmele adoptate se opun vederilor reformate: man$irea nu rce la evidenfi.Quinlul. Cei ce nu li la alegcrc intre luleranism lirtr:ru puteau pleca in alt 1oc. Nimeni in impeliu !r |Lrl1a riizboi cu un stat al inperiului ca urmare a ConfesiuDii lrL ALrgsburg ($i a doctnnei Iuteftne con{rnute in ea)luLrre \in. deveneau irelevante niale ti sacramentele. Dintr-o dat. incerca si reslaprestrgiul titlului de impirat Si al imperiului. rcligio. a fbst netll caute pacea. Din expusul Anderlccht ajunge rantul $i ocrotitorul Basel. Fiecarc conducator $i catolicism. ce se inlindeau de la Madrid la Viena. Nucleul concepliei era c5 omul nu poate propdul efort qi propria voinli sA-$i determine salvareal damnarea etemr. ceea ce a detetminat rneori dernri de populalie $i o fugi a creierelor protcstante din ldtile caI in ahe ldri ca Anglja $i OlaDda. eliberala de protestanlii eretici. pelerinajol. D. carc d€ .211 .in oraFele sA scape de perseculii. soliilor si consuldrilor rlpcl nr 1a personajul militant $i extremist. Augsburgul este de lapt o prime consfirlirc a slarl( lrpt si recunoa$tcrca oficiaia a Reibrmei. ci prcsupune lucreri. Printii ri iDfiunli armatele lui Carol. rLr i lc[retati de Biserici. Prixii sunt darimpiratui. Ce lrebuie sa inlelcagi mat al acestei epoci. consiliilor si dietelor. penitenlele. ci str zc cealaha iumatate. Reforma. |x lnchjzilia spaniold O ridicini a Reformei a fosi gasitd umaniste. il lea Papei e menlinuti. dar episcopii au atribulii sporite.tionah a Bisericii. ca de pilda Jubileul de la 1450. ritual $i cel secular. Tarari necesari medierea institu. este suficient sel . Lipsea insi un element al acestui efort hdividual.lomalie 275 Consiliul a discutat lntr-o mare contuzie propunen tarea schismel. Carolicismul are institutii de se extinde in Italia $i Olanda. culti onamentului obiectiv.locuri pe scena lumii Paftea d I'a. lnterirea bisericii $i limitarea puterilo! nu au dus la rezultate. 1552. ci la conciliatorul {1.

Ah' daca rbaniul ar fi mai aproape. o urmeazd pe aceasta Ia Malines' lange es. de Jean $i de Filip cel n. care au cA ideea de imperiu la Carol Quintul e un subiect ca meriti lntregi. FranEois I. ln castelul familiei in care a copihdt Carol Quintul Slibiciuacestuia pentru sora sa se vede ln corespondenF asidui ti ln fidentele ce i le face. De la 300 incolo. dar remarcabil de pios $i cu credinF ln Dunmezeu. Erasm. lmpiratul a r6it o viala de ftus$i slresuri. Greu de il diferenle mai mari dccat cele dintre ei Diplomatul venelian nraleazi caracterul u$uratic ai lui Frangois I.. Toate imperiile.Pace cre$tinilor Si rdzboi infidelilor"'Dar acest progr:am nu a funclionat. lui. imperiul i$i resransese vocalia la un anumit cre$tindtate. nascul la mo$tenitorul tronului regilor catolici din Spania. pizzaxo priltlii Cre$nnilic imemd de a vn ridica mai presus de regii $i o putere pe care n-a avut_o decat predecesorul vosru I la ingropal alituri de Filip cel indrdznel. tru erau Aust (1533). Cortes ocupi Mexicul (1519-1525).ul ti nordul european...2'.". Nicola€ Olnhus :a lsi face studiile la Oradea ai devine prelat lnvdtat ti respecce poartd un nume invocand originea lui. Posesiunile de peste ocean i ziaa].. sconndu-i din pddurile adorau copacii io chip de zei. Charl evita sa cre$tineze cu sabia pe saxoni. Se considera burgund ti in leslamenl fi-a exprjmaL dorinta I fi prin intermediul unui umanist al vremii. 56 lncercem sa ne apropiem de el. Purta cu el peste rot nostalgia loclrilor le.^ cd . inainte de moarte' ofta: '. descurcandu-se greu rinr. Converirea creqtini era ir fbnd rea in civiljzalie $i o poartA spre cetelenie. ferd rasariteni dupi 105. dup5 Reforme. DiDlonatie 277 Ce se intampld dupn Reformi cu cei doi sralpi ai temalional? Papalitatea suferA. i." Carol Quintul ezita. jos. culturi.ti pe calea unei monarhii universale: veli reuni nitatea sub un singur sceptru.la imperiul sAu soarele nu apune niciodate". El era la origine un pdnt burgund nu prea inchinat dii. sau invers? in orice caz. i$i pierde credibilirarea. iimpiralul calitor avea sursele lui tive de sprijin. sunle. Bizanlul proceda La anul 1000. firi a da ce se baza mai mult pe propriul siu ||lt credit consilierilor. Oricet ar fi fost Carol Quimul pitruns de misiunea sa.i slinl roman !i german ce inrrepinde? Nu mar e\l Chaiemagne un impAral alat de putemic $i popular precu Quintul. cend a fost fondar ti Buenos Aires. din refugiul unde se afla la Basel Ciudat: coincirl[: ca qi Quiniul. cale ii permitea sa inda o neverificata descendenti dintr_o familie princiara valahd. dea cent.. ducii de Burgundia. visand la casa Iui din Anderlecht $e dezviluie astfel o priveli$le de interior a proceselor de decizie I . Dar. pentru ci Dlmnezeu v-n conlbrir mcdiului cultural al vremii. Chile la 1536. stim c6 el obline pensie pentru Nmus si ca tot el lntretine corcspondenF cu acesta fi il invi6 Ia ica Mrriei. $tim g|nlbsor decat pe ei.) fi acum.Sire. dar s a oprit ia i rea creginisnrului. ceea ce isloriceQte esae singura cale bilizare ii absorblie a populaliilor migratoare. prin lor nu pot fi decat eterogene: limbi. ce bea decat flarnanda natala $i franceza. asista la b6ttr1ii $i se urca pe coi de lupta ln Mediterana. pasionat de vanitoare li aventuri. Ca rege al liei ii Aragonului inkA in posesia Sardiniei. O fa_ lemagne. Nicolae Olahus e la curent Si fie admira_ lui Oiahus pentru Erasmus. cand ea e numitd de lmperat guvemanta Tirilor de Jos. (I-a toti trei. iar mult dupi el Napoleon ar putea fi privit drept curent. al a qi Germania. Omul carc i a stricat sistemaiic planurile $i i-a intunecat vraLa lrntului a fost regele prea cre$tin al Franlei. era lndreznel. i sdu nu era decat o schita virtuali. care se transmite prin Maria lmpi. coroana le-a fost pusa pe cap de uri ApelAm h diplomalii vercieni $i apoi la istoncr.76 Paftea a I. CeEtorca enorm de la un cap6t la altul al imperiucra con$tiincios. Mu]1i autori vdd in caracterele opuse aie oelor doui personalitili radacina conflictelor lor' I)nr existau interese Olahus devine consilier diplomatic al Mariei de Uqaria' lui Carot Quiniul. Arborele genealogic il face pe acest ren6r. fragmentele de imperii omogenltatea creqtrna. etnii diferite in Imperiul Roman sub o umbreli uriasi tinuti de o manA Acesta a adrnis in principiu oice religie.a. adoptand rximi mai prudente: . deschis conversa prea $i sfaturilot. sufla la nrcche: . Prea iryusti definitie pentru penu ce avea de inftuntat pe otom Consilierul de politici exrernb al lui Carot euinrul. Siciliei Si Neap iar printr-un bunic imparat habsblugic preia imperiul. Rigiditatea 9i dogmarismul ei o impiedici sd caule promis cu reformalii tratati cu ostilitate ca eretici. Quesada atateaza Columbia (1535) ia Spania.

Se mergea ineilabil spre un conflicl major.Tout est perdu. in 1528. et :ide lul Mediteranei. se relrage irtr-o clddire conlbrlabili la o nislirc $i se stinge tn 1558. . I serviciile regelui Franlei. un alt ambasador liancez nejiazi capitulaliile. un diplonat 00ntifical afirmi ci noud zecinli din populalie il urmeazd Dar imilrutul e neindurhtor.. la 1530. din care. in 1521. conflictul se aprinde penlru a tteia iar in 1542 pentru a palra oar. Lupta' cisivd se diinsi la Pavia. epur. Frangois I preia co amatei la 152 ii recucereste Milanul la sf6rsitul anului. imprudent. d[ ordlr retragere dup: asdltul nereusit $i trist.eclorLrlde 5ara il Jdapu\l(rlc pe Lulher )r in I530 cAnd ilrpiratul fevine in Germanja. anullnd \rsremul )i lrand-o Je la in. in limpul nostru $i prin ncprintr un riu adus rcliIlijenla noasrrA. cu intarziere. esie luat nier.git. Burgundia $i Italia. regi dupA regi. pe de secole. care mergea pan6 la desfihtarea dufmanilor $i instaurarea propriei hegemonii la Napoleon. cand juri ca renunla la BurgDndia. impotriva dinelor. el reimoiefte vechile cooven_ icomerciale cu turcii.Era etemui . Ambele cumperd favorurile electorilor. bolnav $i dezam.d6fi" francez la hegemonice ale altora. 1553. pe sora mai lui Carol de solje (Eleonora. FranEois I nu pecta jurimantul. vdduva regelui portughez).278 Jo. sfang 850 000 de florini $i Carol Quintul este ales. dupa moartea 1ui Frangois I' in 1547. francezii tot in Piemont. intalne$te pe Sultaoul Soliman la lgrad Si incearci sa I convingi sd nu atace din nou Ungaria iman e muilumit de relalia cu Franla $i trimile o anbasadi la nilia. Carol Quintul temtinn domnia sa. turcii controland editeran. ftontul se deschide insa dincolo de irr.79 greu de conciliat.Ar fi o ru$ine pcntru noi Sj pentru noij il|cnlbri ai nobilei naliuni germane ca. ceci fiecare dorea pentru sine regiuni Navana. incoronat. unde Frangois I.. armala imperiale intre in Italia. Dincolo de acestejocuri de care au dus la conflicte intema. Relbrna era pulemice U neaze o . care ducea in disperare lupta cu turcii pentru con_ Conflictul cu Fra. impiralul nu purca mal nurt. voiau s6 scape. In orice caz. iin 1532. si abdice. singura aparilie a ereziej.a 16rrrrndil irr rnrrn. Abdicand din Tirile de los in 1555 $i din I Spaniei in 1556. Nu se putea un aftont rnai mare la a&esa lui rol Quintul. sauf l'honneurl" Cert este cA e lnut: zonier pand in ianua. A fost numit cea DoanDelor".Un sistem fdrA mecanism de aplanarc a con_ iclelor. Cel pulin a$a s-a dus vestea.. El va izbucni pc teren religios ca o a catolicilor cu Reforma ti se va termina ca un rizboi politic.i. irlr:r sa. iar intre 1538 $i 1540 tuncon se dla din nou misiune la Poartd. Acest ambasador ne deschi ftreastrar spre o incilcar" Ilagrania a regulii nepactizirii cu in Este vo$a de problema pereDe a rolului rcligiei sau ideologiei relaliile inrernarionale $i in diplonratie: \lau ele deasuPn rnteresu i se subordoneaza? Relatiile statelof crc$tine cu Poarta incadre^zi in aceasE disput5 seculare RincoD era spaniol aflal . spre marea uluire a populaliei se nu mai vdzuse denrnitari rci. un teren liber de rjvalilale Si coffruntari. mai era o opozilie de gie vitall penru Fmnla: Habsburgii qi imperiul cregtin penEu ea un cleste ameninlator. ra$i lupte.'l!a e reluai. si inain6nd in Europa. impreune cu cele genoveze !i flofentine.re negoci femei: Margareta de Austna si Luisa de Savoia.i trelr'ne. Trarrlul de laCambrdi (1524) xreo' ruJalenie t. aparent splendida 9i celebri' r-o dezamigire to|ali. jare$i pace. Dar banchedi $i marile case me$ germane.le udmenrlor ' se tourre irr Je. . iza era de sistem. dh scaunul unde era imobilizat din cauza gutei.uri pe scena lunii s stat sau Partea a lll-0. Papa se in Castelul Sant Angelo.ie 1526. cu noul rege al Banlei Heffi al IUea. Acesta inrcgistreaza Itaie mai bune in Ilalia. impreun! cu mult citata luir clamalie: . Zi de doliu pentru ilalieni $i de ru$ine pentru impirat.h ttr. Pretextul este asasinarea de soldatii spanbli a ambasadorului fraDcez Antonio Rincon del langd Sultan. dar un accident grav se pelrece Pdn vaslarea Romei" de mercenarii imperiali dezlinluili. Diptotnalic 2'. Burgundia tot la ei.. luptele incep la ffontiera franco-spaniola.. l!. viduv fiind. in 1535. Bilan! nul Metzul in mainile franceor. aflar acum in ltalia. iese din duri $i.tionale. Calrd Luther apare la dieta dc la Womls. I Conflictul incepe indata dupn alegerile jmperiale ia 151 mod surprinzAtor. solia ajunge la Ffanqois I Fj lucmrile seimpac:. imparalul considera Metzul fortifical ca pe un punct vital de gdturn inrre Italia $i Olanda $i a vfirt si-l cucereasce cu once pre!. Miza este Italia. F. Se paie cd in anii ce au urmat. Rdzboaiele intre cei doi protagoni$ti seamane cu un bal care termini in siare de echilibru ca ]a inceput. FranEois I l$i pune candjdatura. Se nai angajeazd sA ia. recunoscut dupa pana$ul siu alb $i enorm.

D. regina Ienabrlelte anglic nirmul ri lc !Jlul catolicei Marir Stuart. I )ff zarurile se schimb6.limpezire a sangelui" sau perseculii lioase. in 1 55 1 . E chemat I de Na! atra. Romlnele l.Hugheno. tol fanatismul acumulat de hizi!ie. in anul 1588. contrunrrrer ia lome mull mdi dramalice.ri Al. Mulli allii iau calea exiluluifi Anglia au de ca$dgat de pe uIIIn acestor oameni de calibuni profesioni$li $i cu o cinste formati in practicarea unej rlc exigente. ducele este asasinat din ortl rcgetui Henri al l]Ilea.e . constituili de mult propie. rumeau calvini$tii francezi. iar siu de fier l-au simlil secta anabapti$tilor ti liranii resculali. Este inat de un cnlugir iezuit in 1610. intre 1562 $i 1593. pentru d )i pulea expresia lui. cUm a lo\t numila perioaLla. ai picii soci_ $i al dezvoltarii economiei franceze. Cand \oldalii lui Je Cuisc dadeau pesre o hughenotA. Herri al lvlea se bucurA de biografii literare lrDljonale in vremea noastra. iar discriminarea ilor in fala legii este anulati. floia Spaniei vincibile Armada) i$i di duhul incercand si invadeze Anglia. nici cei carc Si-au exilat minoritl. Gnirul rege Henri de Navarra. dodlor.Nu este iinie ca cea creqtin6".i $i ca- -ir ralul Coligny ocupau pozi. cxre se calolcrTeaA la Ch:rrtre. Anglia ii sprijinea pe hughenoli.. cdre in \fihil a lucreze ir 1545 $i.lanntie 281 serie de diete. ucis si el i]r de citre un ciiusir dominican.. Nu mai pulin faimoasa este crnporana $i aliata sa. Spnnia in 1492 sau Germania in 1940. cltm 200 de ora$e sunt lisate 0dministrarea 1or. cand incepe rizboiul de lreizeci lIi. ultimul fiu al Caterinei. $i spune la 1580 ca de rio de ori s-a dus sA.Catolicii con fiul Caterinei. toate schemele extremiste ale iezuililor.tile. Nici Fran{a. regina Elisabeta a Angliei.negociind cu soarta ca aceasta sA se intample fdrA sau incetinealt'.tii considerabile. podu. Toate deficienlele sistemului din secolul precedent. ea a fost bentuiti de intennitente. 9i nici o alti tard care a urt purificAri etnice. Pe rimpul sau. Tronul este iiber. Cu iu ce iest( caracreri\rica. care.ti pier trecu. intrigii. construieste tosele.. din dinastja l|li . dupA o intrerupere. se cuice asteDtand si fie trddat sau omorat dimineata. ca in 1562. nalionalizaseri. Dupe doui c militare. \arorisc cu f||ca regenrer. dar de inainte nu existi decet catolici ti erctici de oriundc ar fi ei qi rei liri ar apa4ine. colocvii. la Ror Paris $i in unele familii nobiliare ca Bourbonii $i Chastillon Partida catolici extremisti devine Ligd creand ingrijorare $i nesiguranld in societate. disfiugeri $i atrocitili. boarele religrozse lrance. . in Franga. asasinatelor $i ale lului echilibru intle tabere in aceasti perioadi. Tinut in trei Conciliul de la Trent se incheie in 1563 cu o victorie a suslinut de garda de foc a iezui. ca $i ol timp ce Spania ii suslinea pe catolici. ducele de Guise reprezenta paftida fanatica. pesle un milion de hughenoli aveau in 2500 de biserici ilegale.locuri De scena lunii _ Partea a III-a. toate nurrind unui Conciftu decrsiv convncar de Papa. principiul coexistenlei intre catolici $i Iuterani ca$ti porar teren. treizeci de anj. dnnrul rege Charles al Ixlea (1560-1574). fiica lui Henric al V -lea. Pdn celebrul Edicr de la Nanles din 1598 garanteaze liea de con$tiin6 ii de cult in aDomile locun.ru fresce curremuretoare ale terorii. minc cu hughenolii. scrie Montaigne. l)upE mai multe rizboaie in care austriecji $i spaniolii se incLr tulcii. masacrul incepe cu asasinarea lui Coligny..li prin sabie. decadenla papi d. renoveazi indust ia texiile $i fondeazd Quebec-ul in Amenca Nord. masacre.. una ca$dgati de impimt la Miihlberg (1547) Si gate prin .face cat o Liturghie" rcge de exceplie ca gestionar al treburilor interne. La 24 august 1572. In valea Ronului. rivalite' pcfene ca cea fnnco habsburgici. Conflictele militare nu au fost numeroase intre cele doud de$i Lurher nu cobor:rse in \cenr cu o rumu|i de maslin. la Rochelle. La lioane de locuitori. E intrareain Paris. reu$e$te sA mele ce despd4eau biserica de reformi$ti. ajungem ia 1618.280 . Tensilrnea devine enomi la curtea C unde un Bourbon hughenol. . Un personaj din hbera Guise spunea ambasadorului spaniol ci pani acum pri du$manii puftau numele lirilor de unde proveneau. hlgheno. nu ti-au dat seama cA incetinesc sau anuleaze astfel paqii ir civiljzalie. de . in aiunului zilei Bartolomeu.tii.riscoala prinlilor" rcfomali.. La cufea Caterina de M6dicis.iseri mult influenla. cei masacrali se numerau cu sutele. Duma.tilor. Cu miniftrj ca Suuy $i finanlele se stabilizeaze.. ca aceea a hi Heinrich Mann. negociei $i concilii. iqi lnt[.

pe Wallenstein. Suveranitatea e recunoscuta prinlilor care intrelin flrLrd directe cu pulerjle slrAine. De fapt. 1630-1635. Pozilia lui RicheI este net[ ince din 1526: . RAzboiul cet mare se teminE in 1648 $i Franta este onre s ristumai balanla tanselor pani atunci neprielnice Neeocieile picii reunesc pe toli actorii germani combatanti' uri de Spanja.Si ru se pennite ca cei din Casa de Nlria sa fie stepani absolnti ai Gerrnaniei. Provinciile U te (Tarile de Jot.!4 )ania suedezd nu e norocoasd.). Fapcfr episcopul esle schimbat declan$eazi r5zboiul Franlei cu Spala 1635. sis@mrl se aplatizeaze. l. nu pafticipi nici englezii.ltrle. dar Sj Gusla! Adolf e truntea cavalerici sale.282 Jocuri pe scena lumii Pdtrca t lll-a Diplonlalie 283 lor.i Istoricii il impart in palru etape. imperialii i. digneaza. comandanlul imperlal moare. cehii sd devini catoiici sau si plece. cAci un an a tost numeroase annistilii $i pici provizorii. urmaS al husililor. inrre timp acesia. Dar acesta incepe si se certe cu lezul acuzat ci tiriganeaza campania $i apoi delnis. p||r Jrrncrr. DeSi noul comploi Si asasrnarea sueoeza lrlpanra lenstein ii pur la incercare pe impenali. inrre lolS $i 1625 se desllloara elapa numilal ncarea pe fereastra palatului din Praga a consili cepe pnn cite Adunarea convocaei de impdrat si clt populaliei nujoritar reformate.trei episcopii" ocupate in 1552 $i Alsacia. !ct' uuur !urrrPtu rr asan'L4. . moare $i urmasul siu Mathias si pe tron vine F Minoritaiea nobiliari catolici cere reviznirea documentuiui. peDtru carc clementui religjos este lecat cu interesul acut de a scoaie Baltica de sub inUuenla burgica. Mantua.e J< banJcLe Je merccrd"i L/r( rni'a . Wallenstcin este rechemat.r Nantes". fiule.i revin 9i impun noi reglelri cu mi dri de figrri pe tabla de $ah." Mi$cirile lui sunt marule: pentru a nu fi acuzat de erezie penttu ci line partea protes ilor. Sai .St $tii.'loscana. unchiul lui F care esle personajul cheie pentru imperiali. explozia de manie a Refomei. Certuri intervin casele domniloare germane $i Cristian semneazA o noua pace favorizeazi din nou pc imperiali. ia fraiele (regina Cristina fonncazn o liga protestanti condusi de Suedia.eul rorduhi este viclolios. sensibili la faptd cA Franta e ura toleranlei 9i a . Impcrialii surt viclorioii la Muntele Alb (1620). Smntul Inperiu nu mai exis6' pillrrrida se strici. cancelarui suedcz . cei doi decid measca un personaj nult discutat ulterior. Im_ ritl1. tlltima perioadi este cea suedezo-francezi.parlamentele.. Dezast total beli. in acordul ei cu Suedia se preved6a cali soidali dau $i ca! bani dau francezii. Acolo fuseseri recunosculi lhrln de catolici doar luteranii. este un caz patelic li uII ficat de inapoiere. In cauzd este capacitatea sislemului de a-$i imperiali de componentelc.impreunh cu Maximilian. relinindu-se ti lirgindu se tot ceea ce eie oblinu ii rle la Pacea de la Augsburg ( 1555). il aduce ir sccni pe lav Adolf. ce lnlelepciune carmuie$te lumea" -.. Cantoanele elvetiene. nici lurcii..cun a trparx(ul pierde. a inconpelen1ei elitelor qi a mitologiei lare. El va fi supus Djelei care . dar evidcnld oboseala lor $i eprizarea resursclor. dar diplomatul a remarcat altceva Irrnra esre legitimaie prin teritoriile pe care ie conlroleaze $i pdn rlutul iuddic. Franla. i porul luteran. primii reformali ai Eurcpei. Suedia (reprezertad de fiul lui Oxenstiern) Istoria menljoneazi desenul aproape definitiv al frontierelor 9i tisfacliile Franlei si Suediei. acum sunt incluii $i calvini$ii nA I copil) .r.Edictului l.or'r. precum $i emanciparea lor. Scandalul iz mullumirile de la incilcarea unor dreptud acordate de impiratul Rudoif al talchimislulr care in l60a isr a\ea \ediul la Pragd. regele Suediei.uunll orizont. Suediei reformate. orasele protestanie se clatj pierd drepturi $i privilegjiPcrioada danezn line din 1625-1630 ti este numlE a$a iriervenliei lui Cristian al lv-lea. la Liibeck (1629. Oxenslienr. cauti in campul catolic alianla electorilor episcopi fi a lui xirnilian al Bavariei.. Portugalia. care la 1631 senmeazd un tratat cu Franla. Dace rizboaiele sunt prilejuri de misurare $ritnlii societdlilor. abuzurile $i disprelul fali rile de mijloc Ai de jos se varsA in uriala cildare incinge qi fierbe. Camera imperiale are acela$i numir de 1)lici ti dc reformali. rizboiul de treizeci de ani. Dar ace$tia pomesc spre Rin. uD razboi intem euroPean. lirile se consider:i egale in tlrfptur. Florenla. A tebuit ca Europlr si lrerca prin incercirile unui rizboi inde lr. cpiscopul elecior de la Trier se pune sub proteclia Frarlei. cu noi ajuloare spalW . ia djplomaiiei penmr sfatul dat fiului seu: . regele Danemarcei. Perioada suedezi. conducitor al annltei.Nici norocoasa. italiene $i poloneze. thrd Lorena $i cele.

pnn foametea de canibalism. dar se imboln[veste $i moare cu trei ani hainte de dir Westfalia. lndstat de lipsa aprecierii la care se ati$i da demisia.dezintegranfe" 9i damnd la inchisoare pe viatd. . Compania Olandeza a Indillor de Vest (fonda. cum scrie pe mormantul sAu.. Diplomatul ia in mana opera colegului stru de tom De iurc belli ac pacis (Desprc dreptd rezboiului qi dj publicat de Grotius ln 1625. pentru a intm mai pa$nice. Pentilis sau Suarez.. pe care olandezii ll cuieazA pentru a-i sprijini spadolilor. Frarcezii literaturi ll retn. ius e salvat. in ciuda imensului succes al ca4ii care Gustav-Adolf o purta cu el $i in campanie (intre 1630 9i se tipiresc 46 de edilii. iar avan$lui pansiunii coloniale li se adAuga progresul intelectual. $i chiar versuri. dar corabia naufragiaze. dupi zece ani . i Este luat intr-o misiune diplomadcA la Paris (fiind beiatul $efului delegaliei Bameveld) $i di mena cu rcgele ry-ba. la idceputul periJadei franceze. de Belli. obsesia olandeza a libertdtii $i fascinalia luptei seculare rare a jugului spaniol. Diplomalie Tn slujba Suediei e 285 crau. Olada em ln ptni lnflorire. Cand le scrie. distrugedle ora$elor. vizAndu-i calitaFle $i panb i$i ia doctoratul ln drept la Orl6ans. cand jdeile descentralizatoare ale lui Grotius . pleace in Olanda.n la 1602) li Grotius sA snrdieze cazul sechesirdrii de cdtre ea a unul vas ghez. Ayala.Ele lin de iirii batave fi Cunea Nassau iDtema intre calvini$ti. Va lucra cu s6rg la alianlci franco suedeze.Nu existd iemh matn dreptul jntemaiional care si nu fie prezent5 ln De jure belli Bsle dreptul intemalional laic. in timpul rizboiului de 30 Hugo de Groot este un olandez nascut la Delft qi drala de acolo. verdictul contemporaro$rri e rezumat de juristul Lautelpacht. din care 30 in lalind). flola olande2:r nu loia rcstricui penrru vase cartea o ajuta. Cand 1n 1613 Grotius duce tratative cu eng geseau locurile ocupale de oiandezi. modem $i rafional. Are titlul de istoriograf al Olardei. Are educalie Si matematici. cu institulii $i structuri mai ajezate. La l1 ani il gdsim pe bancile Uni layden.pe care ti Sena il privird drept minune a asocie ca minishu". care va opune Ittod constant primatului fo4ei puterea inegali a dreptului. Arc 9i necazuri acest om .Cartea rezultatA esle insa desqe Libertarea mArilor In plin avanl.. dezastrele (se estimeazA pierderea a unei treimi dh populafia gradarca agriculturii. prin migraliile. Regele prirlul Mauriciu de o pensie $i in 1635. il gisim sador al Suediei la Curtea Franlei. Solia il scoare de acolo in lada ti el cunoaste amarul unui surgliun file sfa$il. Dogi o parle din autori lin se spune ca dreptul intemalionai ius un este creat sub pana dominicanului Francesco de Vittoria.284 Jocun pe scena lunii Panea a III-a. epidemiile. ace$tia ii citesc di ceea ce suslinuse juristul. iefJiau si incendiau dupa bunul plac.

culRrrah" are un considerabil elbct asupra ralitdlii.Pan.i cdlitonile lui Vasco Gama. idei care pun baza $liinlei politice $i de guvemare. atitudinii qi limbajuld diplomatjc. r$i Pune $i ea o am!d putemicd asupra muncii diplomatice. ceea ce ie mutd ceva din aura aceslora de stdpani de drept divin. saltusub formi de revolulii sunt frecvente (doui-trei la flecare se- mullimea staaelor sA devini sistem. Punctele sunt statele. mol lansat este ince un sistem de state regale. Evolulioni. oamenii incepusere se aibi o ahi viziune a sferei noastre e Novum OrgaDon canea lui Ba(on reprcnd pe copefta sa un vas ce lrece cu panzele desfiiurate prin )loanele lui Hercule $j anunland pasiunea noii epoci penhu ex in lb2O ap 1609 Kepler enunld legilc sale confonn )rurea Universului. vileza unghiuldri a netei este invers proporlionaE cu distanF pana la Soare. ipurd pe la 1506 $i redactat?i in De reNolutionibus orbi nl rr. cun] sunt dezvoltate de citre savanli $i de universitdti. oricate acumuliri irvizibjlc s-ar produce.di au suslinut ci natura nu face salturi.Dreptul iniemational. Liniile pagnice sunt intrelinutc de diplomali. Alegem un interval impLrs de cronologia specifici a diplomatice. intre modnrile de ife $i de viali. in care va rdmane secole. E o mi$care una$5 de innocu rilm de fuge infie 1600 $i 1700.Ialional". i statelor.r. istoria relaliilor diplomaliei inlrd intr-un figat nou. Liniile sunt indispensabile ice.are ili are Incepururile inainte de 1800. Dar o dati cu dcscoperirea Americii. Diplomalji le simt. rccand puterea pdturii delinea pArghiile de avans ale civilizaliei Sriinlifice.. llevoluiia ideilor care pregitesc revoluliile americana $i frane precedad de un secol de idei cunoscut sub tillul de epoca a inilor. burghezjei. s a produs revohlia $tiiDlific6. cu nunai 24 de aoi rnai este $i el produsul aceluia$i rdzboi de treizeci de ani.um in 1530. Ca orice sistem. dar regatele predomind in secolul male de ducate $i pincipale. Revolufia din Anglia de la 1688 situeazn deiv sediul de putere in Parlament. dupA ce i-au impozi meni nu spune ce fbrmA Dolitice are statul lrlerDru ar narhie sau republici. Diplonalie 287 Capitolul 5 De la reyolufia Stiin(ificn h Lumini (1650Prin Pacea de la WestJalia. Necolul telegrafului . a lui Copernic. Revolulia industri.a a III-a. Dar peni la acea datn lrei rcvolutii i zguduie structura nobiliara a srarelor. Anul 1648 este considerat anul de na$tere al si temaional. dupi Wesrfali ordinea inovatoare este Congresul de la Vicna din 1815. unul sub care este peryetuat $i oclionat insu$i statul component. Ei au manent ndscut in Ren4stere $j o pozilie mulr elevata. comerci carea de fonduri. iar in 1619 adaugd o lege privind perioadele de rotalie a planelelor' ln . funcliunea reprezentirii de suvenni la suverani.regal" pdn termenul nou. le discute hainte de ini. Evenimenrul urndtor dupi 1650. le inleleg. sti revolutie . inacceptabili pentru Biserice. persoane. Ele reprezint.. dar treptat de un sistem de state llafionale. constihrind adevtrrate ftacturi inlre epoci.i cdilor terate. Revolutia americani instaureazi in I coloniali$tilor englezi o repubhce constilulionali eliciente si ruic6i Revolutia fiancezi ir ocuie$te definitiv in toate intiile insliRrtijlor cuvand. in ia societililor. legi. in schimb. nlai convenlional ori pur demonstrativ. antemergirorul conceptual al sistemului intemalionai. dar dupi aceasti dati. cel internalional este in primul rand compusA din puncte $i linii. care mal lui Napoleon. pasrend insijillul regal PenNimbol $i arbitraj suprem. definite printr-o organizare adecvati $i care au autoridli. care pentru o indelungati perioadi devine nulr mai puti $i devastator decat rizboiul de 30 de ani. ce lua ca bazi lia biblici potrivit cereia soarele se invafie in jurul Pdmani. Cele mari surli intemalionale $i prjvesc toati lia umaDe. Ea furnizeazi energia pent r Luminilor. A doua in boi. Din Rena$lere se mo$tenise teoria heliocentrice. tehnice $i l). care nu este decat de doui feluri: paqnicd sau categoria picii inre toatc schinburile economice. de care e legate organic. cooperirile mulliple. rora soarele fiird sitoat in focarul unei elipse. monedi $i s[ang cetelenii sub drape]e.

Aqa cum Machiavelli fusese ciutat . spunea el. Princll)iile luj Newton aparlin numirului mic de operc care deschid drunuri pcntru secole. urmat de anatomia microt opici. un diplomat ce a\rea dupn 1600 o lenrili opricn ?n prin jurimant de erezie 9i ii pune cafrea la index. ceer ce Inrere\a vremii. cand la 1632 calileo anunla epoca friintei experimentale. Harvey descoperi circulalia sangslui: ir rlr: lNa o succesiune de evenimente paraleH !i independente de calenda- rul istoric al rdzboaielor. Descartes plin de team6. Ele sunt lbrmulate cu griji.ial. lui Hook li ltparfine cea mai scufiA lege a elasticitSlii in aceea$i perioada: (knsi. 1627) enunln lcgi in fizica gazelor. 1610. in ciuda obstacolelor. chd Dar noile iegi mecanice confirmau pe Copernic Si pe I< Sfantul Oficiu decretase la 1616: . care eta n cian impe. . Este cealaltd laruri a Stiinlei: pe lang6 modelul se (1600). p. $i lnterzie publicarea unei ca4i Stupizenia arr\cntelor contrare noilor descoperiri se vede in reaclia fali de iLrl petelor soarelui irtrepnns in Germania: .Ideea ce Soarele e imo centrul Universului e nebunA.netoda lluxiuniloi'. ce anunli opinii contrare doctrinei aris icc (in mod prudent atribuite unuia dh cei doi participatli la k)g). inccr_ sA inFleagd resorturile concomitenle ale intemcliunii violente fi interacliunii pa$nice a oameniior $ societiiilor' le incoroDarea secolului o face Newton. variind proportionai cu rddicina ei prccum si leeile milrurii proiecrilelor. t^imosul siu . mcdic si teolog. lcgand Roberl Boyle (n. considemt Marele Secol in domeniul ii civilizatiei. I€giie narurii sunt limbaj matematic $i nnmai a$a pot fi citite_ pe masuri ce canicii sunt descoperite in acest secol. care Dunmezeu l-a stabilit se fie un far al Universului. prinlii 9i (cel de la Oradea $i-a instalat un!l) voiau s6 aibd telescoi servatoare propdi. Insirumenlul cu care a revolulionat qtiinla rDecanicii a fosl calculul infinilezimal sau . ir mijlocul ce facilita calculul. cum sunl elementele lui Euclid sau OliSinea Veciitor t \ti Darwin. iar in mdtor. C. Cu4ile Si diplomalii lor sunt fascinaF... logaritmii (1614-1620r." AIi sanli $i gandjtori ai noii ere stiinlific€ ifi pierd viala Giordano combate scolastica $i aristotelismul $i e ars pe rug la Rotna. la p|aga. Denis Papin studjaze prcsiunea vaporilor.i permanentei 1604 Galileo formuleazi legea mi$cdrii unjform accelerate ( parcurs in cidere esle proporlional cu pitratul rimpului) $i pendulului (dunta oscilaliei ce nu depinde de amptirudine mase. catileo i un telescop mult superior celui folosil de olandezi. Cuericke exploreazi vidul. in lui Napier $i r acelaqi an cu aparila legilor lui Kepler. pe care diplomatul o reie$te intens. Centrala po5tali a comruger minorit Mersenne. nu muk duptr ilia primelor ziare: Academia dei Lincei la Roma c extinderea esie proporlionali cu fo4a). pentru a ranja Biserica.rlendfful secolului XVtr.Nu poate fi opinie gre$itd decat aceea care impune o murdirie in Ochiul Lumii.rblicand ia 1687 PltiloNophiae Principia. trind ti paftnrut universatirArii . alchimia p5$e$te spre rhinrie prin Boyle fi olandezi. ci de lungime. iar Ifonado da Vinci fusese numai pentru pictura sa.lea a III-u. este. il pedepse$te se rccite psalni in fiecare sApdmane timp de trei ani.de pir4i in secolul anterior deoarece c[nostea tratatul roman structie a fb(urilor militare. Acad6ic Royrle des Sciences in Franta (1666). de Ia Galileo la Hobbes. Regii.ti ai lui Jupitet faptul are fale ca Luna. care a pus mecanisrn mii inJnrscare. Torricelli inventeazA barometrxl. ln Florenja (1651). fusese deja ars la Genela de c6tre calvini$ti t553. filosotjc fals5 $i complet nd contHi Scriprlrrii Sfinte.Dralrg. protejat ratului Rudolf al IHea. acestea conlinand donatele obiectelor ceresti masuratre de astronom. Dar $i ideile lui calileo ci nurnai lentilele !ale.oneazd microscopul. pljn de nouteli Se lirDteazi academii $i se publicA reviste qtiinlifice. gi iari cum un impirat nefericjr in polidci i Tablele Rudolfiene (1627) in triinF. il aresteazd.288 JoLuriDe kend lunti Pa.. Existd o armoDie subiacentd fenomenelor al acestei lumi armonioase. descopcrd patru sateli. nlcini intrc savanti o licea neobositul pe toli savanlii prin corespondenli. ulmate la I 704 de T|atatul siu de optici. il pune sA se de- $i de natud matemadcA. Ireuwenhoeck 11632-1723) pe6ec!. a carei suprafal"a e dez\dluila faptul ctr Soarele are pete. ci $i pentru inovatijle sale rchnice ulice. Royal Society la bndra (1662)." De aceea. Dumnezeu este analogic drept un ceasomicar suprem. ca Si Kepler. Dumnezeu fiind supremul Sr cleator valora cat zece ambasadori. Diflotnalie 289 Kepler era asistent al asrronomuhi Tycho Brahe. Inchizilia il convoact.

Influenta sa asupra considerabili.rta lh00 u gasm . aurorul cirtji R€prlticd (157 Franta.ti...i mollenrrea l5'atA. DupA un hlr(rt cu Poa a... intitulate P/ircibotare potn' iit. Ele se dedau vechiului ioc de titi. merelie $i prestigiu in $coala franceza Francisc I line diplolia pentru sine.r iepotolite prin proiecle cale !i depi$sc puterile " De aici a lbst rcgim. Esie de renarcat ci ce au hiit haosul rizboiului vor si aibi conducirori puremici. Are cantonul Grizon soldali? Apare $i francez si-i recruteze. din care nu iosc mic.. Monresquieu (1689-1755 L'esryil des lois ..Si Du alragi vilc l)ennu s|atol t6u". se atri' c ligii de ia Cognac ce lega Frania cu aproape toate statel€ din ia in frunte cu Papa meritul de a fi practicat . in menoriile acestuia. gustandu-$i suveranirarca pe care o incorporeaze in su lur. derivata functiej drumului fiind chiar viteza ceea ce spusese calileo se concentra in fonnule simple: era derivata a doua.290 Jo.rli $i culturali in lrvant. {cel lcnelian. Politica devine obiecr atenr de ales in secolul XVIL Hobbes (1588-16?9). lrl al politicii. fird sA se scufunde periodic in abisi !rugerilor ii moftji? Intrebarca diplomalului nu e pur reroric6. nu infiinleaza o weme ambasade ca celelalte JAn' iDtahiri la ved. apare $i rezidenlul francez nngi singu{ul trimis european.lile sA nu reu$eascl si rezolve pr cle o complexitate mul! mai redusi. ilustreaziin modpatetic reclacteze. inghesuie ambasadori peste ambasadori ln Elvelia' d€ unde hrleresat sA angajeze trupe.balanla puterii".vreau si deduc fenomenele natudi prinrr-m fel de pornil din principii necanice") cu imense consecinte pentru nomie (Halley a prczis prin calcul revenirea cometei ce-i'i astizi numeie. {l. dar nu di structun de garantare a pbcii. scris: . Locke (1632 1't64). ia" er iti lrAie\ rolul errcerband rulontatea . aceaste mo$lenlre con(15E9-1610) ldeiie liiro ti experjerla chibzuitului Henri al lv-lca hri le sdsim in scricrile lui Sully. ii respunde acesta.Si cauli sA stabile$liura ostilitaparle: . Dupi 1526 trimite ambasadori peste tot. Dar stilul ei are preculsori. Peftru coryurile cere$ti.rte. iar mai tarziu prezenla unei pjanete lbst demonstrati pe aceeaji cale). apno liei statuh. ditorii au preluat tena. O diplomalie i$i de masura cand este Pusi ln ba unei politici externe dinamice. pentru ca mai apoi Risoun\ul nu I \orn nbtine dupi pacca de lr We. iarLr|minile traiesc sub fascinatia oDerei lui Din nou ne izbim de cele doui agende paralele ale i avansul frenetic al $tiiniei $i practicarea incApdFnate a razb Cum e posibil ca dispunand de minli capabile si dezlege m naturii $i materiei.ub lillul ab lisnului de drepi divin! intirit de harut suprem prin mo$tenire. cum ar fi solulionarea I pa9nici a unui conflicr. ln tr[ri de inovaliile impctuosului Francisc I. de/!aluind loal. Franla va avea o preponderel{! ro crci. iar in altd $i Lr. minislrul care a adminisiral in Ir rernarcabil economia. Timp de trei veacuri. dururiran decel ce rnrrevnzL!i in \cncrile lJi lean Bodin.4alia. Franla profite de bre$a anglo-spanioltr $i nrite ambasadori in Anglia... spectaculare. fire incuviintare papali. exprima forta prin masele co+urilor ti tantelor dintre ele. autorut l"dldrftal este pesimist (Iono rrmini lupus). Sub el.l. in speld Spania qi impara$l Cand regele An' . o lege si fiei universale. un rege al RenaSterii cel convingea pe konardo da si vini ia curtea sa.n lloarc. Mecanica cereascd era elaboratd (. examinarea sistemuiui creat este subiect de reflectie. conform careia cetelenii tiancezi nu sunt supu$i 0(o0ure. la 1795. in materie de inovalii. ii cere ajutor' N0 dispera. un cian al monarhismului telnperat. ci se aflA sub proteclia consulilorDJla lungile lup'e relit'ioase care umbresc diplomalra frrncez. proiectul unei peci eteme. a anunlat trdsatun persistente de ele_ tla. Drylonalie 291 Pozilia unui corp era dari de cunoa$terca poziliei $i a e supus. $coala francezi devine dominantd in secoiul XVll ilcena europeafld.ui pe sceha lunti Panea a III-a. Dar ceea ce realmente prefigureazI o snrLui distincti a diplomaliei franceze a fost dubla dispensare de Iiteriul solidarililii religioase prin stabilirea de alianle cu principii rmali ai Germaniei $i cu sultanui necredincios Lui Suleiman Mrgnificul. cu leclii pentru contemporani. Noua institulie este aceea a ca_ legilor Iilulaliilor. Francisc. Ecaterjna de AmgoD' lui Carol al Vlea. cu regele Angliei. sub Regele Soare (Louis al XIVlea sau Louis le care domne$leiDtre 1643 $i 1715.zi $i noapte calul meu e in$euat 9i rrhia e la bnu". I. in care se obline de la aceasta faimoasa extrateritoliillit. inspir5 pe Voltaire. ici Henric al Vm-lea iti ptuise$te sotia. afla! in inchisoarea spanioli. ln un grup de stale se aliniazi pentru limitarea puterilor ce pot ni o ameninfare.i analizeazi grandoafea $i decadenta I Roman. societ. Starele eljberale de inveligul superior inperiai sau papal.

r cri Dintr-o_dati. Mai ales ci a spus in Testamentul stu cA matene cle stat cine are puterea are $i dreptul.pAcii" exprcsia . atrn rea scopunlor pe care qi le-a propus esle un test. mediaziln numele teselui francl inlre francezi Si prjnNl de Orania. consulii de atunci raportand la Ministerul Finanlelof ti Come4ului' Amiralitale ca ti Iar in ce prive$te gmdul de devotament al inallilor diplorl1ali csle de amintit o inamplare pulin obi9nui6. ceea ce a Dus aliante cu olandezii. cu Fotestanlii djn Gemania' cu rrd de Saxa qi alitura{ea deteminanta pentnr relansarea rAz_ r o opinie publica favorabile politicii ul polilic de popularizare sale El utilizeazA pam_ Mazarin. da). un a-rmisliliu. aqa cum se Relaliile economice erau tratate in acelasi Strasbourg-ului. . factorul crediDlei in retaliite dinFe atare $j_a pii rolul prioritar pe care i-l rezervase intregul sistem medievai. . franceza devjne limba cancelariilor' limba ' .ea sa.'. Richelieu aju. in 1835.armistiliu de lunq. rezuma un consijier ifrperial gAnd lui Ferdirand al Il-lea_ Filosofii sau diplomalii put*t it . A remas insi ca un caz de autosacrificiu inpus prestigiul po diDlomadcA prjn excelen{i. setl Dei e$se stdtuds. Daca Fian vendrca tot ceea ce ia apartinut vreodata. in rizboiul de treizeci de ani.botarclor naturale. lncearctr dna cu_ sliruinF prietenia principilor protesland germani.. dar It esr era oare Rinul? Richeiieu. larea lDirit de Colbea.czinra busola dipl nei \rle: . Peformanreie sale in Rezboi l de treizeci de ani sunt de gur Dn exemplu_ lului de 30 de ani de Suedia. dar pericolul exisra pentru cA. Richelieu Inlroduce uei cuvinr care rcp. it rirl sau biserice. iar ministrul de exteme frzmcez Torey se ofera sA indeplirrca-sca misiunea. i4r cine este slab nlai cu greurare incearca se nu fie vinov.ii burgunde $i a celor $apte care vofueau unele france/a. e chemat in lta ln 1639 $i fdcut cardinal in 1641. fmncezii sunt nevoili oear. in cazul Pirineij erau un r6spun. \4arii de Medrci. credeq .penlru re Spania..din p6cate. eliberati de considerente ideologice. regii Frantei au o vanitate care este nui pentru Franla decat toati ura strdmosiloi. lung... neurralizea/: marea nobilime si !ea-zA.rrlegiara. La rord' complica din cauza mosteni.r in ochii rnajo. Richelie introduce o di_ nratie DrofesionaH caracterizati de continuitate qi de obiective teme.292 Jocun pe scend tunii 293 construita a$a-zisa teorie a . ddr ambele palii nu accep motive politice $i de prestigiu termenul de . Devenir prim-minisrru ln 1624. Medi..'. clsim la Henri practica veche ln legiturile cu Poarta OtomanA 0a 1604 n privilegiile obtinute in secolul anterior de Franla). La vest Allanticul. panl la icarea punctelor de interes 9i a celor ce trebuie evitate Came' lcle cle reuniuni sunt birouri de analiza a lemeiurilor pentru obfiintampld ilt ane_ ncrea de tedlorii pe cale diplomatice. Kissinger scrie ce dace .. i se pregrtea 'dosarul" problemelor. ambasador strlin. Un diplomal fr vremea lui Henri al IVJea. in spre HaLrsbLIgr. Slujltorii ei sunt oameni de mesene Franla are un lnister de Exteme din 1626. doctrinare sau nlimentale. r elariv clar penDu sud Si.c. Un an mai 6rziu deviDe al Consiliului de RegenJ6. cire Feia titlul ti rolul lui Richelieu."Llre insd pe Richelieu. care vedea in diplomalie o alma prelioas' penlru h ir'rteresele comerciale din kvant. allele flamaDda. Situalia era prea grea pentru ambasadorul de la l'laea. pfotecroa. Ea ramane pentru mull timp intr-o ln RomiriJ pinh in lq24 relegramele a'llba'c z'iie or. )cotu tranceze e iluskara de un exemplu. Cunosc6rd inftangen sa din partea coatiliei spaniole 9i austriece. Richelieu si fie reamintit ca una din cele mai inllueote figuri ale istoriei n deme".raison d eut . ci bumneTeu Bpuum luunl. utilizat in locul .pace. Esre condus e\clusiv dupa jce. care fiind umilitoare ii va v5lama ireouperabil pe$onal. \u lu Jecizi rizborul..ge secrehr de sl 1616. Richelieu inlelege rmponanla de a llichelieu a reluat calea antispanioli $i antiaustriaca.in evaiuarea unrn om de stat. ceea ce era rmpotriva \traregier tui Richelieu. la moatea lui Iruis al XII-lea ti propagandd.ura $i ostilitatree nilor ar fi provocaut.irAFi mii". o poliricl de zare a aulofiLarit de qtal.h'l|lor arrtprotrrLrr mrnr'rcr er. durat!'f:' Itand un acord care a dus la na$terea TArilor de Jos: Numele relinule in isroria Europei $i a diplomatiei sunt alC din€lilor Richelieu ti Mazarin. duc.panidul huphenol..ru reda(la e In limbr fiance'/a in aceeagi perioatli.

Pe plan teoretic. doNle$te din 1625 fari sA lini seama de |ulament. a nurcal o invariantd istoricn in relaliile xLl!e\ilJre_cu I rrntr. Rizboiul de 100 de ani. Razboiul Ligii de la Augsburg se temil Pacea de la Ry. Cand hvincibilc Armada.rticA raLa de on. l)c$i in matene de legituri diplomatice. as(encrLnea ei mlera cu panLr coboraroife a Ffanlei.. Diplo'nalie 295 Cu to^i16 gloria pe carc o emandu pdlarul de la Vef. pe care rostirea cuvanului rr]r:r€r. de pildi aljanlele. 1640-1653) qc impune prin. judst italian stabilit in AnIt De legatiottibus .pe.se$te liune de stat" veritabiti este anularea Edictulu.ompete{i Cromwell. glia adopd cu interziere normele rafinate ale diplomaliei fiani0. adrce rivalitatea cu Spmia de multe ori pe ul p1an. se vede confruntati clr du$manii ei.rllj\e drre entd.tos. af tr arins. Ma/!nn a rtrur-o Si probabil cA fiino rurorele nor i-a inocular-o..c prorc(r unrtical oricc (reforma. in t5: PanA ia l6OC. lacob I (James 1) produce ca rege uniunea personah a Scoliei ll Angliei. ea Inipo a. re.flamenl lunrcs t persecuta pe puritani.. ceremonial $i protocol. literatuta cu Shakespeare. F-ranla un nou cxod al hughenolilor Sj o inamicilie crescuii a lio niscuti lot din insuldritate. de carc cdrdinrtii probabr' nu . hcob al lea produce asenenca proteste . statura Angliei 'lcr.(Th IarA d( tumultuoa\r \cen. in acesl an. ani conflrplul de.este rizboiul cu Otanda (1667-166b). Insularitarea Angliei a addugat f6li indoiati cateva 'pecilice in ponjerLJ . Dupn Elisabeta. csle distr si in 1588. abia in cel concurenu Angliei \e Iace \imrira din ptin.ut rmleu rrind p. ufl cul suars de avanlaje $i costuri.. Stuarlii scolieni La 1603.wick { togT).uraj ri fr-. dr\Llru ensleTr Daci sccolul XVII esre aceta al Frantei.r funnaL rrupe proprir.. dar t$i -1672 du$mxnia generala..t.I 294 Joturi pe scena tutnit Partea a l-a. lntar .ru poliric Si diptomdtrc ldeea ca tara tor .. cotitura o face la lntreteiere de secole. Anglia se afla in urma Franrei $i econonricesre depatiii de Tarile de .ai es. In care lrepldt . in prjmul riind Spania Dar o noua ilor. porni pun:al pe leme dmastice $i de contrci al tedtoriilor rormande brctone (1337-1453). Dupi 1660. de pe contjneD. Sruartji revin prin Cafol Nl II lca (pani in 1685) Este cel care rupe rradilia Si se aliazi cu Lc'ujs al Xlvlea inpotriva olandezilor' $i in sliNii.o pnrra prFrroa\a mo lrt. nu e in r si ie expljciteze.rce de lirerdlur.Nimic in exisrcnta rimpurie a Brimniei lasi sd se prevada gr?ndoarea pe care avea si o atfugi. Nu depane de washington. rizboaiele. regelui.boiut pagubjror de Spanrer care trne lreispreTece'ar (e lermin. E prinrul tege al Europcj u re-$i pierde capul in revolulic. Razbojul civil line pane in 1649. intr_o mare de argint. flota spaniole a lui Filip al I.Cronwell devjne lord-protector al l(cpublicii Si o conduce debarasandu-se $i el de Parlament pe care lL inlocuie$te cu n Consiliu restrens.Jnr ralboaiele punale tara folo\ rc! mul. la li5 apare canea lui Albetico Gentiii. pomit de la faptul cd un ambasador sPaniol. Prdamentul (care va fi numit .nul aadi. In 1714. utlir. a anelor $i iol bilanrul polilic dt Regelui Soarc nu e prin nrmic remarc ercn ne aJung ca sd ne intrebem dac6 ei a inFles Richelieu. mai depane. care-i insPiri vocalia de putere linrnte a mAr or. . care ob[ne Fla produce coalizarea Olandei cu Suedia Angtia_ Rdzboiul $i intre $i 1679. iimp de trei ani. ca aliat secuftlar dL$rrranilor $i rivalilor Franlei. de la Nantd 1685.. conlinand lndrunfiri pendiplomali.parlamentul cel luDg"..(shale. eurcpel)nr rau aelerminar \: c.. N.. Unei tensiuni pemanente religioasc intre regii catolici ll Anglia refornute i se adaugi ceada hlre rege $i P. $iinla cu Droon). unde stabllc$c colo i incepand cu 1607. rc\ritUr. pani in 1&0.pear. conflictul izbucneste din plin. Franla obline Franche-Comt6. ti care a pro. un alt Stuart.ita.-. Trepta.ratiune de \tat ar fr pfe\upus o rnafirii rational! canrarue reattsti a cifcum\lanlelor si a )anselor de reu. Este un tratat despre drepturilc ti indatoririle rulay) Aproape axiomatic se adaugd la lnceput.i nilF tle care oetrnea rI| Frdnla. unul pe connnentul european lhLrl in competilia penm celelalte continente. Mai mu]te rlri apar dupd aceaste dati in Anglia.. vizitam l[ Jarncstown unul din primele lor forturiCarol I. dinastia Tudorilor. sub regina Elisabeta ) in aceste doui jocuri de putere. uJor confundabil cu o dorinti sau o ambilie. Dar muri\e in tbOl )t n_a avut cjne sd-l ia<c.e. A doua imprejurare in care nu se reg. care iau calea Americii. ter_ [a! c decapitarea acesteia de citre tegina Elisabeta. atit de bogat[ in schin$nri nrloi de ja noro iie. a participat la complotul in favoarea Manei Stuat. cand (lronwell ia puterea Si Carol I e dec|lpitat.. inllorirca S(otri cla. Moarc in 1658.

. in special SUA $i Anglia..{iul. scria Andr6 Maurois ill lNlond Angliei. Se citam mesajul reginei Ana catre parlament ln | 7 | 2. dar retizat $i aplicat. sn iimiteze influenta francezA in Olanda. aproape doui decenii. neadmi. surd sau explicit.rind sn fie irecut dupl amba franc€z. insuleie din c tr supremalia in Indii. figura principala a politicii exreme a Angliei a fosr Wiliam . Franla ar putea sa. istoricii adepti ai principiului etic vor se' teze folosirea acestui principiu de cefe madle puten nvantajelor ce se obtineau pentru urmdrirea obiectivului principat. de necorceput cu al.ti an Un subiect ii rpropia: proiectul lui Gondomar ca clsitoreasci cu fata regelui Spaniei. prin esenta ei ti care putea sA I'nri pelfidi.Cu bitecuvantarea lui Dumnezeu" ea dosA nstaureze un real echilibru de fo4e in Europa. $i pe rnentul americaD obline teritorii confolate de francezi.easc. in (lcschizitorilor de drun stau acunr comercianrii Si asociali (1701-1714). un Richelieu al ADgliei. omul cu baianta inceatcd sA izoleze lu. Un autof din secolul XVII. Fera ca ea si fie dizolvati. Diplowlie 29'/ Drin incercArile de recatolicizare fi absolutismul siu falig' i i688 are loc.oastre. Fntru .$i asigure dominalia Spaniei $i voarea celui mai putemic. william lnlre Spania qi fl imagi. pana in ..locLri pe scena l nii Partea 9llt a. riu ca ace$iia sA-$i iroseasci astfel banii iit D. inrr-ade!ar. Resimul Stua{ilor a fost cunoscul pentru conrplia sa lntl cinev. In prinele cuceriri coloniale.b. rprodpe in col se dezbate in Arglia. l$i hrge trupele din lnrena. . ca $i a bazelol unei societe. l)upi pacea care se incheie la Urrecht (1712) 9i apoi Tratatul de l{:Lstadt. Prima esre folosirea integrali a unei r Llc diplomali liberi $i cu mijloace financiare li. dupe ( acesl principiu.Politici mobilA. afiflnand coltat in prinul rtud pentru ele a fost asislenF Erilor b! ri. diplomalii au fbsl surctasali hr8rlri paraleli dc nisionari. tot in denlui Frarlei.a vrut sa dczvaluie regelui secretul ce spanjolii pl'td consilierii $i diplomalii sii Dar regele nu a adlat indignarei spunand cA nu . sA starneascA apoi pe tDrci $i pe suedezi impol{usiei.rer al Anglieicare re la\a pictgl minri o brlanra In algerelc careia 'e anau Franlx $i S cealalta o greutate ce urma si cadi de paftea declst de lui Henric al Vm lea i se atribuie dictonul c i d. chiar inconstant. Ea exprimd ingrijorarea ci in rizboiul de succesiune al SpaAmericij Latine. extinderea coloniilor devine tema e . l{ intretiierea cu secolul XIX.a mai putemici ce r. in timp ce Anglia ia cibraltarul. Simqindu_se influent.296 .Pand la rdzboaiele mpoteoniene si l8rcsul de la Viena. problema t libertitilor.l/ie gula fiilrd ca cel pe care il sprijini sa poati avansa' Woisey. dar care reugi de la inceput". Gondomar declan$a-se conflictel ciiere qi ptotocoi.ti emanclpate' teorellc rate de Hobbes $i Locke.Prinlr-o rcmarcabili abilitate in exercitarea rolului de lltor. Anglia i$i continua o ascensiune consrant5 :icnli. si iftA. iar prevenirea unei astfel de uniuni stitea la baza cu Franla.. ce ftebuia si anumite alianle nedorile ale Angliei pe coniinent Arhba! ii stimula doriniele $optea cuvinle lmpotriva Parlamerlului' si ii mai $i lua ha4i $i documente secrete Englezii nu se prea tare gtiind pedect ce comunici Gondomar la. $c urnirea astfel nu numai irfluenfarea unui joc de putere in defa- irn alegerea aljalilor de pe continent este cantdrita $i ln lumina ti shbirea unui concurent in lupta colonii. arbitru sau aliat. sau cer6nd sa nu fie irvitat cet olandez: Cu Gond gele pefiecea ore lungi de disculii. iar dupi aceea preia rolul proeminent al dominaiiei in &colul XIX. cintand o alianti cu Rusia. care i$i formeazi primul imcolonial: aproape intreaga Americt de Nord.ia desci " "p.revolufia glorioasn" 9i ln 1689 Parlamentul i$i \uprematia prin Bill of Rrghl. se impace cu Austna penhx combaterea ideilor revolulionare pe conri'Icrcnul alianlelor pentru sdvilirea lui Napoieon a fost pregi lrecasL strategie englezi tenace $i aproape prestidigitatoare. in Europa Franta pierde reritorii faF de Habsburgi.Madd ambasadorul englez oblinea acolo depc$ele lld $i le Diptomalia continentah a Angliei e legati de balanla zilele.r"r"" iala pe Henfic al VII. pot fi neglijate doua note caracreristice derivare din potitica I loionialista a Angliei. Prusia.ea Angliei ca limba a balanlei i" lii* Din ljmpul lui William al III-lea djn casa de dupi l6118.esareasca e\pedrlii imrloFiva \a tn curlea lui James [' iorut spaniot Conaomar reuti'e sa stahileascd rela!ii de aI regele. il caracteriza. Acest )i se termind in favoarea Angliei.

dacii n-a.lnia Azovului. pc fostul domn al Mol_ |vri. care ciura ali . iar el o cearta. cnenzul Moscovei. pati de fugi. devenit mare (1547). I-a 1561 s-a infiinlat un Departament al solilor. Milescu moare la 1708l. A a\. uluitoarei ploare Si rapiditate. pe carel nume e consilier penlru penhu alaceri orientale. in mai 1676. s au purtal xrlii protocolare.ctru cel Mare trinitc pe elevul lui Milescu. Luni intregi. Petru cel Mare cere condamrLtl la moarle a celor care au adus jigniri Rusiei Parlanrentul hrir|nic promulgli o lege a imunililii diplomatice. autorul celei poflante operc de modemizare a societilii ruse$ti.ochii intregii Rusii Mari'l menirea de . Dimitrie Canternir. Acesta nu ir di ceremonialului prin care se urmdrc$te giului lui lvan al Ivlea (cel Groaznic). Ceiitoria in Occideni o intreprii lrimis al fostului domnitor Cheorghe $tefan.'ut schimb de soli cu maniei. grei(rsia JiI Con\ranrinopol. Matveev fiul. Numirea moldoveanului Nicolae Milescu la lilor ia 1671 arurci lumini asupra dimensiunii regionale al maliei $i a solidaritAlii oftodoxe in acea vremc. Misiunea e dec neindu111: fricliuni la fronliere. care Stia latina $i grcaca.. cu regim de extfatedtorialjtate. dar $i pagini fasci rtc de obseNalii $i comenlarji asupra unei lumi pulin cunoscute Nl nurisc $i Matveev era iD dizgralie. Berlin.r al tl il: rn lar pe cheiuri.A rlsloi. fi plrtut disc ta cu l blema libcrului arbitru . Englezii i$i l I scana de eroare. Diplomalia se constituise mai demult. la Pekin. iar in iulie loc primirea. !ar5ln care Petru Mare iSi va crea viziland-o inaginea prin care l-a cunoscut Eu_ lur D trimis cu o tllisiune specialb la impAratul Chinei. panA fi suita sa se disociazd de pozi lui.rrunilc l0r M. Trimis intr o nrisiune care contrazicea vedeij se retrage la o manistire.r 'pera sj pi rcdobandedsca putut imprieleni el cu un ambasador al Fianlei legar de jansenisti de la Pon Royal. dar Matveev nu vrea si !j!ie de scuze.i a predcslinirii dac: ccrcurile i ale nu I af fi privit ca om de litere $i filosof? in vars6 de 35 luJrer/a . bun diplomat $i abil srrateg ( neau . In iopol trimile ambasadori strilucili ca Ukainlev $i P. lite de clinezi biruri etc. ca nrul anrbasador permanent al Rusiei in Olanda.. Se ilconjoare de mari oameni de cultur?l I-a 1711 pdmeFte rlru o curlca sa. Milescu e acuzat de ma_ $i abateri. E arestat pentru presupuse datorii neplatite. Va$ovia. cand elevii sii devin iDflui. Ajunge dupi un an. collvcrsand cu mariD. Trei ]ucriri voluminoase ale lui Milescu: Descrierea Chinei c]'tfltLtul de cdldtorie..M. Rapa ul oJici\l [d nu numai infornalii precise. oltul decat al treilea lmpirat din dinastia manciuriana Tsing 1722). e rerbililat. he4i $i sate.uti pe tcena tunlii . unde se produce un incident diploma ubiri Si de iahtul oferit de rcgini.298 Io. E. in 1695 Peru cel Marc il folosctte ca inle$ret in lrp. {:lar sub noul lar Fedorov. era foartc cultivar Si vizitase I (Stockholm. care a unificat reqatul si s-ai complel de mongoli.a llrgi statul in toate direcliile. prima de acest llcalerina a ll-r perfeclioneaze sistemul diplomalic al lui Petru rfl Mair $i ajutala de sfetnici $i arnbdsadori ca Panin.ub rn{ru. al m lea. Dlplomalia dusi in timpul lui Pctru cel rc poarli pecctea personalitelii sale dinamice $i inovatoare. schimb de darud. stabileqte relatii diplomatrce cu siate euroEene si asiatice. Patri semnaleaza pc nelericitul moldovcan. candidat la donxrie. Orlov ti l( gmv.runul Cum polrira Ponri .le cr tr cJIr in /ilele prim-ni shx ar cere specjati$ti de la BruxeUts. Paris) $i sludiase la. Nu se put( comandarc mai potrivi|a.. Stettin.L Di\lonalie 299 ile special fomate in acest scop. Il urmeazi un om de aceeati atenlie se A. Matveev e 0r ra $tiinlei $i educaliei 9i rlrrl ambasador ]a Londra. autor Istoriei Imperiului Otoman Si ^I ru bru al academiei djn Berlin. care obtire ie$irca la Baltici Si incepe cucerirea Un personaj cultivat. Paftea a ltl-.rrii fi ficard planuri floti puiemici. tondara h 160n. pentru a imp6ca obiceiuri $i pretenlii exotbrl0 ale gazdelor (ingenunchere.) cu denmitatea tarului. Matveev. Tarul Alexei .Richelieu al Rusiei") este la 1667 A-L.lescu nraterie de protocol. de des_ tfn din legislalia internd a vrelnei lin- . O audjenli pe care $i ar fi dorilo mulli dimli in Europa: un han in jill impiritesc in sala cu 300 de ]nan[i cu pene de piun. suspiciuni reciproce. la voievozii de pe Naun. Ordin-N care considerA Departamentul ca . cum este Compania Bt InJiilor Onenrale. de a apAra in toate !5rilc".i patriarhului de la Constantinopol si-i recomaDde pentru exleme oameni instruiti si cunoscitori de limbi sirijne.S.rl\ee\ ir e proren. Intrarea Rusiei in politica mare a Europei se ptoduce ceputul secolului XVm cu Petru cel Mare.

adevaratul ptuinte al care a acompaniat ln secolul urmAtor toate acliunile nancipaloare ale Luminilor' Enciclopedia FrancezA a apArut ln 1?51.a acum ii leoriile \oc ale lr polilice Dzci ecomia polfticA se conturase sub Regele Soare (teoria mercantilisti pe agriculturi qi intervenlie slatali este atribuitd doctorului r lcsnay. c pondenla furatE. Toate cl incoronare i$i scriau coresponden(a.. reo€anizeazd lnvxfime ul primar o riu din Rusia in 176J.despolii tuminali.. e1 putend reprezenta pent secoiul Luminilor ce a li)s1 Machiavellj penhu Rena$lere 9i Grotius pentru sccolul XVI[.suverani lumini$ti.in care se stabilegre principiul trecerii iibere $i rite a \ a\elor rurcettr $i rucesn la Marea Neagra. in 1772. manifestand o formd bhndd. Curierii sunr jefuili. Spinoza $i P fendorf (in donenjul juridic) sunt considerali precursori Hume $i Locke sunt $liilpi. a continuat in secolul XVII in toate domeniile. intrat in istorie sub de . a despotismului. DacA ar fi si alegem dirtre diplomali un simbol al epocii. dar Grotius. Diplonalk 3O1 Potemkin ii continue strategia. Ecaterina a Rusiei (1762-1796) este o bune legfturA lnl mul absoJuri\l al EDropei Si noile curenle de gand. e1 este conside t un Dfecursor al Revolutiei.o\rl Lai. despolii tuninali nu decidA . Trianorui de la paris Ermitage ul de la Petersburg. La cunea Frinei iftahim maticieni ca elvelianul Euler $i enciclopeditti francezi ca Intreline. tait!?. Iezuilii.. Repercusiunile asupra relaliilor intemaljonale $i ale diplomaliei ru fost considerabile.'.filosofii" satl . incd din 1714j laire. gencroase $i optimistA a credinlei il Fiinla Suprem[. iDtriga 9i badi paEunseseri in retatiile dintre I Limbajul pe care ti I insu$eau .. Era anticlerical l6ri rezerve lacraser I'infame!)-ktoi. in Geffnnia se numiri hibniz. cu lruis at XIV{ea. crlu i/gonili in secolul X\uldin ranle I rrropei Ca Si revolulia ttiinlifici. cdfl ea impanAfea aspiralia tuluror 5uveranttor de a deveni . sub Louis XV tea ur alt minisiru. pana $i turcii $i scriau in francezA documentele.embite spunea lui Diderot cd e u$or penrru el si scrie pe hnnie. cunoscut 9i tradus in toate l0lFrile continentutui. Mendelssohn. Dupi modelul Mariei impAr6teasa Auslriei. Conducea o revisra polemica. ca $i Frederic al Il-lea al prusiei. pe timpul ei se semneaze mal pulin negociati din istorie (patru ore) de la Kuciuk (drumul spre Constantinopol devine deschis pentru se$ti). rezuma liberalismul enunFnd fi d Alemben. kssing. cercclatorii s au grupal in j francezr. Turgot. varful de lance al extremismului catolic. r(rm moLJ rra a erpeo electrice Si a colecliiior din dorneniul triinlelor nalurii. fire a mai numi pe ilu$rrii ilaljeni $i spanioli $i numeroa$cle curente de enuncipare prin cunoa$tere ti cultur5.c. pe cdj trebrie sA scrie pe pielea oamenilor. respectat pentru perseverenta sa lupt6 contra lkaniei. Enciciopedistii erau in majoritatea lor detr. cum ar fi Curcntul Latinist din Transilvaria. dar $i in public. filosof. romancier. nu o va impiedica pe Ecarerina'i priine revoltele Lamnilor aflxli rn conditii nx. Diplomatul Luminilor se distinge prin enciclopedism $i pdn increderea in capacitatea ralionamentulDi de a $usline interacliunea pa$nica a popo. . Cot!fiied Wilhelm l-eibniz (1646-1716) cste unul din candidatii cei n i potrivili. Dt Descartes fusese filosoful european prin excelerli prin a sa todt' a ideilor simple ti clare. Ei constituiau aoel cerc al Luminilor. corespondentd n care in\pi. scoasa de D'Alembet Diderot $i avand colaboraiori pe Voltaire..300 Jocuri pe sceM lumii _ lti Parrea a IIl-a. Pru(ra ri ALrqrria' imninirca poloniei. Luminile nu au cunoscut frontiere i0ti.e cere Dt societatea. Esenla lui consti in pdmordialitatea ratiunii. Redacinile [ ]e merg pana la Refomi. Ipocrizja era la ordirca zi se reflecta $i in conduira diplomalilor. autolul influentului Tablou economic la i758). Montesquieu 9i . deveniti limba oficiaH a Europei.lerder. Cu colecljile ei deruile lui touis al acesta mlrea t€ Cabinet du Roi. l. in taire Impiratul Ausiriei semneazA pentru priDa oare un tarat inl iianceza.scz lriqcarea pietista.enciclopedi$tii" secolului voltaire este depate cel mai popular dintre ei. Cu lel au stabilit o coalilie triplA ce va combare Revolutia sub Napoleon va constirui nuoleul Slintei Aliante_ FaDtul cA i la titlul de suveran luminat.. a intoleranlei. Droducand voare rard in lumea adslocraticb. em cel a rentului Luminilor. la Rasradr. Daci atracria o concliluiau telescoapele. pa\sct. in l17o aparc^ E eu a:upta iei ndtiunilor aI scollanlJ lui Adam Smith. in timp ce cre$tinismul lua fome populale ca $ccolul Luminilor se mai nume$le $i Atrlldrrng ( Dnlightenment ir' cngleze).Rusia. chiar Si cea privala.felor. p. Acesrea erau urm:fea revoluliei gtiinlifice.

." ..n p'un.il.ili" i.-" i-"' 'a stu'rreze limba mondiata I umanitadi a tl.]l:.^.. un'"r'"ta "r' sa. :l:".^i" r""i'.. l*-$**$t*'*.. ..':1...r ..erpediLii *"I1' i"""t" p" Capitolul6 Imperii $ natiunr i il"".' Tij'il':'*': :l:.il.r. rege toncepre si * chimzi.i......H5"H ".lr**** ... t"l $.:.t"*- n^" a.'' ili"ll'lJ'li' '. '.P::1 :_:..'. 1...1ffi l:i:l:j i:"xT: Hlii"l'..li rli'i.:"1.1$'1ffi $.o^'J1:e. ii*'."d..lll.nnui* ^'".nse pc inlil:1". el e magi'rral ca matemalician n i i *i' t ...'n'":....i' o'"rectul Lrner. i.*'''."" .'.i..r...":.r.^-"-" '' arrtiotomane r i"l"t"i'. . p'*iT:':.JiJunirore :::l nu numur cuvinrere ' d/' c'"' jT''- l::: U.'"' :t "" I "L"il:::?":::"li i] cu nu .1:..' l iJ.i ::ff . ewr on '..fi * aiunge t"".fii]i:':.'..**m*#+*rffi nnffi[t*t**lw r$$*tru*****ffi :"i'""1::ii".lt: a Ia ducele -de Bruns wick APoi au to'r " :J"::.."" .one ii.il:.:.ii" i""u.'| ... a.302 rcilculul in[inilei Polihr(Ior.:i 5rudiile la LerpTig rr le4a ..11"'.:l[...]|Ji."I"'$t:..u bibliotecar . r" *t1 casa lur e reconsrrtririi .1":'li:'.

intervenliile militare. Theodore Roosevetr cagdge ategerite din 1904 cu poza sa osti$easd. nu era in ochii autorilor decat o legiiimtr scoatere a contineDtului sudic din aria bantuite de rezboaiele $i do_ nri rrria curopenilor colonialitri )i rmperiali$ri. posesiunea de colonii. unde consrari cu rristele ci in uitimelor zile ale regalitdtii el . cLr rilboiul de i denli. delbJlerile ri Jucumentcle reroluUer. _or)islul )c. conducard in frunlea trupelor o sarie .. SUA respecta principiul neintervenliei. spunea pareric Adams. toate erau condan scnenle. utilizarea forlei. iar deasupra lui sri o autoritate predominant arislocratice. Rezultarul esre ti el uimitor. tionanentul corect. durabilS a Amerjcii musculare. Deci dupa revol|Le nobilul di\pare cu Je. pand a7i. cu pre$edintele Theodore Roosevelt. Astfel Franla era o aliatd a Americii prin fo4a preiurifilor.. IDtreg secolul unnetor. e teristicile sistemului eurcpean. Jeiler\on dc\rne patru ani ministru la Paris. impreuni cu neirlgridita libertate de a al€ge $i practica o rcligie. Tureia SUA asupra Amerjcii Latine. care la independenJi llu ocupasefi decat un liagment min$cul din suprafala de astazi. ca yi locuirorii Aterrei. e ministru la londra in acela$i an.Vestului Silbatic'. 1144 1748.0 \rngurt idee mina abordarea politicii externe: moralitarea de sorginre religii carc cuprindea frdtia oamenilor. cucerire teritorii sriine. fie prin destrdmarea inlui Spaniol ti in mod exceptional printr-un razboi cu Mexi- Amcricii fala de Franla $i Anglia. ci cerea doar respect $i toleranfl mutuald. proprietdri de sclavi. primar Inu o cunsrirude nrrcrrc ne. ln Treplat insi. hsre unul dtn paradoxunte aci. diplomaful este flancat pretutin(leni de nobil. apare o noua rcndin{. dar siatul devine laic. viitorul pre$edinte.le cdvaleiie pentru eliberurca Cubei de sub spanioli. hF de lo. l'151-1769) pe te americanpenrru lfnloirr . In ceea ce pri!e$te preorul. La I898. numeroasele referinte la cultura andci. as0uns6 in doctrina Monroe. John Adams. cu binecuvanhrea 5i rugnci .. ta \farril. Sratele Unite ale Americii./i. sub tirlul eliberirii popoarelor de subju8ul colo.rar \i-a afiilal rellI\i. Dar nici tatea cu cei ce lupt. Guam). e. s-au m. 305 juridice sunt insi impresionante.l fizboiului. pentru drepturi inaljenabile ru infrangea cipiul neintervenliei sa! cel al nerecurgcrii Ia fofte_ Pesre tot fluturi stindardul libeftAlii fi independenrei.lI reali\re. Amcrica jeffersonianA adopti o soluiie magistrald: societatea rimane religioasa.ulon a." fegul trib dip]omatic". Soldatul va ocupa de acum inainte un loc de fmnte aldturj (le diplomat $i uneori va ie$i in fa!. Multiplicjratea bisericilor rcibrmate ti a altor culte nu ldsa lo€ pentru dominalie sau amestec in treburile siatului. dreptul lor natural la libefiare $i bunastare. In America nu exista aristocratie.. s-a Drcdus Drin c\rerminarea indienilor. ca putere aflati in rizboi cr du$nanul comun A $i ca furnizoare de ajutor nrilitar in arme \si soldati. va fi $i inima Americii. in cAularea uror mon$tri ce buie distrusi.AvarS e. Cucerirea .ie aDtrcdre r ton€r (Louisiana de la francezi $i Alaska de ia ro$i). Lr sfar$itul secolului insi.104 ' Jocuri pe sLena lunii Pa.era cel nrai de jos $i obscur di 0le- linii rnari nerecurgerea la fo4a a fosr inilial respectatd. salvarea lor dc opresiuDe $i natie. alil balanta de putere.nl fie prin cumperarca de rcriloiii oul pentru Texas.Dar ea nu va merge in !tui siriine.e. iitlurile robrhare revenind ooar ddmini\tratorilof engte. care ar rrebui se se macine intle Dispare gustul aliantei $i apare diiema echilibruluj de putere. Revolulir amencan. in borator s au conturat tendinlele durabile alc politicii ext lbmarea curentelor de gandire caracterizate de o Drare rezili in pnmut rand. noui. Recurgerea la rdzboi. 1'7D2-11 15. principiile iniliale au fost puse Ia incercdri $i irli ferit amendiri. redus la o fasie de pe (oasla Arlanricului. dar ea incepe inainte de oblinerea victorjei finale prin rarea aclelor fundamenteie de c:itie Consresul de la Phil S-ar pfuea cA aceaste adunare de femieri tenaci $i religio$i ince ezitau in alegerea limbii oficialc lntre engleze Sj era ia curent cu gandirea vremii $i in pas cu secolul Luminilor. claritatea ideilor ce se adAuga unui spirit tic. Cind mai Jefterson vine in tsianla. de Injruire i\cusiril 5r .tor lupralori penrru libefta(i.lea a III-a. care erau in acelari ump. Trei pirinli fondatori ai SUA astlel $i bazele diplomaliei amedcane. America se implica ?n dezmembrarea totale a Imperiului Spaniol. Diplonati.chir-brt.ial. in 1785. se indepirteazi de senrimentele caldd lui Fiarklin frF de aceasti larn $i propune o distanlare . h scrieriie fil boaie (1689-l697.In iradilja diplomaliei americane. Theodore Roosevelt esre oro r. preot Si soldat.re concorn ent. care in slujba ideijor nobile fblose$te fo4a. Pana h Revolulia americanA. SUA mostene$te in vederea enunciparii ei o cotonie (Filipinele) $i posesiuni care fac azi parre din ea (ca puefto-Rico.

deparaziBtA de nobillme Si uler. ftancezii au victorii militare.jDlei pentru unilateralism (cu care se recurge gioasA (cu o lran$anti diviziune intre divrziune utilizarea fo4ei). recurgand la ghilotind intl-o imensi izbucnirc a maniei populare. Rbzboirl. care a renunlat lir neutralitatea Americii in Primul Mondial. Roosevelt) o esentiali revizuire in prefe. Dar realitllile externe lc impuneau din nou recursul la armei SUA pentru a alunga pe cobri$ti. n posrmodemist aduce operei marilor constructori de institutii laterale (Wilson $i F.D. cucedrile $i dominalia erau pr. La Valmy (1792). Napoleon. l pldtorii improvizafi cu haine civile $i arme de ocazie inving coa- nistralici republicane consnnd din impletirea elementului docrina lui Wilson. peni Ia teroare. conduse dupd principii ralionale de justil. eveDirnentele din septembrie 2001. Napoieon prcia lnrterea $i meDliDe pe Talleymnd ministru de exteme. Ambele revolulii erau anticlericale $i secr afizante.a acror'. dar in timp ce aBencanii aveau zeci de denominaliuni cu predicatori $i nu cu preoii. Se recurgea de o pa(e de afta la un drept natural imprescriptibil.sonai ilushx al diplonraliei. Roosevelt in al doilea si la sfarsitul celui de-al Rizboi Mondial. acuzat de tradare $i de infiangerj. impolriva Auslriei (canlpania din Italia). ca qi americanii. francezii aveau o singura biserici instilulionaiizatd $i putemici.ie $i echitatc. Franla pentru a respinge o mult mai periculoasb coal4ie lormat6 in Europa pentru restaurarea regalidlii. ca ii un alt element comun inhibator al celorl curenle: raporlarea la un sistem de reguli universale. acesrea." in dcsf:surarea rcvoluliei. inspjrend pe Goelhe: . Ralionalismul ce lega pe rcali$ti de li pus in umbr5. Tot sub DirEitorat aparc un t)0. Dtptotnalrc 307 ameninlirii cu fo4a. care s'a ocupat de rellccrea instiiutiilor diplomatice $i de fbrmarea personalului. Danton i$i l)trfde capul. care cere incetaiea terodi $i Rolrespierre. doue curente i$i dis' pun pLrtcrea: girondinii moderali $i iacobinii inflexibili. Revolulionarul american Tom Paine lucra la lcxlul declaraliilor la Paris. in plus.306 Partea a 1-a. Theodore Rooseveh si Woodrow wilson vili drept persoDalitilile cele mai reprezentative penuu curenF care au rivalizai sau s-au implelit in diplomalia Henry Kissinger considern in Diplomatia cd ele ne fumi delele cele mai peftinente pentru inlelegerca politicii ameri inceDLrtul secolului XXl ambele suferi schimbdri esentiale. La 1793. Ambele erau liare $j antircgalisle. Celallrlt pol. Mai mult interes penlru diplonalie eesim ||r Danton. Dar esenta 0omune s-a manifestat in multe privjnle. llotrespiene pierde puterea. La 9 Thermidor an 11 Ollele 9 si l0 iulie 1794 dupa calendarul revolulionar). urde se simlea acase.au obrecrrve. din senul cifeia se ridici 1|r lan5r dpjtan de arlilerie.Pasjunea cu care W. Obiectivul unei Lcpublici laice. avard o putemica cololature de bine $i riu).Luminle). dar penlru anefcani atal regele cet ti l(ia. rol pentru care a primit sau a Nobel pentru Pace. Metodele au fost deci diferite. Ceea ce i-a permjs si recurgi la brul pute. ins5rcinat Si cu apararea extema. Pand astazi. care au intrarea Americii in Liga Naliunilor. lnpotriva . Fervoarea rcvolutiei c ilcorporatd acum in expeditii slriinc impotriva Angliei (campaln din EgipD. oonfliclLrl jzbucnette intre Danton. apare o noui versiune a grau englezii de peste ocean. Wilson s-a consacrat unei pAci o considem dumbili $i cnirii Ligii Naliunilor l-a ftcut ti al unui curent care a continuat sA inspire politica ameri Franklin D. in timp ce liancezii aveau peste ei rtratut gros Si opresiv al nobililor pe care revolulionarii voiau si-i desfiinteze la propriu. $i Statele Udte $i Franla lturetineau visul unei lumi pa$nice.rse pe seama regimuriior criminale apuse. ln ciuda inferioritd lii. al $coiii liberale care dd prcdominanF dreprunlor omului )i in\lituliilor pasnrce este presedrntele w Wilson. crr ii . Mai taEiu. Talleyrand. estc ghilotinat 9i revolulia inra irltFo |rzi noua o dau cu Directoralul (1795-1799). lutia francezl seamini cu cea anericann. se regisea in ambele locuri. {le o clas6 populdri $i productjvA. ceea ce sllri pdoritatea militare fi rolul amutei. cu elen putere de la realisnul lui Theodore Roosevelt. Wilson insd nu a cules fnrctele ideilor infr6nt imediat dupi rezboi de citre republicani..Am fo$ $i eu acolo. Dovada sunt DeclarEiile i l)repturilor Omului. s-a aftturat alianl€i tranco engleze $i a contribuit la acestcia. Prin {lesliintarea Dircctofatului in lovitum din Brltnl. care o ata6.ii $i nu I a impiedicat si fie mediator in boiullri ruso japonez la 1905. dezbaterea nu e$e inchciaE |ji rcperele fixare incd Revolulia amencana foDdaloare sunt puncte de referinli pent telegerca diplomaliei americare- Alir ca olgini .

Turcii 11 numesc pe Napoleon . Pace cu austriecii la Luneville (1801). pentlu lumea europeanA. ultima speriatd de prezenJa Egipt. Punct culminant al cucerfilor euopene 810). in franceze. Tallelrand este totdeauna Politicos si rafinat El ttie dcslac. rez. Summit franco-rus la Tilsit (1807) Riscoala Spania (1808).rllat fatidic al mi in societate. iffarea in Berlin.republici suroti" (in_ Elvelia). chiar daci ele expnnau aspiraia de Frantei se formeazi tmpirat. Tratat franco-prusian Ocuparea Veneliei. Sub Bonaparte incepe un nesfer$it dans al puncLale dc Inagrsrrarele lur Io. Cearta Polonia cu ru$ii. aliatul cel i vechf' (1806). venalitatea.inceputui sfar$itolui"). B66lia natiuniloi la pzig. \rcrnna i Ulm. in jocul acesta. Rusia. Inlelegerea . Pentru fbst $i este un pretext continuu de reflectie. Victone impotriva 0ilor la Friedtand. sau vizibile. timp de doud decenii. Dalmafiei. Intrarea in Viena.I rur(ii. Diplomatul obligalie.Pace cu turcii (1801). Wagram (1809) la Schdnbrunn..lnlr o convctsalie cu Talleyrand ii \rlzar acestuia cd a trAdat pe lolj pe care i-a servit: bisedca ca . Victoria imlotriva Austriei. pe care ii lovea ai reveneau mereu i4 sase coaliiii antifranceze incisive.Padj$ah al Franlei. repede coaliliile cand vicloiile o permit $i st impiedice sturci cand ele se relac si devini durabile Putini diplomali au It se converleasci contradictiile de interese ale duqnanilor in !l Frantei ca el. un analisf al sdrii de lucruri lntr-o Bre loate camcteristicile sunt sau masuabile. evaiuarea s-a fecut Fnn patimA $i cu mai mult6 nuanrA ca oricand. B o lego din regimurile existente la lnceputul acestui secol XXtr ceptibile de rhsturnari violente? Pentru observatorii volutiile sunt Drodusul inevitabil al celot ce le vor Ele sunt implozii de sistem. prct cu ru\ . prin lovitura dati sistemului ab serbarea bicentenarului ei. Napoleon continua sa elibereze . Cand se introduce conservatorismul sau pericolul schimbarii violente iese la ivealr. Talleyrand. germane fomeaza Confederalia Rinului sub protectia lui Napon. A patra coalilie: Anglia. Rusia $i Turcia. infrengerea. Austda. ea a rArnAS de inflexiune in istorie. $ in olanda.vicronrlor oblinure ti viitoare. Prusia Victoria la Iena impotriva Prusiei. Napoieon imperat (1804) $i rege Si a treia coalife cu Austria. A coatilie: Anglia.. J6r6mc in Wesfalialn diplomalia sa. Prusia. infrangerea lui Napoleon Si Pacea de la Paris (1814) C€ vede un diplomat in acea epoc6? Completa subordonare a lomaliei faf[ de rdzboi Si cucerirea amat[. Alpii. Napoleon a sfa$it prin a-9i coroana imperialS $i a-Si face fralii regi: Joseph ln Spada. Cl]nd la 1807 Napoleon il indepafieaza din post.. Napoleon pracdce un stil brutal. in 1989. Paco Amiens (1802). smlqitul dominaliei austdece in Germania 16 sta. Putine subiecte Dot fi urmerite mai etent mat. Putine teme au o putere predictive mai ma{e ca tabilit5tii. cameleonismul sau capacltatea lmen I supravielui in tumult $i de a servi in continuare $i sub alli ni interesele Franlei? Cand Ludovic al XV l-lea revine djn dlrt)ii ciderea lui Napoleon. CAsdtorie cu fiica lmDaratului Austriei. Invadarea Rusiei (1812).vrruri mrlilare. cand austriecii ucid pe rrimi$ii gresul de la Rastadt. ci adminisprinli Fi plotectod. Diplomaria se fbcea Ia varf $i tu cancela. Cu toate rezervele $i excesele ei sengeroase $i extremismul iacobin. In teritoriile subortate de la Baltic[ la Mediterani nu erau ambasadori. undele seismuiui au fost propagate de riz oniene. [e o tAsaturtr vitalE a societililor: capacitatea lor dg schimbarea. coboari in ltalia ti zdrobe$te pe austrieci 1800. Faza finah. Victoria de la Aust€rhlz &ll Alianla anglo ruse Diplomalia se confunda cu polilica exteml ti era personificatl ministru..308 Partea a III-a. IatA o succinre ti elocventd cronologie. ce lntmnea diplomati pentru a dez rele Sfanului Imperiu Geman. tqi oferA serviciile de consultant se ftnldratului Rusiei. ocrotindu-le de monarhii lacomi. (1805). Sub Directorat se produsese un act de resocotire plilor imunitnfii. Rusia. Pace ventie seffeta (1801). jignitor Si in!!tor. sfinlefte rezulrateie. i nu explozii montate din exterio. Dblotnalie so austriece 309 in 1798 a doua coalirJe Austria. i|rtuise intrarea lmpdratului pe panta coboratoare (faimosul sitr . Ce sA ne mire mai mult la acest personaJ: dc loialitate. Revolutia francezA a fost un seism Dolitic de mad.

Anglia era I galia )i Sucdi". Metterrich.lar in E ropa n_o interesa decat pe care dolirurta 1[riior maritimc ca Spania' Pofugalja si Olanda.lun. Cine invinsese pe Napoleon? Tinea moni$ sA intre umfal cu trupele rusetti in Paris (de la care a rimas cuvantul la lntro pentru cafenele). larui Rusiei. care il considera inrrigant $i mi Taml gtia cA sub cildura declaraiilor reciproce. conferinla beligeranlilor l't Praga' terNaPorrrcn limite august.ceni cerind . entiiate unita de acesl interes. suspendarea operaliunilor miljtare).lordul Casrlereagh. puteri terestre' Toate con&lt sA le protejeze lmpotriva lacomelor seiotutui XX sult prefigurate in ncgocie ]l} de la Viem' flicrete Estc destinul diplomatului de a naviga printre stanci Dar orica6 pentru nrcryie era abso$iti de targuielile teriloriale' ramanei loc $i voia pace' 0 rJ.Jl Lie cei pr(/enli rmpotri lui Napoleon in anii cuccririlor sale.fisi ar li tesut Metternich.ii pe cirre nu... Toscana ti Roma. scova. Anglia.e a lui Ale\andru.I 310 Jocuri pe stena tunii Pdrtea a III-\.ur cor..a.ocupare mai large. qce\la \e simLtd bine in I central. anim( susplclunl. Metternich ela pnvrt cu neit Alexandru I. A0glia. cand Napoleon ru cra complet infrant' li lace o vizi6 in iunie 1813.. ambii suspicioqj la int igile hi Tallc]'rard.au neglijar. l. ur. regahlalea. Drin.r nimcni nu ivca dreprul rne\(. cnt $j al lui Castlereagh.chema de irr. Pirineii 9i Rinul Pierdea ceea ce adaugase prin Olrnda' Ihnovra. ca rispuns la prezenla lui Napoleon Sa"\onia. $i care vroiau acum si redistribuje rea-lui. ii duce patru puncte ce rczum' prclcntiilc (medierea Austriei. De. diplomarja de\chJde o noua .Solulia a fost aceea a unui cchilibru desemnat pe plansa lor' Franla revcnea la frontiercle ei rofmale.ipiu d..( ongresul dan. vorbe$te. Congresul d€ la viena fucepe in toamDa anului 1814. Piemont.ferinle aproape Profetice la . dar mai putin odios d tata de. Ar Franla li pandesc fiecare gest. Elilsim la el . ceer e\clud<a franLro DunJ gAi:igi! tlcuta x In\l cooplat rn comitetul stans d€ conducere.. la grar. P siei.l ca vrea sA se tru_ntea alianlei Ceea ce era perfect adevirat. diferire. tur \ pot<on lr elmnd tsnser . Daci frica de Napoleor nutea fi vindecali rade re_ rurinea teama fale de repetarea modelului seu Iat in materre 1?89. intronind o nouA ordrne. re\olutja pe Napolenn inlf_adevar.. Dit loma[i! 3l I epi'cop.ea..aliari. dar mai . suspecrand.\e \punca in epoca. judeca totul in lumina asigurarii ciilor de municalie cu Orientul $i lndia.Eu am observar doar ca a ghinion celor care m.re.ioasi existau interes. carc I ocltJ'e de ta renagere.intercsul comun". Cel mai bine se inlelegea cu ercagh.e in p. exuberanta victo.. uniune triumfali de nivel inalt a pulerilor ce au scapat de lor comun..chrmbari p(oceduri.. nici orusacii la Dresda nu conveneau lui Metternich' Austria se simGa bine intre o Rusie $i o Gemanie puternice lar stlereash em consecvent obsesiei brltanice de a limita accesul ilor in-Balcani.nr. dar lcon rc1uzd- Daci unea ceva pe membrii noii coalilii eta frica de Napoleon !i lrica de revolulie. Cotua Ducatului Var$ovian voia si acorde zAld de colaboralionism cu Bonaparte. a rAspuns Talleyland. A devenrt mrnr\rru de sub Bourbonul re\taurrr Si a tosr un per\onaj cheie ai ce imponanl erenrrneDr al epocrr poslnapoteoniene: congre vrena rnn acecl ( ongrcs.tilie rt\o. cancelarul tn $i geful diplomaliei austriece.e no\cda rrjrnlc Je l7o). . la Bosfor fi la Mediterana Cea mai mare putere vrlA a vremil.uri de e$uare a Congresului Analiza lui nu era pulin rcaliste qi profunda. Ja.stra conrrotul asupra Ducatuhi de Varfovja.un pedant rece Vetremich dnret_si fre dLilorul ice. cand au fostr senxutari ai acordului de la paris? Sd fie invitate $i Spania.oiictul Je Drurocol \crie. Talle). Europa era situl5 de rizboaie Sj oiicate . Mettemich se fu$rc se faci pacea in 1813. toale marile puteri se Stiau vulnerabile volLrtie. Nici rufii la Var_ ia.tie cu Talleyrand. pot in ochii urutui un om de incledete.|nncrprut tegrrimiralii . istoria eii Diplomatia multjlaterali.. dupi iuvantul preferat era echilibru' atat in vocabuldrul politic al lui Uetternich. ce va fi reluata cu ze1 viitorul secol. minisrrul de exteme_ Nici acestj nu ('cca ce erau pentru Talleyrand $anse de discordie. ajuEt de consilierul siu dlptomat versat el insu$i. ^sacentrul atenliei stitea Mettemich.u u ma. Ascunzb Lrr \e. era penhx Alexandru.... Napoleon. coasta dalmati $i Carinthra' . Balurile serbdnJe Si s_au r:uai Lncelarc. panrrura! scn\a de lapr de TJley'and El Inlri In .e rctto." iu. in competi. Talleyrand a identificat mArul discordiei: i lra taruluj dc a ?. . pertrtr lonrich erau ri. cunfo n c.rand apara acum i tatca Frantei Si limita aspiuliile de expansillne ale celortalri. De ce doar patru puieri convocatoare..illr.

toali globalizarea sa. Sl constituie Belgia (1s30). pletos. daci luim separat cele patru faze ale . daara'rnenEEe$aia la suedia pani in 1905. Acest ianar a inceput si-$i lace loc treptat diplomatic. ducat autonom rus. care a veqheat onarea aliantei. olel si chimie. 10 Fi in secolul XD<. La scufa Revolulie fiancezi a urmar ojumel col de contrarevolulie instiru{ionalizarA. romantic. in timp ce Finlanda. in secolol XVI au existat 26 de rizboaie. Nu este oare mai rivit sdl numim secolul ingenios? Sau abil? Sau judicios? Dimatul claseazd secotelc dupi numiiul de rizboaie. mul6 cerc€tare stiinlificA. fiind o prob6 rcnurcabi bilitate. eliberarca nalionala. unjversite! humliene. El esle fructul revoluliei industriale care s-a produs in rul acestui secol in Anglia. alt termen cheie ai lui Menemict. transporturi 9i comurtii. circulalia bunuilor si capitalului. doar 6! in prag de nou secol xXL lecliile secolului \aIX tulr rnrlizrte cu atenlie Si devin actuaie. uzine.\ Rusia) rhman in tuncliune I'llni in secolul urmetor. la regim conjdrulronrt.I 312 Joctn pe scend lumii Pierdea cordonul imens de state protejate: Confbderatia Westfalia. Revolutia din lg4g energia iDnoitoare a societitii. eticheti mull citati. bot de inamic em un tanAr studios. se asigura dia. trebuie sa pdrasim terenul politic $i militar li si descopeorocesul cel mai adanc si lnnoitor constand in modemizarea icreflor. in noti-. Elveda $i nordul Italiei. Inlre puterile ale vremii. Congresul a Capitolul 7 Modernitatea AlianF care a durat trei decenii. polonia cobora panl h V Frica de revolutie a fost mai eficieDta.ta. cu Dupe 1848 Europa se doteazi cu noi state nalilnale. cel pid. Un scriitor irancez din acest secol XD{. productii nari $i bogale. Apu doua slale man: CerIrioia $i lt.in secolul II. . 14 razboaie Gau 17. Veneia $i Coasta Dalmati. urbanizare. reprezenrati de rinerii cauzelor nationale. deviDe republica in tlcpeodenti abia Toate imperiile (Anglia. Cand se ina sccolul existi un sistem intemational mai semnificativ din de vedere comercial decat tot ce va cunoa$te secolul urmitor. il mcite . la $i care nu putea fi dec& un iacobin supravietuitor tist deghizat. Saxonia $i Bavaria. N**du "" dcsprinde de-Danenrdvi.. condifi sanitare nitilite. fruct al trn.secolul stupid".O fofdreati conscrvatoare a controlat butind toate incercirile de revohb sau liberalizare.r reiSluiii burgheze $r democratlce.To e construiesc cai leratc si se ocup: in lnod primordial de in 1919. Alphonse DaMet. prusia se inregea cu nu cu Saxonia) $i Magdeburg.boiului de 30 dc ani): in secolul XVm. supuse insa rcstului decisiv al modemizd rii. aceasia parantezi istorici ce adNese nobjlimea Si clerul iar ceaialti rnerarc va fi predominanr lajc6 $i ftre sau unl j l)cntru a caracteriza secolul XIX prin cea mai importanti achia sa. Tranzitia de la agrar la industdal nu lbst u$oafa Si a presupus adanci schimbiri. . rotunjea pani h granila elvetiana cu Tirolul. Austri.

Un numer mai marc de oamed diploma. dr\rrngalrd 'riluri drlerile oe rcelea$i lemc persr'lenle Dupi lr'r lirrn Piriri ca. In !!1!4 4!e!tui slglilalrjcJqls-itsdpilinar.. diplomalul a actor cople$it de griji $i sarcini.i. Budberg ir Bcrlnr. de rt boaie mari in acest secol. O donmie lungi a tqfGi V .. care dadea un rol crescut societalii ti asi' rr stabilitatea. 4x. I)upe reslabilirea imperiului sul Napijjiiiiii ai iti:iea. Foamea impedah de ecoromie.r.. .torice.#1. Biumov la Londra. care Anauce personal politica extem6.i'i.311 Jocui pe scena Lunii Parka a IIl-a.oduc 5i .ri brnc Je n .reaza .fi.l.. ideologii scriu el $i citette.lnrns sr lofdul Palmerslon ALe'la sa nu 'e rmP ice in carmba'adon tcrii industriale.ecolul -. O 4l!i domnie indelungate in Imperiul Austro-Ungar.t. rerate F vapoareie cu aburi au fumizat baza tehnjci a acestor r Prin lunclia sa eminenri de ing. pirxi td a Duitea Ra/bnr Mun irn.:l"Tf :"?i*:tili:hftr'ffi':fbafonul ca austriace. adslocralia h id trin:effipe i r 1\ri rird inleres imedi. potolita de cuceririle coloniale. unificatd de mena folle a p siei milirariste. diPlomdrra tePublicrnr in riani" ). Diplomalii ru$i..uDrinde De la miilocul secolului pe N D.atcria ruside diptomali cuprinde rl9 orlov.[-.ale principalilor lor rivali." ii". cu o masivi recurgere la diplomalie..r . [lle figurj au i]uslrat diplomalia coNervatoarc Ncumann sau contele Buol ^ rnnu\ (l Pe. . nrzarea are ca precondilie irdepiflarea obsracolelor ce srau spiritului de intreprindere. prin separarea bisericii de stat $i pdr abotirea pivilegii periile secolului XtX sunt nobitiare doar la varq acoio ele sunl in fapt imperii burgheze. pe scena ci jnlemd. Kisseleli la Paris. De aceea mAfturia lui e D Dennu de\l.I-ista imperiilor cre$re cu Franra iui Napoleon al cu Germania. Menyiiov la loarte.rr lorzii Clurerdon )i Cran! Ille-il|l. iar f'e planul docrrinelor..lereagh...pa I qo'/: c? speciarrare r-u*'.n . cu rizboaie puline. secolul acesra aduce un salt considerabil in I pierca Si interactillnea socielitilot creeazl relete delT)Ile de carc Si dephseri umane. ]a fel cu !jirul de generalj.cenn lumii. cea a lui . de r|i.. ca Lamartine. . diplomalul esrc dat la o pafte de revolulioDarul l in colonii sti in umbra guvemaaorilor Si administratorilor dm metrDpoli. I d (\r( pL (r(J uornlnan m. Chiar sr impenile lu..r/ul Frcnter...u mioruure timpi: conservatori . Sunt renarcabile eforturile Austro-Ungariei de a avansati administralie publici ti de a face baronj pe cor de vad. Ele absorb toata enersia disr habqi iniljativa crearrgicE si larismul cvasimistic sufocau energiile pol00r..:.a l. ce se distinge la Conuresul de ia Paris.nsolidald. .i liberali.. intre e)e nu sunt. de capiraturi $i bunuri. iar iiberalul cladstone d6 Angliei rol apiriloare a dreplurilor poputaliilor din Balcanut oroman.rpa-IgLkJrand.'. care pare cos unora. nnperEieasi dupA I 876. profurd in materie de procese la capitolul spectacularului sti un iitica extemi se face in cancetarit gi-prim-mi*qtrii lin lor li se atribuie ana ti peformanlete negocierii). ."i:. erel dominant.. i''pc-r{eitat dr. pe ambasadorii de sub Cancelarul Nesselrode $i . Avantajul Angliei faF de celelalte impeni era structura er flanentara c.':. a manlor puteri.Jl. cuprind IrLmcroase nulne slraire. a libeftifi de gandire $i a preval li vatorul Disraeii o face pe regini imperitease peste imperiul nral ce conlinea India. (ilritania 1846-1914 ti SUA 19'll 2001).. lr ..uizot..ei mo5tcni!i drn. In realitare. acrorrlnari en^glezi em moneda de 83 7. maritime ti coloniale' dar $i de un stil sobru $i sler. Ll.epoca unei perioade caracrerizale de dezvoltarea pini i.r dat numere oe !. nunreroqi diptomali se disljrg prin abilitatea cu care umfireau desclcj€4i{oberi de djreclie ce lineau de stilul inpiratulur' z'-nu"io)anlan" un actor principal pe plan european ti global. la-imo- tLrlui nldiifl Felul neostentativ $i abil. tqr-rn-flringcrea lui Napoleon $i intrarea lui Alexandru I in Pads t. in timp ce militarisnul prusac. in Anglia reginei Victoria.e rrirnere ri are-frtrunrea er ner5onaje din lurn(a inoriei ir (.)urrrcd e!( in enlelLrr )r a lrcceseJur i..-frmeazi \pureJ opiniile sunr mlri (.ijilor al retelelor societililor u reprezentale in acesr sccol'in principal prin state.tiel enlllici erali disponjbili pentru pozjliile de fmnte ale llt/e. si a ljlerelor.re p.lipro1u.. Telegratia. Diplamalie 375 gii.i. . marele inamic al lui Napoleon de la carma diplomaFei engleze (:{-nurEsuf-d6-liv€na. apo referinli.I 90 I tntct fdrrr cne t\nglja) | a c... a in_ unracterizat aceaste hegemonie englezA a unui tntreg secol Si hegenonii rDiri sludii actuale cum ar fi lucrarea din 2002 Doud Civil Service. Mevendortf la Viena.

'i!l ii'.i.inlA un proiecr d< con..ea popoarelor din Europa de Cenlru... I85J-t85b Trrut Nic"tae r dcctan*io plomatici care a fost premergtbire rizboiului.x l i i: rttr.iillXli#iT*@"".". iar altele o indenmau sA-Si inrareasce puterile in trie Italia cu pdoritate Rusia.fffi l $di5+jtf o d. .l".P.i i" l". nici rna n te crte de o a.ll capacitaiea ceLilitiF-puleri de a i se opune: in: locurilor sfinte.i. noi i"".i Sud_Est. impfc."" ce \rnlearr con'liruired Je noi \tate na\io^it. ucir ir*"rr.n'::*i:i'T.ll.:.. d:llf..br ed lor In fa\ oarea unor nariuni " i"l"i.e ru..+:TJii. eer/a l YH##ffi l "*n. .i: :'"T'" ii.Il::-g-!il:'"]l *1. l.iH.. tliie a Sev liT. c..*.lrr irL 't .:Ti"1"*o"t absolutA... : "j:l'.afii u' o" r"i.r iiadili l'Jln"Ji'J:Tff [[. Aceasta o fxcea soarta Balcanilor.mrn. dar ajtele mai ropa.. F L i:l tiT ltn ::. Mai exista cuparea comuna de a nu pemite dci uneia sA exercite o exisLau inrere. acesr.x'il:ilil. in special Ttrcia de[nea Si una ti alta. sizand ezitini tn-euviin-I enEE?.iune .1su68..f" """1" i"]" *ni* oooor*r" turoper' rema ce vd cuprinde urmaloarele ll::l'.omului bolnav" si nu la Bosfor $i in Orientul Mijlociu. rol in care se izbea rie pretinliile ruse9ti. sau cvadriluri pentru faceiea ei opu. incturnd Rusia.i'.rdorul ru.ili1i::i..i-.l:.ii"'. propundnd un panaj al mostenrfii rurce)ti.:Resa'|ul j ii jkl#-a |..*. Iar metoda cea mai bunn de a impiedica era sA culrivi inamicilia reciproca a celorlalli $i si_i lii ( tensiunile bilaterale.: fl ..rn sud_est.li jrff :. In plus.:'ft J#ffi :.r.1"" J:"'. " ff. cu o situatie relativ stabilizatA h granila ei veeti dou. cu o modificarc: in expresia ..*". Era un teren propice unei coreg.'ff p'*1" oi" c"r...iia.. era nesocolrla rup(rc a c(hitrbrutur . mA tecmrui-SnDusiloi6rloddc$iai -sailtrajruiui..r.c inramptd In limpul ^. panslavi\mul care jncurara tectoa.*."uu Anglia versus Rusia..dreptut ae a tnci propuireri.:{ft . Franla avea aspiralii in Africa.lll'1'.rnix Ld P'lris se inregsrrcara renriunea. put.' ' lll ll ... i l-rarra.:':il. oe l.n::lt ffi.. CentralS.:1 l"!1l fi .gF. Inlf-un momenr neootfiir...Prim.'i"io.irff.._+"ry+. Angl€.'ill's. purere mantjmd $r 5!6pdnA a m6rilort lrolul srimrorilor. era deci esenlial.i. lln apiaitd liireresanr. :' :.i'#.iltH.Ji.f*i#**l#.iv.tl"##.i a. dar ii Jrnii teresue de acces..r. t.i'. airba-{adorul Srratford Canr trimite ]a Londra o copie a tratatului propus de ru$i.I 316 Jocuri pe sce a lumii Inteaesele strategice ale acestor puteri ernu exfem idenrilical.emened il|telegete oildteralb.:. ra granlla nia. urde locarul de nelini$te se afla pe Rin... care rn:ti mcnriona ca ni. sigeli de inainlare spre (ud Clurciar Si .rti in froGlare.1ilffir'.. ..."11fr :fi . Menl amba." in au.cnr. pre. i"r1' ...1""1'' "'..H"'.de Rir-sjei.*m:tif darorir' spnjinului ce r-l acord.o-ni toate pretenliile carig. panslavismul pe care il incuraja o desen plus..d.a Crimeci.r pureri..' gur polilja trance. care se temea ca mo$tenirea .illf iiiilil. Franta ve$us Gennania. :H':X# ..iliJ. N tand r€zultatele demersurilor sale qi nedescurajar oe neacc olenei de catre Angra.e inrr.*a'qtl*f .1l'l.:.

Nepurand proroca Ausnia direcl pe tema hegemoniei asupra nrdniei. nina atuncide altii pe canllrr. in.i raman..:rc.li*lElElne/ulrdrLl: / ir'rna u ie:irdrn Contederrlid Cermana. pacea se delinitivcaza la F.rl:iine. Ur crucifA can in cel de al Doilea Rizboi Mondial s-a numir pomutz.rankfull . ceea ce ia pennr' lJi / Alrstria. dupe ce s-a asiSurat de acordul Francireia i a promis compensalii. t1rtr ParPa o III-u. S-a distins in luptele decisive din rezboiui de cum ar Ii crLcerirea Atlanrei. o dad Iui urL tfonul. lmperiul Habsburgic era deci Principala sa liDte. Dar neinlelegerea Ia impd4irea prezii Prusia fi Auslda nu era un caz european $i deci Prusia a putut oca un conflict cu Austria. Brarianu la tnndra s. rdaplrnd regull r. Acescar. Di. lupl6 penlru. mari. u fmnF a lb\l imprum lar Jin recu riliiiiJicola r scco ului UeJut: LandrJalura unui Hohenzolle. pe care Napoleon nu o accepta. care prin dimensiuni fusese. _ Bismarck a adaplat balanta la nevoile l i.dealuri Alege arena internafionale ca rcren de actiune.lotnatic 119 tare oficiali.Ji.s. unde praclic:i u diploma!ie . patronaii de Prusia . al doilea eveniment carc sclrr aparilia Italiei harta polilici a Europei. pe care 1 a pjerdut (bitilia de la Scdan) in 1870. Generatia pafoptistd a TArilor Romane este risipita prin lele .. se inroteazd mie de cimefi ro$ii ale lui Caribaldi pe la 1860.r in pluJ a B:!4lLqlEqjca o dlp_l9l!!! 3r]qlrlus cJ o p( i o'r ecrrrutlr ufrnii l peFeverenr. unde avanseaz.]!9!g tr mi din care. Bismarck a ca$dgat mai intai neutrali_ Franlei in conflictul sau cu Austna $i succesiv pe cea a celorpuleri. A p:strat regu Canning: si nu te angajezi pripit fi si afrepli. Bismarck a starnit nandria francczi. Romanul ardelean face parte dilr revolutionara a lui Kossurh lnjos la 1848.t-J.ii. pubficand 9. in care a a. Austria nu ue huir . De$i candidatura a lost rctrasi. A fbst numit consul Ia unde revolulionarul devenir diptomar a murir. Manuitorut ciasic al batanlei ie i afara lerenului european in cazul Angliei si regulile aplicare nu se potnveau pentru Prusia. l-e folosea apoi.uc a soci captata in Germania de zona puterii ti lransformati inft o militari.mani de supremalia iace.marele plan". ajungand ca la sfer$irul sului micul regrr al Prusiej. anticipfud dezvolriri performante ale di secolul XIX.rie ft-1\ cu reguladute nolile de.prc l6rile RomAIe. le dau albume cu $i informalii despre lArile lor. plngiF{-der-e. Estc taimoasa ir Ahire iltre Bis...ur. Nici o oponunjrare Du e pi clusiv aceea a lojilor masonice.-riei./uan! td teirc. D. prerrfd"6u-Il-aieffiffi6Gcut in posesii:rnea comuna si tem' i a pulenlor invingatoare. prin modjficirile lui.Napoleon al III lea a declarrt rizboi. Ucrmania era o ligi nestructurati si diversa. {ii in:buq .Eroul sdu principal este Bismarck.i-c!c.fusese jignit de regele Prusiei. Scurta biografie a bihoreanulbi cheorghe pomul este pentru penoada aceasta. Prusia a vrut si devind ex acestor mi$cari $i si debaraseze pe ge. la veac.318 legdruri cu cei ce. Et reu$e9te sI rizboiul cu djplomalia imperiilor.-Prele\rul rarboiului . Thiers duce negocieri cu Bism ck $i pacea se lncheie cu 'li.. Unificarea Germaniei.rl. Ei viziteazi personalititile vremii. Tinerii romeni aflali in Occidcn! sum pre bitilei pentru opinia pubtici. Cum avea acela$i d$man. care cedeazi Alsacia $i o p4!:e din l-orettc-rma. nu este dccat o tuanslatie modernizald a metooetor predominante din secolele anterioare. Bllra-rcl a:real un preludr.lte ljrJn:a.i acum rnarnic. _ Limbajul acestui diplomat al unej cauze naLronare esrc din alte concepte $i are alr stit decar diplomalia imperidli.is pe Main.r Auslria drepl [cned.l "r NaDoleon rl IIl lea la Biarfil/. a\emened.rtatul preliminar de la Versailles.Acestia nu puteau inlelege .pi. la generai. pentru a le pi_ I imediat ce strategia sa de ternen lung o impunea. convingan i ca are interele comune cu ele. inamica. rezulta ci un reprezertant iranc. A convins-o ca impreune sd declare rizboi Danemarcei IlrL oblnerea succesrunl la oucatele 5cnleswlq-Holsreln. Dimpotriva. mare. aceasta din ulrnd conservaloare ii opusi mi$cirilor deice ti autonomiste. iar dupA ll cdpitan in armara nordista a lui Lincoln. La. crrnrsre lanlei la aspiraliilc sale. se face dupi alt al plomatrc decrt ccl ilrlian Miscarcadejo. prezent in arena europeani de la si devind un nou irnperiu ce vajuca un rol cenrrar pe conuner s+lqrllc Pnr.n ld lrurul Spaniei. iar drDe'€-venrneniditl-niuneidt la F. In l8ob Au$ria este int irNa de a se oferi tuturor puterilor ca aliat posibil.

Gorceakov' Beaconslield (Dismeli).tine Dobrogea. Aceasti schj$ iSciri ii dcmeruuri frenctice ilusrreaze fapi . carc rcglementa problemele deschise din criza orienta 1875 avend ca mediator suprem pe Bismarck. dar rrebuia obrinut consimtam. Incurajard de glia. Poana rcspinge clupd o noui riscoali in Bulgaria (oat: Europa vorbea desFe i celul celor l5 000 de bulgari). cimp de acliune oferea fiecirei puteri posibilitatea expansiunii pe aite conlinente. o conferinF se tine ia Consranlinopol Si o conventie Pacea de la San Stefano din nurtie 1878 este cea care prcclami Nveranitatea Romaniei.samsar cinstif'.: Batum' Kars ii Ne intahim asdel cu o nou6 dimensiune.nlt?una inffangere. Serbia ii Munrenegrul declare Turciei. Era principala temi a politicii $i a diplomaliei.t id rer. Brslrilrck reuli. Istanbrl se intahe$re Ignariev (Rusia) cu Salisbury (Anglia). s-a declarat . cerand turcilor rcforme. impirat al r litatea ambivalenti de a fi respectate dupi rizboi sau de a genera IiAlinjeri $i conflicte noi. cu amenintiri de ruptu€ $i impictui. dar spirilul sdu de con' $ens in problemele mari se menlinea. Memorandumul de ta Berlin urmal de nora lu' Andras<y r ALr\lro. care si. Sub ochii ruturor celorlal! apAruse un viza un loc special. caracteristice prin in_ iensitatea ei. Ausfia nu accepE un stat slav rnre in Balcani. in 1872. o dati cu lndependenla 9i suvcranitaiea deplin5.Romania pierde Basarabia $i ob. Rusia rea Basarabia (dezlipilA de Rusia in 1856). Iar cele convenite de Expansiunea coloniali a lirilor europene a fost de propo4ii srandioase. I in p. de l3 ori (F|anta) $i aproape de 23 de ori (Portugalia) . baronul austriac Miinch Bismarck. Iisatd in afara triunghiuhi.intul celorlal{c puteri. cu toate acesrea. ifltinsa pane h Egee. rproape de 3 ori (Italia). Serbiei $i Muntenegnlui. O primi imparlire a teritoriului turcesc se produce.lelalte puteri.Ungariar tr de o nouA la Berlin la care vine corceakov (Rusia). Anglia obline Ciprul' ia. in u. Rusia Anglia erau in conllict pentru Afganistan. Austda cat $i Rusia voiau sd sprijine rdscoala. Ruqij accepid o formuH favorabih engle- zitor privind regimul mai re$rans al stramtorilor. oferea platforma aclrui comune.tiilor imperiale Budapesta. precedat de o imDresionanre del lara invinsilor. ft. neformuland nici o pretenlie. Waddingrun si Cotu Congresul de la viena murise. care a rea$ezat calej dplomatGt european.finflul mi$cirii de eliberare din Batcani. ofa$ liber \ub proleclie englezri.. ce va fi pins de Poarte. Andrassy plus delega{ii Franlei $j Italiei.. La Berlin. Alianla celor trei impirali (A Gemania $j Rusia) stabilit. iar Anglia vede in el un pas al RNiei spre Constrntinopol. dar produce o lhlgarie mare. tul fusese dai de riscoala din Bosnia 9i He4egovina in 1875. Care e miza protectorilor? Austria voia Bosnia. a secolului XD{: ocuparea de colonii. in Asia Cenrrah. in penpectl. in contrast. sub o coroana a unui prin! gemran decis dc Bismarck $i de Napoleon al IIIlea' ina inte de clderea acestuia.a. in 1876.320 321 lncoronat la Versailles. Bismarck. l. primind accep_ tarca pcntm ocuparea unor teritorii in Asia Central. dar nu poate infl enla efectiv soarta teritoriilor cc fac obiectill tranzac. incununatn de protocolul celor $ase puteri. carc intrelinea cu ravn6 Si folos disensiunile dintre c. Un tabel publicai de Dimitrie Gusti din sursele vremii .e ca ij ci bilaterdle si Lrbrih: angaiam. Auslria Bosnia $i He(egovina. Confljctul parte din seria vastului dosar al Omului bolnav si culrrinde ruso-turc dil 1877-1878.. dar oferindu-$i bunele oficii. Acest lucru s-a vdzut in pac€a de la 1878. xandru al tr-lea se intalneste cu Franz Iosef.ma evenimentelor din 1871. rmbrsadorul man Schmeiniz merge la corceakov. rusii $i austriecii ft teazi un memorandum cu cereri fafi de Poarta. care mic$ora interesul pentru teritoriile eurcpene. Este una dil explicaliile pent|x care in secolul XIX dupi Napoleon n-au existat conflicte majorc intre marile puteri $i o pledoarie penrru eficienla diplomatiei mrltiiaterale dezvohate in acest secol.a Berlin' ln iunie 1878. tul cd pregitirea de cetre diplomatie a unui rizboi lua maj mult limp $i eforfuri deciit r:zboiul propiu-zis. se deschide Congresul cu Bismarck. diplomalia insurgenlilor are ocou doar in public. Calea rizboiului e liberA pentru Rusia.n si deranjeze pe celeialte. iar a doua autonomie. Bismarck voia cu orice Dret se tinA Rusia de Germanii. in afare de cele din mo$tenirea Imperiului Otoman. de peste 60 de ori in cazul Olandei. Negocierile la Berlin sunt $pre. care fiind un vast Ardahan. aproape de peste 6 oti (Germania). Dismeli viseazE la Consunltnofiol.aGGsciiderii connicruidcu-Franra.rati ci inainte de primul rizboi mondial teritoriile de pe alte continente intrate in jurisdiclia lor erau pant la 95 de ori mai mari decat ieritoriul lor european in cazul Angliei. Wilbelm al lllea complereazi lista imperiilor c{r nou 9i agresiv.nrul aral at Au.rriei car )i rt R a oferi pe bazA de recjprocirare 200 000 de sotdati in cazul Germanja va fi atacat.

. Maurirania. Guam fi Filipjnele Statelor Uniie. 1894. Bechuanaland (Bots in 1895. fiti succes (1896). posesoar€a celui lnai marc imperiu colon dalele evenimenFlor care i au asigurat coloniilc. Rhodcsia (Zimbabwe). Dtplonar. 1830. 1878i Egipt (coprolectorar cu la. apoi Azerbaidjan ul de Nord. Senegat (inreriorul colul XIX). Spania $i Portugalia controlau ln contintrare colonii Africa $i Asia. apoi canalul de Suez. in AOF. 1 in 1896: Coasta Francezi a Somaliilor. 1878-1880. PanA la sfar$itul secolului a fost loc Pentru toatd jocul istoric. Afganj rizboaiele dir 1839-I842. apoi Algcria. intre 1869 $i I Tadjikistan. Calendarul coloniatismului in secolul XlX cuprinde: Coasta de Filde$. 1806 Si dupe rdzboiul drgl Uniunea Sud-Africand: Comore in 1843. Dahoney (in Benin). incheial in favoarea Norftrlui inftislrial si emancipat impotriva Suduluj sclavagist $i lllrrcol.I 322 Ja&ri pe sc. 1899.ni lumii Patt?a a III-I.r irg. 1882." I I . 1886.Emirarele Golfutri (Coasra Piraliloo. 1903. Tunisia. campioana lului mondial. Balumi. Uganda. pc care SUA voia si o cumpere de la spanioli. pen ir Olanda.scoala din Cuba. iiguri ca 'lhoodore Roosevelt anun!-[ cu energie ce prin 1b4a economlca' tiriirtifici $i tehnici SUA sunl candidale la nucleul conducdtor al h! nii. dh I dilor Burundi $i Rwanda. 1868: cruzia (Ceorgia)." Profesorul Joseph Nye cite$te aslrri dictonul lui Theodor€ Roosev€lt astfei: . roase de tradilionalism 9i marginalisn. Yemen.r un rol major. dupa r. mania imperiald reu$e$tc totu$i si se inslaleze in Camerun in I $i incepand cu 1899 sd formeze Afi. Africa Ecuaroriain Flancezi (AEF). 1894-l apoi AEF. nia. l-agos (Nigeria). rizboiul de secesiune. I Uzbekistan. in Uniunea Indochinezi. chana (Coasra d( 1874. intre 1868 li 1876. 1890.lerniztrii Si hfllrea. aplicatd de el in Politict: . data in fiind vastitatea prizii. Africa Cenrrale. lupta cu Anglia. oientari in pri spre Africa ti Asia de Sud-Est. par{iat inrre l80l $i I Baku. in schnnb. Franta este a doua nare putere colonialA. 1839.. datoritd concentririi cli'ltufilor pc consolidarea teritoriah intemd 9i a unui razboj civil $xLrem de sangeros. apoi AOF. . de unde incearc5 si ocupe Etiopia. Maroc. Cand ranile sunl vindecale $i statul conso]idat. protectorat controlul in secolul XIX: canbia. $i est. 1897. cafe nu s a ales decat cu trei tnrrJriJe |r. Mati (dupA 1880). t89l. 1862. fiilipinele erau ravnile fj de Germania. 1896: Ciad. fiind incapabil de a participa ia a] industdalizirii. Turkmenisran. Cambodgia. acest tablou doui imperii ies din Itl)rnia. dupi riscoala din 1857-1859. 1893. inaugurat in 1869.Daci rLirliunea americani va vorbi btand fi totu$i iqi va clidi $i menline la vil o ilotd cu cea mai buna pregdtire si perfect eficienti' doctrina l\4o oe va merge maj depafte. 1893 ii apoi in Occidentald Francezi. Kjrghislan. doud aparilii noi sunl de un dinmism si o vilalitate rrrurcabilA.r'l. Cr ri tmperiul Spanrol. Djibouti. iar pe coasta Atlanticului sA lormeze Germand de Sud-Vest (Namibia). Cipru. Ambele au cunoscut o derivd lln. Kars $i Ardahan. rie'enr: crr cel otom. el nu a putul procesul chejc al l$c. Ceylon (Sri Lanka).ica cemann de Est in jurul lcnti. 1820. ocuparea lreptate. I 85 8 I 8 84 (tor in Indochina frrnceze. 1887. Congo (Brazavillc).. devine colonie a weit. lflr ir relua avenlura sub Mussolini. regina mirilof. 1878. Oman. Theodore Roosevelt esle citat null $i mai aies dupe 2000 Irriru ulilizarea unei nuxime insu$ite de el (. cuincea. 1820. 1861. 1868. Pfima noua puGre cc se afimli sunt Statele Unitc Nici ele nu l)fllicipi ]a jocurile politlce ale secolului.Birmania (Myanmar). izbucne$te razboiul in umra ciruia S||nia cedeazi Porto Rico. 1828. Noua landi. Cabon.Si vorbe$ii bland cand lx)di un baslon mare. i807. 1826 1828. 1886. Colonia Capului.. India. 1891. Bahrain. Al doiled imperiu care di\pired inlr-. Regele Leopold al Il-lea ltelgiei avea drept posesiune personah uriaful Congo (izair) tl 1R85. Daghe 1826 1828. I Inos. carc in dzboaiete de independenli de la inceputul i l porandu le ca teritorii proprii: Kazahstan. britanic (Belize). Volta Superioard (Burkina-Faso). iar la sfar$itul lui uzul ilcrdc iosesiunilor sale. in 1898.ule iI lacili.12 Anglia esre in fiunlea listei. Sp Gernania pentru proteclorat se ternili in 1912. Prima este secol ri intreaga Americi Latina (1810-1826). llalia se va jnstala mai larziu in Libia (1912) $i Eritreea (1890). AOF: Alger. l8l3. principal ac 1875). Sosid ter?iu la procesul de cotonizare al secolului XIX. 1840.Vorbelte incet $i ljne o triitt mare: vei ajunge dePane"). 1893. ArmeDia.

fiansmiterea energlei Ce simbol sa dtrm acestui secoli becul lui Edison. l e. istorice$te t randul coloniali$tilor. Cauchy. nu accepra planurile europene de a impArli China ln zone propr influenti. Modemizarea iocietAtii carc asirm ce em transferabil in civilizalia europeanA s_a produs in . nu noi am inEat. care pulea s-o l-ac5 capabila sa produca vapoare $i a ficut asta in scurt timp. Astfel cA a 1904 ei ln trna din marile puteri. anunland ie$irea periului Rus dinjocul politicii globalr. mecanica cereasca a lui _Laplace. $i o inving in 1905. Gaiois. urmate de €lectricitate $i apli_ catiile ei ln telecomunicalii. proiect ce iiustra politica sa noui Dreng nach Osten . care la ei numari parru decenii. Walter LaFeber susline cb interesul real al SUA ln .tarosre. Japonia intr6 $i ea. abstracte. teleglaful fbra fi! sau locomotiva? Ultima se naste la 1814. termodinamica. au ie$it. Lumea a fost 325 Patea a III'a. Japonia a inleFl repede leclia rchno a moustfle. unde este greu s. electromagnetismui $i telegraful electric' Iegile lui Ohm. chimia. ci bruscA. Dar ceea ce schimbl portrelul inovalor al acesrui secol XIX sunt aburul (Watt moare ln 1819) $i matina cu aburi. teoriile Iui Lamarck $i apoi darwinismul' paleontologia ca constituie in ramuri definitive Fresnel $i teoria onduiatorie a chiderea Japoniei era sa faca un pas spre pjaF uriatd a Chinei. el trebuia si fie familiarizal cu toate componentele procesului de modernizare ti cu toate operaliile aferenie (oblincrea de credire' r. bazate pe indu .. 1998) despre relatiile ameri poneze.emite s6 inleleagi mai bire.. \piril japone/ .problema er atunci cand Cornmander Perry a deschis u$a. caqtigand taiwanul $i protectoratul lntr-o cart€ recenti (I/l€ Clarr. multilaterale.nri izolate.Vapoarele negre" ale Japoniei au infranr flota rusi Ia Arthur. . Un satirist amedcan al vremii asdel.. Acene planuri s-au manifeslal expres in lsoo. de pregadrea cucenrii colonjjlor si apoj administrarea lor (cucerirea era nlai uloaji decel gestiunea).a 1830' pe linia Liverpool-Manchester. americanii ftIfiec pe euroDeni cu 4. pila luj Volta. Dincolo de comperilia coloniali. Abel. locomoliva lui Stephenson remorcheaz6 un tren de 12 tone cu viteza de 22 kn/ort. !e implineec 150 de ani de cdnd .o'duri. radioactivitatea. sE o deschide penlu come(. DiPlonotie .\aporut negru. iranzaclii. iluminat. pure sau aplicate aste sreu de ficut rezumatul marilor idei din natemalici ilus_ trate de 6auss. avangarda Erilor bogare qi pu nrce era abso$ir. Rusia. Introducerca sa in acest capilo] de cuno$inleji va ." ObservAm cA tot patfirzeci de ani au fost necesari tului Irnperiu cerman sA lncerce sA detoneze Anslia dh ro'iul lider maridn al lumii printr-o flore militara ameni.I Jocu pe scena lunii Aparila Japoniei nu este lenri ca a Americii. inh. Riemann: algebra $i analiza ^e lumidlor.i interesele lirii sale in sistemul international industriala . calea ferati ajunge la Dundre. DupA 1840.strofizica. can timpd rAscoalei boxerilor europenii au vrut sA inrcwinA sub cle aceasti perfonunF. l. gJisirer de pJnenerialcl carc prc\upuneau demer'un leg[turi. spre groaza rusilor $j mai ales a englezilor' Diplomatul secolutui XIX cunoa$te o noui specializare ln afala sival tehnologiej? Modernizarea RLrsiei lrena. faF de 3 500 ai Euroiei. zinca proprie care face distiDcfia inrre cukud si civilizalie: vesice. razele Roentgen suN nu doar reali.. ci deschideri de capitole ce vor fi continuate in secolui viitor. conservarca enorglet' comDozitia materiei $i tabloul lui Mendeleev. pe ia sfar$itul secolului XDi evenimentele: .500 de km de cale ferate instalafi.Secolul Xlx este secolul iiintei in toate sensurite. Ce argumenl mai poare fi adus in favoarea factorului negocierilor dictate dc jocul schimbitor a1 alianlelor' de conterintel. Din razboiul cu Rusia.un proces al modernizirii. si cintireasci fi sd promoveze locrl . care stau la baza flotelor modeme fi a cdilor ferate. al coma antrican Manie\.. Urmeaza o cursi infemaia: dupa 1 860.. ceea ce se va produce o cu nu prea indepe(atul pdm rEzbcj mondjal.Iata{ pe Bismarck negociind cu Imperiul Otoman ca ln schimb$l unui ifiprumut financiar si oblini autorizalia de a continua o cale ferati spre Bagdad. iar aceasta la tardul ei e(a fructul noilor tehnologi productive' produs al avansului ttiinlei ti cunoa$terii. g[se$ti ull subiect sfain de cercetarea se- li colului XD(. istoriei".i Peny soneaza cu loviruri de tun reeimul lot carc Frca captivd Japonia. mult nui prolund decat jc rivalidliioJ $i balanlei europene.

Sfiinlr intlore5tc. Ascendenla 0licii rizboinice. rnmine pAM la s p.ru pulea obline $i reduced. Timp de patru luni se incearc! in zadat si se abordeze limitarcr cursei inarmarilor. drn po/ilia \a pr giara oe ob\ervdtor. Superioritatea ei navali nu era decat o b^zd de putere potenli[|tr. Diplondlic tlArul poate sistematiza $i aici observaliile sale: L Subita polarizare ir alianle igide opuse. constitutii 1egi. iata care ar fi bilanJul posibil. expansionist. insritulionatizari la 1815. oboseah ii deceplie jos. rece $i fapdce. canalr/are rr rgrend. panea mai grea: ce a mcrs prosr in mofrenjrea ac( cun se lermini el printr_ n pfim dzboi mondjal? Di orcasci electivele militare Si fo4ele ruvale".iei organizeaza ceea cc se rumeljle azi Conferin{ele dc pace d€ la Haga. Sfar$ilul multilateralismului. diplomatului are caleva intrebdri: 1. Di -Peste iost desiiinlati sclavia.tor. Societatea umani a r sat? Rispuns: EIIorm. drcpturile neutrilor. Saturalia cimpului exterior de expansiune: nu trxri erau colonii de cuce.. o coroani de fier pe care se agezau diamante]e avantajelor econonrice !i financiareA ibst inleies oare laplul cn prin acea$e derive incepe curss |no$i? Da.ispun. Cum au evoluar ct rile? Rdspuns: Au inflorit in divelsitatea $i stilurile lor.0Di. 3. scriitori $i alljtti.eaza. persecutali. A fosi Si lcrinla rnLrlilar R.actca de bazA a conduirej statelor. Fr se urbani. A fost pteoommanr ra: sau pacea? Rispuns: dupd rizboaiele de scarA nare ale lui leon. cu Snndire politicn slab5. Dar e un marilor ganditori. 3.. prudenlt 0i !rjA.it. legile !i obiceiurile rizboiului terestru $i adaptarea rizboiului maritim la lrilcipiile unei Convenlii adoptate in 1864la Geneva. ca 9i ill colonjite indepitare. exprimatA pdn cursa inarmirilo. rdzboaiele sunt puline. aruncarca bombelor din baioaDe . Fsle se(olul a\. limitarea fo(ei in recuperarca datofiilor. in reluare. secolut XIX. parte sanul cultudlor. calculul gre$it conduc la lupta pentru heUcnonie. Totuqi. in 1907. rlir(utul navelor comerciale sau convc$iunca 1or in nave de rezboi. ParticipA ini- linl 26 de 1!ri $i dezbat timp de doui luni 9i jumitate o agendd al !trrei scop fusese formulat de contele Muraviev. Un rudimentar Wilheln al lllea se debaraseazA de intelilcnlul Bismarck. cu 44 de Nlirle. peturile sAftce au suferi metropole. Ce canism a utilizat sistemui in acesr scop? Rfupuns: diplon mulrilaterali. rigiditate birocratice la mijloc. oire marine. ministrul de €xtcrne al Rusiei: . 4. cand Nholac J Iliea al Ru.. a complexului mi litaro-industrial. pentru state. Generaliiau cuvantul. religiile g ideotogiite nu au inraurit prea gestiune laicd. diplomatii nu sont as- Capitolul S Secolul XX DrcA vom cere drplomalului \a evalurle.o inlelegere ca pentru o pedoada fixi sd nu secol !1 Acrm. 5. Noua editie a Conferjnlei are loc iot la llaga. caDlurarea naveLor.nrului cr\ili. 2. tot oameni s6raci.Sistemul fusese !0ndus de imperii care avusesore un dmp priceperea acomodirii tgciproce $i acceptasere modernizarea. nun. conferinla a reu$it sa ndopte trei convenlii pdvind rezolvarea patnici a disputeior. dace exaninim ce s-a intamplat la 1889 $i apoi la l')U7.: A e\ijtal. In 14 dodenii se lac progrcse pnn convenfii |loi: din nou rezolvarea pa$nici a dispulelor. se i meserii noi. Scleroz! $i trufie la varf. Conferinla urma si examineze cum [. ca in alre secole. aprr icolr pesle tol Elecrricirale. inghelare care se Iplica $i la bugetele militare. Trun/rtia a avur co\turisoc ndicate. 48lcndenla militarismului.Pdttea a 1t|-a. ai carei arhitecli au submi [At piramideie sociale desueie Revolufii nalionale ti sociale la ori. discriminali. scu(e ti cu victime reduse_ 2.. ca 9i $erbja. 6. 5. Primus inter parctl Anglia exercitase hegemonia de fapt prin diplomalie. procesul modernizirii $i in( \chirnha tolal viala oamen. Limitarea ifmanentelor s-a izbit de 0p0zi{ia totald si cinica a Germaniei. iei urn De la revoluiia agrari de acum 5-10 000 de ani nu s_a nui plat nimic asemdnitor. 4. inceperea oslililalilor. Toate punctele de mai sus: sfar$itul multilateralismului. negociator ri lacrlirator dl reraliilor din mul intemalonal. oultali.

Acestjoc de se.cul acolo Un elemenr ce se mrnife\ra la Higa. ircercare ce va fi culumraf $i de al f'xa insri sta el? Prima r€guli dinrr un set informal $i taclt recunoscut ela utarea consensului. cate fbrme erau dorite. cu conditia sA fre defensive $i se asigun rile in cazul in care erau agfesate. Rusia incearcisi aclioneze pe cont propriu $i este sl lionati prin rnzboiul Crineei. incl membri a Triplei Alianle. in raooG cu Turcia. se oficializeazi in 1893 $i devine cunoscutd ca intelegerea (Antanta) franco {usi. in timp ce regiunea era smulsd de englezi din nrina mahdistilor. Italia semneazA un acord cu Franla privind colaborarea in Mediterana. Acordurile ltaliei cu Franfa se dezvolta in 1891 $i In lq0l . care pe hngd expansiunea teritoriald mai apira Si teza nefasE a supeiorirr.privind Tripolrlaniar.tii germanilor asupra celorlaite popoare Cancelarii ca Biilow ai miniltd ca Tirpitz se lisau contagiali de acesie idei.tch Osten. Jocul perpetuu ce angaja toa sorturjle diplomatice avea ca rezulrat descutaiarea tirilor cu agresive." Germania imbrdli$ase insi o politic! agresivi indrcptad ln toate directiile.tii Rusiei $i Germaniei se viziteazi reciDroc.global" al epocii. malia pierde qansa isforici de a stiviii la Haga un curs d spre conflicte ma. W€lrpolitik. anunli cd ntl afe nici un angajanent de a ataca Franla. iar in obiecrivete privind China istoriografia neglijeazi caracrerul . Kolonolialpolitik qi. expedilia franceze pe Nilul superior cucere$te localitalea I'ichoda (Sudan). cerea $i desfacerea lor continui. Italia se apropie de Austda datoritd supErdrii ce i-a produs-o Franla luand Tunisia.In programul unnitoarei edilii a CoDfeinlei ar fi fost data problema rizboiului maritim.Iubite vere .splendida izolare". Era ln fond rca de a re\raura multilaletali\mJl politici 9i a diplomafilor care au praclicat reluati de doua ori in secolul uamator tema menlne. a$a cum vrea curentul dominant juridic in secolul urmeror. dar reguiile diplomatice pre valeazi i or$ul este dat rru?elor englezului Kitchener' Fachoda a . care (dupa cederea lui Bismarck din 1890) devine o convenle io i892. bilaterali sau de grup.328 Jotui pe scena lumii petenlA a oamenilor multilateralismul. Rusia. jignit[ de refuzul unui imprumut german. Englezii se mai striduiau sa atenueze diferendele cu Germania Ei coopereazn cu Gernania in evenimentele din Extremul Orient. In 1898. Dar cea mai importand inovalje a fost aceea a unei CurF judiciarc de arbirmj care si reglementeze relatjile stale. avaod ca nucleu dur blocul germano-austriac De cealalti parte. prezenla ne nu:te a presei $i a socierilii civile.. A doua regulA em neadmiterea incercrrii obtinerij De unilaterala de avantaje considerate de interes eeneral. vizibile $i sanclionale legat. obiec !i\r suprem.lenrulur i. din 1 879. in ce nal. la sfadtul fiecirui Razboi Mondial. Aqa se fomeazA in 1882 Tripla Alianttr.In I891 se fomeazh Uniunea pan-gennani. Drung n... Biilow spone: . in special a mi$cirii pentru ce devenise vocale. Di?lomafie 329 $i altele. Tot in ciuda dzboaielor ce le despt4isera cu p[lin timp inaifie. Chiar daca motivele Rusiei de a reuni conferinta Droveneau dificultatea ei de a se menline in cursa inarmArilor.trAdare". va reapdrea in viitor cu recurenta.i. consularea celorlalli $i respectarea opiniei valente..uritate colecrivi neinstiautionalizat Dri puned lleribililrtea alianlelor !i \chrmbarea tor cateidoscopiie. oferit fxri intarzi_ ere de Franla $i gralie reinnoirii tratatului celor ffei impirali. dar retine in dosare toate proDunerile care l... ca tr in rranzairiile tinanciare in eficrrnn rr.ii pAcii. Prima alian!. fErd urlnd de rcpro$ . iar impera. vizibil tn li\rh ile ri \rrierflea corne !ulu. solii nu se suptrrtr cand soliile valseaza uneod cu cale un strfin. Capitolele programului ei erau cunoscute sub numeTe Mittelerropa.i de de . la care 6njea. sunt $gurciinletegi preocnperile mele. datoritd lui ei mai inapoiat sau din lectiile conflictului din extremul Ori inifierea conferiniei a fost un fapt remarcabil. Dar Anglia nu ieEeainci dir. . Cele doui armate stau fali in fald cu o iminentE crocnire prescrisi de legile ililare. Piesele se misctr. face o apropier€ de Franfa. Paftea a I -a. constrnit pe obsesia rAs$mdrii Angliei de la supremajia mondiah ce o exercita. Jocurile nu sunl incheiale.In casitodile fericite. Renunlarea la multilateralism insemna distmserea acelui nism care a asigutat secolului al XIX-lea o relariv5 pace.i$i scriau inpnralii cand un z senmat cr un . dgidi $i durabili a fost cea dinlre Germania $i Austria' care au itat conflictul lor imediat dupa Congresul de la Berlin. Baza ei corstd in inalra mrte aceeaji gre$eali Si e din nou pedepsit5 in rezboiul cu J A lreia reguii era libertatea de asociere." ir te Stricarea jocului multilateral s-a prcdus in etape. in limp ce intampinl dificulteli cu Franla in colonii]e africane. Blocul ausrro german nu pare im presionat cind Italia.] nalerie de pacel Pentru (a nu arc i lii formale.

e ie. pdn crearea statului albanez condus de uD pfncipe german. avAnd inca 8 ln construclic. Sarbji aspira la Serbia Mare pand la Adriarica. procesul de baza ncllnlt. siidAnd pe greci Si pe bulgari care tocmai i$i dispulau Salonlcul $i astfel izbucneste al doilea rizboi balcanic de distdbuire a Anglia face pa$i spre Rusia in 1902. In anii uflnilori.i ru foir ioluiordre pa)nrc. Bulgaria isi declad lndependenla. -in care se cldu/a anribrildrr. iar Aust ia suveranitatea asupra Bosniei.pfr_inired re\oher Inrro!.||r pier. Se fomeazi o atan6 a germanilor cu burii j poldva engleTilor !i LUrc \ur provoca rcesrora o mare rizboiul anglo bur. Wilhelm al ardta adevimta lui fali vrand si consolideze pozitia r Transvaalul cu mineie sale de aur. acordul anglo-rus lnch tofiilor turce$ti cucerite. Anglls uvea i 2 cui. unde Franla $i cermaria aontjnua liligiul marocan. Romania inre in rdzboi. in 1908. la irceputul ]ui . CuiHsarul este simbolul pliticii globale urmidt. dle cdrui simDarii erau diferite de ale mamei Victoria (inchrati spre nepotul de la Berlin. GermAnls lanseazn 4. dar ultimete rintd$ile ale multjlateratismullri opresc criza b0lcanici. precum $i libetalea econoDrici a celorlall!1 Intelegerea rezisti subversiunii: in 1907. dupi ce rurcii ies stAbiti din firexarea Tripolitaniei la Italia in 1911. La 28 iulie. Auslda adreseazi Sefbiei un ultimalum la 23 iunie I9l4 cu r(lilii inacceptabile. totu$i. Cu linia ferad spre Bagdad al lllea viziteazi pe srlran in 1898) deveniti in ochii opi blice engieze ameninlarea drumului spre Indii. Sarbii se orienteazA alunci spre Macedoni. Serbia se inarmeaza. nopol.asate de tip roLl (dreadnought\ ti. mai lllt verul de la Perersburg). contrar 'li?tatului de la Berlin. primii r(l susliruli de francezi $i gemani. litor $i implacabil il constituia cursa inarmirilor. precum $i pe cea de la Agadir. iar in 1903 face \ rzire cu preredrnlele I ranter. Serbja Si Grecia (1912). Ausr a declarli .a./:r in 1904 gere (Antanta cordiali). In China. p|Lonatie X3l rlmas un simbol al riscurilor competiliei coloniale. ravnite ti de Rhodes.r. Ang^lia $i Rusia.i Serbiei. in AII i. Dar $hiul coalitiei intre Franla. In paraiel. o lizarea unei conferinle neplicute pentru Frarfa (AlgesirS prin iare . !ia] la delimitarca zonelor in Alrica (Egiptul Ia engiezi. care sunt atacali pani $i de turci. Este inceputul unei aliarle. RAscoaia macedonenilor $i alirnla lor cu Junii Turci duce la acceptarea de citre sultanul Abdul Hamid a Constitu. Anglia \ada ca rncefcArile sale de a obrrne o acomodar( cu r mane sunt zadamice. Panea a ltt a.ullJriUlflr marocan larca sulului. It i. incurajatd $i de urcarea pe tron a lui VII-lea. en izbeau de un alt comDetitor mai intransisent. ce va fi nunitd Trlpl0 Infelegere sau Tripia Antanti. se semneaza glo-rus. O a1ian16 militara se stabilc$te intre Bulgaria. care aceasri dal. de cel de-al doilea Reich. dupi ce iau sfer$it c roase ale riscoalej boxerilor $i rescoalei burilor. iar apoi intr-o rapidi conragiune. multilateralismul mai funcliona pentru cb puteri ropene se mullumisere sA oblini nu protectorate sau zone de influenla asupra cArora se puseseri de acord.tiei cu idei liberale. dupi tratativele de colaborare anglo-tianceze Fird si existe un tmutl lilateral. Pnn.330 -. Gennania prcfiti de nevoia pentru flota sa $i obline un acord cu Rusia. Pacca de la Bucure$ri (1913) are ca temA a liplomaticd intre greci $i bulgari pentru portul Cavalla. fiil in 1908 incepe criza balcanicn.ln. se erea anglo-rusi. obdnand succese Si apropiindu-se de Consrarti- SUA iffegistreazd o victorie diplomaticd prin doc[ina deschise".ane. in limp ce serbii. francezi). I)ar Balcanii continua sn fial-b!..?. iar penrlLole cere a$itrajul inrernalional. ru$ii se pregdtesc sb o |lpijine. aceasta accepld unele clauze.od-e \e de\prinde din blocul balcdnic care anrerior hcse de partea Antantei.. balanta se lirtii in defavoarea bulgarilor. care aleclan$eMe os6ll0tile cu Turcia. iar ulrimii de ru$i sj austrieci.unoi'+re inJepe|Jenlr . cu care scmnea. darconferinla dc la lnndra le bareaza drumul. Asrfel ci. a de Sud. Ior arunci. grecii $i romanii i$i nrsolidcazi relaliiie cu aceasta. ( Asasinarea arlriducelui Franz Ferdinand la Samjevo de citre lsriaci cu arme sfube$ti este scantela ce aprinde butoiul cu pulr. conform dreia zonele nu puteau lua mAsud di toril sau exclusive fali de terli io mat€rie de acces in ponuri taxe (Doctrina Hayet Punctele de conflict cu Germania ramaneau Dentru Africa ti Odentul Mijlociu. feiau Adrianopolul.

Au mai existat schimburi o.. plomalii.nlodilor'Turcieidin A'ia au tosl amanunlrt elaborute de iri Srie"-Picor tin Convenlia cu aceste doua nune in lql6r' Anglia Siria' rezerva Mesopotamia qi Bagdadul.332 Jotui pe scena lunii Diplomaia a fost considerabild. Dugmanul era comun' oar Cei doi mari adversari in problema CoDstanli_ i"r.. Bulgaria SiTurc. Anali$tii s-eu strdduit s6 cine l-a fuceput ti cine poand vina. acum sunt aliali Expedilia englez[ peDtru nrgi o sfidare. vuoo qi Bitlis $i o parte din Kurdistan' iar Italiei i de note s au rezervat porliuni din Anatolia. Franra. $ee nesf6r$ite pe tot continentul. O literlturA vasci a descds sl $i absurditatea .. tehnice ti culturale. Franta $i Anglia se aflau in stare de mania. strducitele riri qtiinlifice."n'oriit. revenindu-fi din evenimentele l?pide. accidenrului si calculului r declanfarea cataclismului provocat de om. destramA lntregul front de ristrit al Antantei Dar ln acelati fu balanti fo4ele sale proaspele ii decisive' SUA arunca eceeati diplomalie de dzboi .?ul ce . in lqlb au lrecul greu 9i cu tei. scrie vreodata o carte despre . Planurile ei contau pe tlII rnzboi fulger: 33 de zile era imD rirea t. Blocul puterilor avea circa 120 de milioaoe de locuitori. marea ofensivi germana este oprit6: milion de ioldali francezi $i germani $l-au pierdut viala in lupte Pe azi ln osuarul sinistru ce rezumd toatd tragedia rdzboiului troneaza o Academie de Pace Fraflco_Germana Revo]ulia varful dealului an' rus. $i un lung rezboi de pozitie. trena4d luni $i ani fu lii de relativ echiltbru. rdzboiul a fosr o paginit ruiinoastr in istoria o nirii care l$i serbase la 1900. Nectar in pnvinra obiecrivelor. iir un an nai tarziu au fost urmate de Grecia Cu Alianli ala mari promi5iuni. inlre FmnH fi Ru'ia linalnle de rcvolulie)' oriu'na.. cine ce ler. privind punctele geografioe ce fac obiectul erpansiuniidin morrre 'lraregrce.a o tinir.. Kurdistm Si Mossul' Rusiai Trapezuni' irz"*. fanauc in lupla penlru hegemon .in ajun de secol nou. o parle din Arabia' Franla: Cilicia. n-ar vrea ca s. divizii militare exista insi paritare. precum g o fo4i ec august Gennania. Dar germanii au fost oprili. pe$ dilr Armenia.fpedeps mann0 lnrerF5e hlmence care lreceau prin dislrugerea totala micului. ohciafa pentru "ota unor avaniaje in Asia Centrala Planurile engleze Si fmnceze fixat pentnr infrangerca Franlei. Tripla Alianle suferise .t ..utar p" a'in """. Dar Anglia avea mirile. care i5r dadu\er:i adeziunea' si-au de pan€a Antan uDunlar neutralitatea )i ullerior. de la Atlantic la Dardan€ ceput. inifir lraLn se irea Serbieir. Puterca de anticipare a clicilor militare cdc au suprmar naDentul Si demersul diplomaric in acele zile a fosr nuli. in unul Alirntei.uu atf"rire.te mili Rusia a sdrit in ajutorul Serbiei. dar un tebruarie $i decembrie). iar de cealalh Dane Ru Anglia. Locul fie€tiei era luat de auromatismul convenliilor de asisler. peltru a se tfezi cu un de dovezi ale falimentului raliunii. Este cel mai mizerabil rezboi diII cate a avut EuroDa Rarboiul de l0 de ani.upuL.!eie . iar Serbia era complet jediti i 'e relerla o pozilre Aceste preocupir. iar Angtia in ajutorul Belgiei. Nici una dinlre piinile conflictului nu a preva. eui-"t.lierelor nimicitoarc. incAlcand legile neutrafirelii. Sotdalii unor populagii im hipnotizate $i fiedule rnergeau cu pieprul gol $i baionera la feJa fiitra. B(lgia rhia cotonrir ri scrbir aproane dubtu.ai avea de reparal desele neln!n' Eleseri din interiorul fiecarei laber€. dar diPloma$a cnglez[ reu$este Daidanele este (Grey 5i Sazonovt prin promisiuni $i apoi .l'tii ale Iumii conlro eliJenlilea/d au drt narrere geopoliticii. antrenand boli cur lioane de vrcrime. Rusia 5i An8lia. impresiomt a fost de rolul erorii. in nopolului.. extins la dimensiuni mondiale. datoritA blocadei 9i epuizerii echilibrul uzurii se menlinea l'a Veldun' in 1916 (lntre $elor. au luat o foaie hartie Si au calcular perspectivele unui rizboi de lunga anuntat de impotmolirea de pe Mama. incercand s6 disruga resursele i mai inainre ca cele proprii se fie epuizare. iar efectivele putefilor c erau mai bine echipate $i inshuire. pre$edintele Kennedy a spus in crizei racheieior din Cuba (octombrie 1962) c.a au umplut locul in Alianla Dupa l9l6' s a ca acu* coalilia se purea numi Qvadrupld resurinslaurat o anumita obosealr.cestui r6zboi.Rachetele din Octombrie. o Inerodu de arralr/a carc geografic' incluzand resursele $i potenliaza imponanta-factoiului econonic pentru politica marilor puteri Dupi ce ia 1890 ami "1. inrere\ele puleau fi $risfacule mdr uror' drt€(liile Lle ej'pan'rune are Cernlaniei elaLl sple veit lr \prc nofd-esl iar ale Austriei sDre sud 5r \ud-e'r' unde tsulganei dominanH. Cine va caqdga cursa cea lungd? treabi: alianlele trebuia consolidate. rile Si posibilitilile de aprovizionare. a invadat Belgia $i burg. Citind canea fnrrrjle Srst a Barbarei Tuchman.i6 l9l5: ConstanlinopolLll va fi al Rusiei in schimbu! .e ra i E pia.use la iierderi: Romdnia si Llalra.

corespunzand h douE $coli de hazi ale relalillor intemationale.rizboiul care pune capit tuluror rezboaielor" Cste o lozinca generali.. in 19 t7 acesr rdzboi i9i' fali ade\. Cele doua $coli sunt metode diferire de a lcrmina. aducea doui inova{ii masive: crearea sistemului de securitate )lcctiva $i crearea unei institulii mondiale. prenierul britar c David Lloyd disputi si inceapA tmhtive de pace. face demenuri la francezi $i englezi. Dar lodele cenrrale intraseri in defensivd. germanii Tot in ma(ie. La sfar$itul rizboiului. Pacea de la Versailles este una dinfe cele mai cercerate Si con Uoversate actiuni diplomatice. geopolitica infloreSre in Germania. $j alialii lor epuizali ies dinjoc: Bulgaria (in septembne). cu ochii pe Trieste 9i Datmalia. mul riz. caie Ie vor rmpinge iD comperilI penrru p rcre in lirnbajul u.zboi (Thailanda) $i China. Dupd moa(ea lui Josef. se semneaza capirularea Romaniei al cnrei lentoriu era in majoritate ocupat de germanj.. Rispunsurile sunt neconcludente. lmperiul Austriac s-a desfbcut ca un Drozaic stricat.au de opnre a lui..Doctrina polilic. l. impunandu-le deri teritoriale drastice (intregui sistem colonial al Germaniei trccut sub tuteli jntemationaH) fi plata unor despdgubiri grele. romenilor. cunoscand inclinaliile ooului imperat spre din conflict. Impeiul Otoman sfarsea la capitul unei lungi boli.nul r. Dupi cdderea Bucurestiuiui in decembrie 1916. unnatA de un co(egiu de tiri latino-amerjcane. din hata poiilici arterioard dispA{userA lrei imperii. \eparatc cu Cernunia..ie )i in trnrl al Cermaniei. sarbilor de subjugul srain ti expulzarea turcitor din Europal ameninteii vaselor americane de cetre submarirele trnld fusese scufundati in 1916).rrar5 Em pn.boi mondial. a doctnner lutenr.In frunte cD emenceau. idr Germania sugereazi. le care u numim islizi . toate rizboaiele." El ir o lume .in care toate natjunile vor evila si se dngajeze in ali. conlrasl cu pozitia europeaDi. di gemonie (ioc de sume nuln) $i de iDfrangere lorali a inamicr toate aceslea. . pand cand blocul germano-austriac publica o privind crearea unei Polonii libere sub prorectorat geman. Czemin. E randul Ausrriei. care in 1916. guvemul lui Asquith care l-a preredat pe orge r c\aminar po\ibilitated unei pac. o dati cu acest rezboi. Turcia (in octombrie). Inclilurionali. europenii inlelegeau ce acest obiectiv se realize^zi p n nimicirea tufuror resoturilor de putere qi influenli a celor ininii.-in primele dupa alegerile in SUA.. dezme Austriei priD eliberarea italienilor.candidat al pncii". in octomb. vena lunri Pdrtea a lll'u. nu pentru echilibre de purere. Cu ea se deschid noi capitole peturu diplomalie. Pacea de la Brcst Litovsk s-a semnal in m ufr la oeputinli. englezul Mackinder susline ce srepanirea pdqi tinentale este vituH penrru atingerea hegemoniei (1919). DacA diploma.r/boi LJre :c ducea cu Lr fere precedent de la Napoleon incoace. [n ll noiembrie.Mdtilateralismul reinvie de [(eani dar.. Mai interesant pentru diplomali a fost capitolul reiire din connicr . ie$irile din rAzboi se fac rrcpiat. libetare. ractic.. o conferinti de Fre neutri.Rizboiui a t dus pentru libertatea de via!./ar Si legrreral prin crearea Sucielalii t\aliunilor de la ceneva. egalitate in drepturi. a lui /rlson este cunoscud fu cele 14 puncre aprobarc de Congrcsul llA ti care a fost un documenl pe care in reriroriilc austriece il .realisti". Wi se prezentase drepr . incepind cu tat5.We may say rhat thus. In lumina celer alte )cuii. in norembrie. capitularea fiind necondifonatd. la Buftea. ce nu intrasera inc5 in rdzboi..tii considerau cd rizboiul pulea fi oprir in spirilul $i metodele secolului XIX. this laleful moming. a invitar bel cA sunt face cunoscute condiliile de pace $i propune crearea unei liunilor. prin obiectivele Ceorge afirmA: . came l0 an end all wars". slavilor. iar cel geman ir lbcl viclima propnrlor sale hirnerc )i e{alan. sordeaze posibilitetile unei pici separale cu Rusia. Rusia laristd noiembrie.lodn t). geopolirica cunoatte o resureq rimp l $i duJ'a Ra.borul rece. SUA declari r. care se opozilia ltaliei. Dipkmalie 335 ralul Mahan ridici la rang suprem controlul mirilor ( miri. cuvintele cheie erau denocralie. dar j un rol importan! $i ir strategiile celoriake mari pureri_ Crilic o parte de cercetitodi $tiinlelor politice ca un simplu joc cu pioni colorati pe harra lumii. moment dat. 0nunFnd incbeierea armistiliului. invingirorii afirmau $i exe$au puterea asupra celor in aprilie. intrucat in cursul pregatirilor $i desfA$uririi ei se cris- l lizeaze doua sliluri diplomatice. Wilson era categoaict .. adu$i la stadiui incapaciralii de a pregdri revan$a. Nota A vede cerinle ca: reducerea teritoriului Germaniei. porturi).

. care se indepifta asdel de si balantei. primul invocand asiguririle secrete primite de la Ru sia.. Cu toate ci negocierile au continuat si fie atat inchise. cu baioneta trr nusi. dupe care nu vor mai fi inlelegeri private de nici o na$rA.tarilor mici). sumi ce nu ar fi putut fi pldtiti palri la sfaniq colului PreTenl la Conlerinri. ci caracterul deschis al procesului de negocierc (openb ed ar. manevra€ de ea atat de bine. rn regiunea R. declan$and o revolti a. In 1921. Nicolson norcazi diferenla de stil dintre reprezentanlii romani Brftianu $i 'l'ake Ionescu.N ar vrex ci ar fi necesari o Ligi a naliunilor care i angajeze sd se impotriveasci oricirei puteri care ar rupe un Ideea era noui 9i pentru Anglia.. numi€ $i libe rnld. primul un participart lajocul de putere (a produs emolii Lr Cofferinla de la versailles. Decretul sovietic al picii ti Cele 14 puncE rAspundeau unui deziderat popular izvorat din experienla durd a rdzboiului.nutui o tampon. Diplanalie 33'/ comenteazi pe larg na$terea diplomatiei d€schisc. ocuparea important al germanilor fu lume $i rizbunarea. Primele $ase puncte plomalia d€schisd.I opinia publicd. In special doud capitole ale sanclirnilor aplicate niei au nutrit in aceasti tarE curcntul revizionist $i o stare mullumire a populaliei. omul de incredere al lui Wilson.i de cermania era privita glezi cu lnfelegere. a cdrui erc Anglia aflara in E/boi o caula pe roale caile: . Peste 100 de documente avand Rusia coserrmafard. rezolvarea impaftiald a loniale. dezamarea generali.. cea a . evacuarea leritoriului rus $i Liga unilor. lde Este inferesant cA uldma iniliativE din cele 14 puncte a fost satn de diplomaiia brilanica lnlr-un mod abil. ce poate fi ineficient sub ochiul $i cu comentanul presei la fiecare pas al siu. imPreunl cu America. atitudinea francezi fa!. Anglia. re au fost fixate la o sumn a cirei valoare astizi ar deDisi 300 de arde de dolari. cat $i deschise. restaurarea Belgiei. libertatea merilor. pErtarea barierelor vamale. separat! de Gemania prin trupe stationare aliate.open cownanrs of peace oPenly arriled flf').Din aceasti platforma ce proclama principiul autodeteminirii popoarelor rezulti $i o pozilje inleleg5toard de Gelmania: nu-i negim meritele in activitetile pa$nice sau nu vrem si-i negAm inlelesele legitime. se simlea ii in alte delegalii. se plimba in sus pe4i1or. Harold Nicolson. economr\tul lohn Vaynard Key pnblicar Tratdttll asupra Consecinlelor Etuiantice ale 1919. Diferenja intre $coala realisle $i cea a lui Wilson. se nescuse o noui perioadn. Il doilea unjurist ce promova legalitatea intemalionali ti dreptu rilc popoarelor. crey colonelului House. El ironizeazi faptul cX la Conl'erinla . dintele sn propuni lost publicate.336 $tiau $i laranii de orice nationalitate. Revolulia rusi prevdzuse in decretul de pace din 8 noiembrie 1917 desfiinlarea diplomaliei secrete ln termeni felmir .. Franfa si Italia privind reritoriilor revendicate de Ro rnania $i al doilea bazandu se pe principiul wilsonian al autodeter_ min:fii. primul dintre cele 14 puncte wilsoniene. au fali de Franfa invinsd.diplomaliei televizate". producand mari reacfii in cercurile politice occidenti il. aducand-o la punctul alinierii ei chemarea fasci$tilor. jdealiste sau legalisti. ln timp ce un soldat de gardd. prevenind asupra unor masuri excesive Si nerealizabile. Ceea ce a nemnllumit pe un practician $i teoretician al negocierilor cir Nicolson nu a fost caracterul deschis al fatatelor manilestat pnn tlansparenla rezultalelor. De fapt. in 1915.. s a opus. Desper. Wilson anunfa pentru viitor inlelegeri deschise de pace la care se ajunge in mod deschis (.tite doar de doud luni. inclusiv a colegjlor pre- !i injos ca si previni intruziunea tuturor ex- Numero$i anali$ti $i istorici vid in atirudinea puterilor rioase fatn de cele infrante semintele celui de al Doilea Mondial. diplomalilor Si plenipoterllialilor. Puterea ei maritimi trebuia redusa la insi tall dc rn enLjr france/. Unii autori consideri ci incheierea Primului Rezboi Mondial a lisrl alarca Drobleme nerczolvale si a creat altele roi care an con- Diplomalia incearci si fie insrrumcnt al unei picj durabile cum aratA un alt autor britaric cunoscut. procedand imediat la publicarea completa a hatatelor secrcte" (pe care le denunla cu flcest prilej). de a cre. care i$i exprima intentja fermi de a duce toate tratativele ir mod cu desivfu$ire sincer in fala lnrregului popor.DiplomaFa secretd este desfiinlati de gnve . Chestiunea flotei germane nu se putea cu iumitAli de misuri. care promiteau renagterea. I icdintelui din delegalia americantr'. vrem doar sA accepte de egalilate intre popoarele lumii. Cu toati simpatia pentru pozilia lui Wilson in malerie de misuri drastice Germania. Este 5i poziiia la Viena Panea a I 'a. .wilson s-a inchis ln biroul siu impreuna cu Lloyd Ge_ orge $i Clemcncear.

l'" a*J"l Lrgrr' iir dacir con'iliul .1ljil"x.l rudnrc in a pjoduce deilaratri 5i pd.d re.i1.i.. )ln'o '" ii..]ii'JJ" l. Franla.i rr 'n ".. Textele privlnd agresiunea elau ambigue. Mr Britanic.Till.ra in.i"ijiii..il:fl..Tbor? Er a Inceout truos printr-un accident politic petrecut in SUA. peste doud decenii.':l:ll Lermaniei din lq)t iuccr intr-adevir..-.f jl[::"f]J"H'cJ.1"i 1.-"i t.i.'. - Briand-Kelop.":'. F(c meritul lui Tltulcscu de a stou^ .l...3".ll ?:''li:: ^.il'li.r. Pre$edintele Wilson. delegali penrru fiecare star mcmbru.:]ril'l:i::1fl.. Nu a runLtionat Jecrr \istemul vag.r^ r^ I complet si ineficienl al sancliunilor economice.:.. *nr". :i"+:. Lrn (irmar dq murual apreci.l.:lmlt.:jin *t: ..rr"o"itt" "tonuri lq2s Franla Belsia si ce'mania isi i"^"1"i.i.:llillJ:".$':::..:ff'. L. semnli panS in aiuntrl . dinire care cjnci permanenli (SUA. multilateralismul reinvie.ilf ' n 'ii#'t s' 'orosi'Ie .iJJ] celur de-ar uorrs" .$T.fu tri*ll'' Lu'ilil'HTii ff iTffi il"""::T.' T'l. niciodati in istoria ei scuflA.""i"'""'*'i":: :'..ffi semJr ce\r\i ri i:1*ff:: . .:::.li". . crel mai penlru preinlampjnatea unui nou t6. in schimb.T'l: fi i.':'ll). li.l I' i)l l'i\"11. Irga nu a reufr s depseasci pe un agresor p. a cehi de_ai Mondial. o Adunare cencrah se intrunea anual cLr care ::ll:i::'Jf sperunra ..dti.l te.u"li.' .: "t:.i".c. model peDtru viitomt Consiiiu de Securi al ONU A\ea si un brou penuu lu."'ii.l""'. unde parti publican a dererminar respingerca in Congres a aderirii Lig6.eru .""1 Lrga':] locLr "l-'l-llll'1".j :. Cum a tunclionat in aceasti pauzd Liga Nafunilor.m' ii r*nre' I' al polrrrcii nalionJle si ca . Liga nu rnar este unlvelsala $i intregul sistem a1 securititii co un mecanism cvasi-regional. Cooperarea internxliolrala incurajati de ea: se creeazi Organizalia Internalionali a Mu i. Rizboiul nu era inrerzis.rrno cilun .ii''i".:'""""i:'..:.n:in:ul. .ilt 11il.in actiune militara colectivi sau sa garanlii ferme celor \i. il:T:.T'ffi[.1lJi:ili:'il. . precum $i Birourile de cooperare intelectuald ( UNESCO din sisremut ONU) $i uDul de sinitare (pionier OMS ul viitor).il . Statele D*'.J""1'.. t' ". taurear al premiutui Nobel in rnoare neconsolat Si cu ne ii zdruncinali in 1924.l t-.t"':'^ll. air.:. . I. Japonia).1.l1 ru""*" f!ea cr luner ltmiti rne!rtaDrr lllil1* . .. se sprijini pe o insritu proclanrd tiria legii: Ubi societas.nnc. re inrr.i'l."i'{..t338 Jocun pe scena luDlii 139 dus la izbucnirea.. Era condusd de un Consiliu noue melnbri.ru:.:.:'i"'-il.lr$ il":Jf::"x\fi "" i.:: de le$tr! u'rr !r .. lovit de incapacjtate.. jl"[i. .*itii::x."-*''|con{'|ru!iar :. incat intervalul di re el9 Du este decat un i doua capitole ale uruia $i aceluja5i corflict.:il.". Chesliunea rizboiului Si pdcii nu era rezolvatd.r"" ld rrvbor cr insrrumenr "i1.16 iiJTT'r:::""'"'1XiT:i"fu :i:#itr]n..::l::Tri:t*li).:1rc i".T H#l?. in orice caz.:Xl :'p'a:rur q p'in cate prm rc se su lilLl'X"X.rr diptomalia nulril: rala inflorcste sub acoperig propriu.$.T: .'i..:. A retorica. .l'rsrv cele aqle\oarc' ol. dupa l*l_t:l.*eui*'a nu "u '"'*ez' vr nropune ce pasr "a l1lilll.r oiilor cotonirlor contircate de la invin$i. ta ralboi cu iarile se produc disputele' aproape nu e)(ista Cand 1'.fl. eio er a ro.Iffiffii. conflictelor ff [fi:: .li:: .. ji': "'l*i .H.""f :'ff ".. .id. doar la c'ile p'snrce uer' "P''' cuise ""tu:"'*n : il"i-i.l[":.ii:Tll'x'""1iiii n."...*rno **l***[t"ffi ** de a elabora doci :'i: ii*T[i:. Ca organizare.iliii':l:. Italia.

ositi. al doctrinelor mitilanre )i at lanarismutui. Intrarea URSS in Finlanda. . Mafea Britanie nu agrea mAsuri care sA o oblige la legat $i el de secudtate. rnembrtr a care cere ajutor. DacE anii 20 fuseserd numili . temporare $i de expertizi.rudite. cermania semna cu Arglia in 1935 un navdl Cu Polon'a re semna in tcib Un pdcr an korninrern. Resursa umani de cafacter. Uime$te li de coordonare 9i actiune a celor ce-$i propuseserd sd nu admiti na$terea mililara a cermaniei. Invazia loniei. universale O crizt economicd de propo4iile celei din 1929 inspfimanta populafa tot atat cat un bombardament Europa a reit anii 30 cu teana zilei de maine. peneverenld $i sacnficiu e hoti- . l. Italia invadeaza Abisinia. b date cu primele bubuituri.. demografic $i psihologic.razboi nu are Denlru cei tineri conolaiile celor carc I'au expeimentat. GeDeralia care le'a lrtrit lncepe sa dispara. stocul resurselor energetice $i de hran6 Primul zid a apirut in rdzboiul ae rjan din 1940 numit BitAlia Angljei 3000 de avroane gerrnane sunl rnlrunldre de 540 de aparare enelezetli.ate dupl rizboi. llalia fusse desrul de aflau \ub imp'esra unei alte cala(lrole care vrzibil. Danemarca. asi ei estimeazi Dotentialul economic. in timp ce multilaterah stagna. in fine.ui De scena lutnii Parlea a llt"a DiPlondlie 341 ramdsese militar. dtunci. creioane colorate $i har1ie. plimbara Comisii Fegititoare. germanii ar fi trebui s6 caqtige rtzboiul)' prdzii" practicati de acesrea era fo. Olanda. care h tandul ei nu se desprindea de blema dezarmirii. 1939: Star slovac proman. R6zboiul civil lncepe ln Spania. ie$ite din ou bnrsc cu avioane Stuka $i modele noi de tancud? Trebuie linut seama ce acest complot militar al lerilor Axei 'l'nDanile fonnatd din Germania Japonia. rizboiului rle durate (instaurat dupa primul an de avant) Confom tehnicilor sale.Aceastd politicd de capitulare a intrat istorie drept .340 Jo. 1938: Hitler ocup! A Se semneazt Acordul de la Miinchen. Devenise un se. dansul $i pasiunile desc6 . dar dobandise o caracteristici noue care in cel mai mare g.'l O scen! ridicold lmprumutatd din secolul trecutl gele Italiei devine lmprrarul Abisiniei. dar. ai exodului.li sA rcnurle la planul invaziei Marii Bri' tairii.ol al logirlor.Alegeli.ad sfela diplomaliei. prieten al lui intre principiul egalittrfii lntre srare qi c6tu$ele vasalirEtii marile puted. in filDl psihanaliric al lui Hirler exista pasiunea surp. Ocuparea Cehoslovaciei. nu numere doar divizii (drpe calculul lor sj dupA calitatea armatei. Luxemburg. de acorduri. Mai mult. Anglia fi Franla fi un si morhi.anestezi gocierea pa$nice n problemelor europene $i c6 poate nia. Dulce iellum ineryertis Hrtler dore$te o noue ordine europeana O Europd complet suce a funclroDUsa Reichului. ai raliilor alimentare. Alii 30 sunt anii cursului nefast. care inghite un teritoriu mai mare decat al l6rii sale 1933. Hider devine stdpan absolut al cemaniei 9i anunld d relnrumarea. In 1935. iar cuventul .deceniul hoholelor de ras" (rcaing twehties) pentru distracliile. in 1931. Iralia perise$re Liga. Nodul nu putea fi dezlegat. Cu meroda ren6scutr a Blilzlriegului inglobe^za pana in I94 | .Un naljonalism inspiraf de doctdna etnicA a fascismului stabilea peste tot repimuri l. $tie st facd bilanlul re surselo. Sunt anii camuflajuiui. Manciuria e de Japonia. sili. Dar in 1940. pactul Hitler-Molotov. vine la puter€ Hitler $i in acela$i an Germania se retrag€. Diptomalia germanA era dati de un scop precis $i pestrase probabil prin $coala tui S mann cateva din tehnicile bismarkiene.. muzica. Dar Conferin{a Navald din 1927 e m tal. Cum se putea ca o Europd inlreagd s. panA neDutincioasA la crearca celei mai putemice mafjni miijtare de In 1936. inrlegeri. Astfet rehnica . Iugoslavi.a Locarno se ft un oarccare prcgres. anxietatea s'a transformat ln groa_ gura 26.. Cermanra in sfera sa Austria.arin l8?l. Polonia. Franla (Paiisul cade in 1940). Fi anda. Bulgaria. se izbe$te de un zid in Vest' in 1941 Ae un zid in Sud $i in 1942 de un zid in Est. Noflegia' Belgia. Hitler ocupi Re rizboi Gemaniei. in timp ce peninsulele Italici $i Iberice aveau stale totalitare idr5lite cu ea.izei fi a rilor iuli fj nebenuite. Asist6m la un tablou diplomatic agitat $i confuz.rrctaroni "e izbise lumea: marea criza economice fansmisA de SUA prin con_ taeiune ln anii 1929 $i 1930 cu consecinle grave.sindromul Mnnchen". Diplomanrl are acase atlasul si hata. Romanja. problema rii !i proiecrcle de Tralat.. Conferinla pentru Dezarmare 9i apoi pbrdse$te Liga Nati 1934. ai adaPostului din pivnird sau din ai bombardarnentelor de metrou. care produc pagube inac ceptabile gemanilor. 1937: Japonezii ocup6 I gul $i Nar*ingul. o adevdra$ orbire li ve$te pe englezii care intrelin ideea ca Hitler esre susceptibil de de disculie. acorduri nu au du\ Ia ni solutie. ceea ce a utmat a stat sub serlnul nelinittii si sDaimei. spune Negusul. Cehoslovacia. Grecia.daraesuar in lql4.

*ff*trrl*r^".dona.. si aPoi Ptulse$te Lisa Naliunilor" Noaulnu putea fi dezlegat t'a lntamo nu agrea mesun care sa o oblige la a car. Anii 30 sunt anii cursului nefasl ln IgJl sale' al fuo*L.". L! 1936. 'fm+i*''*". acorduri nu au dus la rT"t ir""i"r" oe iratat' ingetegeri.ni.'*"." l"i"tam n -it*es**+*'...ilitante $i al fanatismului ii-]i1".'i''"r* . ". spune Negusut.".lone drepl ." b"'-aniei."r.ii.1't'"f "il'" ".laane'lezreru lehnica mann circva din iehnicrle bismalkrene Astf...r'l+ f ill ..Invazia ioniei. . niili J"'r"" r^.340 Jocuri pe sce a lulnii I\olrtt t tlt t l)llltttrulit' 341 nou5 care lt remisese militar.ea i...'. ja raodul ei nu se desprindea de se f: ffi*mffi$ffi iff'*.olut al cermaniei $i anunq dtcl r"inu-"t"u.i.tognu.fftff. a.*t[.jl ": lli] gocieiea pinic:r inlral.i." .iti pu.iii*l . *.o adevarad orbireli " I*relin rdeea ca Hiller e're \ucceprjbrl de ""qi".. ." "".."ilnui ...r diplomatic agitat $i confuz Uimeste propuseserd s5 nu admiE de sj ucliune a ielor ce_$i "oo.t'. dar dobandise o caracteristice a'l in-. temporare qi de expertzi.i#H$-f ii sorriliJ.tepan ab. d. . ""*f.. Anglia si Franla cle( dzboi Gelmamel.in i" ait.ei.gaiulii lntri stare 5i caruiele vasalitadi impuse ieii.rt" iogytlt.l* Drizii" Dracticad de acestea era fo'osite ln timp ce--cl€zannarea un^ acord ilultilut". C"rmania semna cn Anglia-in 1935 pact anti komjntern ln pron"vJ c" poroniu . acorduri Aceatui polilica dc caprtulare a €ra gnF gefman' i. .ur" progt " Dur Cgnferinla Navaln dln Vanciuria e ocup tal. ln 1935.. ifi."i." precrs ti p.* . italia invadeazi Abisinia' membrd a uiutot.. e.iid a""t" r.r'rrase probabil pnn $co." ""t" i"i* ori""ilpi"r . in fine. ie semneaza Acordul de la Mi'inchen 1939: Slal slovac pro.si.riidiil +i'fu".probierna deza Cimisii pregnitoare...da . Hitler 5i in scelali an Germani":: f:lli^"-' D"r"'.pet"tl Abisi. pJGten al. rr4a.i .$*tr#fr:l'**itffi ."ii. bl"*t* i"lt*f"vaciei Pactul Hirler-Molotov.r" a problemelor europene.el :ll:#t*.ci p:'l1.sindrumul Miinchen Diplomalia lui srre5e.'. irii ..{.ta*e 192? e un egec un o"r.na in 1936 un a m$cafilul Dsihanalitjc al lui Hitler exista pasiunea surpnzer 9r Europa inreagi si asiste ..lui Titu "u..'..idicole imprumuta!6^dinst:"l:lll"i*: ocupd I nir"i. $*1ft i1$. na"toiut "iu ltrr'u'paraselte Liga lgJ8: Hiller ocupe Aus ""JJNuntinerr..'r. HitlerocuPdB rni"p" in spania 1937: Japonezii iiu. Mai mult.*-a"i*t"a"i. _'' un tabto. on leritonu mai mare decal al larii 1933: vine la pukr.' ."...*" etua "f"tu diplomaliei Devenise un secol Plimbattr 4"i.it+. Intiarea URSS in Finlanda.Alegeli.i t"ratolt" cum se putea ca o nfieit*u*+nffi .i".

n.ii o crtegorre larga de drplumarr crrc poPJrcr/ir tr 'nlrcline pnntr o reteaua de colaborare interguvernamentali. cu cele sapte co_ mitete specidlizate (politic. care subestimau democralia anglo-saxond plinA de dicfi qi opinii fragmentate. Retragerea ce va incepe in 1943 nu se va opri decat h tin. la sfer$irul unui dzboj mondial. venirea defecliunilor. ce se distinge funclionarii lor.ab si FMI penlrx probleme linanciare si inci pc aiatea pentru alte teme de rnLcres malor' incep:nd cu energrJ atomicii sl lemindnLl cu ploprielrtea Intelecru- 'i (ullura OIM E\te o reLer e. conferjnle.. ONU este o familie de orgdnizalii tot s'rlLl proceduri propni ii funclionare aulonoma' qu\emamenLrle.tate. unde existi 9i alli actori resunJle si lace ia ONU (a lie lnbutarA unei renliclii de nelrecut: . o trds urA ce va acompania toatA sirategia Iui Chul 1941. incorporand dinl nou viziunea unei lumi terite de flagelul rizboiului.olmi si acdva cu mii de retrniLni pe rn $r /eri de mii de dinlomati. Ne vom intreba cc a adus pentru diplomalie Si ce a adus penrrx pace? A reprezenlar ll]al inlai o triLnnfali revenire la multilareralism in relatiile interna(ionale a c6ror inslitutie superioarb eru.nt are 190. Diplomatia muitilaterali. manifestald in reuDiuDi. nalura i$i va sp ne cuvanul. N ordine se termini ins6 mai inainte ca ea sA funclioneze.dlelor membre. incepe in sud marea bdtElie pentru Nordul Afrjcii (si lul Mediteranei). Este sindtomul persan care a r capacitatea cerAuior grece$ti risipjte $i certirete de a se uni in metdie. acte recomandarc ce lasi la latitudinea statelor decizia si modalilalea de a le folosi sau aplica De lapt. in deplina lrxJrlie a funclioneazd de la Pacea din westfalia iistem intemational ce lumea ( I 648). ONU nu a rreDta! alrroclamat localra qa univeruali Fri. social.i rizboi. iur. Ea aparc. rea. in l9[2. fiind un ireversibil. este locul de confruntare a tuturor Punctelor {te vederc. Organizalia Naljunilor Unire se na9re. tutel5' administrativ Si iuriclic). colxborare in loale dorneniile' intr-un climat de clestintlere qi reducere a tensiunilor provocate de Vi_ numeroase litigii $i corftuntiri s-a dezvoltat pe terenul ONU-olednd liecArui mlnislru de exlerne pnlejul zirrra de Selii ie.rl reguhle de comPonarnenl obligaliile . negocieri. este comprsi din slate reduce apelul sau ln neguvemamentali ai vielii internali ieali. infii ONU este decisi la Yaha in 1945 $i rot in aceta$i an Carra scrisd la San Francisco. Este un nou factor isnorat de mani. Germanii pun pe Europei state noi pe baze etnjce precum Croa{ja $i Slovenia.u meJitr. rnurl at unei inLer\en!ii publice $ia /ecide conracle ofrcirle )i neo . rancuri qi anilerie. prezenre in roare Conferinlele de nivel inall. ca $l Liga Nafunilor. de. Din nou.342 Jocui De scena lujnri Partea a I 'a Di. cu sarcini minore de serviciuj funclionarea alianfelor. prse in mi$care de americani de a disrruge pericolul ii sfidarea fascisti. ca rn roarc r boaiele.ne u organizalie !echiului eu\emamentrla:l . r drcprulur Inlemalion. plus cuno$tinlele specificc ale domeniului abor- ."t . tfarate liciale. Banca Mond. UNES( 'ju O pcnrru educalre. punend sabia cea talerul coaliliei anti-germane. Diplomalia Alianlei arlanlice esre angajard in lucrdri de pectiva.ncnlul u/rnelor de avi( vase de rizboi. unde vor suferi o infreneere decisivd i dcordLrri. In Sahara $i pe Volga. IAO penlru agriculrura OMM pcnrru meleorologre' USeR p. Diplomalia adeviralA i$i descoperi vocatia ei de termen lung.ld . inmullind pfin codificarea coniinu. clepi$e$te orizonturile poliricii curenre. ce incepe in anul 1943 prin debarcarea in ftalia. o Americd nepregArid penrru rizboi inrrd d pi japonez de la Pearl Harbour in conflict. Ca $i Liga' at cirei sfartir irist primit la inceput statcle invinse' dar recomanda ca model.defularc a tensiunilor sau de calmare a asperitalilor' Dezbaterle ie lrn iarc 'rci luni pe an \unl continuale in resrLl anului jntemalionale Toale de organislnele de expe4i sau conferinlele mari hnale sau programe cu caracter de se Gina cu rezolulii. prin tehnica cunoa$tere atenti a struclurilor si muncii de echipi. care se va sfar$i prin infrangerea inilial gl selor rupe ale lui Rornmel. retele dc conlucrare. Faplul .. >liinE pcnlru munca. Nimrc nu d pulut egala randa.lonalic 343 ratoare. natismul s a izbit de nebdnuite idei intransigente. consolidarea terenului.. Adunarea sa Generald. ONU a fost o platformi ce a funclionat continuu pentru a une iaolalU si\teflul inlernalional. ONU avea 5l de membri.u\eranlLilii slalelor membre ri inlel"icerea ame'le necLul loldl al :ului in trebuile lor inteme.a sr dreourrile slalelor. ar:|i]ate\e germane se molesc la Stalingrad. nu. politic special. nisipur zipada (ca $i jungla mai tarziu penrru SUA in Vietnam) avand itoarea proprietate de a lmpotmoli $i inghili tehnotogiiie mili in 1941. Ciri ONU a lust si dm. in 1978 nu o atin"ese 150 ri ln prez. economic. k crearea ei.

Dc aici.l. separate prin . a celor !echr.rizboi rece". Oficial. perfeclionat $i el.' oe. transformarea tor din aliari in jnamici potenljali au nDdifi cat 9i eficienta sistemului elaborat de ej. care pune in pencol se. iar cursa s_a extins $i in cucerirea spaliului cosmic. purtat cu arme atomice. Astazi se considera cA de fapt cei din urmi voiau doar se testeze pdn acest rizboi vointa SUA de a lupta $i sA sernnaleze nemulfumi rea lor ce Germania de Vest fusese incoryoratd in NATO. dar.e con.eea competirii mitit.re acerbe. organizeaza o blocadi navah $i se prcgate$te de riposta. care ar fi putut declan$a al treiiea rizboi mondial. phsand pe solul ei rachete cu lncirceturi nucleari. eficacitatea sistemului ONU.ima criz6 care poafta in germeni conf-nrntarea lor $i cel mai important rizboi de propo4ii este rAzboiul din Coreea (1950-1953).. $i a uriaselor efective mobilizate sau mobilizabile. t5 acum)..u Inlema||onali rcclamd rnlenenlia de urgent.rnenrrlul cnlecriv erleisiorici !$iur. unea unui . fijnd expus in schimb la riscurile bjrocratizirii. Hru$ciov decide si sprijine Cuba ato(cuprinzbtoarc. Consiliul de Securitate este sesizat. ONU intervine prin Secretarul siu Generai. ccea atrrs cnlrcarea ONt. mull mdi (lar >i mai preci\ dccir cet de lc Li.i ca $i imaginea remasd impotriva atacurilor SUA (unele reale..344 Jacun pe vcM lunii Paftea a lll-a. muLind accenrul pe rctori(i. in. in afara armamentuhi convenlional. A doua intrebare prive$te contribulia Ia menlinerea pecii. dezbate. dupn expresia lui Churchill (1947\. imptulind_o. cc (uprinde evenimenle protocolare conrac st mass-media. tn matene de securitale. Inlreaga omenirc a triit ameninlarea ca . Esle merilul liderilor daatunci al lui Truman.o finlana de cu.e. ONU nu s_ ocupxr decil de confrclele mrnore care prco(upau mai putrn p cele dou.ei in r. in cinci dec€nii. ca [iind . in special cele atomice $i in subsidiar cele biologice $i cbimice (ABC). a Con\jliului de l||ror trlalerale. formeaza o fo4i inremalionali sub comandi proprie consfange pe cel vinovat se renunle sau sA se supunA.coftina de fiet'. Esre Lrn diplonlat rcLttjr de programul Incarrat . in ce il suni ONU a indeplinit cdri\facAtof mrsiuned oin ace\l puncr veoere. Deci t cazunre carc contlneau un conflict de interese intre sau Dentru cr cinci mari puleri erau erctuse automrl drn intenenlia Dojibila Clnsiliului d€ Securirare. dar solulia este complet bilaterali. Neinfetegerjle poitbelice jintre SUA $ URSS. Ia care au concurat Stalin $i Mao. sub semnul cireia se formeaz[ o expedilie militarA organizati de SUA.. Diplonalie 345 ritate (11 membri inilial. dar formal superputerile ili pesteazi distantele. Natrunilor. cursa se referea la armele noi de distrugere masivA. E un conflict in care chinezii comuni)ri au luprar cu lruptamericane. care analizeazi cazul gi primejdia e confiamata cere llrpe. vi lrma a unei agresiuni sau siruali. de a li pololit /elul generalilor sai in frunle cu Treptat s-au construit aliante militare $i blocuri angajand peste 20 de !fui a ceror fronlie(a uecea prin Germania.doue: Vestul $i Estul Aparila gmprrilor militare NATO si Tratatul de la Varsovia scoate securitatea de sub seinnul multilateralitdtii si rezerva acesteia doar teme inofensive intre cele douh blocuri se produc cdze. sub forma unei inlelegeri Kennedy-Hru$ciov. ca $i McA(hur si de a fi realizat un armistitiu ce s-a dovedit a fi durabil prin acordul de la Panmunjon. (uperpulen. ca protest pentru neadmiterea Chinei Populare). projectele pa$nice normele ( . P. Numai acesr mecaDrsm presupunea lipsa unei obieclii (vero) dir partea carur membrn permanenr al consiiiului de securilate. Competilia celor douA blocuri se desfd$ura in principal pe planul celei mai vaste $i costisitoare curse a lnarmerilor ce a existat vreodati.sovietic (ce boicota temporar lucrrrile Consiliului de Seqdtate. acuzrrea ONU Je incapacirare pa 9r ralizie de c6tre opinia publici_ Prepastia dinrre cele doud sq)erpureri a cnpAtat repede dimcnsi_.roane de la s membre._a produ\ lmgrc datd dupe crearea ONU. a tost ehboral h rezumar: rLarul care. Tehnica rachetelor ce purtau inclrciturile flucleare a devenit atat de avansad incat phsarea obiectelor pe orbitd a devenit posibili.inte. simbolizar de impa4irea lumii in doue ra. Carta nu este de vini: un coercnt sistem securilale coleclirA. . Acea. peste ur deceniu. SUA consideri aceastA acliune ca o ameninlare inacceptab a.rder. A doua oar[. bodla a mult. insdrudrlof Inari $i maj ale. colaborarea. siqJ[ra daln cand o aclune colectivi este declan$ati printr_o decizie tuat5 din cauza absgllei reprezentantului . unde Nordul comunist incercase si unifice peninsula pdn invadarea Sudului.r pccld! al r irkeaga Europe.. nave $i a!. De atentia $i mijloacele acordate inilial prin PNUD ptoiectelor de \olure au \labjt cu vremea. altele potenliale). in consecinti. defecdunea . ^ cat interactiunea.i e{uirii sunt ins4i lesitura indispensabilA a starii de pace. Definilia reiinuti de cercetirori. ea este opri6 de ONU.

apoi ldrgit treptal pAnd F 40 de state. cealalte pa{e nu intervenea deschis. intraffigenfa ideologici. cu ochiuri mari prin care la care lucrau nu numai diploDuli. oricet de nare ar: avantajui primei loviluri (prin surprizA.Diplonalie 34'l Rizboiul rece $i cursa nucle. lovitd ar fi pdstrat capacitatea de a rispunde $i provoca daune j ceptabile. secretariat.ti arat cu analiza discursurilor in care se strecurau propuned nuantate neinlelese de public. apoi 18. Acesta nu strict numeric. cu tbrme grote$ti in lag&ul estic. $i totusi. cum se numea echilibrul nuclear. se lacea pnn te4i (Angola). Int@aga reJea a ONU era deschisi in continuare tuturor.in aceasta rlu e mai pulin reconstituibil. Afganistan). rapoarte). in afara regulilor de comportament (predictibilitatea jucilorilor. Aici. dar p. Ne apropiem plifi opusei. infonnale $i confi-' denliale. c) $i d) nu insemnau absenla deuunFdi publjce $i razboiului propagardistic. dar $i pe$oane sub diferi egide qtiinlifice.pace" sau cuvannl . ci doar de a le invoca in momenle critice.tiilor era maximi. atestabil. informalie 5i oficialiteli. Esre existenta balante a teroni. depa(amenlale. contrib lia ficcircia ca ele sd se iveasci in zona celuilalt. putand ameninlainsi$i supravieluirea ei pe glob. pregetire. Balanla terorii era de fapr o balanti de securjtate rec procb ce trebuia intrelinuti cu o maximi acuratete !i grijt contin aspru.. O examinare mai atentd a Rdzboiului rece ne indepdteazi de imaginea crispatA relinuti de litetaturi. de . Aparlinea de ONU (sediu. dupA cum erai intr un iagdr sau altul. Aici intri revoltele inibu{iite de Uniunea Sovieticd in lagirul socialist ti intervenliile militarc ale SUA in Anerica Intini. miza excesivi pe fo4a. servicii secrere. dar era crear $i se afla sub co amedc]nu-so!ieric.ri si degenereze intr-o distrugere sivd. rizboiul pildl. prospectivd. puri de strategie. $i anumite reguli in materie de crize ti conflicte.Cu alte cuvinte.. SUA avand mai multe focoase rucleare Si dar dupe cum senmalau teoreticienii strategiei nici una dintre nu avea certitudinea ci o lovituri nucleari ar desfiinta caDaci de riposti nucleari a celeilalre. inulnirile mi$carii Puswash.. iar conina de fier ardta ca o cima$d de zale.!I Si egdliralii lanlor drn Joua alianle Si din grupul nealiniat. in carc separarea celor douA sisteme era etanli. pot fi reconstitniie din fekrl in care acesle cdze au fost tmtate: a) Prinu categorie era evitarea conlruntAni majore intre cele doui superyuteri Si elininarea subiectelor carc ar fi pulut o genera. antene fine se intirdeau prin ei pani la ceie mai intime resor luri ale deciziilor capitale. avansat de toricii acest€i perioade scot in evidenla feptat un factor esenlial cdre diplomalii I au intuit chiar in acea vrcme. iD privinla bunelor intenlii a pistrdrii de ciire ei a batanlei In acelaqi timp observau cele mai mici sennc ale intenliilor pA4iir pozililor Si incompatibilitatea obiectivelor. d) Atunci cand una din cele doud superpuicri se angaja direct in menlinerea unui regim (Viernam. Toate conditiile pireau intnnite pentru conflictul nuclear rare in blocuri opuse. congresele $tiinifice. timp de 40 de ani car a durat Rizboiul rece. sau in cazurile b) fi c) aducerea problemei la ONU. propaganda era zgomotoasi $i absolute ti.libeltate" puteau fi subversive.Chja( daci ele nu au fost explicirc. cdEtoriile personale nu erau libere. evitarea surprizelor. ceea ce nu excludea dorinla ii. sinceritatea 9i increderea). termend . opozafltilor celeilalte super?uteri. unde se sf:irSea prin rezolulii fire uflnnri pmctice (invazia Ungariei sau Cehoslovaciei).346 Jocuri De scena lunii Panea a III-a.Situaliile dc la punclele b). stocurile cle arme. Cand se recurgea totu$i la lb4i. vizitele $ chiar echipe mixte de cercetdtori. ce cuprindeau pAnA $i calculatoare. Sediul principnl era Comiletul de armare de la Geneva ai celor I0.ti sau penlru a dobnndj poziJii speciale in lrmea a treia. simbolic. al dzboi mondial nu a avutlocAcest fapt istoric a presupus un acord de nerecurgere la nucleare. b) Urma o intelegere taciti a dreptului flecireia de a reglementa corfiictele in interiorul sferej sale. in pri rand. Aceeati conini avea deschideri $i mai mai in pdvinla come4ului. cu mesuri spcciale desigur penlru tehnologiile de importanli sirategici. dul nu a fost scris. cooperarea era stanjenita. expertji nu erau ocupa. cu rol ie lunari dc preredinli $i cu rodle tpa-. E adevErat ci in acela$i rimp. ce se bucura de atenlia $i cooperarea de griji a puterilor nucleare. rigiditatea circulau indivizi. cal cu asigu(arca pli4ii opuse. Dar rnecanismul balanlei funcliona cu sensibililatea unui seismograf fin. dar pe alte cei acorda spnjin (io special arme qi bani). supravegherca popula. c) Un alt capitol privea o arie lllrgA de competilie permisi pentru a ca$dga influen. in contacte personalc. rentele liben. care avea exjstenli hibride. aparate de politici extemA. Menlinerea balanlei drept inimi a acordului major de evitare cu once pre! a r67-boiului nuclear presuplnea. pan5 h un punct. modelarc. Existau $i alte canale. masivi). prcemptivi.

drcpt caracteristici a epocii Rezboiului rece. Este posjbil ca invazia Afsanjstanului si f. Acela'i calendar impresionant de colonizare a fost reluat ln sens invers $i peste 100 de firi s-au nascut. regiooalismul avea $i un succes pelitic ir procesul de destindere de ia llelsinki. In afara ONU. . care. unde a incurajatgrupiri ca ASEAN $i unde a inspirat $i ajutat pe tinerii dragoni.Si con\Lrme energia fi influ_ Atat nealinjalii. care nu suferd atingere in ONU.emnalul aceslei incordan.au a unur rranster rile. cradul inalt de inreqrare mani fesrar ir) Inoneda comuna {eLro. tendinJi rnanifestatA ln aproape o sut:i de gruperi de state care intensifica colaboraxea. dar se modrlica consrdelabrl in regionahsm.rngurul rezutrat riind so nore declaralii ti principii invocard echitatea $i drepturile. iti rec4tigau pozilia de puteri economice.istenle tinan(iiur.Rbzboi l srelelor.ie . Marele lor parlamenl internalional $i sprijinitor a fost Orga. DiferenJa regionalismului fafi de abordarea globah constr ln chestiunea cheie a suveraniEfii. lrl sp€cial cea econoriici (Marea Neagri este un exemplu pentru colaborarea economictr. Mai larg decat gupul nealinialilor (circ. ca apirarca tr politiLa e\temr.e isro. astfel de imaginea unui rdzboi rece mult mai bine resizat in decit purea crede oprnia pubtica a wemii si chrir een. sr in lesiclatie de (arre UE esre cu totul renarcabil. cat apiicar-ea unui tip de suvera_ nitare exercitati in comun (rral€r). c il_"^"I !9]t o mitcare organizag a nealinialilor la Bandung. inacceDtabile Denlnr tirile Jez\ollare. ca slalp de bazd al uniunii Europene. 1950. Prin regionalism. ra_ i ile . cn cererea uner . Cel mai imponaft proces al secolului XX a fost dec( care desftcea tot ceea ce construise colonialismul seaolului XD(. Dx. mai ales. Bipolari. inrr-un pas giga. In timpul RAzboiului rece. prin lra.. Inie/ul \chrmbalilor Jdrea In noua pozilie americani fati de echilibrul lero i. Tactica lor in negocieri a fost neproductivi.slerul ei pa4ial de cAfie Fri in favoarea comunitilii pe care Si. care au s6dt etapele dezvoltini. economicb sau politice $i imperialismul sA fie desfiintat. d( aliante Si. enla in proiecrul pur revendicativ al noii ordini €conomic€ mondiale.ar in 1981-1983 un mini dzboi rccq dupa un proces d€ deslindere lenri a unui intreg deceniu. Di1k Mlie 349 urmitoare. dup! concilierea istoricd De Gaulie-Adenauet. insemna cd avanslrl tehnic pemirea crearea unui scut fali de ame- . . Se consideri cd anii republi cani ai lui Reagan ti cei de declin ai lui Breirev au cr. car 9i tirile in curs de dezvormre au rnur cu regulafirare Inari conJennle menrle \a te coordone. principalele liri invinse ln cel de al Doilea Rizboi Mondial. Ambele au ezitat inlre cadrui regional Si cel global. Nu este atat o cedare sau linitare. troile economii emergente ale Asiei.. iar prin Mercosu{ America Latintr ofed un caz de inteqrde avansati). nici un proiect rmponanl de Je/volrdre nu a io\t oblinu:.lea nu exi decat in domeniul puterii militare propriu-zise sau al celo. Asia qi Afiica). invocarea dreptulii intemalional 9i presiuni insistente. f6re sh_i rnai numere pe euopenii din grupul Dealinialilor. Rolul neahnralilor scadea in rnomenrele in care se oroducea Jesrinderea intre blocuri ri progresa conrrotui inarmirrilo.au creat-o. pro\ine din lermenul de bipolarira|f.iile coloniale sA se deschida oricArui ca prezenli comerciala. 9i te( colonial ca la sfaritul rdzboiului impe. rupand legetudle cu metropola. b. {ehnologic drepl compensaiie peniru exploatarea bogiliilor lor in trccut.I 348 Jo(uri pe scena lumii Patxea aIII-a. oro_ cc\c ino\d!i\e ca regronalirmul ri crca noi centre de cirilrlalre materiale.lab dez\olLate au facur gre)eala \a. muhilateraljsmul se afirna in afara \aliunitor Uniri in iorme muit rui avansate. ca $i tentativa ei de a exercita functiuni clasice ale crarelor.e ooziiia si cere_ in timp ce balanla absorbea toati atentia $i resursete superpute rilor. 40 de 16ri) eralru.l..rizada Natiunilor Unite. pul lirilor in curs de dezvoltare (pesre t2O). Dar lumea politicl economica era cel purin tripohre.ecolul XX deslalura procr.rce ca decoton. ONU a reu$it sA calalizete rAzboaiele de elibe- O alti eroare care impiedici analiza Rdzboiului rece. inca minal..rrea. . cermania $i Japonia. al funclionfuii balantei. jucend $i cartea globalitrgii pJ cea regio_ nale.Prin d€clarafii solemne. care a avut prerenlii excesive. se lndndea pe cele rrei conrlnente care iormau lumee a Eeia. de cliseele wemii. Japonia a rAmas pe duchie de cutit. cetmania a preferal sa devine o putere regionala.niic de 40 de ani.-\leutralismll a fost calea alei de majoritatea fdrilor lumii (America Ladn6.

Comunitatea Europeana se afla abia in stadiul de dezbatere preliminare a cererii unor fo4e comune de intervenlie. care se strangi la un loc pe albanezii din alte rcpublici. ONU avea experienF doar in menlinerea pdcji.fi renunlar la zigezuirea pdn fortA a c6ii irezistibile ipre indei penclenla.SfarSitul istoriei". Cum este posjbil ca intr-un moment in care omenirea dis punea de o capacirate tebnica. Nu loaae fedemliile construite pe ideologie s-au dezmembrat painic.. Mecanismul echilibrului nuclear funcfiona ipoteza ca nu existi un asemenea scut cd crne tnceatca sa_l ( . cennania devine. care anre. folosea limbaiul fi metodele unei alte lumi. la orizont se intrevedca rein\.In Macedonia.lui rece itsese indcpidari. Razboi care a $lers delimitarea clare intre razboi intem .i intema-tional a incilzit ia ro$u vechile pasiuni identitarc cu tensi[nile 1or religioase. Esre merirul lui Gorbaciov $i al Scolii sale diplomatice de a.cureliri etnice". Se inclreie ia sfar$itul anilor .i imbrdF_ $eaza democralia firA zguduiri prea maJi. admali de visul unei Albanii nrari. Maj mulr decat atat: Cermania risdriteani nu numai ci se retrage dfu . secolul XX se termini lnte cle termenul calendaristic.. s-a lrccut. ca o garaDtie a pAcii pe continenr. lent. Sistemul international a reaclionat in mod impropriu.lul $i miteniul in anut 20n0 | inia de\p. Europa $i ONU. Din URSS se desprind l{fstate. apartin mai degrabi $i consriruind puntea spre sec. lucrulle au ctecurs re: lativ pa$nic. reprezentad de mediatorii britanici. cu cei 70 de milioane de locuitori. care thc se demult disiunctia din blocul rasAritean. cu rezerve procedurale complicate: observarea f.nrloare o procu-a un e\enimenr destrdmarea URSS. fiapa acum insuficienta pregatire a iltregului sislem internalionai. iar din sfera alte 7 state. . occidentala. separarea Cehiei de Slovacia prin buni intelegere. toare prezenld in rreburile lumii. Prcsiunile nalionaliste relnvie peste toi. Faza cea Inai sange_ roas. un lacloJ importanr a] politjcii intemalonale.ar omului prevezute la Helsinki creased uD curen! de eliberare a {drilor din sistemul sovieric. Dezamigirea nu a incetat sd apari. confruntarea cu minoritatea albanezilor a menlirut .ierea picii impreuna cu instaurarea democraliei ti adoptarca economiei de pialii . Este semnificative diz.ior ii acceptasefi de facto di!i_ Noua eri-a fosl primiti cu o mare sarisfactje cu o jmensa spe$i ran{d. lx finele deceniuiui Ultimul dec€niu. Diplomalia intemalionalb.i inadecvare? Acest deceniu al suferinlelor inulile a ariiar cE riul este mult mai general.gO. istodce. au reprezentalo luptele din Bosnia $i apoi conflictul dir Koso!o. etnice. Revolulia ronand din 1989 a ficur exceplie. Desfacera de imperii a fost legati intotdeauna de d boaie. sand anii'90 unei pedoade total diferite de profilul siu.. a fost in mod paradoxal cea care s-a dovedit incapabili sd acccpte imperativul schimbirilor. firi a aminti de o opinie publici ce a trecut repede de ia extaz la agonie. sub priviriie suspi_ croase ale ma. In Africa s-au produs cele mai mari masacre intre populalii care pand atunci convieluisera palnic: este cazul luptelor in- . concomitent cu de LberaliTare ale lui Corbaciov dupa to85 cu fr Uniunii Sovietice. De data acest. alist" in timp ce fbftele sovietice pleaci. Intrucet pdncipala sursi de ameninlarc in cursul RAzboi. te.I 350 Jocuri pe scena lunii Patrea a IIt a. cu alt tip de problemeDin exasperare fali de inelicacitatea diplomaliei. Iugoslavia. ata cum scria Fukuyama. !i . aflara in pierderJ de suflu.ara in continub instabilitate.etetalre l. dupi qapte decenli de exisrenla $i de copte$i. Se incheie Razboiul rece care dul rase pahu decenii. opunanduli-se prin fo4n $i declan$and un oribil rnzboi balcanic Extremistilor sarbi li se opurcau extremi$tii albanezi.ri recurs la arme a unui almisliliu la cererea pi4ilor. in tratatul NATO nu figura nici un prelext dlr acli une. Ca g alte secole.itoriale si culturale. Noua curse tehnologica a depA$it lile economiei sovietice. a organismelor g]obale Si regionale. $$inlifica $i a cunoa$terii atlati la zenit. mijloacele de rezolvare $i prevenire a conflictelor sa se afle intr-o asemenea stare precari de subdczvoltare .i eze_prin sisteme de alerti 9i deteclie cievine suspecr ca se sa clea prima lovitura.tvarea^de carifea a unei federatii. NATO. . ducand 1a silbatice.ilor puteri. ci se reuneste cu cermania. ezi_ tallt $i eronat. a leriior mari $i mijlocii de a face fali noilor conflicte.la recurgerea de misuri punitive (ca bombardarea Serbiei) $i la interventii mililare in loate combinaliile posibile: SUA. o dati cu inliturarea capacului greu prin care regimuile lotalirare ri_ nuseri sub conrrol atat ameninFrile pentru socialism cit qi pe ceie ernlce sau rdenhtare nntarea nucleare.lagtuul soci.rin caraclenrl sau vjolenr. in aval sau in amonte. care consriruise o scufti reactie initiali. Diplutnulie 351 ziunea. Pe tangi rutinea Europei de a avca pe solul ei primul riz boi dupe aparilia zorjlor insorite de pace.

milion de \ icume. o lam c.. deschizand un nou dosar acela al -tarilor ce se autodesfiintreazd. Acestor teologi formand . petroi o intarire a pozitiei sale in Asia (avend hdonezia ca intruX in Africa de Nord (Sudan. prorecl comun. Oricat de radicale ar pirea aceste idei. sovietice. iar conditie cultivata (nu $omen mizerabjli.ie. solutrona pa$nic e demonstrate de Africa de Sud. supuse exun( dar emanend din descompunerea lo! miasme periculoase pentru cini. cadrele noii campanii cu ambi.352 lre erniile tutsi fi huru Jin Rwanda Si Burundi. dupA o iumarare de secot de cri. o alianti marc lmpotdva terorismului.tii formaF cu aju- tor occidental ln rezistenla afgana lmpotriva cucedrii Capilalismul conrempordn a 5uteril atacul unui \irus srav: l..nalionali.rael - cad.a. care dmp de decenii a sub privirile binevoiroare Si cu sprijinul lldeiilor prilor boiate iri. e. ca. atunci cand acesta doar esle acuzat sau suspectat ca o prega te. unde manageriatul i$i insutise in perioada unificarii companii profituri in afara eticii c. Coasta de Filde$. Dar rand 9i ea descopera grave crori de funclionarc a multinational mari. incercArile de mediere sunt inecate in rigiditate.ie ca_ paleslinieni. de $coli. situalia devine mai complicati. In cazul conflrctLlui ror atat de \echi intre trare. cdlduzili de un fanatism sacralizat. iar alte cazuri ale statelor cu datodi sd prodrcd ( astre tu Ametca Latini (Argentina. ca Si pentru sistemul mondial). Taiibanii sunr semjnaditi islanici. duce: la ti instaureze o baze de atac impotriva se alfturA mififarl. Regimul se schimbA intr-un timp record. SUA ln irepnnd o intervenlie reu$it. cdpetenia lunii occidentale. tumurile faimoase ale New York-ului Pentagonul este lovit de militarli sinuciga$i islamici de i. l.. situate din inima occidenrului parn marginile deSerturilor. Pe acest fundal se inal!. Irakul. Atacul se face prin ocolirca 9i substituirea ac$unii inspectorilor ONU care nu-si dAduseri vetdictul final in privjnla prezenlei armelor de distrugere in mase $i in contradiclie cu obiecliile procedurale $i juridice ale unor aliali principali ai SUA. Indignarea ei este impdftA$itd imediat de majoritalea tirilor care creeazi in juml ei. manifestarea de presrigiu este ridi: carea de moschei splendide $i scumpe. Algeria.d o formidabila stafie amenntatoare: invierea islamismului extremist opus valorilor.r. cu. )mlte the rogue states (delincvente.izA generald.boriele cr\rle in Si kone. Disputa pare pentru moment cA ameninti soarta ONU 9i a altor organisme iniemalionale. interesuiui 9i p tiei domirante a Occidenrului. ta al doilea rdzboi irakian (2003). Un conflict in Congo 1Z care aduce trupe strAine rivale pe solul sAu inregrsreaza peste. nu prpduse ale s6riciei). strict limitat de dreptul intemalonal in vigoare. la care s-ar recurge inaintea unei agresiuni a du$manului. Tara succesulur. Japonia.ma. Unneaza atacarca unei alte !iri. dar se calmeaze $i[n modts |iwndi practic menline structurile internalonale Si aiianlele in funcliune. inecandu_se in anarhie.apai ralea lor reala.pitallsre antimon( transparente $i cu concurenfi loiala. ele gasesc un anumit suport in procesele de globalizare $i regionalizare ce exisd qi se afi. America tervine pesre tot $i eviti o c. suporteri ai autorllui atacului din l1 septembrie. norcl cle ecuator Formula acestei mj$ciri islamjce e sjmpli: corduil cerea aparyne cterului poljtizar. pcnlru ca aD credirele lira acopenre rr de!rne/e cconomra jud esrului asiei Coreei de Sud.6. Mexic. Egipr) $i iD alte tiri africane ta. intr_o jlnensa rclea bine in_ trctinut. intr-adevir. de$l capacrtatea cie a . Diplonalie 353 pabiH si cucereasca o lara $i occidentului. care bdtea la ug.te lovit. unde apa lara heidului devrne. Partea a I sA -a. Djzerable. ce avea cazier de agresor nejudecat pane la capifin rAzboiul din Golf. pentru distrngerea talibanilor. S-a spus cd dupa acest afront frre precedent adus Statelor Unite nimic nu va fi ca inainte. fanatism $i violenF.Iove$te pe cei care s-au intins pestJ. doui probleme reman deschise: aceea a dreptului de interven$e. incepanci cu SUA. legati de problema dreptului de ingerinF ce contrazice Principiul suveranitilii qi mai ales de aceea a intervenliei preventive sau preemptive. prima promor. Tol in Africa au i/bucnir. rizboi c4ligat de americani cu ur insemnat supon intemaiiohal la inceputul deceniului 9. Pe plan doctrinar. fdre reinerc. in Afganistan. .irca un mi de !rclime. $i lovitura se pro11 septembrie 2001. reacfia superputerii sfidate a fost uria$e. pepiniera prin excelenli a terori$tilor inte. de pildi in cazul intervenliei umanitare $i fErn indoiali pentru acceptarea lor intr-xD cndrujuridic intemalional bine definit. Dosarele problemelor nerezolvate cresc.. iar activiiatea consti in for_ marea de cadre exrremisre $i milltanre. cre$tine 9i neocolonialiatul $i protectorul Israelului. Brazilia). Liberia. bubbk econom!. SUA.Marcle zatoare. Esre culminant al unei mj$ciri crescAnde. ill raport cu durata rizboiullri e$uat purtat de sovietici in aceasta Fre.tii nemasurate: de a lovi pe Satan".

. Dr. ca $i pripastia neincrededi $i urii care s-a agravat intre populalii nu vor permite inci iichidarea litigiilor pe cii pa$nice."1.rry . ._ 200b e\te rlustradv p." j*timl[: i*:ril I:1llrtia 1i. ar exi"tJniei L_.. in cadrul acesteia.:rna..an.nr.ii:..."i .r.r.1"1i. :. jur id. j:ttili. rceea$i :::... rar impli lu. sinseroa.-"*i..*:11Tdi1. ..rl.rc."i"iJe mon i .:ia. Rtboi.. prilej ivit inci o datd ]a 1990.ei sale militdie fere rlval este dati de fapt de preeminenla lor in mate- n i:lil :i["il1til"".'111.grupiri (\tiernr..:.1!: "..-aruri co'nune Irrh i.. Mulli observalori cfcd ctr evenimentele pot inspira paii de rezolvare pa$nic?l a unor litigii cronice: acord cu Sida.r [[# rie de inovaiie rehnologici $i in dinamismul economic.re r00u $i :?:l ::::lll:': (u ri. considerand cd prestigiul $i poliricianismul.ji:llit i:. "a.va In rrl*. cand un sistem mai eficace decit ccl exis tent putea fi inlrodus.ld.5i Nici cer ah pierexr on"rr.l ff Tj :T iil' :"a]':":ifl 1i"..:ii:lrr __t" :r:T"]::iJ!::{L'... Afg..] ."::. rcluarea negocierilor...i. ro'at rortrjitor Inrernltion te (lre .r i#:. schimbnri de prizonieri.&. ::""::. He. inventand instituliile multilalcralismului universal in umirirea picii.. ircurajate intr-o societate deschis: schimberii..". wfi deloc..te pro\oc tuarea unui soldal israerian in cap.oioiiiu.:uti t! xtz x ttl tti l\u h\t vjziunea globaU.r..virare.i:...urun o ta ro! ::::1. .:. g.la esle lmDroh.irib.. Allii se indoiesc.a.^i^ri".u .i: :liJ"il:T::r t:lii:./bollah...ll j*1. )L\r. negocie rile.tlor. ..".": distruse comjs. r...e.nu se descurajeazA 9i reped deviza sa: secolul acesra wrt tilii de .f ilil :H:l D]..i.*"i:*li llff ijls^t&i'#:?ffi i"'.... Puterea copleqitoarc a SUA pe care unii o vnd in termenii fort. A efecirat o intervenlie ce viza unei. diplonMtic sau .o".l:.ce)re lli.l#il"..f :::lr:.: >i o teclre J nepruducrrli_ 94il":'#j . a recursului lu lbrlil."r'irjii'ijil] il..f u"#. nu es.l"T"n:.even e iJ muttilatcmJ.m Dafene j:.. diplomatul. restituire de leritorii. r"Jii .ii:!1 :.r... lii . iner lia ccrcurilor militante $i extremiste. :re.3-54 _.*ffi ::::::l la:-f.rl din liban din \ard anulur :::111T. . Este puterea care atingea influenla maxime la sfartjtul celor doui rdzboaie mondiale.. .."1i-.T i. Profund dezamegit de ascendenla recurgerii la fo4i la inceput de mileniu $i de ascendenta ei asupra mijloacelor painice..u.il"""ii..i"l rak'ralj\mului anun!ala de unit iutori).T"..1ii....""-li* li:.:::.i. ca urzeali a lcsiturii universale.g**r"i rana se rmpune cu evidentn Canaci!ctea dc inrervenlie esre mer4inulll I lll ( l)lt)h)ttktlit' 355 ir "".'.rR:'u::.pe . altul s ar putea ivi cend Stalele Unite ar putea folosi autoriiatea Si vocalia lor la construirca instiluliilor globalizirii.#..:' corunjraiea inremationaii J.1..r1l.jry:*.ff :1. Dacl acest mornent a fost pierdut. di" Ir.filillltL5 F. acea.. {:ieci'.e de ra incepurur secoruru."i"irJi'il'incriminare nu se baza.et.::::lTf:fapre.jj:l:lj1 "' :iililli l:'iit '"""" tr:j '"' " "lr"*."" ..t" pro.ll.icre in privinra di\pa.tionare este copreerroare.r. cel<b'arc u vi.ii... Ant oNu "rii". rofiei milirare. care a )l'"il'l:." ra-zDot cu.'.11.i a soluliej temen lung.:.ti. confirmarea roruhi fi p.acest stat. vor face diD diplomalie ti tehnicile ei o conponentb nelipsiti din toate profesirnile societilii. c ignorrrca liEtofilor de lbnd .':.:: senarurui americar.

23. 35. Slaatskunr und Diplonlati? det venc.s reknioN inuh&ti.rrrire der rclat i on s intm at i ona Ie s.hayats. Olf|fa A.lt Seuil. ::*. V.. Br(u -n . Eric.le istoie reche. Grqtness @d p€clire.. 'r'. il|{! Capitolul2 30. D. 3 Ed.histoire conzdporuine.H6tolre d4 lelations intematiohdles. Bucuregi.ter. Colsin. *** Hisbne Paris.. D4de. New york. Drplrtur.b. 9. Ctves t M. Anarg ul Evului Mediu.oti Bucurerti.\eB. 1970. Hachette. 40.I988. 14.6' . L. \ot.PMl +++ Histaire GltQrale ttes Ciriliations.Partea 22. d+lafup. prn". HacheLte. Aht4t?. 1974. *++ 2. Simionov.be Cd?sdd..Ed. metade. t96a. H]JJah. I'rJq. 1982.respft legatutile Histtiei cu Eetii epocd heleki$ica. Jacob.8. 1994.n(r.irs "lodemer 1. Bucuresti. Abin Michel. Kissinger. To)llbee. cenavq 1973. Ehevier. Coordonalor V. 26.Lp dtoit dtpLoma. 1960.r. HoRa. +*+ Ls. NY. lll: Iz Molen Aee. pasihi din tecutLL Ii.\e^iLi pre. Capitolul3 t970. Dicrioanri. AniCne'. anho^.. Rizzoli Libd Mjlano.. Uni. 1945.. Ed. Cme!!.M. 4./i. Dinonatie 1942. 34. Prns. Zorin. Henry. sol- *** I ana 1964. r'. .. puF.C. Mo. Vou*r.. Ma. C. Cler.nr. Random House. Ed. I Amb. C.2N4.\.ru. tnpeyre. D. C/u/"s }ui"t.ia a"d Evans.lu Mold Age ldees. vol. 1961.in Studir Si cercetdrc . Candq D. Bucure$li.5 !o1.). | 926. Burckhadt. Rulgers Universily Prcs. Ed.Ft a 1975. Edito Seni.nr.toinrle. edifia de nII r'a4hp rtotanarqrF. Phaeni. torb 4. Pdis. Pdis. 1962.ioner im Spi.. Di.. 32. Pol. 1995. Ed. 1943- ++* Hish)ire CtnA rak des Ciritisatn $. p'a. Rusa.2 vot. CesaE. 27. C diplonaliei. Bucuref BucureSd. Chtistofie Colohb a Cro tell.. pars. Machiarelli. 1970. L erya6ion de I Oriefi et la noissonce de Ia ciriliqtian occAek&k. Cobrdonator Taton. Meridime. sa. M?Ji\4 Mlrcq.and.es. Pmis. T ore premlet). |. F1irrtu Bibliografie Universal Dalsi. Callindd.\on. Bamril/i. Colin.. 8. cnglezr IAcryes. *" Diclonar . $nin|\ficr.Mas@\a. +** Istoia anticd 1. Didactic. 15.iqup tuntenpotuk. Goshol Fregois.t981.. L.. Redacta! de V. V. Pollrcm. De Laumay. Brcun$ti frdcezi a ct4ii 19:18). N. ri genenld d.970. Simon & Schuster. Bloch. oJ thz R.nce.r O\rord Un. 2001.Bei r. t: Lorient et la soh 20.ip?lE. Pdis. IaJ2. I 979. Polihcr.M. 33. Guslave. the Phoaicia6. Wills. t967_ 4r. D. t. 21.i pedagogici. I I ji in$nulii. eetolrale des cirilhations.p. New York. Esen4. tz diplotutie Routtuinc (etji\ie ftn ezA. Anenis. hoi .I^li. Drimba Ovidiu. t962. 4lle\Cl\lon. 4:.r. M^te\. V. 31. Ed.i. Mal4o.. 3. Dictidhaire d. PUF.4 C"rd. Bucurcsli. Andreas. Aiemis. U: Ron? et enpn?.. Modeh Libnry. Civilirclia R?na$EnL Capitold I \ot..tdtLr). Bucurciti (tnducerea volumulul Panre.'!hi.. 1954. edifia 1912 16. Vcstala.m.te Bru\e. n. lz Mor. GrDce 1963. 6.. SkdKn. polemkin. Ed. Ed. I: tni4a tuedieratn dc Ia angini pand b l45O. Fpld)kfpa ).2002. Fn. Huizinga.The Te. piere Renouvln (ed. D. Charles. 24. 35'l *+* rhe Conplete Wo*t oJ1'acr!r. Pdis (d.hetre.h1.n Age. Meroni4 BucureqLi. 1 | Snero us.ii. Mircea D'plDmttt. 12. 5.! ^' dp la drtLoM\p F. paris. noft? .tiplonanc. derrir.. Politic4 Ed f6cu. Sreculum.S. Bucuretti.I?s t.itdlii.l. PUF. 10. 36. Mdcel. 1957.1947. ffr. Ed. Pris ( l dne se. 1960.8?t ihtet Gesdn ts.l Alo r' \4 Lel. n. New York. Srtoq. 1946. Url r. S. Hacheu e. tqrl 19.i. 38. $tii b 29. Burrre)lr. Pippidi.ttdtsb. Ren6. Diplotutie. Dro/. 't 39.i rusD. Ha. Ed. Malta. Ed.4nrt. Bucurc$i. Despte ardcolele d. Paiis. Ed.-. Cohen. cahieL Philippe. Gdie (Lraduccre din limba darinae. 7. 1967. 6t1. tA. 1966. /'rr.. t3.A. *+* lsbna diplonatiei.Dini.nansancc 17. a I-a. I DtploMt. . lz 8ron b clarld . Histoirc d.PUF. g.lio@t de rclalii intefl@liohab.1971. Phl'lppF. Hvostov (edilia a doua). 1985).r/oz.. Pm8uin Books. Anrold. 11. ta55. U. taDtbaati.l r. Hrold. Machiavel Fn. Jotue. fu.ten Libray. Bt<artiun. Pri. /rzdrett.. Johe. Itin. Ia srande aidtutu de t hurlanna.p dirtotuhq@. EncicLopedia. Brion.triirl. Bucrreitj.El. vol. l\t. L. DaloMq. The Civiliution in hab. 1958. Ne*nhm J-.e. Islorid calulii $i ciriliznliei. gtiintificA. Henry.1. Dlehl. 37. Lanaon.

1. Lz Xt). . no.A. ttiinifice. EnitJ) servicc.nove.ptut t'zboiutui ti -SanZratE | 7 I 5 1 81 5 ). Times Books.. Palrica etunfi a Reselui Canl I. pri.L De llll5 a 1371. N.r/ldzm'. Lr Chute dL se.e.en dc tr pan.. Nrenea lui Napoleon 11. zellcf.1916. Bucufeqti.. D-pui\. Ncw Yolk. *** Reprezenhrtele diploflatice ale RonLaniei.s Canbon pat I'M des sierr. Potitjci..Jacqucs.. 8r. Durcsette. mut4tiah inteLtectrdk d.ftodmd De Id l45A b des cirilisations Iz Bucure$ri. tagues Etrangcrcs... at pacii (De 55 59.t h.r. 48 De Balzac. .. Ceorge W.imte des cirilx4tio6. r F)u. Hdi.t ^n. \ia. Diplatucy Thcary dtd Pradice. Hachetle.ratc.. [iseh hawt. And6. Edward.Chd e. VikinS PFs. Crme r n:verrq ercsq **. 1968. E.riors. Malita..a. Payo! Pdis. 86 Dobrlni[ An{oly. vol. Bucuregi. PUF.te L Eunpe (Hisbtu rles rclalions nneflationau.tul.roirc . /a R. '71... tn. Gena\€. Ed. dn. a.. Sociolagid relaliilot intewfo@le. Ed. 6{ \. too. Hi ron d. 1966. Capncom Books. $tiinlificd" Bucurcrd.Ert Edno-Service.Grotius.n/ nvace DiptaM:r.4t t rr. jure be\i a. Ed. vI. Ed. 1957. Gallimud.nand. Ed. Aus *** 84.Eliza Mica inlelesel. Ren6. Piere.R. 1975.n tran e..I: 1859 1917..* In dlaituttu lui Neasoe Bas4rdD. lu(Jl. ediLar de Fl. 63.2(P2. Ashgale. tzs XVf d xvrf si?cles. Fedindd. ' lrornine. i. Genave.'.ctriita: Sed ulCclir.td pui.e ir al Academia Romand" Buoregti. Ttt. des cirilisatioks. ra eytun.er D'Astier. 1995. 3i edilion. fusicl. Les Grandt lStuLnE. cenele. L. Ed. Ilhaca. prr. De I87l ii l9l1. Britain lW-1914 and the Ukte. 1945 t965.r 1r". David. L XlX sia.e. SecaLuL al xtx-\. Lz d.er <6. 1967.. Ptis. ! .a. diplonatiqae de t 919 a nas jolts.s ll: . \o1. Ed. 49. \.te_ Lapog. 1974. +++ Two H. XM /289.le. se. Balr. Ed. Ed. . !ol. Edito Senice. r.. rar. lrui. I 973. 1938. Ctd. ra Eruna. 1965. Dinitrie.tlirld des 76.1 .ptL.p. 52. 75. Car? ina. Ed. la64 61. Plleravc. t huhanna L adenent . Genevieve.\\. Lor don.ln\b Sq vice. 1961. L. ed'.ie Weslplulie A l'Acte. lorg4 Nicolae.ohd Etrpirc et ]a ndhsance dr Lt troisian.+ Hittore eaninl. paris... .gemonies.te ta science nodlne ++* Parteaa |I-a. xVIf IV. de la ECA Bt. Moisil.Ieques. caotdanarot Rcne TaLon.358 Capitolul4 Hisbne g. 1968. Andf. Hntuir. ( orer?ss Merhu$dr. Caa EenerdLi a rriizt a coordonaror Tabn. Ed. 83. Ddpz dr. Ed. 62./.iraLe ler Cililii. Capitolul Capitolu! 6 E Diplonatie mt1 kben.1964. Benndei.. Rdn t .j).tuk tl. *+*. 1974. Par ck Kan O Brian.epoque 53. plnj ^"r-tc-n. \olnNl III din lsroria 8eneLnd d $tiinki. .apansn t eutopaenh?. .lnsland. A'Ja 4.Istdia tutuiir. D|Iondlie 359 I Ed MifenJ.onnavRs rlu tenps pllsert. t9u9 19t4. Mosco. cdron.dnn.vr Corge rzB. l-led. 64 M. prele(e M./.Ir a va eranp\. 1967. Ed. pdis. 70.. PUF. De GarUe. Ed.tone 60. veBailes 1919. 14 ocl. 50.t Trtlinntt t2' 58. pdis. 54. Dm ctpain d? t Lu.Ed. AmandClese (eds.Rzldltilz rotuAho ltuh. Ed. Lj tna. Dd. Bucurr!0. Simon & Schusler.ra. \.L'apas. 1955. De Lalmay. Anhur Brc)cha. De Lrunnay.. Fontairc. 51. 12...e. 2001. Homr€. Th. $tiintificd.a. t?i knpJ '. Hn heu. 78.hc Pzrr lds Aranler Pottenl.. N. 1972. Rtpublique.hcty a Hpn'. Ncw york.'ru/s. l97l. Capitolul7 89. Politica" Bucurc i. Pdis.l. De Ed. Khrodllcher).. Enmanucl. vol. lr7r1. /789J914. 1970.t. Bncurcsti.L.. $coalelor.Cofruf c!r6? "ri $rl S.s le I hisbile tuademe Renoulin.. Fruflla lui Richetid.aL\? d t rn\h \Ht. Oieux. {r. 2.pUF. tqo. Hxgo.. 1974.eputurile diplatuliei rcttune$ti tnodenr.Ed. Nodon & Co.8./as. ii 68. Jacques./pdpt*"t.loMr.Ed. *+ IIistun.1n ab46d"n. Bucurc i. The Fd oJ the Houte aJ Hdb.\ehrt) pdpcibnk\. U: 19r rr939. Gusti. Balnnote. New York 1965. HEb n\on. i970. Crankshaw.le la diptattuti. Tabouis. ruoge. o45. 88. '. Opere CrpilolDl5 1800. Hi. Paris. ks sran.lStdtes 1941-2401. cdett.!turhrcr. Gendve. nla. L Lrrapz nes Natn nlit6 et L aNeil de Mweam nonttus. +'. Bu.le I histoirc cottanpoE5. Ae" ot R. Jacques.. hnimea iai. I n. Chutchi . Verld! Sryna Cr.t Ats6. De tnunnay. Ed. Mdi@n d?s Fnjren Mettemnich.15. n.J srdnrlet @nlroredes .).. Academiei RSR.df.Cnllough. Jerourivskaia. 1970. 13. De lnunnay.rr ' Cokt ilcr- . ryp tl qtilihrp. t 9|I I9.te Me.lemes.Jean. $dinifica. La stundes.i Ma..e de tank. Beridee.l^ onlnv?ts.Frl_ lJb?fros.Hachefie. 87. -. 61 l . Potinci.liti. Pans. Czenin. Ed. pacir).1982.Ed. 1969 G. 2003.otp t^d PLJ| Par. q?) 79. +*a Histonc Gt. Bncurcsti. \.to tague. ld Et?/rc Jrontu. Marlingly. lurgd.?.\ie. Moscola. vol.siicle (L. 1989. VII: r'fuoque contmporaihe. 66. Th.r.I967si I9?I- ZmfiBcu.ul ol H&oU.n lt . New York. **+ $tiiata contetuparand. Colocviul: .. Camp$.

.. Ed.gcoalainovativn_-......n ts3q t 9la1 l...... Thp Rr. New yo*. Srudia Diplomarica. .... Roben LA ton.... . .. ... . .. eot_ l: De IgI./ata cita. 99..rudr dL XX si?. Jom 95.._.19. lr LTuro. 2002..17 Capirolul8... .. a?ssrrr oJ the ViehanWa/: philosophical Considetutions on the vietuan Reblutiors... Wcstad.. A i^ i16!1.trt. .....Renourin..-.bai hohdiat ( t 890 19tt)..---. Solutii inovative. . ... J R. . Nortor & Co. Su$n. Conflicrele secolului XXI .. 106.... Modele concepruale. ... ... polilict...ail. Jocu pe scena Lwnii 93.. Ma. /rxJf.Gemve......j Clifford.. G@scu... Capitoluls Terlii-.. Conflicte violente.142 Capitolul 5. . Mead Co. ...isul Rom6nesc. EnciclopeJicl BuoFt.19 Capitolul 3.. 105. nta prihrtui r......... ....... VII VII)Sajni-Aulaire. ... ... Clasificarea !egocierilor.Ed... O frescii a tunii diplmtie &nd: . l00.. Ire Hrmn Web......154 ..Buoreqri.166 1'72 ... . ..-.--16l Capitolul T.... 1989. RAzboiul... .-. Malski. /o00 Hcarh r03.1977. Babaia W. ...... ..chet. .4. Ed.. 2003_ Pqftex y. . 2005.1 32 Capitolul4...dh toreiSn potic.. 104. ..n Ei . pottuc^.. taltonr...-.... r-.. Ncgociered tr medierer rn rc/olvarea sr nfcvenrrea 86 contlictelor_. Lcln8ror vd\. Introducere... ....wenll Alcxmoel... . i Capitolul6. Monitorul' "r. CapilolLrlg.. A studt of the Diplotucr of loan LC Brdtia"a Ed. Partea a r'a Negociert Bucurestr.... DorlA. Amsrerdanl 107 sllrr. Zn. Jq88 Piire.. .... Shibata. e.-... Trb^u N... 1962.teld. \ot.. Ronain. Ruhania at the peace ConJefthce...... I@.... sin@ 01 . .. Yakcmtchork..-...-. 1968..1958 Tt'chme. ' .....Eunpe.9 Capitolul2.... Capitolul l0.. -..a.ral r9l9 Au .... P. l|r@l@ Zituktcu. Buore61i.... Stehlin. Ahinnnla utui mbatudot erietic (1939-191J)... Kufmen. Dunn. sinon & Schurlcr. 1964. Dq. lzs ... Shcl]m Davjd.... Ed. 102.'r&il/s d" t.-. New \ orl laoo 106. Cald Wz4 Canbridge U. ./9.. crond..96 Bibliosralie . y..38 n. Bootnan... I/...pns.. .--.. PersDecdve. . & WH. .Conflicteideltitare. . . . Capitolul 4.. . t945... McNeill.-. Caddl. t n ttr.i. . New yor]r. . .. Ed. ---.'i8n..rndpht . Shingo..... Capitolul5. 1976.n e! rn\ n? susppnv drytotuq.. Cdile de rezolvare a conflictelor...l. Dsa. \'h"m L. 1970 "s. dl. Consrrntin L......isndS e pour I hbbne.. Albin M....I l0 \ Pdis..5 ..G. ..{ Nistase.... and rotl rt thr Ed._... J.. Pdui.--.. Iryden.... David S..4-5-6... 30 -. New York. .h" On"nt... Coheplia jundi. Ies negdiatians secfttes de Henry Kisinsq at. Ncgocierile. iao5. 1923.-. .. ........ ..r. ihtemationaw.. Ed... bd. Capitolul 3.. Capitolul 9. genflicte Capitolul 1. trcian Btdsa sau Fd:citufia Dipta@tiei...Gregor Bums..Ed. .{iptohatic4.tiptaMtique .. Fn..M. Spector. I 94..J de ta secon. W. Craiov4 1982.CohJercn@ Dipldnac]... 110. ..... ... Teoriile relaliitor intema!ionale. . 97. nr. Stdte Depatltueht yeats. rrk wla|e ..scu Coaje.pds.te 8uefte hokdiab xLI|........ Mct€llm. ... .er tah... Oficial... cez?re.... . lr'Lola e Titul. Odd Anq Ir? 114... Janes..' .... Negocieri muldlaterale: un studiu comparativ l4T Capjtolul6.... Th.360 92...?ateson. Th. Awli..te... Modele ale neg-ocierilor bilaterale.. .. Hachellq Pdis. .. ........ Modele ale negocierilor mulrilaleralo i I 3..-.Iat!i.. toTb L. Tne peng!..W.1I9 Capitolul l. KJ.t H^gat..-. .. Ed.ss 7h" Cold wa.Afi inainte 9ri.1936..52 Capilolul T. g:tnh3:. Fdli Cuprins 96...... PM(... Adrid... . Calea 2 $i caLea 3 . ... I \4on$l) Pr6.. .. pres. Ed....t d & Redicini.. '001 Lna ic' i Cut. 65 . . pp rlrntut de Ld.... J.... l'..126 Capitolul 2..rehs.. Th" j'hree Roos...n pr€l3.... .ryorunul n eA. 1958 (Esidn" des rctdtiol. ... Concluzii....pol1tcd..-..€htt de la paix. .. l0o... sc._..

..ri Joc n De -! sce'u lunii Capilolul I L Sriluri de negocieri..-.....a6a Cort'rhlaf - f ..........-... Diplomatie Frltrnolo! BUCUqgtTl trnNA SediulCenn?l irl Salolean!...-.................. Scoli diplomad Capitolul 12..Comurr.. .2 Partes a I[-a.....6.......... Negociatodi.