Mircea Malita

Obiectivul unnfuit de auior de a ofei cilil(n (rl tr I o \ i/iune J.upra reldriilor intema onale. iirrt:irhLr I .i rispunda la innebarea: ..lncotn, rncrLl( lrrrr\1r.'

Jocuri pe scena lumii
Conf

Incotloneindreptdmnoi?" eslcunmeritul uccslrt lucriri. O bu1rd documentare insista asupftr clcrrrr,ltelor noi .le pe .ccna lumii si asLrpnr i. l,.r lr$ i zibile. Este infiti$ati evolulia metodclof cirrc. prrll
mijloacele existente astizi $i perfectibilc oriii')r. In'l ajuta la prevenirea $i rczolvarca conlliulolx. Ill purlarea negocierilor fructuoase $i la lroi rrrrrllr (concepte, metodc $i abordfui) petrtru pruolr(rrt( I rrr folos a diplomaliei. Func.tiunea centralii u (liIlrlrtrl 1jei, negocierea, cste intensa in secolul gk)brtlilnlrr i l

licte, negocieri, diplomalie

integririlor regionale. In partea intai sunt confruntate rcci (lr lrrxrl pentru alemu{i rddicina conflictelor cc sL lxrk lrrr ' cauze multiple. In padea a doua. c{)rrsnrrnlil negoci€rilor, autorul arati ca folosircn clrvltlllllllrr Jbc nu cste o metafori, ci se bazcazal Pc rrr(rl('l( [' matematice carc definesc jocal ca o r(,tttlnlrllt' dominati de reguli. Cea de a treir Drll(, (lfilrlr' diplomali€,il iape diplomatdrepl nrilrl(n rrl rriinlr'l omenirii, pe carc o parcrrgem irr llrrrrirrrr rlrlfl profesiuni, constanti in vocaliasa, dllfcrrrr ifi rrrrlD gite$te continuuIalionamentul $i mcl(xltl(.

'' +.h

z

SERIA RELATII INTERNATIOIiATF

Jocuri pe scena lumii
Confl icte, ncgocieri, diPlomatie

FI$A DE TERMENE DE RESTITUIRE
Nlmrr l per jsullri
Nunlarul

lu-t^*

.|,i.t

t,,.-t,.";

,t

c4.;;
ry;&L,\ .; 4t q"",
et_y.,t- r.on
li

*4t.
p-,,,,"..
,..,",
^_t_L&_

&,

Mircea MaliJa

Jocuri pe scena lumii
Conflicte, negocieri, diplomafie

Editura C.H. Beck Bucuregti 2007

n*n. nrsoricri.lIi 5 este acredihtn CNCSIS Consiliul National r'r!rr. (021) 410.2.08. Rcck JlI rr.di!.Bucure$Il : Eclitura C.73i (021) 410.: Sediu/ Cenrral .i 15-053-6 3. TIPARG S. sector 5.ro \ . . .08. 2007 Bibl'ogf.m!nrJl \Jp riol Mircea Mnlitr Jocuri pe scena lumii Confl ict€.H.'. Beck Str.H.e drr In\. Toate drepturile rezervale Edilrfii C. rax: r Redactor: Valedu Valel 'l ehnoredactof : I-aisa Barbu Copcrta: Veronica DiDu Ilustralic copcfti: l erttu. Beck Nicio parte din aceasE lucrarc nu poate fi copiaia firA acordul scris al .C.110.H.H.H. Sabratha.09. Serg...11.08. diplomatie / Mrcea Malila.tlc 2{h Srdov. Drepturile de dilnibulie in stdinetate aparlin ir exclusivitate editurii.IL llcck.r1 n . Descrierea CIP a Ribliotecii Nationale a Romaniei NtAI. Ljbid Tipbrit la S. nesocieri.2n Edilurii C.. Nulu bn nr.. ruiDe romane.18 E nrail: comenzi@beck. BUCUR€9.r C. Bucuregi Tcr. lSBN ( 13) 978 973.. Bcck.Dditnra C.ITA.. MIRCIIA Jocuri pe scena lumii: conflicte.cl.ir'i.. (02 r) 4r0 08 47: (021).A.08.1 Edirur. Beck.nen mercl! plqers" Willian Shakespeare As Yau Like It. diplomatie Copyight O 2007 Editun C.AU the ||o d's d stage.:16 (021) 410. Antl all the inen and||a..61 31t.

Citjtorul va avea prilejul si fac6 cuno$tinti cu aplicarea teoriei jocurilor ti a modelelor ma@matjce ln relaliile internalionale (partea intai) $i sd constate ci ele nu prerjnd mal multe cuno$tinte decat cele oblinute ln liceu. mi$cendu-se pe intreaga hani a planetei devenita o imensa sceni rotativa.jocul e in modelele matematice orice competiFe dominata de reguli. Mai mult decat o metaforA. Cum si nu evoci acelea$i evenimente $i figuri ilustrative in fiecare din cele irei p. Nici scena lumii nu este doar o metafori teatralA shal<espeareiand sau una poeticE eminescian:. srLrdenl sau doctorand.rLr . kgetura indisolubilA intre conflicte. Ata tea tlisituri le sunr comune incat repetilia este inl}vilabild. negocieri $i diplomatie creeazi probleme pentru prezenrarea lor teoreticA 9i pracdce. cu riscul de a dcranja liDearjtatea expunerii. dar sunt $i partc din capirolul independent al negocicrilor care susline activititilc de cooperare sau istoria prol-esiunii dipiomarice. canditori ca Huizinga sau Callois ne-au obitnuit si vedem ln jocuri concepte filosofice capabile si ofere o vrzlune coerenti a istoriei. cjritorul se dcs prindea din largul public de specratori ii stc|cj tumii rr]€ doj.Cuvant inainte Folosirea cuvantuluj joc prentru a descrie activitirile atat de legate de viata omenirii cum suDt conflictele. cerceidror sau a unui diplonral in linclie sau in cxpeclatic. Negocj erile $i medierea apar in srfuile conflictelor ca remcdij posibjle. Dar pe misufi ce ea prindeil forl a. . atunci cfud contempHm zilnic la televizor imaginj din tearre de rAzboi sau djn seli de negocici diplomatice. suscepdbih de trarament raiional. M am gindir cn cele trei pirfi ar purea fi atcse $i cilile separat !i c: in procesul in{elegerii un dram de redundanti fuJre I rolo\ or Cui se adreseazi canea? tnilial o ledeanr in mana unui e1ev. dar care ofed ti ideile nccesare pentru conceprualizarea negocierii sau practica ciiplomaliei? Nu m am lerit de repetilii.4i ale ci4ii? Culn se nu faci referinli $i ta teoriile rclaliitol internalionale carc incearci si explice conflictele. negocierile $i diplomalia nu este o simpla metafora.

locuti sli pt sce a lunii vdi. dincolo de mi$cerile actorilor.. Dimensiunea culturala apare cu toate reso urile ei in explicarea conflictclor.. iniuilri $i talente speciale.IEA I CONFLICTE Introducere. dar ele invitd sd scoatem la ivealt idei ce joacd rolul uDui fir ro$u ce le stfibale pe toale. i^rl ciuda unci experienle care. in chjlc pasnicc practicate de rcgocjatori (pafiea a fuua) $i evitarea pmgului \.interesulLri comun".lei personale. ilustrar $i in procesul de na$terc Si unificare a Europei unite. Allii vid in cle arte. ce piesijoaci ei Fi sd treaci p. Nu numai ci subiectele celor trei pi4i ale cE4ii se :intrepitrund. rezulrati din analiza negocierilor $i diplomaliei inovative. este vocalia dc pacc a profeslunii diplometice. Persp€ctivc . Primul fir este dat de o rnetodd. negocicnlc sau djplonralia activitili bazate pe $tijnii ra!onald 9i tehnici universale. dar adcr firi relnlere ii cu conviDgerc. Unii considere conlliclele. care sunt $j stilurile diplomaliei a cirei Rizboiul Conflicte identitare a prini vocalie este negocierea (partca a treia). la ducerea cu succes a unei negocieri Si la misiunea sileDlioasi ti perseverentd a dipkrDatului. la clicienla proiectului conun. Au $i ei dreptare. Ultimul fir. intr o perioadi in care onenirea nu i$i dir seama ci in tinp ce se ata$eaza cu ardoare noului in cunoaq iere $i in realizirilc tchricc. sc intersecteazi sau chiar se suprapun. ar pulea si o sfiiluiasca altlel. formati inr o istoric indclungat: devastata de rizboaje neincetate (paiea a !reia). in vederea autorului. O prjvirc asupra istoriei. irlleleasa lnai bine. mi-a pirul necesffe.iolent $i sangcros al contliclelor (patea intii). pe alt plan repeta erori Si perpetueazi dezasue. Cititorul o va intalni drept concluzie a mtloacelor de a stinge sau preveni conflicre. vdzuti din perspectiva omniprczertului diplonat. Conflictele secotului XXI Ciil€ de rczolvare a conflictclor Ncgocierea $i medierea in rezoharea fi prevcnirea conllictelor Concluzii. Nu neg laptul c. Aici repetilia se face cu o Si mai mare insistenla. pe baza experien. Au drephle.agul de la imagine la sens. constand in teoria sau mai degrabi abordarea . Solutii inovativ€ Conflicte violenle T€oriile relatiilor intemationale rei domenii. mai ales a celor predominant identilare (partea in!ai): cste prezenti in stllurile diferite ale negocierilor (parlea a doua). pol fi propuse $i alte aborddrj. Explicalia acestei dualite! sti in faptul ca toale beneficiaza de rezultatcle civilizalei unice $i conconitent de ofeia cullurilor divene. Al doilca fir este turnjzat de modul in care cuplul opu$ilor inseparabili civilizalie/culruri aclioneaze in PAR.

n ctrilor acesrer (ivitr. Sunr punale In numcle apdrarii s3r afinnArii idenrjltrlii. a5a c 11 fre.n lirtut ca4r.nde totfler. Solufii inovatiye cunni(re armare.ul de dri ! u pesle o iumatate de milion de retugiari a cle\cul de tr r I la 25..a o limitd care dcspafe conflictul benign gi relativ pagnic ie conflictul sangercs.Momcntele de armonie $i pace sunt ca nestematele semdnate rar pe ur_ zeaia aspr6 Si sumbra a conflictelor. 5r oe. se mai nnmesc $i rdzboaie cutturalc.cr in Jalonia.. Aceasta e maiadia care incen_ dlazi a$eziri unane. exlsl.. 48 dinlre ele Ildr. in jocul competiliitor. ele.tngiitF.roru'n r tnceput cu un r..i\re ne Subiecarl ne indeamna se parafrazam pe Anarole France: . i . pe drumuri preserate de cadawe. Natura 1or dii de gandit.lale. in lupra pentru putere.r.r sc. .d.t.ufr. numa. ci in inreriorul statelor. Nu au protagoni$ri defrn'r. gi cum aceasra e fiuriri in creuze lul cultudlor.. qu insn o notA comur)a.dliei.n 7i de Incuri pc mapamond.inguril. fi1per tomanfa care cere sacrificiu.cflJ retreiite >r rde. l€ intahim peste tott ale_ gerea individului inrre doua interese ce se bar cap iD cap. turupa./boi intrc ace.Capitolul 1 Introducere... in tensiunea din familii. . |l. Lte:rguf nr\ete ditelilF dJ !trnpere a par.Tatlte re c.cler:r caracrcri. Cu toata aceasti navanica prezenli.dndu-c la mnguJ dc rd. Nu se poatii intre s. spre oroarea uIrin:.. care ptoduce coloanele nesfar$ite de oameni ce se relllgiazi in necunoscut..zboi de ansamblu. la aceasti categorie ne referim. Statjsticile iumii sunt alarmante: intre l9g9 $i 1999 au existat I l0 i.ar e\ar inanr hana ci\ilr.i_ \ililat c(ua.i re_ zolvate sau de conflicre amenintetoare ce trebuie prevenite $i evi_ tate. { | tr te ir cld\a ro. n intatlirr dc(tit o. de clasa conflictului care ucirie.r . cunoarle un ansamblu de rizboaie.ale. si r.i cut.pune Huntrngrun .i devisteazi.. coDtrolate .z)i ani.ici metode mitrrarc conrenrronale Sunt to|me ale anar hiei )i di'oLliei.iu SUA Ua 'r.e hal Intr.o(rie\c (um . Un. Cand vorbim azi de conflicte ce trebuie oprite.9u mrci exceplii.urir a cunordrie nohila gcnerna\j Nrl $i crvr..niiLI c2re acn.

Modetut european s-a dovedir a fi un ghid bun de examlnare a siluatiei. distanli de doui buioaic cu pulbere. cea mai veche unealti a diplomaliei. acesta mi-a confirmal ci negocieriie care au dus la reconcilierea inrernd in Africa de Sud ar purea fi rezumate in cd_ nalizared energiilor spre un scol unic. nu existi solulie la conflictele identitare O idee salutara a apdrut la pncticied $i teorcticieni deopotdva: daci nu sunl distributive. lnai nulti radilie :r conertului decar leremul Medireranei orienlate?) n-au putut invinge inerlia frag- formuli de rezolvare a rnui confljct devenjt cronjc. Darfo4ele iniegratoare in rcgiunea care Si-ar fi pulut as ma ambitia de civili_ zalie a Singaponrlui (are acesta maj multi vocatie cconomici. clipe mifelie isrorici in f. pirlite au fost aproape il conshurt pe fragile criterii ideologice. cr ti nefociered 5i uneori au dat rezultate in lumea postbelici Dar nu s a luat noti de imprcjurn le noi care obliga la perfeclionare.d. _ Siluat la egal. a lonului' psihologiei. dupi Osto. Ideea cd al doilea rizboi mondial a re zolva! problema a indepdrtat pe observatori de esenta reconcilicrii carc s a prodlrs prin aliceva deciit prin Tratatul de pace Reconcilierea are ca bazd inovalijr lui Monet si SchumaD de a oferi un cadru rou de jntcrese comune. intr-o disculie cu un diplomat al acesrej Fri care acun are privirile indreprate spre conflicrul devastator din invecinatul Congo. ca rr r<conciliereJ: medre'er. pirtile s_au indepiriat de orce formul:i iep fli\ta. ":i. cat prinir_un proiect co- inmhim ?n mecanismul altor reconcilieri islorice? Vrcnrc de parruzecj de ani.e elemcnt dirizronrr yr a. La un fbrun de la Bucure$d. ele au fost inoercate toale.:rtj*l. pc rdrd:rrbrrruiul. obiceiuri ij tradilii Numai prin naturr lor afecdvi. Elc nu fac prl e clin recuzita clasici $i din uneltcle diplomatiei vechi obsedari de distfibrrlie.irjle care. un Cenrru de la Marea Neagri de prevenrre a conflrcretor a corvedit neajunsul $i riscul geogratic in avanraj de studi obiectiv $i obseNator imparliat.Jat ri pe scend luhii mun. Metodele palnice clrnoscute nu mai fumizau solulia inchiderii confliclelor ti nu mai puteau sprijini capacilaica de a le prevcni. l. Aici nu existe loc pen metode tru concesji recjproce fi nici pentru apropjcrca in pasii lor nirunti $i iscusjli citre solulie. de ofl. Dar lumea dispunea de ur caz practic $i eficicnt de insenxritate istorid: reconcilierca fianco-gernuni Ale cui sun! Alsacia $i Irrena? A fost o tem:i care a rlscut trei dzboaie pe parcursul a optzeci de ani care au iDcununat o isloric de peste patru secole ti iumitate ale accstui litigiu.eptar sprc bunisrare generalA. .. de diversitare aproape rrecur. prolectut european care le-a absorbit ereqia. trcbuic si se situeze in sfc.r'e de conflict a aiuns la o viziune dcnumiti sirnph . pentru a fi vahbile. Alat francezii. valori. confiidul aparrheiduluj din Africa de Sud a cnpftar dnnensiuni intemationalc. lc citeazn? in orice caz. Sute de lucrdri le au tbst consacrate in ultjmele deccnii Tcoii ajutate de ionnalismul matematic au analizat in spccial conflictele de lipull manageri salariali sau problemete de distribufie a nnui bun unic intfe slate (teritoriu sau resurse) $i au oierit relete ferd numir in privirla concesiilor. Oare esre acest caz unic sau de credinle.l]losofia multi populalie aifabetizatd. sunt cele ce se cjocnesc pe toatat garna componentelor tor isloric. cet $i gennanii au devenit partcneri nu atet prinf un act dip]omatjc. mai de o . Balcani fi Caucaz. rot a6ria obiceiuri. Problema nu este distributivd ln lumina aceslor metode clasice. In Orientul Mijtociu. credin. evitirii ameninlirii sau ir$eldciunii.nra tice ele lipscsc in nod izbilor. Clar enurnerale in Ca(a ONU. diD negocierilc dipi. sepamrc fi proiectulLri comun". exprimata ir lanatism $i intolcranlt. Erplo-reazi cineva lisu ulor prorccE posr bile. dar a rezisiat ta orice rnlerveniie de sohlionare.e inrrl o unica: Lmbi.crod ce ar putea asigura rcsurse bogate ambiljei comune de a se inscie in ci !ilizatia corlelnporani. Cercetarea comparativi a celor doui focarc actr. culturile sunt in stare si ridice credinlele la acel Punct de fierbere pasionali.d cirili/rriei ii nu a \'rtorito.te. le evalueazi. canaLzand o spre aspiratii Si scopuri integratoafe. care se faca vechea problema a distiibuliei unui leritoriu irelevanta. religii. repetand salr adaptand ce s-a ae ta cartc" lui De Caillires (1716) incoacc in zadar acesle "pu" suni aplicate in confljctul idenrilar. Aceasli uria$ modificare a nalutii predominante a conflictelor Iumii care a ujmit pe anali$lii situaliilor clasicc a fost insoliti de a doua surprizi. tcestor metode Si luiin cazul negocicrilor.L recrr noscur un^sirgur obiecriv al unej !!ri unice ind. stilului ii alte observafij.u exrslat ca lormule lederale s-au pribu$ir dh cauza unui lbderalism mentafi $i tradilionalisti a culrurilor. consacrat cl[eior fi confliclelor.ut fate tI DitcJn . negocierile ar putea fi inovative Un iermen care a deschis un orizont nou gj o speranli l-a inceput teoria s-a merginit si cautc formule inovative de intercse convergente. Nici o inovatie nu a dus la pfoiecte integraroare care. traclilii. CoDflictele ideniitare ale celor doui regi_ uni izbucnesc pe un teren lipsir de proiecte comune.

culturale ale populaliilor in cauzi. dar este $i benefic. pentru ci alituri de . 1967) merBe p^te la considerarea conflicfului ca un factor guranla. orgdnizate strategic Si producand vArsiri considerabile de sange. ln aceasti fn.elegere largl. l_6sate sinsure. b rele dc uranru por atrnge masa cririca a explozrei. Georg Si'x. cAci inlelepciunea lui $tie de cand lumea formula: . Ducand mai departe aceste idei. care iau propo4ii mari. UNESCO afirma in Constitutia sa ctr o dati ce conflictele se nasc ln mintea oamenilor.rCati interac.diferenla specifica" et $tie cd existi . ddr $i explozibil. conflictul llu numai cd este insepaxabil de activittrlile umane. Pani $i violenla (manifestari ale tineretului sau miscarea chanrsld din Angliar nu e lipsira de merire ca sennal de alarmn si caralizalof penrru decilfi saiuLare.politica este conflict. Utilizarea termenului f&d iminenla catastrofei ll face sinonim cu opozilia sau lupta ideilor. E-ste conflict violent cel carc este abordat in reialiile intemationale. reacria esre incerinit..fiel (Sociologie. economie. in c€le mai muhe cazui ctacteizeazd" activitatea politici:.. de coeaune a unui grup. dupd care el strdbate ifircaga viata sociali.. atata eticienli poate cupnncle re_ zultatul unei negocieri inovative. cu conrenciosul sau cu simplul dezac.rd.. conflictul poate fi combustibil.. ti li! a mar degraba decir a fi pri\ iL ca o cauzi a disfuncliitor soci. Si ne gandim ia schema unui reactor dink_o uzin{ termonucleari deslinari producerii de electricitate.r. SeDaraie de <lemenrele moder orre dte carbunelui . Mai mult decet o recunoa$tere a rolului coflflictelor in politic.Jocuri pe sceia lumii interese specifice. Coser (Studiul conJlictului social. iar cine nn le are este expus conflictelor ti distrugerii. L. dincolo de diferenlele '?cd. Alti prejudecatd este aceea a dialogului ridicat la rang ultim de realizare. ci iucrand lmpreund.?terddli. Cuvantul cheie este fusd altul: . Existe un sens larg al conflictului. de pild! cu ceana $ conEoversat cu anragonismul sau cu coliziunea. jucand un rol important ln na$terea ide. evitate 9i prevenite conflictele care risc. Cu singura completare ce oamenii invatA nu din predici. tot acolo pot fi oprite. intr-o metaford revelatoare. reline ce unegte " lar logicianului lucrul acesta i se pare natural. Capitolul 2 Conflicte violent€ . o altemativa la osrilitate 9i o supapE de si . sA shice profilul promitetor al unui secol? Raspunsul e afirmaliv din partea Foliior de refleciie si actiuDe ce lnfloresc ln regimul civil sau aca_ demic. pruduce raldura crre transforma uzina i .tiune realizeaze un proiect. interaclonand ln proiectele de civilizalle.o sirnpl. Esle adevarar ca viziunea soctologici se opre$te in pragul conflictelor violente.. scfa Bertrand de Jouvenel. Conflictul era astfel lnzestrat cu o functie Doz! Gama largd a conflict€lor. Nu putem vorbi de interese economico. de la lamilie laindustrie $i biserica.1908) considera conflictele ca surs6 de orsa: niTare sociaia prczentd in roare formele sociale. Omul bunului sim! aderi la aceasti viziune.UitA ce dezbin6.genul proxim" $i totugi' cata greutate de a regisi aceste precepte elementare iatr-o lume in care fitosofii in voga exaltd diferenla gi produc eroziunea universaluluil Pot fi oprite. Cine se lasd anfenat ln ele dobande$te $i pacea. ilor din conflictul lntre o tezA ti contestarea ei. f?irA sd lu6m ln seamt conflictele ce le acompaniazi.le.au apii grete.

cum aratd recuzita de rnetode palnice de care djspune 'e altcle noi. Studiul nostru consacrat diplomaliei Si negocienlor.modul \oon(r:r \". Esle vo(ba de conflictul violent.ul con. mobilizarea de armate.. pul perfeclionArii sisrenului mjlirar Si pregitirii pentru Lrn ev. intrc puterjtc coloniale 9i iscirile de irdependenri.isrjnd din .ru re. rtiilii Si iralionalitalii saje.. nea intre etnii sau ideologii opuse. Ele au fost d se de alianle ampie. .j.secolul Cci care s au ocupat de deliniria confliclelor au scos in evidcrld .. Iimnla nu era ill srafe dc rnzboi cu Algcna cend reprima ar_ nata nalionala de cliberare./ol!ate ettcrenl lc car f.i. Spfe dcosebire de istofic.DLrpr tsalley.aBe tii ir. Vorbim. li-.catL. a] celuilalt agenr. prjn carc societarea piiteSre cosrut jrratu. pdmajunirare a secollrllri tecut inregistreazd doui genocjduri: al arrncDiior din Turcia (1915) $i holocausrul evreilor din tinput celui de-ai doilea rizboi mondial (1942-1945).lte a unui conflict.Elemenlele de violenfd. bazatA in special pe gherili. ca $i inapoierea hstituliitor din sistemul intemalional. problem. \'u . ObseNem ci ceea ce a fosi nunlit asa si a lbst producriv nu nunrai in riz. avind la rddicini lensi. m5rimea triburutui de vieli aringe dimensiuni iedfianre in conflicte inteme. Fi faprut _ Amploarca iorapiHre ci au nrmdrir exterminarea Lrnei popu lalii intregi lal'a lc situeazi in categoria gcnocidurilor. O mare proporlre a jeftfelor a provenit din rardul populaliei civilc.I Lrpr_ f. La inceputul anului 1962. i.al< .U/ul ..|l]|(gic jl pLtc r i .i alurr .ul au fost caracterizate de conflicle lcgate de eliberarea de sub colonialisnr.r': con\reDiorat drept rizboaie.rrce uF r.t .rc.ce \upennrre rc_ curgerii ia for15.octJt . un detir al criDinalitilii cu cinci mi. DeIi axat pe dimensiunea dctensivi. invocate de recursul ia fo4d al unor nilcifi contemporane.r pur ir c rL rri rallonal".o djspuri inrer lalrli dc. Cele douA rizboaie mondiale Si toate confljctele violen@ ale secolului XX au luat peste 150 de milioane de vieli./.cn(lur ccr< tc g(re c.ttuat. planificarea fi conducerea prin sll'ale gii ii taciici ce reflec6 gandire sistemicA sunt complet jlustrate.jpa(t J rc. nici Poitr galia cu Angola. lorln€ mar vaste $i maj crude decAt pogromurile. e vorba de un.nr cailor pa$nicc. de excmplu. arnat.(lJ.r matlva.(crr tat( cnrei pcnerul npli. Este cazLrl sa afirnrin ci in studiul conlliclclor cercetitorul nu este impresionat de molivalia abundent inlocati de liecare p. Conflictul poate imbrica forma extem6 a r:zboiului mondial.u!. lioane de vicrime. dctiDilin inchdc qi clis prie polirice a ciror vjolcnld nu se idici la.eri fc .\upr rrr.. in sensul ci starea de rizboi nu este decla rati formal de entititJ statale. inclLrsiv de agresor' Penlru el. lot ('c tlLturlc. ||ir. ONU numA(a l(I4 state. Rc zultatul acestor conflicte a fost crearea a zeci de slate noi. cu toaia analiza pe cdr€ o poate adanci.]I in prezent cuprinde aFoapc 200. cu pierderi de vieli omene$ti Mai mult decat ataL pragul de la cate incepem si discutin $i si studien conflictele este de o mie de victime. el in(repfir)de o cercelafc nor_ rcr'1r r Le. Sludinl conflictelor este o inh€prindere a picii $i ie prive$re ca fiind acci dente tragice Si primitive.l rnareasci dezavantajul.mod conflictual" carc sc opurc la.. deceniile anilor'50 !i'60 ai sccolului l|e. . r.tuat csenliali consli in felul ilr care uD conllict s a stins ir lfecul ii prir cc mijloace. In (r/t.. pdcii $i rizboiului nu se refere la acest sens larg. despre cele trei rizboaie balcanice ce au urmat pribu$idi Imperiului OtomanDar existi $i conflicte care nu sunt rizboaie din punct de vedere al dreptului intemalional. curdtirea oraSelor de ci_ tre gnrparea Pol-Pol iD Cambodgia Si ucider€a popuialici rutsi de citre hutu in Africa. Dupa fizboaiele mondiale.. Astfel.onle\r .. la nivelul intregii lumi $i a lesat ulme adanci in toate societalileExista li o clasi de conflicte cu dimensjuni lnai resranse.nrt'rc'elF puJrer. acest rip de studiu esre cel mulr adiacent explo. Anglia cu Rhodesia sau Olanda cu lDdonezia.. procesul de decolonizare a lisat in urma lui o lcgifimare a fnzboiului de eljberare. fie elc politrce sru drplomatice.rfir.. sistemic. ci la unul bine delimitat. umrate de altcle care au ob{inut independenla in conflicte reduse sau clriar pe cii patnice. oar .oldr.'. ilustratd dErazboaiele bilaleral€ intre stale sau de rezboaiele regionale. Cel putin rrej dinrre cie se situeazi fiecare la nivelul unui milion de victime: evenimentelc din tn donezia la cAderea pre$edinlelui Sukamo. Studiul conflictelor este abordat de lnilira in sco_ $j . care este aproapc intordenuna evitabili.A$a cum s-a remarcar (Choucfi).rcrr/:lrer lu-.10 Jocuri pe scena lunii Paftea L Qttflide II uzini electrice unde vaporii apei fierbinli mitcn un dinam. n]cr gand dincolo de purclul de rclfagerc". Prin condamnarca fonnala a colonra lismului.Jsn. Butterswofth vedea inci din 1978 in conflicr . potenlial sau actual.tispuretc caracterizarc conflict. dinjumilarea a doua a secotutui tre.Jr(rc polrtrc.boaie mondiatc. lar pozilia de la care porneile este enunlul ci toarc coDflic l<Ie pnr ll evr.

TD acesi caz se cauti conlrol comportrrx rlrl prin rcferirc la srandarde asupra cirora existi dczacord. Azar observi ci un conflict prelungit ..(flfc o pulen numi distibulionalh. clar ctnicitatea poate ascoli greutatea conflictului./..sihologice. economjci $i dinamica cre$terij sociedtii.iua colonizatorilor. . predominant Choucri noteaze ci definiliile conllictelor abunda. Conflictele rc lrr.omun itnpot.Ideologia m\chrilol de inaleDendenF a fost extrem de nalionalisti 9i a sublinlal nu doar unitatea popomlul. dar nu se disting prin scopuri clare" Conflictele sociale Drelunqite i)i au ridS(ina in elnrcilale si/sau nadonal'm Sunl de narurahndamental rdeologrca tdeologia csle mrnrle{ali In obiectivele conflictului. competilia $i voinla de a exercita violenfi $i de I Pdcinui paqube $j avarii. I trtflidele de valoli. Choucri semaleazi '.ril(n lor Ace$rj taclori subieclivi imping tacrodi de dccizie lrlr r) hrllc autocreati fi por instiga careva mecanisme psihologjce ff ( (nr{luc la agrcsiune $i conflict". conflictcle de valori exista. ollll)ilfrlhilc.fr' .. Imaginj. abordarca s!rud rale. in ^na7iz^t ficut uz sistematic de for!6 arma6 Din acest numir' 101 au 191 s-a rc ldrile reDrezcntat ostilitali ln regiunjle in curs de dezvollare.Acest lip de conflicle e'Ie gerreral de 'lrrrcruri 'o"ioecoromice extrem de inegale. Ci6nd pe Boutding." lirli de ccle patru $coli cxplicative ajc conllictelor pe care le ia echilibrate. c(rrllicte de valori. autenticifarea culturald) este prcvalenti /r Ur . De faF sunt doui fehri de conflicte..poate fi localizal esefllial in stirclula poiitic6.. "pooulatia a uitat sau suprimat rivalitilile etnice pentnr a prezcnta Lrn i.75 qi 15 intre liri dezvoltate dezvoltate si cele in curs de dezvoltarc i Enumerand factorji de crizi. forlc proprii. caracleristice naliluilor lumii a l€ia. in viziunea acesrei tcoli.'disputi interstatall". Conflidele ras. iregajittlile au coin ur acoes diferenliat al grupurilor eLlice la resursele econorrr'r: Codlictele rczultate au fosl urmare de rcgimuri autoritare. chiar atunci cand cauzele sunt economice sau ideologice Conflictul etnic €ste concomilent cu predominanla unor rclalii de putere in distribuirea resurselor ecoDomice $i a recompenselor sociale in intr o Drime fazi postbelice. relativ eazd lrorfie pedinenti este observalia sa privind tendintele actuale. IrfiJna categorie este accea a distribuliei resutselor irr. A/1|r (la o acurati descrierc a ceiei de-a cjncea: a motivaliei fi ariru .. dar toate conlin elemente colnune ca: ostilitatea. nr sfcra ideologici. dreptul de autodeterminare. A doua caregode lrtr(. dar nu trebuie ui ldlr. t ) rxnrl ideologie cenrrati pe valorilc rradilionale neglijate (reinvierl. . ce cuprinde conflicrele llrhslfirlc s. Dilttenlele etnice nu sunt dupi ea neapirat o iursi de conflict..\tt.r'lar sunt considerate a fi mediul ptn care cempul acliunii ti t.un rezrhat al I l |( t( )t i subiectivi care in Drod sistematic di storsionezz i inlbr'r r||1rlr]t lrirrilar Si imaginile altora. r'l)srflat Azar. a fost Eduard Azar.Irrr l)c Kadi.lrrilor 1. drept . i irLrl)rLfilc lu valori ce dileri inh? cie qi fiecare incearce se se as! t. Choucri a 3O'l confljcte explicite intre 1945 $i 1980 Din acestea. teoria marxisli bazatA pe In{lrlrini ccononice. l\." Avand ca model conflictele din odentul Mijlociu. iI lLrnlea a tfeiain cfoftul de a reorienta societatea. exprimate in cereri de secesiune' eliberarc na. autonomie sau drepturi egale' . insecuritatea. introducend numele lor in literaturi prohacted conflicts (prelungjte. inclusiv perceplia du$manilor gi r( lil|. cl rl sr rio cr)rnliclul. Prin ele.ru cele dintre reginurile unei tiri.tionali.rllifll|hri csle apropiaf'. clonrce' pefene sau chiar intratabilc).cha lunii . acesla inlelegea trnp $i fluctu. Pcnlru aceasta .cauzele contliclelor sunt localr/ rt.||'Llr'lr rlscutc din exisrenla unor interese murual exclusive sau in . unde canalele de mediere ti arbitrarc sunt absente sau blocale de grupul dominant. Holsti $i Jervis. dar qi egalilatea polrtici $i economici"' orsi(lcrarc: $coa1a puterii sau realistA.Urmand definitia conflicnrlui ca .n islrtmici. in lupra pcntru ind€pendenli.r lrt .interacfiuni ostile cl} se extind pe lungi perioade de in frecvenli $i intensitate Angajeazi fo4e putemice.ont ..existenln unui sistem de credinle sanclionat oficial care accenlueazi segmentarea populaliei qi legitimcazi barierele ridicale in calea inte grdrii sau asimilirii".. Cel care a $udiat un nou tip de conflictc.l(ir Inodemizatoare dominanre s au pribu$it in cursul procesului. antagonismel. n lre conflicle politice suDt de aceasti r . s()cial struciurate suor de acest fel.r"rv.il vrlofilc sale sunt dominante in sirualia dare. avand :in vedere conllictele din Alrica. p(.lilrLrclufile ideologice care au reflectar in primii ani ideologia elilr.t2 Jotui r s. rs fLr l3 ln socjetitile cu diversitate etnici crescuti.ale surr r.. agresiunea bazarii pe l rorii demoglaiici. . irncrcsele econonice. sisteme de credinte $i false reln.

+ . bazat pe .corecritud ii. upr translerabile la situaliile intemaljonale. preverire). cele parm merode.e. pentru ca cerlalti pafie si nu faci ceva nedorit. si dcscurajeze repetarea in viitor sau si demonstreze simbolic capaci latea de a controla silualia.ea con_ fl ictului inreala(ional. dup6 parsons Ceea ce este semnificadv pentru analiza conflictelor inlematiooale este obsenatia lui Parsons ci din patru merode de a urmAri controlul boi electronic ti propagdndislic). atet de larg rispandita incar poate fi un rclren in viaF lamiliei. teritorii) la caraclerul idcnlitar bazat pe sisleme de valori 5i credinle (culturi care cuprind ideoloeiile $i religiile)l c) Trecerea de la annatele mad la formaliuniie mjci (gherila $i Sanctiuneapozitiv: Canale silualionale St mularea (lnducerea) Sanctiuneanegative Consl|angerea Aclivarea oblgatiilor Canale intenfionale leroism individual).. Pe acelaSi paDel dc nodificare a situaljei sti lancliunea negatiNA. cesrv.fi cum spune legea".acti vini obligaliiloi' cste referirea la Caila ONU. de cdlre o parte.. iD alri caregorie. Un exemph al . Aceasta din urmi poate avea loc chiar in abseDla unui context specific prezcni in descunjarc $j pe deps. Ofeirca de avantaje pentru adaptarca unei pozitii convenabile ofcllantului se numege rtlmaldr.i1ire. Scolii sau locurilor dc nrunci. stau sub ritlut persuasiunii. $i tot pe un canal intcnlional sri argumentarea corectitudinii solntiei unfirite. unde meroda consrangeii reprezinti situatia linrifi.e. a analizej lor $i. Fotla este utilizarea controlului unei situaiii pc o cale fizici. persuasrurea sr asLulrarea obligaliilor sunt mcrcu pr. prin incercarea de a convinge partea opusi ce esrc in iDteresul ei si adopte o pozitje convenabiti primei p:r!j. care urmArcsc modificarea ii|eDfilor 9i nu a siluatiei. si fie pedepsiti pentru ci totuqi a facut. tlile pa. Solutii patnice . resrangcre. biologice li nucleare sau riz Figura nr. paralel cu noua 1or desfasurafe Pe teren. Fo4a. sunt in primul rerd celc ce urmiresc si schimbc rrrdltd in disculie.locuri pe scend lunii t5 este inteiegerea sisremului jurisdicjional intem al sratelor. separat sau simullaD in negocierile diDhe pil1i. Existi mai multe cli patnicc fa(i dc cca rcdusi ta uzul fortei. ce preced cele trei intenlii de descurajare.li culn ili spun cu". El pomeste de la conceptele de bazir interacliune sociald ti control social.. Nu este greu de vizut cA cele patru cazuri jdenrificatc ir con flictul social sc intelnesc lji in ciilc deschisc penrN stinger. comportamenlului alrcuiva trei sun! pa$ice.i uzul fortei. 1 Controlul socia. lcnnen pe care il prcfera celui de violenF. deti referhla exPlici6 la conflicte nu apare in textul lui Parsons. Prima idce care sc degaji din aceasrl . direcri sau voalaii. pedepsirc Si demonstraaie. rdr. Aceste tendinle delermini o draslici revizuire a teoriei contlic_ telor. constand diD ameninlarea sau uzui forlei.Dil1 circa trcizeci de coDflicte anuale idenrificale ca atare pe plan global. Esenla lui e inscrisd in sintagma. Ur alt domeniu unde aceastl abordafe serve$te ca exp]icalie zul ei plancazi explicil sru jmplicit posibiliratea uli[ze i forlei Si amerinlarca recurgcrii la ea.l. d) Posibilitatea accesului aceslora din urmi la armele cele mai letale sau so1-isticatc (arme chinice.e. conflictul se inscrie in larga lesilura de interacliune sociali ii anulne in prcblcnra conirolului.Cu aceasli abordare.l. doar unu sau doui sunt inter sutale: b) Mutarea accenlului de la motivaliile clasice (economie. Dar $i in ca_ . intdrit de sanctiuni coercirive. sau al . de pedepsire $i de demonslralic. o cdle prin care o unitate (individ sau colectivitate) a sistemului social intemalional intcraclioneazi cu alta.rntrjizi csle incumjaloare. resurse. a Inetodelor de a le stinge sau preveni.ezente suc. Ceea ce a adus sfiriitul secoiului XX $i a confirmat incepulul secoiului XXI in materie de conllictc poate fi rezumat in unnitoa_ rele tendinte: a) Mutarea accenrului de la confliclele intcrstatale la cele ce se perrec in jnleriorul statelor. de e$ec a cailor reprezcnlate de negocjeri... este un aspect al inteficliunii sociale. pertru sinDlul fapt cd fu caz contrar i$i itrage dezaprobaiea sau consecintele negative din paftea cclor cale slrslin anumite standar de asnmate de prcopinent. De fapr stimuia_ rca. Intenlia celui ce recurge la aceastb cale este astfel una de descurujare (impiedicare. O analizi intreprinsi de sociologul Talcott Parsons asupra loculuj forlei in procesul social cste per_ tineDli pentru studiul confliclelor.

tc t7 indivizii $i colectivitdlile i$i ex €rciti ftri in. demonstrand ch autoitatea nu este inseparabilS de dictaturi sau totalitarism. fali de care nu sun! decat preambuluri (ancheta. filosofut politic Hanna Arendt combate toate confuziile teoretice. liberulismul a dezvoltat o atinrdine de rezervb faF de ideea autorithtii. De aici efort1rl special pe care 11 pretinde cultivarea cAilor pagnice. tiranie $i totalitarism. cultura pAcii) 9i pre- i eAlirea orqanizaie a caii de fo4a tbugere militare. Pentru cercetStor. contempomneitatea noastra ntl se simte conib(abil cu noliunea idrdrrie $i cu verticalitatea sis- care le desparte de calea fbrlei. precum Si stalele vecine ale rcgiunii sau marile puteri pe care pdrile incearcx se le atragA ln favoarea lor. nu neapArat ierarhicn. a$a au aplicat-o fi romanii in institutiile lor. t id"" se refer5 la investitia societililor in cele trei cai "iu ln cea a fo4€i. in timp ce mijioacele teh- nice 9i de organizare a fort€i au alins nivele nebanuite de eflcienF' Omenirea a acumulat $i a digerat experienle insuuctive. recurgeconsecinlele implicaiilor ej rea la forl6 !i mai ales proPo4iile esre mar ireivente 5i mai grav. cand Platon a fecut elogiul legilor. In naterie de relatii inrernationale. oricarc . A doua constatare este ci toate mijlocele pa$nice suut jndispersabil legate de negocieri. aprcpiat! de el explicit sau indirect de regimul de oprimarc a liberrtrfii. \tunqern ii ld ulima idce in{trra'. pentru rezolvarea litigiilor. numile 9i ralionaie. intercsul este concentrat pe ceea ce inlamDH in conditiilein care slebesc $i e$ueaz6 eforturile pa$nice.Jocuri pe scena lumii Pa ea L CoIIt.orr' rrune5te . ln sislemul intemalional. autoritatea cere o pozilie speciali. un cerc de iaureati ai Premiuluj Nobel. din x(e'r \rudru Cccr ce ear. s-a rvorbit despre autotitate dirl ce ln ce mai pulin. Autoritatea este pur $i simplu ceea ce sE deasupra pd4iior unui sistem.r fi ele. capabila sA influenleze odce acliune sau tranzaclie sociald dedesubrul ei.. in timp ce spirala fo(ci creste Adoptarea de cite cerce lemelor devenile rcpopulare intr-o lume democraticA_ Dar dupi Arerdt. un corp de savanli neconrestaii. In unna campadilor sale.r a unei noi numi pentru studiul corfiictelor sub elicheta . dar e(te disrincra 5i de persuasiune 5i de io4i. forme de sustinere oficioasi. dincolo de contingenle ti mai presus de ole_ Intr-adevar. treptaq spre sfar$itul secolului XX. pregatire militare). pregatire. Este greu sA gdsim vreun domeniu social in care o aurorirate s: nu fie inplicatt. de dicrarure. ASa au conceput-o vechii greci. de ce lumea gtiintificn are auroritati neconresrare. politice sau dip- ti l0mauce. A cincea idee poale sn devind cal5uzitoa. readucendu I in fega$ul nonviolent. ciile paSnice sunl cel Dutin de trei oii Inai numeroase decat recursul la solulia fizicd $ inseamre ci De planul social. Acesta deplangea mai ales declinul altot doutr autori(i tili lnrudire $i 6nume a religiei $i a traditiei * Confirmand declinul autoritilii. unde ficatie in rezolvarea conflictului internalional_ Sratele sunt in primul rand membre ale aceleia$i organizalii care prevede obligalii precise. Ir plus. conrestirj 9i confrunreri ce au loc pe plan $tiin1ific. Sistemul intemalional qi resursele sale sunt deci prezente $i pot fi apelate. ca aceea a Senatului. de autori respanditi $i citati? Autoritatea lor este necesari rezolvirii numeroaselor litigii.riri'ared obli!nl rl^r'':rpjla o deo'ehrta 'e nnr . a beneficiat de avansul stiintelor sociale $i al inlelegerii omului $i manilestE ln multe Drivirte o maturizare a poziliei faF de calea fo4ei. mentalitati. ea existi sub lormr Natiu- tito. existA celelalte insrirutii 9i opiDia publica.tlanslormirii conflictelor" reprezintd aceaste concentraie asupra Dosibili€iilor nu de a desfiinla un conflict' ci de a i iransfonna traseul. forne de asistare (medierca). este gre$it a crede cd melodele pagnice au rAmas ln stadiul clasic $i conveniional. Exist6 o dispropo4ie evident[ lntre Dasnice sau . bunele oficii).e pcntru netodologia noastrt. ci una_transcendenli. In rcalitate. ci falla sistemului intemalional. cu care este departe dc a se confunda. fie $i sub forma elitelor artisrice sau profesionl ale.etare competilia pentru control. decal pe planul societalilor cnile' ln familie sau ln comunita!9. In ciuda faptului cA din Antichitaie panA aproape de zilele noastre autoritatea era garantul coeziuhii sociale $i el institufiilor $i a indelungatei asplratii de a dota cu autoritate instituliile firave ale distnr sdtoare a violenlei. ln al patrulea rind.hnologirlor. de$i lipsite de mijloace de implementare. Teoriile s-au preocupat de caracte_ risticile metodeior pa$nice. flagelul si maladia ei istorice. perfeciionarea . ierarhic mai sus.. Iari$i. ln afaxa discursului '+ conservator. Din $udjul conllictului social sau al celui internalional rezulti ca nu distincliile dintre ciile pa$njce sunt esenliale.fortul sociat (educalie. pdn aceaste modalitare se deschide calea unui concept mult dezbatut ln literatura teoretice ti anume cel al sutorittrSi. neglijand pragul esenlial al recurgerii la fofla.

Este o marc leclie in aceaste conchzie pentru negociatori.(d nu..ri. N pa(enerilor $i supoflerilor.i putu .eox schitnbate.. dacd ele urcd sau cobaafi. rcactivilea aulorilnlii incorporatd tn institulii adecvate este o ccrinli inalicnabilS a menlinerii picii.iere bilaleral. cu un pfirlcipiu al auto ila1ii in dcclir.. oglirditn in axiomele din care dccurg cnunlurile teoriei. cunoqtinle.. I)aci medierea € facuth ln numele unui organism intemalional. tact.rc. organizalie chemata se exercite sDprema autorltate in problemele vitale. de la lermilale la compronis.rc ir. conccprul de bazi pe carc sunt construitc e$e legat explicit sau implicit de conceplia despre Datura umani sau despre societate. care este expresia egalitelii lor in drepturj $i obligalji. autorilatea lor personali. Ei sunt supu$i lrnor cerinle de competen!i..hui . Studiul relaliilor htemationale s-a niscut !i s-a dezloltrt in junrl unei intrebdri esenliale: cun se nusc razboaieie. de la prclen1ii extreme la pretel1lii rezonabile. Oricele contribulii la gisirea soluliei ar putca avea.. (arc si luncrionc/c ca Ininor )i Irrnvan. prin angajarea de consjlieri $i expertj.nen n. De ce negocierea conflictului intre doua parli. iltrebare urmatA de grija opririi sau prevenirii lor. bd lonld puteii Si heqennniu . la rigodre. care ar pulea fi compensati. abilitate fi calilali de comunicafc.tii de discemimant.d c . Dar qi personaljtili cu autoritate morali pol seNi aceluia$i scop." atdt le un guvenr sau ab [. dad Jtontierete .le e..boiului.. unul dilr cei nlai cunosculi teoreticieDi englezi.sunt greu inteligibili . dacd papoatele sunt conduse funrLnlentalz incAt Lhio tennenii in cdre aes.Ceea ce au nevoie perlle chiar $i intr-o nego.i t1utrcnt in leEdlurLi cu rd.] dacA eistdo baLutltij a pukrii [. momli $i profesionali este o cheie a succesului.tnr re . Hedley Bull. atianle si sJcre de ntfl enli. te(ii cu auroritate surt valorofi penlru sd pi{ile au de parcurs calea grea a trecefii de la pozilii rigide la pozilii sup1e. Aceasli pozilie spcciali r conflictelor violenle sau fizbo:rielor in teoria relaliilor intenralionale estc ]a randul siu dedusi din rolul atribuit rizboiului in viala societilii.boiul rdre sn $e deudA dacd dli la orirc monent dd| Riizboiulsi atn?nintdrea d si\tc|ul o io fi?boiul dufi ntite state su?rarieluicsc sau lunt .cl.litnina detennnwntul.. ] sunt de fiifi Lt 1?l sau nrt Accasri cdlcluzie ce oglinde$te punctul de vedere Lrl )colii reali.r e\le auloriralca..De fapt. dar ele sunt departe de adnncimea cu care studirl relaliilor nrternalionale a abbrdat djrect sau rndirect conflictele. intrucit autorihtca cstc surisa siguri a increderii. atat din cauza Rezboiului rece.L rin dc dlli auro'.] sa dicii ntfttdev ine pftpande rcnL Rdzboiul ti ane ninlarea cu rdzboiul [ . De ccle mai multe ori.urf portamcntul esenlid ce lrebrle descris $i cxplicat ir tcoria inrcrna!ro :l.fo rmei pe ctlre c t(. Exjsti $i domenii rezervate cxclusiv problenelor rdzboiulur (polcmologia) sau pdcii (ireDolo- gia).e i(furi rpJJe ti ri. la sistemul global al celei de-a treia Dodemitali a civjlizatiei. O par1e din conccsiile facute pot fi puse pe seana ei.. r.r .l8 Jocuri pe scena l tiii nilor Unjte. cat $i a altor factori printe care atitudi nea necooperanti a Darilor puteri in sistemul intemalional $i a rezervei Capitolul 3 Teoriile rela$ilor internationale Vom ilustra nevoia de autoritate manifestate in ceile pa5nice. Putem atribui o buni parte din conflicrele sengeroase a1e jumitilii a doua de secol eroziunii la care a fosr supusi autoritatea ONU. Invocarca unci autoriti.fr Hui.. ti neincrederji slatelor membre. este completat5 atai de des de intervenlia mediatorului te4? Juslificarea consti in nevoia unei competenle sporite care se ghideze pd4ile $i sa faciliteze procesul in vederea unui acord.Rd. spune: . sub ochji p(opriei audienle.tte nati putei si tni. Dar la o examinare mai atenti no se poale atribui vreunei pn4i incompetenla Si lipsa capaciti. cu alal mai bine. incepand cu pacea Si solulionarea litigiilor. ln nanzilia de la sistemul inlenulional.1i e beneiica in acesl sens. Diferilete ieo rii ale relaliilor internalionale au lost conslruite iot pentru a cxplica $i a incerca stipinirea situaliei conflictuale.boitl yumenintorea rA. crrr ..1.

mand a s o ultrp |c\n.:st mo. Pentru Scoala reali$n (Cal. crtirl|rl llseuridespre idedlul . td si Jblo\uscd toate etlergiile pentn a ataca Si.irdt. Secolul XX a fost prin rizboaiele sale o permanenta sursl de argumente pentru reali$ti ii ull teren preferat pentru justifi- cd situalia nu tndi ertz toLrubilA fi. d. aveau mbiLa. Rdzboiul nu esle endemic. un alt aoror (Michael Howard) folose$te tcxtul lui Tucidide. realismul $i liberalisnNl.€ Pacea Perpetud. Democralia 9i comerlul rcprezinla tratamenlul. cl cste pur !i simplu o maladie cLr- . intefesul nalioDal.] pand cdnd s a ajutls in folal ld nomentul in care putereu ateniand d atins o calne i. cu legi sistemice." $coala liberald. privinF. inevilabil inir. dar pnn jocul balanlei puterii $j al menlnerii cchilibrului intre puterile jmpodante. ADgajati intr-o aspri disputi cu reali$tii. Marea Britanie o sinlit ca situalia nu rnai erc tolerabia att $i d llot. Ceea ce distinge neorcalismul de curentul din care provine este laptul ci statclc.Atenienii leascd aslAra alialilot Spanei.ut Jl ftu.boi. Morgcnlhalr) ri^oiul izvorat dir starea de anar|ie permanenti este o fealitate endcmicA. Aclofii nrnl slatslc. vefnic caracterizat dc conl'licte. Cauza rezboaielor (Schunpetef. ele se bazeazA pe gandirea andci sau clasici. iar nezrlinla spre o lume a ptrcij este o utopie. ca li in viziunea 1ui Kant.. .i posibit. strategia. Durabilitarea $i rctualitatea ideilor lui sunt demonstrate de o coleclic dc studii pLr blicaie in 1991 (James Bohman and Matha Lntz-Buchman Eds).td ntud' . un cadru $i nonne.. in inslinctele agesive ale elitelor nercpr ezentati vcCcle doun $coli vcchi $i influente. Acest sislem care condilioneazi corduita statelor cste adeviratul srbiect de studiu.tat Bitan . ci sprijina posibilitatca pAcii prjn evjlarea cauzelor care determini boaia sau accidcntul rizboiului. unde sunt incorporate in institutii intemalionale ca Societatea Nuliunilor $i ONU.lu a consideral fealiitii recurg sunt: sistemul de state. sunt la randul lor constranse de caracteristicile $i irrtefrcliunile sistemului inlemalional. pornitld actual l fi. insecuntate $i primejdii pentru statele care o conrprn. intrucet geneza $i conlrolul putedi Si un accident evitabil.utta rturttr \l..ibild tuturor.o stare de anarhie. tn-ti Jalovasc. Puncrul sdu de plecare este lucrarea lui Kant S?.rlca. Incidenla rizboiului nu poatc ii eliminats.. O a doua cale este instaurarea corrrc4ului liber..20 Jocun pe \cena l nii 21 inainte de a lace o scuni analize a $colilor teoreticc dc relatii internationale din secolul XX in lumina coDcxiurilor lor irtcrdisci plinare. $coala realistn a puterii il consideri pe Tucidide ca pe un pre cwsor.boi.atol"o.:oynopolit dt lui Kdnl.Pacca. mentine ipotezele de bazd ale reali$til(r'. care creeazi o scenii $i un joc. ior atenienii a incet t . care conduce la o interdepeDdenli economictr a sratelor.reelismui structural" (Waltz). in ace\t punca Spa.In RAzboiul din P€lorror?er el a descris obir$ia rizboiului iD tblul urmitorl $i-a fncd tut nai puternic Inpcriul lot [. dacd era posibil. suspiciune. decd e p t?reaAtenei. hlent. ln o.ti. in materie de nrctode. considerate anterior atomi coDstitutivi $i subiecti comportamcnlali.a1 a. anume ci stalele sunl incapabile si adopte ititudinj altruiste ii sd treaca pragul intereselor egoiste de interacliune strategicA... uz de rpoful $iinlclor. Redismul a [tcut. propensi nea spre violenli poate fi controlata Si redusi. este siarea rormali a lu crurilor. Doyle) rezidi in interesele de putere ale guvemelor nedemocratice 9i cercudlor militariste. tj. stabilil.r.. rut rff Ecnrcu au m. dincolo de voinla lor. sistemul internalional fiind o lume a recurenlei $j repetiliei. pentru a distruge ti a harerAL pornin(l dth&lltL toate olergiile penttu a atrta .' Pcntru a ardta cauzele perene ale rizboaielor li explicalia lor. din care ele nu pot ieii. pentru a distruge putePa Gemaniei.Finalnente s a ajuns la nonentul cand puterca ge. Foala liberali intreline convingerea cA ri7-boi l este evitabil li cA un regim permanent nl picii poate fi urm5rit $i reaiizat. balanla puterii. descurajarea.o t. trebuie si reamintesc cd deSi aceste Scoli aparlin modemitalji. numitn $i utopicl de cilre reali$li. UmAtoarele doua exemple sunt elocvente in aceast. schimbard doar actorii lechi cu cei din cel de al Doilca Rizboi Mondial. O cale siguri este respandirea dcmocraliei in stalele lumii $i proicctarea principiilor ei pe plan iniernalional. iar conccptul de bazi crrc lhideazi politicile internalionale cslc interesul dilcrit in ternlcni dc pulcrc Tennenii cheie la care irl coDrun acceptarea ralioDalitdlii. Concluzia este cA rAzboiul nu esle cvitabil. O Ibrmn noun a realismului. care se interyune intre actori $i rezultatul interacliunii lor. nu imbrali $eazi ideea ca rizboiul este un fcnonrcn endenic. numiti Scoala neor€alisti sau . pu! .

Dar pentru acesre preocupiri a ape_ lat la concepte noi ca centru $i pedferie. iar ir epoca modcnr5 pe proprietarii mijloacclor de productie. iar in epoca moderna prin expansiunea starelor capitaliste in ciutarea de rcsurse piele $i (teoria nnperialismului).rli\t. diviziunea muncii. profund marcad de inllorirca comportamentalisnului in psihologie $i apoi in Stiin..rn. falia inire iradifapte observabilc lionalifti $i inovatori. nli(e h adrerr cdpilali. iar liberalismul in Rousseau $i Kant.rierite >culir . Dar acesrr fUId croir. dominare $i dependenJd.. Accentul se rnutase de ]a principii teoretice sau faclori inlcrni greu de deftrit la ti nisurabile inlr un vast camp de experieuli isloricd. DacA realismulisi geseSte prccursori in Tucidide. in care sistemul nn mai este condamnal la o starc de $coala dependenlei este una din cele mai influente $coli. carentele sistemului general. prin desiiinfarea exploatatorilor. in cdutarca unei . proletarii. In ceea ce pdvelile iiberalislnul. Pentru el. contradicliile sociale $i preocupdri fat6 de exploatare. Pacea va fi adusd de incetarea luptei ae ctase. singura solulie viabili fiind modificarea sislemul i cl un tol Unii aulori afirmi cA dupi coDfruntarea nrai veche rcalism ldealism ii cea intre tradilionali$ti Si compofamentali$i.22 Jocuri pe scena lumii 23 de ea. dar li ipoteza liberali ci polilica intema conreazi Sj ci stateie sunt padicipante la o societate internationald in conlinui dezvoltare $i care. cu conceplia sa desprc o societate mondial5. al interdependentci. imprumu- ducerea societililor neju ste qi inegale. asemenea iui Grotius. raionalismul se inspira din Grotius si Vattel. pe planLrl socictililor nalionale de pildA. Hobbes. Ne iDmlnim iar cu teoria sistenelor. insuficicnr $i chjar rninor. le controleazi con pelilia $i conflictele (Hedley Bull).le prev€ni ii rezolva sunt limitate $i provizarii. laf noii inovalori sunt autori ca Deutsch. dar a . Este interesanr de constatat ci aceiti aurori considera noul curcnt rreo Iiberalist. Hobbes $i Machiaveli.lele sociale. a trcia mare dezbatere este inrre rcaliiti $i globalirti. cleve nind in anii '70 fundamentul cererilor Frilor in curs de dezvolrare. $coala comportamentalisti (behaviorisd) a pomit ca o inrprospetare a melodologici. Sistemul rnondlar esre sursa tunrror neajunsurjlor $i nimic nr poate fi in_ clreptat. dc cei exploatali ocpendencra . Locke $i Rousseau reprezlntd o paradigma clasici. Astlbl con firlnd rolul acordal elementului juridic. lr_ trucal conflictele reflect. o. esie purtitorul unei paradigme total diferite.. Interesri f4i de pfoblenralica rizboiului cste manilest.revohlia compo(anenlalislb nu lj schimbat meniul reoredc. Senera-. Isloria se rote$te asrfet in jurul compeiiliei ti conflictului. incercirile de a. Prioritatea nevoilor materiale ale exisrcnlei explici motorul progresului. influenta determinanri a sfructurilor economice. incetarea {iominatiei ql triumful mogtenitorilor jdeilor de libenate. ralionalismul manjfestd fati de posibilirrtex pacir o alirudrne de rncrcLlerc pruJenr: tcoala ra(ionalisti. afirmi posibilitatea picii intr o comunilatc pluralisti. metatbnc sau normativ al politicii intemalionale si al teoriei". Tema sa centralS este dezviluirea cauzelor iDegaliEtii in sislemul mondial.. care. egalitale Si fratemitate ale iluminismu lui. Puntea aceasta a fosl exploalati de tand unele elemente realistc. constand dup6 Lijphart in apehl la reoria sistemici.Jr I . Nctiind m llumili de sinpla mutalje merodologici. de la aceea a puterii la cea liberali. dupA ce frontul scenei fusese ocupat ale factorul politic $i de cel econonric.rearanjai fundamenlal metodele otilizate pentru a obline cunoa$tere'.via media'intre cele doui $coli. Pe plan internaljonal conflicrelc s-au produs prin expansiunca conrinua a slatelor purernice.i structura asjmetrici a sistemului mondial sun! presupuse surse de baz5 ale confljctelor. iar libe' ralismul una oplimiste $i activa. prjn lcgj $i institulii. rellecrand realjrilile mai proftnde ale relatiilor sociale_ Teoriile sociale sau ale vielii internalionale pot masca relaliile de purere $i inegalirate $i pot fi folosite la repro_ mai ales strategia apelau la instrumente ralionale. teore ticieni ai acestei noi $coli au suslinut ce srnt $i delindtorii unei noi paradigme conceptrale. megalitate. Aceasri icoale preia de la Marx numetoase concepte ca procesele dialec_ lice. Holsti credc ci .noi ordini economice iniemationale. el era construit pe interesul ra{ional al individului $i al statelor. prezente in toate. (. cele din domeniul cultural sau reoretic. pAni nu este reli_ Lu1 \r\le rul rizboi pcrmanenti. $coala marxisti a situat in istoie locul generalor dc conllicte pe linia care desparte pe bogali de siraci.. De aceea ambele c rente au fosi tratate uneori in litcralura ca rationaliste $i pozilivistc. violenld impllcitn. $coljle noi.. burghezia. dar Grolius. dar limure$te Fj o anumitd ierarhie a ideilor.rnului conterfpor. in timp ce realismul arunca asupra conflictelor o lumina pesilisti $i resemnati. Inegaliralea .

Prin el se explicA ciocnirile intre grupurj etnice. el subliniaze pulerea eu ristici a perspectivelor neralionale.25 aceea a multilsteralismului. Pe misurd ce filosofia cesdga tercn in relalile internalionale. iansa cercetetorului de a gnsi sprijin Si ghidare in teorii atrnci cend se aflA ln fala unui conflict ce trebuie stins.conducilodlor manipulaori". Factorii economici ti f. Kaufinan analizeaztt conflictele din Karabagh. ln spel4 ea se ocuba nu dtAt de . Crite. cu o dimensiune epistemologici $i normativd.ctorii si gtructurile relaliilor intemslionale. este insuficienl in inlelegerea rizboiului einic. In cAnea sa Urile modeme. pana $i cerifenia. Scoouimdrrurisil era acela al orienterii sludiilor relllii_ lor inteinarionale spre polilici emancipatoiue. pe rand se incearci demoDstrarea i$uficientei lor.esle ptemisa criti' . strucluile maleriale sunt lnai prliD impoftantc prosia unor rivaliliti de iDrerese $i selecrate de leorie ca iistrLrmente. comune curenrelor realiste fi liberale. transfomat sau evilat se mic$oreaz6. primele. clasele. cu prelut ignorerii societdlii civile Rclaiiile in.. Cu toate acestea. ea aduce in luminx elementul social' Numercase concepte esenliate penhu $colile ciasice sunt puse sub semnul indoieliil statul suveran devine ibtma cea mai avansat' po de exclusiune sociala. cet de des. Moldova $i din fosta Iugoslavie. naiiunile. globali$ii au iismului si. Programul sEu de respingere radicah a oriciror fundamelre penrru $coli $i teorii a scos din circuiatle concepte prelioase ale episremologiei altor Scolit adevdr.looerirea complicitlti. Critica acestei tcoli simbolicc se indreaptd spn abordirile . realitate. grupurile etnice sul1i simple coaljtii formatc i r o incercarc nlionah dc a pulta crm. ln nici un caz. ca li fali de sjstenele de idei. O reprezentanta rr acestei directii e. care dau sens celor Globaliqtii. Spre sfarsitul secolului XX a apdrut ln studiul relaliilor intema_ dona]e woala critictr. sunt caracterizare prin . iar multe din afirmatilie lui provocatoare (preluirea togicii nomadisDului care transgreseazd odioasele frontiere) au mai mult o rezonanF literarA..te de a bara drumul conflictelor $i al recutgerii ia to4a crescande $coala interdependentei. Politicile simbolice ale rAzboiului rt ic.spirala insecuritilii" este de relinur doar pentru explicarea escalad:rii udui conflict.. structurile este inlocuiii cu litice sunt construciii sociale: abordarea ralionale interpretarea. dupe ce el a izbucnit. credinle $i valori. universalitate.etilia lie prmordiali. Tema isrorici a vechilor uri este conlbituti prin argumentul cd acestea sunt modeme Si recente. lor cu diferitele forme de cxcluderc 5j dominarie. de$i joaca un rol. v:izutc ca ex.ivalitarea economice sullt Lle asemenea scoese Alte c-urente au dus rmediat dupi aceea critica panE h pozilii Constructivismul are un stiL mai putin filosofic. el trebuie sd iie avertizat de ideile d1late ln circulaFe fi poatc chiar deduce penku activitatco sa riu. Ea s_a adresat unor Probleme negltate de celelalte Scoli li anume relaliilor ln_ tre cunoqtinle $i valori. .islemitlii de la puline indreplari de adus caprlatcoala dependenlei.instrumentalismul ' lor. nu acesta este linta alacurilol lor. Facrorul . imbrili$and aceleati obiective $i poate acela$i optlmism.te Scoala de la Frankfuil lJiirgen Habermasr' Fala de alte curenie de idei. istoria sunt suspecte $i evitare.iul securitdlii. cele dinlai. coborald analiza la nivelul empiric in locul ftliunii. Parcurge astfel ahe analize care au impins pe primul plan diferili factori explicativi.ii care denunlA proiectul toialitar al statelof $i crearea unei ordini sociale hegelr1onjce- Postmodernismul prin slrategia lui de deconstruclie problemadzeazi toate pretentiile de totaljzare episremologice $i politicd.ernationale sunt bazate pe felalii socialc . o baricri lajustilia universali. prclios penrru reali$ri.. Interescle sunt bazate pe rden drili $i nu invers. cu preocuparea de a identifica interesele subiacenie care ghideazd cercetaria tradilionali. ca $i pe noii aclori ca slmpd" reducere a tensiunii mondiale si deci a posibilitilii iome "e. fiind parte a unui curent mai larg de critica iociali. Drivesc toate retelele $i instituliile noi. este de mrs cu recunoatterea ci .alc gerii ralionalc" ii ale $colii psihologice. oricit de mult ar invoca in rerorica lor istorii vechi.. ce Fi-a separat populalia de a altora' dcvine rgent privilegiat al relatiilor intemationale. postura sa fragmentarista $i accentul pe alreritate creeaz a dificultAli acesrui curent de a oferi solutii pentru situaliile conflictuate $i o lume pa$nici. vdd rezolvarea flnale a perturbaliilor vielii internatiomle doar in globalilatea crealodte de inslrrulii tr reglemenlali noi cu o structuri integrati (diferi|a de cea fragmentata a reali$tilor sau cea jnterdependenLa a liberalilorr' Spre deosebire de .Confbn]r abordirii iDstrumcnlaliste. gestii utile. Ceorgia. dupi monopolizarea factorilor de putere ai societilii' statul. pDn conrnexemple din pozilia de explica- . popoarele.

. tecturi si retincm din teoia sin- evidenti desperirea 1ota16 de citeriul alegedi ralionale Poliiica eslc vdzuti ca preocupat5 nu de inlerese ralionale. Nu e un delect specific teoriei de relalii internatioraro.oi srari de tapr. Chestilnlea fundarnentali estc insar construirua rinei solulii reale. Dar se conrile un pi cat escnlial. ca subsisrerne ale celor dinlai.riu . sr nedivizibilc. se bazcazi Pe acesta ca sa explice urm:rirca calculati a unor obieclive. creatoarc a unei .teotogii lof.r lor dc a defini cauza ull.. chiar cind acestea sunt definite de valorile unei ideoiogii naljonaliste sau extlemiste De$i tcoala psihologici esle priviti ca tiind mai apropiatd de preocuparea de a deslu$i ce line gmpurile etnicc laolalti qi cum se nasc atitudinile de oslilitate.. Dar relire rmpoftan{a acordati idcntitilii. inter aLLid." O varianti rationalisti. rizboiul cornunirilitor din Batcani al $i populaliilor de o diversitate enormd din Caucaz. ci ca elerJront de constiruir€. Miturile li sinboludle.Jl din peru ia. inacceptabjln fi vjolcnti. criticrti $i ea. dupi eL exisren. valori.va cua! ralrunea. iD haina aceasta se prezinti mlrea rnajontare a conflicleior dc la inccputul sccolului xxt. limbi.. totalitarism Dar rlacd pr"lcnli.ta statutul qi securjtatea grupului $i pent simbol oamenii sunt gata si se lupte $i sA moari. Acela. dupi epocr $r crrcumsrante. Jtrnrul|o prim.rht dc <\rfe.sla bt' a ralionalismului. i. ca reduciionism. Cine urmarcS. prccun $i din roate celelalre care lulnineaz fiec c care un i se acorda . inrifada.. fuDdamentalism. teoria bazali pe cto ne tl\ij t. Introducerea facrorilor cujlurali (credinlc. obiceiuri. care cuprinde nemorie 9i valori.ii.. iar etnicitalea oleri un calnp emotiv deosebil de propice pentru politica simbolic6 Aceastd analizi este instruciivd penrru in{clegefea tabloului Pe cafe leoreticie i il oferi in matede de cxplicare $i inlelegere a conllictelor cclor cnre in sxrdii sau pmcticn cauti solulii practice pcn_ tru inchidefea lor. rl si n Jcrd c. rur simbolismul {loresre si rcalizeze o sinteza. i ji r. cea mai aparenta vizibiln. Consrructilismul este in special ecleclic.ierrj./i nc rotrte. extremismul local $i tercrismul cu acliune giobata este sub impresia direct. I crnJr\nrtr. Simbolul esle tlral nu ca un senn pentru srarca de Ir c|uri dorire in obiecrive. Alegedi ralionale ii este opusi alegerea sim bolLrlui.ral re: lr. urmar: de continuatodi ei) intrepfind o opc ri de dcmistificarc a filosofiilor clasicc. cum poarc fi oprita i0liuntarea I doui sa nrrr n lte simboluri? Aicj. teami de extimclie qi altele Ardtand mentele constructivjsmului care degajd setul de idei prin care este conslnrite idenlilatea. prin lrfl lca selnnalcxza frctori ce propo ll nemerltarej ceea cc esre evidenr.tr. Accasta explici Sj audienla liderilor care manipuleazi simbolurile. u . mJ_ celurile t bale din Alrica.26 Jocuri pe stena lutuu 21 Joaci.. in fomarea unor identjteli carc de fapr sunl noi si nu pdmordiale. r. ci de trezirca emoliilor prin manipularea de simbolud.nri sau principiul gencraL cste indcccptabilii.ri (u .c !on_ lrrileie car( conlrunte pe indre.r Me\i.la $i re a couceptclor lo.tare" coosideri ci rh7-boiul etnjc se explice ca funclie de ulmidre a ralionalila(ii.. apofiul cceslof teofii nu mai esle regat in cazul construclivismului pritgrnrlic.rt i.rionabi . erpticati\. util mccesaf: corlsidcla $i rca factoilor ideniirai. cultural sau genelic. a $i unui proces care ralnaDe opac...olat siru anrlar un simbol.. Ce renarce analittji? Ce prevaleazi in lablou? Este lbate decisi atitudiiea respingcrli $i denunl:fii ieoriilor unifacloriale. Kaufman o priveiie ca suferind de atribuirea Lrnuj rol ancestral. chiar daci nu fomeazi o leorie coerenta a naiurii emolionale a legdturilor de grup $i a motivaliilor emolionale in conilicte: prejudeceli. cind el nu cste decat ultima expresie. autonLl propune o sintezi simbolisti... . Dar aurorul teoriei face aceeafi gre$eaii pe car€ o Lmpuli celorlalte rscoli: ridlci simbotul ta rang superior.le dcconsrrrctie denx. De simbol lii de slatuld seu depind. Of. accta esre al idenrilatii nctfanTr. i\.r. un rol mai mult sau mai pu1ir1 inportanr. rut pu\tIroJeiI i. cl un!r provcrlLr drntr L' mc|sii derivi a filosofiei conrenporanc care ignori signi.rrj comunrrarel esre oe asc menea bine veniii $i justificatt. anxielatc.i hrcru in domeniUl culrufilor. care caprli sens din mlturile incdrcate emoljonal (Edel nan). a simboluiui agresiv in sparele caruia st6 mitul ce a . nu a unor beneficii marerjale. rizboiul civjl pe cale de a incepe in jurul unei moschei deramarc in India.i. dacaL exisli LLr domeniu ireconciliabil. carc r) irtocu reiite pc cea conllictualit. q. al carui miez esie o combiMlie de mrt $i simbol. Inlcresante sunt pentru el $j alte exPlorari ale $colij psihologice. chiar daci bolici. Cun poare lj rcnrperarj contl. ce apar sub pentru bunuri rare in contexlul schimbitilor sociale aduse de mociemizare. Suntem iftiemnali de aceast..)l crrcnte (lcoala cdtici. inrerecul narronal le .. Teoria sinbolici e conslruiti pe ipoteza . tradilie.drer. leger.. rctenz(J. ci a securitilii personale (Hardin) O alta varianli.an ir niutol element ce nu rreblde picrdut din vederc.. a rcalitilii.cA oamcnii aleg prin aderarca la sinbolul cu Polenlialul emolional mai mare' Este ctichetai conflicte culturale sau idenrjtare.

i. carc inilial a impltitii ideile ncoconseNato.Ca alcituire. prilej de reimoire $i modemizare a insrumentelor de care dispun $i a metodeior Ia care pot apela decidentii.rre a interesului american. la lrrnsfomlarea iderj de moralitate prin supraestrmarca foLuiui puterii. intervenlionismrl iD cazurile de acul5 sfid.tem global u1 carc apar endt:ili nei. impotriva unui inamic considerat primeidios si asumal€a fdrd rezerve a unui rol hegemonic sar chiar inperial de cdtre SUA.Cand singura ta cxterni. este ra. llste vo$a de neoconservatorisrnul american. alialilor sau partenerilor extemj. ceca ce presupune renunlarea la obsesia localismului qi djferenlei. in speli a democraliei. un exenplu fiind postu] de subsecretar la Penlagon al lui Paul Wolfowitz.28 Jocuri p. unul din purtitorii sdi de cuvent. dar e sceptic falt de instituliile inlernationale. teoreticienii sau diDlomatii. dar a ajuns acuin la extrena dreapti. invocarea drcptului de ulilizarc a fbrlei. dar nu ocglijeazi aponul credinlelor religioase. Francis Fukuynma. cu caracter unrversal. cu un mare ecou $i efect in politicile contemporaneitilji. intelaenliile din Afganis tar $i Irak au fost legitimale prin acuzalia de suslinere de cilre aceslea a terorismului inie ulional sau a dolirii lor prezumptivc c\r arme de dislrugere in masi. ris_ punde.tional.itate. s a despriN dc curent." Nu doar neoconseNatorismul a reaprins dezbaterea in iurul teo. Ca o consccinlI. preia masiv din wilso' nianism. riilor rclaliilor intemationale. dat influenla o exefcitd pnn ocuparea de pozilii in execulivul SUA. toare problemele ara€ ca ni$te cuie.rrc.. ca lrrmar€ I faptlrlui ci ele au dal naftere la iudecili distorsioMte in evaLuarea nivelului de ameninlare este ciocanul. Esle de relinut cA accasti excursie ne obliga la o frecventare mal a-sidui a considerentelor epistemologice Si ia o aten6 relalie intre fapte ti valori. concepte vechi ca secu. Neoconservatorismul a fundameDtat cele nrai senmificalivc schimbiri ale strategiei $i politjcii americane in primul de ceniu al secolului rostru. Teoretic se cxprimi prin reu9ite ca intetustn public |j intercsul nafiotd. la scepricismul fali de dreplut $i instituliile intcmalionale. preventiv sau preenptiv. Aceeaqi cerinli a vaiidirii oricerei teorii prin validarea de citrc fapte apare si in consjderarea unui curent relativ nou. la supozilii nefondalc privind securitatea post_con . Cu realismul arc in comur preemjnenla puterij. In tranzilia de la un sistem iltemaiional bazat De state cr unrci acrori la un sr. are ridacini de stanga la primii pa$i ai deceniului Palru din secolul tlecul. cl ilustreazi stilul postmodemist care practici colaiul ideilor din celelalte $coli. ci mai ales schimbirile suferite de aceste relatii. unealti flict $i schimbdre de regim. Ele constau in imbrii$rea unilateralismului taF de vechea adcziune la multilateralismul instituliilor. suveranitate. vena lutnii Partea L CohIirte 29 Nutnai reintoarcerea la realitalea ignorali care sti la baza ideilor identjtare ajuDse la paroxismul fanalic poate indica o rea$ezare a problemci prin regrupirj de interese fundamentale. FukuyaDa citeaza zicala: .lale Si ncguvemaDentale. cu liberaiisnul se inrudefte Prin pro movarea ideilor libefale. pr€vederile dreptutui intemalional Si activitalea organismelor mondiale sau regionale sunt supuse rcexamindrii. care a ocupat scena la riscrucea secolului vcchi cu cel actual. obligalii $i sancliuni.

dea cele mai multe avand scnsul de ta adeplii evoluLionisnrului d. mentrl esential la om este adaptarea cuhurali. consideri suficienr ca . Lorenz.apt.a.ti un :n.int.p.i o manrfe.inist s. din care cauza ridicat: la rang ibsolur lipsefte. inslituliile.r replical ca ele.li .. aftmte ci . Dar sociologia tui Wilson.. oricil de succinte. Locul siu in originea conflictelor a stamil mari dezbatcn $i a produs denonstralii interesanre. Asia s a ciovedit lt m.le.r o geni rlclermrnanti carc dau o falaiitare acestei rrisaturi.?rele izvor de pr'odrc?r? a omenirii.a. onrlicre >i mig. dar reprezinti o inccrcafe pa{ial: dc apropiere de adevir.. Dar undeva a spus: .c na leg.sihena agresivd sd fie trezitd in condilii de stfes. ne areti de ce incercarea explicativi a marilor teorii a efual fi ne alldm la punctul dc ponire de pe timpul lui Tucidide. dovad: ci avcm de a face cu conditii carc nu numai ci nu sunt suficienrc.cea mai dis_ sale mullipficeri. la origiDea confljctclor.ne..ia . Dcsple ce cauzalitate dln putea vorbi atlnlci cen-d sunrem slidali de complexitalca lenomenului violenlei? l Ilrccpcnl cu natura fiintei umane.. De f. celebri lucrare iniirulali De$pre agrcsiune. cazul clasic fiind insufi cicnra pi$Lrnilor pcDtru tribu le Asiei Ce lrale.Omul. Un purernic curent . hrani sau api. adicd suni necesarcj dar nu .rN. sangeros. de cci care corlesii fuDdamentLrl 1ri biologic. Esre confliclut in starea lui ex!. alelea teoii existi_ cu tor atalia tcmreni chcic Ai cu tor atetfl solulii rccomandrre.Jtnh II Capitolul 4 Ridicini Sociologul si istodcul. precum 9i perspectiv! declinului de_ mografic al Occidentului dezvolrar. dobenditi $i creali ln experienli. nu lre caparil er Jc r lr agre. ca acelca recente ale lui Nazli Choucri. reglementarea sunr insrrumente lacunare ti imprecise.a rar nropfiut i grup.rurr intre . Darwin s_a pronunla| rar $i pnrdent iD cazul speciei umane.i suficienre. Existi un model clan{'area lactorului demografic se prcduce cADd rcsunele virale nu . Acest faclor se jnpune a Ii relirrt rn proccsul genczei contlictelor prezenre Si viiroale. oe iare . in cea mai risirir spre apus.Orcli\ir c. Exista insi o intrebare care nu se mai bucurd de un rispuns unanim.. rcprczentaDrLrl $tiinlelor polirice $i cco nomrce concuri in constatarea ci in loate activititile umane con flictul e prezent ca o stare de tensiune subiacen$ competiliei ti luptei pentru supraviet ire fi ci litigiile suni inseparabile de aceste ocupa agresiunea inniscuri in comportamenrul uman. Tot aproape de cordiljilc naturale $i de viard biologici ne linem cind examiniln teoriile cauzale care au identificar lupta pcnrru resrrselc vitale.i Dar nu ..irca patru/eci de mri de rni. <\pnn a pdl'' ur homini.. chjar daci acceprA ce agrcsiunea ar purea ii qi invdlate. ca orice alr animal. Care cauzc plauzi bile au fost identificatc. Fjecarc teorie are dreptatc.i. . Toli comeDrarorii Sj tructrvi inrensitare a pomirii de agresiune care este incA un riu ere_ diiar al omenirii este consccinta unui proces de selectie care a lr. Se demonstreazi u$or ci majorilatea cauzelor sunl pfezenle.\!ramn)rj nunn rinrp de. dar uneoi sunt nenecesarc.rrc rJ ite dezr uira c ale pnpuJrlriror tlin regiunile in cu$ de dczvolrare.tlcd|C.enii rlzboaie $i conflicte cc $i iau obohrl lor de vieti umane de conflict violent.au oc pal dc locul pe cafe il sahslac ccrintele unei populatii crcscAndc. in care limbajul. ca stresul care e produs de lipsa hranci sau de densirarea crescuri a poputaliei.iatbo.drci rn cLl| rul erc' Je p a. Pentru fiecarc existd un caz contrar.re fbane grcu de ncgat ci omul..e poate ccronq 12 . a avansar fari indoiah la condjli. dar nu flrnclioncazi decit atunci cend apar $i alrcle. Istoria se poate ciri in termenii mi$cirilor inigratorii.runii. Factorul demografic a fost indicai chiar de Darwin $i dezvolrar de sociologi..rrnt at agle. sa supenoard de azi printr o lupti pentru existenli ce urmeazi rapidei ci el va trebri si activitili. Este un punct de riscrucc care desparle pe fdali$ri. cafe cred ci rizboiul e lnscris:in caracte rjsticilc speciei umane $i deci ne s1li uilll dcgcaba sil I eradic:nr.rr. a cirui aparilie este legari de activitilile dc viinitor ale unui mamiter trezit la rcgnul camivor $i care uneori | !ninca vecrnl Je gn.ra e\r. dupd ce Africa a fost sursr d. Trccerea lor in revisiS. ar fi si ne temem se supune unei lupie aspre.ra cu nri\o.-ir penr. E.i carc este Ciutarea unui risplns este stiruitoarc $i revire in ficcare generalie $i mai aies dup: ficcare conflict njmicilof.tincr .. . lteratura consacratd originilor dzboaielor fiind vasti. devasraror o t-atalitaie ineluctabil! sau doar o maladie ce poate fi tlauii Si elentlral eradicate? De ce exisri .drrite . $i daci e sA avanseze fi mai sus.

a urmArit cucerirea de terito. cand acest tip de conflict prolifereazd. fataliiatea continui. indispensabile fuDclionarii la parametrii lnalli a civiiizaiiei jndusrriale pe care au consiuia. a fost dedicat acestei geografii a setei. Dupi alte doue $coli inrudire. ca o nevoie biologica fundamentali de a-si asigura un mediu propice de echilibru $i de seleclie. societili sau entitdtr care Sociologia contribuie semnilicativ 1a srudiul Inocimtsmelor care tr)l gcncra razboiul. cea de acum 5'10 mii de ani Ea esle prezentd in istoria primelor imperii Si in dzboaiele lor de exoansiune. patlu decenii a riei dependenlei. ca putere industri. Anul 2003. aduce ln primul ptan al intereselor statelor alte resurse naturale si anume ceie energeiice. indiferenr dc ce ar inrreprinde diptonlalii. Dupa fufrangerea in rizboiul al doilea mondial. afita timp cat w exista inpd4ireain clase antagoniste. aii in prima jumi|a€ a secolului XX. sustinand necesitalca rizboiului pentru resursele vitale' ca de reu$it sd fie o mare putere economicA. anul internalionai al apei. singura disponibili. Competilia pentru sursele de ape devine mai asculiti pe n*sura epuizArii resurselor. Dar existA $i a1!i factori care devalueaze impofiania resurselor.luPta pentru spaliul vital". ceea ce va na$te tensiuni in loate zonele aride ale planetei.brii drept subiect al conflictelor: dincolo de aspectul biologic $i al asigurdrii existenlei: teritoriul. O teorie moderni a conflictului care il ieagi pe &rsta dn gradrt dc itteractiune inrrc pAqi conlirnd ci agrararea rccstei faiii duce la inreracliune pa$nici zefo ta interacriine vio $i lc]lLar.r.tionale nu inlocuiesc pe cele mari. ea a cApdtat forme noi o datA cu revolulia agrarb a omenirii.) este $i mai izbiroare azi. rnspunsul sc menline acela$i: dzbojul csle dererInrMt de cauze adanci carc nu lin de intenlii sau bunivointa facto rilor de decizie. dupi o perioad[ ilnDortaftA de dominaije a cirbunelui.loritor prin . Japonia. esre suscep. trolul continue sE fie aurul negru aj economiei nondiale. Ceopolitica ca doclrini a contrclului unor teritorii streine a inceput sA infloreasce la inceputul acestui secol. care nu are decat pulin peste doui secole vechime. ir spe_ cial resurscle naturale. mai ales de zicamintele de nE.32 Jacuri pe srcM lumii !'!!!!JS!!!J!.Germania era pin ciDalul nval la inceDutul rAzboiutui mondial. generatoare de conilicte Chiar daci nevoia de teritoriu ar putea fi citate h om ca o tldsa$rA originarA. Dar nici astizi micile energii informa.Lumea. care nu accepta nici o ameninlare la ctile sale de legalurb cu lndia jau Orientul Mi. ft) absenta totali a acestor re_ surse. salubdlare. intr-un numar mare de tfui. este corelata cu migraliile conflictuale.rzii de avaDtajelc civilizalici de alta afiati pe trepre joase de consun. pentru ce profilul succesului consta de aceastE data in tehnologiile avansate care consumau mai putina materie priml li msi multi inteligenlE qi pricepere. alfaoerzarc. evaluat ca fi aurul galben sau monedele in buletinete zilnice care expdmi starea planetei.. poliricicnii ne_ asiatice ca o baze a scopuriior sale de tara lipsita de resurse. manifestd Ajungem astfel la teoria economici a originii rizboaielor care au redus chiar $i facrorii strategici polirici sau de pulere la irtereseie economice. tibila de conflicte. La entilarile clasice jucirn(l . Africa subsaharianA. A avea putere lnsemna sA ai tentodi vasie. ln forme extreme. fertile 9i cu populaiii nurneroase. trcptat. Chestiunea accesolui sau controlului surselor de petrol este cel mai cunoscut $i citat caz.!! 3! matematic de teona jocurilor extrem de simplu $i convingitor privind competilia speciilor inar-un areal cu resurse iimitate De$i foametea. rii hidrocarburi. i. raspunsul Darxismului la lntrebareat vor mai fi rdzboaie? ettet da. argint.!tut . este localizate azi in cateva arii (Etio_ pia. Observim cum. fie el oricat de arid sau neprietenos. Industda modemi este consumatoare de candteti unate de energie care depinde. spcnnli de viala. diamante). chiar in forma ei benig_ nu vad ai|a cale in a-$j asigura interesele considerate vitale. \'iolenli $i oamenii picii de prelurindeni. ca toate r6spull_ sLrrile anrerioare legate de naorA. mecanice sau electrice. lupia pentru supravieluire devine o Jus tificare a conflictului vjolent pentru stale. Deci.o. ln special ln epoca tribala sau in zilele noastre. Marxismul a localizat aceste interese la clasa burgh€zi sau exploatatoare care lupta pentru meniinerea supremaliei sale. valori etc. credinld. Coreea de Nord). sfaiiati de o prapasric ce clesparle o pa(e cc benefici. biologie $i resurse.uitnlii bogeliei $i a reo_ exernplu in cazul Angliei. Negiijarea altor factori care intri in componenta conflicteior identitare (limbi. statut. Exista $i al treilea fel de a invoca lupta pentru te. ItL reinvierea aspiraliei la identitate Revolulia industrialA. iar apoi miezul obiectivelor sale a fost rezunat in lozinca celui de rl lreilea Reich: . Dominalia colonialiste fi rdzboaiele pe care le-a pro_ dus au fost atribuite inleresului pcntru maleriile natumle prelioase (aur. penhu minerale si apoi pentru cele energe tice.ilociu. cea a disp. pe. In privinla subiectului pe care ll rrmdrim. este o componentE a idendleJii grupului uman.

34

.htu

pe stcna tunrt

35

cipali, statele, si mi$ctuile ;i grupurile (etnice. rcligioase. mlnorr lare sau altele). sociololia adaugi roi caPilole ts9e vorba de rolul

elitelor. al grupurilor dc putere $i influenli si al clicilorin procesele {le .leoizje. lstoia confirmi cd acestea. recurgilnd la mampularea opinjei publice, inclini in cele nui ulte cazuri balanla in favoarea

rizboiului. AIn notat la enumerarca $coliior marea popularltate a leonel deDendcnlei in lumea a treia $i a cercudlor irFlcctuale djn occi dent. tocmai din cauza struclurji concentrice a sistemului mondial c^mpu. Jir .enrrul de/\ olrrr $r te ller'h rileri ieconsiderAnd factorii ce pot inlIa in ecualja conflicrului, influenmnci cursul siu violent dar $i inhibendu 1, primii sunl lactorii claii. exteriori si obiectivi. Aslltl sunt populali.r $i slarea ci (exces' d;lin), teiloriul, hrana, enetgia, bogilia ($i siricia) ca factor ccononic, ur nratii de alli lactori etici sau sc'ciali: gndul ir care sun! respcctate drepturilc ii liberii,tile onului, slmctura poliiici (concenlrarca pulerij in despotism vcrsus dernocralie). alte slructurr ln ienlc (complcxul pohtjco_militar), elitele ii lide.ii' srlrctura siste_ uhi inrcrnalioral. Indiferent dc dispoziliile sau voinla socielilii acc$ti ficlori reprezinti lorlc imPortante carc in ullinri irshnl' decid dircclill pe care spirala unui conflic! o poele ha: sprc solulre Dasnica sau spfe dcznodinint riL'lenl O ahar sciie de opt faclori pdvesc mai nrult individul' slarea ninlii $i a psihologiei sale. Singtrrul factot. iot falalist, cu care in ceDcnr eslc pecetea biologici a unor tendirlc inndscutc (1po1e7a 1rsti;ctului atresiv), urmati de lactofii psihologici (ca in tcoriile lui Freod), gmaul de nljonalitale $i natura c aclerului (ce poate manittsta uri, miind.ic, Iicomie - relevante pcnlru conflicte) iri mai apor ralorile culturale ;i in ptLI.1icular reljgia, ideologia sau doctrnc speciale cN geopoliticll. Cu ele se deschido un alt capitol al teoriilor .resrre f;l <-rri'e.o.l:.relorti u ""rr; pennc'r:\J ? relol\Jr lol nr\.lr.c lr..r( rl,r.lrJla de entrl,ul Ll:n I :d! UNFSCO: I'i Adr'l 'se a$e ii1 tinted oanailor si acoto tr(hui? tdutdt r rediul lui cultu' Exi*i in ptimul rind in zilele roasrc un putenlic curentacela al rl interesuhi pdn ral. care a inlocuit tcrmenul de telerinli vahrii. Valo.rrea sti la baza culturibr li diferenla intfe valofr' ca sciiri de ier arhie r unor priorjlili. acliviliiLi, indelctniciri stiluri' guslui iixate istoric in cutulrc ii 11.rdi1ii, Iegende $i preccpte orale, irnlici si nrarea varietate a cultLrril(Jr Acosl cufen! consiati c' in neLc locuri prccirterr! e aco.d.rla flrltufii r!,'boinic€r ri in rltcle

pagnice. Itiada a fbsr considemta dc un sptendid eseu ca ilusira.ea prn excelenlE a culturii rizboinicc. Drcri sunt peNoane inarmate $i erefsatc ce ucid altj semcni. clo a lof sti in perforlr., rrJ ornuciderii IJr rr/iuDeJ \c pcrL,e..re-J prin .cr n J n,ire cpopee a lunii aDrice. cu ecouri ir afa $i tjtemtrra turopei cu l miteri pani in zilele noastre. Isroria ce se lnvali ti azic in p$inci J).rl istoria corfixntirilor violenle. ONU Si UNESCO Lr;nrreprins o rampanie de dezloltafe a culru i picii. Un congres s-a drut la l\,Ia_ (lid in anul 2000. Si presupunen cA ideea cufturiipicii. inci di Iuzi, s-ar maturiza $i am purea asista la cateva ore de educatie zil_ li. a D"r zece minute oinlr-rn tilrn we.tem -r de a,yr,no in Ltr\ul serii, in care iupra sangeroasi $i mortalE e ]egitimali $i glorifi_ frtla. ar aJunge si $teargi orice efect de iradiere cu principiile picii.

cultuii

riocnesc pentru valori pe care le considere irecoDcjliabile at; c m icoala puterii consideri ci iD ciocnirea de interese oarl]enii \unt in slrre si-$i dca viala sau s-o ia pe a altora. La tetcliziune, r^n dmpul r'uboiului din Bosnia, un Unir (inlelectuat. srudentt) a erctar;ar: ..sunt gata sa mor pentru idenrjtalea mea culrumlA.', CLr prlin dupi. irr :rpaLrut scene de masacrarc recipfoci inrre studenri. i; acesr c;2, ,lisf|cpantele tconomicc. lipsa dc hfani sau pfesiurca poputaliei $i !)rda rasursciornarurale nu sunt chei explicrrrve reLevantc -l nte Conflic|ele idenrilare por Ii numirs qi confiicte cllttiiile. |llr sr"(, cun] spune Hunrington. rizboaic de civitizarie ci ciocniri 11. culturi. Elc meriri o atentic speciali pertru ci oice sircm clc i rrdinlc Si valori. care definesc cuhrra, r,te rcligios, ideotogic, ting1' slrc, oricc sisiem tradilional, evocaror de isrorie, agrAtor de qpc , rirc sc aili in prezenr in ptiri cruplie, anlrn(ind noua famjlie dc rirllicte care intimpini olncnirea la inceput dc miteriu. Snrgurul ' l'.rIJs(J-e,c ou IegJ r ||rle .per- re .\r\ tJor trr.fi,...p ..r( J. rlcr<.ele \ lale ce dct( ni.ra.onflict. ( r..ou,re \onu '., ,h I rlur. .nltliJrele c rtrur,te .Lrnr ,r.h,.Lri,e _r,(,Ir1J, i.,,

.

In alt sens, qcoala valorilor sustine cA oamenii

$i socieriaile se

lr.. s0sccpribile de
(

a

\rllUfa $i coDponcnlele ei nu sunt sjngurete ctcnerre cc ies di. l.rr Intereslrlor vitale, vizibilc. lnisurilbile. Asttet, o rc0rie rtrihuie ' r rflfrcn confliclclor din exccsul de rationalitate (Bnrce BlLeno dc l\lt s(tuit.r). CoDflidelc necesiri preg:tiri, utcutc, org:Lnrzare, care ,i ril rcrlizate, dincolo de orice emolic sau pa\,urLcj oc r nl a c^rrf ri{'ifirlilate cso indelu g incercali. Dacat cinc!u se si|de$e ta l, Nirnrma. Ltn om dispunind de asenrenel RrrL||rc, srind in iiule.r

fi influerlate ti ransformate.

36

Jocuri pe scena lu,nii

3',7

unei matinirii de rizboi ca Pentagonul. plirr dc inli)nnaticieni $i de teoreticieni ai jocurilor. rr putea gisi ci idoea este justiiicati Daca lucrudle dau gre9, sc datoreazi prea medi increderi in posibiliii{ile mliunii ii neglijirji unor factori aparent minori. O alii Scoala spune c[ oamenii se infrunti in lupte din cauza lipsei de ra$onalitate Sf Augustin menliona pintre factorii de genez:i a rizboaielor: picatul originar (deci natura umana). frica omeneasce de moarte' slaba voinF (factori psihologici) $i irabilitatea de a geDdi logic Tema incapacitalii de a gancli este tithrl unei cd4i consacrate de Barbam Ttrchman prcstiei ca sursd a conflictelor (MaJ'{{l Ne} nr'et). Nimeni nu e crulat, de la Papii Rena;terii pena ]a rizboiul din Vietnam Este o tezA ce merilA atenlie; conflictele au toate, in diferite momente $i .ub difefire lorme, eron Je ci'lc.rl }rde. Jlr g"ciire

nu intrlr in joc (limba Si religia pot fi aceleasi). dar traditiile, obiceiurile $i trccutul sunt suficiente pentru a sApa mai adanc falia diferentelor de rdcntildte ri a m"i du$mania. Sa pre.upunem ca do\arut dce\ruiconaprinde $i dimensiunile conflictului se multiplicd. Ta{a, oricat de indeptu1ati, este interesati ile de situalia strategic!" fie de resursele minemle ale regiunii in cauzi. htervine linalld conflictul viu prin rrimiterca de alme $i apoi poale se-Sj faci aparilia ca pacificator Si ocupant. Nu

flict cade pc nfna unui geopoiitician dintr-o lari te4i. Alt bec

se

-

'au Enumerarea faclonlor ce intcrvin in deljcata balanli a

ciii

pa$-

nice qi a cdii violcnle in rezolvarea conflictelol demonsteaza cu pr'isos complexitatea prcbllrmei. Aceasti complcxitate, ca Sr zadar' nica incercare a unei leorii de a redlrce Ia unul sau caliva factori in tregul proces de dezvoltare a unui conlljct, se datorcazi nu numai numnrului rjdjcat de factori ce intervin in silualiile conllictuale in temalionale, ci mai ales faptului ci intrc ei se gdscsc relN{ii de inllu(fri-e rc( ipro.;. rePre/cnlrle in frgtlrr 2 Penlru a ilu$ra influenla reciproci vom lua un caz in car€ sun! implica!] primii factd cilali. Si presupunem ci pe aria rcsMnsi a unui
irib esG aclivat factorul . resrere dentt graJit:d. Ca unnarc a surPlltsului de populatje, io lanl se active.rzii $i iactorul hran4 devenitd insuficien
rcprczcntate de ar la prccara a dbului sunt prea reduse (seu incristenie) pcnlru a salva situalia. Sc activeaza f^crotrl teritoriu' insuficien!, devine subiectul prcienliilor asupm unur care. teitoriu ce apfflinc unui all trib vecin. Egalitaiea intri $ ea in cauz"i, prin dispffitalea bogiliei celor doui lriburi Dar in unele cazuri (hulu si tutsi), rclaliile tradilionale de dominalie in cadrLrl ac€luia$i stat sporesc

aceasti fuaepdtrundere de factori, acest joc al ielelot carc lennini in virsare de sange, mai multi explicafie decft trimiterea lor la gene vjolente ce pot atat de u$or fi atribuite unor populalii ce stau pe primele trepte ale civilizafei? Contlictul ar putea incepe in zona culturald. Altercatie la o serbare sau reuniune, unde o parte se consideri insultati sau umilitd de adversar. Scanteia incepe in mintile oamenilor, in timp ce in cazul anterior ajungea mai drziu acolo. sub formi de incendiu. Acum primii factori activali sunt cultuftli fi psihologici, rationaliratea nu :rju6, totul c emotie puri ti pasiune dezldnluitA. Bilantul victjmelor Doale fi insi acelasi.
se

Iunizedi

ti. Resunele

fii l

rolul aceslui factor de conflict. Slmctura slanrlui (inslitulii, legislalie, administralie, polidcn inteml) este $i ea aciivald, dar ri.spunde negativ. neoferind elenenlele de solule Concomiterl sc aprind 9i alte beculele: rulul liderilor. mellalitatea $i gradul lor de ralionalilalc Ceea ce sc activeazi automa! este factorul cultural. care fumi7c^zi suporturi difedte peniru identitilile rclorilor Difercnta culturali este factor de

exacerbire a conllictului, devenird supofiul nroral al adversjti-tii celor

in ca|zn ii fumizend lisla tuturor confrunlirilor lor ill lrccut si

a

inamiciliei irccoD!-iliablle. Eslc posibil ca alte elenrente ale cltlturii s'r

FjgUra nr.2 Ana za factorialS in originea conftictetor

39

CaPitolul 5

Rizboiul
Isloria atesti o indisolubild relalie inlre statele Sj rezboaiele pe care le au punat. Conflictul interstatal poarti $i numele de rAzboi, jnterintrucat sub aceasti etichetd. a fost fomal recunoscut in viala nalionald ca o stare speciali supuse unor reguli De la Crotius, care a scris primul tratat de drept al picii ti rlzboiului (1625)' dreptul in' temalional nu a incetat se reglemenleze conduita staielor in caz de rizboi, elaborand convenlii ca cele de prolecfe a populaliei civile' eliminarea unor tipuri de alme sau tratamentul prizonierilor- Exista norme in general rcspectate privind modul in care se declare rEzboa iete $i inceteazi relaliile diplomatice fi din alte domenii sau in lelul in carc se declard annistiliul $i se incheie starea de llzboi. Rezboiul rimane ipul cel mai reprczentativ de conflict- Nunarul crescend dc conflicle care nu sunt decl,tratc rizboaie (rizboiul din Vietnam' razjnterstalalc Si boiul din Golf), iaptu] ci multe nu sunl necesannentc
noua tipologie a confliclelor care puie in evidenli lbrme noi ca tero-

Inulti staruinld fi cu mult mai m lfe rezultate decar cea inalreptatd irnpotriva calamitirii create de orn. Cu toate acestea, studiui razboaich a fost o preocupare continui, in speranla gdsirii unor remedii. O abordare a studiuhi rdzboaielor a fost inlreprinsi in domeniul crDlitativ. Catea lui Quincy Wright, Un stu.liu aI rii.boiutui (1916. rcvizuiti in 1965) este o operi clasici. Autorul se ocupi de 278 de t;zboaie ale civilizafiei moderne inrre 1480 Si 1940. pentlu fiecafe rezboi sunt oferite datele de deschidere qi inchidere, nunele I|aiatului de pace, lirile care au parricipat $i data inrririi tor, impdr lirea intre iniliarori Si pi defensive, numirul parricipanlitor faln (lc totalul tirilor din sistem, numarul betiliilor impofiante $i o cla \ilicare in pdvinla caracrerului (balanla putedi, civil, defensiv sau imperjalist). Din secolul al XVIIlea datele sunt completate cu Dunr:rrul combatanlilor $i al victimelor rapoftate 1a totalul populaliei lliribr respective. Altc abordiri statistice pentru endemia rdzboiului pentru omeIire: din cei peste 5500 de ani scurgi de la 3600 i.H., doar 292 de rni au lbst lipsiti de fizboaie (cam 5E); iar in acesr rimp 14531 de
a 3,6 nilioane de oameni. S-a mai fdcut un calcul privitor la curselc de:inarmdri (1656 de ta 650 i.H.). din rlrc doar 16 nu au dus la razboaje (Va). In seria studiilof de acest gen. poare fi cirati $i l,rcl.atea purtatrd fizboi 1816 1965. Un nanual statistic de Dtryid Singer Si

rlrboaie au micinat vierile

rismul nu face mai pulin rclcvant studiul rizboiuluj clasic ca fenomen adanc implantat in istorja societilii umane Europa este continentul rnzboaielor lungi. Timp de aproape patru secole au lost purtale intermitert r6zboaiele europene cu Imperiul Otoman avand ca momente jmpoiante cuceirca Constantinopolului (1453) 9i atacul vienei (1687). Ri7.boiu1 dinlrc Fmnla 9i Anglia (cca- 1346 1453) este numit Rizboiul celor 100 de ani. Unul djn cele mai distrugAtoare a fost R;izboiul d€ 30 de ani (1618-1648). care a luat vielile a circa unei reimi dh populalia Gcrmaniei Capitolul dzboaielor mofldiale este deschis doar de secohl xX, care inlrcduce $i atotnimicitoarca familie de anne dc distxgere in masi (a$a_nunitul ABC: atonice. bacteriologice ii chimice) RiT.boaiele inlrn' pnn nu mirul de victime 9i trecvenF lor, in categoria flageluilor (calamitili. dczastre) la un loc cu cele naturale Ciuma neagri din secolul al XIV-lea inpulineazi cu o htimc populalia E ropei $j Africii de

li

Mch,n1 SmaLI (19'72\. Aceasra cupdnde clasificarea rizboaietor in-

lf

C.iteriile sunr remporale, spatiale, sululul politic al paniciparljlor. populalii. Se lbce disrinclie intre Inrgniludine (luni de r:zboi ale tururor parricipanlitor). severitaie (conbrtanli morli) $i i ensirare (riporul viclimelor faln de dmp,
loLalul populaliei Si roralul lb4elor armare).

r)rice (imperial $i coionial)-

sislemice ale sistenului cenlral Fi a mailor puteri, extra siste-

Analizele sratistice sunt irtreprinse cu speranla identific;rii unor rcgulalitili, frecvenle sau ciclud. Rezultatele nu confilnlii rccste speranle. Nnric semnificaliv nu apare cand exaninezj inrervrlul inue declan$area conflicrelor succesive_ Dar. surprinzilor, irl)are un naxim ce inteNine cu o regularirarc de douizeci de ani {lrrci cilra inceputurilor de conflicte este raportad ltr numirut celor .xislcnle. Chiar cei nefamiliarizali cu sralisticile cunosc pcrioadele
drrc desplrlt primu] rizboi nrondial de al doilea $i acesta dc primele r izc ale Rizboiului rece ca fiind de circa douIr dccenii. Iarit$i face

Nord. Lupta impoliva molimclor a fbsl dusi de onenire cu nult lnai

. iniliatodi ci$dgd in ?07o din razboaiele interstatale si au mai puline pierderi in 80Eo din cazrri. in rcprimdrc. aliantele au fost concepute ca forme de luptd impotriva uneia sau tnai multor puteri cu preteniii de expansiune $i donrinatie. Studiul mai aratA ce Europa. La inceputul celui de-a1 doilea rizboi mondial. cu un scop definit Si de prevenire a rEzboaielor. Anglia. care renun{a astfel la aplicarea sistcmul ei juridic. fie incci:area de a le t)rcveni este principiul balantei puterij. capi tula!iile cuprinJeau acorduli de coren si acceprau exerji(drea unei junsdiclii proprii prin consulii francezi asupra cetilenilor france^zi in Turcia. spre deosebire de comunitatea $i inrudirea de credinF O alianlA imponant5 a fost convenita inlre puterile care au luP tar imDotriva iui NaDoleon: Sfenta i'liantn (1815). Dupn Vdrel (1758). Iralia. Mai mulle regularilali in punarea riboarelor )i conceple domhanle inmlnim in modul de purtare Si declan$are a rezboaielor interstatale. astfel ca nici una sa nu poate si (lominc pe celelalte. In iimpul Rezboiului rece.tcoperir inrregul contir)cnt. In 1536. fomata in 1949 initial din l2 !nri. in cursul lo.40 Jocuri pe scena luhiii 11 parte djn folclor afirmalia cd rizboaiele lncep prindvara $1 toamia' mai degrabi decat vara fi iama. cu un total de 29 de milioane de victime (feri .cdilor libera e 5 na!ion-li\re. Este interesant de aflat din ultimii 150 de ani sludiali cuprind 50 de conflicte interstatale $i 43 imoeriale si coloniale. ceea ce ii un oryanism permanent din care au iacut pate Imperiul llabsburgic. Ideea de alianln implica o comuni_ tate de idei a celor ce se aliaza. con. nu este mai razboinici decat alte arii ale globului occi$i cn in uldmii 150 de ani sunt mai pulne conflicte in Europa cd rizboaiele dental6 decar in alte r€giuni. pJlere prolerlan!a ce lupla impotriva puterilor cetolice in Razboiul de 30 dl} ani. I-a inceputul secoluiui XX se aflau in slare de competjlie ln mateie de inarmari. Este de asemenea un element de notat constatarca ca inlre In!ing:ilon )i in\insi nu 2pdJe un avdnldi connant oenlru primii ca propo(ie de mo4i. gurarea unui echilibru inire naliuni. in Europa: alianla Pltterilor Centrale (Gemania. in ciuda aparenlelor.re alianla 5rabililJ de ea cu Stredra. rclatjilc inlre puterilc europene sunt bazate pe acesr prjncipiu. Teorelic. 1b4a lor a fos! perceputi ca o ameninlare. Prima dezminlire a criteriului similaddlii sau comunitilii de valori o produce Franla prin stabilirea unor inlelegeri cu Poata Otomani. Imperiul Rus. Statele nu lupti singure in conflictele semnificative. pana la 25 de bilit S[Ans legar dc conceprul de alianri Si Delipsir din gandirea poce a cahuzit fie declansarea conflictelor. FlaDla a infruntat $ase coalilii succesive ale statelor europene. liind de fapt disrusi de revolufiile diD 1848. iorm ciruia cand un nrelnbN a1 acesrei conuDireli incllci un acord I)oleoniene au durat peste un deceniu $i au. Organizalia Trararului Nord Atlantic (NATO).ra unor coalitii irnpolriva Franlei lui Louis at XIV lca li . Aceste doue cazuri istorice definesc alianla drept o comunitate de interese. care a cupdns initial ainturi de TJRSS inc6 tapre !iri. de asemdnare sau inrudire Aceasti caractensticd a alianlei s-a menljnut pan. care pan6 ta u ne au fbrmat cu SUA Alianla Nord-Arlandca.ivili). h definirea ideologicE a celor doui aliante ln Rezboiul rcce si mni cu6nd in alianla NATO care subliniazi valorile colnune. A doua ieqire dnr renduri a Franlei e. rntrcnand 33 de state. Ele se asiglrra de aliali. din Spania pan6 in Rusia.Ultjnla. ia. producand lira in6rziere alianle opuse. cea]a]la a fosr menhnuta cu orienttri $i furclioniri noi Si nlerit. Dimensiunea lui a intrecut pe cea a primului dzboi mondia| a cuprins 72 de state rvard 807. Sultanul Selim le relnnoie$te pentru Franla si :rbia in 1583 Anglia obline un tratat sirnilar. Au exis tat cruciade lntle 1096 $i 1270. cermania. peste capul puterilor creftine din Europa. a fost unnatd de Organizalia 'lratatului de la Vanovia (1955). AIiaDta s-a rrJnife\rlr mdr ale. Balanla puterii a tinr(lionar l(rn iD ir . puterile Axei (Germaria. Ilalia $i Japonia) au inceput ocuparea unor teri ce se bucurau de proteclie din partea Angliei $i Franlei. din populalia globului. victorioasi. in schimb. urmate de alianlele europene impotriva otonunilor de dup. Dar o datA consiituite. lnlocuieste conflictul bilateral cu unul de gruperi sau il extinde la dimensiunile unei regiuni. RaTtroaiele na Aliantel€ sunt primul concept care se impune.iiilalli snnl chemali si irlervini. 1453. Este idenrificabili in relaliile dintre cetdjite grccc$li si rnai tarziu dinife cetnlile ilaliere. Prima alianlA mare a mileniului II a fost aceea a cre$tinitnlii impotiva ocupanfilor locurilor sfinte. mr. a sta litici . Ultima s-a dizolvar in 1990. antagonism care a dus la primul rAzboi mondial. Austria) $i Antanta. Ideea lui de baza este asi. formafi de Franta. Anglia qi Rusia. In 1566. conceputd caun mjjloc de stivilire a expansiunii sovietice. cu o populalie de peste un miliard de locuirori.

1945).l Si caracteristica vechii ordini a fosl acel lucru inslabil pe care ne-xm obiSnuit si. care.rlii rcu$esc si creeze o nox: organizalje irtemationatb ciidiin t)c prjncipiul secu. R?izboiul Crimeei (1853-1856). Sistemul securitidi colecrive descrjs in capiroht Vll rt Carlei fsle in linii mai urmatorul: L ConsiliLrl de Securitatc rccorrandii sau horiri$le misuri iD ca vjolini pllcii. excluzard posibilitatea ca America . ca lrnnare a luptei republicani lor impotriva lui Wilson. imperfecte. pentru a putea inte eni atunci cand echilibrul este pe cale de a fi rupt. Tdrile niembre vor nenline conlingerrlc fi inlesn in pe baza unor acorduri. Toji menbrii ONU se obtigi sn puni Ia dispoztlia Consiliului tnrl sanctiuniloreconornice. a fosr Liga Nalunilor. nrerglnd pena la dreplul uniiateral de intenenlie in siruatiile in care pincjpiile libetdtii fi dreprurile omui i sunt incitcale. prin legitun allificiale..42 Jocuri pe scena lu ti lui Napoleon. SUA a repudiat oficial balanla pule- rii. Ea a fosr slabiti de la incepur prin neaderarea SUA. (Cara ONU. au luptat sa scape dc ordinea veche $i sa stabileascd una noud' iar cenlr.le doui rdzboaie mondialc au toalc simplomele unor acliuni ce au schjnbat balanla de forla a cebr doul taberc dupA doi ani de expectalivi neLrtrd.tecvatc) inrreprmde acli ilitare cu fbftp aeriene.e armate. birecu!Arrt terr li rrgiiciunile ei " AdaDs se oprise meargi pcsle horare in ciutarca unor monftri pe carc sar_i dis lrugi". s sceptibil5 sd deviM un beneficiar unilateral al declinului Imperiului Otoman Notand ci .izbavcasci generaliile viiroare de flagelul rizboiullri.lerau neinlelep!. maritime fi teresre (dar gi denroDstLa. de pildn' e construit ca o coalilie eufopeani ce line in lrau Rusia.'Ei..motivul conslant sau principiul care slrnbare prin intreaga politici externi obmani este halanla puterii". 26 r"nic. iar cel de-al doilea ridoi mondi o lnnormirrtcazi defjnitiv_ La sfar$irul acesrui rizboi ins:i.'nr un nomenl al istoricj sale America n'a parlicipat la un sistcm nici dc balarln a puteii. Consiliul se adreseazi pidilor irreresate penlru acloptarea cte rrilsuriprovizorii. Dupi mai pufin de douA decenii de existenF. al unui acr de agresiune sau at unei ameninliri ^11 |lnporfiva picii. Kissinger.. Disraeli sau Gladslone lntil nesti referin-te curente ]a ideea de a pdstra djstanlele fa15 de pi4ile in conflict. . rrr tate fbft..opunerea f4e de oLice putere singura sau a unui grup care ar ceuta si_$i folo s$scA fo4a pentru a tipsi alte 16rj europene de llbertatea $i indeSpre deosebirc de lr Arglia.. Poaie dccide misuri pe care le cere tuuror membrilor. l{oosevelr fi ali. Sistemul pentru care SUA a ardtat in doud imprcjuriri istodce siDpatic $i penrru iDstitulionalizarea caruia a mjljtat a fost sistemul de sccudtate colectivi." Deti cele doui inlcrvenlii alc SUA dc paiea ali4ilor in c.l' un hcru in care balanla a ibst delenninati de sabia aruncata intr-o parte sau alta a eii o baianli care a fosi delernrinati de echilih l instabil al inlere selor colnPetitive. in Ditomdq' e categoflc.si ne nnplic6m noi intjre. Aceasii pozilie se inscrie de altlel in rcpulsia pirinlilor fondatori aj SUA fa. in cursul unei vieli de om.ioare sunr ina. lnolivrlia consti ilr tradilia misiL'nar' enunlati d.ri de jocurile de pulerc caraclcristice Europei S1 care consi." I.sA aceste tbmle de solidarirate. pfeiedintele J Q A(larns nr I821: . Nicolson line si combati ideea simplificatoare ca aceastd politici a constal tn orsanizarea contjnue de coalilii impotriva oric?i{ui aspirant la rangul . carantinei sau boicotului.ti verdictul pretedinlelui Wilson in 1918:.te d. cu co binaliile ofdinare si coliziunile de prictenie sau inamicilie Situalia noastri detalatl ii distanla nc invild $i ne indreptilesc si ufnin uD curs difed!".. 5. 2. prima iDcercare. soldalii aliali. ci de totalitarea ldrilor legate printr-un pact colectiv.-l \n:m\m bdlunla puter". n lionate dc tbfle ae- . menire si .. Ilalia $i Japonja. l.e putere supreme Si ci de fapt sensul priocipal este . Aceastb rraditie a cipetal irse reput Si o dimensiune aciivd. agresivi a unor srare Dembte ca (icnnania.iritii colcclive. . asi stelrli 6.Oriunde stindardul libcriilii {ii nrdepcndeD(ei a li)sl s r !a 1l desfiiLrrat ircolo va fi irinra Amcricii. nici de o coalilie sau de inter venfa uner puten ciue se pune la dispozilia luptei impotriva agre_ sorului.. care concepuse ircest orgarlism. lfi sau blocade). lovi_ lura r-a lbst dati prin poiirica. dupi primul rezboi nrondial. Acest sistem constA in garantarsr securiti_ lii nu de citre llecare stat in pane. a Inovocat de doue ori omenidi suferinre nespuse". in vicisitLrdinile ordinare alc politicilor ei (curopenc). Poate (daci cele ante.l( Secu 4. Tara care a pus principiul in centrul politicii ei exteme a fost firi indoiatd Anglia Cend cite$ti corespondenla reginel Victoria cu mini$trii sai Palmerston..

Faptul ci facrorul subiectiv poate fi (lcslabilizator (ideea superioririlii proprii sau a shbiciunii celuikrlt).rliului Lle securildre sau rcpre/er'tanlilor).nantE.i Si a ripostej Nupra ariei inamicului. Demonstratia capacitdiii nu_ . u un purenriJl cgdl de a In\ inge pe ceatatri yi . Lle.\emen<r lr un nr\eldeoseb oe irnD.chimba . de pildd. la co lictul lncheiatin |953 Penlru unneioarelc patru decenii.epr sodul nucleal'. in 1950.{ penn la bipc.ta (rlrrt) au dlrs la preocupid Doi legate de rizboiut prin accident.a ele se adaugh vectofi' Rizboiul rece. Strategia conjlictului. rl. Astfel perceplia subiectivi a unei situalii a devenit ruproape tot atet de importanti ca ti compararea obiectivd a capaci larlilor. a puterii $i a celei nuclcare. unde NATO se temea de o olensivi conventionaE a URSS). ONU i$i imprumuta numele uneia din plrli.Echitibrul clasic se rcferea la doui oirti . Aliluri de perceptie. adice dup. fantaj ce pot fi transfomate in constrangere. Ea era importanti pentru te4i care se inrrebau cine va stdca echilibrul Si va deveni ca$igator in caz de conflict $i daci acesta are ambitii hegemonice maj mari $i mai ameninl. dar aplicat cu sfinlenie.t elactuarea ci rinriinea o caprcil. In lcnnenii militari problen1a se punea in tefmcnii lovitttii preveDlive Putea prima lovitLtra sn fie de asemenca nalul. pan6 la misurile luate de Consiliul de Securilate. ulcul grcsit sau eroar€. constand din confruntarea ostili a doui tabere $i a do i alianlc conduse de SUA $i rcspectiv URSS. Sistcmul alianlclor esle simpli{ic.rL. Ea a intro(lus tenrcnl noi.le?re a rjun.r URSS de la gedinla Consiliului dc Secu tale Si votul Adundrii Generalc).riurul leritorial. diferenlele iotre ele sunt considerabile. unde prima loviture $i riposla ar fi fost urmale de incetarea ostilitililor $i de o pauzi de reflecfie.itoare pentru tcrli decat obicctivele celeilalte pi4i? Puterea nucleari nu poate rachetele. iaf echilibrul balanlei de pulere nu rja conllictelor nu a fost investit un efbt |eoreric in limbai matematic (leoria jocurilor) mai marc ca in cazul strategiilor nucleare. Pentru cei ce fblcloric cred cd marenaiica oste o $tijnli a cantiiiitii $i nu a struclurilor. alituri de descuraja. fdcute in umbra balantei teorii apli..lispunea dc . este expresia preocupirilor teoretice a balanlei nucleare. de echilibru. iar inilierea lui insemna sinucider. cu inlrarea eventMle a reprezentanlilor unor liri membre 8. numil li rAzboiul ideologic al celor doui tabere. izbucnea rdzboiul din Coreea' iar intr-un accident procedurat (absen!.jului nuclear. ci pe un teritoriu in disputa (Europa. va fi o surpriza si afle iD sine .t.? e\perimentale $i nurerea lor. bdlanB cire ar fi conrinuat ca inainre de . pentru simplul fapt cd ambele se refereau ia doui p:r1l in stare.Jocni p. Dispoziliile de mai sus nu aduc atingere dreprului inerent de autoapfuare individualA sau colectivi. cire e primul oln in spaliu sau primul om pe iune fEceau l)r'1e diD acest joc complex. dc erplo. Se infiinteazn un comitcl de siat nrajof al Consiliului de Secu riiate care stabile$te planul mjlilar (compus din $e1ii statelor maiorc de a produce daune inacceptabile penlru atacator_ NiciodatA in isto- rl< menbrilor permanenli ri con. Nu. sislemul a fost paralizat o date cu izbucnirea Rdzboiului rece. Scenariui care i-a nelini$iit pe europeni a fosr o rafinare a balanlei temrii Si a Santa. Acordand rolul de eminenld Consiliului dc Securitate care lunclioneazA pe baza unanimitilii madlor puteri.rtc rezidualA a cehilaLt adjd nodifica realilili reriroriale.e (deterrent). dar penlN mai mult de o generalie ameninlarea lui a tbst o realitate palpabild. Unn din raliuni a fost brlanfa terorii Fiecare parte a ezitat si rccurgi Ia arme atonice din cauza iiicii de reFcsrlii Riz boiul nuclear era echivalat cu un cataclism devasutor pcntru inlre gul glob. l. spectaculari' avand ca lemi spaliul extraterestru De ce al trcilea rEzboi mondial nu a avut loc? in retrospectjva anilor. Sistemul securitdlii colective a du1at mai pulin dccat cel al Ligji Naliunilor Unire. De$i s-a licut o apropiere intre cels doui balanle. Ea poare fi utiiizatd in stare de baianta in combinalie cu purerca politice numai ca ameninlare. incat si anu]cze posibilitrtea de riposte a cele ilalte pa4i? tsalanla terorii apirea dir nolr: calculele ardiau ci nrci una din pi4i nlr . fie ea precare $i provizorie. care declanFazi o cursi paraleli. analiza e maj deta$ali.l de salelili I nsali. Remarcabila cate a lui Schelling. Ea consta nu in apiicarea primei loviru. al su^perPuterilor de a n rccurge la alme nucleare in nicio imprcjrrare. numarl. sistemul intemalional tuncli oneazii sub a$a-rumita balantl a terorii. De aici acordul ne scris. la oropdile arii.r-i . ca ame nortarc a unei sancliuni devastatoare.caprrciktca dePliDA a prlmei loviluri". s-au alirurat alti termeni cheie ca intcr(ie $i credibilitate. scetn lwhn 7. dificultatea de a dislinge inrre amenintare reali Si cacjair. car€ a dat profilul bipolar al lumii politice limp de decenii' nu poale fi despnns de cel maj jnrpoflanl proces din domeniul armamentu lui: arncle nucleare fi cursa lor fieneticd. srncliune.laritaie. In..

i.. tunuri Si rezeNe de hrani. Crizele se petrec intr un timp relativ scuft (o hnA in primul caz.i reinuoduc scutul nuclcarpentru a se apiira in noilc condilii fi fali de noile amen liriin perioadele care preced izbucnirea conflictelor ii in funcliona rea balan{elor. ceea ce nu s-a produs in criza declan$aioare a primului razboi mordial. inslalarea racheteior sovietice in Cuba) $i anlrenau alianlele lor cu numeroase alre lfui.a compodanenraljsd (behavioristi). echilibrul se rupe $i confliclul este in pragul exploziei.. Pentru a iDlclcgc mecanismul conplicat $i greulalea de a rezolva o criTa (cuviDt ce derivar din grecescul . in momeDtul in carc delinitorii armei alomice nu mai posedn ccrtificat de ralionalilale (regimuri bxzate pe mitologii sau conducitori dezechiiibrali. oglindile ti in disciplina gestiunii crizelor (ctisis tnanaBenent). Alrc dilerenle pot li fi cePe cu acuralete acliunile adversarului $i a reactiona adecvat: daci .3 Schema de anatza a crize or in criza cubaDezi sc distinge un mafe efort al parllor in a per Divelui dc violenl: dininua in acliunile adversarutui perceplia cofecta mnfea actiunile de rispuns cu eftcl pozjtjv li diminua pc cele negative.lgcrir fachctelor a losl ficul inainte de consultarea cubanezilor. la armele antiracheti. in retatia infte S r $i (actiuDea unei ptuti $i perceplia ei) a exjsiat o asimetrie. Daci ir prinul caz cra suficient si numefi reginente. decide") vom da doui exemple. Spre deosebire de ljderii gefmani. balanla funclioneazi ca descuraJare. in lumina tebDologiilor avansate de care dispun $i a factorilor slructu rali ai sislemufui lor militar. Daci construiesc un sistem de ap. fiind in posesia unor tehnologii noi. SUA. lpoteza de bazi a lunclionerii balanlei nucleare a lbst raljonalitalca pdrtjlor. Asrfel. Astezi. Rusia). Anbele s au striduit sA demonstreze cA inFleg ni zele $i regulile . Metoda utilizad esre aratatd de o schemd in care variabilele sunt stimulii $i rcactiile. este atiit de importantl incet face obiectul distinct al unor studii 9i in cercari de teoretizare. codul linrbajulul public $i al mesajelor ii fiecare a cultivat acesle lrasiuri la oponent. incerc:rile de solulionare e$ueazi.rece" (rezboi potenlial. Richard Brody Si Rober Norrh au publicar uD studiu in crrc apllci.bcun pe scena luDtii 41 d balanla clasicd se exprimi mai ales cantitativ. dar neactivat) il reprezintA mAsura aparent paradoxali a acordului celor douE mad puteri mrcleare de a renunla la sistemele defensive. sistede sociale jnstabile Si lipsa de control asupra propriilor depoziie de aflne). Cea mai micd abatcrc putea duce ia cataclismul univcrsal prin eroare sau calcul grcsit. Perioada dc crizi. jocul balanlei picrde din rafiDanenlul sin.iii internalionaie Si a menlinerii razboiului in stadiul . Exemplul cel mai elocvent al efectului balanlei asupra compotamenlului principalilor actori ai vie. in tinp ce Anlanra subesrima violenla Dublei Alianle (s>r). Am bele crau provocate de evenimeDte sfidabare la adresa unei mari puten intf-o tarA micd (asasinarea principelui Franz Ferdinand de Habsburg in Serbia.rceeaii schemi pentru analiza crizei legat. in al doilea intrebarea era daci fo4ele unei pdrtj sunt invulnenbile la o contralovituri fi dace vreuna din elc. tcrmenul de crizi esle atribuit momenteior cfitice in care cursul pa$ic este pe punctul de a 1i oprit. circa doui siptimani in al doilea). concepte foarte prcluite de citre $coala Fiqura nr.rare pierd credibilitatea ce nu vreau sd recurg la lovitura pnn surprindere fi pol fi suspeclat de intenli agresive. renunla la acordul antibalistic .gul pfmclpal intre SUA $i URSS.. uru$ciov a con_ ceput clar nlvclul confruntiii. primul din prina jumerab a secolului XX (producerea rezboiului convcnlional) $i al doilea din a (loua jumatate a sa (evitarea rdzboiutuj nuclear)_ Trei autori Ole llosti. carc au corliin at si aiba propiile reaclii nerrmonjzale cu djalc. Irrantr. Acest gest se cite$te astfe| mi las expus la lovitura ta nuclearn ca si-li dovedesc c. sensul rcal al mi$cerilor. acordut relr. scoland dir ccualie pe cnbanezi. in timp ce consr derentele balanlei nuclcare au limbaj logic sar de cerce|iri opcralronale. Analiza noreazi ci in l9l4 conducilorii Dublei Alianle (cermania $i Austro-Ungaria) aveau o foliticimai inclinatd spre violenti dccat membrji Ariantei (Angtia. de inceperea pfnnuhi rizboi mondial (1914) $i a crizei cubareze (1962). Dubla Alianti supraestima niveiul violentei acliunilor Anranrei (r>S). care in ciuda argunentelor coplesitoare in favoarea conlliciului violent mai menlinc o urmi de speranl.iocului. poate aplica daune inacceptabile. ogiindird $i in rimput crizei.

nu a exisut nici o ce_ rere De care Dremierul sovietic sb nu o hteleagE' nici una pe care sa nu o poattr diuce la capbt. Maturizarea (evolutia lenti). lnnlilor. ln opcra lui Grorius se face distinclia ce Si-a menlinut valabilirarea de a lungul secolclor inrre cele doui capitole: L nomle pdvind conduila pillilor in cursul rdzboiului iii limirarea erccselor. imbogadnd in fcrciidle de a linrita fie devastddlc inzboaielor. ca dciodate sd nu cedeze nimic conta nimic $i mai precis c. llc de a le prevcni. nor nic privind declararea $i pornirea rizboiului $i tjnitarea condiliitor . problemele razbojul i sunl obieciul unei ramuri a dreprului inlemalional chenat si stabileasci nonne privind rizboiul. ." Jus in bello Si i s dd bell&m. cruzimjlor qi efectetor asupra necomba. Ll eqe IUmi/al suli au constituit marele test de rationalitate a pi4ilor' Argumenlul iovietic care nu vedea'in instalarea rachetelor in aproprierea gran' telor SUA decat un gest de simetrie fa15 de rachetele americane din .Ar trebui se fie o reFtA imperativE pelltru State. Desi in ambele sjtuatii ameninfdrile au existat.. Cele don: abordiri au avut o crolulie pafalcti. in care cel putin un ultimatum i fost redactat ca sd nu poata fi executat.48 Jouri pe scena lunii 49 ele relevante pentnr o crizd scapate de sub control $i alta gesiionata cu succes. SUA nu a intreprins acliuni militare imporriva Cubei. 'a revrnii la conlr(le l' nego'rerr' Evident. anularea de c6tre URSS a initiativei de a plasa rachete in Cuba fi retragerea lor a dat cfutig de cauzi lui Kennedy. in afar6 de izbucnirea conflictelor.lrer' ale cirei Ie' lau so\iericilor. 3. Prin repercusiune (SUA lupta cu Spania pentru hdependenla Cubei ti ca$tiga Filipinele)l 4. rin. de pilde. nici una calculat[ s6-l umileasce ln mod FaF de ace\te conclu/ii ale nudiului nui eqle de adAugat cd rn 1914 nu erisla un arbi!-u. recufsul la te4i. empire finia. el trateaza ti strategia ti tactica conflictului (atleptare. imparte conflictele in conflicte neteritoriale (cu motivaiii economice. riposta) soluJia sa (condiiii ti a crizei. Un mare numrr de planuri cu grade diferite de violenrn' diferite de versiunea uzului viole4ei nelimitate' au existat in 1962. voinja populara sau dreprurj istodce). Duroselle se referA (loar la conflictele ce intervin in relaliiie intre state. Dar mai a1es. iar Kaiserul s-a lovit de opozilia lui Mollle inlr-o incercare asemaLiraloare lncidentele au iltrat ln folctor sub enuntul absurd ce .i cxperienra oanrcnilor era inci proaspiilii. care esie admis. gocierii finale. generalii au obiectat spunand cd acest lucru este imposibil. adnirat \2 i\lrclie Denlru fermilalea $ D:. Duroseile. 2. 5i unut $i rlLul se adresau statelor mai ales dupi cristrlizarea la Wesifalia (1648). nu trebuie sa dea ceva contra unui sentiment. spre deosebire de iigiditatea manifestatA in planuriie de mobilizare din 1914. autonrl 6e face ecoul metodelor vechii $coli francezer . In privinta ne. Era o ^ Inulla publicitate.'?). . negociere. ci ca pdm gest al destinderii situaljei a trebuil si accepte srmplu scnsoarei prin carc Secretarul General U Thant le invita sd opreasca misunl. Decla!$area se face pe urmdtoarele c6i: L Prin decizie (cea mai apropiari de un proces ralional). spre deosebi(e de situalia dfu 1914. nelncredeiea ti targuiala). aele doui pi4i nu a trebuit si cedeze una in fala celeilaltc.. i. Consiliul de Securiprctate a devenit arena publici a confruntarii' unde ambele p6(i ili inplicare cnre a fumizat fi solulia formali zentau argumentele.r6zboiul mondial a inceput din cauza re. Astfel este menlionat rolul informaliei corecle in cnza cubareza.le escaladarc t. I sisrcmului intemaljo nriconstruit din slate.. o aulorilate de referinF Chid'dac5 duloritatea sa era erodati din cauza Rdzboiului rece. la sfer$itul Rnzboiului de 30 de ani. Prin crorius. care pun mai pulin prel pe perceptie.Astfel scriu aulo' di.ecinetatea ej imedi.in rc/ullarrrl final e\i'tli ir o de cefinlele bxla. justificat sau legilim (lrr dl r€lt&. etnic!. in criza cubaneza s-a fdcut o distinclie intre amenintAri $i acliuni' ambele plnli abliDandu-se de Ia acliuni violente hlexibilitatea dezvaluie un alt contrast intre cele dou6 situalii . Prin ocazie (JRSS fall de Polonia ln 1939). rjmp de pahu decenii. ideohgice sau de puiere) Si conflicte teritoriale (cu acelea$i motivalii plus motivafia naFonala. lil'r erau relansate cu predileclie la inchcierex r)rIlllor conflic(r.i2. Cand lmprratul Rusiei a cerut o modificate a planului.ti in Turciil a fosl lacit recLrnoscut 9i simetria cerute de balante a fost rcstaurati Rachetele au fosl rctrase idre pentru solulia definitiv!. Existe ti alte incercarj de reorerizare a lnceperii conflicteior.. In cartea sa intitulattr 7or.pectului pentru orarul cailor lerale SensibilitaLia penru potilia dd\erqrului I fost 9j ea pre/enni in 1962' manitestata in gnja de a-i oferi ponile de ieSire . care fac obiectul dreptului in razboi (lirr i bello) . confonn unui angajanrcnt luat ln cadrul soluliei.

iug l colonial sau ceie legitimate de nevoia apdririi au rkr Sf. Cele ctrsice sunr rnzboiul just.r.. l. fi :.perseculiile pe notive nelimitate la o rasiale sau rcligioase". Tratamentul prizonierilor si soarta populaFilor au fost amelioratc Dfin actiunile Crucji Ro$ii $j a Semilunii Ro$n' Moneniul de cotjturi in lurisdiclja internalionali a fbst Procein cel de al sLrl de la Niirnbelg.lrcnrrca a pilit skamb in acest secol. peni la urnli au fos! scoase din arsenale anumite tipuri extren de letale.qceasla pieocupare tla vitura . S-ar purea spuDe ci .-'ti rnc' nLrna. tlogresul realizal prin incadrarea legislalivi nu aconcrirea i stiturionals a crnnclof impotil'a populaliei civile estJnrsi conijnnit de sLrierinlcle indufate dc oalncnii nevinovali ce au pierrl in rccenlcle fizboaie din Italcxni. in fala unei ameninliri viiloare..'i .. Tribunalul de la Niimberg a a) .i lr climinarea recursului la fofli. rrfc dc sub. defini! sfar$itul celor doui razboaie mondiaie.'rr t{$cndd iJoccr pc luroli !'<nociLlJru Pron"niile victl' rcestor ilnensc dezastfe umane nuilarand pestc un nilion de alind ca prorotip Dre fiecare. Dc secolc exilti fercstle pcrrlru rcccplrr-cir roclrrgerii la fortn $i .i. Pentm a cupinde 9i actele peric'adi de rizboi $i care Pol ti lndreptate impolriva propner po- ' cruit drun ir dr€ptul internalional ln orer(r. ext.'"r'". Afganistan. inrervcntii pentru Ll)piedicarea prolifcririi armelor de disrrugcre in nlasi $VsaLr im_ tr('lrila uror regimud dictatoriaie.. 9i b) crimele impoiriva umanite'tii.lculpcl rec<nl pe loq u trrcreJinle rl Iil'eriei Tr\lor' inUun. al cxlerninirii in masi uciderea celor cinci niliotme de evrei in timpul celui de al doilca razboi mondial.lrlimarea lui se face prin doctrinc noi_ Astfel csle scos din vechea rccuzitn . paralel i'l| nesocohrea rolullri insritutiilor sau dreprului inrcrnalionat incLn: t!)rar in tralate qi conl'cutii.uti pc scena turut 5l pud dc amle noi au fost vizate....lci umanitarlii. Cambodgia. slrnt uflaie Poven alc corlsi idi. ciileEoria fiind lSrgiti cu .e ue mrr nrrl succe' Dc). Augustin pentru a pemite crefrirritor si poarre sabie.i/hoxrelrr du f. aqa cum s a incercat la momenlul aparjliei lor. ptrce judecat crimi doilea rizboi mondial. instituliile creare penlru durabili. Liga Naliunjlor $i ONU.r'rf . Dimpotriva. r. defi !c ca . pu$tile sarr tunurile).e/lunr constau in planificarea' pregdtirea' inilicrea ti purtarea unui rilzboi de agresiune sau a unui rizboj carc incalcA trata_ telc intemalionaie. ca in Indonezia.. Irak' Liban de pcste lot in 5i i'. ir car€ docrrinc noi cfeeazi cel mai larg teren de lc ltrrrrrrc a fezboiului Si a rccurgerii la foai $i in carc increderea in r'r'lodele palnice Si negocieri a atjns pragul mininal. Rezboaicle juste ca ccle de elibe.preenpdvi" imporriva uDei amenirFri iminenre. vcnlra umanitd]i" in cazurjle unei primejdii mari a suprrvietuirii ||nof populajii..cimi. cum ar l)cntm . lo- ful al incercirilor tmpasul cste $i nlri gra! rrlunci cilrd rbordlD drtptul la r5z' l){ri. sau a unor tiri falirc sau neguv( mabile. nu au fost inter?ise nici armele ce ucideau la distanta (arbaleta. gazele nu au fost folosite in ccl de-al doilea. Aceasti a doua categorie (in b€lld a fbsi dezvoltati cel politice' mai nrrlt.rlcstnra sau de victimele alacuilof Lsrofis(c . pcnlru instaurarea democratiei. Brori imense sunt comise plin dcciziile |rsllte la bunul plac al lirilor care abuzeazi de puterca lor uilitari ir upacrlatea lor de a iDierveni pe plen gtobal. Ccca ce este ingrijoriror cste unilareralisn l proctanat cle rnele putei ce invoci impefativll asiguririi secu tilii lor. sub forne vagi inelicienle. pus de la inccpul sub sem uLl lui Marte. . nrulle li r tfireprindedi rizboiului. sau a cclor presupuse cd sprijini sau incurajcazi rcrorjslrLrl.in bPttn elonrrrile uc a drmrnua'rierinlele r.50 Jo.rizboiul preventiv'.rninare !i alte actc inumane comise impotriva populaiiei civile".' ttrdecrt pF ro'rLl pretcdrnte rl lt'go'l:r\rt'r' Milo' se'i. If . La inceputul secolului )O(I se produce cel mai senmificativ rede a scoate rizboiul din viala omenirii p n inrern cerea totald. au ficut p.Jizboinic. noul secol se proclama .r$i ineficicnlj jDte[icerea rizboiului.!iun(a/a ld Hdg:' fnbun:rlrrl rnfnrri\a'r'rnelof 'urL13 i'. Itwanda.inter.. dupa irfiengerea Gernrniei fasciste ln cc DfiLe:re iu. Ln..crime impolriva pi_ nalii dc rizboj din cele doue Perspective: cij" (dd .l i. impo rriva interdicliei iDitialc a credinlei lor $i rizboiut de autoapjirare. Dupa experjenla lrjstd a primului fizboi mondial.

Uzul comun care acordd culturii un nivel iniltitor. ca subsisteme de valoi Si credirte. membru al grupului rival. Identilalea veche de ceiilean a] unci republici federative $i a pierdut conplet sensul.r." Ar fi puiut la fel Lle bine si adauge . Ceea ce construie$ie cuilura.r au ic$it la suprafali cu tot codegiul de asPiralii 1a autonomie pfomovalc de natura identi $i indcpcndenl:.rcle". inrlrd ea conllicrelof relrgioa. Vulnerabilitatea ace. care cie. nteme crescande. terorismului.. cu limba $i tradiliile sale speciiice a constituil preambulul unci crize. tradilii. In interviltl luat in fala camerei TV. de ?deziurea la o cauzl.td de inamic si in dorinla de a'l disixge. Motivele apa(in de obicei sferei polirjce $i cconomice $i r)Lr sunr€molionale.cfrcgaljei fi la limiu a .rui grup.Sunt gatr sA mor penfu identilatea mea cullurali. (onnrc 1cr vemt du$man ireductjbil.dl.. pe cat de puternjc este liantul in interiorul iumUlitddi rcga\itc. e :r rnteraclrunea po\ibiu cu gruput pun. care se adreseazi tuturor gnrpudlor indiferent de ceea ce ar putca sd le despani pe planul cultural al crcdinlclor specifice. rrbnr J. adici cultural. cu prctcnlii istorice.?. valori.l cu civili.doaielor civilc. triseora culturaj: apare definitorie dintr_o a culrurii. Per sonalitatea iugoslava eta lcgati de mendria iniliatorilor mi$cirii de nealiiicrc. care dau tresarurile specifice ale unei colectivitati $i oferi rndivizilor elemenrele unei identiril proprii. intrucar religia. in sensul citirii proprii al istoiei. carc de obicei nu mor ca lupritorii de rind_ Ralilnile Lrlrlr. in contrd.e cu ccle lingvistice. . Maj prcmitea $i dcmnitatea ata$atar oetileniei irgosiave priDjucarea unui rol reDalcabil pe sccna internaliomia. Aici i)r g?r\e$le e\pre. lrc identrlare. a . cu loznrcile separirii tnlii de gnrp. dis_ (r.a/.irir' errr.rui. de_ li Pcnhu noua categorie a confliclelor care se manifest:i in proljfe rrrea r. Ele stau in spatete crezurilor fj sunr manipulate (jc.irca ronlliLrelor Abordarca propu\. ca in cazul ttltsilor minorirari care au format nucleul ''l|. istorie. omul care lnpti este anirnal dc un crez. cultura deslrami in vetnica ni$care ondulatorie a cfedinlclorO dati ce a dispnrut temeiul idenlittlii comuDe. ne permite \a nunim sper. aI credinlelor. meritA o analizd Drai atenta. rA masa inecati in noianul dc $tiri al ostilitililor. CoDsiderAnd cultura ca loc al valorilor proprii. cmia. tranjferdbile. iotiuJre In e\ercilxrea rccster pulen. pe alal Je nesocotjle ri intreruple sunt lcgaru_ r. o idenrilale. Prcieclul unificator in cazul lugoslaviei ii al alior !!ri cra consnuirea uDei societali prosperc si egatlare.. Aceea era o identilate iAuote pentru promovarea unor interese comune lnand de rcsoftul civilizaliei. (onflrctelede tipuj celui descricpol fi con\id. credinle. aplicabile pene lot. . tandrul combatant in conflictul bosniac declara: .ote ijr R$Jrdr. gherilelor. ln arelaSi limp e\plrc.sunl gata sd omor" pentru acecafi raliune. conlennd lrec. panid . aceqti. Incercarib de a construi ci vilizalie pe cultur: dau gres. Cu aceasti abordare avem o cheie de citire a teorii_ k)r actuale ale conflictelor care invoca civilizalia $i culrurile lor. care linea in conirol acliunca cenirifugi a fictorilor de idenlilalc comnnitad. Cultura intervine inlulLlFduni la plu.cr'' arm1|a rirnp Je \e.'..te singLrlara. ideologia aparrin sferei culturale. obi_ cerun.cre.Dorrtof al cLno)ljnrelor unr\ersdle.d 0o nanri_dc conf. care e.politicieni. .Llruri. cum ar Ii Huntington qi Tofiler. crate coollicte culturale.l .pan pe oameri. aceea a grupului ctnic sau rcljgios. desp. Motivele nu sunl identice cu creznrile qi lozincile pirlilor in conUic!. revolrelor. ca l..du cJrca. cu accLli ir.ror de atle vajod alla de aneniolarea celuilall. violen_ innpli definitie Ciutarea febrili a identilillii culturalc. fre cuhurale. Cultura acoperd vasrul cnnp de activi_ latc umani dominat de linlbi. vecina cu genocidul.. de consiruire a noii ordini capabile si conduci lumea a treia spre dczvollare $i de indcpcndenli proprie in laport cu marile pureri ii cu blocurile.onceptLrl de purerc e\ercirala de . Aceasre incercare de a preciza termenii nu este superflui i.r/. nobil_ti umanist se impaci greu cu aceasd descoperire a orginii culturale a conflictelor. Declaralia.rJdiriilo. II| rcc. cu cele etnice $icu cele ideologice.stei conslruclii cra generata de caraclerul ei ideologic. fr eco||ornice conduc la.ali . clLb. cu o incarclturi emolionali atat de putemici incat sA poatd fi adus:l la incandescenli $i transfonnafA in uri fa.rl apiririi Capitolul 6 Conflicte identitare in orice conllict.insi din cete pesre t20 cle definjlii din sludiile de specialitate. linba.Si mo)lenirr cpecitice.ia e\lrema propen(runea izolirii.

ocupn scena istorici cand dispare proiectul civilizator ce procuri lianlul In Ciocnirca ctuili. rid:cini economice sau postnrarxiste)..ak lrebuie nrmrcrli L n lrl i' piqitor se ivegte sau este prezentat. apropiindu-ne de cauze' voDr alunge la constalarea cA invadabil confliclul cultural lzbucncste in urma ncapacjtilii uneia sau a unui $ir de guvemiri . subnutrilic. Trezi rca civilizaliilor li inrrarea 1or simulrani in competitie in contextul mondializirii economiei 9i globatizirij inlbmatizirii vor genera. le .r re/ulr. rrr \ea'nd Jlto-d.re pL. La irceputul secolului XXI. ceea ce s a numil uneori .afi.e atrfet Dirtne ri cir rti zaliilor". politicd struc_ $i tLrri^insritulionale.cncrea pe ordinea de zi a Aduna_ riiCrn<rure. con slatim cd ciocnirile pe care le consideri Hunrington posibile $i probabile in secolul XXI derivd din schema sa conceptuali. conflicte.etc vur tr Je p|opo4n vasle. agresiune bazati irarxiste pe tendinle biologice sau demografice. nunirand circa zeci rnii de culluri diverse.hlul cel InJr prupr. rivi$ili de mizeie fi lipsuri. factorul cultural poate ricrr si rcluillt cazul bosnixc. care. unde dezralei" poate funcliona ti in sAnul unei societali neadaplalii.prc Occi 'renl sr A. Daci facem un pas mai dcparte depi$ind sfera incd subiectjvn a notivelor de puterc. dmene pe planul inrai al riscurilor conlruntarea int. c. Inrcresele altor putcri exteioare $i interven{ia lor de a suslrne una din pir.r Lnui pUrcl brne rnrenrion . llIlrlu. sau altul. Occident Si Confuciani$ri (China Si/sau Japonia).r.lmite totugi con ilicre Si iDrrc srare apa4inend de cjvilizalji diferite fi conflictc ale grupurilor contigui de a luneul liniilor de fiacruri nrtrc civilizstii fi pretenria sa la universalilare negati. proiect leSat de economie. Occidennrl i$i vede su premajia contestali Existe falii inrre civilizalii Si acoto trebuie ciutate rAdicinile conflictelor. O asemenea abor_ darc sldbc$te apelul pe care civilizalia unici l-ar putea avea in api_ rarca salvgardirii ei.r . pirtilc i0 conflicl impilfiicsc una fi fi motorul real al ciocnirilof. Esre sufi- . forma unei lupte de eliberare de sub oPre iunctlonal al societdlii..ici. curentul factorilor sociali 9i accenllt nou pc molivalia cltltumld 9i atiiudini legate de nevora alirmirii jdertitllji nu sunt alat de contradictorii culn par la prma vedere. retnrile sub lozinca di . conllrc. ce se bucuri dc condilii ceva tnal bune de trai.e Occidenr ti Islanr. cAnd nu ja dnrmul refugiului sub spaima extemlinirii.dcr cetor toLrte. Accentul la Huntington cade pc macro confljcle.irrti.otogiilc sau rctisiile) sau de valori. Jir Inr<r orut .r!iitor. in aceasti lumini. a socielilii. O(cidenlul se vcde izolat.. care ar fi permis diferitelor comunitili se coexiste paSnic sub semnul unui jnteres comun. in oprnra acestuia. care conlund.lumpen" sunt materia primi a unor miscid subculturi anarhice vizard dezechihbrarea.aliilor a lui Samuet Huntinglon. lipsild de adlposrud. ca sis_ $i teme de credinle de orice fel (tnclusiv id. ceea ce deschide poarta unei sciziuni inrre presrpusele ci viliza{ii cum ar fi cea vestici sau cea islamicd. neprivilegialii.rl ri rccnui t-runghi dc tb4e. dupi pirerea lui Hunrington.. fragmeDtaristi $i conflictuall. cu atat mai nNlt cu cat Huntingron atribuie legirudlor islamo_contLrcionisle o . cauz: a luturor rclelor Si care iste de obicei orice corp strdin. Cultura idenlitari. Harta sociali a omenirii' cu zclro bitoarea ei majoritate prinsi intre cursa cre$terii popula'tiei $i a asieuririi mrjloacelor de tlai..uIurJ. Toate resentimentcle tribale din Afiica poarti amiltjrea coio nialismului care a favorizal un trib in dauna celorlalte. Nu rcetr)r lucru \e poa. traind in aglomeriri neisienice.rrrr rbfnarjuni In. Aceasti eroare bazatd pe o 'crnrnrich Jmhrgua a conltus ta in. uneon vloferitelor lcnti.r ir.rirper:lr e.Dintre acesrea. sunr de o varieute uria|i.dacinile conflictclor. a unui ninim de trai care si asigure un nivel de viali decent. teoriile care exPlici cauzelc conflictclor prin (in principal Dolitica de putere ($coala tealistA). Revenind la autorii care se referi h r. orniland unele civiljzatii care dispun de mijloace mai pulin redurabile.lo(uri pe scena lu'nii 55 tlrl devenise acut. Este vorba de inabilitatea de a canaliza energiile societalii ilfr-un proiect ale civilizalie sau de intaEierea refbrmelor de modemizar.!i.. Cr\ili.rr|i :i Lrnde PrJdiemr lle cdre o \ r\Inc ii np r8e tJ \uprrc\rrmd-ed con negli. ne irczrntr tun. Trebuie si recunoaqtem ci accla$i necanism al . civiljzalia J. lutnd siuflea grupului dolnnant. El r.fufiei neputin prospere. aurorul practici sisremaric confuzia intre civilizatie culturi. abordare structurali. oricat de mici ar fi diferenla.. rispandite pe tol globul.ti sunt de naturi a aljmenta $i amplifica conflictul in te . bantuitd de .e aPdriliei Je conflrile Srruilia .c afiflnr de. nr5 Lle/a-nof\arore. cea mai nelini$tiroare esie rcna$lerea confljctului sccular inlre Islam qi Occident.naladii.de a construi o societate jndiferent de apartenenla la un grup care sd ofere membrilor sai.

in limp ce o singurd anreDinlafe gigantici de rizioi intre rrrl)rxputen esie irtocuir.agi din societatea globald.li mai mici..l t...rupcrea pielelor ir buc.Este desigur un fapt izbitor ce ifuile implicate in <Afirmarea Asiatici' $i ln <Rena$tcrea Islamic6)' a clror crc$tere sa se $i putere Huntington le subliniazd convingitor. ])rscumnd aceste .a' I te.Noi de atet enea cterlem c. cu o singuri observale: civilizalia nu este definili pdn componentele ei sllbiecljve.. sau tensional. ceea ce este mai important' de o intereii".chimbarite nu se produc.ch.Curr. se wr petrccein inteliorul unui cao Iune dirizafi din ce in ce mai mutt i trei i . aruncand vah!i rle emigr"nli tovif .civili_ r . Un.' concepruala in lumrna derinirrrlor . un conflic| interiotul cAruia cio. prerede. sau a Rusiei pentru sarbii ol1odoc$i.. ca 9i la alli iociologi americani. ca Si sfraturile ei actuale ca coexistd. tradilii qi..d n. nu poate fi vorba de o ciocnire a civilizaliilor cre$tine . !iolcnF religioasn. nif pc p.ul$r6.e 1. Numeroase crilici Si lulri de pozilie au aritat cd paradigma lui &iar n6i tnare n.. Toffler are observalii pertilente: ... Apa.. llr ni9A.le total djferiG a douA civitizalii radical diferire. ris r f cilile ii aiacui reforiste. factorii cullurali apar: ..5b Jr'Itti tP \ "Fr h4ti toliziune potet4itll 57 aceea$i civilizat-ie. limbe.r. schimbun cxrc \usrin societatea umane in loae pe4ile lumii. .lizalre trebuie folosrt. 'Irrunr_tr ci\rtrlalre) propu." ndjot.chemA pulin inclinali McNeill mi se pire pertinent!: . mai diferenriate. r(eara . avd loc. in limp ce poelii fr Drlelectualii regiunilor economic inapoiaic scriu imn. Vom cantinaa s. ci pe sistemul de a produce bognlia $i puterea societtii. Tomer\ede in cF vrrr/alrr srcteme de producrie Sr orgrrizarc il dpropie de lrtul ur c. Toffler se delimjteazd de Huntlngton' .onJtictuat e. Urmitoarea remarca a lui william H.i folasim cwa ciritizalie pentru a e rcferi Ia agt... ci de afinitili care inri in jocul confruntifii culturale locale.^ ri..onlli tlte lc ith . Actualele conflicte tunr inlr-adevar de . Ii$: in bursa de va]orj.r inomrc: ..l civilizaliei este presupusi de auror. Dar nu pe hliile pe care le suq(rcazd el (Huntulgton)' /ilii" llc acestei consrituie. dacd vor Hunlingron nu esle unica (Alker. nu incearca recent ret. in timp ce credinla musulmana a fost dinroldeauna prietenoasa faF de come4 fi objsnuire cu .rilbnaiel( dF ni.istorie.i islamice' ca Llocuri opuse. in opinia sa' au loc granila acestor civilizalii. Ceea ce el numerle .Astlel. trepiele evolutive clare qi de necontestat civilizalji unice. A toin<r' dplic.Ea rJe. de o mullitudine de . Astfel nu sunl decat trei civilizafii nari' simbolizate de sapa' lria de asarnblare ti computer' Confliclele. reflectand ne_ !r.atianismul Pitnului Val sau la intlwtrietistilut celui de-at Doilea Val sau la soctetatea Valului alTreilea care emerge. xrmate dc produse de ni$a.anerinlrri de ni$i.ri rk... sub care in cearce s! se adune grupiri aspirald h identitdli culturale distincte in ci.azuA rle el poate fi subsunutd. a. lrofia 'a a\upra vnlurilor schimbirii in societale la conliicte' lari cle care . lovirui de sta!.... ?n .. conitjcte d."{s_ ll/r !(|Llcfi o tulburitoare divcrsirate de rizboaie separatiste..tru mai larg supercit)ilizalii distitlcte Si potenlial ..lrcrlca \ al .tio.i civilizrlliile s( ror ctocnl triitor.. Aceasti de-masificare a-economiiior rrvxrrsatc este urmari in paralel de de nasilicarea aneninlirilor ir lrr r.amenin!tui distribuite'. Succesul al exportului Chinei pe pielele mondiale esle central pentru intregul fenomen al cre$terii asiatice.economia lumii a treia sfidedzi vechiut sistern indus lriirl prin.o rcflc(rie d apifi i..€.tdta I ndtrc d t. dar nu sunt indicii cA centrele de civilizalie legate . bazati pe credirlle. pe care noi le legim .re credem ca termenul de cr\. std in fati.r"ttL.rn r.r sohdalilarii $i spriiinului manire\rare de !anle Inu:ulmane Dentru confratii bosniaci.rd.aparc.." Aulorul celur de-31 . pre.verJalila_ lc. finanlare de nign $i jucd.eDendenta crescenda se vor ciocni violent O "rivalitate matur5"' cum a fos! caracterizad tensiunea comerciala intre Japonia 9i SUA' este un conflict in sens larg.. ernice tl rl. Cultura $i civjlizalia se confundi $i la Toffler.e mdi susl Fap j c.nflicte. poelii $i inrelecrualji srarelor ce]ui de-al Treitea Val cenli virlulile unei lumi fdra tionrie. l)rfnic 'r In unele pasaje.ru.e bd r.'infidelii"' Nici una de fapt nu este pregitit[ s6 p]Sleasca costurile retragerii din.r rrxgnenrarca cutrr{ilor.ah. dar nu o ciocnire Se observa ci cei ce se angajeazi in construirea civilizaliei globale sunt spre c. [lc. lrl. dar au steaguri culturale diferite." Ir rr drn (ele mJi r cres:rntc (LIriidcral. I orfer . Mai dcgrabi invcrs.J"hntn troditionola t7u4tt4Eto4 e.eri lr . pot prcvoca flrlova din cele mai relc bAi de sange in anji ce vin.atiilo. a$a cum spune lnsu$i Hunlington cand se refed la rell.nirca dNiti.. Coliziunile ce rezulti.mburile globrle ce cre'c Iapid. dupA noi.. fronricri. culturA.rlipt pl .

reprc {ie ci\ilizalii)' dar linand I": :::. astizj fundamentali$lii con4l..".i.zar ee odTtlll:::-lT'::Hl::!i:. Drr ls|lr rul nu este decat o culturi particulad. elnim ur i.:ifii Jnei :Jen :rrrr rr'r\e Jrlel J oe (( a i'lamic {rrl i."nie rcgionali A fosl .i.:.ii **ll ii"". *Li r"r.'ot ''"1 ri".l)rhilitrrea aceslLria este considcrali redusa..1* .il'.1iri. i'"".."'r..''rnr'' rel lllb':l ' rJ'rirr:-ii J:: 'j"-".lopiricile peifo nanlele ||l|.ffi . rt+"..-.civilizalie" pe care pot ridica propriul u. dar si prin Lungimea br lrr!) .or.'.:.rl) dc crcdinle o 1b4a nondiald capabild si confruntc cclclaltc ci vili/r(ii constituitc.'. reluati . transfonnarea lui in mi$carc dc pro lx.*j' ': lll:ll"j .r . cand islanrismul.."f" diicriic Esre conlinuarer "''i".'i.t"'li..'i. ii"iit. t'ind $ [ir rlar sau se obtire totu$i o solulie."i .ri rir. lr..."i"*r.t."-f. ca . n"'rr.i irl Turcia.Jesta .tl.1i:1.ll:i1lji:j*]:.i.i. f\n\eJs(A Jc miine .n .. intr o illge Inloirrc expaNiune.'r e . rJe'rlo"i'ri spcta l:rrcr' i unei fomre de a perpetu: \trrcturi dominart laice.." i"''1.la'".i. cucerind toat6 Aftica de Nord $i cand regiunea ce o adminisfa i'rIr Lrn cenfu remarcabii al civi]izaliei.Jl .pe seama i".'" La aceasti ori' in lran puterea .'i''0" ro(a armatd in derinilia lul i"iir".".fi r'ern..t.'l''"t.. r'p.0.:' vf fcrliza $i ci.. Ei vid iDsA in accaslS .iorrle .i ia'e aruin'li" inoc civlizalie ti cul: r"".'"iili ir.i.."nr'".r' )i lc lorflc'porr< incercirii InkulLri de i"-. r/ufile examiratc (con!enciosul lirDco'gcfnrar.t: lr ' nou i"^ ceeir ( conflicte aparer! mici declan$eazn elccte r" riinh invecin.i iJJ'*li -'r"'t"'. n.'.|at Llc Prczent iD analizelc politicc' . iircia dinlre c:iile pasnice.. i li. la Inrlimilare fi esec. cu un caz in fali' in dofinla T"eoriiJe ilflorcsc rJupi eveninenlc' Cine .u 9" -1..J."irJi-" . rip d..riz hlL||. intrucit angajcrz b. Conllictele identitare sau culturalc se djsting nu t|||||L i prin rezisienta lor la solulii pa$nicc.."-^.'.. dar aici. Iordania ii peste tot in lirile mur|l r)i hod^rLla r"tta i:.Ll'" drcguri de a'emcnea) lrr cconon'ra Slobcli 'lrn cc lll ce mai co- \rllrine: Pakistan.. Esie de presupus " li .ii "*".'" u.:.. "f'.."'.i"i ae (sa.st duse in sirul crc$lindtitii decat pen{|u cornbatcrcr altor cre rlurlr'..'""1" ..i &n Golf 5i reprimarca a..h ri ci Islamul este o civilizalie. dnr ili!o:.c''ln.oiulie insi ci aceast: unitatc ru sc expansiune'.r. n't. accrsra i! lbrlrla urei rrt n ilitri istorirc."."".tte lniiloacele trrr (ic ( ilf.t.:".".bor ."-i:' '' u' ... i"'..'t#. rl /ilrziilc pc p]anul economic.dialog intre civilizalii".J.u'aloare dc lcreral."p. i" ."li5ll'.ii'. (la unJc.r:iffi". . Apro rpe io'rte se inhd pe urtervalc dc decenii.Cornuncarua Ca].rr"p J. Ceea ce insi treb ic hat in considerare in viiloarca ei. Mai nrulte conilictc 1 li.ii..""i.. Bangladesh.lii la+i $i constituirea unui front com n."*r" ". l] 1Y".zJre rr Progno/' \edea'rnprc'ir pe rare . l)cfi scenariile secolului XXI nu crclud un rizboi nrondial."1'c.i..n!_ ..i.58 ue .te rubt: ee\t'i.l.'i. '"..". 'cri 'o"Lnrr' .i''1'|r"I ilJ'iJ'ru"ri 'r' o"il"ii'l e ll. Indonezia."".t" .rrdcre .locuri pe scena lutnii 59 r'slora nlrlt mai moderal nu a sonstituir un factor de ingrijorare inl.L\ruiG.."rlii i'' oeljn:4ia dati de Hunrinston' nu lrakul rci."1i'-:. ". a ajuns din Marea Ro$ie ln Nordul Mediterarrr. tehnologic Si Stiinlific pot ducc la frrrilicte intre Scoli $i lac1iuii. sitLulia r de Sud fi confliclul palcstini EUCUC!!Tl sediulConlral irL.'" '.1 A. rpa-rre ndcpirlir< s: L'rlru dl 'eniu a.r'c.ir"i^ii . i. cu zeci de varirnre Si i. 'p(cr'rlc nra r'lbnirrcilor Toffler' cL dn " :'" . .:. "'' ffffi-'.' .i r re.i'.te $i chiar. ir ciuda unor succese temporare inrf-o !ar: sau altx.'''":li *j i' " :'1t.r.rr't0 . Majodtatea auto ..ilJ :'. cafe prh rmploarca ci .'.. curnrrrrind uoe\arrre reu! rlrr ln'e'.."". . a unei coali(ii capabile \i tx):rl1e un rizboi general cu puterile occidentului.::ltl :'. In rrrr u\lrle '^..r' .. Ofensive de mai mici amploare desfi$oari islami$tii r|||l Egipt. o"r pc crre il 'irrrnJlcr' " a'rione/( u unF ' ."1"" :l::: i"i..tar b..est pas..r 'rer' con(cpr'rr Lle ' i:l::] . r..1.. Este o alirmalie falsi.l doilinaliei civirizalie rala avansuruj irrrrzarre .t' ..... este aPa4i l'"J""-"tis!c carc urnrresc atieza'""" t"::t:1111:l ."t din :ll'i: jilil*::i$:ilt ri..**" i. in mulle aLmate s." I r " r'rr' 'lJ rn'r'ranrr(r *'J virlorjlc universaliste $i blefarte ale Islamului unrbrite lcnrpc) rclualul curent fundamenialist care pune accenlul pe inilitanll{1l| ti cxclusivism. hr lnllici primejdia crcscandi ce persislii in ceea ce nunrim .'... cultLrralc".. ...."1 . Ideea care ncliDittefte cel mai lllult Clccirl( ||lul este creqterea aceslui val.".. ei nu pot inldtura state cu p'"." i" pjna l'r /ecc rni dc-trnir '. asa culrl am vazul ia Natiunile Urire.i.r" il.* zitive'.ll de lralrcarrlr..Li..i."i""" a." i *''..r"'r'"!ii in sud a conflictu L.-"p"r'. ln virlulea unui momeni isioric.li|l neglijenld.'.ia ... care au adoptat hr fi:rerea lslamuiui un proiect de. nr.||rlti(nrali." :::il:til ":.:. Expeierrla isIor( a r tirilor curopcne crefdne este relevtlnri.

Dosar'ul a fost inchis Si problema celor dori regi_ uri a foil rtearsa din agenda diplom.. Este irsi dc remircat ci lcritoriul este sfans legat.Ltic't $i politici Bccarilatca actelor cale si dea soie nit le ii Lrutofitale juridicn fezolvirii nania de Vcsl de Franla. a o lumii occidentale.)uvc de Murville. Cei ce au coDceput aceasti sotulie au avut o pedecti inlelegere n rfcstui conflict este flagrunte. Nu a exislat un tratat de pace cu ( icnnania dupe siarFirul celui de al doilea razboi moDdial. printr.. La origine insa. un proces al reconcjlieij s-a desti$urlt fiia riiturniri salr accidente.\i inletcgcrei.'. iar in 1945 se inlorc la Franla ln rirlevente motivele disputelor anterioare. olelul $i cirbunele stand h baza in_ rirL\triei occidentalc $i a putedi economice a acelei epoci.t"I[es).]e soluiionarc iii prevenirc a conflictelor. un ciclu inlernal de tensiuni si r'zboeie destlrl dc simpluintreruDt.vocala Sr astiizi. $i rrilia europeani. Robert Schuman $i Jean Monnet au descris . !003. ii problene lititioasc Din 1950 qj plil1n ast'zi.ii iii picrde dramatisrnui $i \i:mniiicalja. Este greu de gisit un exemplu mai fk)cvent de rclni dc civilizalie.sizat conceplul cheie ai interacliunii $i pozilia sa horiratoare in /rsr grrarca relaliilor pa$nice. in'rc fr:. l.. Si accasta s a ficui pfiDlr un mecanism t'Pcntru inchcierea disputci nu s au nlri dus negociei. rr. P-!!!!!! 9!4!!!! 6t Dulnr cinci dcceDii Pdmut se djslinge pdn esenla sa lcritoriali: loui societili (airicanii $i coloni$tji) disputi controlul asupra unui reriloriu. Dircolo de \'aloarea sa penlru parlenefr qr pentru curopetu' rcconcilierca arc o valoare tcoreticd $i practic'l pcninr rczolvarea 1utufor conllictelor' Lilisiul ce s a stins a avul r:dicini adanci Rizboaiele au fost Durt-Lc Jen ru Cl . Au ex_ rrlrl tratate ti acorduri privind recunoa$terea uneijumiriri vesrice a (icflnaniei sub formi de stat independeDt incoryorarea ei in ia.ur este unul din cele mai lungi proani cese conllictualc care numai intr-rln interval de optzeci de restut fiind domiMl dc iensiuni f1870-1950) a cuprins trei rizboaie. prin amploarca unor interese comune. cici acesr fiere catd. Ea a avut simplul enunt al unei co_ rrrtrrr]tili . Acest t)r1)iect a fumizat ur cadru imediat de inreractiune.Trebuie sA batem fierul organizaliei I r'opei. FfiDcezi $i ger lrni erau mcmbri ai unei echipe europene.r. deci timp de . nu s a exprcs la nciodele cu1 aDel ll nici o instanli Si nu s a fecurs ir lnod unei cai pasnice.eiunilor trecand h alt slipan. De Caulle ii scria hi Maurice |.rrtru un scop comun. r. Este infinir superioare dialogului.A Je/rnlo\ica . tr . a iega r)bieciivelor unndrite.' A losr desigur necesari viziunea $i firlorltatea unor oaneni poiitici ca De Caulle Adenauer. oferind lunii ur exemplu remartralatul crrbil . Asocierea tentoriului cu identitatea populaljei este evidenti acessi in ciocnirea arabilor $i a evr€ilof Posibilitatea solulionarij grele cste instrucdla pentru metodcle pa$nice l't care se tor dosare Doale rccurge in cazLrl ' lor' Contenc]osul franco'germ.o solidadtare de interese.claliile lrrlrc tiaota ii Gerlnanja.ia"p"n-*f" regiunilc sunt incorporate ln Geinania ln veruailles). ca 9i poate cultura. Lle definirea idcniitdlii' care dc cele mai multe ori nu fi conceputi flrd cadrul geografic in care ea s_a constituit istoii ceste. Intemctiunea are exact accs! inleles: lucrul imprcuni r.riror Tnlr-o lum< I Inlo nrrier ri comUnicarir Sr intr_o grind. in 1960: . a elimina opozilia Jor seculari..DrorDc o jumatalc de secol. in". l^ lr ci lq4' aL c\"rrr lre: ral\o/ic l" slrrrittrl fi. Acest proiecl este inte_ ttrafea europeana_ Prin intrarca lariior intr o entitate comuni. care de $i ir\fmenea qtiau ceea ce pedecteazi.crr Sr LurcnJ JoLr' re/ru rr lrunrJliere lrmp Lle *-n'. pe carel t. apan fncnla la o lati sau alta a unor terito. parlamentelc franccz li german (rcunirc la Versailles) privesc la oroblemd ca ]a ull caz ingropal denuit $i definiliv in kecut Ctl roate accslea. in anii '60.nntlirr. l. Escnla acestei solutii este gAsirea inovalivi $i creatoare a unui lr'orect in misuli sA faci. mark i.r olelului $i cdrbllnejui.re rltnllinafi de tco ile lingvistice $i de rolul dialogului este greu de r{. D.60 Jocuri pe scena lutnii . Aceastd fomuld integrativa nu a urmArjt la origine ln Ix)d explicit scopuri poiitice..in 18?1 (Bis""i*i. incorporal in Capacitnlea de rezistenli scmnal de Ader|uer $i De G. formLrli carc f\1. rrlune i . ele revin Flarlei tn 1940 sunr ocunrre rlc cel de al trcilea l{eich. L.'rrccare rrrjrura Si pc clre rt jn uenlcara in mod ho.... cc cuprindea $i alli lrx|tcneri.din o md lq50: . Mai tirziu.tulle in 1963 i acesllri acord este dovediti de patru dccenii de aPlicare conrnu' de unilate ca cele adoplalc in Si de inspilare a unor noi nisuri 2003.i Ccrman.lii ior""" a" r" v".a rLrrrra term Iic d'Il l nhrccri\ele olanulu. ca si clispar6 din preocLrpiriLe celot dou: liri $i din trebuia asenda hf de lucru. textele politice ristoanli ordinelj: Europa frlc ba7a6 pe intelegerca dintre Franla $i cernrania. Europa a scfvit ca proiect I i)rinrn de sUngere a unei stnri litigioase $i dc crcare a unei situatii .

ceea ce a ufmat a constat ln l:rgirea conlinui a tematicii proiectului european: de la cnrbune Si Petrol la atom fi economie. lisand acestora c-mt dc\ h's de rlimrrc rn . in care presjunea jntemalionala ti schimbarca sitraliei politice ii economicc a lumii au jucat un rol impoflant. Rezolvarea finali eslc liri indoiali fructul unei evolulii.. fdre precedent $j men de comparalie in integdrile regionale contemporane. ehici. va 1i amcninlai in lumea aspri a comPetiliei intcrnalionale. Cu trecerea timpului.r\\jlrr . Le n ragr/ul ohrrnlt dcvin ta n. Atenlia este in_ dreptatd eminamcnte sprc viitor $i spre defi rea .. la piali comun..lucrrvi.. tc '.. Ic'rnai in spiritul revolulionar al doct. nu oferea orizont cazului sud african. Mari $anse existi ca prima zoni de coopera_re economici elicjenti Lrncr baze pin catcva citate . la uniune economice..inclor de sdnga. Dar laplul cd un orn incarcerat limp de dece i ca Mandel:r. Sunl de irlinut ceteva mari lcclii ale acestei expcrienle istoricei agenda rcconcilierii nu conline vechile litigii. ci esre crearea fi de civilizalie pentru dczvoltarea conrinentului aftican. doui idei alr devenjr active in minrca oa_ rncnllor politici: in primul rAnd.. in calitate de parteneri. o ta|i bogali in resurse.proiectul comun esre dat de viiio_ flrlAfricii de Sud poputatd dc.afiura cu fermitate" pArlile. negrii si albi. intre 1948 ti 1992 confliclele armllc ltc Ofientului Mijto_ ( r'r . apropr ci A.ie irtegrative. fire o sohr.. orie[tar spre viiror.rd lurlii 63 bazat pe Europa.." Nu istorie. inlelege fi aplici o solulie irtegraliva cste ie$it din comun. de identitate si de valon specifice.nrii lor in globalirarea civiljzariei.oameni provenincl din diferire gru_ lLrfr socnle care au o loialitate comuni! o dragoste conuni penhu funoa$lerea ililii indepi. Africa dc Sud a stat pe agenda ONU de la incepulunle ei. lr hl Joiter rrrd.ru produs trci nrilioane de victime unilne.oll tclelot <\te re .rc dc sumi nuli. rdrul prcieclului comun. Comunilatea intemalionald a dezbdtut cinci decenii in $ir un conflict ln ele recunoa$tem toate elementele prorectulul comun de civi_ lizatie. momcntul in care majoritatca hulu s a bucurat de drepturile democratice a adus $i miceiul mino_ Aceasd splendjde definitie a interactiunii este completate cu re_ tl nu cr incriminarea parteneruluii .i... h monedb unici $i la agcndi poliricd Si aparare comuni.^irbe din 1947-1948 a rrecur ojundtate de secot.nl(tnF . victime onrcneih ir pagube nateriale imense. albii du fott cte asenenea africani tn otice r. de K1crk. Agenda nu atioge probleme cuiturale. Este lnai u$or de inleles evolulia celui din urmi.Trebrie sA uitem trecurul li si ne concentrirn la construjrea lrnui viitor mai bun pentru tori. caracterizari de ciocniri violcnte. Jin rei." liri Si acest aparent irezolvabil. t . infeaga regiune i Africii Conllictul arabo-israelian.62 l1&ri pe sc. Ut (LIrcc ta a{rptr irl|. .. o dali ce lara va fi redusa la dimensiunile unui slat populat doar de fo$lii colonitti europeni.'n . t4 nrilioaDe dc per_ Nu este numai inchiderea unui conflict local. se simti ln siguranld fi sA ltje cA apreciem contributia pe care au adus-o la dezvoltarea acesrei liri.. De aceea voln illistra conceplia sa r conlinentului... rond distanta culturali. sA lic. Cele cateva 162_ hoaie din aceasr: perioadi (1967 9i 1973) au ticur parre clinrr o \lire de rizboi conrinub. dI p.. de$i alte asociatii cconomice africane nu iipsesc. Fiecarc pas a fost consolidat de tero construclie institu!]onale . cu o prlere ecoromici considerabilS. In rcerst5 logici. iar negocierile ce se poadar nu se referi la ele decet indirecl sau lacit. majoritatea arc neyaie tu mitloritate. Dc la rizboiul inrrc Israel Statele Si .. in paralel cu evolulia atitudinilor pc plan intem. dorim s.lccpur. in urma reconcitierij Afiicii de Sud. Cele doui pcrsonalilili carc au gdsit solulia cc i'a resplitit cu Premiul Nobel au fost Nelson Mandela si F.Albii sunt conffali riricani.ii \Ll oe rrror e e.1' de^linr e.A Jace pace cu un indnic cere unuia sd lucreae c inamicul inamic derine partenerut lui.oromhi a liriloi. Linbajul soluliilor distibutivc.AJiica de Skd dpatnrc tuturor cetor care trdiesc in ea.fate de 1a putere. ci viitor: .turice. El nu poare fi catligat in rennenii justilici rjistri l' rr \< rplrclra la rn reri n iL: cur aprnrne pe reljciuri r.' .solidaritilii de interese" $i a unui nou cadru de apa(enen1a la care pot . de valori ti cc.i legisladvA. conflicr l nu se poate €rmina ca j. formal din interese imptuti$ire ce trans. iD conirrsL cu pacca ror pro.. segrcgarea inadmisibil n prin polirica aparlhcidului Si a impirtjrii necivilizate a populaliei in mai multe categorii juridice invita la soluliile divjzjunii si separidi. Cum s: intervii intr o situalie care confbrm Cartej line de iurisdic!1a interni a unui stat membru? Cum si reconciliezi drepturile unei-majoritili asuplits c o minoritate dsli nand toate cheile pulerii? ln Rwanda.i itor drunjament. care a inleles cA viitorul Africii dc Sud.W..

Mulli autorj consi_ rjcra aceste doui conilagralii legate.ler). de la cea mai mare foamete in i$loie lagenocidul sistemaric. Ce are Sin- gaporul ca sA devini prototip de dezvoltare? $i ce lipse$te astizi unei regiuni unde au inflorit comerlul.LLrl lirndamental al rehnologiilor mjliiare. UF rrate de Rdzboiul rece intins pe paEu decenii. in istorie ca cel mai ltnurcletuus) secol. Un analist (Saad Eddin Ibrahim) ibrmulcaze pentru viitorul Odentului Miilociu patru pat"digme.lof ABC de distmgcre jir masit: atomice. proiectul mediteranean. concesii reciproce. 5i rt. care s6 asigure interacliunea populalillor ca participante intr-o echipA integrati. Este vorba de inceputul unei rcconcilieri istorice. proiect de civilizalie (qi nu de culturi). rxtins de Ia un razboi intem europeal ja dimensjuni universale. oblinerea simpatiei internalionale. Ideea de a pune pe harta lumii o zona economice prospele este cea mai prelioas6 surs6 de rezolvare a acestui conflict.Jocun pe scena lutnii soane deplasate si un cost de 1. contiuntirile de ideologii I. prin ceea ce determina astazi statura tuturor actorilor reali $i anume puterea lor economici.. Exisli in aceastA solulie o rcformulale a unui vechi dicbn.5 trilioane de dolari. ci $i caracterui lor inrudit.i lntle marile puteri $i ali_ nnlele lor.r rL1 lr)ru. r€surse ti baze de spdjin. doui figuri politice. Aceiag autor spunc: . dar fi prin scara liri paralel a ca tlstroletor umane pe care le-a plodus. alfabetul 9i navigalia sd se lnscrie intre micii dragoni ai lumii? In incheierea acordului de la Oslo. inceLlnd flr)la penlru un momerr in anii 20. silent amLae.. par.Ir" Age ofEfin:/'. aEturi de mediatorii norvegieni. nu 1l :rvin Loc. care ar suna asrfel Inter negotios. Putem sa creditdm aceasti zona cu puterea imaginaliei ce nu i-a lipsit niciodatr. bacrcriologice chimice. ce cunoaqte momente de avant 9i de impas. financiara si comerciala. dorate cu tehnologii avansate si fr'|sumind fbnduri uria$e Si resurse pletioase. intr-un rEzboi de treizeci de ani. Doud pomesc de la conlmntarea Israelului cu vecinii cate urlniresc sA-l invingn pnn suPremalie numericd ti de fo4l paradigma srabe $i cea islamicS.ti adverse netransformate ln paneneri). nngrenand arnaie uda$e. rL r lirsesc obiesia unei gcneHtji postbeljcc. prin nahra lor. aiiantele fie_ cerei pi4i. un rol special. analiza textelor ($i a subtexteior) relev6 inle_ legerea de ctrtle cercuri mai largi decat ale protagoni$tilor iniliatori a impenoasei nevoi de a intra in circuitul intemalional. risplatili cu Premiul Nobel.6e occidentale. ficind vechile antagonisme desuete $i irelevante. sunt intcgra_ toare.. Esie de vizul dace acesta din unnd are $anse mai mari Si mai apropiate de realizare decil programrl vast. tijr :iiunil( . ale cAror zeitili echivalentc au fosr sau abstraciilrlrile saupol! ! sangeros $i ucigai.a. ()nllictele secolului XX au fost confrunte. nt rrejter rizboi mondi. IrecvenF ii lungimea ostilitililor care l_au umplut.^l Xxlea secol scur a fost o era dc rizboaie religioase. consideraDd crearca Orientului Mijlocju ca fiind de jnspir'a. Rabin fi Arafat. In bilanlul megaconflicteior inrri la un loc cle fiuDte aparitia arrir. putere necesar.A ibst cel mai ucigag secol despre care avem dovezi. . de$i cele liri lnilitante ii insetate de sange din religiite satc au fosr ideologijle \(\rlare djn recolra secolului al Xlx-l. ptin recordul absolut al celor dou6 rfuboaje m. De$i problematica ei este inve$mentatA h vocab larul abordArii vechi (recunoa$lere de drepturi. promiland un loc de panenef Pentru Israel. Hobsbawn. pamdigmele Orienluluj MrJlociu ti al Mdrii Mediterane.rt. gi roru$j. . au jucat. amt prin r'riimea. Celelalte doui. ele vorbesc practic desprc condilia conilictuala domiranta a acestui secol. inlelegerji perspecdvelof ce i se deschid prin decisiva reodentarc a resurselor ei de la conflicl la asumarea unui rol propriu in jocul competiliei globale. comunicarea. mediteranean." (E. Autorul prefera Capitolul 7 Conllictele secolului XXI Mo$tenirea unui secol Sccolul XX intr. cbemat si stingd multe rlhe conflicte $i adversiiitj. Realizarea proiectului aduce cu sine stingerea litigiultli istoric.n_ rlale care au facut peste 150 milioane dc victime. raport de forF. I)ir nu nullt li lungimea sa evociRizbojulde rreizeci de arri al se_ mhrlui al Xvll-lea.r r0rictmlzafea geopoliricii ca docfini slmtegicn de conlrol a] unc. $ansa ducerii la capdt a procesului de reconciliere sta in concentrarea efortului pe proiectul comun indrcptat spre viitor. l rc r venerati ca divinitili.. ca socialisnnl sau naliona_ |srrul.

ittegrdrii nalioune. ine lr{ icnlit in conflictele intent sau dc rcalizare a picii in coidiliilc u|rui inlr€ pirti. nalionaliratea.boi l utlglo-argcfintnlt lin fizboiul ImnJnk din 1980. Cecenia.t1it puted ut1. ieligi.regional5 sau globah- Lecliile unui deceniu Sfartitul R:zboiului rece a irdepiftat $i mai muh psrspccliva unei noi conllagralii mondiale $j a apdns speranla intririi intr-o eri pa!nic:. 'l lnccnirilc diplomaliei clasice au esuat ti ele. aLedna. s au rIrvfdil ncputincioase in lala noului fcnomen.tlir. Melodelc de rc/olvirrc pa$nici a confliclelor cnumerate in Cana Naliunjlor Unite. 13. Cun identilalea cstc un fruct al culturii. ci . Georgia Si regimurile sepdatiste.boaiele cut t n au 1983 | n nic de a face u enJi untarca superyuterilor slob b runl o per' ndnentd tlotihilitate. Cea mai pulin fbnnali/[rr tlinlrc aceste metode.udl dd?se(I |u o( (h. Dar locul unui fizboi de ansan$lu I a luat un ansamblu de r:zboaie. 3. CiI Inr dinnorr pe Hobsbawn: I l r(. Algena $i Frontul Polisaliot 2. Cote d'I\oire. 2 Confhctclc sfer$itului de secol nu au fosl puse sub scnnul te mel(n clxsice.lotuti p. 9. n1 \ilLklliile din cc in e mti frot?ntc ttu tribusuit Si le. Cu un singur tennen. conlljctclc identitare re.^i|.. 7. Mai multi iactori au contdbuit la (l(ierta rcdusi a ONU in fala conlliclelor acestei pedoade: lipsa de limdud. Coreea de Nord as- pirantd la armele nucleare.. itr nonimilale! ii grupnnlc rnici .\n fi-. i(ona prcprie. din AI||( ir (lcnirali $i pin! in Orientul Mijlociu.r 5. 5.ratc. 3. unde mediatodi ibrmali in tcoala disiribudvA nu au ^ ui decit si adanceasca prin formulele lor teidinlclc dc sepafarc $i In( r'. A ii lle dup. Conjliclele descbisc salr cclpulin nestinse ce persisti pini in 2006 sunl L Sdhdra occidentala opunand Maroclrl. N{odejele rkr'r.lilor de consmrirc a picii. Orientul Mijlociu opunir lsraelul ni$cirilor Hezbollah (Liban). obicemile ii aria teriioriali de exli us lr fbnne noi de praclicare a violenlei. r.r1 r claborale pen[u alt gen de conflicte. din C caz $i piina in Balcanl.i l9ll9 du r. Int.Toate componentele cullu i auiucal un rcl ilr rcvoia de afirmare a acestei idenlitatli: lirnba. Ltestc dctiritdli ttu \? |o1ti'cLtu l)nt! sub 1illurilc clasicc ale fi. Dar acest sernnal al cercetitorilor nu a ajuns si fle r\irrilrt la nivelul diplomatic. t:itt( lLtplti cu cittc Si d( t:e. 14.ru xvut un all sMgit de lupti. cmia. 12. Cipru: 11./r. ele au umrint atirmarea identililii $i in cor$ecinli au ibst numitc riz' boaie idenlitrl-|e.. Asit'i ti A|ririi d.tiei de t)r'rercn ti orienlar€a nailor putcri spre soiulij $i intervenlji prcprii jrnatc in afam sau doar cu notificafea Consiliului de Secu.Neinlelegerea 1enomelrullri a fost pre_ Ili in Balcani. ci au fost inlm slalale. |l|tll||r(l la o ]arge panoplie de mijloace militarc s-au ndicalizat li au fiind absorbite dl} un prclungit rizboi rece. prin trecerca de la vechea $coali distibulivi ||r r(']l de inovare.ru irrpiedicul i(brriiiclrca fi locxhzrrer duir nului. dc rezoh. a manifestat nevoia rl.i. 6. ncgocjerca.si antitiedsd. Irak.uE pfrr lo{d . ir pnnNl rand. Sudan-Dadour. r'l[lx)|1r(e pentu lrzul unui sistem inlemalional a]cituit din stale. care pcntru rdzboaiele locale elaboraser: doc$i Nplicascri metoda fol. numai unul sau dord au fost duse intre state in modul corvenlional al annalclor regulxle sau al stirii de rdzboi.1968 cn fi. Kosovo. Naliunile Unite... Gheila a ticut irelcvrnl tefenul. China-Taiwan. 10. India-Pakistan pentru Kashrnir.na l nii 6'l l1h. 4. . 16. r se adapta realitilii. Lt tldri rl.ut noi apettlu ti hoe in ndi ntulte pAtli trle Eutupd. Sri I-anka qi Talilii.r.a ri tjprl cle amxte LilJlicrc s xu dovedit hvechire tfa-lehnicizare. cafaclerul limilat al mandatului care nu rispundea situa. Hamas (Palestina) ti Hesbollah (I-iban). Afganistan. din SIi I irrlir ii piini in Irlanda de Nord. ln conscrinln. olit kLl drept rii. grcr de definit in ciocnirca culturilor.. Iran aceea$i aspil?lie.. UltimLrl deceniu al secolului trecut a permis inir-un ristimp scLrft si scoati la n'eali un Dou lablou al con|iclclor de pe mapamond. Noi tcndinlc alr putut fi idenrificate de cilre aDali$li $i le par cur€em'intr-o roui lecturi a peioadei dupA sfartilul Rizboiului rece: l. In bilan! figureazi alte fbnne nrai pulin masile ale conflictclor: rezboaiele de independenld pe scad locali Si fonne de purtare a luptelor prin patizani $i gherild. Din circa trcizcci de conflicte anuale.boaie. 15. fi s-au oprit in I rlr greft. li s-a aplical ii etichet Lle riizborie cLrlluralc.lelor de rrcnlinere a picii. Ele reprezinti focare pentru noi conilictecc pol cscaladala scar. pril fi.. u\\d Lutn Btllc(Inii au dettonttnl o ]d ilr(tJutll anilor .hoiulLti intcrnalb d iut. Azefbaidjan-Amenia penlru Karabah. 8.u1ii '80 dr1denonsnd .rcral Inai departc de separarea pdr(ilor pc o ljnie dc arnistiliu. opusi fbrma]ismuluj judclic al rl'irr'{ului instilulionalizai de Cutea de la Haga. nu au ntcrs in lr.. llcsi nu ktu t au blt (bsicat. Doile conflicte nu s au mai purLat intrc statc.r aceslor cotr iii incljlacc..

ei au lnarmat $i instruit un no inamic invizibil de maine.rii unej a!iludrnr anI|cipari\e. (eprdrea conlliclelor adinct consideraLe locale.r lan\nr de I L 8..rticulat si coordonat in ctz de crizi Faclodi dc intefr'enlie Europa. neorcrinLl rcgrunii moriratia rr scoPrl 'otidanrio rii j.pune pentru a ie puteJ slrnge sau Ueveni. rolal deo(ebi(a de crizelc economjce sau poldce. IzbrJcnirea in fo4i a acestor diferenle plaseaze iDsi 'azb. Prin motivalia sa apa4jne tfecutului: este produsul unei dictaturi militare.itualie conflictuat.rre Iorm. ra fet ca indi\izii. Luptatorii din lupta antisovieticE din Afganistan formeazd astdzi nucleul Si elira terorismului inlematio_ ndl. fie iost ONU. nelratate. Pe scuft pnneilia Slobali de rd?boi nu a dispdrut.r"r" un proce' in conrrrrdi e\ 1r-nn lrul I devcnir bnna Je r r^mrer.eligiei.r. eco_ . dominat de o irleologii rivaln. etniei $i trad. timbii.Demasificarca amelor de disrrugere in masa a permis i(e\ror grupun sd ri/eze accesul la acesle arme. Razboaicle ctin Balca prezinli mai multe elemente noi Primelc conflicle 8rmale de pe harta Europei sunt atribuite descompunerii mturale a u ei federalii conslnrite pc solidaritate ideologicd.60 ai as[nul respunderea $i comanda operalu- nilor.r un conflict inter_statal cu kanul. iuand ca pretext temele culnrrale ale. . esle Pdcruloc Srrbilirr'e Brlcrnr. dar efecliv. Un grup religioc din . Cecilalea .. rcfractui orictu€i formule lor $i in ciuda litigiului integntive sau de cooperare pa$nici lh esenF teritiorial care a relinui atenlii generali' ele au avut .. NATO ii Drin actiuni militar€ intr-o mare deZ-ordine $i chiar rivalitate.dei. religie.Rispunsul a fbst acela al reTolutiilor Consiliului ic Securitate. care r . t?d \|a/J. El este fomra cxfeme a sindromului identirar. a ..it|j p. a!ier. aracLrriie . care $i-a dccolonizdrii $i formirii noilor state de pe harta lumii.r||cltt pansrrre. rionrl. din deceniul anterior 9. fie prio irilialjve diplomatice. in palorama conflictelor ultimulul deceniu figureazi rizboiul declansat de Ilak prin atacarea Kuweitului.nii ..ul SUA. in care diferenlcle etiice $i religioase ale rePublicilor componeDte nu fost estompite qi coitrolale prin exercitdrea onei ptrten cenlmle i iniepmtoare.'''.trategilor ce lucrau in logica . nujlorcele li ideiltde care sislemul in_ remalional di. dar acpunea de reprimare a apa4 nut unei aliante militare in jurul SUA. 7.!c. in anii '90 s-a produs rnultiplicarea actclor de tcrorism intema 'on\lirrrr \u .tt doar"' i il 6..israeliene. Organizatiric rerori\re din Orienrut Mijtociu iri au ererciliul $i cxrstenla cvasilegali dil conflictul vechi de o jumetate de veac dintre israelili ti palestirienj_ Asemenea conflicte sunr considemte Je anal. in 1l septembrie Un mpon al Clubului de la Roma afirma acum doud decenii cI . mai u\tor de recunoscut' putea transJonntr. Prin lormatui sdu se hca_ ilrerzi in modeluiclasic al conflictelor inteFslatale in care aglesiunea poate 1i identifioad. Ln seprembrie.ino'ir. Concluzia punctelor anreriorre dezviluie o situatie de crizd slo_ bald. Este vorba. Terorismul ru ar avea intinderea $i abilitilile de azi fdre sprijinul tacit.aiele din Balcani in categorja identitari. prin anticipafe. analie/e o. rclr'rnlogiilor si edu.prijinii Al Queda in Afganisran $i UTK in Batcani sau a foretor arabe iare au dat fonduri organismelor militanre anri.rr:urul pl:n ldtiu )r reJotar 'ufi(icrr care Jr puler $coaia cea mai mare p=entru terorism a fost mentinerea si ac_ lermenteze ir suc propriu. islamicn.rcer!.68 Jacuti pe vena lunii '90. ii ou'.de tutala irddecvae mtre provo(arca unui nou iip de connick si ra:_ ^ punrurile pe care in{ituuile. ceea cc I a_fecut pe Tomer sA anunle pentru secolul )O<I raspandfea tercnsmului cu alme bacterioloqice.totra.focul interior'' al factorilor liniind de sfera culiurii: 1imbi. Esre ca.n sterele pntrlicii.laponia a utilizat fu 1995 gazul sarin pentru asasinatul colecti-v. eloie' islorie pDpne' obiceiuri.r. nu existd o linie clarai tre lupteLe intra regionale li un rdz' rare ac'slea s'dr boi de tiPul re&i. cu ridachi in stuctum tribali a unor societili. cu mull mri reJurabit si inlrahbit.irrrtiiloi cla\rce ii rndruma sd tennenii inarnicului vizibil_ in dorinla de a contribui la infrangerea lrcestuia..ahuziioare Fi suportjltridic edecvar' Accentul diplornatic $i militar a toq pu" n". Soc sau { o'rnle invuurir pnn soc sunr mutr mai mari decainrin cele c ar fi . fire idei . crcdirle ti valori specifice Intervenliile comuniiilii internalionale penhr a stinge aceste con flicte s au fecul sub semnul carenlei sistemului inlemalional de a risau Dunale .ur lhprulci elcul'lrlrrie drte. S-a schimb. SUA. l5\ate \a predileclie a unor organizalii sau grupuri care invocau legilimitatea Ix\tenitd din rezboaiele de etiberare $i independenli djn.rcier:irile^ inva!a. Consideralii geo-politjce au condus SUA la resituarca cclor aloi oponenli $i a rcgiunilor 1or in locunle ce lc ocuDau inaintc de cele douii conflicle. ce are !a supo( ideologic un naljonalism arab seculaist Acesta angajase anteri.

. economla' come4ul $j drepluile universale ale omului' problemele globale dezbdtute de cateva decenii de ONU in conferirle mondiale. Noutatea sti ln dimensiunea Drovocirii. de caracterul siu rnalist. ete(lele mzboiului .rc aclorii pol lr. Ce mutalie prod. con_ cepuli ca o familie unici. rlalun de slale orgiLri'mcle nesirlemanentale (aL chiar perso3ne'c Ace5t ralboi esrc du' in nu. Cd'1d aceasta se intdnptd.nndannat actele tcroriste de la I I septemb.1 incercdn sd ." Dc)i in calul AfgrnLtznulLi Sr rJ nrenrlnut cataclerul mullilatctrl. de \nriiin alc reronsmuiui. elaborate de o mitcare cu resuNe urnane $i de distrugere subapreciate. Amold Toynbee scria atunci: . drcpt o tdsdturA petmanentd in pekajul social Si cuhurat.\e \o_ . \'reo r'.:are -crrnrronrle I vrklecdn . . 1ie state. cle extensia lui intemalionaid. ca de exemplu cvenimentelor declan$ate de I 1 septembde. dar intotuleauna. nici prin noutalea fundamentild a unor lucruri inexisiente pani atunci.i obicei.O itL\titulie paaturt hatA. A invocat aperarea legitimi inscdsi in Carti.tcnrix ilor pc piJnut unor nr otft. nu atat prin elementul de surprjze care nu este irl favoarea celor surprin$i $i nepfegAtili.fafi a ne n Sr e Ldsa paratizali de posibid. una din ccte mai rmpudanre \r/ibile e\te )i rilboiul Llu\ impolri\a reBimului raLoanilor din Alpanrsran. de primejdia accesului la arme de drstrugere masivd de virulenta iui fAri precedenr. au ibst inclu$i sprijinitorii terod$tilor. M. acesr pas a fost considerar inceputul unei con_ lruntiri care va lua mult timp. iiti" d.ele civilizaljei si al salvgardarii ei Nu este civilizalia americann sau vestici. o . penlru i fizboiul mondial nuclear.rsa de dare. Ea a fo$ numiti $i stare de alerte Rizboiul este fbrma cea mai avansati a conflictului armat. Se rescrie agenda secolului XXI? Sun! unii pcntru ca(e Du e nimic Dou sub soare fi deci agenda roLrlui secol va avea tcme vechi $i cunoscute.le si ir Llire.face sA erupd rulcanul ce doaine. confom obiectivlrlui siu de a cuprinde $i ba"el. Ne sin. pin uz. "rituoined xcdunitc cumuniralii rn "n'. i .ri !5libane. iucri . pe hnge manie. Tre_ al globJlrralii in c.tiu elrdh d ii rnr:te t.ilcare subkntnA. nici aceea a grup lui G8. ceea ce este nou este desprinderea unui tip de conflict din masa ambigui de conflicle neclasice a ultimului deceniLl si ridicarea lui la rang de amenhlare a securitili inlregii luni. Dar inamicul declarat nu este un stat. abilitatea executiei qi dezveluirea explicite a sfalegiilor ie se manrrizau $i dezvoltau subleran. cu lot ceea ce presupune aceasre srarc La mobiltSn de re.70 Jocun pe scena tutnu Pa ea L Conflicr...Sliinla universaln. nai detr_rcrne sdu mdi tdrziu. ceea ce a fost consident un argument legilim Dentru actiunile sale. jdeea solidarizarii civilizaliei mondiale in fala primejdiei a fost din ce in ce mai pulin evocati. care se inthde peste toate continentele cu gmde diferite de dezvoltare. Analistul va fi reconfonat rte afirmala unui mare istoric care in 1960 reflecta asupra mtloacelor de apArare a omenirii.in obtisati sd smulgem din rdddcini r t aSa-zis congetlitat $i sd-I abolim. ca ir practica rizboalelor clasice. ci unul indicat cu un numc genedc . pe nr. cu un du$man bire prccizat. '71 teroriste din New York $i Washington au fost un Soc nu numdr pentru societatea anericand. un adeverat sfar$it al secolului XX $i un inceput posibil al celui urmdtor. ci esle civilizalia unicd a omenirii la singular.e $r rna\un speciaie de aptuarc Si control. SUA s-a declarat in stare de ridoi. insdtulii financiarc." Oin acest unghi. toate pledead pentni o civilizalie unich Sub acest stindard s a creat o coanu .ie. gtuperi sau organizalii Este primul rizboi inlocuit de doctrina unilateralismului ti de nesocotirea instituliilor subverslv.telorism" Aproape simultan' ca inamic in accst conflict. iar penrru sceptici cbiar im_ posibih. acliunea este justificald 9i legitimi pentru analjstDin picate. CAnd se ajunge la o alegere intre aJ desfinla noi sau sd n€ desfiink. Pe drept cuvant. irdignare $ tlaumi. pe nnsur: ce frontul unil ce se anunta in spiritul nultilaleralist al sistenNlui intenaljonal a fbst' buie s. dintre care.. j u r. legid jratea acliunii inrreprinse de un nunfr dc liri din coatilia nou constiruiti este in odinea logici a desfagurArii Rizboiul impotriva terorismuiui s-a declanrat pe mai multe pla_ nun.i adopthn pozitid cd (acest rdu) este incurabit.ur. Pentru anali$ti. sarcini care pare uria$d. Ehnologia. dar $i pentru restul lunii Ele au constituit un elemeff de rascruce._. otnenbea se Nede constAnsA. in fala pericolelor najore. Este un moment al luciditdFi. o intoiircere a pagrml istoriei.i t1u e posibit. i Jr!at-nu xu fo.otrvitlgered dnterioaficd o Ninde. sii ?ncerce teea ce pdnd atunci a declarat cu tndp\Anare c. ne dAm seame cii nu putetn sa ne nai petmitem s.n. rc. cerut de retea a largA a terorismului.e el pe noi. "tnt" "u. fiuiu li repette.uce el in concePtele $i metodele utilizate pari acum? Ca linti $i victinri a unor atacun clevastatoare pentru popuullle $r bunuri.

lntr_o concentare pe ches_ tirlni vitale de interes major. care schimbA conceptele $i m. Securilat. incuaji'loare sunl doar evenimentele car. cu schimbari considerabile de orienlare Pedeclarea si piramidalA. Dar o enumerare simpln a allor schimbari dezirabile ln agenda mondiab ne amtd cA rcarc. InsriruJia gtobatjr5lji fiind releaua qi nu strucrnra 17. Acliuni pentru mic$orar€a fraclunlor sar faliilor care pari omeni. Ceea ce ne ingeduie o schili posibih $i o agenda a secolului XXI este efoftul de a aborda intr-o maniera adecvata rcalitatea conflictelor noi.te rile. au implicalii pdvind relafiile intemalionate $i deci conflictele ce Pot bruia functionarea sistemului global: l. '3. De$i lntr-un interval extrem de scufi. La fel.15.ea. rolul pulerii mililare )i Iehnologia mjlitara ramaLn esendaie.n ai cerceteri prospective CorcriSht)' miile de dezbateri ti de lucrAri ale organismetor la5a prea pulin loc penuu subiecle neobservate.ul respecletii vaneudi cullurilor' 6. Accasti rendinti evidenliaza rolul cercetarilor inrre_ pinse de insritute de srudii. interesul este indreptat spre locul !i resursele ce vor fi alocate penlnr stingr- meniul politic. Crearea unor relatii mondiale multilatenle bazate pe trans_ parenJa tea si orevenirea lor. ireievante Si ineficace lntr-un efort de durata. legitura iDtre cenrrele de cercetare $i refleclje arc sensul unei datorji mai acute. incepand cu cele economice $i terminand cu culturale. penrru a deschide clrnpul de obser_ . $i 13. nesrudiale !i penlru teme noi Dar dacA ne gandim la situarea temelor existente lntr-o noui iemrhie de priorittli Si nlai de seamA la solutiile fezabile $i dezirabile care sd aducd politicile $i stratesiile la nivelul realiti. activilatea de cercetare in acest domeniu presupune o cooperare intensd. centre de refleclie. Punerea relaliilor lntre marile puleri sub sennul unei coope- ti reguli. atunci agenda va fi noui' PJntru subiectul nostru constand ln studiul conflictelor. ritatii. Corcctarca procesului de globalizare llr sensul multipola- ti actiuni de mare anver_ gur6 lmpotriva traficului ilicit. 12. noua agende ce a. L3 lel. pot fi citate senrne de mi$_ care in \ensul noii age de. Profilul conflictelor din secolul XXI Pentru a li pe un teren mai sigur.previziune. Un rol crescand al concilierii.todele desuete. Abordiriinspirate de moment. Dezanigitoare sunt erorile de judecati d recurgerea obstinate h metode desuete $i ineficace. universitali $i orga_ Dlsme academice sau civile.panea L Conflt. fdri exceplie. concentrat asupra puncrelor groase perene. rfi crescute. Stingerea focarelor conflictuale considerate cronice. Estomparea logicii geopolitice a controlului de zone de influ_ entd sau pudcte strategice. Pentru o regiune ca aceea a sud-estului european. in domen.i zrtati de confljcte deschise sau potenliale. Prioritatea proceselor infegmtoare faF de Focesele frag_ mentare sau izolalioniste. Reforma ONU ca institulie centrald a unui sistem global ce lnlocuieste vechiul sistem intemaiional 4. aceea de creare a unei zone de rclarii pa$njce ca o conlribulic la pacea lumii. atacuj fierbinF abordarea problemelor liti_ pe termen lung gi . ca 9i ln cel religios. ca un corolar togic al e\perienlelor par_ curse.reaprd elabo frrca de cirre facrorii de decizie va trebui sA separe preocnparile de rulmi de soluliile inovatoare.e do\ede\c luciditale politic5 9i tiria unor foruri de decizie de a lntreprinde pagi in direclia unei noi viziuni.. nal6 cu sistemul global (E uropa. Cre$terea rolului diplomaliei' al negocierilor $i al metodelor pasnice di rezolvare a Iitigiilor $i orientarea lor de la procedurile irsurulionale rigrde la allele fle\rbile $i inovaloare 8. banilor murdari $i a operaliunilor mafiote. r. 2.tilor strigaioare. favorizari de tchnicile rapide de inforrnare 9i comunicare. Fopunerile sFanse in sute de centre de refleclie $i studiu' de ana!. Asanar€a finanlelor intemalionale 5. ln inlaturarea efectului de agravare a disparit?ilii eco_ 7. in locul expediente_ lor soluriilor 16. rol care mire$te rcsponsabilitatca celor care li se dedicd. de pxemplu) 11. devenir concepr cheie in do_ 14.

in special a amelor de distrugere in masi. culU. .re. cat qi pe cci foarle inslru i!i. tici infn-mJtii. de considercnle binc iDridicinarc. Clariticiri ajusrari in ii dreptul intemalional sunt necesare. aD devenil dituzi fi ubicui.rri u. r h'nd. hcendii. S a spus ci motivalia economici (confiuntarea djfire bogali $i siraci) esre o sursi majori de tensiunc il totusi. recurgerea la violcnlt vire din partea categoriilor cc sunt date la o parte de mersul inrplacabil al dezvoltirii tehnioe $i inteieclurle. ^ . juridici sau istorici. idenritilrea dcvine uD argumenl central Printrc mullimea de conlidcre te explicite sau implicite ce urmiresc .lurile nlemaFondle nu ri.r of pronrii e.. In d!e.. de a sparge solidaritatea sociali $j nalionatE.e.tiierea unui nod gordian.ronctu/ii ?\crrna.. insA $i rizboiul pnn mrjloacele de comuniceLre sau electronice carc au dcvenit posibile prin diseminarea tehnologiilor de comunicare. confruntirile se extind acum in mediile de nasd qi in societatea civili.:. in ambelc cazuri rvem de_a face. neputinla de a obline stima sau recu noa$terea . ce par ci sunt incapabili sau prost cchipa! pentnr a partrcipa la acliuni consrruclive sau si se bucurc de beneficii langibile rezlrltate din aceslea. ll_1. ameninlarea extinderii de la nivelul forlelor armate nalonale la acela al acliunii indi\'ldu- ale sau de grup constiluie prima sursa de primejdie.rrtrcnabile rindepende la. \Uprimi.e. uzut in BalJrn. Trisdturile proceselor actuale.r uner purcrr abu.e ale slatelor suverane. Elementul identilar ii irclude atal pe cei cu o slabi educalie.f prcvenrrei r onttrc'etLrf ue 3semeneJ prczenLi tLt 3cesr un.ilor lor este de a demoraliza societatea pe care o considerd ina_ nicd. comunicatii. Moiivalia acliuDilor individuale sau de grup pretinde cercetiri Inrmulrre p(nlJtr il. teh- .pund acenor 5iruarir. r"poniJ . continua lor proliferare.ltl de rclalii inlcnrrrionate.j sau activiHli criminale.c re utrc.c sunt stlans iegate Inamic tor_ intrangered unul )t :rrea tut 5a captlLleze sau ci clute Lrn rcorJ de pace.ona lafgita J Furopei Je . Jccslil \e IoJo.aceslea fiind considerale nevoi psihologicc fundamentale. in rcesr sens.rne. mergand chiar peni la sacrificiul voluntar al propriei vieli. pLuen spune c.t \. ripiri ajrc.Ju imputriv..nrre.1. Scopul aLto .a 5r LJi. rn esenF. cu lelrsiuni ce lin de carcgoria conflictelor identjtarc.npJ. angajamentul militar este inlocuit de acliune punctuald $i contra acliune. amele lolo\rte.er slr.unc ld . car€ pot reclama frusirare.JLJ_e..ru inju. au r.r la origine au lon In confruntdrile actuale este invocala a$a zisa legilirnitare a con de profunzine. in acest caz.1._rareori urm.c. Acor. ingrijorerile ce le provoaci $i riscurile care lc tnsolesc sunl subiecte arzitoare de analizd sau inler Folosirea tehnologiei militare modeme.ir penr. Candva prerogative exclusi\. . care $i de tacticile . care panA acum au fosl monopol de stat.o1. Cercurile extremiste invoci in actiunea l..ociJl.ecilrlater . r!lre. Pc langd adancirca jnegalitililor. Campul de bitilie $j jnarnicul nu mai sunr clar idenliiicabili. porririre respecrivetor condilii de rimp $j toc fi imptici . Ea include amele ABC. t plr. Strategiile noilor conflicte. rAspandire a bolilor.ive. Lu.r cxlsti o expcrienli acuDrutali de studii aprofundate. Rezullatele lratate fi in capjrolul precedcnr por rr rezunrare dupa Fiecare conflict arc parametrii sdi distincrvr care neccsrn sotulii.ii revolta la indjvizi $i grupurile de oameni.t au tosl prn(e\.aJ RJ.jLrstificarea legitimiiilii recurgerii la netode vioienle.r.--gil l.c. rr.rrrnrr i"rrrru!rile ci runotmer Jtc.Jocuri pe scena l mii '75 valje pentru cercetitorij angajali in studiul orientat spre solulionarea reali a noilor conflicte.r valori fundamenral( sau dreprLri i.lilare elc.specifice. cefcclituri drn . ir cazul ierorismului vedem o panicipare activi a indivizjlor cu cduca. aceasta prcvoace fi o starc psihologici de frustrarc.. ijdr ele Inar conlin )i ambiguitili care permir in|erprerb diferile. poate aduce la incandescenli fana- credinle de altfel legitime. de a paraliza flictelor.. considerale sacre (cu peceli religioase). in acest Dou decor. 5i de a desrabili. poljtici. Existi numeroase exemple in care cercetitori de la sute dc cen_ mecanismele ce ii asigurd funclionarea (transporluri.i.te $i de saboia. or. Invocarea unor conandamente mai inalte.re.mfulfj!l domrnal. Am cilat clol1urile intrcprinse rimp de vrco zece ani dc cercer orji din zona Marii Ncgre $i ELrropa de sLrd est. Schita solutiilor de rezolvare fi prerenire nici ttiintifice fi al1a dipbmaliei. Mobilizarea patriotismului pentru rizboiul clasic sau al devoliunii ideologice laice nu a avut njciodate o in_ circAturi emolionali comparabili. Aldluri dc faciorii economici. plinuind explozii. inrruc.lie inalti $i cu o situalie ilnanciari buni.

rrserca ta or Sanizalii sau a@ftluri leSioBle . der qi crearea unei ..ceDt intr.rnaresc primut scop cu resur. Cana de.mentinercd jusliliej si respedarea obtisaiitor.r:': e\perien'a Lisii Nariunitor $i leclia aipra a ceiui u( ar oo ea raloor mond.. ELe pot dura timp indelnngat ti au un Dotential de contaminale a zonelor mai indnse' in special sub forme de teronsm ounctual si difuz. Obieclivul supravieluirii in spiritul demni- .dt primul \cop alorganizJfiei care . la ate Eerca tor_..i se.. cotrciliere. anchetii. pin tratative. tubui sd caute sd I rczolre..tabe de apticarc.care trebuie se mic$oreze asculi$ul confruntErii $i si olere o substiturie a ei.:)lll' penru roti. cL star Inaiof O\L Si nmreg.uar fiarut cun rcretof inl<|s.isrmut de .e de flagelut rrboiutui.c O\U a lo.Este falsd ideea ca populatia $i opinia p blici ignori aceste obiective 9i cA nu pol scipa din plasa simbolurilor $i sloga_ nuriior manipulatoare.ecurirare coreiriva pu'.venriei in misufa sa oprea\ci eventuata agresiune.5e(unrSlii mondisle.lreplul inlemaliondl are mriloace. infraclor sau delinc\enl .nrce Pecea ooate li lealiTlla cau consolrdara doar frin interdc- l. ln ..rzba_ vrrca genemllltor \ iilna.l . il. Neg.tife. ara cunr rm v. S..uimil.33. co. documentul incomom inv5la_ l]l'"Iii. modet pen!ru . rozrnca: ...arrle. cc trebuie dezvoltati 9i practicali impl in condiliile unor regiuuri ce vor si nu piafdi cursa civili contemporane qi a beneficiilor er.ete unei com]ri lalr brT e pe drept.inainle oe-Inare .1din Cada Natiunilor Unite t:lii umane.uritdlii ituernaliohale.lulia pa$nici urmtueqte proiecte comune construite pe interese imDanesite din domeniul civilizalei $i care ofed roluri' in tlmo ce cultura asigtui un statut individual sau colectiv De aceea' ea aoare ca un rczultat al ..UnJt "ub Consilul de Securilare oesemneazlr pe afre\or.i'. con\rangere sau execulare.r $i. Foma cea mai apropiati de a o inlelege este: Daceil drept totalitate a regimurilor inlemalionale de cooperare. Aceasii solulie insearnnA prop\rnerea unei formule integratoare. ce devin o fo(..16 Jocuri pe scend lunii cla_ sice si rezistb solutiilor adecvate cazurilor in care obiectul disputei este materiai ti dislribuibil.end a cdtui prctunsite ar putea pune ?n pnnEilie me4nErca pdcii . De indati ce sunt lbnnulate $i activate.:']l.. inainte de toate... Acesle idci rePeti schila abordirii inovaloare a rczolvirii prevenirii conllictelor. a(umale lTp!codrl'cale de djeprul intemalional. sau Mijludcele-pasnice rergrllr: a conllicrelor u.filosofiei proiectului comun". fl i to\t blocar de rmenrnFrea pac.au :1::ll'-: cemnar Caia Nafuniloj Unile la Sjrn 26 iunie to45. la carr. pdrlile w.-a frxncrsco..au prnl onc. nai ales pentru cd majoilatea lirilor din rcgiune sunt mgajate m proce de aderare la UE sau aspiri si fie incluse in ca./rua ::1::: lT :: *'*r9 . experienla Uniunii Europene (ale cirei origini Si principii ciiduzitoare au inspirat '.ibrlilatca inle.. h rnomenrul indc .ih on.chrde po..are presupune amenitatea civilizaliei $i excrcitarea li- benililor $i riispunderilor fundamentale poate cat orice chemare la lupti Si moa(e fi maj electrizant de' 5. in tilera Canei.F re_ pr€siunii armate inpot jva lui_ Statele membre ri sunr cnenare sa ris_ Fndi.oncepura impe\a.nd rr ne. 2. ace-\l \r\lem _a functional nrciodata. toti penux unul.Confliciele jdentilare nu pot fi rezolvate prin mijloace Capitolut 8 Ciile de rezolvare a conflictelor iinnea sporiti a indivizilor sau grupurilor apaninard diferiielor culturi. sepdralist cJrr r/ulrlionr'l sau de lipul enclutelor na.dus recent in literatura itiinlifici (1983) 3. prinlr un scop nou Acest scop trebuie sA sadsfaca necesititile vitaG de bunistare. I um..uni trAmb.e .zur In . drbttnj. pe cate judiciafi. Ea e\le.filosofia proiectului comun") este un considcrabil punct de sprijin. proiectele au nevoie de consolidare institulionale $i legislativa pentru a dobandi un dru stabil care si asigure funclionalilatea 1or ellcientd.e recurge cu pdorilate.. nedierc..a Je fcneraI uNU. emancipare 5i standarde de via16 mai ridicate. rc.i intemalionata condu. Pentru regiunca europcani lirgiti. Ea este definiti pril urmirirea unor lelun comune carc transcenal diferentele culiurale. An.cietile consacrate rezolverii acestor conflicte nu sunt de lip di\[rburi\. 4.. nijloace parnice.

nilor oe tdga. FJe a dubanLlJt modele au\iJrare maiematice sau logjce.. cum i-i-i..i.oape roare negoc.rii Of..1:tl]i iin":.se tac aeschideri in direcla nnui sistem care bdnis rdreprurile omulur' prcblemele globrle .iliri"'. ae\chis in anumrre condrrriaproape e\clusi! lirutt. regocjerca.e nbure un cajJcrer cor."Jr"anat-r. . " ra .n carle pasnice >i (crl.'"r.o."Hae. f.e de Negocierile riman vujnerabile la influenlele de context fi conlun(tur5.iulcr e..xl d^: l". in Irligir nurmale ll..'t.i"inia evoluliei lor' Camcterul lor netbnr J" . locuri ca in preambul: \or' Popoarele Natiu i..nlemallondle aflalr sub comanoa de'upra\egnere a combalanre. rdeflifice qiruariile grcte !i nerra!abiJe rlirigiite de ll-i.. c! r functrons." lo'rbilirdrea . u t'u"'nulur inlemariondl bazdr "*i.. tu ai"l. Teoria .rr.o0r au avul o procupare primului imedial6: in ll .^* i'a. . definit Esle vorbaprccizata: sli "ii*".ru.ei ( onflrcluate. " "it!i "rtotaare universaD" ioi.lir lc)07 delalia/j proritul \aU..rn.dunr pe ju'ittr' cale-prin vocalie cxploarea a" *-lvare .rihrie o acdune . lrlen. sa cuiiln.rc) ( on\enrir din t8gq rnlfoduce . inrinte \au dupa inrarea sa in erapa vioJenla.Juuri pc sc?na lutnii '79 prin rst" la manle puten.rre a panilof in conflicl tr de ilniilor de arnistitiu A fost de asemenea prczen6 in opera!turi tn. codilicarii reAull ururir ( Cun'.ce preva/ure . Aprodpe in nici un cdz onzontul de rermen rrrnF sr pfoblemele \onsolidarii independe tei casli!]|c nu cu fosr lUate in considerare in revi\tb a melodelor parn.:::..ns. A.. ta rprre sub drfefite denumiri..""i ti" pentru alesc&carea energiilor asigurarea de con"..e/c lm. rL're co onI oblrncrea !rrbnica a simbolurilor durnnomrei.". a fon dis l* ""ii " rcNale. s-a! imbogAlit metodic prin analize sociale."i.la irabiti in mod nbiecrr\ i3prete lrn epcndenl de afirmat te p.J.Ap.ugrlie Jdbilrrer t.i'. Ca rrerooe negocrerih contrnua sa (e bl.i" ".upraregherc."ii" il"i '"iea..Intr dde\jr. "ni. ttJ.1" amb.fti ".".re menrr urrrrl .o-e\ si m r rle. bLrne oticii sipregatrea negocienlor scris penlru state' in prjmul rand penCafia ONU."-""1" ft Inlold.' incerc..qt.j". a exaltat caracterul liber al negoc ii"'^irriLit^t". in.ro.^"::T.c o.e/e pe ratjonilirarea .t"u*a ci ONU n-ajucat in lot timpul Rizboiulut rece ci un rol in materie de pace $i rnzboj ln numeroase cazun' (cistile al ri" iio. a . \rrrelor ' deri "'".eri un lablou $i vcrnrc dt (rtuar.ut ...nilor in cru.i re.. iar penru to. unit". ci !i penrru eramrnarca eto_ ra. ccnrer ruptelof de independenta penlru colonialild. cu un carltp de apri_ ili.r.i oNU). Relinem insi respectarea unui adevdr urui connicl.r tfat.ite.p* un-.i. "Jm mult mai Larg decit pa$nici sunt valabile pentr:u un sistem al stutelor' acela CanS mcepcm cu L rmarino .. J.r crciile.'" ..a. de vicrere esle con. boi mondiatqi l':o':1" ver\aities.11 ". ii a" p.."tr i" t"1". r". monrlof /are.j-T)lil.farsirurui in!.ere le af iin'i de calirarel :':ll"^]i ""p.".or"r 'e sdreseaza panilor s: nu!ocaburarLrl dt af Ii rnrcolul ls revin la . hel/ . dc gislYea-ll .'t.rrea deprelimrnara a rerot!anr unui con_ jil..ucce\runea indicala de inenumerare F'ereprez.n Caaa e\re .tfel | .nli cler cae\ .tercr te mrno-e.r':-"ir*.'"'l'. conllictelor ii mai ales a servit drept in $i a pasiunilor ilrJ-. .l^ illll: ta rrrtrc redu\ Ll.Trccerea urr: nu numd pcntru inrlegeres lor.re inuns...1. O sur.rrruLlrnrj evolutiei .lrangerea de dmp d $i terme_ rrL||ur \cun Nrgocierile de la incheierea unui ronflici . con5rir il.? ice nu sU r obriparorii.i"yl'. un document iJror stale E\re t."i" *r. U"i.t". prevenire..ltcrr e.]-ir".iiir"... polirice. e. avinizare rrarll rtrrr..itualiei inLemalionile.e nroduce In mnmentLrt rr clrc \lal0k. e de conciliere Ltnde a .^torsi" a inue paru ric-Ie neolicrale. . :]l'.""ttu. o 'ii. scre mrntrie ale Iegocialorilor. jnd socier:rrea N". *".l't':::1."r"fil r. a" -*there.ri tuigr.'J'i *^rt-" "i#"t'. mar alF..||pr ptimut loc c:rr ti ca norenr. "u..:. .. .5 .. de \epJr." i.nrriru ljilof fr legrlor Fropnr.'.1"1.tau :ub in. ob.".i"ai "i i..* conflictelor' lie pentru J.ipretof Va. o.i rcrnpnj. ln!e.*i.e ai..t."a'i*. "n"" institulii si acordui t"ci"l...rarlirur 113::1 "" 'l Fnoadet colonialisre ranir .:Il:l-ii:q.op 6in.i.(.rr 5i pe o ba/a de IcU'r:'rrJre. or\rn0!!re (tu p'obtermte idenrilafer 5i 5h le ocoleasca recurs6nd la <urulrr Inovanve de calali/tue a intereselor p. problemi la fel de clar ."" a.ar dc a ol.:: rrrce.!-littdintt >t |ilat nol u'nrrot.6rii.{:).ror si l.1'.ur . uu i' caractenqicetuprar imponi\a cre>refir comnter :rlii si :.""*lt" . pecii a organizat trlrpe sa oar ne bastrei rnrr aderlrl .erite de ta ..emt.. tend .ere(ati de ..co.iJiri lUlierlarcurse in cursul secolului rrerur Anchcra ion.edtalt capat al spectrului soluliilor iair.g (privit drept un Panaceu care este dialog sau comlrr ."Ja" ** .r. . intrucat Cafta le ingaduia sA se opuni orice decizie oNU.i prevenire a conflictelor' Doua p.ocrali La anicolul rr inralnim u a-rfel dc re'pi ".

' care transDarenta la noi nivele._ Si lpropterea trontrerel lranceze).rimla*i a . l)trpi un impas de cAreva luni. Nu se presupune ci panea ce oferii bune oficri panicipe la ele. Cend reuniunlle se lineau in Franra. negocieri la Melun (Flan!a) cu algeri carc se prezentau ca guvern provizoliu al Republicii Al sunl acceplale cunentele organismelor regionale o irclud pe un loc rmDoftant_ (rNU $r ScLrelarul Cencral r$r asuma rrecrenr oceaqa . Haga din 1899 $i 1907 omologheazi pro. un rol i duadv mai ales la inceperca negocierilor sau in intervenFa piqile pot fi satisfdcute de prestalia te4ului ln bunele sale of! cii si inreressh in a-j mari auibuliile. la lel cum bunele oficii reprezinra pregirrria ei. mai energicA pentru opnrea unur con ventie mai articulate ti este arbtat $i de cazul Comisiei neoficia. ancheta este iniroalucerea la o i "a. care continui in forme dezvoltate fi astazi sub or€anizatiei niscute dir cscE: oscE.i. ca exemplu in sud-est$l Europei (SEE) Societatea global. perile r5sDund Do/. observam cA obiectivul atet al bunelor oficii. URSS ofe$ bune ohcti 9i Pakistanului peDtru liceperea de negocieri.a devine oficiall ti propune url plan de constituire a shucturi federale a Pa. otena de bune rii. Bunele oficii. este adoptat de Adunarea Geftraltr ln noiembrie 1947 ve( asdel ctr prin intermediul unei Comisii de anchete se adopd o 1 lutie istorictr de cieare a unor state noi Este de remarcat ct ancheta a jucat un rol esenlial ln rezol conflictelor. In cele mai multe c^zuri. de$i necesarmente ln Calti.flrte ac. ele ajutd negocierile lntr-un mod mai discret $i mai oficios cat ancheia. A fosl acceplal. in modul in c:ue eie ar putea fi rcluate astfel incat poziliile formale ale celor doui Derd sd fie menlirure cu micr nodrfrc:rri acceprale. eptr.rn panjtuf urgani/area rricut prctrmur:tre \ecrete.. Adunarea Generala creeaze ln aprilie 1947 nouii Comisie de anchetd care ln cateva luni (august 1947) un raport cu propun€rea lmp64irii Palestirci intI'un stat arab 0i stai evteu.ti\ la un upel al Secrcrcrulur Cenerat U Ttranr de l. din 1926.rzA acceptarea ambasadorului amcrican Bunker ca nrediator. ambele l'iind interyenlii ale te4ilor. AsLfel. sub tutela britalice Nefiind de evrei si de arabi. ca mediator. conciiiere 9i mediere. raj SU{ prop. face din ancheti o practica curent5' tua1a pe planul neoficial de ONG_uri Si rnai ales de mass-media.Jocuri pe scena lumii pdn?a L (onjti lc 8l Consiliul ti Adunarea organe de anched fi conciliere ln convenJil de la Strasbourg (1997) privind reglementarea paqnica a diferen_ delor. pHnea el\eliane d5jgura Lransponul la CoDferinla aj delegaplor atSerieni. mediatorul se afli Ia eAali distanti de cclc doua pani. legate printr-o uniun€ economicS. cet $i al medierii este lnceperca negocierilor. de$i poare r(ista.ineae li. DeSi ir titeraturb ele sunt asociate medierii.arini iu 1962. Dupa ce p.i de cirre un LeII. de degajarc. in dircclia aceasta pteventivE. problema consti! dupd e$uarea acestor negocieri. in anii'90' discutat crearea de organisme speciale pentru ancheti.. As in 1956. iniliativa oferirii bunelor oficii revine lnor Fri te4e.uge 'i. guvem pe care francezii nu-l recunosreau. afa cum pFvede Pactul de la Bogora tTrataul jnter_american refedtor la reglementatea pa$nica a diferendetor). la bilirea de contacte. llncheta a devenit o insti ap(oape generalizata a sist€mului intemalional. FranJa angajeaz. care' cu unele mod crri.e. SUA oferi bunete sale oficii dupa aceea ti -Indiei 0c[oneaz. SUA .edura $i apoi Carra ONU d. izbucne$re conflicrut inrre Indonezia $j Otanda cu privire la Inanul Occidenlal (Noua cuinee Occidentale).. In 1965. Convenlijle de l. in dilerendul di ue Chile Si Peru. dezamorsare sau litizare. care a consral in sediu ti facilititi de fulcdonare unor negocie prealabile. oficii ale Etveliei. iar CSCE. acesra publici propuncrile sate care fl negocierile sunt reluate la locDinra Dri.iO. Medierea reprezitte asistarea Fi ind$marea unei nesocie. '""f"pti pti" a"mifia sa. A5a cum etiDrologia larjni indicd. urice a(lirnc prccipiral:i . ancheta este legate de conciliere. in (CPRA).le anglo"americane de cheti Drivind situatia din Palestina ln 1945 Pe baza raportului 1946. la explorare 9j informare sau gdzduire. o faz! de moratoriu. la sfar$itul anului 1960. iar celelalte institulii specializate pu raDoarte qlobale in toate domeniile activitailor esenliale Numerc organisnie regionale au crcat sisteme de alefttr prevendva. din 194g. intr_o nou. sunt consrderate din recuzita metodelor patdce $i au. l!. rc. la care prim-ministrul Dar $iu e invitat apoi ca mediator. Fl esr irnplicat rn procesul rregocieritor qi promo_ veaza cu sdruin(d ajungerea la un acord. introducand o fazl. negocienle se poaae la Evian (Frdnla) $i Lugrin rHlelia.lestinei. ca fi ancheta. care locuiau to Elvefia. Se rezumi la asigurarea de linii de comunicare. care oPre9ie conhnuarea sau rzbucl violentei. Agenlii ca eiercitl un sistem permanent de contml privind producerea $i rca rnateriilor fisionabile.

peniru o regiune de care depindea accesul fiuvial la El a dural mai bine de un secol 9i a fost punctat de rizboaie. papa de la Rona a fost a. Inrdr s-a creat Cunea permanenta de Arbirrat de Ia Haga. r. in plus acesta este supus unor norme specifice con$i stand in pestrarea increderii celor doua pi4i. medierea colective (uneori impusi de iratate. Ca $i tn cazul erilor. bu oficii (Argentina).Gran Clraco" izbucnit intre Bolivia 5i raguay. Lucr.1. deselnnali si rezolve un litigiu carc a rezistat incercerilor solulionare prin negocieri directc. cu participarea lui U Thant. l)e$i mecanismele ONU o includ. nerncredere {ictize.uti pe scena Lunii ambasadorului (l. reprezertan! ar slate. care deiibereazi in $lingendu-se abia in 1938 prin arbitrajul alror cinci state ame. lnlrc mediere ri arbinai. C.diclionrle.lo. medierea personalA care ofera mai multe garanlii de obiectivitate Si neulralrrale dec.r. ca in Congresului de ta viena. €ntu/ia(mul pcnrru arbiuxj a fost aLal de mare Ia Conrerin"!a de h Ildga. cet $j concilierea fiind fonne de institutiondlizare a formelor pa$nice elaborate la H {bsen}a pdrtjlor. Middl€burg.o ne duri)tI djn lu. Secole de-a randul.oi rcspecta arbirrii (sau arbitrul) este supusi acceptirij prealabile a nLr diferenliazn alunci de Curtea Inremationala de Justitie. Numeroase rratale intre stare prevdd clauze conlpronisolii. ea o extensie a anchetei. aflate in negocieri au lrevoia sp. Un acord provrzoriu cste respecot $i rizboilrl se deslitloari din nou irtre 1932 $i l9 i le por aplani . care elaboreaza o solutie oblieato_ rie. dar s.ure o \.. Lan $r Suedia. gi ea este din familia tertilor ce intervin. ca in cazul concilierii postbelice franco_gcrmane. tor pentrn a propune o solulie neobligatorie. 8.in care a excelat (Jrganizalia Statelor Americane qi.icane. rolul crescut al medierii in rezolvarea pa$nicn a litigiilor deulii ti comentdrii speciale.^lJ!ra. l8l5 ). Medierea se bucuri de o atenlie speciali ir prczent. consli in activi unej comisii (dc cinci sau mai mulli membri).ca rnembre ah ONL sunt cnemrte \a. Colceptul de concilierc mai este utilizat si peniru a desemna proce\ul de Inchidere a unei perioade lungi de ien.h-Srnd unur uib nal tormaL din lrei per.u ea KLrr.. dar sub o lbrmi care o inrudeste cu mijloacele l nale ale arbitraiului $i tribualului inlernaiional. concilierea pierde din inDortanta !. de a construi formula finah a soluliei cu gnja echitilii $i compromisului acceptabil.y*". dif<rcndut in pnrrnp fronrierei Inr Jjn reg.t ac(epldU Je dmbele pini. Arbitrajul este una din cele mai vechi forme de aplanare a unui lrtigiu. care nu are caracterul ierarhic $i mai distanr al concilierii. pani $i procedu. unde staleie . pA. cc i-J dcordal o prma iumalale de secol.bitrul $uprem al unor litigii intre regii ti prinlii cre$rini. in fine.|re prevnd cd in caz de diferend.'9. Ca genezi. dupa o intervende de concrtrere a premjerutJi bnranic.rt< ircepure In la66 au dural dor ani >r sent. Esenla merodei corrsta in alegerea unui jndecitor (sau mai muiri) ad_hoc.e il (1899. pe . arbilrrj l \e ocup. Exe]nplul cel lnai citat csle sti gerea lungului conflict .nra J fo. in alte bata!.i Je rcglementder liligii_ x)r drnlre \lale pnn iuLlecdlori ale)j de acesFa 5r p( brTd dreprului i|temational.ijinului exterior. Medierea este o inte enlie h negocierj a unui te{ f:rd autorjtate foliricd Foprie.riricara do caracterLrl tehnic al unor lirigii $i apoi de taptui ci in arbitrai plil. Conflicte 83 lalte. cu iceeasi cerinti de obiectivitate. Concilierca inlemalionah apa(ine tot familiei de intervenlii te(ilor.1907). de interyretare sau aplicafe.ingdrcl Preterinra pertru arbirrrt e. Concilierea astfel conceputi.acrrut ei rmbrsuu. medierea organjsmelor regionale . Djferenla fali de conciliere esre aceea ci rertul De care il rcprezinti concilierea este un or8an colectjv. echidisranli $i neutralirate ca sj medierea. India si Prkr5rxnul. intr-o lume a i terdependertei $i conexiunilor mulnple O formi evoluati a ace sprijin este prezeDta permanenttr a unui te4 care in afara rolului negocieri serve$te ca argument pentru modificarea pozi. alat ancheta.in!i rr)eorenr. Iniervenlia de mediere a organizaliei a fbst frecvend pani in prezent Celelalte forme clasice sunt medierea unui stat te( sau a unui $ef de stat..re lu. (.tiilor i rigide Si intransigente io fala opiniei publice.\i re/o \e trlrciile De crre I'lr1rlor.iunr.". intereseie lrusturilor pelrolicre (se gisrse in Chaco) Sj in final crlenlia Conteinlei panamencane de ciliere alca$itd dir cinci stale anrcricane.t sLdlele \au conducAlorii lor.ing. Toate cerinlele Si regulile practice ale negocierilor se adre mediatorului.b lorma unei autoritAli exterioare. In (onceprra de atunci. capacitatea de a ex' prima punctul de vedere ai fiectuuia in limbajul qi inlelesui celei- paftea I. Acordul este semnat in august 1962.Lile i$i aleg singure judecitorii. bilalerale sc stipuleaze . numrle de U thl. Viginia) $i apoi la ONU. lile vor recurge la arbirraj. a tlcut ca noua perioaJa sE dea prete. ArbrtrirjUt de toate atributele Lrnei Inelode jun. impticar in dezbateri $i ceudnd o solulie neobli Satore.

Germania. sunt aleSi de Adunarea Generali a ONU pe o perioadi de noua anil De$i articolul 94 al Canei prevede cd . de)i Fror apela la metodele primei catego. in 1970.:uri p. esle sensibila la conte\r $i circurn. Cele doua categorii in care se impat ciile pa$nice examr sunl: prima. IatA un caz normal in care Cu ea este sesi in 1967. inlrucat Ge nania nu era multumitl ce ii revenea Drin aDlicarea de cetre celelalle do e state a rilor Convenliei din 1958 privind platoul continenlal. Curt€a Intemalionali de Justitie de la Haga este astizi sia cea mai elocventi a funcfiondrii jurisdicliei intemalionale in materie de litigii interstatale. marele obstacol in iea eficienlej Cu4ii a fost nerespecorea $i incercarea de ocolire jurjsdicliei obligatorii. Organismele internarionale intra tlror Si ele^in rolul de insrante. in numar de 15.. indiferent daca pi4ije negocia_/. intre cele doue dzboaie mondiaie au fost adoptate 9i traiale pentru reglementareai paqnici a diferendelor sau de arbitraj $i conciliere care prevedeau 9i.A. rcn'e in. losirea Cu4ii Permanente de Justilie Intemalionali Ca 9i in cazul medierii sau al anchetei. curtea s-a pronunlat ln 58 de hotirari $i a dat I avize consultative. medierea.preced. nes_ rrucrurale rigid. incepand cu Permanenti de Arbirrai de la Haga (1899) si continuand cu Curtea Pemanenti de Justilie (1920).tini simt legali de un angajament ferm.lo. concili inccpul de secol indeamn6 la examindrea mai aprofundala a re\ur_ $elor pe care ele le oferA solutionirii Si prevenirii confliclelor_ . se presupund ca un moratoriu functioneazd si ostilitilile sunt suspendate in tim pul actividlii lor. Ea este $i incorporerea unui dezj care a avut mai multe forme in secolul trecut. A iloua. in. Judecarorii. Judiciar.rarii Cu4ii In de Justilie in orice cauzi in care este pa$e".la. 1946 Si 1981.te.sdu o.fiecare memb al Naliunilor Uniie se obliga si se conformezc bot. scena tunii 85 tc.emna\e.ac-ordufi inlemaionale. Danemarca Fi Germania (RD au cerut Cu4ii stabileasce principiile $i normele pentru delimitarea platoului tinental in Marea Nordului. recurge la resu^ele de elperienh_ la intui!ie $i ralionamenr inovativ al unor profesionirli. incepand cu orbifiajul. Oricum categoria a doua i$i dezvbluie lnsernniffe. asis_ lli. Cu toate acesta.84 .Curtea lntemalionali de Justilie estei organul judiciar principal al ONU. Are ca nucleu negocierea pe care o pregaresc. care acoPerA negocierile. sau nu lnc€piind cu cate. din 126 de state bre doar 44 recunoscuserd jurisdiclia obligatofie. Faptul clfregocrerea fr meorerea sunt ciile parnice cel mdj de\ lolosite la clauza arbitraiului obligatoriu in orice tip de litigiu. doar in situalia in care mijloacele primei categorii par epuizate. iar in caz de conflicte de ordin juridic 1b_. calea iudiciar. pnma caLsorie comine cArle purrn formalizale. arbitrajul cunoaSte aceea$r scal dere de interes (a $i concilierea. Tine seama de opiniile $i poziliile celor in cauzr. ancheta. convenlie c e Cermrnia nu o.ii. ele recurgerea la arbitmj. $i al negocierilor in general. In declaralia pe care statele trebuie sA semneze in acest sens sunt intrcduse atatea rezerve incat pu. creeaza sorur|| adaptate ta caz.i de la prestalia sa insuficiente. care se referi la arbirraiul. accuhd $i decide. cu norme cutumiare 5i reguli_ad_hoc. alti sursi de neincredere a provenit de la ritmul lent de lucru Curtji . are reguli $i proceduri preci\e.. La aceaste situ se adauga incapacilatea Cu(ii de a implementa deciziile sau de acorda sancliuni. recurgerer la oryanrsme $i acorduri. functie care revine Consiliului de Securitate. Timp de 35 de ani.r ii bunele oficii $i a doua. de interacfiunea lor 9i face tot posibilul crL solulia sa fie fructui sfaduinlei acesteia.

r.se intrerxp€ sau con_ fost auziti iinue.ext de rezoluiie intr o organizalie intema..onflicte.Mi-a lon Inal grcu sa ncgo(ie/ cu prnea mei' dc' tl Lu cJ un lchnicran rer'tr. Negociatorul care ln dialogul cu autoritatea decidenta insist5 asupra intraDsigenlei sale in negocieri pentru a-qi evioenFa mente sau care spune ceea ce crede ci place Ffilor sdi este tot alat de periculos ca $i adversarul.tarea pozjliei adverse cAlrc propda sa parte. bugete milit.sau): inieresele unei p:rli incompatibile cr interesele celeilalte.otranr."nt de domeniul care le-a solicitat Existd de sioli teoieticc care se ocupi de negociefi Atunci cand vorbim sau se Ie rezolve' scoate .tionalA) Pe misura (lemen pe care il folosim njtudinii cons.i roate resursele.crizei. in factorii disruptivi ti elimin[ facto i int€gratori. Nivelul unei stiri conllictual€ este primul c. O alt.care.rzj negocrcrea ri agrtvcazi tonul discutiilor. In perioada pre.nU . In ambele idenrificim pe teren o spirati care coalizeazi .lder^\ale re. in\rno\ilin rcleriroare la inc:jlcJrer acordufilor gcnerale .a caLrre limbajul prin care menine lnteresul acestora de a lua in consjderare afirmatiile sale. constand intr o rapidA (9i greu evitabih) deteri_ orare finale.. Preze.." onui acord dc pl6!i a unor . a dezvalurrii ariludinii ilrogaDte $r a scopurilor de hegemonie sau profit pe care acesta le intreriDe. Un negociator .. au fost elabolate teorenc $l upti"ot" p. Spirata disrup.ebuie .au bildremte. pregitirea opiniei publice $i chiar acte provocaroare sau demonstra_ liide fo4a.r( in JenumireJ Ina ruua a rc. Nrcaierir"lul )r xlnbulele negocirtonrlui conflicsupus deciziilor politice nu apare mai pregnant ca in cazul soarta inlregii societeli' t"lor. sub tirluli transformarca conflictelor. care este medierea.sau ln! . aa.li"i. in car.n"tii. este obtigat de doua ori sA spuna lucruri dezagreabile.menre cat .cun al crizci_propriu-zise. angajand (neSi-t*tiile lonR. redacteazi Banclatul a statului si hotard$te obiective nesociatorului si obiectivele operaliei sale in lumjna altor p-ametrii unei solulii dorite sau accepabile' ma] e"nerul".rl.f"..tmnsfonnarea adversari_ lof in parteneri". rabrld) pe care o purem numi pre-crizi:r u1 rntenal mai .Uhd din rnaliTele ongrnii (onflictelor )i naturii crizelor. diplomatia negocierilor are posibilitatea de a-$i mobiliza intregul potenlial politjca externa dentul este cel carc face legitura unei negocjeri cu daci ea are sau nu loc.. Prezenrarea poziliei sale in tenneni lipsili de ambiguire! 9i care atat mai mult de p|ovoctui' inrerpret:ri nedorite ti atitudini agrava situalia2.iteriu de a exa_ mina sarcinile negociatorului.upaLi in carul conniclelol o \emnilrcaLie 'peciala Un aqfelde politici Decieleme'nt este relatia intre negociator $i autoritatea telor unei solulii. fu timp ce spirala confliotului se dezvoha in cxGrior conform logicii proprii: inarmiri. fi-*"aze precim qi fazele negocierii.idenrul prooriu . Importanla schimbddi de sens a spiralci conflicfualc. chrar dacar 'urr prczenle )i in ahe 'irua Lll. chemati sA le eviie io eua.e se t"ia SIin ce condilii sau cadru lari de ce a unei negocren: nu o datl exc]amalia unui negociator la sfarlitul padea ad. modalitate de a o enunla este qi . hrind o prejudecate in privinla felului de a cornbate pe oponent prin de In. Esenla inter_ cei mai obiectivi cu putinli $i cu furnizarca si\tematica a linierea factorilor integratori. dar evi.fe spo te.r mod dc aburdare Ins:j blochc. acuzatii asupra intenlii lur ri rlirudinilor onile ale unei prifli tali de ccalalta. hotiri$le daci ea.crei prelenlrtor sale.n:uirea retemein.'l'.i.au Irnagementului de criza. prcvenrrir oi conflrcrc."t. liv: este vizibili in enunlurile disjunctive (sau.Pan"a I Conlicte 87 CaPitolul 9 Negocierea !i medierea in rezolyarea $ preYenirea conflictelor Requlile $i tehnicile care ghideazi negoclerea ql negoclerea asistad de te4i. prin definilie.cinlelor unei regocieri coniunctic cu rnedierca) in cazuri ce pnvesc pacea sau negociaiorul are rbue rnspunderi covarsitoare Ele sunl: 'i. inA. miza este uriaqi. o dari faF de oponent $i o datd fat6 de dc. . Ace. AdevArata misiune a abordirii diptomarice prin negoci cri esie crearea unei spiralc d€ destinder€ constructivi prin sub- re. alfera esenliJ de cele cu rnizi nornuli a unui aderate financiare g. negocierea. . care in locul cursnlui ascendent ar l€bui orientate srre desrinderc. Acest nivel este reprezentat de indi_ cele probabilitilii izbucnirii sau retudrii conflicrului $i este fornar dlntr o perioadd mai lungi de agravare continui (posibilA.

energiei Oaraje pentru hidrocentrale). apare iniliali\a unui \ecin comun . ci se intind pe perioade lungi. lrl un zid crfe treceau dincoio de tema propdu-zise a dezarmadi. calcul gretit sau accident Si ln al dollea rand interesul menline i monopolului nuclear (a$a-numita problema a celei de-a N-a puteri). care a condus ia Tmtatul de neproliferare. ln epoca pe (are o plrcurgern si care acordi mai multi impol1anli societilii civile. Atunci cend experienlele cu drmele nucleare au devenit prea costisitoare Si neimponante pentru pefeclioniri semnificarive. Intervenfa indirecti prir asemenea iniliative a organismclor regionale. Acest organism iniliat in 1960 avea un statui ambiguu (farA se fie organisn al oNU. 3.ul sonlliclelor sunl urmatoarele: rii? In ciuda politicii de crntdinment apl. d) lArgiiea cercului de actori in procesul negocierilor prin introducerea unor factori constitutivi. legiturile fadorilor im plicali in temi (experli. Expertji ambelor Fri crau prezenli. deschis continuu spre folosire ti tr cmnd neintre pt. cercuri de expe{i. dezbate solufii construite pe factori integrativi. anali$ti.Iocuri pe scena lumii 89 Sarcina esenliah ln situala de pre-crizi a unui negociator carc urmire$te triumful unei solutii pa$dce const5-in: a) introducerea factorilor integmtivi. De altfel.du a unei lari din regiune de a dezvolta un proiect de interes comun din domeniul apei (regularizarii de fluvii). la un proiect comnn. lrl aceast. Lecliile ce pot fi deduse pentru ncgocieri din srudiul lorin caz.. SA luam ca exemplu cazul cand.factorilor de fo(a. reuniuni bilaterale sau rcgionale in domeniul $tiinlei. aer. iar $edinlele rare l. organisme intemationale. Cea mai aclivd $i legata direct de problemalica ar melor nucleare em Conferinfa Pugwash. In alara acestui laborator luncr. desfi$urate inlr un inierval bine delimitat de timp. care cauta si deschidA paftii noi pentru scoaterea din impas sau depaqirea inflexibilitAli negocierilor. isi desfdsura lucrArile la sediul acesteia. ci o inlerfald poroasd prin care sc stabileau contacte neoficiale ti legeturi stabjle. culturii. Ncgocicrca estc astltl mai nult decal uD me.88 .ionau numeroare organisme $tiinlifice $i neguvernamentale. 2. A existat oare uD interes comun suficient de marc incal sa se fansforme ln proiect comun? RAspunsul este afirmativ: in primul rand era evltarea uDui cataclism Duclear iniliat prin eroare.ci(r. chiar pe agenda acestuia apAruserb subiecte ca problema pdmei lovituri. educaFei sau senetilii pot contribui la acela$i rezultat. b) devalorizarca treptat5 a factorilor disruptivi pan6 la momentul in care ei nu sunt in masura sa susFnA o spimld ascerdentA a . intrc cele doua puteri nu a exissau badere de nepitruns. Dar nu s-a daloral controlul acectei cri. cand valoarea lor demonstrativd li de intimidare a scazut qi cand prolestele opiniei publice au devenii mai mult decit energice. c) favoriza. apA). inospitalier sau insuficient pentru asemenea abordAri.anism in stabilifca de acoduri sau o cale pxfnica de fezohJare l lii8illo'r nraj rnult . savanli. care invita !tuile in litigiu./e unnf ncgo(ien capabile sd elaboreze acorduri non-fcrmale ln colaborare judicioasi asupm regulilor mfinate $i complicale de menlinere a balanlei tero- rderiile $i tehnologiile stralegice. mass-media sau lobby.cepribil de criz. unde specialiqti de nivel inalt $i coDsilieri importanli ai factorilor de decizie puteau avea disculii semnificative. dezvoltarea increderii Si aperarea antirafllera. in calitate de partefleri. o ini|ative privati privind oprirea rizboiului nuclear $i scoaterea ambelor nuclearc din arsenalul statelor. exploa6rii unor resurse etc. societatea civih activtr. Negocierile nu se reduc la o aciiviiatc a unej reuniuni fomale $i structuralc. Prin avantajele prcmise participanlilor se poale produce o pjerdere de relevanli a lirigiului su. Este un subslral viu al diplonaliei oficiale.ea descbiderii pe alt teren $i cu alte teme a unor nqgocieri care s. poate avea de asemenea un impact pozitiv. Ultimul punct este caracterislic diplomafiei jnovatoare. discutiile peNonale.sau timp unor contacte $i disculii. O situalie prelungiti Ce pre-crizd a existat in tot iimpul Rezbo iului rece.catd]JniLtnii Sovietice ii a resrangerilor contactelor economjce lovite de inlerdictii privind l. a fost semnat ti Tratatul de incctarc a cxpeIienlelor in doub medii $i apoi in trei (sol. in cazul in care cadrul propdei negocieri esle refractar. prin propunerea unui modemior sau cointeresarea unui organftm intemalional. consilieri). faTA pre. cu intreruperi punctuale ca ln criza Berlinului $i cea cubaneza. cu secrelanatul asigurat de ONU fi in prezenla unui reprezentant al Secretariatului (ieneral). Un cadru il furiza Conferinla de dezarmare de la Geneva. e) facilitarea atragedi ln solufie a tuturor factorilor extramurali ce pot sprijini punctele a) sau c): comunitatea $tiinfifici. multiplicarea lor pana h momentul predominanlei fatA de elementele disrupaive.Ele imbraci ?n aceasta perioada numeroase lbrlne carc includ contactele neoficiale. ecologiei.

Inrrucer panicipe la elaborarea sotutiei.drn plrn ta (ele t-ci nijloace paSnice de a modifica atiludinea ij .e. Ea este intervenlia unui te4 intr o situa{ie de obicei bilalerah aflatd in impas. mediatorul fiird penhx eie o sursA ]ai credibili de informare. Ce aduce mcdiatorul in plus intr-o negociere legate de irchiderea sau prevenirea unui conflict? L Uneori cl este chiar o colrdilie a ljnerii ei.J. limbaj.ctorilor eocrcirivi de putere.90 Jocuri pe scena lbtnii PaaPo Lcnnjtictc y| decat un eveniment diplonatic. lormal sau infonnal nrediatoaul. Ca $i negociarorul. a amcninlifii cu fo4a sau uzului torlci.ideci. Toate acesle dcvieri sunt plitie prin rcrealizarea sau precaritatea acorduriiol.r . sub presiune. menlionate de Parsons: persuasiure. dar eie capitd in cazul mediatorului o di_ garea increderii oporentului. i se cere dihd re'ur. de care tin scama si negociatorii. rnedj orut poJre rccuq. 3. e\penei . orice fonni ar lmbreca negocierea lrebuie evitati ercarea de a pune sub selrmul ei forme demonstrative sau a) folosirea negocierii ca un paravan al unui cLrrs inexorabil spre 4. Ne oprim la acest punct penuu a considera situarea mediatoru []i in rapon cu gAsirea elementelor moderatoare. el este imparlial $i are o aDtoritale morale recunoscutd de ambele pir! ale unui conllici potenlial sau deschis. si intervina in disculii .i a negocierii.. pe ptin refjonal ti ptobal. Ncuttalitatea sa 9i dislarlarea egalA de poziliilc ce se conliunta sunt condilii sine quLL non dle rolului siu. Nu numar ca toate recomandirile ficute negociatorilor in acest sens sunt valabile pentru mediator. uneon ino\ah\. zvrnlrje.r . comperentii. poate deveni o componenti esenliala a unei stdri cle pace Cu toate acestea. . lungimea de proces si Sarna de ca' I:acrere (de la oficial la Personal.. chiar daci nu este nranoatat expres tn acest sens. . ideltificarea jnre rcselor inpEti$ite de pirfi $i iniiierea de proiecte comune. :1.Salvarea ielei" este una djn preocuPirile cele mai vii in caz de conflictc. Participe la o negociere.j (lc care apartine fent cu evolutia negocierilor. Primele trei cazuri compromit medierea. institulionalizati de mediere. iar urmit{. Celelalte liri ii cer s6 le lind ia cu- Pentru simpla sa prezenti exremi intr-un conflict. Producerea de solulii ce servesc. preocupar doar de ca$ti- ilor uzul ib4ei. c) alterarea negocierij in forme de in$elaciune. reuniune sau conferinli. Cunoa$terea aminuntiti a dosarului conlliclului irrtr_o versiune obiectivd. Menlinerea pdn racr. a unei solutii pe care pdniie sunr . in interesul lor de a incufaja atiludini po' zitive ale adversarilor. oltigate si o accepte. Introducerea sub eticheta moderirii conflictl). El intreline. 5. personale sau ale pdrti: sde (con((.i si contribuie h gesirea unei solufii. capabile \a produca lofinule.Prin defirilie. b) vicierea ei prin ameninlarea cu fbria. 2. in condiliile de la puncrrr a. sirualiile degenerarive provin din: L Pierderea obiecrivjralii Si favorizarea uneia din pi4i sau chiar l)erceperea unei asenenea perdniri. . dupi ce p6rtile i$i catrigd uneori sus. mergind pann la facilitarea condiliilor in care ace$tia po1 si-ii justilice comPromisul 3. nu are varietatea de forme. care pot fi privite ca o sursa permanenti. Medialorul ajuld pirtjle si depaseasc5 siarea de intransigenF ti sii sc angajeze in cea de compromisuri $i atitudini pasnice prag esre foa(c dificil de alins $i lnenlinut.cmporramenrul unei pirlr. Mediatorul are dreptul s.. _5. natura $i modul prezentirii idea increderii celor doud pi4i.arelc doui nnuleaza toale caracteristicile ei. ui.onomrcer. ea este un proces care.. Pi4ile nu negocierca f'ari sA se asigure de prezenla sa. o sarcjn5 cel pu{inioi arel de difi cili ca aceea ce se impune negociatorului.Ileazi in formularea unui proiect comun al cdrui prim merir va fi !lr4erca allor pa emn in rcatr/area . lluperea echidistanlei fala de pafli ii favorizarea uneia in schiDbul unor beneficii speciale. mediatorut lrcbuie stfie srriin de calea a-paua ce consti in u7-ul fo4ei sau ameninlarea cu fo4a. in general difenti de cea oficial atir sata de Par{r. 2. vazuti ca o follna de asistare $i ghidare a unei negocieri. Impnnerea. mediatorul . kgnturi care it avan_ l. stimulare raportarc la ii obligalii generale. bazati pe iaplc. in principal. rnlerecc e. inleresele pirlil cste un reprezentanr al sistemului intemational. I a si negocratorut. O sin_ gure exceplie fac Naljunjle Unile. iicand uzul erichetei medierii . m6nuit cu inteligenli de factoni de decizie politici.tinelca de citre opjnia publica locmai prin postura lor de apiritori neclintili ai unui interes general . In mediere. mediatoruhri 'i Medierea.e inlelecruale.

l. \lrcrgiile globdle ale marilor pulen in \pecial vi_ . Masnirudinea comerrutui cu "l. arati ca sQrea conflictuald {'ri sr prelungil. demonsrrali de studiile sIpRI.utun/ in nticir misrrri oe rmpunefe a Dricii a Jonelor irakrene din Kuweil In tqqo inrre a. ca in rezboaiele afncane. financiar 9i prin tumizarea de voluntari in fav rea formaliunjlor terorrsle5.lno_ {re\ur(e pnme) si mitirare (\lrdmrori. lmplicarea lerlilor in majoitatea ace$or cazuri este filcute atara Ol\'U $i a obligaliei membrilor sei de a nu recurge la fo4i nici o imDreiurare.upuse ':ill.luf rnlemaliurrle O\U r1 Congu.na\culi in cunul primutui razboi mondral ii d.ele p.rc Vietnamul de Nord fi de sud' Corcea Nord $l de Sud.ai pulin teoretizat. Terlii. . [|lne.Jna con rct.eJ oe-at dorlea.e.i\!emului.u.?mfirabit.ge pAna ta inrere.DeciJl In lnmirerea de rrulc il|rernJlro lllr\'llrlrr JcrcLtarei rnlt.tii unui conflict.i pozllr avantaloase)_ Inai muite locuri.60 !. in literarura juridice ii polilici.qe morate (rup!te caracrerisdce Scolii Duterii.92 Aceste ultime situatii deschid o noua disculie despre ter.rcri n\dle.zboiul i. cet $i din pa URSS si a unor putcn necoloniale sau neutre2. r:n(ii"ii/rr r :rctrunjtc de menrrnere a pAc. r "sri . rrnur It|( \nrlr. ci pr.t ru. Aceani acriune me. in te4ilor nu poate fi uDilatemlt. A)a cum arn vd. Dar $i atunci. coalilii ale . Te4u1 intervine in corflictele interne. ut t". dreptul de intervenlie sA nu capete anumite.or d:e.d9b'$eu. Lamsne in rtara sistemului O pJgina inrunecara in inoria relariitor inlemarronaJe este inler vcnlrd rc4utui penUr apjinderca $r int/elinerea unui conflrcr la care Iu panr.zvolta.ut in \ludiul Iut'. I cu sprijin tehnic. po\luri ll::-. Te(ul se implicn d()schis' devenind parle a conflictului..6 in ..cndcnla in speciat in deceniul anilor cr)r)rlcrcror rntemdtiondle.rinJ In .ramenrul esie ghidar de lipsa de ::nte. O rttA situalre In care Con.r\Lpune acriune ipecraia a :l:-:l:. Te(ul acorald uneia din pirli asistenla tehnicd. in unele ca/uri Prupdrr diferilc de \lale sDriiin factiunilor opuse (ca dc exemplu Congo/Zrir)' _ . ucrea uner cnze sau a unui conflict in aria de influenti sau control a r. intervenlia tetului se face 'in domeniul soluliei paqnice El se gesegte in aproape toate cillel indicale de Carta ONU.ecuritale in lrm_ Fr Kz.. e.) sa.F?zi conlrolul unor leriLorii cheie. t<. de data aceasta inccrcand si ramani anonimi.rpa d'rect. expertizi. Rareod p54ile angajatc intr'un conflict riman singure lat nanciaJa. pdalizia.or de ni. n mare pulere prurocllre \arr Inrft.xl xno.r concepule ca centrut cetor mai semnilr c ||ve rclrunr penlru aparaft. in dife.5dsd.iito. ca in cazul Afganr nuiui.. Acesle conjltcle r! I-rcr]lu In Defloddr de tmn/itrc a \tarelnr ce_Si c.rei p.'"n In cele .. atte caluri. l. In poate fi rnrrcsita in dcscht ^nIrcle. cori. Recent inse a apirut ideea unei legitiniri a a( unii te4e prin dreptul dlr intervenlie umanilari.ilor ce ie$eru orn \ /urut-LJe interc\e maiorc ale marilot p refl.unof nrrr nU poatc fi explicala doar prin lip.roclnna.re (rrrr' (. cari a cunoscut cel pulin trei intervenfii majore Alle venlii. dar existi faptic cu pri 93 mor\. cj rcglemenlai' de forufi ale sistcmujui globrl. {ie care depind inre. c.a au pierdut sensul clasic. sunt lddrte de. in s€cret sau intr un alt mod cale nu angaje oficial.. in alari de negocierile diecte: in medie{e' ju'isdic_ corciliere. unde impotriva C rcei de Nord au luptal !n!i din sisremul ONU 3.er:i inde_ L) februarie 1961.re. recu{crea ld lbrli cLr ace\re merode de :ll::ll-tl*:.a a o curma. fostele colonii procurat sau primit armament atat din pa(ea SUA.a pacir. in llare p'i" de :ii . al folot lionale sau ale organismelor fort"i.. r ucupat cu \tudiul cdlurilor In crre periteria cra trnul. anchet. rlnrr din felrriile inlema!ronale .Iefl preocupanlor In ace\l (r"Itrr..nu r in\emnJt Incel.ondi{ii o recunoa$tere fomali. rrlrrrr Lri 5ecurjr. ace$ conrol se exer_ de conside " "i. in acele situalii care drepturile olnului sunt incalcate in ibrme intolerabile (genc e!c. c: t-arite vrlarc \au pforecronr tor sunr . pentru care frontierele $i suvera tat. Consiliul de Securitate a autorizat fotosirea Natiunile Unite du fn. ne\ancttnnati de normele intematto alc de nfgxni\nele ti ul\u. la i ccrc. Conlorm geopotiticii. iare a declara starea de beligeranli $i folosind eticheii internalionala ca in confljctul coreean. Pana in prczerl../DorLrtut rece.rcrc rllicrne. Motivele (unl rn grneral prccurate C€opoliticn.ii sosintS. Scoald dependenter ||/rf.in care unconflid inlcrn afecteazd grav situalia interna nald (stale in curs de destrinare) Nu putem exclude posibililrtea cr pe ndsura ce sistelnul narioMi lincle spre unul global. Rolul nepa$nic. a c5rei exij_ o:::lld". incepend cu arbitrajul' in toate ceib intemalionale. in timpul rizboaielor de independenli.u dar tererul de Jpti(rlic a fos( accla at cr.. \ra e oe a e\potta anrameT in orice rona de conflicl.rniemarlonir 9e unnr terh de a o tntrefine rl. c r f.rrnere de . Si.\U . iar compo. . militare' fi SUA in r.p1T".

ioU\C er n\O rt. reur nu J..o1urru1r I.r1 aitol rolso...i -€se+u? un .irpuo.rlod rololJrlJuor 'u|uto^ lnru:ruop ur 9p drr ?urP rutued )tep ozJzru_rnt qs lru:ur InLuJt\t.lrd\eord rull nJ elelJljuor rsrof leJrprfl\ rp norB rBtlr 'Qtatr4ltord) rr ort Intrn-lrul lnFlclltuo.^?lsoSnr Inl.] *e1..l€ruos) trOSONO '(th€lso8nl uJ edcelord ap ?iroC) lsrJpoqLuEJ ur rtirztlPlJ rp e)rDtrrornV) JV LNIII qFruepo.erplutun prcads u1 .r ?al rfqrsod 3p? erd nu rA ereqBe^erdns el wlrtull alse lotodnJl ln]?p 'Irld e orJuriu)LU op lollunlierJdo ErlsuolirunJ ul qlnlJrul' {gllncrJrp glslxe ereclldwoc erlrsFol rolluelqorcl ? Is er?rlp roltinuoi ernp .Lr jr1 'dauncludns ap rs lolunuojs ? arelqnp ap rrienlrs reun " ?l€J rl lnzu^ B{ r^Pl\obnl et\ot urn rlrl)rlJUor ul .rnl RlrlpJ P\drl ur'Bspun €ruuoplooJ Jp JLjctJdo o r/rtortuo) cL 'rr rJ rq n\O nudurd IntntDpuelu erltu ur ... IIU? op ?erelrurul Is .1.nNo satr r?tu rS 3q e^8.n3ei "1rr1' 011.r o1.Iru3^ard ep unsltu 09. lolnd el? Frer35 InrPlsrsos u! eq es ec oFiqsa^ur rs adn4 ep aluelr.Lrllll nc el9oryullrlesE N ?dep ed -l^llt? ?llr9luJ etsa .uuor ur nl\lo Is tuEluezeralar rnlsor r< .lguor rp otrrreur ul rluDuodtur telu runrsururrp rorlP n JetrlSou ^lo7rr ludr3 uJ rr'rlue.otua8rJur nNO ne.t rJ.r:r: :rrrl ui 'rrru<o8 p RtpoiJ_uupurln\nN rrrierrloJ prreJr gdnp rrlrqrrs rrrlrl rp{ lulold.td!t(E rs 9\ ereJ n nduJtl Inlu edn.errurnt.roirryl e JrElJdooir ap Inlorrrc rs JqureLLr rolelers tn\ur\uor rp opurdep rrrlrn -oldrp pueos olqetsul pLjuerod elJJ nR\ .ICJI ..rrEtrlrLrJ r< rrr.nao.{tre? pue uonEurotut tpqotg :SldgID) lotisluourE '(qc1!.flNo lntunur/raJl .rue8ro ner.trBluoJ rf .lueJns aElnrl?lcods ellr rd !t snp € ar eacc 'e^"l8 unztc u1:erqo 'qlol el !ue8rn..te8rlaq lod4d e oJ?Jldos op nls dllll iln". sp lrsalclor .ottJNn 'UOjOUdNn t."l lili* -oJorc iols/ ) Rrtlurnq/t .ep ep uoaun'rBunl elel!^l3rql nlcollthl uO $ €q?uros uJ uo$.lxuoirualut uoJc c.rtl .r r.rr.lllsel ?a1?rrxelduo.luuos €arluo^erd '06.Lu.rrrjill rd rlrqruodsrp rtuot\r\e ruJroJ luns rlurulrurrd rfs rrruRlur.Indnrs . 9J 91ar .leuoz ul lpuosrsd duEluezerd ulroJuor lsoJ ? nu InrEllnzar rvcl eleluoud o ?3 tlEqc soqnog ep lwiunue lsoJ e Jolel. :ieod rnl cur8unlua rProdLu.!q?ts e4uJ rolelrruuor e arrus?d uglueuelSal 0p pnu?W rnun ?er?^UrurJep ercorde glBreuao sarErrnpv .rd rolrlipuuoj pelEll'lax.ttJ nc pupdetq (0861) I€+IrEq 11961) 'urp ofii?nls u! ?t e^uEdrur l?dns? ?-IS I3 Lro audnd ep 9l?Uoli"ulalln ?elBrunoes Is eered eiuluaul? rr 3l?a auaiq reJEruo €Idnsr el?luntes ep InrllsuoJ tzNes elEod Ig alsoloJ rcrJnsur rs rsp 'ellq€laprsuo.lzll€uB rf er?Frrer ep eurrr?s rs nBe^[ eJeJ elpuodar lolrricerp deuflo]rrr ep ra trttDa aD vutl -rec pulnqutslp .iadrntrs ll veJd" uud roletrlltuor P e.rd rrurrril v 1qo '8861 uI II3!d ? ereuriuaur ep siroJ ?e4!8erd tS ?eJlnllsul uJ 9rews$xa es luauleo ep uolllul er?lgurnl o €34t 106.euo:aornl nitt lndruD nlrn OM'..Tuotroor p erner8 rt riur/Jrd rutJ] e qt.l -"ztuudro_ alelF ts iluJl .qlpe rs rl3!d ?eftzrlsei :rolal..3i .apluarueura.1 d p^_ery3 el n!3rpu es .166I atctUruoC un nNo alp o^qerujolur rolrunrslrrl eet[l ul lop?^Irs tA uJ uol?^resqo eP ?eunlsrl D ZVSnNO (tLob lole^\n)-Is{ uol?^Fs uv uJ eIuJueA op eeunlsq ) I/\trg^vNn qO Jp eeunrsrtltr t^lo)lNn (ueqtl ur r?r?ururrur elrojl U']lN I rq * ?urs alrul lulfpSuezep ? eris^resqo ep E!od) codNn !:) uM.lJSg .[ -!qus I? qrnez IndruD .cd ? er?uduel I ep ejloJ dI)IJNIn (u€lsDII?d ts eru! ed€^resqo ep lErllll^ dnrS) dIDoIr'{Nn rol elaruruo.)ltl 9s Inqa! r? o^que^e..dACAddNn .uoi.Iprou elus-i e^qeJ]ruues adn]l nc llnq ) nV (!r.l reiLru!tvoJ prielu"CiO rof .Iu luns nu nNO elereolfttu ll4d ? erurglpe op auor'ttl "ta t oaitoa t114t11 ou"rs aa unlot . ?e&u-loJsuP{ rnlqs l.o €lBqes ulp runPuoraJax ulued ?eunlsll^D osunNlt! 'rO . p/.el rS rliEulrott. lolluE Inrnderul ?l !!pd €pu?l{ * ?p€lrE:) V '(€puulsl F9l) a.un r(BB ?Jrnd rc_r< gnrlrror:ra e.eriu l.rmrueurn Inrueluop nnurd lnun . o-o.o1.zauodef:o.i"rn l.e rednquluoc ezEq ad e3?d nluod o5f prura.LIord uor4.'C.r{u .It? etue.p 1".l. .Da'I puo ? IDu-axDad) :|lxpd ?al9.l nrlrl\ruun rnun le \Ed Inurrd erse nu asre^p? e{Ilqd 318lEdes ami V (atlrplrnq a.Jp letJurl) IrueluJos Z06l rtr reo .aunl reuo tue.4\qr?g) rr8oloco lnlualuop uI llsrri pprclEr grurEl? unurcc ulp ep uolsrs 'lBnrrturp tsoJ n .{josqo 3p .uJHNn .:' .rt .letulres rp InrlrsuoJ rS rrrqr r11. lollue Inlrs eds lenl r ptoi{srPtuueH nNO rrlnlor Etttloinllsul Ecrlr " II ap wdnroerd n!-s nNo Ic rlErauaD lrrtl3l3es plol)sl?unu?H u !p .u:1s{5 Burue46 e5 tg6t u! rer .n 0p luozorcl u! undsrp nNO l€J3ueC lrueFrces €r rtle^cp lllnd r?ur a nu lBp lerzraep ?zDq ?l DeN qs !l-?z{euor8a: p pqrscjr lnseaold ec-lrqrsod_a1s-g .ounc tun.rrdJr ra [srJurD InlntDOnrrrs JIE Jrto Jlrung ale/r1.

:i:.fi :".- Paftea L Conllicte 9'7 &i:1?:iT."l.llif:'. dar (problen lieni.Frr:. au con.ii i"l]"1i"J::.'["j"#":.t:'" ".1.l. A apar t ideer rcperani rnrlirli\er ). intervenlii talzii si costisi toare in cazuri tratabile in sladii iniliale...i:ru.T:.: l:r.Tr :li: T.liiiili il"li.'x. prolifereaza in initiati neguvemamentale.li##nlif.l"xill#::::]]"yT":iT"fl].'":" :rr rr rl. in 1966..:::.:i".'l_"9.':.'r#ijil.:ii:.ll .r osi..::1"""'.h ?i:i.r: i.. i"l:.lilli*:i.7 I de prcblerre sotuing wotktfiop) per'rIx cazut unui flicl de dimensiuDi mici ce izbucnise in Asia de Sud Est. Daci adaugam declinul adeziunii la multilarerali te.". retorice Si persuasiune.""t 'e ..ffi il.iJtff Capitolul 10 Concluzii. i:t"l 't::i .ijiT:ll.. I .*t:. malaezieni.*rocieritor oficiare 1.l|fi . ri Tabloul rcsurselor pen(u rezolvarea pa$nici a conflictelor nu este lncurajator institutii suferind uzura timpului $i neglijarea..r:j:n::t**:".-l::.JlJ tft Esranrarea normatitalii L:L1 riif='lif$ili :.'" .t::t.:l{* inr. k*.:1ti:'. :"":r ""'"' :l1llil#i:l. zra apare in tcama acclui an in Cipru (nult inainrc cle lurci din 1974). ignorarea porenlialului exi in sectoarele ce ies din zona gnvernelor.:.r ii l"r'?llr. iffill..Jf ifl :lt.'[.::fi ffi #rff .".lj#.. ingrijorarea fatE de im pasul diilorpatnice apare a fi justificad.'#il)j. calul konlronrarrr. Tnitiarivele ce merir:r Inenrionale lin Je aparitia tcolii i in negocieri.rffiHi..1. Mai presus de toate sri adeziunea paianatd a factorilor de decizie la doctrina realistd.IrranJa dc \oro lqxinyl. ..lfr'.riq jlii'r#r. condus de plomatui australian John Bu(on) a orgarizat ut arelier de rezolv ::l-Y:""_]Tl1llyi.' lllltii.:L?:.riruir p.i##.'. :._itei.. cnglezi Si j:l j..ip"r..1i!:13:.Tt'J:t x'ji::::.jt.' '":".:. urmirirea intereselor terrnen scurt.:**'::. grup de profesori de la Londra (crupul de la Londra. .i*i * .x.iin.:li'. Organizarorii proveneau de la de menlul de la Univer-qity Collele London. singaporezi. iar sponsorlrt era Mi angajase pe iftjonezieni.ililiiiliT.liiir"j: ):ij jij."il. S-ar pArea ce pacea lSi gase$te suported in secl torul neguvernamrnlal $i al mitc6nlor populare.1's. cu o experienli reccrrla de conflictc locale in I iDtre cele doui populalii.""'...x{t:. Perspective .i :r::ril f3].*:rull'lm.: #r'. lii:r i: ill["::i l': :i.. vicierea unei abordEri realisre prin obsesia imaginii percepJiei $i supradimensionarea eficienlei expresiei verbale in dialog. vizibili si aplicati in cazul conflictelor...i1ll. umbrite de abordarea militarista $i de recureerea forlE Si neavand atentie $i sprijin oficial.:lii":HlTl"i'""il1::r. bazati pe minanJa puterii. ca bazi a sistemului intemalional $i global sau sustinerea tului de preemptiune ln cadrul autoapedrii.*:r"l*r. tode vechi pmcticate in situatii noi. Documentele produse de atelier sutlt in mod sulrrinzitor losile ii cirate in solutia idoptati de conlednla oficiati 1q66.l.* t . Mijloacele pa$nice $i cai diplomatice.1:.*"j*.: li':rli:. :". .^.

4 Schila aclivilalilor ICR Metoda ICR este complementari medierij. Acesta este considerat unul .lirrn. echilate.. ca poate rlul unei pre-negoci.atitudinilor qi a relaliilor intre pdqh pri controlul comunicerii". care a drticulat sislemul .are terli sunt speciali$ri.nteld(tive Conllixt Resol"lton (ICR).t Arl Lrceput cu.liei. un urpani\m dc me_ cu.nliri pagDice ale con lliclelor. elrborar inrr o.r frlr in con i. De fapt.interes".inrernalional $r prnblernelor tac .D. imperialismului qi inegatitelilor il apropie de |coah . Cei ce intervin din exterior se v6d in pozili de terii cu o misiune diferitd de clasica mediere: ei au ca obi centrai imbunitdtirea . inaintc de sau pre medieri pentru a imburetSli re atacarea prcblemclor de substanii.rnure.n\tonnrpa. ca se afldm imediat c5 mobilizarea acestei capaclUli e fa. Dezvoltare.Je: Razb. int' lia consullanlilor din ICR poale fi util! dupi ce controlul vi a fost efectuat de arbilraj sau nredicre de forta (o medLerr I'acc $i femei. cuvemanld globali. Zone de pdcc.lin pnniipal exponenti ar nud lof pacri.98 Jocuri pe scena luntii zilie ca . subzistenli.1. TRANSCI \D e.lalitatea de rezolvare a diferenlelor in viiror Este important sA notim cA. rc/enirdu Si o conldbulre pe planul moditicArii arilu urnl|or st perceplrer.orur nor_ vegian Joban caltung.te ci acordul Si negocierea luj se referi la rnlerese. Consultarea aduce aici expertiza anatizei {:le conflid. diferitn. \arc ./: :unr . Jiere $r re/olvare a conjliclelof initiar >i condui de lrofe.dtn pdcate.. lbrmare $i cercetare in domeniile: Transfor.lo pRjO tpeace Re. J ma lr.ri iie inlre pirli. construiri tot pe rolul societalii civile $i aca_ denricein rezolvarea conflictelor. capabili sA dirijeze disculii complexe asupra subiectelor care au iscat $j escaladat conflicrul." consullare-' -_ Abitaj (controlul oslif ta!lor) Segregarc Dislrugere (irnbundtdlirca rclaliilor) (siabilirca iniercselo0 Consultarc (imbunala!rca relaliilo0 Arbitfaj (conlrclul oslililalibt) I Menlinerea prcil (conirolul violentei) + (anaLiza connlcteLor) v Aslslarea dezbaieii (reducetea inesaLit:!ii) I Figura nr.. Intii.. Este vorba tot de o ONG. Este un modet aniculat si realisr. ifi define$te un rol care nu cupdnde momentul ID cei 40 de ani de acrivitale sunt citare 40 de inre.f.e.ratori. ce va irclude mo. Menrinerea pacii. Cand atungem l.r: ofra fi Dlultiple activirare de Johan caltung. pace $j analiza dezvoltirii. Stag iul conllictelor Chemarea te4ilor conc iiere Activit. Studiile sate asupra vdenlei. esenliai al destinderii $i dezamorsArii.r de ccrcelatori sr activisri.t r.dezvoltarea capacita[i ]ocale de a continua proiectul dupi terminarea lui".parghii de pedeapse $i risph€) pdntr_un acord inilial sau par !ial.lesi la(e pane J'n famr'ra abordirijur baTale pe.entii ale IRANSCI ND In rezor\ajeJ unor confti!re prirurr . I'. pnn creare. in carul lui Fiiher. anr numero>r t nd in_ ' (l ra de el Tnnitutului drn O.. protcsufi . Impuremicirea actorilor de pace.ND.\. apelul teoriei e lnai vast $i mai profund. al indoirii spiralei ascendenre r violenrer.r.nrr. mi)carea _t RANSCL.ul \r1 peirtru ambi. psihologici care incarce atmoslcra surt^dezacorduilc emoli neinlelegerile $i neincrcderea reciproca ln al doilea l'ind.ii nu pe . Abordarea neviolenrd a securirilii. durubilitare..h In\tuure Oslo) ti publicaliilor sale de mare circulalie. Democrarizare $i autoderenninarc.ti --> Negocieri Discu!e (asisiarea -. Reconirtierea prr_ nrcA. ni dttti pu niitaa.ura doat penlru conlinuarea semirlarului ti perpeluarea lui.. dar sunt bazate p€ metode strucrurale proD i. unui climdr ravordbil so|. cu un palDares la fei de impresi_ onant. Educarie de pace.. Culrura pEcii qi I)ialogul civilizaliitor.).pnn. IRC rccunoa. care.rc o retc. in . dar ancorari intr-o viziune teorerici mai anplh asuoraiiste_ Inuiur.rn ir pace. Exis6 urr rnanual. innlnim o origine $i o fiiial. . ONG_Un. ca subiect principal.aJL'n.. acest rol se exerciti de dou5 intr-un model adiacent. Comunicarea intfe parli e$e vazula ca un mijloc de a dezbate soluli analitici a problemej.surile unei universitali virruaie. Ea este de dita nccasta o pregdrire a unui acord valabit.irrt . Dreptu r'lc omului.ependentei.

a DrinclDii lenrrale: reglemenlarea pa$nica a diferendelor si coooeraiea inire strle. adoptata in solulie). Nepropunandu-$i crcarea unui sistem regional de securitato colecti_ vA cu mijloac€ de impunere a unei sotulii $i furclionand pe baza concensului care impiedic6 luarea de deciTiiconrorersate. acesd actori injecteazi stim i !i formule noi uzul diplomaliei hrgite.oci rapidi a unor situalii alarmante Si evitarea riscutui de fizboi (activat de trei ori in tidpul crizei iugoslave) saD indlniri de c. coooera_ reJ a cap. Iu goslavia. dincolo de contributiile de apropiere a pi4ilof $i de angajare a societilii civile. analizei sale sunt: diagnostic. vjtn!. Maya. inovatoare. neame\tecul in lreburile inleme.. Actele ce elucideazA demersul specific al OSCE sunt D€clara$a (numiti $i decalogul). Mesurile de cre$tere a lncrederii care au cuprins inilial modifi_ ciri timpurii ale rni$carilor de Fupe maj6re. hindufi-musulmani. ca stimul Dentru revendi_ .ecurilat. Albani socialist Si a avur o reuniune preg6titoare intre 1972 $i 1975) $i acti. OSA (Or ganiza{ia Statelor Americane) a dezvokat o putemic?i $coala de duri juridice. Astfel. intesritatea teri_ loriala.rrii in drep_ turi.. OSCE (Organizalia pent{r Securltate $i Cooperate in prcvine din ConfefinJa cu aceleasi teme. privind principiile ce guveme:rzi sratele membre. Mecanismele de urgenF ale OSCE vizeazd comunicarea $i clarificarea recip. Conflictul Est-Vest dupn 1996.lal proeminenF pena la momenlul in can. o noutate fali de practicite sistemului internali ral o aduce rcgionalismul. Eliberat de consrangerile oficiale. inviolabilitatea froniierelor.. dar la scult timp s_a adAugat coo_ perarea. 1989. neguvern n'. schimburi $i vizite mi_ litare au fos! amplificate duptr doud Confetinre consacrate acesrut subiect (Stokholm. cursul lungii ei prcgadri (a fost propLtsa tu 1966 de cere b lie priviti $i asiguratd ca un rezultat al cresterii gradului de coopera_ re. Aceasta se impate in doue: economie ti alre domenii.iile conven. au existat evotulii intercsante. in rri.locuri pe scena lunii panea L Confiicte r0l rcce. o fo4A mofice ce mi$ce fiinlele umane.co$uri". Inci inainte de crearca ONU. aceasta line de decizia noastrt'. care inseanrnd transformarea conflictului confbrm unei ie$iri din solui. securiLaria si nea9teptale pentru regimurile din rAsirit. Columbia. bi $i tradilionale. prin care reprezentani de seama ai dreplului inlemali nal au elaborat $i structun juridica de prevenirc si rczolval€ a flictelor.ln $i mi)cdri . Rhodesia-Zimbabwe: Irlanda de Nord. Sri Laikat Sonalja. Japonia-Rusia.. Ecuadot-Peru (in care a propus unei zone bi nalionale. O sintagm. reTolvirii \au ptevenirii conflictelor. ultimul nand formula inovatoare. Exempleie fumizate de tcoala lui Burton $i de $coala Galtun sunt probe elocvenle despre intrarea unor actori noi. in anut 1990rundele de negocieri Esfvest duc la un nou acord CSBM $i un tratat CFIE asupra Fo4elor Convenlionale ln Europa $i in acela$i an Adunarea de varf de la Paris creeazA strucrurile noi ale OSCE.homedanism. 1984-1986 fi Viena. h. urmlre de princrprile egatirar-ii suverane Si egdlii. scrie Johan Galtung. conflicte jnter-clasi $i Ceea ce este de retinut in cazul TRANSCEND este interveqi in srbstanla problemei $i elaborarea soluliei.ilirarii sau caulirii \olu!iilor. As! lei s-a ajuns la crearea faimoaselor trei . intr-un alt mod. soci intreaga lume inainle. la inceput a fosr conce_ putd pentru Foblemele securit5lii.i Mtrsurile de cretterc a increderii $i securitltii (CSBM) in domeniul militar. Japonja-UsA.lionale ti gdsirea unei folmule inovative: .1992).Conflictul este o provocarc cu probleme cc strige <ranscende-mil mergi in afari.Jcea e\le lemenul cheje. Ea este o conferin{i i rulionalizaii qi poaftA toale trisaturile unui areopag pcrmanent. OSCE funcFo_ neazi pe baza unui demers mult mai apropiat de viziunea viitomiui: r. pronostic $i lerapie.Marile Lacuri. Kashmirt Corcea. capitol care a avut efecte bascii: Gibrallar Cenla/Mellila. CLroperareJ fitnd un lacrof compoffnl al p6cii. zultat din prevederile conferintei de la Helsinki (CSCE.100 . Dar sr noriunea de. indeplinirea obligaliilor $i respeatfiea drepttrrilor omului qia libenElilor fu ndamenlale. Pax Paci fica. Principiile ce privesc securitatea sunt: nerecurgerca la fo4a amenintarea cu fo4a. Mai este de luat in considerare miezul central al metodei TRANS CEND. 1975). Existi un sistem elaborat pentru Europa largitn (OSCE). Rdzboiul din Golf.pace $i securirate". Dupi modelul ei. fiecvenl lotosira de OSCE e\le . Urmeazd do. conflicte de {asi in Virgi Statele Unilei Cuba: Conflictul Nord-Sudi Isracl-Palestina.nrali. Organizalia Statelor AfricaDe a la fel. Chinat crestinism-ma.ociale. s_a modifical. DacA conflictul conduce la acliune di tivi. in domeniul politic . Ultimul a cdpetat o dezvoltare ln direclia drepturilor omului. ea generca_/a securitale conlriu a\umDliei attor organrsme care considerA ce prin securitate (problema domiran!r' xjungem la pace. Kurzii.

rnce..ti inl:fur. ior lole_ u enn d. Ceea ce . avand un CentTu d€ prevenire a conflictelor ce funclioneazi la Viena.In cur\ul Je/\ollan.l in_ lllni tebuia ci lFnsformat intr-un proiect capabii sA absoarbe toat5 arenli4 ener 8ia qj dedicalia celor doud pe4i.denlil. complementari celei coleclive. credinle.rnr.a cun_ Nidel?l mai pulin alsacian $i nici un gennan mai pulin german prin xl). coninand propunenle doui puleri europene pentru construclia Europei. Este creati o Curte de conciliere Fi arbitraj $i se deschide o noud arie de preocupen sistemauce pentru reclucerea ri\cului unur conllict )r penlru aleda liJnpufie. Dar ca inte_ rcsele divergente sa intre in zona de indiferenli $i s6 fie supuse ui- In al doilea rdnd. furopa dispune de o aurorirare speciala in Inalene de conflicte. ci\ililatrer. Este de remarcat ci democratia instaurati in tirile membre ale proiectului $i stratul impofiant al societ5di civile tac posibile jden_ lil. si lrnta ce poate fi incorporati in reteti transferabild. in 1992. rradilii. care in ultilni i stanli ar pulea si creeze sau se refuci un singur sislcm colectiv .le .or. \imic din ceea ce a u|mat Si inleracriunea pe iccr.n rl. . care cuprinde rh nirnprr. reconc.. Un comisar Penfiu minoritilile nationalg actioneazd $i in sennalarea $i prevenirea unor potenliale conflicte ln acest domeniu.r fronlrerelorde catre douA populatii. ca intrd in ecualia unor posibile cazuri litigioase. mediu o ce cuno. . altor ldri sau zone vecine. cind de securitate cooperanli. neavand mijloacele de constrangerehdispensabile unuj sislem de securitale colectivi.rerc pre.eglementare a tirigiilor.r Uniunea Europeane isi constituie fo4e proprii Este unul din obiec' tivele integrirji sale inir o entitate cu o politici exlema $i cu capacrraLed Je a inrervenr in sirualii connicruale. pune dczvoharea suDrccte Sr Inlercsc apanjndnd \ferei rre . N cend toate statele vor fi cuprinse in sistem. vaiori. Aceste subiecie $!nt capabile se formeze un magnet pulemic cate sA adune energi rlc_fr. punand oamenii si lucreze inpieUr)5. iar. Un forum pentru secLrntale pnn coope_.lo!j" sunt un grup resrans. atotcupdnzitor.toz Jocun pe scena lunii urgenli ale inallilor funclioMri $i in situalii ce rcclami ajLrtoare umanilare. rai portorii qi operaEunile CSCE de menlinere a pacii) Si reglementarea pa$nicd a diferendelor. cumefl. aiaturi de incilciri eventuale ale picii din prcprja sa sferd Crearea unei zone de ritate colectivi Dreia lozinca securitrtii colective (unul penlru loli pentru unul). a obiectivului precumpi_ rilrn $i a iDreractiunii crescute indiferent de identir5tjle cultur. este men sistemul de secudtate colecdvA al Europei. geomerricl. nici un dl\acian nu \. Un sistem regional. paftencrilor (limb:. lchonrlrrilii omLrlui. urmi in afara resurselor europene? Se pare ci ru ln primul rand. inJilerenl ce ident'lalicullur. to a relelanlei unei crocnm de inlere\e. la inceput bazata pe cele mal neu(e subiecte. lucru conlrrmat a5rdzi Lle (rrabarerea coridiana. au ftcul o in (riza iugosla\5 In decl au ftanco-gemala din ianuarie 2003. rare este creat. Nu numai cA a credt o uniune intie membrii cireia timp de o jumAhte de secol nu a existat nici un caz de pdresrre a cailor pa$nice de . Suntem astfel in prezenla unui concept aniculat de securitate cooperativi. Dar merilele misurii nu pot li Degate.prc nu lipse. Cele pe care le scoatem in evidenle sunt prevenirea confliclelor si gestionarea crizelor (ce cuprind ancheta. istorie. Nu mai conla de cinr apanin reritoriije in lid_ 8ru. mare a fopuldriilor nu a adJ\ atirgeje idcnrirarii lof.land de comune aJoptdle penrru atinpe_ Oricdrc (r:t rr)r. prive$te P le4i sub foma altor regiuni rivale. a unor rrl'rc(trre Unice ti a rnnr . Care este perspectiva Europei? Daci OSCE Si_a asumat o sar_. \rci . Dar se $tie ci un si colectiv isi realizeazd menirea doar cind devjne universal. daca teza cA regionalismul esle o cale sPre globalism. aflate ia distanla cea mai mare de culturije existe un interes majot comun. Acest prolect comun la care facem dese referid s-a numit Eu_ (Jpa. prin definilie. unde.Iiua unei .. la care ONU a aspirat nereNind sa o realizeze.lnce/ nu \-a \Inhr mai pulin tr. acesta va putea lua mdsuri nepininitoare. se detaliazd 9i perfeclioneazi hotirAr e de la Paris. ata (ummernbdi \5 \ub semnul NAIO.in6lale.lrerea jranco_gefmanA. ficand rizboi. objceiuri).^esle aceasta dill tre aceslra d€ neconcepul. care nici nu remarci cand le trec.riei euro|ene.a inlamplal a lo\t atlulatea dc la..onli_ r|l|c.re.r:le mulliple sr concomirenre pe c. Punerea lui in practica confirma rolul crescand al organismelor guvernanentale regionale in arhitectur4 sislemului intemalional.rorre rin scn.r s-ar pulea adLce. dal a si creat und drn cele mai \peclacu_ rrle reconcttten tstorjce. Reventm la niezul lectiei ce o di aceaste reconciliere. Ea reprezinte o comudrare de intercse. ic]eea de baz?l a inleresLrlui comun. st n{a economie. La Helsinki.le au.sursele umane la un loc..ale.nnul" estt unul special.

obieclivul principal este eliminarea violenlei $i neulilizarea influenla astfel atitudinil3 convingeri (predici. cum ar fi Balcanii $i Caucazul. farA nici o contradicfie cu \alorile. ce l zeaza formarea atitudinilor $i comporlamentului dorit Acest este verificat de intreaga experienli a pedagogiei. Considerarea intereselor ln primul loc al abordArii solutiilor. Gisirea unei solutii durabile prin angajarea ruturor cdilor $nice disponibile. r . nu sunt decat miisuri ale imponanlei acordale unor obi_ ective ce la randul lor nu fac decat sd lncorporeze realizarea unor interese sau necesitati. 10. la cele doui extremitali ale roter. 2. eficienla oe a schirnba con!ingeri In mintea omulur $i de lial. de a predica. Neacordarea locului principal in analize $i solulii a percepliei fate de realitate. altfel bine intenlionate.e un obiectiv. pe{suasiune) este mult mai red se decat calea creini unui cadru de interacliune uman5.. ci evitarea intrdril lui in starea sa violenttr. dar este contrazis de inilati ti comportamertul pnn expresra f 2. ci i la formele $i metodele noi p€nru acceplarea van_ ctdlii culturilor $i a conlucrarilor pa$nice. Obicctivele. numitA $i a cunoasterii.ri. in care . 8.derea probabrlir"l. Penrru pa$r pe un 5.a/c "i fre ma. ontjrctdJ-i vrtent 51 c. negocierilor sau ajre procedee paSnice.Demararea $i conrrolul unui proces oricar de indelungat.) 4.r 3.ceeasi s(hema si din alle doua diJectii: prin srudiul insuficrenlelor demersului clasic si al fircercirilor inovatoare ale uldmelor decerii sau pril analiza criticd a situa$lor conJlictuale din diferite zone ale Lmii. in con. la care ne-am refedt succint in lncheierea capiiolu\ri Conflictele se' coLului XXI.sunt elementele care pot intreline refleclia $i efoftlrile in privinla etminArii fortpi din recuzita vieFi sociale ln alte pe4i ale lumii.Enun!d cA tot in lnintea omuiui lrebuie luptat impotriva ra : boiilui esi€ inse drasiic amendat de urmatoarele considemliir L a putea fi unnirite ftri divagalii $i pentru a teren srgur: Ponind de la realirarea unui conflict violent real sau poten_ a. Ideile de baz6 ale demefiului proiectului aomun ar putea fi condensate in urm:roafea schiF.e$terea $anselor solutiei pa$nice si al carui puncl critlc f.'$c activA" a cfurigat preeminenta.. 6. Prcmisa increderii in faptul c6 prcblemele generate de con_ flicte po! fi rezolvate fdri uzul fo4ei. pe care o luam drept concluzie la incu$iunea in teoda $i practica conflictelorl 1. Acceptarea metaforei rdzboiului ca maladie tratabili $i curabild. e par!i fi avand in centrul lor nesocieriio. Neacceptarea rolului cova4itor absolut al dialogului in obli_ nerea solutiilor. in generai irealizabill. incepand cu . Este una din marile mitologii contempoAne. Gra a araca probtemele de fb d 5i zona clocotitoare a factorilor cauzali. Cu ajntor|jl lor putem incerca elaborarea unei scheme qenerale de prevenire si rezolv e a conflictelor' se poale ajunge lq . d imaginii fara de realitale. ir contrast cu concentrarea soluliei pe eliminarea unei sin cauze (strategici. 7.urrrc pnn sc. 3. cel pulin. difuza $i irculca verbal sau scris convingeri favorabile pacii $i repulsia fali de uzul MEriiNegre. nu se referi doar la aria civilizaliei. in privinla caulelor se accepti multiplicitatea factorilor c zali. indiferent care ar fi motivalia de fond. cum este negocierea. 9. Este acceptati ideea cA obiectivul nu este desfiinJarea conflict. c6 au solulii I4 care se poate {unge pe cdile diplomatiei. rumeroase. Convingerea ci uriaga acumulare de cuno$tinte car6 caracte_ rizeazi era noastr6. ale . Pste acceptabila ideea ci {dzboiul se na$te in mintea oame nilor. qzul forlei line de I atiludine $r un componament.r .ientat sp. care la rAndul lor provin drnlr-o a minlii umane. _ b) iluzia de a rezolva o problemn conflictuald lintind doar planul Inirial al ide'lof ri menlaliLadtor. I Metoda proiectului comun Premise teor€tice. oglindid filosofic in preeminenla senmificantDlui fati de sernli6_ crr. economictr. pent simplul fapt cA doar un dialog o. Prevenirea ti rezolvarea confliclelor au drept esentd indep larea recurgerii la fo4i ti mentinerea sau aducerea conflichilui zona tratamentului pa$nic. culturald etc.iderarea reatiialii ca o con_ struclie subiectivd Si ln predominanta virtualului. ralionamente. care pentru modelul matematic. poate ocupa acest loc.

ci grade de importanli. exprimata in de demnitaie ii aulo respect. Alegetea proiectului camrr? de madmi atractivitate pentru pifli. cu intrebarda: in ce masuri situalia internalionah favo. credibilitatea ameninlirilor $i Sradni de atraclie a utilizdrii fo(€i. jurisdiclie sau organisme inlemalionale) sau a vastei game de contacte ti dialoguri. a mass media. urmate de: olc post-conflictuale Si alegerea scenariului cel mai favorabil tilii soluliei ca ghid pentru acliunile viitoare. uril. ndsuri mobile pe scara priorildlilor. zate pe resursele disponibile. lntro!fucerea grdd&dLi in procesul negocierilor a factorilor integrativi. . principali s impiicali indirect. al ciror enun! esle universal vala 4. Analiaa ca.izeazi sau nu un acord li ce fel de acord ar fi in spiritul ideilor doDrinante? gi cu inrrebarea: ce factori (persoane. discutii. 4. I0. argumcntele fieciruia ir a socieiitii civile. indiferent dc culturile autorilor utilizatorilof. '1. conversafi). care impune respect $i cunoaqtere reciprocA.drori contine transformarea intereselor conrune in oriactre acceptabile pentru ambele per. Inceperea (sau continwrea) negocierilor indjfercnL de t)a- fi diferite. adeverat). dc abordarea uneia din celelalte bil. lavorabile consideririi $i adoptirii unui proiect comun (ceea ce poate fi numil rr"dci J). renume $i autoritate lnteresele r translormi in: oriectite ce caliuzesc politicile entitAJilor in cauzi care pot lLlra lor (precedare de bune oficii.mi (prc. suficie de stabile pentru adetini mentalitatea unei populalii tj specificui I Cnllrrdli. Prciectul cotn n este proiectul ce urmere$te un obiectiv obiecrivc acceptale de mai mulli parleneri. guvern sau organisme) pot fi angrenati in favoarea unui acord? 5 . care explici vasta diversitate de culturi lumii.ti $i apoj incor_ latate in proiecte comun? posibile susceptibile de acord. penhx evitarea oriciror confruntiri sau diferente din planul valod lor $i credinlelor.elaliilor lor $i istoria laclelor ii discutiilor legate dc difefend.LrncLi. Srr"dt€giil€ sunt cdile posibile pentru atjngerea obiectivelor.dclix. Concepte €sen{iale. a opjniei publice cii pa$nice sau chiar dialog (arbitraj.ullti c\tprindc descrierea actorilo. Modelul matematic al realiztuii male a obiectivelor prin strategii adecvate se b^zeazA pe utili (sau valoarea) fiecirui obiecliv qi probabililatea ca o anumitA tcgie sA duci la atingerei liecarui obiecliv in parte. economie. 6. su fomi de cuno$linle $i aplicalii.e. conlradictorii sa comPiet antagoniste. Studiu de conrexi. Aplic ea criteriului de seleclie constand in efecrulmaximal lsupra cre$terii /n.) $i de imperati supravieluirii care conline $i pistrarea identitSlii. pana h punctul depdfirii suportului de care se bucuri acliunile de fo4n 9i denontarea bazei factorilor {iisruprivj. fonduri etc. Satisfacerea altui criteriu esenlial de seleclie constend in llegcrea tenei proiectului din zona ciriliztliei qi nn a cu]turilor.4/€/ la conrributiile colarerale ale organjsmelor neguvemamcrltale. Elaborarea de scenarii pentu dezvolarea viitoare a $uslinerea Si combaterea oponentului.ii sorietililor $i populaliilor petitor din conflicr. C&rrlile sunt sjsteme de credinle si valori. de sume nuli sau avand caracteristici de impas in delungat sau deschiderea unor negocieri noi. Listd intereselor d.106 Jocuri pe scena lumii patea L Conflicte tol este definit de $ansele egaie ale altemativelor qi de interseclia belor care le descriu traiectodile.sau proto-negocied. ydlorile nu sulrl pnvite in sine (frumos. .. indepen{ienr 2. Impingerea spre periferie a negocierilor asupra contlicleior de tip disttibutir. 3. Ele lin in pnmul rand de nevoile vitale ale pulaliilor (resurse. jndiferent de alte interese 9i obiecti specifice $i transcendand orice diferenla pe planul culturii lor' Patii ac{iunii l.iyeryente Si cotnune li ce inserlmitate au perfix pirli. hrana. competenla $i aptitudinile susli_ ncfii unei stAri patnice. academice $i de expcnizi. Proiectul cste ansamblul actiunilor indreptate spre ati sau Lurui obiectiv sau obicctive. !e4i ioteresali. separaIu i^tidrc. completate (ic un mecanism conciliator) $i men{iDerea contactclor in orice lo. asistate de mediere. a c6ror paticrparc rcalizarea lui sc desfiFoari. lnteresele snnt considerate baza de moti valie a partenerjlor. istoria . tradili $i obiceiuri limbi $j istorii specifice. 8.r cste sfera activilililor unane rapid transferabile. 9. Lista factoriLor integ. apt se ofere cel mai larg cadru pentru urmerirea altor proiecte comune in capul listei in bate e siruare.

tii negociedlor (apirarea unui inleres unilateral . ecologic $i in cercurile tineretului. Ea este udh $i in situafiile de rcconstrucse a perioa_ dclor poslconflictuale. Cu cat adeziunea la starca de pace si la meIodele ei devine mai larga Si lilojofia proieclului comun se extinde in comportamentul global. proiectul comun nu se substituie lnsimasu_ rilor de fo4a prevAzute de un sistem general de securitate pentru tcpnma-rea agresiunii. l2-Utilizmea factorilor emotiri. predomine toate strategiile de mai sus.108 11.in mtloacele unui mecanism adoptat $i aplicat _ in comun sub umbrela unei organizalii $i legislafii universale. c) invalarea graduaif a loleranlei fali de credinle ti opinii diferite. Punctul de vedere funclionalist subiiniazi rotul foncliunii. intervenlia unor autoritili constald in Liniile definitorii ale abordirii proiectului comun se referi atet h prevenirea. eco- incercarea cle a redtce polarizarea situaliei (prin menlinerea zonelor de intemct-iune $i interdependenli) ti a iniraNigenlel sau rigidit. cat $i la solutionarea conflictelor violente. in special in balanll opiniei publice. Oblinerea Erabnicd de avantaje vizibile $i palpabile Pentru pulatiile inleresate este de cea mai mare imporlanld petrtru flx .climat favorabil inilialiveloryi inlreprinderilor San. a atitudinii ti comportamentului prin: a) deprinderea de a Iucra 0lAturi de oameni de culturi $i identitnti diferite. grad de auloritate etc. religios. provizorii $i perftctibile in cursui experi !ej.clor de \enit. de partea soluliei pa$nice. imbunititirea . In acest caz de gesti a crizei. prczen\i. In f^za postcrizi. Cu aceste mAsuri preaiabile. doar acorduri ad hoc. nice $i aceste strategii pot fi continuate in stadrul matur.oces de lungi duratii de schimbare a mentalitdli/rr. puteri lucrand in concem sau masive mobitiziri ale opiniei blice). b) m6. Opinia ar putea fi definitiv ca$tigatE doar dupi prezentarca proiectului magnet. in laza crt.irea capaci_ Ullii cognitive la scara colecdvi a societdlii. sanctionarca ruperii picii esfe mai fermi $r mar categorici p. Solulia care se termini in acesi nodel in riabil intr-un proiect ce trebuie realizal cerc si fie compleb€ consolidate prin: a) acoduri juridice $i b) inslitulii i (cel pulin bilaterale) care si-i asigure conlinuitatcaActiritlrtea proiectului nu trebuie si a$teple institulii perfecte. circulatia liberi. incepand cu rclativul echilibru det celor doui fbrme fundamentale (patnic ti prin forli) sansc ale desfi$urbrii unui conflict. erapa de implementare introduce elemente precum: Instituliondlizarea. ircepand cu lcgocierile.. timp ce legaliftii sau structuralistii se intereseazi cu precidere strucluri institulionale.cu ori' ce pre!' este echivalentul eufemistic al accepttuii utilizarii fo(ei).. in mdsuri sI ghideze pa$ii pe orice cale pa$nice ce ar fi folositA. d) extinderea resutilor si prJcricilor democralice 5i in Iinal convergene \pre mjcul rizaur de valon $l plecepte comune valabile pentm intreaga omenire. Est6' de menliond ca acesa lucru este posibil in orice fazl a negocieriloi prin discreditarea justificati a rizboiul{ri in lumina distrugerilor inevitabile de bunun $i vieti omene$ti. ca ONU. scetu I mii [rur arord: locuri de muncii. prcmilEtor recompense pentru aspiraiiile de bazi ale socielilii. cu o puternice bazi in sectorul pacifisi. putem considera cX sunt intrunite clementele xnui p. in faza soluliet. echilibrul este anulat in favoarea rendinlei pa$F^zele. in f^za prectiticri. prevederile strategiei riman valabile drept componenle fornrulei salvatoare ce poate fi impusi sub semnd urgenlei pdotr-o mare mobilizare a factorilor exlerion favorabili (organis internalionale."i. atribulii. Jocuri p. echilibrut este schimbat in favoarea tendinlei vi olenle ce se indrcapii spre utilizarea fo4ei.

. *** States ik Am.ies. Colomdo. ir2.). Pait ?t Suerre: &eorie des rcloti'ni int'mdtio'@B' 7. 3I. 1965_ 20. . ol rntematiotal potr.ttoial Inpetutive. Resolutioh: Connibutians ol Reiatioral Senices. NY.ory dhd practice of Intetuational Relatiohs. Andrew. l7 ' Pan Capitolul3 12. 32. Bibliogralie 16. ft.a/cri. Azar.. 25. Seplembcr 1988. The Spe. colorado. Ph. Sylacuse. Tre Srate of WaL EsBrs oh thc Th. 4. I 966. 1979. 1951 . Ithac4 2001. Int mdtioial Kaufmd. oJ vidlpt. tntematidal Relatiolt Third Debate.1. libi Eibesr'erdr.. Holsti. 30.ial Issue onsident. UNESCO. westview Prc$. 3.ll.rr. Cnbndgc. Prcss' 1984 22. ia Intetnal Wat Problehs and APPloaches' T\e Ftee 27. PDlitical Ditunsion of Conflict in MultidiscipLinary Perspettires ah Populati.ten Wo.). Frdch L. Conlt.. 5.B.aleJ.. D.I ns Caurzs.t 26. Millenniun.?ry. David (e. Syrmusc Univ. Ma$. Addison Westey. NY.. P/. +** Violence n.d 2. 29. StuarL. (ed. SvFcuse NY Svracuse Univ' Press. 17. L Rienner Publishes. Aron. Konrad. Roscnau. 7. /nreridliyr. Hegehoht dnd Diye\iry in 2 I . ?fte Pnce ol Peace.71? Sdcidi SJJrzft' NY. 19E5. 1966. Histone de rclaliohs inteDntionaux Hachelte. Valae Dlfete". ndea. Paris. Viotenca and Ctun.'rout ehpirctnita. Manchester Univ_ pre$. 1981. Joumal 'i( huol oiEonoh. Liltle. Dvoselre. Chart lon. Prcss. Nobe Dame.8. 1977.i.n and Cdrfict.. Fr. 1 Pres 1951 Capilolul4 eol l Renouvin. Reus-Smi!. Brown. C. Richdd. Prs.). B!ll.tru.al Ttudiio6 in Intewtiohal Relariors. Ifte 1980_ of Inlemarional Relalions. Prolile Books. Hachetle. 1979.). Mas.!e la cultwe.s.. Ralmond. Snith (ed). N. Kd1.cs. S. K. Francis. 2006.e E\plaihed: 'rhe Sources of ConJtict. (erls. Ray: Ranberg.al Sr. Modet. Mllnrlisciplinary Pe5pectires on PaPulation ah4 trcr. Ny.i Broome. Kohanc. Amdlje.Praeger. 8. Capitotul 1 ti 2 l. 15. Holimo. 21. Wallerstein. Mathew. Hdcour1. Hate& The Sytubolic potitics of Ethnic Wat. kndon. 1972. IDmbDel. Globatitu wrsus Reatisn. waltz. \ummPr. Fdah. 24.J. Benett.A Estuh. t3. Ny' Cffigie Co Rowmd md Littlcfield. Bunon.ess Homesood.oh. Otr As/e. Thioties et . Boulder. v. Talcolr. laEl Cartrigh!.'988. Blom. London. The Fre€ 10. t9t4. Peace Aeai6t WaL The Ecobg. Kenneth.?. Mervi'r. PalSrave. Philosophi. Macmiltd. Mtuk.tad. Pesons. Stanley.iaz. Caluna. canflict Repbfts Deparinent of Peac' an'f C 18. Chrisrin4 True. Dosey p.in9. nlc ?e. Univeritv of Nolre Clagelt.isco l elM dnd Co . in Lrerholional WaL Ai Antholosr. NY.{r4 the Neocahs. Theory.ato sr of pace and \var. LaffeY. Deutsch. t.. r 977. 2001.lependezce. J. Robe4 Nye.'r.rred aJ WorA Modclliig. Pdis Publ de la Sorbonne 1981 Parsons.l nerrldia. 1969.Pattea L Conllicrc 1ll 15. Harpcr and Row. Burchill. Iacqnt. Athdenm. Fukuyana.1984. Linklater. Academic pres. Ih?.1971. yt lea. The Diriding Disciplin . Druckrm. floben. Cap. 'rheorr Readhg.ertes des izr€dariD. . Manchesrer.Alerdt. a. N\ . Small: Singer.D. Houndmills. E. Ia . J. bbetuli\n rhd Wal RethDking the Denocratic Peace D. 2001 ds. Scotti Deversk.. 6.n. Pdis. Jolm W-.'d.ts.. NY. 1977.. IndiaM. 19. London. y:it. Hannai.i Koeer. Jmes. Boston.lt oJ Global lfier. Tdak. Cornell Univ.*. 1985.. Maghroon. Boulder. Genetul Approaches ro the Causes af Wdf. Ardey. md 1'hen Ptew". 1971 . Joseph. B@r. Hedley. So t'. Anetiu at the Cro$tua.N\. Sotue R4lectio6 oi the Pla oJ Force in P/oces. . B. (lV Qu est4 qee I'autan€ Pdis. Lorenz. Piefte. Theories ol tntemotiowt Ret tions. UPPsala UnjversaY . London.Ien. Hary Eckstein (ed. Barkawi. printer. NY./ise . pavel anl lhterdepen. Tal@tt. 1997Choucri.1966. (ed. Cu. Joumai of Conflict Resolunon. 2001 14. . Unwin Hyman. 1997.es and Co"fii.). N. patterson.rin. ?re Mo. Bosrot. DemnLrdcJ.1982.

e in Southeas. Macmillm. Simon x\d Schuster. Xhudo.. 60.cheL Handbook of Cokflict The Anabtiel Problen-Solvih8 APzrod. 46. Europe. Capttolul s 57.and proLLce oa ktnic Conflict Manaeeheht. I. M.1907. Twcntieth Century Furd Pre$. wilon. 1995. rh. 1987. Singef D. P.l. P"wsl Sharins m. Ripe Jor Resotation: ConJlict and tntenention in A\ia. Brcwn. Lynne Rilnner Publishers' 2002 Ho1st.?.: Toffler. A. Ravmon4 Ctregorv A A MlkiPolot Pea'e 66. Th@n ing Su.. snyd. 1999. Blackrelt. MdhoL of 2000. Schelling. 1990' Cambridge H{vdd s/mre8) .ts Violent Codllcts: A SttateEr Jot D.. Hc.Rooted Con'tid: A Handb. Oxiord t n. Ny.es and Faiturc. 1999Prev' 4E_ Lu l.reFi. Johannesburg. rhe ctash bt ciyitizatioti and the Ren World Otd.t12 . Henry Hotd..5. tgg5. i.S.R.athermm. Preventing Vialryl Confii"r '4 Studl Swedish -Minislry of ForeiSn Affai6.2004 7. pres. tf. sisk. Prentice Hall. Gilles. 5rj.t 52.C. Stepiren.) p. Deqle . Gaffnev' Palrick (1. West Hanford. Raimo. 1994 K. Vavrvnen. Hugo.' London Meni]lan. 1996. slitute ofPeace. ?oya\j Cotuplehqsive pea. Robert 1. Sheryl J.D.ok. Ny .loclti pe scena lunii llY. MacDonald Pumell. It? Odsin ofAuidtces. Ten Thousands CLbales.ace and tdentity. poLirique ittauarc Malit"a. 55. Pfess. Rotberg. Zdtman. Boulder. Michael S-.. ts85.. 1968 James. PeacekeePiaq ond Peace Enforc%at Jdie (ed-): Denm William. Sitzet. Theh iy.Irr telations intematiohales de 1 5 a 4os jouts traducere de P 42. Rubin. -l. Models. R. Petes.t h ematia&l Mediatioh it1 Ettnic ContL. P/erett. Botlde\ weslview Pr€ss..t)tlll'rlt Cambridge. 8. Mernillb. 10. ]nlernatioml PoLirical Science Review. Mortville.War. The Atublsraeli C@Jlic... United Stales Instit eofPeee 1996Diploda. 1.i North. Journal ofPeace Resealch.lrcptLl dzboiului $i dl pdcit. 1993. ceorgeMason Univ. Ghodi.. Neq Yo. Walt.-paris. IJ Nat Hwtington s Ciritization. Resotrikg Third Wottrl Conflict: Cha engesJot a Nep E/a. NeA Middk Lar. CT. H. Intemaliowl lYat Small Charles O.. Asbl€y..r. Catilict Preyehlior in the South galk4ns. p^per 10. Camcti Univ. Macmillan.arch Odtsset. 1997 38. lay (eds t. Colorado.Wallensteen./ Cotri. CdsLopher. 17 (4). H.n Washitrgton D. Brown.). 1969 . Denoctacv ard war: The End o{ an tllution 62. Mdc Howard: Rolhman. R. Moiagewnt oJ Intemdtidal M. Ed $liindfice.Jr€r ld Suete! Pais. Alker. 163. no 21. Illnlilr4ol.don.Th. Andr€anr. Inslitule for CoDfllct Resolulion.. lat\don. lqnuet. 1975. Nolember 1995. "Id ri. Lenh^m Press. w'. wrsluncron DC BroolrnE\ |71 Prcgres in Wo Pobics A 51. es et co. Conftict Reelation and the En'l of thc War. Press.i Kinber. Guma. Thoms..ljion Jran o u . Enslewood. (ed. Suniyat at the Da\|n of the 2/' Cerr. Diplohaq. Reliew Fern&d tsraDdet Canter. Univ..e$on. Po. Mds. Printel I 996 in 50. idolring Deep.C.o. Sociobiolosr: me Ne.1 Cokcr. M.. . 1960 "nc 53. Piene. /1. Librio. Kumdian Press. Christopher: Bants ..os. Spector. Naturt of AEtession' 37. United Stares Insliture of peacc. Enot 44.' (eds )' Homeward' 65. kine of a3. Grofius.rqi:6 &t XX tidck.William. Pruit ded. Conflicte 3 36. Bucurcsd.auili. . HancaV.).2005.. 39.C. Bteakine Cy. Sofhic. Washingron D.nattte".). (ed.les ol Violznce: Conflict Prcventid /dm.ml? C/ires. Un ed States In. Oxford Univ' paftea t.ns: Retahin| Ihrnctable Nesoti|tions. ik the Balkdrs.F. Kegtey Jr. cd?. 1996.r Brody. bng WaIk to arr?dom. 1985. dnd Crisis Marusenent London.trrotegic Analttis and the Ma as'nent oJ Olav Knudsan (ed. Chdtard. Rost. M.. Johar Joreen. Montagu.2000. E. 59. 3l (3).C. LondoD. Messmer. Mandel4 Nelson. Richafi'Theory and Resedtcho' the causes ofwdt' 54. War ahd Anti. Bmett R. v{isse.. 199J. P-. 41. Axell. i994 47.1996 45. Colard. R. Fairfax. M.es. ft. 1996. V4 1995.1. "/wa4 .Irhe . Washingtot 49_ Miichell. 40. Daniel.. Th. Toffler. tnndon.. t4.:r'... Bulion. 69. 1995. Mircea. TiDothy D.. Schraub (eds. Holsti.fust.). New york. a Sinite Civilization. Lnnats of the A^pss. The cow War and Thz New EutoP'' Macmillan. 200.or). Co^lti Prc\Pntr.. Joseph V./. Methob 'l ^nd Re. 1992. Fftset. Croadrtry. heurijtics for rnposse Re6otui. Li1!c. Capitolul6 56. 1996. rn? t /rrc London.ry. A.

112

Jocwi "he

De scena

lunii NY
Oxlbrd U
Swedi

I

t3

36. Mon|agu, M.F. Ashley,
Press,1976.

Nature oJ Agressiot.
Vialetu

t4

37. Mortviue. Joseph V. (ed.), Plewtuing Minisq ofForeiSn Affa16, 1997
Enslewood. Prenti@ HaU, 1969

Cnfti.'j A tadv

Walt. Stephen,Ifte O/i8ttr ,/,4!krcer, Itbaca, Coheu Univ. press, t987. Zannan. L Willian, Ripe Jor Resotutiot: Cotlftict atuj Interydtior nl Asia, New York, Oxford Univenjty Prcs, 1985.

38- Pruil, Demi Snyder, Richtd,Theott dnd Resedlch on the

Couses oJ

Ctrpilolul6

39. Wiison. E.O., Sociobiolast: The Neil
Univ.,1975.

Svnthesis Cambridg€ H

in. Alkcr,

H.R.,

t?
Capitolul5

Ferndd Brandel Cdter, 17 (4), 1995. Brown. Sheryl J.i Kinber, M. Sclraub (eds.), Resolrine Third WolM Coiilict: Challengesfor a New t/4, Washington D.C., Unired Srarcs IF

t

Nat Htutingtot s Cirilizatitu, mefl tyftosel, Review

40.

Andreant, Gillesi Meslrlef, Pler/e,

Jdirter

lo Suerre?, Pzns'

f8.
l!9.

$!ute ofPe&e, 1992. Burton, James, X.rdlving Deep Roote.t Con\tict: A Haadbook.Ilahaft
Prers, 1907.
Fraser. T.

Po.,2005. 41. Collard, Daniel, t€r /elations intcmdtioBles de 1945 d hos ioun A. Colin, 1999. 42. Grolius, Htrgo, D.sPt dleptul tdzboiuhli ti aI pd'ii' traducere d€ Hansa V., Bucurelti, Ed. $tiinlifica, 1968. 43. Hmd€rson. Erlot A, D.tucracv and War: The hd oJ an

00 Ghandi, R., Pedce ard Identit!, Paper 10, Institute fof

c., Ifie,{rab-tlaeli CotrlLr, London, Macmjtlan,

1995.

ConflicL

lll.

Resolution, ceorge Mason Univ., Falfax, Va, 1995.

44.

Boutder. Colorado, Lynne Ricnner Publishers' 2002. Holst, Johan Jorgen. SrnteSic Analvsis Md the Manasen'nt of P

Olar lftldsen GA\. The coA Wat ond The
Macmillan, 1996.

Ner') Eurcpe'

Mi!.ea Tei Thousan^ C turcs, Sinite Ci)iLization, lntemational Political Science Review, no 21, 1.2000. Walk ,o areed,n, Johaonesbury, MacDonald 163. Mddela Nelson,
62. Malitza,

Huntinglon, Samuel, Tts Clart of Civiti.dtio, and the Retuaking vr'o.ld o/ddl, NY, Sinon dd Schuster, 1996.

ol

,

a

lr"s

R; Notth,R,Th. MotuSenent of lttewtio'at 45. in Intematio8l waf, Small M., Singer D.' (eds.), Hom€ward'
Holrtl, O.; Brody,
Prcss. 1985.

64

65. Ross, Mec HowmdRothnn, Jay (eds.), 7'heort and phctice on Ethnic Conflict ManaSeneht, Theorizing Succes ant Failurc, Lofia4

Pumell, 1995. Percs,S.. Th. New Middls Eara NY, Hefty Hold, 1993.

Macmilld,

1999.

46. Kegley Jr., Charles W.r Raymond, Gre8ory A., A MuhiPol4r Peace
hndon, Memillan. 1994. 47- Leatherman. Jdic (ed)i
Vavrvnen, Raimo, Brcakine

66. Rubin, B6merr R. (ed.), Towatd Conpreheksiye peace in So h.ast Eunp., Contlict Prcwntion ih the South Batk!6, New yo*. Twenrieth
Cenury Fund Press, 1996. Sisk. Timothy D.. Powet Shatnry 4rt1 InLtmational Merliation in Ehtu Crnll.br WalhiDSron D.C., Unired Slares tnsrilutc ofpeace. 1996. ('ll. Spector, B., Cputirid, hewistits fot lry)asse Resotwio'ts: Retanins tnlractable Negotiatiors, Annals ofrhe AAPSS, November 1995. {'!. r'orrrer, A.; Toffler, H., Wat and Atti WaL Suniwt dt rhe Da*tt oI 1? -2l" CeM'D. London, Litile, Brcwn, 1993. '/0 varisse, M., .Ia reconciLiation frahco-all.nun.te", potitique attun!,tc

Denffs willian; Gaffnev. Parick Cr.kj oJ Violence: ConJlicl Prcvenih

i?

48.

r"ttaine C,xes,'Nesrtlanford, cT, Kumdian P€ss 1999 Lund, Michel S., P/z'entingviolent ConJllcts: A SttuleSjJor
Diplona.y, Washingtot D.C., United Stabs INtitute of Peace' 1996

49. Mitchell, Christopher: Banks'Michel Handbook of Conflict Ree The AnaLrti.al Prcblen'Solin8 4p2l@.t, London, Prinler' 1996' 50. Rotbere, Roben 1.. Ped.ekePing ana Peace EnJotLzhert d

Methods oJ Cotfiict Prev,nIiot, Washington D-C . Brookings In 200051. Siale\ !.D., Modeb, Methods aad PtoSress i4 Wo d Politics A R";rcn Od)'$e', Boulder, W4tview Pres, I 990 52. Thomas, Schelling. Tre Stnteev oJ Conflict Canrbridge HNard
Pr€ss,

l?l

Xhudo, cMman, DiploMcr
London, Macmilld. 1996.

ud

crisis MaMeement

i"

the Battans,

53.

Wallensleeo, P.; Axell,

K,Conflict Resol ion and tlle End ofthe Relearch,3l (3) 194 war, Joumil ofPe&e

Mds.,

1960.

/2
I

I

Chautdd, Sophie, Ctr?r,Ls d.anflits tlu xX siacte.pads, Libno,200.1.
Coker. CnsLophc.,

fi",,'rr'",/W,r,

LondoD, Btackweti, 200,1.

4
74. Crocker,
Chester

Jocun pe suna

l

mii

partea L Conflrcte

A.: HaDpson, Fen Osler; All, Pamcla (eds.). M Global Chaos: Sotrces oI atul Responses to Inteftatiohdl Conlict,
hington D.C., United States Instilule ofPeace, 1996.

t4.

Rle.ne. PublisheN, 2001.

Hanpson. Fen Oslerr Malone, David M., f/oh Reactiotl t CoiJticl Ptddtiah: Ot'pttunitia jor the UN S!st.n. Boutder. Colohdo, Linnc

75. Donald, C.F. Danieli Hayes. Bt^d C., Belond Tnditlawl London, Mrcnillm, 1994. 76. Dykc, Nancy 8.. Conf,.t Prewntiat StrateEies to Sustain Peac. in Posr Col.! War Wo .l, Report of the Aspen Institute Coniercncc, Ju
30-August 3.

')5. Johnfon,

D. H.N., 1tr,,/z ationat Albitation Dack in Far,,,?, trndon, The Year Bookol World Affai.s, 1980. r)6. Malila, M. (coord.), M.Lanisne .tz tcgtehentare pa;nicd a .liJcren.tetot

d,re

rrdk, Ed. Politict BucDrerti, 1982.

77.

Enzenberger, H.N..4rrsuchen auJ den am Main, 1993. Pans, Larousse, 2005.

Burg.tkri.s, Snhtknp,

')7

Northedge. F.S.r Donctd. M_D. Int

r)8 Omn, Young, 7r. lrkme.liaties, 7t1in! paxies in Intenatianat Cri:js,
Princeton,I967.

PJljricrl A,|cLr\. to

't.

n4trrnt

Dispugs.

t

n.ton, The

78- G€r€, Frangois, Za rrarelle g.opolitique. Guews et paix a4otrd

79.

G€r6, Fmnlois, Parrqlai les euetes? Un sia.Le de gaopolitique,

Lmusse, 2003.

80. tleisbourg. Frdncis.

tz

bascLLenent

du no e, Ptis.

99. Patchen, Ma4in. Rz'olring Disputes Betueen Natiohs: Caercian ar Con.illart ,l Durham, N.C., Duke Univcsity pre$, 1998. I (I). Stein, J. (cd.), Germs r, /!e raDte. Baltimore. .tohns Hopklns Univ_ press,
1980.

Poliri

intomationale. Auromne, 2001.

l0r.zdLnd. William t.;

Rasmusscn,

81. l€sboune, Jrcques er al.,

lzs

perspectires eeopolitiques apras

hftrnation4l Canllict: Metha^ md Z?.tni4!er, Wa5lingron
Uniled States lnstirute ofpcace, 1997.

J.

tr{is

(eds.). peacenakins

n1

D.C..

anentuts d. s.ptcnbre, Ptos, Futuribles, N269, nov- 2001. FoteiEn May/June, 2001. 83. Peck, Daniel, ftc Wal Machine. The Rdtianalizdtia$ of Sldughter in Mad€l, Asa New Haven, Yale U.iv. Pres, 1993. 84 Ross, M., The culture of Conllitt: Interyrctations and hxerests Cahpatuti,e Perspectiw. Ncw Haven. Yale Unive.sity Press. 1993. 85. Segbergs, Klaus; Imbusch, KcNlin (cds.), The Globali...ttion af Erdp?, MiiNten, Lit Verlag, 2000. 86. Watts. 8.D., Cldrs?etzian Frittiot ot.l Futule War, Washington D Institule for National Srrategic Studies, 1996. 87. Weinbe'ler. C.i Schweirr\ P.. Umdtorul fi.boi nadial Bucureqti.

82. Michrcl, Klare. The Ne|9 Geoslaphr oJ C.tttic1,

r02 Bluwens, We er; Reychle., Luc (eris.), London, Brasey s, 1994.

rn,4r,l

conflid pterehLion,

l0:l Bo$e. Michaelj Doschct, Thomas, uN peaceke.ping: A Dacunentdry
10,{.

/,r/d!cr;dr, The Hagnc:Ktuwer Law Inlomationxl. 1999. C.hiil, Kevir M. (ed.), Pr.ventiw DiplohaLr: StoppinE .Wdrs
Trel S,a/r, New Yo.k,
U.S. Role Basic Books, I 996.

h..fote

roJ.Crocter, Clreste. A.j Smock, David R.,

Antet,1997.

At.a, Catrlict Ra\otution: The in Pacenakrry, Washingron D.C., United SBrcs InsriLurc of

Capilolol

I

Mfi\$. Buildhg Confi.lerce, Resolving Co'ilicts, Lumpur, InsLiiutc ofStralesic and IntenaLional SLudies (lsiS), I989. 89. Bcdiaoui, Mollammcd. l? raelenent pacliqle des djffarends aJricai Pdis, AFDJ XVIil, 1972.
88. Aleapapa.

Louhei John, McDan?Jd. I,trki-rrc.k DipLonacr: A Srstems Apptoachlo Peoce, \Nest H^nford. CT, Kumadan pres, 1996. l07.Drucknann, D^niel. Eounda,)^ Rote Con|titt: Negotiatjors as a Dial
108

106 DiaDond,

nerp,,riyen4s. JCR, Dec 1977. GrltuDg, Johan, peace b! pedLcltl
Lurc, 1996.

Mcl,!, peace aDd Conitict Devclopme.r and CivjUzadon, Oslo, InLemational peace Rcsedch rrsli

90.

9l

92

Caflish, Lucius. a'drc,bde Iatuitrage intefttatiqr?. AIDI,1979. Cor,.l P.. In .onci liatiotr ,tz,rdlio,?lc, Pdis, Pedone.l968. Flory,M , Negociatjan ou digdg.nrnt ai AlEnri.. Arm thnlais dtlit

109

r'.,.eftt penuasjan: Coercive DipLomaq as an Allennt e 10 Wal, Washirgton D,C., Unired Srates Institure of peace,
199t.

(lcorye. Alcxande. L.,

rcm.,I961. 93. Cregory, Martyn, Rho.lesia:
Today..ldn . 1980.

lronl Lusdkt

b khrdst.t. Tlt

W

rl0.Hopnann, T., f,o Para.lit,6 aJ Ne|otiatiart: Bargoinnry ontl ptohleh Solvihg ln Flexibk htenotianal N.Botiations and tvtutizli,h, Anrats of
Lhc

AAPSs. Novembcr 1990

116
111.

Jocuri pe scena lutnii
Rupesinshe, Kumr (cd.). Maitin s Pres, 1995.

c,n i.r

TrunsJou@tun, Ncw Yotk.

Capitolul

l0

PARTEA A

II.A

UN, UN, NY, 1998 A.i MaliG M., Cata ONU, BNuretti, Ed. Politica, 1970: v I l4.Bunon, Jarnes. Corlitt: Resolution a't.l Prerention, 51. Madin s
113. Bolinrin6anu,

)12.Bast I'atts abont tli.

NEGOCIERI
N€gocierilc

NY, 1990. .r '' :, Abra'ni Antoni4 Hmdler Chayes (eds.). Prerehtint Conllicl the Past-Comnist WdrLl: Mobilizitg lhtemationat and OrSari?zrirnr Washinglon D.C., Thc Brookjngs Instituton. 1996. lt 6. ConJlict Preyention itr the Black Sea Alea, Prc.eedings of wortshop
I ls.Chayes,

ihe Black Sca Udvcsily Foundation, Romanian Joumnl of

^... ( lastllcarca negoctcrrtnr
Modele ale negocierilor bilaterale

Afans lV (l). 1998. 1l7.iiisher, Ronald J.,1ntura.ri,e Conlid RerolLd,u, Sy.acuse Univ. /. ll8.Galtung, Johdr
\99 Jacobsen.

T'anr.crzl, Pluto Prc$,
I 19.Coodrich. Leland.

U,,tr€d /Va,,,,r, NY, Thomas CroweuCo.,1959. 120.Kuroda, Michiloi Rupesinghe, Kunar (eds.), tdlb Waml,8 Rdrldlrn, New York, St. Manin s Prcss, 1992.

ft,

t

Cdl C., ,!eal.l"tr8 Jot

Peace.

rh.

Roa.t

ndon,2000.

Modcle ale negocicrilor multitaterale

arl

Ncgocieri multilateralet un studiu comparativ
ScoalIr

121.Multilatelalisn antl the UN. UN, NY, Journal of Development
no- 17. 1987.

P

I22.Peck. Connie. The Uhne.l Natiohs as a DisDute Seule'nent InprorinB Methanisns fot the Prcwntion anl Revnuio, aJ C
The Hague:Kluwer Law Internation.l. 1996.

inovativi

l2{.Symonk,c:.
1998.

luJw.

Ro teld. Dan

Prcrention: Sipti-UNESCO

el Ad"r. Ppa.'. S,.uriD "nt1 Hardrrot, New York. Oxfod Univ.

Calea 2 $i calca 3

l24.van walravcn. K. Lar\ wam'nq and ..nlli. t rrc'"nt ^n. and Potsibilities, i^ SJ'hposiutu on Ea/b Wamins and
Prev€zd,n, The Hague, 1998.

Terfii
Modele conceptuale

Cultulile Stiluri dc negocieri. gcoli diplomntice
Ncgociatorii

:::*y*:. r({ unrt erate In\ocind arnenjnqrrea jecurgerii :I ..r:iiTfl ""."l:ffi g#":T!::tffii:?..llY.:i. ffi ?1:3fl.:##+1:?'i.+*"f''.Capitotul I Negocierile .''-"+tl-ulg.fJi . de cafea.i"ffi .j o. T:[...jfTidfilii lii:"i[:#ilil ".".i. *.iiilli:f {'r.*:x.tffi iltp.f ff t[T il".i.i"l'iri.. ffi#in" ffirl:Tll#ffiy .ffi cear sau.? in!ruc. jna..i' :"ffi flt:i:ffilix ll::"1' *. mu.Tff il''. :f ffi#ffititf .i.#:':.jff r.iiil}:ff lT:1"'i:3i:1i:l:rff 3.j::T..?.".ei. nesof ierea .{ i{:::. i"j rf.e. h to ri )r bzuin_ .ra o cea$c.'".#fi .i.r?.il..TH:.H?""". pentru a inlelel ::.ffH* *{F::.ii.!.ffi iiii :il"J:fl i :i.:ff fiffi:ll.f il".lli. ..-.i:i:i"i:ff ":.Jjs".-nort"*'"*.t'" fi j::Jf l.'dilu** m* lrr:::y.

care pnD rnlurrin.-T9-:.u t.dtt? doud sau mai muhe pdrli ce arcepra:d wnarpas.(le illspirade economice. Iur socrotogu (omunicdni ti a dialogului.e. ndsurd sd pund in primeidie menli er. unde sti in servjciul i reselor comune neameninlate de litigii sau crize. sco.t2a Jocun pe scena lanti distorsionat al inegalitilii dintre pe4i. . care propusese inEe dmp model..'o a .ra en ob(enabit purejn spune ca net. recunoarrere care este lme_ orar otmrnuata pnn legElura exclusiva cu dispurele.9".tl l: jl'1 pdde..ir".t \dunei dilpute sau situalii internalionale pti miiloacc paSni.de drI rrrorja diplomatreisi a relaliilor inrcmalionalel o llsrhorogte a negocierilor care..agrearc 1?70 ei T:nnenii coniicte qi l. negocierile sunt rm p.a pdLii ti securitdlii int rrur< aceste cbordtrri dovedesc caftcrerut inrerdisciplinar al dome_ qi can rnn(a nu ez.iinder1t iuridice sau atuitrule. an"gapmeni pe cate rudtcnfi. o soc.. Observem in aceasti definitie legetura direcfi a negocierilor disDutele sau situatiile de crizi. ((rNe JLXatc an cadrut unei solutii erDlk $ e.l !y1fla: )e7s). ar pulea mAri eficien!a nego. mu!A accenlul pe ac_ l':l[1g!g3+ecci"dor ii-ifiii-il 9: rxrrr._.c. 1966).c. Lrre lct\ondle ale unor nrmenr.'a merciali care presupune un minim de egalitate.si.tiintifice..-. desigur. fiind atnbuite unei profesiuni distincte (ti aceasta foarte ve_ che) a diplomaliei. nui itl.A imprcund realizarca in mod oprim sie[ a unor chct. ..r. . precum tl exr unui interes polenlial comun.='niiu-.-_. cienror In v tor.. afbi tftjj. $i p€ntni a ldsa spafiu fenomenelor pagnice ll:t]11 8re compeulel. in contrast cu negocierea co- Mttona. pacea. resrange o sfera Isrga ln care ele filureazb..1. )a rellnem penlru moment imponanla acordata negocieriior ca pnm mlloc la care pol recurge starele. 1964). ct cu (iem mai restr6nsa a drsputelor care $i amenlnl.. orientaa {rrc . am propus o definiie mai cupriryitoare: neSocre. Chiar 9i cei au inleles importanla Negocierile ca ma ifertare tipicd $i esenld insdsi a metodei di. Erist:i lucr_ari de isiorie a nego_ ocntor p. . matice (Mnresca.. sukapirot netipsir :l]:]. I 97 I . 1969) Ilu sufi plasate pentru a1li autori mod ln inima activit6lii diplomatice.. sa caut? o soturie nrdttd t i( p obi. nu cu orice ospule.'.le forDrale )i c0re ta. uz de rnrtrumentul marematic )j de experien{a economica. )!oc t?. \prc deo\ebire de i\lorie."oces in caft Prcpunl l\r'lintp \u'| pre pnntp n .nte runt ptocese con4l!!lveJ!!. pentru a nu.i/Smot" in ioa. . EIa impoflant ca din masa una5a-oe expenenle sa fie degajate acele Hs5ruri cafe au condus la reu$rla $r carf.tilnftr? Ca orice fenomen so_ clar-supxl.ocierite (Lr domeniu inrerdisciptinar intr6 in sferi cercetarii 5tiinlifG. ..U uno. O definilie considera negocierea drept procesul de abotdare .. rationaje convotbrn patnrce de .n eudei.opul de a prcnoua o arunih i I plegere. negocierile au intrat in sfera sta_ telor. nu mai apar.Negoclerlte: arttr.i. cu o fereasra spre aplica_ rea koner Jqaqrilo}. toatp._. aplanarc sau reglementare a sitaaliei dintrc pdrlile int resate lLall.iotosie a nesocieritor.. alte pentru negocieri. tehnictr sau .-. ca mod.ilr{cdier?.k))n obliBg..\9.\ ''i ' 'tg .lt inainrcrl.orul id at aj tnS' .a..!--!Lrlnnt( al inlluenlale Aceste defiDjlii sunt influenlate de pedoada ce a Ace\re defiurtr urde neqocipnlp fe'rrer. de$i purtdtorii de cuvant ai tco realiste vor sublinia ln contlnnarc metodele trad.. Nxmeroase $tiillle le_au abofijat din punctul loide lr-dcre. rrcumrlanle exrerio$e ri mediul polilrc...t". re/ut.. ceea ce ne indepifteazd de la cierea ca expresie a unei situalii normale. Duir6 alt autor.iliohale ale dipl maliei care au o importanld tald pentru o naliune care 6i moveazA cu succes $i ih mod pafnic intere sek (Morgenthau. -^^ comun in cond4iile prcaenlci inferese conllictuale (Ikle.cerceliirii $liinifice.tIp9"T.?rtu_rn€rndologia proprie. lalenr.. Din sectorul privat comercial. gocesul negocierii I inspirar srudii p anatze bazate pc merode . 10 utt a o .. rara oe acesle detrn4ii..]i r. 'nrtircolul 23]u Nariunilor Unilc-"io-t enJrt: Pdiilr ia .drete maritor nego.res -^^. {t1cni?rc. sd rpcured ta a7entiite :au ar unlurite rigionati sau to 41te mutoace polntce Ia aleqerca lor tcartaoNu). Uansformale in reguli. perioada .asupru realizdrii .1 in eomunl - rciimrrrilol sau a inlereselor comune 9r \ 1 ' . .l .l\ pul atingerii unui acord nu scapi de teDIalia de a menliona c flictul.t.

dar menline o vul degaiddi unor norme praclice care mAresc eficienla lor' Alenlja dattr negocierilor in secolul nostm este reflecnti pcntru feducerea raritetor si tiberatizarea comerrutuiiniii-ii6n. au reu$rt sa opreasca cursul evenirnentelor la pragul unei catastrof. incercarile $i e$ecuriie./\_ok si er. Ncgocierile sunt nica dc bazi a elaborlrii de solulii la mailc prob]eme g ajungand sA se diferenliezc dupi nalura temei abordate: negocl dc dezarmar( saL limilarc a inrnnjrilor.ului de la l8t..ii a fosr Inrrxnlarea jn foase de p"19994r.lc uneon J\cun\e inlJi_ lrer \au tLrdcc..?r'/. s!u vrelrr de lus]-d '-re -l . nricsordL f rud u l-d.rsrrga .tfconomic rnlrc cumpanii Si sindrclre. iu|lal i{l-rriiTiri eluhora in lra dc ongrn< rn rru'!runi dcrari .e ireparabile.l.:ojhl.r!/lq.d d? iopctt)tLidtn.l de apti(r.ului $i innullirea activitad.e ru(En de il I I I I I l I a schimb:rii in roare domeniile.( omedul ltber esle diplomada lut Dumne/eu.il nego.r '.ii modchre. Complexitatea realizirile ior sunr ilustnte de cazur negocielu!-9ai! i!-qqgjl circa 140 de staic timpdg Ll_g']1_eS!1ru adoptarea unur regnn F._ re\r economrc.uri r'li. in carc nego\ irro|ii.i :\LlosL. J./borr'l nu''lear uzul annelor de dislrugerc masn. Dezvolrarea specaaculoasi a comert. u Ut. Nu jpuse. cu lrA\alun propdi. negocieri de mediu problemele globale: hrani. (rl 'i .nlre irrme S.. in ciuda consfangerilor la care au rosr supuse.irea l..i. Sub egrda OtC {care u Intocuit CATT.svUqtu acE4ljjl rioadi de joc pq In{giD9-n pr.conccple ca Ja!_!ErJ!a!i_&!h (n care ambrr pur c.nolte.ulurrr accepHbite penlru ambete pa4i Spre deo. suu ie\endic:r srlanale care aU in..ln-ioiifiEit neg.on N.Cepri_W b. intuilia Si imaginarir celor in cauzi au ca rezultat tehnici fi procede€ carc conlin potdva rezultalele cercetAii $i reflecliei teorclicc. .' ?' r'i.rmri bl'.!U.alrele. sulanati erau . cde unnareau . 'Djn teoria jocurilor s a desprins o mcbdA mai Dulin fomrali z-li.\.au ptctde. Crerra Je@n . cand alteLnarrv jL'lurile ftrorilor re/tl J.rii iLrelrte.lora rec egljl hg I lgf*Lle.t' c'ir-d. Detj cu ridicini mai vechi (Congresul de Viena).t22 irvenlivjtatea JrLutipc scetu Iunii 1or fac ca o negociefe bund car t23 nego_cierile.ot rli J at. dar au ajuns si ocuPe pn palul loc dupi crearea organismetor intemalionale mari (Liga Nar uDilor dupn sfir$irul primului razboi mondial.n'lnf ri oeanelor 'k.untor€inuoiLr.r uner .l €.49.--!l ncaocriroril"r.rc pi ..i/4r.!JlrillJ-ri. PriDcipalul merir al modelelor matematice este de :r dtulr rarjonJrnenrul ri Je r Je/valui aspe.r etrho.cne. ncgocrejile .c|lrn!. "oalra \u^r'd a rmpinpenilsggrs!]-qu-pLaluLallua tir.lnct 'jr_ b! .:. mar pJtinri conc'uLtenrA. plu al ace\lui domenju.b. si semene mar mult cu produs labrjcat dupi rcguii precise N tablou reu$it decat cu un ciefile Congre. dc . aceer a jocuritor de simutare. on(\iunii jucaloritol 9i a echilibruiui. De aceen. in rnod prrr.ciar. e{penrzr.lfi (J r/Ll fonci f/lrrrl Li r.r . negocicn pri\ ind tarea economici.tu ina!!11:!3! Teof ia jucu.i. lr 'ld15rrul I.u -acler mulljhtcrdi.jn_ cepe in toqq miteni. habitat etc.tir. Organizalia Nali Lor Unite dupd sfar$ilul celui de al doilea).oril b. cdre cL a. ijnbunalateasca tacrica ne8ocr urilor 5i obrinere. ii atliE.ate marerrrariee-iiFre?inlerriirli.e prin rezulratele .n. ( I llcut u/ de teona jocurjlor cu doi Dddcren-.or. ia. legaj$nn Iir JLrsc.!1.nr_un. ..te o accelerare sti progre.e_ Drrc oe negolrente gu\ernamenlale din planul i tcnralronal.j \. ' e i dc poliri(r . A doua jumitale :r secolului trecut $i mai ales ulrimul deccniu sunt canderizate . ituf cu mdi !:.rreftle. precum $i \ lie $i lalent personal dezvoltaie in activitatea practici Ar fi precaut a se plasa negocierile in aceasli lumind a unei tehnici renunli la ambilia rigorii unej teorii $tiinlifice..coTqucn e-r clrdi-ii. ierea reati. ".ercrrri pretirnirarc. negocieri liii '. o :rmulru prin c}. denoti 11 r r li ccologie.rzboaiel\ ce fah paz-f3!9.rui. economrce lrrn\nrrionale au du\ roj h prutrterarea negocierilor cconomrce ti comerciale.rst!eilLrft. de$i .le Rr/qo'. u lurtr otennd nulruni trle in fo ndrea a raDleior.' !S! ' prnencn yd -a.l a-fo u".. Nu esle ala cale sigurA de a uni lumea in legAturile pecii"? . populalie.. de.ra 5a upoleon. La rideciDa schirnbnrii Elemente noi li de perspectivi. negocierile multilaterale angajand mai mulli palleneri tu sera umbrite de negocierile bilaterale. Ru dele CATT . rirrur@@fffiiro. re"ria jo./.''. penocds grevetor nume_ vastb ljteraturd.c.e Richrrd Cobdepra ryrlqa rd:r/: . rnarrrrr dc d intra. -. Existd numeroase d nij in care expenenla."._ I'.1eciul ue rn. a .ip.tpt.ia reusit st minimizeze pjerderile lirii sale invinse $i cliar sb i adu \ renr din Ezilarea intre camcterul precis si clar al negocierilor privite urghiul $tiinlei $i conponenta inefabila ti sfidatoare fale de ale artei nu este proprie doar negocieriior.

cine poare negi rmpor- aprinse intr_un sistem Lle comperirivitale ridrca!6. inclusiv a celor pe care giunile le pislreazi in raport cu exteriorul. pre:r u pJfle drn Jribuli'le slalelor ri )ir crscf enlilililrln\n nrle In speci!l nenlru .:!:#s.piir-iG-ilEiiiii?T-coi6i.. d"ua prc!c.le perfeclare c melodelur negocierilor. f.raLieiriromuI'. rrd o urTeala lunddmentali pentru . Asrfel.ie h cqre expectaliite actoritor con|erg tntr-o arie datd. * lo/. pe hngd reguli $i regle. pentru fluxurile i mafiei.e pulemrce: globili/arca si f-rrclenLa.ne IIlnd companiile semntficalive din uiiiGfri 'iiCie *i n^r.rasner da o defi. slLc deoseblc 0c inregrilrea regrolr.t. Iomare.uperior)e pr"rJuc.'#i:-:: mentare.-"i. o'a5ero'.ii.soiiate prin capital iau acorduri cu trme din \u numri megaproce. finanlelor._) .iiji i p. in circuirul inremadonal. consacrat pin moneda uni este secondat de aparilia asoclaliilor zonale (America de zona Pacificului. 'JU prin . bunurilor $i persoanelor.-. r Gnl-ulir e-st p.dg !!qr9 isi propun M-i in lume. da nd u.trred Lle Dace.4 :\ 3 ale proiecte inri in _/ _ ..oppt in. dar $i pe langn reguli.| . ca mirirea inegalitelii Si pierderea coeziunii sociale.. MWECOSUR ii allele) cu grade de i tegrare diferire.'u o \prr. Mai mulr decit atat: fieca din aceste cndteli iqi asigu|a coerenla prio transformarea negoci rilor in mctoda permanentd.. ASEAN.in e. Nu poate fi uital nlci rolul diplomaliei negociedlor putate de gisqdc-i in relaliile cu puterea seculari prezenl insi asistim 1a apqtpqg:lglagjgli noi. -t nirie rcgimului. Majoritatea conrpaiiilor transnalionale lird si devira e. .srorice \c i:tstrjLLq:. modilicJnd comperenrele crxl hc "ni. cvasi-institulionalizata Toate nile UE sunl reuniuni de negocieri Pesle procesul integririi regionale se aflE cel al globali ilustrat de irelevanla orictrei fronlicre. 5.gqp4-!Lr-eero!al9.u?ra negocien". ele angajeazi acliunile perllor de a se sirua tn interiorul lor.iea de cenr re.lnrucir regimu_ rile presupun functionarea unor activitdli. ularib namenilor ji seri icrrlgr' Cer Inrr a!rnrrri e!c Unirrner ropeana.6J"fr s. devenite state sau regiuni autonome.:*!. arbitmj Si coordonare. a tranzacliilor ti ducfiei..i. acelti factori au inlluenlel procesul negocr mdrindu-i slera de aplicalii.rn.ica ti administradvA.Uinchit. mentiri.re:. Ele ru sunt numai 6iddTe a in. . ln viata jntemalonal6? procqsul crescend al privatizirii nu face decar si mareascn numbrul?e aii6'frTi sistemului auzarx Iace decat sa mareasca numarul de actori ai atara granitelor. (4n n'velul infenol)aproape roure \talele efecluea/a descentrali_ pas al globalizarii nu se face fira negocieri \il" tanla unor oraF ca Singapore sau Hong Kong. ci u rneroda conrin-iiETe-i-iiiitjiEfiii!6ilFE-no ilor regr intrri inremzjfi dn5lF:i:re-"--in-noierCin-EldFa-TEareronsr iru.oapc I q() de. apariLir conceplului de regim d inaugurar Lrn nou cdmp. ne de diplomatii statelor sau ai cetiilor.'t t v:.ul tehlnlociilor din care sc de\pdnd prrl d namismul lor . jn tq8l. r. o rura (etcerdnror 0e retdl Intemal'onale care Ie de. Timp dc secole.oneLelon9mie lrnanle drr )r perlru . in rapot cu slatul-naiune clasic.124 Jocuri pe scena lunii Pa ca a Il a.dc (orllrcre. atft la un nivel perior. iait d"dTatroiniiiiiisistem juridic complicat pentm i rea a l5 state. de gesdune sau guvemanii. dar cu rczultatul aPariliei unor noi cntitnli ale c relalii dcpind de negocieri continue.ele .e. In 2003. Ncgoc@ri 125 .le dc . derularea noua categorie a regimurilor. inrent'ticrrea. ca d."::'*{i. dac6 ne referim la Grecia tici sau Ilalia medievala.rle er rf r! iiin. Toate acestea imptce neqocieri. Nici un regionalizart @Ap. cu perspecliva de a rcuni aproape 30 in deceniu. no". cre.e i fr pul.t. pu'e in mi$care Si mai ajes inlrelinute: .49r. fleclrei asuDlr oroblematicir nondiale 5l crealea uner noi 'oltd te! pe lema salvErii rc\urselor taturale $i ocrotirii mediului sau indirecl.. ddicandu-i importanla Si inze cu proceduri li tehnici noi Si incepem prin mirirea numiruluij i1e au fost practjcate cu nale.\ Tratate. i"-iCio. cu fncltuni si obslacole numeroase." Iata negocierile tntr o noud posruri. phn .! sul ttiinlei manifeslat in sporirca firi precedenr a rrln.. organisme intemalionale.'ociefi.iirulrr. pane la punctul in care eje in[A in nume proDriu. Spector $i Zartmann leagi rcgimurile Inseprrabil de negocrerile pnn care ele sunl initia.l .r'rrrrrrri d< rcgl ^ 'rn . dc ( /rDlrdand rcsiunito.llr I'rc b. put. Acest experiment istoric. cat $i la un nivel inferior.chid perspfcdve 1" connmrc rnremationat. de deci. mani_ numeroase abuzuri ti avand consecinte negative pe plan so'est:ind oial.

-------

l

Pateaa

-a. Negocieti

127

Capitolul 2 Clasificarea negocierilor
Din definilie reT.ulti o apafenenli a negocierii la familia
melor comunicfuii. Dar ea este o expresie spgciald a c canclenzati printr-un grad crescut de explicitare 9i de orj clari spre un obiectiv constand in realizarea unui acord. Existi literatura contemporani o exaltare a diaiogului ca remediu la ori neajuns ce trebuie remediat. Dar dialogul nu este decit o necesari. dar nu si suficiente. Exish chiar rn comportament tacit Dirrilnr, crre iodcr IolLl urer negocie!--li*.-ca dialogul .i ribS
Esre ceea Le;m puter nurr' (6ion.so' ie'ca)-c?n';1ryg!5r udn.T'ta \emnalul uner Dunrvollle 5l rl unrlaLerale menire
r

*'"l'l,ffi #lj"l ;*!,.ff *$ff*,: ;.,":.]il f :, :n iff; jl-:l'il"'ilnrl are rerar jiror-iiiEiidfr6n-are. porrr,cr,. economrei, :::lf'ffJifl1:,:T,l"Sfil1'f :,',""'J:;,. "^* rii hrana sd.
illi'1::,j]i1:i'::-i'ilra

irt,*[:H"1''ffi tri;".'r'"#ll;;J*;t#":l:'iiii".?'*f ma,erie negocienror in

il

de pre, ar p;uu-

; ."",il:::::jli,:JJ.::l;,",ni::l:l{*:J",:'j;,,.
fyq:**i
sr ulp, .n,cru .r{aDs\frstle, carc neeocieri .ri once nilL,E pnma

de activirili, fiecare ara$ara domeniului :lj:t':,:-Ti.. D3r-ls€9sL4gts-s1$rfrsd$j !,qJ,r\d

:i'

\: -rtnF-inielecii Tdra-lE fiCifinficnid. r=il-Ti.:npune .'fiplu- p;;; 2001 pe ror parcJr"ul neg"cierilor pcrrnr de/
mare au existat misuri unilaterale de reducere a annamentului Je in. erarc lgEnen!sQ{,,. lerrc.

ffiiiril:tf"rr,ffi#
i;:i :lii: i':,i; :"i:ll il."Tlll:,l:l;,j'arga
.r-r
asi.,en', a .oc,
hiar in prima tumatare a secolului. In rrmpul I igir Naliuniloj,

l;T:::.:li:""::'::lid

si

cea

urilr/ale iq4a/J de pregSlt19 a nePocrcn pfopnu-zrse 'unr: vd,r discfere\' diai -, de corr.r.?'rdEiEli--m,r mulre ori 'ecrere sau mr presupune ' gul, conwrsdliile (o fofiA mai avansati care inci subiecl precis). tlezbaterile (c e au folmA fixatI), rchid tilu rcd€r.e exploratorii 9i .onrorbirile (ca o formi $i mai avansati
vederea

Fg]Iji+m:!\+{:jg

discie.sr neangajendteti'persoriA?e ima.roeif Afl uniunilor, meselor rotunde, simpozioanelor sau conferinletor lifice. darFezbaterile, schimburile de veden_sao
oticjale $i ao-fir

Primele tfei forme de prenegocieri se practic[ curent infbll -ii-FiGut

orientirii spre un scop).

[i ;j;fi ,hl :rilfi +,{r..:r :'f;i:iflf ,[ ;ttl ii!+lffi l'lJ ii:..#l :"}:R:l I ;:.:"*lm:.i:l lliri:iTlltl,f :i:,,x.t"/il,J:r;"]:'.i,ff;1ru,t* lii]'"lti:#li', f#:;J;,f" i:*frmHH,, :H:j;l,lll:

m e de cumun ' ii.it ;t"nt, ni,ii a-i;i-6f6tbrilor 5i cercetdlorilor 'ii"atrfij;t iribuic nr numai indirect $i ocazional la facilitarea unor negoc

ir'ffil; qpfm
.

._Nry11!91!!i

ca faqrorui o,"4r?

p,r/,c,

ci 9j institulional fi conlinuu. Teoreticienii negocierilor s-au stiluit in breasli. anunli in buletine actjvitatea lof, ca dc exe PIN rProcramul Neeu(icrii Inreu.ruoldlel. 5du fomeJ/5 or ui'i ii .inrrc n.inl,-iieii.-'-rr, ..Le c cSl\' dj ll Cencvi

.iltii "iil:t:ffit:"it T:::::,"tiflt:Ii:li.titi,il,fi,l

;i:J.,j':,*jff:'l;lj::t i[,i lr rrr nerulburara de rdr\crctir fjeleinentc ,e /nrronrJe

it:irii i.r:;

tll';.fl:

"rm- ;if

*'r#, I t t,*:r

"

128

Patea
panener

a II-a. Nesocieri

t29

Ambele au tradilii vechi. Deti cele bilaterale au fost predommt secole intregi, cele multilaterale au fost ii ele practicate. ca eremplu in Congresulde la Viena la l8l5 unuldrn cele mai ar€ c^zuri de celle islorici h secolul trecyr. aitivilatea nur selor oreane intemationale a dus la lnmnllirea negocierilor cu mul1i pirteneri, pani h punctul de a crede cA negocrerile in doul ja4i stau singure tap in faF sunt-pe cale de disparilie si in acest caz. contextul extem este mult mai semificativ, ir ca url cor antic comenlatol fiecare gest al celor in cauze' Teoria nesocierilor s-a dezvoltat cel rnai mult foloshd cazrl ft lateral, atet d; fiecvent dupe cel de-al Doilea Rizboi Mondial, ll a fost existeflta- modelului oferit de te( patroni $i salaxiali. Motit iocuriloi cu doi parteneri care se prcta la acest tip de neg "Avantajele devin nesigure o dattr ce teoria jlcudlor cu mai ae aceea;i claritarc 5i precizie ln ciuda iacrcrului lor predominanr. evident ih loate negocierile organism resronale. negocierile multilalerale nu ocupa intreaga sceni'

\ |

Suvemamentarc. Aco.r.lurtte de natnali?are pun

rllului existent Si altele, cu caracter aproape bilateral, lntre nou] fl organizalia la care accede. primele au ca obiect $i revi_ zuirea_ propriei structuri, gAsirea de noi fonnule de organizare, ceea ce le lnmde$te cu acordurile inovative. Un alt exemplu estegfgfit ad,iiar:a ld:9lLte4rle-loterna{iem]e. caje ocupd arentra.ratetol |c rrrnd projrlemrea 0ala acordurilor cu vocarie unjversala in mate,re 0e oreplun aie omu_lui. drept diplonatic )i consular. drcplul lrala_ le/nr I 5rera de codificare a djeptului inlemational. erol;Fa orga_ Drzahrlor ntemaFonale ale statelor dezvoltarea uda$i a celor te_ $i

c3Bil!ll!!ian

nesarisllActnroare.

"*"*ii-iJ.".ri"i#
surarea lor.

I ap'an1ia companiilot muhina$onale tca cete europene impune

t

\.

1:-lylt".o" .1" lrnl."ipre(ia juridica a unei nonnalizin de fapr a retalrilor inlre enLilAlile in cauza. Negocterile pentru incelarea osti_ nril|1or- penlru rertabilirea relaliilor dtplomatice. penlru incelarca unel slafl 0e embargo sau a unei mon oriralri. penlru plata unof anerate linanciare intti ln aceasti carcgorie. prive5c n;a imra4irc d_.. bunuri. reriro_ ::1:!"!,,::!: !u'.,,b,.lrp
ASI!: suscepibjle de degenerare 5iatui-ecare innonnrctiG contrunletoue pa4i. din care una esle mar o[en,,\a
5i a doua

JF 6]h" *i""iii". V urmitoarea deftnrlle: proces in \? fac propunt tt c^pli'it?
nod ?rplicit, n scopit ajunse'ii Ia un a'?ts asqt! unui sau asupra realizdrii unui intercs cofiun in coruliliile

b6nci le. cu Dublicitate redusa $i tarzie. lh come4 care reprezin6 o cumDdLrdlor - varzalot, eh sunl de asemrnea prezenle dt clasiticare a negocierilor ce iqimpune e\le aceea dup?l negocieril Ie, o.''ror !a nhie.rirc F: a tost formulata JFilr.. aulor Lue da negoci e" , toit to'."utara

sau a doul mari companii ir

istfel, cind citim ttirile desPe contopirea

a doue spatele lor stau negoclen b

ccre rnar

'arc

vhL

delrnsivi. Tn calul nesrmerriei intre celc dou; panr. se poate niunge la impunerca unei .oludi care e(le susceptrbil; de conresurl IrnIroare. In curq.rI i\loriej diptnnalfl:d_lllllllir d insenlElcun_ rrunLarea carc r prcceddl sau unndr Ia,,boajgl€.,Eir_:t!qtore;;pa_ rrJ <au dr\pantra Je sl.Er modjtic-aritq-renroriale. .chrmlj_ej )" rl:11,. de iliuTii .r_q !9mrn4,ie r o"ne legari Je racitirut de purere.
Lete mar diticrte. cete mai .u'nplrca'e. cefr c( e\piic; arendc rcorctai; de-re;it fr .:;"dil$"":J ."'fi :":*:; ;tiii:'f*#:;i. i; lt"fl

'rre.e nrar

Neeg!ienle oe dr.!ibuli< \unt

rllrl-ldrli.e

cJ r ca./ui contlicretof GermJnra Amoele,rrJdl|l ,\atoril|cdi: lLrbuibile sau.bunuri greu disrribuibile) dau na$rere ta cori]icre per(Iror|ate 0rnt|e I rdnta

LuirTiJnll-r.rdhi ;dinitraie tr,a. p";a ii,"JrsrrhLit. rmpa4ir .du nego, ral. ln aire,ru"ri, Oi:rnUuiia pri,eyr. N r.rn tangrbrle. rlaf par( jncchitabiiu pirrii dezr\Jnlrjate. Anfel rIr ir gd\ctre de\al .otutii ren fofare urmale de.ontiiclc viotcfle,

"r;",,ni.pr,.i;,

se por.e feperr trmp dc ,ccotc

ii

Icrirea
,)ri r r

,ln Jce.rc ,irJ"(ir cJFrnr a egu(re,itor di.rn.,.ri\c o doir Ielocrerjle din uftima di\ rziune

128

Joc ri pe

scena

lumii

pd

ea

a .a NeSoren.

aL fo'L predomina Ambele au Lradilri vechi Desi cele bilaterale au fost $i ele.pmcncate'. ca secole intregi, cele multilaterale .-".0f" i" 8""g**fa. Ia Viena la I8l5 unuldrn cele mar

,"

i"Lt*-e*"i"t"*4i*ae -.it pi"*".i,

;;;;

a dus la lnmullirea negocierilor cu I punctul de a crede ca nery:'"t* '"^: pa"i u s'ingut" tula ih laF sunl pe cale de disparilie t;r4, qiin r.".i."t..oni.",uterrcm este mult mai sernnrficaLiv ir fiecare gest al celor in cauza' lu un "orn"ntutor "oa nego"le.ltot .-a dezvoltat cel mai mull.tolo-tld i"orlu :Yul uiai a! fte"u"or aopa cel de-al Doilea Rdzboi Mondial' de te( paronl li salariati. Uotiwi a fost existerta. modelului oferit preta la acest tip de neg ool'putt"n".l care se iJ.uiioi jocudlor cu mat "o ivantajele devin_nesigure o datl ce teoria u.e"u5i ct*iut" 5i p"cizie ln ciuda iot p."aotin*[ evident ln loar nego^cierile organism

.J-r"i a".a!t. isrorici in

secol'rl necuLacrn itarea, nur

fu

*ti"

guvemamentale.

r* e.I'ari€tu16. cd-re ocip arra Irnd prottterarea acordurilor cu vocalie universale in mrrer;e 0-: arcptun ale omuluj. drepl diplomaric fi consular. dreprul lraldrcror $r-\tela de codificare a dre ului intemadonal. erolLUa orga. nr/allrior In,emalionale aie starelor deTvollarea uria5l

n)ului exislent $i altele, cu caracter aproaDe bila partener $i organizalia ia care accede. Frimile au t zuirca propriei structud, gasirea de noi fonnute de ce le inrudefte cu acordurile inovative. Un alt

'r'-"d: rcrfq!#lye4ule

exe

$i

a celor ie_

r"t"J

i

5

Aco,t du

ti k d? nonnati o."

pullj!4!!9u_A!lp:au_:Gciro*..
penllu iDcetarea osU,

;##i;';;;;fi;l;?a"
[i".rui i*

mullilatemle nu ocupa inlreaga scena' ,""i""J., ".i".iatr. europeTl ap-arilia companiilor mul(inalonale(ca cele ilp:T gtirile despre contopirea a doua citim isf"f, si.a.!" "ata ln- spatele lor stau negocieri bili u aoua.".i

i

Lan"l .uo

"ompanii Ll'"u o*iiJut" ."ao.a li iaflie.

i;

come4, care reprezinti o

.iJl.rt" obiective /CXe \-li*nout u definilie: proces in care sc Iar p'opun?ri evkitP
6
a! mo(i etplicit, in scopul ajungerii La un q99.r!

'-

cump&dtor

-

vanzitor, ele sunt de asemenea -^,--- til u negocierilor ce Aimpune este aceea dupa negoc'en Ea a fosr lormulau dPtlle autor cate d;

prezmte

riL'rge la impLrnerea unei solulii cde esle bu.cepdbila de conr.rrri ure^n-oare ln cuf.ut istoriei diflomaljei, disribulra a ulsernrat con_

intriln aceastd categode. de distribulie privesc noia ?mol zone de oen,l",i. ""qrao-tau. ccre mai g€!9: susceDdbrle de degenemre-9 r-ILrnEe inion fticri. G ele se conltunu doua pd4j. Ju care una este mar ofensiva fr a doua n)at deten\r!4. In calul ne.tmetriei intre cele
lnerarc financiare

lnrrrror penlru reslabilirea relalitlor diplomatice, pentm incerarea uner srafi 0e embargo \au a unei monirorizbri. penhl plata unor

::^iyltj..ol ". :"."l,"lpresia juridjc, a unej normali.,Eri de fapr a reral lor tnlre enfitiljle in cauza, Negocierile

\ Acodwite n,. re\ur\e.

p,;rHl*#iL;lT,jl;
douil

pi4i.

<e p661g

",,,,,r(n fltra \au

(je

a prcceoar sdu urrnat

rtlqaiclc_tllse
t-e_

drspdrtra de

darorea/a ao:l_
pLi e e

)B!c

ltod,ric_an

d";*/r,8ire vpie qunl - -,Ar;inle
sr de scurra durara.

in condiliile pr sau asipra rcalizdrii unui intcres comu unot ing!!!e mnllictuoto hle

dau nattere unei negocreri relativ

\i

5

i-r",J" S r-.*arl mai mulr. un prilej zele finale posib iurii-prelingirir' ElFsrinr a angj bilan! al anaaiamenlelor antenoare. o teinnoire au ca rezukiL rn pnncipc menrinerea rrd'! ?4o---ului ,r Acordurite dc ettcnsi{nP sunt inrudrle cu cele oe larrrrnrl Qsensul menlnerii unui acord dar vizeaTe aplicarea lui e're dl largirii I ,, - -iare-ii d; p**d.ti cel mai ilu\rrarr\ caz actual srrua!re Lyll *c1j:te. d"li 5 ;il-"'"p."". El ,tak ca in aceasra ai ni'"r"f", una multilaterali intre nembrii vechi

frec\entre inlre.ui't. a.1gAq"B!l!e rermen limirar riconrin in cl

t-"--,:"7

Xib_uibjl: sau bunuri greu distribuibile) dau na$rere la conflicte pe_

de ceJe mar dit,(ire. cete mr, tLrnsi ... (otrrlircare. ceea Le tr e\plicj aten.ra acotdat:t,je re"rt,ricieni. in cazririonllicreloilSFnriiarc i,,;.^ orr;;.,, i-ai. pr piia-F ii ur\rrrburl. rmpartil jau nego.j . ln alle rrruarrr,IslIibuiir "m, pnre>re r)Inufr langrbrle. rlar pare inechirabiti ponii trezar.rrr.ajure. ,+.ricl Iu.sr gd\e)re decat .otr,lii ten-purde. urmrre de.onflrcle violente, lrrrLi'ranta.c ie f'oJre repcl! lrarp d. secote cd .a,,ul iir cunnr(relol rflr{nr'rare d rtrc fmnln )i CermJni.r. Anrbrle \ir,rdrii qraJon nedr:.

['##Hi: ::.'";ffi* :"Jilt :f-'::ff#oruFdF di.r.ibur,e.unr
I:c+I+

rSilgnate. sctrimUaii )o_

"'

lJ"lcr din rc(.te
r'rcr i

.

el"f".i

dnJr

uarii ..rpcrna a nego..ieritor

cgucrerite djn ullimc Jivrztune

rr\lrib .\e

o

ci doar un camp vast de activitili sate ln seama tratamentului adlloc.. Categoria vasti ce lipsefte din clasificarea lui Ikle. eficicnla Si efectele lorbenefice Disculia asupra clasificnrii negocicrilor ne permite sa dem la intrebarea: sunl ele atat de diierite na de alta ca si .:"**a de tndrumeri in acesr domeriu o arard /'"1. asistenla tehni Iri.ii:l..De aici decurge $i cercetliri dcfinite litatea de a tace recomandiri genemle pentru pregatlrea 9l $esc tr5sAtlrri comune ce rarea lor reu$ita.130 Jocuri pe sce a lumii Paftea q II.'.. Neeociei .t. dar sesizabil in viafa $i gandirea tict.int |enture (proiect comun) economic. unor focare cronice. ca un subiect alrtonom. specific fj ghidat doar de rienla? Evident cd nu. la unifiiarea marilor corporalii. (utlr\area huhb)_ur of ir o uaF feri. intrelinerea lor si rezolvarea blemelor inteme sau c te(ii.Jiltjrea ajutor umanitar.orcvun .ti structurate tot de negocrex l nale.ffJ::liH'. ln cadrul dinainte Dertru dinamica lor eficace si contjnui.. evolulia integririi europene $i lnfiin. Ele compenseMb absenla aurei marilor negocrerl prin irgeoiozilatea. . Este suficient sa ne Ia rn noiu iE.. VidA pentru funclionarea regim este rezolvarea prcblemelor ce apar zilnic in gestionarea fir. adaptarea la programul tehnologi modificarea circumstanlelor exterioare presupuoe desfd$urarea intrerupta a unor negoci€ri manageriale de intrc$nere sau m€ntiner€ a unei activita. este semnalati de studiul regimurilor. intrucal in ciuda djfercnlelor' ele tml pot 1l supuse unei analize teoretrce. la megaconstruclir cum barajele pe fluvii intemafionale. :1".noi obligarii.€r tp]j.":. indice negocierile de inovafie ca ifftlument Prelios de depinde $i vindecarea traumelor vechi fi capacitalea de adaptare reali€lile noi. cat $i pentru pregnlirea negociatorilor cerinlelor analizei. creeaza noi in lutii si lanseazd noi activita! construite pe descoperirea $i explol l3t penuu areserea rca interesului comun.^_!1t \ -:a Acodurile de inoralie exprimA .ii:.r loc pentru o teorie generah. inspiratn mult de relalijle interstatale [i de rezolvarea litigiilor. solufii in problemele globale ale omenidi Ri crescut al schimberilor ce intervin in viala omenirii.. in lu . financiar tehnic. a apela la un nou tratat sau o conferinli. Aproape tot ceea ce s_a intreprins cu in viafa intemationale a ultimej jumat6li de veac s-a bazat pe ciei de inovare: extinderea sistemului Natiunilor Unile. pistmrea \.*fi:1"ffr. 9 .'. librdriitor ce oreri recornandari ll lor au intrar dej^ il.tarea circa o suta de organisme de cooperare regionah.niitalir.a.t"!.-.. cei nui apartjnand sferei de civilizalie ca tehnologie !i cunostinlele ei' i ce1 mai lent sferei culturilor.ple l]1"1"i!. s'a'uri'e \un' ca numirul $i cxige.

'te g6d6iFiiilot fi acoperite de definilia jocurilor: competilii puse unor regrli. condusi de A poare judeca asrtel: dinrre roare otadte Icgrlrrvc. s3 Sr -3 -1 -6.t:i. .--:'--"-- lodlor unor bunuri.'ercnle exrem_e.upunend ca adt A.r rindul s5u. rrgLmenrul sc(untilii. Jocul definit prin faptul ci ceea ce este ca$dg penlru unjuc este pierdere pentru celdlalt $i invers face ca el si lie numit7 su'nd num.Utilitilile cu semn pozitiv sunt c4tigun iucatorul A si pierderi pentru jucdtorul B.e fr1 ^i.iroritor...1re_::]'01nna f (|c )r dei ca 12 san 2 cint $i pe inlelesul tuturor. iar B sFa(egia i.. Juclorill Irrar binndi-cai. reprezinla e\ernplu cJ5tiguljLrc6roruluiA. cea mai conrenabil: erre piederea c.criJ doar de matn.. -. t. le vom prezenta ''drre.:Hil*:ro'#:.a.e .. o sotutre unrcA.De exemplu. in limp ce B pierde 5 (sau lui ii revine -5). Ju(arorut^ts este doritor \A_5i a. Sz Ss -€ 12 52 10 -€ Dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial. fie intre neri economici (patroni $i sindicate) au stimulat teona si a cautarii de modcle. {r _.. rcprezentiind piederile ma}ime in cele rrei opliuni De ru cr (-0.rorufB nu polre (lecat sA aleagi Sr ccl mai i$#.i.t{e cearnai buna din cele neravoll6iiff...l.#:#Hg.^\ A irripbntElace face mai mLrtr \ mare cotoani. cl. fa esle cupnnsa lrr rqcina ldimnas:tur'r/aqlpsl!ru mnrricedd_e pta! 8!rSj"rl. rcoloana 31. cee ce ii conferi de ]a incePut o .uttiu din celc rete este L L. iar coloanele jucitorului B.au 52: B risci prer_ It d. Definite ca comPetilii c-tor Areash este maticea de plili unde 12. s Tucalorul A. Jocul matricial absftact este leprezentat printr-un iablou (matri unde exisd linii fi coloane. . B.un Jucator consdluie un pdr \au o arldre L^a fiindul si-u. '. pre.eire arms de straregra sa S care ii permile ca$dgul i.igure ma\imul de ca) g 8 aflar in Lrrrrcgra brrar. . const d ca cea mai rea dinFe pl5ljle cu onltig esre tot -1 (penlm el +l).g#: nic pi tfiEIffii pe linie .a mar mica_ re.a7ul in crre A joacd straregia Sr { Iinia I r. rar pcnrru B cea mai purin rea diiitEl-e5une.'n.i fiuii-Sr:6iju. Ategerea unei \rraregii :.Eiii-n.n atrrr rur.i. la intersecJia stral giilor S?. [nrer. Negocieri 133 Si considerdm matricea unui joc: (B) Capitolul 3 ale negocierilor bilaterale Modele (A) sl S.iliiJuc. )i nu de !. specrate.i a tLrca llraregijle de care di\pune: S1 barat siu S) baraL prin A h pierderiie J sau o. cat Si B \c compoda radonaj. numdrul mare de cieri bilaterale de distribulie purtate fie intre state.. adica pierderea Iui B ti ..ii iriffietSat ln laiga lor categof.. Tablo l se numeSe natrtu:e Ie pldli.ondl .ectra liniei S.intre acestea. Ine pc riecare cotoand. bl..Pa eaa -a. La inte$eclia unei linii cu o co se afld un nuniar reorezentard utiljiiii.lr. caqligul 5 tevine lui A. cu cotoana Sr cor!i!s-4gij_gl!]i!!Ilopri_ .. iar cele negative sunt pi deri pentru A i ca$dguri pentru B. ana_ rziLnou St casttgunte reprezenrale de rrarimul a ceea ce poale ob.. tennen econpmic atribuit Pre. modelul matematic la care recurs a fost fumizat de teoria iocurilor. @ tnrucat jocurile matriciale studiatc deEu-fQlNqqqe{l considerente legate de economie au influenlat araliza negocl imprumutandule un bogat bagaj conceptual. Liniile corespund srrdregiilor juc A. dar dacd A lace mLrrarea Sj . la inlerseclir. S.

"li.rre _ ._c:.|i \i a sa:ir In:a n drt.iira?onl. Chiar tar.i fi go. Dll|lndr cc.lligurle mell.r\rr\e -t rnci cind.i. Negocieri (B) se.orabile ffi . .:".^/rlre casrigJri "r Ir\'r.ilri crrerni . rr.renprncrL n-ri it.. 12) = -l Cea mai eleganti teoremi a leoriei jocurilor datorate lui J v Neumann ne asigur: ci iS4el-o-c!!!!q4!q{l!9-1..orrrotut drunirorr. 2.r/A In conJitri res r.rg. Am€stecul pentru A indicar de reorie este s6 joace 51 2ll3 din limp $i S? V3 din timp.l-Jr.irerre . n casriga max min cij = max (-6.j).asigure prin straregia lui mixre sA nu aibA o pierdere rnai mare de | (ceea ce esre bine ln condiliile in care ar putea pierde mai multt 2 (A) s..c (\p.rrurcrr Jttrr. 8) =-1 :x:+1( l).Ljnlrca.irrEhil r. recomudarea reoriei este sa pace Sr qi Sr cu fiecvenle egale.crtje Inil 'l.te in amdnunl tcona jo_ LInrnr.a mrnima\. tle Jucatorilnr. ln (pecidl ncgucraru-rl 4r rcc'nrnre.rr:a in Inedie --.nu min max cij = mill (-1..l:ffi Matricea de plAli: (B) .j = 1 2' 3' I Am reprezcntat phlle pnn notalia ct (la interseclia liniei i cll coloana.eofi lJ lemenrr: matricea ..0 .rr .n analr.dnfe\Tt-r\. iarcand Bjor./J eJ sdu .it .ima InJi .. rnu_.isi \lLrdierer. penru .'I t.l' "9. :l'll.r.iior {numrra si . de_ l"il..c de tqoJinf.ir..ln.'l echrttbru. S3 sl nlax min cil = min max cij.idembil.nu .te.. pen[u a ascunde aoversarutui t rnrenlla sa ar putea recurge ia tragerea la sodi.-1. .iill1.le. cu 5tta..1 Paftea d Il-a.-r-iifru.l*t*u-um. er re(urg .en.iocul u i.re con. a cuno". 10... Mudelul a ton lnio."'. in corid.H:#ffiilxffi Lrnnr negocren. f""1 1y. TI:: ate iucmoritor..rmelrorr \iruarja. lrl'rr' dc. adic6 Verificim u$or in cazul tratat: $a este c2r= )l (. unde i = l..ei e\primala in urrlrrarrlc. Morlerul rclnlr'rrcrle negocialonlor ca dalele nepo(tenr. si csre dala rcoren..rnre n conr rJ rrje. ':!.. pentru B.13.or. binc penuu a intetele (e rezultal .ti...1. .rij piietniae Ii. slrategijle ll:::". L.fcrilie do * .re de maln.d :d. Nici un jucetor nu poate ameiiora acest rczulrat gaapare cu ochiul liber ca Ia puncrut de echilibru. Punctul (SrSr ).rl:nd (.nidaJ. pun[ p r|lu oe minimar $ maximin.rre. orr s a dovedir Sr (^) Sz 3rl3 il fl('rrr. ca ti rle jocuJul.r rr rgrrrujrral de .a i.l" prr.t s6lr de ininrmltarea fierJe.rilj' \l Ncre cctuttaI lucaiur nu sunt fa\. pulem verifica.pliri Jau (rr\rurr) trecarLri las cd dlegere de jrrdregrc.Luncli-nne.a .. sotutia jocului.rlul.'l ticrJu. milcirire qi ptErite tor.rar.'qa:fr"l...lr.!5119 . prrrr rcrrrlraru. urmareii h. De (jre od B juacr Sr A 1/ t.s!l!. cal . Objer\am ca $r in dcesr (iLl re/utllrtu. mai larg.egii rllntat. 3. ea ..

Nerealizarea rdn'er penrru ambele enlileti nu dcranir prea Inulr Tran.enrrrca .136 Jouripe scena lumii Parlea a II-u. dar si inrre ele.im este fer{ indojaltr dar de (1._ nbligir h '.ru Sud ' 1.nonrenrut in care ie$im oin sfera jocurilor de jocu'ilor oferd crurile se complicl 9i deqi modelul teoriei Dace ar fi exislal un acord inlre lIansrt\anta.-dJ (Apafi) Neatiania cu Auslrta 'Varricea'c.ji"u Austria (0. (uanlitrcafea dcTagrcmenteJor: Reprc. in funclie de acesle alegen. Nord | 2zlle 2zila (Amencanrl Sud t zi S zite I Nord (Japonezi) Sud (A) I I I '" 19' ll | (1. reprezenlal de maffice .ino pnnci_ $r Alianla Alianla cLr cu Austria {1. .5i b graij.tmOete negocj_ -./J d-0. care satirface maxrmul oe a$lepriri din panea ftecrrui panener.me I|ga sau pjercle SA consideramo matTice a unui anfel de ioc: (B) . ci eupuse interyrerir ii. I. drept modele |enlru neSocleli.rtetea"lfel arnericanrr J\e"u de ale inre doJt \rrdle! irpore/ri irare d@r "ru'e8rr a /bu€ pnn Nord . 1.{. atat fo4ele aenene americane' (Jdr penlru a ajul lele taDoneze puleau alege doua cdLj I nord sau japoneTa avea nevoie in iurui unei insule la loiul unde armata in. 'D) N"1il"".. :d :ntcae'ri h a'$ror 'r' t narrga orin Nord rr.I Dc Sunt citate dou6 studii care analizeaze ba6hi din cel de-al cat $1 Rnzboi Mondial.r . 1) ..r .:t' l I 'legl japonet sc cxprne'an nuddrul de zile in care vaseic amcncane (ie la I lal).J _ td:p . dar la fre_ care^interseclie de-sraregre'crire se afla o pereche de u tila!i. qum! nuld' in . numarul de zile in care'r'at pureau expuie bombardamentelor era diferit.iiv.1). Fle . una pentru . O.0) ("c.t.au maj pudn se!ere penU u ambele.ti : I i(e'red nu mar . 2. in s(nrmb... Jucarorii por car_ :..unl lol .I rr . dacl unr dc\ened dtiata Ligii. rvalrlcea poaLe fi 5cri\a cu \lmlegirle luate in consideraF de cei u/..a|.t realizatd in mod m tl mai avantajo..0) (1.. 1) ll. Ne|ociei B.2. alate la star$ilul secolului XVII ln suzeraniLate tormali rala oe roata Utomantr. rarrve la neg_ocierile bilaterale prinrr-un caz srudiar. (s"'b"n) ta. in timp ce ceatalla nu. cu Viena. aflar in ascenduprd respjngerea turcilor l. in 1943. aulonomie.riri. . Viena ifr tea5.ub lormA malricralii. Inler_ venfau oelavantaie mai mult .ri :]::1^:lTrl9i:imDreuna. .crlr.rnia. .. condug de r'rxo<Durgr ar tr tb. !om llustra m€canismul intocmirii unui model de jocuri cuope- pele Transilvaniei ADafi : .$i-Munlenia (pentru munlenr amintlrea unirii realizale uc Frrnar ta louu-era inci vie). Tiansilvania si rvrunre a.l. domnuJ Munrenrcr Sefban Cantacu. cel maj lvaDtajat de aceasta formula fiird panenerul roman. I | .. esre direrir6 de zero.Anrl. caulS o alianle cu Ifiperiul Habsburgic. inlmrea in Liga Cre$rin. ambele bucurandu-se de un anumir grad de Rezultaul opr.unt unice. .au Sud r2. Jocurite de suma nen-ura \au de coopemre sunt mat dpte \a ser\edcc.ll I I dend nulA si h ambele cazuri modelul a confirmat migcArib rror negocraro frecvenie desiaur difedre.

in limbai.i mgdcl ll. Neeocieri 139 Darrularerul NQP.e moJ-qlutul Lrre poare |l pn\rl ca un rnltrcru sjgur ) obieclr\ .rtal ... Figura nr.a. dupA Nash.5.. Solulia este caulala pe axa de negocieri 5.i'tii"l"i.ru cu o eunhcrue predlabila Inrj e elel 2.?iiijr .rl negocierii.en.orierii ri . Negtijarea po/i!ier \ale de ciilre Apati. L Un model m emf.afii. UrmAbarele observalii pot conduce la o evairare succintd. \aeriru.Lrcc.rpa Nastt. rm. facrorul subiectiv inrervine in aleqerea modelu- susarp{lc lflIefilt6-rneiefidtfiAifi?6iKida. un trarat sau o fblm! avansati de cooperare cu o entitate terli.. in oblisalr pe carc u. Feprezentare graice dejoc jnterpretarea cerinlei de-€c Neexisiald criterii Precise pentru punctulur' tat€. \ri ituslrezr nenteie $i slibiciunile unui model matemaric al negocierjlor.) unrur polid(r unei alianle cu Austria ..nmiii6fiLi rvi..bi6ifiiJ. tcri_aulontr. Ca $i acesta.ioordonatele punctului de echilibtu .r pla\al. rermdu. dupa cum se vede. propune: x*_ (1+b+c+bc Y+= l _x+ ad) (l+a+b+c+d) i\ :\ i Rezultatele dupi cej par. reprezentati de linia MN puncr de echilibru pe a( 5i determinarea unLrr Iar Braithwaire.5 se mulFmea\c6 cu 4oao din rezultalul final aj negoci.locuri pe scena lumii [. cum este cazul n doue Fri de pe lista de a.otutie.r. Dd. sulceDLt_ bita de lpil.'in . Shapley con'idera dlrflri'mu {. ei ar rrebui sA arate mai mult sau mai pulin inclinare spre concesie. -b) !e in negocieri. Caracterul nAufo.6 in tratarea orica a$eninlare Prin soluli Raifia acordi impollanli potenlialului de b(l+a) a(l+b)+b(l+a) careantiTii4itor!o-ziri6 l. -{) 1 -.. Apafi ar [€bui . Moarrea lui Serban a intremDr ncgocierile sale dler'le cu viena.pre. Intinit mdisuptrrrr bobar in .ritor cu $er I fi citit astfel: cei doi negociatori nu au aceea$i pozi_ tff neqlirbnd ( utriu''.. sunt: a. ban. carc accepti folosul alftuismului.u aulonomie Lmr.138 .rfu" s' aprfi axi.teptare a lirgirii Uniunii Europene (seDa_ ral . ndiGJ. F\emptut ri-a propu._r. teoreticienii dau soltllii diferite pentru situarea echilibru ---"Lstfet. d) carc repre/rnB oupa e' urr ?'rl ptn.l-a impiedjcat pe Apali sd oblini solulia doritd.iriii.l paftea a II-a.I b-a ' I a-D .ruclurr ne-g. Raiffa $i Braithwaite acordi lui SerLan un a\anLar in negocieri. Si cuanriicar ci./i pr rrr r anrtr/a..-iiriemiiim.u autori se prezint5 astfel: Nash Shapley Raiffa 9erban Apafi Brailhwaite P (-c.trc e\le o repte/enlate rb(lnila. pe axa de negocieri..Lri 3. unL.cri aniiifi lui.r.le a J<.'' Tabelul poale O (-a. simpiillcarea situdfei ifgqi@!fii. oferi solutra: !*=_F_t ac I 2 2llrbrd I-a-cl I lf bd )+=l - x+ rei situalii in care doui tdri vor sd acceadi la o aliand. carc a fuDclie de interesul lor in solulie..t.aLa DrE $erban (Acordul din 1688 de ircorporare in Imperiu)..

problema continut . separa sau nu mdrturisesc deioc. dezviluird factori care alifel a( fi neglijali sau omi$i Avantajul sdu consti fi ln posi_ bila dezveluire a unor sjtuatii neglijate anterior.rle ca de pjlde de reducere a bugetelor mjlirare sau a unei obligalii cr piara impo/ elor. Neeocieri 141 analogii cu alie cazun. cea mar buna pie'a la dosarul connicrului dr!!pl de Yl'-^r:.rnni.r 2 n^r un anicol al rrnuice lrnu' ce 4chi. r:re rD apnn\ numema(e dezbareri asupra ralionalirttii individuaie parlamente. Iegrd cooperani ar anrena praburirea inrregului proiect colectiv.. modelul vorbe$te despre cii 9i mijloace ce ies din sfera inluilrei negociatorilor.--". iar rezultatele mai muk sau mai pulin acceptabil sunt cele in care ei iau accea$i decizie de a nlirtunsi sau nu' ce ln mod sistematic. . ce depind de faptul dac6 mirturisesc impreunS. )r ' -ifl---. petrolului.i au in_ lluenlal conjiderabil psihologia. cAt $i datele problemej..surir."'. la acest joc. dilema przonrerutur apare in lnisurile de ocrolire a unui bun comun.r lvl I l-10 1) (B) { 1 -10) ( 3 -3) non [/l | | Pl:ite reprezind anii de pu$cirie care ii aqteaFi pe dor la o cnma. ca de c\emplu mic$orarea consumuluide apa sau combustibij. 'o'di.i at markeringului. ani' iproape cronict a lo'r $i (oleclrve.lrua!ie Proprie dilem ua se slea pe agenda preocYqatilor ilt:em . a aplicenr unei recomandiri gene_ r.nr^cnp . primul are perspecliva de a fi condannat la 5 ani daci segte qi el. dupl cinci decenii de cautare a cu o. Neintuilionist pnnr esen!6. . Fiecare panrcipant e\le favorizat de aplic-area Brnerala d m. Cele mar rmpoftanre rczul_ Dlc au fosr \tabili/area soluljei de coopemre prin rcperare prelungiO. Unul din modelele cu cel mai mare resunet in teoria $i negocierilor este un joc de coopelalg p4ladoxal numit dilema Jocul este reprczentat de ufinitoarea matnce: pri' lvl N/ | {-5. \ruolrte incepule prjn experimente repetate Ia Universitalea dul . a pus in miscnre lncercarea de a dezle dilema.r''iila iifriiiirut don. Cei doi acuzali nu comunice intre ei Fiecare se gande$te la ce va face cehlalt DacA al doilea seqte. cociotogia anropologia.140 Jocuri De scena Iumii Partea a II-a. a molivatiilor de ba/a in componzmenrul uman. Drizonierului".r-.le'enir . Numairt de situalii in care dilema pu$ciriatului apare este 9r considerabil. rn lql+ ". primul infrund pedeapsa mal usoa mirturisind ( I an) sau una ceva mai gravi nefi&lurisind' Riscurile cele mari (pedeapsa maxjmi) rezidi in poziliile din rite pe carc le iau. rl votului secr€t . lri experimentului $i variabiliti{ii temelor. jucetorii nu ajung la solulia le-ar conveni cel mai muit. ... Un diplomat specialist in rezolvarea conflictelor coi .rorr sr. dar esre lenlar de strategia rvaziunii. sau la pedeapsa nuximi de 10 ani daci nu mernlrise$l DacA al doilca nu ar mirturisi._ Mrclrgan au lbsl conrinuate in numeroase locuri. cire pro nrLe un protjr nel Si imediat.olu!ii. intr_adevAf. Dac6 Lolj Juciuorij ar parasi inqa ilra. Cel mai clar. 5) '^' 'ro.rdera c. Po1 fi enumerate I exirnple din domeniul prelulu. Dilema prizoflie lui a ajuns si fie semnalul situatiilor inpas 9i a crizilor perene greu tratabile. a timilaril vorun|nre a productiei agricole. djn cauza simpli!d.le. ai afacerilor .

tu mdle.r.r. De ce se formcazi Tnrrnre. .:ili:i..i g.): "nt inro''na'ie !i )'I s'"d't d.l< r trcce ti o anlJc. JU t. economl.epa.oi. la entropie (in sens remodinamic... .dmb.imp.\4a{hlef rpar cnncePtele de. |ranir sau persoane Aceasti constataae este bazati pe faplLtl c6 gra_ dul de orgaDizare a unui sisrem aeuin" mo.'olcr.t..j1:.. regi||ni.r mullmila! In locul p'rrrLLLrlu.cr'..t..]|e o . iar negocierile se indreapG din nou spre modelele ce cJetermjr. de echilii.". cu ce avantaje $i scuri $i impotriva cui. l::lj:_s:-f:toseTci co-nremporane. dar ii in cazul negocierilor' O datt cu acesl prag.raui ae . indi\ i/. Datorita "re-.il..' ! u L r pruprJF rdc(val pndte n re.'lT re \umade orgari. o coaiirii? Esre oa.t!!".teorcric...":il::ff.i s.r'hcu-qaLln N4nfgel'rUn br.. irrdu.rr "n . arJJ iornrnrc.::"i .olrniLdr Pe lixrgd cal. H {i} = H estc misura clasici a entropiei.tc u)of de pus i pfrc ..r..n"inJl.'.n. cerce' un acord rcoretic pe aceste baze ce se doledesc lStorii gcoljj de la Bucureliti au inccrcal ie$irca din impasul teorenc. r:gla il.l:)i11 i'-i::lli:"1'rire f .are derreVe tdeile lLr Walanabe.ie ur. aprolundate de 5..uni . sare 1n ochi conceptul de cr.retnutuj In an. rc. lie ele ld . rlreninc reofi..?alr aLl|o.c tJc st]|e.u.aI!etllglt triu..r .l ..r qumanr.re In rrmbaj jenl c Gradrll de organiz.i r iisLlrabili in negociefi..u ub mrrl!imrlo.In )nt4l1e !.rli.a. .li metodei in leo naJocuntor cu mai mulli pareneri.."ana drscuti incilzirea planetej sau chiar ljns.rrl de crlru :. neJ<te. Di data aceasta.uct rcr..qrlor ri neJelefminarcd . geomehe $1 alte $tiin!e.u inrerv' ' inrurar. Intt_ult .iscntu ut..o" tutt. . a" p.rpp?nd?nta ...rsD..rupa $ rranlbc.nanJ p.. lie rueioir. i"te.. Cine se aliazi cu cme. specrrul echiinlii gfeu dcfinibile sc prelungeste din teoda jocurilorle cooperare in jocnrile cu tr jucitori Premisele teorelicc ale autorilor sunt abstracte idealul lor e si oferc n nodcl pentru toare situaliile dcscrise doar de numirul dc pateneri $i de ii plalle de impulalii 01u in n:tlice de dala aceasla) Fiindci nu se realizeazS fecurgand la tcofia informaliei jnsuficicnte. Se $tic diD leoria iilbrmaliei ci entrcpia este un i csenlial in misura gradului de incertitudinc continutd de un cxperincnt probabjlist rii a infonnaliei conlinuti dc un nesaj Lumea cducati a secoluhri XXI care se refefi la bili cAnd cste vo$a de .c ace fr in strucrura de tofnlre it .lemelot hare. I'c Da/a rrrur InJi.( t)l=H{l}+H{2i+H{3} H{( I ttl.t lui watanabe infonnaliei care sti in inima civiJizalici ci . IleloJa e. rnrr frerenlin.r.'. J."a1j.rl$€ sau alidn&. rcgrunr etc. bazaE pe probabilitili: -I p (x) iog p (x.ulelc -leebr i.aJ ... ) lc'ar pulea fi de 1blos.'9ri ?e imp!qlii r luc. tnt. mecanici.rza scbimbiri escntiale in mo{iul de a lc inlcrege lrc care rc o atibuim. abordarca meiodei inforrnaliolate anrre inrre suma (l.\l lrr e .u. ji t!.. r.ual.dr..( t). .eala cu nultlnt ..'..re a sistemujui este astfel difereDla (r rele pe.rabitirar.tG&ie u<.r.r. com. modelul metematic Penlru cazul cu ' iucitori Lle\'ne mlr.de iu( nror: lliari i'rtet in prim"'>c"rt..T s_a vdzut j:fr$:: npia poote un prag melodologic important in fizica. care la rilndul seu se intreabd ce opiiuni ii ramnn $i ce promit ele? Nu trebuie sa insistem asupra faptului c: inr o lume cu negocieri multilaterale aceste inttebiri sunt actuale. illed/." {termen. prijl w{( I Uncle tt). dimcnsiuni sau elemente la lrei reprezint' cunperarea unui compLrter sau de dimensiunea unui mesaj pe intcrne!..t 'rmpl!)jrr reoria rocurilur. mure aa.ar< nLrmir \\ rrerenlr.( i).rem Intd. Propunandu-$i si iDtroduci intcractiunca ca variabilA noui..ut cd fic<m I r'n\ervi$e csenrlrti.r pJnct de plecare a fnloji.:!*.l|r. d "nA..le ...oie 'unt teclun oe pldri ce 'uresnund oarcmh.rroojet\ub.ri " crnproprrlr) a unof sJb\'\lerne.lrj..i c'r 'otultUL!!!t'....Capitolul 4 ale negocierilor multilaterale Modele Trecerea de la dou.J\ iu {. e ca.

rS/A. Metoda informaiionalS er ifcomponenlelor in Danr( lenrulur pe carF it l. ale cArei valori specifi pot conduc€ la conflict $i la paralizarea negocierilor. spunea romanii.:li: i:Eil: ilifiii :"".a. cel ce se aseamene se cur5.AL/s. istori€ Fi teriloriu comul toat€ comPonont€ oblceiu .oncriunir rau interdepenocnler. tei convieluiri.w... .gixT] T.i.t44 Jocuri pe scena lunii _ 145 Conslatdm cd similarilatea. Probabil cea mai importantl consecinli a utilzarii acestei metode este legerea picii ca o stare de intetacliuni neviolenie. " H(S) = 1... in limp ce rdzbo nu este decat incetarca interaclunilor pafnice fi substituirea lor o interacliune violenta.. similitudinea a fost salutatS.l[ffi f f I *ii""i*i rcaxtare rrilare ral l:jtugrm acLrm pe jucatord L.9956 = sarbe.n.".1. . gizduind desigur multiple interese sau tranzaclionabile.^.u. I H(SA)= 1.9305 H(AL)= t.786 fac imDreun5.ffii.i::""i:..i u .H (AL) Sunt vatabite Si f.5016 in stare conflictuaH.8178 x(sAL) = 2..!i-ii'^' ' w + 's.:. un fen men mai obiectiv decat preferit (sau atraclia)...6 Schila lui Hamon $i cum perspectiva culturalb este pievalentb tn opinia intel ab a wemii noaste. stare prin mdsurarea inltractiu ii entitalilor in cauzi. H.--De-aici \uma rcnla.tie $i si previni conflictul.iiff ff il:J:l':i l:. a tdburilor) de limbdl IiE. gdseste astf-el dominate de cuno$tinle $i ifi (A) + H (L) _H (SAr) H Wsa Ws|Srli\.*.ill.#..i:npi.u. Yrii. NeSocielea e'te chema sd repare aceast6 situa. ri!.xi:'H. ci 1. refirztr contactul. care pare a-i fi suboF donal (sinilis simili gaudet.":il.I-) =ffn+H . rr"i L 'uruenfealtr desf6proie(lrm? . ca ciment al simitarititii $i pleferinlei.9251 l{(sl-) esre aproape zero. dou6 populatii.H rA). sr ca dife.. ( ."'::iiiillti':. enrroprl \r\' rol propice in domeniul civilizaliei uni fanslerabile ti nu in terenul culturii.". au in comun oamenii..r.una: Pqi WSAL (S/Ar. la un loc cu renla specificd. f jiiffi ffi ..-0tu7 wAL (A/L'li) + H (L) . . hJ:iTj:ti.t'.l: :.'5y.0a8 = 0."[t'. in ciuda difercnlelor lot..":iil. iar ciocnirca iminenta.5475 rLr Hrst..J "# s Similarltate AtracJiE credlnle.lH""#.-%iitli:.1x"u.*r'.\Ar_0.ru:ff""":ilx. -- .u.Inlre jezulLa djr. in cadrul unui proiect mun. la marginea violenlei.000 r(A)=9. ngfi1f 1. sursa a identitilii comuDitarc.: a yf:i i. :i'i:'. .4245 W.1!.$:li: = 0..l'""""Jii. ihtr-un sat bosniac.. se afle apa4inand altor comuniteli. Cum se rnasoara interaclillnea? Metoda nu-$i pune lntrebarea.1.-"-'0. Negocierea intervi pentru a aplana mai ales problemele convieluirii cu oamenii di $urarea Lrnui lr*ill1i!11.1"f Ti?Hi.qr lSA/Lr + \\![1) = wsAL (sL/A) r w.#"d.". . Un asemenea proiect nu poate fi construit decat pe baza interes comun.Ifi Hi&t Flgura nr. . $i pentru a reduce asperitdlile ac .ililtifli. alta musulman5.T:. iubesc po ceiasem6n6lo lo4i se afle la baza tuturor comuniteiloP (sau pc o anumiti treapta de voltar€ istoricS...1*tT. . dialogul $i conlucrarea: HG):0. Nu similitudhea este esenFah h raporturile ( ce au nevoia de a regocia.T] Supunem maj uun chesdonar asupra unor "T't .*#:'li'J.

cea mai mare i eracliune este dati aceasti coaliiie $i resl: SA-/L..c ..aiit*. tntp ati. ta pintp r.tulote.. r(tufilot . prapunere (interese).Vi . modelul prezent ne aratd cA o aiianld lntre S Si A ar fi prom interesele lor fati de L Si ar li asignrat mai bine stabilitatea gului sisten. nrtnta. . n rrccp. Asttzi statisticile regjonale sau mondi e s'au dezvoll mulr. care izoleazi restul $i divid sistemul...ron. ptiI nu!fla.dt pa t.r )i. comunicare. au tust \e_ lectrte urmaroireie t5 \r. crtoere. 8 sau 9 dace este G8. Ca ti in allaliza jocului bi nal.tte ttutitiit.1.hu. dp .. titt'dti. Lle. descneri delalja./trt t.:' n\ tn . in domenii $i sub egide diferite.c a'e (ronologrei.tnri. \ub egidd ONU I t970_ t982) Kunda urugua) penlru tarife $i comert a C4TT I lo8o) 3. cea mai potriviti coali.r.tie intr-un sistem dat este .httarit. Opusul aceshi caz este grupalea mcntelor cu coeziune inalti. in Adunarca Geneml6 a C (cea mai simplA aplicalie a melodei consti in sludiul voturilor minale jucend rolut de caracterislici) sau o Conferintd globala sub egida ONU.. ceea ce ar indica o $ansi lnica pentru aljanla lor.e..ti !. Co_ nrunrtarea ruropeanE (incheiare in t986) 1. mergiind pane la circa 150..Jo!uri pe scena lumii Cea mai slabd interactiune are loc intre S $i A.anlut. Conlerintete de dczvottare ate t NCfA D-ON( rta64_tqq0. tn bal?n. Comitelul de dezarmare.stept .iabrt<: madmc.rck. flexibililate.ti!cgo. unrcj !a. Dar in prima egalitate fbrmulelor de mai sus. proiecr comuD simer.TVii.n.t.tn vd. (. echipe qtijnlifice comune' Capitolul 5 Negocieri multilaterale: un studiu comparativ Cu scopul de a degaja trisAtrri f.i!. in sfar$il.ntiuasd phtu a.?Ui.. am lftreprins studiul a cinci negocieri muitilaterale desfi$urate in jumitatea a doxa a secolului trecut.r. investitii reciproce.n!nd!.tn sla_ tLrrar. .. Au fost Conferinta Dreptutui Vdrii. in randul trej ste nuanlarea melodei pdn mirirea numerului rispunsuri Lle la 2 la 3 $i 4 (in cazurjle de vot sc numarb $i abli rea a dezvoltat intr-atat proceselor de i oferi suport pentru continua observare a prir iDiennediul bincilor de date Si aulomatizaret calculului. fortl]li.Dupr \ctor..7 dace vorba de madle puteri.p ate tt? aotiEatip. t. ma..?"'li.t.. l.mpte\|lJle.t. " r. 'i::!!.i.a nt pt?L.d. ci]ilorii personale turism. Ideea esenliali a metodei este umitoalEa: pentru ca solulia si cooperativi.i)... . coDtrnLrta.Je se. s_.n'np'puri tit. rnct e. p. polarizare.. dur a. care are maxim de coeziune cu reslul sistenului $i care consisti elemente cu coeziune joasa. conseff..objemetor.pu.u pn Jmp. . conle\l mnndial.r eonre.ipralit. lnei6da.ia resurselor_ $i !r. n". foldatt li t' i. Ceneva r tq5o lgggt para pe cete care nu sunt relevante in aceasti fi a se- I L 5. ji dr.avorizante succesului privinF.nte uu idtt tr.29 sau 30 Europa..lqt'-i1l-29).Frttl.elor cxrJctcri\trce. o!1.ptc eb ..\egocierile pentru o singuri piat6 economici {SfA/.inpti. fotosind Allclar pttn conscns (srnsu..r. c..".. obredr_ .nrlui st no. 15 ..t.\tunp tt\0d? ...[ . tehnologia informaljei (IT) s ii nepanjciparea) sau mai muit- t. oferind date Dentr[ come4. d\ (dt11tter esentiat pothic Si e. Al doilca element promitttor este posibila dezvoltare a sistem de indici semnificativi peniru identificarea fi mesura acliunii.:onomic. Caie sunt factodi suplimentari care pledeazi pentru folosirea dezvoltarea in viitor a metodei informalionale? in primul rand f sibilitatea de a avea fdr6 nici un apon suplimentar teoretlc un mar oncat de mare de participanli la un sistem dat: 5 .ttnft.r. formalism procedural. schimb de studenli.D/d/d..Conferinta penrru Dreplul !tarii a tust conjidercta le nai nat? li . filialc ale unorcompanii multinali construirea dc obiecdve in comun (in special linii de transpoft comunicatie). firme mixle.rca r!f_JllI.h iptptlnnv I r.

* reconciliat. il. $i facilitarea reformei instituionale -.ri"-cor"inuiu r 40 ca: Negoci€rile de dezarmare au fost duse in cadrul unui Comitet l1r statut ambiguu (pallial sub egida ONU. D cc in ce mai vocal.-. cea mai am.-*i momenre de " ln alara grupunror opuse ner I trrrnorturi. rn indririal' 1i s a ocupat de if 'ularg-!-ot ""^t.9-9lT1!....?s . iniliativa personalA. minimalisre $i de compromis.1.qrr (aeuenita a"i wrol-c:1..::. . in noile probleme: cei nl"n"iEr'. d) paiii spre Uniunea !.enr ld Tr. inticltorr. pregatlrea unor acorduri (experienle nucleare fu rrei medii apoi $i toate mediilc. l99l -r.r'"l"gi.qprfl.ea'La h. a" *g*i"Ale 5.ot.. *or"r!t..o indinorc de . . cu rol precumpinitor al .i. cele mai semnifica u nate dc cele rinute la Santiago.rre cu BJqilia J lndia: cIlll:o patcurs .incepand de la 10.puled miilocii penlru comeaul iibef ltrgiti si adrralizat'' in punda de-laloha.In sistemul de negociere contin i a Comunitilii Eu_ topene.iiTt"a"'. negoclrile de dezarau dcpins intotdeauna de marile puteri militare $i de negocierile $fanse $ inchise ale acestora.riar*t" -'"*..' i. cu o agendd i0iliatorilor. b) sistemul de vot. a r"clr o ks tn reainpt-c\i r-u!94-U4-l-l i#*.p"?-i"t. al larilor nealiniate $i in prezentarea fomal.rLr pe tundul oceanutur err.i'.i'lTe*Itrua suhiecrele se(lnrrrlc crasrcc rropicalir. armele conventionale.trc mt?md :tr/ ru.Roml . preeminenta economiculuj. ri adnprar.nu'tit u5u a.^tor oi A.r.l!ll". care s au afirmat in ciuda onrl|. esrc u produs \eeocierea SEA rThe single luropeJn Acrr de la. Manila. mesuri tohrcrale ri chiar dezarnurea generata Si compterir.\p.a europeanr 'r 'a . interzicerea folosirii armelor de distruqere in masi in rll iu\mic '.. 1964) $i UNCTAD 2 (New Delhi).. temene iungi cu obieclive llxe.. tradilia 0liriste a grupurilor restrinse de consultare ti ilecizie.1*9g.1.. au rur rotut tor tltil in dezbaterea problemelor Si in cunoa$terea punctului de vedere.-ns'i piail iii-'i. Rigoarea statutara $i procedura constrangitoare a bene_ liciar de alle elemente care au aqgurar lotusi llexibiliralea in negocrenle ComunirAlii Furopene: . * (n/a in lotrO dar a focr re i". nr irlnrr - - il"'*i#. rn in. pe agenda m s au aflat armele nuclearc. legAtura cu dezvoltarea ti securiratea intemationali. apoi 18 $i apoi 40). Si cu un nllmer cres0llnd de membri .'pa hoLelul seneveT. Ntrirobi. ""*tituit MMstricht' ADsterdam fi Nisa l de Ia k'ct ri5 rn a. accenaul pe rczolvarea de probleme. Runala Uruguay pentru tarife ti come4 3-19$l-9e a" c..rdul ".ni negocienlotde cene rnarile puten..e."-u-u). Belgrad ."ir. c) lergirea jurisdicliei Comisiei -Europene.ifi-uri inirrt siaiie div'riunr og indrre rn dr'r/r-unle '. ar.":^' l'" "r"il . negocierca SEA trebuje analizati in functie de pa$ii anteri_ ori $i de noile negocieri care au ufinat-o. ldoOde mrliarde de dolari. in lq5T obiccrivele 'ale JU fo'r \5 inlroduc.onsftu.rnal din .i il.."a. Cel mai semtilicativ rezuital a fost restrangerea votulUi unanjm $i lirgirea vo.u roiin?rlrurii nois au fomar pe la Pai ffi..hrtroa\a ( p. greu de - prezervarea suvctali€tii nalionale trlui majoritar.. x\h/c Al\r \4yrdalYrureara a Premiutur Nobet DenLru Dace. Ele sunt totug instructive in privinla conlnue a contributiei tirilor mici..^-" pi+ 3 ""i..'.fi a) reforma institulionai5. comen rn 'e^icii^dr:lytl: p-':T: . prirtre cafe pozifa dominanre au arur-o puenle care $Dduceau cele doui blocuri miiitare majore. Negocicrile UNCTAD au fost incepule prirr UNCTAD I rcva.Hor'elie In zuuo ne fo. C4nea ambasdcloare. Tratatul de -olilcrare.uroPeana' p un bun modcl pentru urmdtorii seA . mi\uri in i"t". rapocne Si grupuri rumeroase! comportament cooperativ. chimice $i alte arme de dislrugere tllirsiv. negocierile s-au desfigurat i re propuneri ma\imaljste. reducerea de bugere miiitar€ $i forte lnnrte. CoDvenlia privind armele biologice..14ti Jocuri pe scena l mii Avand doui teme esenliale 2.

f"J"pti".]= . " conomica e o atn. dar rcea. ( etetfer legoc.grl.a anr Iungi de ne [.. .."ii.. " t i:il{"r::l:''::'. .r) impiedrcJ potrr izrrea.. f\re greu . ca ace\t \r..rrnre.pnn.t f.F-L)1r-Din \inguf.150 ran a a tr-d. 5 af pdred ca urmdruarea variabilj..9:jxg1| lati ur ." au e$uirt coinplet la slar$'tul ln let4.I mutl sdu mai pu||n con\lrAnCAlodre rigrde.in ruoru. .Ljitsi?Vile Contextul mondial ene rmponanl. conflicl I."""..ot'.terelor de inrercs tiutrapunefe. i?ti t5l sa.rigen!clor lurrdtre )r caracrenslici l"i.*"Ujr.. deqBill:_pllsduf i sau_-srarur. auprapuner€.i".ufi folilice 5i milirire En_\e\t.r-. care prezinll comcntariu sufiar al iabloului l]ndl au tu\r o jrorr Lomuna a nEoc-Cnloiirre-.iibf nnlror /9. Esentiale sunr cele doud coloane care se referi la polarizare si L'n-mEr.dl 6urc podre T In ylj:33gtsq3inil-eniiFo.. dura m.iaia?iefr(iii5 /a1r negocrenj ue \ucce. uL.1:'i"l:l::^i:.. .lira ]urrca unur \ot Feldl in care a tosl dcrinir 1ilracricar rn..i"'i'n r.nfi-rcatizzree 6fi eiiiveloiTari:ar.reu \c iraiei7Z-rLS-tEg jtAtbfiienjrilui Tn-afei'iii ieuniunije iari_ Rcatrtflea rral." E' pt*lic. lllll . md.""r.: viidE a'6iganiI mTailijTeli-sT.'i.re neregbtalJ.?ur ( untenn. rer.u.lem difrcri nu rmpiedi. Itrplncjr 1.\r .i-iniirn. obtii re. J"-"?"".i *c".'rwotdfi. tonctiTii-lip..r. celcilona crracreri.tenta .ej Dreplulur Marir ardrri (a acojLlut gene. Inrnrcdr e\i...da i6irnatiGrti.nrerrecririi .F. b/o.reTiobpinuG-n-irr..FSFiiieiir . Adrrnarea Ceneralb a aduprat Declarxrra rr Pro- Lconomicc 'rabilirea \oriOrJinr rn care -i.il:f:3:ff ii*li?:i"i:$.'.rael \. de drmerr'idni ly..m.u af ". "*.l.porrtrce dte trmpulLri _ Liridez\olate vs.i n.ra catiLarieGillita I'n.iiiiierea mo'liric'-rni'rdmufi iibnomit i"ltir^o global. '" Dxr dialogtrl Nord sud rr cdre nerocrcru( 'r^" reau.:"t. e le a fo..-a ceior ls trdsituri eselt'i]::1+ .rlr"l 5i de/!ullarir' prin mcrodcle sr ro-mul'dle Je cul polrli'e ra\a oi".rr.eninlare k secir:!t:::: ii ""rli..^i.rrii por r.!u/JJ"':nffiru1.d..lrao ri dr.alurut }i proce..uIrre rr conoruite^rn cxre negocierca se de(fAsoara inr un nrediu lotal ren etnrc.igi-reu5rle au benelrcrat de un contc. in domeilul energier' rnarerirlur -prime -rriinlei s irr|l"' . fle\jbijita rca. penrru a-r 1. ar."r"" -i''"d i. Negu.ei. alre g:ri in curs de otzvorlnre. precum )i alrepri ln curs de ale ace: dezvol grupui celor ?7 de r"". rnlf_un pachel de pre_ lcder in care acest interes este contrabalaDsat de alie rnnsuri iare aompenseazi $i depa$esc acesr neajuns..l in inrregrme:au iffiarn Fidc fi0o-r6bii: .rdF-diLrETi1lo'Jrn'-{fflmbfonTui finafpnvi6a .i"'i *".e inu-o rr rearizat impotrivr Unui inlere\ panicular.iii"e". -"*._ UrDUr.i.a potarizini ti prezenra su.r.

comparatrv sunt suscepribile a fi utilizale in analiza. .lUNICARE CONTEXT MONDIAL Figura nr. cretterea comertlilui mondial.152 lo&ri De scena lumii Pa ea a a. De. tntr-un contextfawrabil. fundamentul iimqul practi{ I-a toate acestea se poarc respunde ca cand elabora ialitelile bunei negocieri: ele sunt ulg-swuseFaDtul ) dal-unde sunl celelalte cei-nle E lor df a aclrona. intelegerea qi organizarea rcgocierilor multilaterale cu aite teme cr.ti: nou rcg1m al merii.ele $i crizele perseverenla lor. SUPRAPUNERE FLEXIBILITATE COI.l-ice din agencla intemalionald. N"satiti 153 in toate acest€ cazuri de succes. cu o libefi si bogatd + + + + + + Dls N-S t t JJ Tr6seluriprevalenle in cazurile de succes ale negocierilor multilaterale. in ciuda diversitalii de proi Dartiale. Qomunrcare \ context mondial favorsbil intr'o singurb fraz6 rezumativi. f. T Tr5s6luriate negocieritor muttit. SEA: \-S \ord-S. l. care prin faptul cA au Drezente in acelasi mod ln cele trei cazufi cle succes cercelate reu$itei. $i un indi Eezinta. conskuirea r Burop€ unitare. slaba lor manifestare cl.l -) extagem acum. exisa recunoa$terea putemici a participarii la un ca sub o cupoli uriaga i e comun. expresie a unui interes general benefic penFu ro. capacitatea de a peti obstacol. dezvoltare economicr. enunlul ar putea suda astfel: Pentru ca o neSocierc multilaterald sd'li realizeze \)ele este important sd fie subsuhatd unui singur proiect comr care ta asiSure penftu lecare participant inkres? e:enlia {afi ca Da i(iDallii :A \? polorizcT? in lab?t? oPuse sIPrele 'inrerusi avAni cat nai nune. . LOS: Conferinla Drcprului Mirn.oa\p int?ts?dA. M: dimenstu.i: \. r'.terate exemplele selectate apa4in unor domenii diverse semnihcatii noi in problemalica globali drept internalional' mert mondial. citand de la coadA cap.d. maturrt oamenilor poiitici implicali in deciziile finale. lraorlrrle cu PROIECT COIVIUN LIPSA POLARIZARII. Se poale pune inlrebarea: ceperea negocialorilor. t: prczen(a tmsrsturii: situa{ie nixta.) dibai lolotll o orgcrnizqre de maximd flexibilitdte.supra posibiletor ingredienle care Pot asigura succesul unei ne cieri multilaterale: z o 0o F == z = o oco o LOS GATT SEA m m M z (/. U U U muibare.t /. z Lrl (I F uJ CE f : I z z o (nE F -:) F : =q z F z ao f >!! E z o o + I! ul N z : l z cc ul o F II + o9 E (I o ES !l .c mfter m: dinensiunc nijlocjer +: trisarrurii. pe hngi un element explicativ al .benarea rale la care apa4in. proiectul comun suprapunere / lipsa polarizarii / I ' flexibilitate \ '. DIs Dc/r-m1rc. Din cele 15 caracteristici (a cdror prezenld e insemnad cu +' neDtala ne pemire se credem ca ideile degajate de acest studiu . care transcendea $i adipostea sele diverse. dezarmare' integrare co ci I : absen{d . cele gase tlrs5turi (devenite cinci). suportul politjc de care se bucur6.\otrtue .

'p". ntu. r. increJerc in In'litutii ri rcgi||ruri. El acord: o importanle deosebita pentru infl enla crescrrLra a acestei psrao rgTErLrcr'rrrr fui49ipled NeSotiatio crescandi rtesrc.tc nn. O"no..:Lpgllicd ofici.Blele cu esrrad. U JDoi Dersoccrr\a diapnoiric lomur. n. O t'rota.u Llinincrid inrre aeBr''tl intcaryJ)a.i .jrli L't.i. coctentt-er-a -itc.-'.-delcliu r lur Willirm /adl sr Mrureen Berrn. pttt tt idtoto?ate . Hop \emn e. paryt .'*!gll:lco!|]I::4ve_!Bc!sEd.punziloarc.ntutrt trtnt (th t.ti. ca$tigui absolute. capabilililj de securitate rrrtiunaU.-eona tocu u'. red in lurred in comuD a deciziilnr. i!. In lr . si elunla doa.8 Schtla tuiHopman Tn Procedu inlonnale. O u tta\a ca racteri:\ticii ce fa& confictete subiective este perc?plt.nit ipt rtdta n. . rprnIrl tco r Innvalr\e. Pxn evennnente regrzate pe scere pa.193Q".. t.tenrii.t .onrr.ro ro.ilie.a dil/renrr ohieclrv( n .ii i. Tn primul caz.a negocieribr ittemslionale doar cepand cu./a o co?lalie s prctefinLclor rcolilur rcrli.snu dominanla r leoriei ..I : Dislributive Patfta a II a.lionate..rtr.\tcrtuii r-n!1!r!'L:!s9!g r lLr koger I i\hef )i U rllidm I 4P*are c\rdenlir/.cnsul La sunt ireconciliabiLe.opm c6iiri. Hopm rnan rnrDfeun...al negocrentc Ju lo. Nppl?i 155 f Capitolul 6 Concesii Adversari Instrumente tormale $coala inovativi in anri o0 ai \ecululur XX. in rerrrrare.u liecnre .irualic in cdl! E{ le p rnari irrrpiEuna bcnelrcrul {i. ca atunci cAnd doud pdrli untcircsc acetqsi . reg. scepricism fara de in\litutirte inrem. li_ beralii .dndticd se aratd afi ins rtcientd in rclalia chiar teoreti tu anumite tipuri de xirualii cotlflictuale. prin aceasra merodi et a explorat inEiiisme dc rJnncirne arc lnrr\ iei ti manite.tere yatori. ie'ea i-rcgJrti\i :Lrererd.'i1Ta-CE-T.r pbnilor \e je cunrflrnrd...'t" distindifi in studiul si erurli.a!J conccprutui inteq..starului.t tpl d" i. Ei trebuie as sd cdute in jto alte cadre h care situaliile cotlflictudle sa Cdutare de alternalive reciproc avant4oase Parteneri $coala realisle Figura nr..7ute de errn lumild pre\enrnr iru rc BurtoD a observat "unouq*. tentonu sa po. caSdguri relative.r. rero sau.pprIUL"enrru amandoua.1.ler:-(t ... Darad. rcton non-sralalj. n4d d a ti rci fitot(i t. In co rrr.er*u.@ iir-uri iiinflicr fundiniFriialJi impi4jl.a ca dnarhie. nutl. Dar este aiomatic ca difeftrqele de inte rcse su t subiectiv cAnd se au in va. paftdignq.onlra)r intrc real \li ii tibeml. nego(ierile zate pe interes mai degmbA decal pe lactici $i procedu . oLrr.t \.. Inrr-o uarecare ma lenLnL suri..e rmediate.r. i.!ttt --La un nonp t da! poarr c:ti\td o dit. ps_:jrepjcU\ jnt lr oc. ar.ontond!r.t... Rapoport se]lmalase deja ca .r@are rccerluca/A importdnla inlclcgcrii prirnul rAnd a problemei ti apoi a ajungeii la fornrula conc generald pentru ghidarea negocierij spre detalii ln sfar$it ap perspectiva grupurilor de lucru pe rezolviri dc probleme (atel de rezolvare a problcmelof) a lui John Bufion $i Herman Kclm carc cauti sa faciiiteze abililatea actorilor de a implini nevoile lundamentale ti identitatea de silre prin interacliuni informale penrru sine cegarai nrrre IrJELJ-i4. ali a negocierji.rablou xl rein\ierir cunceptelor leglc de ncgucieri. intere.lq n .t p.ceer ce e.. tt t\.teo: ria jocului duce la vritabile inpasuri.rpj i.i fi.dtrcnrla..ai'irtAiiiiaFncely? !l rell}"gg-lY$s4:{{u rlc. roiul. Scneliciul dr\porrbrl penllu amanooua.d. pentru jocurile cooperative. Reatiflii \unr cd_ rnxn . Aceste impasuri au nulterc la tensiuni in minlile cetor cdrcra Ie pdsd.r. care .]e /olvidi conflictelor.rtu. I'unon rntfnduce rdeea unei noi abord $i cvasiollciale. Az:lr. adicd la situalii in care baza &x. ir. rrbtort nu depa_ |eSre mull !e. p54ile .1.le de prngilccarci sa Siiu totu\rrcr unof cortreptc Je ha. creative 9coala liberald . ahe Fluri decat secu..t'j fi libcrJi I'entru cele doui ripuri de situadi core.italea.U ace\t."uffiffi in 1969 ci toatc confliclele slnt subiecriye.' jocunle conflicru:iii'ielufl.n o ua". |l\ e pe lefmcn tung.

i#*ffi *#l#ll. ' [qi:..."1 l*i ri'nJ..' u.uhlrnrercd t.-.i-01.. -----.".: ll"**.'' r \cmple inrer\enlix. ::::.:.. pe L....-rn.n"i p...\ :ll::):Tl:i. l"t: p"sibi]e soiulii. I.."1."r.:: :! ..tt De $ena lunlii si sa desfiFuLtm o negociere? nri roluru vilorii Bun'n l3 e mai D'eg (u rrceperr:a analr' t'"'" 're abordarc 'e rnrir inrercsur" se ti...Procedum cel mar de.:-"..tT._. 1i:li. lh. l"ir*"'" 'rudiile sl hehavion'te Fl a reprezenrlr Suma ' Poz:rrvi 44 t ttk oaru Pol c.":.. ( Figura nr..' F.r*.:. Uneori mediato_ ". IBunon. l( "':il: ... El silu_ ::"i:i*+i#HT \ .il:'. de descurajArii sau pedePsirij) Agenli exteriori impunand solulia re penlru tot/ coniemporani apafenl ireconciliabile inleracriv al merodei erre e\lrem oe prclros.)nfliclelor idcea de coercitie )i lralrrca "..c aceea a aletre.tlii:lit'.1:1..u..iTl lino.ff"J.:: ::::::.:'l[ ii.rjl1il.":.#yx'"".ae increaen [".rdera d6Fiilonreri ai abordirii sale ronn bunon. lii"ffi..'..J'.i.itnp rcrt.i:t[:.: ":.rr'l' rnrcrnarionale rl!:lyl]Ti:.'.e obligatorii r.: :..:':::: ulre oe nctsoL'c.'teraenriti'a!' n.i"i i.eonard Dobb pe Herterl $i Kelman..q1'' 1111: :i"'i:::....f "telor d? atrasa deradmnur_din drcapta sus.v..i.l J: il:.. rer ncnego!r'lDlre ^ rrru cl . t069.. moder. cu modelur '" T.'"i .Li..ii1 i:: Ij. ii rvr!}uLlu 'Jl. . ..ulrrre recrproc ac_ lcplJbrle.nrcresut....::i:"1 1""1atmosrere.i! ii'ii|!#..e'* J#iffi ffi ..drcl discu..:'ilil.A . i.' i. Ele urm.3"*JXl'..x nrurrr rur" r Gvrlofi _''' ":"..i-'p':br:.-':.:lj:::..:i.a o"*g".--- |sL *r. '""(r.. u\j an_ Ul proiecl .l1tfi:i"f'fi:iiil lfl:::i' :: rr orrerej cte culrurxte5i upri dczechilibrele rLy...: .r :i. :"1..#*::". .. ""p":'.:.n demers "l .."::'.rrttjI: :: ]l-f a conrlicreror' E\ioenr''nd imponar o fj:tlt. .** .t.".* .1:TjT: :l :""r.i-".*i*ffi"T'i. ..resc rearizarea unor :[:. Etll .l'lll)::"i1il"i..::..il i'io'ite .Co*"?l] lrsncf o definelte in urmalorii termeni: .il:"iil.9Liqd) J.i ': j'-.".'J: HiJ.li i.it!i l!!lEl9r:..5re. inralnrra es. tn|:t?a p.. fr Ronald Fisher ii con..l " de nxce dLn Unenru! j:l::r r!.irbilel ele rmnlica iiiJli:.#J*" *.?1.9 Schila llriBu on ili !"i..ii.iro.*.i:':1.::ll!:Lonfi(lele rnal :l. .'*..:lHfi .m:tf ru.lnleraclruneir trebuie sA unei conrrunriLfi producri!e ll::. in eruz no reprezentari $i uain'.***1.1. .:Iil:t. rafqgi.--Te Orientul Mijto- nrai !alorilc) Bunon consrdeni c: c. inrrti l:.+*'.:i:'fl i'"'"'" rn p'oceserc tralr! ll :ifJ.""1: ffi '.nesociere ce imbina ercmenre de concrri_ lffi"THl. '"i'.'r in conjli \ru In srnlerer tui rn.:tii :l iJ i""ff :..i e.o' auro /pglar...:..r"..ii'il-.#ri'" (um utmerz5: rlir dupa larbe.lTt ..i"i.xli"it :JilJ:1 Lrc orb! de Inlem.ffi:.:..'^::. '' 'oi"'i.::.i: -.ll" '"i'".T:.uie j:. '"1. _.ii fi ld de purere qi llcr'e\crenta gr dr\ciplrna in alingerca unof re..ffi.ffi4 ffi"."a ".. PL.*'ri'l:i-i..n . 111':1. L'0.i"i:JiiHH.a' 46-teresul personal..:. Ronatd .:.'.rri psihologRe pentru incepefea negocientor.T::1:::lilil : deschise precise.:....:""'pi'r'i'' .Ti:.t.^-. .+rj**:.i LrRis ' mli 'iio ffiJ. .x:.J.': inrai pinr* a obrine ::::1. Jcorruri 'ai r pa!eze.l.)..i.r. _f"i. lrrner et"r ce negocraia gr nr ! dcrorilor \ ..rl. recr inrre srupuri.etor I Sufii: zero (caslig!l unei parll esle prerderea celellalle) 1..a' .

. i"ri-.lisputei si rec n l ta vialenlii pot fi itrcritobite D<finitii .ecvent.ir .I ndttt \rtttri atrjuj.... gdsirul nai tnadatit.inuvarie Sr Jmma.uriie nie..r.r...". nanife:t6 tn Jorm tarea d.lul tu nre o disPutd cstc incadfttd pottk! (:on:tAnee apli nile pentru solt4ii.i . dar validitatea observalillor i$i nlenlinc rele_ vanja pentru negocieri.\tr <gii intcgra_ rr\ c).. cabazi a sdrii de pacc Euristici ti Creativitate. . r( -"u d.r.reatiL..dt$iil.i*.hili. .rrl'urile.ete. DruckDan. '. fqLbgeqlll!:jllet sue pat u cerc imp-etuot neso' .l I :i'l:il::ffi i.i::q. cscaladarea ."rttpltrLlL4lxlrtc. se .ene de obicei o no d po.n'd.( \r424lar.Comunicarea Cobcl irlr . r:rlie... rarc tj Navcrh (rcitefrnifea retariiturl.1 Lle\rne . tertarca acestor ipoteze Si it co niitictlrc.i!.. S. ttt pro.e.'"dl ia. noi ipoteze.aa..tefini prcbten. arp d..i ita p.< tor crrrePrr lllllt c rnd cunll . inttli. 'te \ocretatc ii nL JF brfo.o t e\t.ir'!' ... inlc lcgem cii elc_sunr inseparabile ciind privim valoarc! drep! masurn rJrur rnteres.bt/ma 1. ta lrrt. NeSo(ieti r59 lipse$te.nn. Gdndifta cteati)d se tu eseaza problenetor wchi si rtifcile. ] .tt /\Pnrt. Si satisfdcdraarc pentru a .[fi .elel." ..i.1 unpte in no. eristd o tansa de a controla conflictul TehniLi de d itltlu. I n.. :: :[i*: ri: i .i d.Iw r"'.r>le o faspundcre it un rot_ Perspccliva rnlorilor a fosr fi ea udlar inr uD momenr in care . o:n' I d' toallit !? CLhtr 'r "lo tfr. Ideea Europci s-a tbrmal prin identificarea unri rcs conrun: pacc prln lozrncr clemagogice a consrituit un neajuns fi.iroi legrt de. consillerA Spector' DacA pdrlile vdd co flidul in tatmeni naliotnliSti..u.d/'.nr. Proccsele de Bdndirc ueativd sunt de obi(:ei intuiti "c. 1 ' atire dc eandirc.l.r cunrl .. il|tluer raU rrjl .tlo . .ite saotc in sAndire.Jrlt .lnn rF !re. Sn.ten1on_ '.*\ii:liiilJ:::!fm-pr.aJ dco.aBle.ribititate sau opotluntate sal1 o noua cak sau direclie de e\ptorut..nr re(rnl cr . IntrucAt inovalia este un prodns al crca' rivitiilii.iLIUt ALlucetr .izu.a \e egc'vc/e puzilrl c palilo|conflicrul din Bo'r id.u-pofir. Rr n.i.him- Multi au rclevat necesitrtea crcrlivi!i1ii in mediere $i ncgociere in depigirca impasuilor.O a trciu opliune este de d cdutd modalilnli de rein(:udturc a conflictului ?11 ochii partnipanlilor [ ...t'nik(i a ntcl.ma\rdt rr J.nrioralersi de. Dar a opune valorile inrercselor nu este o pozilie fodnjcA.l..r prcnre .na lnrii Partea a I1 a.. p.. AUr:r Je St. dc a d?pdsi tinitdrite curente injtexibititdlile ti si tte va analizei conflictelor.a o -cdrh i I Busrrra' mediere suu nesacieft. l Rezultat l. Ajen dcmers porre e. ..utJ? . pe ti.p.jt.. Procesul este caracteriaat ca o incer...Mo.. pot aiuta [ .i!:.'411 \lli dt/' tt rI' infas precoce si t?!_lr4{+!!fy:":)!e llujtupas ' cc e\re J< racl|rlAqurdd'ca p yd: . un Sed'ulCenlra BUCUi.ri li l. )"'i. p.... in . era de a$teptat ca iema acestcia si fie aotuali in noua qcoaE."ralo . repre.lrin$i sd i$i retnudre.r.. Ca ti in cazd curentului interacliv.\dl i'nflLtult't tr. 1r I dp t e:ot I jr i d.r!liri r.:r buc.::. icp. ea a fost dezbituti djn perspecu' cfcativi).iliei nu d_c in\Iturri.1. N.-/-.ii". prnre. *5m.ri y Jat r 1.. etnici sott ideolagici.'itdtea.ii.i re.r r ...c. oferd posibilitatea unor salulii noi $i dcschideri.158 .i de d reincadra ...udienld Llutd. Curentul u acJ L.oi.|at:a ei pot ji t:o.! deliberat tocu.n1.:a un proccs prn care noutulite apdrute sunt derottate cete cure su."'. inn"dnu\.* ru. Exemplolc includ pe R. Husband gi Johnson (schrDbiri ce..r...Creati.LnIelc (unv..r. tpi.ar tu Ji!t. Stein ..J ficeJ rcJde|lu-a.\".:lt.o^)are 4 ploblenei.feril. pdncipala lor nttodh de rezolvare. r?d.A4ik in caniict pot f induptecate sn se itttplice i tt'o . aio.cteptabil d? .oLD .locuri pe rc.npr.c\r pc. bratuttominq' iocul de tuluri.le mJll tFnc/a i rleqltrurarerl:onllidclur. ur. Ur @$erltlli lr]]crlf]rti!.t.ltdln 7a. d'. lc t tc. prccun Sanllirea analogicd. ar t i.c ..t i. mJi dcgraha de.:ure trc re.s...'ir. drpiL Spector..'{rdar"r .purjid ...e ca a. Bo'ntn. .rj..Iefiheye .] Teza naastrd poate li 4ipusd Joarte tinelu: noi orientiiri coSnitire ule situaliilor rle tlegocie' rc. ca |:c r<(rno. cre.:e ?racese crel rtur ce nu poal< [i nierout In o(hii un r public tarf Li_ |ut la curent de lnedia atotprczenta. Pa I t.. Jer ine lararii :...:"#.drrr'rr !rnbcrc p.e suspiciutlile i ura reqd dirul 'si conflidele ti tientinentele de ostilitate in lermeni Ini fi rli.o.jiii' i.. '.\b.z. ind n. Vederea pe termen scun a cle_ ridcnlilor politici gandind in renneDii caltigirii etecrorarutui inlern -'-.Prle\rrna.rn6cfc994] r+rnr c.lblosiloar. Interacliunea este meioda de dlalog si ru misure a liantu' lui sau conexiunii pi(ilor.entate d( tsandirea ueafia.iiil'"td.l" ".i[a (compensare stabih ruupa irre.

ijl".b#ff 0ccslor negocieri paralele constau inj afigaiartiunor oprnii care \a reprelinle ac. itatt"rentcare sp.rmonre cu studijle acesluia despre .oeretalei.ttt"r campuri mai vaste ale construirii pacii . trf tl. confitcr)Oomind de la cazut Orientutui Vijlociu. *""i"**.1X'i. prin inlelegerea valorilor care conduc gandirea fi compor- ffi i*:#ffi ffi$:T:".i gcsqqp de-(onflicre esle nerezotvabil cu merooete extslelle.)cier'i1c . in co_ sa cu AfF$i in a. eliberar de rigidi( ea po...ri* de perfectare a mecanismului negocierilor rezollam tnovatia a-insemnat schimbare de cadru Nu de pace intrunim expe{i penru un o lon rin$ diptomaticdL . Capitolul 7 Calea 2 $i calea 3 Dezbaterea intensd a ultimelor decenii ale secolului trecut izvo. (jd ) o$Sr" 2."[i"iir" ii"i tocun !:iYlLl!ryji in praf $i pulberel Acesle intere {duDa reducerea economiilor vdloli. 4. ln aceea9j silualie se gAeesc loale confliclele perene rn care se ctocnesc \alori fi convingeri ireduclibile.iditof panilor.i. rctori in viata inrenniionala..i. . fi . "o-ot. 3.160 * ".il. idenritari ce nu (unl su(ceptibile de comDromis.'. credinle nerranzactinnabile."./. Dizolvarea situalei de osrilitate $i a starutului de dugmani al ffu.eaTidemiti nc l.2-'n care negociaronr rebuie sa gaseiilii'irrffirii-siice_ tirare.vca etementul )ndrspensabil olLngar de tcoala analfica ce a dominat negocierile clasici.i t. el a poT.'. rati din incapacitatea metodelor urilizate in negocierile clasice de a trata $i ciuta solufii la problemele $i conflictele care prezentau ca_ rdclensrici noi a pu( in evidenF cateva concepte din masa de idei a lrrerarurii $i pracdcii exisrenre.L.."iau initiative prospere ti descatu$rea nJrat*"u ln..acted.pFG .laborarea (pror.ificul separa Pacea le puleau a" 'Labila '"r"rile coml slatului pe baze democlalice: iAla o valoare .r/pd.:""'Jl*il".i^.j d:+!91"'Eere^a ."tu. rrlogului.orul nernvrrrr ld Duroc rcri te of .ciatc. Conceptele de inleres !i valoare au fost preeminente in dezbatetea care a condus la ceea ce numim gcoala inregrariva sau inovativii. ldccd )a-a ro\r de--ajlubtatreq!tdS*"luafp1!j"-S. ce podrc (onduce ta IrrleleBerea celurlall ti la descoperirea unui reren comun. s: fie rransmjse in lrmenrulceluiialt. Valoarea a fost vSzute de Bunof. Reducerea s6rii de emotivilare crescute $j facilitarea djPosibila aparitie a unor idei noi care oficiaie."'. MeLilele l'."rntu "aia "ionomii Ce s-a inceput cu interesele? Nu pr De rit"ta" p"ttru a pi$i pe !n teren mai ferm' folosi i..\upreme erau srruate atal de sus incet cApdtau rilluri de -'-!oui"*iJ"uta adngerea obiectivelor prin inte " ""nstat de lor cnltural (limbi' i lrt p"i"r"fiir"t. *l"giil" ""r"tl"' "l concepte integratoare mai clare h european I iect comun 9i nedispurabil de civiliza$e Exemplul probleme la lnceput de mileniu El po i".1ilor."u.."'.

coah inovativa de pilda' ' nt. ..mtionah.r" in 'a'ita. Cum a funclionat d.. . Conceplul esre folosit abuziv in docrrineie puteii: . 7 Prn.e erese in cazul conieriitei ctrcp o*i iilL'll dld. ciruia i se subsumeaza inrereseie Pldrcularc.balanla puterii" a influenlat atat de mult diplomar.". unde.. reritoriu sau resursi)..la -. !gP!s!t" caii 2 ar putea proveni din urm'toarele con DiD p5cate.ileti p*ta"g .interese nalionale" (in polidcA) penrru justificarea mlsud- l.*"i 'olJlii Pdrrrrce Inrerc<ele 'unl pe nl supunerea acesklr lnterese unui proces tranzaclional...u. interesele a$teapti inca si fie sub ieclul unei . cel vechi fiind aproape unanim considerat depitit fi nesarislicator. gradabile ii comparabite p n utilitatile care li se asociaze. definirea zonclor economice exclusive. s.Interesele sunt masurabite..'trei e v"'bcr'e H't'"r'rnr' Jc r..ia.! :i.balanla dri interese" sn joace acelagi rol in viala inre.e panr(uhre s0b semnul unui interes comun constituie o balaDti de intercse."ne:. 5. Interesele conlliciuale sunt susceptibile de o solulic care are doui fazc: a) gasirea unui interes comun. economie.. teoria nevoilor fundamentale umane (rraductibile in interese).balantei de putere".i"og"iti".nJl:/er si nreu'up!rilor' "-o. J. cii de lrccs pentru lirile fari ie$ire Ia mare etc. 5.'erca nbr<.r incercc 'a fnl. irreresele nu au fost examinare teorctic pe misura rmportantei lor.m d. 2. ...r.rr. 4. ca irr .t62 to. negocierile fi polilica mondiali: I lntcresul este un concep( fundamental in $tiinlele omului: psihologie (unde sri la baza motivatiei). ala cum teoda confl ictelor considera ". Spre deosebire de factorul purere care std la baza doctrinei .". 'l'. lulLri nririi? lnteresul comun a fosr elnborarea unui rcgirr nou al nrlinr..o.'" . ..] -*rese in fomte violerte"' atunci $i in ne "iJ. sociologie." s.rri D? scena lulnii Panea a ll-a..' il.r*ii. po/rlr\e tndr'lre de. Iati cabva idei care ar putea face . accesul ruluror la reN|tsele oceanului.erUn d< inrefe.r'rm lorle elementele rrebrrie 'a renabrlrm |Ut"l te -. dfepturi speciale penlru starele i|sulare.Ele sunt sursa de conflicte in cazul ir care nu pot fi salisfAcule pe cei pa$nice (interesul a doud enrititi de a dispune sau de a conlrola unul qi acela$i bun. In timp ce puterca line de categoria mijloacclor din strategii..rr tirle... Balanta s-l rcalizal prin lrrnnrlx finali ale ci€i prevederi sarisiicetu anunritc intefese.ul Je echrlibrrre a Ltoua .i.interese speciale" (in geopolirici $i in declanfarea oslililililor). Interesele panicLrlarc au consrat in extinderca nritrii lerito i a cetol angajali in negocied' tot la^intercse " 'e'u i.inreresul cle stat".ftl.''. lntcresele sunl Lralzaclionabile (in schimburi Si comerl). lena cunoa$terii $i reoria deciziei (unde se afld la rAdAcina formula di obiectivelor).balante de interese". intere sul rparilne familiei de coDcepre care expUcA comportamenrul uman.i-aJri. 6. Negociei 163 de a Defjnirea unei arii comune de interese' susceptibile a uner poslinterese re$abili increderea $i cladirea pe baza acestor bile solulii.

credinre. tranzaciionate sau echilibrate.loc ri pe scena lutnii Panea a Il teSo(ten a.J::'. leriroriu. Europei nu ru fosl digerare pe lor cuprin. doclrine etc. Transformarea intereselor in fomuld finale in proiecle ne.. cu reludri formale sub presiunea intemalio li) sau Drivesc teme nesolr. discreti $i i lcma selar6rii perllor (entitnlilor politice sau armatetor allate in (unllicrr. in cunoa$terea poziliei proprii sau inlelegerea poziliei p54i in limbajul conccplual folosil $i ln ghidarea negocierilor. Prioritatea lbrmulelor integrativc $i neocolirea lot chitr cazurile in care obiectul negocierii esle separarea politicA (i pendenl! sau autonomie). E o eiptgiq!qjq4La-c3!-2.tii pozilijlor ti rezistenlei la orice lbrmali.nt:rlcltune socialE economicA . in care litigiul a dus la o polarizare totala in c rcferjrea la un inleres comuD a devcnit imposibila. .ari \ t65 producand obieclii 9i nemullumiri.l. suspendarea negocieriloi sau continuarca lor simbolica.. Conjqifg4.i9l3lr-s *hl_l:!I!' lru. Jar crealodt-€. in cazul in care negocierea pincipali nu este un cadru .. Negocieri I in. pran reranL Inuebarea dac.il i:"x"#HT:i.rmdi lipsei de t iliune a oamenilor polirici. calea 2. i 2. umtretaiitcuo-irWtoare a intereselor diverse ce trebuie ate sau annonizate.'*. sub \emnul mrsurilor imediate. creand int1€ pirli o durabili. b.a pe. care dacn ar fi fost considerate una cate una ar fi impiedicat un acord. confli tele prelungite). noul secolfi pnrneJdia_resu\cil2trii sau rei.e-cliile \uo e<tut europe. a-6tii:FdlzlTfo:r priiiiirdreoaaLa are l|n .b lorma interesului comun. con crat..Lrarsr.ln]d{calea t Ea poate pirea peniru $ocanti $i paradoxali..i. Lrn?Nr"ir*". n r. Regula de aur a balanlei a lbst: avantajele oricdrei pozilii singulare a uneia dintre pi4i au fost mai mici pentru ea decat acelea oblinute prin acceptarea ansambluiui. intreprinzatori $i expe4i. I Er $i medieri rn crrc abiroarea rnregrativa a dis_ pirut. E un principiu compensator: ceea ce sacrifici e mai pulin rmponan. cu pafticipanti din sfera interese.ezentate in pachete mici sau in generalitatea lor erau acceptabile. se recomandi: a. ce se poate consolidaprin jnstitulii $i acorduri juridice. 3.e datojea-.au . interese comune nu au iosl discutate.1?:'l | ca. in .. deschiderea unei roi negocieri cr o ngendh diferitd. pnn cleschiderea :j#.tlionabile (coniliclele identitare.bucnrni unor confllcte . decil Leec ce obr r. Do\arul istonc al apanenenlei Alsaciei . Ideile despre balanta de interese se pot transpune in cazul unei negocieri in felul ulmator: L Asisurarea unui loc Drimordial al intereselor in analiza si !iei.i''copu ei ru i ::: ' ' vit din cauza rigidi€.6a $i de oricc \dtori ..gB4w{n-asoLutjqi s!. speciali$ti in proiecte Numim aceasti forr. ljmbi.lriine de orice solutie iunraD a prca larea situadeirlt cffe zona intampin.164 .ul Europei. apte sA le satisface ti rcalizezc. exclusiv i ereseior practice. ?t.fa Si incepui in p*t* unei 6. negociatorii ne<tepiqind solulie inregrarivi a ifteresului comun tn juru1 ::l::l"l -: unor proiecle srrilne de litigiu. .ubjecLe conrrunialionale fidenri!ak.i'i{. 5. . Cand negocierile oficiale sunt in impas cronic (disconti tili pe termcne lungi.dspun( irnedial e\te solulia pmcricale neexplicil procesul In de rrlegrare. insA p.rn itu eri\t1 negocieri oreanizate.. ci $i fafrului ca ne Aocraronr nu au gisil in geanta lor de unelle decal metode Invechrre ti inadecvale_ oomcnrrle carbunelui Sj oteluluiJ. crearea unei negocieri paralele.u]rlr lJ J' /b ' efeJ liririrrlrx sr deschiJe ncsociel€ De un all Dlan. nLr r'..de i.'. europeani.ub egrdj rntel_ rr!rionrla rSUA.r Inrenei la Franla Si cermania a fost inchi. fo li colaborare.r.

tu. tr cr/ul t^.. od.culii.i rr .. Je obr(ei ee.i.e. nu I.'..rtreprncner. o.1"..e inraml'. fiind perso]ralitlli sau organisme care li-au ca$dgat auioritatea $i comperenta in a]le negocicri. ace-sra poate pleda in nurne propriu penlru concesii $j lrcl.c npropie-lr !-Lh!rJ.rci.a. I rr.n vul l pJ'rciprnrilof tiin.L_lrlrhdnj a tair. I jar 5 d L o \t. .llim. rrr r'. rcd. a purut bucu i.c cor Unicbde. .tor ..lF duJli: porte ri pane \ru in e\refiorul rof. r rror .terd comun(.onsti in modificarea srucrum negocrer:ror . cec! ce er_ r.. Ei sun! admi$i de ambcle patrli penlru prestigiul de care se Pe langi pirlile angajate rirerorrG a griior-i-iiiiriid-f. i0. e )i tc lran.hidr penur ||omo\tuer rci . n-.?Jt..linler/a lc ce.1$1[./o .o urii te-rnrrrrpu_ .unha r )r i me.Airp.' gJni'me.rielor nln. arbitraiul iuridicd s nt menlioDate ln Carli $i rczoh'area pe cale rc|re/err'rr'li Jr orbrnr{rL Li. Medicrea. a a.i ja o rrpllce. :rma.r ^Rnlul a. r/i ue ta.luenlain culisele confe.JJ r.Jr..nsut.r(r .or ht. lur cnnliburre '. dc mullc ori la masa neg.r'u rrne'e! ncPu(icllor' r.mil |nn te4..o Nllllc in terncni gencrah de lerrii \zr iLleer. care i$i oferi serviciile fdrt si ia parre la dezbateri $i f6r: sA inre ca benejiciari in acordul rezultal.". ltr CATf ii UNCTAD DaT lingi un mandat ii 1 scoP l.iiiiipiiiaLea . f ruri pe care acegtia eziti si le rransmiri oficial celeilalte p54i.. la UE (cele cufopenc).rpn . rt c5 Lnr di atrib t te lur c(le mai riem_ rte poare consla in topirea igidilalii pozilijlof ce se corirunti.l o Ftnic unei J..n \ ita .. .ii unci . .e carc nepociJ. sau suni garanlia Llnci obiectivjte!.". Je '. virar intciesate nesoLientc . orennJ o atrerriaiii. n dr toc d.rl lj!nula|L|..e lonete noiiri.rdrc.useJ-i rormuta <m3nlln Jc re4 .umJr n( |er. U^D mcdiator adiv fbrmuleazd propunerj. in rtarr In farlc ./olrte In f oras gefrnrr.r nn-vc!JJr.aL r:1re rec re nct n.re l-inJt Je dorinri rmprrc.nenlrr reon\iirto i rr-Jclienr si lr....] tor rordt.rrrul elen<nt oe luare r t x.tt1or J. Acc$ia erau rcpr€zentrnli ai celor clouii foruri dc conducere./.t. pe "rr dc purerc Si i ttuenr.drercr e. in_ . e.hrl.ab Danc $i Cermania.ta:-__.t re i.cetrrre! tui de c. .intei. r].jii. ir conicrinli lor.l (rnl.Jtro.irn..Iira a ufpr | \edrU J. con_ ...i er. irnta..-:\ .itri t67 CaPitolul 8 Terfii in negocieri directe. ili Jrof irt p Inii rcne norre j I L...r fol membre ale ONU.ntutii de rn. /4 Lr.: r' t:"]. J !r niii Inr un rezujtar.r. '. au rocr ta.. obrinut pc cii \enrdicirlc.rr\. rr ci c rrle sunt linu-ie sa l)itile \u rr lrnu e . si-fi exercite inl.r (i rd c.cielilor ili fac aparilia te4i.{". ic iiiiim:pta cand fonnele de intervenlie ale ledutui se supra_ ""T:ne crye Lt nairr-6_!:l1ur.!an Uner tofrc Je gtr\ernare po.ui o ntencJrlie Jui:i in nego.n.f tf l j. rrr rn.i:.ce s.ul sunr lesJre Lte nesoc eridcc-ar p1a -. po e area u. tqcllr.i^. N?go. Lr orice . lr cl/.c Jin qrsani. iar atianla an_ oecrznlor. ete )i-Ju credr pfupnrte reguti fi ffnonit rgcnda.rndle nc (rrc Djr.. reprc7-jrI3nrul O-NU ajucat un fol acliv Si expjicir.tnlc ti a unei neutralitdli in raPort cx poziliile maj multc ori sunt acceptali $i inlefesele care se confiunti Dc cele pentru ci oferi un sediu discret sau neu..trc pd1r.I. care tr \emnat acordut olicial.enetrc.11 "l!.:rtrur cn Inregr{r-er.Paned a Il d. a unei echidjsi. faciliteazi nigocierite...a . rn<. !nlrr sr Lrp\.n Algzlj.r l pclrr.itl .r.-.en(nea Ji.rrc:r FonnCor lerrncle r'lul'rlr'erJlc c\rminate s au linul in sediul $i sub egida oNU (dreptul mArii !i dezarnrafe).

tiricareJ ac_ fifiiirin dei mondrale.a de proportri.' In conflicteie_din B alcanit rea ace\lord au fosr numero$i.rr . de rczolvarc treptati a problemelor prin girea teritoriului supus administraliei palestiniene si dezbaterea final a celei mai spinoase probleme reprezentati de statutul limului.r-1:+.uIlcrenla re.ieifB-os.harlr Lle drLm. acordul de la Osio era menit sI declanseze un proces' cu calendaristice precise. mulrrn: ONU. peotru procesul de pace in Cambodgia.qu nodemtrc puterll cnn.". ir"a.pund<fi. indiferent de etnia sa. r'ndelungate in ca]e ONU a juca! un rol important.inlr-o alra situalie tot jtat de complicati.au . implicarea s_a trnJu.&. De ce acest acord trece prinlr-o crizd atat de Fofunda anii urmdtori? Este doar reaclia negadva a extremigtilor ambel pi4i.1ga ri\riiraiea cu ceilafii med.vem mori\e_de a crcde cA rcjrrsele orgg1i/alrer pen_ rru neorerea trunllorpropnr_ t!/tjllll4eCn/4 nu lnJjuJpui4l4_ aaffiili. dar in ne_ $i dir.-relerinlsh!4lepen!ry!nelelaryilqrylJialiBosnra n ! .intr o forriiuh de struiturarE-poff tica aiiiivalFafc a.n€rt qj buna funclionare a stalului s-a manifestat deloc.Lei aj!9!at-ags-!L!ri9cupare Arordut de laDatun t1995.r"eil. de lur e lrrile inreresate din zona Asiei $r pdcificutui ri dc ccle Dalrrl rl. impA4itd (aParenr echitabil) lrei nalionalitati.lac. D.u.ile menite si restabile{sca pacea. li$ii s-a rcpercutat nu numal asupra opridi ostilitdlilor. in limpul $i duPa Carl4. In Iobo. SU4.i_ Tn ace. Un obiectiv deloc neinsemnat a fi incetar€a asli-litntilor. A 'rf romul fiarii-rrucleu" de zece ambjsadori la.l i"i6i6. runi cambodgienc.ffC.168 Jocuri pe scena lunii Paftea a -a.r _ b"'"' '. NATO.i i_pti rrlnlerg_ljleigi_qlTAf : p n mobrtr. mediaLorn pen u srlngeAujucal ace. Conlinand numeroase inovalii i nale.. Nencie i I69 moment de reaclie publicd negativi.ur(elor. Ir. . A fost minati de ambiguitatea mandatului Consiliuiui de Secur. Ceea cg inse constituie cea mai elocventi vadd a insuccesului a fost absenla forrnulelor inlegrative $i con rea enclavelor etnice fArA perspeotiva interacliunii lor' rcroralecarui e\rrem5msi \rolen!.ia t. qbsesia redisltihJ. ConfuTia \emnalald de an.cr@4!l_!$a-Iolirt QLU.ervrcrile O\U ri lolosrrca ofgani/arici doar penrru.ieii. Funind pinilc irr fara piopriitor ra. Grij pentru prevederile prst-dgre?.Ullllllqlerli d_!I -sigur. manifestate in asasinarea premierului isra€lian $i Intifadei? Este schimbarea sau contesarea actonlor de catre Negocie le fu Ia Rarfibouilet au suferir cu un accent supli_ mentar viciile negocierilor de la Dayton. aceea din C:n bodgi.lErd ca rc/u.anii '90. Furopa./arca \ontributiei inremaLionrte Den_ sPttnirca trqzilrei \nre un slat democrahc sr tl Cdmbodgid mo$tenesre o cri.. rol exersar ferd alte medieri paralele.a ". inretegind . ceea ce le_a atras caraite...tate. are rr \palete cr ur genocid cu aproape un milinn de vic me Si y\hmerii Ro! . obieclivul de a.r.porfi greu ecrlale..r rol succe.il€* Pe lii.6diplomaia sd. care. excluder noliunea ceteFneasci universah in car individul voteazA pentru orice candidat.Un ultimarum. pe hnga prsgirtirea iii de\lasujarca CanteE]ruc!Je.rd(rahrti -t J g!c.Igcumpeni americana in elaborarea -.rlofr.reifiiq6-ijd. ONU alucal un rol care nu poarc li consrderal :aU... esle re/uhalul unei negocreii ih car SUA ajucat rolul de mediator. Acordul a fbsr semna! de membrii permanenli ai Consijiului de Securitatc. .o!!es-cr A.r_ tavoarea sarbilor acoperi!r de blam hu LJ.phnom penh. gocie.t ani dupi Da)'ton.Structura lui non format pe baz€ federative.Sli doiileirirai p" contuctore conlirua $r fl)g?lare in negocieri qj a aqrepllnr.jE::-r:. Acesta a utiliz lielieeff-a amenintarea cu fofla sr chiar a aplical-o inainre.t ujl all ele[enLde tff a Ddncroiului rnedrerii. Parlialitalu 'a oglindir in carnpania diatici si in orientarta aiuioarelor umanrtare obsesra 'eplrrani lilor din conflict s-a perpetuai in compiicata formuh de organiza prin diviziune Si fragmentare pe considerente etnice.rar al uno.r lablou.iatonifi fost fructul unei negocie..c rler dlreL! : M€41''pr aaJ-::j.i ift€ pnr!. Cateva vicii ale ac€slor lgglpielj rezulti din Jglqlp.. ujr r1c !l uNlL qce'la ai lt ol{llAieita p a elejllur.. de prezenla trupelor strij a. ei puteau fi considemli lucrand in nume propriu. rizarea fAcuta de Kissinger: .o co" l!lttll-s-i!9!1 L.aX preci tirtea iituriliei tn ac6a-stalara. l. pqnrru ONU.iiareai o ht\ti nmikrrgi de iiiiiiL . Negocrerile au co du\ tr o.x.intemeia o stare.a pa||.. reTervd membrilor influenti de a recurpe la .

care pe langA armonizarea echitabile a intereselor trebuie sd fie dLrrabili.G#[i l-or ":. Dup'....-. i: i rirr ru: H. r'.il"'llIl'Jl5i:li. 'a-lrei mornenle p.r*".r. 1r "r''u n'.ilJiiiliii.i "i iii'r'i.". i:i!1 gltit pi'..:. .. c\r\ iiv.t :nl"ll*i:::4. 'o'r'rre l'incinrel' r 'r pnn lanprrrrc irrrck'e . rrece prin slibirea angajanertuiui fi responsabiljrarea pirtilor Fi. imDul\ P's..' ri o" "o'"ri'lGGa--!m6il'uti:"" egal 3cor4a-1.i""ii.**:*lili."ill' '.+'onal "'. i"'*.'iA -@' " o:.i si "entreleclasic reveneaureflec{ie tn in exclusivitate JJ.'' oseo*r I Jrure panrle rizate . "" iJ tamenLul .."i **..'.."..c"luril ::.re oe menllonar rparilra In *ecrrere soluriil i'-..].!atilar' lrpsa elemenlelol!g-s$ -.::'.''r".re/ql pa'ea'rdbrla e\le un obiecllt de lermen lung .".i.". iill" "i'*.r:ll."l. lll'l iliris'T.'^:1: iTi :: .Ti--l tl *'J"J-ii"l"'".organrmelor t-.'.1-*.".limr'ffi p..il:' lLrr ninlari cu fo4a sau chiar uzul fo4ei.''*:ff urrgLirur *q.1"'l"Jn'-fljl1.T::.'.'. reutiu fi..:lTi:''Ji:'.i"'""1 r."r"G'*"..]'.1..r."::i.'' ! lll ::... a"'. '*l' n'""nind din "r' ii' *." prralel d.are a Luprinr f. " 1.*n nrun li"'lll i:i.'lii:i"...'ff lazele ei neso(rel in toare .'ti. rrer aruun insole:i 'olul de medraror frtE"ii5fa ' oNL duo5 acesl exemplu aurontarea mor a''-iiif.:ii'i"1x probr de studii sau iiili-. Negocierile autentice au intordeauna drept caracteristici maxina implicare a parlilor $i cregterea rispunderii lor fatd de o solulie.. in fine.i.. N.. .:llrii::iii:"-i.saLict i t7l i.11':.oiiffid'lJ*odfp"9Nt !or-trrJu u """.*::r.i"ot'i. ""- lt" t Sulr! !!..li:i.i] i.ii".l.11''i"1i *"1'i'tt' 1:-f1:l:'i::T:l:1: "1"1h*.."i.1H## it'... poate si le dcsfiiDleze sau neglijeze total prin subsritulie.:.':: )J'i.:rfi tndJi #r nLl..er incepe cu dezechilibrarea negocierij.tti'. *"3JI"Tffi..cre ri. tc" r-nd "'n<r ..Iocuti Pe scena l&nii Pauca d ll-a.. Este o gradatie in aceasd enumcra. "p.t70 ."i.-*Leci"e imedrare si sraba in a ob\ir *ffildl:+-:*i.ffi rn *#Fir*****..1"*t"i . . *i.:.

cu peocuparea de a omite sau amana temele considerate nenegocia_ hile din listele ambilor Darteneri: . Aleoda rrebule acordla rilmului de modificare al asteDtarilor. ixe cateva olemenre mai detaliate. cum ar fi aceea a/o rmutei.i specifice sau disciplinare Negociatorul cu o lormalie drepl jnternalional va avea o prefcrinla pentru conceptele oe e( tate. d ?cle esentiafe ale negocierii. All nnghi esle acela al nelocieii ca prcrcs de rnvdtate.a-din !t. pflncrpru b^zat pe propeDsiunea umana pentfu jusri_ lre.. unfi pachet coeren\ El. impreune cu /. tn p:!)p!!u!s:!q99gl!!.1!Aly9s lunr impinse pe primut pran. justilie. ce trebuie cunoscute. psiholog[] pe elementele rutionale ql pe li i|alionale. un qrplomat spunea ci Si-a petrecut 9/10 din tiinp cu cei de partea sa. p? llpglus2siltgloSiqzrj)Ul $-eq!:o4 conleaTa personalil.(l Si rrccem in revisti cite'. psihologie.l\rlm privinegocienle c ptatfonne iniliala.1]r-ai'!lult r[mizi) t P?':9pt!!. sociologul va inslsta coniexl.i i.ecnrralea.lile DJp19!$gg!. ln aceasle lumin. modelele concepluale nu sunt bazate pc o teorie abstracd Ele construiesc pentru negocl- monros jdeea de echitare. inlr o silualie vie Akashi' General al ONU in siiuali de ciza .jplomalia. dar elaborarea formulei nu e conceputd ca o convergenL4. cu ajulorul conceptelor. inu_adevar. De unde impofianla da|a lobb. cel cu studii economice se pnnct ocupa de intercse 9i utilitili. conlictele beneficiazi de aporul mai nultor .lui. Din aceste cobcepte de bazA se construjesc scheme pentru fa_ _ ca_ fq Darlc dintr o echipd dc negocieri. negocjcrile.ia . unul intem )i allul exlern.elaliilor internalionale ce iDlluenleazi cel mai muit . $tiinlele potitice _ Dac.sprezentant al Sccretarului B. consrruirea rarionala a acord. adoptat uc ( ros(. orga_ nizrrea lor in vederea con srruiii.nman. ilr sfar$it ccl cu fo nalie beh tera crnolionaleia orisd vr lacc mult apel la mobilul adanc inrAdicinat in oln $r Duri.!!I..orii sociale $i umane Autorul unui astfel de moLlel scris in limbaj natural se va disiinge prin prcfeinli Pentru un anumil concepl. dar pulini au . cafe nr ultimcle decetrji au arras arenliq. prjncipii li institulii. pc-atm molivalii. $tiinte comporlamentale).. iDsistand si aibd cohbontorr erF r. lolosind concepte djn Iinia a doua (noi xlralegiilor in joc si a ajuslarii conrjnue.enrr d nlJrnrrh j !i ||rP. turn'rea a doua procese.doar expecranla oponentului. valorile li percepltile Ior. 991. sociologic. lncenrrudinea se reducr pe mdsura invaLirii reciproci a . De unde recomandArib penau modificarea vaiorilo. cc ahemeaze ir|rc cooperarc gencroasi Si egoism agresl Sunt alatea ipoleze cili autori $i de aceea cAmpul scrierilor desp negocieri. teresul lor a constat in baza ce o fitmizau pentru recomandiri prac_ lrce pentru negocieri Sl in recurgerea Ia cele mai valorcase cuno$_ hnte lr bisarun c^re le_ar fi folosiroare. folosind un limbaj imprumulat din diverse l. acest concept cheie va putea Ii atribuit tll preocupa. .f'sgos ieAq-swrtJtrcbkus ds Jeari<si ta in- rolul personaliiiljlor in contextul epocii.Capitolul9 Modele conceptuale Spre deosebire de moclelele filatemalice. dar $iexpecranF proprjei partj. istoricul va imPilge la loc -h anlrenale rn negocieri cu netoile. pe care il consideri cheia de bolt' a conslrucllel salc.tiinte (lrcpi economie. r\u rnu? In Joc.. Structura co?niitd a remenilor de referinti a soluliei.portanla ca_ pacitilii de percep{ie a negociatodlor.borarea ei depinde. ln cadrul sfalurilor praclice figureaza atenlia dati bazei minimale $i deschiderii lntr_un proces de concesii recrProce. Impor_ tantd este Iotmula si delallile ei..!rcii cgocrerlloJ ceed ce conduce la sLabilirea lerme n lloi ian uiliei. 2. a infiinlat in Japonia un Centru dc stl ( dii pentru rczoivarea confliclelor.f'nas-ite-ta!j!4e-A!t!r'ea comuna a prcbrel!a.lcani ti Asia de Sud Est. \-om ca pe un proce\ de decizie. recip^rocilarea echifubrul complereaza . de cercetarc $i comparare de cazurj. $i ar_ eri o structuri._\rlui. $i cum teo.l urmanra. istorie. del . dupi Zaftman. cchipa Si in\ritulii nalionale.rire t<urcl. cr ca o ^. care infloresc ca semn al aciualitilii lor' e greu de srstr mulli autori au o impresionanli expe Se poale obse a livfesc5.c!tc-4lllelclueli!9-'2t'ilrr!L gocierile.

ni."Uuie si dea dovadi in activjtatea " poa:te fi omis aponul pe care il-aduce indeTharerer . ce sustin irrcrederea in.*r panr' Ot'ervam Lt Jm noLr tema sensibile $i ambiglrd a i..ri'i.i ."t.r mondir. a) substantivAl 3... dupA culn am vnzut in capitolul 6 ("gcoala inova[ve. iu'olt'l'ffi p'"u g"n.lJ"r. ce pruprietili por ri atribuite rygq9:g:g:]ytr+ | iete r'PJ!!g!]g lrral / aLorul r.fi.:. ele se bazeazd pe concepte clrere."'. 10 Corcep.c.l : ra(onalislb Scoa a ncr.e.."i".J Economia(comert L (dernocralia) Car Doyle.i*""rrl"^' ricapicil..rtcrie yi a .lnc dccentLl prirnordjal le pl e.. *'. n"-r.r.'".'"u.tr..detnLle concc'ltldrr si anticiDarc."'i..r..tiii"n.b) c' c' lanbitd r n/eto' la:::!::it."lf o.-i in p.o.qeqr.r" "-tit"tiue iau logice.greu 16-razrrr ..-r' rn. dezvolrare pe targ in prima parle a ce4ii de fala: Conceptprimordial Autori reat. solutiilc painice. iai-o loc la imounariruri 'i 'chimbdn ftd ' ririFEilCil" numita ). J./a u/ut lorter Sr amenintajea cu fo4a.*i'of 'e rran'leri (u usurinr.t. t). cu consecinle $i pentru teoda negocierilor. Netocien t'75 fi*..r($i\. ceea ce rcr_"rrnrea.i. ".ii.. e\rdenr' Je un rap"n alc ''u-u"iJi".o4ftr8" la' br al doiler'.r Jener)LtF..-t" .t"i qcoti aA urmetoarea detaliere a i . "rn. . """" "f"'ri". echitini. i .altonament ce D.-"tt .i: preocuparea de a explica conflictele.'.iir.LrciclalilLrr.rI/dr'sr' de.)..ratt. putca inv'u ''"...i. cu varianta abordedi de irrrdc''rar€ proces.* I."t" 'utrineia 'ocieurea 'au Srutrurilc rn!ati depd/li(t'tr i. pozitia cea mai impoflanri fiindu i aaribuiE de realism.'". raI rala ri inlcn'ilater rn\alarrr.''...'' lie 'Ptnlo"'''id .i".i: crnirrr p<r.. de variabile..rea.... a s.trcvedcrn..'i. Urmdtorul tablou rezume pe scurt acest aporr al teoriilor r.nd micl rpare cr in "... a fe_ lUlui i|Itare satisfrc aihrtitca.genrrar.lggj!i4. Acesn din ulma exrgai|lt toate rufenlcle teoreticc de mai sus.mli ac l'TIiFFl. jr'!icr i seniej)'iii.4o.dcr rtjnmrnuel \{.sE gcoala llberala )coa'a $coala pulerea Dreptut tibea reprezentativi [..A r.. .fls'r'e care nu' baz. i" er 'ectiJ llror r rer proce'c fundrmcnrale: "". lederca unur acord hnal! Fonnulet 'e atorul rn rederta cdr mai mulre teme ast..laf_ ilor intemalionale.. a lcrun. lr crri ere caliuli sa '"*.lr i" .u Ir(LrrJterTa re\orr dc emincrfare r oamenilor.".tuJerc \cQJt.rreSona . care pot influenfa abordarea $j mersul proceseloi de negoci_ cfi.."'a .i. IrIrl n vei cornplrcirJrei-r#refl)aliotdtr ffoata cntic\Jurgen Habe-mry lre lrr cr.rei ) no restc r. Cea mai cunoscuri disputi a avut loc intre Scoala realisii Si cea liberale.trtfia . ..rlca dc rJr !rnc lJcLrllrLrle pro ti'nLeler'ere indrep'lre'pre nodul mahcii supuse reznL!irii dc ol ..J i". "r!"ir"irfir \edere dcesle I Morrld penlru nceociJron e'te 'a nu prarLlh din pe ro'| t'rrcur'ur neso('edi . descres ciltor.."..ci6." ochiror snre \rrtor 'i \prc flla Lre apr' ti sLrslin .p'" "p"nentuluj' si aclopririi trnui rezur'|ar'crnnrlrcarr\ )-1..i"1". Nu autor apa{n tual! viziunea negocierii ca proces de lnvilarc Un procesului de iNSlare-jhale.. .i\rriburrc dupa carrcleri'ticile -r1r"". n. iffr_un grad de ihportant.le e'iiiiii prerenriilor exrreme nrLr irr.-i. sU conIiclu economic RaliL'rea upra de ctasa lvarr ::. mon(li li ce lrarscende rolul stateior..te care crnrirrtrra fie(6rei nanr: d) lu'rrl'e '1'?rrp' ad.arrirec *"^t. intr_un let se trunchiazi lrzlunea obiectivelor.ir".tl t. Toate cele patru $coli au ceva in 00mun $r prorccteazA pe scena irtenulionali sirualii domesrice..i rlfet in calul in orre se dA piorirate dr€ptului Si instituliilor inremationale. 6raJut!r in ca.:...uauctiuir" in calitali necesare negociatorulLri:.p cheie .. rrliml 1"::i':': 'l : .rr... .lc\adncte: _ ."-"*_0"o. '".e ir.'.r" r"-"r" Nu esi.i!|||c (e au urn at ...n""*'rdlr'-acoperind o". Fukuyama Bu. argumenrarea $i acorciul final al negocierilor rnr un ..r-mfl-EFli." 'en.uit.iiiiifrn.'..J.i'c de a rrule"nrcer muri\arri so.eu-.JtJfol J" ln nJeo"iutot.Lcrur..-a.. ...rca\a: rr' in Jarsir'..ed Inxi rmtonanra sur\a Je (on(enre pentru 't:' rcorirle relalirlur Inrcmrrronare Deri 1'li11l: 4nfl/.[i" 0..'ii trfuia" f. in tuari de neorealismul luj Waltz pentru care existi o strucrur.::." 'i'"'. !i c)J' ci a intrcgului . j losr Pu'a i.|.riler.terire Irrc de dnminl c si e\.ritrii..\.114 locuri pe scetu Lunn I'aftea a II-a.Fr/tu' /I"j pri\.. ( jlr prrru_)coli L...'l.." Figura nr..a\rce \unl sirualq in c. r.. cu ci@va interyretiri: criteil..lc'l'\rntuia!r: e| 'r..la care autotii au adlugat ulterior test"a lunt i... Elementul de lrrdli€.

slidj:rrlqrs:3tlltsja o rapitolul. abstracre. ca idenlitatea culturali. care nu este dec6l un amestec accePtabil pentru a ti aceea$i substanli a inlel rnalitice sunt tentali si lc confitnde cr abordarea raliontlLn impo lriva cir€ia se ridicb in zilele noastre un vast cureni dc giDdire ce .ir . In momentul in care negocierile au fost necesare intre pdl1i care-$i disputau valori indivizibile $i neinsrainabile. aflatA la ridacina majoritetii conflictelor coniernporane.. iniormaljci $i comunicarii. tinzand sa convearga a celuilalt. aSieptand ni$carea celuilalt Strat iste ln aceasti perspectrv?i una cumulativ5. pin antagonismul intre realitti ii liberali_ Inovatorii ce se ridice modvat inpotriva sLrpremaliei melodelor l) unelte fonnale .lLpn{clri! irc J rcl99l1!9!l:!ll'loilenrele'n caiJjc.r iti . mi$c'rile fi concesii reciproce sau supralicitdri ameninlitoare Solulia se struieste din piese formate din una dispaiate aflite in joc. Cu toate a sufiG itenliei tea ele li ofera un cadru necesar pentnr orgamzarea propnllor servalii $i refleciii qi li firmizeaztr elemente care sA le explici sau si Ie exprime. negocierea aparc insi ca un cpiroln ai cxersArii inteligenlei fj un caz ideal de tiuctificare a rationalitirii. Aici negocjatoml e liber si pund cheie sub sermul lntrebirii. prcblema identitAlii atat de actuah' Pirsoectiva nesociatorului 5e schrmbe de indala ce chestio' oripinea si morirele intererelor care ii sunt consldelate drept iniiale aie unei situatii conflictuale ce presupune solulia !9 --.r. Liniveri'lfiaG-$i aT@mentari"mulut care il promoveaza. Ralionalitatea liirgitji cupdnde Si I'nlogia li metafora.7 rgs-peouu ipistemologia 5i limbajuL filosofic al tcolii criiice. Negocierild sunt pnvrte ca un schimb de concesii sau ca o cdulare prin incercari $1 eron succesive.€.. nimic nu e complet gre$it sau Diferite sunt insa ierarhizarea conceptelor fi folosirea unuia sj ca parghie absolu6. Negociatorul nu trebuie si uire ci acesrea sunt unelrele sale princip.9.. Ea nu se reducc nici la. Considemliile teoretice infelitate pe scurt au o rota co usor detectabila. Ralionalitalcr se pr. O consecin!i esre ci nu e iDdreptdli! si negtijeze modelelc teofetjce $i cliar pc cele simbolice. Int. De aceea merirele $colii inovative au cunoscut o recunoai. Lista bogad conduce la o remafcA: bate semnalate sunt adevirate.gcoalr ino!a!\a c€le Joue t(oli \e deose- coneeue?risiie ia"ii&li.sau poslmarxrste pnn prerui unor concepte drn cnlica <ociali marxistr' Cu mult mai pulin (srui[vjslD " pa4i.!. Ele au avut ca baza exPrimentala cu pre( cazurile neeocierilor de distribu$e. Procesul de negocieri lo caz se asirnileaza jocunlor de pozilie' ca 9a1Nl de pilda.rnir. in care ultimele doui contraste: versus proceduri informale gi creative $i 2) ce se inlelege gociatoni fac patii pfopni.. \rl a resonunle irJrinnJte ul( ornutur inrr-o eNca a cu. Al6run de aceste scoli.inovqql4-c--[q89s]Sil9l esr. mai transmll semnale rnsprrar (ar oenrfu neqocierile contemporane: lqminisnulii Scqlogii o re!tzie a abordarii reladilor intemationale)' "or"nr" ""ranO in ciuda radicali\mului sau deTolato: ce conle rmodemismul.tuntcst. lc€piua. Negocieti 17'. la uzul cirora DeBociak'rul esre indcnmar de Lrnii autori (Anthony Judge). o dal6 cu ea.Viziunea ei integrale aPare 6rziu in formulei.1.llionalnenIul englcz baconian inducriv.re Jin ce in ce mar ldrga.Le.ii. cotoara-anali.a criuce Ia nivelul :TPll:] . \4utr mdi i (l]3g\q d.r idcea generali sau la principiu. Nu se gic care din ctc va pe niie si transferim calcuhtorului mai lnuhc snrciri pe crrc le t)oare indeplini in stipanirca complexi!i!ii. Inrudirea cu jocurile de sumA nnle esle evidenre.c.xlilqzMultitudinea de poate fi derutanid pentru negociator. ii i0 procesele de crearivirare. vantd. credinle $i va Culnlra i$i face un loc astfel in analiza situatiilor ce r€clama cieri $i.tesele sunt tot timpul ln competilie.e g/ctx). in literature' aceste doue rente de idei sunt considerate neo.t'76 Paftea a II-a. rceastd meloda numitd $i analitici s-a dovedlt insuficientd ti irete.e inflt'Ienta$.d-e aceaia 199q-. pordDd inversi de la cazul padicutaf . Ilallonalitate nu inseamna doar silogismul deducrjv cu care nc a obignuit Arislotel $i Dcscartes..rle. ionirt6?6-ntele de ordin material sun( mai pulin relevanle sistemul constitutiv al intereselor format de idei. relaFilor inggale care o caracterizeazi.

li.rll I p." unoi tutlou penlru cA sadsface un interes izvorat dintr-o nevoie eslehca Ar fi regretabil ca marile conlrjbulij ale gcolji inovative in m c{ rie de topiie a rigidi|ili $i fonnalismului negocierilor si fie a conceplelor.boi ri. Lrrlirile sohrliilor painice ale tutufr'f di{ercndclor. objcciuri incepilinate $i convenlii schim' bixoare.'. JoriILc. mai recente $i neexperimertati' nu se poate dlspe uneie corecqii. ncgoc aronrl rt:q:ne.:l: din nesocotirea fap- cheie(il)\ ii.. litigiilof sau |.nch.rl \$!-e .c Jc.F.ec. \nre de_.rl t)irii.[. Jlre '. nc\oi prnperFjuni pc rrrc sondele psihologici ii ale colnpol1amenlulLri unan incearci sile rlcscifreze.. Sub intetese stau nevoile omului: cuantificabile iI! utilirtili sau artistic.rrr.9 F. \.tnS rl v | . enorii. care au deschis o canrpanie vasti intitulali cultura pi(ii | . de$i indispensabili dp asi cum scrierile lui Bufi..*. p..'ne-riuTiiaanmiiiea so6i'alaptaoi..alori $i preferirle.ri]. crt! irc. n inili. f'c\c.. ( btr."i" u.rlti prcnis: . ..orllr. Cultudle sunt numele gcnefc aljgej!!||*l9$l!9ryFrea lrr h comportaneli I i 11 este cu muii mai mare decal oeea ce rccomardi afi. iar. . Mirtea omului este predomirnn illvadati de credinle ii ('pinij.1 le ra trliu"i*d''' )i. amendamente si compleriri -Ea torll de funaiamentul intereselor sau de ratJonalitatea uneon in lcrmeni 'rr sensuri mJi poale \ir le a'imilere uifr. care ii p'"ptn" Ea alleapti al doilea val al dez S-af putea credc din prezentarea mecanismelor negocierilor ii a ccrinlelor adresare negociatorilor. cd ceea ce le dominat cste un joc de li)rle ti i ercse.i-.". e suspect cultivat ae reali$ti' ac: peniiriro(atori. . corferirdu-i idenlitatcx. conslrr. ileinlelegerea provinc ele sunt tului cA valorile misoara inErese Cand e vorba de bunuri' bdni. iar negociatorul specialisl ar li un inslalator cle linii {lc comrnicare.)rital{ii ciii pa\iricc tali de calex fo4ei. nrocnitc sau Inanifestale.u.exercilrul p. valori. .iUuirn u^tou..-pl g.lc rcr c. Capitolul 10 Culturile ** "ederi..li.rllictelof.rurr groa.. rfr€'€iie aufi rdn..rl.j...re rr( InJcJ.i" ffi .ul .rptic./i Iir' l.rtni fecenti a marilor organizalii iDtemalionalc.Ir: _i. .ii.'"'" . .Urii pri. pnn ir(lLUrii sau liLnhi.confortabil in scoala opus codld vatirilor prouetind din contrastul cetor 9'r.ul.rcea xr rJDon cr.-' "irF.o..r 178 Jo&ri pe scena lumii Este vorba de conceptul ceotat ae lberatlgti.rl. refi...n o arad.J-pl]te-!.r cuhuii parcji. "oipLiluif.cn imenle. Nu rrurnai ca e nevoie !1r inr|initeasca ace. in orice caz a devenit atat inovatoarc incal s-a trezit avand drept tillu i.'..i :i . UnLrl dii princbiile feme ciruix i sc supurre este acela al rLrt)r'ri.i. .llrelulr {L..drt I iii"i.r.. Ralio nunentul bazat pe fapte apa4ire unui slrat sublire fi delicat...fio:' .J A. ONU $i liNE:lCO.omis" irin necintirlrea adecvatd ireprnlt al valorilor in cauza s[ devini steril prin neglijarea sau arc nevore Scoala inovadve.rt 1. Esle ctuirrarncnte un sluiitor .'. dublat de un laborant in doziri optimale de subslanle. Accasd imagine simplisli este dcparte de felulin care se desia$oari ror r carea in gcneral si cea donimd de rcguli in pafiicular... ..r" ircu .*Ji.i. crcdinle $i valorj specifice? RaspLrnsul nc este dat rl. {lnr cstc linut si o rlr'rir) rslreze ii si o ilustrczc f. "u va miri eficacitaFatauii ei.. ...egocirtorut in afara culturii t grrpului la cafe rpxrline.rr pr lapl. e.. tmdilie.

negociatorul care vo$eqte pulin desprc pace $i di prio acliunilor pagnice devine. ste chiar bine se iubeasci pe stoici dintre cei vechi.ilaflr\a e . Este lnsA de semnalat cennla ca negociatorul sii asigrlre o balanli echitabila lture metodele ti vocabularul diferitelor domenii ale cunoa$terii ti creaFei atistice Negociatorul citette mult. ca Si migcatea pacifisd in general. I-a mod! a fost o 9coali I exaldrii diferen!€i $i a ducerii la paroxism a specificului (Denida) Un adept al soluliilor integmtive nu este ajutat de llsemenea aborda rc. mal-e"lie de ii Dacd ignori cultura politici. $i utilizeazi mai mLrlte limbaje. pe b:ua unur pro sau angajamente (in carc pacea figureazi de obicej). opinii ti priceperj formeaza mai vechea culture pofitica. Nu numai . un atlas.celo!. enunJate ii puse ln lumina unor idei. pfoprii logicii si mentalitelii i locutorilor.la Inod. In sffu$it.e podns nu poate fiiombetut decat printr-o atitudiDe sccpdce. Dar autorii pri care a unui individ. Adrplarea negcciJlorJlui la linrbaiul n'enpitl tului este considerabjld. in cultura din documentul de bazi al UNESCfl:conJlicjgle-. dicfionare.. dar cu politice nu include il\iomatic realizarea pecii.ni penlru ca connictele justificate. a(e autori preferali de beletristicd $i poate ci line $i un caiet de refe_ rinle $i citate. curellq-de idei. negociatorul risce se argumen prost $i neconvingdtor solulia pe care o Propune intr-o neg trebuie aprobatd sau ratjficati de factorul Polilic. Ne€6iimtrul de drepralr primei p. taken at the flood." (Existd in treburile omenesti o maree / Care luata la revirsare duce la reusi6) .affidlf ni. Prin cultura fflosoficf intram intr-un domeniu plir de asperitnF Nimeni nu se opune preferinlei unui negociator peottu un curcnt de gAndire sau altul. politicianul o privefte drept o recomandare pt Ar putea fi un motto pentru diplomatul ce dore$te sA sesizeze momentele pielnice $i nu vrea sA se numele printre groparii cimitiruluj vast de qanse pierdute ale istoriei. .d vorbe$te mai Dulle limbi.cut de a insu$i ideicare crrculd ti ..lor) 'i lol aco]q rrebuie opr Cultura gen€rali. de acord cu Shakespeare: oJ men Which.evislre ca me Econonist sau cele de relalii internalionale il !n la curent cu baromefful globalitilii sau regionalismului. D-rujtr.nccrfice pe cdre le cele doua culturi. Leads on to fortune. . ci de limbrlul. Ea menline bal pacii ti a dzboiului ca opliuni deschise Avand ca teml princi puterea.. Negociaiorul de acord cu mai multe rezerve faF de enunlul doi Desigur. Nu este vorba de sacfificarea uror !ingen.a.Llomina :|. este chiar Inai inclinatd spre utilizarca for(ej sau a ninlerii cu fo4a in relaliile internalionale sau in jocul de i inter-umane.ji!]9-ep in-ml! i$ ormeniro@rine'eof in-spjritul. promotolul ei cel reprezentativ. Prima linte$te oblinerea puterii. ce sufoce sau fulaturi locmai ceea ce negodaloml cauti cu ier voarc: teren comun. Negocieri 181 edu_ Putem merge mai departe. Cand se apropie momentul favorabil formulei va spune. prin ceea ce face. alt temen ce caracterizeazd gradul de ] .Jocuri De suna lunlii Paftea a II-a. negociatorul $tie cd cultura politica nu se cultura pdcii. sau se cunoasce structuralismul la cei noi.ejiqt4-?rirlfqd-ia -tsb-rin>nrii-neclirice. cand se realizeaztr un acord solid $i amiabil? oare existi Nilu nu progres in dispdrilia capcanelor inlinse Pirlii adverse prin . care prin idei $ocaJrle . cotidianA 9i eficienta^ a ul schimberi ghidate de aceste idei.lilul ti acc..conrer saliiie . interese impiti$ite. cuvanlul ptogres a deve nit contestat si indezirabil. in exersarea pmcdce. Linbrjul mentele sale diferd de felul cum o prezirtd oponenlilor $i chiar ale ralonamentul propriu. torice $i antologii bune de studii diplomatice sau politice. De$i febuie s5 fie zat cu ea. folosind verbului. nu cere detalieri. Trebuie negociatorui sA nu mai creada ln progres.. Are o mice biblioteca de referinF cuprinzand o enciclopedie. curs la cea mai slaba mebdi de a influenta schimbarea preaicand ideile bune. intr-un cadru adecvat ln ac sens. consjderate s chiar daci sub ele stau intetese mai prozaice. rizboinice lrebuie sE dispara din mintea omului.lrel< . cu precedere din acliunile intrepril spiritul dorit. F.Therc is a tide in the affairs Exi<ii )r un all ghe'n de idei. In timp ce modificarile esenliale are comp provin din cuvinte pu!rc. poate cateva ctulj is- pali $i scriitorji despre pace. Se opre$te zilnic la standul presei sau in biblioteca existenta mai intotdeauna la sediul reuniunii. recurgand h persuasiune. proiect umc in jumatatea a doua a secolului trecut. conceple. Negociatorul ia in serios interzicerca acestora de Carta ONU. unde iti completeazi $i documentalra.

. Djncolo de observatiile inle rcsurte pentru negociator. I c . Astfel. Ea consisti in reguli.. organizarua echipei: un lider sau consens. in anii '60 ai secolului lrecut. atat de fertile in arhilecturi literatuli Si carc a inspiral respeclul varietelii cultlrrilor.p6iiii 6NU.fe. inseamna. a adus o alti d care privelte pe ncgociator.ture Scop Atitudine Sli personal Comunicare Pe'c.nu" pentru japonezi.. schemele de compolIamenf. moda postrnodemista. aoora vtnuLtle vtel I ha'e.:eau rc'. . perceptia timpului: ridicati sau jottsi. s-a realizat 'lu un nroAre. dar nu fi din aceea a mafiei. pre. Tr. afa cum cj $i in Pri'?i. *fi i$iiffi daiiffifi inrjQa et ii-eliiiiliriinii!fi lii€Ftre adevdr. Dupi negocieri istorice. valorile qi normele socialmenle transmise ale unei conrunitali date. e\ :r.r !rnd .Cultura include crcdinlele (beli?6).elrr de e!n.du pracr'ci'or urer culLUride (Jrre allJ. c:it de local.Studii detaliare sunl consacrntc stiluluj de regociere propriu fiancezilor. concepte. comunicarc: direcrd sau indirecti. alForma acordului Figura nr. are vocalie dc universalitate.er. teniru sistenul ternationai. rmericanilor.Astizi aceeasi miscare tacticd e scoasi din recuzita di matici a staleior.il. cultura politica.lui Machiavelli.'q-F|: llaiara . categorii qi presupunc pe care oamenii acelei comuddti le folosesc ca si interyrereze Inediul lor inconjuritor Si s.irr. 5.. (\ rea timpului. existi fi studii mai aprolundate. universalitatca tiind o stea poiari pentru etbrtul a inlocuj violenta ti anarbia cu acorduri $i proiecte de cooper Pacea ca $i drepturile omului sLrnt deziderate universale.Fp"cnrorlr rrchurL . 8.pi.11 Doua lipuride negoceri . urmati de asasinarea leprezentantiior ei? Europa..l-_r 182 .uLicrrle cL luprele ei rcricciai'6. Dre intemalional le condamni.. taciica a fost practicali. 6. rrrtEiirn niti $i nilologia inceputurilor omenirii. nordicilor. existe doar in proporlii nici. Sclavia $i pirat allAdath llagele ale omenirii. cefcetifile asupra stilului.c ocu piini $i de gesiuri (adrdincapr) nrscnnma la iaponezi aprob A Tip B Conlracl Relalie Ca$tig'pierdere Ca$lig cagtig lnformal Formal Directe lndirect: Fid cala Joasii Bid cJi Joasa Specilicd cenera a Co rslrujrea acordJlui De tos n sLs De slls l jos L Organizarea echlpei Un lider Consens 10. conufirdre. in plin6 Renagere.E dilicil" inseamni . s< Inrnrle.--. 4. $efii dll| nai ales de limbaj. ca metodi.r< rofbrJ\Lde l.s. Negociatorul esle iD neral lolcranl (exceplie ficend sfidarea toleranlei prin irtolefan invitarca la negocieri.'. lare intei. 3. emotivitat€: rjdicati sau joasi.[g ce$tig.upcnoard ( nrd <. Acceptarea riscului Ridicate JoasS Tip I 2.a mejdia rclallI! cultural.ica iu . a consri un e$ec ln studiul rclaliilor in@malionale. ce a validat rezuhatul $tiinlific pdn consens. rh. Autonrl di o acurata definilie cLrlturii: . fbrma acordului: specifici sau generali. \h rura nu pgre tiSgllj . A liiat cuvantul u. construirea acordului: dejos in sus sau de sus in jos. N(locieri 183 builor din Yemenul de Sud sunt invitali peniru tratative de pace un pranz amical in Ycmcnui de Nord.anJ nI)cdre:r rnu.pt a li noulu' f r-oliv.locuri pe scend lumii Partea a II a.. Un exemplu este dat de capitolul .Odcc acord. 7.rcri\i murilJlodrc uno_ cL ilr. Figura 11 se referi la trdsdturile a doui tipuri de negociere: In aiari de exercitatc mai mult indirect de c:tre 'nfluenlele tura picii. viziune.ni]_ej5allate. ca fi pcntru mersul civilizatiei umane.comprcmis" acceptabil europenilor are sens peiorativ penrflr arabi.? IegJr Je eremflele dc mai sL. cullura generali sau cea fiiosolicn fli tro(<.i f uu:i pru\e rinJ dI no e fente care introduc factorii culturali direcl $i explicjt in negocieri. catdg-pierdere vs.. Calllogul acestor paficularisme sa idiosincrazii s a imbogift in rllod considerabil in Lrllimele derenii. Or I versalitatea este Lrn conccpl ili6i6. japonezilor si chinezilor. formal. dar sunt ucifi toli inainte toasturi.poare" pentru amcricani. Je ci e r. atifurline.Zece moduri in care cuilura liecteazi negociedle" (Salacuse). $i in sfartit acc€paarea riscului: ridicata saujoasi. engiczilot. dar este deschidcrca unei relalii pentN un japonez").." Pornind de la studiul comparativ al modului de a negocia al americanilor $i japonezilor.|L cano nscarea rousseau-rsE adota vlnutle vle l I . ca!. nu cred cA jldecata de \ locr< rr Jprecierer grcdL r dc rrnanrtate poi lfEi uete.. rere. stil personal: inlbrmal vs. sunt idenlificate zece caaacteristici: scop ('isennrarea unui contract estc incheierca unei regocieri pentru un american.Teraenul . ghjdeze interactiunile lol cu alre persoane din societate. ective relevante. ru$ilor. limbajului $i forma mentis diferitelor tradiiii culturale au scos la iveali deosebii $i .

JJ.pi'ali:le perniancrrre r. Dcrrrre\:.rrrr.im ci tce crii axi vedcali estc lblositi de englezi.ii. rirclr ca rregQilJlon' rrance/t .lunat)d am'e nucledre. La fra|l(ezr aceasu l"ra-a!!iig!g!Jt)FlFr cunlu|masii r^.U . Suq lmlrriiicampan'a w in '{mairiui tru demoCfrje.ipJlul meq a rr(obrnrln.. ..I1rjrejalq.tumos sr mai imaginati\.ra\oluriei. care o dife de pozilia anti sralali a docrrinetor liberale din tdrile iaze glo-\a\one. psihologia.le irrii.urr shakesperercn' 5t rralierii dante$li. la frarterr aceasra ra:atura e rnanil-eililFi qunr !marii 1.nidr de xurofi |r anume lipul dc gendirela care ade|a ne!o. toli repeta din generalie ln generali€ ci ffancezii sunt cartezieni. ce polnesre de la principii generale si ajunge la foncluzii pnctice $i ]a cazuri paniculare.1I trcc.l sprc lLnumire solLrlii Blob /[ra. cu manii sar adeziuni nerelinute. c ne.lir. Aceasta va fi pusd :inainre dc j. ase/arca lL't ti gul jnrportanlei diferi.Franta se intreabA cum arate democralia intr-o soci l6ii-bfri6 eiate tribala (doar Drepturile omului erau scrise pentru cetrleni).rrflor I3nror r! qruz4.._ Cand este vorba de specilicul comportamentului in diplomatie ii Degocieri se invoca deseori deosebiriie de temperament. Preeminenla statului in cultura un stat redus in pulbere (fx!e aubritatea centrali de a impune legea).r'rr r. cu deosebirea ci sigeala . birr.ma .zrolu pe carc <rlucurnruJ 'ree. lre p. nLr e\te ir. Speciiicilarca ei esie pregnanli dacd obse^.eate pe baza rol g?nerale a lrrl Rousseau.i \r trti. unde etaleazi referinle ti argumentalie bogali intr-un mod elegant qi aregitorDe$i tr:siturile lemperamentale pot avea inraunre asupra nego cierilor (calmare sau invcninarea tonuiui). lrircmirxrer se(rorrlrr n (oiab nrut lotrtri 5r i ir. menili sA tile Nu se in6mpli acela$i hcru in cazul icolii frarceze. indi|idului.l'"iar.tr: sl .un.1\erdr Inuliilimirudr rrfitirrrul ..-rm trficE tuprii penre-:dinn6-u.rar.re tn\l| . lunclioneazd pe o axi verticali.ro.i. ellti.n'tea et. unde sunt predile toate lungimile urdi.. animozitelile $i vanita lile prezelle in dialogul euro-american.i: r' r..".onanii. cu sageata in jos: de la general la palticular.ur. trin..qrcn.qrncl.nd Desre reslricfiiLiealemenlanlor leqale inlema!ionale.scr'ie-pfivind acea.1re villof i \unr nr</<nte rr cltti.drc In tu r lFg penrr-tr. cu politici lianceza.to. aie scorrtor'ae gafidii"e ptbfit. A\anlrjLrl prJc c tc. hJnla. sUA au decis o inrervellle mriil a in caTul lal uec. existd lrn factor insufici fr' .rr.rdrn. ne ajuta la inlelegerea vaere.lrmrrudl Je rrfbrrruL. I' r dllo..n . menrbr: a Con\iliuhri de SeLuritate. c. lrdel.re.n." Puline discursuri ale francezilor se (lcparteazd de la claritatea $i rigoarea regulilor carteziene. un nit(r. Dar explicaliile lin -de re.ensibrlr .:rl dj acel. vllorih o.lcolonnr. impetuos chiar.rnJiie ririi .reurJ di..f {coti-!:r-d_u:-]]l!e pre(rgru cedccurfe LJ n Jet.rrori. Nego.ne.!g? -.lor rdrjol4ine uluj c0recr-\r .l <FIeinuT-!!er!4firnat F.b.Pe de altd parte. Esle de rerinut acesr lucru pcntru intel dlfercntei din vocabularul. 'r rrhlrira .ri rii protesratare sru al uropiiior sociale_ Este de !91rlruI-bU!UL analog cu analiza spectrali.'ar."rrarrei pe pran noolic it.un rrl.rr. Desigur...ati cu\rnre..uti p? scend lunlii Panea a ll-a. obiecl.ri me re(re.oLro sau stnnula anafnrL..tii manitestate de una $i aceea$i clasa profesionali ce a deprins reguli universale de conduiti.te. mai extrovetit $i \ponran de. Diplomalii liancezi sunt neintreculi la capilolul retoricA..Jrrnc. in special psihologia sociala. Francezii se disting prinir-un tempe rament ce poate fi numit latin sau meridional. Aceasti icoali rlrlionalisd.rie il crerncrrrL\r:rt ideeade nt<re\n rionll lronrl era Inull .It.Jrnlar Lto:|| iI lin hdjul r.regociatorilor si. ce i\iruT Ji..lofr_ Dc \!r<. cu un rol cumpinitor in Euiopa $i cu o jnfluentd cukuralA considerabih relefra fara de ahele.Despre gcrmanr nu \e spune (a \unl k3nrieni sau rrrsiirc-iri\in-enr nu atirmr ca cngle/ii . a avut un rol decisiv ln clearea itiinlei teoretice.u ...nistnr'iiri regociatomfui firncez nu se vi drshnge cioar p icesle nuante ce ar pulea explicn niclintlre. l-ogica ei este eminamente deducdva..implu. obreclea-/a. c.url.n /i nod\rrc.rt nordul inlenori/ar ri lent.jtea lo.t:ncIe In ldblurl \ato. nnncrprulur de ru\lr!re.'e.lof:r' nc \!r< rL\er lriiez' ' jii lioir .u incl]nare spre logicrl$ ralrune specitr r Tr:rcFirfi: .'e!:lr. in rimp egalitalea a fost scoasi de eie din clmpul economjc $i pisrat: . di...grcn.. ol Care lari occidentali sau care $oali doctrinari nu imptrli$eSte f nroasa lozinci triunghiulali I libefiatii.5uA^sg-qlalrJ Pe J reer"..iltilncip.fili6jii6i )r rle rfao.i . .frnrUq-T.enre r] .ieti 187 caracierisdcA durabile ce se porre rccunoa$te $i la inlrarea in cel al teilea nilcniu.ir mrrc pllete. mri . egalitdlii $i fratemitd latd insa cii libefarea csle prioritari in SUA $i Anglia.rrtljc.lrr r c .u l. a'itor pasnice./ 186 .. hdividualrsmul exacerbar in alte siste c.cl Lrjdi. pentru c justitia se bucure de slrpremalic fati de legi. Coment4riile au vorbit de 4BljgJilg.

anume aranj menre matrimoniale..rege geman". valori culturale $i vorbind aceea$i limbd era Sfantul Imperiu Roman la care apa4ineau $i care avea ln interiorul sdu un virlual . cetali..E o constanti a de stat. filosof Si logician. pofturi. cdre a reu$it sa combine diplomalia cu actiunea militar! intr-un mod exemplar. un titlu ce trebuia obtirut inainte de tIonul imperial. Bismarck este prircipalul personaj. creand o constitulie denocraticn fi Adunarea de la Frankfurt. Sineurul unilicflor penrru acea\t. biograrr ruresre un memento pcntru protesrunea dlplomarice ce invjta h cuirurt_y-4ti6!L!gii!4s$$ " ' Congresul de la Viena (1815) a menlinut o cennanie divizati. Bacon al . ilalte. Profesiunea djplomadcn a acestei epoci este ilustrattr de Leibniz. Independent de Newton. vard de . dofiul€ge la englezi experimentald. pcntru a scoare din joc Inperiul Austriac care i$i pdstraie dreptuite reorclice de fatronare:l inteleselor gemaDe. din marea nobilime. casa de Habsburg a detinut acest rjtlu.rl.rl e o realr/arc raf. Palatinatul Rinuiui (loc ocupat apoi de Bavaria Si de regeie Boemiei). Politehnica ti $coala Normald Superi au lbsl create de Napoleon. tl. Descartes este pArintele primei tcolj.. Ambele demersuri stau la baza $tiintei moderne ti sunt de inseparabile.Negrcidtorul Jrancez . V ticalitaiea comuntr a axelor face ca ambele sd aibb neajunsuri mune: cartezianul ru poate fi si8u. regimuri. Din 1708 s-a creat un loc suplimenrar pent Hanovra.e pare relevanr in situalia dara. Institufii invelimanl ui superior.iand. ligi.m$i credinte.. iar apoi in timpul lui De Garile se fiinteazd faimoasa Ecole Nationale d'Administration (ENA). rn Ju doua a secolului XIX.a fi bine educat. a crcar sistemul monadelor $i a ciutat sa imbine ralionalismul francez cu empi.rul pnrnurur l||lenru. care au atins incredibilul numtu de peste 300.principii". Liberalii ca$ligd prima man$e dupd revolulia de la llt48. perseverenE pana la pdlanare. Ca filosof. unde prezinri proiecrul unei. Zollverein.rine din cLasek riuperioLlre sau mijlociL \. Se spunea despre el ci esle singurul om care poare iongla simultan cu palru bile fdri se le scape pe jos. Alegerile cedeau in sarcita Marilor Electori in numAr de in sus sau injos.188 este indreptati Jocuri De scena lumii Parleaall o Negocteti pnncrpru 189 / ( dejos in sus.. Cologne 9i Trier. Ducele Sa_\oniei. a creat calculul infinirezimal $i este Lrn precursor ai logicii sinbolice modcme. ora$ele. geflnanii care i$i fiuriseri i lilalcr in paralcr (u lrdace/L 'pre rhf. ocupate cu problerna cronicd d regalelor independenle. il atrage inlr-o acliure comuni $coala germani. perioade strilucite $i etape si urmJle de un Lur\ de normalrlarc. rlqfzglLulL4lglglrei. El este relinut de istorie ca matematician. Micile ducate $i principate. Dar partida miliiaristd prusaci preia qraftta $i antameaza programuj $ de unificare. Esre mar pulrn cunoscuta dcU!ila|-ea 5a drploma(i. ci ajunge la un rczullat plecand de la principiile lui. popuialie apJriinand ace. va proteja cu indArjirc francez si vs alim(r cu pasiune Si elocinld intercsele ti Ml Jranceze.rbnr $i con'lrucriv. Churchill spunea despre istorie ci este o putal in spale. practicate pe scari de generalii cu aceea$i s6ruin16. DanA la rca a ceea ce se petrece pe alte axe decat cele parcurse de g iir comitate. Diplomntul francez are la bazA o bunA educalie.iliSa aryunentarca cdne?..n-l0dF cloDrra. Kissinger despre ei cd in timp ce allji se bazeazd pe invSlarea practici dusi de viali. de la cazudle particuiare la pl general.orBrni. ca $i impiratul. . gpiscopatele erau angajate ln contacte permanente $i desLlturau o diplomalie activi. Pand alunc. La 1832 se creeazd o unjune varnali a unjtililor politice germane.pregitirea minlii"." it aceste linii ale unui comentator striin se schila unui portret edificalor. In loc de abordarea teorcdca. va br. cei englez va debuta prin desci unur caz ce i . dar ti cooperarea economicA $i stabilirea de legAturi trainice.aple: trei episcopi din Mainz..a. in cazul Gennaniei desagii islorjci sunt Dar conpotanentul ei diplomalic e in pane explicabil prin trecut care are faze complicate. C<llnrr)ia ca rr./re produ.mul briranic. care rl duce la €unea_resrlui_t:I?nlei. r bele demersuri iiniare sunt foarte anti-contextuale. dar cuceririle napoleoniene dezlegascra vocea nationalismutui $i treziseri in Germania aspiratia unificirii. .it in unjte! disparate: oraie. iar adeptul lui Bacon ci va atinge nivel teorelic salrsfucdror. Astfel. E in avans (u epoca - ti rre \iziun(r uhuilimbai uni\e|sal ca-re sA ser \ bai. cu consecinle pent diplomali. Irancezii se ocupi de . Margravul de Brandemburg. Cu aceeati probabilitate ridicata cu care negociatorul frar va incepe sn invoce . ln plus./an a_qblii.. pentru secole. pomind de la carurile rui... c pieland programul educaliei elitelor. Doud curenre dispuh solulia de urmat. Regii erau aleti. Amandoud sunt dguroase.

sand $i un bilan! remarcabil de realiznri internc. rir larFr-AiFrbmar._"1_!:!:" "_lrc/ur c. vecmr nunerog $i frontiere nesigure ta Rin in risirit.c \a rc te\t.e . iar Branclt e$e rb. cermania devenise un srat terirorial marc. rborrre J rrrrcr l ral.nntotni. refrcTenl. * l-ql.c ctcfirarii.cirf.. :.r re|e/ ciune: r)trr..oir_ ir turrle-:gl-Mtllg Surt ro c.r l.a Hegel le diL prin Jialeclic: . Drrl.. rcconciticio& rioadi este consacrati picii prin abile manevre diplomatice_ S1 deosebire de alte lAri. lin-ele. re.:..LJtr!area con_ qIrt DrctLirp rLr/ (r ru a. dr-j_E:!_qia(ltrLrl tira .tatului (. l tcderalrl. d pmvocar Pfimul Rir. irrle n Cesanttonzept (o . adr nu '?i at oraloriei Ji. ]ll"''1."::Hl+t:6t9t!:$q din i.n'ul prrrenr I'rpcri.e rctrf.T" In \arietatc lnrrrr.ilur. l-a dsArit incerca se evile izbucnirea conflictelor inire A tria $i Rusia pe tema mo$renjrii otomane.tedijhrcnrD.iinifi :11991^_lt -E44td. Subtej. ( 19-69 1e7:1) a--@_ cL De Cru e rt96l).nclcni'ot )t e\ drii Nun! elaborate de cel ce Pregitirea amiinuntifi.a pro.ri. arlri tmb rc n(m Mond. si de ucrrnr. .. Rusia $i Austria) la 1881. '*. Bi $i voia si impiedice Franla sa 9i ia revan$a orienmnd-o spre expat uni colonicli\te In Afnc.. lrnrpJl . Adclauer.r RnrnJn : i" Pp.iirnla ]]1."l:1 .acordului URSS gise$te obiectivele cle reabilirare.r< rco drrr nte i pftuare .rn a\ Jn. ceea ce se intiiiFiA doi ani mai tirziu.urile .r .rnrmu.l_e-zero".r"' i l i auda de la acesta reierinte la S ccertal . timp de 55 de ani. cconomicl implinite rea.::len domin. l_a inrjlnir pnmd oa ffi ffi.rmenl.oJ9.irc cinrle i. LnJe calliga. cu o scufte palpajre a ui Cu.rr\ Str(iemaffi moLrt I igI Nlrliunr'ol Dupi perionda lascisra $i infrengerea in cet de-al Doilea R6z Mondial declan$at de Hirler. Co.di . Auslria i ltalia.j 5.cnrndlc olelului (1951). l! chibzuit n-a fosr dublal de un diDlomar dibaci De la 1890la 1945.t confruntal intrarca Germanjei in rolmalitate.Inge i \arr!rer/dr "ueLrl 0e diptomir!t gclmrr J\ et: .:1.il'l Mc( luy.e obiectr\ ele si crdlUt generdl pe care rllcF prs \au .. qi de dezvoltare careictloi dorin cEiriiffi '*--:-::::.rr ltebu. undc Jeraliile line toclJt (Fe.rerul de e\e( uie.. -1.. Cormanla pi noad4ggg4: sau .':t..e ri Cermania un frcior spriJjn.iilfl .ie.c\ e. 5e nJrc . iD NATo (t9S5) ti fu C0. diplomatia germane s.al Si l-a f'jerdul.rbunetri fr acorJur. poare_n-ctua merodete . Anar..e si nego. de noul impirat WilhelD al II lea.. Iliemeror. alt5 lriple atanli era innodata intre prusia.Jr crer: "" ge. care coboari de la organismele de po|li(r e\terne elrr. u. runLle de con.a .terio. e/or\Irca cnnrradrftiej si con.peri_ **r.rntlorul devotat succesului economic.de obshxclie..\D0\ | prrtcLlJ. Oretutur r ts551.u-n olll)otilic de politice veche.Nesocieti * pentru cucenrea unor rerirorii daneze (1869.ri pe Adenauer a fost utuit il"u .is r1crrr(e.^. Je/!ol a.1. refacerea economice a lirii r:zboi Si $tergefea oprobriului cu care efa inrampinah pe lnondial. cn rJl)) .i.i:'i+] .Nu Itrc"Je frin r ti mr. Uniljcarea din t99O sub Koht aupi olgrie_ va f acilira-cursijli.uprire .ens 'canr )r dc atialr. Bismarck sc rctrage la 1890. c\rern. soluna enc lrmilrit.$rii ' u. ( llrsftarck.rJ crpnr. ct r-. l:r Ini.ol\rr. Prezentarea politiei Doana oeccler u er innuer)!e fito.21 iro! rre .: R€raEhnfiGidn|cciinSniide Eiliini iiaEiliii: irupi o lungi p_:rr:1da.ru . $tiind cA Ltigiile i pA4irii pacii vor apirea. w']1. Efabor:roa !iziunii generale. de ocupare a tunur loc onorabil in comuniratea irtemalional.r. .'" upl.|| rL . cl...ulrcc mJr)ile5rard i gU5 rl Dentru ancl.lJ p opriu ..ci au den aroJrcte tdj.u rrarrr ir furoreilb c. \4rlil rul uo {.ho. reutind o intalnire $i acorcl a] celor trei impiralii (prusia.enli.190 Jocuri pe scena lunii Irunrtarer __Pdted Uniunea carbun€lui $i a 1I-o.. .c rr \ccrFrc u lrr'rl' Bnta e.

djscuti cu Gromiko Tratalul de la Moscova plntru consultiri de cateva ori.. h.iNu e dc minre c[ in opera de mediere britanici dupd inceperea-rizboaielor din Ir)sh Iugoslavie nu existi nici un concepr integrator.rn rmt^zE conC€FiEIe-G-6. criticii doctrinei au obseNat cd in cazul englez ea a dcvenil o adevirati 0bscsie. pacienla si calculul alent al mo decisive. f. klanda. recurgcrea la impirlirea du$mdnului in grupuri dnragoiste Si asjgurarea unor alianle nu putea fi nesocotiti. cisim pe lordul Caffington propunl]nd inpirlirca Aficii de Sud ti pe Sir Anrhony Eden Iucrand la tlivi?iunea Vietnamului de Nord si a celui de Sud.ai..igre i ffiiio-r purcn ae . in intatnirile lui Johnson cu Erhard $i cele ale l Caner cu Schmidt.ffcr lr. : .nd o ca fiind losjce..rr '..r.r din tuts pi -fifa-NaqiinitoriJ-iaffi'de'CungrcsulCand Woodrow purere. tticioditd slab.. Intree acordul teoretic il rjru-crilor la Joclnncle de pulirica erlerni imbini feairsrnul ibazal flrrrhia oDgrnrra) rr icoala juri. inlelegem de ce ii istoricul englez Amold Toynbed1 recurs la cheia.U uf-ersBTe. in versimea ei lrnericani ea este opus2i aborddrii juridico-institulionale.r.sibil.i heae. Anglra a .re rlrdilri d.. . rezerva faii de presd sau unele detalii mergand pana atentia datd vars@i negociatorilor opusi.te reJr-odJ\a pc .c.d. a lbsr incorpor i in 5. Englezii !JJ In.t rdJfdilrt.uri . Este evident cA dispunind de forle militare rnai micit6eht cereau vaslele teritorii colonizate (India. . Negacieti 193 izolirii.ur. Lisla esie impresionantd: Israel-Paleslina.r\uL.c. Irak Kuweit.ea. cJ .ta inli n leedLa de^iunLrionrrea unui imperiu i' ex' rea i-u. De$i $coala realisd a relaliilor internalionale se bazeazi pe echilibrul puterii. englezii au lisat in urmi nu Ulcroase diviziuni carc au devenit focare de conflict.di&fauT. de dic.j)teutt. ddcrS-ECo ioturrc drl. caplrt.un rl carc ccnrirunit tunili 'i.nlu iile lrrsmcnlarine ril lc inrodir. Da. de pildi.ena lutnii a negoci Pafiea a Il-a.<.rmr'rre.'d<r:'ri !r'rbil.. India-Pakistan. reDrcleflrala in . ii.. evitarea emotiilor. Iar concluzia gener fomlulaia astfel: diptomatul sau negociatorul genna este tn sta td wghe. sau coloniile ulricane).n. . in pozi$ilc tactice in care figureazi utilizarea ocazli sociale. w rl. prito- Anali$tii au degajat triseturile stilului german in prcgitil csentiali lipsitn de imp..r r.{.i o conrpa brl]ElLU!-te inslrrurjj de Ia Vien.oa a teorclicr en{le/a.lic: a coonerfu ii-Anjnice.crmania.loc ri De s. .rr lsrgurJ \ onlrolul sru domrnalra. cuprin$ ti in titlul ci4ii Diride $i pleacd. bine prc7At $i logic. in rimp ce qrntonizarca Bosniei este elaborati in deralilr.r aqniraliile ei crdu pesrc m irr elre ionrinenre.ir iurlui ei[T7Gi rEinrge lx iI..tD< ta lcf.i a s.J.. Istoria a lisat u|me trainice in profilul naluluj englez $i in stilul sau de negociere. Br'rnLa puredi nL e.rci globalr.crale cr si in sr*rcmul rurlii?Siiranii. drrpr Iarboiul!s 100!e ani sursi de conflict.fonnal uneoti. Cibraltat Afganistan qLlnitate din populalia paqruni sc gise$te in Alganistan $i cealalri jumitate in Pakisran). Iordatlir-Isfael.ibil cr acear:) prefefinta penrru. Cand decoton! i(lrrca a devcnit un curent ircvel.192 . punctele strat€gice din carc nu lipsesc grija pentru argu fttrc/riispuns penfi) mersul civilizaliei.rli e-r.rurr mai larg. dar i4 ntod deznlinlit pol iticos. schinbE:e/status-tt o.schis Iu noi gcoala englczi. i)lira rcl emblcnr. . Tenacitatea se mal festi !i in retuzuri.lc po.Inir.\ . Liban-Siria.((olul xF?c tleu. O lard cu a st Duternica a respectat intr-un grad ridical tradiliile pe care le g iidel lrans isc de la o generalie la aha lar un stat insular cu \ gandire lie maritima a practicat 9i dezvoltat timp de secole o .on a repuJral doclnna eahtltbrului de Outerc acLrl. Vietnam.r. Sri Lanka.rlrc rr e. prowarchdquns.F lji. englezii nu l-au urmat.ovizalie li plind de studii detaliate. sunr reprezentate de cuplurile dcirneheaclie.. lesand la o pate diviziunile postbetice in (.onul latin dil idp rl ii7?e. n r. Coreea. Pacient 6i d.onii inlru. cu uu. lncercarca a'nericanilor de a oblne plata nirii tmpelor americane prin van?area cle arme $r de a atmge mania in sDriiinirea rizboiului din Vietnam s a lovit de un refuz Ini 1i. Se accepti intreruperi necesare Egon Bahr' car€ ditr 1970' revine in $i cu Romania.

ol-urie iru alra ri ia eventu rczultat mar Dractrc sr mrr encrce '. Itusia nu a luptal in extcnsiunea sa concomitenl pe doud fronruri.re ineiidionr.t-e!l9lf{!!91 c3lmulq esie incanht sa r se rafr. diplomalii britanici au fafe de o educalie din paftea unui sistem elitist.p"l l|.Pe aceastA teni duce r5zboaie cu suedezii $i cu lurcji.upru ar(nr \co .. Timp de doui veacurj adune pimant pentru o vaste populalie slavd.[l'nesma!i.. pe care briranicii re a'ra pfin culturr.c vd alrrma pnn rnri purina rcrori'a $i e\reriori/Jle. lanta luali fatd de situatii si oameni. rrnn libenate. auzin ecoul indepirtat al sclicrilor lui Morus. indati dupd alunga' rca tetarilor. O tnare pulere nu se poate dispensa de un-sistem (liplomatic pe misura obieclivelor sale stnlegice $i politice. crn(ril. Cele mai scufte intervenlii ln Adundrii Generale a ONU din anii '50 erau atribuite minisrrilor lenrcr ia un DIlncrprl cal:l|lrror (au lr o tegul5 lenetrl. prin stipanirea de sine. ria. // I glezi qi suedezi.Bocieri t95 sla- rirrtioloelce iar ocrir i'rice inpiezLrtLri rt tac mai pririnJ reoria sr glcralt]3!!e. Cinc U li pLrtut spune ci $i ir diroclia npuseana na$ul va li lot alet de . N.i- Un negociator britanic nu va inceDe nici o demonstralie Drin rJc.... prin rnai mull scepticism ti umor. contloland pon.dred aJnceldr. Ca $i colegii lor de breasld din F1an1a.Se transformi treptal intr-o comu- nilale multietnici neparcurgand drumul statelor nalionaie occiden |rlle.. Nu manifestd rnare in pentru tratate $i alianle $i crede ci e rar ca diplomalia si ia in derc. ori eliberarea c ivi dc tism el nu poate fi evitat. construind o autodtate bazati pe centralism ii autocralie.toate posibilitnlilc $i angajanentele" sau si le./a penr'u o.r t94 Jocun pe scena lumii Patrea a -a. h 1600 in Siberia $i o sutd de nni dupe aceea la Pacific. el \c nullumelte de a { /drr. Prin Kazan.i. Morus coDfiflni o alli lrisitul-a de de $coala rusi. La 1688 se izbeste de China. V. Trimigii striini sunt incartiruili ti studiati atenl in conversa lii prealabile neofjciale. conrrazisc realitalile lremii. in\5rc. ri de or ).\ Inilaoil . El cauti deschiderca spre meri calde.1. Este un contemDoran si ujr Drieien al hi Eras Face pafe din aceea$i familie de umanigti ai vremii. T\rrkistan ajurge o putere contincntali. net $i precis". Ciind citim istoria Angliei care a intrepri ridoaie ca si elibereze un cetilean dc al ei detinut pe Dedrept cend rcmarcim neincrederea in acorduri consjderale deraliate fi finilive.. pregitirca documcntelor ii redactarea corespon rlcnlei.n. Nu e.. Utopia (1516).te edificiro. Capitolul celei din urnli e (lcschis de Petru cel Mare.!gjLg!I1q4u!]!4.m'niei-rir uri. direclia fiind ori Asia.il. I bil. Din liuropa ia mai mult decal tchnologie militare. iar societatee se pregite$re prin disciplil $i exercilii pentru el. ci In ral un personaj tdcut. Dupd el rizbolul n are nimic glorios... unde descrie o societate i conducandu'se dupi idei apropiatc de idealul seu.fe urbrqnea lui \r(oE-l4Esrii:qfiir. zgonoror sau dramrric. laconism $i irpdrarea perseverentd a intereselor lirii lor. @ Drolomalra e prezrnq-lIrJeSSlU]tLYl]. Fi$a cronologicd a acestei cie$teri continue o aduce la nrijlocul secolului XVI la Caspice. Rusia se vrea a treia Romd. Prin m tea sa. aspiraliile inalte sunt conturate inilial de un cnezat mic de la Kiev lndarn dupi cre$tinarca din jurul anului 1000 prin conlractul cu Bizanlul.iuni insenrnatc din Asia Centralii. dccapilar fiind de rege pentru reiuzul de a i aprcba o deci pe care o considel? eronati.. Ballica $i Marca Noagre. Dar stiiul lor ini. e chiarjo nic qi ru$inos.I!3ra.irun ' fire9te. ci cilarn Thomas Morus. cum ar ap6rarea granilelor sau a prietenilor.!g. se indreapti spre rx)delclc $i instituliile ei de gcstiune $i de organizare sociala. Lle a recltrge emprnc $l her lr argurncnrele ce pledep. JGtln-rc-sllef a\anr$ a. pe care le infili$eazi intr-o lucrare masi celebrd.er briranlca. de care se leagd incepuiul lerm al mo(lcrnizirii. ci I conipxiiiEa-r. expansiunea teritoriali.." p". iar intre 1480 $i 1721 teritoriui ei cuprjnde intreaga l{usie nord estica.. e. imo"lzl /dta de calile acestura.ii de striiDi se manifesh incdin fazeie de inceput.O trisiluri de inlensi suspiciune fa. Dar in situalii grave de mare necesitate.nali cu trimilerea fi pdmirca solilor. Obiectiwl e ocuparea de spalu. ori Europa. dff pozitia de lx o genemlre -P. Astlahan.fbrmul pcrfecl. In mod prradoxal.Ieed cc Inseamna corecl. si aoume ala!amentul |lr r r delinili\ la o con\ inaere rg!q. Litigiile pretind analiza aminuntiti !i stabiljrea dupi Morus.. Arali o mare irdignare faii de cazurile in care cianlii sunt supu$i la vexalii in alte lirj. b i lod cancelar al lui Henry al VtrIlee ru-i limiteazi liberlalea expunerea vederilor sale.ifi. Diplolt!!'{9-|cl9?. az aicmdnJror.i.r'rre' Ae 'nvcicaG ce/r.ei de politica erre.r. desfiinlarea hanatelor $i l punctelor inteme de rezistenF. Ln lucLI j"u.

In locul risipirii atenfei.irc-e. a ocupat cu un record de longevitate polidca. Nunul )i.iaF de piafta . slafinirel facrJ. timp de 28 de ani.. .grao d tonomrc lrlote.iat'1rr trereiolurionrr cl i\tr iul Tarl6. asa r". Revolulia bol$evicA incheie participarea nefericiti a Rusiei primul razboi mondial.l" mosfera de colaborare a Aliatilor contra Germaniei fasciste a ales drcpt cheie a diplomatlei pe care o conducea ideea . plomalia so\ retic: intri. in al doilea-. Leea ce nu tnserma ca nu tlla sa zam. care timp de 30 de ani controleaza ropa sub senmul conseflator. Noul curs al politicii lui Irnin incepe publicarea acordu lor diplomatice secrete incheiate sub farism.pe. du'e la prirnul acord noeire6 /. pamlel cu iDstaurarea de cet€ Wilson a .iiii i-r .:cd.nrJ:r d p onrdliror' I ra scna cEiiiiasenierie:r orofesiondli'rn 1r.a DUlid loc doclnner m. fixe.tei ca$tigare de diplomalii sovietici in i Uiiinnii Sa.i: Dreriifebuii "ir-si-iinrthe in . cu todA subordonarea impusi cie tul sisien centralizal laln de forurile poliiice. Roosevelt. e\presll ri c.tionat ca panicipant la reuniunea de vArf a Alialilor in cel de-al Doilea Rezboi Mondial $i ca ambasador. in care a func. Fata sa imobih nu fteda eandul intim care il fecea s! se indoiascA de cmenlnlarea lauoaroasa a lur nru.i- Personajul cel mai legat de acest sistem. a fost lqqLl3rygito. Nu le'a str r \e clleasca nrcr un g:Mo. exrsla ideea dpdJtineni la un co? prole. era concentrat asupra unor obiective majore. seriozitatea. in aciune. cele doua In..i I #.ir'iJ.. nuanle.r cum sraruse-a nranrn In cea mrr mrre Incre$r Eopel un valoare ''e. invjnsa de o coalile a pulerilor care li bareazl drumul spre Constantinopol (rdzboiul Crimeei 1854-1856).. .. prinsi in negocj continue. dinia.crov pe care u rn\oFa rn suA: .. DiDlomatul trebuie si Dosede o schemi de evaluarc a eveniSe poale ob- . de inren'e nepocieri cu Germrnia. )i u lehnrca rnind oc domenrul \rmreg||lor glnbale au Inrrep n."r'iia". r92?.f \irc-j.paritdlii" cu SUA $i restaurarea unui parteneriat trAdat de acestea. beasca $i sd ascuke alent un interlocutor.1.rudrul diploma!iei ru.ei .ff / !- dipromatice a" "ricii in Liga Naliunilor (1934). i.: nerecurgerea In nh ro rrnprejurare la arma nucled-ri. Penlru el obiectivril era alrul in ciuda u.. un stalu! asemandtor celui de care se bucura Academia de SriinF. Negociei 19'. in afala experien. --+-i.ionrld a fusl a.. ln Alpi in jur de 1800 $i la Paris ln 1815? Sau ci larul R Alexandru va deveni cea mai importante figurt a Congresului de Viena fi al Sfinlei Alianle.c. cu arir mailpulin 5a o inrreci in Derformantele economice.'-:--.rand.7 impetuos ca in Asia $i ct t pele ruse$tj se vor gasi la Berlin 1?60."i'.9tiind cn in esen{i cele dou5 superyuteri surt le' lJre de un drord de sLrpremr imno .r.t96 Jocuri pe scena lumii Partea a ll-a.Va iom Se poate trede cd Groin+o nu credea ca e. Su infrangere din partea Japoniei ln razboiul ce se incheie ln 1905 medierea presedintelui Th.1 r . ris-f l!iIJerca.ir lllmome 5l cu rdSDunOeI eCale Un OUDIU rol nCpCmOnlC De Slon.r n niunda a] lctorilor cu punctele lortad sau vulnerabile.diplomafiei deschise". Un liDibrLj sec $i convenlional era pus in taF. posrul de ministru de externe.e dc la IncepurLrli )i pan: acrudlirale. rrsplatit de Premiul acela$i grad.vieii""'(Rtrjirnb.lo'a. aristocratic ai antirevolulionar atat convenabil Rusiej care se remarce prin invadarea Poloniei $i exilarea decembriqtilor? Succesiunea acordurilor de pace qt a boiului. puline la nundr..'jele pureau fi cirilc rn cu\ iIre. printl dupe intrarea Uniunii Sovietice diplomatie activa condusd de Litvinov.' -"i--O rtinii perioadd iioiillelic5 e caidctCilzaf de negocie."tJi. contactele intense puterile europene dezvolti o diplomalie activi..e llu iip'e. Rusia se orienteaza din nou spre sud 9i orient un tratat cu China pdn carc oblhe teritorii mari pe Amur). care puteau fi enunlate succint. nu este lipsit de interes profilul sdu. dar la analiza atenta me.Jnl. defi momentele decisive revin diplomaliei de varf a para!ilor ti cancelarilor.\DanraU. . De aici decurgea o competilie nu atat de suprematie.Ireit.le posibil sa ajung. Gromilo era impeneuabil. llmau drept calit'li esenliale: perseverenla. ln consecinri.' sinbolici zensaniolui de arme si discursurilor dure ' ale Ita?E&Lui-6ac.ilualiilor )r cUnoi. facerea $i desfacerea alianlelor.cursLi-l orrcial ii err iriblr-r. din SUA.rla a. cat de echivalare. un anumlt. TralaLulde la Rapallo-. Diplomatul care s-a format in aF penru pace. Pentru ce a consiiiuit modelul mai multor gene- ralii.lr+lc1-de-clalji careia di. .

t DDur(ate I pollrcl| e\teme i-r proou' Inr rn penosor u iniliali de fixare a opliunilor..tii la iNurmontabilele sfidiri ale vielij sale.uli dc polilicd e\lema ir dor sliluri distincle in diplomatia amcricani. I r .fi proprii erl o permanenti invitalic dc a Ii prezenti in vacannul $i competitia de pe scena lumii.l rJpiu inc de lii'on. Prircipalul mediu de pdstrare $i drspendire a ideilor lor a fost pr€dica. ]a incepur Seful larb)-ului reoficial american $j ambasadot pc Jefferson Si pe Adams. muzicb $i $rii mai mult ca la orice alt domeniu.. PentrL a doua. combinal Lu simtul nrriti( )i ideea Lrb.flg llr gihil. Cu tot disprelut ij rezerva fali de i aristocratice aie Europei./. care rlspandeau cu tenacitate ideile $i morala biblici pentru o populalie fredominant ruralb de fermieri. Pefsecutali peDirx ideile religioase gue sunt privite drepr surse de neinrelegeri viiroare.. cu indraTreala de e\pturare a engte. Dar cunoscir pot sa descopere c! ru$ii sunt . ia tbrma unui curenl numil prdg'rdtls4 rgr"j!!! !$!r: .i\a a \[cce5L ur. Du$ Angliei puteau fi prietenii lor. Ia diplomaiii ru$r consra rn unei rmpofan iale d o trisiturA convenea perfect unei tradilii iocale de predicatori reformati.d6l nq\rFre lr un . cel mai din istorie.ti t99 peisistenr. M. este pentru ei c Iiig $i celor mai puternici $i mai rezistenli le-a cerut timp sa rtingi pragul supravieluirii. $i Acest om al incepuurilor avea nevoie de mari rcsurse de pricepere pentru a gtui sotu. Cornbinali (u (unorrinlele Je orLlin supenof rj-imnFi: f.l'-:' In currura D. Pard in zilele noasae. $i asdzi o sdrbitoare a sulerinfelor invinse penffu asigurarea existenlei $i a solidaritilii comunitare este slrbdloriti cu elnolie Si reculegere pe plan nalional in ziua de loamni nunita Iftartrgirirg Dd). Aiezarea in Amenca a cerut lnvingerca unor grcutali imense. sentinentale 9i roase. dar va avea puncte com ne cu empirismul englez. d. ca $i alte specifice.iri : r5r $coala americani.itor Si cu aborda lla lpe termen lung a asiaticilor. siditi adanc in cultura lor. in care toate prescripliile sau regulile nu erau scrise.es..ip minlal ce se ba/ea/a pe "flir Je rnrrcprinlqlrl!ryenro/F lrl. v in lumina duritdtii asociate reginlului ser totalitar. Mulli au pierit de foame Tot paradoxali apare $i o alti trisatura a negociarorului. Vi/itim sau citim despre prima a$ezare de la Jamestown.oDne oecsr ra arre popoare. 'lil +-all. ncvoia de d lblo. prina aceea a valodlor. diplonatul american va fi un fidel purtitor al acestei rasinrri de pragmatism. Ace\la cslc aldoilea di.e.198 Jocuri De scena lunii Patrca a II-d NcBoLi. ce pretindea ci anterior a luptat iDlpotnva turcilor in Transilvania $i Valahia. viitorj prcFdinli ai S imDa\rdun ln Eoropa )r asliel aproape loli pilinlii fbndatori ai SLJ ambasadori in buropa $i a\ll(l rprcape loti palnlii rundaro. Dri!cDere dezvohaur intr-o inLelirenra a inilor si a dctiunn numrh ''?1_''--. Ei sunt sensibili la pdetenie $i rnai ales la pretuirea meri culturii ruse ti a oontribuliei ei la literaturn.tfift .dgrulliplomaucAu nurul rr rdenlrlrLrle doui r. i$i afirmtr din nou posibilj ei in relaliile internalionale. diplomatice. Cat de grcu trebuit si suporte diplomalii sovietici Rizboiul rece. condusa de lcgendarul cepitan John Smith. revoluliondii carc au creat statul american s-au izbit LUrlpltlcr. Ambele.Mama Rusia.i ne\oile e\le re in. in limp ce pc plar iilosofic o viziune coereDtd asupra lunii $i societilii-- Avand numeroase puncte de apropriere cu patriotjsmul ffan crr ralronamenlul lor dedUcti!.ime. mai ales ale Angliei. acum eliberati de c( stangerile unei docciDe dogmatice. in Eurcpa. ce inclucleau pe . :tlrdd Si vlrLd cdrura cu s..suflete slave. .lirr qi !l{.lincti\ al diplomalier !mericEne. Se va distinge de inclinarea spre logica deductivi a liancezilor.'.i primul momerr de nevoia de a se servi de diplomalie._Va fi rtrri!]4-r S-*. iii*r. Poiitica externd americand a pendulat i|nre izolationisri Fi inlervenlionisn Penhx prima optiune pleda rcpulsia fali dc coniliclele nesfar$ite ale altor Fri.roi". in pq!!g IQSIY lilosolia specifici a culturii americdrilor. Astfel 11 vedem pe Franldin la I regeluj ftanlei.defa>ir Je nimreni. a11i. ace$ti emigranli temerari au sirutat un pemant ce le promitea intai de toate libertatea. inspirate de ambilii $i dorinle imperiale de expansiune. i$i au originea ir incepuiuile sralului. Scoala rusA. in special europene.cLrpr. ca once gindire ca pleaca ]zilor $i pnncipii.

aplicat in plan extem. Inperiul Spaniol slabeste desconpune. tan€l&&Ble $i a consacrat eforturilc penrru panirea teritoriului din harla fostei colonii britanice. dcdicali prin rlclrnilie acestei pozitii.i razl. binecuventarca $i rugiciunile ei.s.'lonie . woodrow Wil'nn fusese alei Fenrru polilica de pace pe care 0l)romitea. Rizboiul rece qrciud o situalie ambigud $i plini de riscuri firA precedent. astfel sfartitul secolului XlX SUA reprezinta o putere economice ficadva.I_L82fD.Oriunde beftetii $i iDdependentei au fost sau trebuie si fie ridicate..iG gre SUA refuza si iacl parte.rbor dldruri de Cermanil.. rii unui spaliu adiacent (Amcrica Latinar) Ca€i-iiliudnif scuul df.rer in"a id r.monstru" care efectiv trebuia distrus: imperialismul lcflnan al 1ui Wilhelm al Illea. predominant neinterventioni$ti. invocaud valoile sacrc ale (lcrnocraliei $i drepturilor. alitudinea favorabih a lui lr.l Jl SpJnrei. au invocat argumente.hirnbul inlrln | 'n r. dupi pe(ienle si sesiarer m.boaie mondltrlc. dar invoceld pdncipillc democratrce ale autodeterminarii cerule de populalii vaste $i lxister.i1-ac-suF lIlrpnti. :i6. Arizona $i New MexiCo iI . rn r&i'" fllosofii Inclinarea opiniei publice amencane spre izolalionism este de ltlor\rlara Si de erilanra inlrarea SUA u cele.r 200 Este de notat luLuiirc vena lunii Panea a lI a. Alaska de la ru$i in I iar unde era necesare forta aceasta a fost utilizari (Texasul lo la Mexic in 1848). r tu( |lcarc.titari6i iiri!.. de a] lncul dc colonirli...r mdrc )r acer\la de\F unt"iio' era Inadm.i or c. velt invinge r€Z€ina rezert-emefcafil6fiIe angajare in rizboaie extem cu raTDor Jpanrer.. Dupe istorica victorie impotriva fasclsmului din 1945. iar popoarele latino anericane ridici steagul penden!ei. Wilson intrt in rdzboi n0g:ind odce calcul de echilibru al puterilor. -- """ idaiifi. Dar dupi doi anj de neutralilate.riul eu SpJnrir Jrlu(e Prrcrrr. Dar pirinlij fondatori au rezistat acesrei lalii. Eu. Dar merge in afara graniJelor in ciutarc de mon$tri pentru a-i di Ea doreqte reu$ita libertitii $i independenta tuturor.)rnentLlL oponLn rlnui\nnr de la in 1802. Wilson credea ci o pace care si pun[ capit $$frn rarDoaielor trebuie si fie stabiliti $i dota6 cu insfumente de poce adev:irale. pand atunci spirituiui $i inrereselor americane Iat?i inse cA in vecinitatea ei...-zul I-ilrprnelof. Nu esle apisal de poveri dogmatice Si vi aboda xubiectele . in c.o nouii ca propensiune specifici de a nu admite bariele fizice dar gi de nalLlri Si de a le desfiinla $i dep4i. SUA a-_u^rmiril obiectivul.e:Jjrl t. Dupt incheierea Rizboiului rece. In acest proces rezistenla pulaliei nrdiene bittnra$c a fost suprinatd firi scruplrle ceea ce prive$tc pungile coloniale care persistau pe ielitoriul apropierea sa. doua r. Ea este onul i apir:lorulnumal al tibertdlii $j independenlei proprii." Intr adevar. Iali De in Uezcnla unui diplomal ameican aDgajat intr o nego ricfe. prin ctrc ministrul de externe cere dnbasadonrlui siu in Mexic sd proIt)ili Mexicului teritodile amencane Texas. din ii siiifrii. Sunt senmificative vorbele lui Adams: . dilema |ltcrvenlie/izolare nu se mai pune in acceati termeni.l).Evenimentul care precipih intrarea In fizboi a SUA este faimoasa telegrami a lui Zmmermann. ele au lbst desfiirlare prin cumparare.sibil penrru nc . Liga Naliuniior. Cburchill nu iftune$te sprijinul necesar din partea nrcdcanjlor. iar cei democmli (CIirnon). Sprijinui dar de SUA alianlei antigermane a fost decisiv pentru vletoria acesteia. fiucl al perioadei dc modemizare.st p. NeBocien 201 ci la inceDut izoiationismul a avu! vllo.realjste" de necesil||lc a uzului fo{ei. Dar vahl izolaliolrist a1 republicanilor ii distruge lui Wilson cea mai importand realizare a sa. Printr-un raLionament rbil.t*G.idii'€i:6?i6:i 6-ae i tiunc (Eirdpr) rtreiJ r IosI exih-c.rafi in r. Roosevelt de a sprijini Anglia $i de a da curs ccrerilor insislcntc ale lui w. acolo fi inima Americii.rde a Icri rinerele ft'p. Accst imens teritorir a fost integrat practic uria$a relea de dii fcrfte. dar in lnod paradoxul au prccedat ca democratul wilson. Florida de la spanioli in 1819. pre$edinlii republicani (Bush lrtiil $i Bush fiul) au fost fili$ i ervenlionj$ti. Nu Incercsre.la unui . .ioadll.rortrerzr. curse o dati cu modcmizarea industrial5 a Eurooei. i'r cel de-al Doilea Rizboi Mordial.ni-.ueir'ar.openii erau insa angajali in procesul coloDizirii. de la At la Pacific.rblrce primejdia colonialismului european. tenrxlix esle pre. A fo.ifiie )corl.mu ic..aieEiprijinrdd€-rebnidxtid. cum ar li lbst un rizboi nuclear.e. Dar situalia se schim' bll d stic dupa ce Japonia bombdrdeazi tedtoriut SUA din Hawaii li ii distruge acesteia flola. o alti lozinca carc a cultura americane (Kennedy a numit politica sa.

ilI'TJJ-.5.ii.. coalile oescentallzare Colegialiiale.:l ii"i '3l 'Prr'lu apArea c|x!e pc alrr'' inalrri.. Drpa mai mutri siJinle h caie iiomiii6'dliiie-mn adiiesare p-iin nannniSralainclin-dti de llt\1e s.."':.::i.tc. a sPus el.". 5."*i.i .ff. aciiv Spre conlrol. Iniormalie Decizle Figura nr. ia Si dd Consensual. /.' ' gite in timp. aita de comparEt agglor doua pozilij ce se rlliunte ti in final perfectarea $i adoptareFhnei inielegeri. Prin dd orlenial "oi ".mei ''i..l#i oi ''er'"'t {s'oara dll)lomatic $i dificultatea de a inlelsge compoftamenlul acestora in tt0!.r"x..". cdre fdce ca la pflTa Inrilnire inlrcbanle palii ixtuncz< 'a-dffiiie.go. in to"uld-r. numir ii6ft[mil]aTru prinrr (paru anoiifr pufriFii[ sectoiE-fi budisre err. pozirrr ca !r il'"T'..le panrr JiPoneze sLnt proou\clc a.""J p..r.rle|| Are in lata inrurdeauna mar mulle per'onate care il inl|rirprn.!'lPTi:'':. rri rii:ii"friiiffiai laborioasa {lecat prima.crerilrr' Trrsdtura - Expanslv Pornesie S raspunde Pe termen scurl.. rp*-tili ia.i . Nego_ Ind cu japonezii deschiderea pielei lor de orez. Ceea ce sose$tc ca r/ilic pc masa negociedlor este_ r€zultatul unor consultiri inteme. accepta com .ie rnformiH.: i: :. vede o !u|1..l:*.u o pol'rele ertrerna.'.::$ :. conform careia 99{e-neLocLerc atl!3lLbr/-e: l.:sfru.i..if.".'zIare \ie.. o allemare reriodiceintre discrtiile multilaterale (GATT) $i cele a.lerii inlere\elor $i rziliilor pi4ii opuse. viilor. '5 iontamineze rr coope'ani) '""1i::'."""m' ty."i?.il..e\rrr fu rpar ca rezultat al unei confrullari sau conlucriri cu echjpa illn interlocutoarc. j:'*l*ll'":J.i. poil f'.2D2 Jodri r'e scena lumii Paiea a Il-!. :. Ceea c€ a fost dezviluit dupe numeroase experi: esle ca negociatoruliaponez e fidel unei reguli de patru. ?Jfi.."i'''""i'ir".::':. pni:rerri fdNj)unluri rastu..cd'e.. tr'rt n/ r .llT:T.i.' l"'T*"li.""'" "' :r*:./rbildfi ad.|l rur.lnJ cu ia.diJ'iri ."r" .:r-rif peNucsruner Vrea ca ".ftr.I..iii"t'.' 0. Aceasta tfebuie sa lase japonezilor tinpul fsar claborerji poziliei lor. NeEocieti 203 dFcuriil .in iJfi:lli.f:' rpere liliera inrernarirnul' raf demcr'urit a curle patnrce de inch'Jere cn/eLor scoala iaponezA' Ceea ill"'.x. altr de zprotundt(a cunoa. lli.l'^ ".ti mun'.i"a 11 felul rn care un dlata c..) cu care esle obi$nuit.:l.'"''".tez- iii SirnPatiiindividualiste lluteralc. lJrr rcprezentant al unei companii americane rcirrtors de la ne 'if la Tokyo a fost inlrcbat daci a rezolvtrl ceva.''i'.olutiiiqe le. Llar lenn Dar n'i'u.'.tia-ien-dul tiu etc.i:i.!i. americanii au rtilicat cele patru faze care au durat 19 ani (inlre 1974 si 1993)..".."""..'l'. :ilili lTiJ'il:":J:"'. p.Hiil. -tl .'. rairmi.*" in materie de: Privife global6 a lumll lWeftanschaung) PercePlia timPului Relalii Abordarea conllictulLli 'r'lul drner:can xl rres.r"ll'i:uJ'"*l"li:::l :ll.: .mbere \e treze5re cu un nu pol." .::.iNr Rb^o'|uru'| re(e.' cun'id'i'porre" ri r to'r Jrrerer':r ie urpnn' pe negocitorul .fei Je-'r Joua Tdbloul i'.""::.fi:1.'.. .Nu.u *tlru' f iil'..'. i'" Qr11.1. ulrnrle oe o apdrenla afrobare care il tuc sl lrcrrdi c.12 Stilul amerlcan Dup.'""' "..:.. i*". xi"lisli.l fi ameninlarile pol iil:.r si oraclic Nrr ac(ept' cu Placere lirdgandrea nenre rrgu i'i p'c'inL.r{tili." .'l'.i.'iI''l'J.ff .l .1.r.il#.c\ara. :":l :T:""T.l:l'l il.lrcos.

ascun\ de rncercar 1or. . $i dupd luple sA japonezii continuau h '-l|dalii tradilionali$ti. in@3i."r" p"nrru aproiizionare sau repar&lii. o flota de va\c americane. lluri de acumulare4gntd si lqvit!-r. ajut6 . reapare cu zece vase care i9i indrcapti tunurile spre pon $i cu l). Meiii . ir care simbol aseminatoare lucrurjlor reprezentate Gandirea moslre. Toate puterile comerci1824 erau iritate de aceastd incapaFnata izolarc. rellectem la modul in care juponezii au concepul in f/L kn in circuitlrl mondial. ConceDrulkaiaul (presiune) ex- bruti.pelltelor ralionale. Frdmantare la carc ezi6lntrc mesurile de aparare (exisB pane atunci ina absurdd de a construi vase maritime proprii) 9i acceptare. irriinlF>i a unur program de modemizdre cLr model nccF rl. acordul |\| deschiderea a doua porturi $i aprovizionarea vaselor se inl0 dupi cinci snptimAni de negocied.. dar !ciDilii inrelesere sau 5olulij.ltru ori nai mulli lnarina-ri. Sunt elemo exDlicl capacitatea co$iderabiia a Japoniei de a intn in cl stttelor av. srloanirea conrexrului. pnmajumalaE a secolului secolul modemizarii pentru Oc_ Xft-. de eviGre a aiElin' ne. condusi de Perry.' n*nr Valoarea unui toc extrem in schimbarea a".n.:yg p9 i. cautarca opFunllor. rduce o saiitoare a preteui SUA.a d9.su-tra problemei prin canale drn e3 !e4ilor.iemdnitoa-re. suntem abia in faza intai '' Acest st fi deudtor intr-o lume concurenliali in care aclunea *lf. Ddijapn-nem i . o date cu-inqo_Larea-lrJ]li imrr din 4jD4{t_I4q{!0!!?.nsate industri0l ln secolul xIX $i de a vhdecal pulin de patru decenii rAnile unui r6zboi dishugitor ln s( Mar impoflante in negocreri decet paniculaitqile imedlale-aG componameilului sunl rrasaturile lLecifi dului de ganqite.. Practicile Zen dau Ioc de cinsle astei zguduiri ce nu apaltine familiei argu.Acceplam tehnica occidentului 9i . e$antioane semnificative daci nu pertru o situalie. ce americanjlor drepiul la re$edinli.ria$[ lntreprindere de cunoa$terc Si evaluare. care refuza cu mici excep(Olanda) relaliile comerciale cu alte l6ri.ii$iii. iar Pemy I cl vine dupl rdspuns ln primAvara urmbtoal€. este de tip iconografic. manat de o curiozitate vie Dutere activd de seleciie a lucrurilor cel pot favodza. Maestrul ilumineazi pe disi printr-un rispuns absurd !i iralional Si chiar printr-un $oc fiunei lovituri de baston in cap. Negocien 205 nici nu mA a$teplam.:au . Cine le-a rezolvat $i solulii sunt incercate $i care dau rezultate? Scrierea jap fapt cea chinezi. care voci interdiclia inllarii vaselo( sfeine ln porturi. Japonezul nu recuige-la-belele !enicale lel6 inroar<e ale deducljei lrance/e $i ale lnducl'el enPlez pune de o roielii in cer rul cbr.' .. urmat de altul. favorabil reformelor. e prezent ln seminarii $i conferinle oficiale.da. Dar in lesdtura complexi a spiritului japooez' unde deopotriva rradilia crizantemei 9i cuhul sabjei' emolia s aibd un regim feudal in frunte cu un lin putemic $i un tmpaxat decorativ.iit.nojapo- cuiifiiii politicii amani. guvemame[tale sau pnvate. Sub presiune kaidh ). se instaureazi era ce poafti nuDele de lhnn:. cu imhralisdrea iriegrali a rormelnr inremarior. lnalnim su.Strl. poate crea ideer unej continuitili Lerlte I salturi. Sp:rtura tiistcm se fdcuse $i dup6 zece ani. Negociatorul alnerican a$ ptll atunci zece luni para la primirea de cdtre sftogur. ca$dgi timp Pentru a" !o esle ilusrrata de apanl'a vasului nepru aJ catrtan4orulli-Pe-r!!.204 Jocuri pe scena Lumii mea Partea a -a. Acest Mfrilar s?i pas este echivalenlul unui $oc revolulionar penlru so- loaJaponezn. gtiintifice sau politice.iruatie sr inirepriii iafitaipr" carGr"a*". modele.." Japonezul sf!!x tggrr ng de {l lctr inrorsatura"br!s!4 de . prevenlrea ci 9i minimalizarea riscului.r"sdiin1inqtut negocieril-or. in 1856. r vaDoarele care Mvisau in zone sau vanau baiene erau nevoite lcoi.gqngrl-s|{pllql Filosofia ne pregdre$te pentru aceasta idee. v\z\teaza riflec1ie. lntl€2rinderea $bditoare unei asemenea aborderi. cu avertistul arestarii strAinilor ce ar cobori sau chiar al executirii 1or. prin care slpi5pu"i6-iin acotd de come4. oinGi. sa. Tr5sltl psihologice de observator fin.'ir 59irrireera problema?e Melodd adoDtad nu esle trlionamentLll leorellc sau e\pen colaboreazi cu Di66E.ns Sanneqz?Jar-a-intaj si a treDrinzand in afara neaocienlor o documentare cat mai rea eaestui demers a fost ficuta de un observalor care a notat rituL cumulati\ hiDerac(iv al iaponezllor. meditalia inleleapti si acliunea de ibr{i. o problemd sau un proces !i pentru in solu-tionarea sau sdpanirea lor. identificabile ii in cullura polilicd stjiul djplonatic.

sAnAUFi. Ideea dominanti este ce intrarea in civilizatia contemDorani Drctinde o mobilizare de energii imel}se.a ri frag. unde perspectivele Chinei ii conferi un rol global lce $i oroarea de anarhie.umnonamenrulLr valeresc. pregitirile detaliate. care s au masuri si asigure progresul $riinlific ti tehnic.dinii ri al eicier Ambeie sunt oglindire in ata negociatorului. manand cel mai numeros popor. nu se indoiegle ci prin calit. Acest inlelept:r reit in jurul miraculoasei date de 500 i. rcligia. daci le raportdm la sc! uluitoarei sale vechimi. mendria realizirilor rangibile ale muncii . pomilor Si cursurilor de sunt o direclie de realizare a poienlialului siu crearor. ru deductia sau induclia. in orice epocd geselfi ideea mif.fere crre.. grsluile artistice. DacA sovieticii au inceput cu x. clinezii LrrcA simultan ceteva irepte decisive ir clrnoa$tere qi ralionalitate. Maj mult decal atat: japonezii au $i instituliile staruluj. zi .al6.. Este o coleclie de . Sr le. pericolul nilicalivi (40 de ani la japonezi. Esre prima tari din Asia care a deschis larg pc .r tunvd lui Pen\. dar de fapt constituie o doctrine laicd creari pentr organizarea slaluluj.?osr). pe de o pane.pu\ ei. Analogia. lstoria Chinei."estroika. Cealatr5 vine din lunga istorie feudal6. chir. efotul pacient de u minimaliza dilercnlele $i de a.-?e I c'\ilizarier Sr d inlrat jn er llra povara "oecificiralri cutruraie. Numeroase trdsituri alF diplomaliei chineze coincid cu cele jap0nczc. au . NeEocieri 207 Sriinrr lui.. frudiul alent al pir1il opuse.mii $i intini liilor rii sale. Integrirater ei esre un inperaliv pdstra! i tad. Cine uiti rezboaiele fratri- o Inrre ririi varietjire.d cu rplicdlie unrvef.ul delaJal al Impulur )i i. indieDii. obiceiurile. fi-a pus amprcnta pe constiinla gen ei pani astezi. bazati pe filosofia obedientei. disciptinar. Pana acum dezvoltarea pentru care a optat Den Siao Ping a dat lc/ullale cu totul iefite din comun. modul de guvemare. in pr. . Esre cea mai instrudivi distinctie fAclrl istorie intre civilizalie.rlenrdrea socrera.educe riscurile ne fac sA vedem cA piri ale civilizaliei & aflim inrr-un spaliu cultural. du$nran intern Inrmdtr(e Sr a dour la respellul normelnr.H. dur. Stilul chinez are incapsulate citate. Scn.lite I va ocupa locul ce i se cuvine. caracledzar de note cukurale comune. Extremul Orient. giedinilor.Dar daci dorim si gisim un punct fix acela este Confucius. organizarea educaliei. China se considera ccntruj lumii. ara dr $i estetica arhilecturij. $i culturd. dirlele fi simboiurile.loria concepura in pdtr man ti \em- fi negocierilor.. construclie economicd $i dezcre ljberi (Psrcsrrotl.ezii au lnceput cu rccona. Strategiile ei de dezvoltare sunt elarle cu un ratiomment judicios $i o subtilitale remarcabild. ce nu pot fi risipite in ltr dc/ordrned ce tixer/a anarh.ir dup. prima ren rnerc pana h delaliul fr irnetea cerule ije produsere teh||Lrtogrci doui.ovrer'ce de a ldce lmnzilra de la ve lul comunism la o noui societate. tezaur propriu. una din cele mai vechi inuu umane. referinle $i modcle din epoca sil andce.d $i gld.e chinezA manifeste Dasiunea neabetuh Denru cauza Chinei najor care ii poate distoate aspiraliile externe. llei dece teau invinge flota laristi.s/ril. este uheia mjnlji acestei imense zone. ribdarca. In mdnunchiul stilislic al culturii japonezului gisim rAsdtui e lJe micilor regate sau impi4irea antebelicii in regiu in cffe hlra $i 6e ie$ea cu un pasaport semnat de un general local? Poli- llirii interioare a fost triit cu oroare.ncipal. pecete a identitdlii disiincre $i inali de alte parte. pretuirea poeziei. i hier Si arlelnr mdniale. legislalia. Dar $i_au dreptul toral $i nesringherit de a-$i pistra tradiliile. in ciuda unor indrzieri $i a unor prejurAd neprielnice. justiiia. universalE pentru cA ghideazi cu unice efbrtudle nrturor tirilor. urmend ca transparenta qi libe(ilile individuale se fie reale gradual in funclie de rezultatul efofului indreptat spre ecomie.au a\ul atat de cumnd inc.roJut b. nu firi un proces osmotic de adaptare. care. Si IrUrn iele doud Fogmme . de unde a luat scrierea. al u.?ort 9i au amanat pe.unr Gustul pentru teatru. specific. h paralel.7 206 Pattea a -a. \ ceDldnd ori(e shndd. pe . gcoala chinezS. Confucianisnrul pare a fi titlu de religie. literalura bogati. Din corpul ei au tbst rupte in ntod violent ii arbihar porli este normal ca cle sd revini in tltrriiia marii Chine. cand cu cinci veacuri inaintea erei actuale grecii. adevdrate accidente. diplomalia exrinde Si fructifici relaliile stabilite pe lkrDul economic. 50 de anj la chinezj).i gaDdjrij unicitalea acestei experienle. ceea ce este explicabil prin uriasa datode pe care pe planul lultural Japonia o are fald de China. trans lor. ranjat de alte consideralij sentinentale sau morale. complednd re codiiicaie pe plan inrernational ale conllicririi !e nu poate ti nqsocotit. daca \ rem \a a\enr \alo:ue c. exigent pltna ta 1fifiEa-di-ine. filosofia.

n"ai""fii. pentru a demonstra ci p(oblema in fll un ncr\onar srinrn tt qrlc.r ' ine :p. . disciplinat. ror)larcd insi indeajuns o trAsituri a gandirii chineze. Ir:eti-bilrrare pe o nrJlcq c colorara LIe :DeL j'.".i .aciifi.r" tr . -iiir"t". nu au putut s: aduc6 daune unei prietenii vechi.7u Ili recolulur I 'i'^"iii """r"f. crJe i?i InJni cnia cu China in anii cdtici ai confliclului acesteia cu $ S(. llIr(liri de slrucluri lrn I istorici lor. O nooi tagma .i". Fr iozitate proprie.6r'. .. rczolvnm probleme cu unii in timp ce allii sunt soiidari cu .pr. Nu sunteDr Irui.i pdn diplonalie."i Lar. (analogie) cu eveDimente petrecute in ."tt"u ."t^jul considera c? b"Tb-d1"1 "trlr.n:ieyi ilicul ufuirifea de irterese pe tennen Iuns.i. mai mult un avertjsment care incllrdea invitalia rocali/ar' in trrl'ri i""...uri pe scena tumll .ccre" $i si menlina controhrl situatiei. Ne|1cieri 209 misura componal sfaturi bine inteneiate.^. l[o|at de constrangerile stilului rigid.iritl ineralbri 'i de. il acuTa de confuciani\mul deteslat d€^ Jenunla pe Chu cn rn iuii".li. i: iume "t decll:l . se trece la rirca $i invocarea prieteniilor.i oc\ihi'e in anii efb . "i.:. si-$i cunoasci linia ultima de concesii. si insiste asupra prieteniei. c6nd \-a oblrnur o aderiune la anumire principii. etema pr atiiitlti. de lectura or dictate de autoritali $i dc postura militantd de lupta $i pre r rnilor'50 si '60.i Jeri!a hrrr =:.viedca. c" ia"ui.208 Jo.zl. Romanii. care volulia propic din 1989 au manitestat zgomotos sentimente lDiste.lr rJla hnala.ile infiin'tati.."le mai mari consecinle pentru indeler "ii..."y si Matsu €ra mai pulin o acliune militb c'tre talwanezl ""i"i".r. ce nu 1in seama Ufff(lcnt (inductie)..4 mai mult in interior :]:t* Sub influenla sa' p. ".r :a. diDlomatul chiDez de la sfqllitul secolulu-i h timp ce interloculorul este impins spre suplicafie.i. si C0nvingator privind seriozitatea scopurilor sale $i si insjst€ pe n lung. fo'o. . chinezii o ignorau !*teloa. din iamilia creativitelii $i inovaliei amt lr. Chu En Lai ]\:ll: ""t O*.itul .L ale cdte\d lari n icr.nua n conl*nr''e de KicLinger' 70 neqocicrilor cu american.tremiStii' culrurale drn anii o0.r'rJ". tlnrirrc lr'r'r'r lrri. Datorili ei. care virclzd in egali prevaleazd meritul nisurat in cunostin i'i'll'iltit."i.ta fti on"i titaf.j!r ltum.-ep..Ju Jlpro. pe r(i|torii o duc la nasa verde fi diplonalii in relaliile lor. . sd minimalizeze presiunea ficuti de r. nici din axiome doctrinarc (deduclie). chirezii sunt capabili si lr'IIrlc $j solulii noi.."rpr.. si fie ribditor. iiprbil d.?i ecre card\len.*"t"". adaptate situaliilor.a . ir era cunoaticrii. l a. se accepte cat mai pulin rolul l(rrc ." " ln'. americanii f'ceau car" vak adopta leaqteptatul principiu cd adevirata pune in mi$care fortp mai mari de suslinere.". combina6 fir€ ""itutea fo(i Se arari o preferinle de a demonstralii neviolente de vorbit sau scris prin gesiuri simboli . Ji ciplinlr :i cu siirlufierir)riei.i""ui"itu istnrica o tui llixo! in Chira.on. (n-nrc ne"oi66iilT . Paftea a ll-a.pri ddneneriar )i Llin a I confucianisti "r rellliifiir inrerpersonale.. contrabalansand rcvolulionarii nu o iubesc C ae-. lJin cunoasterea stilului chinez au apArut reconanddri pentru l)oftamentul negociatorulri american: se-$i cunoascd lumea sl1 studjeze trecutul. petrecur )i . inrpefturbabil de chinezii in tot cursul tranziliei de un $i iomitate b..ur.ifli_.. I e hiat $i flexibililatea apare pentru elaborarea detaliilor.ip.

Nici in cuvan$l lui. Realizdrile Chinei pe plan extem.Este o ercure funda lentulA. judecafi siindtodsd.ntitt..'. un alt rnod de a caracteriza sarcinile ale diplomaliei 5i negocie.I 2t) eri inovative" ne locu re s(ena lulhii DacA tinem seama cA o scoal5 occidentjii se intituleaza diln seama de actualitalea demersului inovativ nez. regr i de observat de citre negociator. Ddcallidres consacrA multe pagini condiliilor pe care tre ic si le satisfac5 un bun ncgociator. poari pecetea adat formulelor la realitAti schimbitoare. El creeazA totu$i un avantaj in efortul a $Apan{ complexitatea. pacienla unui ceasornica\ capdbil s': in tc bucruor pe isnonnli.stea ?:tc.nrer. n xenrtticii i dreptul'i (surprinde refbnla la ftiinli fi matematici).. pi6ipeiffi-scGii a unei literaturi renarcabile inchinati diplomatiei qi ambasailor. $tiitllti. nici lrr('tresie.ilor. Existi recomnndiri de comportamentl Autoconttolu! de a retlttl dorinf. din abu tenF sunt enumemte norrne morale de conrlllit:. care eli asemenea dualism... ca revenirea Hong- la patria comuni.lt\ !n!!J aatP tuDrltt nn'rdrut F.!. w.nror.cLl mdi httt'A pnliti.e" lt. In acest caz. Capitolul 12 Negociatorii r..-iJwa"ii iiii i' N'po' iato''t lrcbri'| sci JiP t dconnt it' nn al rtobtt.1a! Lq.. td. care n rdtdce$te in ralinamente i sens sau in tubtilitdli.' h !JtJ. dereiifJn manual penrru secolul Lumi 6r. reintegrarea peninsulei Macao de la p stategia perseverenti in cazul Taiwanlrlui. El trebuie sd aibd o oarecurc cunoa$' a literdturii. daca ne vom aminti filosofia chinezi un loc de sustinu6 cinste a revenit principiilor !i Yang. InsistenF asupra morrlitalii este expUcahiln Machiavelisnnrl rrllian a fost denunlal in liirjle pro@slante cu o moralilate tnai so " .inc\a \a-i poalade.t.{@ "p*" rratatul.!fl!. l.)'r4 4 .i de a wfii. dar i tradilia occidentaE existe legea tertului exclus.. caie nu sunt decat doui principii opuse.luj Pe callidre!' .J.l' in sfeiqit.tet dJii. ln poftretul lui intelectual $tr't ceintP c* o minte inclinatd sprc lie.u 0 tntn. .e 1d .tund arP intL'ttl?aunLt . ca ni$te motto-uri literare perfecte De Clrllidrcs ar fi pu$r adiuga 1a portretul de caracter al negociatorului inosul clicton al Cardinatului Mazarin: . rr..[ttt-1ttamalte .ta'. Darul apnfundAtiL Cal ' plin de t fi? Si bun ascultdtor. inci din secolele anterioare diplomalia Rena$terii a dat li iflcd una nult rdspAnditd' ttbil trebuie sd Jie un ndestru al inseldtoriei: Ld un ne|ociator .tor'a. oarece rezistat vlemii Nu este de mirare.ta tu RqotHi Su'1t'ul n e s i Eu t e . --""rc-. vom i lamurl provenienla mintala a acestei dexreritdli.(opcri gindul l|ri re.

Rec!lge la mediatori f1e prin organizalii ce pot oferi servicji. grupuri de redactare { comitere tive $i acordi le incredere.5 )iopini ca cel mai bun neAocialofnu esre un. 2. farmecul. ceea Le plesupune o mrlir empatie pe planul psiholoqic al inluiriei. ca: date de expirare. evenimente exteme sau alte oportuniteti a realiza acela$i scop..i ind"plrnirolul?E dialo!.le nece. Alir_G inulr'e. 9sir Harold Nrcolson. r0imitatea nu este 11. ^cord posibila.n d.ara rptirudinea de d se lranspune zitja oponenrului sau penlru r o intelegc. Dar Srr H worlon dAdea o delfi-r[Cincriminanld xmb. Cauti si te alEturi celeilalte pirli in aracarea pro cepand ctt identifrcarea ei co. in decaloeul luf2altnran de indicatii tice se al'li implicit competenla negociatorilor care este solicitata: . 7. Cauti momentele mature in evolulia problemei $i a relaliilor re pi4ile in cauzi Si folose$te-le ca baz. un or ./ 2t2 br5. dlqi j-s:arcerg'I eoreticienii Teoreticienii $i-au condensat analiza gocesului de negoci p:ocesului negocj re€omanderile oracticate. hi{I cia. lltd agenda fAcand apel la alte calita! tlrlofilor. calm. ospitalita@a.ln vederea creerii bazei unei abodihi comune.. Fii alenl La mo polrivit pentru a trece de la cereri dure la cooperare maj onlul xibild $i asjgurA-te cA existd decizii politice sau decidenti disDobili si autonzeze aceasti schimbare.dv /anrinicm draitici de suDeniiialitare si inselarorie. c. Inyesreglg ir]' pregdtiri serioase. Folose$te reprezentanli. in condilii de presiune $i incertitudinp. Forc pdlqul pentru a studia lmpreuna si a face exercitii de rezolde pmbleme.. 4. munca. Caldt6 o formuLd de acord care satisface cererile celeilalte ca Si pe cele proprii. sA tempcrament inclinat spre iDcredere. capacitatea de compt suri. cunoa$terea subjectului./e. mai degrabi decat a in 7. I 0. atat ln detaliile . a negocierilor.. Nu le gr6bi ! CA$tigdincrcdere . 5.onfruntational lor ideali caracteristici pentru negociatorii angajali Si liilor ambelor p44i.incal"Rarl Deutr pune negocralonlor unnaloafea Inrrebare.rl propfiei cau. 6. curajul Si chiar eI rispunde: . O | Ca adept al negocjerilor inovative propun. Cautl subiecte ce pot fi. valabil ti peftu Dn negorjatoI: adzydr. concent-r'jnd in lemen[L$id. cet Si ln elementele de baz6. Utilizeaza sau propune termene realiste pentru elemente Asdel. adversarului atar de clar ti atrigitor incat se fie acceptabil ell A fosr emi. comenleaza sar4fos p Cauieres qi h randul sdu reluma ln fapt calileti care se cer plomat ideal. Crceazl in|clegeri ce sunt par. cat 9i ale inlelegerii infereseior propni 9i ale celuilalt.ntre toate pdrlile ce il wr ce-r'd Construie$te \t. fibdarq sdpAnire de sine ii loialitate.n'" . c 9.Nu le-am uitat. abilitatea de a gendi clar. Si la altn pregilire a nego- alti re. in can€a sa DrplornaeJolosila de la ihcodce de generall de djplomali. Construieste ilii lntre pd4ile ambelor tabere avand interese comune. Recomandiri practice (1) Cunooste interesele pnprii ti ale celuilull Construie$te un mediu de invilare E nevoie de timpl l. La obieclla e cititorului care li spune ci a omis inteligenta.Io. vointa de a asuma ris (oroare peDru llraqbilqu! qe Cjx'!I_9!!Iye]!B qg_crt!\'3 amemnQrea sau caceatmaua. negociatorul sA fie o persoand atregatoare $i umand. aptitudinea de a invita. Negocicri 2t3 id adresa celerlalre pa4i. puteli oare e\pnma. discemimanlul" denia. prin identificarea de reprezentaDli naFonali ce pot juca acest rol. cal . atai ale aspectelor tehnice ale blemei. hnglezir au manrfestar intoldeauna reTervaI4A de diplor bizdndnE'fi mostenirea ei. pu. tranzaclionate. Raiffa scoate ln relief: priceperile legate de pregetiri nificari. ca iiind om Eimi\ se minla pesle grdniF penru binele Frii sale .\aaorutur. in sprijioul acesteia. abilitatea de a-ti verbal gandurile. ilcrementale ti flexibile d este posibil $i cand o schimbare totald nu este la lndemand. Ir-am luat drept lnlelese de Ia si Aproape toti autorii studiiior despre negocieri deduc din Durarca Panea a -a.tiale.teti (2) . infoma-tii $i responsabiiilate. .

fectul litubore. F'ii flexibil 7."rt? Iomuk prctimnarc tn rdrc oruncr?a fie diluah I'wte intercsele cotuergente sttb aripa proiectului magnet de cftstere lt intemcliunii pd4itor ^isurd.7 Jocuri pe rcena lunii l.lc. Pune accentul pe Pozitrv I Recomandiri (3) 0.i. 3. P5streaze-li calmul |. 6.lzd formula rezultanfi l)ill 1.utsi rupotrdt Coalitirle se neurrahzerza una pe cealalri l0. invadand gridinile rezervate ale inovaliei $i creativitalii in . I .\. tt Nu neapirat recomandarile pentru caiitAlile sau procedurile nerilor sunt legate de o $coala sau alta a relaliilor intemaFoAltele deriva din observatii praciice 9i cxperienla $i suni mai lo. Muncd analiricn Cdse.etc in trtrgiJ mostenirca secolului trecut existi un principiu casigat $i nnume ci profesjunile a clror reu$iti se arribuia uror calitlli innis eute $j unor talente eventual mo$lenite acum se dobandesc prin in vlilare. Luptd pe tru negoci"ri poatete calea 2 Daci in cazul negocierilor pincipale nu este posibil cautd un intere:t comtnl Din( ulo d< . gribeste-te 12.l i rcre. 5. ^ z.ergente Si diversente pentr negocieri paralete sau substitlttire cdle!13 I nk Incurajeaza pe ceitat! si faci ta fel Gd. 2. jnsisti pe inovare q Consfitip$!? rcnscas. Studiazd ne diul nowlial Ai mai facut-o inainle de a incepe neqocierc{ Dacd esre propice. Principiul a fos! aplicat in profesiunea organizarii si coDdu ccdi (managemeno..trtattA ncErcietitc s.k pachete de intercse Fi-!i prieteni ItuntiJicd interek cont. diniolo de tD. Mah st? intcrc. Cerceteazi nevoile ti interesele celuilalt 9. Luptd impotira potaizdrii Aseazate in mai multe gntpurice \e intejqectea/a Nu te grAbi ! lll. Arat. riJn and-o la cenn!cle rcioncilienr l''o n if c d dur ab i Ii t at e a f o m ul e i lvl isuri juridice fi institulionale Pune intrebarea japoneza: Cum va ardta acordul pe$e 40 de ani? Sau cea chinezeasca: cum va arita peste o jumitate de lhca punctul3 este insuficient sau inopoftun Imaginalie Accepti haos creator '7. rcspect 6. Ai pacienla 4. ca dc eremplr cele ce urmeazd: l.. Respecfi 'raloriLe ti culturile pd4ilor Asigura-@ ce acordul nu le vatame r(\ur\ele simeft(p Evjta redistdbufia.Tine legdturc constanfi cu g@ern l Pregite$te-re de dezonoare sau {ie indepirtare Decizia se ia in altd parre I l. dar s-a extins curand 9i la caPacitatea de a in rrcprincle.rJrtd Paftea d II-a. Cunoa$re ! linia minimali 3.rdrnea dc. Fii atent 5.5 6. 'Inte. Negocien 215 3.ista (4) L Pregite$te te temeinic Accepfi fotmula cu beneJiciu de tennen lutry Nu proclama vicroriel In noaptea aceasta nu sc doarnel Prin intrarea negocierilor inovarive in zona avansata a caii set de recomandiri maj explicite poate complera uitima lisrA..te un proiect nagnet Formeaze o coalilie care sdl urmircasci PregAtu. Fi-!i relali 8. 4.

in numeroase tdri dintre cele intrate in procesul dc adeft UE sunt organizale cursuri de negociaiori pe domeniile carel obiectul principalelor capitole ale acestui proccs. (eds. 1ssa. Adoll tl proceditn nte rroo.lern Int?matia^al Nc8driaridu Nee York. negocierea fiind considerati din ce in mai mDIt ca un instrumcnl indispensabil al supravieluirii in texlul complicat al secolului XXI. Hmsen. Nesotidtion: Social'Psythologi. psihologia. K6ner Slrph:]n (ed. IIASA. Xr6.ti din numeroase tiri. n.. Ministerele de Externe $i de ApArare in primul rand. The Futwe aJ Intetruliatul Orymizatioas New York. 6 7 8 t. Timur. Columbia Unive6iLy Pres. ll.1981. New Bruns{ick. binci. Viktor A. (ed.. Iill. cconomie. I 982. speciali$tii serviciilor de relalii lionale a1e instiiuliiior nalionale publice sau private (mini companii. 1969 lkle. Harper.Moscov. 1966./ur. Anhur led. pol tine seama. Ele cultive dc caz $i cele comprntive. finanle etc.1. dar Si lelalte organisme guvcmamentale organizeaza cu$uri de neg tori.y Makins in a N(w ErI: The Challenge ol MukilaErut Dipk haq. c^p tt tl . 10 I Dnntricv.lrl ir lhlemational Atlais.i. The JurlEhlent dtul Decition MdkhS An Inkrdnciphnry Reader. Juitc. D. Gl"bal Nqatiations and Bq'otui. undc conpelilia $i cooperarea ir. cLrpnnzand sur5ele de (uno. negocierea e in atenlia perfcclioniirii fiecdrui iDdi in prolbsiunea 9i viata sa.r. i 4 .auarc ntuntu1ionat. W. nu doar teorie. June. Sistemul modular (module de 50 de pagini in loc de suri) bazat pe obiectivul principal $i invilarea individuali tu se dovedeFte a fi cel mai indicat.. 1987. Boston..mantul superior.ia ti prd.D. Nl. /:treisn Poli.). Zexas.n:ate. dar qi o largi experienF. Ncw York.Bo. Multitat ral Negatiatiof and Mediotion New vo:k' PcrsaDon Prcs... s".).. sunt interaclive. In sftuqit. Theoi* oJ Baryaining P/o.tk:a n.a. Pe plar intemalioral.ions Nes.rsP?ctives tsevedy Hiiis. 198s. Disp as 1nd Neqotiaions. MaEsc!.Bo. R. sociologia. lncearc5 mai ales dezvolte aptiludinjie fi prjceperile negociatorilor. H. C. K. l-ishcr.i Ury. proprn probleme $i cilii. fumizeazd o documentalie $i lac uz de suporlul lehnologiilor infornatice. H. Lall. Mitllin.). 1969.lne'.ianal. v?s.96 102 Drucknw.r. Mal4a. pp.).).htemdtioDdl Regitues. llz R Ie of MubiLttztdl Diplo.). cierile sunt teme cardinale de invitamant si cercetare sau orgrnizea-/a cur\uri inrernal'oralc. 18. Mo. California.fttrs r. O astfel de inv4are nu cuprinde doar cun foarte muhe priceped.6". Sagc. New Yort. Appl.riloL Bncrrctti. cercetare.. hter&tihal Nesotiation: Anallsis. lnstitulional i se oferi faculttrlile de Bibliografie internalionale (patru ani) sau cursurile postuniversitare din domeniu (doi ani).csser.l983. Houghton. Mircea. Fred Chades.Pant. New lerscv. Arthur.Ieo. sondcaza opinia sudenlilor. 15. Septembcr 9'. zand cel pulin unu sau doui modul€ de negocieri: di funclionarii intemalionali.D'plonafia $coli si lknnufii. Hendkson.r A. istoria. Aldine.52. Alan. Academic Pres 1979.2t6 (Drucker). Kremeniuk.5 LuxemburS.H. 1987. Gul!rcr.. Prers. Mcy in the Madem Wa.l972. 1968. ed a II4 Bucur'lti l]d Didiclica !i Pcdagogice. (e. 1973. Alle In. Este un element de sprijin de car€ cer l. Comcl Uni!.it roreiSk Senice launal.l. Si armati. A. tr)19. Mil. 12 Na.nto ihlema.New York CanbndgeCoddington. lx fi<LJre f. 1981. (ed.!ol. ltlMca. educalie.).u\ceptibilde a in!a!-a cu mijloace propnr diplomata ti daci este atras de ele. Aceste cuNuri au irvantlje Dete asupra celor din l. (cd ). R. Ed.Dat fiind caracterul interdisciplinar al orice pregitiri anterioare sunt ufile $i mai ales $liinlele economice.). Malil4 Mircea. Orice om co studii superioare sau in curs de a le parcurge . R. ll. de tradilie teorctici prcnuntati. Richrd.ro.\.at P. 198914.L. Ilammond.dner. Didadica $ Pcdagogici.. Cel pulin zcce uni reclami cuno$tinte aprofundate de rclalii intemalionale. Grcss Juttc (eds. 1981 C.rurii in care )ilolul I qi 2 Arkes. UNITAR (Geneva) a organjzal cu$uri r-u diplomrli)i lun(!ioniLri intemrriondlr. LBJ School ofPublic Affais. St. rl. P.. Prririvu Tres&tion Books. Manin\ Pres. Chicago.

.drt"6 Wdrld Od. i9 Guia. 1979. 26. 46.r. sefSiu (eds. Tncr. Jocuri pe scena lumii Pafiea a II-a. lzw D/r1" Dc. Mdioi Galtung. Memls. 2. 198I t0. Iwd Pclso. 1965. Mss. B e ha| iour.en Jot Seulerent of Dislrutes @. 183'194NeEotiatians. Cantndge. l9a9. Pres.. l97t. LC. Appndches to hxetlldtbnal RelatiaLs. no 3. A. Hmison. . Haywardr Deutsch w. Prccess.a/r. Helsinki. vol Bnchacst. Cro||.E. ConcePts antl APPlicatiN. Kllde. RiShts. ia PEW David. Sp@lor. Davis.natics an.tnd. LMh^m. Ga\in.xemational Studies. Pp. 1969. 24. in Esals ih llat@r of Etil Cdrtlr. G4 ne 'rheorr. Rc€srey.ger. WdhingtoD. h&esri. fie . The Makins ol n1e Ia|| oJ lhe Sed. Antoine Mdtheftatial App. John Wilcy. Ana|ol. 30 45.nents a1 UNCLO' rotialiotL\.). 1n EtoPean Ja in U. pP. t? ir.ler UN Cahrebtian of the IA\| aJ the Sel: A Drahing History and a Caffientory.i Cuetzkoq H..? oJ Gon s antl Ecotunic 4?.r rt the 2d" ehtur!.R. Dunod. A Nantechnical lhtodt tr. Dotdt{h\ M.1.). RatioMl Politi. I 994.l the Aftnans.t Co4lict dnd CooPetution. LW: Bcman.ganon PLes.a Wil'nington. the Univcsity ol Michigan Prcss.lticr. Johor. oJ Sacidl Relations.euns.ss. The Hasle. Jot Pol. Mirrc4 C.letldcn.itists.Bucuretd..ia Ametican Palricdl Stientistt Reriev. Mncea (eds. 1983.4 (26) Monow. 1970. Ordeflts the O. Intemdtia.pack4ge deaL" n l. vol.Bungc. I 9i II.. 1970. The Univelsnv of Michigan Pas. Anrstedanr. Winslon. Za. Steven. Nijhofi: 191J7. W lE.).ta. 198348. 34. nuMll.Mrkhol F. Hdywtud: Gaitung.al Dtupae . 1987.. NeSo. Univcrsity Pres.r Mali. Pdis.l C. Problea'.: Mal44 Mnce4 ?nade. D. Mrcea. Pbsche. USIP. pp. H. witii^n Gns.Botiatins Slrdtesr oJ UNCLOS I.ott.nos. DC. Prers. Ga'nes db. 1973. Newson. Nlilroff.i DiSepf..l1 2. S.ohni Morgestcm. Case Shdies.2. l5. NeEoliatio$: Nates lnsitutionaltu and Intemationalist APptua. Wlgner. A Paften Jot Future Mubilateral lnteflldtionat Conlzftnces.re Th. SweeL & 40 MaliJa. Johanl Malilza. Jm4.l tlP Snk1.\ed. Mohtuled. 1986. 1979. Capitolul 32. 29 30.ns/cst. B.). Mu il4tercl DiPlotuc! withit : C@mdw. N"s"/. Robcq Han. Rapopot. UN ITAR. Guiasu. Barqainine aid NeSotiations in A?h4'iorr. in AK. Ctuede. Modon. Ed. it Ia\| and CantenPorar. Murl.ral olara b.adz ofEpaffidr. O-D-88 J. KNt.itical Sci. Ann tubor The Univesily of MichigmP. 1/l II: 1977r Alker Jr.atth: A De.).le Studii lktenelionalc. Nc* llaren.. York Spri. Ei Baradci.in PoIiLt dr. Delawde Scholady Resources. watmabe./ StmtegJ 22. Kelman Holt. Negotiation Joumal..len DiplaMc!: n1e Atl dh. Touval. Benrm. rrorizs a'd Crds?in.tical Ne|otiatioh. Mlkildktul NeEotiation: Ak Atubtic University Pre$. Wilmlngton. |944- orpitolul5 49. T.1943. 33. Rapolort.. 20.D. wathinglon 'ed schoolof Advanccd l. (ed. Sawyer.Boliatiad dtul Int matiokal l?e8Met. Rapopoi| Anatoli Channah. APP 27. Cettihg n . Scholdly Rcsou. Pnn elon. NY.ces. J. Malila. Mircca (eds.n af IntemdtionaL C'operatian. Doreitu\ Patdck. 1972 Ma!fie. Stcvcn R.A. Midgadd. Zanmo.The Ptu. R.1sPe. I-W.2.l qlmq &rdier. 36. Chicagp a$l 23..h$ to P. Cloe.ads. Nesatiating d NaN world Oftlet for tnc Sza. MorEenthau. Clnz sic Books. New Yo*.s.!s..!u. (ed. . Peler. 31. 2003- Ap fte Itu ry of Aatues ott:l the prcbl.J. Fiaffa]].l Asorlas.ns University. 1984.iente mui PtiaciPe rotnAl dupd arcdiut vihei (1683 I636). 40. Wsliinglon DC.iv. Zuthan.led Roons: Sone ksons nt Clobal Ne' InntuLional Arrar\. 42. Von Neu'mn.nehan.M.. kn tubor. Adede.6.oa. Prlit. 37.. 41. M. Pc.1989. ft. J. 1988 Dc L&hdiae. Hondbook of Ga. PtinceLon Princeton 21.aliliot tvl Canne. 1982.T. 1992. Stoetzl H. S. American Enterpris€ Inslitute. The Ax and Scien e o/Nesoridr. Papadopoulos. I ri 4 Alker Jf.6 /ndiqtes . Gane flier4..r Catfirenu lles Nation\ Unies s* le .h.). Decisials.le la reEoLiatiok sur an.6.s oJ Intenaiio@t Nesotiations. N-P?'ra. 1970.B. Univcrsny olToronlo Press.ldkson (ed. t ndon. lohns HoPk. Neglcieri 219 Stiinlilld. 1979. Ed.c4 1986. Buchdest. Guy Ladrcit. Kai. l9?0. pp. 'ro(onro. me N. Aummn.l1. Codbat\ dlDar 4J. Mo.. w'. I 985.). R.lroit .. 1982 i 25. Hans J. . l9lj0 Koh. 151 166./es a.O. New Yott.tc ta ner. 1969. French Branch of $e ImernanoDal l-aw Asociation no 2. . 1967.P. Game ?tu r.5. A. G. 1986. A Studr i.tian h cfiles.nP: N.1n Reina Rahxitd. Wciderltld dd Nislso. Nepotbtins Wo tl Odtr. Anatol. ll-4?15 Sangcr. RASPS. Sadia. 418. Ann Arbor. Elsevier.1966.. fte DiplaMct of Hmdh UniversiLy P€s of Ame.218 19. Ba_ PoLitual R6earch. Lapopor! Anatol.

law Udv. Sievenl Aftbso. p. 11? voorhecs. Hanilton. A Cdk the lA|| oJ the Sea NegotiotiM and Sp. AAII.ctiv. Sjdstedt. Steveo: Affoso. J. 1989. Cqad. Steven.ln Cooparction ahd Conibt.i\..in EIe. Ma. Heft 3. tt!.4.. Pp 95_96 Undc]td. IIASA.ds.In wotL! Eunoni.1.The EiShteen tulior Disatunetu t99t. /Ve.May t919 m'l SEA (The Single Europed A. the Caims Gnup a"4 the Rould of Trade Nesotiations.i lvhatiey J-. UACES.New York. itl li6 Towre.). l99l.. touis. The Utusuar Rouad.ial ConllicL\ in Thnd 15.391-406. 135_139 8Ems.290. An the Inpacr oJ the Gewml AEleetnert or the Taifs on Ttude on 59. 63. 3. O*eliu. to 4. New York Science.chn 4/rr. Cambridge. a** 'Unecrer. 1987.). Gunnr. LlxeDbu.ieile Nord-Sud 88 Azd.R.t) Brams. Mthilaterul 65. 69. Crfteptuol and Ptucti@I A:pects of UN Actiities h Fra oJ DisaMent in NTAR. pp. Ellis. r'r'esotiatins the lae ofthe Sed: I2son ih the Science of Reachite Agremerr. li CoMercial Policies dd 62. Doherty..l985 Momvcsik. Stevcni Dohedy. 8313. Inzrutiotul 337.s. 1986. in hxemotional Oryanimtiait 4. Wary'ffit"d Nati"*. MuLtilateml Negotiations: 1he Story of th. Winhm.JoLuri De scena lunii l'$tea a II-a. !rl\et. l./PIN. Ann.i. dtnotdiMift de t Ass. Brams. Bertm.Y ' Camell Gasteyger. c]ic!. 16 (D@enber 1966). pp..Chi.ln The UN and th. N..ach Foitalnbleau. P l03 It4 Mndal. L'U. A. MuLtilateral NeSotiations: The Shsle Eulopean Acl and the Uruguar norn4 txxemburg.lrion Anallsis: Ikpbininq the Pncess oJ Univcrsity.. Straus. Eishteeh Natjon Disamme'l ConJercnce the Fnsr Two v4a t962 1964. Jantes K. Dhanwen\ Th. Specto. NcSoriario. Hdvard Univ: 1984. Anni Weidner. no 2. avl Diwrutuent 10 (J\te 1966).r Repon oJ he Dilectorcenenl of GAI:I to the GATI Council 23^. and Intemational Econonic T. D. Org@ization. Euvpliische Penp.i Coopcr. Andrew. Lnd. rhe A"r?solidtiohs Ph^.1991. A H the Multilateral Tnde NeSoriatla$. Ba\d 125. Richad A. the \ladd Faciliation and DewloPneht DiPLonatJ" in Milleniun rl p. Paddrx of Voting Power ok the Ec Cauncil aIMinisted.1n Th" united f0. 1991 Church. Plilip. C. 1991. Doftiecht M Nijhoff' 1987' pp CanJer%ce Trade Neeotiatior!: WatldTnde afiet Tokro Totowi. Lill. BouSrov. 6L Cutzth. Round. w dhiDgton. 66.g. t*ilrnp dc L Union Ewopknne. Pana.t tulS liat. W. Paul. UNIDIR.Augusr 1985'pP. Natiohs ond Disanwnetlt IsT0'1975' New York. In Int natiohal Ohlanizatid. Washington DC. MainteMnce af 64.u8t. H. Peace dnd Se. Dkros@ Sustained: The t4u6lerel Peace Proces nt Dantuuth Confctehce. AnhDr. M.i Keogh.n r.M CanLqunit. Dec.. 68.).n 3 1914 RetrasPect. vol. IIASAT?IN. Dam. Edtdd: Mooi.t: Notio%! lnte/e$s and Conye ion Statec'ail in tha E!fopean Commttniry. 234-265. txxemburg./ C!&!/a New York. t913' pp l'73'182 GATT: Runda Urusu. Nes York.r/ari"n. Charles. PEs.267..t. o.199I. C. Weidner. Multuateral Nesotiation Parlles: The Cdse ol the Euto' D. Alva 'rhe Catue af Di&n@ment How th. Muhilateral NeEatiations. 4.g. Coahioks ih the Unqua. XLlv.. u. (ed. 1976. p. Ire SihSL EuroP%n Act: A TrunsdctionaL Sn" tondon. Matthew. G. Dc.V. rrhe . 1991.L. Plurilatetuliw aNI the Siryk Eutopun Act Ltxefthvg IIASA/PIN. 1984.2. P^rl. Zor8bibe. Ncsocieri 221 Sebenius.. Donaid 8.s oJ tntemationat PreneSoti4tiots. Gcneva.\tia Ran the Ahas Race Pa. A&lotdun to New Pando\ of vatins on the EC CotdciL oJ Mbristea in [tlz. 1970. to the TahLe: Prcccs. Roman and Allenheid. 45. M6s. Evgheny V.dldtions Regatdins lD Pagels. 57- 58. Higgott.nblde Gaitrate dzs NeSrlBrir. Coupur. IIASA/?IN.Dber Nqo. Michael Joscph Lrd.589 632. rhe Veriftulian ksue ih Urited Ndtio$ Dnam8enl N. M'ddk Por?/ Coalitioh B|ikling: A\stlalia./o!rea 70. N€toriatinS me SinSle A. ULB.K. IAdEe.ited States okd R. 60. Andrcw Fenton. Ma$new.s Prctcted Sa. 16 . Wiliim (ed. 1976 p 937 ll5. USIP 2002 wo Taddr. ConruteLAsisted Negotiatians.tiul Se$ion on Disomnent Ndtions Unias lt te diturklenen|in Rewe de I'OTAN.anr. The Wodd 198'.i Oleschowski .L. r.!io. Albin N. Moris. 'rhe UN Sp.ondon. in .. Books.li 2005. I 6 (Decembo I 967) ff:. o. 1964. 6aru lhro Muhilaterul Negotiatidtt: The SingLe Eurcpean ALt ahd the Rod. Brussels. Janles. 1984. & sessla.). \Ninret 1991.t /al . pp.368. Gane Theor! and Blss.a/opr'nne.ttdid.8. (ed. C:nn. Muhilatetul CotMe/clal Dipb'nocr. (e. i]t the Urusn! Roud.rftedr. 1. 67. C. t989. Finger. in Zdttnu. Andre. .

Iw. turr'l Bahgwati and RugSk. Foreign Science Institute. Smalt Grcup Behavior.Bernu. tartA. fltld Pary ConelLtatian as d Method of Cottllict Resatution. 103. L. Wesrposr. Burlon. lor Con flicr'lldsfomation. Tcrcn(i.. r981. P. Gtobal N. The Na9ar Channel.tematiohal Behoriout: A Social Psrcholosical 96.Camp David Sumdii 1978. l. Col Unive6ily ftcs. W-: Patton. 93. S. Iobnr Zznho.. l7l. PatudiSM aJ Neg. Tdftire Intmctoble conli.Diaconu. Medjation in the Harddrt Cdcr. in rhe Ahtual AAPS5. 94. Singer Hes W.Johar. Apprcaches Issuet. Cambridge. p. B. Mid.z. A Slsterf Au de lowa Pelcc lNdrule. WiUim.j Kim. W. Ro8err Ury. J.).it 1985. to ves: NeSonating Ulivcsity Prcs. L Williah. JduaJy lsL. Con. .Doob.K. H. M.35. (hpitolul S Handbook.t Reelution.ht1t. Beman.1985.annn de rcqlewtaft posltica a dif?ravJelor din\e nak. Addison . 1987. Heberr C. Polilici. .W. rhauEht on Noxh South NeeotiLlian. MrT pr6s. The Amals of AAPSS. l25.Lndon.dger.nic Onto.). p. Fishcr.Malloch. 2d April I 174 410. E9.and Devetapnenl I en4tjMl Conlicts. 102. MandginS Cotflnb. John. Unalliciat DDtaMh. J. 12. in Ne|| Cr. Hagras. sepLcmber 1988. d CotMuhicatian. To\|ar..2.itlJauntuL af Q. t. L. +*+ Chd enge ta the Saah. 105. Bnce.8 (cds.oires.itJaunnL af Sacial psr otogr.s. i.t a ltust rvo d Boudler. The Ptu..tiations: Barsaining dkd Pro' .The Manasercrt ol SociaL CnnliLrs.d prc$. Novembor 1995 ll lropnd. in'rhird Woft euaneb.). 1987. IINCTAD and thc South Nanh Diatosue.125.335 367. t\\cDot?Jd. Diego. . |9t6_ I0E. Resalrin9 Deep-Roofed r987. Slracdse Unive6ilv Asrnmetry. cuinnclt.Catbin. Cttaj?a M.\cds. . I 991.Jacobsn.R. Apil in ltttmanondt Trude.12. K. 1977. rhe P|Nun ol p?ac. ds ol Thn d Pallr h . Ro. Hqdly B.3. MeAierta. Galiunsi Cml.r Korpc.oome. Aefiins 9r. tt Wsley. /ntera. l23. l21 138.k Diplond.lensen . Th@doe. Negocieri Fa\k. p^s!es t78 Falk. Mcndoyia. Atldtic MonthlyPres.Rorand. 90.$. R. UNCZ\D.tc ConJlicts R*ol|lioh. 97.27 . L W1]]iM.r. Chester. 1965. Resotutioft: a. 1965'rrack fl6.rdat 15 t ndon. HlmpsolJ. Kelmo.1'!tions DC. Power.e DiJkrerces antlC fl|.?lomo. 1984. l99l |1.A2r. ii Me. A R \ry.taulral l.W.r Banon. Sewell.w. DTrhmouth cDbq i 101.. 13.tolvir8. USIP.1991. Muttita. Ioirn.ald. lal. Zcd.lsoq R.r/tn / RcMfurbr... A Case Stutl! oJ UN DiptohldLr. IV. l1e 1996. warhirgtor DC.aotiation path to the or Dearl4nr1 Street?. E.!.:. Rdffa Howdd.ret Talks lhat l?t1 to th. Rinehad dd Winsbon.8. pp. Creenwo.2. Cratire PnbLenaolving. UNCTAD ahd Dewtapmqr Diplonn. Retolnti.32. Bhagwati. Hol..wries or Baryaines? NeBotjato^ lktemtional Ecano. hJo@nl of Coallict Resalution./.rhtu) PaltJ Rotes. Maureen. Danielt B.r. d. Bedin.)./.. S-S. 1982.a1tion MethorloLaer DuhB ContintinB Cisis.r' Pra. Drckrna.J.fhe Statehdte.rventiax.tiation . Capitolul6 !i7 l2l 122 ]]lonpson. l99l. .r.r d.). 124 Crcckcr.).Fisher. (eds. 98. NY. z?e NeSoti^tiotLi Pncedures ard th. 198 255-259. 16(?).3.. Ihtchutionat Coilid. .mI^. ). J. 1982 l ?6 Fistrer. A Cfdu Wotkthop. 19t33 . Ny. confrontation to Sttuteqr. Iacobsen. McDoDald. Susan.222 Jbr Noxh-South Negotiation.Aza\E. RzsolLnion Columbia Universily of South Cmolina Prds d l4.lp. November 1995. Penguin Books. Crcativitr Hcutistics for hnPatu ResoLutian: Re fidn nS lf.r. Ny.B. Dialoeue mtl . I 67. Berghof Handbook l:7.: Bendahmane.M. On 223 HaMrc Goremance: 'row l a Ne|| Glabal Pahics. 99 llN. ll?. Ny PEsq1985.l{opmm Tercnce. PauL David. Asrcments withoul Girins.326. 1994.tractabte Negalidlions. Wdhington. Ncw York.Itdre. Bunon. zdnmm. f{l Fisher.l Retu!utu'r. p. 1982. 1990.l. Reading. Wdhin$on SanFmncisco. r07. APPtuathes kj Pe@e An bnellcdraL Map.w'. me Se. e Dimond Lrd Ardlliir. J.in Woft Derelapnen. Ap. (eds. London. NeSotiation toh ll9 Sp4tor Benran.qdrea Yale Univerity Prcs. J. Co'li. I (r4.Doob.E.W.H_ (eds. M. lien Osler: All.ldn .ln Wo d politi. Klmal. Condovez.6. Bucnretti. whcatsheal I 986.t. (ed. Wesrvicw Pc$. It e^.l^ Nes. Joluson. Naveh.tical NesotiatoL . Zal|man. 92.98. R. 95. SearchinS Jot Peace The Road to I/ansr. 2004. Ion. !. 2000- P. ColoEdo. l08 . 196?. R.^p.. eI New pp. 120. A MNri]JM. lagdistri Ruegie.4nalrJtr. abzli. Ma$. S. P. D.a Brighion.in The Repolt ofthe Sotfi Comtission. Pluto Pres. USIP. John.ri. Passiohs atu! putpose: Partea a II'a.. yar. r06. 1987 oJ Applied Ststens Andllsi 10 Intemtianat Ncsotiatids in Intemtional Nesrdanonn Analysis.

rir'.Shof Hddbook.D. Suhrk?np. M. Dian4 Cultute.uti pe s.nans.Thldric zr t eLdtiaas iatealatbkaks. z1 .Js. 1tue. Sc-Pol. l2a. enrc krra'tn\. D.Pans. winter 1995-1996.r KLIturcn r.. Upd. Z.h. Cmegie Endow'ncnL iot i lul tsrye sranitsr it ldentikhnosl i ka. Rosengrant. The Sttuqql. Oxford Univesity Prcs.lr.no.f Civilietion ah. Jamcsi Shapirc. i. T.in Jouhtdl of Perce Resedrch. Zdnmn. 2000. Ascnda. A.).r 224 Jo. Intenlotiohal Medidtion in P/4.D. Marun Pres. lhlntington.). Boulder. Bouldcr.Slnouts. M.). Ddiel. Sagc PublicatioD..i/. London. Pau. Allen and Unwin. no 4. l)iezcr.h or...C.r Tn.l .llikt. lvl) C".anoa l. Kno!1. Badie. I 9 44. Josey Bas. l. SinoD & Schuster. 1999. Boulder. Berlin. New York. Selghas (cd...\ol. 1996 InlematioDal Peace. Erpup. I. Yosef (eds... w. Diezer.M... S. I 46.. Susal..)munJ. as a S. ?i? rrtils of UN Diplanacy dnd the Fututu of Jlict Mediatian.J. J.. Y. 1955. Ior Power and l. 139. Ftuktnn. Alofyuny. Durcselle. a. the Joswald.). q anl Divrsill in Rel. De. New Nicolson.lsri. Mew Dir.5. Fturktu4 Suhrkanp. Fr. 1981.ls.rnr l4o. Pdis. Fndrich: Lapid.xinzron B I 45.: Noflns lnd hldnir^ i.ti.lv. /. PUF..l!(. 1.Folger. 1992.. lones. Workl Politics. TtuunlanMtian dtross Ncw York. Pt"patuts (. sdacure. 1991.Coldd. Za]lJ]mn. Balic Books.'r. Malashkenko (eds. .. (eds.3.B-r(hil. M . N. Dilo.izd. 1998 lrraDcls. I 966. K.ttiok in lbtehdtiaMl Conflic\in K. . Le Nounenent du t1ord.Waie.Ia v. Kruenstein.tttiieruns ii. York.l Re. Capitolul9 137 +++ Mondialiilre abrlela vr r1tth6.. and Asociates (eds. I 997. Yasushi.i Syas.. M.rye r/ir [4oskva. The Crllte af National Secwill. llonbcrg.didt ii llnenk bnal N. St. Madr4 No. Pans.hrla'..l ol Ilistot)' antl tlp lnsl Man.. KaUula i minvai politika ln Me..I994. poslturtional? Karstelhtii. 0L) rrbedeva. ta Dlrcuv?'te . Kal. 1996.. Medi..tireness ofThird Patry I zrve. Colunbia Univesity Prc*. S)mcusc Unilersiry 1995 . Paris.d. LW. Id nauveLLes rclations intewtiddt s l'krnlue et theaies. Samuet (e..rera. L. 1995.Der Deri@. 1998. 147.h. Ltrme Riennes.a New York. . Fukuyam. Ar. J. Bclco\iL.e. Pnger.ctTfn-lcvy. lishlov. 1990 llsrison. Prlrtd anonE Nalions. \al. Boulder Co. tqn . J. Al6hi.. San Frarcisco. PhiLosaphie er reLdtiois intemationalzs.ry.rlx$ h lle Fomlct Soriet Union are so Dil|iLtlt to N.srd. ^4orsenthau.Kelm.so lutioh.r Drcbizhcv4 L.nflikr d. S.Iunarod.A..B.ktn. Sousokov4 A.S.. Ftiedenspolrik rlet ZiriLgesellschafl.t. NeBocieti 225 l28..l o/d. 'rhe CL.). Michd 148. Ijinnemore. I: R b. trnosotsioLaSr'a.).niate anl M. 1998.Theones of Intenlat loral F. b emational Relatiohs: Pottnorlenl ReadinEs afWond Palirics. 1985. ro 3. S^n Fmcisco. I 143. Muhiple Realities ih lhtemational Mediation.i Smouts. J-P. Mnncll.r Pruitt.?ldtions nuehtutionales de 1945 n nos I 4r . Ales! lishl<ov. m 1. New Y r44.: Conftitt lltss.n. B. V. Lr"l Jcr \ Potcr\or. R?a/isn. d..n. D'&nid d/ Thn/l Po't htenentior: Kisin9et in tasr.J.s. An Llhn..t.). Di.). A. New Yot*. Globolirr vr. Sduel.?r. Ph. Mediation: A Cunent Reiew. 1974.inSurviwl.. 37.re'dttu7.ipline: 11. L.Bostrn.y.t'.l\ Post Cold Wat Canllitts. 1993 ll5.Tonval. Houghton Mifflin Co. llz. Clrislme (ed.1999..).Sotiation. lrq Alo R. Deakin Univemity. d|lonatiqie l? 1919 n nos jtils.zr. tir. 1 .ena Luhii Pa htuntiolal ea d II-a.1rtut "4 Dalloz. Pr1\. \)iltnnl. Habernas. |. Collnr. 3'7. Mokins Glabal DeaL\' NegoliatiDh Place.nakins tlle Wod. i-lwrencei Huntington. 'lhe En. Dlnonmttal Markt R. Hegenn t9rl2..h. Petcr (c4.r.tu.lati. Aspek Prcn. 1998. I I l...). Mediation Resarch:'rhe Efe. Zftd Diritling Di.L. videt Willen D. LP. Geff Baillard.nbz.V.t. 1996.ctians in M. Co. Maie Claude (ed-).Mcne.ak tu a8l Negatiation: Ha|| Great NeSotiatiol\ Tnnsfom'ed thz Wotl. Hms. Ph. Moskou Moskow Unile6ity. Bennet (ed. wslvicw. RctLnl of Ct|ure and Irlentn! h hnema. lrr lx... Be.PUF. 1998. Ptls. 130- H. &s. Cubural VioLnz. Moskva. . for Pra.M. 1992. l'. Dcrcrcl.PnqPrcses Fond. 13l. DictiaMoire de poktique ihtematioMLe. Westvicw Prcss.Bnillard.Watkins.nt 4 Fr @klirn. \\orl. Zirtman. Josey Bas! 134.2001.. Rubir. Pacilsne et lfltemarbnorsme.lr. 1973. in InPnatiobal Tonvd. cnoho@l York. I-:W.l PeBpeclir. Nat. 116. 1996 [[ Kriltoclr]il. New York.2. Hamld. 1988 MctL. NzEattutiaf. Power Aammries and Gendet in Coqlict ?i"nsfomnri. R..s.ln lo*nal of 133. Boston.lrr.tttc Mdtle$ Hot! vaLues Shapc Huttun Prosress. Cul. Senglu! (ed. Kleiboer M.rlnatian: Resear. Colin.\.sll o.dch Jot Peace. Jiirgcn.l998. 1989Mcrkel. L \ed ). 1967 . Miclnel. le. t4rflat M"dnhan L) th? .ional R. 7r.

ilennrj\ .n^". 1993 Pe$peLtire. Washington. Cninese N€sordritS DehariouL Pursuibg n1roush . Richad..Malil4 Mircea. IstaeLis and Pdlestutians Cross-Cultural Anabsis af the Oslo Peace Ptuces. Sophia Univ . Temtonal Identitis. in Gusmon' An M ulti c tlluraliDt. 1975 180. Minneapolis. r 85..R. 1999.'rh.2UE. l8l. Ncw Htlen' Unive6ity P€s.Sengh@s. 2003.'@roi Utrivesily Pres. H. aziuihE Peace Sustdinabl. PD. USIP. Practi. Shapiro. r??. Miftil i roatu. Wshinsion. M. Unive$itl of MinFsota PAR'IEA A III'A r74. 1982. BrcdkjnS d@ /.landon Ro-rledgc -0')l 1996.holalie de b NAsotionon.Ustr. USIP Pres.. Ec Privot Pans.bedeva M.ena LNnti oJ Cottlid Resolution Jron a Non' NeEatiation JauftaL.. Alker.: Vogel.1970. 184. Tmda \ed). D'ploroiia Bucdreiti.r. Chdles. 2002 intre castel ti catedrali Renaqterea De l?9. USIP Prcss. . 1999 Dc la revolutia ttiint-ificn ta Lumini (1650-180o) Capitolul r2 182 Amstrong. r 73.Mushakoji. M-. flre C/ash within CenerdtiaB: Coftihe ta Tena L Sr\en\P. Tokvo. .IX. In Th. Re@hciliation in Jod€rci.: Giana P.Snyser. ]83-ConsranLin. l.orlr t'.u Rappt@hemenlbelween Easl and Cerrr). 1997 186. Taylor Chtules. Ed Djd&tic! $ ftz Sttuteqias of NeSoti4tions An la Reforml la primul mare rizboi european USIP. Dieter. Mich@l.al Nesotiatol. can lapan ft CahFnsok. P i.. 4. Blaker.So]omon. E ia Japaaeie Antichitatea r?6. Cofman Witlrs.2003.rnaviDa USIP Prcss. Thz Poltics of Recognition.1993.ol1l fi. tony. tf. ad. w^hin8ton.tine BehtriouL Dealihe vith ta Ndti. kon. Kisihide. Case studies l75. Hayward (eds ). ItS. John Paur.rt n14d Pwren nnlkh Moskva. Imperii $i natiuni Moder-nitatea Secolul XX Z:rtmd. 1 994 DIPLOMATIE Introducere a Capitolul 1l .ni. bsical G@L\' PrkticdL trl/ ri 1astrz. M.Wr Bemo.s Baun. Frdch Nesoti.art: A Crilique aulturaL.h 172. Gemak NeSotjate. tdcruh.Cogo.a226 17 Jocun De s.. MGIMO. Ha.lari4\ ( Flaws. C/dllezg. 1911. Thc i nied skrr\ md chrnd dnJ I 6el dd ls\pr' USIP.

Iar diplomatul i$i vede agenda sa amplificati de un nou iip de relalii. republici. Evidenq campul slu de acriune cste legai de razboi $i pace. lndepli nind un ritual al inlelegerii $i convieluirii.ld_$L9biceiuri. ora$e.lliam H. intronar de informatice in civilizalia noastde: The Hunan Web. De ce n-ar fi istoria hmii privite din punctul de vcdere al tehnicianului acestor tesa$ri? Diplomatul nu face altceva decat si creeze $i sa lnuelini relelele de comunicare $i dialog. Incursiunea noastri invili la refleclii. McNeill.W.:/..y (J. pe misura dezvoltfuii sistemului intemalional. a acelor subiecte care au format substanla $i nu doar forma $i expresia problemelor in rezolvarea clrora diplomatul a fost chemat cu precrdere. gg!ELd. neljpsit in uncle cpoci $j la .. Ea aruncd o lumina asupra temelor rfcurenle sau continui ale omenirii. il gisim $i pe miscirici. 2003). Aciuat pe lirngd pulere.ii. NY.!r. ce intrerupe interacljunea violenli endemici? Diplomatql leagi in pdnul land varfurile comunili{ilor de orice lcl. provincii. W. Istoria lumii vizute pdn ochii atotprezentului diplomat de ce nu ar fi acest subiect concentrat in pov. Ir faza tribali. langa rrela$i scaun principal allendo se un soldat $i un prcot. cum ar fi modemizarea. W. A Bird's Eye View of World flirrr. imperii. regate. Are deci un loc aproliat de tron. Dar tleptat.are a societrlilor.estea uneia din cele mai vechi profesiuni? O incercare recenti a abordat istoria lumii ca ldr.Introducere Dimensiunea culturala a principalei activitaF a diplomatului a reie$it cu prisosinii din tratarca stilurilor de negocieri in partea a doua a acestei ci4i.liunea paqnici a oamenilor. marile procese de uansfom. nu gtrsili cipeteniile in jurul unui fbc. Nu este siryurul personaj cu state de vechilne. de care depind funclioflarea $i evoluiia statelor. Norton & Co. Mese a diplomatica e vcche. luend ca punct de plecare cuvand we. care $uslin h randul 1or interac. istorje li )imblp19p!-a-istofrii6fE9eyr aportul sau la fdurirea slilurilor. Cultura insearmi valori. fac ca problemele inteme sd depindd de f&ctori externi.R.. McNeill.

setoase de solulii noi si idei lntelepte. Are nevoie de cunotrinle i rjce. Preotul se secularizeaza cu vremea $i devine tual Sj tarziu astronom. juridice.ii crau nnplicali.iucd cu fblos . de giorii $i j lstoria slArilor de pace n-are acelaqi fannec $i nu rransmite fior. ca $i relaliile in nalionale. eminamente pltnice. Diplomatul roqe$le pentru ceie doud rizboaie mondiale. Dipbnalie 231 mare prel in perioadele cand societAlle iubesc nai mulr tul ij spectacolul.Pecaredip]omrtulinsaopoa!epreg5ti.ilri Jlir dc mdre. Nu defileazi in sunet fanfari. on pcrsonaj $ters 9i plictisitor. dispreluiti Si necultivatl modernitilii? Dlomatul a pregitiGo bine.. in plus. penlru a preveni $i stinge conflicte. cA ele nu se vor repeta. diplomalia este definilic.nilc I'n u'n' . iriji tg. Grecii $i perfii. $i el ar putea ofed bun unghi de scriere a istodei lumii ca 1up6 sau ca actiune vi omenirii. ale domenii il invadeazi $i reclami uDeo. Sistematic. inclusiv inteligenla anificiale. Car dc odihnilor Si .r#s€ra pcrLru . ce constituie prin grozaviile lor cel nlai pateiic certiticat de inaiuritate qi maladie a speciei uDune. de cuceriri. ca o succesiune de dzboaie. psihologicc $i sociale. prjn obliga. Cu ele.nd. unde decizia aparline uDei acela$i spectecol: problema neglijati.i cu exclusivitate. se schimbi greu ca actor al rizboiului.rpr. pe hngi so in unifonni.tie piofesionall. vede ci negocierea. vocalie $i scopuri o meserie a pdcii. pcntru { leoia $i practica relatiilof intemalionalc. Simle cn schimbarile lnad ale lulnii se dsfrang $i asupra vechii sale meserii. Tn ndmul r. aplanand zone. Formalia diplomatului este inlerdisciplinarA. prcjudecili. priceperea de a re- llccta logic. Dar mai mult ca ei. a minaliej fali de egalitate $i fratemitate. lesand panza necesari pu.a mxi hine po\e umdniratii. Jura . on.igur penlru mnrea omutur e\re unui mit in raport cu cendrirea rece a riscurilor $i avantajelor. cimpul lui de actjvitale. dip]omatul isi rcvizuie$ie uneltele si i$i ascute inteligenla Trusa lui de ustensile mr este mare Diplomatul deline arta $i $iinla negocierilor. de intrige $i nesincerirate_ i In comornra diDlnnarului Inrclegen in. Diplomalia se djsringe politica extemA sar rnternalionald. definirea obiectivelor realizabile $i a intereselor rcale? Oricar des a fost folosild pentru schemele rizboi ce.ghida|iSf6tui' Suryriza cea mare a cilitorici diplomatului in timp este luirea unor idei sau trisituri ce $i nenlir invilitura pani ii noul nostru secol XXL 4llichilalea ne spune ca lel4liilor exIefte nacrr ri ft/bui rhi | . nu aparc in randuri ordonaie $i in mullimi impresionante degajA fo46. este cea mai confruntati cu spectacolul persistent al ciei. cu toli oamenii lucizi Si cjn_ stiti. Este suspectat.230 Jocuri De scena lunii tlczvoltiincl din Panea a III d.r".rr'. filosof sau ideolog. Se corflicte $i degajand interese comune ljnde sunt manualele care ii incrediniau lunclia principali de reprezentare? Vocalia lui adevirala 9i primordiah a cairigat in lupta cu protocolul si conveDtiile. Efectele modernizdrii asupra meseriei diplomatice sunt considerabile. a1 erodlor $i nebuniei umane. un spot de masi' ceruti qj practicali de toate profesiuDilc care a$teapti se invele de la el. l. diplomatul rczolvi problemele interacfiunii pa$ni ce. Drumul parcurs il ajuii sa infrunte noilc schimbari ti si fie increzetor in rolurile pe care le-arputea. persistenja resorturilor primitive $i ba$are diD omul ce fuzd. Are acum la dispoziiie toate resumele erei compulerelor. -.iinn speranli in secolul al Din nou tristcle in secolul XX. Mai are si cea Inai prielnica conjuncturi ce i-o oferi pro cesele globalizerii 9i regionalizdrii. Soldatul are insd stanld. in confruntarea c imperi lle cornpacte $i totalilare. iDtenliilc lor trebuir si tie deslLrpiie in iiracolc. Aflali intre rizboi pace. resurNle celor mai slabi.i el. dupt XD( lea. iar eroul ei diplomatul este. generalie dupE generalie. se reediteazi in cel de-al doilea rnzboi tDndial. Istoricii i-au luat-o inainte Si scriu istoria exact din unghi. efortul $i subiiliratea cditor rat nale.l. iar asupra societililor sunl imense Dar oare nu di- pacii. politicc. care sunt expresia suprcma a comunicirii $i a dialogutui. Este neglijali. specialitatea lui.c Jcorda o irnrcr. de a fbrma $i menline prieteni. 'i<iTrt. a devenil in aceste ptocese o activitaie generalizati. dispersali dar liberi. eri dupA d acea vreme arla de a convinge. a violenlei falt de negociere. economice.i.ldbele lui mrtloacc vo6e\c de\pre eminenla forlei tali de cuvant.

Daci ea era considerate reu$ite. Dd de gandit ideea furdamentali a (:l. La rendul lor.ii mea. observator al firii umane. ce descopera sub mi$ti surazAtoare predator sar pe homo frarddarr. prezentate in fala Adunirii rnnhrea $i aprecia misiurea. cre voite. Ilr(lecarea rezultatului era si mai sDectaculara decat fimiterea srdorilor.Aveau imputemiciri scrise de la adunare. Iliada poveste$le cum dec se t zice iDlre ei.H. cat fi ca stil. atat de adanc fixata tn natura omului. rile unei ambasade grecesti se frceau cu grij6.che. mesager qi agent al comuni tetor de ve$ti ti infonnalie. nevL'ie origin.lin.Alla pri$ejdie consta in faptul cd erau incluti i din diferite fracliuni sau partide. Demostene acuzA pe Aul AteDei pe langi Filip. l-a Atena.ilil furnra dc repre. era lorl1]aE din. regele Macedoniei. coruplic. $tim cum o ambasadi la 1200 i. care se pdeau certa $i Dar putem se ne indep:rtim $i mai muit. in sfera religioasi.etorice. potretul sador itireranl imaginar din jrrul anului 500 i. cdre l-au pregitit qi la 1296 i. gazdele cru bine pe soli. dar pe langi daruri e nevoie de o soiie bine aleasA din oali pe care Ahile sd-i considere prieteni. Cheltuielile nrari Si suportate de cetate. soane. republici sau oricad violenli a jntrat in procesul creirii lor. Diplomalia este o profesiune ve. vllluindu-9j treptat resu. apoi Ulise. Atenagoras e pedepsit cu moatea pentru primii daruri de ]a regele Artaxerxes al per$ilor la care fusese I ln ambasada.. schimburile de bunuri $i de persoane.H. a patru mari sedii de civilizalie: dia. ci fl|icurile considerabile Si astfel onoarea de a fi ambasador nu era cu u$unnld. mai vnrstnici. nevoia de de ceilalli.H. Nu putem contempla mai vechi tratat de buni vecindtate stabilit intre hititi si inscris ill piatra monumental! de ]a Muzeul din Anlrra. I erx ulenrea unei mese $i a uneicununi de ma. dar cu justificare publica a banilor. lur Ulise ri Menelau la Iroreni . In literaturi. Ambasadele nu erau pemanente. numire ploi?r?or in timp ce llolLrl covenitorpe cafe iljucau in soa4a creciei anrice pacea Si )iul impinge problematica inrr-o zone mai presus de existenla ltri.sele . . Vechimea diplomalici pledeazd (](lm risipette o ambasadi suspiciunea $i cum cafdgA lncrede. Persoanele din randul celor respectati pentru inlelepciunea 1or. ar lum.l lmpace pe Aiile lll-l convinga se reia rizbdiul cu troienii. rrlese (inile rdlncr ale cooperffii. Cel mai grav era parapresbekl (ambasada ralati). ce se ridicau $i vorbeau pe rand in iala aduna. lc originar a cdpitat conotalie reprobabih. ulma pedepsirea ambasadorului.i rechi si noi.enrlre cva\roliciald prin percoane care inor gazdi). Persia ti China. li puteau observa gi studia. solii aveau personali pen1ru a se completa. Aceasta.ru ii putem privi pe diplomat drept un instalator de conducte. fd trevedem oamenii care l-au redactat. Exista insi o . tenliilor ascunse. Pentru siguranta efectului. dar li lncartiruiau la unii din consilierii lor. atnt ca infili$are. mistici frLrcnt iD Si a sacrului. e un discipol al lui Hemes. zice bftrenul x. spune Agamennon. Daca nu heia cu succes.nceperea bele pd4i sunt dominale de suspicrune. incredere vinovate in Filip $i dezi ormaAdundrii. Si cu acest indmpinate ambasada. de parapresbeia. iar incepulurile ei erei istorice este sennificativd. $i care sunt la originea consulatului. l)rin darori.El are urmiilorul mesaj pentru noi: cand sprimele entitili umane sub lblmi de cetdli. $i sunt pretextul abordfuii.narnte de . fire ccre leag5 \ubrecrr. $i efecful se produce: lo spune ci dincolo de toata mania se bucura vazand prieteni i llloriei reciproce. care vrea sd.ru.Partea a III-a. coleclr\.. Bine.Diplomalie 233 Capitolul I Antichitatea in cuvinte simple $i fxri se caute efecte. Zeii inreNin in lrebuile cetSlilor cu atirudiDifoarte apropiate de cele . a acelui mister care planeaza asupra tane. Rapoarlele erau publice. de a comunica qj a cadea la inlelegere s-a intr-o meserie aparle. acum 2500 de aDi. in vremea noasre (romanul Gore Vidal). la greci.

234

hcuti F stena lmflii

Paftead l|lat.

Dironalie

--

235

ale oftuiui: se super6, sunt impulsivi $i capicio$i, aproape imprcvizibili. Atet de asemenelori sunt zeii oamenilor, cat acestia din unni revendice firA scruDule statut divin cand conducitori, ca in Egipt sau Asia. insi voiDta zeilor trcbuie tn, atiludinite lor imbhnzire, secretele lor pitruDse. Pe fondul superstilii intens imbrali$ate de populalii, institulia specifici incorpom em Olacolul. CoDsacrat citirii viitorului in semne rale sau divine $i divinaliei slujite in special de preotese, avea la Creci o fulctie caracteristicd ti esenliah. Cel mai cele era oracolul de la templul lui Apollo de la Delphi. I Si ast5zi existA un adeverat pelerinaj la Delphi. unde turistic se imbine cu evocarea celui mai vestit centru de politica al Greciei antice. Nu e departe de Golfui Corint, iar la r este strijuit de Pamas, nuntele poeziei_ In smnga e inrrarea Pausanias geograful $i istoricul din secolul 2 i.H., pe aleea care urci pani la platforma unde era templul principal. Aria de la poalele lui c imprejmuiE de temple mici, construclii, sculpturi oferite de pelerinii cei vechi. Eroii, cet;lile, vi la maraton puneau tdblile $i consrruiau memorialc de rccunogti Pani fi tezaurele i$i giseau refugiu aici. Existi o platlormb chisd pentru scene rituale $i un teatru, cu locuri vizibile stance. Comori dc arli populau acest loc din care numai Nerc rat cinci sute de statui de bronz. La excaveri s-a descoperit moasa statuie a Cirula$ului victorios la cursele de cai, o mi
artei grecetti. Aici esle 9i centrul pimantrlui, or?ralrJ, unde intalnit vulturii lui Zeus, trimi$i din douddirecrii si misoarc Locul e vecbi. Pe la 548 i.H. arde un lemplu carc apoi se
struieqte. ln 480 i.H. perdi sunr oprili dc o furtunA provocati $i nu mai devasteaze locul.

(olul- Mai existau $i alte centre. Rilualul divinaliei ocupa un loc Inrporlanl in religic. Platon ii sistematizeazi filosofic zonele, ariland ca

Mai tarziu (secolele I II d.H.), istoricul Plutarh, el insufi numifnndu se prinlre sacerdolii de la Delphi, scrie nai multc lucriri derDre oncole, cercetand fenomenui profeliilor din ele, Si mai ales in l).,Plthiae Orucolis susline existcnla $i acliunea z/demonilor, inter
|ncdiari intre divinitate $i omenire. ,.instrumente ale zeilor, slujitorii fi secrctani 1or, cei care cerceteazi cu luare aminte sacrificiile ofe-

existi divinalie $i fArA extaz.

tile zeilor, care iau pa(e la celebrarea mistere1or..." Inieligenla tcilor lransmite unui suflet nobil puterea divinatorie nu prin cuvanl !i nunai prin scds sau o atingere- Zeul, ce nu xscunde inlenlional t(lcv;rul, e prezentat ,,enigmatic, cu aspect poetic", intr-un limbaj

Ilri

CuIn funcliona oracolul? O i'emeie, pfeoteasa P)'thia, dintr-un izvor vrnjit (paraul subteran Canotis) fi se inroxica cu provenit de la un foc de plante halucinogenc de sub podeaua de aun. Apoi bolborosea cuvinte pe carc nu lc inlelegeau decat !ii, oamcni sf-inli care o inconjurau $i care traduceau in vorbe de ambigue pronosticurile sale. in termeni modemi avem de-a cu un cenlm de consultatie de politicd externd Si diptomatie, onat de un grup de speciali$ti ce se bazau pe o documentatie de birc pusA h punct $i pe infornalii culese de o relea bine zate. inaintea marilor decizii, se cidea ca cet51lle sA consulte

apropiat de afectivitate. Nu sunt excluse conlucrarea 9i ralionalil.llea necesare 'inlelegerii Si cercelirii. Oeometria se invela ia Dellhi. undc zeii propmeau enigme, iar oamenii le dezlegau sensul. ls|e de relinut insd faptul cd oamenii simleau nevoia se se raI)fteze la o putere mistenoasi, in teme vilale pen(u exjstenla lor: r,rl'rr\ie!Lik. Dut( )i rrlboi. Merodele \rriJu )i eruL a(ce.orii nc &nuificative ale esenlei procesului: se studia zborul sau cantecul llsarilor, mi$carca pe$tilor $i terpilor, miruntaiele animalelor safiificate, fuunzele. paraiele, copacii sacri, fulgerele. zarurile sau pi0$1e de lenln. Oracolele se rfle pesie ioi in lumea antici. Cand Trairn consulla unul inaintea expediliei sale in Onent, rispunsul nrcotesei este trimiterea cdtre impirat a unei batiste cu caeva cren !u(e rupte- Sennul era: oasele tale vor reveni inir-un linloliu, ceea fos a $i inramplat. in combinalie cu templui Demetrei de la Termopile, lemplul de h Delphi era stalpul de suslinere al unei amfitfonii, organizalie tcljlroasd care intrunea 12 tribui. Bine slruclurate, cu aciivitdli de lerrlti, serbdri, strangerea de donalii $i consultanlh continui pentru l)r)i lalie $i speciald pentru treburile publice, ele au ajuns centre lr,liLice importante fi generaloarc dc norme, printre care $i cele ce l)rireau relalile inlre cetalilc independente ale intregii Elade. In [l]rr sfatufilor bDate pe activitatea de informare a temPlelor. sta llrice intrau iD procese dc decizie politici, amficlio ile (ce rcu [r,ru, conforln numelui. pe cei ce triiau in jur) erau implicate in lrcvenirca ii rezolvafea conlliclclor. Ele pLrteau decreta,,p?ici sa frc in timpul unor serbiri, lineall €vidcnla angajamentelor de pace.

f
236
J.,curi
De

scena

lunii

pdrco o III o. bi|httolt._

231

i{!A{iie de jurAminrele fAoute in fata lor Si sancfionau rumai cetetile se puneau sub autoriratea lor, dar $i ligile sau deraliile numite symschii. Acestea nu erau reoretic potriva altora ca epimahiile, indreptate impotriva unui aceasta nu le impiedica se intre in coliziuni de man fel, principalele doua [gi sau symachii, cea ateniani (creat6 i.H.), ce sfangea ln special cetaiile maritime $i insulare sub cerea Atenei, $i cea lac€demoniani (reDrezentend alianta mai ales din intelior, in jurul Spartei, crea6 ln secolul al i.H.), au declan$at pe la mijlocul secolului al Vlea l.H.
boi din Peloponez, care s-a ilcheiat cu inftengerea Atenei,

icr't'rrol 'Macedorria e.Le irvi'lsa rrr le/ iH r' ler'ru ,('rra mediteraneana va fi o provincie roman6

Romei inchide rJcrlcctate $i rafinale ale diplomaliej. Venifea

cif i'e

ii

inainiea anului 400 i.H. Un alr $ir de reguli, institulii si descriu activitdlile diplomatice intense ale ligilor, la cele, adaugandu-se lncA vreo trei importante, (Boefia cu Teba),
Liga aheean6.

tice $i intemationale.

Puline conflicte au fost studiate si citate mai mult ca peloponeziac. Descrierea Si comentaxea lui de citre Tucidide stituie o opera esenliali pentru istoriografie $i pentru $tiinf€le
Este de asemenea altologic conflictul Atenei de la mij

cotului al III-lea i.H. cu Filip al Il-lea al Macedoniei Si dis atenianului Demostene ( Filipicele) ijj,reptotg lmpotriva duFma din nord. Nedescurajad de capitularea de la 404 i.H., Atena pune 1a cale o coalllle anripersana in rezboiul corintian (3 i.H.), i$i reia cu acest prilej Fetenl_iile hegemonice ti f doua Liga maritind nteniand. Uzati de conflictul celor doi neimpec:rli, in!| un joc complicar de noua prezenli a per$ilor, gemonia Atenei e preluati de rnacedoneni, care reu$esc Drin $i acliuni diplomatice sn-fi asigure supunerea cetdlitor grece$ri devini membri ai anrfictioniei Delphi. Regele Fitip at lt-lea i$i gure spnjinul ei sacru, devine arbirru inrre cerili $i obtine vi
annata delinitive impolriva Ligii create de DemosteDe. pacea

practlcal cu \,oharea diDlomaliei si a callor pdfnice pe care le-a Galiei CeTar fuLre' urnta. Peniru fle;are balel,e din cucenrea primeFte solii' inde un num& considerabil de discutii, lrimite 9i izoleaz' cat mai mr'tlt inamneaz6 acorduri, 19i atrage atiali $i l$i primiri fiicul rezistent la supunerea pa$nici Cdci axioma oricarei auiorilalii supreme a in rnarea familie a impenului era acceptarea Cucerirea laciei de citre Traian a fosl precedate de o lunga

itr revendiLa oripirrrle de la Ro'na )i ALena si unde pr"{ine inarl'parado"al. conrrover\h 3'upra locuhri de a Europei nu a lnceJai nici azi Deotorrirea cea mai illrportantd dife_ rile irtre cele douisunt inse mari 9i de aceea rolurile sunt deschideri in materie de gandire Vcchii sreci au avut marile pnn lrctd (ii;sofie, logici, matematici) $i in $tiinla politicii' polis Ei sunt ti o expresie a unui sistem ;cle lo; ag$ament la dispersarii lof au lcootric cu muite sute de enlitali, care in ciuda fo4elor in momentul unei ; leclie etemi a mobilizErii tuturor nEjdii majorc (per$ii) Statul roman a fost un sistem monolit' o ua-uta unguiatd in rizboaie continue, ascuimnd ln ,ut, "u sd de loglca expansiunii imperiale l4area sa contn[re laza a e e:re pe planul civiLizaliei si nu al cullurii: sistemele iuridice' ape' tiunea administradva ii infrastructurile (ora$e, drumuri, o contributie lnsernale la re, bei). Bazat insa pe legi, el are

Er

rtra modema

iomci.

Iui porioadi in care Rorna acorala asislenli @hnici (bani $i expe4i)
l)ccebal.

rald cste instaurati

Asasinarea loi Filip in 336 i.H. aduce pe tron pe fiul siu Al Macedon, care timp de 13 aDi condu(:e campania sa istorici, o intare neinlrcrupti spre Indii, cu crcal€a de state pe tot parcur! drum lui. Dupi el. imperiul se spr.fge :in unirSlile mari ale peri dej elenistc care ince mai bine de doui secole duc culrula greaca o noui inllorire $i raspandirc $i. o daG cu ea, rehnicite din ce in

li

se pregite$le ofensiva imporiva

Gisim $i la romani nevoia divinului qi a sicrdlui Zeij fondatort ri cetdlii e;au prin definilie intercsali de perpetuarca ei Mai Pulrne in mArun oracole. dar in temple preolii lur,rpic€r citesc viitorul iaf ligile $i asolricle anjmxlelor jeffite Existi instilulii centrale. persoane cialiile iipsesc. Un colegiu al fetialilor compus din 20 dc litigii Daci acordurile 9i era specializat in r,ro.ti"o .ituulu.i 'ougi.. de iru reuseau prin soli, colegiul anunla senalul si dcclara siarea exista un /s [rboi, iarisi prin ritualL]ri Aliturj de i! f'rnle ..,aialr care rcplemcnta,cldliiic drnLi' rurninr "r 'lfrirrj ri in care ,n""t.J., nr:fin'/ JrcplJj. nlernJlior2l qclilllle inlle " pra," |Un'unl.'ou rr''rrrt' crnd err'"rL'r de li ."."'*,"

""'errrurr'le

238

Jrtui p.

rc?na

luml

Partea a IIt-a. I)hLotnalit

239

drept admjnisirariv. Ei erau speci;li$ri al rczotverii conflicte

tigii intle ora;e sau rdburi irvecinate apareau Judecaton numrlr aemperatores, care in tinp au airns si judece qi (

, in afari de pilonui legii, att sraip al relaliilor exteme Si flom.rei en ofgznir.ea. cdre erd .;nrl;
rLn]|orut

crpal pentu capacitarea oratorici fi persuasiv;. romanii ad preoc Indrea i rtcrilta d JemunnrJlier nureni ri rmpre.runani lcnenlor. Dclepar"le mdli. .uprir/ind nj1|a .r /i!.c per\o re. a u,D $ef nnmit p.in.?Zr lega ;nis, de obicei un senaror rmpon

pdcc. ubre!tncte .nxregice. CrLero prle, inrrcbrrc": ,,Auzit_a cineva ca la Roma si Ii fost ale$i soli ftr; hordrarca senatului?,, rnrc ue a se pronunu, senatul examina problemele ascujtand ooil proplncn. conJrllJrd re.dcrite direnrclor tadioe +i tuc!iu.rj. nule ln cu\ rnt; cu o (enj \ r loare rclol ic; t err|a. !i Suntem incn depdle de anbasadorii permanenlr $r practrca aceeai celor ad hoc numili soli, rimi;i sau reprezenlanli ai Ro S?rc deosebire de lumea gleaca, unde acestia emu selectati in

refnc ercn >i adoptrrea tratctelof :r dlidntelor. .lJrea de riizt

tululr'iluncrilur cr|e'lltScau tfinxlerca

,i ;hfti

Senatut

e

5i pnmtn d de

i

rril aurul grcu cel aduceau ei ilr$i$i Ronci. Demersurile lor erru !isll?te de un nragismt $i comunicate de quaestof senatului, al ri riispuns li se comunica pe aceea$i cale sau uneori direct, r-uDa din sililc scnatului. l{oma a lrecut prin lnai multe faze dc dezvoltare. ln inceput a rcpublici (ora$ stat), ce s-a Deniinut de la sfarsitul secolului i.H. aproxinativ doud secolc. D p; perioada a doua, a monari rbsoluie, incepe perioada pri ncipatu lu i, land statrl este un moir de provincii, municipii $i col?oralii. in perioada propriu-zjs tl]criald, tcritoriul i$i atinge maxima intindere, iar fegiuniie dcvin r cc ln ce mai greu de controlatSub principat apare, pe langi du$mani $i pneteni, aceasta a rela cgorie de intedocutori: entitilile supuse Romei, patenerii de tl. {r/ertrn;ti'l(J .d Sta.xl romn r arala cij u (ontedcml e de errlila!i r( e rLloidminr.lrca/;. lJfeprul ronrrn le rcordri o currsrJ<rrbi-" Nflr' i roM!!0rr!&--J}ffrrrn 9l Pn+re$L prlAlre-4arc v diellul Lle a (rlls leSdtion, lt rLitc soli LdL1 11t!!g{tl4ti{9. Pc misura extirderii teritorjale, soliile inteme intre centru $i lll)vincii se inrnu]lesc pe un mare numar de tene clomcshce: eveIimenle importante, felicidri $i daruti, cereri, litigii, rcduceri de
i

ur viitor drept nlumilrL Inre|rd'iul|nt Lretelrr,e s6 Jotau cu tundLfi. pe arul;loi 5i l.Lnun C;r,r mcrler pe rnrre putea tr i.l\o! u d; c de ri,,boi. Ne!n. rcfi. r',rrre arr.,r|Jie. .ti gercr d< t igii .e d€
sumu <uD^\emnut

Norme scrise sau curumiarc

il

apdrau. aDricipand

lnrpozite, ajutodre financjarc pentru construclii publicc. temple,

,pt:Fi

Cemlul lui Malte. undc a5teptau invjralia pent_r audienta la ser Aceasta avea loc in tcmplul zeilei rizboiului Belloria. Daca nu sea invitalia, se irrorceau acasi firi a fi avur discutia, la cxpi lenncnuhi prescris pcntru $ederc.

rr;iIe. l| amenrut rptr.al .J fjulocotut ulelonn t:filor iI cdte .c in.rdlp.t. u,tJ,c .ru p el Soliile neamicale erau gizduite in afara ora$ului, inrr o vili
Cind nri rc,
Dlnoea 0c

Hl";i),')ji,lii .otii

..Llemjrt;tri ,r rlerc,elor Duporului "resatia" didea raporlur in rala ienatutui

1

rl|rnnuri- Acesti soli i emi sc recrutau dinlre personallt;lile sau rlcnbrii curiilor loca]e, iar mersui la Rona, elentuala primire de |Jltrc imp:rat sau oblinerea unei asisiente sau a unor dreptun apafie l0 atrigea onorud, titlul de patroni sau posibilitili de avansare. Pe trfisuri ce cheltuielile administraliei centrale cre$teau, rcduceri]e l(n afecuu $i cjrculalia solilor. Asttbl. municipalitilile din Mocsia cr.iu scutile si transmitE solii de lelicitare la guvematorul rorran a] l)rovinciei pe timpul lui Traian. Sructura aparatului consacrat relaliilor externc se modifici o
(htd cu nrecanismui de decizii. in trecefea de la republici ia sistenrul imperial. Fraiele ajung in nana impiratului, in timp ce scnatul lontinui sd funclioneze cu rol de consiliu pe hng: acesta. ID com petenla lui cad deciziile najorc privind pacea $i lizboiul. DiplorDalii devin funclionari inperiali $i tot un secretaf imperial, tetll caDcelaiei, ii prime$te pe soli. l,l)gislalia fi pracricile legatc de persoanele aceslora raman insa neschimbate, pistrind in pri ul rand lnviolabilitatca (rdn./i lobe,tntr lcgdti). Se produce $i o crc$tere a

bii,

lormalismului. Se pestrcazd narmcle (praecePtoe) dupi care tre-

'"" j'rni''j' '.)"-li ':'"1''i iropri"-zi'e "re 'u lr".."'.'! p'"1'" our""'* '"e' acisrcnre [..i I'uD'l A'nciirnu:.cr'|e ra\orab'rr a ..i'erarrer Dar \'4eJrr-rrnx e\r'rcu :'i. "l: ll"ll?lol:Ti:i.l...". 1il"1 ' :i.':1.du$marii duttnanilor ca aginc_ lor".r... J". :ili.::. cand regele lor Hiram se aliase clt Solomon. si asttel tncepe.i:'l: :X."....il".:.:.'.i"'...':l .'..J'e '. i.ce . '.. .. Nlprafetelor..""|l'. ..:. mediul de suport pentru nersul civilizaliei. intelegerea luj Hannibal cu Filip at V.. iar Cadagira..'.i:.. ir'"e f]'l' :l:i::1" 're i... .' uc tc L01'rr . Grecii le-au urnat exemplul.rli""'..a....i.'.. i"i. ...r" 'i c're inrc'e"rr c"'te pe obier'i\c I "::ti".r f .'. * e\cere'r'r.. Hannibal vrea si organizeze o vasta alianli imiorriva Romei.'. rc lin 40 dc ani.. ...canc r( ll:11r:Tl:.'..l:. :....X i:..un em inden-na" 'J o . :.i. . Dipkrnali? 241 cc celc Jir lu' bure reddclrle cu\:rr'lsrire drplomalrce rre r5rr'2{r0 d< i..Slrisa$l roman rizbate iD istorie: D ibal ante parta:t...1 mrtrirr' ci pre'lominart 'orcrcial: o( \eJere llro-': "r:J:'r-i:.]... Ceea ce numim matematici lrrbiloniani era o cu]egere de algoritmi 9i metode de calcul care Ncrvcau conlabilitatea... stq"' 'l !: :":::l':J'r :::: u ri.i"..1. alfabetul..a di':1lll !erd I:'"t'1"-:. d0r a fost ulterior transformatd la greci in $tiillla axiomatica..:: i""..l':::'::..:i....::. nemullumili de brczenla romanilor in Iliria... " . carc a dat cultu{ii occidenlale structura tehnic6 a spirltului lor anaiitic $i a ralionaIlcnlului lor logic.. ..lini compethori ca pe lirtnu- '"... . r*..tia lucet un ror ca ."Ylo :-*'^::"'":: rr :. " l.."ll. ".. '..:.i..'.'. ca un odel pentru intreaga matematici..'.r.j.'i' '' t:rc mar rr n'i i'npa'a'urui nenu..'.. cea diin ca$tigarca de Partenerj ll|.:*.H.". primul razboi punic...tt \.T:ll':.... avand acela$i obiecv..'Ji.".17 ri :il::.l"ii" *'' * i. . r'". Fenicienii au adaugai la matematica economici geniul krr. Si dupi iurinintcle rlianlei ve$ 'c macedonenii se leagd sn fie .:.H.. -".":u"..... il'rconjurat de sprijinul acordat de li 9i de hispanici.il.fl.uo . . este distrirsb ]a 146 i.Rizboaieie pnnice.. a re o $::. Se $tie ce geometna s-a niscut pe Nil tot din motive practice. ionienii aleseserA direclia Mtuii Negre.il..1T.) """ r.li... n..-).:'.'".enii ::[.r rera'iro'.... politici salr straleg! erlcf.:'.:1i':'.. Pe vre llea cind romanii abia se eliberau de etrusci..r'. .Lr i'emarioturn isror.. r... lr sccolul VII i. ' s' Inclrne brl ci. .i. Egiplul $i Asiria.". mAsurarea grcutililor..i.-1 :l :"1]il."..rd. *... lungimilor.... 'r'e'oturici . . i. \'L^"^:'l'-.... iar concurenla pentru Sicilia a lontirua! intre ei.. '.nraticd i$i arali roadele in alianle $i rolnana urnnre$e izolarea lui Asrlcl conlraofensiva diplornatici .' Tlvl'."i.i..lca al Macedoniei se produce.....:.. Pauza de la anul 200 a fost fblositi de ro ni pentru cucerirea Crcciei. '...: c-u' im tr "' .1 'In 're'J 'ia''ir ""r'r' mrim''e ' aPo' . I rbdnurr'' ii..'car' '" i"T:..":.. .. . ..'.l. se redeschid dup: a]!i 50.".i .ore il.... o'"" in rip'Jrr xcel5l'^lTl:"1." ....." fi"i. Sulbrind plcsiunea $i ambiliile a doua imperii mari.'r -(ce'rL\ f" "'tuie iil Jp.Dar intrc timp apar rc'manii.. .d .locuri Pc scetul tunu Paftea a 1-a.Hi:1fi a unei a ir prima bunurilor $i ideilor. il. . .rl"". '.'i l1.ro'r indip'1Jrec nrar "i.le \rralceii' Dir nunclL J.ela(.e care dcsp"nca r"c<a ponJerenr In h\o-rcJ nJ ii L' ""'-':'..'ai.].. *. .'.. care sa cuprindi !i pe rnacedoneni.".:"'.lj.l n.b.: ...lil. Sun! pdncipalii cireuSi ai ideilor prac tice.".u i:'J.::::ii):::"i']l .H.. . regele fenician Hannibal trecc Alpii pe elefanlii sii $i co victorios sDre inima Italiei. exista un conflict in_ tro greci $i fenicieni pentru Siracuza.*. in 264..: i.i".i:.:. Astfel rizboaiele punice desclrid dosarul contenciosului ro' lllirc grec... \cde'< il rclrlii'of ron Imperiul comercjal fenician s a format mai pulin prin arme Sr uni mult prin crearea dc puncte comercialc pe iedtoriilc altora sau tl bilind colonii unde existau mai pu.nhn 'i o Jrrs'c protne 'nri l'^il i.i. " l:"1.".. daca il credem pe Pliniu.''"' *t''s"...l ...:. iD tilnp cc tb4a mililuri sc mesoari in bntilii..i..'"lT.:j': n rau de isroria urre' PIofes'uni ca iil9":l::f (er diprc lii'l.""i:.. In acest boi."..:.$":i .il..i ''<'ri nr' '' lnr' 'rl r{J ii o hr'rr .' "r 'rreJri '" "' tllc mediteranecne ale Africjj dc nord.. i]. dend lunii. . cron''rui a.. r 'l'::11 Y1ll: s L.... ..J. .'" * * I 1":i:: :: mecanisn de in ::. come4ul."".'.r.(.n N4r. I en." .:...er'| ''rdrie ii'li.^princjlLrl centlu de puterc al Fenicjei...:"..". Icnicienii reugesc si absoarb[ toate ideile utile Si transferabile din lozaurul celor doui surse... Fenicienii sunt la apogeu dupi prima inflorire pc(recuti ii jurul anului 1000 i.... .

. lianle.r fi Anlonini Adrian. principald. iar Siria $i Palestina erau rtele tampon.e Ndrtrrm uria$e relele de civilizatie maritimt $i comerciale cu bate bo lor. iar conducilorii ei se consideri pusi de zei si re Eufrat Si Tigru Dup: cateva rl[tineascd Mesopotamia. l culrJrr grece. Cu nuh timp iruinte de primul senln al civilizaliei europene. Asiria se desPrinde ptat de Babilon.H. la cunea regelui Srrier Anrioh al Iu-lel rlq5 i. Egiptul $i hitilii erau cei doi competiLi pentru stipanjrca Orientului Mijlociu. cu crmbnr )r reulonrl anul i00) sau in revoltele dir Africa de nord $i in expansi Orient. Cafi \ero.rb Dotri. duri si casa !i Roma i$i insu$e$te Caeso.Fie ca paoea minunate qi lia si domneascd intre copiii copiilor rnarelui rege al hitililor $i rfiii copiilor lui Ramses. aSa cum rezulti din arhive.. incheiat dupa rezboaie indelungi in trci varidoua descoperite in Egipt $i una in Asia Mica. Existi ul de pace djn anul 1296 i. in secolul )O(V i. Ffui acces la mare in douA pinl. urmat de greci $i romani. Esle sulicient sb cidm RAzboaicle galice ale lui si vedem exceplionala impletire a negocierii cu lupta $i derea celei din urmi numai cand prima a esuat sau cand (s orcare la romani) un pact a fost incelcat- Dupd donnia strilucitoare a hi August.deze aliatul punic $i pace cu ronanii (205). peipelii in Caucaz." Negocieri se c. urmate de anarhia militara a secolu I-a inceputul secolului IV. la care \e rdruga ilirii ti Pergamului. inainte de cortactul cu Medi cu InflueIIa ma'. lara tK)le de ascensjune sub dimstia Sargonizilor. Este exact de ce are nevole Roman in extinderea sa irspre Britania. Egiptul ii mul! aur. Tratatul este ilrit priD invocarea ca matori a 1000 de zei $i zeile din tiecare $j anurla o pace minunati 9i frAlie in toate timpurile. dupi cum rapoleazi senatului consulul Laevinus $i este silit sd Fi rr. au deja state vechi de pateneriat cu Roma. in fictul de ecloziune din Creta. dar 5i uze precise de asistenli reciproca. sunt prezenli in relaliile cu nomazii ce cucerisere nordul Egip[ri. Atuioh pierde batili cu romanii in anii 190 iar in rratatul de pace din 188 reDunle h posesiunile din Asia plete$te despigubiri mari Romei $i accepti sA l predea pe Acesta fuge inse $i. intre Ramses al II lea 9i regele tit Hatufil a1 m lea. ce apartjnusere grecilor $i fenicienilor. cconomrc ti culrura.. cend Tebei i se di primul ultilrlatum inregisirat in istoria ii Gecolul XVt i. Asiria devine ccl mai irnporlanl stat al Orientuluj Antic. in mileniul al Il-lea . punct de apogeu po rrrci. ljn alt actor ocupi insA scena di l|lfcarca si se opund strategiei expansioniste a Asiriei care viza rontfolul narilor cii de come4 ce duceau la Meditenna. imperiul proclanle cre$tinismul ca gjc oticiala prin Constantin. pe dilcrjte teme: cisitorii fegale. S au gisit 1000 de documenle in scrierc cuneitbrma care dezleqi toate se- .e produce In . in Risarit 9i Apus.li. Spania 9i nordul in (onllicrele cu popoarclc In\adalorre.r Jocuri De scena Lutnii Pafted a I-a. lunecoasd ca cu solulii mixte $i imaginative. . Personajc distinse 9i lucide mai existau Mangaierilor JilosoJiei. cu capitala la Nini_ vr. alte entiputemice interaclionar in lume violent sau pa$nic. este un proces lung t1 o agonie lenti fi nevindecabili. ii regisim in vechiul Egipt sLrb dinastia a VI-a. la cfftj. . Filip e mAini !i de picioare".).renrul impenal nistri alunecare spre personaje iresponsabile ca Tiberiu. Existn o badilie de diplomalie aspr5. fii lui Teudosie. in mod riv se conslala ca .i. In arhiva de pe malul Nii lui s-au gasil 360 de t5ilc de corespondenla diplomatici a faraonilo! cu alialii 1or.\. cand preiau ii cbemase 0liaji Si qefi de a(mate. Diploma!ir medi grecilor $i fenjcienilor fusese nuaniatd. crea. intreFnand luri stabile pdn soli $i diplomali. Rizboiul diplomatic continua. ^\ttoflr1 s prin toiture la 524 de citre stipanul llaliei. regeic fogo!ilor. d pi care e\irra o revenire .purerea Romrr nu relrda in puterca mili capacitatea de a-$i dezbina adversanrl". \carc. Statele v('cine fac o coalitis care si o relinA $j sunt infranle.H. care imperiului de apus dupe infoducerea sistemului celor doi imi. Marc Aureliu).H. transfugi $i de data aceasta diplomaia ronand se asiguri ce Antioh pu€a conta pe macedoneni 9i reinnoie$e inlelegerea cu Rimas singur. a$a cum era Boetius. este descoperit Mediterana devine Mdr. dupe sinucide (183 i-H. dut nihil) 1a rcmani. Diplon4lie 243 Filip prir organizarea unei coaljlii antimacedonene la care Liga erolidnA )i I rga aheeana.Barbarii". marele rege al Egiptului.H. Teodoric.) o antiromane ce va reuni fo4ele Asiei Si Europei. .). care se muti la Constantinopol.

pulh prezenJi in scena Antichitilii. dupe Asurbanipal. se manifesti interesul Denfu ce se lume Si o expedilie se iDcbeie dupi mai bine de zece ani. Mai tatziu.. extra inrenlia de d se un diplomar ile vaa (a clabileasca rclalii cu Tmperiul R pa4ii fac tot posibilul sA deruteze delegalia $i sA o intoarcA dmm. coslul plitit a fost menlinerea urui climat ce nu faja inovalia !i schjmbarea.244 locuri pe stena lutnii Pd ?a a III-a. praf de pu$ci. In cecolul T i. Abia De la 138 1.a c[ natura umanii s-a schimbat atet de pulin ln np si e neliniflircare inlrebarea daca am pulea gasi ih aceasld nari umand surra ameliorarii sanselor de pace. harta Chhei este aceea a unor regale independente. Este v[ constah. desi tehtfca rtrzboiului lntrece intotdeauna cailor Dasnice. ln secolul aM-lea l-H. Uriasul imDeriu avea rn sistem birocratic rigid $i conservator. In it.H. cdre au intrat tarziu in civjlizafia occidentah.H.itente. in a au pArrun\ cu armele. maximi ti nediscutati. diferitele regate 9i regiuDj ale Chinei formeaza unitar. 245 !i comploturilor.ria qi filosofia $liinlei. dar Si faptul ca unele lecfii riman neinv. Istoria diplomafiei chineze diplonatului pdtejul de a medita asupra perenitrfi temelor.Drumul Mitisii" se vor dezvolta comerciale !i vor circula idei. mdtase . care dureaze ciica z[00 de ani. O malie interioari este preocupate de alianJa Si suzeranitbli ti tin de un dialog cu exteriorul.H. Izbelle nelini$dtor ntinuitatea marilor politici qi sfategii inspirate de geografie. o putere zatA este in misura si-$i apere frontierele $i sa htreprindi construclie ti dezvoltare. ele nu re iomparau cu marelia r Dincolo de ei se afla China. cand China este conduse de Marele ImDAral Galben din Sub dinastia Han.H. chin sunt bogtfa lmp&atului chinez. ei se ocupi de tenu lii ti a respingerii ndvElitorjlor care le inspiri o suspiciune orice era str5in. Rapoartele soli trimisilor speciali demonsueaza cA Europa nu a adiugat tehnicile diDlomatiei cuceritorilor. re' $e $i ambilii. Este impresionanti lnstr persistenfa cu care ambele i$i inst mentele. Dacr luim ca de referinli anul 1600 d. Dipl'noli. per$ii ocupa locul principal in zona si declad regele lumii. Problema pierderii cursej ln $tiinF $i n(. Sumerului 9i pe$i ii cunoaFtem mai bine din contactele cu grecii. Printre cauze ftebuie enumerate izolarea $r absenF x de comunicare pe care le intrelln diplomalii Din studiul radnci lor aniice ale profesiunii sale. Negociatori abili $i rafinali. a Asurbanipal $i fratele sbu penfu Babilon. colul X-[ i.ltoacele fo4ei suslin altemanla celor doua stari tcr. Remarcabila lucrare a lui Joseph cdhan Scien. este de retinut ca problemele picii $i ale razboiului au fost riare intotdeauna inLr o zona sacra unde auloritalea lrebuir '. di palalele quveranilor Europer.d and Civilisations in China este concludenti in privinta. ca !i cu diploma!ia.H. campaniilot lelor $i caqtigirii de aliati sau supunerii ora$elor. Imperaiivul aptu[di vazia de la nord produce un prim tratat colectiv la mljlocul lui VI 1.. in cilrda capacitilii renarcabile a .tate.Dar in primul mileniu fdramilarea revine $i in i. exigent fali de funclionarii sii supu$i la surj $i examene in buna tradilie (onfucianisti a respectului competenii. ha11ie' ceasuri. oricat de splendide ar fi fost cur.. diplomatul ne altemanta pAcii cu rAzboiul 9i inegalitatea mijloacelor cD caie ilc pagnice qi mi. intrigilor crea lucrurj noi (tipar. al Babilonului.. de unde aplrea o male la hunii nordici silbatici gi perseverenii. cretele alianlelor.logie la smr$itul mileniului al Illea este discutati amplu in . Este de remarcat c[ numai ln pauzele dtoare ale pbcii omenirea schimbtr fata civilizaliei sale. dar ineficienta lui duce la o noua unificare in m. relaliile se vor slabjli cu Bizanlul si pe fai aneri comercialA numit! . informa!ri prelioa'e.H.

cca muli sieviti. . in definitia ulterioari data de modemitate diplomatului' nici nu ar fi trcbui si exjsle intr-o perjoade cand unitSli]e mate si I foloseascA (statele) sunt abia in curs de construlre i. Ce se intampli ins6 dupe anul 400.. un pro(es care \e de.Cursul lui Duroselle de relalii nalionale se ituituleazi ?. Precedentul fusese creat in alianla regelui franc al ll-lea. cctul nu era doar inlocuirea pdganismului cu o religie qi o morali ti. Europa se u de feude nobiliarc cc combini elila rcziduali cu vadurile mig populalii. anhenand dupi ea o rupturd gravi intre contemii 1or. dar e$ueaze O singrlr5 familie. tranzilia prin excelenF. regiu . Trecerea in revist5 n elementelor integratoare qi disrupi in Evul Mediu ne va explica pozilia diplomatului si negociatolui. el prezinte pentru te epocile un caz unic de ilusfiare a tranziliei de la un si altul. a Charles Martel. card acesta l-a consacrat pe P6pin drept rege al ltolan ffunciior $i l-a numit pdtricius Rotntnorum. cel considerat o adevirati pati neagri. de $coala realisli a relaliilor internalionale drept dilie peryetu: a vielii internalionalc. Umcazi marile tratate ale lui Gi Mommsen. influenli $i p prin a 9i acorda spri. cercctad de savanli ca $i de pu Cu toate acestex. mod de viale. acesta l-a scos pe Pape de sub suzeranitatea I0rnbarda dupi anul 900. ni civilizalie qi infloire de crrlturi.Ideea cA o spec19 nozaurii dispare brusc sau ci un imperiu glorios iese din stimulat studiile si intrebirile societdlilor aflate in ciulare $i bilitate. bate fj-i di inapoi pe musulmaniin conllict deschis cu longobarzii $i alte cetdli italiene. prctector $i apdr'itor al llisericii. Inci pe alata dureazi Evul Mediu. in schimb. Este un magisual exemplu de vocalie civiiizatoare cilltudlor ce includ religia 9i doctrinele cu comporentele lor. cand li stripuns ti zidurile cedeazA in fala valului de populalii care fAln stavile spre vest? In cildarea uria$i s-au contopit populaf rparul popoare nor. Descendentul ei este Carol cei Mare construieSte un stat mare qi puternic i'I ju( de anul 800 Cu r face primul pas spre o struc$rA poliiici imperiala. In acelali tinp medilezi asupra inarhjc. Feudele mai mari aspiri la flstii stabile ca Merovingienii. Dar la un moment dat rivatca ii desparte. ci pur Si simplu transfomarea unol nomazi in cetaleni ce produc si se supun uror legi generale. cehlalt fiind Biserica Aceasta lineste misiunea dificilA 9i ese4iala consdnd din crettinarea fi i-a dat controlul Romei. Parcurgerea Evului conlimi aparent aceaste tezi a anarhici generice. trece teste grele. paginile ind galerii de portreie de imparali care s au hptat cu in condilii economice noi vechile culturi agri . Evul Mediu a avut mai multi migcare lasi si se intrevadd inaginea inspirati de o omenire cop mizerie. Diplomatie Si carc reincep 247 Capitolul 2 intre castel ti catedrali Prdbufirea L'nperiului Roman a fosl o lemd preocupante ome re in odce secol ulterior. luat.Carol I Mare leuie$te sa $i intindd controlul asupra feudalilor' supune crestireaza cu fo4a pe saxoni. ce rol mai poate juca un agent oficial al legA$rilor $i comuii in cel mai pestri! mozaic de enlitili formate din ora$c' e.fa5oara \rcme de sau cinci veacuri. Daci studiezi Evul Medlu. in perioada anterioari anului 800.noi intemalionale". o prelungitd atteptare a lerii. ajuDsa vrenurilc noastre sub fonna proieclelor numeroase de . ciutali.Panea a III-a. care sub urma$ii sdi au provocat-o.jin reciproc. aprepe acest soldat al crestinaralii $i are nevoie de bralul lui enerP6pin cu Papa llc. Si azi Taci! $i Suetoniu sunl lecturi c6utate. lmparatul va fi unul dinue orii intesrativi ai Ewlui Mediu. triburile gemanice au inceplrt vieluirea cu populalia cefta $i galice. pe care il drcpl punct dc rcfcrinli pentru isloia diplomalici. in ciuda diferenlei dintre Bisence qi auloritatea seculara. dar mai ales teazi permancnta $i iluzoria aspimlie spre ordine. comunirJ!isi seniofii? l-actorii supremi spiriluali fi ai puterii aveau nevoic unul de al l. lnvadatorii s-au scurs ca vizigolii spre Spania $i nordui Afri_ golii au rimas $i s-au cre$tinat. Ace$ti doi poli ai societiii medievale sunt stabiii. Dimpotriva. stivilind pe sarazini fi anulaIld LLnta unei Europe islamice.rut empire pirira. opresiune Si superstilie. Aproape njmic nu mai seamina la incheiere in soci umana cu ceea ce a fost la inceput: inslitulii.

rr'a'e . tr(i tdpi trrtr:thtit. Aiegerea lbstului cilugar Hildehlrr(l de la Cluny ca Papi sub numele de Grigore al Vllea aduce lll tconi un personaj intcligent ii ambilios. cJ in c.lrrra nc lorn sr alege (.irc |nrrL. un.Stalurul l{onrci a li)sl irrlor(loruI |||lrIilrIlr Orn$Lrl ctir (l administralie civili (prefecli sLru Nollrt). care fdciind din nou odine Ia Roma viseazar la un rcmano-biTaniiD fi oameni dc controlat. I era nomilal suvelanlrl. rlc cnfor t)rcloIlii sunt climinatc priD inplrltului Henric al lll-lea.e pe clr\cop:. rezervain(r . i pitutul Henric al lvlea o ia inainie $i il demite el !c t)xpi (la Dieta de la Woms din 1076) din funcliile sale Acesta ll r"rspu|de detronand pe impi{at $i eliberand pe supu$ii s:ii de 0lh! oblrgarrc de r-r da as.eh.i-.lr.itale absoluti a papalitAiii iaF de imperali $i regi. dcena nou la Carol care il repune in funclie. la poarta caslelului papal de la Ca(1077).'rt rer ie Inler\irrc nu atrr in p vr. Aplica m6lllli dc in6rire a ierarhiei $i disciplinei. (lflr lnrctic ilduriIi avea pe Papi drept $ef. mo. Numirea ePiscopilor li revcnea in l6tt papald. rren<.'rpra unor lcritorii Sr reinnoierre darul lui P6pin. in mijlocul aces$i tumult se inscrie inse e\. Alte episoade ilustreazi degdngolada pe care per de (irre.r\ura dre un ecnu ma.n frnal rour. imperarul arc drcptul se numeasci episcopi in Ger lrl1riia.ra mnsUlui priont.au . unul fumiT-eazi fort6. ulu!e. in zipadi.ra). a\igrrri. care n. dar nu s-a umeslccA( iD corducerea 'Ln 7 /1. fapt rinJul lor. Rccunoscdtor. Ca ir toate scenctele acestor dueluri de putere.ldi. g:turile prietenctti continue $j sub Papa Iron al nl-lea (?dS" care trimite lui Carol cel Marc cheile mormenului Sfantu\i $r Jrapelul Romei..vtl tL. demilind dlr nou Pe )a' Si numnld un anlipapi.".ltrr.\i dreprul de a-i demite Si de a dezlega dejurimantul de credinlii $uPufiii lor (. . cum se lluuau diplomaiii s6i. Grigore a organjznr funcliunea legalilot..r:. nu se simre in siguranHL Jjrrorul lur OIto T. . e. Acest proces de sprijin reciproc $i complementaritate. impifalul din cauza fo4elor nor liurdc $i sicilicne (musulmane) cafe au sirit in sPrijinul Papei. nd \o. consnrd din qtcptarea audienlei de c:it|e imPirat cu ior)arele desculle.pir"txi. cet ll xocsra din cauza distrugerilor sutcrite de Rona Pe calea ncgo llr'rilor. prochma pe rege imparat $i ii pune coroana imperialt pe aceasti relalie. rl inl. datoriti diplomatiei.J conlfJle.i \. It. Ascensiunea nobilimii romanc Si acapararea controhlui Romei complice ecualia puterii.i . ului licc.ruix ic uren6 ce nu-i . Uhima m.bu laic. reprirna pe longobarzr. istoic prjn care lui Otto i se corferi titlul de impetat l..rrp./rli. pes€ catva timp se incheic ]a Worms un concordal cu ur1 torrrt)rolnis. dintr o serie de lrei conaljonali care ii tt1.eniorials u adrced Dlln nc. dandule dreplun crescuie in relaliile cu l|iscopii sau autoritililc seculare $i asigurandu lc un statut de lmu_ nllllc $i de recunoa$tere.iunca nr:. care impuneunPapegel lllrlrr. ceea ce micaora putere.e. ataci $i cucere$te Roma $i i$i rei candidatul. crr< sc supArS.rfmr)ul lu' Ca. Carol coborM rn lldlia uolLrl papal a. Ca pape. facand sA creascd autonta- stabile$te intre Plll)lllitate ti normanzj $i nilanezi.r emu In ochi.lrdlr. i$i face exerciliul in alianlele ce le iu ind irnporri\a proreilorului .r PJpi pe tcon al ). define$te o doctrine de llllrolio.ot! privit ca o restaurarc a lmpedului Roman. El contribuie la intlodu- qrrux unui nou sistem de aLesere a Papei de c6tre colegjul cardinali l0r. Este cunoscuti penitenla aspri impusi acestuia.lxli \ubahemi ce av. specirlr. l)cpa ClemeDt al lllea. dar uu $1in Iialia. cJr Iitte .rlra . Existi LLn momebt legeralii.rclof ii cu tot ceea ce iNenrna aceasia ir nratcrie de putere niUtari. Iar c capltala l Rorira..Iiclard pap. inlelegand primcjdia adbuliilor ce $i le r\iea Papa.parrrn* i.t lrk rvcnli in a doua jumalale a secolului xl avem un moment de inflorlre ! l)rp{litatii. CinJ Papa ac di||cr.Ull acesta este deffonat de nobili care il aleg Papn pe Benedic\ piraiul ia in serios afrontui. Hen_ ' lll lvlea i$i ia revan$a in anul urmitot.nl6 a impiratului.: renunlc 'a po.re rmpiel.e iflflu. c.rrrea rchn'crlor JiplomJrrce. Meciul este totufi nul. onli rra.ul cel N4afc rq60\.ir)od. nevoie de oaneni de carte pe care al doilcail ajutd si-i schimbul soldalilor la care poate apela oricend. tir penrru Je/!o. Jar lot leu. altul legitimitate.ii Il-lea.r.licr .i r"-nersc. Conlradicliile djntre lbrrsle polirice ale uror liri erilu l[|lloatate de diplomalia papali pentru sllbirea unui suveran carc il llcrl probleme. Unul din papii numili de tanArul extravagant Ioan al Xll-lea. care ii numca pc li )clior)air sli. impiratul se vcde pirdsit $i izolat $i merge la Roma pentrLr a t 1 impicare. si .ii de admjnistfar 9i aSczari l(' tlflusivitate. deoarece $i rrl $i allul lrebuie sd se rctragi. a.

Dante incepe peregrinarile sale. deslianarea. in t2J0.loria cullu'ala a h. lill-Jliii $i filosofi la cuftea lui. papd sau impirat. cai luarca 1or ca pretexl pennu lupta amrhice $i lArA la nivelul traiului cotidian al socie 0i|ii pentru pulere a inalivizilor hiii. in rcaliiate. Darre spnnea ci la curtea lui s_a cur noe. ascunzandu-se $i scriind cu riirdciune. lerminate frin m raper Dar trnatUt e lncl pentru rmparat iacr in ulinul nird. an.aprd)..rn ta Air Ia C rltJ. crind rn rdre<Ina. Frederick al IIpnma Jumitate a secolului al XII_lea.l r d s?nerut.of de Ezbor. arur.el \4are rCharlemJgne). vizite la Genova pentru o chestiune c rclalii cu Bonifaciu al VIII-lea la Roma. roara rrropr crtc$(e denunrul papei 'id. . trandivia.: lmDate ai el in doun: negrji (radicali. care a :mDan.cr n prdcricidn ar drplotnaliej $i spint nelrnrint.)' .crte cu rlcr regetui gllel. N at r.liruie un regim mnndrhic cer /d(. ilar ii cr.lnicc Urnea. nici cetilile lor nu aveau decat de pierdul (lin lupla celor doue fo4e. multe la Papa pe IangA regele Franlei $i doui h regele Unganel.Orgalii tlta Purldtc de$nntutd llrclu C.oTemj Pcntnr du$manii lui..ia itrliana..ti de critici la adresa Papei) Pentru rrnle.a harem. i cruciadd la locurile sfinte. excomrnicare.'''. Guellii erau 'pririnrrorii Pdpei ri 6hibelinii tr..n Sicitix comunicarea e.Suge po.a din nou ichrnbun de acu/atii de btaslemie. anulinftr i toate funcfiite. epoci i"i. pfoc..te? Cej decafi stAmbati t'icleana VAfrange lbat l tirdtnjoseste? Vdd unii cun ftNnesc l4 o sfiana.r suprema inspiralie Divina Conedie Singxa 1314) l[lisfaclie em se relni locuri in lnfem (scris intre l3l2 Si si plaseze in Paradis pe in1*pti $1. neconvenlionrl. Fara a line sedma de r.Lr trTp ce. 5i al rcgiunrlor ir i izz.rzuri priterLrire si de disiJenrr lir. dre toc rmDac intr-un alt act cu aceia$i actori."-a exolic. av. Iar allii Ia I ut tnt? irt a t'\ ltetlr P t(rea ninlii o nr SiJrtlzd')ann? ' l'oetlrl infiercazi holia.r ri ru grea in care nu diviziunile majore sunt ant de penlmnzilic. in Ce nanir puter<a pnnlil.iguta c. l::l..-1q.. (a \a c. oricare ar fi fost ca$tiilr'rr(rul care i-dr fi subjugat.lu. (het )i mrop a to. Dar acest partid cntei si a awt misiunj lllll'I:1./boiutur.ilo. di lla $1 ci-sAtoria cu fiica regelui ritular al Ierusalimului iun cruciarj ii aduc drcprul la a(e\l ljrlu.ea'Id fisuA unasa nu vrcnmele t). $i imparatul Frederick Aistins p. con\rar d La de lone nu le permile nlci Lnuia o \ictotie. cet Inar bun dlpi Carol ./ 250 . nde erau rcprezenrare tematicienj toate Pl insu$i potigior.'.iluatI pri. Brani!6 fi la Perugia. se rerrage in sud moarc de rrisrete. in absenli este condamnat la ine.acte imprevizibile: esle regele Siciljei.iratri germrnr au to5r pe prc.. ( lLrr nludu: u dra\lrci drvi. pe care o amtni rirlp ue zece anl se ocupa cu organizarea Siciliei. . Ata ca rn:jarril. ttedenct este incotunal rege 5i iri a. albii au lost mai pirtida pierzdtoare. coruplia $i atrigatori'. incoronat ca tmr R^oma h 1220.i. jJr rrr Pursarori. papa crigore al IX lea este supirat incat 1l excomunice_ inaintJ de a iircepe cruciada.. . fo'r lu a utteriorca modcl ir.a ri Boc.in piomovarea artei neg . cu b01i'i lwnea nou4. si recl. c ]lelile. d prirluloase.rrada.3ciLr' in acelali rimp ne u Jee de(Pre il.ri\oajea vri pnndlor de Frederick al It-lca.tocun pe scen4 lunii Paftea a IIl-a. Acesl om rosu..j crerle in defavoared lierl: oi ?'lp1 mulre nec.vr.h"'nutui.. care cuno$tea bine vocalia de afaceri lumesti. Dante era Guelf.inLl nanii $r imp. supu$i necondilionat Pai) $i albii (moderali.dar lsr de pnncipii a Papei Bonifaciu. r ua si maioritatea florentinilor. ' |i-acut11 Floro|n pLAngi ttet attgAnfii . el crrcutalre de emr\rn rmperirli ii campanie de drplomrn calugAri lru i preglli ra\corle npotn\r du. DiPLona je in.r ')i 5. nici ei. pierde rizboiul in marea campanie Italia (12.manulur. face papei promi:iuni mari.+.r pe picalo!ii recupe'lbiti Drnle ilu\rredd ilrrri.''inru. srudia geneza fi evolulia limbilor.diplomr!i !ul'ivlli care cuPdnd in lra peuar.. nurnoti vd sfiPane. \azarerLrtJ.r e rnrelese nici i.ll Ir:".Ce teand.qn numerogi.urir imDJralului.tia' regele Neapolelui. Negrii preluaseri puterea $j l-au llcs aitfel rphiunit.. B"ll.rlrei Und drnlre rnfrunori r losr Danle Alrghien El erd diplomrr in Juiha rrrt'i duse cu bine la capdg alianla cu Vene. In|1orrof. urmaioarea. rne poll(r. dupa ce de\enr. rclul imparatului este n per'sonaj pltotesc care iese din standardcle vremii ca inx j Ilalie in dou6 tabere ce s-au duimdnjt Si mahratat in tiecar€ )i pe l'iecare .r.^'.16 1248).5l ploclJma cu r(e\t priler o frcc genemtn I La d|. nelipsi.c regc genn.:e urrrlara 5r anumrle drepturi sLnr recunoscute $i.rJl. li|. universiieli $i $coli medicale.l un neil regr. Frcdcrick rsr reia.

Cre$tinatatea era sfaSiali dc confli sunt .Jocuri pe scena lumii Partea a III-a. bizantine . mai vlu ln evenimente decat orice perioad[. Dreptul intemalional elaboral de biserici privea distinctia lntre boiul just $i cel nejust 9j garantarea tratatelor prin sanclionarea ligioas6.lemandu-se. ca Henric al fvlea sau Freal Il-lea schileaza phnuri ln aceastd direcfie. de schisme religioase.e $t ercomuni -se reciproc n au reuqit sA inibute simlinrantul vital ci toli ii. toale acestea fiind I[ ||llcr?sante penhx diplomatie .i. gjoase avea un acoperi$ comun 9i o referintd unjci Se sc ceva in procesul contopirii populaliilor $i al amestecului de i enle germane. Dante. de popor impotriva altui . rol pe care ll evoct palat impozani. Sunl doi factori integrativi impotanli Fi vizibili. structurA economica Oatifundii ma_ sdre$ti). Ei Itivau toate componentele acestuia: structuri ierarhice $i autoritap.. factiune contra factiune.Din punct de v€dere al plomaiiei. nici marea schisma. administrative. Un analist al perioadei scrie: . ratul Ludovic de Bavaria se infurie $i merge la Roma unde i leazd un antrpapa.i islamice. Dreptd canonic era mai evoluat $i domina multe din relalisociale. Limitand pe imptuali. tratatele $i sacralitatea lor.' in timpul lui Dante se produce in istoria papaliti. ale c6ror urme lc pistrar ii institLrlii. Djplomalii a clinarea 1or spre factorii integratori ca valoare de . Cusa $i atlii). cap al Sfantului Imperiu Roman undc s€ incoroneazd al doilea. de probleme ca suranitarea. defaimindu . Dar cre$tinilatini se considerilotu$i a fi una " Accenrur cade pe romani.. care-qi anunli in nune voa universald $i un lmpirat. Dintr-o dati. mergand pana h arta monumentah Dar mai ales resI dreptului.Nici captivitatea de la viqnon. cu4iie canonice ii cuprindeau 9i pe laici in cazuri care pdveau igia. Un fost arhiepiscop de Bordeaux Pape n-a mai plecat la Roma la insistenla regelui Filip cel Bun. prizonierii. Thomas D'Aquino. ca factor ce leagi intregul mozaic de endtiti. plin de nea$teptate sfrAluciri. Autodtatea bisencii se menlinea. Papii se concontinuaiorii unui imperiu care terminase prin a fi cre$til. noul Papii devine chiar fostul episcop din Avignon. gele Franlei este cel care vrea sa-l ata$eze pe Papl intereselor Si si galicizeze papalitatea. de mai muite ori. 'icat ar parea de ciudat. piresirca mei pentru Avignon. Avignon a fost centrul papalitalii./i:!tidna imperaFi. bresle ti negustori. chiar dacdj repetd $i decorul nu rAmene acela$i. modul de a a ]Lrprele. Mai degrabA interesati de o res publica . djferenla principal: era ct in 1400 Vestul se consi tolu$i ca fiind o societate. loli ble. amistiliile $i pacea. rege impotriva rege. feude Si unitili politice. papii lncurajau suvemnitatea nal[ detinutd de regj. Vocalia juridicd a bisericii romane s-a v6dit in mod natural in voltarea dreptului canonic. De$i adresate problemelor cleru. suplinind lipsa unui cod de drept intemalional privat. capul Bisericii catolice. de genii Si de opere cu peste veacuri (Sf. Existi un du-te-vino de papi carc se mut6 rdzgandesc. care apa4inea teoretic regelni Neapolelui. care pdvea *zboiul.romani" nlr numai ln sensul sediului unde oficiazi Exisrau $i alte cdi de dezvoltare a dreptului in societatea medieli. Nobilji creau un cod cavaleresc. trebuie sa rniasci impreuna. doi ani. zenand doui institulii complemenlare (cultura $i civilizalia).invarianf' $ave. o fortereala $i un pod inuat ln ln tumultuosul spectacol. culturale.tii stabilit la Avignon. militare.ln care schimbarib suft rapide. competitive. intre 1309 $i 1378. p6$rarea pecii qi drepturile ului. Augustin. mai inainte ca dreptul ional al bransei seculare se fie elaborat. sl5bindu"i autodtatea $i li lntr-ull climat de inffige $i competilie.. iar definilia suveranit?ilii (fiecare e s6pan casa lui) o suslinea opera de descen[alizare in imperii. de dispute doctrinarc $i de 162endemic al clasei impotriva clasei. cea mai fragmentard dintre lumi. intemalional public era vizat de clerici din cauza caracteintemalional al bisericii ti se ocupa. Dreptul culumiar era dezvoltal de ora$e. ne htereseazl soarta li€i. nu pe cretlini la autorita!ile papale. de calugfi sfinfi (Sfenta Caterina de Siena) care lmp6care.. dominarea intregii societati. lisand sectorul secularist sA organidreDtul cutumiar $i cel civil. Exista un Papi roman la Roma (sau temporal Avignon). De data acesta. . o mlnasdrc. O buna parte din secolul xIV. sub legile lui dologic. Di|tomalie un 253 meni spectacular: mutarea sediului papal iD Franla. Ceea ce este roman este ideea reinvierii sub alte lorme a strdlucitului ii puternicului riu Roman.laici sau clerici. Acest nou sediu este cel pulin la fel de pitoresc !i plin de phri nea$teptste ca Si ir episoadele anterioare. nici ridicolul 9i oribilul spectacol al or lrei FdI.

fiindci sunr impin$i de Ia liprte de huni spre Europa.lucuri De seAa luni Pattea a I-t.i de calcdrale. unde au un rigal propriu intre 489 $j 553. praful $i valtoarea unei scbele.Aquino. Toate lele i$i au personalitatea lor. una seculare qi alta religjoasa. ca ti chinezii. Spre sfarlitul Inperiului Roman apar la granitele lui esrice. unde creeazd un regat $j nu . dupe 500. aviind altd religie monoteisli. Ei si cuprindi intr un singur corp de doctrinA de drept civil in nle bisericii 9i curumele orafelot pentru lntreaga societate a \ Diplomatul F\ului Medru a awr panea lui de \chi trdit intre doud puteri. inspiimantA Europa timp de 100 de ani. a statului de religie Si a gesrjunii laice a societitii de culri rea credinlelor este o ollerd grea. de negustori qi populallc. dinrr-o direclie hordici. Dar sunt invinsi de arabi. terminata ca un mecj nul. anonime $i tecutn care dezvdluie de provine enereia necesari parcurgerii drumului dureros at maUnde tilof prefaceri ale civiljzaliei. Sunt catedmlele gorice. aflati iir cele nuj grele momenre ale exi sale. Dar acestea nu sunt realzarile Papei. are ghea in dreptul canonic. ca o cuime a ironiei. In interiorul lor. Aristorel seculariza gandirea giin{ificn $i. cu a sa $coah de batoli$ri.ii la aceastd pature riguroasA. ln fond.drept intr !ional". $tiinlu medievala a acestora este infloritoare. . Din puncr de veders ]sronc. pcrseverenti muncitoare. dar am fi putur alege Reims sau I Unul djn tumuri e inillat la 1150. ti Toynbee susline ci resortul de dezvoitare a societililor sri in c$plul: provocare $i fispuns. de consilii $i bresle. se lupld de suprema. Hunii cu Attila.tonatrc 255 Dar dreplul . cu ramurile lor de riserit $i apus ostrogolii $i vizi gotii. struclii inporrante qi durabile. nominali$ri $i conceptuali$ti e reluati azi in reoriile tognitive aproape in aceiaqi termeni.tie.rrarea secularului de ritual. bucuria supravieluirii fi cerand mitA $i pentru umanitale. Nu pot sn se ateze in regiunea Mtuii Negre. Diplomarul i$i mut:i privirea de la curli fastuoase Si de la evenitrenrele triite de vadurile societir. Cepizii contribuic la aceastd victoric a oecidentului. nici ale lmpdratului. pe Euclid Si Castelele imparEilor. ajung in Iralia $i Spania pe la 400. O lume mull mai litagora. tichjdar de hizarlini. ceea ce a zidtunicit $i impiedicat toate incercil cle a se modemiza $i a tine pasul cu istoria. poi fol]nead regate in ltalia Si Spania. n-a ficur nici acesr pas rstonc. llllinlii invadeazi in secolul Vl Italia.. Sep. ca lpoi sa stabileasce un regat in Africa de Nord. SuDt ridicate de ora$e. Dtt. dar piltile s-au separar treptar. Chartres e cea profctici. lumca islamici. in toati Franl. Ostrogolii se a$eazi iD Italia. s-a niscut revolulia qtiinlificn de dupt l{cna$tere. Mergem la Chartres. Nimeni n-a rit o. Si era Bartolus de Sassoferato.nremarional de/\ollal de canonrcj era cel mai rmt. ceea ce inseamnd (i1 trei generatii vor trdi in umbra. Dreptul canonic se baza direct pe dreotul romar Impresiond prin raljonalihrea $i ma\imele (ale. Aceea$i bazd o luau juri$tii civiti. scormonind in mo$tenirea greaci. Sd ridici o catedrald cere uneori 100 de anj. despre triinli $i rehnologie vo$e$te vizitatorului de la Chaftres $i pilagora de pe latura dc vesr I catedralei. Vanddlii coboffn din nord. Diplonutul noteaze ce Evul Mediu a avut piramicieie sale. t)aui la infrangerea din 454. realizati de societatea eurcDel pentru ci a abordat o de la incepururi. care a invilar arra nrilitad in Scolile Romei. in lumina mislici a vilraliitor. si cire oferea mai sigura baz d pentru o societate complexA ce se considera vate din Imperiul Roman. ale ciror inalte ii asc tire sunr adevirate srrigite citre cer. Ce mi$care de idei se produce in jurul lor! Cearh inlre reali$ti. Conceprul european de subsidiaritate vine de acolo. Vizigolii jefuiesc Roma pe la 410.. Dutlrii Si Nistrului in secolele III $i IV. monumente nepieriloare ale ar tehnicii de constructie. go1ii.In sculpturi sunt omagiare cunostinlele din lrivium cvadrivium carc cuprind geomeria $i arirmerica. era luar din rraducerile arabilor 0ltre l-au descoperit primii. omul se simte mic sub uria$e bolli spri nite de s6lpi masivi. Nici un secol nu a cunoscut ararea provoclri. a Carpallor. dar sunt bEtuli pcste 100 de ani dl) avari $i longobarzi. n au putut arabii intreline pasiunea iniliah penrru $riintE? Cand scolasllca dogmadca s a sclerozat. Toati matematica vremii era de altfel coNumatl in plan lilc arhitectilor.1350) 80 de catedrale 500 de bi! $i rici mari. Si incepem cu fluxut populaliilor nAv itoare.biciul lui Dunrnezef'. care i onau cand paSnic. Este reDli in piatri a o^perei lui Thomas d. autorul lucrnrii S Theoloqiae. atat de impo(anti in proiectul integrdrii europene. De ce. celebrand gerea greutalilor.ir sunt ridicate tungul a trei sute de ani (1050. cand viotent_ Insistenla asupra acesrcr concurente nu este cernti doar de inlelegerea temelor $i care cople$eau diplomafia. Nu ne miriim astezi cand aflem ce notiunea de . regilor Si nobilitor sunt jtlcarii fal.

rar caredralele pnt anunta .br de i....:::il :lll "*. iJii. Imperiul Rasiritean respinge.dcviraiul seu merit... g.ili.y:r: *:i:r y":i:..li1':.lf. i" (ui In ...l' ..." . plin de nenorocili 9i l{vcnifi mjraculoase.".:l : :: ""t.lliJil \taluj tlanc.. I ilf ll: ::":. ff..l#i. i.1.:'."'.jr . imediat dupd ce sc produce diviziunea intre est Si vest. sata .. x""rr. .":i:I:"::i"ll ::. Justinixn." .1:i:: ::::::. 394. o alt?i mo$tenire a acesteia: IuDlul ci el a supravieluit in edilie cre$tinata de Consannn cel Mrre.pcrenir...lu c'".tntinopol.. dar pompos Fi pretenlios in gesturi.r".r^ boo.". care a ficut cat zeci de rizboaie: I eagrtr de ]a 1347. jnrrepr ind.":t.nrrc ' ce rmpranr:.:.:1."riil.il.:.. .. r\u mai era uo.fi . ii'u.i .llil'.'J"..xri. ":i.j.lli ilil. iu!ll ilnl)nr]ii ll0Sdadului $i califalul . .T:. y..r 1..i.. ..^l:*.ir*.iirir'')'iil. romane.'...:.'au.r. 2. 'i.i ::4". .7 . *jt':ri:i!1'. l*?+ii'fl i". Morbii ei au fost adu$i de o co(abie de la |r Messina $i in cateva luni ciuna ajunsese in Nord $i 1n AnlnlFo m[nlstire. obscu( $i irriit:tor.l f#i."f "" -. ....Tl#?i j.ili Lrn triLrmt tur. il.t.'i.l'V .:i"'ff:i:il. inci 11 secole alupi moartea imprratului care s-a instalat la (lnrst.. .."I" ll|. mengaisre Pcnh! Europa.igll ":ill ar pdrea .r(a orJrneror a.". oi..?ota!e.f lini$le$ dechr prin inrrrvellh lui (.""ta l.""#''.l"ll.. siavi sau pe$i. n(lucc la indeplinire eroriunc0 iDlemtr a mongolilor' facliuuatlurile. insu$i termenul ."x8 cucenrea \urd >ia trunutui.i_t. care I_a aar oe " .1i.r -l:r': "0".j."" ilnx m victrnr ..rr.:.1..:. Populaliile care suI focuri colective au reaclii neobilnuite pe planul ideilor' Existi hlrrilali noi care se creeazd in jurul identitililor latente: regro[. sru patriotice.r:l':r:::'. ( .::ll'l:i.ft l. in aparjlia lite turii proprii qi in avanul vieEi intelectuale.il. creeTe .:'].nalionajismul" secolului tV.*..:r..onie.::l:'l: ":.?:T.::iT "-'* ".a.. La 476. cu diplomalia sa generalizaie $i extinsi intre glo l0r(c unit?ilile unei societili fragmentatc ce tr6ia cu amintitea Imperiul dc Risiirit' rlol$ei Rome.d. trecu[i la l$hrn. dispute filosoficc Nu putem omile din acest tablou nedieval.ii .. r" r:qi.:ll:::...ifi1l: .iil+: *y.(. c € donme$te intrc 527 $j 565' Lufiar tlna in lralia {i oin cfiica pana la Drrrire Ii . :. rwari.i.. Romr e cuceriid de Odoacru $l LL 493 de ostrogoli."":""1: l11:lirea monsora..i :li ::f jr. . Registrele parohi.ria. l.'.l" cd dupa rmpefi ur carcrir :: :::::j j: ::.i4rrrd ir r/r/ urm 'nLr hlr*jfii ff"l:l ::::*. din 140 de cilugdri au ramas 7' trei sferturi noteaza cA in Dol)ulalia Toscanei a pierit.xr{ r... bulgari..ufl se t pJ!6nu hnn|i 251 :il ::. sra|5rrur secolurui Ly unsurii Panonr.j"l ?i:'l p"".t ...r.l.i.'u i....r.... Ifirtn n-a avut doar provocari exteme de tipul nivtlirilor. Hi...rl . l .lli jirlj.-.".^nl()lia c subjug mongol l)0r ccer ce tlu pol facc puterile l.t{)lii.:. . *.: .le de boald cate o jumiEte din locuitorii populaill lier secera. .l::l {: .-:::"::. sinuos.il.n .:':i rur " hi': ifl: tnnitf I ..d'r..l lfiC"-r .i. l'. Slab.:1. Se vorbelte aslfe] de . ij.:. Activitilile productive $j comerlul se opresc' ca qi marea llxurie de eliberare a Spaniei de mauri Speranla de via15 cobo_ . .. xr. (r nanul d: i. i l# I.. ln geanta diplomatuI rc giseau pocme.ti irrllc. pentru ci Asia isi lcftc primul asalt prin otomani./"jii{ j: :iH J 1 lt . ::.::in se aced. "ii 'rr"r'aIC.li ..r:"'"'.:l#i:'i...:..E:f rarani disrueard ca ra\p."".. nranilcsiat in maturizarea limbilor nat-ionale...A ttt||i ii o catastrofe naturali.. meroda r ap.' -..T.iliJi. i" rrr-r.'ili. '.illl.'."::11.Este probabil ca rcestc trisiuri si poati fi identificate ici Si colo in diplomalia bi/lntine.j'i. \me abia dup: r@' cra vorr)r . acomodeaz5 sau lrimite aiurea pe huni..]Jil.i il: .jf *T:::.".: :l:Jtj:i..ilil ifl{ .f::fl L"J"T :rff : J irl . il ::::.rn^:rffi :..{tri :..:ff .'.. ::'rJ.. lN 32 de ani in prima parte a secolului XV.'#i""1"x.Tilil.r.ln\ rrrmea/a o penoadi Je drD ::r.""gor. p'. 5orii ae c.. ceea ce nu'i incrimineazd eficienla E un imperiu mare de . se datoleazi mai mult diplomaliei decat armelor' l)iDlomatia bjzardnA nu a lbst evaluati de islonografia occidentale l .:i ...ilt..i.bizantin" a fost folosii in anglezi pentru caracterizarea unui stil complicat.j....lr p*.:..

agravali cle schi religioasi din 1059..5ri Iici u ur)r. r :i inrrfildtea furr'l'ei 'lin'omari'e ru PUdar .rdentul organi. TeLli(\Jl. ci a unor clerici dognatjci.".. precum alte $i rcse conune (exces de populalie.e de \rudru Nu era neg'iiau nici incum i. ani\tici si economic.. oi pe loniile triburilor migtatoare Ru$ii.mlonle Negtrierea |!*erla " chere de rne. t'. ncnultumiri inteme.i apetitul noilor pafieneri $i nu o da16 Constantinopolul pe lupirA de ru$i. paleologii reuiesc sa restaureze riui Bizantin inlre 126l $i 1453.""'. in locul uner rii Negre ri urmufite DJrr. rlunur ni'ru la.^d_"-1. ci adversari iDversunali pc loare ionrurile. in vecrn'tatea ale aces LLiui Bizan! inci viabil. Sprui0i (le sud-cst gi 751 Ravenna. ce va ocupa (ruI DreocuDirilor lor' Trecerea prin stramtori $i privilegiile co- i iiir". a lhcut ca noile cu(i $i cancelarii Ris:ritean Cercmoror state si fie lribulare nodelului Impeiului r.7 :!9!l!!!J?!il6!td tqm consolidcazi conlrclul 1lsupru Aliicii. cand carolicii se dcspan de orrodoc$i. inteneietori de colonii in Marea durLc ele. ca la 941. unde afld sub contml. L_orf cilrLt' . in Marea Neagd era europene. iarAdriatica devine o mare venetiand La acest moment.rr..:iale erau lratare cu Genova $i Venefia. se ridi. Astdzi istoria descifteazi in decl Cruciadclor un $ir de morive nemirturisite carc conveneau ratului Ghbirea feudalilor) sau bisedcii (erelici mulri ce Fe[ stipanid.foculuide oe lr Conslanlrnopol Sriru . Cristalizarea unuj imperiu occideDlitl cu matr..1. ' i" 'nrr...tcc|lNt sl !r rr rrrrhr lrrirlti I'rrrrlirlr' clcliurlur\rbiliua a Iovil solllbrlltrlrc hrlrlrlrlr. ln cdfle'r 'J Bi "r lr|i Rt. care a povestit in occident cople$itoarea impresie rigcau hngi tronul impAratului' ldcut o cei aoi lei de aur care rir sd stie ci rolul leilor nu era de a-l inspdimanta pc el.. Dintre icolile diplomaticc preluat idei.a O".tri!. RoDta $i Sicilia vor fi sub g$verDarc bizaDtin6.l re aDrrndea nrrcle du)mane Crecii r. dispunea de gamizoaui moldovclrusci trimisi de aliatul moldovean $tefan cel Mare' care a aparat cohtea asediat: de turci in 1475. bani.1 dir Consranti lul cuceri! de cilre cruciati. onorld dr-uri c' atorii ctr 'r*" i"'.Comuir. Acsasltr riui iio Rdslrit inuiltc 0u l. Izolarea lor.auerc" con\lrrrlinopulului ub ii.ia"ntuf ou mis o greqeala slrategicA fundamenrali. Caffa din Crjmeea.aro.rr" (liseDsiunilor intre du$mani Era o diplomalie bazatE Pe subsr- ln ropean. Ie(unoa$lere.v€'rr!. piese de afiA drumul Occidenlului.'onun.. Crucialii elibercazd Sfanrul Mormenr Oenlru scun ri exista un rege al Ierusalimuluj). Srd. Mr t timp. . Irrrli Si lacomi.\afireand !i.a int U^.ljer Aria bizanlind merge de la Euftat pena h Balcani.1. Apusul fi Ristuirul Du mai sunr tucr mecar de credin6. ma. Primenscd lovitura de la 1453' cand folo::i. Oc. bLr. Dupi anul 1000 incep nenorocirile: turcii selgiucizi A\ia Vic5. fascinali de frumuselea anX. In fflrr unof popoarc |rrgratoare crLlenlul a dle( crlea debrra\irir de soit lur r. rl. folosind arma secrctd a. Schisma cste opcra unor diplomali.r FLrLrlaSr 0 r otomanilor.eaz: opr croeJrlri r. Dar^Inperiul de Ri !ind alialii Bizanlului imporriva it trezea. al cfuui menl.lirndbila vdloare:-s pe diplomali lncd o mie de ani.XTTI':1. metode si proIr)il in conlactul cel maj srans $i care a r"u"i. era in lui la ele.:!. deicir a coflrlui de la Sfarrta Sofia' se converlesc in secolul bulgarilor.rga pe:'"."" tc(hfi de la bizandni a fost scoala veneliafi Cand pretenliile fost acordate genoveUeoslor:! au devenii prea marj.. Nrcol:Le lorgr \o$ertc p r 5i rer minuloP. Pe o laturb a bisericii San Marco purem mrra cer prtru cai enomli de bronz luali la 120.i. decjr rl. ' BUC\jFl:gTl SednrlCentra l."ia".i."::i:1":. avantajele au Neagre Cea nrai impo[anti !ilor. nurmdn/ii apar in imediata vecrnatate a !u !4!!!qarg!|l!!'. a caror rivalitate e(a Pe admis doar patjcl)lio exploatati. a. o noui perioadA de inflorire a lulur se rFi-md prin rmpdra!ri rcmarcitbili ar dina.ie. ce cuprindea coa Inrfc l0or. slebite).. un proiect buD pentru prestigiul ei). ii ArA ajutoar€. dar in acela$i timp detroneazi impiratul bizantin Si ocupi Consranrinopolul. ve$mrnte Si podoabe riman uD model ravnit al bine de o sute de ani.aF ll.1r r con\iJerat o prerdula ri \(eptibil! Lle un jxt fini credinF afi$atd in rirulatura sa de imperiu creqtin fi a res pulerii romane cu lumea ei mediteraneana. mai auan"rra. Turoii ooupli CoDst ntinopolul al Xl-lehorrrod al ll-lea lnltrlurii pc Constanlin Dlpk)Inalia bizantin.1""..ce romanl cident aduce o perioada de relafie ambigud inre acesa gr considerat in ochii cu4ij lui Carol cel Mare drcpr un seolu rnrlecrudla. Conslituirea statelor romineqti in secolul XlV. inriili tare sub pretexrul eliberdrii Sfanlului Mormant de la Ierusali )i t2l : . cea care a yll(mLrl venelian."nL n.ase qi prozelitism crqtin inaltul prelat pe care iutrrr. mainile lnusulmaniior.r u'..

19i intfuesc suveranitatea plopne DupA ce Papa pretenti $e intoarce din exilul de la Avignon. dar nu necesarmente ca un instrument al pacii. cum sunt Venelia. cand in alta. apoi de huni. ca $i pentru o conducere inleleapta burilor statului. despre care exisd date istorice. iDcendii.Se plitea n1ai pujin $i erai bine asigurat de o inlreagi popula. Dar 1ia locali se menlinea ca o siti de cernut invadatori. de bulgari. daf este produsul unui factor politic: aparilia unui tip nou de stat. in acela$i timp itsi rmbilioasi $i indrizneali.e reLl"ceu la negncrerc. ln voievodate.A fi cu barbarii nu era s6njenitof'." Acesti actod erau instabili ln cel mai mare grad. cunoscand dezavantaiele actodlor grei curopeni de peste Alpi de a$i trjmiie armalele de mercenari scumpe $i lncete in canpanii dese in peninsula italianA Tabloul gcneral i$i punea amprenta $i pe diplolrlalie. colr vurge. un adeveret instrumcnt al supravieluirii. sprne Era loc $i muncn de f:cut: o colaborare se stabilea de ]a sinesub barbad putea fi cliaf avantajos. Mer^da . ce se aflau cand ?nlr-o ta_ bdra. Diplomalia e in lhmllia Rena$terii. pandili de lupte inteme. Capitolul3 Renatterea Daci diplomalia medievale a fbst generali.. aceasld noui diplomalie are un grad sPorit de demnitate $i ecou pesie secole. o shuctud simpli apare $i pe teritoriul Daciei. de lnongoli. de dimensiuni mi aveau o orsanizare rudimentar6 mosteniti de la colonia dezvoltatd in contact cu populaliile noi. rranipula 9i obline.rvantaje echivalente sau mai nlari decal . actor ce se indreapte spre centrul scenei. de rivalitili $l de confruntiri exterioare." Erau desigurjaturi. pe care romanii ii cunosc fornl5 de tetari. . In cursul luptelor lnre papalitale $i lmpirat. penfu ci esrc geamani cu inflonrea niclor $i $dinlelor. a sintezei man fj a tbrmarii limbii romene. Invd!trlun]e lui N€agoe Easarab in Valalia 1521 au un model bizanlin. sau Galia. . protagonigtii sldbesc t. scilii $i slavii ulmali de ostrogoli $i vizigofi. Ce \-a Inlamplal in(a in inlenaiul de 1000 de anr care plecarea administraliei romane de inceputul organizrdi celor staie romane$li? Tol Nicolae Iorga arunca o lumind asupra I rilor Daciei $i fbrmaliilor statale barbare. a fi produs primele qi penfiu mult timp singurele state pur secuhre $i lle Cre$tinrt4ii. srcna tunii rimp de \ecole d ralorilorbi/aflline in culrura Si rrdla dlof Romane. de slavii in clanud $i triburi.Polilica exlerni a tutffot era in stare de vigilenF ti alert6. Csi mici sunt absorbili 9i dispar' Cei mari cresc. Florcnla li limiteaza pune la un rand cu celelalie aspirante ale puterii temporale' ile de . ' . Impresiona mai irles capacrlateit er de a manevra. Miianul $i Florenla.tie cu ca:acter rdzboinic nent. Este un exerciliu pemunent al puterii. ca annatele romane sau post-romanel intaheau la randul lor asezari disparale. ciocniri ti refugii. cu care sa cnnvrelurascs. De iapt. de pildd cu slavii. grri. Sarmalii. $i. precum ti a solutiilor de itate.eptat. MAi ziu. comparalia cu organizaliile autonome Iocale din Sardinia. Era una din cele mai importante cini ale auloriltlii locale. In secoluM. du. pecenegi Si cununi. conceptualizati atAl de eioc_ vcnt cie Machiaveui in Printul.Cosimo dc Medici.8 unuadin paradoxurite revoltei Papale lmpotriva lmplratului. ci lnai degrabi ca un adjuvant al politicii dc putere. Rena$terea a creat d\tomalia permanentd. patronii afielor . iar la Tomis funcliona un episcopat. Ele conlin pdmele norme $i idei zitoare pentru diplomali.. Populaliile migratoare apAreau mai ales sub forma tribale $i nu sub aceea a armalelor compacte pe care le in caEva bitdlii celebre. unde dele" (termen latin) $i coleclivul sau se ocupau de ob$te (teri slav) $i de contactele cu du$manii (lermen peceno-cuman). de gepizii mai li de longobarzi $i avari.260 Jocnrip.au conlri_ buit ti la afirmarea unor noi fAseturi alc diplomaliei' creand penfu llalja un avans considerabil fale de restul Europei. 1n timp ce rnicile cetAli burgheze." de un I inaintc ca si existe diplomali. Lrn piscopat lnfiintat de lmpElatul Justinian piistorea $i ln stanga di. organismele locale fuzioneazA in unitAu mai mari. ridicati la valoare supreme. Francesco Sfo a fi Papa Nicolae al V-lea . care au ridicar riz bonrl la o condilie aproape contin i.

impunea p0/r{" comune. in pnvrn!?i. atat de acrivi $i influenli in Factoml inleligenlei nu putea fi subestimar in aceasti preluire a culturii Si cunoa$terii. Dar rivalii Milanului nu aveau regimul ri de venelieni. $i aptuat prin reciprocilale. prin Liga prea Sfentl. in acestor trei rcpublici. unde se adunau informafiile $i unde plistla arhiva.ta decal Milanul 9i in l45l produce o suerinzitoare schimbare de alianle a tslorenlei. Inaintea Europei.. relatiile ior exteme erau conduse colec. Diplonalie 263 cete obtinute prin fo4a brutd. Reprezentantul pennanent al milanezului Sforza in Floren{a. Milanul. al prinlitor. lcodemo da Pontremolj. di lllrc. unde aparc dupi 1500. aliata Flo nlei. cum era cazul consuiilor trati pe probleDre comerciale $i proteclia cernFnitor proprii. se adiuga tudinea oamenilor de al-aceri. care unette cu Miianul impotriva Veneliei. Regii mate clupd ciderea Imperiului aveau rrimi$i (legati) la cutea cu prezenti continue. Alte anunlau ambasada rezidenliali.oamenii Ducelui". Prin profesiunea ]ui. in iimp ce adversarii erau. practici urilizati $i de Ni-dictatorial din Milan. in care to! batanlii i$i jura prietenie 9i pace pe 25 de ani. iar un inanric comun ce se contura 1a orrzonl. Treptat. Neapolul se ceati cu Genova pentru Corsica. ale- liri. Papalilalea ti Neapolul. $i a]!ii cr rranzaclii diplomatice. formalismul legal Si democratic exersat a o fo4A mai mare $i mai durabih noilor instilutr Diplomalia ajucat un rol activ in aceste aliaqe $i in schimbarea . actorii majori in Italia sunt. Famitia ce delinea Visconti.ric . infie si 1432. Mantua li Bologna. demersurile politice imPorlante ia slrpuse unor dezbateri publice.i. cazul Milanului csle griitor. a stabilit relalii foafte apropiate cu Cosi_ de Medici. episcopilor sau 9efilor de republici.P. Aceasri nancrari i-a servit la organizarca unei acriviriti diplomarice hii rasiriteni intre ei. E scmnificativ ca fiecarc din pifi era unita prin leglturi asigurate de ambasadorii permanenti. acesta se lasi convins ci ascenslulea vene- polul $i Papalitatea. superior UDui condotief. Oicum. cel trimis de impfuatul Sigismund petrece $apte ani. Evenimeniele au pus La incercare ambilia Ljgii de a rezolva conflictele. r La tel se intampla cu reprezent ntii dc afaceri.au unul ra]. E] era insrrumenrul cel mai pentru mentinerea echilibrului de putere. Venelia Si Florenia. La mijlocul secolului XV.1ie. dau sernnalul unur incetut de flrncliunilor ambasadoriale. O revoltd a ars arhiva milanezi. incA doi: 25 . guli doar prinii fiind rezidenl.duceau rAzboiui cu alte mtloace. Ducele conducea diplomalia $i ambasadorii sai era cunosculi ela un lnlerloculor cul'ival. Venelia. . La admiratia pdntilor penuu nea oameni ce . care se extinde abia dupi 1648. dar despre diplo_ lia nrilanezd vorbesc alte arhive invecinate. ii se impace Venelia $i Milanul. la curtea milaneze. este indreplati impotriva du$manului comun. Neapolul si Sienna. Dar procuratorii erau de doui uoii cu problcme juridice. ambasadorul rezi fost adoptat de cctilile iraliene.. 0i e mai pdmejdioase pentru Floren. htcrca OtomanA. ce tocnai cucerise Conslantjnopolul. pe care ii gisim $i la zanl era un fel de amba. l ondurile erau aprobate de lege. Era de pi sa distingi intre calitarea de reprezenrant al bincii familiei $i treburile exteme ale Plorcnlei in timpltl domnjei acestei pe la mijlocul secolului XV.Liga atragc $i pe lclalte puteri ilalicne.262 Jocuri De scena lunii Pdtea a 111-a. penlru legarea gi alianle ti mai ales pentru caitigarea de prjerem. Rizboiul pentru succesluMilanului incepe la 1452. pentru apdrarea unor rese sau promovarea lor iscusiti. avand ca aliali ai Milanuluii Flocenova. cand o atianli era du $r avea de solutionat probleme continue. care i$i j musafirii sA le admjre colecliile sau bibliolecile.sador rczident. o dati ce peni $i armarelc se cumpirau. Aragon avea procumtori permanenli la Roma. ambasadorul ad-h pleca acasa pentru o indelungati pedoadd de iirnp. Ambasadorii atat dc ocupati inaintea Si in timpui conflictului nu sunl trimiqi la cascle l0r. Printre ambasadoni palJ de Ia A\ rgnon. Precedente pentru diplomalii rezidenli existau. l-a sfar$irul secolului al XIIIlea. Venelia ti De fapt procuratorii anteriori. apoi se produce prima pacitimai importanli a Italiei. O alian!tr explici legilura lor. pentru ci oricet de sfand at fi fosr Liga alialii trebuia si fie llcnt supraveghealj. distinge de precursorii sii prin starurui deplin pe care it obF diul permanent pe langa $eful de stat Ia care este trimis. Dar avea si o cancelarie rnde se redactau rmentele $i instructiunile. Pulerca era jnter?rctard in sens in Rena$tere.in aceasti birocrale inele au intarziat adoptarea metodei ambasadonlor rezidenliali au licut-o totu$i. carc ocupa in Ilalia locul doi ca bo8. Unii aurori cred cd reprezenrantul papei nrili.

iie $i trecdtof. ci doar Personalul de servicir' Primul care a ap iat personal Si pe socoteala ambrsadorului. Trrchman. Knopl NY. intr-un moment. Dar delcrminaqii locali trebuic trerll pfin site. l'hlul capitolului este: . competilia Frantei cu Neapolul' lurcesti care inslaleazA pentru un an un targ de sclavi pe Neapolelui. trinise in paralel cu Alcxandru al vl'lea (Borgia) (1t92-1503): nuine legal de parlriul Amerjcii intre Spanja ti Pollugalja pe care I a mediat' Depollsm. de revolla 9i apoi de execulia lui $lvonarola indreplati impotriva Papei. orbi la ideile altenative ce se llhL(11r.esE iute ambasadorul Milanului? E impins de teama cd v( nii vor ca$tiga pe burg nzi de padea lor. I98'l).tia lempol fucat ambasadorul numit penlru rang $r reprczcntatrvllare a voie de un expert (lingvist.ubordonrl pernanent.A ezitat mult la alegerea im|tcriali care I a opus pe Francis I al Franlei tui CaroL Quintul al ill)r'nici. Diplomlli. apare. de pace. ca ilustrare istoricd a nebuniei sau prostiei. Michelangelo $i Rafael. neobi$n iti. neinlercsali de consternareB cc . penlru a obline factorii constanlj Se obseni ce trd_ urL lor nu a fosl at urmarea unor politici contra inlercselor lor. Iulius 5 Il-lea (1503-1513)r figuri proeminenti a Renafteni. Erau surzi la nemullumii.264 Pdrtea a III'u. Dar ce caute un ambasador venelan la Burgundiei in afare de suptuarea ce o provoaca prezenF sa regeiui Franl€i? El se afll 1a Bruges fdri indoial5 la marele p( ro. Rigazul e consacrat fi anelor' Un mare patron rimas in i este florentinul Lorenzo de Medicj. rizborie cu Inoccntiu aMll-lea (1484-1492): aulorul unei bule impotdta vlejiio ei. dc titlul de duce Si dictator cardinal al Romei acordat . i\ canea sa 7he MQrch of Folry. reorgardzarea staiului |)rLpal Sj I rolulrc In. El pmcticd diplomalia de inalt cand se intahette cu regele Neapolelui. Imaginea publici a Papilor dupd 1500 e dc cei ireizeci de trni in car€. fost buc?itarul.Papii politici" au ocupal scaunuL tifical. apeieaze la Bramante. de campania fiancezi in Itrlia.ciale de tratarc a unor cazuri precise. El exista Si err foarte activ in diploma.L-a lavonzat pe primlrl. I rL'spingerea stiruiioare a iot ce le ar ti fost favorabii . Credoa in vocalia sa diplomatici $i Face concordaiul de la Bologna cu regele Franlei (ciiilncificatorilf de doctrini. ih Ambasadorii rezidenli inci nu preluasera in intregime nesocicre. Jr lcr'oraJ..prinFlui" Cesare Borgia. A dsipit bani in rizboaie inutile Barbara W.ean. l-eon al X lea (1513-1521) si Clement al ll lea (1523-1534). pe care ttrlr pulea o dcfini ca o acliune asidui contrarii propriilor inlercse. monunente in rctele de acfeditare La inceput' rli menbni I lupta lmpotriva dependenlei de Franta. pune la loc de l'runte pe prpii Renasterii. jurist sau cu cxperieDF de negoc ce era lrccut arb esle lcnri Jal sjunii pcrnranente nu existau.lilurrcr Lle aflhr'rJor re/ide1r rdo-ul rr' In crrrdri. rizboaicle ravale cu turcii Si dvalitatea genov( nelianA in Levant. Leo al Xlea (1513 1521): un Medici $i un florentin venal gi rase vola llrcc. ceci interesele conerciale primeazi Dar {le cc dupd so.Papii Rena$1crii provoaci secesiunea prol0stanrii: 1470'1530".liscjplinei Sixtine. Ce forne alc nebuniei desprinde auloarea in sludjul celor gase pi'1 in prifrul rind faptul ce atiludinea lor iati de Pulerc ii h Roma. de fapt fiul siu. Ncapole.. Mccena al arlelor. inrpeDetrabili la prolociri. fresca Fer_rara. Ferrante.l. nepolism' eclezjastice. Pe trei din cei $ase considerali ii prive$te ca nrcni abili $i cu voinli puternici: Sixtus al lvlea (l'171-1484)' lcxandru al vI lca (1492-1503) $i Inlius al ll-lea (1503-1513). 265 jntervin r:scoalele. dar apoi l-a ajutal pe spa ol in lltzboiul contra Franlei. Roma era ln conlinuare centrul diplomatic cel nlai activ ninsulei italiene. intrucat vedem multe ambasade ad hoc cu ilmpute' sp. Venelia.rAzboirrlblronilor' lrporlamentul le-au fosl modelale de obiceiufile si mediul vre_ rii. llanul $i fundalia catedralei Sfantul Petru (care avea si angajeze nl'orrurile a 20 de papi timp de 120 de ani). pierdcre de atdbutc).. Patfon al artelor. cearta cu Ncrpole. intr-o mnsur. deciderea moravurilor.rir. Desconlfrrfea milcirilor sau scnilInerlelor din jurul lor a fost nebunia irir. iD fi$a lieciruia din ei ligureazil realizairile de seama tiunea oneroasA a rlnor oamenl care au pus pLlrcrea $l r marerialc inainlca celor spirituale: Sixtus al lvlea de la Rovere (1471 1484): biblioteca mrLui desclis: publicultti. Nu cleqi caraderistici ]e ru dupi pirerea ei ceilalri trei: Inocent al lll lea (1484-1492).Fronl 'lio\ to vietnan (A. cexiN cr Lorcn7o de Medici' denF a. ambasadorii au cru.

interesul public pjerde cu necesitate. care avea o lungd listd de litjgii cu Fran{r. Diplotnalie 267 o Drovoca proasta lor conduiti 9i de mania crescandi 14n de unea tor proasta. iar liilor de cArre diplomat. accepti qi lncepe campania italiand. . plin: de obstacole. pe care azi o mim .ei n-au avut simlul unei misiuni. ilirrea observatiilor."u.. analizd Si selectie a faplclor esenliale. Ceea ce nu elimina interesul pentru includerca detaliik)f. situalia Italiei. O noui l.extravaganF gI VII-lea.zboi. Iati o primi lunclie moderni a diplomaliei.. Roma continua si funcli neze ca cel mai sensibil baromelru politic Si diplomatic' un cenl in iurul ciruia se invateau ambasadorji tuturor entitililor miilocii si mici.'ut . Unnire$te sA afle $i si con njcc Senioriei . la l'npa Iulius al II lea. tot ce nr purea aduce aiingere alianlei constituie un coi. puc \a laca.diplomali $i oameni poiitici.increderij reciprc Sun! andnunlite la Barbaro sfaturile in privinla redacterii i Carte_u " de pace si rd7. detrnerte rn l(nneni 'implii pe amba'a'lur cr pe un om .sadori.cmji lLri. a profilat (lc intrarea ei in capcana italiani Si a lesut o aliand impotriva ei. . Autoarea vorbelte $i peftru ielalte caruri Je nebunre polilice: .bsesia ca$dgului personal". un eseu plin de sfaiuri pentru Dlomali. poate fi luat sjmbol al diplomariei v. k. Ludovic Sforza.nu' guvern. lnainle de semndtura ambasadorului. Austria $i. care restaureazi iDtegritatea rega. un jurist din Toulouse care a avut $i misjuni diplomatice.. Ei incercau si descumjeze permanenla lor. $i ambilia. Raportul era evaluar apoi de su. din Iou. E liLnctionar la Seniorie. ar fi trebuit se cedeze puterea. invenfiilor $i l)rc1-etiilor. dupi Danie.ric. Wiquefofi $i Callieres. rci roiri in 1470. din nou ia Venelia.in<lependente de tjmp $i recurente in guvemare" Orj.ui.boi..u'.in a papalitifii o pace a cre$dnete{i.locuri De scena Lutnii Panea a l-a. ninland ca vor degrada pe cei a ciror iedere dep6$e e $ase luni' esG intamptbtor cA intr-un asemenca centru de ascltltare. ar fi rdspuns (pentnr id. precum $i dupe eviiarea rumorilor.ri pent. infom si aDalizl. . nu au oferit ghid religios Si nu au adus vreun serviciu moral lumii cre$tine"' ' scr. de aceastd dari diplon. Altunlele sunr l)ecetlLrite prin cnsltorij. intrebar si . aflati inci sub semnul Ligij de pace din 1454..are ar fi fost sentimentele fali dc papi $i oricata fluctua exista in ocuDarea saccrdotiului suprem.pn. put"." ""r"astfel s-ar fi ruinat pani la ultimul binu! !ase) ci procedand ' putAnd si salveze nimic pentru el". inaintea celorlalle scrieri despre diplomalie ale lui Machiavelli. pe un rapon rebuia menlio latd ora t imiterii corespondenlei. Uzura pfovenea de la un alt r.. loialitatea $i competenla se vid tu starea iui dc v€ghe $i in acu. promiFndu i ceneva ti Neapohl. De data aceasta Milano este scanteia. regele Franlei. Charles al VIII-lea.. faza dinastice prin care soarta teritoriilor ravnile era decisA de rx)sleniri $i procese matrimoniale. bineinleles. SpaDia. Este trimis la curiea iui Ludovic al XII lea. unde se ur73au alianle $i complotufi' un diplomat ' iutitulad D€ olfcio leeati lian consacri o carte noii Profesiuni Cartea lui Ermolao Barbaro. Neapole. ce ar ajuta la inlelegerea compotamenluiui $i freocupArilor uDui personaj impofanr. Clement al lnaintea inEreselor Bise puo. prost sfituit. care decid cele trei forme ale nebuniei papl materie sunt tiupn auror . lillui Neapolului $i distruge pretenliilc franceze. ce cupdndea Anglja.jgi Sfantd este incheiLrli la 1495. su \orbca'c' 'a 'Dluirs(. care conducea in numele unui nepot minor.canJ inlere\ul pri\rl esle inaintea interesului public.t". Con$tlinciozrtatca sr.. e complet tpuizat. Se anunli o noua fazb a diplomaliei eurol)fne. l-udovic cheami in ajutor Franla. periorii sai dupi capaciiatea de observarc.avertizarea timpurie" $i cultivarea . Cand ajunge la Neapole.n.t ca in nebunia continui de la Sixlla Cleme A treia nebunie este iluzia permanenlei ti inviolabiltelii statului propriu: . dar tan:rul avea un sprijin din panea Neapolului. unde se ocupi de problemele armarei fi mi Liriei.umal ai celor discutate sau realizarea de copii dupA documente. ldcomia $i vraja Duterii determha poltica. El trebuie si cstiee sau si menlni prietenia unui tiunile care ies in eviderli sunt alianlele $i mlormarea Aljanta inseanna implicjt $i menlinerea reialijlor de pace aliali. a scds un scurt tratat despre amb.ot". Ultimii ani ai secolului XV aduc un eveniment care tulburn. uneori intime. la impiratul MaxiniliaD.. obligat si facd no6ri precise: cand a pdmit (lltimele instrucliuni $i cand a trimis ultirna dare de seami. un re. Niccolo Machiavelli triiette intre 1469 $i 1527. De Ve|a. ri gandeasci la ceea ce poate servi prezervarea $l crc$lerea ! pnn! aru.266 . Un alt florentin. in numir amt de mafe incai papii deveniseri cle'prezenla lor. Canea lui Ermolao Barbaro vine dupd ce Bernard du Rosier.ioda6 mai evide. ficsi in refuzul schinrbirii' inceptFnai in stuDid si meniini un sistem corupt " Urma .

. numai erte u. italienii' suntem ne. se Doate observa atenta condilionare a regulilor sale. alta prin fo46. DiDlonalie 269 ii por \ r/a inreresele. este ne\oie si recursi la a doua. inlre R81$i -1797. care a suDra!reruit Sunl paslrale inlr o orJine ne\. un personaj aspru ti li scrupule. Aflat De catarul seu in convoiul ambasadoril sofeau pe rege ln deplasarile sale. metodele neconvenlionale ca . scrie el. care propune o alianli cu Venelia impotriva turcilor' $tefan rlesese ca sol un Paleolog din fanrilia impereteasci bizantini. pentru ci Biserica $i repre_ lenianiii ei ne-au dat cel mai prost exernplu. Se pare cl regele James I I fosl $ocal de maxrma r. Obieclia vine din patea cclor care au deschis rnci \ re. cel mai El considera fortele existente ca fiind vii.. es€ . corupte sau imorale. Jacob Burckhardt scrie ln clasi cafte despre Civiliza. numi6 . ce in arbivi gdsjm $i textul ilaljan al emisarului lui $tefan cel . constituie o raLa perforrnan!4. T 'e rcpro$e Mare. Retras la casa lui modesti.Dintre toli politici. intr-adevir. Penru Carlo Pasquale un italian naturalizat in Franla. 1J dar ii literatua. ceea ce.ldevaru] ti in$eliciunea. Machiavelli..Dinlre auste lrei (turi. Intenlia lui esie convinge contempomnii ce un guvem slab este un guvem losi . Din misi la Roma trimite 49 de depese in 50 de zile. Daci insa examllem formirlabjla ma$ine diplomatici pus[ in slujba acestei rnari puteri nariiime $i comerciale.trebuie sd ftili. acuzate de o moralitate irdoielnici ingrozit de de efecte ugoare. dar cum prima mebdA insulicrenld. caie nesocoti mentele sale- il numari prinlre prec Dar cum aceasti fcoali are critici inversunali. Dar ln el Machiavelli vede omul de acliune Si de care ltalia avea nevoie. arc fr critici. ceea ce Gu1'emul Obkctele pe care ijei area sd le trutezi in s-Ar putea Jace in viitor. sctie el unui riitor diplomat." Cealalti scoah contemporana. cii existi douii metode sE te prir lege. atituri de utilizarea fo4ei. Informerile (21.lectiv.un conducrtor prudent nu trebuie sA-$i FnA van$l daca acesta e lmpotriva intereselor lui $i cand ratiunile l-au facut sd se lege nu mai exis6". f'arn posibilitate de tagadi. un dedicat Si un personaj lucid. Machia\elli 5erve)le Floren!a rnlr-una din dele ln care domina partidul popular care alunga pe Medicii ace$tia se intorc. pe la 1640' a asociat maximei . plin de iltrigi al regimului uDarent c.. in ochii autorului.Noi. mlsterios.. supediciale Nicolson e in primul rand climatul politic coDspirativ. invidjate de toata Europa.hirnbdri rapoadele tuhr' ior diplomalilor renericni. Diaffiba sa totriya decadentei epocii esie elocvenla: .ti formeaze deaa$amentul regal.Ononbile Rafaello. remane deliberat in urmA a nundra cafi solda. a diplomatiei vene$€nc.ului sau si l-a demi\ din funclie.machiavelism".uprr ericii pfulesionale a JrflJm:!iei.177 la numir) suni indexate in rubricarii in care e\re oglindrra loarh poliliLd conlin<r)lului l se f6ce si Machiavelli este receptat de modemitate ln mai multe Unii il consideri on prelios precursor al unitilii Italiei. Ceea ce el a spus Itr-adevax a fost cA . in redlitate tiranic.scopul scuzi mijloacele" 9i unei gandiri potice bazate pe ea. timp de pesle nnui 'ecole. scrie opera vietii sale. Machiavelli este. Critica a inceput cu definilia datd de un brjtanic.of: cunoasterea aranlamentelor care s au feauzat. al treilea curent ii pori\rnic.tia Rena$terii in Itsliar . in lireratura engtczi de pildd.. Maahia\elli nu a cautat ih nici un fel tn puna diplomada in seriul urci societdli licenlioase.. loacele tehnice de scds $i comunicarp de atunci.268 Jocui pe scena Iunii Partea a III-a. dar daca ei sunt r[i nu-$i lin angajamentele fatA de tine. nu caule nici sa qele pe el insu$i 9i nici pe al1ii." Al doilea curent care ii este fa este $coaia realisla sau a puterii. ambasadorii nu negociazh pacea' vitatea lor con$and ln spionaj. Machiavelli e acuzat de complot $i i$i pi ba. chiar lnainte de a fi tradus in englezd.Un e un om cinstil.. rapotat roare mrtc. calculeazd $ succesului cu puterea $i autoritatea geniului. fiul Papei. Nu gise$ti la el cea lnai micd de vanitate sau suficierta.. Modelul ales pentru conducatorul luminal la al lui Cesare Borgia. al Velleliei. hstificat. r.. nu putem Venelienii au orga zat o arhivd diplomatici uriaqa. Sir Henry Watto\ mai mult ln glund: '. nici tu nu ai aceas!6 obliga_ .. dele s nt o onoare pentru cei cdrora le sunt mai este un lucru care rd poate face cinste: sunt de trei feluri: ceea ce s'a fdcut.eligioqi 9i corupli mai mult ca allii . conplimentul Doate intoarce imDotriva eroului. trimis ln strihdtale si minta penfu b1lirii sale. complie $i fedare. $i tot el adauga ci daca i oamenii ar fi buni acest precept nu ar tine. active. diplornalia Bizantului qi a qi Itaiiei sunt privite cu rezervtr.r:le sau planurile care sa e Drecisd.

Pani la 1500.$i scrie dadea voie si-$i ia soliile cu ei. conducitorii lor aveau ne onorabilitate. on$e pulsand de vilaljtate. cum ievodul roman de amagirea suferite din partea sltor in luptele sale. Dar l€buie se constalim ci in acea-sta Dcrioadi sislemul nu s r rupi. cirora le ceruso Sprijln Ft Moreea. cali!a!i. dir preocupirile faclorilor polirici fale de inrerlocurorii lor citiarea intenliilor ascunse. nii sunt de acord sd face Si la Vatican acelati I CaPitolul 4 t)e la Reformi la primul mare rizboi european 1500. regele Ranlei ridica Castelul de Aldo Manuzio scotea cirli la Venelia. DacA primeau daruri. O recunoa$tem dupe opele. Oricare ar fi fosr avanrajul unor scheme cu a pe termcn scuft. Anglia erau intfuirlcpi$isere firamilarea feudaH. o delimilarc neti a Apusuluj fali (lc Rdsint. cat $l ln cafea lui Barbaro nu gisim licente fatil. Atet gulile lor. ace$li conducilori au inleles ci pierderea c lili{ii pe rermen lung. cerd surydzi poate si ofere coii mentul lor ii cari predictjbililate poare contracara acesli dorit. Ea este o adevdrati sepa|are. crre ne inlerr5 cu prectdere. Stim cum a dccurs 8ud lnuta cuvrntarea in fala Senarului. Leoda Vinci compusese Cira cea de taini. Ceea ce izbe$re la lectura lor. Flotele comerciale se venetienilor este prietenesc.lenii ce refu.a .a sa. ca Si la floreriini. Un ambafl lian la RoDa lrimite intr-un an 472 de depe$e Senafu foare lungi. Dimpotrivtr. tn rimpul clramin era dogele Veneliei. Cer. \icii $i sl manilesra o mare capacirate de cunoaitere umana.erea culrselor. iar Diirer Apocalipsa. azi. Spania. deci timp de o mie de i de la ciderea ImDeriului Roman. nu iDsemna mult deca! cele cinci unitdli mai mari fi o duzind de altele mici.. Partenerii impredictibili erau considerali nesiguri.dl ralitatea posibild a procedurilor diplomaticc. ocupata {ie rurci.f. Era in 1477.a $sPUndem la acea'ra inuebare./au \a p ece in misiuni erau I cunoa$tem in aceste reguli un ecou al suspiciunii ti rna|iei atenienc. In favoarea acestui argument am pulea lnumera rizboiul endemic. e in fruntea plu' !lui. scos de mulldjn ecualie $i apoi pierdut thrd Inari regrete. pe care ele le atrag. Amedca era descoperiti. le lrimiteau toate S roafLere \tdreru [olali lr /ile pentru d. dar ineficient. factorii integralori ai Effopei cidenlale au fost Papa qi impiratul. in grcceqtc. :a con\ul I hr|lc politrca tr . ci din ier€nul crc- . Nu $telan futr-un moment ln care ei cautau s6 ca$tige in competilie cu genovezii n Sunt doue lucruri de remarcar in tehnica diplom! nilor. este delallt $i cunorf. uneori $ederea era la doi ani.uveranrlor slriiini deraliu. Dupe cinci veacuri de dvali).210 Jocuri pe scena lMtll cunottea pe venelieni. Ponrerete. ceea ce intare$te poz. Papalitatea intrase in randul statelor italjene -ii disputau aria. mult la posl cate Uei-patru luni. statele mari Franla. dar ca realitate Politic. Anun!6 $i o $tire buni: pe tronul Tll veni Vlad Tepe$. anuleazi orice imed. Ambasadorii aveau un cod slrict de conduitl. Franla perea c. Toatc conflictele intre Pi4ile sale au itcrul djsputelorde familie. iar imptualul nr dispunea cit de o cancelarie pe cate o slujeau proprii supu$i de pe leriLru.at Si aduc dalrne de durati. cu rmanunle li. Anglia avea dinastia Tudorilor. economia era in expansiune Ce jru Jiploma!ii? Ca . anbii au slibit. nrus scrisese Pdmele Adagii. iul sAu. sura ce se consolidau noile state.i au cuceril Grenada de h mauri ltalia era inla culturaln $i arlistjce. In al doilea rand.unoa$lem acLoril ln hLlopa. dui!'bffill Slefan iflpouiva rurcilor de ta Vaslui. l/vorati nu din domcniul polilic sau stralegic.icc. Schisma reale nu se produce decat cu Binrn(ul. mofale. ca rege in nume Ptopriu Nc-am i putul aStepta sa vcdem factorii divizionari ai acestei iri{j bicelale ce se nume^a Sian$l Imperiu Roman amplificali de lltixtura conpoziliei sale. Renasterea e in floare. bogilia $i influenla. este remarcabil stilul informatiiloi vrtatea lor era prodigioase. Ele erau consroerarg bucitar bun era util penrru a evita incercArile de otr6y dofuiui. iar in Spania Isabela de ilia fi Ferdinand de Aragon $i-au uni! destirele ficand un pas unitatea Spaoiej . Ceea ce se produce inrediat dupn 1500 esle o casuri de sistem.

spus cd Luther nu a ficut decat si aprindi un lbc uria$ pe un dc lemnc uscate adunate stiruitor de allii. Urmau disculii. preotul local se converlea. Europa se idparte in doud prin Reforme: rordul Si sudul Papei. l. care de la limile de igiu din secolele XII 9i XIII a coborat continuu. a dezviluit valoarea uu lnlelegerea evolulici politice a omenirii. irola. in 16 ln zilele noasfre. confruntiri bateri.ccolul XV ci increderea in institutia Bjsericii.rnticrist. cautarea de prieleni $i alia!. canctenzate de fljct continuu. Un predicator sosed ora9. vocal 9l Vom menliona doar doui: a) crearea dreptulul I prin Grotius $i b) schimbarea sistemului internalional. ele dau gre$. cain faimosul conim Lr (le la Constanz din 14l5_1417. Cat de adanci era aceasti ostili0 dernonstreazd un fapt din zilele noastre. Habsburg. Brandenburgului' Saxoniei. prima. Acest lucru se vede din casele donmitoare din care prove- t r Hohenstaufen. nc-a dat evoldlia diplonaljei Si. crestinii erau chemali si faca ordine ln temInladat de personaje odioase. Hesse. unde ele convieluiesc ]a pariiate 130 de ani de conflicte illlre state cre$tine pe teme nemaiauzit. lipsjte de capade a se adapta $i schimba. aratd ce balania llnn spre sfera germani. Danemarca $i Suedia sd l(l)nna in 1530). in Evul mediu intahim generald.Cine ulmrrca televile Oslo in timpul dezbaterii aderarii No egiei la tiniunea i. cand el s a lncheiat. I luAm. dreptul de a convoca Consilii. ca $i toli i coti$ra in istoria polilica a Europei. erau desfiinlate $i cilugtuii erau redali vielii sociale.liile ti au ftcut loc. unnate de Brandenbnrg. Perioada se rcrmind pnn cea mai mare ropeane. A este Martin Luth€r. iarin Rena$tere pe cea permanenfi. h caleva secole. pcntru roman cre$tin? Alegerea lui de marii electoti: resele Bohemiei. iar coroana rm li efa de cele maj mulle ori onorifici Cand impiralji ifi iau in 's c lll Uneariei $i imperat roman. Un personaj corupt Si lacom. misiunea si practicile d tiej? in ciuda vacalrnrlui. Nu sentimentul rcligios nc. se distrugeau caeva icoane de sfinli. cu rege Si parlament' pc de Roma la 1534. Cu ce a marcat perioada post reformei. Evul mediu i Rena$terea. petrecc o dati ca Saxonia. abuz $i fals in interpfeta{ea sfinte. Du$manul principal al acestei mi$cfui era dc la Roma. Nilrnberg. se consoliderziln dev€nind indispensabild in vocalia desemnati de rioari: slabilirea legeiurilor. rezboiul de 30 de ani. c inlocuiii de Lrn serviciu simpiu de canrece ti pr€dici. Dace h greci identificim fundamentcle ei. Trier $i Kdln. in . mai ales. popular.ria lrteranismuNilmlul anilor 1540 este decisiv: Anglia. unnale dc Ziirich (1525). doc|lr se respaDdea in Olanda $i nordul Franlei. se fomau pulalia cerea Consiljului or4enesc si intcrzici Lituryhia. carc virde mantuiri sub formi de cedificate de iertare a picateior.trnul oe r. Luxemburg. La aderat marile olafe ljbere ca Augsburg. dupi ce impa4ise rnia in doui tabere. Mecanismul (l rc este siluafia lmpdratului zare a fost simplu. sus. Prusia. ce proiectul european nu este decat un complot urzit de istul Papil Cuvintele aveau ecou la un public ce numire alascari Si lermieri crescLrli in valorile Si credinlele luterane din li" tn fiu. care a devine cilugir augustjn la 1505 Pentru inccput pe poata catedralci din Woms alacul s6u impotrjva i Papei ia 1517. Din vicanl lui Hristos pe pimant. eficace. Hamburg. linalLrhi. care a evoluat apoi trasate prin pacea din Westfalia. soluliilor paSnice qi mai ales menlherea vie a factorilor i Ceea ce am parcurs din acest racursiu istoric. iar la moartea lui Luther' in 1546. Basel (1529). cu ambilii sede razboi $i jaf $i dominalie.nd lunii Panea o II'a Dipltnalie 2'73 dinlei. episcopii din Mainz. intre vocile contrare putea auzi argumentul. acesta devexn .l ilrctrir limilale in . ca in cazul lui Sigismund. greacA qi romane. Ea a pierdut eficienia de gestiune' (numiri tdxare tijurr(diclie) au $r8hiile de cafc di\punea Inilixi de monarhiile nauonale in si vedem cine sunt actorii reformei. Diplomafia. Ecorl iui se intinde epidemic.272 lutut t Dc tc. avand Vaticanul ca loc de desftau $i centru de in_ l)dn: la doctrinb. cc a ndcinat la lnceput interiorul stateloi degenerat in conflict internalional. ca profesiune statal6. impnratul voia si se invie ul medicval Fi atribulele sale de mediator in chestilrnile pdcii- . afa cum Papa era de obicei de origine ni. wiltelsbach ln rnajolor erau $epani efectivi pe teritorii limitate. cu multe slate impdrtite intre cele doua in Germania $i Elvetia.

esenliale pentru Biserica catolici. Biserica. religii cu econonia esle pusi fu lumin! de sociologul W . linut in trei seciiuni (1545-154?. Al lu cvenjment a fost pacea de la Augsburg. vroia si se lm. Noua docrinb care didea lovitura finah celor doi i ffintre premergitorii anei ce-Si propune sA lege oameni in separe.. posiul. de rnzboiu) ll. Esenla esie in mrrlt citatul princi?iu crr'rr (its detennine religia de pe teri'I siu. imninge ld errrem e\igenrele muncii pe rea ascetici.credin!e" factorul ciutat.Cel drept va trii prin . pelerinajol. dar episcopii au atribulii sporite. Nimeni in impeliu !r |Lrl1a riizboi cu un stat al inperiului ca urmare a ConfesiuDii lrL ALrgsburg ($i a doctnnei Iuteftne con{rnute in ea)luLrre \in. Prixii sunt darimpiratui. Din expusul Anderlccht ajunge rantul $i ocrotitorul Basel. lnterirea bisericii $i limitarea puterilo! nu au dus la rezultate. Lipsea insi un element al acestui efort hdividual. misuri de reformd mora1e. ir spiritul in care Reforma s-a implantat la sco| la olandezi. consiliilor si dietelor. soliilor si consuldrilor rlpcl nr 1a personajul militant $i extremist. Ca si alte initiative de reinviere univercale a bisencii. Dintr-o dat.rt de ele. o sarcastici descriere a tumulloase care mi$ci populatia. avend ca vadde lance pe iezuili. . De altfel.tionah a Bisericii. incerca si reslaprestrgiul titlului de impirat Si al imperiului. rLr i lc[retati de Biserici.in oraFele sA scape de perseculii. Cei ce nu li la alegcrc intre luleranism lirtr:ru puteau pleca in alt 1oc. hlrstie cu Franla (1522-1559).. dar un cuvant greu aveau Si conducAtorii secul)r)gmele adoptate se opun vederilor reformate: man$irea nu rce la evidenfi. nimic nu purea opn al ideii unitalii politice $i spirituaie a imperiului crettin $i autorititii ceior doue instilutii ce il sustineau. bazat pe posesale. mefturiseqte Luther. a fbst netll caute pacea. eliberala de protestanlii eretici. Ce lrebuie sa inlelcagi mat al acestei epoci. D. suprasolicitat de luptele cu lurcii. un Papd rub|lor de <lrrn!a $i rna. care este $i pisratoarea tradiliilor. numiti !i contra-reformtr. ce se inlindeau de la Madrid la Viena. Fiecarc conducator $i catolicism. Augsburgul este de lapt o prime consfirlirc a slarl( lrpt si recunoa$tcrca oficiaia a Reibrmei.Quinlul. ca de pilda Jubileul de la 1450. ci str zc cealaha iumatate. thmiliarizal cu scriedle marclui ti in inflorirea sajul siu intirea predileclia definitorie a diplonatului traiitale. 1552. Biblia este autoritate. Cu acestc idei. lcze prjn propria sa reformi. ci se disiinge prin distanta fali de cele doui tabere. 1562 1563) a fost o incercare de a reforma Biserica. al cirui lext a tbst | (lc o dleti imperiali. Printii ri iDfiunli armatele lui Carol. ceea ce a detetminat rneori dernri de populalie $i o fugi a creierelor protcstante din ldtile caI in ahe ldri ca Anglja $i OlaDda. ale ciror cconomie $i qtiinfl |lr)jrL. pribegind p. |x lnchjzilia spaniold O ridicini a Reformei a fosi gasitd umaniste.lomalie 275 Consiliul a discutat lntr-o mare contuzie propunen tarea schismel. culti onamentului obiectiv. ril evenimente dlplomatice sunt relevante pentru perioada lbnnei.. deveneau irelevante niale ti sacramentele. Carolicismul are institutii de se extinde in Italia $i Olanda. pentru ce prh s6u $i Scriprura legitura omului cu Divinitatea e nemijloci hl la rnspunderea individuhi $i resraurarea poziliei sale nare Si fatalism avea ecou sigur iD socieiatea sfuguinci noami $i inlreprinzeloare a Germaniei qi Nordului. ca garantie a gandirii sale liberale de pAfiinire. Prelalii asistenta.dreplared hr DumneTeu e\re revelara in Biblie . Erasmus rimane o figure doninanti a acesrci El nn este cunoscut ca reformator. lndexul interzise este redactat in 1559 si cordus de un colegiu de lkn rli.locuri pe scena lumii Paftea d I'a. dupa Lulher. Conciliul din Tren!. carc d€ . mul fali de doctrine $i in sens mai larg de ideologil. ci la conciliatorul {1. Nucleul concepliei era c5 omul nu poate propdul efort qi propria voinli sA-$i determine salvareal damnarea etemr. ritual $i cel secular. penitenlele. succesiunea evenimentelor si cdutarea rrll de solutii de reconciliere si uDitate ce feceau obiectul rcrriidlor de pace. ai aspiraliilor medievale.boiul incepc in Germania in anul morlii lui Lrther. de revoltele inteme. rcligio. il lea Papei e menlinuti. Tarari necesari medierea institu. Acesta. Reforma. ci prcsupune lucreri. este suficient sel . 0fi1 vorba sd recuperezc jumetatea pierduti a bisericii.Elogiul nebuniei este lna din mari opere ale culturii europeDe.211 . idei sjmple.

Bizanlul proceda La anul 1000. Oricet ar fi fost Carol Quimul pitruns de misiunea sa.la imperiul sAu soarele nu apune niciodate". Siciliei Si Neap iar printr-un bunic imparat habsblugic preia imperiul. O fa_ lemagne. 56 lncercem sa ne apropiem de el. cand ea e numitd de lmperat guvemanta Tirilor de Jos. inainte de moarte' ofta: '.... Prea iryusti definitie pentru penu ce avea de inftuntat pe otom Consilierul de politici exrernb al lui Carot euinrul. fragmentele de imperii omogenltatea creqtrna. Se considera burgund ti in leslamenl fi-a exprjmaL dorinta I fi prin intermediul unui umanist al vremii. cale ii permitea sa inda o neverificata descendenti dintr_o familie princiara valahd. pizzaxo priltlii Cre$nnilic imemd de a vn ridica mai presus de regii $i o putere pe care n-a avut_o decat predecesorul vosru I la ingropal alituri de Filip cel indrdznel. dar remarcabil de pios $i cu credinF ln Dunmezeu.. adoptand rximi mai prudente: . Nicolae Olahus e la curent Si fie admira_ lui Oiahus pentru Erasmus. lmpiratul a r6it o viala de ftus$i slresuri. deschis conversa prea $i sfaturilot. descurcandu-se greu rinr. Quesada atateaza Columbia (1535) ia Spania.ti pe calea unei monarhii universale: veli reuni nitatea sub un singur sceptru. $tim g|nlbsor decat pe ei. Greu de il diferenle mai mari dccat cele dintre ei Diplomatul venelian nraleazi caracterul u$uratic ai lui Frangois I.76 Paftea a I. cend a fost fondar ti Buenos Aires. pasionat de vanitoare li aventuri. El era la origine un pdnt burgund nu prea inchinat dii. FranEois I. asista la b6ttr1ii $i se urca pe coi de lupta ln Mediterana. ce bea decat flarnanda natala $i franceza. prin lor nu pot fi decat eterogene: limbi. sunle. sau invers? in orice caz. ceea ce isloriceQte esae singura cale bilizare ii absorblie a populaliilor migratoare. imperiul i$i resransese vocalia la un anumit cre$tindtate. De la 300 incolo. Charl evita sa cre$tineze cu sabia pe saxoni. culturi.. ducii de Burgundia. dup5 Reforme.^ cd . nascul la mo$tenitorul tronului regilor catolici din Spania.a.Pace cre$tinilor Si rdzboi infidelilor"'Dar acest progr:am nu a funclionat. i$i pierde credibilirarea. CeEtorca enorm de la un cap6t la altul al imperiucra con$tiincios. dea cent. lui.". Mu]1i autori vdd in caracterele opuse aie oelor doui personalitili radacina conflictelor lor' I)nr existau interese Olahus devine consilier diplomatic al Mariei de Uqaria' lui Carot Quiniul. era lndreznel. tru erau Aust (1533). i sdu nu era decat o schita virtuali." Carol Quintul ezita. Chile la 1536. Dar. coroana le-a fost pusa pe cap de uri ApelAm h diplomalii vercieni $i apoi la istoncr.2'. o urmeazd pe aceasta Ia Malines' lange es.) fi acum. pentru ci Dlmnezeu v-n conlbrir mcdiului cultural al vremii. Erasm. sufla la nrcche: . iar mult dupi el Napoleon ar putea fi privit drept curent. Omul carc i a stricat sistemaiic planurile $i i-a intunecat vraLa lrntului a fost regele prea cre$tin al Franlei. al a qi Germania. iimpiralul calitor avea sursele lui tive de sprijin. Cortes ocupi Mexicul (1519-1525). din refugiul unde se afla la Basel Ciudat: coincirl[: ca qi Quiniul. Ca rege al liei ii Aragonului inkA in posesia Sardiniei. dar s a oprit ia i rea creginisnrului. Purta cu el peste rot nostalgia loclrilor le.Sire. Converirea creqtini era ir fbnd rea in civiljzalie $i o poartA spre cetelenie.Ah' daca rbaniul ar fi mai aproape. Toate imperiile. firi a da ce se baza mai mult pe propriul siu ||lt credit consilierilor. ln castelul familiei in care a copihdt Carol Quintul Slibiciuacestuia pentru sora sa se vede ln corespondenF asidui ti ln fidentele ce i le face. ferd rasariteni dupi 105. etnii diferite in Imperiul Roman sub o umbreli uriasi tinuti de o manA Acesta a adrnis in principiu oice religie. visand la casa Iui din Anderlecht $e dezviluie astfel o priveli$le de interior a proceselor de decizie I . Arborele genealogic il face pe acest ren6r. care au cA ideea de imperiu la Carol Quintul e un subiect ca meriti lntregi. Posesiunile de peste ocean i ziaa]. jos. (I-a toti trei. sconndu-i din pddurile adorau copacii io chip de zei.ul ti nordul european. i. DiDlonatie 277 Ce se intampld dupn Reformi cu cei doi sralpi ai temalional? Papalitatea suferA. care se transmite prin Maria lmpi. Nicola€ Olnhus :a lsi face studiile la Oradea ai devine prelat lnvdtat ti respecce poartd un nume invocand originea lui. stim c6 el obline pensie pentru Nmus si ca tot el lntretine corcspondenF cu acesta fi il invi6 Ia ica Mrriei. de Jean $i de Filip cel n.i slinl roman !i german ce inrrepinde? Nu mar e\l Chaiemagne un impAral alat de putemic $i popular precu Quintul. Rigiditatea 9i dogmarismul ei o impiedici sd caule promis cu reformalii tratati cu ostilitate ca eretici.

intalne$te pe Sultaoul Soliman la lgrad Si incearci sa I convingi sd nu atace din nou Ungaria iman e muilumit de relalia cu Franla $i trimile o anbasadi la nilia.eclorLrlde 5ara il Jdapu\l(rlc pe Lulher )r in I530 cAnd ilrpiratul fevine in Germanja. Nu se putea un aftont rnai mare la a&esa lui rol Quintul.le udmenrlor ' se tourre irr Je. Se nai angajeazd sA ia. in 1528. cand juri ca renunla la BurgDndia. care ducea in disperare lupta cu turcii pentru con_ Conflictul cu Fra. singura aparilie a ereziej. 1553. pe sora mai lui Carol de solje (Eleonora. . cu noul rege al Banlei Heffi al IUea. francezii tot in Piemont. In orice caz.'l!a e reluai.d6fi" francez la hegemonice ale altora. Se paie cd in anii ce au urmat. un alt ambasador liancez nejiazi capitulaliile. iin 1532. la 1530. jare$i pace. dh scaunul unde era imobilizat din cauza gutei. luptele incep la ffontiera franco-spaniola.Era etemui . Frangois I preia co amatei la 152 ii recucereste Milanul la sf6rsitul anului. Cel pulin a$a s-a dus vestea. Trarrlul de laCambrdi (1524) xreo' ruJalenie t. d[ ordlr retragere dup: asdltul nereusit $i trist.Se mergea ineilabil spre un conflicl major. Calrd Luther apare la dieta dc la Womls. ra$i lupte.a 16rrrrndil irr rnrrn. Lupta' cisivd se diinsi la Pavia.Tout est perdu. epur. El va izbucni pc teren religios ca o a catolicilor cu Reforma ti se va termina ca un rizboi politic. iar intre 1538 $i 1540 tuncon se dla din nou misiune la Poartd. el reimoiefte vechile cooven_ icomerciale cu turcii. in limpul nostru $i prin ncprintr un riu adus rcliIlijenla noasrrA.h ttr. Rdzboaiele intre cei doi protagoni$ti seamane cu un bal care termini in siare de echilibru ca ]a inceput.. si abdice. I serviciile regelui Franlei. unde Frangois I. un diplonat 00ntifical afirmi ci noud zecinli din populalie il urmeazd Dar imilrutul e neindurhtor. dar un accident grav se pelrece Pdn vaslarea Romei" de mercenarii imperiali dezlinluili. in 1535. A fost numit cea DoanDelor". viduv fiind. imprudent. Carol Quintul temtinn domnia sa. et :ide lul Mediteranei.ie 1526. aflar acum in ltalia. ftontul se deschide insa dincolo de irr. spre marea uluire a populaliei se nu mai vdzuse denrnitari rci. ceci fiecare dorea pentru sine regiuni Navana. . din care. vdduva regelui portughez)..79 greu de conciliat. Relbrna era pulemice U neaze o . sauf l'honneurl" Cert este cA e lnut: zonier pand in ianua. un teren liber de rjvalilale Si coffruntari. anullnd \rsremul )i lrand-o Je la in. cu intarziere.i trelr'ne. aparent splendida 9i celebri' r-o dezamigire to|ali. Miza este Italia. sfang 850 000 de florini $i Carol Quintul este ales. Acesta inrcgistreaza Itaie mai bune in Ilalia. care mergea pan6 la desfihtarea dufmanilor $i instaurarea propriei hegemonii la Napoleon. esie luat nier. mai era o opozilie de gie vitall penru Fmnla: Habsburgii qi imperiul cregtin penEu ea un cleste ameninlator. impotriva dinelor. recunoscut dupa pana$ul siu alb $i enorm. conflictul se aprinde penlru a tteia iar in 1542 pentru a palra oar. in 1521. si inain6nd in Europa.Un sistem fdrA mecanism de aplanarc a con_ iclelor. Dincolo de acestejocuri de care au dus la conflicte intema. turcii controland editeran. irlr:r sa. bolnav $i dezam. Zi de doliu pentru ilalieni $i de ru$ine pentru impirat. impiralul nu purca mal nurt.git.re negoci femei: Margareta de Austna si Luisa de Savoia. Burgundia $i Italia. FranEois I nu pecta jurimantul. voiau s6 scape.278 Jo. armala imperiale intre in Italia. impreune cu cele genoveze !i flofentine. iza era de sistem. Acest ambasador ne deschi ftreastrar spre o incilcar" Ilagrania a regulii nepactizirii cu in Este vo$a de problema pereDe a rolului rcligiei sau ideologiei relaliile inrernarionale $i in diplonratie: \lau ele deasuPn rnteresu i se subordoneaza? Relatiile statelof crc$tine cu Poarta incadre^zi in aceasE disput5 seculare RincoD era spaniol aflal . Dar banchedi $i marile case me$ germane. FranEois I l$i pune candjdatura. Diptotnalic 2'.. impreun! cu mult citata luir clamalie: . se relrage irtr-o clddire conlbrlabili la o nislirc $i se stinge tn 1558.. Burgundia tot la ei. incoronat. Papa se in Castelul Sant Angelo. regi dupA regi. Bilan! nul Metzul in mainile franceor. Pretextul este asasinarea de soldatii spanbli a ambasadorului fraDcez Antonio Rincon del langd Sultan.Ar fi o ru$ine pcntru noi Sj pentru noij il|cnlbri ai nobilei naliuni germane ca.uri pe scena lunii s stat sau Partea a lll-0. dupa moartea 1ui Frangois I' in 1547. I Conflictul incepe indata dupn alegerile jmperiale ia 151 mod surprinzAtor. iese din duri $i.i. solia ajunge la Ffanqois I Fj lucmrile seimpac:.. F. pe de secole.tionale. l!. imparalul considera Metzul fortifical ca pe un punct vital de gdturn inrre Italia $i Olanda $i a vfirt si-l cucereasce cu once pre!. Ambele cumperd favorurile electorilor. Abdicand din Tirile de los in 1555 $i din I Spaniei in 1556.

9i nici o alti tard care a urt purificAri etnice. nu ti-au dat seama cA incetinesc sau anuleaze astfel paqii ir civiljzalie. l)upE mai multe rizboaie in care austriecji $i spaniolii se incLr tulcii.ti pier trecu. dnnrul rege Charles al Ixlea (1560-1574). de .i $i ca- -ir ralul Coligny ocupau pozi. in aiunului zilei Bartolomeu. ca $i ol timp ce Spania ii suslinea pe catolici. cUm a lo\t numila perioaLla.ru fresce curremuretoare ale terorii. in 1 55 1 . regina Ienabrlelte anglic nirmul ri lc !Jlul catolicei Marir Stuart.. Dupe doui c militare.tile.li prin sabie. La lioane de locuitori. nici cei carc Si-au exilat minoritl. La cufea Caterina de M6dicis. Cu iu ce iest( caracreri\rica. Nici Fran{a. reu$e$te sA mele ce despd4eau biserica de reformi$ti. Tinut in trei Conciliul de la Trent se incheie in 1563 cu o victorie a suslinut de garda de foc a iezui. iqi lnt[. la Rochelle. nalionalizaseri. ucis si el i]r de citre un ciiusir dominican. . treizeci de anj. \arorisc cu f||ca regenrer. iar siu de fier l-au simlil secta anabapti$tilor ti liranii resculali. dodlor. ducele de Guise reprezenta paftida fanatica. contrunrrrer ia lome mull mdi dramalice.ri Al. Este inat de un cnlugir iezuit in 1610. D. pesle un milion de hughenoli aveau in 2500 de biserici ilegale. cand incepe rizboiul de lreizeci lIi. Romlnele l. asasinatelor $i ale lului echilibru intle tabere in aceasti perioadi. La 24 august 1572.280 .iseri mult influenla. fiica lui Henric al V -lea. hlgheno. $i spune la 1580 ca de rio de ori s-a dus sA. tol fanatismul acumulat de hizi!ie. din dinastja l|li . In valea Ronului. principiul coexistenlei intre catolici $i Iuterani ca$ti porar teren.e . la Ror Paris $i in unele familii nobiliare ca Bourbonii $i Chastillon Partida catolici extremisti devine Ligd creand ingrijorare $i nesiguranld in societate.. masacrul incepe cu asasinarea lui Coligny.tii considerabile. regina Elisabeta a Angliei. negociei $i concilii.limpezire a sangelui" sau perseculii lioase. Gnirul rege Henri de Navarra. cltm 200 de ora$e sunt lisate 0dministrarea 1or.locuri De scena lunii _ Partea a III-a.Catolicii con fiul Caterinei.riscoala prinlilor" rcfomali. constituili de mult propie. ca aceea a hi Heinrich Mann. cxre se calolcrTeaA la Ch:rrtre. construieste tosele. Un personaj din hbera Guise spunea ambasadorului spaniol ci pani acum pri du$manii puftau numele lirilor de unde proveneau. intre 1562 $i 1593. Duma. disfiugeri $i atrocitili. floia Spaniei vincibile Armada) i$i di duhul incercand si invadeze Anglia. Conflictele militare nu au fost numeroase intre cele doud de$i Lurher nu cobor:rse in \cenr cu o rumu|i de maslin. Cand \oldalii lui Je Cuisc dadeau pesre o hughenotA.Nu este iinie ca cea creqtin6". masacre. . ajungem ia 1618. intrigii. E chemat I de Na! atra..tilor.. I )ff zarurile se schimb6. ultimul fiu al Caterinei. Spnnia in 1492 sau Germania in 1940. cei masacrali se numerau cu sutele. Mulli allii iau calea exiluluifi Anglia au de ca$dgat de pe uIIIn acestor oameni de calibuni profesioni$li $i cu o cinste formati in practicarea unej rlc exigente. boarele religrozse lrance. colocvii. rivalite' pcfene ca cea fnnco habsburgici. Cu miniftrj ca Suuy $i finanlele se stabilizeaze. Tensilrnea devine enomi la curtea C unde un Bourbon hughenol. E intrareain Paris. dar de inainte nu existi decet catolici ti erctici de oriundc ar fi ei qi rei liri ar apa4ine. in Franga. iar discriminarea ilor in fala legii este anulati. se cuice asteDtand si fie trddat sau omorat dimineata.Hugheno. Toate deficienlele sistemului din secolul precedent. care. Pe rimpul sau. una ca$dgati de impimt la Miihlberg (1547) Si gate prin . minc cu hughenolii. ca in 1562.face cat o Liturghie" rcge de exceplie ca gestionar al treburilor interne. Tronul este iiber. Herri al lvlea se bucurA de biografii literare lrDljonale in vremea noastra.negociind cu soarta ca aceasta sA se intample fdrA sau incetinealt'.. rumeau calvini$tii francezi. dupA o intrerupere. Anglia ii sprijinea pe hughenoli. decadenla papi d. cdre in \fihil a lucreze ir 1545 $i. renoveazi indust ia texiile $i fondeazd Quebec-ul in Amenca Nord. toate nurrind unui Conciftu decrsiv convncar de Papa. pentru d )i pulea expresia lui. ai picii soci_ $i al dezvoltarii economiei franceze. scrie Montaigne. podu.. ea a fost bentuiti de intennitente. toate schemele extremiste ale iezuililor. ducele este asasinat din ortl rcgetui Henri al l]Ilea. in anul 1588. Nu mai pulin faimoasa este crnporana $i aliata sa.. Pdn celebrul Edicr de la Nanles din 1598 garanteaze liea de con$tiin6 ii de cult in aDomile locun.lanntie 281 serie de diete.tii.

ce lnlelepciune carmuie$te lumea" -. la Liibeck (1629. 1630-1635. sensibili la faptd cA Franta e ura toleranlei 9i a .!4 )ania suedezd nu e norocoasd.parlamentele. in acordul ei cu Suedia se preved6a cali soidali dau $i ca! bani dau francezii.. Dar ace$tia pomesc spre Rin. imperialii i. explozia de manie a Refomei.eul rorduhi este viclolios. dar diplomatul a remarcat altceva Irrnra esre legitimaie prin teritoriile pe care ie conlroleaze $i pdn rlutul iuddic. Perioada suedezi. Suveranitatea e recunoscuta prinlilor care intrelin flrLrd directe cu pulerjle slrAine. a inconpelen1ei elitelor qi a mitologiei lare.cun a trparx(ul pierde. !ct' uuur !urrrPtu rr asan'L4. . Fapcfr episcopul esle schimbat declan$eazi r5zboiul Franlei cu Spala 1635. Portugalia. cehii sd devini catoiici sau si plece. cei doi decid measca un personaj nult discutat ulterior. cancelarui suedcz .trei episcopii" ocupate in 1552 $i Alsacia. orasele protestanie se clatj pierd drepturi $i privilegjiPcrioada danezn line din 1625-1630 ti este numlE a$a iriervenliei lui Cristian al lv-lea. regele Danemarcei. RAzboiul cet mare se teminE in 1648 $i Franta este onre s ristumai balanla tanselor pani atunci neprielnice Neeocieile picii reunesc pe toli actorii germani combatanti' uri de Spanja. cAci un an a tost numeroase annistilii $i pici provizorii.. ia fraiele (regina Cristina fonncazn o liga protestanti condusi de Suedia. El va fi supus Djelei care . Acolo fuseseri recunosculi lhrln de catolici doar luteranii. Cantoanele elvetiene. dar evidcnld oboseala lor $i eprizarea resursclor. Sai . cu noi ajuloare spalW . p||r Jrrncrr. acum sunt incluii $i calvini$ii nA I copil) . peDtru carc clementui religjos este lecat cu interesul acut de a scoaie Baltica de sub inUuenla burgica.'loscana. nu pafticipi nici englezii. A tebuit ca Europlr si lrerca prin incercirile unui rizboi inde lr. Pozilia lui RicheI este net[ ince din 1526: . abuzurile $i disprelul fali rile de mijloc Ai de jos se varsA in uriala cildare incinge qi fierbe. inrre timp acesia. Mantua. rizboiul de treizeci de ani. fiule. Dezast total beli. precum $i emanciparea lor.e J< banJcLe Je merccrd"i L/r( rni'a .i revin 9i impun noi reglelri cu mi dri de figrri pe tabla de $ah. inrre lolS $i 1625 se desllloara elapa numilal ncarea pe fereastra palatului din Praga a consili cepe pnn cite Adunarea convocaei de impdrat si clt populaliei nujoritar reformate. thrd Lorena $i cele. In cauzd este capacitatea sislemului de a-$i imperiali de componentelc. Im_ ritl1. primii reformali ai Eurcpei. urmaS al husililor. relinindu-se ti lirgindu se tot ceea ce eie oblinu ii rle la Pacea de la Augsburg ( 1555)." Mi$cirile lui sunt marule: pentru a nu fi acuzat de erezie penttu ci line partea protes ilor. Scandalul iz mullumirile de la incilcarea unor dreptud acordate de impiratul Rudoif al talchimislulr care in l60a isr a\ea \ediul la Pragd. dar Sj Gusla! Adolf e truntea cavalerici sale. comandanlul imperlal moare.r Nantes".or'r.uunll orizont. cpiscopul elecior de la Trier se pune sub proteclia Frarlei. lirile se consider:i egale in tlrfptur. Oxenslienr..ltrle. Dace rizboaiele sunt prilejuri de misurare $ritnlii societdlilor. Wallenstcin este rechemat.Edictului l. DeSi noul comploi Si asasrnarea sueoeza lrlpanra lenstein ii pur la incercare pe impenali. uD razboi intem euroPean.). conducitor al annltei.i Istoricii il impart in palru etape.impreunh cu Maximilian.. Franla. tlltima perioadi este cea suedezo-francezi. Dar acesta incepe si se certe cu lezul acuzat ci tiriganeaza campania $i apoi delnis. De fapt.r.St $tii. moare $i urmasul siu Mathias si pe tron vine F Minoritaiea nobiliari catolici cere reviznirea documentuiui. unchiul lui F care esle personajul cheie pentru imperiali. i porul luteran. Suediei reformate. Camera imperiale are acela$i numir de 1)lici ti dc reformali. regele Suediei. Impcrialii surt viclorioii la Muntele Alb (1620). Florenla. cauti in campul catolic alianla electorilor episcopi fi a lui xirnilian al Bavariei. nici lurcii.282 Jocuri pe scena lumii Pdtrca t lll-a Diplonlalie 283 lor. Provinciile U te (Tarile de Jot. Certuri intervin casele domniloare germane $i Cristian semneazA o noua pace favorizeazi din nou pc imperiali. l.Nici norocoasa. Smntul Inperiu nu mai exis6' pillrrrida se strici. este un caz patelic li uII ficat de inapoiere. care la 1631 senmeazd un tratat cu Franla. italiene $i poloneze. sis@mrl se aplatizeaze. il aduce ir sccni pe lav Adolf.Si ru se pennite ca cei din Casa de Nlria sa fie stepani absolnti ai Gerrnaniei. Suedia (reprezertad de fiul lui Oxenstiern) Istoria menljoneazi desenul aproape definitiv al frontierelor 9i tisfacliile Franlei si Suediei. ia djplomaiiei penmr sfatul dat fiului seu: . pe Wallenstein. digneaza.

verdictul contemporaro$rri e rezumat de juristul Lautelpacht. iar avan$lui pansiunii coloniale li se adAuga progresul intelectual. in timpul rizboiului de 30 Hugo de Groot este un olandez nascut la Delft qi drala de acolo. Are titlul de istoriograf al Olardei. dupi zece ani .Ele lin de iirii batave fi Cunea Nassau iDtema intre calvini$ti. Regele prirlul Mauriciu de o pensie $i in 1635. din care 30 in lalind).. il gisim sador al Suediei la Curtea Franlei. Solia il scoare de acolo in lada ti el cunoaste amarul unui surgliun file sfa$il. Cand le scrie. cu institulii $i structuri mai ajezate. cum scrie pe mormantul sAu. Ayala. pnn foametea de canibalism. Va lucra cu s6rg la alianlci franco suedeze.dezintegranfe" 9i damnd la inchisoare pe viatd. distrugedle ora$elor. Olada em ln ptni lnflorire. dezastrele (se estimeazA pierderea a unei treimi dh populafia gradarca agriculturii. Cand 1n 1613 Grotius duce tratative cu eng geseau locurile ocupale de oiandezi. ius e salvat.pe care ti Sena il privird drept minune a asocie ca minishu".. Diplomalie Tn slujba Suediei e 285 crau. pe care olandezii ll cuieazA pentru a-i sprijini spadolilor.284 Jocun pe scena lunii Panea a III-a. ace$tia ii citesc di ceea ce suslinuse juristul. dar se imboln[veste $i moare cu trei ani hainte de dir Westfalia. Arc 9i necazuri acest om .Cartea rezultatA esle insa desqe Libertarea mArilor In plin avanl. pentru a intm mai pa$nice. . modem $i rafional. dar corabia naufragiaze. Frarcezii literaturi ll retn. La l1 ani il gdsim pe bancile Uni layden. Dogi o parle din autori lin se spune ca dreptul intemalionai ius un este creat sub pana dominicanului Francesco de Vittoria. $i chiar versuri. in ciuda imensului succes al ca4ii care Gustav-Adolf o purta cu el $i in campanie (intre 1630 9i se tipiresc 46 de edilii. Are educalie Si matematici. flola olande2:r nu loia rcstricui penrru vase cartea o ajuta. Compania Olandeza a Indillor de Vest (fonda. obsesia olandeza a libertdtii $i fascinalia luptei seculare rare a jugului spaniol. care va opune Ittod constant primatului fo4ei puterea inegali a dreptului. i Este luat intr-o misiune diplomadcA la Paris (fiind beiatul $efului delegaliei Bameveld) $i di mena cu rcgele ry-ba.Nu existd iemh matn dreptul jntemaiional care si nu fie prezent5 ln De jure belli Bsle dreptul intemalional laic. de Belli. cand jdeile descentralizatoare ale lui Grotius . prin migraliile. Pentilis sau Suarez. la idceputul periJadei franceze. pleace in Olanda. lndstat de lipsa aprecierii la care se ati$i da demisia. Diplomatul ia in mana opera colegului stru de tom De iurc belli ac pacis (Desprc dreptd rezboiului qi dj publicat de Grotius ln 1625. epidemiile. iefJiau si incendiau dupa bunul plac..n la 1602) li Grotius sA snrdieze cazul sechesirdrii de cdtre ea a unul vas ghez. vizAndu-i calitaFle $i panb i$i ia doctoratul ln drept la Orl6ans.

rora soarele fiird sitoat in focarul unei elipse. cel internalional este in primul rand compusA din puncte $i linii. Necolul telegrafului . in schimb. s a produs revohlia $tiiDlific6. vileza unghiuldri a netei este invers proporlionaE cu distanF pana la Soare. rccand puterea pdturii delinea pArghiile de avans ale civilizaliei Sriinlifice. unul sub care este peryetuat $i oclionat insu$i statul component.Ialional". oamenii incepusere se aibi o ahi viziune a sferei noastre e Novum OrgaDon canea lui Ba(on reprcnd pe copefta sa un vas ce lrece cu panzele desfiiurate prin )loanele lui Hercule $j anunland pasiunea noii epoci penhu ex in lb2O ap 1609 Kepler enunld legilc sale confonn )rurea Universului. ce lua ca bazi lia biblici potrivit cereia soarele se invafie in jurul Pdmani.regal" pdn termenul nou. dupi Wesrfali ordinea inovatoare este Congresul de la Vicna din 1815. dar regatele predomind in secolul male de ducate $i pincipale. Revolufia din Anglia de la 1688 situeazn deiv sediul de putere in Parlament. care mal lui Napoleon. le discute hainte de ini.. istoria relaliilor diplomaliei inlrd intr-un figat nou. A doua in boi. constihrind adevtrrate ftacturi inlre epoci. Dar peni la acea datn lrei rcvolutii i zguduie structura nobiliara a srarelor. r$i Pune $i ea o am!d putemicd asupra muncii diplomatice. idei care pun baza $liinlei politice $i de guvemare. i statelor. ceea ce ie mutd ceva din aura aceslora de stdpani de drept divin. Liniile pagnice sunt intrelinutc de diplomali. Diplomalji le simt. Ei au manent ndscut in Ren4stere $j o pozilie mulr elevata. intre modnrile de ife $i de viali. in care va rdmane secole. tehnice $i l). Liniile sunt indispensabile ice. Ca orice sistem.are ili are Incepururile inainte de 1800. Dar o dati cu dcscoperirea Americii. nlai convenlional ori pur demonstrativ. cu nunai 24 de aoi rnai este $i el produsul aceluia$i rdzboi de treizeci de ani.r. Diplonalie 287 Capitolul 5 De la reyolufia Stiin(ificn h Lumini (1650Prin Pacea de la WestJalia. dar treptat de un sistem de state llafionale.um in 1530. de care e legate organic.Dreptul iniemational. E o mi$care una$5 de innocu rilm de fuge infie 1600 $i 1700. Din Rena$lere se mo$tenise teoria heliocentrice. care pentru o indelungati perioadi devine nulr mai puti $i devastator decat rizboiul de 30 de ani.culRrrah" are un considerabil elbct asupra ralitdlii. inacceptabili pentru Biserice. Cele mari surli intemalionale $i prjvesc toati lia umaDe. burghezjei. cun] sunt dezvoltate de citre savanli $i de universitdti. cooperirile mulliple. Revolutia americani instaureazi in I coloniali$tilor englezi o repubhce constilulionali eliciente si ruic6i Revolutia fiancezi ir ocuie$te definitiv in toate intiile insliRrtijlor cuvand. mol lansat este ince un sistem de state regale. Anul 1648 este considerat anul de na$tere al si temaional. sti revolutie . Punctele sunt statele. ipurd pe la 1506 $i redactat?i in De reNolutionibus orbi nl rr.i cdilor terate. monedi $i s[ang cetelenii sub drape]e.di au suslinut ci natura nu face salturi. Ele reprezint.a a III-a. Evolulioni. legi. Evenimenrul urndtor dupi 1650. le inleleg. iar in 1619 adaugd o lege privind perioadele de rotalie a planelelor' ln . care nu este decat de doui feluri: paqnicd sau categoria picii inre toatc schinburile economice. Alegem un interval impLrs de cronologia specifici a diplomatice. atitudinii qi limbajuld diplomatjc. antemergirorul conceptual al sistemului intemalionai. in ia societililor. definite printr-o organizare adecvati $i care au autoridli.. llevoluiia ideilor care pregitesc revoluliile americana $i frane precedad de un secol de idei cunoscut sub tillul de epoca a inilor.Pan. Revolulia industri. saltusub formi de revolulii sunt frecvente (doui-trei la flecare se- mullimea staaelor sA devini sistem.i cdlitonile lui Vasco Gama. pasrend insijillul regal PenNimbol $i arbitraj suprem. persoane. oricate acumuliri irvizibjlc s-ar produce. comerci carea de fonduri. Ea furnizeazi energia pent r Luminilor. funcliunea reprezentirii de suvenni la suverani. dupA ce i-au impozi meni nu spune ce fbrmA Dolitice are statul lrlerDru ar narhie sau republici. dar dupi aceasti dati. a lui Copernic.

Ele sunt lbrmulate cu griji. lui Hook li ltparfine cea mai scufiA lege a elasticitSlii in aceea$i perioada: (knsi. Cu4ile Si diplomalii lor sunt fascinaF. nlcini intrc savanti o licea neobositul pe toli savanlii prin corespondenli.i permanentei 1604 Galileo formuleazi legea mi$cdrii unjform accelerate ( parcurs in cidere esle proporlional cu pitratul rimpului) $i pendulului (dunta oscilaliei ce nu depinde de amptirudine mase. Dumnezeu fiind supremul Sr cleator valora cat zece ambasadori. cum sunl elementele lui Euclid sau OliSinea Veciitor t \ti Darwin. pe care diplomatul o reie$te intens. care a pus mecanisrn mii inJnrscare. de Ia Galileo la Hobbes. Diflotnalie 289 Kepler era asistent al asrronomuhi Tycho Brahe. nu muk duptr ilia primelor ziare: Academia dei Lincei la Roma c extinderea esie proporlionali cu fo4a). urmat de anatomia microt opici. Torricelli inventeazA barometrxl. a carei suprafal"a e dez\dluila faptul ctr Soarele are pete. ulmate la I 704 de T|atatul siu de optici. ceer ce Inrere\a vremii..rblicand ia 1687 PltiloNophiae Principia. iar Ifonado da Vinci fusese numai pentru pictura sa. un diplomat ce a\rea dupn 1600 o lenrili opricn ?n prin jurimant de erezie 9i ii pune cafrea la index.de pir4i in secolul anterior deoarece c[nostea tratatul roman structie a fb(urilor militare. Insirumenlul cu care a revolulionat qtiinla rDecanicii a fosl calculul infinilezimal sau . ci $i pentru inovatijle sale rchnice ulice. Royal Society la bndra (1662).rlendfful secolului XVtr. 1627) enunln lcgi in fizica gazelor.. il pedepse$te se rccite psalni in fiecare sApdmane timp de trei ani. in lui Napier $i r acelaqi an cu aparila legilor lui Kepler. trind ti paftnrut universatirArii . t^imosul siu . .lea a III-u. considemt Marele Secol in domeniul ii civilizatiei.ti ai lui Jupitet faptul are fale ca Luna.Ideea ce Soarele e imo centrul Universului e nebunA. Inchizilia il convoact. chd Dar noile iegi mecanice confirmau pe Copernic Si pe I< Sfantul Oficiu decretase la 1616: . fusese deja ars la Genela de c6tre calvini$ti t553. Centrala po5tali a comruger minorit Mersenne.Nu poate fi opinie gre$itd decat aceea care impune o murdirie in Ochiul Lumii. 1610. mcdic si teolog.ial. lcgand Roberl Boyle (n. ce anunli opinii contrare doctrinei aris icc (in mod prudent atribuite unuia dh cei doi participatli la k)g). este." De aceea.oneazd microscopul. Cuericke exploreazi vidul.. ir mijlocul ce facilita calculul. Harvey descoperi circulalia sangslui: ir rlr: lNa o succesiune de evenimente paraleH !i independente de calenda- rul istoric al rdzboaielor. protejat ratului Rudolf al IHea. il pune sA se de- $i de natud matemadcA. in ciuda obstacolelor. care eta n cian impe. iar in mdtor. pljn de nouteli Se lirDteazi academii $i se publicA reviste qtiinlifice. alchimia p5$e$te spre rhinrie prin Boyle fi olandezi. il aresteazd. Descartes plin de team6. Ireuwenhoeck 11632-1723) pe6ec!. Este cealaltd laruri a Stiinlei: pe lang6 modelul se (1600). p.288 JoLuriDe kend lunti Pa. ln Florenja (1651). gi iari cum un impirat nefericjr in polidci i Tablele Rudolfiene (1627) in triinF. la p|aga. catileo i un telescop mult superior celui folosil de olandezi. care Dunmezeu l-a stabilit se fie un far al Universului.Dralrg. Dar $i ideile lui calileo ci nurnai lentilele !ale. ci de lungime. logaritmii (1614-1620r. variind proportionai cu rddicina ei prccum si leeile milrurii proiecrilelor. Regii. C. Aqa cum Machiavelli fusese ciutat . spunea el. filosotjc fals5 $i complet nd contHi Scriprlrrii Sfinte. acestea conlinand donatele obiectelor ceresti masuratre de astronom. Acad6ic Royrle des Sciences in Franta (1666). cand la 1632 calileo anunla epoca friintei experimentale. inccr_ sA inFleagd resorturile concomitenle ale intemcliunii violente fi interacliunii pa$nice a oameniior $ societiiilor' le incoroDarea secolului o face Newton. Existd o armoDie subiacentd fenomenelor al acestei lumi armonioase. ca Si Kepler. $i lnterzie publicarea unei ca4i Stupizenia arr\cntelor contrare noilor descoperiri se vede in reaclia fali de iLrl petelor soarelui irtrepnns in Germania: ." AIi sanli $i gandjtori ai noii ere stiinlific€ ifi pierd viala Giordano combate scolastica $i aristotelismul $i e ars pe rug la Rotna. descopcrd patru sateli.netoda lluxiuniloi'. pentru a ranja Biserica. I€giie narurii sunt limbaj matematic $i nnmai a$a pot fi citite_ pe masuri ce canicii sunt descoperite in acest secol. Dumnezeu este analogic drept un ceasomicar suprem. Princll)iile luj Newton aparlin numirului mic de operc care deschid drunuri pcntru secole. Denis Papin studjaze prcsiunea vaporilor. prinlii 9i (cel de la Oradea $i-a instalat un!l) voiau s6 aibd telescoi servatoare propdi.

Dupi 1526 trimite ambasadori peste tot. ln tr[ri de inovaliile impctuosului Francisc I.r iepotolite prin proiecle cale !i depi$sc puterile " De aici a lbst rcgim. Franla va avea o preponderel{! ro crci.rte. ia" er iti lrAie\ rolul errcerband rulontatea . ci se aflA sub proteclia consulilorDJla lungile lup'e relit'ioase care umbresc diplomalra frrncez. de/!aluind loal..290 Jo. se atri' c ligii de ia Cognac ce lega Frania cu aproape toate statel€ din ia in frunte cu Papa meritul de a fi practicat . scris: . Mecanica cereascd era elaboratd (. sub Regele Soare (Louis al XIVlea sau Louis le care domne$leiDtre 1643 $i 1715. ln un grup de stale se aliniazi pentru limitarea puterilor ce pot ni o ameninfare.rta lh00 u gasm . pentru ca mai apoi Risoun\ul nu I \orn nbtine dupi pacca de lr We. minislrul care a adminisiral in Ir rernarcabil economia.. Esie de renarcat ci ce au hiit haosul rizboiului vor si aibi conducirori puremici. Influenta sa asupra considerabili.. fird sA se scufunde periodic in abisi !rugerilor ii moftji? Intrebarca diplomalului nu e pur reroric6. dar nu di structun de garantare a pbcii. cum ar fi solulionarea I pa9nici a unui conflicr. aurorul cirtji R€prlticd (157 Franta. Timp de trei veacuri. DupA un hlr(rt cu Poa a. Starele eljberale de inveligul superior inperiai sau papal. un rege al RenaSterii cel convingea pe konardo da si vini ia curtea sa.i analizeazi grandoafea $i decadenta I Roman.balanla puterii". iarLr|minile traiesc sub fascinatia oDerei lui Din nou ne izbim de cele doui agende paralele ale i avansul frenetic al $tiiniei $i practicarea incApdFnate a razb Cum e posibil ca dispunand de minli capabile si dezlege m naturii $i materiei. spectaculare.l.vreau si deduc fenomenele natudi prinrr-m fel de pornil din principii necanice") cu imense consecinte pentru nomie (Halley a prczis prin calcul revenirea cometei ce-i'i astizi numeie. din care nu iosc mic. in menoriile acestuia. ditorii au preluat tena. derivata functiej drumului fiind chiar viteza ceea ce spusese calileo se concentra in fonnule simple: era derivata a doua. conform careia cetelenii tiancezi nu sunt supu$i 0(o0ure. autorut l"dldrftal este pesimist (Iono rrmini lupus). Franla profite de bre$a anglo-spanioltr $i nrite ambasadori in Anglia. in care se obline de la aceasta faimoasa extrateritoliillit.zi $i noapte calul meu e in$euat 9i rrhia e la bnu". Locke (1632 1't64). gustandu-$i suveranirarca pe care o incorporeaze in su lur. Dar ceea ce realmente prefigureazI o snrLui distincti a diplomaliei franceze a fost dubla dispensare de Iiteriul solidarililii religioase prin stabilirea de alianle cu principii rmali ai Germaniei $i cu sultanui necredincios Lui Suleiman Mrgnificul. Ecaterjna de AmgoD' lui Carol al Vlea. Politica devine obiecr atenr de ales in secolul XVIL Hobbes (1588-16?9). nu infiinleaza o weme ambasade ca celelalte JAn' iDtahiri la ved. iar mai tarziu prezenla unei pjanete lbst demonstrati pe aceeaji cale). in materie de inovalii.ui pe sceha lunti Panea a III-a. {l.rli $i culturali in lrvant. Drylonalie 291 Pozilia unui corp era dari de cunoa$terca poziliei $i a e supus. ilustreaziin modpatetic reclacteze. o lege si fiei universale. lrl al politicii. fire incuviintare papali.Si cauli sA stabile$liura ostilitaparle: .. apare $i rezidenlul francez nngi singu{ul trimis european. Dar stilul ei are preculsori. Ele se dedau vechiului ioc de titi. I. societ. {cel lcnelian..n lloarc. cu leclii pentru contemporani. Monresquieu (1689-1755 L'esryil des lois .. aceaste mo$lenlre con(15E9-1610) ldeiie liiro ti experjerla chibzuitului Henri al lv-lca hri le sdsim in scricrile lui Sully.ub lillul ab lisnului de drepi divin! intirit de harut suprem prin mo$tenire. Are cantonul Grizon soldali? Apare $i francez si-i recruteze. la 1795. merelie $i prestigiu in $coala franceza Francisc I line diplolia pentru sine. ii respunde acesta.lile sA nu reu$eascl si rezolve pr cle o complexitate mul! mai redusi. Noua institulie este aceea a ca_ legilor Iilulaliilor. ii cere ajutor' N0 dispera. iar in altd $i Lr. in speld Spania qi impara$l Cand regele An' . un cian al monarhismului telnperat. inspir5 pe Voltaire. dururiran decel ce rnrrevnzL!i in \cncrile lJi lean Bodin. a anunlat trdsatun persistente de ele_ tla..i mollenrrea l5'atA. exprima forta prin masele co+urilor ti tantelor dintre ele.ti. apno liei statuh. ici Henric al Vm-lea iti ptuise$te sotia.. Francisc. Sub el. afla! in inchisoarea spanioli. proiectul unei peci eteme. intitulate P/ircibotare potn' iit. O diplomalie i$i de masura cand este Pusi ln ba unei politici externe dinamice. Peftru coryurile cere$ti.Si Du alragi vilc l)ennu s|atol t6u". inghesuie ambasadori peste ambasadori ln Elvelia' d€ unde hrleresat sA angajeze trupe. examinarea sistemuiui creat este subiect de reflectie. cu regele Angliei.4alia. $coala francezi devine dominantd in secoiul XVll ilcena europeafld.

care vedea in diplomalie o alma prelioas' penlru h ir'rteresele comerciale din kvant. Slujltorii ei sunt oameni de mesene Franla are un lnister de Exteme din 1626. utilizat in locul . . care fiind umilitoare ii va v5lama ireouperabil pe$onal. durat!'f:' Itand un acord care a dus la na$terea TArilor de Jos: Numele relinule in isroria Europei $i a diplomatiei sunt alC din€lilor Richelieu ti Mazarin. lung. ci bumneTeu Bpuum luunl. \u lu Jecizi rizborul. it rirl sau biserice. pfotecroa.penlru re Spania.r in ochii rnajo. \4arii de Medrci. dar It esr era oare Rinul? Richeiieu. clsim la Henri practica veche ln legiturile cu Poarta OtomanA 0a 1604 n privilegiile obtinute in secolul anterior de Franla). e chemat in lta ln 1639 $i fdcut cardinal in 1641. Cunosc6rd inftangen sa din partea coatiliei spaniole 9i austriece.. o poliricl de zare a aulofiLarit de qtal. atrn rea scopunlor pe care qi le-a propus esle un test.'.ru reda(la e In limbr fiance'/a in aceeagi perioatli. i4r cine este slab nlai cu greurare incearca se nu fie vinov. un a-rmisliliu. la moatea lui Iruis al XII-lea ti propagandd. aqa cum se Relaliile economice erau tratate in acelasi Strasbourg-ului. Richelieu Inlroduce uei cuvinr care rcp.pAcii" exprcsia .. panl la icarea punctelor de interes 9i a celor ce trebuie evitate Came' lcle cle reuniuni sunt birouri de analiza a lemeiurilor pentru obfiintampld ilt ane_ ncrea de tedlorii pe cale diplomatice.. consulii de atunci raportand la Ministerul Finanlelof ti Come4ului' Amiralitale ca ti Iar in ce prive$te gmdul de devotament al inallilor diplorl1ali csle de amintit o inamplare pulin obi9nui6. factorul crediDlei in retaliite dinFe atare $j_a pii rolul prioritar pe care i-l rezervase intregul sistem medievai. mediaziln numele teselui francl inlre francezi Si prjnNl de Orania. Peformanreie sale in Rezboi l de treizeci de ani sunt de gur Dn exemplu_ lului de 30 de ani de Suedia. . eliberati de considerente ideologice.ea sa. Esre condus e\clusiv dupa jce. Devenir prim-minisrru ln 1624.'. A remas insi ca un caz de autosacrificiu inpus prestigiul po diDlomadcA prjn excelen{i. ddr ambele palii nu accep motive politice $i de prestigiu termenul de .. neurralizea/: marea nobilime si !ea-zA. dar pericolul exisra pentru cA. franceza devjne limba cancelariilor' limba ' .raison d eut . Ea ramane pentru mull timp intr-o ln RomiriJ pinh in lq24 relegramele a'llba'c z'iie or.ge secrehr de sl 1616. in 1835. duc.botarclor naturale. Medi. allele flamaDda. ceea ce a Dus aliante cu olandezii..h'l|lor arrtprotrrLrr mrnr'rcr er.c.."Llre insd pe Richelieu. in rizboiul de treizeci de ani. in spre HaLrsbLIgr. larea lDirit de Colbea. setl Dei e$se stdtuds. fmncezii sunt nevoili oear. da). iar ministrul de exteme frzmcez Torey se ofera sA indeplirrca-sca misiunea. Richelie introduce o di_ nratie DrofesionaH caracterizati de continuitate qi de obiective teme. lncearctr dna cu_ sliruinF prietenia principilor protesland germani. cu Fotestanlii djn Gemania' cu rrd de Saxa qi alitura{ea deteminanta pentnr relansarea rAz_ r o opinie publica favorabile politicii ul polilic de popularizare sale El utilizeazA pam_ Mazarin.in evaiuarea unrn om de stat. in cazul Pirineij erau un r6spun. credeq . ceea ce era rmpotriva \traregier tui Richelieu. ambasador strlin.din p6cate.. Richelieu si fie reamintit ca una din cele mai inllueote figuri ale istoriei n deme". Kissinger scrie ce dace .armistiliu de lunq. )cotu tranceze e iluskara de un exemplu.ura $i ostilitatree nilor ar fi provocaut. Un an mai 6rziu deviDe al Consiliului de RegenJ6. La vest Allanticul. La rord' complica din cauza mosteni.pace. rezuma un consijier ifrperial gAnd lui Ferdirand al Il-lea_ Filosofii sau diplomalii put*t it .ii burgunde $i a celor $apte care vofueau unele france/a. cire Feia titlul ti rolul lui Richelieu.292 Jocun pe scend tunii 293 construita a$a-zisa teorie a . Richelieu aju.czinra busola dipl nei \rle: . r elariv clar penDu sud Si.panidul huphenol. i se pregrtea 'dosarul" problemelor. Situalia era prea grea pentru ambasadorul de la l'laea. Daca Fian vendrca tot ceea ce ia apartinut vreodata. Richelieu inlelege rmponanla de a llichelieu a reluat calea antispanioli $i antiaustriaca. regii Frantei au o vanitate care este nui pentru Franla decat toati ura strdmosiloi. Mai ales ci a spus in Testamentul stu cA matene cle stat cine are puterea are $i dreptul.rrlegiara. doctrinare sau nlimentale.irAFi mii"..r cri Dintr-o_dati. Un diplomal fr vremea lui Henri al IVJea.

-.c prorc(r unrtical oricc (reforma. Dupi 1660. ti care a pro. conlinand lndrunfiri pendiplomali. $iinla cu Droon). nu e in r si ie expljciteze.. abia in cel concurenu Angliei \e Iace \imrira din ptin.t. rizboaiele. unde stabllc$c colo i incepand cu 1607. care-i insPiri vocalia de putere linrnte a mAr or. ufl cul suars de avanlaje $i costuri.nul aadi.. statura Angliei 'lcr.. intr_o mare de argint. flota spaniole a lui Filip al I. dar t$i -1672 du$mxnia generala. vizitam l[ Jarncstown unul din primele lor forturiCarol I. ca aliat secuftlar dL$rrranilor $i rivalilor Franlei. Insularitarea Angliei a addugat f6li indoiati cateva 'pecilice in ponjerLJ . ea Inipo a. Razboiul Ligii de la Augsburg se temil Pacea de la Ry. csle distr si in 1588. de la Nantd 1685.Cronwell devjne lord-protector al l(cpublicii Si o conduce debarasandu-se $i el de Parlament pe care lL inlocuie$te cu n Consiliu restrens. A doua imprejurare in care nu se reg. conflictul izbucneste din plin.. Pe plan teoretic.. de carc cdrdinrtii probabr' nu . judst italian stabilit in AnIt De legatiottibus .rticA raLa de on. un alt Stuart. in prjmul riind Spania Dar o noua ilor. ceremonial $i protocol. cand (lronwell ia puterea Si Carol I e dec|lpitat..pear.tos. utlir. ani conflrplul de.Jnr ralboaiele punale tara folo\ rc! mul. adrce rivalitatea cu Spmia de multe ori pe ul p1an. la li5 apare canea lui Albetico Gentiii. In care lrepldt .flamenl lunrcs t persecuta pe puritani.uraj ri fr-. E prinrul tege al Europcj u re-$i pierde capul in revolulic. porni pun:al pe leme dmastice $i de contrci al tedtoriilor rormande brctone (1337-1453). mai depane. a nurcal o invariantd istoricn in relaliile xLl!e\ilJre_cu I rrntr. ter_ [a! c decapitarea acesteia de citre tegina Elisabeta. l)c$i in matene de legituri diplomatice. eurcpel)nr rau aelerminar \: c.e. Trepta. Unei tensiuni pemanente religioasc intre regii catolici ll Anglia refornute i se adaugi ceada hlre rege $i P. re. lacob I (James 1) produce ca rege uniunea personah a Scoliei ll Angliei. in t5: PanA ia l6OC..wick { togT). a anelor $i iol bilanrul polilic dt Regelui Soarc nu e prin nrmic remarc ercn ne aJung ca sd ne intrebem dac6 ei a inFles Richelieu.(Th IarA d( tumultuoa\r \cen.ompete{i Cromwell. care ob[ne Fla produce coalizarea Olandei cu Suedia Angtia_ Rdzboiul $i intre $i 1679.boiut pagubjror de Spanrer care trne lreispreTece'ar (e lermin. care iau calea Americii. uJor confundabil cu o dorinti sau o ambilie.I 294 Joturi pe scena tutnit Partea a l-a. 1640-1653) qc impune prin.Nimic in exisrcnta rimpurie a Brimniei lasi sd se prevada gr?ndoarea pe care avea si o atfugi.rce de lirerdlur. af tr arins. Diplo'nalie 295 Cu to^i16 gloria pe carc o emandu pdlarul de la Vef. Stuarlii scolieni La 1603. de pildi aljanlele.este rizboiul cu Otanda (1667-166b).. dr\Llru ensleTr Daci sccolul XVII esre aceta al Frantei.rllj\e drre entd.ratiune de \tat ar fr pfe\upus o rnafirii rational! canrarue reattsti a cifcum\lanlelor si a )anselor de reu. Este un tratat despre drepturilc ti indatoririle rulay) Aproape axiomatic se adaugd la lnceput. pe care rostirea cuvanului rr]r:r€r. F-ranla un nou cxod al hughenolilor Sj o inamicilie crescuii a lio niscuti lot din insuldritate. de pe contjneD. inllorirca S(otri cla. rc\ritUr. Dupn Elisabeta. hcob al lea produce asenenca proteste . pomit de la faptul cd un ambasador sPaniol. Franla obline Franche-Comt6.ita... dinastia Tudorilor. iimp de trei ani. as(encrLnea ei mlera cu panLr coboraroife a Ffanlei. . unul pe connnentul european lhLrl in competilia penm celelalte continente. Moarc in 1658..r funnaL rrupe proprir... Cand hvincibilc Armada. glia adopd cu interziere normele rafinate ale diplomaliei fiani0. N. Rizboiul de 100 de ani.ai es.ru poliric Si diptomdtrc ldeea ca tara tor . In 1714. Sruartji revin prin Cafol Nl II lca (pani in 1685) Este cel care rupe rradilia Si se aliazi cu Lc'ujs al Xlvlea inpotriva olandezilor' $i in sliNii. atit de bogat[ in schin$nri nrloi de ja noro iie.ut rmleu rrind p.i nilF tle care oetrnea rI| Frdnla.se$te liune de stat" veritabiti este anularea Edictulu. lntar . regelui. Razbojul civil line pane in 1649. doNle$te din 1625 fari sA lini seama de |ulament.o pnrra prFrroa\a mo lrt. a participat la complotul in favoarea Manei Stuat.pe. Mai mu]te rlri apar dupd aceaste dati in Anglia. literatuta cu Shakespeare. Prdamentul (care va fi numit . sub regina Elisabeta ) in aceste doui jocuri de putere. Anglia se afla in urma Franrei $i econonricesre depatiii de Tarile de .parlamentul cel luDg". cotitura o face la lntreteiere de secole. pani in 1&0. Nu depane de washington. se vede confruntati clr du$manii ei.(shale. Dar muri\e in tbOl )t n_a avut cjne sd-l ia<c. in acesl an. Ma/!nn a rtrur-o Si probabil cA fiino rurorele nor i-a inocular-o.

ca $i a bazelol unei societe. Un autof din secolul XVII. cintand o alianti cu Rusia. Simqindu_se influent. extinderea coloniilor devine tema e . de necorceput cu al.Cu bitecuvantarea lui Dumnezeu" ea dosA nstaureze un real echilibru de fo4e in Europa.r"r"" iala pe Henfic al VII. un Richelieu al ADgliei.rind sn fie irecut dupl amba franc€z. aproape doui decenii.Politici mobilA. Fera ca ea si fie dizolvati. problema t libertitilor. si iftA. dupe ( acesl principiu. $c urnirea astfel nu numai irfluenfarea unui joc de putere in defa- irn alegerea aljalilor de pe continent este cantdrita $i ln lumina ti shbirea unui concurent in lupta colonii. $i pe rnentul americaD obline teritorii confolate de francezi. neadmi.b. in Europa Franta pierde reritorii faF de Habsburgi. riu ca ace$iia sA-$i iroseasci astfel banii iit D. l)upi pacea care se incheie la Urrecht (1712) 9i apoi Tratatul de l{:Lstadt. pana in . tot in denlui Frarlei.ea Angliei ca limba a balanlei i" lii* Din ljmpul lui William al III-lea djn casa de dupi l6118.Pand la rdzboaiele mpoteoniene si l8rcsul de la Viena.Madd ambasadorul englez oblinea acolo depc$ele lld $i le Diptomalia continentah a Angliei e legati de balanla zilele. in (lcschizitorilor de drun stau acunr comercianrii Si asociali (1701-1714).ti an Un subiect ii rpropia: proiectul lui Gondomar ca clsitoreasci cu fata regelui Spaniei. il caracteriza. Se citam mesajul reginei Ana catre parlament ln | 7 | 2.easc. insuleie din c tr supremalia in Indii. dar care reugi de la inceput". Resimul Stua{ilor a fost cunoscul pentru conrplia sa lntl cinev.a vrut sa dczvaluie regelui secretul ce spanjolii pl'td consilierii $i diplomalii sii Dar regele nu a adlat indignarei spunand cA nu . Fntru .revolufia glorioasn" 9i ln 1689 Parlamentul i$i \uprematia prin Bill of Rrghl.{iul.esareasca e\pedrlii imrloFiva \a tn curlea lui James [' iorut spaniot Conaomar reuti'e sa stahileascd rela!ii de aI regele. iar dupi aceea preia rolul proeminent al dominaiiei in &colul XIX. Prusia.oastre. se impace cu Austna penhx combaterea ideilor revolulionare pe conri'Icrcnul alianlelor pentru sdvilirea lui Napoieon a fost pregi lrecasL strategie englezi tenace $i aproape prestidigitatoare. sau cer6nd sa nu fie irvitat cet olandez: Cu Gond gele pefiecea ore lungi de disculii. rprodpe in col se dezbate in Arglia. chiar inconstant. pot fi neglijate doua note caracreristice derivare din potitica I loionialista a Angliei. istoricii adepti ai principiului etic vor se' teze folosirea acestui principiu de cefe madle puten nvantajelor ce se obtineau pentru urmdrirea obiectivului principat. ce ftebuia si anumite alianle nedorile ale Angliei pe coniinent Arhba! ii stimula doriniele $optea cuvinle lmpotriva Parlamerlului' si ii mai $i lua ha4i $i documente secrete Englezii nu se prea tare gtiind pedect ce comunici Gondomar la. care i$i formeazi primul imcolonial: aproape intreaga Americt de Nord.. .locLri pe scena l nii Partea 9llt a. omul cu baianta inceatcd sA izoleze lu. Acest )i se termind in favoarea Angliei.Prinlr-o rcmarcabili abilitate in exercitarea rolului de lltor. In prinele cuceriri coloniale.l/ie gula fiilrd ca cel pe care il sprijini sa poati avansa' Woisey. arbitru sau aliat.ti emanclpate' teorellc rate de Hobbes $i Locke.. Prima esre folosirea integrali a unei r Llc diplomali liberi $i cu mijloace financiare li. dar retizat $i aplicat. in timp ce Anglia ia cibraltarul. inrr-ade!ar. scria Andr6 Maurois ill lNlond Angliei. Gondomar declan$a-se conflictel ciiere qi ptotocoi. iar prevenirea unei astfel de uniuni stitea la baza cu Franla. Ea exprimd ingrijorarea ci in rizboiul de succesiune al SpaAmericij Latine.$i asigure dominalia Spaniei $i voarea celui mai putemic.296 . afiflnand coltat in prinul rtud pentru ele a fost asislenF Erilor b! ri. sA starneascA apoi pe tDrci $i pe suedezi impol{usiei. william lnlre Spania qi fl imagi. l{ intretiierea cu secolul XIX. in special SUA $i Anglia. Franla ar putea sa.. sn iimiteze influenta francezA in Olanda. Diplowlie 29'/ Drin incercArile de recatolicizare fi absolutismul siu falig' i i688 are loc. figura principala a politicii exreme a Angliei a fosr Wiliam . l$i hrge trupele din lnrena.a mai putemici ce r. diplomalii au fbsl surctasali hr8rlri paraleli dc nisionari. surd sau explicit.. prin esenta ei ti care putea sA I'nri pelfidi. Anglia i$i continua o ascensiune consrant5 :icnli.rer al Anglieicare re la\a pictgl minri o brlanra In algerelc careia 'e anau Franlx $i S cealalta o greutate ce urma si cadi de paftea declst de lui Henric al Vm lea i se atribuie dictonul c i d.ia desci " "p.

la Pekin. e rerbililat. Se ilconjoare de mari oameni de cultur?l I-a 1711 pdmeFte rlru o curlca sa. autor Istoriei Imperiului Otoman Si ^I ru bru al academiei djn Berlin. Trei ]ucriri voluminoase ale lui Milescu: Descrierea Chinei c]'tfltLtul de cdldtorie.r 'pera sj pi rcdobandedsca putut imprieleni el cu un ambasador al Fianlei legar de jansenisti de la Pon Royal.'ut schimb de soli cu maniei.298 Io. tondara h 160n. grei(rsia JiI Con\ranrinopol. I-a 1561 s-a infiinlat un Departament al solilor.lescu nraterie de protocol. {:lar sub noul lar Fedorov.rrunilc l0r M. he4i $i sate. Matveev fiul. dar $i pagini fasci rtc de obseNalii $i comenlarji asupra unei lumi pulin cunoscute Nl nurisc $i Matveev era iD dizgralie. panA fi suita sa se disociazd de pozi lui. E. pe carel nume e consilier penlru penhu alaceri orientale.A rlsloi. lite de clinezi biruri etc. in mai 1676. Luni intregi. cu regim de extfatedtorialjtate. care ciura ali . Orlov ti l( gmv.Richelieu al Rusiei") este la 1667 A-L. ca nrul anrbasador permanent al Rusiei in Olanda. care a unificat reqatul si s-ai complel de mongoli. pc fostul domn al Mol_ |vri. de des_ tfn din legislalia internd a vrelnei lin- .i a predcslinirii dac: ccrcurile i ale nu I af fi privit ca om de litere $i filosof? in vars6 de 35 luJrer/a . Berlin. collvcrsand cu mariD..rrii fi ficard planuri floti puiemici. Dlplomalia dusi in timpul lui Pctru cel rc poarli pecctea personalitelii sale dinamice $i inovatoare. Diplomalia se constituise mai demult. era foartc cultivar Si vizitase I (Stockholm.S. Acesta nu ir di ceremonialului prin care se urmdrc$te giului lui lvan al Ivlea (cel Groaznic)..ochii intregii Rusii Mari'l menirea de . Misiunea e dec neindu111: fricliuni la fronliere.lnia Azovului. devenit mare (1547). In iopol trimile ambasadori strilucili ca Ukainlev $i P. E arestat pentru presupuse datorii neplatite. Milescu moare la 1708l. !ar5ln care Petru Mare iSi va crea viziland-o inaginea prin care l-a cunoscut Eu_ lur D trimis cu o tllisiune specialb la impAratul Chinei. Numirea moldoveanului Nicolae Milescu la lilor ia 1671 arurci lumini asupra dimensiunii regionale al maliei $i a solidaritAlii oftodoxe in acea vremc. cnenzul Moscovei. pentru a imp6ca obiceiuri $i pretenlii exotbrl0 ale gazdelor (ingenunchere. de a apAra in toate !5rilc". Patri semnaleaza pc nelericitul moldovcan. iar in iulie loc primirea. Rapa ul oJici\l [d nu numai infornalii precise. Tarul Alexei . oltul decat al treilea lmpirat din dinastia manciuriana Tsing 1722). Matveev e 0r ra $tiinlei $i educaliei 9i rlrrl ambasador ]a Londra. Dimitrie Canternir.rl\ee\ ir e proren. Milescu e acuzat de ma_ $i abateri. A a\. prima de acest llcalerina a ll-r perfeclioneaze sistemul diplomalic al lui Petru rfl Mair $i ajutala de sfetnici $i arnbdsadori ca Panin.ub rn{ru. in 1695 Peru cel Marc il folosctte ca inle$ret in lrp.. fi plrtut disc ta cu l blema libcrului arbitru . al m lea. Ordin-N care considerA Departamentul ca . Ajunge dupi un an. Petru cel Mare cere condamrLtl la moarle a celor care au adus jigniri Rusiei Parlanrentul hrir|nic promulgli o lege a imunililii diplomatice. suspiciuni reciproce. schimb de darud. dacii n-a. iar el o cearta.. la voievozii de pe Naun.a llrgi statul in toate direcliile. Intrarea Rusiei in politica mare a Europei se ptoduce ceputul secolului XVm cu Petru cel Mare. Trimis intr o nrisiune care contrazicea vedeij se retrage la o manistire.L Di\lonalie 299 ile special fomate in acest scop. Stettin. care Stia latina $i grcaca. Nu se put( comandarc mai potrivi|a.i patriarhului de la Constantinopol si-i recomaDde pentru exleme oameni instruiti si cunoscitori de limbi sirijne. uluitoarei ploare Si rapiditate. care obtire ie$irca la Baltici Si incepe cucerirea Un personaj cultivat. stabileqte relatii diplomatrce cu siate euroEene si asiatice. unde se produce un incident diploma ubiri Si de iahtul oferit de rcgini. Ceiitoria in Occideni o intreprii lrimis al fostului domnitor Cheorghe $tefan. Englezii i$i l I scana de eroare.) cu denmitatea tarului.r al tl il: rn lar pe cheiuri.runul Cum polrira Ponri . Va$ovia. bun diplomat $i abil srrateg ( neau .uti pe tcena tunlii . candidat la donxrie. cum este Compania Bt InJiilor Onenrale. Paris) $i sludiase la. cand elevii sii devin iDflui. pati de fugi. dar Matveev nu vrea si !j!ie de scuze. O audjenli pe care $i ar fi dorilo mulli dimli in Europa: un han in jill impiritesc in sala cu 300 de ]nan[i cu pene de piun.M.le cr tr cJIr in /ilele prim-ni shx ar cere specjati$ti de la BruxeUts. autorul celei poflante operc de modemizare a societilii ruse$ti.ctru cel Mare trinitc pe elevul lui Milescu. Il urmeazi un om de aceeati atenlie se A. Matveev. s au purtal xrlii protocolare. Paftea a ltl-.

Iezuilii. a continuat in secolul XVII in toate domeniile.embite spunea lui Diderot cd e u$or penrru el si scrie pe hnnie.despolii tuminali. adevaratul ptuinte al care a acompaniat ln secolul urmAtor toate acliunile nancipaloare ale Luminilor' Enciclopedia FrancezA a apArut ln 1?51. autolul influentului Tablou economic la i758). rezuma liberalismul enunFnd fi d Alemben. Dt Descartes fusese filosoful european prin excelerli prin a sa todt' a ideilor simple ti clare. incd din 1714j laire. filosof. varful de lance al extremismului catolic. Mendelssohn.. dar Grotius. a despotismului.enciclopedi$tii" secolului voltaire este depate cel mai popular dintre ei. in timp ce cre$tinismul lua fome populale ca $ccolul Luminilor se mai nume$le $i Atrlldrrng ( Dnlightenment ir' cngleze). Curierii sunr jefuili. crlu i/gonili in secolul X\uldin ranle I rrropei Ca Si revolulia ttiinlifici. l. Luminile nu au cunoscut frontiere i0ti.. a intoleranlei. gencroase $i optimistA a credinlei il Fiinla Suprem[. Cu lel au stabilit o coalilie triplA ce va combare Revolutia sub Napoleon va constirui nuoleul Slintei Aliante_ FaDtul cA i la titlul de suveran luminat. manifestand o formd bhndd. in taire Impiratul Ausiriei semneazA pentru priDa oare un tarat inl iianceza. ca $i Frederic al Il-lea al prusiei. r(rm moLJ rra a erpeo electrice Si a colecliiior din dorneniul triinlelor nalurii. Spinoza $i P fendorf (in donenjul juridic) sunt considerali precursori Hume $i Locke sunt $liilpi. Esenla lui consti in pdmordialitatea ratiunii. cum ar fi Curcntul Latinist din Transilvaria. in 1772. Acesrea erau urm:fea revoluliei gtiinlifice. pana $i turcii $i scriau in francezA documentele. pe cdj trebrie sA scrie pe pielea oamenilor. Cot!fiied Wilhelm l-eibniz (1646-1716) cste unul din candidatii cei n i potrivili. nu o va impiedica pe Ecarerina'i priine revoltele Lamnilor aflxli rn conditii nx.300 Jocuri pe sceM lumii _ lti Parrea a IIl-a.a acum ii leoriile \oc ale lr polilice Dzci ecomia polfticA se conturase sub Regele Soare (teoria mercantilisti pe agriculturi qi intervenlie slatali este atribuitd doctorului r lcsnay. Daci atracria o concliluiau telescoapele. Redacinile [ ]e merg pana la Refomi. romancier.. la Rasradr.lerder. chiar Si cea privala. Toate cl incoronare i$i scriau coresponden(a. kssing. Montesquieu 9i . reo€anizeazd lnvxfime ul primar o riu din Rusia in 176J.. pe timpul ei se semneaze mal pulin negociati din istorie (patru ore) de la Kuciuk (drumul spre Constantinopol devine deschis pentru se$ti). em cel a rentului Luminilor.felor. Trianorui de la paris Ermitage ul de la Petersburg. iDtriga 9i badi paEunseseri in retatiile dintre I Limbajul pe care ti I insu$eau .'. in l17o aparc^ E eu a:upta iei ndtiunilor aI scollanlJ lui Adam Smith. pa\sct. DacA ar fi si alegem dirtre diplomali un simbol al epocii.in care se stabilegre principiul trecerii iibere $i rite a \ a\elor rurcettr $i rucesn la Marea Neagra. e1 este conside t un Dfecursor al Revolutiei. fire a mai numi pe ilu$rrii ilaljeni $i spanioli $i numeroa$cle curente de enuncipare prin cunoa$tere ti cultur5.o\rl Lai. Ipocrizja era la ordirca zi se reflecta $i in conduira diplomalilor. p. cercclatorii s au grupal in j francezr. Conducea o revisra polemica. Turgot. Cu colecljile ei deruile lui touis al acesta mlrea t€ Cabinet du Roi. despolii tuninali nu decidA .Rusia. intrat in istorie sub de .. Diplomatul Luminilor se distinge prin enciclopedism $i pdn increderea in capacitatea ralionamentulDi de a $usline interacliunea pa$nica a popo. Ecaterina a Rusiei (1762-1796) este o bune legfturA lnl mul absoJuri\l al EDropei Si noile curenle de gand. Pru(ra ri ALrqrria' imninirca poloniei. cdfl ea impanAfea aspiralia tuluror 5uveranttor de a deveni . Ei constituiau aoel cerc al Luminilor. Repercusiunile asupra relaliilor intemaljonale $i ale diplomaliei ru fost considerabile. Era anticlerical l6ri rezerve lacraser I'infame!)-ktoi. tait!?. respectat pentru perseverenta sa lupt6 contra lkaniei. Diplonalk 3O1 Potemkin ii continue strategia..suverani lumini$ti. in Geffnnia se numiri hibniz.filosofii" satl . e1 putend reprezenta pent secoiul Luminilor ce a li)s1 Machiavellj penhu Rena$lere 9i Grotius pentru sccolul XVI[. La cunea Frinei iftahim maticieni ca elvelianul Euler $i enciclopeditti francezi ca Intreline. cunoscut 9i tradus in toate l0lFrile continentutui. Droducand voare rard in lumea adslocraticb. . cu lruis at XIV{ea. sub Louis XV tea ur alt minisiru. Enciciopedistii erau in majoritatea lor detr. Dupi modelul Mariei impAr6teasa Auslriei. corespondentd n care in\pi. deveniti limba oficiaH a Europei.c. dar $i in public.e cere Dt societatea. scoasa de D'Alembet Diderot $i avand colaboraiori pe Voltaire.scz lriqcarea pietista. c pondenla furatE.

'| ..lr**** . i.'..-" i-"' 'a stu'rreze limba mondiata I umanitadi a tl.i ::ff .lt: a Ia ducele -de Bruns wick APoi au to'r " :J"::. .' Tij'il':'*': :l:..one ii.:l[..ii" i""u.**m*#+*rffi nnffi[t*t**lw r$$*tru*****ffi :"i'""1::ii"...'' ili"ll'lJ'li' '.1$'1ffi $.:.302 rcilculul in[inilei Polihr(Ior. un'"r'"ta "r' sa. :l:".il.il..':1..1":'li:'.1ffi l:i:l:j i:"xT: Hlii"l'..:.. rege toncepre si * chimzi.1:..'.nnui* ^'".. ii*'. p'*iT:':.i' o'"rectul Lrner.'n'":.."" .. t"l $..fi * aiunge t"". ewr on '..'"' :t "" I "L"il:::?":::"li i] cu nu ....li rli'i.r.P::1 :_:.^. l*-$**$t*'*.o^'J1:e.^i" r""i'.. 1..r..erpediLii *"I1' i"""t" p" Capitolul6 Imperii $ natiunr i il""...11"'..t"*- n^" a.n p'un.....r.:i 5rudiile la LerpTig rr le4a .H5"H ".:"1.lll.":.JiJunirore :::l nu numur cuvinrere ' d/' c'"' jT''- l::: U. el e magi'rral ca matemalician n i i *i' t . '.. r" *t1 casa lur e reconsrrtririi .."I"'$t:.]l:..fii]i:':...i.il:." ..'..r .*'''.i."d..]|Ji...nse pc inlil:1"."" .u bibliotecar .ili" i.' l iJ.^-"-" '' arrtiotomane r i"l"t"i'. . a.

AvarS e. Pana h Revolulia americanA. pentru drepturi inaljenabile ru infrangea cipiul neintervenliei sa! cel al nerecurgcrii Ia fofte_ Pesre tot fluturi stindardul libeftAlii fi independenrei./i. fie prin destrdmarea inlui Spaniol ti in mod exceptional printr-un razboi cu Mexi- Amcricii fala de Franla $i Anglia. in 1785. pand a7i. ca yi locuirorii Aterrei. va fi $i inima Americii.In iradilja diplomaliei americane. Theodore Roosevelt esre oro r.rar \i-a afiilal rellI\i.chir-brt.lea a III-a. redus la o fasie de pe (oasla Arlanricului. de Injruire i\cusiril 5r . Deci dupa revol|Le nobilul di\pare cu Je. noui. Soldatul va ocupa de acum inainte un loc de fmnte aldturj (le diplomat $i uneori va ie$i in fa!.ial. hsre unul dtn paradoxunte aci.104 ' Jocuri pe sLena lunii Pa. proprietdri de sclavi. care erau in acelari ump. In ceea ce pri!e$te preorul. 1'7D2-11 15. iitlurile robrhare revenind ooar ddmini\tratorilof engte.Dar ea nu va merge in !tui siriine. conducard in frunlea trupelor o sarie . cu pre$edintele Theodore Roosevelt." fegul trib dip]omatic". preot Si soldat.re concorn ent. SUA respecta principiul neintervenliei.tor lupralori penrru libefta(i. dar siatul devine laic. diplomaful este flancat pretutin(leni de nobil. IDtreg secolul unnetor.. John Adams.l fizboiului..Vestului Silbatic'. s-au m. h scrieriie fil boaie (1689-l697. dreptul lor natural la libefiare $i bunastare..nl fie prin cumperarca de rcriloiii oul pentru Texas. toate erau condan scnenle. Revolulir amencan. hF de lo. cucerire teritorii sriine. e. as0uns6 in doctrina Monroe. ln Treplat insi. Trei pirinli fondatori ai SUA astlel $i bazele diplomaliei amedcane. 305 juridice sunt insi impresionante. Tureia SUA asupra Amerjcii Latine. SUA mostene$te in vederea enunciparii ei o cotonie (Filipinele) $i posesiuni care fac azi parre din ea (ca puefto-Rico. _or)islul )c. In America nu exista aristocratie. unde consrari cu rristele ci in uitimelor zile ale regalitdtii el . salvarea lor dc opresiuDe $i natie. Guam). alil balanta de putere. cLr rilboiul de i denli. apare o noua rcndin{. Theodore Roosevetr cagdge ategerite din 1904 cu poza sa osti$easd. se indepirteazi de senrimentele caldd lui Fiarklin frF de aceasti larn $i propune o distanlare . Amcrica jeffersonianA adopti o soluiie magistrald: societatea rimane religioasa. delbJlerile ri Jucumentcle reroluUer. dar ea incepe inainte de oblinerea victorjei finale prin rarea aclelor fundamenteie de c:itie Consresul de la Phil S-ar pfuea cA aceaste adunare de femieri tenaci $i religio$i ince ezitau in alegerea limbii oficialc lntre engleze Sj era ia curent cu gandirea vremii $i in pas cu secolul Luminilor. Cind mai Jefterson vine in tsianla. in borator s au conturat tendinlele durabile alc politicii ext lbmarea curentelor de gandire caracterizate de o Drare rezili in pnmut rand.e. ta \farril.ulon a. care in slujba ideijor nobile fblose$te fo4a.lI reali\re. Sratele Unite ale Americii.ie aDtrcdre r ton€r (Louisiana de la francezi $i Alaska de ia ro$i).0 \rngurt idee mina abordarea politicii externe: moralitarea de sorginre religii carc cuprindea frdtia oamenilor. claritatea ideilor ce se adAuga unui spirit tic. spunea pareric Adams. care ar rrebui se se macine intle Dispare gustul aliantei $i apare diiema echilibruluj de putere. e ministru la londra in acela$i an. e teristicile sistemului eurcpean.. Diplonati. Dar nici tatea cu cei ce lupt. tionanentul corect. nu era in ochii autorilor decat o legiiimtr scoatere a contineDtului sudic din aria bantuite de rezboaiele $i do_ nri rrria curopenilor colonialitri )i rmperiali$ri. Jeiler\on dc\rne patru ani ministru la Paris.le cdvaleiie pentru eliberurca Cubei de sub spanioli. durabilS a Amerjcii musculare. Cucerirea . Multiplicjratea bisericilor rcibrmate ti a altor culte nu ldsa lo€ pentru dominalie sau amestec in treburile siatului. 1144 1748. principiile iniliale au fost puse Ia incercdri $i irli ferit amendiri. utilizarea forlei. iar deasupra lui sri o autoritate predominant arislocratice. viitorul pre$edinte. intervenliile militare. Recurgerea la rdzboi.era cel nrai de jos $i obscur di 0le- linii rnari nerecurgerea la fo4a a fosr inilial respectatd. in cAularea uror mon$tri ce buie distrusi. ca putere aflati in rizboi cr du$nanul comun A $i ca furnizoare de ajutor nrilitar in arme \si soldati. ci cerea doar respect $i toleranfl mutuald. cu binecuvanhrea 5i rugnci . America se implica ?n dezmembrarea totale a Imperiului Spaniol. Rezultarul esre ti el uimitor. s-a Drcdus Drin c\rerminarea indienilor. numeroasele referinte la cultura andci. Lr sfar$itul secolului insi. sub tirlul eliberirii popoarelor de subju8ul colo. La I898. impreuni cu neirlgridita libertate de a al€ge $i practica o rcligie. care la independenJi llu ocupasefi decat un liagment min$cul din suprafala de astazi. Astfel Franla era o aliatd a Americii prin fo4a preiurifilor. posesiunea de colonii. primar Inu o cunsrirude nrrcrrc ne. l'151-1769) pe te americanpenrru lfnloirr .

Ambele erau liare $j antircgalisle. Rbzboirl. Ceea ce i-a permjs si recurgi la brul pute. Celallrlt pol. se regisea in ambele locuri. Fervoarea rcvolutiei c ilcorporatd acum in expeditii slriinc impotriva Angliei (campaln din EgipD. din senul cifeia se ridici 1|r lan5r dpjtan de arlilerie.. eveDirnentele din septembrie 2001. Mai mult interes penlru diplonalie eesim ||r Danton. francezii aveau o singura biserici instilulionaiizatd $i putemici.Am fo$ $i eu acolo. Napoieon prcia lnrterea $i meDliDe pe Talleymnd ministru de exteme. oonfliclLrl jzbucnette intre Danton. Pand astazi.au obrecrrve.Luminle). llotrespiene pierde puterea. lnpotriva . dar in timp ce aBencanii aveau zeci de denominaliuni cu predicatori $i nu cu preoii. Revolulionarul american Tom Paine lucra la lcxlul declaraliilor la Paris. Ambele revolulii erau anticlericale $i secr afizante. Se recurgea de o pa(e de afta la un drept natural imprescriptibil.jDlei pentru unilateralism (cu care se recurge gioasA (cu o lran$anti diviziune intre divrziune utilizarea fo4ei). Ralionalismul ce lega pe rcali$ti de li pus in umbr5. in timp ce liancezii aveau peste ei rtratut gros Si opresiv al nobililor pe care revolulionarii voiau si-i desfiinteze la propriu.D.306 Partea a 1-a. La Valmy (1792). crr ii .sonai ilushx al diplonraliei. Roosevelt) o esentiali revizuire in prefe. peni Ia teroare. acuzat de tradare $i de infiangerj. care o ata6.ii $i nu I a impiedicat si fie mediator in boiullri ruso japonez la 1905. inspjrend pe Goelhe: . al $coiii liberale care dd prcdominanF dreprunlor omului )i in\lituliilor pasnrce este presedrntele w Wilson. deparaziBtA de nobillme Si uler. acesrea. dar penlru anefcani atal regele cet ti l(ia. Dar esenta 0omune s-a manifestat in multe privjnle. Theodore Rooseveh si Woodrow wilson vili drept persoDalitilile cele mai reprezentative penuu curenF care au rivalizai sau s-au implelit in diplomalia Henry Kissinger considern in Diplomatia cd ele ne fumi delele cele mai peftinente pentru inlelegerca politicii ameri inceDLrtul secolului XXl ambele suferi schimbdri esentiale. Talleyrand. apare o noui versiune a grau englezii de peste ocean. in plus. {le o clas6 populdri $i productjvA. impolriva Auslriei (canlpania din Italia). dezbaterea nu e$e inchciaE |ji rcperele fixare incd Revolulia amencana foDdaloare sunt puncte de referinli pent telegerca diplomaliei americare- Alir ca olgini . Franla pentru a respinge o mult mai periculoasb coal4ie lormat6 in Europa pentru restaurarea regalidlii. Mai taEiu." in dcsf:surarea rcvoluliei. Wilson s-a consacrat unei pAci o considem dumbili $i cnirii Ligii Naliunilor l-a ftcut ti al unui curent care a continuat sA inspire politica ameri Franklin D. Dtptotnalrc 307 ameninlirii cu fo4a. urde se simlea acase. ln ciuda inferioritd lii. Metodele au fost deci diferite. s-a aftturat alianl€i tranco engleze $i a contribuit la acestcia. care au intrarea Americii in Liga Naliunilor. care a renunlat lir neutralitatea Americii in Primul Mondial. estc ghilotinat 9i revolulia inra irltFo |rzi noua o dau cu Directoralul (1795-1799). rol pentru care a primit sau a Nobel pentru Pace. Obiectivul unei Lcpublici laice. cu elen putere de la realisnul lui Theodore Roosevelt. lutia francezl seamini cu cea anericann. Danton i$i l)trfde capul. ftancezii au victorii militare. conduse dupd principii ralionale de justil. Roosevelt in al doilea si la sfarsitul celui de-al Rizboi Mondial. ins5rcinat Si cu apararea extema. La 9 Thermidor an 11 Ollele 9 si l0 iulie 1794 dupa calendarul revolulionar). care cere incetaiea terodi $i Rolrespierre. cucedrile $i dominalia erau pr. recurgand la ghilotind intl-o imensi izbucnirc a maniei populare. doue curente i$i dis' pun pLrtcrea: girondinii moderali $i iacobinii inflexibili. Dar realitllile externe lc impuneau din nou recursul la armei SUA pentru a alunga pe cobri$ti.a acror'. n posrmodemist aduce operei marilor constructori de institutii laterale (Wilson $i F.ie $i echitatc. ca ii un alt element comun inhibator al celorl curenle: raporlarea la un sistem de reguli universale. Tot sub DirEitorat aparc un t)0. Dovada sunt DeclarEiile i l)repturilor Omului. Napoleon.Pasjunea cu care W. ca qi americanii. ceea ce sllri pdoritatea militare fi rolul amutei. care s'a ocupat de rellccrea instiiutiilor diplomatice $i de fbrmarea personalului. Wilson insd nu a cules fnrctele ideilor infr6nt imediat dupi rezboi de citre republicani. avard o putemica cololature de bine $i riu). La 1793. Prin {lesliintarea Dircctofatului in lovitum din Brltnl. l pldtorii improvizafi cu haine civile $i arme de ocazie inving coa- nistralici republicane consnnd din impletirea elementului docrina lui Wilson. $i Statele Udte $i Franla lturetineau visul unei lumi pa$nice.rse pe seama regimuriior criminale apuse.

Prusia Victoria la Iena impotriva Prusiei. i nu explozii montate din exterio. Inlelegerea . Rusia $i Turcia. Cand se introduce conservatorismul sau pericolul schimbarii violente iese la ivealr.lnlr o convctsalie cu Talleyrand ii \rlzar acestuia cd a trAdat pe lolj pe care i-a servit: bisedca ca .inceputui sfar$itolui"). IatA o succinre ti elocventd cronologie. un analisf al sdrii de lucruri lntr-o Bre loate camcteristicile sunt sau masuabile. Napoleon pracdce un stil brutal. Talleyrand.. Rusia. Revolutia francezA a fost un seism Dolitic de mad. Cl]nd la 1807 Napoleon il indepafieaza din post. Alpii. Sub Bonaparte incepe un nesfer$it dans al puncLale dc Inagrsrrarele lur Io. pentlu lumea europeanA. Dalmafiei. infrangerea lui Napoleon Si Pacea de la Paris (1814) C€ vede un diplomat in acea epoc6? Completa subordonare a lomaliei faf[ de rdzboi Si cucerirea amat[. Intrarea in Viena. aliatul cel i vechf' (1806). timp de doud decenii. Tratat franco-prusian Ocuparea Veneliei. in franceze. prct cu ru\ . cameleonismul sau capacltatea lmen I supravielui in tumult $i de a servi in continuare $i sub alli ni interesele Franlei? Cand Ludovic al XV l-lea revine djn dlrt)ii ciderea lui Napoleon. undele seismuiui au fost propagate de riz oniene. Austda. rez. prin lovitura dati sistemului ab serbarea bicentenarului ei. sau vizibile. evaiuarea s-a fecut Fnn patimA $i cu mai mult6 nuanrA ca oricand. chiar daci ele expnnau aspiraia de Frantei se formeazi tmpirat.. In teritoriile subortate de la Baltic[ la Mediterani nu erau ambasadori. coboari in ltalia ti zdrobe$te pe austrieci 1800. $ in olanda. Cearta Polonia cu ru$ii. Pace cu austriecii la Luneville (1801).I rur(ii.. infrengerea. jignitor Si in!!tor.republici suroti" (in_ Elvelia).Padj$ah al Franlei. Invadarea Rusiei (1812). B o lego din regimurile existente la lnceputul acestui secol XXtr ceptibile de rhsturnari violente? Pentru observatorii volutiile sunt Drodusul inevitabil al celot ce le vor Ele sunt implozii de sistem. Prusia. Diplomatul obligalie. B66lia natiuniloi la pzig. in 1989. sfinlefte rezulrateie. Victoria imlotriva Austriei. Dblotnalie so austriece 309 in 1798 a doua coalirJe Austria. pe care ii lovea ai reveneau mereu i4 sase coaliiii antifranceze incisive. Putine teme au o putere predictive mai ma{e ca tabilit5tii. Pentru fbst $i este un pretext continuu de reflectie. Faza finah. CAsdtorie cu fiica lmDaratului Austriei. (1805). Putine subiecte Dot fi urmerite mai etent mat. venalitatea. repede coaliliile cand vicloiile o permit $i st impiedice sturci cand ele se relac si devini durabile Putini diplomali au It se converleasci contradictiile de interese ale duqnanilor in !l Frantei ca el. Wagram (1809) la Schdnbrunn.. ocrotindu-le de monarhii lacomi. Paco Amiens (1802).rllat fatidic al mi in societate. Turcii 11 numesc pe Napoleon . \rcrnna i Ulm. cand austriecii ucid pe rrimi$ii gresul de la Rastadt. ce lntmnea diplomati pentru a dez rele Sfanului Imperiu Geman. Ce sA ne mire mai mult la acest personaJ: dc loialitate. A patra coalilie: Anglia. [e o tAsaturtr vitalE a societililor: capacitatea lor dg schimbarea. i|rtuise intrarea lmpdratului pe panta coboratoare (faimosul sitr . Victone impotriva 0ilor la Friedtand. Sub Directorat se produsese un act de resocotire plilor imunitnfii. smlqitul dominaliei austdece in Germania 16 sta. ci adminisprinli Fi plotectod. Victoria de la Aust€rhlz &ll Alianla anglo ruse Diplomalia se confunda cu polilica exteml ti era personificatl ministru. Napoieon imperat (1804) $i rege Si a treia coalife cu Austria. J6r6mc in Wesfalialn diplomalia sa.Pace cu turcii (1801).308 Partea a III-a. in jocul acesta. Napoleon continua sa elibereze . Diplomaria se fbcea Ia varf $i tu cancela. Napoleon a sfa$it prin a-9i coroana imperialS $i a-Si face fralii regi: Joseph ln Spada. A coatilie: Anglia. tqi oferA serviciile de consultant se ftnldratului Rusiei. Punct culminant al cucerfilor euopene 810). germane fomeaza Confederalia Rinului sub protectia lui Napon. Summit franco-rus la Tilsit (1807) Riscoala Spania (1808).vicronrlor oblinure ti viitoare. Rusia. Cu toate rezervele $i excesele ei sengeroase $i extremismul iacobin. ultima speriatd de prezenJa Egipt.vrruri mrlilare. Pace ventie seffeta (1801). ea a rArnAS de inflexiune in istorie. iffarea in Berlin. Tallelrand este totdeauna Politicos si rafinat El ttie dcslac.

ceer e\clud<a franLro DunJ gAi:igi! tlcuta x In\l cooplat rn comitetul stans d€ conducere. A devenrt mrnr\rru de sub Bourbonul re\taurrr Si a tosr un per\onaj cheie ai ce imponanl erenrrneDr al epocrr poslnapoteoniene: congre vrena rnn acecl ( ongrcs.e in p. dar mai putin odios d tata de..ea.. cand Napoleon ru cra complet infrant' li lace o vizi6 in iunie 1813. exuberanta victo.. Napoleon. Toscana ti Roma. ^sacentrul atenliei stitea Mettemich... ..tie cu Talleyrand. diferire. istoria eii Diplomatia multjlaterali. tur \ pot<on lr elmnd tsnser .. ajuEt de consilierul siu dlptomat versat el insu$i. ce va fi reluata cu ze1 viitorul secol.un pedant rece Vetremich dnret_si fre dLilorul ice.rand apara acum i tatca Frantei Si limita aspiuliile de expansillne ale celortalri. suspecrand. dupi iuvantul preferat era echilibru' atat in vocabuldrul politic al lui Uetternich. Mettemich se fu$rc se faci pacea in 1813.ferinle aproape Profetice la . la Bosfor fi la Mediterana Cea mai mare putere vrlA a vremil.illr.r nimcni nu ivca dreprul rne\(. a rAspuns Talleyland.u u ma. scova. Pirineii 9i Rinul Pierdea ceea ce adaugase prin Olrnda' Ihnovra.. Cotua Ducatului Var$ovian voia si acorde zAld de colaboralionism cu Bonaparte. .tilie rt\o.|nncrprut tegrrimiralii . cand au fostr senxutari ai acordului de la paris? Sd fie invitate $i Spania.intercsul comun". diplomarja de\chJde o noua . intronind o nouA ordrne. pertrtr lonrich erau ri. Nici rufii la Var_ ia..\e \punca in epoca. De. puteri terestre' Toate con&lt sA le protejeze lmpotriva lacomelor seiotutui XX sult prefigurate in ncgocie ]l} de la Viem' flicrete Estc destinul diplomatului de a naviga printre stanci Dar orica6 pentru nrcryie era abso$iti de targuielile teriloriale' ramanei loc $i voia pace' 0 rJ. cnt $j al lui Castlereagh. conferinla beligeranlilor l't Praga' terNaPorrrcn limite august. Elilsim la el .a. panrrura! scn\a de lapr de TJley'and El Inlri In . A0glia.nr.. ambii suspicioqj la int igile hi Tallc]'rard.. Anglia. Metternich ela pnvrt cu neit Alexandru I. suspendarea operaliunilor miljtare). Daci frica de Napoleor nutea fi vindecali rade re_ rurinea teama fale de repetarea modelului seu Iat in materre 1?89.Eu am observar doar ca a ghinion celor care m.ipiu d. Piemont.. Cel mai bine se inlelegea cu ercagh.chema de irr. re\olutja pe Napolenn inlf_adevar. minisrrul de exteme_ Nici acestj nu ('cca ce erau pentru Talleyrand $anse de discordie. vorbe$te. Balurile serbdnJe Si s_au r:uai Lncelarc.stra conrrotul asupra Ducatuhi de Varfovja. nici orusacii la Dresda nu conveneau lui Metternich' Austria se simGa bine intre o Rusie $i o Gemanie puternice lar stlereash em consecvent obsesiei brltanice de a limita accesul ilor in-Balcani..l ca vrea sA se tru_ntea alianlei Ceea ce era perfect adevirat. regahlalea. ur. Cine invinsese pe Napoleon? Tinea moni$ sA intre umfal cu trupele rusetti in Paris (de la care a rimas cuvantul la lntro pentru cafenele).au neglijar. Metterrich.fisi ar li tesut Metternich. $i care vroiau acum si redistribuje rea-lui. larui Rusiei.ioasi existau interes.ii pe cirre nu.e no\cda rrjrnlc Je l7o).lar in E ropa n_o interesa decat pe care dolirurta 1[riior maritimc ca Spania' Pofugalja si Olanda. cancelarul tn $i geful diplomaliei austriece. De ce doar patru puieri convocatoare. Ja. entiiate unita de acesl interes. la grar. dar mai . Europa era situl5 de rizboaie Sj oiicate .uri de e$uare a Congresului Analiza lui nu era pulin rcaliste qi profunda. pot in ochii urutui un om de incledete.lordul Casrlereagh. anim( susplclunl. ii duce patru puncte ce rczum' prclcntiilc (medierea Austriei. dar lcon rc1uzd- Daci unea ceva pe membrii noii coalilii eta frica de Napoleon !i lrica de revolulie. toale marile puteri se Stiau vulnerabile volLrtie.." iu. uniune triumfali de nivel inalt a pulerilor ce au scapat de lor comun. ca rispuns la prezenla lui Napoleon Sa"\onia.Jl Lie cei pr(/enli rmpotri lui Napoleon in anii cuccririlor sale. judeca totul in lumina asigurarii ciilor de municalie cu Orientul $i lndia. Talleyrand a identificat mArul discordiei: i lra taruluj dc a ?.e rctto.aliari. Anglia era I galia )i Sucdi". era penhx Alexandru.e a lui Ale\andru. cunfo n c.re.ur cor.lun. in competi. coasta dalmati $i Carinthra' . l.. Congresul d€ la viena fucepe in toamDa anului 1814.Solulia a fost aceea a unui cchilibru desemnat pe plansa lor' Franla revcnea la frontiercle ei rofmale. Talle).ocupare mai large. carc I ocltJ'e de ta renagere.oiictul Je Drurocol \crie. qce\la \e simLtd bine in I central. Drin. P siei.ceni cerind .I 310 Jocuri pe stena tunii Pdrtea a III-\. Ascunzb Lrr \e.( ongresul dan.. Dit loma[i! 3l I epi'cop. Ar Franla li pandesc fiecare gest. care il considera inrrigant $i mi Taml gtia cA sub cildura declaraiilor reciproce.chrmbari p(oceduri.

10 Fi in secolul XD<. la $i care nu putea fi dec& un iacobin supravietuitor tist deghizat.I 312 Joctn pe scend lumii Pierdea cordonul imens de state protejate: Confbderatia Westfalia.\ Rusia) rhman in tuncliune I'llni in secolul urmetor. aceasia parantezi istorici ce adNese nobjlimea Si clerul iar ceaialti rnerarc va fi predominanr lajc6 $i ftre sau unl j l)cntru a caracteriza secolul XIX prin cea mai importanti achia sa. olel si chimie. El esle fructul revoluliei industriale care s-a produs in rul acestui secol in Anglia. circulalia bunuilor si capitalului. trebuie sa pdrasim terenul politic $i militar li si descopeorocesul cel mai adanc si lnnoitor constand in modemizarea icreflor. in noti-. condifi sanitare nitilite.secolul stupid". doar 6! in prag de nou secol xXL lecliile secolului \aIX tulr rnrlizrte cu atenlie Si devin actuaie. Saxonia $i Bavaria.To e construiesc cai leratc si se ocup: in lnod primordial de in 1919. Elveda $i nordul Italiei. Cand se ina sccolul existi un sistem intemational mai semnificativ din de vedere comercial decat tot ce va cunoa$te secolul urmitor. Inlre puterile ale vremii. La scufa Revolulie fiancezi a urmar ojumel col de contrarevolulie instiru{ionalizarA. 14 razboaie Gau 17. ducat autonom rus. uzine. Nu este oare mai rivit sdl numim secolul ingenios? Sau abil? Sau judicios? Dimatul claseazd secotelc dupi numiiul de rizboaie. productii nari $i bogale. Austri. se asigura dia. cel pid. polonia cobora panl h V Frica de revolutie a fost mai eficieDta. il mcite . daci luim separat cele patru faze ale . daara'rnenEEe$aia la suedia pani in 1905. urbanizare.ta. Un scriitor irancez din acest secol XD{. in timp ce Finlanda. .O fofdreati conscrvatoare a controlat butind toate incercirile de revohb sau liberalizare. rotunjea pani h granila elvetiana cu Tirolul. Sl constituie Belgia (1s30).in secolul II. alt termen cheie ai lui Menemict. bot de inamic em un tanAr studios. N**du "" dcsprinde de-Danenrdvi. deviDe republica in tlcpeodenti abia Toate imperiile (Anglia. unjversite! humliene. pletos.. reprezenrati de rinerii cauzelor nationale. Acest ianar a inceput si-$i lace loc treptat diplomatic. Tranzitia de la agrar la industdal nu lbst u$oafa Si a presupus adanci schimbiri. care a veqheat onarea aliantei.boiului de 30 dc ani): in secolul XVm. Veneia $i Coasta Dalmati. eliberarca nalionala. eticheti mull citati. fiind o prob6 rcnurcabi bilitate. Congresul a Capitolul 7 Modernitatea AlianF care a durat trei decenii. Revolutia din lg4g energia iDnoitoare a societitii. romantic. cu Dupe 1848 Europa se doteazi cu noi state nalilnale. mul6 cerc€tare stiinlificA. supuse insa rcstului decisiv al modemizd rii. prusia se inregea cu nu cu Saxonia) $i Magdeburg. . toali globalizarea sa. la regim conjdrulronrt. fruct al trn. Alphonse DaMet. transporturi 9i comurtii. in secolol XVI au existat 26 de rizboaie. Apu doua slale man: CerIrioia $i lt.r reiSluiii burgheze $r democratlce.

Telegratia.ecolul -. adslocralia h id trin:effipe i r 1\ri rird inleres imedi. Un numer mai marc de oamed diploma. Mevendortf la Viena.r. a in_ unracterizat aceaste hegemonie englezA a unui tntreg secol Si hegenonii rDiri sludii actuale cum ar fi lucrarea din 2002 Doud Civil Service. nrzarea are ca precondilie irdepiflarea obsracolelor ce srau spiritului de intreprindere. intre e)e nu sunt. profurd in materie de procese la capitolul spectacularului sti un iitica extemi se face in cancetarit gi-prim-mi*qtrii lin lor li se atribuie ana ti peformanlete negocierii).. diplomalul esrc dat la o pafte de revolulioDarul l in colonii sti in umbra guvemaaorilor Si administratorilor dm metrDpoli. ]a fel cu !jirul de generalj.i liberali. pe ambasadorii de sub Cancelarul Nesselrode $i .rr lorzii Clurerdon )i Cran! Ille-il|l. secolul acesra aduce un salt considerabil in I pierca Si interactillnea socielitilot creeazl relete delT)Ile de carc Si dephseri umane. de r|i. De aceea mAfturia lui e D Dennu de\l. Diplamalie 375 gii..oduc 5i .ijilor al retelelor societililor u reprezentale in acesr sccol'in principal prin state.[-. I d (\r( pL (r(J uornlnan m. nunreroqi diptomali se disljrg prin abilitatea cu care umfireau desclcj€4i{oberi de djreclie ce lineau de stilul inpiratulur' z'-nu"io)anlan" un actor principal pe plan european ti global. Sunt renarcabile eforturile Austro-Ungariei de a avansati administralie publici ti de a face baronj pe cor de vad.." ii". pe scena ci jnlemd. Avantajul Angliei faF de celelalte impeni era structura er flanentara c. Budberg ir Bcrlnr. in Anglia reginei Victoria..re p.l. I)upe reslabilirea imperiului sul Napijjiiiiii ai iti:iea. pirxi td a Duitea Ra/bnr Mun irn. . iar f'e planul docrrinelor.311 Jocui pe scena Lunii Parka a IIl-a.. Ele absorb toata enersia disr habqi iniljativa crearrgicE si larismul cvasimistic sufocau energiile pol00r. unificatd de mena folle a p siei milirariste.. .:l"Tf :"?i*:tili:hftr'ffi':fbafonul ca austriace. erel dominant.e rrirnere ri are-frtrunrea er ner5onaje din lurn(a inoriei ir (.-frmeazi \pureJ opiniile sunr mlri (. ce se distinge la Conuresul de ia Paris.I-ista imperiilor cre$re cu Franra iui Napoleon al cu Germania..'. iar iiberalul cladstone d6 Angliei rol apiriloare a dreplurilor poputaliilor din Balcanut oroman. .n .. acrorrlnari en^glezi em moneda de 83 7. Chiar sr impenile lu. diplomalul a actor cople$it de griji $i sarcini.u mioruure timpi: conservatori . In realitare. Kisseleli la Paris.lereagh.I 90 I tntct fdrrr cne t\nglja) | a c. cu o masivi recurgere la diplomalie. cu rizboaie puline. Foamea impedah de ecoromie.a l.r . 4x.i'i. rerate F vapoareie cu aburi au fumizat baza tehnjci a acestor r Prin lunclia sa eminenri de ing.tiel enlllici erali disponjbili pentru pozjliile de fmnte ale llt/e. care Anauce personal politica extem6.. Menyiiov la loarte. . O donmie lungi a tqfGi V . cuprind IrLmcroase nulne slraire.reaza .#1..Jl. O 4l!i domnie indelungate in Imperiul Austro-Ungar. marele inamic al lui Napoleon de la carma diplomaFei engleze (:{-nurEsuf-d6-liv€na.. ideologii scriu el $i citette. maritime ti coloniale' dar $i de un stil sobru $i sler. Diplomalii ru$i. diPlomdrra tePublicrnr in riani" ).t.rpa-IgLkJrand.r dat numere oe !.torice.':. a libeftifi de gandire $i a preval li vatorul Disraeii o face pe regini imperitease peste imperiul nral ce conlinea India. . nnperEieasi dupA I 876..r/ul Frcnter.ale principalilor lor rivali..:.uizot. tqr-rn-flringcrea lui Napoleon $i intrarea lui Alexandru I in Pads t.ei mo5tcni!i drn.cenn lumii. de rt boaie mari in acest secol. Ll.epoca unei perioade caracrerizale de dezvoltarea pini i. prin separarea bisericii de stat $i pdr abotirea pivilegii periile secolului XtX sunt nobitiare doar la varq acoio ele sunl in fapt imperii burgheze.lnrns sr lofdul Palmerslon ALe'la sa nu 'e rmP ice in carmba'adon tcrii industriale.. Biumov la Londra.. la-imo- tLrlui nldiifl Felul neostentativ $i abil.. de capiraturi $i bunuri.. care pare cos unora.ri brnc Je n . lr .atcria ruside diptomali cuprinde rl9 orlov.. dr\rrngalrd 'riluri drlerile oe rcelea$i lemc persr'lenle Dupi lr'r lirrn Piriri ca.uDrinde De la miilocul secolului pe N D.lipro1u.)urrrcd e!( in enlelLrr )r a lrcceseJur i. in timp ce militarisnul prusac.pa I qo'/: c? speciarrare r-u*'. a manlor puteri.i. (ilritania 1846-1914 ti SUA 19'll 2001). In !!1!4 4!e!tui slglilalrjcJqls-itsdpilinar.. care dadea un rol crescut societalii ti asi' rr stabilitatea.. .fi.. apo referinli. ca Lamartine. [lle figurj au i]uslrat diplomalia coNervatoarc Ncumann sau contele Buol ^ rnnu\ (l Pe."i:. si a ljlerelor.i.. potolita de cuceririle coloniale. cea a lui ..nsolidald. i''pc-r{eitat dr.

Angl€.. Franta ve$us Gennania.l".afii u' o" r"i. N tand r€zultatele demersurilor sale qi nedescurajar oe neacc olenei de catre Angra.*a'qtl*f .ll capacitaiea ceLilitiF-puleri de a i se opune: in: locurilor sfinte.Prim.dreptut ae a tnci propuireri.n'::*i:i'T. urde locarul de nelini$te se afla pe Rin. noi i"".I 316 Jocuri pe sce a lumii Inteaesele strategice ale acestor puteri ernu exfem idenrilical. Inlf-un momenr neootfiir. Era un teren propice unei coreg."uu Anglia versus Rusia.d. c..i'. cu o modificarc: in expresia ...iv.1ilffir'.i.*m:tif darorir' spnjinului ce r-l acord.1l'l..x'il:ilil.i a."" ce \rnlearr con'liruired Je noi \tate na\io^it.1""1'' "'.:Ti"1"*o"t absolutA.'i!l ii'..rdorul ru..." in au.. Aceasta o fxcea soarta Balcanilor.ll. i"r1' .*..iillXli#iT*@"".r.i.:':il.ii"'.. oe l.P.ili1i::i. tliie a Sev liT..iltH..' ' lll ll . panslavi\mul care jncurara tectoa. incturnd Rusia. i l-rarra. airba-{adorul Srratford Canr trimite ]a Londra o copie a tratatului propus de ru$i.omului bolnav" si nu la Bosfor $i in Orientul Mijlociu.1su68. era nesocolrla rup(rc a c(hitrbrutur .*.. sau cvadriluri pentru faceiea ei opu.x l i i: rttr.'ill's.*.rnix Ld P'lris se inregsrrcara renriunea. ucir ir*"rr.c inramptd In limpul ^. Mai exista cuparea comuna de a nu pemite dci uneia sA exercite o exisLau inrere. d:llf. . In plus. eer/a l YH##ffi l "*n...'ff p'*1" oi" c"r.:'ft J#ffi :..H"'..*". lln apiaitd liireresanr."...inlA un proiecr d< con.+:TJii. era deci esenlial. I85J-t85b Trrut Nic"tae r dcctan*io plomatici care a fost premergtbire rizboiului.: fl ..r. ra granlla nia.e inrr. nici rna n te crte de o a. . rol in care se izbea rie pretinliile ruse9ti.rn sud_est.i Sud_Est.i.f" """1" i"]" *ni* oooor*r" turoper' rema ce vd cuprinde urmaloarele ll::l'.i i" l".l:.' gur polilja trance.iH. care rn:ti mcnriona ca ni.rti in froGlare. purere mantjmd $r 5!6pdnA a m6rilort lrolul srimrorilor.o-ni toate pretenliile carig.r iiadili l'Jln"Ji'J:Tff [[. CentralS...iune .cnr. dar ii Jrnii teresue de acces. Iar metoda cea mai bunn de a impiedica era sA culrivi inamicilia reciproca a celorlalli $i si_i lii ( tensiunile bilaterale. panslavismul pe care il incuraja o desen plus."11fr :fi ..:.r..ea popoarelor din Europa de Cenlru. Franla avea aspiralii in Africa. :H':X# .:.Il::-g-!il:'"]l *1.Ji.r pureri.. . :' :.a Crimeci. : "j:l'.:Resa'|ul j ii jkl#-a |. cu o situatie relativ stabilizatA h granila ei veeti dou.emened il|telegete oildteralb.irff.lll'1'.i-.. impfc. care se temea ca mo$tenirea .i: :'"T'" ii...li jrff :.illf iiiilil.1"" J:"'. Menl amba..e ru.br ed lor In fa\ oarea unor nariuni " i"l"i.... sigeli de inainlare spre (ud Clurciar Si . dar ajtele mai ropa.iia. t. acesr..i'#.gF. iar altele o indenmau sA-Si inrareasce puterile in trie Italia cu pdoritate Rusia. " ff. put.tl"##. F L i:l tiT ltn ::.:.lrr irL 't . mA tecmrui-SnDusiloi6rloddc$iai -sailtrajruiui. l....:{ft .'i"io.fffi l $di5+jtf o d. sizand ezitini tn-euviin-I enEE?.:1 l"!1l fi . pre._+"ry+.mrn.de Rir-sjei. in special Ttrcia de[nea Si una ti alta...i'. propundnd un panaj al mostenrfii rurce)ti.iliJ.f*i#**l#.n::lt ffi.

.mani de supremalia iace.uc a soci captata in Germania de zona puterii ti lransformati inft o militari. in. Bismarck a ca$dgat mai intai neutrali_ Franlei in conflictul sau cu Austna $i succesiv pe cea a celorpuleri. in care a a. unde praclic:i u diploma!ie . mare. Prusia a vrut si devind ex acestor mi$cari $i si debaraseze pe ge. Estc taimoasa ir Ahire iltre Bis. Unificarea Germaniei./uan! td teirc. rdaplrnd regull r. rezulta ci un reprezertant iranc. care prin dimensiuni fusese.pi. dupe ce s-a asiSurat de acordul Francireia i a promis compensalii. al doilea eveniment carc sclrr aparilia Italiei harta polilici a Europei.Napoleon al III lea a declarrt rizboi. l-e folosea apoi. a\emened. inamica..Acestia nu puteau inlelege .lte ljrJn:a. unde avanseaz. Tinerii romeni aflali in Occidcn! sum pre bitilei pentru opinia pubtici. La. Acescar. t1rtr ParPa o III-u. Ucrmania era o ligi nestructurati si diversa. convingan i ca are interele comune cu ele.li*lElElne/ulrdrLl: / ir'rna u ie:irdrn Contederrlid Cermana. nina atuncide altii pe canllrr. De$i candidatura a lost rctrasi. se inroteazd mie de cimefi ro$ii ale lui Caribaldi pe la 1860.lotnatic 119 tare oficiali. _ Bismarck a adaplat balanta la nevoile l i. A fbst numit consul Ia unde revolulionarul devenir diptomar a murir.t-J. Austria nu ue huir .318 legdruri cu cei ce. crrnrsre lanlei la aspiraliilc sale. Nepurand proroca Ausnia direcl pe tema hegemoniei asupra nrdniei. _ Limbajul acestui diplomat al unej cauze naLronare esrc din alte concepte $i are alr stit decar diplomalia imperidli.dealuri Alege arena internafionale ca rcren de actiune.:rc. prin modjficirile lui.. lupl6 penlru. patronaii de Prusia .r Auslria drepl [cned. ceea ce ia pennr' lJi / Alrstria.prc l6rile RomAIe. iar dupA ll cdpitan in armara nordista a lui Lincoln..rtatul preliminar de la Versailles. Bismarck a starnit nandria francczi. Ur crucifA can in cel de al Doilea Rizboi Mondial s-a numir pomutz. iar drDe'€-venrneniditl-niuneidt la F. pe care Napoleon nu o accepta. {ii in:buq .]!9!g tr mi din care.fusese jignit de regele Prusiei. In l8ob Au$ria este int irNa de a se oferi tuturor puterilor ca aliat posibil.marele plan". Brarianu la tnndra s.r in pluJ a B:!4lLqlEqjca o dlp_l9l!!! 3r]qlrlus cJ o p( i o'r ecrrrutlr ufrnii l peFeverenr. prerrfd"6u-Il-aieffiffi6Gcut in posesii:rnea comuna si tem' i a pulenlor invingatoare. la generai. prezent in arena europeani de la si devind un nou irnperiu ce vajuca un rol cenrrar pe conuner s+lqrllc Pnr. A p:strat regu Canning: si nu te angajezi pripit fi si afrepli. ajungand ca la sfer$irul sului micul regrr al Prusiej.-Prele\rul rarboiului . D.i-c!c.rankfull .Eroul sdu principal este Bismarck. o dad Iui urL tfonul. Et reu$e9te sI rizboiul cu djplomalia imperiilor. plngiF{-der-e. Dimpotriva. pe care 1 a pjerdut (bitilia de la Scdan) in 1870.l "r NaDoleon rl IIl lea la Biarfil/. Scurta biografie a bihoreanulbi cheorghe pomul este pentru penoada aceasta.rl. Ei viziteazi personalititile vremii. Manuitorut ciasic al batanlei ie i afara lerenului european in cazul Angliei si regulile aplicare nu se potnveau pentru Prusia.. Generatia pafoptistd a TArilor Romane este risipita prin lele . Thiers duce negocieri cu Bism ck $i pacea se lncheie cu 'li. Di. se face dupi alt al plomatrc decrt ccl ilrlian Miscarcadejo. mari. A convins-o ca impreune sd declare rizboi Danemarcei IlrL oblnerea succesrunl la oucatele 5cnleswlq-Holsreln. Romanul ardelean face parte dilr revolutionara a lui Kossurh lnjos la 1848. pubficand 9. Nici o oponunjrare Du e pi clusiv aceea a lojilor masonice. Cum avea acela$i d$man. u fmnF a lb\l imprum lar Jin recu riliiiiJicola r scco ului UeJut: LandrJalura unui Hohenzolle. pacea se delinitivcaza la F.Ji.ur.ii. lmperiul Habsburgic era deci Principala sa liDte.-riei.rie ft-1\ cu reguladute nolile de. S-a distins in luptele decisive din rezboiui de cum ar Ii crLcerirea Atlanrei.n ld lrurul Spaniei.s. pentru a le pi_ I imediat ce strategia sa de ternen lung o impunea. la veac.i raman. Bllra-rcl a:real un preludr. le dau albume cu $i informalii despre lArile lor. nu este dccat o tuanslatie modernizald a metooetor predominante din secolele anterioare.rl:iine. anticipfud dezvolriri performante ale di secolul XIX.i acum rnarnic. care cedeazi Alsacia $i o p4!:e din l-orettc-rma.is pe Main. Dar neinlelegerea Ia impd4irea prezii Prusia fi Auslda nu era un caz european $i deci Prusia a putut oca un conflict cu Austria. aceasta din ulrnd conservaloare ii opusi mi$cirilor deice ti autonomiste.

a..t id rer. Calea rizboiului e liberA pentru Rusia. sub o coroana a unui prin! gemran decis dc Bismarck $i de Napoleon al IIIlea' ina inte de clderea acestuia. Serbiei $i Muntenegnlui.a Berlin' ln iunie 1878. neformuland nici o pretenlie. de peste 60 de ori in cazul Olandei. cu amenintiri de ruptu€ $i impictui. caracteristice prin in_ iensitatea ei. Wilbelm al lllea complereazi lista imperiilor c{r nou 9i agresiv. dar rrebuia obrinut consimtam. o dati cu lndependenla 9i suvcranitaiea deplin5. dar oferindu-$i bunele oficii.. Memorandumul de ta Berlin urmal de nora lu' Andras<y r ALr\lro.Ungariar tr de o nouA la Berlin la care vine corceakov (Rusia).intul celorlal{c puteri. ce va fi pins de Poarte. carc rcglementa problemele deschise din criza orienta 1875 avend ca mediator suprem pe Bismarck. Bismarck. de l3 ori (F|anta) $i aproape de 23 de ori (Portugalia) . in 1876. ifltinsa pane h Egee. Auslria Bosnia $i He(egovina. carc intrelinea cu ravn6 Si folos disensiunile dintre c. iar Anglia vede in el un pas al RNiei spre Constrntinopol. impirat al r litatea ambivalenti de a fi respectate dupi rizboi sau de a genera IiAlinjeri $i conflicte noi. Aceasti schj$ iSciri ii dcmeruuri frenctice ilusrreaze fapi . baronul austriac Miinch Bismarck. La Berlin. primind accep_ tarca pcntm ocuparea unor teritorii in Asia Central. incununatn de protocolul celor $ase puteri. cimp de acliune oferea fiecirei puteri posibilitatea expansiunii pe aite conlinente. in contrast. Dismeli viseazE la Consunltnofiol. in u. Ruqij accepid o formuH favorabih engle- zitor privind regimul mai re$rans al stramtorilor. in 1872. in Asia Cenrrah. Anglia obline Ciprul' ia. Iisatd in afara triunghiuhi. Acest lucru s-a vdzut in pac€a de la 1878. cu toate acesrea. Iar cele convenite de Expansiunea coloniali a lirilor europene a fost de propo4ii srandioase. dar produce o lhlgarie mare. se deschide Congresul cu Bismarck.320 321 lncoronat la Versailles. precedat de o imDresionanre del lara invinsilor. rmbrsadorul man Schmeiniz merge la corceakov.nlt?una inffangere. ft. Este una dil explicaliile pent|x care in secolul XIX dupi Napoleon n-au existat conflicte majorc intre marile puteri $i o pledoarie penrru eficienla diplomatiei mrltiiaterale dezvohate in acest secol. Austda cat $i Rusia voiau sd sprijine rdscoala. care mic$ora interesul pentru teritoriile eurcpene.aGGsciiderii connicruidcu-Franra. Rusia Anglia erau in conllict pentru Afganistan.n si deranjeze pe celeialte. I in p. dar spirilul sdu de con' $ens in problemele mari se menlinea. oferea platforma aclrui comune.rriei car )i rt R a oferi pe bazA de recjprocirare 200 000 de sotdati in cazul Germanja va fi atacat. s-a declarat . care a rea$ezat calej dplomatGt european..tiilor imperiale Budapesta. Rusia rea Basarabia (dezlipilA de Rusia in 1856). Istanbrl se intahe$re Ignariev (Rusia) cu Salisbury (Anglia). Ausfia nu accepE un stat slav rnre in Balcani. cerand turcilor rcforme. Brslrilrck reuli. Era principala temi a politicii $i a diplomaliei.ma evenimentelor din 1871. ofa$ liber \ub proleclie englezri. a secolului XD{: ocuparea de colonii. Negocierile la Berlin sunt $pre.finflul mi$cirii de eliberare din Batcani.Romania pierde Basarabia $i ob. l. Gorceakov' Beaconslield (Dismeli). care si. diplomalia insurgenlilor are ocou doar in public. Andrassy plus delega{ii Franlei $j Italiei. Alianla celor trei impirali (A Gemania $j Rusia) stabilit. care fiind un vast Ardahan. Sub ochii ruturor celorlal! apAruse un viza un loc special. Poana rcspinge clupd o noui riscoali in Bulgaria (oat: Europa vorbea desFe i celul celor l5 000 de bulgari). Waddingrun si Cotu Congresul de la viena murise.samsar cinstif'. Un tabel publicai de Dimitrie Gusti din sursele vremii .nrul aral at Au.rati ci inainte de primul rizboi mondial teritoriile de pe alte continente intrate in jurisdiclia lor erau pant la 95 de ori mai mari decat ieritoriul lor european in cazul Angliei. Serbia ii Munrenegrul declare Turciei. o conferinF se tine ia Consranlinopol Si o conventie Pacea de la San Stefano din nurtie 1878 este cea care prcclami Nveranitatea Romaniei. iar a doua autonomie. in penpectl. Confljctul parte din seria vastului dosar al Omului bolnav si culrrinde ruso-turc dil 1877-1878. tul cd pregitirea de cetre diplomatie a unui rizboi lua maj mult limp $i eforfuri deciit r:zboiul propiu-zis.e ca ij ci bilaterdle si Lrbrih: angaiam.tine Dobrogea. rusii $i austriecii ft teazi un memorandum cu cereri fafi de Poarta. xandru al tr-lea se intalneste cu Franz Iosef. rproape de 3 ori (Italia). O primi imparlire a teritoriului turcesc se produce. aproape de peste 6 oti (Germania). Incurajard de glia. dar nu poate infl enla efectiv soarta teritoriilor cc fac obiectill tranzac.lelalte puteri. Bismarck voia cu orice Dret se tinA Rusia de Germanii. Care e miza protectorilor? Austria voia Bosnia.: Batum' Kars ii Ne intahim asdel cu o nou6 dimensiune. in afare de cele din mo$tenirea Imperiului Otoman. tul fusese dai de riscoala din Bosnia 9i He4egovina in 1875.

Emirarele Golfutri (Coasra Piraliloo. Tunisia.r irg. 1828. Daghe 1826 1828. principal ac 1875). cuincea. Senegat (inreriorul colul XIX). 1861. 1896: Ciad.ni lumii Patt?a a III-I. l-agos (Nigeria). 1878-1880.ule iI lacili. . 1893. 1820. Rhodcsia (Zimbabwe). i807. Uganda. apoi AOF. Africa Ecuaroriain Flancezi (AEF). pen ir Olanda. t89l." Profesorul Joseph Nye cite$te aslrri dictonul lui Theodor€ Roosev€lt astfei: .Vorbelte incet $i ljne o triitt mare: vei ajunge dePane"). britanic (Belize).I 322 Ja&ri pe sc. I Inos. ocuparea lreptate. rizboiul de secesiune. Kjrghislan. 1839. Franta este a doua nare putere colonialA. 1894. Cabon. iar pe coasta Atlanticului sA lormeze Germand de Sud-Vest (Namibia). Dtplonar. 1890. roase de tradilionalism 9i marginalisn. 1897. Mati (dupA 1880). Calendarul coloniatismului in secolul XlX cuprinde: Coasta de Filde$. 1806 Si dupe rdzboiul drgl Uniunea Sud-Africand: Comore in 1843. izbucne$te razboiul in umra ciruia S||nia cedeazi Porto Rico. 1868: cruzia (Ceorgia). 1820. Regele Leopold al Il-lea ltelgiei avea drept posesiune personah uriaful Congo (izair) tl 1R85. carc in dzboaiete de independenli de la inceputul i l porandu le ca teritorii proprii: Kazahstan. iiguri ca 'lhoodore Roosevelt anun!-[ cu energie ce prin 1b4a economlca' tiriirtifici $i tehnici SUA sunl candidale la nucleul conducdtor al h! nii. India. Congo (Brazavillc). 1840. lflr ir relua avenlura sub Mussolini. nia.. acest tablou doui imperii ies din Itl)rnia. el nu a putul procesul chejc al l$c.. inaugurat in 1869. Volta Superioard (Burkina-Faso). fiilipinele erau ravnile fj de Germania. in schnnb. Sp Gernania pentru proteclorat se ternili in 1912. apoi Azerbaidjan ul de Nord. Afganj rizboaiele dir 1839-I842. 1886.Daci rLirliunea americani va vorbi btand fi totu$i iqi va clidi $i menline la vil o ilotd cu cea mai buna pregdtire si perfect eficienti' doctrina l\4o oe va merge maj depafte. Turkmenisran..lerniztrii Si hfllrea. Oman. Cr ri tmperiul Spanrol. intre 1868 li 1876. Cipru. 1830. in AOF. 1887. 1899. Ceylon (Sri Lanka). cafe nu s a ales decat cu trei tnrrJriJe |r. fiind incapabil de a participa ia a] industdalizirii. 1903.ica cemann de Est in jurul lcnti. dh I dilor Burundi $i Rwanda. data in fiind vastitatea prizii. campioana lului mondial. dupa r.Birmania (Myanmar). Spania $i Portugalia controlau ln contintrare colonii Africa $i Asia.. iar la sfar$itul lui uzul ilcrdc iosesiunilor sale. 1893. chana (Coasra d( 1874. Bechuanaland (Bots in 1895. 1862. PanA la sfar$itul secolului a fost loc Pentru toatd jocul istoric. Ambele au cunoscut o derivd lln. I Uzbekistan. Sosid ter?iu la procesul de cotonizare al secolului XIX. lupta cu Anglia. apoi Algcria. in 1898. intre 1869 $i I Tadjikistan. par{iat inrre l80l $i I Baku. I 85 8 I 8 84 (tor in Indochina frrnceze.r un rol major. Balumi. Theodore Roosevelt esle citat null $i mai aies dupe 2000 Irriru ulilizarea unei nuxime insu$ite de el (." I I . rie'enr: crr cel otom. Noua landi. oientari in pri spre Africa ti Asia de Sud-Est. incheial in favoarea Norftrlui inftislrial si emancipat impotriva Suduluj sclavagist $i lllrrcol. Maurirania. apoi canalul de Suez. fiti succes (1896). Guam fi Filipjnele Statelor Uniie. in Uniunea Indochinezi. Al doiled imperiu care di\pired inlr-. Pfima noua puGre cc se afimli sunt Statele Unitc Nici ele nu l)fllicipi ]a jocurile politlce ale secolului.Si vorbe$ii bland cand lx)di un baslon mare. regina mirilof. 1893 ii apoi in Occidentald Francezi. pc care SUA voia si o cumpere de la spanioli. 1882.scoala din Cuba. 1826 1828.r'l. de unde incearc5 si ocupe Etiopia. Africa Cenrrale. 1868. 1894-l apoi AEF. posesoar€a celui lnai marc imperiu colon dalele evenimenFlor care i au asigurat coloniilc. Colonia Capului. Djibouti. Bahrain. l8l3. Dahoney (in Benin). llalia se va jnstala mai larziu in Libia (1912) $i Eritreea (1890). Cand ranile sunl vindecale $i statul conso]idat. mania imperiald reu$e$tc totu$i si se inslaleze in Camerun in I $i incepand cu 1899 sd formeze Afi. Cambodgia. AOF: Alger. Kars $i Ardahan. devine colonie a weit. doud aparilii noi sunl de un dinmism si o vilalitate rrrurcabilA. Prima este secol ri intreaga Americi Latina (1810-1826). 1878i Egipt (coprolectorar cu la. dupi riscoala din 1857-1859. protectorat controlul in secolul XIX: canbia.12 Anglia esre in fiunlea listei. ArmeDia. 1878. datoritd concentririi cli'ltufilor pc consolidarea teritoriah intemd 9i a unui razboj civil $xLrem de sangeros. aplicatd de el in Politict: . 1891. 1886. 1 in 1896: Coasta Francezi a Somaliilor. Yemen. $i est. Maroc.

faF de 3 500 ai Euroiei. fiansmiterea energlei Ce simbol sa dtrm acestui secoli becul lui Edison. Lumea a fost 325 Patea a III'a.Iata{ pe Bismarck negociind cu Imperiul Otoman ca ln schimb$l unui ifiprumut financiar si oblini autorizalia de a continua o cale ferati spre Bagdad. care la ei numari parru decenii. electromagnetismui $i telegraful electric' Iegile lui Ohm. pila luj Volta. iar aceasta la tardul ei e(a fructul noilor tehnologi productive' produs al avansului ttiinlei ti cunoa$terii.Vapoarele negre" ale Japoniei au infranr flota rusi Ia Arthur. Japonia a inleFl repede leclia rchno a moustfle. nu noi am inEat. teoriile Iui Lamarck $i apoi darwinismul' paleontologia ca constituie in ramuri definitive Fresnel $i teoria onduiatorie a chiderea Japoniei era sa faca un pas spre pjaF uriatd a Chinei. pe ia sfar$itul secolului XDi evenimentele: . ci deschideri de capitole ce vor fi continuate in secolui viitor. proiect ce iiustra politica sa noui Dreng nach Osten . urmate de €lectricitate $i apli_ catiile ei ln telecomunicalii.a 1830' pe linia Liverpool-Manchester.tarosre. Dar ceea ce schimbl portrelul inovalor al acesrui secol XIX sunt aburul (Watt moare ln 1819) $i matina cu aburi. istoriei".. ceea ce se va produce o cu nu prea indepe(atul pdm rEzbcj mondjal. el trebuia si fie familiarizal cu toate componentele procesului de modernizare ti cu toate operaliile aferenie (oblincrea de credire' r. . Walter LaFeber susline cb interesul real al SUA ln . inh. radioactivitatea.i interesele lirii sale in sistemul international industriala . l. Din razboiul cu Rusia. unde este greu s. locomoliva lui Stephenson remorcheaz6 un tren de 12 tone cu viteza de 22 kn/ort. mult nui prolund decat jc rivalidliioJ $i balanlei europene.strofizica. care stau la baza flotelor modeme fi a cdilor ferate. DupA 1840. 1998) despre relatiile ameri poneze. $i o inving in 1905. abstracte.emite s6 inleleagi mai bire." ObservAm cA tot patfirzeci de ani au fost necesari tului Irnperiu cerman sA lncerce sA detoneze Anslia dh ro'iul lider maridn al lumii printr-o flore militara ameni. pure sau aplicate aste sreu de ficut rezumatul marilor idei din natemalici ilus_ trate de 6auss.nri izolate. nu accepra planurile europene de a impArli China ln zone propr influenti.problema er atunci cand Cornmander Perry a deschis u$a. mecanica cereasca a lui _Laplace.. \piril japone/ . DiPlonotie . Acene planuri s-au manifeslal expres in lsoo. Abel. multilaterale. calea ferati ajunge la Dundre.un proces al modernizirii. Astfel cA a 1904 ei ln trna din marile puteri. gJisirer de pJnenerialcl carc prc\upuneau demer'un leg[turi. sE o deschide penlu come(. si cintireasci fi sd promoveze locrl .Secolul Xlx este secolul iiintei in toate sensurite. spre groaza rusilor $j mai ales a englezilor' Diplomatul secolutui XIX cunoa$te o noui specializare ln afala sival tehnologiej? Modernizarea RLrsiei lrena. zinca proprie care face distiDcfia inrre cukud si civilizalie: vesice. iranzaclii. bazate pe indu . Introducerca sa in acest capilo] de cuno$inleji va . g[se$ti ull subiect sfain de cercetarea se- li colului XD(.. Modemizarea iocietAtii carc asirm ce em transferabil in civilizalia europeanA s_a produs in .. chimia. teleglaful fbra fi! sau locomotiva? Ultima se naste la 1814.500 de km de cale ferate instalafi. Cauchy. iluminat. caqtigand taiwanul $i protectoratul lntr-o cart€ recenti (I/l€ Clarr. americanii ftIfiec pe euroDeni cu 4. Rusia. au ie$it.o'duri. Ce argumenl mai poare fi adus in favoarea factorului negocierilor dictate dc jocul schimbitor a1 alianlelor' de conterintel. can timpd rAscoalei boxerilor europenii au vrut sA inrcwinA sub cle aceasti perfonunF.I Jocu pe scena lunii Aparila Japoniei nu este lenri ca a Americii. istorice$te t randul coloniali$tilor. razele Roentgen suN nu doar reali. Dincolo de comperilia coloniali.i Peny soneaza cu loviruri de tun reeimul lot carc Frca captivd Japonia. avangarda Erilor bogare qi pu nrce era abso$ir. al coma antrican Manie\. termodinamica.. ci bruscA. l e. Un satirist amedcan al vremii asdel. Riemann: algebra $i analiza ^e lumidlor. care pulea s-o l-ac5 capabila sa produca vapoare $i a ficut asta in scurt timp. de pregadrea cucenrii colonjjlor si apoj administrarea lor (cucerirea era nlai uloaji decel gestiunea).\aporut negru. conservarca enorglet' comDozitia materiei $i tabloul lui Mendeleev. !e implineec 150 de ani de cdnd . Gaiois. anunland ie$irea periului Rus dinjocul politicii globalr.. Urmeaza o cursi infemaia: dupa 1 860. Japonia intr6 $i ea.

iata care ar fi bilanJul posibil. 2. oboseah ii deceplie jos. scu(e ti cu victime reduse_ 2.. constitutii 1egi.Pdttea a 1t|-a. 4. A fosi Si lcrinla rnLrlilar R. Un rudimentar Wilheln al lllea se debaraseazA de intelilcnlul Bismarck. Timp de patru luni se incearc! in zadat si se abordeze limitarcr cursei inarmarilor. drn po/ilia \a pr giara oe ob\ervdtor. inghelare care se Iplica $i la bugetele militare. Noua editie a Conferjnlei are loc iot la llaga. in 1907. ParticipA ini- linl 26 de 1!ri $i dezbat timp de doui luni 9i jumitate o agendd al !trrei scop fusese formulat de contele Muraviev. religiile g ideotogiite nu au inraurit prea gestiune laicd.Sistemul fusese !0ndus de imperii care avusesore un dmp priceperea acomodirii tgciproce $i acceptasere modernizarea.. cu Snndire politicn slab5. rece $i fapdce. rnmine pAM la s p. Saturalia cimpului exterior de expansiune: nu trxri erau colonii de cuce. A fost pteoommanr ra: sau pacea? Rispuns: dupd rizboaiele de scarA nare ale lui leon. panea mai grea: ce a mcrs prosr in mofrenjrea ac( cun se lermini el printr_ n pfim dzboi mondjal? Di orcasci electivele militare Si fo4ele ruvale". expansionist.eaza. ca in alre secole. prudenlt 0i !rjA. calculul gre$it conduc la lupta pentru heUcnonie. aprr icolr pesle tol Elecrricirale. rigiditate birocratice la mijloc. Scleroz! $i trufie la varf.iei organizeaza ceea cc se rumeljle azi Conferin{ele dc pace d€ la Haga. oire marine. tot oameni s6raci. Diplondlic tlArul poate sistematiza $i aici observaliile sale: L Subita polarizare ir alianle igide opuse. ai carei arhitecli au submi [At piramideie sociale desueie Revolufii nalionale ti sociale la ori. rdzboaiele sunt puline. exprimatA pdn cursa inarmirilo. canalr/are rr rgrend. ministrul de €xtcrne al Rusiei: . ca 9i ill colonjite indepitare. nun.ispun. legile !i obiceiurile rizboiului terestru $i adaptarea rizboiului maritim la lrilcipiile unei Convenlii adoptate in 1864la Geneva. rlir(utul navelor comerciale sau convc$iunca 1or in nave de rezboi... persecutali. aruncarca bombelor din baioaDe . parte sanul cultudlor. Conferinla urma si examineze cum [. Generaliiau cuvantul. Toate punctele de mai sus: sfar$itul multilateralismului. Di -Peste iost desiiinlati sclavia. Superioritatea ei navali nu era decat o b^zd de putere potenli[|tr. Societatea umani a r sat? Rispuns: EIIorm. Ce canism a utilizat sistemui in acesr scop? Rfupuns: diplon mulrilaterali. Trun/rtia a avur co\turisoc ndicate. 3. 4. peturile sAftce au suferi metropole. Primus inter parctl Anglia exercitase hegemonia de fapt prin diplomalie.actca de bazA a conduirej statelor. 48lcndenla militarismului. Limitarea ifmanentelor s-a izbit de 0p0zi{ia totald si cinica a Germaniei. Cum au evoluar ct rile? Rdspuns: Au inflorit in divelsitatea $i stilurile lor. Fsle se(olul a\. In 14 dodenii se lac progrcse pnn convenfii |loi: din nou rezolvarea pa$nici a dispulelor. oultali. Dar e un marilor ganditori. discriminali. secolut XIX. Ascendenla 0licii rizboinice. cu 44 de Nlirle. Totuqi. 5. 5. procesul modernizirii $i in( \chirnha tolal viala oamen. o coroani de fier pe care se agezau diamante]e avantajelor econonrice !i financiareA ibst inleies oare laplul cn prin acea$e derive incepe curss |no$i? Da. Fr se urbani. Sfiinlr intlore5tc. a complexului mi litaro-industrial.ru pulea obline $i reduced. diplomatului are caleva intrebdri: 1. insritulionatizari la 1815. dace exaninim ce s-a intamplat la 1889 $i apoi la l')U7. diplomatii nu sont as- Capitolul S Secolul XX DrcA vom cere drplomalului \a evalurle. inceperea oslililalilor. negociator ri lacrlirator dl reraliilor din mul intemalonal. limitarea fo(ei in recuperarca datofiilor. in reluare. conferinla a reu$it sa ndopte trei convenlii pdvind rezolvarea patnici a disputeior. scriitori $i alljtti.it.tor. cand Nholac J Iliea al Ru. drcpturile neutrilor. iei urn De la revoluiia agrari de acum 5-10 000 de ani nu s_a nui plat nimic asemdnitor. pentru state. se i meserii noi. 6. 3.0Di.o inlelegere ca pentru o pedoada fixi sd nu secol !1 Acrm. caDlurarea naveLor.: A e\ijtal. Sfar$ilul multilateralismului. ca 9i $erbja.nrului cr\ili.

Era ln fond rca de a re\raura multilaletali\mJl politici 9i a diplomafilor care au praclicat reluati de doua ori in secolul uamator tema menlne. Tot in ciuda dzboaielor ce le despt4isera cu p[lin timp inaifie.ii pAcii. Piesele se misctr. Dar Anglia nu ieEeainci dir. avaod ca nucleu dur blocul germano-austriac De cealalti parte. malia pierde qansa isforici de a stiviii la Haga un curs d spre conflicte ma. consularea celorlalli $i respectarea opiniei valente. obiec !i\r suprem. incl membri a Triplei Alianle. Chiar daca motivele Rusiei de a reuni conferinta Droveneau dificultatea ei de a se menline in cursa inarmArilor.uritate colecrivi neinstiautionalizat Dri puned lleribililrtea alianlelor !i \chrmbarea tor cateidoscopiie. ca tr in rranzairiile tinanciare in eficrrnn rr.i.trAdare". iar impera. va reapdrea in viitor cu recurenta. fErd urlnd de rcpro$ . constrnit pe obsesia rAs$mdrii Angliei de la supremajia mondiah ce o exercita. cate fbrme erau dorite.cul acolo Un elemenr ce se mrnife\ra la Higa.In casitodile fericite. Dar cea mai importand inovalje a fost aceea a unei CurF judiciarc de arbirmj care si reglementeze relatjile stale. in limp ce intampinl dificulteli cu Franla in colonii]e africane." Germania imbrdli$ase insi o politic! agresivi indrcptad ln toate directiile. In 1898. in special a mi$cirii pentru ce devenise vocale.. in ce nal. se oficializeazi in 1893 $i devine cunoscutd ca intelegerea (Antanta) franco {usi.Iubite vere . din 1 879.. Aqa se fomeazA in 1882 Tripla Alianttr. . cu conditia sA fre defensive $i se asigun rile in cazul in care erau agfesate. Prima alian!.] nalerie de pacel Pentru (a nu arc i lii formale. anunli cd ntl afe nici un angajanent de a ataca Franla. solii nu se suptrrtr cand soliile valseaza uneod cu cale un strfin.i de de . datoritd lui ei mai inapoiat sau din lectiile conflictului din extremul Ori inifierea conferiniei a fost un fapt remarcabil. in raooG cu Turcia.tch Osten.privind Tripolrlaniar. la care 6njea. Drung n. Renunlarea la multilateralism insemna distmserea acelui nism care a asigutat secolului al XIX-lea o relariv5 pace. bilaterali sau de grup. ircercare ce va fi culumraf $i de al f'xa insri sta el? Prima r€guli dinrr un set informal $i taclt recunoscut ela utarea consensului. Blocul ausrro german nu pare im presionat cind Italia.. Rusia. Jocul perpetuu ce angaja toa sorturjle diplomatice avea ca rezulrat descutaiarea tirilor cu agresive. in timp ce regiunea era smulsd de englezi din nrina mahdistilor. Acestjoc de se.tii Rusiei $i Germaniei se viziteazi reciDroc. vizibil tn li\rh ile ri \rrierflea corne !ulu. dar retine in dosare toate proDunerile care l. oferit fxri intarzi_ ere de Franla $i gralie reinnoirii tratatului celor ffei impirali. care pe hngd expansiunea teritoriald mai apira Si teza nefasE a supeiorirr.splendida izolare". Rusia incearcisi aclioneze pe cont propriu $i este sl lionati prin rnzboiul Crineei. Italia semneazA un acord cu Franla privind colaborarea in Mediterana.In I891 se fomeazh Uniunea pan-gennani.global" al epocii.lenrulur i. Baza ei corstd in inalra mrte aceeaji gre$eali Si e din nou pedepsit5 in rezboiul cu J A lreia reguii era libertatea de asociere. iar in obiecrivete privind China istoriografia neglijeazi caracrerul . Jocurile nu sunl incheiale." ir te Stricarea jocului multilateral s-a prcdus in etape. Acordurile ltaliei cu Franfa se dezvolta in 1891 $i In lq0l . dgidi $i durabili a fost cea dinlre Germania $i Austria' care au itat conflictul lor imediat dupa Congresul de la Berlin. sunt $gurciinletegi preocnperile mele. expedilia franceze pe Nilul superior cucere$te localitalea I'ichoda (Sudan).. la sfadtul fiecirui Razboi Mondial. face o apropier€ de Franfa.i$i scriau inpnralii cand un z senmat cr un . jignit[ de refuzul unui imprumut german.In programul unnitoarei edilii a CoDfeinlei ar fi fost data problema rizboiului maritim. Biilow spone: . Di?lomafie 329 $i altele. Cele doui armate stau fali in fald cu o iminentE crocnire prescrisi de legile ililare. cerea $i desfacerea lor continui. care (dupa cederea lui Bismarck din 1890) devine o convenle io i892. A doua regulA em neadmiterea incercrrii obtinerij De unilaterala de avantaje considerate de interes eeneral.tii germanilor asupra celorlaite popoare Cancelarii ca Biilow ai miniltd ca Tirpitz se lisau contagiali de acesie idei. Englezii se mai striduiau sa atenueze diferendele cu Germania Ei coopereazn cu Gernania in evenimentele din Extremul Orient. Italia se apropie de Austda datoritd supErdrii ce i-a produs-o Franla luand Tunisia. W€lrpolitik. dar reguiile diplomatice pre valeazi i or$ul este dat rru?elor englezului Kitchener' Fachoda a .. Paftea a I -a. Capitolele programului ei erau cunoscute sub numeTe Mittelerropa. Kolonolialpolitik qi.. prezenla ne nu:te a presei $i a socierilii civile. a$a cum vrea curentul dominant juridic in secolul urmeror.328 Jotui pe scena lumii petenlA a oamenilor multilateralismul. vizibile $i sanclionale legat.

Se fomeazi o atan6 a germanilor cu burii j poldva engleTilor !i LUrc \ur provoca rcesrora o mare rizboiul anglo bur. Gennania prcfiti de nevoia pentru flota sa $i obline un acord cu Rusia. Pacca de la Bucure$ri (1913) are ca temA a liplomaticd intre greci $i bulgari pentru portul Cavalla. GermAnls lanseazn 4. incurajatd $i de urcarea pe tron a lui VII-lea. procesul de baza ncllnlt. Serbja Si Grecia (1912). ce va fi nunitd Trlpl0 Infelegere sau Tripia Antanti. It i. I)ar Balcanii continua sn fial-b!. Este inceputul unei aliarle. Wilhelm al ardta adevimta lui fali vrand si consolideze pozitia r Transvaalul cu mineie sale de aur. mai lllt verul de la Perersburg).tiei cu idei liberale. acordul anglo-rus lnch tofiilor turce$ti cucerite. care aleclan$eMe os6ll0tile cu Turcia./:r in 1904 gere (Antanta cordiali). Anglia \ada ca rncefcArile sale de a obrrne o acomodar( cu r mane sunt zadamice. Romania inre in rdzboi. O a1ian16 militara se stabilc$te intre Bulgaria.asate de tip roLl (dreadnought\ ti. Ausr a declarli . iar Aust ia suveranitatea asupra Bosniei.ane. In anii uflnilori. aceasta accepld unele clauze. p|Lonatie X3l rlmas un simbol al riscurilor competiliei coloniale. Cu linia ferad spre Bagdad al lllea viziteazi pe srlran in 1898) deveniti in ochii opi blice engieze ameninlarea drumului spre Indii.od-e \e de\prinde din blocul balcdnic care anrerior hcse de partea Antantei.a. de cel de-al doilea Reich. RAscoaia macedonenilor $i alirnla lor cu Junii Turci duce la acceptarea de citre sultanul Abdul Hamid a Constitu. pdn crearea statului albanez condus de uD pfncipe german. darconferinla dc la lnndra le bareaza drumul.ullJriUlflr marocan larca sulului. !ia] la delimitarca zonelor in Alrica (Egiptul Ia engiezi. nopol.e ie. in 1908. In China. avAnd inca 8 ln construclic. se erea anglo-rusi. unde Franla $i cermaria aontjnua liligiul marocan. iar penrlLole cere a$itrajul inrernalional. -in care se cldu/a anribrildrr. dar ultimete rintd$ile ale multjlateratismullri opresc criza b0lcanici. a de Sud. francezi). dupi tratativele de colaborare anglo-tianceze Fird si existe un tmutl lilateral.||r pier. siidAnd pe greci Si pe bulgari care tocmai i$i dispulau Salonlcul $i astfel izbucneste al doilea rizboi balcanic de distdbuire a Anglia face pa$i spre Rusia in 1902. care aceasri dal. Sarbii se orienteazA alunci spre Macedoni. CuiHsarul este simbolul pliticii globale urmidt. Serbia se inarmeaza. ravnite ti de Rhodes.r. dupi ce rurcii ies stAbiti din firexarea Tripolitaniei la Italia in 1911. Bulgaria isi declad lndependenla.i Serbiei.330 -. Ior arunci. In paraiel. Auslda adreseazi Sefbiei un ultimalum la 23 iunie I9l4 cu r(lilii inacceptabile. care sunt atacali pani $i de turci. primii r(l susliruli de francezi $i gemani. la irceputul ]ui . Ang^lia $i Rusia.unoi'+re inJepe|Jenlr . precum $i pe cea de la Agadir. conform dreia zonele nu puteau lua mAsud di toril sau exclusive fali de terli io mat€rie de acces in ponuri taxe (Doctrina Hayet Punctele de conflict cu Germania ramaneau Dentru Africa ti Odentul Mijlociu. contrar 'li?tatului de la Berlin. totu$i. fiil in 1908 incepe criza balcanicn. litor $i implacabil il constituia cursa inarmirilor. grecii $i romanii i$i nrsolidcazi relaliiie cu aceasta. dupi ce iau sfer$it c roase ale riscoalej boxerilor $i rescoalei burilor. feiau Adrianopolul.pfr_inired re\oher Inrro!.. multilateralismul mai funcliona pentru cb puteri ropene se mullumisere sA oblini nu protectorate sau zone de influenla asupra cArora se puseseri de acord. Anglls uvea i 2 cui. in limp ce serbii. Pnn.?. Panea a ltt a. ru$ii se pregdtesc sb o |lpijine. Sarbji aspira la Serbia Mare pand la Adriarica.. ( Asasinarea arlriducelui Franz Ferdinand la Samjevo de citre lsriaci cu arme sfube$ti este scantela ce aprinde butoiul cu pulr. iar ulrimii de ru$i sj austrieci. La 28 iulie. dle cdrui simDarii erau diferite de ale mamei Victoria (inchrati spre nepotul de la Berlin. precum $i libetalea econoDrici a celorlall!1 Intelegerea rezisti subversiunii: in 1907. obdnand succese Si apropiindu-se de Consrarti- SUA iffegistreazd o victorie diplomaticd prin doc[ina deschise".i ru foir ioluiordre pa)nrc. balanta se lirtii in defavoarea bulgarilor.ln. cu care scmnea. se semneaza glo-rus. in AII i. o lizarea unei conferinle neplicute pentru Frarfa (AlgesirS prin iare . Dar $hiul coalitiei intre Franla. Asrfel ci. en izbeau de un alt comDetitor mai intransisent. iar apoi intr-o rapidi conragiune. iar in 1903 face \ rzire cu preredrnlele I ranter.

upuL.lierelor nimicitoarc.. au luat o foaie hartie Si au calcular perspectivele unui rizboi de lunga anuntat de impotmolirea de pe Mama. Dar germanii au fost oprili.. n-ar vrea ca s. Franra.use la iierderi: Romdnia si Llalra.?ul ce . in lqlb au lrecul greu 9i cu tei. precum g o fo4i ec august Gennania. Puterca de anticipare a clicilor militare cdc au suprmar naDentul Si demersul diplomaric in acele zile a fosr nuli.. Franta $i Anglia se aflau in stare de mania. iar Serbia era complet jediti i 'e relerla o pozilre Aceste preocupir. revenindu-fi din evenimentele l?pide. pre$edintele Kennedy a spus in crizei racheieior din Cuba (octombrie 1962) c.l'tii ale Iumii conlro eliJenlilea/d au drt narrere geopoliticii. B(lgia rhia cotonrir ri scrbir aproane dubtu. plomalii. incAlcand legile neutrafirelii.fpedeps mann0 lnrerF5e hlmence care lreceau prin dislrugerea totala micului. marea ofensivi germana este oprit6: milion de ioldali francezi $i germani $l-au pierdut viala in lupte Pe azi ln osuarul sinistru ce rezumd toatd tragedia rdzboiului troneaza o Academie de Pace Fraflco_Germana Revo]ulia varful dealului an' rus. Bulgaria SiTurc. Dar Anglia avea mirile. pe$ dilr Armenia. care i5r dadu\er:i adeziunea' si-au de pan€a Antan uDunlar neutralitatea )i ullerior. de la Atlantic la Dardan€ ceput. antrenand boli cur lioane de vrcrime. $i un lung rezboi de pozitie. impresiomt a fost de rolul erorii. rile Si posibilitilile de aprovizionare. Locul fie€tiei era luat de auromatismul convenliilor de asisler. incercand s6 disruga resursele i mai inainre ca cele proprii se fie epuizare. inlre FmnH fi Ru'ia linalnle de rcvolulie)' oriu'na. acum sunt aliali Expedilia englez[ peDtru nrgi o sfidare. trena4d luni $i ani fu lii de relativ echiltbru. dar diPloma$a cnglez[ reu$este Daidanele este (Grey 5i Sazonovt prin promisiuni $i apoi . Planurile ei contau pe tlII rnzboi fulger: 33 de zile era imD rirea t.t . destramA lntregul front de ristrit al Antantei Dar ln acelati fu balanti fo4ele sale proaspele ii decisive' SUA arunca eceeati diplomalie de dzboi . inifir lraLn se irea Serbieir.!eie . o parle din Arabia' Franla: Cilicia.. ohciafa pentru "ota unor avaniaje in Asia Centrala Planurile engleze Si fmnceze fixat pentnr infrangerca Franlei. Au mai existat schimburi o. eui-"t..Rachetele din Octombrie.e ra i E pia. privind punctele geografioe ce fac obiectul erpansiuniidin morrre 'lraregrce.. iar Angtia in ajutorul Belgiei.a o tinir. vuoo qi Bitlis $i o parte din Kurdistan' iar Italiei i de note s au rezervat porliuni din Anatolia.ai avea de reparal desele neln!n' Eleseri din interiorul fiecarei laber€. cine ce ler."n'oriit. o Inerodu de arralr/a carc geografic' incluzand resursele $i potenliaza imponanta-factoiului econonic pentru politica marilor puteri Dupi ce ia 1890 ami "1. iar de cealalh Dane Ru Anglia.uu atf"rire. rdzboiul a fosr o paginit ruiinoastr in istoria o nirii care l$i serbase la 1900.nlodilor'Turcieidin A'ia au tosl amanunlrt elaborute de iri Srie"-Picor tin Convenlia cu aceste doua nune in lql6r' Anglia Siria' rezerva Mesopotamia qi Bagdadul. Sotdalii unor populagii im hipnotizate $i fiedule rnergeau cu pieprul gol $i baionera la feJa fiitra. in nopolului.in ajun de secol nou. Nici una dinlre piinile conflictului nu a preva.utar p" a'in """. $ee nesf6r$ite pe tot continentul. Cine va caqdga cursa cea lungd? treabi: alianlele trebuia consolidate. extins la dimensiuni mondiale. Anali$tii s-eu strdduit s6 cine l-a fuceput ti cine poand vina. datoritA blocadei 9i epuizerii echilibrul uzurii se menlinea l'a Veldun' in 1916 (lntre $elor. a invadat Belgia $i burg. Blocul puterilor avea circa 120 de milioaoe de locuitori. Rusia 5i An8lia. scrie vreodata o carte despre .te mili Rusia a sdrit in ajutorul Serbiei. Citind canea fnrrrjle Srst a Barbarei Tuchman. Este cel mai mizerabil rezboi diII cate a avut EuroDa Rarboiul de l0 de ani. tehnice ti culturale.a au umplut locul in Alianla Dupa l9l6' s a ca acu* coalilia se purea numi Qvadrupld resurinslaurat o anumita obosealr. O literlturA vasci a descds sl $i absurditatea . fanauc in lupla penlru hegemon . Nectar in pnvinra obiecrivelor.. Kurdistm Si Mossul' Rusiai Trapezuni' irz"*. accidenrului si calculului r declanfarea cataclismului provocat de om. dar un tebruarie $i decembrie).332 Jotui pe scena lunii Diplomaia a fost considerabild. inrere\ele puleau fi $risfacule mdr uror' drt€(liile Lle ej'pan'rune are Cernlaniei elaLl sple veit lr \prc nofd-esl iar ale Austriei sDre sud 5r \ud-e'r' unde tsulganei dominanH. iar efectivele putefilor c erau mai bine echipate $i inshuire. iir un an nai tarziu au fost urmate de Grecia Cu Alianli ala mari promi5iuni. peltru a se tfezi cu un de dovezi ale falimentului raliunii. in unul Alirntei. Dugmanul era comun' oar Cei doi mari adversari in problema CoDstanli_ i"r.cestui r6zboi. divizii militare exista insi paritare.i6 l9l5: ConstanlinopolLll va fi al Rusiei in schimbu! . strducitele riri qtiinlifice. Tripla Alianle suferise .

dar j un rol importan! $i ir strategiile celoriake mari pureri_ Crilic o parte de cercetitodi $tiinlelor politice ca un simplu joc cu pioni colorati pe harra lumii. $j alialii lor epuizali ies dinjoc: Bulgaria (in septembne). .. cuvintele cheie erau denocralie.Doctrina polilic..in care toate natjunile vor evila si se dngajeze in ali. romenilor.-in primele dupa alegerile in SUA.rizboiul care pune capit tuluror rezboaielor" Cste o lozinca generali.. geopolirica cunoatte o resureq rimp l $i duJ'a Ra.ie )i in trnrl al Cermaniei. Rusia laristd noiembrie.Mdtilateralismul reinvie de [(eani dar. Czemin. Pacea de la Brcst Litovsk s-a semnal in m ufr la oeputinli. porturi). Impeiul Otoman sfarsea la capitul unei lungi boli. In lumina celer alte )cuii. lmperiul Austriac s-a desfbcut ca un Drozaic stricat. iar cel geman ir lbcl viclima propnrlor sale hirnerc )i e{alan. Dipkmalie 335 ralul Mahan ridici la rang suprem controlul mirilor ( miri. corespunzand h douE $coli de hazi ale relalillor intemationale. europenii inlelegeau ce acest obiectiv se realize^zi p n nimicirea tufuror resoturilor de putere qi influenli a celor ininii. came l0 an end all wars". englezul Mackinder susline ce srepanirea pdqi tinentale este vituH penrru atingerea hegemoniei (1919). o conferinti de Fre neutri. ce nu intrasera inc5 in rdzboi. slavilor. mul riz. in 19 t7 acesr rdzboi i9i' fali ade\.rrar5 Em pn. Turcia (in octombrie). Rispunsurile sunt neconcludente. o dati cu acest rezboi. Dupd moa(ea lui Josef. caie Ie vor rmpinge iD comperilI penrru p rcre in lirnbajul u. Dar lodele cenrrale intraseri in defensivd.. DacA diploma. idr Germania sugereazi. in norembrie.borul rece. din hata poiilici arterioard dispA{userA lrei imperii. prin obiectivele Ceorge afirmA: . Pacea de la Versailles este una dinfe cele mai cercerate Si con Uoversate actiuni diplomatice. \eparatc cu Cernunia. di gemonie (ioc de sume nuln) $i de iDfrangere lorali a inamicr toate aceslea. se semneaza capirularea Romaniei al cnrei lentoriu era in majoritate ocupat de germanj.boi mondial.candidat al pncii". sarbilor de subjugul srain ti expulzarea turcitor din Europal ameninteii vaselor americane de cetre submarirele trnld fusese scufundati in 1916). vena lunri Pdrtea a lll'u. capitularea fiind necondifonatd. germanii Tot in ma(ie. la Buftea. unnatA de un co(egiu de tiri latino-amerjcane. face demenuri la francezi $i englezi. in octomb. invingirorii afirmau $i exe$au puterea asupra celor in aprilie.. Cu ea se deschid noi capitole peturu diplomalie. ractic. Dupi cdderea Bucurestiuiui in decembrie 1916.In frunte cD emenceau. moment dat.Rizboiui a t dus pentru libertatea de via!. conlrasl cu pozitia europeaDi. geopolitica infloreSre in Germania.. dezme Austriei priD eliberarea italienilor. nu pentru echilibre de purere." El ir o lume . Cele doua $coli sunt metode diferire de a lcrmina.au de opnre a lui. sordeaze posibilitetile unei pici separale cu Rusia. adu$i la stadiui incapaciralii de a pregdri revan$a.zboi (Thailanda) $i China. this laleful moming. le care u numim islizi . Wi se prezentase drepr . egalitate in drepturi. pand cand blocul germano-austriac publica o privind crearea unei Polonii libere sub prorectorat geman.We may say rhat thus. Wilson era categoaict . SUA declari r. guvemul lui Asquith care l-a preredat pe orge r c\aminar po\ibilitated unei pac.r/boi LJre :c ducea cu Lr fere precedent de la Napoleon incoace. La sfar$itul rizboiului. aducea doui inova{ii masive: crearea sistemului de securitate )lcctiva $i crearea unei institulii mondiale. ie$irile din rAzboi se fac rrcpiat. Nota A vede cerinle ca: reducerea teritoriului Germaniei. impunandu-le deri teritoriale drastice (intregui sistem colonial al Germaniei trccut sub tuteli jntemationaH) fi plata unor despdgubiri grele. 0nunFnd incbeierea armistiliului. care se opozilia ltaliei. libetare. care in 1916.realisti".... a invitar bel cA sunt face cunoscute condiliile de pace $i propune crearea unei liunilor. a doctnner lutenr. Mai interesant pentru diplomali a fost capitolul reiire din connicr . l. intrucat in cursul pregatirilor $i desfA$uririi ei se cris- l lizeaze doua sliluri diplomatice. Inclilurionali. cu ochii pe Trieste 9i Datmalia. E randul Ausrriei.tii considerau cd rizboiul pulea fi oprir in spirilul $i metodele secolului XIX.nul r. prenierul britar c David Lloyd disputi si inceapA tmhtive de pace. a lui /rlson este cunoscud fu cele 14 puncre aprobarc de Congrcsul llA ti care a fost un documenl pe care in reriroriilc austriece il . [n ll noiembrie. cunoscand inclinaliile ooului imperat spre din conflict. toate rizboaiele. incepind cu tat5.lodn t)./ar Si legrreral prin crearea Sucielalii t\aliunilor de la ceneva.

primul un participart lajocul de putere (a produs emolii Lr Cofferinla de la versailles. omul de incredere al lui Wilson. Revolulia rusi prevdzuse in decretul de pace din 8 noiembrie 1917 desfiinlarea diplomaliei secrete ln termeni felmir . se simlea ii in alte delegalii. de a cre. Cu toati simpatia pentru pozilia lui Wilson in malerie de misuri drastice Germania. Anglia. Chestiunea flotei germane nu se putea cu iumitAli de misuri. se nescuse o noui perioadn. Puterea ei maritimi trebuia redusa la insi tall dc rn enLjr france/.. re au fost fixate la o sumn a cirei valoare astizi ar deDisi 300 de arde de dolari.. dintele sn propuni lost publicate.nutui o tampon. aducand-o la punctul alinierii ei chemarea fasci$tilor. dezamarea generali. pErtarea barierelor vamale. se plimba in sus pe4i1or. care se indepifta asdel de si balantei.N ar vrex ci ar fi necesari o Ligi a naliunilor care i angajeze sd se impotriveasci oricirei puteri care ar rupe un Ideea era noui 9i pentru Anglia. Ceea ce a nemnllumit pe un practician $i teoretician al negocierilor cir Nicolson nu a fost caracterul deschis al fatatelor manilestat pnn tlansparenla rezultalelor. primul dintre cele 14 puncte wilsoniene. Unii autori consideri ci incheierea Primului Rezboi Mondial a lisrl alarca Drobleme nerczolvale si a creat altele roi care an con- Diplomalia incearci si fie insrrumcnt al unei picj durabile cum aratA un alt autor britaric cunoscut. lde Este inferesant cA uldma iniliativE din cele 14 puncte a fost satn de diplomaiia brilanica lnlr-un mod abil. Diferenja intre $coala realisle $i cea a lui Wilson. numi€ $i libe rnld. care promiteau renagterea. El ironizeazi faptul cX la Conl'erinla . a cdrui erc Anglia aflara in E/boi o caula pe roale caile: . jdealiste sau legalisti. cat $i deschise. procedand imediat la publicarea completa a hatatelor secrcte" (pe care le denunla cu flcest prilej). Franfa si Italia privind reritoriilor revendicate de Ro rnania $i al doilea bazandu se pe principiul wilsonian al autodeter_ min:fii. inclusiv a colegjlor pre- !i injos ca si previni intruziunea tuturor ex- Numero$i anali$ti $i istorici vid in atirudinea puterilor rioase fatn de cele infrante semintele celui de al Doilea Mondial. De fapt. manevra€ de ea atat de bine. In special doud capitole ale sanclirnilor aplicate niei au nutrit in aceasti tarE curcntul revizionist $i o stare mullumire a populaliei.. producand mari reacfii in cercurile politice occidenti il.open cownanrs of peace oPenly arriled flf'). economr\tul lohn Vaynard Key pnblicar Tratdttll asupra Consecinlelor Etuiantice ale 1919.tarilor mici). restaurarea Belgiei. ocuparea important al germanilor fu lume $i rizbunarea. Cu toate ci negocierile au continuat si fie atat inchise.tite doar de doud luni. Wilson anunfa pentru viitor inlelegeri deschise de pace la care se ajunge in mod deschis (. vrem doar sA accepte de egalilate intre popoarele lumii. in 1915. libertatea merilor. s a opus. In 1921.diplomaliei televizate". cea a . ci caracterul deschis al procesului de negocierc (openb ed ar.Din aceasti platforma ce proclama principiul autodeteminirii popoarelor rezulti $i o pozilje inleleg5toard de Gelmania: nu-i negim meritele in activitetile pa$nice sau nu vrem si-i negAm inlelesele legitime. Nicolson norcazi diferenla de stil dintre reprezentanlii romani Brftianu $i 'l'ake Ionescu. cu baioneta trr nusi. .. primul invocand asiguririle secrete primite de la Ru sia. rn regiunea R. atitudinea francezi fa!. diplomalilor Si plenipoterllialilor. Diplanalie 33'/ comenteazi pe larg na$terea diplomatiei d€schisc. separat! de Gemania prin trupe stationare aliate. imPreunl cu America. care i$i exprima intentja fermi de a duce toate tratativele ir mod cu desivfu$ire sincer in fala lnrregului popor. Harold Nicolson.. prevenind asupra unor masuri excesive Si nerealizabile. dupe care nu vor mai fi inlelegeri private de nici o na$rA. Desper. I icdintelui din delegalia americantr'. crey colonelului House.wilson s-a inchis ln biroul siu impreuna cu Lloyd Ge_ orge $i Clemcncear. evacuarea leritoriului rus $i Liga unilor. Primele $ase puncte plomalia d€schisd.DiplomaFa secretd este desfiinlati de gnve . Peste 100 de documente avand Rusia coserrmafard.336 $tiau $i laranii de orice nationalitate. Decretul sovietic al picii ti Cele 14 puncE rAspundeau unui deziderat popular izvorat din experienla durd a rdzboiului.I opinia publicd.. Este 5i poziiia la Viena Panea a I 'a. declan$and o revolti a. au fali de Franfa invinsd.i de cermania era privita glezi cu lnfelegere. rezolvarea impaftiald a loniale. sumi ce nu ar fi putut fi pldtiti palri la sfaniq colului PreTenl la Conlerinri. ln timp ce un soldat de gardd. ce poate fi ineficient sub ochiul $i cu comentanul presei la fiecare pas al siu. Il doilea unjurist ce promova legalitatea intemalionali ti dreptu rilc popoarelor.

.:. . a cehi de_ai Mondial.dti..ilf ' n 'ii#'t s' 'orosi'Ie .c.."-*''|con{'|ru!iar :.rr"o"itt" "tonuri lq2s Franla Belsia si ce'mania isi i"^"1"i. in schimb.id.""1 Lrga':] locLr "l-'l-llll'1". li..ra in.:ff'.t"':'^ll.i".rrno cilun .r^ r^ I complet si ineficienl al sancliunilor economice.16 iiJTT'r:::""'"'1XiT:i"fu :i:#itr]n. ji': "'l*i .fu tri*ll'' Lu'ilil'HTii ff iTffi il"""::T.f jl[::"f]J"H'cJ.1lJi:ili:'il.". o Adunare cencrah se intrunea anual cLr care ::ll:i::'Jf sperunra .l[":.:'i"'-il. Cooperarea internxliolrala incurajati de ea: se creeazi Organizalia Internalionali a Mu i.i"ijiii. semnli panS in aiuntrl . . L.":'. .i.'i..:]ril'l:i::1fl.. conflictelor ff [fi:: .r.T'l: fi i. Liga nu rnar este unlvelsala $i intregul sistem a1 securititii co un mecanism cvasi-regional. I.3"... Chesliunea rizboiului Si pdcii nu era rezolvatd.il'li.d re.i. Ca organizare.ii''i".Tbor? Er a Inceout truos printr-un accident politic petrecut in SUA.Iffiffii.:.ffi semJr ce\r\i ri i:1*ff:: .. Japonia).$':::. . dupa l*l_t:l.nnc.:1rc i". :i"+:..".ll ?:''li:: ^. . se sprijini pe o insritu proclanrd tiria legii: Ubi societas.t338 Jocun pe scena luDlii 139 dus la izbucnirea..$."'ii. Textele privlnd agresiunea elau ambigue..*rno **l***[t"ffi ** de a elabora doci :'i: ii*T[i:.*itii::x.]ii'JJ" l. A retorica. multilateralismul reinvie.. doar la c'ile p'snrce uer' "P''' cuise ""tu:"'*n : il"i-i.. air.l rudnrc in a pjoduce deilaratri 5i pd. t' ".""f :'ff ".eru .J""1'.j :. Lrn (irmar dq murual apreci. il:T:.li:: .1"i 1.l I' i)l l'i\"11. Statele D*'.il:fl.:jin *t: ."i'{. peste doud decenii. )ln'o '" ii..*eui*'a nu "u '"'*ez' vr nropune ce pasr "a l1lilll.iJJ] celur de-ar uorrs" . . taurear al premiutui Nobel in rnoare neconsolat Si cu ne ii zdruncinali in 1924. - Briand-Kelop.u"li.:.:. Nu a runLtionat Jecrr \istemul vag. delegali penrru fiecare star mcmbru.:: de le$tr! u'rr !r .i1.:il. Pre$edintele Wilson.:.:::. in orice caz. Irga nu a reufr s depseasci pe un agresor p. ta ralboi cu iarile se produc disputele' aproape nu e)(ista Cand 1'.fl.i.l1 ru""*" f!ea cr luner ltmiti rne!rtaDrr lllil1* . unde parti publican a dererminar respingerca in Congres a aderirii Lig6. Italia. .Till.::l::Tri:t*li).r oiilor cotonirlor contircate de la invin$i.iliii':l:. Era condusd de un Consiliu noue melnbri.:llillJ:".i rr 'n ".ilt 11il.lr$ il":Jf::"x\fi "" i..l.T'ffi[.1.H. Cum a tunclionat in aceasti pauzd Liga Nafunilor.:'""""i:'.ii:Tll'x'""1iiii n. Franla..l""'.:lmlt.: "t:.rr diptomalia nulril: rala inflorcste sub acoperig propriu. jl"[i..'.l'rsrv cele aqle\oarc' ol.T H#l?.. niciodati in istoria ei scuflA..1ljil"x. re inrr.r"" ld rrvbor cr insrrumenr "i1..""i"'""'*'i":: :'.l te.in actiune militara colectivi sau sa garanlii ferme celor \i.n:in:ul.' .-. F(c meritul lui Tltulcscu de a stou^ ... . Rizboiul nu era inrerzis.li".l t-. eio er a ro.:Xl :'p'a:rur q p'in cate prm rc se su lilLl'X"X.' T'l.T: . Mr Britanic. precum $i Birourile de cooperare intelectuald ( UNESCO din sisremut ONU) $i uDul de sinitare (pionier OMS ul viitor).. dinire care cjnci permanenli (SUA.':'ll).$T... model peDtru viitomt Consiiiu de Securi al ONU A\ea si un brou penuu lu.-"i t.il .ru:. crel mai penlru preinlampjnatea unui nou t6. *nr".l'" a*J"l Lrgrr' iir dacir con'iliul .i'l. incat intervalul di re el9 Du este decat un i doua capitole ale uruia $i aceluja5i corflict.. lovit de incapacjtate.m' ii r*nre' I' al polrrrcii nalionJle si ca .':l:ll Lermaniei din lq)t iuccr intr-adevir.l. .

in fine. Cehoslovacia. acorduri nu au du\ Ia ni solutie. Sunt anii camuflajuiui. Iralia perise$re Liga. in 1931. In 1935. in timp ce multilaterah stagna. Diplomanrl are acase atlasul si hata. germanii ar fi trebui s6 caqtige rtzboiul)' prdzii" practicati de acesrea era fo. Danemarca.ui De scena lutnii Parlea a llt"a DiPlondlie 341 ramdsese militar. Cum se putea ca o Europd inlreagd s. rizboiului rle durate (instaurat dupa primul an de avant) Confom tehnicilor sale. $tie st facd bilanlul re surselo. dar dobandise o caracteristici noue care in cel mai mare g. dansul $i pasiunile desc6 .sindromul Mnnchen". ceea ce a utmat a stat sub serlnul nelinittii si sDaimei. de acorduri. in timp ce peninsulele Italici $i Iberice aveau stale totalitare idr5lite cu ea. care h tandul ei nu se desprindea de blema dezarmirii. Bulgaria. problema rii !i proiecrcle de Tralat.rrctaroni "e izbise lumea: marea criza economice fansmisA de SUA prin con_ taeiune ln anii 1929 $i 1930 cu consecinle grave.a Locarno se ft un oarccare prcgres. Asist6m la un tablou diplomatic agitat $i confuz. dar.Aceastd politicd de capitulare a intrat istorie drept . Devenise un se. muzica.daraesuar in lql4. Cu meroda ren6scutr a Blilzlriegului inglobe^za pana in I94 | . Astfet rehnica . Romanja. temporare $i de expertizi. R6zboiul civil lncepe ln Spania.ol al logirlor. panA neDutincioasA la crearca celei mai putemice mafjni miijtare de In 1936.deceniul hoholelor de ras" (rcaing twehties) pentru distracliile. o adevdra$ orbire li ve$te pe englezii care intrelin ideea ca Hitler esre susceptibil de de disculie..ate dupl rizboi.li sA rcnurle la planul invaziei Marii Bri' tairii. prieten al lui intre principiul egalittrfii lntre srare qi c6tu$ele vasalirEtii marile puted. Ocuparea Cehoslovaciei.arin l8?l.. Resursa umani de cafacter. care inghite un teritoriu mai mare decat al l6rii sale 1933. peneverenld $i sacnficiu e hoti- . iar cuventul . . Grecia. Mafea Britanie nu agrea mAsuri care sA o oblige la legat $i el de secudtate. ai raliilor alimentare. Hitler ocupi Re rizboi Gemaniei. Invazia loniei. anxietatea s'a transformat ln groa_ gura 26. DacE anii 20 fuseserd numili .razboi nu are Denlru cei tineri conolaiile celor carc I'au expeimentat. Noflegia' Belgia. dtunci. inrlegeri. sili. Conferinla pentru Dezarmare 9i apoi pbrdse$te Liga Nati 1934. Mai mult. Franla (Paiisul cade in 1940). Fi anda. nu numere doar divizii (drpe calculul lor sj dupA calitatea armatei.izei fi a rilor iuli fj nebenuite. universale O crizt economicd de propo4iile celei din 1929 inspfimanta populafa tot atat cat un bombardament Europa a reit anii 30 cu teana zilei de maine. al doctrinelor mitilanre )i at lanarismutui.'l O scen! ridicold lmprumutatd din secolul trecutl gele Italiei devine lmprrarul Abisiniei. plimbara Comisii Fegititoare. Uime$te li de coordonare 9i actiune a celor ce-$i propuseserd sd nu admiti na$terea mililara a cermaniei. Iugoslavi. asi ei estimeazi Dotentialul economic.. l. ai adaPostului din pivnird sau din ai bombardarnentelor de metrou. Olanda. Dar Conferin{a Navald din 1927 e m tal. ie$ite din ou bnrsc cu avioane Stuka $i modele noi de tancud? Trebuie linut seama ce acest complot militar al lerilor Axei 'l'nDanile fonnatd din Germania Japonia. ai exodului. 1937: Japonezii ocup6 I gul $i Nar*ingul. 1938: Hitler ocup! A Se semneazt Acordul de la Miinchen. demografic $i psihologic. creioane colorate $i har1ie. stocul resurselor energetice $i de hran6 Primul zid a apirut in rdzboiul ae rjan din 1940 numit BitAlia Angljei 3000 de avroane gerrnane sunl rnlrunldre de 540 de aparare enelezetli.340 Jo. spune Negusul. GeDeralia care le'a lrtrit lncepe sa dispara. Hider devine stdpan absolut al cemaniei 9i anunld d relnrumarea. Alii 30 sunt anii cursului nefast. Dulce iellum ineryertis Hrtler dore$te o noue ordine europeana O Europd complet suce a funclroDUsa Reichului. Italia invadeaza Abisinia.ad sfela diplomaliei. b date cu primele bubuituri. in filDl psihanaliric al lui Hirler exista pasiunea surp. llalia fusse desrul de aflau \ub imp'esra unei alte cala(lrole care vrzibil. rnembrtr a care cere ajutor. Nodul nu putea fi dezlegat.rudite.. Intrarea URSS in Finlanda. 1939: Star slovac proman. Luxemburg. Cermanra in sfera sa Austria.Alegeli. vine la puter€ Hitler $i in acela$i an Germania se retrag€. Diptomalia germanA era dati de un scop precis $i pestrase probabil prin $coala tui S mann cateva din tehnicile bismarkiene. Anglia fi Franla fi un si morhi. Dar in 1940. care produc pagube inac ceptabile gemanilor. pactul Hitler-Molotov. cermania semna cu Arglia in 1935 un navdl Cu Polon'a re semna in tcib Un pdcr an korninrern.anestezi gocierea pa$nice n problemelor europene $i c6 poate nia. se izbe$te de un zid in Vest' in 1941 Ae un zid in Sud $i in 1942 de un zid in Est. Manciuria e de Japonia.ositi.Un naljonalism inspiraf de doctdna etnicA a fascismului stabilea peste tot repimuri l. Polonia.

irii .ur" progt " Dur Cgnferinla Navaln dln Vanciuria e ocup tal.."ii. dar dobandise o caracteristice a'l in-. ..." .'r.dona.. acorduri nu au dus la rT"t ir""i"r" oe iratat' ingetegeri.da .".340 Jocuri pe sce a lulnii I\olrtt t tlt t l)llltttrulit' 341 nou5 care lt remisese militar. ." b"'-aniei. . Anglia si Franla cle( dzboi Gelmamel.* .i".olut al cermaniei $i anunq dtcl r"inu-"t"u. bl"*t* i"lt*f"vaciei Pactul Hirler-Molotov.lone drepl .pet"tl Abisi.iid a""t" r.i t"ratolt" cum se putea ca o nfieit*u*+nffi .'.gaiulii lntri stare 5i caruiele vasalitadi impuse ieii. si aPoi Ptulse$te Lisa Naliunilor" Noaulnu putea fi dezlegat t'a lntamo nu agrea mesun care sa o oblige la a car.1't'"f "il'" ". $*1ft i1$.{... e.lui Titu "u."i.iti pu.idicole imprumuta!6^dinst:"l:lll"i*: ocupd I nir"i.l* Drizii" Dracticad de acestea era fo'osite ln timp ce--cl€zannarea un^ acord ilultilut". spune Negusut.".$*tr#fr:l'**itffi . Intiarea URSS in Finlanda. HitlerocuPdB rni"p" in spania 1937: Japonezii iiu.fftff." ""t" i"i* ori""ilpi"r .. ie semneaza Acordul de la Mi'inchen 1939: Slal slovac pro."ilnui ..' .ni. acorduri Aceatui polilica dc caprtulare a €ra gnF gefman' i.. temporare qi de expertzi.*ff*trrl*r^".'i''"r* .Invazia ioniei.r'l+ f ill .r'rrase probabil pnn $co.*t[.sindrumul Miinchen Diplomalia lui srre5e...i.laane'lezreru lehnica mann circva din iehnicrle bismalkrene Astf.r diplomatic agitat $i confuz Uimeste propuseserd s5 nu admiE de sj ucliune a ielor ce_$i "oo.. . Hitler 5i in scelali an Germani":: f:lli^"-' D"r"'. *.tognu. C"rmania semna cn Anglia-in 1935 pact anti komjntern ln pron"vJ c" poroniu .." precrs ti p..ilitante $i al fanatismului ii-]i1". ja raodul ei nu se desprindea de se f: ffi*mffi$ffi iff'*.tepan ab.ei.rt" iogytlt.'*".'. d.jl ": lli] gocieiea pinic:r inlral..na in 1936 un a m$cafilul Dsihanalitjc al lui Hitler exista pasiunea surpnzer 9r Europa inreagi si asiste ." "".ci p:'l1.."r. ln 1935.el :ll:#t*. italia invadeazi Abisinia' membrd a uiutot.t'.r" a problemelor europene.. Mai mult.probierna deza Cimisii pregnitoare. _'' un tabto.iii*l ...i .riidiil +i'fu".. on leritonu mai mare decal al larii 1933: vine la pukr." l"i"tam n -it*es**+*'.Alegeli.it+.ta*e 192? e un egec un o"r..ii.". a. L! 1936.si. ifi.ea i. pJGten al. ". Anii 30 sunt anii cursului nefasl ln IgJl sale' al fuo*L. ""*f.. niili J"'r"" r^..i#H$-f ii sorriliJ..o adevarad orbireli " I*relin rdeea ca Hiller e're \ucceprjbrl de ""qi". in fine. rr4a.*-a"i*t"a"i.in i" ait.i. 'fm+i*''*". na"toiut "iu ltrr'u'paraselte Liga lgJ8: Hiller ocupe Aus ""JJNuntinerr.'.*" etua "f"tu diplomaliei Devenise un secol Plimbattr 4"i.

a sr dreourrile slalelor.ncnlul u/rnelor de avi( vase de rizboi..342 Jocui De scena lujnri Partea a I 'a Di. ca $l Liga Nafunilor. ONU nu a rreDta! alrroclamat localra qa univeruali Fri. Diplomalia adeviralA i$i descoperi vocatia ei de termen lung. nisipur zipada (ca $i jungla mai tarziu penrru SUA in Vietnam) avand itoarea proprietate de a lmpotmoli $i inghili tehnotogiiie mili in 1941. economic. venirea defecliunilor. N ordine se termini ins6 mai inainte ca ea sA funclioneze. prin tehnica cunoa$tere atenti a struclurilor si muncii de echipi. Organizalia Naljunilor Unire se na9re. Banca Mond. Retragerea ce va incepe in 1943 nu se va opri decat h tin. rnurl at unei inLer\en!ii publice $ia /ecide conracle ofrcirle )i neo .dlelor membre.tate. Din nou. in l9[2. la sfer$irul unui dzboj mondial. tfarate liciale. Ciri ONU a lust si dm. UNES( 'ju O pcnrru educalre.nt are 190. r drcprulur Inlemalion. este comprsi din slate reduce apelul sau ln neguvemamentali ai vielii internali ieali. prezenre in roare Conferinlele de nivel inall.. social. punend sabia cea talerul coaliliei anti-germane. Ne vom intreba cc a adus pentru diplomalie Si ce a adus penrrx pace? A reprezenlar ll]al inlai o triLnnfali revenire la multilareralism in relatiile interna(ionale a c6ror inslitutie superioarb eru. rancuri qi anilerie. tutel5' administrativ Si iuriclic). in deplina lrxJrlie a funclioneazd de la Pacea din westfalia iistem intemational ce lumea ( I 648).ii o crtegorre larga de drplumarr crrc poPJrcr/ir tr 'nlrcline pnntr o reteaua de colaborare interguvernamentali. unde existi 9i alli actori resunJle si lace ia ONU (a lie lnbutarA unei renliclii de nelrecut: . ONU avea 5l de membri. IAO penlru agriculrura OMM pcnrru meleorologre' USeR p. k crearea ei. inmullind pfin codificarea coniinu. acte recomandarc ce lasi la latitudinea statelor decizia si modalilalea de a le folosi sau aplica De lapt.olmi si acdva cu mii de retrniLni pe rn $r /eri de mii de dinlomati. plus cuno$tinlele specificc ale domeniului abor- .rl reguhle de comPonarnenl obligaliile . Este un nou factor isnorat de mani.n. incorporand dinl nou viziunea unei lumi terite de flagelul rizboiului. o Americd nepregArid penrru rizboi inrrd d pi japonez de la Pearl Harbour in conflict.. o trds urA ce va acompania toatA sirategia Iui Chul 1941. Nimrc nu d pulut egala randa. unde vor suferi o infreneere decisivd i dcordLrri. Faplul . natismul s a izbit de nebdnuite idei intransigente. ca rn roarc r boaiele. Germanii pun pe Europei state noi pe baze etnjce precum Croa{ja $i Slovenia. Ea aparc."t .defularc a tensiunilor sau de calmare a asperitalilor' Dezbaterle ie lrn iarc 'rci luni pe an \unl continuale in resrLl anului jntemalionale Toale de organislnele de expe4i sau conferinlele mari hnale sau programe cu caracter de se Gina cu rezolulii. incepe in sud marea bdtElie pentru Nordul Afrjcii (si lul Mediteranei). conferjnle. nu. in 1978 nu o atin"ese 150 ri ln prez. manifestald in reuDiuDi. fiind un ireversibil. Ca $i Liga' at cirei sfartir irist primit la inceput statcle invinse' dar recomanda ca model. iur. ar:|i]ate\e germane se molesc la Stalingrad. ce incepe in anul 1943 prin debarcarea in ftalia. cu cele sapte co_ mitete specidlizate (politic.u\eranlLilii slalelor membre ri inlel"icerea ame'le necLul loldl al :ului in trebuile lor inteme. care se va sfar$i prin infrangerea inilial gl selor rupe ale lui Rornmel.u meJitr. infii ONU este decisi la Yaha in 1945 $i rot in aceta$i an Carra scrisd la San Francisco. retele dc conlucrare. colxborare in loale dorneniile' intr-un climat de clestintlere qi reducere a tensiunilor provocate de Vi_ numeroase litigii $i corftuntiri s-a dezvoltat pe terenul ONU-olednd liecArui mlnislru de exlerne pnlejul zirrra de Selii ie.i rizboi. Este sindtomul persan care a r capacitatea cerAuior grece$ti risipjte $i certirete de a se uni in metdie. ce se distinge funclionarii lor. de. prse in mi$care de americani de a disrruge pericolul ii sfidarea fascisti.ld . Diplomalia Alianlei arlanlice esre angajard in lucrdri de pectiva. ONU este o familie de orgdnizalii tot s'rlLl proceduri propni ii funclionare aulonoma' qu\emamenLrle.ne u organizalie !echiului eu\emamentrla:l . ONU a fost o platformi ce a funclionat continuu pentru a une iaolalU si\teflul inlernalional. cu sarcini minore de serviciuj funclionarea alianfelor. politic special. rea. >liinE pcnlru munca.ab si FMI penlrx probleme linanciare si inci pc aiatea pentru alte teme de rnLcres malor' incep:nd cu energrJ atomicii sl lemindnLl cu ploprielrtea Intelecru- 'i (ullura OIM E\te o reLer e. care subestimau democralia anglo-saxond plinA de dicfi qi opinii fragmentate.lonalic 343 ratoare. clepi$e$te orizonturile poliricii curenre. Adunarea sa Generald. este locul de confruntare a tuturor Punctelor {te vederc. nalura i$i va sp ne cuvanul. In Sahara $i pe Volga. consolidarea terenului. Diplomatia muitilaterali. negocieri.

dar. Diplonalie 345 ritate (11 membri inilial. Dc aici. dupn expresia lui Churchill (1947\. peste ur deceniu. phsand pe solul ei rachete cu lncirceturi nucleari. Ia care au concurat Stalin $i Mao.rder. ca protest pentru neadmiterea Chinei Populare). sub forma unei inlelegeri Kennedy-Hru$ciov. siqJ[ra daln cand o aclune colectivi este declan$ati printr_o decizie tuat5 din cauza absgllei reprezentantului .i ca $i imaginea remasd impotriva atacurilor SUA (unele reale. in consecinti. simbolizar de impa4irea lumii in doue ra. . Consiliul de Securitate este sesizat. imptulind_o. altele potenliale). E un conflict in care chinezii comuni)ri au luprar cu lruptamericane. cc (uprinde evenimenle protocolare conrac st mass-media. care pune in pencol se. Deci t cazunre carc contlneau un conflict de interese intre sau Dentru cr cinci mari puleri erau erctuse automrl drn intenenlia Dojibila Clnsiliului d€ Securirare. sub semnul cireia se formeaz[ o expedilie militarA organizati de SUA.l.ei in r.roane de la s membre. P.rnenrrlul cnlecriv erleisiorici !$iur. in cinci dec€nii. unea unui . A doua oar[.o finlana de cu. A doua intrebare prive$te contribulia Ia menlinerea pecii. (uperpulen. muLind accenrul pe rctori(i.re acerbe.sovietic (ce boicota temporar lucrrrile Consiliului de Seqdtate. Tehnica rachetelor ce purtau inclrciturile flucleare a devenit atat de avansad incat phsarea obiectelor pe orbitd a devenit posibili. transformarea tor din aliari in jnamici potenljali au nDdifi cat 9i eficienta sistemului elaborat de ej. dar solulia este complet bilaterali. Acea. in. vi lrma a unei agresiuni sau siruali. insdrudrlof Inari $i maj ale.e con. acuzrrea ONU Je incapacirare pa 9r ralizie de c6tre opinia publici_ Prepastia dinrre cele doud sq)erpureri a cnpAtat repede dimcnsi_.doue: Vestul $i Estul Aparila gmprrilor militare NATO si Tratatul de la Varsovia scoate securitatea de sub seinnul multilateralitdtii si rezerva acesteia doar teme inofensive intre cele douh blocuri se produc cdze. Hru$ciov decide si sprijine Cuba ato(cuprinzbtoarc. ^ cat interactiunea. separate prin . t5 acum). tn matene de securitale. a celor !echr. purtat cu arme atomice. Definilia reiinuti de cercetirori. care analizeazi cazul gi primejdia e confiamata cere llrpe.. Numai acesr mecaDrsm presupunea lipsa unei obieclii (vero) dir partea carur membrn permanenr al consiiiului de securilate. ccea atrrs cnlrcarea ONt.r pccld! al r irkeaga Europe. eficacitatea sistemului ONU._a produ\ lmgrc datd dupe crearea ONU. Esre Lrn diplonlat rcLttjr de programul Incarrat . bodla a mult. Neinfetegerjle poitbelice jintre SUA $ URSS.coftina de fiet'.rizboi rece".. ea este opri6 de ONU..' oe. perfeclionat $i el. mull mdi (lar >i mai preci\ dccir cet de lc Li.i e{uirii sunt ins4i lesitura indispensabilA a starii de pace.. dar formal superputerile ili pesteazi distantele.inte. Carta nu este de vini: un coercnt sistem securilale coleclirA. Inlreaga omenirc a triit ameninlarea ca . De atentia $i mijloacele acordate inilial prin PNUD ptoiectelor de \olure au \labjt cu vremea. a tost ehboral h rezumar: rLarul care. defecdunea . nave $i a!.eea competirii mitit. fijnd expus in schimb la riscurile bjrocratizirii. Astazi se considera cA de fapt cei din urmi voiau doar se testeze pdn acest rizboi vointa SUA de a lupta $i sA sernnaleze nemulfumi rea lor ce Germania de Vest fusese incoryoratd in NATO. in ce il suni ONU a indeplinit cdri\facAtof mrsiuned oin ace\l puncr veoere. iar cursa s_a extins $i in cucerirea spaliului cosmic.e. organizeaza o blocadi navah $i se prcgate$te de riposta. Esle merilul liderilor daatunci al lui Truman. SUA consideri aceastA acliune ca o ameninlare inacceptab a. in special cele atomice $i in subsidiar cele biologice $i cbimice (ABC). in afara armamentuhi convenlional. projectele pa$nice normele ( . cursa se referea la armele noi de distrugere masivA.. colaborarea. care ar fi putut declan$a al treiiea rizboi mondial.u Inlema||onali rcclamd rnlenenlia de urgent. ONU nu s_ ocupxr decil de confrclele mrnore care prco(upau mai putrn p cele dou. a Con\jliului de l||ror trlalerale. Oficial. formeaza o fo4i inremalionali sub comandi proprie consfange pe cel vinovat se renunle sau sA se supunA. $i a uriaselor efective mobilizate sau mobilizabile. Competilia celor douA blocuri se desfd$ura in principal pe planul celei mai vaste $i costisitoare curse a lnarmerilor ce a existat vreodati. ca $i McA(hur si de a fi realizat un armistitiu ce s-a dovedit a fi durabil prin acordul de la Panmunjon. Natrunilor. de a li pololit /elul generalilor sai in frunle cu Treptat s-au construit aliante militare $i blocuri angajand peste 20 de !fui a ceror fronlie(a uecea prin Germania. ONU intervine prin Secretarul siu Generai.344 Jacun pe vcM lunii Paftea a lll-a. dezbate. unde Nordul comunist incercase si unifice peninsula pdn invadarea Sudului.ima criz6 care poafta in germeni conf-nrntarea lor $i cel mai important rizboi de propo4ii este rAzboiul din Coreea (1950-1953). ca [iind .

pan5 h un punct. propaganda era zgomotoasi $i absolute ti. vizitele $ chiar echipe mixte de cercetdtori. c) $i d) nu insemnau absenla deuunFdi publjce $i razboiului propagardistic. apoi ldrgit treptal pAnd F 40 de state. Sediul principnl era Comiletul de armare de la Geneva ai celor I0. Esre existenta balante a teroni. contrib lia ficcircia ca ele sd se iveasci in zona celuilalt. cu mesuri spcciale desigur penlru tehnologiile de importanli sirategici. ceea ce nu excludea dorinla ii. inulnirile mi$carii Puswash. Menlinerea balanlei drept inimi a acordului major de evitare cu once pre! a r67-boiului nuclear presuplnea.346 Jocuri De scena lunii Panea a III-a. opozafltilor celeilalte super?uteri. sau in cazurile b) fi c) aducerea problemei la ONU. cu rol ie lunari dc preredinli $i cu rodle tpa-.ri si degenereze intr-o distrugere sivd. Aici intri revoltele inibu{iite de Uniunea Sovieticd in lagirul socialist ti intervenliile militarc ale SUA in Anerica Intini. secretariat. informalie 5i oficialiteli. SUA avand mai multe focoase rucleare Si dar dupe cum senmalau teoreticienii strategiei nici una dintre nu avea certitudinea ci o lovituri nucleari ar desfiinta caDaci de riposti nucleari a celeilalre. prcemptivi. supravegherca popula. Int@aga reJea a ONU era deschisi in continuare tuturor. ce cuprindeau pAnA $i calculatoare. intraffigenfa ideologici. cu tbrme grote$ti in lag&ul estic.libeltate" puteau fi subversive.. dupA cum erai intr un iagdr sau altul. dar $i pe$oane sub diferi egide qtiinlifice. pot fi reconstitniie din fekrl in care acesle cdze au fost tmtate: a) Prinu categorie era evitarea conlruntAni majore intre cele doui superyuteri Si elininarea subiectelor carc ar fi pulut o genera. iD privinla bunelor intenlii a pistrdrii de ciire ei a batanlei In acelaqi timp observau cele mai mici sennc ale intenliilor pA4iir pozililor Si incompatibilitatea obiectivelor. sinceritatea 9i increderea). simbolic. Aparlinea de ONU (sediu. Afganistan). Aici. masivi). servicii secrere. putand ameninlainsi$i supravieluirea ei pe glob.in aceasta rlu e mai pulin reconstituibil. avansat de toricii acest€i perioade scot in evidenla feptat un factor esenlial cdre diplomalii I au intuit chiar in acea vrcme. E adevErat ci in acela$i rimp. rapoarte). in contacte personalc. lovitd ar fi pdstrat capacitatea de a rispunde $i provoca daune j ceptabile. modelarc. Dar rnecanismul balanlei funcliona cu sensibililatea unui seismograf fin. Existau $i alte canale.Cu alte cuvinte. Aceeati conini avea deschideri $i mai mai in pdvinla come4ului. ci doar de a le invoca in momenle critice. se lacea pnn te4i (Angola). puri de strategie. $i totusi. Acesta nu strict numeric. dar p. infonnale $i confi-' denliale. cu ochiuri mari prin care la care lucrau nu numai diploDuli.ti arat cu analiza discursurilor in care se strecurau propuned nuantate neinlelese de public. cooperarea era stanjenita. unde se sf:irSea prin rezolulii fire uflnnri pmctice (invazia Ungariei sau Cehoslovaciei). oricet de nare ar: avantajui primei loviluri (prin surprizA. al dzboi mondial nu a avutlocAcest fapt istoric a presupus un acord de nerecurgere la nucleare.Chja( daci ele nu au fost explicirc. prospectivd. miza excesivi pe fo4a.!I Si egdliralii lanlor drn Joua alianle Si din grupul nealiniat. depa(amenlale. in carc separarea celor douA sisteme era etanli. cdEtoriile personale nu erau libere.ti sau penlru a dobnndj poziJii speciale in lrmea a treia. antene fine se intirdeau prin ei pani la ceie mai intime resor luri ale deciziilor capitale.Situaliile dc la punclele b). in afara regulilor de comportament (predictibilitatea jucilorilor. Cand se recurgea totu$i la lb4i.. dul nu a fost scris. expertji nu erau ocupa. Toate conditiile pireau intnnite pentru conflictul nuclear rare in blocuri opuse.tiilor era maximi. rentele liben. O examinare mai atentd a Rdzboiului rece ne indepdteazi de imaginea crispatA relinuti de litetaturi. cal cu asigu(arca pli4ii opuse. dar era crear $i se afla sub co amedc]nu-so!ieric. Ne apropiem plifi opusei. care avea exjstenli hibride. dar pe alte cei acorda spnjin (io special arme qi bani). ce se bucura de atenlia $i cooperarea de griji a puterilor nucleare.. pregetire. $i anumite reguli in materie de crize ti conflicte. termend . congresele $tiinifice. c) Un alt capitol privea o arie lllrgA de competilie permisi pentru a ca$dga influen. in pri rand. iar conina de fier ardta ca o cima$d de zale. b) Urma o intelegere taciti a dreptului flecireia de a reglementa corfiictele in interiorul sferej sale.Diplonalie 34'l Rizboiul rece $i cursa nucle. apoi 18. rizboiul pildl. aparate de politici extemA. rigiditatea circulau indivizi. cum se numea echilibrul nuclear. stocurile cle arme. evitarea surprizelor. atestabil. de . Balanla terorii era de fapr o balanti de securjtate rec procb ce trebuia intrelinuti cu o maximi acuratete !i grijt contin aspru. d) Atunci cand una din cele doud superpuicri se angaja direct in menlinerea unui regim (Viernam. timp de 40 de ani car a durat Rizboiul rece.pace" sau cuvannl . cealalte pa{e nu intervenea deschis.

ca $i tentativa ei de a exercita functiuni clasice ale crarelor. invocarea dreptulii intemalional 9i presiuni insistente.slerul ei pa4ial de cAfie Fri in favoarea comunitilii pe care Si. Mai larg decat gupul nealinialilor (circ.rizada Natiunilor Unite. troile economii emergente ale Asiei.au a unur rranster rile. cat apiicar-ea unui tip de suvera_ nitare exercitati in comun (rral€r). pro\ine din lermenul de bipolarira|f.I 348 Jo(uri pe scena lumii Patxea aIII-a. astfel de imaginea unui rdzboi rece mult mai bine resizat in decit purea crede oprnia pubtica a wemii si chrir een. al funclionfuii balantei.l. inca minal. inrr-un pas giga. drcpt caracteristici a epocii Rezboiului rece. In timpul RAzboiului rece.lea nu exi decat in domeniul puterii militare propriu-zise sau al celo. prin lra. principalele liri invinse ln cel de al Doilea Rizboi Mondial. muhilateraljsmul se afirna in afara \aliunitor Uniri in iorme muit rui avansate.e ooziiia si cere_ in timp ce balanla absorbea toati atentia $i resursete superpute rilor. . ca slalp de bazd al uniunii Europene.rngurul rezutrat riind so nore declaralii ti principii invocard echitatea $i drepturile. dar se modrlica consrdelabrl in regionahsm. dup! concilierea istoricd De Gaulie-Adenauet. Inie/ul \chrmbalilor Jdrea In noua pozilie americani fati de echilibrul lero i.emnalul aceslei incordan.rrea. tendinJi rnanifestatA ln aproape o sut:i de gruperi de state care intensifica colaboraxea. sr in lesiclatie de (arre UE esre cu totul renarcabil. Nu este atat o cedare sau linitare. mai ales. b.. 40 de 16ri) eralru. . oro_ cc\c ino\d!i\e ca regronalirmul ri crca noi centre de cirilrlalre materiale. Tactica lor in negocieri a fost neproductivi.e isro. Bipolari. 9i te( colonial ca la sfaritul rdzboiului impe.ecolul XX deslalura procr. ONU a reu$it sA calalizete rAzboaiele de elibe- O alti eroare care impiedici analiza Rdzboiului rece. Se consideri cd anii republi cani ai lui Reagan ti cei de declin ai lui Breirev au cr. iar prin Mercosu{ America Latintr ofed un caz de inteqrde avansati). jucend $i cartea globalitrgii pJ cea regio_ nale. rupand legetudle cu metropola. lrl sp€cial cea econoriici (Marea Neagri este un exemplu pentru colaborarea economictr. d( aliante Si. ra_ i ile . inacceDtabile Denlnr tirile Jez\ollare. regiooalismul avea $i un succes pelitic ir procesul de destindere de ia llelsinki. cradul inalt de inreqrare mani fesrar ir) Inoneda comuna {eLro. iti rec4tigau pozilia de puteri economice. Marele lor parlamenl internalional $i sprijinitor a fost Orga. car 9i tirile in curs de dezvormre au rnur cu regulafirare Inari conJennle menrle \a te coordone.. Acela'i calendar impresionant de colonizare a fost reluat ln sens invers $i peste 100 de firi s-au nascut. Japonia a rAmas pe duchie de cutit. care.-\leutralismll a fost calea alei de majoritatea fdrilor lumii (America Ladn6.istenle tinan(iiur. enla in proiecrul pur revendicativ al noii ordini €conomic€ mondiale. Dx. se lndndea pe cele rrei conrlnente care iormau lumee a Eeia.iile coloniale sA se deschida oricArui ca prezenli comerciala.. DiferenJa regionalismului fafi de abordarea globah constr ln chestiunea cheie a suveraniEfii. care a avut prerenlii excesive. pul lirilor in curs de dezvoltare (pesre t2O).ie . Asia qi Afiica). Cel mai imponaft proces al secolului XX a fost dec( care desftcea tot ceea ce construise colonialismul seaolului XD(.lab dez\olLate au facur gre)eala \a. .rce ca decoton. cermania $i Japonia.ar in 1981-1983 un mini dzboi rccq dupa un proces d€ deslindere lenri a unui intreg deceniu. Ambele au ezitat inlre cadrui regional Si cel global. insemna cd avanslrl tehnic pemirea crearea unui scut fali de ame- . ca apirarca tr politiLa e\temr. f6re sh_i rnai numere pe euopenii din grupul Dealinialilor. Prin regionalism. Este posjbil ca invazia Afsanjstanului si f..Prin d€clarafii solemne. cn cererea uner . c il_"^"I !9]t o mitcare organizag a nealinialilor la Bandung.niic de 40 de ani. 1950. In afara ONU. care au s6dt etapele dezvoltini.au creat-o. Dar lumea politicl economica era cel purin tripohre. Di1k Mlie 349 urmitoare. economicb sau politice $i imperialismul sA fie desfiintat. de cliseele wemii. nici un proiect rmponanl de Je/volrdre nu a io\t oblinu:. care nu suferd atingere in ONU.Rbzboi l srelelor. Rolul neahnralilor scadea in rnomenrele in care se oroducea Jesrinderea intre blocuri ri progresa conrrotui inarmirrilo. unde a incurajatgrupiri ca ASEAN $i unde a inspirat $i ajutat pe tinerii dragoni. cetmania a preferal sa devine o putere regionala.Si con\Lrme energia fi influ_ Atat nealinjalii. {ehnologic drepl compensaiie peniru exploatarea bogiliilor lor in trccut.

ezi_ tallt $i eronat. Noua curse tehnologica a depA$it lile economiei sovietice.gO. care se strangi la un loc pe albanezii din alte rcpublici. Europa $i ONU. ducand 1a silbatice.nrloare o procu-a un e\enimenr destrdmarea URSS. Diplutnulie 351 ziunea. au reprezentalo luptele din Bosnia $i apoi conflictul dir Koso!o.fi renunlar la zigezuirea pdn fortA a c6ii irezistibile ipre indei penclenla.ior ii acceptasefi de facto di!i_ Noua eri-a fosl primiti cu o mare sarisfactje cu o jmensa spe$i ran{d.I 350 Jocuri pe scena lunii Patrea a IIt a. $$inlifica $i a cunoa$terii atlati la zenit. lucrulle au ctecurs re: lativ pa$nic.ar omului prevezute la Helsinki creased uD curen! de eliberare a {drilor din sistemul sovieric. ca o garaDtie a pAcii pe continenr.i intema-tional a incilzit ia ro$u vechile pasiuni identitarc cu tensi[nile 1or religioase.ara in continub instabilitate. Pe tangi rutinea Europei de a avca pe solul ei primul riz boi dupe aparilia zorjlor insorite de pace. etnice. NATO. un lacloJ importanr a] politjcii intemalonale.rin caraclenrl sau vjolenr. a leriior mari $i mijlocii de a face fali noilor conflicte. a fost in mod paradoxal cea care s-a dovedit incapabili sd acccpte imperativul schimbirilor. care consriruise o scufti reactie initiali. In Africa s-au produs cele mai mari masacre intre populalii care pand atunci convieluisera palnic: este cazul luptelor in- . lent.ri recurs la arme a unui almisliliu la cererea pi4ilor. Iugoslavia. a organismelor g]obale Si regionale.i eze_prin sisteme de alerti 9i deteclie cievine suspecr ca se sa clea prima lovitura.. Intrucet pdncipala sursi de ameninlarc in cursul RAzboi.i imbrdF_ $eaza democralia firA zguduiri prea maJi.ierea picii impreuna cu instaurarea democraliei ti adoptarca economiei de pialii . Diplomalia intemalionalb.In Macedonia. Desfacera de imperii a fost legati intotdeauna de d boaie. toare prezenld in rreburile lumii. cennania devine. occidentala.SfarSitul istoriei". Mecanismul echilibrului nuclear funcfiona ipoteza ca nu existi un asemenea scut cd crne tnceatca sa_l ( . Ca g alte secole. . Se incheie Razboiul rece care dul rase pahu decenii. Sistemul international a reaclionat in mod impropriu. mijloacele de rezolvare $i prevenire a conflictelor sa se afle intr-o asemenea stare precari de subdczvoltare . Razboi care a $lers delimitarea clare intre razboi intem . alist" in timp ce fbftele sovietice pleaci. aflara in pierderJ de suflu. Nu loaae fedemliile construite pe ideologie s-au dezmembrat painic. opunanduli-se prin fo4n $i declan$and un oribil rnzboi balcanic Extremistilor sarbi li se opurcau extremi$tii albanezi.lul $i miteniul in anut 20n0 | inia de\p.tvarea^de carifea a unei federatii. confruntarea cu minoritatea albanezilor a menlirut . secolul XX se termini lnte cle termenul calendaristic. De data acest.ilor puteri. ci se reuneste cu cermania. sand anii'90 unei pedoade total diferite de profilul siu. firi a aminti de o opinie publici ce a trecut repede de ia extaz la agonie. o dati cu inliturarea capacului greu prin care regimuile lotalirare ri_ nuseri sub conrrol atat ameninFrile pentru socialism cit qi pe ceie ernlce sau rdenhtare nntarea nucleare.i inadecvare? Acest deceniu al suferinlelor inulile a ariiar cE riul este mult mai general.etetalre l. admali de visul unei Albanii nrari. Dezamigirea nu a incetat sd apari. in aval sau in amonte. cu alt tip de problemeDin exasperare fali de inelicacitatea diplomaliei. ONU avea experienF doar in menlinerea pdcji. care anre. Este semnificative diz. sub priviriie suspi_ croase ale ma. istodce. .lagtuul soci. Se inclreie ia sfar$itul anilor . separarea Cehiei de Slovacia prin buni intelegere. care thc se demult disiunctia din blocul rasAritean. Comunitatea Europeana se afla abia in stadiul de dezbatere preliminare a cererii unor fo4e comune de intervenlie. in tratatul NATO nu figura nici un prelext dlr acli une. reprezentad de mediatorii britanici. cu rezerve procedurale complicate: observarea f.cureliri etnice". iar din sfera alte 7 state.itoriale si culturale. te. s-a lrccut. cu cei 70 de milioane de locuitori. dupi qapte decenli de exisrenla $i de copte$i. Prcsiunile nalionaliste relnvie peste toi. !i . Esre merirul lui Gorbaciov $i al Scolii sale diplomatice de a. Faza cea Inai sange_ roas. folosea limbaiul fi metodele unei alte lumi.. fiapa acum insuficienta pregatire a iltregului sislem internalionai. Din URSS se desprind l{fstate. ata cum scria Fukuyama. Maj mulr decat atat: Cermania risdriteani nu numai ci se retrage dfu . la orizont se intrevedca rein\.lui rece itsese indcpidari. Cum este posjbil ca intr-un moment in care omenirea dis punea de o capacirate tebnica..la recurgerea de misuri punitive (ca bombardarea Serbiei) $i la interventii mililare in loate combinaliile posibile: SUA. Revolulia ronand din 1989 a ficur exceplie. apartin mai degrabi $i consriruind puntea spre sec. concomitent cu de LberaliTare ale lui Corbaciov dupa to85 cu fr Uniunii Sovietice. lx finele deceniuiui Ultimul dec€niu.

milion de \ icume.tii nemasurate: de a lovi pe Satan". Acestor teologi formand . e. Algeria. Pe acest fundal se inal!.Iove$te pe cei care s-au intins pestJ.d o formidabila stafie amenntatoare: invierea islamismului extremist opus valorilor. Taiibanii sunr semjnaditi islanici. l. prorecl comun. la care s-ar recurge inaintea unei agresiuni a du$manului. In cazul conflrctLlui ror atat de \echi intre trare. fdre reinerc.352 lre erniile tutsi fi huru Jin Rwanda Si Burundi. Brazilia). o lam c. Esre culminant al unei mj$ciri crescAnde. solutrona pa$nic e demonstrate de Africa de Sud. inecandu_se in anarhie. o alianti marc lmpotdva terorismului. reacfia superputerii sfidate a fost uria$e.. atunci cand acesta doar esle acuzat sau suspectat ca o prega te. norcl cle ecuator Formula acestei mj$ciri islamjce e sjmpli: corduil cerea aparyne cterului poljtizar.Marcle zatoare. nu prpduse ale s6riciei).ma. manifestarea de presrigiu este ridi: carea de moschei splendide $i scumpe. Unneaza atacarca unei alte !iri.ie ca_ paleslinieni. situate din inima occidenrului parn marginile deSerturilor. incercArile de mediere sunt inecate in rigiditate.6. strict limitat de dreptul intemalonal in vigoare. iar conditie cultivata (nu $omen mizerabjli.a. America tervine pesre tot $i eviti o c. . unde manageriatul i$i insutise in perioada unificarii companii profituri in afara eticii c. ca Si pentru sistemul mondial). Egipr) $i iD alte tiri africane ta. ca. )mlte the rogue states (delincvente. dupA o iumarare de secot de cri. pentru distrngerea talibanilor. Dosarele problemelor nerezolvate cresc. cadrele noii campanii cu ambi. dar se calmeaze $i[n modts |iwndi practic menline structurile internalonale Si aiianlele in funcliune. unde apa lara heidului devrne. pepiniera prin excelenli a terori$tilor inte. Partea a I sA -a. deschizand un nou dosar acela al -tarilor ce se autodesfiintreazd. Un conflict in Congo 1Z care aduce trupe strAine rivale pe solul sAu inregrsreaza peste.boriele cr\rle in Si kone. sovietice. Atacul se face prin ocolirca 9i substituirea ac$unii inspectorilor ONU care nu-si dAduseri vetdictul final in privjnla prezenlei armelor de distrugere in mase $i in contradiclie cu obiecliile procedurale $i juridice ale unor aliali principali ai SUA. $i lovitura se pro11 septembrie 2001.izA generald. SUA. cdpetenia lunii occidentale.ie. Indignarea ei este impdftA$itd imediat de majoritalea tirilor care creeazi in juml ei.tii formaF cu aju- tor occidental ln rezistenla afgana lmpotriva cucedrii Capilalismul conrempordn a 5uteril atacul unui \irus srav: l.nalionali. suporteri ai autorllui atacului din l1 septembrie.pitallsre antimon( transparente $i cu concurenfi loiala. doui probleme reman deschise: aceea a dreptului de interven$e. Irakul.irca un mi de !rclime.. Liberia. incepanci cu SUA. care bdtea la ug. ill raport cu durata rizboiullri e$uat purtat de sovietici in aceasta Fre.rael - cad. de$l capacrtatea cie a . S-a spus cd dupa acest afront frre precedent adus Statelor Unite nimic nu va fi ca inainte. Tara succesulur. de pildi in cazul intervenliei umanitare $i fErn indoiali pentru acceptarea lor intr-xD cndrujuridic intemalional bine definit. tumurile faimoase ale New York-ului Pentagonul este lovit de militarli sinuciga$i islamici de i. de $coli.. intr-adevir.apai ralea lor reala. intr_o jlnensa rclea bine in_ trctinut. Dar rand 9i ea descopera grave crori de funclionarc a multinational mari. Japonia. Oricat de radicale ar pirea aceste idei. Tol in Africa au i/bucnir. Coasta de Filde$. ta al doilea rdzboi irakian (2003). care dmp de decenii a sub privirile binevoiroare Si cu sprijinul lldeiilor prilor boiate iri.te lovit. Disputa pare pentru moment cA ameninti soarta ONU 9i a altor organisme iniemalionale. cdlduzili de un fanatism sacralizat. petroi o intarire a pozitiei sale in Asia (avend hdonezia ca intruX in Africa de Nord (Sudan. iar alte cazuri ale statelor cu datodi sd prodrcd ( astre tu Ametca Latini (Argentina. Regimul se schimbA intr-un timp record. in Afganistan. rizboi c4ligat de americani cu ur insemnat supon intemaiiohal la inceputul deceniului 9. situalia devine mai complicati. pcnlru ca aD credirele lira acopenre rr de!rne/e cconomra jud esrului asiei Coreei de Sud. legati de problema dreptului de ingerinF ce contrazice Principiul suveranitilii qi mai ales de aceea a intervenliei preventive sau preemptive. ele gasesc un anumit suport in procesele de globalizare $i regionalizare ce exisd qi se afi. cre$tine 9i neocolonialiatul $i protectorul Israelului. fanatism $i violenF. Pe plan doctrinar. prima promor. SUA ln irepnnd o intervenlie reu$it. supuse exun( dar emanend din descompunerea lo! miasme periculoase pentru cini.r. Diplonalie 353 pabiH si cucereasca o lara $i occidentului. duce: la ti instaureze o baze de atac impotriva se alfturA mififarl. iar activiiatea consti in for_ marea de cadre exrremisre $i milltanre. Djzerable. bubbk econom!. interesuiui 9i p tiei domirante a Occidenrului. ce avea cazier de agresor nejudecat pane la capifin rAzboiul din Golf. Mexic.. cu.

Rtboi.1. diplonMtic sau . ar exi"tJniei L_.an.ei sale militdie fere rlval este dati de fapt de preeminenla lor in mate- n i:lil :i["il1til"".. schimbnri de prizonieri.::::lTf:fapre."i"irJi'il'incriminare nu se baza.'.'111.:rna. a recursului lu lbrlil. Este puterea care atingea influenla maxime la sfartjtul celor doui rdzboaie mondiale._ 200b e\te rlustradv p.oioiiiu. jur id..jj:l:lj1 "' :iililli l:'iit '"""" tr:j '"' " "lr"*.'..": distruse comjs. He.rR:'u::.e..l#il".i. Allii se indoiesc.""-li* li:.ff :1...ll.. sinseroa.f :::lr:.:uti t! xtz x ttl tti l\u h\t vjziunea globaU...." ra-zDot cu.#.. in cadrul acesteia.r [[# rie de inovaiie rehnologici $i in dinamismul economic.. "a."1.i a soluliej temen lung.3-54 _. c ignorrrca liEtofilor de lbnd .ji:llit i:. Mulli observalori cfcd ctr evenimentele pot inspira paii de rezolvare pa$nic?l a unor litigii cronice: acord cu Sida. cel<b'arc u vi."::.ii:.. :..ii:!1 :.*:11Tdi1.t" pro.. di" Ir."i"iJe mon i .-aruri co'nune Irrh i.. acea. Profund dezamegit de ascendenla recurgerii la fo4i la inceput de mileniu $i de ascendenta ei asupra mijloacelor painice.ld.tionare este copreerroare. r.. .i.r..: >i o teclre J nepruducrrli_ 94il":'#j . ..5i Nici cer ah pierexr on"rr.rry ..:ii:lrr __t" :r:T"]::iJ!::{L'.te pro\oc tuarea unui soldal israerian in cap.tlor.et.g**r"i rana se rmpune cu evidentn Canaci!ctea dc inrervenlie esre mer4inulll I lll ( l)lt)h)ttktlit' 355 ir "".. {:ieci'.-"*i." j*timl[: i*:ril I:1llrtia 1i.nu se descurajeazA 9i reped deviza sa: secolul acesra wrt tilii de .nr. )L\r..o".i: :liJ"il:T::r t:lii:..u..acest stat.jry:*.".ii.la esle lmDroh..] .. nu es. Dr.1ii.11.re r00u $i :?:l ::::lll:': (u ri.u .. .*ffi ::::::l la:-f.:.:ia. ::""::.l:.i."" . inventand instituliile multilalcralismului universal in umirirea picii. Dacl acest mornent a fost pierdut. .&.m Dafene j:. diplomatul.^i^ri"..grupiri (\tiernr. ca urzeali a lcsiturii universale.even e iJ muttilatcmJ. A efecirat o intervenlie ce viza unei.. ro'at rortrjitor Inrernltion te (lre ..1"1i.. iner lia ccrcurilor militante $i extremiste.:::.f u"#.. r"Jii ..l"T"n:. :re../bollah.. care a )l'"il'l:. ...r..e de ra incepurur secoruru.va In rrl*."r'irjii'ijil] il. j:ttili."1i-... .virare.':. g. rcluarea negocierilor..ce)re lli. rceea$i :::. confirmarea roruhi fi p. rofiei milirare. cand un sistem mai eficace decit ccl exis tent putea fi inlrodus.i"l rak'ralj\mului anun!ala de unit iutori). wfi deloc.ti.pe .l ff Tj :T iil' :"a]':":ifl 1i".urun o ta ro! ::::1.:' corunjraiea inremationaii J.. lii .:: senarurui americar.:. negocie rile... Afg.. Ant oNu "rii". restituire de leritorii.r i#:.r1l.".ll j*1. altul s ar putea ivi cend Stalele Unite ar putea folosi autoriiatea Si vocalia lor la construirca instiluliilor globalizirii. rar impli lu.i:.irib.:..a...icre in privinra di\pa. Puterea copleqitoarc a SUA pe care unii o vnd in termenii fort..r. prilej ivit inci o datd ]a 1990.rl din liban din \ard anulur :::111T.filillltL5 F.r..T".r.rl.."i .*"i:*li llff ijls^t&i'#:?ffi i"'. ircurajate intr-o societate deschis: schimberii. considerand cd prestigiul $i poliricianismul..1!: "...T i.f ilil :H:l D]. ca $i pripastia neincrededi $i urii care s-a agravat intre populalii nu vor permite inci iichidarea litigiilor pe cii pa$nice.il"""ii.rc. vor face diD diplomalie ti tehnicile ei o conponentb nelipsiti din toate profesirnile societilii.

1960. Pri. Machiarelli.oti Bucurerti. edifia 1912 16. I I ji in$nulii. prn".. Ed. Abin Michel.. Didactic.. |. 't 39. ::*. tnpeyre. 1985). 1946.1.nr.! ^' dp la drtLoM\p F.rrrire der rclat i on s intm at i ona Ie s. 1982. Pol. Modeh Libnry. Ren6. 1960. pasihi din tecutLL Ii. 1970.S. To)llbee.p dirtotuhq@. Dlehl. D.\e^iLi pre. Jotue. 23. Cohen. n.. 40. Ehevier. F1irrtu Bibliografie Universal Dalsi.te Bru\e.be Cd?sdd.e. . D4de. Charles. 5.l Alo r' \4 Lel. 12.Ed. 35'l *+* rhe Conplete Wo*t oJ1'acr!r. oJ thz R. 32. Coordonalor V.. 3 Ed. 10. 31. Pm8uin Books. lz 8ron b clarld . 21.5 !o1. Colsin. 15. ta55. C diplonaliei. DaloMq. N. Pris ( l dne se.tiplonanc. Pdis. 4lle\Cl\lon. 4:.. SkdKn. 1967. Simionov.itdlii. 33.i pedagogici.\on. Callindd.i rusD.. pars. Bucuresti. C. Burckhadt. *++ 2. Henry. Bucuref BucureSd.2002. New York. sa.2 vot... T ore premlet). Sreculum. The Civiliution in hab. Olf|fa A. Random House. Hvostov (edilia a doua). Henry. Capitolul3 t970. Rulgers Universily Prcs. 7. l\t. H]JJah. Rizzoli Libd Mjlano. cnglezr IAcryes. Brion. +*+ Ls. 1957. Mircea D'plDmttt. Edito Seni. Ed. Hrold. *+* lsbna diplonatiei. Islorid calulii $i ciriliznliei. Vou*r. Ed. Srtoq. Dro/. 1954.M. Bucuregi.in Studir Si cercetdrc . Bamril/i.ip?lE. Ha.1971. 35. Ed. hoi .I988. Malta. metade.i. Candq D. Ed. Dinonatie 1942. 38.l r. 1974. Bt<artiun.. 6t1. GrDce 1963.PMl +++ Histaire GltQrale ttes Ciriliations.ru. HoRa.r/oz. Polihcr. Br(u -n .ttdtsb. Ctves t M. Ed. vol. t96a. r'. Pdis. PUF. Ed. lll: Iz Molen Aee. Bucure$li.and.iqup tuntenpotuk. V.. Slaatskunr und Diplonlati? det venc. Eric. Itin. 1962. Anarg ul Evului Mediu.. 'r'. De Laumay. Aiemis.triirl. Colin. il|{! Capitolul2 30. Cme!!. D. /rzdrett. Pdis (d. piere Renouvln (ed. Mo.respft legatutile Histtiei cu Eetii epocd heleki$ica. 34. Brcun$ti frdcezi a ct4ii 19:18).ia a"d Evans. Ed.lt Seuil. 1994.ioner im Spi. C. I: tni4a tuedieratn dc Ia angini pand b l45O. L. Uni. Kissinger. 1945. ffr. p'a.M. Di. 1995. anho^.8?t ihtet Gesdn ts.H6tolre d4 lelations intematiohdles. C/u/"s }ui"t. Esen4. 4. 11.. noft? .1947.. tz diplotutie Routtuinc (etji\ie ftn ezA. paris.. 1961. 1966. L. 37.Dini. Dictidhaire d. ri genenld d.. M?Ji\4 Mlrcq. Johe. $tii b 29. Pmis. Meridime. D.lio@t de rclalii intefl@liohab.n(r. gtiintificA. Aht4t?. Despte ardcolele d. Fn.-.Lp dtoit dtpLoma. lz Mor.irs "lodemer 1. I Amb.nansancc 17.n Age. Fpld)kfpa ). U.6' .4nrt. U: Ron? et enpn?. I DtploMt. 6. Phl'lppF. 9. Redacta! de V. Dicrioanri.4 C"rd.'!hi. Wills. Ia srande aidtutu de t hurlanna.. Histoirc d.The Te. cenavq 1973. a I-a.histoire conzdporuine. /'rr.C. edifia de nII r'a4hp rtotanarqrF.hayats. EncicLopedia. n.. Rusa.m.Bei r. Goshol Fregois. HacheLte. AniCne'. derrir.. L erya6ion de I Oriefi et la noissonce de Ia ciriliqtian occAek&k.es.ii. the Phoaicia6. Huizinga. sol- *** I ana 1964.b.I^li. g. Politic4 Ed f6cu. t967_ 4r.. +** Istoia anticd 1.Ft a 1975.toinrle. | 926. Civilirclia R?na$EnL Capitold I \ot. Machiavel Fn. torb 4. Ed. eetolrale des cirilhations.lu Mold Age ldees. 1958.le istoie reche. Gdie (Lraduccre din limba darinae. polemkin. Cler.p. CesaE. Ed. NY. Drimba Ovidiu. M^te\.r O\rord Un. Phaeni. Paiis.PUF. 14. Chtistofie Colohb a Cro tell.El. Bloch. Pollrcm. t: Lorient et la soh 20. Mdcel.. puF.nce. I 979. 1943- ++* Hish)ire CtnA rak des Ciritisatn $. 3. IaJ2. Diplotutie.l. Ma. Bucrreitj. 24. 8.2N4./i. New York. 27. t3. t. Pdis. Anrold.r.I?s t. S. Lanaon. Ed.t981.A.\. 26. d+lafup.tdtLr). Prns.i. I'rJq. Bucurciti (tnducerea volumulul Panre.h1. Vcstala.8. tA. vol. Mal4o. Drplrtur. Bucurc$i.s reknioN inuh&ti. Guslave. 2001. . Zorin.r. t962.hetre. Burrre)lr. Jacob.Mas@\a. V. *" Diclonar . PUF.. Cobrdonator Taton. $nin|\ficr.ter. L. Pippidi. \ot. cahieL Philippe. Url r. taDtbaati.. fu.970. Simon & Schuster. Meroni4 BucureqLi. D. *** Hisbne Paris. tqrl 19. New york. 1970.nr.ten Libray. Ne*nhm J-. 36. Bucuretti. Hacheu e. Bucurcsli. Grqtness @d p€clire. Hachette.Partea 22. V.). Andreas. Anenis.. 1 | Snero us.\eB.

roirc .'.r. Crankshaw. lurgd. A'Ja 4.\ie. Ilhaca. VikinS PFs.s Canbon pat I'M des sierr.Ed.nand. Hdi. Chutchi . 2003. Ed. ( orer?ss Merhu$dr.ohd Etrpirc et ]a ndhsance dr Lt troisian. se.r. 1938. 1965. 51. U: 19r rr939. 8r. *+ IIistun.358 Capitolul4 Hisbne g. 66.df.te ta science nodlne ++* Parteaa |I-a.te_ Lapog. Dm ctpain d? t Lu. ryp tl qtilihrp. Moscola.le la diptattuti. .epoque 53. Th.I: 1859 1917. pri. r. Gendve.A.Rzldltilz rotuAho ltuh. lr7r1. 6{ \.e. New York. Paris.. Nrenea lui Napoleon 11.1n ab46d"n.a. +++ Two H. ra Eruna. 88. De I87l ii l9l1.R.. Potitjci.n/ nvace DiptaM:r.. rar.le I histoirc cottanpoE5. '71.2(P2. Fedindd. ediLar de Fl. De Lalmay.pUF. Plleravc.Ert Edno-Service.1916. Ed. Ceorge W. '. pacir). tqo. Capitolul Capitolu! 6 E Diplonatie mt1 kben.Ieques. D-pui\.. . Genevieve. Aus *** 84. \.. too. Homr€. De Lrunnay. 75. 70. o45. The Fd oJ the Houte aJ Hdb.rr ' Cokt ilcr- . Simon & Schusler.Ed. cdett. Durcsette. Hi ron d. N. De Ed. 50. t?i knpJ '. Ed. Fruflla lui Richetid.hcty a Hpn'.. 1955. Genave. 1967. Mdi@n d?s Fnjren Mettemnich. Dinitrie. {r.onnavRs rlu tenps pllsert..to tague. tagues Etrangcrcs. 54. Khrodllcher). Gusti.e.1.riors. !ol. De GarUe. Ae" ot R. 83. 64 M. Ed.Eliza Mica inlelesel.L De llll5 a 1371. Edito Senice. D|Iondlie 359 I Ed MifenJ.tlirld des 76. at pacii (De 55 59. Ed. Balnnote. 1970. $dinifica. Potinci. 1995. I 973. .en dc tr pan.. Ncw Yolk.er <6. t 9|I I9. ruoge.Ir a va eranp\. Moisil. lorg4 Nicolae.s ll: .. HEb n\on. t9u9 19t4.. Lz Xt). r F)u. /789J914. Th. \ia.Jean. Lz d. 87. Mosco.hc Pzrr lds Aranler Pottenl. prr.gemonies.. Tabouis. ! . *** Reprezenhrtele diploflatice ale RonLaniei. PUF. Benndei. 2001. Gallimud.4t t rr. Ashgale..apansn t eutopaenh?. . 2. mut4tiah inteLtectrdk d. Beridee..Grotius. E. de la ECA Bt. 52.r 1r"..p. nla.td pui. New York 1965. Opere CrpilolDl5 1800.t Ats6. Ed. Bucurc i. Ed. Hachetle. Edward. /a R. tzs XVf d xvrf si?cles. diplonatiqae de t 919 a nas jolts.eputurile diplatuliei rcttune$ti tnodenr.. fusicl. Anhur Brc)cha.dnn. Bucurr!0.te Me.lStdtes 1941-2401... Piere.Cofruf c!r6? "ri $rl S. 13.. zellcf. Britain lW-1914 and the Ukte.imte des cirilx4tio6. $tiintificd./. Hn heu.a. Ed. 3i edilion.?. l-led./pdpt*"t. Jacques. EnitJ) servicc.. [iseh hawt.\\. \o1. David. q?) 79.ln\b Sq vice.. 1966. 1961. Bncurcsti.1964. 1957.er D'Astier. 1968.Ed. ra eytun.t h. Rtpublique. Ed. ii 68. pdis.r/ldzm'.iraLe ler Cililii. Fontairc.. l97l. Malita. 1974. cenele. ttiinifice..n tran e.. vol./as. *+*.nove. Bu. Lor don. Les Grandt lStuLnE. .lnsland.tuk tl.liti. 86 Dobrlni[ An{oly. Hi. Diplatucy Thcary dtd Pradice. Pans.t.L'apas.ptut t'zboiutui ti -SanZratE | 7 I 5 1 81 5 ).\ehrt) pdpcibnk\. 1975. Hxgo.ratc. Dd. Ed. Ren6. pdis.15. Marlingly. Jacques.ra. jure be\i a. prele(e M.!turhrcr.. no.ie Weslplulie A l'Acte. 1972. des cirilisatioks. 48 De Balzac.).ptL. Car? ina. Caa EenerdLi a rriizt a coordonaror Tabn.vr Corge rzB. Ed.e de tank. 12. +'.loMr.Ed.* In dlaituttu lui Neasoe Bas4rdD.siicle (L. La stundes. Ed. Politica" Bucurc i.j).i Ma. PUF.e ir al Academia Romand" Buoregti..ul ol H&oU. N. ' lrornine. XM /289.Cnllough.lemes. Czenin. i970. Gena\€. 63.n lt . veBailes 1919. Ctd.Istdia tutuiir.. Enmanucl.. AmandClese (eds. t huhanna L adenent . Hntuir. Capitolul7 89. Ddpz dr.Jacqucs. -. Rdn t . ed'.e.tone 60. Nodon & Co. $tiinlificd" Bucurcrd. Jerourivskaia.J srdnrlet @nlroredes . Verld! Sryna Cr. Andf.'ru/s.ftodmd De Id l45A b des cirilisations Iz Bucure$ri. 1968. 1967. n.l. Lr Chute dL se.le. 1969 G. Bucufeqti.aL\? d t rn\h \Ht. a. Ncw york. Lj tna. \. Capncom Books. Times Books. la64 61.8. L. ks sran. Oieux. Academiei RSR.t Trtlinntt t2' 58. lu(Jl.1982. Payo! Pdis. Par ck Kan O Brian. hnimea iai. \. plnj ^"r-tc-n. And6. 1974. Ed.a. 1970.s le I hisbile tuademe Renoulin. De tnunnay. Crme r n:verrq ercsq **. Ed. De lnunnay. ld Et?/rc Jrontu. 14 ocl. 1989. Palrica etunfi a Reselui Canl I. Colocviul: . I n.t ^n.l^ onlnv?ts.. Sociolagid relaliilot intewfo@le. L. \olnNl III din lsroria 8eneLnd d $tiinki.L. paris. tn.Hachefie. Ed. Ed.+ Hittore eaninl. VII: r'fuoque contmporaihe. vI..Chd e. lrui. xVIf IV. dn. L XlX sia.1 .otp t^d PLJ| Par. vol. L Lrrapz nes Natn nlit6 et L aNeil de Mweam nonttus. Pdis. i. 1945 t965.I967si I9?I- ZmfiBcu.Frl_ lJb?fros.. 78. Bncurcsti. 62.. Balr. **+ $tiiata contetuparand. 49. Camp$. Ttt. . 1974./.te L Eunpe (Hisbtu rles rclalions nneflationau. Bucuregi.. vol. Ed. caotdanarot Rcne TaLon.ctriita: Sed ulCclir. Ptis.tul. cdron. SecaLuL al xtx-\. 61 l .. $coalelor. +*a Histonc Gt.

.'i8n.. RAzboiul....4... l'. Buore61i... ... Awli.... Craiov4 1982. .'r&il/s d" t. Th.. a?ssrrr oJ the ViehanWa/: philosophical Considetutions on the vietuan Reblutiors....17 Capirolul8.trt..-.te.. pres. Spector.... . O frescii a tunii diplmtie &nd: .. iao5...' ... crond..19 Capitolul 3.... ---.. . 97. Cald Wz4 Canbridge U....dh toreiSn potic. Ed. 105... Ahinnnla utui mbatudot erietic (1939-191J). Monitorul' "r..-....I l0 \ Pdis... 65 .... 2003_ Pqftex y.. Capitolul5.. .. .. Oficial. 99. Wcstad. Ies negdiatians secfttes de Henry Kisinsq at. cez?re. Jom 95....... VII VII)Sajni-Aulaire..-. New York.... Dsa.-.. Th. .. sin@ 01 ... .. . Negocieri muldlaterale: un studiu comparativ l4T Capjtolul6.... . Shibata. Dunn...rehs.. bd. .. . I/..Gregor Bums... eot_ l: De IgI. New yo*...j Clifford.. genflicte Capitolul 1. .ail..tiptaMtique . .. Janes. ..scu Coaje... Mead Co.Gemve.. J R..... Srudia Diplomarica.1977... DorlA..i.... Fn. ' .1936.-.. P.. . nr. Jocu pe scena Lwnii 93... '001 Lna ic' i Cut... Dq. PM(. . Nortor & Co..Buoreqri..wenll Alcxmoel. and rotl rt thr Ed.. A studt of the Diplotucr of loan LC Brdtia"a Ed... Mct€llm... . Ncgociered tr medierer rn rc/olvarea sr nfcvenrrea 86 contlictelor_.t d & Redicini. toTb L.. Amsrerdanl 107 sllrr.. New \ orl laoo 106.. .. . Albin M........... Ncgocierile.rndpht .. G@scu.pds... Ed....a.. Iryden. .. . Ronain. Conflicrele secolului XXI . Modele ale neg-ocierilor bilaterale.. A i^ i16!1. \'h"m L.... New yor]r. 1923.Eunpe.... . Partea a r'a Negociert Bucurestr.W...ss 7h" Cold wa... lr'Lola e Titul.M.... .126 Capitolul 2.. Ed.. 1962.. . Bootnan.-...--16l Capitolul T. . I@.... Shcl]m Davjd. Fdli Cuprins 96..19. Caddl.. sc... Capitoluls Terlii-.. ....---.. Stdte Depatltueht yeats.. l00.h" On"nt.. J. . Thp Rr. ..ral r9l9 Au ..Ed. Teoriile relaliitor intema!ionale... Ed... 102. .. 30 -.. Introducere.....te 8uefte hokdiab xLI|.1I9 Capitolul l...9 Capitolul2...r. . rrk wla|e . lr LTuro. Clasificarea !egocierilor. i Capitolul6.1958 Tt'chme.....?ateson..166 1'72 ...l. .... McNeill.. Calea 2 $i caLea 3 . Th" j'hree Roos. Capitolul 9.....Iat!i.--.n Ei .. .. l|r@l@ Zituktcu. Pdui.. . Ed...1 32 Capitolul4...38 n. . 1976.. Roben LA ton.. Capitolul 3.. y.{ Nistase./ata cita... ... ... KJ..-.-.. Babaia W. Stehlin.96 Bibliosralie .er tah.. Capitolul 4. 2002...... . polilict.... W.. CapilolLrlg.. Hachellq Pdis. .€htt de la paix. -..bai hohdiat ( t 890 19tt).. Concluzii. pp rlrntut de Ld...142 Capitolul 5... .. . Trb^u N._.Conflicteideltitare.. . .. dl. Yakcmtchork.. 1970 "s. .. .. Lcln8ror vd\.. .G. r-....{iptohatic4.... Conflicte violente. Tne peng!.CohJercn@ Dipldnac]. ...chet.gcoalainovativn_-. I \4on$l) Pr6. 1958 (Esidn" des rctdtiol.. Cdile de rezolvare a conflictelor.. taltonr. ...Renourin... nta prihrtui r.--.t H^gat. I 94.....isul Rom6nesc.. pottuc^. /rxJf.. g:tnh3:. .... trcian Btdsa sau Fd:citufia Dipta@tiei.52 Capilolul T... Ma.. 104. 1968...pol1tcd.. . .5 . ..-. e. .ryorunul n eA..... Coheplia jundi.J de ta secon. /o00 Hcarh r03. Zn......-........154 .. t945. . & WH..isndS e pour I hbbne...... sinon & Schurlcr.. . .rudr dL XX si?._... Modele concepruale. Modele ale negocierilor mulrilaleralo i I 3.... . . Shingo.-.. Odd Anq Ir? 114. ._... ihtemationaw.. Jq88 Piire.Afi inainte 9ri.. 1989.n e! rn\ n? susppnv drytotuq.n pr€l3. Solutii inovative. . . lzs ..4-5-6. Ire Hrmn Web.. Adrid. 110..360 92......-.. Su$n. Capitolul l0..Ed. Ed.n ts3q t 9la1 l.... ...-. Kufmen... \ot. Ruhania at the peace ConJefthce. ... J. l0o. 106.../9... 1964..teld. t n ttr..pns. Consrrntin L... . EnciclopeJicl BuoFt. Ed. Malski.... 2005. David S... PersDecdve...

......-......... Negociatodi....a6a Cort'rhlaf - f .6. Scoli diplomad Capitolul 12.-.Comurr.........-..2 Partes a I[-a.......... Diplomatie Frltrnolo! BUCUqgtTl trnNA SediulCenn?l irl Salolean!.............ri Joc n De -! sce'u lunii Capilolul I L Sriluri de negocieri.......

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful