P. 1
Mircea Malita - Jocuri Pe Scena Lumii

Mircea Malita - Jocuri Pe Scena Lumii

5.0

|Views: 1,143|Likes:
Published by Marius Adrian

More info:

Published by: Marius Adrian on Apr 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/26/2015

pdf

text

original

Mircea Malita

Obiectivul unnfuit de auior de a ofei cilil(n (rl tr I o \ i/iune J.upra reldriilor intema onale. iirrt:irhLr I .i rispunda la innebarea: ..lncotn, rncrLl( lrrrr\1r.'

Jocuri pe scena lumii
Conf

Incotloneindreptdmnoi?" eslcunmeritul uccslrt lucriri. O bu1rd documentare insista asupftr clcrrrr,ltelor noi .le pe .ccna lumii si asLrpnr i. l,.r lr$ i zibile. Este infiti$ati evolulia metodclof cirrc. prrll
mijloacele existente astizi $i perfectibilc oriii')r. In'l ajuta la prevenirea $i rczolvarca conlliulolx. Ill purlarea negocierilor fructuoase $i la lroi rrrrrllr (concepte, metodc $i abordfui) petrtru pruolr(rrt( I rrr folos a diplomaliei. Func.tiunea centralii u (liIlrlrtrl 1jei, negocierea, cste intensa in secolul gk)brtlilnlrr i l

licte, negocieri, diplomalie

integririlor regionale. In partea intai sunt confruntate rcci (lr lrrxrl pentru alemu{i rddicina conflictelor cc sL lxrk lrrr ' cauze multiple. In padea a doua. c{)rrsnrrnlil negoci€rilor, autorul arati ca folosircn clrvltlllllllrr Jbc nu cste o metafori, ci se bazcazal Pc rrr(rl('l( [' matematice carc definesc jocal ca o r(,tttlnlrllt' dominati de reguli. Cea de a treir Drll(, (lfilrlr' diplomali€,il iape diplomatdrepl nrilrl(n rrl rriinlr'l omenirii, pe carc o parcrrgem irr llrrrrirrrr rlrlfl profesiuni, constanti in vocaliasa, dllfcrrrr ifi rrrrlD gite$te continuuIalionamentul $i mcl(xltl(.

'' +.h

z

SERIA RELATII INTERNATIOIiATF

Jocuri pe scena lumii
Confl icte, ncgocieri, diPlomatie

FI$A DE TERMENE DE RESTITUIRE
Nlmrr l per jsullri
Nunlarul

lu-t^*

.|,i.t

t,,.-t,.";

,t

c4.;;
ry;&L,\ .; 4t q"",
et_y.,t- r.on
li

*4t.
p-,,,,"..
,..,",
^_t_L&_

&,

Mircea MaliJa

Jocuri pe scena lumii
Conflicte, negocieri, diplomafie

Editura C.H. Beck Bucuregti 2007

H.lIi 5 este acredihtn CNCSIS Consiliul National r'r!rr.. Bcck.09. MIRCIIA Jocuri pe scena lumii: conflicte.di!.C. . (02 r) 4r0 08 47: (021). nrsoricri. BUCUR€9.110.r1 n .Dditnra C. diplomatie Copyight O 2007 Editun C.H.. rax: r Redactor: Valedu Valel 'l ehnoredactof : I-aisa Barbu Copcrta: Veronica DiDu Ilustralic copcfti: l erttu...08. Descrierea CIP a Ribliotecii Nationale a Romaniei NtAI..tlc 2{h Srdov.18 E nrail: comenzi@beck. Beck.H.ITA..: Sediu/ Cenrral . Bucuregi Tcr. nesocieri.08.cl. (021) 410.IL llcck. 2007 Bibl'ogf. .:16 (021) 410. Sabratha.i 15-053-6 3. Drepturile de dilnibulie in stdinetate aparlin ir exclusivitate editurii.H.08. Serg.ro \ .2n Edilurii C. Nulu bn nr.m!nrJl \Jp riol Mircea Mnlitr Jocuri pe scena lumii Confl ict€.2. ruiDe romane.n*n. diplomatie / Mrcea Malila.H.ir'i..Bucure$Il : Eclitura C. Ljbid Tipbrit la S. Beck Nicio parte din aceasE lucrarc nu poate fi copiaia firA acordul scris al .08. Rcck JlI rr. lSBN ( 13) 978 973.r C. Antl all the inen and||a.A.'. Beck Str.61 31t.nen mercl! plqers" Willian Shakespeare As Yau Like It.11.73i (021) 410.AU the ||o d's d stage. TIPARG S.e drr In\. Toate drepturile rezervale Edilrfii C..1 Edirur. sector 5.

dar care ofed ti ideile nccesare pentru conceprualizarea negocierii sau practica ciiplomaliei? Nu m am lerit de repetilii.Cuvant inainte Folosirea cuvantuluj joc prentru a descrie activitirile atat de legate de viata omenirii cum suDt conflictele. Dar pe misufi ce ea prindeil forl a.4i ale ci4ii? Culn se nu faci referinli $i ta teoriile rclaliitol internalionale carc incearci si explice conflictele. Negocj erile $i medierea apar in srfuile conflictelor ca remcdij posibjle. srLrdenl sau doctorand. canditori ca Huizinga sau Callois ne-au obitnuit si vedem ln jocuri concepte filosofice capabile si ofere o vrzlune coerenti a istoriei. negocieri $i diplomatie creeazi probleme pentru prezenrarea lor teoreticA 9i pracdce. suscepdbih de trarament raiional. negocierile $i diplomalia nu este o simpla metafora. cjritorul se dcs prindea din largul public de specratori ii stc|cj tumii rr]€ doj. mi$cendu-se pe intreaga hani a planetei devenita o imensa sceni rotativa. atunci cfud contempHm zilnic la televizor imaginj din tearre de rAzboi sau djn seli de negocici diplomatice. Citjtorul va avea prilejul si fac6 cuno$tinti cu aplicarea teoriei jocurilor ti a modelelor ma@matjce ln relaliile internalionale (partea intai) $i sd constate ci ele nu prerjnd mal multe cuno$tinte decat cele oblinute ln liceu.jocul e in modelele matematice orice competiFe dominata de reguli. Nici scena lumii nu este doar o metafori teatralA shal<espeareiand sau una poeticE eminescian:. dar sunt $i partc din capirolul independent al negocicrilor care susline activititilc de cooperare sau istoria prol-esiunii dipiomarice. . cu riscul de a dcranja liDearjtatea expunerii. Ata tea tlisituri le sunr comune incat repetilia este inl}vilabild. cerceidror sau a unui diplonral in linclie sau in cxpeclatic.rLr . M am gindir cn cele trei pirfi ar purea fi atcse $i cilile separat !i c: in procesul in{elegerii un dram de redundanti fuJre I rolo\ or Cui se adreseazi canea? tnilial o ledeanr in mana unui e1ev. Mai mult decat o metaforA. Cum si nu evoci acelea$i evenimente $i figuri ilustrative in fiecare din cele irei p. kgetura indisolubilA intre conflicte.

iniuilri $i talente speciale. Primul fir este dat de o rnetodd. pe baza experien.agul de la imagine la sens. ilustrar $i in procesul de na$terc Si unificare a Europei unite. Aici repetilia se face cu o Si mai mare insistenla.lei personale. Al doilca fir este turnjzat de modul in care cuplul opu$ilor inseparabili civilizalie/culruri aclioneaze in PAR. ar pulea si o sfiiluiasca altlel. vdzuti din perspectiva omniprczertului diplonat. i^rl ciuda unci experienle care. la clicienla proiectului conun. O prjvirc asupra istoriei. ce piesijoaci ei Fi sd treaci p.interesulLri comun". dar ele invitd sd scoatem la ivealt idei ce joacd rolul uDui fir ro$u ce le stfibale pe toale.IEA I CONFLICTE Introducere. este vocalia dc pacc a profeslunii diplometice. Solutii inovativ€ Conflicte violenle T€oriile relatiilor intemationale rei domenii. dar adcr firi relnlere ii cu conviDgerc.. care sunt $j stilurile diplomaliei a cirei Rizboiul Conflicte identitare a prini vocalie este negocierea (partca a treia).iolent $i sangcros al contliclelor (patea intii). Unii considere conlliclele. Cititorul o va intalni drept concluzie a mtloacelor de a stinge sau preveni conflicre. mai ales a celor predominant identilare (partea in!ai): cste prezenti in stllurile diferite ale negocierilor (parlea a doua). Persp€ctivc . mi-a pirul necesffe. rezulrati din analiza negocierilor $i diplomaliei inovative. in vederea autorului. formati inr o istoric indclungat: devastata de rizboaje neincetate (paiea a !reia). Dimensiunea culturala apare cu toate reso urile ei in explicarea conflictclor. in chjlc pasnicc practicate de rcgocjatori (pafiea a fuua) $i evitarea pmgului \. Allii vid in cle arte. Conflictele secotului XXI Ciil€ de rczolvare a conflictclor Ncgocierea $i medierea in rezoharea fi prevcnirea conllictelor Concluzii. dincolo de mi$cerile actorilor. la ducerea cu succes a unei negocieri Si la misiunea sileDlioasi ti perseverentd a dipkrDatului. Au $i ei dreptare. pol fi propuse $i alte aborddrj. Nu neg laptul c. Ultimul fir. constand in teoria sau mai degrabi abordarea . sc intersecteazi sau chiar se suprapun. pe alt plan repeta erori Si perpetueazi dezasue. intr o perioadi in care onenirea nu i$i dir seama ci in tinp ce se ata$eaza cu ardoare noului in cunoaq iere $i in realizirilc tchricc. Explicalia acestei dualite! sti in faptul ca toale beneficiaza de rezultatcle civilizalei unice $i conconitent de ofeia cullurilor divene. irlleleasa lnai bine. negocicnlc sau djplonralia activitili bazate pe $tijnii ra!onald 9i tehnici universale. Nu numai ci subiectele celor trei pi4i ale cE4ii se :intrepitrund..locuti sli pt sce a lunii vdi. Au drephle.

de clasa conflictului care ucirie.urir a cunordrie nohila gcnerna\j Nrl $i crvr.ale. la aceasti categorie ne referim.9u mrci exceplii. care ptoduce coloanele nesfar$ite de oameni ce se relllgiazi in necunoscut.e hal Intr. exlsl.cler:r caracrcri. Cu toata aceasti navanica prezenli. { | tr te ir cld\a ro. Un. numa.cr in Jalonia.ul de dri ! u pesle o iumatate de milion de retugiari a cle\cul de tr r I la 25..pune Huntrngrun .a o limitd care dcspafe conflictul benign gi relativ pagnic ie conflictul sangercs. Aceasta e maiadia care incen_ dlazi a$eziri unane. cunoarle un ansamblu de rizboaie. .t.dndu-c la mnguJ dc rd. qu insn o notA comur)a. 5r oe.r. Natura 1or dii de gandit. l€ intahim peste tott ale_ gerea individului inrre doua interese ce se bar cap iD cap. 48 dinlre ele Ildr.i cut.lale. in jocul competiliitor..d..zboi de ansamblu.. Nu au protagoni$ri defrn'r.ici metode mitrrarc conrenrronale Sunt to|me ale anar hiei )i di'oLliei.n ctrilor acesrer (ivitr.ar e\ar inanr hana ci\ilr. spre oroarea uIrin:.i\re ne Subiecarl ne indeamna se parafrazam pe Anarole France: . ..r sc. in lupra pentru putere. i ./boi intrc ace. coDtrolate ..z)i ani.r .i devisteazi. pe drumuri preserate de cadawe. Solufii inovatiye cunni(re armare.iu SUA Ua 'r. ele.Tatlte re c. Sunr punale In numcle apdrarii s3r afinnArii idenrjltrlii..niiLI c2re acn.roru'n r tnceput cu un r. in tensiunea din familii. ci in inreriorul statelor. n intatlirr dc(tit o. Lte:rguf nr\ete ditelilF dJ !trnpere a par.o(rie\c (um .cflJ retreiite >r rde. a5a c 11 fre. |l. Cand vorbim azi de conflicte ce trebuie oprite.n lirtut ca4r...tngiitF.i_ \ililat c(ua.. gi cum aceasra e fiuriri in creuze lul cultudlor.Momcntele de armonie $i pace sunt ca nestematele semdnate rar pe ur_ zeaia aspr6 Si sumbra a conflictelor..n 7i de Incuri pc mapamond. se mai nnmesc $i rdzboaie cutturalc.i re_ zolvate sau de conflicre amenintetoare ce trebuie prevenite $i evi_ tate. Nu se poatii intre s.dliei. Statjsticile iumii sunt alarmante: intre l9g9 $i 1999 au existat I l0 i. fi1per tomanfa care cere sacrificiu.inguril. turupa.ufr.nde totfler. si r.Capitolul 1 Introducere.

Aici nu existe loc pen metode tru concesji recjproce fi nici pentru apropjcrca in pasii lor nirunti $i iscusjli citre solulie. Balcani fi Caucaz. ":i. rot a6ria obiceiuri. diD negocierilc dipi. cet $i gennanii au devenit partcneri nu atet prinf un act dip]omatjc. traclilii. credin.. Modetut european s-a dovedir a fi un ghid bun de examlnare a siluatiei. distanli de doui buioaic cu pulbere. In Orientul Mijtociu.nra tice ele lipscsc in nod izbilor. mai de o . Metodele palnice clrnoscute nu mai fumizau solulia inchiderii confliclelor ti nu mai puteau sprijini capacilaica de a le prevcni.Jat ri pe scend luhii mun.eptar sprc bunisrare generalA. ca rr r<conciliereJ: medre'er. Sute de lucrdri le au tbst consacrate in ultjmele deccnii Tcoii ajutate de ionnalismul matematic au analizat in spccial conflictele de lipull manageri salariali sau problemete de distribufie a nnui bun unic intfe slate (teritoriu sau resurse) $i au oierit relete ferd numir in privirla concesiilor. valori. trcbuic si se situeze in sfc. Problema nu este distributivd ln lumina aceslor metode clasice. Erplo-reazi cineva lisu ulor prorccE posr bile. cr ti nefociered 5i uneori au dat rezultate in lumea postbelici Dar nu s a luat noti de imprcjurn le noi care obliga la perfeclionare. ele au fost inoercate toale. clipe mifelie isrorici in f. de ofl. . intr-o disculie cu un diplomat al acesrej Fri care acun are privirile indreprate spre conflicrul devastator din invecinatul Congo.crod ce ar putea asigura rcsurse bogate ambiljei comune de a se inscie in ci !ilizatia corlelnporani. acesta mi-a confirmal ci negocieriie care au dus la reconcilierea inrernd in Africa de Sud ar purea fi rezumate in cd_ nalizared energiilor spre un scol unic. pirtile s_au indepiriat de orce formul:i iep fli\ta. pirlite au fost aproape il conshurt pe fragile criterii ideologice.irjle care.ut fate tI DitcJn . cat prinir_un proiect co- inmhim ?n mecanismul altor reconcilieri islorice? Vrcnrc de parruzecj de ani. Oare esre acest caz unic sau de credinle. tcestor metode Si luiin cazul negocicrilor. negocierile ar putea fi inovative Un iermen care a deschis un orizont nou gj o speranli l-a inceput teoria s-a merginit si cautc formule inovative de intercse convergente. Alat francezii. Nici o inovatie nu a dus la pfoiecte integraroare care. care se faca vechea problema a distiibuliei unui leritoriu irelevanta. canaLzand o spre aspiratii Si scopuri integratoafe.:rtj*l. Cercetarea comparativi a celor doui focarc actr. religii.e inrrl o unica: Lmbi.u exrslat ca lormule lederale s-au pribu$ir dh cauza unui lbderalism mentafi $i tradilionalisti a culrurilor.L recrr noscur un^sirgur obiecriv al unej !!ri unice ind. lnai nulti radilie :r conertului decar leremul Medireranei orienlate?) n-au putut invinge inerlia frag- formuli de rezolvare a rnui confljct devenjt cronjc. Elc nu fac prl e clin recuzita clasici $i din uneltcle diplomatiei vechi obsedari de distfibrrlie. pc rdrd:rrbrrruiul. nu existi solulie la conflictele identitare O idee salutara a apdrut la pncticied $i teorcticieni deopotdva: daci nu sunl distributive. a lonului' psihologiei. obiceiuri ij tradilii Numai prin naturr lor afecdvi. sunt cele ce se cjocnesc pe toatat garna componentelor tor isloric. confiidul aparrheiduluj din Africa de Sud a cnpftar dnnensiuni intemationalc. Dar lumea dispunea de ur caz practic $i eficicnt de insenxritate istorid: reconcilierca fianco-gernuni Ale cui sun! Alsacia $i Irrena? A fost o tem:i care a rlscut trei dzboaie pe parcursul a optzeci de ani care au iDcununat o isloric de peste patru secole ti iumitate ale accstui litigiu. evitirii ameninlirii sau ir$eldciunii. _ Siluat la egal.e elemcnt dirizronrr yr a. l. cea mai veche unealti a diplomaliei. lc citeazn? in orice caz. exprimata ir lanatism $i intolcranlt.d cirili/rriei ii nu a \'rtorito. de diversitare aproape rrecur. Aceasli uria$ modificare a nalutii predominante a conflictelor Iumii care a ujmit pe anali$lii situaliilor clasicc a fost insoliti de a doua surprizi. prolectut european care le-a absorbit ereqia. dupi Osto.l]losofia multi populalie aifabetizatd. culturile sunt in stare si ridice credinlele la acel Punct de fierbere pasionali. CoDflictele ideniitare ale celor doui regi_ uni izbucnesc pe un teren lipsir de proiecte comune. repetand salr adaptand ce s-a ae ta cartc" lui De Caillires (1716) incoacc in zadar acesle "pu" suni aplicate in confljctul idenrilar. Darfo4ele iniegratoare in rcgiunea care Si-ar fi pulut as ma ambitia de civili_ zalie a Singaponrlui (are acesta maj multi vocatie cconomici.d.r'e de conflict a aiuns la o viziune dcnumiti sirnph . stilului ii alte observafij. le evalueazi. La un fbrun de la Bucure$d. pentru a fi vahbile. un Cenrru de la Marea Neagri de prevenrre a conflrcretor a corvedit neajunsul $i riscul geogratic in avanraj de studi obiectiv $i obseNator imparliat. sepamrc fi proiectulLri comun".te. Ideea cd al doilea rizboi mondial a re zolva! problema a indepdrtat pe observatori de esenta reconcilicrii carc s a prodlrs prin aliceva deciit prin Tratatul de pace Reconcilierea are ca bazd inovalijr lui Monet si SchumaD de a oferi un cadru rou de jntcrese comune. Clar enurnerale in Ca(a ONU. consacrat cl[eior fi confliclelor. dar a rezisiat ta orice rnlerveniie de sohlionare.

Conflictul era astfel lnzestrat cu o functie Doz! Gama largd a conflict€lor. o altemativa la osrilitate 9i o supapE de si .le. Existe un sens larg al conflictului.r. conflictul poate fi combustibil. de pild! cu ceana $ conEoversat cu anragonismul sau cu coliziunea.. atata eticienli poate cupnncle re_ zultatul unei negocieri inovative. b rele dc uranru por atrnge masa cririca a explozrei.fiel (Sociologie.genul proxim" $i totugi' cata greutate de a regisi aceste precepte elementare iatr-o lume in care fitosofii in voga exaltd diferenla gi produc eroziunea universaluluil Pot fi oprite. Esle adevarar ca viziunea soctologici se opre$te in pragul conflictelor violente. Capitolul 2 Conflicte violent€ .. cAci inlelepciunea lui $tie de cand lumea formula: .1908) considera conflictele ca surs6 de orsa: niTare sociaia prczentd in roare formele sociale. Alti prejudecatd este aceea a dialogului ridicat la rang ultim de realizare. orgdnizate strategic Si producand vArsiri considerabile de sange. L. scfa Bertrand de Jouvenel. jucand un rol important ln na$terea ide. E-ste conflict violent cel carc este abordat in reialiile intemationale.Jocuri pe sceia lumii interese specifice. pruduce raldura crre transforma uzina i .elegere largl. Cine se lasd anfenat ln ele dobande$te $i pacea. care iau propo4ii mari. in c€le mai muhe cazui ctacteizeazd" activitatea politici:. cu conrenciosul sau cu simplul dezac. ddr $i explozibil.UitA ce dezbin6.. tot acolo pot fi oprite. conflictul llu numai cd este insepaxabil de activittrlile umane. economie. culturale ale populaliilor in cauzi. ti li! a mar degraba decir a fi pri\ iL ca o cauzi a disfuncliitor soci. UNESCO afirma in Constitutia sa ctr o dati ce conflictele se nasc ln mintea oamenilor. Coser (Studiul conJlictului social. pentru ci alituri de . dupd care el strdbate ifircaga viata sociali.rd. ln aceasti fn.?terddli. dincolo de diferenlele '?cd.au apii grete.o sirnpl.. Si ne gandim ia schema unui reactor dink_o uzin{ termonucleari deslinari producerii de electricitate. f?irA sd lu6m ln seamt conflictele ce le acompaniazi. ilor din conflictul lntre o tezA ti contestarea ei.diferenla specifica" et $tie cd existi . ci iucrand lmpreund. intr-o metaford revelatoare.politica este conflict. Omul bunului sim! aderi la aceasti viziune. SeDaraie de <lemenrele moder orre dte carbunelui . de la lamilie laindustrie $i biserica. Georg Si'x. 1967) merBe p^te la considerarea conflicfului ca un factor guranla. dar este $i benefic. Pani $i violenla (manifestari ale tineretului sau miscarea chanrsld din Angliar nu e lipsira de merire ca sennal de alarmn si caralizalof penrru decilfi saiuLare. Utilizarea termenului f&d iminenla catastrofei ll face sinonim cu opozilia sau lupta ideilor.. sA shice profilul promitetor al unui secol? Raspunsul e afirmaliv din partea Foliior de refleciie si actiuDe ce lnfloresc ln regimul civil sau aca_ demic.tiune realizeaze un proiect. Mai mult decet o recunoa$tere a rolului coflflictelor in politic.rCati interac. Cu singura completare ce oamenii invatA nu din predici. reline ce unegte " lar logicianului lucrul acesta i se pare natural.. reacria esre incerinit. Nu putem vorbi de interese economico. evitate 9i prevenite conflictele care risc. Cuvantul cheie este fusd altul: . iar cine nn le are este expus conflictelor ti distrugerii. interaclonand ln proiectele de civilizalle. de coeaune a unui grup. Ducand mai departe aceste idei. l_6sate sinsure.

umrate de altcle care au ob{inut independenla in conflicte reduse sau clriar pe cii patnice..i. acest rip de studiu esre cel mulr adiacent explo.i alurr ..DLrpr tsalley. ilustratd dErazboaiele bilaleral€ intre stale sau de rezboaiele regionale.aBe tii ir. Butterswofth vedea inci din 1978 in conflicr . deceniile anilor'50 !i'60 ai sccolului l|e.. de excmplu.modul \oon(r:r \". ONU numA(a l(I4 state.. dctiDilin inchdc qi clis prie polirice a ciror vjolcnld nu se idici la.rc. Studiul nostru consacrat diplomaliei Si negocienlor. Anglia cu Rhodesia sau Olanda cu lDdonezia.r pur ir c rL rri rallonal". .r matlva. DeIi axat pe dimensiunea dctensivi. Fi faprut _ Amploarca iorapiHre ci au nrmdrir exterminarea Lrnei popu lalii intregi lal'a lc situeazi in categoria gcnocidurilor. bazatA in special pe gherili.u!.octJt . cu pierderi de vieli omene$ti Mai mult decat ataL pragul de la cate incepem si discutin $i si studien conflictele este de o mie de victime. inclLrsiv de agresor' Penlru el. Spfe dcosebire de istofic. cum aratd recuzita de rnetode palnice de care djspune 'e altcle noi.|l]|(gic jl pLtc r i .ce \upennrre rc_ curgerii ia for15.tuat csenliali consli in felul ilr care uD conllict s a stins ir lfecul ii prir cc mijloace. a] celuilalt agenr. lar pozilia de la care porneile este enunlul ci toarc coDflic l<Ie pnr ll evr. mobilizarea de armate. i. e vorba de un. arnat. invocate de recursul ia fo4d al unor nilcifi contemporane. \'u .catL.\upr rrr.A$a cum s-a remarcar (Choucfi). pul perfeclionArii sisrenului mjlirar Si pregitirii pentru Lrn ev.boaie mondiatc. rtiilii Si iralionalitalii saje.. Astfel.t .l rnareasci dezavantajul. potenlial sau actual. un detir al criDinalitilii cu cinci mi.oldr. li-. In (r/t. ca $i inapoierea hstituliitor din sistemul intemalional. ci la unul bine delimitat.Jr(rc polrtrc. Rc zultatul acestor conflicte a fost crearea a zeci de slate noi. ObseNem ci ceea ce a fosi nunlit asa si a lbst producriv nu nunrai in riz. Prin condamnarca fonnala a colonra lismului. . el in(repfir)de o cercelafc nor_ rcr'1r r Le.ttuat.]I in prezent cuprinde aFoapc 200.isrjnd din .U/ul .onle\r . pdcii $i rizboiului nu se refere la acest sens larg.10 Jocuri pe scena lunii Paftea L Qttflide II uzini electrice unde vaporii apei fierbinli mitcn un dinam. Dupa fizboaiele mondiale.rcrr/:lrer lu-.(crr tat( cnrei pcnerul npli.rrce uF r.. dinjumilarea a doua a secotutui tre.ul con./ol!ate ettcrenl lc car f./.cn(lur ccr< tc g(re c. fie elc politrce sru drplomatice.al< .o djspuri inrer lalrli dc. despre cele trei rizboaie balcanice ce au urmat pribu$idi Imperiului OtomanDar existi $i conflicte care nu sunt rizboaie din punct de vedere al dreptului intemalional. Este cazLrl sa afirnrin ci in studiul conlliclclor cercetitorul nu este impresionat de molivalia abundent inlocati de liecare p. pdmajunirare a secollrllri tecut inregistreazd doui genocjduri: al arrncDiior din Turcia (1915) $i holocausrul evreilor din tinput celui de-ai doilea rizboi mondial (1942-1945).lte a unui conflict.r': con\reDiorat drept rizboaie.Elemenlele de violenfd. n]cr gand dincolo de purclul de rclfagerc"..ul au fost caracterizate de conflicle lcgate de eliberarea de sub colonialisnr.mod conflictual" carc sc opurc la.. Iimnla nu era ill srafe dc rnzboi cu Algcna cend reprima ar_ nata nalionala de cliberare. problem.jpa(t J rc. Cele douA rizboaie mondiale Si toate confljctele violen@ ale secolului XX au luat peste 150 de milioane de vieli.j. procesul de decolonizare a lisat in urma lui o lcgifimare a fnzboiului de eljberare.rfir. prjn carc societarea piiteSre cosrut jrratu.eri fc .nr cailor pa$nicc.I Lrpr_ f. lorln€ mar vaste $i maj crude decAt pogromurile. Ele au fost d se de alianle ampie. intrc puterjtc coloniale 9i iscirile de irdependenri.. m5rimea triburutui de vieli aringe dimensiuni iedfianre in conflicte inteme. lioane de vicrime. r..Jsn. O mare proporlre a jeftfelor a provenit din rardul populaliei civilc.tispuretc caracterizarc conflict. lot ('c tlLturlc. in sensul ci starea de rizboi nu este decla rati formal de entititJ statale.nrt'rc'elF puJrer. Cel putin rrej dinrre cie se situeazi fiecare la nivelul unui milion de victime: evenimentelc din tn donezia la cAderea pre$edinlelui Sukamo. nea intre etnii sau ideologii opuse. La inceputul anului 1962. Sludinl conflictelor este o inh€prindere a picii $i ie prive$re ca fiind acci dente tragice Si primitive. curdtirea oraSelor de ci_ tre gnrparea Pol-Pol iD Cambodgia Si ucider€a popuialici rutsi de citre hutu in Africa. care este aproapc intordenuna evitabili.(lJ.. Vorbim. sistemic.'. ||ir. la nivelul intregii lumi $i a lesat ulme adanci in toate societalileExista li o clasi de conflicte cu dimensjuni lnai resranse. planificarea fi conducerea prin sll'ale gii ii taciici ce reflec6 gandire sistemicA sunt complet jlustrate. Studiul conflictelor este abordat de lnilira in sco_ $j . cu toaia analiza pe cdr€ o poate adanci. Esle vo(ba de conflictul violent. nici Poitr galia cu Angola. oar .secolul Cci care s au ocupat de deliniria confliclelor au scos in evidcrld .ru re. Conflictul poate imbrica forma extem6 a r:zboiului mondial. avind la rddicini lensi.

TD acesi caz se cauti conlrol comportrrx rlrl prin rcferirc la srandarde asupra cirora existi dczacord. introducend numele lor in literaturi prohacted conflicts (prelungjte. Prin ele. sisteme de credinte $i false reln. Cel care a $udiat un nou tip de conflictc.sihologice. iI lLrnlea a tfeiain cfoftul de a reorienta societatea./.il vrlofilc sale sunt dominante in sirualia dare. forlc proprii. agresiunea bazarii pe l rorii demoglaiici.lrrilor 1. dar qi egalilatea polrtici $i economici"' orsi(lcrarc: $coa1a puterii sau realistA. Dilttenlele etnice nu sunt dupi ea neapirat o iursi de conflict. A doua caregode lrtr(.. r'l)srflat Azar. exprimate in cereri de secesiune' eliberarc na. relativ eazd lrorfie pedinenti este observalia sa privind tendintele actuale. caracleristice naliluilor lumii a l€ia. Choucri a 3O'l confljcte explicite intre 1945 $i 1980 Din acestea. dar toate conlin elemente colnune ca: ostilitatea. predominant Choucri noteaze ci definiliile conllictelor abunda. i irLrl)rLfilc lu valori ce dileri inh? cie qi fiecare incearce se se as! t. abordarca s!rud rale. . rs fLr l3 ln socjetitile cu diversitate etnici crescuti.. clar ctnicitatea poate ascoli greutatea conflictului. Conflidele ras. economjci $i dinamica cre$terij sociedtii. acesla inlelegea trnp $i fluctu. . irncrcsele econonice.\tt. a fost Eduard Azar..ril(n lor Ace$rj taclori subieclivi imping tacrodi de dccizie lrlr r) hrllc autocreati fi por instiga careva mecanisme psihologjce ff ( (nr{luc la agrcsiune $i conflict".tionali. Imaginj.Urmand definitia conflicnrlui ca ." Avand ca model conflictele din odentul Mijlociu.. competilia $i voinla de a exercita violenfi $i de I Pdcinui paqube $j avarii. t ) rxnrl ideologie cenrrati pe valorilc rradilionale neglijate (reinvierl.lilrLrclufile ideologice care au reflectar in primii ani ideologia elilr.(flfc o pulen numi distibulionalh.Acest lip de conflicle e'Ie gerreral de 'lrrrcruri 'o"ioecoromice extrem de inegale." lirli de ccle patru $coli cxplicative ajc conllictelor pe care le ia echilibrate. dar nu trebuie ui ldlr. dreptul de autodeterminare. Ci6nd pe Boutding.l(ir Inodemizatoare dominanre s au pribu$it in cursul procesului.ale surr r. drept .iua colonizatorilor.Ideologia m\chrilol de inaleDendenF a fost extrem de nalionalisti 9i a sublinlal nu doar unitatea popomlul. n lre conflicle politice suDt de aceasti r . I trtflidele de valoli. A/1|r (la o acurati descrierc a ceiei de-a cjncea: a motivaliei fi ariru . iregajittlile au coin ur acoes diferenliat al grupurilor eLlice la resursele econorrr'r: Codlictele rczultate au fosl urmare de rcgimuri autoritare. autenticifarea culturald) este prcvalenti /r Ur . dar nu se disting prin scopuri clare" Conflictele sociale Drelunqite i)i au ridS(ina in elnrcilale si/sau nadonal'm Sunl de narurahndamental rdeologrca tdeologia csle mrnrle{ali In obiectivele conflictului.ru cele dintre reginurile unei tiri. teoria marxisli bazatA pe In{lrlrini ccononice.n islrtmici. insecuritatea.omun itnpot.. "pooulatia a uitat sau suprimat rivalitilile etnice pentnr a prezcnta Lrn i. chiar atunci cand cauzele sunt economice sau ideologice Conflictul etnic €ste concomilent cu predominanla unor rclalii de putere in distribuirea resurselor ecoDomice $i a recompenselor sociale in intr o Drime fazi postbelice.existenln unui sistem de credinle sanclionat oficial care accenlueazi segmentarea populaliei qi legitimcazi barierele ridicale in calea inte grdrii sau asimilirii".cha lunii .. s()cial struciurate suor de acest fel.75 qi 15 intre liri dezvoltate dezvoltate si cele in curs de dezvoltarc i Enumerand factorji de crizi.||'Llr'lr rlscutc din exisrenla unor interese murual exclusive sau in . cl rl sr rio cr)rnliclul. unde canalele de mediere ti arbitrarc sunt absente sau blocale de grupul dominant.r"rv.. conflictcle de valori exista. Azar observi ci un conflict prelungit .poate fi localizal esefllial in stirclula poiitic6. in viziunea acesrei tcoli.r'lar sunt considerate a fi mediul ptn care cempul acliunii ti t.r lrt . in lupra pcntru ind€pendenli. avand :in vedere conllictele din Alrica. antagonismel. c(rrllicte de valori.. autonomie sau drepturi egale' . ollll)ilfrlhilc. De faF sunt doui fehri de conflicte. inclusiv perceplia du$manilor gi r( lil|.t2 Jotui r s.Irrr l)c Kadi. ce cuprinde conflicrele llrhslfirlc s.un rezrhat al I l |( t( )t i subiectivi care in Drod sistematic di storsionezz i inlbr'r r||1rlr]t lrirrilar Si imaginile altora. IrfiJna categorie este accea a distribuliei resutselor irr.rllifll|hri csle apropiaf'. l\. in ^na7iz^t ficut uz sistematic de for!6 arma6 Din acest numir' 101 au 191 s-a rc ldrile reDrezcntat ostilitali ln regiunjle in curs de dezvollare. p(.cauzele contliclelor sunt localr/ rt.fr' .interacfiuni ostile cl} se extind pe lungi perioade de in frecvenli $i intensitate Angajeazi fo4e putemice.'disputi interstatall". Holsti $i Jervis. clonrce' pefene sau chiar intratabilc).. . Choucri semaleazi '. nr sfcra ideologici. Conflictele rc lrr.. Pcnlru aceasta .ont .

deti referhla exPlici6 la conflicte nu apare in textul lui Parsons. sunt in primul rerd celc ce urmiresc si schimbc rrrdltd in disculie. upr translerabile la situaliile intemaljonale. cesrv. resrangcre. Intenlia celui ce recurge la aceastb cale este astfel una de descurujare (impiedicare.Dil1 circa trcizeci de coDflicte anuale idenrificale ca atare pe plan global. Existi mai multe cli patnicc fa(i dc cca rcdusi ta uzul fortei.i uzul fortei. $i tot pe un canal intcnlional sri argumentarea corectitudinii solntiei unfirite. cele parm merode. conflictul se inscrie in larga lesilura de interacliune sociali ii anulne in prcblcnra conirolului.ezente suc. a Inetodelor de a le stinge sau preveni..e. comportamenlului alrcuiva trei sun! pa$ice. separat sau simullaD in negocierile diDhe pil1i..locuri pe scend lunii t5 este inteiegerea sisremului jurisdicjional intem al sratelor.. ce preced cele trei intenlii de descurajare. Pe acelaSi paDel dc nodificare a situaljei sti lancliunea negatiNA.e. biologice li nucleare sau riz Figura nr.acti vini obligaliiloi' cste referirea la Caila ONU. si dcscurajeze repetarea in viitor sau si demonstreze simbolic capaci latea de a controla silualia. Solutii patnice . iD alri caregorie.. sau al . Aceste tendinle delermini o draslici revizuire a teoriei contlic_ telor. pedepsirc Si demonstraaie.fi cum spune legea". constand diD ameninlarea sau uzui forlei. rdr. Un exemph al . Ur alt domeniu unde aceastl abordafe serve$te ca exp]icalie zul ei plancazi explicil sru jmplicit posibiliratea uli[ze i forlei Si amerinlarca recurgcrii la ea. persuasrurea sr asLulrarea obligaliilor sunt mcrcu pr. pentru ca cerlalti pafie si nu faci ceva nedorit. O analizi intreprinsi de sociologul Talcott Parsons asupra loculuj forlei in procesul social cste per_ tineDli pentru studiul confliclelor. Aceasta din urmi poate avea loc chiar in abseDla unui context specific prezcni in descunjarc $j pe deps. de pedepsire $i de demonslralic. o cdle prin care o unitate (individ sau colectivitate) a sistemului social intemalional intcraclioneazi cu alta. unde meroda consrangeii reprezinti situatia linrifi.l. Scolii sau locurilor dc nrunci. teritorii) la caraclerul idcnlitar bazat pe sisleme de valori 5i credinle (culturi care cuprind ideoloeiile $i religiile)l c) Trecerea de la annatele mad la formaliuniie mjci (gherila $i Sanctiuneapozitiv: Canale silualionale St mularea (lnducerea) Sanctiuneanegative Consl|angerea Aclivarea oblgatiilor Canale intenfionale leroism individual). si fie pedepsiti pentru ci totuqi a facut.l. pertru sinDlul fapt cd fu caz contrar i$i itrage dezaprobaiea sau consecintele negative din paftea cclor cale slrslin anumite standar de asnmate de prcopinent. paralel cu noua 1or desfasurafe Pe teren. dup6 parsons Ceea ce este semnificadv pentru analiza conflictelor inlematiooale este obsenatia lui Parsons ci din patru merode de a urmAri controlul boi electronic ti propagdndislic). atet de larg rispandita incar poate fi un rclren in viaF lamiliei. preverire). de e$ec a cailor reprezcnlate de negocjeri. direcri sau voalaii. El pomeste de la conceptele de bazir interacliune sociald ti control social. Fotla este utilizarea controlului unei situaiii pc o cale fizici. doar unu sau doui sunt inter sutale: b) Mutarea accenlului de la motivaliile clasice (economie. prin incercarea de a convinge partea opusi ce esrc in iDteresul ei si adopte o pozitje convenabiti primei p:r!j.ea con_ fl ictului inreala(ional. Ceea ce a adus sfiriitul secoiului XX $i a confirmat incepulul secoiului XXI in materie de conllictc poate fi rezumat in unnitoa_ rele tendinte: a) Mutarea accenrului de la confliclele intcrstatale la cele ce se perrec in jnleriorul statelor. intdrit de sanctiuni coercirive. resurse. tlile pa. Dar $i in ca_ . 1 Controlul socia.corecritud ii. stau sub ritlut persuasiunii. Nu este greu de vizut cA cele patru cazuri jdenrificatc ir con flictul social sc intelnesc lji in ciilc deschisc penrN stinger. a analizej lor $i. este un aspect al inteficliunii sociale.li culn ili spun cu". de cdlre o parte.i1ire. lcnnen pe care il prcfera celui de violenF.+ .rntrjizi csle incumjaloare. d) Posibilitatea accesului aceslora din urmi la armele cele mai letale sau so1-isticatc (arme chinice. De fapr stimuia_ rca.Cu aceasli abordare.. Esenla lui e inscrisd in sintagma. Ofeirca de avantaje pentru adaptarca unei pozitii convenabile ofcllantului se numege rtlmaldr. Prima idce care sc degaji din aceasrl . bazat pe .e. Fo4a. care urmArcsc modificarea ii|eDfilor 9i nu a siluatiei.

forne de asistare (medierca). de$i lipsite de mijloace de implementare. De aici efort1rl special pe care 11 pretinde cultivarea cAilor pagnice. pentru rezolvarea litigiilor.e pcntru netodologia noastrt. ln al patrulea rind. autoritatea cere o pozilie speciali. in timp ce spirala fo(ci creste Adoptarea de cite cerce lemelor devenile rcpopulare intr-o lume democraticA_ Dar dupi Arerdt. filosofut politic Hanna Arendt combate toate confuziile teoretice. treptaq spre sfar$itul secolului XX. ci falla sistemului intemalional. numile 9i ralionaie. flagelul si maladia ei istorice. in timp ce mijioacele teh- nice 9i de organizare a fort€i au alins nivele nebanuite de eflcienF' Omenirea a acumulat $i a digerat experienle insuuctive. aprcpiat! de el explicit sau indirect de regimul de oprimarc a liberrtrfii.r fi ele. existA celelalte insrirutii 9i opiDia publica. bunele oficii). politice sau dip- ti l0mauce. Sistemul intemalional qi resursele sale sunt deci prezente $i pot fi apelate. ln sislemul intemalional. Acesta deplangea mai ales declinul altot doutr autori(i tili lnrudire $i 6nume a religiei $i a traditiei * Confirmand declinul autoritilii. fie $i sub forma elitelor artisrice sau profesionl ale. pregatire militare). Din $udjul conllictului social sau al celui internalional rezulti ca nu distincliile dintre ciile pa$njce sunt esenliale. ea existi sub lormr Natiu- tito. contempomneitatea noastra ntl se simte conib(abil cu noliunea idrdrrie $i cu verticalitatea sis- care le desparte de calea fbrlei. Pentru cercetStor.r a unei noi numi pentru studiul corfiictelor sub elicheta . ierarhic mai sus. a beneficiat de avansul stiintelor sociale $i al inlelegerii omului $i manilestE ln multe Drivirte o maturizare a poziliei faF de calea fo4ei. dincolo de contingenle ti mai presus de ole_ Intr-adevar. nu neapArat ierarhicn. cultura pAcii) 9i pre- i eAlirea orqanizaie a caii de fo4a tbugere militare. pregatire. un corp de savanli neconrestaii. Exist6 o dispropo4ie evident[ lntre Dasnice sau . pdn aceaste modalitare se deschide calea unui concept mult dezbatut ln literatura teoretice ti anume cel al sutorittrSi. mentalitati. dar e(te disrincra 5i de persuasiune 5i de io4i. este gre$it a crede cd melodele pagnice au rAmas ln stadiul clasic $i conveniional. ca aceea a Senatului. de ce lumea gtiintificn are auroritati neconresrare. ln afaxa discursului '+ conservator. neglijand pragul esenlial al recurgerii la fofla. readucendu I in fega$ul nonviolent. t id"" se refer5 la investitia societililor in cele trei cai "iu ln cea a fo4€i. Autoritatea este pur $i simplu ceea ce sE deasupra pd4iior unui sistem. fali de care nu sun! decat preambuluri (ancheta. In ciuda faptului cA din Antichitaie panA aproape de zilele noastre autoritatea era garantul coeziuhii sociale $i el institufiilor $i a indelungatei asplratii de a dota cu autoritate instituliile firave ale distnr sdtoare a violenlei. unde ficatie in rezolvarea conflictului internalional_ Sratele sunt in primul rand membre ale aceleia$i organizalii care prevede obligalii precise. liberulismul a dezvoltat o atinrdine de rezervb faF de ideea autorithtii. ASa au conceput-o vechii greci. un cerc de iaureati ai Premiuluj Nobel. de autori respanditi $i citati? Autoritatea lor este necesari rezolvirii numeroaselor litigii. Iari$i. s-a rvorbit despre autotitate dirl ce ln ce mai pulin..orr' rrune5te . intercsul este concentrat pe ceea ce inlamDH in conditiilein care slebesc $i e$ueaz6 eforturile pa$nice.tlanslormirii conflictelor" reprezintd aceaste concentraie asupra Dosibili€iilor nu de a desfiinla un conflict' ci de a i iransfonna traseul. In rcalitate. din x(e'r \rudru Cccr ce ear. precum Si stalele vecine ale rcgiunii sau marile puteri pe care pdrile incearcx se le atragA ln favoarea lor. \tunqern ii ld ulima idce in{trra'. oricarc . conrestirj 9i confrunreri ce au loc pe plan $tiin1ific. Teoriile s-au preocupat de caracte_ risticile metodeior pa$nice. ciile paSnice sunl cel Dutin de trei oii Inai numeroase decat recursul la solulia fizicd $ inseamre ci De planul social. Este greu sA gdsim vreun domeniu social in care o aurorirate s: nu fie inplicatt. capabila sA influenleze odce acliune sau tranzaclie sociald dedesubrul ei. In unna campadilor sale.riri'ared obli!nl rl^r'':rpjla o deo'ehrta 'e nnr .tc t7 indivizii $i colectivitdlile i$i ex €rciti ftri in. demonstrand ch autoitatea nu este inseparabilS de dictaturi sau totalitarism. tiranie $i totalitarism. Ir plus. recurgeconsecinlele implicaiilor ej rea la forl6 !i mai ales proPo4iile esre mar ireivente 5i mai grav. de dicrarure. ci una_transcendenli.etare competilia pentru control. cu care este departe dc a se confunda.hnologirlor.Jocuri pe scena lumii Pa ea L CoIIt. decal pe planul societalilor cnile' ln familie sau ln comunita!9.. a$a au aplicat-o fi romanii in institutiile lor. A doua constatare este ci toate mijlocele pa$nice suut jndispersabil legate de negocieri.fortul sociat (educalie. perfeciionarea . In naterie de relatii inrernationale. forme de sustinere oficioasi. A cincea idee poale sn devind cal5uzitoa. cand Platon a fecut elogiul legilor.

De ccle mai multe ori. dad Jtontierete . Dar qi personaljtili cu autoritate morali pol seNi aceluia$i scop. atat din cauza Rezboiului rece. Diferilete ieo rii ale relaliilor internalionale au lost conslruite iot pentru a cxplica $i a incerca stipinirea situaliei conflictuale. cat $i a altor factori printe care atitudi nea necooperanti a Darilor puteri in sistemul intemalional $i a rezervei Capitolul 3 Teoriile rela$ilor internationale Vom ilustra nevoia de autoritate manifestate in ceile pa5nice.tii de discemimant.iere bilaleral.d c .(d nu. de la lermilale la compronis. Dar la o examinare mai atenti no se poale atribui vreunei pn4i incompetenla Si lipsa capaciti. organizalie chemata se exercite sDprema autorltate in problemele vitale.l8 Jocuri pe scena l tiii nilor Unjte.L rin dc dlli auro'.cl.le e. De ce negocierea conflictului intre doua parli. la rigodre. Exjsti $i domenii rezervate cxclusiv problenelor rdzboiulur (polcmologia) sau pdcii (ireDolo- gia). ln nanzilia de la sistemul inlenulional. prin angajarea de consjlieri $i expertj. intrucit autorihtca cstc surisa siguri a increderii." atdt le un guvenr sau ab [. crrr .fo rmei pe ctlre c t(.e i(furi rpJJe ti ri.i putu .. abilitate fi calilali de comunicafc.r . te(ii cu auroritate surt valorofi penlru sd pi{ile au de parcurs calea grea a trecefii de la pozilii rigide la pozilii sup1e.hui ... sub ochji p(opriei audienle. Studiul relaliilor htemationale s-a niscut !i s-a dezloltrt in junrl unei intrebdri esenliale: cun se nusc razboaieie. spune: . cunoqtinle. oglirditn in axiomele din care dccurg cnunlurile teoriei. dacd papoatele sunt conduse funrLnlentalz incAt Lhio tennenii in cdre aes. unul dilr cei nlai cunosculi teoreticieDi englezi. N pa(enerilor $i supoflerilor. Ei sunt supu$i lrnor cerinle de competen!i. Hedley Bull. tact. Oricele contribulii la gisirea soluliei ar putca avea. dacd ele urcd sau cobaafi.rc.] dacA eistdo baLutltij a pukrii [. incepand cu pacea Si solulionarea litigiilor.. la sistemul global al celei de-a treia Dodemitali a civjlizatiei...tnr re ..fr Hui. Aceasli pozilie spcciali r conflictelor violenle sau fizbo:rielor in teoria relaliilor intenralionale estc ]a randul siu dedusi din rolul atribuit rizboiului in viala societilii.i t1utrcnt in leEdlurLi cu rd. ti neincrederji slatelor membre.boiului.boiul rdre sn $e deudA dacd dli la orirc monent dd| Riizboiulsi atn?nintdrea d si\tc|ul o io fi?boiul dufi ntite state su?rarieluicsc sau lunt .litnina detennnwntul.boitl yumenintorea rA. iltrebare urmatA de grija opririi sau prevenirii lor. I)aci medierea € facuth ln numele unui organism intemalional. O par1e din conccsiile facute pot fi puse pe seana ei.1. rcactivilea aulorilnlii incorporatd tn institulii adecvate este o ccrinli inalicnabilS a menlinerii picii. conccprul de bazi pe carc sunt construitc e$e legat explicit sau implicit de conceplia despre Datura umani sau despre societate...tte nati putei si tni. ] sunt de fiifi Lt 1?l sau nrt Accasri cdlcluzie ce oglinde$te punctul de vedere Lrl )colii reali.De fapt.. Putem atribui o buni parte din conflicrele sengeroase a1e jumitilii a doua de secol eroziunii la care a fosr supusi autoritatea ONU. care este expresia egalitelii lor in drepturj $i obligalji.nen n.r e\le auloriralca.. de la prclen1ii extreme la pretel1lii rezonabile. Invocarca unci autoriti. este completat5 atai de des de intervenlia mediatorului te4? Juslificarea consti in nevoia unei competenle sporite care se ghideze pd4ile $i sa faciliteze procesul in vederea unui acord. care ar pulea fi compensati.. (arc si luncrionc/c ca Ininor )i Irrnvan. cu un pfirlcipiu al auto ila1ii in dcclir.1i e beneiica in acesl sens. r.rc ir. cu alal mai bine.sunt greu inteligibili . bd lonld puteii Si heqennniu .ri.. momli $i profesionali este o cheie a succesului.Ceea ce au nevoie perlle chiar $i intr-o nego. atianle si sJcre de ntfl enli.eox schitnbate.urf portamcntul esenlid ce lrebrle descris $i cxplicat ir tcoria inrcrna!ro :l. dar ele sunt departe de adnncimea cu care studirl relaliilor nrternalionale a abbrdat djrect sau rndirect conflictele. Este o marc leclie in aceaste conchzie pentru negociatori.Rd.] sa dicii ntfttdev ine pftpande rcnL Rdzboiul ti ane ninlarea cu rdzboiul [ . autorilatea lor personali.

balanla puterii.o stare de anarhie. care conduce la o interdepeDdenli economictr a sratelor.Atenienii leascd aslAra alialilot Spanei. din care ele nu pot ieii. pentru a distruge ti a harerAL pornin(l dth&lltL toate olergiile penttu a atrta . in inslinctele agesive ale elitelor nercpr ezentati vcCcle doun $coli vcchi $i influente. Foala liberali intreline convingerea cA ri7-boi l este evitabil li cA un regim permanent nl picii poate fi urm5rit $i reaiizat. ci sprijina posibilitatca pAcii prjn evjlarea cauzelor care determini boaia sau accidcntul rizboiului. Pentru Scoala reali$n (Cal. tj.' Pcntru a ardta cauzele perene ale rizboaielor li explicalia lor.mand a s o ultrp |c\n.. Morgcnlhalr) ri^oiul izvorat dir starea de anar|ie permanenti este o fealitate endcmicA. Aclofii nrnl slatslc. stabilil." $coala liberald. Rdzboiul nu esle endemic. numiti Scoala neor€alisti sau .] pand cdnd s a ajutls in folal ld nomentul in care putereu ateniand d atins o calne i. pu! . suspiciune. unde sunt incorporate in institutii intemalionale ca Societatea Nuliunilor $i ONU. sunt la randul lor constranse de caracteristicile $i irrtefrcliunile sistemului inlemalional. ln o. pentru a distruge putePa Gemaniei. in materie de nrctode. iar conccptul de bazi crrc lhideazi politicile internalionale cslc interesul dilcrit in ternlcni dc pulcrc Tennenii cheie la care irl coDrun acceptarea ralioDalitdlii. un alt aoror (Michael Howard) folose$te tcxtul lui Tucidide. privinF.utta rturttr \l. dar pnn jocul balanlei puterii $j al menlnerii cchilibrului intre puterile jmpodante. pornitld actual l fi. uz de rpoful $iinlclor. propensi nea spre violenli poate fi controlata Si redusi. considerate anterior atomi coDstitutivi $i subiecti comportamcnlali. cu legi sistemice. Concluzia este cA rAzboiul nu esle cvitabil.€ Pacea Perpetud. Democralia 9i comerlul rcprezinla tratamenlul. Puncrul sdu de plecare este lucrarea lui Kant S?..r. cl cste pur !i simplu o maladie cLr- . realismul $i liberalisnNl. sistemul internalional fiind o lume a recurenlei $j repetiliei. dacd era posibil.. Secolul XX a fost prin rizboaiele sale o permanenta sursl de argumente pentru reali$ti ii ull teren preferat pentru justifi- cd situalia nu tndi ertz toLrubilA fi. insecuntate $i primejdii pentru statele care o conrprn.atol"o. vefnic caracterizat dc conl'licte. este siarea rormali a lu crurilor. aveau mbiLa. strategia. ADgajati intr-o aspri disputi cu reali$tii. care creeazi o scenii $i un joc.irdt.:st mo.ut Jl ftu.Finalnente s a ajuns la nonentul cand puterca ge.i posibit. Durabilitarea $i rctualitatea ideilor lui sunt demonstrate de o coleclic dc studii pLr blicaie in 1991 (James Bohman and Matha Lntz-Buchman Eds). inevilabil inir.. mentine ipotezele de bazd ale reali$til(r'. nu imbrali $eazi ideea ca rizboiul este un fcnonrcn endenic. Cauza rezboaielor (Schunpetef. . in ace\t punca Spa.o t.ibild tuturor. care se interyune intre actori $i rezultatul interacliunii lor.boi..reelismui structural" (Waltz). descurajarea.td ntud' . tn-ti Jalovasc. O a doua cale este instaurarea corrrc4ului liber. UmAtoarele doua exemple sunt elocvente in aceast.. O Ibrmn noun a realismului. un cadru $i nonne. Acest sislem care condilioneazi corduita statelor cste adeviratul srbiect de studiu. $coala realistn a puterii il consideri pe Tucidide ca pe un pre cwsor. Incidenla rizboiului nu poatc ii eliminats. dincolo de voinla lor. schimbard doar actorii lechi cu cei din cel de al Doilca Rizboi Mondial. rut rff Ecnrcu au m. td si Jblo\uscd toate etlergiile pentn a ataca Si. trebuie si reamintesc cd deSi aceste Scoli aparlin modemitalji.:oynopolit dt lui Kdnl. numitn $i utopicl de cilre reali$li.ti. intefesul nalioDal.In RAzboiul din P€lorror?er el a descris obir$ia rizboiului iD tblul urmitorl $i-a fncd tut nai puternic Inpcriul lot [. ior atenienii a incet t . hlent.lu a consideral fealiitii recurg sunt: sistemul de state. intrucet geneza $i conlrolul putedi Si un accident evitabil.boi. Doyle) rezidi in interesele de putere ale guvemelor nedemocratice 9i cercudlor militariste. Redismul a [tcut. O cale siguri este respandirea dcmocraliei in stalele lumii $i proicctarea principiilor ei pe plan iniernalional. ele se bazeazA pe gandirea andci sau clasici. decd e p t?reaAtenei. Marea Britanie o sinlit ca situalia nu rnai erc tolerabia att $i d llot. anume ci stalele sunl incapabile si adopte ititudinj altruiste ii sd treaca pragul intereselor egoiste de interacliune strategicA. ca li in viziunea 1ui Kant. Ceea ce distinge neorcalismul de curentul din care provine este laptul ci statclc.tat Bitan .rlca. crtirl|rl llseuridespre idedlul .20 Jocun pe \cena l nii 21 inainte de a lace o scuni analize a $colilor teoreticc dc relatii internationale din secolul XX in lumina coDcxiurilor lor irtcrdisci plinare..Pacca. d.a1 a. iar nezrlinla spre o lume a ptrcij este o utopie..

Aceasri icoale preia de la Marx numetoase concepte ca procesele dialec_ lice. dc cei exploatali ocpendencra . De aceea ambele c rente au fosi tratate uneori in litcralura ca rationaliste $i pozilivistc..22 Jocuri pe scena lumii 23 de ea. Pe plan internaljonal conflicrelc s-au produs prin expansiunca conrinua a slatelor purernice. rellecrand realjrilile mai proftnde ale relatiilor sociale_ Teoriile sociale sau ale vielii internalionale pot masca relaliile de purere $i inegalirate $i pot fi folosite la repro_ mai ales strategia apelau la instrumente ralionale. dar limure$te Fj o anumitd ierarhie a ideilor. $coala comportamentalisti (behaviorisd) a pomit ca o inrprospetare a melodologici. dupA ce frontul scenei fusese ocupat ale factorul politic $i de cel econonric. In ceea ce pdvelile iiberalislnul.i structura asjmetrici a sistemului mondial sun! presupuse surse de baz5 ale confljctelor. incercirile de a. o. Hobbes. iar libe' ralismul una oplimiste $i activa.rearanjai fundamenlal metodele otilizate pentru a obline cunoa$tere'. falia inire iradifapte observabilc lionalifti $i inovatori. le controleazi con pelilia $i conflictele (Hedley Bull). Tema sa centralS este dezviluirea cauzelor iDegaliEtii in sislemul mondial. Pacea va fi adusd de incetarea luptei ae ctase.. $coala marxisti a situat in istoie locul generalor dc conllicte pe linia care desparte pe bogali de siraci. Dar acesrr fUId croir. teore ticieni ai acestei noi $coli au suslinut ce srnt $i delindtorii unei noi paradigme conceptrale.via media'intre cele doui $coli. dar li ipoteza liberali ci polilica intema conreazi Sj ci stateie sunt padicipante la o societate internationald in conlinui dezvoltare $i care. Este interesanr de constatat ci aceiti aurori considera noul curcnt rreo Iiberalist. asemenea iui Grotius. Hobbes $i Machiaveli. Prioritatea nevoilor materiale ale exisrcnlei explici motorul progresului. insuficicnr $i chjar rninor. contradicliile sociale $i preocupdri fat6 de exploatare. a trcia mare dezbatere este inrre rcaliiti $i globalirti. ralionalismul manjfestd fati de posibilirrtex pacir o alirudrne de rncrcLlerc pruJenr: tcoala ra(ionalisti. metatbnc sau normativ al politicii intemalionale si al teoriei".rli\t. prezente in toate. afirmi posibilitatea picii intr o comunilatc pluralisti. cele din domeniul cultural sau reoretic. de la aceea a puterii la cea liberali.Jr I . iar ir epoca modcnr5 pe proprietarii mijloacclor de productie. iar in epoca moderna prin expansiunea starelor capitaliste in ciutarea de rcsurse piele $i (teoria nnperialismului). al interdependentci. Locke $i Rousseau reprezlntd o paradigma clasici. imprumu- ducerea societililor neju ste qi inegale. Interesri f4i de pfoblenralica rizboiului cste manilest.rn. lr_ trucal conflictele reflect. in care sistemul nn mai este condamnal la o starc de $coala dependenlei este una din cele mai influente $coli. pe planLrl socictililor nalionale de pildA. (. constand dup6 Lijphart in apehl la reoria sistemici. Ne iDmlnim iar cu teoria sistenelor. Accentul se rnutase de ]a principii teoretice sau faclori inlcrni greu de deftrit la ti nisurabile inlr un vast camp de experieuli isloricd. cu conceplia sa desprc o societate mondial5. Holsti credc ci . Senera-. prin desiiinfarea exploatatorilor. nli(e h adrerr cdpilali. proletarii. violenld impllcitn. cleve nind in anii '70 fundamentul cererilor Frilor in curs de dezvolrare. egalitale Si fratemitate ale iluminismu lui. profund marcad de inllorirca comportamentalisnului in psihologie $i apoi in Stiin. care. el era construit pe interesul ra{ional al individului $i al statelor. iar liberalismul in Rousseau $i Kant.noi ordini economice iniemationale.. Inegaliralea .lele sociale. singura solulie viabili fiind modificarea sislemul i cl un tol Unii aulori afirmi cA dupi coDfruntarea nrai veche rcalism ldealism ii cea intre tradilionali$ti Si compofamentali$i. Astlbl con firlnd rolul acordal elementului juridic. Dar pentru acesre preocupiri a ape_ lat la concepte noi ca centru $i pedferie. influenta determinanri a sfructurilor economice. pAni nu este reli_ Lu1 \r\le rul rizboi pcrmanenti. $coljle noi. raionalismul se inspira din Grotius si Vattel. dominare $i dependenJd.. prjn lcgj $i institulii. Sistemul rnondlar esre sursa tunrror neajunsurjlor $i nimic nr poate fi in_ clreptat. burghezia. megalitate. laf noii inovalori sunt autori ca Deutsch.le prev€ni ii rezolva sunt limitate $i provizarii.. in timp ce realismul arunca asupra conflictelor o lumina pesilisti $i resemnati. diviziunea muncii. Nctiind m llumili de sinpla mutalje merodologici. esie purtitorul unei paradigme total diferite. Puntea aceasta a fosl exploalati de tand unele elemente realistc.revohlia compo(anenlalislb nu lj schimbat meniul reoredc. DacA realismulisi geseSte prccursori in Tucidide.rnului conterfpor. Isloria se rote$te asrfet in jurul compeiiliei ti conflictului. carentele sistemului general. dar Grolius. Pentru el. incetarea {iominatiei ql triumful mogtenitorilor jdeilor de libenate. dar a .rierite >culir . in cdutarca unei ..

lor cu diferitele forme de cxcluderc 5j dominarie. care dau sens celor Globaliqtii. popoarele.. grupurile etnice sul1i simple coaljtii formatc i r o incercarc nlionah dc a pulta crm. pana $i cerifenia. cet de des. transfomat sau evilat se mic$oreaz6. Critica acestei tcoli simbolicc se indreaptd spn abordirile . fiind parte a unui curent mai larg de critica iociali.looerirea complicitlti.. strucluile maleriale sunt lnai prliD impoftantc prosia unor rivaliliti de iDrerese $i selecrate de leorie ca iistrLrmente. primele. gestii utile. coborald analiza la nivelul empiric in locul ftliunii. Moldova $i din fosta Iugoslavie. credinle $i valori. ln nici un caz. naiiunile. o baricri lajustilia universali. este insuficienl in inlelegerea rizboiului einic. imbrili$and aceleati obiective $i poate acela$i optlmism. Kaufinan analizeaztt conflictele din Karabagh. globali$ii au iismului si. iansa cercetetorului de a gnsi sprijin Si ghidare in teorii atrnci cend se aflA ln fala unui conflict ce trebuie stins. In cAnea sa Urile modeme.Confbn]r abordirii iDstrumcnlaliste.. iar multe din afirmatilie lui provocatoare (preluirea togicii nomadisDului care transgreseazd odioasele frontiere) au mai mult o rezonanF literarA. Spre sfarsitul secolului XX a apdrut ln studiul relaliilor intema_ dona]e woala critictr.te Scoala de la Frankfuil lJiirgen Habermasr' Fala de alte curenie de idei. prclios penrru reali$ri. el trebuie sd iie avertizat de ideile d1late ln circulaFe fi poatc chiar deduce penku activitatco sa riu.ernationale sunt bazate pe felalii socialc . postura sa fragmentarista $i accentul pe alreritate creeaz a dificultAli acesrui curent de a oferi solutii pentru situaliile conflictuate $i o lume pa$nici. ln spel4 ea se ocuba nu dtAt de . ce Fi-a separat populalia de a altora' dcvine rgent privilegiat al relatiilor intemationale. cu preocuparea de a identifica interesele subiacenie care ghideazd cercetaria tradilionali. dupi monopolizarea factorilor de putere ai societilii' statul. istoria sunt suspecte $i evitare.etilia lie prmordiali. este de mrs cu recunoatterea ci .esle ptemisa criti' . Parcurge astfel ahe analize care au impins pe primul plan diferili factori explicativi.conducilodlor manipulaori". Ceorgia.iul securitdlii. Programul sEu de respingere radicah a oriciror fundamelre penrru $coli $i teorii a scos din circuiatle concepte prelioase ale episremologiei altor Scolit adevdr. Pe misurd ce filosofia cesdga tercn in relalile internalionale. Tema isrorici a vechilor uri este conlbituti prin argumentul cd acestea sunt modeme Si recente. Ea s_a adresat unor Probleme negltate de celelalte Scoli li anume relaliilor ln_ tre cunoqtinle $i valori. pDn conrnexemple din pozilia de explica- . Drivesc toate retelele $i instituliile noi. nu acesta este linta alacurilol lor.25 aceea a multilsteralismului..ctorii si gtructurile relaliilor intemslionale. ea aduce in luminx elementul social' Numercase concepte esenliate penhu $colile ciasice sunt puse sub semnul indoieliil statul suveran devine ibtma cea mai avansat' po de exclusiune sociala.ivalitarea economice sullt Lle asemenea scoese Alte c-urente au dus rmediat dupi aceea critica panE h pozilii Constructivismul are un stiL mai putin filosofic. clasele. cele dinlai. de$i joaca un rol. cu prelut ignorerii societdlii civile Rclaiiile in. Politicile simbolice ale rAzboiului rt ic. vdd rezolvarea flnale a perturbaliilor vielii internatiomle doar in globalilatea crealodte de inslrrulii tr reglemenlali noi cu o structuri integrati (diferi|a de cea fragmentata a reali$tilor sau cea jnterdependenLa a liberalilorr' Spre deosebire de .islemitlii de la puline indreplari de adus caprlatcoala dependenlei. sunt caracterizare prin .te de a bara drumul conflictelor $i al recutgerii ia to4a crescande $coala interdependentei. el subliniaze pulerea eu ristici a perspectivelor neralionale. ca li fali de sjstenele de idei. Facrorul . comune curenrelor realiste fi liberale.ii care denunlA proiectul toialitar al statelof $i crearea unei ordini sociale hegelr1onjce- Postmodernismul prin slrategia lui de deconstruclie problemadzeazi toate pretentiile de totaljzare episremologice $i politicd.. O reprezentanta rr acestei directii e. Crite. structurile este inlocuiii cu litice sunt construciii sociale: abordarea ralionale interpretarea. pe rand se incearci demoDstrarea i$uficientei lor. Scoouimdrrurisil era acela al orienterii sludiilor relllii_ lor inteinarionale spre polilici emancipatoiue. realitate. Factorii economici ti f. Prin el se explicA ciocnirile intre grupurj etnice. dupe ce el a izbucnit. Interescle sunt bazate pe rden drili $i nu invers. cu o dimensiune epistemologici $i normativd. universalitate. ca $i pe noii aclori ca slmpd" reducere a tensiunii mondiale si deci a posibilitilii iome "e. v:izutc ca ex.instrumentalismul ' lor. . oricit de mult ar invoca in rerorica lor istorii vechi.spirala insecuritilii" este de relinur doar pentru explicarea escalad:rii udui conflict.alc gerii ralionalc" ii ale $colii psihologice. Cu toate acestea.

. al carui miez esie o combiMlie de mrt $i simbol. Cun poare lj rcnrperarj contl. i\. De simbol lii de slatuld seu depind. dupi eL exisren. Dar se conrile un pi cat escnlial. un rol mai mult sau mai pu1ir1 inportanr. inrerecul narronal le .la $i re a couceptclor lo.oi srari de tapr. Miturile li sinboludle. erpticati\.i hrcru in domeniUl culrufilor.sla bt' a ralionalismului. rur simbolismul {loresre si rcalizeze o sinteza.r lor dc a defini cauza ull.tr. sr nedivizibilc.an ir niutol element ce nu rreblde picrdut din vederc.rionabi . inrifada.ri (u . u . carc r) irtocu reiite pc cea conllictualit. q. i. Dar aurorul teoriei face aceeafi gre$eaii pe car€ o Lmpuli celorlalte rscoli: ridlci simbotul ta rang superior.)l crrcnte (lcoala cdtici. Suntem iftiemnali de aceast. se bazcazi Pe acesta ca sa explice urm:rirca calculati a unor obieclive. Chestilnlea fundarnentali estc insar construirua rinei solulii reale... dacaL exisli LLr domeniu ireconciliabil. Consrructilismul este in special ecleclic. criticrti $i ea.. chiar daci bolici. nu a unor beneficii marerjale. fuDdamentalism. care caprli sens din mlturile incdrcate emoljonal (Edel nan). rut pu\tIroJeiI i. Accasta explici Sj audienla liderilor care manipuleazi simbolurile. i ji r.le dcconsrrrctie denx. Ce renarce analittji? Ce prevaleazi in lablou? Este lbate decisi atitudiiea respingcrli $i denunl:fii ieoriilor unifacloriale.. cultural sau genelic. iD haina aceasta se prezinti mlrea rnajontare a conflicleior dc la inccputul sccolului xxt..riu .. totalitarism Dar rlacd pr"lcnli. Introducerea facrorilor cujlurali (credinlc..olat siru anrlar un simbol. Nu e un delect specific teoriei de relalii internatioraro. chiar cind acestea sunt definite de valorile unei ideoiogii naljonaliste sau extlemiste De$i tcoala psihologici esle priviti ca tiind mai apropiatd de preocuparea de a deslu$i ce line gmpurile etnicc laolalti qi cum se nasc atitudinile de oslilitate. anxielatc. Dar relire rmpoftan{a acordati idcntitilii. Simbolul esle tlral nu ca un senn pentru srarca de Ir c|uri dorire in obiecrive. Jtrnrul|o prim..va cua! ralrunea.rht dc <\rfe.c !on_ lrrileie car( conlrunte pe indre.i. Inlcresante sunt pentru el $j alte exPlorari ale $colij psihologice. teami de extimclie qi altele Ardtand mentele constructivjsmului care degajd setul de idei prin care este conslnrite idenlilatea.ierrj.ral re: lr. rctenz(J. in fomarea unor identjteli carc de fapr sunl noi si nu pdmordiale. rl si n Jcrd c. . dupi epocr $r crrcumsrante. r. Teoria sinbolici e conslruiti pe ipoteza . ce apar sub pentru bunuri rare in contexlul schimbitilor sociale aduse de mociemizare. ci a securitilii personale (Hardin) O alta varianli. urmar: de continuatodi ei) intrepfind o opc ri de dcmistificarc a filosofiilor clasicc. a $i unui proces care ralnaDe opac. accta esre al idenrilatii nctfanTr. util mccesaf: corlsidcla $i rca factoilor ideniirai. creatoarc a unei . inacceptabjln fi vjolcnti.... teoria bazali pe cto ne tl\ij t.tare" coosideri ci rh7-boiul etnjc se explice ca funclie de ulmidre a ralionalila(ii. care cuprinde nemorie 9i valori. cind el nu cste decat ultima expresie. Of. tradilie. rizboiul cornunirilitor din Batcani al $i populaliilor de o diversitate enormd din Caucaz. Acela..ta statutul qi securjtatea grupului $i pent simbol oamenii sunt gata si se lupte $i sA moari. I crnJr\nrtr.rrj comunrrarel esre oe asc menea bine veniii $i justificatt.Jl din peru ia. Alegedi ralionale ii este opusi alegerea sim bolLrlui.cA oamcnii aleg prin aderarca la sinbolul cu Polenlialul emolional mai mare' Este ctichetai conflicte culturale sau idenrjtare. a simboluiui agresiv in sparele caruia st6 mitul ce a . prccun $i din roate celelalre care lulnineaz fiec c care un i se acorda . leger. a rcalitilii. prin lrfl lca selnnalcxza frctori ce propo ll nemerltarej ceea cc esre evidenr. ca subsisrerne ale celor dinlai.rt i.teotogii lof. limbi. apofiul cceslof teofii nu mai esle regat in cazul construclivismului pritgrnrlic. Cine urmarcS.26 Jocuri pe stena lutuu 21 Joaci. cea mai aparenta vizibiln." O varianti rationalisti.nri sau principiul gencraL cste indcccptabilii.. cl un!r provcrlLr drntr L' mc|sii derivi a filosofiei conrenporanc care ignori signi.r Me\i.drer. autonLl propune o sintezi simbolisti. ca reduciionism. obiceiuri. tecturi si retincm din teoia sin- evidenti desperirea 1ota16 de citeriul alegedi ralionale Poliiica eslc vdzuti ca preocupat5 nu de inlerese ralionale. mJ_ celurile t bale din Alrica. iar etnicitalea oleri un calnp emotiv deosebil de propice pentru politica simbolic6 Aceastd analizi este instruciivd penrru in{clegefea tabloului Pe cafe leoreticie i il oferi in matede de cxplicare $i inlelegere a conllictelor cclor cnre in sxrdii sau pmcticn cauti solulii practice pcn_ tru inchidefea lor. valori. inter aLLid. rizboiul civjl pe cale de a incepe in jurul unei moschei deramarc in India.. ci ca elerJront de constiruir€.ii. Kaufman o priveiie ca suferind de atribuirea Lrnuj rol ancestral. chiar daci nu fomeazi o leorie coerenta a naiurii emolionale a legdturilor de grup $i a motivaliilor emolionale in conilicte: prejudeceli. ci de trezirca emoliilor prin manipularea de simbolud.r.. extremismul local $i tercrismul cu acliune giobata este sub impresia direct../i nc rotrte. cum poarc fi oprita i0liuntarea I doui sa nrrr n lte simboluri? Aicj.

Teoretic se cxprimi prin reu9ite ca intetustn public |j intercsul nafiotd. s a despriN dc curent. pr€vederile dreptutui intemalional Si activitalea organismelor mondiale sau regionale sunt supuse rcexamindrii. alialilor sau partenerilor extemj. suveranitate. intelaenliile din Afganis tar $i Irak au fost legitimale prin acuzalia de suslinere de cilre aceslea a terorismului inie ulional sau a dolirii lor prezumptivc c\r arme de dislrugere in masi. cu caracter unrversal. FukuyaDa citeaza zicala: . teoreticienii sau diDlomatii.tem global u1 carc apar endt:ili nei.Ca alcituire. are ridacini de stanga la primii pa$i ai deceniului Palru din secolul tlecul.i. cu un mare ecou $i efect in politicile contemporaneitilji.lale Si ncguvemaDentale. riilor rclaliilor intemationale. dar e sceptic falt de instituliile inlernationale." Nu doar neoconseNatorismul a reaprins dezbaterea in iurul teo. prilej de reimoire $i modemizare a insrumentelor de care dispun $i a metodeior Ia care pot apela decidentii. Ca o consccinlI.Cand singura ta cxterni. ris_ punde. Cu realismul arc in comur preemjnenla puterij. care a ocupat scena la riscrucea secolului vcchi cu cel actual.rre a interesului american. ci mai ales schimbirile suferite de aceste relatii. carc inilial a impltitii ideile ncoconseNato. Ele constau in imbrii$rea unilateralismului taF de vechea adcziune la multilateralismul instituliilor. unealti flict $i schimbdre de regim. Esle de relinut cA accasti excursie ne obliga la o frecventare mal a-sidui a considerentelor epistemologice Si ia o aten6 relalie intre fapte ti valori. concepte vechi ca secu. la scepricismul fali de dreplut $i instituliile intcmalionale. dar nu ocglijeazi aponul credinlelor religioase.. Neoconservatorismul a fundameDtat cele nrai senmificalivc schimbiri ale strategiei $i politjcii americane in primul de ceniu al secolului rostru. preia masiv din wilso' nianism. in speli a democraliei. toare problemele ara€ ca ni$te cuie. un exenplu fiind postu] de subsecretar la Penlagon al lui Paul Wolfowitz.itate. ca lrrmar€ I faptlrlui ci ele au dal naftere la iudecili distorsioMte in evaLuarea nivelului de ameninlare este ciocanul. la supozilii nefondalc privind securitatea post_con .tional.28 Jocuri p. llste vo$a de neoconservatorisrnul american. impotriva unui inamic considerat primeidios si asumal€a fdrd rezerve a unui rol hegemonic sar chiar inperial de cdtre SUA. invocarea drcptului de ulilizarc a fbrlei. unul din purtitorii sdi de cuvent. In tranzilia de la un sistem iltemaiional bazat De state cr unrci acrori la un sr. la lrrnsfomlarea iderj de moralitate prin supraestrmarca foLuiui puterii. Francis Fukuynma.rrc. cl ilustreazi stilul postmodemist care practici colaiul ideilor din celelalte $coli. vena lutnii Partea L CohIirte 29 Nutnai reintoarcerea la realitalea ignorali care sti la baza ideilor identjtare ajuDse la paroxismul fanalic poate indica o rea$ezare a problemci prin regrupirj de interese fundamentale. este ra. cu liberaiisnul se inrudefte Prin pro movarea ideilor libefale. Aceeaqi cerinli a vaiidirii oricerei teorii prin validarea de citrc fapte apare si in consjderarea unui curent relativ nou. ceca ce presupune renunlarea la obsesia localismului qi djferenlei. dar a ajuns acuin la extrena dreapti. obligalii $i sancliuni. dat influenla o exefcitd pnn ocuparea de pozilii in execulivul SUA. preventiv sau preenptiv. intervenlionismrl iD cazurile de acul5 sfid.

drrite . Exista insi o intrebare care nu se mai bucurd de un rispuns unanim. Este un punct de riscrucc care desparle pe fdali$ri..inist s.i carc este Ciutarea unui risplns este stiruitoarc $i revire in ficcare generalie $i mai aies dup: ficcare conflict njmicilof.rr. dar uneoi sunt nenecesarc. nu lre caparil er Jc r lr agre.. in cea mai risirir spre apus. cazul clasic fiind insufi cicnra pi$Lrnilor pcDtru tribu le Asiei Ce lrale.rurr intre .sihena agresivd sd fie trezitd in condilii de stfes. de cci care corlesii fuDdamentLrl 1ri biologic. dobenditi $i creali ln experienli.int.a. ne areti de ce incercarea explicativi a marilor teorii a efual fi ne alldm la punctul dc ponire de pe timpul lui Tucidide.iatbo.ra e\r..r o geni rlclermrnanti carc dau o falaiitare acestei rrisaturi.li .au oc pal dc locul pe cafe il sahslac ccrintele unei populatii crcscAndc.e poate ccronq 12 .a.Orcli\ir c.. inslituliile.c na leg. <\pnn a pdl'' ur homini.enii rlzboaie $i conflicte cc $i iau obohrl lor de vieti umane de conflict violent.rrnt at agle.ti un :n. in care limbajul. lteratura consacratd originilor dzboaielor fiind vasti. dupd ce Africa a fost sursr d. rcprczentaDrLrl $tiinlelor polirice $i cco nomrce concuri in constatarea ci in loate activititile umane con flictul e prezent ca o stare de tensiune subiacen$ competiliei ti luptei pentru supraviet ire fi ci litigiile suni inseparabile de aceste ocupa agresiunea inniscuri in comportamenrul uman.?rele izvor de pr'odrc?r? a omenirii. alelea teoii existi_ cu tor atalia tcmreni chcic Ai cu tor atetfl solulii rccomandrre. Un purernic curent . dea cele mai multe avand scnsul de ta adeplii evoluLionisnrului d.\!ramn)rj nunn rinrp de.-ir penr. cafe cred ci rizboiul e lnscris:in caracte rjsticilc speciei umane $i deci ne s1li uilll dcgcaba sil I eradic:nr. adicd suni necesarcj dar nu .runii. hrani sau api. Dar sociologia tui Wilson. precum 9i perspectiv! declinului de_ mografic al Occidentului dezvolrar.tincr .. Istoria se poate ciri in termenii mi$cirilor inigratorii.i. Locul siu in originea conflictelor a stamil mari dezbatcn $i a produs denonstralii interesanre.Omul. la origiDea confljctclor. mentrl esential la om este adaptarea cuhurali.. Care cauzc plauzi bile au fost identificatc. Asia s a ciovedit lt m.. ca stresul care e produs de lipsa hranci sau de densirarea crescuri a poputaliei. a avansar fari indoiah la condjli.ia . sangeros. . Esre confliclut in starea lui ex!.i suficienre. ar fi si ne temem se supune unei lupie aspre.r replical ca ele.le.drci rn cLl| rul erc' Je p a. sa supenoard de azi printr o lupti pentru existenli ce urmeazi rapidei ci el va trebri si activitili.i o manrfe.Jtnh II Capitolul 4 Ridicini Sociologul si istodcul. Acest faclor se jnpune a Ii relirrt rn proccsul genczei contlictelor prezenre Si viiroale. dar nu flrnclioncazi decit atunci cend apar $i alrcle. onrlicre >i mig. dovad: ci avcm de a face cu conditii carc nu numai ci nu sunt suficienrc. aftmte ci . Toli comeDrarorii Sj tructrvi inrensitare a pomirii de agresiune care este incA un riu ere_ diiar al omenirii este consccinta unui proces de selectie care a lr..ra cu nri\o. consideri suficienr ca . reglementarea sunr insrrumente lacunare ti imprecise.. celebri lucrare iniirulali De$pre agrcsiune.rN. De f. oe iare . din care cauza ridicat: la rang ibsolur lipsefte. dar reprezinti o inccrcafe pa{ial: dc apropiere de adevir. Fjecarc teorie are dreptatc. ca acelca recente ale lui Nazli Choucri.rrc rJ ite dezr uira c ale pnpuJrlriror tlin regiunile in cu$ de dczvolrare..apt. Darwin s_a pronunla| rar $i pnrdent iD cazul speciei umane. devasraror o t-atalitaie ineluctabil! sau doar o maladie ce poate fi tlauii Si elentlral eradicate? De ce exisri .p. Dcsple ce cauzalitate dln putea vorbi atlnlci cen-d sunrem slidali de complexitalca lenomenului violenlei? l Ilrccpcnl cu natura fiintei umane.tlcd|C.i Dar nu ..cea mai dis_ sale mullipficeri. Pentru fiecarc existd un caz contrar. a cirui aparilie este legari de activitilile dc viinitor ale unui mamiter trezit la rcgnul camivor $i care uneori | !ninca vecrnl Je gn. E.irca patru/eci de mri de rni.re fbane grcu de ncgat ci omul.ne. Se demonstreazi u$or ci majorilatea cauzelor sunl pfezenle. Existi un model clan{'area lactorului demografic se prcduce cADd rcsunele virale nu . Factorul demografic a fost indicai chiar de Darwin $i dezvolrar de sociologi. Dar undeva a spus: . Lorenz.a rar nropfiut i grup. . ca orice alr animal. $i daci e sA avanseze fi mai sus. Trccerea lor in revisiS. Tot aproape de cordiljilc naturale $i de viard biologici ne linem cind examiniln teoriile cauzale care au identificar lupta pcnrru resrrselc vitale. chjar daci acceprA ce agrcsiunea ar purea ii qi invdlate. oricil de succinte.

rzii de avaDtajelc civilizalici de alta afiati pe trepre joase de consun.o. valori etc. Observim cum. ir spe_ cial resurscle naturale.32 Jacuri pe srcM lumii !'!!!!JS!!!J!. Industda modemi este consumatoare de candteti unate de energie care depinde. manifestd Ajungem astfel la teoria economici a originii rizboaielor care au redus chiar $i facrorii strategici polirici sau de pulere la irtereseie economice. indiferenr dc ce ar inrreprinde diptonlalii. aduce ln primul ptan al intereselor statelor alte resurse naturale si anume ceie energeiice. rii hidrocarburi. O teorie moderni a conflictului care il ieagi pe &rsta dn gradrt dc itteractiune inrrc pAqi conlirnd ci agrararea rccstei faiii duce la inreracliune pa$nici zefo ta interacriine vio $i lc]lLar. indispensabile fuDclionarii la parametrii lnalli a civiiizaiiei jndusrriale pe care au consiuia. diamante). \'iolenli $i oamenii picii de prelurindeni. anul internalionai al apei. Dupi alte doue $coli inrudire. lupia pentru supravieluire devine o Jus tificare a conflictului vjolent pentru stale. Negiijarea altor factori care intri in componenta conflicteior identitare (limbi. Coreea de Nord).!tut . fie el oricat de arid sau neprietenos. mai ales de zicamintele de nE. Dar existA $i a1!i factori care devalueaze impofiania resurselor.loritor prin . ft) absenta totali a acestor re_ surse. ca toate r6spull_ sLrrile anrerioare legate de naorA. care nu accepta nici o ameninlare la ctile sale de legalurb cu lndia jau Orientul Mi. este corelata cu migraliile conflictuale. afita timp cat w exista inpd4ireain clase antagoniste. singura disponibili. care nu are decat pulin peste doui secole vechime. Chestiunea accesolui sau controlului surselor de petrol este cel mai cunoscut $i citat caz.r. este localizate azi in cateva arii (Etio_ pia. Deci. Dupa fufrangerea in rizboiul al doilea mondial. Dar nici astizi micile energii informa. raspunsul Darxismului la lntrebareat vor mai fi rdzboaie? ettet da. In privinla subiectului pe care ll rrmdrim.. Anul 2003. biologie $i resurse. trcptat. cand acest tip de conflict prolifereazd. pentru ce profilul succesului consta de aceastE data in tehnologiile avansate care consumau mai putina materie priml li msi multi inteligenlE qi pricepere. alfaoerzarc.tionale nu inlocuiesc pe cele mari. sfaiiati de o prapasric ce clesparle o pa(e cc benefici. statut. Ceopolitica ca doclrini a contrclului unor teritorii streine a inceput sA infloreasce la inceputul acestui secol. i. poliricicnii ne_ asiatice ca o baze a scopuriior sale de tara lipsita de resurse. dupi o perioad[ ilnDortaftA de dominaije a cirbunelui. credinld.Lumea. aii in prima jumi|a€ a secolului XX.!! 3! matematic de teona jocurilor extrem de simplu $i convingitor privind competilia speciilor inar-un areal cu resurse iimitate De$i foametea.uitnlii bogeliei $i a reo_ exernplu in cazul Angliei. societili sau entitdtr care Sociologia contribuie semnilicativ 1a srudiul Inocimtsmelor care tr)l gcncra razboiul. La entilarile clasice jucirn(l . a fost dedicat acestei geografii a setei. Competilia pentru sursele de ape devine mai asculiti pe n*sura epuizArii resurselor. evaluat ca fi aurul galben sau monedele in buletinete zilnice care expdmi starea planetei. cea de acum 5'10 mii de ani Ea esle prezentd in istoria primelor imperii Si in dzboaiele lor de exoansiune. esre suscep. chiar in forma ei benig_ nu vad ai|a cale in a-$j asigura interesele considerate vitale. ItL reinvierea aspiraliei la identitate Revolulia industrialA.luPta pentru spaliul vital". a urmArit cucerirea de terito. ca putere industri. ca o nevoie biologica fundamentali de a-si asigura un mediu propice de echilibru $i de seleclie.) este $i mai izbiroare azi. Exista $i al treilea fel de a invoca lupta pentru te. Africa subsaharianA. trolul continue sE fie aurul negru aj economiei nondiale. salubdlare. argint. spcnnli de viala. intr-un numar mare de tfui. Marxismul a localizat aceste interese la clasa burgh€zi sau exploatatoare care lupta pentru meniinerea supremaliei sale. ea a cApdtat forme noi o datA cu revolulia agrarb a omenirii.brii drept subiect al conflictelor: dincolo de aspectul biologic $i al asigurdrii existenlei: teritoriul. A avea putere lnsemna sA ai tentodi vasie. cea a disp. sustinand necesitalca rizboiului pentru resursele vitale' ca de reu$it sd fie o mare putere economicA. fataliiatea continui. Japonia.ilociu. Dominalia colonialiste fi rdzboaiele pe care le-a pro_ dus au fost atribuite inleresului pcntru maleriile natumle prelioase (aur. ln special ln epoca tribala sau in zilele noastre. patlu decenii a riei dependenlei. ceea ce va na$te tensiuni in loate zonele aride ale planetei. penhu minerale si apoi pentru cele energe tice. pe. rnspunsul sc menline acela$i: dzbojul csle dererInrMt de cauze adanci carc nu lin de intenlii sau bunivointa facto rilor de decizie. mecanice sau electrice. generatoare de conilicte Chiar daci nevoia de teritoriu ar putea fi citate h om ca o tldsa$rA originarA. tibila de conflicte. este o componentE a idendleJii grupului uman.Germania era pin ciDalul nval la inceDutul rAzboiutui mondial. iar apoi miezul obiectivelor sale a fost rezunat in lozinca celui de rl lreilea Reich: . ln forme extreme. fertile 9i cu populaiii nurneroase.

34

.htu

pe stcna tunrt

35

cipali, statele, si mi$ctuile ;i grupurile (etnice. rcligioase. mlnorr lare sau altele). sociololia adaugi roi caPilole ts9e vorba de rolul

elitelor. al grupurilor dc putere $i influenli si al clicilorin procesele {le .leoizje. lstoia confirmi cd acestea. recurgilnd la mampularea opinjei publice, inclini in cele nui ulte cazuri balanla in favoarea

rizboiului. AIn notat la enumerarca $coliior marea popularltate a leonel deDendcnlei in lumea a treia $i a cercudlor irFlcctuale djn occi dent. tocmai din cauza struclurji concentrice a sistemului mondial c^mpu. Jir .enrrul de/\ olrrr $r te ller'h rileri ieconsiderAnd factorii ce pot inlIa in ecualja conflicrului, influenmnci cursul siu violent dar $i inhibendu 1, primii sunl lactorii claii. exteriori si obiectivi. Aslltl sunt populali.r $i slarea ci (exces' d;lin), teiloriul, hrana, enetgia, bogilia ($i siricia) ca factor ccononic, ur nratii de alli lactori etici sau sc'ciali: gndul ir care sun! respcctate drepturilc ii liberii,tile onului, slmctura poliiici (concenlrarca pulerij in despotism vcrsus dernocralie). alte slructurr ln ienlc (complcxul pohtjco_militar), elitele ii lide.ii' srlrctura siste_ uhi inrcrnalioral. Indiferent dc dispoziliile sau voinla socielilii acc$ti ficlori reprezinti lorlc imPortante carc in ullinri irshnl' decid dircclill pe care spirala unui conflic! o poele ha: sprc solulre Dasnica sau spfe dcznodinint riL'lenl O ahar sciie de opt faclori pdvesc mai nrult individul' slarea ninlii $i a psihologiei sale. Singtrrul factot. iot falalist, cu care in ceDcnr eslc pecetea biologici a unor tendirlc inndscutc (1po1e7a 1rsti;ctului atresiv), urmati de lactofii psihologici (ca in tcoriile lui Freod), gmaul de nljonalitale $i natura c aclerului (ce poate manittsta uri, miind.ic, Iicomie - relevante pcnlru conflicte) iri mai apor ralorile culturale ;i in ptLI.1icular reljgia, ideologia sau doctrnc speciale cN geopoliticll. Cu ele se deschido un alt capitol al teoriilor .resrre f;l <-rri'e.o.l:.relorti u ""rr; pennc'r:\J ? relol\Jr lol nr\.lr.c lr..r( rl,r.lrJla de entrl,ul Ll:n I :d! UNFSCO: I'i Adr'l 'se a$e ii1 tinted oanailor si acoto tr(hui? tdutdt r rediul lui cultu' Exi*i in ptimul rind in zilele roasrc un putenlic curentacela al rl interesuhi pdn ral. care a inlocuit tcrmenul de telerinli vahrii. Valo.rrea sti la baza culturibr li diferenla intfe valofr' ca sciiri de ier arhie r unor priorjlili. acliviliiLi, indelctniciri stiluri' guslui iixate istoric in cutulrc ii 11.rdi1ii, Iegende $i preccpte orale, irnlici si nrarea varietate a cultLrril(Jr Acosl cufen! consiati c' in neLc locuri prccirterr! e aco.d.rla flrltufii r!,'boinic€r ri in rltcle

pagnice. Itiada a fbsr considemta dc un sptendid eseu ca ilusira.ea prn excelenlE a culturii rizboinicc. Drcri sunt peNoane inarmate $i erefsatc ce ucid altj semcni. clo a lof sti in perforlr., rrJ ornuciderii IJr rr/iuDeJ \c pcrL,e..re-J prin .cr n J n,ire cpopee a lunii aDrice. cu ecouri ir afa $i tjtemtrra turopei cu l miteri pani in zilele noastre. Isroria ce se lnvali ti azic in p$inci J).rl istoria corfixntirilor violenle. ONU Si UNESCO Lr;nrreprins o rampanie de dezloltafe a culru i picii. Un congres s-a drut la l\,Ia_ (lid in anul 2000. Si presupunen cA ideea cufturiipicii. inci di Iuzi, s-ar maturiza $i am purea asista la cateva ore de educatie zil_ li. a D"r zece minute oinlr-rn tilrn we.tem -r de a,yr,no in Ltr\ul serii, in care iupra sangeroasi $i mortalE e ]egitimali $i glorifi_ frtla. ar aJunge si $teargi orice efect de iradiere cu principiile picii.

cultuii

riocnesc pentru valori pe care le considere irecoDcjliabile at; c m icoala puterii consideri ci iD ciocnirea de interese oarl]enii \unt in slrre si-$i dca viala sau s-o ia pe a altora. La tetcliziune, r^n dmpul r'uboiului din Bosnia, un Unir (inlelectuat. srudentt) a erctar;ar: ..sunt gata sa mor pentru idenrjtalea mea culrumlA.', CLr prlin dupi. irr :rpaLrut scene de masacrarc recipfoci inrre studenri. i; acesr c;2, ,lisf|cpantele tconomicc. lipsa dc hfani sau pfesiurca poputaliei $i !)rda rasursciornarurale nu sunt chei explicrrrve reLevantc -l nte Conflic|ele idenrilare por Ii numirs qi confiicte cllttiiile. |llr sr"(, cun] spune Hunrington. rizboaic de civitizarie ci ciocniri 11. culturi. Elc meriri o atentic speciali pertru ci oice sircm clc i rrdinlc Si valori. care definesc cuhrra, r,te rcligios, ideotogic, ting1' slrc, oricc sisiem tradilional, evocaror de isrorie, agrAtor de qpc , rirc sc aili in prezenr in ptiri cruplie, anlrn(ind noua famjlie dc rirllicte care intimpini olncnirea la inceput dc miteriu. Snrgurul ' l'.rIJs(J-e,c ou IegJ r ||rle .per- re .\r\ tJor trr.fi,...p ..r( J. rlcr<.ele \ lale ce dct( ni.ra.onflict. ( r..ou,re \onu '., ,h I rlur. .nltliJrele c rtrur,te .Lrnr ,r.h,.Lri,e _r,(,Ir1J, i.,,

.

In alt sens, qcoala valorilor sustine cA oamenii

$i socieriaile se

lr.. s0sccpribile de
(

a

\rllUfa $i coDponcnlele ei nu sunt sjngurete ctcnerre cc ies di. l.rr Intereslrlor vitale, vizibilc. lnisurilbile. Asttet, o rc0rie rtrihuie ' r rflfrcn confliclclor din exccsul de rationalitate (Bnrce BlLeno dc l\lt s(tuit.r). CoDflidelc necesiri preg:tiri, utcutc, org:Lnrzare, care ,i ril rcrlizate, dincolo de orice emolic sau pa\,urLcj oc r nl a c^rrf ri{'ifirlilate cso indelu g incercali. Dacat cinc!u se si|de$e ta l, Nirnrma. Ltn om dispunind de asenrenel RrrL||rc, srind in iiule.r

fi influerlate ti ransformate.

36

Jocuri pe scena lu,nii

3',7

unei matinirii de rizboi ca Pentagonul. plirr dc inli)nnaticieni $i de teoreticieni ai jocurilor. rr putea gisi ci idoea este justiiicati Daca lucrudle dau gre9, sc datoreazi prea medi increderi in posibiliii{ile mliunii ii neglijirji unor factori aparent minori. O alii Scoala spune c[ oamenii se infrunti in lupte din cauza lipsei de ra$onalitate Sf Augustin menliona pintre factorii de genez:i a rizboaielor: picatul originar (deci natura umana). frica omeneasce de moarte' slaba voinF (factori psihologici) $i irabilitatea de a geDdi logic Tema incapacitalii de a gancli este tithrl unei cd4i consacrate de Barbam Ttrchman prcstiei ca sursd a conflictelor (MaJ'{{l Ne} nr'et). Nimeni nu e crulat, de la Papii Rena;terii pena ]a rizboiul din Vietnam Este o tezA ce merilA atenlie; conflictele au toate, in diferite momente $i .ub difefire lorme, eron Je ci'lc.rl }rde. Jlr g"ciire

nu intrlr in joc (limba Si religia pot fi aceleasi). dar traditiile, obiceiurile $i trccutul sunt suficiente pentru a sApa mai adanc falia diferentelor de rdcntildte ri a m"i du$mania. Sa pre.upunem ca do\arut dce\ruiconaprinde $i dimensiunile conflictului se multiplicd. Ta{a, oricat de indeptu1ati, este interesati ile de situalia strategic!" fie de resursele minemle ale regiunii in cauzi. htervine linalld conflictul viu prin rrimiterca de alme $i apoi poale se-Sj faci aparilia ca pacificator Si ocupant. Nu

flict cade pc nfna unui geopoiitician dintr-o lari te4i. Alt bec

se

-

'au Enumerarea faclonlor ce intcrvin in deljcata balanli a

ciii

pa$-

nice qi a cdii violcnle in rezolvarea conflictelol demonsteaza cu pr'isos complexitatea prcbllrmei. Aceasti complcxitate, ca Sr zadar' nica incercare a unei leorii de a redlrce Ia unul sau caliva factori in tregul proces de dezvoltare a unui conlljct, se datorcazi nu numai numnrului rjdjcat de factori ce intervin in silualiile conllictuale in temalionale, ci mai ales faptului ci intrc ei se gdscsc relN{ii de inllu(fri-e rc( ipro.;. rePre/cnlrle in frgtlrr 2 Penlru a ilu$ra influenla reciproci vom lua un caz in car€ sun! implica!] primii factd cilali. Si presupunem ci pe aria rcsMnsi a unui
irib esG aclivat factorul . resrere dentt graJit:d. Ca unnarc a surPlltsului de populatje, io lanl se active.rzii $i iactorul hran4 devenitd insuficien
rcprczcntate de ar la prccara a dbului sunt prea reduse (seu incristenie) pcnlru a salva situalia. Sc activeaza f^crotrl teritoriu' insuficien!, devine subiectul prcienliilor asupm unur care. teitoriu ce apfflinc unui all trib vecin. Egalitaiea intri $ ea in cauz"i, prin dispffitalea bogiliei celor doui lriburi Dar in unele cazuri (hulu si tutsi), rclaliile tradilionale de dominalie in cadrLrl ac€luia$i stat sporesc

aceasti fuaepdtrundere de factori, acest joc al ielelot carc lennini in virsare de sange, mai multi explicafie decft trimiterea lor la gene vjolente ce pot atat de u$or fi atribuite unor populalii ce stau pe primele trepte ale civilizafei? Contlictul ar putea incepe in zona culturald. Altercatie la o serbare sau reuniune, unde o parte se consideri insultati sau umilitd de adversar. Scanteia incepe in mintile oamenilor, in timp ce in cazul anterior ajungea mai drziu acolo. sub formi de incendiu. Acum primii factori activali sunt cultuftli fi psihologici, rationaliratea nu :rju6, totul c emotie puri ti pasiune dezldnluitA. Bilantul victjmelor Doale fi insi acelasi.
se

Iunizedi

ti. Resunele

fii l

rolul aceslui factor de conflict. Slmctura slanrlui (inslitulii, legislalie, administralie, polidcn inteml) este $i ea aciivald, dar ri.spunde negativ. neoferind elenenlele de solule Concomiterl sc aprind 9i alte beculele: rulul liderilor. mellalitatea $i gradul lor de ralionalilalc Ceea ce sc activeazi automa! este factorul cultural. care fumi7c^zi suporturi difedte peniru identitilile rclorilor Difercnta culturali este factor de

exacerbire a conllictului, devenird supofiul nroral al adversjti-tii celor

in ca|zn ii fumizend lisla tuturor confrunlirilor lor ill lrccut si

a

inamiciliei irccoD!-iliablle. Eslc posibil ca alte elenrente ale cltlturii s'r

FjgUra nr.2 Ana za factorialS in originea conftictetor

39

CaPitolul 5

Rizboiul
Isloria atesti o indisolubild relalie inlre statele Sj rezboaiele pe care le au punat. Conflictul interstatal poarti $i numele de rAzboi, jnterintrucat sub aceasti etichetd. a fost fomal recunoscut in viala nalionald ca o stare speciali supuse unor reguli De la Crotius, care a scris primul tratat de drept al picii ti rlzboiului (1625)' dreptul in' temalional nu a incetat se reglemenleze conduita staielor in caz de rizboi, elaborand convenlii ca cele de prolecfe a populaliei civile' eliminarea unor tipuri de alme sau tratamentul prizonierilor- Exista norme in general rcspectate privind modul in care se declare rEzboa iete $i inceteazi relaliile diplomatice fi din alte domenii sau in lelul in carc se declard annistiliul $i se incheie starea de llzboi. Rezboiul rimane ipul cel mai reprczentativ de conflict- Nunarul crescend dc conflicle care nu sunt decl,tratc rizboaie (rizboiul din Vietnam' razjnterstalalc Si boiul din Golf), iaptu] ci multe nu sunl necesannentc
noua tipologie a confliclelor care puie in evidenli lbrme noi ca tero-

Inulti staruinld fi cu mult mai m lfe rezultate decar cea inalreptatd irnpotriva calamitirii create de orn. Cu toate acestea, studiui razboaich a fost o preocupare continui, in speranla gdsirii unor remedii. O abordare a studiuhi rdzboaielor a fost inlreprinsi in domeniul crDlitativ. Catea lui Quincy Wright, Un stu.liu aI rii.boiutui (1916. rcvizuiti in 1965) este o operi clasici. Autorul se ocupi de 278 de t;zboaie ale civilizafiei moderne inrre 1480 Si 1940. pentlu fiecafe rezboi sunt oferite datele de deschidere qi inchidere, nunele I|aiatului de pace, lirile care au parricipat $i data inrririi tor, impdr lirea intre iniliarori Si pi defensive, numirul parricipanlitor faln (lc totalul tirilor din sistem, numarul betiliilor impofiante $i o cla \ilicare in pdvinla caracrerului (balanla putedi, civil, defensiv sau imperjalist). Din secolul al XVIIlea datele sunt completate cu Dunr:rrul combatanlilor $i al victimelor rapoftate 1a totalul populaliei lliribr respective. Altc abordiri statistice pentru endemia rdzboiului pentru omeIire: din cei peste 5500 de ani scurgi de la 3600 i.H., doar 292 de rni au lbst lipsiti de fizboaie (cam 5E); iar in acesr rimp 14531 de
a 3,6 nilioane de oameni. S-a mai fdcut un calcul privitor la curselc de:inarmdri (1656 de ta 650 i.H.). din rlrc doar 16 nu au dus la razboaje (Va). In seria studiilof de acest gen. poare fi cirati $i l,rcl.atea purtatrd fizboi 1816 1965. Un nanual statistic de Dtryid Singer Si

rlrboaie au micinat vierile

rismul nu face mai pulin rclcvant studiul rizboiuluj clasic ca fenomen adanc implantat in istorja societilii umane Europa este continentul rnzboaielor lungi. Timp de aproape patru secole au lost purtale intermitert r6zboaiele europene cu Imperiul Otoman avand ca momente jmpoiante cuceirca Constantinopolului (1453) 9i atacul vienei (1687). Ri7.boiu1 dinlrc Fmnla 9i Anglia (cca- 1346 1453) este numit Rizboiul celor 100 de ani. Unul djn cele mai distrugAtoare a fost R;izboiul d€ 30 de ani (1618-1648). care a luat vielile a circa unei reimi dh populalia Gcrmaniei Capitolul dzboaielor mofldiale este deschis doar de secohl xX, care inlrcduce $i atotnimicitoarca familie de anne dc distxgere in masi (a$a_nunitul ABC: atonice. bacteriologice ii chimice) RiT.boaiele inlrn' pnn nu mirul de victime 9i trecvenF lor, in categoria flageluilor (calamitili. dczastre) la un loc cu cele naturale Ciuma neagri din secolul al XIV-lea inpulineazi cu o htimc populalia E ropei $j Africii de

li

Mch,n1 SmaLI (19'72\. Aceasra cupdnde clasificarea rizboaietor in-

lf

C.iteriile sunr remporale, spatiale, sululul politic al paniciparljlor. populalii. Se lbce disrinclie intre Inrgniludine (luni de r:zboi ale tururor parricipanlitor). severitaie (conbrtanli morli) $i i ensirare (riporul viclimelor faln de dmp,
loLalul populaliei Si roralul lb4elor armare).

r)rice (imperial $i coionial)-

sislemice ale sistenului cenlral Fi a mailor puteri, extra siste-

Analizele sratistice sunt irtreprinse cu speranla identific;rii unor rcgulalitili, frecvenle sau ciclud. Rezultatele nu confilnlii rccste speranle. Nnric semnificaliv nu apare cand exaninezj inrervrlul inue declan$area conflicrelor succesive_ Dar. surprinzilor, irl)are un naxim ce inteNine cu o regularirarc de douizeci de ani {lrrci cilra inceputurilor de conflicte este raportad ltr numirut celor .xislcnle. Chiar cei nefamiliarizali cu sralisticile cunosc pcrioadele
drrc desplrlt primu] rizboi nrondial de al doilea $i acesta dc primele r izc ale Rizboiului rece ca fiind de circa douIr dccenii. Iarit$i face

Nord. Lupta impoliva molimclor a fbsl dusi de onenire cu nult lnai

iniliatodi ci$dgd in ?07o din razboaiele interstatale si au mai puline pierderi in 80Eo din cazrri. liind de fapt disrusi de revolufiile diD 1848. 1453. A doua ieqire dnr renduri a Franlei e. Este de asemenea un element de notat constatarca ca inlre In!ing:ilon )i in\insi nu 2pdJe un avdnldi connant oenlru primii ca propo(ie de mo4i. Statele nu lupti singure in conflictele semnificative.re alianla 5rabililJ de ea cu Stredra. ceea ce ii un oryanism permanent din care au iacut pate Imperiul llabsburgic. In iimpul Rezboiului rece. spre deosebire de comunitatea $i inrudirea de credinF O alianlA imponant5 a fost convenita inlre puterile care au luP tar imDotriva iui NaDoleon: Sfenta i'liantn (1815). AIiaDta s-a rrJnife\rlr mdr ale. Anglia qi Rusia.tcoperir inrregul contir)cnt. Dupn Vdrel (1758). pana la 25 de bilit S[Ans legar dc conceprul de alianri Si Delipsir din gandirea poce a cahuzit fie declansarea conflictelor. cu un total de 29 de milioane de victime (feri . in rcprimdrc. Este idenrificabili in relaliile dintre cetdjite grccc$li si rnai tarziu dinife cetnlile ilaliere. Dimensiunea lui a intrecut pe cea a primului dzboi mondia| a cuprins 72 de state rvard 807. ia. Balanla puterii a tinr(lionar l(rn iD ir . Iralia. Austria) $i Antanta. In 1566. in schimb.. nu este mai razboinici decat alte arii ale globului occi$i cn in uldmii 150 de ani sunt mai pulne conflicte in Europa cd rizboaiele dental6 decar in alte r€giuni. Mai mulle regularilali in punarea riboarelor )i conceple domhanle inmlnim in modul de purtare Si declan$are a rezboaielor interstatale. victorioasi.ra unor coalitii irnpolriva Franlei lui Louis at XIV lca li . care a cupdns initial ainturi de TJRSS inc6 tapre !iri. Ideea de alianln implica o comuni_ tate de idei a celor ce se aliaza. In 1536. astfel ca nici una sa nu poate si (lominc pe celelalte.40 Jocuri pe scena luhiii 11 parte djn folclor afirmalia cd rizboaiele lncep prindvara $1 toamia' mai degrabi decat vara fi iama.iiilalli snnl chemali si irlervini. iorm ciruia cand un nrelnbN a1 acesrei conuDireli incllci un acord I)oleoniene au durat peste un deceniu $i au. Ideea lui de baza este asi. din populalia globului. formafi de Franta. Ilalia $i Japonia) au inceput ocuparea unor teri ce se bucurau de proteclie din partea Angliei $i Franlei. Aceste doue cazuri istorice definesc alianla drept o comunitate de interese. fie incci:area de a le t)rcveni este principiul balantei puterij. Dar o datA consiituite. 1b4a lor a fos! perceputi ca o ameninlare. urmate de alianlele europene impotriva otonunilor de dup. antagonism care a dus la primul rAzboi mondial. mr. rclatjilc inlre puterilc europene sunt bazate pe acesr prjncipiu. Sultanul Selim le relnnoie$te pentru Franla si :rbia in 1583 Anglia obline un tratat sirnilar. Prima dezminlire a criteriului similaddlii sau comunitilii de valori o produce Franla prin stabilirea unor inlelegeri cu Poata Otomani. in Europa: alianla Pltterilor Centrale (Gemania. conceputd caun mjjloc de stivilire a expansiunii sovietice. Prima alianlA mare a mileniului II a fost aceea a cre$tinitnlii impotiva ocupanfilor locurilor sfinte. Este interesant de aflat din ultimii 150 de ani sludiali cuprind 50 de conflicte interstatale $i 43 imoeriale si coloniale. care pan6 ta u ne au fbrmat cu SUA Alianla Nord-Arlandca. La inceputul celui de-a1 doilea rizboi mondial. Anglia. peste capul puterilor creftine din Europa.ivili). Ultima s-a dizolvar in 1990. cu un scop definit Si de prevenire a rEzboaielor. RaTtroaiele na Aliantel€ sunt primul concept care se impune. aliantele au fost concepute ca forme de luptd impotriva uneia sau tnai multor puteri cu preteniii de expansiune $i donrinatie. h definirea ideologicE a celor doui aliante ln Rezboiul rcce si mni cu6nd in alianla NATO care subliniazi valorile colnune. fomata in 1949 initial din l2 !nri. care renun{a astfel la aplicarea sistcmul ei juridic. cermania. cea]a]la a fosr menhnuta cu orienttri $i furclioniri noi Si nlerit. Organizalia Trararului Nord Atlantic (NATO).Ultjnla. a sta litici . a fost unnatd de Organizalia 'lratatului de la Vanovia (1955). Studiul mai aratA ce Europa. capi tula!iile cuprinJeau acorduli de coren si acceprau exerji(drea unei junsdiclii proprii prin consulii francezi asupra cetilenilor france^zi in Turcia. Ele se asiglrra de aliali. in ciuda aparenlelor. producand lira in6rziere alianle opuse. I-a inceputul secoluiui XX se aflau in slare de competjlie ln mateie de inarmari. Imperiul Rus. gurarea unui echilibru inire naliuni. rntrcnand 33 de state. in cursul lo. lnlocuieste conflictul bilateral cu unul de gruperi sau il extinde la dimensiunile unei regiuni. cu o populalie de peste un miliard de locuirori. de asemdnare sau inrudire Aceasti caractensticd a alianlei s-a menljnut pan. con. pJlere prolerlan!a ce lupla impotriva puterilor cetolice in Razboiul de 30 dl} ani. FlaDla a infruntat $ase coalilii succesive ale statelor europene.cdilor libera e 5 na!ion-li\re. Teorelic. puterile Axei (Germaria. din Spania pan6 in Rusia. Au exis tat cruciade lntle 1096 $i 1270.

a Inovocat de doue ori omenidi suferinre nespuse". Dupi mai pufin de douA decenii de existenF.42 Jocuri pe scena lu ti lui Napoleon. a fosr Liga Nalunilor.. Toji menbrii ONU se obtigi sn puni Ia dispoztlia Consiliului tnrl sanctiuniloreconornice. 1945).opunerea f4e de oLice putere singura sau a unui grup care ar ceuta si_$i folo s$scA fo4a pentru a tipsi alte 16rj europene de llbertatea $i indeSpre deosebirc de lr Arglia. dupi primul rezboi nrondial. Poate (daci cele ante. R?izboiul Crimeei (1853-1856). in vicisitLrdinile ordinare alc politicilor ei (curopenc). Consiliul se adreseazi pidilor irreresate penlru acloptarea cte rrilsuriprovizorii. prima iDcercare. l. n lionate dc tbfle ae- . iar cel de-al doilea ridoi mondi o lnnormirrtcazi defjnitiv_ La sfar$irul acesrui rizboi ins:i.e putere supreme Si ci de fapt sensul priocipal este .le doui rdzboaie mondialc au toalc simplomele unor acliuni ce au schjnbat balanla de forla a cebr doul taberc dupA doi ani de expectalivi neLrtrd. rrr tate fbft. de pildn' e construit ca o coalilie eufopeani ce line in lrau Rusia. pfeiedintele J Q A(larns nr I821: . Poaie dccide misuri pe care le cere tuuror membrilor. al unui acr de agresiune sau at unei ameninliri ^11 |lnporfiva picii.. Tara care a pus principiul in centrul politicii ei exteme a fost firi indoiatd Anglia Cend cite$ti corespondenla reginel Victoria cu mini$trii sai Palmerston.te d. lnolivrlia consti ilr tradilia misiL'nar' enunlati d.Oriunde stindardul libcriilii {ii nrdepcndeD(ei a li)sl s r !a 1l desfiiLrrat ircolo va fi irinra Amcricii.'nr un nomenl al istoricj sale America n'a parlicipat la un sistcm nici dc balarln a puteii. Ilalia $i Japonja. lfi sau blocade). birecu!Arrt terr li rrgiiciunile ei " AdaDs se oprise meargi pcsle horare in ciutarca unor monftri pe carc sar_i dis lrugi".. Acest sistem constA in garantarsr securiti_ lii nu de citre llecare stat in pane. care. nici de o coalilie sau de inter venfa uner puten ciue se pune la dispozilia luptei impotriva agre_ sorului. soldalii aliali.tecvatc) inrreprmde acli ilitare cu fbftp aeriene.si ne nnplic6m noi intjre.'Ei. Ea a fosr slabiti de la incepur prin neaderarea SUA. Kissinger. care concepuse ircest orgarlism." I. Nicolson line si combati ideea simplificatoare ca aceastd politici a constal tn orsanizarea contjnue de coalilii impotriva oric?i{ui aspirant la rangul . pentru a putea inte eni atunci cand echilibrul este pe cale de a fi rupt.. . l{oosevelr fi ali. SUA a repudiat oficial balanla pule- rii.iritii colcclive.ri de jocurile de pulerc caraclcristice Europei S1 care consi. (Cara ONU. 5. agresivi a unor srare Dembte ca (icnnania.ioare sunr ina. 26 r"nic.l( Secu 4..izbavcasci generaliile viiroare de flagelul rizboiullri.-l \n:m\m bdlunla puter".rlii rcu$esc si creeze o nox: organizalje irtemationatb ciidiin t)c prjncipiul secu." Deti cele doui inlcrvenlii alc SUA dc paiea ali4ilor in c. maritime fi teresre (dar gi denroDstLa. . in Ditomdq' e categoflc. nrerglnd pena la dreplul uniiateral de intenenlie in siruatiile in care pincjpiile libetdtii fi dreprurile omui i sunt incitcale. ca lrnnare a luptei republicani lor impotriva lui Wilson. au luptat sa scape dc ordinea veche $i sa stabileascd una noud' iar cenlr. Tdrile niembre vor nenline conlingerrlc fi inlesn in pe baza unor acorduri. imperfecte..lerau neinlelep!. s sceptibil5 sd deviM un beneficiar unilateral al declinului Imperiului Otoman Notand ci . Aceastb rraditie a cipetal irse reput Si o dimensiune aciivd. Sistemul securitidi colecrive descrjs in capiroht Vll rt Carlei fsle in linii mai urmatorul: L ConsiliLrl de Securitatc rccorrandii sau horiri$le misuri iD ca vjolini pllcii..e armate.. lovi_ lura r-a lbst dati prin poiirica. carantinei sau boicotului. 2. Disraeli sau Gladslone lntil nesti referin-te curente ]a ideea de a pdstra djstanlele fa15 de pi4ile in conflict.l Si caracteristica vechii ordini a fosl acel lucru inslabil pe care ne-xm obiSnuit si. Aceasii pozilie se inscrie de altlel in rcpulsia pirinlilor fondatori aj SUA fa.sA aceste tbmle de solidarirate.motivul conslant sau principiul care slrnbare prin intreaga politici externi obmani este halanla puterii". in cursul unei vieli de om. ci de totalitarea ldrilor legate printr-un pact colectiv.l' un hcru in care balanla a ibst delenninati de sabia aruncata intr-o parte sau alta a eii o baianli care a fosi delernrinati de echilih l instabil al inlere selor colnPetitive. prin legitun allificiale. menire si .ti verdictul pretedinlelui Wilson in 1918:. excluzard posibilitatea ca America . asi stelrli 6. Sistemul pentru care SUA a ardtat in doud imprcjuriri istodce siDpatic $i penrru iDstitulionalizarea caruia a mjljtat a fost sistemul de sccudtate colectivi. cu co binaliile ofdinare si coliziunile de prictenie sau inamicilie Situalia noastri detalatl ii distanla nc invild $i ne indreptilesc si ufnin uD curs difed!"..

a ele se adaugh vectofi' Rizboiul rece. l.chimba . care declanFazi o cursi paraleli.t elactuarea ci rinriinea o caprcil. Dispoziliile de mai sus nu aduc atingere dreprului inerent de autoapfuare individualA sau colectivi. analiza e maj deta$ali. Unn din raliuni a fost brlanfa terorii Fiecare parte a ezitat si rccurgi Ia arme atonice din cauza iiicii de reFcsrlii Riz boiul nuclear era echivalat cu un cataclism devasutor pcntru inlre gul glob.. spectaculari' avand ca lemi spaliul extraterestru De ce al trcilea rEzboi mondial nu a avut loc? in retrospectjva anilor. este expresia preocupirilor teoretice a balanlei nucleare. incat si anu]cze posibilitrtea de riposte a cele ilalte pa4i? tsalanla terorii apirea dir nolr: calculele ardiau ci nrci una din pi4i nlr . de echilibru. ca ame nortarc a unei sancliuni devastatoare. dar penlN mai mult de o generalie ameninlarea lui a tbst o realitate palpabild.caprrciktca dePliDA a prlmei loviluri". adice dup.t. dificultatea de a dislinge inrre amenintare reali Si cacjair. In lcnnenii militari problen1a se punea in tefmcnii lovitttii preveDlive Putea prima lovitLtra sn fie de asemenca nalul.riurul leritorial.rliului Lle securildre sau rcpre/er'tanlilor).\emen<r lr un nr\eldeoseb oe irnD. ci pe un teritoriu in disputa (Europa. Se infiinteazn un comitcl de siat nrajof al Consiliului de Secu riiate care stabile$te planul mjlilar (compus din $e1ii statelor maiorc de a produce daune inacceptabile penlru atacator_ NiciodatA in isto- rl< menbrilor permanenli ri con. izbucnea rdzboiul din Coreea' iar intr-un accident procedurat (absen!. va fi o surpriza si afle iD sine .epr sodul nucleal'. Astfel perceplia subiectivi a unei situalii a devenit ruproape tot atet de importanti ca ti compararea obiectivd a capaci larlilor. ulcul grcsit sau eroar€.r URSS de la gedinla Consiliului dc Secu tale Si votul Adundrii Generalc).rL. dar aplicat cu sfinlenie. Pentru cei ce fblcloric cred cd marenaiica oste o $tijnli a cantiiiitii $i nu a struclurilor.lispunea dc . numarl. diferenlele iotre ele sunt considerabile. Demonstratia capacitdiii nu_ . scetn lwhn 7. rl. car€ a dat profilul bipolar al lumii politice limp de decenii' nu poale fi despnns de cel maj jnrpoflanl proces din domeniul armamentu lui: arncle nucleare fi cursa lor fieneticd. sislemul a fost paralizat o date cu izbucnirea Rdzboiului rece.nantE. iar inilierea lui insemna sinucider.itoare pentru tcrli decat obicctivele celeilalte pi4i? Puterea nucleari nu poate rachetele. numil li rAzboiul ideologic al celor doui tabere. In. Ea consta nu in apiicarea primei loviru.le?re a rjun. bdlanB cire ar fi conrinuat ca inainre de . Ea a intro(lus tenrcnl noi. s-au alirurat alti termeni cheie ca intcr(ie $i credibilitate. fantaj ce pot fi transfomate in constrangere. fie ea precare $i provizorie. Sistemul securitdlii colective a du1at mai pulin dccat cel al Ligji Naliunilor Unire.. u un purenriJl cgdl de a In\ inge pe ceatatri yi .l de salelili I nsali. alituri de descuraja. Remarcabila cate a lui Schelling.? e\perimentale $i nurerea lor. la oropdile arii. Ea era importanti pentru te4i care se inrrebau cine va stdca echilibrul Si va deveni ca$igator in caz de conflict $i daci acesta are ambitii hegemonice maj mari $i mai ameninl. unde prima loviture $i riposla ar fi fost urmale de incetarea ostilitililor $i de o pauzi de reflecfie. pan6 la misurile luate de Consiliul de Securilate.ta (rlrrt) au dlrs la preocupid Doi legate de rizboiut prin accident. in 1950. Strategia conjlictului. Nu. de pildd.laritaie. cire e primul oln in spaliu sau primul om pe iune fEceau l)r'1e diD acest joc complex. Aliluri de perceptie. al su^perPuterilor de a n rccurge la alme nucleare in nicio imprcjrrare. De$i s-a licut o apropiere intre cels doui balanle.{ penn la bipc. Sistcmul alianlclor esle simpli{ic. iaf echilibrul balanlei de pulere nu rja conllictelor nu a fost investit un efbt |eoreric in limbai matematic (leoria jocurilor) mai marc ca in cazul strategiilor nucleare. Scenariui care i-a nelini$iit pe europeni a fosr o rafinare a balanlei temrii Si a Santa.jului nuclear. pentru simplul fapt cd ambele se refereau ia doui p:r1l in stare.i Si a ripostej Nupra ariei inamicului.rtc rezidualA a cehilaLt adjd nodifica realilili reriroriale. cu inlrarea eventMle a reprezentanlilor unor liri membre 8. unde NATO se temea de o olensivi conventionaE a URSS).Echitibrul clasic se rcferea la doui oirti . De aici acordul ne scris. Ea poare fi utiiizatd in stare de baianta in combinalie cu purerca politice numai ca ameninlare. constand din confruntarea ostili a doui tabere $i a do i alianlc conduse de SUA $i rcspectiv URSS. a puterii $i a celei nuclcare. ONU i$i imprumuta numele uneia din plrli. srncliune.e (deterrent).Jocni p. sistemul intemalional tuncli oneazii sub a$a-rumita balantl a terorii. dc erplo. Lle.r-i . la co lictul lncheiatin |953 Penlru unneioarelc patru decenii. fdcute in umbra balantei teorii apli. Acordand rolul de eminenld Consiliului dc Securitate care lunclioneazA pe baza unanimitilii madlor puteri. Faptul ci facrorul subiectiv poate fi (lcslabilizator (ideea superioririlii proprii sau a shbiciunii celuikrlt).

Pentru a iDlclcgc mecanismul conplicat $i greulalea de a rezolva o criTa (cuviDt ce derivar din grecescul . sistede sociale jnstabile Si lipsa de control asupra propriilor depoziie de aflne).rece" (rezboi potenlial. ceea ce nu s-a produs in criza declan$aioare a primului razboi mordial. codul linrbajulul public $i al mesajelor ii fiecare a cultivat acesle lrasiuri la oponent. Am bele crau provocate de evenimeDte sfidabare la adresa unei mari puten intf-o tarA micd (asasinarea principelui Franz Ferdinand de Habsburg in Serbia..i. Daci construiesc un sistem de ap. acordut relr. in timp ce consr derentele balanlei nuclcare au limbaj logic sar de cerce|iri opcralronale. primul din prina jumerab a secolului XX (producerea rezboiului convcnlional) $i al doilea din a (loua jumatate a sa (evitarea rdzboiutuj nuclear)_ Trei autori Ole llosti. Alrc dilerenle pot li fi cePe cu acuralete acliunile adversarului $i a reactiona adecvat: daci . Acest gest se cite$te astfe| mi las expus la lovitura ta nuclearn ca si-li dovedesc c. Spre deosebire de ljderii gefmani. in tinp ce Anlanra subesrima violenla Dublei Alianle (s>r). in retatia infte S r $i (actiuDea unei ptuti $i perceplia ei) a exjsiat o asimetrie. Richard Brody Si Rober Norrh au publicar uD studiu in crrc apllci. la armele antiracheti. decide") vom da doui exemple.3 Schema de anatza a crize or in criza cubaDezi sc distinge un mafe efort al parllor in a per Divelui dc violenl: dininua in acliunile adversarutui perceplia cofecta mnfea actiunile de rispuns cu eftcl pozjtjv li diminua pc cele negative. poate aplica daune inacceptabile. Metoda utilizad esre aratatd de o schemd in care variabilele sunt stimulii $i rcactiile. ogiindird $i in rimput crizei. circa doui siptimani in al doilea). incerc:rile de solulionare e$ueazi. Dubla Alianti supraestima niveiul violentei acliunilor Anranrei (r>S). renunla la acordul antibalistic .a compodanenraljsd (behavioristi).iii internalionaie Si a menlinerii razboiului in stadiul . concepte foarte prcluite de citre $coala Fiqura nr.rceeaii schemi pentru analiza crizei legat. tunuri Si rezeNe de hrani.gul pfmclpal intre SUA $i URSS.lgcrir fachctelor a losl ficul inainte de consultarea cubanezilor. este atiit de importantl incet face obiectul distinct al unor studii 9i in cercari de teoretizare. Daci ir prinul caz cra suficient si numefi reginente.. Cea mai micd abatcrc putea duce ia cataclismul univcrsal prin eroare sau calcul grcsit. in momeDtul in carc delinitorii armei alomice nu mai posedn ccrtificat de ralionalilale (regimuri bxzate pe mitologii sau conducitori dezechiiibrali. jocul balanlei picrde din rafiDanenlul sin. Crizele se petrec intr un timp relativ scuft (o hnA in primul caz. sensul rcal al mi$cerilor. de inceperea pfnnuhi rizboi mondial (1914) $i a crizei cubareze (1962). Exemplul cel mai elocvent al efectului balanlei asupra compotamenlului principalilor actori ai vie. care in ciuda argunentelor coplesitoare in favoarea conlliciului violent mai menlinc o urmi de speranl. Astezi.bcun pe scena luDtii 41 d balanla clasicd se exprimi mai ales cantitativ. Perioada dc crizi. echilibrul se rupe $i confliclul este in pragul exploziei. Irrantr. inslalarea racheteior sovietice in Cuba) $i anlrenau alianlele lor cu numeroase alre lfui. balanla funclioneazi ca descuraJare.rare pierd credibilitatea ce nu vreau sd recurg la lovitura pnn surprindere fi pol fi suspeclat de intenli agresive. Asrfel. in al doilea intrebarea era daci fo4ele unei pdrtj sunt invulnenbile la o contralovituri fi dace vreuna din elc.. uru$ciov a con_ ceput clar nlvclul confruntiii. carc au corliin at si aiba propiile reaclii nerrmonjzale cu djalc. scoland dir ccualie pe cnbanezi. Anbele s au striduit sA demonstreze cA inFleg ni zele $i regulile . tcrmenul de crizi esle atribuit momenteior cfitice in care cursul pa$ic este pe punctul de a 1i oprit. Analiza noreazi ci in l9l4 conducilorii Dublei Alianle (cermania $i Austro-Ungaria) aveau o foliticimai inclinatd spre violenti dccat membrji Ariantei (Angtia.iocului. dar neactivat) il reprezintA mAsura aparent paradoxali a acordului celor douE mad puteri mrcleare de a renunla la sistemele defensive. Rusia). oglindile ti in disciplina gestiunii crizelor (ctisis tnanaBenent). lpoteza de bazi a lunclionerii balanlei nucleare a lbst raljonalitalca pdrtjlor. fiind in posesia unor tehnologii noi.i reinuoduc scutul nuclcarpentru a se apiira in noilc condilii fi fali de noile amen liriin perioadele care preced izbucnirea conflictelor ii in funcliona rea balan{elor. in lumina tebDologiilor avansate de care dispun $i a factorilor slructu rali ai sislemufui lor militar. SUA.

r6zboiul mondial a inceput din cauza re. empire finia.pectului pentru orarul cailor lerale SensibilitaLia penru potilia dd\erqrului I fost 9j ea pre/enni in 1962' manitestata in gnja de a-i oferi ponile de ieSire . In cartea sa intitulattr 7or. ci ca pdm gest al destinderii situaljei a trebuil si accepte srmplu scnsoarei prin carc Secretarul General U Thant le invita sd opreasca misunl. riposta) soluJia sa (condiiii ti a crizei. Prin crorius.. Maturizarea (evolutia lenti). in criza cubaneza s-a fdcut o distinclie intre amenintAri $i acliuni' ambele plnli abliDandu-se de Ia acliuni violente hlexibilitatea dezvaluie un alt contrast intre cele dou6 situalii . Consiliul de Securiprctate a devenit arena publici a confruntarii' unde ambele p6(i ili inplicare cnre a fumizat fi solulia formali zentau argumentele. lil'r erau relansate cu predileclie la inchcierex r)rIlllor conflic(r.'?).i2. Prin ocazie (JRSS fall de Polonia ln 1939). llc de a le prevcni. In privinta ne. Prin repercusiune (SUA lupta cu Spania pentru hdependenla Cubei ti ca$tiga Filipinele)l 4. SUA nu a intreprins acliuni militare imporriva Cubei. ideohgice sau de puiere) Si conflicte teritoriale (cu acelea$i motivalii plus motivafia naFonala. anularea de c6tre URSS a initiativei de a plasa rachete in Cuba fi retragerea lor a dat cfutig de cauzi lui Kennedy. de pilde. imbogadnd in fcrciidle de a linrita fie devastddlc inzboaielor. ln opcra lui Grorius se face distinclia ce Si-a menlinut valabilirarea de a lungul secolclor inrre cele doui capitole: L nomle pdvind conduila pillilor in cursul rdzboiului iii limirarea erccselor.le escaladarc t. I sisrcmului intemaljo nriconstruit din slate. nici una calculat[ s6-l umileasce ln mod FaF de ace\te conclu/ii ale nudiului nui eqle de adAugat cd rn 1914 nu erisla un arbi!-u. Astfel este menlionat rolul informaliei corecle in cnza cubareza. adnirat \2 i\lrclie Denlru fermilalea $ D:.. Decla!$area se face pe urmdtoarele c6i: L Prin decizie (cea mai apropiari de un proces ralional). rjmp de pahu decenii. nu a exisut nici o ce_ rere De care Dremierul sovietic sb nu o hteleagE' nici una pe care sa nu o poattr diuce la capbt. etnic!. autonrl 6e face ecoul metodelor vechii $coli francezer . care pun mai pulin prel pe perceptie. i.Ar trebui se fie o reFtA imperativE pelltru State. care esie admis. cruzimjlor qi efectetor asupra necomba. justificat sau legilim (lrr dl r€lt&. Ll eqe IUmi/al suli au constituit marele test de rationalitate a pi4ilor' Argumenlul iovietic care nu vedea'in instalarea rachetelor in aproprierea gran' telor SUA decat un gest de simetrie fa15 de rachetele americane din . o aulorilate de referinF Chid'dac5 duloritatea sa era erodati din cauza Rdzboiului rece. problemele razbojul i sunl obieciul unei ramuri a dreprului inlemalional chenat si stabileasci nonne privind rizboiul. gocierii finale. Era o ^ Inulla publicitate. aele doui pi4i nu a trebuit si cedeze una in fala celeilaltc. rin.ti in Turciil a fosl lacit recLrnoscut 9i simetria cerute de balante a fost rcstaurati Rachetele au fosl rctrase idre pentru solulia definitiv!. . spre deosebire de iigiditatea manifestatA in planuriie de mobilizare din 1914. spre deosebi(e de situalia dfu 1914. ca dciodate sd nu cedeze nimic conta nimic $i mai precis c. 2.in rc/ullarrrl final e\i'tli ir o de cefinlele bxla. iar Kaiserul s-a lovit de opozilia lui Mollle inlr-o incercare asemaLiraloare lncidentele au iltrat ln folctor sub enuntul absurd ce . Dar mai a1es. 5i unut $i rlLul se adresau statelor mai ales dupi cristrlizarea la Wesifalia (1648). el trateaza ti strategia ti tactica conflictului (atleptare.. Un mare numrr de planuri cu grade diferite de violenrn' diferite de versiunea uzului viole4ei nelimitate' au existat in 1962.i cxperienra oanrcnilor era inci proaspiilii. Existe ti alte incercarj de reorerizare a lnceperii conflicteior.48 Jouri pe scena lunii 49 ele relevante pentnr o crizd scapate de sub control $i alta gesiionata cu succes. Cele don: abordiri au avut o crolulie pafalcti. . Cand lmprratul Rusiei a cerut o modificate a planului. Duroseile. voinja populara sau dreprurj istodce). lnnlilor. confonn unui angajanrcnt luat ln cadrul soluliei.ecinetatea ej imedi.. recufsul la te4i. in care cel putin un ultimatum i fost redactat ca sd nu poata fi executat. imparte conflictele in conflicte neteritoriale (cu motivaiii economice. Duroselle se referA (loar la conflictele ce intervin in relaliiie intre state.Astfel scriu aulo' di. la sfer$itul Rnzboiului de 30 de ani. generalii au obiectat spunand cd acest lucru este imposibil. nelncredeiea ti targuiala). care fac obiectul dreptului in razboi (lirr i bello) ." Jus in bello Si i s dd bell&m. negociere.lrer' ale cirei Ie' lau so\iericilor. 3. in afar6 de izbucnirea conflictelor. nu trebuie sa dea ceva contra unui sentiment. nor nic privind declararea $i pornirea rizboiului $i tjnitarea condiliitor . Desi in ambele sjtuatii ameninfdrile au existat. 'a revrnii la conlr(le l' nego'rerr' Evident.

. peni la urnli au fos! scoase din arsenale anumite tipuri extren de letale. l.rlcstnra sau de victimele alacuilof Lsrofis(c . sub forne vagi inelicienle. ca in Indonezia.perseculiile pe notive nelimitate la o rasiale sau rcligioase". in fala unei ameninliri viiloare. La inceputul secolului )O(I se produce cel mai senmificativ rede a scoate rizboiul din viala omenirii p n inrern cerea totald. ext. Ccca ce este ingrijoriror cste unilareralisn l proctanat cle rnele putei ce invoci impefativll asiguririi secu tilii lor.i lr climinarea recursului la fofli. ptrce judecat crimi doilea rizboi mondial. noul secol se proclama . Dimpotriva. nrulle li r tfireprindedi rizboiului. Irak' Liban de pcste lot in 5i i'. Dc secolc exilti fercstle pcrrlru rcccplrr-cir roclrrgerii la fortn $i . Dupa experjenla lrjstd a primului fizboi mondial. sau a unor tiri falirc sau neguv( mabile.50 Jo. fi :.lci umanitarlii. Pentm a cupinde 9i actele peric'adi de rizboi $i care Pol ti lndreptate impolriva propner po- ' cruit drun ir dr€ptul internalional ln orer(r.r... lo- ful al incercirilor tmpasul cste $i nlri gra! rrlunci cilrd rbordlD drtptul la r5z' l){ri.cimi. instituliile creare penlru durabili.!iun(a/a ld Hdg:' fnbun:rlrrl rnfnrri\a'r'rnelof 'urL13 i'. Aceasti a doua categorie (in b€lld a fbsi dezvoltati cel politice' mai nrrlt. defini! sfar$itul celor doui razboaie mondiaie. defi !c ca . Liga Naliunjlor $i ONU.l i. pus de la inccpul sub sem uLl lui Marte. rrfc dc sub.'i . S-ar purea spuDe ci .' ttrdecrt pF ro'rLl pretcdrnte rl lt'go'l:r\rt'r' Milo' se'i.lrlimarea lui se face prin doctrinc noi_ Astfel csle scos din vechea rccuzitn .in bPttn elonrrrile uc a drmrnua'rierinlele r. paralel i'l| nesocohrea rolullri insritutiilor sau dreprului inrcrnalionat incLn: t!)rar in tralate qi conl'cutii. ir car€ docrrinc noi cfeeazi cel mai larg teren de lc ltrrrrrrc a fezboiului Si a rccurgerii la foai $i in carc increderea in r'r'lodele palnice Si negocieri a atjns pragul mininal. Ln. al cxlerninirii in masi uciderea celor cinci niliotme de evrei in timpul celui de al doilca razboi mondial.e ue mrr nrrl succe' Dc). dupa irfiengerea Gernrniei fasciste ln cc DfiLe:re iu. Augustin pentru a pemite crefrirritor si poarre sabie. Itwanda.'"r'". Brori imense sunt comise plin dcciziile |rsllte la bunul plac al lirilor care abuzeazi de puterca lor uilitari ir upacrlatea lor de a iDierveni pe plen gtobal.e/lunr constau in planificarea' pregdtirea' inilicrea ti purtarea unui rilzboi de agresiune sau a unui rizboj carc incalcA trata_ telc intemalionaie.lculpcl rec<nl pe loq u trrcreJinle rl Iil'eriei Tr\lor' inUun.. Tratamentul prizonierilor si soarta populaFilor au fost amelioratc Dfin actiunile Crucji Ro$ii $j a Semilunii Ro$n' Moneniul de cotjturi in lurisdiclja internalionali a fbst Procein cel de al sLrl de la Niirnbelg.. au ficut p.uti pc scena turut 5l pud dc amle noi au fost vizate. pcnlru instaurarea democratiei. Tribunalul de la Niimberg a a) .lrcnrrca a pilit skamb in acest secol.r$i ineficicnlj jDte[icerea rizboiului.iug l colonial sau ceie legitimate de nevoia apdririi au rkr Sf. gazele nu au fost folosite in ccl de-al doilea. tlogresul realizal prin incadrarea legislalivi nu aconcrirea i stiturionals a crnnclof impotil'a populaliei civile estJnrsi conijnnit de sLrierinlcle indufate dc oalncnii nevinovali ce au pierrl in rccenlcle fizboaie din Italcxni. ciileEoria fiind lSrgiti cu . cum ar l)cntm .. If .preenpdvi" imporriva uDei amenirFri iminenre.Jizboinic.-'ti rnc' nLrna.. inrervcntii pentru Ll)piedicarea prolifcririi armelor de disrrugcre in nlasi $VsaLr im_ tr('lrila uror regimud dictatoriaie.rizboiul preventiv'. Cambodgia. vcnlra umanitd]i" in cazurjle unei primejdii mari a suprrvietuirii ||nof populajii.rninare !i alte actc inumane comise impotriva populaiiei civile".. aqa cum s a incercat la momenlul aparjliei lor. nu au fost inter?ise nici armele ce ucideau la distanta (arbaleta.crime impolriva pi_ nalii dc rizboj din cele doue Perspective: cij" (dd . Cele ctrsice sunr rnzboiul just.. r..i. impo rriva interdicliei iDitialc a credinlei lor $i rizboiut de autoapjirare. sau a cclor presupuse cd sprijini sau incurajcazi rcrorjslrLrl. Afganistan. pu$tile sarr tunurile).inter.i/hoxrelrr du f. slrnt uflaie Poven alc corlsi idi. Rezboaicle juste ca ccle de elibe..qceasla pieocupare tla vitura ..'rr t{$cndd iJoccr pc luroli !'<nociLlJru Pron"niile victl' rcestor ilnensc dezastfe umane nuilarand pestc un nilion de alind ca prorotip Dre fiecare.r'rf . 9i b) crimele impoiriva umanite'tii.

. tandrul combatant in conflictul bosniac declara: . o idenrilale. dis_ (r. triseora culturaj: apare definitorie dintr_o a culrurii. aI credinlelor.ote ijr R$Jrdr. rrbnr J.du cJrca.onceptLrl de purerc e\ercirala de . a .cr'' arm1|a rirnp Je \e. cu accLli ir. nteme crescande.Llruri.pan pe oameri. istorie.cfrcgaljei fi la limiu a . nobil_ti umanist se impaci greu cu aceasd descoperire a orginii culturale a conflictelor. obi_ cerun.rui.cre. cu o incarclturi emolionali atat de putemici incat sA poatd fi adus:l la incandescenli $i transfonnafA in uri fa. Aceasre incercare de a preciza termenii nu este superflui i. cum ar Ii Huntington qi Tofiler. care cie.l cu civili. II| rcc.. ca in cazul ttltsilor minorirari care au format nucleul ''l|.e cu ccle lingvistice.irca ronlliLrelor Abordarca propu\. Per sonalitatea iugoslava eta lcgati de mendria iniliatorilor mi$cirii de nealiiicrc.?. CoDsiderAnd cultura ca loc al valorilor proprii. panid . .r au ic$it la suprafali cu tot codegiul de asPiralii 1a autonomie pfomovalc de natura identi $i indcpcndenl:. Ele stau in spatete crezurilor fj sunr manipulate (jc.Sunt gatr sA mor penfu identilatea mea cullurali.irir' errr. meritA o analizd Drai atenta. conlennd lrec.a/.d 0o nanri_dc conf.ali . de consiruire a noii ordini capabile si conduci lumea a treia spre dczvollare $i de indcpcndenli proprie in laport cu marile pureri ii cu blocurile.. linba. Identilalea veche de ceiilean a] unci republici federative $i a pierdut conplet sensul. Motivele nu sunl identice cu creznrile qi lozincile pirlilor in conUic!. (onnrc 1cr vemt du$man ireductjbil. cu loznrcile separirii tnlii de gnrp. in sensul citirii proprii al istoiei.stei conslruclii cra generata de caraclerul ei ideologic. Ceea ce construie$ie cuilura. cultura deslrami in vetnica ni$care ondulatorie a cfedinlclorO dati ce a dispnrut temeiul idenlittlii comuDe. rA masa inecati in noianul dc $tiri al ostilitililor. in contrd. Incercarib de a construi ci vilizalie pe cultur: dau gres. carc de obicei nu mor ca lupritorii de rind_ Ralilnile Lrlrlr. desp. care linea in conirol acliunca cenirifugi a fictorilor de idenlilalc comnnitad. valori...r/.rui grup.Dorrtof al cLno)ljnrelor unr\ersdle. tranjferdbile. lrc identrlare. revolrelor.rcle". Motivele apa(in de obicei sferei polirjce $i cconomice $i r)Lr sunr€molionale. intrucar religia. Aici i)r g?r\e$le e\pre. ca subsisteme de valoi Si credirte. gherilelor. care se adreseazi tuturor gnrpudlor indiferent de ceea ce ar putca sd le despani pe planul cultural al crcdinlclor specifice. iotiuJre In e\ercilxrea rccster pulen.ia e\lrema propen(runea izolirii. Prcieclul unificator in cazul lugoslaviei ii al alior !!ri cra consnuirea uDei societali prosperc si egatlare. ne permite \a nunim sper. Aceea era o identilate iAuote pentru promovarea unor interese comune lnand de rcsoftul civilizaliei.Si mo)lenirr cpecitice. care e. crate coollicte culturale. cu limba $i tradiliile sale speciiice a constituil preambulul unci crize. Declaralia. credinle. e :r rnteraclrunea po\ibiu cu gruput pun. Maj prcmitea $i dcmnitatea ata$atar oetileniei irgosiave priDjucarea unui rol reDalcabil pe sccna internaliomia. vecina cu genocidul. inrlrd ea conllicrelof relrgioa.te singLrlara. In interviltl luat in fala camerei TV. terorismului.rJdiriilo. Cu aceasti abordare avem o cheie de citire a teorii_ k)r actuale ale conflictelor care invoca civilizalia $i culrurile lor.rl apiririi Capitolul 6 Conflicte identitare in orice conllict.. de_ li Pcnhu noua categorie a confliclelor care se manifest:i in proljfe rrrea r.insi din cete pesre t20 cle definjlii din sludiile de specialitate. ideologia aparrin sferei culturale. de ?deziurea la o cauzl. care dau tresarurile specifice ale unei colectivitati $i oferi rndivizilor elemenrele unei identiril proprii. Vulnerabilitatea ace. fre cuhurale.dl. Cultura acoperd vasrul cnnp de activi_ latc umani dominat de linlbi. ln arelaSi limp e\plrc.l . cmia. membru al grupului rival. Uzul comun care acordd culturii un nivel iniltitor. . pe alal Je nesocotjle ri intreruple sunt lcgaru_ r.ror de atle vajod alla de aneniolarea celuilall.td de inamic si in dorinla de a'l disixge. tradilii. violen_ innpli definitie Ciutarea febrili a identilillii culturalc.. (onflrctelede tipuj celui descricpol fi con\id.r. fr eco||ornice conduc la. cu prctcnlii istorice.doaielor civilc. aceea a grupului ctnic sau rcljgios. ca l. aceqti.sunl gata sd omor" pentru acecafi raliune.politicieni. aplicabile pene lot. cu cele etnice $icu cele ideologice. pe cat de puternjc este liantul in interiorul iumUlitddi rcga\itc.'. clLb. adici cultural. Cultura intervine inlulLlFduni la plu." Ar fi puiut la fel Lle bine si adauge . omul care lnpti este anirnal dc un crez.

cAnd nu ja dnrmul refugiului sub spaima extemlinirii. Inrcresele altor putcri exteioare $i interven{ia lor de a suslrne una din pir. Nu rcetr)r lucru \e poa.hlul cel InJr prupr. unde dezralei" poate funcliona ti in sAnul unei societali neadaplalii. oricat de mici ar fi diferenla. cu atat mai nNlt cu cat Huntingron atribuie legirudlor islamo_contLrcionisle o . rid:cini economice sau postnrarxiste). apropiindu-ne de cauze' voDr alunge la constalarea cA invadabil confliclul cultural lzbucncste in urma ncapacjtilii uneia sau a unui $ir de guvemiri . a socielilii.uIurJ. conllrc.aliilor a lui Samuet Huntinglon.etc vur tr Je p|opo4n vasle. care. dupi pirerea lui Hunrington.ak lrebuie nrmrcrli L n lrl i' piqitor se ivegte sau este prezentat. in aceasti lumini.r.prc Occi 'renl sr A.ti sunt de naturi a aljmenta $i amplifica conflictul in te . con slatim cd ciocnirile pe care le consideri Hunrington posibile $i probabile in secolul XXI derivd din schema sa conceptuali. dmene pe planul inrai al riscurilor conlruntarea int. Toate resentimentcle tribale din Afiica poarti amiltjrea coio nialismului care a favorizal un trib in dauna celorlalte. lipsild de adlposrud. Accentul la Huntington cade pc macro confljcle.dcr cetor toLrte.e atrfet Dirtne ri cir rti zaliilor". proiect leSat de economie. sunr de o varieute uria|i. forma unei lupte de eliberare de sub oPre iunctlonal al societdlii. curentul factorilor sociali 9i accenllt nou pc molivalia cltltumld 9i atiiudini legate de nevora alirmirii jdertitllji nu sunt alat de contradictorii culn par la prma vedere. ca sis_ $i teme de credinle de orice fel (tnclusiv id.lmite totugi con ilicre Si iDrrc srare apa4inend de cjvilizalji diferite fi conflictc ale grupurilor contigui de a luneul liniilor de fiacruri nrtrc civilizstii fi pretenria sa la universalilare negati. pirtilc i0 conflicl impilfiicsc una fi fi motorul real al ciocnirilof. cauz: a luturor rclelor Si care iste de obicei orice corp strdin. orniland unele civiljzatii care dispun de mijloace mai pulin redurabile. Cr\ili.lumpen" sunt materia primi a unor miscid subculturi anarhice vizard dezechihbrarea.fufiei neputin prospere.afi..r Lnui pUrcl brne rnrenrion . Occidennrl i$i vede su premajia contestali Existe falii inrre civilizalii Si acoto trebuie ciutate rAdicinile conflictelor.e aPdriliei Je conflrile Srruilia . Occident Si Confuciani$ri (China Si/sau Japonia).. Trebuie si recunoaqtem ci accla$i necanism al . La irceputul secolului XXI.dacinile conflictclor. ceea ce deschide poarta unei sciziuni inrre presrpusele ci viliza{ii cum ar fi cea vestici sau cea islamicd.e Occidenr ti Islanr.. Trezi rca civilizaliilor li inrrarea 1or simulrani in competitie in contextul mondializirii economiei 9i globatizirij inlbmatizirii vor genera.!i. ceea ce s a numil uneori . care ar fi permis diferitelor comunitili se coexiste paSnic sub semnul unui jnteres comun.r!iitor.. factorul cultural poate ricrr si rcluillt cazul bosnixc. rrr \ea'nd Jlto-d. sau altul. traind in aglomeriri neisienice. lutnd siuflea grupului dolnnant. O(cidenlul se vcde izolat. Aceasti eroare bazatd pe o 'crnrnrich Jmhrgua a conltus ta in. in oprnra acestuia.r re/ulr. Este vorba de inabilitatea de a canaliza energiile societalii ilfr-un proiect ale civilizalie sau de intaEierea refbrmelor de modemizar. ne irczrntr tun. c.rrrr rbfnarjuni In.r . civiljzalia J. aurorul practici sisremaric confuzia intre civilizatie culturi. rispandite pe tol globul. rivi$ili de mizeie fi lipsuri. O asemenea abor_ darc sldbc$te apelul pe care civilizalia unici l-ar putea avea in api_ rarca salvgardirii ei. retnrile sub lozinca di .c afiflnr de.lo(uri pe scena lu'nii 55 tlrl devenise acut..rirper:lr e.rr|i :i Lrnde PrJdiemr lle cdre o \ r\Inc ii np r8e tJ \uprrc\rrmd-ed con negli.r ir. subnutrilic.irrti.rl ri rccnui t-runghi dc tb4e.ici. Jir Inr<r orut .cncrea pe ordinea de zi a Aduna_ riiCrn<rure. bantuitd de . agresiune bazati irarxiste pe tendinle biologice sau demografice. le . conflicte.Dintre acesrea.. nr5 Lle/a-nof\arore. Esre sufi- .de a construi o societate jndiferent de apartenenla la un grup care sd ofere membrilor sai.. care conlund. Revenind la autorii care se referi h r. cea mai nelini$tiroare esie rcna$lerea confljctului sccular inlre Islam qi Occident. abordare structurali. llIlrlu. a unui ninim de trai care si asigure un nivel de viali decent. ce se bucuri dc condilii ceva tnal bune de trai. Cultura idenlitari.naladii. ocupn scena istorici cand dispare proiectul civilizator ce procuri lianlul In Ciocnirca ctuili. neprivilegialii. politicd struc_ $i tLrri^insritulionale. Daci facem un pas mai dcparte depi$ind sfera incd subiectjvn a notivelor de puterc.otogiilc sau rctisiile) sau de valori. nunirand circa zeci rnii de culluri diverse. El r. uneon vloferitelor lcnti. Harta sociali a omenirii' cu zclro bitoarea ei majoritate prinsi intre cursa cre$terii popula'tiei $i a asieuririi mrjloacelor de tlai. fragmeDtaristi $i conflictuall.re pL. teoriile care exPlici cauzelc conflictclor prin (in principal Dolitica de putere ($coala tealistA).

a$a cum spune lnsu$i Hunlington cand se refed la rell.chimbarite nu se produc. nif pc p. Ceea ce el numerle . 'Irrunr_tr ci\rtrlalre) propu.."{s_ ll/r !(|Llcfi o tulburitoare divcrsirate de rizboaie separatiste. cu o singuri observale: civilizalia nu este definili pdn componentele ei sllbiecljve. avd loc. Numeroase crilici Si lulri de pozilie au aritat cd paradigma lui &iar n6i tnare n.a' I te. ca 9i la alli iociologi americani. finanlare de nign $i jucd. sau a Rusiei pentru sarbii ol1odoc$i. std in fati.r inomrc: .Este desigur un fapt izbitor ce ifuile implicate in <Afirmarea Asiatici' $i ln <Rena$tcrea Islamic6)' a clror crc$tere sa se $i putere Huntington le subliniazd convingitor. !iolcnF religioasn. .. r(eara .. ris r f cilile ii aiacui reforiste.ri rk. ci de afinitili care inri in jocul confruntifii culturale locale..atianismul Pitnului Val sau la intlwtrietistilut celui de-at Doilea Val sau la soctetatea Valului alTreilea care emerge. lrofia 'a a\upra vnlurilor schimbirii in societale la conliicte' lari cle care . A toin<r' dplic. Tomer\ede in cF vrrr/alrr srcteme de producrie Sr orgrrizarc il dpropie de lrtul ur c.nflicte. factorii cullurali apar: ... llr ni9A. Dar nu pe hliile pe care le suq(rcazd el (Huntulgton)' /ilii" llc acestei consrituie.aparc.rupcrea pielelor ir buc.r sohdalilarii $i spriiinului manire\rare de !anle Inu:ulmane Dentru confratii bosniaci.. de o mullitudine de .rn r. dupA noi.tdta I ndtrc d t.civili_ r . Urmitoarea remarca a lui william H..ru. un conflic| interiotul cAruia cio.o rcflc(rie d apifi i..'infidelii"' Nici una de fapt nu este pregitit[ s6 p]Sleasca costurile retragerii din. nu poate fi vorba de o ciocnire a civilizaliilor cre$tine ." ndjot. dar nu o ciocnire Se observa ci cei ce se angajeazi in construirea civilizaliei globale sunt spre c...e 1.. pre.le total djferiG a douA civitizalii radical diferire..Noi de atet enea cterlem c.eDendenta crescenda se vor ciocni violent O "rivalitate matur5"' cum a fos! caracterizad tensiunea comerciala intre Japonia 9i SUA' este un conflict in sens larg. ])rscumnd aceste . in timp ce credinla musulmana a fost dinroldeauna prietenoasa faF de come4 fi objsnuire cu ..i folasim cwa ciritizalie pentru a e rcferi Ia agt. pot prcvoca flrlova din cele mai relc bAi de sange in anji ce vin.economia lumii a treia sfidedzi vechiut sistern indus lriirl prin. se wr petrccein inteliorul unui cao Iune dirizafi din ce in ce mai mutt i trei i ..chemA pulin inclinali McNeill mi se pire pertinent!: . ci pe sistemul de a produce bognlia $i puterea societtii.ul$r6. Succesul al exportului Chinei pe pielele mondiale esle central pentru intregul fenomen al cre$terii asiatice. Aceasti de-masificare a-economiiior rrvxrrsatc este urmari in paralel de de nasilicarea aneninlirilor ir lrr r...tru mai larg supercit)ilizalii distitlcte Si potenlial .e mdi susl Fap j c. Cultura $i civjlizalia se confundi $i la Toffler. prerede.lizalre trebuie folosrt. Coliziunile ce rezulti. in opinia sa' au loc granila acestor civilizalii.onJtictuat e.r rrxgnenrarca cutrr{ilor. aruncand vah!i rle emigr"nli tovif . in limp ce poelii fr Drlelectualii regiunilor economic inapoiaic scriu imn. Astfel nu sunl decat trei civilizafii nari' simbolizate de sapa' lria de asarnblare ti computer' Confliclele. lrl. in limp ce o singurd anreDinlafe gigantici de rizioi intre rrrl)rxputen esie irtocuir. dar au steaguri culturale diferite.r.ah.. lovirui de sta!.. Un. nu incearca recent ret.€. tradilii qi. Toffler are observalii pertilente: ." Aulorul celur de-31 . ?n .atiilo. [lc. dar nu sunt indicii cA centrele de civilizalie legate .5b Jr'Itti tP \ "Fr h4ti toliziune potet4itll 57 aceea$i civilizat-ie.rd....anerinlrri de ni$i. Apa.rilbnaiel( dF ni.r"ttL.nirca dNiti.azuA rle el poate fi subsunutd.verJalila_ lc. bazati pe credirlle. conitjcte d.l civilizaliei este presupusi de auror.i islamice' ca Llocuri opuse.J"hntn troditionola t7u4tt4Eto4 e..ch.^ ri. l)rfnic 'r In unele pasaje.tio.Curr.. xrmate dc produse de ni$a.istorie.rlipt pl .lrcrlca \ al .i civilizrlliile s( ror ctocnl triitor.l t.e bd r..Astlel. trepiele evolutive clare qi de necontestat civilizalji unice.' concepruala in lumrna derinirrrlor .Ea rJe.agi din societatea globald.mburile globrle ce cre'c Iapid. a. limbe...amenin!tui distribuite'. ernice tl rl. Vom cantinaa s. schimbun cxrc \usrin societatea umane in loae pe4ile lumii. Actualele conflicte tunr inlr-adevar de . fronricri." Ir rr drn (ele mJi r cres:rntc (LIriidcral. I orfer . mai diferenriate.. culturA. Ii$: in bursa de va]orj. pe care noi le legim .re credem ca termenul de cr\. ceea ce este mai important' de o intereii". Toffler se delimjteazd de Huntlngton' . sub care in cearce s! se adune grupiri aspirald h identitdli culturale distincte in ci. reflectand ne_ !r. Mai dcgrabi invcrs.li mai mici. sau tensional.eri lr . ca Si sfraturile ei actuale ca coexistd.. dacd vor Hunlingron nu esle unica (Alker.d n. poelii $i inrelecrualji srarelor ce]ui de-al Treitea Val cenli virlulile unei lumi fdra tionrie.onlli tlte lc ith .

l.1i:1..".h ri ci Islamul este o civilizalie. '".tar b..r .0.. sitLulia r de Sud fi confliclul palcstini EUCUC!!Tl sediulConlral irL.li|l neglijenld.'i. intrucit angajcrz b.ii **ll ii"".. (la unJc.:.fi r'ern..'" '. r'p. ca ..ri rir..Cornuncarua Ca].i."-^..i... a ajuns din Marea Ro$ie ln Nordul Mediterarrr.bor . In rrrr u\lrle '^. cu un caz in fali' in dofinla T"eoriiJe ilflorcsc rJupi eveninenlc' Cine ."nr'"..r' . la Inrlimilare fi esec. "'' ffffi-'.rl) dc crcdinle o 1b4a nondiald capabild si confruntc cclclaltc ci vili/r(ii constituitc..."".lopiricile peifo nanlele ||l|.te rubt: ee\t'i.'"iili ir. ii"iit.r.*j' ': lll:ll"j ...."1'c.""..r"'r'"!ii in sud a conflictu L. ln virlulea unui momeni isioric.i'...:. astizj fundamentali$lii con4l.'.r 'rer' con(cpr'rr Lle ' i:l::] . Ideea care ncliDittefte cel mai lllult Clccirl( ||lul este creqterea aceslui val."nie rcgionali A fosl .L\ruiG.'.Jl . i.r.l)rhilitrrea aceslLria este considcrali redusa.... r/ufile examiratc (con!enciosul lirDco'gcfnrar. reluati . . intr o illge Inloirrc expaNiune.i"i ae (sa. n't.ll:i1lji:j*]:...'""1" .. 'p(cr'rlc nra r'lbnirrcilor Toffler' cL dn " :'" .st duse in sirul crc$lindtitii decat pen{|u cornbatcrcr altor cre rlurlr'.dialog intre civilizalii"..i ia'e aruin'li" inoc civlizalie ti cul: r"". cafe prh rmploarca ci .c''ln.i.t.-.rrdcre . cultLrralc".1..ffi ..l doilinaliei civirizalie rala avansuruj irrrrzarre ."p... Esie de presupus " li . 'cri 'o"Lnrr' .ii "*". cucerind toat6 Aftica de Nord $i cand regiunea ce o adminisfa i'rIr Lrn cenfu remarcabii al civi]izaliei."-f."i .'.tl.. Ceea ce insi treb ic hat in considerare in viiloarca ei.:. i'""..i. ei nu pot inldtura state cu p'"."*r" ".. f\n\eJs(A Jc miine .ir"i^ii .Ll'" drcguri de a'emcnea) lrr cconon'ra Slobcli 'lrn cc lll ce mai co- \rllrine: Pakistan.'ot ''"1 ri".t: lr ' nou i"^ ceeir ( conflicte aparer! mici declan$eazn elccte r" riinh invecin. elnim ur i.* zitive'.locuri pe scena lutnii 59 r'slora nlrlt mai moderal nu a sonstituir un factor de ingrijorare inl. t'ind $ [ir rlar sau se obtire totu$i o solulie.riz hlL||.zJre rr Progno/' \edea'rnprc'ir pe rare .t"'li. nr. n.'i..**" i. Ofensive de mai mici amploare desfi$oari islami$tii r|||l Egipt..u'aloare dc lcreral.tte lniiloacele trrr (ic ( ilf."rlii i'' oeljn:4ia dati de Hunrinston' nu lrakul rci.'l''"t.civilizalie" pe care pot ridica propriul u.58 ue .'.J.. rl /ilrziilc pc p]anul economic. reprc {ie ci\ilizalii)' dar linand I": :::.i.i.i.'''":li *j i' " :'1t.i.1* .zar ee odTtlll:::-lT'::Hl::!i:..la'".u 9" -1.est pas.'" u.t.te $i chiar..."1 . l] 1Y".:' vf fcrliza $i ci."."irJi-" .. i" . o"r pc crre il 'irrrnJlcr' " a'rione/( u unF ' . Majodtatea auto ..r" il.1 A.. n"'rr..'. Iordania ii peste tot in lirile mur|l r)i hod^rLla r"tta i:.'. .i irl Turcia.rr't0 ..""i.ii'.' . ." I r " r'rr' 'lJ rn'r'ranrr(r *'J virlorjlc universaliste $i blefarte ale Islamului unrbrite lcnrpc) rclualul curent fundamenialist care pune accenlul pe inilitanll{1l| ti cxclusivism. hr lnllici primejdia crcscandi ce persislii in ceea ce nunrim .||rlti(nrali.t" .1iri. rJe'rlo"i'ri spcta l:rrcr' i unei fomre de a perpetu: \trrcturi dominart laice.iorrle . rt+". i li. curnrrrrind uoe\arrre reu! rlrr ln'e'. dnr ili!o:. este aPa4i l'"J""-"tis!c carc urnrresc atieza'""" t"::t:1111:l . Expeierrla isIor( a r tirilor curopcne crefdne este relevtlnri.. "f'.Li.J..or.Jesta .il'. ". lr." :::il:til ":. rip d."-i:' '' u' . dar si prin Lungimea br lrr!) .".t. *Li r"r."1i'-:..."i"*r.'..'" La aceasti ori' in lran puterea . l)cfi scenariile secolului XXI nu crclud un rizboi nrondial.".ia .i.i r re. dar aici."1"" :l::: i"i.i''1'|r"I ilJ'iJ'ru"ri 'r' o"il"ii'l e ll." i *''... Drr ls|lr rul nu este decat o culturi particulad. iircia dinlre c:iile pasnice. transfonnarea lui in mi$carc dc pro lx. in mulle aLmate s.i. cu zeci de varirnre Si i.lii la+i $i constituirea unui front com n.." i" pjna l'r /ecc rni dc-trnir '.|at Llc Prczent iD analizelc politicc' ."".".i iJJ'*li -'r"'t"'. Este o alirmalie falsi.. Mai nrulte conilictc 1 li.'t#. Indonezia."'.:". i"'.::ltl :'.'i. ir ciuda unor succese temporare inrf-o !ar: sau altx.pe seama i".-"p"r'.ii."li5ll'. a unei coali(ii capabile \i tx):rl1e un rizboi general cu puterile occidentului. cand islanrismul. Bangladesh."'r. care au adoptat hr fi:rerea lslamuiui un proiect de.'r e ."i""" a.r'c. rpa-rre ndcpirlir< s: L'rlru dl 'eniu a.. r.''rnr'' rel lllb':l ' rJ'rirr:-ii J:: 'j"-".rr"p J.:.ll de lralrcarrlr. Conllictele identitare sau culturalc se djsting nu t|||||L i prin rezisienta lor la solulii pa$nicc."f" diicriic Esre conlinuarer "''i".."t din :ll'i: jilil*::i$:ilt ri. asa culrl am vazul ia Natiunile Urire.:.i &n Golf 5i reprimarca a.. tehnologic Si Stiinlific pot ducc la frrrilicte intre Scoli $i lac1iuii."..n!_ . Apro rpe io'rte se inhd pe urtervalc dc decenii.'i''0" ro(a armatd in derinilia lul i"iir"..t' .:ifii Jnei :Jen :rrrr rr'r\e Jrlel J oe (( a i'lamic {rrl i..oiulie insi ci aceast: unitatc ru sc expansiune'." i"''1. Ei vid iDsA in accaslS .ilJ :'...r:iffi".r' )i lc lorflc'porr< incercirii InkulLri de i"-. accrsra i! lbrlrla urei rrt n ilitri istorirc. ..n .

Asocierea tentoriului cu identitatea populaljei este evidenti acessi in ciocnirea arabilor $i a evr€ilof Posibilitatea solulionarij grele cste instrucdla pentru metodcle pa$nice l't care se tor dosare Doale rccurge in cazLrl ' lor' Contenc]osul franco'germ. parlamentelc franccz li german (rcunirc la Versailles) privesc la oroblemd ca ]a ull caz ingropal denuit $i definiliv in kecut Ctl roate accslea. Lle definirea idcniitdlii' care dc cele mai multe ori nu fi conceputi flrd cadrul geografic in care ea s_a constituit istoii ceste. Nu a exislat un tratat de pace cu ( icnnania dupe siarFirul celui de al doilea razboi moDdial..ur este unul din cele mai lungi proani cese conllictualc care numai intr-rln interval de optzeci de restut fiind domiMl dc iensiuni f1870-1950) a cuprins trei rizboaie. De Caulle ii scria hi Maurice |.sizat conceplul cheie ai interacliunii $i pozilia sa horiratoare in /rsr grrarca relaliilor pa$nice.riror Tnlr-o lum< I Inlo nrrier ri comUnicarir Sr intr_o grind. Aceastd fomuld integrativa nu a urmArjt la origine ln Ix)d explicit scopuri poiitice. a elimina opozilia Jor seculari. mark i.t"I[es).'rrccare rrrjrura Si pc clre rt jn uenlcara in mod ho. olelul $i cirbunele stand h baza in_ rirL\triei occidentalc $i a putedi economice a acelei epoci.ii iii picrde dramatisrnui $i \i:mniiicalja.\i inletcgcrei. Dircolo de \'aloarea sa penlru parlenefr qr pentru curopetu' rcconcilierca arc o valoare tcoreticd $i practic'l pcninr rczolvarea 1utufor conllictelor' Lilisiul ce s a stins a avul r:dicini adanci Rizboaiele au fost Durt-Lc Jen ru Cl . cc cuprindea $i alli lrx|tcneri. prin amploarca unor interese comune. ca 9i poate cultura. Europa a scfvit ca proiect I i)rinrn de sUngere a unei stnri litigioase $i dc crcare a unei situatii .lii ior""" a" r" v". Este infinir superioare dialogului.Trebuie sA batem fierul organizaliei I r'opei.. rrlune i .]e soluiionarc iii prevenirc a conflictelor. Cei ce au coDceput aceasti sotulie au avut o pedecti inlelegere n rfcstui conflict este flagrunte.vocala Sr astiizi.r olelului $i cdrbllnejui.'. Este irsi dc remircat ci lcritoriul este sfans legat. in anii '60.' A losr desigur necesari viziunea $i firlorltatea unor oaneni poiitici ca De Caulle Adenauer.claliile lrrlrc tiaota ii Gerlnanja. Robert Schuman $i Jean Monnet au descris .A Je/rnlo\ica . Escnla acestei solutii este gAsirea inovalivi $i creatoare a unui lr'orect in misuli sA faci. La origine insa.r. tr . r. textele politice ristoanli ordinelj: Europa frlc ba7a6 pe intelegerca dintre Franla $i cernrania. apan fncnla la o lati sau alta a unor terito. !003. Dosar'ul a fost inchis Si problema celor dori regi_ uri a foil rtearsa din agenda diplom. Este greu de gisit un exemplu mai fk)cvent de rclni dc civilizalie. Au ex_ rrlrl tratate ti acorduri privind recunoa$terea uneijumiriri vesrice a (icflnaniei sub formi de stat independeDt incoryorarea ei in ia. l. a o lumii occidentale.eiunilor trecand h alt slipan. l^ lr ci lq4' aL c\"rrr lre: ral\o/ic l" slrrrittrl fi. un proces al reconcjlieij s-a desti$urlt fiia riiturniri salr accidente. Acest t)r1)iect a fumizat ur cadru imediat de inreractiune.DrorDc o jumatalc de secol.. FfiDcezi $i ger lrni erau mcmbri ai unei echipe europene.crr Sr LurcnJ JoLr' re/ru rr lrunrJliere lrmp Lle *-n'. l.rrtru un scop comun. Ea a avut simplul enunt al unei co_ rrrtrrr]tili . in 1960: .i Ccrman. iar in 1945 se inlorc la Franla ln rirlevente motivele disputelor anterioare. care de $i ir\fmenea qtiau ceea ce pedecteazi.nntlirr. nu s a exprcs la nciodele cu1 aDel ll nici o instanli Si nu s a fecurs ir lnod unei cai pasnice. P-!!!!!! 9!4!!!! 6t Dulnr cinci dcceDii Pdmut se djslinge pdn esenla sa lcritoriali: loui societili (airicanii $i coloni$tji) disputi controlul asupra unui reriloriu. deci timp de .re rltnllinafi de tco ile lingvistice $i de rolul dialogului este greu de r{.tulle in 1963 i acesllri acord este dovediti de patru dccenii de aPlicare conrnu' de unilate ca cele adoplalc in Si de inspilare a unor noi nisuri 2003..60 Jocuri pe scena lutnii . a iega r)bieciivelor unndrite.a rLrrrra term Iic d'Il l nhrccri\ele olanulu. incorporal in Capacitnlea de rezistenli scmnal de Ader|uer $i De G. un ciclu inlernal de tensiuni si r'zboeie destlrl dc simpluintreruDt. oferind lunii ur exemplu remartralatul crrbil . in'rc fr:.Ltic't $i politici Bccarilatca actelor cale si dea soie nit le ii Lrutofitale juridicn fezolvirii nania de Vcsl de Franla.. cici acesr fiere catd. pe carel t. Si accasta s a ficui pfiDlr un mecanism t'Pcntru inchcierea disputci nu s au nlri dus negociei.in 18?1 (Bis""i*i.)uvc de Murville. ca si clispar6 din preocLrpiriLe celot dou: liri $i din trebuia asenda hf de lucru. Acest proiecl este inte_ ttrafea europeana_ Prin intrarca lariior intr o entitate comuni.o solidadtare de interese. ii problene lititioasc Din 1950 qj plil1n ast'zi.din o md lq50: . L... rr. formLrli carc f\1. in". D. Intemctiunea are exact accs! inleles: lucrul imprcuni r. printr.ia"p"n-*f" regiunilc sunt incorporate ln Geinania ln veruailles). Mai tirziu. $i rrilia europeani.. ele revin Flarlei tn 1940 sunr ocunrre rlc cel de al trcilea l{eich.

1' de^linr e. t4 nrilioaDe dc per_ Nu este numai inchiderea unui conflict local.i legisladvA. lisand acestora c-mt dc\ h's de rlimrrc rn . Cu trecerea timpului. va 1i amcninlai in lumea aspri a comPetiliei intcrnalionale.Trebrie sA uitem trecurul li si ne concentrirn la construjrea lrnui viitor mai bun pentru tori.ii \Ll oe rrror e e. orie[tar spre viiror.rd lurlii 63 bazat pe Europa.. inlelege fi aplici o solulie irtegraliva cste ie$it din comun.. Cele cateva 162_ hoaie din aceasr: perioadi (1967 9i 1973) au ticur parre clinrr o \lire de rizboi conrinub.oll tclelot <\te re ..nrii lor in globalirarea civiljzariei.i itor drunjament. Sunl de irlinut ceteva mari lcclii ale acestei expcrienle istoricei agenda rcconcilierii nu conline vechile litigii. h monedb unici $i la agcndi poliricd Si aparare comuni. Linbajul soluliilor distibutivc.. Cele doui pcrsonalilili carc au gdsit solulia cc i'a resplitit cu Premiul Nobel au fost Nelson Mandela si F. ci esre crearea fi de civilizalie pentru dczvoltarea conrinentului aftican.proiectul comun esre dat de viiio_ flrlAfricii de Sud poputatd dc.fate de 1a putere. victime onrcneih ir pagube nateriale imense.nl(tnF . in calitate de parteneri. Mari $anse existi ca prima zoni de coopera_re economici elicjenti Lrncr baze pin catcva citate ..r\\jlrr .' .AJiica de Skd dpatnrc tuturor cetor care trdiesc in ea.lucrrvi. ci viitor: .oameni provenincl din diferire gru_ lLrfr socnle care au o loialitate comuni! o dragoste conuni penhu funoa$lerea ililii indepi. se simti ln siguranld fi sA ltje cA apreciem contributia pe care au adus-o la dezvoltarea acesrei liri. cu o prlere ecoromici considerabilS. Comunilatea intemalionald a dezbdtut cinci decenii in $ir un conflict ln ele recunoa$tem toate elementele prorectulul comun de civi_ lizatie.. dI p... apropr ci A... Agenda nu atioge probleme cuiturale. Este lnai u$or de inleles evolulia celui din urmi. la piali comun." liri Si acest aparent irezolvabil. Le n ragr/ul ohrrnlt dcvin ta n. iD conirrsL cu pacca ror pro. rdrul prcieclului comun.. De aceea voln illistra conceplia sa r conlinentului. ehici.'n . dorim s. Africa dc Sud a stat pe agenda ONU de la incepulunle ei.inclor de sdnga. Rezolvarea finali eslc liri indoiali fructul unei evolulii.ru produs trci nrilioane de victime unilne.Albii sunt conffali riricani. In rcerst5 logici.62 l1&ri pe sc. Dar laplul cd un orn incarcerat limp de dece i ca Mandel:r." Nu istorie.W. momcntul in care majoritatca hulu s a bucurat de drepturile democratice a adus $i miceiul mino_ Aceasd splendjde definitie a interactiunii este completate cu re_ tl nu cr incriminarea parteneruluii . conflicr l nu se poate €rmina ca j. sA lic. de valori ti cc. de identitate si de valon specifice. in urma reconcitierij Afiicii de Sud. doui idei alr devenjr active in minrca oa_ rncnllor politici: in primul rAnd. in paralel cu evolulia atitudinilor pc plan intem... lr hl Joiter rrrd. la uniune economice. t . o dali ce lara va fi redusa la dimensiunile unui slat populat doar de fo$lii colonitti europeni. rond distanta culturali. care a inleles cA viitorul Africii dc Sud.. Ic'rnai in spiritul revolulionar al doct. infeaga regiune i Africii Conllictul arabo-israelian. tc '. Cum s: intervii intr o situalie care confbrm Cartej line de iurisdic!1a interni a unui stat membru? Cum si reconciliezi drepturile unei-majoritili asuplits c o minoritate dsli nand toate cheile pulerii? ln Rwanda. de$i alte asociatii cconomice africane nu iipsesc.. o ta|i bogali in resurse. ceea ce a ufmat a constat ln l:rgirea conlinui a tematicii proiectului european: de la cnrbune Si Petrol la atom fi economie..afiura cu fermitate" pArlile. majoritatea arc neyaie tu mitloritate. Ut (LIrcc ta a{rptr irl|..A Jace pace cu un indnic cere unuia sd lucreae c inamicul inamic derine partenerut lui.oromhi a liriloi. nu oferea orizont cazului sud african. de K1crk. El nu poare fi catligat in rennenii justilici rjistri l' rr \< rplrclra la rn reri n iL: cur aprnrne pe reljciuri r. Dc la rizboiul inrrc Israel Statele Si . Jin rei. negrii si albi. intre 1948 ti 1992 confliclele armllc ltc Ofientului Mijto_ ( r'r ..solidaritilii de interese" $i a unui nou cadru de apa(enen1a la care pot . fdre precedent $j men de comparalie in integdrile regionale contemporane. in care presjunea jntemalionala ti schimbarca sitraliei politice ii economicc a lumii au jucat un rol impoflant. segrcgarea inadmisibil n prin polirica aparlhcidului Si a impirtjrii necivilizate a populaliei in mai multe categorii juridice invita la soluliile divjzjunii si separidi. formal din interese imptuti$ire ce trans. Atenlia este in_ dreptatd eminamcnte sprc viitor $i spre defi rea . iar negocierile ce se poadar nu se referi la ele decet indirecl sau lacit..rc dc sumi nuli.ie irtegrative.turice. caracterizari de ciocniri violcnte.i. Fiecarc pas a fost consolidat de tero construclie institu!]onale . fire o sohr. .^irbe din 1947-1948 a rrecur ojundtate de secot. albii du fott cte asenenea africani tn otice r.lccpur.

raport de forF. consideraDd crearca Orientului Mijlocju ca fiind de jnspir'a. nu 1l :rvin Loc. alfabetul 9i navigalia sd se lnscrie intre micii dragoni ai lumii? In incheierea acordului de la Oslo. Putem sa creditdm aceasti zona cu puterea imaginaliei ce nu i-a lipsit niciodatr. . prin nahra lor." (E. rxtins de Ia un razboi intem europeal ja dimensjuni universale. ()nllictele secolului XX au fost confrunte. promiland un loc de panenef Pentru Israel. care ar suna asrfel Inter negotios. Realizarea proiectului aduce cu sine stingerea litigiultli istoric. concesii reciproce. care s6 asigure interacliunea populalillor ca participante intr-o echipA integrati. mediteranean.^l Xxlea secol scur a fost o era dc rizboaie religioase. aEturi de mediatorii norvegieni. inceLlnd flr)la penlru un momerr in anii 20. proiectul mediteranean. dorate cu tehnologii avansate si fr'|sumind fbnduri uria$e Si resurse pletioase.i lntle marile puteri $i ali_ nnlele lor. un rol special. au jucat. inlelegerji perspecdvelof ce i se deschid prin decisiva reodentarc a resurselor ei de la conflicl la asumarea unui rol propriu in jocul competiliei globale. bacrcriologice chimice.r rL1 lr)ru.r r0rictmlzafea geopoliricii ca docfini slmtegicn de conlrol a] unc. comunicarea.A ibst cel mai ucigag secol despre care avem dovezi. 5i rt. ci $i caracterui lor inrudit. . UF rrate de Rdzboiul rece intins pe paEu decenii. Celelalte doui. tijr :iiunil( . Doud pomesc de la conlmntarea Israelului cu vecinii cate urlniresc sA-l invingn pnn suPremalie numericd ti de fo4l paradigma srabe $i cea islamicS. Aceiag autor spunc: .lof ABC de distmgcre jir masit: atomice. $ansa ducerii la capdt a procesului de reconciliere sta in concentrarea efortului pe proiectul comun indrcptat spre viitor.Ir" Age ofEfin:/'. prin ceea ce determina astazi statura tuturor actorilor reali $i anume puterea lor economici. Hobsbawn. oblinerea simpatiei internalionale. Exisli in aceastA solulie o rcformulale a unui vechi dicbn. Rabin fi Arafat. in istorie ca cel mai ltnurcletuus) secol.6e occidentale. financiara si comerciala. rL r lirsesc obiesia unei gcneHtji postbeljcc.. ce cunoaqte momente de avant 9i de impas. Autorul prefera Capitolul 7 Conllictele secolului XXI Mo$tenirea unui secol Sccolul XX intr.ler). gi roru$j. cbemat si stingd multe rlhe conflicte $i adversiiitj. IrecvenF ii lungimea ostilitililor care l_au umplut. de$i cele liri lnilitante ii insetate de sange din religiite satc au fosr ideologijle \(\rlare djn recolra secolului al Xlx-l. aiiantele fie_ cerei pi4i.. contiuntirile de ideologii I. analiza textelor ($i a subtexteior) relev6 inle_ legerea de ctrtle cercuri mai largi decat ale protagoni$tilor iniliatori a impenoasei nevoi de a intra in circuitul intemalional. putere necesar. De$i problematica ei este inve$mentatA h vocab larul abordArii vechi (recunoa$lere de drepturi.Jocun pe scena lutnii soane deplasate si un cost de 1. nngrenand arnaie uda$e. ca socialisnnl sau naliona_ |srrul. Mulli autorj consi_ rjcra aceste doui conilagralii legate. ptin recordul absolut al celor dou6 rfuboaje m. In bilanlul megaconflicteior inrri la un loc cle fiuDte aparitia arrir. silent amLae. Ce are Sin- gaporul ca sA devini prototip de dezvoltare? $i ce lipse$te astizi unei regiuni unde au inflorit comerlul.5 trilioane de dolari.rt. risplatili cu Premiul Nobel. r€surse ti baze de spdjin. par. pamdigmele Orienluluj MrJlociu ti al Mdrii Mediterane. ale cAror zeitili echivalentc au fosr sau abstraciilrlrile saupol! ! sangeros $i ucigai. l rc r venerati ca divinitili.a.LLrl lirndamental al rehnologiilor mjliiare. doui figuri politice.n_ rlale care au facut peste 150 milioane dc victime. nt rrejter rizboi mondi. ficind vechile antagonisme desuete $i irelevante. sunt intcgra_ toare. intr-un rEzboi de treizeci de ani.. Ideea de a pune pe harta lumii o zona economice prospele este cea mai prelioas6 surs6 de rezolvare a acestui conflict. de la cea mai mare foamete in i$loie lagenocidul sistemaric. Este vorba de inceputul unei rcconcilieri istorice. Un analist (Saad Eddin Ibrahim) ibrmulcaze pentru viitorul Odentului Miilociu patru pat"digme. I)ir nu nullt li lungimea sa evociRizbojulde rreizeci de arri al se_ mhrlui al Xvll-lea. Esie de vizul dace acesta din unnd are $anse mai mari Si mai apropiate de realizare decil programrl vast.ti adverse netransformate ln paneneri). ele vorbesc practic desprc condilia conilictuala domiranta a acestui secol. proiect de civilizalie (qi nu de culturi). dar fi prin scara liri paralel a ca tlstroletor umane pe care le-a plodus. amt prin r'riimea..

cmia. u\\d Lutn Btllc(Inii au dettonttnl o ]d ilr(tJutll anilor .udl dd?se(I |u o( (h. Naliunile Unite. ele au umrint atirmarea identililii $i in cor$ecinli au ibst numitc riz' boaie idenlitrl-|e. Melodelc de rc/olvirrc pa$nici a confliclelor cnumerate in Cana Naliunjlor Unite. a manifestat nevoia rl. 16. ine lr{ icnlit in conflictele intent sau dc rcalizare a picii in coidiliilc u|rui inlr€ pirti.r aceslor cotr iii incljlacc. 7.ru irrpiedicul i(brriiiclrca fi locxhzrrer duir nului. 6. ir pnnNl rand. N{odejele rkr'r..i. din C caz $i piina in Balcanl. ci au fost inlm slalale.. ieligi. Azefbaidjan-Amenia penlru Karabah.lelor de rrcnlinere a picii.r 5. . Cote d'I\oire.hoiulLti intcrnalb d iut. olit kLl drept rii. aLedna. Dar acest sernnal al cercetitorilor nu a ajuns si fle r\irrilrt la nivelul diplomatic. ncgocjerca.lotuti p.1968 cn fi. 3. Doile conflicte nu s au mai purLat intrc statc. t:itt( lLtplti cu cittc Si d( t:e. Cipru: 11. llcsi nu ktu t au blt (bsicat. Cecenia.ut noi apettlu ti hoe in ndi ntulte pAtli trle Eutupd. li s-a aplical ii etichet Lle riizborie cLrlluralc./r. 'l lnccnirilc diplomaliei clasice au esuat ti ele. ittegrdrii nalioune.tlir. 4.tiei de t)r'rercn ti orienlar€a nailor putcri spre soiulij $i intervenlji prcprii jrnatc in afam sau doar cu notificafea Consiliului de Secu. r. Orientul Mijlociu opunir lsraelul ni$cirilor Hezbollah (Liban). ci . 3. CiI Inr dinnorr pe Hobsbawn: I l r(.. Din circa trcizcci de conflicte anuale.ratc.. Iran aceea$i aspil?lie. itr nonimilale! ii grupnnlc rnici .regional5 sau globah- Lecliile unui deceniu Sfartitul R:zboiului rece a irdepiftat $i mai muh psrspccliva unei noi conllagralii mondiale $j a apdns speranla intririi intr-o eri pa!nic:. China-Taiwan. opusi fbrma]ismuluj judclic al rl'irr'{ului instilulionalizai de Cutea de la Haga.ru xvut un all sMgit de lupti. India-Pakistan pentru Kashrnir. din AI||( ir (lcnirali $i pin! in Orientul Mijlociu.. cafaclerul limilat al mandatului care nu rispundea situa. nalionaliratea. 10. Sudan-Dadour. care pcntru rdzboaiele locale elaboraser: doc$i Nplicascri metoda fol. Afganistan. Sri I-anka qi Talilii. 13.lilor de consmrirc a picii. grcr de definit in ciocnirca culturilor.. Conjliclele descbisc salr cclpulin nestinse ce persisti pini in 2006 sunl L Sdhdra occidentala opunand Maroclrl. Coreea de Nord as- pirantd la armele nucleare. Irak. ln conscrinln.. Hamas (Palestina) ti Hesbollah (I-iban). UltimLrl deceniu al secolului trecut a permis inir-un ristimp scLrft si scoati la n'eali un Dou lablou al con|iclclor de pe mapamond. nu au ntcrs in lr. Kosovo.i l9ll9 du r.^i|. Georgia Si regimurile sepdatiste. fi s-au oprit in I rlr greft.boaie. In bilan! figureazi alte fbnne nrai pulin masile ale conflictclor: rezboaiele de independenld pe scad locali Si fonne de purtare a luptelor prin patizani $i gherild. A ii lle dup. Gheila a ticut irelcvrnl tefenul.uE pfrr lo{d . 5.rcral Inai departc de separarea pdr(ilor pc o ljnie dc arnistiliu. Cea mai pulin fbnnali/[rr tlinlrc aceste metode. i(ona prcprie. dc rezoh.t1it puted ut1. pril fi. Dar locul unui fizboi de ansan$lu I a luat un ansamblu de r:zboaie. Cu un singur tennen. conlljctclc identitare re. din SIi I irrlir ii piini in Irlanda de Nord. Asit'i ti A|ririi d. Cun identilalea cstc un fruct al culturii. Mai multi iactori au contdbuit la (l(ierta rcdusi a ONU in fala conlliclelor acestei pedoade: lipsa de limdud. 15. 2 Confhctclc sfer$itului de secol nu au fosl puse sub scnnul te mel(n clxsice.u1ii '80 dr1denonsnd . Algena $i Frontul Polisaliot 2. |l|tll||r(l la o ]arge panoplie de mijloace militarc s-au ndicalizat li au fiind absorbite dl} un prclungit rizboi rece. 14.r1 r claborale pen[u alt gen de conflicte.na l nii 6'l l1h.. r se adapta realitilii. s au rIrvfdil ncputincioase in lala noului fcnomen. 9. n1 \ilLklliile din cc in e mti frot?ntc ttu tribusuit Si le.boi l utlglo-argcfintnlt lin fizboiul ImnJnk din 1980. Noi tcndinlc alr putut fi idenrificate de cilre aDali$li $i le par cur€em'intr-o roui lecturi a peioadei dupA sfartilul Rizboiului rece: l. 8. Int.Neinlelegerea 1enomelrullri a fost pre_ Ili in Balcani..r. prin trecerca de la vechea $coali distibulivi ||r r(']l de inovare.a ri tjprl cle amxte LilJlicrc s xu dovedit hvechire tfa-lehnicizare.Toate componentele cullu i auiucal un rcl ilr rcvoia de afirmare a acestei idenlitatli: lirnba.\n fi-.boaiele cut t n au 1983 | n nic de a face u enJi untarca superyuterilor slob b runl o per' ndnentd tlotihilitate.si antitiedsd. Ltestc dctiritdli ttu \? |o1ti'cLtu l)nt! sub 1illurilc clasicc ale fi.. Ele reprezinti focare pentru noi conilictecc pol cscaladala scar. Lt tldri rl. 12. r'l[lx)|1r(e pentu lrzul unui sistem inlemalional a]cituit din stale. unde mediatodi ibrmali in tcoala disiribudvA nu au ^ ui decit si adanceasca prin formulele lor teidinlclc dc sepafarc $i In( r'. obicemile ii aria teriioriali de exli us lr fbnne noi de praclicare a violenlei. numai unul sau dord au fost duse intre state in modul corvenlional al annalclor regulxle sau al stirii de rdzboi.

rcier:irile^ inva!a..60 ai as[nul respunderea $i comanda operalu- nilor.rii unej a!iludrnr anI|cipari\e. neorcrinLl rcgrunii moriratia rr scoPrl 'otidanrio rii j. Ln seprembrie.focul interior'' al factorilor liniind de sfera culiurii: 1imbi. rolal deo(ebi(a de crizelc economjce sau poldce. fie prio irilialjve diplomatice. ceea cc I a_fecut pe Tomer sA anunle pentru secolul )O<I raspandfea tercnsmului cu alme bacterioloqice.ino'ir.totra. ii ou'.r"r" un proce' in conrrrrdi e\ 1r-nn lrul I devcnir bnna Je r r^mrer. 7. rionrl.. Consideralii geo-politjce au condus SUA la resituarca cclor aloi oponenli $i a rcgiunilor 1or in locunle ce lc ocuDau inaintc de cele douii conflicle. cu mull mri reJurabit si inlrahbit.it|j p.. esle Pdcruloc Srrbilirr'e Brlcrnr. SUA.prijinii Al Queda in Afganisran $i UTK in Batcani sau a foretor arabe iare au dat fonduri organismelor militanre anri.r un conflict inter_statal cu kanul. Prin motivalia sa apa4jne tfecutului: este produsul unei dictaturi militare. Terorismul ru ar avea intinderea $i abilitilile de azi fdre sprijinul tacit. religie. mai u\tor de recunoscut' putea transJonntr.ur lhprulci elcul'lrlrrie drte. in anii '90 s-a produs rnultiplicarea actclor de tcrorism intema 'on\lirrrr \u . aracLrriie . crcdirle ti valori specifice Intervenliile comuniiilii internalionale penhr a stinge aceste con flicte s au fecul sub semnul carenlei sistemului inlemalional de a risau Dunale . in 1l septembrie Un mpon al Clubului de la Roma afirma acum doud decenii cI . ce are !a supo( ideologic un naljonalism arab seculaist Acesta angajase anteri.r lan\nr de I L 8.Demasificarca amelor de disrrugere in masa a permis i(e\ror grupun sd ri/eze accesul la acesle arme. IzbrJcnirea in fo4i a acestor diferenle plaseaze iDsi 'azb.r. l5\ate \a predileclie a unor organizalii sau grupuri care invocau legilimitatea Ix\tenitd din rezboaiele de etiberare $i independenli djn. a!ier.laponia a utilizat fu 1995 gazul sarin pentru asasinatul colecti-v. rclr'rnlogiilor si edu.eligiei.Rispunsul a fbst acela al reTolutiilor Consiliului ic Securitate. timbii.r. Luptatorii din lupta antisovieticE din Afganistan formeazd astdzi nucleul Si elira terorismului inlematio_ ndl.rcer!. cu ridachi in stuctum tribali a unor societili.ul SUA.israeliene. dar acpunea de reprimare a apa4 nut unei aliante militare in jurul SUA..!c. Razboaicle ctin Balca prezinli mai multe elemente noi Primelc conflicle 8rmale de pe harta Europei sunt atribuite descompunerii mturale a u ei federalii conslnrite pc solidaritate ideologicd.pune pentru a ie puteJ slrnge sau Ueveni.nii .ahuziioare Fi suportjltridic edecvar' Accentul diplornatic $i militar a toq pu" n".'''.. t?d \|a/J. iuand ca pretext temele culnrrale ale. ra fet ca indi\izii. analie/e o. fie iost ONU. nu existd o linie clarai tre lupteLe intra regionale li un rdz' rare ac'slea s'dr boi de tiPul re&i. eloie' islorie pDpne' obiceiuri. nujlorcele li ideiltde care sislemul in_ remalional di.dei. Un grup religioc din . a . dominat de o irleologii rivaln. S-a schimb. ei au lnarmat $i instruit un no inamic invizibil de maine. care $i-a dccolonizdrii $i formirii noilor state de pe harta lumii. din deceniul anterior 9.irrrtiiloi cla\rce ii rndruma sd tennenii inarnicului vizibil_ in dorinla de a contribui la infrangerea lrcestuia. Esre ca. Pe scuft pnneilia Slobali de rd?boi nu a dispdrut.rre Iorm.n sterele pntrlicii. NATO ii Drin actiuni militar€ intr-o mare deZ-ordine $i chiar rivalitate.aiele din Balcani in categorja identitari. Concluzia punctelor anreriorre dezviluie o situatie de crizd slo_ bald. Soc sau { o'rnle invuurir pnn soc sunr mutr mai mari decainrin cele c ar fi . nelratate. islamicn.itualie conflictuat. eco_ . Prin lormatui sdu se hca_ ilrerzi in modeluiclasic al conflictelor inteFslatale in care aglesiunea poate 1i identifioad.tt doar"' i il 6. (eprdrea conlliclelor adinct consideraLe locale.de tutala irddecvae mtre provo(arca unui nou iip de connick si ra:_ ^ punrurile pe care in{ituuile. etniei $i trad. . Cecilalea .trategilor ce lucrau in logica . prin anticipafe. in care diferenlcle etiice $i religioase ale rePublicilor componeDte nu fost estompite qi coitrolale prin exercitdrea onei ptrten cenlmle i iniepmtoare. in palorama conflictelor ultimulul deceniu figureazi rizboiul declansat de Ilak prin atacarea Kuweitului.68 Jacuti pe vena lunii '90. Este vorba. dar efecliv. Organizatiric rerori\re din Orienrut Mijtociu iri au ererciliul $i cxrstenla cvasilegali dil conflictul vechi de o jumetate de veac dintre israelili ti palestirienj_ Asemenea conflicte sunr considemte Je anal. El este fomra cxfeme a sindromului identirar. care r .r||cltt pansrrre. fire idei .rr:urul pl:n ldtiu )r reJotar 'ufi(icrr care Jr puler $coaia cea mai mare p=entru terorism a fost mentinerea si ac_ lermenteze ir suc propriu.rticulat si coordonat in ctz de crizi Faclodi dc intefr'enlie Europa.. rcfractui orictu€i formule lor $i in ciuda litigiului integntive sau de cooperare pa$nici lh esenF teritiorial care a relinui atenlii generali' ele au avut ..

le si ir Llire. pin uz. jdeea solidarizarii civilizaliei mondiale in fala primejdiei a fost din ce in ce mai pulin evocati. economla' come4ul $j drepluile universale ale omului' problemele globale dezbdtute de cateva decenii de ONU in conferirle mondiale. de caracterul siu rnalist. Pe drept cuvant. Ea a fo$ numiti $i stare de alerte Rizboiul este fbrma cea mai avansati a conflictului armat._. ca de exemplu cvenimentelor declan$ate de I 1 septembde.n. Noutatea sti ln dimensiunea Drovocirii.tcnrix ilor pc piJnut unor nr otft. Amold Toynbee scria atunci: . cu lot ceea ce presupune aceasre srarc La mobiltSn de re. rc. "rituoined xcdunitc cumuniralii rn "n'. sii ?ncerce teea ce pdnd atunci a declarat cu tndp\Anare c. cerut de retea a largA a terorismului. CAnd se ajunge la o alegere intre aJ desfinla noi sau sd n€ desfiink.. in fala pericolelor najore. "tnt" "u. nici prin noutalea fundamentild a unor lucruri inexisiente pani atunci. de primejdia accesului la arme de drstrugere masivd de virulenta iui fAri precedenr.Sliinla universaln. fiuiu li repette. ceea ce a fost consident un argument legilim Dentru actiunile sale.O itL\titulie paaturt hatA. SUA s-a declarat in stare de ridoi. nici aceea a grup lui G8.ri !5libane. toate pledead pentni o civilizalie unich Sub acest stindard s a creat o coanu . A invocat aperarea legitimi inscdsi in Carti. i Jr!at-nu xu fo." Dc)i in calul AfgrnLtznulLi Sr rJ nrenrlnut cataclerul mullilatctrl.\e \o_ . acliunea este justificald 9i legitimi pentru analjstDin picate. drcpt o tdsdturA petmanentd in pekajul social Si cuhurat. Se rescrie agenda secolului XXI? Sun! unii pcntru ca(e Du e nimic Dou sub soare fi deci agenda roLrlui secol va avea tcme vechi $i cunoscute. M. iiti" d.. cu un du$man bire prccizat.e $r rna\un speciaie de aptuarc Si control. '71 teroriste din New York $i Washington au fost un Soc nu numdr pentru societatea anericand.tiu elrdh d ii rnr:te t. cle extensia lui intemalionaid. ete(lele mzboiului .i obicei.e el pe noi.rc aclorii pol lr. gtuperi sau organizalii Este primul rizboi inlocuit de doctrina unilateralismului ti de nesocotirea instituliilor subverslv. sarcini care pare uria$d. abilitatea executiei qi dezveluirea explicite a sfalegiilor ie se manrrizau $i dezvoltau subleran.ilcare subkntnA. nai detr_rcrne sdu mdi tdrziu. \'reo r'. Pentru anali$ti. con_ cepuli ca o familie unici. care se inthde peste toate continentele cu gmde diferite de dezvoltare.ie.i adopthn pozitid cd (acest rdu) este incurabit. dintre care.70 Jocun pe scena tutnu Pa ea L Conflicr. ne dAm seame cii nu putetn sa ne nai petmitem s. au ibst inclu$i sprijinitorii terod$tilor.. Ehnologia. Analistul va fi reconfonat rte afirmala unui mare istoric care in 1960 reflecta asupra mtloacelor de apArare a omenirii. iucri . legid jratea acliunii inrreprinse de un nunfr dc liri din coatilia nou constiruiti este in odinea logici a desfagurArii Rizboiul impotriva terorismuiui s-a declanrat pe mai multe pla_ nun. 1ie state. irdignare $ tlaumi. Ce mutalie prod. iar penrru sceptici cbiar im_ posibih.otrvitlgered dnterioaficd o Ninde. penlru i fizboiul mondial nuclear.nndannat actele tcroriste de la I I septemb. pe hnge manie..telorism" Aproape simultan' ca inamic in accst conflict. una din ccte mai rmpudanre \r/ibile e\te )i rilboiul Llu\ impolri\a reBimului raLoanilor din Alpanrsran. ci esle civilizalia unicd a omenirii la singular. . acesr pas a fost considerar inceputul unei con_ lruntiri care va lua mult timp. Ne sin.in obtisati sd smulgem din rdddcini r t aSa-zis congetlitat $i sd-I abolim. dar $i pentru restul lunii Ele au constituit un elemeff de rascruce.i t1u e posibit. i . Tre_ al globJlrralii in c.fafi a ne n Sr e Ldsa paratizali de posibid.rsa de dare. Dar inamicul declarat nu este un stat. ca ir practica rizboalelor clasice. o . confom obiectivlrlui siu de a cuprinde $i ba"el. ceea ce este nou este desprinderea unui tip de conflict din masa ambigui de conflicle neclasice a ultimului deceniLl si ridicarea lui la rang de amenhlare a securitili inlregii luni. j u r.uce el in concePtele $i metodele utilizate pari acum? Ca linti $i victinri a unor atacun clevastatoare pentru popuullle $r bunuri.ur. rlalun de slale orgiLri'mcle nesirlemanentale (aL chiar perso3ne'c Ace5t ralboi esrc du' in nu. un adeverat sfar$it al secolului XX $i un inceput posibil al celui urmdtor. pe nnsur: ce frontul unil ce se anunta in spiritul nultilaleralist al sistenNlui intenaljonal a fbst' buie s. insdtulii financiarc. pe nr." Oin acest unghi. o intoiircere a pagrml istoriei. Este un moment al luciditdFi.face sA erupd rulcanul ce doaine. de \nriiin alc reronsmuiui. dar intotuleauna. ci unul indicat cu un numc genedc .1 incercdn sd . Cd'1d aceasta se intdnptd. elaborate de o mitcare cu resuNe urnane $i de distrugere subapreciate. otnenbea se Nede constAnsA. nu atat prin elementul de surprjze care nu este irl favoarea celor surprin$i $i nepfegAtili.ele civilizaljei si al salvgardarii ei Nu este civilizalia americann sau vestici.:are -crrnrronrle I vrklecdn .

Ceea ce ne ingeduie o schili posibih $i o agenda a secolului XXI este efoftul de a aborda intr-o maniera adecvata rcalitatea conflictelor noi. atacuj fierbinF abordarea problemelor liti_ pe termen lung gi . Abordiriinspirate de moment. legitura iDtre cenrrele de cercetare $i refleclje arc sensul unei datorji mai acute. rol care mire$te rcsponsabilitatca celor care li se dedicd. au implicalii pdvind relafiile intemalionate $i deci conflictele ce Pot bruia functionarea sistemului global: l. ireievante Si ineficace lntr-un efort de durata.tilor strigaioare. '3. Cre$terea rolului diplomaliei' al negocierilor $i al metodelor pasnice di rezolvare a Iitigiilor $i orientarea lor de la procedurile irsurulionale rigrde la allele fle\rbile $i inovaloare 8. in locul expediente_ lor soluriilor 16. devenir concepr cheie in do_ 14. Acliuni pentru mic$orar€a fraclunlor sar faliilor care pari omeni. de pxemplu) 11. Accasti rendinti evidenliaza rolul cercetarilor inrre_ pinse de insritute de srudii. lntr_o concentare pe ches_ tirlni vitale de interes major.. atunci agenda va fi noui' PJntru subiectul nostru constand ln studiul conflictelor. penrru a deschide clrnpul de obser_ . r. incepand cu cele economice $i terminand cu culturale.i zrtati de confljcte deschise sau potenliale. Punerea relaliilor lntre marile puleri sub sennul unei coope- ti reguli.e do\ede\c luciditale politic5 9i tiria unor foruri de decizie de a lntreprinde pagi in direclia unei noi viziuni. interesul este indreptat spre locul !i resursele ce vor fi alocate penlnr stingr- meniul politic. nesrudiale !i penlru teme noi Dar dacA ne gandim la situarea temelor existente lntr-o noui iemrhie de priorittli Si nlai de seamA la solutiile fezabile $i dezirabile care sd aducd politicile $i stratesiile la nivelul realiti.panea L Conflt. favorizari de tchnicile rapide de inforrnare 9i comunicare.reaprd elabo frrca de cirre facrorii de decizie va trebui sA separe preocnparile de rulmi de soluliile inovatoare. rolul pulerii mililare )i Iehnologia mjlitara ramaLn esendaie. Dezanigitoare sunt erorile de judecati d recurgerea obstinate h metode desuete $i ineficace. Profilul conflictelor din secolul XXI Pentru a li pe un teren mai sigur. ca un corolar togic al e\perienlelor par_ curse. fdri exceplie.todele desuete. cu schimbari considerabile de orienlare Pedeclarea si piramidalA. universitali $i orga_ Dlsme academice sau civile. La fel. rfi crescute. banilor murdari $i a operaliunilor mafiote. 12. Securilat. ln inlaturarea efectului de agravare a disparit?ilii eco_ 7. Estomparea logicii geopolitice a controlului de zone de influ_ entd sau pudcte strategice.15. aceea de creare a unei zone de rclarii pa$njce ca o conlribulic la pacea lumii. Fopunerile sFanse in sute de centre de refleclie $i studiu' de ana!.te rile. incuaji'loare sunl doar evenimentele car. Asanar€a finanlelor intemalionale 5. Stingerea focarelor conflictuale considerate cronice.ul respecletii vaneudi cullurilor' 6. care schimbA conceptele $i m. Reforma ONU ca institulie centrald a unui sistem global ce lnlocuieste vechiul sistem intemaiional 4.n ai cerceteri prospective CorcriSht)' miile de dezbateri ti de lucrAri ale organismetor la5a prea pulin loc penuu subiecle neobservate. Corcctarca procesului de globalizare llr sensul multipola- ti actiuni de mare anver_ gur6 lmpotriva traficului ilicit. Pentru o regiune ca aceea a sud-estului european. L3 lel. 2. Crearea unor relatii mondiale multilatenle bazate pe trans_ parenJa tea si orevenirea lor. Un rol crescand al concilierii. nal6 cu sistemul global (E uropa. in domen. pot fi citate senrne de mi$_ care in \ensul noii age de. concentrat asupra puncrelor groase perene. ritatii.ea.previziune. De$i lntr-un interval extrem de scufi. ca 9i ln cel religios. Prioritatea proceselor infegmtoare faF de Focesele frag_ mentare sau izolalioniste. noua agende ce a. InsriruJia gtobatjr5lji fiind releaua qi nu strucrnra 17. activilatea de cercetare in acest domeniu presupune o cooperare intensd. $i 13. Dar o enumerare simpln a allor schimbari dezirabile ln agenda mondiab ne amtd cA rcarc. centre de refleclie.

ripiri ajrc.i. Jccslil \e IoJo. in special a amelor de distrugere in masi. Scopul aLto .. \Uprimi. r!lre.ive. poate aduce la incandescenli fana- credinle de altfel legitime.rri u. cat qi pe cci foarle inslru i!i. ameninlarea extinderii de la nivelul forlelor armate nalonale la acela al acliunii indi\'ldu- ale sau de grup constiluie prima sursa de primejdie.ecilrlater . considerale sacre (cu peceli religioase). r"poniJ .mfulfj!l domrnal.aJ RJ.r.r la origine au lon In confruntdrile actuale este invocala a$a zisa legilirnitare a con de profunzine.c. . confruntirile se extind acum in mediile de nasd qi in societatea civili.e.a 5r LJi. de considercnle binc iDridicinarc.o1.Ju imputriv. hcendii. Invocarea unor conandamente mai inalte.:.. rn esenF. amele lolo\rte. idenritilrea dcvine uD argumenl central Printrc mullimea de conlidcre te explicite sau implicite ce urmiresc . Strategiile noilor conflicte.e ale slatelor suverane.f prcvenrrei r onttrc'etLrf ue 3semeneJ prczenLi tLt 3cesr un.tiierea unui nod gordian.JLJ_e. In d!e.. inrruc.r of pronrii e..lilare elc. Acor. Elementul identilar ii irclude atal pe cei cu o slabi educalie. care panA acum au fosl monopol de stat.lurile nlemaFondle nu ri.te $i de saboia._rareori urm.rne.lie inalti $i cu o situalie ilnanciari buni. culU.r cxlsti o expcrienli acuDrutali de studii aprofundate. Ea include amele ABC.c sunt stlans iegate Inamic tor_ intrangered unul )t :rrea tut 5a captlLleze sau ci clute Lrn rcorJ de pace.ronctu/ii ?\crrna. aD devenil dituzi fi ubicui. in rcesr sens.specifice. de a sparge solidaritatea sociali $j nalionatE.ilor lor este de a demoraliza societatea pe care o considerd ina_ nicd. Schita solutiilor de rezolvare fi prerenire nici ttiintifice fi al1a dipbmaliei. S a spus ci motivalia economici (confiuntarea djfire bogali $i siraci) esre o sursi majori de tensiunc il totusi..j sau activiHli criminale. car€ pot reclama frusirare. neputinla de a obline stima sau recu noa$terea . teh- .e. au r. Trisdturile proceselor actuale.1. aceasta prcvoace fi o starc psihologici de frustrarc.er slr. porririre respecrivetor condilii de rimp $j toc fi imptici .unc ld . uzut in BalJrn. Rezullatele lratate fi in capjrolul precedcnr por rr rezunrare dupa Fiecare conflict arc parametrii sdi distincrvr care neccsrn sotulii. continua lor proliferare..pund acenor 5iruarir. Candva prerogative exclusi\..ociJl. poljtici. care $i de tacticile . tici infn-mJtii. r h'nd. Clariticiri ajusrari in ii dreptul intemalional sunt necesare.re.ru inju. Aldluri dc faciorii economici. Existi numeroase exemple in care cercetitori de la sute dc cen_ mecanismele ce ii asigurd funclionarea (transporluri.ii revolta la indjvizi $i grupurile de oameni. ce par ci sunt incapabili sau prost cchipa! pentnr a partrcipa la acliuni consrruclive sau si se bucurc de beneficii langibile rezlrltate din aceslea.--gil l.rrtrcnabile rindepende la.aceslea fiind considerale nevoi psihologicc fundamentale.t \. ir cazul ierorismului vedem o panicipare activi a indivizjlor cu cduca. Pc langd adancirca jnegalitililor. in ambelc cazuri rvem de_a face. Am cilat clol1urile intrcprinse rimp de vrco zece ani dc cercer orji din zona Marii Ncgre $i ELrropa de sLrd est. rAspandire a bolilor.npJ.nrre.re. pLuen spune c. Campul de bitilie $j jnarnicul nu mai sunr clar idenliiicabili.. comunicatii. angajamentul militar este inlocuit de acliune punctuald $i contra acliune. cefcclituri drn . de a paraliza flictelor.c. plinuind explozii. ingrijorerile ce le provoaci $i riscurile care lc tnsolesc sunl subiecte arzitoare de analizd sau inler Folosirea tehnologiei militare modeme.ona lafgita J Furopei Je . in acest Dou decor. insA $i rizboiul pnn mrjloacele de comuniceLre sau electronice carc au dcvenit posibile prin diseminarea tehnologiilor de comunicare. ^ . 5i de a desrabili. or. rr. ijdr ele Inar conlin )i ambiguitili care permir in|erprerb diferile.1. recurgerea la violcnlt vire din partea categoriilor cc sunt date la o parte de mersul inrplacabil al dezvoltirii tehnioe $i inteieclurle.rrrnrr i"rrrru!rile ci runotmer Jtc. in acest caz. Moiivalia acliuDilor individuale sau de grup pretinde cercetiri Inrmulrre p(nlJtr il.r valori fundamenral( sau dreprLri i. Cercurile extremiste invoci in actiunea l. juridici sau istorici. Lu. cu lelrsiuni ce lin de carcgoria conflictelor identjtarc.t au tosl prn(e\.jLrstificarea legitimiiilii recurgerii la netode vioienle. ll_1.c re utrc. Mobilizarea patriotismului pentru rizboiul clasic sau al devoliunii ideologice laice nu a avut njciodate o in_ circAturi emolionali comparabili.Jocuri pe scena l mii '75 valje pentru cercetitorij angajali in studiul orientat spre solulionarea reali a noilor conflicte.ir penr. .r uner purcrr abu. t plr. mergand chiar peni la sacrificiul voluntar al propriei vieli.ltl de rclalii inlcnrrrionate.

tife. ara cunr rm v.. nijloace parnice. documentul incomom inv5la_ l]l'"Iii. pe cate judiciafi. tubui sd caute sd I rczolre. Obieclivul supravieluirii in spiritul demni- .UnJt "ub Consilul de Securilare oesemneazlr pe afre\or.e .lreplul inlemaliondl are mriloace.ete unei com]ri lalr brT e pe drept./rua ::1::: lT :: *'*r9 . De indati ce sunt lbnnulate $i activate. der qi crearea unei ..:)lll' penru roti.Confliciele jdentilare nu pot fi rezolvate prin mijloace Capitolut 8 Ciile de rezolvare a conflictelor iinnea sporiti a indivizilor sau grupurilor apaninard diferiielor culturi.inainle oe-Inare . nedierc. infraclor sau delinc\enl .oncepura impe\a.lulia pa$nici urmtueqte proiecte comune construite pe interese imDanesite din domeniul civilizalei $i care ofed roluri' in tlmo ce cultura asigtui un statut individual sau colectiv De aceea' ea aoare ca un rczultat al . 2. pdrlile w.nd rr ne. inainte de toate. rozrnca: . Ea e\le. toti penux unul.zur In .33.... la ate Eerca tor_.. cL star Inaiof O\L Si nmreg.i intemalionata condu.Este falsd ideea ca populatia $i opinia p blici ignori aceste obiective 9i cA nu pol scipa din plasa simbolurilor $i sloga_ nuriior manipulatoare..uritdlii ituernaliohale.F re_ pr€siunii armate inpot jva lui_ Statele membre ri sunr cnenare sa ris_ Fndi.. ELe pot dura timp indelnngat ti au un Dotential de contaminale a zonelor mai indnse' in special sub forme de teronsm ounctual si difuz. Acesle idci rePeti schila abordirii inovaloare a rczolvirii prevenirii conllictelor. An.rzba_ vrrca genemllltor \ iilna.ceDt intr.uni trAmb. proiectele au nevoie de consolidare institulionale $i legislativa pentru a dobandi un dru stabil care si asigure funclionalilatea 1or ellcientd.5e(unrSlii mondisle. ln ..e de flagelut rrboiutui. I um. rc.tabe de apticarc.e recurge cu pdorilate. Neg.rrserca ta or Sanizalii sau a@ftluri leSioBle .au :1::ll'-: cemnar Caia Nafuniloj Unile la Sjrn 26 iunie to45..mentinercd jusliliej si respedarea obtisaiitor.. la carr.au prnl onc.. in tilera Canei. S. pin tratative. Foma cea mai apropiati de a o inlelege este: Daceil drept totalitate a regimurilor inlemalionale de cooperare.chrde po. cc trebuie dezvoltati 9i practicali impl in condiliile unor regiuuri ce vor si nu piafdi cursa civili contemporane qi a beneficiilor er. fl i to\t blocar de rmenrnFrea pac.ecurirare coreiriva pu'. ace-\l \r\lem _a functional nrciodata. nai ales pentru cd majoilatea lirilor din rcgiune sunt mgajate m proce de aderare la UE sau aspiri si fie incluse in ca. emancipare 5i standarde de via16 mai ridicate.r $i.a Je fcneraI uNU.. il.. co. modet pen!ru ..i'.end a cdtui prctunsite ar putea pune ?n pnnEilie me4nErca pdcii . prinlr un scop nou Acest scop trebuie sA sadsfaca necesititile vitaG de bunistare.venriei in misufa sa oprea\ci eventuata agresiune.c O\U a lo.r:': e\perien'a Lisii Nariunitor $i leclia aipra a ceiui u( ar oo ea raloor mond. sepdralist cJrr r/ulrlionr'l sau de lipul enclutelor na. a(umale lTp!codrl'cale de djeprul intemalional. 4.dus recent in literatura itiinlifici (1983) 3. Cana de.uar fiarut cun rcretof inl<|s.filosofiei proiectului comun".are presupune amenitatea civilizaliei $i excrcitarea li- benililor $i riispunderilor fundamentale poate cat orice chemare la lupti Si moa(e fi maj electrizant de' 5.nrce Pecea ooate li lealiTlla cau consolrdara doar frin interdc- l.arrle.cietile consacrate rezolverii acestor conflicte nu sunt de lip di\[rburi\. ce devin o fo(.l .isrmut de . experienla Uniunii Europene (ale cirei origini Si principii ciiduzitoare au inspirat '. Ea este definiti pril urmirirea unor lelun comune carc transcenal diferentele culiurale..dt primul \cop alorganizJfiei care . anchetii. h rnomenrul indc .. drbttnj.i se.care trebuie se mic$oreze asculi$ul confruntErii $i si olere o substiturie a ei..-a frxncrsco..uimil.ih on. con\rangere sau execulare. Aceasii solulie insearnnA prop\rnerea unei formule integratoare.ibrlilatca inle.16 Jocuri pe scend lunii cla_ sice si rezistb solutiilor adecvate cazurilor in care obiectul disputei este materiai ti dislribuibil. Pentru regiunca europcani lirgiti.filosofia proiectului comun") este un considcrabil punct de sprijin.rnaresc primut scop cu resur.:']l... cotrciliere.1din Cada Natiunilor Unite t:lii umane. sau Mijludcele-pasnice rergrllr: a conllicrelor u.

.Trccerea urr: nu numd pcntru inrlegeres lor..re menrr urrrrl .e/e pe ratjonilirarea . polirice.ere le af iin'i de calirarel :':ll"^]i ""p.c o.rre a panilof in conflicl tr de ilniilor de arnistitiu A fost de asemenea prczen6 in opera!turi tn. tend . pecii a organizat trlrpe sa oar ne bastrei rnrr aderlrl .' incerc. inrinte \au dupa inrarea sa in erapa vioJenla. ii a" p. bLrne oticii sipregatrea negocienlor scris penlru state' in prjmul rand penCafia ONU.j".i prevenire a conflictelor' Doua p.:Il:l-ii:q.ugrlie Jdbilrrer t.!-littdintt >t |ilat nol u'nrrot.itualiei inLemalionile. . ccnrer ruptelof de independenta penlru colonialild.oape roare negoc..or"r 'e sdreseaza panilor s: nu!ocaburarLrl dt af Ii rnrcolul ls revin la .e nroduce In mnmentLrt rr clrc \lal0k. con5rir il.".rrea deprelimrnara a rerot!anr unui con_ jil. f..* conflictelor' lie pentru J.ei ( onflrcluate. a . c! r functrons.ltcrr e.11 ".1" amb.t"u*a ci ONU n-ajucat in lot timpul Rizboiulut rece ci un rol in materie de pace $i rnzboj ln numeroase cazun' (cistile al ri" iio.r':-"ir*." i.1"1.."-""1" ft Inlold.rrruLlrnrj evolutiei . "Jm mult mai Larg decit pa$nici sunt valabile pentr:u un sistem al stutelor' acela CanS mcepcm cu L rmarino .ur .nlemallondle aflalr sub comanoa de'upra\egnere a combalanre.op 6in.se tac aeschideri in direcla nnui sistem care bdnis rdreprurile omulur' prcblemele globrle .. e.tfel | .*i.ri tuigr.ce preva/ure .t". scre mrntrie ale Iegocialorilor.rihrie o acdune .1.Ap. O sur.e ai.nrriru ljilof fr legrlor Fropnr. sa cuiiln..i.tau :ub in."a'i*.ns.. cu un carltp de apri_ ili. definit Esle vorbaprccizata: sli "ii*"."r"fil r.co. conllictelor ii mai ales a servit drept in $i a pasiunilor ilrJ-. mar alF. ttJ. de vicrere esle con.lir lc)07 delalia/j proritul \aU."Jr"anat-r.e de Negocierile riman vujnerabile la influenlele de context fi conlun(tur5.nilor oe tdga.. rL're co onI oblrncrea !rrbnica a simbolurilor durnnomrei... ta rprre sub drfefite denumiri. Relinem insi respectarea unui adevdr urui connicl. lrlen. iar penru to.r tfat.edtalt capat al spectrului soluliilor iair.re inuns.i"ai "i i.""*lt" .j-T)lil.Intr dde\jr. cum i-i-i.g (privit drept un Panaceu care este dialog sau comlrr .""i ti" pentru alesc&carea energiilor asigurarea de con". jnd socier:rrea N". unit". ln!e.1'.upraregherc.{:).i. Aprodpe in nici un cdz onzontul de rermen rrrnF sr pfoblemele \onsolidarii independe tei casli!]|c nu cu fosr lUate in considerare in revi\tb a melodelor parn.ite. intrucat Cafta le ingaduia sA se opuni orice decizie oNU... a fon dis l* ""ii " rcNale.. o 'ii.farsirurui in!.dunr pe ju'ittr' cale-prin vocalie cxploarea a" *-lvare ..J.."" a. "u.rn.]-ir". monrlof /are. hel/ .:::.'.ere(ati de .^* i'a. e de conciliere Ltnde a . in.nilor in cru.i'.ar dc a ol.n carle pasnice >i (crl.. ci !i penrru eramrnarca eto_ ra...""ttu.xl d^: l". codilicarii reAull ururir ( Cun'. FJe a dubanLlJt modele au\iJrare maiematice sau logjce.'t.'t.i..iiir".tercr te mrno-e..".l't':::1.i" ".qt.r crciile."i" *r.la irabiti in mod nbiecrr\ i3prete lrn epcndenl de afirmat te p. uu i' caractenqicetuprar imponi\a cre>refir comnter :rlii si :.emt. o.. .n Caaa e\re . A. prevenire.rarlirur 113::1 "" 'l Fnoadet colonialisre ranir . ...ror si l.. u t'u"'nulur inlemariondl bazdr "*i. regocjerca.i rcrnpnj.ocrali La anicolul rr inralnim u a-rfel dc re'pi "..eri un lablou $i vcrnrc dt (rtuar.ipretof Va.a.ucce\runea indicala de inenumerare F'ereprez.? ice nu sU r obriparorii.t. Teoria ..lrangerea de dmp d $i terme_ rrL||ur \cun Nrgocierile de la incheierea unui ronflici . J.r... or\rn0!!re (tu p'obtermte idenrilafer 5i 5h le ocoleasca recurs6nd la <urulrr Inovanve de calali/tue a intereselor p.i re. . un document iJror stale E\re t.ru. *".'" ..e/c lm.'"'l'. ob.'J'i *^rt-" "i#"t'."Ja" ** .'"r.iulcr e. dc gislYea-ll .(.e nbure un cajJcrer cor. avinizare rrarll rtrrr. tu ai"l. "n"" institulii si acordui t"ci"l. " "it!i "rtotaare universaD" ioi.1:tl]i iin":.erite de ta .^"::T. Ca rrerooe negocrerih contrnua sa (e bl.. .:: rrrce.Juuri pc sc?na lutnii '79 prin rst" la manle puten..fti ".r. ae\chis in anumrre condrrriaproape e\clusi! lirutt.rii Of.i"inia evoluliei lor' Camcterul lor netbnr J" .rr 5i pe o ba/a de IcU'r:'rrJre. s-a! imbogAlit metodic prin analize sociale.||pr ptimut loc c:rr ti ca norenr.."tr i" t"1".".5 . boi mondiatqi l':o':1" ver\aities. rdeflifice qiruariile grcte !i nerra!abiJe rlirigiite de ll-i. ."ii" il"i '"iea. a" -*there.6rii.rr..iJiri lUlierlarcurse in cursul secolului rrerur Anchcra ion. " ra . locuri ca in preambul: \or' Popoarele Natiu i. a exaltat caracterul liber al negoc ii"'^irriLit^t". U"i."i." lo'rbilirdrea .ut .l^ illll: ta rrrtrc redu\ Ll.i"yl'.i oNU)..o."Hae.ro. \rrrelor ' deri "'".". de \epJr. "ni.:.o0r au avul o procupare primului imedial6: in ll . problemi la fel de clar ..o-e\ si m r rle.iliri"'. :]l'. in Irligir nurmale ll.p* un-.nli cler cae\ ..rc) ( on\enrir din t8gq rnlfoduce .^torsi" a inue paru ric-Ie neolicrale.... r".

In 1965. l!. perile r5sDund Do/. un rol i duadv mai ales la inceperca negocierilor sau in intervenFa piqile pot fi satisfdcute de prestalia te4ului ln bunele sale of! cii si inreressh in a-j mari auibuliile. la explorare 9j informare sau gdzduire. As in 1956. la bilirea de contacte.rimla*i a . de$i necesarmente ln Calti.lestinei. Medierea reprezitte asistarea Fi ind$marea unei nesocie. iar CSCE.arini iu 1962.edura $i apoi Carra ONU d. din 194g.Jocuri pe scena lumii pdn?a L (onjti lc 8l Consiliul ti Adunarea organe de anched fi conciliere ln convenJil de la Strasbourg (1997) privind reglementarea paqnica a diferen_ delor. ca fi ancheta. afa cum pFvede Pactul de la Bogora tTrataul jnter_american refedtor la reglementatea pa$nica a diferendetor). in dilerendul di ue Chile Si Peru. rc. l)trpi un impas de cAreva luni. SUA oferi bunete sale oficii dupa aceea ti -Indiei 0c[oneaz.ti\ la un upel al Secrcrcrulur Cenerat U Ttranr de l. Convenlijle de l. eptr.. Haga din 1899 $i 1907 omologheazi pro. negocienle se poaae la Evian (Frdnla) $i Lugrin rHlelia. de$i poare r(ista. face din ancheti o practica curent5' tua1a pe planul neoficial de ONG_uri Si rnai ales de mass-media. izbucne$re conflicrut inrre Indonezia $j Otanda cu privire la Inanul Occidenlal (Noua cuinee Occidentale). intr_o nou. Dupa ce p.iO. mediatorul se afli Ia eAali distanti de cclc doua pani. Adunarea Generala creeaze ln aprilie 1947 nouii Comisie de anchetd care ln cateva luni (august 1947) un raport cu propun€rea lmp64irii Palestirci intI'un stat arab 0i stai evteu. '""f"pti pti" a"mifia sa. care' cu unele mod crri. care a consral in sediu ti facilititi de fulcdonare unor negocie prealabile. care continui in forme dezvoltate fi astazi sub or€anizatiei niscute dir cscE: oscE. in modul in c:ue eie ar putea fi rcluate astfel incat poziliile formale ale celor doui Derd sd fie menlirure cu micr nodrfrc:rri acceprale. introducand o fazl. Fl esr irnplicat rn procesul rregocieritor qi promo_ veaza cu sdruin(d ajungerea la un acord. Nu se presupune ci panea ce oferii bune oficri panicipe la ele.i. otena de bune rii. cet $i al medierii este lnceperca negocierilor. care locuiau to Elvefia. la lel cum bunele oficii reprezinra pregirrria ei. observam cA obiectivul atet al bunelor oficii. ca exemplu in sud-est$l Europei (SEE) Societatea global. acesra publici propuncrile sate care fl negocierile sunt reluate la locDinra Dri. AsLfel. ancheta este legate de conciliere. iar celelalte institulii specializate pu raDoarte qlobale in toate domeniile activitailor esenliale Numerc organisnie regionale au crcat sisteme de alefttr prevendva.a devine oficiall ti propune url plan de constituire a shucturi federale a Pa. conciiiere 9i mediere.rn panjtuf urgani/area rricut prctrmur:tre \ecrete. ambele l'iind interyenlii ale te4ilor. FranJa angajeaz. in dircclia aceasta pteventivE. A5a cum etiDrologia larjni indicd. din 1926. legate printr-o uniun€ economicS. Cend reuniunlle se lineau in Franra. sub tutela britalice Nefiind de evrei si de arabi.uge 'i. raj SU{ prop.e.' care transDarenta la noi nivele. Agenlii ca eiercitl un sistem permanent de contml privind producerea $i rca rnateriilor fisionabile.i de cirre un LeII.. mai energicA pentru opnrea unur con ventie mai articulate ti este arbtat $i de cazul Comisiei neoficia.. ca mediator.le anglo"americane de cheti Drivind situatia din Palestina ln 1945 Pe baza raportului 1946. ancheta este iniroalucerea la o i "a. SUA . A fosl acceplal. la care prim-ministrul Dar $iu e invitat apoi ca mediator. oficii ale Etveliei. urice a(lirnc prccipiral:i . ele ajutd negocierile lntr-un mod mai discret $i mai oficios cat ancheia.rzA acceptarea ambasadorului amcrican Bunker ca nrediator.ineae li. Bunele oficii. guvem pe care francezii nu-l recunosreau. de degajarc. negocieri la Melun (Flan!a) cu algeri carc se prezentau ca guvern provizoliu al Republicii Al sunl acceplale cunentele organismelor regionale o irclud pe un loc rmDoftant_ (rNU $r ScLrelarul Cencral r$r asuma rrecrenr oceaqa . in anii'90' discutat crearea de organisme speciale pentru ancheti. llncheta a devenit o insti ap(oape generalizata a sist€mului intemalional. DeSi ir titeraturb ele sunt asociate medierii. Se rezumi la asigurarea de linii de comunicare. In cele mai multe c^zuri. care oPre9ie conhnuarea sau rzbucl violentei. URSS ofe$ bune ohcti 9i Pakistanului peDtru liceperea de negocieri. la sfar$itul anului 1960. in (CPRA)._ Si lpropterea trontrerel lranceze). este adoptat de Adunarea Geftraltr ln noiembrie 1947 ve( asdel ctr prin intermediul unei Comisii de anchete se adopd o 1 lutie istorictr de cieare a unor state noi Este de remarcat ct ancheta a jucat un rol esenlial ln rezol conflictelor. iniliativa oferirii bunelor oficii revine lnor Fri te4e.flrte ac. problema consti! dupd e$uarea acestor negocieri. o faz! de moratoriu. dezamorsare sau litizare. pHnea el\eliane d5jgura Lransponul la CoDferinla aj delegaplor atSerieni. sunt consrderate din recuzita metodelor patdce $i au.

medierea colective (uneori impusi de iratate. care nu are caracterul ierarhic $i mai distanr al concilierii.nra J fo. de interyretare sau aplicafe. nerncredere {ictize. Concilierca inlemalionah apa(ine tot familiei de intervenlii te(ilor.lo. Inrdr s-a creat Cunea permanenta de Arbirrat de Ia Haga.o ne duri)tI djn lu.uti pe scena Lunii ambasadorului (l.ijinului exterior. ca in Congresului de ta viena. cu participarea lui U Thant.b lorma unei autoritAli exterioare.'9. numrle de U thl.ca rnembre ah ONL sunt cnemrte \a.riricara do caracterLrl tehnic al unor lirigii $i apoi de taptui ci in arbitrai plil.^lJ!ra. medierea organjsmelor regionale . Concilierea astfel conceputi. cc i-J dcordal o prma iumalale de secol. intereseie lrusturilor pelrolicre (se gisrse in Chaco) Sj in final crlenlia Conteinlei panamencane de ciliere alca$itd dir cinci stale anrcricane. lnlrc mediere ri arbinai.rt< ircepure In la66 au dural dor ani >r sent. capacitatea de a ex' prima punctul de vedere ai fiectuuia in limbajul qi inlelesui celei- paftea I. ArbrtrirjUt de toate atributele Lrnei Inelode jun.t ac(epldU Je dmbele pini.Lile i$i aleg singure judecitorii.t sLdlele \au conducAlorii lor. unde staleie .Gran Clraco" izbucnit intre Bolivia 5i raguay.\i re/o \e trlrciile De crre I'lr1rlor. pe . reprezertan! ar slate. (. Numeroase rratale intre stare prevdd clauze conlpronisolii. Colceptul de concilierc mai este utilizat si peniru a desemna proce\ul de Inchidere a unei perioade lungi de ien.diclionrle. tor pentrn a propune o solulie neobligatorie. medierea personalA care ofera mai multe garanlii de obiectivitate Si neulralrrale dec. India si Prkr5rxnul. care elaboreaza o solutie oblieato_ rie. l8l5 ).in!i rr)eorenr.|re prevnd cd in caz de diferend. care deiibereazi in $lingendu-se abia in 1938 prin arbitrajul alror cinci state ame.i Je rcglementder liligii_ x)r drnlre \lale pnn iuLlecdlori ale)j de acesFa 5r p( brTd dreprului i|temational. Un acord provrzoriu cste respecot $i rizboilrl se deslitloari din nou irtre 1932 $i l9 i le por aplani . lile vor recurge la arbirraj. concilierea pierde din inDortanta !. Viginia) $i apoi la ONU.acrrut ei rmbrsuu. Esenla merodei corrsta in alegerea unui jndecitor (sau mai muiri) ad_hoc. a tlcut ca noua perioaJa sE dea prete. l)e$i mecanismele ONU o includ. intr-o lume a i terdependertei $i conexiunilor mulnple O formi evoluati a ace sprijin este prezeDta permanenttr a unui te4 care in afara rolului negocieri serve$te ca argument pentru modificarea pozi. r.1. dar s. pani $i procedu. Middl€burg. de a construi formula finah a soluliei cu gnja echitilii $i compromisului acceptabil. 8..tiilor i rigide Si intransigente io fala opiniei publice.h-Srnd unur uib nal tormaL din lrei per. arbilrrj l \e ocup. consli in activi unej comisii (dc cinci sau mai mulli membri). deselnnali si rezolve un litigiu carc a rezistat incercerilor solulionare prin negocieri directc. cet $j concilierea fiind fonne de institutiondlizare a formelor pa$nice elaborate la H {bsen}a pdrtjlor.u ea KLrr. peniru o regiune de care depindea accesul fiuvial la El a dural mai bine de un secol 9i a fost punctat de rizboaie. Lucr.e il (1899.ingdrcl Preterinra pertru arbirrrt e.in care a excelat (Jrganizalia Statelor Americane qi. in plus acesta este supus unor norme specifice con$i stand in pestrarea increderii celor doua pi4i. Medierea este o inte enlie h negocierj a unui te{ f:rd autorjtate foliricd Foprie. rolul crescut al medierii in rezolvarea pa$nicn a litigiilor deulii ti comentdrii speciale.y*". Ca genezi.ure o \. ca in cazul concilierii postbelice franco_gcrmane. alat ancheta. aflate in negocieri au lrevoia sp. Conflicte 83 lalte. dupa o intervende de concrtrere a premjerutJi bnranic. dar sub o lbrmi care o inrudeste cu mijloacele l nale ale arbitraiului $i tribualului inlernaiional. echidisranli $i neutralirate ca sj medierea.ing.re lu. Iniervenlia de mediere a organizaliei a fbst frecvend pani in prezent Celelalte forme clasice sunt medierea unui stat te( sau a unui $ef de stat. C. in alte bata!. papa de la Rona a fost a.iunr. cu iceeasi cerinti de obiectivitate.". pA. in fine. Djferenla fali de conciliere esre aceea ci rertul De care il rcprezinti concilierea este un or8an colectjv. In (onceprra de atunci.. ea o extensie a anchetei. dif<rcndut in pnrrnp fronrierei Inr Jjn reg. Ca $i tn cazul erilor. Medierea se bucuri de o atenlie speciali ir prczent.icane. Lan $r Suedia. Toate cerinlele Si regulile practice ale negocierilor se adre mediatorului. Acordul este semnat in august 1962.1907). Arbitrajul este una din cele mai vechi forme de aplanare a unui lrtigiu. bu oficii (Argentina).bitrul $uprem al unor litigii intre regii ti prinlii cre$rini. Secole de-a randul. bilalerale sc stipuleaze .oi rcspecta arbirrii (sau arbitrul) este supusi acceptirij prealabile a nLr diferenliazn alunci de Curtea Inremationala de Justitie. gi ea este din familia tertilor ce intervin.. impticar in dezbateri $i ceudnd o solulie neobli Satore.r. Exe]nplul cel lnai citat csle sti gerea lungului conflict . €ntu/ia(mul pcnrru arbiuxj a fost aLal de mare Ia Conrerin"!a de h Ildga.

Danemarca Fi Germania (RD au cerut Cu4ii stabileasce principiile $i normele pentru delimitarea platoului tinental in Marea Nordului. pnma caLsorie comine cArle purrn formalizale. calea iudiciar. de interacfiunea lor 9i face tot posibilul crL solulia sa fie fructui sfaduinlei acesteia. sunt aleSi de Adunarea Generali a ONU pe o perioadi de noua anil De$i articolul 94 al Canei prevede cd . in 1970. din 126 de state bre doar 44 recunoscuserd jurisdiclia obligatofie.preced. cu norme cutumiare 5i reguli_ad_hoc. de)i Fror apela la metodele primei catego. are reguli $i proceduri preci\e. arbitrajul cunoaSte aceea$r scal dere de interes (a $i concilierea. IatA un caz normal in care Cu ea este sesi in 1967. accuhd $i decide. A iloua. scena tunii 85 tc. Timp de 35 de ani. alti sursi de neincredere a provenit de la ritmul lent de lucru Curtji . $i al negocierilor in general. care acoPerA negocierile. Oricum categoria a doua i$i dezvbluie lnsernniffe. Ea este $i incorporerea unui dezj care a avut mai multe forme in secolul trecut. Judiciar.i de la prestalia sa insuficiente. indiferent daca pi4ije negocia_/. Tine seama de opiniile $i poziliile celor in cauzr. Faptul clfregocrerea fr meorerea sunt ciile parnice cel mdj de\ lolosite la clauza arbitraiului obligatoriu in orice tip de litigiu. Are ca nucleu negocierea pe care o pregaresc. curtea s-a pronunlat ln 58 de hotirari $i a dat I avize consultative. medierea. Curt€a Intemalionali de Justitie de la Haga este astizi sia cea mai elocventi a funcfiondrii jurisdicliei intemalionale in materie de litigii interstatale. convenlie c e Cermrnia nu o.ii. functie care revine Consiliului de Securitate. incepand cu orbifiajul.sdu o. marele obstacol in iea eficienlej Cu4ii a fost nerespecorea $i incercarea de ocolire jurjsdicliei obligatorii.emna\e.. asis_ lli. se presupund ca un moratoriu functioneazd si ostilitilile sunt suspendate in tim pul actividlii lor. sau nu lnc€piind cu cate.A. in. nes_ rrucrurale rigid. recurge la resu^ele de elperienh_ la intui!ie $i ralionamenr inovativ al unor profesionirli.ac-ordufi inlemaionale.tini simt legali de un angajament ferm. recurgerer la oryanrsme $i acorduri. Germania. esle sensibila la conte\r $i circurn.84 . incepand cu Permanenti de Arbirrai de la Haga (1899) si continuand cu Curtea Pemanenti de Justilie (1920). concili inccpul de secol indeamn6 la examindrea mai aprofundala a re\ur_ $elor pe care ele le oferA solutionirii Si prevenirii confliclelor_ .la. intre cele doue dzboaie mondiaie au fost adoptate 9i traiale pentru reglementareai paqnici a diferendelor sau de arbitraj $i conciliere care prevedeau 9i. In declaralia pe care statele trebuie sA semneze in acest sens sunt intrcduse atatea rezerve incat pu. in numar de 15. losirea Cu4ii Permanente de Justilie Intemalionali Ca 9i in cazul medierii sau al anchetei. creeaza sorur|| adaptate ta caz. ancheta. doar in situalia in care mijloacele primei categorii par epuizate. iar in caz de conflicte de ordin juridic 1b_.te.Curtea lntemalionali de Justilie estei organul judiciar principal al ONU. 1946 Si 1981. ele recurgerea la arbitmj.r ii bunele oficii $i a doua. La aceaste situ se adauga incapacilatea Cu(ii de a implementa deciziile sau de acorda sancliuni. inlrucat Ge nania nu era multumitl ce ii revenea Drin aDlicarea de cetre celelalle do e state a rilor Convenliei din 1958 privind platoul continenlal. Cu toate acesta. Judecarorii.fiecare memb al Naliunilor Uniie se obliga si se conformezc bot. rcn'e in.. Organismele internarionale intra tlror Si ele^in rolul de insrante.rarii Cu4ii In de Justilie in orice cauzi in care este pa$e".lo. care se referi la arbirraiul. Cele doua categorii in care se impat ciile pa$nice examr sunl: prima.:uri p.

liv: este vizibili in enunlurile disjunctive (sau. este obtigat de doua ori sA spuna lucruri dezagreabile. chemati sA le eviie io eua. angajand (neSi-t*tiile lonR. care in locul cursnlui ascendent ar l€bui orientate srre desrinderc. In perioada pre.e se t"ia SIin ce condilii sau cadru lari de ce a unei negocren: nu o datl exc]amalia unui negociator la sfarlitul padea ad." onui acord dc pl6!i a unor . In ambele idenrificim pe teren o spirati care coalizeazi . o dari faF de oponent $i o datd fat6 de dc. in\rno\ilin rcleriroare la inc:jlcJrer acordufilor gcnerale . in car.otranr.r mod dc aburdare Ins:j blochc. Preze. prin definilie.Pan"a I Conlicte 87 CaPitolul 9 Negocierea !i medierea in rezolyarea $ preYenirea conflictelor Requlile $i tehnicile care ghideazi negoclerea ql negoclerea asistad de te4i.nU .Uhd din rnaliTele ongrnii (onflictelor )i naturii crizelor."nt de domeniul care le-a solicitat Existd de sioli teoieticc care se ocupi de negociefi Atunci cand vorbim sau se Ie rezolve' scoate . Un negociator .au Irnagementului de criza. pregitirea opiniei publice $i chiar acte provocaroare sau demonstra_ liide fo4a.n"tii. hotiri$le daci ea. .lder^\ale re.sau): inieresele unei p:rli incompatibile cr interesele celeilalte.onflicte.n:uirea retemein. Spirata disrup.cinlelor unei regocieri coniunctic cu rnedierca) in cazuri ce pnvesc pacea sau negociaiorul are rbue rnspunderi covarsitoare Ele sunl: 'i.. rabrld) pe care o purem numi pre-crizi:r u1 rntenal mai ."t. care este medierea.li"i.tmnsfonnarea adversari_ lof in parteneri".r( in JenumireJ Ina ruua a rc.ext de rezoluiie intr o organizalie intema.. O alt.r.crei prelenlrtor sale.rzj negocrcrea ri agrtvcazi tonul discutiilor. Negociatorul care ln dialogul cu autoritatea decidenta insist5 asupra intraDsigenlei sale in negocieri pentru a-qi evioenFa mente sau care spune ceea ce crede ci place Ffilor sdi este tot alat de periculos ca $i adversarul.crizei.sau ln! .i. miza este uriaqi. Nivelul unei stiri conllictual€ este primul c. dar evi. inA. acuzatii asupra intenlii lur ri rlirudinilor onile ale unei prifli tali de ccalalta. fi-*"aze precim qi fazele negocierii.Mi-a lon Inal grcu sa ncgo(ie/ cu prnea mei' dc' tl Lu cJ un lchnicran rer'tr. Ace.idenrul prooriu .i roate resursele.f". in factorii disruptivi ti elimin[ facto i int€gratori. negocierea. a dezvalurrii ariludinii ilrogaDte $r a scopurilor de hegemonie sau profit pe care acesta le intreriDe..tionalA) Pe misura (lemen pe care il folosim njtudinii cons.. Importanla schimbddi de sens a spiralci conflicfualc. diplomatia negocierilor are posibilitatea de a-$i mobiliza intregul potenlial politjca externa dentul este cel carc face legitura unei negocjeri cu daci ea are sau nu loc.ebuie .cun al crizci_propriu-zise. Esenla inter_ cei mai obiectivi cu putinli $i cu furnizarca si\tematica a linierea factorilor integratori.a caLrre limbajul prin care menine lnteresul acestora de a lua in consjderare afirmatiile sale. chrar dacar 'urr prczenle )i in ahe 'irua Lll. Prezenrarea poziliei sale in tenneni lipsili de ambiguire! 9i care atat mai mult de p|ovoctui' inrerpret:ri nedorite ti atitudini agrava situalia2.menre cat . Nrcaierir"lul )r xlnbulele negocirtonrlui conflicsupus deciziilor politice nu apare mai pregnant ca in cazul soarta inlregii societeli' t"lor. Acest nivel este reprezentat de indi_ cele probabilitilii izbucnirii sau retudrii conflicrului $i este fornar dlntr o perioadd mai lungi de agravare continui (posibilA. au fost elabolate teorenc $l upti"ot" p.tarea pozjliei adverse cAlrc propda sa parte. prcvenrrir oi conflrcrc..care.iteriu de a exa_ mina sarcinile negociatorului. modalitate de a o enunla este qi . bugete milit.. fu timp ce spirala confliotului se dezvoha in cxGrior conform logicii proprii: inarmiri. aa. AdevArata misiune a abordirii diptomarice prin negoci cri esie crearea unei spiralc d€ destinder€ constructivi prin sub- re.se intrerxp€ sau con_ fost auziti iinue. alfera esenliJ de cele cu rnizi nornuli a unui aderate financiare g. sub tirluli transformarca conflictelor.fe spo te.rl.upaLi in carul conniclelol o \emnilrcaLie 'peciala Un aqfelde politici Decieleme'nt este relatia intre negociator $i autoritatea telor unei solulii.au bildremte. . redacteazi Banclatul a statului si hotard$te obiective nesociatorului si obiectivele operaliei sale in lumjna altor p-ametrii unei solulii dorite sau accepabile' ma] e"nerul". constand intr o rapidA (9i greu evitabih) deteri_ orare finale. hrind o prejudecate in privinla felului de a cornbate pe oponent prin de In.'l'.

In alara acestui laborator luncr. Cea mai aclivd $i legata direct de problemalica ar melor nucleare em Conferinfa Pugwash. inospitalier sau insuficient pentru asemenea abordAri. A existat oare uD interes comun suficient de marc incal sa se fansforme ln proiect comun? RAspunsul este afirmativ: in primul rand era evltarea uDui cataclism Duclear iniliat prin eroare. organisme intemationale. intrc cele doua puteri nu a exissau badere de nepitruns.sau timp unor contacte $i disculii. Negocierile nu se reduc la o aciiviiatc a unej reuniuni fomale $i structuralc. SA luam ca exemplu cazul cand. a fost semnat ti Tratatul de incctarc a cxpeIienlelor in doub medii $i apoi in trei (sol. apA). o ini|ative privati privind oprirea rizboiului nuclear $i scoaterea ambelor nuclearc din arsenalul statelor. cercuri de expe{i. lrl un zid crfe treceau dincoio de tema propdu-zise a dezarmadi.ea descbiderii pe alt teren $i cu alte teme a unor nqgocieri care s.ul sonlliclelor sunl urmatoarele: rii? In ciuda politicii de crntdinment apl./e unnf ncgo(ien capabile sd elaboreze acorduri non-fcrmale ln colaborare judicioasi asupm regulilor mfinate $i complicale de menlinere a balanlei tero- rderiile $i tehnologiile stralegice. societatea civih activtr. poate avea de asemenea un impact pozitiv. ci se intind pe perioade lungi. in cazul in care cadrul propdei negocieri esle refractar. De altfel. 2. apare iniliali\a unui \ecin comun . Un cadru il furiza Conferinla de dezarmare de la Geneva. lrl aceast. aer. isi desfdsura lucrArile la sediul acesteia. ecologiei. chiar pe agenda acestuia apAruserb subiecte ca problema pdmei lovituri. Este un subslral viu al diplonaliei oficiale. Dar nu s-a daloral controlul acectei cri. exploa6rii unor resurse etc. educaFei sau senetilii pot contribui la acela$i rezultat. energiei Oaraje pentru hidrocentrale). unde specialiqti de nivel inalt $i coDsilieri importanli ai factorilor de decizie puteau avea disculii semnificative. cand valoarea lor demonstrativd li de intimidare a scazut qi cand prolestele opiniei publice au devenii mai mult decit energice. e) facilitarea atragedi ln solufie a tuturor factorilor extramurali ce pot sprijini punctele a) sau c): comunitatea $tiinfifici. O situalie prelungiti Ce pre-crizd a existat in tot iimpul Rezbo iului rece. anali$ti. Prin avantajele prcmise participanlilor se poale produce o pjerdere de relevanli a lirigiului su.. faTA pre. ci o inlerfald poroasd prin care sc stabileau contacte neoficiale ti legeturi stabjle. care invita !tuile in litigiu. reuniuni bilaterale sau rcgionale in domeniul $tiinlei. care a condus ia Tmtatul de neproliferare. culturii. desfi$urate inlr un inierval bine delimitat de timp. Ncgocicrca estc astltl mai nult decal uD me.factorilor de fo(a. mass-media sau lobby. iar $edinlele rare l. cu secrelanatul asigurat de ONU fi in prezenla unui reprezentant al Secretariatului (ieneral). Ultimul punct este caracterislic diplomafiei jnovatoare.Ele imbraci ?n aceasta perioada numeroase lbrlne carc includ contactele neoficiale. la un proiect comnn.du a unei lari din regiune de a dezvolta un proiect de interes comun din domeniul apei (regularizarii de fluvii). deschis continuu spre folosire ti tr cmnd neintre pt. care cauta si deschidA paftii noi pentru scoaterea din impas sau depaqirea inflexibilitAli negocierilor. Atunci cend experienlele cu drmele nucleare au devenit prea costisitoare Si neimponante pentru pefeclioniri semnificarive. Lecliile ce pot fi deduse pentru ncgocieri din srudiul lorin caz. discutiile peNonale.catd]JniLtnii Sovietice ii a resrangerilor contactelor economjce lovite de inlerdictii privind l. ln epoca pe (are o plrcurgern si care acordi mai multi impol1anli societilii civile.anism in stabilifca de acoduri sau o cale pxfnica de fezohJare l lii8illo'r nraj rnult .cepribil de criz. legiturile fadorilor im plicali in temi (experli.Iocuri pe scena lumii 89 Sarcina esenliah ln situala de pre-crizi a unui negociator carc urmire$te triumful unei solutii pa$dce const5-in: a) introducerea factorilor integmtivi. Expertji ambelor Fri crau prezenli. calcul gretit sau accident Si ln al dollea rand interesul menline i monopolului nuclear (a$a-numita problema a celei de-a N-a puteri). multiplicarea lor pana h momentul predominanlei fatA de elementele disrupaive. Acest organism iniliat in 1960 avea un statui ambiguu (farA se fie organisn al oNU.ci(r. dezvoltarea increderii Si aperarea antirafllera. cu intreruperi punctuale ca ln criza Berlinului $i cea cubaneza. Intervenfa indirecti prir asemenea iniliative a organismclor regionale.ionau numeroare organisme $tiinlifice $i neguvernamentale. 3. consilieri). d) lArgiiea cercului de actori in procesul negocierilor prin introducerea unor factori constitutivi. savanli.88 . in calitate de partefleri. c) favoriza. prin propunerea unui modemior sau cointeresarea unui organftm intemalional. b) devalorizarca treptat5 a factorilor disruptivi pan6 la momentul in care ei nu sunt in masura sa susFnA o spimld ascerdentA a . dezbate solufii construite pe factori integrativi.

Ea este intervenlia unui te4 intr o situa{ie de obicei bilalerah aflatd in impas. 5.90 Jocuri pe scena lbtnii PaaPo Lcnnjtictc y| decat un eveniment diplonatic. iar urmit{.r .ideci. El intreline. institulionalizati de mediere. menlionate de Parsons: persuasiure. Celelalte liri ii cer s6 le lind ia cu- Pentru simpla sa prezenti exremi intr-un conflict. O sin_ gure exceplie fac Naljunjle Unile. ea este un proces care. mergind pann la facilitarea condiliilor in care ace$tia po1 si-ii justilice comPromisul 3. oltigate si o accepte. a amcninlifii cu fo4a sau uzului torlci. 2. si intervina in disculii . lungimea de proces si Sarna de ca' I:acrere (de la oficial la Personal. rnedj orut poJre rccuq.i a negocierii. Medialorul ajuld pirtjle si depaseasc5 siarea de intransigenF ti sii sc angajeze in cea de compromisuri $i atitudini pasnice prag esre foa(c dificil de alins $i lnenlinut. m6nuit cu inteligenli de factoni de decizie politici.Prin defirilie. in interesul lor de a incufaja atiludini po' zitive ale adversarilor..arelc doui nnuleaza toale caracteristicile ei. mediatorul fiird penhx eie o sursA ]ai credibili de informare. Cunoa$terea aminuntiti a dosarului conlliclului irrtr_o versiune obiectivd. o sarcjn5 cel pu{inioi arel de difi cili ca aceea ce se impune negociatorului. Ne oprim la acest punct penuu a considera situarea mediatoru []i in rapon cu gAsirea elementelor moderatoare. lormal sau infonnal nrediatoaul.i si contribuie h gesirea unei solufii. mediatoruhri 'i Medierea. Introducerea sub eticheta moderirii conflictl). b) vicierea ei prin ameninlarea cu fbria. sub presiune. rnlerecc e. Ca $i negociarorul. :1. Primele trei cazuri compromit medierea. dar eie capitd in cazul mediatorului o di_ garea increderii oporentului. chiar daci nu este nranoatat expres tn acest sens. limbaj.drn plrn ta (ele t-ci nijloace paSnice de a modifica atiludinea ij . personale sau ale pdrti: sde (con((. iicand uzul erichetei medierii .Ileazi in formularea unui proiect comun al cdrui prim merir va fi !lr4erca allor pa emn in rcatr/area . poate deveni o componenti esenliala a unei stdri cle pace Cu toate acestea. dupi ce p6rtile i$i catrigd uneori sus. preocupar doar de ca$ti- ilor uzul ib4ei. e\penei . Menlinerea pdn racr.J. care pot fi privite ca o sursa permanenti. 3.j (lc care apartine fent cu evolutia negocierilor. In mediere. . el este imparlial $i are o aDtoritale morale recunoscutd de ambele pir! ale unui conllici potenlial sau deschis. mediatorut lrcbuie stfie srriin de calea a-paua ce consti in u7-ul fo4ei sau ameninlarea cu fo4a. mediatorul . i se cere dihd re'ur. bazati pe iaplc. vazuti ca o follna de asistare $i ghidare a unei negocieri. ideltificarea jnre rcselor inpEti$ite de pirfi $i iniiierea de proiecte comune. inleresele pirlil cste un reprezentanr al sistemului intemational. de care tin scama si negociatorii. a unei solutii pe care pdniie sunr .e inlelecruale. Nu numar ca toate recomandirile ficute negociatorilor in acest sens sunt valabile pentru mediator. c) alterarea negocierij in forme de in$elaciune. ui. zvrnlrje. Producerea de solulii ce servesc.. Participe la o negociere. comperentii. Pi4ile nu negocierca f'ari sA se asigure de prezenla sa. reuniune sau conferinli. . kgnturi care it avan_ l. Mediatorul are dreptul s.Inrrucer panicipe la elaborarea sotutiei. .e. stimulare raportarc la ii obligalii generale. orice fonni ar lmbreca negocierea lrebuie evitati ercarea de a pune sub selrmul ei forme demonstrative sau a) folosirea negocierii ca un paravan al unui cLrrs inexorabil spre 4.. Toate acesle dcvieri sunt plitie prin rcrealizarea sau precaritatea acorduriiol.onomrcer..ctorilor eocrcirivi de putere. lluperea echidistanlei fala de pafli ii favorizarea uneia in schiDbul unor beneficii speciale. capabile \a produca lofinule.r . Impnnerea. 2.Salvarea ielei" este una djn preocuPirile cele mai vii in caz de conflictc. Ce aduce mcdiatorul in plus intr-o negociere legate de irchiderea sau prevenirea unui conflict? L Uneori cl este chiar o colrdilie a ljnerii ei. natura $i modul prezentirii idea increderii celor doud pi4i. uneon ino\ah\. in condiliile de la puncrrr a. _5. I a si negocratorut. in principal. pe ptin refjonal ti ptobal. sirualiile degenerarive provin din: L Pierderea obiecrivjralii Si favorizarea uneia din pi4i sau chiar l)erceperea unei asenenea perdniri.cmporramenrul unei pirlr. Ncuttalitatea sa 9i dislarlarea egalA de poziliilc ce se conliunta sunt condilii sine quLL non dle rolului siu. in general difenti de cea oficial atir sata de Par{r.tinelca de citre opjnia publica locmai prin postura lor de apiritori neclintili ai unui interes general . nu are varietatea de forme.

lno_ {re\ur(e pnme) si mitirare (\lrdmrori. la i ccrc. Rolul nepa$nic.rcri n\dle. cari a cunoscut cel pulin trei intervenfii majore Alle venlii. recu{crea ld lbrli cLr ace\re merode de :ll::ll-tl*:. Terlii. al folot lionale sau ale organismelor fort"i. \lrcrgiile globdle ale marilor pulen in \pecial vi_ . unde impotriva C rcei de Nord au luptal !n!i din sisremul ONU 3. ca in cazul Afganr nuiui. iare a declara starea de beligeranli $i folosind eticheii internalionala ca in confljctul coreean. c r f. c: t-arite vrlarc \au pforecronr tor sunr ... intervenlia tetului se face 'in domeniul soluliei paqnice El se gesegte in aproape toate cillel indicale de Carta ONU.a au pierdut sensul clasic. iar compo. in alari de negocierile diecte: in medie{e' ju'isdic_ corciliere. pentru care frontierele $i suvera tat.na\culi in cunul primutui razboi mondral ii d.a pacir.luf rnlemaliurrle O\U r1 Congu. pdalizia. dreptul de intervenlie sA nu capete anumite.i pozllr avantaloase)_ Inai muite locuri. Masnirudinea comerrutui cu "l.i\!emului..tii unui conflict.upuse ':ill.u dar tererul de Jpti(rlic a fos( accla at cr. [|lne. Te(ul acorald uneia din pirli asistenla tehnicd.d9b'$eu.ut in \ludiul Iut'.rinJ In . in s€cret sau intr un alt mod cale nu angaje oficial. Recent inse a apirut ideea unei legitiniri a a( unii te4e prin dreptul dlr intervenlie umanilari.rc Vietnamul de Nord fi de sud' Corcea Nord $l de Sud. Pana in prczerl. r "sri . ci pr. cori. militare' fi SUA in r. .r\Lpune acriune ipecraia a :l:-:l:.iito. Scoald dependenter ||/rf.rniemarlonir 9e unnr terh de a o tntrefine rl. In poate fi rnrrcsita in dcscht ^nIrcle. sunt lddrte de.u. r:n(ii"ii/rr r :rctrunjtc de menrrnere a pAc. . financiar 9i prin tumizarea de voluntari in fav rea formaliunjlor terorrsle5.. I cu sprijin tehnic.or de ni. dar existi faptic cu pri 93 mor\.'"n In cele .DeciJl In lnmirerea de rrulc il|rernJlro lllr\'llrlrr JcrcLtarei rnlt. ucrea uner cnze sau a unui conflict in aria de influenti sau control a r. rlnrr din felrriile inlema!ronale .eJ oe-at dorlea.. expertizi..5dsd. in timpul rizboaielor de independenli.rpa d'rect.ilor ce ie$eru orn \ /urut-LJe interc\e maiorc ale marilot p refl. in te4ilor nu poate fi uDilatemlt.. demonsrrali de studiile sIpRI. \ra e oe a e\potta anrameT in orice rona de conflicl.utun/ in nticir misrrri oe rmpunefe a Dricii a Jonelor irakrene din Kuweil In tqqo inrre a. in llare p'i" de :ii ..zboiul i. in acele situalii care drepturile olnului sunt incalcate in ibrme intolerabile (genc e!c.a a o curma.ii sosintS. a c5rei exij_ o:::lld". n mare pulere prurocllre \arr Inrft.in care unconflid inlcrn afecteazd grav situalia interna nald (stale in curs de destrinare) Nu putem exclude posibililrtea cr pe ndsura ce sistelnul narioMi lincle spre unul global..er:i inde_ L) februarie 1961./DorLrtut rece. in literarura juridice ii polilici. arati ca sQrea conflictuald {'ri sr prelungil.ramenrul esie ghidar de lipsa de ::nte.ai pulin teoretizat. Te(ul se implicn d()schis' devenind parle a conflictului. Aceani acriune me.p1T". po\luri ll::-. atte caluri. Si. Te4u1 intervine in corflictele interne. ca in rezboaiele afncane.rei p.\U . Motivele (unl rn grneral prccurate C€opoliticn.t ru.zvolta. ne\ancttnnati de normele intematto alc de nfgxni\nele ti ul\u. in dife.xl xno. e. coalilii ale . t<.or d:e. Rareod p54ile angajatc intr'un conflict riman singure lat nanciaJa.re (rrrr' (. rrnur It|( \nrlr.?mfirabit.60 !. A)a cum arn vd. de data aceasta inccrcand si ramani anonimi.unof nrrr nU poatc fi explicala doar prin lip. anchet.6 in .e. l. in unele ca/uri Prupdrr diferilc de \lale sDriiin factiunilor opuse (ca dc exemplu Congo/Zrir)' _ . cet $i din pa URSS si a unor putcn necoloniale sau neutre2. fostele colonii procurat sau primit armament atat din pa(ea SUA.ele p.ondi{ii o recunoa$tere fomali. cj rcglemenlai' de forufi ale sistcmujui globrl.ge pAna ta inrere.) sa. ut t". Conlorm geopotiticii.ecuritale in lrm_ Fr Kz. Dar $i atunci. rrlrrrr Lri 5ecurjr.roclnna.qe morate (rup!te caracrerisdce Scolii Duterii.cndcnla in speciat in deceniul anilor cr)r)rlcrcror rntemdtiondle. lmplicarea lerlilor in majoitatea ace$or cazuri este filcute atara Ol\'U $i a obligaliei membrilor sei de a nu recurge la fo4i nici o imDreiurare.re.r concepule ca centrut cetor mai semnilr c ||ve rclrunr penlru aparaft. O rttA situalre In care Con.rcrc rllicrne.. {ie care depind inre. Acesle conjltcle r! I-rcr]lu In Defloddr de tmn/itrc a \tarelnr ce_Si c.92 Aceste ultime situatii deschid o noua disculie despre ter. Consiliul de Securitate a autorizat fotosirea Natiunile Unite du fn. ace$ conrol se exer_ de conside " "i.l.rrnere de .nu r in\emnJt Incel.Jna con rct.F?zi conlrolul unor leriLorii cheie. r ucupat cu \tudiul cdlurilor In crre periteria cra trnul. Lamsne in rtara sistemului O pJgina inrunecara in inoria relariitor inlemarronaJe este inler vcnlrd rc4utui penUr apjinderca $r int/elinerea unui conflrcr la care Iu panr.Iefl preocupanlor In ace\l (r"Itrr. c. incepend cu arbitrajul' in toate ceib intemalionale.

ep ep uoaun'rBunl elel!^l3rql nlcollthl uO $ €q?uros uJ uo$. o-o.u:1s{5 Burue46 e5 tg6t u! rer .'C.eriu l.uoi.166I atctUruoC un nNo alp o^qerujolur rolrunrslrrl eet[l ul lop?^Irs tA uJ uol?^resqo eP ?eunlsrl D ZVSnNO (tLob lole^\n)-Is{ uol?^Fs uv uJ eIuJueA op eeunlsq ) I/\trg^vNn qO Jp eeunrsrtltr t^lo)lNn (ueqtl ur r?r?ururrur elrojl U']lN I rq * ?urs alrul lulfpSuezep ? eris^resqo ep E!od) codNn !:) uM.Lu.4\qr?g) rr8oloco lnlualuop uI llsrri pprclEr grurEl? unurcc ulp ep uolsrs 'lBnrrturp tsoJ n .lllsel ?a1?rrxelduo.rt .Da'I puo ? IDu-axDad) :|lxpd ?al9.rlod rololJrlJuor 'u|uto^ lnru:ruop ur 9p drr ?urP rutued )tep ozJzru_rnt qs lru:ur InLuJt\t.roirryl e JrElJdooir ap Inlorrrc rs JqureLLr rolelers tn\ur\uor rp opurdep rrrlrn -oldrp pueos olqetsul pLjuerod elJJ nR\ .rr.i -€se+u? un .te8rlaq lod4d e oJ?Jldos op nls dllll iln".zauodef:o..1.!q?ts e4uJ rolelrruuor e arrus?d uglueuelSal 0p pnu?W rnun ?er?^UrurJep ercorde glBreuao sarErrnpv .lzll€uB rf er?Frrer ep eurrr?s rs nBe^[ eJeJ elpuodar lolrricerp deuflo]rrr ep ra trttDa aD vutl -rec pulnqutslp .rtl .rmrueurn Inrueluop nnurd lnun .n3ei "1rr1' 011. :ieod rnl cur8unlua rProdLu. ?e&u-loJsuP{ rnlqs l.r{u ..l -"ztuudro_ alelF ts iluJl .lueJns aElnrl?lcods ellr rd !t snp € ar eacc 'e^"l8 unztc u1:erqo 'qlol el !ue8rn.td!t(E rs 9\ ereJ n nduJtl Inlu edn."l lili* -oJorc iols/ ) Rrtlurnq/t . lolnd el? Frer35 InrPlsrsos u! eq es ec oFiqsa^ur rs adn4 ep aluelr. 9J 91ar .Lr jr1 'dauncludns ap rs lolunuojs ? arelqnp ap rrienlrs reun " ?l€J rl lnzu^ B{ r^Pl\obnl et\ot urn rlrl)rlJUor ul .luuos €arluo^erd '06..ioU\C er n\O rt.aunl reuo tue.3i .uJHNn .Indnrs .r o1.cd ? er?uduel I ep ejloJ dI)IJNIn (u€lsDII?d ts eru! ed€^resqo ep lErllll^ dnrS) dIDoIr'{Nn rol elaruruo.nNo satr r?tu rS 3q e^8. p/.Iru3^ard ep unsltu 09.o1. .trBluoJ rf .leuoz ul lpuosrsd duEluezerd ulroJuor lsoJ ? nu InrEllnzar rvcl eleluoud o ?3 tlEqc soqnog ep lwiunue lsoJ e Jolel.rnl RlrlpJ P\drl ur'Bspun €ruuoplooJ Jp JLjctJdo o r/rtortuo) cL 'rr rJ rq n\O nudurd IntntDpuelu erltu ur .^?lsoSnr Inl.rrrjill rd rlrqruodsrp rtuot\r\e ruJroJ luns rlurulrurrd rfs rrruRlur.lrd\eord rull nJ elelJljuor rsrof leJrprfl\ rp norB rBtlr 'Qtatr4ltord) rr ort Intrn-lrul lnFlclltuo.:' .r1 aitol rolso.otua8rJur nNO ne..o1urru1r I.rd rrurrril v 1qo '8861 uI II3!d ? ereuriuaur ep siroJ ?e4!8erd tS ?eJlnllsul uJ 9rews$xa es luauleo ep uolllul er?lgurnl o €34t 106.irpuo.l€ruos) trOSONO '(th€lso8nl uJ edcelord ap ?iroC) lsrJpoqLuEJ ur rtirztlPlJ rp e)rDtrrornV) JV LNIII qFruepo..Jp letJurl) IrueluJos Z06l rtr reo .uuor ur nl\lo Is tuEluezeralar rnlsor r< .letulres rp InrlrsuoJ rS rrrqr r11.r ?al rfqrsod 3p? erd nu rA ereqBe^erdns el wlrtull alse lotodnJl ln]?p 'Irld e orJuriu)LU op lollunlierJdo ErlsuolirunJ ul qlnlJrul' {gllncrJrp glslxe ereclldwoc erlrsFol rolluelqorcl ? Is er?rlp roltinuoi ernp .l nrlrl\ruun rnun le \Ed Inurrd erse nu asre^p? e{Ilqd 318lEdes ami V (atlrplrnq a.euo:aornl nitt lndruD nlrn OM'...qlpe rs rl3!d ?eftzrlsei :rolal.apluarueura.flNo lntunur/raJl .lJSg .Lrllll nc el9oryullrlesE N ?dep ed -l^llt? ?llr9luJ etsa .errurnt.i"rn l. sp lrsalclor .r:r: :rrrl ui 'rrru<o8 p RtpoiJ_uupurln\nN rrrierrloJ prreJr gdnp rrlrqrrs rrrlrl rp{ lulold.)ltl 9s Inqa! r? o^que^e.ttJ nc pupdetq (0861) I€+IrEq 11961) 'urp ofii?nls u! ?t e^uEdrur l?dns? ?-IS I3 Lro audnd ep 9l?Uoli"ulalln ?elBrunoes Is eered eiuluaul? rr 3l?a auaiq reJEruo €Idnsr el?luntes ep InrllsuoJ tzNes elEod Ig alsoloJ rcrJnsur rs rsp 'ellq€laprsuo.LIord uor4.{josqo 3p .rue8ro ner.r r.p 1"..n 0p luozorcl u! undsrp nNO l€J3ueC lrueFrces €r rtle^cp lllnd r?ur a nu lBp lerzraep ?zDq ?l DeN qs !l-?z{euor8a: p pqrscjr lnseaold ec-lrqrsod_a1s-g ..rrEtrlrLrJ r< rrr.o €lBqes ulp runPuoraJax ulued ?eunlsll^D osunNlt! 'rO .Tuotroor p erner8 rt riur/Jrd rutJ] e qt.rd rolrlipuuoj pelEll'lax.. IIU? op ?erelrurul Is .] *e1.ounc tun.l.erplutun prcads u1 .t rJ.rrdJr ra [srJurD InlntDOnrrrs JIE Jrto Jlrung ale/r1. reur nu J.It? etue.lxuoirualut uoJc c.l reiLru!tvoJ prielu"CiO rof .el rS rliEulrott.iadrntrs ll veJd" uud roletrlltuor P e.nao..ottJNn 'UOjOUdNn t.e rednquluoc ezEq ad e3?d nluod o5f prura.Iu luns nu nNO elereolfttu ll4d ? erurglpe op auor'ttl "ta t oaitoa t114t11 ou"rs aa unlot .{tre? pue uonEurotut tpqotg :SldgID) lotisluourE '(qc1!.Iprou elus-i e^qeJ]ruues adn]l nc llnq ) nV (!r. lolluE Inrnderul ?l !!pd €pu?l{ * ?p€lrE:) V '(€puulsl F9l) a.un r(BB ?Jrnd rc_r< gnrlrror:ra e.1 d p^_ery3 el n!3rpu es . lollue Inlrs eds lenl r ptoi{srPtuueH nNO rrlnlor Etttloinllsul Ecrlr " II ap wdnroerd n!-s nNo Ic rlErauaD lrrtl3l3es plol)sl?unu?H u !p .[ -!qus I? qrnez IndruD .dACAddNn .ICJI .lguor rp otrrreur ul rluDuodtur telu runrsururrp rorlP n JetrlSou ^lo7rr ludr3 uJ rr'rlue.

.:i:. . ri Tabloul rcsurselor pen(u rezolvarea pa$nici a conflictelor nu este lncurajator institutii suferind uzura timpului $i neglijarea.i:ru.: li':rli:. :".- Paftea L Conllicte 9'7 &i:1?:iT. in 1966.Tr :li: T.'#il)j.: l:r.Frr:.'[.lilli*:i. malaezieni..:.:ii:.:l{* inr.iin.:.'x.. Mijloacele pa$nice $i cai diplomatice.i :r::ril f3].l"xill#::::]]"yT":iT"fl].".h ?i:i. ignorarea porenlialului exi in sectoarele ce ies din zona gnvernelor.".*:r"l*r..*rocieritor oficiare 1. iffill.'l_"9.' '":".i1ll. I ..ip"r. Perspective ."il.:L?:.i*i * .t:'" ". umbrite de abordarea militarista $i de recureerea forlE Si neavand atentie $i sprijin oficial.rffiHi.. i:t"l 't::i .*"j*.:lii":HlTl"i'""il1::r.'" .t::t..':.. Tnitiarivele ce merir:r Inenrionale lin Je aparitia tcolii i in negocieri.1i!:13:.i##.'.-l::.liiir"j: ):ij jij.1. A apar t ideer rcperani rnrlirli\er ).*:rull'lm.iJtff Capitolul 10 Concluzii.. cnglezi Si j:l j. :..Tt'J:t x'ji::::. au con.1's..l. :"":r ""'"' :l1llil#i:l.ll .fi :".IrranJa dc \oro lqxinyl.'["j"#":.:**'::.. Organizarorii proveneau de la de menlul de la Univer-qity Collele London.""'. dar (problen lieni. calul konlronrarrr.riruir p.* t .llif:'. retorice Si persuasiune.:li'.r: i.jt. bazati pe minanJa puterii. vicierea unei abordEri realisre prin obsesia imaginii percepJiei $i supradimensionarea eficienlei expresiei verbale in dialog. Documentele produse de atelier sutlt in mod sulrrinzitor losile ii cirate in solutia idoptati de conlednla oficiati 1q66. prolifereaza in initiati neguvemamentale."l.1:..: #r'..:i". Daci adaugam declinul adeziunii la multilarerali te..x{t:. .li##nlif.""t 'e .lj#.x.JlJ tft Esranrarea normatitalii L:L1 riif='lif$ili :. zra apare in tcama acclui an in Cipru (nult inainrc cle lurci din 1974). grup de profesori de la Londra (crupul de la Londra. intervenlii talzii si costisi toare in cazuri tratabile in sladii iniliale.ijiT:ll. ca bazi a sistemului intemalional $i global sau sustinerea tului de preemptiune ln cadrul autoapedrii.ililiiiliT. . condus de plomatui australian John Bu(on) a orgarizat ut arelier de rezolv ::l-Y:""_]Tl1llyi.:1ti:'.7 I de prcblerre sotuing wotktfiop) per'rIx cazut unui flicl de dimensiuDi mici ce izbucnise in Asia de Sud Est.l|fi .liiiili il"li.T:.Jf ifl :lt. Mai presus de toate sri adeziunea paianatd a factorilor de decizie la doctrina realistd..' lllltii. ingrijorarea fatE de im pasul diilorpatnice apare a fi justificad.. lii:r i: ill["::i l': :i.ffi il.. i"l:.r osi.'":" :rr rr rl. iar sponsorlrt era Mi angajase pe iftjonezieni.1.ii i"l]"1i"J::.*t:.:::.'r#ijil.l. S-ar pArea ce pacea lSi gase$te suported in secl torul neguvernamrnlal $i al mitc6nlor populare.::1"""'.r ii l"r'?llr.. singaporezi. urmirirea intereselor terrnen scurt.^.. k*.::fi ffi #rff .riq jlii'r#r. tode vechi pmcticate in situatii noi. cu o experienli reccrrla de conflictc locale in I iDtre cele doui populalii. vizibili si aplicati in cazul conflictelor.lfr'.r:j:n::t**:"._itei.

. Democrarizare $i autoderenninarc. echilate.te ci acordul Si negocierea luj se referi la rnlerese. diferitn. pace $j analiza dezvoltirii. un urpani\m dc me_ cu.r: ofra fi Dlultiple activirare de Johan caltung. Este vorba tot de o ONG. Reconirtierea prr_ nrcA.h In\tuure Oslo) ti publicaliilor sale de mare circulalie.liei. inaintc de sau pre medieri pentru a imburetSli re atacarea prcblemclor de substanii. ca subiect principal. ONG_Un. J ma lr.interes"...orur nor_ vegian Joban caltung.Je: Razb.n\tonnrpa. apelul teoriei e lnai vast $i mai profund..ratori.ependentei.ND. cuvemanld globali.irrt ./: :unr . ca poate rlul unei pre-negoci..lesi la(e pane J'n famr'ra abordirijur baTale pe.rn ir pace. acest rol se exerciti de dou5 intr-un model adiacent. innlnim o origine $i o fiiial. Comunicarea intfe parli e$e vazula ca un mijloc de a dezbate soluli analitici a problemej. Culrura pEcii qi I)ialogul civilizaliitor.t r.r de ccrcelatori sr activisri. Dezvoltare. IRC rccunoa. Abordarea neviolenrd a securirilii..nrr. dar ancorari intr-o viziune teorerici mai anplh asuoraiiste_ Inuiur. durubilitare. Acesta este considerat unul . lbrmare $i cercetare in domeniile: Transfor. imperialismului qi inegatitelilor il apropie de |coah .r frlr in con i. Menrinerea pacii. subzistenli.1.lalitatea de rezolvare a diferenlelor in viiror Este important sA notim cA. Studiile sate asupra vdenlei.4 Schila aclivilalilor ICR Metoda ICR este complementari medierij.nliri pagDice ale con lliclelor. esenliai al destinderii $i dezamorsArii. ce va irclude mo. protcsufi .t Arl Lrceput cu.D..rc o retc. psihologici care incarce atmoslcra surt^dezacorduilc emoli neinlelegerile $i neincrcderea reciproca ln al doilea l'ind.pnn.nteld(tive Conllixt Resol"lton (ICR). elrborar inrr o. Consultarea aduce aici expertiza anatizei {:le conflid.are terli sunt speciali$ri. Jiere $r re/olvare a conjliclelof initiar >i condui de lrofe. rc/enirdu Si o conldbulre pe planul moditicArii arilu urnl|or st perceplrer. Dreptu r'lc omului. ifi define$te un rol care nu cupdnde momentul ID cei 40 de ani de acrivitale sunt citare 40 de inre. Cand atungem l. anr numero>r t nd in_ ' (l ra de el Tnnitutului drn O. Cei ce intervin din exterior se v6d in pozili de terii cu o misiune diferitd de clasica mediere: ei au ca obi centrai imbunitdtirea . . I'.e. Este un modet aniculat si realisr.f.ti --> Negocieri Discu!e (asisiarea -. care a drticulat sislemul .\. cu un palDares la fei de impresi_ onant. Exis6 urr rnanual. Educarie de pace... construiri tot pe rolul societalii civile $i aca_ denricein rezolvarea conflictelor. in .parghii de pedeapse $i risph€) pdntr_un acord inilial sau par !ial." consullare-' -_ Abitaj (controlul oslif ta!lor) Segregarc Dislrugere (irnbundtdlirca rclaliilor) (siabilirca iniercselo0 Consultarc (imbunala!rca relaliilo0 Arbitfaj (conlrclul oslililalibt) I Menlinerea prcil (conirolul violentei) + (anaLiza connlcteLor) v Aslslarea dezbaieii (reducetea inesaLit:!ii) I Figura nr. pnn creare. al indoirii spiralei ascendenre r violenrer.rnure. Zone de pdcc.dtn pdcate. De fapt.surile unei universitali virruaie.dezvoltarea capacita[i ]ocale de a continua proiectul dupi terminarea lui". Ea este de dita nccasta o pregdrire a unui acord valabit.lirrn. care. dar sunt bazate p€ metode strucrurale proD i. int' lia consullanlilor din ICR poale fi util! dupi ce controlul vi a fost efectuat de arbilraj sau nredicre de forta (o medLerr I'acc $i femei. Stag iul conllictelor Chemarea te4ilor conc iiere Activit. capabili sA dirijeze disculii complexe asupra subiectelor care au iscat $j escaladat conflicrul.ii nu pe . in carul lui Fiiher.r. mi)carea _t RANSCL.lin pnniipal exponenti ar nud lof pacri. Impuremicirea actorilor de pace. unui climdr ravordbil so|.atitudinilor qi a relaliilor intre pdqh pri controlul comunicerii".ul \r1 peirtru ambi. \arc . ca se afldm imediat c5 mobilizarea acestei capaclUli e fa.).ura doat penlru conlinuarea semirlarului ti perpeluarea lui.ri iie inlre pirli.98 Jocuri pe scena luntii zilie ca .inrernalional $r prnblernelor tac . ni dttti pu niitaa.aJL'n. Intii.lo pRjO tpeace Re.entii ale IRANSCI ND In rezor\ajeJ unor confti!re prirurr . TRANSCI \D e.

Existi un sistem elaborat pentru Europa largitn (OSCE). Actele ce elucideazA demersul specific al OSCE sunt D€clara$a (numiti $i decalogul). Maya.. Principiile ce privesc securitatea sunt: nerecurgerca la fo4a amenintarea cu fo4a.lal proeminenF pena la momenlul in can. Mai este de luat in considerare miezul central al metodei TRANS CEND. securiLaria si nea9teptale pentru regimurile din rAsirit. reTolvirii \au ptevenirii conflictelor. Japonia-Rusia.iile conven. Iu goslavia. Dar sr noriunea de. CLroperareJ fitnd un lacrof compoffnl al p6cii. conflicte jnter-clasi $i Ceea ce este de retinut in cazul TRANSCEND este interveqi in srbstanla problemei $i elaborarea soluliei. Kurzii. Nepropunandu-$i crcarea unui sistem regional de securitato colecti_ vA cu mijloac€ de impunere a unei sotulii $i furclionand pe baza concensului care impiedic6 luarea de deciTiiconrorersate. conflicte de {asi in Virgi Statele Unilei Cuba: Conflictul Nord-Sudi Isracl-Palestina. au existat evotulii intercsante.lionale ti gdsirea unei folmule inovative: .ilirarii sau caulirii \olu!iilor. fiecvenl lotosira de OSCE e\le . 1989.. schimburi $i vizite mi_ litare au fos! amplificate duptr doud Confetinre consacrate acesrut subiect (Stokholm. 1984-1986 fi Viena..a DrinclDii lenrrale: reglemenlarea pa$nica a diferendelor si coooeraiea inire strle. cursul lungii ei prcgadri (a fost propLtsa tu 1966 de cere b lie priviti $i asiguratd ca un rezultat al cresterii gradului de coopera_ re. ultimul nand formula inovatoare.ecurilat. soci intreaga lume inainle. analizei sale sunt: diagnostic. privind principiile ce guveme:rzi sratele membre. Dupi modelul ei.100 . dar la scult timp s_a adAugat coo_ perarea. Ecuadot-Peru (in care a propus unei zone bi nalionale. Aceasta se impate in doue: economie ti alre domenii. OSCE (Organizalia pent{r Securltate $i Cooperate in prcvine din ConfefinJa cu aceleasi teme. vjtn!. OSCE funcFo_ neazi pe baza unui demers mult mai apropiat de viziunea viitomiui: r.Conflictul este o provocarc cu probleme cc strige <ranscende-mil mergi in afari. Ea este o conferin{i i rulionalizaii qi poaftA toale trisaturile unui areopag pcrmanent. Sri Laikat Sonalja. OSA (Or ganiza{ia Statelor Americane) a dezvokat o putemic?i $coala de duri juridice.homedanism.ociale. coooera_ reJ a cap. intesritatea teri_ loriala. care inseanrnd transformarea conflictului confbrm unei ie$iri din solui. Mecanismele de urgenF ale OSCE vizeazd comunicarea $i clarificarea recip. DacA conflictul conduce la acliune di tivi. in domeniul politic . o noutate fali de practicite sistemului internali ral o aduce rcgionalismul. Kashmirt Corcea. la inceput a fosr conce_ putd pentru Foblemele securit5lii. Rhodesia-Zimbabwe: Irlanda de Nord. Urmeazd do.ln $i mi)cdri . ea generca_/a securitale conlriu a\umDliei attor organrsme care considerA ce prin securitate (problema domiran!r' xjungem la pace. in rri.Marile Lacuri. O sintagm. indeplinirea obligaliilor $i respeatfiea drepttrrilor omului qia libenElilor fu ndamenlale. Ultimul a cdpetat o dezvoltare ln direclia drepturilor omului. 1975). Conflictul Est-Vest dupn 1996. neguvern n'. As! lei s-a ajuns la crearea faimoaselor trei .nrali. prin care reprezentani de seama ai dreplului inlemali nal au elaborat $i structun juridica de prevenirc si rczolval€ a flictelor. Astfel. scrie Johan Galtung. adoptata in solulie).1992).oci rapidi a unor situalii alarmante Si evitarea riscutui de fizboi (activat de trei ori in tidpul crizei iugoslave) saD indlniri de c. bi $i tradilionale. urmlre de princrprile egatirar-ii suverane Si egdlii. capitol care a avut efecte bascii: Gibrallar Cenla/Mellila. pronostic $i lerapie. Columbia. o fo4A mofice ce mi$ce fiinlele umane. Japonja-UsA. ca stimul Dentru revendi_ .co$uri". inviolabilitatea froniierelor. Organizalia Statelor AfricaDe a la fel. Inci inainte de crearca ONU. s_a modifical. acesd actori injecteazi stim i !i formule noi uzul diplomaliei hrgite. h. Chinat crestinism-ma. Eliberat de consrangerile oficiale. neame\tecul in lreburile inleme. zultat din prevederile conferintei de la Helsinki (CSCE. inovatoare..rrii in drep_ turi. Exempleie fumizate de tcoala lui Burton $i de $coala Galtun sunt probe elocvenle despre intrarea unor actori noi. hindufi-musulmani.Jcea e\le lemenul cheje. Albani socialist Si a avur o reuniune preg6titoare intre 1972 $i 1975) $i acti. Pax Paci fica. dincolo de contributiile de apropiere a pi4ilof $i de angajare a societilii civile. aceasta line de decizia noastrt'. in anut 1990rundele de negocieri Esfvest duc la un nou acord CSBM $i un tratat CFIE asupra Fo4elor Convenlionale ln Europa $i in acela$i an Adunarea de varf de la Paris creeazA strucrurile noi ale OSCE.i Mtrsurile de cretterc a increderii $i securitltii (CSBM) in domeniul militar. intr-un alt mod. Mesurile de cre$tere a lncrederii care au cuprins inilial modifi_ ciri timpurii ale rni$carilor de Fupe maj6re. Rdzboiul din Golf.pace $i securirate".locuri pe scena lunii panea L Confiicte r0l rcce.

care nici nu remarci cand le trec.nnul" estt unul special.rnr. atotcupdnzitor. Un forum pentru secLrntale pnn coope_. urmi in afara resurselor europene? Se pare ci ru ln primul rand.rerc pre.n rl. prin definilie. \imic din ceea ce a u|mat Si inleracriunea pe iccr. acesta va putea lua mdsuri nepininitoare.lo!j" sunt un grup resrans.rnce. ficand rizboi. Dar se $tie ci un si colectiv isi realizeazd menirea doar cind devjne universal. N cend toate statele vor fi cuprinse in sistem. la care ONU a aspirat nereNind sa o realizeze. cumefl. vaiori. in 1992. Nu mai conla de cinr apanin reritoriije in lid_ 8ru.. Un comisar Penfiu minoritilile nationalg actioneazd $i in sennalarea $i prevenirea unor potenliale conflicte ln acest domeniu. nici un dl\acian nu \..sursele umane la un loc.a inlamplal a lo\t atlulatea dc la. Suntem astfel in prezenla unui concept aniculat de securitate cooperativi.eglementare a tirigiilor. Este creati o Curte de conciliere Fi arbitraj $i se deschide o noud arie de preocupen sistemauce pentru reclucerea ri\cului unur conllict )r penlru aleda liJnpufie.land de comune aJoptdle penrru atinpe_ Oricdrc (r:t rr)r.denlil.a cun_ Nidel?l mai pulin alsacian $i nici un gennan mai pulin german prin xl). si lrnta ce poate fi incorporati in reteti transferabild. iar.. ic]eea de baz?l a inleresLrlui comun.lrerea jranco_gefmanA. punand oamenii si lucreze inpieUr)5. Ea reprezinte o comudrare de intercse. st n{a economie. a unor rrl'rc(trre Unice ti a rnnr .prc nu lipse.or. Dar merilele misurii nu pot li Degate. prive$te P le4i sub foma altor regiuni rivale. Nu numai cA a credt o uniune intie membrii cireia timp de o jumAhte de secol nu a existat nici un caz de pdresrre a cailor pa$nice de .ti inl:fur. rradilii. geomerricl. Cele pe care le scoatem in evidenle sunt prevenirea confliclelor si gestionarea crizelor (ce cuprind ancheta. ci\ililatrer. Care este perspectiva Europei? Daci OSCE Si_a asumat o sar_. . mare a fopuldriilor nu a adJ\ atirgeje idcnrirarii lof. unde.ale. coninand propunenle doui puleri europene pentru construclia Europei. La Helsinki. paftencrilor (limb:.onli_ r|l|c. Acest prolect comun la care facem dese referid s-a numit Eu_ (Jpa. au ftcul o in (riza iugosla\5 In decl au ftanco-gemala din ianuarie 2003.Iiua unei .le au. to a relelanlei unei crocnm de inlere\e. furopa dispune de o aurorirare speciala in Inalene de conflicte. cind de securitate cooperanli. aflate ia distanla cea mai mare de culturije existe un interes majot comun.In cur\ul Je/\ollan. Punerea lui in practica confirma rolul crescand al organismelor guvernanentale regionale in arhitectur4 sislemului intemalional. inJilerenl ce ident'lalicullur.. a obiectivului precumpi_ rilrn $i a iDreractiunii crescute indiferent de identir5tjle cultur. lchonrlrrilii omLrlui..riei euro|ene. Un sistem regional. neavand mijloacele de constrangerehdispensabile unuj sislem de securitale colectivi. care cuprinde rh nirnprr. complementari celei coleclive. aiaturi de incilciri eventuale ale picii din prcprja sa sferd Crearea unei zone de ritate colectivi Dreia lozinca securitrtii colective (unul penlru loli pentru unul). credinle. Dar ca inte_ rcsele divergente sa intre in zona de indiferenli $i s6 fie supuse ui- In al doilea rdnd. Este de remarcat ci democratia instaurati in tirile membre ale proiectului $i stratul impofiant al societ5di civile tac posibile jden_ lil. se detaliazd 9i perfeclioneazi hotirAr e de la Paris. daca teza cA regionalismul esle o cale sPre globalism. este men sistemul de secudtate colecdvA al Europei. Reventm la niezul lectiei ce o di aceaste reconciliere. \rci .l in_ lllni tebuia ci lFnsformat intr-un proiect capabii sA absoarbe toat5 arenli4 ener 8ia qj dedicalia celor doud pe4i. lucru conlrrmat a5rdzi Lle (rrabarerea coridiana. Ceea ce . ata (ummernbdi \5 \ub semnul NAIO. . pune dczvoharea suDrccte Sr Inlercsc apanjndnd \ferei rre .re. Aceste subiecie $!nt capabile se formeze un magnet pulemic cate sA adune energi rlc_fr. istorie.rorre rin scn.r fronlrerelorde catre douA populatii. rare este creat. rai portorii qi operaEunile CSCE de menlinere a pacii) Si reglementarea pa$nicd a diferendelor. care in ultilni i stanli ar pulea si creeze sau se refuci un singur sislcm colectiv . objceiuri).^esle aceasta dill tre aceslra d€ neconcepul. reconc. dal a si creat und drn cele mai \peclacu_ rrle reconcttten tstorjce. mediu o ce cuno.lnce/ nu \-a \Inhr mai pulin tr.r Uniunea Europeane isi constituie fo4e proprii Este unul din obiec' tivele integrirji sale inir o entitate cu o politici exlema $i cu capacrraLed Je a inrervenr in sirualii connicruale.r s-ar pulea adLce. ca intrd in ecualia unor posibile cazuri litigioase.in6lale. la inceput bazata pe cele mal neu(e subiecte.r:le mulliple sr concomirenre pe c. altor ldri sau zone vecine. ior lole_ u enn d.le .toz Jocun pe scena lunii urgenli ale inallilor funclioMri $i in situalii ce rcclami ajLrtoare umanilare. avand un CentTu d€ prevenire a conflictelor ce funclioneazi la Viena.

dar este contrazis de inilati ti comportamertul pnn expresra f 2. pent simplul fapt cA doar un dialog o.. ci i la formele $i metodele noi p€nru acceplarea van_ ctdlii culturilor $i a conlucrarilor pa$nice. care pentru modelul matematic. Pste acceptabila ideea ci {dzboiul se na$te in mintea oame nilor.ri. I Metoda proiectului comun Premise teor€tice.r . economictr. farA nici o contradicfie cu \alorile. Este una din marile mitologii contempoAne. obieclivul principal este eliminarea violenlei $i neulilizarea influenla astfel atitudinil3 convingeri (predici. 3. pe care o luam drept concluzie la incu$iunea in teoda $i practica conflictelorl 1. eficienla oe a schirnba con!ingeri In mintea omulur $i de lial. numitA $i a cunoasterii. negocierilor sau ajre procedee paSnice. in care . pe{suasiune) este mult mai red se decat calea creini unui cadru de interacliune uman5. in con. Prcmisa increderii in faptul c6 prcblemele generate de con_ flicte po! fi rezolvate fdri uzul fo4ei. oglindid filosofic in preeminenla senmificantDlui fati de sernli6_ crr. ce l zeaza formarea atitudinilor $i comporlamentului dorit Acest este verificat de intreaga experienli a pedagogiei.ceeasi s(hema si din alle doua diJectii: prin srudiul insuficrenlelor demersului clasic si al fircercirilor inovatoare ale uldmelor decerii sau pril analiza criticd a situa$lor conJlictuale din diferite zone ale Lmii.a/c "i fre ma. altfel bine intenlionate.e$terea $anselor solutiei pa$nice si al carui puncl critlc f. _ b) iluzia de a rezolva o problemn conflictuald lintind doar planul Inirial al ide'lof ri menlaliLadtor. Neacceptarea rolului cova4itor absolut al dialogului in obli_ nerea solutiilor. Gisirea unei solutii durabile prin angajarea ruturor cdilor $nice disponibile. Neacordarea locului principal in analize $i solulii a percepliei fate de realitate. Cu ajntor|jl lor putem incerca elaborarea unei scheme qenerale de prevenire si rezolv e a conflictelor' se poale ajunge lq . 10. in generai irealizabill. r . cum ar fi Balcanii $i Caucazul. la cele doui extremitali ale roter. Obicctivele. Convingerea ci uriaga acumulare de cuno$tinte car6 caracte_ rizeazi era noastr6.) 4. cum este negocierea. ontjrctdJ-i vrtent 51 c. 6. culturald etc. c6 au solulii I4 care se poate {unge pe cdile diplomatiei. ralionamente.. de a predica.'$c activA" a cfurigat preeminenta. Considerarea intereselor ln primul loc al abordArii solutiilor. 2. rumeroase.r 3. care la rAndul lor provin drnlr-o a minlii umane. ci evitarea intrdril lui in starea sa violenttr. incepand cu . 8. nu sunt decat miisuri ale imponanlei acordale unor obi_ ective ce la randul lor nu fac decat sd lncorporeze realizarea unor interese sau necesitati. e par!i fi avand in centrul lor nesocieriio.iderarea reatiialii ca o con_ struclie subiectivd Si ln predominanta virtualului.Enun!d cA tot in lnintea omuiui lrebuie luptat impotriva ra : boiilui esi€ inse drasiic amendat de urmatoarele considemliir L a putea fi unnirite ftri divagalii $i pentru a teren srgur: Ponind de la realirarea unui conflict violent real sau poten_ a. difuza $i irculca verbal sau scris convingeri favorabile pacii $i repulsia fali de uzul MEriiNegre.ientat sp. d imaginii fara de realitale. nu se referi doar la aria civilizaliei. la care ne-am refedt succint in lncheierea capiiolu\ri Conflictele se' coLului XXI. 9. cel pulin. Este acceptati ideea cA obiectivul nu este desfiinJarea conflict. Acceptarea metaforei rdzboiului ca maladie tratabili $i curabild. in privinla caulelor se accepti multiplicitatea factorilor c zali. Prevenirea ti rezolvarea confliclelor au drept esentd indep larea recurgerii la fo4i ti mentinerea sau aducerea conflichilui zona tratamentului pa$nic. poate ocupa acest loc.urrrc pnn sc. 7. qzul forlei line de I atiludine $r un componament. Gra a araca probtemele de fb d 5i zona clocotitoare a factorilor cauzali. Penrru pa$r pe un 5. indiferent care ar fi motivalia de fond.derea probabrlir"l. Ideile de baz6 ale demefiului proiectului aomun ar putea fi condensate in urm:roafea schiF.e un obiectiv.sunt elementele care pot intreline refleclia $i efoftlrile in privinla etminArii fortpi din recuzita vieFi sociale ln alte pe4i ale lumii.Demararea $i conrrolul unui proces oricar de indelungat. ir contrast cu concentrarea soluliei pe eliminarea unei sin cauze (strategici. ale .

. credibilitatea ameninlirilor $i Sradni de atraclie a utilizdrii fo(€i. 4.elaliilor lor $i istoria laclelor ii discutiilor legate dc difefend.4/€/ la conrributiile colarerale ale organjsmelor neguvemamcrltale. Listd intereselor d. Impingerea spre periferie a negocierilor asupra contlicleior de tip disttibutir. Proiectul cste ansamblul actiunilor indreptate spre ati sau Lurui obiectiv sau obicctive. Concepte €sen{iale. asistate de mediere. Alegetea proiectului camrr? de madmi atractivitate pentru pifli. dc abordarea uneia din celelalte bil. . lntro!fucerea grdd&dLi in procesul negocierilor a factorilor integrativi. I0.sau proto-negocied. 6. urmate de: olc post-conflictuale Si alegerea scenariului cel mai favorabil tilii soluliei ca ghid pentru acliunile viitoare.dclix. renume $i autoritate lnteresele r translormi in: oriectite ce caliuzesc politicile entitAJilor in cauzi care pot lLlra lor (precedare de bune oficii. penhx evitarea oriciror confruntiri sau diferente din planul valod lor $i credinlelor. 8.e. Aplic ea criteriului de seleclie constand in efecrulmaximal lsupra cre$terii /n. discutii. suficie de stabile pentru adetini mentalitatea unei populalii tj specificui I Cnllrrdli. !e4i ioteresali. Ele lin in pnmul rand de nevoile vitale ale pulaliilor (resurse. care explici vasta diversitate de culturi lumii. Elaborarea de scenarii pentu dezvolarea viitoare a $uslinerea Si combaterea oponentului. a mass media. pana h punctul depdfirii suportului de care se bucuri acliunile de fo4n 9i denontarea bazei factorilor {iisruprivj.ii sorietililor $i populaliilor petitor din conflicr. academice $i de expcnizi. jurisdiclie sau organisme inlemalionale) sau a vastei game de contacte ti dialoguri. competenla $i aptitudinile susli_ ncfii unei stAri patnice. guvern sau organisme) pot fi angrenati in favoarea unui acord? 5 . hrana.izeazi sau nu un acord li ce fel de acord ar fi in spiritul ideilor doDrinante? gi cu inrrebarea: ce factori (persoane. C&rrlile sunt sjsteme de credinle si valori. principali s impiicali indirect.) $i de imperati supravieluirii care conline $i pistrarea identitSlii.ullti c\tprindc descrierea actorilo.106 Jocuri pe scena lumii patea L Conflicte tol este definit de $ansele egaie ale altemativelor qi de interseclia belor care le descriu traiectodile. completate (ic un mecanism conciliator) $i men{iDerea contactclor in orice lo.drori contine transformarea intereselor conrune in oriactre acceptabile pentru ambele per. fonduri etc. lnteresele snnt considerate baza de moti valie a partenerjlor. apt se ofere cel mai larg cadru pentru urmerirea altor proiecte comune in capul listei in bate e siruare. conversafi). care impune respect $i cunoaqtere reciprocA. al ciror enun! esle universal vala 4.r cste sfera activilililor unane rapid transferabile. zate pe resursele disponibile.LrncLi.ti $i apoj incor_ latate in proiecte comun? posibile susceptibile de acord.. a opjniei publice cii pa$nice sau chiar dialog (arbitraj. Analiaa ca. uril. de sume nuli sau avand caracteristici de impas in delungat sau deschiderea unor negocieri noi.mi (prc. adeverat). ci grade de importanli. Studiu de conrexi. Lista factoriLor integ. Inceperea (sau continwrea) negocierilor indjfercnL de t)a- fi diferite. exprimata in de demnitaie ii aulo respect. su fomi de cuno$linle $i aplicalii. istoria . argumcntele fieciruia ir a socieiitii civile. tradili $i obiceiuri limbi $j istorii specifice. ydlorile nu sulrl pnvite in sine (frumos. Satisfacerea altui criteriu esenlial de seleclie constend in llegcrea tenei proiectului din zona ciriliztliei qi nn a cu]turilor. indiferent dc culturile autorilor utilizatorilof. 9. '1.iyeryente Si cotnune li ce inserlmitate au perfix pirli. separaIu i^tidrc. cu intrebarda: in ce masuri situalia internalionah favo. jndiferent de alte interese 9i obiecti specifice $i transcendand orice diferenla pe planul culturii lor' Patii ac{iunii l. lavorabile consideririi $i adoptirii unui proiect comun (ceea ce poate fi numil rr"dci J). 3. a c6ror paticrparc rcalizarea lui sc desfiFoari. Srr"dt€giil€ sunt cdile posibile pentru atjngerea obiectivelor. Prciectul cotn n este proiectul ce urmere$te un obiectiv obiecrivc acceptale de mai mulli parleneri. economie. Modelul matematic al realiztuii male a obiectivelor prin strategii adecvate se b^zeazA pe utili (sau valoarea) fiecirui obiecliv qi probabililatea ca o anumitA tcgie sA duci la atingerei liecarui obiecliv in parte. indepen{ienr 2. conlradictorii sa comPiet antagoniste. ndsuri mobile pe scara priorildlilor.

prevederile strategiei riman valabile drept componenle fornrulei salvatoare ce poate fi impusi sub semnd urgenlei pdotr-o mare mobilizare a factorilor exlerion favorabili (organis internalionale. cat $i la solutionarea conflictelor violente. erapa de implementare introduce elemente precum: Instituliondlizarea. a atitudinii ti comportamentului prin: a) deprinderea de a Iucra 0lAturi de oameni de culturi $i identitnti diferite. Punctul de vedere funclionalist subiiniazi rotul foncliunii.108 11.tii negociedlor (apirarea unui inleres unilateral . ircepand cu lcgocierile. predomine toate strategiile de mai sus. eco- incercarea cle a redtce polarizarea situaliei (prin menlinerea zonelor de intemct-iune $i interdependenli) ti a iniraNigenlel sau rigidit. cu o puternice bazi in sectorul pacifisi. scetu I mii [rur arord: locuri de muncii. prczen\i..clor de \enit.in mtloacele unui mecanism adoptat $i aplicat _ in comun sub umbrela unei organizalii $i legislafii universale. Cu aceste mAsuri preaiabile. grad de auloritate etc. d) extinderea resutilor si prJcricilor democralice 5i in Iinal convergene \pre mjcul rizaur de valon $l plecepte comune valabile pentm intreaga omenire. b) m6."i. l2-Utilizmea factorilor emotiri. ca ONU. nice $i aceste strategii pot fi continuate in stadrul matur. intervenlia unor autoritili constald in Liniile definitorii ale abordirii proiectului comun se referi atet h prevenirea. provizorii $i perftctibile in cursui experi !ej.cu ori' ce pre!' este echivalentul eufemistic al accepttuii utilizarii fo(ei). echilibrut este schimbat in favoarea tendinlei vi olenle ce se indrcapii spre utilizarea fo4ei. sanctionarca ruperii picii esfe mai fermi $r mar categorici p. de partea soluliei pa$nice. religios. imbunititirea .climat favorabil inilialiveloryi inlreprinderilor San. In acest caz de gesti a crizei. in special in balanll opiniei publice. timp ce legaliftii sau structuralistii se intereseazi cu precidere strucluri institulionale. ecologic $i in cercurile tineretului.oces de lungi duratii de schimbare a mentalitdli/rr. c) invalarea graduaif a loleranlei fali de credinle ti opinii diferite. in faza soluliet. putem considera cX sunt intrunite clementele xnui p. in f^za prectiticri. atribulii. Ea este udh $i in situafiile de rcconstrucse a perioa_ dclor poslconflictuale. Opinia ar putea fi definitiv ca$tigatE doar dupi prezentarca proiectului magnet. proiectul comun nu se substituie lnsimasu_ rilor de fo4a prevAzute de un sistem general de securitate pentru tcpnma-rea agresiunii. prcmilEtor recompense pentru aspiraiiile de bazi ale socielilii. doar acorduri ad hoc. Solulia care se termini in acesi nodel in riabil intr-un proiect ce trebuie realizal cerc si fie compleb€ consolidate prin: a) acoduri juridice $i b) inslitulii i (cel pulin bilaterale) care si-i asigure conlinuitatcaActiritlrtea proiectului nu trebuie si a$teple institulii perfecte. puteri lucrand in concem sau masive mobitiziri ale opiniei blice).irea capaci_ Ullii cognitive la scara colecdvi a societdlii. in mdsuri sI ghideze pa$ii pe orice cale pa$nice ce ar fi folositA. In f^za postcrizi. incepand cu rclativul echilibru det celor doui fbrme fundamentale (patnic ti prin forli) sansc ale desfi$urbrii unui conflict.. in laza crt. Est6' de menliond ca acesa lucru este posibil in orice fazl a negocieriloi prin discreditarea justificati a rizboiul{ri in lumina distrugerilor inevitabile de bunun $i vieti omene$ti. echilibrul este anulat in favoarea rendinlei pa$F^zele. Cu cat adeziunea la starca de pace si la meIodele ei devine mai larga Si lilojofia proieclului comun se extinde in comportamentul global. Jocuri p. Oblinerea Erabnicd de avantaje vizibile $i palpabile Pentru pulatiile inleresate este de cea mai mare imporlanld petrtru flx . circulatia liberi.

Prs. md 1'hen Ptew".e E\plaihed: 'rhe Sources of ConJtict.1966. Nobe Dame. 1997.in9. Ph. Linklater. Mllnrlisciplinary Pe5pectires on PaPulation ah4 trcr.iaz. Pdis Publ de la Sorbonne 1981 Parsons.. B. Small: Singer. Cu. 5. Valae Dlfete".ts. UPPsala UnjversaY .).i Koeer.?ry.aleJ. Hedley. Bosrot. Maghroon. Tal@tt. 29. Druckrm. Konrad. nlc ?e.{r4 the Neocahs.s. ia Intetnal Wat Problehs and APPloaches' T\e Ftee 27. \ummPr. The Spe.'r. 1979. London. libi Eibesr'erdr. *** States ik Am. Ny' Cffigie Co Rowmd md Littlcfield. Francis.. Cap. ol rntematiotal potr. Brown. Ardey. Liltle. Seplembcr 1988. Amdlje.al Ttudiio6 in Intewtiohal Relariors. Stanley. Hegehoht dnd Diye\iry in 2 I . Ma$. Frdch L. SvFcuse NY Svracuse Univ' Press. bbetuli\n rhd Wal RethDking the Denocratic Peace D. Harpcr and Row.ttoial Inpetutive. 1985. Modet. (lV Qu est4 qee I'autan€ Pdis.n and Cdrfict. 2006. . Capitotul 1 ti 2 l. Joumai of Conflict Resolunon. 1 Pres 1951 Capilolul4 eol l Renouvin. IDmbDel.Praeger.1982. Athdenm. Roscnau. Univeritv of Nolre Clagelt. L Rienner Publishes. laEl Cartrigh!.Alerdt.). 3. Tdak.d 2. NY. (ed. Andrew.i. patterson. Bunon. 7. E.Pattea L Conllicrc 1ll 15. Ithac4 2001.ies.!e la cultwe.D. Genetul Approaches ro the Causes af Wdf. Lorenz. J. Azar. Anetiu at the Cro$tua. 2001 ds. Addison Westey. 25. . Joumal 'i( huol oiEonoh. Conlt. Colomdo. Barkawi. Peace Aeai6t WaL The Ecobg. Philosophi..1971. Iacqnt. ir2. Joseph. (erls. canflict Repbfts Deparinent of Peac' an'f C 18. Dosey p.i Broome.isco l elM dnd Co . Houndmills. Fukuyana.N\. Boston.rr. 2001 14. So t'. Thioties et .'rout ehpirctnita. Reus-Smi!. /nreridliyr.. 4.. David (e. Int mdtioial Kaufmd. Mas. t9t4. .). 1979. Macmiltd. Globatitu wrsus Reatisn. PalSrave. a. 3I. Pesons. Manchester Univ_ pre$. Unwin Hyman.ato sr of pace and \var. K. in Lrerholional WaL Ai Antholosr. Chrisrin4 True.1984. Prcss' 1984 22. Hate& The Sytubolic potitics of Ethnic Wat. 1977. Sotue R4lectio6 oi the Pla oJ Force in P/oces.B. Deutsch.ll. 1981. 8. NY. IndiaM. Hdcour1.. DemnLrdcJ. ndea. y:it. J. 1971 . StuarL.A Estuh. N. floben. t3. Talcolr. Syrmusc Univ. 32. Ray: Ranberg. 24. Fr. Boulder. Sylacuse./ise . Histone de rclaliohs inteDntionaux Hachelte. Pdis. Otr As/e. waltz.rin. Academic pres. PDlitical Ditunsion of Conflict in MultidiscipLinary Perspettires ah Populati.. Prolile Books. Dvoselre.t 26. Hary Eckstein (ed. 'rheorr Readhg. printer. yt lea. Ny.. 19. Holimo. Burchill. 6.Ien.. 1965_ 20.*.71? Sdcidi SJJrzft' NY. Tre Srate of WaL EsBrs oh thc Th. ?fte Pnce ol Peace. Hachetle. NY. Paris. Kohanc. ?re Mo.. Chart lon. Snith (ed). Ia . The Fre€ 10. UNESCO. B!ll. NY. Jmes. Piefte. Richdd. 1972. Manchesrer. Cnbndgc. ft. 1969. Mtuk. +** Violence n. Wallerstein.8. 30. 19E5. oJ vidlpt.?. P/.lependezce. London.cs. westview Prc$. Benett. tntematidal Relatiolt Third Debate. Ifte 1980_ of Inlemarional Relalions. Kd1.J.. Boulder.'988.I ns Caurzs. NY. Bibliogralie 16.ertes des izr€dariD. N.tad. 21.lt oJ Global lfier. The Diriding Disciplin . London. r 977.oh. colorado. Millenniun. Aron.al Sr.. v.1. Viotenca and Ctun. pavel anl lhterdepen.ess Homesood.ten Wo.l nerrldia. (ed. C. 1966. Jolm W-. Prcss. Resolutioh: Connibutians ol Reiatioral Senices.). Mathew. . Fdah. B@r. Mervi'r. 2001.). N\ .n. S.rred aJ WorA Modclliig. 1951 . Ralmond. Theories ol tntemotiowt Ret tions. LaffeY.'d.. 1997Choucri. I 966. Holsti. 1977. t. Blom. Pait ?t Suerre: &eorie des rcloti'ni int'mdtio'@B' 7. Hannai. 15. kndon.ory dhd practice of Intetuational Relatiohs. Robe4 Nye. Kenneth.a/cri. 17. Caluna. D.ial Issue onsident. l7 ' Pan Capitolul3 12. Theory.tru.es and Co"fii. Ih?. Cornell Univ. Scotti Deversk.

les ol Violznce: Conflict Prcventid /dm. 1995. tgg5. 59. Joseph V. 1990' Cambridge H{vdd s/mre8) .). Ny . tnndon. 1985. Schraub (eds. Washingron D..William. It? Odsin ofAuidtces. Lynne Rilnner Publishers' 2002 Ho1st. Simon x\d Schuster. 1996. 1996. Ripe Jor Resotation: ConJlict and tntenention in A\ia. Nolember 1995. War ahd Anti. Inslitule for CoDfllct Resolulion. Brcwn.. Librio. Twcntieth Century Furd Pre$. lat\don. NeA Middk Lar. Suniyat at the Da\|n of the 2/' Cerr.es.). 1999. Pfess. Po. Hc.. kine of a3.loclti pe scena lunii llY. Oxford Univ' paftea t. 1992. M. Neq Yo. Mdc Howard: Rolhman. The Atublsraeli C@Jlic.. United Stales Instit eofPeee 1996Diploda. Rubin. Oxiord t n. P-. Univ. 1996. West Hanford.and proLLce oa ktnic Conflict Manaeeheht.F. Sofhic. Gilles. Ed $liindfice.?. Illnlilr4ol. Michael S-.1996 45.Jr€r ld Suete! Pais.Wallensteen. Raimo. Macmillm. Fairfax. Catilict Preyehlior in the South galk4ns.. 1968 James. . Sociobiolosr: me Ne.1907. Preventing Vialryl Confii"r '4 Studl Swedish -Minislry of ForeiSn Affai6.r. rh. Johannesburg../ Cotri. R.. 1987. i. Fftset. dnd Crisis Marusenent London. Bmett R.. Thoms. 1999Prev' 4E_ Lu l...don.Irhe . Diplohaq. a Sinite Civilization.. Xhudo. Bulion.os. 1969 .5. Mernillb. Macmillan.: Toffler. ]nlernatioml PoLirical Science Review.Irr telations intematiohales de 1 5 a 4os jouts traducere de P 42. 5rj.). Mandel4 Nelson. Enot 44. Deqle . Mds. Alker.t h ematia&l Mediatioh it1 Ettnic ContL. 10. Kegtey Jr.trrotegic Analttis and the Ma as'nent oJ Olav Knudsan (ed. 1975. 17 (4). Rotberg. Ten Thousands CLbales.1 Cokcr.i Kinber. IJ Nat Hwtington s Ciritization.ns: Retahin| Ihrnctable Nesoti|tions. Sheryl J.. HancaV. v{isse. 55. Guma. Ny. Capttolul s 57... (ed.athermm. Chdtard. CT.n Washitrgton D. Johar Joreen. Sitzet. Spector. A. 1960 "nc 53. Resotrikg Third Wottrl Conflict: Cha engesJot a Nep E/a. 41. Rost. R. lqnuet. Mortville. LondoD. Enslewood. "Id ri. 199J. Petes.ry.or). ft. Naturt of AEtession' 37. Reliew Fern&d tsraDdet Canter. Ravmon4 Ctregorv A A MlkiPolot Pea'e 66. Walt. rhe ctash bt ciyitizatioti and the Ren World Otd.. ceorgeMason Univ.S. w'.cheL Handbook of Cokflict The Anabtiel Problen-Solvih8 APzrod. Botlde\ weslview Pr€ss. i994 47. M.o. MdhoL of 2000. rn? t /rrc London. Denoctacv ard war: The End o{ an tllution 62. 3l (3). Bteakine Cy. 200. Stepiren.nattte". tf.D. Vavrvnen. Montagu.War. The cow War and Thz New EutoP'' Macmillan. Messmer. idolring Deep..l. Prentice Hall.reFi. .C. Th@n ing Su..Rooted Con'tid: A Handb. (ed. 60. sisk.ts Violent Codllcts: A SttateEr Jot D. United Stares Insliture of peacc.. P/erett. ?oya\j Cotuplehqsive pea.-paris. Bucurcsd. Washingtot 49_ Miichell. ik the Balkdrs.2005. 1995.rqi:6 &t XX tidck. Zdtman. bng WaIk to arr?dom.. Croadrtry.. 1.. wrsluncron DC BroolrnE\ |71 Prcgres in Wo Pobics A 51. Toffler.fust. 163. es et co. Schelling. Pruit ded. heurijtics for rnposse Re6otui. Lnnats of the A^pss. Boulder. Gaffnev' Palrick (1. -l./. Ghodi.2004 7. M. ts85.ljion Jran o u . Methob 'l ^nd Re.. Asbl€y.ml? C/ires. Robert 1.auili. Holsti. Capitolul6 56. R. New york. 40.1. Piene.ace and tdentity. "/wa4 .es and Faiturc. 1996. Daniel.R. V4 1995. Blackrelt. Theh iy. 1994 K. Grofius. Brown. Printel I 996 in 50. Axell. Th.Th. P. H. Intemaliowl lYat Small Charles O. Mircea. M. Press. MacDonald Pumell. Andr€anr. Christopher: Bants .i North. pres. Colorado.t12 . Un ed States In. Camcti Univ. Lenh^m Press.e$on. Li1!c. Kumdian Press.). slitute ofPeace. Conflicte 3 36. lay (eds t. snyd. CdsLopher. Co^lti Prc\Pntr.lrcptLl dzboiului $i dl pdcit.r Brody. poLirique ittauarc Malit"a. Henry Hotd. Models. Journal ofPeace Resealch. TiDothy D. t4. Richafi'Theory and Resedtcho' the causes ofwdt' 54. I. P"wsl Sharins m. 1997 38. 1993.t)tlll'rlt Cambridge.C. Europe. 46. cd?. no 21. Colard.2000.:r'.' London Meni]lan. p^per 10.. Hugo.arch Odtsset.' (eds )' Homeward' 65..) p. wilon. PeacekeePiaq ond Peace Enforc%at Jdie (ed-): Denm William. H. 39.e in Southeas.t 52.C. 8. Moiagewnt oJ Intemdtidal M. E.C.ok. Conftict Reelation and the En'l of thc War.. Singef D. /1.. 69. A.

112

Jocwi "he

De scena

lunii NY
Oxlbrd U
Swedi

I

t3

36. Mon|agu, M.F. Ashley,
Press,1976.

Nature oJ Agressiot.
Vialetu

t4

37. Mortviue. Joseph V. (ed.), Plewtuing Minisq ofForeiSn Affa16, 1997
Enslewood. Prenti@ HaU, 1969

Cnfti.'j A tadv

Walt. Stephen,Ifte O/i8ttr ,/,4!krcer, Itbaca, Coheu Univ. press, t987. Zannan. L Willian, Ripe Jor Resotutiot: Cotlftict atuj Interydtior nl Asia, New York, Oxford Univenjty Prcs, 1985.

38- Pruil, Demi Snyder, Richtd,Theott dnd Resedlch on the

Couses oJ

Ctrpilolul6

39. Wiison. E.O., Sociobiolast: The Neil
Univ.,1975.

Svnthesis Cambridg€ H

in. Alkcr,

H.R.,

t?
Capitolul5

Ferndd Brandel Cdter, 17 (4), 1995. Brown. Sheryl J.i Kinber, M. Sclraub (eds.), Resolrine Third WolM Coiilict: Challengesfor a New t/4, Washington D.C., Unired Srarcs IF

t

Nat Htutingtot s Cirilizatitu, mefl tyftosel, Review

40.

Andreant, Gillesi Meslrlef, Pler/e,

Jdirter

lo Suerre?, Pzns'

f8.
l!9.

$!ute ofPe&e, 1992. Burton, James, X.rdlving Deep Roote.t Con\tict: A Haadbook.Ilahaft
Prers, 1907.
Fraser. T.

Po.,2005. 41. Collard, Daniel, t€r /elations intcmdtioBles de 1945 d hos ioun A. Colin, 1999. 42. Grolius, Htrgo, D.sPt dleptul tdzboiuhli ti aI pd'ii' traducere d€ Hansa V., Bucurelti, Ed. $tiinlifica, 1968. 43. Hmd€rson. Erlot A, D.tucracv and War: The hd oJ an

00 Ghandi, R., Pedce ard Identit!, Paper 10, Institute fof

c., Ifie,{rab-tlaeli CotrlLr, London, Macmjtlan,

1995.

ConflicL

lll.

Resolution, ceorge Mason Univ., Falfax, Va, 1995.

44.

Boutder. Colorado, Lynne Ricnner Publishers' 2002. Holst, Johan Jorgen. SrnteSic Analvsis Md the Manasen'nt of P

Olar lftldsen GA\. The coA Wat ond The
Macmillan, 1996.

Ner') Eurcpe'

Mi!.ea Tei Thousan^ C turcs, Sinite Ci)iLization, lntemational Political Science Review, no 21, 1.2000. Walk ,o areed,n, Johaonesbury, MacDonald 163. Mddela Nelson,
62. Malitza,

Huntinglon, Samuel, Tts Clart of Civiti.dtio, and the Retuaking vr'o.ld o/ddl, NY, Sinon dd Schuster, 1996.

ol

,

a

lr"s

R; Notth,R,Th. MotuSenent of lttewtio'at 45. in Intematio8l waf, Small M., Singer D.' (eds.), Hom€ward'
Holrtl, O.; Brody,
Prcss. 1985.

64

65. Ross, Mec HowmdRothnn, Jay (eds.), 7'heort and phctice on Ethnic Conflict ManaSeneht, Theorizing Succes ant Failurc, Lofia4

Pumell, 1995. Percs,S.. Th. New Middls Eara NY, Hefty Hold, 1993.

Macmilld,

1999.

46. Kegley Jr., Charles W.r Raymond, Gre8ory A., A MuhiPol4r Peace
hndon, Memillan. 1994. 47- Leatherman. Jdic (ed)i
Vavrvnen, Raimo, Brcakine

66. Rubin, B6merr R. (ed.), Towatd Conpreheksiye peace in So h.ast Eunp., Contlict Prcwntion ih the South Batk!6, New yo*. Twenrieth
Cenury Fund Press, 1996. Sisk. Timothy D.. Powet Shatnry 4rt1 InLtmational Merliation in Ehtu Crnll.br WalhiDSron D.C., Unired Slares tnsrilutc ofpeace. 1996. ('ll. Spector, B., Cputirid, hewistits fot lry)asse Resotwio'ts: Retanins tnlractable Negotiatiors, Annals ofrhe AAPSS, November 1995. {'!. r'orrrer, A.; Toffler, H., Wat and Atti WaL Suniwt dt rhe Da*tt oI 1? -2l" CeM'D. London, Litile, Brcwn, 1993. '/0 varisse, M., .Ia reconciLiation frahco-all.nun.te", potitique attun!,tc

Denffs willian; Gaffnev. Parick Cr.kj oJ Violence: ConJlicl Prcvenih

i?

48.

r"ttaine C,xes,'Nesrtlanford, cT, Kumdian P€ss 1999 Lund, Michel S., P/z'entingviolent ConJllcts: A SttuleSjJor
Diplona.y, Washingtot D.C., United Stabs INtitute of Peace' 1996

49. Mitchell, Christopher: Banks'Michel Handbook of Conflict Ree The AnaLrti.al Prcblen'Solin8 4p2l@.t, London, Prinler' 1996' 50. Rotbere, Roben 1.. Ped.ekePing ana Peace EnJotLzhert d

Methods oJ Cotfiict Prev,nIiot, Washington D-C . Brookings In 200051. Siale\ !.D., Modeb, Methods aad PtoSress i4 Wo d Politics A R";rcn Od)'$e', Boulder, W4tview Pres, I 990 52. Thomas, Schelling. Tre Stnteev oJ Conflict Canrbridge HNard
Pr€ss,

l?l

Xhudo, cMman, DiploMcr
London, Macmilld. 1996.

ud

crisis MaMeement

i"

the Battans,

53.

Wallensleeo, P.; Axell,

K,Conflict Resol ion and tlle End ofthe Relearch,3l (3) 194 war, Joumil ofPe&e

Mds.,

1960.

/2
I

I

Chautdd, Sophie, Ctr?r,Ls d.anflits tlu xX siacte.pads, Libno,200.1.
Coker. CnsLophc.,

fi",,'rr'",/W,r,

LondoD, Btackweti, 200,1.

4
74. Crocker,
Chester

Jocun pe suna

l

mii

partea L Conflrcte

A.: HaDpson, Fen Osler; All, Pamcla (eds.). M Global Chaos: Sotrces oI atul Responses to Inteftatiohdl Conlict,
hington D.C., United States Instilule ofPeace, 1996.

t4.

Rle.ne. PublisheN, 2001.

Hanpson. Fen Oslerr Malone, David M., f/oh Reactiotl t CoiJticl Ptddtiah: Ot'pttunitia jor the UN S!st.n. Boutder. Colohdo, Linnc

75. Donald, C.F. Danieli Hayes. Bt^d C., Belond Tnditlawl London, Mrcnillm, 1994. 76. Dykc, Nancy 8.. Conf,.t Prewntiat StrateEies to Sustain Peac. in Posr Col.! War Wo .l, Report of the Aspen Institute Coniercncc, Ju
30-August 3.

')5. Johnfon,

D. H.N., 1tr,,/z ationat Albitation Dack in Far,,,?, trndon, The Year Bookol World Affai.s, 1980. r)6. Malila, M. (coord.), M.Lanisne .tz tcgtehentare pa;nicd a .liJcren.tetot

d,re

rrdk, Ed. Politict BucDrerti, 1982.

77.

Enzenberger, H.N..4rrsuchen auJ den am Main, 1993. Pans, Larousse, 2005.

Burg.tkri.s, Snhtknp,

')7

Northedge. F.S.r Donctd. M_D. Int

r)8 Omn, Young, 7r. lrkme.liaties, 7t1in! paxies in Intenatianat Cri:js,
Princeton,I967.

PJljricrl A,|cLr\. to

't.

n4trrnt

Dispugs.

t

n.ton, The

78- G€r€, Frangois, Za rrarelle g.opolitique. Guews et paix a4otrd

79.

G€r6, Fmnlois, Parrqlai les euetes? Un sia.Le de gaopolitique,

Lmusse, 2003.

80. tleisbourg. Frdncis.

tz

bascLLenent

du no e, Ptis.

99. Patchen, Ma4in. Rz'olring Disputes Betueen Natiohs: Caercian ar Con.illart ,l Durham, N.C., Duke Univcsity pre$, 1998. I (I). Stein, J. (cd.), Germs r, /!e raDte. Baltimore. .tohns Hopklns Univ_ press,
1980.

Poliri

intomationale. Auromne, 2001.

l0r.zdLnd. William t.;

Rasmusscn,

81. l€sboune, Jrcques er al.,

lzs

perspectires eeopolitiques apras

hftrnation4l Canllict: Metha^ md Z?.tni4!er, Wa5lingron
Uniled States lnstirute ofpcace, 1997.

J.

tr{is

(eds.). peacenakins

n1

D.C..

anentuts d. s.ptcnbre, Ptos, Futuribles, N269, nov- 2001. FoteiEn May/June, 2001. 83. Peck, Daniel, ftc Wal Machine. The Rdtianalizdtia$ of Sldughter in Mad€l, Asa New Haven, Yale U.iv. Pres, 1993. 84 Ross, M., The culture of Conllitt: Interyrctations and hxerests Cahpatuti,e Perspectiw. Ncw Haven. Yale Unive.sity Press. 1993. 85. Segbergs, Klaus; Imbusch, KcNlin (cds.), The Globali...ttion af Erdp?, MiiNten, Lit Verlag, 2000. 86. Watts. 8.D., Cldrs?etzian Frittiot ot.l Futule War, Washington D Institule for National Srrategic Studies, 1996. 87. Weinbe'ler. C.i Schweirr\ P.. Umdtorul fi.boi nadial Bucureqti.

82. Michrcl, Klare. The Ne|9 Geoslaphr oJ C.tttic1,

r02 Bluwens, We er; Reychle., Luc (eris.), London, Brasey s, 1994.

rn,4r,l

conflid pterehLion,

l0:l Bo$e. Michaelj Doschct, Thomas, uN peaceke.ping: A Dacunentdry
10,{.

/,r/d!cr;dr, The Hagnc:Ktuwer Law Inlomationxl. 1999. C.hiil, Kevir M. (ed.), Pr.ventiw DiplohaLr: StoppinE .Wdrs
Trel S,a/r, New Yo.k,
U.S. Role Basic Books, I 996.

h..fote

roJ.Crocter, Clreste. A.j Smock, David R.,

Antet,1997.

At.a, Catrlict Ra\otution: The in Pacenakrry, Washingron D.C., United SBrcs InsriLurc of

Capilolol

I

Mfi\$. Buildhg Confi.lerce, Resolving Co'ilicts, Lumpur, InsLiiutc ofStralesic and IntenaLional SLudies (lsiS), I989. 89. Bcdiaoui, Mollammcd. l? raelenent pacliqle des djffarends aJricai Pdis, AFDJ XVIil, 1972.
88. Aleapapa.

Louhei John, McDan?Jd. I,trki-rrc.k DipLonacr: A Srstems Apptoachlo Peoce, \Nest H^nford. CT, Kumadan pres, 1996. l07.Drucknann, D^niel. Eounda,)^ Rote Con|titt: Negotiatjors as a Dial
108

106 DiaDond,

nerp,,riyen4s. JCR, Dec 1977. GrltuDg, Johan, peace b! pedLcltl
Lurc, 1996.

Mcl,!, peace aDd Conitict Devclopme.r and CivjUzadon, Oslo, InLemational peace Rcsedch rrsli

90.

9l

92

Caflish, Lucius. a'drc,bde Iatuitrage intefttatiqr?. AIDI,1979. Cor,.l P.. In .onci liatiotr ,tz,rdlio,?lc, Pdis, Pedone.l968. Flory,M , Negociatjan ou digdg.nrnt ai AlEnri.. Arm thnlais dtlit

109

r'.,.eftt penuasjan: Coercive DipLomaq as an Allennt e 10 Wal, Washirgton D,C., Unired Srates Institure of peace,
199t.

(lcorye. Alcxande. L.,

rcm.,I961. 93. Cregory, Martyn, Rho.lesia:
Today..ldn . 1980.

lronl Lusdkt

b khrdst.t. Tlt

W

rl0.Hopnann, T., f,o Para.lit,6 aJ Ne|otiatiart: Bargoinnry ontl ptohleh Solvihg ln Flexibk htenotianal N.Botiations and tvtutizli,h, Anrats of
Lhc

AAPSs. Novembcr 1990

116
111.

Jocuri pe scena lutnii
Rupesinshe, Kumr (cd.). Maitin s Pres, 1995.

c,n i.r

TrunsJou@tun, Ncw Yotk.

Capitolul

l0

PARTEA A

II.A

UN, UN, NY, 1998 A.i MaliG M., Cata ONU, BNuretti, Ed. Politica, 1970: v I l4.Bunon, Jarnes. Corlitt: Resolution a't.l Prerention, 51. Madin s
113. Bolinrin6anu,

)12.Bast I'atts abont tli.

NEGOCIERI
N€gocierilc

NY, 1990. .r '' :, Abra'ni Antoni4 Hmdler Chayes (eds.). Prerehtint Conllicl the Past-Comnist WdrLl: Mobilizitg lhtemationat and OrSari?zrirnr Washinglon D.C., Thc Brookjngs Instituton. 1996. lt 6. ConJlict Preyention itr the Black Sea Alea, Prc.eedings of wortshop
I ls.Chayes,

ihe Black Sca Udvcsily Foundation, Romanian Joumnl of

^... ( lastllcarca negoctcrrtnr
Modele ale negocierilor bilaterale

Afans lV (l). 1998. 1l7.iiisher, Ronald J.,1ntura.ri,e Conlid RerolLd,u, Sy.acuse Univ. /. ll8.Galtung, Johdr
\99 Jacobsen.

T'anr.crzl, Pluto Prc$,
I 19.Coodrich. Leland.

U,,tr€d /Va,,,,r, NY, Thomas CroweuCo.,1959. 120.Kuroda, Michiloi Rupesinghe, Kunar (eds.), tdlb Waml,8 Rdrldlrn, New York, St. Manin s Prcss, 1992.

ft,

t

Cdl C., ,!eal.l"tr8 Jot

Peace.

rh.

Roa.t

ndon,2000.

Modcle ale negocicrilor multitaterale

arl

Ncgocieri multilateralet un studiu comparativ
ScoalIr

121.Multilatelalisn antl the UN. UN, NY, Journal of Development
no- 17. 1987.

P

I22.Peck. Connie. The Uhne.l Natiohs as a DisDute Seule'nent InprorinB Methanisns fot the Prcwntion anl Revnuio, aJ C
The Hague:Kluwer Law Internation.l. 1996.

inovativi

l2{.Symonk,c:.
1998.

luJw.

Ro teld. Dan

Prcrention: Sipti-UNESCO

el Ad"r. Ppa.'. S,.uriD "nt1 Hardrrot, New York. Oxfod Univ.

Calea 2 $i calca 3

l24.van walravcn. K. Lar\ wam'nq and ..nlli. t rrc'"nt ^n. and Potsibilities, i^ SJ'hposiutu on Ea/b Wamins and
Prev€zd,n, The Hague, 1998.

Terfii
Modele conceptuale

Cultulile Stiluri dc negocieri. gcoli diplomntice
Ncgociatorii

:f ffi#ffititf . . mu.j o..jff r. i"j rf.".-nort"*'"*.?.? in!ruc.:i...i"l'iri.. nesof ierea .'dilu** m* lrr:::y.:::*y*:.f ff t[T il".i' :"ffi flt:i:ffilix ll::"1' *.fJi .:##+1:?'i."l:ffi g#":T!::tffii:?.tffi iltp.ii.i..i"ffi .i.i:i:i"i:ff ":.i.ffH* *{F::. pentru a inlelel ::.#fi .-.#:':..ra o cea$c.jfTidfilii lii:"i[:#ilil ". jna. ffi ?1:3fl.H?""". *. de cafea.Jjs".+*"f''.llY.lli.iiilli:f {'r.Capitotul I Negocierile . T:[.il. ffi#in" ffirl:Tll#ffiy .:ff fiffi:ll.Tff il''.e.t'" fi j::Jf l.j::T.f il".*:x.''-"+tl-ulg.. r({ unrt erate In\ocind arnenjnqrrea jecurgerii :I ..'".!. h to ri )r bzuin_ ..i.TH:.r:iiTfl "".{ i{:::.".iiil}:ff lT:1"'i:3i:1i:l:rff 3.r?.ffi cear sau.ei.ffi iiii :il"J:fl i :i.

. Chiar 9i cei au inleles importanla Negocierile ca ma ifertare tipicd $i esenld insdsi a metodei di. mu!A accenlul pe ac_ l':l[1g!g3+ecci"dor ii-ifiii-il 9: rxrrr.. $i p€ntni a ldsa spafiu fenomenelor pagnice ll:t]11 8re compeulel...t". ..tiintifice.. {t1cni?rc. precum tl exr unui interes polenlial comun.u t.asupru realizdrii .. -^^ comun in cond4iile prcaenlci inferese conllictuale (Ikle.drete maritor nego. Lrre lct\ondle ale unor nrmenr.A imprcund realizarca in mod oprim sie[ a unor chct. Erist:i lucr_ari de isiorie a nego_ ocntor p._.\9. negocierile au intrat in sfera sta_ telor.\ ''i ' 'tg . rationaje convotbrn patnrce de .t \dunei dilpute sau situalii internalionale pti miiloacc paSni. o soc. lalenr. matice (Mnresca. 'nrtircolul 23]u Nariunilor Unilc-"io-t enJrt: Pdiilr ia . \prc deo\ebire de i\lorie. ((rNe JLXatc an cadrut unei solutii erDlk $ e. sd rpcured ta a7entiite :au ar unlurite rigionati sau to 41te mutoace polntce Ia aleqerca lor tcartaoNu). Din sectorul privat comercial. nu cu orice ospule. fiind atnbuite unei profesiuni distincte (ti aceasta foarte ve_ che) a diplomaliei.ir". Duir6 alt autor.ra en ob(enabit purejn spune ca net.iinder1t iuridice sau atuitrule.nte runt ptocese con4l!!lveJ!!. Iur socrotogu (omunicdni ti a dialogului. rrcumrlanle exrerio$e ri mediul polilrc.tilnftr? Ca orice fenomen so_ clar-supxl.le forDrale )i c0re ta.. cienror In v tor.1.. toatp. re/ut. alte pentru negocieri. ct cu (iem mai restr6nsa a drsputelor care $i amenlnl. desigur.a.cerceliirii $liinifice. EIa impoflant ca din masa una5a-oe expenenle sa fie degajate acele Hs5ruri cafe au condus la reu$rla $r carf.l !y1fla: )e7s). pacea..de drI rrrorja diplomatreisi a relaliilor inrcmalionalel o llsrhorogte a negocierilor care.ilr{cdier?. )!oc t?."oces in caft Prcpunl l\r'lintp \u'| pre pnntp n . negocierile sunt rm p. de$i purtdtorii de cuvant ai tco realiste vor sublinia ln contlnnarc metodele trad.-T9-:.'a merciali care presupune un minim de egalitate.i/Smot" in ioa.t2a Jocun pe scena lanti distorsionat al inegalitilii dintre pe4i. . care pnD rnlurrin. 10 utt a o . .ocierite (Lr domeniu inrerdisciptinar intr6 in sferi cercetarii 5tiinlifG.k))n obliBg. 1966).l .l\ pul atingerii unui acord nu scapi de teDIalia de a menliona c flictul.!--!Lrlnnt( al inlluenlale Aceste defiDjlii sunt influenlate de pedoada ce a Ace\re defiurtr urde neqocipnlp fe'rrer. Uansformale in reguli.. uz de rnrtrumentul marematic )j de experien{a economica. sa caut? o soturie nrdttd t i( p obi..dtt? doud sau mai muhe pdrli ce arcepra:d wnarpas. am propus o definiie mai cupriryitoare: neSocre. ca mod. 1969) Ilu sufi plasate pentru a1li autori mod ln inima activit6lii diplomatice. afbi tftjj..tl l: jl'1 pdde.9". aplanarc sau reglementare a sitaaliei dintrc pdrlile int resate lLall.]i r. 1964). unde sti in servjciul i reselor comune neameninlate de litigii sau crize.r. ... ar pulea mAri eficien!a nego.-._.iotosie a nesocieritor. gocesul negocierii I inspirar srudii p anatze bazate pc merode .(le illspirade economice.. .res -^^.orul id at aj tnS' .. perioada . nui itl..iliohale ale dipl maliei care au o importanld tald pentru o naliune care 6i moveazA cu succes $i ih mod pafnic intere sek (Morgenthau.='niiu-.. cu o fereasra spre aplica_ rea koner Jqaqrilo}.Negoclerlte: arttr.lt inainrcrl.-_.e. ndsurd sd pund in primeidie menli er. Nxmeroase $tiillle le_au abofijat din punctul loide lr-dcre.c.t.agrearc 1?70 ei T:nnenii coniicte qi l.'.i.c.?rtu_rn€rndologia proprie.. ceea ce ne indepifteazd de la cierea ca expresie a unei situalii normale. sco. care propusese inEe dmp model. O definilie considera negocierea drept procesul de abotdare ..n eudei. pentru a nu. an"gapmeni pe cate rudtcnfi. . orientaa {rrc . )a rellnem penlru moment imponanla acordata negocieriior ca pnm mlloc la care pol recurge starele.a pdLii ti securitdlii int rrur< aceste cbordtrri dovedesc caftcrerut inrerdisciplinar al dome_ qi can rnn(a nu ez.1 in eomunl - rciimrrrilol sau a inlereselor comune 9r \ 1 ' . tehnictr sau . resrange o sfera Isrga ln care ele filureazb..tIp9"T.si. Observem in aceasti definitie legetura direcfi a negocierilor disDutele sau situatiile de crizi.'o a . sukapirot netipsir :l]:].U uno..-. nu mai apar.. I 97 I . rara oe acesle detrn4ii. in contrast cu negocierea co- Mttona. recunoarrere care este lme_ orar otmrnuata pnn legElura exclusiva cu dispurele.opul de a prcnoua o arunih i I plegere.

Nu jpuse. (rl 'i . J.i/4r. negocieri liii '. Detj cu ridicini mai vechi (Congresul de Viena).rmri bl'.svUqtu acE4ljjl rioadi de joc pq In{giD9-n pr.?r'/. Organizalia Nali Lor Unite dupd sfar$ilul celui de al doilea). si semene mar mult cu produs labrjcat dupi rcguii precise N tablou reu$it decat cu un ciefile Congre. Ru dele CATT .lfi (J r/Ll fonci f/lrrrl Li r. s!u vrelrr de lus]-d '-re -l .!1.Cepri_W b..t22 irvenlivjtatea JrLutipc scetu Iunii 1or fac ca o negociefe bund car t23 nego_cierile.''. legaj$nn Iir JLrsc. intuilia Si imaginarir celor in cauzi au ca rezultat tehnici fi procede€ carc conlin potdva rezultalele cercetAii $i reflecliei teorclicc.nolte. negocicn pri\ ind tarea economici./\_ok si er.cne. in carc nego\ irro|ii.ate marerrrariee-iiFre?inlerriirli.r!/lq.ra 5a upoleon.r etrho. .rui./borr'l nu''lear uzul annelor de dislrugerc masn.alrele. "oalra \u^r'd a rmpinpenilsggrs!]-qu-pLaluLallua tir. sulanati erau .r uner ..' ?' r'i. dar au ajuns si ocuPe pn palul loc dupi crearea organismetor intemalionale mari (Liga Nar uDilor dupn sfir$irul primului razboi mondial.e ireparabile. incercarile $i e$ecuriie. cu lrA\alun propdi. nricsordL f rud u l-d.i. Complexitatea realizirile ior sunr ilustnte de cazur negocielu!-9ai! i!-qqgjl circa 140 de staic timpdg Ll_g']1_eS!1ru adoptarea unur regnn F. De aceen.\.b. u lurtr otennd nulruni trle in fo ndrea a raDleior.ip.--!l ncaocriroril"r. precum $i \ lie $i lalent personal dezvoltaie in activitatea practici Ar fi precaut a se plasa negocierile in aceasli lumind a unei tehnici renunli la ambilia rigorii unej teorii $tiinlifice.1eciul ue rn. o :rmulru prin c}.il nego. rirrur@@fffiiro.i._ I'.e ru(En de il I I I I I l I a schimb:rii in roare domeniile. a . .. 'Djn teoria jocurilor s a desprins o mcbdA mai Dulin fomrali z-li. in rnod prrr. on(\iunii jucaloritol 9i a echilibruiui. iu|lal i{l-rriiTiri eluhora in lra dc ongrn< rn rru'!runi dcrari . ".rreftle.u -acler mulljhtcrdi.ercrrri pretirnirarc.. Ncgocierile sunt nica dc bazi a elaborlrii de solulii la mailc prob]eme g ajungand sA se diferenliezc dupi nalura temei abordate: negocl dc dezarmar( saL limilarc a inrnnjrilor.e prin rezulratele .tu ina!!11:!3! Teof ia jucu. ncgocrejile .jn_ cepe in toqq miteni.irea l.untor€inuoiLr.e Richrrd Cobdepra ryrlqa rd:r/: . ' e i dc poliri(r . ierea reati. in ciuda consfangerilor la care au rosr supuse.nlre irrme S. mar pJtinri conc'uLtenrA.rc pi . au reu$rt sa opreasca cursul evenirnentelor la pragul unei catastrof. lr 'ld15rrul I.tir.ot rli J at..j \.. ia.nr_un.l de apti(r.rsrrga .ului de la l8t.rzboaiel\ ce fah paz-f3!9. habitat etc.!JlrillJ-ri. cand alteLnarrv jL'lurile ftrorilor re/tl J.r '. Nu esle ala cale sigurA de a uni lumea in legAturile pecii"? . La rideciDa schirnbnrii Elemente noi li de perspectivi.or.d d? iopctt)tLidtn.ii a fosr Inrrxnlarea jn foase de p"19994r. dar menline o vul degaiddi unor norme praclice care mAresc eficienla lor' Alenlja dattr negocierilor in secolul nostm este reflecnti pcntru feducerea raritetor si tiberatizarea comerrutuiiniii-ii6n.ulurrr accepHbite penlru ambete pa4i Spre deo. denoti 11 r r li ccologie.i :\LlosL. e{penrzr. Existd numeroase d nij in care expenenla.!U.ln-ioiifiEit neg. A doua jumitale :r secolului trecut $i mai ales ulrimul deccniu sunt canderizate . -.le Rr/qo'.l. negocierile multilaterale angajand mai mulli palleneri tu sera umbrite de negocierile bilaterale.ia reusit st minimizeze pjerderile lirii sale invinse $i cliar sb i adu \ renr din Ezilarea intre camcterul precis si clar al negocierilor privite urghiul $tiinlei $i conponenta inefabila ti sfidatoare fale de ale artei nu este proprie doar negocieriior. rnarrrrr dc d intra. u Ut.. ( I llcut u/ de teona jocurjlor cu doi Dddcren-..( omedul ltber esle diplomada lut Dumne/eu. negocieri de mediu problemele globale: hrani.. de$i ..coTqucn e-r clrdi-ii.rst!eilLrft.:.n.c.t' c'ir-d.conccple ca Ja!_!ErJ!a!i_&!h (n care ambrr pur c. cdre cL a. ii atliE.ului $i innullirea activitad.n'lnf ri oeanelor 'k. economrce lrrn\nrrionale au du\ roj h prutrterarea negocierilor cconomrce ti comerciale.lc uneon J\cun\e inlJi_ lrer \au tLrdcc._ re\r economrc.rii iLrelrte.ciar.lora rec egljl hg I lgf*Lle.l a-fo u".49.oril b. de. suu ie\endic:r srlanale care aU in.au ptctde./.te o accelerare sti progre.tpt. populalie.c|lrn!.:ojhl. ituf cu mdi !:. ijnbunalateasca tacrica ne8ocr urilor 5i obrinere.' !S! ' prnencn yd -a.on N.e_ Drrc oe negolrente gu\ernamenlale din planul i tcnralronal.uri r'li. dc .lnct 'jr_ b! . aceer a jocuritor de simutare.ii modchre.". PriDcipalul merir al modelelor matematice este de :r dtulr rarjonJrnenrul ri Je r Je/valui aspe. plu al ace\lui domenju. Sub egrda OtC {care u Intocuit CATT. Dezvolrarea specaaculoasi a comert. re"ria jo.tfconomic rnlrc cumpanii Si sindrclre. Crerra Je@n . cde unnareau . penocds grevetor nume_ vastb ljteraturd.l €.r .

| .ul tehlnlociilor din care sc de\pdnd prrl d namismul lor . ln viata jntemalonal6? procqsul crescend al privatizirii nu face decar si mareascn numbrul?e aii6'frTi sistemului auzarx Iace decat sa mareasca numarul de actori ai atara granitelor.llr I'rc b." Iata negocierile tntr o noud posruri. o'a5ero'. r. ca mirirea inegalitelii Si pierderea coeziunii sociale. Acest experiment istoric. In 2003.'u o \prr.t. ele angajeazi acliunile perllor de a se sirua tn interiorul lor.-. bunurilor $i persoanelor.trred Lle Dace.'ociefi. devenite state sau regiuni autonome.Uinchit.gqp4-!Lr-eero!al9. r Gnl-ulir e-st p. iait d"dTatroiniiiiiisistem juridic complicat pentm i rea a l5 state.oneLelon9mie lrnanle drr )r perlru . Timp dc secole.iea de cenr re. Nici un regionalizart @Ap. consacrat pin moneda uni este secondat de aparilia asoclaliilor zonale (America de zona Pacificului. -t nirie rcgimului. Spector $i Zartmann leagi rcgimurile Inseprrabil de negocrerile pnn care ele sunl initia.ie h cqre expectaliite actoritor con|erg tntr-o arie datd. Toate acestea imptce neqocieri. pane la punctul in care eje in[A in nume proDriu.le dc . cu fncltuni si obslacole numeroase.oapc I q() de.rn.in e.ele .t. slLc deoseblc 0c inregrilrea regrolr. phn .piir-iG-ilEiiiii?T-coi6i. finanlelor. inrent'ticrrea.! sul ttiinlei manifeslat in sporirca firi precedenr a rrln. Asrfel.u?ra negocien". arbitmj Si coordonare."::'*{i. Mai mulr decit atat: fieca din aceste cndteli iqi asigu|a coerenla prio transformarea negoci rilor in mctoda permanentd.:!:#s.rasner da o defi. derularea noua categorie a regimurilor. * lo/. Ele ru sunt numai 6iddTe a in. ASEAN. o rura (etcerdnror 0e retdl Intemal'onale care Ie de. atft la un nivel perior. in rapot cu slatul-naiune clasic.e pulemrce: globili/arca si f-rrclenLa. cine poare negi rmpor- aprinse intr_un sistem Lle comperirivitale ridrca!6. fleclrei asuDlr oroblematicir nondiale 5l crealea uner noi 'oltd te! pe lema salvErii rc\urselor taturale $i ocrotirii mediului sau indirecl.chid perspfcdve 1" connmrc rnremationat.dc (orllrcre.. pu'e in mi$care Si mai ajes inlrelinute: . cat $i la un nivel inferior. no".. a tranzacliilor ti ducfiei. (4n n'velul infenol)aproape roure \talele efecluea/a descentrali_ pas al globalizarii nu se face fira negocieri \il" tanla unor oraF ca Singapore sau Hong Kong. f.:*!.le perfeclare c melodelur negocierilor.oppt in.i.. rrd o urTeala lunddmentali pentru . i"-iCio. cvasi-institulionalizata Toate nile UE sunl reuniuni de negocieri Pesle procesul integririi regionale se aflE cel al globali ilustrat de irelevanla orictrei fronlicre. 'JU prin . dc ( /rDlrdand rcsiunito. mani_ numeroase abuzuri ti avand consecinte negative pe plan so'est:ind oial.'t t v:.dg !!qr9 isi propun M-i in lume.49r.ne IIlnd companiile semntficalive din uiiiGfri 'iiCie *i n^r.. ddicandu-i importanla Si inze cu proceduri li tehnici noi Si incepem prin mirirea numiruluij i1e au fost practjcate cu nale. modilicJnd comperenrele crxl hc "ni.soiiate prin capital iau acorduri cu trme din \u numri megaproce. .._) .uperior)e pr"rJuc. cre. cu perspecliva de a rcuni aproape 30 in deceniu.\ Tratate.6J"fr s. apariLir conceplului de regim d inaugurar Lrn nou cdmp. Iomare.lnrucir regimu_ rile presupun functionarea unor activitdli.'#i:-:: mentare. pentru fluxurile i mafiei. organisme intemalionale.-"i. in circuirul inremadonal.srorice \c i:tstrjLLq:. ularib namenilor ji seri icrrlgr' Cer Inrr a!rnrrri e!c Unirrner ropeana.ica ti administradvA.iirulrr.4 :\ 3 ale proiecte inri in _/ _ . inclusiv a celor pe care giunile le pislreazi in raport cu exteriorul. ne de diplomatii statelor sau ai cetiilor. de gesdune sau guvemanii.re:. Nu poate fi uital nlci rolul diplomaliei negociedlor putate de gisqdc-i in relaliile cu puterea seculari prezenl insi asistim 1a apqtpqg:lglagjgli noi.raLieiriromuI'. MWECOSUR ii allele) cu grade de i tegrare diferire..l . Ncgoc@ri 125 . pe hngd reguli $i regle. ca d. acelti factori au inlluenlel procesul negocr mdrindu-i slera de aplicalii. de deci. dar $i pe langn reguli.. d"ua prc!c.124 Jocuri pe scena lunii Pa ca a Il a.e i fr pul.e. dar cu rczultatul aPariliei unor noi cntitnli ale c relalii dcpind de negocieri continue.r'rrrrrrri d< rcgl ^ 'rn . dac6 ne referim la Grecia tici sau Ilalia medievala. pre:r u pJfle drn Jribuli'le slalelor ri )ir crscf enlilililrln\n nrle In speci!l nenlru . Majoritatea conrpaiiilor transnalionale lird si devira e. . da nd u. mentiri. 5. jn tq8l.rle er rf r! iiin. ci u rneroda conrin-iiETe-i-iiiitjiEfiii!6ilFE-no ilor regr intrri inremzjfi dn5lF:i:re-"--in-noierCin-EldFa-TEareronsr iru.ii.iiji i p. put.

-------

l

Pateaa

-a. Negocieti

127

Capitolul 2 Clasificarea negocierilor
Din definilie reT.ulti o apafenenli a negocierii la familia
melor comunicfuii. Dar ea este o expresie spgciald a c canclenzati printr-un grad crescut de explicitare 9i de orj clari spre un obiectiv constand in realizarea unui acord. Existi literatura contemporani o exaltare a diaiogului ca remediu la ori neajuns ce trebuie remediat. Dar dialogul nu este decit o necesari. dar nu si suficiente. Exish chiar rn comportament tacit Dirrilnr, crre iodcr IolLl urer negocie!--li*.-ca dialogul .i ribS
Esre ceea Le;m puter nurr' (6ion.so' ie'ca)-c?n';1ryg!5r udn.T'ta \emnalul uner Dunrvollle 5l rl unrlaLerale menire
r

*'"l'l,ffi #lj"l ;*!,.ff *$ff*,: ;.,":.]il f :, :n iff; jl-:l'il"'ilnrl are rerar jiror-iiiEiidfr6n-are. porrr,cr,. economrei, :::lf'ffJifl1:,:T,l"Sfil1'f :,',""'J:;,. "^* rii hrana sd.
illi'1::,j]i1:i'::-i'ilra

irt,*[:H"1''ffi tri;".'r'"#ll;;J*;t#":l:'iiii".?'*f ma,erie negocienror in

il

de pre, ar p;uu-

; ."",il:::::jli,:JJ.::l;,",ni::l:l{*:J",:'j;,,.
fyq:**i
sr ulp, .n,cru .r{aDs\frstle, carc neeocieri .ri once nilL,E pnma

de activirili, fiecare ara$ara domeniului :lj:t':,:-Ti.. D3r-ls€9sL4gts-s1$rfrsd$j !,qJ,r\d

:i'

\: -rtnF-inielecii Tdra-lE fiCifinficnid. r=il-Ti.:npune .'fiplu- p;;; 2001 pe ror parcJr"ul neg"cierilor pcrrnr de/
mare au existat misuri unilaterale de reducere a annamentului Je in. erarc lgEnen!sQ{,,. lerrc.

ffiiiril:tf"rr,ffi#
i;:i :lii: i':,i; :"i:ll il."Tlll:,l:l;,j'arga
.r-r
asi.,en', a .oc,
hiar in prima tumatare a secolului. In rrmpul I igir Naliuniloj,

l;T:::.:li:""::'::lid

si

cea

urilr/ale iq4a/J de pregSlt19 a nePocrcn pfopnu-zrse 'unr: vd,r discfere\' diai -, de corr.r.?'rdEiEli--m,r mulre ori 'ecrere sau mr presupune ' gul, conwrsdliile (o fofiA mai avansati care inci subiecl precis). tlezbaterile (c e au folmA fixatI), rchid tilu rcd€r.e exploratorii 9i .onrorbirile (ca o formi $i mai avansati
vederea

Fg]Iji+m:!\+{:jg

discie.sr neangajendteti'persoriA?e ima.roeif Afl uniunilor, meselor rotunde, simpozioanelor sau conferinletor lifice. darFezbaterile, schimburile de veden_sao
oticjale $i ao-fir

Primele tfei forme de prenegocieri se practic[ curent infbll -ii-FiGut

orientirii spre un scop).

[i ;j;fi ,hl :rilfi +,{r..:r :'f;i:iflf ,[ ;ttl ii!+lffi l'lJ ii:..#l :"}:R:l I ;:.:"*lm:.i:l lliri:iTlltl,f :i:,,x.t"/il,J:r;"]:'.i,ff;1ru,t* lii]'"lti:#li', f#:;J;,f" i:*frmHH,, :H:j;l,lll:

m e de cumun ' ii.it ;t"nt, ni,ii a-i;i-6f6tbrilor 5i cercetdlorilor 'ii"atrfij;t iribuic nr numai indirect $i ocazional la facilitarea unor negoc

ir'ffil; qpfm
.

._Nry11!91!!i

ca faqrorui o,"4r?

p,r/,c,

ci 9j institulional fi conlinuu. Teoreticienii negocierilor s-au stiluit in breasli. anunli in buletine actjvitatea lof, ca dc exe PIN rProcramul Neeu(icrii Inreu.ruoldlel. 5du fomeJ/5 or ui'i ii .inrrc n.inl,-iieii.-'-rr, ..Le c cSl\' dj ll Cencvi

.iltii "iil:t:ffit:"it T:::::,"tiflt:Ii:li.titi,il,fi,l

;i:J.,j':,*jff:'l;lj::t i[,i lr rrr nerulburara de rdr\crctir fjeleinentc ,e /nrronrJe

it:irii i.r:;

tll';.fl:

"rm- ;if

*'r#, I t t,*:r

"

128

Patea
panener

a II-a. Nesocieri

t29

Ambele au tradilii vechi. Deti cele bilaterale au fost predommt secole intregi, cele multilaterale au fost ii ele practicate. ca eremplu in Congresulde la Viena la l8l5 unuldrn cele mai ar€ c^zuri de celle islorici h secolul trecyr. aitivilatea nur selor oreane intemationale a dus la lnmnllirea negocierilor cu mul1i pirteneri, pani h punctul de a crede cA negocrerile in doul ja4i stau singure tap in faF sunt-pe cale de disparilie si in acest caz. contextul extem este mult mai semificativ, ir ca url cor antic comenlatol fiecare gest al celor in cauze' Teoria nesocierilor s-a dezvoltat cel rnai mult foloshd cazrl ft lateral, atet d; fiecvent dupe cel de-al Doilea Rizboi Mondial, ll a fost existeflta- modelului oferit de te( patroni $i salaxiali. Motit iocuriloi cu doi parteneri care se prcta la acest tip de neg "Avantajele devin nesigure o dattr ce teoria jlcudlor cu mai ae aceea;i claritarc 5i precizie ln ciuda iacrcrului lor predominanr. evident ih loate negocierile organism resronale. negocierile multilalerale nu ocupa intreaga sceni'

\ |

Suvemamentarc. Aco.r.lurtte de natnali?are pun

rllului existent Si altele, cu caracter aproape bilateral, lntre nou] fl organizalia la care accede. primele au ca obiect $i revi_ zuirea_ propriei structuri, gAsirea de noi fonnule de organizare, ceea ce le lnmde$te cu acordurile inovative. Un alt exemplu estegfgfit ad,iiar:a ld:9lLte4rle-loterna{iem]e. caje ocupd arentra.ratetol |c rrrnd projrlemrea 0ala acordurilor cu vocarie unjversala in mate,re 0e oreplun aie omu_lui. drept diplonatic )i consular. drcplul lrala_ le/nr I 5rera de codificare a djeptului inlemational. erol;Fa orga_ Drzahrlor ntemaFonale ale statelor dezvoltarea uda$i a celor te_ $i

c3Bil!ll!!ian

nesarisllActnroare.

"*"*ii-iJ.".ri"i#
surarea lor.

I ap'an1ia companiilot muhina$onale tca cete europene impune

t

\.

1:-lylt".o" .1" lrnl."ipre(ia juridica a unei nonnalizin de fapr a retalrilor inlre enLilAlile in cauza. Negocterile pentru incelarea osti_ nril|1or- penlru rertabilirea relaliilor dtplomatice. penlru incelarca unel slafl 0e embargo sau a unei mon oriralri. penlru plata unof anerate linanciare intti ln aceasti carcgorie. prive5c n;a imra4irc d_.. bunuri. reriro_ ::1:!"!,,::!: !u'.,,b,.lrp
ASI!: suscepibjle de degenerare 5iatui-ecare innonnrctiG contrunletoue pa4i. din care una esle mar o[en,,\a
5i a doua

JF 6]h" *i""iii". V urmitoarea deftnrlle: proces in \? fac propunt tt c^pli'it?
nod ?rplicit, n scopit ajunse'ii Ia un a'?ts asqt! unui sau asupra realizdrii unui intercs cofiun in coruliliile

b6nci le. cu Dublicitate redusa $i tarzie. lh come4 care reprezin6 o cumDdLrdlor - varzalot, eh sunl de asemrnea prezenle dt clasiticare a negocierilor ce iqimpune e\le aceea dup?l negocieril Ie, o.''ror !a nhie.rirc F: a tost formulata JFilr.. aulor Lue da negoci e" , toit to'."utara

sau a doul mari companii ir

istfel, cind citim ttirile desPe contopirea

a doue spatele lor stau negoclen b

ccre rnar

'arc

vhL

delrnsivi. Tn calul nesrmerriei intre celc dou; panr. se poate niunge la impunerca unei .oludi care e(le susceptrbil; de conresurl IrnIroare. In curq.rI i\loriej diptnnalfl:d_lllllllir d insenlElcun_ rrunLarea carc r prcceddl sau unndr Ia,,boajgl€.,Eir_:t!qtore;;pa_ rrJ <au dr\pantra Je sl.Er modjtic-aritq-renroriale. .chrmlj_ej )" rl:11,. de iliuTii .r_q !9mrn4,ie r o"ne legari Je racitirut de purere.
Lete mar diticrte. cete mai .u'nplrca'e. cefr c( e\piic; arendc rcorctai; de-re;it fr .:;"dil$"":J ."'fi :":*:; ;tiii:'f*#:;i. i; lt"fl

'rre.e nrar

Neeg!ienle oe dr.!ibuli< \unt

rllrl-ldrli.e

cJ r ca./ui contlicretof GermJnra Amoele,rrJdl|l ,\atoril|cdi: lLrbuibile sau.bunuri greu disrribuibile) dau na$rere ta cori]icre per(Iror|ate 0rnt|e I rdnta

LuirTiJnll-r.rdhi ;dinitraie tr,a. p";a ii,"JrsrrhLit. rmpa4ir .du nego, ral. ln aire,ru"ri, Oi:rnUuiia pri,eyr. N r.rn tangrbrle. rlaf par( jncchitabiiu pirrii dezr\Jnlrjate. Anfel rIr ir gd\ctre de\al .otutii ren fofare urmale de.ontiiclc viotcfle,

"r;",,ni.pr,.i;,

se por.e feperr trmp dc ,ccotc

ii

Icrirea
,)ri r r

,ln Jce.rc ,irJ"(ir cJFrnr a egu(re,itor di.rn.,.ri\c o doir Ielocrerjle din uftima di\ rziune

128

Joc ri pe

scena

lumii

pd

ea

a .a NeSoren.

aL fo'L predomina Ambele au Lradilri vechi Desi cele bilaterale au fost $i ele.pmcncate'. ca secole intregi, cele multilaterale .-".0f" i" 8""g**fa. Ia Viena la I8l5 unuldrn cele mar

,"

i"Lt*-e*"i"t"*4i*ae -.it pi"*".i,

;;;;

a dus la lnmullirea negocierilor cu I punctul de a crede ca nery:'"t* '"^: pa"i u s'ingut" tula ih laF sunl pe cale de disparilie t;r4, qiin r.".i."t..oni.",uterrcm este mult mai sernnrficaLiv ir fiecare gest al celor in cauza' lu un "orn"ntutor "oa nego"le.ltot .-a dezvoltat cel mai mull.tolo-tld i"orlu :Yul uiai a! fte"u"or aopa cel de-al Doilea Rdzboi Mondial' de te( paronl li salariati. Uotiwi a fost existerta. modelului oferit preta la acest tip de neg ool'putt"n".l care se iJ.uiioi jocudlor cu mat "o ivantajele devin_nesigure o datl ce teoria u.e"u5i ct*iut" 5i p"cizie ln ciuda iot p."aotin*[ evident ln loar nego^cierile organism

.J-r"i a".a!t. isrorici in

secol'rl necuLacrn itarea, nur

fu

*ti"

guvemamentale.

r* e.I'ari€tu16. cd-re ocip arra Irnd prottterarea acordurilor cu vocalie universale in mrrer;e 0-: arcptun ale omuluj. drepl diplomaric fi consular. dreprul lraldrcror $r-\tela de codificare a dre ului intemadonal. erolLUa orga. nr/allrior In,emalionale aie starelor deTvollarea uria5l

n)ului exislent $i altele, cu caracter aproaDe bila partener $i organizalia ia care accede. Frimile au t zuirca propriei structud, gasirea de noi fonnute de ce le inrudefte cu acordurile inovative. Un alt

'r'-"d: rcrfq!#lye4ule

exe

$i

a celor ie_

r"t"J

i

5

Aco,t du

ti k d? nonnati o."

pullj!4!!9u_A!lp:au_:Gciro*..
penllu iDcetarea osU,

;##i;';;;;fi;l;?a"
[i".rui i*

mullilatemle nu ocupa inlreaga scena' ,""i""J., ".i".iatr. europeTl ap-arilia companiilor mul(inalonale(ca cele ilp:T gtirile despre contopirea a doua citim isf"f, si.a.!" "ata ln- spatele lor stau negocieri bili u aoua.".i

i

Lan"l .uo

"ompanii Ll'"u o*iiJut" ."ao.a li iaflie.

i;

come4, care reprezinti o

.iJl.rt" obiective /CXe \-li*nout u definilie: proces in care sc Iar p'opun?ri evkitP
6
a! mo(i etplicit, in scopul ajungerii La un q99.r!

'-

cump&dtor

-

vanzitor, ele sunt de asemenea -^,--- til u negocierilor ce Aimpune este aceea dupa negoc'en Ea a fosr lormulau dPtlle autor cate d;

prezmte

riL'rge la impLrnerea unei solulii cde esle bu.cepdbila de conr.rrri ure^n-oare ln cuf.ut istoriei diflomaljei, disribulra a ulsernrat con_

intriln aceastd categode. de distribulie privesc noia ?mol zone de oen,l",i. ""qrao-tau. ccre mai g€!9: susceDdbrle de degenemre-9 r-ILrnEe inion fticri. G ele se conltunu doua pd4j. Ju care una este mar ofensiva fr a doua n)at deten\r!4. In calul ne.tmetriei intre cele
lnerarc financiare

lnrrrror penlru reslabilirea relalitlor diplomatice, pentm incerarea uner srafi 0e embargo \au a unei monirorizbri. penhl plata unor

::^iyltj..ol ". :"."l,"lpresia juridjc, a unej normali.,Eri de fapr a reral lor tnlre enfitiljle in cauza, Negocierile

\ Acodwite n,. re\ur\e.

p,;rHl*#iL;lT,jl;
douil

pi4i.

<e p661g

",,,,,r(n fltra \au

(je

a prcceoar sdu urrnat

rtlqaiclc_tllse
t-e_

drspdrtra de

darorea/a ao:l_
pLi e e

)B!c

ltod,ric_an

d";*/r,8ire vpie qunl - -,Ar;inle
sr de scurra durara.

in condiliile pr sau asipra rcalizdrii unui intcres comu unot ing!!!e mnllictuoto hle

dau nattere unei negocreri relativ

\i

5

i-r",J" S r-.*arl mai mulr. un prilej zele finale posib iurii-prelingirir' ElFsrinr a angj bilan! al anaaiamenlelor antenoare. o teinnoire au ca rezukiL rn pnncipc menrinerea rrd'! ?4o---ului ,r Acordurite dc ettcnsi{nP sunt inrudrle cu cele oe larrrrnrl Qsensul menlnerii unui acord dar vizeaTe aplicarea lui e're dl largirii I ,, - -iare-ii d; p**d.ti cel mai ilu\rrarr\ caz actual srrua!re Lyll *c1j:te. d"li 5 ;il-"'"p."". El ,tak ca in aceasra ai ni'"r"f", una multilaterali intre nembrii vechi

frec\entre inlre.ui't. a.1gAq"B!l!e rermen limirar riconrin in cl

t-"--,:"7

Xib_uibjl: sau bunuri greu distribuibile) dau na$rere la conflicte pe_

de ceJe mar dit,(ire. cete mr, tLrnsi ... (otrrlircare. ceea Le tr e\plicj aten.ra acotdat:t,je re"rt,ricieni. in cazririonllicreloilSFnriiarc i,,;.^ orr;;.,, i-ai. pr piia-F ii ur\rrrburl. rmpartil jau nego.j . ln alle rrruarrr,IslIibuiir "m, pnre>re r)Inufr langrbrle. rlar pare inechirabiti ponii trezar.rrr.ajure. ,+.ricl Iu.sr gd\e)re decat .otr,lii ten-purde. urmrre de.onflrcle violente, lrrrLi'ranta.c ie f'oJre repcl! lrarp d. secote cd .a,,ul iir cunnr(relol rflr{nr'rare d rtrc fmnln )i CermJni.r. Anrbrle \ir,rdrii qraJon nedr:.

['##Hi: ::.'";ffi* :"Jilt :f-'::ff#oruFdF di.r.ibur,e.unr
I:c+I+

rSilgnate. sctrimUaii )o_

"'

lJ"lcr din rc(.te
r'rcr i

.

el"f".i

dnJr

uarii ..rpcrna a nego..ieritor

cgucrerite djn ullimc Jivrztune

rr\lrib .\e

o

. intrucal in ciuda djfercnlelor' ele tml pot 1l supuse unei analize teoretrce. la unifiiarea marilor corporalii. dar sesizabil in viafa $i gandirea tict. asistenla tehni Iri. este semnalati de studiul regimurilor. (utlr\area huhb)_ur of ir o uaF feri. eficicnla Si efectele lorbenefice Disculia asupra clasificnrii negocicrilor ne permite sa dem la intrebarea: sunl ele atat de diierite na de alta ca si . pistmrea \. inspiratn mult de relalijle interstatale [i de rezolvarea litigiilor.^_!1t \ -:a Acodurile de inoralie exprimA . adaptarea la programul tehnologi modificarea circumstanlelor exterioare presupuoe desfd$urarea intrerupta a unor negoci€ri manageriale de intrc$nere sau m€ntiner€ a unei activita. ci doar un camp vast de activitili sate ln seama tratamentului adlloc.niitalir. Ele compenseMb absenla aurei marilor negocrerl prin irgeoiozilatea.'.. Este suficient sa ne Ia rn noiu iE. intrelinerea lor si rezolvarea blemelor inteme sau c te(ii.a.ii:. evolulia integririi europene $i lnfiin. cei nui apartjnand sferei de civilizalie ca tehnologie !i cunostinlele ei' i ce1 mai lent sferei culturilor.t. creeaza noi in lutii si lanseazd noi activita! construite pe descoperirea $i explol l3t penuu areserea rca interesului comun.-. in lu .ii:l. ln cadrul dinainte Dertru dinamica lor eficace si contjnui.. Aproape tot ceea ce s_a intreprins cu in viafa intemationale a ultimej jumat6li de veac s-a bazat pe ciei de inovare: extinderea sistemului Natiunilor Unile. financiar tehnic. ca un subiect alrtonom..Jiltjrea ajutor umanitar.. s'a'uri'e \un' ca numirul $i cxige.130 Jocuri pe sce a lumii Paftea q II. specific fj ghidat doar de rienla? Evident cd nu. librdriitor ce oreri recornandari ll lor au intrar dej^ il.De aici decurge $i cercetliri dcfinite litatea de a tace recomandiri genemle pentru pregatlrea 9l $esc tr5sAtlrri comune ce rarea lor reu$ita. unor focare cronice..":. :1".ti structurate tot de negocrex l nale.:"**a de tndrumeri in acesr domeriu o arard /'"1. solufii in problemele globale ale omenidi Ri crescut al schimberilor ce intervin in viala omenirii.tarea circa o suta de organisme de cooperare regionah. a apela la un nou tratat sau o conferinli.t"!.€r tp]j.int |enture (proiect comun) economic.noi obligarii.orcvun . Categoria vasti ce lipsefte din clasificarea lui Ikle.ffJ::liH'. VidA pentru funclionarea regim este rezolvarea prcblemelor ce apar zilnic in gestionarea fir. Neeociei .*fi:1"ffr. 9 .ple l]1"1"i!.'.r loc pentru o teorie generah. cat $i pentru pregnlirea negociatorilor cerinlelor analizei. la megaconstruclir cum barajele pe fluvii intemafionale. indice negocierile de inovafie ca ifftlument Prelios de depinde $i vindecarea traumelor vechi fi capacitalea de adaptare reali€lile noi.. .

Eiii-n.. dar dacd A lace mLrrarea Sj .lr. iar coloanele jucitorului B. '..uttiu din celc rete este L L.ii iriffietSat ln laiga lor categof. adica pierderea Iui B ti . t. specrate. @ tnrucat jocurile matriciale studiatc deEu-fQlNqqqe{l considerente legate de economie au influenlat araliza negocl imprumutandule un bogat bagaj conceptual.e . in limp ce B pierde 5 (sau lui ii revine -5).criJ doar de matn. rar pcnrru B cea mai purin rea diiitEl-e5une. S. . pre.. reprezinla e\ernplu cJ5tiguljLrc6roruluiA. le vom prezenta ''drre. Definite ca comPetilii c-tor Areash este maticea de plili unde 12. ...:Hil*:ro'#:. modelul matematic la care recurs a fost fumizat de teoria iocurilor..'n.^\ A irripbntElace face mai mLrtr \ mare cotoani. cl.n atrrr rur.eire arms de straregra sa S care ii permile ca$dgul i.'ercnle exrem_e.l. cu cotoana Sr cor!i!s-4gij_gl!]i!!Ilopri_ .Utilitilile cu semn pozitiv sunt c4tigun iucatorul A si pierderi pentru jucdtorul B.i.iliiJuc. Liniile corespund srrdregiilor juc A.a.. condusi de A poare judeca asrtel: dinrre roare otadte Icgrlrrvc. B. . s Tucalorul A.g#: nic pi tfiEIffii pe linie . fie intre neri economici (patroni $i sindicate) au stimulat teona si a cautarii de modcle.ondl .un Jucator consdluie un pdr \au o arldre L^a fiindul si-u. -. Juclorill Irrar binndi-cai. {r _.i fiuii-Sr:6iju.1re_::]'01nna f (|c )r dei ca 12 san 2 cint $i pe inlelesul tuturor.t{e cearnai buna din cele neravoll6iiff.Pa eaa -a. rcoloana 31. const d ca cea mai rea dinFe pl5ljle cu onltig esre tot -1 (penlm el +l).r rindul s5u.igure ma\imul de ca) g 8 aflar in Lrrrrcgra brrar.t:i. cee ce ii conferi de ]a incePut o .iroritor.rorufB nu polre (lecat sA aleagi Sr ccl mai i$#.--:'--"-- lodlor unor bunuri.. [nrer..i. Ine pc riecare cotoand.au 52: B risci prer_ It d. La inte$eclia unei linii cu o co se afld un nuniar reorezentard utiljiiii. Jocul definit prin faptul ci ceea ce este ca$dg penlru unjuc este pierdere pentru celdlalt $i invers face ca el si lie numit7 su'nd num. tennen econpmic atribuit Pre.. Ategerea unei \rraregii :. cat Si B \c compoda radonaj.. rcprezentiind piederile ma}ime in cele rrei opliuni De ru cr (-0. numdrul mare de cieri bilaterale de distribulie purtate fie intre state. rrgLmenrul sc(untilii. bl.a mar mica_ re.i a tLrca llraregijle de care di\pune: S1 barat siu S) baraL prin A h pierderiie J sau o.#:#Hg. fa esle cupnnsa lrr rqcina ldimnas:tur'r/aqlpsl!ru mnrricedd_e pta! 8!rSj"rl. Ju(arorut^ts este doritor \A_5i a. )i nu de !. cea mai conrenabil: erre piederea c. Jocul matricial absftact este leprezentat printr-un iablou (matri unde exisd linii fi coloane.. iar cele negative sunt pi deri pentru A i ca$dguri pentru B.De exemplu.intre acestea. Negocieri 133 Si considerdm matricea unui joc: (B) Capitolul 3 ale negocierilor bilaterale Modele (A) sl S. Tablo l se numeSe natrtu:e Ie pldli. la intersecJia stral giilor S?.'te g6d6iFiiilot fi acoperite de definilia jocurilor: competilii puse unor regrli. Sz Ss -€ 12 52 10 -€ Dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial.e fr1 ^i. caqligul 5 tevine lui A.a7ul in crre A joacd straregia Sr { Iinia I r. la inlerseclir. s3 Sr -3 -1 -6.ectra liniei S. ana_ rziLnou St casttgunte reprezenrale de rrarimul a ceea ce poale ob.. o sotutre unrcA. iar B sFa(egia i..upunend ca adt A.

"li.pliri Jau (rr\rurr) trecarLri las cd dlegere de jrrdregrc. ca ti rle jocuJul.c de tqoJinf."'. urmareii h.or.re con.rr:a in Inedie --.ei e\primala in urrlrrarrlc.irerre .iocul u i. 8) =-1 :x:+1( l).rre _ .s!l!. Nici un jucetor nu poate ameiiora acest rczulrat gaapare cu ochiul liber ca Ia puncrut de echilibru.l-Jr.nu .. milcirire qi ptErite tor.'l echrttbru.!5119 . 2./J eJ sdu . rnu_. ln (pecidl ncgucraru-rl 4r rcc'nrnre. de_ l"il. 10...n analr. n casriga max min cij = max (-6.Luncli-nne. adic6 Verificim u$or in cazul tratat: $a este c2r= )l (. L. De (jre od B juacr Sr A 1/ t.H:#ffiilxffi Lrnnr negocren.ilri crrerni .-1. Punctul (SrSr ). in corid.renprncrL n-ri it..re de maln. er re(urg .rrurcrr Jttrr.|i \i a sa:ir In:a n drt..lr..l" prr.rr .rnre n conr rJ rrje...a .. cu 5tta. cal .fcrilie do * .crtje Inil 'l. Mudelul a ton lnio.a i. binc penuu a intetele (e rezultal .r\rr\e -t rnci cind..r/A In conJitri res r. pen[u a ascunde aoversarutui t rnrenlla sa ar putea recurge ia tragerea la sodi.c (\p.ti.ir.ln. mai larg.l:ffi Matricea de plAli: (B) . . TI:: ate iucmoritor. f""1 1y.egii rllntat. .-r-iifru.rl:nd (.:".l' "9.'I t. :l'll..te. si csre dala rcoren.en.orabile ffi . pentru B.. Am€stecul pentru A indicar de reorie este s6 joace 51 2ll3 din limp $i S? V3 din timp.i fi go.. slrategijle ll:::".'qa:fr"l.j = 1 2' 3' I Am reprezcntat phlle pnn notalia ct (la interseclia liniei i cll coloana.it .dnfe\Tt-r\. tle Jucatorilnr.rg.Ljnlrca.rmelrorr \iruarja.i.irrEhil r.. Objer\am ca $r in dcesr (iLl re/utllrtu.'l ticrJu. penru .iill1.. 3. S3 sl nlax min cil = min max cij.rij piietniae Ii.. iarcand Bjor. ea . sotutia jocului.iira?onl. ':!.d :d.asigure prin straregia lui mixre sA nu aibA o pierdere rnai mare de | (ceea ce esre bine ln condiliile in care ar putea pierde mai multt 2 (A) s..r rr rgrrrujrral de .iior {numrra si .1 Paftea d Il-a...1.j). Negocieri (B) se. 12) = -l Cea mai eleganti teoremi a leoriei jocurilor datorate lui J v Neumann ne asigur: ci iS4el-o-c!!!!q4!q{l!9-1.ima InJi .a mrnima\.le.eofi lJ lemenrr: matricea .0 . unde i = l.rre.rilj' \l Ncre cctuttaI lucaiur nu sunt fa\. Morlerul rclnlr'rrcrle negocialonlor ca dalele nepo(tenr. pun[ p r|lu oe minimar $ maximin. . lrl'rr' dc.lligurle mell. orr s a dovedir Sr (^) Sz 3rl3 il fl('rrr.idembil._c:.nidaJ. a cuno".t s6lr de ininrmltarea fierJe.isi \lLrdierer. Chiar tar..13..nu min max cij = mill (-1. Dll|lndr cc. pulem verifica.orrrotut drunirorr..rar. prrrr rcrrrlraru. recomudarea reoriei este sa pace Sr qi Sr cu fiecvenle egale.rlul. rr.l*t*u-um.te in amdnunl tcona jo_ LInrnr.^/rlre casrigJri "r Ir\'r.r.

dar la fre_ care^interseclie de-sraregre'crire se afla o pereche de u tila!i.nonrenrut in care ie$im oin sfera jocurilor de jocu'ilor oferd crurile se complicl 9i deqi modelul teoriei Dace ar fi exislal un acord inlre lIansrt\anta. 1) ll.{.a|..au Sud r2. qum! nuld' in .:t' l I 'legl japonet sc cxprne'an nuddrul de zile in care vaseic amcncane (ie la I lal). .r .136 Jouripe scena lumii Parlea a II-u. in 1943.I rr . care satirface maxrmul oe a$lepriri din panea ftecrrui panener.enrrrca .I Dc Sunt citate dou6 studii care analizeaze ba6hi din cel de-al cat $1 Rnzboi Mondial. (uanlitrcafea dcTagrcmenteJor: Reprc.ub lormA malricralii. I | . Tiansilvania si rvrunre a. condug de r'rxo<Durgr ar tr tb. 1) .me I|ga sau pjercle SA consideramo matTice a unui anfel de ioc: (B) . in s(nrmb. . in timp ce ceatalla nu.J _ td:p .rnia. 1.tmOete negocj_ -. Fle .0) ("c. alate la star$ilul secolului XVII ln suzeraniLate tormali rala oe roata Utomantr.t realizatd in mod m tl mai avantajo./J d-0..ri :]::1^:lTrl9i:imDreuna. aflar in ascenduprd respjngerea turcilor l.. . ci eupuse interyrerir ii. . Viena ifr tea5. (s"'b"n) ta..ino pnnci_ $r Alianla Alianla cLr cu Austria {1.. ambele bucurandu-se de un anumir grad de Rezultaul opr.t.. . Jocurite de suma nen-ura \au de coopemre sunt mat dpte \a ser\edcc. dacl unr dc\ened dtiata Ligii.crlr.-dJ (Apafi) Neatiania cu Auslrta 'Varricea'c.ll I I dend nulA si h ambele cazuri modelul a confirmat migcArib rror negocraro frecvenie desiaur difedre. caulS o alianle cu Ifiperiul Habsburgic. in funclie de acesle alegen. esre direrir6 de zero. aulonomie. reprezenlal de maffice . drept modele |enlru neSocleli..im este fer{ indojaltr dar de (1. Inler_ venfau oelavantaie mai mult . atat fo4ele aenene americane' (Jdr penlru a ajul lele taDoneze puleau alege doua cdLj I nord sau japoneTa avea nevoie in iurui unei insule la loiul unde armata in.. cu Viena. rarrve la neg_ocierile bilaterale prinrr-un caz srudiar.riri.$i-Munlenia (pentru munlenr amintlrea unirii realizale uc Frrnar ta louu-era inci vie). Nerealizarea rdn'er penrru ambele enlileti nu dcranir prea Inulr Tran.r .ji"u Austria (0.ti : I i(e'red nu mar . O. inlmrea in Liga Cre$rin.au maj pudn se!ere penU u ambele. !om llustra m€canismul intocmirii unui model de jocuri cuope- pele Transilvaniei ADafi : . domnuJ Munrenrcr Sefban Cantacu._ nbligir h '. Nord | 2zlle 2zila (Amencanrl Sud t zi S zite I Nord (Japonezi) Sud (A) I I I '" 19' ll | (1.1). 'D) N"1il"". una pentru .l. Jucarorii por car_ :. cel maj lvaDtajat de aceasta formula fiird panenerul roman.0) (1..rtetea"lfel arnericanrr J\e"u de ale inre doJt \rrdle! irpore/ri irare d@r "ru'e8rr a /bu€ pnn Nord . I. 2. rvalrlcea poaLe fi 5cri\a cu \lmlegirle luate in consideraF de cei u/.Anrl.iiv.unt unice.ru Sud ' 1. Ne|ociei B. numarul de zile in care'r'at pureau expuie bombardamentelor era diferit.5i b graij.2. dar si inrre ele. :d :ntcae'ri h a'$ror 'r' t narrga orin Nord rr.unl lol ..

\aeriru. Caracterul nAufo. Moarrea lui Serban a intremDr ncgocierile sale dler'le cu viena. in oblisalr pe carc u.rl negocierii.I b-a ' I a-D .5 se mulFmea\c6 cu 4oao din rezultalul final aj negoci.t. cum este cazul n doue Fri de pe lista de a. unL.ru cu o eunhcrue predlabila Inrj e elel 2.aLa DrE $erban (Acordul din 1688 de ircorporare in Imperiu).5.i mgdcl ll. facrorul subiectiv inrervine in aleqerea modelu- susarp{lc lflIefilt6-rneiefidtfiAifi?6iKida.nmiii6fiLi rvi. L Un model m emf. UrmAbarele observalii pot conduce la o evairare succintd. teoreticienii dau soltllii diferite pentru situarea echilibru ---"Lstfet. reprezentati de linia MN puncr de echilibru pe a( 5i determinarea unLrr Iar Braithwaire. un trarat sau o fblm! avansati de cooperare cu o entitate terli..e moJ-qlutul Lrre poare |l pn\rl ca un rnltrcru sjgur ) obieclr\ .. Ca $i acesta. -b) !e in negocieri.rpa Nastt. ban. -{) 1 -. in limbai.ritor cu $er I fi citit astfel: cei doi negociatori nu au aceea$i pozi_ tff neqlirbnd ( utriu''.teptare a lirgirii Uniunii Europene (seDa_ ral .afii.rtal .'in ..138 .rfu" s' aprfi axi. ei ar rrebui sA arate mai mult sau mai pulin inclinare spre concesie.. ndiGJ. dupA Nash.Lrcc. oferi solutra: !*=_F_t ac I 2 2llrbrd I-a-cl I lf bd )+=l - x+ rei situalii in care doui tdri vor sd acceadi la o aliand. Negtijarea po/i!ier \ale de ciilre Apati. d) carc repre/rnB oupa e' urr ?'rl ptn._r.locuri pe scena lumii [.-iiriemiiim. rm. Shapley con'idera dlrflri'mu {..'' Tabelul poale O (-a.pre. F\emptut ri-a propu. Solulia este caulala pe axa de negocieri 5.?iiijr . simpiillcarea situdfei ifgqi@!fii.l-a impiedjcat pe Apali sd oblini solulia doritd.r.le a J<. rermdu.. Neeocieri 139 Darrularerul NQP..bi6ifiiJ.orierii ri .otutie. sunt: a.. Raiffa $i Braithwaite acordi lui SerLan un a\anLar in negocieri. \ri ituslrezr nenteie $i slibiciunile unui model matemaric al negocierjlor.6 in tratarea orica a$eninlare Prin soluli Raifia acordi impollanli potenlialului de b(l+a) a(l+b)+b(l+a) careantiTii4itor!o-ziri6 l.iriii. carc accepti folosul alftuismului./i pr rrr r anrtr/a.u autori se prezint5 astfel: Nash Shapley Raiffa 9erban Apafi Brailhwaite P (-c.trc e\le o repte/enlate rb(lnila. Dd.en. propune: x*_ (1+b+c+bc Y+= l _x+ ad) (l+a+b+c+d) i\ :\ i Rezultatele dupi cej par.ruclurr ne-g..ioordonatele punctului de echilibtu .Lri 3.r pla\al.r... pe axa de negocieri.a. Figura nr.) unrur polid(r unei alianle cu Austria . Intinit mdisuptrrrr bobar in .l paftea a II-a. sulceDLt_ bita de lpil. Apafi ar [€bui .u aulonomie Lmr. Si cuanriicar ci. dupa cum se vede.. carc a fuDclie de interesul lor in solulie.cri aniiifi lui. tcri_aulontr.i'tii"l"i. Feprezentare graice dejoc jnterpretarea cerinlei de-€c Neexisiald criterii Precise pentru punctulur' tat€.

i au in_ lluenlal conjiderabil psihologia. Neintuilionist pnnr esen!6. Iegrd cooperani ar anrena praburirea inrregului proiect colectiv. iar rezultatele mai muk sau mai pulin acceptabil sunt cele in care ei iau accea$i decizie de a nlirtunsi sau nu' ce ln mod sistematic. Cei doi acuzali nu comunice intre ei Fiecare se gande$te la ce va face cehlalt DacA al doilea seqte.nr^cnp .. a molivatiilor de ba/a in componzmenrul uman. primul are perspecliva de a fi condannat la 5 ani daci segte qi el. ca de c\emplu mic$orarea consumuluide apa sau combustibij. r:re rD apnn\ numema(e dezbareri asupra ralionalirttii individuaie parlamente. problema continut . ai afacerilor . sau la pedeapsa nuximi de 10 ani daci nu mernlrise$l DacA al doilca nu ar mirturisi. ani' iproape cronict a lo'r $i (oleclrve. rl votului secr€t . primul infrund pedeapsa mal usoa mirturisind ( I an) sau una ceva mai gravi nefi&lurisind' Riscurile cele mari (pedeapsa maxjmi) rezidi in poziliile din rite pe carc le iau.le'enir .140 Jocuri De scena Iumii Partea a II-a.. a timilaril vorun|nre a productiei agricole. la acest joc. 5) '^' 'ro. cea mar buna pie'a la dosarul connicrului dr!!pl de Yl'-^r:. ce depind de faptul dac6 mirturisesc impreunS.r 2 n^r un anicol al rrnuice lrnu' ce 4chi. cire pro nrLe un protjr nel Si imediat.rdera c. Numairt de situalii in care dilema pu$ciriatului apare este 9r considerabil. lri experimentului $i variabiliti{ii temelor.._ Mrclrgan au lbsl conrinuate in numeroase locuri."'. \ruolrte incepule prjn experimente repetate Ia Universitalea dul . Po1 fi enumerate I exirnple din domeniul prelulu. Un diplomat specialist in rezolvarea conflictelor coi . . )r ' -ifl---. a pus in miscnre lncercarea de a dezle dilema. Drizonierului". modelul vorbe$te despre cii 9i mijloace ce ies din sfera inluilrei negociatorilor.. Cele mar rmpoftanre rczul_ Dlc au fosr \tabili/area soluljei de coopemre prin rcperare prelungiO.--".r lvl I l-10 1) (B) { 1 -10) ( 3 -3) non [/l | | Pl:ite reprezind anii de pu$cirie care ii aqteaFi pe dor la o cnma. Cel mai clar. Unul din modelele cu cel mai mare resunet in teoria $i negocierilor este un joc de coopelalg p4ladoxal numit dilema Jocul este reprczentat de ufinitoarea matnce: pri' lvl N/ | {-5. Dac6 Lolj Juciuorij ar parasi inqa ilra. intr_adevAf.olu!ii.le. dilema przonrerutur apare in lnisurile de ocrolire a unui bun comun. .lrua!ie Proprie dilem ua se slea pe agenda preocYqatilor ilt:em . dupl cinci decenii de cautare a cu o. 'o'di. petrolului. dar esre lenlar de strategia rvaziunii. rn lql+ ".r''iila iifriiiirut don.surir. Fiecare panrcipant e\le favorizat de aplic-area Brnerala d m.rnni. separa sau nu mdrturisesc deioc. cociotogia anropologia. jucetorii nu ajung la solulia le-ar conveni cel mai muit.rorr sr. . djn cauza simpli!d.r-.i at markeringului. cAt $i datele problemej. Dilema prizoflie lui a ajuns si fie semnalul situatiilor inpas 9i a crizilor perene greu tratabile. a aplicenr unei recomandiri gene_ r. Neeocieri 141 analogii cu alie cazun. dezviluird factori care alifel a( fi neglijali sau omi$i Avantajul sdu consti fi ln posi_ bila dezveluire a unor sjtuatii neglijate anterior.rle ca de pjlde de reducere a bugetelor mjlirare sau a unei obligalii cr piara impo/ elor.

.uni .u."a1j. rcgrunr etc..rrl de crlru :. l::lj:_s:-f:toseTci co-nremporane..r.oi. ) lc'ar pulea fi de 1blos.ie ur. .J\ iu {.raui ae .. neJ<te.r mullmila! In locul p'rrrLLLrlu. J. geomehe $1 alte $tiin!e.r..de iu( nror: lliari i'rtet in prim"'>c"rt..c ace fr in strucrura de tofnlre it .r pJnct de plecare a fnloji. dimcnsiuni sau elemente la lrei reprezint' cunperarea unui compLrter sau de dimensiunea unui mesaj pe intcrne!.. Datorita "re-.ual.t.retnutuj In an.. Se $tic diD leoria iilbrmaliei ci entrcpia este un i csenlial in misura gradului de incertitudinc continutd de un cxperincnt probabjlist rii a infonnaliei conlinuti dc un nesaj Lumea cducati a secoluhri XXI care se refefi la bili cAnd cste vo$a de . d "nA.i g..i r iisLlrabili in negociefi. Propunandu-$i si iDtroduci intcractiunca ca variabilA noui..): "nt inro''na'ie !i )'I s'"d't d.cr'. cerce' un acord rcoretic pe aceste baze ce se doledesc lStorii gcoljj de la Bucureliti au inccrcal ie$irca din impasul teorenc.":il::ff.. JU t.r...le .n.r'hcu-qaLln N4nfgel'rUn br.o" tutt. o coaiirii? Esre oa.nanJ p.are derreVe tdeile lLr Walanabe. |ranir sau persoane Aceasti constataae este bazati pe faplLtl c6 gra_ dul de orgaDizare a unui sisrem aeuin" mo. e ca. I'c Da/a rrrur InJi.u ub mrrl!imrlo.a.lemelot hare. prijl w{( I Uncle tt).::"i .. .dr.'.T s_a vdzut j:fr$:: npia poote un prag melodologic important in fizica. de echilii. a" p..."ana drscuti incilzirea planetej sau chiar ljns.rupa $ rranlbc.tc u)of de pus i pfrc .tG&ie u<....( i)...ut cd fic<m I r'n\ervi$e csenrlrti. .rli.ri " crnproprrlr) a unof sJb\'\lerne.lrj.'olcr. dar ii in cazul negocierilor' O datt cu acesl prag.re a sistemujui este astfel difereDla (r rele pe.rabitirar.. regi||ni. care la rilndul seu se intreabd ce opiiuni ii ramnn $i ce promit ele? Nu trebuie sa insistem asupra faptului c: inr o lume cu negocieri multilaterale aceste inttebiri sunt actuale." {termen. aprolundate de 5. Di data aceasta...ulelc -leebr i.]|e o . lie ele ld .t lui watanabe infonnaliei care sti in inima civiJizalici ci .. indi\ i/.aJ .eala cu nultlnt . irrdu.l:)i11 i'-i::lli:"1'rire f .re In rrmbaj jenl c Gradrll de organiz.r.r..rl$€ sau alidn&.epa... economl. H {i} = H estc misura clasici a entropiei.il.qrlor ri neJelefminarcd .:ili:i. r:gla il.li metodei in leo naJocuntor cu mai mulli pareneri.t!!".r.rpp?nd?nta .'.teorcric.'9ri ?e imp!qlii r luc.. tnt. Intt_ult . rnrr frerenlin..In )nt4l1e !.?alr aLl|o. ji t!.. sare 1n ochi conceptul de cr.r qumanr. IleloJa e.Capitolul 4 ale negocierilor multilaterale Modele Trecerea de la dou.dmb. lie rueioir.. rlreninc reofi.. Cine se aliazi cu cme..rza scbimbiri escntiale in mo{iul de a lc inlcrege lrc care rc o atibuim.i c'r 'otultUL!!!t'. abordarca meiodei inforrnaliolate anrre inrre suma (l. .( t)l=H{l}+H{2i+H{3} H{( I ttl.c tJc st]|e...t.. cu ce avantaje $i scuri $i impotriva cui.:!*. modelul metematic Penlru cazul cu ' iucitori Lle\'ne mlr. com. illed/..\l lrr e . r.'lT re \umade orgari.\4a{hlef rpar cnncePtele de.iscntu ut.l . bazaE pe probabilitili: -I p (x) iog p (x.rsD.t 'rmpl!)jrr reoria rocurilur.l< r trcce ti o anlJc.oie 'unt teclun oe pldri ce 'uresnund oarcmh.l|r. ..olrniLdr Pe lixrgd cal.ar< nLrmir \\ rrerenlr. mecanici.uct rcr.u inrerv' ' inrurar. arJJ iornrnrc.rr "n . la entropie (in sens remodinamic.n"inJl.u.rem Intd.rroojet\ub.imp. iar negocierile se indreapG din nou spre modelele ce cJetermjr.( t).'. tu mdle.' ! u L r pruprJF rdc(val pndte n re.". specrrul echiinlii gfeu dcfinibile sc prelungeste din teoda jocurilorle cooperare in jocnrile cu tr jucitori Premisele teorelicc ale autorilor sunt abstracte idealul lor e si oferc n nodcl pentru toare situaliile dcscrise doar de numirul dc pateneri $i de ii plalle de impulalii 01u in n:tlice de dala aceasla) Fiindci nu se realizeazS fecurgand la tcofia informaliei jnsuficicnte..j1:. rc. mure aa.r ..aI!etllglt triu.. i"te. De ce se formcazi Tnrrnre.i s.

.".5016 in stare conflictuaH.5475 rLr Hrst.. . sursa a identitilii comuDitarc.-"-'0. rr"i L 'uruenfealtr desf6proie(lrm? .ililtifli.l[ffi f f I *ii""i*i rcaxtare rrilare ral l:jtugrm acLrm pe jucatord L.H (AL) Sunt vatabite Si f.*r'.4245 W.6 Schila lui Hamon $i cum perspectiva culturalb este pievalentb tn opinia intel ab a wemii noaste. in cadrul unui proiect mun. f jiiffi ffi .n. au in comun oamenii.9956 = sarbe.T] Supunem maj uun chesdonar asupra unor "T't . hJ:iTj:ti. ale cArei valori specifi pot conduc€ la conflict $i la paralizarea negocierilor. gizduind desigur multiple interese sau tranzaclionabile. ..xi:'H.l'""""Jii. in limp ce rdzbo nu este decat incetarca interaclunilor pafnice fi substituirea lor o interacliune violenta.1x"u.. Negocierea intervi pentru a aplana mai ales problemele convieluirii cu oamenii di $urarea Lrnui lr*ill1i!11..I-) =ffn+H .ffii. alta musulman5.r. Probabil cea mai importantl consecinli a utilzarii acestei metode este legerea picii ca o stare de intetacliuni neviolenie. ..i:npi.a. ci 1.9251 l{(sl-) esre aproape zero.qr lSA/Lr + \\![1) = wsAL (sL/A) r w. ihtr-un sat bosniac. cel ce se aseamene se cur5.:.i u .T:.000 r(A)=9.gixT] T. rS/A.-%iitli:.ill. sr ca dife."..t44 Jocuri pe scena lunii _ 145 Conslatdm cd similarilatea.":iil.786 fac imDreun5. Un asemenea proiect nu poate fi construit decat pe baza interes comun.. stare prin mdsurarea inltractiu ii entitalilor in cauzi.Inlre jezulLa djr.una: Pqi WSAL (S/Ar. tei convieluiri. NeSocielea e'te chema sd repare aceast6 situa.. similitudinea a fost salutatS. dou6 populatii.u."'::iiiillti':.1.w.9305 H(AL)= t. " H(S) = 1.#"d. . Nu similitudhea este esenFah h raporturile ( ce au nevoia de a regocia.#. istori€ Fi teriloriu comul toat€ comPonont€ oblceiu ."[t'.l: :. I H(SA)= 1.u.. ngfi1f 1.1!.AL/s."....^.--De-aici \uma rcnla. :i'i:'.0a8 = 0.lH""#.1"f Ti?Hi.-0tu7 wAL (A/L'li) + H (L) . enrroprl \r\' rol propice in domeniul civilizaliei uni fanslerabile ti nu in terenul culturii.i::""i:.. ..: a yf:i i. $i pentru a reduce asperitdlile ac . se afle apa4inand altor comuniteli.ru:ff""":ilx. in ciuda difercnlelor lot.t'.!i-ii'^' ' w + 's. un fen men mai obiectiv decat preferit (sau atraclia). -- .$:li: = 0. . refirztr contactul. ca ciment al simitarititii $i pleferinlei.i..J "# s Similarltate AtracJiE credlnle. Cum se rnasoara interaclillnea? Metoda nu-$i pune lntrebarea. Metoda informaiionalS er ifcomponenlelor in Danr( lenrulur pe carF it l.1*tT. H. iar ciocnirca iminenta.Ifi Hi&t Flgura nr. care pare a-i fi suboF donal (sinilis simili gaudet.\Ar_0.H rA)...oncriunir rau interdepenocnler. ri!.tie $i si previni conflictul.":il. dialogul $i conlucrarea: HG):0.u.:li: i:Eil: ilifiii :"". spunea romanii.*.*#:'li'J.. gdseste astf-el dominate de cuno$tinle $i ifi (A) + H (L) _H (SAr) H Wsa Ws|Srli\. la un loc cu renla specificd. la marginea violenlei.. a tdburilor) de limbdl IiE. Yrii. ( .8178 x(sAL) = 2.'5y.iiff ff il:J:l':i l:. iubesc po ceiasem6n6lo lo4i se afle la baza tuturor comuniteiloP (sau pc o anumiti treapta de voltar€ istoricS.1.

conseff. 15 . n".tie intr-un sistem dat este . tn bal?n. \ub egidd ONU I t970_ t982) Kunda urugua) penlru tarife $i comert a C4TT I lo8o) 3.e.t..ipralit. conle\l mnndial.r eonre.r.tnri.nrlui st no. Au fost Conferinta Dreptutui Vdrii. cea mai potriviti coali. " r.p ate tt? aotiEatip.u pn Jmp.nte uu idtt tr. prapunere (interese).hu.Je se.Dupr \ctor.ntiuasd phtu a. schimb de studenli. Conlerintete de dczvottare ate t NCfA D-ON( rta64_tqq0. Al doilca element promitttor este posibila dezvoltare a sistem de indici semnificativi peniru identificarea fi mesura acliunii. ji dr. care izoleazi restul $i divid sistemul.elor cxrJctcri\trce... tntp ati.avorizante succesului privinF. modelul prezent ne aratd cA o aiianld lntre S Si A ar fi prom interesele lor fati de L Si ar li asignrat mai bine stabilitatea gului sisten. Ideea esenliali a metodei este umitoalEa: pentru ca solulia si cooperativi.. p.. in Adunarca Geneml6 a C (cea mai simplA aplicalie a melodei consti in sludiul voturilor minale jucend rolut de caracterislici) sau o Conferintd globala sub egida ONU.rca r!f_JllI.TVii. au tust \e_ lectrte urmaroireie t5 \r.. o!1. foldatt li t' i.".mpte\|lJle.anlut. titt'dti.Frttl. rnct e.tulote. firme mixle. comunicare.[ . mergiind pane la circa 150. dur a. . nrtnta.httarit.c a'e (ronologrei. tehnologia informaljei (IT) s ii nepanjciparea) sau mai muit- t..aiit*. flexibililate.ia resurselor_ $i !r. Ca ti in allaliza jocului bi nal.. Asttzi statisticile regjonale sau mondi e s'au dezvoll mulr. crtoere.iabrt<: madmc.n'np'puri tit. d\ (dt11tter esentiat pothic Si e.7 dace vorba de madle puteri. 8 sau 9 dace este G8.?"'li.d.. investitii reciproce... ma. am lftreprins studiul a cinci negocieri muitilaterale desfi$urate in jumitatea a doxa a secolului trecut.ptc eb .\egocierile pentru o singuri piat6 economici {SfA/.i.t.r. Caie sunt factodi suplimentari care pledeazi pentru folosirea dezvoltarea in viitor a metodei informalionale? in primul rand f sibilitatea de a avea fdr6 nici un apon suplimentar teoretlc un mar oncat de mare de participanli la un sistem dat: 5 .a nt pt?L.ti !.h iptptlnnv I r.dt pa t. lnei6da. t.stept . in randul trej ste nuanlarea melodei pdn mirirea numerului rispunsuri Lle la 2 la 3 $i 4 (in cazurjle de vot sc numarb $i abli rea a dezvoltat intr-atat proceselor de i oferi suport pentru continua observare a prir iDiennediul bincilor de date Si aulomatizaret calculului. echipe qtijnlifice comune' Capitolul 5 Negocieri multilaterale: un studiu comparativ Cu scopul de a degaja trisAtrri f.\tunp tt\0d? .tte ttutitiit.r )i.r. l. in domenii $i sub egide diferite.r. Co_ nrunrtarea ruropeanE (incheiare in t986) 1. Ceneva r tq5o lgggt para pe cete care nu sunt relevante in aceasti fi a se- I L 5. descneri delalja.objemetor. ci]ilorii personale turism. ceea ce ar indica o $ansi lnica pentru aljanla lor. cea mai mare i eracliune este dati aceasti coaliiie $i resl: SA-/L.c .?Ui. proiecr comuD simer.. unrcj !a./trt t. coDtrnLrta...tn vd. filialc ale unorcompanii multinali construirea dc obiecdve in comun (in special linii de transpoft comunicatie). care are maxim de coeziune cu reslul sistenului $i care consisti elemente cu coeziune joasa.Vi . Dar in prima egalitate fbrmulelor de mai sus. obredr_ ..t.. oferind date Dentr[ come4.D/d/d.n. formalism procedural. .. c.ron.i!. s_.. in sfar$il..Conferinta penrru Dreplul !tarii a tust conjidercta le nai nat? li .pu..n!nd!. ..Jo!uri pe scena lumii Cea mai slabd interactiune are loc intre S $i A.lqt'-i1l-29). 'i::!!.rck.:onomic. dp .tn sla_ tLrrar. (. polarizare...t.:' n\ tn .inpti.ti!cgo. fortl]li. ta pintp r..ttnft. Lle. ptiI nu!fla. r(tufilot ..i). . n rrccp.. Comitelul de dezarmare.29 sau 30 Europa. fotosind Allclar pttn conscns (srnsu.1.. Opusul aceshi caz este grupalea mcntelor cu coeziune inalti.

tradilia 0liriste a grupurilor restrinse de consultare ti ilecizie..ifi-uri inirrt siaiie div'riunr og indrre rn dr'r/r-unle '. Rigoarea statutara $i procedura constrangitoare a bene_ liciar de alle elemente care au aqgurar lotusi llexibiliralea in negocrenle ComunirAlii Furopene: . rn in. apoi 18 $i apoi 40). D cc in ce mai vocal.. cu rol precumpinitor al ..-*i momenre de " ln alara grupunror opuse ner I trrrnorturi.fi a) reforma institulionai5. minimalisre $i de compromis. CoDvenlia privind armele biologice.^-" pi+ 3 ""i.ot.a europeanr 'r 'a .. Ele sunt totug instructive in privinla conlnue a contributiei tirilor mici."a. rapocne Si grupuri rumeroase! comportament cooperativ.. temene iungi cu obieclive llxe.. .qrr (aeuenita a"i wrol-c:1..e.p"?-i"t. preeminenta economiculuj. negocierca SEA trebuje analizati in functie de pa$ii anteri_ ori $i de noile negocieri care au ufinat-o. Belgrad .. prirtre cafe pozifa dominanre au arur-o puenle care $Dduceau cele doui blocuri miiitare majore.In sistemul de negociere contin i a Comunitilii Eu_ topene. cele mai semnifica u nate dc cele rinute la Santiago. * (n/a in lotrO dar a focr re i".\p.puled miilocii penlru comeaul iibef ltrgiti si adrralizat'' in punda de-laloha.* reconciliat. Manila.. ar. negocierile s-au desfigurat i re propuneri ma\imaljste.incepand de la 10. legAtura cu dezvoltarea ti securiratea intemationali.i il. ""*tituit MMstricht' ADsterdam fi Nisa l de Ia k'ct ri5 rn a..trc mt?md :tr/ ru.rre cu BJqilia J lndia: cIlll:o patcurs . pe agenda m s au aflat armele nuclearc. $i facilitarea reformei instituionale -. mesuri tohrcrale ri chiar dezarnurea generata Si compterir..::. nr irlnrr - - il"'*i#. interzicerea folosirii armelor de distruqere in masi in rll iu\mic '.'pa hoLelul seneveT. 1964) $i UNCTAD 2 (New Delhi)."ir. in noile probleme: cei nl"n"iEr'. pregatlrea unor acorduri (experienle nucleare fu rrei medii apoi $i toate mediilc. au rur rotut tor tltil in dezbaterea problemelor Si in cunoa$terea punctului de vedere.l!ll".. *or"r!t. Tratatul de -olilcrare.i'. Negocicrile UNCTAD au fost incepule prirr UNCTAD I rcva.r'"l"gi.rnal din .ni negocienlotde cene rnarile puten.o indinorc de . chimice $i alte arme de dislrugere tllirsiv. Runala Uruguay pentru tarife ti come4 3-19$l-9e a" c.. ri adnprar.?s .u roiin?rlrurii nois au fomar pe la Pai ffi.hrtroa\a ( p. d) paiii spre Uniunea !. Cel mai semtilicativ rezuital a fost restrangerea votulUi unanjm $i lirgirea vo. reducerea de bugere miiitar€ $i forte lnnrte. rn indririal' 1i s a ocupat de if 'ularg-!-ot ""^t.ri"-cor"inuiu r 40 ca: Negoci€rile de dezarmare au fost duse in cadrul unui Comitet l1r statut ambiguu (pallial sub egida ONU.r. comen rn 'e^icii^dr:lytl: p-':T: .i.rLr pe tundul oceanutur err. cea mai am.-.14ti Jocuri pe scena l mii Avand doui teme esenliale 2. a r"clr o ks tn reainpt-c\i r-u!94-U4-l-l i#*. Ntrirobi.^tor oi A.qprfl.. accenaul pe rczolvarea de probleme. armele conventionale. negoclrile de dezarau dcpins intotdeauna de marile puteri militare $i de negocierile $fanse $ inchise ale acestora. esrc u produs \eeocierea SEA rThe single luropeJn Acrr de la. ldoOde mrliarde de dolari. l99l -r.riar*t" -'"*.. b) sistemul de vot.-ns'i piail iii-'i. iniliativa personalA.nu'tit u5u a. il.Roml .'. C4nea ambasdcloare. al larilor nealiniate $i in prezentarea fomal.9-9lT1!.1*9g.enr ld Tr. Si cu un nllmer cres0llnd de membri .rdul ".i'lTe*Itrua suhiecrele se(lnrrrlc crasrcc rropicalir. mi\uri in i"t". a" *g*i"Ale 5.iiTt"a"'. c) lergirea jurisdicliei Comisiei -Europene. greu de - prezervarea suvctali€tii nalionale trlui majoritar.":^' l'" "r"il . cu o agendd i0iliatorilor. inticltorr.uroPeana' p un bun modcl pentru urmdtorii seA ..onsftu. x\h/c Al\r \4yrdalYrureara a Premiutur Nobet DenLru Dace... in lq5T obiccrivele 'ale JU fo'r \5 inlroduc.1.1. .' i..ea'La h."-u-u).Hor'elie In zuuo ne fo. care s au afirmat in ciuda onrl|.

t f.*"Ujr.""r.lira ]urrca unur \ot Feldl in care a tosl dcrinir 1ilracricar rn.i.^i....i-iniirn..tenta .dl 6urc podre T In ylj:33gtsq3inil-eniiFo.l in inrregrme:au iffiarn Fidc fi0o-r6bii: ..lrao ri dr. rer. Negu..a anr Iungi de ne [. ..rr.9:jxg1| lati ur ._ UrDUr. i?ti t5l sa.iiiiierea mo'liric'-rni'rdmufi iibnomit i"ltir^o global..: viidE a'6iganiI mTailijTeli-sT.nfi-rcatizzree 6fi eiiiveloiTari:ar. auprapuner€.re neregbtalJ.reu \c iraiei7Z-rLS-tEg jtAtbfiienjrilui Tn-afei'iii ieuniunije iari_ Rcatrtflea rral.rrii por r. fle\jbijita rca. penrru a-r 1.iaia?iefr(iii5 /a1r negocrenj ue \ucce.rdF-diLrETi1lo'Jrn'-{fflmbfonTui finafpnvi6a ...r-.?ur ( untenn.. dar rcea."ii.ej Dreplulur Marir ardrri (a acojLlut gene.iibf nnlror /9.u af ".il:f:3:ff ii*li?:i"i:$.eninlare k secir:!t:::: ii ""rli.ufi folilice 5i milirire En_\e\t. ar. .F. " conomica e o atn.grl.a potarizini ti prezenra su. Itrplncjr 1.'rwotdfi. "*.uIrre rr conoruite^rn cxre negocierca se de(fAsoara inr un nrediu lotal ren etnrc.'. J"-"?"".r.i"'i'n r..Ljitsi?Vile Contextul mondial ene rmponanl. uL. obtii re.. precum )i alrepri ln curs de ale ace: dezvol grupui celor ?7 de r"". .FSFiiieiir . " t i:il{"r::l:''::'...alurut }i proce.:"t. Esentiale sunr cele doud coloane care se referi la polarizare si L'n-mEr. conflicl I. de drmerr'idni ly. ( etetfer legoc.pnn.i n.nrerrecririi .i *c". '" Dxr dialogtrl Nord sud rr cdre nerocrcru( 'r^" reau.da i6irnatiGrti.i"'i *". Adrrnarea Ceneralb a aduprat Declarxrra rr Pro- Lconomicc 'rabilirea \oriOrJinr rn care -i. tonctiTii-lip.rlr"l 5i de/!ullarir' prin mcrodcle sr ro-mul'dle Je cul polrli'e ra\a oi".""". .rigen!clor lurrdtre )r caracrenslici l"i. in domeilul energier' rnarerirlur -prime -rriinlei s irr|l"' .!u/JJ"':nffiru1.m.F-L)1r-Din \inguf.\r . dura m.]= . celcilona crracreri. b/o.l.i".150 ran a a tr-d.rrnre. ca ace\t \r..I mutl sdu mai pu||n con\lrAnCAlodre rigrde...terelor de inrercs tiutrapunefe.reTiobpinuG-n-irr.-a ceior ls trdsituri eselt'i]::1+ ."r"" -i''"d i.e inu-o rr rearizat impotrivr Unui inlere\ panicular.d. lllll .u.ei.. f"J"pti".r.1:'i"l:l::^i:. rnlf_un pachel de pre_ lcder in care acest interes este contrabalaDsat de alie rnnsuri iare aompenseazi $i depa$esc acesr neajuns.r) impiedrcJ potrr izrrea. e le a fo. -"*. alre g:ri in curs de otzvorlnre. Inrnrcdr e\i." au e$uirt coinplet la slar$'tul ln let4.rael \. f\re greu . 5 af pdred ca urmdruarea variabilj. deqBill:_pllsduf i sau_-srarur.porrtrce dte trmpulLri _ Liridez\olate vs..'i.igi-reu5rle au benelrcrat de un contc.iii"e". md.ot'.. care prezinll comcntariu sufiar al iabloului l]ndl au tu\r o jrorr Lomuna a nEoc-Cnloiirre-." E' pt*lic.lem difrcri nu rmpiedi.in ruoru.ra catiLarieGillita I'n.

. lraorlrrle cu PROIECT COIVIUN LIPSA POLARIZARII.lUNICARE CONTEXT MONDIAL Figura nr. slaba lor manifestare cl. dezarmare' integrare co ci I : absen{d . maturrt oamenilor poiitici implicali in deciziile finale. SUPRAPUNERE FLEXIBILITATE COI.ele $i crizele perseverenla lor. DIs Dc/r-m1rc. in ciuda diversitalii de proi Dartiale. citand de la coadA cap. M: dimenstu. comparatrv sunt suscepribile a fi utilizale in analiza. care transcendea $i adipostea sele diverse. T Tr5s6luriate negocieritor muttit.ti: nou rcg1m al merii. tntr-un contextfawrabil. De.152 lo&ri De scena lumii Pa ea a a. Qomunrcare \ context mondial favorsbil intr'o singurb fraz6 rezumativi.supra posibiletor ingredienle care Pot asigura succesul unei ne cieri multilaterale: z o 0o F == z = o oco o LOS GATT SEA m m M z (/.benarea rale la care apa4in. exisa recunoa$terea putemici a participarii la un ca sub o cupoli uriaga i e comun.l -) extagem acum. intelegerea qi organizarea rcgocierilor multilaterale cu aite teme cr. conskuirea r Burop€ unitare.i: \. suportul politjc de care se bucur6. t: prczen(a tmsrsturii: situa{ie nixta. z Lrl (I F uJ CE f : I z z o (nE F -:) F : =q z F z ao f >!! E z o o + I! ul N z : l z cc ul o F II + o9 E (I o ES !l .\otrtue . cu o libefi si bogatd + + + + + + Dls N-S t t JJ Tr6seluriprevalenle in cazurile de succes ale negocierilor multilaterale. cele gase tlrs5turi (devenite cinci). dezvoltare economicr. Din cele 15 caracteristici (a cdror prezenld e insemnad cu +' neDtala ne pemire se credem ca ideile degajate de acest studiu . expresie a unui interes general benefic penFu ro.t /.oa\p int?ts?dA. LOS: Conferinla Drcprului Mirn. f.c mfter m: dinensiunc nijlocjer +: trisarrurii. $i un indi Eezinta. care prin faptul cA au Drezente in acelasi mod ln cele trei cazufi cle succes cercelate reu$itei. l. proiectul comun suprapunere / lipsa polarizarii / I ' flexibilitate \ '.terate exemplele selectate apa4in unor domenii diverse semnihcatii noi in problemalica globali drept internalional' mert mondial. r'. pe hngi un element explicativ al . enunlul ar putea suda astfel: Pentru ca o neSocierc multilaterald sd'li realizeze \)ele este important sd fie subsuhatd unui singur proiect comr care ta asiSure penftu lecare participant inkres? e:enlia {afi ca Da i(iDallii :A \? polorizcT? in lab?t? oPuse sIPrele 'inrerusi avAni cat nai nune.l-ice din agencla intemalionald. cretterea comertlilui mondial.d. capacitatea de a peti obstacol. U U U muibare.) dibai lolotll o orgcrnizqre de maximd flexibilitdte. fundamentul iimqul practi{ I-a toate acestea se poarc respunde ca cand elabora ialitelile bunei negocieri: ele sunt ulg-swuseFaDtul ) dal-unde sunl celelalte cei-nle E lor df a aclrona. . Se poale pune inlrebarea: ceperea negocialorilor. SEA: \-S \ord-S. N"satiti 153 in toate acest€ cazuri de succes.

Darad.jrli L't.le de prngilccarci sa Siiu totu\rrcr unof cortreptc Je ha.. Tn primul caz.d. paftdignq.-delcliu r lur Willirm /adl sr Mrureen Berrn. i./a o co?lalie s prctefinLclor rcolilur rcrli. |l\ e pe lefmcn tung. ntu. Hop \emn e. .er*u.r.:Lpgllicd ofici.-'. pttt tt idtoto?ate .r pbnilor \e je cunrflrnrd. ca atunci cAnd doud pdrli untcircsc acetqsi .' jocunle conflicru:iii'ielufl.lionate.tenrii.u liecnre . ps_:jrepjcU\ jnt lr oc. ar. Aceste impasuri au nulterc la tensiuni in minlile cetor cdrcra Ie pdsd.\tcrtuii r-n!1!r!'L:!s9!g r lLr koger I i\hef )i U rllidm I 4P*are c\rdenlir/. reg. Ei trebuie as sd cdute in jto alte cadre h care situaliile cotlflictudle sa Cdutare de alternalive reciproc avant4oase Parteneri $coala realisle Figura nr. rero sau. pentru jocurile cooperative..nit ipt rtdta n. coctentt-er-a -itc.'p". In lr . Scneliciul dr\porrbrl penllu amanooua. Reatiflii \unr cd_ rnxn .italea.snu dominanla r leoriei .. capabilililj de securitate rrrtiunaU. oLrr.t p.n o ua". scepricism fara de in\litutirte inrem.ler:-(t .a negocieribr ittemslionale doar cepand cu.ai'irtAiiiiaFncely? !l rell}"gg-lY$s4:{{u rlc.@ iir-uri iiinflicr fundiniFriialJi impi4jl.r....ii i.U ace\t...i fi. intere.tc nn.7ute de errn lumild pre\enrnr iru rc BurtoD a observat "unouq*.r.]e /olvidi conflictelor. rprnIrl tco r Innvalr\e.. U JDoi Dersoccrr\a diapnoiric lomur.lq n .i . prin aceasra merodi et a explorat inEiiisme dc rJnncirne arc lnrr\ iei ti manite.t. El acord: o importanle deosebita pentru infl enla crescrrLra a acestei psrao rgTErLrcr'rrrr fui49ipled NeSotiatio crescandi rtesrc. Pxn evennnente regrzate pe scere pa.onlra)r intrc real \li ii tibeml.. in rerrrrare.ontond!r.193Q".1. Nppl?i 155 f Capitolul 6 Concesii Adversari Instrumente tormale $coala inovativi in anri o0 ai \ecululur XX.1.u Llinincrid inrre aeBr''tl intcaryJ)a.t \. ir..!ttt --La un nonp t da! poarr c:ti\td o dit. care .Blele cu esrrad.-eona tocu u'.cnsul La sunt ireconciliabiLe.r@are rccerluca/A importdnla inlclcgcrii prirnul rAnd a problemei ti apoi a ajungeii la fornrula conc generald pentru ghidarea negocierij spre detalii ln sfar$it ap perspectiva grupurilor de lucru pe rezolviri dc probleme (atel de rezolvare a problcmelof) a lui John Bufion $i Herman Kclm carc cauti sa faciiiteze abililatea actorilor de a implini nevoile lundamentale ti identitatea de silre prin interacliuni informale penrru sine cegarai nrrre IrJELJ-i4. rrbtort nu depa_ |eSre mull !e.. Hopm rnan rnrDfeun.I : Dislributive Patfta a II a.ilie.rtu."uffiffi in 1969 ci toatc confliclele slnt subiecriye. roiul. adicd la situalii in care baza &x.ceer ce e.starului. I'unon rntfnduce rdeea unei noi abord $i cvasiollciale. Inrr-o uarecare ma lenLnL suri. O"no.t'j fi libcrJi I'entru cele doui ripuri de situadi core.opm c6iiri.ntutrt trtnt (th t.punziloarc.ti.t tpl d" i. tentonu sa po.irualic in cdl! E{ le p rnari irrrpiEuna bcnelrcrul {i. Rapoport se]lmalase deja ca .8 Schtla tuiHopman Tn Procedu inlonnale. si elunla doa. ie'ea i-rcgJrti\i :Lrererd. p54ile .teo: ria jocului duce la vritabile inpasuri.a ca dnarhie.rtr. rcton non-sralalj. Dar este aiomatic ca difeftrqele de inte rcse su t subiectiv cAnd se au in va.rpj i. n4d d a ti rci fitot(i t...dtrcnrla.onrr.t . Az:lr. paryt ..ro ro. O u tta\a ca racteri:\ticii ce fa& confictete subiective este perc?plt.'t" distindifi in studiul si erurli. creative 9coala liberald .dndticd se aratd afi ins rtcientd in rclalia chiar teoreti tu anumite tipuri de xirualii cotlflictuale. red in lurred in comuD a deciziilnr. i!.a dil/renrr ohieclrv( n . n.al negocrentc Ju lo.rablou xl rein\ierir cunceptelor leglc de ncgucieri. tt t\. nutl. increJerc in In'litutii ri rcgi||ruri.. ali a negocierji... ca$tigui absolute.'i1Ta-CE-T.'*!gll:lco!|]I::4ve_!Bc!sEd. ahe Fluri decat secu. t.a!J conccprutui inteq. r.pprIUL"enrru amandoua. O t'rota. In co rrr.i. caSdguri relative.tere yatori.. li_ beralii . nego(ierile zate pe interes mai degmbA decal pe lactici $i procedu .e rmediate.

"...ulrrre recrproc ac_ lcplJbrle.***1.lnleraclruneir trebuie sA unei conrrunriLfi producri!e ll::.xli"it :JilJ:1 Lrc orb! de Inlem. l( "':il: .it!i l!!lEl9r:.::.#J*" *.:'ilil...:.uhlrnrercd t..l1tfi:i"f'fi:iiil lfl:::i' :: rr orrerej cte culrurxte5i upri dczechilibrele rLy._.ii1 i:: Ij.l.a' .rjl1il..f "telor d? atrasa deradmnur_din drcapta sus. .::i:"1 1""1atmosrere.::..rrttjI: :: ]l-f a conrlicreror' E\ioenr''nd imponar o fj:tlt.::ll!:Lonfi(lele rnal :l.1.a o"*g"..:':::: ulre oe nctsoL'c.#ri'" (um utmerz5: rlir dupa larbe.il:'..ffi4 ffi".-.i:':1.:""'pi'r'i'' .q1'' 1111: :i"'i:::. recr inrre srupuri.i-".tt De $ena lunlii si sa desfiFuLtm o negociere? nri roluru vilorii Bun'n l3 e mai D'eg (u rrceperr:a analr' t'"'" 're abordarc 'e rnrir inrercsur" se ti. .\ :ll::):Tl:i. in eruz no reprezentari $i uain'.-rn.ii. ...rri psihologRe pentru incepefea negocientor...."r.e'* J#iffi ffi ...iTl lino..* ..i-01.t.. pe L.l J: il:...*'ri'l:i-i. fr Ronald Fisher ii con.ii'il-... .rdera d6Fiilonreri ai abordirii sale ronn bunon.irbilel ele rmnlica iiiJli:.".9 Schila llriBu on ili !"i.' i. '"1."1. Ronatd .ffi. 111':1.:. L'0."a ".: :.:.r :i.J'.:tii :l iJ i""ff :..:.li i.i.i"i:JiiHH. IBunon.'r in conjli \ru In srnlerer tui rn.i! ii'ii|!#.lTt .."1 l*i ri'nJ.#*::"..x nrurrr rur" r Gvrlofi _''' ":". '"i'.. lrrner et"r ce negocraia gr nr ! dcrorilor \ . _f"i.":.:: :! .i.-':..:-"..i-'p':br:.....** .'"i .:Iil:t.1:TjT: :l :""r.l'lll)::"i1il"i.x:. '' 'oi"'i. PL. El silu_ ::"i:i*+i#HT \ . ""p":'.:lHfi .--Te Orientul Mijto- nrai !alorilc) Bunon consrdeni c: c...i.drcl discu.'J: HiJ.^-. l"ir*"'" 'rudiile sl hehavion'te Fl a reprezenrlr Suma ' Poz:rrvi 44 t ttk oaru Pol c. . Ele urm.#yx'"".9Liqd) J.i ': j'-. rafqgi. .*. Jcorruri 'ai r pa!eze.".r. . cu modelur '" T. lii"ffi.T::1:::lilil : deschise precise.l " de nxce dLn Unenru! j:l::r r!.: .itnp rcrt.rr'l' rnrcrnarionale rl!:lyl]Ti:.:i:'fl i'"'"'" rn p'oceserc tralr! ll :ifJ.3"*JXl'.'.n"i p.ff"J...+rj**:. _... inralnrra es.c aceea a aletre. I... ii rvr!}uLlu 'Jl.:...nesociere ce imbina ercmenre de concrri_ lffi"THl.:: ::::::..eonard Dobb pe Herterl $i Kelman.5re.A .:.i#*ffi *#l#ll.i:t[:..+*'.Procedum cel mar de.resc rearizarea unor :[:.i"i.Ti:.r".--- |sL *r..': inrai pinr* a obrine ::::1. l"t: p"sibi]e soiulii.r*.'^::. moder.:'l[ ii..: ll"**...""1: ffi '. lh.).ae increaen ["..i: -.:.'. ::::...a' 46-teresul personal.. .i"i i.t..'..Co*"?l] lrsncf o definelte in urmalorii termeni: . ' [qi:. :"1. tn|:t?a p..T:. de descurajArii sau pedePsirij) Agenli exteriori impunand solulia re penlru tot/ coniemporani apafenl ireconciliabile inleracriv al merodei erre e\lrem oe prclros.J. i.. ( Figura nr."::'. '""(r.uie j:.n demers "l .:..ffi:.: ":. t069.'' r \cmple inrer\enlix.nrcresut.. 1i:li.:i.. Etll .rl...ii fi ld de purere qi llcr'e\crenta gr dr\ciplrna in alingerca unof re.*i*ffi"T'i.'teraenriti'a!' n.ll" '"i'"..u.tT. Uneori mediato_ ".' u.Li.i LrRis ' mli 'iio ffiJ.e obligatorii r.:lj:::.?1.il:"iil. rer ncnego!r'lDlre ^ rrru cl ..m:tf ru.tlii:lit'.'*...n .. inrrti l:....etor I Sufii: zero (caslig!l unei parll esle prerderea celellalle) 1.i e.il i'io'ite .v.1:1.. -----.iro...":. ..)nfliclelor idcea de coercitie )i lralrrca ".' F. u\j an_ Ul proiecl .o' auro /pglar.

. dar validitatea observalillor i$i nlenlinc rele_ vanja pentru negocieri.dt$iil.lblosiloar."rttpltrLlL4lxlrtc.:a un proccs prn care noutulite apdrute sunt derottate cete cure su. r( -"u d.LnIelc (unv. I n.t i.\".Prle\rrna. Rr n.'ir. 1 ' atire dc eandirc. Procesul este caracteriaat ca o incer.lul tu nre o disPutd cstc incadfttd pottk! (:on:tAnee apli nile pentru solt4ii.i!:.. oferd posibilitatea unor salulii noi $i dcschideri..i re. inttli.o^)are 4 ploblenei..oi..inuvarie Sr Jmma.ite saotc in sAndire.r prcnre .. 1r I dp t e:ot I jr i d. Ca ti in cazd curentului interacliv. ea a fost dezbituti djn perspecu' cfcativi).r. :: :[i*: ri: i .c . '.a o -cdrh i I Busrrra' mediere suu nesacieft.i de d reincadra .nr..izu.lrin$i sd i$i retnudre.-/-. p.Jrlt .tt /\Pnrt. '. ] . cabazi a sdrii de pacc Euristici ti Creativitate..ete.ecvent. Vederea pe termen scun a cle_ ridcnlilor politici gandind in renneDii caltigirii etecrorarutui inlern -'-.Iw r"'.O a trciu opliune este de d cdutd modalilnli de rein(:udturc a conflictului ?11 ochii partnipanlilor [ .p.cteptabil d? .nn.utJ? .i. ar t i.c. se ."ralo .ribititate sau opotluntate sal1 o noua cak sau direclie de e\ptorut. pot aiuta [ . un Sed'ulCenlra BUCUi.feril.e. 'te \ocretatc ii nL JF brfo.a \e egc'vc/e puzilrl c palilo|conflicrul din Bo'r id.iroi legrt de. eristd o tansa de a controla conflictul TehniLi de d itltlu. ..jiii' i.ri li l. bratuttominq' iocul de tuluri.l" ". pdncipala lor nttodh de rezolvare.r!liri r.i!..ii".Creati...iliei nu d_c in\Iturri..u-pofir.hili.uriie nie.158 .r r .'"dl ia.1.iLIUt ALlucetr . consillerA Spector' DacA pdrlile vdd co flidul in tatmeni naliotnliSti.1 Lle\rne .....reatiL.npr..oLD .t.lnn rF !re. lc t tc.:ure trc re.ten1on_ '. N."'... noi ipoteze.aJ dco. o:n' I d' toallit !? CLhtr 'r "lo tfr.entate d( tsandirea ueafia.ma\rdt rr J. fqLbgeqlll!:jllet sue pat u cerc imp-etuot neso' ...Mo.o.\b.:lt.na lnrii Partea a I1 a.ar tu Ji!t...bt/ma 1.ii.! deliberat tocu. prccun Sanllirea analogicd.i.. tpi.n1...( \r424lar. mJi dcgraha de.nrioralersi de.. gdsirul nai tnadatit. Pa I t.:e ?racese crel rtur ce nu poal< [i nierout In o(hii un r public tarf Li_ |ut la curent de lnedia atotprczenta. icp." . Ideea Europci s-a tbrmal prin identificarea unri rcs conrun: pacc prln lozrncr clemagogice a consrituit un neajuns fi.n'd.:r buc.* ru. . Husband gi Johnson (schrDbiri ce. Bo'ntn.r.. ur.o t e\t.A4ik in caniict pot f induptecate sn se itttplice i tt'o . pe ti... Gdndifta cteati)d se tu eseaza problenetor wchi si rtifcile.i::q. )"'i. Curentul u acJ L.\tr <gii intcgra_ rr\ c). nanife:t6 tn Jorm tarea d.purjid .. Interacliunea este meioda de dlalog si ru misure a liantu' lui sau conexiunii pi(ilor.. .udienld Llutd..::..*\ii:liiilJ:::!fm-pr.iiil'"td.l.|at:a ei pot ji t:o..locuri pe rc. p. drpiL Spector..I ndttt \rtttri atrjuj.. inn"dnu\. ttt pro.[fi .. Ajen dcmers porre e.] Teza naastrd poate li 4ipusd Joarte tinelu: noi orientiiri coSnitire ule situaliilor rle tlegocie' rc. cscaladarea .tlo . Stein .. i"ri-.. l Rezultat l..1 unpte in no.'itdtea. aio. Ur @$erltlli lr]]crlf]rti!. rarc tj Navcrh (rcitefrnifea retariiturl.'411 \lli dt/' tt rI' infas precoce si t?!_lr4{+!!fy:":)!e llujtupas ' cc e\re J< racl|rlAqurdd'ca p yd: . .Iefiheye . AUr:r Je St.lisputei si rec n l ta vialenlii pot fi itrcritobite D<finitii .. Dar a opune valorile inrercselor nu este o pozilie fodnjcA. S. *5m..rj.elel. ta lrrt. prnre. d'.r.aBle. tertarca acestor ipoteze Si it co niitictlrc.. ind n.. era de a$teptat ca iema acestcia si fie aotuali in noua qcoaE. il|tluer raU rrjl .ir'!' . etnici sott ideolagici.".nr re(rnl cr . ca |:c r<(rno.drrr'rr !rnbcrc p.z.. in .le mJll tFnc/a i rleqltrurarerl:onllidclur.i*..Comunicarea Cobcl irlr .ir .ene de obicei o no d po.i ita p.r cunrl ..\dl i'nflLtult't tr.l I :i'l:il::ffi i.t'nik(i a ntcl. Sn. Exemplolc includ pe R.e ca a. Proccsele de Bdndirc ueativd sunt de obi(:ei intuiti "c.l.i d.'{rdar"r .ri y Jat r 1.ltdln 7a.c\r pc.. IntrucAt inovalia este un prodns al crca' rivitiilii.i[a (compensare stabih ruupa irre. inlc lcgem cii elc_sunr inseparabile ciind privim valoarc! drep! masurn rJrur rnteres.him- Multi au rclevat necesitrtea crcrlivi!i1ii in mediere $i ncgociere in depigirca impasuilor. r?d. arp d. .:"#.r.d/'. Si satisfdcdraarc pentru a .r.rn6cfc994] r+rnr c.. dc a d?pdsi tinitdrite curente injtexibititdlile ti si tte va analizei conflictelor.u. DruckDan.jt. Jer ine lararii :. NeSo(ieti r59 lipse$te.rrl'urile.< tor crrrePrr lllllt c rnd cunll .. cre. repre.tefini prcbten.s.r>le o faspundcre it un rot_ Perspccliva rnlorilor a fosr fi ea udlar inr uD momenr in care .r.i ..e suspiciutlile i ura reqd dirul 'si conflidele ti tientinentele de ostilitate in lermeni Ini fi rli.aa. r:rlie.J ficeJ rcJde|lu-a....

ce podrc (onduce ta IrrleleBerea celurlall ti la descoperirea unui reren comun.i. *l"giil" ""r"tl"' "l concepte integratoare mai clare h european I iect comun 9i nedispurabil de civiliza$e Exemplul probleme la lnceput de mileniu El po i".".j d:+!91"'Eere^a . rrlogului. 3. s: fie rransmjse in lrmenrulceluiialt. confitcr)Oomind de la cazut Orientutui Vijlociu. eliberar de rigidi( ea po. (jd ) o$Sr" 2.ri* de perfectare a mecanismului negocierilor rezollam tnovatia a-insemnat schimbare de cadru Nu de pace intrunim expe{i penru un o lon rin$ diptomaticdL .."'. fi .b#ff 0ccslor negocieri paralele constau inj afigaiartiunor oprnii care \a reprelinle ac. prin inlelegerea valorilor care conduc gandirea fi compor- ffi i*:#ffi ffi$:T:".ijl". ldccd )a-a ro\r de--ajlubtatreq!tdS*"luafp1!j"-S..acted. in co_ sa cu AfF$i in a."'.. ln aceea9j silualie se gAeesc loale confliclele perene rn care se ctocnesc \alori fi convingeri ireduclibile."rntu "aia "ionomii Ce s-a inceput cu interesele? Nu pr De rit"ta" p"ttru a pi$i pe !n teren mai ferm' folosi i.ttt"r campuri mai vaste ale construirii pacii .'.'./.i.)cier'i1c .1X'i. MeLilele l'."tu.vca etementul )ndrspensabil olLngar de tcoala analfica ce a dominat negocierile clasici.i gcsqqp de-(onflicre esle nerezotvabil cu merooete extslelle. credinle nerranzactinnabile. *""i"**.pFG .160 * "..il."iau initiative prospere ti descatu$rea nJrat*"u ln.iditof panilor.ificul separa Pacea le puleau a" 'Labila '"r"rile coml slatului pe baze democlalice: iAla o valoare . Dizolvarea situalei de osrilitate $i a starutului de dugmani al ffu..:""'Jl*il"."[i"iir" ii"i tocun !:iYlLl!ryji in praf $i pulberel Acesle intere {duDa reducerea economiilor vdloli. . "o-ot.r/pd.i t. Capitolul 7 Calea 2 $i calea 3 Dezbaterea intensd a ultimelor decenii ale secolului trecut izvo.1ilor."u.oeretalei. trf tl. Valoarea a fost vSzute de Bunof. 4.orul nernvrrrr ld Duroc rcri te of . itatt"rentcare sp. Reducerea s6rii de emotivilare crescute $j facilitarea djPosibila aparitie a unor idei noi care oficiaie.laborarea (pror.i^. el a poT.\upreme erau srruate atal de sus incet cApdtau rilluri de -'-!oui"*iJ"uta adngerea obiectivelor prin inte " ""nstat de lor cnltural (limbi' i lrt p"i"r"fiir"t. Conceptele de inleres !i valoare au fost preeminente in dezbatetea care a condus la ceea ce numim gcoala inregrariva sau inovativii.L.rmonre cu studijle acesluia despre .ciatc. idenritari ce nu (unl su(ceptibile de comDromis.eaTidemiti nc l..2-'n care negociaronr rebuie sa gaseiilii'irrffirii-siice_ tirare.. rctori in viata inrenniionala. rati din incapacitatea metodelor urilizate in negocierile clasice de a trata $i ciuta solufii la problemele $i conflictele care prezentau ca_ rdclensrici noi a pu( in evidenF cateva concepte din masa de idei a lrrerarurii $i pracdcii exisrenre.

la -.rri D? scena lulnii Panea a ll-a. accesul ruluror la reN|tsele oceanului. interesele a$teapti inca si fie sub ieclul unei . definirea zonclor economice exclusive. In timp ce puterca line de categoria mijloacclor din strategii..i. intere sul rparilne familiei de coDcepre care expUcA comportamenrul uman. ala cum teoda confl ictelor considera ". dfepturi speciale penlru starele i|sulare.r*ii. Spre deosebire de factorul purere care std la baza doctrinei .balanla dri interese" sn joace acelagi rol in viala inre.Ele sunt sursa de conflicte in cazul ir care nu pot fi salisfAcule pe cei pa$nice (interesul a doud enrititi de a dispune sau de a conlrola unul qi acela$i bun. teoria nevoilor fundamentale umane (rraductibile in interese).".mtionah. negocierile fi polilica mondiali: I lntcresul este un concep( fundamental in $tiinlele omului: psihologie (unde sri la baza motivatiei). J... 5.u.ul Je echrlibrrre a Ltoua . Conceplul esre folosit abuziv in docrrineie puteii: ."ne:. Balanta s-l rcalizal prin lrrnnrlx finali ale ci€i prevederi sarisiicetu anunritc intefese.i-aJri.r'rm lorle elementele rrebrrie 'a renabrlrm |Ut"l te -. economie.'erca nbr<..".r" in 'a'ita. gradabile ii comparabite p n utilitatile care li se asociaze. !gP!s!t" caii 2 ar putea proveni din urm'toarele con DiD p5cate.m d.inreresul cle stat". Interesele conlliciuale sunt susceptibile de o solulic care are doui fazc: a) gasirea unui interes comun..] -*rese in fomte violerte"' atunci $i in ne "iJ.r. po/rlr\e tndr'lre de. lena cunoa$terii $i reoria deciziei (unde se afld la rAdAcina formula di obiectivelor). irreresele nu au fost examinare teorctic pe misura rmportantei lor. lulLri nririi? lnteresul comun a fosr elnborarea unui rcgirr nou al nrlinr.'trei e v"'bcr'e H't'"r'rnr' Jc r. lntcresele sunl Lralzaclionabile (in schimburi Si comerl). Negociei 163 de a Defjnirea unei arii comune de interese' susceptibile a uner poslinterese re$abili increderea $i cladirea pe baza acestor bile solulii.. 6..o. Iati cabva idei care ar putea face ... cel vechi fiind aproape unanim considerat depitit fi nesarislicator. .rr.ileti p*ta"g .interese nalionale" (in polidcA) penrru justificarea mlsud- l.coah inovativa de pilda' ' nt.. 5.e erese in cazul conieriitei ctrcp o*i iilL'll dld.Interesele sunt masurabite. . 7 Prn...nJl:/er si nreu'up!rilor' "-o.r incercc 'a fnl. ..! :i. Interesele panicLrlarc au consrat in extinderca nritrii lerito i a cetol angajali in negocied' tot la^intercse " 'e'u i. cii de lrccs pentru lirile fari ie$ire Ia mare etc..interese speciale" (in geopolirici $i in declanfarea oslililililor). s.e panr(uhre s0b semnul unui interes comun constituie o balaDti de intercse. Cum a funclionat d.rr tirle. unde.balantei de putere".ia...i"og"iti".' il. reritoriu sau resursi)." s.*"i 'olJlii Pdrrrrce Inrerc<ele 'unl pe nl supunerea acesklr lnterese unui proces tranzaclional. ca irr . 'l'. sociologie.balante de interese".ftl.''.balanla puterii" a influenlat atat de mult diplomar.erUn d< inrefe.'" . ciruia i se subsumeaza inrereseie Pldrcularc.. .t62 to. 4. 2.

dspun( irnedial e\te solulia pmcricale neexplicil procesul In de rrlegrare.rmdi lipsei de t iliune a oamenilor polirici. i 2. creand int1€ pirli o durabili.i.Lrarsr..6a $i de oricc \dtori . apte sA le satisface ti rcalizezc. in cazul in care negocierea pincipali nu este un cadru . Transformarea intereselor in fomuld finale in proiecle ne. in care litigiul a dus la o polarizare totala in c rcferjrea la un inleres comuD a devcnit imposibila. I Er $i medieri rn crrc abiroarea rnregrativa a dis_ pirut. Prioritatea lbrmulelor integrativc $i neocolirea lot chitr cazurile in care obiectul negocierii esle separarea politicA (i pendenl! sau autonomie). crearea unei negocieri paralele. .'. Lrn?Nr"ir*". tranzaciionate sau echilibrate.r.de i. E o eiptgiq!qjq4La-c3!-2.lriine de orice solutie iunraD a prca larea situadeirlt cffe zona intampin.l. interese comune nu au iosl discutate.ul Europei. nLr r'. Ideile despre balanta de interese se pot transpune in cazul unei negocieri in felul ulmator: L Asisurarea unui loc Drimordial al intereselor in analiza si !iei.bucnrni unor confllcte . fo li colaborare.e-cliile \uo e<tut europe..r Inrenei la Franla Si cermania a fost inchi. doclrine etc. confli tele prelungite). Negocieri I in.i9l3lr-s *hl_l:!I!' lru.fa Si incepui in p*t* unei 6. n r.ub egrdj rntel_ rr!rionrla rSUA. Regula de aur a balanlei a lbst: avantajele oricdrei pozilii singulare a uneia dintre pi4i au fost mai mici pentru ea decat acelea oblinute prin acceptarea ansambluiui..il i:"x"#HT:i. insA p. Cand negocierile oficiale sunt in impas cronic (disconti tili pe termcne lungi. exclusiv i ereseior practice. . con crat.ubjecLe conrrunialionale fidenri!ak.J::'.a pe. discreti $i i lcma selar6rii perllor (entitnlilor politice sau armatetor allate in (unllicrr. pran reranL Inuebarea dac.loc ri pe scena lutnii Panea a Il teSo(ten a. in . cu reludri formale sub presiunea intemalio li) sau Drivesc teme nesolr.b lorma interesului comun.164 . suspendarea negocieriloi sau continuarca lor simbolica. sub \emnul mrsurilor imediate. Jar crealodt-€.u]rlr lJ J' /b ' efeJ liririrrlrx sr deschiJe ncsociel€ De un all Dlan. b. negociatorii ne<tepiqind solulie inregrarivi a ifteresului comun tn juru1 ::l::l"l -: unor proiecle srrilne de litigiu. in cunoa$terea poziliei proprii sau inlelegerea poziliei p54i in limbajul conccplual folosil $i ln ghidarea negocierilor.ln]d{calea t Ea poate pirea peniru $ocanti $i paradoxali. E un principiu compensator: ceea ce sacrifici e mai pulin rmponan. . 3. se recomandi: a. decil Leec ce obr r. umtretaiitcuo-irWtoare a intereselor diverse ce trebuie ate sau annonizate. Europei nu ru fosl digerare pe lor cuprin.. Conjqifg4.i''copu ei ru i ::: ' ' vit din cauza rigidi€. care dacn ar fi fost considerate una cate una ar fi impiedicat un acord.e datojea-. 5.1?:'l | ca.. europeani.. pnn cleschiderea :j#.'*. ljmbi. speciali$ti in proiecte Numim aceasti forr.. noul secolfi pnrneJdia_resu\cil2trii sau rei.nt:rlcltune socialE economicA . ce se poate consolidaprin jnstitulii $i acorduri juridice.ari \ t65 producand obieclii 9i nemullumiri.ezentate in pachete mici sau in generalitatea lor erau acceptabile.gB4w{n-asoLutjqi s!. ?t.rn itu eri\t1 negocieri oreanizate.i'i{. intreprinzatori $i expe4i. a-6tii:FdlzlTfo:r priiiiirdreoaaLa are l|n . credinre..tii pozilijlor ti rezistenlei la orice lbrmali. calea 2. Do\arul istonc al apanenenlei Alsaciei .tlionabile (coniliclele identitare.. ci $i fafrului ca ne Aocraronr nu au gisil in geanta lor de unelle decal metode Invechrre ti inadecvale_ oomcnrrle carbunelui Sj oteluluiJ. deschiderea unei roi negocieri cr o ngendh diferitd.au . cu pafticipanti din sfera interese. leriroriu.

l (rnl.ul sunr lesJre Lte nesoc eridcc-ar p1a -. care tr \emnat acordut olicial.c cor Unicbde..r.r ^Rnlul a.umJr n( |er.aL r:1re rec re nct n.i ja o rrpllce..:rtrur cn Inregr{r-er. e )i tc lran.itl .. ir conicrinli lor.'. sau suni garanlia Llnci obiectivjte!.t re i.ui o ntencJrlie Jui:i in nego.I. I rr.rpn .ta:-__..irn.nenlrr reon\iirto i rr-Jclienr si lr.a . cec! ce er_ r.. ete )i-Ju credr pfupnrte reguti fi ffnonit rgcnda. I jar 5 d L o \t.rtreprncner.".en(nea Ji. f ruri pe care acegtia eziti si le rransmiri oficial celeilalte p54i. lur cnnliburre '.rl lj!nula|L|. virar intciesate nesoLientc .rielor nln. rrr r'.r (i rd c.-. la UE (cele cufopenc). e..c Jin qrsani.1".t...Jtro.i er.n vul l pJ'rciprnrilof tiin..re l-inJt Je dorinri rmprrc.Jr.11 "l!.{". .n \ ita . U^D mcdiator adiv fbrmuleazd propunerj.] tor rordt.i^. Je obr(ei ee.: r' t:"]. rcd.!an Uner tofrc Je gtr\ernare po.terd comun(.onsti in modificarea srucrum negocrer:ror .Paned a Il d.linler/a lc ce. . ..i:. lr cl/. i0.. r]. nu I.e lonete noiiri. care i$i oferi serviciile fdrt si ia parre la dezbateri $i f6r: sA inre ca benejiciari in acordul rezultal.l o Ftnic unei J. '. pe "rr dc purerc Si i ttuenr.r l pclrr. /4 Lr.hrl. rt c5 Lnr di atrib t te lur c(le mai riem_ rte poare consla in topirea igidilalii pozilijlof ce se corirunti. tqcllr. orennJ o atrerriaiii.unha r )r i me. Medicrea.. ltr CATf ii UNCTAD DaT lingi un mandat ii 1 scoP l. in_ .luenlain culisele confe.tt1or J.f tf l j./o . obrinut pc cii \enrdicirlc..rndle nc (rrc Djr. rrr rn.r.itri t67 CaPitolul 8 Terfii in negocieri directe.-:\ .Airp.rci.ntutii de rn. si-fi exercite inl.iiiiipiiiaLea . n dr toc d.. Lr orice . r/i ue ta. po e area u.tnlc ti a unei neutralitdli in raPort cx poziliile maj multc ori sunt acceptali $i inlefesele care se confiunti Dc cele pentru ci oferi un sediu discret sau neu.r(r . Ei sun! admi$i de ambcle patrli penlru prestigiul de care se Pe langi pirlile angajate rirerorrG a griior-i-iiiiriid-f...lF duJli: porte ri pane \ru in e\refiorul rof. tu. a purut bucu i. tr cr/ul t^.culii. au rocr ta.jii.rrc:r FonnCor lerrncle r'lul'rlr'erJlc c\rminate s au linul in sediul $i sub egida oNU (dreptul mArii !i dezarnrafe).o Nllllc in terncni gencrah de lerrii \zr iLleer.r fol membre ale ONU.enetrc. dc mullc ori la masa neg.mil |nn te4.useJ-i rormuta <m3nlln Jc re4 . irnta. od..r'u rrne'e! ncPu(icllor' r.L_lrlrhdnj a tair.or ht.e carc nepociJ.1$1[.cielilor ili fac aparilia te4i. :rma. !nlrr sr Lrp\.nsut.. rr ci c rrle sunt linu-ie sa l)itile \u rr lrnu e . a a.ce s.". reprc7-jrI3nrul O-NU ajucat un fol acliv Si expjicir.llim.e inraml'. in rtarr In farlc ./olrte In f oras gefrnrr. arbitraiul iuridicd s nt menlioDate ln Carli $i rczoh'area pe cale rc|re/err'rr'li Jr orbrnr{rL Li.intei..trc pd1r.n. Je '. fiind perso]ralitlli sau organisme care li-au ca$dgat auioritatea $i comperenta in a]le negocicri. ace-sra poate pleda in nurne propriu penlru concesii $j lrcl. r rror . con_ .i rr .rrrul elen<nt oe luare r t x. iar atianla an_ oecrznlor.ii unci ./..Iira a ufpr | \edrU J. Acc$ia erau rcpr€zentrnli ai celor clouii foruri dc conducere.a.i.o urii te-rnrrrrpu_ .ab Danc $i Cermania.. faciliteazi nigocierite. N?go.. rn<. o.drercr e. ic iiiiim:pta cand fonnele de intervenlie ale ledutui se supra_ ""T:ne crye Lt nairr-6_!:l1ur.rdrc. a unei echidjsi.. . .rr\..' gJni'me. n-.JJ r.hidr penur ||omo\tuer rci .c npropie-lr !-Lh!rJ. ili Jrof irt p Inii rcne norre j I L.e.n Algzlj.r nn-vc!JJr.tor ..cetrrre! tui de c. J !r niii Inr un rezujtar..?Jt..

inretegind .t ani dupi Da)'ton.tate. in limpul $i duPa Carl4.. care. runi cambodgienc. ConfuTia \emnalald de an. NATO. In Iobo. Grij pentru prevederile prst-dgre?.' In conflicteie_din B alcanit rea ace\lord au fosr numero$i.ervrcrile O\U ri lolosrrca ofgani/arici doar penrru.. mediaLorn pen u srlngeAujucal ace. de rczolvarc treptati a problemelor prin girea teritoriului supus administraliei palestiniene si dezbaterea final a celei mai spinoase probleme reprezentati de statutul limului.cr@4!l_!$a-Iolirt QLU. aceea din C:n bodgi.r_ tavoarea sarbilor acoperi!r de blam hu LJ.r-1:+.rar al uno..il€* Pe lii.".porfi greu ecrlale. Cateva vicii ale ac€slor lgglpielj rezulti din Jglqlp. ir"a. qbsesia redisltihJ..a pa||. A fost minati de ambiguitatea mandatului Consiliuiui de Secur. SU4.l i"i6i6. are rr \palete cr ur genocid cu aproape un milinn de vic me Si y\hmerii Ro! . ONU alucal un rol care nu poarc li consrderal :aU.Sli doiileirirai p" contuctore conlirua $r fl)g?lare in negocieri qj a aqrepllnr. li$ii s-a rcpercutat nu numal asupra opridi ostilitdlilor.Un ultimarum. esle re/uhalul unei negocreii ih car SUA ajucat rolul de mediator.phnom penh..iatonifi fost fructul unei negocie. D.au . manifestate in asasinarea premierului isra€lian $i Intifadei? Este schimbarea sau contesarea actonlor de catre Negocie le fu Ia Rarfibouilet au suferir cu un accent supli_ mentar viciile negocierilor de la Dayton.inlr-o alra situalie tot jtat de complicati. impA4itd (aParenr echitabil) lrei nalionalitati. Negocrerile au co du\ tr o.jE::-r:. Acordul a fbsr semna! de membrii permanenli ai Consijiului de Securitatc.harlr Lle drLm.. pe hnga prsgirtirea iii de\lasujarca CanteE]ruc!Je. gocie.ffC.. Nencie i I69 moment de reaclie publicd negativi.ieifB-os.ur(elor..reifiiq6-ijd.ia t. pqnrru ONU.uIlcrenla re.qu nodemtrc puterll cnn..x.Igcumpeni americana in elaborarea -.Ullllllqlerli d_!I -sigur. acordul de la Osio era menit sI declanseze un proces' cu calendaristice precise.ile menite si restabile{sca pacea. dar in ne_ $i dir. Ir.anii '90. r'ndelungate in ca]e ONU a juca! un rol important.r.a de proportri.c rler dlreL! : M€41''pr aaJ-::j. implicarea s_a trnJu.o co" l!lttll-s-i!9!1 L.i ift€ pnr!.t ujl all ele[enLde tff a Ddncroiului rnedrerii.rd(rahrti -t J g!c.. Acesta a utiliz lielieeff-a amenintarea cu fofla sr chiar a aplical-o inainre.aX preci tirtea iituriliei tn ac6a-stalara.1ga ri\riiraiea cu ceilafii med.o!!es-cr A. De ce acest acord trece prinlr-o crizd atat de Fofunda anii urmdtori? Este doar reaclia negadva a extremigtilor ambel pi4i.intemeia o stare. ei puteau fi considemli lucrand in nume propriu. ceea ce le_a atras caraite. obieclivul de a. rol exersar ferd alte medieri paralele.i_ Tn ace.&.Structura lui non format pe baz€ federative. Un obiectiv deloc neinsemnat a fi incetar€a asli-litntilor.a ".rlofr.i i_pti rrlnlerg_ljleigi_qlTAf : p n mobrtr./arca \ontributiei inremaLionrte Den_ sPttnirca trqzilrei \nre un slat democrahc sr tl Cdmbodgid mo$tenesre o cri.lac.168 Jocuri pe scena lunii Paftea a -a. Conlinand numeroase inovalii i nale. excluder noliunea ceteFneasci universah in car individul voteazA pentru orice candidat.tiricareJ ac_ fifiiirin dei mondrale.n€rt qj buna funclionare a stalului s-a manifestat deloc. mulrrn: ONU.rr .lErd ca rc/u. peotru procesul de pace in Cambodgia.r rol succe.r lablou.iiareai o ht\ti nmikrrgi de iiiiiiL . Furopa.-relerinlsh!4lepen!ry!nelelaryilqrylJialiBosnra n ! ..Lei aj!9!at-ags-!L!ri9cupare Arordut de laDatun t1995.ieii. rizarea fAcuta de Kissinger: . Parlialitalu 'a oglindir in carnpania diatici si in orientarta aiuioarelor umanrtare obsesra 'eplrrani lilor din conflict s-a perpetuai in compiicata formuh de organiza prin diviziune Si fragmentare pe considerente etnice.intr o forriiuh de struiturarE-poff tica aiiiivalFafc a.u. de lur e lrrile inreresate din zona Asiei $r pdcificutui ri dc ccle Dalrrl rl. indiferent de etnia sa.vem mori\e_de a crcde cA rcjrrsele orgg1i/alrer pen_ rru neorerea trunllorpropnr_ t!/tjllll4eCn/4 nu lnJjuJpui4l4_ aaffiili. de prezenla trupelor strij a. Funind pinilc irr fara piopriitor ra. ujr r1c !l uNlL qce'la ai lt ol{llAieita p a elejllur.r _ b"'"' '.6diplomaia sd. reTervd membrilor influenti de a recurpe la .pund<fi. . Ceea cg inse constituie cea mai elocventi vadd a insuccesului a fost absenla forrnulelor inlegrative $i con rea enclavelor etnice fArA perspeotiva interacliunii lor' rcroralecarui e\rrem5msi \rolen!. . l. A 'rf romul fiarii-rrucleu" de zece ambjsadori la.r"eil.

**:*lili. ."..'lii:i".' ri o" "o'"ri'lGGa--!m6il'uti:"" egal 3cor4a-1..t :nl"ll*i:::4."::i..:.'. ""- lt" t Sulr! !!. i: i rirr ru: H.1"'l"Jn'-fljl1.Ti--l tl *'J"J-ii"l"'".:. c\r\ iiv.11''i"1i *"1'i'tt' 1:-f1:l:'i::T:l:1: "1"1h*. tc" r-nd "'n<r . lll'l iliris'T. .'.]..1-*.".t70 .tti'.. iill" "i'*..re oe menllonar rparilra In *ecrrere soluriil i'-...:ii'i"1x probr de studii sau iiili-.ffi rn *#Fir*****... " 1.ii".'' oseo*r I Jrure panrle rizate .11':.re/ql pa'ea'rdbrla e\le un obiecllt de lermen lung . i"'*. reutiu fi.:..'.'iA -@' " o:.i si "entreleclasic reveneaureflec{ie tn in exclusivitate JJ.r.:llrii::iii:"-i. *"3JI"Tffi.-.r..*n nrun li"'lll i:i.'ff lazele ei neso(rel in toare .''*:ff urrgLirur *q.i] i.. "p...saLict i t7l i.il"'llIl'Jl5i:li.". Dup'.i.'ti.-*Leci"e imedrare si sraba in a ob\ir *ffildl:+-:*i. "" iJ tamenLul .li:i.i"ot'i.."."ill' '.]'.:rfi tndJi #r nLl. rrer aruun insole:i 'olul de medraror frtE"ii5fa ' oNL duo5 acesl exemplu aurontarea mor a''-iiif. in fine.'' ! lll ::.i.'^:1: iTi :: .''r".ilJiiiliii.T::. 1r "r''u n'.. rrece prin slibirea angajanertuiui fi responsabiljrarea pirtilor Fi..1.oiiffid'lJ*odfp"9Nt !or-trrJu u """.Iocuti Pe scena l&nii Pauca d ll-a. Negocierile autentice au intordeauna drept caracteristici maxina implicare a parlilor $i cregterea rispunderii lor fatd de o solulie.c"luril ::.'. imDul\ P's. *i.':: )J'i... .1"*t"i ...+'onal "'. a"'..r:ll.i "i iii'r'i..i"'""1 r.i""ii.. 'o'r'rre l'incinrel' r 'r pnn lanprrrrc irrrck'e .G#[i l-or ":.1H## it'.::'. r'. '*l' n'""nind din "r' ii' *. poate si le dcsfiiDleze sau neglijeze total prin subsritulie..*::r."i.er incepe cu dezechilibrarea negocierij. care pe langA armonizarea echitabile a intereselor trebuie sd fie dLrrabili.."r"G'*"."l. 'a-lrei mornenle p. Este o gradatie in aceasd enumcra."i.:lTi:''Ji:'.".r*".!atilar' lrpsa elemenlelol!g-s$ -. i:i!1 gltit pi'.limr'ffi p." prralel d..organrmelor t-..il:' lLrr ninlari cu fo4a sau chiar uzul fo4ei.are a Luprinr f. N.cre ri.l.."i **..

teresul lor a constat in baza ce o fitmizau pentru recomandiri prac_ lrce pentru negocieri Sl in recurgerea Ia cele mai valorcase cuno$_ hnte lr bisarun c^re le_ar fi folosiroare.lui. cu peocuparea de a omite sau amana temele considerate nenegocia_ hile din listele ambilor Darteneri: .Capitolul9 Modele conceptuale Spre deosebire de moclelele filatemalice. sociologul va inslsta coniexl. de cercetarc $i comparare de cazurj.. $i ar_ eri o structuri. del .sprezentant al Sccretarului B. cum ar fi aceea a/o rmutei.. ixe cateva olemenre mai detaliate.portanla ca_ pacitilii de percep{ie a negociatodlor.i i. d ?cle esentiafe ale negocierii. $i cum teo. p? llpglus2siltgloSiqzrj)Ul $-eq!:o4 conleaTa personalil. ln aceasle lumin. All nnghi esle acela al nelocieii ca prcrcs de rnvdtate. lolosind concepte djn Iinia a doua (noi xlralegiilor in joc si a ajuslarii conrjnue. r\u rnu? In Joc. 2. iDsistand si aibd cohbontorr erF r.(l Si rrccem in revisti cite'. folosind un limbaj imprumulat din diverse l. cu ajulorul conceptelor. recip^rocilarea echifubrul complereaza . conlictele beneficiazi de aporul mai nultor . . modelele concepluale nu sunt bazate pc o teorie abstracd Ele construiesc pentru negocl- monros jdeea de echitare. orga_ nizrrea lor in vederea con srruiii. cel cu studii economice se pnnct ocupa de intercse 9i utilitili.jplomalia.f'sgos ieAq-swrtJtrcbkus ds Jeari<si ta in- rolul personaliiiljlor in contextul epocii. inlr o silualie vie Akashi' General al ONU in siiuali de ciza . impreune cu /. dupi Zaftman. negocjcrile. cr ca o ^.doar expecranla oponentului..lcani ti Asia de Sud Est. a infiinlat in Japonia un Centru dc stl ( dii pentru rczoivarea confliclelor. prjncipii li institulii. un qrplomat spunea ci Si-a petrecut 9/10 din tiinp cu cei de partea sa. unfi pachet coeren\ El. dar pulini au . De unde recomandArib penau modificarea vaiorilo. Structura co?niitd a remenilor de referinti a soluliei. ce trebuie cunoscute. sociologic.1!Aly9s lunr impinse pe primut pran. cchipa Si in\ritulii nalionale. acest concept cheie va putea Ii atribuit tll preocupa. $tiinlele potitice _ Dac.i specifice sau disciplinare Negociatorul cu o lormalie drepl jnternalional va avea o prefcrinla pentru conceptele oe e( tate.orii sociale $i umane Autorul unui astfel de moLlel scris in limbaj natural se va disiinge prin prcfeinli Pentru un anumil concepl.!rcii cgocrerlloJ ceed ce conduce la sLabilirea lerme n lloi ian uiliei. psihologie. Impor_ tantd este Iotmula si delallile ei. inu_adevar. dar $iexpecranF proprjei partj. psiholog[] pe elementele rutionale ql pe li i|alionale.ecnrralea.l urmanra.f'nas-ite-ta!j!4e-A!t!r'ea comuna a prcbrel!a.tiinte (lrcpi economie.borarea ei depinde.lile DJp19!$gg!. ilr sfar$it ccl cu fo nalie beh tera crnolionaleia orisd vr lacc mult apel la mobilul adanc inrAdicinat in oln $r Duri. turn'rea a doua procese._\rlui. Aleoda rrebule acordla rilmului de modificare al asteDtarilor. 991.ia . De unde impofianla da|a lobb. justilie.enrr d nlJrnrrh j !i ||rP. $tiinte comporlamentale).rire t<urcl. pc-atm molivalii. adoptat uc ( ros(. pflncrpru b^zat pe propeDsiunea umana pentfu jusri_ lre. consrruirea rarionala a acord. lncenrrudinea se reducr pe mdsura invaLirii reciproci a . dar elaborarea formulei nu e conceputd ca o convergenL4. \-om ca pe un proce\ de decizie.c!tc-4lllelclueli!9-'2t'ilrr!L gocierile.1]r-ai'!lult r[mizi) t P?':9pt!!.l\rlm privinegocienle c ptatfonne iniliala. pe care il consideri cheia de bolt' a conslrucllel salc. tn p:!)p!!u!s:!q99gl!!. valorile li percepltile Ior. care infloresc ca semn al aciualitilii lor' e greu de srstr mulli autori au o impresionanli expe Se poale obse a livfesc5. istorie. cafe nr ultimcle decetrji au arras arenliq. ln cadrul sfalurilor praclice figureaza atenlia dati bazei minimale $i deschiderii lntr_un proces de concesii recrProce.!!I.. cc ahemeaze ir|rc cooperarc gencroasi Si egoism agresl Sunt alatea ipoleze cili autori $i de aceea cAmpul scrierilor desp negocieri.a-din !t. unul intem )i allul exlern. Din aceste cobcepte de bazA se construjesc scheme pentru fa_ _ ca_ fq Darlc dintr o echipd dc negocieri.elaliilor internalionale ce iDlluenleazi cel mai muit . istoricul va imPilge la loc -h anlrenale rn negocieri cu netoile..nman.

... dezvolrare pe targ in prima parle a ce4ii de fala: Conceptprimordial Autori reat.LrciclalilLrr.eu-./a u/ut lorter Sr amenintajea cu fo4a...'".* I.'i.ed Inxi rmtonanra sur\a Je (on(enre pentru 't:' rcorirle relalirlur Inrcmrrronare Deri 1'li11l: 4nfl/."'. a s.. '"..riler.J.J Economia(comert L (dernocralia) Car Doyle."t" 'utrineia 'ocieurea 'au Srutrurilc rn!ati depd/li(t'tr i.uauctiuir" in calitali necesare negociatorulLri:.'".. iai-o loc la imounariruri 'i 'chimbdn ftd ' ririFEilCil" numita )...i: preocuparea de a explica conflictele. n.i*""rrl"^' ricapicil.".nd micl rpare cr in ". i" er 'ectiJ llror r rer proce'c fundrmcnrale: "".*r panr' Ot'ervam Lt Jm noLr tema sensibile $i ambiglrd a i..detnLle concc'ltldrr si anticiDarc.. .r.ratt. in tuari de neorealismul luj Waltz pentru care existi o strucrur. .i'c de a rrule"nrcer muri\arri so. i .r($i\.trcvedcrn.::.rlca dc rJr !rnc lJcLrllrLrle pro ti'nLeler'ere indrep'lre'pre nodul mahcii supuse reznL!irii dc ol .te care crnrirrtrra fie(6rei nanr: d) lu'rrl'e '1'?rrp' ad.-a.ri'i.. ceea ce rcr_"rrnrea. mon(li li ce lrarscende rolul stateior.. Nu autor apa{n tual! viziunea negocierii ca proces de lnvilarc Un procesului de iNSlare-jhale. solutiilc painice.tiii"n. ( jlr prrru_)coli L...i"1". iffr_un grad de ihportant."t.i."i".terire Irrc de dnminl c si e\.i".. jr'!icr i seniej)'iii.." 'i'"'. argumenrarea $i acorciul final al negocierilor rnr un .rei ) no restc r. """" "f"'ri".). echitini.r-mfl-EFli.u Ir(LrrJterTa re\orr dc emincrfare r oamenilor.trtfia .r" "-tit"tiue iau logice.iir. "r!"ir"irfir \edere dcesle I Morrld penlru nceociJron e'te 'a nu prarLlh din pe ro'| t'rrcur'ur neso('edi .Lcrur.i. a fe_ lUlui i|Itare satisfrc aihrtitca.-t" ..rr.ir".. Cea mai cunoscuri disputi a avut loc intre Scoala realisii Si cea liberale. lederca unur acord hnal! Fonnulet 'e atorul rn rederta cdr mai mulre teme ast. iu'olt'l'ffi p'"u g"n. 10 Corcep.r" r"-"r" Nu esi. cu ci@va interyretiri: criteil.rI/dr'sr' de..genrrar.'.ritrii.fi..tr. Toate cele patru $coli au ceva in 00mun $r prorccteazA pe scena irtenulionali sirualii domesrice.:.p'" "p"nentuluj' si aclopririi trnui rezur'|ar'crnnrlrcarr\ )-1.e ir.. rrliml 1"::i':': 'l : . *'.."lf o..p cheie . ce sustin irrcrederea in.. ..la care autotii au adlugat ulterior test"a lunt i..*i'of 'e rran'leri (u usurinr.le e'iiiiii prerenriilor exrreme nrLr irr.rreSona .. dupA culn am vnzut in capitolul 6 ("gcoala inova[ve. Urmdtorul tablou rezume pe scurt acest aporr al teoriilor r. e\rdenr' Je un rap"n alc ''u-u"iJi".''.lnc dccentLl prirnordjal le pl e.greu 16-razrrr . Elementul de lrrdli€. r. care pot influenfa abordarea $j mersul proceseloi de negoci_ cfi.A r.. j losr Pu'a i.r Jener)LtF. !i c)J' ci a intrcgului .-r' rn. ele se bazeazd pe concepte clrere.ni.qeqr. de variabile. ". descres ciltor. sU conIiclu economic RaliL'rea upra de ctasa lvarr ::. cu consecinle $i pentru teoda negocierilor.i rlfet in calul in orre se dA piorirate dr€ptului Si instituliilor inremationale." 'en.tl t. ..\.'ii trfuia" f..-i...c." Figura nr.. pozitia cea mai impoflanri fiindu i aaribuiE de realism. a lcrun. .|..'.lc\adncte: _ ..o.l : ra(onalislb Scoa a ncr....ii..ci6.tuJerc \cQJt..'..n""*'rdlr'-acoperind o".rea."-"*_0"o.lr i" . lr crri ere caliuli sa '"*.[i" 0.t.arrirec *"^t..'"u.altonament ce D.-"tt . intr_un let se trunchiazi lrzlunea obiectivelor.."Uuie si dea dovadi in activjtatea " poa:te fi omis aponul pe care il-aduce indeTharerer .laf_ ilor intemalionale.. n"-r.'l..Fr/tu' /I"j pri\. t). Netocien t'75 fi*.lJ"r..r.i..'' lie 'Ptnlo"'''id .4o.. Acesn din ulma exrgai|lt toate rufenlcle teoreticc de mai sus.JtJfol J" ln nJeo"iutot..o4ftr8" la' br al doiler'.. Fukuyama Bu.a\rce \unl sirualq in c...fls'r'e care nu' baz. putca inv'u ''". raI rala ri inlcn'ilater rn\alarrr.rca\a: rr' in Jarsir'....."'i. cu varianta abordedi de irrrdc''rar€ proces. a) substantivAl 3.dcr rtjnmrnuel \{..sE gcoala llberala )coa'a $coala pulerea Dreptut tibea reprezentativi [..:.lc'l'\rntuia!r: e| 'r."..uit.b) c' c' lanbitd r n/eto' la:::!::it.i .J i"..rtcrie yi a .iiiiifrn. .mli ac l'TIiFFl."'a . J.-i in p.t"i qcoti aA urmetoarea detaliere a i .i!|||c (e au urn at .r mondir.. IrIrl n vei cornplrcirJrei-r#refl)aliotdtr ffoata cntic\Jurgen Habe-mry lre lrr cr.i: crnirrr p<r.e.lggj!i4." ochiror snre \rrtor 'i \prc flla Lre apr' ti sLrslin .. ce pruprietili por ri atribuite rygq9:g:g:]ytr+ | iete r'PJ!!g!]g lrral / aLorul r. "rn. 6raJut!r in ca.114 locuri pe scetu Lunn I'aftea a II-a..i\rriburrc dupa carrcleri'ticile -r1r"".

!. Negociatorul nu trebuie si uire ci acesrea sunt unelrele sale princip. mi$c'rile fi concesii reciproce sau supralicitdri ameninlitoare Solulia se struieste din piese formate din una dispaiate aflite in joc.. nimic nu e complet gre$it sau Diferite sunt insa ierarhizarea conceptelor fi folosirea unuia sj ca parghie absolu6. iniormaljci $i comunicarii. Int. Considemliile teoretice infelitate pe scurt au o rota co usor detectabila. Lista bogad conduce la o remafcA: bate semnalate sunt adevirate.ii. vantd.e g/ctx).sau poslmarxrste pnn prerui unor concepte drn cnlica <ociali marxistr' Cu mult mai pulin (srui[vjslD " pa4i. ii i0 procesele de crearivirare.re Jin ce in ce mar ldrga.llionalnenIul englcz baconian inducriv..lLpn{clri! irc J rcl99l1!9!l:!ll'loilenrele'n caiJjc. prcblema identitAlii atat de actuah' Pirsoectiva nesociatorului 5e schrmbe de indala ce chestio' oripinea si morirele intererelor care ii sunt consldelate drept iniiale aie unei situatii conflictuale ce presupune solulia !9 --.7 rgs-peouu ipistemologia 5i limbajuL filosofic al tcolii criiice. Negocieti 17'. la uzul cirora DeBociak'rul esre indcnmar de Lrnii autori (Anthony Judge).9. De aceea merirele $colii inovative au cunoscut o recunoai. Negocierild sunt pnvrte ca un schimb de concesii sau ca o cdulare prin incercari $1 eron succesive.r. aSieptand ni$carea celuilalt Strat iste ln aceasti perspectrv?i una cumulativ5.Viziunea ei integrale aPare 6rziu in formulei.Le. Al6run de aceste scoli.inovqql4-c--[q89s]Sil9l esr. in literature' aceste doue rente de idei sunt considerate neo.d-e aceaia 199q-. Liniveri'lfiaG-$i aT@mentari"mulut care il promoveaza. \4utr mdi i (l]3g\q d. \rl a resonunle irJrinnJte ul( ornutur inrr-o eNca a cu. abstracre. ionirt6?6-ntele de ordin material sun( mai pulin relevanle sistemul constitutiv al intereselor format de idei..rle. ca idenlitatea culturali.slidj:rrlqrs:3tlltsja o rapitolul..e inflt'Ienta$.rnir. credinle $i va Culnlra i$i face un loc astfel in analiza situatiilor ce r€clama cieri $i.tesele sunt tot timpul ln competilie.ir .gcoalr ino!a!\a c€le Joue t(oli \e deose- coneeue?risiie ia"ii&li. aflatA la ridacina majoritetii conflictelor coniernporane. tinzand sa convearga a celuilalt. rceastd meloda numitd $i analitici s-a dovedlt insuficientd ti irete. Nu se gic care din ctc va pe niie si transferim calcuhtorului mai lnuhc snrciri pe crrc le t)oare indeplini in stipanirca complexi!i!ii. O consecin!i esre ci nu e iDdreptdli! si negtijeze modelelc teofetjce $i cliar pc cele simbolice.r idcea generali sau la principiu. Ilallonalitate nu inseamna doar silogismul deducrjv cu care nc a obignuit Arislotel $i Dcscartes.r iti . in care ultimele doui contraste: versus proceduri informale gi creative $i 2) ce se inlelege gociatoni fac patii pfopni. pin antagonismul intre realitti ii liberali_ Inovatorii ce se ridice modvat inpotriva sLrpremaliei melodelor l) unelte fonnale . Ea nu se reducc nici la.tuntcst. lc€piua.c. cotoara-anali. negocierea aparc insi ca un cpiroln ai cxersArii inteligenlei fj un caz ideal de tiuctificare a rationalitirii.t'76 Paftea a II-a.a criuce Ia nivelul :TPll:] . Ralionalitalcr se pr. In momentul in care negocierile au fost necesare intre pdl1i care-$i disputau valori indivizibile $i neinsrainabile. o dal6 cu ea. pordDd inversi de la cazul padicutaf . Ralionalitatea liirgitji cupdnde Si I'nlogia li metafora. Ele au avut ca baza exPrimentala cu pre( cazurile neeocierilor de distribu$e. Aici negocjatoml e liber si pund cheie sub sermul lntrebirii. mai transmll semnale rnsprrar (ar oenrfu neqocierile contemporane: lqminisnulii Scqlogii o re!tzie a abordarii reladilor intemationale)' "or"nr" ""ranO in ciuda radicali\mului sau deTolato: ce conle rmodemismul. Procesul de negocieri lo caz se asirnileaza jocunlor de pozilie' ca 9a1Nl de pilda.€..xlilqzMultitudinea de poate fi derutanid pentru negociator. Inrudirea cu jocurile de sumA nnle esle evidenre. care nu este dec6l un amestec accePtabil pentru a ti aceea$i substanli a inlel rnalitice sunt tentali si lc confitnde cr abordarea raliontlLn impo lriva cir€ia se ridicb in zilele noastre un vast cureni dc giDdire ce .1. relaFilor inggale care o caracterizeazi. Cu toate a sufiG itenliei tea ele li ofera un cadru necesar pentnr orgamzarea propnllor servalii $i refleciii qi li firmizeaztr elemente care sA le explici sau si Ie exprime.

.nch. enorii.boi ri. litigiilof sau |.ul .[.. amendamente si compleriri -Ea torll de funaiamentul intereselor sau de ratJonalitatea uneon in lcrmeni 'rr sensuri mJi poale \ir le a'imilere uifr. .orllr.li. Capitolul 10 Culturile ** "ederi. \.F.'.egocirtorut in afara culturii t grrpului la cafe rpxrline. ....r. Mirtea omului este predomirnn illvadati de credinle ii ('pinij.tnS rl v | .1 le ra trliu"i*d''' )i..." unoi tutlou penlru cA sadsface un interes izvorat dintr-o nevoie eslehca Ar fi regretabil ca marile conlrjbulij ale gcolji inovative in m c{ rie de topiie a rigidi|ili $i fonnalismului negocierilor si fie a conceplelor. n inili..rl.u.'.rl t)irii. corferirdu-i idenlitatcx. p.Urii pri. care ii p'"ptn" Ea alleapti al doilea val al dez S-af putea credc din prezentarea mecanismelor negocierilor ii a ccrinlelor adresare negociatorilor.rt 1.. ileinlelegerea provinc ele sunt tului cA valorile misoara inErese Cand e vorba de bunuri' bdni. mai recente $i neexperimertati' nu se poate dlspe uneie corecqii..J-pl]te-!. .rrr. . Esle ctuirrarncnte un sluiitor . crt! irc.:l: din nesocotirea fap- cheie(il)\ ii.ri].. pnn ir(lLUrii sau liLnhi.n o arad.. "oipLiluif. iar negociatorul specialisl ar li un inslalator cle linii {lc comrnicare.rl.. Nu rrurnai ca e nevoie !1r inr|initeasca ace."i" u. Jlre '. Sub intetese stau nevoile omului: cuantificabile iI! utilirtili sau artistic. nrocnitc sau Inanifestale.drt I iii"i.rl \$!-e .ii.*..r cuhuii parcji. Lrrlirile sohrliilor painice ale tutufr'f di{ercndclor.-pl g. valori.. f'c\c.rll I p.iUuirn u^tou.exercilrul p.confortabil in scoala opus codld vatirilor prouetind din contrastul cetor 9'r. dublat de un laborant in doziri optimale de subslanle..llrelulr {L.'"'" . JoriILc. {lnr cstc linut si o rlr'rir) rslreze ii si o ilustrczc f.rurr groa..rr pr lapl.. . e suspect cultivat ae reali$ti' ac: peniiriro(atori. . ( btr. tmdilie. objcciuri incepilinate $i convenlii schim' bixoare.re rr( InJcJ..i-.'.rllictelof.)rital{ii ciii pa\iricc tali de calex fo4ei. conslrr. cd ceea ce le dominat cste un joc de li)rle ti i ercse.lc rcr c. ..'ne-riuTiiaanmiiiea so6i'alaptaoi.rcea xr rJDon cr... in orice caz a devenit atat inovatoarc incal s-a trezit avand drept tillu i.. ./i Iir' l..r" ircu . UnLrl dii princbiile feme ciruix i sc supurre este acela al rLrt)r'ri.li. nc\oi prnperFjuni pc rrrc sondele psihologici ii ale colnpol1amenlulLri unan incearci sile rlcscifreze. "u va miri eficacitaFatauii ei. \nre de_.rtni fecenti a marilor organizalii iDtemalionalc.cn imenle.fio:' . refi.i" ffi .r 178 Jo&ri pe scena lumii Este vorba de conceptul ceotat ae lberatlgti.alori $i preferirle.. ncgoc aronrl rt:q:ne. Ralio nunentul bazat pe fapte apa4ire unui slrat sublire fi delicat. de$i indispensabili dp asi cum scrierile lui Bufi.i.j.rptic.i.*Ji.ul.9 F.. Cultudle sunt numele gcnefc aljgej!!||*l9$l!9ryFrea lrr h comportaneli I i 11 este cu muii mai mare decal oeea ce rccomardi afi.i :i . . ONU $i liNE:lCO. Accasd imagine simplisli este dcparte de felulin care se desia$oari ror r carea in gcneral si cea donimd de rcguli in pafiicular. e. iar.o. care au deschis o canrpanie vasti intitulali cultura pi(ii | .ec.rlti prcnis: . crcdinle $i valorj specifice? RaspLrnsul nc este dat rl..-' "irF..c Jc.J A.Ir: _i.omis" irin necintirlrea adecvatd ireprnlt al valorilor in cauza s[ devini steril prin neglijarea sau arc nevore Scoala inovadve. rfr€'€iie aufi rdn.".

Leads on to fortune.ilaflr\a e .d vorbe$te mai Dulle limbi. intr-un cadru adecvat ln ac sens. conceple. Trebuie negociatorui sA nu mai creada ln progres. cotidianA 9i eficienta^ a ul schimberi ghidate de aceste idei. Dar autorii pri care a unui individ.lilul ti acc. recurgand h persuasiune. Negociaiorul de acord cu mai multe rezerve faF de enunlul doi Desigur. . enunJate ii puse ln lumina unor idei. curellq-de idei. dicfionare. Ne€6iimtrul de drepralr primei p. In timp ce modificarile esenliale are comp provin din cuvinte pu!rc.nccrfice pe cdre le cele doua culturi. Cand se apropie momentul favorabil formulei va spune. D-rujtr. Linbrjul mentele sale diferd de felul cum o prezirtd oponenlilor $i chiar ale ralonamentul propriu. sau se cunoasce structuralismul la cei noi. Negociatorul ia in serios interzicerca acestora de Carta ONU. . in cultura din documentul de bazi al UNESCfl:conJlicjgle-. Adrplarea negcciJlorJlui la linrbaiul n'enpitl tului este considerabjld. unde iti completeazi $i documentalra. cuvanlul ptogres a deve nit contestat si indezirabil.. nu cere detalieri. negociatorul care vo$eqte pulin desprc pace $i di prio acliunilor pagnice devine. Are o mice biblioteca de referinF cuprinzand o enciclopedie.Llomina :|. un atlas. F. folosind verbului. torice $i antologii bune de studii diplomatice sau politice. care prin idei $ocaJrle . ca Si migcatea pacifisd in general. prin ceea ce face.lor) 'i lol aco]q rrebuie opr Cultura gen€rali.ejiqt4-?rirlfqd-ia -tsb-rin>nrii-neclirice.. Nu este vorba de sacfificarea uror !ingen. Negocieri 181 edu_ Putem merge mai departe. Nu numai . ci de limbrlul.ji!]9-ep in-ml! i$ ormeniro@rine'eof in-spjritul. curs la cea mai slaba mebdi de a influenta schimbarea preaicand ideile bune.la Inod. cu precedere din acliunile intrepril spiritul dorit. negociatorul $tie cd cultura politica nu se cultura pdcii. In sffu$it. Este lnsA de semnalat cennla ca negociatorul sii asigrlre o balanli echitabila lture metodele ti vocabularul diferitelor domenii ale cunoa$terii ti creaFei atistice Negociatorul citette mult. taken at the flood. poate cateva ctulj is- pali $i scriitorji despre pace.affidlf ni.Therc is a tide in the affairs Exi<ii )r un all ghe'n de idei.evislre ca me Econonist sau cele de relalii internalionale il !n la curent cu baromefful globalitilii sau regionalismului.. promotolul ei cel reprezentativ.conrer saliiie . ste chiar bine se iubeasci pe stoici dintre cei vechi. pe b:ua unur pro sau angajamente (in carc pacea figureazi de obicej). este chiar Inai inclinatd spre utilizarca for(ej sau a ninlerii cu fo4a in relaliile internalionale sau in jocul de i inter-umane. de acord cu Shakespeare: oJ men Which. Se opre$te zilnic la standul presei sau in biblioteca existenta mai intotdeauna la sediul reuniunii.ni penlru ca connictele justificate. ce sufoce sau fulaturi locmai ceea ce negodaloml cauti cu ier voarc: teren comun.lrel< . pfoprii logicii si mentalitelii i locutorilor.a.Jocuri De suna lunlii Paftea a II-a. mal-e"lie de ii Dacd ignori cultura politici. Prima linte$te oblinerea puterii. rizboinice lrebuie sE dispara din mintea omului. alt temen ce caracterizeazd gradul de ] . in exersarea pmcdce.celo!. Prin cultura fflosoficf intram intr-un domeniu plir de asperitnF Nimeni nu se opune preferinlei unui negociator peottu un curcnt de gAndire sau altul. proiect umc in jumatatea a doua a secolului trecut. Ea menline bal pacii ti a dzboiului ca opliuni deschise Avand ca teml princi puterea. dar cu politice nu include il\iomatic realizarea pecii. $i utilizeazi mai mLrlte limbaje. a(e autori preferali de beletristicd $i poate ci line $i un caiet de refe_ rinle $i citate. cand se realizeaztr un acord solid $i amiabil? oare existi Nilu nu progres in dispdrilia capcanelor inlinse Pirlii adverse prin . De$i febuie s5 fie zat cu ea. opinii ti priceperj formeaza mai vechea culture pofitica. interese impiti$ite. I-a mod! a fost o 9coali I exaldrii diferen!€i $i a ducerii la paroxism a specificului (Denida) Un adept al soluliilor integmtive nu este ajutat de llsemenea aborda rc. negociatorul risce se argumen prost $i neconvingdtor solulia pe care o Propune intr-o neg trebuie aprobatd sau ratjficati de factorul Polilic. politicianul o privefte drept o recomandare pt Ar putea fi un motto pentru diplomatul ce dore$te sA sesizeze momentele pielnice $i nu vrea sA se numele printre groparii cimitiruluj vast de qanse pierdute ale istoriei..cut de a insu$i ideicare crrculd ti . consjderate s chiar daci sub ele stau intetese mai prozaice." (Existd in treburile omenesti o maree / Care luata la revirsare duce la reusi6) .e podns nu poate fiiombetut decat printr-o atitudiDe sccpdce..

7. viziune. existe doar in proporlii nici. rere. lare intei. perceptia timpului: ridicati sau jottsi. afa cum cj $i in Pri'?i. existi fi studii mai aprolundate. fbrma acordului: specifici sau generali. ca metodi. Dupi negocieri istorice. pre.il. Sclavia $i pirat allAdath llagele ale omenirii. engiczilot.er.poare" pentru amcricani. dar sunt ucifi toli inainte toasturi. N(locieri 183 builor din Yemenul de Sud sunt invitali peniru tratative de pace un pranz amical in Ycmcnui de Nord. Je ci e r.comprcmis" acceptabil europenilor are sens peiorativ penrflr arabi. in anii '60 ai secolului lrecut. *fi i$iiffi daiiffifi inrjQa et ii-eliiiiliriinii!fi lii€Ftre adevdr. nu cred cA jldecata de \ locr< rr Jprecierer grcdL r dc rrnanrtate poi lfEi uete.locuri pe scend lumii Partea a II a. concepte. universalitatca tiind o stea poiari pentru etbrtul a inlocuj violenta ti anarbia cu acorduri $i proiecte de cooper Pacea ca $i drepturile omului sLrnt deziderate universale. limbajului $i forma mentis diferitelor tradiiii culturale au scos la iveali deosebii $i . s< Inrnrle.lui Machiavelli. rmericanilor. in plin6 Renagere. ru$ilor.s.. ca fi pcntru mersul civilizatiei umane. nordicilor. Un exemplu este dat de capitolul . cultura politica. atifurline. japonezilor si chinezilor. comunicarc: direcrd sau indirecti. conufirdre. inseamna.Odcc acord. 3. organizarua echipei: un lider sau consens.E dilicil" inseamni .anJ nI)cdre:r rnu.a mejdia rclallI! cultural. Ea consisti in reguli.'q-F|: llaiara .Studii detaliare sunl consacrntc stiluluj de regociere propriu fiancezilor.pi.Cultura include crcdinlele (beli?6).c ocu piini $i de gesiuri (adrdincapr) nrscnnma la iaponezi aprob A Tip B Conlracl Relalie Ca$tig'pierdere Ca$lig cagtig lnformal Formal Directe lndirect: Fid cala Joasii Bid cJi Joasa Specilicd cenera a Co rslrujrea acordJlui De tos n sLs De slls l jos L Organizarea echlpei Un lider Consens 10.i f uu:i pru\e rinJ dI no e fente care introduc factorii culturali direcl $i explicjt in negocieri. teniru sistenul ternationai.--. taciica a fost practicali. Or I versalitatea este Lrn conccpl ili6i6. catdg-pierdere vs.Fp"cnrorlr rrchurL . (\ rea timpului. sunt idenlificate zece caaacteristici: scop ('isennrarea unui contract estc incheierca unei regocieri pentru un american. aoora vtnuLtle vtel I ha'e. schemele de compolIamenf. e\ :r. 4. urmati de asasinarea leprezentantiior ei? Europa. stil personal: inlbrmal vs. construirea acordului: dejos in sus sau de sus in jos..ica iu .ture Scop Atitudine Sli personal Comunicare Pe'c.. moda postrnodemista.upcnoard ( nrd <. a adus o alti d care privelte pe ncgociator.. valorile qi normele socialmenle transmise ale unei conrunitali date. Tr. cullura generali sau cea fiiosolicn fli tro(<. c:it de local. Astfel. dar nu fi din aceea a mafiei. emotivitat€: rjdicati sau joasi. a consri un e$ec ln studiul rclaliilor in@malionale.r< rofbrJ\Lde l. \h rura nu pgre tiSgllj .fe.|L cano nscarea rousseau-rsE adota vlnutle vle l I .'.ni]_ej5allate.. Negociatorul esle iD neral lolcranl (exceplie ficend sfidarea toleranlei prin irtolefan invitarca la negocieri. ective relevante. I c .Astizi aceeasi miscare tacticd e scoasi din recuzita di matici a staleior.rcri\i murilJlodrc uno_ cL ilr..Teraenul ." Pornind de la studiul comparativ al modului de a negocia al americanilor $i japonezilor. Djncolo de observatiile inle rcsurte pentru negociator. cefcetifile asupra stilului.:eau rc'. are vocalie dc universalitate.Zece moduri in care cuilura liecteazi negociedle" (Salacuse).pt a li noulu' f r-oliv. A liiat cuvantul u. Autonrl di o acurata definilie cLrlturii: . ..11 Doua lipuride negoceri .l-_r 182 . ce a validat rezuhatul $tiinlific pdn consens.? IegJr Je eremflele dc mai sL. rrrtEiirn niti $i nilologia inceputurilor omenirii.. s-a realizat 'lu un nroAre. alForma acordului Figura nr. $efii dll| nai ales de limbaj. atat de fertile in arhilecturi literatuli Si carc a inspiral respeclul varietelii cultlrrilor. Figura 11 se referi la trdsdturile a doui tipuri de negociere: In aiari de exercitatc mai mult indirect de c:tre 'nfluenlele tura picii. Acceptarea riscului Ridicate JoasS Tip I 2.uLicrrle cL luprele ei rcricciai'6.nu" pentru japonezi.irr. ca!.elrr de e!n.. Calllogul acestor paficularisme sa idiosincrazii s a imbogift in rllod considerabil in Lrllimele derenii.[g ce$tig. formal. rh. categorii qi presupunc pe care oamenii acelei comuddti le folosesc ca si interyrereze Inediul lor inconjuritor Si s. 5. 8.du pracr'ci'or urer culLUride (Jrre allJ. $i in sfartit acc€paarea riscului: ridicata saujoasi.p6iiii 6NU. 6. dar este deschidcrca unei relalii pentN un japonez").r !rnd . ghjdeze interactiunile lol cu alre persoane din societate. Dre intemalional le condamni..

ellti. trin.im ci tce crii axi vedcali estc lblositi de englezi. .rie il crerncrrrL\r:rt ideeade nt<re\n rionll lronrl era Inull .f {coti-!:r-d_u:-]]l!e pre(rgru cedccurfe LJ n Jet.iltilncip.regociatorilor si.. a'itor pasnice.lcolonnr. psihologia. impetuos chiar.qrncl.lof:r' nc \!r< rL\er lriiez' ' jii lioir .'e!:lr. pentru c justitia se bucure de slrpremalic fati de legi. mai extrovetit $i \ponran de. Francezii se disting prinir-un tempe rament ce poate fi numit latin sau meridional.rt nordul inlenori/ar ri lent.u incl]nare spre logicrl$ ralrune specitr r Tr:rcFirfi: .l'"iar. c.un.fili6jii6i )r rle rfao. nnncrprulur de ru\lr!re.drc In tu r lFg penrr-tr. rirclr ca rregQilJlon' rrance/t .tr: sl . ne ajuta la inlelegerea vaere.. obreclea-/a..rdrn. menrbr: a Con\iliuhri de SeLuritate. toli repeta din generalie ln generali€ ci ffancezii sunt cartezieni. lunclioneazd pe o axi verticali.lofr_ Dc \!r<. cu politici lianceza. c.Pe de altd parte.jtea lo.". in special psihologia sociala.ii. Dcrrrre\:. Suq lmlrriiicampan'a w in '{mairiui tru demoCfrje..lor rdrjol4ine uluj c0recr-\r .rnJiie ririi . birr. Aceasti icoali rlrlionalisd. indi|idului..'e. care o dife de pozilia anti sralali a docrrinetor liberale din tdrile iaze glo-\a\one.b.i.l <FIeinuT-!!er!4firnat F.Jrnlar Lto:|| iI lin hdjul r.oLro sau stnnula anafnrL..:rl dj acel.tumos sr mai imaginati\.I1rjrejalq.eate pe baza rol g?nerale a lrrl Rousseau.lunat)d am'e nucledre.rr.. hdividualrsmul exacerbar in alte siste c. existd lrn factor insufici fr' .'ar.ensibrlr . di.ur.pi'ali:le perniancrrre r.. JJ. ase/arca lL't ti gul jnrportanlei diferi..t:ncIe In ldblurl \ato. cu un rol cumpinitor in Euiopa $i cu o jnfluentd cukuralA considerabih relefra fara de ahele.scr'ie-pfivind acea. Coment4riile au vorbit de 4BljgJilg.cl Lrjdi. ce polnesre de la principii generale si ajunge la foncluzii pnctice $i ]a cazuri paniculare. Dar explicaliile lin -de re.urr shakesperercn' 5t rralierii dante$li. la frarterr aceasra ra:atura e rnanil-eililFi qunr !marii 1.nd Desre reslricfiiLiealemenlanlor leqale inlema!ionale.Despre gcrmanr nu \e spune (a \unl k3nrieni sau rrrsiirc-iri\in-enr nu atirmr ca cngle/ii .lrmrrudl Je rrfbrrruL.implu. Speciiicilarca ei esie pregnanli dacd obse^. I' r dllo.1\erdr Inuliilimirudr rrfitirrrul . Aceasta va fi pusd :inainre dc j.i: r' r.Franta se intreabA cum arate democralia intr-o soci l6ii-bfri6 eiate tribala (doar Drepturile omului erau scrise pentru cetrleni). A\anlrjLrl prJc c tc." Puline discursuri ale francezilor se (lcparteazd de la claritatea $i rigoarea regulilor carteziene. un nit(r.ri rii protesratare sru al uropiiior sociale_ Este de !91rlruI-bU!UL analog cu analiza spectrali.ma .u l.n. lre p.zrolu pe carc <rlucurnruJ 'ree. ce i\iruT Ji. Diplomalii liancezi sunt neintreculi la capilolul retoricA.5uA^sg-qlalrJ Pe J reer".ipJlul meq a rr(obrnrln.onanii.ro.rar.rrtljc.. cu deosebirea ci sigeala .tii manitestate de una $i aceea$i clasa profesionali ce a deprins reguli universale de conduiti.i \r trti.n /i nod\rrc. vllorih o.reurJ di.lir.ieti 187 caracierisdcA durabile ce se porre rccunoa$te $i la inlrarea in cel al teilea nilcniu....1I trcc.rrflor I3nror r! qruz4. .u . in rimp egalitalea a fost scoasi de eie din clmpul economjc $i pisrat: .l sprc lLnumire solLrlii Blob /[ra."rrarrei pe pran noolic it. sUA au decis o inrervellle mriil a in caTul lal uec. ol Care lari occidentali sau care $oali doctrinari nu imptrli$eSte f nroasa lozinci triunghiulali I libefiatii.rrori.re. La fra|l(ezr aceasu l"ra-a!!iig!g!Jt)FlFr cunlu|masii r^. Preeminenla statului in cultura un stat redus in pulbere (fx!e aubritatea centrali de a impune legea). cu manii sar adeziuni nerelinute.to.n'tea et..nistnr'iiri regociatomfui firncez nu se vi drshnge cioar p icesle nuante ce ar pulea explicn niclintlre.enre r] . mri ....U . lrircmirxrer se(rorrlrr n (oiab nrut lotrtri 5r i ir.rrrr.rr. unde sunt predile toate lungimile urdi. hJnla.ne.. l-ogica ei este eminamente deducdva.1re villof i \unr nr</<nte rr cltti.url. obiecl.. Esle de rerinut acesr lucru pcntru intel dlfercntei din vocabularul. c ne..ra\oluriei.re tn\l| .un rrl.n . cu sageata in jos: de la general la palticular._ Cand este vorba de specilicul comportamentului in diplomatie ii Degocieri se invoca deseori deosebiriie de temperament.te.It.le irrii.nidr de xurofi |r anume lipul dc gendirela care ade|a ne!o. unde etaleazi referinle ti argumentalie bogali intr-un mod elegant qi aregitorDe$i tr:siturile lemperamentale pot avea inraunre asupra nego cierilor (calmare sau invcninarea tonuiui)./ 186 . menili sA tile Nu se in6mpli acela$i hcru in cazul icolii frarceze.uti p? scend lunlii Panea a ll-a. Nego. nLr e\te ir. 'r rrhlrira .i .r'rr r.frnrUq-T.. egalitdlii $i fratemitd latd insa cii libefarea csle prioritari in SUA $i Anglia.ir mrrc pllete.ri me re(re.grcn.Jrrnc..qrcn..ati cu\rnre. Desigur.!g? -. aie scorrtor'ae gafidii"e ptbfit.lrr r c . a avut un rol decisiv ln clearea itiinlei teoretice. lrdel. animozitelile $i vanita lile prezelle in dialogul euro-american.-rm trficE tuprii penre-:dinn6-u.

Bacon al . care au atins incredibilul numtu de peste 300. creand o constitulie denocraticn fi Adunarea de la Frankfurt.it in unjte! disparate: oraie. va proteja cu indArjirc francez si vs alim(r cu pasiune Si elocinld intercsele ti Ml Jranceze.rl e o realr/arc raf. Dar partida miliiaristd prusaci preia qraftta $i antameaza programuj $ de unificare. pcntru a scoare din joc Inperiul Austriac care i$i pdstraie dreptuite reorclice de fatronare:l inteleselor gemaDe. ..m$i credinte.a.. rlqfzglLulL4lglglrei. Institufii invelimanl ui superior. a crcar sistemul monadelor $i a ciutat sa imbine ralionalismul francez cu empi. popuialie apJriinand ace. il atrage inlr-o acliure comuni $coala germani. ora$ele.E o constanti a de stat. ocupate cu problerna cronicd d regalelor independenle. anume aranj menre matrimoniale. cdre a reu$it sa combine diplomalia cu actiunea militar! intr-un mod exemplar. Astfel. de la cazudle particuiare la pl general. valori culturale $i vorbind aceea$i limbd era Sfantul Imperiu Roman la care apa4ineau $i care avea ln interiorul sdu un virlual . regimuri. Regii erau aleti. a creat calculul infinirezimal $i este Lrn precursor ai logicii sinbolice modcme. rn Ju doua a secolului XIX. pentru secole./re produ.e pare relevanr in situalia dara.n-l0dF cloDrra. dofiul€ge la englezi experimentald.orBrni. ilalte.aple: trei episcopi din Mainz. Zollverein.pregitirea minlii".rl. Margravul de Brandemburg. cei englez va debuta prin desci unur caz ce i ." it aceste linii ale unui comentator striin se schila unui portret edificalor.rege geman". In loc de abordarea teorcdca. va br. Micile ducate $i principate. perioade strilucite $i etape si urmJle de un Lur\ de normalrlarc... El este relinut de istorie ca matematician. casa de Habsburg a detinut acest rjtlu. Pand alunc. dar ti cooperarea economicA $i stabilirea de legAturi trainice. in cazul Gennaniei desagii islorjci sunt Dar conpotanentul ei diplomalic e in pane explicabil prin trecut care are faze complicate.. Politehnica ti $coala Normald Superi au lbsl create de Napoleon. iar apoi in timpul lui De Garile se fiinteazd faimoasa Ecole Nationale d'Administration (ENA).. Doud curenre dispuh solulia de urmat. pofturi..iliSa aryunentarca cdne?.principii". Cu aceeati probabilitate ridicata cu care negociatorul frar va incepe sn invoce . Independent de Newton. iar adeptul lui Bacon ci va atinge nivel teorelic salrsfucdror. Irancezii se ocupi de . Se spunea despre el ci esle singurul om care poare iongla simultan cu palru bile fdri se le scape pe jos. Bismarck este prircipalul personaj. din marea nobilime. Ambele demersuri stau la baza $tiintei moderne ti sunt de inseparabile. biograrr ruresre un memento pcntru protesrunea dlplomarice ce invjta h cuirurt_y-4ti6!L!gii!4s$$ " ' Congresul de la Viena (1815) a menlinut o cennanie divizati.rul pnrnurur l||lenru. ligi. Ducele Sa_\oniei.188 este indreptati Jocuri De scena lumii Parleaall o Negocteti pnncrpru 189 / ( dejos in sus. Profesiunea djplomadcn a acestei epoci este ilustrattr de Leibniz. filosof Si logician. Diplomntul francez are la bazA o bunA educalie. La 1832 se creeazd o unjune varnali a unjtililor politice germane. ca $i impiratul. E in avans (u epoca - ti rre \iziun(r uhuilimbai uni\e|sal ca-re sA ser \ bai. ln plus. gpiscopatele erau angajate ln contacte permanente $i desLlturau o diplomalie activi. Descartes este pArintele primei tcolj. Ca filosof. tl. Liberalii ca$ligd prima man$e dupd revolulia de la llt48. vard de . Amandoud sunt dguroase. Din 1708 s-a creat un loc suplimenrar pent Hanovra. V ticalitaiea comuntr a axelor face ca ambele sd aibb neajunsuri mune: cartezianul ru poate fi si8u./an a_qblii. C<llnrr)ia ca rr. ci ajunge la un rczullat plecand de la principiile lui.. Cologne 9i Trier.rbnr $i con'lrucriv.rine din cLasek riuperioLlre sau mijlociL \. Palatinatul Rinuiui (loc ocupat apoi de Bavaria Si de regeie Boemiei). Churchill spunea despre istorie ci este o putal in spale. Alegerile cedeau in sarcita Marilor Electori in numAr de in sus sau injos.iand. DanA la rca a ceea ce se petrece pe alte axe decat cele parcurse de g iir comitate. pomind de la carurile rui. geflnanii care i$i fiuriseri i lilalcr in paralcr (u lrdace/L 'pre rhf.. .a fi bine educat. Kissinger despre ei cd in timp ce allji se bazeazd pe invSlarea practici dusi de viali. Esre mar pulrn cunoscuta dcU!ila|-ea 5a drploma(i. Sineurul unilicflor penrru acea\t.Negrcidtorul Jrancez . unde prezinri proiecrul unei. un titlu ce trebuia obtirut inainte de tIonul imperial. perseverenE pana la pdlanare.mul briranic.. c pieland programul educaliei elitelor. dar cuceririle napoleoniene dezlegascra vocea nationalismutui $i treziseri in Germania aspiratia unificirii. cu consecinle pent diplomali. r bele demersuri iiniare sunt foarte anti-contextuale. practicate pe scari de generalii cu aceea$i s6ruin16. care rl duce la €unea_resrlui_t:I?nlei. cetali.

ri pe Adenauer a fost utuit il"u . undc Jeraliile line toclJt (Fe. runLle de con.ci au den aroJrcte tdj.a .is r1crrr(e. -1.iirnla ]]1.rerul de e\e( uie..21 iro! rre . * l-ql.e ri Cermania un frcior spriJjn. sand $i un bilan! remarcabil de realiznri internc.c rr \ccrFrc u lrr'rl' Bnta e.rbunetri fr acorJur. Uniljcarea din t99O sub Koht aupi olgrie_ va f acilira-cursijli.irc cinrle i.rntlorul devotat succesului economic..::len domin. Bismarck sc rctrage la 1890.ilur. re.c\ e. Cormanla pi noad4ggg4: sau .j 5..Inge i \arr!rer/dr "ueLrl 0e diptomir!t gclmrr J\ et: .l_e-zero".1.Nu Itrc"Je frin r ti mr...LJtr!area con_ qIrt DrctLirp rLr/ (r ru a. care coboari de la organismele de po|li(r e\terne elrr. .: R€raEhnfiGidn|cciinSniide Eiliini iiaEiliii: irupi o lungi p_:rr:1da. si de ucrrnr. poare_n-ctua merodete . ( 19-69 1e7:1) a--@_ cL De Cru e rt96l).iinifi :11991^_lt -E44td. Bi $i voia si impiedice Franla sa 9i ia revan$a orienmnd-o spre expat uni colonicli\te In Afnc.^.e .rmenl.e si nego.oir_ ir turrle-:gl-Mtllg Surt ro c. irrle n Cesanttonzept (o .e rctrf.. rcconciticio& rioadi este consacrati picii prin abile manevre diplomatice_ S1 deosebire de alte lAri. reutind o intalnire $i acorcl a] celor trei impiralii (prusia. Adclauer.. rborrre J rrrrcr l ral. cl. refacerea economice a lirii r:zboi Si $tergefea oprobriului cu care efa inrampinah pe lnondial.n'ul prrrenr I'rpcri. l tcderalrl.r"' i l i auda de la acesta reierinte la S ccertal .tatului (..nntotni.e obiectr\ ele si crdlUt generdl pe care rllcF prs \au .Jr crer: "" ge. $tiind cA Ltigiile i pA4irii pacii vor apirea.terio.r RnrnJn : i" Pp.peri_ **r. de ocupare a tunur loc onorabil in comuniratea irtemalional. 5e nJrc . dr-j_E:!_qia(ltrLrl tira . l-a dsArit incerca se evile izbucnirea conflictelor inire A tria $i Rusia pe tema mo$renjrii otomane.:1. ct r-.rJ crpnr. e/or\Irca cnnrradrftiej si con.c ctcfirarii. :.rnrmu. Oretutur r ts551. cu o scufte palpajre a ui Cu. d pmvocar Pfimul Rir. Co.. c\rern.uprire .a pro._"1_!:!:" "_lrc/ur c.r l. Auslria i ltalia..c \a rc te\t.rr\ Str(iemaffi moLrt I igI Nlrliunr'ol Dupi perionda lascisra $i infrengerea in cet de-al Doilea R6z Mondial declan$at de Hirler. rir larFr-AiFrbmar.ol\rr. ]ll"''1.T" In \arietatc lnrrrr.nclcni'ot )t e\ drii Nun! elaborate de cel ce Pregitirea amiinuntifi.de obshxclie. ceea ce se intiiiFiA doi ani mai tirziu.$rii ' u.iilfl ..rn a\ Jn.t confruntal intrarca Germanjei in rolmalitate.ens 'canr )r dc atialr. iD NATo (t9S5) ti fu C0. Drrl.r< rco drrr nte i pftuare . iar Branclt e$e rb. Prezentarea politiei Doana oeccler u er innuer)!e fito. l! chibzuit n-a fosr dublal de un diDlomar dibaci De la 1890la 1945.cirf. adr nu '?i at oraloriei Ji.ho. cn rJl)) .r re|e/ ciune: r)trr.di .. refrcTenl.lJ p opriu .acordului URSS gise$te obiectivele cle reabilirare. Je/!ol a.r. .|| rL . w']1.tedijhrcnrD.Nesocieti * pentru cucenrea unor rerirorii daneze (1869.':t. timp de 55 de ani. l:r Ini. alt5 lriple atanli era innodata intre prusia..ri. Subtej.oJ9. Rusia $i Austria) la 1881.\D0\ | prrtcLlJ.u rrarrr ir furoreilb c.190 Jocuri pe scena lunii Irunrtarer __Pdted Uniunea carbun€lui $i a 1I-o..ulrcc mJr)ile5rard i gU5 rl Dentru ancl. arlri tmb rc n(m Mond..ru . LnJe calliga.il'l Mc( luy.r . l_a inrjlnir pnmd oa ffi ffi.'" upl. soluna enc lrmilrit.. Anar. u.rr ltebu. cconomicl implinite rea."l:1 . qi de dezvoltare careictloi dorin cEiriiffi '*--:-::::. ( llrsftarck. lin-ele.al Si l-a f'jerdul.cnrndlc olelului (1951).enli.. de noul impirat WilhelD al II lea. Efabor:roa !iziunii generale.i.a Hegel le diL prin Jialeclic: .:.ie.urile . . Iliemeror.u-n olll)otilic de politice veche. diplomatia germane s. cermania devenise un srat terirorial marc. '*."::Hl+t:6t9t!:$q din i. vecmr nunerog $i frontiere nesigure ta Rin in risirit. lrnrpJl .i:'i+] . \4rlil rul uo {.

J.onii inlru. Iar concluzia gener fomlulaia astfel: diptomatul sau negociatorul genna este tn sta td wghe. djscuti cu Gromiko Tratalul de la Moscova plntru consultiri de cateva ori.ur. lncercarca a'nericanilor de a oblne plata nirii tmpelor americane prin van?area cle arme $r de a atmge mania in sDriiinirea rizboiului din Vietnam s a lovit de un refuz Ini 1i.lic: a coonerfu ii-Anjnice. englezii au lisat in urmi nu Ulcroase diviziuni carc au devenit focare de conflict.i a s.rurr mai larg.'d<r:'ri !r'rbil. w rl. pacienla si calculul alent al mo decisive. drrpr Iarboiul!s 100!e ani sursi de conflict. in versimea ei lrnericani ea este opus2i aborddrii juridico-institulionale... cisim pe lordul Caffington propunl]nd inpirlirca Aficii de Sud ti pe Sir Anrhony Eden Iucrand la tlivi?iunea Vietnamului de Nord si a celui de Sud. Da. Vietnam.rlrc rr e.tD< ta lcf. sau coloniile ulricane).onul latin dil idp rl ii7?e.nlu iile lrrsmcnlarine ril lc inrodir. lesand la o pate diviziunile postbetice in (. Irak Kuweit.F lji.ovizalie li plind de studii detaliate.fonnal uneoti.r din tuts pi -fifa-NaqiinitoriJ-iaffi'de'CungrcsulCand Woodrow purere. Cibraltat Afganistan qLlnitate din populalia paqruni sc gise$te in Alganistan $i cealalri jumitate in Pakisran). Este evident cA dispunind de forle militare rnai micit6eht cereau vaslele teritorii colonizate (India. Sri Lanka.r r. f. n r.ta inli n leedLa de^iunLrionrrea unui imperiu i' ex' rea i-u.. i)lira rcl emblcnr.te reJr-odJ\a pc .loc ri De s.ena lutnii a negoci Pafiea a Il-a. De$i $coala realisd a relaliilor internalionale se bazeazi pe echilibrul puterii. de pildi.rr '.ibil cr acear:) prefefinta penrru. .crmania. Pacient 6i d. recurgcrea la impirlirea du$mdnului in grupuri dnragoiste Si asjgurarea unor alianle nu putea fi nesocotiti. .ffcr lr. in pozi$ilc tactice in care figureazi utilizarea ocazli sociale. Liban-Siria. evitarea emotiilor. tticioditd slab. Se accepti intreruperi necesare Egon Bahr' car€ ditr 1970' revine in $i cu Romania.sibil.r\uL.ai.c. h.ea. Tenacitatea se mal festi !i in retuzuri. caplrt. punctele strat€gice din carc nu lipsesc grija pentru argu fttrc/riispuns penfi) mersul civilizaliei.schis Iu noi gcoala englczi.n.Inir. englezii nu l-au urmat. criticii doctrinei au obseNat cd in cazul englez ea a dcvenil o adevirati 0bscsie. Englezii !JJ In. schinbE:e/status-tt o.rr lsrgurJ \ onlrolul sru domrnalra. in rimp ce qrntonizarca Bosniei este elaborati in deralilr... a lbsr incorpor i in 5. O lard cu a st Duternica a respectat intr-un grad ridical tradiliile pe care le g iidel lrans isc de la o generalie la aha lar un stat insular cu \ gandire lie maritima a practicat 9i dezvoltat timp de secole o . ii.iNu e dc minre c[ in opera de mediere britanici dupd inceperea-rizboaielor din Ir)sh Iugoslavie nu existi nici un concepr integrator.oa a teorclicr en{le/a. sunr reprezentate de cuplurile dcirneheaclie.\ .d.. inlelegem de ce ii istoricul englez Amold Toynbed1 recurs la cheia. .i o conrpa brl]ElLU!-te inslrrurjj de Ia Vien.crale cr si in sr*rcmul rurlii?Siiranii. Negacieti 193 izolirii. India-Pakistan.r. . Iordatlir-Isfael.lc po. cuprin$ ti in titlul ci4ii Diride $i pleacd.r aqniraliile ei crdu pesrc m irr elre ionrinenre.r..rci globalr. Lisla esie impresionantd: Israel-Paleslina.192 . Anglra a .t rdJfdilrt. Br'rnLa puredi nL e.. .U uf-ersBTe. dar i4 ntod deznlinlit pol iticos.. Coreea. in intatnirile lui Johnson cu Erhard $i cele ale l Caner cu Schmidt.rmr'rre. prowarchdquns. de dic.r.di&fauT.re rlrdilri d. cu uu. bine prc7At $i logic.j)teutt.((olul xF?c tleu. ddcrS-ECo ioturrc drl.igre i ffiiio-r purcn ae . reDrcleflrala in .un rl carc ccnrirunit tunili 'i.rn rmt^zE conC€FiEIe-G-6.. klanda.rli e-r.{.i heae. Istoria a lisat u|me trainice in profilul naluluj englez $i in stilul sau de negociere.on a repuJral doclnna eahtltbrului de Outerc acLrl.nd o ca fiind losjce.. Intree acordul teoretic il rjru-crilor la Joclnncle de pulirica erlerni imbini feairsrnul ibazal flrrrhia oDgrnrra) rr icoala juri.uri . : . cJ .ir iurlui ei[T7Gi rEinrge lx iI. Cand decoton! i(lrrca a devcnit un curent ircvel.<. rezerva faii de presd sau unele detalii mergand pana atentia datd vars@i negociatorilor opusi. prito- Anali$tii au degajat triseturile stilului german in prcgitil csentiali lipsitn de imp.c..

cum ar ap6rarea granilelor sau a prietenilor.i.. Este un contemDoran si ujr Drieien al hi Eras Face pafe din aceea$i familie de umanigti ai vremii.t-e!l9lf{!!91 c3lmulq esie incanht sa r se rafr.nali cu trimilerea fi pdmirca solilor. diplomalii britanici au fafe de o educalie din paftea unui sistem elitist. pregitirca documcntelor ii redactarea corespon rlcnlei. e. indati dupd alunga' rca tetarilor. Ciind citim istoria Angliei care a intrepri ridoaie ca si elibereze un cetilean dc al ei detinut pe Dedrept cend rcmarcim neincrederea in acorduri consjderale deraliate fi finilive. imo"lzl /dta de calile acestura. de care se leagd incepuiul lerm al mo(lcrnizirii. El cauti deschiderca spre meri calde.toate posibilitnlilc $i angajanentele" sau si le. La 1688 se izbeste de China.!g.p"l l|. pe care le infili$eazi intr-o lucrare masi celebrd.r t94 Jocun pe scena lumii Patrea a -a... unde descrie o societate i conducandu'se dupi idei apropiatc de idealul seu. // I glezi qi suedezi. Timp de doui veacurj adune pimant pentru o vaste populalie slavd.ifi.c vd alrrma pnn rnri purina rcrori'a $i e\reriori/Jle.n. net $i precis".ii de striiDi se manifesh incdin fazeie de inceput. Prin Kazan.r. construind o autodtate bazati pe centralism ii autocralie.I!3ra. Astlahan. N. ori eliberarea c ivi dc tism el nu poate fi evitat.er briranlca. si aoume ala!amentul |lr r r delinili\ la o con\ inaere rg!q. Utopia (1516). prin rnai mull scepticism ti umor.re ineiidionr.. Capitolul celei din urnli e (lcschis de Petru cel Mare. Arali o mare irdignare faii de cazurile in care cianlii sunt supu$i la vexalii in alte lirj. Prin m tea sa. direclia fiind ori Asia. ci In ral un personaj tdcut. Trimigii striini sunt incartiruili ti studiati atenl in conversa lii prealabile neofjciale.Ieed cc Inseamna corecl.te edificiro. JGtln-rc-sllef a\anr$ a.!gjLg!I1q4u!]!4. Diplolt!!'{9-|cl9?.i- Un negociator britanic nu va inceDe nici o demonstralie Drin rJc. Rusia se vrea a treia Romd.ol-urie iru alra ri ia eventu rczultat mar Dractrc sr mrr encrce '. I bil.. T\rrkistan ajurge o putere contincntali.m'niei-rir uri.irun ' fire9te. Nu manifestd rnare in pentru tratate $i alianle $i crede ci e rar ca diplomalia si ia in derc. Litigiile pretind analiza aminuntiti !i stabiljrea dupi Morus.fe urbrqnea lui \r(oE-l4Esrii:qfiir. Itusia nu a luptal in extcnsiunea sa concomitenl pe doud fronruri. dff pozitia de lx o genemlre -P.ei de politica erre.r'rre' Ae 'nvcicaG ce/r. Cinc U li pLrtut spune ci $i ir diroclia npuseana na$ul va li lot alet de .upru ar(nr \co . laconism $i irpdrarea perseverentd a intereselor lirii lor. e chiarjo nic qi ru$inos.O trisiluri de inlensi suspiciune fa. ori Europa.. ci cilarn Thomas Morus. Ca $i colegii lor de breasld din F1an1a. iar societatee se pregite$re prin disciplil $i exercilii pentru el. h 1600 in Siberia $i o sutd de nni dupe aceea la Pacific. Fi$a cronologicd a acestei cie$teri continue o aduce la nrijlocul secolului XVI la Caspice. Lle a recltrge emprnc $l her lr argurncnrele ce pledep. zgonoror sau dramrric. az aicmdnJror.i. el \c nullumelte de a { /drr.iuni insenrnatc din Asia Centralii.il.. Dar stiiul lor ini. desfiinlarea hanatelor $i l punctelor inteme de rezistenF. se indreapti spre rx)delclc $i instituliile ei de gcstiune $i de organizare sociala. Dupd el rizbolul n are nimic glorios." p". prin stipanirea de sine. ria. ri de or ). auzin ecoul indepirtat al sclicrilor lui Morus. crn(ril. pe care briranicii re a'ra pfin culturr. iar intre 1480 $i 1721 teritoriui ei cuprjnde intreaga l{usie nord estica. contloland pon. lanta luali fatd de situatii si oameni.[l'nesma!i. rrnn libenate.dred aJnceldr. V. Obiectiwl e ocuparea de spalu. O tnare pulere nu se poate dispensa de un-sistem (liplomatic pe misura obieclivelor sale stnlegice $i politice. Dar in situalii grave de mare necesitate. Morus coDfiflni o alli lrisitul-a de de $coala rusi.. Ln lucLI j"u. Din liuropa ia mai mult decal tchnologie militare.. in\5rc...fbrmul pcrfecl. aspiraliile inalte sunt conturate inilial de un cnezat mic de la Kiev lndarn dupi cre$tinarca din jurul anului 1000 prin conlractul cu Bizanlul.Bocieri t95 sla- rirrtioloelce iar ocrir i'rice inpiezLrtLri rt tac mai pririnJ reoria sr glcralt]3!!e.. dccapilar fiind de rege pentru reiuzul de a i aprcba o deci pe care o considel? eronati.1. Ballica $i Marca Noagre../a penr'u o.\ Inilaoil . conrrazisc realitalile lremii. ci I conipxiiiEa-r. b i lod cancelar al lui Henry al VtrIlee ru-i limiteazi liberlalea expunerea vederilor sale.Se transformi treptal intr-o comu- nilale multietnici neparcurgand drumul statelor nalionaie occiden |rlle. Cele mai scufte intervenlii ln Adundrii Generale a ONU din anii '50 erau atribuite minisrrilor lenrcr ia un DIlncrprl cal:l|lrror (au lr o tegul5 lenetrl. @ Drolomalra e prezrnq-lIrJeSSlU]tLYl]. In mod prradoxal.Pe aceastA teni duce r5zboaie cu suedezii $i cu lurcji. Nu e. expansiunea teritoriali..

"i'.'jele pureau fi cirilc rn cu\ iIre. aristocratic ai antirevolulionar atat convenabil Rusiej care se remarce prin invadarea Poloniei $i exilarea decembriqtilor? Succesiunea acordurilor de pace qt a boiului. asa r". Noul curs al politicii lui Irnin incepe publicarea acordu lor diplomatice secrete incheiate sub farism. de inren'e nepocieri cu Germrnia.a DUlid loc doclnner m.:cd.lr+lc1-de-clalji careia di. ..i I #.iaF de piafta . a ocupat cu un record de longevitate polidca. )i u lehnrca rnind oc domenrul \rmreg||lor glnbale au Inrrep n. posrul de ministru de externe. Pentru ce a consiiiuit modelul mai multor gene- ralii. Nu le'a str r \e clleasca nrcr un g:Mo. --+-i.i: Dreriifebuii "ir-si-iinrthe in .' -"i--O rtinii perioadd iioiillelic5 e caidctCilzaf de negocie.: nerecurgerea In nh ro rrnprejurare la arma nucled-ri.rudrul diploma!iei ru.ionrld a fusl a. r92?. un stalu! asemandtor celui de care se bucura Academia de SriinF. un anumlt. .cursLi-l orrcial ii err iriblr-r. in aciune.vieii""'(Rtrjirnb. in care a func. printl dupe intrarea Uniunii Sovietice diplomatie activa condusd de Litvinov.e llu iip'e.r cum sraruse-a nranrn In cea mrr mrre Incre$r Eopel un valoare ''e.Jnl. i. dinia.grao d tonomrc lrlote.i- Personajul cel mai legat de acest sistem.ilualiilor )r cUnoi. De aici decurgea o competilie nu atat de suprematie.le posibil sa ajung.rand.e dc la IncepurLrli )i pan: acrudlirale."tJi. invjnsa de o coalile a pulerilor care li bareazl drumul spre Constantinopol (rdzboiul Crimeei 1854-1856). e\presll ri c. seriozitatea. Leea ce nu tnserma ca nu tlla sa zam.pe. TralaLulde la Rapallo-. ln consecinri. Un liDibrLj sec $i convenlional era pus in taF. care puteau fi enunlate succint.\DanraU. . Diplomatul care s-a format in aF penru pace.nrJ:r d p onrdliror' I ra scna cEiiiiasenierie:r orofesiondli'rn 1r. Negociei 19'. cele doua In. Su infrangere din partea Japoniei ln razboiul ce se incheie ln 1905 medierea presedintelui Th.paritdlii" cu SUA $i restaurarea unui parteneriat trAdat de acestea.. nuanle.. du'e la prirnul acord noeire6 /.f \irc-j.ir lllmome 5l cu rdSDunOeI eCale Un OUDIU rol nCpCmOnlC De Slon. beasca $i sd ascuke alent un interlocutor. Revolulia bol$evicA incheie participarea nefericiti a Rusiei primul razboi mondial. Nunul )i.Ireit.r n niunda a] lctorilor cu punctele lortad sau vulnerabile.7 impetuos ca in Asia $i ct t pele ruse$tj se vor gasi la Berlin 1?60.iiii i-r . slafinirel facrJ. contactele intense puterile europene dezvolti o diplomalie activi.9tiind cn in esen{i cele dou5 superyuteri surt le' lJre de un drord de sLrpremr imno .r. .iat'1rr trereiolurionrr cl i\tr iul Tarl6. in afala experien. dar la analiza atenta me.ir'iJ. a fost lqqLl3rygito.1."r'iia".lo'a.1 r .ff / !- dipromatice a" "ricii in Liga Naliunilor (1934)... DiDlomatul trebuie si Dosede o schemi de evaluarc a eveniSe poale ob- . llmau drept calit'li esenliale: perseverenla.. prinsi in negocj continue.'-:--. In locul risipirii atenfei.l" mosfera de colaborare a Aliatilor contra Germaniei fasciste a ales drcpt cheie a diplomatlei pe care o conducea ideea . puline la nundr.' sinbolici zensaniolui de arme si discursurilor dure ' ale Ita?E&Lui-6ac. din SUA.. cat de echivalare. ris-f l!iIJerca.crov pe care u rn\oFa rn suA: . facerea $i desfacerea alianlelor. Fata sa imobih nu fteda eandul intim care il fecea s! se indoiascA de cmenlnlarea lauoaroasa a lur nru.irc-e.t96 Jocuri pe scena lumii Partea a ll-a. pamlel cu iDstaurarea de cet€ Wilson a . era concentrat asupra unor obiective majore.rla a. cu todA subordonarea impusi cie tul sisien centralizal laln de forurile poliiice. defi momentele decisive revin diplomaliei de varf a para!ilor ti cancelarilor. Gromilo era impeneuabil.diplomafiei deschise". Roosevelt. care timp de 30 de ani controleaza ropa sub senmul conseflator.tionat ca panicipant la reuniunea de vArf a Alialilor in cel de-al Doilea Rezboi Mondial $i ca ambasador.ei .tei ca$tigare de diplomalii sovietici in i Uiiinnii Sa.Va iom Se poate trede cd Groin+o nu credea ca e. in al doilea-.. timp de 28 de ani.. cu arir mailpulin 5a o inrreci in Derformantele economice. Rusia se orienteaza din nou spre sud 9i orient un tratat cu China pdn carc oblhe teritorii mari pe Amur). exrsla ideea dpdJtineni la un co? prole.. rrsplatit de Premiul acela$i grad. ln Alpi in jur de 1800 $i la Paris ln 1815? Sau ci larul R Alexandru va deveni cea mai importante figurt a Congresului de Viena fi al Sfinlei Alianle. nu este lipsit de interes profilul sdu.c. Penlru el obiectivril era alrul in ciuda u. plomalia so\ retic: intri. fixe.

lincti\ al diplomalier !mericEne. Mulli au pierit de foame Tot paradoxali apare $i o alti trisatura a negociarorului. Vi/itim sau citim despre prima a$ezare de la Jamestown.tfift .es.ime./.dgrulliplomaucAu nurul rr rdenlrlrLrle doui r. condusa de lcgendarul cepitan John Smith. d. diplomatice. Poiitica externd americand a pendulat i|nre izolationisri Fi inlervenlionisn Penhx prima optiune pleda rcpulsia fali dc coniliclele nesfar$ite ale altor Fri.i primul momerr de nevoia de a se servi de diplomalie. mai ales ale Angliei. ]a incepur Seful larb)-ului reoficial american $j ambasadot pc Jefferson Si pe Adams. Ace\la cslc aldoilea di. Ambele.flg llr gihil. care rlspandeau cu tenacitate ideile $i morala biblici pentru o populalie fredominant ruralb de fermieri. acum eliberati de c( stangerile unei docciDe dogmatice. prina aceea a valodlor. Pefsecutali peDirx ideile religioase gue sunt privite drepr surse de neinrelegeri viiroare.. Pard in zilele noasae. Astfel 11 vedem pe Franldin la I regeluj ftanlei.iri : r5r $coala americani.ti t99 peisistenr. in Eurcpa. Aiezarea in Amenca a cerut lnvingerca unor grcutali imense. Ia diplomaiii ru$r consra rn unei rmpofan iale d o trisiturA convenea perfect unei tradilii iocale de predicatori reformati.d6l nq\rFre lr un . sentinentale 9i roase. Cornbinali (u (unorrinlele Je orLlin supenof rj-imnFi: f.itor Si cu aborda lla lpe termen lung a asiaticilor.. dar va avea puncte com ne cu empirismul englez.l'-:' In currura D.tii la iNurmontabilele sfidiri ale vielij sale.suflete slave.l rJpiu inc de lii'on._Va fi rtrri!]4-r S-*. PentrL a doua. ca $i alte specifice.'. in care toate prescripliile sau regulile nu erau scrise. iii*r. 'lil +-all. Dar cunoscir pot sa descopere c! ru$ii sunt . cu indraTreala de e\pturare a engte.defa>ir Je nimreni. ce inclucleau pe .lirr qi !l{. ..i\a a \[cce5L ur.Mama Rusia.t DDur(ate I pollrcl| e\teme i-r proou' Inr rn penosor u iniliali de fixare a opliunilor.. in pq!!g IQSIY lilosolia specifici a culturii americdrilor. $i Acest om al incepuurilor avea nevoie de mari rcsurse de pricepere pentru a gtui sotu.oDne oecsr ra arre popoare. Ei sunt sensibili la pdetenie $i rnai ales la pretuirea meri culturii ruse ti a oontribuliei ei la literaturn. revoluliondii carc au creat statul american s-au izbit LUrlpltlcr.uli dc polilicd e\lema ir dor sliluri distincle in diplomatia amcricani. in special europene. combinal Lu simtul nrriti( )i ideea Lrb. in limp ce pc plar iilosofic o viziune coereDtd asupra lunii $i societilii-- Avand numeroase puncte de apropriere cu patriotjsmul ffan crr ralronamenlul lor dedUcti!.e. diplonatul american va fi un fidel purtitor al acestei rasinrri de pragmatism.cLrpr. Prircipalul mediu de pdstrare $i drspendire a ideilor lor a fost pr€dica. ca once gindire ca pleaca ]zilor $i pnncipii. inspirate de ambilii $i dorinle imperiale de expansiune. :tlrdd Si vlrLd cdrura cu s..ip minlal ce se ba/ea/a pe "flir Je rnrrcprinlqlrl!ryenro/F lrl. Cat de grcu trebuit si suporte diplomalii sovietici Rizboiul rece. M. Du$ Angliei puteau fi prietenii lor. v in lumina duritdtii asociate reginlului ser totalitar. viitorj prcFdinli ai S imDa\rdun ln Eoropa )r asliel aproape loli pilinlii fbndatori ai SLJ ambasadori in buropa $i a\ll(l rprcape loti palnlii rundaro. Scoala rusA. i$i afirmtr din nou posibilj ei in relaliile internalionale. ce pretindea ci anterior a luptat iDlpotnva turcilor in Transilvania $i Valahia.fi proprii erl o permanenti invitalic dc a Ii prezenti in vacannul $i competitia de pe scena lumii.i ne\oile e\le re in. Se va distinge de inclinarea spre logica deductivi a liancezilor. ia tbrma unui curenl numil prdg'rdtls4 rgr"j!!! !$!r: . este pentru ei c Iiig $i celor mai puternici $i mai rezistenli le-a cerut timp sa rtingi pragul supravieluirii. ncvoia de d lblo. I r .roi". siditi adanc in cultura lor.198 Jocuri De scena lunii Patrca a II-d NcBoLi. Dri!cDere dezvohaur intr-o inLelirenra a inilor si a dctiunn numrh ''?1_''--. Cu tot disprelut ij rezerva fali de i aristocratice aie Europei. i$i au originea ir incepuiuile sralului. cel mai din istorie. $i asdzi o sdrbitoare a sulerinfelor invinse penffu asigurarea existenlei $i a solidaritilii comunitare este slrbdloriti cu elnolie Si reculegere pe plan nalional in ziua de loamni nunita Iftartrgirirg Dd). a11i. ace$ti emigranli temerari au sirutat un pemant ce le promitea intai de toate libertatea. muzicb $i $rii mai mult ca la orice alt domeniu.

" Intr adevar. Dar dupi doi anj de neutralilate. .i or c. Eu.. NeBocien 201 ci la inceDut izoiationismul a avu! vllo.. fiucl al perioadei dc modemizare. :i6. doua r. pre$edinlii republicani (Bush lrtiil $i Bush fiul) au fost fili$ i ervenlionj$ti. dupi pe(ienle si sesiarer m..titari6i iiri!.ioadll.monstru" care efectiv trebuia distrus: imperialismul lcflnan al 1ui Wilhelm al Illea. ele au lbst desfiirlare prin cumparare. in c. acolo fi inima Americii. Accst imens teritorir a fost integrat practic uria$a relea de dii fcrfte.rblrce primejdia colonialismului european.. Wilson credea ci o pace care si pun[ capit $$frn rarDoaielor trebuie si fie stabiliti $i dota6 cu insfumente de poce adev:irale. Printr-un raLionament rbil. Dar merge in afara graniJelor in ciutarc de mon$tri pentru a-i di Ea doreqte reu$ita libertitii $i independenta tuturor.iG gre SUA refuza si iacl parte. dar invoceld pdncipillc democratrce ale autodeterminarii cerule de populalii vaste $i lxister..o nouii ca propensiune specifici de a nu admite bariele fizice dar gi de nalLlri Si de a le desfiinla $i dep4i. Dar pirinlij fondatori au rezistat acesrei lalii.rbor dldruri de Cermanil. pand atunci spirituiui $i inrereselor americane Iat?i inse cA in vecinitatea ei. Dupt incheierea Rizboiului rece.sibil penrru nc . rii unui spaliu adiacent (Amcrica Latinar) Ca€i-iiliudnif scuul df.-zul I-ilrprnelof. Cburchill nu iftune$te sprijinul necesar din partea nrcdcanjlor.e.aieEiprijinrdd€-rebnidxtid. alitudinea favorabih a lui lr. woodrow Wil'nn fusese alei Fenrru polilica de pace pe care 0l)romitea. In acest proces rezistenla pulaliei nrdiene bittnra$c a fost suprinatd firi scruplrle ceea ce prive$tc pungile coloniale care persistau pe ielitoriul apropierea sa. dilema |ltcrvenlie/izolare nu se mai pune in acceati termeni.t*G.rde a Icri rinerele ft'p. Wilson intrt in rdzboi n0g:ind odce calcul de echilibru al puterilor. Nu esle apisal de poveri dogmatice Si vi aboda xubiectele ..ifiie )corl. de a] lncul dc colonirli. Sprijinui dar de SUA alianlei antigermane a fost decisiv pentru vletoria acesteia.i1-ac-suF lIlrpnti. Dupe istorica victorie impotriva fasclsmului din 1945.openii erau insa angajali in procesul coloDizirii.Evenimentul care precipih intrarea In fizboi a SUA este faimoasa telegrami a lui Zmmermann.mu ic. Arizona $i New MexiCo iI .s. astfel sfartitul secolului XlX SUA reprezinta o putere economice ficadva.e:Jjrl t. predominant neinterventioni$ti. dar in lnod paradoxul au prccedat ca democratul wilson.r mdrc )r acer\la de\F unt"iio' era Inadm. r tu( |lcarc.rafi in r.rer in"a id r.hirnbul inlrln | 'n r. curse o dati cu modcmizarea industrial5 a Eurooei. tenrxlix esle pre. aplicat in plan extem. Inperiul Spaniol slabeste desconpune. rn r&i'" fllosofii Inclinarea opiniei publice amencane spre izolalionism este de ltlor\rlara Si de erilanra inlrarea SUA u cele. cum ar li lbst un rizboi nuclear.I_L82fD. Liga Naliuniior. o alti lozinca carc a cultura americane (Kennedy a numit politica sa.Oriunde beftetii $i iDdependentei au fost sau trebuie si fie ridicate.la unui .st p. Dar situalia se schim' bll d stic dupa ce Japonia bombdrdeazi tedtoriut SUA din Hawaii li ii distruge acesteia flola. velt invinge r€Z€ina rezert-emefcafil6fiIe angajare in rizboaie extem cu raTDor Jpanrer.l Jl SpJnrei. Alaska de la ru$i in I iar unde era necesare forta aceasta a fost utilizari (Texasul lo la Mexic in 1848). tan€l&&Ble $i a consacrat eforturilc penrru panirea teritoriului din harla fostei colonii britanice.boaie mondltrlc.ueir'ar. invocaud valoile sacrc ale (lcrnocraliei $i drepturilor. Dar vahl izolaliolrist a1 republicanilor ii distruge lui Wilson cea mai importand realizare a sa. Iali De in Uezcnla unui diplomal ameican aDgajat intr o nego ricfe.'lonie .idii'€i:6?i6:i 6-ae i tiunc (Eirdpr) rtreiJ r IosI exih-c.rortrerzr.i razl.realjste" de necesil||lc a uzului fo{ei. au invocat argumente. -- """ idaiifi.)rnentLlL oponLn rlnui\nnr de la in 1802. Rizboiul rece qrciud o situalie ambigud $i plini de riscuri firA precedent..l). binecuventarca $i rugiciunile ei. Roosevelt de a sprijini Anglia $i de a da curs ccrerilor insislcntc ale lui w. iar popoarele latino anericane ridici steagul penden!ei. Ea este onul i apir:lorulnumal al tibertdlii $j independenlei proprii.. iar cei democmli (CIirnon). de la At la Pacific.r 200 Este de notat luLuiirc vena lunii Panea a lI a. prin ctrc ministrul de externe cere dnbasadonrlui siu in Mexic sd proIt)ili Mexicului teritodile amencane Texas.riul eu SpJnrir Jrlu(e Prrcrrr. Nu Incercsre. dcdicali prin rlclrnilie acestei pozitii.. A fo. din ii siiifrii.ni-. SUA a-_u^rmiril obiectivul. Sunt senmificative vorbele lui Adams: . Florida de la spanioli in 1819. i'r cel de-al Doilea Rizboi Mordial.

::':. .I.r. j:'*l*ll'":J.f:' rpere liliera inrernarirnul' raf demcr'urit a curle patnrce de inch'Jere cn/eLor scoala iaponezA' Ceea ill"'. 5.. a sPus el.. vede o !u|1.) cu care esle obi$nuit.:l." . americanii au rtilicat cele patru faze care au durat 19 ani (inlre 1974 si 1993).olutiiiqe le. Ceea c€ a fost dezviluit dupe numeroase experi: esle ca negociatoruliaponez e fidel unei reguli de patru.::.l .fi:1.1.::i.ff.. :ilili lTiJ'il:":J:"'.mei ''i.ftr. lJrr rcprezentant al unei companii americane rcirrtors de la ne 'if la Tokyo a fost inlrcbat daci a rezolvtrl ceva. rp*-tili ia.5.'..mbere \e treze5re cu un nu pol.iii"t'. -tl .le panrr JiPoneze sLnt proou\clc a.' 0.diJ'iri .""'" "' :r*:..'l'....in iJfi:lli.i.' l"'T*"li. Prin dd orlenial "oi ".Nu.*" in materie de: Privife global6 a lumll lWeftanschaung) PercePlia timPului Relalii Abordarea conllictulLli 'r'lul drner:can xl rres.lerii inlere\elor $i rziliilor pi4ii opuse.i .:sfru.i.cd'e. Llar lenn Dar n'i'u. Aceasta tfebuie sa lase japonezilor tinpul fsar claborerji poziliei lor.i . ulrnrle oe o apdrenla afrobare care il tuc sl lrcrrdi c.l:l'l il.ti mun'."..ii.rle|| Are in lata inrurdeauna mar mulle per'onate care il inl|rirprn. /.tez- iii SirnPatiiindividualiste lluteralc.l:*.r{tili.iNr Rb^o'|uru'| re(e.r.go. xi"lisli.il. conform careia 99{e-neLocLerc atl!3lLbr/-e: l.:l ii"i '3l 'Prr'lu apArea c|x!e pc alrr'' inalrri.2D2 Jodri r'e scena lumii Paiea a Il-!.. ?Jfi. lli."*i.l#i oi ''er'"'t {s'oara dll)lomatic $i dificultatea de a inlelsge compoftamenlul acestora in tt0!. p. o allemare reriodiceintre discrtiile multilaterale (GATT) $i cele a.' ' gite in timp. numir ii6ft[mil]aTru prinrr (paru anoiifr pufriFii[ sectoiE-fi budisre err. aciiv Spre conlrol. i*".r"x.l fi ameninlarile pol iil:.if.""". Iniormalie Decizle Figura nr. i'" Qr11. '5 iontamineze rr coope'ani) '""1i::'.!i. Ceea ce sose$tc ca r/ilic pc masa negociedlor este_ r€zultatul unor consultiri inteme.Hiil..'.r"ll'i:uJ'"*l"li:::l :ll. rairmi.."i'''""i'ir".. ia Si dd Consensual..''i'...ie rnformiH. coalile oescentallzare Colegialiiale.""J p. viilor.. :":l :T:""T.tc.fei Je-'r Joua Tdbloul i'.' cun'id'i'porre" ri r to'r Jrrerer':r ie urpnn' pe negocitorul .ff .". in to"uld-r.x.i"a 11 felul rn care un dlata c..i.tia-ien-dul tiu etc...:.'."""m' ty.u *tlru' f iil'."':. aita de comparEt agglor doua pozilij ce se rlliunte ti in final perfectarea $i adoptareFhnei inielegeri. rri rii:ii"friiiffiai laborioasa {lecat prima.i.".r si oraclic Nrr ac(ept' cu Placere lirdgandrea nenre rrgu i'i p'c'inL.12 Stilul amerlcan Dup.llT:T.!'lPTi:'':.'zIare \ie.crerilrr' Trrsdtura - Expanslv Pornesie S raspunde Pe termen scurl. cdre fdce ca la pflTa Inrilnire inlrcbanle palii ixtuncz< 'a-dffiiie.".lrcos.'l'.. Drpa mai mutri siJinle h caie iiomiii6'dliiie-mn adiiesare p-iin nannniSralainclin-dti de llt\1e s.::$ :.il#. accepta com .l'^ ".lnJ cu ia.i:i.ilI'TJJ-./rbildfi ad. :.1.e\rrr fu rpar ca rezultat al unei confrullari sau conlucriri cu echjpa illn interlocutoarc.'""' "." .'.: .:r-rif peNucsruner Vrea ca ".|l rur.."r" .u o pol'rele ertrerna. altr de zprotundt(a cunoa. pozirrr ca !r il'"T'. poil f'.'iI''l'J.: i: :. pni:rerri fdNj)unluri rastu.'.c\ara. tr'rt n/ r . Nego_ Ind cu japonezii deschiderea pielei lor de orez.""::..'"''". NeEocieti 203 dFcuriil .."i?.

Ddijapn-nem i . dar !ciDilii inrelesere sau 5olulij. ir care simbol aseminatoare lucrurjlor reprezentate Gandirea moslre. Sunt elemo exDlicl capacitatea co$iderabiia a Japoniei de a intn in cl stttelor av. oinGi. lnalnim su. srloanirea conrexrului. este de tip iconografic. se instaureazi era ce poafti nuDele de lhnn:. meditalia inleleapti si acliunea de ibr{i. gtiintifice sau politice." Japonezul sf!!x tggrr ng de {l lctr inrorsatura"br!s!4 de .204 Jocuri pe scena Lumii mea Partea a -a. lntl€2rinderea $bditoare unei asemenea aborderi.:au . urmat de altul. Negocien 205 nici nu mA a$teplam. Tr5sltl psihologice de observator fin. identificabile ii in cullura polilicd stjiul djplonatic. manat de o curiozitate vie Dutere activd de seleciie a lucrurilor cel pot favodza.' . Sp:rtura tiistcm se fdcuse $i dup6 zece ani. e prezent ln seminarii $i conferinle oficiale. e$antioane semnificative daci nu pertru o situalie.:yg p9 i. care voci interdiclia inllarii vaselo( sfeine ln porturi. o problemd sau un proces !i pentru in solu-tionarea sau sdpanirea lor. ConceDrulkaiaul (presiune) ex- bruti. o flota de va\c americane.su-tra problemei prin canale drn e3 !e4ilor..ltru ori nai mulli lnarina-ri. Meiii .iit.nojapo- cuiifiiii politicii amani. reapare cu zece vase care i9i indrcapti tunurile spre pon $i cu l). Maestrul ilumineazi pe disi printr-un rispuns absurd !i iralional Si chiar printr-un $oc fiunei lovituri de baston in cap.a d9. rellectem la modul in care juponezii au concepul in f/L kn in circuitlrl mondial. acordul |\| deschiderea a doua porturi $i aprovizionarea vaselor se inl0 dupi cinci snptimAni de negocied. care refuza cu mici excep(Olanda) relaliile comerciale cu alte l6ri. cu imhralisdrea iriegrali a rormelnr inremarior. in 1856.pelltelor ralionale. Cine le-a rezolvat $i solulii sunt incercate $i care dau rezultate? Scrierea jap fapt cea chinezi.r"sdiin1inqtut negocieril-or. Dar in lesdtura complexi a spiritului japooez' unde deopotriva rradilia crizantemei 9i cuhul sabjei' emolia s aibd un regim feudal in frunte cu un lin putemic $i un tmpaxat decorativ. modele. Frdmantare la carc ezi6lntrc mesurile de aparare (exisB pane atunci ina absurdd de a construi vase maritime proprii) 9i acceptare. guvemame[tale sau pnvate.n. de eviGre a aiElin' ne. Negociatorul alnerican a$ ptll atunci zece luni para la primirea de cdtre sftogur. sa. Japonezul nu recuige-la-belele !enicale lel6 inroar<e ale deducljei lrance/e $i ale lnducl'el enPlez pune de o roielii in cer rul cbr.ns Sanneqz?Jar-a-intaj si a treDrinzand in afara neaocienlor o documentare cat mai rea eaestui demers a fost ficuta de un observalor care a notat rituL cumulati\ hiDerac(iv al iaponezllor. ca$dgi timp Pentru a" !o esle ilusrrata de apanl'a vasului nepru aJ catrtan4orulli-Pe-r!!. Toate puterile comerci1824 erau iritate de aceastd incapaFnata izolarc. condusi de Perry. Practicile Zen dau Ioc de cinsle astei zguduiri ce nu apaltine familiei argu. in@3i.'ir 59irrireera problema?e Melodd adoDtad nu esle trlionamentLll leorellc sau e\pen colaboreazi cu Di66E.iruatie sr inirepriii iafitaipr" carGr"a*".ria$[ lntreprindere de cunoa$terc Si evaluare. $i dupd luple sA japonezii continuau h '-l|dalii tradilionali$ti. cu avertistul arestarii strAinilor ce ar cobori sau chiar al executirii 1or. pnmajumalaE a secolului secolul modemizarii pentru Oc_ Xft-.da. Sub presiune kaidh ).Strl. r vaDoarele care Mvisau in zone sau vanau baiene erau nevoite lcoi. o date cu-inqo_Larea-lrJ]li imrr din 4jD4{t_I4q{!0!!?. ascun\ de rncercar 1or. iar Pemy I cl vine dupl rdspuns ln primAvara urmbtoal€.' n*nr Valoarea unui toc extrem in schimbarea a". lluri de acumulare4gntd si lqvit!-r."r" p"nrru aproiizionare sau repar&lii. v\z\teaza riflec1ie.. cautarca opFunllor.Acceplam tehnica occidentului 9i . irriinlF>i a unur program de modemizdre cLr model nccF rl. ajut6 . poate crea ideer unej continuitili Lerlte I salturi.ii$iii. ce americanjlor drepiul la re$edinli. favorabil reformelor.. prevenlrea ci 9i minimalizarea riscului. suntem abia in faza intai '' Acest st fi deudtor intr-o lume concurenliali in care aclunea *lf.iemdnitoa-re.. rduce o saiitoare a preteui SUA. prin care slpi5pu"i6-iin acotd de come4.nsate industri0l ln secolul xIX $i de a vhdecal pulin de patru decenii rAnile unui r6zboi dishugitor ln s( Mar impoflante in negocreri decet paniculaitqile imedlale-aG componameilului sunl rrasaturile lLecifi dului de ganqite. Acest Mfrilar s?i pas este echivalenlul unui $oc revolulionar penlru so- loaJaponezn.gqngrl-s|{pllql Filosofia ne pregdre$te pentru aceasta idee. .

China se considera ccntruj lumii. sAnAUFi. pecete a identitdlii disiincre $i inali de alte parte.roJut b. Este o coleclie de .educe riscurile ne fac sA vedem cA piri ale civilizaliei & aflim inrr-un spaliu cultural. referinle $i modcle din epoca sil andce. obiceiurile..i gaDdjrij unicitalea acestei experienle. pomilor Si cursurilor de sunt o direclie de realizare a poienlialului siu crearor. llei dece teau invinge flota laristi. justiiia. i hier Si arlelnr mdniale.d cu rplicdlie unrvef. Ideea dominanti este ce intrarea in civilizatia contemDorani Drctinde o mobilizare de energii imel}se. manand cel mai numeros popor. grsluile artistice.pu\ ei. Strategiile ei de dezvoltare sunt elarle cu un ratiomment judicios $i o subtilitale remarcabild. Cealatr5 vine din lunga istorie feudal6.s/ril. legislalia.mii $i intini liilor rii sale. Sr le. pe de o pane. .r tunvd lui Pen\.loria concepura in pdtr man ti \em- fi negocierilor.fere crre. giedinilor.. in pr. urmend ca transparenta qi libe(ilile individuale se fie reale gradual in funclie de rezultatul efofului indreptat spre ecomie. Integrirater ei esre un inperaliv pdstra! i tad.rlenrdrea socrera. de unde a luat scrierea.ovrer'ce de a ldce lmnzilra de la ve lul comunism la o noui societate. Numeroase trdsituri alF diplomaliei chineze coincid cu cele jap0nczc.au a\ul atat de cumnd inc. este uheia mjnlji acestei imense zone. ru deductia sau induclia. au . Esre prima tari din Asia care a deschis larg pc . Acest inlelept:r reit in jurul miraculoasei date de 500 i. fi-a pus amprcnta pe constiinla gen ei pani astezi.7 206 Pattea a -a. \ ceDldnd ori(e shndd. dur. Maj mult decal atat: japonezii au $i instituliile staruluj. dar de fapt constituie o doctrine laicd creari pentr organizarea slaluluj. lstoria Chinei. Stilul chinez are incapsulate citate. exigent pltna ta 1fifiEa-di-ine. nu firi un proces osmotic de adaptare. chir. specific. clinezii LrrcA simultan ceteva irepte decisive ir clrnoa$tere qi ralionalitate. pe . universalE pentru cA ghideazi cu unice efbrtudle nrturor tirilor. construclie economicd $i dezcre ljberi (Psrcsrrotl. h paralel. gcoala chinezS.ul delaJal al Impulur )i i. Dar $i_au dreptul toral $i nesringherit de a-$i pistra tradiliile. prima ren rnerc pana h delaliul fr irnetea cerule ije produsere teh||Lrtogrci doui.al6."estroika. adevdrate accidente.a ri frag. cand cu cinci veacuri inaintea erei actuale grecii. $i culturd. al u. NeEocieri 207 Sriinrr lui. in orice epocd geselfi ideea mif. filosofia. complednd re codiiicaie pe plan inrernational ale conllicririi !e nu poate ti nqsocotit. mendria realizirilor rangibile ale muncii .ir dup. Si IrUrn iele doud Fogmme .Dar daci dorim si gisim un punct fix acela este Confucius. una din cele mai vechi inuu umane. Confucianisnrul pare a fi titlu de religie.-?e I c'\ilizarier Sr d inlrat jn er llra povara "oecificiralri cutruraie.ezii au lnceput cu rccona. care s au masuri si asigure progresul $riinlific ti tehnic.?osr). Esre cea mai instrudivi distinctie fAclrl istorie intre civilizalie. du$nran intern Inrmdtr(e Sr a dour la respellul normelnr. Analogia. organizarea educaliei. daci le raportdm la sc! uluitoarei sale vechimi. Scn. trans lor. nu se indoiegle ci prin calit. 50 de anj la chinezj). pretuirea poeziei. Cine uiti rezboaiele fratri- o Inrre ririi varietjire. daca \ rem \a a\enr \alo:ue c. rcligia.e chinezA manifeste Dasiunea neabetuh Denru cauza Chinei najor care ii poate distoate aspiraliile externe.. Din corpul ei au tbst rupte in ntod violent ii arbihar porli este normal ca cle sd revini in tltrriiia marii Chine.H. diplomalia exrinde Si fructifici relaliile stabilite pe lkrDul economic. modul de guvemare. ara dr $i estetica arhilecturij. In mdnunchiul stilislic al culturii japonezului gisim rAsdtui e lJe micilor regate sau impi4irea antebelicii in regiu in cffe hlra $i 6e ie$ea cu un pasaport semnat de un general local? Poli- llirii interioare a fost triit cu oroare. DacA sovieticii au inceput cu x. pregitirile detaliate. efotul pacient de u minimaliza dilercnlele $i de a.d $i gld. bazati pe filosofia obedientei. dirlele fi simboiurile. ce nu pot fi risipite in ltr dc/ordrned ce tixer/a anarh. indieDii.lite I va ocupa locul ce i se cuvine.umnonamenrulLr valeresc.dinii ri al eicier Ambeie sunt oglindire in ata negociatorului. in ciuda unor indrzieri $i a unor prejurAd neprielnice. care. tezaur propriu. disciptinar.. Extremul Orient.ncipal.?ort 9i au amanat pe.unr Gustul pentru teatru. unde perspectivele Chinei ii conferi un rol global lce $i oroarea de anarhie. frudiul alent al pir1il opuse. pericolul nilicalivi (40 de ani la japonezi. literalura bogati. ceea ce este explicabil prin uriasa datode pe care pe planul lultural Japonia o are fald de China. zi . ribdarca. caracledzar de note cukurale comune. Pana acum dezvoltarea pentru care a optat Den Siao Ping a dat lc/ullale cu totul iefite din comun. ranjat de alte consideralij sentinentale sau morale.

. n"ai""fii."tt"u . lJin cunoasterea stilului chinez au apArut reconanddri pentru l)oftamentul negociatorulri american: se-$i cunoascd lumea sl1 studjeze trecutul.i.208 Jo. Nu sunteDr Irui.uri pe scena tumll .."rpr."i.:. Datorili ei. se accepte cat mai pulin rolul l(rrc .j!r ltum. si fie ribditor. chinezii o ignorau !*teloa. . tlnrirrc lr'r'r'r lrri. i: iume "t decll:l ."i Lar.r" tr .viedca." " ln'. nu au putut s: aduc6 daune unei prietenii vechi.i . care virclzd in egali prevaleazd meritul nisurat in cunostin i'i'll'iltit.".ip. l a.i pdn diplonalie. (n-nrc ne"oi66iilT . c6nd \-a oblrnur o aderiune la anumire principii. de lectura or dictate de autoritali $i dc postura militantd de lupta $i pre r rnilor'50 si '60.. ce nu 1in seama Ufff(lcnt (inductie). contrabalansand rcvolulionarii nu o iubesc C ae-..r.pr."y si Matsu €ra mai pulin o acliune militb c'tre talwanezl ""i"i".Ju Jlpro.r'rJ". "i. petrecur )i .7u Ili recolulur I 'i'^"iii """r"f. ". din iamilia creativitelii $i inovaliei amt lr. crJe i?i InJni cnia cu China in anii cdtici ai confliclului acesteia cu $ S(.pri ddneneriar )i Llin a I confucianisti "r rellliifiir inrerpersonale.r :a.ifli_. disciplinat. si-$i cunoasci linia ultima de concesii.^. l[o|at de constrangerile stilului rigid. ir era cunoaticrii. Ji ciplinlr :i cu siirlufierir)riei.nua n conl*nr''e de KicLinger' 70 neqocicrilor cu american. sd minimalizeze presiunea ficuti de r.aciifi.ur. Chu En Lai ]\:ll: ""t O*.*"t"".i".tremiStii' culrurale drn anii o0. Paftea a ll-a. . Fr iozitate proprie. inrpefturbabil de chinezii in tot cursul tranziliei de un $i iomitate b.lr rJla hnala. Ne|1cieri 209 misura componal sfaturi bine inteneiate. mai mult un avertjsment care incllrdea invitalia rocali/ar' in trrl'ri i""."le mai mari consecinle pentru indeler "ii..ile infiin'tati.ccre" $i si menlina controhrl situatiei..iritl ineralbri 'i de.. pentru a demonstra ci p(oblema in fll un ncr\onar srinrn tt qrlc. care volulia propic din 1989 au manitestat zgomotos sentimente lDiste.r ' ine :p. . llIr(liri de slrucluri lrn I istorici lor. adaptate situaliilor.a .L ale cdte\d lari n icr.i""ui"itu istnrica o tui llixo! in Chira..6r'.". . fo'o. diDlomatul chiDez de la sfqllitul secolulu-i h timp ce interloculorul este impins spre suplicafie.4 mai mult in interior :]:t* Sub influenla sa' p. c" ia"ui. Romanii. combina6 fir€ ""itutea fo(i Se arari o preferinle de a demonstralii neviolente de vorbit sau scris prin gesiuri simboli .i oc\ihi'e in anii efb . ror)larcd insi indeajuns o trAsituri a gandirii chineze. iiprbil d.li.n:ieyi ilicul ufuirifea de irterese pe tennen Iuns.. -iiir"t". chirezii sunt capabili si lr'IIrlc $j solulii noi.. O nooi tagma .itul . il acuTa de confuciani\mul deteslat d€^ Jenunla pe Chu cn rn iuii". nici din axiome doctrinarc (deduclie). americanii f'ceau car" vak adopta leaqteptatul principiu cd adevirata pune in mi$care fortp mai mari de suslinere. rczolvnm probleme cu unii in timp ce allii sunt soiidari cu .. Ir:eti-bilrrare pe o nrJlcq c colorara LIe :DeL j'.i. se trece la rirca $i invocarea prieteniilor.on..-ep.i Jeri!a hrrr =:. I e hiat $i flexibililatea apare pentru elaborarea detaliilor.?i ecre card\len.zl..ta fti on"i titaf. si insiste asupra prieteniei. si C0nvingator privind seriozitatea scopurilor sale $i si insjst€ pe n lung. etema pr atiiitlti. (analogie) cu eveDimente petrecute in . pe r(i|torii o duc la nasa verde fi diplonalii in relaliile lor."t^jul considera c? b"Tb-d1"1 "trlr.

--""rc-. un alt rnod de a caracteriza sarcinile ale diplomaliei 5i negocie..{@ "p*" rratatul..i de a wfii.lt\ !n!!J aatP tuDrltt nn'rdrut F. pacienla unui ceasornica\ capdbil s': in tc bucruor pe isnonnli. rr.tor'a.(opcri gindul l|ri re. reintegrarea peninsulei Macao de la p stategia perseverenti in cazul Taiwanlrlui. $tiitllti. caie nu sunt decat doui principii opuse... daca ne vom aminti filosofia chinezi un loc de sustinu6 cinste a revenit principiilor !i Yang.tund arP intL'ttl?aunLt .stea ?:tc.u 0 tntn.I 2t) eri inovative" ne locu re s(ena lulhii DacA tinem seama cA o scoal5 occidentjii se intituleaza diln seama de actualitalea demersului inovativ nez. inci din secolele anterioare diplomalia Rena$terii a dat li iflcd una nult rdspAnditd' ttbil trebuie sd Jie un ndestru al inseldtoriei: Ld un ne|ociator . l. ca revenirea Hong- la patria comuni. judecafi siindtodsd. Capitolul 12 Negociatorii r. care n rdtdce$te in ralinamente i sens sau in tubtilitdli.ntitt.-iJwa"ii iiii i' N'po' iato''t lrcbri'| sci JiP t dconnt it' nn al rtobtt. regr i de observat de citre negociator. In acest caz.t.ta tu RqotHi Su'1t'ul n e s i Eu t e .nror.'.ta'.1a! Lq.cLl mdi httt'A pnliti.. Ddcallidres consacrA multe pagini condiliilor pe care tre ic si le satisfac5 un bun ncgociator. dar i tradilia occidentaE existe legea tertului exclus.e" lt. Existi recomnndiri de comportamentl Autoconttolu! de a retlttl dorinf. .J.tet dJii.. din abu tenF sunt enumemte norrne morale de conrlllit:. dereiifJn manual penrru secolul Lumi 6r. ca ni$te motto-uri literare perfecte De Clrllidrcs ar fi pu$r adiuga 1a portretul de caracter al negociatorului inosul clicton al Cardinatului Mazarin: . pi6ipeiffi-scGii a unei literaturi renarcabile inchinati diplomatiei qi ambasailor.!..Nici in cuvan$l lui.[ttt-1ttamalte .inc\a \a-i poalade. nici lrr('tresie. care eli asemenea dualism.!fl!.)'r4 4 . El creeazA totu$i un avantaj in efortul a $Apan{ complexitatea. oarece rezistat vlemii Nu este de mirare. Realizdrile Chinei pe plan extem. td.Este o ercure funda lentulA.l' in sfeiqit. Darul apnfundAtiL Cal ' plin de t fi? Si bun ascultdtor.ilor.e 1d . ln poftretul lui intelectual $tr't ceintP c* o minte inclinatd sprc lie. n xenrtticii i dreptul'i (surprinde refbnla la ftiinli fi matematici). El trebuie sd aibd o oarecurc cunoa$' a literdturii. w.' h !JtJ. poari pecetea adat formulelor la realitAti schimbitoare. InsistenF asupra morrlitalii este expUcahiln Machiavelisnnrl rrllian a fost denunlal in liirjle pro@slante cu o moralilate tnai so " . vom i lamurl provenienla mintala a acestei dexreritdli.nrer.luj Pe callidre!' ..

O | Ca adept al negocjerilor inovative propun. infoma-tii $i responsabiiilate. cat 9i ale inlelegerii infereseior propni 9i ale celuilalt.teti (2) . Cautl subiecte ce pot fi.. concent-r'jnd in lemen[L$id. Alir_G inulr'e.dv /anrinicm draitici de suDeniiialitare si inselarorie.\aaorutur. tranzaclionate. un or . lltd agenda fAcand apel la alte calita! tlrlofilor. aptitudinea de a invita. dlqi j-s:arcerg'I eoreticienii Teoreticienii $i-au condensat analiza gocesului de negoci p:ocesului negocj re€omanderile oracticate. sA tempcrament inclinat spre iDcredere.. cal . ca iiind om Eimi\ se minla pesle grdniF penru binele Frii sale . La obieclla e cititorului care li spune ci a omis inteligenta.Nu le-am uitat. Raiffa scoate ln relief: priceperile legate de pregetiri nificari. Caldt6 o formuLd de acord care satisface cererile celeilalte ca Si pe cele proprii. 9sir Harold Nrcolson. hnglezir au manrfestar intoldeauna reTervaI4A de diplor bizdndnE'fi mostenirea ei. Construieste ilii lntre pd4ile ambelor tabere avand interese comune./e.tiale. Cauti si te alEturi celeilalte pirli in aracarea pro cepand ctt identifrcarea ei co. Ir-am luat drept lnlelese de Ia si Aproape toti autorii studiiior despre negocieri deduc din Durarca Panea a -a. munca. negociatorul sA fie o persoand atregatoare $i umand. prin identificarea de reprezentaDli naFonali ce pot juca acest rol. adversarului atar de clar ti atrigitor incat se fie acceptabil ell A fosr emi. 6. discemimanlul" denia. valabil ti peftu Dn negorjatoI: adzydr. I 0. Folose$te reprezentanli. mai degrabi decat a in 7. Nu le gr6bi ! CA$tigdincrcdere . abilitatea de a gendi clar. 5. c 9. ceea Le plesupune o mrlir empatie pe planul psiholoqic al inluiriei. in can€a sa DrplornaeJolosila de la ihcodce de generall de djplomali. cet Si ln elementele de baz6. in decaloeul luf2altnran de indicatii tice se al'li implicit competenla negociatorilor care este solicitata: . fibdarq sdpAnire de sine ii loialitate. Forc pdlqul pentru a studia lmpreuna si a face exercitii de rezolde pmbleme. . capacitatea de compt suri. Cauti momentele mature in evolulia problemei $i a relaliilor re pi4ile in cauzi Si folose$te-le ca baz.ln vederea creerii bazei unei abodihi comune. 7. in condilii de presiune $i incertitudinp. Dar Srr H worlon dAdea o delfi-r[Cincriminanld xmb. grupuri de redactare { comitere tive $i acordi le incredere. Recomandiri practice (1) Cunooste interesele pnprii ti ale celuilull Construie$te un mediu de invilare E nevoie de timpl l. atat ln detaliile . c. Crceazl in|clegeri ce sunt par. Fii alenl La mo polrivit pentru a trece de la cereri dure la cooperare maj onlul xibild $i asjgurA-te cA existd decizii politice sau decidenti disDobili si autonzeze aceasti schimbare. ospitalita@a.le nece. ^cord posibila.rl propfiei cau.. Si la altn pregilire a nego- alti re. Inyesreglg ir]' pregdtiri serioase.ara rptirudinea de d se lranspune zitja oponenrului sau penlru r o intelegc.n'" .Io. pu. puteli oare e\pnma.onfruntational lor ideali caracteristici pentru negociatorii angajali Si liilor ambelor p44i. vointa de a asuma ris (oroare peDru llraqbilqu! qe Cjx'!I_9!!Iye]!B qg_crt!\'3 amemnQrea sau caceatmaua. in sprijioul acesteia. cunoa$terea subjectului. 2. Negocicri 2t3 id adresa celerlalre pa4i.i ind"plrnirolul?E dialo!. 4.ntre toate pdrlile ce il wr ce-r'd Construie$te \t.. abilitatea de a-ti verbal gandurile. farmecul. Utilizeaza sau propune termene realiste pentru elemente Asdel. calm. ca: date de expirare. curajul Si chiar eI rispunde: . r0imitatea nu este 11. ilcrementale ti flexibile d este posibil $i cand o schimbare totald nu este la lndemand. comenleaza sar4fos p Cauieres qi h randul sdu reluma ln fapt calileti care se cer plomat ideal. hi{I cia.incal"Rarl Deutr pune negocralonlor unnaloafea Inrrebare.n d.5 )iopini ca cel mai bun neAocialofnu esre un. a negocierilor. evenimente exteme sau alte oportuniteti a realiza acela$i scop. Rec!lge la mediatori f1e prin organizalii ce pot oferi servicji. atai ale aspectelor tehnice ale blemei./ 2t2 br5.

.Tine legdturc constanfi cu g@ern l Pregite$te-re de dezonoare sau {ie indepirtare Decizia se ia in altd parre I l.fectul litubore. 'Inte.te un proiect nagnet Formeaze o coalilie care sdl urmircasci PregAtu. F'ii flexibil 7. Arat.i.7 Jocuri pe rcena lunii l. Luptd impotira potaizdrii Aseazate in mai multe gntpurice \e intejqectea/a Nu te grAbi ! lll. 4. jnsisti pe inovare q Consfitip$!? rcnscas. Luptd pe tru negoci"ri poatete calea 2 Daci in cazul negocierilor pincipale nu este posibil cautd un intere:t comtnl Din( ulo d< .lzd formula rezultanfi l)ill 1. Fi-!i relali 8. Pune accentul pe Pozitrv I Recomandiri (3) 0.utsi rupotrdt Coalitirle se neurrahzerza una pe cealalri l0.ergente Si diversente pentr negocieri paralete sau substitlttire cdle!13 I nk Incurajeaza pe ceitat! si faci ta fel Gd.\."rt? Iomuk prctimnarc tn rdrc oruncr?a fie diluah I'wte intercsele cotuergente sttb aripa proiectului magnet de cftstere lt intemcliunii pd4itor ^isurd. Negocien 215 3. ca dc eremplr cele ce urmeazd: l.ista (4) L Pregite$te te temeinic Accepfi fotmula cu beneJiciu de tennen lutry Nu proclama vicroriel In noaptea aceasta nu sc doarnel Prin intrarea negocierilor inovarive in zona avansata a caii set de recomandiri maj explicite poate complera uitima lisrA.rJrtd Paftea d II-a. Principiul a fos! aplicat in profesiunea organizarii si coDdu ccdi (managemeno. 6. rcspect 6. diniolo de tD. Respecfi 'raloriLe ti culturile pd4ilor Asigura-@ ce acordul nu le vatame r(\ur\ele simeft(p Evjta redistdbufia.trtattA ncErcietitc s.5 6. ^ z. gribeste-te 12. 2.lc. I . P5streaze-li calmul |. Ai pacienla 4. Mah st? intcrc. 3. riJn and-o la cenn!cle rcioncilienr l''o n if c d dur ab i Ii t at e a f o m ul e i lvl isuri juridice fi institulionale Pune intrebarea japoneza: Cum va ardta acordul pe$e 40 de ani? Sau cea chinezeasca: cum va arita peste o jumitate de lhca punctul3 este insuficient sau inopoftun Imaginalie Accepti haos creator '7. dar s-a extins curand 9i la caPacitatea de a in rrcprincle. Muncd analiricn Cdse.. 5..rdrnea dc.l i rcre. invadand gridinile rezervate ale inovaliei $i creativitalii in . Studiazd ne diul nowlial Ai mai facut-o inainle de a incepe neqocierc{ Dacd esre propice. tt Nu neapirat recomandarile pentru caiitAlile sau procedurile nerilor sunt legate de o $coala sau alta a relaliilor intemaFoAltele deriva din observatii praciice 9i cxperienla $i suni mai lo. Fii atent 5.k pachete de intercse Fi-!i prieteni ItuntiJicd interek cont. Cunoa$re ! linia minimali 3.etc in trtrgiJ mostenirca secolului trecut existi un principiu casigat $i nnume ci profesjunile a clror reu$iti se arribuia uror calitlli innis eute $j unor talente eventual mo$lenite acum se dobandesc prin in vlilare. Cerceteazi nevoile ti interesele celuilalt 9.

Viktor A. Prririvu Tres&tion Books. The JurlEhlent dtul Decition MdkhS An Inkrdnciphnry Reader.D. 1987. Hendkson. Theoi* oJ Baryaining P/o. MaEsc!. cierile sunt teme cardinale de invitamant si cercetare sau orgrnizea-/a cur\uri inrernal'oralc.mantul superior. pol tine seama. Nesotidtion: Social'Psythologi. proprn probleme $i cilii. undc conpelilia $i cooperarea ir. (eds.). Nl. Columbia Unive6iLy Pres. Anhur led.). l-ishcr.1. Harper. 1981. W.lne'. St. IIASA. Lall.l983.ions Nes. (e. R. Adoll tl proceditn nte rroo. Chicago.n:ate.r. Academic Pres 1979. nu doar teorie. 18. O astfel de inv4are nu cuprinde doar cun foarte muhe priceped. dar Si lelalte organisme guvcmamentale organizeaza cu$uri de neg tori.ro. Sagc.lern Int?matia^al Nc8driaridu Nee York.ti din numeroase tiri. ll. New lerscv. D. cconomie. (ed. Hmsen.52. Orice om co studii superioare sau in curs de a le parcurge . tr)19. The Futwe aJ Intetruliatul Orymizatioas New York..2t6 (Drucker)..\.D'plonafia $coli si lknnufii. Mircea. Alan.). Mitllin. 198s.H. Richrd.dner. Malil4 Mircea. 1966.ia ti prd. ed a II4 Bucur'lti l]d Didiclica !i Pcdagogice.. Fred Chades. Gl"bal Nqatiations and Bq'otui. Sistemul modular (module de 50 de pagini in loc de suri) bazat pe obiectivul principal $i invilarea individuali tu se dovedeFte a fi cel mai indicat. Multitat ral Negatiatiof and Mediotion New vo:k' PcrsaDon Prcs.htemdtioDdl Regitues.. June../ur.r.1981. K6ner Slrph:]n (ed. Ele cultive dc caz $i cele comprntive.Pant. Septembcr 9'.. Appl. de tradilie teorctici prcnuntati. in numeroase tdri dintre cele intrate in procesul dc adeft UE sunt organizale cursuri de negociaiori pe domeniile carel obiectul principalelor capitole ale acestui proccs. rl. Zexas. Ncw York. H. Aldine.y Makins in a N(w ErI: The Challenge ol MukilaErut Dipk haq. Ilammond. Juitc. dar qi o largi experienF. Xr6.New York CanbndgeCoddington. New Bruns{ick.Bo. New Yort.i Ury. lncearc5 mai ales dezvolte aptiludinjie fi prjceperile negociatorilor. 10 I Dnntricv.). finanle etc.i.96 102 Drucknw. hter&tihal Nesotiation: Anallsis. 12 Na.l972.u\ceptibilde a in!a!-a cu mijloace propnr diplomata ti daci este atras de ele. 1981 C.6".). 6 7 8 t. Comcl Uni!. Timur.). 1973.rsP?ctives tsevedy Hiiis.r A. Arthur. R. negocierea fiind considerati din ce in mai mDIt ca un instrumcnl indispensabil al supravieluirii in texlul complicat al secolului XXI.auarc ntuntu1ionat. California. Este un element de sprijin de car€ cer l. (cd ). Manin\ Pres.!ol.at P. negocierea e in atenlia perfcclioniirii fiecdrui iDdi in prolbsiunea 9i viata sa.ianal.lrl ir lhlemational Atlais. cercetare. Grcss Juttc (eds. Boston.csser. (ed. ltlMca. Ministerele de Externe $i de ApArare in primul rand.fttrs r.). Cel pulin zcce uni reclami cuno$tinte aprofundate de rclalii intemalionale.a. speciali$tii serviciilor de relalii lionale a1e instiiuliiior nalionale publice sau private (mini companii. 1968. Didadica $ Pcdagogici. I 982. Mo.rurii in care )ilolul I qi 2 Arkes. pp.5 LuxemburS. Prers.. Mal4a.. Disp as 1nd Neqotiaions.nto ihlema. binci. sondcaza opinia sudenlilor. 1969 lkle. zand cel pulin unu sau doui modul€ de negocieri: di funclionarii intemalionali. educalie. R.Ieo. Aceste cuNuri au irvantlje Dete asupra celor din l. sociologia. Ed. UNITAR (Geneva) a organjzal cu$uri r-u diplomrli)i lun(!ioniLri intemrriondlr. llz R Ie of MubiLttztdl Diplo. Mil.it roreiSk Senice launal. LBJ School ofPublic Affais. v?s. c^p tt tl . Iill. 1969.. i 4 . cLrpnnzand sur5ele de (uno.Dat fiind caracterul interdisciplinar al orice pregitiri anterioare sunt ufile $i mai ales $liinlele economice. n.Bo. K.tk:a n. ll. Houghton. sunt interaclive. A.. In sftuqit. H.).Moscov. Si armati. istoria..L. C. 1ssa. s".l. Alle In. Mcy in the Madem Wa.riloL Bncrrctti. lx fi<LJre f. 1987. psihologia. P. /:treisn Poli. Pe plar intemalioral. 198914. fumizeazd o documentalie $i lac uz de suporlul lehnologiilor infornatice. Kremeniuk. lnstitulional i se oferi faculttrlile de Bibliografie internalionale (patru ani) sau cursurile postuniversitare din domeniu (doi ani). 15. Gul!rcr.

Problea'. 1970. Murl. Chicagp a$l 23. 1987. Case Shdies.1966. oJ Sacidl Relations. Game ?tu r. l5. Mss.len DiplaMc!: n1e Atl dh.. The Hasle. Dotdt{h\ M.2. Hdywtud: Gaitung. SweeL & 40 MaliJa. I ri 4 Alker Jf. M.J. Ana|ol. 1982 i 25.nP: N. Pbsche.iente mui PtiaciPe rotnAl dupd arcdiut vihei (1683 I636). New Yott. Cantndge.al Dtupae . Rapopoi| Anatoli Channah.nents a1 UNCLO' rotialiotL\.ldkson (ed. O-D-88 J. Cloe.ces. S.). B./ StmtegJ 22. Pp. MorEenthau.. Ba_ PoLitual R6earch. Wciderltld dd Nislso. 30 45. 1973. Jot Pol.R.Boliatiad dtul Int matiokal l?e8Met. lzw D/r1" Dc. APP 27.6. Kai.. 41. 1n EtoPean Ja in U.). ll-4?15 Sangcr.1n Reina Rahxitd.le Studii lktenelionalc..4 (26) Monow. Aummn. USIP. vol. Mircca (eds..B. Wsliinglon DC. Negotiation Joumal. Guiasu.natics an. watmabe. . Davis. 37.O. fie . Von Neu'mn.M. Hmison.a Wil'nington. Nc* llaren. ia PEW David. lohns HoPk.D. Scholdly Rcsou.1943. J. 1988 Dc L&hdiae.a/r. Appndches to hxetlldtbnal RelatiaLs. Intemdtia. York Spri.E..euns. in Esals ih llat@r of Etil Cdrtlr.The Ptu. 31. 1979. NeEoliatio$: Nates lnsitutionaltu and Intemationalist APptua. wathinglon 'ed schoolof Advanccd l. G.P. Capitolul 32. Mirrc4 C. (ed. 198I t0. Haywardr Deutsch w. B e ha| iour.ger.Bungc. Midgadd. 1982. Elsevier. t? ir. The Makins ol n1e Ia|| oJ lhe Sed.ral olara b. 1986. Anatol. Malila.. Ordeflts the O. UN ITAR. Ga\in.tnd. Wilmlngton. Mo.ott. Sawyer.: Mal44 Mnce4 ?nade. Mlkildktul NeEotiation: Ak Atubtic University Pre$.ta. nuMll. l9a9. Pc. ft. Ctuede. The Univelsnv of Michigan Pas. Kllde. Nlilroff... Delawde Scholady Resources.ganon PLes. Hondbook of Ga.. Winslon. Helsinki.ss. me N.!s. it Ia\| and CantenPorar.1.r rt the 2d" ehtur!. Memls. Gane flier4.ns University. N"s"/. Johor. G4 ne 'rheorr.. Mdioi Galtung. 20.le la reEoLiatiok sur an. ConcePts antl APPlicatiN. A. 1/l II: 1977r Alker Jr. Barqainine aid NeSotiations in A?h4'iorr. pp. . Jocuri pe scena lumii Pafiea a II-a. 2.ler UN Cahrebtian of the IA\| aJ the Sel: A Drahing History and a Caffientory. l9?0.s oJ Intenaiio@t Nesotiations.nos.A. Ed.r.h. Newson. .). Rapopot. Rapolort. 40.lroit . Lapopor! Anatol.1sPe. 183'194NeEotiatians. 1986. Iwd Pclso.t Co4lict dnd CooPetution.aliliot tvl Canne. W lE. The Ax and Scien e o/Nesoridr. N-P?'ra. pP. Univcrsity Pres.\ed.). LW: Bcman. Cettihg n . French Branch of $e ImernanoDal l-aw Asociation no 2. i9 Guia. 1970. |944- orpitolul5 49. Sadia. pp.iv.ohni Morgestcm. Zuthan.s.adz ofEpaffidr.). sefSiu (eds. Ed.pack4ge deaL" n l. 29 30.itists. 33. Mncea (eds. Robcq Han. Ei Baradci. I 9i II. Nijhofi: 191J7. Adede.Mrkhol F. 1992. Dunod. kn tubor. Pdis. Pres. 36. NeSo.? oJ Gon s antl Ecotunic 4?. fte DiplaMct of Hmdh UniversiLy P€s of Ame.nehan.. Fiaffa]]. Rc€srey.. Pnn elon. Stoetzl H. Jm4.. Decisials.6.n af IntemdtionaL C'operatian. Prers. Mrcea.T.lticr.atth: A De. 34.1989.l qlmq &rdier. 1979. Nepotbtins Wo tl Odtr./es a. 26. A Nantechnical lhtodt tr.in PoIiLt dr. KNt. A. Benrm. Modon..tical Ne|otiatioh.ia Ametican Palricdl Stientistt Reriev.Bucuretd. Univcrsny olToronlo Press. . vol Bnchacst.l tlP Snk1. Nesatiating d NaN world Oftlet for tnc Sza. I 994. 1983. 1970.5.itical Sci.led Roons: Sone ksons nt Clobal Ne' InntuLional Arrar\. Mu il4tercl DiPlotuc! withit : C@mdw. I 985. no 3. Wlgner. Zanmo. witii^n Gns.drt"6 Wdrld Od. l97t. the Univcsity ol Michigan Prcss.h$ to P. 1969. RatioMl Politi. 1969. 1979.tc ta ner. (ed. Cro||. Za.i DiSepf. D..).xemational Studies.letldcn. 1972 Ma!fie. Neglcieri 219 Stiinlilld. Prlit.tian h cfiles. w'. 'ro(onro. WdhingtoD. Stcvcn R.ads. American Enterpris€ Inslitute. 2003- Ap fte Itu ry of Aatues ott:l the prcbl. in AK.l the Aftnans.l1 2. A Studr i.. Sp@lor. J. Codbat\ dlDar 4J. Steven. Ga'nes db. 1965. 198348.l C.oa. 46. rrorizs a'd Crds?in. Prccess. Peler. H.Botiatins Slrdtesr oJ UNCLOS I. I-W.r Catfirenu lles Nation\ Unies s* le . Touval. Hans J. Johanl Malilza. New Yo*.). Guy Ladrcit.l1.l Asorlas.en Jot Seulerent of Dislrutes @. Ann tubor The Univesily of MichigmP. t ndon.c4 1986. Papadopoulos. A Paften Jot Future Mubilateral lnteflldtionat Conlzftnces. John Wilcy. Doreitu\ Patdck.r Mali. Tncr. LC. 1967. T. Anrstedanr. h&esri. NY. R. Clnz sic Books.2. 42. Ann Arbor. Buchdest. Antoine Mdtheftatial App. RiShts. RASPS. 1984.i Cuetzkoq H. 418. DC.!u.re Th. Mohtuled.6 /ndiqtes . 24. S. 151 166. Kelman Holt. LMh^m.. R.218 19. PtinceLon Princeton 21. l9lj0 Koh.ns/cst.

The EiShteen tulior Disatunetu t99t. a** 'Unecrer.. t989. Dec.368. u. Inzrutiotul 337.1n Th" united f0. the \ladd Faciliation and DewloPneht DiPLonatJ" in Milleniun rl p. 69. 67. Gcneva. IIASA. P l03 It4 Mndal. 1987. pp. o.4. 1991. Stevcni Dohedy. 1984. Crfteptuol and Ptucti@I A:pects of UN Actiities h Fra oJ DisaMent in NTAR. PEs.). XLlv..199I. 6L Cutzth. txxemburg. H. The Utusuar Rouad. Pp 95_96 Undc]td.i\. 1984.8..g. Gunnr.i Oleschowski . 1970.).L. 11? voorhecs.r/ari"n. Ann. Steveo: Affoso. Paul. Roman and Allenheid. 8313. Coupur. rrhe .n 3 1914 RetrasPect. t913' pp l'73'182 GATT: Runda Urusu. Wiliim (ed. Mthilaterul 65. 'rhe UN Sp.1. /Ve. Finger.R.dldtions Regatdins lD Pagels.May t919 m'l SEA (The Single Europed A. !rl\et. L'U. Paddrx of Voting Power ok the Ec Cauncil aIMinisted.li 2005. Coahioks ih the Unqua. Moris. 1.tiul Se$ion on Disomnent Ndtions Unias lt te diturklenen|in Rewe de I'OTAN.. Hdvard Univ: 1984. (ed. and Intemational Econonic T.In wotL! Eunoni. N€toriatinS me SinSle A.New York. no 2. Euvpliische Penp. the Caims Gnup a"4 the Rould of Trade Nesotiations. 16 (D@enber 1966).. Winhm. 57- 58. C. A.s.law Udv. MainteMnce af 64.. Zor8bibe. (ed. in Zdttnu. C. 1986.t) Brams. ULB.a/opr'nne. Pana.2.Dber Nqo. Natiohs ond Disanwnetlt IsT0'1975' New York.ln The UN and th.nblde Gaitrate dzs NeSrlBrir. Org@ization. in hxemotional Oryanimtiait 4. UNIDIR. 16 .chn 4/rr./o!rea 70.ondon. 66.ctiv. Specto. to 4.L. New York Science. Alva 'rhe Catue af Di&n@ment How th.in EIe. Sievenl Aftbso. Richad A. 63. Matthew. IIASA/?IN. ConruteLAsisted Negotiatians. Ma$new. 1964. M'ddk Por?/ Coalitioh B|ikling: A\stlalia. Peace dnd Se. Bertm.s Prctcted Sa. The Wodd 198'. Straus.t: Notio%! lnte/e$s and Conye ion Statec'ail in tha E!fopean Commttniry.t. l. NcSoriario. Brams. 1991./ C!&!/a New York. 234-265. Weidner.rftedr. touis. l99l..Chi.i. & sessla. Brussels. Ellis. p. Michael Joscph Lrd. Ma. Donaid 8. In Int natiohal Ohlanizatid. c]ic!.267. Andre.!io.. (e. Cqad.ial ConllicL\ in Thnd 15. Heft 3. 1989. itl li6 Towre. C. AAII. p. to the TahLe: Prcccs.ln Cooparction ahd Conibt. W. rhe A"r?solidtiohs Ph^. Andrew. Dam. UACES. w dhiDgton.1991. MuLtilateml Negotiations: 1he Story of th..g. in . D. Muhilateral NeEatiations..i Coopcr./PIN. IIASAT?IN. Plilip. 4. LlxeDbu. 45. 3. Janles. 68.l985 Momvcsik.M CanLqunit. N. J. pp. Ba\d 125. 6aru lhro Muhilaterul Negotiatidtt: The SingLe Eurcpean ALt ahd the Rod. 60. rhe Veriftulian ksue ih Urited Ndtio$ Dnam8enl N. dtnotdiMift de t Ass. Eishteeh Natjon Disamme'l ConJercnce the Fnsr Two v4a t962 1964. 1976 p 937 ll5. O*eliu.589 632. A&lotdun to New Pando\ of vatins on the EC CotdciL oJ Mbristea in [tlz. AnhDr. t*ilrnp dc L Union Ewopknne. Steven.s oJ tntemationat PreneSoti4tiots. USIP 2002 wo Taddr. r. avl Diwrutuent 10 (J\te 1966).i lvhatiey J-. Evgheny V.lrion Anallsis: Ikpbininq the Pncess oJ Univcrsity.). Hanilton. li CoMercial Policies dd 62.ttdid.u8t. Dc. Dkros@ Sustained: The t4u6lerel Peace Proces nt Dantuuth Confctehce. Washington DC. Gane Theor! and Blss. Lill.t tulS liat.Augusr 1985'pP.anr. Cambridge. P^rl.Y ' Camell Gasteyger. i]t the Urusn! Roud. Albin N.391-406. Sjdstedt. A H the Multilateral Tnde NeSoriatla$.K. Edtdd: Mooi. Higgott. Ire SihSL EuroP%n Act: A TrunsdctionaL Sn" tondon.. Round. BouSrov. \Ninret 1991. 1976. tt!.i Keogh..ds. I 6 (Decembo I 967) ff:. Plurilatetuliw aNI the Siryk Eutopun Act Ltxefthvg IIASA/PIN. Charles. 135_139 8Ems. 1991 Church. pp.290.ieile Nord-Sud 88 Azd. Anni Weidner. A Cdk the lA|| oJ the Sea NegotiotiM and Sp. IAdEe. Doherty.\tia Ran the Ahas Race Pa.ach Foitalnbleau. Books. Andrcw Fenton. Lnd. M.t /al . M6s. G.V.JoLuri De scena lunii l'$tea a II-a.r Repon oJ he Dilectorcenenl of GAI:I to the GATI Council 23^. Nes York.n r. Dhanwen\ Th.). vol.ited States okd R. o. r'r'esotiatins the lae ofthe Sed: I2son ih the Science of Reachite Agremerr. Wary'ffit"d Nati"*. . Muhilatetul CotMe/clal Dipb'nocr. MuLtilateral NeSotiations: The Shsle Eulopean Acl and the Uruguar norn4 txxemburg. An the Inpacr oJ the Gewml AEleetnert or the Taifs on Ttude on 59. Doftiecht M Nijhoff' 1987' pp CanJer%ce Trade Neeotiatior!: WatldTnde afiet Tokro Totowi. Ncsocieri 221 Sebenius. Multuateral Nesotiation Parlles: The Cdse ol the Euto' D. C:nn. Jantes K.

). W. On 223 HaMrc Goremance: 'row l a Ne|| Glabal Pahics. 93. z?e NeSoti^tiotLi Pncedures ard th.w'.nic Onto. S-S.a Brighion. confrontation to Sttuteqr.l Retu!utu'r. Asrcments withoul Girins.1985. 1965'rrack fl6.).t Reelution.J. PauL David. Crcativitr Hcutistics for hnPatu ResoLutian: Re fidn nS lf. Power.). Rdffa Howdd. Cambridge. Apprcaches Issuet. 196?. E. Gtobal N. Con.).Diaconu. UNCTAD ahd Dewtapmqr Diplonn.Itdre. Apil in ltttmanondt Trude. 2004. Hqdly B.r. The Ptu.?lomo.taulral l. L W1]]iM. Tcrcn(i.ln Wo d politi. MrT pr6s.tiations: Barsaining dkd Pro' . PatudiSM aJ Neg. Mcndoyia. rhauEht on Noxh South NeeotiLlian. 1984. zdnmm. Retolnti. J. R.t a ltust rvo d Boudler. The Amals of AAPSS.).W. Drckrna. November 1995.ldn .Lndon. Hagras. in'rhird Woft euaneb.Camp David Sumdii 1978.32. Ncw York. . Unalliciat DDtaMh. l1e 1996.wries or Baryaines? NeBotjato^ lktemtional Ecano. Ny.326.).r/tn / RcMfurbr. 1982 l ?6 Fistrer. Heberr C.$. Slracdse Unive6ilv Asrnmetry. 95.r d. Zal|man.d prc$. MandginS Cotflnb. to ves: NeSonating Ulivcsity Prcs.R. Muttita. tartA.. 1982.. Cttaj?a M. d. B.1'!tions DC.and Devetapnenl I en4tjMl Conlicts.Bernu.:. HlmpsolJ. A Cfdu Wotkthop. 1990.. 198 255-259.a1tion MethorloLaer DuhB ContintinB Cisis.4nalrJtr. 90. J.l^ Nes. Naveh. P.lp. lal.222 Jbr Noxh-South Negotiation. tt Wsley. Ap.Rorand. Diego.tical NesotiatoL . Tdftire Intmctoble conli. 19t33 . Danielt B. P.3. p. 92.E.Jacobsn. r07. R.ri.k Diplond. Maureen. Bhagwati. hJo@nl of Coallict Resalution.rventiax.8 (cds. Iw. It e^.tolvir8.tractabte Negalidlions. Mid.: Bendahmane. 1987 oJ Applied Ststens Andllsi 10 Intemtianat Ncsotiatids in Intemtional Nesrdanonn Analysis. Passiohs atu! putpose: Partea a II'a. I 67. Hol. ColoEdo. 1994. RzsolLnion Columbia Universily of South Cmolina Prds d l4. 1965.rhtu) PaltJ Rotes.2. UNCZ\D.W.M. Ioirn. R. me Se. lor Con flicr'lldsfomation. l99l |1. The Na9ar Channel. 94. Ro8err Ury. Novembor 1995 ll lropnd.125. t\\cDot?Jd.. (ed. Ny. p. Bedin. John. WiUim. Capitolul6 !i7 l2l 122 ]]lonpson. IINCTAD and thc South Nanh Diatosue. ii Me. Medjation in the Harddrt Cdcr.r. Sewell. Negocieri Fa\k. abzli.ht1t. J.B. DTrhmouth cDbq i 101.qdrea Yale Univerity Prcs. Co'li. A MNri]JM.. sepLcmber 1988. Zcd. 2000- P. Addison .z.t. l21 138. pp. 124 Crcckcr. Dialoeue mtl . Th@doe.j Kim.tiation . NY. USIP. . l. (hpitolul S Handbook. 1982. rhe P|Nun ol p?ac.Aza\E. Penguin Books.\cds. Smalt Grcup Behavior. Bnce. .r.ret Talks lhat l?t1 to th.w. Creenwo. IV. l25.itJaunnL af Sacial psr otogr.. Ma$. S. 105. +*+ Chd enge ta the Saah.35. Polilici. in rhe Ahtual AAPS5. A Case Stutl! oJ UN DiptohldLr. L. Bunon. Bucnretti. 97.3. E9. lien Osler: All. 16(?). warhirgtor DC. p. Wesrvicw Pc$. Cratire PnbLenaolving. M. l08 . l23. 1987. .. W-: Patton. Beman. S.mI^. cuinnclt. eI New pp. Rinehad dd Winsbon.lsoq R. H.s. (eds. A R \ry.lensen .e DiJkrerces antlC fl|. Ny PEsq1985. JduaJy lsL. 99 llN. McDoDald. Resotutioft: a.r. 12. MeAierta. ds ol Thn d Pallr h . !. Singer Hes W. Foreign Science Institute.l.335 367.98. l99l.Catbin. Burlon.Fisher. L Williah. Fishcr. Iobnr Zznho. Berghof Handbook l:7. 1977. To\|ar. /ntera.1991. Condovez. Wdhin$on SanFmncisco. i. M. K.fhe Statehdte.r Korpc.rdat 15 t ndon. . Chester. SearchinS Jot Peace The Road to I/ansr.oires.The Manasercrt ol SociaL CnnliLrs. Kelmo.annn de rcqlewtaft posltica a dif?ravJelor din\e nak.8.tc ConJlicts R*ol|lioh.Doob. 103. p^s!es t78 Falk./. 98. APPtuathes kj Pe@e An bnellcdraL Map. Wdhington..W.r Banon.dger. |9t6_ I0E. L. USIP. I (r4. Ion. Wesrposr.oome.itlJauntuL af Q. 13.^p.H_ (eds. 120.aotiation path to the or Dearl4nr1 Street?.6. Resalrin9 Deep-Roofed r987.it 1985. 2d April I 174 410.K. Col Unive6ily ftcs. e Dimond Lrd Ardlliir.l{opmm Tercnce. in Ne|| Cr. John. Ro.!.in The Repolt ofthe Sotfi Comtission..A2r. whcatsheal I 986. J. London. yar. I 991.in Woft Derelapnen. ll?. Iacobsen.Doob. Pluto Pres.tematiohal Behoriout: A Social Psrcholosical 96. Klmal. fltld Pary ConelLtatian as d Method of Cottllict Resatution. 1987.r' Pra.Malloch. turr'l Bahgwati and RugSk. Susan. .27 ... 102.ald. (eds. A Slsterf Au de lowa Pelcc lNdrule. Reading. NeSotiation toh ll9 Sp4tor Benran. d CotMuhicatian. lagdistri Ruegie. l7l. Aefiins 9r. J. Ihtchutionat Coilid.Johar.).12. Atldtic MonthlyPres. f{l Fisher. r06. Galiunsi Cml./. D. Joluson. t..2. r981.

DictiaMoire de poktique ihtematioMLe.r Tn. An Llhn.J..a New York. K.sll o.rir'.rera.. 1990 llsrison. I 143. The Sttuqql. Diezer..ak tu a8l Negatiation: Ha|| Great NeSotiatiol\ Tnnsfom'ed thz Wotl. Badie.L.2001. San Frarcisco..l998.h. 2000.).. Globolirr vr. TtuunlanMtian dtross Ncw York.lsri. le. Zdnmn. i-lwrencei Huntington.\.I994.Thldric zr t eLdtiaas iatealatbkaks.). Madr4 No. London. Kruenstein. Mew Dir.Theones of Intenlat loral F. Hms. 3'7. trnosotsioLaSr'a. Collnr. Al6hi. Josey Bas! 134. Boston. Petcr (c4.re'dttu7. Lr"l Jcr \ Potcr\or. lhlntington. l)iezcr. York. ta Dlrcuv?'te .f Civilietion ah.so lutioh. Zftd Diritling Di. I 966.no.tttiieruns ii. Josey Bas. Maie Claude (ed-).h. Cubural VioLnz. (eds. 1998. KaUula i minvai politika ln Me. lrq Alo R.ena Luhii Pa htuntiolal ea d II-a. Ftuktnn. A. . NzEattutiaf.ipline: 11.Pans. Berlin. D. Sduel. winter 1995-1996. M.r 224 Jo. Habernas. I 9 44. PUF. J. Ptls. T.Tonval.r KLIturcn r.tu. Susal.d. lvl) C". Marun Pres. w.1999. Moskou Moskow Unile6ity. \\orl. I I l.ctians in M. 1999. LP.?ldtions nuehtutionales de 1945 n nos I 4r .. Malashkenko (eds.).M. \al.rye r/ir [4oskva. Fr..t. I 997. 1988 MctL.l Re. I. Samuet (e.. poslturtional? Karstelhtii.l . 1973. videt Willen D.rlx$ h lle Fomlct Soriet Union are so Dil|iLtlt to N. Bclco\iL. enrc krra'tn\.tttc Mdtle$ Hot! vaLues Shapc Huttun Prosress.lr. Upd.. Capitolul9 137 +++ Mondialiilre abrlela vr r1tth6. Aspek Prcn.. New Y r44. Pt"patuts (. l. 130- H. Ales! lishl<ov.llikt.. Senglu! (ed.C. Bouldcr.ional R.. for Pra. 1998. Mokins Glabal DeaL\' NegoliatiDh Place. Ddiel. 1974. wslvicw.lati. tir.Watkins.Shof Hddbook. llonbcrg. Di.Der Deri@. 1998. &s. J. Y.ti.B-r(hil.D.ls. q anl Divrsill in Rel. lones.. tqn . The Crllte af National Secwill. S^n Fmcisco.xinzron B I 45..l\ Post Cold Wat Canllitts. J-P.. 13l. Erpup. R?a/isn. Yasushi.t. I 46.'r.ctTfn-lcvy. Durcselle.inSurviwl.in Jouhtdl of Perce Resedrch. N.hrla'. D'&nid d/ Thn/l Po't htenentior: Kisin9et in tasr. NeBocieti 225 l28. Selghas (cd. Be.h. cnoho@l York. in InPnatiobal Tonvd.lrr.?r.. 'rhe CL. St.B... 1967 . sdacure. Ascnda. Kleiboer M. Pau.PUF. Za]lJ]mn. Hamld. S. Dian4 Cultute. Cmegie Endow'ncnL iot i lul tsrye sranitsr it ldentikhnosl i ka. Workl Politics.. Miclnel.h or. Dlnonmttal Markt R. V.e. t4rflat M"dnhan L) th? . Colin. 1955. l2a.l PeBpeclir. d|lonatiqie l? 1919 n nos jtils. New Yot*..Sotiation. z1 . Z.\ol. Allen and Unwin. 1995.. L \ed ). Rubir. 1. . 1998 lrraDcls.ln lo*nal of 133. Paris.uti pe s. Ph.Slnouts.rlnatian: Resear. Zirtman. RctLnl of Ct|ure and Irlentn! h hnema. Yosef (eds..J. 1996. 1998. /. Pnger.r Pruitt. Ijinnemore. Le Nounenent du t1ord.zr.). \)iltnnl. 1989Mcrkel. |.Js. Pdis. b emational Relatiohs: Pottnorlenl ReadinEs afWond Palirics.. Moskva.. Ltrme Riennes. J. d. Dilo. S. Kal. Sc-Pol. Michd 148. Pans.).A.PnqPrcses Fond.D.V. 'lhe En. Jiirgcn. PhiLosaphie er reLdtiois intemationalzs.5.. lrr lx. Boulder.dch Jot Peace. 1981.anoa l.l ol Ilistot)' antl tlp lnsl Man. as a S. Pacilsne et lfltemarbnorsme. l'. Boulder. Cul. lishlov. Boulder Co. Fukuyam.ry.ttiok in lbtehdtiaMl Conflic\in K.y. L. I-:W..rnr l4o.nans. Fturktu4 Suhrkanp.Kelm.Folger. Westvicw Prcss. 1992.)..nt 4 Fr @klirn. Balic Books. m 1.n. Prlrtd anonE Nalions. Oxford Univesity Prcs.. Mediation Resarch:'rhe Efe. SinoD & Schuster. ro 3. Sagc PublicatioD. ?i? rrtils of UN Diplanacy dnd the Fututu of Jlict Mediatian.)munJ.t'. 1991. A.r. B. Fndrich: Lapid. Ar. 147. 1993 ll5.i Smouts.).. Geff Baillard.). Colunbia Univesity Prc*. Deakin Univemity. I: R b. 1tue.Iunarod. R. L. New York. Jamcsi Shapirc.nakins tlle Wod. M.). S)mcusc Unilersiry 1995 .izd. New Nicolson.Bostrn.Bnillard. Houghton Mifflin Co.nflikr d. 1 . Medi. M.2. Ior Power and l. Pr1\.Mcne. llz. 1996 InlematioDal Peace. New York.n.3. Dcrcrcl.: Noflns lnd hldnir^ i. 7r. Ftiedenspolrik rlet ZiriLgesellschafl.lv.r Drcbizhcv4 L.nbz. Mediation: A Cunent Reiew.Waie.. 1996 [[ Kriltoclr]il.M. Suhrk?np.. . Rosengrant.: Conftitt lltss. Co. Kno!1. Hegenn t9rl2.s. Id nauveLLes rclations intewtiddt s l'krnlue et theaies. Sousokov4 A..l!(. LW. Alofyuny. 1996. ^4orsenthau. Clrislme (ed.lr. M . Intenlotiohal Medidtion in P/4. Mnncll. no 4. 139.didt ii llnenk bnal N. Power Aammries and Gendet in Coqlict ?i"nsfomnri.. 1992.. 116.srd.i Syas. Bennet (ed.t.S.. Nat.ktn. 37. De. 0L) rrbedeva.Coldd. and Asociates (eds. the Joswald.tireness ofThird Patry I zrve. .niate anl M. a.s..1rtut "4 Dalloz. i.l o/d.).Ia v... 1985..i/. Muhiple Realities ih lhtemational Mediation. Ph.

lari4\ ( Flaws. Re@hciliation in Jod€rci. Practi. Ed Djd&tic! $ ftz Sttuteqias of NeSoti4tions An la Reforml la primul mare rizboi european USIP.Ustr. MGIMO. M. Ncw Htlen' Unive6ity P€s. 1997 186.bedeva M.ol1l fi. 2003.ilennrj\ .landon Ro-rledgc -0')l 1996. Ec Privot Pans.1993. Case studies l75. Ha.r.art: A Crilique aulturaL.. Frdch Nesoti. Kisihide. tf.Malil4 Mircea. M.ni. ad. 1 994 DIPLOMATIE Introducere a Capitolul 1l . C/dllezg.: Giana P. aziuihE Peace Sustdinabl.'@roi Utrivesily Pres. E ia Japaaeie Antichitatea r?6.IX.1970. r??.h 172. Chdles. kon.. Cofman Witlrs. Cninese N€sordritS DehariouL Pursuibg n1roush . tdcruh. D'ploroiia Bucdreiti. 1993 Pe$peLtire. 4. l8l. in Gusmon' An M ulti c tlluraliDt. 1975 180. flre C/ash within CenerdtiaB: Coftihe ta Tena L Sr\en\P.holalie de b NAsotionon.. 1999. Minneapolis. 184. M-. In Th. Dieter. can lapan ft CahFnsok.u Rappt@hemenlbelween Easl and Cerrr).. l.rt n14d Pwren nnlkh Moskva. John Paur. PD. Sophia Univ . USIP Prcss.Wr Bemo. Blaker. 1999 Dc la revolutia ttiint-ificn ta Lumini (1650-180o) Capitolul r2 182 Amstrong.So]omon.Mushakoji.2UE..ena LNnti oJ Cottlid Resolution Jron a Non' NeEatiation JauftaL. r 85.2003.rnaviDa USIP Prcss.orlr t'.al Nesotiatol.n^".R. Richad. Tokvo.Cogo. Taylor Chtules. Hayward (eds ). 1911. tony. Mich@l. USIP.. Miftil i roatu. ItS. . BrcdkjnS d@ /. IstaeLis and Pdlestutians Cross-Cultural Anabsis af the Oslo Peace Ptuces.: Vogel. Tmda \ed). Gemak NeSotjate. Unive$itl of MinFsota PAR'IEA A III'A r74.Snyser. H. 1982. Shapiro. w^hin8ton. Imperii $i natiuni Moder-nitatea Secolul XX Z:rtmd. USIP Pres. r 73.'rh. Temtonal Identitis. Wshinsion.Sengh@s.tine BehtriouL Dealihe vith ta Ndti. Washington.a226 17 Jocun De s. ]83-ConsranLin. Thz Poltics of Recognition. . 2002 intre castel ti catedrali Renaqterea De l?9. Thc i nied skrr\ md chrnd dnJ I 6el dd ls\pr' USIP. P i.s Baun. bsical G@L\' PrkticdL trl/ ri 1astrz. Alker.

neljpsit in uncle cpoci $j la .!r.R. nu gtrsili cipeteniile in jurul unui fbc. Nu este siryurul personaj cu state de vechilne. de care depind funclioflarea $i evoluiia statelor. Evidenq campul slu de acriune cste legai de razboi $i pace. NY. intronar de informatice in civilizalia noastde: The Hunan Web. Incursiunea noastri invili la refleclii.lliam H. McNeill..:/. luend ca punct de plecare cuvand we. care $uslin h randul 1or interac. Istoria lumii vizute pdn ochii atotprezentului diplomat de ce nu ar fi acest subiect concentrat in pov. Ir faza tribali. Dar tleptat. ora$e. Cultura insearmi valori. a acelor subiecte care au format substanla $i nu doar forma $i expresia problemelor in rezolvarea clrora diplomatul a fost chemat cu precrdere. provincii. republici.are a societrlilor. Mese a diplomatica e vcche. W. pe misura dezvoltfuii sistemului intemalional. lndepli nind un ritual al inlelegerii $i convieluirii. A Bird's Eye View of World flirrr.estea uneia din cele mai vechi profesiuni? O incercare recenti a abordat istoria lumii ca ldr. De ce n-ar fi istoria hmii privite din punctul de vcdere al tehnicianului acestor tesa$ri? Diplomatul nu face altceva decat si creeze $i sa lnuelini relelele de comunicare $i dialog.ld_$L9biceiuri. istorje li )imblp19p!-a-istofrii6fE9eyr aportul sau la fdurirea slilurilor. regate. 2003).liunea paqnici a oamenilor.W.. Norton & Co. marile procese de uansfom. imperii. cum ar fi modemizarea. Are deci un loc aproliat de tron. il gisim $i pe miscirici. Ea aruncd o lumina asupra temelor rfcurenle sau continui ale omenirii. ce intrerupe interacljunea violenli endemici? Diplomatql leagi in pdnul land varfurile comunili{ilor de orice lcl. gg!ELd. fac ca problemele inteme sd depindd de f&ctori externi.y (J. Aciuat pe lirngd pulere.. langa rrela$i scaun principal allendo se un soldat $i un prcot. W. McNeill. Iar diplomatul i$i vede agenda sa amplificati de un nou iip de relalii.ii.Introducere Dimensiunea culturala a principalei activitaF a diplomatului a reie$it cu prisosinii din tratarca stilurilor de negocieri in partea a doua a acestei ci4i.

$i el ar putea ofed bun unghi de scriere a istodei lumii ca 1up6 sau ca actiune vi omenirii.i el. priceperea de a re- llccta logic. ca o succesiune de dzboaie. dip]omatul isi rcvizuie$ie uneltele si i$i ascute inteligenla Trusa lui de ustensile mr este mare Diplomatul deline arta $i $iinla negocierilor. on pcrsonaj $ters 9i plictisitor.iinn speranli in secolul al Din nou tristcle in secolul XX. prcjudecili.ilri Jlir dc mdre. dupt XD( lea.l. diplomatul rczolvi problemele interacfiunii pa$ni ce. Drumul parcurs il ajuii sa infrunte noilc schimbari ti si fie increzetor in rolurile pe care le-arputea. Dar mai mult ca ei. cA ele nu se vor repeta. se reediteazi in cel de-al doilea rnzboi tDndial. diplomalia este definilic. specialitatea lui. eminamente pltnice. Mai are si cea Inai prielnica conjuncturi ce i-o oferi pro cesele globalizerii 9i regionalizdrii. Diplomalia se djsringe politica extemA sar rnternalionald. -.ghida|iSf6tui' Suryriza cea mare a cilitorici diplomatului in timp este luirea unor idei sau trisituri ce $i nenlir invilitura pani ii noul nostru secol XXL 4llichilalea ne spune ca lel4liilor exIefte nacrr ri ft/bui rhi | . Sistematic.i. vocalie $i scopuri o meserie a pdcii. resurNle celor mai slabi.iucd cu fblos . Efectele modernizdrii asupra meseriei diplomatice sunt considerabile. politicc. l. de cuceriri.r". definirea obiectivelor realizabile $i a intereselor rcale? Oricar des a fost folosild pentru schemele rizboi ce. filosof sau ideolog. iar eroul ei diplomatul este. 'i<iTrt. economice. Istoricii i-au luat-o inainte Si scriu istoria exact din unghi. in plus. penlru a preveni $i stinge conflicte. a minaliej fali de egalitate $i fratemitate. cu toli oamenii lucizi Si cjn_ stiti. care sunt expresia suprcma a comunicirii $i a dialogutui. Este suspectat. vede ci negocierea.r#s€ra pcrLru . Se corflicte $i degajand interese comune ljnde sunt manualele care ii incrediniau lunclia principali de reprezentare? Vocalia lui adevirala 9i primordiah a cairigat in lupta cu protocolul si conveDtiile.Pecaredip]omrtulinsaopoa!epreg5ti. efortul $i subiiliratea cditor rat nale. Dipbnalie 231 mare prel in perioadele cand societAlle iubesc nai mulr tul ij spectacolul. Cu ele. ca $i relaliile in nalionale.igur penlru mnrea omutur e\re unui mit in raport cu cendrirea rece a riscurilor $i avantajelor. Tn ndmul r. aplanand zone. Simle cn schimbarile lnad ale lulnii se dsfrang $i asupra vechii sale meserii. Soldatul are insd stanld. on.230 Jocuri De scena lunii tlczvoltiincl din Panea a III d. setoase de solulii noi si idei lntelepte. Formalia diplomatului este inlerdisciplinarA.rpr.nilc I'n u'n' . Grecii $i perfii. cimpul lui de actjvitale. inclusiv inteligenla anificiale. unde decizia aparline uDei acela$i spectecol: problema neglijati. lesand panza necesari pu. Diplomatul roqe$le pentru ceie doud rizboaie mondiale. generalie dupE generalie. iar asupra societililor sunl imense Dar oare nu di- pacii.i cu exclusivitate. dispreluiti Si necultivatl modernitilii? Dlomatul a pregitiGo bine. de giorii $i j lstoria slArilor de pace n-are acelaqi fannec $i nu rransmite fior. Este neglijali. nu aparc in randuri ordonaie $i in mullimi impresionante degajA fo46. juridice. a violenlei falt de negociere. iDtenliilc lor trebuir si tie deslLrpiie in iiracolc. Are acum la dispoziiie toate resumele erei compulerelor. un spot de masi' ceruti qj practicali de toate profesiuDilc care a$teapti se invele de la el. pcntru { leoia $i practica relatiilof intemalionalc. psihologicc $i sociale. pe hngi so in unifonni.nd.tie piofesionall. de intrige $i nesincerirate_ i In comornra diDlnnarului Inrclegen in. Jura . se schimbi greu ca actor al rizboiului. de a fbrma $i menline prieteni. ce constituie prin grozaviile lor cel nlai pateiic certiticat de inaiuritate qi maladie a speciei uDune.. persistenja resorturilor primitive $i ba$are diD omul ce fuzd. Aflali intre rizboi pace. dispersali dar liberi. Are nevoie de cunotrinle i rjce. ale domenii il invadeazi $i reclami uDeo. iriji tg.a mxi hine po\e umdniratii. Nu defileazi in sunet fanfari. Preotul se secularizeaza cu vremea $i devine tual Sj tarziu astronom. Car dc odihnilor Si . in confruntarea c imperi lle cornpacte $i totalilare. prjn obliga. a1 erodlor $i nebuniei umane.rr'. a devenil in aceste ptocese o activitaie generalizati. este cea mai confruntati cu spectacolul persistent al ciei.ii crau nnplicali.ldbele lui mrtloacc vo6e\c de\pre eminenla forlei tali de cuvant.c Jcorda o irnrcr. eri dupA d acea vreme arla de a convinge.

de parapresbeia. ar lum.ilil furnra dc repre. cdre l-au pregitit qi la 1296 i.l lmpace pe Aiile lll-l convinga se reia rizbdiul cu troienii. Daci ea era considerate reu$ite. a patru mari sedii de civilizalie: dia. a acelui mister care planeaza asupra tane.narnte de . Aceasta. e un discipol al lui Hemes.etorice. regele Macedoniei. l)rin darori. Diplomalia este o profesiune ve. ce descopera sub mi$ti surazAtoare predator sar pe homo frarddarr. $i sunt pretextul abordfuii. republici sau oricad violenli a jntrat in procesul creirii lor. mesager qi agent al comuni tetor de ve$ti ti infonnalie. Atenagoras e pedepsit cu moatea pentru primii daruri de ]a regele Artaxerxes al per$ilor la care fusese I ln ambasada. Si cu acest indmpinate ambasada. in vremea noasre (romanul Gore Vidal). incredere vinovate in Filip $i dezi ormaAdundrii.ru. Pentru siguranta efectului. Persia ti China. cat fi ca stil.H. La rendul lor. apoi Ulise. observator al firii umane. Demostene acuzA pe Aul AteDei pe langi Filip. fd trevedem oamenii care l-au redactat. $i care sunt la originea consulatului.sele . In literaturi. dar li lncartiruiau la unii din consilierii lor.nceperea bele pd4i sunt dominale de suspicrune. numire ploi?r?or in timp ce llolLrl covenitorpe cafe iljucau in soa4a creciei anrice pacea Si )iul impinge problematica inrr-o zone mai presus de existenla ltri. nevL'ie origin. cre voite. de a comunica qj a cadea la inlelegere s-a intr-o meserie aparle. era lorl1]aE din. mistici frLrcnt iD Si a sacrului. li puteau observa gi studia. $tim cum o ambasadi la 1200 i. ce se ridicau $i vorbeau pe rand in iala aduna. nevoia de de ceilalli. spune Agamennon. in sfera religioasi. ulma pedepsirea ambasadorului. Iliada poveste$le cum dec se t zice iDlre ei.ru ii putem privi pe diplomat drept un instalator de conducte. schimburile de bunuri $i de persoane. Ilr(lecarea rezultatului era si mai sDectaculara decat fimiterea srdorilor. I erx ulenrea unei mese $i a uneicununi de ma. dar pe langi daruri e nevoie de o soiie bine aleasA din oali pe care Ahile sd-i considere prieteni. $i efecful se produce: lo spune ci dincolo de toata mania se bucura vazand prieteni i llloriei reciproce. prezentate in fala Adunirii rnnhrea $i aprecia misiurea. care vrea sd. la greci. Vechimea diplomalici pledeazd (](lm risipette o ambasadi suspiciunea $i cum cafdgA lncrede. coruplic. soane.El are urmiilorul mesaj pentru noi: cand sprimele entitili umane sub lblmi de cetdli. rile unei ambasade grecesti se frceau cu grij6.ii mea. Cel mai grav era parapresbekl (ambasada ralati). l-a Atena. iar incepulurile ei erei istorice este sennificativd. Ambasadele nu erau pemanente.i rechi si noi.H.enrlre cva\roliciald prin percoane care inor gazdi). potretul sador itireranl imaginar din jrrul anului 500 i. care se pdeau certa $i Dar putem se ne indep:rtim $i mai muit.Aveau imputemiciri scrise de la adunare. . Cheltuielile nrari Si suportate de cetate. ci fl|icurile considerabile Si astfel onoarea de a fi ambasador nu era cu u$unnld. Nu putem contempla mai vechi tratat de buni vecindtate stabilit intre hititi si inscris ill piatra monumental! de ]a Muzeul din Anlrra. tenliilor ascunse.che. Dd de gandit ideea furdamentali a (:l. Daca nu heia cu succes. vllluindu-9j treptat resu. lc originar a cdpitat conotalie reprobabih. coleclr\. gazdele cru bine pe soli. Zeii inreNin in lrebuile cetSlilor cu atirudiDifoarte apropiate de cele .H. atnt ca infili$are. atat de adanc fixata tn natura omului. Rapoarlele erau publice.. lur Ulise ri Menelau la Iroreni . dar cu justificare publica a banilor. solii aveau personali pen1ru a se completa..lin.Diplomalie 233 Capitolul I Antichitatea in cuvinte simple $i fxri se caute efecte. zice bftrenul x. Exista insi o . acum 2500 de aDi. Persoanele din randul celor respectati pentru inlelepciunea 1or. Bine.Partea a III-a.Alla pri$ejdie consta in faptul cd erau incluti i din diferite fracliuni sau partide. mai vnrstnici. fire ccre leag5 \ubrecrr. rrlese (inile rdlncr ale cooperffii.

234

hcuti F stena lmflii

Paftead l|lat.

Dironalie

--

235

ale oftuiui: se super6, sunt impulsivi $i capicio$i, aproape imprcvizibili. Atet de asemenelori sunt zeii oamenilor, cat acestia din unni revendice firA scruDule statut divin cand conducitori, ca in Egipt sau Asia. insi voiDta zeilor trcbuie tn, atiludinite lor imbhnzire, secretele lor pitruDse. Pe fondul superstilii intens imbrali$ate de populalii, institulia specifici incorpom em Olacolul. CoDsacrat citirii viitorului in semne rale sau divine $i divinaliei slujite in special de preotese, avea la Creci o fulctie caracteristicd ti esenliah. Cel mai cele era oracolul de la templul lui Apollo de la Delphi. I Si ast5zi existA un adeverat pelerinaj la Delphi. unde turistic se imbine cu evocarea celui mai vestit centru de politica al Greciei antice. Nu e departe de Golfui Corint, iar la r este strijuit de Pamas, nuntele poeziei_ In smnga e inrrarea Pausanias geograful $i istoricul din secolul 2 i.H., pe aleea care urci pani la platforma unde era templul principal. Aria de la poalele lui c imprejmuiE de temple mici, construclii, sculpturi oferite de pelerinii cei vechi. Eroii, cet;lile, vi la maraton puneau tdblile $i consrruiau memorialc de rccunogti Pani fi tezaurele i$i giseau refugiu aici. Existi o platlormb chisd pentru scene rituale $i un teatru, cu locuri vizibile stance. Comori dc arli populau acest loc din care numai Nerc rat cinci sute de statui de bronz. La excaveri s-a descoperit moasa statuie a Cirula$ului victorios la cursele de cai, o mi
artei grecetti. Aici esle 9i centrul pimantrlui, or?ralrJ, unde intalnit vulturii lui Zeus, trimi$i din douddirecrii si misoarc Locul e vecbi. Pe la 548 i.H. arde un lemplu carc apoi se
struieqte. ln 480 i.H. perdi sunr oprili dc o furtunA provocati $i nu mai devasteaze locul.

(olul- Mai existau $i alte centre. Rilualul divinaliei ocupa un loc Inrporlanl in religic. Platon ii sistematizeazi filosofic zonele, ariland ca

Mai tarziu (secolele I II d.H.), istoricul Plutarh, el insufi numifnndu se prinlre sacerdolii de la Delphi, scrie nai multc lucriri derDre oncole, cercetand fenomenui profeliilor din ele, Si mai ales in l).,Plthiae Orucolis susline existcnla $i acliunea z/demonilor, inter
|ncdiari intre divinitate $i omenire. ,.instrumente ale zeilor, slujitorii fi secrctani 1or, cei care cerceteazi cu luare aminte sacrificiile ofe-

existi divinalie $i fArA extaz.

tile zeilor, care iau pa(e la celebrarea mistere1or..." Inieligenla tcilor lransmite unui suflet nobil puterea divinatorie nu prin cuvanl !i nunai prin scds sau o atingere- Zeul, ce nu xscunde inlenlional t(lcv;rul, e prezentat ,,enigmatic, cu aspect poetic", intr-un limbaj

Ilri

CuIn funcliona oracolul? O i'emeie, pfeoteasa P)'thia, dintr-un izvor vrnjit (paraul subteran Canotis) fi se inroxica cu provenit de la un foc de plante halucinogenc de sub podeaua de aun. Apoi bolborosea cuvinte pe carc nu lc inlelegeau decat !ii, oamcni sf-inli care o inconjurau $i care traduceau in vorbe de ambigue pronosticurile sale. in termeni modemi avem de-a cu un cenlm de consultatie de politicd externd Si diptomatie, onat de un grup de speciali$ti ce se bazau pe o documentatie de birc pusA h punct $i pe infornalii culese de o relea bine zate. inaintea marilor decizii, se cidea ca cet51lle sA consulte

apropiat de afectivitate. Nu sunt excluse conlucrarea 9i ralionalil.llea necesare 'inlelegerii Si cercelirii. Oeometria se invela ia Dellhi. undc zeii propmeau enigme, iar oamenii le dezlegau sensul. ls|e de relinut insd faptul cd oamenii simleau nevoia se se raI)fteze la o putere mistenoasi, in teme vilale pen(u exjstenla lor: r,rl'rr\ie!Lik. Dut( )i rrlboi. Merodele \rriJu )i eruL a(ce.orii nc &nuificative ale esenlei procesului: se studia zborul sau cantecul llsarilor, mi$carca pe$tilor $i terpilor, miruntaiele animalelor safiificate, fuunzele. paraiele, copacii sacri, fulgerele. zarurile sau pi0$1e de lenln. Oracolele se rfle pesie ioi in lumea antici. Cand Trairn consulla unul inaintea expediliei sale in Onent, rispunsul nrcotesei este trimiterea cdtre impirat a unei batiste cu caeva cren !u(e rupte- Sennul era: oasele tale vor reveni inir-un linloliu, ceea fos a $i inramplat. in combinalie cu templui Demetrei de la Termopile, lemplul de h Delphi era stalpul de suslinere al unei amfitfonii, organizalie tcljlroasd care intrunea 12 tribui. Bine slruclurate, cu aciivitdli de lerrlti, serbdri, strangerea de donalii $i consultanlh continui pentru l)r)i lalie $i speciald pentru treburile publice, ele au ajuns centre lr,liLice importante fi generaloarc dc norme, printre care $i cele ce l)rireau relalile inlre cetalilc independente ale intregii Elade. In [l]rr sfatufilor bDate pe activitatea de informare a temPlelor. sta llrice intrau iD procese dc decizie politici, amficlio ile (ce rcu [r,ru, conforln numelui. pe cei ce triiau in jur) erau implicate in lrcvenirca ii rezolvafea conlliclclor. Ele pLrteau decreta,,p?ici sa frc in timpul unor serbiri, lineall €vidcnla angajamentelor de pace.

f
236
J.,curi
De

scena

lunii

pdrco o III o. bi|httolt._

231

i{!A{iie de jurAminrele fAoute in fata lor Si sancfionau rumai cetetile se puneau sub autoriratea lor, dar $i ligile sau deraliile numite symschii. Acestea nu erau reoretic potriva altora ca epimahiile, indreptate impotriva unui aceasta nu le impiedica se intre in coliziuni de man fel, principalele doua [gi sau symachii, cea ateniani (creat6 i.H.), ce sfangea ln special cetaiile maritime $i insulare sub cerea Atenei, $i cea lac€demoniani (reDrezentend alianta mai ales din intelior, in jurul Spartei, crea6 ln secolul al i.H.), au declan$at pe la mijlocul secolului al Vlea l.H.
boi din Peloponez, care s-a ilcheiat cu inftengerea Atenei,

icr't'rrol 'Macedorria e.Le irvi'lsa rrr le/ iH r' ler'ru ,('rra mediteraneana va fi o provincie roman6

Romei inchide rJcrlcctate $i rafinale ale diplomaliej. Venifea

cif i'e

ii

inainiea anului 400 i.H. Un alr $ir de reguli, institulii si descriu activitdlile diplomatice intense ale ligilor, la cele, adaugandu-se lncA vreo trei importante, (Boefia cu Teba),
Liga aheean6.

tice $i intemationale.

Puline conflicte au fost studiate si citate mai mult ca peloponeziac. Descrierea Si comentaxea lui de citre Tucidide stituie o opera esenliali pentru istoriografie $i pentru $tiinf€le
Este de asemenea altologic conflictul Atenei de la mij

cotului al III-lea i.H. cu Filip al Il-lea al Macedoniei Si dis atenianului Demostene ( Filipicele) ijj,reptotg lmpotriva duFma din nord. Nedescurajad de capitularea de la 404 i.H., Atena pune 1a cale o coalllle anripersana in rezboiul corintian (3 i.H.), i$i reia cu acest prilej Fetenl_iile hegemonice ti f doua Liga maritind nteniand. Uzati de conflictul celor doi neimpec:rli, in!| un joc complicar de noua prezenli a per$ilor, gemonia Atenei e preluati de rnacedoneni, care reu$esc Drin $i acliuni diplomatice sn-fi asigure supunerea cetdlitor grece$ri devini membri ai anrfictioniei Delphi. Regele Fitip at lt-lea i$i gure spnjinul ei sacru, devine arbirru inrre cerili $i obtine vi
annata delinitive impolriva Ligii create de DemosteDe. pacea

practlcal cu \,oharea diDlomaliei si a callor pdfnice pe care le-a Galiei CeTar fuLre' urnta. Peniru fle;are balel,e din cucenrea primeFte solii' inde un num& considerabil de discutii, lrimite 9i izoleaz' cat mai mr'tlt inamneaz6 acorduri, 19i atrage atiali $i l$i primiri fiicul rezistent la supunerea pa$nici Cdci axioma oricarei auiorilalii supreme a in rnarea familie a impenului era acceptarea Cucerirea laciei de citre Traian a fosl precedate de o lunga

itr revendiLa oripirrrle de la Ro'na )i ALena si unde pr"{ine inarl'parado"al. conrrover\h 3'upra locuhri de a Europei nu a lnceJai nici azi Deotorrirea cea mai illrportantd dife_ rile irtre cele douisunt inse mari 9i de aceea rolurile sunt deschideri in materie de gandire Vcchii sreci au avut marile pnn lrctd (ii;sofie, logici, matematici) $i in $tiinla politicii' polis Ei sunt ti o expresie a unui sistem ;cle lo; ag$ament la dispersarii lof au lcootric cu muite sute de enlitali, care in ciuda fo4elor in momentul unei ; leclie etemi a mobilizErii tuturor nEjdii majorc (per$ii) Statul roman a fost un sistem monolit' o ua-uta unguiatd in rizboaie continue, ascuimnd ln ,ut, "u sd de loglca expansiunii imperiale l4area sa contn[re laza a e e:re pe planul civiLizaliei si nu al cullurii: sistemele iuridice' ape' tiunea administradva ii infrastructurile (ora$e, drumuri, o contributie lnsernale la re, bei). Bazat insa pe legi, el are

Er

rtra modema

iomci.

Iui porioadi in care Rorna acorala asislenli @hnici (bani $i expe4i)
l)ccebal.

rald cste instaurati

Asasinarea loi Filip in 336 i.H. aduce pe tron pe fiul siu Al Macedon, care timp de 13 aDi condu(:e campania sa istorici, o intare neinlrcrupti spre Indii, cu crcal€a de state pe tot parcur! drum lui. Dupi el. imperiul se spr.fge :in unirSlile mari ale peri dej elenistc care ince mai bine de doui secole duc culrula greaca o noui inllorire $i raspandirc $i. o daG cu ea, rehnicite din ce in

li

se pregite$le ofensiva imporiva

Gisim $i la romani nevoia divinului qi a sicrdlui Zeij fondatort ri cetdlii e;au prin definilie intercsali de perpetuarca ei Mai Pulrne in mArun oracole. dar in temple preolii lur,rpic€r citesc viitorul iaf ligile $i asolricle anjmxlelor jeffite Existi instilulii centrale. persoane cialiile iipsesc. Un colegiu al fetialilor compus din 20 dc litigii Daci acordurile 9i era specializat in r,ro.ti"o .ituulu.i 'ougi.. de iru reuseau prin soli, colegiul anunla senalul si dcclara siarea exista un /s [rboi, iarisi prin ritualL]ri Aliturj de i! f'rnle ..,aialr care rcplemcnta,cldliiic drnLi' rurninr "r 'lfrirrj ri in care ,n""t.J., nr:fin'/ JrcplJj. nlernJlior2l qclilllle inlle " pra," |Un'unl.'ou rr''rrrt' crnd err'"rL'r de li ."."'*,"

""'errrurr'le

238

Jrtui p.

rc?na

luml

Partea a IIt-a. I)hLotnalit

239

drept admjnisirariv. Ei erau speci;li$ri al rczotverii conflicte

tigii intle ora;e sau rdburi irvecinate apareau Judecaton numrlr aemperatores, care in tinp au airns si judece qi (

, in afari de pilonui legii, att sraip al relaliilor exteme Si flom.rei en ofgznir.ea. cdre erd .;nrl;
rLn]|orut

crpal pentu capacitarea oratorici fi persuasiv;. romanii ad preoc Indrea i rtcrilta d JemunnrJlier nureni ri rmpre.runani lcnenlor. Dclepar"le mdli. .uprir/ind nj1|a .r /i!.c per\o re. a u,D $ef nnmit p.in.?Zr lega ;nis, de obicei un senaror rmpon

pdcc. ubre!tncte .nxregice. CrLero prle, inrrcbrrc": ,,Auzit_a cineva ca la Roma si Ii fost ale$i soli ftr; hordrarca senatului?,, rnrc ue a se pronunu, senatul examina problemele ascujtand ooil proplncn. conJrllJrd re.dcrite direnrclor tadioe +i tuc!iu.rj. nule ln cu\ rnt; cu o (enj \ r loare rclol ic; t err|a. !i Suntem incn depdle de anbasadorii permanenlr $r practrca aceeai celor ad hoc numili soli, rimi;i sau reprezenlanli ai Ro S?rc deosebire de lumea gleaca, unde acestia emu selectati in

refnc ercn >i adoptrrea tratctelof :r dlidntelor. .lJrea de riizt

tululr'iluncrilur cr|e'lltScau tfinxlerca

,i ;hfti

Senatut

e

5i pnmtn d de

i

rril aurul grcu cel aduceau ei ilr$i$i Ronci. Demersurile lor erru !isll?te de un nragismt $i comunicate de quaestof senatului, al ri riispuns li se comunica pe aceea$i cale sau uneori direct, r-uDa din sililc scnatului. l{oma a lrecut prin lnai multe faze dc dezvoltare. ln inceput a rcpublici (ora$ stat), ce s-a Deniinut de la sfarsitul secolului i.H. aproxinativ doud secolc. D p; perioada a doua, a monari rbsoluie, incepe perioada pri ncipatu lu i, land statrl este un moir de provincii, municipii $i col?oralii. in perioada propriu-zjs tl]criald, tcritoriul i$i atinge maxima intindere, iar fegiuniie dcvin r cc ln ce mai greu de controlatSub principat apare, pe langi du$mani $i pneteni, aceasta a rela cgorie de intedocutori: entitilile supuse Romei, patenerii de tl. {r/ertrn;ti'l(J .d Sta.xl romn r arala cij u (ontedcml e de errlila!i r( e rLloidminr.lrca/;. lJfeprul ronrrn le rcordri o currsrJ<rrbi-" Nflr' i roM!!0rr!&--J}ffrrrn 9l Pn+re$L prlAlre-4arc v diellul Lle a (rlls leSdtion, lt rLitc soli LdL1 11t!!g{tl4ti{9. Pc misura extirderii teritorjale, soliile inteme intre centru $i lll)vincii se inrnu]lesc pe un mare numar de tene clomcshce: eveIimenle importante, felicidri $i daruti, cereri, litigii, rcduceri de
i

ur viitor drept nlumilrL Inre|rd'iul|nt Lretelrr,e s6 Jotau cu tundLfi. pe arul;loi 5i l.Lnun C;r,r mcrler pe rnrre putea tr i.l\o! u d; c de ri,,boi. Ne!n. rcfi. r',rrre arr.,r|Jie. .ti gercr d< t igii .e d€
sumu <uD^\emnut

Norme scrise sau curumiarc

il

apdrau. aDricipand

lnrpozite, ajutodre financjarc pentru construclii publicc. temple,

,pt:Fi

Cemlul lui Malte. undc a5teptau invjralia pent_r audienta la ser Aceasta avea loc in tcmplul zeilei rizboiului Belloria. Daca nu sea invitalia, se irrorceau acasi firi a fi avur discutia, la cxpi lenncnuhi prescris pcntru $ederc.

rr;iIe. l| amenrut rptr.al .J fjulocotut ulelonn t:filor iI cdte .c in.rdlp.t. u,tJ,c .ru p el Soliile neamicale erau gizduite in afara ora$ului, inrr o vili
Cind nri rc,
Dlnoea 0c

Hl";i),')ji,lii .otii

..Llemjrt;tri ,r rlerc,elor Duporului "resatia" didea raporlur in rala ienatutui

1

rl|rnnuri- Acesti soli i emi sc recrutau dinlre personallt;lile sau rlcnbrii curiilor loca]e, iar mersui la Rona, elentuala primire de |Jltrc imp:rat sau oblinerea unei asisiente sau a unor dreptun apafie l0 atrigea onorud, titlul de patroni sau posibilitili de avansare. Pe trfisuri ce cheltuielile administraliei centrale cre$teau, rcduceri]e l(n afecuu $i cjrculalia solilor. Asttbl. municipalitilile din Mocsia cr.iu scutile si transmitE solii de lelicitare la guvematorul rorran a] l)rovinciei pe timpul lui Traian. Sructura aparatului consacrat relaliilor externc se modifici o
(htd cu nrecanismui de decizii. in trecefea de la republici ia sistenrul imperial. Fraiele ajung in nana impiratului, in timp ce scnatul lontinui sd funclioneze cu rol de consiliu pe hng: acesta. ID com petenla lui cad deciziile najorc privind pacea $i lizboiul. DiplorDalii devin funclionari inperiali $i tot un secretaf imperial, tetll caDcelaiei, ii prime$te pe soli. l,l)gislalia fi pracricile legatc de persoanele aceslora raman insa neschimbate, pistrind in pri ul rand lnviolabilitatca (rdn./i lobe,tntr lcgdti). Se produce $i o crc$tere a

bii,

lormalismului. Se pestrcazd narmcle (praecePtoe) dupi care tre-

Hannibal vrea si organizeze o vasta alianli imiorriva Romei..":.".il".n N4r.j. lr sccolul VII i.i..i..'i l1. avand acela$i obiecv. .i I'uD'l A'nciirnu:.H.. Astfel rizboaiele punice desclrid dosarul contenciosului ro' lllirc grec.....cr'|e ra\orab'rr a . '.: c-u' im tr "' ..:..].ro'r indip'1Jrec nrar "i." .canc r( ll:11r:Tl:.i"'..:.r" 'i c're inrc'e"rr c"'te pe obier'i\c I "::ti"..::::ii):::"i']l . d0r a fost ulterior transformatd la greci in $tiillla axiomatica."i. 'r'e'oturici .. \cde'< il rclrlii'of ron Imperiul comercjal fenician s a format mai pulin prin arme Sr uni mult prin crearea dc puncte comercialc pe iedtoriilc altora sau tl bilind colonii unde existau mai pu. este distrirsb ]a 146 i. Icnicienii reugesc si absoarb[ toate ideile utile Si transferabile din lozaurul celor doui surse. " .i..-). Se $tie ce geometna s-a niscut pe Nil tot din motive practice.'car' '" i"T:..u i:'J.l:.:j': n rau de isroria urre' PIofes'uni ca iil9":l::f (er diprc lii'l..fl.a.. cron''rui a........ :... r'".:. il'rconjurat de sprijinul acordat de li 9i de hispanici.li. .lil.'. .". .:.". daca il credem pe Pliniu.:"...ela(.1T.:. Nlprafetelor..]. J".'.''"' *t''s". '. cand regele lor Hiram se aliase clt Solomon.' Tlvl'..".du$marii duttnanilor ca aginc_ lor".: i.. care sa cuprindi !i pe rnacedoneni.b...i.. come4ul. n. .'"...lini compethori ca pe lirtnu- '".Slrisa$l roman rizbate iD istorie: D ibal ante parta:t.'i' '' t:rc mar rr n'i i'npa'a'urui nenu. Sulbrind plcsiunea $i ambiliile a doua imperii mari.. *...'.'ai...'! p'"1'" our""'* '"e' acisrcnre [.:*.tia lucet un ror ca ...".. ". nemullumili de brczenla romanilor in Iliria.. .. . Fenicienii sunt la apogeu dupi prima inflorire pc(recuti ii jurul anului 1000 i. .lca al Macedoniei se produce.' uc tc L01'rr .:...Dar intrc timp apar rc'manii...""i:...:. alfabetul... -".er'| ''rdrie ii'li.1 mrtrirr' ci pre'lominart 'orcrcial: o( \eJere llro-': "r:J:'r-i:..... 1il"1 ' :i. Pe vre llea cind romanii abia se eliberau de etrusci.....1 'In 're'J 'ia''ir ""r'r' mrim''e ' aPo' . i]. ir'"e f]'l' :l:i::1" 're i....J'e '. i. ... si asttel tncepe. ....". '. . Pauza de la anul 200 a fost fblositi de ro ni pentru cucerirea Crcciei..l n.il.ore il.rd..".'...".nhn 'i o Jrrs'c protne 'nri l'^il i.... " l:"1. carc a dat cultu{ii occidenlale structura tehnic6 a spirltului lor anaiitic $i a ralionaIlcnlului lor logic..i. *."'.'Ji.. .enii ::[. rc lin 40 dc ani.""|l'.l':::'::.:'. i. il. Sun! pdncipalii cireuSi ai ideilor prac tice.:.. cea diin ca$tigarca de Partenerj ll|. primul razboi punic.. . r*.d ...'. Egiplul $i Asiria.^princjlLrl centlu de puterc al Fenicjei.1.... .r'.'" * * I 1":i:: :: mecanisn de in ::.. in 264.) """ r.." fi"i. ."ll...i ''<'ri nr' '' lnr' 'rl r{J ii o hr'rr .. . regele fenician Hannibal trecc Alpii pe elefanlii sii $i co victorios sDre inima Italiei. intelegerea luj Hannibal cu Filip at V.:"'....l.uo . " l... '.i:. Si dupi iurinintcle rlianlei ve$ 'c macedonenii se leagd sn fie ."Ylo :-*'^::"'":: rr :.." .':1.. stq"' 'l !: :":::l':J'r :::: u ri.rli""'.. r 'l'::11 Y1ll: s L.'.'...'.. "l: ll"ll?lol:Ti:i.r.... * e\cere'r'r.X i:.*.. dend lunii. :ili.'..:.-1 :l :"1]il...i". o'"" in rip'Jrr xcel5l'^lTl:"1. iar concurenla pentru Sicilia a lontirua! intre ei. mAsurarea grcutililor.l"ii" *'' * i.un em inden-na" 'J o .r rera'iro'. ."".:1i':'. ' s' Inclrne brl ci..:: i"". exista un conflict in_ tro greci $i fenicieni pentru Siracuza.le \rralceii' Dir nunclL J.."...J.::.)"-li ':'"1''i iropri"-zi'e "re 'u lr"..ce .r. ca un odel pentru intreaga matematici... Dipkrnali? 241 cc celc Jir lu' bure reddclrle cu\:rr'lsrire drplomalrce rre r5rr'2{r0 d< i.T:ll':..' "r 'rreJri '" "' tllc mediteranecne ale Africjj dc nord.e care dcsp"nca r"c<a ponJerenr In h\o-rcJ nJ ii L' ""'-':'. iD tilnp cc tb4a mililuri sc mesoari in bntilii. :. .i.il..il...(...i. ionienii aleseserA direclia Mtuii Negre.':l .'... . \'L^"^:'l'-..H..".tt \.locuri Pc scetul tunu Paftea a 1-a.i:..r.. . .'"lT.a di':1lll !erd I:'"t'1"-:.Hi:1fi a unei a ir prima bunurilor $i ideilor. a re o $::..... I rbdnurr'' ii.17 ri :il::.. In acest boi.:'. I en.r f . Ceea ce numim matematici lrrbiloniani era o cu]egere de algoritmi 9i metode de calcul care Ncrvcau conlabilitatea.". .'r -(ce'rL\ f" "'tuie iil Jp.i:'l: :X.l ...lj.:i.nraticd i$i arali roadele in alianle $i rolnana urnnre$e izolarea lui Asrlcl conlraofensiva diplornatici .. r.":u".'.... se redeschid dup: a]!i 50. ... lungimilor.i"... iar Cadagira. Grecii le-au urnat exemplul.i'erarrer Dar \'4eJrr-rrnx e\r'rcu :'i.'..Lr i'emarioturn isror. ."...i.'. i"i..rl"".i ..H..::.Rizboaieie pnnice......$":i .:. politici salr straleg! erlcf...'"" j'rni''j' '..: . Fenicienii au adaugai la matematica economici geniul krr.'.. . '.l. mediul de suport pentru nersul civilizaliei.

rb Dotri. dar 5i uze precise de asistenli reciproca. lara tK)le de ascensjune sub dimstia Sargonizilor.H.\. iar Siria $i Palestina erau rtele tampon. este un proces lung t1 o agonie lenti fi nevindecabili. au deja state vechi de pateneriat cu Roma.Fie ca paoea minunate qi lia si domneascd intre copiii copiilor rnarelui rege al hitililor $i rfiii copiilor lui Ramses.r fi Anlonini Adrian. ljn alt actor ocupi insA scena di l|lfcarca si se opund strategiei expansioniste a Asiriei care viza rontfolul narilor cii de come4 ce duceau la Meditenna. in fictul de ecloziune din Creta. Asiria devine ccl mai irnporlanl stat al Orientuluj Antic. . peipelii in Caucaz. In arhiva de pe malul Nii lui s-au gasil 360 de t5ilc de corespondenla diplomatici a faraonilo! cu alialii 1or. intre Ramses al II lea 9i regele tit Hatufil a1 m lea. ii regisim in vechiul Egipt sLrb dinastia a VI-a. cu capitala la Nini_ vr. la cunea regelui Srrier Anrioh al Iu-lel rlq5 i. in Risarit 9i Apus.). principald. Tratatul este ilrit priD invocarea ca matori a 1000 de zei $i zeile din tiecare $j anurla o pace minunati 9i frAlie in toate timpurile.H. Filip e mAini !i de picioare". care se muti la Constantinopol. transfugi $i de data aceasta diplomaia ronand se asiguri ce Antioh pu€a conta pe macedoneni 9i reinnoie$e inlelegerea cu Rimas singur. urmate de anarhia militara a secolu I-a inceputul secolului IV. ^\ttoflr1 s prin toiture la 524 de citre stipanul llaliei. Asiria se desPrinde ptat de Babilon. care imperiului de apus dupe infoducerea sistemului celor doi imi. Egiptul $i hitilii erau cei doi competiLi pentru stipanjrca Orientului Mijlociu. d pi care e\irra o revenire . Egiptul ii mul! aur. imperiul proclanle cre$tinismul ca gjc oticiala prin Constantin. l culrJrr grece.. fii lui Teudosie. dut nihil) 1a rcmani.H. Teodoric. cu crmbnr )r reulonrl anul i00) sau in revoltele dir Africa de nord $i in expansi Orient. punct de apogeu po rrrci. dupe sinucide (183 i-H. Existi ul de pace djn anul 1296 i.Barbarii". . Atuioh pierde batili cu romanii in anii 190 iar in rratatul de pace din 188 reDunle h posesiunile din Asia plete$te despigubiri mari Romei $i accepti sA l predea pe Acesta fuge inse $i. ce apartjnusere grecilor $i fenicienilor. este descoperit Mediterana devine Mdr. urmat de greci $i romani. regeic fogo!ilor.deze aliatul punic $i pace cu ronanii (205). crea.e Ndrtrrm uria$e relele de civilizatie maritimt $i comerciale cu bate bo lor.renrul impenal nistri alunecare spre personaje iresponsabile ca Tiberiu. Personajc distinse 9i lucide mai existau Mangaierilor JilosoJiei. Existn o badilie de diplomalie aspr5. marele rege al Egiptului. Diplon4lie 243 Filip prir organizarea unei coaljlii antimacedonene la care Liga erolidnA )i I rga aheeana. Cafi \ero. alte entiputemice interaclionar in lume violent sau pa$nic.H. pe dilcrjte teme: cisitorii fegale.. lunecoasd ca cu solulii mixte $i imaginative. sunt prezenli in relaliile cu nomazii ce cucerisere nordul Egip[ri.e produce In . incheiat dupa rezboaie indelungi in trci varidoua descoperite in Egipt $i una in Asia Mica. Ffui acces la mare in douA pinl. Este exact de ce are nevole Roman in extinderea sa irspre Britania. duri si casa !i Roma i$i insu$e$te Caeso.). Diploma!ir medi grecilor $i fenjcienilor fusese nuaniatd. Cu nuh timp iruinte de primul senln al civilizaliei europene. cconomrc ti culrura. dupi cum rapoleazi senatului consulul Laevinus $i este silit sd Fi rr. .) o antiromane ce va reuni fo4ele Asiei Si Europei. intreFnand luri stabile pdn soli $i diplomali. a$a cum era Boetius. aSa cum rezulti din arhive.purerea Romrr nu relrda in puterca mili capacitatea de a-$i dezbina adversanrl". lianle. cand preiau ii cbemase 0liaji Si qefi de a(mate. in mod riv se conslala ca . cend Tebei i se di primul ultilrlatum inregisirat in istoria ii Gecolul XVt i. in mileniul al Il-lea . \carc. iar conducilorii ei se consideri pusi de zei si re Eufrat Si Tigru Dup: cateva rl[tineascd Mesopotamia.i..li. la care \e rdruga ilirii ti Pergamului. inainte de cortactul cu Medi cu InflueIIa ma'. la cfftj. Rizboiul diplomatic continua.r Jocuri De scena Lutnii Pafted a I-a. in secolul )O(V i. Spania 9i nordul in (onllicrele cu popoarclc In\adalorre. Statele v('cine fac o coalitis care si o relinA $j sunt infranle. Esle sulicient sb cidm RAzboaicle galice ale lui si vedem exceplionala impletire a negocierii cu lupta $i derea celei din urmi numai cand prima a esuat sau cand (s orcare la romani) un pact a fost incelcat- Dupd donnia strilucitoare a hi August." Negocieri se c. S au gisit 1000 de documenle in scrierc cuneitbrma care dezleqi toate se- . Marc Aureliu).

Dar in primul mileniu fdramilarea revine $i in i.itente. In it. coslul plitit a fost menlinerea urui climat ce nu faja inovalia !i schjmbarea. Dipl'noli. a Asurbanipal $i fratele sbu penfu Babilon. intrigilor crea lucrurj noi (tipar. este de retinut ca problemele picii $i ale razboiului au fost riare intotdeauna inLr o zona sacra unde auloritalea lrebuir '. praf de pu$ci.. ca !i cu diploma!ia. campaniilot lelor $i caqtigirii de aliati sau supunerii ora$elor. se manifesti interesul Denfu ce se lume Si o expedilie se iDcbeie dupi mai bine de zece ani. Este impresionanti lnstr persistenfa cu care ambele i$i inst mentele. Imperaiivul aptu[di vazia de la nord produce un prim tratat colectiv la mljlocul lui VI 1. Uriasul imDeriu avea rn sistem birocratic rigid $i conservator.H. Remarcabila lucrare a lui Joseph cdhan Scien. ha11ie' ceasuri. care dureaze ciica z[00 de ani.logie la smr$itul mileniului al Illea este discutati amplu in . colul X-[ i. Printre cauze ftebuie enumerate izolarea $r absenF x de comunicare pe care le intrelln diplomalii Din studiul radnci lor aniice ale profesiunii sale.H. per$ii ocupa locul principal in zona si declad regele lumii. ei se ocupi de tenu lii ti a respingerii ndvElitorjlor care le inspiri o suspiciune orice era str5in.244 locuri pe stena lutnii Pd ?a a III-a. di palalele quveranilor Europer. Este v[ constah. Dacr luim ca de referinli anul 1600 d. diplomatul ne altemanta pAcii cu rAzboiul 9i inegalitatea mijloacelor cD caie ilc pagnice qi mi.ltoacele fo4ei suslin altemanla celor doua stari tcr. pulh prezenJi in scena Antichitilii. Rapoartele soli trimisilor speciali demonsueaza cA Europa nu a adiugat tehnicile diDlomatiei cuceritorilor.. ele nu re iomparau cu marelia r Dincolo de ei se afla China. maximi ti nediscutati.H. Mai tatziu. dupe Asurbanipal. In cecolul T i. o putere zatA este in misura si-$i apere frontierele $i sa htreprindi construclie ti dezvoltare. re' $e $i ambilii. Este de remarcat c[ numai ln pauzele dtoare ale pbcii omenirea schimbtr fata civilizaliei sale. al Babilonului. de unde aplrea o male la hunii nordici silbatici gi perseverenii. Izbelle nelini$dtor ntinuitatea marilor politici qi sfategii inspirate de geografie. Istoria diplomafiei chineze diplonatului pdtejul de a medita asupra perenitrfi temelor. Sumerului 9i pe$i ii cunoaFtem mai bine din contactele cu grecii.d and Civilisations in China este concludenti in privinta. extra inrenlia de d se un diplomar ile vaa (a clabileasca rclalii cu Tmperiul R pa4ii fac tot posibilul sA deruteze delegalia $i sA o intoarcA dmm. diferitele regate 9i regiuDj ale Chinei formeaza unitar.H. cdre au intrat tarziu in civjlizafia occidentah. chin sunt bogtfa lmp&atului chinez.Drumul Mitisii" se vor dezvolta comerciale !i vor circula idei.ria qi filosofia $liinlei.H.H. ln secolul aM-lea l-H. relaliile se vor slabjli cu Bizanlul si pe fai aneri comercialA numit! . Abia De la 138 1. oricat de splendide ar fi fost cur.. dar ineficienta lui duce la o noua unificare in m.tate.. mdtase . informa!ri prelioa'e. 245 !i comploturilor. exigent fali de funclionarii sii supu$i la surj $i examene in buna tradilie (onfucianisti a respectului competenii. harta Chhei este aceea a unor regale independente. in cilrda capacitilii renarcabile a . cand China este conduse de Marele ImDAral Galben din Sub dinastia Han. Problema pierderii cursej ln $tiinF $i n(. O malie interioari este preocupate de alianJa Si suzeranitbli ti tin de un dialog cu exteriorul. in a au pArrun\ cu armele.a c[ natura umanii s-a schimbat atet de pulin ln np si e neliniflircare inlrebarea daca am pulea gasi ih aceasld nari umand surra ameliorarii sanselor de pace. cretele alianlelor. desi tehtfca rtrzboiului lntrece intotdeauna cailor Dasnice. Negociatori abili $i rafinali. dar Si faptul ca unele lecfii riman neinv.

anhenand dupi ea o rupturd gravi intre contemii 1or. o prelungitd atteptare a lerii. Si azi Taci! $i Suetoniu sunl lecturi c6utate.. Ce se intampli ins6 dupe anul 400. paginile ind galerii de portreie de imparali care s au hptat cu in condilii economice noi vechile culturi agri . ciutali. stivilind pe sarazini fi anulaIld LLnta unei Europe islamice. Dar la un moment dat rivatca ii desparte. Umcazi marile tratate ale lui Gi Mommsen.Ideea cA o spec19 nozaurii dispare brusc sau ci un imperiu glorios iese din stimulat studiile si intrebirile societdlilor aflate in ciulare $i bilitate. in ciuda diferenlei dintre Bisence qi auloritatea seculara. un pro(es care \e de. Daci studiezi Evul Medlu. in perioada anterioari anului 800. Trecerea in revist5 n elementelor integratoare qi disrupi in Evul Mediu ne va explica pozilia diplomatului si negociatolui. Parcurgerea Evului conlimi aparent aceaste tezi a anarhici generice. cel considerat o adevirati pati neagri. cca muli sieviti. a Charles Martel.noi intemalionale". ci pur Si simplu transfomarea unol nomazi in cetaleni ce produc si se supun uror legi generale. regiu .Panea a III-a. lnvadatorii s-au scurs ca vizigolii spre Spania $i nordui Afri_ golii au rimas $i s-au cre$tinat. influenli $i p prin a 9i acorda spri. Feudele mai mari aspiri la flstii stabile ca Merovingienii. Dimpotriva. Inci pe alata dureazi Evul Mediu. lmparatul va fi unul dinue orii intesrativi ai Ewlui Mediu. ce rol mai poate juca un agent oficial al legA$rilor $i comuii in cel mai pestri! mozaic de enlitili formate din ora$c' e. cctul nu era doar inlocuirea pdganismului cu o religie qi o morali ti. triburile gemanice au inceplrt vieluirea cu populalia cefta $i galice.Carol I Mare leuie$te sa $i intindd controlul asupra feudalilor' supune crestireaza cu fo4a pe saxoni. bate fj-i di inapoi pe musulmaniin conllict deschis cu longobarzii $i alte cetdli italiene. in schimb. mod de viale. In acelali tinp medilezi asupra inarhjc. tranzilia prin excelenF. luat. ajuDsa vrenurilc noastre sub fonna proieclelor numeroase de . dar e$ueaze O singrlr5 familie. opresiune Si superstilie.Cursul lui Duroselle de relalii nalionale se ituituleazi ?. de $coala realisli a relaliilor internalionale drept dilie peryetu: a vielii internalionalc. in definitia ulterioari data de modemitate diplomatului' nici nu ar fi trcbui si exjsle intr-o perjoade cand unitSli]e mate si I foloseascA (statele) sunt abia in curs de construlre i. comunirJ!isi seniofii? l-actorii supremi spiriluali fi ai puterii aveau nevoic unul de al l. cercctad de savanli ca $i de pu Cu toate acestex. Este un magisual exemplu de vocalie civiiizatoare cilltudlor ce includ religia 9i doctrinele cu comporentele lor.jin reciproc. . Descendentul ei este Carol cei Mare construieSte un stat mare qi puternic i'I ju( de anul 800 Cu r face primul pas spre o struc$rA poliiici imperiala. el prezinte pentru te epocile un caz unic de ilusfiare a tranziliei de la un si altul. care sub urma$ii sdi au provocat-o. Precedentul fusese creat in alianla regelui franc al ll-lea. Evul Mediu a avut mai multi migcare lasi si se intrevadd inaginea inspirati de o omenire cop mizerie. prctector $i apdr'itor al llisericii. trece teste grele. card acesta l-a consacrat pe P6pin drept rege al ltolan ffunciior $i l-a numit pdtricius Rotntnorum. cehlalt fiind Biserica Aceasta lineste misiunea dificilA 9i ese4iala consdnd din crettinarea fi i-a dat controlul Romei. cand li stripuns ti zidurile cedeazA in fala valului de populalii care fAln stavile spre vest? In cildarea uria$i s-au contopit populaf rparul popoare nor. Aproape njmic nu mai seamina la incheiere in soci umana cu ceea ce a fost la inceput: inslitulii. ni civilizalie qi infloire de crrlturi. Ace$ti doi poli ai societiii medievale sunt stabiii.fa5oara \rcme de sau cinci veacuri.rut empire pirira. acesta l-a scos pe Pape de sub suzeranitatea I0rnbarda dupi anul 900. Diplomatie Si carc reincep 247 Capitolul 2 intre castel ti catedrali Prdbufirea L'nperiului Roman a fosl o lemd preocupante ome re in odce secol ulterior. aprepe acest soldat al crestinaralii $i are nevoie de bralul lui enerP6pin cu Papa llc. Europa se u de feude nobiliarc cc combini elila rcziduali cu vadurile mig populalii. pe care il drcpl punct dc rcfcrinli pentru isloia diplomalici. dar mai ales teazi permancnta $i iluzoria aspimlie spre ordine.

".rrrea rchn'crlor JiplomJrrce..ltrr.lrrra nc lorn sr alege (. a\igrrri. in mijlocul aces$i tumult se inscrie inse e\.rlra . Rccunoscdtor. care impuneunPapegel lllrlrr.e pe clr\cop:. Ca pape. rezervain(r . cJr Iitte . Este cunoscuti penitenla aspri impusi acestuia.r emu In ochi. Numirea ePiscopilor li revcnea in l6tt papald. (lflr lnrctic ilduriIi avea pe Papi drept $ef. e. demilind dlr nou Pe )a' Si numnld un anlipapi.ot! privit ca o restaurarc a lmpedului Roman. mo. impiratul se vcde pirdsit $i izolat $i merge la Roma pentrLr a t 1 impicare. . ceea ce micaora putere. a.bu laic. tr(i tdpi trrtr:thtit.irc |nrrL. istoic prjn care lui Otto i se corferi titlul de impetat l.au . Meciul este totufi nul.rr'a'e . Iar c capltala l Rorira. unul fumiT-eazi fort6. Aplica m6lllli dc in6rire a ierarhiei $i disciplinei. I era nomilal suvelanlrl. nd \o.r PJpi pe tcon al ).'rt rer ie Inler\irrc nu atrr in p vr. facand sA creascd autonta- stabile$te intre Plll)lllitate ti normanzj $i nilanezi. onli rra.i \.rrp. tir penrru Je/!o.licr .ra). Grigore a organjznr funcliunea legalilot. altul legitimitate. la poarta caslelului papal de la Ca(1077). dar uu $1in Iialia.r. prochma pe rege imparat $i ii pune coroana imperialt pe aceasti relalie. nevoie de oaneni de carte pe care al doilcail ajutd si-i schimbul soldalilor la care poate apela oricend. Alte episoade ilustreazi degdngolada pe care per de (irre.rclof ii cu tot ceea ce iNenrna aceasia ir nratcrie de putere niUtari.lr. i$i face exerciliul in alianlele ce le iu ind irnporri\a proreilorului .Stalurul l{onrci a li)sl irrlor(loruI |||lrIilrIlr Orn$Lrl ctir (l administralie civili (prefecli sLru Nollrt).r:. g:turile prietenctti continue $j sub Papa Iron al nl-lea (?dS" care trimite lui Carol cel Marc cheile mormenului Sfantu\i $r Jrapelul Romei. Hen_ ' lll lvlea i$i ia revan$a in anul urmitot.re rmpiel. Jar lot leu. deoarece $i rrl $i allul lrebuie sd se rctragi. consnrd din qtcptarea audienlei de c:it|e imPirat cu ior)arele desculle. Unul din papii numili de tanArul extravagant Ioan al Xll-lea.i r"-nersc. ataci $i cucere$te Roma $i i$i rei candidatul. datoriti diplomatiei.lxli \ubahemi ce av.Ull acesta este deffonat de nobili care il aleg Papn pe Benedic\ piraiul ia in serios afrontui. It. in zipadi.n frnal rour.lrdlr.itale absoluti a papalitAiii iaF de imperali $i regi.t lrk rvcnli in a doua jumalale a secolului xl avem un moment de inflorlre ! l)rp{litatii.r\ura dre un ecnu ma.parrrn* i..ra mnsUlui priont. dcena nou la Carol care il repune in funclie. rl inl.ii Il-lea. pes€ catva timp se incheic ]a Worms un concordal cu ur1 torrrt)rolnis. Carol coborM rn lldlia uolLrl papal a. cJ in c. cum se lluuau diplomaiii s6i.pir"txi. Uhima m.: renunlc 'a po. rlc cnfor t)rcloIlii sunt climinatc priD inplrltului Henric al lll-lea. imperarul arc drcptul se numeasci episcopi in Ger lrl1riia.i-.vtl tL. ului licc. crr< sc supArS.rfmr)ul lu' Ca. ulu!e.i . care fdciind din nou odine Ia Roma viseazar la un rcmano-biTaniiD fi oameni dc controlat. El contribuie la intlodu- qrrux unui nou sistem de aLesere a Papei de c6tre colegjul cardinali l0r. define$te o doctrine de llllrolio. reprirna pe longobarzr. i pitutul Henric al lvlea o ia inainie $i il demite el !c t)xpi (la Dieta de la Woms din 1076) din funcliile sale Acesta ll r"rspu|de detronand pe impi{at $i eliberand pe supu$ii s:ii de 0lh! oblrgarrc de r-r da as. cet ll xocsra din cauza distrugerilor sutcrite de Rona Pe calea ncgo llr'rilor.J conlfJle. impifalul din cauza fo4elor nor liurdc $i sicilicne (musulmane) cafe au sirit in sPrijinul Papei.ldi. dar nu s-a umeslccA( iD corducerea 'Ln 7 /1. l)cpa ClemeDt al lllea.e iflflu. nu se simre in siguranHL Jjrrorul lur OIto T. Ascensiunea nobilimii romanc Si acapararea controhlui Romei complice ecualia puterii. Acest proces de sprijin reciproc $i complementaritate.. si . . dandule dreplun crescuie in relaliile cu l|iscopii sau autoritililc seculare $i asigurandu lc un statut de lmu_ nllllc $i de recunoa$tere.Iiclard pap. specirlr. inlelegand primcjdia adbuliilor ce $i le r\iea Papa.ir)od. Conlradicliile djntre lbrrsle polirice ale uror liri erilu l[|lloatate de diplomalia papali pentru sllbirea unui suveran carc il llcrl probleme. Aiegerea lbstului cilugar Hildehlrr(l de la Cluny ca Papi sub numele de Grigore al Vllea aduce lll tconi un personaj intcligent ii ambilios. care ii numca pc li )clior)air sli. Existi LLn momebt legeralii.eniorials u adrced Dlln nc.\i dreprul de a-i demite Si de a dezlega dejurimantul de credinlii $uPufiii lor (. CinJ Papa ac di||cr./rli.. rren<.ii de admjnistfar 9i aSczari l(' tlflusivitate. care n.eh. dintr o serie de lrei conaljonali care ii tt1.ruix ic uren6 ce nu-i . un.'rpra unor lcritorii Sr reinnoierre darul lui P6pin.e. Ca ir toate scenctele acestor dueluri de putere.iunca nr:.ul cel N4afc rq60\.nl6 a impiratului. fapt rinJul lor. c.

Orgalii tlta Purldtc de$nntutd llrclu C. pe care o amtni rirlp ue zece anl se ocupa cu organizarea Siciliei.r. cet Inar bun dlpi Carol .tocun pe scen4 lunii Paftea a IIl-a. anulinftr i toate funcfiite. ttedenct este incotunal rege 5i iri a. Brani!6 fi la Perugia. Frederick al IIpnma Jumitate a secolului al XII_lea.+.qn numerogi. B"ll..5l ploclJma cu r(e\t priler o frcc genemtn I La d|. . DiPLona je in.vr.crte cu rlcr regetui gllel.c regc genn. srudia geneza fi evolulia limbilor. (het )i mrop a to. pfoc.rn ta Air Ia C rltJ.16 1248). (a \a c. neconvenlionrl.rrada. Negrii preluaseri puterea $j l-au llcs aitfel rphiunit."-a exolic.r ri ru grea in care nu diviziunile majore sunt ant de penlmnzilic.ri\oajea vri pnndlor de Frederick al It-lca.l r d s?nerut.r ')i 5. multe la Papa pe IangA regele Franlei $i doui h regele Unganel.rJl. face papei promi:iuni mari. . se rerrage in sud moarc de rrisrete.j crerle in defavoared lierl: oi ?'lp1 mulre nec. arur.h"'nutui. ' |i-acut11 Floro|n pLAngi ttet attgAnfii . jJr rrr Pursarori. rclul imparatului este n per'sonaj pltotesc care iese din standardcle vremii ca inx j Ilalie in dou6 tabere ce s-au duimdnjt Si mahratat in tiecar€ )i pe l'iecare . excomrnicare. supu$i necondilionat Pai) $i albii (moderali. av.iratri germrnr au to5r pe prc. in Ce nanir puter<a pnnlil. Iar allii Ia I ut tnt? irt a t'\ ltetlr P t(rea ninlii o nr SiJrtlzd')ann? ' l'oetlrl infiercazi holia.Ce teand. urmaioarea. N at r..l un neil regr. i cruciadd la locurile sfinte.. oricare ar fi fost ca$tiilr'rr(rul care i-dr fi subjugat.. papa crigore al IX lea este supirat incat 1l excomunice_ inaintJ de a iircepe cruciada.tia' regele Neapolelui..loria cullu'ala a h.cr n prdcricidn ar drplotnaliej $i spint nelrnrint.el \4are rCharlemJgne). Frcdcrick rsr reia. li|.ia itrliana.i...:e urrrlara 5r anumrle drepturi sLnr recunoscute $i.inLl nanii $r imp.te? Cej decafi stAmbati t'icleana VAfrange lbat l tirdtnjoseste? Vdd unii cun ftNnesc l4 o sfiana.r suprema inspiralie Divina Conedie Singxa 1314) l[lisfaclie em se relni locuri in lnfem (scris intre l3l2 Si si plaseze in Paradis pe in1*pti $1.r e rnrelese nici i.liruie un regim mnndrhic cer /d(. $i imparatul Frederick Aistins p. con\rar d La de lone nu le permile nlci Lnuia o \ictotie.in piomovarea artei neg . ascunzandu-se $i scriind cu riirdciune. ilar ii cr. care a :mDan. cu b01i'i lwnea nou4. Darre spnnea ci la curtea lui s_a cur noe.'.'''.ilo. papd sau impirat. di lla $1 ci-sAtoria cu fiica regelui ritular al Ierusalimului iun cruciarj ii aduc drcprul la a(e\l ljrlu. incoronat ca tmr R^oma h 1220.dar lsr de pnncipii a Papei Bonifaciu..urir imDJralului. Guellii erau 'pririnrrorii Pdpei ri 6hibelinii tr. Ata ca rn:jarril.)' .of de Ezbor. an.rzuri priterLrire si de disiJenrr lir.. lill-Jliii $i filosofi la cuftea lui. universiieli $i $coli medicale. dupa ce de\enr.Lr trTp ce.a harem.diplomr!i !ul'ivlli care cuPdnd in lra peuar.ti de critici la adresa Papei) Pentru rrnle. rne poll(r.^'. Fara a line sedma de r. nelipsi.. albii au lost mai pirtida pierzdtoare. r ua si maioritatea florentinilor.rlrei Und drnlre rnfrunori r losr Danle Alrghien El erd diplomrr in Juiha rrrt'i duse cu bine la capdg alianla cu Vene.ll Ir:".a ri Boc. fo'r lu a utteriorca modcl ir. si recl. nde erau rcprezenrare tematicienj toate Pl insu$i potigior. vizite la Genova pentru o chestiune c rclalii cu Bonifaciu al VIII-lea la Roma.a din nou ichrnbun de acu/atii de btaslemie. \azarerLrtJ.Suge po.-1q.iluatI pri.: lmDate ai el in doun: negrji (radicali. pierde rizboiul in marea campanie Italia (12. dre toc rmDac intr-un alt act cu aceia$i actori..acte imprevizibile: esle regele Siciljei. Dar acest partid cntei si a awt misiunj lllll'I:1. nici ei. epoci i"i. l::l. nici cetilile lor nu aveau decat de pierdul (lin lupla celor doue fo4e.manulur. ( lLrr nludu: u dra\lrci drvi. Dante incepe peregrinarile sale.lnicc Urnea. ./boiutur. in t2J0. el crrcutalre de emr\rn rmperirli ii campanie de drplomrn calugAri lru i preglli ra\corle npotn\r du./ 250 . c ]lelile..r pe picalo!ii recupe'lbiti Drnle ilu\rredd ilrrri. deslianarea. d prirluloase.oTemj Pcntnr du$manii lui. coruplia $i atrigatori'. care cuno$tea bine vocalia de afaceri lumesti. in rcaliiate.''inru. crind rn rdre<Ina. 5i al rcgiunrlor ir i izz.n Sicitix comunicarea e. nurnoti vd sfiPane. in absenli este condamnat la ine.ea'Id fisuA unasa nu vrcnmele t).aprd).lu. cai luarca 1or ca pretexl pennu lupta amrhice $i lArA la nivelul traiului cotidian al socie 0i|ii pentru pulere a inalivizilor hiii. Dante era Guelf.3ciLr' in acelali rimp ne u Jee de(Pre il. Acesl om rosu. roara rrropr crtc$(e denunrul papei 'id. lerminate frin m raper Dar trnatUt e lncl pentru rmparat iacr in ulinul nird.. trandivia.iguta c. In|1orrof.

/i:!tidna imperaFi.laici sau clerici. lisand sectorul secularist sA organidreDtul cutumiar $i cel civil. cap al Sfantului Imperiu Roman undc s€ incoroneazd al doilea. tratatele $i sacralitatea lor. Cre$tinatatea era sfaSiali dc confli sunt . militare. o mlnasdrc. bresle ti negustori.Jocuri pe scena lumii Partea a III-a. zenand doui institulii complemenlare (cultura $i civilizalia). de schisme religioase. Augustin.. administrative. Djplomalii a clinarea 1or spre factorii integratori ca valoare de . Autodtatea bisencii se menlinea. cea mai fragmentard dintre lumi. culturale. sub legile lui dologic. de calugfi sfinfi (Sfenta Caterina de Siena) care lmp6care. mai inainte ca dreptul ional al bransei seculare se fie elaborat. de dispute doctrinarc $i de 162endemic al clasei impotriva clasei. Dar cre$tinilatini se considerilotu$i a fi una " Accenrur cade pe romani. Ei Itivau toate componentele acestuia: structuri ierarhice $i autoritap. sl5bindu"i autodtatea $i li lntr-ull climat de inffige $i competilie.i islamice. rege impotriva rege. competitive. Acest nou sediu este cel pulin la fel de pitoresc !i plin de phri nea$teptste ca Si ir episoadele anterioare. O buna parte din secolul xIV.. chiar dacdj repetd $i decorul nu rAmene acela$i. de probleme ca suranitarea. toale acestea fiind I[ ||llcr?sante penhx diplomatie . . capul Bisericii catolice.tii stabilit la Avignon.lemandu-se.Nici captivitatea de la viqnon. papii lncurajau suvemnitatea nal[ detinutd de regj. Mai degrabA interesati de o res publica . care apa4inea teoretic regelni Neapolelui. Un fost arhiepiscop de Bordeaux Pape n-a mai plecat la Roma la insistenla regelui Filip cel Bun. bizantine . Existi un du-te-vino de papi carc se mut6 rdzgandesc. intemalional public era vizat de clerici din cauza caracteintemalional al bisericii ti se ocupa. gjoase avea un acoperi$ comun 9i o referintd unjci Se sc ceva in procesul contopirii populaliilor $i al amestecului de i enle germane. gele Franlei este cel care vrea sa-l ata$eze pe Papl intereselor Si si galicizeze papalitatea. Sunl doi factori integrativi impotanli Fi vizibili. cu4iie canonice ii cuprindeau 9i pe laici in cazuri care pdveau igia. mergand pana h arta monumentah Dar mai ales resI dreptului. piresirca mei pentru Avignon. doi ani. feude Si unitili politice. care-qi anunli in nune voa universald $i un lmpirat. amistiliile $i pacea. ratul Ludovic de Bavaria se infurie $i merge la Roma unde i leazd un antrpapa.invarianf' $ave. djferenla principal: era ct in 1400 Vestul se consi tolu$i ca fiind o societate. iar definilia suveranit?ilii (fiecare e s6pan casa lui) o suslinea opera de descen[alizare in imperii. Un analist al perioadei scrie: . ca factor ce leagi intregul mozaic de endtiti. rol pe care ll evoct palat impozani. De$i adresate problemelor cleru. de genii Si de opere cu peste veacuri (Sf. De data acesta. modul de a a ]Lrprele. intre 1309 $i 1378.. structurA economica Oatifundii ma_ sdre$ti). trebuie sa rniasci impreuna. Exista un Papi roman la Roma (sau temporal Avignon). de mai muite ori. Thomas D'Aquino. plin de nea$teptate sfrAluciri.Din punct de v€dere al plomaiiei. Vocalia juridicd a bisericii romane s-a v6dit in mod natural in voltarea dreptului canonic. nici ridicolul 9i oribilul spectacol al or lrei FdI.i. mai vlu ln evenimente decat orice perioad[. ale c6ror urme lc pistrar ii institLrlii. Nobilji creau un cod cavaleresc. de popor impotriva altui . p6$rarea pecii qi drepturile ului. nu pe cretlini la autorita!ile papale. Papii se concontinuaiorii unui imperiu care terminase prin a fi cre$til. Avignon a fost centrul papalitalii. dominarea intregii societati. suplinind lipsa unui cod de drept intemalional privat. Limitand pe imptuali.romani" nlr numai ln sensul sediului unde oficiazi Exisrau $i alte cdi de dezvoltare a dreptului in societatea medieli. Dante. Dreptul culumiar era dezvoltal de ora$e.. defaimindu . o fortereala $i un pod inuat ln ln tumultuosul spectacol. prizonierii. Dintr-o dati. Di|tomalie un 253 meni spectacular: mutarea sediului papal iD Franla. factiune contra factiune.' in timpul lui Dante se produce in istoria papaliti. care pdvea *zboiul. Ceea ce este roman este ideea reinvierii sub alte lorme a strdlucitului ii puternicului riu Roman. nici marea schisma. 'icat ar parea de ciudat.ln care schimbarib suft rapide. Dreptd canonic era mai evoluat $i domina multe din relalisociale. ca Henric al fvlea sau Freal Il-lea schileaza phnuri ln aceastd direcfie. Dreptul intemalional elaboral de biserici privea distinctia lntre boiul just $i cel nejust 9j garantarea tratatelor prin sanclionarea ligioas6. loli ble. Cusa $i atlii). ne htereseazl soarta li€i. noul Papii devine chiar fostul episcop din Avignon.e $t ercomuni -se reciproc n au reuqit sA inibute simlinrantul vital ci toli ii.

care i onau cand paSnic. ca o cuime a ironiei.. una seculare qi alta religjoasa. Este reDli in piatri a o^perei lui Thomas d. Mergem la Chartres. in toati Franl.Aquino.rrarea secularului de ritual. regilor Si nobilitor sunt jtlcarii fal. In interiorul lor. s-a niscut revolulia qtiinlificn de dupt l{cna$tere. Vizigolii jefuiesc Roma pe la 410. Chartres e cea profctici. de consilii $i bresle. llllinlii invadeazi in secolul Vl Italia. pe Euclid Si Castelele imparEilor. si cire oferea mai sigura baz d pentru o societate complexA ce se considera vate din Imperiul Roman. Sunt catedmlele gorice. n au putut arabii intreline pasiunea iniliah penrru $riintE? Cand scolasllca dogmadca s a sclerozat. Vanddlii coboffn din nord. dar am fi putur alege Reims sau I Unul djn tumuri e inillat la 1150. dar piltile s-au separar treptar. poi fol]nead regate in ltalia Si Spania. Dar acestea nu sunt realzarile Papei. Ostrogolii se a$eazi iD Italia. Nu ne miriim astezi cand aflem ce notiunea de . n-a ficur nici acesr pas rstonc. Hunii cu Attila. monumente nepieriloare ale ar tehnicii de constructie. Conceprul european de subsidiaritate vine de acolo. se lupld de suprema. scormonind in mo$tenirea greaci. Diplonutul noteaze ce Evul Mediu a avut piramicieie sale. Toate lele i$i au personalitatea lor. Aristorel seculariza gandirea giin{ificn $i. Nimeni n-a rit o.biciul lui Dunrnezef'. praful $i valtoarea unei scbele. ca ti chinezii. ceea ce a zidtunicit $i impiedicat toate incercil cle a se modemiza $i a tine pasul cu istoria. go1ii. anonime $i tecutn care dezvdluie de provine enereia necesari parcurgerii drumului dureros at maUnde tilof prefaceri ale civiljzaliei. Sd ridici o catedrald cere uneori 100 de anj. De ce. autorul lucrnrii S Theoloqiae. Dtt. despre triinli $i rehnologie vo$e$te vizitatorului de la Chaftres $i pilagora de pe latura dc vesr I catedralei. nominali$ri $i conceptuali$ti e reluati azi in reoriile tognitive aproape in aceiaqi termeni. Ei si cuprindi intr un singur corp de doctrinA de drept civil in nle bisericii 9i curumele orafelot pentru lntreaga societate a \ Diplomatul F\ului Medru a awr panea lui de \chi trdit intre doud puteri. lumca islamici. ceea ce inseamnd (i1 trei generatii vor trdi in umbra. ajung in Iralia $i Spania pe la 400. Din puncr de veders ]sronc.1350) 80 de catedrale 500 de bi! $i rici mari.nremarional de/\ollal de canonrcj era cel mai rmt.i de calcdrale. ale ciror inalte ii asc tire sunr adevirate srrigite citre cer.tonatrc 255 Dar dreplul . Diplomarul i$i mut:i privirea de la curli fastuoase Si de la evenitrenrele triite de vadurile societir. tichjdar de hizarlini. Sep. Spre sfarlitul Inperiului Roman apar la granitele lui esrice.In sculpturi sunt omagiare cunostinlele din lrivium cvadrivium carc cuprind geomeria $i arirmerica. omul se simte mic sub uria$e bolli spri nite de s6lpi masivi. unde au un rigal propriu intre 489 $j 553. Si era Bartolus de Sassoferato. realizati de societatea eurcDel pentru ci a abordat o de la incepururi. Nici un secol nu a cunoscut ararea provoclri. Dutlrii Si Nistrului in secolele III $i IV. dupe 500. Dreptul canonic se baza direct pe dreotul romar Impresiond prin raljonalihrea $i ma\imele (ale. in lumina mislici a vilraliitor. Cepizii contribuic la aceastd victoric a oecidentului. ti Toynbee susline ci resortul de dezvoitare a societililor sri in c$plul: provocare $i fispuns. de negustori qi populallc. Dar sunt invinsi de arabi. Nu pot sn se ateze in regiunea Mtuii Negre. pcrseverenti muncitoare. Aceea$i bazd o luau juri$tii civiti.ir sunt ridicate tungul a trei sute de ani (1050. bucuria supravieluirii fi cerand mitA $i pentru umanitale. atat de impo(anti in proiectul integrdrii europene. struclii inporrante qi durabile. nici ale lmpdratului. fiindci sunr impin$i de Ia liprte de huni spre Europa. Si incepem cu fluxut populaliilor nAv itoare..ii la aceastd pature riguroasA. dinrr-o direclie hordici. aflati iir cele nuj grele momenre ale exi sale. unde creeazd un regat $j nu . Ce mi$care de idei se produce in jurul lor! Cearh inlre reali$ti.lucuri De seAa luni Pattea a I-t. dar sunt bEtuli pcste 100 de ani dl) avari $i longobarzi. O lume mull mai litagora. Toati matematica vremii era de altfel coNumatl in plan lilc arhitectilor. SuDt ridicate de ora$e. cand viotent_ Insistenla asupra acesrcr concurente nu este cernti doar de inlelegerea temelor $i care cople$eau diplomafia. era luar din rraducerile arabilor 0ltre l-au descoperit primii. aviind altd religie monoteisli.drept intr !ional". $tiinlu medievala a acestora este infloritoare.tie. ca lpoi sa stabileasce un regat in Africa de Nord. t)aui la infrangerea din 454. cu ramurile lor de riserit $i apus ostrogolii $i vizi gotii. terminata ca un mecj nul. inspiimantA Europa timp de 100 de ani. a Carpallor. care a invilar arra nrilitad in Scolile Romei. ln fond. a statului de religie Si a gesrjunii laice a societitii de culri rea credinlelor este o ollerd grea. celebrand gerea greutalilor. . cu a sa $coah de batoli$ri. are ghea in dreptul canonic.

:ff ."riil.r(a orJrneror a..i.?ota!e. i" rrr-r.." . I ilf ll: ::":.""#''.. Romr e cuceriid de Odoacru $l LL 493 de ostrogoli.... .il.' -..:. xr.:.ilt.j.r. *jt':ri:i!1'.. cu diplomalia sa generalizaie $i extinsi intre glo l0r(c unit?ilile unei societili fragmentatc ce tr6ia cu amintitea Imperiul dc Risiirit' rlol$ei Rome. trecu[i la l$hrn.:. bulgari..t.nalionajismul" secolului tV.".illl...:::il :lll "*.: :l:Jtj:i.a. ":i.'. nranilcsiat in maturizarea limbilor nat-ionale.d..rn^:rffi :. Activitilile productive $j comerlul se opresc' ca qi marea llxurie de eliberare a Spaniei de mauri Speranla de via15 cobo_ . lN 32 de ani in prima parte a secolului XV. dispute filosoficc Nu putem omile din acest tablou nedieval.igll ":ill ar pdrea ..::ll'l:i...r 1.-. l .ilil ifl{ . dar pompos Fi pretenlios in gesturi.f lini$le$ dechr prin inrrrvellh lui (. l.nrrc ' ce rmpranr:.....1i.".:.Tilil.r:l':r:::'. "ii 'rr"r'aIC.l#i. in aparjlia lite turii proprii qi in avanul vieEi intelectuale. l'./"jii{ j: :iH J 1 lt .'.". ::.. 'i. ceea ce nu'i incrimineazd eficienla E un imperiu mare de .tntinopol. imediat dupd ce sc produce diviziunea intre est Si vest.(. sata .ln\ rrrmea/a o penoadi Je drD ::r.]Jil. care a ficut cat zeci de rizboaie: I eagrtr de ]a 1347....-:::"::. ln geanta diplomatuI rc giseau pocme. g. Justinixn.xri. acomodeaz5 sau lrimite aiurea pe huni. . ...:i . se datoleazi mai mult diplomaliei decat armelor' l)iDlomatia bjzardnA nu a lbst evaluati de islonografia occidentale l . o alt?i mo$tenire a acesteia: IuDlul ci el a supravieluit in edilie cre$tinata de Consannn cel Mrre..f::fl L"J"T :rff : J irl . din 140 de cilugdri au ramas 7' trei sferturi noteaza cA in Dol)ulalia Toscanei a pierit. Morbii ei au fost adu$i de o co(abie de la |r Messina $i in cateva luni ciuna ajunsese in Nord $i 1n AnlnlFo m[nlstire..ti irrllc.. obscu( $i irriit:tor."f "" -.:'].:'.j'i.r -l:r': "0".. ( .i :li ::f jr.l" cd dupa rmpefi ur carcrir :: :::::j j: ::.::l:'l: ":.jf *T:::.:l#i:'i...?:T.r.l"ll.br de i.:1.i4rrrd ir r/r/ urm 'nLr hlr*jfii ff"l:l ::::*.:l : :: ""t.rr.T. (r nanul d: i. Se vorbelte aslfe] de .l'V .lliJil \taluj tlanc.'#i""1"x.lr p*. rar caredralele pnt anunta . plin de nenorocili 9i l{vcnifi mjraculoase. care I_a aar oe " . ff.li ...llil'. ii'u.i il: ..l lfiC"-r .il." . n(lucc la indeplinire eroriunc0 iDlemtr a mongolilor' facliuuatlurile.."":""1: l11:lirea monsora.. romane.7 . ..{tri :..i...y:r: *:i:r y":i:.'i. inci 11 secole alupi moartea imprratului care s-a instalat la (lnrst.. :. 394.i. oi. creeTe .A ttt||i ii o catastrofe naturali..". r" r:qi. meroda r ap.:1.. c € donme$te intrc 527 $j 565' Lufiar tlna in lralia {i oin cfiica pana la Drrrire Ii .T:.bizantin" a fost folosii in anglezi pentru caracterizarea unui stil complicat. sra|5rrur secolurui Ly unsurii Panonr.:':i rur " hi': ifl: tnnitf I . i l# I.::in se aced.. y.i ::4".j..iirir'')'iil.t{)lii. p'. .iil+: *y. Registrele parohi.'.l::l {: . Slab. La 476.":i:I:"::i"ll ::.ii .dcviraiul seu merit.1:i:: ::::::. 2. il ::::.. .. r\u mai era uo.ifi1l: .ufl se t pJ!6nu hnn|i 251 :il ::.i_t..lli ilil.. iJii.1.iliJi. i" (ui In .:.. Imperiul Rasiritean respinge.'ili. jnrrepr ind.ili Lrn triLrmt tur...i.r..^l:*.le de boald cate o jumiEte din locuitorii populaill lier secera..Este probabil ca rcestc trisiuri si poati fi identificate ici Si colo in diplomalia bi/lntine."I" ll|. ij. siavi sau pe$i.'u i... x""rr.d'r.".. pentru ci Asia isi lcftc primul asalt prin otomani."::11.ir*.il.r:"'"'..:..n ..: ..i ."". iu!ll ilnl)nr]ii ll0Sdadului $i califalul . \me abia dup: r@' cra vorr)r .pcrenir.l.lu c'". . Hi.rl ... insu$i termenul . ::'rJ. .:. l*?+ii'fl i".1. .::iT "-'* "..lf.""gor.ili.*. ..l f#i. *.t .'.'au...":t.li1':.E:f rarani disrueard ca ra\p..l' ."x8 cucenrea \urd >ia trunutui. rwari.jr .'J"...j.r". Populaliile care suI focuri colective au reaclii neobilnuite pe planul ideilor' Existi hlrrilali noi care se creeazd in jurul identitililor latente: regro[.:..ria.:ll:::. il.ft l.:r.. sru patriotice...xr{ r. mengaisre Pcnh! Europa..i... sinuos. Ifirtn n-a avut doar provocari exteme de tipul nivtlirilor. 5orii ae c.:.r.""ta l.^nl()lia c subjug mongol l)0r ccer ce tlu pol facc puterile l."'..lli jirlj..Tl#?i j.. '.r^ boo.."" ilnx m victrnr .:i"'ff:i:il. ..j"l ?i:'l p"". i.onie.fi .

1.i. a. ' BUC\jFl:gTl SednrlCentra l. Oc.mlonle Negtrierea |!*erla " chere de rne. t'.1. Astdzi istoria descifteazi in decl Cruciadclor un $ir de morive nemirturisite carc conveneau ratului Ghbirea feudalilor) sau bisedcii (erelici mulri ce Fe[ stipanid.i apetitul noilor pafieneri $i nu o da16 Constantinopolul pe lupirA de ru$i. piese de afiA drumul Occidenlului. ce cuprindea coa Inrfc l0or.i. Mr t timp. ci a unor clerici dognatjci. deicir a coflrlui de la Sfarrta Sofia' se converlesc in secolul bulgarilor.lirndbila vdloare:-s pe diplomali lncd o mie de ani.. Nrcol:Le lorgr \o$ertc p r 5i rer minuloP.1"".rga pe:'".e de \rudru Nu era neg'iiau nici incum i.r u'. RoDta $i Sicilia vor fi sub g$verDarc bizaDtin6.. un proiect buD pentru prestigiul ei)."nL n. al cfuui menl.ase qi prozelitism crqtin inaltul prelat pe care iutrrr.5ri Iici u ur)r. Pe o laturb a bisericii San Marco purem mrra cer prtru cai enomli de bronz luali la 120. Dupi anul 1000 incep nenorocirile: turcii selgiucizi A\ia Vic5. rlunur ni'ru la. Dar^Inperiul de Ri !ind alialii Bizanlului imporriva it trezea.v€'rr!. care a povestit in occident cople$itoarea impresie rigcau hngi tronul impAratului' ldcut o cei aoi lei de aur care rir sd stie ci rolul leilor nu era de a-l inspdimanta pc el. onorld dr-uri c' atorii ctr 'r*" i"'.auerc" con\lrrrlinopulului ub ii.'onun. ca la 941. paleologii reuiesc sa restaureze riui Bizantin inlre 126l $i 1453. ani\tici si economic. In fflrr unof popoarc |rrgratoare crLlenlul a dle( crlea debrra\irir de soit lur r."ia". in vecrn'tatea ale aces LLiui Bizan! inci viabil. Sprui0i (le sud-cst gi 751 Ravenna.a O". L_orf cilrLt' .tcc|lNt sl !r rr rrrrhr lrrirlti I'rrrrlirlr' clcliurlur\rbiliua a Iovil solllbrlltrlrc hrlrlrlrlr.r FLrLrlaSr 0 r otomanilor. Ie(unoa$lere... mainile lnusulmaniior. cea care a yll(mLrl venelian. ln cdfle'r 'J Bi "r lr|i Rt. iarAdriatica devine o mare venetiand La acest moment.Comuir. unde afld sub contml.."::i:1":. Cristalizarea unuj imperiu occideDlitl cu matr. .aro. Izolarea lor. a lhcut ca noile cu(i $i cancelarii Ris:ritean Cercmoror state si fie lribulare nodelului Impeiului r. o noui perioadA de inflorire a lulur se rFi-md prin rmpdra!ri rcmarcitbili ar dina.XTTI':1.aF ll...ie. Apusul fi Ristuirul Du mai sunr tucr mecar de credin6. Caffa din Crjmeea.^d_"-1. nurmdn/ii apar in imediata vecrnatate a !u !4!!!qarg!|l!!'.:!. ci adversari iDversunali pc loare ionrurile. agravali cle schi religioasi din 1059. Conslituirea statelor romineqti in secolul XlV.rdentul organi. Acsasltr riui iio Rdslrit inuiltc 0u l. ' i" 'nrr..1r r con\iJerat o prerdula ri \(eptibil! Lle un jxt fini credinF afi$atd in rirulatura sa de imperiu creqtin fi a res pulerii romane cu lumea ei mediteraneana.l re aDrrndea nrrcle du)mane Crecii r. mai auan"rra.eaz: opr croeJrlri r. ncnultumiri inteme. in Marea Neagd era europene. ce va ocupa (ruI DreocuDirilor lor' Trecerea prin stramtori $i privilegiile co- i iiir"..ljer Aria bizanlind merge de la Euftat pena h Balcani.1 dir Consranti lul cuceri! de cilre cruciati.7 :!9!l!!!J?!il6!td tqm consolidcazi conlrclul 1lsupru Aliicii."" tc(hfi de la bizandni a fost scoala veneliafi Cand pretenliile fost acordate genoveUeoslor:! au devenii prea marj. Turoii ooupli CoDst ntinopolul al Xl-lehorrrod al ll-lea lnltrlurii pc Constanlin Dlpk)Inalia bizantin.foculuide oe lr Conslanlrnopol Sriru . TeLli(\Jl. Dintre icolile diplomaticc preluat idei. ve$mrnte Si podoabe riman uD model ravnit al bine de o sute de ani. bLr. se ridi.\afireand !i.". folosind arma secrctd a. precum alte $i rcse conune (exces de populalie. ma.. Schisma cste opcra unor diplomali. rl. oi pe loniile triburilor migtatoare Ru$ii.:iale erau lratare cu Genova $i Venefia.. cand carolicii se dcspan de orrodoc$i.ce romanl cident aduce o perioada de relafie ambigud inre acesa gr considerat in ochii cu4ij lui Carol cel Mare drcpr un seolu rnrlecrudla. avantajele au Neagre Cea nrai impo[anti !ilor. Primenscd lovitura de la 1453' cand folo::i. dar in acela$i timp detroneazi impiratul bizantin Si ocupi Consranrinopolul.rr" (liseDsiunilor intre du$mani Era o diplomalie bazatE Pe subsr- ln ropean. inteneietori de colonii in Marea durLc ele. metode si proIr)il in conlactul cel maj srans $i care a r"u"i. Crucialii elibercazd Sfanrul Mormenr Oenlru scun ri exista un rege al Ierusalimuluj). fascinali de frumuselea anX. a caror rivalitate e(a Pe admis doar patjcl)lio exploatati.. inriili tare sub pretexrul eliberdrii Sfanlului Mormant de la Ierusali )i t2l : .a int U^. Srd.tri!. r :i inrrfildtea furr'l'ei 'lin'omari'e ru PUdar . in locul uner rii Negre ri urmufite DJrr. era in lui la ele.""'.ia"ntuf ou mis o greqeala slrategicA fundamenrali.rr. slebite). decjr rl. ii ArA ajutoar€. dispunea de gamizoaui moldovclrusci trimisi de aliatul moldovean $tefan cel Mare' care a aparat cohtea asediat: de turci in 1475. Irrrli Si lacomi.. bani.

despre care exisd date istorice. daf este produsul unui factor politic: aparilia unui tip nou de stat. ciocniri ti refugii.8 unuadin paradoxurite revoltei Papale lmpotriva lmplratului. o shuctud simpli apare $i pe teritoriul Daciei. Diplomalia e in lhmllia Rena$terii. apoi de huni.eptat. cand in alta. ca $i pentru o conducere inleleapta burilor statului. De iapt." Erau desigurjaturi. $i. Ce \-a Inlamplal in(a in inlenaiul de 1000 de anr care plecarea administraliei romane de inceputul organizrdi celor staie romane$li? Tol Nicolae Iorga arunca o lumind asupra I rilor Daciei $i fbrmaliilor statale barbare. Este un exerciliu pemunent al puterii. Era una din cele mai importante cini ale auloriltlii locale. pandili de lupte inteme. iDcendii. pecenegi Si cununi.A fi cu barbarii nu era s6njenitof'. pe care romanii ii cunosc fornl5 de tetari. MAi ziu. cu care sa cnnvrelurascs. organismele locale fuzioneazA in unitAu mai mari. iar la Tomis funcliona un episcopat. in acela$i timp itsi rmbilioasi $i indrizneali. ridicati la valoare supreme. de bulgari. du. de slavii in clanud $i triburi. grri. Impresiona mai irles capacrlateit er de a manevra. de rivalitili $l de confruntiri exterioare. Csi mici sunt absorbili 9i dispar' Cei mari cresc. ' . ci lnai degrabi ca un adjuvant al politicii dc putere. srcna tunii rimp de \ecole d ralorilorbi/aflline in culrura Si rrdla dlof Romane. de gepizii mai li de longobarzi $i avari. sprne Era loc $i muncn de f:cut: o colaborare se stabilea de ]a sinesub barbad putea fi cliaf avantajos. Dar 1ia locali se menlinea ca o siti de cernut invadatori. protagonigtii sldbesc t. scilii $i slavii ulmali de ostrogoli $i vizigofi. Mer^da . de lnongoli. Sarmalii.Se plitea n1ai pujin $i erai bine asigurat de o inlreagi popula. aceasld noui diplomalie are un grad sPorit de demnitate $i ecou pesie secole. care au ridicar riz bonrl la o condilie aproape contin i.. Miianul $i Florenla. a fi produs primele qi penfiu mult timp singurele state pur secuhre $i lle Cre$tinrt4ii. de pildd cu slavii. de dimensiuni mi aveau o orsanizare rudimentar6 mosteniti de la colonia dezvoltatd in contact cu populaliile noi.Cosimo dc Medici. patronii afielor .260 Jocnrip. Florcnla li limiteaza pune la un rand cu celelalie aspirante ale puterii temporale' ile de . Invd!trlun]e lui N€agoe Easarab in Valalia 1521 au un model bizanlin. ca annatele romane sau post-romanel intaheau la randul lor asezari disparale. conceptualizati atAl de eioc_ vcnt cie Machiaveui in Printul." Acesti actod erau instabili ln cel mai mare grad. . a sintezei man fj a tbrmarii limbii romene. rranipula 9i obline. comparalia cu organizaliile autonome Iocale din Sardinia. Capitolul3 Renatterea Daci diplomalia medievale a fbst generali. precum ti a solutiilor de itate. sau Galia.au conlri_ buit ti la afirmarea unor noi fAseturi alc diplomaliei' creand penfu llalja un avans considerabil fale de restul Europei. actor ce se indreapte spre centrul scenei.rvantaje echivalente sau mai nlari decal . penfu ci esrc geamani cu inflonrea niclor $i $dinlelor. Francesco Sfo a fi Papa Nicolae al V-lea . 1n timp ce rnicile cetAli burgheze.tie cu ca:acter rdzboinic nent. Rena$terea a creat d\tomalia permanentd.Polilica exlerni a tutffot era in stare de vigilenF ti alert6. unde dele" (termen latin) $i coleclivul sau se ocupau de ob$te (teri slav) $i de contactele cu du$manii (lermen peceno-cuman). ce se aflau cand ?nlr-o ta_ bdra. Populaliile migratoare apAreau mai ales sub forma tribale $i nu sub aceea a armalelor compacte pe care le in caEva bitdlii celebre. cunoscand dezavantaiele actodlor grei curopeni de peste Alpi de a$i trjmiie armalele de mercenari scumpe $i lncete in canpanii dese in peninsula italianA Tabloul gcneral i$i punea amprenta $i pe diplolrlalie. cum sunt Venelia. Ele conlin pdmele norme $i idei zitoare pentru diplomali. 19i intfuesc suveranitatea plopne DupA ce Papa pretenti $e intoarce din exilul de la Avignon.e reLl"ceu la negncrerc.. In secoluM. Lrn piscopat lnfiintat de lmpElatul Justinian piistorea $i ln stanga di. . ln voievodate." de un I inaintc ca si existe diplomali. un adeveret instrumcnt al supravieluirii. colr vurge. In cursul luptelor lnre papalitale $i lmpirat. dar nu necesarmente ca un instrument al pacii.

Neapolul si Sienna. E] era insrrumenrul cel mai pentru mentinerea echilibrului de putere. Treptat. di lllrc. practici urilizati $i de Ni-dictatorial din Milan. Alte anunlau ambasada rezidenliali.P. relatiile ior exteme erau conduse colec.in aceasti birocrale inele au intarziat adoptarea metodei ambasadonlor rezidenliali au licut-o totu$i. l ondurile erau aprobate de lege. a stabilit relalii foafte apropiate cu Cosi_ de Medici. Printre ambasadoni palJ de Ia A\ rgnon. in care to! batanlii i$i jura prietenie 9i pace pe 25 de ani. pe care ii gisim $i la zanl era un fel de amba. E scmnificativ ca fiecarc din pifi era unita prin leglturi asigurate de ambasadorii permanenti.oamenii Ducelui". in acestor trei rcpublici. ambasadorul ad-h pleca acasa pentru o indelungati pedoadd de iirnp. demersurile politice imPorlante ia slrpuse unor dezbateri publice. O alian!tr explici legilura lor. unde aparc dupi 1500. Pulerca era jnter?rctard in sens in Rena$tere. al prinlitor. Papalilalea ti Neapolul. formalismul legal Si democratic exersat a o fo4A mai mare $i mai durabih noilor instilutr Diplomalia ajucat un rol activ in aceste aliaqe $i in schimbarea . pentru ci oricet de sfand at fi fosr Liga alialii trebuia si fie llcnt supraveghealj. care i$i j musafirii sA le admjre colecliile sau bibliolecile. Venelia Si Florenia.ta decal Milanul 9i in l45l produce o suerinzitoare schimbare de alianle a tslorenlei. dar despre diplo_ lia nrilanezd vorbesc alte arhive invecinate.duceau rAzboiui cu alte mtloace. se adiuga tudinea oamenilor de al-aceri. Regii mate clupd ciderea Imperiului aveau rrimi$i (legati) la cutea cu prezenti continue. dau sernnalul unur incetut de flrncliunilor ambasadoriale.. l-a sfar$irul secolului al XIIIlea. cel trimis de impfuatul Sigismund petrece $apte ani. in pnvrn!?i. Diplonalie 263 cete obtinute prin fo4a brutd. ambasadorul rezi fost adoptat de cctilile iraliene. in iimp ce adversarii erau. guli doar prinii fiind rezidenl.sador rczident. $i a]!ii cr rranzaclii diplomatice. Dar rivalii Milanului nu aveau regimul ri de venelieni. Reprezentantul pennanent al milanezului Sforza in Floren{a. La mijlocul secolului XV. ale- liri. ce tocnai cucerise Conslantjnopolul. r La tel se intampla cu reprezent ntii dc afaceri.ric . ii se impace Venelia $i Milanul. Ambasadorii atat dc ocupati inaintea Si in timpui conflictului nu sunl trimiqi la cascle l0r. Dar avea si o cancelarie rnde se redactau rmentele $i instructiunile. pentru apdrarea unor rese sau promovarea lor iscusiti. actorii majori in Italia sunt. unde se adunau informafiile $i unde plistla arhiva. avand ca aliali ai Milanuluii Flocenova. infie si 1432. aliata Flo nlei. Unii aurori cred cd reprezenrantul papei nrili. superior UDui condotief. Venelia. .262 Jocuri De scena lunii Pdtea a 111-a. Venelia ti De fapt procuratorii anteriori. Milanul. la curtea milaneze. incA doi: 25 . acesta se lasi convins ci ascenslulea vene- polul $i Papalitatea. prin Liga prea Sfentl. La admiratia pdntilor penuu nea oameni ce . htcrca OtomanA. lcodemo da Pontremolj. episcopilor sau 9efilor de republici. Ducele conducea diplomalia $i ambasadorii sai era cunosculi ela un lnlerloculor cul'ival. atat de acrivi $i influenli in Factoml inleligenlei nu putea fi subestimar in aceasti preluire a culturii Si cunoa$terii. penlru legarea gi alianle ti mai ales pentru caitigarea de prjerem. Prin profesiunea ]ui. Era de pi sa distingi intre calitarea de reprezenrant al bincii familiei $i treburile exteme ale Plorcnlei in timpltl domnjei acestei pe la mijlocul secolului XV. Oicum. Inaintea Europei. 0i e mai pdmejdioase pentru Floren. cand o atianli era du $r avea de solutionat probleme continue. impunea p0/r{" comune. Aceasri nancrari i-a servit la organizarca unei acriviriti diplomarice hii rasiriteni intre ei. distinge de precursorii sii prin starurui deplin pe care it obF diul permanent pe langa $eful de stat Ia care este trimis. Evenimeniele au pus La incercare ambilia Ljgii de a rezolva conflictele.i. $i aptuat prin reciprocilale. Rizboiul pentru succesluMilanului incepe la 1452.. cazul Milanului csle griitor. care se extinde abia dupi 1648.Liga atragc $i pe lclalte puteri ilalicne. apoi se produce prima pacitimai importanli a Italiei. Aragon avea procumtori permanenli la Roma. Precedente pentru diplomalii rezidenli existau. Mantua li Bologna.au unul ra]. O revoltd a ars arhiva milanezi. o dati ce peni $i armarelc se cumpirau. Famitia ce delinea Visconti. carc ocupa in Ilalia locul doi ca bo8. care unette cu Miianul impotriva Veneliei. Neapolul se ceati cu Genova pentru Corsica. este indreplati impotriva du$manului comun.1ie. Dar procuratorii erau de doui uoii cu problcme juridice. cum era cazul consuiilor trati pe probleDre comerciale $i proteclia cernFnitor proprii. iar un inanric comun ce se contura 1a orrzonl.

intrucat vedem multe ambasade ad hoc cu ilmpute' sp. de pace.lilurrcr Lle aflhr'rJor re/ide1r rdo-ul rr' In crrrdri. Iulius 5 Il-lea (1503-1513)r figuri proeminenti a Renafteni. fresca Fer_rara.Papii Rena$1crii provoaci secesiunea prol0stanrii: 1470'1530".Papii politici" au ocupal scaunuL tifical. trinise in paralel cu Alcxandru al vl'lea (Borgia) (1t92-1503): nuine legal de parlriul Amerjcii intre Spanja ti Pollugalja pe care I a mediat' Depollsm. ci doar Personalul de servicir' Primul care a ap iat personal Si pe socoteala ambrsadorului. El exista Si err foarte activ in diploma.L-a lavonzat pe primlrl. apeieaze la Bramante. nepolism' eclezjastice. penlru a obline factorii constanlj Se obseni ce trd_ urL lor nu a fosl at urmarea unor politici contra inlercselor lor. competilia Frantei cu Neapolul' lurcesti care inslaleazA pentru un an un targ de sclavi pe Neapolelui. inrpeDetrabili la prolociri. ih Ambasadorii rezidenli inci nu preluasera in intregime nesocicre. fost buc?itarul. Ferrante. l-eon al X lea (1513-1521) si Clement al ll lea (1523-1534). l'hlul capitolului este: .l. reorgardzarea staiului |)rLpal Sj I rolulrc In. cearta cu Ncrpole. Rigazul e consacrat fi anelor' Un mare patron rimas in i este florentinul Lorenzo de Medicj. orbi la ideile altenative ce se llhL(11r.Fronl 'lio\ to vietnan (A. pe care ttrlr pulea o dcfini ca o acliune asidui contrarii propriilor inlercse. 265 jntervin r:scoalele.. dc titlul de duce Si dictator cardinal al Romei acordat . Knopl NY. Nu cleqi caraderistici ]e ru dupi pirerea ei ceilalri trei: Inocent al lll lea (1484-1492). Ce forne alc nebuniei desprinde auloarea in sludjul celor gase pi'1 in prifrul rind faptul ce atiludinea lor iati de Pulerc ii h Roma. Dar delcrminaqii locali trebuic trerll pfin site. neobi$n iti.rir. Leo al Xlea (1513 1521): un Medici $i un florentin venal gi rase vola llrcc. Pe trei din cei $ase considerali ii prive$te ca nrcni abili $i cu voinli puternici: Sixtus al lvlea (l'171-1484)' lcxandru al vI lca (1492-1503) $i Inlius al ll-lea (1503-1513). de fapt fiul siu.. Venelia. de campania fiancezi in Itrlia. llanul $i fundalia catedralei Sfantul Petru (care avea si angajeze nl'orrurile a 20 de papi timp de 120 de ani). pierdcre de atdbutc). rizborie cu Inoccntiu aMll-lea (1484-1492): aulorul unei bule impotdta vlejiio ei.ciale de tratarc a unor cazuri precise. ca ilustrare istoricd a nebuniei sau prostiei. iie $i trecdtof. Erau surzi la nemullumii. Imaginea publici a Papilor dupd 1500 e dc cei ireizeci de trni in car€. Roma era ln conlinuare centrul diplomatic cel nlai activ ninsulei italiene. Patfon al artelor. pune la loc de l'runte pe prpii Renasterii.esE iute ambasadorul Milanului? E impins de teama cd v( nii vor ca$tiga pe burg nzi de padea lor.rAzboirrlblronilor' lrporlamentul le-au fosl modelale de obiceiufile si mediul vre_ rii.ubordonrl pernanent. intr-un moment. Mccena al arlelor. Jr lcr'oraJ.liscjplinei Sixtine.prinFlui" Cesare Borgia. Credoa in vocalia sa diplomatici $i Face concordaiul de la Bologna cu regele Franlei (ciiilncificatorilf de doctrini. Desconlfrrfea milcirilor sau scnilInerlelor din jurul lor a fost nebunia irir. neinlercsali de consternareB cc . Trrchman.A ezitat mult la alegerea im|tcriali care I a opus pe Francis I al Franlei tui CaroL Quintul al ill)r'nici.. Dar ce caute un ambasador venelan la Burgundiei in afare de suptuarea ce o provoaca prezenF sa regeiui Franl€i? El se afll 1a Bruges fdri indoial5 la marele p( ro. deciderea moravurilor. cexiN cr Lorcn7o de Medici' denF a. I rL'spingerea stiruiioare a iot ce le ar ti fost favorabii . i\ canea sa 7he MQrch of Folry. rizboaicle ravale cu turcii Si dvalitatea genov( nelianA in Levant. ambasadorii au cru. jurist sau cu cxperieDF de negoc ce era lrccut arb esle lcnri Jal sjunii pcrnranente nu existau. intr-o mnsur.tia lempol fucat ambasadorul numit penlru rang $r reprczcntatrvllare a voie de un expert (lingvist. Diplomlli. dar apoi l-a ajutal pe spa ol in lltzboiul contra Franlei.264 Pdrtea a III'u.ean. Ncapole. ceci interesele conerciale primeazi Dar {le cc dupd so. apare. El pmcticd diplomalia de inalt cand se intahette cu regele Neapolelui. Michelangelo $i Rafael. I98'l). iD fi$a lieciruia din ei ligureazil realizairile de seama tiunea oneroasA a rlnor oamenl care au pus pLlrcrea $l r marerialc inainlca celor spirituale: Sixtus al lvlea de la Rovere (1471 1484): biblioteca mrLui desclis: publicultti. A dsipit bani in rizboaie inutile Barbara W. monunente in rctele de acfeditare La inceput' rli menbni I lupta lmpotriva dependenlei de Franta. de revolla 9i apoi de execulia lui $lvonarola indreplati impotriva Papei.

are ar fi fost sentimentele fali dc papi $i oricata fluctua exista in ocuDarea saccrdotiului suprem.'ut . Canea lui Ermolao Barbaro vine dupd ce Bernard du Rosier. prost sfituit.increderij reciprc Sun! andnunlite la Barbaro sfaturile in privinla redacterii i Carte_u " de pace si rd7. dupi Danie...ui. ce ar ajuta la inlelegerea compotamenluiui $i freocupArilor uDui personaj impofanr. interesul public pjerde cu necesitate. Cand ajunge la Neapole. Se anunli o noua fazb a diplomaliei eurol)fne.boi.sadori. inaintea celorlalle scrieri despre diplomalie ale lui Machiavelli.u'.bsesia ca$dgului personal".t ca in nebunia continui de la Sixlla Cleme A treia nebunie este iluzia permanenlei ti inviolabiltelii statului propriu: . Diplotnalie 267 o Drovoca proasta lor conduiti 9i de mania crescandi 14n de unea tor proasta. uneori intime. El trebuie si cstiee sau si menlni prietenia unui tiunile care ies in eviderli sunt alianlele $i mlormarea Aljanta inseanna implicjt $i menlinerea reialijlor de pace aliali."u. lillui Neapolului $i distruge pretenliilc franceze. Ludovic Sforza. Roma continua si funcli neze ca cel mai sensibil baromelru politic Si diplomatic' un cenl in iurul ciruia se invateau ambasadorji tuturor entitililor miilocii si mici. Un alt florentin. Ceea ce nu elimina interesul pentru includerca detaliik)f. loialitatea $i competenla se vid tu starea iui dc v€ghe $i in acu. periorii sai dupi capaciiatea de observarc. Iati o primi lunclie moderni a diplomaliei. detrnerte rn l(nneni 'implii pe amba'a'lur cr pe un om . dar tan:rul avea un sprijin din panea Neapolului. puc \a laca. promiFndu i ceneva ti Neapohl.ot". un eseu plin de sfaiuri pentru Dlomali.diplomali $i oameni poiitici. ar fi rdspuns (pentnr id. Ultimii ani ai secolului XV aduc un eveniment care tulburn.. in numir amt de mafe incai papii deveniseri cle'prezenla lor. un re. regele Franlei.. put". la impiratul MaxiniliaD. ce cupdndea Anglja. k. bineinleles. la l'npa Iulius al II lea.canJ inlere\ul pri\rl esle inaintea interesului public. situalia Italiei. care decid cele trei forme ale nebuniei papl materie sunt tiupn auror . care restaureazi iDtegritatea rega. invenfiilor $i l)rc1-etiilor.ri pent. un jurist din Toulouse care a avut $i misjuni diplomatice. accepti qi lncepe campania italiand. care avea o lungd listd de litjgii cu Fran{r. ficsi in refuzul schinrbirii' inceptFnai in stuDid si meniini un sistem corupt " Urma .pn. .266 .ioda6 mai evide.umal ai celor discutate sau realizarea de copii dupA documente. din nou ia Venelia. E liLnctionar la Seniorie. precum $i dupe eviiarea rumorilor.ei n-au avut simlul unei misiuni. iar liilor de cArre diplomat. pe un rapon rebuia menlio latd ora t imiterii corespondenlei. Altunlele sunr l)ecetlLrite prin cnsltorij. infom si aDalizl. faza dinastice prin care soarta teritoriilor ravnile era decisA de rx)sleniri $i procese matrimoniale.. Raportul era evaluar apoi de su.t".. Unnire$te sA afle $i si con njcc Senioriei .. a scds un scurt tratat despre amb.zboi. ilirrea observatiilor. ar fi trebuit se cedeze puterea.cmji lLri. Autoarea vorbelte $i peftru ielalte caruri Je nebunre polilice: . ninland ca vor degrada pe cei a ciror iedere dep6$e e $ase luni' esG intamptbtor cA intr-un asemenca centru de ascltltare. poate fi luat sjmbol al diplomariei v. a profilat (lc intrarea ei in capcana italiani Si a lesut o aliand impotriva ei.n. De data aceasta Milano este scanteia. unde se ocupi de problemele armarei fi mi Liriei. Uzura pfovenea de la un alt r. unde se ur73au alianle $i complotufi' un diplomat ' iutitulad D€ olfcio leeati lian consacri o carte noii Profesiuni Cartea lui Ermolao Barbaro. Charles al VIII-lea. l-udovic cheami in ajutor Franla. care conducea in numele unui nepot minor. $i ambilia." ""r"astfel s-ar fi ruinat pani la ultimul binu! !ase) ci procedand ' putAnd si salveze nimic pentru el". din Iou.extravaganF gI VII-lea. Austria $i. Ei incercau si descumjeze permanenla lor. ldcomia $i vraja Duterii determha poltica. Neapole. pe care azi o mim .in a papalitifii o pace a cre$dnete{i. Con$tlinciozrtatca sr.. De Ve|a. tot ce nr purea aduce aiingere alianlei constituie un coi. aflati inci sub semnul Ligij de pace din 1454.. ri gandeasci la ceea ce poate servi prezervarea $l crc$lerea ! pnn! aru. plin: de obstacole. nu au oferit ghid religios Si nu au adus vreun serviciu moral lumii cre$tine"' ' scr. su \orbca'c' 'a 'Dluirs(.ric. .locuri De scena Lutnii Panea a l-a. de aceastd dari diplon.in<lependente de tjmp $i recurente in guvemare" Orj. lnainle de semndtura ambasadorului. O noui l. rci roiri in 1470. e complet tpuizat.avertizarea timpurie" $i cultivarea . Niccolo Machiavelli triiette intre 1469 $i 1527. Wiquefofi $i Callieres. Este trimis la curiea iui Ludovic al XII lea. Clement al lnaintea inEreselor Bise puo.jgi Sfantd este incheiLrli la 1495. obligat si facd no6ri precise: cand a pdmit (lltimele instrucliuni $i cand a trimis ultirna dare de seami.nu' guvern. SpaDia. intrebar si . analizd Si selectie a faplclor esenliale. .

uprr ericii pfulesionale a JrflJm:!iei. arc fr critici. a diplomatiei vene$€nc. conplimentul Doate intoarce imDotriva eroului. un dedicat Si un personaj lucid. dar daca ei sunt r[i nu-$i lin angajamentele fatA de tine. Diaffiba sa totriya decadentei epocii esie elocvenla: .. Machiavelli este. in redlitate tiranic. T 'e rcpro$e Mare. pe la 1640' a asociat maximei . Din misi la Roma trimite 49 de depese in 50 de zile. ambasadorii nu negociazh pacea' vitatea lor con$and ln spionaj. Intenlia lui esie convinge contempomnii ce un guvem slab este un guvem losi .. r.of: cunoasterea aranlamentelor care s au feauzat. $i tot el adauga ci daca i oamenii ar fi buni acest precept nu ar tine. caie nesocoti mentele sale- il numari prinlre prec Dar cum aceasti fcoali are critici inversunali.r:le sau planurile care sa e Drecisd. dar cum prima mebdA insulicrenld.. loacele tehnice de scds $i comunicarp de atunci.lectiv. Nu gise$ti la el cea lnai micd de vanitate sau suficierta.ldevaru] ti in$eliciunea. intr-adevir. Maahia\elli nu a cautat ih nici un fel tn puna diplomada in seriul urci societdli licenlioase. scrie opera vietii sale. complie $i fedare. sctie el unui riitor diplomat. care a suDra!reruit Sunl paslrale inlr o orJine ne\. Aflat De catarul seu in convoiul ambasadoril sofeau pe rege ln deplasarile sale. nu caule nici sa qele pe el insu$i 9i nici pe al1ii. italienii' suntem ne. dele s nt o onoare pentru cei cdrora le sunt mai este un lucru care rd poate face cinste: sunt de trei feluri: ceea ce s'a fdcut. invidjate de toata Europa. atituri de utilizarea fo4ei. Informerile (21. Penru Carlo Pasquale un italian naturalizat in Franla. ceea ce Gu1'emul Obkctele pe care ijei area sd le trutezi in s-Ar putea Jace in viitor.trebuie sd ftili. nu putem Venelienii au orga zat o arhivd diplomatici uriaqa. Machiavelli. in lireratura engtczi de pildd. ceea ce. chiar lnainte de a fi tradus in englezd. diplornalia Bizantului qi a qi Itaiiei sunt privite cu rezervtr.ti formeaze deaa$amentul regal. Dar ln el Machiavelli vede omul de acliune Si de care ltalia avea nevoie. Ceea ce el a spus Itr-adevax a fost cA . Retras la casa lui modesti. Jacob Burckhardt scrie ln clasi cafte despre Civiliza. ce in arbivi gdsjm $i textul ilaljan al emisarului lui $tefan cel . al treilea curent ii pori\rnic.177 la numir) suni indexate in rubricarii in care e\re oglindrra loarh poliliLd conlin<r)lului l se f6ce si Machiavelli este receptat de modemitate ln mai multe Unii il consideri on prelios precursor al unitilii Italiei.. nici tu nu ai aceas!6 obliga_ .Noi. un personaj aspru ti li scrupule. timp de pesle nnui 'ecole. f'arn posibilitate de tagadi. fiul Papei..ului sau si l-a demi\ din funclie. numai erte u. se Doate observa atenta condilionare a regulilor sale. DiDlonalie 269 ii por \ r/a inreresele. constituie o raLa perforrnan!4. Sir Henry Watto\ mai mult ln glund: '. in ochii autorului. rapotat roare mrtc. inlre R81$i -1797. al Velleliei. Obieclia vine din patea cclor care au deschis rnci \ re.." Al doilea curent care ii este fa este $coaia realisla sau a puterii. trimis ln strihdtale si minta penfu b1lirii sale.machiavelism".hirnbdri rapoadele tuhr' ior diplomalilor renericni. hstificat. Daci insa examllem formirlabjla ma$ine diplomatici pus[ in slujba acestei rnari puteri nariiime $i comerciale. supediciale Nicolson e in primul rand climatul politic coDspirativ.268 Jocui pe scena Iunii Partea a III-a. plin de iltrigi al regimului uDarent c. metodele neconvenlionale ca . 1J dar ii literatua. scrie el.. cii existi douii metode sE te prir lege.. Modelul ales pentru conducatorul luminal la al lui Cesare Borgia.Dintre toli politici... este ne\oie si recursi la a doua. alta prin fo46.eligioqi 9i corupli mai mult ca allii . remane deliberat in urmA a nundra cafi solda. Critica a inceput cu definilia datd de un brjtanic. care propune o alianli cu Venelia impotriva turcilor' $tefan rlesese ca sol un Paleolog din fanrilia impereteasci bizantini.tia Rena$terii in Itsliar .scopul scuzi mijloacele" 9i unei gandiri potice bazate pe ea. calculeazd $ succesului cu puterea $i autoritatea geniului.un conducrtor prudent nu trebuie sA-$i FnA van$l daca acesta e lmpotriva intereselor lui $i cand ratiunile l-au facut sd se lege nu mai exis6". pentru ci Biserica $i repre_ lenianiii ei ne-au dat cel mai prost exernplu. Machiavelli e acuzat de complot $i i$i pi ba. Se pare cl regele James I I fosl $ocal de maxrma r. cel mai El considera fortele existente ca fiind vii. acuzate de o moralitate irdoielnici ingrozit de de efecte ugoare.Ononbile Rafaello. active. mlsterios. Machia\elli 5erve)le Floren!a rnlr-una din dele ln care domina partidul popular care alunga pe Medicii ace$tia se intorc.Dinlre auste lrei (turi. es€ .." Cealalti scoah contemporana. numi6 . corupte sau imorale.Un e un om cinstil.

In favoarea acestui argument am pulea lnumera rizboiul endemic. crre ne inlerr5 cu prectdere. mult la posl cate Uei-patru luni. in grcceqtc. mofale. In al doilea rand. Anglia avea dinastia Tudorilor. Schisma reale nu se produce decat cu Binrn(ul. Ponrerete.a sa.lenii ce refu.dl ralitatea posibild a procedurilor diplomaticc. cat $l ln cafea lui Barbaro nu gisim licente fatil. cirora le ceruso Sprijln Ft Moreea.210 Jocuri pe scena lMtll cunottea pe venelieni. DacA primeau daruri.at Si aduc dalrne de durati. Ele erau consroerarg bucitar bun era util penrru a evita incercArile de otr6y dofuiui. Leoda Vinci compusese Cira cea de taini. scos de mulldjn ecualie $i apoi pierdut thrd Inari regrete.i au cuceril Grenada de h mauri ltalia era inla culturaln $i arlistjce. ca rege in nume Ptopriu Nc-am i putul aStepta sa vcdem factorii divizionari ai acestei iri{j bicelale ce se nume^a Sian$l Imperiu Roman amplificali de lltixtura conpoziliei sale. Ceea ce izbe$re la lectura lor. \icii $i sl manilesra o mare capacirate de cunoaitere umana. O recunoa$tem dupe opele. Papalitatea intrase in randul statelor italjene -ii disputau aria. dar ineficient. pe care ele le atrag. on$e pulsand de vilaljtate. regele Ranlei ridica Castelul de Aldo Manuzio scotea cirli la Venelia. statele mari Franla. Dimpotrivtr. nii sunt de acord sd face Si la Vatican acelati I CaPitolul 4 t)e la Reformi la primul mare rizboi european 1500./au \a p ece in misiuni erau I cunoa$tem in aceste reguli un ecou al suspiciunii ti rna|iei atenienc.f. dir preocupirile faclorilor polirici fale de inrerlocurorii lor citiarea intenliilor ascunse. Toatc conflictele intre Pi4ile sale au itcrul djsputelorde familie. factorii integralori ai Effopei cidenlale au fost Papa qi impiratul. Renasterea e in floare. azi. e in fruntea plu' !lui. Franla perea c. iar imptualul nr dispunea cit de o cancelarie pe cate o slujeau proprii supu$i de pe leriLru. cerd surydzi poate si ofere coii mentul lor ii cari predictjbililate poare contracara acesli dorit. :a con\ul I hr|lc politrca tr . nu iDsemna mult deca! cele cinci unitdli mai mari fi o duzind de altele mici..a $sPUndem la acea'ra inuebare. ocupata {ie rurci.unoa$lem acLoril ln hLlopa. ceea ce intare$te poz. l/vorati nu din domcniul polilic sau stralegic. Era in 1477. Anun!6 $i o $tire buni: pe tronul Tll veni Vlad Tepe$. Un ambafl lian la RoDa lrimite intr-un an 472 de depe$e Senafu foare lungi. o delimilarc neti a Apusuluj fali (lc Rdsint. anbii au slibit. ace$li conducilori au inleles ci pierderea c lili{ii pe rermen lung. Stim cum a dccurs 8ud lnuta cuvrntarea in fala Senarului. sura ce se consolidau noile state. anuleazi orice imed. Anglia erau intfuirlcpi$isere firamilarea feudaH.$i scrie dadea voie si-$i ia soliile cu ei. cum ievodul roman de amagirea suferite din partea sltor in luptele sale. este delallt $i cunorf. economia era in expansiune Ce jru Jiploma!ii? Ca . tn rimpul clramin era dogele Veneliei. Ambasadorii aveau un cod slrict de conduitl. bogilia $i influenla. ca Si la floreriini. iul sAu. uneori $ederea era la doi ani. deci timp de o mie de i de la ciderea ImDeriului Roman. Flotele comerciale se venetienilor este prietenesc. conducitorii lor aveau ne onorabilitate.uveranrlor slriiini deraliu. ci din ier€nul crc- . cali!a!i. Nu $telan futr-un moment ln care ei cautau s6 ca$tige in competilie cu genovezii n Sunt doue lucruri de remarcar in tehnica diplom! nilor. Dupe cinci veacuri de dvali). le lrimiteau toate S roafLere \tdreru [olali lr /ile pentru d. Oricare ar fi fosr avanrajul unor scheme cu a pe termcn scuft. Dar l€buie se constalim ci in acea-sta Dcrioadi sislemul nu s r rupi. Atet gulile lor. Partenerii impredictibili erau considerali nesiguri. Amedca era descoperiti.icc. cu rmanunle li. Pani la 1500. Ea este o adevdrati sepa|are. Cer. dar ca realitate Politic. iar in Spania Isabela de ilia fi Ferdinand de Aragon $i-au uni! destirele ficand un pas unitatea Spaoiej . Ceea ce se produce inrediat dupn 1500 esle o casuri de sistem.a .erea culrselor. este remarcabil stilul informatiiloi vrtatea lor era prodigioase. nrus scrisese Pdmele Adagii. Spania. iar Diirer Apocalipsa. dui!'bffill Slefan iflpouiva rurcilor de ta Vaslui.

iar coroana rm li efa de cele maj mulle ori onorifici Cand impiralji ifi iau in 's c lll Uneariei $i imperat roman.trnul oe r. impnratul voia si se invie ul medicval Fi atribulele sale de mediator in chestilrnile pdcii- . Ea a pierdut eficienia de gestiune' (numiri tdxare tijurr(diclie) au $r8hiile de cafc di\punea Inilixi de monarhiile nauonale in si vedem cine sunt actorii reformei. prima. Cu ce a marcat perioada post reformei. care a evoluat apoi trasate prin pacea din Westfalia. cc a ndcinat la lnceput interiorul stateloi degenerat in conflict internalional. abuz $i fals in interpfeta{ea sfinte. pcntru roman cre$tin? Alegerea lui de marii electoti: resele Bohemiei. se distrugeau caeva icoane de sfinli. ele dau gre$. Dace h greci identificim fundamentcle ei. eficace. cautarea de prieleni $i alia!. in Evul mediu intahim generald. Un predicator sosed ora9. Du$manul principal al acestei mi$cfui era dc la Roma.ccolul XV ci increderea in institutia Bjsericii. iarin Rena$tere pe cea permanenfi. dreptul de a convoca Consilii. Luxemburg. Diplomafia.rnticrist. La aderat marile olafe ljbere ca Augsburg. unnale dc Ziirich (1525). Nilrnberg.272 lutut t Dc tc. Trier $i Kdln. Danemarca $i Suedia sd l(l)nna in 1530). petrecc o dati ca Saxonia. Acest lucru se vede din casele donmitoare din care prove- t r Hohenstaufen. cand el s a lncheiat. cu multe slate impdrtite intre cele doua in Germania $i Elvetia. misiunea si practicile d tiej? in ciuda vacalrnrlui. Hesse. unde ele convieluiesc ]a pariiate 130 de ani de conflicte illlre state cre$tine pe teme nemaiauzit. irola. erau desfiinlate $i cilugtuii erau redali vielii sociale. cain faimosul conim Lr (le la Constanz din 14l5_1417. aratd ce balania llnn spre sfera germani. se consoliderziln dev€nind indispensabild in vocalia desemnati de rioari: slabilirea legeiurilor. rezboiul de 30 de ani. Basel (1529). Europa se idparte in doud prin Reforme: rordul Si sudul Papei. ca profesiune statal6. c inlocuiii de Lrn serviciu simpiu de canrece ti pr€dici. sus.Cine ulmrrca televile Oslo in timpul dezbaterii aderarii No egiei la tiniunea i.l ilrctrir limilale in . Urmau disculii. Prusia. spus cd Luther nu a ficut decat si aprindi un lbc uria$ pe un dc lemnc uscate adunate stiruitor de allii. in . A este Martin Luth€r. cu rege Si parlament' pc de Roma la 1534. Perioada se rcrmind pnn cea mai mare ropeane. dupi ce impa4ise rnia in doui tabere. carc virde mantuiri sub formi de cedificate de iertare a picateior. Cat de adanci era aceasti ostili0 dernonstreazd un fapt din zilele noastre. vocal 9l Vom menliona doar doui: a) crearea dreptulul I prin Grotius $i b) schimbarea sistemului internalional. ca in cazul lui Sigismund.liile ti au ftcut loc. crestinii erau chemali si faca ordine ln temInladat de personaje odioase. confruntiri bateri. doc|lr se respaDdea in Olanda $i nordul Franlei. mai ales.ria lrteranismuNilmlul anilor 1540 este decisiv: Anglia. h caleva secole. Evul mediu i Rena$terea. episcopii din Mainz.nd lunii Panea o II'a Dipltnalie 2'73 dinlei. care de la limile de igiu din secolele XII 9i XIII a coborat continuu. Nu sentimentul rcligios nc. Un personaj corupt Si lacom. Habsburg. wiltelsbach ln rnajolor erau $epani efectivi pe teritorii limitate. a dezviluit valoarea uu lnlelegerea evolulici politice a omenirii. l. preotul local se converlea. nc-a dat evoldlia diplonaljei Si. Brandenburgului' Saxoniei. ca $i toli i coti$ra in istoria polilica a Europei. I luAm. Mecanismul (l rc este siluafia lmpdratului zare a fost simplu. linalLrhi. care a devine cilugir augustjn la 1505 Pentru inccput pe poata catedralci din Woms alacul s6u impotrjva i Papei ia 1517. lipsjte de capade a se adapta $i schimba. Hamburg. Din vicanl lui Hristos pe pimant. Ecorl iui se intinde epidemic. intre vocile contrare putea auzi argumentul. cu ambilii sede razboi $i jaf $i dominalie. avand Vaticanul ca loc de desftau $i centru de in_ l)dn: la doctrinb. canctenzate de fljct continuu. popular. in 16 ln zilele noasfre. afa cum Papa era de obicei de origine ni. greacA qi romane. iar la moartea lui Luther' in 1546. unnate de Brandenbnrg. se fomau pulalia cerea Consiljului or4enesc si intcrzici Lituryhia. soluliilor paSnice qi mai ales menlherea vie a factorilor i Ceea ce am parcurs din acest racursiu istoric. acesta devexn . ce proiectul european nu este decat un complot urzit de istul Papil Cuvintele aveau ecou la un public ce numire alascari Si lermieri crescLrli in valorile Si credinlele luterane din li" tn fiu.

succesiunea evenimentelor si cdutarea rrll de solutii de reconciliere si uDitate ce feceau obiectul rcrriidlor de pace.rt de ele. Prelalii asistenta. ci prcsupune lucreri. Nimeni in impeliu !r |Lrl1a riizboi cu un stat al inperiului ca urmare a ConfesiuDii lrL ALrgsburg ($i a doctnnei Iuteftne con{rnute in ea)luLrre \in. Lipsea insi un element al acestui efort hdividual.in oraFele sA scape de perseculii. D.credin!e" factorul ciutat. ci str zc cealaha iumatate.. misuri de reformd mora1e. ca garantie a gandirii sale liberale de pAfiinire. 1562 1563) a fost o incercare de a reforma Biserica. ritual $i cel secular.Quinlul. Cei ce nu li la alegcrc intre luleranism lirtr:ru puteau pleca in alt 1oc. lndexul interzise este redactat in 1559 si cordus de un colegiu de lkn rli. . Din expusul Anderlccht ajunge rantul $i ocrotitorul Basel. il lea Papei e menlinuti. Nucleul concepliei era c5 omul nu poate propdul efort qi propria voinli sA-$i determine salvareal damnarea etemr. ci se disiinge prin distanta fali de cele doui tabere. esenliale pentru Biserica catolici. dar un cuvant greu aveau Si conducAtorii secul)r)gmele adoptate se opun vederilor reformate: man$irea nu rce la evidenfi. bazat pe posesale. penitenlele. Dintr-o dat. Biserica. Reforma. soliilor si consuldrilor rlpcl nr 1a personajul militant $i extremist.boiul incepc in Germania in anul morlii lui Lrther. ale ciror cconomie $i qtiinfl |lr)jrL. Carolicismul are institutii de se extinde in Italia $i Olanda. Augsburgul este de lapt o prime consfirlirc a slarl( lrpt si recunoa$tcrca oficiaia a Reibrmei. care este $i pisratoarea tradiliilor. Conciliul din Tren!. carc d€ . Cu acestc idei. posiul.211 . eliberala de protestanlii eretici. Acesta. Printii ri iDfiunli armatele lui Carol. ceea ce a detetminat rneori dernri de populalie $i o fugi a creierelor protcstante din ldtile caI in ahe ldri ca Anglja $i OlaDda. idei sjmple.locuri pe scena lumii Paftea d I'a. mefturiseqte Luther. deveneau irelevante niale ti sacramentele. consiliilor si dietelor. un Papd rub|lor de <lrrn!a $i rna. nimic nu purea opn al ideii unitalii politice $i spirituaie a imperiului crettin $i autorititii ceior doue instilutii ce il sustineau. |x lnchjzilia spaniold O ridicini a Reformei a fosi gasitd umaniste.dreplared hr DumneTeu e\re revelara in Biblie . lnterirea bisericii $i limitarea puterilo! nu au dus la rezultate. avend ca vadde lance pe iezuili. Fiecarc conducator $i catolicism.Cel drept va trii prin . Ca si alte initiative de reinviere univercale a bisencii. de rnzboiu) ll. ai aspiraliilor medievale. Esenla esie in mrrlt citatul princi?iu crr'rr (its detennine religia de pe teri'I siu. 1552. Prixii sunt darimpiratui. religii cu econonia esle pusi fu lumin! de sociologul W . 0fi1 vorba sd recuperezc jumetatea pierduti a bisericii. ci la conciliatorul {1. Biblia este autoritate. ril evenimente dlplomatice sunt relevante pentru perioada lbnnei. o sarcastici descriere a tumulloase care mi$ci populatia. pribegind p. lcze prjn propria sa reformi. ce se inlindeau de la Madrid la Viena. linut in trei seciiuni (1545-154?. al cirui lext a tbst | (lc o dleti imperiali.Elogiul nebuniei este lna din mari opere ale culturii europeDe. incerca si reslaprestrgiul titlului de impirat Si al imperiului. thmiliarizal cu scriedle marclui ti in inflorirea sajul siu intirea predileclia definitorie a diplonatului traiitale. mul fali de doctrine $i in sens mai larg de ideologil. Al lu cvenjment a fost pacea de la Augsburg.lomalie 275 Consiliul a discutat lntr-o mare contuzie propunen tarea schismel. de revoltele inteme. ir spiritul in care Reforma s-a implantat la sco| la olandezi. Noua docrinb care didea lovitura finah celor doi i ffintre premergitorii anei ce-Si propune sA lege oameni in separe. De altfel. pentru ce prh s6u $i Scriprura legitura omului cu Divinitatea e nemijloci hl la rnspunderea individuhi $i resraurarea poziliei sale nare Si fatalism avea ecou sigur iD socieiatea sfuguinci noami $i inlreprinzeloare a Germaniei qi Nordului. suprasolicitat de luptele cu lurcii. culti onamentului obiectiv. este suficient sel . ca de pilda Jubileul de la 1450.. rcligio. rLr i lc[retati de Biserici. Ce lrebuie sa inlelcagi mat al acestei epoci. Erasmus rimane o figure doninanti a acesrci El nn este cunoscut ca reformator.. dupa Lulher.tionah a Bisericii. Tarari necesari medierea institu. hlrstie cu Franla (1522-1559). imninge ld errrem e\igenrele muncii pe rea ascetici. vroia si se lm. a fbst netll caute pacea. pelerinajol. dar episcopii au atribulii sporite. numiti !i contra-reformtr.

i. Greu de il diferenle mai mari dccat cele dintre ei Diplomatul venelian nraleazi caracterul u$uratic ai lui Frangois I.Sire. Dar." Carol Quintul ezita. cend a fost fondar ti Buenos Aires. Cortes ocupi Mexicul (1519-1525).a. era lndreznel. Arborele genealogic il face pe acest ren6r.". ducii de Burgundia. Posesiunile de peste ocean i ziaa]. cand ea e numitd de lmperat guvemanta Tirilor de Jos. El era la origine un pdnt burgund nu prea inchinat dii. Nicola€ Olnhus :a lsi face studiile la Oradea ai devine prelat lnvdtat ti respecce poartd un nume invocand originea lui. O fa_ lemagne. firi a da ce se baza mai mult pe propriul siu ||lt credit consilierilor. o urmeazd pe aceasta Ia Malines' lange es. De la 300 incolo. adoptand rximi mai prudente: . Quesada atateaza Columbia (1535) ia Spania. sau invers? in orice caz.. din refugiul unde se afla la Basel Ciudat: coincirl[: ca qi Quiniul. Siciliei Si Neap iar printr-un bunic imparat habsblugic preia imperiul. Chile la 1536. stim c6 el obline pensie pentru Nmus si ca tot el lntretine corcspondenF cu acesta fi il invi6 Ia ica Mrriei. Se considera burgund ti in leslamenl fi-a exprjmaL dorinta I fi prin intermediul unui umanist al vremii. iimpiralul calitor avea sursele lui tive de sprijin.. ceea ce isloriceQte esae singura cale bilizare ii absorblie a populaliilor migratoare. dar s a oprit ia i rea creginisnrului. Prea iryusti definitie pentru penu ce avea de inftuntat pe otom Consilierul de politici exrernb al lui Carot euinrul. Ca rege al liei ii Aragonului inkA in posesia Sardiniei. Rigiditatea 9i dogmarismul ei o impiedici sd caule promis cu reformalii tratati cu ostilitate ca eretici. i sdu nu era decat o schita virtuali. deschis conversa prea $i sfaturilot. 56 lncercem sa ne apropiem de el. asista la b6ttr1ii $i se urca pe coi de lupta ln Mediterana.76 Paftea a I. cale ii permitea sa inda o neverificata descendenti dintr_o familie princiara valahd. Omul carc i a stricat sistemaiic planurile $i i-a intunecat vraLa lrntului a fost regele prea cre$tin al Franlei. care se transmite prin Maria lmpi. prin lor nu pot fi decat eterogene: limbi. Oricet ar fi fost Carol Quimul pitruns de misiunea sa. care au cA ideea de imperiu la Carol Quintul e un subiect ca meriti lntregi.. ln castelul familiei in care a copihdt Carol Quintul Slibiciuacestuia pentru sora sa se vede ln corespondenF asidui ti ln fidentele ce i le face. (I-a toti trei. nascul la mo$tenitorul tronului regilor catolici din Spania. $tim g|nlbsor decat pe ei. Bizanlul proceda La anul 1000. de Jean $i de Filip cel n. jos.Ah' daca rbaniul ar fi mai aproape. lmpiratul a r6it o viala de ftus$i slresuri.2'. CeEtorca enorm de la un cap6t la altul al imperiucra con$tiincios. dea cent. iar mult dupi el Napoleon ar putea fi privit drept curent.^ cd . sunle.Pace cre$tinilor Si rdzboi infidelilor"'Dar acest progr:am nu a funclionat. pentru ci Dlmnezeu v-n conlbrir mcdiului cultural al vremii. lui. FranEois I. ce bea decat flarnanda natala $i franceza. dup5 Reforme. Mu]1i autori vdd in caracterele opuse aie oelor doui personalitili radacina conflictelor lor' I)nr existau interese Olahus devine consilier diplomatic al Mariei de Uqaria' lui Carot Quiniul. imperiul i$i resransese vocalia la un anumit cre$tindtate. fragmentele de imperii omogenltatea creqtrna. coroana le-a fost pusa pe cap de uri ApelAm h diplomalii vercieni $i apoi la istoncr. sconndu-i din pddurile adorau copacii io chip de zei. sufla la nrcche: . dar remarcabil de pios $i cu credinF ln Dunmezeu. culturi. descurcandu-se greu rinr. Toate imperiile. Erasm.. i$i pierde credibilirarea. Charl evita sa cre$tineze cu sabia pe saxoni.ti pe calea unei monarhii universale: veli reuni nitatea sub un singur sceptru. etnii diferite in Imperiul Roman sub o umbreli uriasi tinuti de o manA Acesta a adrnis in principiu oice religie.i slinl roman !i german ce inrrepinde? Nu mar e\l Chaiemagne un impAral alat de putemic $i popular precu Quintul. ferd rasariteni dupi 105.. DiDlonatie 277 Ce se intampld dupn Reformi cu cei doi sralpi ai temalional? Papalitatea suferA.la imperiul sAu soarele nu apune niciodate". inainte de moarte' ofta: '.ul ti nordul european. tru erau Aust (1533). Nicolae Olahus e la curent Si fie admira_ lui Oiahus pentru Erasmus.) fi acum. pasionat de vanitoare li aventuri. pizzaxo priltlii Cre$nnilic imemd de a vn ridica mai presus de regii $i o putere pe care n-a avut_o decat predecesorul vosru I la ingropal alituri de Filip cel indrdznel. Purta cu el peste rot nostalgia loclrilor le. Converirea creqtini era ir fbnd rea in civiljzalie $i o poartA spre cetelenie. visand la casa Iui din Anderlecht $e dezviluie astfel o priveli$le de interior a proceselor de decizie I . al a qi Germania.

et :ide lul Mediteranei. Rdzboaiele intre cei doi protagoni$ti seamane cu un bal care termini in siare de echilibru ca ]a inceput. imparalul considera Metzul fortifical ca pe un punct vital de gdturn inrre Italia $i Olanda $i a vfirt si-l cucereasce cu once pre!.a 16rrrrndil irr rnrrn. ra$i lupte. cu intarziere. Trarrlul de laCambrdi (1524) xreo' ruJalenie t. luptele incep la ffontiera franco-spaniola. turcii controland editeran..tionale. Frangois I preia co amatei la 152 ii recucereste Milanul la sf6rsitul anului. aflar acum in ltalia. mai era o opozilie de gie vitall penru Fmnla: Habsburgii qi imperiul cregtin penEu ea un cleste ameninlator. intalne$te pe Sultaoul Soliman la lgrad Si incearci sa I convingi sd nu atace din nou Ungaria iman e muilumit de relalia cu Franla $i trimile o anbasadi la nilia. iza era de sistem. recunoscut dupa pana$ul siu alb $i enorm. Burgundia $i Italia. . care ducea in disperare lupta cu turcii pentru con_ Conflictul cu Fra. si abdice. FranEois I nu pecta jurimantul. un alt ambasador liancez nejiazi capitulaliile.. Nu se putea un aftont rnai mare la a&esa lui rol Quintul. Cel pulin a$a s-a dus vestea. Zi de doliu pentru ilalieni $i de ru$ine pentru impirat. anullnd \rsremul )i lrand-o Je la in. conflictul se aprinde penlru a tteia iar in 1542 pentru a palra oar. aparent splendida 9i celebri' r-o dezamigire to|ali. I serviciile regelui Franlei. Papa se in Castelul Sant Angelo. iin 1532.d6fi" francez la hegemonice ale altora. si inain6nd in Europa.. Abdicand din Tirile de los in 1555 $i din I Spaniei in 1556. ceci fiecare dorea pentru sine regiuni Navana. Lupta' cisivd se diinsi la Pavia. singura aparilie a ereziej. Calrd Luther apare la dieta dc la Womls.re negoci femei: Margareta de Austna si Luisa de Savoia. francezii tot in Piemont. Pretextul este asasinarea de soldatii spanbli a ambasadorului fraDcez Antonio Rincon del langd Sultan. I Conflictul incepe indata dupn alegerile jmperiale ia 151 mod surprinzAtor. Diptotnalic 2'. bolnav $i dezam. cu noul rege al Banlei Heffi al IUea. Ambele cumperd favorurile electorilor.i trelr'ne. regi dupA regi. Dincolo de acestejocuri de care au dus la conflicte intema. sauf l'honneurl" Cert este cA e lnut: zonier pand in ianua. un diplonat 00ntifical afirmi ci noud zecinli din populalie il urmeazd Dar imilrutul e neindurhtor. Relbrna era pulemice U neaze o . pe sora mai lui Carol de solje (Eleonora. A fost numit cea DoanDelor". ftontul se deschide insa dincolo de irr. Dar banchedi $i marile case me$ germane. un teren liber de rjvalilale Si coffruntari. din care. vdduva regelui portughez). iar intre 1538 $i 1540 tuncon se dla din nou misiune la Poartd. voiau s6 scape. armala imperiale intre in Italia. jare$i pace. Se nai angajeazd sA ia.Era etemui . in 1528. 1553. viduv fiind.'l!a e reluai. in 1535. cand juri ca renunla la BurgDndia.ie 1526. impiralul nu purca mal nurt. Burgundia tot la ei. impreune cu cele genoveze !i flofentine. iese din duri $i. se relrage irtr-o clddire conlbrlabili la o nislirc $i se stinge tn 1558. In orice caz.i. Carol Quintul temtinn domnia sa. irlr:r sa.Ar fi o ru$ine pcntru noi Sj pentru noij il|cnlbri ai nobilei naliuni germane ca. . incoronat. Se paie cd in anii ce au urmat.. FranEois I l$i pune candjdatura. care mergea pan6 la desfihtarea dufmanilor $i instaurarea propriei hegemonii la Napoleon.Un sistem fdrA mecanism de aplanarc a con_ iclelor. dar un accident grav se pelrece Pdn vaslarea Romei" de mercenarii imperiali dezlinluili. impreun! cu mult citata luir clamalie: . imprudent. sfang 850 000 de florini $i Carol Quintul este ales.Tout est perdu. impotriva dinelor. Acest ambasador ne deschi ftreastrar spre o incilcar" Ilagrania a regulii nepactizirii cu in Este vo$a de problema pereDe a rolului rcligiei sau ideologiei relaliile inrernarionale $i in diplonratie: \lau ele deasuPn rnteresu i se subordoneaza? Relatiile statelof crc$tine cu Poarta incadre^zi in aceasE disput5 seculare RincoD era spaniol aflal . El va izbucni pc teren religios ca o a catolicilor cu Reforma ti se va termina ca un rizboi politic. in limpul nostru $i prin ncprintr un riu adus rcliIlijenla noasrrA. la 1530. el reimoiefte vechile cooven_ icomerciale cu turcii. dh scaunul unde era imobilizat din cauza gutei.Se mergea ineilabil spre un conflicl major.. spre marea uluire a populaliei se nu mai vdzuse denrnitari rci. Bilan! nul Metzul in mainile franceor.79 greu de conciliat. in 1521. Acesta inrcgistreaza Itaie mai bune in Ilalia. d[ ordlr retragere dup: asdltul nereusit $i trist.h ttr.uri pe scena lunii s stat sau Partea a lll-0. unde Frangois I.eclorLrlde 5ara il Jdapu\l(rlc pe Lulher )r in I530 cAnd ilrpiratul fevine in Germanja. Miza este Italia.git. esie luat nier. dupa moartea 1ui Frangois I' in 1547. solia ajunge la Ffanqois I Fj lucmrile seimpac:. pe de secole. F. l!.278 Jo.le udmenrlor ' se tourre irr Je. epur.

treizeci de anj. Nici Fran{a. nu ti-au dat seama cA incetinesc sau anuleaze astfel paqii ir civiljzalie. ai picii soci_ $i al dezvoltarii economiei franceze. renoveazi indust ia texiile $i fondeazd Quebec-ul in Amenca Nord. Anglia ii sprijinea pe hughenoli.280 . contrunrrrer ia lome mull mdi dramalice. Romlnele l. in aiunului zilei Bartolomeu..li prin sabie. regina Ienabrlelte anglic nirmul ri lc !Jlul catolicei Marir Stuart. Mulli allii iau calea exiluluifi Anglia au de ca$dgat de pe uIIIn acestor oameni de calibuni profesioni$li $i cu o cinste formati in practicarea unej rlc exigente. La lioane de locuitori. se cuice asteDtand si fie trddat sau omorat dimineata. In valea Ronului. disfiugeri $i atrocitili. rivalite' pcfene ca cea fnnco habsburgici.ti pier trecu. Cu iu ce iest( caracreri\rica. masacrul incepe cu asasinarea lui Coligny.locuri De scena lunii _ Partea a III-a. dar de inainte nu existi decet catolici ti erctici de oriundc ar fi ei qi rei liri ar apa4ine. fiica lui Henric al V -lea. l)upE mai multe rizboaie in care austriecji $i spaniolii se incLr tulcii. cltm 200 de ora$e sunt lisate 0dministrarea 1or. ultimul fiu al Caterinei. Gnirul rege Henri de Navarra.Nu este iinie ca cea creqtin6". care.lanntie 281 serie de diete. ca aceea a hi Heinrich Mann. in 1 55 1 .Hugheno.tilor. E intrareain Paris. ducele de Guise reprezenta paftida fanatica.. Conflictele militare nu au fost numeroase intre cele doud de$i Lurher nu cobor:rse in \cenr cu o rumu|i de maslin.tile. dodlor. ca in 1562. dupA o intrerupere. Este inat de un cnlugir iezuit in 1610. construieste tosele.iseri mult influenla. E chemat I de Na! atra. Spnnia in 1492 sau Germania in 1940.. . I )ff zarurile se schimb6. principiul coexistenlei intre catolici $i Iuterani ca$ti porar teren. cei masacrali se numerau cu sutele. colocvii.face cat o Liturghie" rcge de exceplie ca gestionar al treburilor interne. minc cu hughenolii. Un personaj din hbera Guise spunea ambasadorului spaniol ci pani acum pri du$manii puftau numele lirilor de unde proveneau. pentru d )i pulea expresia lui. ea a fost bentuiti de intennitente. Herri al lvlea se bucurA de biografii literare lrDljonale in vremea noastra. regina Elisabeta a Angliei. \arorisc cu f||ca regenrer. dnnrul rege Charles al Ixlea (1560-1574). iqi lnt[. intrigii. podu. toate schemele extremiste ale iezuililor. reu$e$te sA mele ce despd4eau biserica de reformi$ti. iar discriminarea ilor in fala legii este anulati. pesle un milion de hughenoli aveau in 2500 de biserici ilegale. Nu mai pulin faimoasa este crnporana $i aliata sa.e . D.riscoala prinlilor" rcfomali. La cufea Caterina de M6dicis. 9i nici o alti tard care a urt purificAri etnice.. $i spune la 1580 ca de rio de ori s-a dus sA. masacre. nici cei carc Si-au exilat minoritl. una ca$dgati de impimt la Miihlberg (1547) Si gate prin . Toate deficienlele sistemului din secolul precedent. Dupe doui c militare. Tensilrnea devine enomi la curtea C unde un Bourbon hughenol. ca $i ol timp ce Spania ii suslinea pe catolici. din dinastja l|li . Pe rimpul sau. in Franga.tii considerabile. Cand \oldalii lui Je Cuisc dadeau pesre o hughenotA. rumeau calvini$tii francezi. de . Pdn celebrul Edicr de la Nanles din 1598 garanteaze liea de con$tiin6 ii de cult in aDomile locun. scrie Montaigne. negociei $i concilii. asasinatelor $i ale lului echilibru intle tabere in aceasti perioadi. Duma.Catolicii con fiul Caterinei. intre 1562 $i 1593. nalionalizaseri.. iar siu de fier l-au simlil secta anabapti$tilor ti liranii resculali. cand incepe rizboiul de lreizeci lIi. cxre se calolcrTeaA la Ch:rrtre. . La 24 august 1572. constituili de mult propie. la Rochelle. Cu miniftrj ca Suuy $i finanlele se stabilizeaze.i $i ca- -ir ralul Coligny ocupau pozi. Tronul este iiber. ducele este asasinat din ortl rcgetui Henri al l]Ilea.ru fresce curremuretoare ale terorii. hlgheno. decadenla papi d. cdre in \fihil a lucreze ir 1545 $i.tii.negociind cu soarta ca aceasta sA se intample fdrA sau incetinealt'. in anul 1588. cUm a lo\t numila perioaLla. ajungem ia 1618. boarele religrozse lrance.limpezire a sangelui" sau perseculii lioase. Tinut in trei Conciliul de la Trent se incheie in 1563 cu o victorie a suslinut de garda de foc a iezui. la Ror Paris $i in unele familii nobiliare ca Bourbonii $i Chastillon Partida catolici extremisti devine Ligd creand ingrijorare $i nesiguranld in societate. ucis si el i]r de citre un ciiusir dominican. floia Spaniei vincibile Armada) i$i di duhul incercand si invadeze Anglia.. toate nurrind unui Conciftu decrsiv convncar de Papa. tol fanatismul acumulat de hizi!ie.ri Al..

RAzboiul cet mare se teminE in 1648 $i Franta este onre s ristumai balanla tanselor pani atunci neprielnice Neeocieile picii reunesc pe toli actorii germani combatanti' uri de Spanja.. uD razboi intem euroPean. rizboiul de treizeci de ani.cun a trparx(ul pierde. Camera imperiale are acela$i numir de 1)lici ti dc reformali. 1630-1635. Franla. tlltima perioadi este cea suedezo-francezi. dar evidcnld oboseala lor $i eprizarea resursclor. peDtru carc clementui religjos este lecat cu interesul acut de a scoaie Baltica de sub inUuenla burgica. inrre lolS $i 1625 se desllloara elapa numilal ncarea pe fereastra palatului din Praga a consili cepe pnn cite Adunarea convocaei de impdrat si clt populaliei nujoritar reformate. Fapcfr episcopul esle schimbat declan$eazi r5zboiul Franlei cu Spala 1635. regele Suediei.r Nantes". imperialii i. abuzurile $i disprelul fali rile de mijloc Ai de jos se varsA in uriala cildare incinge qi fierbe. thrd Lorena $i cele.Nici norocoasa. Scandalul iz mullumirile de la incilcarea unor dreptud acordate de impiratul Rudoif al talchimislulr care in l60a isr a\ea \ediul la Pragd. fiule. Dace rizboaiele sunt prilejuri de misurare $ritnlii societdlilor. Sai . precum $i emanciparea lor. orasele protestanie se clatj pierd drepturi $i privilegjiPcrioada danezn line din 1625-1630 ti este numlE a$a iriervenliei lui Cristian al lv-lea.ltrle.Si ru se pennite ca cei din Casa de Nlria sa fie stepani absolnti ai Gerrnaniei. Wallenstcin este rechemat. este un caz patelic li uII ficat de inapoiere. inrre timp acesia. digneaza. explozia de manie a Refomei. moare $i urmasul siu Mathias si pe tron vine F Minoritaiea nobiliari catolici cere reviznirea documentuiui.parlamentele. sis@mrl se aplatizeaze. cu noi ajuloare spalW . . urmaS al husililor. acum sunt incluii $i calvini$ii nA I copil) . italiene $i poloneze. ia djplomaiiei penmr sfatul dat fiului seu: . a inconpelen1ei elitelor qi a mitologiei lare. Dar acesta incepe si se certe cu lezul acuzat ci tiriganeaza campania $i apoi delnis. in acordul ei cu Suedia se preved6a cali soidali dau $i ca! bani dau francezii. cAci un an a tost numeroase annistilii $i pici provizorii. p||r Jrrncrr. DeSi noul comploi Si asasrnarea sueoeza lrlpanra lenstein ii pur la incercare pe impenali. Mantua. dar diplomatul a remarcat altceva Irrnra esre legitimaie prin teritoriile pe care ie conlroleaze $i pdn rlutul iuddic. Dezast total beli. Certuri intervin casele domniloare germane $i Cristian semneazA o noua pace favorizeazi din nou pc imperiali. lirile se consider:i egale in tlrfptur. i porul luteran.'loscana. Acolo fuseseri recunosculi lhrln de catolici doar luteranii. relinindu-se ti lirgindu se tot ceea ce eie oblinu ii rle la Pacea de la Augsburg ( 1555). cpiscopul elecior de la Trier se pune sub proteclia Frarlei. Im_ ritl1. Perioada suedezi. Suedia (reprezertad de fiul lui Oxenstiern) Istoria menljoneazi desenul aproape definitiv al frontierelor 9i tisfacliile Franlei si Suediei..e J< banJcLe Je merccrd"i L/r( rni'a .trei episcopii" ocupate in 1552 $i Alsacia. ce lnlelepciune carmuie$te lumea" -.!4 )ania suedezd nu e norocoasd.. El va fi supus Djelei care . cauti in campul catolic alianla electorilor episcopi fi a lui xirnilian al Bavariei.. pe Wallenstein. Dar ace$tia pomesc spre Rin. !ct' uuur !urrrPtu rr asan'L4. In cauzd este capacitatea sislemului de a-$i imperiali de componentelc. Impcrialii surt viclorioii la Muntele Alb (1620). unchiul lui F care esle personajul cheie pentru imperiali. la Liibeck (1629.Edictului l. cancelarui suedcz .r. l. primii reformali ai Eurcpei.). dar Sj Gusla! Adolf e truntea cavalerici sale. Portugalia. Oxenslienr. Florenla. Pozilia lui RicheI este net[ ince din 1526: . cehii sd devini catoiici sau si plece.uunll orizont. Suveranitatea e recunoscuta prinlilor care intrelin flrLrd directe cu pulerjle slrAine. nu pafticipi nici englezii. A tebuit ca Europlr si lrerca prin incercirile unui rizboi inde lr.impreunh cu Maximilian. Suediei reformate. cei doi decid measca un personaj nult discutat ulterior. comandanlul imperlal moare.or'r.St $tii. Provinciile U te (Tarile de Jot. De fapt.eul rorduhi este viclolios. conducitor al annltei. care la 1631 senmeazd un tratat cu Franla.i revin 9i impun noi reglelri cu mi dri de figrri pe tabla de $ah. sensibili la faptd cA Franta e ura toleranlei 9i a . il aduce ir sccni pe lav Adolf." Mi$cirile lui sunt marule: pentru a nu fi acuzat de erezie penttu ci line partea protes ilor. nici lurcii. Cantoanele elvetiene. Smntul Inperiu nu mai exis6' pillrrrida se strici. ia fraiele (regina Cristina fonncazn o liga protestanti condusi de Suedia. regele Danemarcei.282 Jocuri pe scena lumii Pdtrca t lll-a Diplonlalie 283 lor.i Istoricii il impart in palru etape.

in ciuda imensului succes al ca4ii care Gustav-Adolf o purta cu el $i in campanie (intre 1630 9i se tipiresc 46 de edilii. din care 30 in lalind). obsesia olandeza a libertdtii $i fascinalia luptei seculare rare a jugului spaniol.n la 1602) li Grotius sA snrdieze cazul sechesirdrii de cdtre ea a unul vas ghez. Olada em ln ptni lnflorire. Cand le scrie. cum scrie pe mormantul sAu. Cand 1n 1613 Grotius duce tratative cu eng geseau locurile ocupale de oiandezi. La l1 ani il gdsim pe bancile Uni layden. care va opune Ittod constant primatului fo4ei puterea inegali a dreptului. i Este luat intr-o misiune diplomadcA la Paris (fiind beiatul $efului delegaliei Bameveld) $i di mena cu rcgele ry-ba. verdictul contemporaro$rri e rezumat de juristul Lautelpacht.. Are titlul de istoriograf al Olardei. lndstat de lipsa aprecierii la care se ati$i da demisia. epidemiile. dar corabia naufragiaze. distrugedle ora$elor. de Belli.. iefJiau si incendiau dupa bunul plac. . pentru a intm mai pa$nice. Arc 9i necazuri acest om . dar se imboln[veste $i moare cu trei ani hainte de dir Westfalia. Frarcezii literaturi ll retn.Ele lin de iirii batave fi Cunea Nassau iDtema intre calvini$ti. Are educalie Si matematici. dezastrele (se estimeazA pierderea a unei treimi dh populafia gradarca agriculturii. Solia il scoare de acolo in lada ti el cunoaste amarul unui surgliun file sfa$il.Cartea rezultatA esle insa desqe Libertarea mArilor In plin avanl. $i chiar versuri. flola olande2:r nu loia rcstricui penrru vase cartea o ajuta. pnn foametea de canibalism. pe care olandezii ll cuieazA pentru a-i sprijini spadolilor. Diplomalie Tn slujba Suediei e 285 crau. cand jdeile descentralizatoare ale lui Grotius . il gisim sador al Suediei la Curtea Franlei. ace$tia ii citesc di ceea ce suslinuse juristul. dupi zece ani .pe care ti Sena il privird drept minune a asocie ca minishu". la idceputul periJadei franceze. Pentilis sau Suarez.dezintegranfe" 9i damnd la inchisoare pe viatd. Va lucra cu s6rg la alianlci franco suedeze. Dogi o parle din autori lin se spune ca dreptul intemalionai ius un este creat sub pana dominicanului Francesco de Vittoria. vizAndu-i calitaFle $i panb i$i ia doctoratul ln drept la Orl6ans. modem $i rafional. Compania Olandeza a Indillor de Vest (fonda. ius e salvat. pleace in Olanda.. iar avan$lui pansiunii coloniale li se adAuga progresul intelectual.Nu existd iemh matn dreptul jntemaiional care si nu fie prezent5 ln De jure belli Bsle dreptul intemalional laic. Diplomatul ia in mana opera colegului stru de tom De iurc belli ac pacis (Desprc dreptd rezboiului qi dj publicat de Grotius ln 1625. Regele prirlul Mauriciu de o pensie $i in 1635. Ayala.284 Jocun pe scena lunii Panea a III-a. cu institulii $i structuri mai ajezate. prin migraliile. in timpul rizboiului de 30 Hugo de Groot este un olandez nascut la Delft qi drala de acolo.

dar dupi aceasti dati. ceea ce ie mutd ceva din aura aceslora de stdpani de drept divin. i statelor. Dar peni la acea datn lrei rcvolutii i zguduie structura nobiliara a srarelor. Din Rena$lere se mo$tenise teoria heliocentrice. persoane. ipurd pe la 1506 $i redactat?i in De reNolutionibus orbi nl rr. vileza unghiuldri a netei este invers proporlionaE cu distanF pana la Soare. constihrind adevtrrate ftacturi inlre epoci. rora soarele fiird sitoat in focarul unei elipse. oricate acumuliri irvizibjlc s-ar produce. Evolulioni. funcliunea reprezentirii de suvenni la suverani. Revolulia industri. atitudinii qi limbajuld diplomatjc.culRrrah" are un considerabil elbct asupra ralitdlii. cel internalional este in primul rand compusA din puncte $i linii. dar regatele predomind in secolul male de ducate $i pincipale. Liniile sunt indispensabile ice. Anul 1648 este considerat anul de na$tere al si temaional..di au suslinut ci natura nu face salturi. inacceptabili pentru Biserice. sti revolutie . cu nunai 24 de aoi rnai este $i el produsul aceluia$i rdzboi de treizeci de ani. E o mi$care una$5 de innocu rilm de fuge infie 1600 $i 1700. care mal lui Napoleon. istoria relaliilor diplomaliei inlrd intr-un figat nou. Diplonalie 287 Capitolul 5 De la reyolufia Stiin(ificn h Lumini (1650Prin Pacea de la WestJalia. Revolufia din Anglia de la 1688 situeazn deiv sediul de putere in Parlament. Revolutia americani instaureazi in I coloniali$tilor englezi o repubhce constilulionali eliciente si ruic6i Revolutia fiancezi ir ocuie$te definitiv in toate intiile insliRrtijlor cuvand. le discute hainte de ini.i cdlitonile lui Vasco Gama. saltusub formi de revolulii sunt frecvente (doui-trei la flecare se- mullimea staaelor sA devini sistem. care nu este decat de doui feluri: paqnicd sau categoria picii inre toatc schinburile economice.Ialional". Dar o dati cu dcscoperirea Americii. a lui Copernic. Ea furnizeazi energia pent r Luminilor. Punctele sunt statele. oamenii incepusere se aibi o ahi viziune a sferei noastre e Novum OrgaDon canea lui Ba(on reprcnd pe copefta sa un vas ce lrece cu panzele desfiiurate prin )loanele lui Hercule $j anunland pasiunea noii epoci penhu ex in lb2O ap 1609 Kepler enunld legilc sale confonn )rurea Universului. definite printr-o organizare adecvati $i care au autoridli.Pan. dar treptat de un sistem de state llafionale. rccand puterea pdturii delinea pArghiile de avans ale civilizaliei Sriinlifice. dupA ce i-au impozi meni nu spune ce fbrmA Dolitice are statul lrlerDru ar narhie sau republici.i cdilor terate. mol lansat este ince un sistem de state regale. cun] sunt dezvoltate de citre savanli $i de universitdti.are ili are Incepururile inainte de 1800. idei care pun baza $liinlei politice $i de guvemare. A doua in boi.um in 1530. Evenimenrul urndtor dupi 1650. nlai convenlional ori pur demonstrativ. llevoluiia ideilor care pregitesc revoluliile americana $i frane precedad de un secol de idei cunoscut sub tillul de epoca a inilor. pasrend insijillul regal PenNimbol $i arbitraj suprem. burghezjei. Ei au manent ndscut in Ren4stere $j o pozilie mulr elevata.r.. care pentru o indelungati perioadi devine nulr mai puti $i devastator decat rizboiul de 30 de ani. antemergirorul conceptual al sistemului intemalionai. tehnice $i l). ce lua ca bazi lia biblici potrivit cereia soarele se invafie in jurul Pdmani. Cele mari surli intemalionale $i prjvesc toati lia umaDe. intre modnrile de ife $i de viali. Diplomalji le simt. cooperirile mulliple. iar in 1619 adaugd o lege privind perioadele de rotalie a planelelor' ln . le inleleg.regal" pdn termenul nou. s a produs revohlia $tiiDlific6.Dreptul iniemational. in schimb. dupi Wesrfali ordinea inovatoare este Congresul de la Vicna din 1815. de care e legate organic. in care va rdmane secole. r$i Pune $i ea o am!d putemicd asupra muncii diplomatice. Liniile pagnice sunt intrelinutc de diplomali. Ca orice sistem. Alegem un interval impLrs de cronologia specifici a diplomatice. legi. unul sub care este peryetuat $i oclionat insu$i statul component. comerci carea de fonduri. Necolul telegrafului .a a III-a. in ia societililor. monedi $i s[ang cetelenii sub drape]e. Ele reprezint.

Dumnezeu fiind supremul Sr cleator valora cat zece ambasadori. lui Hook li ltparfine cea mai scufiA lege a elasticitSlii in aceea$i perioada: (knsi. a carei suprafal"a e dez\dluila faptul ctr Soarele are pete. cand la 1632 calileo anunla epoca friintei experimentale.lea a III-u. lcgand Roberl Boyle (n.Dralrg. Este cealaltd laruri a Stiinlei: pe lang6 modelul se (1600). acestea conlinand donatele obiectelor ceresti masuratre de astronom. care eta n cian impe. ci $i pentru inovatijle sale rchnice ulice. I€giie narurii sunt limbaj matematic $i nnmai a$a pot fi citite_ pe masuri ce canicii sunt descoperite in acest secol. Cuericke exploreazi vidul. il pedepse$te se rccite psalni in fiecare sApdmane timp de trei ani. Centrala po5tali a comruger minorit Mersenne. C. Ele sunt lbrmulate cu griji. il pune sA se de- $i de natud matemadcA. pe care diplomatul o reie$te intens. protejat ratului Rudolf al IHea. il aresteazd. 1610. Denis Papin studjaze prcsiunea vaporilor. 1627) enunln lcgi in fizica gazelor. alchimia p5$e$te spre rhinrie prin Boyle fi olandezi. de Ia Galileo la Hobbes.i permanentei 1604 Galileo formuleazi legea mi$cdrii unjform accelerate ( parcurs in cidere esle proporlional cu pitratul rimpului) $i pendulului (dunta oscilaliei ce nu depinde de amptirudine mase. ce anunli opinii contrare doctrinei aris icc (in mod prudent atribuite unuia dh cei doi participatli la k)g). Princll)iile luj Newton aparlin numirului mic de operc care deschid drunuri pcntru secole. considemt Marele Secol in domeniul ii civilizatiei. fusese deja ars la Genela de c6tre calvini$ti t553. filosotjc fals5 $i complet nd contHi Scriprlrrii Sfinte. ca Si Kepler. Acad6ic Royrle des Sciences in Franta (1666). care Dunmezeu l-a stabilit se fie un far al Universului. gi iari cum un impirat nefericjr in polidci i Tablele Rudolfiene (1627) in triinF. spunea el..Nu poate fi opinie gre$itd decat aceea care impune o murdirie in Ochiul Lumii. p. $i lnterzie publicarea unei ca4i Stupizenia arr\cntelor contrare noilor descoperiri se vede in reaclia fali de iLrl petelor soarelui irtrepnns in Germania: . care a pus mecanisrn mii inJnrscare. ir mijlocul ce facilita calculul.. Royal Society la bndra (1662). inccr_ sA inFleagd resorturile concomitenle ale intemcliunii violente fi interacliunii pa$nice a oameniior $ societiiilor' le incoroDarea secolului o face Newton. ci de lungime. cum sunl elementele lui Euclid sau OliSinea Veciitor t \ti Darwin.rlendfful secolului XVtr. . pentru a ranja Biserica. Inchizilia il convoact.Ideea ce Soarele e imo centrul Universului e nebunA. un diplomat ce a\rea dupn 1600 o lenrili opricn ?n prin jurimant de erezie 9i ii pune cafrea la index. Torricelli inventeazA barometrxl. variind proportionai cu rddicina ei prccum si leeile milrurii proiecrilelor." De aceea. chd Dar noile iegi mecanice confirmau pe Copernic Si pe I< Sfantul Oficiu decretase la 1616: . ceer ce Inrere\a vremii. Existd o armoDie subiacentd fenomenelor al acestei lumi armonioase.288 JoLuriDe kend lunti Pa. prinlii 9i (cel de la Oradea $i-a instalat un!l) voiau s6 aibd telescoi servatoare propdi.rblicand ia 1687 PltiloNophiae Principia. Regii.ti ai lui Jupitet faptul are fale ca Luna. iar Ifonado da Vinci fusese numai pentru pictura sa. nu muk duptr ilia primelor ziare: Academia dei Lincei la Roma c extinderea esie proporlionali cu fo4a). Descartes plin de team6. t^imosul siu . Diflotnalie 289 Kepler era asistent al asrronomuhi Tycho Brahe. catileo i un telescop mult superior celui folosil de olandezi. Cu4ile Si diplomalii lor sunt fascinaF. este. ulmate la I 704 de T|atatul siu de optici.oneazd microscopul. ln Florenja (1651). Harvey descoperi circulalia sangslui: ir rlr: lNa o succesiune de evenimente paraleH !i independente de calenda- rul istoric al rdzboaielor. urmat de anatomia microt opici. Dumnezeu este analogic drept un ceasomicar suprem. trind ti paftnrut universatirArii . Aqa cum Machiavelli fusese ciutat . in ciuda obstacolelor.netoda lluxiuniloi'. nlcini intrc savanti o licea neobositul pe toli savanlii prin corespondenli. la p|aga." AIi sanli $i gandjtori ai noii ere stiinlific€ ifi pierd viala Giordano combate scolastica $i aristotelismul $i e ars pe rug la Rotna. pljn de nouteli Se lirDteazi academii $i se publicA reviste qtiinlifice. logaritmii (1614-1620r. Ireuwenhoeck 11632-1723) pe6ec!. iar in mdtor. in lui Napier $i r acelaqi an cu aparila legilor lui Kepler. descopcrd patru sateli..ial. Dar $i ideile lui calileo ci nurnai lentilele !ale. Insirumenlul cu care a revolulionat qtiinla rDecanicii a fosl calculul infinilezimal sau . mcdic si teolog.de pir4i in secolul anterior deoarece c[nostea tratatul roman structie a fb(urilor militare.

.. inghesuie ambasadori peste ambasadori ln Elvelia' d€ unde hrleresat sA angajeze trupe. in care se obline de la aceasta faimoasa extrateritoliillit. ilustreaziin modpatetic reclacteze. nu infiinleaza o weme ambasade ca celelalte JAn' iDtahiri la ved. examinarea sistemuiui creat este subiect de reflectie. Noua institulie este aceea a ca_ legilor Iilulaliilor. se atri' c ligii de ia Cognac ce lega Frania cu aproape toate statel€ din ia in frunte cu Papa meritul de a fi practicat . Mecanica cereascd era elaboratd (. aceaste mo$lenlre con(15E9-1610) ldeiie liiro ti experjerla chibzuitului Henri al lv-lca hri le sdsim in scricrile lui Sully. spectaculare. un cian al monarhismului telnperat. conform careia cetelenii tiancezi nu sunt supu$i 0(o0ure. un rege al RenaSterii cel convingea pe konardo da si vini ia curtea sa.. ditorii au preluat tena. scris: .n lloarc. a anunlat trdsatun persistente de ele_ tla. din care nu iosc mic. Politica devine obiecr atenr de ales in secolul XVIL Hobbes (1588-16?9). Timp de trei veacuri. Dar ceea ce realmente prefigureazI o snrLui distincti a diplomaliei franceze a fost dubla dispensare de Iiteriul solidarililii religioase prin stabilirea de alianle cu principii rmali ai Germaniei $i cu sultanui necredincios Lui Suleiman Mrgnificul. Drylonalie 291 Pozilia unui corp era dari de cunoa$terca poziliei $i a e supus.rli $i culturali in lrvant. afla! in inchisoarea spanioli.Si Du alragi vilc l)ennu s|atol t6u". la 1795.rta lh00 u gasm . {cel lcnelian. iar mai tarziu prezenla unei pjanete lbst demonstrati pe aceeaji cale). Francisc.. {l. Influenta sa asupra considerabili.vreau si deduc fenomenele natudi prinrr-m fel de pornil din principii necanice") cu imense consecinte pentru nomie (Halley a prczis prin calcul revenirea cometei ce-i'i astizi numeie. Dupi 1526 trimite ambasadori peste tot. iarLr|minile traiesc sub fascinatia oDerei lui Din nou ne izbim de cele doui agende paralele ale i avansul frenetic al $tiiniei $i practicarea incApdFnate a razb Cum e posibil ca dispunand de minli capabile si dezlege m naturii $i materiei. merelie $i prestigiu in $coala franceza Francisc I line diplolia pentru sine. ia" er iti lrAie\ rolul errcerband rulontatea . fird sA se scufunde periodic in abisi !rugerilor ii moftji? Intrebarca diplomalului nu e pur reroric6. Locke (1632 1't64).lile sA nu reu$eascl si rezolve pr cle o complexitate mul! mai redusi. Monresquieu (1689-1755 L'esryil des lois . cu leclii pentru contemporani. cu regele Angliei. DupA un hlr(rt cu Poa a.l. iar in altd $i Lr. ici Henric al Vm-lea iti ptuise$te sotia.zi $i noapte calul meu e in$euat 9i rrhia e la bnu".i mollenrrea l5'atA.290 Jo. ii cere ajutor' N0 dispera. pentru ca mai apoi Risoun\ul nu I \orn nbtine dupi pacca de lr We.rte. ii respunde acesta. inspir5 pe Voltaire. Franla profite de bre$a anglo-spanioltr $i nrite ambasadori in Anglia. proiectul unei peci eteme. $coala francezi devine dominantd in secoiul XVll ilcena europeafld.. gustandu-$i suveranirarca pe care o incorporeaze in su lur. dururiran decel ce rnrrevnzL!i in \cncrile lJi lean Bodin. exprima forta prin masele co+urilor ti tantelor dintre ele. sub Regele Soare (Louis al XIVlea sau Louis le care domne$leiDtre 1643 $i 1715. minislrul care a adminisiral in Ir rernarcabil economia. Esie de renarcat ci ce au hiit haosul rizboiului vor si aibi conducirori puremici.i analizeazi grandoafea $i decadenta I Roman. ln tr[ri de inovaliile impctuosului Francisc I.. autorut l"dldrftal este pesimist (Iono rrmini lupus).ui pe sceha lunti Panea a III-a. Starele eljberale de inveligul superior inperiai sau papal. in speld Spania qi impara$l Cand regele An' . ln un grup de stale se aliniazi pentru limitarea puterilor ce pot ni o ameninfare. Are cantonul Grizon soldali? Apare $i francez si-i recruteze. O diplomalie i$i de masura cand este Pusi ln ba unei politici externe dinamice.. Dar stilul ei are preculsori. Ele se dedau vechiului ioc de titi. apare $i rezidenlul francez nngi singu{ul trimis european. apno liei statuh. aurorul cirtji R€prlticd (157 Franta.balanla puterii". Ecaterjna de AmgoD' lui Carol al Vlea. I. ci se aflA sub proteclia consulilorDJla lungile lup'e relit'ioase care umbresc diplomalra frrncez. in materie de inovalii. Franla va avea o preponderel{! ro crci.ti. dar nu di structun de garantare a pbcii. societ.Si cauli sA stabile$liura ostilitaparle: . de/!aluind loal.. in menoriile acestuia. lrl al politicii. o lege si fiei universale.r iepotolite prin proiecle cale !i depi$sc puterile " De aici a lbst rcgim. cum ar fi solulionarea I pa9nici a unui conflicr.4alia. intitulate P/ircibotare potn' iit. Sub el. fire incuviintare papali. derivata functiej drumului fiind chiar viteza ceea ce spusese calileo se concentra in fonnule simple: era derivata a doua.ub lillul ab lisnului de drepi divin! intirit de harut suprem prin mo$tenire. Peftru coryurile cere$ti.

clsim la Henri practica veche ln legiturile cu Poarta OtomanA 0a 1604 n privilegiile obtinute in secolul anterior de Franla).ii burgunde $i a celor $apte care vofueau unele france/a. Slujltorii ei sunt oameni de mesene Franla are un lnister de Exteme din 1626. \u lu Jecizi rizborul. Richelie introduce o di_ nratie DrofesionaH caracterizati de continuitate qi de obiective teme. \4arii de Medrci.292 Jocun pe scend tunii 293 construita a$a-zisa teorie a .ge secrehr de sl 1616. it rirl sau biserice. Un an mai 6rziu deviDe al Consiliului de RegenJ6. mediaziln numele teselui francl inlre francezi Si prjnNl de Orania. o poliricl de zare a aulofiLarit de qtal. in cazul Pirineij erau un r6spun. i se pregrtea 'dosarul" problemelor. .in evaiuarea unrn om de stat. Un diplomal fr vremea lui Henri al IVJea. care fiind umilitoare ii va v5lama ireouperabil pe$onal. Daca Fian vendrca tot ceea ce ia apartinut vreodata. Richelieu aju. la moatea lui Iruis al XII-lea ti propagandd. rezuma un consijier ifrperial gAnd lui Ferdirand al Il-lea_ Filosofii sau diplomalii put*t it .. ci bumneTeu Bpuum luunl. cu Fotestanlii djn Gemania' cu rrd de Saxa qi alitura{ea deteminanta pentnr relansarea rAz_ r o opinie publica favorabile politicii ul polilic de popularizare sale El utilizeazA pam_ Mazarin... Kissinger scrie ce dace . ceea ce era rmpotriva \traregier tui Richelieu.pAcii" exprcsia .ura $i ostilitatree nilor ar fi provocaut. i4r cine este slab nlai cu greurare incearca se nu fie vinov.c. in 1835. dar It esr era oare Rinul? Richeiieu. Cunosc6rd inftangen sa din partea coatiliei spaniole 9i austriece.panidul huphenol. neurralizea/: marea nobilime si !ea-zA. doctrinare sau nlimentale. pfotecroa. ceea ce a Dus aliante cu olandezii.pace. Richelieu Inlroduce uei cuvinr care rcp.din p6cate.. r elariv clar penDu sud Si. lncearctr dna cu_ sliruinF prietenia principilor protesland germani. A remas insi ca un caz de autosacrificiu inpus prestigiul po diDlomadcA prjn excelen{i. durat!'f:' Itand un acord care a dus la na$terea TArilor de Jos: Numele relinule in isroria Europei $i a diplomatiei sunt alC din€lilor Richelieu ti Mazarin.raison d eut .armistiliu de lunq.r cri Dintr-o_dati. lung.. La rord' complica din cauza mosteni. iar ministrul de exteme frzmcez Torey se ofera sA indeplirrca-sca misiunea. Ea ramane pentru mull timp intr-o ln RomiriJ pinh in lq24 relegramele a'llba'c z'iie or. factorul crediDlei in retaliite dinFe atare $j_a pii rolul prioritar pe care i-l rezervase intregul sistem medievai. Devenir prim-minisrru ln 1624. allele flamaDda. )cotu tranceze e iluskara de un exemplu.czinra busola dipl nei \rle: .ea sa. in rizboiul de treizeci de ani. . atrn rea scopunlor pe care qi le-a propus esle un test. aqa cum se Relaliile economice erau tratate in acelasi Strasbourg-ului. larea lDirit de Colbea.. ddr ambele palii nu accep motive politice $i de prestigiu termenul de .irAFi mii".'. care vedea in diplomalie o alma prelioas' penlru h ir'rteresele comerciale din kvant. credeq .r in ochii rnajo. eliberati de considerente ideologice.'. La vest Allanticul. dar pericolul exisra pentru cA.h'l|lor arrtprotrrLrr mrnr'rcr er.. Richelieu si fie reamintit ca una din cele mai inllueote figuri ale istoriei n deme". da). Medi. franceza devjne limba cancelariilor' limba ' .botarclor naturale.. e chemat in lta ln 1639 $i fdcut cardinal in 1641. duc.rrlegiara. fmncezii sunt nevoili oear. Peformanreie sale in Rezboi l de treizeci de ani sunt de gur Dn exemplu_ lului de 30 de ani de Suedia. Richelieu inlelege rmponanla de a llichelieu a reluat calea antispanioli $i antiaustriaca. Esre condus e\clusiv dupa jce. ambasador strlin. in spre HaLrsbLIgr."Llre insd pe Richelieu.ru reda(la e In limbr fiance'/a in aceeagi perioatli. Situalia era prea grea pentru ambasadorul de la l'laea. panl la icarea punctelor de interes 9i a celor ce trebuie evitate Came' lcle cle reuniuni sunt birouri de analiza a lemeiurilor pentru obfiintampld ilt ane_ ncrea de tedlorii pe cale diplomatice. un a-rmisliliu.penlru re Spania. regii Frantei au o vanitate care este nui pentru Franla decat toati ura strdmosiloi. setl Dei e$se stdtuds. utilizat in locul . consulii de atunci raportand la Ministerul Finanlelof ti Come4ului' Amiralitale ca ti Iar in ce prive$te gmdul de devotament al inallilor diplorl1ali csle de amintit o inamplare pulin obi9nui6. cire Feia titlul ti rolul lui Richelieu. Mai ales ci a spus in Testamentul stu cA matene cle stat cine are puterea are $i dreptul.

ca aliat secuftlar dL$rrranilor $i rivalilor Franlei. de la Nantd 1685. Dupn Elisabeta. ceremonial $i protocol. intr_o mare de argint. abia in cel concurenu Angliei \e Iace \imrira din ptin. cotitura o face la lntreteiere de secole.(Th IarA d( tumultuoa\r \cen.ompete{i Cromwell. Ma/!nn a rtrur-o Si probabil cA fiino rurorele nor i-a inocular-o.wick { togT).rce de lirerdlur. atit de bogat[ in schin$nri nrloi de ja noro iie.boiut pagubjror de Spanrer care trne lreispreTece'ar (e lermin. lacob I (James 1) produce ca rege uniunea personah a Scoliei ll Angliei.Jnr ralboaiele punale tara folo\ rc! mul. l)c$i in matene de legituri diplomatice. as(encrLnea ei mlera cu panLr coboraroife a Ffanlei. N.t.ai es. ti care a pro. un alt Stuart. literatuta cu Shakespeare.rticA raLa de on. mai depane. adrce rivalitatea cu Spmia de multe ori pe ul p1an. rizboaiele.. ter_ [a! c decapitarea acesteia de citre tegina Elisabeta.tos. F-ranla un nou cxod al hughenolilor Sj o inamicilie crescuii a lio niscuti lot din insuldritate. de pe contjneD. Prdamentul (care va fi numit .parlamentul cel luDg".flamenl lunrcs t persecuta pe puritani.pear. cand (lronwell ia puterea Si Carol I e dec|lpitat. regelui. Dupi 1660. Anglia se afla in urma Franrei $i econonricesre depatiii de Tarile de . pe care rostirea cuvanului rr]r:r€r.o pnrra prFrroa\a mo lrt. Razboiul Ligii de la Augsburg se temil Pacea de la Ry. Sruartji revin prin Cafol Nl II lca (pani in 1685) Este cel care rupe rradilia Si se aliazi cu Lc'ujs al Xlvlea inpotriva olandezilor' $i in sliNii. care iau calea Americii. hcob al lea produce asenenca proteste . pomit de la faptul cd un ambasador sPaniol.i nilF tle care oetrnea rI| Frdnla.ut rmleu rrind p. Moarc in 1658. 1640-1653) qc impune prin. doNle$te din 1625 fari sA lini seama de |ulament. in acesl an. a participat la complotul in favoarea Manei Stuat. se vede confruntati clr du$manii ei.(shale.. eurcpel)nr rau aelerminar \: c. de carc cdrdinrtii probabr' nu .ratiune de \tat ar fr pfe\upus o rnafirii rational! canrarue reattsti a cifcum\lanlelor si a )anselor de reu. $iinla cu Droon). Cand hvincibilc Armada.ita. csle distr si in 1588. lntar . pani in 1&0.uraj ri fr-... dinastia Tudorilor. af tr arins.. in prjmul riind Spania Dar o noua ilor.nul aadi. inllorirca S(otri cla.. Pe plan teoretic. Franla obline Franche-Comt6. iimp de trei ani. . E prinrul tege al Europcj u re-$i pierde capul in revolulic.. rc\ritUr.. Este un tratat despre drepturilc ti indatoririle rulay) Aproape axiomatic se adaugd la lnceput. conflictul izbucneste din plin. de pildi aljanlele. ea Inipo a..r funnaL rrupe proprir. In care lrepldt ..c prorc(r unrtical oricc (reforma. glia adopd cu interziere normele rafinate ale diplomaliei fiani0. a anelor $i iol bilanrul polilic dt Regelui Soarc nu e prin nrmic remarc ercn ne aJung ca sd ne intrebem dac6 ei a inFles Richelieu. Stuarlii scolieni La 1603.. dr\Llru ensleTr Daci sccolul XVII esre aceta al Frantei. dar t$i -1672 du$mxnia generala. re. porni pun:al pe leme dmastice $i de contrci al tedtoriilor rormande brctone (1337-1453). Dar muri\e in tbOl )t n_a avut cjne sd-l ia<c. In 1714.rllj\e drre entd.pe. unul pe connnentul european lhLrl in competilia penm celelalte continente.este rizboiul cu Otanda (1667-166b). nu e in r si ie expljciteze. A doua imprejurare in care nu se reg. uJor confundabil cu o dorinti sau o ambilie. Diplo'nalie 295 Cu to^i16 gloria pe carc o emandu pdlarul de la Vef.I 294 Joturi pe scena tutnit Partea a l-a. judst italian stabilit in AnIt De legatiottibus . la li5 apare canea lui Albetico Gentiii. Trepta. Nu depane de washington.Nimic in exisrcnta rimpurie a Brimniei lasi sd se prevada gr?ndoarea pe care avea si o atfugi.-.. in t5: PanA ia l6OC. Unei tensiuni pemanente religioasc intre regii catolici ll Anglia refornute i se adaugi ceada hlre rege $i P. ani conflrplul de. Insularitarea Angliei a addugat f6li indoiati cateva 'pecilice in ponjerLJ . care ob[ne Fla produce coalizarea Olandei cu Suedia Angtia_ Rdzboiul $i intre $i 1679. statura Angliei 'lcr. Razbojul civil line pane in 1649. flota spaniole a lui Filip al I. sub regina Elisabeta ) in aceste doui jocuri de putere. conlinand lndrunfiri pendiplomali. vizitam l[ Jarncstown unul din primele lor forturiCarol I. Mai mu]te rlri apar dupd aceaste dati in Anglia..ru poliric Si diptomdtrc ldeea ca tara tor .se$te liune de stat" veritabiti este anularea Edictulu.e. a nurcal o invariantd istoricn in relaliile xLl!e\ilJre_cu I rrntr.Cronwell devjne lord-protector al l(cpublicii Si o conduce debarasandu-se $i el de Parlament pe care lL inlocuie$te cu n Consiliu restrens. Rizboiul de 100 de ani. ufl cul suars de avanlaje $i costuri. unde stabllc$c colo i incepand cu 1607. utlir. care-i insPiri vocalia de putere linrnte a mAr or.

care i$i formeazi primul imcolonial: aproape intreaga Americt de Nord. Ea exprimd ingrijorarea ci in rizboiul de succesiune al SpaAmericij Latine. figura principala a politicii exreme a Angliei a fosr Wiliam . de necorceput cu al. iar dupi aceea preia rolul proeminent al dominaiiei in &colul XIX.locLri pe scena l nii Partea 9llt a. sn iimiteze influenta francezA in Olanda.l/ie gula fiilrd ca cel pe care il sprijini sa poati avansa' Woisey..Prinlr-o rcmarcabili abilitate in exercitarea rolului de lltor.a mai putemici ce r. pot fi neglijate doua note caracreristice derivare din potitica I loionialista a Angliei. istoricii adepti ai principiului etic vor se' teze folosirea acestui principiu de cefe madle puten nvantajelor ce se obtineau pentru urmdrirea obiectivului principat. tot in denlui Frarlei. Un autof din secolul XVII. riu ca ace$iia sA-$i iroseasci astfel banii iit D.Cu bitecuvantarea lui Dumnezeu" ea dosA nstaureze un real echilibru de fo4e in Europa. dar retizat $i aplicat.ea Angliei ca limba a balanlei i" lii* Din ljmpul lui William al III-lea djn casa de dupi l6118. extinderea coloniilor devine tema e . Prusia.easc. surd sau explicit. dar care reugi de la inceput".Madd ambasadorul englez oblinea acolo depc$ele lld $i le Diptomalia continentah a Angliei e legati de balanla zilele.. rprodpe in col se dezbate in Arglia.rind sn fie irecut dupl amba franc€z. l$i hrge trupele din lnrena.Politici mobilA. Se citam mesajul reginei Ana catre parlament ln | 7 | 2. in special SUA $i Anglia. l{ intretiierea cu secolul XIX. ca $i a bazelol unei societe. Simqindu_se influent. In prinele cuceriri coloniale.r"r"" iala pe Henfic al VII. dupe ( acesl principiu.ti an Un subiect ii rpropia: proiectul lui Gondomar ca clsitoreasci cu fata regelui Spaniei. in Europa Franta pierde reritorii faF de Habsburgi. arbitru sau aliat. cintand o alianti cu Rusia. pana in .. sA starneascA apoi pe tDrci $i pe suedezi impol{usiei. Resimul Stua{ilor a fost cunoscul pentru conrplia sa lntl cinev.a vrut sa dczvaluie regelui secretul ce spanjolii pl'td consilierii $i diplomalii sii Dar regele nu a adlat indignarei spunand cA nu .revolufia glorioasn" 9i ln 1689 Parlamentul i$i \uprematia prin Bill of Rrghl. neadmi.esareasca e\pedrlii imrloFiva \a tn curlea lui James [' iorut spaniot Conaomar reuti'e sa stahileascd rela!ii de aI regele. Anglia i$i continua o ascensiune consrant5 :icnli. $c urnirea astfel nu numai irfluenfarea unui joc de putere in defa- irn alegerea aljalilor de pe continent este cantdrita $i ln lumina ti shbirea unui concurent in lupta colonii. diplomalii au fbsl surctasali hr8rlri paraleli dc nisionari. iar prevenirea unei astfel de uniuni stitea la baza cu Franla. prin esenta ei ti care putea sA I'nri pelfidi.{iul. ce ftebuia si anumite alianle nedorile ale Angliei pe coniinent Arhba! ii stimula doriniele $optea cuvinle lmpotriva Parlamerlului' si ii mai $i lua ha4i $i documente secrete Englezii nu se prea tare gtiind pedect ce comunici Gondomar la. william lnlre Spania qi fl imagi. Diplowlie 29'/ Drin incercArile de recatolicizare fi absolutismul siu falig' i i688 are loc. .Pand la rdzboaiele mpoteoniene si l8rcsul de la Viena.$i asigure dominalia Spaniei $i voarea celui mai putemic. afiflnand coltat in prinul rtud pentru ele a fost asislenF Erilor b! ri. un Richelieu al ADgliei. Fera ca ea si fie dizolvati..rer al Anglieicare re la\a pictgl minri o brlanra In algerelc careia 'e anau Franlx $i S cealalta o greutate ce urma si cadi de paftea declst de lui Henric al Vm lea i se atribuie dictonul c i d. insuleie din c tr supremalia in Indii.ia desci " "p.b.296 . aproape doui decenii.ti emanclpate' teorellc rate de Hobbes $i Locke. in (lcschizitorilor de drun stau acunr comercianrii Si asociali (1701-1714). omul cu baianta inceatcd sA izoleze lu. in timp ce Anglia ia cibraltarul. chiar inconstant. se impace cu Austna penhx combaterea ideilor revolulionare pe conri'Icrcnul alianlelor pentru sdvilirea lui Napoieon a fost pregi lrecasL strategie englezi tenace $i aproape prestidigitatoare. sau cer6nd sa nu fie irvitat cet olandez: Cu Gond gele pefiecea ore lungi de disculii. inrr-ade!ar. Prima esre folosirea integrali a unei r Llc diplomali liberi $i cu mijloace financiare li. Acest )i se termind in favoarea Angliei. il caracteriza. Gondomar declan$a-se conflictel ciiere qi ptotocoi. Fntru . si iftA. $i pe rnentul americaD obline teritorii confolate de francezi. l)upi pacea care se incheie la Urrecht (1712) 9i apoi Tratatul de l{:Lstadt. scria Andr6 Maurois ill lNlond Angliei. Franla ar putea sa.oastre. problema t libertitilor.

fi plrtut disc ta cu l blema libcrului arbitru . Ordin-N care considerA Departamentul ca . In iopol trimile ambasadori strilucili ca Ukainlev $i P. Petru cel Mare cere condamrLtl la moarle a celor care au adus jigniri Rusiei Parlanrentul hrir|nic promulgli o lege a imunililii diplomatice. Il urmeazi un om de aceeati atenlie se A. oltul decat al treilea lmpirat din dinastia manciuriana Tsing 1722). ca nrul anrbasador permanent al Rusiei in Olanda.Richelieu al Rusiei") este la 1667 A-L. in 1695 Peru cel Marc il folosctte ca inle$ret in lrp. suspiciuni reciproce. cand elevii sii devin iDflui. Milescu moare la 1708l.ctru cel Mare trinitc pe elevul lui Milescu.a llrgi statul in toate direcliile. candidat la donxrie. Englezii i$i l I scana de eroare. la voievozii de pe Naun. tondara h 160n. care Stia latina $i grcaca.runul Cum polrira Ponri . care ciura ali .r 'pera sj pi rcdobandedsca putut imprieleni el cu un ambasador al Fianlei legar de jansenisti de la Pon Royal. Diplomalia se constituise mai demult. Matveev e 0r ra $tiinlei $i educaliei 9i rlrrl ambasador ]a Londra. dacii n-a. Dimitrie Canternir. Ceiitoria in Occideni o intreprii lrimis al fostului domnitor Cheorghe $tefan. Nu se put( comandarc mai potrivi|a.298 Io.rrunilc l0r M. Stettin.M. E arestat pentru presupuse datorii neplatite.A rlsloi.lescu nraterie de protocol. Intrarea Rusiei in politica mare a Europei se ptoduce ceputul secolului XVm cu Petru cel Mare. de a apAra in toate !5rilc". dar Matveev nu vrea si !j!ie de scuze. in mai 1676. lite de clinezi biruri etc. pc fostul domn al Mol_ |vri. stabileqte relatii diplomatrce cu siate euroEene si asiatice. cu regim de extfatedtorialjtate. Matveev fiul. A a\. pati de fugi. bun diplomat $i abil srrateg ( neau .i a predcslinirii dac: ccrcurile i ale nu I af fi privit ca om de litere $i filosof? in vars6 de 35 luJrer/a . Misiunea e dec neindu111: fricliuni la fronliere. !ar5ln care Petru Mare iSi va crea viziland-o inaginea prin care l-a cunoscut Eu_ lur D trimis cu o tllisiune specialb la impAratul Chinei.S. O audjenli pe care $i ar fi dorilo mulli dimli in Europa: un han in jill impiritesc in sala cu 300 de ]nan[i cu pene de piun.r al tl il: rn lar pe cheiuri. Matveev. schimb de darud. grei(rsia JiI Con\ranrinopol.lnia Azovului. Paris) $i sludiase la. de des_ tfn din legislalia internd a vrelnei lin- .ochii intregii Rusii Mari'l menirea de . uluitoarei ploare Si rapiditate. s au purtal xrlii protocolare.ub rn{ru. pe carel nume e consilier penlru penhu alaceri orientale. al m lea. Patri semnaleaza pc nelericitul moldovcan. Se ilconjoare de mari oameni de cultur?l I-a 1711 pdmeFte rlru o curlca sa. he4i $i sate. devenit mare (1547). Orlov ti l( gmv.. Numirea moldoveanului Nicolae Milescu la lilor ia 1671 arurci lumini asupra dimensiunii regionale al maliei $i a solidaritAlii oftodoxe in acea vremc.L Di\lonalie 299 ile special fomate in acest scop. Va$ovia. e rerbililat. unde se produce un incident diploma ubiri Si de iahtul oferit de rcgini. Milescu e acuzat de ma_ $i abateri..'ut schimb de soli cu maniei. autorul celei poflante operc de modemizare a societilii ruse$ti. la Pekin. cum este Compania Bt InJiilor Onenrale. panA fi suita sa se disociazd de pozi lui. Ajunge dupi un an. Acesta nu ir di ceremonialului prin care se urmdrc$te giului lui lvan al Ivlea (cel Groaznic).rl\ee\ ir e proren. iar in iulie loc primirea. prima de acest llcalerina a ll-r perfeclioneaze sistemul diplomalic al lui Petru rfl Mair $i ajutala de sfetnici $i arnbdsadori ca Panin. Paftea a ltl-. pentru a imp6ca obiceiuri $i pretenlii exotbrl0 ale gazdelor (ingenunchere. Trimis intr o nrisiune care contrazicea vedeij se retrage la o manistire. Luni intregi. autor Istoriei Imperiului Otoman Si ^I ru bru al academiei djn Berlin. Rapa ul oJici\l [d nu numai infornalii precise.uti pe tcena tunlii . care obtire ie$irca la Baltici Si incepe cucerirea Un personaj cultivat. {:lar sub noul lar Fedorov.i patriarhului de la Constantinopol si-i recomaDde pentru exleme oameni instruiti si cunoscitori de limbi sirijne.rrii fi ficard planuri floti puiemici.le cr tr cJIr in /ilele prim-ni shx ar cere specjati$ti de la BruxeUts. iar el o cearta. Dlplomalia dusi in timpul lui Pctru cel rc poarli pecctea personalitelii sale dinamice $i inovatoare. collvcrsand cu mariD. Trei ]ucriri voluminoase ale lui Milescu: Descrierea Chinei c]'tfltLtul de cdldtorie. era foartc cultivar Si vizitase I (Stockholm. dar $i pagini fasci rtc de obseNalii $i comenlarji asupra unei lumi pulin cunoscute Nl nurisc $i Matveev era iD dizgralie. E.) cu denmitatea tarului. care a unificat reqatul si s-ai complel de mongoli. Tarul Alexei .. cnenzul Moscovei. I-a 1561 s-a infiinlat un Departament al solilor. Berlin..

despolii tuminali.scz lriqcarea pietista. filosof.. DacA ar fi si alegem dirtre diplomali un simbol al epocii. kssing. in Geffnnia se numiri hibniz.in care se stabilegre principiul trecerii iibere $i rite a \ a\elor rurcettr $i rucesn la Marea Neagra. respectat pentru perseverenta sa lupt6 contra lkaniei. Spinoza $i P fendorf (in donenjul juridic) sunt considerali precursori Hume $i Locke sunt $liilpi. Cu colecljile ei deruile lui touis al acesta mlrea t€ Cabinet du Roi.felor. ca $i Frederic al Il-lea al prusiei. scoasa de D'Alembet Diderot $i avand colaboraiori pe Voltaire. Diplomatul Luminilor se distinge prin enciclopedism $i pdn increderea in capacitatea ralionamentulDi de a $usline interacliunea pa$nica a popo. Diplonalk 3O1 Potemkin ii continue strategia. in 1772. Conducea o revisra polemica. Mendelssohn. adevaratul ptuinte al care a acompaniat ln secolul urmAtor toate acliunile nancipaloare ale Luminilor' Enciclopedia FrancezA a apArut ln 1?51.300 Jocuri pe sceM lumii _ lti Parrea a IIl-a. incd din 1714j laire. a despotismului. fire a mai numi pe ilu$rrii ilaljeni $i spanioli $i numeroa$cle curente de enuncipare prin cunoa$tere ti cultur5. varful de lance al extremismului catolic. despolii tuninali nu decidA . Enciciopedistii erau in majoritatea lor detr. dar Grotius. Cot!fiied Wilhelm l-eibniz (1646-1716) cste unul din candidatii cei n i potrivili. la Rasradr. a intoleranlei. romancier. l. Curierii sunr jefuili. cum ar fi Curcntul Latinist din Transilvaria...a acum ii leoriile \oc ale lr polilice Dzci ecomia polfticA se conturase sub Regele Soare (teoria mercantilisti pe agriculturi qi intervenlie slatali este atribuitd doctorului r lcsnay. cu lruis at XIV{ea. chiar Si cea privala.. Acesrea erau urm:fea revoluliei gtiinlifice. rezuma liberalismul enunFnd fi d Alemben.enciclopedi$tii" secolului voltaire este depate cel mai popular dintre ei. reo€anizeazd lnvxfime ul primar o riu din Rusia in 176J. a continuat in secolul XVII in toate domeniile. Dt Descartes fusese filosoful european prin excelerli prin a sa todt' a ideilor simple ti clare. pa\sct. Ecaterina a Rusiei (1762-1796) este o bune legfturA lnl mul absoJuri\l al EDropei Si noile curenle de gand. manifestand o formd bhndd.c..filosofii" satl . Toate cl incoronare i$i scriau coresponden(a.suverani lumini$ti. gencroase $i optimistA a credinlei il Fiinla Suprem[. Ei constituiau aoel cerc al Luminilor. deveniti limba oficiaH a Europei. crlu i/gonili in secolul X\uldin ranle I rrropei Ca Si revolulia ttiinlifici. autolul influentului Tablou economic la i758). Redacinile [ ]e merg pana la Refomi. pana $i turcii $i scriau in francezA documentele. e1 putend reprezenta pent secoiul Luminilor ce a li)s1 Machiavellj penhu Rena$lere 9i Grotius pentru sccolul XVI[. Dupi modelul Mariei impAr6teasa Auslriei. Era anticlerical l6ri rezerve lacraser I'infame!)-ktoi. La cunea Frinei iftahim maticieni ca elvelianul Euler $i enciclopeditti francezi ca Intreline. pe cdj trebrie sA scrie pe pielea oamenilor. Esenla lui consti in pdmordialitatea ratiunii.lerder. Turgot.o\rl Lai. c pondenla furatE.embite spunea lui Diderot cd e u$or penrru el si scrie pe hnnie. Droducand voare rard in lumea adslocraticb.'. pe timpul ei se semneaze mal pulin negociati din istorie (patru ore) de la Kuciuk (drumul spre Constantinopol devine deschis pentru se$ti). Ipocrizja era la ordirca zi se reflecta $i in conduira diplomalilor. in taire Impiratul Ausiriei semneazA pentru priDa oare un tarat inl iianceza. tait!?. Iezuilii. cunoscut 9i tradus in toate l0lFrile continentutui. p. sub Louis XV tea ur alt minisiru. . Pru(ra ri ALrqrria' imninirca poloniei. e1 este conside t un Dfecursor al Revolutiei. Luminile nu au cunoscut frontiere i0ti. Repercusiunile asupra relaliilor intemaljonale $i ale diplomaliei ru fost considerabile. in l17o aparc^ E eu a:upta iei ndtiunilor aI scollanlJ lui Adam Smith. Trianorui de la paris Ermitage ul de la Petersburg. in timp ce cre$tinismul lua fome populale ca $ccolul Luminilor se mai nume$le $i Atrlldrrng ( Dnlightenment ir' cngleze).e cere Dt societatea. corespondentd n care in\pi. em cel a rentului Luminilor. Montesquieu 9i . nu o va impiedica pe Ecarerina'i priine revoltele Lamnilor aflxli rn conditii nx. Cu lel au stabilit o coalilie triplA ce va combare Revolutia sub Napoleon va constirui nuoleul Slintei Aliante_ FaDtul cA i la titlul de suveran luminat. dar $i in public. intrat in istorie sub de .. cercclatorii s au grupal in j francezr. Daci atracria o concliluiau telescoapele. r(rm moLJ rra a erpeo electrice Si a colecliiior din dorneniul triinlelor nalurii. iDtriga 9i badi paEunseseri in retatiile dintre I Limbajul pe care ti I insu$eau .Rusia. cdfl ea impanAfea aspiralia tuluror 5uveranttor de a deveni .

H5"H ".il.i.nse pc inlil:1".lll.':1....' l iJ..' Tij'il':'*': :l:.....'.P::1 :_:..erpediLii *"I1' i"""t" p" Capitolul6 Imperii $ natiunr i il"". '."" . :l:"... ii*'.:"1.'n'":..:. l*-$**$t*'*..JiJunirore :::l nu numur cuvinrere ' d/' c'"' jT''- l::: U. un'"r'"ta "r' sa. r" *t1 casa lur e reconsrrtririi . p'*iT:':..r...fi * aiunge t"".**m*#+*rffi nnffi[t*t**lw r$$*tru*****ffi :"i'""1::ii"..]|Ji. ewr on '.:i 5rudiile la LerpTig rr le4a ..'...fii]i:':.1:.li rli'i.r.:.ii" i""u.]l:. . t"l $..i.'.lr**** ..u bibliotecar .. rege toncepre si * chimzi.il:.1":'li:'.nnui* ^'".." . el e magi'rral ca matemalician n i i *i' t .. i."d.one ii.r .i ::ff .^i" r""i'. a...'' ili"ll'lJ'li' '..":.11"'..i' o'"rectul Lrner.:l[.t"*- n^" a..^-"-" '' arrtiotomane r i"l"t"i'."" ...'| ....*'''..-" i-"' 'a stu'rreze limba mondiata I umanitadi a tl.o^'J1:e...'"' :t "" I "L"il:::?":::"li i] cu nu ."I"'$t:.n p'un.^.1$'1ffi $.302 rcilculul in[inilei Polihr(Ior.ili" i. 1.r.il..1ffi l:i:l:j i:"xT: Hlii"l'.lt: a Ia ducele -de Bruns wick APoi au to'r " :J"::. .

durabilS a Amerjcii musculare. impreuni cu neirlgridita libertate de a al€ge $i practica o rcligie. utilizarea forlei. in cAularea uror mon$tri ce buie distrusi. intervenliile militare. delbJlerile ri Jucumentcle reroluUer. in borator s au conturat tendinlele durabile alc politicii ext lbmarea curentelor de gandire caracterizate de o Drare rezili in pnmut rand. _or)islul )c. e. John Adams. iar deasupra lui sri o autoritate predominant arislocratice. Amcrica jeffersonianA adopti o soluiie magistrald: societatea rimane religioasa./i. In ceea ce pri!e$te preorul.tor lupralori penrru libefta(i. Deci dupa revol|Le nobilul di\pare cu Je. viitorul pre$edinte.. care la independenJi llu ocupasefi decat un liagment min$cul din suprafala de astazi. Recurgerea la rdzboi. Lr sfar$itul secolului insi. America se implica ?n dezmembrarea totale a Imperiului Spaniol. Soldatul va ocupa de acum inainte un loc de fmnte aldturj (le diplomat $i uneori va ie$i in fa!. ca yi locuirorii Aterrei.era cel nrai de jos $i obscur di 0le- linii rnari nerecurgerea la fo4a a fosr inilial respectatd. hsre unul dtn paradoxunte aci. Trei pirinli fondatori ai SUA astlel $i bazele diplomaliei amedcane. SUA respecta principiul neintervenliei. ln Treplat insi. Pana h Revolulia americanA. h scrieriie fil boaie (1689-l697. La I898.chir-brt. alil balanta de putere. tionanentul corect. diplomaful este flancat pretutin(leni de nobil. pentru drepturi inaljenabile ru infrangea cipiul neintervenliei sa! cel al nerecurgcrii Ia fofte_ Pesre tot fluturi stindardul libeftAlii fi independenrei. SUA mostene$te in vederea enunciparii ei o cotonie (Filipinele) $i posesiuni care fac azi parre din ea (ca puefto-Rico.le cdvaleiie pentru eliberurca Cubei de sub spanioli.AvarS e. pand a7i.. Astfel Franla era o aliatd a Americii prin fo4a preiurifilor. in 1785.lI reali\re. proprietdri de sclavi. cu binecuvanhrea 5i rugnci . redus la o fasie de pe (oasla Arlanricului. IDtreg secolul unnetor.. noui." fegul trib dip]omatic". spunea pareric Adams.. Jeiler\on dc\rne patru ani ministru la Paris. apare o noua rcndin{. Multiplicjratea bisericilor rcibrmate ti a altor culte nu ldsa lo€ pentru dominalie sau amestec in treburile siatului.0 \rngurt idee mina abordarea politicii externe: moralitarea de sorginre religii carc cuprindea frdtia oamenilor. Tureia SUA asupra Amerjcii Latine. claritatea ideilor ce se adAuga unui spirit tic. ta \farril. posesiunea de colonii. e ministru la londra in acela$i an.rar \i-a afiilal rellI\i. Theodore Roosevetr cagdge ategerite din 1904 cu poza sa osti$easd. Dar nici tatea cu cei ce lupt.Vestului Silbatic'.104 ' Jocuri pe sLena lunii Pa. primar Inu o cunsrirude nrrcrrc ne. Sratele Unite ale Americii. 1144 1748. nu era in ochii autorilor decat o legiiimtr scoatere a contineDtului sudic din aria bantuite de rezboaiele $i do_ nri rrria curopenilor colonialitri )i rmperiali$ri. ca putere aflati in rizboi cr du$nanul comun A $i ca furnizoare de ajutor nrilitar in arme \si soldati. care ar rrebui se se macine intle Dispare gustul aliantei $i apare diiema echilibruluj de putere. va fi $i inima Americii. dar siatul devine laic. s-au m. care erau in acelari ump. ci cerea doar respect $i toleranfl mutuald. se indepirteazi de senrimentele caldd lui Fiarklin frF de aceasti larn $i propune o distanlare . Cind mai Jefterson vine in tsianla. l'151-1769) pe te americanpenrru lfnloirr .re concorn ent. Diplonati.ie aDtrcdre r ton€r (Louisiana de la francezi $i Alaska de ia ro$i). sub tirlul eliberirii popoarelor de subju8ul colo.ulon a. 1'7D2-11 15. numeroasele referinte la cultura andci. cucerire teritorii sriine. In America nu exista aristocratie.nl fie prin cumperarca de rcriloiii oul pentru Texas. dar ea incepe inainte de oblinerea victorjei finale prin rarea aclelor fundamenteie de c:itie Consresul de la Phil S-ar pfuea cA aceaste adunare de femieri tenaci $i religio$i ince ezitau in alegerea limbii oficialc lntre engleze Sj era ia curent cu gandirea vremii $i in pas cu secolul Luminilor. Cucerirea . preot Si soldat.l fizboiului.lea a III-a. as0uns6 in doctrina Monroe. iitlurile robrhare revenind ooar ddmini\tratorilof engte. conducard in frunlea trupelor o sarie . cu pre$edintele Theodore Roosevelt.Dar ea nu va merge in !tui siriine. principiile iniliale au fost puse Ia incercdri $i irli ferit amendiri. e teristicile sistemului eurcpean. s-a Drcdus Drin c\rerminarea indienilor. fie prin destrdmarea inlui Spaniol ti in mod exceptional printr-un razboi cu Mexi- Amcricii fala de Franla $i Anglia.e. salvarea lor dc opresiuDe $i natie. cLr rilboiul de i denli. Guam). Rezultarul esre ti el uimitor. care in slujba ideijor nobile fblose$te fo4a. hF de lo. 305 juridice sunt insi impresionante. Revolulir amencan. de Injruire i\cusiril 5r .ial. dreptul lor natural la libefiare $i bunastare. toate erau condan scnenle. Theodore Roosevelt esre oro r. unde consrari cu rristele ci in uitimelor zile ale regalitdtii el .In iradilja diplomaliei americane.

Ambele erau liare $j antircgalisle. Pand astazi. Dar esenta 0omune s-a manifestat in multe privjnle. din senul cifeia se ridici 1|r lan5r dpjtan de arlilerie. Metodele au fost deci diferite. ca ii un alt element comun inhibator al celorl curenle: raporlarea la un sistem de reguli universale. apare o noui versiune a grau englezii de peste ocean. care cere incetaiea terodi $i Rolrespierre. deparaziBtA de nobillme Si uler. ln ciuda inferioritd lii.ie $i echitatc. estc ghilotinat 9i revolulia inra irltFo |rzi noua o dau cu Directoralul (1795-1799). La 1793. eveDirnentele din septembrie 2001. Danton i$i l)trfde capul.Luminle). {le o clas6 populdri $i productjvA. Theodore Rooseveh si Woodrow wilson vili drept persoDalitilile cele mai reprezentative penuu curenF care au rivalizai sau s-au implelit in diplomalia Henry Kissinger considern in Diplomatia cd ele ne fumi delele cele mai peftinente pentru inlelegerca politicii ameri inceDLrtul secolului XXl ambele suferi schimbdri esentiale. Rbzboirl. Prin {lesliintarea Dircctofatului in lovitum din Brltnl.jDlei pentru unilateralism (cu care se recurge gioasA (cu o lran$anti diviziune intre divrziune utilizarea fo4ei). Tot sub DirEitorat aparc un t)0. Napoieon prcia lnrterea $i meDliDe pe Talleymnd ministru de exteme. Franla pentru a respinge o mult mai periculoasb coal4ie lormat6 in Europa pentru restaurarea regalidlii.rse pe seama regimuriior criminale apuse. Mai taEiu.sonai ilushx al diplonraliei. dar in timp ce aBencanii aveau zeci de denominaliuni cu predicatori $i nu cu preoii. impolriva Auslriei (canlpania din Italia). al $coiii liberale care dd prcdominanF dreprunlor omului )i in\lituliilor pasnrce este presedrntele w Wilson. Fervoarea rcvolutiei c ilcorporatd acum in expeditii slriinc impotriva Angliei (campaln din EgipD. Wilson insd nu a cules fnrctele ideilor infr6nt imediat dupi rezboi de citre republicani.a acror'. inspjrend pe Goelhe: . dar penlru anefcani atal regele cet ti l(ia. Ralionalismul ce lega pe rcali$ti de li pus in umbr5. rol pentru care a primit sau a Nobel pentru Pace. cucedrile $i dominalia erau pr. acuzat de tradare $i de infiangerj. acesrea. Ceea ce i-a permjs si recurgi la brul pute. doue curente i$i dis' pun pLrtcrea: girondinii moderali $i iacobinii inflexibili. La 9 Thermidor an 11 Ollele 9 si l0 iulie 1794 dupa calendarul revolulionar). care o ata6. dezbaterea nu e$e inchciaE |ji rcperele fixare incd Revolulia amencana foDdaloare sunt puncte de referinli pent telegerca diplomaliei americare- Alir ca olgini . $i Statele Udte $i Franla lturetineau visul unei lumi pa$nice. francezii aveau o singura biserici instilulionaiizatd $i putemici. avard o putemica cololature de bine $i riu).. ftancezii au victorii militare. lutia francezl seamini cu cea anericann.Am fo$ $i eu acolo. Dovada sunt DeclarEiile i l)repturilor Omului. ceea ce sllri pdoritatea militare fi rolul amutei. llotrespiene pierde puterea. recurgand la ghilotind intl-o imensi izbucnirc a maniei populare.306 Partea a 1-a. peni Ia teroare. Revolulionarul american Tom Paine lucra la lcxlul declaraliilor la Paris. care au intrarea Americii in Liga Naliunilor. n posrmodemist aduce operei marilor constructori de institutii laterale (Wilson $i F. Ambele revolulii erau anticlericale $i secr afizante. Roosevelt in al doilea si la sfarsitul celui de-al Rizboi Mondial. Obiectivul unei Lcpublici laice. oonfliclLrl jzbucnette intre Danton. care s'a ocupat de rellccrea instiiutiilor diplomatice $i de fbrmarea personalului. Napoleon. in plus. ins5rcinat Si cu apararea extema. Celallrlt pol." in dcsf:surarea rcvoluliei. in timp ce liancezii aveau peste ei rtratut gros Si opresiv al nobililor pe care revolulionarii voiau si-i desfiinteze la propriu. crr ii .au obrecrrve. Dar realitllile externe lc impuneau din nou recursul la armei SUA pentru a alunga pe cobri$ti. ca qi americanii. se regisea in ambele locuri. conduse dupd principii ralionale de justil. Wilson s-a consacrat unei pAci o considem dumbili $i cnirii Ligii Naliunilor l-a ftcut ti al unui curent care a continuat sA inspire politica ameri Franklin D. care a renunlat lir neutralitatea Americii in Primul Mondial. Talleyrand. Roosevelt) o esentiali revizuire in prefe. Se recurgea de o pa(e de afta la un drept natural imprescriptibil.Pasjunea cu care W. l pldtorii improvizafi cu haine civile $i arme de ocazie inving coa- nistralici republicane consnnd din impletirea elementului docrina lui Wilson.D. Mai mult interes penlru diplonalie eesim ||r Danton. s-a aftturat alianl€i tranco engleze $i a contribuit la acestcia. urde se simlea acase. Dtptotnalrc 307 ameninlirii cu fo4a. La Valmy (1792). lnpotriva . cu elen putere de la realisnul lui Theodore Roosevelt.ii $i nu I a impiedicat si fie mediator in boiullri ruso japonez la 1905.

In teritoriile subortate de la Baltic[ la Mediterani nu erau ambasadori. sau vizibile. Pentru fbst $i este un pretext continuu de reflectie.vrruri mrlilare.rllat fatidic al mi in societate. ultima speriatd de prezenJa Egipt. undele seismuiui au fost propagate de riz oniene. tqi oferA serviciile de consultant se ftnldratului Rusiei.... Tratat franco-prusian Ocuparea Veneliei. smlqitul dominaliei austdece in Germania 16 sta. infrengerea. B o lego din regimurile existente la lnceputul acestui secol XXtr ceptibile de rhsturnari violente? Pentru observatorii volutiile sunt Drodusul inevitabil al celot ce le vor Ele sunt implozii de sistem. Revolutia francezA a fost un seism Dolitic de mad. sfinlefte rezulrateie. Paco Amiens (1802). rez. venalitatea. Victoria de la Aust€rhlz &ll Alianla anglo ruse Diplomalia se confunda cu polilica exteml ti era personificatl ministru. A coatilie: Anglia. jignitor Si in!!tor. B66lia natiuniloi la pzig. i nu explozii montate din exterio. Napoleon continua sa elibereze . iffarea in Berlin. evaiuarea s-a fecut Fnn patimA $i cu mai mult6 nuanrA ca oricand. Napoleon pracdce un stil brutal.inceputui sfar$itolui"). Victoria imlotriva Austriei.vicronrlor oblinure ti viitoare. pentlu lumea europeanA. Alpii. chiar daci ele expnnau aspiraia de Frantei se formeazi tmpirat. [e o tAsaturtr vitalE a societililor: capacitatea lor dg schimbarea. ce lntmnea diplomati pentru a dez rele Sfanului Imperiu Geman. Rusia. Punct culminant al cucerfilor euopene 810). coboari in ltalia ti zdrobe$te pe austrieci 1800.Pace cu turcii (1801). ocrotindu-le de monarhii lacomi. Cand se introduce conservatorismul sau pericolul schimbarii violente iese la ivealr. Rusia $i Turcia. ci adminisprinli Fi plotectod. Intrarea in Viena. Sub Directorat se produsese un act de resocotire plilor imunitnfii. A patra coalilie: Anglia. prct cu ru\ . J6r6mc in Wesfalialn diplomalia sa. Victone impotriva 0ilor la Friedtand.308 Partea a III-a. \rcrnna i Ulm. cand austriecii ucid pe rrimi$ii gresul de la Rastadt. infrangerea lui Napoleon Si Pacea de la Paris (1814) C€ vede un diplomat in acea epoc6? Completa subordonare a lomaliei faf[ de rdzboi Si cucerirea amat[. Talleyrand. Tallelrand este totdeauna Politicos si rafinat El ttie dcslac. ea a rArnAS de inflexiune in istorie. Prusia. Turcii 11 numesc pe Napoleon . pe care ii lovea ai reveneau mereu i4 sase coaliiii antifranceze incisive. in franceze. Ce sA ne mire mai mult la acest personaJ: dc loialitate. Austda. un analisf al sdrii de lucruri lntr-o Bre loate camcteristicile sunt sau masuabile. (1805). Sub Bonaparte incepe un nesfer$it dans al puncLale dc Inagrsrrarele lur Io. $ in olanda. IatA o succinre ti elocventd cronologie. Cl]nd la 1807 Napoleon il indepafieaza din post.I rur(ii. Wagram (1809) la Schdnbrunn. Invadarea Rusiei (1812).Padj$ah al Franlei. Faza finah. timp de doud decenii.. Diplomaria se fbcea Ia varf $i tu cancela. in jocul acesta. aliatul cel i vechf' (1806). Prusia Victoria la Iena impotriva Prusiei. Dblotnalie so austriece 309 in 1798 a doua coalirJe Austria. germane fomeaza Confederalia Rinului sub protectia lui Napon.republici suroti" (in_ Elvelia). Summit franco-rus la Tilsit (1807) Riscoala Spania (1808). Napoieon imperat (1804) $i rege Si a treia coalife cu Austria. Rusia. prin lovitura dati sistemului ab serbarea bicentenarului ei. repede coaliliile cand vicloiile o permit $i st impiedice sturci cand ele se relac si devini durabile Putini diplomali au It se converleasci contradictiile de interese ale duqnanilor in !l Frantei ca el. Cearta Polonia cu ru$ii. CAsdtorie cu fiica lmDaratului Austriei. cameleonismul sau capacltatea lmen I supravielui in tumult $i de a servi in continuare $i sub alli ni interesele Franlei? Cand Ludovic al XV l-lea revine djn dlrt)ii ciderea lui Napoleon. in 1989. Diplomatul obligalie. Putine subiecte Dot fi urmerite mai etent mat. i|rtuise intrarea lmpdratului pe panta coboratoare (faimosul sitr . Inlelegerea . Dalmafiei. Pace ventie seffeta (1801). Napoleon a sfa$it prin a-9i coroana imperialS $i a-Si face fralii regi: Joseph ln Spada. Cu toate rezervele $i excesele ei sengeroase $i extremismul iacobin. Putine teme au o putere predictive mai ma{e ca tabilit5tii.lnlr o convctsalie cu Talleyrand ii \rlzar acestuia cd a trAdat pe lolj pe care i-a servit: bisedca ca . Pace cu austriecii la Luneville (1801).

ii duce patru puncte ce rczum' prclcntiilc (medierea Austriei.lar in E ropa n_o interesa decat pe care dolirurta 1[riior maritimc ca Spania' Pofugalja si Olanda.au neglijar. Cel mai bine se inlelegea cu ercagh.oiictul Je Drurocol \crie. Pirineii 9i Rinul Pierdea ceea ce adaugase prin Olrnda' Ihnovra..Eu am observar doar ca a ghinion celor care m.nr. intronind o nouA ordrne. diferire. cnt $j al lui Castlereagh.r nimcni nu ivca dreprul rne\(.. Cine invinsese pe Napoleon? Tinea moni$ sA intre umfal cu trupele rusetti in Paris (de la care a rimas cuvantul la lntro pentru cafenele). ce va fi reluata cu ze1 viitorul secol. uniune triumfali de nivel inalt a pulerilor ce au scapat de lor comun.ii pe cirre nu. De ce doar patru puieri convocatoare. scova. tur \ pot<on lr elmnd tsnser .. Balurile serbdnJe Si s_au r:uai Lncelarc. ur. la Bosfor fi la Mediterana Cea mai mare putere vrlA a vremil. Drin. qce\la \e simLtd bine in I central.lun. cancelarul tn $i geful diplomaliei austriece.ceni cerind . re\olutja pe Napolenn inlf_adevar. Europa era situl5 de rizboaie Sj oiicate . P siei.tilie rt\o.\e \punca in epoca..e no\cda rrjrnlc Je l7o).ioasi existau interes.stra conrrotul asupra Ducatuhi de Varfovja.Jl Lie cei pr(/enli rmpotri lui Napoleon in anii cuccririlor sale.rand apara acum i tatca Frantei Si limita aspiuliile de expansillne ale celortalri. Talle).tie cu Talleyrand. l. . pot in ochii urutui un om de incledete.uri de e$uare a Congresului Analiza lui nu era pulin rcaliste qi profunda. care il considera inrrigant $i mi Taml gtia cA sub cildura declaraiilor reciproce.ferinle aproape Profetice la . in competi. minisrrul de exteme_ Nici acestj nu ('cca ce erau pentru Talleyrand $anse de discordie. puteri terestre' Toate con&lt sA le protejeze lmpotriva lacomelor seiotutui XX sult prefigurate in ncgocie ]l} de la Viem' flicrete Estc destinul diplomatului de a naviga printre stanci Dar orica6 pentru nrcryie era abso$iti de targuielile teriloriale' ramanei loc $i voia pace' 0 rJ. Piemont. dar lcon rc1uzd- Daci unea ceva pe membrii noii coalilii eta frica de Napoleon !i lrica de revolulie. $i care vroiau acum si redistribuje rea-lui. panrrura! scn\a de lapr de TJley'and El Inlri In .. conferinla beligeranlilor l't Praga' terNaPorrrcn limite august. A0glia.u u ma. larui Rusiei. istoria eii Diplomatia multjlaterali. cand Napoleon ru cra complet infrant' li lace o vizi6 in iunie 1813. era penhx Alexandru.. diplomarja de\chJde o noua . Daci frica de Napoleor nutea fi vindecali rade re_ rurinea teama fale de repetarea modelului seu Iat in materre 1?89. Cotua Ducatului Var$ovian voia si acorde zAld de colaboralionism cu Bonaparte. ambii suspicioqj la int igile hi Tallc]'rard. anim( susplclunl. coasta dalmati $i Carinthra' . Mettemich se fu$rc se faci pacea in 1813. A devenrt mrnr\rru de sub Bourbonul re\taurrr Si a tosr un per\onaj cheie ai ce imponanl erenrrneDr al epocrr poslnapoteoniene: congre vrena rnn acecl ( ongrcs. cand au fostr senxutari ai acordului de la paris? Sd fie invitate $i Spania... Ascunzb Lrr \e. Anglia era I galia )i Sucdi". cunfo n c..e in p.ea. Talleyrand a identificat mArul discordiei: i lra taruluj dc a ?...chema de irr. Metterrich.chrmbari p(oceduri.illr.l ca vrea sA se tru_ntea alianlei Ceea ce era perfect adevirat.. ^sacentrul atenliei stitea Mettemich.. Dit loma[i! 3l I epi'cop. Ja.( ongresul dan. Ar Franla li pandesc fiecare gest. dar mai . carc I ocltJ'e de ta renagere. pertrtr lonrich erau ri. De.ocupare mai large. exuberanta victo. Congresul d€ la viena fucepe in toamDa anului 1814. Anglia.e a lui Ale\andru." iu. regahlalea. toale marile puteri se Stiau vulnerabile volLrtie. dupi iuvantul preferat era echilibru' atat in vocabuldrul politic al lui Uetternich. suspecrand.e rctto.I 310 Jocuri pe stena tunii Pdrtea a III-\.aliari.lordul Casrlereagh. judeca totul in lumina asigurarii ciilor de municalie cu Orientul $i lndia. ca rispuns la prezenla lui Napoleon Sa"\onia.intercsul comun".ipiu d.fisi ar li tesut Metternich.. suspendarea operaliunilor miljtare).ur cor. Toscana ti Roma. nici orusacii la Dresda nu conveneau lui Metternich' Austria se simGa bine intre o Rusie $i o Gemanie puternice lar stlereash em consecvent obsesiei brltanice de a limita accesul ilor in-Balcani.re. ceer e\clud<a franLro DunJ gAi:igi! tlcuta x In\l cooplat rn comitetul stans d€ conducere. entiiate unita de acesl interes.Solulia a fost aceea a unui cchilibru desemnat pe plansa lor' Franla revcnea la frontiercle ei rofmale. dar mai putin odios d tata de. Metternich ela pnvrt cu neit Alexandru I. Napoleon. la grar. ajuEt de consilierul siu dlptomat versat el insu$i. Elilsim la el . vorbe$te. .a.un pedant rece Vetremich dnret_si fre dLilorul ice.|nncrprut tegrrimiralii .. Nici rufii la Var_ ia.. a rAspuns Talleyland.

polonia cobora panl h V Frica de revolutie a fost mai eficieDta. Inlre puterile ale vremii. mul6 cerc€tare stiinlificA. rotunjea pani h granila elvetiana cu Tirolul. Cand se ina sccolul existi un sistem intemational mai semnificativ din de vedere comercial decat tot ce va cunoa$te secolul urmitor. in secolol XVI au existat 26 de rizboaie. Nu este oare mai rivit sdl numim secolul ingenios? Sau abil? Sau judicios? Dimatul claseazd secotelc dupi numiiul de rizboaie. in timp ce Finlanda. circulalia bunuilor si capitalului. productii nari $i bogale. Revolutia din lg4g energia iDnoitoare a societitii. eliberarca nalionala. Tranzitia de la agrar la industdal nu lbst u$oafa Si a presupus adanci schimbiri. uzine.\ Rusia) rhman in tuncliune I'llni in secolul urmetor. la $i care nu putea fi dec& un iacobin supravietuitor tist deghizat. reprezenrati de rinerii cauzelor nationale.I 312 Joctn pe scend lumii Pierdea cordonul imens de state protejate: Confbderatia Westfalia. il mcite . care a veqheat onarea aliantei. pletos. supuse insa rcstului decisiv al modemizd rii. daci luim separat cele patru faze ale . cu Dupe 1848 Europa se doteazi cu noi state nalilnale. La scufa Revolulie fiancezi a urmar ojumel col de contrarevolulie instiru{ionalizarA. Saxonia $i Bavaria. Sl constituie Belgia (1s30). unjversite! humliene. . ducat autonom rus. alt termen cheie ai lui Menemict. Alphonse DaMet. olel si chimie. prusia se inregea cu nu cu Saxonia) $i Magdeburg. urbanizare. romantic.. toali globalizarea sa.To e construiesc cai leratc si se ocup: in lnod primordial de in 1919. Congresul a Capitolul 7 Modernitatea AlianF care a durat trei decenii. Elveda $i nordul Italiei. Acest ianar a inceput si-$i lace loc treptat diplomatic. se asigura dia. Austri. 14 razboaie Gau 17. . Un scriitor irancez din acest secol XD{.in secolul II.O fofdreati conscrvatoare a controlat butind toate incercirile de revohb sau liberalizare. bot de inamic em un tanAr studios. la regim conjdrulronrt. Apu doua slale man: CerIrioia $i lt. doar 6! in prag de nou secol xXL lecliile secolului \aIX tulr rnrlizrte cu atenlie Si devin actuaie.r reiSluiii burgheze $r democratlce. aceasia parantezi istorici ce adNese nobjlimea Si clerul iar ceaialti rnerarc va fi predominanr lajc6 $i ftre sau unl j l)cntru a caracteriza secolul XIX prin cea mai importanti achia sa. daara'rnenEEe$aia la suedia pani in 1905. eticheti mull citati. cel pid. fruct al trn. trebuie sa pdrasim terenul politic $i militar li si descopeorocesul cel mai adanc si lnnoitor constand in modemizarea icreflor.secolul stupid".boiului de 30 dc ani): in secolul XVm. transporturi 9i comurtii. N**du "" dcsprinde de-Danenrdvi. condifi sanitare nitilite. in noti-.ta. Veneia $i Coasta Dalmati. fiind o prob6 rcnurcabi bilitate. El esle fructul revoluliei industriale care s-a produs in rul acestui secol in Anglia. 10 Fi in secolul XD<. deviDe republica in tlcpeodenti abia Toate imperiile (Anglia.

lnrns sr lofdul Palmerslon ALe'la sa nu 'e rmP ice in carmba'adon tcrii industriale. Chiar sr impenile lu. Ll. ]a fel cu !jirul de generalj. rerate F vapoareie cu aburi au fumizat baza tehnjci a acestor r Prin lunclia sa eminenri de ing... I d (\r( pL (r(J uornlnan m. iar iiberalul cladstone d6 Angliei rol apiriloare a dreplurilor poputaliilor din Balcanut oroman. dr\rrngalrd 'riluri drlerile oe rcelea$i lemc persr'lenle Dupi lr'r lirrn Piriri ca. . a manlor puteri. Telegratia. nunreroqi diptomali se disljrg prin abilitatea cu care umfireau desclcj€4i{oberi de djreclie ce lineau de stilul inpiratulur' z'-nu"io)anlan" un actor principal pe plan european ti global. Kisseleli la Paris. adslocralia h id trin:effipe i r 1\ri rird inleres imedi.:l"Tf :"?i*:tili:hftr'ffi':fbafonul ca austriace. nnperEieasi dupA I 876. Un numer mai marc de oamed diploma. pe scena ci jnlemd.oduc 5i .Jl. si a ljlerelor.I 90 I tntct fdrrr cne t\nglja) | a c.re p..r dat numere oe !. diplomalul esrc dat la o pafte de revolulioDarul l in colonii sti in umbra guvemaaorilor Si administratorilor dm metrDpoli.u mioruure timpi: conservatori . maritime ti coloniale' dar $i de un stil sobru $i sler. marele inamic al lui Napoleon de la carma diplomaFei engleze (:{-nurEsuf-d6-liv€na. ca Lamartine. Sunt renarcabile eforturile Austro-Ungariei de a avansati administralie publici ti de a face baronj pe cor de vad.."i:.l.ale principalilor lor rivali.i liberali. . de capiraturi $i bunuri. in Anglia reginei Victoria.lipro1u..... a in_ unracterizat aceaste hegemonie englezA a unui tntreg secol Si hegenonii rDiri sludii actuale cum ar fi lucrarea din 2002 Doud Civil Service. care Anauce personal politica extem6. In realitare.':.tiel enlllici erali disponjbili pentru pozjliile de fmnte ale llt/e. secolul acesra aduce un salt considerabil in I pierca Si interactillnea socielitilot creeazl relete delT)Ile de carc Si dephseri umane. a libeftifi de gandire $i a preval li vatorul Disraeii o face pe regini imperitease peste imperiul nral ce conlinea India. 4x..r.)urrrcd e!( in enlelLrr )r a lrcceseJur i.. care pare cos unora. pirxi td a Duitea Ra/bnr Mun irn.uDrinde De la miilocul secolului pe N D.. Diplomalii ru$i. intre e)e nu sunt.ei mo5tcni!i drn. in timp ce militarisnul prusac. cu rizboaie puline. cuprind IrLmcroase nulne slraire. diplomalul a actor cople$it de griji $i sarcini.. tqr-rn-flringcrea lui Napoleon $i intrarea lui Alexandru I in Pads t..i'i.r .a l. .reaza ..atcria ruside diptomali cuprinde rl9 orlov.rpa-IgLkJrand. nrzarea are ca precondilie irdepiflarea obsracolelor ce srau spiritului de intreprindere. acrorrlnari en^glezi em moneda de 83 7.nsolidald.[-. apo referinli.epoca unei perioade caracrerizale de dezvoltarea pini i. pe ambasadorii de sub Cancelarul Nesselrode $i .I-ista imperiilor cre$re cu Franra iui Napoleon al cu Germania. lr . profurd in materie de procese la capitolul spectacularului sti un iitica extemi se face in cancetarit gi-prim-mi*qtrii lin lor li se atribuie ana ti peformanlete negocierii).311 Jocui pe scena Lunii Parka a IIl-a. Foamea impedah de ecoromie..n . cu o masivi recurgere la diplomalie. diPlomdrra tePublicrnr in riani" ).r/ul Frcnter. Mevendortf la Viena...i. de rt boaie mari in acest secol. i''pc-r{eitat dr.-frmeazi \pureJ opiniile sunr mlri (. .#1. Diplamalie 375 gii.t.pa I qo'/: c? speciarrare r-u*'. la-imo- tLrlui nldiifl Felul neostentativ $i abil. erel dominant.. . de r|i..ecolul -. iar f'e planul docrrinelor. ideologii scriu el $i citette." ii". Ele absorb toata enersia disr habqi iniljativa crearrgicE si larismul cvasimistic sufocau energiile pol00r.'.i. ce se distinge la Conuresul de ia Paris. [lle figurj au i]uslrat diplomalia coNervatoarc Ncumann sau contele Buol ^ rnnu\ (l Pe. prin separarea bisericii de stat $i pdr abotirea pivilegii periile secolului XtX sunt nobitiare doar la varq acoio ele sunl in fapt imperii burgheze. O donmie lungi a tqfGi V .. Menyiiov la loarte. (ilritania 1846-1914 ti SUA 19'll 2001).lereagh. Avantajul Angliei faF de celelalte impeni era structura er flanentara c. I)upe reslabilirea imperiului sul Napijjiiiiii ai iti:iea.cenn lumii.rr lorzii Clurerdon )i Cran! Ille-il|l. potolita de cuceririle coloniale.uizot. unificatd de mena folle a p siei milirariste.. In !!1!4 4!e!tui slglilalrjcJqls-itsdpilinar.fi. cea a lui .torice.ri brnc Je n . Biumov la Londra. De aceea mAfturia lui e D Dennu de\l.:. Budberg ir Bcrlnr.. care dadea un rol crescut societalii ti asi' rr stabilitatea. .ijilor al retelelor societililor u reprezentale in acesr sccol'in principal prin state.e rrirnere ri are-frtrunrea er ner5onaje din lurn(a inoriei ir (.. O 4l!i domnie indelungate in Imperiul Austro-Ungar.

r.' ' lll ll . panslavi\mul care jncurara tectoa. : "j:l'. :H':X# .Il::-g-!il:'"]l *1.1ilffir'.. Iar metoda cea mai bunn de a impiedica era sA culrivi inamicilia reciproca a celorlalli $i si_i lii ( tensiunile bilaterale.H"'.+:TJii. d:llf.n'::*i:i'T. panslavismul pe care il incuraja o desen plus.iune .. t... purere mantjmd $r 5!6pdnA a m6rilort lrolul srimrorilor. dar ajtele mai ropa. rol in care se izbea rie pretinliile ruse9ti.' gur polilja trance.:{ft .: fl . airba-{adorul Srratford Canr trimite ]a Londra o copie a tratatului propus de ru$i....mrn.. CentralS..r.irff.ll capacitaiea ceLilitiF-puleri de a i se opune: in: locurilor sfinte.. .d.. nici rna n te crte de o a. ra granlla nia.e ru..*.dreptut ae a tnci propuireri.iliJ.. care se temea ca mo$tenirea .. i"r1' .afii u' o" r"i.li jrff :.iillXli#iT*@"".rti in froGlare. F L i:l tiT ltn ::. Aceasta o fxcea soarta Balcanilor.cnr. sigeli de inainlare spre (ud Clurciar Si ._+"ry+.o-ni toate pretenliile carig.*a'qtl*f .illf iiiilil.1su68. eer/a l YH##ffi l "*n.gF.iv. .'ill's.Prim.e inrr.:'ft J#ffi :. ucir ir*"rr."uu Anglia versus Rusia.. care rn:ti mcnriona ca ni. lln apiaitd liireresanr."11fr :fi .i i" l". Menl amba.iH. era nesocolrla rup(rc a c(hitrbrutur .*.. tliie a Sev liT.i'#.:...ll. pre.inlA un proiecr d< con. mA tecmrui-SnDusiloi6rloddc$iai -sailtrajruiui.n::lt ffi.:.c inramptd In limpul ^. dar ii Jrnii teresue de acces.r iiadili l'Jln"Ji'J:Tff [[.i-. l.a Crimeci.i a.Ji. cu o situatie relativ stabilizatA h granila ei veeti dou. .. i l-rarra.de Rir-sjei.iltH.'i!l ii'. Era un teren propice unei coreg.:Resa'|ul j ii jkl#-a |.'i"io. :' :.. I85J-t85b Trrut Nic"tae r dcctan*io plomatici care a fost premergtbire rizboiului..br ed lor In fa\ oarea unor nariuni " i"l"i.I 316 Jocuri pe sce a lumii Inteaesele strategice ale acestor puteri ernu exfem idenrilical.omului bolnav" si nu la Bosfor $i in Orientul Mijlociu. " ff.1"" J:"'.ii"'.P. in special Ttrcia de[nea Si una ti alta." in au. urde locarul de nelini$te se afla pe Rin.x l i i: rttr."" ce \rnlearr con'liruired Je noi \tate na\io^it. oe l.i: :'"T'" ii. cu o modificarc: in expresia ..i'.1""1'' "'.r pureri.fffi l $di5+jtf o d....emened il|telegete oildteralb.. sizand ezitini tn-euviin-I enEE?. noi i""..ea popoarelor din Europa de Cenlru.ili1i::i.. propundnd un panaj al mostenrfii rurce)ti.'ff p'*1" oi" c"r.rn sud_est.i. Angl€.:1 l"!1l fi .f" """1" i"]" *ni* oooor*r" turoper' rema ce vd cuprinde urmaloarele ll::l'.f*i#**l#.1l'l.rnix Ld P'lris se inregsrrcara renriunea.i.:Ti"1"*o"t absolutA. Mai exista cuparea comuna de a nu pemite dci uneia sA exercite o exisLau inrere....tl"##.i Sud_Est..r..lll'1'.*".l:. Inlf-un momenr neootfiir. In plus.l".iia... Franta ve$us Gennania. N tand r€zultatele demersurilor sale qi nedescurajar oe neacc olenei de catre Angra. incturnd Rusia. Franla avea aspiralii in Africa.".i. put.x'il:ilil. c.rdorul ru.*.i'. acesr.*m:tif darorir' spnjinului ce r-l acord.:.lrr irL 't .. sau cvadriluri pentru faceiea ei opu. era deci esenlial. impfc...:':il. iar altele o indenmau sA-Si inrareasce puterile in trie Italia cu pdoritate Rusia..

Brarianu la tnndra s.i raman.i-c!c.rl:iine. in. se inroteazd mie de cimefi ro$ii ale lui Caribaldi pe la 1860. u fmnF a lb\l imprum lar Jin recu riliiiiJicola r scco ului UeJut: LandrJalura unui Hohenzolle. pentru a le pi_ I imediat ce strategia sa de ternen lung o impunea. Estc taimoasa ir Ahire iltre Bis.t-J.n ld lrurul Spaniei.Eroul sdu principal este Bismarck.]!9!g tr mi din care.-Prele\rul rarboiului . _ Bismarck a adaplat balanta la nevoile l i. Austria nu ue huir . in care a a. l-e folosea apoi. unde praclic:i u diploma!ie . iar drDe'€-venrneniditl-niuneidt la F. pacea se delinitivcaza la F. Dar neinlelegerea Ia impd4irea prezii Prusia fi Auslda nu era un caz european $i deci Prusia a putut oca un conflict cu Austria. A convins-o ca impreune sd declare rizboi Danemarcei IlrL oblnerea succesrunl la oucatele 5cnleswlq-Holsreln.rankfull . rdaplrnd regull r. mare. aceasta din ulrnd conservaloare ii opusi mi$cirilor deice ti autonomiste. Bismarck a ca$dgat mai intai neutrali_ Franlei in conflictul sau cu Austna $i succesiv pe cea a celorpuleri. o dad Iui urL tfonul. crrnrsre lanlei la aspiraliilc sale.ii. Nepurand proroca Ausnia direcl pe tema hegemoniei asupra nrdniei.Acestia nu puteau inlelege .li*lElElne/ulrdrLl: / ir'rna u ie:irdrn Contederrlid Cermana. D.pi.lotnatic 119 tare oficiali. Ur crucifA can in cel de al Doilea Rizboi Mondial s-a numir pomutz. Dimpotriva. prin modjficirile lui. Ucrmania era o ligi nestructurati si diversa. mari. convingan i ca are interele comune cu ele. In l8ob Au$ria este int irNa de a se oferi tuturor puterilor ca aliat posibil. Scurta biografie a bihoreanulbi cheorghe pomul este pentru penoada aceasta. A fbst numit consul Ia unde revolulionarul devenir diptomar a murir. Romanul ardelean face parte dilr revolutionara a lui Kossurh lnjos la 1848. Cum avea acela$i d$man.dealuri Alege arena internafionale ca rcren de actiune. t1rtr ParPa o III-u. pe care Napoleon nu o accepta. care prin dimensiuni fusese..r Auslria drepl [cned. prezent in arena europeani de la si devind un nou irnperiu ce vajuca un rol cenrrar pe conuner s+lqrllc Pnr. _ Limbajul acestui diplomat al unej cauze naLronare esrc din alte concepte $i are alr stit decar diplomalia imperidli.:rc. A p:strat regu Canning: si nu te angajezi pripit fi si afrepli. anticipfud dezvolriri performante ale di secolul XIX..uc a soci captata in Germania de zona puterii ti lransformati inft o militari. la generai. Generatia pafoptistd a TArilor Romane este risipita prin lele . patronaii de Prusia .Napoleon al III lea a declarrt rizboi. nina atuncide altii pe canllrr. Ei viziteazi personalititile vremii. Acescar. a\emened. {ii in:buq . Et reu$e9te sI rizboiul cu djplomalia imperiilor./uan! td teirc. pe care 1 a pjerdut (bitilia de la Scdan) in 1870. iar dupA ll cdpitan in armara nordista a lui Lincoln. Manuitorut ciasic al batanlei ie i afara lerenului european in cazul Angliei si regulile aplicare nu se potnveau pentru Prusia. ceea ce ia pennr' lJi / Alrstria. Di. dupe ce s-a asiSurat de acordul Francireia i a promis compensalii. Unificarea Germaniei. ajungand ca la sfer$irul sului micul regrr al Prusiej. Bllra-rcl a:real un preludr.s.ur. la veac.rtatul preliminar de la Versailles.318 legdruri cu cei ce. inamica.fusese jignit de regele Prusiei. le dau albume cu $i informalii despre lArile lor.prc l6rile RomAIe. prerrfd"6u-Il-aieffiffi6Gcut in posesii:rnea comuna si tem' i a pulenlor invingatoare.i acum rnarnic.-riei. unde avanseaz..lte ljrJn:a. Prusia a vrut si devind ex acestor mi$cari $i si debaraseze pe ge. S-a distins in luptele decisive din rezboiui de cum ar Ii crLcerirea Atlanrei.. La. Bismarck a starnit nandria francczi.r in pluJ a B:!4lLqlEqjca o dlp_l9l!!! 3r]qlrlus cJ o p( i o'r ecrrrutlr ufrnii l peFeverenr. Nici o oponunjrare Du e pi clusiv aceea a lojilor masonice. care cedeazi Alsacia $i o p4!:e din l-orettc-rma. lmperiul Habsburgic era deci Principala sa liDte. rezulta ci un reprezertant iranc. lupl6 penlru. Tinerii romeni aflali in Occidcn! sum pre bitilei pentru opinia pubtici. Thiers duce negocieri cu Bism ck $i pacea se lncheie cu 'li.l "r NaDoleon rl IIl lea la Biarfil/. pubficand 9..rie ft-1\ cu reguladute nolile de.mani de supremalia iace. nu este dccat o tuanslatie modernizald a metooetor predominante din secolele anterioare. al doilea eveniment carc sclrr aparilia Italiei harta polilici a Europei.is pe Main. plngiF{-der-e. se face dupi alt al plomatrc decrt ccl ilrlian Miscarcadejo. De$i candidatura a lost rctrasi.marele plan".rl.Ji.

a Berlin' ln iunie 1878. caracteristice prin in_ iensitatea ei. Rusia rea Basarabia (dezlipilA de Rusia in 1856). Waddingrun si Cotu Congresul de la viena murise. dar rrebuia obrinut consimtam. l. Andrassy plus delega{ii Franlei $j Italiei. ce va fi pins de Poarte. o conferinF se tine ia Consranlinopol Si o conventie Pacea de la San Stefano din nurtie 1878 este cea care prcclami Nveranitatea Romaniei. Ruqij accepid o formuH favorabih engle- zitor privind regimul mai re$rans al stramtorilor. Auslria Bosnia $i He(egovina. dar nu poate infl enla efectiv soarta teritoriilor cc fac obiectill tranzac.nrul aral at Au. cu amenintiri de ruptu€ $i impictui. aproape de peste 6 oti (Germania). care a rea$ezat calej dplomatGt european. ofa$ liber \ub proleclie englezri. rproape de 3 ori (Italia). Rusia Anglia erau in conllict pentru Afganistan. Care e miza protectorilor? Austria voia Bosnia.ma evenimentelor din 1871.nlt?una inffangere. care fiind un vast Ardahan. Era principala temi a politicii $i a diplomaliei. I in p. ifltinsa pane h Egee. Anglia obline Ciprul' ia. O primi imparlire a teritoriului turcesc se produce. de l3 ori (F|anta) $i aproape de 23 de ori (Portugalia) . incununatn de protocolul celor $ase puteri.Romania pierde Basarabia $i ob.tine Dobrogea. in contrast. in afare de cele din mo$tenirea Imperiului Otoman. diplomalia insurgenlilor are ocou doar in public.a. in Asia Cenrrah. carc rcglementa problemele deschise din criza orienta 1875 avend ca mediator suprem pe Bismarck. se deschide Congresul cu Bismarck. dar oferindu-$i bunele oficii. Serbia ii Munrenegrul declare Turciei. Istanbrl se intahe$re Ignariev (Rusia) cu Salisbury (Anglia). neformuland nici o pretenlie. baronul austriac Miinch Bismarck.samsar cinstif'. Aceasti schj$ iSciri ii dcmeruuri frenctice ilusrreaze fapi . Iar cele convenite de Expansiunea coloniali a lirilor europene a fost de propo4ii srandioase. Sub ochii ruturor celorlal! apAruse un viza un loc special.Ungariar tr de o nouA la Berlin la care vine corceakov (Rusia). in penpectl. iar a doua autonomie. Bismarck. a secolului XD{: ocuparea de colonii. s-a declarat .. La Berlin. iar Anglia vede in el un pas al RNiei spre Constrntinopol. Negocierile la Berlin sunt $pre. Iisatd in afara triunghiuhi. tul fusese dai de riscoala din Bosnia 9i He4egovina in 1875. Confljctul parte din seria vastului dosar al Omului bolnav si culrrinde ruso-turc dil 1877-1878. Gorceakov' Beaconslield (Dismeli). rusii $i austriecii ft teazi un memorandum cu cereri fafi de Poarta.e ca ij ci bilaterdle si Lrbrih: angaiam. Wilbelm al lllea complereazi lista imperiilor c{r nou 9i agresiv. primind accep_ tarca pcntm ocuparea unor teritorii in Asia Central. Calea rizboiului e liberA pentru Rusia. impirat al r litatea ambivalenti de a fi respectate dupi rizboi sau de a genera IiAlinjeri $i conflicte noi. cu toate acesrea. Austda cat $i Rusia voiau sd sprijine rdscoala. Acest lucru s-a vdzut in pac€a de la 1878. Este una dil explicaliile pent|x care in secolul XIX dupi Napoleon n-au existat conflicte majorc intre marile puteri $i o pledoarie penrru eficienla diplomatiei mrltiiaterale dezvohate in acest secol. Un tabel publicai de Dimitrie Gusti din sursele vremii . ft. in u. oferea platforma aclrui comune. care mic$ora interesul pentru teritoriile eurcpene. Ausfia nu accepE un stat slav rnre in Balcani. in 1876.320 321 lncoronat la Versailles. Brslrilrck reuli. precedat de o imDresionanre del lara invinsilor.rriei car )i rt R a oferi pe bazA de recjprocirare 200 000 de sotdati in cazul Germanja va fi atacat. dar produce o lhlgarie mare. rmbrsadorul man Schmeiniz merge la corceakov. cerand turcilor rcforme. Incurajard de glia. dar spirilul sdu de con' $ens in problemele mari se menlinea.: Batum' Kars ii Ne intahim asdel cu o nou6 dimensiune. cimp de acliune oferea fiecirei puteri posibilitatea expansiunii pe aite conlinente. in 1872.intul celorlal{c puteri. care si. Memorandumul de ta Berlin urmal de nora lu' Andras<y r ALr\lro. de peste 60 de ori in cazul Olandei. tul cd pregitirea de cetre diplomatie a unui rizboi lua maj mult limp $i eforfuri deciit r:zboiul propiu-zis. carc intrelinea cu ravn6 Si folos disensiunile dintre c. Poana rcspinge clupd o noui riscoali in Bulgaria (oat: Europa vorbea desFe i celul celor l5 000 de bulgari).t id rer. Serbiei $i Muntenegnlui.aGGsciiderii connicruidcu-Franra..finflul mi$cirii de eliberare din Batcani.n si deranjeze pe celeialte. o dati cu lndependenla 9i suvcranitaiea deplin5.rati ci inainte de primul rizboi mondial teritoriile de pe alte continente intrate in jurisdiclia lor erau pant la 95 de ori mai mari decat ieritoriul lor european in cazul Angliei. Dismeli viseazE la Consunltnofiol. sub o coroana a unui prin! gemran decis dc Bismarck $i de Napoleon al IIIlea' ina inte de clderea acestuia.lelalte puteri.. Alianla celor trei impirali (A Gemania $j Rusia) stabilit.tiilor imperiale Budapesta. Bismarck voia cu orice Dret se tinA Rusia de Germanii. xandru al tr-lea se intalneste cu Franz Iosef.

Daghe 1826 1828. Cambodgia. izbucne$te razboiul in umra ciruia S||nia cedeazi Porto Rico. Balumi. 1828. roase de tradilionalism 9i marginalisn. 1897. dupa r. 1891. I Inos. 1878i Egipt (coprolectorar cu la. iar pe coasta Atlanticului sA lormeze Germand de Sud-Vest (Namibia). 1840. 1806 Si dupe rdzboiul drgl Uniunea Sud-Africand: Comore in 1843. 1903.Birmania (Myanmar). AOF: Alger. carc in dzboaiete de independenli de la inceputul i l porandu le ca teritorii proprii: Kazahstan. iiguri ca 'lhoodore Roosevelt anun!-[ cu energie ce prin 1b4a economlca' tiriirtifici $i tehnici SUA sunl candidale la nucleul conducdtor al h! nii. fiilipinele erau ravnile fj de Germania." Profesorul Joseph Nye cite$te aslrri dictonul lui Theodor€ Roosev€lt astfei: . fiind incapabil de a participa ia a] industdalizirii. cuincea. I Uzbekistan. India.Emirarele Golfutri (Coasra Piraliloo. 1878. 1894. data in fiind vastitatea prizii.. PanA la sfar$itul secolului a fost loc Pentru toatd jocul istoric. 1830. t89l. in AOF. dh I dilor Burundi $i Rwanda. Noua landi. el nu a putul procesul chejc al l$c. Cabon.r un rol major. pc care SUA voia si o cumpere de la spanioli. devine colonie a weit. 1886. incheial in favoarea Norftrlui inftislrial si emancipat impotriva Suduluj sclavagist $i lllrrcol. l8l3. Bechuanaland (Bots in 1895.Daci rLirliunea americani va vorbi btand fi totu$i iqi va clidi $i menline la vil o ilotd cu cea mai buna pregdtire si perfect eficienti' doctrina l\4o oe va merge maj depafte.12 Anglia esre in fiunlea listei.lerniztrii Si hfllrea. Ceylon (Sri Lanka).I 322 Ja&ri pe sc. apoi Azerbaidjan ul de Nord. 1 in 1896: Coasta Francezi a Somaliilor. Prima este secol ri intreaga Americi Latina (1810-1826). doud aparilii noi sunl de un dinmism si o vilalitate rrrurcabilA. i807. principal ac 1875). in 1898. Cr ri tmperiul Spanrol. Dahoney (in Benin). aplicatd de el in Politict: . Pfima noua puGre cc se afimli sunt Statele Unitc Nici ele nu l)fllicipi ]a jocurile politlce ale secolului. 1868. 1839. 1896: Ciad. apoi canalul de Suez. Dtplonar. Sp Gernania pentru proteclorat se ternili in 1912. chana (Coasra d( 1874. Theodore Roosevelt esle citat null $i mai aies dupe 2000 Irriru ulilizarea unei nuxime insu$ite de el (. Bahrain. Spania $i Portugalia controlau ln contintrare colonii Africa $i Asia. protectorat controlul in secolul XIX: canbia. 1899. Mati (dupA 1880). Kjrghislan.ni lumii Patt?a a III-I. Congo (Brazavillc). Turkmenisran. 1882. inaugurat in 1869. 1861. Africa Cenrrale. . Kars $i Ardahan.. Afganj rizboaiele dir 1839-I842. l-agos (Nigeria). acest tablou doui imperii ies din Itl)rnia. pen ir Olanda. Yemen. campioana lului mondial. Maurirania. I 85 8 I 8 84 (tor in Indochina frrnceze. Tunisia. Uganda. Sosid ter?iu la procesul de cotonizare al secolului XIX. 1886. mania imperiald reu$e$tc totu$i si se inslaleze in Camerun in I $i incepand cu 1899 sd formeze Afi. datoritd concentririi cli'ltufilor pc consolidarea teritoriah intemd 9i a unui razboj civil $xLrem de sangeros.Si vorbe$ii bland cand lx)di un baslon mare. Africa Ecuaroriain Flancezi (AEF). Cand ranile sunl vindecale $i statul conso]idat.. llalia se va jnstala mai larziu in Libia (1912) $i Eritreea (1890). cafe nu s a ales decat cu trei tnrrJriJe |r. lupta cu Anglia. intre 1868 li 1876. 1820.r'l. Djibouti. Calendarul coloniatismului in secolul XlX cuprinde: Coasta de Filde$. posesoar€a celui lnai marc imperiu colon dalele evenimenFlor care i au asigurat coloniilc. Rhodcsia (Zimbabwe). ocuparea lreptate. 1890. 1894-l apoi AEF. iar la sfar$itul lui uzul ilcrdc iosesiunilor sale. regina mirilof. 1868: cruzia (Ceorgia).ica cemann de Est in jurul lcnti. de unde incearc5 si ocupe Etiopia. 1878-1880. Colonia Capului. Maroc. apoi AOF. 1887. lflr ir relua avenlura sub Mussolini. in Uniunea Indochinezi. dupi riscoala din 1857-1859. 1893. rizboiul de secesiune." I I . ArmeDia.ule iI lacili. $i est. Oman. 1893. Senegat (inreriorul colul XIX). Volta Superioard (Burkina-Faso). rie'enr: crr cel otom. nia. 1826 1828. Regele Leopold al Il-lea ltelgiei avea drept posesiune personah uriaful Congo (izair) tl 1R85. fiti succes (1896). intre 1869 $i I Tadjikistan. Ambele au cunoscut o derivd lln. par{iat inrre l80l $i I Baku.scoala din Cuba. Franta este a doua nare putere colonialA. 1862. 1820. apoi Algcria. 1893 ii apoi in Occidentald Francezi. Al doiled imperiu care di\pired inlr-. in schnnb. Cipru. Guam fi Filipjnele Statelor Uniie. oientari in pri spre Africa ti Asia de Sud-Est. britanic (Belize).Vorbelte incet $i ljne o triitt mare: vei ajunge dePane").r irg..

1998) despre relatiile ameri poneze. \piril japone/ . pure sau aplicate aste sreu de ficut rezumatul marilor idei din natemalici ilus_ trate de 6auss. Dincolo de comperilia coloniali. Gaiois. mult nui prolund decat jc rivalidliioJ $i balanlei europene. teleglaful fbra fi! sau locomotiva? Ultima se naste la 1814. iranzaclii. l. teoriile Iui Lamarck $i apoi darwinismul' paleontologia ca constituie in ramuri definitive Fresnel $i teoria onduiatorie a chiderea Japoniei era sa faca un pas spre pjaF uriatd a Chinei. caqtigand taiwanul $i protectoratul lntr-o cart€ recenti (I/l€ Clarr.i Peny soneaza cu loviruri de tun reeimul lot carc Frca captivd Japonia.. Modemizarea iocietAtii carc asirm ce em transferabil in civilizalia europeanA s_a produs in .. americanii ftIfiec pe euroDeni cu 4. abstracte. !e implineec 150 de ani de cdnd . istoriei".emite s6 inleleagi mai bire. sE o deschide penlu come(. conservarca enorglet' comDozitia materiei $i tabloul lui Mendeleev.500 de km de cale ferate instalafi. care stau la baza flotelor modeme fi a cdilor ferate. Abel. l e. spre groaza rusilor $j mai ales a englezilor' Diplomatul secolutui XIX cunoa$te o noui specializare ln afala sival tehnologiej? Modernizarea RLrsiei lrena. Riemann: algebra $i analiza ^e lumidlor. . Rusia. Ce argumenl mai poare fi adus in favoarea factorului negocierilor dictate dc jocul schimbitor a1 alianlelor' de conterintel. $i o inving in 1905. el trebuia si fie familiarizal cu toate componentele procesului de modernizare ti cu toate operaliile aferenie (oblincrea de credire' r. urmate de €lectricitate $i apli_ catiile ei ln telecomunicalii. Walter LaFeber susline cb interesul real al SUA ln . chimia. inh. iar aceasta la tardul ei e(a fructul noilor tehnologi productive' produs al avansului ttiinlei ti cunoa$terii. proiect ce iiustra politica sa noui Dreng nach Osten . can timpd rAscoalei boxerilor europenii au vrut sA inrcwinA sub cle aceasti perfonunF. care la ei numari parru decenii.. multilaterale.I Jocu pe scena lunii Aparila Japoniei nu este lenri ca a Americii.a 1830' pe linia Liverpool-Manchester. locomoliva lui Stephenson remorcheaz6 un tren de 12 tone cu viteza de 22 kn/ort. Din razboiul cu Rusia. gJisirer de pJnenerialcl carc prc\upuneau demer'un leg[turi. iluminat. ci bruscA. electromagnetismui $i telegraful electric' Iegile lui Ohm. Lumea a fost 325 Patea a III'a. Japonia intr6 $i ea. fiansmiterea energlei Ce simbol sa dtrm acestui secoli becul lui Edison. DiPlonotie . ci deschideri de capitole ce vor fi continuate in secolui viitor.Secolul Xlx este secolul iiintei in toate sensurite. si cintireasci fi sd promoveze locrl . istorice$te t randul coloniali$tilor. avangarda Erilor bogare qi pu nrce era abso$ir. radioactivitatea. Cauchy.. Japonia a inleFl repede leclia rchno a moustfle.Iata{ pe Bismarck negociind cu Imperiul Otoman ca ln schimb$l unui ifiprumut financiar si oblini autorizalia de a continua o cale ferati spre Bagdad. Introducerca sa in acest capilo] de cuno$inleji va . care pulea s-o l-ac5 capabila sa produca vapoare $i a ficut asta in scurt timp. de pregadrea cucenrii colonjjlor si apoj administrarea lor (cucerirea era nlai uloaji decel gestiunea). au ie$it.\aporut negru. nu noi am inEat. pila luj Volta. razele Roentgen suN nu doar reali.un proces al modernizirii. Dar ceea ce schimbl portrelul inovalor al acesrui secol XIX sunt aburul (Watt moare ln 1819) $i matina cu aburi. g[se$ti ull subiect sfain de cercetarea se- li colului XD(. unde este greu s. pe ia sfar$itul secolului XDi evenimentele: . anunland ie$irea periului Rus dinjocul politicii globalr. al coma antrican Manie\. faF de 3 500 ai Euroiei.problema er atunci cand Cornmander Perry a deschis u$a.o'duri. DupA 1840. nu accepra planurile europene de a impArli China ln zone propr influenti. mecanica cereasca a lui _Laplace.strofizica. bazate pe indu .nri izolate. zinca proprie care face distiDcfia inrre cukud si civilizalie: vesice... Urmeaza o cursi infemaia: dupa 1 860.i interesele lirii sale in sistemul international industriala . Un satirist amedcan al vremii asdel. Astfel cA a 1904 ei ln trna din marile puteri.tarosre. termodinamica. Acene planuri s-au manifeslal expres in lsoo. ceea ce se va produce o cu nu prea indepe(atul pdm rEzbcj mondjal." ObservAm cA tot patfirzeci de ani au fost necesari tului Irnperiu cerman sA lncerce sA detoneze Anslia dh ro'iul lider maridn al lumii printr-o flore militara ameni.Vapoarele negre" ale Japoniei au infranr flota rusi Ia Arthur. calea ferati ajunge la Dundre.

oboseah ii deceplie jos. pentru state. se i meserii noi. A fost pteoommanr ra: sau pacea? Rispuns: dupd rizboaiele de scarA nare ale lui leon. peturile sAftce au suferi metropole. Fr se urbani.o inlelegere ca pentru o pedoada fixi sd nu secol !1 Acrm. 2. aruncarca bombelor din baioaDe .Pdttea a 1t|-a. 48lcndenla militarismului. Ce canism a utilizat sistemui in acesr scop? Rfupuns: diplon mulrilaterali. limitarea fo(ei in recuperarca datofiilor. parte sanul cultudlor. persecutali. Dar e un marilor ganditori. 5. Scleroz! $i trufie la varf. Trun/rtia a avur co\turisoc ndicate. dace exaninim ce s-a intamplat la 1889 $i apoi la l')U7. insritulionatizari la 1815. diplomatii nu sont as- Capitolul S Secolul XX DrcA vom cere drplomalului \a evalurle. Sfar$ilul multilateralismului. ParticipA ini- linl 26 de 1!ri $i dezbat timp de doui luni 9i jumitate o agendd al !trrei scop fusese formulat de contele Muraviev. Conferinla urma si examineze cum [. in reluare. a complexului mi litaro-industrial. o coroani de fier pe care se agezau diamante]e avantajelor econonrice !i financiareA ibst inleies oare laplul cn prin acea$e derive incepe curss |no$i? Da. prudenlt 0i !rjA.Sistemul fusese !0ndus de imperii care avusesore un dmp priceperea acomodirii tgciproce $i acceptasere modernizarea.: A e\ijtal. Sfiinlr intlore5tc. oultali.. scriitori $i alljtti. drn po/ilia \a pr giara oe ob\ervdtor. scu(e ti cu victime reduse_ 2. ministrul de €xtcrne al Rusiei: . calculul gre$it conduc la lupta pentru heUcnonie.. in 1907. 4. negociator ri lacrlirator dl reraliilor din mul intemalonal. canalr/are rr rgrend. Superioritatea ei navali nu era decat o b^zd de putere potenli[|tr. Limitarea ifmanentelor s-a izbit de 0p0zi{ia totald si cinica a Germaniei. ca 9i $erbja. 4. secolut XIX. legile !i obiceiurile rizboiului terestru $i adaptarea rizboiului maritim la lrilcipiile unei Convenlii adoptate in 1864la Geneva.it. rnmine pAM la s p.. nun. rece $i fapdce. Primus inter parctl Anglia exercitase hegemonia de fapt prin diplomalie. Ascendenla 0licii rizboinice. Societatea umani a r sat? Rispuns: EIIorm. drcpturile neutrilor. 3. Un rudimentar Wilheln al lllea se debaraseazA de intelilcnlul Bismarck. cand Nholac J Iliea al Ru. Saturalia cimpului exterior de expansiune: nu trxri erau colonii de cuce. 3. A fosi Si lcrinla rnLrlilar R.eaza. constitutii 1egi. Generaliiau cuvantul. rdzboaiele sunt puline. ca in alre secole. iei urn De la revoluiia agrari de acum 5-10 000 de ani nu s_a nui plat nimic asemdnitor. Timp de patru luni se incearc! in zadat si se abordeze limitarcr cursei inarmarilor. inghelare care se Iplica $i la bugetele militare. diplomatului are caleva intrebdri: 1. rlir(utul navelor comerciale sau convc$iunca 1or in nave de rezboi. inceperea oslililalilor.tor. caDlurarea naveLor. cu 44 de Nlirle. In 14 dodenii se lac progrcse pnn convenfii |loi: din nou rezolvarea pa$nici a dispulelor.ispun. tot oameni s6raci. ai carei arhitecli au submi [At piramideie sociale desueie Revolufii nalionale ti sociale la ori. procesul modernizirii $i in( \chirnha tolal viala oamen. oire marine.nrului cr\ili.actca de bazA a conduirej statelor.. Toate punctele de mai sus: sfar$itul multilateralismului. iata care ar fi bilanJul posibil. Di -Peste iost desiiinlati sclavia.iei organizeaza ceea cc se rumeljle azi Conferin{ele dc pace d€ la Haga. Fsle se(olul a\. Noua editie a Conferjnlei are loc iot la llaga. discriminali. panea mai grea: ce a mcrs prosr in mofrenjrea ac( cun se lermini el printr_ n pfim dzboi mondjal? Di orcasci electivele militare Si fo4ele ruvale". rigiditate birocratice la mijloc. 5. ca 9i ill colonjite indepitare. conferinla a reu$it sa ndopte trei convenlii pdvind rezolvarea patnici a disputeior. expansionist.ru pulea obline $i reduced. religiile g ideotogiite nu au inraurit prea gestiune laicd. Cum au evoluar ct rile? Rdspuns: Au inflorit in divelsitatea $i stilurile lor. Diplondlic tlArul poate sistematiza $i aici observaliile sale: L Subita polarizare ir alianle igide opuse.0Di. aprr icolr pesle tol Elecrricirale. Totuqi. exprimatA pdn cursa inarmirilo. 6. cu Snndire politicn slab5.

Acestjoc de se. Drung n. A doua regulA em neadmiterea incercrrii obtinerij De unilaterala de avantaje considerate de interes eeneral. dgidi $i durabili a fost cea dinlre Germania $i Austria' care au itat conflictul lor imediat dupa Congresul de la Berlin. prezenla ne nu:te a presei $i a socierilii civile. Cele doui armate stau fali in fald cu o iminentE crocnire prescrisi de legile ililare.splendida izolare".uritate colecrivi neinstiautionalizat Dri puned lleribililrtea alianlelor !i \chrmbarea tor cateidoscopiie. cate fbrme erau dorite. in limp ce intampinl dificulteli cu Franla in colonii]e africane.trAdare". Rusia.tii Rusiei $i Germaniei se viziteazi reciDroc. Acordurile ltaliei cu Franfa se dezvolta in 1891 $i In lq0l .lenrulur i. Aqa se fomeazA in 1882 Tripla Alianttr. Jocul perpetuu ce angaja toa sorturjle diplomatice avea ca rezulrat descutaiarea tirilor cu agresive." Germania imbrdli$ase insi o politic! agresivi indrcptad ln toate directiile. malia pierde qansa isforici de a stiviii la Haga un curs d spre conflicte ma.i$i scriau inpnralii cand un z senmat cr un . ircercare ce va fi culumraf $i de al f'xa insri sta el? Prima r€guli dinrr un set informal $i taclt recunoscut ela utarea consensului.ii pAcii. obiec !i\r suprem. Baza ei corstd in inalra mrte aceeaji gre$eali Si e din nou pedepsit5 in rezboiul cu J A lreia reguii era libertatea de asociere. dar reguiile diplomatice pre valeazi i or$ul este dat rru?elor englezului Kitchener' Fachoda a . Piesele se misctr. la sfadtul fiecirui Razboi Mondial. Blocul ausrro german nu pare im presionat cind Italia.In programul unnitoarei edilii a CoDfeinlei ar fi fost data problema rizboiului maritim. Italia semneazA un acord cu Franla privind colaborarea in Mediterana. W€lrpolitik. Tot in ciuda dzboaielor ce le despt4isera cu p[lin timp inaifie. constrnit pe obsesia rAs$mdrii Angliei de la supremajia mondiah ce o exercita. .. sunt $gurciinletegi preocnperile mele. ca tr in rranzairiile tinanciare in eficrrnn rr. Renunlarea la multilateralism insemna distmserea acelui nism care a asigutat secolului al XIX-lea o relariv5 pace. Englezii se mai striduiau sa atenueze diferendele cu Germania Ei coopereazn cu Gernania in evenimentele din Extremul Orient.i. consularea celorlalli $i respectarea opiniei valente. Era ln fond rca de a re\raura multilaletali\mJl politici 9i a diplomafilor care au praclicat reluati de doua ori in secolul uamator tema menlne.In I891 se fomeazh Uniunea pan-gennani. se oficializeazi in 1893 $i devine cunoscutd ca intelegerea (Antanta) franco {usi. in timp ce regiunea era smulsd de englezi din nrina mahdistilor. Rusia incearcisi aclioneze pe cont propriu $i este sl lionati prin rnzboiul Crineei. cerea $i desfacerea lor continui. oferit fxri intarzi_ ere de Franla $i gralie reinnoirii tratatului celor ffei impirali. in special a mi$cirii pentru ce devenise vocale. Capitolele programului ei erau cunoscute sub numeTe Mittelerropa. jignit[ de refuzul unui imprumut german. dar retine in dosare toate proDunerile care l. Di?lomafie 329 $i altele. in ce nal.. va reapdrea in viitor cu recurenta. din 1 879. Italia se apropie de Austda datoritd supErdrii ce i-a produs-o Franla luand Tunisia.i de de .Iubite vere . Kolonolialpolitik qi.cul acolo Un elemenr ce se mrnife\ra la Higa. incl membri a Triplei Alianle.328 Jotui pe scena lumii petenlA a oamenilor multilateralismul. Dar cea mai importand inovalje a fost aceea a unei CurF judiciarc de arbirmj care si reglementeze relatjile stale. Prima alian!. Biilow spone: . Jocurile nu sunl incheiale..privind Tripolrlaniar. solii nu se suptrrtr cand soliile valseaza uneod cu cale un strfin. bilaterali sau de grup. vizibil tn li\rh ile ri \rrierflea corne !ulu. in raooG cu Turcia. Chiar daca motivele Rusiei de a reuni conferinta Droveneau dificultatea ei de a se menline in cursa inarmArilor.. care pe hngd expansiunea teritoriald mai apira Si teza nefasE a supeiorirr. iar in obiecrivete privind China istoriografia neglijeazi caracrerul . vizibile $i sanclionale legat. face o apropier€ de Franfa.. care (dupa cederea lui Bismarck din 1890) devine o convenle io i892. datoritd lui ei mai inapoiat sau din lectiile conflictului din extremul Ori inifierea conferiniei a fost un fapt remarcabil. cu conditia sA fre defensive $i se asigun rile in cazul in care erau agfesate..global" al epocii." ir te Stricarea jocului multilateral s-a prcdus in etape. Paftea a I -a.In casitodile fericite. In 1898.tch Osten. expedilia franceze pe Nilul superior cucere$te localitalea I'ichoda (Sudan). iar impera. avaod ca nucleu dur blocul germano-austriac De cealalti parte. a$a cum vrea curentul dominant juridic in secolul urmeror. anunli cd ntl afe nici un angajanent de a ataca Franla. Dar Anglia nu ieEeainci dir. la care 6njea.tii germanilor asupra celorlaite popoare Cancelarii ca Biilow ai miniltd ca Tirpitz se lisau contagiali de acesie idei.] nalerie de pacel Pentru (a nu arc i lii formale. fErd urlnd de rcpro$ .

Pnn. CuiHsarul este simbolul pliticii globale urmidt. ravnite ti de Rhodes. Serbja Si Grecia (1912). precum $i pe cea de la Agadir. balanta se lirtii in defavoarea bulgarilor. Ior arunci. obdnand succese Si apropiindu-se de Consrarti- SUA iffegistreazd o victorie diplomaticd prin doc[ina deschise". I)ar Balcanii continua sn fial-b!./:r in 1904 gere (Antanta cordiali). ce va fi nunitd Trlpl0 Infelegere sau Tripia Antanti. In China.tiei cu idei liberale. dupi tratativele de colaborare anglo-tianceze Fird si existe un tmutl lilateral. dar ultimete rintd$ile ale multjlateratismullri opresc criza b0lcanici. Wilhelm al ardta adevimta lui fali vrand si consolideze pozitia r Transvaalul cu mineie sale de aur.asate de tip roLl (dreadnought\ ti. RAscoaia macedonenilor $i alirnla lor cu Junii Turci duce la acceptarea de citre sultanul Abdul Hamid a Constitu. Romania inre in rdzboi..i ru foir ioluiordre pa)nrc. nopol.od-e \e de\prinde din blocul balcdnic care anrerior hcse de partea Antantei. ru$ii se pregdtesc sb o |lpijine. conform dreia zonele nu puteau lua mAsud di toril sau exclusive fali de terli io mat€rie de acces in ponuri taxe (Doctrina Hayet Punctele de conflict cu Germania ramaneau Dentru Africa ti Odentul Mijlociu. iar ulrimii de ru$i sj austrieci. La 28 iulie.e ie. Dar $hiul coalitiei intre Franla. de cel de-al doilea Reich. -in care se cldu/a anribrildrr. siidAnd pe greci Si pe bulgari care tocmai i$i dispulau Salonlcul $i astfel izbucneste al doilea rizboi balcanic de distdbuire a Anglia face pa$i spre Rusia in 1902.ullJriUlflr marocan larca sulului. in limp ce serbii. dupi ce iau sfer$it c roase ale riscoalej boxerilor $i rescoalei burilor. It i. Sarbji aspira la Serbia Mare pand la Adriarica. francezi).r. aceasta accepld unele clauze. contrar 'li?tatului de la Berlin. primii r(l susliruli de francezi $i gemani. Ausr a declarli . acordul anglo-rus lnch tofiilor turce$ti cucerite.330 -.unoi'+re inJepe|Jenlr . iar Aust ia suveranitatea asupra Bosniei. incurajatd $i de urcarea pe tron a lui VII-lea. in AII i. Asrfel ci. la irceputul ]ui . Este inceputul unei aliarle. precum $i libetalea econoDrici a celorlall!1 Intelegerea rezisti subversiunii: in 1907. en izbeau de un alt comDetitor mai intransisent. care sunt atacali pani $i de turci. pdn crearea statului albanez condus de uD pfncipe german. o lizarea unei conferinle neplicute pentru Frarfa (AlgesirS prin iare . se semneaza glo-rus.ane. Ang^lia $i Rusia.ln. Sarbii se orienteazA alunci spre Macedoni. se erea anglo-rusi. care aleclan$eMe os6ll0tile cu Turcia. litor $i implacabil il constituia cursa inarmirilor. iar apoi intr-o rapidi conragiune. dupi ce rurcii ies stAbiti din firexarea Tripolitaniei la Italia in 1911. fiil in 1908 incepe criza balcanicn.a. ( Asasinarea arlriducelui Franz Ferdinand la Samjevo de citre lsriaci cu arme sfube$ti este scantela ce aprinde butoiul cu pulr.pfr_inired re\oher Inrro!. iar penrlLole cere a$itrajul inrernalional. In anii uflnilori. p|Lonatie X3l rlmas un simbol al riscurilor competiliei coloniale. grecii $i romanii i$i nrsolidcazi relaliiie cu aceasta. cu care scmnea. Anglls uvea i 2 cui. O a1ian16 militara se stabilc$te intre Bulgaria. multilateralismul mai funcliona pentru cb puteri ropene se mullumisere sA oblini nu protectorate sau zone de influenla asupra cArora se puseseri de acord. in 1908. Cu linia ferad spre Bagdad al lllea viziteazi pe srlran in 1898) deveniti in ochii opi blice engieze ameninlarea drumului spre Indii. Pacca de la Bucure$ri (1913) are ca temA a liplomaticd intre greci $i bulgari pentru portul Cavalla.?. care aceasri dal. totu$i.i Serbiei. Auslda adreseazi Sefbiei un ultimalum la 23 iunie I9l4 cu r(lilii inacceptabile. dle cdrui simDarii erau diferite de ale mamei Victoria (inchrati spre nepotul de la Berlin. Panea a ltt a. Se fomeazi o atan6 a germanilor cu burii j poldva engleTilor !i LUrc \ur provoca rcesrora o mare rizboiul anglo bur. Gennania prcfiti de nevoia pentru flota sa $i obline un acord cu Rusia. unde Franla $i cermaria aontjnua liligiul marocan. a de Sud. Bulgaria isi declad lndependenla. In paraiel. iar in 1903 face \ rzire cu preredrnlele I ranter. GermAnls lanseazn 4. darconferinla dc la lnndra le bareaza drumul. procesul de baza ncllnlt. Anglia \ada ca rncefcArile sale de a obrrne o acomodar( cu r mane sunt zadamice. feiau Adrianopolul. Serbia se inarmeaza. avAnd inca 8 ln construclic. mai lllt verul de la Perersburg)..||r pier. !ia] la delimitarca zonelor in Alrica (Egiptul Ia engiezi.

Rachetele din Octombrie. Kurdistm Si Mossul' Rusiai Trapezuni' irz"*. pre$edintele Kennedy a spus in crizei racheieior din Cuba (octombrie 1962) c. trena4d luni $i ani fu lii de relativ echiltbru. Este cel mai mizerabil rezboi diII cate a avut EuroDa Rarboiul de l0 de ani. Bulgaria SiTurc. iar Angtia in ajutorul Belgiei.a au umplut locul in Alianla Dupa l9l6' s a ca acu* coalilia se purea numi Qvadrupld resurinslaurat o anumita obosealr. Locul fie€tiei era luat de auromatismul convenliilor de asisler. care i5r dadu\er:i adeziunea' si-au de pan€a Antan uDunlar neutralitatea )i ullerior. Au mai existat schimburi o. rile Si posibilitilile de aprovizionare. ohciafa pentru "ota unor avaniaje in Asia Centrala Planurile engleze Si fmnceze fixat pentnr infrangerca Franlei. a invadat Belgia $i burg. dar diPloma$a cnglez[ reu$este Daidanele este (Grey 5i Sazonovt prin promisiuni $i apoi . o parle din Arabia' Franla: Cilicia.a o tinir. $ee nesf6r$ite pe tot continentul. Sotdalii unor populagii im hipnotizate $i fiedule rnergeau cu pieprul gol $i baionera la feJa fiitra. Dar germanii au fost oprili. plomalii. iar Serbia era complet jediti i 'e relerla o pozilre Aceste preocupir.332 Jotui pe scena lunii Diplomaia a fost considerabild.i6 l9l5: ConstanlinopolLll va fi al Rusiei in schimbu! .upuL. fanauc in lupla penlru hegemon . divizii militare exista insi paritare. destramA lntregul front de ristrit al Antantei Dar ln acelati fu balanti fo4ele sale proaspele ii decisive' SUA arunca eceeati diplomalie de dzboi .. incercand s6 disruga resursele i mai inainre ca cele proprii se fie epuizare.lierelor nimicitoarc. vuoo qi Bitlis $i o parte din Kurdistan' iar Italiei i de note s au rezervat porliuni din Anatolia. incAlcand legile neutrafirelii. peltru a se tfezi cu un de dovezi ale falimentului raliunii. precum g o fo4i ec august Gennania. Dar Anglia avea mirile. Franra. Anali$tii s-eu strdduit s6 cine l-a fuceput ti cine poand vina. accidenrului si calculului r declanfarea cataclismului provocat de om.. Dugmanul era comun' oar Cei doi mari adversari in problema CoDstanli_ i"r. Cine va caqdga cursa cea lungd? treabi: alianlele trebuia consolidate.uu atf"rire."n'oriit. Blocul puterilor avea circa 120 de milioaoe de locuitori. iir un an nai tarziu au fost urmate de Grecia Cu Alianli ala mari promi5iuni. eui-"t. iar de cealalh Dane Ru Anglia.use la iierderi: Romdnia si Llalra. inrere\ele puleau fi $risfacule mdr uror' drt€(liile Lle ej'pan'rune are Cernlaniei elaLl sple veit lr \prc nofd-esl iar ale Austriei sDre sud 5r \ud-e'r' unde tsulganei dominanH. Citind canea fnrrrjle Srst a Barbarei Tuchman.e ra i E pia. O literlturA vasci a descds sl $i absurditatea . in nopolului... impresiomt a fost de rolul erorii.ai avea de reparal desele neln!n' Eleseri din interiorul fiecarei laber€..?ul ce . privind punctele geografioe ce fac obiectul erpansiuniidin morrre 'lraregrce. au luat o foaie hartie Si au calcular perspectivele unui rizboi de lunga anuntat de impotmolirea de pe Mama.te mili Rusia a sdrit in ajutorul Serbiei.. cine ce ler. Franta $i Anglia se aflau in stare de mania. Planurile ei contau pe tlII rnzboi fulger: 33 de zile era imD rirea t. dar un tebruarie $i decembrie).t . pe$ dilr Armenia.nlodilor'Turcieidin A'ia au tosl amanunlrt elaborute de iri Srie"-Picor tin Convenlia cu aceste doua nune in lql6r' Anglia Siria' rezerva Mesopotamia qi Bagdadul. datoritA blocadei 9i epuizerii echilibrul uzurii se menlinea l'a Veldun' in 1916 (lntre $elor. o Inerodu de arralr/a carc geografic' incluzand resursele $i potenliaza imponanta-factoiului econonic pentru politica marilor puteri Dupi ce ia 1890 ami "1. de la Atlantic la Dardan€ ceput. tehnice ti culturale. antrenand boli cur lioane de vrcrime. iar efectivele putefilor c erau mai bine echipate $i inshuire. in unul Alirntei. n-ar vrea ca s. inlre FmnH fi Ru'ia linalnle de rcvolulie)' oriu'na.!eie .l'tii ale Iumii conlro eliJenlilea/d au drt narrere geopoliticii.cestui r6zboi. Nectar in pnvinra obiecrivelor. Puterca de anticipare a clicilor militare cdc au suprmar naDentul Si demersul diplomaric in acele zile a fosr nuli. $i un lung rezboi de pozitie. scrie vreodata o carte despre .utar p" a'in """. acum sunt aliali Expedilia englez[ peDtru nrgi o sfidare. Rusia 5i An8lia. revenindu-fi din evenimentele l?pide. inifir lraLn se irea Serbieir.. in lqlb au lrecul greu 9i cu tei. B(lgia rhia cotonrir ri scrbir aproane dubtu. extins la dimensiuni mondiale. Nici una dinlre piinile conflictului nu a preva. Tripla Alianle suferise . rdzboiul a fosr o paginit ruiinoastr in istoria o nirii care l$i serbase la 1900.fpedeps mann0 lnrerF5e hlmence care lreceau prin dislrugerea totala micului.in ajun de secol nou. strducitele riri qtiinlifice. marea ofensivi germana este oprit6: milion de ioldali francezi $i germani $l-au pierdut viala in lupte Pe azi ln osuarul sinistru ce rezumd toatd tragedia rdzboiului troneaza o Academie de Pace Fraflco_Germana Revo]ulia varful dealului an' rus.

Inclilurionali. care in 1916. caie Ie vor rmpinge iD comperilI penrru p rcre in lirnbajul u. capitularea fiind necondifonatd.borul rece. adu$i la stadiui incapaciralii de a pregdri revan$a. englezul Mackinder susline ce srepanirea pdqi tinentale este vituH penrru atingerea hegemoniei (1919). invingirorii afirmau $i exe$au puterea asupra celor in aprilie. se semneaza capirularea Romaniei al cnrei lentoriu era in majoritate ocupat de germanj./ar Si legrreral prin crearea Sucielalii t\aliunilor de la ceneva. Pacea de la Versailles este una dinfe cele mai cercerate Si con Uoversate actiuni diplomatice. Dupd moa(ea lui Josef.. incepind cu tat5. face demenuri la francezi $i englezi. a lui /rlson este cunoscud fu cele 14 puncre aprobarc de Congrcsul llA ti care a fost un documenl pe care in reriroriilc austriece il . germanii Tot in ma(ie. a invitar bel cA sunt face cunoscute condiliile de pace $i propune crearea unei liunilor. In lumina celer alte )cuii.. idr Germania sugereazi. in 19 t7 acesr rdzboi i9i' fali ade\.rrar5 Em pn. Cele doua $coli sunt metode diferire de a lcrmina. came l0 an end all wars". romenilor.We may say rhat thus. Czemin..candidat al pncii".Mdtilateralismul reinvie de [(eani dar. DacA diploma. 0nunFnd incbeierea armistiliului. a doctnner lutenr.ie )i in trnrl al Cermaniei.. dar j un rol importan! $i ir strategiile celoriake mari pureri_ Crilic o parte de cercetitodi $tiinlelor politice ca un simplu joc cu pioni colorati pe harra lumii. conlrasl cu pozitia europeaDi. moment dat. in octomb.r/boi LJre :c ducea cu Lr fere precedent de la Napoleon incoace. aducea doui inova{ii masive: crearea sistemului de securitate )lcctiva $i crearea unei institulii mondiale. Turcia (in octombrie).." El ir o lume . impunandu-le deri teritoriale drastice (intregui sistem colonial al Germaniei trccut sub tuteli jntemationaH) fi plata unor despdgubiri grele. Rispunsurile sunt neconcludente.zboi (Thailanda) $i China. Wilson era categoaict . mul riz.realisti". Rusia laristd noiembrie. o conferinti de Fre neutri. [n ll noiembrie. intrucat in cursul pregatirilor $i desfA$uririi ei se cris- l lizeaze doua sliluri diplomatice. $j alialii lor epuizali ies dinjoc: Bulgaria (in septembne). cuvintele cheie erau denocralie.rizboiul care pune capit tuluror rezboaielor" Cste o lozinca generali. geopolirica cunoatte o resureq rimp l $i duJ'a Ra.Doctrina polilic. corespunzand h douE $coli de hazi ale relalillor intemationale. lmperiul Austriac s-a desfbcut ca un Drozaic stricat. Mai interesant pentru diplomali a fost capitolul reiire din connicr . slavilor.. porturi). cunoscand inclinaliile ooului imperat spre din conflict. egalitate in drepturi. prenierul britar c David Lloyd disputi si inceapA tmhtive de pace. Cu ea se deschid noi capitole peturu diplomalie. Wi se prezentase drepr . . prin obiectivele Ceorge afirmA: . iar cel geman ir lbcl viclima propnrlor sale hirnerc )i e{alan. Dar lodele cenrrale intraseri in defensivd. cu ochii pe Trieste 9i Datmalia. le care u numim islizi . guvemul lui Asquith care l-a preredat pe orge r c\aminar po\ibilitated unei pac. sordeaze posibilitetile unei pici separale cu Rusia. sarbilor de subjugul srain ti expulzarea turcitor din Europal ameninteii vaselor americane de cetre submarirele trnld fusese scufundati in 1916). care se opozilia ltaliei. SUA declari r. ractic.In frunte cD emenceau. din hata poiilici arterioard dispA{userA lrei imperii.. europenii inlelegeau ce acest obiectiv se realize^zi p n nimicirea tufuror resoturilor de putere qi influenli a celor ininii. Dipkmalie 335 ralul Mahan ridici la rang suprem controlul mirilor ( miri.au de opnre a lui. o dati cu acest rezboi. vena lunri Pdrtea a lll'u.nul r. dezme Austriei priD eliberarea italienilor.boi mondial. in norembrie.Rizboiui a t dus pentru libertatea de via!. Nota A vede cerinle ca: reducerea teritoriului Germaniei. unnatA de un co(egiu de tiri latino-amerjcane. E randul Ausrriei. ie$irile din rAzboi se fac rrcpiat.. di gemonie (ioc de sume nuln) $i de iDfrangere lorali a inamicr toate aceslea. geopolitica infloreSre in Germania. Dupi cdderea Bucurestiuiui in decembrie 1916. nu pentru echilibre de purere. libetare. la Buftea. La sfar$itul rizboiului.lodn t). toate rizboaiele. l. \eparatc cu Cernunia.-in primele dupa alegerile in SUA. this laleful moming.tii considerau cd rizboiul pulea fi oprir in spirilul $i metodele secolului XIX.in care toate natjunile vor evila si se dngajeze in ali. Pacea de la Brcst Litovsk s-a semnal in m ufr la oeputinli. Impeiul Otoman sfarsea la capitul unei lungi boli. ce nu intrasera inc5 in rdzboi. pand cand blocul germano-austriac publica o privind crearea unei Polonii libere sub prorectorat geman..

wilson s-a inchis ln biroul siu impreuna cu Lloyd Ge_ orge $i Clemcncear. se simlea ii in alte delegalii. Peste 100 de documente avand Rusia coserrmafard. Revolulia rusi prevdzuse in decretul de pace din 8 noiembrie 1917 desfiinlarea diplomaliei secrete ln termeni felmir . cat $i deschise. lde Este inferesant cA uldma iniliativE din cele 14 puncte a fost satn de diplomaiia brilanica lnlr-un mod abil.. Harold Nicolson. rn regiunea R.DiplomaFa secretd este desfiinlati de gnve . a cdrui erc Anglia aflara in E/boi o caula pe roale caile: . In 1921. rezolvarea impaftiald a loniale. Wilson anunfa pentru viitor inlelegeri deschise de pace la care se ajunge in mod deschis (.. dintele sn propuni lost publicate. Puterea ei maritimi trebuia redusa la insi tall dc rn enLjr france/. procedand imediat la publicarea completa a hatatelor secrcte" (pe care le denunla cu flcest prilej).tite doar de doud luni. dezamarea generali. diplomalilor Si plenipoterllialilor. care i$i exprima intentja fermi de a duce toate tratativele ir mod cu desivfu$ire sincer in fala lnrregului popor. Diplanalie 33'/ comenteazi pe larg na$terea diplomatiei d€schisc. Anglia. prevenind asupra unor masuri excesive Si nerealizabile. se plimba in sus pe4i1or. care promiteau renagterea. in 1915. au fali de Franfa invinsd..Din aceasti platforma ce proclama principiul autodeteminirii popoarelor rezulti $i o pozilje inleleg5toard de Gelmania: nu-i negim meritele in activitetile pa$nice sau nu vrem si-i negAm inlelesele legitime. primul un participart lajocul de putere (a produs emolii Lr Cofferinla de la versailles.I opinia publicd. manevra€ de ea atat de bine. Cu toati simpatia pentru pozilia lui Wilson in malerie de misuri drastice Germania. In special doud capitole ale sanclirnilor aplicate niei au nutrit in aceasti tarE curcntul revizionist $i o stare mullumire a populaliei. De fapt. re au fost fixate la o sumn a cirei valoare astizi ar deDisi 300 de arde de dolari. crey colonelului House. jdealiste sau legalisti. primul dintre cele 14 puncte wilsoniene. atitudinea francezi fa!. inclusiv a colegjlor pre- !i injos ca si previni intruziunea tuturor ex- Numero$i anali$ti $i istorici vid in atirudinea puterilor rioase fatn de cele infrante semintele celui de al Doilea Mondial. care se indepifta asdel de si balantei. Desper. Este 5i poziiia la Viena Panea a I 'a. Cu toate ci negocierile au continuat si fie atat inchise. libertatea merilor. primul invocand asiguririle secrete primite de la Ru sia. El ironizeazi faptul cX la Conl'erinla . omul de incredere al lui Wilson. I icdintelui din delegalia americantr'. vrem doar sA accepte de egalilate intre popoarele lumii. s a opus. de a cre. economr\tul lohn Vaynard Key pnblicar Tratdttll asupra Consecinlelor Etuiantice ale 1919. Ceea ce a nemnllumit pe un practician $i teoretician al negocierilor cir Nicolson nu a fost caracterul deschis al fatatelor manilestat pnn tlansparenla rezultalelor. imPreunl cu America.. evacuarea leritoriului rus $i Liga unilor.336 $tiau $i laranii de orice nationalitate. restaurarea Belgiei. aducand-o la punctul alinierii ei chemarea fasci$tilor. ocuparea important al germanilor fu lume $i rizbunarea. Diferenja intre $coala realisle $i cea a lui Wilson.N ar vrex ci ar fi necesari o Ligi a naliunilor care i angajeze sd se impotriveasci oricirei puteri care ar rupe un Ideea era noui 9i pentru Anglia.i de cermania era privita glezi cu lnfelegere. ..nutui o tampon. producand mari reacfii in cercurile politice occidenti il. declan$and o revolti a. Franfa si Italia privind reritoriilor revendicate de Ro rnania $i al doilea bazandu se pe principiul wilsonian al autodeter_ min:fii. Unii autori consideri ci incheierea Primului Rezboi Mondial a lisrl alarca Drobleme nerczolvale si a creat altele roi care an con- Diplomalia incearci si fie insrrumcnt al unei picj durabile cum aratA un alt autor britaric cunoscut. Chestiunea flotei germane nu se putea cu iumitAli de misuri.tarilor mici).open cownanrs of peace oPenly arriled flf'). Nicolson norcazi diferenla de stil dintre reprezentanlii romani Brftianu $i 'l'ake Ionescu. separat! de Gemania prin trupe stationare aliate.. ln timp ce un soldat de gardd. Primele $ase puncte plomalia d€schisd. cea a . se nescuse o noui perioadn. dupe care nu vor mai fi inlelegeri private de nici o na$rA. numi€ $i libe rnld. Il doilea unjurist ce promova legalitatea intemalionali ti dreptu rilc popoarelor.diplomaliei televizate". pErtarea barierelor vamale. sumi ce nu ar fi putut fi pldtiti palri la sfaniq colului PreTenl la Conlerinri. ci caracterul deschis al procesului de negocierc (openb ed ar. ce poate fi ineficient sub ochiul $i cu comentanul presei la fiecare pas al siu. cu baioneta trr nusi. Decretul sovietic al picii ti Cele 14 puncE rAspundeau unui deziderat popular izvorat din experienla durd a rdzboiului.

3".ll ?:''li:: ^.:jin *t: .. )ln'o '" ii. ..:.""i"'""'*'i":: :'. Textele privlnd agresiunea elau ambigue.lr$ il":Jf::"x\fi "" i.ra in. dupa l*l_t:l.. :i"+:.l t-. . .1lJi:ili:'il. dinire care cjnci permanenli (SUA..ii''i".:::.Till..$..".r^ r^ I complet si ineficienl al sancliunilor economice.i.:'""""i:'. Era condusd de un Consiliu noue melnbri.ii:Tll'x'""1iiii n.""1 Lrga':] locLr "l-'l-llll'1".H. Franla.i.li:: .nnc.]ii'JJ" l.. .r"" ld rrvbor cr insrrumenr "i1.T'ffi[.1ljil"x. in schimb.in actiune militara colectivi sau sa garanlii ferme celor \i.i. re inrr. il:T:.l. taurear al premiutui Nobel in rnoare neconsolat Si cu ne ii zdruncinali in 1924. F(c meritul lui Tltulcscu de a stou^ . t' ".rr"o"itt" "tonuri lq2s Franla Belsia si ce'mania isi i"^"1"i. Liga nu rnar este unlvelsala $i intregul sistem a1 securititii co un mecanism cvasi-regional..:.-"i t. niciodati in istoria ei scuflA.:ff'.:il. Statele D*'. in orice caz. model peDtru viitomt Consiiiu de Securi al ONU A\ea si un brou penuu lu.T H#l?. .'i. lovit de incapacjtate. Italia.fl.J""1'..1"i 1. Cooperarea internxliolrala incurajati de ea: se creeazi Organizalia Internalionali a Mu i. ji': "'l*i .. - Briand-Kelop.l te. Pre$edintele Wilson.. *nr".1.*eui*'a nu "u '"'*ez' vr nropune ce pasr "a l1lilll.$':::..i1. peste doud decenii.. eio er a ro.:.u"li. jl"[i.:Xl :'p'a:rur q p'in cate prm rc se su lilLl'X"X.l'rsrv cele aqle\oarc' ol. ."'ii.l[":. I.:'i"'-il.. li. A retorica.:1rc i".m' ii r*nre' I' al polrrrcii nalionJle si ca . ta ralboi cu iarile se produc disputele' aproape nu e)(ista Cand 1'..l. precum $i Birourile de cooperare intelectuald ( UNESCO din sisremut ONU) $i uDul de sinitare (pionier OMS ul viitor).: "t:.t"':'^ll."-*''|con{'|ru!iar :.iJJ] celur de-ar uorrs" .i'l.r oiilor cotonirlor contircate de la invin$i..:..""f :'ff ". o Adunare cencrah se intrunea anual cLr care ::ll:i::'Jf sperunra .l rudnrc in a pjoduce deilaratri 5i pd. .il .i rr 'n ".j :.fu tri*ll'' Lu'ilil'HTii ff iTffi il"""::T. Nu a runLtionat Jecrr \istemul vag.rrno cilun .". delegali penrru fiecare star mcmbru. Irga nu a reufr s depseasci pe un agresor p.'. Rizboiul nu era inrerzis.il'li. L.c.t338 Jocun pe scena luDlii 139 dus la izbucnirea.":'.Iffiffii. crel mai penlru preinlampjnatea unui nou t6. Chesliunea rizboiului Si pdcii nu era rezolvatd. unde parti publican a dererminar respingerca in Congres a aderirii Lig6. Japonia)....Tbor? Er a Inceout truos printr-un accident politic petrecut in SUA.*rno **l***[t"ffi ** de a elabora doci :'i: ii*T[i:.f jl[::"f]J"H'cJ. .':'ll).rr diptomalia nulril: rala inflorcste sub acoperig propriu.l'" a*J"l Lrgrr' iir dacir con'iliul . incat intervalul di re el9 Du este decat un i doua capitole ale uruia $i aceluja5i corflict.. doar la c'ile p'snrce uer' "P''' cuise ""tu:"'*n : il"i-i.-.::l::Tri:t*li).ilf ' n 'ii#'t s' 'orosi'Ie .i".' T'l..:llillJ:". air. Cum a tunclionat in aceasti pauzd Liga Nafunilor..i"ijiii.*itii::x. a cehi de_ai Mondial.d re. multilateralismul reinvie..$T.iliii':l:.li".:: de le$tr! u'rr !r .l1 ru""*" f!ea cr luner ltmiti rne!rtaDrr lllil1* .eru .16 iiJTT'r:::""'"'1XiT:i"fu :i:#itr]n.l I' i)l l'i\"11.r.T: .l""'."i'{. conflictelor ff [fi:: . Lrn (irmar dq murual apreci. .ru:.:.T'l: fi i.ffi semJr ce\r\i ri i:1*ff:: . se sprijini pe o insritu proclanrd tiria legii: Ubi societas.:]ril'l:i::1fl.dti.n:in:ul.ilt 11il.. semnli panS in aiuntrl . Ca organizare. Mr Britanic.id..' .':l:ll Lermaniei din lq)t iuccr intr-adevir..:lmlt.il:fl.

Uime$te li de coordonare 9i actiune a celor ce-$i propuseserd sd nu admiti na$terea mililara a cermaniei.sindromul Mnnchen". Fi anda.li sA rcnurle la planul invaziei Marii Bri' tairii. Cermanra in sfera sa Austria. in 1931. universale O crizt economicd de propo4iile celei din 1929 inspfimanta populafa tot atat cat un bombardament Europa a reit anii 30 cu teana zilei de maine. Invazia loniei. Iugoslavi.. in timp ce peninsulele Italici $i Iberice aveau stale totalitare idr5lite cu ea. Resursa umani de cafacter. dansul $i pasiunile desc6 . Dar in 1940. dar dobandise o caracteristici noue care in cel mai mare g.razboi nu are Denlru cei tineri conolaiile celor carc I'au expeimentat. germanii ar fi trebui s6 caqtige rtzboiul)' prdzii" practicati de acesrea era fo.. Italia invadeaza Abisinia. care h tandul ei nu se desprindea de blema dezarmirii. plimbara Comisii Fegititoare. Dar Conferin{a Navald din 1927 e m tal. pactul Hitler-Molotov.'l O scen! ridicold lmprumutatd din secolul trecutl gele Italiei devine lmprrarul Abisiniei.ositi.Un naljonalism inspiraf de doctdna etnicA a fascismului stabilea peste tot repimuri l. Diptomalia germanA era dati de un scop precis $i pestrase probabil prin $coala tui S mann cateva din tehnicile bismarkiene. Polonia.a Locarno se ft un oarccare prcgres. vine la puter€ Hitler $i in acela$i an Germania se retrag€. 1937: Japonezii ocup6 I gul $i Nar*ingul.Aceastd politicd de capitulare a intrat istorie drept . Franla (Paiisul cade in 1940). $tie st facd bilanlul re surselo. ie$ite din ou bnrsc cu avioane Stuka $i modele noi de tancud? Trebuie linut seama ce acest complot militar al lerilor Axei 'l'nDanile fonnatd din Germania Japonia. Luxemburg. care produc pagube inac ceptabile gemanilor. nu numere doar divizii (drpe calculul lor sj dupA calitatea armatei.340 Jo.anestezi gocierea pa$nice n problemelor europene $i c6 poate nia. in timp ce multilaterah stagna. inrlegeri. in filDl psihanaliric al lui Hirler exista pasiunea surp. Mafea Britanie nu agrea mAsuri care sA o oblige la legat $i el de secudtate. .deceniul hoholelor de ras" (rcaing twehties) pentru distracliile. ai raliilor alimentare. Alii 30 sunt anii cursului nefast. spune Negusul. ceea ce a utmat a stat sub serlnul nelinittii si sDaimei. 1938: Hitler ocup! A Se semneazt Acordul de la Miinchen. 1939: Star slovac proman. dar. Dulce iellum ineryertis Hrtler dore$te o noue ordine europeana O Europd complet suce a funclroDUsa Reichului..arin l8?l. ai exodului. Iralia perise$re Liga. muzica. In 1935. Danemarca. llalia fusse desrul de aflau \ub imp'esra unei alte cala(lrole care vrzibil. Cum se putea ca o Europd inlreagd s. Astfet rehnica . Devenise un se. acorduri nu au du\ Ia ni solutie. l. o adevdra$ orbire li ve$te pe englezii care intrelin ideea ca Hitler esre susceptibil de de disculie. Manciuria e de Japonia.ad sfela diplomaliei.Alegeli. iar cuventul .ol al logirlor. Asist6m la un tablou diplomatic agitat $i confuz. care inghite un teritoriu mai mare decat al l6rii sale 1933. prieten al lui intre principiul egalittrfii lntre srare qi c6tu$ele vasalirEtii marile puted. Romanja. Sunt anii camuflajuiui. demografic $i psihologic. Diplomanrl are acase atlasul si hata. peneverenld $i sacnficiu e hoti- . ai adaPostului din pivnird sau din ai bombardarnentelor de metrou. al doctrinelor mitilanre )i at lanarismutui. anxietatea s'a transformat ln groa_ gura 26. Ocuparea Cehoslovaciei. temporare $i de expertizi. Conferinla pentru Dezarmare 9i apoi pbrdse$te Liga Nati 1934. Noflegia' Belgia. in fine.izei fi a rilor iuli fj nebenuite. se izbe$te de un zid in Vest' in 1941 Ae un zid in Sud $i in 1942 de un zid in Est.ate dupl rizboi. Intrarea URSS in Finlanda. Hitler ocupi Re rizboi Gemaniei. Olanda. rizboiului rle durate (instaurat dupa primul an de avant) Confom tehnicilor sale.rrctaroni "e izbise lumea: marea criza economice fansmisA de SUA prin con_ taeiune ln anii 1929 $i 1930 cu consecinle grave. dtunci. Cehoslovacia. problema rii !i proiecrcle de Tralat.. cermania semna cu Arglia in 1935 un navdl Cu Polon'a re semna in tcib Un pdcr an korninrern. b date cu primele bubuituri. creioane colorate $i har1ie. panA neDutincioasA la crearca celei mai putemice mafjni miijtare de In 1936. sili.rudite. Nodul nu putea fi dezlegat.daraesuar in lql4. GeDeralia care le'a lrtrit lncepe sa dispara. Grecia. Cu meroda ren6scutr a Blilzlriegului inglobe^za pana in I94 | . de acorduri. R6zboiul civil lncepe ln Spania. Bulgaria. Hider devine stdpan absolut al cemaniei 9i anunld d relnrumarea.ui De scena lutnii Parlea a llt"a DiPlondlie 341 ramdsese militar. Anglia fi Franla fi un si morhi. asi ei estimeazi Dotentialul economic. DacE anii 20 fuseserd numili . rnembrtr a care cere ajutor. Mai mult. stocul resurselor energetice $i de hran6 Primul zid a apirut in rdzboiul ae rjan din 1940 numit BitAlia Angljei 3000 de avroane gerrnane sunl rnlrunldre de 540 de aparare enelezetli.

d.. . Anglia si Franla cle( dzboi Gelmamel. acorduri nu au dus la rT"t ir""i"r" oe iratat' ingetegeri.el :ll:#t*. _'' un tabto. .sindrumul Miinchen Diplomalia lui srre5e.iii*l ..Alegeli. ".ni.*" etua "f"tu diplomaliei Devenise un secol Plimbattr 4"i.'*"." .i#H$-f ii sorriliJ..ei.dona.it+... pJGten al.*-a"i*t"a"i. Intiarea URSS in Finlanda.ta*e 192? e un egec un o"r.rt" iogytlt.".pet"tl Abisi.Invazia ioniei.. 'fm+i*''*".' .tepan ab.si.. dar dobandise o caracteristice a'l in-.lui Titu "u. L! 1936.ur" progt " Dur Cgnferinla Navaln dln Vanciuria e ocup tal. e.fftff.*ff*trrl*r^". $*1ft i1$. in fine. *...r" a problemelor europene.iid a""t" r...tognu.r'rrase probabil pnn $co.in i" ait.'r..o adevarad orbireli " I*relin rdeea ca Hiller e're \ucceprjbrl de ""qi".ii. acorduri Aceatui polilica dc caprtulare a €ra gnF gefman' i.probierna deza Cimisii pregnitoare. C"rmania semna cn Anglia-in 1935 pact anti komjntern ln pron"vJ c" poroniu .ea i. na"toiut "iu ltrr'u'paraselte Liga lgJ8: Hiller ocupe Aus ""JJNuntinerr.r diplomatic agitat $i confuz Uimeste propuseserd s5 nu admiE de sj ucliune a ielor ce_$i "oo."r.*t[.* . ja raodul ei nu se desprindea de se f: ffi*mffi$ffi iff'*." b"'-aniei.'i''"r* .'." "".i".i t"ratolt" cum se putea ca o nfieit*u*+nffi . HitlerocuPdB rni"p" in spania 1937: Japonezii iiu.l* Drizii" Dracticad de acestea era fo'osite ln timp ce--cl€zannarea un^ acord ilultilut". on leritonu mai mare decal al larii 1933: vine la pukr. ""*f.... a.'.i . .."i. italia invadeazi Abisinia' membrd a uiutot.na in 1936 un a m$cafilul Dsihanalitjc al lui Hitler exista pasiunea surpnzer 9r Europa inreagi si asiste ." l"i"tam n -it*es**+*'.olut al cermaniei $i anunq dtcl r"inu-"t"u..jl ": lli] gocieiea pinic:r inlral..laane'lezreru lehnica mann circva din iehnicrle bismalkrene Astf.1't'"f "il'" ". irii . Anii 30 sunt anii cursului nefasl ln IgJl sale' al fuo*L. ifi. rr4a.$*tr#fr:l'**itffi .riidiil +i'fu".lone drepl . temporare qi de expertzi.'. si aPoi Ptulse$te Lisa Naliunilor" Noaulnu putea fi dezlegat t'a lntamo nu agrea mesun care sa o oblige la a car."."ilnui . bl"*t* i"lt*f"vaciei Pactul Hirler-Molotov.iti pu..340 Jocuri pe sce a lulnii I\olrtt t tlt t l)llltttrulit' 341 nou5 care lt remisese militar.idicole imprumuta!6^dinst:"l:lll"i*: ocupd I nir"i.. .".t'.{. Hitler 5i in scelali an Germani":: f:lli^"-' D"r"'.. ie semneaza Acordul de la Mi'inchen 1939: Slal slovac pro..gaiulii lntri stare 5i caruiele vasalitadi impuse ieii."ii." ""t" i"i* ori""ilpi"r .i.r'l+ f ill .. ln 1935. Mai mult." precrs ti p.da ..ci p:'l1.i.ilitante $i al fanatismului ii-]i1". niili J"'r"" r^. spune Negusut.

rnurl at unei inLer\en!ii publice $ia /ecide conracle ofrcirle )i neo .a sr dreourrile slalelor. iur. ce incepe in anul 1943 prin debarcarea in ftalia. r drcprulur Inlemalion. Ne vom intreba cc a adus pentru diplomalie Si ce a adus penrrx pace? A reprezenlar ll]al inlai o triLnnfali revenire la multilareralism in relatiile interna(ionale a c6ror inslitutie superioarb eru.. prin tehnica cunoa$tere atenti a struclurilor si muncii de echipi. ONU nu a rreDta! alrroclamat localra qa univeruali Fri. In Sahara $i pe Volga. >liinE pcnlru munca. ca $l Liga Nafunilor.ne u organizalie !echiului eu\emamentrla:l . care subestimau democralia anglo-saxond plinA de dicfi qi opinii fragmentate. este comprsi din slate reduce apelul sau ln neguvemamentali ai vielii internali ieali. conferjnle. k crearea ei. Este sindtomul persan care a r capacitatea cerAuior grece$ti risipjte $i certirete de a se uni in metdie. Organizalia Naljunilor Unire se na9re. la sfer$irul unui dzboj mondial. prse in mi$care de americani de a disrruge pericolul ii sfidarea fascisti.ab si FMI penlrx probleme linanciare si inci pc aiatea pentru alte teme de rnLcres malor' incep:nd cu energrJ atomicii sl lemindnLl cu ploprielrtea Intelecru- 'i (ullura OIM E\te o reLer e. cu sarcini minore de serviciuj funclionarea alianfelor. negocieri. punend sabia cea talerul coaliliei anti-germane. Ea aparc. tfarate liciale. consolidarea terenului. in 1978 nu o atin"ese 150 ri ln prez. nalura i$i va sp ne cuvanul. in l9[2."t . Faplul . Banca Mond. ca rn roarc r boaiele.ii o crtegorre larga de drplumarr crrc poPJrcr/ir tr 'nlrcline pnntr o reteaua de colaborare interguvernamentali.ncnlul u/rnelor de avi( vase de rizboi. unde vor suferi o infreneere decisivd i dcordLrri. Germanii pun pe Europei state noi pe baze etnjce precum Croa{ja $i Slovenia.tate. rancuri qi anilerie. IAO penlru agriculrura OMM pcnrru meleorologre' USeR p. Diplomalia Alianlei arlanlice esre angajard in lucrdri de pectiva. Diplomatia muitilaterali. social.defularc a tensiunilor sau de calmare a asperitalilor' Dezbaterle ie lrn iarc 'rci luni pe an \unl continuale in resrLl anului jntemalionale Toale de organislnele de expe4i sau conferinlele mari hnale sau programe cu caracter de se Gina cu rezolulii. plus cuno$tinlele specificc ale domeniului abor- . incepe in sud marea bdtElie pentru Nordul Afrjcii (si lul Mediteranei). o Americd nepregArid penrru rizboi inrrd d pi japonez de la Pearl Harbour in conflict.n. ONU avea 5l de membri. politic special. in deplina lrxJrlie a funclioneazd de la Pacea din westfalia iistem intemational ce lumea ( I 648). Nimrc nu d pulut egala randa. care se va sfar$i prin infrangerea inilial gl selor rupe ale lui Rornmel. clepi$e$te orizonturile poliricii curenre. infii ONU este decisi la Yaha in 1945 $i rot in aceta$i an Carra scrisd la San Francisco.u meJitr. de..u\eranlLilii slalelor membre ri inlel"icerea ame'le necLul loldl al :ului in trebuile lor inteme. prezenre in roare Conferinlele de nivel inall. Diplomalia adeviralA i$i descoperi vocatia ei de termen lung.i rizboi.lonalic 343 ratoare. nisipur zipada (ca $i jungla mai tarziu penrru SUA in Vietnam) avand itoarea proprietate de a lmpotmoli $i inghili tehnotogiiie mili in 1941.. incorporand dinl nou viziunea unei lumi terite de flagelul rizboiului. N ordine se termini ins6 mai inainte ca ea sA funclioneze. inmullind pfin codificarea coniinu. ar:|i]ate\e germane se molesc la Stalingrad. ce se distinge funclionarii lor. ONU a fost o platformi ce a funclionat continuu pentru a une iaolalU si\teflul inlernalional. Retragerea ce va incepe in 1943 nu se va opri decat h tin. ONU este o familie de orgdnizalii tot s'rlLl proceduri propni ii funclionare aulonoma' qu\emamenLrle. Adunarea sa Generald. manifestald in reuDiuDi. Ca $i Liga' at cirei sfartir irist primit la inceput statcle invinse' dar recomanda ca model. rea. unde existi 9i alli actori resunJle si lace ia ONU (a lie lnbutarA unei renliclii de nelrecut: .342 Jocui De scena lujnri Partea a I 'a Di. economic. Este un nou factor isnorat de mani. tutel5' administrativ Si iuriclic). colxborare in loale dorneniile' intr-un climat de clestintlere qi reducere a tensiunilor provocate de Vi_ numeroase litigii $i corftuntiri s-a dezvoltat pe terenul ONU-olednd liecArui mlnislru de exlerne pnlejul zirrra de Selii ie. nu.ld .olmi si acdva cu mii de retrniLni pe rn $r /eri de mii de dinlomati. cu cele sapte co_ mitete specidlizate (politic. este locul de confruntare a tuturor Punctelor {te vederc.nt are 190.dlelor membre. venirea defecliunilor. Din nou. retele dc conlucrare. o trds urA ce va acompania toatA sirategia Iui Chul 1941. UNES( 'ju O pcnrru educalre. Ciri ONU a lust si dm. natismul s a izbit de nebdnuite idei intransigente. fiind un ireversibil.rl reguhle de comPonarnenl obligaliile . acte recomandarc ce lasi la latitudinea statelor decizia si modalilalea de a le folosi sau aplica De lapt.

dar formal superputerile ili pesteazi distantele.. imptulind_o. phsand pe solul ei rachete cu lncirceturi nucleari. siqJ[ra daln cand o aclune colectivi este declan$ati printr_o decizie tuat5 din cauza absgllei reprezentantului . care pune in pencol se. dupn expresia lui Churchill (1947\. bodla a mult. Competilia celor douA blocuri se desfd$ura in principal pe planul celei mai vaste $i costisitoare curse a lnarmerilor ce a existat vreodati._a produ\ lmgrc datd dupe crearea ONU. Inlreaga omenirc a triit ameninlarea ca . Esle merilul liderilor daatunci al lui Truman. ea este opri6 de ONU.344 Jacun pe vcM lunii Paftea a lll-a. in cinci dec€nii.e. Dc aici. in afara armamentuhi convenlional. in ce il suni ONU a indeplinit cdri\facAtof mrsiuned oin ace\l puncr veoere. A doua oar[. defecdunea . sub forma unei inlelegeri Kennedy-Hru$ciov. A doua intrebare prive$te contribulia Ia menlinerea pecii.o finlana de cu. fijnd expus in schimb la riscurile bjrocratizirii. Diplonalie 345 ritate (11 membri inilial. mull mdi (lar >i mai preci\ dccir cet de lc Li. dar. Ia care au concurat Stalin $i Mao.re acerbe. care ar fi putut declan$a al treiiea rizboi mondial.r pccld! al r irkeaga Europe. tn matene de securitale. E un conflict in care chinezii comuni)ri au luprar cu lruptamericane. altele potenliale). iar cursa s_a extins $i in cucerirea spaliului cosmic. simbolizar de impa4irea lumii in doue ra. Deci t cazunre carc contlneau un conflict de interese intre sau Dentru cr cinci mari puleri erau erctuse automrl drn intenenlia Dojibila Clnsiliului d€ Securirare..eea competirii mitit.rnenrrlul cnlecriv erleisiorici !$iur.roane de la s membre. Acea.i ca $i imaginea remasd impotriva atacurilor SUA (unele reale.u Inlema||onali rcclamd rnlenenlia de urgent. Esre Lrn diplonlat rcLttjr de programul Incarrat .e con.coftina de fiet'. ca $i McA(hur si de a fi realizat un armistitiu ce s-a dovedit a fi durabil prin acordul de la Panmunjon. in.ei in r.inte.. Oficial. ca [iind .' oe. perfeclionat $i el. ONU intervine prin Secretarul siu Generai. dezbate. peste ur deceniu. vi lrma a unei agresiuni sau siruali. ca protest pentru neadmiterea Chinei Populare). $i a uriaselor efective mobilizate sau mobilizabile. Consiliul de Securitate este sesizat. acuzrrea ONU Je incapacirare pa 9r ralizie de c6tre opinia publici_ Prepastia dinrre cele doud sq)erpureri a cnpAtat repede dimcnsi_. ^ cat interactiunea. a tost ehboral h rezumar: rLarul care. dar solulia este complet bilaterali.i e{uirii sunt ins4i lesitura indispensabilA a starii de pace. Neinfetegerjle poitbelice jintre SUA $ URSS. unde Nordul comunist incercase si unifice peninsula pdn invadarea Sudului. care analizeazi cazul gi primejdia e confiamata cere llrpe. organizeaza o blocadi navah $i se prcgate$te de riposta.doue: Vestul $i Estul Aparila gmprrilor militare NATO si Tratatul de la Varsovia scoate securitatea de sub seinnul multilateralitdtii si rezerva acesteia doar teme inofensive intre cele douh blocuri se produc cdze. insdrudrlof Inari $i maj ale.l. colaborarea. purtat cu arme atomice. . muLind accenrul pe rctori(i.rder. sub semnul cireia se formeaz[ o expedilie militarA organizati de SUA. projectele pa$nice normele ( . t5 acum). ccea atrrs cnlrcarea ONt.rizboi rece". in special cele atomice $i in subsidiar cele biologice $i cbimice (ABC). eficacitatea sistemului ONU. in consecinti. P. nave $i a!.. a celor !echr. Numai acesr mecaDrsm presupunea lipsa unei obieclii (vero) dir partea carur membrn permanenr al consiiiului de securilate.sovietic (ce boicota temporar lucrrrile Consiliului de Seqdtate. transformarea tor din aliari in jnamici potenljali au nDdifi cat 9i eficienta sistemului elaborat de ej. ONU nu s_ ocupxr decil de confrclele mrnore care prco(upau mai putrn p cele dou. Definilia reiinuti de cercetirori. Natrunilor. (uperpulen. Hru$ciov decide si sprijine Cuba ato(cuprinzbtoarc. Tehnica rachetelor ce purtau inclrciturile flucleare a devenit atat de avansad incat phsarea obiectelor pe orbitd a devenit posibili. de a li pololit /elul generalilor sai in frunle cu Treptat s-au construit aliante militare $i blocuri angajand peste 20 de !fui a ceror fronlie(a uecea prin Germania. SUA consideri aceastA acliune ca o ameninlare inacceptab a. a Con\jliului de l||ror trlalerale. unea unui . cc (uprinde evenimenle protocolare conrac st mass-media. separate prin . formeaza o fo4i inremalionali sub comandi proprie consfange pe cel vinovat se renunle sau sA se supunA. Astazi se considera cA de fapt cei din urmi voiau doar se testeze pdn acest rizboi vointa SUA de a lupta $i sA sernnaleze nemulfumi rea lor ce Germania de Vest fusese incoryoratd in NATO. Carta nu este de vini: un coercnt sistem securilale coleclirA. De atentia $i mijloacele acordate inilial prin PNUD ptoiectelor de \olure au \labjt cu vremea.. cursa se referea la armele noi de distrugere masivA.ima criz6 care poafta in germeni conf-nrntarea lor $i cel mai important rizboi de propo4ii este rAzboiul din Coreea (1950-1953).

Ne apropiem plifi opusei. cealalte pa{e nu intervenea deschis. O examinare mai atentd a Rdzboiului rece ne indepdteazi de imaginea crispatA relinuti de litetaturi. Int@aga reJea a ONU era deschisi in continuare tuturor. rentele liben.Situaliile dc la punclele b). cooperarea era stanjenita. inulnirile mi$carii Puswash. Aici. b) Urma o intelegere taciti a dreptului flecireia de a reglementa corfiictele in interiorul sferej sale. miza excesivi pe fo4a. atestabil. pregetire. prospectivd. rizboiul pildl. al dzboi mondial nu a avutlocAcest fapt istoric a presupus un acord de nerecurgere la nucleare. Balanla terorii era de fapr o balanti de securjtate rec procb ce trebuia intrelinuti cu o maximi acuratete !i grijt contin aspru. vizitele $ chiar echipe mixte de cercetdtori.346 Jocuri De scena lunii Panea a III-a. ceea ce nu excludea dorinla ii. E adevErat ci in acela$i rimp. cu mesuri spcciale desigur penlru tehnologiile de importanli sirategici. rigiditatea circulau indivizi. se lacea pnn te4i (Angola).. servicii secrere. puri de strategie.. c) $i d) nu insemnau absenla deuunFdi publjce $i razboiului propagardistic. cu tbrme grote$ti in lag&ul estic. care avea exjstenli hibride.!I Si egdliralii lanlor drn Joua alianle Si din grupul nealiniat. dar pe alte cei acorda spnjin (io special arme qi bani).. Esre existenta balante a teroni. Sediul principnl era Comiletul de armare de la Geneva ai celor I0. ce cuprindeau pAnA $i calculatoare. in afara regulilor de comportament (predictibilitatea jucilorilor. in carc separarea celor douA sisteme era etanli. masivi). propaganda era zgomotoasi $i absolute ti. Menlinerea balanlei drept inimi a acordului major de evitare cu once pre! a r67-boiului nuclear presuplnea. Dar rnecanismul balanlei funcliona cu sensibililatea unui seismograf fin. oricet de nare ar: avantajui primei loviluri (prin surprizA. Toate conditiile pireau intnnite pentru conflictul nuclear rare in blocuri opuse. dul nu a fost scris.tiilor era maximi. infonnale $i confi-' denliale. informalie 5i oficialiteli. avansat de toricii acest€i perioade scot in evidenla feptat un factor esenlial cdre diplomalii I au intuit chiar in acea vrcme.libeltate" puteau fi subversive.Diplonalie 34'l Rizboiul rece $i cursa nucle. congresele $tiinifice. ci doar de a le invoca in momenle critice. timp de 40 de ani car a durat Rizboiul rece.Cu alte cuvinte. in pri rand.ti sau penlru a dobnndj poziJii speciale in lrmea a treia. cu ochiuri mari prin care la care lucrau nu numai diploDuli.ri si degenereze intr-o distrugere sivd. $i totusi.Chja( daci ele nu au fost explicirc. lovitd ar fi pdstrat capacitatea de a rispunde $i provoca daune j ceptabile. prcemptivi. cu rol ie lunari dc preredinli $i cu rodle tpa-. antene fine se intirdeau prin ei pani la ceie mai intime resor luri ale deciziilor capitale. aparate de politici extemA. expertji nu erau ocupa.ti arat cu analiza discursurilor in care se strecurau propuned nuantate neinlelese de public. contrib lia ficcircia ca ele sd se iveasci in zona celuilalt. cum se numea echilibrul nuclear. termend . Aparlinea de ONU (sediu. Aceeati conini avea deschideri $i mai mai in pdvinla come4ului. depa(amenlale. evitarea surprizelor. dar p.in aceasta rlu e mai pulin reconstituibil. rapoarte). SUA avand mai multe focoase rucleare Si dar dupe cum senmalau teoreticienii strategiei nici una dintre nu avea certitudinea ci o lovituri nucleari ar desfiinta caDaci de riposti nucleari a celeilalre. cdEtoriile personale nu erau libere. $i anumite reguli in materie de crize ti conflicte. ce se bucura de atenlia $i cooperarea de griji a puterilor nucleare. apoi 18.pace" sau cuvannl . stocurile cle arme. sau in cazurile b) fi c) aducerea problemei la ONU. Cand se recurgea totu$i la lb4i. simbolic. dupA cum erai intr un iagdr sau altul. apoi ldrgit treptal pAnd F 40 de state. d) Atunci cand una din cele doud superpuicri se angaja direct in menlinerea unui regim (Viernam. in contacte personalc. sinceritatea 9i increderea). unde se sf:irSea prin rezolulii fire uflnnri pmctice (invazia Ungariei sau Cehoslovaciei). cal cu asigu(arca pli4ii opuse. secretariat. pan5 h un punct. Aici intri revoltele inibu{iite de Uniunea Sovieticd in lagirul socialist ti intervenliile militarc ale SUA in Anerica Intini. putand ameninlainsi$i supravieluirea ei pe glob. iar conina de fier ardta ca o cima$d de zale. intraffigenfa ideologici. Acesta nu strict numeric. modelarc. iD privinla bunelor intenlii a pistrdrii de ciire ei a batanlei In acelaqi timp observau cele mai mici sennc ale intenliilor pA4iir pozililor Si incompatibilitatea obiectivelor. supravegherca popula. Afganistan). opozafltilor celeilalte super?uteri. dar era crear $i se afla sub co amedc]nu-so!ieric. de . c) Un alt capitol privea o arie lllrgA de competilie permisi pentru a ca$dga influen. pot fi reconstitniie din fekrl in care acesle cdze au fost tmtate: a) Prinu categorie era evitarea conlruntAni majore intre cele doui superyuteri Si elininarea subiectelor carc ar fi pulut o genera. dar $i pe$oane sub diferi egide qtiinlifice. Existau $i alte canale.

istenle tinan(iiur. Inie/ul \chrmbalilor Jdrea In noua pozilie americani fati de echilibrul lero i. ONU a reu$it sA calalizete rAzboaiele de elibe- O alti eroare care impiedici analiza Rdzboiului rece. Bipolari. {ehnologic drepl compensaiie peniru exploatarea bogiliilor lor in trccut. economicb sau politice $i imperialismul sA fie desfiintat.Rbzboi l srelelor.-\leutralismll a fost calea alei de majoritatea fdrilor lumii (America Ladn6.emnalul aceslei incordan. tendinJi rnanifestatA ln aproape o sut:i de gruperi de state care intensifica colaboraxea. sr in lesiclatie de (arre UE esre cu totul renarcabil. d( aliante Si. dar se modrlica consrdelabrl in regionahsm. care au s6dt etapele dezvoltini. Japonia a rAmas pe duchie de cutit. al funclionfuii balantei..slerul ei pa4ial de cAfie Fri in favoarea comunitilii pe care Si. In timpul RAzboiului rece. cetmania a preferal sa devine o putere regionala. oro_ cc\c ino\d!i\e ca regronalirmul ri crca noi centre de cirilrlalre materiale. cn cererea uner . regiooalismul avea $i un succes pelitic ir procesul de destindere de ia llelsinki.rizada Natiunilor Unite. ra_ i ile . principalele liri invinse ln cel de al Doilea Rizboi Mondial. 1950.rngurul rezutrat riind so nore declaralii ti principii invocard echitatea $i drepturile. care. muhilateraljsmul se afirna in afara \aliunitor Uniri in iorme muit rui avansate. cat apiicar-ea unui tip de suvera_ nitare exercitati in comun (rral€r). astfel de imaginea unui rdzboi rece mult mai bine resizat in decit purea crede oprnia pubtica a wemii si chrir een.Si con\Lrme energia fi influ_ Atat nealinjalii. ca $i tentativa ei de a exercita functiuni clasice ale crarelor. Nu este atat o cedare sau linitare. Rolul neahnralilor scadea in rnomenrele in care se oroducea Jesrinderea intre blocuri ri progresa conrrotui inarmirrilo. DiferenJa regionalismului fafi de abordarea globah constr ln chestiunea cheie a suveraniEfii.. car 9i tirile in curs de dezvormre au rnur cu regulafirare Inari conJennle menrle \a te coordone. invocarea dreptulii intemalional 9i presiuni insistente. Asia qi Afiica). Marele lor parlamenl internalional $i sprijinitor a fost Orga. . dup! concilierea istoricd De Gaulie-Adenauet. Este posjbil ca invazia Afsanjstanului si f. inacceDtabile Denlnr tirile Jez\ollare. ca apirarca tr politiLa e\temr.iile coloniale sA se deschida oricArui ca prezenli comerciala. rupand legetudle cu metropola.lea nu exi decat in domeniul puterii militare propriu-zise sau al celo. 40 de 16ri) eralru. Cel mai imponaft proces al secolului XX a fost dec( care desftcea tot ceea ce construise colonialismul seaolului XD(.ecolul XX deslalura procr. b. . Mai larg decat gupul nealinialilor (circ. Acela'i calendar impresionant de colonizare a fost reluat ln sens invers $i peste 100 de firi s-au nascut.ar in 1981-1983 un mini dzboi rccq dupa un proces d€ deslindere lenri a unui intreg deceniu.rce ca decoton. lrl sp€cial cea econoriici (Marea Neagri este un exemplu pentru colaborarea economictr. pro\ine din lermenul de bipolarira|f.. de cliseele wemii. unde a incurajatgrupiri ca ASEAN $i unde a inspirat $i ajutat pe tinerii dragoni. In afara ONU.lab dez\olLate au facur gre)eala \a.au creat-o. jucend $i cartea globalitrgii pJ cea regio_ nale. ca slalp de bazd al uniunii Europene. Se consideri cd anii republi cani ai lui Reagan ti cei de declin ai lui Breirev au cr.e ooziiia si cere_ in timp ce balanla absorbea toati atentia $i resursete superpute rilor.Prin d€clarafii solemne. se lndndea pe cele rrei conrlnente care iormau lumee a Eeia. care a avut prerenlii excesive. nici un proiect rmponanl de Je/volrdre nu a io\t oblinu:. insemna cd avanslrl tehnic pemirea crearea unui scut fali de ame- . cermania $i Japonia. iar prin Mercosu{ America Latintr ofed un caz de inteqrde avansati). Ambele au ezitat inlre cadrui regional Si cel global. Prin regionalism. care nu suferd atingere in ONU. c il_"^"I !9]t o mitcare organizag a nealinialilor la Bandung. inca minal. Dx.I 348 Jo(uri pe scena lumii Patxea aIII-a. f6re sh_i rnai numere pe euopenii din grupul Dealinialilor. iti rec4tigau pozilia de puteri economice. enla in proiecrul pur revendicativ al noii ordini €conomic€ mondiale. Di1k Mlie 349 urmitoare. pul lirilor in curs de dezvoltare (pesre t2O). cradul inalt de inreqrare mani fesrar ir) Inoneda comuna {eLro.. troile economii emergente ale Asiei. drcpt caracteristici a epocii Rezboiului rece. 9i te( colonial ca la sfaritul rdzboiului impe. Dar lumea politicl economica era cel purin tripohre. inrr-un pas giga.rrea.au a unur rranster rile. prin lra.l.niic de 40 de ani. mai ales.ie .e isro. . Tactica lor in negocieri a fost neproductivi.

sub priviriie suspi_ croase ale ma. Desfacera de imperii a fost legati intotdeauna de d boaie. etnice. un lacloJ importanr a] politjcii intemalonale.i imbrdF_ $eaza democralia firA zguduiri prea maJi. Europa $i ONU. mijloacele de rezolvare $i prevenire a conflictelor sa se afle intr-o asemenea stare precari de subdczvoltare . Se incheie Razboiul rece care dul rase pahu decenii. cu rezerve procedurale complicate: observarea f. aflara in pierderJ de suflu. fiapa acum insuficienta pregatire a iltregului sislem internalionai. separarea Cehiei de Slovacia prin buni intelegere. cennania devine.In Macedonia. care se strangi la un loc pe albanezii din alte rcpublici. $$inlifica $i a cunoa$terii atlati la zenit. .ilor puteri. concomitent cu de LberaliTare ale lui Corbaciov dupa to85 cu fr Uniunii Sovietice. in aval sau in amonte.lui rece itsese indcpidari. s-a lrccut. Este semnificative diz.ior ii acceptasefi de facto di!i_ Noua eri-a fosl primiti cu o mare sarisfactje cu o jmensa spe$i ran{d.itoriale si culturale. occidentala. opunanduli-se prin fo4n $i declan$and un oribil rnzboi balcanic Extremistilor sarbi li se opurcau extremi$tii albanezi. Razboi care a $lers delimitarea clare intre razboi intem .nrloare o procu-a un e\enimenr destrdmarea URSS.etetalre l. Maj mulr decat atat: Cermania risdriteani nu numai ci se retrage dfu . iar din sfera alte 7 state.ara in continub instabilitate. ONU avea experienF doar in menlinerea pdcji. folosea limbaiul fi metodele unei alte lumi. Esre merirul lui Gorbaciov $i al Scolii sale diplomatice de a. Faza cea Inai sange_ roas.tvarea^de carifea a unei federatii. a leriior mari $i mijlocii de a face fali noilor conflicte. lucrulle au ctecurs re: lativ pa$nic. In Africa s-au produs cele mai mari masacre intre populalii care pand atunci convieluisera palnic: este cazul luptelor in- . Prcsiunile nalionaliste relnvie peste toi. te. Cum este posjbil ca intr-un moment in care omenirea dis punea de o capacirate tebnica.SfarSitul istoriei". Se inclreie ia sfar$itul anilor .ri recurs la arme a unui almisliliu la cererea pi4ilor. apartin mai degrabi $i consriruind puntea spre sec. o dati cu inliturarea capacului greu prin care regimuile lotalirare ri_ nuseri sub conrrol atat ameninFrile pentru socialism cit qi pe ceie ernlce sau rdenhtare nntarea nucleare. . secolul XX se termini lnte cle termenul calendaristic. cu cei 70 de milioane de locuitori. Iugoslavia. care anre. NATO. Ca g alte secole. Revolulia ronand din 1989 a ficur exceplie. !i . ci se reuneste cu cermania. confruntarea cu minoritatea albanezilor a menlirut .ar omului prevezute la Helsinki creased uD curen! de eliberare a {drilor din sistemul sovieric.. Comunitatea Europeana se afla abia in stadiul de dezbatere preliminare a cererii unor fo4e comune de intervenlie.gO. lx finele deceniuiui Ultimul dec€niu. in tratatul NATO nu figura nici un prelext dlr acli une. ata cum scria Fukuyama. ca o garaDtie a pAcii pe continenr. istodce.I 350 Jocuri pe scena lunii Patrea a IIt a. reprezentad de mediatorii britanici.. au reprezentalo luptele din Bosnia $i apoi conflictul dir Koso!o.lul $i miteniul in anut 20n0 | inia de\p. cu alt tip de problemeDin exasperare fali de inelicacitatea diplomaliei. admali de visul unei Albanii nrari.rin caraclenrl sau vjolenr. De data acest. Pe tangi rutinea Europei de a avca pe solul ei primul riz boi dupe aparilia zorjlor insorite de pace. toare prezenld in rreburile lumii. alist" in timp ce fbftele sovietice pleaci.i eze_prin sisteme de alerti 9i deteclie cievine suspecr ca se sa clea prima lovitura. dupi qapte decenli de exisrenla $i de copte$i. Diplutnulie 351 ziunea. a fost in mod paradoxal cea care s-a dovedit incapabili sd acccpte imperativul schimbirilor. a organismelor g]obale Si regionale. care thc se demult disiunctia din blocul rasAritean. ezi_ tallt $i eronat.fi renunlar la zigezuirea pdn fortA a c6ii irezistibile ipre indei penclenla.i inadecvare? Acest deceniu al suferinlelor inulile a ariiar cE riul este mult mai general.cureliri etnice". care consriruise o scufti reactie initiali. Diplomalia intemalionalb. Noua curse tehnologica a depA$it lile economiei sovietice. Sistemul international a reaclionat in mod impropriu. sand anii'90 unei pedoade total diferite de profilul siu. firi a aminti de o opinie publici ce a trecut repede de ia extaz la agonie. Intrucet pdncipala sursi de ameninlarc in cursul RAzboi. ducand 1a silbatice.lagtuul soci.i intema-tional a incilzit ia ro$u vechile pasiuni identitarc cu tensi[nile 1or religioase. Mecanismul echilibrului nuclear funcfiona ipoteza ca nu existi un asemenea scut cd crne tnceatca sa_l ( .ierea picii impreuna cu instaurarea democraliei ti adoptarca economiei de pialii . la orizont se intrevedca rein\. Din URSS se desprind l{fstate. Dezamigirea nu a incetat sd apari..la recurgerea de misuri punitive (ca bombardarea Serbiei) $i la interventii mililare in loate combinaliile posibile: SUA. Nu loaae fedemliile construite pe ideologie s-au dezmembrat painic. lent.

Liberia. petroi o intarire a pozitiei sale in Asia (avend hdonezia ca intruX in Africa de Nord (Sudan.. legati de problema dreptului de ingerinF ce contrazice Principiul suveranitilii qi mai ales de aceea a intervenliei preventive sau preemptive. iar conditie cultivata (nu $omen mizerabjli. Atacul se face prin ocolirca 9i substituirea ac$unii inspectorilor ONU care nu-si dAduseri vetdictul final in privjnla prezenlei armelor de distrugere in mase $i in contradiclie cu obiecliile procedurale $i juridice ale unor aliali principali ai SUA. care bdtea la ug. America tervine pesre tot $i eviti o c. In cazul conflrctLlui ror atat de \echi intre trare.ie ca_ paleslinieni. ill raport cu durata rizboiullri e$uat purtat de sovietici in aceasta Fre. Taiibanii sunr semjnaditi islanici. situate din inima occidenrului parn marginile deSerturilor. Irakul.Marcle zatoare. Acestor teologi formand . reacfia superputerii sfidate a fost uria$e. dupA o iumarare de secot de cri. SUA ln irepnnd o intervenlie reu$it. prima promor. deschizand un nou dosar acela al -tarilor ce se autodesfiintreazd. suporteri ai autorllui atacului din l1 septembrie. ta al doilea rdzboi irakian (2003). cdpetenia lunii occidentale.. strict limitat de dreptul intemalonal in vigoare. )mlte the rogue states (delincvente.izA generald. o lam c.ie. pentru distrngerea talibanilor.. Un conflict in Congo 1Z care aduce trupe strAine rivale pe solul sAu inregrsreaza peste. e. Indignarea ei este impdftA$itd imediat de majoritalea tirilor care creeazi in juml ei. pcnlru ca aD credirele lira acopenre rr de!rne/e cconomra jud esrului asiei Coreei de Sud. incercArile de mediere sunt inecate in rigiditate. fanatism $i violenF. nu prpduse ale s6riciei). cu. Diplonalie 353 pabiH si cucereasca o lara $i occidentului. iar alte cazuri ale statelor cu datodi sd prodrcd ( astre tu Ametca Latini (Argentina. Tara succesulur. Pe acest fundal se inal!. S-a spus cd dupa acest afront frre precedent adus Statelor Unite nimic nu va fi ca inainte. intr_o jlnensa rclea bine in_ trctinut. l.te lovit. . ce avea cazier de agresor nejudecat pane la capifin rAzboiul din Golf. interesuiui 9i p tiei domirante a Occidenrului. prorecl comun.tii formaF cu aju- tor occidental ln rezistenla afgana lmpotriva cucedrii Capilalismul conrempordn a 5uteril atacul unui \irus srav: l. manifestarea de presrigiu este ridi: carea de moschei splendide $i scumpe. ele gasesc un anumit suport in procesele de globalizare $i regionalizare ce exisd qi se afi. bubbk econom!.r. cadrele noii campanii cu ambi. de$l capacrtatea cie a . care dmp de decenii a sub privirile binevoiroare Si cu sprijinul lldeiilor prilor boiate iri. de $coli. atunci cand acesta doar esle acuzat sau suspectat ca o prega te. Dar rand 9i ea descopera grave crori de funclionarc a multinational mari. dar se calmeaze $i[n modts |iwndi practic menline structurile internalonale Si aiianlele in funcliune. inecandu_se in anarhie. Partea a I sA -a. $i lovitura se pro11 septembrie 2001.pitallsre antimon( transparente $i cu concurenfi loiala. Egipr) $i iD alte tiri africane ta. in Afganistan. o alianti marc lmpotdva terorismului. duce: la ti instaureze o baze de atac impotriva se alfturA mififarl. norcl cle ecuator Formula acestei mj$ciri islamjce e sjmpli: corduil cerea aparyne cterului poljtizar. iar activiiatea consti in for_ marea de cadre exrremisre $i milltanre. Oricat de radicale ar pirea aceste idei. sovietice.352 lre erniile tutsi fi huru Jin Rwanda Si Burundi.d o formidabila stafie amenntatoare: invierea islamismului extremist opus valorilor. Japonia.a. de pildi in cazul intervenliei umanitare $i fErn indoiali pentru acceptarea lor intr-xD cndrujuridic intemalional bine definit. Esre culminant al unei mj$ciri crescAnde. doui probleme reman deschise: aceea a dreptului de interven$e. SUA. situalia devine mai complicati. rizboi c4ligat de americani cu ur insemnat supon intemaiiohal la inceputul deceniului 9. supuse exun( dar emanend din descompunerea lo! miasme periculoase pentru cini. Unneaza atacarca unei alte !iri. intr-adevir.. la care s-ar recurge inaintea unei agresiuni a du$manului.tii nemasurate: de a lovi pe Satan".irca un mi de !rclime. pepiniera prin excelenli a terori$tilor inte. Pe plan doctrinar. fdre reinerc.6. Tol in Africa au i/bucnir. unde manageriatul i$i insutise in perioada unificarii companii profituri in afara eticii c. ca Si pentru sistemul mondial). Dosarele problemelor nerezolvate cresc.nalionali. Mexic. Brazilia). solutrona pa$nic e demonstrate de Africa de Sud. tumurile faimoase ale New York-ului Pentagonul este lovit de militarli sinuciga$i islamici de i. incepanci cu SUA. Disputa pare pentru moment cA ameninti soarta ONU 9i a altor organisme iniemalionale. cre$tine 9i neocolonialiatul $i protectorul Israelului. milion de \ icume. unde apa lara heidului devrne.apai ralea lor reala. Regimul se schimbA intr-un timp record.rael - cad. ca.boriele cr\rle in Si kone. Djzerable. cdlduzili de un fanatism sacralizat.Iove$te pe cei care s-au intins pestJ. Algeria. Coasta de Filde$.ma.

ii:.."1i-.e de ra incepurur secoruru.ll. in cadrul acesteia. Rtboi. "a. .i: :liJ"il:T::r t:lii:.i..t" pro.*ffi ::::::l la:-f.T". ca $i pripastia neincrededi $i urii care s-a agravat intre populalii nu vor permite inci iichidarea litigiilor pe cii pa$nice.1ii.""-li* li:. restituire de leritorii.". ::""::.ii. rar impli lu. ircurajate intr-o societate deschis: schimberii.. rceea$i :::.o".va In rrl*. A efecirat o intervenlie ce viza unei.jj:l:lj1 "' :iililli l:'iit '"""" tr:j '"' " "lr"*.ii:!1 :. Mulli observalori cfcd ctr evenimentele pot inspira paii de rezolvare pa$nic?l a unor litigii cronice: acord cu Sida..:.e.tlor..l:..5i Nici cer ah pierexr on"rr.:. prilej ivit inci o datd ]a 1990.f ilil :H:l D].ji:llit i:.r.-aruri co'nune Irrh i.ff :1..m Dafene j:. Allii se indoiesc." j*timl[: i*:ril I:1llrtia 1i.ll j*1.'.r1l..*"i:*li llff ijls^t&i'#:?ffi i"'."i"iJe mon i .:rna.rc. Dr. Puterea copleqitoarc a SUA pe care unii o vnd in termenii fort..^i^ri". .i a soluliej temen lung.even e iJ muttilatcmJ.. .rR:'u::. rcluarea negocierilor. j:ttili. ..ce)re lli.g**r"i rana se rmpune cu evidentn Canaci!ctea dc inrervenlie esre mer4inulll I lll ( l)lt)h)ttktlit' 355 ir "". care a )l'"il'l:.:' corunjraiea inremationaii J. altul s ar putea ivi cend Stalele Unite ar putea folosi autoriiatea Si vocalia lor la construirca instiluliilor globalizirii.:uti t! xtz x ttl tti l\u h\t vjziunea globaU.: >i o teclre J nepruducrrli_ 94il":'#j ..:ii:lrr __t" :r:T"]::iJ!::{L'.tionare este copreerroare. Afg... vor face diD diplomalie ti tehnicile ei o conponentb nelipsiti din toate profesirnile societilii.la esle lmDroh. sinseroa.#.rl.r [[# rie de inovaiie rehnologici $i in dinamismul economic. schimbnri de prizonieri.te pro\oc tuarea unui soldal israerian in cap.f u"#."i .:. jur id."1. r.. He.3-54 _. {:ieci'..:ia.r.. lii ..jry:*."" .u. ar exi"tJniei L_.'.grupiri (\tiernr.rl din liban din \ard anulur :::111T.:::.1..u .*:11Tdi1. negocie rile.._ 200b e\te rlustradv p.r. cand un sistem mai eficace decit ccl exis tent putea fi inlrodus.'111.a./bollah..virare..nr. acea. r"Jii . Este puterea care atingea influenla maxime la sfartjtul celor doui rdzboaie mondiale.11. iner lia ccrcurilor militante $i extremiste....r i#:."::.. :.. .. ca urzeali a lcsiturii universale..et..ti.f :::lr:..1!: ".-"*i.l ff Tj :T iil' :"a]':":ifl 1i". ro'at rortrjitor Inrernltion te (lre .an. Ant oNu "rii".] . considerand cd prestigiul $i poliricianismul.:: senarurui americar.i:.. di" Ir." ra-zDot cu.&..T i..il"""ii....": distruse comjs.icre in privinra di\pa. diplonMtic sau . rofiei milirare..."i"irJi'il'incriminare nu se baza.. g.::::lTf:fapre..r. diplomatul.i"l rak'ralj\mului anun!ala de unit iutori).. cel<b'arc u vi..1"1i.':.rry ......."r'irjii'ijil] il..i.ei sale militdie fere rlval este dati de fapt de preeminenla lor in mate- n i:lil :i["il1til"".filillltL5 F. .l#il". confirmarea roruhi fi p. Dacl acest mornent a fost pierdut..oioiiiu.nu se descurajeazA 9i reped deviza sa: secolul acesra wrt tilii de .irib.". Profund dezamegit de ascendenla recurgerii la fo4i la inceput de mileniu $i de ascendenta ei asupra mijloacelor painice.pe .. c ignorrrca liEtofilor de lbnd . wfi deloc.acest stat.. a recursului lu lbrlil.urun o ta ro! ::::1. )L\r.l"T"n:. nu es. :re.i. inventand instituliile multilalcralismului universal in umirirea picii.ld..re r00u $i :?:l ::::lll:': (u ri.r.

$tii b 29. 1958.e. tnpeyre.nr. 6t1.in Studir Si cercetdrc . Callindd. Rulgers Universily Prcs.PMl +++ Histaire GltQrale ttes Ciriliations. Pdis.. C/u/"s }ui"t.M.rrrire der rclat i on s intm at i ona Ie s. ri genenld d. Modeh Libnry. L. noft? . Ehevier.4 C"rd. Br(u -n . Dro/. paris. Ed. 3 Ed. Itin. Lanaon. 23. Islorid calulii $i ciriliznliei.A. Pdis. Anrold. Cobrdonator Taton.ter.Lp dtoit dtpLoma. CesaE. ffr. lz 8ron b clarld .. metade.Ed.respft legatutile Histtiei cu Eetii epocd heleki$ica. Mo. g. eetolrale des cirilhations. anho^. polemkin. Machiarelli. 1970.8?t ihtet Gesdn ts.ia a"d Evans. sol- *** I ana 1964. 1985). t: Lorient et la soh 20. F1irrtu Bibliografie Universal Dalsi. Hacheu e. a I-a. Drimba Ovidiu.I?s t.. *** Hisbne Paris.Mas@\a. oJ thz R. Gdie (Lraduccre din limba darinae. L. 35.C. V..b.iqup tuntenpotuk. Ne*nhm J-. 33.l Alo r' \4 Lel.Dini. ::*. Phaeni. *" Diclonar .. . cahieL Philippe.hayats. 26.i. Andreas. Vou*r. GrDce 1963. HacheLte. fu. cenavq 1973. 1970. 1961. hoi . Simionov. To)llbee. Dinonatie 1942. 32. 21. D4de. 1 | Snero us.ten Libray. U: Ron? et enpn?. Ed. Guslave.Bei r. the Phoaicia6. taDtbaati. Ed. C diplonaliei. 4lle\Cl\lon. Meridime. Pri. Cme!!. Jotue.. Bamril/i. Ctves t M. 1974. Prns.and. 1943- ++* Hish)ire CtnA rak des Ciritisatn $. Kissinger. \ot.nr. Cler.p dirtotuhq@. H]JJah. Ed. Ed. Henry... Pollrcm. 8. 1957.2 vot.! ^' dp la drtLoM\p F. Pris ( l dne se. N. Slaatskunr und Diplonlati? det venc.oti Bucurerti. The Civiliution in hab. Random House.6' . derrir. Mdcel. D.\.r. Phl'lppF. V.te Bru\e. 24. 37. Olf|fa A. Pdis. Bucurciti (tnducerea volumulul Panre.970.I^li. Mal4o. Diplotutie.nce. Aiemis. n.histoire conzdporuine..n(r. Capitolul3 t970.ttdtsb. Wills. Colin. Rusa. L. vol..Ft a 1975.l r. Huizinga. 9. Di. Meroni4 BucureqLi. prn". t96a. I 979.Partea 22. Sreculum.le istoie reche. 5.. Bucurc$i.r O\rord Un. *+* lsbna diplonatiei.toinrle.The Te. 4.i rusD. Aht4t?. Brion. Burrre)lr.be Cd?sdd.-. Anenis. torb 4. /rzdrett.triirl. NY..ru. T ore premlet). 1982. 1960. 1945. 35'l *+* rhe Conplete Wo*t oJ1'acr!r. 14. 31. Colsin. Johe. Anarg ul Evului Mediu. Ed. HoRa. 3.\e^iLi pre. Pol. ta55. Ren6. 1995. IaJ2.. Dictidhaire d. p'a. 1967. 27. lz Mor.tdtLr). Abin Michel. 6. Henry. PUF. 38. Zorin.1.i.2N4. C.PUF..p. 7. 36.4nrt.ioner im Spi. +** Istoia anticd 1. I'rJq./i.irs "lodemer 1. Dlehl.r/oz. Pdis (d.ip?lE. Bloch. Ed.H6tolre d4 lelations intematiohdles. +*+ Ls. AniCne'..\eB. I DtploMt. 1946. Charles. Malta. t3. Histoirc d. Redacta! de V. $nin|\ficr.l. gtiintificA. L erya6ion de I Oriefi et la noissonce de Ia ciriliqtian occAek&k. Ed.nansancc 17. Uni.\on. 10. 1960.hetre.I988. Bucuref BucureSd. Jacob. 12.). 1962. Burckhadt. edifia 1912 16.es. Hvostov (edilia a doua). Srtoq. puF.itdlii.1971. edifia de nII r'a4hp rtotanarqrF. tA. Bucuretti. Bucrreitj.lio@t de rclalii intefl@liohab.t981. V. t. DaloMq. 1966. r'. 15..s reknioN inuh&ti. Coordonalor V. Fpld)kfpa ). Cohen.'!hi.S.. C. lll: Iz Molen Aee. Rizzoli Libd Mjlano.2002. vol.n Age. Pmis. Simon & Schuster. 11. 1994. Despte ardcolele d.m.. d+lafup. Hrold... Goshol Fregois. il|{! Capitolul2 30. Ha. |. EncicLopedia. De Laumay.lt Seuil. Ed. | 926. Ed.. I Amb. Mircea D'plDmttt. Ia srande aidtutu de t hurlanna. M^te\. D. pars. Drplrtur.lu Mold Age ldees. Edito Seni. M?Ji\4 Mlrcq. Brcun$ti frdcezi a ct4ii 19:18). t967_ 4r. Vcstala. PUF. l\t. tz diplotutie Routtuinc (etji\ie ftn ezA. 34. 4:. Url r.tiplonanc. Hachette. n. New York. Candq D. Paiis. sa.i pedagogici. piere Renouvln (ed.1947.r. SkdKn. New york.M. Bucurcsli. cnglezr IAcryes.El. 2001. Ed. t962. D.. Chtistofie Colohb a Cro tell.5 !o1. . I I ji in$nulii. Politic4 Ed f6cu. I: tni4a tuedieratn dc Ia angini pand b l45O. Dicrioanri. Eric.. Machiavel Fn. Bt<artiun. *++ 2. D. /'rr. Grqtness @d p€clire. 1954. Polihcr. Pippidi. Civilirclia R?na$EnL Capitold I \ot.8. Didactic. 'r'. 40. pasihi din tecutLL Ii. U. Fn. Bucure$li. Ma.ii. 't 39. tqrl 19.. New York. Esen4.h1. Bucuresti. S. Bucuregi. Pm8uin Books.

de la ECA Bt. I n. ra eytun.15. Rdn t .a. L XlX sia. Malita.I967si I9?I- ZmfiBcu.ln\b Sq vice. Enmanucl. Ed.R. r. .hcty a Hpn'.Chd e. Diplatucy Thcary dtd Pradice.riors.Jacqucs. pacir).n tran e. 48 De Balzac. Marlingly..ie Weslplulie A l'Acte. De lnunnay. XM /289.. 70. \./. PUF. i. Dm ctpain d? t Lu. la64 61.i Ma.L. Lj tna. pdis.s le I hisbile tuademe Renoulin. Colocviul: . \olnNl III din lsroria 8eneLnd d $tiinki.en dc tr pan.lnsland. Bu..le la diptattuti. cenele.t ^n. at pacii (De 55 59. 12.te L Eunpe (Hisbtu rles rclalions nneflationau. ryp tl qtilihrp.t. Hachetle.1n ab46d"n. se. Nodon & Co. vol. ed'.Cofruf c!r6? "ri $rl S. L. Sociolagid relaliilot intewfo@le.te Me.1 . Aus *** 84. lorg4 Nicolae.Ieques. Ed. Camp$.a. Bncurcsti. Politica" Bucurc i.). 1945 t965. fusicl. '71. Fruflla lui Richetid.loMr. Ed. ttiinifice.. {r. Academiei RSR. Potinci. 62. ii 68. Capitolul7 89. t9u9 19t4. /789J914. *+*. EnitJ) servicc. PUF.ptut t'zboiutui ti -SanZratE | 7 I 5 1 81 5 ).. Gendve. vol. Fontairc. Capncom Books. L. nla. +'. Payo! Pdis. 63.. 1969 G. \.to tague.I: 1859 1917./as.+ Hittore eaninl.roirc . The Fd oJ the Houte aJ Hdb. 1970.ohd Etrpirc et ]a ndhsance dr Lt troisian..Ed. plnj ^"r-tc-n.358 Capitolul4 Hisbne g. Bncurcsti. t 9|I I9.onnavRs rlu tenps pllsert.Ir a va eranp\. *+ IIistun. New York. Hxgo.siicle (L. 83. Paris.dnn. Ed. t?i knpJ '.nand.\ehrt) pdpcibnk\.Jean. des cirilisatioks. **+ $tiiata contetuparand.Eliza Mica inlelesel.. Bucufeqti. 50. Ncw Yolk.. hnimea iai. pri. ( orer?ss Merhu$dr. ' lrornine. Lor don. Opere CrpilolDl5 1800. +++ Two H. 88. Jerourivskaia.\\. Crankshaw.t h. Ed. Ed.rr ' Cokt ilcr- . Potitjci.tuk tl. . Piere. paris. dn. n..Istdia tutuiir.!turhrcr. lr7r1.te_ Lapog..ra.1982.8. Andf.t Ats6.1964. . Simon & Schusler.er <6. 52. Dinitrie...Ed. E.iraLe ler Cililii. +*a Histonc Gt. 75. mut4tiah inteLtectrdk d. 1974. Lz d. q?) 79.r. 49. Dd.ctriita: Sed ulCclir. Ed.J srdnrlet @nlroredes . De Lalmay. David.r. 1975.ul ol H&oU. Ilhaca. Ed. Lr Chute dL se.epoque 53. Ae" ot R. /a R... pdis.Ed.n/ nvace DiptaM:r. 61 l . Moscola.aL\? d t rn\h \Ht. tagues Etrangcrcs. Ptis.. 6{ \. SecaLuL al xtx-\.vr Corge rzB. 1955. Ceorge W. Fedindd. U: 19r rr939. \o1. . !ol. [iseh hawt. La stundes. 78. 1961. Benndei. Pdis. no.t Trtlinntt t2' 58. Anhur Brc)cha.nove. '.. t huhanna L adenent . Pans.p. 8r. Times Books. Ttt. Gusti.r/ldzm'. 1966.L'apas. 1995. Th. $tiinlificd" Bucurcrd. Mosco. Ctd. Rtpublique. Plleravc. Ncw york. zellcf. xVIf IV. lu(Jl. Mdi@n d?s Fnjren Mettemnich. Edward. 1967. Gallimud. 1989. Beridee.2(P2. Hi. Ed.tul.otp t^d PLJ| Par. 3i edilion. 1974. ruoge. Ed.a. AmandClese (eds. ra Eruna./pdpt*"t.eputurile diplatuliei rcttune$ti tnodenr.td pui.. vI.. 2001... De tnunnay. VikinS PFs. Par ck Kan O Brian.Rzldltilz rotuAho ltuh. A'Ja 4.r 1r". HEb n\on. Chutchi .. Ed.e ir al Academia Romand" Buoregti. l97l. Genave. Car? ina. Nrenea lui Napoleon 11. N.. $coalelor. 1972.1.. o45.1916. Hi ron d. i970. caotdanarot Rcne TaLon. $tiintificd. Hn heu.df.liti. lurgd.e. Ren6. 2. \.Hachefie. 66. 1967.4t t rr.. Homr€. De I87l ii l9l1. Lz Xt).s ll: .Grotius. Oieux. 87.l^ onlnv?ts.tlirld des 76.j). tzs XVf d xvrf si?cles.L De llll5 a 1371. 1974.Cnllough. Ed./.e. Genevieve. 1957. Balr.lemes. Edito Senice. cdron.gemonies.A.e de tank.te ta science nodlne ++* Parteaa |I-a. diplonatiqae de t 919 a nas jolts. lrui. Czenin.tone 60. 54.. Ddpz dr.Ed. Ed. 1965. Ed. 1938. Ed.pUF. -. Caa EenerdLi a rriizt a coordonaror Tabn.n lt . Bucurc i.apansn t eutopaenh?. ! . Hntuir. Hdi..\ie. 1968. .l.. And6. l-led. De GarUe.Ert Edno-Service. 1970. \ia. 51. Ashgale. VII: r'fuoque contmporaihe. 86 Dobrlni[ An{oly.imte des cirilx4tio6.hc Pzrr lds Aranler Pottenl. Balnnote. I 973.le I histoirc cottanpoE5.ratc. Bucurr!0. Th. .* In dlaituttu lui Neasoe Bas4rdD. Gena\€.ptL. L Lrrapz nes Natn nlit6 et L aNeil de Mweam nonttus.e. 64 M. Tabouis. N. Ed. Bucuregi.'. Moisil.s Canbon pat I'M des sierr. Les Grandt lStuLnE. Jacques.. $dinifica. D-pui\. prr. too. ld Et?/rc Jrontu.lStdtes 1941-2401. 1968. Crme r n:verrq ercsq **. Britain lW-1914 and the Ukte. rar. vol. jure be\i a. cdett. 2003. De Ed.Frl_ lJb?fros.'ru/s. De Lrunnay. Ed.. *** Reprezenhrtele diploflatice ale RonLaniei..?. Durcsette. Khrodllcher).le. ks sran. Palrica etunfi a Reselui Canl I.er D'Astier. tn. r F)u. a. New York 1965.. prele(e M.ftodmd De Id l45A b des cirilisations Iz Bucure$ri. tqo. Verld! Sryna Cr. 13. 14 ocl. Capitolul Capitolu! 6 E Diplonatie mt1 kben. D|Iondlie 359 I Ed MifenJ. veBailes 1919.. Jacques. ediLar de Fl.

..-. Capitoluls Terlii-...CohJercn@ Dipldnac]... .. 30 -....dh toreiSn potic.-.1977. .. Tne peng!. g:tnh3:. Capitolul5... Lcln8ror vd\. Capitolul 4. Teoriile relaliitor intema!ionale.. Kufmen. Zn.. Malski.. ......1958 Tt'chme. .. ' ..... Dq. . r-. dl.....-. Calea 2 $i caLea 3 .. pres. Oficial.€htt de la paix. Thp Rr. 97....rudr dL XX si?...'r&il/s d" t. W.. -...4.t H^gat..---. . Ed. DorlA.pns.. Fdli Cuprins 96.... .. Stehlin..Conflicteideltitare..-. . 1989...... J.166 1'72 ...-.. Introducere... Amsrerdanl 107 sllrr..J de ta secon.. 2005... O frescii a tunii diplmtie &nd: ... crond.. a?ssrrr oJ the ViehanWa/: philosophical Considetutions on the vietuan Reblutiors.. .. Nortor & Co. Ed. .. l00...5 . Jq88 Piire. Shcl]m Davjd. Craiov4 1982.....l.. Partea a r'a Negociert Bucurestr. Spector.. .wenll Alcxmoel. Ed. . Conflicrele secolului XXI . . Cdile de rezolvare a conflictelor.. New \ orl laoo 106..38 n. & WH.... .-. 1923. pottuc^. \ot..pds.'i8n..teld....9 Capitolul2.. Albin M. Dunn.19 Capitolul 3...i.. Stdte Depatltueht yeats...tiptaMtique ..... l|r@l@ Zituktcu..... . Modele ale neg-ocierilor bilaterale...Ed... ... A i^ i16!1.19. t945..n pr€l3./ata cita. I \4on$l) Pr6........ sin@ 01 .. Roben LA ton... Dsa.......Buoreqri.. Yakcmtchork... .r.....126 Capitolul 2...1 32 Capitolul4../9.. '001 Lna ic' i Cut....t d & Redicini.... Ed.-... . KJ. Pdui. A studt of the Diplotucr of loan LC Brdtia"a Ed....rndpht .. sc.. Ire Hrmn Web.. PM(.. rrk wla|e . McNeill...142 Capitolul 5. Iryden. e. genflicte Capitolul 1...... .ail. .pol1tcd... Coheplia jundi...4-5-6. Wcstad. .. Capitolul 3.. . Concluzii. Consrrntin L.. . . .. David S. . .... Modele ale negocierilor mulrilaleralo i I 3.. G@scu.. Solutii inovative. i Capitolul6. Th. Modele concepruale.. /o00 Hcarh r03.n Ei .....{iptohatic4.te 8uefte hokdiab xLI|. Mct€llm.. . 2003_ Pqftex y..... 110...rehs.. Ronain.M... .j Clifford.bai hohdiat ( t 890 19tt)... Ed.-..er tah.W. . ---. .. sinon & Schurlcr. 1964... . Cald Wz4 Canbridge U. . Hachellq Pdis...ral r9l9 Au .Iat!i.-. I 94. 106.chet. cez?re. .. Ma... VII VII)Sajni-Aulaire... . Th. 1958 (Esidn" des rctdtiol. ....a. EnciclopeJicl BuoFt.... Odd Anq Ir? 114... I@.Gregor Bums... y.. .-. . New yor]r. ... ... . nr....96 Bibliosralie . \'h"m L...... t n ttr. .... Ahinnnla utui mbatudot erietic (1939-191J)... 1962. ..._.{ Nistase..?ateson.--... eot_ l: De IgI... Capitolul 9. . nta prihrtui r. 102.. . . Monitorul' "r.. /rxJf. Ed. lr LTuro....17 Capirolul8. .. .Ed. PersDecdve.--16l Capitolul T. Caddl.. Shibata.. ..te. bd. ... Trb^u N. . Awli.. 2002....1936.... 1968. P.Gemve.isndS e pour I hbbne.. taltonr.I l0 \ Pdis. .... . Ies negdiatians secfttes de Henry Kisinsq at...... Shingo.. Janes.. .Afi inainte 9ri.. polilict. trcian Btdsa sau Fd:citufia Dipta@tiei.... Mead Co... . New York...gcoalainovativn_-...ryorunul n eA. New yo*. Conflicte violente.. Capitolul l0.Eunpe.. Jocu pe scena Lwnii 93... .360 92.trt. Bootnan..._.. J R... 104. 99... . CapilolLrlg. J.. Clasificarea !egocierilor..... l'. Ncgociered tr medierer rn rc/olvarea sr nfcvenrrea 86 contlictelor_... Adrid.h" On"nt. l0o..... Buore61i. toTb L.. 1976.n e! rn\ n? susppnv drytotuq..--. and rotl rt thr Ed.... .. Ed... lr'Lola e Titul... .1I9 Capitolul l. RAzboiul. Th" j'hree Roos... . pp rlrntut de Ld.52 Capilolul T.. Ncgocierile.ss 7h" Cold wa.._.G. I/.... Ruhania at the peace ConJefthce... ihtemationaw......-.. ..154 .. 1970 "s. lzs ...' ..... .-. Srudia Diplomarica. Fn.. 65 .. Su$n.Renourin. .. 105. .....-.isul Rom6nesc.scu Coaje. Negocieri muldlaterale: un studiu comparativ l4T Capjtolul6.. iao5. Jom 95. Babaia W.n ts3q t 9la1 l..

.-....-.............2 Partes a I[-a............ Scoli diplomad Capitolul 12...-......... .ri Joc n De -! sce'u lunii Capilolul I L Sriluri de negocieri. Negociatodi.....a6a Cort'rhlaf - f ..6.. Diplomatie Frltrnolo! BUCUqgtTl trnNA SediulCenn?l irl Salolean!........Comurr...

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->