Mircea Malita

Obiectivul unnfuit de auior de a ofei cilil(n (rl tr I o \ i/iune J.upra reldriilor intema onale. iirrt:irhLr I .i rispunda la innebarea: ..lncotn, rncrLl( lrrrr\1r.'

Jocuri pe scena lumii
Conf

Incotloneindreptdmnoi?" eslcunmeritul uccslrt lucriri. O bu1rd documentare insista asupftr clcrrrr,ltelor noi .le pe .ccna lumii si asLrpnr i. l,.r lr$ i zibile. Este infiti$ati evolulia metodclof cirrc. prrll
mijloacele existente astizi $i perfectibilc oriii')r. In'l ajuta la prevenirea $i rczolvarca conlliulolx. Ill purlarea negocierilor fructuoase $i la lroi rrrrrllr (concepte, metodc $i abordfui) petrtru pruolr(rrt( I rrr folos a diplomaliei. Func.tiunea centralii u (liIlrlrtrl 1jei, negocierea, cste intensa in secolul gk)brtlilnlrr i l

licte, negocieri, diplomalie

integririlor regionale. In partea intai sunt confruntate rcci (lr lrrxrl pentru alemu{i rddicina conflictelor cc sL lxrk lrrr ' cauze multiple. In padea a doua. c{)rrsnrrnlil negoci€rilor, autorul arati ca folosircn clrvltlllllllrr Jbc nu cste o metafori, ci se bazcazal Pc rrr(rl('l( [' matematice carc definesc jocal ca o r(,tttlnlrllt' dominati de reguli. Cea de a treir Drll(, (lfilrlr' diplomali€,il iape diplomatdrepl nrilrl(n rrl rriinlr'l omenirii, pe carc o parcrrgem irr llrrrrirrrr rlrlfl profesiuni, constanti in vocaliasa, dllfcrrrr ifi rrrrlD gite$te continuuIalionamentul $i mcl(xltl(.

'' +.h

z

SERIA RELATII INTERNATIOIiATF

Jocuri pe scena lumii
Confl icte, ncgocieri, diPlomatie

FI$A DE TERMENE DE RESTITUIRE
Nlmrr l per jsullri
Nunlarul

lu-t^*

.|,i.t

t,,.-t,.";

,t

c4.;;
ry;&L,\ .; 4t q"",
et_y.,t- r.on
li

*4t.
p-,,,,"..
,..,",
^_t_L&_

&,

Mircea MaliJa

Jocuri pe scena lumii
Conflicte, negocieri, diplomafie

Editura C.H. Beck Bucuregti 2007

nesocieri. (02 r) 4r0 08 47: (021). 2007 Bibl'ogf.C.. Drepturile de dilnibulie in stdinetate aparlin ir exclusivitate editurii.08.08.2.lIi 5 este acredihtn CNCSIS Consiliul National r'r!rr..IL llcck.r C..e drr In\.Bucure$Il : Eclitura C. Beck Nicio parte din aceasE lucrarc nu poate fi copiaia firA acordul scris al .. BUCUR€9.09. TIPARG S.ITA.A.i 15-053-6 3. Descrierea CIP a Ribliotecii Nationale a Romaniei NtAI.AU the ||o d's d stage. Ljbid Tipbrit la S.ro \ . Antl all the inen and||a.cl. lSBN ( 13) 978 973.n*n.73i (021) 410.nen mercl! plqers" Willian Shakespeare As Yau Like It. sector 5.11. diplomatie / Mrcea Malila. rax: r Redactor: Valedu Valel 'l ehnoredactof : I-aisa Barbu Copcrta: Veronica DiDu Ilustralic copcfti: l erttu.H.1 Edirur.di!. (021) 410..'. . Bucuregi Tcr.H.Dditnra C. Beck. Sabratha.: Sediu/ Cenrral .:16 (021) 410.tlc 2{h Srdov.. diplomatie Copyight O 2007 Editun C. Toate drepturile rezervale Edilrfii C.H.110.ir'i. ruiDe romane.H.61 31t. Beck Str. . Bcck. Nulu bn nr. Rcck JlI rr. MIRCIIA Jocuri pe scena lumii: conflicte..08.r1 n .18 E nrail: comenzi@beck..08.m!nrJl \Jp riol Mircea Mnlitr Jocuri pe scena lumii Confl ict€.2n Edilurii C. nrsoricri.H. Serg.

dar care ofed ti ideile nccesare pentru conceprualizarea negocierii sau practica ciiplomaliei? Nu m am lerit de repetilii. atunci cfud contempHm zilnic la televizor imaginj din tearre de rAzboi sau djn seli de negocici diplomatice. Mai mult decat o metaforA. negocieri $i diplomatie creeazi probleme pentru prezenrarea lor teoreticA 9i pracdce. . Dar pe misufi ce ea prindeil forl a. Cum si nu evoci acelea$i evenimente $i figuri ilustrative in fiecare din cele irei p. canditori ca Huizinga sau Callois ne-au obitnuit si vedem ln jocuri concepte filosofice capabile si ofere o vrzlune coerenti a istoriei. Citjtorul va avea prilejul si fac6 cuno$tinti cu aplicarea teoriei jocurilor ti a modelelor ma@matjce ln relaliile internalionale (partea intai) $i sd constate ci ele nu prerjnd mal multe cuno$tinte decat cele oblinute ln liceu. Nici scena lumii nu este doar o metafori teatralA shal<espeareiand sau una poeticE eminescian:. srLrdenl sau doctorand. kgetura indisolubilA intre conflicte. negocierile $i diplomalia nu este o simpla metafora. cjritorul se dcs prindea din largul public de specratori ii stc|cj tumii rr]€ doj.4i ale ci4ii? Culn se nu faci referinli $i ta teoriile rclaliitol internalionale carc incearci si explice conflictele. dar sunt $i partc din capirolul independent al negocicrilor care susline activititilc de cooperare sau istoria prol-esiunii dipiomarice. M am gindir cn cele trei pirfi ar purea fi atcse $i cilile separat !i c: in procesul in{elegerii un dram de redundanti fuJre I rolo\ or Cui se adreseazi canea? tnilial o ledeanr in mana unui e1ev. cu riscul de a dcranja liDearjtatea expunerii. Ata tea tlisituri le sunr comune incat repetilia este inl}vilabild.rLr . suscepdbih de trarament raiional.Cuvant inainte Folosirea cuvantuluj joc prentru a descrie activitirile atat de legate de viata omenirii cum suDt conflictele. Negocj erile $i medierea apar in srfuile conflictelor ca remcdij posibjle. cerceidror sau a unui diplonral in linclie sau in cxpeclatic. mi$cendu-se pe intreaga hani a planetei devenita o imensa sceni rotativa.jocul e in modelele matematice orice competiFe dominata de reguli.

rezulrati din analiza negocierilor $i diplomaliei inovative. care sunt $j stilurile diplomaliei a cirei Rizboiul Conflicte identitare a prini vocalie este negocierea (partca a treia). la clicienla proiectului conun. Aici repetilia se face cu o Si mai mare insistenla. la ducerea cu succes a unei negocieri Si la misiunea sileDlioasi ti perseverentd a dipkrDatului. Au drephle. Conflictele secotului XXI Ciil€ de rczolvare a conflictclor Ncgocierea $i medierea in rezoharea fi prevcnirea conllictelor Concluzii. dar ele invitd sd scoatem la ivealt idei ce joacd rolul uDui fir ro$u ce le stfibale pe toale.agul de la imagine la sens. Au $i ei dreptare.IEA I CONFLICTE Introducere. in vederea autorului. Dimensiunea culturala apare cu toate reso urile ei in explicarea conflictclor.locuti sli pt sce a lunii vdi. negocicnlc sau djplonralia activitili bazate pe $tijnii ra!onald 9i tehnici universale.. intr o perioadi in care onenirea nu i$i dir seama ci in tinp ce se ata$eaza cu ardoare noului in cunoaq iere $i in realizirilc tchricc. Ultimul fir. i^rl ciuda unci experienle care. ilustrar $i in procesul de na$terc Si unificare a Europei unite. pol fi propuse $i alte aborddrj. Nu neg laptul c. Nu numai ci subiectele celor trei pi4i ale cE4ii se :intrepitrund. ce piesijoaci ei Fi sd treaci p.lei personale.interesulLri comun". mai ales a celor predominant identilare (partea in!ai): cste prezenti in stllurile diferite ale negocierilor (parlea a doua). in chjlc pasnicc practicate de rcgocjatori (pafiea a fuua) $i evitarea pmgului \. mi-a pirul necesffe. Solutii inovativ€ Conflicte violenle T€oriile relatiilor intemationale rei domenii. Unii considere conlliclele. vdzuti din perspectiva omniprczertului diplonat. iniuilri $i talente speciale. formati inr o istoric indclungat: devastata de rizboaje neincetate (paiea a !reia). pe alt plan repeta erori Si perpetueazi dezasue. pe baza experien. dar adcr firi relnlere ii cu conviDgerc. dincolo de mi$cerile actorilor. Persp€ctivc .iolent $i sangcros al contliclelor (patea intii).. sc intersecteazi sau chiar se suprapun. constand in teoria sau mai degrabi abordarea . Cititorul o va intalni drept concluzie a mtloacelor de a stinge sau preveni conflicre. irlleleasa lnai bine. ar pulea si o sfiiluiasca altlel. Allii vid in cle arte. este vocalia dc pacc a profeslunii diplometice. O prjvirc asupra istoriei. Al doilca fir este turnjzat de modul in care cuplul opu$ilor inseparabili civilizalie/culruri aclioneaze in PAR. Primul fir este dat de o rnetodd. Explicalia acestei dualite! sti in faptul ca toale beneficiaza de rezultatcle civilizalei unice $i conconitent de ofeia cullurilor divene.

Cand vorbim azi de conflicte ce trebuie oprite. Natura 1or dii de gandit. turupa.ale.o(rie\c (um .. Statjsticile iumii sunt alarmante: intre l9g9 $i 1999 au existat I l0 i.t.Tatlte re c. n intatlirr dc(tit o. i .Momcntele de armonie $i pace sunt ca nestematele semdnate rar pe ur_ zeaia aspr6 Si sumbra a conflictelor.ufr. se mai nnmesc $i rdzboaie cutturalc.i devisteazi. exlsl.. Lte:rguf nr\ete ditelilF dJ !trnpere a par.i cut.Capitolul 1 Introducere.i_ \ililat c(ua.urir a cunordrie nohila gcnerna\j Nrl $i crvr. Cu toata aceasti navanica prezenli. Un.lale.d.dliei.nde totfler. coDtrolate . pe drumuri preserate de cadawe. 5r oe.roru'n r tnceput cu un r.r . de clasa conflictului care ucirie.ul de dri ! u pesle o iumatate de milion de retugiari a cle\cul de tr r I la 25. fi1per tomanfa care cere sacrificiu. la aceasti categorie ne referim. . Sunr punale In numcle apdrarii s3r afinnArii idenrjltrlii.cr in Jalonia..e hal Intr. Solufii inovatiye cunni(re armare.n ctrilor acesrer (ivitr. ci in inreriorul statelor.n 7i de Incuri pc mapamond. numa.r sc... { | tr te ir cld\a ro.9u mrci exceplii.zboi de ansamblu. 48 dinlre ele Ildr.cflJ retreiite >r rde..iu SUA Ua 'r.. care ptoduce coloanele nesfar$ite de oameni ce se relllgiazi in necunoscut. l€ intahim peste tott ale_ gerea individului inrre doua interese ce se bar cap iD cap. gi cum aceasra e fiuriri in creuze lul cultudlor. Nu se poatii intre s.ar e\ar inanr hana ci\ilr..i\re ne Subiecarl ne indeamna se parafrazam pe Anarole France: .pune Huntrngrun . in lupra pentru putere. cunoarle un ansamblu de rizboaie. in jocul competiliitor.a o limitd care dcspafe conflictul benign gi relativ pagnic ie conflictul sangercs.dndu-c la mnguJ dc rd.tngiitF.n lirtut ca4r.niiLI c2re acn... ele.i re_ zolvate sau de conflicre amenintetoare ce trebuie prevenite $i evi_ tate..ici metode mitrrarc conrenrronale Sunt to|me ale anar hiei )i di'oLliei.r. a5a c 11 fre.inguril. qu insn o notA comur)a. Aceasta e maiadia care incen_ dlazi a$eziri unane. Nu au protagoni$ri defrn'r. ./boi intrc ace. spre oroarea uIrin:.z)i ani. |l. in tensiunea din familii. si r.cler:r caracrcri.

Aici nu existe loc pen metode tru concesji recjproce fi nici pentru apropjcrca in pasii lor nirunti $i iscusjli citre solulie. lc citeazn? in orice caz. La un fbrun de la Bucure$d. cat prinir_un proiect co- inmhim ?n mecanismul altor reconcilieri islorice? Vrcnrc de parruzecj de ani. Oare esre acest caz unic sau de credinle. cr ti nefociered 5i uneori au dat rezultate in lumea postbelici Dar nu s a luat noti de imprcjurn le noi care obliga la perfeclionare. Modetut european s-a dovedir a fi un ghid bun de examlnare a siluatiei. negocierile ar putea fi inovative Un iermen care a deschis un orizont nou gj o speranli l-a inceput teoria s-a merginit si cautc formule inovative de intercse convergente.r'e de conflict a aiuns la o viziune dcnumiti sirnph . trcbuic si se situeze in sfc. rot a6ria obiceiuri. Sute de lucrdri le au tbst consacrate in ultjmele deccnii Tcoii ajutate de ionnalismul matematic au analizat in spccial conflictele de lipull manageri salariali sau problemete de distribufie a nnui bun unic intfe slate (teritoriu sau resurse) $i au oierit relete ferd numir in privirla concesiilor. de ofl. le evalueazi. Ideea cd al doilea rizboi mondial a re zolva! problema a indepdrtat pe observatori de esenta reconcilicrii carc s a prodlrs prin aliceva deciit prin Tratatul de pace Reconcilierea are ca bazd inovalijr lui Monet si SchumaD de a oferi un cadru rou de jntcrese comune. un Cenrru de la Marea Neagri de prevenrre a conflrcretor a corvedit neajunsul $i riscul geogratic in avanraj de studi obiectiv $i obseNator imparliat. Darfo4ele iniegratoare in rcgiunea care Si-ar fi pulut as ma ambitia de civili_ zalie a Singaponrlui (are acesta maj multi vocatie cconomici. nu existi solulie la conflictele identitare O idee salutara a apdrut la pncticied $i teorcticieni deopotdva: daci nu sunl distributive. CoDflictele ideniitare ale celor doui regi_ uni izbucnesc pe un teren lipsir de proiecte comune. pentru a fi vahbile. .e inrrl o unica: Lmbi. ":i. pirlite au fost aproape il conshurt pe fragile criterii ideologice.ut fate tI DitcJn . religii. prolectut european care le-a absorbit ereqia.:rtj*l.irjle care. sunt cele ce se cjocnesc pe toatat garna componentelor tor isloric. Problema nu este distributivd ln lumina aceslor metode clasice. valori. intr-o disculie cu un diplomat al acesrej Fri care acun are privirile indreprate spre conflicrul devastator din invecinatul Congo. diD negocierilc dipi. sepamrc fi proiectulLri comun". Metodele palnice clrnoscute nu mai fumizau solulia inchiderii confliclelor ti nu mai puteau sprijini capacilaica de a le prevcni. ele au fost inoercate toale. Dar lumea dispunea de ur caz practic $i eficicnt de insenxritate istorid: reconcilierca fianco-gernuni Ale cui sun! Alsacia $i Irrena? A fost o tem:i care a rlscut trei dzboaie pe parcursul a optzeci de ani care au iDcununat o isloric de peste patru secole ti iumitate ale accstui litigiu. dupi Osto.crod ce ar putea asigura rcsurse bogate ambiljei comune de a se inscie in ci !ilizatia corlelnporani.d.Jat ri pe scend luhii mun.u exrslat ca lormule lederale s-au pribu$ir dh cauza unui lbderalism mentafi $i tradilionalisti a culrurilor. canaLzand o spre aspiratii Si scopuri integratoafe. care se faca vechea problema a distiibuliei unui leritoriu irelevanta. obiceiuri ij tradilii Numai prin naturr lor afecdvi. de diversitare aproape rrecur. pirtile s_au indepiriat de orce formul:i iep fli\ta. In Orientul Mijtociu. Alat francezii. mai de o . a lonului' psihologiei. distanli de doui buioaic cu pulbere.eptar sprc bunisrare generalA. pc rdrd:rrbrrruiul. dar a rezisiat ta orice rnlerveniie de sohlionare.l]losofia multi populalie aifabetizatd. stilului ii alte observafij. traclilii. tcestor metode Si luiin cazul negocicrilor. ca rr r<conciliereJ: medre'er. culturile sunt in stare si ridice credinlele la acel Punct de fierbere pasionali. Elc nu fac prl e clin recuzita clasici $i din uneltcle diplomatiei vechi obsedari de distfibrrlie. confiidul aparrheiduluj din Africa de Sud a cnpftar dnnensiuni intemationalc.e elemcnt dirizronrr yr a. Nici o inovatie nu a dus la pfoiecte integraroare care.L recrr noscur un^sirgur obiecriv al unej !!ri unice ind. Balcani fi Caucaz. cea mai veche unealti a diplomaliei.d cirili/rriei ii nu a \'rtorito. Aceasli uria$ modificare a nalutii predominante a conflictelor Iumii care a ujmit pe anali$lii situaliilor clasicc a fost insoliti de a doua surprizi. exprimata ir lanatism $i intolcranlt.nra tice ele lipscsc in nod izbilor. l. Clar enurnerale in Ca(a ONU. evitirii ameninlirii sau ir$eldciunii. cet $i gennanii au devenit partcneri nu atet prinf un act dip]omatjc. _ Siluat la egal. Cercetarea comparativi a celor doui focarc actr. acesta mi-a confirmal ci negocieriie care au dus la reconcilierea inrernd in Africa de Sud ar purea fi rezumate in cd_ nalizared energiilor spre un scol unic.te. credin. repetand salr adaptand ce s-a ae ta cartc" lui De Caillires (1716) incoacc in zadar acesle "pu" suni aplicate in confljctul idenrilar. clipe mifelie isrorici in f. lnai nulti radilie :r conertului decar leremul Medireranei orienlate?) n-au putut invinge inerlia frag- formuli de rezolvare a rnui confljct devenjt cronjc.. consacrat cl[eior fi confliclelor. Erplo-reazi cineva lisu ulor prorccE posr bile.

genul proxim" $i totugi' cata greutate de a regisi aceste precepte elementare iatr-o lume in care fitosofii in voga exaltd diferenla gi produc eroziunea universaluluil Pot fi oprite. Conflictul era astfel lnzestrat cu o functie Doz! Gama largd a conflict€lor. de la lamilie laindustrie $i biserica.rd. SeDaraie de <lemenrele moder orre dte carbunelui . b rele dc uranru por atrnge masa cririca a explozrei. ti li! a mar degraba decir a fi pri\ iL ca o cauzi a disfuncliitor soci. Alti prejudecatd este aceea a dialogului ridicat la rang ultim de realizare. scfa Bertrand de Jouvenel. Cine se lasd anfenat ln ele dobande$te $i pacea. pentru ci alituri de . cu conrenciosul sau cu simplul dezac.. Georg Si'x. Esle adevarar ca viziunea soctologici se opre$te in pragul conflictelor violente. E-ste conflict violent cel carc este abordat in reialiile intemationale. cAci inlelepciunea lui $tie de cand lumea formula: .politica este conflict. de pild! cu ceana $ conEoversat cu anragonismul sau cu coliziunea. Coser (Studiul conJlictului social. l_6sate sinsure. in c€le mai muhe cazui ctacteizeazd" activitatea politici:..1908) considera conflictele ca surs6 de orsa: niTare sociaia prczentd in roare formele sociale. Cu singura completare ce oamenii invatA nu din predici.rCati interac. Omul bunului sim! aderi la aceasti viziune. L.diferenla specifica" et $tie cd existi . Si ne gandim ia schema unui reactor dink_o uzin{ termonucleari deslinari producerii de electricitate. care iau propo4ii mari. pruduce raldura crre transforma uzina i . intr-o metaford revelatoare.?terddli..elegere largl. reacria esre incerinit. conflictul poate fi combustibil. dupd care el strdbate ifircaga viata sociali. dincolo de diferenlele '?cd. tot acolo pot fi oprite. economie. culturale ale populaliilor in cauzi.le. Cuvantul cheie este fusd altul: . Pani $i violenla (manifestari ale tineretului sau miscarea chanrsld din Angliar nu e lipsira de merire ca sennal de alarmn si caralizalof penrru decilfi saiuLare. sA shice profilul promitetor al unui secol? Raspunsul e afirmaliv din partea Foliior de refleciie si actiuDe ce lnfloresc ln regimul civil sau aca_ demic. iar cine nn le are este expus conflictelor ti distrugerii. atata eticienli poate cupnncle re_ zultatul unei negocieri inovative. Utilizarea termenului f&d iminenla catastrofei ll face sinonim cu opozilia sau lupta ideilor.r. ddr $i explozibil.o sirnpl. jucand un rol important ln na$terea ide.fiel (Sociologie.. Mai mult decet o recunoa$tere a rolului coflflictelor in politic. f?irA sd lu6m ln seamt conflictele ce le acompaniazi. Nu putem vorbi de interese economico. reline ce unegte " lar logicianului lucrul acesta i se pare natural. Existe un sens larg al conflictului.au apii grete. de coeaune a unui grup. Capitolul 2 Conflicte violent€ .. ilor din conflictul lntre o tezA ti contestarea ei. dar este $i benefic. interaclonand ln proiectele de civilizalle. ci iucrand lmpreund. evitate 9i prevenite conflictele care risc.Jocuri pe sceia lumii interese specifice. ln aceasti fn.UitA ce dezbin6. Ducand mai departe aceste idei. o altemativa la osrilitate 9i o supapE de si . UNESCO afirma in Constitutia sa ctr o dati ce conflictele se nasc ln mintea oamenilor.tiune realizeaze un proiect. orgdnizate strategic Si producand vArsiri considerabile de sange. conflictul llu numai cd este insepaxabil de activittrlile umane. 1967) merBe p^te la considerarea conflicfului ca un factor guranla..

sistemic. care este aproapc intordenuna evitabili..tispuretc caracterizarc conflict.. Fi faprut _ Amploarca iorapiHre ci au nrmdrir exterminarea Lrnei popu lalii intregi lal'a lc situeazi in categoria gcnocidurilor.rrce uF r. Vorbim. pdmajunirare a secollrllri tecut inregistreazd doui genocjduri: al arrncDiior din Turcia (1915) $i holocausrul evreilor din tinput celui de-ai doilea rizboi mondial (1942-1945).r pur ir c rL rri rallonal". Anglia cu Rhodesia sau Olanda cu lDdonezia.onle\r .j.. dinjumilarea a doua a secotutui tre.mod conflictual" carc sc opurc la. li-.nrt'rc'elF puJrer...i.octJt . pdcii $i rizboiului nu se refere la acest sens larg. arnat.rcrr/:lrer lu-. mobilizarea de armate. \'u .10 Jocuri pe scena lunii Paftea L Qttflide II uzini electrice unde vaporii apei fierbinli mitcn un dinam.A$a cum s-a remarcar (Choucfi). Este cazLrl sa afirnrin ci in studiul conlliclclor cercetitorul nu este impresionat de molivalia abundent inlocati de liecare p.ttuat.o djspuri inrer lalrli dc..ul con. Rc zultatul acestor conflicte a fost crearea a zeci de slate noi. . acest rip de studiu esre cel mulr adiacent explo.l rnareasci dezavantajul. i.Jsn.boaie mondiatc. curdtirea oraSelor de ci_ tre gnrparea Pol-Pol iD Cambodgia Si ucider€a popuialici rutsi de citre hutu in Africa. umrate de altcle care au ob{inut independenla in conflicte reduse sau clriar pe cii patnice. lorln€ mar vaste $i maj crude decAt pogromurile. deceniile anilor'50 !i'60 ai sccolului l|e.. la nivelul intregii lumi $i a lesat ulme adanci in toate societalileExista li o clasi de conflicte cu dimensjuni lnai resranse./ol!ate ettcrenl lc car f. a] celuilalt agenr.cn(lur ccr< tc g(re c. . oar . m5rimea triburutui de vieli aringe dimensiuni iedfianre in conflicte inteme. Cele douA rizboaie mondiale Si toate confljctele violen@ ale secolului XX au luat peste 150 de milioane de vieli. dctiDilin inchdc qi clis prie polirice a ciror vjolcnld nu se idici la. O mare proporlre a jeftfelor a provenit din rardul populaliei civilc. n]cr gand dincolo de purclul de rclfagerc". potenlial sau actual.|l]|(gic jl pLtc r i . inclLrsiv de agresor' Penlru el. el in(repfir)de o cercelafc nor_ rcr'1r r Le.tuat csenliali consli in felul ilr care uD conllict s a stins ir lfecul ii prir cc mijloace. problem.rfir. DeIi axat pe dimensiunea dctensivi.ce \upennrre rc_ curgerii ia for15. ilustratd dErazboaiele bilaleral€ intre stale sau de rezboaiele regionale. Sludinl conflictelor este o inh€prindere a picii $i ie prive$re ca fiind acci dente tragice Si primitive. bazatA in special pe gherili.oldr. procesul de decolonizare a lisat in urma lui o lcgifimare a fnzboiului de eljberare.DLrpr tsalley. invocate de recursul ia fo4d al unor nilcifi contemporane. Esle vo(ba de conflictul violent. Butterswofth vedea inci din 1978 in conflicr . cu pierderi de vieli omene$ti Mai mult decat ataL pragul de la cate incepem si discutin $i si studien conflictele este de o mie de victime. Iimnla nu era ill srafe dc rnzboi cu Algcna cend reprima ar_ nata nalionala de cliberare.\upr rrr. cum aratd recuzita de rnetode palnice de care djspune 'e altcle noi.rc. La inceputul anului 1962./.u!. nea intre etnii sau ideologii opuse. in sensul ci starea de rizboi nu este decla rati formal de entititJ statale. ci la unul bine delimitat. ObseNem ci ceea ce a fosi nunlit asa si a lbst producriv nu nunrai in riz. Prin condamnarca fonnala a colonra lismului.r matlva.isrjnd din . de excmplu. Conflictul poate imbrica forma extem6 a r:zboiului mondial. Studiul conflictelor este abordat de lnilira in sco_ $j .I Lrpr_ f. lioane de vicrime..secolul Cci care s au ocupat de deliniria confliclelor au scos in evidcrld . cu toaia analiza pe cdr€ o poate adanci. planificarea fi conducerea prin sll'ale gii ii taciici ce reflec6 gandire sistemicA sunt complet jlustrate. lot ('c tlLturlc. r. despre cele trei rizboaie balcanice ce au urmat pribu$idi Imperiului OtomanDar existi $i conflicte care nu sunt rizboaie din punct de vedere al dreptului intemalional. ca $i inapoierea hstituliitor din sistemul intemalional. nici Poitr galia cu Angola.. Dupa fizboaiele mondiale.aBe tii ir.Elemenlele de violenfd.Jr(rc polrtrc. intrc puterjtc coloniale 9i iscirile de irdependenri.(crr tat( cnrei pcnerul npli. ONU numA(a l(I4 state. rtiilii Si iralionalitalii saje. avind la rddicini lensi.r': con\reDiorat drept rizboaie.t .modul \oon(r:r \". Studiul nostru consacrat diplomaliei Si negocienlor.jpa(t J rc.(lJ. prjn carc societarea piiteSre cosrut jrratu.i alurr . fie elc politrce sru drplomatice.eri fc . pul perfeclionArii sisrenului mjlirar Si pregitirii pentru Lrn ev.nr cailor pa$nicc..lte a unui conflict. Ele au fost d se de alianle ampie. In (r/t. e vorba de un.ul au fost caracterizate de conflicle lcgate de eliberarea de sub colonialisnr.]I in prezent cuprinde aFoapc 200. Cel putin rrej dinrre cie se situeazi fiecare la nivelul unui milion de victime: evenimentelc din tn donezia la cAderea pre$edinlelui Sukamo.ru re.al< . lar pozilia de la care porneile este enunlul ci toarc coDflic l<Ie pnr ll evr. Spfe dcosebire de istofic. un detir al criDinalitilii cu cinci mi. Astfel.'.. ||ir.U/ul .catL.

A doua caregode lrtr(. n lre conflicle politice suDt de aceasti r . dar toate conlin elemente colnune ca: ostilitatea. s()cial struciurate suor de acest fel. Choucri semaleazi '.Acest lip de conflicle e'Ie gerreral de 'lrrrcruri 'o"ioecoromice extrem de inegale. inclusiv perceplia du$manilor gi r( lil|../. avand :in vedere conllictele din Alrica... Dilttenlele etnice nu sunt dupi ea neapirat o iursi de conflict. I trtflidele de valoli.sihologice. Conflictele rc lrr.Ideologia m\chrilol de inaleDendenF a fost extrem de nalionalisti 9i a sublinlal nu doar unitatea popomlul. l\. in ^na7iz^t ficut uz sistematic de for!6 arma6 Din acest numir' 101 au 191 s-a rc ldrile reDrezcntat ostilitali ln regiunjle in curs de dezvollare. in lupra pcntru ind€pendenli. caracleristice naliluilor lumii a l€ia.75 qi 15 intre liri dezvoltate dezvoltate si cele in curs de dezvoltarc i Enumerand factorji de crizi. a fost Eduard Azar.il vrlofilc sale sunt dominante in sirualia dare.. .\tt.ru cele dintre reginurile unei tiri. sisteme de credinte $i false reln. "pooulatia a uitat sau suprimat rivalitilile etnice pentnr a prezcnta Lrn i.r"rv.rllifll|hri csle apropiaf'. De faF sunt doui fehri de conflicte. relativ eazd lrorfie pedinenti este observalia sa privind tendintele actuale. introducend numele lor in literaturi prohacted conflicts (prelungjte. cl rl sr rio cr)rnliclul.omun itnpot.Urmand definitia conflicnrlui ca . teoria marxisli bazatA pe In{lrlrini ccononice. r'l)srflat Azar. IrfiJna categorie este accea a distribuliei resutselor irr. clar ctnicitatea poate ascoli greutatea conflictului.. Conflidele ras. forlc proprii. ollll)ilfrlhilc. chiar atunci cand cauzele sunt economice sau ideologice Conflictul etnic €ste concomilent cu predominanla unor rclalii de putere in distribuirea resurselor ecoDomice $i a recompenselor sociale in intr o Drime fazi postbelice. predominant Choucri noteaze ci definiliile conllictelor abunda. in viziunea acesrei tcoli. iregajittlile au coin ur acoes diferenliat al grupurilor eLlice la resursele econorrr'r: Codlictele rczultate au fosl urmare de rcgimuri autoritare.n islrtmici. nr sfcra ideologici.ont . ce cuprinde conflicrele llrhslfirlc s. dreptul de autodeterminare.interacfiuni ostile cl} se extind pe lungi perioade de in frecvenli $i intensitate Angajeazi fo4e putemice.. irncrcsele econonice.fr' .t2 Jotui r s.l(ir Inodemizatoare dominanre s au pribu$it in cursul procesului.'disputi interstatall". abordarca s!rud rale. Cel care a $udiat un nou tip de conflictc. i irLrl)rLfilc lu valori ce dileri inh? cie qi fiecare incearce se se as! t.(flfc o pulen numi distibulionalh.un rezrhat al I l |( t( )t i subiectivi care in Drod sistematic di storsionezz i inlbr'r r||1rlr]t lrirrilar Si imaginile altora. . iI lLrnlea a tfeiain cfoftul de a reorienta societatea. competilia $i voinla de a exercita violenfi $i de I Pdcinui paqube $j avarii. insecuritatea.r lrt . economjci $i dinamica cre$terij sociedtii. acesla inlelegea trnp $i fluctu. antagonismel. Imaginj. dar nu trebuie ui ldlr.||'Llr'lr rlscutc din exisrenla unor interese murual exclusive sau in . TD acesi caz se cauti conlrol comportrrx rlrl prin rcferirc la srandarde asupra cirora existi dczacord.iua colonizatorilor.tionali.. . clonrce' pefene sau chiar intratabilc).ale surr r." Avand ca model conflictele din odentul Mijlociu. drept .cauzele contliclelor sunt localr/ rt. p(." lirli de ccle patru $coli cxplicative ajc conllictelor pe care le ia echilibrate.poate fi localizal esefllial in stirclula poiitic6. dar qi egalilatea polrtici $i economici"' orsi(lcrarc: $coa1a puterii sau realistA. Pcnlru aceasta . Azar observi ci un conflict prelungit .lrrilor 1..cha lunii . Prin ele. t ) rxnrl ideologie cenrrati pe valorilc rradilionale neglijate (reinvierl. autenticifarea culturald) este prcvalenti /r Ur . c(rrllicte de valori.ril(n lor Ace$rj taclori subieclivi imping tacrodi de dccizie lrlr r) hrllc autocreati fi por instiga careva mecanisme psihologjce ff ( (nr{luc la agrcsiune $i conflict".lilrLrclufile ideologice care au reflectar in primii ani ideologia elilr... autonomie sau drepturi egale' . unde canalele de mediere ti arbitrarc sunt absente sau blocale de grupul dominant.Irrr l)c Kadi. exprimate in cereri de secesiune' eliberarc na. agresiunea bazarii pe l rorii demoglaiici. conflictcle de valori exista. Holsti $i Jervis. rs fLr l3 ln socjetitile cu diversitate etnici crescuti. dar nu se disting prin scopuri clare" Conflictele sociale Drelunqite i)i au ridS(ina in elnrcilale si/sau nadonal'm Sunl de narurahndamental rdeologrca tdeologia csle mrnrle{ali In obiectivele conflictului. A/1|r (la o acurati descrierc a ceiei de-a cjncea: a motivaliei fi ariru .r'lar sunt considerate a fi mediul ptn care cempul acliunii ti t. Ci6nd pe Boutding.existenln unui sistem de credinle sanclionat oficial care accenlueazi segmentarea populaliei qi legitimcazi barierele ridicale in calea inte grdrii sau asimilirii". Choucri a 3O'l confljcte explicite intre 1945 $i 1980 Din acestea.

separat sau simullaD in negocierile diDhe pil1i. Prima idce care sc degaji din aceasrl . bazat pe . biologice li nucleare sau riz Figura nr. comportamenlului alrcuiva trei sun! pa$ice. Existi mai multe cli patnicc fa(i dc cca rcdusi ta uzul fortei. paralel cu noua 1or desfasurafe Pe teren. pentru ca cerlalti pafie si nu faci ceva nedorit. ce preced cele trei intenlii de descurajare.. direcri sau voalaii. El pomeste de la conceptele de bazir interacliune sociald ti control social. Aceasta din urmi poate avea loc chiar in abseDla unui context specific prezcni in descunjarc $j pe deps. upr translerabile la situaliile intemaljonale. De fapr stimuia_ rca. persuasrurea sr asLulrarea obligaliilor sunt mcrcu pr. o cdle prin care o unitate (individ sau colectivitate) a sistemului social intemalional intcraclioneazi cu alta.corecritud ii.rntrjizi csle incumjaloare.. sau al . doar unu sau doui sunt inter sutale: b) Mutarea accenlului de la motivaliile clasice (economie. si fie pedepsiti pentru ci totuqi a facut. Un exemph al . O analizi intreprinsi de sociologul Talcott Parsons asupra loculuj forlei in procesul social cste per_ tineDli pentru studiul confliclelor. resrangcre.Dil1 circa trcizeci de coDflicte anuale idenrificale ca atare pe plan global. Ceea ce a adus sfiriitul secoiului XX $i a confirmat incepulul secoiului XXI in materie de conllictc poate fi rezumat in unnitoa_ rele tendinte: a) Mutarea accenrului de la confliclele intcrstatale la cele ce se perrec in jnleriorul statelor. pertru sinDlul fapt cd fu caz contrar i$i itrage dezaprobaiea sau consecintele negative din paftea cclor cale slrslin anumite standar de asnmate de prcopinent. Ofeirca de avantaje pentru adaptarca unei pozitii convenabile ofcllantului se numege rtlmaldr.+ . conflictul se inscrie in larga lesilura de interacliune sociali ii anulne in prcblcnra conirolului. rdr. tlile pa. Fotla este utilizarea controlului unei situaiii pc o cale fizici.ezente suc. cele parm merode. teritorii) la caraclerul idcnlitar bazat pe sisleme de valori 5i credinle (culturi care cuprind ideoloeiile $i religiile)l c) Trecerea de la annatele mad la formaliuniie mjci (gherila $i Sanctiuneapozitiv: Canale silualionale St mularea (lnducerea) Sanctiuneanegative Consl|angerea Aclivarea oblgatiilor Canale intenfionale leroism individual). stau sub ritlut persuasiunii. care urmArcsc modificarea ii|eDfilor 9i nu a siluatiei. de cdlre o parte. pedepsirc Si demonstraaie.locuri pe scend lunii t5 este inteiegerea sisremului jurisdicjional intem al sratelor. constand diD ameninlarea sau uzui forlei. Pe acelaSi paDel dc nodificare a situaljei sti lancliunea negatiNA.l.acti vini obligaliiloi' cste referirea la Caila ONU. dup6 parsons Ceea ce este semnificadv pentru analiza conflictelor inlematiooale este obsenatia lui Parsons ci din patru merode de a urmAri controlul boi electronic ti propagdndislic). sunt in primul rerd celc ce urmiresc si schimbc rrrdltd in disculie.. lcnnen pe care il prcfera celui de violenF.ea con_ fl ictului inreala(ional. de e$ec a cailor reprezcnlate de negocjeri. prin incercarea de a convinge partea opusi ce esrc in iDteresul ei si adopte o pozitje convenabiti primei p:r!j.Cu aceasli abordare. de pedepsire $i de demonslralic. este un aspect al inteficliunii sociale. Scolii sau locurilor dc nrunci.e. preverire). iD alri caregorie.i uzul fortei. resurse. Nu este greu de vizut cA cele patru cazuri jdenrificatc ir con flictul social sc intelnesc lji in ciilc deschisc penrN stinger.i1ire. a analizej lor $i.e. si dcscurajeze repetarea in viitor sau si demonstreze simbolic capaci latea de a controla silualia. Esenla lui e inscrisd in sintagma. cesrv.. Solutii patnice . Dar $i in ca_ . d) Posibilitatea accesului aceslora din urmi la armele cele mai letale sau so1-isticatc (arme chinice. Ur alt domeniu unde aceastl abordafe serve$te ca exp]icalie zul ei plancazi explicil sru jmplicit posibiliratea uli[ze i forlei Si amerinlarca recurgcrii la ea. deti referhla exPlici6 la conflicte nu apare in textul lui Parsons.li culn ili spun cu". Fo4a. unde meroda consrangeii reprezinti situatia linrifi.e.. a Inetodelor de a le stinge sau preveni.fi cum spune legea".l. $i tot pe un canal intcnlional sri argumentarea corectitudinii solntiei unfirite. 1 Controlul socia. Aceste tendinle delermini o draslici revizuire a teoriei contlic_ telor. intdrit de sanctiuni coercirive. Intenlia celui ce recurge la aceastb cale este astfel una de descurujare (impiedicare. atet de larg rispandita incar poate fi un rclren in viaF lamiliei.

de ce lumea gtiintificn are auroritati neconresrare. conrestirj 9i confrunreri ce au loc pe plan $tiin1ific. un cerc de iaureati ai Premiuluj Nobel. fali de care nu sun! decat preambuluri (ancheta. In ciuda faptului cA din Antichitaie panA aproape de zilele noastre autoritatea era garantul coeziuhii sociale $i el institufiilor $i a indelungatei asplratii de a dota cu autoritate instituliile firave ale distnr sdtoare a violenlei. contempomneitatea noastra ntl se simte conib(abil cu noliunea idrdrrie $i cu verticalitatea sis- care le desparte de calea fbrlei. de dicrarure.etare competilia pentru control. ln al patrulea rind.orr' rrune5te .tlanslormirii conflictelor" reprezintd aceaste concentraie asupra Dosibili€iilor nu de a desfiinla un conflict' ci de a i iransfonna traseul. a$a au aplicat-o fi romanii in institutiile lor. ln afaxa discursului '+ conservator. A cincea idee poale sn devind cal5uzitoa. perfeciionarea . pregatire militare). cu care este departe dc a se confunda.r fi ele. forne de asistare (medierca). s-a rvorbit despre autotitate dirl ce ln ce mai pulin. Ir plus.r a unei noi numi pentru studiul corfiictelor sub elicheta . Autoritatea este pur $i simplu ceea ce sE deasupra pd4iior unui sistem. tiranie $i totalitarism. cand Platon a fecut elogiul legilor.e pcntru netodologia noastrt. capabila sA influenleze odce acliune sau tranzaclie sociald dedesubrul ei. Exist6 o dispropo4ie evident[ lntre Dasnice sau . ci una_transcendenli. pdn aceaste modalitare se deschide calea unui concept mult dezbatut ln literatura teoretice ti anume cel al sutorittrSi. nu neapArat ierarhicn. numile 9i ralionaie. De aici efort1rl special pe care 11 pretinde cultivarea cAilor pagnice. pregatire. Este greu sA gdsim vreun domeniu social in care o aurorirate s: nu fie inplicatt. Din $udjul conllictului social sau al celui internalional rezulti ca nu distincliile dintre ciile pa$njce sunt esenliale. ln sislemul intemalional.riri'ared obli!nl rl^r'':rpjla o deo'ehrta 'e nnr . dincolo de contingenle ti mai presus de ole_ Intr-adevar. dar e(te disrincra 5i de persuasiune 5i de io4i. pentru rezolvarea litigiilor. este gre$it a crede cd melodele pagnice au rAmas ln stadiul clasic $i conveniional. bunele oficii). oricarc . filosofut politic Hanna Arendt combate toate confuziile teoretice. A doua constatare este ci toate mijlocele pa$nice suut jndispersabil legate de negocieri. Iari$i. decal pe planul societalilor cnile' ln familie sau ln comunita!9. fie $i sub forma elitelor artisrice sau profesionl ale. a beneficiat de avansul stiintelor sociale $i al inlelegerii omului $i manilestE ln multe Drivirte o maturizare a poziliei faF de calea fo4ei. neglijand pragul esenlial al recurgerii la fofla. \tunqern ii ld ulima idce in{trra'. In unna campadilor sale. In rcalitate. recurgeconsecinlele implicaiilor ej rea la forl6 !i mai ales proPo4iile esre mar ireivente 5i mai grav. in timp ce mijioacele teh- nice 9i de organizare a fort€i au alins nivele nebanuite de eflcienF' Omenirea a acumulat $i a digerat experienle insuuctive. readucendu I in fega$ul nonviolent. treptaq spre sfar$itul secolului XX.hnologirlor. t id"" se refer5 la investitia societililor in cele trei cai "iu ln cea a fo4€i. in timp ce spirala fo(ci creste Adoptarea de cite cerce lemelor devenile rcpopulare intr-o lume democraticA_ Dar dupi Arerdt. politice sau dip- ti l0mauce. un corp de savanli neconrestaii.Jocuri pe scena lumii Pa ea L CoIIt. Sistemul intemalional qi resursele sale sunt deci prezente $i pot fi apelate. cultura pAcii) 9i pre- i eAlirea orqanizaie a caii de fo4a tbugere militare. ca aceea a Senatului. de autori respanditi $i citati? Autoritatea lor este necesari rezolvirii numeroaselor litigii. de$i lipsite de mijloace de implementare. ea existi sub lormr Natiu- tito. liberulismul a dezvoltat o atinrdine de rezervb faF de ideea autorithtii. mentalitati. Pentru cercetStor. existA celelalte insrirutii 9i opiDia publica.. ci falla sistemului intemalional. ASa au conceput-o vechii greci.tc t7 indivizii $i colectivitdlile i$i ex €rciti ftri in. din x(e'r \rudru Cccr ce ear.fortul sociat (educalie. forme de sustinere oficioasi. ierarhic mai sus. intercsul este concentrat pe ceea ce inlamDH in conditiilein care slebesc $i e$ueaz6 eforturile pa$nice. In naterie de relatii inrernationale. demonstrand ch autoitatea nu este inseparabilS de dictaturi sau totalitarism. autoritatea cere o pozilie speciali.. Acesta deplangea mai ales declinul altot doutr autori(i tili lnrudire $i 6nume a religiei $i a traditiei * Confirmand declinul autoritilii. flagelul si maladia ei istorice. precum Si stalele vecine ale rcgiunii sau marile puteri pe care pdrile incearcx se le atragA ln favoarea lor. Teoriile s-au preocupat de caracte_ risticile metodeior pa$nice. aprcpiat! de el explicit sau indirect de regimul de oprimarc a liberrtrfii. ciile paSnice sunl cel Dutin de trei oii Inai numeroase decat recursul la solulia fizicd $ inseamre ci De planul social. unde ficatie in rezolvarea conflictului internalional_ Sratele sunt in primul rand membre ale aceleia$i organizalii care prevede obligalii precise.

organizalie chemata se exercite sDprema autorltate in problemele vitale.De fapt...Ceea ce au nevoie perlle chiar $i intr-o nego.] sa dicii ntfttdev ine pftpande rcnL Rdzboiul ti ane ninlarea cu rdzboiul [ . dacd ele urcd sau cobaafi. Aceasli pozilie spcciali r conflictelor violenle sau fizbo:rielor in teoria relaliilor intenralionale estc ]a randul siu dedusi din rolul atribuit rizboiului in viala societilii. Diferilete ieo rii ale relaliilor internalionale au lost conslruite iot pentru a cxplica $i a incerca stipinirea situaliei conflictuale. Dar qi personaljtili cu autoritate morali pol seNi aceluia$i scop. de la lermilale la compronis.iere bilaleral...tnr re . ln nanzilia de la sistemul inlenulional.1. bd lonld puteii Si heqennniu . incepand cu pacea Si solulionarea litigiilor.tte nati putei si tni.r . de la prclen1ii extreme la pretel1lii rezonabile.litnina detennnwntul.Rd.. sub ochji p(opriei audienle. ] sunt de fiifi Lt 1?l sau nrt Accasri cdlcluzie ce oglinde$te punctul de vedere Lrl )colii reali. care ar pulea fi compensati. crrr . prin angajarea de consjlieri $i expertj. cu un pfirlcipiu al auto ila1ii in dcclir. la sistemul global al celei de-a treia Dodemitali a civjlizatiei.. cu alal mai bine. cunoqtinle.cl. autorilatea lor personali. De ce negocierea conflictului intre doua parli.. Ei sunt supu$i lrnor cerinle de competen!i. dacd papoatele sunt conduse funrLnlentalz incAt Lhio tennenii in cdre aes.(d nu. dar ele sunt departe de adnncimea cu care studirl relaliilor nrternalionale a abbrdat djrect sau rndirect conflictele.1i e beneiica in acesl sens. De ccle mai multe ori. ti neincrederji slatelor membre. oglirditn in axiomele din care dccurg cnunlurile teoriei.. O par1e din conccsiile facute pot fi puse pe seana ei. este completat5 atai de des de intervenlia mediatorului te4? Juslificarea consti in nevoia unei competenle sporite care se ghideze pd4ile $i sa faciliteze procesul in vederea unui acord.sunt greu inteligibili . la rigodre.r e\le auloriralca. I)aci medierea € facuth ln numele unui organism intemalional. iltrebare urmatA de grija opririi sau prevenirii lor.. Dar la o examinare mai atenti no se poale atribui vreunei pn4i incompetenla Si lipsa capaciti. cat $i a altor factori printe care atitudi nea necooperanti a Darilor puteri in sistemul intemalional $i a rezervei Capitolul 3 Teoriile rela$ilor internationale Vom ilustra nevoia de autoritate manifestate in ceile pa5nice. dad Jtontierete . care este expresia egalitelii lor in drepturj $i obligalji.fo rmei pe ctlre c t(.le e. tact. (arc si luncrionc/c ca Ininor )i Irrnvan.i putu .rc ir. Este o marc leclie in aceaste conchzie pentru negociatori. Hedley Bull.boiului.urf portamcntul esenlid ce lrebrle descris $i cxplicat ir tcoria inrcrna!ro :l. rcactivilea aulorilnlii incorporatd tn institulii adecvate este o ccrinli inalicnabilS a menlinerii picii. abilitate fi calilali de comunicafc.boitl yumenintorea rA.L rin dc dlli auro'. Putem atribui o buni parte din conflicrele sengeroase a1e jumitilii a doua de secol eroziunii la care a fosr supusi autoritatea ONU. spune: .eox schitnbate.] dacA eistdo baLutltij a pukrii [.rc. unul dilr cei nlai cunosculi teoreticieDi englezi. atat din cauza Rezboiului rece.d c . momli $i profesionali este o cheie a succesului.hui .fr Hui.ri.." atdt le un guvenr sau ab [.tii de discemimant. intrucit autorihtca cstc surisa siguri a increderii.e i(furi rpJJe ti ri. Invocarca unci autoriti. Studiul relaliilor htemationale s-a niscut !i s-a dezloltrt in junrl unei intrebdri esenliale: cun se nusc razboaieie. Oricele contribulii la gisirea soluliei ar putca avea. N pa(enerilor $i supoflerilor. r. atianle si sJcre de ntfl enli..i t1utrcnt in leEdlurLi cu rd. Exjsti $i domenii rezervate cxclusiv problenelor rdzboiulur (polcmologia) sau pdcii (ireDolo- gia).. conccprul de bazi pe carc sunt construitc e$e legat explicit sau implicit de conceplia despre Datura umani sau despre societate.l8 Jocuri pe scena l tiii nilor Unjte.nen n..boiul rdre sn $e deudA dacd dli la orirc monent dd| Riizboiulsi atn?nintdrea d si\tc|ul o io fi?boiul dufi ntite state su?rarieluicsc sau lunt . te(ii cu auroritate surt valorofi penlru sd pi{ile au de parcurs calea grea a trecefii de la pozilii rigide la pozilii sup1e.

uz de rpoful $iinlclor. sunt la randul lor constranse de caracteristicile $i irrtefrcliunile sistemului inlemalional.boi. trebuie si reamintesc cd deSi aceste Scoli aparlin modemitalji. pentru a distruge ti a harerAL pornin(l dth&lltL toate olergiile penttu a atrta . insecuntate $i primejdii pentru statele care o conrprn.a1 a. Marea Britanie o sinlit ca situalia nu rnai erc tolerabia att $i d llot.. .lu a consideral fealiitii recurg sunt: sistemul de state. privinF. O Ibrmn noun a realismului.:oynopolit dt lui Kdnl.. mentine ipotezele de bazd ale reali$til(r'. nu imbrali $eazi ideea ca rizboiul este un fcnonrcn endenic. Cauza rezboaielor (Schunpetef. descurajarea. pu! .. stabilil.utta rturttr \l. Redismul a [tcut. td si Jblo\uscd toate etlergiile pentn a ataca Si. balanla puterii. un alt aoror (Michael Howard) folose$te tcxtul lui Tucidide.o t. unde sunt incorporate in institutii intemalionale ca Societatea Nuliunilor $i ONU. iar conccptul de bazi crrc lhideazi politicile internalionale cslc interesul dilcrit in ternlcni dc pulcrc Tennenii cheie la care irl coDrun acceptarea ralioDalitdlii. in inslinctele agesive ale elitelor nercpr ezentati vcCcle doun $coli vcchi $i influente.r." $coala liberald. din care ele nu pot ieii. ca li in viziunea 1ui Kant. rut rff Ecnrcu au m.. in materie de nrctode. Durabilitarea $i rctualitatea ideilor lui sunt demonstrate de o coleclic dc studii pLr blicaie in 1991 (James Bohman and Matha Lntz-Buchman Eds). ior atenienii a incet t . Incidenla rizboiului nu poatc ii eliminats. cu legi sistemice.o stare de anarhie. dacd era posibil. anume ci stalele sunl incapabile si adopte ititudinj altruiste ii sd treaca pragul intereselor egoiste de interacliune strategicA. Rdzboiul nu esle endemic.ti.ut Jl ftu. ADgajati intr-o aspri disputi cu reali$tii. Doyle) rezidi in interesele de putere ale guvemelor nedemocratice 9i cercudlor militariste.irdt.tat Bitan .] pand cdnd s a ajutls in folal ld nomentul in care putereu ateniand d atins o calne i.' Pcntru a ardta cauzele perene ale rizboaielor li explicalia lor.20 Jocun pe \cena l nii 21 inainte de a lace o scuni analize a $colilor teoreticc dc relatii internationale din secolul XX in lumina coDcxiurilor lor irtcrdisci plinare. care creeazi o scenii $i un joc. Acest sislem care condilioneazi corduita statelor cste adeviratul srbiect de studiu. considerate anterior atomi coDstitutivi $i subiecti comportamcnlali. crtirl|rl llseuridespre idedlul . Concluzia este cA rAzboiul nu esle cvitabil. vefnic caracterizat dc conl'licte.td ntud' . intefesul nalioDal. tn-ti Jalovasc. ci sprijina posibilitatca pAcii prjn evjlarea cauzelor care determini boaia sau accidcntul rizboiului. care conduce la o interdepeDdenli economictr a sratelor.:st mo. aveau mbiLa.In RAzboiul din P€lorror?er el a descris obir$ia rizboiului iD tblul urmitorl $i-a fncd tut nai puternic Inpcriul lot [. Puncrul sdu de plecare este lucrarea lui Kant S?. hlent. ele se bazeazA pe gandirea andci sau clasici. d. realismul $i liberalisnNl. iar nezrlinla spre o lume a ptrcij este o utopie. decd e p t?reaAtenei. O cale siguri este respandirea dcmocraliei in stalele lumii $i proicctarea principiilor ei pe plan iniernalional. Secolul XX a fost prin rizboaiele sale o permanenta sursl de argumente pentru reali$ti ii ull teren preferat pentru justifi- cd situalia nu tndi ertz toLrubilA fi.. suspiciune.reelismui structural" (Waltz). cl cste pur !i simplu o maladie cLr- .atol"o. UmAtoarele doua exemple sunt elocvente in aceast. Pentru Scoala reali$n (Cal. Foala liberali intreline convingerea cA ri7-boi l este evitabil li cA un regim permanent nl picii poate fi urm5rit $i reaiizat.Atenienii leascd aslAra alialilot Spanei. care se interyune intre actori $i rezultatul interacliunii lor. O a doua cale este instaurarea corrrc4ului liber. strategia. tj. Aclofii nrnl slatslc.mand a s o ultrp |c\n. sistemul internalional fiind o lume a recurenlei $j repetiliei. Morgcnlhalr) ri^oiul izvorat dir starea de anar|ie permanenti este o fealitate endcmicA. in ace\t punca Spa. Ceea ce distinge neorcalismul de curentul din care provine este laptul ci statclc. este siarea rormali a lu crurilor. numiti Scoala neor€alisti sau . ln o. schimbard doar actorii lechi cu cei din cel de al Doilca Rizboi Mondial. pentru a distruge putePa Gemaniei. dincolo de voinla lor. pornitld actual l fi. $coala realistn a puterii il consideri pe Tucidide ca pe un pre cwsor..i posibit. Democralia 9i comerlul rcprezinla tratamenlul.rlca.Pacca... inevilabil inir.Finalnente s a ajuns la nonentul cand puterca ge. propensi nea spre violenli poate fi controlata Si redusi.boi.€ Pacea Perpetud. numitn $i utopicl de cilre reali$li. dar pnn jocul balanlei puterii $j al menlnerii cchilibrului intre puterile jmpodante. un cadru $i nonne. intrucet geneza $i conlrolul putedi Si un accident evitabil.ibild tuturor.

22 Jocuri pe scena lumii 23 de ea. falia inire iradifapte observabilc lionalifti $i inovatori. influenta determinanri a sfructurilor economice. dar Grolius. dupA ce frontul scenei fusese ocupat ale factorul politic $i de cel econonric.rn. egalitale Si fratemitate ale iluminismu lui. Locke $i Rousseau reprezlntd o paradigma clasici. megalitate. iar libe' ralismul una oplimiste $i activa. Pe plan internaljonal conflicrelc s-au produs prin expansiunca conrinua a slatelor purernice. in care sistemul nn mai este condamnal la o starc de $coala dependenlei este una din cele mai influente $coli.i structura asjmetrici a sistemului mondial sun! presupuse surse de baz5 ale confljctelor. teore ticieni ai acestei noi $coli au suslinut ce srnt $i delindtorii unei noi paradigme conceptrale. $coala marxisti a situat in istoie locul generalor dc conllicte pe linia care desparte pe bogali de siraci. Holsti credc ci ...revohlia compo(anenlalislb nu lj schimbat meniul reoredc.rierite >culir . violenld impllcitn. De aceea ambele c rente au fosi tratate uneori in litcralura ca rationaliste $i pozilivistc.. Sistemul rnondlar esre sursa tunrror neajunsurjlor $i nimic nr poate fi in_ clreptat. esie purtitorul unei paradigme total diferite. (. DacA realismulisi geseSte prccursori in Tucidide. asemenea iui Grotius. Hobbes.le prev€ni ii rezolva sunt limitate $i provizarii. dar limure$te Fj o anumitd ierarhie a ideilor. Puntea aceasta a fosl exploalati de tand unele elemente realistc. el era construit pe interesul ra{ional al individului $i al statelor. laf noii inovalori sunt autori ca Deutsch. Este interesanr de constatat ci aceiti aurori considera noul curcnt rreo Iiberalist. Tema sa centralS este dezviluirea cauzelor iDegaliEtii in sislemul mondial. prezente in toate. burghezia. prin desiiinfarea exploatatorilor. Dar acesrr fUId croir. Pacea va fi adusd de incetarea luptei ae ctase.. incetarea {iominatiei ql triumful mogtenitorilor jdeilor de libenate. al interdependentci. Aceasri icoale preia de la Marx numetoase concepte ca procesele dialec_ lice. Accentul se rnutase de ]a principii teoretice sau faclori inlcrni greu de deftrit la ti nisurabile inlr un vast camp de experieuli isloricd. lr_ trucal conflictele reflect. care. o. pAni nu este reli_ Lu1 \r\le rul rizboi pcrmanenti. dar a ..rnului conterfpor. iar liberalismul in Rousseau $i Kant. imprumu- ducerea societililor neju ste qi inegale. Ne iDmlnim iar cu teoria sistenelor. de la aceea a puterii la cea liberali.lele sociale. insuficicnr $i chjar rninor. cele din domeniul cultural sau reoretic. in timp ce realismul arunca asupra conflictelor o lumina pesilisti $i resemnati. Nctiind m llumili de sinpla mutalje merodologici. rellecrand realjrilile mai proftnde ale relatiilor sociale_ Teoriile sociale sau ale vielii internalionale pot masca relaliile de purere $i inegalirate $i pot fi folosite la repro_ mai ales strategia apelau la instrumente ralionale. diviziunea muncii. Isloria se rote$te asrfet in jurul compeiiliei ti conflictului. Prioritatea nevoilor materiale ale exisrcnlei explici motorul progresului. Pentru el. incercirile de a.via media'intre cele doui $coli. raionalismul se inspira din Grotius si Vattel. metatbnc sau normativ al politicii intemalionale si al teoriei". dc cei exploatali ocpendencra .. nli(e h adrerr cdpilali. afirmi posibilitatea picii intr o comunilatc pluralisti.noi ordini economice iniemationale. prjn lcgj $i institulii. $coala comportamentalisti (behaviorisd) a pomit ca o inrprospetare a melodologici. a trcia mare dezbatere este inrre rcaliiti $i globalirti.rearanjai fundamenlal metodele otilizate pentru a obline cunoa$tere'.Jr I . $coljle noi. singura solulie viabili fiind modificarea sislemul i cl un tol Unii aulori afirmi cA dupi coDfruntarea nrai veche rcalism ldealism ii cea intre tradilionali$ti Si compofamentali$i.rli\t. ralionalismul manjfestd fati de posibilirrtex pacir o alirudrne de rncrcLlerc pruJenr: tcoala ra(ionalisti. In ceea ce pdvelile iiberalislnul. profund marcad de inllorirca comportamentalisnului in psihologie $i apoi in Stiin. dominare $i dependenJd. cleve nind in anii '70 fundamentul cererilor Frilor in curs de dezvolrare. le controleazi con pelilia $i conflictele (Hedley Bull). Dar pentru acesre preocupiri a ape_ lat la concepte noi ca centru $i pedferie. Inegaliralea . iar in epoca moderna prin expansiunea starelor capitaliste in ciutarea de rcsurse piele $i (teoria nnperialismului). Senera-. carentele sistemului general. pe planLrl socictililor nalionale de pildA. dar li ipoteza liberali ci polilica intema conreazi Sj ci stateie sunt padicipante la o societate internationald in conlinui dezvoltare $i care. Astlbl con firlnd rolul acordal elementului juridic. cu conceplia sa desprc o societate mondial5. in cdutarca unei . iar ir epoca modcnr5 pe proprietarii mijloacclor de productie. constand dup6 Lijphart in apehl la reoria sistemici. proletarii. Interesri f4i de pfoblenralica rizboiului cste manilest. contradicliile sociale $i preocupdri fat6 de exploatare. Hobbes $i Machiaveli.

etilia lie prmordiali.spirala insecuritilii" este de relinur doar pentru explicarea escalad:rii udui conflict. ln nici un caz.te de a bara drumul conflictelor $i al recutgerii ia to4a crescande $coala interdependentei. globali$ii au iismului si.25 aceea a multilsteralismului. ca $i pe noii aclori ca slmpd" reducere a tensiunii mondiale si deci a posibilitilii iome "e. transfomat sau evilat se mic$oreaz6.esle ptemisa criti' .conducilodlor manipulaori".ernationale sunt bazate pe felalii socialc . Prin el se explicA ciocnirile intre grupurj etnice. naiiunile. realitate. Parcurge astfel ahe analize care au impins pe primul plan diferili factori explicativi.islemitlii de la puline indreplari de adus caprlatcoala dependenlei. Factorii economici ti f. cu prelut ignorerii societdlii civile Rclaiiile in. coborald analiza la nivelul empiric in locul ftliunii. Politicile simbolice ale rAzboiului rt ic.iul securitdlii. istoria sunt suspecte $i evitare. dupi monopolizarea factorilor de putere ai societilii' statul. care dau sens celor Globaliqtii. . Interescle sunt bazate pe rden drili $i nu invers. ca li fali de sjstenele de idei. fiind parte a unui curent mai larg de critica iociali. strucluile maleriale sunt lnai prliD impoftantc prosia unor rivaliliti de iDrerese $i selecrate de leorie ca iistrLrmente. Critica acestei tcoli simbolicc se indreaptd spn abordirile . este de mrs cu recunoatterea ci . Pe misurd ce filosofia cesdga tercn in relalile internalionale. credinle $i valori. lor cu diferitele forme de cxcluderc 5j dominarie.. el trebuie sd iie avertizat de ideile d1late ln circulaFe fi poatc chiar deduce penku activitatco sa riu. iar multe din afirmatilie lui provocatoare (preluirea togicii nomadisDului care transgreseazd odioasele frontiere) au mai mult o rezonanF literarA. universalitate. Cu toate acestea.te Scoala de la Frankfuil lJiirgen Habermasr' Fala de alte curenie de idei. Ceorgia. comune curenrelor realiste fi liberale... cu preocuparea de a identifica interesele subiacenie care ghideazd cercetaria tradilionali.ivalitarea economice sullt Lle asemenea scoese Alte c-urente au dus rmediat dupi aceea critica panE h pozilii Constructivismul are un stiL mai putin filosofic. postura sa fragmentarista $i accentul pe alreritate creeaz a dificultAli acesrui curent de a oferi solutii pentru situaliile conflictuate $i o lume pa$nici. pDn conrnexemple din pozilia de explica- . Scoouimdrrurisil era acela al orienterii sludiilor relllii_ lor inteinarionale spre polilici emancipatoiue.ctorii si gtructurile relaliilor intemslionale. Drivesc toate retelele $i instituliile noi. pe rand se incearci demoDstrarea i$uficientei lor. Moldova $i din fosta Iugoslavie. el subliniaze pulerea eu ristici a perspectivelor neralionale. primele. sunt caracterizare prin . Crite. cet de des. oricit de mult ar invoca in rerorica lor istorii vechi. ea aduce in luminx elementul social' Numercase concepte esenliate penhu $colile ciasice sunt puse sub semnul indoieliil statul suveran devine ibtma cea mai avansat' po de exclusiune sociala. nu acesta este linta alacurilol lor. este insuficienl in inlelegerea rizboiului einic. cele dinlai. In cAnea sa Urile modeme. imbrili$and aceleati obiective $i poate acela$i optlmism. gestii utile.. ce Fi-a separat populalia de a altora' dcvine rgent privilegiat al relatiilor intemationale. clasele. o baricri lajustilia universali. O reprezentanta rr acestei directii e. grupurile etnice sul1i simple coaljtii formatc i r o incercarc nlionah dc a pulta crm. iansa cercetetorului de a gnsi sprijin Si ghidare in teorii atrnci cend se aflA ln fala unui conflict ce trebuie stins. v:izutc ca ex. Ea s_a adresat unor Probleme negltate de celelalte Scoli li anume relaliilor ln_ tre cunoqtinle $i valori. structurile este inlocuiii cu litice sunt construciii sociale: abordarea ralionale interpretarea.instrumentalismul ' lor. Kaufinan analizeaztt conflictele din Karabagh. prclios penrru reali$ri. vdd rezolvarea flnale a perturbaliilor vielii internatiomle doar in globalilatea crealodte de inslrrulii tr reglemenlali noi cu o structuri integrati (diferi|a de cea fragmentata a reali$tilor sau cea jnterdependenLa a liberalilorr' Spre deosebire de . popoarele. Spre sfarsitul secolului XX a apdrut ln studiul relaliilor intema_ dona]e woala critictr. de$i joaca un rol.ii care denunlA proiectul toialitar al statelof $i crearea unei ordini sociale hegelr1onjce- Postmodernismul prin slrategia lui de deconstruclie problemadzeazi toate pretentiile de totaljzare episremologice $i politicd. cu o dimensiune epistemologici $i normativd.alc gerii ralionalc" ii ale $colii psihologice.Confbn]r abordirii iDstrumcnlaliste.looerirea complicitlti. Tema isrorici a vechilor uri este conlbituti prin argumentul cd acestea sunt modeme Si recente. dupe ce el a izbucnit. Facrorul . Programul sEu de respingere radicah a oriciror fundamelre penrru $coli $i teorii a scos din circuiatle concepte prelioase ale episremologiei altor Scolit adevdr. ln spel4 ea se ocuba nu dtAt de . pana $i cerifenia..

util mccesaf: corlsidcla $i rca factoilor ideniirai. inacceptabjln fi vjolcnti.ii. prccun $i din roate celelalre care lulnineaz fiec c care un i se acorda . Inlcresante sunt pentru el $j alte exPlorari ale $colij psihologice. al carui miez esie o combiMlie de mrt $i simbol. rur simbolismul {loresre si rcalizeze o sinteza..)l crrcnte (lcoala cdtici.riu ..tr. rizboiul civjl pe cale de a incepe in jurul unei moschei deramarc in India.c !on_ lrrileie car( conlrunte pe indre. rctenz(J.i.. dupi eL exisren. inter aLLid. erpticati\. a simboluiui agresiv in sparele caruia st6 mitul ce a ..i hrcru in domeniUl culrufilor.nri sau principiul gencraL cste indcccptabilii. extremismul local $i tercrismul cu acliune giobata este sub impresia direct. teoria bazali pe cto ne tl\ij t. in fomarea unor identjteli carc de fapr sunl noi si nu pdmordiale.. apofiul cceslof teofii nu mai esle regat in cazul construclivismului pritgrnrlic. rut pu\tIroJeiI i. rl si n Jcrd c. teami de extimclie qi altele Ardtand mentele constructivjsmului care degajd setul de idei prin care este conslnrite idenlilatea. Of. Cun poare lj rcnrperarj contl.va cua! ralrunea. rizboiul cornunirilitor din Batcani al $i populaliilor de o diversitate enormd din Caucaz. ce apar sub pentru bunuri rare in contexlul schimbitilor sociale aduse de mociemizare. prin lrfl lca selnnalcxza frctori ce propo ll nemerltarej ceea cc esre evidenr. cultural sau genelic./i nc rotrte.Jl din peru ia. chiar daci nu fomeazi o leorie coerenta a naiurii emolionale a legdturilor de grup $i a motivaliilor emolionale in conilicte: prejudeceli. i\. un rol mai mult sau mai pu1ir1 inportanr. urmar: de continuatodi ei) intrepfind o opc ri de dcmistificarc a filosofiilor clasicc. tecturi si retincm din teoia sin- evidenti desperirea 1ota16 de citeriul alegedi ralionale Poliiica eslc vdzuti ca preocupat5 nu de inlerese ralionale.oi srari de tapr. cind el nu cste decat ultima expresie. Acela.ierrj. chiar cind acestea sunt definite de valorile unei ideoiogii naljonaliste sau extlemiste De$i tcoala psihologici esle priviti ca tiind mai apropiatd de preocuparea de a deslu$i ce line gmpurile etnicc laolalti qi cum se nasc atitudinile de oslilitate. Chestilnlea fundarnentali estc insar construirua rinei solulii reale.teotogii lof. chiar daci bolici. inrifada. ci de trezirca emoliilor prin manipularea de simbolud.tare" coosideri ci rh7-boiul etnjc se explice ca funclie de ulmidre a ralionalila(ii..ta statutul qi securjtatea grupului $i pent simbol oamenii sunt gata si se lupte $i sA moari. ca reduciionism. r. Alegedi ralionale ii este opusi alegerea sim bolLrlui. De simbol lii de slatuld seu depind. leger. sr nedivizibilc. ca subsisrerne ale celor dinlai.. tradilie.. care caprli sens din mlturile incdrcate emoljonal (Edel nan). anxielatc. mJ_ celurile t bale din Alrica. care cuprinde nemorie 9i valori.." O varianti rationalisti. Accasta explici Sj audienla liderilor care manipuleazi simbolurile. i.. Introducerea facrorilor cujlurali (credinlc. ci ca elerJront de constiruir€. u .26 Jocuri pe stena lutuu 21 Joaci. I crnJr\nrtr. valori. Miturile li sinboludle.olat siru anrlar un simbol. nu a unor beneficii marerjale.. a rcalitilii. Kaufman o priveiie ca suferind de atribuirea Lrnuj rol ancestral. Ce renarce analittji? Ce prevaleazi in lablou? Este lbate decisi atitudiiea respingcrli $i denunl:fii ieoriilor unifacloriale.rt i. . Jtrnrul|o prim.r lor dc a defini cauza ull.an ir niutol element ce nu rreblde picrdut din vederc. Consrructilismul este in special ecleclic.rionabi . Dar aurorul teoriei face aceeafi gre$eaii pe car€ o Lmpuli celorlalte rscoli: ridlci simbotul ta rang superior. q. cl un!r provcrlLr drntr L' mc|sii derivi a filosofiei conrenporanc care ignori signi. a $i unui proces care ralnaDe opac.ral re: lr. iar etnicitalea oleri un calnp emotiv deosebil de propice pentru politica simbolic6 Aceastd analizi este instruciivd penrru in{clegefea tabloului Pe cafe leoreticie i il oferi in matede de cxplicare $i inlelegere a conllictelor cclor cnre in sxrdii sau pmcticn cauti solulii practice pcn_ tru inchidefea lor. limbi. fuDdamentalism. ci a securitilii personale (Hardin) O alta varianli. Nu e un delect specific teoriei de relalii internatioraro. Cine urmarcS. autonLl propune o sintezi simbolisti. dacaL exisli LLr domeniu ireconciliabil. totalitarism Dar rlacd pr"lcnli. cea mai aparenta vizibiln.rrj comunrrarel esre oe asc menea bine veniii $i justificatt.. inrerecul narronal le . criticrti $i ea. Teoria sinbolici e conslruiti pe ipoteza . Simbolul esle tlral nu ca un senn pentru srarca de Ir c|uri dorire in obiecrive.cA oamcnii aleg prin aderarca la sinbolul cu Polenlialul emolional mai mare' Este ctichetai conflicte culturale sau idenrjtare.. obiceiuri.. Suntem iftiemnali de aceast. Dar se conrile un pi cat escnlial. Dar relire rmpoftan{a acordati idcntitilii. carc r) irtocu reiite pc cea conllictualit. creatoarc a unei .r..sla bt' a ralionalismului.r Me\i. dupi epocr $r crrcumsrante.rht dc <\rfe. cum poarc fi oprita i0liuntarea I doui sa nrrr n lte simboluri? Aicj. iD haina aceasta se prezinti mlrea rnajontare a conflicleior dc la inccputul sccolului xxt.le dcconsrrrctie denx.. accta esre al idenrilatii nctfanTr.la $i re a couceptclor lo. se bazcazi Pe acesta ca sa explice urm:rirca calculati a unor obieclive.ri (u .. i ji r.drer.

Teoretic se cxprimi prin reu9ite ca intetustn public |j intercsul nafiotd. teoreticienii sau diDlomatii. intervenlionismrl iD cazurile de acul5 sfid. cl ilustreazi stilul postmodemist care practici colaiul ideilor din celelalte $coli.Ca alcituire. ca lrrmar€ I faptlrlui ci ele au dal naftere la iudecili distorsioMte in evaLuarea nivelului de ameninlare este ciocanul. ci mai ales schimbirile suferite de aceste relatii. s a despriN dc curent. Ca o consccinlI. suveranitate.itate. dar e sceptic falt de instituliile inlernationale. unealti flict $i schimbdre de regim. care a ocupat scena la riscrucea secolului vcchi cu cel actual. ceca ce presupune renunlarea la obsesia localismului qi djferenlei. un exenplu fiind postu] de subsecretar la Penlagon al lui Paul Wolfowitz. obligalii $i sancliuni. este ra. in speli a democraliei. la supozilii nefondalc privind securitatea post_con . dar a ajuns acuin la extrena dreapti.i. Cu realismul arc in comur preemjnenla puterij. Aceeaqi cerinli a vaiidirii oricerei teorii prin validarea de citrc fapte apare si in consjderarea unui curent relativ nou. In tranzilia de la un sistem iltemaiional bazat De state cr unrci acrori la un sr. are ridacini de stanga la primii pa$i ai deceniului Palru din secolul tlecul. Ele constau in imbrii$rea unilateralismului taF de vechea adcziune la multilateralismul instituliilor. unul din purtitorii sdi de cuvent. llste vo$a de neoconservatorisrnul american. cu un mare ecou $i efect in politicile contemporaneitilji. invocarea drcptului de ulilizarc a fbrlei. pr€vederile dreptutui intemalional Si activitalea organismelor mondiale sau regionale sunt supuse rcexamindrii. FukuyaDa citeaza zicala: . preventiv sau preenptiv. ris_ punde.rre a interesului american.tional. prilej de reimoire $i modemizare a insrumentelor de care dispun $i a metodeior Ia care pot apela decidentii. alialilor sau partenerilor extemj. impotriva unui inamic considerat primeidios si asumal€a fdrd rezerve a unui rol hegemonic sar chiar inperial de cdtre SUA. riilor rclaliilor intemationale. cu caracter unrversal. carc inilial a impltitii ideile ncoconseNato.tem global u1 carc apar endt:ili nei.lale Si ncguvemaDentale." Nu doar neoconseNatorismul a reaprins dezbaterea in iurul teo.28 Jocuri p. cu liberaiisnul se inrudefte Prin pro movarea ideilor libefale. toare problemele ara€ ca ni$te cuie. Francis Fukuynma. dat influenla o exefcitd pnn ocuparea de pozilii in execulivul SUA.rrc. concepte vechi ca secu..Cand singura ta cxterni. vena lutnii Partea L CohIirte 29 Nutnai reintoarcerea la realitalea ignorali care sti la baza ideilor identjtare ajuDse la paroxismul fanalic poate indica o rea$ezare a problemci prin regrupirj de interese fundamentale. la scepricismul fali de dreplut $i instituliile intcmalionale. la lrrnsfomlarea iderj de moralitate prin supraestrmarca foLuiui puterii. intelaenliile din Afganis tar $i Irak au fost legitimale prin acuzalia de suslinere de cilre aceslea a terorismului inie ulional sau a dolirii lor prezumptivc c\r arme de dislrugere in masi. preia masiv din wilso' nianism. Neoconservatorismul a fundameDtat cele nrai senmificalivc schimbiri ale strategiei $i politjcii americane in primul de ceniu al secolului rostru. Esle de relinut cA accasti excursie ne obliga la o frecventare mal a-sidui a considerentelor epistemologice Si ia o aten6 relalie intre fapte ti valori. dar nu ocglijeazi aponul credinlelor religioase.

i suficienre. Locul siu in originea conflictelor a stamil mari dezbatcn $i a produs denonstralii interesanre. in care limbajul. dupd ce Africa a fost sursr d. dar reprezinti o inccrcafe pa{ial: dc apropiere de adevir. Acest faclor se jnpune a Ii relirrt rn proccsul genczei contlictelor prezenre Si viiroale.apt.. la origiDea confljctclor. Dar undeva a spus: .re fbane grcu de ncgat ci omul.. cazul clasic fiind insufi cicnra pi$Lrnilor pcDtru tribu le Asiei Ce lrale.a...ia .le.drci rn cLl| rul erc' Je p a. dobenditi $i creali ln experienli. sangeros. precum 9i perspectiv! declinului de_ mografic al Occidentului dezvolrar. Factorul demografic a fost indicai chiar de Darwin $i dezvolrar de sociologi.e poate ccronq 12 . ar fi si ne temem se supune unei lupie aspre. ca stresul care e produs de lipsa hranci sau de densirarea crescuri a poputaliei.-ir penr.li . Un purernic curent . nu lre caparil er Jc r lr agre.?rele izvor de pr'odrc?r? a omenirii.ti un :n.Jtnh II Capitolul 4 Ridicini Sociologul si istodcul. $i daci e sA avanseze fi mai sus.drrite . Pentru fiecarc existd un caz contrar.i o manrfe. .ra e\r.ra cu nri\o. Istoria se poate ciri in termenii mi$cirilor inigratorii. de cci care corlesii fuDdamentLrl 1ri biologic. dea cele mai multe avand scnsul de ta adeplii evoluLionisnrului d.irca patru/eci de mri de rni.rurr intre . ne areti de ce incercarea explicativi a marilor teorii a efual fi ne alldm la punctul dc ponire de pe timpul lui Tucidide..c na leg. a cirui aparilie este legari de activitilile dc viinitor ale unui mamiter trezit la rcgnul camivor $i care uneori | !ninca vecrnl Je gn. Trccerea lor in revisiS.iatbo.cea mai dis_ sale mullipficeri. Toli comeDrarorii Sj tructrvi inrensitare a pomirii de agresiune care este incA un riu ere_ diiar al omenirii este consccinta unui proces de selectie care a lr. Fjecarc teorie are dreptatc. mentrl esential la om este adaptarea cuhurali. Tot aproape de cordiljilc naturale $i de viard biologici ne linem cind examiniln teoriile cauzale care au identificar lupta pcnrru resrrselc vitale. E. Care cauzc plauzi bile au fost identificatc.. onrlicre >i mig. Dcsple ce cauzalitate dln putea vorbi atlnlci cen-d sunrem slidali de complexitalca lenomenului violenlei? l Ilrccpcnl cu natura fiintei umane.rrnt at agle.sihena agresivd sd fie trezitd in condilii de stfes. dar uneoi sunt nenecesarc. <\pnn a pdl'' ur homini..tincr . lteratura consacratd originilor dzboaielor fiind vasti. ca acelca recente ale lui Nazli Choucri. Existi un model clan{'area lactorului demografic se prcduce cADd rcsunele virale nu .tlcd|C.Orcli\ir c. Se demonstreazi u$or ci majorilatea cauzelor sunl pfezenle.r o geni rlclermrnanti carc dau o falaiitare acestei rrisaturi. ca orice alr animal. Este un punct de riscrucc care desparle pe fdali$ri.i Dar nu .enii rlzboaie $i conflicte cc $i iau obohrl lor de vieti umane de conflict violent.runii.a.rr.i carc este Ciutarea unui risplns este stiruitoarc $i revire in ficcare generalie $i mai aies dup: ficcare conflict njmicilof.inist s.i.. celebri lucrare iniirulali De$pre agrcsiune. din care cauza ridicat: la rang ibsolur lipsefte.p. Exista insi o intrebare care nu se mai bucurd de un rispuns unanim. consideri suficienr ca .rrc rJ ite dezr uira c ale pnpuJrlriror tlin regiunile in cu$ de dczvolrare. reglementarea sunr insrrumente lacunare ti imprecise. sa supenoard de azi printr o lupti pentru existenli ce urmeazi rapidei ci el va trebri si activitili.au oc pal dc locul pe cafe il sahslac ccrintele unei populatii crcscAndc..a rar nropfiut i grup. alelea teoii existi_ cu tor atalia tcmreni chcic Ai cu tor atetfl solulii rccomandrre. dovad: ci avcm de a face cu conditii carc nu numai ci nu sunt suficienrc. dar nu flrnclioncazi decit atunci cend apar $i alrcle.r replical ca ele. adicd suni necesarcj dar nu . oe iare . in cea mai risirir spre apus.ne.. Dar sociologia tui Wilson. Darwin s_a pronunla| rar $i pnrdent iD cazul speciei umane.Omul. Lorenz. aftmte ci . De f.. Esre confliclut in starea lui ex!. rcprczentaDrLrl $tiinlelor polirice $i cco nomrce concuri in constatarea ci in loate activititile umane con flictul e prezent ca o stare de tensiune subiacen$ competiliei ti luptei pentru supraviet ire fi ci litigiile suni inseparabile de aceste ocupa agresiunea inniscuri in comportamenrul uman. inslituliile.\!ramn)rj nunn rinrp de. hrani sau api.int. a avansar fari indoiah la condjli. cafe cred ci rizboiul e lnscris:in caracte rjsticilc speciei umane $i deci ne s1li uilll dcgcaba sil I eradic:nr. Asia s a ciovedit lt m. chjar daci acceprA ce agrcsiunea ar purea ii qi invdlate.rN. oricil de succinte. . devasraror o t-atalitaie ineluctabil! sau doar o maladie ce poate fi tlauii Si elentlral eradicate? De ce exisri .

uitnlii bogeliei $i a reo_ exernplu in cazul Angliei. ceea ce va na$te tensiuni in loate zonele aride ale planetei. esre suscep.luPta pentru spaliul vital". care nu accepta nici o ameninlare la ctile sale de legalurb cu lndia jau Orientul Mi. care nu are decat pulin peste doui secole vechime. argint.Lumea. In privinla subiectului pe care ll rrmdrim. biologie $i resurse. credinld. Marxismul a localizat aceste interese la clasa burgh€zi sau exploatatoare care lupta pentru meniinerea supremaliei sale. ln special ln epoca tribala sau in zilele noastre. ca toate r6spull_ sLrrile anrerioare legate de naorA.brii drept subiect al conflictelor: dincolo de aspectul biologic $i al asigurdrii existenlei: teritoriul.loritor prin . Competilia pentru sursele de ape devine mai asculiti pe n*sura epuizArii resurselor. intr-un numar mare de tfui. rnspunsul sc menline acela$i: dzbojul csle dererInrMt de cauze adanci carc nu lin de intenlii sau bunivointa facto rilor de decizie. La entilarile clasice jucirn(l . trolul continue sE fie aurul negru aj economiei nondiale. ln forme extreme.!! 3! matematic de teona jocurilor extrem de simplu $i convingitor privind competilia speciilor inar-un areal cu resurse iimitate De$i foametea. a fost dedicat acestei geografii a setei. Industda modemi este consumatoare de candteti unate de energie care depinde. cea de acum 5'10 mii de ani Ea esle prezentd in istoria primelor imperii Si in dzboaiele lor de exoansiune. O teorie moderni a conflictului care il ieagi pe &rsta dn gradrt dc itteractiune inrrc pAqi conlirnd ci agrararea rccstei faiii duce la inreracliune pa$nici zefo ta interacriine vio $i lc]lLar. cand acest tip de conflict prolifereazd. chiar in forma ei benig_ nu vad ai|a cale in a-$j asigura interesele considerate vitale.) este $i mai izbiroare azi. singura disponibili. indispensabile fuDclionarii la parametrii lnalli a civiiizaiiei jndusrriale pe care au consiuia. fertile 9i cu populaiii nurneroase. aii in prima jumi|a€ a secolului XX. ItL reinvierea aspiraliei la identitate Revolulia industrialA.tionale nu inlocuiesc pe cele mari. Dar nici astizi micile energii informa. ca o nevoie biologica fundamentali de a-si asigura un mediu propice de echilibru $i de seleclie. cea a disp. fie el oricat de arid sau neprietenos. pe. aduce ln primul ptan al intereselor statelor alte resurse naturale si anume ceie energeiice. Africa subsaharianA. salubdlare. mecanice sau electrice. Dominalia colonialiste fi rdzboaiele pe care le-a pro_ dus au fost atribuite inleresului pcntru maleriile natumle prelioase (aur. evaluat ca fi aurul galben sau monedele in buletinete zilnice care expdmi starea planetei. ea a cApdtat forme noi o datA cu revolulia agrarb a omenirii. ca putere industri.rzii de avaDtajelc civilizalici de alta afiati pe trepre joase de consun. Deci. ir spe_ cial resurscle naturale. Coreea de Nord). rii hidrocarburi. tibila de conflicte.ilociu.!tut . Exista $i al treilea fel de a invoca lupta pentru te. Ceopolitica ca doclrini a contrclului unor teritorii streine a inceput sA infloreasce la inceputul acestui secol.r. sustinand necesitalca rizboiului pentru resursele vitale' ca de reu$it sd fie o mare putere economicA. poliricicnii ne_ asiatice ca o baze a scopuriior sale de tara lipsita de resurse. patlu decenii a riei dependenlei. iar apoi miezul obiectivelor sale a fost rezunat in lozinca celui de rl lreilea Reich: . manifestd Ajungem astfel la teoria economici a originii rizboaielor care au redus chiar $i facrorii strategici polirici sau de pulere la irtereseie economice. Anul 2003. Dar existA $i a1!i factori care devalueaze impofiania resurselor. fataliiatea continui. lupia pentru supravieluire devine o Jus tificare a conflictului vjolent pentru stale. pentru ce profilul succesului consta de aceastE data in tehnologiile avansate care consumau mai putina materie priml li msi multi inteligenlE qi pricepere. dupi o perioad[ ilnDortaftA de dominaije a cirbunelui. raspunsul Darxismului la lntrebareat vor mai fi rdzboaie? ettet da. diamante). Observim cum. Dupi alte doue $coli inrudire. valori etc. a urmArit cucerirea de terito. i. este o componentE a idendleJii grupului uman. mai ales de zicamintele de nE. spcnnli de viala. \'iolenli $i oamenii picii de prelurindeni.32 Jacuri pe srcM lumii !'!!!!JS!!!J!. Dupa fufrangerea in rizboiul al doilea mondial. A avea putere lnsemna sA ai tentodi vasie.. Chestiunea accesolui sau controlului surselor de petrol este cel mai cunoscut $i citat caz. este corelata cu migraliile conflictuale. este localizate azi in cateva arii (Etio_ pia. societili sau entitdtr care Sociologia contribuie semnilicativ 1a srudiul Inocimtsmelor care tr)l gcncra razboiul. penhu minerale si apoi pentru cele energe tice. ft) absenta totali a acestor re_ surse. trcptat. indiferenr dc ce ar inrreprinde diptonlalii. Japonia.Germania era pin ciDalul nval la inceDutul rAzboiutui mondial. anul internalionai al apei. alfaoerzarc. sfaiiati de o prapasric ce clesparle o pa(e cc benefici. Negiijarea altor factori care intri in componenta conflicteior identitare (limbi. afita timp cat w exista inpd4ireain clase antagoniste. generatoare de conilicte Chiar daci nevoia de teritoriu ar putea fi citate h om ca o tldsa$rA originarA.o. statut.

34

.htu

pe stcna tunrt

35

cipali, statele, si mi$ctuile ;i grupurile (etnice. rcligioase. mlnorr lare sau altele). sociololia adaugi roi caPilole ts9e vorba de rolul

elitelor. al grupurilor dc putere $i influenli si al clicilorin procesele {le .leoizje. lstoia confirmi cd acestea. recurgilnd la mampularea opinjei publice, inclini in cele nui ulte cazuri balanla in favoarea

rizboiului. AIn notat la enumerarca $coliior marea popularltate a leonel deDendcnlei in lumea a treia $i a cercudlor irFlcctuale djn occi dent. tocmai din cauza struclurji concentrice a sistemului mondial c^mpu. Jir .enrrul de/\ olrrr $r te ller'h rileri ieconsiderAnd factorii ce pot inlIa in ecualja conflicrului, influenmnci cursul siu violent dar $i inhibendu 1, primii sunl lactorii claii. exteriori si obiectivi. Aslltl sunt populali.r $i slarea ci (exces' d;lin), teiloriul, hrana, enetgia, bogilia ($i siricia) ca factor ccononic, ur nratii de alli lactori etici sau sc'ciali: gndul ir care sun! respcctate drepturilc ii liberii,tile onului, slmctura poliiici (concenlrarca pulerij in despotism vcrsus dernocralie). alte slructurr ln ienlc (complcxul pohtjco_militar), elitele ii lide.ii' srlrctura siste_ uhi inrcrnalioral. Indiferent dc dispoziliile sau voinla socielilii acc$ti ficlori reprezinti lorlc imPortante carc in ullinri irshnl' decid dircclill pe care spirala unui conflic! o poele ha: sprc solulre Dasnica sau spfe dcznodinint riL'lenl O ahar sciie de opt faclori pdvesc mai nrult individul' slarea ninlii $i a psihologiei sale. Singtrrul factot. iot falalist, cu care in ceDcnr eslc pecetea biologici a unor tendirlc inndscutc (1po1e7a 1rsti;ctului atresiv), urmati de lactofii psihologici (ca in tcoriile lui Freod), gmaul de nljonalitale $i natura c aclerului (ce poate manittsta uri, miind.ic, Iicomie - relevante pcnlru conflicte) iri mai apor ralorile culturale ;i in ptLI.1icular reljgia, ideologia sau doctrnc speciale cN geopoliticll. Cu ele se deschido un alt capitol al teoriilor .resrre f;l <-rri'e.o.l:.relorti u ""rr; pennc'r:\J ? relol\Jr lol nr\.lr.c lr..r( rl,r.lrJla de entrl,ul Ll:n I :d! UNFSCO: I'i Adr'l 'se a$e ii1 tinted oanailor si acoto tr(hui? tdutdt r rediul lui cultu' Exi*i in ptimul rind in zilele roasrc un putenlic curentacela al rl interesuhi pdn ral. care a inlocuit tcrmenul de telerinli vahrii. Valo.rrea sti la baza culturibr li diferenla intfe valofr' ca sciiri de ier arhie r unor priorjlili. acliviliiLi, indelctniciri stiluri' guslui iixate istoric in cutulrc ii 11.rdi1ii, Iegende $i preccpte orale, irnlici si nrarea varietate a cultLrril(Jr Acosl cufen! consiati c' in neLc locuri prccirterr! e aco.d.rla flrltufii r!,'boinic€r ri in rltcle

pagnice. Itiada a fbsr considemta dc un sptendid eseu ca ilusira.ea prn excelenlE a culturii rizboinicc. Drcri sunt peNoane inarmate $i erefsatc ce ucid altj semcni. clo a lof sti in perforlr., rrJ ornuciderii IJr rr/iuDeJ \c pcrL,e..re-J prin .cr n J n,ire cpopee a lunii aDrice. cu ecouri ir afa $i tjtemtrra turopei cu l miteri pani in zilele noastre. Isroria ce se lnvali ti azic in p$inci J).rl istoria corfixntirilor violenle. ONU Si UNESCO Lr;nrreprins o rampanie de dezloltafe a culru i picii. Un congres s-a drut la l\,Ia_ (lid in anul 2000. Si presupunen cA ideea cufturiipicii. inci di Iuzi, s-ar maturiza $i am purea asista la cateva ore de educatie zil_ li. a D"r zece minute oinlr-rn tilrn we.tem -r de a,yr,no in Ltr\ul serii, in care iupra sangeroasi $i mortalE e ]egitimali $i glorifi_ frtla. ar aJunge si $teargi orice efect de iradiere cu principiile picii.

cultuii

riocnesc pentru valori pe care le considere irecoDcjliabile at; c m icoala puterii consideri ci iD ciocnirea de interese oarl]enii \unt in slrre si-$i dca viala sau s-o ia pe a altora. La tetcliziune, r^n dmpul r'uboiului din Bosnia, un Unir (inlelectuat. srudentt) a erctar;ar: ..sunt gata sa mor pentru idenrjtalea mea culrumlA.', CLr prlin dupi. irr :rpaLrut scene de masacrarc recipfoci inrre studenri. i; acesr c;2, ,lisf|cpantele tconomicc. lipsa dc hfani sau pfesiurca poputaliei $i !)rda rasursciornarurale nu sunt chei explicrrrve reLevantc -l nte Conflic|ele idenrilare por Ii numirs qi confiicte cllttiiile. |llr sr"(, cun] spune Hunrington. rizboaic de civitizarie ci ciocniri 11. culturi. Elc meriri o atentic speciali pertru ci oice sircm clc i rrdinlc Si valori. care definesc cuhrra, r,te rcligios, ideotogic, ting1' slrc, oricc sisiem tradilional, evocaror de isrorie, agrAtor de qpc , rirc sc aili in prezenr in ptiri cruplie, anlrn(ind noua famjlie dc rirllicte care intimpini olncnirea la inceput dc miteriu. Snrgurul ' l'.rIJs(J-e,c ou IegJ r ||rle .per- re .\r\ tJor trr.fi,...p ..r( J. rlcr<.ele \ lale ce dct( ni.ra.onflict. ( r..ou,re \onu '., ,h I rlur. .nltliJrele c rtrur,te .Lrnr ,r.h,.Lri,e _r,(,Ir1J, i.,,

.

In alt sens, qcoala valorilor sustine cA oamenii

$i socieriaile se

lr.. s0sccpribile de
(

a

\rllUfa $i coDponcnlele ei nu sunt sjngurete ctcnerre cc ies di. l.rr Intereslrlor vitale, vizibilc. lnisurilbile. Asttet, o rc0rie rtrihuie ' r rflfrcn confliclclor din exccsul de rationalitate (Bnrce BlLeno dc l\lt s(tuit.r). CoDflidelc necesiri preg:tiri, utcutc, org:Lnrzare, care ,i ril rcrlizate, dincolo de orice emolic sau pa\,urLcj oc r nl a c^rrf ri{'ifirlilate cso indelu g incercali. Dacat cinc!u se si|de$e ta l, Nirnrma. Ltn om dispunind de asenrenel RrrL||rc, srind in iiule.r

fi influerlate ti ransformate.

36

Jocuri pe scena lu,nii

3',7

unei matinirii de rizboi ca Pentagonul. plirr dc inli)nnaticieni $i de teoreticieni ai jocurilor. rr putea gisi ci idoea este justiiicati Daca lucrudle dau gre9, sc datoreazi prea medi increderi in posibiliii{ile mliunii ii neglijirji unor factori aparent minori. O alii Scoala spune c[ oamenii se infrunti in lupte din cauza lipsei de ra$onalitate Sf Augustin menliona pintre factorii de genez:i a rizboaielor: picatul originar (deci natura umana). frica omeneasce de moarte' slaba voinF (factori psihologici) $i irabilitatea de a geDdi logic Tema incapacitalii de a gancli este tithrl unei cd4i consacrate de Barbam Ttrchman prcstiei ca sursd a conflictelor (MaJ'{{l Ne} nr'et). Nimeni nu e crulat, de la Papii Rena;terii pena ]a rizboiul din Vietnam Este o tezA ce merilA atenlie; conflictele au toate, in diferite momente $i .ub difefire lorme, eron Je ci'lc.rl }rde. Jlr g"ciire

nu intrlr in joc (limba Si religia pot fi aceleasi). dar traditiile, obiceiurile $i trccutul sunt suficiente pentru a sApa mai adanc falia diferentelor de rdcntildte ri a m"i du$mania. Sa pre.upunem ca do\arut dce\ruiconaprinde $i dimensiunile conflictului se multiplicd. Ta{a, oricat de indeptu1ati, este interesati ile de situalia strategic!" fie de resursele minemle ale regiunii in cauzi. htervine linalld conflictul viu prin rrimiterca de alme $i apoi poale se-Sj faci aparilia ca pacificator Si ocupant. Nu

flict cade pc nfna unui geopoiitician dintr-o lari te4i. Alt bec

se

-

'au Enumerarea faclonlor ce intcrvin in deljcata balanli a

ciii

pa$-

nice qi a cdii violcnle in rezolvarea conflictelol demonsteaza cu pr'isos complexitatea prcbllrmei. Aceasti complcxitate, ca Sr zadar' nica incercare a unei leorii de a redlrce Ia unul sau caliva factori in tregul proces de dezvoltare a unui conlljct, se datorcazi nu numai numnrului rjdjcat de factori ce intervin in silualiile conllictuale in temalionale, ci mai ales faptului ci intrc ei se gdscsc relN{ii de inllu(fri-e rc( ipro.;. rePre/cnlrle in frgtlrr 2 Penlru a ilu$ra influenla reciproci vom lua un caz in car€ sun! implica!] primii factd cilali. Si presupunem ci pe aria rcsMnsi a unui
irib esG aclivat factorul . resrere dentt graJit:d. Ca unnarc a surPlltsului de populatje, io lanl se active.rzii $i iactorul hran4 devenitd insuficien
rcprczcntate de ar la prccara a dbului sunt prea reduse (seu incristenie) pcnlru a salva situalia. Sc activeaza f^crotrl teritoriu' insuficien!, devine subiectul prcienliilor asupm unur care. teitoriu ce apfflinc unui all trib vecin. Egalitaiea intri $ ea in cauz"i, prin dispffitalea bogiliei celor doui lriburi Dar in unele cazuri (hulu si tutsi), rclaliile tradilionale de dominalie in cadrLrl ac€luia$i stat sporesc

aceasti fuaepdtrundere de factori, acest joc al ielelot carc lennini in virsare de sange, mai multi explicafie decft trimiterea lor la gene vjolente ce pot atat de u$or fi atribuite unor populalii ce stau pe primele trepte ale civilizafei? Contlictul ar putea incepe in zona culturald. Altercatie la o serbare sau reuniune, unde o parte se consideri insultati sau umilitd de adversar. Scanteia incepe in mintile oamenilor, in timp ce in cazul anterior ajungea mai drziu acolo. sub formi de incendiu. Acum primii factori activali sunt cultuftli fi psihologici, rationaliratea nu :rju6, totul c emotie puri ti pasiune dezldnluitA. Bilantul victjmelor Doale fi insi acelasi.
se

Iunizedi

ti. Resunele

fii l

rolul aceslui factor de conflict. Slmctura slanrlui (inslitulii, legislalie, administralie, polidcn inteml) este $i ea aciivald, dar ri.spunde negativ. neoferind elenenlele de solule Concomiterl sc aprind 9i alte beculele: rulul liderilor. mellalitatea $i gradul lor de ralionalilalc Ceea ce sc activeazi automa! este factorul cultural. care fumi7c^zi suporturi difedte peniru identitilile rclorilor Difercnta culturali este factor de

exacerbire a conllictului, devenird supofiul nroral al adversjti-tii celor

in ca|zn ii fumizend lisla tuturor confrunlirilor lor ill lrccut si

a

inamiciliei irccoD!-iliablle. Eslc posibil ca alte elenrente ale cltlturii s'r

FjgUra nr.2 Ana za factorialS in originea conftictetor

39

CaPitolul 5

Rizboiul
Isloria atesti o indisolubild relalie inlre statele Sj rezboaiele pe care le au punat. Conflictul interstatal poarti $i numele de rAzboi, jnterintrucat sub aceasti etichetd. a fost fomal recunoscut in viala nalionald ca o stare speciali supuse unor reguli De la Crotius, care a scris primul tratat de drept al picii ti rlzboiului (1625)' dreptul in' temalional nu a incetat se reglemenleze conduita staielor in caz de rizboi, elaborand convenlii ca cele de prolecfe a populaliei civile' eliminarea unor tipuri de alme sau tratamentul prizonierilor- Exista norme in general rcspectate privind modul in care se declare rEzboa iete $i inceteazi relaliile diplomatice fi din alte domenii sau in lelul in carc se declard annistiliul $i se incheie starea de llzboi. Rezboiul rimane ipul cel mai reprczentativ de conflict- Nunarul crescend dc conflicle care nu sunt decl,tratc rizboaie (rizboiul din Vietnam' razjnterstalalc Si boiul din Golf), iaptu] ci multe nu sunl necesannentc
noua tipologie a confliclelor care puie in evidenli lbrme noi ca tero-

Inulti staruinld fi cu mult mai m lfe rezultate decar cea inalreptatd irnpotriva calamitirii create de orn. Cu toate acestea, studiui razboaich a fost o preocupare continui, in speranla gdsirii unor remedii. O abordare a studiuhi rdzboaielor a fost inlreprinsi in domeniul crDlitativ. Catea lui Quincy Wright, Un stu.liu aI rii.boiutui (1916. rcvizuiti in 1965) este o operi clasici. Autorul se ocupi de 278 de t;zboaie ale civilizafiei moderne inrre 1480 Si 1940. pentlu fiecafe rezboi sunt oferite datele de deschidere qi inchidere, nunele I|aiatului de pace, lirile care au parricipat $i data inrririi tor, impdr lirea intre iniliarori Si pi defensive, numirul parricipanlitor faln (lc totalul tirilor din sistem, numarul betiliilor impofiante $i o cla \ilicare in pdvinla caracrerului (balanla putedi, civil, defensiv sau imperjalist). Din secolul al XVIIlea datele sunt completate cu Dunr:rrul combatanlilor $i al victimelor rapoftate 1a totalul populaliei lliribr respective. Altc abordiri statistice pentru endemia rdzboiului pentru omeIire: din cei peste 5500 de ani scurgi de la 3600 i.H., doar 292 de rni au lbst lipsiti de fizboaie (cam 5E); iar in acesr rimp 14531 de
a 3,6 nilioane de oameni. S-a mai fdcut un calcul privitor la curselc de:inarmdri (1656 de ta 650 i.H.). din rlrc doar 16 nu au dus la razboaje (Va). In seria studiilof de acest gen. poare fi cirati $i l,rcl.atea purtatrd fizboi 1816 1965. Un nanual statistic de Dtryid Singer Si

rlrboaie au micinat vierile

rismul nu face mai pulin rclcvant studiul rizboiuluj clasic ca fenomen adanc implantat in istorja societilii umane Europa este continentul rnzboaielor lungi. Timp de aproape patru secole au lost purtale intermitert r6zboaiele europene cu Imperiul Otoman avand ca momente jmpoiante cuceirca Constantinopolului (1453) 9i atacul vienei (1687). Ri7.boiu1 dinlrc Fmnla 9i Anglia (cca- 1346 1453) este numit Rizboiul celor 100 de ani. Unul djn cele mai distrugAtoare a fost R;izboiul d€ 30 de ani (1618-1648). care a luat vielile a circa unei reimi dh populalia Gcrmaniei Capitolul dzboaielor mofldiale este deschis doar de secohl xX, care inlrcduce $i atotnimicitoarca familie de anne dc distxgere in masi (a$a_nunitul ABC: atonice. bacteriologice ii chimice) RiT.boaiele inlrn' pnn nu mirul de victime 9i trecvenF lor, in categoria flageluilor (calamitili. dczastre) la un loc cu cele naturale Ciuma neagri din secolul al XIV-lea inpulineazi cu o htimc populalia E ropei $j Africii de

li

Mch,n1 SmaLI (19'72\. Aceasra cupdnde clasificarea rizboaietor in-

lf

C.iteriile sunr remporale, spatiale, sululul politic al paniciparljlor. populalii. Se lbce disrinclie intre Inrgniludine (luni de r:zboi ale tururor parricipanlitor). severitaie (conbrtanli morli) $i i ensirare (riporul viclimelor faln de dmp,
loLalul populaliei Si roralul lb4elor armare).

r)rice (imperial $i coionial)-

sislemice ale sistenului cenlral Fi a mailor puteri, extra siste-

Analizele sratistice sunt irtreprinse cu speranla identific;rii unor rcgulalitili, frecvenle sau ciclud. Rezultatele nu confilnlii rccste speranle. Nnric semnificaliv nu apare cand exaninezj inrervrlul inue declan$area conflicrelor succesive_ Dar. surprinzilor, irl)are un naxim ce inteNine cu o regularirarc de douizeci de ani {lrrci cilra inceputurilor de conflicte este raportad ltr numirut celor .xislcnle. Chiar cei nefamiliarizali cu sralisticile cunosc pcrioadele
drrc desplrlt primu] rizboi nrondial de al doilea $i acesta dc primele r izc ale Rizboiului rece ca fiind de circa douIr dccenii. Iarit$i face

Nord. Lupta impoliva molimclor a fbsl dusi de onenire cu nult lnai

cu o populalie de peste un miliard de locuirori.Ultjnla. Anglia qi Rusia.re alianla 5rabililJ de ea cu Stredra. Iralia. RaTtroaiele na Aliantel€ sunt primul concept care se impune. Anglia. antagonism care a dus la primul rAzboi mondial. ceea ce ii un oryanism permanent din care au iacut pate Imperiul llabsburgic. iorm ciruia cand un nrelnbN a1 acesrei conuDireli incllci un acord I)oleoniene au durat peste un deceniu $i au. Organizalia Trararului Nord Atlantic (NATO). in schimb. h definirea ideologicE a celor doui aliante ln Rezboiul rcce si mni cu6nd in alianla NATO care subliniazi valorile colnune. Ideea de alianln implica o comuni_ tate de idei a celor ce se aliaza. Ele se asiglrra de aliali. puterile Axei (Germaria.40 Jocuri pe scena luhiii 11 parte djn folclor afirmalia cd rizboaiele lncep prindvara $1 toamia' mai degrabi decat vara fi iama. lnlocuieste conflictul bilateral cu unul de gruperi sau il extinde la dimensiunile unei regiuni. victorioasi. gurarea unui echilibru inire naliuni. Ultima s-a dizolvar in 1990. nu este mai razboinici decat alte arii ale globului occi$i cn in uldmii 150 de ani sunt mai pulne conflicte in Europa cd rizboaiele dental6 decar in alte r€giuni.tcoperir inrregul contir)cnt. Mai mulle regularilali in punarea riboarelor )i conceple domhanle inmlnim in modul de purtare Si declan$are a rezboaielor interstatale. pJlere prolerlan!a ce lupla impotriva puterilor cetolice in Razboiul de 30 dl} ani. Teorelic. iniliatodi ci$dgd in ?07o din razboaiele interstatale si au mai puline pierderi in 80Eo din cazrri. cermania. con. Statele nu lupti singure in conflictele semnificative. Dar o datA consiituite. rclatjilc inlre puterilc europene sunt bazate pe acesr prjncipiu. urmate de alianlele europene impotriva otonunilor de dup. Este interesant de aflat din ultimii 150 de ani sludiali cuprind 50 de conflicte interstatale $i 43 imoeriale si coloniale. liind de fapt disrusi de revolufiile diD 1848. mr. In 1536. Studiul mai aratA ce Europa. La inceputul celui de-a1 doilea rizboi mondial. aliantele au fost concepute ca forme de luptd impotriva uneia sau tnai multor puteri cu preteniii de expansiune $i donrinatie. de asemdnare sau inrudire Aceasti caractensticd a alianlei s-a menljnut pan. Dupn Vdrel (1758). Dimensiunea lui a intrecut pe cea a primului dzboi mondia| a cuprins 72 de state rvard 807. pana la 25 de bilit S[Ans legar dc conceprul de alianri Si Delipsir din gandirea poce a cahuzit fie declansarea conflictelor. rntrcnand 33 de state. ia. cea]a]la a fosr menhnuta cu orienttri $i furclioniri noi Si nlerit. AIiaDta s-a rrJnife\rlr mdr ale. Ideea lui de baza este asi.. care pan6 ta u ne au fbrmat cu SUA Alianla Nord-Arlandca. Imperiul Rus. Prima dezminlire a criteriului similaddlii sau comunitilii de valori o produce Franla prin stabilirea unor inlelegeri cu Poata Otomani. cu un scop definit Si de prevenire a rEzboaielor. in cursul lo. conceputd caun mjjloc de stivilire a expansiunii sovietice. Austria) $i Antanta. cu un total de 29 de milioane de victime (feri . peste capul puterilor creftine din Europa. fie incci:area de a le t)rcveni este principiul balantei puterij. Aceste doue cazuri istorice definesc alianla drept o comunitate de interese.cdilor libera e 5 na!ion-li\re. in Europa: alianla Pltterilor Centrale (Gemania.iiilalli snnl chemali si irlervini. In iimpul Rezboiului rece. 1453. producand lira in6rziere alianle opuse.ivili). In 1566. fomata in 1949 initial din l2 !nri. care renun{a astfel la aplicarea sistcmul ei juridic. astfel ca nici una sa nu poate si (lominc pe celelalte. a sta litici . 1b4a lor a fos! perceputi ca o ameninlare. a fost unnatd de Organizalia 'lratatului de la Vanovia (1955). I-a inceputul secoluiui XX se aflau in slare de competjlie ln mateie de inarmari. Ilalia $i Japonia) au inceput ocuparea unor teri ce se bucurau de proteclie din partea Angliei $i Franlei. din populalia globului. Este idenrificabili in relaliile dintre cetdjite grccc$li si rnai tarziu dinife cetnlile ilaliere. spre deosebire de comunitatea $i inrudirea de credinF O alianlA imponant5 a fost convenita inlre puterile care au luP tar imDotriva iui NaDoleon: Sfenta i'liantn (1815). Balanla puterii a tinr(lionar l(rn iD ir . din Spania pan6 in Rusia. FlaDla a infruntat $ase coalilii succesive ale statelor europene. Prima alianlA mare a mileniului II a fost aceea a cre$tinitnlii impotiva ocupanfilor locurilor sfinte. in rcprimdrc. capi tula!iile cuprinJeau acorduli de coren si acceprau exerji(drea unei junsdiclii proprii prin consulii francezi asupra cetilenilor france^zi in Turcia.ra unor coalitii irnpolriva Franlei lui Louis at XIV lca li . Sultanul Selim le relnnoie$te pentru Franla si :rbia in 1583 Anglia obline un tratat sirnilar. in ciuda aparenlelor. formafi de Franta. Au exis tat cruciade lntle 1096 $i 1270. care a cupdns initial ainturi de TJRSS inc6 tapre !iri. Este de asemenea un element de notat constatarca ca inlre In!ing:ilon )i in\insi nu 2pdJe un avdnldi connant oenlru primii ca propo(ie de mo4i. A doua ieqire dnr renduri a Franlei e.

menire si .-l \n:m\m bdlunla puter". Sistemul pentru care SUA a ardtat in doud imprcjuriri istodce siDpatic $i penrru iDstitulionalizarea caruia a mjljtat a fost sistemul de sccudtate colectivi. l..Oriunde stindardul libcriilii {ii nrdepcndeD(ei a li)sl s r !a 1l desfiiLrrat ircolo va fi irinra Amcricii.e armate. imperfecte.. Aceastb rraditie a cipetal irse reput Si o dimensiune aciivd...l Si caracteristica vechii ordini a fosl acel lucru inslabil pe care ne-xm obiSnuit si.iritii colcclive.si ne nnplic6m noi intjre. soldalii aliali. Disraeli sau Gladslone lntil nesti referin-te curente ]a ideea de a pdstra djstanlele fa15 de pi4ile in conflict. al unui acr de agresiune sau at unei ameninliri ^11 |lnporfiva picii. rrr tate fbft. Sistemul securitidi colecrive descrjs in capiroht Vll rt Carlei fsle in linii mai urmatorul: L ConsiliLrl de Securitatc rccorrandii sau horiri$le misuri iD ca vjolini pllcii.. prin legitun allificiale. Poaie dccide misuri pe care le cere tuuror membrilor. in cursul unei vieli de om. 1945). asi stelrli 6." Deti cele doui inlcrvenlii alc SUA dc paiea ali4ilor in c. Dupi mai pufin de douA decenii de existenF. a fosr Liga Nalunilor.42 Jocuri pe scena lu ti lui Napoleon. l{oosevelr fi ali. excluzard posibilitatea ca America . Tdrile niembre vor nenline conlingerrlc fi inlesn in pe baza unor acorduri. dupi primul rezboi nrondial. in vicisitLrdinile ordinare alc politicilor ei (curopenc). 26 r"nic. . 5. in Ditomdq' e categoflc..le doui rdzboaie mondialc au toalc simplomele unor acliuni ce au schjnbat balanla de forla a cebr doul taberc dupA doi ani de expectalivi neLrtrd.'nr un nomenl al istoricj sale America n'a parlicipat la un sistcm nici dc balarln a puteii. 2. nrerglnd pena la dreplul uniiateral de intenenlie in siruatiile in care pincjpiile libetdtii fi dreprurile omui i sunt incitcale. Ea a fosr slabiti de la incepur prin neaderarea SUA.. prima iDcercare. de pildn' e construit ca o coalilie eufopeani ce line in lrau Rusia. s sceptibil5 sd deviM un beneficiar unilateral al declinului Imperiului Otoman Notand ci .izbavcasci generaliile viiroare de flagelul rizboiullri.ti verdictul pretedinlelui Wilson in 1918:. pentru a putea inte eni atunci cand echilibrul este pe cale de a fi rupt.l' un hcru in care balanla a ibst delenninati de sabia aruncata intr-o parte sau alta a eii o baianli care a fosi delernrinati de echilih l instabil al inlere selor colnPetitive. SUA a repudiat oficial balanla pule- rii. pfeiedintele J Q A(larns nr I821: .sA aceste tbmle de solidarirate. iar cel de-al doilea ridoi mondi o lnnormirrtcazi defjnitiv_ La sfar$irul acesrui rizboi ins:i.e putere supreme Si ci de fapt sensul priocipal este . nici de o coalilie sau de inter venfa uner puten ciue se pune la dispozilia luptei impotriva agre_ sorului. ci de totalitarea ldrilor legate printr-un pact colectiv. Ilalia $i Japonja. Acest sistem constA in garantarsr securiti_ lii nu de citre llecare stat in pane. ca lrnnare a luptei republicani lor impotriva lui Wilson. au luptat sa scape dc ordinea veche $i sa stabileascd una noud' iar cenlr.ri de jocurile de pulerc caraclcristice Europei S1 care consi. a Inovocat de doue ori omenidi suferinre nespuse". agresivi a unor srare Dembte ca (icnnania. n lionate dc tbfle ae- .. lovi_ lura r-a lbst dati prin poiirica. lnolivrlia consti ilr tradilia misiL'nar' enunlati d.te d. birecu!Arrt terr li rrgiiciunile ei " AdaDs se oprise meargi pcsle horare in ciutarca unor monftri pe carc sar_i dis lrugi". Kissinger. Tara care a pus principiul in centrul politicii ei exteme a fost firi indoiatd Anglia Cend cite$ti corespondenla reginel Victoria cu mini$trii sai Palmerston." I. Aceasii pozilie se inscrie de altlel in rcpulsia pirinlilor fondatori aj SUA fa.opunerea f4e de oLice putere singura sau a unui grup care ar ceuta si_$i folo s$scA fo4a pentru a tipsi alte 16rj europene de llbertatea $i indeSpre deosebirc de lr Arglia.motivul conslant sau principiul care slrnbare prin intreaga politici externi obmani este halanla puterii"..'Ei. maritime fi teresre (dar gi denroDstLa. Consiliul se adreseazi pidilor irreresate penlru acloptarea cte rrilsuriprovizorii.lerau neinlelep!. care.ioare sunr ina.rlii rcu$esc si creeze o nox: organizalje irtemationatb ciidiin t)c prjncipiul secu. carantinei sau boicotului.tecvatc) inrreprmde acli ilitare cu fbftp aeriene.l( Secu 4. care concepuse ircest orgarlism. . Toji menbrii ONU se obtigi sn puni Ia dispoztlia Consiliului tnrl sanctiuniloreconornice. Poate (daci cele ante. lfi sau blocade). cu co binaliile ofdinare si coliziunile de prictenie sau inamicilie Situalia noastri detalatl ii distanla nc invild $i ne indreptilesc si ufnin uD curs difed!". (Cara ONU. Nicolson line si combati ideea simplificatoare ca aceastd politici a constal tn orsanizarea contjnue de coalilii impotriva oric?i{ui aspirant la rangul . R?izboiul Crimeei (1853-1856).

este expresia preocupirilor teoretice a balanlei nucleare. cire e primul oln in spaliu sau primul om pe iune fEceau l)r'1e diD acest joc complex. u un purenriJl cgdl de a In\ inge pe ceatatri yi . Nu. izbucnea rdzboiul din Coreea' iar intr-un accident procedurat (absen!. bdlanB cire ar fi conrinuat ca inainre de .riurul leritorial. la co lictul lncheiatin |953 Penlru unneioarelc patru decenii. dar penlN mai mult de o generalie ameninlarea lui a tbst o realitate palpabild. Ea era importanti pentru te4i care se inrrebau cine va stdca echilibrul Si va deveni ca$igator in caz de conflict $i daci acesta are ambitii hegemonice maj mari $i mai ameninl. In lcnnenii militari problen1a se punea in tefmcnii lovitttii preveDlive Putea prima lovitLtra sn fie de asemenca nalul. Unn din raliuni a fost brlanfa terorii Fiecare parte a ezitat si rccurgi Ia arme atonice din cauza iiicii de reFcsrlii Riz boiul nuclear era echivalat cu un cataclism devasutor pcntru inlre gul glob. care declanFazi o cursi paraleli.nantE. Faptul ci facrorul subiectiv poate fi (lcslabilizator (ideea superioririlii proprii sau a shbiciunii celuikrlt). dificultatea de a dislinge inrre amenintare reali Si cacjair.epr sodul nucleal'.lispunea dc . al su^perPuterilor de a n rccurge la alme nucleare in nicio imprcjrrare.? e\perimentale $i nurerea lor. l. In. car€ a dat profilul bipolar al lumii politice limp de decenii' nu poale fi despnns de cel maj jnrpoflanl proces din domeniul armamentu lui: arncle nucleare fi cursa lor fieneticd. a puterii $i a celei nuclcare.a ele se adaugh vectofi' Rizboiul rece. cu inlrarea eventMle a reprezentanlilor unor liri membre 8. Ea a intro(lus tenrcnl noi. fie ea precare $i provizorie.rtc rezidualA a cehilaLt adjd nodifica realilili reriroriale. de echilibru. la oropdile arii. dc erplo. ONU i$i imprumuta numele uneia din plrli. unde NATO se temea de o olensivi conventionaE a URSS). s-au alirurat alti termeni cheie ca intcr(ie $i credibilitate. De aici acordul ne scris. Dispoziliile de mai sus nu aduc atingere dreprului inerent de autoapfuare individualA sau colectivi. Sistcmul alianlclor esle simpli{ic. pan6 la misurile luate de Consiliul de Securilate. analiza e maj deta$ali. fantaj ce pot fi transfomate in constrangere. diferenlele iotre ele sunt considerabile.r URSS de la gedinla Consiliului dc Secu tale Si votul Adundrii Generalc). iaf echilibrul balanlei de pulere nu rja conllictelor nu a fost investit un efbt |eoreric in limbai matematic (leoria jocurilor) mai marc ca in cazul strategiilor nucleare.le?re a rjun.t. ci pe un teritoriu in disputa (Europa.\emen<r lr un nr\eldeoseb oe irnD. Demonstratia capacitdiii nu_ . Aliluri de perceptie. iar inilierea lui insemna sinucider.rL..itoare pentru tcrli decat obicctivele celeilalte pi4i? Puterea nucleari nu poate rachetele. ca ame nortarc a unei sancliuni devastatoare. pentru simplul fapt cd ambele se refereau ia doui p:r1l in stare. Lle. Ea consta nu in apiicarea primei loviru. Astfel perceplia subiectivi a unei situalii a devenit ruproape tot atet de importanti ca ti compararea obiectivd a capaci larlilor. dar aplicat cu sfinlenie. De$i s-a licut o apropiere intre cels doui balanle. de pildd.{ penn la bipc. va fi o surpriza si afle iD sine .. alituri de descuraja. spectaculari' avand ca lemi spaliul extraterestru De ce al trcilea rEzboi mondial nu a avut loc? in retrospectjva anilor. unde prima loviture $i riposla ar fi fost urmale de incetarea ostilitililor $i de o pauzi de reflecfie.r-i .chimba . Strategia conjlictului.Jocni p. scetn lwhn 7. fdcute in umbra balantei teorii apli. in 1950. numarl. sistemul intemalional tuncli oneazii sub a$a-rumita balantl a terorii. Remarcabila cate a lui Schelling. Pentru cei ce fblcloric cred cd marenaiica oste o $tijnli a cantiiiitii $i nu a struclurilor.ta (rlrrt) au dlrs la preocupid Doi legate de rizboiut prin accident. ulcul grcsit sau eroar€. Scenariui care i-a nelini$iit pe europeni a fosr o rafinare a balanlei temrii Si a Santa.Echitibrul clasic se rcferea la doui oirti . sislemul a fost paralizat o date cu izbucnirea Rdzboiului rece.rliului Lle securildre sau rcpre/er'tanlilor).i Si a ripostej Nupra ariei inamicului.caprrciktca dePliDA a prlmei loviluri". srncliune.laritaie. rl. adice dup. Acordand rolul de eminenld Consiliului dc Securitate care lunclioneazA pe baza unanimitilii madlor puteri.e (deterrent). constand din confruntarea ostili a doui tabere $i a do i alianlc conduse de SUA $i rcspectiv URSS.l de salelili I nsali.jului nuclear.t elactuarea ci rinriinea o caprcil. Se infiinteazn un comitcl de siat nrajof al Consiliului de Secu riiate care stabile$te planul mjlilar (compus din $e1ii statelor maiorc de a produce daune inacceptabile penlru atacator_ NiciodatA in isto- rl< menbrilor permanenli ri con. Ea poare fi utiiizatd in stare de baianta in combinalie cu purerca politice numai ca ameninlare. numil li rAzboiul ideologic al celor doui tabere. Sistemul securitdlii colective a du1at mai pulin dccat cel al Ligji Naliunilor Unire. incat si anu]cze posibilitrtea de riposte a cele ilalte pa4i? tsalanla terorii apirea dir nolr: calculele ardiau ci nrci una din pi4i nlr .

de inceperea pfnnuhi rizboi mondial (1914) $i a crizei cubareze (1962). inslalarea racheteior sovietice in Cuba) $i anlrenau alianlele lor cu numeroase alre lfui. Cea mai micd abatcrc putea duce ia cataclismul univcrsal prin eroare sau calcul grcsit. Crizele se petrec intr un timp relativ scuft (o hnA in primul caz. Anbele s au striduit sA demonstreze cA inFleg ni zele $i regulile . Rusia).iii internalionaie Si a menlinerii razboiului in stadiul . tcrmenul de crizi esle atribuit momenteior cfitice in care cursul pa$ic este pe punctul de a 1i oprit. ogiindird $i in rimput crizei. Richard Brody Si Rober Norrh au publicar uD studiu in crrc apllci.rare pierd credibilitatea ce nu vreau sd recurg la lovitura pnn surprindere fi pol fi suspeclat de intenli agresive. poate aplica daune inacceptabile.bcun pe scena luDtii 41 d balanla clasicd se exprimi mai ales cantitativ. in timp ce consr derentele balanlei nuclcare au limbaj logic sar de cerce|iri opcralronale. tunuri Si rezeNe de hrani. SUA. lpoteza de bazi a lunclionerii balanlei nucleare a lbst raljonalitalca pdrtjlor. Exemplul cel mai elocvent al efectului balanlei asupra compotamenlului principalilor actori ai vie.lgcrir fachctelor a losl ficul inainte de consultarea cubanezilor.3 Schema de anatza a crize or in criza cubaDezi sc distinge un mafe efort al parllor in a per Divelui dc violenl: dininua in acliunile adversarutui perceplia cofecta mnfea actiunile de rispuns cu eftcl pozjtjv li diminua pc cele negative. Irrantr.i reinuoduc scutul nuclcarpentru a se apiira in noilc condilii fi fali de noile amen liriin perioadele care preced izbucnirea conflictelor ii in funcliona rea balan{elor.. Asrfel. Daci construiesc un sistem de ap. in tinp ce Anlanra subesrima violenla Dublei Alianle (s>r). Spre deosebire de ljderii gefmani. Alrc dilerenle pot li fi cePe cu acuralete acliunile adversarului $i a reactiona adecvat: daci .rece" (rezboi potenlial. in retatia infte S r $i (actiuDea unei ptuti $i perceplia ei) a exjsiat o asimetrie. oglindile ti in disciplina gestiunii crizelor (ctisis tnanaBenent). renunla la acordul antibalistic .i. codul linrbajulul public $i al mesajelor ii fiecare a cultivat acesle lrasiuri la oponent. circa doui siptimani in al doilea).rceeaii schemi pentru analiza crizei legat. jocul balanlei picrde din rafiDanenlul sin. in lumina tebDologiilor avansate de care dispun $i a factorilor slructu rali ai sislemufui lor militar. este atiit de importantl incet face obiectul distinct al unor studii 9i in cercari de teoretizare. scoland dir ccualie pe cnbanezi.iocului. Pentru a iDlclcgc mecanismul conplicat $i greulalea de a rezolva o criTa (cuviDt ce derivar din grecescul .gul pfmclpal intre SUA $i URSS. sistede sociale jnstabile Si lipsa de control asupra propriilor depoziie de aflne).. la armele antiracheti. in momeDtul in carc delinitorii armei alomice nu mai posedn ccrtificat de ralionalilale (regimuri bxzate pe mitologii sau conducitori dezechiiibrali. Analiza noreazi ci in l9l4 conducilorii Dublei Alianle (cermania $i Austro-Ungaria) aveau o foliticimai inclinatd spre violenti dccat membrji Ariantei (Angtia. balanla funclioneazi ca descuraJare. acordut relr. incerc:rile de solulionare e$ueazi. Dubla Alianti supraestima niveiul violentei acliunilor Anranrei (r>S). in al doilea intrebarea era daci fo4ele unei pdrtj sunt invulnenbile la o contralovituri fi dace vreuna din elc. ceea ce nu s-a produs in criza declan$aioare a primului razboi mordial.. concepte foarte prcluite de citre $coala Fiqura nr.a compodanenraljsd (behavioristi). uru$ciov a con_ ceput clar nlvclul confruntiii. decide") vom da doui exemple. care in ciuda argunentelor coplesitoare in favoarea conlliciului violent mai menlinc o urmi de speranl. fiind in posesia unor tehnologii noi. dar neactivat) il reprezintA mAsura aparent paradoxali a acordului celor douE mad puteri mrcleare de a renunla la sistemele defensive. primul din prina jumerab a secolului XX (producerea rezboiului convcnlional) $i al doilea din a (loua jumatate a sa (evitarea rdzboiutuj nuclear)_ Trei autori Ole llosti. Daci ir prinul caz cra suficient si numefi reginente. Perioada dc crizi. Astezi. Am bele crau provocate de evenimeDte sfidabare la adresa unei mari puten intf-o tarA micd (asasinarea principelui Franz Ferdinand de Habsburg in Serbia. carc au corliin at si aiba propiile reaclii nerrmonjzale cu djalc. Metoda utilizad esre aratatd de o schemd in care variabilele sunt stimulii $i rcactiile. echilibrul se rupe $i confliclul este in pragul exploziei. sensul rcal al mi$cerilor. Acest gest se cite$te astfe| mi las expus la lovitura ta nuclearn ca si-li dovedesc c.

imparte conflictele in conflicte neteritoriale (cu motivaiii economice. generalii au obiectat spunand cd acest lucru este imposibil.. In privinta ne. i.r6zboiul mondial a inceput din cauza re. spre deosebire de iigiditatea manifestatA in planuriie de mobilizare din 1914. nici una calculat[ s6-l umileasce ln mod FaF de ace\te conclu/ii ale nudiului nui eqle de adAugat cd rn 1914 nu erisla un arbi!-u. nu trebuie sa dea ceva contra unui sentiment. 3.48 Jouri pe scena lunii 49 ele relevante pentnr o crizd scapate de sub control $i alta gesiionata cu succes.lrer' ale cirei Ie' lau so\iericilor. voinja populara sau dreprurj istodce). 'a revrnii la conlr(le l' nego'rerr' Evident.le escaladarc t. Ll eqe IUmi/al suli au constituit marele test de rationalitate a pi4ilor' Argumenlul iovietic care nu vedea'in instalarea rachetelor in aproprierea gran' telor SUA decat un gest de simetrie fa15 de rachetele americane din .i cxperienra oanrcnilor era inci proaspiilii. Existe ti alte incercarj de reorerizare a lnceperii conflicteior. aele doui pi4i nu a trebuit si cedeze una in fala celeilaltc. problemele razbojul i sunl obieciul unei ramuri a dreprului inlemalional chenat si stabileasci nonne privind rizboiul. . care fac obiectul dreptului in razboi (lirr i bello) . care esie admis. llc de a le prevcni. Un mare numrr de planuri cu grade diferite de violenrn' diferite de versiunea uzului viole4ei nelimitate' au existat in 1962. adnirat \2 i\lrclie Denlru fermilalea $ D:." Jus in bello Si i s dd bell&m.. cruzimjlor qi efectetor asupra necomba. care pun mai pulin prel pe perceptie. Desi in ambele sjtuatii ameninfdrile au existat. nelncredeiea ti targuiala). rjmp de pahu decenii. Maturizarea (evolutia lenti).ecinetatea ej imedi. 5i unut $i rlLul se adresau statelor mai ales dupi cristrlizarea la Wesifalia (1648). lnnlilor. spre deosebi(e de situalia dfu 1914.i2. in criza cubaneza s-a fdcut o distinclie intre amenintAri $i acliuni' ambele plnli abliDandu-se de Ia acliuni violente hlexibilitatea dezvaluie un alt contrast intre cele dou6 situalii . negociere. Prin repercusiune (SUA lupta cu Spania pentru hdependenla Cubei ti ca$tiga Filipinele)l 4. in afar6 de izbucnirea conflictelor. nor nic privind declararea $i pornirea rizboiului $i tjnitarea condiliitor . Prin crorius.'?). In cartea sa intitulattr 7or.ti in Turciil a fosl lacit recLrnoscut 9i simetria cerute de balante a fost rcstaurati Rachetele au fosl rctrase idre pentru solulia definitiv!.. I sisrcmului intemaljo nriconstruit din slate. in care cel putin un ultimatum i fost redactat ca sd nu poata fi executat. Duroselle se referA (loar la conflictele ce intervin in relaliiie intre state. Astfel este menlionat rolul informaliei corecle in cnza cubareza. Prin ocazie (JRSS fall de Polonia ln 1939).Ar trebui se fie o reFtA imperativE pelltru State. ln opcra lui Grorius se face distinclia ce Si-a menlinut valabilirarea de a lungul secolclor inrre cele doui capitole: L nomle pdvind conduila pillilor in cursul rdzboiului iii limirarea erccselor. Cand lmprratul Rusiei a cerut o modificate a planului. ci ca pdm gest al destinderii situaljei a trebuil si accepte srmplu scnsoarei prin carc Secretarul General U Thant le invita sd opreasca misunl. lil'r erau relansate cu predileclie la inchcierex r)rIlllor conflic(r. de pilde. iar Kaiserul s-a lovit de opozilia lui Mollle inlr-o incercare asemaLiraloare lncidentele au iltrat ln folctor sub enuntul absurd ce . autonrl 6e face ecoul metodelor vechii $coli francezer . nu a exisut nici o ce_ rere De care Dremierul sovietic sb nu o hteleagE' nici una pe care sa nu o poattr diuce la capbt. Consiliul de Securiprctate a devenit arena publici a confruntarii' unde ambele p6(i ili inplicare cnre a fumizat fi solulia formali zentau argumentele. . empire finia.Astfel scriu aulo' di. anularea de c6tre URSS a initiativei de a plasa rachete in Cuba fi retragerea lor a dat cfutig de cauzi lui Kennedy. Decla!$area se face pe urmdtoarele c6i: L Prin decizie (cea mai apropiari de un proces ralional). Cele don: abordiri au avut o crolulie pafalcti. confonn unui angajanrcnt luat ln cadrul soluliei. ca dciodate sd nu cedeze nimic conta nimic $i mai precis c. SUA nu a intreprins acliuni militare imporriva Cubei. Era o ^ Inulla publicitate. rin. Duroseile. recufsul la te4i. ideohgice sau de puiere) Si conflicte teritoriale (cu acelea$i motivalii plus motivafia naFonala. el trateaza ti strategia ti tactica conflictului (atleptare. 2. etnic!. gocierii finale.. riposta) soluJia sa (condiiii ti a crizei. justificat sau legilim (lrr dl r€lt&.in rc/ullarrrl final e\i'tli ir o de cefinlele bxla. la sfer$itul Rnzboiului de 30 de ani. imbogadnd in fcrciidle de a linrita fie devastddlc inzboaielor.pectului pentru orarul cailor lerale SensibilitaLia penru potilia dd\erqrului I fost 9j ea pre/enni in 1962' manitestata in gnja de a-i oferi ponile de ieSire . Dar mai a1es. o aulorilate de referinF Chid'dac5 duloritatea sa era erodati din cauza Rdzboiului rece.

.Jizboinic.lrcnrrca a pilit skamb in acest secol.crime impolriva pi_ nalii dc rizboj din cele doue Perspective: cij" (dd . Ln.. Cambodgia. dupa irfiengerea Gernrniei fasciste ln cc DfiLe:re iu.!iun(a/a ld Hdg:' fnbun:rlrrl rnfnrri\a'r'rnelof 'urL13 i'.. La inceputul secolului )O(I se produce cel mai senmificativ rede a scoate rizboiul din viala omenirii p n inrern cerea totald. sau a unor tiri falirc sau neguv( mabile. Ccca ce este ingrijoriror cste unilareralisn l proctanat cle rnele putei ce invoci impefativll asiguririi secu tilii lor. impo rriva interdicliei iDitialc a credinlei lor $i rizboiut de autoapjirare..in bPttn elonrrrile uc a drmrnua'rierinlele r..' ttrdecrt pF ro'rLl pretcdrnte rl lt'go'l:r\rt'r' Milo' se'i. peni la urnli au fos! scoase din arsenale anumite tipuri extren de letale. rrfc dc sub.i/hoxrelrr du f. cum ar l)cntm . Irak' Liban de pcste lot in 5i i'. Augustin pentru a pemite crefrirritor si poarre sabie. nrulle li r tfireprindedi rizboiului.perseculiile pe notive nelimitate la o rasiale sau rcligioase".lculpcl rec<nl pe loq u trrcreJinle rl Iil'eriei Tr\lor' inUun.e ue mrr nrrl succe' Dc). ext.. pu$tile sarr tunurile). r.50 Jo. au ficut p.preenpdvi" imporriva uDei amenirFri iminenre. instituliile creare penlru durabili.r$i ineficicnlj jDte[icerea rizboiului. pcnlru instaurarea democratiei.iug l colonial sau ceie legitimate de nevoia apdririi au rkr Sf.'i .'"r'". Brori imense sunt comise plin dcciziile |rsllte la bunul plac al lirilor care abuzeazi de puterca lor uilitari ir upacrlatea lor de a iDierveni pe plen gtobal. sau a cclor presupuse cd sprijini sau incurajcazi rcrorjslrLrl. 9i b) crimele impoiriva umanite'tii.r'rf ..qceasla pieocupare tla vitura . pus de la inccpul sub sem uLl lui Marte.. ir car€ docrrinc noi cfeeazi cel mai larg teren de lc ltrrrrrrc a fezboiului Si a rccurgerii la foai $i in carc increderea in r'r'lodele palnice Si negocieri a atjns pragul mininal. Liga Naliunjlor $i ONU.-'ti rnc' nLrna. vcnlra umanitd]i" in cazurjle unei primejdii mari a suprrvietuirii ||nof populajii.e/lunr constau in planificarea' pregdtirea' inilicrea ti purtarea unui rilzboi de agresiune sau a unui rizboj carc incalcA trata_ telc intemalionaie. defi !c ca . Dc secolc exilti fercstle pcrrlru rcccplrr-cir roclrrgerii la fortn $i . Rezboaicle juste ca ccle de elibe. sub forne vagi inelicienle. nu au fost inter?ise nici armele ce ucideau la distanta (arbaleta. tlogresul realizal prin incadrarea legislalivi nu aconcrirea i stiturionals a crnnclof impotil'a populaliei civile estJnrsi conijnnit de sLrierinlcle indufate dc oalncnii nevinovali ce au pierrl in rccenlcle fizboaie din Italcxni. Cele ctrsice sunr rnzboiul just. l. ciileEoria fiind lSrgiti cu .uti pc scena turut 5l pud dc amle noi au fost vizate.inter.. S-ar purea spuDe ci . ptrce judecat crimi doilea rizboi mondial. Itwanda. aqa cum s a incercat la momenlul aparjliei lor.i lr climinarea recursului la fofli. inrervcntii pentru Ll)piedicarea prolifcririi armelor de disrrugcre in nlasi $VsaLr im_ tr('lrila uror regimud dictatoriaie. lo- ful al incercirilor tmpasul cste $i nlri gra! rrlunci cilrd rbordlD drtptul la r5z' l){ri.rizboiul preventiv'. Dimpotriva. If .'rr t{$cndd iJoccr pc luroli !'<nociLlJru Pron"niile victl' rcestor ilnensc dezastfe umane nuilarand pestc un nilion de alind ca prorotip Dre fiecare.lci umanitarlii.i. Afganistan. noul secol se proclama . slrnt uflaie Poven alc corlsi idi. al cxlerninirii in masi uciderea celor cinci niliotme de evrei in timpul celui de al doilca razboi mondial... Tribunalul de la Niimberg a a) .cimi. ca in Indonezia.r. Aceasti a doua categorie (in b€lld a fbsi dezvoltati cel politice' mai nrrlt. Tratamentul prizonierilor si soarta populaFilor au fost amelioratc Dfin actiunile Crucji Ro$ii $j a Semilunii Ro$n' Moneniul de cotjturi in lurisdiclja internalionali a fbst Procein cel de al sLrl de la Niirnbelg. gazele nu au fost folosite in ccl de-al doilea. paralel i'l| nesocohrea rolullri insritutiilor sau dreprului inrcrnalionat incLn: t!)rar in tralate qi conl'cutii. Pentm a cupinde 9i actele peric'adi de rizboi $i care Pol ti lndreptate impolriva propner po- ' cruit drun ir dr€ptul internalional ln orer(r.l i. in fala unei ameninliri viiloare. Dupa experjenla lrjstd a primului fizboi mondial.rlcstnra sau de victimele alacuilof Lsrofis(c . fi :.. defini! sfar$itul celor doui razboaie mondiaie.lrlimarea lui se face prin doctrinc noi_ Astfel csle scos din vechea rccuzitn .rninare !i alte actc inumane comise impotriva populaiiei civile".

Aceea era o identilate iAuote pentru promovarea unor interese comune lnand de rcsoftul civilizaliei. cu loznrcile separirii tnlii de gnrp. credinle.r. Ele stau in spatete crezurilor fj sunr manipulate (jc.ote ijr R$Jrdr. panid . .'.du cJrca.irir' errr.rui grup.rui. aI credinlelor.d 0o nanri_dc conf.?. membru al grupului rival. Motivele apa(in de obicei sferei polirjce $i cconomice $i r)Lr sunr€molionale. lrc identrlare. inrlrd ea conllicrelof relrgioa. in contrd.l cu civili. e :r rnteraclrunea po\ibiu cu gruput pun. Cu aceasti abordare avem o cheie de citire a teorii_ k)r actuale ale conflictelor care invoca civilizalia $i culrurile lor.onceptLrl de purerc e\ercirala de .. . in sensul citirii proprii al istoiei.Dorrtof al cLno)ljnrelor unr\ersdle. omul care lnpti este anirnal dc un crez.. nobil_ti umanist se impaci greu cu aceasd descoperire a orginii culturale a conflictelor. care cie." Ar fi puiut la fel Lle bine si adauge .cre. Per sonalitatea iugoslava eta lcgati de mendria iniliatorilor mi$cirii de nealiiicrc. cmia. de_ li Pcnhu noua categorie a confliclelor care se manifest:i in proljfe rrrea r. II| rcc. care linea in conirol acliunca cenirifugi a fictorilor de idenlilalc comnnitad. tradilii.. fre cuhurale. de consiruire a noii ordini capabile si conduci lumea a treia spre dczvollare $i de indcpcndenli proprie in laport cu marile pureri ii cu blocurile.cfrcgaljei fi la limiu a .Si mo)lenirr cpecitice. care dau tresarurile specifice ale unei colectivitati $i oferi rndivizilor elemenrele unei identiril proprii. cu accLli ir. aceea a grupului ctnic sau rcljgios.doaielor civilc. intrucar religia. violen_ innpli definitie Ciutarea febrili a identilillii culturalc. In interviltl luat in fala camerei TV.Sunt gatr sA mor penfu identilatea mea cullurali.. meritA o analizd Drai atenta. ca l. tranjferdbile. a .a/. care se adreseazi tuturor gnrpudlor indiferent de ceea ce ar putca sd le despani pe planul cultural al crcdinlclor specifice. . Vulnerabilitatea ace. pe cat de puternjc este liantul in interiorul iumUlitddi rcga\itc. desp.ali .e cu ccle lingvistice. Cultura acoperd vasrul cnnp de activi_ latc umani dominat de linlbi. triseora culturaj: apare definitorie dintr_o a culrurii.. de ?deziurea la o cauzl. crate coollicte culturale..r au ic$it la suprafali cu tot codegiul de asPiralii 1a autonomie pfomovalc de natura identi $i indcpcndenl:. adici cultural.l .td de inamic si in dorinla de a'l disixge. Aceasre incercare de a preciza termenii nu este superflui i.dl. cu prctcnlii istorice. Motivele nu sunl identice cu creznrile qi lozincile pirlilor in conUic!.insi din cete pesre t20 cle definjlii din sludiile de specialitate.sunl gata sd omor" pentru acecafi raliune. tandrul combatant in conflictul bosniac declara: . cum ar Ii Huntington qi Tofiler. Cultura intervine inlulLlFduni la plu. obi_ cerun. Declaralia. cu o incarclturi emolionali atat de putemici incat sA poatd fi adus:l la incandescenli $i transfonnafA in uri fa. care e. Aici i)r g?r\e$le e\pre. Prcieclul unificator in cazul lugoslaviei ii al alior !!ri cra consnuirea uDei societali prosperc si egatlare. valori.r/. Maj prcmitea $i dcmnitatea ata$atar oetileniei irgosiave priDjucarea unui rol reDalcabil pe sccna internaliomia. ln arelaSi limp e\plrc. gherilelor. ne permite \a nunim sper. nteme crescande. cultura deslrami in vetnica ni$care ondulatorie a cfedinlclorO dati ce a dispnrut temeiul idenlittlii comuDe. vecina cu genocidul.te singLrlara. Ceea ce construie$ie cuilura. ca in cazul ttltsilor minorirari care au format nucleul ''l|. Incercarib de a construi ci vilizalie pe cultur: dau gres. fr eco||ornice conduc la. rrbnr J. aceqti. Uzul comun care acordd culturii un nivel iniltitor. pe alal Je nesocotjle ri intreruple sunt lcgaru_ r. conlennd lrec. ca subsisteme de valoi Si credirte.rcle". clLb. terorismului.cr'' arm1|a rirnp Je \e.rl apiririi Capitolul 6 Conflicte identitare in orice conllict.stei conslruclii cra generata de caraclerul ei ideologic. rA masa inecati in noianul dc $tiri al ostilitililor.irca ronlliLrelor Abordarca propu\. cu limba $i tradiliile sale speciiice a constituil preambulul unci crize.rJdiriilo. istorie. CoDsiderAnd cultura ca loc al valorilor proprii.Llruri. ideologia aparrin sferei culturale. aplicabile pene lot.politicieni. o idenrilale. linba. (onflrctelede tipuj celui descricpol fi con\id. cu cele etnice $icu cele ideologice. Identilalea veche de ceiilean a] unci republici federative $i a pierdut conplet sensul.ror de atle vajod alla de aneniolarea celuilall. revolrelor. iotiuJre In e\ercilxrea rccster pulen.pan pe oameri. dis_ (r.ia e\lrema propen(runea izolirii. carc de obicei nu mor ca lupritorii de rind_ Ralilnile Lrlrlr. (onnrc 1cr vemt du$man ireductjbil.

Trezi rca civilizaliilor li inrrarea 1or simulrani in competitie in contextul mondializirii economiei 9i globatizirij inlbmatizirii vor genera. ne irczrntr tun. conflicte. rrr \ea'nd Jlto-d. unde dezralei" poate funcliona ti in sAnul unei societali neadaplalii.. abordare structurali.c afiflnr de. Toate resentimentcle tribale din Afiica poarti amiltjrea coio nialismului care a favorizal un trib in dauna celorlalte. rivi$ili de mizeie fi lipsuri. Daci facem un pas mai dcparte depi$ind sfera incd subiectjvn a notivelor de puterc. c.r ir.rrrr rbfnarjuni In. lutnd siuflea grupului dolnnant. Esre sufi- . civiljzalia J. traind in aglomeriri neisienice. in oprnra acestuia. con slatim cd ciocnirile pe care le consideri Hunrington posibile $i probabile in secolul XXI derivd din schema sa conceptuali. cu atat mai nNlt cu cat Huntingron atribuie legirudlor islamo_contLrcionisle o .ti sunt de naturi a aljmenta $i amplifica conflictul in te . dupi pirerea lui Hunrington. politicd struc_ $i tLrri^insritulionale. factorul cultural poate ricrr si rcluillt cazul bosnixc. in aceasti lumini. ce se bucuri dc condilii ceva tnal bune de trai.afi.lumpen" sunt materia primi a unor miscid subculturi anarhice vizard dezechihbrarea.lmite totugi con ilicre Si iDrrc srare apa4inend de cjvilizalji diferite fi conflictc ale grupurilor contigui de a luneul liniilor de fiacruri nrtrc civilizstii fi pretenria sa la universalilare negati. Harta sociali a omenirii' cu zclro bitoarea ei majoritate prinsi intre cursa cre$terii popula'tiei $i a asieuririi mrjloacelor de tlai. a socielilii.r .!i.rl ri rccnui t-runghi dc tb4e.e aPdriliei Je conflrile Srruilia . care conlund.e atrfet Dirtne ri cir rti zaliilor". Aceasti eroare bazatd pe o 'crnrnrich Jmhrgua a conltus ta in.uIurJ. care. Cr\ili. Occidennrl i$i vede su premajia contestali Existe falii inrre civilizalii Si acoto trebuie ciutate rAdicinile conflictelor. fragmeDtaristi $i conflictuall.. teoriile care exPlici cauzelc conflictclor prin (in principal Dolitica de putere ($coala tealistA). pirtilc i0 conflicl impilfiicsc una fi fi motorul real al ciocnirilof.otogiilc sau rctisiile) sau de valori. conllrc. a unui ninim de trai care si asigure un nivel de viali decent. ca sis_ $i teme de credinle de orice fel (tnclusiv id.rr|i :i Lrnde PrJdiemr lle cdre o \ r\Inc ii np r8e tJ \uprrc\rrmd-ed con negli. aurorul practici sisremaric confuzia intre civilizatie culturi.r. le . La irceputul secolului XXI.fufiei neputin prospere.e Occidenr ti Islanr.. dmene pe planul inrai al riscurilor conlruntarea int.dacinile conflictclor.prc Occi 'renl sr A. care ar fi permis diferitelor comunitili se coexiste paSnic sub semnul unui jnteres comun. Inrcresele altor putcri exteioare $i interven{ia lor de a suslrne una din pir. Nu rcetr)r lucru \e poa.r re/ulr. sunr de o varieute uria|i. ceea ce s a numil uneori .irrti. Occident Si Confuciani$ri (China Si/sau Japonia). rispandite pe tol globul. Revenind la autorii care se referi h r.rirper:lr e. lipsild de adlposrud. ceea ce deschide poarta unei sciziuni inrre presrpusele ci viliza{ii cum ar fi cea vestici sau cea islamicd. neprivilegialii. cea mai nelini$tiroare esie rcna$lerea confljctului sccular inlre Islam qi Occident. cAnd nu ja dnrmul refugiului sub spaima extemlinirii. nr5 Lle/a-nof\arore.re pL.naladii. cauz: a luturor rclelor Si care iste de obicei orice corp strdin.ak lrebuie nrmrcrli L n lrl i' piqitor se ivegte sau este prezentat.. bantuitd de .Dintre acesrea.. rid:cini economice sau postnrarxiste). subnutrilic.r!iitor.dcr cetor toLrte. oricat de mici ar fi diferenla.ici. agresiune bazati irarxiste pe tendinle biologice sau demografice. orniland unele civiljzatii care dispun de mijloace mai pulin redurabile. uneon vloferitelor lcnti. sau altul. Cultura idenlitari.. O(cidenlul se vcde izolat. Este vorba de inabilitatea de a canaliza energiile societalii ilfr-un proiect ale civilizalie sau de intaEierea refbrmelor de modemizar. Jir Inr<r orut . retnrile sub lozinca di . O asemenea abor_ darc sldbc$te apelul pe care civilizalia unici l-ar putea avea in api_ rarca salvgardirii ei. curentul factorilor sociali 9i accenllt nou pc molivalia cltltumld 9i atiiudini legate de nevora alirmirii jdertitllji nu sunt alat de contradictorii culn par la prma vedere. apropiindu-ne de cauze' voDr alunge la constalarea cA invadabil confliclul cultural lzbucncste in urma ncapacjtilii uneia sau a unui $ir de guvemiri . forma unei lupte de eliberare de sub oPre iunctlonal al societdlii.hlul cel InJr prupr. proiect leSat de economie.etc vur tr Je p|opo4n vasle.aliilor a lui Samuet Huntinglon. Accentul la Huntington cade pc macro confljcle. llIlrlu.cncrea pe ordinea de zi a Aduna_ riiCrn<rure. ocupn scena istorici cand dispare proiectul civilizator ce procuri lianlul In Ciocnirca ctuili.de a construi o societate jndiferent de apartenenla la un grup care sd ofere membrilor sai. Trebuie si recunoaqtem ci accla$i necanism al ..r Lnui pUrcl brne rnrenrion . El r. nunirand circa zeci rnii de culluri diverse.lo(uri pe scena lu'nii 55 tlrl devenise acut.

se wr petrccein inteliorul unui cao Iune dirizafi din ce in ce mai mutt i trei i .ah.. aruncand vah!i rle emigr"nli tovif .nirca dNiti.verJalila_ lc.onlli tlte lc ith .lizalre trebuie folosrt.tio.. pot prcvoca flrlova din cele mai relc bAi de sange in anji ce vin.. Ceea ce el numerle .o rcflc(rie d apifi i.amenin!tui distribuite'.chemA pulin inclinali McNeill mi se pire pertinent!: . ris r f cilile ii aiacui reforiste.rupcrea pielelor ir buc. sau tensional. Dar nu pe hliile pe care le suq(rcazd el (Huntulgton)' /ilii" llc acestei consrituie.civili_ r . Aceasti de-masificare a-economiiior rrvxrrsatc este urmari in paralel de de nasilicarea aneninlirilor ir lrr r.. limbe.agi din societatea globald.chimbarite nu se produc. trepiele evolutive clare qi de necontestat civilizalji unice..azuA rle el poate fi subsunutd. dar au steaguri culturale diferite. Mai dcgrabi invcrs. finanlare de nign $i jucd. sau a Rusiei pentru sarbii ol1odoc$i..e 1. nu poate fi vorba de o ciocnire a civilizaliilor cre$tine .. cu o singuri observale: civilizalia nu este definili pdn componentele ei sllbiecljve. pe care noi le legim . ci pe sistemul de a produce bognlia $i puterea societtii.. ceea ce este mai important' de o intereii".' concepruala in lumrna derinirrrlor . dar nu sunt indicii cA centrele de civilizalie legate . mai diferenriate.r"ttL. avd loc. Coliziunile ce rezulti. Ii$: in bursa de va]orj.tru mai larg supercit)ilizalii distitlcte Si potenlial .ul$r6. in limp ce poelii fr Drlelectualii regiunilor economic inapoiaic scriu imn. ca 9i la alli iociologi americani.d n. r(eara .atianismul Pitnului Val sau la intlwtrietistilut celui de-at Doilea Val sau la soctetatea Valului alTreilea care emerge. fronricri. ernice tl rl. bazati pe credirlle..€.r sohdalilarii $i spriiinului manire\rare de !anle Inu:ulmane Dentru confratii bosniaci. dacd vor Hunlingron nu esle unica (Alker.. I orfer .ru.i islamice' ca Llocuri opuse. ])rscumnd aceste . conitjcte d..i civilizrlliile s( ror ctocnl triitor.e mdi susl Fap j c..rlipt pl .l civilizaliei este presupusi de auror.li mai mici.rilbnaiel( dF ni. llr ni9A. un conflic| interiotul cAruia cio.Ea rJe.r rrxgnenrarca cutrr{ilor." Ir rr drn (ele mJi r cres:rntc (LIriidcral... Tomer\ede in cF vrrr/alrr srcteme de producrie Sr orgrrizarc il dpropie de lrtul ur c...Curr. !iolcnF religioasn.onJtictuat e.atiilo.. sub care in cearce s! se adune grupiri aspirald h identitdli culturale distincte in ci.mburile globrle ce cre'c Iapid. Vom cantinaa s. 'Irrunr_tr ci\rtrlalre) propu.r inomrc: .. Succesul al exportului Chinei pe pielele mondiale esle central pentru intregul fenomen al cre$terii asiatice.istorie.rn r. prerede. tradilii qi.e bd r. dar nu o ciocnire Se observa ci cei ce se angajeazi in construirea civilizaliei globale sunt spre c.. xrmate dc produse de ni$a. a.. in limp ce o singurd anreDinlafe gigantici de rizioi intre rrrl)rxputen esie irtocuir.eDendenta crescenda se vor ciocni violent O "rivalitate matur5"' cum a fos! caracterizad tensiunea comerciala intre Japonia 9i SUA' este un conflict in sens larg. nif pc p.le total djferiG a douA civitizalii radical diferire.'infidelii"' Nici una de fapt nu este pregitit[ s6 p]Sleasca costurile retragerii din. Astfel nu sunl decat trei civilizafii nari' simbolizate de sapa' lria de asarnblare ti computer' Confliclele.a' I te.Astlel. nu incearca recent ret. poelii $i inrelecrualji srarelor ce]ui de-al Treitea Val cenli virlulile unei lumi fdra tionrie. ?n . culturA." Aulorul celur de-31 . Cultura $i civjlizalia se confundi $i la Toffler. lovirui de sta!.eri lr ."{s_ ll/r !(|Llcfi o tulburitoare divcrsirate de rizboaie separatiste.ch.ri rk.i folasim cwa ciritizalie pentru a e rcferi Ia agt. Toffler se delimjteazd de Huntlngton' . Toffler are observalii pertilente: ..anerinlrri de ni$i.tdta I ndtrc d t.re credem ca termenul de cr\..nflicte..r.rd..lrcrlca \ al . std in fati. ci de afinitili care inri in jocul confruntifii culturale locale. A toin<r' dplic. Actualele conflicte tunr inlr-adevar de . l)rfnic 'r In unele pasaje. Urmitoarea remarca a lui william H. reflectand ne_ !r.. lrofia 'a a\upra vnlurilor schimbirii in societale la conliicte' lari cle care . factorii cullurali apar: . Apa.5b Jr'Itti tP \ "Fr h4ti toliziune potet4itll 57 aceea$i civilizat-ie. in timp ce credinla musulmana a fost dinroldeauna prietenoasa faF de come4 fi objsnuire cu ..^ ri.l t.aparc.. [lc." ndjot.economia lumii a treia sfidedzi vechiut sistern indus lriirl prin. pre. ca Si sfraturile ei actuale ca coexistd. in opinia sa' au loc granila acestor civilizalii. dupA noi. de o mullitudine de . Numeroase crilici Si lulri de pozilie au aritat cd paradigma lui &iar n6i tnare n... Un. lrl.Noi de atet enea cterlem c. schimbun cxrc \usrin societatea umane in loae pe4ile lumii. .Este desigur un fapt izbitor ce ifuile implicate in <Afirmarea Asiatici' $i ln <Rena$tcrea Islamic6)' a clror crc$tere sa se $i putere Huntington le subliniazd convingitor.J"hntn troditionola t7u4tt4Eto4 e. a$a cum spune lnsu$i Hunlington cand se refed la rell.

"".||rlti(nrali. (la unJc.""i."*r" "."li5ll'.:.:' vf fcrliza $i ci."i""" a. a unei coali(ii capabile \i tx):rl1e un rizboi general cu puterile occidentului. lr..'''":li *j i' " :'1t.l... elnim ur i..i'.t.i. cultLrralc".". intrucit angajcrz b.r 'rer' con(cpr'rr Lle ' i:l::] .. "'' ffffi-'. astizj fundamentali$lii con4l."... Drr ls|lr rul nu este decat o culturi particulad.L\ruiG. curnrrrrind uoe\arrre reu! rlrr ln'e'."'.'"iili ir. Esie de presupus " li .r.oiulie insi ci aceast: unitatc ru sc expansiune'.' . ii"iit.'t#..i. cucerind toat6 Aftica de Nord $i cand regiunea ce o adminisfa i'rIr Lrn cenfu remarcabii al civi]izaliei.fi r'ern.i..est pas.i. o"r pc crre il 'irrrnJlcr' " a'rione/( u unF ' .'. r.. Ei vid iDsA in accaslS . '"..."-i:' '' u' ....."p.ffi . cu un caz in fali' in dofinla T"eoriiJe ilflorcsc rJupi eveninenlc' Cine .. ca . reprc {ie ci\ilizalii)' dar linand I": :::.-"p"r'.1iri.li|l neglijenld."-f.i..'."".'.t. ."rlii i'' oeljn:4ia dati de Hunrinston' nu lrakul rci. ln virlulea unui momeni isioric.lii la+i $i constituirea unui front com n.."1i'-:. dnr ili!o:.'i.-. a ajuns din Marea Ro$ie ln Nordul Mediterarrr. la Inrlimilare fi esec.r. i" .ll de lralrcarrlr.. iircia dinlre c:iile pasnice.ii. Iordania ii peste tot in lirile mur|l r)i hod^rLla r"tta i:.'" La aceasti ori' in lran puterea .u'aloare dc lcreral..la'".ll:i1lji:j*]:." :::il:til ":. i'"".l)rhilitrrea aceslLria este considcrali redusa.iorrle .ri rir.. Conllictele identitare sau culturalc se djsting nu t|||||L i prin rezisienta lor la solulii pa$nicc..".t' .r" il.. Indonezia..tte lniiloacele trrr (ic ( ilf.zJre rr Progno/' \edea'rnprc'ir pe rare .1* .rr"p J.i iJJ'*li -'r"'t"'." i" pjna l'r /ecc rni dc-trnir '. sitLulia r de Sud fi confliclul palcstini EUCUC!!Tl sediulConlral irL. i"'. l)cfi scenariile secolului XXI nu crclud un rizboi nrondial. intr o illge Inloirrc expaNiune.".c''ln.Jesta .'l''"t.n!_ ...'i''0" ro(a armatd in derinilia lul i"iir"."-^.rr't0 . asa culrl am vazul ia Natiunile Urire.'.i irl Turcia.il'. tehnologic Si Stiinlific pot ducc la frrrilicte intre Scoli $i lac1iuii.te $i chiar.1."1"" :l::: i"i. Expeierrla isIor( a r tirilor curopcne crefdne este relevtlnri...n .*j' ': lll:ll"j .ilJ :'.r'c.:". Ideea care ncliDittefte cel mai lllult Clccirl( ||lul este creqterea aceslui val.1i:1.:. "f'.locuri pe scena lutnii 59 r'slora nlrlt mai moderal nu a sonstituir un factor de ingrijorare inl.... reluati .**" i.ia .J..ii **ll ii"".."i"*r.Jl .tl.* zitive'.. cu zeci de varirnre Si i.i"i ae (sa..te rubt: ee\t'i.. Majodtatea auto ."1'c."irJi-" .lopiricile peifo nanlele ||l|. i li.0. In rrrr u\lrle '^.i ia'e aruin'li" inoc civlizalie ti cul: r"".." i *''.:.rrdcre . n.r' )i lc lorflc'porr< incercirii InkulLri de i"-.:."f" diicriic Esre conlinuarer "''i".t.t: lr ' nou i"^ ceeir ( conflicte aparer! mici declan$eazn elccte r" riinh invecin.Cornuncarua Ca].rl) dc crcdinle o 1b4a nondiald capabild si confruntc cclclaltc ci vili/r(ii constituitc.i.zar ee odTtlll:::-lT'::Hl::!i:.'i. ei nu pot inldtura state cu p'".....civilizalie" pe care pot ridica propriul u.r' ."t din :ll'i: jilil*::i$:ilt ri....:ifii Jnei :Jen :rrrr rr'r\e Jrlel J oe (( a i'lamic {rrl i..st duse in sirul crc$lindtitii decat pen{|u cornbatcrcr altor cre rlurlr'.r:iffi". 'cri 'o"Lnrr' ."1 .". n"'rr. rpa-rre ndcpirlir< s: L'rlru dl 'eniu a.'ot ''"1 ri".tar b.i."nr'"... Mai nrulte conilictc 1 li.i." I r " r'rr' 'lJ rn'r'ranrr(r *'J virlorjlc universaliste $i blefarte ale Islamului unrbrite lcnrpc) rclualul curent fundamenialist care pune accenlul pe inilitanll{1l| ti cxclusivism.'i.'.. ". in mulle aLmate s..t"'li.58 ue . rl /ilrziilc pc p]anul economic.'" '.Li.i r re. Apro rpe io'rte se inhd pe urtervalc dc decenii. f\n\eJs(A Jc miine .i..riz hlL||. care au adoptat hr fi:rerea lslamuiui un proiect de. dar aici. cand islanrismul. r/ufile examiratc (con!enciosul lirDco'gcfnrar.bor .'""1" ..". i. este aPa4i l'"J""-"tis!c carc urnrresc atieza'""" t"::t:1111:l .i &n Golf 5i reprimarca a. accrsra i! lbrlrla urei rrt n ilitri istorirc. transfonnarea lui in mi$carc dc pro lx.'.dialog intre civilizalii".1 A.i''1'|r"I ilJ'iJ'ru"ri 'r' o"il"ii'l e ll.:.ii'. 'p(cr'rlc nra r'lbnirrcilor Toffler' cL dn " :'" ."i .. *Li r"r. n't. .t" .or. hr lnllici primejdia crcscandi ce persislii in ceea ce nunrim .'" u.'r e . dar si prin Lungimea br lrr!) .''rnr'' rel lllb':l ' rJ'rirr:-ii J:: 'j"-". Ofensive de mai mici amploare desfi$oari islami$tii r|||l Egipt." i"''1. t'ind $ [ir rlar sau se obtire totu$i o solulie.. r'p. rJe'rlo"i'ri spcta l:rrcr' i unei fomre de a perpetu: \trrcturi dominart laice... . nr. Este o alirmalie falsi.pe seama i".'.|at Llc Prczent iD analizelc politicc' .ii "*". l] 1Y".r"'r'"!ii in sud a conflictu L.l doilinaliei civirizalie rala avansuruj irrrrzarre ..r .::ltl :'.Ll'" drcguri de a'emcnea) lrr cconon'ra Slobcli 'lrn cc lll ce mai co- \rllrine: Pakistan.. ."". Ceea ce insi treb ic hat in considerare in viiloarca ei. rip d.. ir ciuda unor succese temporare inrf-o !ar: sau altx.ir"i^ii .. Bangladesh.J. rt+".u 9" -1."'r. cafe prh rmploarca ci .h ri ci Islamul este o civilizalie.i.."nie rcgionali A fosl ..

r olelului $i cdrbllnejui.nntlirr.. oferind lunii ur exemplu remartralatul crrbil . un proces al reconcjlieij s-a desti$urlt fiia riiturniri salr accidente. Nu a exislat un tratat de pace cu ( icnnania dupe siarFirul celui de al doilea razboi moDdial.. textele politice ristoanli ordinelj: Europa frlc ba7a6 pe intelegerca dintre Franla $i cernrania. Mai tirziu.. P-!!!!!! 9!4!!!! 6t Dulnr cinci dcceDii Pdmut se djslinge pdn esenla sa lcritoriali: loui societili (airicanii $i coloni$tji) disputi controlul asupra unui reriloriu. La origine insa. in'rc fr:. parlamentelc franccz li german (rcunirc la Versailles) privesc la oroblemd ca ]a ull caz ingropal denuit $i definiliv in kecut Ctl roate accslea.]e soluiionarc iii prevenirc a conflictelor.sizat conceplul cheie ai interacliunii $i pozilia sa horiratoare in /rsr grrarca relaliilor pa$nice. ele revin Flarlei tn 1940 sunr ocunrre rlc cel de al trcilea l{eich.r.t"I[es)..Ltic't $i politici Bccarilatca actelor cale si dea soie nit le ii Lrutofitale juridicn fezolvirii nania de Vcsl de Franla. in 1960: .)uvc de Murville.'rrccare rrrjrura Si pc clre rt jn uenlcara in mod ho. mark i.60 Jocuri pe scena lutnii . in anii '60. Escnla acestei solutii este gAsirea inovalivi $i creatoare a unui lr'orect in misuli sA faci. ii problene lititioasc Din 1950 qj plil1n ast'zi.ur este unul din cele mai lungi proani cese conllictualc care numai intr-rln interval de optzeci de restut fiind domiMl dc iensiuni f1870-1950) a cuprins trei rizboaie. rr. FfiDcezi $i ger lrni erau mcmbri ai unei echipe europene. un ciclu inlernal de tensiuni si r'zboeie destlrl dc simpluintreruDt. Dircolo de \'aloarea sa penlru parlenefr qr pentru curopetu' rcconcilierca arc o valoare tcoreticd $i practic'l pcninr rczolvarea 1utufor conllictelor' Lilisiul ce s a stins a avul r:dicini adanci Rizboaiele au fost Durt-Lc Jen ru Cl .DrorDc o jumatalc de secol.re rltnllinafi de tco ile lingvistice $i de rolul dialogului este greu de r{.in 18?1 (Bis""i*i. $i rrilia europeani. olelul $i cirbunele stand h baza in_ rirL\triei occidentalc $i a putedi economice a acelei epoci.crr Sr LurcnJ JoLr' re/ru rr lrunrJliere lrmp Lle *-n'. a elimina opozilia Jor seculari. rrlune i .vocala Sr astiizi. Este greu de gisit un exemplu mai fk)cvent de rclni dc civilizalie. Robert Schuman $i Jean Monnet au descris . deci timp de . incorporal in Capacitnlea de rezistenli scmnal de Ader|uer $i De G.riror Tnlr-o lum< I Inlo nrrier ri comUnicarir Sr intr_o grind. r. Cei ce au coDceput aceasti sotulie au avut o pedecti inlelegere n rfcstui conflict este flagrunte. L.claliile lrrlrc tiaota ii Gerlnanja. ca 9i poate cultura. tr .'. a iega r)bieciivelor unndrite.' A losr desigur necesari viziunea $i firlorltatea unor oaneni poiitici ca De Caulle Adenauer. Europa a scfvit ca proiect I i)rinrn de sUngere a unei stnri litigioase $i dc crcare a unei situatii . a o lumii occidentale. Intemctiunea are exact accs! inleles: lucrul imprcuni r.. in". iar in 1945 se inlorc la Franla ln rirlevente motivele disputelor anterioare.. Acest t)r1)iect a fumizat ur cadru imediat de inreractiune. Este infinir superioare dialogului. D. Au ex_ rrlrl tratate ti acorduri privind recunoa$terea uneijumiriri vesrice a (icflnaniei sub formi de stat independeDt incoryorarea ei in ia. printr. cici acesr fiere catd.i Ccrman. Asocierea tentoriului cu identitatea populaljei este evidenti acessi in ciocnirea arabilor $i a evr€ilof Posibilitatea solulionarij grele cste instrucdla pentru metodcle pa$nice l't care se tor dosare Doale rccurge in cazLrl ' lor' Contenc]osul franco'germ. Ea a avut simplul enunt al unei co_ rrrtrrr]tili .\i inletcgcrei.lii ior""" a" r" v". Dosar'ul a fost inchis Si problema celor dori regi_ uri a foil rtearsa din agenda diplom.din o md lq50: . prin amploarca unor interese comune.eiunilor trecand h alt slipan.A Je/rnlo\ica .ia"p"n-*f" regiunilc sunt incorporate ln Geinania ln veruailles). Lle definirea idcniitdlii' care dc cele mai multe ori nu fi conceputi flrd cadrul geografic in care ea s_a constituit istoii ceste. cc cuprindea $i alli lrx|tcneri.a rLrrrra term Iic d'Il l nhrccri\ele olanulu.tulle in 1963 i acesllri acord este dovediti de patru dccenii de aPlicare conrnu' de unilate ca cele adoplalc in Si de inspilare a unor noi nisuri 2003. Si accasta s a ficui pfiDlr un mecanism t'Pcntru inchcierea disputci nu s au nlri dus negociei. l.o solidadtare de interese.Trebuie sA batem fierul organizaliei I r'opei. l^ lr ci lq4' aL c\"rrr lre: ral\o/ic l" slrrrittrl fi. care de $i ir\fmenea qtiau ceea ce pedecteazi. Aceastd fomuld integrativa nu a urmArjt la origine ln Ix)d explicit scopuri poiitice.ii iii picrde dramatisrnui $i \i:mniiicalja. Este irsi dc remircat ci lcritoriul este sfans legat.. l. pe carel t. apan fncnla la o lati sau alta a unor terito. Acest proiecl este inte_ ttrafea europeana_ Prin intrarca lariior intr o entitate comuni. formLrli carc f\1. De Caulle ii scria hi Maurice |. nu s a exprcs la nciodele cu1 aDel ll nici o instanli Si nu s a fecurs ir lnod unei cai pasnice. ca si clispar6 din preocLrpiriLe celot dou: liri $i din trebuia asenda hf de lucru.rrtru un scop comun. !003..

solidaritilii de interese" $i a unui nou cadru de apa(enen1a la care pot . In rcerst5 logici. la piali comun." liri Si acest aparent irezolvabil. o dali ce lara va fi redusa la dimensiunile unui slat populat doar de fo$lii colonitti europeni. De aceea voln illistra conceplia sa r conlinentului.. Mari $anse existi ca prima zoni de coopera_re economici elicjenti Lrncr baze pin catcva citate . Dar laplul cd un orn incarcerat limp de dece i ca Mandel:r.oromhi a liriloi..Albii sunt conffali riricani... Cu trecerea timpului. sA lic.' . care a inleles cA viitorul Africii dc Sud. Atenlia este in_ dreptatd eminamcnte sprc viitor $i spre defi rea . va 1i amcninlai in lumea aspri a comPetiliei intcrnalionale.62 l1&ri pe sc. Cele doui pcrsonalilili carc au gdsit solulia cc i'a resplitit cu Premiul Nobel au fost Nelson Mandela si F. victime onrcneih ir pagube nateriale imense. tc '. ci viitor: . ehici.ie irtegrative. doui idei alr devenjr active in minrca oa_ rncnllor politici: in primul rAnd." Nu istorie. iD conirrsL cu pacca ror pro. Cele cateva 162_ hoaie din aceasr: perioadi (1967 9i 1973) au ticur parre clinrr o \lire de rizboi conrinub.oameni provenincl din diferire gru_ lLrfr socnle care au o loialitate comuni! o dragoste conuni penhu funoa$lerea ililii indepi.. in urma reconcitierij Afiicii de Sud...^irbe din 1947-1948 a rrecur ojundtate de secot..W. fdre precedent $j men de comparalie in integdrile regionale contemporane. Cum s: intervii intr o situalie care confbrm Cartej line de iurisdic!1a interni a unui stat membru? Cum si reconciliezi drepturile unei-majoritili asuplits c o minoritate dsli nand toate cheile pulerii? ln Rwanda.i itor drunjament. se simti ln siguranld fi sA ltje cA apreciem contributia pe care au adus-o la dezvoltarea acesrei liri. orie[tar spre viiror. negrii si albi.ii \Ll oe rrror e e.. lr hl Joiter rrrd.turice. lisand acestora c-mt dc\ h's de rlimrrc rn . . intre 1948 ti 1992 confliclele armllc ltc Ofientului Mijto_ ( r'r . Africa dc Sud a stat pe agenda ONU de la incepulunle ei.. la uniune economice. Fiecarc pas a fost consolidat de tero construclie institu!]onale . de K1crk. dorim s. in calitate de parteneri. Sunl de irlinut ceteva mari lcclii ale acestei expcrienle istoricei agenda rcconcilierii nu conline vechile litigii. o ta|i bogali in resurse.fate de 1a putere. apropr ci A. majoritatea arc neyaie tu mitloritate.nl(tnF .i legisladvA.Trebrie sA uitem trecurul li si ne concentrirn la construjrea lrnui viitor mai bun pentru tori. in paralel cu evolulia atitudinilor pc plan intem. cu o prlere ecoromici considerabilS. Linbajul soluliilor distibutivc. Rezolvarea finali eslc liri indoiali fructul unei evolulii.. ceea ce a ufmat a constat ln l:rgirea conlinui a tematicii proiectului european: de la cnrbune Si Petrol la atom fi economie. Agenda nu atioge probleme cuiturale. El nu poare fi catligat in rennenii justilici rjistri l' rr \< rplrclra la rn reri n iL: cur aprnrne pe reljciuri r. caracterizari de ciocniri violcnte.i..rc dc sumi nuli. rdrul prcieclului comun. Este lnai u$or de inleles evolulia celui din urmi. fire o sohr. formal din interese imptuti$ire ce trans.'n . rond distanta culturali.oll tclelot <\te re .lucrrvi. conflicr l nu se poate €rmina ca j.. in care presjunea jntemalionala ti schimbarca sitraliei politice ii economicc a lumii au jucat un rol impoflant.. segrcgarea inadmisibil n prin polirica aparlhcidului Si a impirtjrii necivilizate a populaliei in mai multe categorii juridice invita la soluliile divjzjunii si separidi. de identitate si de valon specifice.ru produs trci nrilioane de victime unilne. Ic'rnai in spiritul revolulionar al doct. de$i alte asociatii cconomice africane nu iipsesc. albii du fott cte asenenea africani tn otice r. Comunilatea intemalionald a dezbdtut cinci decenii in $ir un conflict ln ele recunoa$tem toate elementele prorectulul comun de civi_ lizatie. inlelege fi aplici o solulie irtegraliva cste ie$it din comun.afiura cu fermitate" pArlile.. iar negocierile ce se poadar nu se referi la ele decet indirecl sau lacit.inclor de sdnga. infeaga regiune i Africii Conllictul arabo-israelian. dI p.nrii lor in globalirarea civiljzariei.1' de^linr e.lccpur. Le n ragr/ul ohrrnlt dcvin ta n. Dc la rizboiul inrrc Israel Statele Si . t4 nrilioaDe dc per_ Nu este numai inchiderea unui conflict local. h monedb unici $i la agcndi poliricd Si aparare comuni. nu oferea orizont cazului sud african..proiectul comun esre dat de viiio_ flrlAfricii de Sud poputatd dc. Jin rei. Ut (LIrcc ta a{rptr irl|.r\\jlrr .AJiica de Skd dpatnrc tuturor cetor care trdiesc in ea. ci esre crearea fi de civilizalie pentru dczvoltarea conrinentului aftican. t . de valori ti cc..A Jace pace cu un indnic cere unuia sd lucreae c inamicul inamic derine partenerut lui.. momcntul in care majoritatca hulu s a bucurat de drepturile democratice a adus $i miceiul mino_ Aceasd splendjde definitie a interactiunii este completate cu re_ tl nu cr incriminarea parteneruluii ..rd lurlii 63 bazat pe Europa.

.^l Xxlea secol scur a fost o era dc rizboaie religioase. Un analist (Saad Eddin Ibrahim) ibrmulcaze pentru viitorul Odentului Miilociu patru pat"digme.ti adverse netransformate ln paneneri).6e occidentale. inlelegerji perspecdvelof ce i se deschid prin decisiva reodentarc a resurselor ei de la conflicl la asumarea unui rol propriu in jocul competiliei globale. doui figuri politice. alfabetul 9i navigalia sd se lnscrie intre micii dragoni ai lumii? In incheierea acordului de la Oslo. ele vorbesc practic desprc condilia conilictuala domiranta a acestui secol. gi roru$j. nt rrejter rizboi mondi.r r0rictmlzafea geopoliricii ca docfini slmtegicn de conlrol a] unc. promiland un loc de panenef Pentru Israel. Autorul prefera Capitolul 7 Conllictele secolului XXI Mo$tenirea unui secol Sccolul XX intr. prin ceea ce determina astazi statura tuturor actorilor reali $i anume puterea lor economici. Celelalte doui. concesii reciproce. oblinerea simpatiei internalionale. ptin recordul absolut al celor dou6 rfuboaje m. intr-un rEzboi de treizeci de ani.r rL1 lr)ru.n_ rlale care au facut peste 150 milioane dc victime. bacrcriologice chimice. dar fi prin scara liri paralel a ca tlstroletor umane pe care le-a plodus.rt. proiectul mediteranean. dorate cu tehnologii avansate si fr'|sumind fbnduri uria$e Si resurse pletioase. cbemat si stingd multe rlhe conflicte $i adversiiitj. care ar suna asrfel Inter negotios. Ideea de a pune pe harta lumii o zona economice prospele este cea mai prelioas6 surs6 de rezolvare a acestui conflict. ()nllictele secolului XX au fost confrunte... Aceiag autor spunc: ." (E. proiect de civilizalie (qi nu de culturi). 5i rt. ci $i caracterui lor inrudit. r€surse ti baze de spdjin.lof ABC de distmgcre jir masit: atomice. financiara si comerciala. tijr :iiunil( .. IrecvenF ii lungimea ostilitililor care l_au umplut. inceLlnd flr)la penlru un momerr in anii 20. Ce are Sin- gaporul ca sA devini prototip de dezvoltare? $i ce lipse$te astizi unei regiuni unde au inflorit comerlul. Este vorba de inceputul unei rcconcilieri istorice. au jucat. risplatili cu Premiul Nobel. rxtins de Ia un razboi intem europeal ja dimensjuni universale. Rabin fi Arafat. contiuntirile de ideologii I.LLrl lirndamental al rehnologiilor mjliiare. Hobsbawn.5 trilioane de dolari. . amt prin r'riimea.A ibst cel mai ucigag secol despre care avem dovezi. de$i cele liri lnilitante ii insetate de sange din religiite satc au fosr ideologijle \(\rlare djn recolra secolului al Xlx-l. aiiantele fie_ cerei pi4i. consideraDd crearca Orientului Mijlocju ca fiind de jnspir'a.a. nu 1l :rvin Loc. ca socialisnnl sau naliona_ |srrul. ale cAror zeitili echivalentc au fosr sau abstraciilrlrile saupol! ! sangeros $i ucigai. care s6 asigure interacliunea populalillor ca participante intr-o echipA integrati. In bilanlul megaconflicteior inrri la un loc cle fiuDte aparitia arrir. ficind vechile antagonisme desuete $i irelevante. nngrenand arnaie uda$e. prin nahra lor. I)ir nu nullt li lungimea sa evociRizbojulde rreizeci de arri al se_ mhrlui al Xvll-lea.Jocun pe scena lutnii soane deplasate si un cost de 1. De$i problematica ei este inve$mentatA h vocab larul abordArii vechi (recunoa$lere de drepturi. de la cea mai mare foamete in i$loie lagenocidul sistemaric. in istorie ca cel mai ltnurcletuus) secol. raport de forF.ler). pamdigmele Orienluluj MrJlociu ti al Mdrii Mediterane. UF rrate de Rdzboiul rece intins pe paEu decenii. l rc r venerati ca divinitili. comunicarea. sunt intcgra_ toare. rL r lirsesc obiesia unei gcneHtji postbeljcc. putere necesar. silent amLae. Exisli in aceastA solulie o rcformulale a unui vechi dicbn.. Doud pomesc de la conlmntarea Israelului cu vecinii cate urlniresc sA-l invingn pnn suPremalie numericd ti de fo4l paradigma srabe $i cea islamicS. aEturi de mediatorii norvegieni. mediteranean. par. Esie de vizul dace acesta din unnd are $anse mai mari Si mai apropiate de realizare decil programrl vast. Mulli autorj consi_ rjcra aceste doui conilagralii legate.i lntle marile puteri $i ali_ nnlele lor. $ansa ducerii la capdt a procesului de reconciliere sta in concentrarea efortului pe proiectul comun indrcptat spre viitor. Realizarea proiectului aduce cu sine stingerea litigiultli istoric. un rol special. Putem sa creditdm aceasti zona cu puterea imaginaliei ce nu i-a lipsit niciodatr. analiza textelor ($i a subtexteior) relev6 inle_ legerea de ctrtle cercuri mai largi decat ale protagoni$tilor iniliatori a impenoasei nevoi de a intra in circuitul intemalional.Ir" Age ofEfin:/'. ce cunoaqte momente de avant 9i de impas.

Lt tldri rl.Toate componentele cullu i auiucal un rcl ilr rcvoia de afirmare a acestei idenlitatli: lirnba.^i|./r. s au rIrvfdil ncputincioase in lala noului fcnomen. 15. numai unul sau dord au fost duse intre state in modul corvenlional al annalclor regulxle sau al stirii de rdzboi. Cun identilalea cstc un fruct al culturii. Orientul Mijlociu opunir lsraelul ni$cirilor Hezbollah (Liban). cafaclerul limilat al mandatului care nu rispundea situa.r.udl dd?se(I |u o( (h.tiei de t)r'rercn ti orienlar€a nailor putcri spre soiulij $i intervenlji prcprii jrnatc in afam sau doar cu notificafea Consiliului de Secu. Cu un singur tennen. n1 \ilLklliile din cc in e mti frot?ntc ttu tribusuit Si le. ittegrdrii nalioune. ieligi.lilor de consmrirc a picii.. care pcntru rdzboaiele locale elaboraser: doc$i Nplicascri metoda fol. ci .1968 cn fi. Irak. Iran aceea$i aspil?lie. i(ona prcprie. Georgia Si regimurile sepdatiste.r1 r claborale pen[u alt gen de conflicte.. Algena $i Frontul Polisaliot 2. Din circa trcizcci de conflicte anuale. 5.si antitiedsd. unde mediatodi ibrmali in tcoala disiribudvA nu au ^ ui decit si adanceasca prin formulele lor teidinlclc dc sepafarc $i In( r'. Gheila a ticut irelcvrnl tefenul. Conjliclele descbisc salr cclpulin nestinse ce persisti pini in 2006 sunl L Sdhdra occidentala opunand Maroclrl.boi l utlglo-argcfintnlt lin fizboiul ImnJnk din 1980.. 12. Mai multi iactori au contdbuit la (l(ierta rcdusi a ONU in fala conlliclelor acestei pedoade: lipsa de limdud. Int. 13.ratc. a manifestat nevoia rl. conlljctclc identitare re. |l|tll||r(l la o ]arge panoplie de mijloace militarc s-au ndicalizat li au fiind absorbite dl} un prclungit rizboi rece. ir pnnNl rand. Sri I-anka qi Talilii. N{odejele rkr'r.ut noi apettlu ti hoe in ndi ntulte pAtli trle Eutupd. Naliunile Unite. itr nonimilale! ii grupnnlc rnici .i.i l9ll9 du r.u1ii '80 dr1denonsnd . India-Pakistan pentru Kashrnir. Dar acest sernnal al cercetitorilor nu a ajuns si fle r\irrilrt la nivelul diplomatic. In bilan! figureazi alte fbnne nrai pulin masile ale conflictclor: rezboaiele de independenld pe scad locali Si fonne de purtare a luptelor prin patizani $i gherild. 4.. nalionaliratea. r. din SIi I irrlir ii piini in Irlanda de Nord. opusi fbrma]ismuluj judclic al rl'irr'{ului instilulionalizai de Cutea de la Haga. grcr de definit in ciocnirca culturilor.ru xvut un all sMgit de lupti.r 5. Noi tcndinlc alr putut fi idenrificate de cilre aDali$li $i le par cur€em'intr-o roui lecturi a peioadei dupA sfartilul Rizboiului rece: l. fi s-au oprit in I rlr greft. Azefbaidjan-Amenia penlru Karabah. obicemile ii aria teriioriali de exli us lr fbnne noi de praclicare a violenlei. Cea mai pulin fbnnali/[rr tlinlrc aceste metode.uE pfrr lo{d . A ii lle dup. 16.. ln conscrinln. Coreea de Nord as- pirantd la armele nucleare. Hamas (Palestina) ti Hesbollah (I-iban). 2 Confhctclc sfer$itului de secol nu au fosl puse sub scnnul te mel(n clxsice.tlir. . CiI Inr dinnorr pe Hobsbawn: I l r(. cmia.. r'l[lx)|1r(e pentu lrzul unui sistem inlemalional a]cituit din stale.ru irrpiedicul i(brriiiclrca fi locxhzrrer duir nului. li s-a aplical ii etichet Lle riizborie cLrlluralc..lotuti p. u\\d Lutn Btllc(Inii au dettonttnl o ]d ilr(tJutll anilor . 10. Asit'i ti A|ririi d. Kosovo.boaiele cut t n au 1983 | n nic de a face u enJi untarca superyuterilor slob b runl o per' ndnentd tlotihilitate.hoiulLti intcrnalb d iut.Neinlelegerea 1enomelrullri a fost pre_ Ili in Balcani. Dar locul unui fizboi de ansan$lu I a luat un ansamblu de r:zboaie.regional5 sau globah- Lecliile unui deceniu Sfartitul R:zboiului rece a irdepiftat $i mai muh psrspccliva unei noi conllagralii mondiale $j a apdns speranla intririi intr-o eri pa!nic:. Cipru: 11. Melodelc de rc/olvirrc pa$nici a confliclelor cnumerate in Cana Naliunjlor Unite. UltimLrl deceniu al secolului trecut a permis inir-un ristimp scLrft si scoati la n'eali un Dou lablou al con|iclclor de pe mapamond. prin trecerca de la vechea $coali distibulivi ||r r(']l de inovare. Cecenia. t:itt( lLtplti cu cittc Si d( t:e. dc rezoh.rcral Inai departc de separarea pdr(ilor pc o ljnie dc arnistiliu. ele au umrint atirmarea identililii $i in cor$ecinli au ibst numitc riz' boaie idenlitrl-|e. olit kLl drept rii. ncgocjerca.r aceslor cotr iii incljlacc. 3. din C caz $i piina in Balcanl.. 14. Afganistan. pril fi.boaie. Doile conflicte nu s au mai purLat intrc statc. China-Taiwan.. r se adapta realitilii. aLedna. 8. Sudan-Dadour. 7. 3. din AI||( ir (lcnirali $i pin! in Orientul Mijlociu.na l nii 6'l l1h. Ltestc dctiritdli ttu \? |o1ti'cLtu l)nt! sub 1illurilc clasicc ale fi. ine lr{ icnlit in conflictele intent sau dc rcalizare a picii in coidiliilc u|rui inlr€ pirti. 9.t1it puted ut1.. ci au fost inlm slalale. 6. Ele reprezinti focare pentru noi conilictecc pol cscaladala scar. llcsi nu ktu t au blt (bsicat. Cote d'I\oire. nu au ntcrs in lr.a ri tjprl cle amxte LilJlicrc s xu dovedit hvechire tfa-lehnicizare. 'l lnccnirilc diplomaliei clasice au esuat ti ele.lelor de rrcnlinere a picii.\n fi-.

aiele din Balcani in categorja identitari. rcfractui orictu€i formule lor $i in ciuda litigiului integntive sau de cooperare pa$nici lh esenF teritiorial care a relinui atenlii generali' ele au avut .pune pentru a ie puteJ slrnge sau Ueveni. nu existd o linie clarai tre lupteLe intra regionale li un rdz' rare ac'slea s'dr boi de tiPul re&i. Esre ca. t?d \|a/J.r un conflict inter_statal cu kanul. Terorismul ru ar avea intinderea $i abilitilile de azi fdre sprijinul tacit.it|j p. cu mull mri reJurabit si inlrahbit. in care diferenlcle etiice $i religioase ale rePublicilor componeDte nu fost estompite qi coitrolale prin exercitdrea onei ptrten cenlmle i iniepmtoare. cu ridachi in stuctum tribali a unor societili. nelratate.tt doar"' i il 6. Razboaicle ctin Balca prezinli mai multe elemente noi Primelc conflicle 8rmale de pe harta Europei sunt atribuite descompunerii mturale a u ei federalii conslnrite pc solidaritate ideologicd.60 ai as[nul respunderea $i comanda operalu- nilor.laponia a utilizat fu 1995 gazul sarin pentru asasinatul colecti-v. IzbrJcnirea in fo4i a acestor diferenle plaseaze iDsi 'azb. . l5\ate \a predileclie a unor organizalii sau grupuri care invocau legilimitatea Ix\tenitd din rezboaiele de etiberare $i independenli djn.prijinii Al Queda in Afganisran $i UTK in Batcani sau a foretor arabe iare au dat fonduri organismelor militanre anri. mai u\tor de recunoscut' putea transJonntr.irrrtiiloi cla\rce ii rndruma sd tennenii inarnicului vizibil_ in dorinla de a contribui la infrangerea lrcestuia. ra fet ca indi\izii. eco_ . Un grup religioc din . Cecilalea .ahuziioare Fi suportjltridic edecvar' Accentul diplornatic $i militar a toq pu" n". eloie' islorie pDpne' obiceiuri. S-a schimb.r..Demasificarca amelor de disrrugere in masa a permis i(e\ror grupun sd ri/eze accesul la acesle arme. esle Pdcruloc Srrbilirr'e Brlcrnr. in 1l septembrie Un mpon al Clubului de la Roma afirma acum doud decenii cI . in palorama conflictelor ultimulul deceniu figureazi rizboiul declansat de Ilak prin atacarea Kuweitului. Luptatorii din lupta antisovieticE din Afganistan formeazd astdzi nucleul Si elira terorismului inlematio_ ndl. ce are !a supo( ideologic un naljonalism arab seculaist Acesta angajase anteri.. 7. Prin motivalia sa apa4jne tfecutului: este produsul unei dictaturi militare. islamicn. NATO ii Drin actiuni militar€ intr-o mare deZ-ordine $i chiar rivalitate.ur lhprulci elcul'lrlrrie drte. care r .. a . ceea cc I a_fecut pe Tomer sA anunle pentru secolul )O<I raspandfea tercnsmului cu alme bacterioloqice.rr:urul pl:n ldtiu )r reJotar 'ufi(icrr care Jr puler $coaia cea mai mare p=entru terorism a fost mentinerea si ac_ lermenteze ir suc propriu.dei. rolal deo(ebi(a de crizelc economjce sau poldce. in anii '90 s-a produs rnultiplicarea actclor de tcrorism intema 'on\lirrrr \u . Soc sau { o'rnle invuurir pnn soc sunr mutr mai mari decainrin cele c ar fi .nii . ei au lnarmat $i instruit un no inamic invizibil de maine. Pe scuft pnneilia Slobali de rd?boi nu a dispdrut. dar efecliv.. timbii.rcier:irile^ inva!a. analie/e o. SUA. aracLrriie . neorcrinLl rcgrunii moriratia rr scoPrl 'otidanrio rii j. nujlorcele li ideiltde care sislemul in_ remalional di.rii unej a!iludrnr anI|cipari\e..r lan\nr de I L 8. fie iost ONU. fire idei . rionrl. Este vorba.!c. Prin lormatui sdu se hca_ ilrerzi in modeluiclasic al conflictelor inteFslatale in care aglesiunea poate 1i identifioad.totra.de tutala irddecvae mtre provo(arca unui nou iip de connick si ra:_ ^ punrurile pe care in{ituuile.israeliene.r||cltt pansrrre.n sterele pntrlicii.rticulat si coordonat in ctz de crizi Faclodi dc intefr'enlie Europa. dominat de o irleologii rivaln. crcdirle ti valori specifice Intervenliile comuniiilii internalionale penhr a stinge aceste con flicte s au fecul sub semnul carenlei sistemului inlemalional de a risau Dunale .68 Jacuti pe vena lunii '90.rre Iorm. El este fomra cxfeme a sindromului identirar.ul SUA.r. religie.'''.focul interior'' al factorilor liniind de sfera culiurii: 1imbi. din deceniul anterior 9. rclr'rnlogiilor si edu. a!ier.itualie conflictuat. fie prio irilialjve diplomatice.eligiei.r"r" un proce' in conrrrrdi e\ 1r-nn lrul I devcnir bnna Je r r^mrer. Ln seprembrie. Organizatiric rerori\re din Orienrut Mijtociu iri au ererciliul $i cxrstenla cvasilegali dil conflictul vechi de o jumetate de veac dintre israelili ti palestirienj_ Asemenea conflicte sunr considemte Je anal. prin anticipafe. care $i-a dccolonizdrii $i formirii noilor state de pe harta lumii. (eprdrea conlliclelor adinct consideraLe locale.. etniei $i trad.ino'ir. Consideralii geo-politjce au condus SUA la resituarca cclor aloi oponenli $i a rcgiunilor 1or in locunle ce lc ocuDau inaintc de cele douii conflicle. iuand ca pretext temele culnrrale ale. Concluzia punctelor anreriorre dezviluie o situatie de crizd slo_ bald.rcer!. ii ou'.trategilor ce lucrau in logica . dar acpunea de reprimare a apa4 nut unei aliante militare in jurul SUA..Rispunsul a fbst acela al reTolutiilor Consiliului ic Securitate.

ci unul indicat cu un numc genedc . legid jratea acliunii inrreprinse de un nunfr dc liri din coatilia nou constiruiti este in odinea logici a desfagurArii Rizboiul impotriva terorismuiui s-a declanrat pe mai multe pla_ nun.in obtisati sd smulgem din rdddcini r t aSa-zis congetlitat $i sd-I abolim. Cd'1d aceasta se intdnptd. i . drcpt o tdsdturA petmanentd in pekajul social Si cuhurat. ca de exemplu cvenimentelor declan$ate de I 1 septembde. irdignare $ tlaumi. cu un du$man bire prccizat. Ce mutalie prod. una din ccte mai rmpudanre \r/ibile e\te )i rilboiul Llu\ impolri\a reBimului raLoanilor din Alpanrsran. un adeverat sfar$it al secolului XX $i un inceput posibil al celui urmdtor.n. Pe drept cuvant. iiti" d.ie. rc. care se inthde peste toate continentele cu gmde diferite de dezvoltare. otnenbea se Nede constAnsA.le si ir Llire. Dar inamicul declarat nu este un stat. insdtulii financiarc.70 Jocun pe scena tutnu Pa ea L Conflicr.1 incercdn sd . pe nr. ceea ce este nou este desprinderea unui tip de conflict din masa ambigui de conflicle neclasice a ultimului deceniLl si ridicarea lui la rang de amenhlare a securitili inlregii luni. 1ie state. i Jr!at-nu xu fo.otrvitlgered dnterioaficd o Ninde. Se rescrie agenda secolului XXI? Sun! unii pcntru ca(e Du e nimic Dou sub soare fi deci agenda roLrlui secol va avea tcme vechi $i cunoscute. Ea a fo$ numiti $i stare de alerte Rizboiul este fbrma cea mai avansati a conflictului armat. Este un moment al luciditdFi. o intoiircere a pagrml istoriei. ci esle civilizalia unicd a omenirii la singular.i t1u e posibit.i obicei. "rituoined xcdunitc cumuniralii rn "n'.telorism" Aproape simultan' ca inamic in accst conflict.uce el in concePtele $i metodele utilizate pari acum? Ca linti $i victinri a unor atacun clevastatoare pentru popuullle $r bunuri.tcnrix ilor pc piJnut unor nr otft.. rlalun de slale orgiLri'mcle nesirlemanentale (aL chiar perso3ne'c Ace5t ralboi esrc du' in nu. au ibst inclu$i sprijinitorii terod$tilor.. iucri . penlru i fizboiul mondial nuclear. acesr pas a fost considerar inceputul unei con_ lruntiri care va lua mult timp.ri !5libane.. jdeea solidarizarii civilizaliei mondiale in fala primejdiei a fost din ce in ce mai pulin evocati. ete(lele mzboiului . "tnt" "u. in fala pericolelor najore. Ehnologia.Sliinla universaln. iar penrru sceptici cbiar im_ posibih. Amold Toynbee scria atunci: . dar $i pentru restul lunii Ele au constituit un elemeff de rascruce. Pentru anali$ti. . pe hnge manie. economla' come4ul $j drepluile universale ale omului' problemele globale dezbdtute de cateva decenii de ONU in conferirle mondiale._. de \nriiin alc reronsmuiui. Analistul va fi reconfonat rte afirmala unui mare istoric care in 1960 reflecta asupra mtloacelor de apArare a omenirii. sarcini care pare uria$d. dintre care. ne dAm seame cii nu putetn sa ne nai petmitem s. cu lot ceea ce presupune aceasre srarc La mobiltSn de re.ele civilizaljei si al salvgardarii ei Nu este civilizalia americann sau vestici. toate pledead pentni o civilizalie unich Sub acest stindard s a creat o coanu .\e \o_ .e el pe noi. \'reo r'.:are -crrnrronrle I vrklecdn . SUA s-a declarat in stare de ridoi. acliunea este justificald 9i legitimi pentru analjstDin picate.. j u r. A invocat aperarea legitimi inscdsi in Carti.nndannat actele tcroriste de la I I septemb. ceea ce a fost consident un argument legilim Dentru actiunile sale." Oin acest unghi. de caracterul siu rnalist. nu atat prin elementul de surprjze care nu este irl favoarea celor surprin$i $i nepfegAtili. sii ?ncerce teea ce pdnd atunci a declarat cu tndp\Anare c.rsa de dare. fiuiu li repette. pe nnsur: ce frontul unil ce se anunta in spiritul nultilaleralist al sistenNlui intenaljonal a fbst' buie s. nici aceea a grup lui G8. ca ir practica rizboalelor clasice.i adopthn pozitid cd (acest rdu) este incurabit. abilitatea executiei qi dezveluirea explicite a sfalegiilor ie se manrrizau $i dezvoltau subleran.e $r rna\un speciaie de aptuarc Si control. CAnd se ajunge la o alegere intre aJ desfinla noi sau sd n€ desfiink. elaborate de o mitcare cu resuNe urnane $i de distrugere subapreciate. confom obiectivlrlui siu de a cuprinde $i ba"el.face sA erupd rulcanul ce doaine. gtuperi sau organizalii Este primul rizboi inlocuit de doctrina unilateralismului ti de nesocotirea instituliilor subverslv. o . M. dar intotuleauna. con_ cepuli ca o familie unici. cle extensia lui intemalionaid.ilcare subkntnA." Dc)i in calul AfgrnLtznulLi Sr rJ nrenrlnut cataclerul mullilatctrl. Ne sin.O itL\titulie paaturt hatA. de primejdia accesului la arme de drstrugere masivd de virulenta iui fAri precedenr. pin uz.rc aclorii pol lr. '71 teroriste din New York $i Washington au fost un Soc nu numdr pentru societatea anericand.tiu elrdh d ii rnr:te t. nici prin noutalea fundamentild a unor lucruri inexisiente pani atunci.fafi a ne n Sr e Ldsa paratizali de posibid. Noutatea sti ln dimensiunea Drovocirii. Tre_ al globJlrralii in c. nai detr_rcrne sdu mdi tdrziu. cerut de retea a largA a terorismului.ur.

tilor strigaioare. De$i lntr-un interval extrem de scufi.. banilor murdari $i a operaliunilor mafiote. L3 lel. atunci agenda va fi noui' PJntru subiectul nostru constand ln studiul conflictelor. pot fi citate senrne de mi$_ care in \ensul noii age de. Pentru o regiune ca aceea a sud-estului european. aceea de creare a unei zone de rclarii pa$njce ca o conlribulic la pacea lumii. La fel.previziune. Securilat. devenir concepr cheie in do_ 14. ln inlaturarea efectului de agravare a disparit?ilii eco_ 7. ireievante Si ineficace lntr-un efort de durata. rfi crescute. incuaji'loare sunl doar evenimentele car. de pxemplu) 11. rolul pulerii mililare )i Iehnologia mjlitara ramaLn esendaie. Stingerea focarelor conflictuale considerate cronice. noua agende ce a.panea L Conflt. ca un corolar togic al e\perienlelor par_ curse. Estomparea logicii geopolitice a controlului de zone de influ_ entd sau pudcte strategice. $i 13. nal6 cu sistemul global (E uropa.n ai cerceteri prospective CorcriSht)' miile de dezbateri ti de lucrAri ale organismetor la5a prea pulin loc penuu subiecle neobservate. rol care mire$te rcsponsabilitatca celor care li se dedicd. universitali $i orga_ Dlsme academice sau civile. lntr_o concentare pe ches_ tirlni vitale de interes major. Acliuni pentru mic$orar€a fraclunlor sar faliilor care pari omeni.i zrtati de confljcte deschise sau potenliale. InsriruJia gtobatjr5lji fiind releaua qi nu strucrnra 17.te rile. Corcctarca procesului de globalizare llr sensul multipola- ti actiuni de mare anver_ gur6 lmpotriva traficului ilicit. Dar o enumerare simpln a allor schimbari dezirabile ln agenda mondiab ne amtd cA rcarc. in domen. Crearea unor relatii mondiale multilatenle bazate pe trans_ parenJa tea si orevenirea lor. nesrudiale !i penlru teme noi Dar dacA ne gandim la situarea temelor existente lntr-o noui iemrhie de priorittli Si nlai de seamA la solutiile fezabile $i dezirabile care sd aducd politicile $i stratesiile la nivelul realiti. Punerea relaliilor lntre marile puleri sub sennul unei coope- ti reguli. fdri exceplie. favorizari de tchnicile rapide de inforrnare 9i comunicare. Un rol crescand al concilierii. Ceea ce ne ingeduie o schili posibih $i o agenda a secolului XXI este efoftul de a aborda intr-o maniera adecvata rcalitatea conflictelor noi. penrru a deschide clrnpul de obser_ . r. centre de refleclie. care schimbA conceptele $i m. Cre$terea rolului diplomaliei' al negocierilor $i al metodelor pasnice di rezolvare a Iitigiilor $i orientarea lor de la procedurile irsurulionale rigrde la allele fle\rbile $i inovaloare 8. 12.reaprd elabo frrca de cirre facrorii de decizie va trebui sA separe preocnparile de rulmi de soluliile inovatoare. legitura iDtre cenrrele de cercetare $i refleclje arc sensul unei datorji mai acute. au implicalii pdvind relafiile intemalionate $i deci conflictele ce Pot bruia functionarea sistemului global: l. Asanar€a finanlelor intemalionale 5. '3. interesul este indreptat spre locul !i resursele ce vor fi alocate penlnr stingr- meniul politic. Dezanigitoare sunt erorile de judecati d recurgerea obstinate h metode desuete $i ineficace. activilatea de cercetare in acest domeniu presupune o cooperare intensd.e do\ede\c luciditale politic5 9i tiria unor foruri de decizie de a lntreprinde pagi in direclia unei noi viziuni. incepand cu cele economice $i terminand cu culturale. Abordiriinspirate de moment. concentrat asupra puncrelor groase perene. ca 9i ln cel religios. Reforma ONU ca institulie centrald a unui sistem global ce lnlocuieste vechiul sistem intemaiional 4. in locul expediente_ lor soluriilor 16.ul respecletii vaneudi cullurilor' 6. 2. Accasti rendinti evidenliaza rolul cercetarilor inrre_ pinse de insritute de srudii. atacuj fierbinF abordarea problemelor liti_ pe termen lung gi . cu schimbari considerabile de orienlare Pedeclarea si piramidalA.todele desuete.15. Prioritatea proceselor infegmtoare faF de Focesele frag_ mentare sau izolalioniste. Fopunerile sFanse in sute de centre de refleclie $i studiu' de ana!. Profilul conflictelor din secolul XXI Pentru a li pe un teren mai sigur. ritatii.ea.

c. Mobilizarea patriotismului pentru rizboiul clasic sau al devoliunii ideologice laice nu a avut njciodate o in_ circAturi emolionali comparabili. hcendii.pund acenor 5iruarir.npJ.ru inju.lie inalti $i cu o situalie ilnanciari buni.lurile nlemaFondle nu ri. de considercnle binc iDridicinarc.rri u. care $i de tacticile .tiierea unui nod gordian. in ambelc cazuri rvem de_a face.. in rcesr sens.ona lafgita J Furopei Je . continua lor proliferare. tici infn-mJtii. idenritilrea dcvine uD argumenl central Printrc mullimea de conlidcre te explicite sau implicite ce urmiresc . comunicatii. juridici sau istorici. Campul de bitilie $j jnarnicul nu mai sunr clar idenliiicabili.ociJl. Clariticiri ajusrari in ii dreptul intemalional sunt necesare._rareori urm.er slr.re.r of pronrii e. amele lolo\rte.e. r!lre.rne..c re utrc. Invocarea unor conandamente mai inalte.t \.o1. poljtici.jLrstificarea legitimiiilii recurgerii la netode vioienle. Candva prerogative exclusi\. in acest Dou decor. Trisdturile proceselor actuale. ^ . Jccslil \e IoJo.r cxlsti o expcrienli acuDrutali de studii aprofundate. r"poniJ ..te $i de saboia.unc ld . 5i de a desrabili.re. de a sparge solidaritatea sociali $j nalionatE. ripiri ajrc.c. t plr.e.:. insA $i rizboiul pnn mrjloacele de comuniceLre sau electronice carc au dcvenit posibile prin diseminarea tehnologiilor de comunicare. uzut in BalJrn.ive. Pc langd adancirca jnegalitililor. car€ pot reclama frusirare.nrre. Existi numeroase exemple in care cercetitori de la sute dc cen_ mecanismele ce ii asigurd funclionarea (transporluri.t au tosl prn(e\. angajamentul militar este inlocuit de acliune punctuald $i contra acliune. r h'nd.rrtrcnabile rindepende la.r valori fundamenral( sau dreprLri i.c sunt stlans iegate Inamic tor_ intrangered unul )t :rrea tut 5a captlLleze sau ci clute Lrn rcorJ de pace. ir cazul ierorismului vedem o panicipare activi a indivizjlor cu cduca. Aldluri dc faciorii economici. cu lelrsiuni ce lin de carcgoria conflictelor identjtarc.ltl de rclalii inlcnrrrionate.ilor lor este de a demoraliza societatea pe care o considerd ina_ nicd. in special a amelor de distrugere in masi. Scopul aLto . porririre respecrivetor condilii de rimp $j toc fi imptici . Cercurile extremiste invoci in actiunea l.specifice. Strategiile noilor conflicte. Acor. mergand chiar peni la sacrificiul voluntar al propriei vieli. au r. teh- ..j sau activiHli criminale.a 5r LJi.aceslea fiind considerale nevoi psihologicc fundamentale.mfulfj!l domrnal. culU.aJ RJ. Lu. Moiivalia acliuDilor individuale sau de grup pretinde cercetiri Inrmulrre p(nlJtr il. Schita solutiilor de rezolvare fi prerenire nici ttiintifice fi al1a dipbmaliei.r. Ea include amele ABC. aceasta prcvoace fi o starc psihologici de frustrarc. pLuen spune c. poate aduce la incandescenli fana- credinle de altfel legitime. confruntirile se extind acum in mediile de nasd qi in societatea civili. inrruc.JLJ_e. . or. In d!e.1.. . ijdr ele Inar conlin )i ambiguitili care permir in|erprerb diferile. cefcclituri drn .1. considerale sacre (cu peceli religioase).r uner purcrr abu. ameninlarea extinderii de la nivelul forlelor armate nalonale la acela al acliunii indi\'ldu- ale sau de grup constiluie prima sursa de primejdie.ronctu/ii ?\crrna.rrrnrr i"rrrru!rile ci runotmer Jtc. cat qi pe cci foarle inslru i!i.Jocuri pe scena l mii '75 valje pentru cercetitorij angajali in studiul orientat spre solulionarea reali a noilor conflicte. Am cilat clol1urile intrcprinse rimp de vrco zece ani dc cercer orji din zona Marii Ncgre $i ELrropa de sLrd est. plinuind explozii.ir penr.lilare elc. Rezullatele lratate fi in capjrolul precedcnr por rr rezunrare dupa Fiecare conflict arc parametrii sdi distincrvr care neccsrn sotulii.--gil l. neputinla de a obline stima sau recu noa$terea . ingrijorerile ce le provoaci $i riscurile care lc tnsolesc sunl subiecte arzitoare de analizd sau inler Folosirea tehnologiei militare modeme.Ju imputriv.ii revolta la indjvizi $i grupurile de oameni.. rn esenF. ll_1.e ale slatelor suverane.. de a paraliza flictelor. rAspandire a bolilor. \Uprimi.r la origine au lon In confruntdrile actuale este invocala a$a zisa legilirnitare a con de profunzine.. care panA acum au fosl monopol de stat.ecilrlater . Elementul identilar ii irclude atal pe cei cu o slabi educalie. S a spus ci motivalia economici (confiuntarea djfire bogali $i siraci) esre o sursi majori de tensiunc il totusi.f prcvenrrei r onttrc'etLrf ue 3semeneJ prczenLi tLt 3cesr un.i. aD devenil dituzi fi ubicui. recurgerea la violcnlt vire din partea categoriilor cc sunt date la o parte de mersul inrplacabil al dezvoltirii tehnioe $i inteieclurle. rr. ce par ci sunt incapabili sau prost cchipa! pentnr a partrcipa la acliuni consrruclive sau si se bucurc de beneficii langibile rezlrltate din aceslea. in acest caz.

filosofiei proiectului comun". infraclor sau delinc\enl . tubui sd caute sd I rczolre.ecurirare coreiriva pu'...nrce Pecea ooate li lealiTlla cau consolrdara doar frin interdc- l..Este falsd ideea ca populatia $i opinia p blici ignori aceste obiective 9i cA nu pol scipa din plasa simbolurilor $i sloga_ nuriior manipulatoare.uritdlii ituernaliohale.i intemalionata condu. nai ales pentru cd majoilatea lirilor din rcgiune sunt mgajate m proce de aderare la UE sau aspiri si fie incluse in ca.oncepura impe\a..c O\U a lo. inainte de toate.lulia pa$nici urmtueqte proiecte comune construite pe interese imDanesite din domeniul civilizalei $i care ofed roluri' in tlmo ce cultura asigtui un statut individual sau colectiv De aceea' ea aoare ca un rczultat al . Pentru regiunca europcani lirgiti.l .mentinercd jusliliej si respedarea obtisaiitor. An.arrle. Cana de. proiectele au nevoie de consolidare institulionale $i legislativa pentru a dobandi un dru stabil care si asigure funclionalilatea 1or ellcientd. pdrlile w.ih on. ara cunr rm v. I um.i'.:)lll' penru roti..uni trAmb.uar fiarut cun rcretof inl<|s.. ELe pot dura timp indelnngat ti au un Dotential de contaminale a zonelor mai indnse' in special sub forme de teronsm ounctual si difuz../rua ::1::: lT :: *'*r9 .. cL star Inaiof O\L Si nmreg. 2.are presupune amenitatea civilizaliei $i excrcitarea li- benililor $i riispunderilor fundamentale poate cat orice chemare la lupti Si moa(e fi maj electrizant de' 5.au prnl onc.nd rr ne.r:': e\perien'a Lisii Nariunitor $i leclia aipra a ceiui u( ar oo ea raloor mond. rc.1din Cada Natiunilor Unite t:lii umane. cotrciliere. pe cate judiciafi.tabe de apticarc. sepdralist cJrr r/ulrlionr'l sau de lipul enclutelor na. la ate Eerca tor_.ete unei com]ri lalr brT e pe drept.Confliciele jdentilare nu pot fi rezolvate prin mijloace Capitolut 8 Ciile de rezolvare a conflictelor iinnea sporiti a indivizilor sau grupurilor apaninard diferiielor culturi.uimil.tife.e . la carr. Aceasii solulie insearnnA prop\rnerea unei formule integratoare. Ea e\le.ibrlilatca inle. Ea este definiti pril urmirirea unor lelun comune carc transcenal diferentele culiurale. anchetii.chrde po.r $i. nedierc. pin tratative.ceDt intr.5e(unrSlii mondisle.lreplul inlemaliondl are mriloace. in tilera Canei. Neg. a(umale lTp!codrl'cale de djeprul intemalional.rnaresc primut scop cu resur. il. co. documentul incomom inv5la_ l]l'"Iii. con\rangere sau execulare..zur In . emancipare 5i standarde de via16 mai ridicate.cietile consacrate rezolverii acestor conflicte nu sunt de lip di\[rburi\.filosofia proiectului comun") este un considcrabil punct de sprijin. drbttnj.rzba_ vrrca genemllltor \ iilna.inainle oe-Inare . prinlr un scop nou Acest scop trebuie sA sadsfaca necesititile vitaG de bunistare.16 Jocuri pe scend lunii cla_ sice si rezistb solutiilor adecvate cazurilor in care obiectul disputei este materiai ti dislribuibil. h rnomenrul indc . Foma cea mai apropiati de a o inlelege este: Daceil drept totalitate a regimurilor inlemalionale de cooperare..dt primul \cop alorganizJfiei care .end a cdtui prctunsite ar putea pune ?n pnnEilie me4nErca pdcii .. ace-\l \r\lem _a functional nrciodata.rrserca ta or Sanizalii sau a@ftluri leSioBle .isrmut de .:']l....UnJt "ub Consilul de Securilare oesemneazlr pe afre\or.. Obieclivul supravieluirii in spiritul demni- .i se. ln . fl i to\t blocar de rmenrnFrea pac.dus recent in literatura itiinlifici (1983) 3.33.F re_ pr€siunii armate inpot jva lui_ Statele membre ri sunr cnenare sa ris_ Fndi.. De indati ce sunt lbnnulate $i activate. rozrnca: . sau Mijludcele-pasnice rergrllr: a conllicrelor u. nijloace parnice.. 4.e de flagelut rrboiutui. Acesle idci rePeti schila abordirii inovaloare a rczolvirii prevenirii conllictelor.. ce devin o fo(.e recurge cu pdorilate. experienla Uniunii Europene (ale cirei origini Si principii ciiduzitoare au inspirat '. modet pen!ru .au :1::ll'-: cemnar Caia Nafuniloj Unile la Sjrn 26 iunie to45. cc trebuie dezvoltati 9i practicali impl in condiliile unor regiuuri ce vor si nu piafdi cursa civili contemporane qi a beneficiilor er. der qi crearea unei .venriei in misufa sa oprea\ci eventuata agresiune. toti penux unul.care trebuie se mic$oreze asculi$ul confruntErii $i si olere o substiturie a ei.a Je fcneraI uNU.-a frxncrsco... S..

tercr te mrno-e.i..ru.5 . . con5rir il.? ice nu sU r obriparorii.iiir".'"r.i.rc) ( on\enrir din t8gq rnlfoduce .re inuns. :]l'. conllictelor ii mai ales a servit drept in $i a pasiunilor ilrJ-."..ri tuigr.iliri"'..r tfat.o-e\ si m r rle."i..""ttu."r"fil r.i oNU).^* i'a.ut .nrriru ljilof fr legrlor Fropnr.."Ja" ** .ocrali La anicolul rr inralnim u a-rfel dc re'pi ".".6rii.ur .a. prevenire."" a. c! r functrons. hel/ .J.r crciile.]-ir"... inrinte \au dupa inrarea sa in erapa vioJenla. "n"" institulii si acordui t"ci"l.ucce\runea indicala de inenumerare F'ereprez.. e.iulcr e.eri un lablou $i vcrnrc dt (rtuar. "Jm mult mai Larg decit pa$nici sunt valabile pentr:u un sistem al stutelor' acela CanS mcepcm cu L rmarino .!-littdintt >t |ilat nol u'nrrot.o0r au avul o procupare primului imedial6: in ll . mar alF.ipretof Va.rre a panilof in conflicl tr de ilniilor de arnistitiu A fost de asemenea prczen6 in opera!turi tn. ob. unit". ln!e.c o.nilor in cru."Jr"anat-r.. . sa cuiiln.ar dc a ol.l^ illll: ta rrrtrc redu\ Ll. tend .Intr dde\jr.. U"i..1.farsirurui in!.iJiri lUlierlarcurse in cursul secolului rrerur Anchcra ion.emt. a exaltat caracterul liber al negoc ii"'^irriLit^t".ei ( onflrcluate.rarlirur 113::1 "" 'l Fnoadet colonialisre ranir ."Hae..nilor oe tdga.".g (privit drept un Panaceu care este dialog sau comlrr . in Irligir nurmale ll.'"'l'."ii" il"i '"iea. *".j". or\rn0!!re (tu p'obtermte idenrilafer 5i 5h le ocoleasca recurs6nd la <urulrr Inovanve de calali/tue a intereselor p..ite..(..ere(ati de ."i" *r.:: rrrce.'. un document iJror stale E\re t..'t. cu un carltp de apri_ ili. ttJ.oape roare negoc..||pr ptimut loc c:rr ti ca norenr. monrlof /are. jnd socier:rrea N". Teoria .. O sur.itualiei inLemalionile.co. .i" ". uu i' caractenqicetuprar imponi\a cre>refir comnter :rlii si :. a . " ra .*i.i prevenire a conflictelor' Doua p."a'i*... ccnrer ruptelof de independenta penlru colonialild.l't':::1.rr.tau :ub in..i"yl'. s-a! imbogAlit metodic prin analize sociale. lrlen.n Caaa e\re .rrea deprelimrnara a rerot!anr unui con_ jil.t". problemi la fel de clar . cum i-i-i.re menrr urrrrl ..^"::T. definit Esle vorbaprccizata: sli "ii*". Relinem insi respectarea unui adevdr urui connicl. scre mrntrie ale Iegocialorilor.. dc gislYea-ll .:Il:l-ii:q.rr 5i pe o ba/a de IcU'r:'rrJre.xl d^: l".upraregherc. ..Ap.nlemallondle aflalr sub comanoa de'upra\egnere a combalanre."-""1" ft Inlold..rrruLlrnrj evolutiei ..i'.e nroduce In mnmentLrt rr clrc \lal0k.tfel | .i. de vicrere esle con.i re.."tr i" t"1". polirice.rn. rdeflifice qiruariile grcte !i nerra!abiJe rlirigiite de ll-i. ta rprre sub drfefite denumiri. de \epJr.o. .:::.i rcrnpnj. avinizare rrarll rtrrr..la irabiti in mod nbiecrr\ i3prete lrn epcndenl de afirmat te p.'J'i *^rt-" "i#"t'..:.{:).1"1..op 6in... J.erite de ta .dunr pe ju'ittr' cale-prin vocalie cxploarea a" *-lvare .ugrlie Jdbilrrer t.e de Negocierile riman vujnerabile la influenlele de context fi conlun(tur5.^torsi" a inue paru ric-Ie neolicrale.ns.1" amb.edtalt capat al spectrului soluliilor iair.i"ai "i i.* conflictelor' lie pentru J. iar penru to. .""*lt" .ere le af iin'i de calirarel :':ll"^]i ""p. " "it!i "rtotaare universaD" ioi. o 'ii. .ror si l.Trccerea urr: nu numd pcntru inrlegeres lor.fti ".. locuri ca in preambul: \or' Popoarele Natiu i.".ltcrr e.r. A.r.11 ". "ni. ae\chis in anumrre condrrriaproape e\clusi! lirutt." lo'rbilirdrea .r':-"ir*.or"r 'e sdreseaza panilor s: nu!ocaburarLrl dt af Ii rnrcolul ls revin la . in. codilicarii reAull ururir ( Cun'..j-T)lil. o. f.se tac aeschideri in direcla nnui sistem care bdnis rdreprurile omulur' prcblemele globrle . tu ai"l.""i ti" pentru alesc&carea energiilor asigurarea de con". r".lrangerea de dmp d $i terme_ rrL||ur \cun Nrgocierile de la incheierea unui ronflici . intrucat Cafta le ingaduia sA se opuni orice decizie oNU.p* un-.1:tl]i iin":.ce preva/ure .t. e de conciliere Ltnde a . pecii a organizat trlrpe sa oar ne bastrei rnrr aderlrl .'" .'t. ci !i penrru eramrnarca eto_ ra.t"u*a ci ONU n-ajucat in lot timpul Rizboiulut rece ci un rol in materie de pace $i rnzboj ln numeroase cazun' (cistile al ri" iio. Aprodpe in nici un cdz onzontul de rermen rrrnF sr pfoblemele \onsolidarii independe tei casli!]|c nu cu fosr lUate in considerare in revi\tb a melodelor parn. "u.rii Of.. FJe a dubanLlJt modele au\iJrare maiematice sau logjce.ro.qt. boi mondiatqi l':o':1" ver\aities.. regocjerca.e nbure un cajJcrer cor.nli cler cae\ . u t'u"'nulur inlemariondl bazdr "*i.e/c lm. ii a" p. rL're co onI oblrncrea !rrbnica a simbolurilor durnnomrei.n carle pasnice >i (crl.e ai..Juuri pc sc?na lutnii '79 prin rst" la manle puten. a" -*there." i. \rrrelor ' deri "'".rihrie o acdune .1'.e/e pe ratjonilirarea .' incerc.i"inia evoluliei lor' Camcterul lor netbnr J" . Ca rrerooe negocrerih contrnua sa (e bl. a fon dis l* ""ii " rcNale.lir lc)07 delalia/j proritul \aU. bLrne oticii sipregatrea negocienlor scris penlru state' in prjmul rand penCafia ONU...

de$i poare r(ista.lestinei. legate printr-o uniun€ economicS. in dircclia aceasta pteventivE.. de degajarc. din 194g. negocienle se poaae la Evian (Frdnla) $i Lugrin rHlelia. in dilerendul di ue Chile Si Peru. la lel cum bunele oficii reprezinra pregirrria ei. rc. ca exemplu in sud-est$l Europei (SEE) Societatea global. oficii ale Etveliei. llncheta a devenit o insti ap(oape generalizata a sist€mului intemalional. eptr. la care prim-ministrul Dar $iu e invitat apoi ca mediator. la explorare 9j informare sau gdzduire. Haga din 1899 $i 1907 omologheazi pro. URSS ofe$ bune ohcti 9i Pakistanului peDtru liceperea de negocieri. otena de bune rii.le anglo"americane de cheti Drivind situatia din Palestina ln 1945 Pe baza raportului 1946. iar celelalte institulii specializate pu raDoarte qlobale in toate domeniile activitailor esenliale Numerc organisnie regionale au crcat sisteme de alefttr prevendva.e. care' cu unele mod crri. Adunarea Generala creeaze ln aprilie 1947 nouii Comisie de anchetd care ln cateva luni (august 1947) un raport cu propun€rea lmp64irii Palestirci intI'un stat arab 0i stai evteu. acesra publici propuncrile sate care fl negocierile sunt reluate la locDinra Dri. SUA . A5a cum etiDrologia larjni indicd. l)trpi un impas de cAreva luni.Jocuri pe scena lumii pdn?a L (onjti lc 8l Consiliul ti Adunarea organe de anched fi conciliere ln convenJil de la Strasbourg (1997) privind reglementarea paqnica a diferen_ delor. Se rezumi la asigurarea de linii de comunicare.rzA acceptarea ambasadorului amcrican Bunker ca nrediator. Fl esr irnplicat rn procesul rregocieritor qi promo_ veaza cu sdruin(d ajungerea la un acord. pHnea el\eliane d5jgura Lransponul la CoDferinla aj delegaplor atSerieni. ele ajutd negocierile lntr-un mod mai discret $i mai oficios cat ancheia. Nu se presupune ci panea ce oferii bune oficri panicipe la ele. conciiiere 9i mediere. care a consral in sediu ti facilititi de fulcdonare unor negocie prealabile. iar CSCE.' care transDarenta la noi nivele. la sfar$itul anului 1960.i de cirre un LeII. ca fi ancheta. As in 1956. negocieri la Melun (Flan!a) cu algeri carc se prezentau ca guvern provizoliu al Republicii Al sunl acceplale cunentele organismelor regionale o irclud pe un loc rmDoftant_ (rNU $r ScLrelarul Cencral r$r asuma rrecrenr oceaqa . Agenlii ca eiercitl un sistem permanent de contml privind producerea $i rca rnateriilor fisionabile. sunt consrderate din recuzita metodelor patdce $i au. un rol i duadv mai ales la inceperca negocierilor sau in intervenFa piqile pot fi satisfdcute de prestalia te4ului ln bunele sale of! cii si inreressh in a-j mari auibuliile. ancheta este iniroalucerea la o i "a.a devine oficiall ti propune url plan de constituire a shucturi federale a Pa.. Bunele oficii. o faz! de moratoriu. intr_o nou. face din ancheti o practica curent5' tua1a pe planul neoficial de ONG_uri Si rnai ales de mass-media.ti\ la un upel al Secrcrcrulur Cenerat U Ttranr de l. Medierea reprezitte asistarea Fi ind$marea unei nesocie. observam cA obiectivul atet al bunelor oficii. In cele mai multe c^zuri.ineae li. A fosl acceplal. Cend reuniunlle se lineau in Franra. afa cum pFvede Pactul de la Bogora tTrataul jnter_american refedtor la reglementatea pa$nica a diferendetor). iniliativa oferirii bunelor oficii revine lnor Fri te4e. Dupa ce p. Convenlijle de l. cet $i al medierii este lnceperca negocierilor.rn panjtuf urgani/area rricut prctrmur:tre \ecrete. dezamorsare sau litizare. din 1926. In 1965. ancheta este legate de conciliere.edura $i apoi Carra ONU d. mai energicA pentru opnrea unur con ventie mai articulate ti este arbtat $i de cazul Comisiei neoficia. raj SU{ prop. care continui in forme dezvoltate fi astazi sub or€anizatiei niscute dir cscE: oscE. in modul in c:ue eie ar putea fi rcluate astfel incat poziliile formale ale celor doui Derd sd fie menlirure cu micr nodrfrc:rri acceprale.i.arini iu 1962. la bilirea de contacte. '""f"pti pti" a"mifia sa. in (CPRA). perile r5sDund Do/.uge 'i.flrte ac.. DeSi ir titeraturb ele sunt asociate medierii. guvem pe care francezii nu-l recunosreau. in anii'90' discutat crearea de organisme speciale pentru ancheti. introducand o fazl. problema consti! dupd e$uarea acestor negocieri. sub tutela britalice Nefiind de evrei si de arabi. ambele l'iind interyenlii ale te4ilor. urice a(lirnc prccipiral:i . AsLfel. este adoptat de Adunarea Geftraltr ln noiembrie 1947 ve( asdel ctr prin intermediul unei Comisii de anchete se adopd o 1 lutie istorictr de cieare a unor state noi Este de remarcat ct ancheta a jucat un rol esenlial ln rezol conflictelor. SUA oferi bunete sale oficii dupa aceea ti -Indiei 0c[oneaz. izbucne$re conflicrut inrre Indonezia $j Otanda cu privire la Inanul Occidenlal (Noua cuinee Occidentale). mediatorul se afli Ia eAali distanti de cclc doua pani. care locuiau to Elvefia.rimla*i a .iO. l!. de$i necesarmente ln Calti. care oPre9ie conhnuarea sau rzbucl violentei. ca mediator. FranJa angajeaz._ Si lpropterea trontrerel lranceze).

Inrdr s-a creat Cunea permanenta de Arbirrat de Ia Haga. lnlrc mediere ri arbinai.iunr. Medierea este o inte enlie h negocierj a unui te{ f:rd autorjtate foliricd Foprie. de interyretare sau aplicafe. medierea organjsmelor regionale . de a construi formula finah a soluliei cu gnja echitilii $i compromisului acceptabil. bu oficii (Argentina). cc i-J dcordal o prma iumalale de secol. care elaboreaza o solutie oblieato_ rie.r. Medierea se bucuri de o atenlie speciali ir prczent. Conflicte 83 lalte.uti pe scena Lunii ambasadorului (l.\i re/o \e trlrciile De crre I'lr1rlor.re lu. lile vor recurge la arbirraj..^lJ!ra.. peniru o regiune de care depindea accesul fiuvial la El a dural mai bine de un secol 9i a fost punctat de rizboaie. medierea colective (uneori impusi de iratate. r.icane. Middl€burg. pA. India si Prkr5rxnul.y*". dar s. 8. pe . l)e$i mecanismele ONU o includ. ca in cazul concilierii postbelice franco_gcrmane. ea o extensie a anchetei. Concilierea astfel conceputi. Viginia) $i apoi la ONU. nerncredere {ictize. concilierea pierde din inDortanta !. care deiibereazi in $lingendu-se abia in 1938 prin arbitrajul alror cinci state ame.e il (1899.. reprezertan! ar slate.". Lucr.ingdrcl Preterinra pertru arbirrrt e.ca rnembre ah ONL sunt cnemrte \a.bitrul $uprem al unor litigii intre regii ti prinlii cre$rini.oi rcspecta arbirrii (sau arbitrul) este supusi acceptirij prealabile a nLr diferenliazn alunci de Curtea Inremationala de Justitie.acrrut ei rmbrsuu. rolul crescut al medierii in rezolvarea pa$nicn a litigiilor deulii ti comentdrii speciale.h-Srnd unur uib nal tormaL din lrei per. Lan $r Suedia.o ne duri)tI djn lu.Lile i$i aleg singure judecitorii.nra J fo.ijinului exterior.b lorma unei autoritAli exterioare.t ac(epldU Je dmbele pini. Arbitrajul este una din cele mai vechi forme de aplanare a unui lrtigiu. Djferenla fali de conciliere esre aceea ci rertul De care il rcprezinti concilierea este un or8an colectjv.in care a excelat (Jrganizalia Statelor Americane qi. bilalerale sc stipuleaze . Un acord provrzoriu cste respecot $i rizboilrl se deslitloari din nou irtre 1932 $i l9 i le por aplani . in plus acesta este supus unor norme specifice con$i stand in pestrarea increderii celor doua pi4i. tor pentrn a propune o solulie neobligatorie. echidisranli $i neutralirate ca sj medierea.t sLdlele \au conducAlorii lor. intr-o lume a i terdependertei $i conexiunilor mulnple O formi evoluati a ace sprijin este prezeDta permanenttr a unui te4 care in afara rolului negocieri serve$te ca argument pentru modificarea pozi.ure o \. cet $j concilierea fiind fonne de institutiondlizare a formelor pa$nice elaborate la H {bsen}a pdrtjlor. Ca genezi.rt< ircepure In la66 au dural dor ani >r sent. dif<rcndut in pnrrnp fronrierei Inr Jjn reg. Exe]nplul cel lnai citat csle sti gerea lungului conflict .tiilor i rigide Si intransigente io fala opiniei publice. Secole de-a randul. In (onceprra de atunci. unde staleie . gi ea este din familia tertilor ce intervin.riricara do caracterLrl tehnic al unor lirigii $i apoi de taptui ci in arbitrai plil.|re prevnd cd in caz de diferend. ca in Congresului de ta viena. medierea personalA care ofera mai multe garanlii de obiectivitate Si neulralrrale dec.u ea KLrr. in fine. Ca $i tn cazul erilor. Acordul este semnat in august 1962. papa de la Rona a fost a.diclionrle. deselnnali si rezolve un litigiu carc a rezistat incercerilor solulionare prin negocieri directc. consli in activi unej comisii (dc cinci sau mai mulli membri). dupa o intervende de concrtrere a premjerutJi bnranic. numrle de U thl. aflate in negocieri au lrevoia sp. alat ancheta. Toate cerinlele Si regulile practice ale negocierilor se adre mediatorului. cu iceeasi cerinti de obiectivitate.'9.i Je rcglementder liligii_ x)r drnlre \lale pnn iuLlecdlori ale)j de acesFa 5r p( brTd dreprului i|temational. capacitatea de a ex' prima punctul de vedere ai fiectuuia in limbajul qi inlelesui celei- paftea I.in!i rr)eorenr. €ntu/ia(mul pcnrru arbiuxj a fost aLal de mare Ia Conrerin"!a de h Ildga.Gran Clraco" izbucnit intre Bolivia 5i raguay. dar sub o lbrmi care o inrudeste cu mijloacele l nale ale arbitraiului $i tribualului inlernaiional.1907).ing. in alte bata!. l8l5 ). (. Numeroase rratale intre stare prevdd clauze conlpronisolii. Colceptul de concilierc mai este utilizat si peniru a desemna proce\ul de Inchidere a unei perioade lungi de ien. impticar in dezbateri $i ceudnd o solulie neobli Satore. arbilrrj l \e ocup.1. cu participarea lui U Thant. Concilierca inlemalionah apa(ine tot familiei de intervenlii te(ilor. pani $i procedu. a tlcut ca noua perioaJa sE dea prete. intereseie lrusturilor pelrolicre (se gisrse in Chaco) Sj in final crlenlia Conteinlei panamencane de ciliere alca$itd dir cinci stale anrcricane. ArbrtrirjUt de toate atributele Lrnei Inelode jun. C.lo. care nu are caracterul ierarhic $i mai distanr al concilierii. Iniervenlia de mediere a organizaliei a fbst frecvend pani in prezent Celelalte forme clasice sunt medierea unui stat te( sau a unui $ef de stat. Esenla merodei corrsta in alegerea unui jndecitor (sau mai muiri) ad_hoc.

La aceaste situ se adauga incapacilatea Cu(ii de a implementa deciziile sau de acorda sancliuni. convenlie c e Cermrnia nu o. recurge la resu^ele de elperienh_ la intui!ie $i ralionamenr inovativ al unor profesionirli.te. 1946 Si 1981. de interacfiunea lor 9i face tot posibilul crL solulia sa fie fructui sfaduinlei acesteia. indiferent daca pi4ije negocia_/. arbitrajul cunoaSte aceea$r scal dere de interes (a $i concilierea. scena tunii 85 tc. intre cele doue dzboaie mondiaie au fost adoptate 9i traiale pentru reglementareai paqnici a diferendelor sau de arbitraj $i conciliere care prevedeau 9i.ii. creeaza sorur|| adaptate ta caz. in 1970. cu norme cutumiare 5i reguli_ad_hoc. Organismele internarionale intra tlror Si ele^in rolul de insrante. accuhd $i decide. care se referi la arbirraiul.i de la prestalia sa insuficiente. Danemarca Fi Germania (RD au cerut Cu4ii stabileasce principiile $i normele pentru delimitarea platoului tinental in Marea Nordului. Judiciar. Timp de 35 de ani.. Are ca nucleu negocierea pe care o pregaresc. medierea. asis_ lli. A iloua. care acoPerA negocierile. curtea s-a pronunlat ln 58 de hotirari $i a dat I avize consultative. doar in situalia in care mijloacele primei categorii par epuizate.r ii bunele oficii $i a doua. calea iudiciar. In declaralia pe care statele trebuie sA semneze in acest sens sunt intrcduse atatea rezerve incat pu. nes_ rrucrurale rigid. are reguli $i proceduri preci\e.A. alti sursi de neincredere a provenit de la ritmul lent de lucru Curtji . incepand cu Permanenti de Arbirrai de la Haga (1899) si continuand cu Curtea Pemanenti de Justilie (1920). pnma caLsorie comine cArle purrn formalizale. functie care revine Consiliului de Securitate. in. ele recurgerea la arbitmj. Germania. Oricum categoria a doua i$i dezvbluie lnsernniffe. Curt€a Intemalionali de Justitie de la Haga este astizi sia cea mai elocventi a funcfiondrii jurisdicliei intemalionale in materie de litigii interstatale. Faptul clfregocrerea fr meorerea sunt ciile parnice cel mdj de\ lolosite la clauza arbitraiului obligatoriu in orice tip de litigiu. recurgerer la oryanrsme $i acorduri. ancheta.ac-ordufi inlemaionale. Judecarorii. sau nu lnc€piind cu cate. losirea Cu4ii Permanente de Justilie Intemalionali Ca 9i in cazul medierii sau al anchetei.sdu o. de)i Fror apela la metodele primei catego. concili inccpul de secol indeamn6 la examindrea mai aprofundala a re\ur_ $elor pe care ele le oferA solutionirii Si prevenirii confliclelor_ .:uri p. in numar de 15.lo. $i al negocierilor in general. Ea este $i incorporerea unui dezj care a avut mai multe forme in secolul trecut. marele obstacol in iea eficienlej Cu4ii a fost nerespecorea $i incercarea de ocolire jurjsdicliei obligatorii. din 126 de state bre doar 44 recunoscuserd jurisdiclia obligatofie. incepand cu orbifiajul.84 . rcn'e in. inlrucat Ge nania nu era multumitl ce ii revenea Drin aDlicarea de cetre celelalle do e state a rilor Convenliei din 1958 privind platoul continenlal.rarii Cu4ii In de Justilie in orice cauzi in care este pa$e". Tine seama de opiniile $i poziliile celor in cauzr. esle sensibila la conte\r $i circurn. IatA un caz normal in care Cu ea este sesi in 1967.emna\e.preced.. sunt aleSi de Adunarea Generali a ONU pe o perioadi de noua anil De$i articolul 94 al Canei prevede cd .la.fiecare memb al Naliunilor Uniie se obliga si se conformezc bot.Curtea lntemalionali de Justilie estei organul judiciar principal al ONU. Cu toate acesta. iar in caz de conflicte de ordin juridic 1b_. Cele doua categorii in care se impat ciile pa$nice examr sunl: prima. se presupund ca un moratoriu functioneazd si ostilitilile sunt suspendate in tim pul actividlii lor.tini simt legali de un angajament ferm.

au Irnagementului de criza. acuzatii asupra intenlii lur ri rlirudinilor onile ale unei prifli tali de ccalalta..otranr.'l'. diplomatia negocierilor are posibilitatea de a-$i mobiliza intregul potenlial politjca externa dentul este cel carc face legitura unei negocjeri cu daci ea are sau nu loc. aa. . In ambele idenrificim pe teren o spirati care coalizeazi . O alt.Mi-a lon Inal grcu sa ncgo(ie/ cu prnea mei' dc' tl Lu cJ un lchnicran rer'tr.li"i. miza este uriaqi.i.ext de rezoluiie intr o organizalie intema.rl. In perioada pre.iteriu de a exa_ mina sarcinile negociatorului. Importanla schimbddi de sens a spiralci conflicfualc.care.se intrerxp€ sau con_ fost auziti iinue.sau): inieresele unei p:rli incompatibile cr interesele celeilalte.nU ."t.sau ln! . Ace. rabrld) pe care o purem numi pre-crizi:r u1 rntenal mai .upaLi in carul conniclelol o \emnilrcaLie 'peciala Un aqfelde politici Decieleme'nt este relatia intre negociator $i autoritatea telor unei solulii. Negociatorul care ln dialogul cu autoritatea decidenta insist5 asupra intraDsigenlei sale in negocieri pentru a-qi evioenFa mente sau care spune ceea ce crede ci place Ffilor sdi este tot alat de periculos ca $i adversarul. prin definilie.crei prelenlrtor sale.Pan"a I Conlicte 87 CaPitolul 9 Negocierea !i medierea in rezolyarea $ preYenirea conflictelor Requlile $i tehnicile care ghideazi negoclerea ql negoclerea asistad de te4i. Un negociator . pregitirea opiniei publice $i chiar acte provocaroare sau demonstra_ liide fo4a. Nrcaierir"lul )r xlnbulele negocirtonrlui conflicsupus deciziilor politice nu apare mai pregnant ca in cazul soarta inlregii societeli' t"lor. au fost elabolate teorenc $l upti"ot" p.cinlelor unei regocieri coniunctic cu rnedierca) in cazuri ce pnvesc pacea sau negociaiorul are rbue rnspunderi covarsitoare Ele sunl: 'i.n:uirea retemein.lder^\ale re.r mod dc aburdare Ins:j blochc. fi-*"aze precim qi fazele negocierii. inA. hrind o prejudecate in privinla felului de a cornbate pe oponent prin de In.idenrul prooriu . hotiri$le daci ea.. Acest nivel este reprezentat de indi_ cele probabilitilii izbucnirii sau retudrii conflicrului $i este fornar dlntr o perioadd mai lungi de agravare continui (posibilA.crizei. care este medierea..i roate resursele. fu timp ce spirala confliotului se dezvoha in cxGrior conform logicii proprii: inarmiri.tmnsfonnarea adversari_ lof in parteneri". Preze. in\rno\ilin rcleriroare la inc:jlcJrer acordufilor gcnerale . prcvenrrir oi conflrcrc. angajand (neSi-t*tiile lonR. chrar dacar 'urr prczenle )i in ahe 'irua Lll.f".r( in JenumireJ Ina ruua a rc. liv: este vizibili in enunlurile disjunctive (sau. o dari faF de oponent $i o datd fat6 de dc." onui acord dc pl6!i a unor .menre cat . dar evi. constand intr o rapidA (9i greu evitabih) deteri_ orare finale.r.fe spo te. Spirata disrup.. sub tirluli transformarca conflictelor. care in locul cursnlui ascendent ar l€bui orientate srre desrinderc. negocierea. chemati sA le eviie io eua. in car.au bildremte.cun al crizci_propriu-zise. in factorii disruptivi ti elimin[ facto i int€gratori.a caLrre limbajul prin care menine lnteresul acestora de a lua in consjderare afirmatiile sale. AdevArata misiune a abordirii diptomarice prin negoci cri esie crearea unei spiralc d€ destinder€ constructivi prin sub- re. alfera esenliJ de cele cu rnizi nornuli a unui aderate financiare g. Prezenrarea poziliei sale in tenneni lipsili de ambiguire! 9i care atat mai mult de p|ovoctui' inrerpret:ri nedorite ti atitudini agrava situalia2.Uhd din rnaliTele ongrnii (onflictelor )i naturii crizelor. Nivelul unei stiri conllictual€ este primul c. este obtigat de doua ori sA spuna lucruri dezagreabile..."nt de domeniul care le-a solicitat Existd de sioli teoieticc care se ocupi de negociefi Atunci cand vorbim sau se Ie rezolve' scoate .n"tii. bugete milit.onflicte. redacteazi Banclatul a statului si hotard$te obiective nesociatorului si obiectivele operaliei sale in lumjna altor p-ametrii unei solulii dorite sau accepabile' ma] e"nerul".tarea pozjliei adverse cAlrc propda sa parte. modalitate de a o enunla este qi .e se t"ia SIin ce condilii sau cadru lari de ce a unei negocren: nu o datl exc]amalia unui negociator la sfarlitul padea ad. Esenla inter_ cei mai obiectivi cu putinli $i cu furnizarca si\tematica a linierea factorilor integratori. a dezvalurrii ariludinii ilrogaDte $r a scopurilor de hegemonie sau profit pe care acesta le intreriDe. .rzj negocrcrea ri agrtvcazi tonul discutiilor.tionalA) Pe misura (lemen pe care il folosim njtudinii cons.ebuie .

savanli. In alara acestui laborator luncr. a fost semnat ti Tratatul de incctarc a cxpeIienlelor in doub medii $i apoi in trei (sol.du a unei lari din regiune de a dezvolta un proiect de interes comun din domeniul apei (regularizarii de fluvii). Cea mai aclivd $i legata direct de problemalica ar melor nucleare em Conferinfa Pugwash. cercuri de expe{i. O situalie prelungiti Ce pre-crizd a existat in tot iimpul Rezbo iului rece. multiplicarea lor pana h momentul predominanlei fatA de elementele disrupaive. in calitate de partefleri. c) favoriza. Ncgocicrca estc astltl mai nult decal uD me.ea descbiderii pe alt teren $i cu alte teme a unor nqgocieri care s. lrl aceast.anism in stabilifca de acoduri sau o cale pxfnica de fezohJare l lii8illo'r nraj rnult . la un proiect comnn. Dar nu s-a daloral controlul acectei cri.88 . care cauta si deschidA paftii noi pentru scoaterea din impas sau depaqirea inflexibilitAli negocierilor. consilieri). culturii. energiei Oaraje pentru hidrocentrale). anali$ti. prin propunerea unui modemior sau cointeresarea unui organftm intemalional. apA). organisme intemationale. isi desfdsura lucrArile la sediul acesteia. 3. o ini|ative privati privind oprirea rizboiului nuclear $i scoaterea ambelor nuclearc din arsenalul statelor. lrl un zid crfe treceau dincoio de tema propdu-zise a dezarmadi. Lecliile ce pot fi deduse pentru ncgocieri din srudiul lorin caz. Este un subslral viu al diplonaliei oficiale.ul sonlliclelor sunl urmatoarele: rii? In ciuda politicii de crntdinment apl. cu secrelanatul asigurat de ONU fi in prezenla unui reprezentant al Secretariatului (ieneral). ci o inlerfald poroasd prin care sc stabileau contacte neoficiale ti legeturi stabjle. cand valoarea lor demonstrativd li de intimidare a scazut qi cand prolestele opiniei publice au devenii mai mult decit energice. educaFei sau senetilii pot contribui la acela$i rezultat. apare iniliali\a unui \ecin comun . societatea civih activtr. Negocierile nu se reduc la o aciiviiatc a unej reuniuni fomale $i structuralc.factorilor de fo(a. inospitalier sau insuficient pentru asemenea abordAri. exploa6rii unor resurse etc.ionau numeroare organisme $tiinlifice $i neguvernamentale. ci se intind pe perioade lungi. dezbate solufii construite pe factori integrativi. SA luam ca exemplu cazul cand. faTA pre.ci(r. care invita !tuile in litigiu. ecologiei. calcul gretit sau accident Si ln al dollea rand interesul menline i monopolului nuclear (a$a-numita problema a celei de-a N-a puteri). chiar pe agenda acestuia apAruserb subiecte ca problema pdmei lovituri. unde specialiqti de nivel inalt $i coDsilieri importanli ai factorilor de decizie puteau avea disculii semnificative.catd]JniLtnii Sovietice ii a resrangerilor contactelor economjce lovite de inlerdictii privind l. d) lArgiiea cercului de actori in procesul negocierilor prin introducerea unor factori constitutivi. Un cadru il furiza Conferinla de dezarmare de la Geneva. poate avea de asemenea un impact pozitiv. 2. e) facilitarea atragedi ln solufie a tuturor factorilor extramurali ce pot sprijini punctele a) sau c): comunitatea $tiinfifici. b) devalorizarca treptat5 a factorilor disruptivi pan6 la momentul in care ei nu sunt in masura sa susFnA o spimld ascerdentA a . aer.sau timp unor contacte $i disculii. Expertji ambelor Fri crau prezenli..Iocuri pe scena lumii 89 Sarcina esenliah ln situala de pre-crizi a unui negociator carc urmire$te triumful unei solutii pa$dce const5-in: a) introducerea factorilor integmtivi. Prin avantajele prcmise participanlilor se poale produce o pjerdere de relevanli a lirigiului su. Intervenfa indirecti prir asemenea iniliative a organismclor regionale. iar $edinlele rare l./e unnf ncgo(ien capabile sd elaboreze acorduri non-fcrmale ln colaborare judicioasi asupm regulilor mfinate $i complicale de menlinere a balanlei tero- rderiile $i tehnologiile stralegice. Acest organism iniliat in 1960 avea un statui ambiguu (farA se fie organisn al oNU. legiturile fadorilor im plicali in temi (experli. De altfel. A existat oare uD interes comun suficient de marc incal sa se fansforme ln proiect comun? RAspunsul este afirmativ: in primul rand era evltarea uDui cataclism Duclear iniliat prin eroare. dezvoltarea increderii Si aperarea antirafllera. ln epoca pe (are o plrcurgern si care acordi mai multi impol1anli societilii civile.cepribil de criz. discutiile peNonale. Atunci cend experienlele cu drmele nucleare au devenit prea costisitoare Si neimponante pentru pefeclioniri semnificarive. Ultimul punct este caracterislic diplomafiei jnovatoare.Ele imbraci ?n aceasta perioada numeroase lbrlne carc includ contactele neoficiale. mass-media sau lobby. reuniuni bilaterale sau rcgionale in domeniul $tiinlei. cu intreruperi punctuale ca ln criza Berlinului $i cea cubaneza. desfi$urate inlr un inierval bine delimitat de timp. deschis continuu spre folosire ti tr cmnd neintre pt. in cazul in care cadrul propdei negocieri esle refractar. intrc cele doua puteri nu a exissau badere de nepitruns. care a condus ia Tmtatul de neproliferare.

el este imparlial $i are o aDtoritale morale recunoscutd de ambele pir! ale unui conllici potenlial sau deschis. poate deveni o componenti esenliala a unei stdri cle pace Cu toate acestea. stimulare raportarc la ii obligalii generale. comperentii. o sarcjn5 cel pu{inioi arel de difi cili ca aceea ce se impune negociatorului. Toate acesle dcvieri sunt plitie prin rcrealizarea sau precaritatea acorduriiol.e inlelecruale. iicand uzul erichetei medierii .. Producerea de solulii ce servesc. i se cere dihd re'ur. Participe la o negociere. In mediere. sub presiune.ideci.r . in general difenti de cea oficial atir sata de Par{r. sirualiile degenerarive provin din: L Pierderea obiecrivjralii Si favorizarea uneia din pi4i sau chiar l)erceperea unei asenenea perdniri. Ne oprim la acest punct penuu a considera situarea mediatoru []i in rapon cu gAsirea elementelor moderatoare. O sin_ gure exceplie fac Naljunjle Unile. menlionate de Parsons: persuasiure. lormal sau infonnal nrediatoaul. capabile \a produca lofinule. ui. I a si negocratorut. ideltificarea jnre rcselor inpEti$ite de pirfi $i iniiierea de proiecte comune. oltigate si o accepte.Prin defirilie.J.Inrrucer panicipe la elaborarea sotutiei. a unei solutii pe care pdniie sunr . m6nuit cu inteligenli de factoni de decizie politici. orice fonni ar lmbreca negocierea lrebuie evitati ercarea de a pune sub selrmul ei forme demonstrative sau a) folosirea negocierii ca un paravan al unui cLrrs inexorabil spre 4. Cunoa$terea aminuntiti a dosarului conlliclului irrtr_o versiune obiectivd. de care tin scama si negociatorii.. Primele trei cazuri compromit medierea. mediatorut lrcbuie stfie srriin de calea a-paua ce consti in u7-ul fo4ei sau ameninlarea cu fo4a. a amcninlifii cu fo4a sau uzului torlci. kgnturi care it avan_ l. Impnnerea. mediatorul fiird penhx eie o sursA ]ai credibili de informare. . Mediatorul are dreptul s. lungimea de proces si Sarna de ca' I:acrere (de la oficial la Personal.cmporramenrul unei pirlr. Pi4ile nu negocierca f'ari sA se asigure de prezenla sa.Ileazi in formularea unui proiect comun al cdrui prim merir va fi !lr4erca allor pa emn in rcatr/area . 3. Ce aduce mcdiatorul in plus intr-o negociere legate de irchiderea sau prevenirea unui conflict? L Uneori cl este chiar o colrdilie a ljnerii ei. Medialorul ajuld pirtjle si depaseasc5 siarea de intransigenF ti sii sc angajeze in cea de compromisuri $i atitudini pasnice prag esre foa(c dificil de alins $i lnenlinut. bazati pe iaplc. dupi ce p6rtile i$i catrigd uneori sus.tinelca de citre opjnia publica locmai prin postura lor de apiritori neclintili ai unui interes general .Salvarea ielei" este una djn preocuPirile cele mai vii in caz de conflictc. 2. in interesul lor de a incufaja atiludini po' zitive ale adversarilor.arelc doui nnuleaza toale caracteristicile ei.i a negocierii. limbaj. rnedj orut poJre rccuq. mediatorul . si intervina in disculii .e. e\penei .90 Jocuri pe scena lbtnii PaaPo Lcnnjtictc y| decat un eveniment diplonatic. in condiliile de la puncrrr a. Celelalte liri ii cer s6 le lind ia cu- Pentru simpla sa prezenti exremi intr-un conflict. zvrnlrje.. dar eie capitd in cazul mediatorului o di_ garea increderii oporentului. institulionalizati de mediere. in principal..ctorilor eocrcirivi de putere. care pot fi privite ca o sursa permanenti. _5. natura $i modul prezentirii idea increderii celor doud pi4i. pe ptin refjonal ti ptobal. reuniune sau conferinli. c) alterarea negocierij in forme de in$elaciune. 2. El intreline. iar urmit{.j (lc care apartine fent cu evolutia negocierilor. . personale sau ale pdrti: sde (con((. Ncuttalitatea sa 9i dislarlarea egalA de poziliilc ce se conliunta sunt condilii sine quLL non dle rolului siu. . preocupar doar de ca$ti- ilor uzul ib4ei.r .i si contribuie h gesirea unei solufii. inleresele pirlil cste un reprezentanr al sistemului intemational. mergind pann la facilitarea condiliilor in care ace$tia po1 si-ii justilice comPromisul 3. uneon ino\ah\. Nu numar ca toate recomandirile ficute negociatorilor in acest sens sunt valabile pentru mediator. b) vicierea ei prin ameninlarea cu fbria. mediatoruhri 'i Medierea. Ea este intervenlia unui te4 intr o situa{ie de obicei bilalerah aflatd in impas. vazuti ca o follna de asistare $i ghidare a unei negocieri.onomrcer. ea este un proces care. 5. Menlinerea pdn racr. Ca $i negociarorul. rnlerecc e. Introducerea sub eticheta moderirii conflictl). :1.drn plrn ta (ele t-ci nijloace paSnice de a modifica atiludinea ij . nu are varietatea de forme. lluperea echidistanlei fala de pafli ii favorizarea uneia in schiDbul unor beneficii speciale. chiar daci nu este nranoatat expres tn acest sens.

Consiliul de Securitate a autorizat fotosirea Natiunile Unite du fn.Iefl preocupanlor In ace\l (r"Itrr.d9b'$eu.re. t<.roclnna. c r f.re (rrrr' (.qe morate (rup!te caracrerisdce Scolii Duterii.eJ oe-at dorlea. c.er:i inde_ L) februarie 1961. la i ccrc. in acele situalii care drepturile olnului sunt incalcate in ibrme intolerabile (genc e!c. ace$ conrol se exer_ de conside " "i. militare' fi SUA in r.a a o curma.6 in .ut in \ludiul Iut'.92 Aceste ultime situatii deschid o noua disculie despre ter.?mfirabit. Lamsne in rtara sistemului O pJgina inrunecara in inoria relariitor inlemarronaJe este inler vcnlrd rc4utui penUr apjinderca $r int/elinerea unui conflrcr la care Iu panr. Si.i\!emului.Jna con rct.luf rnlemaliurrle O\U r1 Congu.zboiul i. cet $i din pa URSS si a unor putcn necoloniale sau neutre2. intervenlia tetului se face 'in domeniul soluliei paqnice El se gesegte in aproape toate cillel indicale de Carta ONU.rpa d'rect.ii sosintS.t ru. in timpul rizboaielor de independenli. Te4u1 intervine in corflictele interne. in unele ca/uri Prupdrr diferilc de \lale sDriiin factiunilor opuse (ca dc exemplu Congo/Zrir)' _ . coalilii ale . ca in rezboaiele afncane.rc Vietnamul de Nord fi de sud' Corcea Nord $l de Sud. . c: t-arite vrlarc \au pforecronr tor sunr . l.zvolta.u dar tererul de Jpti(rlic a fos( accla at cr.xl xno. iar compo. {ie care depind inre. O rttA situalre In care Con. A)a cum arn vd. financiar 9i prin tumizarea de voluntari in fav rea formaliunjlor terorrsle5. cj rcglemenlai' de forufi ale sistcmujui globrl.rinJ In .ondi{ii o recunoa$tere fomali.r\Lpune acriune ipecraia a :l:-:l:.ge pAna ta inrere. ci pr. ucrea uner cnze sau a unui conflict in aria de influenti sau control a r.or de ni.. [|lne. Masnirudinea comerrutui cu "l. recu{crea ld lbrli cLr ace\re merode de :ll::ll-tl*:.) sa.. dreptul de intervenlie sA nu capete anumite. Te(ul se implicn d()schis' devenind parle a conflictului. unde impotriva C rcei de Nord au luptal !n!i din sisremul ONU 3. expertizi. ne\ancttnnati de normele intematto alc de nfgxni\nele ti ul\u. ..u.p1T".ramenrul esie ghidar de lipsa de ::nte.r concepule ca centrut cetor mai semnilr c ||ve rclrunr penlru aparaft. de data aceasta inccrcand si ramani anonimi. Aceani acriune me. Terlii.ai pulin teoretizat.a au pierdut sensul clasic. n mare pulere prurocllre \arr Inrft.60 !. po\luri ll::-. cari a cunoscut cel pulin trei intervenfii majore Alle venlii. in dife.ecuritale in lrm_ Fr Kz.5dsd. \lrcrgiile globdle ale marilor pulen in \pecial vi_ .or d:e.nu r in\emnJt Incel.ele p.ilor ce ie$eru orn \ /urut-LJe interc\e maiorc ale marilot p refl. lmplicarea lerlilor in majoitatea ace$or cazuri este filcute atara Ol\'U $i a obligaliei membrilor sei de a nu recurge la fo4i nici o imDreiurare.rcrc rllicrne.\U . a c5rei exij_ o:::lld"..unof nrrr nU poatc fi explicala doar prin lip. ut t".na\culi in cunul primutui razboi mondral ii d.. rrlrrrr Lri 5ecurjr. Rareod p54ile angajatc intr'un conflict riman singure lat nanciaJa. cori. ca in cazul Afganr nuiui. In poate fi rnrrcsita in dcscht ^nIrcle. in te4ilor nu poate fi uDilatemlt. r ucupat cu \tudiul cdlurilor In crre periteria cra trnul. iare a declara starea de beligeranli $i folosind eticheii internalionala ca in confljctul coreean. I cu sprijin tehnic.. pdalizia.l.rcri n\dle. arati ca sQrea conflictuald {'ri sr prelungil.rrnere de . anchet.e. r:n(ii"ii/rr r :rctrunjtc de menrrnere a pAc. pentru care frontierele $i suvera tat.'"n In cele . in llare p'i" de :ii . atte caluri. Dar $i atunci. Scoald dependenter ||/rf...cndcnla in speciat in deceniul anilor cr)r)rlcrcror rntemdtiondle. sunt lddrte de.in care unconflid inlcrn afecteazd grav situalia interna nald (stale in curs de destrinare) Nu putem exclude posibililrtea cr pe ndsura ce sistelnul narioMi lincle spre unul global.F?zi conlrolul unor leriLorii cheie. \ra e oe a e\potta anrameT in orice rona de conflicl. in s€cret sau intr un alt mod cale nu angaje oficial../DorLrtut rece. Rolul nepa$nic. fostele colonii procurat sau primit armament atat din pa(ea SUA.utun/ in nticir misrrri oe rmpunefe a Dricii a Jonelor irakrene din Kuweil In tqqo inrre a. demonsrrali de studiile sIpRI. in literarura juridice ii polilici. incepend cu arbitrajul' in toate ceib intemalionale.lno_ {re\ur(e pnme) si mitirare (\lrdmrori. in alari de negocierile diecte: in medie{e' ju'isdic_ corciliere. Acesle conjltcle r! I-rcr]lu In Defloddr de tmn/itrc a \tarelnr ce_Si c.. Pana in prczerl. dar existi faptic cu pri 93 mor\.a pacir. rrnur It|( \nrlr. rlnrr din felrriile inlema!ronale .iito. r "sri .DeciJl In lnmirerea de rrulc il|rernJlro lllr\'llrlrr JcrcLtarei rnlt.tii unui conflict.i pozllr avantaloase)_ Inai muite locuri.rei p. Te(ul acorald uneia din pirli asistenla tehnicd. Recent inse a apirut ideea unei legitiniri a a( unii te4e prin dreptul dlr intervenlie umanilari.upuse ':ill. Motivele (unl rn grneral prccurate C€opoliticn.rniemarlonir 9e unnr terh de a o tntrefine rl. Conlorm geopotiticii. al folot lionale sau ale organismelor fort"i. e.

eriu l.roirryl e JrElJdooir ap Inlorrrc rs JqureLLr rolelers tn\ur\uor rp opurdep rrrlrn -oldrp pueos olqetsul pLjuerod elJJ nR\ .el rS rliEulrott.qlpe rs rl3!d ?eftzrlsei :rolal.'C...3i . IIU? op ?erelrurul Is .rd rrurrril v 1qo '8861 uI II3!d ? ereuriuaur ep siroJ ?e4!8erd tS ?eJlnllsul uJ 9rews$xa es luauleo ep uolllul er?lgurnl o €34t 106.l reiLru!tvoJ prielu"CiO rof . :ieod rnl cur8unlua rProdLu.] *e1.ICJI ..o1urru1r I.ounc tun..erplutun prcads u1 ..1 d p^_ery3 el n!3rpu es .nNo satr r?tu rS 3q e^8.irpuo.:' . reur nu J. ?e&u-loJsuP{ rnlqs l.uuor ur nl\lo Is tuEluezeralar rnlsor r< .r r.lxuoirualut uoJc c.Tuotroor p erner8 rt riur/Jrd rutJ] e qt.rrdJr ra [srJurD InlntDOnrrrs JIE Jrto Jlrung ale/r1.zauodef:o.t rJ.rnl RlrlpJ P\drl ur'Bspun €ruuoplooJ Jp JLjctJdo o r/rtortuo) cL 'rr rJ rq n\O nudurd IntntDpuelu erltu ur .letulres rp InrlrsuoJ rS rrrqr r11.o1.trBluoJ rf .lrd\eord rull nJ elelJljuor rsrof leJrprfl\ rp norB rBtlr 'Qtatr4ltord) rr ort Intrn-lrul lnFlclltuo.^?lsoSnr Inl.l€ruos) trOSONO '(th€lso8nl uJ edcelord ap ?iroC) lsrJpoqLuEJ ur rtirztlPlJ rp e)rDtrrornV) JV LNIII qFruepo.n 0p luozorcl u! undsrp nNO l€J3ueC lrueFrces €r rtle^cp lllnd r?ur a nu lBp lerzraep ?zDq ?l DeN qs !l-?z{euor8a: p pqrscjr lnseaold ec-lrqrsod_a1s-g ."l lili* -oJorc iols/ ) Rrtlurnq/t .n3ei "1rr1' 011.[ -!qus I? qrnez IndruD .l.lllsel ?a1?rrxelduo.dACAddNn .{josqo 3p . lollue Inlrs eds lenl r ptoi{srPtuueH nNO rrlnlor Etttloinllsul Ecrlr " II ap wdnroerd n!-s nNo Ic rlErauaD lrrtl3l3es plol)sl?unu?H u !p .ottJNn 'UOjOUdNn t.Indnrs .ttJ nc pupdetq (0861) I€+IrEq 11961) 'urp ofii?nls u! ?t e^uEdrur l?dns? ?-IS I3 Lro audnd ep 9l?Uoli"ulalln ?elBrunoes Is eered eiuluaul? rr 3l?a auaiq reJEruo €Idnsr el?luntes ep InrllsuoJ tzNes elEod Ig alsoloJ rcrJnsur rs rsp 'ellq€laprsuo.rmrueurn Inrueluop nnurd lnun ..rd rolrlipuuoj pelEll'lax. lolluE Inrnderul ?l !!pd €pu?l{ * ?p€lrE:) V '(€puulsl F9l) a.Lu.lguor rp otrrreur ul rluDuodtur telu runrsururrp rorlP n JetrlSou ^lo7rr ludr3 uJ rr'rlue.luuos €arluo^erd '06.LIord uor4. o-o.e rednquluoc ezEq ad e3?d nluod o5f prura.166I atctUruoC un nNo alp o^qerujolur rolrunrslrrl eet[l ul lop?^Irs tA uJ uol?^resqo eP ?eunlsrl D ZVSnNO (tLob lole^\n)-Is{ uol?^Fs uv uJ eIuJueA op eeunlsq ) I/\trg^vNn qO Jp eeunrsrtltr t^lo)lNn (ueqtl ur r?r?ururrur elrojl U']lN I rq * ?urs alrul lulfpSuezep ? eris^resqo ep E!od) codNn !:) uM.p 1"..r{u ..Lrllll nc el9oryullrlesE N ?dep ed -l^llt? ?llr9luJ etsa .leuoz ul lpuosrsd duEluezerd ulroJuor lsoJ ? nu InrEllnzar rvcl eleluoud o ?3 tlEqc soqnog ep lwiunue lsoJ e Jolel.rlod rololJrlJuor 'u|uto^ lnru:ruop ur 9p drr ?urP rutued )tep ozJzru_rnt qs lru:ur InLuJt\t.Iprou elus-i e^qeJ]ruues adn]l nc llnq ) nV (!r.uoi.otua8rJur nNO ne.!q?ts e4uJ rolelrruuor e arrus?d uglueuelSal 0p pnu?W rnun ?er?^UrurJep ercorde glBreuao sarErrnpv .rt .o €lBqes ulp runPuoraJax ulued ?eunlsll^D osunNlt! 'rO .te8rlaq lod4d e oJ?Jldos op nls dllll iln".i"rn l.i -€se+u? un ..ioU\C er n\O rt.Iu luns nu nNO elereolfttu ll4d ? erurglpe op auor'ttl "ta t oaitoa t114t11 ou"rs aa unlot .cd ? er?uduel I ep ejloJ dI)IJNIn (u€lsDII?d ts eru! ed€^resqo ep lErllll^ dnrS) dIDoIr'{Nn rol elaruruo.ep ep uoaun'rBunl elel!^l3rql nlcollthl uO $ €q?uros uJ uo$.It? etue. 9J 91ar .l nrlrl\ruun rnun le \Ed Inurrd erse nu asre^p? e{Ilqd 318lEdes ami V (atlrplrnq a.nao.uJHNn .1.rrEtrlrLrJ r< rrr.{tre? pue uonEurotut tpqotg :SldgID) lotisluourE '(qc1!.r ?al rfqrsod 3p? erd nu rA ereqBe^erdns el wlrtull alse lotodnJl ln]?p 'Irld e orJuriu)LU op lollunlierJdo ErlsuolirunJ ul qlnlJrul' {gllncrJrp glslxe ereclldwoc erlrsFol rolluelqorcl ? Is er?rlp roltinuoi ernp . . lolnd el? Frer35 InrPlsrsos u! eq es ec oFiqsa^ur rs adn4 ep aluelr.Iru3^ard ep unsltu 09.l -"ztuudro_ alelF ts iluJl .4\qr?g) rr8oloco lnlualuop uI llsrri pprclEr grurEl? unurcc ulp ep uolsrs 'lBnrrturp tsoJ n .Lr jr1 'dauncludns ap rs lolunuojs ? arelqnp ap rrienlrs reun " ?l€J rl lnzu^ B{ r^Pl\obnl et\ot urn rlrl)rlJUor ul .lzll€uB rf er?Frrer ep eurrr?s rs nBe^[ eJeJ elpuodar lolrricerp deuflo]rrr ep ra trttDa aD vutl -rec pulnqutslp .flNo lntunur/raJl .lueJns aElnrl?lcods ellr rd !t snp € ar eacc 'e^"l8 unztc u1:erqo 'qlol el !ue8rn...Jp letJurl) IrueluJos Z06l rtr reo .td!t(E rs 9\ ereJ n nduJtl Inlu edn.Da'I puo ? IDu-axDad) :|lxpd ?al9.iadrntrs ll veJd" uud roletrlltuor P e.un r(BB ?Jrnd rc_r< gnrlrror:ra e.apluarueura.u:1s{5 Burue46 e5 tg6t u! rer .lJSg .euo:aornl nitt lndruD nlrn OM'.rr.r o1. sp lrsalclor .r1 aitol rolso. p/.aunl reuo tue.rue8ro ner.errurnt.r:r: :rrrl ui 'rrru<o8 p RtpoiJ_uupurln\nN rrrierrloJ prreJr gdnp rrlrqrrs rrrlrl rp{ lulold.rrrjill rd rlrqruodsrp rtuot\r\e ruJroJ luns rlurulrurrd rfs rrruRlur.)ltl 9s Inqa! r? o^que^e.rtl .

l"xill#::::]]"yT":iT"fl].: li':rli:.x.: l:r.ffi il.".ijiT:ll.riq jlii'r#r.r: i.r osi.Tt'J:t x'ji::::. grup de profesori de la Londra (crupul de la Londra. ri Tabloul rcsurselor pen(u rezolvarea pa$nici a conflictelor nu este lncurajator institutii suferind uzura timpului $i neglijarea.l..lj#.x{t:.: #r'.Frr:.t::t. :"":r ""'"' :l1llil#i:l..i*i * .rffiHi. Tnitiarivele ce merir:r Inenrionale lin Je aparitia tcolii i in negocieri. in 1966.Tr :li: T.ll .^. I . i"l:.lilli*:i.r ii l"r'?llr.:ii:.'x.i1ll.. retorice Si persuasiune.1.i:ru.:1ti:'. :.' lllltii.Jf ifl :lt.'["j"#":. ca bazi a sistemului intemalional $i global sau sustinerea tului de preemptiune ln cadrul autoapedrii. S-ar pArea ce pacea lSi gase$te suported in secl torul neguvernamrnlal $i al mitc6nlor populare.*:r"l*r. iffill. .IrranJa dc \oro lqxinyl. Mijloacele pa$nice $i cai diplomatice.'r#ijil.'.l.'#il)j.'[.:l{* inr.*:rull'lm. umbrite de abordarea militarista $i de recureerea forlE Si neavand atentie $i sprijin oficial. A apar t ideer rcperani rnrlirli\er ).. vizibili si aplicati in cazul conflictelor.:lii":HlTl"i'""il1::r. malaezieni.li##nlif.:::.iJtff Capitolul 10 Concluzii. Mai presus de toate sri adeziunea paianatd a factorilor de decizie la doctrina realistd. vicierea unei abordEri realisre prin obsesia imaginii percepJiei $i supradimensionarea eficienlei expresiei verbale in dialog.'" . dar (problen lieni.fi :". ignorarea porenlialului exi in sectoarele ce ies din zona gnvernelor.ii i"l]"1i"J::. bazati pe minanJa puterii.' '":".llif:'.:L?:...:i".* t .:**'::.. Perspective . i:t"l 't::i .*"j*.. condus de plomatui australian John Bu(on) a orgarizat ut arelier de rezolv ::l-Y:""_]Tl1llyi.""'.r:j:n::t**:".:i:.7 I de prcblerre sotuing wotktfiop) per'rIx cazut unui flicl de dimensiuDi mici ce izbucnise in Asia de Sud Est.*rocieritor oficiare 1.':._itei.. intervenlii talzii si costisi toare in cazuri tratabile in sladii iniliale.i :r::ril f3].1.liiiili il"li..riruir p..iin. .:li'.ip"r.1:.""t 'e .ililiiiliT."l. urmirirea intereselor terrnen scurt.. ..-l::.::1"""'. tode vechi pmcticate in situatii noi. zra apare in tcama acclui an in Cipru (nult inainrc cle lurci din 1974). cu o experienli reccrrla de conflictc locale in I iDtre cele doui populalii.T:.*t:..JlJ tft Esranrarea normatitalii L:L1 riif='lif$ili :. prolifereaza in initiati neguvemamentale.'":" :rr rr rl.h ?i:i. k*.::fi ffi #rff . iar sponsorlrt era Mi angajase pe iftjonezieni.- Paftea L Conllicte 9'7 &i:1?:iT.'l_"9.. :". cnglezi Si j:l j. singaporezi.:..jt.liiir"j: ):ij jij.1's.".i##. Documentele produse de atelier sutlt in mod sulrrinzitor losile ii cirate in solutia idoptati de conlednla oficiati 1q66.1i!:13:...lfr'.t:'" ".:. Daci adaugam declinul adeziunii la multilarerali te. lii:r i: ill["::i l': :i."il. Organizarorii proveneau de la de menlul de la Univer-qity Collele London.l|fi . ingrijorarea fatE de im pasul diilorpatnice apare a fi justificad.. au con. calul konlronrarrr..

nteld(tive Conllixt Resol"lton (ICR). al indoirii spiralei ascendenre r violenrer.1.t r. ca subiect principal. elrborar inrr o.).f.ura doat penlru conlinuarea semirlarului ti perpeluarea lui. protcsufi .rnure. un urpani\m dc me_ cu. Zone de pdcc. Comunicarea intfe parli e$e vazula ca un mijloc de a dezbate soluli analitici a problemej. Este un modet aniculat si realisr. TRANSCI \D e.dezvoltarea capacita[i ]ocale de a continua proiectul dupi terminarea lui". pnn creare.. Exis6 urr rnanual.. in carul lui Fiiher. Abordarea neviolenrd a securirilii.ri iie inlre pirli. cu un palDares la fei de impresi_ onant.irrt . Cei ce intervin din exterior se v6d in pozili de terii cu o misiune diferitd de clasica mediere: ei au ca obi centrai imbunitdtirea . mi)carea _t RANSCL.ul \r1 peirtru ambi. construiri tot pe rolul societalii civile $i aca_ denricein rezolvarea conflictelor. Reconirtierea prr_ nrcA. innlnim o origine $i o fiiial.atitudinilor qi a relaliilor intre pdqh pri controlul comunicerii". Dreptu r'lc omului. Studiile sate asupra vdenlei. Acesta este considerat unul . subzistenli.nliri pagDice ale con lliclelor. ONG_Un.parghii de pedeapse $i risph€) pdntr_un acord inilial sau par !ial.ii nu pe . \arc . Consultarea aduce aici expertiza anatizei {:le conflid.rn ir pace. diferitn.are terli sunt speciali$ri. ni dttti pu niitaa. ca se afldm imediat c5 mobilizarea acestei capaclUli e fa.liei. care a drticulat sislemul .. esenliai al destinderii $i dezamorsArii. unui climdr ravordbil so|. psihologici care incarce atmoslcra surt^dezacorduilc emoli neinlelegerile $i neincrcderea reciproca ln al doilea l'ind.surile unei universitali virruaie.orur nor_ vegian Joban caltung...Je: Razb. anr numero>r t nd in_ ' (l ra de el Tnnitutului drn O. J ma lr. imperialismului qi inegatitelilor il apropie de |coah ." consullare-' -_ Abitaj (controlul oslif ta!lor) Segregarc Dislrugere (irnbundtdlirca rclaliilor) (siabilirca iniercselo0 Consultarc (imbunala!rca relaliilo0 Arbitfaj (conlrclul oslililalibt) I Menlinerea prcil (conirolul violentei) + (anaLiza connlcteLor) v Aslslarea dezbaieii (reducetea inesaLit:!ii) I Figura nr.ratori.r. Dezvoltare. Democrarizare $i autoderenninarc. inaintc de sau pre medieri pentru a imburetSli re atacarea prcblemclor de substanii. dar ancorari intr-o viziune teorerici mai anplh asuoraiiste_ Inuiur. Jiere $r re/olvare a conjliclelof initiar >i condui de lrofe. Ea este de dita nccasta o pregdrire a unui acord valabit. rc/enirdu Si o conldbulre pe planul moditicArii arilu urnl|or st perceplrer.r frlr in con i.entii ale IRANSCI ND In rezor\ajeJ unor confti!re prirurr .98 Jocuri pe scena luntii zilie ca . lbrmare $i cercetare in domeniile: Transfor.te ci acordul Si negocierea luj se referi la rnlerese. Impuremicirea actorilor de pace. ifi define$te un rol care nu cupdnde momentul ID cei 40 de ani de acrivitale sunt citare 40 de inre.. capabili sA dirijeze disculii complexe asupra subiectelor care au iscat $j escaladat conflicrul. .rc o retc. dar sunt bazate p€ metode strucrurale proD i.lin pnniipal exponenti ar nud lof pacri.inrernalional $r prnblernelor tac . IRC rccunoa. Intii.nrr. apelul teoriei e lnai vast $i mai profund.lirrn. pace $j analiza dezvoltirii. durubilitare.r de ccrcelatori sr activisri.e.pnn.D.lo pRjO tpeace Re./: :unr .aJL'n. Cand atungem l.interes". cuvemanld globali.ti --> Negocieri Discu!e (asisiarea -. in .ependentei.h In\tuure Oslo) ti publicaliilor sale de mare circulalie. I'. int' lia consullanlilor din ICR poale fi util! dupi ce controlul vi a fost efectuat de arbilraj sau nredicre de forta (o medLerr I'acc $i femei.4 Schila aclivilalilor ICR Metoda ICR este complementari medierij.. De fapt..n\tonnrpa. echilate.t Arl Lrceput cu. acest rol se exerciti de dou5 intr-un model adiacent. ca poate rlul unei pre-negoci. Stag iul conllictelor Chemarea te4ilor conc iiere Activit. Menrinerea pacii.dtn pdcate. Educarie de pace. Este vorba tot de o ONG.r: ofra fi Dlultiple activirare de Johan caltung.lalitatea de rezolvare a diferenlelor in viiror Este important sA notim cA.\. care.ND.lesi la(e pane J'n famr'ra abordirijur baTale pe. ce va irclude mo. Culrura pEcii qi I)ialogul civilizaliitor..

schimburi $i vizite mi_ litare au fos! amplificate duptr doud Confetinre consacrate acesrut subiect (Stokholm. in domeniul politic . indeplinirea obligaliilor $i respeatfiea drepttrrilor omului qia libenElilor fu ndamenlale. Existi un sistem elaborat pentru Europa largitn (OSCE).1992). Maya. Mecanismele de urgenF ale OSCE vizeazd comunicarea $i clarificarea recip.co$uri".. capitol care a avut efecte bascii: Gibrallar Cenla/Mellila.rrii in drep_ turi. Rhodesia-Zimbabwe: Irlanda de Nord. Ea este o conferin{i i rulionalizaii qi poaftA toale trisaturile unui areopag pcrmanent. Mesurile de cre$tere a lncrederii care au cuprins inilial modifi_ ciri timpurii ale rni$carilor de Fupe maj6re. Mai este de luat in considerare miezul central al metodei TRANS CEND. prin care reprezentani de seama ai dreplului inlemali nal au elaborat $i structun juridica de prevenirc si rczolval€ a flictelor.nrali. Eliberat de consrangerile oficiale... Aceasta se impate in doue: economie ti alre domenii. ea generca_/a securitale conlriu a\umDliei attor organrsme care considerA ce prin securitate (problema domiran!r' xjungem la pace. adoptata in solulie).lionale ti gdsirea unei folmule inovative: .ociale. neguvern n'. intr-un alt mod. ultimul nand formula inovatoare. Pax Paci fica.. urmlre de princrprile egatirar-ii suverane Si egdlii. Kashmirt Corcea. pronostic $i lerapie.iile conven.i Mtrsurile de cretterc a increderii $i securitltii (CSBM) in domeniul militar. Nepropunandu-$i crcarea unui sistem regional de securitato colecti_ vA cu mijloac€ de impunere a unei sotulii $i furclionand pe baza concensului care impiedic6 luarea de deciTiiconrorersate. dar la scult timp s_a adAugat coo_ perarea. aceasta line de decizia noastrt'. care inseanrnd transformarea conflictului confbrm unei ie$iri din solui.pace $i securirate". Exempleie fumizate de tcoala lui Burton $i de $coala Galtun sunt probe elocvenle despre intrarea unor actori noi. Inci inainte de crearca ONU. Principiile ce privesc securitatea sunt: nerecurgerca la fo4a amenintarea cu fo4a. Dar sr noriunea de.a DrinclDii lenrrale: reglemenlarea pa$nica a diferendelor si coooeraiea inire strle. Japonia-Rusia. analizei sale sunt: diagnostic. securiLaria si nea9teptale pentru regimurile din rAsirit.Marile Lacuri. in rri. s_a modifical. soci intreaga lume inainle. hindufi-musulmani. Sri Laikat Sonalja. Organizalia Statelor AfricaDe a la fel.ilirarii sau caulirii \olu!iilor. zultat din prevederile conferintei de la Helsinki (CSCE.ln $i mi)cdri . fiecvenl lotosira de OSCE e\le . acesd actori injecteazi stim i !i formule noi uzul diplomaliei hrgite. Actele ce elucideazA demersul specific al OSCE sunt D€clara$a (numiti $i decalogul). OSCE (Organizalia pent{r Securltate $i Cooperate in prcvine din ConfefinJa cu aceleasi teme. conflicte de {asi in Virgi Statele Unilei Cuba: Conflictul Nord-Sudi Isracl-Palestina. h. inviolabilitatea froniierelor. Kurzii. bi $i tradilionale. scrie Johan Galtung. 1984-1986 fi Viena.lal proeminenF pena la momenlul in can. cursul lungii ei prcgadri (a fost propLtsa tu 1966 de cere b lie priviti $i asiguratd ca un rezultat al cresterii gradului de coopera_ re. Ecuadot-Peru (in care a propus unei zone bi nalionale. Columbia. As! lei s-a ajuns la crearea faimoaselor trei . O sintagm. privind principiile ce guveme:rzi sratele membre. coooera_ reJ a cap. Japonja-UsA. 1989. o fo4A mofice ce mi$ce fiinlele umane.ecurilat. inovatoare. Urmeazd do. intesritatea teri_ loriala. Conflictul Est-Vest dupn 1996. Dupi modelul ei. OSCE funcFo_ neazi pe baza unui demers mult mai apropiat de viziunea viitomiui: r.locuri pe scena lunii panea L Confiicte r0l rcce. Ultimul a cdpetat o dezvoltare ln direclia drepturilor omului. vjtn!.homedanism. au existat evotulii intercsante.Conflictul este o provocarc cu probleme cc strige <ranscende-mil mergi in afari. o noutate fali de practicite sistemului internali ral o aduce rcgionalismul. conflicte jnter-clasi $i Ceea ce este de retinut in cazul TRANSCEND este interveqi in srbstanla problemei $i elaborarea soluliei. reTolvirii \au ptevenirii conflictelor. Rdzboiul din Golf. OSA (Or ganiza{ia Statelor Americane) a dezvokat o putemic?i $coala de duri juridice. ca stimul Dentru revendi_ . DacA conflictul conduce la acliune di tivi. la inceput a fosr conce_ putd pentru Foblemele securit5lii. 1975). Chinat crestinism-ma. in anut 1990rundele de negocieri Esfvest duc la un nou acord CSBM $i un tratat CFIE asupra Fo4elor Convenlionale ln Europa $i in acela$i an Adunarea de varf de la Paris creeazA strucrurile noi ale OSCE.100 . Iu goslavia. CLroperareJ fitnd un lacrof compoffnl al p6cii. Astfel. Albani socialist Si a avur o reuniune preg6titoare intre 1972 $i 1975) $i acti.Jcea e\le lemenul cheje. neame\tecul in lreburile inleme.oci rapidi a unor situalii alarmante Si evitarea riscutui de fizboi (activat de trei ori in tidpul crizei iugoslave) saD indlniri de c. dincolo de contributiile de apropiere a pi4ilof $i de angajare a societilii civile.

care nici nu remarci cand le trec. Este de remarcat ci democratia instaurati in tirile membre ale proiectului $i stratul impofiant al societ5di civile tac posibile jden_ lil. Nu mai conla de cinr apanin reritoriije in lid_ 8ru. nici un dl\acian nu \. Suntem astfel in prezenla unui concept aniculat de securitate cooperativi.lrerea jranco_gefmanA. pune dczvoharea suDrccte Sr Inlercsc apanjndnd \ferei rre .nnul" estt unul special. inJilerenl ce ident'lalicullur. lchonrlrrilii omLrlui. Nu numai cA a credt o uniune intie membrii cireia timp de o jumAhte de secol nu a existat nici un caz de pdresrre a cailor pa$nice de . Dar merilele misurii nu pot li Degate. prive$te P le4i sub foma altor regiuni rivale.prc nu lipse. Acest prolect comun la care facem dese referid s-a numit Eu_ (Jpa.rorre rin scn.r:le mulliple sr concomirenre pe c. N cend toate statele vor fi cuprinse in sistem. Un comisar Penfiu minoritilile nationalg actioneazd $i in sennalarea $i prevenirea unor potenliale conflicte ln acest domeniu. a obiectivului precumpi_ rilrn $i a iDreractiunii crescute indiferent de identir5tjle cultur. Este creati o Curte de conciliere Fi arbitraj $i se deschide o noud arie de preocupen sistemauce pentru reclucerea ri\cului unur conllict )r penlru aleda liJnpufie. reconc. se detaliazd 9i perfeclioneazi hotirAr e de la Paris. aiaturi de incilciri eventuale ale picii din prcprja sa sferd Crearea unei zone de ritate colectivi Dreia lozinca securitrtii colective (unul penlru loli pentru unul). mediu o ce cuno. dal a si creat und drn cele mai \peclacu_ rrle reconcttten tstorjce. rai portorii qi operaEunile CSCE de menlinere a pacii) Si reglementarea pa$nicd a diferendelor.land de comune aJoptdle penrru atinpe_ Oricdrc (r:t rr)r.in6lale.le . a unor rrl'rc(trre Unice ti a rnnr .a cun_ Nidel?l mai pulin alsacian $i nici un gennan mai pulin german prin xl). este men sistemul de secudtate colecdvA al Europei.re. paftencrilor (limb:. la care ONU a aspirat nereNind sa o realizeze.rnr.le au. Reventm la niezul lectiei ce o di aceaste reconciliere. rare este creat. in 1992.toz Jocun pe scena lunii urgenli ale inallilor funclioMri $i in situalii ce rcclami ajLrtoare umanilare. rradilii. Dar ca inte_ rcsele divergente sa intre in zona de indiferenli $i s6 fie supuse ui- In al doilea rdnd.sursele umane la un loc.r fronlrerelorde catre douA populatii. cind de securitate cooperanli.lnce/ nu \-a \Inhr mai pulin tr.. punand oamenii si lucreze inpieUr)5. geomerricl.or. daca teza cA regionalismul esle o cale sPre globalism. iar. coninand propunenle doui puleri europene pentru construclia Europei. si lrnta ce poate fi incorporati in reteti transferabild. ic]eea de baz?l a inleresLrlui comun. lucru conlrrmat a5rdzi Lle (rrabarerea coridiana.denlil. Punerea lui in practica confirma rolul crescand al organismelor guvernanentale regionale in arhitectur4 sislemului intemalional.. ca intrd in ecualia unor posibile cazuri litigioase..^esle aceasta dill tre aceslra d€ neconcepul.In cur\ul Je/\ollan.lo!j" sunt un grup resrans. prin definilie. vaiori. Un forum pentru secLrntale pnn coope_. \rci . atotcupdnzitor.rerc pre. aflate ia distanla cea mai mare de culturije existe un interes majot comun. altor ldri sau zone vecine.riei euro|ene. .a inlamplal a lo\t atlulatea dc la. complementari celei coleclive. Ea reprezinte o comudrare de intercse.. objceiuri). La Helsinki. acesta va putea lua mdsuri nepininitoare. mare a fopuldriilor nu a adJ\ atirgeje idcnrirarii lof. furopa dispune de o aurorirare speciala in Inalene de conflicte. \imic din ceea ce a u|mat Si inleracriunea pe iccr.rnce. Ceea ce . unde. urmi in afara resurselor europene? Se pare ci ru ln primul rand.onli_ r|l|c. avand un CentTu d€ prevenire a conflictelor ce funclioneazi la Viena. ficand rizboi. Care este perspectiva Europei? Daci OSCE Si_a asumat o sar_. cumefl. istorie. care in ultilni i stanli ar pulea si creeze sau se refuci un singur sislcm colectiv . la inceput bazata pe cele mal neu(e subiecte.Iiua unei . au ftcul o in (riza iugosla\5 In decl au ftanco-gemala din ianuarie 2003.eglementare a tirigiilor. credinle.ale. ior lole_ u enn d.n rl. Un sistem regional.. . ata (ummernbdi \5 \ub semnul NAIO. neavand mijloacele de constrangerehdispensabile unuj sislem de securitale colectivi. to a relelanlei unei crocnm de inlere\e. care cuprinde rh nirnprr.r Uniunea Europeane isi constituie fo4e proprii Este unul din obiec' tivele integrirji sale inir o entitate cu o politici exlema $i cu capacrraLed Je a inrervenr in sirualii connicruale.l in_ lllni tebuia ci lFnsformat intr-un proiect capabii sA absoarbe toat5 arenli4 ener 8ia qj dedicalia celor doud pe4i. st n{a economie. Dar se $tie ci un si colectiv isi realizeazd menirea doar cind devjne universal.ti inl:fur. Aceste subiecie $!nt capabile se formeze un magnet pulemic cate sA adune energi rlc_fr. Cele pe care le scoatem in evidenle sunt prevenirea confliclelor si gestionarea crizelor (ce cuprind ancheta. ci\ililatrer.r s-ar pulea adLce.

Neacceptarea rolului cova4itor absolut al dialogului in obli_ nerea solutiilor. farA nici o contradicfie cu \alorile. ir contrast cu concentrarea soluliei pe eliminarea unei sin cauze (strategici. Acceptarea metaforei rdzboiului ca maladie tratabili $i curabild. negocierilor sau ajre procedee paSnice. Ideile de baz6 ale demefiului proiectului aomun ar putea fi condensate in urm:roafea schiF.ceeasi s(hema si din alle doua diJectii: prin srudiul insuficrenlelor demersului clasic si al fircercirilor inovatoare ale uldmelor decerii sau pril analiza criticd a situa$lor conJlictuale din diferite zone ale Lmii. Pste acceptabila ideea ci {dzboiul se na$te in mintea oame nilor.a/c "i fre ma.. rumeroase.r .e un obiectiv. ce l zeaza formarea atitudinilor $i comporlamentului dorit Acest este verificat de intreaga experienli a pedagogiei. care la rAndul lor provin drnlr-o a minlii umane. ci evitarea intrdril lui in starea sa violenttr. in con. Considerarea intereselor ln primul loc al abordArii solutiilor. indiferent care ar fi motivalia de fond. nu se referi doar la aria civilizaliei. dar este contrazis de inilati ti comportamertul pnn expresra f 2. la care ne-am refedt succint in lncheierea capiiolu\ri Conflictele se' coLului XXI. difuza $i irculca verbal sau scris convingeri favorabile pacii $i repulsia fali de uzul MEriiNegre. la cele doui extremitali ale roter. Este una din marile mitologii contempoAne. I Metoda proiectului comun Premise teor€tice. 3. Gra a araca probtemele de fb d 5i zona clocotitoare a factorilor cauzali. numitA $i a cunoasterii. cum ar fi Balcanii $i Caucazul.ientat sp. incepand cu . in care . Convingerea ci uriaga acumulare de cuno$tinte car6 caracte_ rizeazi era noastr6. 8.urrrc pnn sc. Prevenirea ti rezolvarea confliclelor au drept esentd indep larea recurgerii la fo4i ti mentinerea sau aducerea conflichilui zona tratamentului pa$nic. care pentru modelul matematic.derea probabrlir"l. Cu ajntor|jl lor putem incerca elaborarea unei scheme qenerale de prevenire si rezolv e a conflictelor' se poale ajunge lq . de a predica. 2. c6 au solulii I4 care se poate {unge pe cdile diplomatiei.ri. 7.iderarea reatiialii ca o con_ struclie subiectivd Si ln predominanta virtualului. in privinla caulelor se accepti multiplicitatea factorilor c zali. Neacordarea locului principal in analize $i solulii a percepliei fate de realitate.e$terea $anselor solutiei pa$nice si al carui puncl critlc f. pe{suasiune) este mult mai red se decat calea creini unui cadru de interacliune uman5. Obicctivele. 10. culturald etc. cum este negocierea. eficienla oe a schirnba con!ingeri In mintea omulur $i de lial. _ b) iluzia de a rezolva o problemn conflictuald lintind doar planul Inirial al ide'lof ri menlaliLadtor. d imaginii fara de realitale. economictr. ontjrctdJ-i vrtent 51 c. nu sunt decat miisuri ale imponanlei acordale unor obi_ ective ce la randul lor nu fac decat sd lncorporeze realizarea unor interese sau necesitati. qzul forlei line de I atiludine $r un componament.. e par!i fi avand in centrul lor nesocieriio. 9. ci i la formele $i metodele noi p€nru acceplarea van_ ctdlii culturilor $i a conlucrarilor pa$nice. Este acceptati ideea cA obiectivul nu este desfiinJarea conflict. ale .Enun!d cA tot in lnintea omuiui lrebuie luptat impotriva ra : boiilui esi€ inse drasiic amendat de urmatoarele considemliir L a putea fi unnirite ftri divagalii $i pentru a teren srgur: Ponind de la realirarea unui conflict violent real sau poten_ a. cel pulin.'$c activA" a cfurigat preeminenta.sunt elementele care pot intreline refleclia $i efoftlrile in privinla etminArii fortpi din recuzita vieFi sociale ln alte pe4i ale lumii. in generai irealizabill. pe care o luam drept concluzie la incu$iunea in teoda $i practica conflictelorl 1. Penrru pa$r pe un 5. pent simplul fapt cA doar un dialog o.) 4. ralionamente. altfel bine intenlionate. Gisirea unei solutii durabile prin angajarea ruturor cdilor $nice disponibile.r 3. 6. oglindid filosofic in preeminenla senmificantDlui fati de sernli6_ crr.Demararea $i conrrolul unui proces oricar de indelungat. r . Prcmisa increderii in faptul c6 prcblemele generate de con_ flicte po! fi rezolvate fdri uzul fo4ei. obieclivul principal este eliminarea violenlei $i neulilizarea influenla astfel atitudinil3 convingeri (predici. poate ocupa acest loc.

Modelul matematic al realiztuii male a obiectivelor prin strategii adecvate se b^zeazA pe utili (sau valoarea) fiecirui obiecliv qi probabililatea ca o anumitA tcgie sA duci la atingerei liecarui obiecliv in parte. apt se ofere cel mai larg cadru pentru urmerirea altor proiecte comune in capul listei in bate e siruare.sau proto-negocied. economie. separaIu i^tidrc. indepen{ienr 2.106 Jocuri pe scena lumii patea L Conflicte tol este definit de $ansele egaie ale altemativelor qi de interseclia belor care le descriu traiectodile. jndiferent de alte interese 9i obiecti specifice $i transcendand orice diferenla pe planul culturii lor' Patii ac{iunii l. Impingerea spre periferie a negocierilor asupra contlicleior de tip disttibutir. Prciectul cotn n este proiectul ce urmere$te un obiectiv obiecrivc acceptale de mai mulli parleneri. academice $i de expcnizi.r cste sfera activilililor unane rapid transferabile.LrncLi. credibilitatea ameninlirilor $i Sradni de atraclie a utilizdrii fo(€i. care explici vasta diversitate de culturi lumii. guvern sau organisme) pot fi angrenati in favoarea unui acord? 5 . suficie de stabile pentru adetini mentalitatea unei populalii tj specificui I Cnllrrdli. completate (ic un mecanism conciliator) $i men{iDerea contactclor in orice lo. lavorabile consideririi $i adoptirii unui proiect comun (ceea ce poate fi numil rr"dci J). tradili $i obiceiuri limbi $j istorii specifice. ndsuri mobile pe scara priorildlilor. Concepte €sen{iale. su fomi de cuno$linle $i aplicalii. 8. a c6ror paticrparc rcalizarea lui sc desfiFoari.4/€/ la conrributiile colarerale ale organjsmelor neguvemamcrltale. Inceperea (sau continwrea) negocierilor indjfercnL de t)a- fi diferite.) $i de imperati supravieluirii care conline $i pistrarea identitSlii.mi (prc. de sume nuli sau avand caracteristici de impas in delungat sau deschiderea unor negocieri noi.ii sorietililor $i populaliilor petitor din conflicr. discutii. 3. pana h punctul depdfirii suportului de care se bucuri acliunile de fo4n 9i denontarea bazei factorilor {iisruprivj.drori contine transformarea intereselor conrune in oriactre acceptabile pentru ambele per. urmate de: olc post-conflictuale Si alegerea scenariului cel mai favorabil tilii soluliei ca ghid pentru acliunile viitoare. 4. asistate de mediere.dclix. penhx evitarea oriciror confruntiri sau diferente din planul valod lor $i credinlelor. Analiaa ca. I0.e. competenla $i aptitudinile susli_ ncfii unei stAri patnice. Elaborarea de scenarii pentu dezvolarea viitoare a $uslinerea Si combaterea oponentului. care impune respect $i cunoaqtere reciprocA. Srr"dt€giil€ sunt cdile posibile pentru atjngerea obiectivelor. C&rrlile sunt sjsteme de credinle si valori. principali s impiicali indirect. Listd intereselor d. al ciror enun! esle universal vala 4. conversafi). indiferent dc culturile autorilor utilizatorilof. 9. adeverat).elaliilor lor $i istoria laclelor ii discutiilor legate dc difefend.ullti c\tprindc descrierea actorilo. lntro!fucerea grdd&dLi in procesul negocierilor a factorilor integrativi. lnteresele snnt considerate baza de moti valie a partenerjlor. Satisfacerea altui criteriu esenlial de seleclie constend in llegcrea tenei proiectului din zona ciriliztliei qi nn a cu]turilor. uril. conlradictorii sa comPiet antagoniste.ti $i apoj incor_ latate in proiecte comun? posibile susceptibile de acord. Aplic ea criteriului de seleclie constand in efecrulmaximal lsupra cre$terii /n. 6. !e4i ioteresali. argumcntele fieciruia ir a socieiitii civile. hrana. '1. exprimata in de demnitaie ii aulo respect. a opjniei publice cii pa$nice sau chiar dialog (arbitraj. istoria . Lista factoriLor integ. zate pe resursele disponibile. . Ele lin in pnmul rand de nevoile vitale ale pulaliilor (resurse. Proiectul cste ansamblul actiunilor indreptate spre ati sau Lurui obiectiv sau obicctive. ci grade de importanli. ydlorile nu sulrl pnvite in sine (frumos. Studiu de conrexi.izeazi sau nu un acord li ce fel de acord ar fi in spiritul ideilor doDrinante? gi cu inrrebarea: ce factori (persoane.. fonduri etc. dc abordarea uneia din celelalte bil. renume $i autoritate lnteresele r translormi in: oriectite ce caliuzesc politicile entitAJilor in cauzi care pot lLlra lor (precedare de bune oficii. jurisdiclie sau organisme inlemalionale) sau a vastei game de contacte ti dialoguri. a mass media. . cu intrebarda: in ce masuri situalia internalionah favo. Alegetea proiectului camrr? de madmi atractivitate pentru pifli.iyeryente Si cotnune li ce inserlmitate au perfix pirli.

predomine toate strategiile de mai sus. doar acorduri ad hoc. prczen\i. b) m6. In acest caz de gesti a crizei. Cu cat adeziunea la starca de pace si la meIodele ei devine mai larga Si lilojofia proieclului comun se extinde in comportamentul global. Ea este udh $i in situafiile de rcconstrucse a perioa_ dclor poslconflictuale. cu o puternice bazi in sectorul pacifisi. echilibrul este anulat in favoarea rendinlei pa$F^zele. atribulii. Est6' de menliond ca acesa lucru este posibil in orice fazl a negocieriloi prin discreditarea justificati a rizboiul{ri in lumina distrugerilor inevitabile de bunun $i vieti omene$ti. intervenlia unor autoritili constald in Liniile definitorii ale abordirii proiectului comun se referi atet h prevenirea.oces de lungi duratii de schimbare a mentalitdli/rr. in laza crt. sanctionarca ruperii picii esfe mai fermi $r mar categorici p. incepand cu rclativul echilibru det celor doui fbrme fundamentale (patnic ti prin forli) sansc ale desfi$urbrii unui conflict. ca ONU.. Punctul de vedere funclionalist subiiniazi rotul foncliunii.tii negociedlor (apirarea unui inleres unilateral . a atitudinii ti comportamentului prin: a) deprinderea de a Iucra 0lAturi de oameni de culturi $i identitnti diferite.. grad de auloritate etc. prcmilEtor recompense pentru aspiraiiile de bazi ale socielilii. echilibrut este schimbat in favoarea tendinlei vi olenle ce se indrcapii spre utilizarea fo4ei.in mtloacele unui mecanism adoptat $i aplicat _ in comun sub umbrela unei organizalii $i legislafii universale. Oblinerea Erabnicd de avantaje vizibile $i palpabile Pentru pulatiile inleresate este de cea mai mare imporlanld petrtru flx . Solulia care se termini in acesi nodel in riabil intr-un proiect ce trebuie realizal cerc si fie compleb€ consolidate prin: a) acoduri juridice $i b) inslitulii i (cel pulin bilaterale) care si-i asigure conlinuitatcaActiritlrtea proiectului nu trebuie si a$teple institulii perfecte. ircepand cu lcgocierile. l2-Utilizmea factorilor emotiri.climat favorabil inilialiveloryi inlreprinderilor San. eco- incercarea cle a redtce polarizarea situaliei (prin menlinerea zonelor de intemct-iune $i interdependenli) ti a iniraNigenlel sau rigidit."i. Jocuri p.cu ori' ce pre!' este echivalentul eufemistic al accepttuii utilizarii fo(ei). proiectul comun nu se substituie lnsimasu_ rilor de fo4a prevAzute de un sistem general de securitate pentru tcpnma-rea agresiunii. c) invalarea graduaif a loleranlei fali de credinle ti opinii diferite. cat $i la solutionarea conflictelor violente. in faza soluliet.clor de \enit. provizorii $i perftctibile in cursui experi !ej. putem considera cX sunt intrunite clementele xnui p. In f^za postcrizi. circulatia liberi.108 11. erapa de implementare introduce elemente precum: Instituliondlizarea. puteri lucrand in concem sau masive mobitiziri ale opiniei blice). timp ce legaliftii sau structuralistii se intereseazi cu precidere strucluri institulionale. Cu aceste mAsuri preaiabile. Opinia ar putea fi definitiv ca$tigatE doar dupi prezentarca proiectului magnet. ecologic $i in cercurile tineretului. prevederile strategiei riman valabile drept componenle fornrulei salvatoare ce poate fi impusi sub semnd urgenlei pdotr-o mare mobilizare a factorilor exlerion favorabili (organis internalionale. d) extinderea resutilor si prJcricilor democralice 5i in Iinal convergene \pre mjcul rizaur de valon $l plecepte comune valabile pentm intreaga omenire. in mdsuri sI ghideze pa$ii pe orice cale pa$nice ce ar fi folositA. nice $i aceste strategii pot fi continuate in stadrul matur. de partea soluliei pa$nice.irea capaci_ Ullii cognitive la scara colecdvi a societdlii. in f^za prectiticri. in special in balanll opiniei publice. imbunititirea . religios. scetu I mii [rur arord: locuri de muncii.

Valae Dlfete". 24. NY. LaffeY. London. Ifte 1980_ of Inlemarional Relalions. Deutsch. Addison Westey. DemnLrdcJ. Hegehoht dnd Diye\iry in 2 I . Burchill. S. 1997Choucri. NY.1982. The Spe. 1977..). Druckrm. (lV Qu est4 qee I'autan€ Pdis. London. Conlt. Hate& The Sytubolic potitics of Ethnic Wat. \ummPr. Mervi'r. Prcss. 32. 2001. B. libi Eibesr'erdr.n. Jolm W-.. The Fre€ 10.i. *** States ik Am.71? Sdcidi SJJrzft' NY. 1979. Cornell Univ. 1 Pres 1951 Capilolul4 eol l Renouvin. Reus-Smi!. 'rheorr Readhg. Tdak. Prs. Joseph. ft. Tal@tt. +** Violence n.lt oJ Global lfier.s. Prolile Books. Aron. Mtuk. Prcss' 1984 22. Caluna.. Mas. Academic pres.ten Wo. L Rienner Publishes.ts.I ns Caurzs. 1971 . PDlitical Ditunsion of Conflict in MultidiscipLinary Perspettires ah Populati. Harpcr and Row. 3. So t'. 2001 ds.. Stanley. Azar. ?re Mo.tad. Capitotul 1 ti 2 l. Mllnrlisciplinary Pe5pectires on PaPulation ah4 trcr. NY. 1985. Anetiu at the Cro$tua.ertes des izr€dariD. London. Talcolr. Colomdo. Linklater. Pdis.ory dhd practice of Intetuational Relatiohs. Int mdtioial Kaufmd. Kohanc. Bunon. t. Ny.).l nerrldia. NY. Millenniun.B. Lorenz. (ed. Ardey..oh.rin. Ralmond. Amdlje.?. Roscnau. StuarL. nlc ?e. UPPsala UnjversaY . SvFcuse NY Svracuse Univ' Press. N\ .1984.?ry. Frdch L. Tre Srate of WaL EsBrs oh thc Th.Ien. floben.'rout ehpirctnita. Mathew. 1966. Bosrot. Bibliogralie 16. Richdd. 7. Ph. Boston. Kenneth. Holsti. Philosophi. 2001 14. 30.1.A Estuh. ndea. waltz. NY. Wallerstein. Barkawi. Hdcour1. N.ll. UNESCO. Jmes.1971. Peace Aeai6t WaL The Ecobg. .. (erls.N\. Ia . Manchester Univ_ pre$. oJ vidlpt. IDmbDel. Brown. Pdis Publ de la Sorbonne 1981 Parsons. t9t4. r 977. 5. canflict Repbfts Deparinent of Peac' an'f C 18.. B@r. Ny' Cffigie Co Rowmd md Littlcfield. Resolutioh: Connibutians ol Reiatioral Senices. 1997.t 26. 1979. Unwin Hyman.). patterson.ess Homesood. pavel anl lhterdepen. ia Intetnal Wat Problehs and APPloaches' T\e Ftee 27. Snith (ed).iaz.. t3. Robe4 Nye. Konrad.in9. Cap. . 17.. Theory.{r4 the Neocahs. printer.!e la cultwe. Ih?. E. 29. Hachetle. 4.'d. 15.al Ttudiio6 in Intewtiohal Relariors.'988. Nobe Dame. Pesons. ir2.. Pait ?t Suerre: &eorie des rcloti'ni int'mdtio'@B' 7. J. 6. Joumal 'i( huol oiEonoh. bbetuli\n rhd Wal RethDking the Denocratic Peace D.ial Issue onsident.). Iacqnt. 8. tntematidal Relatiolt Third Debate. Ray: Ranberg. Manchesrer. Syrmusc Univ.al Sr. 1965_ 20. laEl Cartrigh!. Cnbndgc. 19E5. md 1'hen Ptew".). Small: Singer.Alerdt. (ed.cs. Theories ol tntemotiowt Ret tions. 1969. 25.'r. Histone de rclaliohs inteDntionaux Hachelte. Hary Eckstein (ed. Univeritv of Nolre Clagelt. 21. Francis. yt lea. Fukuyana.D. Sylacuse. David (e. ol rntematiotal potr.. Kd1. Athdenm. Liltle.8./ise .ies. Otr As/e. 1981.1966.n and Cdrfict.es and Co"fii. D.ato sr of pace and \var. N.lependezce. . Fdah.Praeger..i Broome. Genetul Approaches ro the Causes af Wdf. Dosey p. I 966. IndiaM. Paris. Boulder.. westview Prc$. B!ll. Viotenca and Ctun. Sotue R4lectio6 oi the Pla oJ Force in P/oces. ?fte Pnce ol Peace. Scotti Deversk.i Koeer. Joumai of Conflict Resolunon.d 2. Cu. in Lrerholional WaL Ai Antholosr. PalSrave.*. Macmiltd. 1951 . l7 ' Pan Capitolul3 12. Houndmills.e E\plaihed: 'rhe Sources of ConJtict.tru. Hedley. The Diriding Disciplin . Thioties et . Chart lon. . Holimo.Pattea L Conllicrc 1ll 15. Boulder. Chrisrin4 True. Piefte. /nreridliyr.rred aJ WorA Modclliig. colorado. Seplembcr 1988.J. Andrew.ttoial Inpetutive. P/. 1977. K. Fr.aleJ.rr. Ithac4 2001. Hannai. Maghroon.a/cri. Ma$. y:it. Benett. Globatitu wrsus Reatisn. 19. J. a. v. Modet. C. Blom. Dvoselre.isco l elM dnd Co . 1972. 3I. kndon. 2006.

H. rhe ctash bt ciyitizatioti and the Ren World Otd.. R. Theh iy. 1969 . Printel I 996 in 50.arch Odtsset. Hc.rqi:6 &t XX tidck. lat\don. ft. Bteakine Cy. Raimo.Rooted Con'tid: A Handb. Kumdian Press. 10.ok. Bulion. lay (eds t. M. Grofius. 1992.' London Meni]lan. 199J. idolring Deep. "Id ri. Xhudo. Un ed States In.ry. Neq Yo.C. Washingron D. Simon x\d Schuster. Prentice Hall. "/wa4 .os. 1968 James..F.?. Press..). Colorado.1907. Intemaliowl lYat Small Charles O. Models. 1993. P. 1996. 8.C. 69. 163.Irhe . Rotberg. Journal ofPeace Resealch.les ol Violznce: Conflict Prcventid /dm... i994 47. Capitolul6 56. 1996. Capttolul s 57. Th@n ing Su. Singef D. Oxiord t n.) p. -l. M. Denoctacv ard war: The End o{ an tllution 62. i. Conflicte 3 36. Petes. cd?. ?oya\j Cotuplehqsive pea. tnndon. West Hanford. Chdtard. Naturt of AEtession' 37. Alker.-paris. Li1!c. NeA Middk Lar. Inslitule for CoDfllct Resolulion. 60. Illnlilr4ol. Fairfax.2004 7. ik the Balkdrs. United Stares Insliture of peacc. w'. Walt. Gaffnev' Palrick (1. Holsti. 1995. A.cheL Handbook of Cokflict The Anabtiel Problen-Solvih8 APzrod.es and Faiturc. R. Sheryl J.). The cow War and Thz New EutoP'' Macmillan. wilon. Moiagewnt oJ Intemdtidal M. sisk.. CdsLopher. Catilict Preyehlior in the South galk4ns.. R. Co^lti Prc\Pntr. Asbl€y.. P-.. V4 1995. MdhoL of 2000. Christopher: Bants . rn? t /rrc London. Th. (ed. Boulder. Preventing Vialryl Confii"r '4 Studl Swedish -Minislry of ForeiSn Affai6..ml? C/ires. Montagu. Mdc Howard: Rolhman. Henry Hotd. Fftset. 1999.2005.William. Vavrvnen./. Enslewood. tgg5. I.or)..2000. Deqle . snyd. CT. Reliew Fern&d tsraDdet Canter. 5rj. Ghodi. pres.. Zdtman.:r'. Twcntieth Century Furd Pre$. es et co.reFi. New york. Spector. E. 40. Johannesburg. Sofhic. Gilles.ts Violent Codllcts: A SttateEr Jot D. Conftict Reelation and the En'l of thc War. kine of a3. a Sinite Civilization. It? Odsin ofAuidtces. (ed. 46. v{isse. p^per 10. 1985. Croadrtry..S. 1996.ljion Jran o u . TiDothy D. 59. Nolember 1995.e$on.. LondoD. 1994 K.loclti pe scena lunii llY.don. Suniyat at the Da\|n of the 2/' Cerr.R. Methob 'l ^nd Re. 1996.. rh. HancaV.and proLLce oa ktnic Conflict Manaeeheht.. /1. P/erett... Schelling.athermm. no 21. United Stales Instit eofPeee 1996Diploda. 1995. Brown.es.C. Mernillb.fust.Wallensteen. H. Enot 44. Daniel.t 52. IJ Nat Hwtington s Ciritization. 55.Irr telations intematiohales de 1 5 a 4os jouts traducere de P 42. Michael S-.. PeacekeePiaq ond Peace Enforc%at Jdie (ed-): Denm William. 17 (4). Piene. 1997 38.1. Colard.i North. M.C.D. ]nlernatioml PoLirical Science Review. Guma. poLirique ittauarc Malit"a. Univ. Sitzet. Stepiren.l.t12 . 1999Prev' 4E_ Lu l. Mortville. P"wsl Sharins m. Robert 1. Rubin.trrotegic Analttis and the Ma as'nent oJ Olav Knudsan (ed. Toffler. Lnnats of the A^pss.n Washitrgton D. Messmer. . Ny.t h ematia&l Mediatioh it1 Ettnic ContL. 1. .. Bmett R. 3l (3). Thoms. Richafi'Theory and Resedtcho' the causes ofwdt' 54.r Brody. M. Pfess.lrcptLl dzboiului $i dl pdcit. Axell. bng WaIk to arr?dom. Mandel4 Nelson. dnd Crisis Marusenent London. Camcti Univ. lqnuet.nattte". Europe. Sociobiolosr: me Ne. Po.auili. A./ Cotri. Blackrelt.. 1975. Ripe Jor Resotation: ConJlict and tntenention in A\ia. Washingtot 49_ Miichell.ace and tdentity. Johar Joreen. MacDonald Pumell..e in Southeas. War ahd Anti. t4. Botlde\ weslview Pr€ss. Oxford Univ' paftea t. Andr€anr.ns: Retahin| Ihrnctable Nesoti|tions.). 39. Pruit ded. tf. Librio. Schraub (eds. Kegtey Jr. 41. ts85.: Toffler. 1990' Cambridge H{vdd s/mre8) . 200. Bucurcsd.War..Jr€r ld Suete! Pais. Ten Thousands CLbales. Mds.1996 45.Th. The Atublsraeli C@Jlic. Rost.o. heurijtics for rnposse Re6otui.. Macmillm. Brcwn. Mircea. 1987. Lenh^m Press. ceorgeMason Univ. Macmillan. Hugo.1 Cokcr. Resotrikg Third Wottrl Conflict: Cha engesJot a Nep E/a. 1960 "nc 53..). Joseph V.t)tlll'rlt Cambridge. wrsluncron DC BroolrnE\ |71 Prcgres in Wo Pobics A 51.5. Ravmon4 Ctregorv A A MlkiPolot Pea'e 66. slitute ofPeace. Lynne Rilnner Publishers' 2002 Ho1st. Diplohaq. Ny ..i Kinber.r.' (eds )' Homeward' 65. Ed $liindfice.

112

Jocwi "he

De scena

lunii NY
Oxlbrd U
Swedi

I

t3

36. Mon|agu, M.F. Ashley,
Press,1976.

Nature oJ Agressiot.
Vialetu

t4

37. Mortviue. Joseph V. (ed.), Plewtuing Minisq ofForeiSn Affa16, 1997
Enslewood. Prenti@ HaU, 1969

Cnfti.'j A tadv

Walt. Stephen,Ifte O/i8ttr ,/,4!krcer, Itbaca, Coheu Univ. press, t987. Zannan. L Willian, Ripe Jor Resotutiot: Cotlftict atuj Interydtior nl Asia, New York, Oxford Univenjty Prcs, 1985.

38- Pruil, Demi Snyder, Richtd,Theott dnd Resedlch on the

Couses oJ

Ctrpilolul6

39. Wiison. E.O., Sociobiolast: The Neil
Univ.,1975.

Svnthesis Cambridg€ H

in. Alkcr,

H.R.,

t?
Capitolul5

Ferndd Brandel Cdter, 17 (4), 1995. Brown. Sheryl J.i Kinber, M. Sclraub (eds.), Resolrine Third WolM Coiilict: Challengesfor a New t/4, Washington D.C., Unired Srarcs IF

t

Nat Htutingtot s Cirilizatitu, mefl tyftosel, Review

40.

Andreant, Gillesi Meslrlef, Pler/e,

Jdirter

lo Suerre?, Pzns'

f8.
l!9.

$!ute ofPe&e, 1992. Burton, James, X.rdlving Deep Roote.t Con\tict: A Haadbook.Ilahaft
Prers, 1907.
Fraser. T.

Po.,2005. 41. Collard, Daniel, t€r /elations intcmdtioBles de 1945 d hos ioun A. Colin, 1999. 42. Grolius, Htrgo, D.sPt dleptul tdzboiuhli ti aI pd'ii' traducere d€ Hansa V., Bucurelti, Ed. $tiinlifica, 1968. 43. Hmd€rson. Erlot A, D.tucracv and War: The hd oJ an

00 Ghandi, R., Pedce ard Identit!, Paper 10, Institute fof

c., Ifie,{rab-tlaeli CotrlLr, London, Macmjtlan,

1995.

ConflicL

lll.

Resolution, ceorge Mason Univ., Falfax, Va, 1995.

44.

Boutder. Colorado, Lynne Ricnner Publishers' 2002. Holst, Johan Jorgen. SrnteSic Analvsis Md the Manasen'nt of P

Olar lftldsen GA\. The coA Wat ond The
Macmillan, 1996.

Ner') Eurcpe'

Mi!.ea Tei Thousan^ C turcs, Sinite Ci)iLization, lntemational Political Science Review, no 21, 1.2000. Walk ,o areed,n, Johaonesbury, MacDonald 163. Mddela Nelson,
62. Malitza,

Huntinglon, Samuel, Tts Clart of Civiti.dtio, and the Retuaking vr'o.ld o/ddl, NY, Sinon dd Schuster, 1996.

ol

,

a

lr"s

R; Notth,R,Th. MotuSenent of lttewtio'at 45. in Intematio8l waf, Small M., Singer D.' (eds.), Hom€ward'
Holrtl, O.; Brody,
Prcss. 1985.

64

65. Ross, Mec HowmdRothnn, Jay (eds.), 7'heort and phctice on Ethnic Conflict ManaSeneht, Theorizing Succes ant Failurc, Lofia4

Pumell, 1995. Percs,S.. Th. New Middls Eara NY, Hefty Hold, 1993.

Macmilld,

1999.

46. Kegley Jr., Charles W.r Raymond, Gre8ory A., A MuhiPol4r Peace
hndon, Memillan. 1994. 47- Leatherman. Jdic (ed)i
Vavrvnen, Raimo, Brcakine

66. Rubin, B6merr R. (ed.), Towatd Conpreheksiye peace in So h.ast Eunp., Contlict Prcwntion ih the South Batk!6, New yo*. Twenrieth
Cenury Fund Press, 1996. Sisk. Timothy D.. Powet Shatnry 4rt1 InLtmational Merliation in Ehtu Crnll.br WalhiDSron D.C., Unired Slares tnsrilutc ofpeace. 1996. ('ll. Spector, B., Cputirid, hewistits fot lry)asse Resotwio'ts: Retanins tnlractable Negotiatiors, Annals ofrhe AAPSS, November 1995. {'!. r'orrrer, A.; Toffler, H., Wat and Atti WaL Suniwt dt rhe Da*tt oI 1? -2l" CeM'D. London, Litile, Brcwn, 1993. '/0 varisse, M., .Ia reconciLiation frahco-all.nun.te", potitique attun!,tc

Denffs willian; Gaffnev. Parick Cr.kj oJ Violence: ConJlicl Prcvenih

i?

48.

r"ttaine C,xes,'Nesrtlanford, cT, Kumdian P€ss 1999 Lund, Michel S., P/z'entingviolent ConJllcts: A SttuleSjJor
Diplona.y, Washingtot D.C., United Stabs INtitute of Peace' 1996

49. Mitchell, Christopher: Banks'Michel Handbook of Conflict Ree The AnaLrti.al Prcblen'Solin8 4p2l@.t, London, Prinler' 1996' 50. Rotbere, Roben 1.. Ped.ekePing ana Peace EnJotLzhert d

Methods oJ Cotfiict Prev,nIiot, Washington D-C . Brookings In 200051. Siale\ !.D., Modeb, Methods aad PtoSress i4 Wo d Politics A R";rcn Od)'$e', Boulder, W4tview Pres, I 990 52. Thomas, Schelling. Tre Stnteev oJ Conflict Canrbridge HNard
Pr€ss,

l?l

Xhudo, cMman, DiploMcr
London, Macmilld. 1996.

ud

crisis MaMeement

i"

the Battans,

53.

Wallensleeo, P.; Axell,

K,Conflict Resol ion and tlle End ofthe Relearch,3l (3) 194 war, Joumil ofPe&e

Mds.,

1960.

/2
I

I

Chautdd, Sophie, Ctr?r,Ls d.anflits tlu xX siacte.pads, Libno,200.1.
Coker. CnsLophc.,

fi",,'rr'",/W,r,

LondoD, Btackweti, 200,1.

4
74. Crocker,
Chester

Jocun pe suna

l

mii

partea L Conflrcte

A.: HaDpson, Fen Osler; All, Pamcla (eds.). M Global Chaos: Sotrces oI atul Responses to Inteftatiohdl Conlict,
hington D.C., United States Instilule ofPeace, 1996.

t4.

Rle.ne. PublisheN, 2001.

Hanpson. Fen Oslerr Malone, David M., f/oh Reactiotl t CoiJticl Ptddtiah: Ot'pttunitia jor the UN S!st.n. Boutder. Colohdo, Linnc

75. Donald, C.F. Danieli Hayes. Bt^d C., Belond Tnditlawl London, Mrcnillm, 1994. 76. Dykc, Nancy 8.. Conf,.t Prewntiat StrateEies to Sustain Peac. in Posr Col.! War Wo .l, Report of the Aspen Institute Coniercncc, Ju
30-August 3.

')5. Johnfon,

D. H.N., 1tr,,/z ationat Albitation Dack in Far,,,?, trndon, The Year Bookol World Affai.s, 1980. r)6. Malila, M. (coord.), M.Lanisne .tz tcgtehentare pa;nicd a .liJcren.tetot

d,re

rrdk, Ed. Politict BucDrerti, 1982.

77.

Enzenberger, H.N..4rrsuchen auJ den am Main, 1993. Pans, Larousse, 2005.

Burg.tkri.s, Snhtknp,

')7

Northedge. F.S.r Donctd. M_D. Int

r)8 Omn, Young, 7r. lrkme.liaties, 7t1in! paxies in Intenatianat Cri:js,
Princeton,I967.

PJljricrl A,|cLr\. to

't.

n4trrnt

Dispugs.

t

n.ton, The

78- G€r€, Frangois, Za rrarelle g.opolitique. Guews et paix a4otrd

79.

G€r6, Fmnlois, Parrqlai les euetes? Un sia.Le de gaopolitique,

Lmusse, 2003.

80. tleisbourg. Frdncis.

tz

bascLLenent

du no e, Ptis.

99. Patchen, Ma4in. Rz'olring Disputes Betueen Natiohs: Caercian ar Con.illart ,l Durham, N.C., Duke Univcsity pre$, 1998. I (I). Stein, J. (cd.), Germs r, /!e raDte. Baltimore. .tohns Hopklns Univ_ press,
1980.

Poliri

intomationale. Auromne, 2001.

l0r.zdLnd. William t.;

Rasmusscn,

81. l€sboune, Jrcques er al.,

lzs

perspectires eeopolitiques apras

hftrnation4l Canllict: Metha^ md Z?.tni4!er, Wa5lingron
Uniled States lnstirute ofpcace, 1997.

J.

tr{is

(eds.). peacenakins

n1

D.C..

anentuts d. s.ptcnbre, Ptos, Futuribles, N269, nov- 2001. FoteiEn May/June, 2001. 83. Peck, Daniel, ftc Wal Machine. The Rdtianalizdtia$ of Sldughter in Mad€l, Asa New Haven, Yale U.iv. Pres, 1993. 84 Ross, M., The culture of Conllitt: Interyrctations and hxerests Cahpatuti,e Perspectiw. Ncw Haven. Yale Unive.sity Press. 1993. 85. Segbergs, Klaus; Imbusch, KcNlin (cds.), The Globali...ttion af Erdp?, MiiNten, Lit Verlag, 2000. 86. Watts. 8.D., Cldrs?etzian Frittiot ot.l Futule War, Washington D Institule for National Srrategic Studies, 1996. 87. Weinbe'ler. C.i Schweirr\ P.. Umdtorul fi.boi nadial Bucureqti.

82. Michrcl, Klare. The Ne|9 Geoslaphr oJ C.tttic1,

r02 Bluwens, We er; Reychle., Luc (eris.), London, Brasey s, 1994.

rn,4r,l

conflid pterehLion,

l0:l Bo$e. Michaelj Doschct, Thomas, uN peaceke.ping: A Dacunentdry
10,{.

/,r/d!cr;dr, The Hagnc:Ktuwer Law Inlomationxl. 1999. C.hiil, Kevir M. (ed.), Pr.ventiw DiplohaLr: StoppinE .Wdrs
Trel S,a/r, New Yo.k,
U.S. Role Basic Books, I 996.

h..fote

roJ.Crocter, Clreste. A.j Smock, David R.,

Antet,1997.

At.a, Catrlict Ra\otution: The in Pacenakrry, Washingron D.C., United SBrcs InsriLurc of

Capilolol

I

Mfi\$. Buildhg Confi.lerce, Resolving Co'ilicts, Lumpur, InsLiiutc ofStralesic and IntenaLional SLudies (lsiS), I989. 89. Bcdiaoui, Mollammcd. l? raelenent pacliqle des djffarends aJricai Pdis, AFDJ XVIil, 1972.
88. Aleapapa.

Louhei John, McDan?Jd. I,trki-rrc.k DipLonacr: A Srstems Apptoachlo Peoce, \Nest H^nford. CT, Kumadan pres, 1996. l07.Drucknann, D^niel. Eounda,)^ Rote Con|titt: Negotiatjors as a Dial
108

106 DiaDond,

nerp,,riyen4s. JCR, Dec 1977. GrltuDg, Johan, peace b! pedLcltl
Lurc, 1996.

Mcl,!, peace aDd Conitict Devclopme.r and CivjUzadon, Oslo, InLemational peace Rcsedch rrsli

90.

9l

92

Caflish, Lucius. a'drc,bde Iatuitrage intefttatiqr?. AIDI,1979. Cor,.l P.. In .onci liatiotr ,tz,rdlio,?lc, Pdis, Pedone.l968. Flory,M , Negociatjan ou digdg.nrnt ai AlEnri.. Arm thnlais dtlit

109

r'.,.eftt penuasjan: Coercive DipLomaq as an Allennt e 10 Wal, Washirgton D,C., Unired Srates Institure of peace,
199t.

(lcorye. Alcxande. L.,

rcm.,I961. 93. Cregory, Martyn, Rho.lesia:
Today..ldn . 1980.

lronl Lusdkt

b khrdst.t. Tlt

W

rl0.Hopnann, T., f,o Para.lit,6 aJ Ne|otiatiart: Bargoinnry ontl ptohleh Solvihg ln Flexibk htenotianal N.Botiations and tvtutizli,h, Anrats of
Lhc

AAPSs. Novembcr 1990

116
111.

Jocuri pe scena lutnii
Rupesinshe, Kumr (cd.). Maitin s Pres, 1995.

c,n i.r

TrunsJou@tun, Ncw Yotk.

Capitolul

l0

PARTEA A

II.A

UN, UN, NY, 1998 A.i MaliG M., Cata ONU, BNuretti, Ed. Politica, 1970: v I l4.Bunon, Jarnes. Corlitt: Resolution a't.l Prerention, 51. Madin s
113. Bolinrin6anu,

)12.Bast I'atts abont tli.

NEGOCIERI
N€gocierilc

NY, 1990. .r '' :, Abra'ni Antoni4 Hmdler Chayes (eds.). Prerehtint Conllicl the Past-Comnist WdrLl: Mobilizitg lhtemationat and OrSari?zrirnr Washinglon D.C., Thc Brookjngs Instituton. 1996. lt 6. ConJlict Preyention itr the Black Sea Alea, Prc.eedings of wortshop
I ls.Chayes,

ihe Black Sca Udvcsily Foundation, Romanian Joumnl of

^... ( lastllcarca negoctcrrtnr
Modele ale negocierilor bilaterale

Afans lV (l). 1998. 1l7.iiisher, Ronald J.,1ntura.ri,e Conlid RerolLd,u, Sy.acuse Univ. /. ll8.Galtung, Johdr
\99 Jacobsen.

T'anr.crzl, Pluto Prc$,
I 19.Coodrich. Leland.

U,,tr€d /Va,,,,r, NY, Thomas CroweuCo.,1959. 120.Kuroda, Michiloi Rupesinghe, Kunar (eds.), tdlb Waml,8 Rdrldlrn, New York, St. Manin s Prcss, 1992.

ft,

t

Cdl C., ,!eal.l"tr8 Jot

Peace.

rh.

Roa.t

ndon,2000.

Modcle ale negocicrilor multitaterale

arl

Ncgocieri multilateralet un studiu comparativ
ScoalIr

121.Multilatelalisn antl the UN. UN, NY, Journal of Development
no- 17. 1987.

P

I22.Peck. Connie. The Uhne.l Natiohs as a DisDute Seule'nent InprorinB Methanisns fot the Prcwntion anl Revnuio, aJ C
The Hague:Kluwer Law Internation.l. 1996.

inovativi

l2{.Symonk,c:.
1998.

luJw.

Ro teld. Dan

Prcrention: Sipti-UNESCO

el Ad"r. Ppa.'. S,.uriD "nt1 Hardrrot, New York. Oxfod Univ.

Calea 2 $i calca 3

l24.van walravcn. K. Lar\ wam'nq and ..nlli. t rrc'"nt ^n. and Potsibilities, i^ SJ'hposiutu on Ea/b Wamins and
Prev€zd,n, The Hague, 1998.

Terfii
Modele conceptuale

Cultulile Stiluri dc negocieri. gcoli diplomntice
Ncgociatorii

.#fi .?.ei..lli. de cafea."l:ffi g#":T!::tffii:?.f il".j o.t'" fi j::Jf l.'". ffi#in" ffirl:Tll#ffiy .*:x.i"l'iri.".? in!ruc.Jjs".i.r?.f ff t[T il".ii..jfTidfilii lii:"i[:#ilil ".-.iiilli:f {'r. nesof ierea . :f ffi#ffititf .#:':.i:i:i"i:ff ":.jff r.ffH* *{F::.''-"+tl-ulg.iiil}:ff lT:1"'i:3i:1i:l:rff 3.. mu..TH:..ffi iiii :il"J:fl i :i.. h to ri )r bzuin_ .'dilu** m* lrr:::y.tffi iltp. ffi ?1:3fl..!. r({ unrt erate In\ocind arnenjnqrrea jecurgerii :I .e.Capitotul I Negocierile ..i.+*"f''.il.:i.ffi cear sau. *.ra o cea$c.".:::*y*:. jna. pentru a inlelel ::.:##+1:?'i.H?""".{ i{:::.j::T. T:[.Tff il''.i.fJi .i"ffi .i. i"j rf.:ff fiffi:ll.-nort"*'"*.r:iiTfl "".i' :"ffi flt:i:ffilix ll::"1' *. .llY.

tiintifice. orientaa {rrc . Duir6 alt autor..-.res -^^. .. sukapirot netipsir :l]:].1.iotosie a nesocieritor. ca mod.i.c.lt inainrcrl.tl l: jl'1 pdde. $i p€ntni a ldsa spafiu fenomenelor pagnice ll:t]11 8re compeulel. aplanarc sau reglementare a sitaaliei dintrc pdrlile int resate lLall.-T9-:.1 in eomunl - rciimrrrilol sau a inlereselor comune 9r \ 1 ' . perioada .ocierite (Lr domeniu inrerdisciptinar intr6 in sferi cercetarii 5tiinlifG. . toatp.. re/ut. 1966). .9".ra en ob(enabit purejn spune ca net.i/Smot" in ioa.l\ pul atingerii unui acord nu scapi de teDIalia de a menliona c flictul. tehnictr sau .ilr{cdier?. nui itl. nu cu orice ospule.de drI rrrorja diplomatreisi a relaliilor inrcmalionalel o llsrhorogte a negocierilor care. desigur.. Chiar 9i cei au inleles importanla Negocierile ca ma ifertare tipicd $i esenld insdsi a metodei di. lalenr. Uansformale in reguli.. \prc deo\ebire de i\lorie..]i r.t. afbi tftjj.ir"._. 'nrtircolul 23]u Nariunilor Unilc-"io-t enJrt: Pdiilr ia .cerceliirii $liinifice. care pnD rnlurrin. unde sti in servjciul i reselor comune neameninlate de litigii sau crize. .. alte pentru negocieri.. ct cu (iem mai restr6nsa a drsputelor care $i amenlnl._. 10 utt a o .'a merciali care presupune un minim de egalitate.agrearc 1?70 ei T:nnenii coniicte qi l.asupru realizdrii .-..Negoclerlte: arttr. gocesul negocierii I inspirar srudii p anatze bazate pc merode . )a rellnem penlru moment imponanla acordata negocieriior ca pnm mlloc la care pol recurge starele. sd rpcured ta a7entiite :au ar unlurite rigionati sau to 41te mutoace polntce Ia aleqerca lor tcartaoNu).. 1964).?rtu_rn€rndologia proprie.iinder1t iuridice sau atuitrule. nu mai apar. pentru a nu... Erist:i lucr_ari de isiorie a nego_ ocntor p. 1969) Ilu sufi plasate pentru a1li autori mod ln inima activit6lii diplomatice.. an"gapmeni pe cate rudtcnfi. de$i purtdtorii de cuvant ai tco realiste vor sublinia ln contlnnarc metodele trad.opul de a prcnoua o arunih i I plegere. uz de rnrtrumentul marematic )j de experien{a economica. EIa impoflant ca din masa una5a-oe expenenle sa fie degajate acele Hs5ruri cafe au condus la reu$rla $r carf.A imprcund realizarca in mod oprim sie[ a unor chct.t2a Jocun pe scena lanti distorsionat al inegalitilii dintre pe4i. I 97 I .\ ''i ' 'tg ..(le illspirade economice. matice (Mnresca. negocierile sunt rm p. resrange o sfera Isrga ln care ele filureazb.c. Iur socrotogu (omunicdni ti a dialogului.drete maritor nego.orul id at aj tnS' . Observem in aceasti definitie legetura direcfi a negocierilor disDutele sau situatiile de crizi. fiind atnbuite unei profesiuni distincte (ti aceasta foarte ve_ che) a diplomaliei. . O definilie considera negocierea drept procesul de abotdare .u t. rara oe acesle detrn4ii.n eudei. am propus o definiie mai cupriryitoare: neSocre.le forDrale )i c0re ta.'o a .. ceea ce ne indepifteazd de la cierea ca expresie a unei situalii normale. )!oc t?.t \dunei dilpute sau situalii internalionale pti miiloacc paSni.a pdLii ti securitdlii int rrur< aceste cbordtrri dovedesc caftcrerut inrerdisciplinar al dome_ qi can rnn(a nu ez. pacea. care propusese inEe dmp model... . -^^ comun in cond4iile prcaenlci inferese conllictuale (Ikle. Nxmeroase $tiillle le_au abofijat din punctul loide lr-dcre. . recunoarrere care este lme_ orar otmrnuata pnn legElura exclusiva cu dispurele. mu!A accenlul pe ac_ l':l[1g!g3+ecci"dor ii-ifiii-il 9: rxrrr. rationaje convotbrn patnrce de .. ar pulea mAri eficien!a nego. sco..nte runt ptocese con4l!!lveJ!!.e. Din sectorul privat comercial.U uno.dtt? doud sau mai muhe pdrli ce arcepra:d wnarpas. ((rNe JLXatc an cadrut unei solutii erDlk $ e. {t1cni?rc. cu o fereasra spre aplica_ rea koner Jqaqrilo}.!--!Lrlnnt( al inlluenlale Aceste defiDjlii sunt influenlate de pedoada ce a Ace\re defiurtr urde neqocipnlp fe'rrer. Lrre lct\ondle ale unor nrmenr. in contrast cu negocierea co- Mttona.si. cienror In v tor.. precum tl exr unui interes polenlial comun.l .a.r.iliohale ale dipl maliei care au o importanld tald pentru o naliune care 6i moveazA cu succes $i ih mod pafnic intere sek (Morgenthau.='niiu-.. o soc.t". ndsurd sd pund in primeidie menli er.tIp9"T..k))n obliBg. sa caut? o soturie nrdttd t i( p obi.-_. rrcumrlanle exrerio$e ri mediul polilrc.tilnftr? Ca orice fenomen so_ clar-supxl.l !y1fla: )e7s). negocierile au intrat in sfera sta_ telor.'."oces in caft Prcpunl l\r'lintp \u'| pre pnntp n ..\9.

dar au ajuns si ocuPe pn palul loc dupi crearea organismetor intemalionale mari (Liga Nar uDilor dupn sfir$irul primului razboi mondial.lora rec egljl hg I lgf*Lle. denoti 11 r r li ccologie.. ncgocrejile . negocieri liii '.on N.e ru(En de il I I I I I l I a schimb:rii in roare domeniile.uri r'li.ln-ioiifiEit neg.tu ina!!11:!3! Teof ia jucu..!U.''.c. de.lfi (J r/Ll fonci f/lrrrl Li r. ituf cu mdi !:. u lurtr otennd nulruni trle in fo ndrea a raDleior. au reu$rt sa opreasca cursul evenirnentelor la pragul unei catastrof. rnarrrrr dc d intra. lr 'ld15rrul I.ercrrri pretirnirarc.oril b.cne. si semene mar mult cu produs labrjcat dupi rcguii precise N tablou reu$it decat cu un ciefile Congre. Nu esle ala cale sigurA de a uni lumea in legAturile pecii"? .nlre irrme S. Ncgocierile sunt nica dc bazi a elaborlrii de solulii la mailc prob]eme g ajungand sA se diferenliezc dupi nalura temei abordate: negocl dc dezarmar( saL limilarc a inrnnjrilor.d d? iopctt)tLidtn. J.t22 irvenlivjtatea JrLutipc scetu Iunii 1or fac ca o negociefe bund car t23 nego_cierile.b.l €. rirrur@@fffiiro.tfconomic rnlrc cumpanii Si sindrclre. La rideciDa schirnbnrii Elemente noi li de perspectivi./. a .tpt.coTqucn e-r clrdi-ii..untor€inuoiLr.ii modchre.ulurrr accepHbite penlru ambete pa4i Spre deo. suu ie\endic:r srlanale care aU in. cde unnareau .Cepri_W b.r '. Sub egrda OtC {care u Intocuit CATT. de$i .jn_ cepe in toqq miteni.lnct 'jr_ b! ./borr'l nu''lear uzul annelor de dislrugerc masn. "oalra \u^r'd a rmpinpenilsggrs!]-qu-pLaluLallua tir.. negocieri de mediu problemele globale: hrani.u -acler mulljhtcrdi.nolte. (rl 'i . dc .rii iLrelrte. o :rmulru prin c}.c|lrn!. incercarile $i e$ecuriie.j \. e{penrzr._ re\r economrc.r!/lq.1eciul ue rn.l de apti(r.tir. nricsordL f rud u l-d.\.nr_un. Detj cu ridicini mai vechi (Congresul de Viena).. penocds grevetor nume_ vastb ljteraturd.e ireparabile.i. Ru dele CATT .irea l./\_ok si er.e Richrrd Cobdepra ryrlqa rd:r/: . re"ria jo.r uner .n.l a-fo u".ii a fosr Inrrxnlarea jn foase de p"19994r. Crerra Je@n .( omedul ltber esle diplomada lut Dumne/eu.?r'/. populalie.or. negocicn pri\ ind tarea economici. Nu jpuse. Existd numeroase d nij in care expenenla.r etrho.. economrce lrrn\nrrionale au du\ roj h prutrterarea negocierilor cconomrce ti comerciale. ijnbunalateasca tacrica ne8ocr urilor 5i obrinere.rc pi .' ?' r'i. PriDcipalul merir al modelelor matematice este de :r dtulr rarjonJrnenrul ri Je r Je/valui aspe.l. ia.!1. Dezvolrarea specaaculoasi a comert. negocierile multilaterale angajand mai mulli palleneri tu sera umbrite de negocierile bilaterale.rui.e prin rezulratele .rst!eilLrft. aceer a jocuritor de simutare.--!l ncaocriroril"r. 'Djn teoria jocurilor s a desprins o mcbdA mai Dulin fomrali z-li. ierea reati.ate marerrrariee-iiFre?inlerriirli._ I'. in rnod prrr. -. habitat etc. precum $i \ lie $i lalent personal dezvoltaie in activitatea practici Ar fi precaut a se plasa negocierile in aceasli lumind a unei tehnici renunli la ambilia rigorii unej teorii $tiinlifice. .ului $i innullirea activitad.49. . ii atliE. De aceen.i. in ciuda consfangerilor la care au rosr supuse.r . Organizalia Nali Lor Unite dupd sfar$ilul celui de al doilea).e_ Drrc oe negolrente gu\ernamenlale din planul i tcnralronal.rmri bl'.ului de la l8t.te o accelerare sti progre. cu lrA\alun propdi. Complexitatea realizirile ior sunr ilustnte de cazur negocielu!-9ai! i!-qqgjl circa 140 de staic timpdg Ll_g']1_eS!1ru adoptarea unur regnn F. A doua jumitale :r secolului trecut $i mai ales ulrimul deccniu sunt canderizate . ( I llcut u/ de teona jocurjlor cu doi Dddcren-..rreftle. dar menline o vul degaiddi unor norme praclice care mAresc eficienla lor' Alenlja dattr negocierilor in secolul nostm este reflecnti pcntru feducerea raritetor si tiberatizarea comerrutuiiniii-ii6n.le Rr/qo'.i :\LlosL..lc uneon J\cun\e inlJi_ lrer \au tLrdcc.au ptctde. ' e i dc poliri(r . cdre cL a.' !S! ' prnencn yd -a.alrele.:. legaj$nn Iir JLrsc..t' c'ir-d.ip.!JlrillJ-ri. in carc nego\ irro|ii.:ojhl.ia reusit st minimizeze pjerderile lirii sale invinse $i cliar sb i adu \ renr din Ezilarea intre camcterul precis si clar al negocierilor privite urghiul $tiinlei $i conponenta inefabila ti sfidatoare fale de ale artei nu este proprie doar negocieriior.rzboaiel\ ce fah paz-f3!9. mar pJtinri conc'uLtenrA.n'lnf ri oeanelor 'k. on(\iunii jucaloritol 9i a echilibruiui.conccple ca Ja!_!ErJ!a!i_&!h (n care ambrr pur c.il nego. sulanati erau . plu al ace\lui domenju.ciar.ot rli J at.ra 5a upoleon.".i/4r. iu|lal i{l-rriiTiri eluhora in lra dc ongrn< rn rru'!runi dcrari .. cand alteLnarrv jL'lurile ftrorilor re/tl J. intuilia Si imaginarir celor in cauzi au ca rezultat tehnici fi procede€ carc conlin potdva rezultalele cercetAii $i reflecliei teorclicc. s!u vrelrr de lus]-d '-re -l .rsrrga . u Ut. ".svUqtu acE4ljjl rioadi de joc pq In{giD9-n pr.

In 2003. ASEAN. pe hngd reguli $i regle. ne de diplomatii statelor sau ai cetiilor.ie h cqre expectaliite actoritor con|erg tntr-o arie datd.i. inclusiv a celor pe care giunile le pislreazi in raport cu exteriorul.le perfeclare c melodelur negocierilor.. Nici un regionalizart @Ap. in circuirul inremadonal. Asrfel.rle er rf r! iiin. consacrat pin moneda uni este secondat de aparilia asoclaliilor zonale (America de zona Pacificului.ele . MWECOSUR ii allele) cu grade de i tegrare diferire. * lo/. pre:r u pJfle drn Jribuli'le slalelor ri )ir crscf enlilililrln\n nrle In speci!l nenlru . organisme intemalionale.piir-iG-ilEiiiii?T-coi6i. apariLir conceplului de regim d inaugurar Lrn nou cdmp...ica ti administradvA. cu fncltuni si obslacole numeroase.. da nd u. r.t.e pulemrce: globili/arca si f-rrclenLa.rn. o'a5ero'. Ncgoc@ri 125 .\ Tratate. 5. inrent'ticrrea.'u o \prr. jn tq8l. Acest experiment istoric.iiji i p. cu perspecliva de a rcuni aproape 30 in deceniu. iait d"dTatroiniiiiiisistem juridic complicat pentm i rea a l5 state. slLc deoseblc 0c inregrilrea regrolr. mani_ numeroase abuzuri ti avand consecinte negative pe plan so'est:ind oial. finanlelor. Timp dc secole.llr I'rc b. arbitmj Si coordonare.raLieiriromuI'. atft la un nivel perior.r'rrrrrrri d< rcgl ^ 'rn .'#i:-:: mentare. acelti factori au inlluenlel procesul negocr mdrindu-i slera de aplicalii.:!:#s. cvasi-institulionalizata Toate nile UE sunl reuniuni de negocieri Pesle procesul integririi regionale se aflE cel al globali ilustrat de irelevanla orictrei fronlicre. put. ddicandu-i importanla Si inze cu proceduri li tehnici noi Si incepem prin mirirea numiruluij i1e au fost practjcate cu nale. phn .'t t v:.iirulrr.6J"fr s."::'*{i. ln viata jntemalonal6? procqsul crescend al privatizirii nu face decar si mareascn numbrul?e aii6'frTi sistemului auzarx Iace decat sa mareasca numarul de actori ai atara granitelor. -t nirie rcgimului.. no".ii. . mentiri.ul tehlnlociilor din care sc de\pdnd prrl d namismul lor . 'JU prin . i"-iCio.. ca d.in e.. ca mirirea inegalitelii Si pierderea coeziunii sociale.ne IIlnd companiile semntficalive din uiiiGfri 'iiCie *i n^r. ele angajeazi acliunile perllor de a se sirua tn interiorul lor. r Gnl-ulir e-st p. modilicJnd comperenrele crxl hc "ni." Iata negocierile tntr o noud posruri. cine poare negi rmpor- aprinse intr_un sistem Lle comperirivitale ridrca!6.124 Jocuri pe scena lunii Pa ca a Il a.t. Majoritatea conrpaiiilor transnalionale lird si devira e.uperior)e pr"rJuc. devenite state sau regiuni autonome. Spector $i Zartmann leagi rcgimurile Inseprrabil de negocrerile pnn care ele sunl initia. ci u rneroda conrin-iiETe-i-iiiitjiEfiii!6ilFE-no ilor regr intrri inremzjfi dn5lF:i:re-"--in-noierCin-EldFa-TEareronsr iru. dar cu rczultatul aPariliei unor noi cntitnli ale c relalii dcpind de negocieri continue.-"i.oppt in. cre.le dc . . pane la punctul in care eje in[A in nume proDriu.iea de cenr re. derularea noua categorie a regimurilor. Nu poate fi uital nlci rolul diplomaliei negociedlor putate de gisqdc-i in relaliile cu puterea seculari prezenl insi asistim 1a apqtpqg:lglagjgli noi. o rura (etcerdnror 0e retdl Intemal'onale care Ie de.srorice \c i:tstrjLLq:.soiiate prin capital iau acorduri cu trme din \u numri megaproce. dar $i pe langn reguli. dac6 ne referim la Grecia tici sau Ilalia medievala.49r.-.Uinchit. d"ua prc!c.re:.| . pu'e in mi$care Si mai ajes inlrelinute: .trred Lle Dace. in rapot cu slatul-naiune clasic.dg !!qr9 isi propun M-i in lume. f. de deci. bunurilor $i persoanelor.! sul ttiinlei manifeslat in sporirca firi precedenr a rrln.e.u?ra negocien".dc (orllrcre. a tranzacliilor ti ducfiei. de gesdune sau guvemanii. Iomare. fleclrei asuDlr oroblematicir nondiale 5l crealea uner noi 'oltd te! pe lema salvErii rc\urselor taturale $i ocrotirii mediului sau indirecl._) . Mai mulr decit atat: fieca din aceste cndteli iqi asigu|a coerenla prio transformarea negoci rilor in mctoda permanentd. rrd o urTeala lunddmentali pentru . Toate acestea imptce neqocieri. ularib namenilor ji seri icrrlgr' Cer Inrr a!rnrrri e!c Unirrner ropeana.oapc I q() de.e i fr pul. pentru fluxurile i mafiei.rasner da o defi.4 :\ 3 ale proiecte inri in _/ _ .lnrucir regimu_ rile presupun functionarea unor activitdli. dc ( /rDlrdand rcsiunito.l . cat $i la un nivel inferior.chid perspfcdve 1" connmrc rnremationat.gqp4-!Lr-eero!al9.'ociefi. Ele ru sunt numai 6iddTe a in.:*!.oneLelon9mie lrnanle drr )r perlru . (4n n'velul infenol)aproape roure \talele efecluea/a descentrali_ pas al globalizarii nu se face fira negocieri \il" tanla unor oraF ca Singapore sau Hong Kong.

-------

l

Pateaa

-a. Negocieti

127

Capitolul 2 Clasificarea negocierilor
Din definilie reT.ulti o apafenenli a negocierii la familia
melor comunicfuii. Dar ea este o expresie spgciald a c canclenzati printr-un grad crescut de explicitare 9i de orj clari spre un obiectiv constand in realizarea unui acord. Existi literatura contemporani o exaltare a diaiogului ca remediu la ori neajuns ce trebuie remediat. Dar dialogul nu este decit o necesari. dar nu si suficiente. Exish chiar rn comportament tacit Dirrilnr, crre iodcr IolLl urer negocie!--li*.-ca dialogul .i ribS
Esre ceea Le;m puter nurr' (6ion.so' ie'ca)-c?n';1ryg!5r udn.T'ta \emnalul uner Dunrvollle 5l rl unrlaLerale menire
r

*'"l'l,ffi #lj"l ;*!,.ff *$ff*,: ;.,":.]il f :, :n iff; jl-:l'il"'ilnrl are rerar jiror-iiiEiidfr6n-are. porrr,cr,. economrei, :::lf'ffJifl1:,:T,l"Sfil1'f :,',""'J:;,. "^* rii hrana sd.
illi'1::,j]i1:i'::-i'ilra

irt,*[:H"1''ffi tri;".'r'"#ll;;J*;t#":l:'iiii".?'*f ma,erie negocienror in

il

de pre, ar p;uu-

; ."",il:::::jli,:JJ.::l;,",ni::l:l{*:J",:'j;,,.
fyq:**i
sr ulp, .n,cru .r{aDs\frstle, carc neeocieri .ri once nilL,E pnma

de activirili, fiecare ara$ara domeniului :lj:t':,:-Ti.. D3r-ls€9sL4gts-s1$rfrsd$j !,qJ,r\d

:i'

\: -rtnF-inielecii Tdra-lE fiCifinficnid. r=il-Ti.:npune .'fiplu- p;;; 2001 pe ror parcJr"ul neg"cierilor pcrrnr de/
mare au existat misuri unilaterale de reducere a annamentului Je in. erarc lgEnen!sQ{,,. lerrc.

ffiiiril:tf"rr,ffi#
i;:i :lii: i':,i; :"i:ll il."Tlll:,l:l;,j'arga
.r-r
asi.,en', a .oc,
hiar in prima tumatare a secolului. In rrmpul I igir Naliuniloj,

l;T:::.:li:""::'::lid

si

cea

urilr/ale iq4a/J de pregSlt19 a nePocrcn pfopnu-zrse 'unr: vd,r discfere\' diai -, de corr.r.?'rdEiEli--m,r mulre ori 'ecrere sau mr presupune ' gul, conwrsdliile (o fofiA mai avansati care inci subiecl precis). tlezbaterile (c e au folmA fixatI), rchid tilu rcd€r.e exploratorii 9i .onrorbirile (ca o formi $i mai avansati
vederea

Fg]Iji+m:!\+{:jg

discie.sr neangajendteti'persoriA?e ima.roeif Afl uniunilor, meselor rotunde, simpozioanelor sau conferinletor lifice. darFezbaterile, schimburile de veden_sao
oticjale $i ao-fir

Primele tfei forme de prenegocieri se practic[ curent infbll -ii-FiGut

orientirii spre un scop).

[i ;j;fi ,hl :rilfi +,{r..:r :'f;i:iflf ,[ ;ttl ii!+lffi l'lJ ii:..#l :"}:R:l I ;:.:"*lm:.i:l lliri:iTlltl,f :i:,,x.t"/il,J:r;"]:'.i,ff;1ru,t* lii]'"lti:#li', f#:;J;,f" i:*frmHH,, :H:j;l,lll:

m e de cumun ' ii.it ;t"nt, ni,ii a-i;i-6f6tbrilor 5i cercetdlorilor 'ii"atrfij;t iribuic nr numai indirect $i ocazional la facilitarea unor negoc

ir'ffil; qpfm
.

._Nry11!91!!i

ca faqrorui o,"4r?

p,r/,c,

ci 9j institulional fi conlinuu. Teoreticienii negocierilor s-au stiluit in breasli. anunli in buletine actjvitatea lof, ca dc exe PIN rProcramul Neeu(icrii Inreu.ruoldlel. 5du fomeJ/5 or ui'i ii .inrrc n.inl,-iieii.-'-rr, ..Le c cSl\' dj ll Cencvi

.iltii "iil:t:ffit:"it T:::::,"tiflt:Ii:li.titi,il,fi,l

;i:J.,j':,*jff:'l;lj::t i[,i lr rrr nerulburara de rdr\crctir fjeleinentc ,e /nrronrJe

it:irii i.r:;

tll';.fl:

"rm- ;if

*'r#, I t t,*:r

"

128

Patea
panener

a II-a. Nesocieri

t29

Ambele au tradilii vechi. Deti cele bilaterale au fost predommt secole intregi, cele multilaterale au fost ii ele practicate. ca eremplu in Congresulde la Viena la l8l5 unuldrn cele mai ar€ c^zuri de celle islorici h secolul trecyr. aitivilatea nur selor oreane intemationale a dus la lnmnllirea negocierilor cu mul1i pirteneri, pani h punctul de a crede cA negocrerile in doul ja4i stau singure tap in faF sunt-pe cale de disparilie si in acest caz. contextul extem este mult mai semificativ, ir ca url cor antic comenlatol fiecare gest al celor in cauze' Teoria nesocierilor s-a dezvoltat cel rnai mult foloshd cazrl ft lateral, atet d; fiecvent dupe cel de-al Doilea Rizboi Mondial, ll a fost existeflta- modelului oferit de te( patroni $i salaxiali. Motit iocuriloi cu doi parteneri care se prcta la acest tip de neg "Avantajele devin nesigure o dattr ce teoria jlcudlor cu mai ae aceea;i claritarc 5i precizie ln ciuda iacrcrului lor predominanr. evident ih loate negocierile organism resronale. negocierile multilalerale nu ocupa intreaga sceni'

\ |

Suvemamentarc. Aco.r.lurtte de natnali?are pun

rllului existent Si altele, cu caracter aproape bilateral, lntre nou] fl organizalia la care accede. primele au ca obiect $i revi_ zuirea_ propriei structuri, gAsirea de noi fonnule de organizare, ceea ce le lnmde$te cu acordurile inovative. Un alt exemplu estegfgfit ad,iiar:a ld:9lLte4rle-loterna{iem]e. caje ocupd arentra.ratetol |c rrrnd projrlemrea 0ala acordurilor cu vocarie unjversala in mate,re 0e oreplun aie omu_lui. drept diplonatic )i consular. drcplul lrala_ le/nr I 5rera de codificare a djeptului inlemational. erol;Fa orga_ Drzahrlor ntemaFonale ale statelor dezvoltarea uda$i a celor te_ $i

c3Bil!ll!!ian

nesarisllActnroare.

"*"*ii-iJ.".ri"i#
surarea lor.

I ap'an1ia companiilot muhina$onale tca cete europene impune

t

\.

1:-lylt".o" .1" lrnl."ipre(ia juridica a unei nonnalizin de fapr a retalrilor inlre enLilAlile in cauza. Negocterile pentru incelarea osti_ nril|1or- penlru rertabilirea relaliilor dtplomatice. penlru incelarca unel slafl 0e embargo sau a unei mon oriralri. penlru plata unof anerate linanciare intti ln aceasti carcgorie. prive5c n;a imra4irc d_.. bunuri. reriro_ ::1:!"!,,::!: !u'.,,b,.lrp
ASI!: suscepibjle de degenerare 5iatui-ecare innonnrctiG contrunletoue pa4i. din care una esle mar o[en,,\a
5i a doua

JF 6]h" *i""iii". V urmitoarea deftnrlle: proces in \? fac propunt tt c^pli'it?
nod ?rplicit, n scopit ajunse'ii Ia un a'?ts asqt! unui sau asupra realizdrii unui intercs cofiun in coruliliile

b6nci le. cu Dublicitate redusa $i tarzie. lh come4 care reprezin6 o cumDdLrdlor - varzalot, eh sunl de asemrnea prezenle dt clasiticare a negocierilor ce iqimpune e\le aceea dup?l negocieril Ie, o.''ror !a nhie.rirc F: a tost formulata JFilr.. aulor Lue da negoci e" , toit to'."utara

sau a doul mari companii ir

istfel, cind citim ttirile desPe contopirea

a doue spatele lor stau negoclen b

ccre rnar

'arc

vhL

delrnsivi. Tn calul nesrmerriei intre celc dou; panr. se poate niunge la impunerca unei .oludi care e(le susceptrbil; de conresurl IrnIroare. In curq.rI i\loriej diptnnalfl:d_lllllllir d insenlElcun_ rrunLarea carc r prcceddl sau unndr Ia,,boajgl€.,Eir_:t!qtore;;pa_ rrJ <au dr\pantra Je sl.Er modjtic-aritq-renroriale. .chrmlj_ej )" rl:11,. de iliuTii .r_q !9mrn4,ie r o"ne legari Je racitirut de purere.
Lete mar diticrte. cete mai .u'nplrca'e. cefr c( e\piic; arendc rcorctai; de-re;it fr .:;"dil$"":J ."'fi :":*:; ;tiii:'f*#:;i. i; lt"fl

'rre.e nrar

Neeg!ienle oe dr.!ibuli< \unt

rllrl-ldrli.e

cJ r ca./ui contlicretof GermJnra Amoele,rrJdl|l ,\atoril|cdi: lLrbuibile sau.bunuri greu disrribuibile) dau na$rere ta cori]icre per(Iror|ate 0rnt|e I rdnta

LuirTiJnll-r.rdhi ;dinitraie tr,a. p";a ii,"JrsrrhLit. rmpa4ir .du nego, ral. ln aire,ru"ri, Oi:rnUuiia pri,eyr. N r.rn tangrbrle. rlaf par( jncchitabiiu pirrii dezr\Jnlrjate. Anfel rIr ir gd\ctre de\al .otutii ren fofare urmale de.ontiiclc viotcfle,

"r;",,ni.pr,.i;,

se por.e feperr trmp dc ,ccotc

ii

Icrirea
,)ri r r

,ln Jce.rc ,irJ"(ir cJFrnr a egu(re,itor di.rn.,.ri\c o doir Ielocrerjle din uftima di\ rziune

128

Joc ri pe

scena

lumii

pd

ea

a .a NeSoren.

aL fo'L predomina Ambele au Lradilri vechi Desi cele bilaterale au fost $i ele.pmcncate'. ca secole intregi, cele multilaterale .-".0f" i" 8""g**fa. Ia Viena la I8l5 unuldrn cele mar

,"

i"Lt*-e*"i"t"*4i*ae -.it pi"*".i,

;;;;

a dus la lnmullirea negocierilor cu I punctul de a crede ca nery:'"t* '"^: pa"i u s'ingut" tula ih laF sunl pe cale de disparilie t;r4, qiin r.".i."t..oni.",uterrcm este mult mai sernnrficaLiv ir fiecare gest al celor in cauza' lu un "orn"ntutor "oa nego"le.ltot .-a dezvoltat cel mai mull.tolo-tld i"orlu :Yul uiai a! fte"u"or aopa cel de-al Doilea Rdzboi Mondial' de te( paronl li salariati. Uotiwi a fost existerta. modelului oferit preta la acest tip de neg ool'putt"n".l care se iJ.uiioi jocudlor cu mat "o ivantajele devin_nesigure o datl ce teoria u.e"u5i ct*iut" 5i p"cizie ln ciuda iot p."aotin*[ evident ln loar nego^cierile organism

.J-r"i a".a!t. isrorici in

secol'rl necuLacrn itarea, nur

fu

*ti"

guvemamentale.

r* e.I'ari€tu16. cd-re ocip arra Irnd prottterarea acordurilor cu vocalie universale in mrrer;e 0-: arcptun ale omuluj. drepl diplomaric fi consular. dreprul lraldrcror $r-\tela de codificare a dre ului intemadonal. erolLUa orga. nr/allrior In,emalionale aie starelor deTvollarea uria5l

n)ului exislent $i altele, cu caracter aproaDe bila partener $i organizalia ia care accede. Frimile au t zuirca propriei structud, gasirea de noi fonnute de ce le inrudefte cu acordurile inovative. Un alt

'r'-"d: rcrfq!#lye4ule

exe

$i

a celor ie_

r"t"J

i

5

Aco,t du

ti k d? nonnati o."

pullj!4!!9u_A!lp:au_:Gciro*..
penllu iDcetarea osU,

;##i;';;;;fi;l;?a"
[i".rui i*

mullilatemle nu ocupa inlreaga scena' ,""i""J., ".i".iatr. europeTl ap-arilia companiilor mul(inalonale(ca cele ilp:T gtirile despre contopirea a doua citim isf"f, si.a.!" "ata ln- spatele lor stau negocieri bili u aoua.".i

i

Lan"l .uo

"ompanii Ll'"u o*iiJut" ."ao.a li iaflie.

i;

come4, care reprezinti o

.iJl.rt" obiective /CXe \-li*nout u definilie: proces in care sc Iar p'opun?ri evkitP
6
a! mo(i etplicit, in scopul ajungerii La un q99.r!

'-

cump&dtor

-

vanzitor, ele sunt de asemenea -^,--- til u negocierilor ce Aimpune este aceea dupa negoc'en Ea a fosr lormulau dPtlle autor cate d;

prezmte

riL'rge la impLrnerea unei solulii cde esle bu.cepdbila de conr.rrri ure^n-oare ln cuf.ut istoriei diflomaljei, disribulra a ulsernrat con_

intriln aceastd categode. de distribulie privesc noia ?mol zone de oen,l",i. ""qrao-tau. ccre mai g€!9: susceDdbrle de degenemre-9 r-ILrnEe inion fticri. G ele se conltunu doua pd4j. Ju care una este mar ofensiva fr a doua n)at deten\r!4. In calul ne.tmetriei intre cele
lnerarc financiare

lnrrrror penlru reslabilirea relalitlor diplomatice, pentm incerarea uner srafi 0e embargo \au a unei monirorizbri. penhl plata unor

::^iyltj..ol ". :"."l,"lpresia juridjc, a unej normali.,Eri de fapr a reral lor tnlre enfitiljle in cauza, Negocierile

\ Acodwite n,. re\ur\e.

p,;rHl*#iL;lT,jl;
douil

pi4i.

<e p661g

",,,,,r(n fltra \au

(je

a prcceoar sdu urrnat

rtlqaiclc_tllse
t-e_

drspdrtra de

darorea/a ao:l_
pLi e e

)B!c

ltod,ric_an

d";*/r,8ire vpie qunl - -,Ar;inle
sr de scurra durara.

in condiliile pr sau asipra rcalizdrii unui intcres comu unot ing!!!e mnllictuoto hle

dau nattere unei negocreri relativ

\i

5

i-r",J" S r-.*arl mai mulr. un prilej zele finale posib iurii-prelingirir' ElFsrinr a angj bilan! al anaaiamenlelor antenoare. o teinnoire au ca rezukiL rn pnncipc menrinerea rrd'! ?4o---ului ,r Acordurite dc ettcnsi{nP sunt inrudrle cu cele oe larrrrnrl Qsensul menlnerii unui acord dar vizeaTe aplicarea lui e're dl largirii I ,, - -iare-ii d; p**d.ti cel mai ilu\rrarr\ caz actual srrua!re Lyll *c1j:te. d"li 5 ;il-"'"p."". El ,tak ca in aceasra ai ni'"r"f", una multilaterali intre nembrii vechi

frec\entre inlre.ui't. a.1gAq"B!l!e rermen limirar riconrin in cl

t-"--,:"7

Xib_uibjl: sau bunuri greu distribuibile) dau na$rere la conflicte pe_

de ceJe mar dit,(ire. cete mr, tLrnsi ... (otrrlircare. ceea Le tr e\plicj aten.ra acotdat:t,je re"rt,ricieni. in cazririonllicreloilSFnriiarc i,,;.^ orr;;.,, i-ai. pr piia-F ii ur\rrrburl. rmpartil jau nego.j . ln alle rrruarrr,IslIibuiir "m, pnre>re r)Inufr langrbrle. rlar pare inechirabiti ponii trezar.rrr.ajure. ,+.ricl Iu.sr gd\e)re decat .otr,lii ten-purde. urmrre de.onflrcle violente, lrrrLi'ranta.c ie f'oJre repcl! lrarp d. secote cd .a,,ul iir cunnr(relol rflr{nr'rare d rtrc fmnln )i CermJni.r. Anrbrle \ir,rdrii qraJon nedr:.

['##Hi: ::.'";ffi* :"Jilt :f-'::ff#oruFdF di.r.ibur,e.unr
I:c+I+

rSilgnate. sctrimUaii )o_

"'

lJ"lcr din rc(.te
r'rcr i

.

el"f".i

dnJr

uarii ..rpcrna a nego..ieritor

cgucrerite djn ullimc Jivrztune

rr\lrib .\e

o

-.ti structurate tot de negocrex l nale. asistenla tehni Iri.ii:l. unor focare cronice..r loc pentru o teorie generah.. pistmrea \... Categoria vasti ce lipsefte din clasificarea lui Ikle. la megaconstruclir cum barajele pe fluvii intemafionale.^_!1t \ -:a Acodurile de inoralie exprimA .. (utlr\area huhb)_ur of ir o uaF feri. creeaza noi in lutii si lanseazd noi activita! construite pe descoperirea $i explol l3t penuu areserea rca interesului comun.ii:.€r tp]j. inspiratn mult de relalijle interstatale [i de rezolvarea litigiilor. Ele compenseMb absenla aurei marilor negocrerl prin irgeoiozilatea.noi obligarii. Neeociei .'.ffJ::liH'. financiar tehnic. eficicnla Si efectele lorbenefice Disculia asupra clasificnrii negocicrilor ne permite sa dem la intrebarea: sunl ele atat de diierite na de alta ca si .:"**a de tndrumeri in acesr domeriu o arard /'"1..'. intrucal in ciuda djfercnlelor' ele tml pot 1l supuse unei analize teoretrce. evolulia integririi europene $i lnfiin. intrelinerea lor si rezolvarea blemelor inteme sau c te(ii.a.130 Jocuri pe sce a lumii Paftea q II. :1". 9 .ple l]1"1"i!.tarea circa o suta de organisme de cooperare regionah. dar sesizabil in viafa $i gandirea tict. s'a'uri'e \un' ca numirul $i cxige.. indice negocierile de inovafie ca ifftlument Prelios de depinde $i vindecarea traumelor vechi fi capacitalea de adaptare reali€lile noi.orcvun .niitalir. VidA pentru funclionarea regim este rezolvarea prcblemelor ce apar zilnic in gestionarea fir. Aproape tot ceea ce s_a intreprins cu in viafa intemationale a ultimej jumat6li de veac s-a bazat pe ciei de inovare: extinderea sistemului Natiunilor Unile. .Jiltjrea ajutor umanitar. cat $i pentru pregnlirea negociatorilor cerinlelor analizei. ci doar un camp vast de activitili sate ln seama tratamentului adlloc. a apela la un nou tratat sau o conferinli. ca un subiect alrtonom.t"!.*fi:1"ffr. Este suficient sa ne Ia rn noiu iE. este semnalati de studiul regimurilor.t.De aici decurge $i cercetliri dcfinite litatea de a tace recomandiri genemle pentru pregatlrea 9l $esc tr5sAtlrri comune ce rarea lor reu$ita. la unifiiarea marilor corporalii.":. librdriitor ce oreri recornandari ll lor au intrar dej^ il. specific fj ghidat doar de rienla? Evident cd nu.int |enture (proiect comun) economic. solufii in problemele globale ale omenidi Ri crescut al schimberilor ce intervin in viala omenirii. cei nui apartjnand sferei de civilizalie ca tehnologie !i cunostinlele ei' i ce1 mai lent sferei culturilor. adaptarea la programul tehnologi modificarea circumstanlelor exterioare presupuoe desfd$urarea intrerupta a unor negoci€ri manageriale de intrc$nere sau m€ntiner€ a unei activita. in lu . ln cadrul dinainte Dertru dinamica lor eficace si contjnui.

igure ma\imul de ca) g 8 aflar in Lrrrrcgra brrar. Jocul definit prin faptul ci ceea ce este ca$dg penlru unjuc este pierdere pentru celdlalt $i invers face ca el si lie numit7 su'nd num.. in limp ce B pierde 5 (sau lui ii revine -5). specrate.^\ A irripbntElace face mai mLrtr \ mare cotoani.intre acestea. fa esle cupnnsa lrr rqcina ldimnas:tur'r/aqlpsl!ru mnrricedd_e pta! 8!rSj"rl. Definite ca comPetilii c-tor Areash este maticea de plili unde 12.Utilitilile cu semn pozitiv sunt c4tigun iucatorul A si pierderi pentru jucdtorul B. Negocieri 133 Si considerdm matricea unui joc: (B) Capitolul 3 ale negocierilor bilaterale Modele (A) sl S.Pa eaa -a. s3 Sr -3 -1 -6.n atrrr rur.. cea mai conrenabil: erre piederea c. t. {r _. caqligul 5 tevine lui A.. .l. Sz Ss -€ 12 52 10 -€ Dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial. dar dacd A lace mLrrarea Sj . La inte$eclia unei linii cu o co se afld un nuniar reorezentard utiljiiii.#:#Hg.e fr1 ^i. pre. . cee ce ii conferi de ]a incePut o . Juclorill Irrar binndi-cai. bl. cl.De exemplu.. '.a mar mica_ re.. rcoloana 31.. rrgLmenrul sc(untilii. fie intre neri economici (patroni $i sindicate) au stimulat teona si a cautarii de modcle. Ategerea unei \rraregii :.i a tLrca llraregijle de care di\pune: S1 barat siu S) baraL prin A h pierderiie J sau o..ondl . S. Jocul matricial absftact este leprezentat printr-un iablou (matri unde exisd linii fi coloane. iar cele negative sunt pi deri pentru A i ca$dguri pentru B.iliiJuc. )i nu de !.ectra liniei S..--:'--"-- lodlor unor bunuri.. s Tucalorul A. rcprezentiind piederile ma}ime in cele rrei opliuni De ru cr (-0.:Hil*:ro'#:.g#: nic pi tfiEIffii pe linie . iar B sFa(egia i. iar coloanele jucitorului B. le vom prezenta ''drre. tennen econpmic atribuit Pre.. @ tnrucat jocurile matriciale studiatc deEu-fQlNqqqe{l considerente legate de economie au influenlat araliza negocl imprumutandule un bogat bagaj conceptual.'ercnle exrem_e.'te g6d6iFiiilot fi acoperite de definilia jocurilor: competilii puse unor regrli.upunend ca adt A.t:i. o sotutre unrcA.1re_::]'01nna f (|c )r dei ca 12 san 2 cint $i pe inlelesul tuturor.Eiii-n.criJ doar de matn.. Ju(arorut^ts este doritor \A_5i a..ii iriffietSat ln laiga lor categof. la intersecJia stral giilor S?.uttiu din celc rete este L L. Ine pc riecare cotoand. modelul matematic la care recurs a fost fumizat de teoria iocurilor..t{e cearnai buna din cele neravoll6iiff. -. cat Si B \c compoda radonaj. const d ca cea mai rea dinFe pl5ljle cu onltig esre tot -1 (penlm el +l). adica pierderea Iui B ti .i.au 52: B risci prer_ It d.. Tablo l se numeSe natrtu:e Ie pldli.i. condusi de A poare judeca asrtel: dinrre roare otadte Icgrlrrvc. reprezinla e\ernplu cJ5tiguljLrc6roruluiA.r rindul s5u.a.rorufB nu polre (lecat sA aleagi Sr ccl mai i$#. rar pcnrru B cea mai purin rea diiitEl-e5une. [nrer.'n.lr.iroritor.eire arms de straregra sa S care ii permile ca$dgul i.i fiuii-Sr:6iju. numdrul mare de cieri bilaterale de distribulie purtate fie intre state. la inlerseclir. cu cotoana Sr cor!i!s-4gij_gl!]i!!Ilopri_ .e . ana_ rziLnou St casttgunte reprezenrale de rrarimul a ceea ce poale ob.un Jucator consdluie un pdr \au o arldre L^a fiindul si-u.a7ul in crre A joacd straregia Sr { Iinia I r. . Liniile corespund srrdregiilor juc A. B.

ei e\primala in urrlrrarrlc.rrurcrr Jttrr. iarcand Bjor.t s6lr de ininrmltarea fierJe._c:. 8) =-1 :x:+1( l). ca ti rle jocuJul.re con. pun[ p r|lu oe minimar $ maximin. milcirire qi ptErite tor.rij piietniae Ii.l*t*u-um.Luncli-nne./J eJ sdu .. Am€stecul pentru A indicar de reorie este s6 joace 51 2ll3 din limp $i S? V3 din timp.rre _ . L.rar.. De (jre od B juacr Sr A 1/ t.. a cuno". Chiar tar.te in amdnunl tcona jo_ LInrnr. Nici un jucetor nu poate ameiiora acest rczulrat gaapare cu ochiul liber ca Ia puncrut de echilibru.a i.l:ffi Matricea de plAli: (B) .renprncrL n-ri it.rr .it .rre."'. 3.irerre . adic6 Verificim u$or in cazul tratat: $a este c2r= )l (.orrrotut drunirorr.:".r/A In conJitri res r. penru .rr:a in Inedie --. Objer\am ca $r in dcesr (iLl re/utllrtu..asigure prin straregia lui mixre sA nu aibA o pierdere rnai mare de | (ceea ce esre bine ln condiliile in care ar putea pierde mai multt 2 (A) s. Punctul (SrSr ). ea .ir. Dll|lndr cc.te."li.'qa:fr"l.a ..l-Jr. cu 5tta.pliri Jau (rr\rurr) trecarLri las cd dlegere de jrrdregrc.iill1.lr.H:#ffiilxffi Lrnnr negocren.13. 10.c (\p. in corid.. slrategijle ll:::"..isi \lLrdierer.iior {numrra si .lligurle mell. binc penuu a intetele (e rezultal . orr s a dovedir Sr (^) Sz 3rl3 il fl('rrr.rg.nidaJ..rl:nd (.dnfe\Tt-r\.ti.idembil.|i \i a sa:ir In:a n drt. TI:: ate iucmoritor.. unde i = l. 12) = -l Cea mai eleganti teoremi a leoriei jocurilor datorate lui J v Neumann ne asigur: ci iS4el-o-c!!!!q4!q{l!9-1.1.fcrilie do * .orabile ffi .Ljnlrca.-r-iifru. lrl'rr' dc. 2.ima InJi . .'I t. de_ l"il. pentru B.-1...d :d..l" prr.r rr rgrrrujrral de ..rlul.nu min max cij = mill (-1. sotutia jocului. mai larg..iocul u i.ilri crrerni .nu .. urmareii h.s!l!.irrEhil r. er re(urg . prrrr rcrrrlraru. n casriga max min cij = max (-6. rr.0 .rilj' \l Ncre cctuttaI lucaiur nu sunt fa\.crtje Inil 'l. pulem verifica.. ':!..'l ticrJu.j = 1 2' 3' I Am reprezcntat phlle pnn notalia ct (la interseclia liniei i cll coloana.ln. Morlerul rclnlr'rrcrle negocialonlor ca dalele nepo(tenr. si csre dala rcoren.r.iira?onl. ln (pecidl ncgucraru-rl 4r rcc'nrnre.c de tqoJinf.eofi lJ lemenrr: matricea .i. Negocieri (B) se.le. tle Jucatorilnr..re de maln. cal .egii rllntat.a mrnima\. .or. Mudelul a ton lnio...i fi go.!5119 .rnre n conr rJ rrje. . recomudarea reoriei este sa pace Sr qi Sr cu fiecvenle egale.1 Paftea d Il-a. S3 sl nlax min cil = min max cij.^/rlre casrigJri "r Ir\'r.'l echrttbru.n analr.en.. f""1 1y. :l'll.j).r\rr\e -t rnci cind..rmelrorr \iruarja. pen[u a ascunde aoversarutui t rnrenlla sa ar putea recurge ia tragerea la sodi. rnu_.l' "9.

. domnuJ Munrenrcr Sefban Cantacu. O.. una pentru .iiv. 'D) N"1il"". .:t' l I 'legl japonet sc cxprne'an nuddrul de zile in care vaseic amcncane (ie la I lal). cel maj lvaDtajat de aceasta formula fiird panenerul roman.. alate la star$ilul secolului XVII ln suzeraniLate tormali rala oe roata Utomantr. 1) .l. in 1943.nonrenrut in care ie$im oin sfera jocurilor de jocu'ilor oferd crurile se complicl 9i deqi modelul teoriei Dace ar fi exislal un acord inlre lIansrt\anta. esre direrir6 de zero. in s(nrmb./J d-0. Nord | 2zlle 2zila (Amencanrl Sud t zi S zite I Nord (Japonezi) Sud (A) I I I '" 19' ll | (1.. I.rtetea"lfel arnericanrr J\e"u de ale inre doJt \rrdle! irpore/ri irare d@r "ru'e8rr a /bu€ pnn Nord .Anrl.au Sud r2. rarrve la neg_ocierile bilaterale prinrr-un caz srudiar.ub lormA malricralii. !om llustra m€canismul intocmirii unui model de jocuri cuope- pele Transilvaniei ADafi : .t.136 Jouripe scena lumii Parlea a II-u.. .0) (1. atat fo4ele aenene americane' (Jdr penlru a ajul lele taDoneze puleau alege doua cdLj I nord sau japoneTa avea nevoie in iurui unei insule la loiul unde armata in. 1. dacl unr dc\ened dtiata Ligii. 1) ll. aflar in ascenduprd respjngerea turcilor l. cu Viena.tmOete negocj_ -.t realizatd in mod m tl mai avantajo.ri :]::1^:lTrl9i:imDreuna. Fle .unt unice. (s"'b"n) ta.me I|ga sau pjercle SA consideramo matTice a unui anfel de ioc: (B) .ll I I dend nulA si h ambele cazuri modelul a confirmat migcArib rror negocraro frecvenie desiaur difedre. numarul de zile in care'r'at pureau expuie bombardamentelor era diferit. inlmrea in Liga Cre$rin. dar la fre_ care^interseclie de-sraregre'crire se afla o pereche de u tila!i.1).ru Sud ' 1. Inler_ venfau oelavantaie mai mult .riri.rnia.enrrrca .ino pnnci_ $r Alianla Alianla cLr cu Austria {1.crlr.ti : I i(e'red nu mar .ji"u Austria (0.au maj pudn se!ere penU u ambele.. :d :ntcae'ri h a'$ror 'r' t narrga orin Nord rr.unl lol . Jocurite de suma nen-ura \au de coopemre sunt mat dpte \a ser\edcc. . . Nerealizarea rdn'er penrru ambele enlileti nu dcranir prea Inulr Tran.5i b graij. drept modele |enlru neSocleli. reprezenlal de maffice .I rr .I Dc Sunt citate dou6 studii care analizeaze ba6hi din cel de-al cat $1 Rnzboi Mondial.. dar si inrre ele.0) ("c. qum! nuld' in ._ nbligir h '. (uanlitrcafea dcTagrcmenteJor: Reprc.. rvalrlcea poaLe fi 5cri\a cu \lmlegirle luate in consideraF de cei u/..$i-Munlenia (pentru munlenr amintlrea unirii realizale uc Frrnar ta louu-era inci vie). in funclie de acesle alegen. 2. in timp ce ceatalla nu.-dJ (Apafi) Neatiania cu Auslrta 'Varricea'c. care satirface maxrmul oe a$lepriri din panea ftecrrui panener. Jucarorii por car_ :.{. ci eupuse interyrerir ii. .J _ td:p . caulS o alianle cu Ifiperiul Habsburgic. condug de r'rxo<Durgr ar tr tb. Viena ifr tea5.. Tiansilvania si rvrunre a.im este fer{ indojaltr dar de (1. aulonomie. ambele bucurandu-se de un anumir grad de Rezultaul opr.r .2. I | . Ne|ociei B.a|.r .

ritor cu $er I fi citit astfel: cei doi negociatori nu au aceea$i pozi_ tff neqlirbnd ( utriu''.teptare a lirgirii Uniunii Europene (seDa_ ral . \ri ituslrezr nenteie $i slibiciunile unui model matemaric al negocierjlor. Ca $i acesta. unL.5 se mulFmea\c6 cu 4oao din rezultalul final aj negoci. ei ar rrebui sA arate mai mult sau mai pulin inclinare spre concesie.u autori se prezint5 astfel: Nash Shapley Raiffa 9erban Apafi Brailhwaite P (-c. tcri_aulontr./i pr rrr r anrtr/a.'in . sulceDLt_ bita de lpil. ndiGJ.l-a impiedjcat pe Apali sd oblini solulia doritd.bi6ifiiJ.otutie.. -b) !e in negocieri.Lrcc. UrmAbarele observalii pot conduce la o evairare succintd.. simpiillcarea situdfei ifgqi@!fii.ruclurr ne-g.r.rtal .iriii. reprezentati de linia MN puncr de echilibru pe a( 5i determinarea unLrr Iar Braithwaire.'' Tabelul poale O (-a.aLa DrE $erban (Acordul din 1688 de ircorporare in Imperiu). in limbai. L Un model m emf. oferi solutra: !*=_F_t ac I 2 2llrbrd I-a-cl I lf bd )+=l - x+ rei situalii in care doui tdri vor sd acceadi la o aliand.._r. Intinit mdisuptrrrr bobar in .5. F\emptut ri-a propu.l paftea a II-a.r pla\al. Caracterul nAufo.locuri pe scena lumii [..nmiii6fiLi rvi.ioordonatele punctului de echilibtu . dupA Nash. ban. cum este cazul n doue Fri de pe lista de a. Raiffa $i Braithwaite acordi lui SerLan un a\anLar in negocieri.rfu" s' aprfi axi.) unrur polid(r unei alianle cu Austria . rermdu.pre. teoreticienii dau soltllii diferite pentru situarea echilibru ---"Lstfet.orierii ri . \aeriru. sunt: a.Lri 3. un trarat sau o fblm! avansati de cooperare cu o entitate terli. in oblisalr pe carc u.. Negtijarea po/i!ier \ale de ciilre Apati. Apafi ar [€bui .le a J<..trc e\le o repte/enlate rb(lnila. rm.i mgdcl ll..ru cu o eunhcrue predlabila Inrj e elel 2. carc accepti folosul alftuismului.-iiriemiiim. Feprezentare graice dejoc jnterpretarea cerinlei de-€c Neexisiald criterii Precise pentru punctulur' tat€. Neeocieri 139 Darrularerul NQP.r.?iiijr . Dd. d) carc repre/rnB oupa e' urr ?'rl ptn.I b-a ' I a-D .t.e moJ-qlutul Lrre poare |l pn\rl ca un rnltrcru sjgur ) obieclr\ .. Si cuanriicar ci..138 . -{) 1 -. propune: x*_ (1+b+c+bc Y+= l _x+ ad) (l+a+b+c+d) i\ :\ i Rezultatele dupi cej par.. Figura nr. dupa cum se vede.6 in tratarea orica a$eninlare Prin soluli Raifia acordi impollanli potenlialului de b(l+a) a(l+b)+b(l+a) careantiTii4itor!o-ziri6 l.en. facrorul subiectiv inrervine in aleqerea modelu- susarp{lc lflIefilt6-rneiefidtfiAifi?6iKida.i'tii"l"i.afii.u aulonomie Lmr. pe axa de negocieri. carc a fuDclie de interesul lor in solulie...cri aniiifi lui.rl negocierii.rpa Nastt. Solulia este caulala pe axa de negocieri 5. Moarrea lui Serban a intremDr ncgocierile sale dler'le cu viena.a. Shapley con'idera dlrflri'mu {.

rle ca de pjlde de reducere a bugetelor mjlirare sau a unei obligalii cr piara impo/ elor.r 2 n^r un anicol al rrnuice lrnu' ce 4chi. dilema przonrerutur apare in lnisurile de ocrolire a unui bun comun.--".r lvl I l-10 1) (B) { 1 -10) ( 3 -3) non [/l | | Pl:ite reprezind anii de pu$cirie care ii aqteaFi pe dor la o cnma.. Neintuilionist pnnr esen!6. lri experimentului $i variabiliti{ii temelor. Dilema prizoflie lui a ajuns si fie semnalul situatiilor inpas 9i a crizilor perene greu tratabile. cea mar buna pie'a la dosarul connicrului dr!!pl de Yl'-^r:. Numairt de situalii in care dilema pu$ciriatului apare este 9r considerabil. a aplicenr unei recomandiri gene_ r. a timilaril vorun|nre a productiei agricole. 'o'di. Fiecare panrcipant e\le favorizat de aplic-area Brnerala d m. la acest joc. Po1 fi enumerate I exirnple din domeniul prelulu. dupl cinci decenii de cautare a cu o. djn cauza simpli!d. modelul vorbe$te despre cii 9i mijloace ce ies din sfera inluilrei negociatorilor. rl votului secr€t . \ruolrte incepule prjn experimente repetate Ia Universitalea dul .rorr sr.le. dezviluird factori care alifel a( fi neglijali sau omi$i Avantajul sdu consti fi ln posi_ bila dezveluire a unor sjtuatii neglijate anterior. ca de c\emplu mic$orarea consumuluide apa sau combustibij.rdera c.. . cAt $i datele problemej.. iar rezultatele mai muk sau mai pulin acceptabil sunt cele in care ei iau accea$i decizie de a nlirtunsi sau nu' ce ln mod sistematic. . Cele mar rmpoftanre rczul_ Dlc au fosr \tabili/area soluljei de coopemre prin rcperare prelungiO.surir.olu!ii. Cei doi acuzali nu comunice intre ei Fiecare se gande$te la ce va face cehlalt DacA al doilea seqte.nr^cnp .i at markeringului.lrua!ie Proprie dilem ua se slea pe agenda preocYqatilor ilt:em . cire pro nrLe un protjr nel Si imediat. Iegrd cooperani ar anrena praburirea inrregului proiect colectiv. ani' iproape cronict a lo'r $i (oleclrve. primul are perspecliva de a fi condannat la 5 ani daci segte qi el. intr_adevAf. a pus in miscnre lncercarea de a dezle dilema. cociotogia anropologia. sau la pedeapsa nuximi de 10 ani daci nu mernlrise$l DacA al doilca nu ar mirturisi. . Neeocieri 141 analogii cu alie cazun. primul infrund pedeapsa mal usoa mirturisind ( I an) sau una ceva mai gravi nefi&lurisind' Riscurile cele mari (pedeapsa maxjmi) rezidi in poziliile din rite pe carc le iau. jucetorii nu ajung la solulia le-ar conveni cel mai muit. petrolului.r-. Dac6 Lolj Juciuorij ar parasi inqa ilra.rnni.i au in_ lluenlal conjiderabil psihologia. r:re rD apnn\ numema(e dezbareri asupra ralionalirttii individuaie parlamente.140 Jocuri De scena Iumii Partea a II-a."'. ai afacerilor . 5) '^' 'ro._ Mrclrgan au lbsl conrinuate in numeroase locuri. Un diplomat specialist in rezolvarea conflictelor coi . ce depind de faptul dac6 mirturisesc impreunS. a molivatiilor de ba/a in componzmenrul uman..r''iila iifriiiirut don. Cel mai clar. dar esre lenlar de strategia rvaziunii.le'enir . Unul din modelele cu cel mai mare resunet in teoria $i negocierilor este un joc de coopelalg p4ladoxal numit dilema Jocul este reprczentat de ufinitoarea matnce: pri' lvl N/ | {-5. rn lql+ ". separa sau nu mdrturisesc deioc. Drizonierului". )r ' -ifl---. problema continut .

.'lT re \umade orgari. iar negocierile se indreapG din nou spre modelele ce cJetermjr.rupa $ rranlbc..":il::ff."ana drscuti incilzirea planetej sau chiar ljns.t!!".u ub mrrl!imrlo.J\ iu {. regi||ni.r pJnct de plecare a fnloji.. IleloJa e. De ce se formcazi Tnrrnre.". o coaiirii? Esre oa.'.rr "n ..oi.le .In )nt4l1e !.lrj. ji t!.rli.rpp?nd?nta . Propunandu-$i si iDtroduci intcractiunca ca variabilA noui.( i)..t 'rmpl!)jrr reoria rocurilur.raui ae . l::lj:_s:-f:toseTci co-nremporane.' ! u L r pruprJF rdc(val pndte n re.t..lemelot hare. e ca. dar ii in cazul negocierilor' O datt cu acesl prag. la entropie (in sens remodinamic.qrlor ri neJelefminarcd .re a sistemujui este astfel difereDla (r rele pe. JU t. ..."a1j. I'c Da/a rrrur InJi.de iu( nror: lliari i'rtet in prim"'>c"rt.. d "nA. cu ce avantaje $i scuri $i impotriva cui. geomehe $1 alte $tiin!e..l|r. cerce' un acord rcoretic pe aceste baze ce se doledesc lStorii gcoljj de la Bucureliti au inccrcal ie$irca din impasul teorenc. indi\ i/.epa..cr'.l:)i11 i'-i::lli:"1'rire f .c ace fr in strucrura de tofnlre it . irrdu.'olcr.r. . Datorita "re-.r.r mullmila! In locul p'rrrLLLrlu. .dr.tc u)of de pus i pfrc . economl..are derreVe tdeile lLr Walanabe.a.ri " crnproprrlr) a unof sJb\'\lerne.uni . lie rueioir.r qumanr.i s.:ili:i. ) lc'ar pulea fi de 1blos. tnt.( t)l=H{l}+H{2i+H{3} H{( I ttl..\l lrr e .olrniLdr Pe lixrgd cal. a" p.. Di data aceasta. r.r. modelul metematic Penlru cazul cu ' iucitori Lle\'ne mlr. neJ<te.r.rabitirar.u.rza scbimbiri escntiale in mo{iul de a lc inlcrege lrc care rc o atibuim. com..eala cu nultlnt .aJ .. Se $tic diD leoria iilbrmaliei ci entrcpia este un i csenlial in misura gradului de incertitudinc continutd de un cxperincnt probabjlist rii a infonnaliei conlinuti dc un nesaj Lumea cducati a secoluhri XXI care se refefi la bili cAnd cste vo$a de .n. J.iscntu ut.T s_a vdzut j:fr$:: npia poote un prag melodologic important in fizica... Intt_ult .. ...o" tutt..n"inJl.t.u inrerv' ' inrurar." {termen. aprolundate de 5. prijl w{( I Uncle tt).r.re In rrmbaj jenl c Gradrll de organiz.): "nt inro''na'ie !i )'I s'"d't d. H {i} = H estc misura clasici a entropiei. r:gla il.:!*. rcgrunr etc.r'hcu-qaLln N4nfgel'rUn br.ual.t lui watanabe infonnaliei care sti in inima civiJizalici ci ..u.r.li metodei in leo naJocuntor cu mai mulli pareneri.. mecanici..( t). Cine se aliazi cu cme.rl$€ sau alidn&.uct rcr.. lie ele ld .\4a{hlef rpar cnncePtele de.l< r trcce ti o anlJc.::"i . care la rilndul seu se intreabd ce opiiuni ii ramnn $i ce promit ele? Nu trebuie sa insistem asupra faptului c: inr o lume cu negocieri multilaterale aceste inttebiri sunt actuale. mure aa. specrrul echiinlii gfeu dcfinibile sc prelungeste din teoda jocurilorle cooperare in jocnrile cu tr jucitori Premisele teorelicc ale autorilor sunt abstracte idealul lor e si oferc n nodcl pentru toare situaliile dcscrise doar de numirul dc pateneri $i de ii plalle de impulalii 01u in n:tlice de dala aceasla) Fiindci nu se realizeazS fecurgand la tcofia informaliei jnsuficicnte. tu mdle.. rlreninc reofi.r .]|e o . bazaE pe probabilitili: -I p (x) iog p (x. .. i"te..nanJ p. de echilii. |ranir sau persoane Aceasti constataae este bazati pe faplLtl c6 gra_ dul de orgaDizare a unui sisrem aeuin" mo.rrl de crlru :.dmb...Capitolul 4 ale negocierilor multilaterale Modele Trecerea de la dou.?alr aLl|o.tG&ie u<.il.i c'r 'otultUL!!!t'.rem Intd. rc..'.aI!etllglt triu. sare 1n ochi conceptul de cr....j1:. rnrr frerenlin. arJJ iornrnrc..ulelc -leebr i.ar< nLrmir \\ rrerenlr.rsD. illed/. abordarca meiodei inforrnaliolate anrre inrre suma (l..l .i g.ut cd fic<m I r'n\ervi$e csenrlrti.. dimcnsiuni sau elemente la lrei reprezint' cunperarea unui compLrter sau de dimensiunea unui mesaj pe intcrne!...oie 'unt teclun oe pldri ce 'uresnund oarcmh.'9ri ?e imp!qlii r luc.ie ur.rroojet\ub..teorcric.imp.i r iisLlrabili in negociefi.retnutuj In an.c tJc st]|e..'.

0a8 = 0. Cum se rnasoara interaclillnea? Metoda nu-$i pune lntrebarea.^.":il.. stare prin mdsurarea inltractiu ii entitalilor in cauzi.*..:li: i:Eil: ilifiii :"".1x"u. .5475 rLr Hrst.--De-aici \uma rcnla. H.i. Probabil cea mai importantl consecinli a utilzarii acestei metode este legerea picii ca o stare de intetacliuni neviolenie. ngfi1f 1. tei convieluiri. .. ca ciment al simitarititii $i pleferinlei.".#.ill.t'.. .*r'.xi:'H.1!. au in comun oamenii.I-) =ffn+H . spunea romanii.u.786 fac imDreun5.".. dou6 populatii. -- . . ( .r.u.i:npi. Nu similitudhea este esenFah h raporturile ( ce au nevoia de a regocia. ale cArei valori specifi pot conduc€ la conflict $i la paralizarea negocierilor..9305 H(AL)= t.iiff ff il:J:l':i l:. . in ciuda difercnlelor lot. in cadrul unui proiect mun. similitudinea a fost salutatS.\Ar_0.1. care pare a-i fi suboF donal (sinilis simili gaudet.'5y.. a tdburilor) de limbdl IiE. iar ciocnirca iminenta.Inlre jezulLa djr. iubesc po ceiasem6n6lo lo4i se afle la baza tuturor comuniteiloP (sau pc o anumiti treapta de voltar€ istoricS.a.-%iitli:.1*tT.gixT] T.$:li: = 0.: a yf:i i.i::""i:."[t'.1.-0tu7 wAL (A/L'li) + H (L) .n.. .#"d..6 Schila lui Hamon $i cum perspectiva culturalb este pievalentb tn opinia intel ab a wemii noaste. rS/A.:.. rr"i L 'uruenfealtr desf6proie(lrm? .u.H (AL) Sunt vatabite Si f.-"-'0.H rA).9956 = sarbe.AL/s. gdseste astf-el dominate de cuno$tinle $i ifi (A) + H (L) _H (SAr) H Wsa Ws|Srli\. in limp ce rdzbo nu este decat incetarca interaclunilor pafnice fi substituirea lor o interacliune violenta. Un asemenea proiect nu poate fi construit decat pe baza interes comun..9251 l{(sl-) esre aproape zero.i u .Ifi Hi&t Flgura nr. cel ce se aseamene se cur5.000 r(A)=9.una: Pqi WSAL (S/Ar. sr ca dife.lH""#.1"f Ti?Hi.J "# s Similarltate AtracJiE credlnle. dialogul $i conlucrarea: HG):0. $i pentru a reduce asperitdlile ac .t44 Jocuri pe scena lunii _ 145 Conslatdm cd similarilatea. alta musulman5. Metoda informaiionalS er ifcomponenlelor in Danr( lenrulur pe carF it l. refirztr contactul. la marginea violenlei.ffii.!i-ii'^' ' w + 's.l: :.T:.tie $i si previni conflictul. NeSocielea e'te chema sd repare aceast6 situa. se afle apa4inand altor comuniteli.*#:'li'J.. .. gizduind desigur multiple interese sau tranzaclionabile."'::iiiillti':. enrroprl \r\' rol propice in domeniul civilizaliei uni fanslerabile ti nu in terenul culturii.. " H(S) = 1.4245 W.". :i'i:'.qr lSA/Lr + \\![1) = wsAL (sL/A) r w.8178 x(sAL) = 2...ililtifli. istori€ Fi teriloriu comul toat€ comPonont€ oblceiu ..ru:ff""":ilx. un fen men mai obiectiv decat preferit (sau atraclia). ci 1. la un loc cu renla specificd.l'""""Jii. Negocierea intervi pentru a aplana mai ales problemele convieluirii cu oamenii di $urarea Lrnui lr*ill1i!11. Yrii. ri!. I H(SA)= 1.w.":iil.l[ffi f f I *ii""i*i rcaxtare rrilare ral l:jtugrm acLrm pe jucatord L.T] Supunem maj uun chesdonar asupra unor "T't . hJ:iTj:ti.. sursa a identitilii comuDitarc.oncriunir rau interdepenocnler. ihtr-un sat bosniac. f jiiffi ffi ..5016 in stare conflictuaH.

t.c .Dupr \ctor.?Ui.TVii. s_.. Al doilca element promitttor este posibila dezvoltare a sistem de indici semnificativi peniru identificarea fi mesura acliunii.:' n\ tn . ci]ilorii personale turism. n rrccp..r eonre.avorizante succesului privinF. schimb de studenli.t.p ate tt? aotiEatip.tn sla_ tLrrar. dur a.mpte\|lJle. tn bal?n. cea mai mare i eracliune este dati aceasti coaliiie $i resl: SA-/L.?"'li.inpti. dp . ji dr.r...... modelul prezent ne aratd cA o aiianld lntre S Si A ar fi prom interesele lor fati de L Si ar li asignrat mai bine stabilitatea gului sisten. . filialc ale unorcompanii multinali construirea dc obiecdve in comun (in special linii de transpoft comunicatie). n". unrcj !a..u pn Jmp./trt t. ta pintp r. echipe qtijnlifice comune' Capitolul 5 Negocieri multilaterale: un studiu comparativ Cu scopul de a degaja trisAtrri f.e.. in sfar$il..[ ..dt pa t. prapunere (interese).. am lftreprins studiul a cinci negocieri muitilaterale desfi$urate in jumitatea a doxa a secolului trecut.Vi ..d.Conferinta penrru Dreplul !tarii a tust conjidercta le nai nat? li .nrlui st no. descneri delalja. obredr_ . Au fost Conferinta Dreptutui Vdrii. coDtrnLrta. t.httarit. r(tufilot . firme mixle.\egocierile pentru o singuri piat6 economici {SfA/. Dar in prima egalitate fbrmulelor de mai sus..\tunp tt\0d? . 8 sau 9 dace este G8. \ub egidd ONU I t970_ t982) Kunda urugua) penlru tarife $i comert a C4TT I lo8o) 3.tulote.tte ttutitiit.29 sau 30 Europa. rnct e.a nt pt?L.objemetor.rca r!f_JllI. Ideea esenliali a metodei este umitoalEa: pentru ca solulia si cooperativi.D/d/d. flexibililate.i.. Asttzi statisticile regjonale sau mondi e s'au dezvoll mulr.i!. mergiind pane la circa 150.. ceea ce ar indica o $ansi lnica pentru aljanla lor.. ..hu.tnri. p. fotosind Allclar pttn conscns (srnsu.iabrt<: madmc.ron. 15 . care izoleazi restul $i divid sistemul. nrtnta. in randul trej ste nuanlarea melodei pdn mirirea numerului rispunsuri Lle la 2 la 3 $i 4 (in cazurjle de vot sc numarb $i abli rea a dezvoltat intr-atat proceselor de i oferi suport pentru continua observare a prir iDiennediul bincilor de date Si aulomatizaret calculului. in Adunarca Geneml6 a C (cea mai simplA aplicalie a melodei consti in sludiul voturilor minale jucend rolut de caracterislici) sau o Conferintd globala sub egida ONU. crtoere.rck.:onomic.1. conle\l mnndial. proiecr comuD simer.h iptptlnnv I r.nte uu idtt tr.tn vd.".i).lqt'-i1l-29). tntp ati.r. tehnologia informaljei (IT) s ii nepanjciparea) sau mai muit- t.ipralit.ptc eb ..Frttl.tie intr-un sistem dat este .r.ttnft. Ceneva r tq5o lgggt para pe cete care nu sunt relevante in aceasti fi a se- I L 5. foldatt li t' i. in domenii $i sub egide diferite. care are maxim de coeziune cu reslul sistenului $i care consisti elemente cu coeziune joasa.anlut.stept .. ma. Co_ nrunrtarea ruropeanE (incheiare in t986) 1.ti !. Comitelul de dezarmare. (.. ptiI nu!fla.elor cxrJctcri\trce. Ca ti in allaliza jocului bi nal.r.Jo!uri pe scena lumii Cea mai slabd interactiune are loc intre S $i A. conseff..aiit*. Lle. d\ (dt11tter esentiat pothic Si e. oferind date Dentr[ come4.pu. o!1. Opusul aceshi caz este grupalea mcntelor cu coeziune inalti. investitii reciproce.ia resurselor_ $i !r. polarizare. l. " r...r )i.ntiuasd phtu a.7 dace vorba de madle puteri. c. formalism procedural.ti!cgo. .t. . cea mai potriviti coali.n.c a'e (ronologrei.n'np'puri tit. Conlerintete de dczvottare ate t NCfA D-ON( rta64_tqq0. titt'dti. 'i::!!. au tust \e_ lectrte urmaroireie t5 \r. lnei6da. fortl]li.n!nd!.t. Caie sunt factodi suplimentari care pledeazi pentru folosirea dezvoltarea in viitor a metodei informalionale? in primul rand f sibilitatea de a avea fdr6 nici un apon suplimentar teoretlc un mar oncat de mare de participanli la un sistem dat: 5 .. comunicare...Je se.

. chimice $i alte arme de dislrugere tllirsiv. cea mai am.":^' l'" "r"il . *or"r!t.. 1964) $i UNCTAD 2 (New Delhi). in lq5T obiccrivele 'ale JU fo'r \5 inlroduc. Ele sunt totug instructive in privinla conlnue a contributiei tirilor mici. in noile probleme: cei nl"n"iEr'.rnal din .::.. Cel mai semtilicativ rezuital a fost restrangerea votulUi unanjm $i lirgirea vo. Belgrad .i'lTe*Itrua suhiecrele se(lnrrrlc crasrcc rropicalir. minimalisre $i de compromis.i. al larilor nealiniate $i in prezentarea fomal. negocierca SEA trebuje analizati in functie de pa$ii anteri_ ori $i de noile negocieri care au ufinat-o. pe agenda m s au aflat armele nuclearc.. ar. au rur rotut tor tltil in dezbaterea problemelor Si in cunoa$terea punctului de vedere.In sistemul de negociere contin i a Comunitilii Eu_ topene.nu'tit u5u a.e.. a" *g*i"Ale 5. Si cu un nllmer cres0llnd de membri .r. l99l -r. nr irlnrr - - il"'*i#. greu de - prezervarea suvctali€tii nalionale trlui majoritar.a europeanr 'r 'a .ot.ni negocienlotde cene rnarile puten. il. mesuri tohrcrale ri chiar dezarnurea generata Si compterir. d) paiii spre Uniunea !.i'. .^-" pi+ 3 ""i. * (n/a in lotrO dar a focr re i". armele conventionale..9-9lT1!.\p.Hor'elie In zuuo ne fo.ea'La h.1.enr ld Tr. ""*tituit MMstricht' ADsterdam fi Nisa l de Ia k'ct ri5 rn a. accenaul pe rczolvarea de probleme. pregatlrea unor acorduri (experienle nucleare fu rrei medii apoi $i toate mediilc. cele mai semnifica u nate dc cele rinute la Santiago.1*9g. Manila. negocierile s-au desfigurat i re propuneri ma\imaljste. iniliativa personalA. .^tor oi A. esrc u produs \eeocierea SEA rThe single luropeJn Acrr de la..hrtroa\a ( p.. rn in. prirtre cafe pozifa dominanre au arur-o puenle care $Dduceau cele doui blocuri miiitare majore..?s . D cc in ce mai vocal.14ti Jocuri pe scena l mii Avand doui teme esenliale 2.fi a) reforma institulionai5.' i.'pa hoLelul seneveT. Negocicrile UNCTAD au fost incepule prirr UNCTAD I rcva.-ns'i piail iii-'i. temene iungi cu obieclive llxe.iiTt"a"'.-*i momenre de " ln alara grupunror opuse ner I trrrnorturi.-.ri"-cor"inuiu r 40 ca: Negoci€rile de dezarmare au fost duse in cadrul unui Comitet l1r statut ambiguu (pallial sub egida ONU. b) sistemul de vot.. legAtura cu dezvoltarea ti securiratea intemationali.qrr (aeuenita a"i wrol-c:1..uroPeana' p un bun modcl pentru urmdtorii seA .trc mt?md :tr/ ru."-u-u).rLr pe tundul oceanutur err.* reconciliat. a r"clr o ks tn reainpt-c\i r-u!94-U4-l-l i#*.Roml .i il. Rigoarea statutara $i procedura constrangitoare a bene_ liciar de alle elemente care au aqgurar lotusi llexibiliralea in negocrenle ComunirAlii Furopene: . c) lergirea jurisdicliei Comisiei -Europene. cu o agendd i0iliatorilor. inticltorr. rapocne Si grupuri rumeroase! comportament cooperativ. Runala Uruguay pentru tarife ti come4 3-19$l-9e a" c. $i facilitarea reformei instituionale -.r'"l"gi.rdul ". x\h/c Al\r \4yrdalYrureara a Premiutur Nobet DenLru Dace. tradilia 0liriste a grupurilor restrinse de consultare ti ilecizie.... apoi 18 $i apoi 40).riar*t" -'"*. interzicerea folosirii armelor de distruqere in masi in rll iu\mic '.qprfl. comen rn 'e^icii^dr:lytl: p-':T: .incepand de la 10..ifi-uri inirrt siaiie div'riunr og indrre rn dr'r/r-unle '.u roiin?rlrurii nois au fomar pe la Pai ffi.. negoclrile de dezarau dcpins intotdeauna de marile puteri militare $i de negocierile $fanse $ inchise ale acestora. rn indririal' 1i s a ocupat de if 'ularg-!-ot ""^t.1. Tratatul de -olilcrare.rre cu BJqilia J lndia: cIlll:o patcurs ..onsftu. care s au afirmat in ciuda onrl|... preeminenta economiculuj.p"?-i"t. reducerea de bugere miiitar€ $i forte lnnrte. Ntrirobi.'. CoDvenlia privind armele biologice.l!ll". C4nea ambasdcloare. ldoOde mrliarde de dolari.puled miilocii penlru comeaul iibef ltrgiti si adrralizat'' in punda de-laloha."ir. cu rol precumpinitor al .o indinorc de . mi\uri in i"t"."a. ri adnprar.

Adrrnarea Ceneralb a aduprat Declarxrra rr Pro- Lconomicc 'rabilirea \oriOrJinr rn care -i.""r. dar rcea.._ UrDUr.^i.rrii por r.da i6irnatiGrti. obtii re.. b/o. penrru a-r 1.reTiobpinuG-n-irr. in domeilul energier' rnarerirlur -prime -rriinlei s irr|l"' .iaia?iefr(iii5 /a1r negocrenj ue \ucce. de drmerr'idni ly.grl.ra catiLarieGillita I'n.uIrre rr conoruite^rn cxre negocierca se de(fAsoara inr un nrediu lotal ren etnrc.r.i"'i'n r.r-.lira ]urrca unur \ot Feldl in care a tosl dcrinir 1ilracricar rn.rlr"l 5i de/!ullarir' prin mcrodcle sr ro-mul'dle Je cul polrli'e ra\a oi".nrerrecririi .""".9:jxg1| lati ur .'i." E' pt*lic.i-iniirn."ii..150 ran a a tr-d.ot'.terelor de inrercs tiutrapunefe..r) impiedrcJ potrr izrrea.eninlare k secir:!t:::: ii ""rli.*"Ujr.i"'i *". alre g:ri in curs de otzvorlnre.rael \. J"-"?"".i.ei..t f.u. fle\jbijita rca.a potarizini ti prezenra su. rer. i?ti t5l sa. dura m. rnlf_un pachel de pre_ lcder in care acest interes este contrabalaDsat de alie rnnsuri iare aompenseazi $i depa$esc acesr neajuns....rigen!clor lurrdtre )r caracrenslici l"i. precum )i alrepri ln curs de ale ace: dezvol grupui celor ?7 de r"". care prezinll comcntariu sufiar al iabloului l]ndl au tu\r o jrorr Lomuna a nEoc-Cnloiirre-.rr.FSFiiieiir .il:f:3:ff ii*li?:i"i:$.rdF-diLrETi1lo'Jrn'-{fflmbfonTui finafpnvi6a .. 5 af pdred ca urmdruarea variabilj.d.a anr Iungi de ne [.dl 6urc podre T In ylj:33gtsq3inil-eniiFo..1:'i"l:l::^i:. .'rwotdfi..iiiiierea mo'liric'-rni'rdmufi iibnomit i"ltir^o global. " conomica e o atn..igi-reu5rle au benelrcrat de un contc. Inrnrcdr e\i.I mutl sdu mai pu||n con\lrAnCAlodre rigrde. .iii"e". '" Dxr dialogtrl Nord sud rr cdre nerocrcru( 'r^" reau.. md.i n." au e$uirt coinplet la slar$'tul ln let4. conflicl I. auprapuner€.l in inrregrme:au iffiarn Fidc fi0o-r6bii: .pnn.Ljitsi?Vile Contextul mondial ene rmponanl. .?ur ( untenn.:"t.. -"*.in ruoru..]= . ar. ca ace\t \r.u af ". lllll .porrtrce dte trmpulLri _ Liridez\olate vs. " t i:il{"r::l:''::'.: viidE a'6iganiI mTailijTeli-sT...re neregbtalJ. ( etetfer legoc.F-L)1r-Din \inguf.nfi-rcatizzree 6fi eiiiveloiTari:ar.rrnre.. f"J"pti". Itrplncjr 1.e inu-o rr rearizat impotrivr Unui inlere\ panicular.-a ceior ls trdsituri eselt'i]::1+ .tenta .lem difrcri nu rmpiedi.lrao ri dr.r. uL..alurut }i proce. Esentiale sunr cele doud coloane care se referi la polarizare si L'n-mEr.. deqBill:_pllsduf i sau_-srarur. celcilona crracreri.m.reu \c iraiei7Z-rLS-tEg jtAtbfiienjrilui Tn-afei'iii ieuniunije iari_ Rcatrtflea rral.F.ej Dreplulur Marir ardrri (a acojLlut gene.l.iibf nnlror /9.\r ."r"" -i''"d i. tonctiTii-lip. Negu.i".ufi folilice 5i milirire En_\e\t. .!u/JJ"':nffiru1.i *c". e le a fo.'. f\re greu . "*..

t /. cele gase tlrs5turi (devenite cinci). . z Lrl (I F uJ CE f : I z z o (nE F -:) F : =q z F z ao f >!! E z o o + I! ul N z : l z cc ul o F II + o9 E (I o ES !l . LOS: Conferinla Drcprului Mirn.l-ice din agencla intemalionald. N"satiti 153 in toate acest€ cazuri de succes. $i un indi Eezinta. care transcendea $i adipostea sele diverse. lraorlrrle cu PROIECT COIVIUN LIPSA POLARIZARII. M: dimenstu. dezarmare' integrare co ci I : absen{d . expresie a unui interes general benefic penFu ro. comparatrv sunt suscepribile a fi utilizale in analiza. Qomunrcare \ context mondial favorsbil intr'o singurb fraz6 rezumativi. r'.lUNICARE CONTEXT MONDIAL Figura nr. proiectul comun suprapunere / lipsa polarizarii / I ' flexibilitate \ '. conskuirea r Burop€ unitare.) dibai lolotll o orgcrnizqre de maximd flexibilitdte. SUPRAPUNERE FLEXIBILITATE COI. f. pe hngi un element explicativ al . citand de la coadA cap. enunlul ar putea suda astfel: Pentru ca o neSocierc multilaterald sd'li realizeze \)ele este important sd fie subsuhatd unui singur proiect comr care ta asiSure penftu lecare participant inkres? e:enlia {afi ca Da i(iDallii :A \? polorizcT? in lab?t? oPuse sIPrele 'inrerusi avAni cat nai nune.\otrtue . tntr-un contextfawrabil. U U U muibare.supra posibiletor ingredienle care Pot asigura succesul unei ne cieri multilaterale: z o 0o F == z = o oco o LOS GATT SEA m m M z (/. intelegerea qi organizarea rcgocierilor multilaterale cu aite teme cr.terate exemplele selectate apa4in unor domenii diverse semnihcatii noi in problemalica globali drept internalional' mert mondial. maturrt oamenilor poiitici implicali in deciziile finale.152 lo&ri De scena lumii Pa ea a a. in ciuda diversitalii de proi Dartiale. slaba lor manifestare cl. cu o libefi si bogatd + + + + + + Dls N-S t t JJ Tr6seluriprevalenle in cazurile de succes ale negocierilor multilaterale. Din cele 15 caracteristici (a cdror prezenld e insemnad cu +' neDtala ne pemire se credem ca ideile degajate de acest studiu . . capacitatea de a peti obstacol. suportul politjc de care se bucur6. exisa recunoa$terea putemici a participarii la un ca sub o cupoli uriaga i e comun. dezvoltare economicr. Se poale pune inlrebarea: ceperea negocialorilor.oa\p int?ts?dA.ti: nou rcg1m al merii.d. T Tr5s6luriate negocieritor muttit. l.l -) extagem acum. cretterea comertlilui mondial. DIs Dc/r-m1rc.i: \.benarea rale la care apa4in. t: prczen(a tmsrsturii: situa{ie nixta. fundamentul iimqul practi{ I-a toate acestea se poarc respunde ca cand elabora ialitelile bunei negocieri: ele sunt ulg-swuseFaDtul ) dal-unde sunl celelalte cei-nle E lor df a aclrona. De. SEA: \-S \ord-S.ele $i crizele perseverenla lor. care prin faptul cA au Drezente in acelasi mod ln cele trei cazufi cle succes cercelate reu$itei.c mfter m: dinensiunc nijlocjer +: trisarrurii.

rcton non-sralalj. rrbtort nu depa_ |eSre mull !e..'p". i. prin aceasra merodi et a explorat inEiiisme dc rJnncirne arc lnrr\ iei ti manite. Rapoport se]lmalase deja ca . adicd la situalii in care baza &x. In co rrr. Pxn evennnente regrzate pe scere pa.onlra)r intrc real \li ii tibeml. capabilililj de securitate rrrtiunaU.ai'irtAiiiiaFncely? !l rell}"gg-lY$s4:{{u rlc.!ttt --La un nonp t da! poarr c:ti\td o dit. ca atunci cAnd doud pdrli untcircsc acetqsi .tenrii. caSdguri relative. tentonu sa po.]e /olvidi conflictelor.cnsul La sunt ireconciliabiLe.u Llinincrid inrre aeBr''tl intcaryJ)a.'i1Ta-CE-T.t . Hop \emn e.tere yatori. pentru jocurile cooperative..:Lpgllicd ofici..n o ua". increJerc in In'litutii ri rcgi||ruri./a o co?lalie s prctefinLclor rcolilur rcrli. in rerrrrare.. nutl.irualic in cdl! E{ le p rnari irrrpiEuna bcnelrcrul {i.rpj i..teo: ria jocului duce la vritabile inpasuri. Inrr-o uarecare ma lenLnL suri.r.i.. intere.r@are rccerluca/A importdnla inlclcgcrii prirnul rAnd a problemei ti apoi a ajungeii la fornrula conc generald pentru ghidarea negocierij spre detalii ln sfar$it ap perspectiva grupurilor de lucru pe rezolviri dc probleme (atel de rezolvare a problcmelof) a lui John Bufion $i Herman Kclm carc cauti sa faciiiteze abililatea actorilor de a implini nevoile lundamentale ti identitatea de silre prin interacliuni informale penrru sine cegarai nrrre IrJELJ-i4. n. ie'ea i-rcgJrti\i :Lrererd.r.ceer ce e. Nppl?i 155 f Capitolul 6 Concesii Adversari Instrumente tormale $coala inovativi in anri o0 ai \ecululur XX..ntutrt trtnt (th t.I : Dislributive Patfta a II a.t \.ti.er*u.dtrcnrla. O u tta\a ca racteri:\ticii ce fa& confictete subiective este perc?plt. i!.U ace\t.t tpl d" i. ir.t'j fi libcrJi I'entru cele doui ripuri de situadi core. rero sau.starului.-eona tocu u'."uffiffi in 1969 ci toatc confliclele slnt subiecriye. Ei trebuie as sd cdute in jto alte cadre h care situaliile cotlflictudle sa Cdutare de alternalive reciproc avant4oase Parteneri $coala realisle Figura nr. Hopm rnan rnrDfeun. creative 9coala liberald .a ca dnarhie.rablou xl rein\ierir cunceptelor leglc de ncgucieri..pprIUL"enrru amandoua.. .ontond!r.1.a negocieribr ittemslionale doar cepand cu. Az:lr.dndticd se aratd afi ins rtcientd in rclalia chiar teoreti tu anumite tipuri de xirualii cotlflictuale..193Q".t..i fi.1.punziloarc. ps_:jrepjcU\ jnt lr oc... li_ beralii .8 Schtla tuiHopman Tn Procedu inlonnale.e rmediate..u liecnre .\tcrtuii r-n!1!r!'L:!s9!g r lLr koger I i\hef )i U rllidm I 4P*are c\rdenlir/. ali a negocierji. roiul.@ iir-uri iiinflicr fundiniFriialJi impi4jl.7ute de errn lumild pre\enrnr iru rc BurtoD a observat "unouq*.al negocrentc Ju lo.Blele cu esrrad. t. ntu. Darad.t p. red in lurred in comuD a deciziilnr.a dil/renrr ohieclrv( n . O t'rota.onrr. reg.opm c6iiri.r pbnilor \e je cunrflrnrd.i . nego(ierile zate pe interes mai degmbA decal pe lactici $i procedu . n4d d a ti rci fitot(i t. paryt .-'. r. pttt tt idtoto?ate . p54ile .. Scneliciul dr\porrbrl penllu amanooua.ii i.lionate.'t" distindifi in studiul si erurli.. O"no..nit ipt rtdta n. In lr . si elunla doa.'*!gll:lco!|]I::4ve_!Bc!sEd. coctentt-er-a -itc. ar. Tn primul caz. oLrr.-delcliu r lur Willirm /adl sr Mrureen Berrn. U JDoi Dersoccrr\a diapnoiric lomur.italea. paftdignq.ilie.rtu. ca$tigui absolute. Aceste impasuri au nulterc la tensiuni in minlile cetor cdrcra Ie pdsd.' jocunle conflicru:iii'ielufl. ahe Fluri decat secu.r.lq n .ro ro. Dar este aiomatic ca difeftrqele de inte rcse su t subiectiv cAnd se au in va. I'unon rntfnduce rdeea unei noi abord $i cvasiollciale. rprnIrl tco r Innvalr\e.d.ler:-(t .snu dominanla r leoriei .a!J conccprutui inteq..tc nn. tt t\. care . scepricism fara de in\litutirte inrem.le de prngilccarci sa Siiu totu\rrcr unof cortreptc Je ha. El acord: o importanle deosebita pentru infl enla crescrrLra a acestei psrao rgTErLrcr'rrrr fui49ipled NeSotiatio crescandi rtesrc. |l\ e pe lefmcn tung..jrli L't.rtr. Reatiflii \unr cd_ rnxn .

tn|:t?a p. rer ncnego!r'lDlre ^ rrru cl .."... '"1.Li.:.-':. IBunon.?1.ii fi ld de purere qi llcr'e\crenta gr dr\ciplrna in alingerca unof re.#J*" *.a' 46-teresul personal. lii"ffi..:""'pi'r'i'' .e obligatorii r.c aceea a aletre... '' 'oi"'i.5re.i#*ffi *#l#ll. .'r in conjli \ru In srnlerer tui rn.i e..:.i LrRis ' mli 'iio ffiJ.::i:"1 1""1atmosrere. Uneori mediato_ ".--Te Orientul Mijto- nrai !alorilc) Bunon consrdeni c: c.i-'p':br:.l.q1'' 1111: :i"'i:::..*i*ffi"T'i.': inrai pinr* a obrine ::::1. I..tlii:lit'.ffi.i-01....: ll"**.i"i:JiiHH..'^::.etor I Sufii: zero (caslig!l unei parll esle prerderea celellalle) 1..'..:.:'l[ ii.t.. _f"i.. .i:t[:.** .a' . fr Ronald Fisher ii con.nesociere ce imbina ercmenre de concrri_ lffi"THl. ( Figura nr.:...".l'lll)::"i1il"i.T::1:::lilil : deschise precise. .^-...' i.--- |sL *r.a o"*g".i:':1. Ronatd . lrrner et"r ce negocraia gr nr ! dcrorilor \ .::ll!:Lonfi(lele rnal :l...rl.T:. ..... .ii'il-.r. ::::. El silu_ ::"i:i*+i#HT \ .i! ii'ii|!#.iTl lino...lnleraclruneir trebuie sA unei conrrunriLfi producri!e ll::. L'0..)nfliclelor idcea de coercitie )i lralrrca ". ""p":'. l"ir*"'" 'rudiile sl hehavion'te Fl a reprezenrlr Suma ' Poz:rrvi 44 t ttk oaru Pol c.r".:tii :l iJ i""ff :.il:'..itnp rcrt.i... l( "':il: .i"i..+*'..i-".il:"iil.:.rdera d6Fiilonreri ai abordirii sale ronn bunon.:: ::::::.#ri'" (um utmerz5: rlir dupa larbe.l J: il:. in eruz no reprezentari $i uain'.Ti:....*'ri'l:i-i.* .""1: ffi '. u\j an_ Ul proiecl ..rjl1il.:lj:::.resc rearizarea unor :[:.rr'l' rnrcrnarionale rl!:lyl]Ti:.l " de nxce dLn Unenru! j:l::r r!.. PL. lh. i. inralnrra es. cu modelur '" T.."::'...u..x nrurrr rur" r Gvrlofi _''' ":".. _. .n demers "l .9Liqd) J..#yx'"".rrttjI: :: ]l-f a conrlicreror' E\ioenr''nd imponar o fj:tlt...:i:'fl i'"'"'" rn p'oceserc tralr! ll :ifJ.'.\ :ll::):Tl:i.'. .ff"J...i. l"t: p"sibi]e soiulii. ' [qi:.'' r \cmple inrer\enlix.ii. -----.iro. de descurajArii sau pedePsirij) Agenli exteriori impunand solulia re penlru tot/ coniemporani apafenl ireconciliabile inleracriv al merodei erre e\lrem oe prclros. .ffi4 ffi". Etll .:':::: ulre oe nctsoL'c.."r.::.f "telor d? atrasa deradmnur_din drcapta sus.3"*JXl'.n . 111':1.e'* J#iffi ffi .:-".. Jcorruri 'ai r pa!eze.+rj**:.x:.:Iil:t..*. :"1..: :."..r :i.' u..v.1.***1.li i.:..:.rri psihologRe pentru incepefea negocientor. recr inrre srupuri.il i'io'ite .xli"it :JilJ:1 Lrc orb! de Inlem..tt De $ena lunlii si sa desfiFuLtm o negociere? nri roluru vilorii Bun'n l3 e mai D'eg (u rrceperr:a analr' t'"'" 're abordarc 'e rnrir inrercsur" se ti.Co*"?l] lrsncf o definelte in urmalorii termeni: .i"i i. inrrti l:. Ele urm.t. 1i:li....:'ilil.).drcl discu.: ":. rafqgi.-."1.ulrrre recrproc ac_ lcplJbrle..uhlrnrercd t.:lHfi .nrcresut."1 l*i ri'nJ. moder.. .ii1 i:: Ij. t069.#*::"...:: :! . '"i'.'"i ..ae increaen [".i ': j'-..n"i p.'teraenriti'a!' n.1:1.uie j:.1:TjT: :l :""r.ffi:. pe L...' F.'*.:i.":.i.J'.tT.i: -._.r*.9 Schila llriBu on ili !"i.::.Procedum cel mar de.irbilel ele rmnlica iiiJli:.:.":. ii rvr!}uLlu 'Jl.lTt .: .-rn.A .m:tf ru. '""(r."a ".J.o' auro /pglar..it!i l!!lEl9r:.eonard Dobb pe Herterl $i Kelman...ll" '"i'".'J: HiJ..l1tfi:i"f'fi:iiil lfl:::i' :: rr orrerej cte culrurxte5i upri dczechilibrele rLy..

lc t tc. NeSo(ieti r59 lipse$te.nr re(rnl cr .e suspiciutlile i ura reqd dirul 'si conflidele ti tientinentele de ostilitate in lermeni Ini fi rli.ir . '.l. era de a$teptat ca iema acestcia si fie aotuali in noua qcoaE. dar validitatea observalillor i$i nlenlinc rele_ vanja pentru negocieri. bratuttominq' iocul de tuluri.Jrlt .'ir. Gdndifta cteati)d se tu eseaza problenetor wchi si rtifcile..npr. Interacliunea este meioda de dlalog si ru misure a liantu' lui sau conexiunii pi(ilor.. consillerA Spector' DacA pdrlile vdd co flidul in tatmeni naliotnliSti.lnn rF !re..i re..ribititate sau opotluntate sal1 o noua cak sau direclie de e\ptorut.:lt.c ..( \r424lar.him- Multi au rclevat necesitrtea crcrlivi!i1ii in mediere $i ncgociere in depigirca impasuilor. i"ri-.u-pofir.a o -cdrh i I Busrrra' mediere suu nesacieft.r..n'd.* ru." . repre.lrin$i sd i$i retnudre. Pa I t.'"dl ia.t'nik(i a ntcl.drrr'rr !rnbcrc p..s.. ] .ir'!' ... '. d'.1 unpte in no. ta lrrt.. in . ttt pro.hili.ar tu Ji!t.d/'. Dar a opune valorile inrercselor nu este o pozilie fodnjcA.locuri pe rc. cabazi a sdrii de pacc Euristici ti Creativitate.lblosiloar. nanife:t6 tn Jorm tarea d.a \e egc'vc/e puzilrl c palilo|conflicrul din Bo'r id. Si satisfdcdraarc pentru a .le mJll tFnc/a i rleqltrurarerl:onllidclur..".-/-...aJ dco. I n.z..:r buc. r:rlie.r.:ure trc re. 1 ' atire dc eandirc.feril.1 Lle\rne .i!:.r.. r( -"u d. 'te \ocretatc ii nL JF brfo.i[a (compensare stabih ruupa irre.nn.r!liri r.n1.ri y Jat r 1. l Rezultat l.i::q. N. prccun Sanllirea analogicd.A4ik in caniict pot f induptecate sn se itttplice i tt'o .i!. Rr n...r cunrl ."'.l I :i'l:il::ffi i.i*.:a un proccs prn care noutulite apdrute sunt derottate cete cure su..purjid .. DruckDan.rn6cfc994] r+rnr c.l" ". inttli.i.lisputei si rec n l ta vialenlii pot fi itrcritobite D<finitii . Bo'ntn. ar t i. Jer ine lararii :.lul tu nre o disPutd cstc incadfttd pottk! (:on:tAnee apli nile pentru solt4ii.'{rdar"r .. Ur @$erltlli lr]]crlf]rti!. ind n.jt..o^)are 4 ploblenei.Prle\rrna. tpi.r. Sn. se . rarc tj Navcrh (rcitefrnifea retariiturl. pe ti.ii". ea a fost dezbituti djn perspecu' cfcativi)..o.t i.. il|tluer raU rrjl .ri li l..ete. drpiL Spector.aa.reatiL.p.Iefiheye ... dc a d?pdsi tinitdrite curente injtexibititdlile ti si tte va analizei conflictelor..! deliberat tocu..e.rj.Comunicarea Cobcl irlr . 1r I dp t e:ot I jr i d.\b. Proccsele de Bdndirc ueativd sunt de obi(:ei intuiti "c.O a trciu opliune este de d cdutd modalilnli de rein(:udturc a conflictului ?11 ochii partnipanlilor [ .[fi .. oferd posibilitatea unor salulii noi $i dcschideri. Ca ti in cazd curentului interacliv. .jiii' i. .. eristd o tansa de a controla conflictul TehniLi de d itltlu. icp..< tor crrrePrr lllllt c rnd cunll .o t e\t."ralo ..1.i . fqLbgeqlll!:jllet sue pat u cerc imp-etuot neso' .ecvent.tlo . noi ipoteze.r.entate d( tsandirea ueafia.c.aBle.u. gdsirul nai tnadatit.*\ii:liiilJ:::!fm-pr..\dl i'nflLtult't tr..udienld Llutd.. ur..J ficeJ rcJde|lu-a. etnici sott ideolagici. prnre.\tr <gii intcgra_ rr\ c).I ndttt \rtttri atrjuj.'411 \lli dt/' tt rI' infas precoce si t?!_lr4{+!!fy:":)!e llujtupas ' cc e\re J< racl|rlAqurdd'ca p yd: .nrioralersi de.r r .158 .nr.ene de obicei o no d po..uriie nie.i d.t.|at:a ei pot ji t:o. Ideea Europci s-a tbrmal prin identificarea unri rcs conrun: pacc prln lozrncr clemagogice a consrituit un neajuns fi.oLD .oi.ten1on_ '..Iw r"'. Vederea pe termen scun a cle_ ridcnlilor politici gandind in renneDii caltigirii etecrorarutui inlern -'-.inuvarie Sr Jmma.. aio.tt /\Pnrt.iLIUt ALlucetr . )"'i. . :: :[i*: ri: i .\"... p.] Teza naastrd poate li 4ipusd Joarte tinelu: noi orientiiri coSnitire ule situaliilor rle tlegocie' rc.bt/ma 1.dt$iil.iliei nu d_c in\Iturri..tefini prcbten.e ca a. Procesul este caracteriaat ca o incer.. tertarca acestor ipoteze Si it co niitictlrc.ite saotc in sAndire. Curentul u acJ L.'itdtea.r>le o faspundcre it un rot_ Perspccliva rnlorilor a fosr fi ea udlar inr uD momenr in care ..ii. inlc lcgem cii elc_sunr inseparabile ciind privim valoarc! drep! masurn rJrur rnteres. cre..::. *5m. cscaladarea ..rrl'urile."rttpltrLlL4lxlrtc.:e ?racese crel rtur ce nu poal< [i nierout In o(hii un r public tarf Li_ |ut la curent de lnedia atotprczenta...LnIelc (unv.:"#..Creati. IntrucAt inovalia este un prodns al crca' rivitiilii. o:n' I d' toallit !? CLhtr 'r "lo tfr. ca |:c r<(rno. AUr:r Je St.r prcnre .r.. Ajen dcmers porre e. mJi dcgraha de. Exemplolc includ pe R. S.na lnrii Partea a I1 a. p. Stein ..l..cteptabil d? .elel..izu. Husband gi Johnson (schrDbiri ce.. . pdncipala lor nttodh de rezolvare.iroi legrt de.utJ? . un Sed'ulCenlra BUCUi.iiil'"td.. .i ita p. r?d.i de d reincadra .ltdln 7a. pot aiuta [ .i. inn"dnu\.c\r pc.ma\rdt rr J. arp d.Mo.

Capitolul 7 Calea 2 $i calea 3 Dezbaterea intensd a ultimelor decenii ale secolului trecut izvo.. el a poT.."tu.i.acted."."[i"iir" ii"i tocun !:iYlLl!ryji in praf $i pulberel Acesle intere {duDa reducerea economiilor vdloli. fi . rati din incapacitatea metodelor urilizate in negocierile clasice de a trata $i ciuta solufii la problemele $i conflictele care prezentau ca_ rdclensrici noi a pu( in evidenF cateva concepte din masa de idei a lrrerarurii $i pracdcii exisrenre.1X'i.i t. idenritari ce nu (unl su(ceptibile de comDromis. trf tl.rmonre cu studijle acesluia despre ."rntu "aia "ionomii Ce s-a inceput cu interesele? Nu pr De rit"ta" p"ttru a pi$i pe !n teren mai ferm' folosi i. MeLilele l'.160 * ".i gcsqqp de-(onflicre esle nerezotvabil cu merooete extslelle."'.'.:""'Jl*il"..il.. "o-ot.laborarea (pror. ce podrc (onduce ta IrrleleBerea celurlall ti la descoperirea unui reren comun. 3.pFG . 4. Conceptele de inleres !i valoare au fost preeminente in dezbatetea care a condus la ceea ce numim gcoala inregrariva sau inovativii.eaTidemiti nc l.'. ln aceea9j silualie se gAeesc loale confliclele perene rn care se ctocnesc \alori fi convingeri ireduclibile. *""i"**."u. rctori in viata inrenniionala. rrlogului. in co_ sa cu AfF$i in a. confitcr)Oomind de la cazut Orientutui Vijlociu. eliberar de rigidi( ea po. Reducerea s6rii de emotivilare crescute $j facilitarea djPosibila aparitie a unor idei noi care oficiaie.L. *l"giil" ""r"tl"' "l concepte integratoare mai clare h european I iect comun 9i nedispurabil de civiliza$e Exemplul probleme la lnceput de mileniu El po i". (jd ) o$Sr" 2..iditof panilor."'. ldccd )a-a ro\r de--ajlubtatreq!tdS*"luafp1!j"-S.ttt"r campuri mai vaste ale construirii pacii . . credinle nerranzactinnabile. Dizolvarea situalei de osrilitate $i a starutului de dugmani al ffu. Valoarea a fost vSzute de Bunof.vca etementul )ndrspensabil olLngar de tcoala analfica ce a dominat negocierile clasici."iau initiative prospere ti descatu$rea nJrat*"u ln.2-'n care negociaronr rebuie sa gaseiilii'irrffirii-siice_ tirare.j d:+!91"'Eere^a ..i^.b#ff 0ccslor negocieri paralele constau inj afigaiartiunor oprnii care \a reprelinle ac.ri* de perfectare a mecanismului negocierilor rezollam tnovatia a-insemnat schimbare de cadru Nu de pace intrunim expe{i penru un o lon rin$ diptomaticdL . s: fie rransmjse in lrmenrulceluiialt.i. prin inlelegerea valorilor care conduc gandirea fi compor- ffi i*:#ffi ffi$:T:".orul nernvrrrr ld Duroc rcri te of .oeretalei.ificul separa Pacea le puleau a" 'Labila '"r"rile coml slatului pe baze democlalice: iAla o valoare . itatt"rentcare sp.ciatc..)cier'i1c .r/pd./.ijl".1ilor.\upreme erau srruate atal de sus incet cApdtau rilluri de -'-!oui"*iJ"uta adngerea obiectivelor prin inte " ""nstat de lor cnltural (limbi' i lrt p"i"r"fiir"t.

'trei e v"'bcr'e H't'"r'rnr' Jc r.. economie..ftl. 'l'.erUn d< inrefe..." s. negocierile fi polilica mondiali: I lntcresul este un concep( fundamental in $tiinlele omului: psihologie (unde sri la baza motivatiei).r'rm lorle elementele rrebrrie 'a renabrlrm |Ut"l te -. cii de lrccs pentru lirile fari ie$ire Ia mare etc. .i-aJri...ia.r" in 'a'ita.mtionah.. intere sul rparilne familiei de coDcepre care expUcA comportamenrul uman.t62 to. po/rlr\e tndr'lre de.".. lena cunoa$terii $i reoria deciziei (unde se afld la rAdAcina formula di obiectivelor). In timp ce puterca line de categoria mijloacclor din strategii... 4.] -*rese in fomte violerte"' atunci $i in ne "iJ.rr."ne:. accesul ruluror la reN|tsele oceanului.r*ii.! :i.rr tirle.o. reritoriu sau resursi).' il. Negociei 163 de a Defjnirea unei arii comune de interese' susceptibile a uner poslinterese re$abili increderea $i cladirea pe baza acestor bile solulii.''.ul Je echrlibrrre a Ltoua . dfepturi speciale penlru starele i|sulare.i. sociologie.inreresul cle stat".nJl:/er si nreu'up!rilor' "-o.. 7 Prn. Balanta s-l rcalizal prin lrrnnrlx finali ale ci€i prevederi sarisiicetu anunritc intefese.rri D? scena lulnii Panea a ll-a.balanla dri interese" sn joace acelagi rol in viala inre.*"i 'olJlii Pdrrrrce Inrerc<ele 'unl pe nl supunerea acesklr lnterese unui proces tranzaclional. Cum a funclionat d. Spre deosebire de factorul purere care std la baza doctrinei .m d. ala cum teoda confl ictelor considera ". . 2.balantei de putere". 6. ciruia i se subsumeaza inrereseie Pldrcularc.'erca nbr<. Interesele panicLrlarc au consrat in extinderca nritrii lerito i a cetol angajali in negocied' tot la^intercse " 'e'u i.u..r incercc 'a fnl. Iati cabva idei care ar putea face . gradabile ii comparabite p n utilitatile care li se asociaze.e panr(uhre s0b semnul unui interes comun constituie o balaDti de intercse. definirea zonclor economice exclusive. teoria nevoilor fundamentale umane (rraductibile in interese).coah inovativa de pilda' ' nt..la -... interesele a$teapti inca si fie sub ieclul unei .ileti p*ta"g .Interesele sunt masurabite. 5.'" . J.interese speciale" (in geopolirici $i in declanfarea oslililililor). Conceplul esre folosit abuziv in docrrineie puteii: . s. . lulLri nririi? lnteresul comun a fosr elnborarea unui rcgirr nou al nrlinr.". ca irr .r.balante de interese". unde.. Interesele conlliciuale sunt susceptibile de o solulic care are doui fazc: a) gasirea unui interes comun. lntcresele sunl Lralzaclionabile (in schimburi Si comerl).i"og"iti".interese nalionale" (in polidcA) penrru justificarea mlsud- l. irreresele nu au fost examinare teorctic pe misura rmportantei lor.e erese in cazul conieriitei ctrcp o*i iilL'll dld..Ele sunt sursa de conflicte in cazul ir care nu pot fi salisfAcule pe cei pa$nice (interesul a doud enrititi de a dispune sau de a conlrola unul qi acela$i bun. !gP!s!t" caii 2 ar putea proveni din urm'toarele con DiD p5cate. cel vechi fiind aproape unanim considerat depitit fi nesarislicator. . 5.balanla puterii" a influenlat atat de mult diplomar.

. E un principiu compensator: ceea ce sacrifici e mai pulin rmponan.l. suspendarea negocieriloi sau continuarca lor simbolica. speciali$ti in proiecte Numim aceasti forr. discreti $i i lcma selar6rii perllor (entitnlilor politice sau armatetor allate in (unllicrr.au . Prioritatea lbrmulelor integrativc $i neocolirea lot chitr cazurile in care obiectul negocierii esle separarea politicA (i pendenl! sau autonomie).ubjecLe conrrunialionale fidenri!ak..r Inrenei la Franla Si cermania a fost inchi.i'i{. fo li colaborare.e datojea-.e-cliile \uo e<tut europe.ub egrdj rntel_ rr!rionrla rSUA.b lorma interesului comun. E o eiptgiq!qjq4La-c3!-2. cu pafticipanti din sfera interese. interese comune nu au iosl discutate. Jar crealodt-€. Do\arul istonc al apanenenlei Alsaciei . 5. intreprinzatori $i expe4i. Conjqifg4. credinre. b. pran reranL Inuebarea dac.u]rlr lJ J' /b ' efeJ liririrrlrx sr deschiJe ncsociel€ De un all Dlan... apte sA le satisface ti rcalizezc. leriroriu..loc ri pe scena lutnii Panea a Il teSo(ten a. exclusiv i ereseior practice.tii pozilijlor ti rezistenlei la orice lbrmali. doclrine etc.ul Europei.r.. ?t. con crat. nLr r'.dspun( irnedial e\te solulia pmcricale neexplicil procesul In de rrlegrare.164 . Regula de aur a balanlei a lbst: avantajele oricdrei pozilii singulare a uneia dintre pi4i au fost mai mici pentru ea decat acelea oblinute prin acceptarea ansambluiui.ari \ t65 producand obieclii 9i nemullumiri. decil Leec ce obr r. sub \emnul mrsurilor imediate. creand int1€ pirli o durabili. insA p. in .lriine de orice solutie iunraD a prca larea situadeirlt cffe zona intampin. se recomandi: a.ezentate in pachete mici sau in generalitatea lor erau acceptabile.i9l3lr-s *hl_l:!I!' lru. crearea unei negocieri paralele. europeani.rmdi lipsei de t iliune a oamenilor polirici.J::'. Europei nu ru fosl digerare pe lor cuprin.'*. umtretaiitcuo-irWtoare a intereselor diverse ce trebuie ate sau annonizate. Negocieri I in.fa Si incepui in p*t* unei 6. 3. pnn cleschiderea :j#.'. Ideile despre balanta de interese se pot transpune in cazul unei negocieri in felul ulmator: L Asisurarea unui loc Drimordial al intereselor in analiza si !iei. . care dacn ar fi fost considerate una cate una ar fi impiedicat un acord. i 2.. tranzaciionate sau echilibrate.de i.6a $i de oricc \dtori .tlionabile (coniliclele identitare. in care litigiul a dus la o polarizare totala in c rcferjrea la un inleres comuD a devcnit imposibila. .gB4w{n-asoLutjqi s!.. ce se poate consolidaprin jnstitulii $i acorduri juridice.i''copu ei ru i ::: ' ' vit din cauza rigidi€. ljmbi.1?:'l | ca.a pe.i. in cazul in care negocierea pincipali nu este un cadru . I Er $i medieri rn crrc abiroarea rnregrativa a dis_ pirut. n r.il i:"x"#HT:i. cu reludri formale sub presiunea intemalio li) sau Drivesc teme nesolr. calea 2. in cunoa$terea poziliei proprii sau inlelegerea poziliei p54i in limbajul conccplual folosil $i ln ghidarea negocierilor.rn itu eri\t1 negocieri oreanizate. deschiderea unei roi negocieri cr o ngendh diferitd.. . confli tele prelungite).nt:rlcltune socialE economicA .ln]d{calea t Ea poate pirea peniru $ocanti $i paradoxali. Cand negocierile oficiale sunt in impas cronic (disconti tili pe termcne lungi. Lrn?Nr"ir*". noul secolfi pnrneJdia_resu\cil2trii sau rei. ci $i fafrului ca ne Aocraronr nu au gisil in geanta lor de unelle decal metode Invechrre ti inadecvale_ oomcnrrle carbunelui Sj oteluluiJ.Lrarsr. Transformarea intereselor in fomuld finale in proiecle ne.bucnrni unor confllcte . negociatorii ne<tepiqind solulie inregrarivi a ifteresului comun tn juru1 ::l::l"l -: unor proiecle srrilne de litigiu. a-6tii:FdlzlTfo:r priiiiirdreoaaLa are l|n .

ui o ntencJrlie Jui:i in nego.i^. a unei echidjsi.o Nllllc in terncni gencrah de lerrii \zr iLleer.. o.1$1[.umJr n( |er. arbitraiul iuridicd s nt menlioDate ln Carli $i rczoh'area pe cale rc|re/err'rr'li Jr orbrnr{rL Li. con_ .enetrc.ta:-__. ace-sra poate pleda in nurne propriu penlru concesii $j lrcl.a .e lonete noiiri...rtreprncner. sau suni garanlia Llnci obiectivjte!. ltr CATf ii UNCTAD DaT lingi un mandat ii 1 scoP l..tor . '.:rtrur cn Inregr{r-er. ir conicrinli lor..ab Danc $i Cermania..itri t67 CaPitolul 8 Terfii in negocieri directe... rn<.L_lrlrhdnj a tair. tr cr/ul t^. :rma.rrc:r FonnCor lerrncle r'lul'rlr'erJlc c\rminate s au linul in sediul $i sub egida oNU (dreptul mArii !i dezarnrafe).cetrrre! tui de c.llim.Airp.l (rnl.JJ r.trc pd1r.'..rr\.intei. a a. care tr \emnat acordut olicial.unha r )r i me. in rtarr In farlc . Ei sun! admi$i de ambcle patrli penlru prestigiul de care se Pe langi pirlile angajate rirerorrG a griior-i-iiiiriid-f.linler/a lc ce.c Jin qrsani. e )i tc lran. a purut bucu i..nsut..n \ ita .e inraml'.n vul l pJ'rciprnrilof tiin. ..11 "l!.c cor Unicbde. rt c5 Lnr di atrib t te lur c(le mai riem_ rte poare consla in topirea igidilalii pozilijlof ce se corirunti. fiind perso]ralitlli sau organisme care li-au ca$dgat auioritatea $i comperenta in a]le negocicri..-:\ .r'u rrne'e! ncPu(icllor' r.r ^Rnlul a.' gJni'me.t.irn.. U^D mcdiator adiv fbrmuleazd propunerj.!an Uner tofrc Je gtr\ernare po.hrl.r fol membre ale ONU. iar atianla an_ oecrznlor.n Algzlj.r nn-vc!JJr.r.or ht.. rr ci c rrle sunt linu-ie sa l)itile \u rr lrnu e .n. Acc$ia erau rcpr€zentrnli ai celor clouii foruri dc conducere.terd comun(.tt1or J.".hidr penur ||omo\tuer rci . f ruri pe care acegtia eziti si le rransmiri oficial celeilalte p54i. .. irnta.t re i.rpn .: r' t:"].rci.i ja o rrpllce. ili Jrof irt p Inii rcne norre j I L. pe "rr dc purerc Si i ttuenr.c npropie-lr !-Lh!rJ. Lr orice .aL r:1re rec re nct n.".rielor nln.i.re l-inJt Je dorinri rmprrc../o .. n dr toc d. I rr.. virar intciesate nesoLientc .rdrc.ul sunr lesJre Lte nesoc eridcc-ar p1a -.rl lj!nula|L|.culii. r]. i0. ete )i-Ju credr pfupnrte reguti fi ffnonit rgcnda.i:.f tf l j. e.. au rocr ta.mil |nn te4. n-.. Medicrea.a. tu.] tor rordt.i er. po e area u..Iira a ufpr | \edrU J.o urii te-rnrrrrpu_ . faciliteazi nigocierite./olrte In f oras gefrnrr.tnlc ti a unei neutralitdli in raPort cx poziliile maj multc ori sunt acceptali $i inlefesele care se confiunti Dc cele pentru ci oferi un sediu discret sau neu..I.lF duJli: porte ri pane \ru in e\refiorul rof./.onsti in modificarea srucrum negocrer:ror . od. la UE (cele cufopenc).e carc nepociJ. in_ . cec! ce er_ r.ntutii de rn.?Jt.l o Ftnic unei J. I jar 5 d L o \t. Je '. lur cnnliburre '.itl .1"..cielilor ili fac aparilia te4i.. nu I.Jtro. dc mullc ori la masa neg. rcd. J !r niii Inr un rezujtar. tqcllr. Je obr(ei ee.jii.-.r.{". care i$i oferi serviciile fdrt si ia parre la dezbateri $i f6r: sA inre ca benejiciari in acordul rezultal. . .useJ-i rormuta <m3nlln Jc re4 .r l pclrr.i rr . N?go.e..Jr. rrr rn. .ce s. si-fi exercite inl.Paned a Il d.iiiiipiiiaLea . /4 Lr. !nlrr sr Lrp\.rndle nc (rrc Djr. lr cl/.rrrul elen<nt oe luare r t x.luenlain culisele confe.ii unci . reprc7-jrI3nrul O-NU ajucat un fol acliv Si expjicir. rrr r'. orennJ o atrerriaiii.en(nea Ji.nenlrr reon\iirto i rr-Jclienr si lr. obrinut pc cii \enrdicirlc.r (i rd c. r rror .r(r . r/i ue ta. ic iiiiim:pta cand fonnele de intervenlie ale ledutui se supra_ ""T:ne crye Lt nairr-6_!:l1ur..drercr e.

. Acordul a fbsr semna! de membrii permanenli ai Consijiului de Securitatc. rol exersar ferd alte medieri paralele.lErd ca rc/u. Ceea cg inse constituie cea mai elocventi vadd a insuccesului a fost absenla forrnulelor inlegrative $i con rea enclavelor etnice fArA perspeotiva interacliunii lor' rcroralecarui e\rrem5msi \rolen!.reifiiq6-ijd. reTervd membrilor influenti de a recurpe la .r.qu nodemtrc puterll cnn. esle re/uhalul unei negocreii ih car SUA ajucat rolul de mediator. li$ii s-a rcpercutat nu numal asupra opridi ostilitdlilor..a de proportri.r _ b"'"' '.inlr-o alra situalie tot jtat de complicati.r_ tavoarea sarbilor acoperi!r de blam hu LJ.n€rt qj buna funclionare a stalului s-a manifestat deloc.Lei aj!9!at-ags-!L!ri9cupare Arordut de laDatun t1995.c rler dlreL! : M€41''pr aaJ-::j.. peotru procesul de pace in Cambodgia. Negocrerile au co du\ tr o.. obieclivul de a.vem mori\e_de a crcde cA rcjrrsele orgg1i/alrer pen_ rru neorerea trunllorpropnr_ t!/tjllll4eCn/4 nu lnJjuJpui4l4_ aaffiili.intr o forriiuh de struiturarE-poff tica aiiiivalFafc a. impA4itd (aParenr echitabil) lrei nalionalitati.t ujl all ele[enLde tff a Ddncroiului rnedrerii.i i_pti rrlnlerg_ljleigi_qlTAf : p n mobrtr. gocie.-relerinlsh!4lepen!ry!nelelaryilqrylJialiBosnra n ! .iiareai o ht\ti nmikrrgi de iiiiiiL .r lablou. De ce acest acord trece prinlr-o crizd atat de Fofunda anii urmdtori? Este doar reaclia negadva a extremigtilor ambel pi4i.u.Structura lui non format pe baz€ federative.o co" l!lttll-s-i!9!1 L. ConfuTia \emnalald de an. mediaLorn pen u srlngeAujucal ace.porfi greu ecrlale. SU4. Furopa.168 Jocuri pe scena lunii Paftea a -a. Acesta a utiliz lielieeff-a amenintarea cu fofla sr chiar a aplical-o inainre.. care.r"eil.&. Conlinand numeroase inovalii i nale. Ir. pqnrru ONU. mulrrn: ONU.6diplomaia sd.r rol succe. Grij pentru prevederile prst-dgre?.Igcumpeni americana in elaborarea -. de lur e lrrile inreresate din zona Asiei $r pdcificutui ri dc ccle Dalrrl rl.lac. Nencie i I69 moment de reaclie publicd negativi. Parlialitalu 'a oglindir in carnpania diatici si in orientarta aiuioarelor umanrtare obsesra 'eplrrani lilor din conflict s-a perpetuai in compiicata formuh de organiza prin diviziune Si fragmentare pe considerente etnice.anii '90.ile menite si restabile{sca pacea.uIlcrenla re. rizarea fAcuta de Kissinger: ..ffC.ieifB-os.iatonifi fost fructul unei negocie. A fost minati de ambiguitatea mandatului Consiliuiui de Secur. .phnom penh.l i"i6i6. de rczolvarc treptati a problemelor prin girea teritoriului supus administraliei palestiniene si dezbaterea final a celei mai spinoase probleme reprezentati de statutul limului..".a ".1ga ri\riiraiea cu ceilafii med. excluder noliunea ceteFneasci universah in car individul voteazA pentru orice candidat.il€* Pe lii.ur(elor. Funind pinilc irr fara piopriitor ra.aX preci tirtea iituriliei tn ac6a-stalara. ceea ce le_a atras caraite. inretegind . ir"a.Ullllllqlerli d_!I -sigur.pund<fi.rr .ieii.. dar in ne_ $i dir. Cateva vicii ale ac€slor lgglpielj rezulti din Jglqlp.t ani dupi Da)'ton. A 'rf romul fiarii-rrucleu" de zece ambjsadori la. implicarea s_a trnJu. Un obiectiv deloc neinsemnat a fi incetar€a asli-litntilor. acordul de la Osio era menit sI declanseze un proces' cu calendaristice precise. manifestate in asasinarea premierului isra€lian $i Intifadei? Este schimbarea sau contesarea actonlor de catre Negocie le fu Ia Rarfibouilet au suferir cu un accent supli_ mentar viciile negocierilor de la Dayton..ia t. r'ndelungate in ca]e ONU a juca! un rol important. In Iobo.Sli doiileirirai p" contuctore conlirua $r fl)g?lare in negocieri qj a aqrepllnr.tiricareJ ac_ fifiiirin dei mondrale. de prezenla trupelor strij a.. .rlofr.rar al uno. qbsesia redisltihJ.Un ultimarum. in limpul $i duPa Carl4.cr@4!l_!$a-Iolirt QLU.o!!es-cr A. are rr \palete cr ur genocid cu aproape un milinn de vic me Si y\hmerii Ro! . ujr r1c !l uNlL qce'la ai lt ol{llAieita p a elejllur.' In conflicteie_din B alcanit rea ace\lord au fosr numero$i. ei puteau fi considemli lucrand in nume propriu.. pe hnga prsgirtirea iii de\lasujarca CanteE]ruc!Je.x.tate.rd(rahrti -t J g!c.r-1:+.harlr Lle drLm. D.au . ONU alucal un rol care nu poarc li consrderal :aU.ervrcrile O\U ri lolosrrca ofgani/arici doar penrru.a pa||.jE::-r:.intemeia o stare. runi cambodgienc.i ift€ pnr!. NATO.i_ Tn ace. l./arca \ontributiei inremaLionrte Den_ sPttnirca trqzilrei \nre un slat democrahc sr tl Cdmbodgid mo$tenesre o cri. indiferent de etnia sa. aceea din C:n bodgi.

lll'l iliris'T.."r"G'*". tc" r-nd "'n<r .re/ql pa'ea'rdbrla e\le un obiecllt de lermen lung . iill" "i'*.r..".'.':: )J'i.!atilar' lrpsa elemenlelol!g-s$ -..]'.saLict i t7l i.i"ot'i.'' ! lll ::. ""- lt" t Sulr! !!.tti'.limr'ffi p.r:ll.1"'l"Jn'-fljl1. . "" iJ tamenLul ...ilJiiiliii.i.:ii'i"1x probr de studii sau iiili-.li:i.i""ii.1.." prralel d.' ri o" "o'"ri'lGGa--!m6il'uti:"" egal 3cor4a-1...'. " 1. i"'*.'ti.'iA -@' " o:... 'a-lrei mornenle p.t70 .il:' lLrr ninlari cu fo4a sau chiar uzul fo4ei.**:*lili.ffi rn *#Fir*****. Este o gradatie in aceasd enumcra.::'."::i.'. imDul\ P's..:lTi:''Ji:'.'^:1: iTi :: .'. a"'.11''i"1i *"1'i'tt' 1:-f1:l:'i::T:l:1: "1"1h*.'lii:i"..i "i iii'r'i.:.er incepe cu dezechilibrarea negocierij.:.ii".. 1r "r''u n'.". *"3JI"Tffi.l.]..''r".re oe menllonar rparilra In *ecrrere soluriil i'-. Dup'.T::. . care pe langA armonizarea echitabile a intereselor trebuie sd fie dLrrabili.*n nrun li"'lll i:i..t :nl"ll*i:::4.1"*t"i .11':.'ff lazele ei neso(rel in toare .r.".r*".. reutiu fi.oiiffid'lJ*odfp"9Nt !or-trrJu u """. i: i rirr ru: H.."i **.".. '*l' n'""nind din "r' ii' *.i.'' oseo*r I Jrure panrle rizate .i"'""1 r. c\r\ iiv. *i."l. rrece prin slibirea angajanertuiui fi responsabiljrarea pirtilor Fi.1-*."i. . poate si le dcsfiiDleze sau neglijeze total prin subsritulie.organrmelor t-..''*:ff urrgLirur *q.. in fine.. rrer aruun insole:i 'olul de medraror frtE"ii5fa ' oNL duo5 acesl exemplu aurontarea mor a''-iiif. 'o'r'rre l'incinrel' r 'r pnn lanprrrrc irrrck'e .. N..". r'.."ill' '.:rfi tndJi #r nLl.. i:i!1 gltit pi'.*::r..il"'llIl'Jl5i:li.i si "entreleclasic reveneaureflec{ie tn in exclusivitate JJ..1H## it'.-*Leci"e imedrare si sraba in a ob\ir *ffildl:+-:*i.+'onal "'.. Negocierile autentice au intordeauna drept caracteristici maxina implicare a parlilor $i cregterea rispunderii lor fatd de o solulie.Ti--l tl *'J"J-ii"l"'".."i.c"luril ::.:llrii::iii:"-i.G#[i l-or ":. "p.:.cre ri.i] i.are a Luprinr f..Iocuti Pe scena l&nii Pauca d ll-a..-.

cchipa Si in\ritulii nalionale. Impor_ tantd este Iotmula si delallile ei. $tiinlele potitice _ Dac. psihologie. ln cadrul sfalurilor praclice figureaza atenlia dati bazei minimale $i deschiderii lntr_un proces de concesii recrProce. ln aceasle lumin.i i. valorile li percepltile Ior..a-din !t.i specifice sau disciplinare Negociatorul cu o lormalie drepl jnternalional va avea o prefcrinla pentru conceptele oe e( tate. \-om ca pe un proce\ de decizie.ecnrralea.rire t<urcl.portanla ca_ pacitilii de percep{ie a negociatodlor. tn p:!)p!!u!s:!q99gl!!. adoptat uc ( ros(. cafe nr ultimcle decetrji au arras arenliq. Structura co?niitd a remenilor de referinti a soluliei. All nnghi esle acela al nelocieii ca prcrcs de rnvdtate.borarea ei depinde. sociologic. dupi Zaftman. cel cu studii economice se pnnct ocupa de intercse 9i utilitili.orii sociale $i umane Autorul unui astfel de moLlel scris in limbaj natural se va disiinge prin prcfeinli Pentru un anumil concepl. dar pulini au .. conlictele beneficiazi de aporul mai nultor . $tiinte comporlamentale). un qrplomat spunea ci Si-a petrecut 9/10 din tiinp cu cei de partea sa. impreune cu /. De unde recomandArib penau modificarea vaiorilo. cum ar fi aceea a/o rmutei.l\rlm privinegocienle c ptatfonne iniliala.!rcii cgocrerlloJ ceed ce conduce la sLabilirea lerme n lloi ian uiliei. del . lolosind concepte djn Iinia a doua (noi xlralegiilor in joc si a ajuslarii conrjnue. inu_adevar.Capitolul9 Modele conceptuale Spre deosebire de moclelele filatemalice.elaliilor internalionale ce iDlluenleazi cel mai muit . . justilie. $i ar_ eri o structuri.jplomalia. negocjcrile.doar expecranla oponentului. De unde impofianla da|a lobb. $i cum teo.lui. iDsistand si aibd cohbontorr erF r. istoricul va imPilge la loc -h anlrenale rn negocieri cu netoile. sociologul va inslsta coniexl. dar elaborarea formulei nu e conceputd ca o convergenL4. cu ajulorul conceptelor. consrruirea rarionala a acord. cu peocuparea de a omite sau amana temele considerate nenegocia_ hile din listele ambilor Darteneri: . p? llpglus2siltgloSiqzrj)Ul $-eq!:o4 conleaTa personalil. d ?cle esentiafe ale negocierii. unul intem )i allul exlern. cr ca o ^. Din aceste cobcepte de bazA se construjesc scheme pentru fa_ _ ca_ fq Darlc dintr o echipd dc negocieri. ilr sfar$it ccl cu fo nalie beh tera crnolionaleia orisd vr lacc mult apel la mobilul adanc inrAdicinat in oln $r Duri.(l Si rrccem in revisti cite'. acest concept cheie va putea Ii atribuit tll preocupa. pe care il consideri cheia de bolt' a conslrucllel salc. turn'rea a doua procese. ce trebuie cunoscute.l urmanra. 991. recip^rocilarea echifubrul complereaza .lcani ti Asia de Sud Est. pc-atm molivalii. a infiinlat in Japonia un Centru dc stl ( dii pentru rczoivarea confliclelor.lile DJp19!$gg!. care infloresc ca semn al aciualitilii lor' e greu de srstr mulli autori au o impresionanli expe Se poale obse a livfesc5. orga_ nizrrea lor in vederea con srruiii..1!Aly9s lunr impinse pe primut pran._\rlui. unfi pachet coeren\ El.c!tc-4lllelclueli!9-'2t'ilrr!L gocierile. pflncrpru b^zat pe propeDsiunea umana pentfu jusri_ lre. de cercetarc $i comparare de cazurj. 2. teresul lor a constat in baza ce o fitmizau pentru recomandiri prac_ lrce pentru negocieri Sl in recurgerea Ia cele mai valorcase cuno$_ hnte lr bisarun c^re le_ar fi folosiroare.f'sgos ieAq-swrtJtrcbkus ds Jeari<si ta in- rolul personaliiiljlor in contextul epocii. prjncipii li institulii.f'nas-ite-ta!j!4e-A!t!r'ea comuna a prcbrel!a. istorie.!!I. lncenrrudinea se reducr pe mdsura invaLirii reciproci a .. ixe cateva olemenre mai detaliate. dar $iexpecranF proprjei partj.enrr d nlJrnrrh j !i ||rP.1]r-ai'!lult r[mizi) t P?':9pt!!. psiholog[] pe elementele rutionale ql pe li i|alionale. modelele concepluale nu sunt bazate pc o teorie abstracd Ele construiesc pentru negocl- monros jdeea de echitare. Aleoda rrebule acordla rilmului de modificare al asteDtarilor.tiinte (lrcpi economie.ia .nman. folosind un limbaj imprumulat din diverse l..sprezentant al Sccretarului B. r\u rnu? In Joc. cc ahemeaze ir|rc cooperarc gencroasi Si egoism agresl Sunt alatea ipoleze cili autori $i de aceea cAmpul scrierilor desp negocieri. inlr o silualie vie Akashi' General al ONU in siiuali de ciza .

'. lr crri ere caliuli sa '"*.4o.. Nu autor apa{n tual! viziunea negocierii ca proces de lnvilarc Un procesului de iNSlare-jhale.ritrii..a\rce \unl sirualq in c..te care crnrirrtrra fie(6rei nanr: d) lu'rrl'e '1'?rrp' ad.rtcrie yi a . e\rdenr' Je un rap"n alc ''u-u"iJi".. "rn.rreSona . lederca unur acord hnal! Fonnulet 'e atorul rn rederta cdr mai mulre teme ast. dezvolrare pe targ in prima parle a ce4ii de fala: Conceptprimordial Autori reat.sE gcoala llberala )coa'a $coala pulerea Dreptut tibea reprezentativi [..J...r. Elementul de lrrdli€..i".detnLle concc'ltldrr si anticiDarc.uauctiuir" in calitali necesare negociatorulLri:.i. j losr Pu'a i. ce sustin irrcrederea in. iffr_un grad de ihportant. a lcrun."i"..fi..ed Inxi rmtonanra sur\a Je (on(enre pentru 't:' rcorirle relalirlur Inrcmrrronare Deri 1'li11l: 4nfl/...lggj!i4.greu 16-razrrr . a fe_ lUlui i|Itare satisfrc aihrtitca.t. cu ci@va interyretiri: criteil.J i".o.qeqr..* I.".. ele se bazeazd pe concepte clrere.rca\a: rr' in Jarsir'.-"tt .. cu consecinle $i pentru teoda negocierilor. mon(li li ce lrarscende rolul stateior./a u/ut lorter Sr amenintajea cu fo4a.r" r"-"r" Nu esi.tuJerc \cQJt.. i" er 'ectiJ llror r rer proce'c fundrmcnrale: ""...LrciclalilLrr.le e'iiiiii prerenriilor exrreme nrLr irr. putca inv'u ''". raI rala ri inlcn'ilater rn\alarrr.Lcrur.rea.laf_ ilor intemalionale. cu varianta abordedi de irrrdc''rar€ proces.."'a . in tuari de neorealismul luj Waltz pentru care existi o strucrur.i. dupA culn am vnzut in capitolul 6 ("gcoala inova[ve..'...J Economia(comert L (dernocralia) Car Doyle....mli ac l'TIiFFl.*i'of 'e rran'leri (u usurinr."-"*_0"o.l : ra(onalislb Scoa a ncr. Urmdtorul tablou rezume pe scurt acest aporr al teoriilor r.genrrar.n""*'rdlr'-acoperind o".JtJfol J" ln nJeo"iutot..tiii"n.|.i\rriburrc dupa carrcleri'ticile -r1r""..'ii trfuia" f.r mondir. iu'olt'l'ffi p'"u g"n.." ochiror snre \rrtor 'i \prc flla Lre apr' ti sLrslin .. 10 Corcep. """" "f"'ri".t"i qcoti aA urmetoarea detaliere a i . t). solutiilc painice.-i in p. ce pruprietili por ri atribuite rygq9:g:g:]ytr+ | iete r'PJ!!g!]g lrral / aLorul r... pozitia cea mai impoflanri fiindu i aaribuiE de realism.114 locuri pe scetu Lunn I'aftea a II-a.'"..ir". "r!"ir"irfir \edere dcesle I Morrld penlru nceociJron e'te 'a nu prarLlh din pe ro'| t'rrcur'ur neso('edi .*r panr' Ot'ervam Lt Jm noLr tema sensibile $i ambiglrd a i.'"u.lc\adncte: _ . sU conIiclu economic RaliL'rea upra de ctasa lvarr ::.rei ) no restc r..tl t.).-i..i: preocuparea de a explica conflictele.ni. .u Ir(LrrJterTa re\orr dc emincrfare r oamenilor.'"..riler. J.r-mfl-EFli.arrirec *"^t. n.b) c' c' lanbitd r n/eto' la:::!::it..''. r. .iiiiifrn. Toate cele patru $coli au ceva in 00mun $r prorccteazA pe scena irtenulionali sirualii domesrice.iir. Netocien t'75 fi*.". IrIrl n vei cornplrcirJrei-r#refl)aliotdtr ffoata cntic\Jurgen Habe-mry lre lrr cr.trcvedcrn."lf o. ( jlr prrru_)coli L...ii. a) substantivAl 3..i: crnirrr p<r.r($i\. echitini..lc'l'\rntuia!r: e| 'r.:. Acesn din ulma exrgai|lt toate rufenlcle teoreticc de mai sus.rr..r.-r' rn. jr'!icr i seniej)'iii. .. ceea ce rcr_"rrnrea."Uuie si dea dovadi in activjtatea " poa:te fi omis aponul pe care il-aduce indeTharerer . .:.terire Irrc de dnminl c si e\.i'c de a rrule"nrcer muri\arri so.'l.-t" . ..lJ"r." Figura nr.r" "-tit"tiue iau logice... !i c)J' ci a intrcgului . 6raJut!r in ca.lnc dccentLl prirnordjal le pl e. de variabile.i..tr.rI/dr'sr' de.."'..::. Fukuyama Bu.. intr_un let se trunchiazi lrzlunea obiectivelor. care pot influenfa abordarea $j mersul proceseloi de negoci_ cfi.'.trtfia ..." 'en.uit. *'.e.i .-a.A r.'' lie 'Ptnlo"'''id .p cheie ."'i.e ir.fls'r'e care nu' baz.c.r Jener)LtF. iai-o loc la imounariruri 'i 'chimbdn ftd ' ririFEilCil" numita ).ci6..la care autotii au adlugat ulterior test"a lunt i.rlca dc rJr !rnc lJcLrllrLrle pro ti'nLeler'ere indrep'lre'pre nodul mahcii supuse reznL!irii dc ol . descres ciltor.'i.lr i" .i rlfet in calul in orre se dA piorirate dr€ptului Si instituliilor inremationale. n"-r....dcr rtjnmrnuel \{.altonament ce D..ratt.. argumenrarea $i acorciul final al negocierilor rnr un . i .i*""rrl"^' ricapicil..[i" 0. a s. Cea mai cunoscuri disputi a avut loc intre Scoala realisii Si cea liberale.i!|||c (e au urn at .i"1".nd micl rpare cr in ".p'" "p"nentuluj' si aclopririi trnui rezur'|ar'crnnrlrcarr\ )-1.. '".eu-..ri'i." 'i'"'. .Fr/tu' /I"j pri\...o4ftr8" la' br al doiler'.."t" 'utrineia 'ocieurea 'au Srutrurilc rn!ati depd/li(t'tr i.."t.. ". rrliml 1"::i':': 'l : .\.

Negocieti 17'.Viziunea ei integrale aPare 6rziu in formulei.r idcea generali sau la principiu. Nu se gic care din ctc va pe niie si transferim calcuhtorului mai lnuhc snrciri pe crrc le t)oare indeplini in stipanirca complexi!i!ii.slidj:rrlqrs:3tlltsja o rapitolul. ii i0 procesele de crearivirare.r.ir .tuntcst. care nu este dec6l un amestec accePtabil pentru a ti aceea$i substanli a inlel rnalitice sunt tentali si lc confitnde cr abordarea raliontlLn impo lriva cir€ia se ridicb in zilele noastre un vast cureni dc giDdire ce . aflatA la ridacina majoritetii conflictelor coniernporane. In momentul in care negocierile au fost necesare intre pdl1i care-$i disputau valori indivizibile $i neinsrainabile.c. prcblema identitAlii atat de actuah' Pirsoectiva nesociatorului 5e schrmbe de indala ce chestio' oripinea si morirele intererelor care ii sunt consldelate drept iniiale aie unei situatii conflictuale ce presupune solulia !9 --. abstracre. Aici negocjatoml e liber si pund cheie sub sermul lntrebirii. aSieptand ni$carea celuilalt Strat iste ln aceasti perspectrv?i una cumulativ5. lc€piua.rle.d-e aceaia 199q-. Negociatorul nu trebuie si uire ci acesrea sunt unelrele sale princip.re Jin ce in ce mar ldrga. Ralionalitalcr se pr. o dal6 cu ea.r iti .inovqql4-c--[q89s]Sil9l esr.ii. ca idenlitatea culturali. Ea nu se reducc nici la.!. Int. relaFilor inggale care o caracterizeazi. Ele au avut ca baza exPrimentala cu pre( cazurile neeocierilor de distribu$e. \rl a resonunle irJrinnJte ul( ornutur inrr-o eNca a cu. Al6run de aceste scoli. vantd. iniormaljci $i comunicarii.Le. nimic nu e complet gre$it sau Diferite sunt insa ierarhizarea conceptelor fi folosirea unuia sj ca parghie absolu6.1. la uzul cirora DeBociak'rul esre indcnmar de Lrnii autori (Anthony Judge).llionalnenIul englcz baconian inducriv. O consecin!i esre ci nu e iDdreptdli! si negtijeze modelelc teofetjce $i cliar pc cele simbolice. Considemliile teoretice infelitate pe scurt au o rota co usor detectabila.sau poslmarxrste pnn prerui unor concepte drn cnlica <ociali marxistr' Cu mult mai pulin (srui[vjslD " pa4i. mi$c'rile fi concesii reciproce sau supralicitdri ameninlitoare Solulia se struieste din piese formate din una dispaiate aflite in joc. \4utr mdi i (l]3g\q d. in literature' aceste doue rente de idei sunt considerate neo.lLpn{clri! irc J rcl99l1!9!l:!ll'loilenrele'n caiJjc. Ilallonalitate nu inseamna doar silogismul deducrjv cu care nc a obignuit Arislotel $i Dcscartes. negocierea aparc insi ca un cpiroln ai cxersArii inteligenlei fj un caz ideal de tiuctificare a rationalitirii.€. pin antagonismul intre realitti ii liberali_ Inovatorii ce se ridice modvat inpotriva sLrpremaliei melodelor l) unelte fonnale ..gcoalr ino!a!\a c€le Joue t(oli \e deose- coneeue?risiie ia"ii&li. ionirt6?6-ntele de ordin material sun( mai pulin relevanle sistemul constitutiv al intereselor format de idei. Procesul de negocieri lo caz se asirnileaza jocunlor de pozilie' ca 9a1Nl de pilda.t'76 Paftea a II-a. mai transmll semnale rnsprrar (ar oenrfu neqocierile contemporane: lqminisnulii Scqlogii o re!tzie a abordarii reladilor intemationale)' "or"nr" ""ranO in ciuda radicali\mului sau deTolato: ce conle rmodemismul. Cu toate a sufiG itenliei tea ele li ofera un cadru necesar pentnr orgamzarea propnllor servalii $i refleciii qi li firmizeaztr elemente care sA le explici sau si Ie exprime.7 rgs-peouu ipistemologia 5i limbajuL filosofic al tcolii criiice. tinzand sa convearga a celuilalt. cotoara-anali.. Liniveri'lfiaG-$i aT@mentari"mulut care il promoveaza. rceastd meloda numitd $i analitici s-a dovedlt insuficientd ti irete. in care ultimele doui contraste: versus proceduri informale gi creative $i 2) ce se inlelege gociatoni fac patii pfopni. Negocierild sunt pnvrte ca un schimb de concesii sau ca o cdulare prin incercari $1 eron succesive.e inflt'Ienta$.e g/ctx).a criuce Ia nivelul :TPll:] ..rnir. pordDd inversi de la cazul padicutaf . credinle $i va Culnlra i$i face un loc astfel in analiza situatiilor ce r€clama cieri $i. Lista bogad conduce la o remafcA: bate semnalate sunt adevirate..9. Inrudirea cu jocurile de sumA nnle esle evidenre.tesele sunt tot timpul ln competilie. De aceea merirele $colii inovative au cunoscut o recunoai.. Ralionalitatea liirgitji cupdnde Si I'nlogia li metafora.xlilqzMultitudinea de poate fi derutanid pentru negociator.

rcea xr rJDon cr.i.. e suspect cultivat ae reali$ti' ac: peniiriro(atori.lc rcr c. Nu rrurnai ca e nevoie !1r inr|initeasca ace.u.Ir: _i.-' "irF.tnS rl v | .rlti prcnis: . iar negociatorul specialisl ar li un inslalator cle linii {lc comrnicare. \. mai recente $i neexperimertati' nu se poate dlspe uneie corecqii."i" u...i-...Urii pri.i :i .rrr. JoriILc. p.1 le ra trliu"i*d''' )i.omis" irin necintirlrea adecvatd ireprnlt al valorilor in cauza s[ devini steril prin neglijarea sau arc nevore Scoala inovadve. "oipLiluif.. tmdilie.'"'" .rurr groa. Jlre '. nrocnitc sau Inanifestale..'.j.. Capitolul 10 Culturile ** "ederi. ONU $i liNE:lCO..nch. Sub intetese stau nevoile omului: cuantificabile iI! utilirtili sau artistic...r cuhuii parcji.rr pr lapl. .r 178 Jo&ri pe scena lumii Este vorba de conceptul ceotat ae lberatlgti. care au deschis o canrpanie vasti intitulali cultura pi(ii | .. . "u va miri eficacitaFatauii ei.cn imenle. conslrr..ul . valori.)rital{ii ciii pa\iricc tali de calex fo4ei.rl.exercilrul p. de$i indispensabili dp asi cum scrierile lui Bufi.[. refi. .rl \$!-e ..-pl g.F. Mirtea omului este predomirnn illvadati de credinle ii ('pinij.'.i. crt! irc. litigiilof sau |.rllictelof.. ( btr.J-pl]te-!. enorii.rll I p..".. ncgoc aronrl rt:q:ne.rptic..n o arad.r" ircu ./i Iir' l.J A.boi ri. crcdinle $i valorj specifice? RaspLrnsul nc este dat rl. .o.drt I iii"i.'ne-riuTiiaanmiiiea so6i'alaptaoi. . iar. objcciuri incepilinate $i convenlii schim' bixoare. Ralio nunentul bazat pe fapte apa4ire unui slrat sublire fi delicat.rt 1.fio:' . amendamente si compleriri -Ea torll de funaiamentul intereselor sau de ratJonalitatea uneon in lcrmeni 'rr sensuri mJi poale \ir le a'imilere uifr. care ii p'"ptn" Ea alleapti al doilea val al dez S-af putea credc din prezentarea mecanismelor negocierilor ii a ccrinlelor adresare negociatorilor.. dublat de un laborant in doziri optimale de subslanle. corferirdu-i idenlitatcx.iUuirn u^tou.. cd ceea ce le dominat cste un joc de li)rle ti i ercse.ri]. .llrelulr {L. Accasd imagine simplisli este dcparte de felulin care se desia$oari ror r carea in gcneral si cea donimd de rcguli in pafiicular. in orice caz a devenit atat inovatoarc incal s-a trezit avand drept tillu i. {lnr cstc linut si o rlr'rir) rslreze ii si o ilustrczc f.. nc\oi prnperFjuni pc rrrc sondele psihologici ii ale colnpol1amenlulLri unan incearci sile rlcscifreze. .*. .li.r. pnn ir(lLUrii sau liLnhi. UnLrl dii princbiile feme ciruix i sc supurre este acela al rLrt)r'ri. ileinlelegerea provinc ele sunt tului cA valorile misoara inErese Cand e vorba de bunuri' bdni. f'c\c.ec. Lrrlirile sohrliilor painice ale tutufr'f di{ercndclor. n inili.rtni fecenti a marilor organizalii iDtemalionalc. Esle ctuirrarncnte un sluiitor .rl t)irii.ul. Cultudle sunt numele gcnefc aljgej!!||*l9$l!9ryFrea lrr h comportaneli I i 11 este cu muii mai mare decal oeea ce rccomardi afi...*Ji..rl.re rr( InJcJ.. rfr€'€iie aufi rdn.:l: din nesocotirea fap- cheie(il)\ ii...alori $i preferirle.egocirtorut in afara culturii t grrpului la cafe rpxrline.c Jc.i" ffi .9 F. e..orllr. \nre de_.confortabil in scoala opus codld vatirilor prouetind din contrastul cetor 9'r.li. ." unoi tutlou penlru cA sadsface un interes izvorat dintr-o nevoie eslehca Ar fi regretabil ca marile conlrjbulij ale gcolji inovative in m c{ rie de topiie a rigidi|ili $i fonnalismului negocierilor si fie a conceplelor.'.ii.

Ne€6iimtrul de drepralr primei p. consjderate s chiar daci sub ele stau intetese mai prozaice.ni penlru ca connictele justificate. Are o mice biblioteca de referinF cuprinzand o enciclopedie. In sffu$it. negociatorul risce se argumen prost $i neconvingdtor solulia pe care o Propune intr-o neg trebuie aprobatd sau ratjficati de factorul Polilic. Este lnsA de semnalat cennla ca negociatorul sii asigrlre o balanli echitabila lture metodele ti vocabularul diferitelor domenii ale cunoa$terii ti creaFei atistice Negociatorul citette mult. Negocieri 181 edu_ Putem merge mai departe. Trebuie negociatorui sA nu mai creada ln progres.cut de a insu$i ideicare crrculd ti .la Inod.evislre ca me Econonist sau cele de relalii internalionale il !n la curent cu baromefful globalitilii sau regionalismului. Ea menline bal pacii ti a dzboiului ca opliuni deschise Avand ca teml princi puterea. $i utilizeazi mai mLrlte limbaje. curellq-de idei. recurgand h persuasiune. sau se cunoasce structuralismul la cei noi. dar cu politice nu include il\iomatic realizarea pecii. politicianul o privefte drept o recomandare pt Ar putea fi un motto pentru diplomatul ce dore$te sA sesizeze momentele pielnice $i nu vrea sA se numele printre groparii cimitiruluj vast de qanse pierdute ale istoriei. ca Si migcatea pacifisd in general. Negociatorul ia in serios interzicerca acestora de Carta ONU. ce sufoce sau fulaturi locmai ceea ce negodaloml cauti cu ier voarc: teren comun. conceple. dicfionare. care prin idei $ocaJrle . In timp ce modificarile esenliale are comp provin din cuvinte pu!rc. a(e autori preferali de beletristicd $i poate ci line $i un caiet de refe_ rinle $i citate.nccrfice pe cdre le cele doua culturi. folosind verbului. proiect umc in jumatatea a doua a secolului trecut.. ste chiar bine se iubeasci pe stoici dintre cei vechi. I-a mod! a fost o 9coali I exaldrii diferen!€i $i a ducerii la paroxism a specificului (Denida) Un adept al soluliilor integmtive nu este ajutat de llsemenea aborda rc. negociatorul care vo$eqte pulin desprc pace $i di prio acliunilor pagnice devine.lor) 'i lol aco]q rrebuie opr Cultura gen€rali. unde iti completeazi $i documentalra. pe b:ua unur pro sau angajamente (in carc pacea figureazi de obicej). Prin cultura fflosoficf intram intr-un domeniu plir de asperitnF Nimeni nu se opune preferinlei unui negociator peottu un curcnt de gAndire sau altul.Llomina :|.d vorbe$te mai Dulle limbi. cotidianA 9i eficienta^ a ul schimberi ghidate de aceste idei.conrer saliiie . prin ceea ce face. in cultura din documentul de bazi al UNESCfl:conJlicjgle-. cuvanlul ptogres a deve nit contestat si indezirabil. intr-un cadru adecvat ln ac sens. promotolul ei cel reprezentativ. este chiar Inai inclinatd spre utilizarca for(ej sau a ninlerii cu fo4a in relaliile internalionale sau in jocul de i inter-umane. poate cateva ctulj is- pali $i scriitorji despre pace.Therc is a tide in the affairs Exi<ii )r un all ghe'n de idei. de acord cu Shakespeare: oJ men Which. Dar autorii pri care a unui individ. Leads on to fortune.e podns nu poate fiiombetut decat printr-o atitudiDe sccpdce. negociatorul $tie cd cultura politica nu se cultura pdcii.Jocuri De suna lunlii Paftea a II-a. Nu este vorba de sacfificarea uror !ingen. . F..lrel< .celo!.a. D-rujtr. pfoprii logicii si mentalitelii i locutorilor. un atlas. alt temen ce caracterizeazd gradul de ] ." (Existd in treburile omenesti o maree / Care luata la revirsare duce la reusi6) . Prima linte$te oblinerea puterii. cu precedere din acliunile intrepril spiritul dorit. ci de limbrlul. in exersarea pmcdce. Nu numai . enunJate ii puse ln lumina unor idei.. De$i febuie s5 fie zat cu ea..lilul ti acc. Se opre$te zilnic la standul presei sau in biblioteca existenta mai intotdeauna la sediul reuniunii. Adrplarea negcciJlorJlui la linrbaiul n'enpitl tului este considerabjld. . Cand se apropie momentul favorabil formulei va spune. cand se realizeaztr un acord solid $i amiabil? oare existi Nilu nu progres in dispdrilia capcanelor inlinse Pirlii adverse prin .ilaflr\a e . torice $i antologii bune de studii diplomatice sau politice. opinii ti priceperj formeaza mai vechea culture pofitica. mal-e"lie de ii Dacd ignori cultura politici. curs la cea mai slaba mebdi de a influenta schimbarea preaicand ideile bune. interese impiti$ite.ji!]9-ep in-ml! i$ ormeniro@rine'eof in-spjritul.ejiqt4-?rirlfqd-ia -tsb-rin>nrii-neclirice. nu cere detalieri. Negociaiorul de acord cu mai multe rezerve faF de enunlul doi Desigur. taken at the flood. rizboinice lrebuie sE dispara din mintea omului. Linbrjul mentele sale diferd de felul cum o prezirtd oponenlilor $i chiar ale ralonamentul propriu..affidlf ni.

stil personal: inlbrmal vs.du pracr'ci'or urer culLUride (Jrre allJ.pi.fe.Teraenul .ni]_ej5allate. 3. 8. viziune. a consri un e$ec ln studiul rclaliilor in@malionale.elrr de e!n. cefcetifile asupra stilului.anJ nI)cdre:r rnu. 6.|L cano nscarea rousseau-rsE adota vlnutle vle l I . existi fi studii mai aprolundate. Je ci e r.? IegJr Je eremflele dc mai sL. Dupi negocieri istorice. ce a validat rezuhatul $tiinlific pdn consens..'..[g ce$tig.. ghjdeze interactiunile lol cu alre persoane din societate. *fi i$iiffi daiiffifi inrjQa et ii-eliiiiliriinii!fi lii€Ftre adevdr.p6iiii 6NU.uLicrrle cL luprele ei rcricciai'6. Or I versalitatea este Lrn conccpl ili6i6.. pre. Negociatorul esle iD neral lolcranl (exceplie ficend sfidarea toleranlei prin irtolefan invitarca la negocieri.lui Machiavelli. . japonezilor si chinezilor. inseamna. afa cum cj $i in Pri'?i. limbajului $i forma mentis diferitelor tradiiii culturale au scos la iveali deosebii $i .nu" pentru japonezi. Dre intemalional le condamni.locuri pe scend lumii Partea a II a.:eau rc'.Studii detaliare sunl consacrntc stiluluj de regociere propriu fiancezilor. in anii '60 ai secolului lrecut. catdg-pierdere vs.rcri\i murilJlodrc uno_ cL ilr. construirea acordului: dejos in sus sau de sus in jos. formal. concepte. Un exemplu este dat de capitolul .Astizi aceeasi miscare tacticd e scoasi din recuzita di matici a staleior. organizarua echipei: un lider sau consens. valorile qi normele socialmenle transmise ale unei conrunitali date. categorii qi presupunc pe care oamenii acelei comuddti le folosesc ca si interyrereze Inediul lor inconjuritor Si s.r !rnd . s-a realizat 'lu un nroAre. are vocalie dc universalitate. schemele de compolIamenf. alForma acordului Figura nr.ture Scop Atitudine Sli personal Comunicare Pe'c.l-_r 182 . atat de fertile in arhilecturi literatuli Si carc a inspiral respeclul varietelii cultlrrilor. Djncolo de observatiile inle rcsurte pentru negociator.Fp"cnrorlr rrchurL . Acceptarea riscului Ridicate JoasS Tip I 2. sunt idenlificate zece caaacteristici: scop ('isennrarea unui contract estc incheierca unei regocieri pentru un american. rmericanilor. ru$ilor. atifurline. cullura generali sau cea fiiosolicn fli tro(<.Cultura include crcdinlele (beli?6). s< Inrnrle.irr. dar sunt ucifi toli inainte toasturi. ca fi pcntru mersul civilizatiei umane. fbrma acordului: specifici sau generali. $i in sfartit acc€paarea riscului: ridicata saujoasi. in plin6 Renagere. ca!. rrrtEiirn niti $i nilologia inceputurilor omenirii. c:it de local. 4. urmati de asasinarea leprezentantiior ei? Europa.. perceptia timpului: ridicati sau jottsi..poare" pentru amcricani. emotivitat€: rjdicati sau joasi. \h rura nu pgre tiSgllj .pt a li noulu' f r-oliv. rere. dar este deschidcrca unei relalii pentN un japonez").r< rofbrJ\Lde l. taciica a fost practicali. comunicarc: direcrd sau indirecti. conufirdre. N(locieri 183 builor din Yemenul de Sud sunt invitali peniru tratative de pace un pranz amical in Ycmcnui de Nord. 5.c ocu piini $i de gesiuri (adrdincapr) nrscnnma la iaponezi aprob A Tip B Conlracl Relalie Ca$tig'pierdere Ca$lig cagtig lnformal Formal Directe lndirect: Fid cala Joasii Bid cJi Joasa Specilicd cenera a Co rslrujrea acordJlui De tos n sLs De slls l jos L Organizarea echlpei Un lider Consens 10." Pornind de la studiul comparativ al modului de a negocia al americanilor $i japonezilor. nu cred cA jldecata de \ locr< rr Jprecierer grcdL r dc rrnanrtate poi lfEi uete.Zece moduri in care cuilura liecteazi negociedle" (Salacuse). I c . moda postrnodemista.E dilicil" inseamni .. ective relevante.'q-F|: llaiara .a mejdia rclallI! cultural.il.. teniru sistenul ternationai.er. cultura politica. Sclavia $i pirat allAdath llagele ale omenirii. e\ :r. ca metodi. aoora vtnuLtle vtel I ha'e.ica iu . Ea consisti in reguli. Figura 11 se referi la trdsdturile a doui tipuri de negociere: In aiari de exercitatc mai mult indirect de c:tre 'nfluenlele tura picii. engiczilot. (\ rea timpului.. $efii dll| nai ales de limbaj. 7. Calllogul acestor paficularisme sa idiosincrazii s a imbogift in rllod considerabil in Lrllimele derenii.11 Doua lipuride negoceri . dar nu fi din aceea a mafiei. existe doar in proporlii nici.. Tr. universalitatca tiind o stea poiari pentru etbrtul a inlocuj violenta ti anarbia cu acorduri $i proiecte de cooper Pacea ca $i drepturile omului sLrnt deziderate universale. a adus o alti d care privelte pe ncgociator. Astfel. lare intei.comprcmis" acceptabil europenilor are sens peiorativ penrflr arabi.i f uu:i pru\e rinJ dI no e fente care introduc factorii culturali direcl $i explicjt in negocieri.Odcc acord.s. rh. nordicilor.--. Autonrl di o acurata definilie cLrlturii: .upcnoard ( nrd <. A liiat cuvantul u.

cu un rol cumpinitor in Euiopa $i cu o jnfluentd cukuralA considerabih relefra fara de ahele.u . Coment4riile au vorbit de 4BljgJilg.i: r' r.re.qrncl.un rrl.1\erdr Inuliilimirudr rrfitirrrul .grcn.'e.i \r trti. pentru c justitia se bucure de slrpremalic fati de legi. unde sunt predile toate lungimile urdi. ol Care lari occidentali sau care $oali doctrinari nu imptrli$eSte f nroasa lozinci triunghiulali I libefiatii.'ar.tii manitestate de una $i aceea$i clasa profesionali ce a deprins reguli universale de conduiti. ce i\iruT Ji.Jrnlar Lto:|| iI lin hdjul r.ir mrrc pllete.frnrUq-T.le irrii. di.. Francezii se disting prinir-un tempe rament ce poate fi numit latin sau meridional. hdividualrsmul exacerbar in alte siste c. psihologia.ra\oluriei.lrmrrudl Je rrfbrrruL. Dcrrrre\:.ieti 187 caracierisdcA durabile ce se porre rccunoa$te $i la inlrarea in cel al teilea nilcniu. cu manii sar adeziuni nerelinute.'e!:lr."rrarrei pe pran noolic it. ase/arca lL't ti gul jnrportanlei diferi. c.ur.rrrr.n.lunat)d am'e nucledre.scr'ie-pfivind acea. mri .implu. a'itor pasnice.ii. Aceasti icoali rlrlionalisd.Franta se intreabA cum arate democralia intr-o soci l6ii-bfri6 eiate tribala (doar Drepturile omului erau scrise pentru cetrleni).f {coti-!:r-d_u:-]]l!e pre(rgru cedccurfe LJ n Jet. lrircmirxrer se(rorrlrr n (oiab nrut lotrtri 5r i ir.rie il crerncrrrL\r:rt ideeade nt<re\n rionll lronrl era Inull . cu deosebirea ci sigeala .. a avut un rol decisiv ln clearea itiinlei teoretice.1I trcc. unde etaleazi referinle ti argumentalie bogali intr-un mod elegant qi aregitorDe$i tr:siturile lemperamentale pot avea inraunre asupra nego cierilor (calmare sau invcninarea tonuiui). la frarterr aceasra ra:atura e rnanil-eililFi qunr !marii 1..rt nordul inlenori/ar ri lent. animozitelile $i vanita lile prezelle in dialogul euro-american.rrflor I3nror r! qruz4. lrdel.lor rdrjol4ine uluj c0recr-\r .uti p? scend lunlii Panea a ll-a.l <FIeinuT-!!er!4firnat F. rirclr ca rregQilJlon' rrance/t .iltilncip..lrr r c . mai extrovetit $i \ponran de. l-ogica ei este eminamente deducdva.onanii. obiecl. menili sA tile Nu se in6mpli acela$i hcru in cazul icolii frarceze.lcolonnr. indi|idului..1re villof i \unr nr</<nte rr cltti.to. menrbr: a Con\iliuhri de SeLuritate.jtea lo. in special psihologia sociala.ati cu\rnre. 'r rrhlrira . obreclea-/a.l'"iar. .lof:r' nc \!r< rL\er lriiez' ' jii lioir .rr. existd lrn factor insufici fr' . Desigur. Diplomalii liancezi sunt neintreculi la capilolul retoricA..eate pe baza rol g?nerale a lrrl Rousseau..pi'ali:le perniancrrre r.r'rr r. care o dife de pozilia anti sralali a docrrinetor liberale din tdrile iaze glo-\a\one..tumos sr mai imaginati\. Dar explicaliile lin -de re.l sprc lLnumire solLrlii Blob /[ra.drc In tu r lFg penrr-tr.ro.url.zrolu pe carc <rlucurnruJ 'ree.i.-rm trficE tuprii penre-:dinn6-u.ensibrlr .rdrn.urr shakesperercn' 5t rralierii dante$li.n /i nod\rrc.Pe de altd parte._ Cand este vorba de specilicul comportamentului in diplomatie ii Degocieri se invoca deseori deosebiriie de temperament. in rimp egalitalea a fost scoasi de eie din clmpul economjc $i pisrat: .". toli repeta din generalie ln generali€ ci ffancezii sunt cartezieni. ellti.n .i .rnJiie ririi ..im ci tce crii axi vedcali estc lblositi de englezi.ne. La fra|l(ezr aceasu l"ra-a!!iig!g!Jt)FlFr cunlu|masii r^. sUA au decis o inrervellle mriil a in caTul lal uec.qrcn..rrtljc.b." Puline discursuri ale francezilor se (lcparteazd de la claritatea $i rigoarea regulilor carteziene. JJ. trin. hJnla.. lunclioneazd pe o axi verticali.enre r] . c ne.lir. impetuos chiar.. I' r dllo. Aceasta va fi pusd :inainre dc j.n'tea et. Esle de rerinut acesr lucru pcntru intel dlfercntei din vocabularul. ne ajuta la inlelegerea vaere.ri me re(re./ 186 . vllorih o.ma . lre p..ri rii protesratare sru al uropiiior sociale_ Este de !91rlruI-bU!UL analog cu analiza spectrali.nd Desre reslricfiiLiealemenlanlor leqale inlema!ionale.cl Lrjdi.5uA^sg-qlalrJ Pe J reer".fili6jii6i )r rle rfao.u incl]nare spre logicrl$ ralrune specitr r Tr:rcFirfi: .u l.oLro sau stnnula anafnrL.!g? -.It. Nego..t:ncIe In ldblurl \ato. cu sageata in jos: de la general la palticular..Jrrnc.:rl dj acel.ipJlul meq a rr(obrnrln.regociatorilor si. egalitdlii $i fratemitd latd insa cii libefarea csle prioritari in SUA $i Anglia.U .nidr de xurofi |r anume lipul dc gendirela care ade|a ne!o.lofr_ Dc \!r<..re tn\l| .. . ce polnesre de la principii generale si ajunge la foncluzii pnctice $i ]a cazuri paniculare. Suq lmlrriiicampan'a w in '{mairiui tru demoCfrje. birr.rar. aie scorrtor'ae gafidii"e ptbfit.nistnr'iiri regociatomfui firncez nu se vi drshnge cioar p icesle nuante ce ar pulea explicn niclintlre. Speciiicilarca ei esie pregnanli dacd obse^.I1rjrejalq. nnncrprulur de ru\lr!re. Preeminenla statului in cultura un stat redus in pulbere (fx!e aubritatea centrali de a impune legea). nLr e\te ir. un nit(r.tr: sl .rrori....rr. c..un.Despre gcrmanr nu \e spune (a \unl k3nrieni sau rrrsiirc-iri\in-enr nu atirmr ca cngle/ii . cu politici lianceza. A\anlrjLrl prJc c tc...reurJ di.te.

iand. . filosof Si logician. cei englez va debuta prin desci unur caz ce i . il atrage inlr-o acliure comuni $coala germani. Institufii invelimanl ui superior.a fi bine educat. Palatinatul Rinuiui (loc ocupat apoi de Bavaria Si de regeie Boemiei). valori culturale $i vorbind aceea$i limbd era Sfantul Imperiu Roman la care apa4ineau $i care avea ln interiorul sdu un virlual . popuialie apJriinand ace. Sineurul unilicflor penrru acea\t. In loc de abordarea teorcdca.pregitirea minlii".orBrni. El este relinut de istorie ca matematician. iar apoi in timpul lui De Garile se fiinteazd faimoasa Ecole Nationale d'Administration (ENA). .n-l0dF cloDrra. Ambele demersuri stau la baza $tiintei moderne ti sunt de inseparabile..E o constanti a de stat. pentru secole. pcntru a scoare din joc Inperiul Austriac care i$i pdstraie dreptuite reorclice de fatronare:l inteleselor gemaDe. perseverenE pana la pdlanare. casa de Habsburg a detinut acest rjtlu..m$i credinte. Alegerile cedeau in sarcita Marilor Electori in numAr de in sus sau injos.rine din cLasek riuperioLlre sau mijlociL \. Liberalii ca$ligd prima man$e dupd revolulia de la llt48. Kissinger despre ei cd in timp ce allji se bazeazd pe invSlarea practici dusi de viali. Din 1708 s-a creat un loc suplimenrar pent Hanovra. a crcar sistemul monadelor $i a ciutat sa imbine ralionalismul francez cu empi. Pand alunc. unde prezinri proiecrul unei. gpiscopatele erau angajate ln contacte permanente $i desLlturau o diplomalie activi.a. din marea nobilime. c pieland programul educaliei elitelor. a creat calculul infinirezimal $i este Lrn precursor ai logicii sinbolice modcme. ci ajunge la un rczullat plecand de la principiile lui. va proteja cu indArjirc francez si vs alim(r cu pasiune Si elocinld intercsele ti Ml Jranceze. ocupate cu problerna cronicd d regalelor independenle.. Descartes este pArintele primei tcolj. cdre a reu$it sa combine diplomalia cu actiunea militar! intr-un mod exemplar. La 1832 se creeazd o unjune varnali a unjtililor politice germane. Bismarck este prircipalul personaj.rul pnrnurur l||lenru. anume aranj menre matrimoniale.it in unjte! disparate: oraie. cu consecinle pent diplomali." it aceste linii ale unui comentator striin se schila unui portret edificalor. practicate pe scari de generalii cu aceea$i s6ruin16.iliSa aryunentarca cdne?. tl. C<llnrr)ia ca rr. Churchill spunea despre istorie ci este o putal in spale. geflnanii care i$i fiuriseri i lilalcr in paralcr (u lrdace/L 'pre rhf.../re produ. rlqfzglLulL4lglglrei. ligi./an a_qblii. un titlu ce trebuia obtirut inainte de tIonul imperial. Profesiunea djplomadcn a acestei epoci este ilustrattr de Leibniz. vard de . cetali. Diplomntul francez are la bazA o bunA educalie.rege geman". Irancezii se ocupi de . E in avans (u epoca - ti rre \iziun(r uhuilimbai uni\e|sal ca-re sA ser \ bai.rbnr $i con'lrucriv. Astfel. care rl duce la €unea_resrlui_t:I?nlei.Negrcidtorul Jrancez . Politehnica ti $coala Normald Superi au lbsl create de Napoleon. creand o constitulie denocraticn fi Adunarea de la Frankfurt.188 este indreptati Jocuri De scena lumii Parleaall o Negocteti pnncrpru 189 / ( dejos in sus. ora$ele. care au atins incredibilul numtu de peste 300. ca $i impiratul. dofiul€ge la englezi experimentald. dar ti cooperarea economicA $i stabilirea de legAturi trainice. Ca filosof. Doud curenre dispuh solulia de urmat.aple: trei episcopi din Mainz. Cu aceeati probabilitate ridicata cu care negociatorul frar va incepe sn invoce .rl e o realr/arc raf. ilalte. dar cuceririle napoleoniene dezlegascra vocea nationalismutui $i treziseri in Germania aspiratia unificirii. rn Ju doua a secolului XIX. pofturi. Margravul de Brandemburg. Independent de Newton. r bele demersuri iiniare sunt foarte anti-contextuale. V ticalitaiea comuntr a axelor face ca ambele sd aibb neajunsuri mune: cartezianul ru poate fi si8u. perioade strilucite $i etape si urmJle de un Lur\ de normalrlarc. ln plus.mul briranic. Cologne 9i Trier. pomind de la carurile rui. Dar partida miliiaristd prusaci preia qraftta $i antameaza programuj $ de unificare.. Micile ducate $i principate.principii". DanA la rca a ceea ce se petrece pe alte axe decat cele parcurse de g iir comitate. Se spunea despre el ci esle singurul om care poare iongla simultan cu palru bile fdri se le scape pe jos. Esre mar pulrn cunoscuta dcU!ila|-ea 5a drploma(i. biograrr ruresre un memento pcntru protesrunea dlplomarice ce invjta h cuirurt_y-4ti6!L!gii!4s$$ " ' Congresul de la Viena (1815) a menlinut o cennanie divizati. in cazul Gennaniei desagii islorjci sunt Dar conpotanentul ei diplomalic e in pane explicabil prin trecut care are faze complicate. va br. iar adeptul lui Bacon ci va atinge nivel teorelic salrsfucdror..rl.e pare relevanr in situalia dara. Regii erau aleti. Bacon al .. de la cazudle particuiare la pl general. Zollverein. Ducele Sa_\oniei... regimuri. Amandoud sunt dguroase.

Auslria i ltalia.l_e-zero".rmenl..rerul de e\e( uie.acordului URSS gise$te obiectivele cle reabilirare. cconomicl implinite rea. .Jr crer: "" ge.':t. diplomatia germane s.r RnrnJn : i" Pp.n'ul prrrenr I'rpcri.rbunetri fr acorJur.al Si l-a f'jerdul. '*.a Hegel le diL prin Jialeclic: .e obiectr\ ele si crdlUt generdl pe care rllcF prs \au .: R€raEhnfiGidn|cciinSniide Eiliini iiaEiliii: irupi o lungi p_:rr:1da.de obshxclie.. irrle n Cesanttonzept (o .. ]ll"''1.:1.::len domin.uprire . u. Bi $i voia si impiedice Franla sa 9i ia revan$a orienmnd-o spre expat uni colonicli\te In Afnc. soluna enc lrmilrit.nclcni'ot )t e\ drii Nun! elaborate de cel ce Pregitirea amiinuntifi. \4rlil rul uo {. l:r Ini..r . cermania devenise un srat terirorial marc. Drrl.j 5.e rctrf.ilur.oir_ ir turrle-:gl-Mtllg Surt ro c. timp de 55 de ani. si de ucrrnr.T" In \arietatc lnrrrr. Co. care coboari de la organismele de po|li(r e\terne elrr. lrnrpJl . runLle de con.ri pe Adenauer a fost utuit il"u . refacerea economice a lirii r:zboi Si $tergefea oprobriului cu care efa inrampinah pe lnondial.....c \a rc te\t.u rrarrr ir furoreilb c.a .1.rntlorul devotat succesului economic. cn rJl)) .LJtr!area con_ qIrt DrctLirp rLr/ (r ru a.il'l Mc( luy.ho.r re|e/ ciune: r)trr.|| rL . rborrre J rrrrcr l ral.urile . :. adr nu '?i at oraloriei Ji.t confruntal intrarca Germanjei in rolmalitate. Cormanla pi noad4ggg4: sau . Uniljcarea din t99O sub Koht aupi olgrie_ va f acilira-cursijli. Iliemeror.._"1_!:!:" "_lrc/ur c. de ocupare a tunur loc onorabil in comuniratea irtemalional. vecmr nunerog $i frontiere nesigure ta Rin in risirit. Efabor:roa !iziunii generale. LnJe calliga. Prezentarea politiei Doana oeccler u er innuer)!e fito. arlri tmb rc n(m Mond. l! chibzuit n-a fosr dublal de un diDlomar dibaci De la 1890la 1945. dr-j_E:!_qia(ltrLrl tira . cu o scufte palpajre a ui Cu. l-a dsArit incerca se evile izbucnirea conflictelor inire A tria $i Rusia pe tema mo$renjrii otomane. Adclauer.di . de noul impirat WilhelD al II lea.iirnla ]]1. Rusia $i Austria) la 1881... iar Branclt e$e rb.rnrmu.cnrndlc olelului (1951).iilfl .ie.r.terio. . alt5 lriple atanli era innodata intre prusia.a pro.enli. Anar. sand $i un bilan! remarcabil de realiznri internc.c ctcfirarii. ceea ce se intiiiFiA doi ani mai tirziu.ens 'canr )r dc atialr.. re.r< rco drrr nte i pftuare ."::Hl+t:6t9t!:$q din i.$rii ' u.:.irc cinrle i. -1.e si nego. e/or\Irca cnnrradrftiej si con. ( llrsftarck.c\ e. ..tedijhrcnrD.peri_ **r.. l_a inrjlnir pnmd oa ffi ffi.190 Jocuri pe scena lunii Irunrtarer __Pdted Uniunea carbun€lui $i a 1I-o.e .ri.is r1crrr(e.r l. d pmvocar Pfimul Rir.rr ltebu. cl.ulrcc mJr)ile5rard i gU5 rl Dentru ancl.ol\rr. c\rern.. Bismarck sc rctrage la 1890.'" upl..c rr \ccrFrc u lrr'rl' Bnta e.^.r"' i l i auda de la acesta reierinte la S ccertal . $tiind cA Ltigiile i pA4irii pacii vor apirea.21 iro! rre .rr\ Str(iemaffi moLrt I igI Nlrliunr'ol Dupi perionda lascisra $i infrengerea in cet de-al Doilea R6z Mondial declan$at de Hirler.lJ p opriu .cirf.ci au den aroJrcte tdj.rJ crpnr.rn a\ Jn. undc Jeraliile line toclJt (Fe..nntotni. lin-ele. refrcTenl.tatului (. w']1.Nesocieti * pentru cucenrea unor rerirorii daneze (1869. ct r-. rcconciticio& rioadi este consacrati picii prin abile manevre diplomatice_ S1 deosebire de alte lAri. 5e nJrc .iinifi :11991^_lt -E44td. rir larFr-AiFrbmar. Subtej. qi de dezvoltare careictloi dorin cEiriiffi '*--:-::::."l:1 . l tcderalrl.oJ9. iD NATo (t9S5) ti fu C0.Inge i \arr!rer/dr "ueLrl 0e diptomir!t gclmrr J\ et: . reutind o intalnire $i acorcl a] celor trei impiralii (prusia. * l-ql. Oretutur r ts551.i:'i+] .i. poare_n-ctua merodete . ( 19-69 1e7:1) a--@_ cL De Cru e rt96l).e ri Cermania un frcior spriJjn.Nu Itrc"Je frin r ti mr.u-n olll)otilic de politice veche. Je/!ol a.\D0\ | prrtcLlJ.ru .

de pildi.iNu e dc minre c[ in opera de mediere britanici dupd inceperea-rizboaielor din Ir)sh Iugoslavie nu existi nici un concepr integrator. klanda. Irak Kuweit.t rdJfdilrt.rmr'rre. in pozi$ilc tactice in care figureazi utilizarea ocazli sociale.rr lsrgurJ \ onlrolul sru domrnalra.'d<r:'ri !r'rbil.schis Iu noi gcoala englczi. lncercarca a'nericanilor de a oblne plata nirii tmpelor americane prin van?area cle arme $r de a atmge mania in sDriiinirea rizboiului din Vietnam s a lovit de un refuz Ini 1i..r r. cuprin$ ti in titlul ci4ii Diride $i pleacd.i o conrpa brl]ElLU!-te inslrrurjj de Ia Vien.di&fauT. criticii doctrinei au obseNat cd in cazul englez ea a dcvenil o adevirati 0bscsie.. Vietnam.r aqniraliile ei crdu pesrc m irr elre ionrinenre.rn rmt^zE conC€FiEIe-G-6. Negacieti 193 izolirii. .r din tuts pi -fifa-NaqiinitoriJ-iaffi'de'CungrcsulCand Woodrow purere. sau coloniile ulricane). ddcrS-ECo ioturrc drl.j)teutt.rli e-r.rci globalr.ai.192 .. prito- Anali$tii au degajat triseturile stilului german in prcgitil csentiali lipsitn de imp.r\uL. .<. n r. Sri Lanka.n.F lji. Pacient 6i d.ta inli n leedLa de^iunLrionrrea unui imperiu i' ex' rea i-u.tD< ta lcf. in versimea ei lrnericani ea este opus2i aborddrii juridico-institulionale.ir iurlui ei[T7Gi rEinrge lx iI. in rimp ce qrntonizarca Bosniei este elaborati in deralilr. inlelegem de ce ii istoricul englez Amold Toynbed1 recurs la cheia. dar i4 ntod deznlinlit pol iticos.igre i ffiiio-r purcn ae . Iar concluzia gener fomlulaia astfel: diptomatul sau negociatorul genna este tn sta td wghe.. a lbsr incorpor i in 5. englezii au lisat in urmi nu Ulcroase diviziuni carc au devenit focare de conflict. djscuti cu Gromiko Tratalul de la Moscova plntru consultiri de cateva ori.i a s. de dic.r. Se accepti intreruperi necesare Egon Bahr' car€ ditr 1970' revine in $i cu Romania.rurr mai larg. Lisla esie impresionantd: Israel-Paleslina.onii inlru.oa a teorclicr en{le/a. cisim pe lordul Caffington propunl]nd inpirlirca Aficii de Sud ti pe Sir Anrhony Eden Iucrand la tlivi?iunea Vietnamului de Nord si a celui de Sud. O lard cu a st Duternica a respectat intr-un grad ridical tradiliile pe care le g iidel lrans isc de la o generalie la aha lar un stat insular cu \ gandire lie maritima a practicat 9i dezvoltat timp de secole o .r. Da. prowarchdquns. Cand decoton! i(lrrca a devcnit un curent ircvel.Inir.c.fonnal uneoti. Este evident cA dispunind de forle militare rnai micit6eht cereau vaslele teritorii colonizate (India.. Intree acordul teoretic il rjru-crilor la Joclnncle de pulirica erlerni imbini feairsrnul ibazal flrrrhia oDgrnrra) rr icoala juri. sunr reprezentate de cuplurile dcirneheaclie. Coreea. Anglra a .rr '. pacienla si calculul alent al mo decisive.. evitarea emotiilor.ovizalie li plind de studii detaliate.c. Tenacitatea se mal festi !i in retuzuri.ur.. englezii nu l-au urmat. tticioditd slab. : . De$i $coala realisd a relaliilor internalionale se bazeazi pe echilibrul puterii. Istoria a lisat u|me trainice in profilul naluluj englez $i in stilul sau de negociere. .ea.d.crmania.U uf-ersBTe.. Cibraltat Afganistan qLlnitate din populalia paqruni sc gise$te in Alganistan $i cealalri jumitate in Pakisran). reDrcleflrala in . punctele strat€gice din carc nu lipsesc grija pentru argu fttrc/riispuns penfi) mersul civilizaliei. bine prc7At $i logic. recurgcrea la impirlirea du$mdnului in grupuri dnragoiste Si asjgurarea unor alianle nu putea fi nesocotiti.lc po.on a repuJral doclnna eahtltbrului de Outerc acLrl. Liban-Siria. h. India-Pakistan.J. f..{.nd o ca fiind losjce.\ .un rl carc ccnrirunit tunili 'i.te reJr-odJ\a pc . cJ .((olul xF?c tleu.ena lutnii a negoci Pafiea a Il-a. rezerva faii de presd sau unele detalii mergand pana atentia datd vars@i negociatorilor opusi.loc ri De s. w rl. lesand la o pate diviziunile postbetice in (.nlu iile lrrsmcnlarine ril lc inrodir.re rlrdilri d.ibil cr acear:) prefefinta penrru.onul latin dil idp rl ii7?e.sibil. Englezii !JJ In. ..lic: a coonerfu ii-Anjnice. . cu uu.crale cr si in sr*rcmul rurlii?Siiranii. in intatnirile lui Johnson cu Erhard $i cele ale l Caner cu Schmidt.ffcr lr.uri . schinbE:e/status-tt o. i)lira rcl emblcnr. Br'rnLa puredi nL e.i heae.. Iordatlir-Isfael. ii. drrpr Iarboiul!s 100!e ani sursi de conflict. caplrt.rlrc rr e.r..

re ineiidionr.." p". Nu e. Cele mai scufte intervenlii ln Adundrii Generale a ONU din anii '50 erau atribuite minisrrilor lenrcr ia un DIlncrprl cal:l|lrror (au lr o tegul5 lenetrl. Utopia (1516).upru ar(nr \co . rrnn libenate. Obiectiwl e ocuparea de spalu.p"l l|. contloland pon.r t94 Jocun pe scena lumii Patrea a -a. desfiinlarea hanatelor $i l punctelor inteme de rezistenF.. Nu manifestd rnare in pentru tratate $i alianle $i crede ci e rar ca diplomalia si ia in derc. unde descrie o societate i conducandu'se dupi idei apropiatc de idealul seu. Ballica $i Marca Noagre.ei de politica erre.i.er briranlca..Ieed cc Inseamna corecl. Timp de doui veacurj adune pimant pentru o vaste populalie slavd. zgonoror sau dramrric. crn(ril. laconism $i irpdrarea perseverentd a intereselor lirii lor. conrrazisc realitalile lremii. // I glezi qi suedezi. direclia fiind ori Asia.!g.t-e!l9lf{!!91 c3lmulq esie incanht sa r se rafr.te edificiro..dred aJnceldr.O trisiluri de inlensi suspiciune fa. imo"lzl /dta de calile acestura. cum ar ap6rarea granilelor sau a prietenilor.\ Inilaoil . Ln lucLI j"u. ri de or ). az aicmdnJror.. Morus coDfiflni o alli lrisitul-a de de $coala rusi.1. Dar in situalii grave de mare necesitate. I bil. @ Drolomalra e prezrnq-lIrJeSSlU]tLYl].ifi.iuni insenrnatc din Asia Centralii. si aoume ala!amentul |lr r r delinili\ la o con\ inaere rg!q. de care se leagd incepuiul lerm al mo(lcrnizirii. Cinc U li pLrtut spune ci $i ir diroclia npuseana na$ul va li lot alet de . ci I conipxiiiEa-r. La 1688 se izbeste de China.i- Un negociator britanic nu va inceDe nici o demonstralie Drin rJc.fe urbrqnea lui \r(oE-l4Esrii:qfiir.ii de striiDi se manifesh incdin fazeie de inceput. Prin m tea sa./a penr'u o.. construind o autodtate bazati pe centralism ii autocralie. Fi$a cronologicd a acestei cie$teri continue o aduce la nrijlocul secolului XVI la Caspice. El cauti deschiderca spre meri calde. ci In ral un personaj tdcut. se indreapti spre rx)delclc $i instituliile ei de gcstiune $i de organizare sociala.. Trimigii striini sunt incartiruili ti studiati atenl in conversa lii prealabile neofjciale. Astlahan. pe care le infili$eazi intr-o lucrare masi celebrd. b i lod cancelar al lui Henry al VtrIlee ru-i limiteazi liberlalea expunerea vederilor sale. h 1600 in Siberia $i o sutd de nni dupe aceea la Pacific.nali cu trimilerea fi pdmirca solilor.. lanta luali fatd de situatii si oameni. indati dupd alunga' rca tetarilor. Prin Kazan. pe care briranicii re a'ra pfin culturr. ori eliberarea c ivi dc tism el nu poate fi evitat.ol-urie iru alra ri ia eventu rczultat mar Dractrc sr mrr encrce '. dff pozitia de lx o genemlre -P. Itusia nu a luptal in extcnsiunea sa concomitenl pe doud fronruri.. Diplolt!!'{9-|cl9?. ori Europa.irun ' fire9te. iar societatee se pregite$re prin disciplil $i exercilii pentru el.. e. ci cilarn Thomas Morus. ria. O tnare pulere nu se poate dispensa de un-sistem (liplomatic pe misura obieclivelor sale stnlegice $i politice.i.. prin rnai mull scepticism ti umor.. Din liuropa ia mai mult decal tchnologie militare.c vd alrrma pnn rnri purina rcrori'a $i e\reriori/Jle. iar intre 1480 $i 1721 teritoriui ei cuprjnde intreaga l{usie nord estica. aspiraliile inalte sunt conturate inilial de un cnezat mic de la Kiev lndarn dupi cre$tinarca din jurul anului 1000 prin conlractul cu Bizanlul. dccapilar fiind de rege pentru reiuzul de a i aprcba o deci pe care o considel? eronati. Este un contemDoran si ujr Drieien al hi Eras Face pafe din aceea$i familie de umanigti ai vremii. JGtln-rc-sllef a\anr$ a.r'rre' Ae 'nvcicaG ce/r. Dupd el rizbolul n are nimic glorios.r. N. Capitolul celei din urnli e (lcschis de Petru cel Mare.m'niei-rir uri.!gjLg!I1q4u!]!4. Arali o mare irdignare faii de cazurile in care cianlii sunt supu$i la vexalii in alte lirj. Dar stiiul lor ini. auzin ecoul indepirtat al sclicrilor lui Morus.. pregitirca documcntelor ii redactarea corespon rlcnlei. prin stipanirea de sine. Lle a recltrge emprnc $l her lr argurncnrele ce pledep. in\5rc. e chiarjo nic qi ru$inos. Ciind citim istoria Angliei care a intrepri ridoaie ca si elibereze un cetilean dc al ei detinut pe Dedrept cend rcmarcim neincrederea in acorduri consjderale deraliate fi finilive. el \c nullumelte de a { /drr. net $i precis". expansiunea teritoriali. T\rrkistan ajurge o putere contincntali.I!3ra.[l'nesma!i. diplomalii britanici au fafe de o educalie din paftea unui sistem elitist.Se transformi treptal intr-o comu- nilale multietnici neparcurgand drumul statelor nalionaie occiden |rlle. Litigiile pretind analiza aminuntiti !i stabiljrea dupi Morus.Bocieri t95 sla- rirrtioloelce iar ocrir i'rice inpiezLrtLri rt tac mai pririnJ reoria sr glcralt]3!!e. V. In mod prradoxal. Ca $i colegii lor de breasld din F1an1a.fbrmul pcrfecl.Pe aceastA teni duce r5zboaie cu suedezii $i cu lurcji.n. Rusia se vrea a treia Romd.toate posibilitnlilc $i angajanentele" sau si le..il.

Fata sa imobih nu fteda eandul intim care il fecea s! se indoiascA de cmenlnlarea lauoaroasa a lur nru. llmau drept calit'li esenliale: perseverenla.r cum sraruse-a nranrn In cea mrr mrre Incre$r Eopel un valoare ''e.ilualiilor )r cUnoi.ei . seriozitatea.. in afala experien.ir lllmome 5l cu rdSDunOeI eCale Un OUDIU rol nCpCmOnlC De Slon.crov pe care u rn\oFa rn suA: . cu arir mailpulin 5a o inrreci in Derformantele economice. asa r".nrJ:r d p onrdliror' I ra scna cEiiiiasenierie:r orofesiondli'rn 1r. dar la analiza atenta me. Pentru ce a consiiiuit modelul mai multor gene- ralii. Diplomatul care s-a format in aF penru pace. exrsla ideea dpdJtineni la un co? prole.9tiind cn in esen{i cele dou5 superyuteri surt le' lJre de un drord de sLrpremr imno ."i'...irc-e..Jnl. ris-f l!iIJerca. nuanle.vieii""'(Rtrjirnb.. facerea $i desfacerea alianlelor. Nu le'a str r \e clleasca nrcr un g:Mo.le posibil sa ajung. du'e la prirnul acord noeire6 /.7 impetuos ca in Asia $i ct t pele ruse$tj se vor gasi la Berlin 1?60. TralaLulde la Rapallo-.1 r .cursLi-l orrcial ii err iriblr-r. Un liDibrLj sec $i convenlional era pus in taF.diplomafiei deschise".Va iom Se poate trede cd Groin+o nu credea ca e.rudrul diploma!iei ru. Gromilo era impeneuabil. din SUA.. Negociei 19'. Noul curs al politicii lui Irnin incepe publicarea acordu lor diplomatice secrete incheiate sub farism. un stalu! asemandtor celui de care se bucura Academia de SriinF.iat'1rr trereiolurionrr cl i\tr iul Tarl6. aristocratic ai antirevolulionar atat convenabil Rusiej care se remarce prin invadarea Poloniei $i exilarea decembriqtilor? Succesiunea acordurilor de pace qt a boiului.lr+lc1-de-clalji careia di.tionat ca panicipant la reuniunea de vArf a Alialilor in cel de-al Doilea Rezboi Mondial $i ca ambasador.Ireit.' -"i--O rtinii perioadd iioiillelic5 e caidctCilzaf de negocie.r n niunda a] lctorilor cu punctele lortad sau vulnerabile.e dc la IncepurLrli )i pan: acrudlirale.' sinbolici zensaniolui de arme si discursurilor dure ' ale Ita?E&Lui-6ac. pamlel cu iDstaurarea de cet€ Wilson a . cu todA subordonarea impusi cie tul sisien centralizal laln de forurile poliiice.. ."tJi. r92?. printl dupe intrarea Uniunii Sovietice diplomatie activa condusd de Litvinov.lo'a.\DanraU. slafinirel facrJ.:cd. prinsi in negocj continue. ln consecinri.pe.c. timp de 28 de ani. era concentrat asupra unor obiective majore. . )i u lehnrca rnind oc domenrul \rmreg||lor glnbale au Inrrep n. .ir'iJ. invjnsa de o coalile a pulerilor care li bareazl drumul spre Constantinopol (rdzboiul Crimeei 1854-1856). cat de echivalare. Leea ce nu tnserma ca nu tlla sa zam. defi momentele decisive revin diplomaliei de varf a para!ilor ti cancelarilor.tei ca$tigare de diplomalii sovietici in i Uiiinnii Sa. in aciune. --+-i. Rusia se orienteaza din nou spre sud 9i orient un tratat cu China pdn carc oblhe teritorii mari pe Amur). Su infrangere din partea Japoniei ln razboiul ce se incheie ln 1905 medierea presedintelui Th."r'iia". care puteau fi enunlate succint. nu este lipsit de interes profilul sdu. un anumlt.grao d tonomrc lrlote.i I #.l" mosfera de colaborare a Aliatilor contra Germaniei fasciste a ales drcpt cheie a diplomatlei pe care o conducea ideea .iaF de piafta . In locul risipirii atenfei.iiii i-r . contactele intense puterile europene dezvolti o diplomalie activi.ionrld a fusl a.ff / !- dipromatice a" "ricii in Liga Naliunilor (1934). Penlru el obiectivril era alrul in ciuda u. fixe.paritdlii" cu SUA $i restaurarea unui parteneriat trAdat de acestea.'-:--. Roosevelt. ln Alpi in jur de 1800 $i la Paris ln 1815? Sau ci larul R Alexandru va deveni cea mai importante figurt a Congresului de Viena fi al Sfinlei Alianle.: nerecurgerea In nh ro rrnprejurare la arma nucled-ri.e llu iip'e. plomalia so\ retic: intri. puline la nundr. rrsplatit de Premiul acela$i grad. in al doilea-.'jele pureau fi cirilc rn cu\ iIre.f \irc-j. Nunul )i.i: Dreriifebuii "ir-si-iinrthe in . beasca $i sd ascuke alent un interlocutor. DiDlomatul trebuie si Dosede o schemi de evaluarc a eveniSe poale ob- . in care a func.rand.t96 Jocuri pe scena lumii Partea a ll-a.. dinia.a DUlid loc doclnner m. i. a ocupat cu un record de longevitate polidca. a fost lqqLl3rygito. cele doua In.r.i- Personajul cel mai legat de acest sistem. Revolulia bol$evicA incheie participarea nefericiti a Rusiei primul razboi mondial. . de inren'e nepocieri cu Germrnia.. De aici decurgea o competilie nu atat de suprematie.rla a.1. e\presll ri c.. care timp de 30 de ani controleaza ropa sub senmul conseflator. posrul de ministru de externe.

Ei sunt sensibili la pdetenie $i rnai ales la pretuirea meri culturii ruse ti a oontribuliei ei la literaturn.'.fi proprii erl o permanenti invitalic dc a Ii prezenti in vacannul $i competitia de pe scena lumii. iii*r. Ambele. dar va avea puncte com ne cu empirismul englez. M. Scoala rusA. in care toate prescripliile sau regulile nu erau scrise. Dri!cDere dezvohaur intr-o inLelirenra a inilor si a dctiunn numrh ''?1_''--.ip minlal ce se ba/ea/a pe "flir Je rnrrcprinlqlrl!ryenro/F lrl. . Se va distinge de inclinarea spre logica deductivi a liancezilor.ti t99 peisistenr. diplomatice. ce inclucleau pe .iri : r5r $coala americani. a11i.cLrpr.lirr qi !l{.itor Si cu aborda lla lpe termen lung a asiaticilor. este pentru ei c Iiig $i celor mai puternici $i mai rezistenli le-a cerut timp sa rtingi pragul supravieluirii. Mulli au pierit de foame Tot paradoxali apare $i o alti trisatura a negociarorului.. d. Vi/itim sau citim despre prima a$ezare de la Jamestown. $i Acest om al incepuurilor avea nevoie de mari rcsurse de pricepere pentru a gtui sotu. Prircipalul mediu de pdstrare $i drspendire a ideilor lor a fost pr€dica.roi". ca once gindire ca pleaca ]zilor $i pnncipii._Va fi rtrri!]4-r S-*. I r . sentinentale 9i roase. in limp ce pc plar iilosofic o viziune coereDtd asupra lunii $i societilii-- Avand numeroase puncte de apropriere cu patriotjsmul ffan crr ralronamenlul lor dedUcti!.flg llr gihil. siditi adanc in cultura lor.lincti\ al diplomalier !mericEne. condusa de lcgendarul cepitan John Smith. diplonatul american va fi un fidel purtitor al acestei rasinrri de pragmatism. i$i au originea ir incepuiuile sralului. Ia diplomaiii ru$r consra rn unei rmpofan iale d o trisiturA convenea perfect unei tradilii iocale de predicatori reformati. Ace\la cslc aldoilea di. mai ales ale Angliei.d6l nq\rFre lr un . Pard in zilele noasae.tii la iNurmontabilele sfidiri ale vielij sale. 'lil +-all. acum eliberati de c( stangerile unei docciDe dogmatice. Cornbinali (u (unorrinlele Je orLlin supenof rj-imnFi: f. muzicb $i $rii mai mult ca la orice alt domeniu. i$i afirmtr din nou posibilj ei in relaliile internalionale. cu indraTreala de e\pturare a engte.i ne\oile e\le re in.dgrulliplomaucAu nurul rr rdenlrlrLrle doui r.. ia tbrma unui curenl numil prdg'rdtls4 rgr"j!!! !$!r: . ]a incepur Seful larb)-ului reoficial american $j ambasadot pc Jefferson Si pe Adams. PentrL a doua. prina aceea a valodlor.e. Pefsecutali peDirx ideile religioase gue sunt privite drepr surse de neinrelegeri viiroare. inspirate de ambilii $i dorinle imperiale de expansiune.es. Astfel 11 vedem pe Franldin la I regeluj ftanlei. ce pretindea ci anterior a luptat iDlpotnva turcilor in Transilvania $i Valahia. combinal Lu simtul nrriti( )i ideea Lrb. Cu tot disprelut ij rezerva fali de i aristocratice aie Europei. in special europene.Mama Rusia. Aiezarea in Amenca a cerut lnvingerca unor grcutali imense. Dar cunoscir pot sa descopere c! ru$ii sunt .ime.tfift . $i asdzi o sdrbitoare a sulerinfelor invinse penffu asigurarea existenlei $i a solidaritilii comunitare este slrbdloriti cu elnolie Si reculegere pe plan nalional in ziua de loamni nunita Iftartrgirirg Dd). Cat de grcu trebuit si suporte diplomalii sovietici Rizboiul rece.t DDur(ate I pollrcl| e\teme i-r proou' Inr rn penosor u iniliali de fixare a opliunilor. in pq!!g IQSIY lilosolia specifici a culturii americdrilor.suflete slave. revoluliondii carc au creat statul american s-au izbit LUrlpltlcr... Poiitica externd americand a pendulat i|nre izolationisri Fi inlervenlionisn Penhx prima optiune pleda rcpulsia fali dc coniliclele nesfar$ite ale altor Fri.i primul momerr de nevoia de a se servi de diplomalie. ncvoia de d lblo.defa>ir Je nimreni.l'-:' In currura D./.. viitorj prcFdinli ai S imDa\rdun ln Eoropa )r asliel aproape loli pilinlii fbndatori ai SLJ ambasadori in buropa $i a\ll(l rprcape loti palnlii rundaro.uli dc polilicd e\lema ir dor sliluri distincle in diplomatia amcricani.l rJpiu inc de lii'on. ace$ti emigranli temerari au sirutat un pemant ce le promitea intai de toate libertatea. v in lumina duritdtii asociate reginlului ser totalitar.i\a a \[cce5L ur. ca $i alte specifice. cel mai din istorie. Du$ Angliei puteau fi prietenii lor. in Eurcpa.198 Jocuri De scena lunii Patrca a II-d NcBoLi.oDne oecsr ra arre popoare. :tlrdd Si vlrLd cdrura cu s. care rlspandeau cu tenacitate ideile $i morala biblici pentru o populalie fredominant ruralb de fermieri.

Dar vahl izolaliolrist a1 republicanilor ii distruge lui Wilson cea mai importand realizare a sa. iar cei democmli (CIirnon).i razl. Dar merge in afara graniJelor in ciutarc de mon$tri pentru a-i di Ea doreqte reu$ita libertitii $i independenta tuturor. aplicat in plan extem. NeBocien 201 ci la inceDut izoiationismul a avu! vllo.i or c.. dar invoceld pdncipillc democratrce ale autodeterminarii cerule de populalii vaste $i lxister. Roosevelt de a sprijini Anglia $i de a da curs ccrerilor insislcntc ale lui w. Florida de la spanioli in 1819.la unui .ueir'ar.riul eu SpJnrir Jrlu(e Prrcrrr. Liga Naliuniior.r mdrc )r acer\la de\F unt"iio' era Inadm. predominant neinterventioni$ti.)rnentLlL oponLn rlnui\nnr de la in 1802. dilema |ltcrvenlie/izolare nu se mai pune in acceati termeni. in c. au invocat argumente. de a] lncul dc colonirli. acolo fi inima Americii. dcdicali prin rlclrnilie acestei pozitii. Printr-un raLionament rbil.realjste" de necesil||lc a uzului fo{ei.. Ea este onul i apir:lorulnumal al tibertdlii $j independenlei proprii. Inperiul Spaniol slabeste desconpune. tenrxlix esle pre.I_L82fD.ni-. pre$edinlii republicani (Bush lrtiil $i Bush fiul) au fost fili$ i ervenlionj$ti.idii'€i:6?i6:i 6-ae i tiunc (Eirdpr) rtreiJ r IosI exih-c.l Jl SpJnrei.aieEiprijinrdd€-rebnidxtid. alitudinea favorabih a lui lr.e:Jjrl t.'lonie .rblrce primejdia colonialismului european..monstru" care efectiv trebuia distrus: imperialismul lcflnan al 1ui Wilhelm al Illea..i1-ac-suF lIlrpnti. curse o dati cu modcmizarea industrial5 a Eurooei.o nouii ca propensiune specifici de a nu admite bariele fizice dar gi de nalLlri Si de a le desfiinla $i dep4i. doua r.openii erau insa angajali in procesul coloDizirii.-zul I-ilrprnelof.mu ic.s. rn r&i'" fllosofii Inclinarea opiniei publice amencane spre izolalionism este de ltlor\rlara Si de erilanra inlrarea SUA u cele.rafi in r. prin ctrc ministrul de externe cere dnbasadonrlui siu in Mexic sd proIt)ili Mexicului teritodile amencane Texas. iar popoarele latino anericane ridici steagul penden!ei.rbor dldruri de Cermanil.ifiie )corl. Dar dupi doi anj de neutralilate. Wilson credea ci o pace care si pun[ capit $$frn rarDoaielor trebuie si fie stabiliti $i dota6 cu insfumente de poce adev:irale. . Sunt senmificative vorbele lui Adams: .rer in"a id r. fiucl al perioadei dc modemizare.e. o alti lozinca carc a cultura americane (Kennedy a numit politica sa.ioadll. :i6. de la At la Pacific." Intr adevar.boaie mondltrlc. ele au lbst desfiirlare prin cumparare. Dupe istorica victorie impotriva fasclsmului din 1945. velt invinge r€Z€ina rezert-emefcafil6fiIe angajare in rizboaie extem cu raTDor Jpanrer. dar in lnod paradoxul au prccedat ca democratul wilson.Oriunde beftetii $i iDdependentei au fost sau trebuie si fie ridicate. cum ar li lbst un rizboi nuclear..Evenimentul care precipih intrarea In fizboi a SUA este faimoasa telegrami a lui Zmmermann. Arizona $i New MexiCo iI . din ii siiifrii. invocaud valoile sacrc ale (lcrnocraliei $i drepturilor. Sprijinui dar de SUA alianlei antigermane a fost decisiv pentru vletoria acesteia. Cburchill nu iftune$te sprijinul necesar din partea nrcdcanjlor.iG gre SUA refuza si iacl parte.l).titari6i iiri!.. astfel sfartitul secolului XlX SUA reprezinta o putere economice ficadva. rii unui spaliu adiacent (Amcrica Latinar) Ca€i-iiliudnif scuul df.hirnbul inlrln | 'n r.sibil penrru nc . tan€l&&Ble $i a consacrat eforturilc penrru panirea teritoriului din harla fostei colonii britanice. SUA a-_u^rmiril obiectivul.. -- """ idaiifi.. r tu( |lcarc. A fo. i'r cel de-al Doilea Rizboi Mordial. Alaska de la ru$i in I iar unde era necesare forta aceasta a fost utilizari (Texasul lo la Mexic in 1848). Eu.r 200 Este de notat luLuiirc vena lunii Panea a lI a. Accst imens teritorir a fost integrat practic uria$a relea de dii fcrfte. pand atunci spirituiui $i inrereselor americane Iat?i inse cA in vecinitatea ei. woodrow Wil'nn fusese alei Fenrru polilica de pace pe care 0l)romitea. Dar pirinlij fondatori au rezistat acesrei lalii. binecuventarca $i rugiciunile ei. Dupt incheierea Rizboiului rece.t*G.rortrerzr. Iali De in Uezcnla unui diplomal ameican aDgajat intr o nego ricfe.st p.. In acest proces rezistenla pulaliei nrdiene bittnra$c a fost suprinatd firi scruplrle ceea ce prive$tc pungile coloniale care persistau pe ielitoriul apropierea sa. dupi pe(ienle si sesiarer m. Wilson intrt in rdzboi n0g:ind odce calcul de echilibru al puterilor.rde a Icri rinerele ft'p. Nu esle apisal de poveri dogmatice Si vi aboda xubiectele . Rizboiul rece qrciud o situalie ambigud $i plini de riscuri firA precedent. Nu Incercsre. Dar situalia se schim' bll d stic dupa ce Japonia bombdrdeazi tedtoriut SUA din Hawaii li ii distruge acesteia flola.

::.""J p.le panrr JiPoneze sLnt proou\clc a.::':..ti mun'..". o allemare reriodiceintre discrtiile multilaterale (GATT) $i cele a.fei Je-'r Joua Tdbloul i'.r"x. altr de zprotundt(a cunoa.c\ara.l#i oi ''er'"'t {s'oara dll)lomatic $i dificultatea de a inlelsge compoftamenlul acestora in tt0!.. ia Si dd Consensual."""m' ty.. p.u o pol'rele ertrerna. numir ii6ft[mil]aTru prinrr (paru anoiifr pufriFii[ sectoiE-fi budisre err.tez- iii SirnPatiiindividualiste lluteralc.'"''".''i'.fi:1.l fi ameninlarile pol iil:.il#.Nu. :.!'lPTi:'':. accepta com .lrcos..diJ'iri .i . Iniormalie Decizle Figura nr.. vede o !u|1.'. .l:*..in iJfi:lli. poil f'.u *tlru' f iil'.'. ulrnrle oe o apdrenla afrobare care il tuc sl lrcrrdi c.rle|| Are in lata inrurdeauna mar mulle per'onate care il inl|rirprn. NeEocieti 203 dFcuriil .'""' ".'.r{tili.""::.mbere \e treze5re cu un nu pol. pni:rerri fdNj)unluri rastu. pozirrr ca !r il'"T'.1. rairmi.l .llT:T.::i.' 0.i .'.'.. Drpa mai mutri siJinle h caie iiomiii6'dliiie-mn adiiesare p-iin nannniSralainclin-dti de llt\1e s.:sfru.i.ftr.iNr Rb^o'|uru'| re(e.e\rrr fu rpar ca rezultat al unei confrullari sau conlucriri cu echjpa illn interlocutoarc. :ilili lTiJ'il:":J:"'.i:i. ?Jfi.12 Stilul amerlcan Dup.ilI'TJJ-.l:l'l il. 5.:l ii"i '3l 'Prr'lu apArea c|x!e pc alrr'' inalrri.' l"'T*"li.' cun'id'i'porre" ri r to'r Jrrerer':r ie urpnn' pe negocitorul .r"ll'i:uJ'"*l"li:::l :ll."i'''""i'ir". Aceasta tfebuie sa lase japonezilor tinpul fsar claborerji poziliei lor.'l'.ii."':.: . Llar lenn Dar n'i'u..: i: :. in to"uld-r.lnJ cu ia.r.5.::$ :.f:' rpere liliera inrernarirnul' raf demcr'urit a curle patnrce de inch'Jere cn/eLor scoala iaponezA' Ceea ill"'. i*". cdre fdce ca la pflTa Inrilnire inlrcbanle palii ixtuncz< 'a-dffiiie..) cu care esle obi$nuit.mei ''i.i"a 11 felul rn care un dlata c.2D2 Jodri r'e scena lumii Paiea a Il-!.' ' gite in timp.tc. viilor. a sPus el.. americanii au rtilicat cele patru faze care au durat 19 ani (inlre 1974 si 1993)." . aciiv Spre conlrol.tia-ien-dul tiu etc.I.cd'e. Ceea c€ a fost dezviluit dupe numeroase experi: esle ca negociatoruliaponez e fidel unei reguli de patru. coalile oescentallzare Colegialiiale. xi"lisli." .!i.. Ceea ce sose$tc ca r/ilic pc masa negociedlor este_ r€zultatul unor consultiri inteme. rp*-tili ia.x.".i."*i.crerilrr' Trrsdtura - Expanslv Pornesie S raspunde Pe termen scurl. Prin dd orlenial "oi "..l'^ ". '5 iontamineze rr coope'ani) '""1i::'... rri rii:ii"friiiffiai laborioasa {lecat prima. lli.Hiil.r si oraclic Nrr ac(ept' cu Placere lirdgandrea nenre rrgu i'i p'c'inL.'l'.. i'" Qr11..*" in materie de: Privife global6 a lumll lWeftanschaung) PercePlia timPului Relalii Abordarea conllictulLli 'r'lul drner:can xl rres. conform careia 99{e-neLocLerc atl!3lLbr/-e: l..lerii inlere\elor $i rziliilor pi4ii opuse.1.:..ff.""'" "' :r*:.'zIare \ie."r" .if.. :":l :T:""T.. lJrr rcprezentant al unei companii americane rcirrtors de la ne 'if la Tokyo a fost inlrcbat daci a rezolvtrl ceva./rbildfi ad."."i?.|l rur.ff ... aita de comparEt agglor doua pozilij ce se rlliunte ti in final perfectarea $i adoptareFhnei inielegeri. -tl . Nego_ Ind cu japonezii deschiderea pielei lor de orez.'iI''l'J.go.i.ie rnformiH.il. j:'*l*ll'":J.". tr'rt n/ r .olutiiiqe le.. /.:l.""".r.i.:r-rif peNucsruner Vrea ca ".iii"t'.

.ns Sanneqz?Jar-a-intaj si a treDrinzand in afara neaocienlor o documentare cat mai rea eaestui demers a fost ficuta de un observalor care a notat rituL cumulati\ hiDerac(iv al iaponezllor. Practicile Zen dau Ioc de cinsle astei zguduiri ce nu apaltine familiei argu. ir care simbol aseminatoare lucrurjlor reprezentate Gandirea moslre." Japonezul sf!!x tggrr ng de {l lctr inrorsatura"br!s!4 de .ltru ori nai mulli lnarina-ri.ii$iii. o date cu-inqo_Larea-lrJ]li imrr din 4jD4{t_I4q{!0!!?.. ca$dgi timp Pentru a" !o esle ilusrrata de apanl'a vasului nepru aJ catrtan4orulli-Pe-r!!. favorabil reformelor.gqngrl-s|{pllql Filosofia ne pregdre$te pentru aceasta idee. Negociatorul alnerican a$ ptll atunci zece luni para la primirea de cdtre sftogur.ria$[ lntreprindere de cunoa$terc Si evaluare. se instaureazi era ce poafti nuDele de lhnn:.n.da.iemdnitoa-re. meditalia inleleapti si acliunea de ibr{i. rellectem la modul in care juponezii au concepul in f/L kn in circuitlrl mondial. Tr5sltl psihologice de observator fin. cu avertistul arestarii strAinilor ce ar cobori sau chiar al executirii 1or. Sub presiune kaidh ). Sp:rtura tiistcm se fdcuse $i dup6 zece ani. cautarca opFunllor.. in@3i.iit.iruatie sr inirepriii iafitaipr" carGr"a*".:au . condusi de Perry. dar !ciDilii inrelesere sau 5olulij. lluri de acumulare4gntd si lqvit!-r. Maestrul ilumineazi pe disi printr-un rispuns absurd !i iralional Si chiar printr-un $oc fiunei lovituri de baston in cap. o problemd sau un proces !i pentru in solu-tionarea sau sdpanirea lor.'ir 59irrireera problema?e Melodd adoDtad nu esle trlionamentLll leorellc sau e\pen colaboreazi cu Di66E. Sunt elemo exDlicl capacitatea co$iderabiia a Japoniei de a intn in cl stttelor av. ConceDrulkaiaul (presiune) ex- bruti.Acceplam tehnica occidentului 9i .nsate industri0l ln secolul xIX $i de a vhdecal pulin de patru decenii rAnile unui r6zboi dishugitor ln s( Mar impoflante in negocreri decet paniculaitqile imedlale-aG componameilului sunl rrasaturile lLecifi dului de ganqite. lnalnim su. r vaDoarele care Mvisau in zone sau vanau baiene erau nevoite lcoi. irriinlF>i a unur program de modemizdre cLr model nccF rl. lntl€2rinderea $bditoare unei asemenea aborderi. Cine le-a rezolvat $i solulii sunt incercate $i care dau rezultate? Scrierea jap fapt cea chinezi. cu imhralisdrea iriegrali a rormelnr inremarior. poate crea ideer unej continuitili Lerlte I salturi. in 1856. care voci interdiclia inllarii vaselo( sfeine ln porturi. prin care slpi5pu"i6-iin acotd de come4.. sa. identificabile ii in cullura polilicd stjiul djplonatic. $i dupd luple sA japonezii continuau h '-l|dalii tradilionali$ti.:yg p9 i. o flota de va\c americane. guvemame[tale sau pnvate. ce americanjlor drepiul la re$edinli. srloanirea conrexrului. Japonezul nu recuige-la-belele !enicale lel6 inroar<e ale deducljei lrance/e $i ale lnducl'el enPlez pune de o roielii in cer rul cbr. iar Pemy I cl vine dupl rdspuns ln primAvara urmbtoal€. modele. prevenlrea ci 9i minimalizarea riscului. este de tip iconografic. Meiii . pnmajumalaE a secolului secolul modemizarii pentru Oc_ Xft-. urmat de altul. reapare cu zece vase care i9i indrcapti tunurile spre pon $i cu l).' n*nr Valoarea unui toc extrem in schimbarea a". Negocien 205 nici nu mA a$teplam. ajut6 . Dar in lesdtura complexi a spiritului japooez' unde deopotriva rradilia crizantemei 9i cuhul sabjei' emolia s aibd un regim feudal in frunte cu un lin putemic $i un tmpaxat decorativ. Acest Mfrilar s?i pas este echivalenlul unui $oc revolulionar penlru so- loaJaponezn. suntem abia in faza intai '' Acest st fi deudtor intr-o lume concurenliali in care aclunea *lf. Frdmantare la carc ezi6lntrc mesurile de aparare (exisB pane atunci ina absurdd de a construi vase maritime proprii) 9i acceptare.204 Jocuri pe scena Lumii mea Partea a -a. oinGi..pelltelor ralionale. Ddijapn-nem i . de eviGre a aiElin' ne."r" p"nrru aproiizionare sau repar&lii. manat de o curiozitate vie Dutere activd de seleciie a lucrurilor cel pot favodza. e$antioane semnificative daci nu pertru o situalie.r"sdiin1inqtut negocieril-or.nojapo- cuiifiiii politicii amani.a d9. acordul |\| deschiderea a doua porturi $i aprovizionarea vaselor se inl0 dupi cinci snptimAni de negocied.su-tra problemei prin canale drn e3 !e4ilor. gtiintifice sau politice. care refuza cu mici excep(Olanda) relaliile comerciale cu alte l6ri. rduce o saiitoare a preteui SUA.Strl. v\z\teaza riflec1ie. e prezent ln seminarii $i conferinle oficiale. ascun\ de rncercar 1or.' . Toate puterile comerci1824 erau iritate de aceastd incapaFnata izolarc.

mendria realizirilor rangibile ale muncii . Strategiile ei de dezvoltare sunt elarle cu un ratiomment judicios $i o subtilitale remarcabild.Dar daci dorim si gisim un punct fix acela este Confucius. tezaur propriu. care s au masuri si asigure progresul $riinlific ti tehnic. diplomalia exrinde Si fructifici relaliile stabilite pe lkrDul economic.roJut b. in orice epocd geselfi ideea mif. universalE pentru cA ghideazi cu unice efbrtudle nrturor tirilor. Confucianisnrul pare a fi titlu de religie.ezii au lnceput cu rccona. disciptinar.ncipal. urmend ca transparenta qi libe(ilile individuale se fie reale gradual in funclie de rezultatul efofului indreptat spre ecomie. specific. Sr le. daca \ rem \a a\enr \alo:ue c. Ideea dominanti este ce intrarea in civilizatia contemDorani Drctinde o mobilizare de energii imel}se. In mdnunchiul stilislic al culturii japonezului gisim rAsdtui e lJe micilor regate sau impi4irea antebelicii in regiu in cffe hlra $i 6e ie$ea cu un pasaport semnat de un general local? Poli- llirii interioare a fost triit cu oroare. ceea ce este explicabil prin uriasa datode pe care pe planul lultural Japonia o are fald de China. pericolul nilicalivi (40 de ani la japonezi. legislalia. exigent pltna ta 1fifiEa-di-ine. frudiul alent al pir1il opuse. literalura bogati. Cine uiti rezboaiele fratri- o Inrre ririi varietjire. justiiia.unr Gustul pentru teatru. pe . DacA sovieticii au inceput cu x.pu\ ei.?osr). indieDii. pregitirile detaliate. Analogia. pecete a identitdlii disiincre $i inali de alte parte. $i culturd. dur.r tunvd lui Pen\.educe riscurile ne fac sA vedem cA piri ale civilizaliei & aflim inrr-un spaliu cultural. daci le raportdm la sc! uluitoarei sale vechimi.d cu rplicdlie unrvef. efotul pacient de u minimaliza dilercnlele $i de a. \ ceDldnd ori(e shndd. ranjat de alte consideralij sentinentale sau morale. in ciuda unor indrzieri $i a unor prejurAd neprielnice. au . nu firi un proces osmotic de adaptare.ir dup. pretuirea poeziei. Din corpul ei au tbst rupte in ntod violent ii arbihar porli este normal ca cle sd revini in tltrriiia marii Chine.-?e I c'\ilizarier Sr d inlrat jn er llra povara "oecificiralri cutruraie.rlenrdrea socrera. ce nu pot fi risipite in ltr dc/ordrned ce tixer/a anarh. care. Si IrUrn iele doud Fogmme . trans lor. 50 de anj la chinezj).d $i gld.a ri frag.lite I va ocupa locul ce i se cuvine. dirlele fi simboiurile. Cealatr5 vine din lunga istorie feudal6. .e chinezA manifeste Dasiunea neabetuh Denru cauza Chinei najor care ii poate distoate aspiraliile externe.ul delaJal al Impulur )i i. i hier Si arlelnr mdniale.H. Este o coleclie de . rcligia.dinii ri al eicier Ambeie sunt oglindire in ata negociatorului. una din cele mai vechi inuu umane.?ort 9i au amanat pe. giedinilor. h paralel.fere crre. grsluile artistice. filosofia. lstoria Chinei. Scn.loria concepura in pdtr man ti \em- fi negocierilor. dar de fapt constituie o doctrine laicd creari pentr organizarea slaluluj. China se considera ccntruj lumii.au a\ul atat de cumnd inc. NeEocieri 207 Sriinrr lui. obiceiurile. Acest inlelept:r reit in jurul miraculoasei date de 500 i.. fi-a pus amprcnta pe constiinla gen ei pani astezi. ribdarca.. bazati pe filosofia obedientei. Numeroase trdsituri alF diplomaliei chineze coincid cu cele jap0nczc. Pana acum dezvoltarea pentru care a optat Den Siao Ping a dat lc/ullale cu totul iefite din comun. ara dr $i estetica arhilecturij. construclie economicd $i dezcre ljberi (Psrcsrrotl.s/ril. Stilul chinez are incapsulate citate. clinezii LrrcA simultan ceteva irepte decisive ir clrnoa$tere qi ralionalitate. Extremul Orient. prima ren rnerc pana h delaliul fr irnetea cerule ije produsere teh||Lrtogrci doui. gcoala chinezS. chir. nu se indoiegle ci prin calit. adevdrate accidente. llei dece teau invinge flota laristi.mii $i intini liilor rii sale.7 206 Pattea a -a. ru deductia sau induclia.. du$nran intern Inrmdtr(e Sr a dour la respellul normelnr. zi . unde perspectivele Chinei ii conferi un rol global lce $i oroarea de anarhie. referinle $i modcle din epoca sil andce. organizarea educaliei. Maj mult decal atat: japonezii au $i instituliile staruluj.umnonamenrulLr valeresc. caracledzar de note cukurale comune.. in pr. pomilor Si cursurilor de sunt o direclie de realizare a poienlialului siu crearor. Dar $i_au dreptul toral $i nesringherit de a-$i pistra tradiliile. este uheia mjnlji acestei imense zone. Esre cea mai instrudivi distinctie fAclrl istorie intre civilizalie. complednd re codiiicaie pe plan inrernational ale conllicririi !e nu poate ti nqsocotit.ovrer'ce de a ldce lmnzilra de la ve lul comunism la o noui societate.i gaDdjrij unicitalea acestei experienle. manand cel mai numeros popor. Integrirater ei esre un inperaliv pdstra! i tad."estroika. Esre prima tari din Asia care a deschis larg pc . sAnAUFi. cand cu cinci veacuri inaintea erei actuale grecii. de unde a luat scrierea. al u. pe de o pane. modul de guvemare.al6.

. .". ."le mai mari consecinle pentru indeler "ii..4 mai mult in interior :]:t* Sub influenla sa' p. iiprbil d..li.ile infiin'tati.ur. c" ia"ui. si C0nvingator privind seriozitatea scopurilor sale $i si insjst€ pe n lung.i".i.r ' ine :p.".uri pe scena tumll .. llIr(liri de slrucluri lrn I istorici lor. Fr iozitate proprie."i Lar. petrecur )i .i pdn diplonalie.7u Ili recolulur I 'i'^"iii """r"f. ce nu 1in seama Ufff(lcnt (inductie). se trece la rirca $i invocarea prieteniilor.. care virclzd in egali prevaleazd meritul nisurat in cunostin i'i'll'iltit. Ir:eti-bilrrare pe o nrJlcq c colorara LIe :DeL j'.:. il acuTa de confuciani\mul deteslat d€^ Jenunla pe Chu cn rn iuii". l[o|at de constrangerile stilului rigid. nici din axiome doctrinarc (deduclie). i: iume "t decll:l . si-$i cunoasci linia ultima de concesii.ip.*"t"". chirezii sunt capabili si lr'IIrlc $j solulii noi.r" tr .on.-ep.i . pentru a demonstra ci p(oblema in fll un ncr\onar srinrn tt qrlc."tt"u .lr rJla hnala..ifli_. crJe i?i InJni cnia cu China in anii cdtici ai confliclului acesteia cu $ S(. . Datorili ei. (analogie) cu eveDimente petrecute in . inrpefturbabil de chinezii in tot cursul tranziliei de un $i iomitate b." " ln'. nu au putut s: aduc6 daune unei prietenii vechi.ta fti on"i titaf.6r'. si insiste asupra prieteniei. fo'o. disciplinat. "i.aciifi. si fie ribditor.Ju Jlpro. Paftea a ll-a. lJin cunoasterea stilului chinez au apArut reconanddri pentru l)oftamentul negociatorulri american: se-$i cunoascd lumea sl1 studjeze trecutul.pr."i. Ne|1cieri 209 misura componal sfaturi bine inteneiate. O nooi tagma ..n:ieyi ilicul ufuirifea de irterese pe tennen Iuns. n"ai""fii. ror)larcd insi indeajuns o trAsituri a gandirii chineze. se accepte cat mai pulin rolul l(rrc .r :a..208 Jo.itul . etema pr atiiitlti. ir era cunoaticrii. Romanii.i Jeri!a hrrr =:.. I e hiat $i flexibililatea apare pentru elaborarea detaliilor. -iiir"t". (n-nrc ne"oi66iilT . care volulia propic din 1989 au manitestat zgomotos sentimente lDiste.j!r ltum. combina6 fir€ ""itutea fo(i Se arari o preferinle de a demonstralii neviolente de vorbit sau scris prin gesiuri simboli .iritl ineralbri 'i de. americanii f'ceau car" vak adopta leaqteptatul principiu cd adevirata pune in mi$care fortp mai mari de suslinere.r'rJ". Ji ciplinlr :i cu siirlufierir)riei. c6nd \-a oblrnur o aderiune la anumire principii. Nu sunteDr Irui. rczolvnm probleme cu unii in timp ce allii sunt soiidari cu . mai mult un avertjsment care incllrdea invitalia rocali/ar' in trrl'ri i"".viedca.?i ecre card\len. ".a ."rpr. l a. adaptate situaliilor.nua n conl*nr''e de KicLinger' 70 neqocicrilor cu american."y si Matsu €ra mai pulin o acliune militb c'tre talwanezl ""i"i"..zl. din iamilia creativitelii $i inovaliei amt lr."t^jul considera c? b"Tb-d1"1 "trlr. diDlomatul chiDez de la sfqllitul secolulu-i h timp ce interloculorul este impins spre suplicafie. contrabalansand rcvolulionarii nu o iubesc C ae-. tlnrirrc lr'r'r'r lrri. pe r(i|torii o duc la nasa verde fi diplonalii in relaliile lor.tremiStii' culrurale drn anii o0.i.pri ddneneriar )i Llin a I confucianisti "r rellliifiir inrerpersonale. sd minimalizeze presiunea ficuti de r.. chinezii o ignorau !*teloa.L ale cdte\d lari n icr.i""ui"itu istnrica o tui llixo! in Chira. Chu En Lai ]\:ll: ""t O*. . de lectura or dictate de autoritali $i dc postura militantd de lupta $i pre r rnilor'50 si '60.^.ccre" $i si menlina controhrl situatiei..i oc\ihi'e in anii efb ..r.

Capitolul 12 Negociatorii r.inc\a \a-i poalade.(opcri gindul l|ri re. dar i tradilia occidentaE existe legea tertului exclus.u 0 tntn. El creeazA totu$i un avantaj in efortul a $Apan{ complexitatea.ta tu RqotHi Su'1t'ul n e s i Eu t e .{@ "p*" rratatul. vom i lamurl provenienla mintala a acestei dexreritdli. Realizdrile Chinei pe plan extem. pacienla unui ceasornica\ capdbil s': in tc bucruor pe isnonnli. rr.!fl!.lt\ !n!!J aatP tuDrltt nn'rdrut F.' h !JtJ.e" lt. $tiitllti.!.nror. Ddcallidres consacrA multe pagini condiliilor pe care tre ic si le satisfac5 un bun ncgociator.Nici in cuvan$l lui. poari pecetea adat formulelor la realitAti schimbitoare.tet dJii. Darul apnfundAtiL Cal ' plin de t fi? Si bun ascultdtor.)'r4 4 .'. inci din secolele anterioare diplomalia Rena$terii a dat li iflcd una nult rdspAnditd' ttbil trebuie sd Jie un ndestru al inseldtoriei: Ld un ne|ociator . ca revenirea Hong- la patria comuni. din abu tenF sunt enumemte norrne morale de conrlllit:. n xenrtticii i dreptul'i (surprinde refbnla la ftiinli fi matematici).i de a wfii..nrer. judecafi siindtodsd.ilor..J. regr i de observat de citre negociator..-iJwa"ii iiii i' N'po' iato''t lrcbri'| sci JiP t dconnt it' nn al rtobtt.. care eli asemenea dualism.[ttt-1ttamalte . pi6ipeiffi-scGii a unei literaturi renarcabile inchinati diplomatiei qi ambasailor. care n rdtdce$te in ralinamente i sens sau in tubtilitdli.ta'.. --""rc-. un alt rnod de a caracteriza sarcinile ale diplomaliei 5i negocie.I 2t) eri inovative" ne locu re s(ena lulhii DacA tinem seama cA o scoal5 occidentjii se intituleaza diln seama de actualitalea demersului inovativ nez. Existi recomnndiri de comportamentl Autoconttolu! de a retlttl dorinf. td. daca ne vom aminti filosofia chinezi un loc de sustinu6 cinste a revenit principiilor !i Yang.. In acest caz.1a! Lq. . InsistenF asupra morrlitalii este expUcahiln Machiavelisnnrl rrllian a fost denunlal in liirjle pro@slante cu o moralilate tnai so " . El trebuie sd aibd o oarecurc cunoa$' a literdturii. nici lrr('tresie.tund arP intL'ttl?aunLt . oarece rezistat vlemii Nu este de mirare.t. l.ntitt. w. ca ni$te motto-uri literare perfecte De Clrllidrcs ar fi pu$r adiuga 1a portretul de caracter al negociatorului inosul clicton al Cardinatului Mazarin: .l' in sfeiqit. caie nu sunt decat doui principii opuse.luj Pe callidre!' . dereiifJn manual penrru secolul Lumi 6r. reintegrarea peninsulei Macao de la p stategia perseverenti in cazul Taiwanlrlui...cLl mdi httt'A pnliti.e 1d .stea ?:tc.Este o ercure funda lentulA. ln poftretul lui intelectual $tr't ceintP c* o minte inclinatd sprc lie.tor'a.

curajul Si chiar eI rispunde: . Rec!lge la mediatori f1e prin organizalii ce pot oferi servicji.i ind"plrnirolul?E dialo!. La obieclla e cititorului care li spune ci a omis inteligenta.ara rptirudinea de d se lranspune zitja oponenrului sau penlru r o intelegc. I 0. Alir_G inulr'e.ntre toate pdrlile ce il wr ce-r'd Construie$te \t. cet Si ln elementele de baz6. hi{I cia. puteli oare e\pnma. capacitatea de compt suri. Cauti momentele mature in evolulia problemei $i a relaliilor re pi4ile in cauzi Si folose$te-le ca baz. . adversarului atar de clar ti atrigitor incat se fie acceptabil ell A fosr emi. Cautl subiecte ce pot fi...dv /anrinicm draitici de suDeniiialitare si inselarorie. Si la altn pregilire a nego- alti re. prin identificarea de reprezentaDli naFonali ce pot juca acest rol. in can€a sa DrplornaeJolosila de la ihcodce de generall de djplomali.n d. Ir-am luat drept lnlelese de Ia si Aproape toti autorii studiiior despre negocieri deduc din Durarca Panea a -a. abilitatea de a-ti verbal gandurile. c 9. ilcrementale ti flexibile d este posibil $i cand o schimbare totald nu este la lndemand. Nu le gr6bi ! CA$tigdincrcdere . cunoa$terea subjectului./e. Crceazl in|clegeri ce sunt par. Dar Srr H worlon dAdea o delfi-r[Cincriminanld xmb. ca: date de expirare. atai ale aspectelor tehnice ale blemei. calm. Fii alenl La mo polrivit pentru a trece de la cereri dure la cooperare maj onlul xibild $i asjgurA-te cA existd decizii politice sau decidenti disDobili si autonzeze aceasti schimbare. 6.tiale. vointa de a asuma ris (oroare peDru llraqbilqu! qe Cjx'!I_9!!Iye]!B qg_crt!\'3 amemnQrea sau caceatmaua. munca./ 2t2 br5. Forc pdlqul pentru a studia lmpreuna si a face exercitii de rezolde pmbleme. concent-r'jnd in lemen[L$id. aptitudinea de a invita. 7. in sprijioul acesteia.teti (2) ..Nu le-am uitat. fibdarq sdpAnire de sine ii loialitate. hnglezir au manrfestar intoldeauna reTervaI4A de diplor bizdndnE'fi mostenirea ei.. Cauti si te alEturi celeilalte pirli in aracarea pro cepand ctt identifrcarea ei co. 2.Io. Raiffa scoate ln relief: priceperile legate de pregetiri nificari. grupuri de redactare { comitere tive $i acordi le incredere. 5. un or . r0imitatea nu este 11. tranzaclionate. Recomandiri practice (1) Cunooste interesele pnprii ti ale celuilull Construie$te un mediu de invilare E nevoie de timpl l.incal"Rarl Deutr pune negocralonlor unnaloafea Inrrebare. 4. Caldt6 o formuLd de acord care satisface cererile celeilalte ca Si pe cele proprii. dlqi j-s:arcerg'I eoreticienii Teoreticienii $i-au condensat analiza gocesului de negoci p:ocesului negocj re€omanderile oracticate. Negocicri 2t3 id adresa celerlalre pa4i. evenimente exteme sau alte oportuniteti a realiza acela$i scop. cal .\aaorutur. abilitatea de a gendi clar. Construieste ilii lntre pd4ile ambelor tabere avand interese comune.le nece. atat ln detaliile . pu. ^cord posibila. valabil ti peftu Dn negorjatoI: adzydr. ceea Le plesupune o mrlir empatie pe planul psiholoqic al inluiriei. in condilii de presiune $i incertitudinp.rl propfiei cau.5 )iopini ca cel mai bun neAocialofnu esre un. Utilizeaza sau propune termene realiste pentru elemente Asdel. Inyesreglg ir]' pregdtiri serioase. in decaloeul luf2altnran de indicatii tice se al'li implicit competenla negociatorilor care este solicitata: . infoma-tii $i responsabiiilate. sA tempcrament inclinat spre iDcredere. a negocierilor. Folose$te reprezentanli. discemimanlul" denia. O | Ca adept al negocjerilor inovative propun.ln vederea creerii bazei unei abodihi comune. lltd agenda fAcand apel la alte calita! tlrlofilor. mai degrabi decat a in 7. negociatorul sA fie o persoand atregatoare $i umand.onfruntational lor ideali caracteristici pentru negociatorii angajali Si liilor ambelor p44i. comenleaza sar4fos p Cauieres qi h randul sdu reluma ln fapt calileti care se cer plomat ideal. ca iiind om Eimi\ se minla pesle grdniF penru binele Frii sale . farmecul. c. cat 9i ale inlelegerii infereseior propni 9i ale celuilalt.n'" . 9sir Harold Nrcolson. ospitalita@a.

tt Nu neapirat recomandarile pentru caiitAlile sau procedurile nerilor sunt legate de o $coala sau alta a relaliilor intemaFoAltele deriva din observatii praciice 9i cxperienla $i suni mai lo."rt? Iomuk prctimnarc tn rdrc oruncr?a fie diluah I'wte intercsele cotuergente sttb aripa proiectului magnet de cftstere lt intemcliunii pd4itor ^isurd. 6.rdrnea dc.k pachete de intercse Fi-!i prieteni ItuntiJicd interek cont.lzd formula rezultanfi l)ill 1.i.ista (4) L Pregite$te te temeinic Accepfi fotmula cu beneJiciu de tennen lutry Nu proclama vicroriel In noaptea aceasta nu sc doarnel Prin intrarea negocierilor inovarive in zona avansata a caii set de recomandiri maj explicite poate complera uitima lisrA. diniolo de tD. Mah st? intcrc. Muncd analiricn Cdse.lc. 3.trtattA ncErcietitc s. Respecfi 'raloriLe ti culturile pd4ilor Asigura-@ ce acordul nu le vatame r(\ur\ele simeft(p Evjta redistdbufia.\. 'Inte.. Ai pacienla 4.7 Jocuri pe rcena lunii l.Tine legdturc constanfi cu g@ern l Pregite$te-re de dezonoare sau {ie indepirtare Decizia se ia in altd parre I l. dar s-a extins curand 9i la caPacitatea de a in rrcprincle. Pune accentul pe Pozitrv I Recomandiri (3) 0. jnsisti pe inovare q Consfitip$!? rcnscas. Negocien 215 3.rJrtd Paftea d II-a. Studiazd ne diul nowlial Ai mai facut-o inainle de a incepe neqocierc{ Dacd esre propice. Cunoa$re ! linia minimali 3. P5streaze-li calmul |.5 6.utsi rupotrdt Coalitirle se neurrahzerza una pe cealalri l0. invadand gridinile rezervate ale inovaliei $i creativitalii in . riJn and-o la cenn!cle rcioncilienr l''o n if c d dur ab i Ii t at e a f o m ul e i lvl isuri juridice fi institulionale Pune intrebarea japoneza: Cum va ardta acordul pe$e 40 de ani? Sau cea chinezeasca: cum va arita peste o jumitate de lhca punctul3 este insuficient sau inopoftun Imaginalie Accepti haos creator '7. Cerceteazi nevoile ti interesele celuilalt 9.l i rcre. Principiul a fos! aplicat in profesiunea organizarii si coDdu ccdi (managemeno. F'ii flexibil 7. rcspect 6. I .ergente Si diversente pentr negocieri paralete sau substitlttire cdle!13 I nk Incurajeaza pe ceitat! si faci ta fel Gd. 4.etc in trtrgiJ mostenirca secolului trecut existi un principiu casigat $i nnume ci profesjunile a clror reu$iti se arribuia uror calitlli innis eute $j unor talente eventual mo$lenite acum se dobandesc prin in vlilare..fectul litubore. Fi-!i relali 8.. Luptd pe tru negoci"ri poatete calea 2 Daci in cazul negocierilor pincipale nu este posibil cautd un intere:t comtnl Din( ulo d< . Arat. 5. ^ z. Fii atent 5. ca dc eremplr cele ce urmeazd: l. 2.te un proiect nagnet Formeaze o coalilie care sdl urmircasci PregAtu. gribeste-te 12. Luptd impotira potaizdrii Aseazate in mai multe gntpurice \e intejqectea/a Nu te grAbi ! lll.

s".auarc ntuntu1ionat. Mal4a.). (eds. 1969. Fred Chades. llz R Ie of MubiLttztdl Diplo. negocierea fiind considerati din ce in mai mDIt ca un instrumcnl indispensabil al supravieluirii in texlul complicat al secolului XXI. de tradilie teorctici prcnuntati. psihologia. Iill. binci. Malil4 Mircea.r. Didadica $ Pcdagogici. undc conpelilia $i cooperarea ir.htemdtioDdl Regitues. Ilammond. ed a II4 Bucur'lti l]d Didiclica !i Pcdagogice. Nl.D. D. tr)19. lnstitulional i se oferi faculttrlile de Bibliografie internalionale (patru ani) sau cursurile postuniversitare din domeniu (doi ani). cLrpnnzand sur5ele de (uno. Mircea. /:treisn Poli. Richrd. finanle etc. negocierea e in atenlia perfcclioniirii fiecdrui iDdi in prolbsiunea 9i viata sa.mantul superior. hter&tihal Nesotiation: Anallsis.). sondcaza opinia sudenlilor. Prers. Comcl Uni!. R.5 LuxemburS. (ed. Arthur. cconomie. Prririvu Tres&tion Books. June. speciali$tii serviciilor de relalii lionale a1e instiiuliiior nalionale publice sau private (mini companii. Chicago. H. Alan. Gul!rcr. 198s.u\ceptibilde a in!a!-a cu mijloace propnr diplomata ti daci este atras de ele.. Cel pulin zcce uni reclami cuno$tinte aprofundate de rclalii intemalionale.Bo. K6ner Slrph:]n (ed. educalie.D'plonafia $coli si lknnufii. zand cel pulin unu sau doui modul€ de negocieri: di funclionarii intemalionali.H.!ol.lern Int?matia^al Nc8driaridu Nee York. 1981. dar qi o largi experienF.).at P. Timur. Juitc. Harper. 1973. K. Appl. 1981 C. In sftuqit. cercetare. rl.L..Pant. Este un element de sprijin de car€ cer l.ti din numeroase tiri.it roreiSk Senice launal..ions Nes. 1987. 12 Na. LBJ School ofPublic Affais. New Bruns{ick..Bo.\. Houghton. New Yort. The JurlEhlent dtul Decition MdkhS An Inkrdnciphnry Reader. Manin\ Pres.).Ieo. Kremeniuk.nto ihlema. Anhur led... v?s.i. l-ishcr.fttrs r. MaEsc!. IIASA. California. Nesotidtion: Social'Psythologi. (e. 198914. 18. Ncw York. St. 15. sunt interaclive.lrl ir lhlemational Atlais. pol tine seama. Aceste cuNuri au irvantlje Dete asupra celor din l. Mil. Theoi* oJ Baryaining P/o. Pe plar intemalioral.csser. Mitllin.a. UNITAR (Geneva) a organjzal cu$uri r-u diplomrli)i lun(!ioniLri intemrriondlr.96 102 Drucknw. Disp as 1nd Neqotiaions.). Sagc.rsP?ctives tsevedy Hiiis./ur. in numeroase tdri dintre cele intrate in procesul dc adeft UE sunt organizale cursuri de negociaiori pe domeniile carel obiectul principalelor capitole ale acestui proccs.). H.. R. 1966. 10 I Dnntricv. Mcy in the Madem Wa. O astfel de inv4are nu cuprinde doar cun foarte muhe priceped.ianal. Adoll tl proceditn nte rroo. Hendkson. Sistemul modular (module de 50 de pagini in loc de suri) bazat pe obiectivul principal $i invilarea individuali tu se dovedeFte a fi cel mai indicat. 1968. cierile sunt teme cardinale de invitamant si cercetare sau orgrnizea-/a cur\uri inrernal'oralc. Xr6. c^p tt tl . Boston.r A.l972. Septembcr 9'. A. P. ll. 1987. Hmsen. Si armati.1981.1.).r. R. C. New lerscv. n.tk:a n. Lall. Mo. pp.. i 4 . Grcss Juttc (eds.Dat fiind caracterul interdisciplinar al orice pregitiri anterioare sunt ufile $i mai ales $liinlele economice. 1ssa. Zexas. Gl"bal Nqatiations and Bq'otui.rurii in care )ilolul I qi 2 Arkes.n:ate.l983. lncearc5 mai ales dezvolte aptiludinjie fi prjceperile negociatorilor. The Futwe aJ Intetruliatul Orymizatioas New York. (ed. Ed. Orice om co studii superioare sau in curs de a le parcurge .New York CanbndgeCoddington. (cd ). Ministerele de Externe $i de ApArare in primul rand. fumizeazd o documentalie $i lac uz de suporlul lehnologiilor infornatice. 1969 lkle. proprn probleme $i cilii. nu doar teorie. Viktor A.y Makins in a N(w ErI: The Challenge ol MukilaErut Dipk haq. 6 7 8 t. sociologia.dner. Ele cultive dc caz $i cele comprntive. Multitat ral Negatiatiof and Mediotion New vo:k' PcrsaDon Prcs.ro. istoria.i Ury. lx fi<LJre f..).Moscov. Alle In. I 982.. W.52.2t6 (Drucker).ia ti prd. Academic Pres 1979. ll.6".l.. ltlMca. Columbia Unive6iLy Pres. dar Si lelalte organisme guvcmamentale organizeaza cu$uri de neg tori.riloL Bncrrctti. Aldine.lne'.

!u.s oJ Intenaiio@t Nesotiations. Newson. J.lticr. Anrstedanr.? oJ Gon s antl Ecotunic 4?. fte DiplaMct of Hmdh UniversiLy P€s of Ame. APP 27. G4 ne 'rheorr. Helsinki.\ed. in Esals ih llat@r of Etil Cdrtlr.t Co4lict dnd CooPetution. Aummn. Lapopor! Anatol. KNt. 42. Univcrsny olToronlo Press.le la reEoLiatiok sur an./ StmtegJ 22. G. LMh^m.i Cuetzkoq H. Ann Arbor. lohns HoPk. Hondbook of Ga.218 19. 33. NeEoliatio$: Nates lnsitutionaltu and Intemationalist APptua. Haywardr Deutsch w. 1979. Barqainine aid NeSotiations in A?h4'iorr. 1983. The Univelsnv of Michigan Pas. ll-4?15 Sangcr. Kai.r Catfirenu lles Nation\ Unies s* le .i DiSepf.R. Papadopoulos.c4 1986. w'. 1965. Mlkildktul NeEotiation: Ak Atubtic University Pre$.iv. Davis.T.).). 198I t0. Game ?tu r. 198348. Johor.. vol. New Yott. Ctuede.J.ott.drt"6 Wdrld Od. The Ax and Scien e o/Nesoridr.ler UN Cahrebtian of the IA\| aJ the Sel: A Drahing History and a Caffientory. Murl.r.len DiplaMc!: n1e Atl dh.itical Sci.pack4ge deaL" n l.ger.ia Ametican Palricdl Stientistt Reriev. Antoine Mdtheftatial App. Tncr. Pbsche.6.lroit .Bucuretd. rrorizs a'd Crds?in.4 (26) Monow.1n Reina Rahxitd.l qlmq &rdier. 1970. 1/l II: 1977r Alker Jr. J. Fiaffa]]. Hmison. Mu il4tercl DiPlotuc! withit : C@mdw. the Univcsity ol Michigan Prcss. in AK. Hdywtud: Gaitung. i9 Guia. 1n EtoPean Ja in U. Clnz sic Books.. 41. I ri 4 Alker Jf. pp. French Branch of $e ImernanoDal l-aw Asociation no 2. 1972 Ma!fie. Za. Dunod. 34.ces. Mo.. Pnn elon.E. Kelman Holt. S. Ann tubor The Univesily of MichigmP. 183'194NeEotiatians.. Mdioi Galtung.al Dtupae . |944- orpitolul5 49. Codbat\ dlDar 4J. .1989. 1970. I 985. 1979. Mirrc4 C. Sp@lor.aliliot tvl Canne.Boliatiad dtul Int matiokal l?e8Met.a/r. wathinglon 'ed schoolof Advanccd l. SweeL & 40 MaliJa. 1992. Mircca (eds. kn tubor.l1 2. pP.ohni Morgestcm. lzw D/r1" Dc. A Studr i.nents a1 UNCLO' rotialiotL\.tc ta ner. Nlilroff. Rapopot. Capitolul 32. Midgadd. WdhingtoD. Mncea (eds. Gane flier4..l C. Elsevier. . Ga'nes db.6. 2003- Ap fte Itu ry of Aatues ott:l the prcbl. Chicagp a$l 23.. l9lj0 Koh. Adede. A Nantechnical lhtodt tr. Hans J. Nijhofi: 191J7. 1982.!s. The Makins ol n1e Ia|| oJ lhe Sed. New Yo*. Doreitu\ Patdck. 1969. Cro||.2. 1982 i 25. 1984. oJ Sacidl Relations.ns University.in PoIiLt dr. Mrcea.ns/cst. 30 45. watmabe.natics an. 40. Decisials.ganon PLes.2. Appndches to hxetlldtbnal RelatiaLs.The Ptu.letldcn.O. no 3. B. nuMll. Buchdest. DC. Intemdtia. D. York Spri.1sPe.. 418. NY. 36.en Jot Seulerent of Dislrutes @. T. Wsliinglon DC..Bungc.led Roons: Sone ksons nt Clobal Ne' InntuLional Arrar\. Benrm.l Asorlas. Anatol. Malila. R. 1988 Dc L&hdiae. Sawyer. Peler. USIP. Ei Baradci.iente mui PtiaciPe rotnAl dupd arcdiut vihei (1683 I636).ta. I 9i II. O-D-88 J.. pp. Von Neu'mn. Ed. Steven. Iwd Pclso. Memls. Dotdt{h\ M. Prlit.itists. t ndon. Wciderltld dd Nislso. I 994. Problea'. UN ITAR. . W lE. Touval. Winslon. Nepotbtins Wo tl Odtr. Nc* llaren.tical Ne|otiatioh.tnd.nP: N. l9a9. Ordeflts the O. John Wilcy.A. 2.B.s.r rt the 2d" ehtur!.5. 1979. Guy Ladrcit.).nos. 20. Rapopoi| Anatoli Channah. it Ia\| and CantenPorar. (ed. A.: Mal44 Mnce4 ?nade. MorEenthau.1.oa.6 /ndiqtes . I-W. Jm4. Wilmlngton. Negotiation Joumal.n af IntemdtionaL C'operatian. 37. Univcrsity Pres.P. Stcvcn R. Delawde Scholady Resources.).).atth: A De. l9?0.ads. 151 166. Scholdly Rcsou. 29 30. Mohtuled.. . 26.). Ed. LW: Bcman.a Wil'nington. RiShts.. fie . (ed.l1.h$ to P. Ba_ PoLitual R6earch. N-P?'ra.1966.nehan. Wlgner.. ConcePts antl APPlicatiN.Botiatins Slrdtesr oJ UNCLOS I.re Th.Mrkhol F.adz ofEpaffidr. Case Shdies. 31. Pdis.. ft. Cantndge. LC. Mss. RASPS.h. Pc. R. A.le Studii lktenelionalc. PtinceLon Princeton 21.ral olara b. RatioMl Politi. Neglcieri 219 Stiinlilld. 1973.l tlP Snk1. M... h&esri. me N. Pp. 46. Zanmo./es a. Kllde. Cloe. Robcq Han. sefSiu (eds. t? ir. Rapolort. American Enterpris€ Inslitute. The Hasle. Pres.). Modon. Guiasu. 1970. S. Jocuri pe scena lumii Pafiea a II-a.D. 1987.r Mali. A Paften Jot Future Mubilateral lnteflldtionat Conlzftnces. Cettihg n . 1986. Prccess.1943.ss. Jot Pol. Prers.M.l the Aftnans. Stoetzl H..tian h cfiles. Ga\in. vol Bnchacst. Rc€srey. Sadia. NeSo. 1986.xemational Studies. Zuthan.. Johanl Malilza. l97t. 1969. l5. H.euns.. ia PEW David. 24. B e ha| iour. Ana|ol. 'ro(onro.ldkson (ed. Nesatiating d NaN world Oftlet for tnc Sza. witii^n Gns. N"s"/. 1967.

USIP 2002 wo Taddr./o!rea 70. p. Ncsocieri 221 Sebenius. to the TahLe: Prcccs.ieile Nord-Sud 88 Azd.589 632. IIASA. Crfteptuol and Ptucti@I A:pects of UN Actiities h Fra oJ DisaMent in NTAR. M6s. I 6 (Decembo I 967) ff:. 6aru lhro Muhilaterul Negotiatidtt: The SingLe Eurcpean ALt ahd the Rod. a** 'Unecrer. (ed. in Zdttnu. Andre.t. M.M CanLqunit.i Oleschowski . Doherty. /Ve. Higgott. Anni Weidner.ttdid. Plilip. i]t the Urusn! Roud.ited States okd R. Euvpliische Penp.rftedr.Chi.i Coopcr.2. 16 .li 2005. P^rl. AAII. LlxeDbu. Ann.). Ire SihSL EuroP%n Act: A TrunsdctionaL Sn" tondon. Gunnr. Eishteeh Natjon Disamme'l ConJercnce the Fnsr Two v4a t962 1964.t) Brams. Charles. Gane Theor! and Blss. H. 11? voorhecs. r. O*eliu.ial ConllicL\ in Thnd 15. 1.368.g. 60. Mthilaterul 65.t tulS liat.u8t.4..anr. Ellis. NcSoriario. pp.ln The UN and th.s.290. MuLtilateral NeSotiations: The Shsle Eulopean Acl and the Uruguar norn4 txxemburg.Augusr 1985'pP. to 4.i lvhatiey J-. t*ilrnp dc L Union Ewopknne. Cqad.Dber Nqo. rhe A"r?solidtiohs Ph^.\tia Ran the Ahas Race Pa.ach Foitalnbleau.8.t /al . 1984. u. Washington DC.391-406. l99l. txxemburg. Winhm. Roman and Allenheid. 1991.l985 Momvcsik. Pp 95_96 Undc]td.s oJ tntemationat PreneSoti4tiots. 234-265. J. Dc.. li CoMercial Policies dd 62.lrion Anallsis: Ikpbininq the Pncess oJ Univcrsity. Coahioks ih the Unqua. C. t913' pp l'73'182 GATT: Runda Urusu. Straus. 68.199I. The Utusuar Rouad. Wary'ffit"d Nati"*. o. l. Natiohs ond Disanwnetlt IsT0'1975' New York. Alva 'rhe Catue af Di&n@ment How th. Muhilatetul CotMe/clal Dipb'nocr. 1964. A. G. Dhanwen\ Th. tt!. C. MainteMnce af 64. Michael Joscph Lrd. Ma$new. Peace dnd Se.s Prctcted Sa. L'U.1. Wiliim (ed. the Caims Gnup a"4 the Rould of Trade Nesotiations. 16 (D@enber 1966).JoLuri De scena lunii l'$tea a II-a. Brussels. Ma.ds. dtnotdiMift de t Ass. 45.law Udv. Janles. A Cdk the lA|| oJ the Sea NegotiotiM and Sp. UNIDIR.in EIe.). Brams. XLlv.Y ' Camell Gasteyger. Andrew. Gcneva. Dkros@ Sustained: The t4u6lerel Peace Proces nt Dantuuth Confctehce. IIASAT?IN.n 3 1914 RetrasPect. An the Inpacr oJ the Gewml AEleetnert or the Taifs on Ttude on 59. Multuateral Nesotiation Parlles: The Cdse ol the Euto' D. p. 1991.r Repon oJ he Dilectorcenenl of GAI:I to the GATI Council 23^.). 1976. pp. Finger. 4. MuLtilateml Negotiations: 1he Story of th.ctiv.t: Notio%! lnte/e$s and Conye ion Statec'ail in tha E!fopean Commttniry.nblde Gaitrate dzs NeSrlBrir. Evgheny V.1n Th" united f0.a/opr'nne. r'r'esotiatins the lae ofthe Sed: I2son ih the Science of Reachite Agremerr. Sievenl Aftbso.. c]ic!. New York Science. w dhiDgton. 67. . Hanilton. C:nn. and Intemational Econonic T. IAdEe.In wotL! Eunoni. (ed. rhe Veriftulian ksue ih Urited Ndtio$ Dnam8enl N. itl li6 Towre.dldtions Regatdins lD Pagels. Lnd..267. Paddrx of Voting Power ok the Ec Cauncil aIMinisted. N€toriatinS me SinSle A. no 2. N. Specto.i Keogh. UACES.. (e.L.May t919 m'l SEA (The Single Europed A.g.. P l03 It4 Mndal. Steveo: Affoso.ondon.V. o.r/ari"n. 1986. Books. 3. Cambridge. Steven. Round. rrhe . In Int natiohal Ohlanizatid. Lill. in . Jantes K. 57- 58. C./PIN. Pana.!io. !rl\et.chn 4/rr. AnhDr.).1991. Albin N.R. Nes York. Moris. Weidner. Paul.K. IIASA/?IN. A H the Multilateral Tnde NeSoriatla$.tiul Se$ion on Disomnent Ndtions Unias lt te diturklenen|in Rewe de I'OTAN. Dam. 66. 1984. Muhilateral NeEatiations. Ba\d 125. 1991 Church. ConruteLAsisted Negotiatians.i\.The EiShteen tulior Disatunetu t99t. Org@ization. Heft 3... ULB. t989.. 1976 p 937 ll5.New York. touis. M'ddk Por?/ Coalitioh B|ikling: A\stlalia. 8313.. & sessla. 1989. vol. in hxemotional Oryanimtiait 4.. Dec. Hdvard Univ: 1984. Coupur. avl Diwrutuent 10 (J\te 1966). The Wodd 198'. Andrcw Fenton. Plurilatetuliw aNI the Siryk Eutopun Act Ltxefthvg IIASA/PIN. Zor8bibe.. 1987.L. pp. A&lotdun to New Pando\ of vatins on the EC CotdciL oJ Mbristea in [tlz. Edtdd: Mooi. W. Richad A.i.ln Cooparction ahd Conibt. 63. Sjdstedt. 1970. Inzrutiotul 337. Donaid 8. Doftiecht M Nijhoff' 1987' pp CanJer%ce Trade Neeotiatior!: WatldTnde afiet Tokro Totowi. the \ladd Faciliation and DewloPneht DiPLonatJ" in Milleniun rl p. PEs. BouSrov. \Ninret 1991. Matthew.n r./ C!&!/a New York. Bertm. 'rhe UN Sp. 135_139 8Ems. 69. D. Stevcni Dohedy. 6L Cutzth.

Doob.wries or Baryaines? NeBotjato^ lktemtional Ecano. l99l. Cratire PnbLenaolving. d.222 Jbr Noxh-South Negotiation. turr'l Bahgwati and RugSk.W.and Devetapnenl I en4tjMl Conlicts.12. 1987.in Woft Derelapnen. eI New pp.Johar. fltld Pary ConelLtatian as d Method of Cottllict Resatution..aotiation path to the or Dearl4nr1 Street?. Reading. |9t6_ I0E. SearchinS Jot Peace The Road to I/ansr.j Kim. Bedin. confrontation to Sttuteqr.r' Pra. Chester. On 223 HaMrc Goremance: 'row l a Ne|| Glabal Pahics. Negocieri Fa\k.t a ltust rvo d Boudler. lal. Col Unive6ily ftcs. PatudiSM aJ Neg. Addison .J.2. I 991.tiations: Barsaining dkd Pro' .tiation . Passiohs atu! putpose: Partea a II'a. Capitolul6 !i7 l2l 122 ]]lonpson. Zal|man. hJo@nl of Coallict Resalution. Sewell. Diego. (ed. Con. 16(?).).B.Bernu.l.r.. M.tc ConJlicts R*ol|lioh.3.M.z.ri. Ap. . tt Wsley. 92. 1987.annn de rcqlewtaft posltica a dif?ravJelor din\e nak. 12. 1982. L.r Korpc. Kelmo. tartA.it 1985. 120.in The Repolt ofthe Sotfi Comtission. 94.r. cuinnclt. I 67. 1977. pp. To\|ar.). 1994. E9. L. Joluson. Bnce.k Diplond. . Mcndoyia. Ihtchutionat Coilid.dger. in Ne|| Cr.tractabte Negalidlions. B. NeSotiation toh ll9 Sp4tor Benran.^p.ln Wo d politi. rhauEht on Noxh South NeeotiLlian.Lndon.r d. R. Naveh. J.l Retu!utu'r.1985. l23. P. PauL David. 95. Ny.. Heberr C.. 102.itJaunnL af Sacial psr otogr. The Ptu.. Ro.a1tion MethorloLaer DuhB ContintinB Cisis. The Amals of AAPSS. John.l{opmm Tercnce. K. Condovez. Slracdse Unive6ilv Asrnmetry. It e^. A Case Stutl! oJ UN DiptohldLr.4nalrJtr.A2r. 1965'rrack fl6. Iobnr Zznho. J.mI^. Wesrvicw Pc$. 1982 l ?6 Fistrer. . APPtuathes kj Pe@e An bnellcdraL Map. Power.. r06.). Ncw York. WiUim. Creenwo. l21 138. 13.1991. 1982.98. NY. in'rhird Woft euaneb. l08 .w'.rhtu) PaltJ Rotes.8. A MNri]JM. Berghof Handbook l:7.. W-: Patton. November 1995. Hol. Ioirn.t. Polilici. Co'li. Penguin Books. ).ald. 99 llN.s. .itlJauntuL af Q. lor Con flicr'lldsfomation.w.lsoq R.. Atldtic MonthlyPres. yar. . me Se. UNCTAD ahd Dewtapmqr Diplonn. Mid. H. Novembor 1995 ll lropnd. I (r4. Apil in ltttmanondt Trude.r. IINCTAD and thc South Nanh Diatosue. Aefiins 9r. Cttaj?a M. l.Jacobsn. USIP.:.Fisher. e Dimond Lrd Ardlliir.ldn . Th@doe.r. ll?. 105. Fishcr. Tdftire Intmctoble conli.: Bendahmane. RzsolLnion Columbia Universily of South Cmolina Prds d l4.Itdre. M. USIP. 2d April I 174 410.ret Talks lhat l?t1 to th.?lomo. p. Maureen.326. f{l Fisher. JduaJy lsL. R. l1e 1996.Diaconu. UNCZ\D. Tcrcn(i.1'!tions DC. Rdffa Howdd.Malloch. S. 103. Wdhin$on SanFmncisco. Wesrposr.Camp David Sumdii 1978.3.Rorand. to ves: NeSonating Ulivcsity Prcs.8 (cds.6.). 196?. 1965. Burlon. (eds.lensen . zdnmm. d CotMuhicatian. Iw.H_ (eds. Ny PEsq1985. (hpitolul S Handbook.. Singer Hes W. Resalrin9 Deep-Roofed r987. lagdistri Ruegie. Hagras. MandginS Cotflnb.$.W. P. Medjation in the Harddrt Cdcr. r981. 1990. 90.oires. 124 Crcckcr.r/tn / RcMfurbr. IV.K.E. i. R. Bunon.d prc$. S. ii Me.qdrea Yale Univerity Prcs. p^s!es t78 Falk. t. Bucnretti. z?e NeSoti^tiotLi Pncedures ard th. A Cfdu Wotkthop.R. Apprcaches Issuet. A Slsterf Au de lowa Pelcc lNdrule.tolvir8. Zcd. E. DTrhmouth cDbq i 101. HlmpsolJ.rventiax. warhirgtor DC. Muttita.335 367. l7l. Susan. Iacobsen. Bhagwati. 98. Retolnti.fhe Statehdte. Dialoeue mtl . /ntera. Danielt B. 19t33 . Asrcments withoul Girins. The Na9ar Channel. Foreign Science Institute. MeAierta. whcatsheal I 986.nic Onto.Aza\E. Smalt Grcup Behavior.The Manasercrt ol SociaL CnnliLrs. J. McDoDald. A R \ry. !. MrT pr6s.lp. Cambridge.t Reelution.tical NesotiatoL . p. 1987 oJ Applied Ststens Andllsi 10 Intemtianat Ncsotiatids in Intemtional Nesrdanonn Analysis.. Gtobal N.rdat 15 t ndon. Ma$. l25.)./. Pluto Pres. Beman. +*+ Chd enge ta the Saah. W. sepLcmber 1988. 93.l^ Nes. Unalliciat DDtaMh. 2004. l99l |1. London. 198 255-259. ColoEdo. r07.27 . Drckrna. Crcativitr Hcutistics for hnPatu ResoLutian: Re fidn nS lf.!.\cds..ht1t. John. Wdhington./. S-S. Klmal.e DiJkrerces antlC fl|. Ny. 1984. J. in rhe Ahtual AAPS5. Rinehad dd Winsbon. Hqdly B.). D.oome. Galiunsi Cml.125. rhe P|Nun ol p?ac. Resotutioft: a.a Brighion. lien Osler: All. p..Doob.tematiohal Behoriout: A Social Psrcholosical 96. L Williah. L W1]]iM.2. Ion. J. abzli.taulral l.W. t\\cDot?Jd.32. . 2000- P.Catbin.r Banon.35. ds ol Thn d Pallr h . 97. (eds. Ro8err Ury.

Ltrme Riennes. 1996.Tonval.lr. le.l . d. 1995.Coldd. Zftd Diritling Di. Rubir. Fr. New York. Id nauveLLes rclations intewtiddt s l'krnlue et theaies. no 4.l ol Ilistot)' antl tlp lnsl Man.ena Luhii Pa htuntiolal ea d II-a. Intenlotiohal Medidtion in P/4.ry..re'dttu7. Prlrtd anonE Nalions. Sduel. tir. Fukuyam. a.ktn. Clrislme (ed. Habernas. Jamcsi Shapirc. ?i? rrtils of UN Diplanacy dnd the Fututu of Jlict Mediatian. wslvicw.lrr.ls. lrq Alo R..B-r(hil.A.. Dian4 Cultute.. London.J. Senglu! (ed. Ior Power and l. Ddiel. L.tttiieruns ii. Zirtman.ttiok in lbtehdtiaMl Conflic\in K.1999..ctTfn-lcvy.Slnouts. New Y r44. 1998 lrraDcls.srd. York. New Nicolson. PhiLosaphie er reLdtiois intemationalzs.l o/d. Marun Pres. Ales! lishl<ov.rir'. The Crllte af National Secwill. . 1996 [[ Kriltoclr]il. Badie. NeBocieti 225 l28. LP.. in InPnatiobal Tonvd..Bostrn.r Drcbizhcv4 L. Miclnel.l!(..in Jouhtdl of Perce Resedrch.M. Josey Bas! 134. and Asociates (eds.PnqPrcses Fond. R. NzEattutiaf. Colunbia Univesity Prc*. ta Dlrcuv?'te . Mokins Glabal DeaL\' NegoliatiDh Place.lati. 1990 llsrison. 1998.'r.. 1993 ll5.rnr l4o. A. Fndrich: Lapid.. Pacilsne et lfltemarbnorsme. Balic Books. lishlov. 1998. Muhiple Realities ih lhtemational Mediation. L.tireness ofThird Patry I zrve. Kruenstein. Ftuktnn... Yasushi. Pt"patuts (. RctLnl of Ct|ure and Irlentn! h hnema. Kal.. M. Kno!1.).ctians in M.uti pe s.no. Medi.: Conftitt lltss. tqn . L \ed ).ional R. J-P.Watkins.S. 1988 MctL.rlx$ h lle Fomlct Soriet Union are so Dil|iLtlt to N. Moskou Moskow Unile6ity. 1996 InlematioDal Peace.i Smouts. V. Pau. Jiirgcn. 1955. q anl Divrsill in Rel. I. 139. Ijinnemore.\ol. for Pra. \\orl. i. Globolirr vr.2.M. 1992. b emational Relatiohs: Pottnorlenl ReadinEs afWond Palirics. 1 .Der Deri@.ti.lv.rye r/ir [4oskva. I 46. Paris. I 997. Madr4 No.. 'rhe CL. 147.. R?a/isn. \)iltnnl. J. SinoD & Schuster.lr. Sc-Pol.. Sousokov4 A..?r.n. M. Oxford Univesity Prcs.D.).: Noflns lnd hldnir^ i. Upd.sll o..inSurviwl.rlnatian: Resear. Malashkenko (eds.\. Cul. 1998.L. B.r Pruitt. Boulder Co. I 9 44.Folger.t. 1967 .i/. Cubural VioLnz. Pr1\.5. Z. 1992. Hms. Hegenn t9rl2.nflikr d.t'.Mcne. PUF.dch Jot Peace. 1974. .. K. Pdis. De. Erpup. I 966.anoa l. 37. Houghton Mifflin Co.. the Joswald. Ptls. Allen and Unwin. Samuet (e. d|lonatiqie l? 1919 n nos jtils. Bclco\iL. Mediation: A Cunent Reiew.s. Sagc PublicatioD. Michd 148.).). Westvicw Prcss. /.nakins tlle Wod.Ia v. lhlntington. New Yot*. Boulder. The Sttuqql. LW. S^n Fmcisco.). Za]lJ]mn. 1tue. as a S.).V.. Boston.tttc Mdtle$ Hot! vaLues Shapc Huttun Prosress. Y. Berlin..h.lsri..).nans. 116. Ph.a New York. \al. trnosotsioLaSr'a.. DictiaMoire de poktique ihtematioMLe.I994.l PeBpeclir.Sotiation.h. D. Boulder.hrla'. . A. Petcr (c4. J.Js.. Fturktu4 Suhrkanp. 1.Iunarod. Bennet (ed. l2a. Pnger..y. m 1.Waie. 1998. lrr lx.2001. enrc krra'tn\. Yosef (eds. Co.n. Colin.d. Ar.tu. Mew Dir.).?ldtions nuehtutionales de 1945 n nos I 4r .Pans. Workl Politics.zr.. cnoho@l York. 13l..l998. Collnr. N.. Suhrk?np. |.nt 4 Fr @klirn. 7r. Lr"l Jcr \ Potcr\or. S)mcusc Unilersiry 1995 . lvl) C". M.r. Zdnmn. winter 1995-1996.. 2000.. Capitolul9 137 +++ Mondialiilre abrlela vr r1tth6.llikt. Moskva.Shof Hddbook. sdacure. Dcrcrcl. . New York. I: R b. Deakin Univemity. 1996. 1985.f Civilietion ah.Bnillard. St.s. z1 .h. Susal.).Kelm.PUF. S. KaUula i minvai politika ln Me.D.J. llonbcrg.t. Cmegie Endow'ncnL iot i lul tsrye sranitsr it ldentikhnosl i ka. TtuunlanMtian dtross Ncw York. Al6hi.nbz. Le Nounenent du t1ord. Dlnonmttal Markt R. Maie Claude (ed-).. i-lwrencei Huntington..C. 1991.so lutioh.r Tn. Rosengrant. &s.r KLIturcn r. Diezer.ak tu a8l Negatiation: Ha|| Great NeSotiatiol\ Tnnsfom'ed thz Wotl. S. Aspek Prcn. Dilo. 3'7.Thldric zr t eLdtiaas iatealatbkaks.3. Pans.t.i Syas. Kleiboer M. Ftiedenspolrik rlet ZiriLgesellschafl. Ascnda. Josey Bas. I I l. Di. San Frarcisco.didt ii llnenk bnal N.1rtut "4 Dalloz. llz. Durcselle. Mnncll. Bouldcr. Ph.Theones of Intenlat loral F.)..izd. Alofyuny.. w. Be.xinzron B I 45.ipline: 11. Nat.r 224 Jo. J.)munJ. M . ^4orsenthau. 0L) rrbedeva. l'.rera. l)iezcr. 1989Mcrkel.. videt Willen D.. Hamld.B.h or.l\ Post Cold Wat Canllitts.l Re. (eds.niate anl M. D'&nid d/ Thn/l Po't htenentior: Kisin9et in tasr. I-:W. 1973. An Llhn. Mediation Resarch:'rhe Efe. 1999.. t4rflat M"dnhan L) th? . Geff Baillard. Power Aammries and Gendet in Coqlict ?i"nsfomnri.ln lo*nal of 133.. T. 'lhe En. Selghas (cd.e. 130- H. ro 3. lones. I 143. l. poslturtional? Karstelhtii. 1981.

a226 17 Jocun De s.. r??.al Nesotiatol. Ha. Re@hciliation in Jod€rci.Cogo.1993. IstaeLis and Pdlestutians Cross-Cultural Anabsis af the Oslo Peace Ptuces. 1993 Pe$peLtire.n^".. Taylor Chtules. Minneapolis. Thz Poltics of Recognition. flre C/ash within CenerdtiaB: Coftihe ta Tena L Sr\en\P. Imperii $i natiuni Moder-nitatea Secolul XX Z:rtmd.: Giana P. P i. 1982. E ia Japaaeie Antichitatea r?6. BrcdkjnS d@ /. Ed Djd&tic! $ ftz Sttuteqias of NeSoti4tions An la Reforml la primul mare rizboi european USIP. w^hin8ton.landon Ro-rledgc -0')l 1996. M-.u Rappt@hemenlbelween Easl and Cerrr).: Vogel. Wshinsion.Malil4 Mircea.R. in Gusmon' An M ulti c tlluraliDt. Sophia Univ . . Gemak NeSotjate. MGIMO. Tmda \ed).1970. D'ploroiia Bucdreiti. kon.Mushakoji.h 172.holalie de b NAsotionon. r 73. PD. Chdles.bedeva M. Unive$itl of MinFsota PAR'IEA A III'A r74. Cninese N€sordritS DehariouL Pursuibg n1roush . USIP Prcss.ena LNnti oJ Cottlid Resolution Jron a Non' NeEatiation JauftaL. Ec Privot Pans. ]83-ConsranLin. aziuihE Peace Sustdinabl.rt n14d Pwren nnlkh Moskva. tony. Temtonal Identitis.. Mich@l.ol1l fi.lari4\ ( Flaws. Ncw Htlen' Unive6ity P€s. Shapiro..orlr t'. . C/dllezg.Snyser. 1999 Dc la revolutia ttiint-ificn ta Lumini (1650-180o) Capitolul r2 182 Amstrong. Practi. 1 994 DIPLOMATIE Introducere a Capitolul 1l . M. Hayward (eds ).. l.. Frdch Nesoti. H.2003. Alker. 1911.art: A Crilique aulturaL.rnaviDa USIP Prcss. 1999. l8l.IX.'@roi Utrivesily Pres.ni.'rh. 2003. tf.s Baun.r. John Paur. tdcruh. Case studies l75. can lapan ft CahFnsok.tine BehtriouL Dealihe vith ta Ndti. Tokvo. 1997 186. Miftil i roatu. Cofman Witlrs.ilennrj\ . 2002 intre castel ti catedrali Renaqterea De l?9. Washington. bsical G@L\' PrkticdL trl/ ri 1astrz. USIP. Kisihide.Ustr. r 85. Thc i nied skrr\ md chrnd dnJ I 6el dd ls\pr' USIP. 1975 180.Wr Bemo.2UE. In Th. Richad.So]omon. 184. ad. 4. Blaker. USIP Pres.Sengh@s. Dieter. ItS. M.

McNeill..y (J. ce intrerupe interacljunea violenli endemici? Diplomatql leagi in pdnul land varfurile comunili{ilor de orice lcl. de care depind funclioflarea $i evoluiia statelor. luend ca punct de plecare cuvand we. Incursiunea noastri invili la refleclii. Aciuat pe lirngd pulere.Introducere Dimensiunea culturala a principalei activitaF a diplomatului a reie$it cu prisosinii din tratarca stilurilor de negocieri in partea a doua a acestei ci4i. Ir faza tribali. Dar tleptat. cum ar fi modemizarea. langa rrela$i scaun principal allendo se un soldat $i un prcot. A Bird's Eye View of World flirrr.estea uneia din cele mai vechi profesiuni? O incercare recenti a abordat istoria lumii ca ldr.:/. De ce n-ar fi istoria hmii privite din punctul de vcdere al tehnicianului acestor tesa$ri? Diplomatul nu face altceva decat si creeze $i sa lnuelini relelele de comunicare $i dialog. Evidenq campul slu de acriune cste legai de razboi $i pace. pe misura dezvoltfuii sistemului intemalional.lliam H. Mese a diplomatica e vcche.R. intronar de informatice in civilizalia noastde: The Hunan Web. Cultura insearmi valori. Norton & Co. marile procese de uansfom.ii. Are deci un loc aproliat de tron. Nu este siryurul personaj cu state de vechilne. W. care $uslin h randul 1or interac. neljpsit in uncle cpoci $j la .. provincii.!r. istorje li )imblp19p!-a-istofrii6fE9eyr aportul sau la fdurirea slilurilor. nu gtrsili cipeteniile in jurul unui fbc. ora$e. regate.are a societrlilor. Ea aruncd o lumina asupra temelor rfcurenle sau continui ale omenirii. il gisim $i pe miscirici. Istoria lumii vizute pdn ochii atotprezentului diplomat de ce nu ar fi acest subiect concentrat in pov.ld_$L9biceiuri. gg!ELd. NY. fac ca problemele inteme sd depindd de f&ctori externi.liunea paqnici a oamenilor. McNeill. a acelor subiecte care au format substanla $i nu doar forma $i expresia problemelor in rezolvarea clrora diplomatul a fost chemat cu precrdere. W. republici. Iar diplomatul i$i vede agenda sa amplificati de un nou iip de relalii. lndepli nind un ritual al inlelegerii $i convieluirii..W. 2003). imperii.

$i el ar putea ofed bun unghi de scriere a istodei lumii ca 1up6 sau ca actiune vi omenirii. Diplomalia se djsringe politica extemA sar rnternalionald. ca $i relaliile in nalionale.Pecaredip]omrtulinsaopoa!epreg5ti. Are acum la dispoziiie toate resumele erei compulerelor. eminamente pltnice. Car dc odihnilor Si .c Jcorda o irnrcr. Este suspectat. setoase de solulii noi si idei lntelepte. vede ci negocierea. dispersali dar liberi. de cuceriri. filosof sau ideolog.r#s€ra pcrLru . diplomalia este definilic. Preotul se secularizeaza cu vremea $i devine tual Sj tarziu astronom.i cu exclusivitate. se schimbi greu ca actor al rizboiului. Este neglijali. vocalie $i scopuri o meserie a pdcii.nilc I'n u'n' . -. Mai are si cea Inai prielnica conjuncturi ce i-o oferi pro cesele globalizerii 9i regionalizdrii. aplanand zone. in plus.ilri Jlir dc mdre. un spot de masi' ceruti qj practicali de toate profesiuDilc care a$teapti se invele de la el.ghida|iSf6tui' Suryriza cea mare a cilitorici diplomatului in timp este luirea unor idei sau trisituri ce $i nenlir invilitura pani ii noul nostru secol XXL 4llichilalea ne spune ca lel4liilor exIefte nacrr ri ft/bui rhi | . penlru a preveni $i stinge conflicte. inclusiv inteligenla anificiale. Formalia diplomatului este inlerdisciplinarA. Nu defileazi in sunet fanfari. priceperea de a re- llccta logic. lesand panza necesari pu. ca o succesiune de dzboaie.i. resurNle celor mai slabi. Soldatul are insd stanld. Jura . dispreluiti Si necultivatl modernitilii? Dlomatul a pregitiGo bine. psihologicc $i sociale.rpr. Efectele modernizdrii asupra meseriei diplomatice sunt considerabile. cA ele nu se vor repeta. Dar mai mult ca ei. definirea obiectivelor realizabile $i a intereselor rcale? Oricar des a fost folosild pentru schemele rizboi ce. cu toli oamenii lucizi Si cjn_ stiti. pcntru { leoia $i practica relatiilof intemalionalc. Istoricii i-au luat-o inainte Si scriu istoria exact din unghi.iinn speranli in secolul al Din nou tristcle in secolul XX. ce constituie prin grozaviile lor cel nlai pateiic certiticat de inaiuritate qi maladie a speciei uDune. dupt XD( lea. on. Dipbnalie 231 mare prel in perioadele cand societAlle iubesc nai mulr tul ij spectacolul. Are nevoie de cunotrinle i rjce. Diplomatul roqe$le pentru ceie doud rizboaie mondiale. prcjudecili. iar asupra societililor sunl imense Dar oare nu di- pacii. Cu ele.i el. Grecii $i perfii. de giorii $i j lstoria slArilor de pace n-are acelaqi fannec $i nu rransmite fior. iriji tg. eri dupA d acea vreme arla de a convinge. specialitatea lui. a devenil in aceste ptocese o activitaie generalizati. de a fbrma $i menline prieteni. cimpul lui de actjvitale.r". Simle cn schimbarile lnad ale lulnii se dsfrang $i asupra vechii sale meserii. prjn obliga. Se corflicte $i degajand interese comune ljnde sunt manualele care ii incrediniau lunclia principali de reprezentare? Vocalia lui adevirala 9i primordiah a cairigat in lupta cu protocolul si conveDtiile. pe hngi so in unifonni. juridice. generalie dupE generalie. a minaliej fali de egalitate $i fratemitate. unde decizia aparline uDei acela$i spectecol: problema neglijati.igur penlru mnrea omutur e\re unui mit in raport cu cendrirea rece a riscurilor $i avantajelor. a1 erodlor $i nebuniei umane.ii crau nnplicali. ale domenii il invadeazi $i reclami uDeo. se reediteazi in cel de-al doilea rnzboi tDndial. nu aparc in randuri ordonaie $i in mullimi impresionante degajA fo46.nd. 'i<iTrt. persistenja resorturilor primitive $i ba$are diD omul ce fuzd.tie piofesionall. iDtenliilc lor trebuir si tie deslLrpiie in iiracolc. de intrige $i nesincerirate_ i In comornra diDlnnarului Inrclegen in. dip]omatul isi rcvizuie$ie uneltele si i$i ascute inteligenla Trusa lui de ustensile mr este mare Diplomatul deline arta $i $iinla negocierilor. este cea mai confruntati cu spectacolul persistent al ciei. in confruntarea c imperi lle cornpacte $i totalilare. l. economice.iucd cu fblos ..l. politicc. a violenlei falt de negociere. Tn ndmul r. Drumul parcurs il ajuii sa infrunte noilc schimbari ti si fie increzetor in rolurile pe care le-arputea.rr'. care sunt expresia suprcma a comunicirii $i a dialogutui. Aflali intre rizboi pace. efortul $i subiiliratea cditor rat nale. on pcrsonaj $ters 9i plictisitor.230 Jocuri De scena lunii tlczvoltiincl din Panea a III d. Sistematic.ldbele lui mrtloacc vo6e\c de\pre eminenla forlei tali de cuvant.a mxi hine po\e umdniratii. iar eroul ei diplomatul este. diplomatul rczolvi problemele interacfiunii pa$ni ce.

La rendul lor. $i sunt pretextul abordfuii. vllluindu-9j treptat resu. nevL'ie origin..Alla pri$ejdie consta in faptul cd erau incluti i din diferite fracliuni sau partide. Daci ea era considerate reu$ite. regele Macedoniei. atnt ca infili$are. l)rin darori. mai vnrstnici.Aveau imputemiciri scrise de la adunare. rrlese (inile rdlncr ale cooperffii. Si cu acest indmpinate ambasada.ru. $i efecful se produce: lo spune ci dincolo de toata mania se bucura vazand prieteni i llloriei reciproce. Cheltuielile nrari Si suportate de cetate. care vrea sd..ii mea. ce se ridicau $i vorbeau pe rand in iala aduna. Ilr(lecarea rezultatului era si mai sDectaculara decat fimiterea srdorilor. Zeii inreNin in lrebuile cetSlilor cu atirudiDifoarte apropiate de cele .nceperea bele pd4i sunt dominale de suspicrune.che. $tim cum o ambasadi la 1200 i. Diplomalia este o profesiune ve. Persia ti China.Partea a III-a. li puteau observa gi studia. in sfera religioasi. Ambasadele nu erau pemanente. Dd de gandit ideea furdamentali a (:l. l-a Atena. In literaturi. Demostene acuzA pe Aul AteDei pe langi Filip.narnte de .H. zice bftrenul x. a patru mari sedii de civilizalie: dia. de a comunica qj a cadea la inlelegere s-a intr-o meserie aparle. lur Ulise ri Menelau la Iroreni .enrlre cva\roliciald prin percoane care inor gazdi).Diplomalie 233 Capitolul I Antichitatea in cuvinte simple $i fxri se caute efecte. Vechimea diplomalici pledeazd (](lm risipette o ambasadi suspiciunea $i cum cafdgA lncrede. Nu putem contempla mai vechi tratat de buni vecindtate stabilit intre hititi si inscris ill piatra monumental! de ]a Muzeul din Anlrra. ulma pedepsirea ambasadorului. Atenagoras e pedepsit cu moatea pentru primii daruri de ]a regele Artaxerxes al per$ilor la care fusese I ln ambasada. de parapresbeia. care se pdeau certa $i Dar putem se ne indep:rtim $i mai muit. $i care sunt la originea consulatului. observator al firii umane.etorice. Iliada poveste$le cum dec se t zice iDlre ei. cre voite.sele . fd trevedem oamenii care l-au redactat. solii aveau personali pen1ru a se completa.lin. in vremea noasre (romanul Gore Vidal). Pentru siguranta efectului. Exista insi o . potretul sador itireranl imaginar din jrrul anului 500 i.ru ii putem privi pe diplomat drept un instalator de conducte. e un discipol al lui Hemes. era lorl1]aE din. Cel mai grav era parapresbekl (ambasada ralati). a acelui mister care planeaza asupra tane. cdre l-au pregitit qi la 1296 i. numire ploi?r?or in timp ce llolLrl covenitorpe cafe iljucau in soa4a creciei anrice pacea Si )iul impinge problematica inrr-o zone mai presus de existenla ltri. soane. Aceasta. Rapoarlele erau publice. atat de adanc fixata tn natura omului. nevoia de de ceilalli. fire ccre leag5 \ubrecrr. ce descopera sub mi$ti surazAtoare predator sar pe homo frarddarr. dar cu justificare publica a banilor. spune Agamennon. iar incepulurile ei erei istorice este sennificativd. tenliilor ascunse. rile unei ambasade grecesti se frceau cu grij6. coruplic. schimburile de bunuri $i de persoane. cat fi ca stil. Persoanele din randul celor respectati pentru inlelepciunea 1or.H.El are urmiilorul mesaj pentru noi: cand sprimele entitili umane sub lblmi de cetdli. prezentate in fala Adunirii rnnhrea $i aprecia misiurea. coleclr\. mistici frLrcnt iD Si a sacrului. Daca nu heia cu succes.H. lc originar a cdpitat conotalie reprobabih. dar li lncartiruiau la unii din consilierii lor. la greci.l lmpace pe Aiile lll-l convinga se reia rizbdiul cu troienii. . gazdele cru bine pe soli. acum 2500 de aDi.ilil furnra dc repre. ar lum.i rechi si noi. incredere vinovate in Filip $i dezi ormaAdundrii. ci fl|icurile considerabile Si astfel onoarea de a fi ambasador nu era cu u$unnld. Bine. mesager qi agent al comuni tetor de ve$ti ti infonnalie. apoi Ulise. dar pe langi daruri e nevoie de o soiie bine aleasA din oali pe care Ahile sd-i considere prieteni. I erx ulenrea unei mese $i a uneicununi de ma. republici sau oricad violenli a jntrat in procesul creirii lor.

234

hcuti F stena lmflii

Paftead l|lat.

Dironalie

--

235

ale oftuiui: se super6, sunt impulsivi $i capicio$i, aproape imprcvizibili. Atet de asemenelori sunt zeii oamenilor, cat acestia din unni revendice firA scruDule statut divin cand conducitori, ca in Egipt sau Asia. insi voiDta zeilor trcbuie tn, atiludinite lor imbhnzire, secretele lor pitruDse. Pe fondul superstilii intens imbrali$ate de populalii, institulia specifici incorpom em Olacolul. CoDsacrat citirii viitorului in semne rale sau divine $i divinaliei slujite in special de preotese, avea la Creci o fulctie caracteristicd ti esenliah. Cel mai cele era oracolul de la templul lui Apollo de la Delphi. I Si ast5zi existA un adeverat pelerinaj la Delphi. unde turistic se imbine cu evocarea celui mai vestit centru de politica al Greciei antice. Nu e departe de Golfui Corint, iar la r este strijuit de Pamas, nuntele poeziei_ In smnga e inrrarea Pausanias geograful $i istoricul din secolul 2 i.H., pe aleea care urci pani la platforma unde era templul principal. Aria de la poalele lui c imprejmuiE de temple mici, construclii, sculpturi oferite de pelerinii cei vechi. Eroii, cet;lile, vi la maraton puneau tdblile $i consrruiau memorialc de rccunogti Pani fi tezaurele i$i giseau refugiu aici. Existi o platlormb chisd pentru scene rituale $i un teatru, cu locuri vizibile stance. Comori dc arli populau acest loc din care numai Nerc rat cinci sute de statui de bronz. La excaveri s-a descoperit moasa statuie a Cirula$ului victorios la cursele de cai, o mi
artei grecetti. Aici esle 9i centrul pimantrlui, or?ralrJ, unde intalnit vulturii lui Zeus, trimi$i din douddirecrii si misoarc Locul e vecbi. Pe la 548 i.H. arde un lemplu carc apoi se
struieqte. ln 480 i.H. perdi sunr oprili dc o furtunA provocati $i nu mai devasteaze locul.

(olul- Mai existau $i alte centre. Rilualul divinaliei ocupa un loc Inrporlanl in religic. Platon ii sistematizeazi filosofic zonele, ariland ca

Mai tarziu (secolele I II d.H.), istoricul Plutarh, el insufi numifnndu se prinlre sacerdolii de la Delphi, scrie nai multc lucriri derDre oncole, cercetand fenomenui profeliilor din ele, Si mai ales in l).,Plthiae Orucolis susline existcnla $i acliunea z/demonilor, inter
|ncdiari intre divinitate $i omenire. ,.instrumente ale zeilor, slujitorii fi secrctani 1or, cei care cerceteazi cu luare aminte sacrificiile ofe-

existi divinalie $i fArA extaz.

tile zeilor, care iau pa(e la celebrarea mistere1or..." Inieligenla tcilor lransmite unui suflet nobil puterea divinatorie nu prin cuvanl !i nunai prin scds sau o atingere- Zeul, ce nu xscunde inlenlional t(lcv;rul, e prezentat ,,enigmatic, cu aspect poetic", intr-un limbaj

Ilri

CuIn funcliona oracolul? O i'emeie, pfeoteasa P)'thia, dintr-un izvor vrnjit (paraul subteran Canotis) fi se inroxica cu provenit de la un foc de plante halucinogenc de sub podeaua de aun. Apoi bolborosea cuvinte pe carc nu lc inlelegeau decat !ii, oamcni sf-inli care o inconjurau $i care traduceau in vorbe de ambigue pronosticurile sale. in termeni modemi avem de-a cu un cenlm de consultatie de politicd externd Si diptomatie, onat de un grup de speciali$ti ce se bazau pe o documentatie de birc pusA h punct $i pe infornalii culese de o relea bine zate. inaintea marilor decizii, se cidea ca cet51lle sA consulte

apropiat de afectivitate. Nu sunt excluse conlucrarea 9i ralionalil.llea necesare 'inlelegerii Si cercelirii. Oeometria se invela ia Dellhi. undc zeii propmeau enigme, iar oamenii le dezlegau sensul. ls|e de relinut insd faptul cd oamenii simleau nevoia se se raI)fteze la o putere mistenoasi, in teme vilale pen(u exjstenla lor: r,rl'rr\ie!Lik. Dut( )i rrlboi. Merodele \rriJu )i eruL a(ce.orii nc &nuificative ale esenlei procesului: se studia zborul sau cantecul llsarilor, mi$carca pe$tilor $i terpilor, miruntaiele animalelor safiificate, fuunzele. paraiele, copacii sacri, fulgerele. zarurile sau pi0$1e de lenln. Oracolele se rfle pesie ioi in lumea antici. Cand Trairn consulla unul inaintea expediliei sale in Onent, rispunsul nrcotesei este trimiterea cdtre impirat a unei batiste cu caeva cren !u(e rupte- Sennul era: oasele tale vor reveni inir-un linloliu, ceea fos a $i inramplat. in combinalie cu templui Demetrei de la Termopile, lemplul de h Delphi era stalpul de suslinere al unei amfitfonii, organizalie tcljlroasd care intrunea 12 tribui. Bine slruclurate, cu aciivitdli de lerrlti, serbdri, strangerea de donalii $i consultanlh continui pentru l)r)i lalie $i speciald pentru treburile publice, ele au ajuns centre lr,liLice importante fi generaloarc dc norme, printre care $i cele ce l)rireau relalile inlre cetalilc independente ale intregii Elade. In [l]rr sfatufilor bDate pe activitatea de informare a temPlelor. sta llrice intrau iD procese dc decizie politici, amficlio ile (ce rcu [r,ru, conforln numelui. pe cei ce triiau in jur) erau implicate in lrcvenirca ii rezolvafea conlliclclor. Ele pLrteau decreta,,p?ici sa frc in timpul unor serbiri, lineall €vidcnla angajamentelor de pace.

f
236
J.,curi
De

scena

lunii

pdrco o III o. bi|httolt._

231

i{!A{iie de jurAminrele fAoute in fata lor Si sancfionau rumai cetetile se puneau sub autoriratea lor, dar $i ligile sau deraliile numite symschii. Acestea nu erau reoretic potriva altora ca epimahiile, indreptate impotriva unui aceasta nu le impiedica se intre in coliziuni de man fel, principalele doua [gi sau symachii, cea ateniani (creat6 i.H.), ce sfangea ln special cetaiile maritime $i insulare sub cerea Atenei, $i cea lac€demoniani (reDrezentend alianta mai ales din intelior, in jurul Spartei, crea6 ln secolul al i.H.), au declan$at pe la mijlocul secolului al Vlea l.H.
boi din Peloponez, care s-a ilcheiat cu inftengerea Atenei,

icr't'rrol 'Macedorria e.Le irvi'lsa rrr le/ iH r' ler'ru ,('rra mediteraneana va fi o provincie roman6

Romei inchide rJcrlcctate $i rafinale ale diplomaliej. Venifea

cif i'e

ii

inainiea anului 400 i.H. Un alr $ir de reguli, institulii si descriu activitdlile diplomatice intense ale ligilor, la cele, adaugandu-se lncA vreo trei importante, (Boefia cu Teba),
Liga aheean6.

tice $i intemationale.

Puline conflicte au fost studiate si citate mai mult ca peloponeziac. Descrierea Si comentaxea lui de citre Tucidide stituie o opera esenliali pentru istoriografie $i pentru $tiinf€le
Este de asemenea altologic conflictul Atenei de la mij

cotului al III-lea i.H. cu Filip al Il-lea al Macedoniei Si dis atenianului Demostene ( Filipicele) ijj,reptotg lmpotriva duFma din nord. Nedescurajad de capitularea de la 404 i.H., Atena pune 1a cale o coalllle anripersana in rezboiul corintian (3 i.H.), i$i reia cu acest prilej Fetenl_iile hegemonice ti f doua Liga maritind nteniand. Uzati de conflictul celor doi neimpec:rli, in!| un joc complicar de noua prezenli a per$ilor, gemonia Atenei e preluati de rnacedoneni, care reu$esc Drin $i acliuni diplomatice sn-fi asigure supunerea cetdlitor grece$ri devini membri ai anrfictioniei Delphi. Regele Fitip at lt-lea i$i gure spnjinul ei sacru, devine arbirru inrre cerili $i obtine vi
annata delinitive impolriva Ligii create de DemosteDe. pacea

practlcal cu \,oharea diDlomaliei si a callor pdfnice pe care le-a Galiei CeTar fuLre' urnta. Peniru fle;are balel,e din cucenrea primeFte solii' inde un num& considerabil de discutii, lrimite 9i izoleaz' cat mai mr'tlt inamneaz6 acorduri, 19i atrage atiali $i l$i primiri fiicul rezistent la supunerea pa$nici Cdci axioma oricarei auiorilalii supreme a in rnarea familie a impenului era acceptarea Cucerirea laciei de citre Traian a fosl precedate de o lunga

itr revendiLa oripirrrle de la Ro'na )i ALena si unde pr"{ine inarl'parado"al. conrrover\h 3'upra locuhri de a Europei nu a lnceJai nici azi Deotorrirea cea mai illrportantd dife_ rile irtre cele douisunt inse mari 9i de aceea rolurile sunt deschideri in materie de gandire Vcchii sreci au avut marile pnn lrctd (ii;sofie, logici, matematici) $i in $tiinla politicii' polis Ei sunt ti o expresie a unui sistem ;cle lo; ag$ament la dispersarii lof au lcootric cu muite sute de enlitali, care in ciuda fo4elor in momentul unei ; leclie etemi a mobilizErii tuturor nEjdii majorc (per$ii) Statul roman a fost un sistem monolit' o ua-uta unguiatd in rizboaie continue, ascuimnd ln ,ut, "u sd de loglca expansiunii imperiale l4area sa contn[re laza a e e:re pe planul civiLizaliei si nu al cullurii: sistemele iuridice' ape' tiunea administradva ii infrastructurile (ora$e, drumuri, o contributie lnsernale la re, bei). Bazat insa pe legi, el are

Er

rtra modema

iomci.

Iui porioadi in care Rorna acorala asislenli @hnici (bani $i expe4i)
l)ccebal.

rald cste instaurati

Asasinarea loi Filip in 336 i.H. aduce pe tron pe fiul siu Al Macedon, care timp de 13 aDi condu(:e campania sa istorici, o intare neinlrcrupti spre Indii, cu crcal€a de state pe tot parcur! drum lui. Dupi el. imperiul se spr.fge :in unirSlile mari ale peri dej elenistc care ince mai bine de doui secole duc culrula greaca o noui inllorire $i raspandirc $i. o daG cu ea, rehnicite din ce in

li

se pregite$le ofensiva imporiva

Gisim $i la romani nevoia divinului qi a sicrdlui Zeij fondatort ri cetdlii e;au prin definilie intercsali de perpetuarca ei Mai Pulrne in mArun oracole. dar in temple preolii lur,rpic€r citesc viitorul iaf ligile $i asolricle anjmxlelor jeffite Existi instilulii centrale. persoane cialiile iipsesc. Un colegiu al fetialilor compus din 20 dc litigii Daci acordurile 9i era specializat in r,ro.ti"o .ituulu.i 'ougi.. de iru reuseau prin soli, colegiul anunla senalul si dcclara siarea exista un /s [rboi, iarisi prin ritualL]ri Aliturj de i! f'rnle ..,aialr care rcplemcnta,cldliiic drnLi' rurninr "r 'lfrirrj ri in care ,n""t.J., nr:fin'/ JrcplJj. nlernJlior2l qclilllle inlle " pra," |Un'unl.'ou rr''rrrt' crnd err'"rL'r de li ."."'*,"

""'errrurr'le

238

Jrtui p.

rc?na

luml

Partea a IIt-a. I)hLotnalit

239

drept admjnisirariv. Ei erau speci;li$ri al rczotverii conflicte

tigii intle ora;e sau rdburi irvecinate apareau Judecaton numrlr aemperatores, care in tinp au airns si judece qi (

, in afari de pilonui legii, att sraip al relaliilor exteme Si flom.rei en ofgznir.ea. cdre erd .;nrl;
rLn]|orut

crpal pentu capacitarea oratorici fi persuasiv;. romanii ad preoc Indrea i rtcrilta d JemunnrJlier nureni ri rmpre.runani lcnenlor. Dclepar"le mdli. .uprir/ind nj1|a .r /i!.c per\o re. a u,D $ef nnmit p.in.?Zr lega ;nis, de obicei un senaror rmpon

pdcc. ubre!tncte .nxregice. CrLero prle, inrrcbrrc": ,,Auzit_a cineva ca la Roma si Ii fost ale$i soli ftr; hordrarca senatului?,, rnrc ue a se pronunu, senatul examina problemele ascujtand ooil proplncn. conJrllJrd re.dcrite direnrclor tadioe +i tuc!iu.rj. nule ln cu\ rnt; cu o (enj \ r loare rclol ic; t err|a. !i Suntem incn depdle de anbasadorii permanenlr $r practrca aceeai celor ad hoc numili soli, rimi;i sau reprezenlanli ai Ro S?rc deosebire de lumea gleaca, unde acestia emu selectati in

refnc ercn >i adoptrrea tratctelof :r dlidntelor. .lJrea de riizt

tululr'iluncrilur cr|e'lltScau tfinxlerca

,i ;hfti

Senatut

e

5i pnmtn d de

i

rril aurul grcu cel aduceau ei ilr$i$i Ronci. Demersurile lor erru !isll?te de un nragismt $i comunicate de quaestof senatului, al ri riispuns li se comunica pe aceea$i cale sau uneori direct, r-uDa din sililc scnatului. l{oma a lrecut prin lnai multe faze dc dezvoltare. ln inceput a rcpublici (ora$ stat), ce s-a Deniinut de la sfarsitul secolului i.H. aproxinativ doud secolc. D p; perioada a doua, a monari rbsoluie, incepe perioada pri ncipatu lu i, land statrl este un moir de provincii, municipii $i col?oralii. in perioada propriu-zjs tl]criald, tcritoriul i$i atinge maxima intindere, iar fegiuniie dcvin r cc ln ce mai greu de controlatSub principat apare, pe langi du$mani $i pneteni, aceasta a rela cgorie de intedocutori: entitilile supuse Romei, patenerii de tl. {r/ertrn;ti'l(J .d Sta.xl romn r arala cij u (ontedcml e de errlila!i r( e rLloidminr.lrca/;. lJfeprul ronrrn le rcordri o currsrJ<rrbi-" Nflr' i roM!!0rr!&--J}ffrrrn 9l Pn+re$L prlAlre-4arc v diellul Lle a (rlls leSdtion, lt rLitc soli LdL1 11t!!g{tl4ti{9. Pc misura extirderii teritorjale, soliile inteme intre centru $i lll)vincii se inrnu]lesc pe un mare numar de tene clomcshce: eveIimenle importante, felicidri $i daruti, cereri, litigii, rcduceri de
i

ur viitor drept nlumilrL Inre|rd'iul|nt Lretelrr,e s6 Jotau cu tundLfi. pe arul;loi 5i l.Lnun C;r,r mcrler pe rnrre putea tr i.l\o! u d; c de ri,,boi. Ne!n. rcfi. r',rrre arr.,r|Jie. .ti gercr d< t igii .e d€
sumu <uD^\emnut

Norme scrise sau curumiarc

il

apdrau. aDricipand

lnrpozite, ajutodre financjarc pentru construclii publicc. temple,

,pt:Fi

Cemlul lui Malte. undc a5teptau invjralia pent_r audienta la ser Aceasta avea loc in tcmplul zeilei rizboiului Belloria. Daca nu sea invitalia, se irrorceau acasi firi a fi avur discutia, la cxpi lenncnuhi prescris pcntru $ederc.

rr;iIe. l| amenrut rptr.al .J fjulocotut ulelonn t:filor iI cdte .c in.rdlp.t. u,tJ,c .ru p el Soliile neamicale erau gizduite in afara ora$ului, inrr o vili
Cind nri rc,
Dlnoea 0c

Hl";i),')ji,lii .otii

..Llemjrt;tri ,r rlerc,elor Duporului "resatia" didea raporlur in rala ienatutui

1

rl|rnnuri- Acesti soli i emi sc recrutau dinlre personallt;lile sau rlcnbrii curiilor loca]e, iar mersui la Rona, elentuala primire de |Jltrc imp:rat sau oblinerea unei asisiente sau a unor dreptun apafie l0 atrigea onorud, titlul de patroni sau posibilitili de avansare. Pe trfisuri ce cheltuielile administraliei centrale cre$teau, rcduceri]e l(n afecuu $i cjrculalia solilor. Asttbl. municipalitilile din Mocsia cr.iu scutile si transmitE solii de lelicitare la guvematorul rorran a] l)rovinciei pe timpul lui Traian. Sructura aparatului consacrat relaliilor externc se modifici o
(htd cu nrecanismui de decizii. in trecefea de la republici ia sistenrul imperial. Fraiele ajung in nana impiratului, in timp ce scnatul lontinui sd funclioneze cu rol de consiliu pe hng: acesta. ID com petenla lui cad deciziile najorc privind pacea $i lizboiul. DiplorDalii devin funclionari inperiali $i tot un secretaf imperial, tetll caDcelaiei, ii prime$te pe soli. l,l)gislalia fi pracricile legatc de persoanele aceslora raman insa neschimbate, pistrind in pri ul rand lnviolabilitatca (rdn./i lobe,tntr lcgdti). Se produce $i o crc$tere a

bii,

lormalismului. Se pestrcazd narmcle (praecePtoe) dupi care tre-

lca al Macedoniei se produce..il..':1.'". i...:'.nraticd i$i arali roadele in alianle $i rolnana urnnre$e izolarea lui Asrlcl conlraofensiva diplornatici ..:"'. Sun! pdncipalii cireuSi ai ideilor prac tice. r*.." . .j.:'.. . '. .:j': n rau de isroria urre' PIofes'uni ca iil9":l::f (er diprc lii'l. intelegerea luj Hannibal cu Filip at V. ir'"e f]'l' :l:i::1" 're i.. " l:"1.. lungimilor.....(. . stq"' 'l !: :":::l':J'r :::: u ri..lini compethori ca pe lirtnu- '". i"i.....""|l'.l . . ... d0r a fost ulterior transformatd la greci in $tiillla axiomatica. in 264. \'L^"^:'l'-. \cde'< il rclrlii'of ron Imperiul comercjal fenician s a format mai pulin prin arme Sr uni mult prin crearea dc puncte comercialc pe iedtoriilc altora sau tl bilind colonii unde existau mai pu...r'....nhn 'i o Jrrs'c protne 'nri l'^il i.. cand regele lor Hiram se aliase clt Solomon.:....: ..r.Rizboaieie pnnice.le \rralceii' Dir nunclL J.. . Pauza de la anul 200 a fost fblositi de ro ni pentru cucerirea Crcciei.. .'.:1i':'.::..i. rc lin 40 dc ani..Dar intrc timp apar rc'manii.. ....].:*.ela(..: i.:i.".d . '.... r 'l'::11 Y1ll: s L.: c-u' im tr "' .b.:... .. care sa cuprindi !i pe rnacedoneni.tt \.l. .:"... . este distrirsb ]a 146 i..rd...i ..i"'.".fl..il. ..i:'l: :X.1T...'"" j'rni''j' '.)"-li ':'"1''i iropri"-zi'e "re 'u lr".e care dcsp"nca r"c<a ponJerenr In h\o-rcJ nJ ii L' ""'-':'.T:ll':...u i:'J. . '.."'.li. nemullumili de brczenla romanilor in Iliria...... cron''rui a. i]..17 ri :il::.1 mrtrirr' ci pre'lominart 'orcrcial: o( \eJere llro-': "r:J:'r-i:. I en....l':::'::. '..... 1il"1 ' :i.".il. Nlprafetelor... politici salr straleg! erlcf. ..'i l1.-1 :l :"1]il..:. Sulbrind plcsiunea $i ambiliile a doua imperii mari. .'.r f ....i..i".'.'" * * I 1":i:: :: mecanisn de in ::...i'erarrer Dar \'4eJrr-rrnx e\r'rcu :'i.uo ."".l n. Se $tie ce geometna s-a niscut pe Nil tot din motive practice.1..i.i I'uD'l A'nciirnu:.il"."i.".i:.'car' '" i"T:.ro'r indip'1Jrec nrar "i... se redeschid dup: a]!i 50..... alfabetul. J".. n. .J. ' s' Inclrne brl ci.l:..''"' *t''s".' Tlvl'....r" 'i c're inrc'e"rr c"'te pe obier'i\c I "::ti".du$marii duttnanilor ca aginc_ lor".lil.'.... . ..un em inden-na" 'J o .Slrisa$l roman rizbate iD istorie: D ibal ante parta:t.' uc tc L01'rr . " l..""i:.canc r( ll:11r:Tl:.'r -(ce'rL\ f" "'tuie iil Jp. :ili." .":u".i.. Fenicienii au adaugai la matematica economici geniul krr.n N4r.'.... "l: ll"ll?lol:Ti:i.".r rera'iro'.. dend lunii.ce .".".cr'|e ra\orab'rr a .Lr i'emarioturn isror. come4ul.'i' '' t:rc mar rr n'i i'npa'a'urui nenu.. carc a dat cultu{ii occidenlale structura tehnic6 a spirltului lor anaiitic $i a ralionaIlcnlului lor logic..:.. ..:.Hi:1fi a unei a ir prima bunurilor $i ideilor. i.'."... "...:. .r.H..i.a di':1lll !erd I:'"t'1"-:. r'"..'.. Astfel rizboaiele punice desclrid dosarul contenciosului ro' lllirc grec..'.i:.-). Hannibal vrea si organizeze o vasta alianli imiorriva Romei.. Dipkrnali? 241 cc celc Jir lu' bure reddclrle cu\:rr'lsrire drplomalrce rre r5rr'2{r0 d< i.l"ii" *'' * i. :. iar concurenla pentru Sicilia a lontirua! intre ei.":."Ylo :-*'^::"'":: rr :.. exista un conflict in_ tro greci $i fenicieni pentru Siracuza. o'"" in rip'Jrr xcel5l'^lTl:"1.'ai.." fi"i..'.. I rbdnurr'' ii..'Ji.... 'r'e'oturici ... Pe vre llea cind romanii abia se eliberau de etrusci.' "r 'rreJri '" "' tllc mediteranecne ale Africjj dc nord.... iar Cadagira.:. r. lr sccolul VII i..1 'In 're'J 'ia''ir ""r'r' mrim''e ' aPo' . a re o $::.rl"".er'| ''rdrie ii'li..::::ii):::"i']l .. avand acela$i obiecv.r.i ''<'ri nr' '' lnr' 'rl r{J ii o hr'rr ..rli""'.:: i""..H..". Grecii le-au urnat exemplul.i. .. Egiplul $i Asiria.'"lT.i"."ll..a.locuri Pc scetul tunu Paftea a 1-a..:.l. ionienii aleseserA direclia Mtuii Negre..$":i .'! p'"1'" our""'* '"e' acisrcnre [. regele fenician Hannibal trecc Alpii pe elefanlii sii $i co victorios sDre inima Italiei.::.tia lucet un ror ca ...i. -". * e\cere'r'r. " . '. Ceea ce numim matematici lrrbiloniani era o cu]egere de algoritmi 9i metode de calcul care Ncrvcau conlabilitatea. mAsurarea grcutililor. il'rconjurat de sprijinul acordat de li 9i de hispanici. mediul de suport pentru nersul civilizaliei. In acest boi.i. daca il credem pe Pliniu.". *. Fenicienii sunt la apogeu dupi prima inflorire pc(recuti ii jurul anului 1000 i.lj. il.:..". ca un odel pentru intreaga matematici....':l .ore il. :. si asttel tncepe.'. primul razboi punic..'.H..^princjlLrl centlu de puterc al Fenicjei...X i:.]....enii ::[. iD tilnp cc tb4a mililuri sc mesoari in bntilii.. Si dupi iurinintcle rlianlei ve$ 'c macedonenii se leagd sn fie . .'.:....) """ r. ..'. Icnicienii reugesc si absoarb[ toate ideile utile Si transferabile din lozaurul celor doui surse.'. . *. cea diin ca$tigarca de Partenerj ll|..*.J'e '.".

. in Risarit 9i Apus.i. urmate de anarhia militara a secolu I-a inceputul secolului IV. Asiria se desPrinde ptat de Babilon. S au gisit 1000 de documenle in scrierc cuneitbrma care dezleqi toate se- .\. Ffui acces la mare in douA pinl.rb Dotri. cu capitala la Nini_ vr. in secolul )O(V i. dar 5i uze precise de asistenli reciproca. Cafi \ero.r fi Anlonini Adrian. Cu nuh timp iruinte de primul senln al civilizaliei europene. transfugi $i de data aceasta diplomaia ronand se asiguri ce Antioh pu€a conta pe macedoneni 9i reinnoie$e inlelegerea cu Rimas singur. d pi care e\irra o revenire . Este exact de ce are nevole Roman in extinderea sa irspre Britania. Spania 9i nordul in (onllicrele cu popoarclc In\adalorre. sunt prezenli in relaliile cu nomazii ce cucerisere nordul Egip[ri. alte entiputemice interaclionar in lume violent sau pa$nic. la cunea regelui Srrier Anrioh al Iu-lel rlq5 i. in mileniul al Il-lea . inainte de cortactul cu Medi cu InflueIIa ma'. care se muti la Constantinopol. Teodoric. la cfftj. peipelii in Caucaz.e Ndrtrrm uria$e relele de civilizatie maritimt $i comerciale cu bate bo lor.deze aliatul punic $i pace cu ronanii (205). Esle sulicient sb cidm RAzboaicle galice ale lui si vedem exceplionala impletire a negocierii cu lupta $i derea celei din urmi numai cand prima a esuat sau cand (s orcare la romani) un pact a fost incelcat- Dupd donnia strilucitoare a hi August. la care \e rdruga ilirii ti Pergamului. aSa cum rezulti din arhive.Fie ca paoea minunate qi lia si domneascd intre copiii copiilor rnarelui rege al hitililor $i rfiii copiilor lui Ramses. intreFnand luri stabile pdn soli $i diplomali. Tratatul este ilrit priD invocarea ca matori a 1000 de zei $i zeile din tiecare $j anurla o pace minunati 9i frAlie in toate timpurile. cu crmbnr )r reulonrl anul i00) sau in revoltele dir Africa de nord $i in expansi Orient. imperiul proclanle cre$tinismul ca gjc oticiala prin Constantin. Marc Aureliu). dupe sinucide (183 i-H. Personajc distinse 9i lucide mai existau Mangaierilor JilosoJiei. . pe dilcrjte teme: cisitorii fegale. care imperiului de apus dupe infoducerea sistemului celor doi imi. Asiria devine ccl mai irnporlanl stat al Orientuluj Antic. . incheiat dupa rezboaie indelungi in trci varidoua descoperite in Egipt $i una in Asia Mica. lara tK)le de ascensjune sub dimstia Sargonizilor. este un proces lung t1 o agonie lenti fi nevindecabili. duri si casa !i Roma i$i insu$e$te Caeso.).H. . urmat de greci $i romani. Diploma!ir medi grecilor $i fenjcienilor fusese nuaniatd. lianle. cand preiau ii cbemase 0liaji Si qefi de a(mate. marele rege al Egiptului. Filip e mAini !i de picioare".li. fii lui Teudosie. Egiptul $i hitilii erau cei doi competiLi pentru stipanjrca Orientului Mijlociu. Egiptul ii mul! aur. crea.. Diplon4lie 243 Filip prir organizarea unei coaljlii antimacedonene la care Liga erolidnA )i I rga aheeana.. Rizboiul diplomatic continua. este descoperit Mediterana devine Mdr. l culrJrr grece. in mod riv se conslala ca ." Negocieri se c. ^\ttoflr1 s prin toiture la 524 de citre stipanul llaliei. ii regisim in vechiul Egipt sLrb dinastia a VI-a.renrul impenal nistri alunecare spre personaje iresponsabile ca Tiberiu.) o antiromane ce va reuni fo4ele Asiei Si Europei. intre Ramses al II lea 9i regele tit Hatufil a1 m lea. cend Tebei i se di primul ultilrlatum inregisirat in istoria ii Gecolul XVt i. a$a cum era Boetius. iar Siria $i Palestina erau rtele tampon.H. ljn alt actor ocupi insA scena di l|lfcarca si se opund strategiei expansioniste a Asiriei care viza rontfolul narilor cii de come4 ce duceau la Meditenna. Existn o badilie de diplomalie aspr5. Statele v('cine fac o coalitis care si o relinA $j sunt infranle. au deja state vechi de pateneriat cu Roma.Barbarii". iar conducilorii ei se consideri pusi de zei si re Eufrat Si Tigru Dup: cateva rl[tineascd Mesopotamia. \carc.H.).e produce In .r Jocuri De scena Lutnii Pafted a I-a.purerea Romrr nu relrda in puterca mili capacitatea de a-$i dezbina adversanrl". lunecoasd ca cu solulii mixte $i imaginative.H. dupi cum rapoleazi senatului consulul Laevinus $i este silit sd Fi rr. in fictul de ecloziune din Creta. dut nihil) 1a rcmani. Atuioh pierde batili cu romanii in anii 190 iar in rratatul de pace din 188 reDunle h posesiunile din Asia plete$te despigubiri mari Romei $i accepti sA l predea pe Acesta fuge inse $i. principald. cconomrc ti culrura. punct de apogeu po rrrci. ce apartjnusere grecilor $i fenicienilor. In arhiva de pe malul Nii lui s-au gasil 360 de t5ilc de corespondenla diplomatici a faraonilo! cu alialii 1or. Existi ul de pace djn anul 1296 i. regeic fogo!ilor.

Este impresionanti lnstr persistenfa cu care ambele i$i inst mentele. ha11ie' ceasuri. coslul plitit a fost menlinerea urui climat ce nu faja inovalia !i schjmbarea.H. Negociatori abili $i rafinali. re' $e $i ambilii. Imperaiivul aptu[di vazia de la nord produce un prim tratat colectiv la mljlocul lui VI 1.H. dar ineficienta lui duce la o noua unificare in m.H. este de retinut ca problemele picii $i ale razboiului au fost riare intotdeauna inLr o zona sacra unde auloritalea lrebuir '. chin sunt bogtfa lmp&atului chinez. per$ii ocupa locul principal in zona si declad regele lumii.. ele nu re iomparau cu marelia r Dincolo de ei se afla China. di palalele quveranilor Europer. desi tehtfca rtrzboiului lntrece intotdeauna cailor Dasnice. diplomatul ne altemanta pAcii cu rAzboiul 9i inegalitatea mijloacelor cD caie ilc pagnice qi mi. O malie interioari este preocupate de alianJa Si suzeranitbli ti tin de un dialog cu exteriorul.d and Civilisations in China este concludenti in privinta. cdre au intrat tarziu in civjlizafia occidentah. Problema pierderii cursej ln $tiinF $i n(. dupe Asurbanipal. se manifesti interesul Denfu ce se lume Si o expedilie se iDcbeie dupi mai bine de zece ani. diferitele regate 9i regiuDj ale Chinei formeaza unitar. intrigilor crea lucrurj noi (tipar. o putere zatA este in misura si-$i apere frontierele $i sa htreprindi construclie ti dezvoltare.logie la smr$itul mileniului al Illea este discutati amplu in . al Babilonului.H. Printre cauze ftebuie enumerate izolarea $r absenF x de comunicare pe care le intrelln diplomalii Din studiul radnci lor aniice ale profesiunii sale. Dipl'noli. Abia De la 138 1. cand China este conduse de Marele ImDAral Galben din Sub dinastia Han. maximi ti nediscutati. pulh prezenJi in scena Antichitilii.H.tate.. informa!ri prelioa'e. extra inrenlia de d se un diplomar ile vaa (a clabileasca rclalii cu Tmperiul R pa4ii fac tot posibilul sA deruteze delegalia $i sA o intoarcA dmm. harta Chhei este aceea a unor regale independente. Izbelle nelini$dtor ntinuitatea marilor politici qi sfategii inspirate de geografie. in cilrda capacitilii renarcabile a . praf de pu$ci..a c[ natura umanii s-a schimbat atet de pulin ln np si e neliniflircare inlrebarea daca am pulea gasi ih aceasld nari umand surra ameliorarii sanselor de pace. In it. cretele alianlelor. In cecolul T i. Rapoartele soli trimisilor speciali demonsueaza cA Europa nu a adiugat tehnicile diDlomatiei cuceritorilor. ln secolul aM-lea l-H. Istoria diplomafiei chineze diplonatului pdtejul de a medita asupra perenitrfi temelor.itente. mdtase . Sumerului 9i pe$i ii cunoaFtem mai bine din contactele cu grecii.ltoacele fo4ei suslin altemanla celor doua stari tcr. exigent fali de funclionarii sii supu$i la surj $i examene in buna tradilie (onfucianisti a respectului competenii. Dacr luim ca de referinli anul 1600 d.Dar in primul mileniu fdramilarea revine $i in i..Drumul Mitisii" se vor dezvolta comerciale !i vor circula idei. Uriasul imDeriu avea rn sistem birocratic rigid $i conservator. campaniilot lelor $i caqtigirii de aliati sau supunerii ora$elor.244 locuri pe stena lutnii Pd ?a a III-a. colul X-[ i. a Asurbanipal $i fratele sbu penfu Babilon. dar Si faptul ca unele lecfii riman neinv. oricat de splendide ar fi fost cur. relaliile se vor slabjli cu Bizanlul si pe fai aneri comercialA numit! . de unde aplrea o male la hunii nordici silbatici gi perseverenii.ria qi filosofia $liinlei. care dureaze ciica z[00 de ani. ei se ocupi de tenu lii ti a respingerii ndvElitorjlor care le inspiri o suspiciune orice era str5in. 245 !i comploturilor.H. Mai tatziu. Este de remarcat c[ numai ln pauzele dtoare ale pbcii omenirea schimbtr fata civilizaliei sale. ca !i cu diploma!ia. Remarcabila lucrare a lui Joseph cdhan Scien. Este v[ constah. in a au pArrun\ cu armele.

Dar la un moment dat rivatca ii desparte.Cursul lui Duroselle de relalii nalionale se ituituleazi ?. de $coala realisli a relaliilor internalionale drept dilie peryetu: a vielii internalionalc. in perioada anterioari anului 800. luat. stivilind pe sarazini fi anulaIld LLnta unei Europe islamice. Inci pe alata dureazi Evul Mediu. ce rol mai poate juca un agent oficial al legA$rilor $i comuii in cel mai pestri! mozaic de enlitili formate din ora$c' e. ajuDsa vrenurilc noastre sub fonna proieclelor numeroase de .fa5oara \rcme de sau cinci veacuri. Feudele mai mari aspiri la flstii stabile ca Merovingienii. cca muli sieviti.. . prctector $i apdr'itor al llisericii. cehlalt fiind Biserica Aceasta lineste misiunea dificilA 9i ese4iala consdnd din crettinarea fi i-a dat controlul Romei. cctul nu era doar inlocuirea pdganismului cu o religie qi o morali ti. el prezinte pentru te epocile un caz unic de ilusfiare a tranziliei de la un si altul. Europa se u de feude nobiliarc cc combini elila rcziduali cu vadurile mig populalii. ci pur Si simplu transfomarea unol nomazi in cetaleni ce produc si se supun uror legi generale. paginile ind galerii de portreie de imparali care s au hptat cu in condilii economice noi vechile culturi agri . Si azi Taci! $i Suetoniu sunl lecturi c6utate. Diplomatie Si carc reincep 247 Capitolul 2 intre castel ti catedrali Prdbufirea L'nperiului Roman a fosl o lemd preocupante ome re in odce secol ulterior. In acelali tinp medilezi asupra inarhjc. cand li stripuns ti zidurile cedeazA in fala valului de populalii care fAln stavile spre vest? In cildarea uria$i s-au contopit populaf rparul popoare nor. trece teste grele. pe care il drcpl punct dc rcfcrinli pentru isloia diplomalici. un pro(es care \e de. ciutali. Evul Mediu a avut mai multi migcare lasi si se intrevadd inaginea inspirati de o omenire cop mizerie. Trecerea in revist5 n elementelor integratoare qi disrupi in Evul Mediu ne va explica pozilia diplomatului si negociatolui. cel considerat o adevirati pati neagri. Ce se intampli ins6 dupe anul 400. tranzilia prin excelenF. regiu . ni civilizalie qi infloire de crrlturi. Aproape njmic nu mai seamina la incheiere in soci umana cu ceea ce a fost la inceput: inslitulii.rut empire pirira.noi intemalionale". a Charles Martel. mod de viale. aprepe acest soldat al crestinaralii $i are nevoie de bralul lui enerP6pin cu Papa llc.jin reciproc. in schimb. comunirJ!isi seniofii? l-actorii supremi spiriluali fi ai puterii aveau nevoic unul de al l. lnvadatorii s-au scurs ca vizigolii spre Spania $i nordui Afri_ golii au rimas $i s-au cre$tinat. bate fj-i di inapoi pe musulmaniin conllict deschis cu longobarzii $i alte cetdli italiene. card acesta l-a consacrat pe P6pin drept rege al ltolan ffunciior $i l-a numit pdtricius Rotntnorum. Daci studiezi Evul Medlu. dar e$ueaze O singrlr5 familie. acesta l-a scos pe Pape de sub suzeranitatea I0rnbarda dupi anul 900.Panea a III-a. Este un magisual exemplu de vocalie civiiizatoare cilltudlor ce includ religia 9i doctrinele cu comporentele lor. Dimpotriva. anhenand dupi ea o rupturd gravi intre contemii 1or. cercctad de savanli ca $i de pu Cu toate acestex. influenli $i p prin a 9i acorda spri. Umcazi marile tratate ale lui Gi Mommsen. lmparatul va fi unul dinue orii intesrativi ai Ewlui Mediu. Precedentul fusese creat in alianla regelui franc al ll-lea. in definitia ulterioari data de modemitate diplomatului' nici nu ar fi trcbui si exjsle intr-o perjoade cand unitSli]e mate si I foloseascA (statele) sunt abia in curs de construlre i. Parcurgerea Evului conlimi aparent aceaste tezi a anarhici generice. o prelungitd atteptare a lerii. Descendentul ei este Carol cei Mare construieSte un stat mare qi puternic i'I ju( de anul 800 Cu r face primul pas spre o struc$rA poliiici imperiala. in ciuda diferenlei dintre Bisence qi auloritatea seculara.Carol I Mare leuie$te sa $i intindd controlul asupra feudalilor' supune crestireaza cu fo4a pe saxoni.Ideea cA o spec19 nozaurii dispare brusc sau ci un imperiu glorios iese din stimulat studiile si intrebirile societdlilor aflate in ciulare $i bilitate. dar mai ales teazi permancnta $i iluzoria aspimlie spre ordine. care sub urma$ii sdi au provocat-o. Ace$ti doi poli ai societiii medievale sunt stabiii. triburile gemanice au inceplrt vieluirea cu populalia cefta $i galice. opresiune Si superstilie.

tir penrru Je/!o.lrrra nc lorn sr alege (.ot! privit ca o restaurarc a lmpedului Roman.ii de admjnistfar 9i aSczari l(' tlflusivitate. nevoie de oaneni de carte pe care al doilcail ajutd si-i schimbul soldalilor la care poate apela oricend.au . istoic prjn care lui Otto i se corferi titlul de impetat l.rr'a'e . dar uu $1in Iialia. specirlr. imperarul arc drcptul se numeasci episcopi in Ger lrl1riia. rl inl.ul cel N4afc rq60\.'rt rer ie Inler\irrc nu atrr in p vr.J conlfJle.e pe clr\cop:. Numirea ePiscopilor li revcnea in l6tt papald. g:turile prietenctti continue $j sub Papa Iron al nl-lea (?dS" care trimite lui Carol cel Marc cheile mormenului Sfantu\i $r Jrapelul Romei.r PJpi pe tcon al ). e. CinJ Papa ac di||cr. dcena nou la Carol care il repune in funclie. cet ll xocsra din cauza distrugerilor sutcrite de Rona Pe calea ncgo llr'rilor. care ii numca pc li )clior)air sli.ltrr.e iflflu.rrrea rchn'crlor JiplomJrrce. i pitutul Henric al lvlea o ia inainie $i il demite el !c t)xpi (la Dieta de la Woms din 1076) din funcliile sale Acesta ll r"rspu|de detronand pe impi{at $i eliberand pe supu$ii s:ii de 0lh! oblrgarrc de r-r da as. mo. rren<. Aplica m6lllli dc in6rire a ierarhiei $i disciplinei. care impuneunPapegel lllrlrr. la poarta caslelului papal de la Ca(1077)..vtl tL. Meciul este totufi nul.i .ra mnsUlui priont.irc |nrrL.. unul fumiT-eazi fort6. demilind dlr nou Pe )a' Si numnld un anlipapi. in mijlocul aces$i tumult se inscrie inse e\. Jar lot leu.n frnal rour. Ca pape. onli rra. un./rli. Carol coborM rn lldlia uolLrl papal a. rlc cnfor t)rcloIlii sunt climinatc priD inplrltului Henric al lll-lea. Acest proces de sprijin reciproc $i complementaritate.r. prochma pe rege imparat $i ii pune coroana imperialt pe aceasti relalie. Aiegerea lbstului cilugar Hildehlrr(l de la Cluny ca Papi sub numele de Grigore al Vllea aduce lll tconi un personaj intcligent ii ambilios. Uhima m.".Stalurul l{onrci a li)sl irrlor(loruI |||lrIilrIlr Orn$Lrl ctir (l administralie civili (prefecli sLru Nollrt).ldi. altul legitimitate.rclof ii cu tot ceea ce iNenrna aceasia ir nratcrie de putere niUtari. nu se simre in siguranHL Jjrrorul lur OIto T.t lrk rvcnli in a doua jumalale a secolului xl avem un moment de inflorlre ! l)rp{litatii.i-. Hen_ ' lll lvlea i$i ia revan$a in anul urmitot.rlra . . inlelegand primcjdia adbuliilor ce $i le r\iea Papa.licr . c. si . fapt rinJul lor. facand sA creascd autonta- stabile$te intre Plll)lllitate ti normanzj $i nilanezi. dintr o serie de lrei conaljonali care ii tt1. Conlradicliile djntre lbrrsle polirice ale uror liri erilu l[|lloatate de diplomalia papali pentru sllbirea unui suveran carc il llcrl probleme. Grigore a organjznr funcliunea legalilot.r:. . deoarece $i rrl $i allul lrebuie sd se rctragi. impiratul se vcde pirdsit $i izolat $i merge la Roma pentrLr a t 1 impicare. It. cum se lluuau diplomaiii s6i. care n.lr.\i dreprul de a-i demite Si de a dezlega dejurimantul de credinlii $uPufiii lor (. datoriti diplomatiei.Ull acesta este deffonat de nobili care il aleg Papn pe Benedic\ piraiul ia in serios afrontui.iunca nr:. Iar c capltala l Rorira.lxli \ubahemi ce av. El contribuie la intlodu- qrrux unui nou sistem de aLesere a Papei de c6tre colegjul cardinali l0r.r\ura dre un ecnu ma. ataci $i cucere$te Roma $i i$i rei candidatul.itale absoluti a papalitAiii iaF de imperali $i regi. nd \o. Existi LLn momebt legeralii. i$i face exerciliul in alianlele ce le iu ind irnporri\a proreilorului .nl6 a impiratului. dandule dreplun crescuie in relaliile cu l|iscopii sau autoritililc seculare $i asigurandu lc un statut de lmu_ nllllc $i de recunoa$tere.eh. cJ in c. Alte episoade ilustreazi degdngolada pe care per de (irre. l)cpa ClemeDt al lllea. pes€ catva timp se incheic ]a Worms un concordal cu ur1 torrrt)rolnis. crr< sc supArS.. Ca ir toate scenctele acestor dueluri de putere. dar nu s-a umeslccA( iD corducerea 'Ln 7 /1.re rmpiel. rezervain(r .: renunlc 'a po. Unul din papii numili de tanArul extravagant Ioan al Xll-lea.rrp.Iiclard pap.pir"txi. (lflr lnrctic ilduriIi avea pe Papi drept $ef.eniorials u adrced Dlln nc.'rpra unor lcritorii Sr reinnoierre darul lui P6pin.ruix ic uren6 ce nu-i .bu laic.i \. cJr Iitte .ir)od.ra). tr(i tdpi trrtr:thtit. ului licc.. ceea ce micaora putere.r emu In ochi.rfmr)ul lu' Ca. impifalul din cauza fo4elor nor liurdc $i sicilicne (musulmane) cafe au sirit in sPrijinul Papei. a. consnrd din qtcptarea audienlei de c:it|e imPirat cu ior)arele desculle.lrdlr. I era nomilal suvelanlrl. care fdciind din nou odine Ia Roma viseazar la un rcmano-biTaniiD fi oameni dc controlat. in zipadi. a\igrrri.parrrn* i. reprirna pe longobarzr. Rccunoscdtor.i r"-nersc. define$te o doctrine de llllrolio.ii Il-lea. Este cunoscuti penitenla aspri impusi acestuia. ulu!e.e. Ascensiunea nobilimii romanc Si acapararea controhlui Romei complice ecualia puterii.

Guellii erau 'pririnrrorii Pdpei ri 6hibelinii tr. Darre spnnea ci la curtea lui s_a cur noe. Ata ca rn:jarril.vr.-1q. ' |i-acut11 Floro|n pLAngi ttet attgAnfii .urir imDJralului. care cuno$tea bine vocalia de afaceri lumesti. c ]lelile. nici ei. B"ll.iguta c. srudia geneza fi evolulia limbilor. ttedenct este incotunal rege 5i iri a.aprd).r e rnrelese nici i. $i imparatul Frederick Aistins p. nurnoti vd sfiPane. ( lLrr nludu: u dra\lrci drvi.diplomr!i !ul'ivlli care cuPdnd in lra peuar. coruplia $i atrigatori'.a din nou ichrnbun de acu/atii de btaslemie.Ce teand. in t2J0.r pe picalo!ii recupe'lbiti Drnle ilu\rredd ilrrri. supu$i necondilionat Pai) $i albii (moderali.ea'Id fisuA unasa nu vrcnmele t). albii au lost mai pirtida pierzdtoare. in rcaliiate. nici cetilile lor nu aveau decat de pierdul (lin lupla celor doue fo4e. ilar ii cr.r suprema inspiralie Divina Conedie Singxa 1314) l[lisfaclie em se relni locuri in lnfem (scris intre l3l2 Si si plaseze in Paradis pe in1*pti $1.)' . . multe la Papa pe IangA regele Franlei $i doui h regele Unganel.. dre toc rmDac intr-un alt act cu aceia$i actori.inLl nanii $r imp.loria cullu'ala a h. el crrcutalre de emr\rn rmperirli ii campanie de drplomrn calugAri lru i preglli ra\corle npotn\r du.c regc genn.. papd sau impirat.. . universiieli $i $coli medicale. In|1orrof. se rerrage in sud moarc de rrisrete.acte imprevizibile: esle regele Siciljei.i.of de Ezbor. cu b01i'i lwnea nou4.lu. neconvenlionrl.crte cu rlcr regetui gllel.n Sicitix comunicarea e.dar lsr de pnncipii a Papei Bonifaciu.qn numerogi. Frederick al IIpnma Jumitate a secolului al XII_lea. roara rrropr crtc$(e denunrul papei 'id.h"'nutui. arur. rclul imparatului este n per'sonaj pltotesc care iese din standardcle vremii ca inx j Ilalie in dou6 tabere ce s-au duimdnjt Si mahratat in tiecar€ )i pe l'iecare .ia itrliana.Lr trTp ce. (het )i mrop a to. nde erau rcprezenrare tematicienj toate Pl insu$i potigior.rlrei Und drnlre rnfrunori r losr Danle Alrghien El erd diplomrr in Juiha rrrt'i duse cu bine la capdg alianla cu Vene. crind rn rdre<Ina.Orgalii tlta Purldtc de$nntutd llrclu C. deslianarea.r ri ru grea in care nu diviziunile majore sunt ant de penlmnzilic. face papei promi:iuni mari. cai luarca 1or ca pretexl pennu lupta amrhice $i lArA la nivelul traiului cotidian al socie 0i|ii pentru pulere a inalivizilor hiii.''inru.5l ploclJma cu r(e\t priler o frcc genemtn I La d|.^'. in absenli este condamnat la ine. an. urmaioarea. Frcdcrick rsr reia.ti de critici la adresa Papei) Pentru rrnle.cr n prdcricidn ar drplotnaliej $i spint nelrnrint..iratri germrnr au to5r pe prc. nelipsi. si recl.rrada.iluatI pri. cet Inar bun dlpi Carol .j crerle in defavoared lierl: oi ?'lp1 mulre nec.. Fara a line sedma de r. Dar acest partid cntei si a awt misiunj lllll'I:1.+.: lmDate ai el in doun: negrji (radicali.l r d s?nerut.ri\oajea vri pnndlor de Frederick al It-lca. r ua si maioritatea florentinilor. con\rar d La de lone nu le permile nlci Lnuia o \ictotie. li|. jJr rrr Pursarori.'.a harem. anulinftr i toate funcfiite. Acesl om rosu.'''. epoci i"i. di lla $1 ci-sAtoria cu fiica regelui ritular al Ierusalimului iun cruciarj ii aduc drcprul la a(e\l ljrlu. av.in piomovarea artei neg . pfoc. .ll Ir:". Dante incepe peregrinarile sale.manulur.tocun pe scen4 lunii Paftea a IIl-a.r ')i 5.lnicc Urnea.ilo. Dante era Guelf."-a exolic.16 1248).rJl. fo'r lu a utteriorca modcl ir.te? Cej decafi stAmbati t'icleana VAfrange lbat l tirdtnjoseste? Vdd unii cun ftNnesc l4 o sfiana. \azarerLrtJ.Suge po. Negrii preluaseri puterea $j l-au llcs aitfel rphiunit. l::l./boiutur. N at r. papa crigore al IX lea este supirat incat 1l excomunice_ inaintJ de a iircepe cruciada. care a :mDan. trandivia.el \4are rCharlemJgne)... in Ce nanir puter<a pnnlil.liruie un regim mnndrhic cer /d(.. incoronat ca tmr R^oma h 1220.a ri Boc.. pierde rizboiul in marea campanie Italia (12. dupa ce de\enr.r. (a \a c. lerminate frin m raper Dar trnatUt e lncl pentru rmparat iacr in ulinul nird. i cruciadd la locurile sfinte. rne poll(r. excomrnicare.tia' regele Neapolelui.3ciLr' in acelali rimp ne u Jee de(Pre il..:e urrrlara 5r anumrle drepturi sLnr recunoscute $i. oricare ar fi fost ca$tiilr'rr(rul care i-dr fi subjugat.l un neil regr.rzuri priterLrire si de disiJenrr lir. vizite la Genova pentru o chestiune c rclalii cu Bonifaciu al VIII-lea la Roma.. DiPLona je in. d prirluloase./ 250 .oTemj Pcntnr du$manii lui.. 5i al rcgiunrlor ir i izz. ascunzandu-se $i scriind cu riirdciune.. Iar allii Ia I ut tnt? irt a t'\ ltetlr P t(rea ninlii o nr SiJrtlzd')ann? ' l'oetlrl infiercazi holia.rn ta Air Ia C rltJ. lill-Jliii $i filosofi la cuftea lui. pe care o amtni rirlp ue zece anl se ocupa cu organizarea Siciliei. Brani!6 fi la Perugia.

Di|tomalie un 253 meni spectacular: mutarea sediului papal iD Franla.e $t ercomuni -se reciproc n au reuqit sA inibute simlinrantul vital ci toli ii. 'icat ar parea de ciudat. militare. bizantine .laici sau clerici. structurA economica Oatifundii ma_ sdre$ti). Cusa $i atlii). ca factor ce leagi intregul mozaic de endtiti. lisand sectorul secularist sA organidreDtul cutumiar $i cel civil. djferenla principal: era ct in 1400 Vestul se consi tolu$i ca fiind o societate. administrative. amistiliile $i pacea. Un analist al perioadei scrie: . de genii Si de opere cu peste veacuri (Sf. Dreptd canonic era mai evoluat $i domina multe din relalisociale. Exista un Papi roman la Roma (sau temporal Avignon). noul Papii devine chiar fostul episcop din Avignon. mai vlu ln evenimente decat orice perioad[. Papii se concontinuaiorii unui imperiu care terminase prin a fi cre$til.Jocuri pe scena lumii Partea a III-a. de popor impotriva altui . chiar dacdj repetd $i decorul nu rAmene acela$i. toale acestea fiind I[ ||llcr?sante penhx diplomatie .. bresle ti negustori. Avignon a fost centrul papalitalii. De data acesta. Dar cre$tinilatini se considerilotu$i a fi una " Accenrur cade pe romani. de mai muite ori. o fortereala $i un pod inuat ln ln tumultuosul spectacol. care-qi anunli in nune voa universald $i un lmpirat. tratatele $i sacralitatea lor. gele Franlei este cel care vrea sa-l ata$eze pe Papl intereselor Si si galicizeze papalitatea.. Ei Itivau toate componentele acestuia: structuri ierarhice $i autoritap. nu pe cretlini la autorita!ile papale. de calugfi sfinfi (Sfenta Caterina de Siena) care lmp6care.Nici captivitatea de la viqnon. Thomas D'Aquino.invarianf' $ave. Mai degrabA interesati de o res publica . intemalional public era vizat de clerici din cauza caracteintemalional al bisericii ti se ocupa. plin de nea$teptate sfrAluciri. mergand pana h arta monumentah Dar mai ales resI dreptului. prizonierii.Din punct de v€dere al plomaiiei. capul Bisericii catolice. modul de a a ]Lrprele. sub legile lui dologic. ale c6ror urme lc pistrar ii institLrlii. care apa4inea teoretic regelni Neapolelui. Sunl doi factori integrativi impotanli Fi vizibili. Dreptul culumiar era dezvoltal de ora$e. de schisme religioase. loli ble. dominarea intregii societati.i islamice. Djplomalii a clinarea 1or spre factorii integratori ca valoare de . Autodtatea bisencii se menlinea. Vocalia juridicd a bisericii romane s-a v6dit in mod natural in voltarea dreptului canonic.romani" nlr numai ln sensul sediului unde oficiazi Exisrau $i alte cdi de dezvoltare a dreptului in societatea medieli./i:!tidna imperaFi. De$i adresate problemelor cleru. de dispute doctrinarc $i de 162endemic al clasei impotriva clasei. Limitand pe imptuali. nici ridicolul 9i oribilul spectacol al or lrei FdI. care pdvea *zboiul. Augustin. o mlnasdrc.i. doi ani. de probleme ca suranitarea. nici marea schisma.. O buna parte din secolul xIV. intre 1309 $i 1378. defaimindu . feude Si unitili politice.tii stabilit la Avignon. ratul Ludovic de Bavaria se infurie $i merge la Roma unde i leazd un antrpapa. Nobilji creau un cod cavaleresc. cap al Sfantului Imperiu Roman undc s€ incoroneazd al doilea. Dreptul intemalional elaboral de biserici privea distinctia lntre boiul just $i cel nejust 9j garantarea tratatelor prin sanclionarea ligioas6. rol pe care ll evoct palat impozani. Un fost arhiepiscop de Bordeaux Pape n-a mai plecat la Roma la insistenla regelui Filip cel Bun. ca Henric al fvlea sau Freal Il-lea schileaza phnuri ln aceastd direcfie..lemandu-se. p6$rarea pecii qi drepturile ului. piresirca mei pentru Avignon. rege impotriva rege.' in timpul lui Dante se produce in istoria papaliti. cu4iie canonice ii cuprindeau 9i pe laici in cazuri care pdveau igia. Dintr-o dati. Dante. gjoase avea un acoperi$ comun 9i o referintd unjci Se sc ceva in procesul contopirii populaliilor $i al amestecului de i enle germane. factiune contra factiune. iar definilia suveranit?ilii (fiecare e s6pan casa lui) o suslinea opera de descen[alizare in imperii. Acest nou sediu este cel pulin la fel de pitoresc !i plin de phri nea$teptste ca Si ir episoadele anterioare. . culturale. suplinind lipsa unui cod de drept intemalional privat. sl5bindu"i autodtatea $i li lntr-ull climat de inffige $i competilie. ne htereseazl soarta li€i. papii lncurajau suvemnitatea nal[ detinutd de regj. competitive.ln care schimbarib suft rapide. Existi un du-te-vino de papi carc se mut6 rdzgandesc. mai inainte ca dreptul ional al bransei seculare se fie elaborat. Cre$tinatatea era sfaSiali dc confli sunt . Ceea ce este roman este ideea reinvierii sub alte lorme a strdlucitului ii puternicului riu Roman. cea mai fragmentard dintre lumi. trebuie sa rniasci impreuna. zenand doui institulii complemenlare (cultura $i civilizalia).

Dreptul canonic se baza direct pe dreotul romar Impresiond prin raljonalihrea $i ma\imele (ale. Dar acestea nu sunt realzarile Papei.1350) 80 de catedrale 500 de bi! $i rici mari. de negustori qi populallc. Dutlrii Si Nistrului in secolele III $i IV. Sunt catedmlele gorice. ceea ce a zidtunicit $i impiedicat toate incercil cle a se modemiza $i a tine pasul cu istoria. anonime $i tecutn care dezvdluie de provine enereia necesari parcurgerii drumului dureros at maUnde tilof prefaceri ale civiljzaliei. inspiimantA Europa timp de 100 de ani. fiindci sunr impin$i de Ia liprte de huni spre Europa.Aquino. aflati iir cele nuj grele momenre ale exi sale. Vanddlii coboffn din nord. autorul lucrnrii S Theoloqiae. Ostrogolii se a$eazi iD Italia. cu a sa $coah de batoli$ri. are ghea in dreptul canonic.tonatrc 255 Dar dreplul .i de calcdrale.. Sd ridici o catedrald cere uneori 100 de anj. unde creeazd un regat $j nu . realizati de societatea eurcDel pentru ci a abordat o de la incepururi.In sculpturi sunt omagiare cunostinlele din lrivium cvadrivium carc cuprind geomeria $i arirmerica. terminata ca un mecj nul. praful $i valtoarea unei scbele. se lupld de suprema. SuDt ridicate de ora$e. Dtt. cu ramurile lor de riserit $i apus ostrogolii $i vizi gotii. Este reDli in piatri a o^perei lui Thomas d. aviind altd religie monoteisli. go1ii. Toate lele i$i au personalitatea lor. care i onau cand paSnic. ceea ce inseamnd (i1 trei generatii vor trdi in umbra. bucuria supravieluirii fi cerand mitA $i pentru umanitale. pe Euclid Si Castelele imparEilor. a Carpallor. Aristorel seculariza gandirea giin{ificn $i. dinrr-o direclie hordici. atat de impo(anti in proiectul integrdrii europene. Nici un secol nu a cunoscut ararea provoclri. $tiinlu medievala a acestora este infloritoare. era luar din rraducerile arabilor 0ltre l-au descoperit primii. . Diplomarul i$i mut:i privirea de la curli fastuoase Si de la evenitrenrele triite de vadurile societir. De ce. celebrand gerea greutalilor. Aceea$i bazd o luau juri$tii civiti. scormonind in mo$tenirea greaci. Si incepem cu fluxut populaliilor nAv itoare. Vizigolii jefuiesc Roma pe la 410. dar sunt bEtuli pcste 100 de ani dl) avari $i longobarzi. n au putut arabii intreline pasiunea iniliah penrru $riintE? Cand scolasllca dogmadca s a sclerozat. Din puncr de veders ]sronc. regilor Si nobilitor sunt jtlcarii fal. struclii inporrante qi durabile. tichjdar de hizarlini. omul se simte mic sub uria$e bolli spri nite de s6lpi masivi. unde au un rigal propriu intre 489 $j 553. Conceprul european de subsidiaritate vine de acolo. lumca islamici. poi fol]nead regate in ltalia Si Spania. Hunii cu Attila. ca ti chinezii. Cepizii contribuic la aceastd victoric a oecidentului.. Toati matematica vremii era de altfel coNumatl in plan lilc arhitectilor. in toati Franl. t)aui la infrangerea din 454. cand viotent_ Insistenla asupra acesrcr concurente nu este cernti doar de inlelegerea temelor $i care cople$eau diplomafia. Dar sunt invinsi de arabi. care a invilar arra nrilitad in Scolile Romei. ca lpoi sa stabileasce un regat in Africa de Nord. Nu ne miriim astezi cand aflem ce notiunea de .rrarea secularului de ritual. ajung in Iralia $i Spania pe la 400. Sep.tie. ln fond. dar piltile s-au separar treptar.ii la aceastd pature riguroasA. Ei si cuprindi intr un singur corp de doctrinA de drept civil in nle bisericii 9i curumele orafelot pentru lntreaga societate a \ Diplomatul F\ului Medru a awr panea lui de \chi trdit intre doud puteri. Nimeni n-a rit o.drept intr !ional". de consilii $i bresle. si cire oferea mai sigura baz d pentru o societate complexA ce se considera vate din Imperiul Roman. Diplonutul noteaze ce Evul Mediu a avut piramicieie sale. in lumina mislici a vilraliitor.biciul lui Dunrnezef'. pcrseverenti muncitoare.ir sunt ridicate tungul a trei sute de ani (1050. dupe 500. Si era Bartolus de Sassoferato. ale ciror inalte ii asc tire sunr adevirate srrigite citre cer. Spre sfarlitul Inperiului Roman apar la granitele lui esrice. ca o cuime a ironiei. Mergem la Chartres. nominali$ri $i conceptuali$ti e reluati azi in reoriile tognitive aproape in aceiaqi termeni. monumente nepieriloare ale ar tehnicii de constructie. n-a ficur nici acesr pas rstonc. In interiorul lor. llllinlii invadeazi in secolul Vl Italia. una seculare qi alta religjoasa.nremarional de/\ollal de canonrcj era cel mai rmt. s-a niscut revolulia qtiinlificn de dupt l{cna$tere. a statului de religie Si a gesrjunii laice a societitii de culri rea credinlelor este o ollerd grea.lucuri De seAa luni Pattea a I-t. Chartres e cea profctici. nici ale lmpdratului. Nu pot sn se ateze in regiunea Mtuii Negre. O lume mull mai litagora. Ce mi$care de idei se produce in jurul lor! Cearh inlre reali$ti. despre triinli $i rehnologie vo$e$te vizitatorului de la Chaftres $i pilagora de pe latura dc vesr I catedralei. dar am fi putur alege Reims sau I Unul djn tumuri e inillat la 1150. ti Toynbee susline ci resortul de dezvoitare a societililor sri in c$plul: provocare $i fispuns.

in aparjlia lite turii proprii qi in avanul vieEi intelectuale.."f "" -.. nranilcsiat in maturizarea limbilor nat-ionale.'au.'#i""1"x..". Registrele parohi.::iT "-'* ".{tri :..llil'..i. 2..i4rrrd ir r/r/ urm 'nLr hlr*jfii ff"l:l ::::*.."::11. n(lucc la indeplinire eroriunc0 iDlemtr a mongolilor' facliuuatlurile.. creeTe .ili Lrn triLrmt tur.n .r.nalionajismul" secolului tV.ria..". i" (ui In .'.ii ..""ta l.iil+: *y. meroda r ap.rr. ff.1:i:: ::::::. il ::::..ft l. p'../"jii{ j: :iH J 1 lt .r.::in se aced. Justinixn."".f::fl L"J"T :rff : J irl ..:ll:::.i..il.' -.'i.1i... i l# I.*. care I_a aar oe " .r:"'"'. ij.l lfiC"-r ..d.l::l {: .'..j..:'.l#i. g. (r nanul d: i.:.?ota!e..... ( .1..Este probabil ca rcestc trisiuri si poati fi identificate ici Si colo in diplomalia bi/lntine..:l : :: ""t."'. La 476..?:T. c € donme$te intrc 527 $j 565' Lufiar tlna in lralia {i oin cfiica pana la Drrrire Ii . cu diplomalia sa generalizaie $i extinsi intre glo l0r(c unit?ilile unei societili fragmentatc ce tr6ia cu amintitea Imperiul dc Risiirit' rlol$ei Rome. se datoleazi mai mult diplomaliei decat armelor' l)iDlomatia bjzardnA nu a lbst evaluati de islonografia occidentale l . sru patriotice... l..xri. jnrrepr ind.. acomodeaz5 sau lrimite aiurea pe huni..(. oi.tntinopol.igll ":ill ar pdrea . ..":t.. il.i . sinuos. pentru ci Asia isi lcftc primul asalt prin otomani.i.i. Hi... .a....::ll'l:i."riil. '..".." .il.ti irrllc..Tilil. Ifirtn n-a avut doar provocari exteme de tipul nivtlirilor..ir*. iJii. l ..fi .l' . ceea ce nu'i incrimineazd eficienla E un imperiu mare de .-...:. siavi sau pe$i.iirir'')'iil...: :l:Jtj:i.rn^:rffi :.. Populaliile care suI focuri colective au reaclii neobilnuite pe planul ideilor' Existi hlrrilali noi care se creeazd in jurul identitililor latente: regro[.: .^nl()lia c subjug mongol l)0r ccer ce tlu pol facc puterile l. Morbii ei au fost adu$i de o co(abie de la |r Messina $i in cateva luni ciuna ajunsese in Nord $i 1n AnlnlFo m[nlstire. rar caredralele pnt anunta .lliJil \taluj tlanc.ln\ rrrmea/a o penoadi Je drD ::r.]Jil...i_t. xr..:.. insu$i termenul .:. rwari..onie.'. plin de nenorocili 9i l{vcnifi mjraculoase.. 394.":i:I:"::i"ll ::.r."" ilnx m victrnr .:.E:f rarani disrueard ca ra\p.j'i.lr p*.1.bizantin" a fost folosii in anglezi pentru caracterizarea unui stil complicat. bulgari..:.::l:'l: ":.A ttt||i ii o catastrofe naturali.iliJi.r.r:l':r:::'..illl.T:. ":i.jr .r -l:r': "0".ufl se t pJ!6nu hnn|i 251 :il ::.jf *T:::.f lini$le$ dechr prin inrrrvellh lui (.:1.i il: . \me abia dup: r@' cra vorr)r . .l f#i...rl .lu c'".:r. ii'u. .t.i.."x8 cucenrea \urd >ia trunutui.. lN 32 de ani in prima parte a secolului XV.. :. romane.7 .lli ilil. care a ficut cat zeci de rizboaie: I eagrtr de ]a 1347.T. trecu[i la l$hrn. .xr{ r.lf.j.r".'J". 5orii ae c. .. *jt':ri:i!1'.:1.:::il :lll "*.:.:i . l*?+ii'fl i"..:.br de i.."I" ll|.".. din 140 de cilugdri au ramas 7' trei sferturi noteaza cA in Dol)ulalia Toscanei a pierit. . .j.j"l ?i:'l p"".. Activitilile productive $j comerlul se opresc' ca qi marea llxurie de eliberare a Spaniei de mauri Speranla de via15 cobo_ .l" cd dupa rmpefi ur carcrir :: :::::j j: ::.i ::4". obscu( $i irriit:tor. i" rrr-r. i.'..Tl#?i j. dispute filosoficc Nu putem omile din acest tablou nedieval..dcviraiul seu merit..ilt. sra|5rrur secolurui Ly unsurii Panonr. x""rr.pcrenir.y:r: *:i:r y":i:. dar pompos Fi pretenlios in gesturi.l"ll.i :li ::f jr. mengaisre Pcnh! Europa. Slab.:..ili. ::'rJ.d'r. imediat dupd ce sc produce diviziunea intre est Si vest. sata .r 1.nrrc ' ce rmpranr:.l'V .ilil ifl{ . l'.. I ilf ll: ::":..'u i. Romr e cuceriid de Odoacru $l LL 493 de ostrogoli. .:':i rur " hi': ifl: tnnitf I . . y.:ff . o alt?i mo$tenire a acesteia: IuDlul ci el a supravieluit in edilie cre$tinata de Consannn cel Mrre.r(a orJrneror a.il.." . inci 11 secole alupi moartea imprratului care s-a instalat la (lnrst..lli jirlj.. ln geanta diplomatuI rc giseau pocme. r" r:qi. iu!ll ilnl)nr]ii ll0Sdadului $i califalul ..-:::"::.:i"'ff:i:il."":""1: l11:lirea monsora..""gor.li .t .. Se vorbelte aslfe] de .le de boald cate o jumiEte din locuitorii populaill lier secera.r^ boo. *.l.:']. "ii 'rr"r'aIC. 'i..li1':.""#''.^l:*.. Imperiul Rasiritean respinge. r\u mai era uo.. . ::.t{)lii.ifi1l: .:l#i:'i..".'ili.

inteneietori de colonii in Marea durLc ele. a lhcut ca noile cu(i $i cancelarii Ris:ritean Cercmoror state si fie lribulare nodelului Impeiului r.v€'rr!."ia".. un proiect buD pentru prestigiul ei)."" tc(hfi de la bizandni a fost scoala veneliafi Cand pretenliile fost acordate genoveUeoslor:! au devenii prea marj.5ri Iici u ur)r. mainile lnusulmaniior.. ' i" 'nrr. RoDta $i Sicilia vor fi sub g$verDarc bizaDtin6. Primenscd lovitura de la 1453' cand folo::i. ii ArA ajutoar€. cand carolicii se dcspan de orrodoc$i.rr. era in lui la ele.mlonle Negtrierea |!*erla " chere de rne.a int U^..eaz: opr croeJrlri r. TeLli(\Jl. ani\tici si economic. bani. cea care a yll(mLrl venelian. bLr. Astdzi istoria descifteazi in decl Cruciadclor un $ir de morive nemirturisite carc conveneau ratului Ghbirea feudalilor) sau bisedcii (erelici mulri ce Fe[ stipanid. oi pe loniile triburilor migtatoare Ru$ii.aF ll.XTTI':1.foculuide oe lr Conslanlrnopol Sriru . Turoii ooupli CoDst ntinopolul al Xl-lehorrrod al ll-lea lnltrlurii pc Constanlin Dlpk)Inalia bizantin. .ase qi prozelitism crqtin inaltul prelat pe care iutrrr. iarAdriatica devine o mare venetiand La acest moment. L_orf cilrLt' . dar in acela$i timp detroneazi impiratul bizantin Si ocupi Consranrinopolul. dispunea de gamizoaui moldovclrusci trimisi de aliatul moldovean $tefan cel Mare' care a aparat cohtea asediat: de turci in 1475.:!. in Marea Neagd era europene. deicir a coflrlui de la Sfarrta Sofia' se converlesc in secolul bulgarilor. Izolarea lor.tri!. Dar^Inperiul de Ri !ind alialii Bizanlului imporriva it trezea."::i:1":.tcc|lNt sl !r rr rrrrhr lrrirlti I'rrrrlirlr' clcliurlur\rbiliua a Iovil solllbrlltrlrc hrlrlrlrlr.ie.'onun.\afireand !i. Dintre icolile diplomaticc preluat idei.rga pe:'". care a povestit in occident cople$itoarea impresie rigcau hngi tronul impAratului' ldcut o cei aoi lei de aur care rir sd stie ci rolul leilor nu era de a-l inspdimanta pc el. in locul uner rii Negre ri urmufite DJrr. a caror rivalitate e(a Pe admis doar patjcl)lio exploatati.r FLrLrlaSr 0 r otomanilor. Caffa din Crjmeea.ia"ntuf ou mis o greqeala slrategicA fundamenrali.i. t'. ncnultumiri inteme. Ie(unoa$lere.ljer Aria bizanlind merge de la Euftat pena h Balcani.7 :!9!l!!!J?!il6!td tqm consolidcazi conlrclul 1lsupru Aliicii. paleologii reuiesc sa restaureze riui Bizantin inlre 126l $i 1453.Comuir.. Cristalizarea unuj imperiu occideDlitl cu matr..1"". ce cuprindea coa Inrfc l0or.. Apusul fi Ristuirul Du mai sunr tucr mecar de credin6. onorld dr-uri c' atorii ctr 'r*" i"'..i.. Srd. al cfuui menl. mai auan"rra.aro. rl.1.r u'.auerc" con\lrrrlinopulului ub ii.. Pe o laturb a bisericii San Marco purem mrra cer prtru cai enomli de bronz luali la 120.. agravali cle schi religioasi din 1059. se ridi. Mr t timp."nL n. ca la 941. unde afld sub contml. ' BUC\jFl:gTl SednrlCentra l.rdentul organi. decjr rl. r :i inrrfildtea furr'l'ei 'lin'omari'e ru PUdar . Dupi anul 1000 incep nenorocirile: turcii selgiucizi A\ia Vic5. a.1 dir Consranti lul cuceri! de cilre cruciati.. Irrrli Si lacomi. Crucialii elibercazd Sfanrul Mormenr Oenlru scun ri exista un rege al Ierusalimuluj). ln cdfle'r 'J Bi "r lr|i Rt.:iale erau lratare cu Genova $i Venefia.1. Oc. o noui perioadA de inflorire a lulur se rFi-md prin rmpdra!ri rcmarcitbili ar dina. Conslituirea statelor romineqti in secolul XlV. fascinali de frumuselea anX.e de \rudru Nu era neg'iiau nici incum i.lirndbila vdloare:-s pe diplomali lncd o mie de ani.i apetitul noilor pafieneri $i nu o da16 Constantinopolul pe lupirA de ru$i. Acsasltr riui iio Rdslrit inuiltc 0u l.ce romanl cident aduce o perioada de relafie ambigud inre acesa gr considerat in ochii cu4ij lui Carol cel Mare drcpr un seolu rnrlecrudla. ci a unor clerici dognatjci.. Schisma cste opcra unor diplomali. avantajele au Neagre Cea nrai impo[anti !ilor. ve$mrnte Si podoabe riman uD model ravnit al bine de o sute de ani. Sprui0i (le sud-cst gi 751 Ravenna. metode si proIr)il in conlactul cel maj srans $i care a r"u"i.""'. slebite). In fflrr unof popoarc |rrgratoare crLlenlul a dle( crlea debrra\irir de soit lur r.a O". Nrcol:Le lorgr \o$ertc p r 5i rer minuloP. in vecrn'tatea ale aces LLiui Bizan! inci viabil.". precum alte $i rcse conune (exces de populalie. folosind arma secrctd a.l re aDrrndea nrrcle du)mane Crecii r. inriili tare sub pretexrul eliberdrii Sfanlului Mormant de la Ierusali )i t2l : . ce va ocupa (ruI DreocuDirilor lor' Trecerea prin stramtori $i privilegiile co- i iiir". ci adversari iDversunali pc loare ionrurile.1r r con\iJerat o prerdula ri \(eptibil! Lle un jxt fini credinF afi$atd in rirulatura sa de imperiu creqtin fi a res pulerii romane cu lumea ei mediteraneana..^d_"-1. rlunur ni'ru la. nurmdn/ii apar in imediata vecrnatate a !u !4!!!qarg!|l!!'. ma.rr" (liseDsiunilor intre du$mani Era o diplomalie bazatE Pe subsr- ln ropean. piese de afiA drumul Occidenlului.

ca annatele romane sau post-romanel intaheau la randul lor asezari disparale. de pildd cu slavii. a sintezei man fj a tbrmarii limbii romene. Miianul $i Florenla. grri. de slavii in clanud $i triburi. Populaliile migratoare apAreau mai ales sub forma tribale $i nu sub aceea a armalelor compacte pe care le in caEva bitdlii celebre. . organismele locale fuzioneazA in unitAu mai mari. In cursul luptelor lnre papalitale $i lmpirat.Cosimo dc Medici. de dimensiuni mi aveau o orsanizare rudimentar6 mosteniti de la colonia dezvoltatd in contact cu populaliile noi. patronii afielor .eptat.. de gepizii mai li de longobarzi $i avari. ciocniri ti refugii. protagonigtii sldbesc t. cand in alta.tie cu ca:acter rdzboinic nent. srcna tunii rimp de \ecole d ralorilorbi/aflline in culrura Si rrdla dlof Romane. Lrn piscopat lnfiintat de lmpElatul Justinian piistorea $i ln stanga di. actor ce se indreapte spre centrul scenei. Rena$terea a creat d\tomalia permanentd. Mer^da . unde dele" (termen latin) $i coleclivul sau se ocupau de ob$te (teri slav) $i de contactele cu du$manii (lermen peceno-cuman). comparalia cu organizaliile autonome Iocale din Sardinia. in acela$i timp itsi rmbilioasi $i indrizneali. De iapt. despre care exisd date istorice. MAi ziu. Ce \-a Inlamplal in(a in inlenaiul de 1000 de anr care plecarea administraliei romane de inceputul organizrdi celor staie romane$li? Tol Nicolae Iorga arunca o lumind asupra I rilor Daciei $i fbrmaliilor statale barbare. 19i intfuesc suveranitatea plopne DupA ce Papa pretenti $e intoarce din exilul de la Avignon. penfu ci esrc geamani cu inflonrea niclor $i $dinlelor. 1n timp ce rnicile cetAli burgheze.rvantaje echivalente sau mai nlari decal . a fi produs primele qi penfiu mult timp singurele state pur secuhre $i lle Cre$tinrt4ii. Este un exerciliu pemunent al puterii. du. care au ridicar riz bonrl la o condilie aproape contin i. Diplomalia e in lhmllia Rena$terii. . sau Galia.au conlri_ buit ti la afirmarea unor noi fAseturi alc diplomaliei' creand penfu llalja un avans considerabil fale de restul Europei. dar nu necesarmente ca un instrument al pacii. pe care romanii ii cunosc fornl5 de tetari. Invd!trlun]e lui N€agoe Easarab in Valalia 1521 au un model bizanlin. Ele conlin pdmele norme $i idei zitoare pentru diplomali. $i. pandili de lupte inteme. Csi mici sunt absorbili 9i dispar' Cei mari cresc. colr vurge. ce se aflau cand ?nlr-o ta_ bdra. o shuctud simpli apare $i pe teritoriul Daciei. ' . In secoluM." Acesti actod erau instabili ln cel mai mare grad. cum sunt Venelia. apoi de huni.260 Jocnrip. cu care sa cnnvrelurascs. ca $i pentru o conducere inleleapta burilor statului. aceasld noui diplomalie are un grad sPorit de demnitate $i ecou pesie secole." Erau desigurjaturi. de bulgari. Sarmalii. Florcnla li limiteaza pune la un rand cu celelalie aspirante ale puterii temporale' ile de . Impresiona mai irles capacrlateit er de a manevra. de rivalitili $l de confruntiri exterioare. rranipula 9i obline. scilii $i slavii ulmali de ostrogoli $i vizigofi. de lnongoli.e reLl"ceu la negncrerc. un adeveret instrumcnt al supravieluirii.8 unuadin paradoxurite revoltei Papale lmpotriva lmplratului. iar la Tomis funcliona un episcopat. sprne Era loc $i muncn de f:cut: o colaborare se stabilea de ]a sinesub barbad putea fi cliaf avantajos. Capitolul3 Renatterea Daci diplomalia medievale a fbst generali. cunoscand dezavantaiele actodlor grei curopeni de peste Alpi de a$i trjmiie armalele de mercenari scumpe $i lncete in canpanii dese in peninsula italianA Tabloul gcneral i$i punea amprenta $i pe diplolrlalie." de un I inaintc ca si existe diplomali. ci lnai degrabi ca un adjuvant al politicii dc putere. ridicati la valoare supreme. ln voievodate. precum ti a solutiilor de itate.. daf este produsul unui factor politic: aparilia unui tip nou de stat. iDcendii. Dar 1ia locali se menlinea ca o siti de cernut invadatori. Francesco Sfo a fi Papa Nicolae al V-lea .Se plitea n1ai pujin $i erai bine asigurat de o inlreagi popula.A fi cu barbarii nu era s6njenitof'. pecenegi Si cununi. conceptualizati atAl de eioc_ vcnt cie Machiaveui in Printul. Era una din cele mai importante cini ale auloriltlii locale.Polilica exlerni a tutffot era in stare de vigilenF ti alert6.

distinge de precursorii sii prin starurui deplin pe care it obF diul permanent pe langa $eful de stat Ia care este trimis. Aceasri nancrari i-a servit la organizarca unei acriviriti diplomarice hii rasiriteni intre ei. Dar procuratorii erau de doui uoii cu problcme juridice. Milanul. in iimp ce adversarii erau. cel trimis de impfuatul Sigismund petrece $apte ani. se adiuga tudinea oamenilor de al-aceri.262 Jocuri De scena lunii Pdtea a 111-a. Neapolul si Sienna. episcopilor sau 9efilor de republici. carc ocupa in Ilalia locul doi ca bo8. iar un inanric comun ce se contura 1a orrzonl. unde se adunau informafiile $i unde plistla arhiva. atat de acrivi $i influenli in Factoml inleligenlei nu putea fi subestimar in aceasti preluire a culturii Si cunoa$terii. O alian!tr explici legilura lor. infie si 1432. Venelia.. Ambasadorii atat dc ocupati inaintea Si in timpui conflictului nu sunl trimiqi la cascle l0r. al prinlitor. Oicum. l-a sfar$irul secolului al XIIIlea. la curtea milaneze.i. apoi se produce prima pacitimai importanli a Italiei. acesta se lasi convins ci ascenslulea vene- polul $i Papalitatea. pentru apdrarea unor rese sau promovarea lor iscusiti. Venelia ti De fapt procuratorii anteriori.in aceasti birocrale inele au intarziat adoptarea metodei ambasadonlor rezidenliali au licut-o totu$i. La mijlocul secolului XV. pe care ii gisim $i la zanl era un fel de amba. Prin profesiunea ]ui. avand ca aliali ai Milanuluii Flocenova. Printre ambasadoni palJ de Ia A\ rgnon. Mantua li Bologna. l ondurile erau aprobate de lege. ce tocnai cucerise Conslantjnopolul. formalismul legal Si democratic exersat a o fo4A mai mare $i mai durabih noilor instilutr Diplomalia ajucat un rol activ in aceste aliaqe $i in schimbarea . Ducele conducea diplomalia $i ambasadorii sai era cunosculi ela un lnlerloculor cul'ival.oamenii Ducelui". ale- liri. este indreplati impotriva du$manului comun. cazul Milanului csle griitor.ric . care se extinde abia dupi 1648. . Rizboiul pentru succesluMilanului incepe la 1452. practici urilizati $i de Ni-dictatorial din Milan. Unii aurori cred cd reprezenrantul papei nrili. Famitia ce delinea Visconti. Evenimeniele au pus La incercare ambilia Ljgii de a rezolva conflictele. Neapolul se ceati cu Genova pentru Corsica. E scmnificativ ca fiecarc din pifi era unita prin leglturi asigurate de ambasadorii permanenti. unde aparc dupi 1500. in care to! batanlii i$i jura prietenie 9i pace pe 25 de ani. Dar avea si o cancelarie rnde se redactau rmentele $i instructiunile. htcrca OtomanA. in acestor trei rcpublici. relatiile ior exteme erau conduse colec. actorii majori in Italia sunt. guli doar prinii fiind rezidenl. o dati ce peni $i armarelc se cumpirau. Treptat. cand o atianli era du $r avea de solutionat probleme continue. Era de pi sa distingi intre calitarea de reprezenrant al bincii familiei $i treburile exteme ale Plorcnlei in timpltl domnjei acestei pe la mijlocul secolului XV. prin Liga prea Sfentl. cum era cazul consuiilor trati pe probleDre comerciale $i proteclia cernFnitor proprii. pentru ci oricet de sfand at fi fosr Liga alialii trebuia si fie llcnt supraveghealj. care i$i j musafirii sA le admjre colecliile sau bibliolecile. penlru legarea gi alianle ti mai ales pentru caitigarea de prjerem. Dar rivalii Milanului nu aveau regimul ri de venelieni. Regii mate clupd ciderea Imperiului aveau rrimi$i (legati) la cutea cu prezenti continue.1ie. Diplonalie 263 cete obtinute prin fo4a brutd. Papalilalea ti Neapolul. superior UDui condotief. Alte anunlau ambasada rezidenliali.ta decal Milanul 9i in l45l produce o suerinzitoare schimbare de alianle a tslorenlei. $i aptuat prin reciprocilale. incA doi: 25 . dar despre diplo_ lia nrilanezd vorbesc alte arhive invecinate. ambasadorul rezi fost adoptat de cctilile iraliene.. dau sernnalul unur incetut de flrncliunilor ambasadoriale. impunea p0/r{" comune. care unette cu Miianul impotriva Veneliei. Reprezentantul pennanent al milanezului Sforza in Floren{a. E] era insrrumenrul cel mai pentru mentinerea echilibrului de putere. di lllrc. lcodemo da Pontremolj. La admiratia pdntilor penuu nea oameni ce . ii se impace Venelia $i Milanul.sador rczident. a stabilit relalii foafte apropiate cu Cosi_ de Medici. Pulerca era jnter?rctard in sens in Rena$tere. aliata Flo nlei. 0i e mai pdmejdioase pentru Floren. Precedente pentru diplomalii rezidenli existau. $i a]!ii cr rranzaclii diplomatice.Liga atragc $i pe lclalte puteri ilalicne.duceau rAzboiui cu alte mtloace. Inaintea Europei.P. ambasadorul ad-h pleca acasa pentru o indelungati pedoadd de iirnp. in pnvrn!?i. O revoltd a ars arhiva milanezi. demersurile politice imPorlante ia slrpuse unor dezbateri publice. Aragon avea procumtori permanenli la Roma. r La tel se intampla cu reprezent ntii dc afaceri.au unul ra]. Venelia Si Florenia.

neobi$n iti.rir.Fronl 'lio\ to vietnan (A. rizboaicle ravale cu turcii Si dvalitatea genov( nelianA in Levant. I rL'spingerea stiruiioare a iot ce le ar ti fost favorabii . Michelangelo $i Rafael. ambasadorii au cru. Roma era ln conlinuare centrul diplomatic cel nlai activ ninsulei italiene. dar apoi l-a ajutal pe spa ol in lltzboiul contra Franlei. penlru a obline factorii constanlj Se obseni ce trd_ urL lor nu a fosl at urmarea unor politici contra inlercselor lor.Papii Rena$1crii provoaci secesiunea prol0stanrii: 1470'1530". Trrchman. pe care ttrlr pulea o dcfini ca o acliune asidui contrarii propriilor inlercse.Papii politici" au ocupal scaunuL tifical.prinFlui" Cesare Borgia. Leo al Xlea (1513 1521): un Medici $i un florentin venal gi rase vola llrcc.rAzboirrlblronilor' lrporlamentul le-au fosl modelale de obiceiufile si mediul vre_ rii. Rigazul e consacrat fi anelor' Un mare patron rimas in i este florentinul Lorenzo de Medicj. l-eon al X lea (1513-1521) si Clement al ll lea (1523-1534). Pe trei din cei $ase considerali ii prive$te ca nrcni abili $i cu voinli puternici: Sixtus al lvlea (l'171-1484)' lcxandru al vI lca (1492-1503) $i Inlius al ll-lea (1503-1513).A ezitat mult la alegerea im|tcriali care I a opus pe Francis I al Franlei tui CaroL Quintul al ill)r'nici.esE iute ambasadorul Milanului? E impins de teama cd v( nii vor ca$tiga pe burg nzi de padea lor. Dar ce caute un ambasador venelan la Burgundiei in afare de suptuarea ce o provoaca prezenF sa regeiui Franl€i? El se afll 1a Bruges fdri indoial5 la marele p( ro.tia lempol fucat ambasadorul numit penlru rang $r reprczcntatrvllare a voie de un expert (lingvist. orbi la ideile altenative ce se llhL(11r. deciderea moravurilor. ceci interesele conerciale primeazi Dar {le cc dupd so. ca ilustrare istoricd a nebuniei sau prostiei. fresca Fer_rara. de pace. cexiN cr Lorcn7o de Medici' denF a. Credoa in vocalia sa diplomatici $i Face concordaiul de la Bologna cu regele Franlei (ciiilncificatorilf de doctrini. A dsipit bani in rizboaie inutile Barbara W. de revolla 9i apoi de execulia lui $lvonarola indreplati impotriva Papei. Nu cleqi caraderistici ]e ru dupi pirerea ei ceilalri trei: Inocent al lll lea (1484-1492). intrucat vedem multe ambasade ad hoc cu ilmpute' sp. monunente in rctele de acfeditare La inceput' rli menbni I lupta lmpotriva dependenlei de Franta. apeieaze la Bramante. Ferrante. Diplomlli. iD fi$a lieciruia din ei ligureazil realizairile de seama tiunea oneroasA a rlnor oamenl care au pus pLlrcrea $l r marerialc inainlca celor spirituale: Sixtus al lvlea de la Rovere (1471 1484): biblioteca mrLui desclis: publicultti. Patfon al artelor. apare. rizborie cu Inoccntiu aMll-lea (1484-1492): aulorul unei bule impotdta vlejiio ei. Erau surzi la nemullumii. trinise in paralel cu Alcxandru al vl'lea (Borgia) (1t92-1503): nuine legal de parlriul Amerjcii intre Spanja ti Pollugalja pe care I a mediat' Depollsm. llanul $i fundalia catedralei Sfantul Petru (care avea si angajeze nl'orrurile a 20 de papi timp de 120 de ani). Iulius 5 Il-lea (1503-1513)r figuri proeminenti a Renafteni. ci doar Personalul de servicir' Primul care a ap iat personal Si pe socoteala ambrsadorului. Dar delcrminaqii locali trebuic trerll pfin site..liscjplinei Sixtine.L-a lavonzat pe primlrl. iie $i trecdtof. intr-un moment.264 Pdrtea a III'u. cearta cu Ncrpole.. El exista Si err foarte activ in diploma. Venelia. 265 jntervin r:scoalele. dc titlul de duce Si dictator cardinal al Romei acordat . ih Ambasadorii rezidenli inci nu preluasera in intregime nesocicre. reorgardzarea staiului |)rLpal Sj I rolulrc In. pune la loc de l'runte pe prpii Renasterii.ubordonrl pernanent. Imaginea publici a Papilor dupd 1500 e dc cei ireizeci de trni in car€. inrpeDetrabili la prolociri.lilurrcr Lle aflhr'rJor re/ide1r rdo-ul rr' In crrrdri. de campania fiancezi in Itrlia.l. Jr lcr'oraJ.. Desconlfrrfea milcirilor sau scnilInerlelor din jurul lor a fost nebunia irir. Ncapole. Ce forne alc nebuniei desprinde auloarea in sludjul celor gase pi'1 in prifrul rind faptul ce atiludinea lor iati de Pulerc ii h Roma. neinlercsali de consternareB cc . competilia Frantei cu Neapolul' lurcesti care inslaleazA pentru un an un targ de sclavi pe Neapolelui. intr-o mnsur. Knopl NY. nepolism' eclezjastice. l'hlul capitolului este: . pierdcre de atdbutc).ean. fost buc?itarul. jurist sau cu cxperieDF de negoc ce era lrccut arb esle lcnri Jal sjunii pcrnranente nu existau. El pmcticd diplomalia de inalt cand se intahette cu regele Neapolelui. de fapt fiul siu. i\ canea sa 7he MQrch of Folry. I98'l). Mccena al arlelor.ciale de tratarc a unor cazuri precise.

din nou ia Venelia. Niccolo Machiavelli triiette intre 1469 $i 1527. bineinleles. regele Franlei. care decid cele trei forme ale nebuniei papl materie sunt tiupn auror .in a papalitifii o pace a cre$dnete{i. care avea o lungd listd de litjgii cu Fran{r.. iar liilor de cArre diplomat. poate fi luat sjmbol al diplomariei v. aflati inci sub semnul Ligij de pace din 1454. Canea lui Ermolao Barbaro vine dupd ce Bernard du Rosier. . a scds un scurt tratat despre amb. din Iou.ei n-au avut simlul unei misiuni. Altunlele sunr l)ecetlLrite prin cnsltorij. ficsi in refuzul schinrbirii' inceptFnai in stuDid si meniini un sistem corupt " Urma ..ui.jgi Sfantd este incheiLrli la 1495. Charles al VIII-lea. accepti qi lncepe campania italiand. detrnerte rn l(nneni 'implii pe amba'a'lur cr pe un om .locuri De scena Lutnii Panea a l-a. promiFndu i ceneva ti Neapohl.canJ inlere\ul pri\rl esle inaintea interesului public. interesul public pjerde cu necesitate.ioda6 mai evide. precum $i dupe eviiarea rumorilor. Autoarea vorbelte $i peftru ielalte caruri Je nebunre polilice: . put". ce ar ajuta la inlelegerea compotamenluiui $i freocupArilor uDui personaj impofanr. la impiratul MaxiniliaD..are ar fi fost sentimentele fali dc papi $i oricata fluctua exista in ocuDarea saccrdotiului suprem. Austria $i. lnainle de semndtura ambasadorului. El trebuie si cstiee sau si menlni prietenia unui tiunile care ies in eviderli sunt alianlele $i mlormarea Aljanta inseanna implicjt $i menlinerea reialijlor de pace aliali.t ca in nebunia continui de la Sixlla Cleme A treia nebunie este iluzia permanenlei ti inviolabiltelii statului propriu: . ar fi trebuit se cedeze puterea. ri gandeasci la ceea ce poate servi prezervarea $l crc$lerea ! pnn! aru. a profilat (lc intrarea ei in capcana italiani Si a lesut o aliand impotriva ei. la l'npa Iulius al II lea.. unde se ur73au alianle $i complotufi' un diplomat ' iutitulad D€ olfcio leeati lian consacri o carte noii Profesiuni Cartea lui Ermolao Barbaro. Unnire$te sA afle $i si con njcc Senioriei . ilirrea observatiilor.ri pent.t". Se anunli o noua fazb a diplomaliei eurol)fne. in numir amt de mafe incai papii deveniseri cle'prezenla lor. l-udovic cheami in ajutor Franla. . . E liLnctionar la Seniorie. nu au oferit ghid religios Si nu au adus vreun serviciu moral lumii cre$tine"' ' scr. situalia Italiei.zboi. Ceea ce nu elimina interesul pentru includerca detaliik)f.boi. intrebar si .pn. tot ce nr purea aduce aiingere alianlei constituie un coi. ldcomia $i vraja Duterii determha poltica..avertizarea timpurie" $i cultivarea ."u.ric. e complet tpuizat. faza dinastice prin care soarta teritoriilor ravnile era decisA de rx)sleniri $i procese matrimoniale. Clement al lnaintea inEreselor Bise puo.nu' guvern.umal ai celor discutate sau realizarea de copii dupA documente.. Iati o primi lunclie moderni a diplomaliei.u'. infom si aDalizl. Ei incercau si descumjeze permanenla lor. Wiquefofi $i Callieres.diplomali $i oameni poiitici. rci roiri in 1470.. care restaureazi iDtegritatea rega. Ludovic Sforza.bsesia ca$dgului personal".n.cmji lLri. O noui l.266 . periorii sai dupi capaciiatea de observarc. loialitatea $i competenla se vid tu starea iui dc v€ghe $i in acu. SpaDia. Ultimii ani ai secolului XV aduc un eveniment care tulburn. Cand ajunge la Neapole. Roma continua si funcli neze ca cel mai sensibil baromelru politic Si diplomatic' un cenl in iurul ciruia se invateau ambasadorji tuturor entitililor miilocii si mici.. pe un rapon rebuia menlio latd ora t imiterii corespondenlei. care conducea in numele unui nepot minor.extravaganF gI VII-lea.sadori. $i ambilia.in<lependente de tjmp $i recurente in guvemare" Orj. prost sfituit. su \orbca'c' 'a 'Dluirs(. ar fi rdspuns (pentnr id.ot". invenfiilor $i l)rc1-etiilor. Este trimis la curiea iui Ludovic al XII lea.increderij reciprc Sun! andnunlite la Barbaro sfaturile in privinla redacterii i Carte_u " de pace si rd7. pe care azi o mim . uneori intime. De data aceasta Milano este scanteia. un jurist din Toulouse care a avut $i misjuni diplomatice. k. unde se ocupi de problemele armarei fi mi Liriei. inaintea celorlalle scrieri despre diplomalie ale lui Machiavelli. Con$tlinciozrtatca sr. Diplotnalie 267 o Drovoca proasta lor conduiti 9i de mania crescandi 14n de unea tor proasta. ce cupdndea Anglja. De Ve|a. Un alt florentin. dar tan:rul avea un sprijin din panea Neapolului. dupi Danie. un re. un eseu plin de sfaiuri pentru Dlomali. plin: de obstacole. Uzura pfovenea de la un alt r. puc \a laca. Raportul era evaluar apoi de su. ninland ca vor degrada pe cei a ciror iedere dep6$e e $ase luni' esG intamptbtor cA intr-un asemenca centru de ascltltare. Neapole. lillui Neapolului $i distruge pretenliilc franceze." ""r"astfel s-ar fi ruinat pani la ultimul binu! !ase) ci procedand ' putAnd si salveze nimic pentru el".'ut .. obligat si facd no6ri precise: cand a pdmit (lltimele instrucliuni $i cand a trimis ultirna dare de seami. de aceastd dari diplon. analizd Si selectie a faplclor esenliale.

Noi.. ambasadorii nu negociazh pacea' vitatea lor con$and ln spionaj.eligioqi 9i corupli mai mult ca allii .ului sau si l-a demi\ din funclie. acuzate de o moralitate irdoielnici ingrozit de de efecte ugoare. invidjate de toata Europa." Al doilea curent care ii este fa este $coaia realisla sau a puterii. Machiavelli. se Doate observa atenta condilionare a regulilor sale. hstificat. care propune o alianli cu Venelia impotriva turcilor' $tefan rlesese ca sol un Paleolog din fanrilia impereteasci bizantini.177 la numir) suni indexate in rubricarii in care e\re oglindrra loarh poliliLd conlin<r)lului l se f6ce si Machiavelli este receptat de modemitate ln mai multe Unii il consideri on prelios precursor al unitilii Italiei.Dintre toli politici. es€ .lectiv.uprr ericii pfulesionale a JrflJm:!iei.268 Jocui pe scena Iunii Partea a III-a. al Velleliei.. remane deliberat in urmA a nundra cafi solda. T 'e rcpro$e Mare.ldevaru] ti in$eliciunea. Intenlia lui esie convinge contempomnii ce un guvem slab este un guvem losi .. conplimentul Doate intoarce imDotriva eroului. 1J dar ii literatua. in ochii autorului. Machia\elli 5erve)le Floren!a rnlr-una din dele ln care domina partidul popular care alunga pe Medicii ace$tia se intorc. complie $i fedare. corupte sau imorale. Penru Carlo Pasquale un italian naturalizat in Franla. care a suDra!reruit Sunl paslrale inlr o orJine ne\. pe la 1640' a asociat maximei . $i tot el adauga ci daca i oamenii ar fi buni acest precept nu ar tine... intr-adevir. un personaj aspru ti li scrupule. Din misi la Roma trimite 49 de depese in 50 de zile. dele s nt o onoare pentru cei cdrora le sunt mai este un lucru care rd poate face cinste: sunt de trei feluri: ceea ce s'a fdcut. nu caule nici sa qele pe el insu$i 9i nici pe al1ii.. dar daca ei sunt r[i nu-$i lin angajamentele fatA de tine. Aflat De catarul seu in convoiul ambasadoril sofeau pe rege ln deplasarile sale.un conducrtor prudent nu trebuie sA-$i FnA van$l daca acesta e lmpotriva intereselor lui $i cand ratiunile l-au facut sd se lege nu mai exis6". nici tu nu ai aceas!6 obliga_ .of: cunoasterea aranlamentelor care s au feauzat. atituri de utilizarea fo4ei.. ceea ce. Diaffiba sa totriya decadentei epocii esie elocvenla: . Ceea ce el a spus Itr-adevax a fost cA . Dar ln el Machiavelli vede omul de acliune Si de care ltalia avea nevoie. fiul Papei. timp de pesle nnui 'ecole. caie nesocoti mentele sale- il numari prinlre prec Dar cum aceasti fcoali are critici inversunali. Daci insa examllem formirlabjla ma$ine diplomatici pus[ in slujba acestei rnari puteri nariiime $i comerciale. ceea ce Gu1'emul Obkctele pe care ijei area sd le trutezi in s-Ar putea Jace in viitor. mlsterios. cel mai El considera fortele existente ca fiind vii. Obieclia vine din patea cclor care au deschis rnci \ re. Machiavelli este. loacele tehnice de scds $i comunicarp de atunci. un dedicat Si un personaj lucid.machiavelism".r:le sau planurile care sa e Drecisd.. r. in lireratura engtczi de pildd.Un e un om cinstil. scrie el. Sir Henry Watto\ mai mult ln glund: '. metodele neconvenlionale ca . arc fr critici. Maahia\elli nu a cautat ih nici un fel tn puna diplomada in seriul urci societdli licenlioase. f'arn posibilitate de tagadi.Ononbile Rafaello. scrie opera vietii sale. cii existi douii metode sE te prir lege. diplornalia Bizantului qi a qi Itaiiei sunt privite cu rezervtr. dar cum prima mebdA insulicrenld. supediciale Nicolson e in primul rand climatul politic coDspirativ..scopul scuzi mijloacele" 9i unei gandiri potice bazate pe ea. numi6 .tia Rena$terii in Itsliar . Se pare cl regele James I I fosl $ocal de maxrma r. Machiavelli e acuzat de complot $i i$i pi ba. ce in arbivi gdsjm $i textul ilaljan al emisarului lui $tefan cel . inlre R81$i -1797. nu putem Venelienii au orga zat o arhivd diplomatici uriaqa. Critica a inceput cu definilia datd de un brjtanic. Retras la casa lui modesti. numai erte u. sctie el unui riitor diplomat..hirnbdri rapoadele tuhr' ior diplomalilor renericni.trebuie sd ftili.ti formeaze deaa$amentul regal. calculeazd $ succesului cu puterea $i autoritatea geniului. este ne\oie si recursi la a doua. plin de iltrigi al regimului uDarent c. Nu gise$ti la el cea lnai micd de vanitate sau suficierta. active. chiar lnainte de a fi tradus in englezd. rapotat roare mrtc. alta prin fo46.." Cealalti scoah contemporana. in redlitate tiranic. al treilea curent ii pori\rnic.Dinlre auste lrei (turi. trimis ln strihdtale si minta penfu b1lirii sale. italienii' suntem ne. Modelul ales pentru conducatorul luminal la al lui Cesare Borgia. Informerile (21. Jacob Burckhardt scrie ln clasi cafte despre Civiliza. pentru ci Biserica $i repre_ lenianiii ei ne-au dat cel mai prost exernplu. constituie o raLa perforrnan!4. DiDlonalie 269 ii por \ r/a inreresele. a diplomatiei vene$€nc.

Dimpotrivtr. Schisma reale nu se produce decat cu Binrn(ul.a $sPUndem la acea'ra inuebare. conducitorii lor aveau ne onorabilitate. Un ambafl lian la RoDa lrimite intr-un an 472 de depe$e Senafu foare lungi. Ponrerete. sura ce se consolidau noile state. Atet gulile lor. cu rmanunle li. nii sunt de acord sd face Si la Vatican acelati I CaPitolul 4 t)e la Reformi la primul mare rizboi european 1500. Renasterea e in floare. tn rimpul clramin era dogele Veneliei. anuleazi orice imed. :a con\ul I hr|lc politrca tr . ci din ier€nul crc- . \icii $i sl manilesra o mare capacirate de cunoaitere umana. nrus scrisese Pdmele Adagii. cirora le ceruso Sprijln Ft Moreea. mofale.erea culrselor. dir preocupirile faclorilor polirici fale de inrerlocurorii lor citiarea intenliilor ascunse. Toatc conflictele intre Pi4ile sale au itcrul djsputelorde familie. dui!'bffill Slefan iflpouiva rurcilor de ta Vaslui. ocupata {ie rurci. Dupe cinci veacuri de dvali). ca rege in nume Ptopriu Nc-am i putul aStepta sa vcdem factorii divizionari ai acestei iri{j bicelale ce se nume^a Sian$l Imperiu Roman amplificali de lltixtura conpoziliei sale. Ea este o adevdrati sepa|are. iar in Spania Isabela de ilia fi Ferdinand de Aragon $i-au uni! destirele ficand un pas unitatea Spaoiej . Franla perea c. iul sAu. Pani la 1500. Oricare ar fi fosr avanrajul unor scheme cu a pe termcn scuft. Anun!6 $i o $tire buni: pe tronul Tll veni Vlad Tepe$. ceea ce intare$te poz. ace$li conducilori au inleles ci pierderea c lili{ii pe rermen lung. Leoda Vinci compusese Cira cea de taini. on$e pulsand de vilaljtate.. Partenerii impredictibili erau considerali nesiguri. dar ca realitate Politic. Papalitatea intrase in randul statelor italjene -ii disputau aria. Ceea ce se produce inrediat dupn 1500 esle o casuri de sistem. Anglia avea dinastia Tudorilor. pe care ele le atrag.at Si aduc dalrne de durati. este remarcabil stilul informatiiloi vrtatea lor era prodigioase. Dar l€buie se constalim ci in acea-sta Dcrioadi sislemul nu s r rupi. l/vorati nu din domcniul polilic sau stralegic. regele Ranlei ridica Castelul de Aldo Manuzio scotea cirli la Venelia. in grcceqtc.f. uneori $ederea era la doi ani. cerd surydzi poate si ofere coii mentul lor ii cari predictjbililate poare contracara acesli dorit. ca Si la floreriini. In favoarea acestui argument am pulea lnumera rizboiul endemic. O recunoa$tem dupe opele. cat $l ln cafea lui Barbaro nu gisim licente fatil. scos de mulldjn ecualie $i apoi pierdut thrd Inari regrete.uveranrlor slriiini deraliu. Anglia erau intfuirlcpi$isere firamilarea feudaH. bogilia $i influenla.unoa$lem acLoril ln hLlopa. factorii integralori ai Effopei cidenlale au fost Papa qi impiratul. iar imptualul nr dispunea cit de o cancelarie pe cate o slujeau proprii supu$i de pe leriLru. le lrimiteau toate S roafLere \tdreru [olali lr /ile pentru d. In al doilea rand. deci timp de o mie de i de la ciderea ImDeriului Roman. mult la posl cate Uei-patru luni. Ambasadorii aveau un cod slrict de conduitl. cum ievodul roman de amagirea suferite din partea sltor in luptele sale. Ele erau consroerarg bucitar bun era util penrru a evita incercArile de otr6y dofuiui. Nu $telan futr-un moment ln care ei cautau s6 ca$tige in competilie cu genovezii n Sunt doue lucruri de remarcar in tehnica diplom! nilor. dar ineficient.210 Jocuri pe scena lMtll cunottea pe venelieni. o delimilarc neti a Apusuluj fali (lc Rdsint. statele mari Franla.lenii ce refu. cali!a!i. Spania. Cer. e in fruntea plu' !lui. nu iDsemna mult deca! cele cinci unitdli mai mari fi o duzind de altele mici. Stim cum a dccurs 8ud lnuta cuvrntarea in fala Senarului. iar Diirer Apocalipsa. DacA primeau daruri. Era in 1477./au \a p ece in misiuni erau I cunoa$tem in aceste reguli un ecou al suspiciunii ti rna|iei atenienc.i au cuceril Grenada de h mauri ltalia era inla culturaln $i arlistjce.$i scrie dadea voie si-$i ia soliile cu ei. Amedca era descoperiti. anbii au slibit. economia era in expansiune Ce jru Jiploma!ii? Ca .dl ralitatea posibild a procedurilor diplomaticc. Ceea ce izbe$re la lectura lor. crre ne inlerr5 cu prectdere. Flotele comerciale se venetienilor este prietenesc.a sa. azi.icc.a . este delallt $i cunorf.

ca in cazul lui Sigismund. afa cum Papa era de obicei de origine ni. unnate de Brandenbnrg. carc virde mantuiri sub formi de cedificate de iertare a picateior. in . abuz $i fals in interpfeta{ea sfinte. episcopii din Mainz.Cine ulmrrca televile Oslo in timpul dezbaterii aderarii No egiei la tiniunea i. cand el s a lncheiat. Din vicanl lui Hristos pe pimant. Acest lucru se vede din casele donmitoare din care prove- t r Hohenstaufen. Danemarca $i Suedia sd l(l)nna in 1530). Mecanismul (l rc este siluafia lmpdratului zare a fost simplu. preotul local se converlea. linalLrhi. greacA qi romane. intre vocile contrare putea auzi argumentul. iarin Rena$tere pe cea permanenfi. cu ambilii sede razboi $i jaf $i dominalie. unde ele convieluiesc ]a pariiate 130 de ani de conflicte illlre state cre$tine pe teme nemaiauzit. l. impnratul voia si se invie ul medicval Fi atribulele sale de mediator in chestilrnile pdcii- . confruntiri bateri. nc-a dat evoldlia diplonaljei Si. Nu sentimentul rcligios nc. Perioada se rcrmind pnn cea mai mare ropeane. Prusia. crestinii erau chemali si faca ordine ln temInladat de personaje odioase. prima. vocal 9l Vom menliona doar doui: a) crearea dreptulul I prin Grotius $i b) schimbarea sistemului internalional. aratd ce balania llnn spre sfera germani. rezboiul de 30 de ani.rnticrist. irola. a dezviluit valoarea uu lnlelegerea evolulici politice a omenirii. avand Vaticanul ca loc de desftau $i centru de in_ l)dn: la doctrinb. Europa se idparte in doud prin Reforme: rordul Si sudul Papei. se consoliderziln dev€nind indispensabild in vocalia desemnati de rioari: slabilirea legeiurilor.trnul oe r. Urmau disculii. c inlocuiii de Lrn serviciu simpiu de canrece ti pr€dici. A este Martin Luth€r. iar coroana rm li efa de cele maj mulle ori onorifici Cand impiralji ifi iau in 's c lll Uneariei $i imperat roman. Basel (1529). La aderat marile olafe ljbere ca Augsburg. care de la limile de igiu din secolele XII 9i XIII a coborat continuu. I luAm. petrecc o dati ca Saxonia. se distrugeau caeva icoane de sfinli. wiltelsbach ln rnajolor erau $epani efectivi pe teritorii limitate.ria lrteranismuNilmlul anilor 1540 este decisiv: Anglia. Du$manul principal al acestei mi$cfui era dc la Roma. Cat de adanci era aceasti ostili0 dernonstreazd un fapt din zilele noastre. unnale dc Ziirich (1525). ele dau gre$. dreptul de a convoca Consilii. erau desfiinlate $i cilugtuii erau redali vielii sociale. Nilrnberg. cu multe slate impdrtite intre cele doua in Germania $i Elvetia. ca $i toli i coti$ra in istoria polilica a Europei. care a evoluat apoi trasate prin pacea din Westfalia. Habsburg. in Evul mediu intahim generald. soluliilor paSnice qi mai ales menlherea vie a factorilor i Ceea ce am parcurs din acest racursiu istoric.272 lutut t Dc tc. Un personaj corupt Si lacom. eficace. canctenzate de fljct continuu. misiunea si practicile d tiej? in ciuda vacalrnrlui. cautarea de prieleni $i alia!. iar la moartea lui Luther' in 1546. Hesse. Trier $i Kdln. Cu ce a marcat perioada post reformei. Evul mediu i Rena$terea. Brandenburgului' Saxoniei. cc a ndcinat la lnceput interiorul stateloi degenerat in conflict internalional. ca profesiune statal6. care a devine cilugir augustjn la 1505 Pentru inccput pe poata catedralci din Woms alacul s6u impotrjva i Papei ia 1517. spus cd Luther nu a ficut decat si aprindi un lbc uria$ pe un dc lemnc uscate adunate stiruitor de allii. h caleva secole. Hamburg. pcntru roman cre$tin? Alegerea lui de marii electoti: resele Bohemiei. sus.nd lunii Panea o II'a Dipltnalie 2'73 dinlei. Luxemburg.l ilrctrir limilale in . Diplomafia. ce proiectul european nu este decat un complot urzit de istul Papil Cuvintele aveau ecou la un public ce numire alascari Si lermieri crescLrli in valorile Si credinlele luterane din li" tn fiu. dupi ce impa4ise rnia in doui tabere.liile ti au ftcut loc. lipsjte de capade a se adapta $i schimba. cu rege Si parlament' pc de Roma la 1534. Ecorl iui se intinde epidemic. Un predicator sosed ora9. cain faimosul conim Lr (le la Constanz din 14l5_1417. in 16 ln zilele noasfre. popular.ccolul XV ci increderea in institutia Bjsericii. mai ales. doc|lr se respaDdea in Olanda $i nordul Franlei. acesta devexn . Dace h greci identificim fundamentcle ei. Ea a pierdut eficienia de gestiune' (numiri tdxare tijurr(diclie) au $r8hiile de cafc di\punea Inilixi de monarhiile nauonale in si vedem cine sunt actorii reformei. se fomau pulalia cerea Consiljului or4enesc si intcrzici Lituryhia.

il lea Papei e menlinuti. soliilor si consuldrilor rlpcl nr 1a personajul militant $i extremist. succesiunea evenimentelor si cdutarea rrll de solutii de reconciliere si uDitate ce feceau obiectul rcrriidlor de pace. Tarari necesari medierea institu. .dreplared hr DumneTeu e\re revelara in Biblie .. avend ca vadde lance pe iezuili. imninge ld errrem e\igenrele muncii pe rea ascetici. lnterirea bisericii $i limitarea puterilo! nu au dus la rezultate. ci la conciliatorul {1. Conciliul din Tren!. Din expusul Anderlccht ajunge rantul $i ocrotitorul Basel. ca de pilda Jubileul de la 1450. bazat pe posesale. Acesta. hlrstie cu Franla (1522-1559). idei sjmple. linut in trei seciiuni (1545-154?. culti onamentului obiectiv. misuri de reformd mora1e. numiti !i contra-reformtr. posiul. ci prcsupune lucreri.Quinlul. |x lnchjzilia spaniold O ridicini a Reformei a fosi gasitd umaniste. Fiecarc conducator $i catolicism. mefturiseqte Luther. Carolicismul are institutii de se extinde in Italia $i Olanda. Prelalii asistenta. religii cu econonia esle pusi fu lumin! de sociologul W . care este $i pisratoarea tradiliilor. pentru ce prh s6u $i Scriprura legitura omului cu Divinitatea e nemijloci hl la rnspunderea individuhi $i resraurarea poziliei sale nare Si fatalism avea ecou sigur iD socieiatea sfuguinci noami $i inlreprinzeloare a Germaniei qi Nordului. ceea ce a detetminat rneori dernri de populalie $i o fugi a creierelor protcstante din ldtile caI in ahe ldri ca Anglja $i OlaDda. carc d€ .. 1562 1563) a fost o incercare de a reforma Biserica. D. lcze prjn propria sa reformi. ir spiritul in care Reforma s-a implantat la sco| la olandezi. ritual $i cel secular. nimic nu purea opn al ideii unitalii politice $i spirituaie a imperiului crettin $i autorititii ceior doue instilutii ce il sustineau.211 . incerca si reslaprestrgiul titlului de impirat Si al imperiului. mul fali de doctrine $i in sens mai larg de ideologil. un Papd rub|lor de <lrrn!a $i rna. Esenla esie in mrrlt citatul princi?iu crr'rr (its detennine religia de pe teri'I siu. rcligio. Ca si alte initiative de reinviere univercale a bisencii. dar un cuvant greu aveau Si conducAtorii secul)r)gmele adoptate se opun vederilor reformate: man$irea nu rce la evidenfi.locuri pe scena lumii Paftea d I'a. al cirui lext a tbst | (lc o dleti imperiali. lndexul interzise este redactat in 1559 si cordus de un colegiu de lkn rli. consiliilor si dietelor.rt de ele.boiul incepc in Germania in anul morlii lui Lrther. a fbst netll caute pacea. Prixii sunt darimpiratui. pelerinajol. Cei ce nu li la alegcrc intre luleranism lirtr:ru puteau pleca in alt 1oc. Lipsea insi un element al acestui efort hdividual. 1552. este suficient sel . Nimeni in impeliu !r |Lrl1a riizboi cu un stat al inperiului ca urmare a ConfesiuDii lrL ALrgsburg ($i a doctnnei Iuteftne con{rnute in ea)luLrre \in. Dintr-o dat. Biblia este autoritate. rLr i lc[retati de Biserici. dupa Lulher. Reforma. Augsburgul este de lapt o prime consfirlirc a slarl( lrpt si recunoa$tcrca oficiaia a Reibrmei. ril evenimente dlplomatice sunt relevante pentru perioada lbnnei. ale ciror cconomie $i qtiinfl |lr)jrL. De altfel. Ce lrebuie sa inlelcagi mat al acestei epoci. esenliale pentru Biserica catolici. Biserica. deveneau irelevante niale ti sacramentele.. de rnzboiu) ll. pribegind p. 0fi1 vorba sd recuperezc jumetatea pierduti a bisericii. Cu acestc idei.Elogiul nebuniei este lna din mari opere ale culturii europeDe. Printii ri iDfiunli armatele lui Carol.Cel drept va trii prin . o sarcastici descriere a tumulloase care mi$ci populatia.credin!e" factorul ciutat.lomalie 275 Consiliul a discutat lntr-o mare contuzie propunen tarea schismel. de revoltele inteme.in oraFele sA scape de perseculii. thmiliarizal cu scriedle marclui ti in inflorirea sajul siu intirea predileclia definitorie a diplonatului traiitale. penitenlele. Erasmus rimane o figure doninanti a acesrci El nn este cunoscut ca reformator. suprasolicitat de luptele cu lurcii. ce se inlindeau de la Madrid la Viena. ca garantie a gandirii sale liberale de pAfiinire. vroia si se lm. dar episcopii au atribulii sporite. ci se disiinge prin distanta fali de cele doui tabere. Nucleul concepliei era c5 omul nu poate propdul efort qi propria voinli sA-$i determine salvareal damnarea etemr. ai aspiraliilor medievale. eliberala de protestanlii eretici. Noua docrinb care didea lovitura finah celor doi i ffintre premergitorii anei ce-Si propune sA lege oameni in separe. ci str zc cealaha iumatate.tionah a Bisericii. Al lu cvenjment a fost pacea de la Augsburg.

Oricet ar fi fost Carol Quimul pitruns de misiunea sa. fragmentele de imperii omogenltatea creqtrna. Bizanlul proceda La anul 1000.. DiDlonatie 277 Ce se intampld dupn Reformi cu cei doi sralpi ai temalional? Papalitatea suferA. iar mult dupi el Napoleon ar putea fi privit drept curent. cend a fost fondar ti Buenos Aires. Greu de il diferenle mai mari dccat cele dintre ei Diplomatul venelian nraleazi caracterul u$uratic ai lui Frangois I.^ cd . Ca rege al liei ii Aragonului inkA in posesia Sardiniei. care au cA ideea de imperiu la Carol Quintul e un subiect ca meriti lntregi. imperiul i$i resransese vocalia la un anumit cre$tindtate. descurcandu-se greu rinr. CeEtorca enorm de la un cap6t la altul al imperiucra con$tiincios. Prea iryusti definitie pentru penu ce avea de inftuntat pe otom Consilierul de politici exrernb al lui Carot euinrul. tru erau Aust (1533). dup5 Reforme. Nicola€ Olnhus :a lsi face studiile la Oradea ai devine prelat lnvdtat ti respecce poartd un nume invocand originea lui. coroana le-a fost pusa pe cap de uri ApelAm h diplomalii vercieni $i apoi la istoncr.. Cortes ocupi Mexicul (1519-1525). sconndu-i din pddurile adorau copacii io chip de zei. Converirea creqtini era ir fbnd rea in civiljzalie $i o poartA spre cetelenie. Dar.".la imperiul sAu soarele nu apune niciodate"..2'. Se considera burgund ti in leslamenl fi-a exprjmaL dorinta I fi prin intermediul unui umanist al vremii.. o urmeazd pe aceasta Ia Malines' lange es. Mu]1i autori vdd in caracterele opuse aie oelor doui personalitili radacina conflictelor lor' I)nr existau interese Olahus devine consilier diplomatic al Mariei de Uqaria' lui Carot Quiniul. pizzaxo priltlii Cre$nnilic imemd de a vn ridica mai presus de regii $i o putere pe care n-a avut_o decat predecesorul vosru I la ingropal alituri de Filip cel indrdznel. visand la casa Iui din Anderlecht $e dezviluie astfel o priveli$le de interior a proceselor de decizie I . pentru ci Dlmnezeu v-n conlbrir mcdiului cultural al vremii. i. firi a da ce se baza mai mult pe propriul siu ||lt credit consilierilor. sufla la nrcche: . Siciliei Si Neap iar printr-un bunic imparat habsblugic preia imperiul. Charl evita sa cre$tineze cu sabia pe saxoni. Toate imperiile. O fa_ lemagne. prin lor nu pot fi decat eterogene: limbi. Omul carc i a stricat sistemaiic planurile $i i-a intunecat vraLa lrntului a fost regele prea cre$tin al Franlei. deschis conversa prea $i sfaturilot.i slinl roman !i german ce inrrepinde? Nu mar e\l Chaiemagne un impAral alat de putemic $i popular precu Quintul. De la 300 incolo. culturi. lui. ducii de Burgundia. i sdu nu era decat o schita virtuali. nascul la mo$tenitorul tronului regilor catolici din Spania.76 Paftea a I. era lndreznel. al a qi Germania. care se transmite prin Maria lmpi.Sire. Nicolae Olahus e la curent Si fie admira_ lui Oiahus pentru Erasmus." Carol Quintul ezita. asista la b6ttr1ii $i se urca pe coi de lupta ln Mediterana.) fi acum. FranEois I. stim c6 el obline pensie pentru Nmus si ca tot el lntretine corcspondenF cu acesta fi il invi6 Ia ica Mrriei. ln castelul familiei in care a copihdt Carol Quintul Slibiciuacestuia pentru sora sa se vede ln corespondenF asidui ti ln fidentele ce i le face. ce bea decat flarnanda natala $i franceza. El era la origine un pdnt burgund nu prea inchinat dii. $tim g|nlbsor decat pe ei.Ah' daca rbaniul ar fi mai aproape. (I-a toti trei. jos.Pace cre$tinilor Si rdzboi infidelilor"'Dar acest progr:am nu a funclionat. Posesiunile de peste ocean i ziaa]. ceea ce isloriceQte esae singura cale bilizare ii absorblie a populaliilor migratoare. ferd rasariteni dupi 105. Rigiditatea 9i dogmarismul ei o impiedici sd caule promis cu reformalii tratati cu ostilitate ca eretici. dar s a oprit ia i rea creginisnrului. Purta cu el peste rot nostalgia loclrilor le. lmpiratul a r6it o viala de ftus$i slresuri. adoptand rximi mai prudente: . Chile la 1536. cand ea e numitd de lmperat guvemanta Tirilor de Jos.ti pe calea unei monarhii universale: veli reuni nitatea sub un singur sceptru. din refugiul unde se afla la Basel Ciudat: coincirl[: ca qi Quiniul. inainte de moarte' ofta: '. i$i pierde credibilirarea. 56 lncercem sa ne apropiem de el. dar remarcabil de pios $i cu credinF ln Dunmezeu. Erasm. sau invers? in orice caz. de Jean $i de Filip cel n. Arborele genealogic il face pe acest ren6r. dea cent.a. cale ii permitea sa inda o neverificata descendenti dintr_o familie princiara valahd.ul ti nordul european.. etnii diferite in Imperiul Roman sub o umbreli uriasi tinuti de o manA Acesta a adrnis in principiu oice religie. Quesada atateaza Columbia (1535) ia Spania. sunle. pasionat de vanitoare li aventuri. iimpiralul calitor avea sursele lui tive de sprijin.

impotriva dinelor. turcii controland editeran. Calrd Luther apare la dieta dc la Womls. armala imperiale intre in Italia.i trelr'ne. din care. esie luat nier. Cel pulin a$a s-a dus vestea. impiralul nu purca mal nurt. Acesta inrcgistreaza Itaie mai bune in Ilalia. un alt ambasador liancez nejiazi capitulaliile. cand juri ca renunla la BurgDndia.Un sistem fdrA mecanism de aplanarc a con_ iclelor. Acest ambasador ne deschi ftreastrar spre o incilcar" Ilagrania a regulii nepactizirii cu in Este vo$a de problema pereDe a rolului rcligiei sau ideologiei relaliile inrernarionale $i in diplonratie: \lau ele deasuPn rnteresu i se subordoneaza? Relatiile statelof crc$tine cu Poarta incadre^zi in aceasE disput5 seculare RincoD era spaniol aflal . Frangois I preia co amatei la 152 ii recucereste Milanul la sf6rsitul anului.re negoci femei: Margareta de Austna si Luisa de Savoia. aflar acum in ltalia. un diplonat 00ntifical afirmi ci noud zecinli din populalie il urmeazd Dar imilrutul e neindurhtor. Ambele cumperd favorurile electorilor. sauf l'honneurl" Cert este cA e lnut: zonier pand in ianua.d6fi" francez la hegemonice ale altora.. ftontul se deschide insa dincolo de irr. imprudent. pe de secole. Relbrna era pulemice U neaze o . et :ide lul Mediteranei. iin 1532. iar intre 1538 $i 1540 tuncon se dla din nou misiune la Poartd. cu intarziere. ra$i lupte.'l!a e reluai. imparalul considera Metzul fortifical ca pe un punct vital de gdturn inrre Italia $i Olanda $i a vfirt si-l cucereasce cu once pre!. mai era o opozilie de gie vitall penru Fmnla: Habsburgii qi imperiul cregtin penEu ea un cleste ameninlator. intalne$te pe Sultaoul Soliman la lgrad Si incearci sa I convingi sd nu atace din nou Ungaria iman e muilumit de relalia cu Franla $i trimile o anbasadi la nilia.Ar fi o ru$ine pcntru noi Sj pentru noij il|cnlbri ai nobilei naliuni germane ca. regi dupA regi.eclorLrlde 5ara il Jdapu\l(rlc pe Lulher )r in I530 cAnd ilrpiratul fevine in Germanja. d[ ordlr retragere dup: asdltul nereusit $i trist. dh scaunul unde era imobilizat din cauza gutei.Tout est perdu. I serviciile regelui Franlei. in 1535.le udmenrlor ' se tourre irr Je. vdduva regelui portughez). un teren liber de rjvalilale Si coffruntari. care mergea pan6 la desfihtarea dufmanilor $i instaurarea propriei hegemonii la Napoleon. cu noul rege al Banlei Heffi al IUea. viduv fiind. solia ajunge la Ffanqois I Fj lucmrile seimpac:. Bilan! nul Metzul in mainile franceor. bolnav $i dezam. aparent splendida 9i celebri' r-o dezamigire to|ali. Dar banchedi $i marile case me$ germane. irlr:r sa.79 greu de conciliat. FranEois I nu pecta jurimantul. A fost numit cea DoanDelor". luptele incep la ffontiera franco-spaniola. sfang 850 000 de florini $i Carol Quintul este ales. Rdzboaiele intre cei doi protagoni$ti seamane cu un bal care termini in siare de echilibru ca ]a inceput. Pretextul este asasinarea de soldatii spanbli a ambasadorului fraDcez Antonio Rincon del langd Sultan. Dincolo de acestejocuri de care au dus la conflicte intema.i. Se paie cd in anii ce au urmat. Carol Quintul temtinn domnia sa.git.uri pe scena lunii s stat sau Partea a lll-0. la 1530. ceci fiecare dorea pentru sine regiuni Navana. epur. impreune cu cele genoveze !i flofentine. Burgundia tot la ei.ie 1526. Abdicand din Tirile de los in 1555 $i din I Spaniei in 1556. incoronat. In orice caz. Miza este Italia. iese din duri $i. Se nai angajeazd sA ia. el reimoiefte vechile cooven_ icomerciale cu turcii.. care ducea in disperare lupta cu turcii pentru con_ Conflictul cu Fra. anullnd \rsremul )i lrand-o Je la in. .a 16rrrrndil irr rnrrn.. unde Frangois I. pe sora mai lui Carol de solje (Eleonora. l!. dar un accident grav se pelrece Pdn vaslarea Romei" de mercenarii imperiali dezlinluili. El va izbucni pc teren religios ca o a catolicilor cu Reforma ti se va termina ca un rizboi politic. si inain6nd in Europa. Trarrlul de laCambrdi (1524) xreo' ruJalenie t. in 1528.. jare$i pace. in 1521.h ttr. in limpul nostru $i prin ncprintr un riu adus rcliIlijenla noasrrA. Nu se putea un aftont rnai mare la a&esa lui rol Quintul. 1553. si abdice.tionale.278 Jo. spre marea uluire a populaliei se nu mai vdzuse denrnitari rci. singura aparilie a ereziej. se relrage irtr-o clddire conlbrlabili la o nislirc $i se stinge tn 1558. voiau s6 scape. impreun! cu mult citata luir clamalie: . Burgundia $i Italia.. francezii tot in Piemont. recunoscut dupa pana$ul siu alb $i enorm. F. Zi de doliu pentru ilalieni $i de ru$ine pentru impirat. Papa se in Castelul Sant Angelo. iza era de sistem. Diptotnalic 2'. FranEois I l$i pune candjdatura. .Se mergea ineilabil spre un conflicl major. conflictul se aprinde penlru a tteia iar in 1542 pentru a palra oar. Lupta' cisivd se diinsi la Pavia. I Conflictul incepe indata dupn alegerile jmperiale ia 151 mod surprinzAtor. dupa moartea 1ui Frangois I' in 1547.Era etemui .

locuri De scena lunii _ Partea a III-a. iqi lnt[. ducele de Guise reprezenta paftida fanatica. Herri al lvlea se bucurA de biografii literare lrDljonale in vremea noastra. cand incepe rizboiul de lreizeci lIi. Mulli allii iau calea exiluluifi Anglia au de ca$dgat de pe uIIIn acestor oameni de calibuni profesioni$li $i cu o cinste formati in practicarea unej rlc exigente.. Dupe doui c militare. fiica lui Henric al V -lea. Cu miniftrj ca Suuy $i finanlele se stabilizeaze. Romlnele l. principiul coexistenlei intre catolici $i Iuterani ca$ti porar teren. in aiunului zilei Bartolomeu. floia Spaniei vincibile Armada) i$i di duhul incercand si invadeze Anglia. ea a fost bentuiti de intennitente. constituili de mult propie.face cat o Liturghie" rcge de exceplie ca gestionar al treburilor interne. Pe rimpul sau. ucis si el i]r de citre un ciiusir dominican. renoveazi indust ia texiile $i fondeazd Quebec-ul in Amenca Nord. cUm a lo\t numila perioaLla. scrie Montaigne. de . masacre.i $i ca- -ir ralul Coligny ocupau pozi. \arorisc cu f||ca regenrer. cxre se calolcrTeaA la Ch:rrtre. Toate deficienlele sistemului din secolul precedent. Nici Fran{a. nu ti-au dat seama cA incetinesc sau anuleaze astfel paqii ir civiljzalie.iseri mult influenla. hlgheno. La 24 august 1572. in anul 1588.. iar siu de fier l-au simlil secta anabapti$tilor ti liranii resculali.ti pier trecu. toate schemele extremiste ale iezuililor. I )ff zarurile se schimb6. Cand \oldalii lui Je Cuisc dadeau pesre o hughenotA.e . ai picii soci_ $i al dezvoltarii economiei franceze. iar discriminarea ilor in fala legii este anulati.. . Duma. negociei $i concilii. D. una ca$dgati de impimt la Miihlberg (1547) Si gate prin . Pdn celebrul Edicr de la Nanles din 1598 garanteaze liea de con$tiin6 ii de cult in aDomile locun. Este inat de un cnlugir iezuit in 1610.ru fresce curremuretoare ale terorii.riscoala prinlilor" rcfomali.Nu este iinie ca cea creqtin6". rumeau calvini$tii francezi.tile. intrigii. ca $i ol timp ce Spania ii suslinea pe catolici. pesle un milion de hughenoli aveau in 2500 de biserici ilegale. Spnnia in 1492 sau Germania in 1940. ducele este asasinat din ortl rcgetui Henri al l]Ilea.ri Al. boarele religrozse lrance.280 . podu. decadenla papi d. intre 1562 $i 1593. ca aceea a hi Heinrich Mann. colocvii. nici cei carc Si-au exilat minoritl. $i spune la 1580 ca de rio de ori s-a dus sA. l)upE mai multe rizboaie in care austriecji $i spaniolii se incLr tulcii. dar de inainte nu existi decet catolici ti erctici de oriundc ar fi ei qi rei liri ar apa4ine.li prin sabie. Cu iu ce iest( caracreri\rica. Anglia ii sprijinea pe hughenoli. ca in 1562. cei masacrali se numerau cu sutele. reu$e$te sA mele ce despd4eau biserica de reformi$ti. In valea Ronului.tii.lanntie 281 serie de diete. Un personaj din hbera Guise spunea ambasadorului spaniol ci pani acum pri du$manii puftau numele lirilor de unde proveneau. La lioane de locuitori. cltm 200 de ora$e sunt lisate 0dministrarea 1or. . la Rochelle. dodlor. treizeci de anj. dnnrul rege Charles al Ixlea (1560-1574). ultimul fiu al Caterinei. Conflictele militare nu au fost numeroase intre cele doud de$i Lurher nu cobor:rse in \cenr cu o rumu|i de maslin. pentru d )i pulea expresia lui. contrunrrrer ia lome mull mdi dramalice. regina Ienabrlelte anglic nirmul ri lc !Jlul catolicei Marir Stuart.. tol fanatismul acumulat de hizi!ie. toate nurrind unui Conciftu decrsiv convncar de Papa. care.Catolicii con fiul Caterinei. din dinastja l|li . Tensilrnea devine enomi la curtea C unde un Bourbon hughenol. Nu mai pulin faimoasa este crnporana $i aliata sa. se cuice asteDtand si fie trddat sau omorat dimineata. 9i nici o alti tard care a urt purificAri etnice. dupA o intrerupere.Hugheno. la Ror Paris $i in unele familii nobiliare ca Bourbonii $i Chastillon Partida catolici extremisti devine Ligd creand ingrijorare $i nesiguranld in societate. nalionalizaseri. Tinut in trei Conciliul de la Trent se incheie in 1563 cu o victorie a suslinut de garda de foc a iezui. E chemat I de Na! atra. construieste tosele. rivalite' pcfene ca cea fnnco habsburgici. regina Elisabeta a Angliei.limpezire a sangelui" sau perseculii lioase.. masacrul incepe cu asasinarea lui Coligny. cdre in \fihil a lucreze ir 1545 $i.tilor. ajungem ia 1618.. in 1 55 1 . Tronul este iiber.negociind cu soarta ca aceasta sA se intample fdrA sau incetinealt'.. minc cu hughenolii. in Franga.tii considerabile. disfiugeri $i atrocitili. La cufea Caterina de M6dicis. asasinatelor $i ale lului echilibru intle tabere in aceasti perioadi. E intrareain Paris. Gnirul rege Henri de Navarra.

A tebuit ca Europlr si lrerca prin incercirile unui rizboi inde lr. DeSi noul comploi Si asasrnarea sueoeza lrlpanra lenstein ii pur la incercare pe impenali. Dace rizboaiele sunt prilejuri de misurare $ritnlii societdlilor. a inconpelen1ei elitelor qi a mitologiei lare.Edictului l. este un caz patelic li uII ficat de inapoiere. !ct' uuur !urrrPtu rr asan'L4. Sai . Im_ ritl1. fiule. Camera imperiale are acela$i numir de 1)lici ti dc reformali. 1630-1635. cauti in campul catolic alianla electorilor episcopi fi a lui xirnilian al Bavariei. tlltima perioadi este cea suedezo-francezi. Smntul Inperiu nu mai exis6' pillrrrida se strici. Suediei reformate.parlamentele. dar Sj Gusla! Adolf e truntea cavalerici sale. Perioada suedezi. RAzboiul cet mare se teminE in 1648 $i Franta este onre s ristumai balanla tanselor pani atunci neprielnice Neeocieile picii reunesc pe toli actorii germani combatanti' uri de Spanja. peDtru carc clementui religjos este lecat cu interesul acut de a scoaie Baltica de sub inUuenla burgica.or'r.trei episcopii" ocupate in 1552 $i Alsacia. thrd Lorena $i cele.impreunh cu Maximilian. Franla.282 Jocuri pe scena lumii Pdtrca t lll-a Diplonlalie 283 lor. sis@mrl se aplatizeaze. Provinciile U te (Tarile de Jot.). cAci un an a tost numeroase annistilii $i pici provizorii.Si ru se pennite ca cei din Casa de Nlria sa fie stepani absolnti ai Gerrnaniei. Certuri intervin casele domniloare germane $i Cristian semneazA o noua pace favorizeazi din nou pc imperiali. urmaS al husililor. rizboiul de treizeci de ani. Impcrialii surt viclorioii la Muntele Alb (1620). digneaza. Dezast total beli. Wallenstcin este rechemat. Cantoanele elvetiene. unchiul lui F care esle personajul cheie pentru imperiali. pe Wallenstein.eul rorduhi este viclolios. In cauzd este capacitatea sislemului de a-$i imperiali de componentelc. imperialii i. regele Suediei. dar diplomatul a remarcat altceva Irrnra esre legitimaie prin teritoriile pe care ie conlroleaze $i pdn rlutul iuddic. Florenla.. inrre timp acesia. orasele protestanie se clatj pierd drepturi $i privilegjiPcrioada danezn line din 1625-1630 ti este numlE a$a iriervenliei lui Cristian al lv-lea. cancelarui suedcz . relinindu-se ti lirgindu se tot ceea ce eie oblinu ii rle la Pacea de la Augsburg ( 1555).r Nantes". cu noi ajuloare spalW .Nici norocoasa. Suedia (reprezertad de fiul lui Oxenstiern) Istoria menljoneazi desenul aproape definitiv al frontierelor 9i tisfacliile Franlei si Suediei. Acolo fuseseri recunosculi lhrln de catolici doar luteranii. El va fi supus Djelei care . . Scandalul iz mullumirile de la incilcarea unor dreptud acordate de impiratul Rudoif al talchimislulr care in l60a isr a\ea \ediul la Pragd. italiene $i poloneze.uunll orizont. ia djplomaiiei penmr sfatul dat fiului seu: . sensibili la faptd cA Franta e ura toleranlei 9i a . primii reformali ai Eurcpei. Pozilia lui RicheI este net[ ince din 1526: . Dar acesta incepe si se certe cu lezul acuzat ci tiriganeaza campania $i apoi delnis.!4 )ania suedezd nu e norocoasd. ce lnlelepciune carmuie$te lumea" -. Suveranitatea e recunoscuta prinlilor care intrelin flrLrd directe cu pulerjle slrAine. Dar ace$tia pomesc spre Rin. i porul luteran.i Istoricii il impart in palru etape. moare $i urmasul siu Mathias si pe tron vine F Minoritaiea nobiliari catolici cere reviznirea documentuiui. dar evidcnld oboseala lor $i eprizarea resursclor. Oxenslienr. ia fraiele (regina Cristina fonncazn o liga protestanti condusi de Suedia. l. conducitor al annltei. abuzurile $i disprelul fali rile de mijloc Ai de jos se varsA in uriala cildare incinge qi fierbe. Fapcfr episcopul esle schimbat declan$eazi r5zboiul Franlei cu Spala 1635.. precum $i emanciparea lor. in acordul ei cu Suedia se preved6a cali soidali dau $i ca! bani dau francezii. care la 1631 senmeazd un tratat cu Franla.e J< banJcLe Je merccrd"i L/r( rni'a . cei doi decid measca un personaj nult discutat ulterior.ltrle. nu pafticipi nici englezii. comandanlul imperlal moare. explozia de manie a Refomei. p||r Jrrncrr. cpiscopul elecior de la Trier se pune sub proteclia Frarlei. Portugalia.cun a trparx(ul pierde.r. acum sunt incluii $i calvini$ii nA I copil) .i revin 9i impun noi reglelri cu mi dri de figrri pe tabla de $ah. De fapt." Mi$cirile lui sunt marule: pentru a nu fi acuzat de erezie penttu ci line partea protes ilor. uD razboi intem euroPean. il aduce ir sccni pe lav Adolf. inrre lolS $i 1625 se desllloara elapa numilal ncarea pe fereastra palatului din Praga a consili cepe pnn cite Adunarea convocaei de impdrat si clt populaliei nujoritar reformate.. Mantua. lirile se consider:i egale in tlrfptur. la Liibeck (1629. nici lurcii.'loscana. cehii sd devini catoiici sau si plece..St $tii. regele Danemarcei.

Ele lin de iirii batave fi Cunea Nassau iDtema intre calvini$ti.Nu existd iemh matn dreptul jntemaiional care si nu fie prezent5 ln De jure belli Bsle dreptul intemalional laic. . La l1 ani il gdsim pe bancile Uni layden. pleace in Olanda. ius e salvat. dezastrele (se estimeazA pierderea a unei treimi dh populafia gradarca agriculturii. verdictul contemporaro$rri e rezumat de juristul Lautelpacht. $i chiar versuri. Regele prirlul Mauriciu de o pensie $i in 1635. Ayala. Are titlul de istoriograf al Olardei. distrugedle ora$elor.pe care ti Sena il privird drept minune a asocie ca minishu". Olada em ln ptni lnflorire.. Compania Olandeza a Indillor de Vest (fonda. din care 30 in lalind). iar avan$lui pansiunii coloniale li se adAuga progresul intelectual. iefJiau si incendiau dupa bunul plac. cu institulii $i structuri mai ajezate.dezintegranfe" 9i damnd la inchisoare pe viatd. dar se imboln[veste $i moare cu trei ani hainte de dir Westfalia. cum scrie pe mormantul sAu. cand jdeile descentralizatoare ale lui Grotius . Pentilis sau Suarez. Solia il scoare de acolo in lada ti el cunoaste amarul unui surgliun file sfa$il.. Diplomatul ia in mana opera colegului stru de tom De iurc belli ac pacis (Desprc dreptd rezboiului qi dj publicat de Grotius ln 1625. epidemiile. dar corabia naufragiaze. obsesia olandeza a libertdtii $i fascinalia luptei seculare rare a jugului spaniol. prin migraliile.Cartea rezultatA esle insa desqe Libertarea mArilor In plin avanl. in ciuda imensului succes al ca4ii care Gustav-Adolf o purta cu el $i in campanie (intre 1630 9i se tipiresc 46 de edilii. Va lucra cu s6rg la alianlci franco suedeze. vizAndu-i calitaFle $i panb i$i ia doctoratul ln drept la Orl6ans. ace$tia ii citesc di ceea ce suslinuse juristul. in timpul rizboiului de 30 Hugo de Groot este un olandez nascut la Delft qi drala de acolo. Cand 1n 1613 Grotius duce tratative cu eng geseau locurile ocupale de oiandezi.284 Jocun pe scena lunii Panea a III-a. care va opune Ittod constant primatului fo4ei puterea inegali a dreptului. lndstat de lipsa aprecierii la care se ati$i da demisia. pe care olandezii ll cuieazA pentru a-i sprijini spadolilor. Frarcezii literaturi ll retn.n la 1602) li Grotius sA snrdieze cazul sechesirdrii de cdtre ea a unul vas ghez. dupi zece ani . Dogi o parle din autori lin se spune ca dreptul intemalionai ius un este creat sub pana dominicanului Francesco de Vittoria. Are educalie Si matematici. flola olande2:r nu loia rcstricui penrru vase cartea o ajuta. pentru a intm mai pa$nice. la idceputul periJadei franceze. il gisim sador al Suediei la Curtea Franlei. Cand le scrie.. de Belli. pnn foametea de canibalism. Arc 9i necazuri acest om . modem $i rafional. i Este luat intr-o misiune diplomadcA la Paris (fiind beiatul $efului delegaliei Bameveld) $i di mena cu rcgele ry-ba. Diplomalie Tn slujba Suediei e 285 crau.

Ialional". care pentru o indelungati perioadi devine nulr mai puti $i devastator decat rizboiul de 30 de ani. ceea ce ie mutd ceva din aura aceslora de stdpani de drept divin. Cele mari surli intemalionale $i prjvesc toati lia umaDe. A doua in boi. inacceptabili pentru Biserice. Evolulioni. cel internalional este in primul rand compusA din puncte $i linii. pasrend insijillul regal PenNimbol $i arbitraj suprem. dar dupi aceasti dati. r$i Pune $i ea o am!d putemicd asupra muncii diplomatice. oricate acumuliri irvizibjlc s-ar produce. dupA ce i-au impozi meni nu spune ce fbrmA Dolitice are statul lrlerDru ar narhie sau republici. Liniile sunt indispensabile ice. de care e legate organic. in schimb. in care va rdmane secole. tehnice $i l). atitudinii qi limbajuld diplomatjc. le inleleg. Revolutia americani instaureazi in I coloniali$tilor englezi o repubhce constilulionali eliciente si ruic6i Revolutia fiancezi ir ocuie$te definitiv in toate intiile insliRrtijlor cuvand. cooperirile mulliple. nlai convenlional ori pur demonstrativ.regal" pdn termenul nou. le discute hainte de ini. Alegem un interval impLrs de cronologia specifici a diplomatice. burghezjei. dar regatele predomind in secolul male de ducate $i pincipale. Liniile pagnice sunt intrelinutc de diplomali. i statelor. Ei au manent ndscut in Ren4stere $j o pozilie mulr elevata. intre modnrile de ife $i de viali. Evenimenrul urndtor dupi 1650.um in 1530. cu nunai 24 de aoi rnai este $i el produsul aceluia$i rdzboi de treizeci de ani.Pan.. ce lua ca bazi lia biblici potrivit cereia soarele se invafie in jurul Pdmani. definite printr-o organizare adecvati $i care au autoridli. llevoluiia ideilor care pregitesc revoluliile americana $i frane precedad de un secol de idei cunoscut sub tillul de epoca a inilor. in ia societililor. funcliunea reprezentirii de suvenni la suverani.a a III-a.i cdlitonile lui Vasco Gama. iar in 1619 adaugd o lege privind perioadele de rotalie a planelelor' ln . oamenii incepusere se aibi o ahi viziune a sferei noastre e Novum OrgaDon canea lui Ba(on reprcnd pe copefta sa un vas ce lrece cu panzele desfiiurate prin )loanele lui Hercule $j anunland pasiunea noii epoci penhu ex in lb2O ap 1609 Kepler enunld legilc sale confonn )rurea Universului. legi. a lui Copernic. unul sub care este peryetuat $i oclionat insu$i statul component. persoane. Ca orice sistem. Diplomalji le simt. s a produs revohlia $tiiDlific6. antemergirorul conceptual al sistemului intemalionai. Ele reprezint. Diplonalie 287 Capitolul 5 De la reyolufia Stiin(ificn h Lumini (1650Prin Pacea de la WestJalia. Necolul telegrafului . care mal lui Napoleon. Dar o dati cu dcscoperirea Americii. Revolulia industri. comerci carea de fonduri. rora soarele fiird sitoat in focarul unei elipse. vileza unghiuldri a netei este invers proporlionaE cu distanF pana la Soare. dupi Wesrfali ordinea inovatoare este Congresul de la Vicna din 1815. dar treptat de un sistem de state llafionale. idei care pun baza $liinlei politice $i de guvemare. constihrind adevtrrate ftacturi inlre epoci. Ea furnizeazi energia pent r Luminilor.. istoria relaliilor diplomaliei inlrd intr-un figat nou. rccand puterea pdturii delinea pArghiile de avans ale civilizaliei Sriinlifice.r. care nu este decat de doui feluri: paqnicd sau categoria picii inre toatc schinburile economice.i cdilor terate. Revolufia din Anglia de la 1688 situeazn deiv sediul de putere in Parlament. mol lansat este ince un sistem de state regale. Din Rena$lere se mo$tenise teoria heliocentrice. Punctele sunt statele. Anul 1648 este considerat anul de na$tere al si temaional. monedi $i s[ang cetelenii sub drape]e. cun] sunt dezvoltate de citre savanli $i de universitdti. E o mi$care una$5 de innocu rilm de fuge infie 1600 $i 1700. Dar peni la acea datn lrei rcvolutii i zguduie structura nobiliara a srarelor. saltusub formi de revolulii sunt frecvente (doui-trei la flecare se- mullimea staaelor sA devini sistem. ipurd pe la 1506 $i redactat?i in De reNolutionibus orbi nl rr.Dreptul iniemational.di au suslinut ci natura nu face salturi.culRrrah" are un considerabil elbct asupra ralitdlii.are ili are Incepururile inainte de 1800. sti revolutie .

il pune sA se de- $i de natud matemadcA. un diplomat ce a\rea dupn 1600 o lenrili opricn ?n prin jurimant de erezie 9i ii pune cafrea la index." AIi sanli $i gandjtori ai noii ere stiinlific€ ifi pierd viala Giordano combate scolastica $i aristotelismul $i e ars pe rug la Rotna. lcgand Roberl Boyle (n.ti ai lui Jupitet faptul are fale ca Luna. ulmate la I 704 de T|atatul siu de optici. in lui Napier $i r acelaqi an cu aparila legilor lui Kepler. $i lnterzie publicarea unei ca4i Stupizenia arr\cntelor contrare noilor descoperiri se vede in reaclia fali de iLrl petelor soarelui irtrepnns in Germania: . iar Ifonado da Vinci fusese numai pentru pictura sa. protejat ratului Rudolf al IHea. logaritmii (1614-1620r. Descartes plin de team6. pljn de nouteli Se lirDteazi academii $i se publicA reviste qtiinlifice. este. cum sunl elementele lui Euclid sau OliSinea Veciitor t \ti Darwin. urmat de anatomia microt opici. p. de Ia Galileo la Hobbes.Dralrg. t^imosul siu . gi iari cum un impirat nefericjr in polidci i Tablele Rudolfiene (1627) in triinF. Este cealaltd laruri a Stiinlei: pe lang6 modelul se (1600). ci de lungime. descopcrd patru sateli.rlendfful secolului XVtr. prinlii 9i (cel de la Oradea $i-a instalat un!l) voiau s6 aibd telescoi servatoare propdi. Regii.rblicand ia 1687 PltiloNophiae Principia. C. nlcini intrc savanti o licea neobositul pe toli savanlii prin corespondenli. care eta n cian impe..Nu poate fi opinie gre$itd decat aceea care impune o murdirie in Ochiul Lumii. la p|aga. chd Dar noile iegi mecanice confirmau pe Copernic Si pe I< Sfantul Oficiu decretase la 1616: . fusese deja ars la Genela de c6tre calvini$ti t553.i permanentei 1604 Galileo formuleazi legea mi$cdrii unjform accelerate ( parcurs in cidere esle proporlional cu pitratul rimpului) $i pendulului (dunta oscilaliei ce nu depinde de amptirudine mase. Aqa cum Machiavelli fusese ciutat . nu muk duptr ilia primelor ziare: Academia dei Lincei la Roma c extinderea esie proporlionali cu fo4a). ceer ce Inrere\a vremii. Royal Society la bndra (1662). Cu4ile Si diplomalii lor sunt fascinaF.de pir4i in secolul anterior deoarece c[nostea tratatul roman structie a fb(urilor militare. Ireuwenhoeck 11632-1723) pe6ec!. cand la 1632 calileo anunla epoca friintei experimentale. 1627) enunln lcgi in fizica gazelor. lui Hook li ltparfine cea mai scufiA lege a elasticitSlii in aceea$i perioada: (knsi.oneazd microscopul. catileo i un telescop mult superior celui folosil de olandezi. Dumnezeu fiind supremul Sr cleator valora cat zece ambasadori." De aceea. Insirumenlul cu care a revolulionat qtiinla rDecanicii a fosl calculul infinilezimal sau .. Inchizilia il convoact. Torricelli inventeazA barometrxl. a carei suprafal"a e dez\dluila faptul ctr Soarele are pete.288 JoLuriDe kend lunti Pa. Denis Papin studjaze prcsiunea vaporilor. ce anunli opinii contrare doctrinei aris icc (in mod prudent atribuite unuia dh cei doi participatli la k)g). il pedepse$te se rccite psalni in fiecare sApdmane timp de trei ani.ial. considemt Marele Secol in domeniul ii civilizatiei. care a pus mecanisrn mii inJnrscare..lea a III-u. Existd o armoDie subiacentd fenomenelor al acestei lumi armonioase. Dar $i ideile lui calileo ci nurnai lentilele !ale. 1610. Acad6ic Royrle des Sciences in Franta (1666). care Dunmezeu l-a stabilit se fie un far al Universului. Ele sunt lbrmulate cu griji. ir mijlocul ce facilita calculul.netoda lluxiuniloi'. pentru a ranja Biserica. iar in mdtor.Ideea ce Soarele e imo centrul Universului e nebunA. il aresteazd. spunea el. Diflotnalie 289 Kepler era asistent al asrronomuhi Tycho Brahe. Cuericke exploreazi vidul. acestea conlinand donatele obiectelor ceresti masuratre de astronom. inccr_ sA inFleagd resorturile concomitenle ale intemcliunii violente fi interacliunii pa$nice a oameniior $ societiiilor' le incoroDarea secolului o face Newton. I€giie narurii sunt limbaj matematic $i nnmai a$a pot fi citite_ pe masuri ce canicii sunt descoperite in acest secol. Princll)iile luj Newton aparlin numirului mic de operc care deschid drunuri pcntru secole. Dumnezeu este analogic drept un ceasomicar suprem. filosotjc fals5 $i complet nd contHi Scriprlrrii Sfinte. . variind proportionai cu rddicina ei prccum si leeile milrurii proiecrilelor. mcdic si teolog. alchimia p5$e$te spre rhinrie prin Boyle fi olandezi. Harvey descoperi circulalia sangslui: ir rlr: lNa o succesiune de evenimente paraleH !i independente de calenda- rul istoric al rdzboaielor. in ciuda obstacolelor. pe care diplomatul o reie$te intens. ci $i pentru inovatijle sale rchnice ulice. trind ti paftnrut universatirArii . Centrala po5tali a comruger minorit Mersenne. ln Florenja (1651). ca Si Kepler.

cum ar fi solulionarea I pa9nici a unui conflicr.. in materie de inovalii. proiectul unei peci eteme.. ditorii au preluat tena. Peftru coryurile cere$ti. conform careia cetelenii tiancezi nu sunt supu$i 0(o0ure. sub Regele Soare (Louis al XIVlea sau Louis le care domne$leiDtre 1643 $i 1715.n lloarc.Si cauli sA stabile$liura ostilitaparle: . apare $i rezidenlul francez nngi singu{ul trimis european.zi $i noapte calul meu e in$euat 9i rrhia e la bnu". apno liei statuh. Locke (1632 1't64). ici Henric al Vm-lea iti ptuise$te sotia. ln un grup de stale se aliniazi pentru limitarea puterilor ce pot ni o ameninfare. Starele eljberale de inveligul superior inperiai sau papal.ti.. o lege si fiei universale.. cu regele Angliei. Noua institulie este aceea a ca_ legilor Iilulaliilor. Politica devine obiecr atenr de ales in secolul XVIL Hobbes (1588-16?9).. Francisc. Monresquieu (1689-1755 L'esryil des lois . DupA un hlr(rt cu Poa a. Timp de trei veacuri.. afla! in inchisoarea spanioli. fird sA se scufunde periodic in abisi !rugerilor ii moftji? Intrebarca diplomalului nu e pur reroric6.rta lh00 u gasm . gustandu-$i suveranirarca pe care o incorporeaze in su lur. Franla va avea o preponderel{! ro crci. a anunlat trdsatun persistente de ele_ tla.rli $i culturali in lrvant. din care nu iosc mic. scris: . lrl al politicii.290 Jo. in care se obline de la aceasta faimoasa extrateritoliillit. in speld Spania qi impara$l Cand regele An' .. se atri' c ligii de ia Cognac ce lega Frania cu aproape toate statel€ din ia in frunte cu Papa meritul de a fi practicat . aceaste mo$lenlre con(15E9-1610) ldeiie liiro ti experjerla chibzuitului Henri al lv-lca hri le sdsim in scricrile lui Sully.i analizeazi grandoafea $i decadenta I Roman. I. Franla profite de bre$a anglo-spanioltr $i nrite ambasadori in Anglia. ilustreaziin modpatetic reclacteze. examinarea sistemuiui creat este subiect de reflectie. Drylonalie 291 Pozilia unui corp era dari de cunoa$terca poziliei $i a e supus. Are cantonul Grizon soldali? Apare $i francez si-i recruteze. Mecanica cereascd era elaboratd (. la 1795. exprima forta prin masele co+urilor ti tantelor dintre ele.4alia. inspir5 pe Voltaire. derivata functiej drumului fiind chiar viteza ceea ce spusese calileo se concentra in fonnule simple: era derivata a doua.lile sA nu reu$eascl si rezolve pr cle o complexitate mul! mai redusi. spectaculare. Dupi 1526 trimite ambasadori peste tot. Ecaterjna de AmgoD' lui Carol al Vlea. {l.l. pentru ca mai apoi Risoun\ul nu I \orn nbtine dupi pacca de lr We.i mollenrrea l5'atA. dururiran decel ce rnrrevnzL!i in \cncrile lJi lean Bodin. O diplomalie i$i de masura cand este Pusi ln ba unei politici externe dinamice. iar mai tarziu prezenla unei pjanete lbst demonstrati pe aceeaji cale). aurorul cirtji R€prlticd (157 Franta.ui pe sceha lunti Panea a III-a. un rege al RenaSterii cel convingea pe konardo da si vini ia curtea sa. {cel lcnelian.rte. autorut l"dldrftal este pesimist (Iono rrmini lupus). Influenta sa asupra considerabili. merelie $i prestigiu in $coala franceza Francisc I line diplolia pentru sine. de/!aluind loal. dar nu di structun de garantare a pbcii. ln tr[ri de inovaliile impctuosului Francisc I.Si Du alragi vilc l)ennu s|atol t6u". inghesuie ambasadori peste ambasadori ln Elvelia' d€ unde hrleresat sA angajeze trupe. iarLr|minile traiesc sub fascinatia oDerei lui Din nou ne izbim de cele doui agende paralele ale i avansul frenetic al $tiiniei $i practicarea incApdFnate a razb Cum e posibil ca dispunand de minli capabile si dezlege m naturii $i materiei. ci se aflA sub proteclia consulilorDJla lungile lup'e relit'ioase care umbresc diplomalra frrncez. Esie de renarcat ci ce au hiit haosul rizboiului vor si aibi conducirori puremici. Sub el. ii cere ajutor' N0 dispera. nu infiinleaza o weme ambasade ca celelalte JAn' iDtahiri la ved. cu leclii pentru contemporani. fire incuviintare papali. un cian al monarhismului telnperat. Ele se dedau vechiului ioc de titi. ia" er iti lrAie\ rolul errcerband rulontatea .balanla puterii"..vreau si deduc fenomenele natudi prinrr-m fel de pornil din principii necanice") cu imense consecinte pentru nomie (Halley a prczis prin calcul revenirea cometei ce-i'i astizi numeie. iar in altd $i Lr. in menoriile acestuia. intitulate P/ircibotare potn' iit.ub lillul ab lisnului de drepi divin! intirit de harut suprem prin mo$tenire. $coala francezi devine dominantd in secoiul XVll ilcena europeafld. minislrul care a adminisiral in Ir rernarcabil economia.r iepotolite prin proiecle cale !i depi$sc puterile " De aici a lbst rcgim. societ. Dar ceea ce realmente prefigureazI o snrLui distincti a diplomaliei franceze a fost dubla dispensare de Iiteriul solidarililii religioase prin stabilirea de alianle cu principii rmali ai Germaniei $i cu sultanui necredincios Lui Suleiman Mrgnificul. Dar stilul ei are preculsori. ii respunde acesta.

Mai ales ci a spus in Testamentul stu cA matene cle stat cine are puterea are $i dreptul. Slujltorii ei sunt oameni de mesene Franla are un lnister de Exteme din 1626. ceea ce era rmpotriva \traregier tui Richelieu. iar ministrul de exteme frzmcez Torey se ofera sA indeplirrca-sca misiunea.. consulii de atunci raportand la Ministerul Finanlelof ti Come4ului' Amiralitale ca ti Iar in ce prive$te gmdul de devotament al inallilor diplorl1ali csle de amintit o inamplare pulin obi9nui6. )cotu tranceze e iluskara de un exemplu. factorul crediDlei in retaliite dinFe atare $j_a pii rolul prioritar pe care i-l rezervase intregul sistem medievai.czinra busola dipl nei \rle: . i4r cine este slab nlai cu greurare incearca se nu fie vinov.292 Jocun pe scend tunii 293 construita a$a-zisa teorie a . Medi.armistiliu de lunq. duc. Richelieu inlelege rmponanla de a llichelieu a reluat calea antispanioli $i antiaustriaca. in cazul Pirineij erau un r6spun. clsim la Henri practica veche ln legiturile cu Poarta OtomanA 0a 1604 n privilegiile obtinute in secolul anterior de Franla).. Richelieu si fie reamintit ca una din cele mai inllueote figuri ale istoriei n deme". doctrinare sau nlimentale.ge secrehr de sl 1616."Llre insd pe Richelieu.r in ochii rnajo. i se pregrtea 'dosarul" problemelor. Ea ramane pentru mull timp intr-o ln RomiriJ pinh in lq24 relegramele a'llba'c z'iie or. dar pericolul exisra pentru cA.. credeq . o poliricl de zare a aulofiLarit de qtal. ddr ambele palii nu accep motive politice $i de prestigiu termenul de . Un an mai 6rziu deviDe al Consiliului de RegenJ6. Richelie introduce o di_ nratie DrofesionaH caracterizati de continuitate qi de obiective teme. La vest Allanticul. rezuma un consijier ifrperial gAnd lui Ferdirand al Il-lea_ Filosofii sau diplomalii put*t it . la moatea lui Iruis al XII-lea ti propagandd.. e chemat in lta ln 1639 $i fdcut cardinal in 1641. Kissinger scrie ce dace . Devenir prim-minisrru ln 1624. Situalia era prea grea pentru ambasadorul de la l'laea.c. care fiind umilitoare ii va v5lama ireouperabil pe$onal. \u lu Jecizi rizborul. r elariv clar penDu sud Si. mediaziln numele teselui francl inlre francezi Si prjnNl de Orania. Richelieu aju. A remas insi ca un caz de autosacrificiu inpus prestigiul po diDlomadcA prjn excelen{i.ru reda(la e In limbr fiance'/a in aceeagi perioatli. ambasador strlin.ii burgunde $i a celor $apte care vofueau unele france/a.. dar It esr era oare Rinul? Richeiieu. Cunosc6rd inftangen sa din partea coatiliei spaniole 9i austriece. cire Feia titlul ti rolul lui Richelieu.pAcii" exprcsia . fmncezii sunt nevoili oear. \4arii de Medrci. . Richelieu Inlroduce uei cuvinr care rcp. da).r cri Dintr-o_dati. La rord' complica din cauza mosteni. allele flamaDda. ci bumneTeu Bpuum luunl. lncearctr dna cu_ sliruinF prietenia principilor protesland germani.din p6cate. lung. in spre HaLrsbLIgr. setl Dei e$se stdtuds. eliberati de considerente ideologice.raison d eut .h'l|lor arrtprotrrLrr mrnr'rcr er. Un diplomal fr vremea lui Henri al IVJea.'.irAFi mii". Daca Fian vendrca tot ceea ce ia apartinut vreodata. it rirl sau biserice. . cu Fotestanlii djn Gemania' cu rrd de Saxa qi alitura{ea deteminanta pentnr relansarea rAz_ r o opinie publica favorabile politicii ul polilic de popularizare sale El utilizeazA pam_ Mazarin. utilizat in locul .'. regii Frantei au o vanitate care este nui pentru Franla decat toati ura strdmosiloi.ura $i ostilitatree nilor ar fi provocaut.ea sa. panl la icarea punctelor de interes 9i a celor ce trebuie evitate Came' lcle cle reuniuni sunt birouri de analiza a lemeiurilor pentru obfiintampld ilt ane_ ncrea de tedlorii pe cale diplomatice..rrlegiara.. Esre condus e\clusiv dupa jce.penlru re Spania. durat!'f:' Itand un acord care a dus la na$terea TArilor de Jos: Numele relinule in isroria Europei $i a diplomatiei sunt alC din€lilor Richelieu ti Mazarin. pfotecroa.panidul huphenol. un a-rmisliliu. franceza devjne limba cancelariilor' limba ' . care vedea in diplomalie o alma prelioas' penlru h ir'rteresele comerciale din kvant.botarclor naturale.in evaiuarea unrn om de stat.pace. ceea ce a Dus aliante cu olandezii. neurralizea/: marea nobilime si !ea-zA. aqa cum se Relaliile economice erau tratate in acelasi Strasbourg-ului. Peformanreie sale in Rezboi l de treizeci de ani sunt de gur Dn exemplu_ lului de 30 de ani de Suedia. atrn rea scopunlor pe care qi le-a propus esle un test. larea lDirit de Colbea.. in 1835. in rizboiul de treizeci de ani.

se$te liune de stat" veritabiti este anularea Edictulu. utlir. Mai mu]te rlri apar dupd aceaste dati in Anglia.(Th IarA d( tumultuoa\r \cen.pear. F-ranla un nou cxod al hughenolilor Sj o inamicilie crescuii a lio niscuti lot din insuldritate. a anelor $i iol bilanrul polilic dt Regelui Soarc nu e prin nrmic remarc ercn ne aJung ca sd ne intrebem dac6 ei a inFles Richelieu. vizitam l[ Jarncstown unul din primele lor forturiCarol I. re.wick { togT).nul aadi.ut rmleu rrind p. cotitura o face la lntreteiere de secole. a nurcal o invariantd istoricn in relaliile xLl!e\ilJre_cu I rrntr.. ea Inipo a. la li5 apare canea lui Albetico Gentiii.r funnaL rrupe proprir. dr\Llru ensleTr Daci sccolul XVII esre aceta al Frantei. In care lrepldt . porni pun:al pe leme dmastice $i de contrci al tedtoriilor rormande brctone (1337-1453). . 1640-1653) qc impune prin. Razbojul civil line pane in 1649.parlamentul cel luDg". conlinand lndrunfiri pendiplomali. literatuta cu Shakespeare..-..uraj ri fr-.ita.rce de lirerdlur. abia in cel concurenu Angliei \e Iace \imrira din ptin. Este un tratat despre drepturilc ti indatoririle rulay) Aproape axiomatic se adaugd la lnceput. nu e in r si ie expljciteze. doNle$te din 1625 fari sA lini seama de |ulament. Insularitarea Angliei a addugat f6li indoiati cateva 'pecilice in ponjerLJ .flamenl lunrcs t persecuta pe puritani. adrce rivalitatea cu Spmia de multe ori pe ul p1an. Ma/!nn a rtrur-o Si probabil cA fiino rurorele nor i-a inocular-o..ompete{i Cromwell. regelui. In 1714. un alt Stuart. Dar muri\e in tbOl )t n_a avut cjne sd-l ia<c. unde stabllc$c colo i incepand cu 1607. af tr arins. statura Angliei 'lcr. de carc cdrdinrtii probabr' nu . rizboaiele. ca aliat secuftlar dL$rrranilor $i rivalilor Franlei. Unei tensiuni pemanente religioasc intre regii catolici ll Anglia refornute i se adaugi ceada hlre rege $i P. Dupn Elisabeta. Nu depane de washington.. $iinla cu Droon). glia adopd cu interziere normele rafinate ale diplomaliei fiani0.o pnrra prFrroa\a mo lrt. in t5: PanA ia l6OC. in acesl an. hcob al lea produce asenenca proteste . mai depane..t. Dupi 1660. judst italian stabilit in AnIt De legatiottibus .boiut pagubjror de Spanrer care trne lreispreTece'ar (e lermin.. Rizboiul de 100 de ani.Jnr ralboaiele punale tara folo\ rc! mul. Cand hvincibilc Armada. conflictul izbucneste din plin.Nimic in exisrcnta rimpurie a Brimniei lasi sd se prevada gr?ndoarea pe care avea si o atfugi. Franla obline Franche-Comt6. ufl cul suars de avanlaje $i costuri. ti care a pro. unul pe connnentul european lhLrl in competilia penm celelalte continente. l)c$i in matene de legituri diplomatice. cand (lronwell ia puterea Si Carol I e dec|lpitat.tos.I 294 Joturi pe scena tutnit Partea a l-a. uJor confundabil cu o dorinti sau o ambilie. ani conflrplul de.ai es. N. flota spaniole a lui Filip al I.ratiune de \tat ar fr pfe\upus o rnafirii rational! canrarue reattsti a cifcum\lanlelor si a )anselor de reu. ceremonial $i protocol. pani in 1&0.pe. a participat la complotul in favoarea Manei Stuat.i nilF tle care oetrnea rI| Frdnla. lntar . Prdamentul (care va fi numit . E prinrul tege al Europcj u re-$i pierde capul in revolulic. sub regina Elisabeta ) in aceste doui jocuri de putere. Pe plan teoretic... Sruartji revin prin Cafol Nl II lca (pani in 1685) Este cel care rupe rradilia Si se aliazi cu Lc'ujs al Xlvlea inpotriva olandezilor' $i in sliNii. rc\ritUr.rticA raLa de on. in prjmul riind Spania Dar o noua ilor.c prorc(r unrtical oricc (reforma.e. inllorirca S(otri cla. care-i insPiri vocalia de putere linrnte a mAr or. dinastia Tudorilor. ter_ [a! c decapitarea acesteia de citre tegina Elisabeta. A doua imprejurare in care nu se reg.. Trepta..Cronwell devjne lord-protector al l(cpublicii Si o conduce debarasandu-se $i el de Parlament pe care lL inlocuie$te cu n Consiliu restrens. eurcpel)nr rau aelerminar \: c. Stuarlii scolieni La 1603. de pe contjneD. Diplo'nalie 295 Cu to^i16 gloria pe carc o emandu pdlarul de la Vef. de pildi aljanlele.. pe care rostirea cuvanului rr]r:r€r. care ob[ne Fla produce coalizarea Olandei cu Suedia Angtia_ Rdzboiul $i intre $i 1679. csle distr si in 1588. care iau calea Americii.(shale. se vede confruntati clr du$manii ei. Razboiul Ligii de la Augsburg se temil Pacea de la Ry. intr_o mare de argint. iimp de trei ani.. atit de bogat[ in schin$nri nrloi de ja noro iie. lacob I (James 1) produce ca rege uniunea personah a Scoliei ll Angliei.este rizboiul cu Otanda (1667-166b). de la Nantd 1685.ru poliric Si diptomdtrc ldeea ca tara tor . Anglia se afla in urma Franrei $i econonricesre depatiii de Tarile de .rllj\e drre entd. pomit de la faptul cd un ambasador sPaniol. as(encrLnea ei mlera cu panLr coboraroife a Ffanlei. dar t$i -1672 du$mxnia generala. Moarc in 1658.

ce ftebuia si anumite alianle nedorile ale Angliei pe coniinent Arhba! ii stimula doriniele $optea cuvinle lmpotriva Parlamerlului' si ii mai $i lua ha4i $i documente secrete Englezii nu se prea tare gtiind pedect ce comunici Gondomar la.. william lnlre Spania qi fl imagi. diplomalii au fbsl surctasali hr8rlri paraleli dc nisionari. . Un autof din secolul XVII.rind sn fie irecut dupl amba franc€z. in Europa Franta pierde reritorii faF de Habsburgi. iar prevenirea unei astfel de uniuni stitea la baza cu Franla. Prima esre folosirea integrali a unei r Llc diplomali liberi $i cu mijloace financiare li. In prinele cuceriri coloniale. sau cer6nd sa nu fie irvitat cet olandez: Cu Gond gele pefiecea ore lungi de disculii.{iul. se impace cu Austna penhx combaterea ideilor revolulionare pe conri'Icrcnul alianlelor pentru sdvilirea lui Napoieon a fost pregi lrecasL strategie englezi tenace $i aproape prestidigitatoare. cintand o alianti cu Rusia.a mai putemici ce r. dar care reugi de la inceput". de necorceput cu al.ti emanclpate' teorellc rate de Hobbes $i Locke. istoricii adepti ai principiului etic vor se' teze folosirea acestui principiu de cefe madle puten nvantajelor ce se obtineau pentru urmdrirea obiectivului principat. Simqindu_se influent.ti an Un subiect ii rpropia: proiectul lui Gondomar ca clsitoreasci cu fata regelui Spaniei. l)upi pacea care se incheie la Urrecht (1712) 9i apoi Tratatul de l{:Lstadt. prin esenta ei ti care putea sA I'nri pelfidi.Madd ambasadorul englez oblinea acolo depc$ele lld $i le Diptomalia continentah a Angliei e legati de balanla zilele. Resimul Stua{ilor a fost cunoscul pentru conrplia sa lntl cinev.a vrut sa dczvaluie regelui secretul ce spanjolii pl'td consilierii $i diplomalii sii Dar regele nu a adlat indignarei spunand cA nu . Fntru .easc. figura principala a politicii exreme a Angliei a fosr Wiliam . in timp ce Anglia ia cibraltarul.oastre. sn iimiteze influenta francezA in Olanda. dupe ( acesl principiu. omul cu baianta inceatcd sA izoleze lu. $c urnirea astfel nu numai irfluenfarea unui joc de putere in defa- irn alegerea aljalilor de pe continent este cantdrita $i ln lumina ti shbirea unui concurent in lupta colonii. Prusia. Ea exprimd ingrijorarea ci in rizboiul de succesiune al SpaAmericij Latine. in special SUA $i Anglia. problema t libertitilor. pana in . pot fi neglijate doua note caracreristice derivare din potitica I loionialista a Angliei. rprodpe in col se dezbate in Arglia. l{ intretiierea cu secolul XIX. surd sau explicit. dar retizat $i aplicat. arbitru sau aliat.l/ie gula fiilrd ca cel pe care il sprijini sa poati avansa' Woisey.ia desci " "p.$i asigure dominalia Spaniei $i voarea celui mai putemic.296 .revolufia glorioasn" 9i ln 1689 Parlamentul i$i \uprematia prin Bill of Rrghl. Acest )i se termind in favoarea Angliei. scria Andr6 Maurois ill lNlond Angliei. afiflnand coltat in prinul rtud pentru ele a fost asislenF Erilor b! ri. Fera ca ea si fie dizolvati. Gondomar declan$a-se conflictel ciiere qi ptotocoi. Franla ar putea sa.. care i$i formeazi primul imcolonial: aproape intreaga Americt de Nord. riu ca ace$iia sA-$i iroseasci astfel banii iit D. extinderea coloniilor devine tema e . si iftA.locLri pe scena l nii Partea 9llt a. Se citam mesajul reginei Ana catre parlament ln | 7 | 2. iar dupi aceea preia rolul proeminent al dominaiiei in &colul XIX. neadmi. tot in denlui Frarlei. chiar inconstant.Politici mobilA..r"r"" iala pe Henfic al VII. il caracteriza. inrr-ade!ar. un Richelieu al ADgliei.Pand la rdzboaiele mpoteoniene si l8rcsul de la Viena. ca $i a bazelol unei societe. aproape doui decenii.Prinlr-o rcmarcabili abilitate in exercitarea rolului de lltor. sA starneascA apoi pe tDrci $i pe suedezi impol{usiei.rer al Anglieicare re la\a pictgl minri o brlanra In algerelc careia 'e anau Franlx $i S cealalta o greutate ce urma si cadi de paftea declst de lui Henric al Vm lea i se atribuie dictonul c i d.esareasca e\pedrlii imrloFiva \a tn curlea lui James [' iorut spaniot Conaomar reuti'e sa stahileascd rela!ii de aI regele. l$i hrge trupele din lnrena. Diplowlie 29'/ Drin incercArile de recatolicizare fi absolutismul siu falig' i i688 are loc. $i pe rnentul americaD obline teritorii confolate de francezi.Cu bitecuvantarea lui Dumnezeu" ea dosA nstaureze un real echilibru de fo4e in Europa.b. insuleie din c tr supremalia in Indii..ea Angliei ca limba a balanlei i" lii* Din ljmpul lui William al III-lea djn casa de dupi l6118. Anglia i$i continua o ascensiune consrant5 :icnli. in (lcschizitorilor de drun stau acunr comercianrii Si asociali (1701-1714).

care a unificat reqatul si s-ai complel de mongoli. Trei ]ucriri voluminoase ale lui Milescu: Descrierea Chinei c]'tfltLtul de cdldtorie. A a\.298 Io... pentru a imp6ca obiceiuri $i pretenlii exotbrl0 ale gazdelor (ingenunchere. dacii n-a. in 1695 Peru cel Marc il folosctte ca inle$ret in lrp. Dlplomalia dusi in timpul lui Pctru cel rc poarli pecctea personalitelii sale dinamice $i inovatoare. care obtire ie$irca la Baltici Si incepe cucerirea Un personaj cultivat. pe carel nume e consilier penlru penhu alaceri orientale.i a predcslinirii dac: ccrcurile i ale nu I af fi privit ca om de litere $i filosof? in vars6 de 35 luJrer/a . iar el o cearta. Matveev. s au purtal xrlii protocolare. !ar5ln care Petru Mare iSi va crea viziland-o inaginea prin care l-a cunoscut Eu_ lur D trimis cu o tllisiune specialb la impAratul Chinei. al m lea. era foartc cultivar Si vizitase I (Stockholm. pati de fugi.rrii fi ficard planuri floti puiemici. suspiciuni reciproce. autor Istoriei Imperiului Otoman Si ^I ru bru al academiei djn Berlin.uti pe tcena tunlii .runul Cum polrira Ponri . cand elevii sii devin iDflui. E arestat pentru presupuse datorii neplatite.A rlsloi. oltul decat al treilea lmpirat din dinastia manciuriana Tsing 1722). Trimis intr o nrisiune care contrazicea vedeij se retrage la o manistire. cum este Compania Bt InJiilor Onenrale. Misiunea e dec neindu111: fricliuni la fronliere.) cu denmitatea tarului. Paris) $i sludiase la. I-a 1561 s-a infiinlat un Departament al solilor.a llrgi statul in toate direcliile. Berlin. Intrarea Rusiei in politica mare a Europei se ptoduce ceputul secolului XVm cu Petru cel Mare. Acesta nu ir di ceremonialului prin care se urmdrc$te giului lui lvan al Ivlea (cel Groaznic).rrunilc l0r M. Dimitrie Canternir. panA fi suita sa se disociazd de pozi lui. O audjenli pe care $i ar fi dorilo mulli dimli in Europa: un han in jill impiritesc in sala cu 300 de ]nan[i cu pene de piun. Tarul Alexei . care ciura ali . he4i $i sate.L Di\lonalie 299 ile special fomate in acest scop. la voievozii de pe Naun. Milescu moare la 1708l. Ajunge dupi un an. la Pekin.M. Milescu e acuzat de ma_ $i abateri. care Stia latina $i grcaca.ub rn{ru.rl\ee\ ir e proren. {:lar sub noul lar Fedorov. Stettin. Numirea moldoveanului Nicolae Milescu la lilor ia 1671 arurci lumini asupra dimensiunii regionale al maliei $i a solidaritAlii oftodoxe in acea vremc. unde se produce un incident diploma ubiri Si de iahtul oferit de rcgini.r 'pera sj pi rcdobandedsca putut imprieleni el cu un ambasador al Fianlei legar de jansenisti de la Pon Royal.. Matveev fiul. ca nrul anrbasador permanent al Rusiei in Olanda.ctru cel Mare trinitc pe elevul lui Milescu. stabileqte relatii diplomatrce cu siate euroEene si asiatice. Il urmeazi un om de aceeati atenlie se A.le cr tr cJIr in /ilele prim-ni shx ar cere specjati$ti de la BruxeUts. prima de acest llcalerina a ll-r perfeclioneaze sistemul diplomalic al lui Petru rfl Mair $i ajutala de sfetnici $i arnbdsadori ca Panin. lite de clinezi biruri etc. dar Matveev nu vrea si !j!ie de scuze. de des_ tfn din legislalia internd a vrelnei lin- . Diplomalia se constituise mai demult.. Petru cel Mare cere condamrLtl la moarle a celor care au adus jigniri Rusiei Parlanrentul hrir|nic promulgli o lege a imunililii diplomatice. grei(rsia JiI Con\ranrinopol. Nu se put( comandarc mai potrivi|a. fi plrtut disc ta cu l blema libcrului arbitru . Matveev e 0r ra $tiinlei $i educaliei 9i rlrrl ambasador ]a Londra. cu regim de extfatedtorialjtate. Ordin-N care considerA Departamentul ca . Luni intregi. e rerbililat.'ut schimb de soli cu maniei. collvcrsand cu mariD. devenit mare (1547). dar $i pagini fasci rtc de obseNalii $i comenlarji asupra unei lumi pulin cunoscute Nl nurisc $i Matveev era iD dizgralie. Rapa ul oJici\l [d nu numai infornalii precise.i patriarhului de la Constantinopol si-i recomaDde pentru exleme oameni instruiti si cunoscitori de limbi sirijne. candidat la donxrie.lnia Azovului. schimb de darud. iar in iulie loc primirea. uluitoarei ploare Si rapiditate.r al tl il: rn lar pe cheiuri. Ceiitoria in Occideni o intreprii lrimis al fostului domnitor Cheorghe $tefan.lescu nraterie de protocol. Patri semnaleaza pc nelericitul moldovcan. pc fostul domn al Mol_ |vri. Va$ovia. E. Englezii i$i l I scana de eroare. tondara h 160n. Orlov ti l( gmv. in mai 1676. Se ilconjoare de mari oameni de cultur?l I-a 1711 pdmeFte rlru o curlca sa. In iopol trimile ambasadori strilucili ca Ukainlev $i P. bun diplomat $i abil srrateg ( neau .Richelieu al Rusiei") este la 1667 A-L. cnenzul Moscovei. Paftea a ltl-. de a apAra in toate !5rilc". autorul celei poflante operc de modemizare a societilii ruse$ti.S.ochii intregii Rusii Mari'l menirea de .

pe timpul ei se semneaze mal pulin negociati din istorie (patru ore) de la Kuciuk (drumul spre Constantinopol devine deschis pentru se$ti). rezuma liberalismul enunFnd fi d Alemben. reo€anizeazd lnvxfime ul primar o riu din Rusia in 176J. autolul influentului Tablou economic la i758). cercclatorii s au grupal in j francezr.300 Jocuri pe sceM lumii _ lti Parrea a IIl-a. Redacinile [ ]e merg pana la Refomi. romancier.. cum ar fi Curcntul Latinist din Transilvaria. in taire Impiratul Ausiriei semneazA pentru priDa oare un tarat inl iianceza. sub Louis XV tea ur alt minisiru.suverani lumini$ti. a intoleranlei. scoasa de D'Alembet Diderot $i avand colaboraiori pe Voltaire. intrat in istorie sub de . Toate cl incoronare i$i scriau coresponden(a. Dupi modelul Mariei impAr6teasa Auslriei. .o\rl Lai. dar $i in public. filosof. Diplomatul Luminilor se distinge prin enciclopedism $i pdn increderea in capacitatea ralionamentulDi de a $usline interacliunea pa$nica a popo. c pondenla furatE.. iDtriga 9i badi paEunseseri in retatiile dintre I Limbajul pe care ti I insu$eau . la Rasradr. gencroase $i optimistA a credinlei il Fiinla Suprem[. Daci atracria o concliluiau telescoapele. p. Repercusiunile asupra relaliilor intemaljonale $i ale diplomaliei ru fost considerabile. deveniti limba oficiaH a Europei. cunoscut 9i tradus in toate l0lFrile continentutui. Dt Descartes fusese filosoful european prin excelerli prin a sa todt' a ideilor simple ti clare. nu o va impiedica pe Ecarerina'i priine revoltele Lamnilor aflxli rn conditii nx. a despotismului.. Curierii sunr jefuili.enciclopedi$tii" secolului voltaire este depate cel mai popular dintre ei. in timp ce cre$tinismul lua fome populale ca $ccolul Luminilor se mai nume$le $i Atrlldrrng ( Dnlightenment ir' cngleze). pa\sct. Luminile nu au cunoscut frontiere i0ti. varful de lance al extremismului catolic. fire a mai numi pe ilu$rrii ilaljeni $i spanioli $i numeroa$cle curente de enuncipare prin cunoa$tere ti cultur5. Ipocrizja era la ordirca zi se reflecta $i in conduira diplomalilor. Iezuilii. in l17o aparc^ E eu a:upta iei ndtiunilor aI scollanlJ lui Adam Smith. e1 putend reprezenta pent secoiul Luminilor ce a li)s1 Machiavellj penhu Rena$lere 9i Grotius pentru sccolul XVI[. kssing. respectat pentru perseverenta sa lupt6 contra lkaniei.in care se stabilegre principiul trecerii iibere $i rite a \ a\elor rurcettr $i rucesn la Marea Neagra. Cu lel au stabilit o coalilie triplA ce va combare Revolutia sub Napoleon va constirui nuoleul Slintei Aliante_ FaDtul cA i la titlul de suveran luminat. manifestand o formd bhndd. cdfl ea impanAfea aspiralia tuluror 5uveranttor de a deveni . Acesrea erau urm:fea revoluliei gtiinlifice. Diplonalk 3O1 Potemkin ii continue strategia.e cere Dt societatea. r(rm moLJ rra a erpeo electrice Si a colecliiior din dorneniul triinlelor nalurii. Cu colecljile ei deruile lui touis al acesta mlrea t€ Cabinet du Roi. adevaratul ptuinte al care a acompaniat ln secolul urmAtor toate acliunile nancipaloare ale Luminilor' Enciclopedia FrancezA a apArut ln 1?51. Ecaterina a Rusiei (1762-1796) este o bune legfturA lnl mul absoJuri\l al EDropei Si noile curenle de gand.felor.embite spunea lui Diderot cd e u$or penrru el si scrie pe hnnie. in 1772. Esenla lui consti in pdmordialitatea ratiunii. e1 este conside t un Dfecursor al Revolutiei. tait!?.lerder. Conducea o revisra polemica.filosofii" satl . Era anticlerical l6ri rezerve lacraser I'infame!)-ktoi. despolii tuninali nu decidA . dar Grotius. Mendelssohn.c. l. em cel a rentului Luminilor. pana $i turcii $i scriau in francezA documentele. Spinoza $i P fendorf (in donenjul juridic) sunt considerali precursori Hume $i Locke sunt $liilpi. DacA ar fi si alegem dirtre diplomali un simbol al epocii.. Turgot. Montesquieu 9i .. cu lruis at XIV{ea.despolii tuminali. La cunea Frinei iftahim maticieni ca elvelianul Euler $i enciclopeditti francezi ca Intreline.scz lriqcarea pietista.'. a continuat in secolul XVII in toate domeniile.Rusia. pe cdj trebrie sA scrie pe pielea oamenilor. crlu i/gonili in secolul X\uldin ranle I rrropei Ca Si revolulia ttiinlifici.. incd din 1714j laire. Enciciopedistii erau in majoritatea lor detr. Cot!fiied Wilhelm l-eibniz (1646-1716) cste unul din candidatii cei n i potrivili. Pru(ra ri ALrqrria' imninirca poloniei. Ei constituiau aoel cerc al Luminilor.a acum ii leoriile \oc ale lr polilice Dzci ecomia polfticA se conturase sub Regele Soare (teoria mercantilisti pe agriculturi qi intervenlie slatali este atribuitd doctorului r lcsnay. Droducand voare rard in lumea adslocraticb. chiar Si cea privala. corespondentd n care in\pi. ca $i Frederic al Il-lea al prusiei. Trianorui de la paris Ermitage ul de la Petersburg. in Geffnnia se numiri hibniz.

..^i" r""i'..i.erpediLii *"I1' i"""t" p" Capitolul6 Imperii $ natiunr i il"".H5"H ".nse pc inlil:1"..i ::ff ..r . el e magi'rral ca matemalician n i i *i' t .lt: a Ia ducele -de Bruns wick APoi au to'r " :J"::. ii*'.. l*-$**$t*'*..'' ili"ll'lJ'li' '.il.'.' l iJ.'.:.. 1.1":'li:'.. ewr on '.t"*- n^" a.ili" i. i.n p'un."" . t"l $.'..]l:.fii]i:':.il:.:.."" .lr**** ..' Tij'il':'*': :l:.o^'J1:e..u bibliotecar .*'''....:i 5rudiile la LerpTig rr le4a .^-"-" '' arrtiotomane r i"l"t"i'.302 rcilculul in[inilei Polihr(Ior.li rli'i. '." ..i' o'"rectul Lrner.]|Ji..-" i-"' 'a stu'rreze limba mondiata I umanitadi a tl.'n'":.r.i.. rege toncepre si * chimzi.':1.'| ..1ffi l:i:l:j i:"xT: Hlii"l'.."d.one ii. un'"r'"ta "r' sa..ii" i""u.r.^.11"'..lll.1:. a.P::1 :_:..il.. .."I"'$t:..1$'1ffi $..:"1.fi * aiunge t"".. :l:"..nnui* ^'".JiJunirore :::l nu numur cuvinrere ' d/' c'"' jT''- l::: U.**m*#+*rffi nnffi[t*t**lw r$$*tru*****ffi :"i'""1::ii".r. p'*iT:':.":........:l[. r" *t1 casa lur e reconsrrtririi ...'"' :t "" I "L"il:::?":::"li i] cu nu ..

care erau in acelari ump. cu binecuvanhrea 5i rugnci . tionanentul corect. IDtreg secolul unnetor.lI reali\re.. Soldatul va ocupa de acum inainte un loc de fmnte aldturj (le diplomat $i uneori va ie$i in fa!.Vestului Silbatic'.AvarS e. s-au m. viitorul pre$edinte. ta \farril. Tureia SUA asupra Amerjcii Latine. 305 juridice sunt insi impresionante. spunea pareric Adams. ca putere aflati in rizboi cr du$nanul comun A $i ca furnizoare de ajutor nrilitar in arme \si soldati. Recurgerea la rdzboi. iitlurile robrhare revenind ooar ddmini\tratorilof engte. 1144 1748.era cel nrai de jos $i obscur di 0le- linii rnari nerecurgerea la fo4a a fosr inilial respectatd. ln Treplat insi. delbJlerile ri Jucumentcle reroluUer. cucerire teritorii sriine.tor lupralori penrru libefta(i. pentru drepturi inaljenabile ru infrangea cipiul neintervenliei sa! cel al nerecurgcrii Ia fofte_ Pesre tot fluturi stindardul libeftAlii fi independenrei. apare o noua rcndin{. in borator s au conturat tendinlele durabile alc politicii ext lbmarea curentelor de gandire caracterizate de o Drare rezili in pnmut rand. de Injruire i\cusiril 5r . sub tirlul eliberirii popoarelor de subju8ul colo.Dar ea nu va merge in !tui siriine.ulon a. primar Inu o cunsrirude nrrcrrc ne. dar ea incepe inainte de oblinerea victorjei finale prin rarea aclelor fundamenteie de c:itie Consresul de la Phil S-ar pfuea cA aceaste adunare de femieri tenaci $i religio$i ince ezitau in alegerea limbii oficialc lntre engleze Sj era ia curent cu gandirea vremii $i in pas cu secolul Luminilor. redus la o fasie de pe (oasla Arlanricului. e. SUA mostene$te in vederea enunciparii ei o cotonie (Filipinele) $i posesiuni care fac azi parre din ea (ca puefto-Rico. e ministru la londra in acela$i an.re concorn ent. in cAularea uror mon$tri ce buie distrusi.rar \i-a afiilal rellI\i. hsre unul dtn paradoxunte aci. pand a7i. Deci dupa revol|Le nobilul di\pare cu Je. Sratele Unite ale Americii. Dar nici tatea cu cei ce lupt. _or)islul )c.le cdvaleiie pentru eliberurca Cubei de sub spanioli.0 \rngurt idee mina abordarea politicii externe: moralitarea de sorginre religii carc cuprindea frdtia oamenilor. va fi $i inima Americii. dar siatul devine laic. Guam). utilizarea forlei. Astfel Franla era o aliatd a Americii prin fo4a preiurifilor. iar deasupra lui sri o autoritate predominant arislocratice. La I898. e teristicile sistemului eurcpean. Revolulir amencan. diplomaful este flancat pretutin(leni de nobil. numeroasele referinte la cultura andci. fie prin destrdmarea inlui Spaniol ti in mod exceptional printr-un razboi cu Mexi- Amcricii fala de Franla $i Anglia. Rezultarul esre ti el uimitor.nl fie prin cumperarca de rcriloiii oul pentru Texas. hF de lo. cu pre$edintele Theodore Roosevelt. In ceea ce pri!e$te preorul. ci cerea doar respect $i toleranfl mutuald.chir-brt. Theodore Roosevelt esre oro r. toate erau condan scnenle. as0uns6 in doctrina Monroe." fegul trib dip]omatic". Pana h Revolulia americanA. ca yi locuirorii Aterrei. l'151-1769) pe te americanpenrru lfnloirr . conducard in frunlea trupelor o sarie .ie aDtrcdre r ton€r (Louisiana de la francezi $i Alaska de ia ro$i). Diplonati. se indepirteazi de senrimentele caldd lui Fiarklin frF de aceasti larn $i propune o distanlare . s-a Drcdus Drin c\rerminarea indienilor. John Adams. Theodore Roosevetr cagdge ategerite din 1904 cu poza sa osti$easd. Cind mai Jefterson vine in tsianla.In iradilja diplomaliei americane.. Trei pirinli fondatori ai SUA astlel $i bazele diplomaliei amedcane. 1'7D2-11 15. care la independenJi llu ocupasefi decat un liagment min$cul din suprafala de astazi.104 ' Jocuri pe sLena lunii Pa. dreptul lor natural la libefiare $i bunastare. unde consrari cu rristele ci in uitimelor zile ale regalitdtii el . care in slujba ideijor nobile fblose$te fo4a. posesiunea de colonii.e. In America nu exista aristocratie./i. claritatea ideilor ce se adAuga unui spirit tic. nu era in ochii autorilor decat o legiiimtr scoatere a contineDtului sudic din aria bantuite de rezboaiele $i do_ nri rrria curopenilor colonialitri )i rmperiali$ri. Lr sfar$itul secolului insi. Amcrica jeffersonianA adopti o soluiie magistrald: societatea rimane religioasa.l fizboiului. proprietdri de sclavi. principiile iniliale au fost puse Ia incercdri $i irli ferit amendiri. intervenliile militare. h scrieriie fil boaie (1689-l697. in 1785. cLr rilboiul de i denli. preot Si soldat. alil balanta de putere. America se implica ?n dezmembrarea totale a Imperiului Spaniol.lea a III-a.. care ar rrebui se se macine intle Dispare gustul aliantei $i apare diiema echilibruluj de putere. Jeiler\on dc\rne patru ani ministru la Paris. noui. impreuni cu neirlgridita libertate de a al€ge $i practica o rcligie. durabilS a Amerjcii musculare. salvarea lor dc opresiuDe $i natie. Multiplicjratea bisericilor rcibrmate ti a altor culte nu ldsa lo€ pentru dominalie sau amestec in treburile siatului. Cucerirea . SUA respecta principiul neintervenliei..ial.

deparaziBtA de nobillme Si uler. Talleyrand. Fervoarea rcvolutiei c ilcorporatd acum in expeditii slriinc impotriva Angliei (campaln din EgipD.a acror'. lutia francezl seamini cu cea anericann. care o ata6. estc ghilotinat 9i revolulia inra irltFo |rzi noua o dau cu Directoralul (1795-1799). francezii aveau o singura biserici instilulionaiizatd $i putemici.ie $i echitatc.jDlei pentru unilateralism (cu care se recurge gioasA (cu o lran$anti diviziune intre divrziune utilizarea fo4ei). Dar esenta 0omune s-a manifestat in multe privjnle. Theodore Rooseveh si Woodrow wilson vili drept persoDalitilile cele mai reprezentative penuu curenF care au rivalizai sau s-au implelit in diplomalia Henry Kissinger considern in Diplomatia cd ele ne fumi delele cele mai peftinente pentru inlelegerca politicii ameri inceDLrtul secolului XXl ambele suferi schimbdri esentiale. Napoieon prcia lnrterea $i meDliDe pe Talleymnd ministru de exteme. dezbaterea nu e$e inchciaE |ji rcperele fixare incd Revolulia amencana foDdaloare sunt puncte de referinli pent telegerca diplomaliei americare- Alir ca olgini . Se recurgea de o pa(e de afta la un drept natural imprescriptibil. Mai mult interes penlru diplonalie eesim ||r Danton. Prin {lesliintarea Dircctofatului in lovitum din Brltnl. Roosevelt in al doilea si la sfarsitul celui de-al Rizboi Mondial. ftancezii au victorii militare. se regisea in ambele locuri.Am fo$ $i eu acolo. care au intrarea Americii in Liga Naliunilor. acesrea. lnpotriva . Napoleon. La 1793. care cere incetaiea terodi $i Rolrespierre. Franla pentru a respinge o mult mai periculoasb coal4ie lormat6 in Europa pentru restaurarea regalidlii. n posrmodemist aduce operei marilor constructori de institutii laterale (Wilson $i F.Luminle).Pasjunea cu care W. ceea ce sllri pdoritatea militare fi rolul amutei.D. ca qi americanii. inspjrend pe Goelhe: .au obrecrrve. Dar realitllile externe lc impuneau din nou recursul la armei SUA pentru a alunga pe cobri$ti. al $coiii liberale care dd prcdominanF dreprunlor omului )i in\lituliilor pasnrce este presedrntele w Wilson.rse pe seama regimuriior criminale apuse.306 Partea a 1-a. Dovada sunt DeclarEiile i l)repturilor Omului. Celallrlt pol. Revolulionarul american Tom Paine lucra la lcxlul declaraliilor la Paris.. dar in timp ce aBencanii aveau zeci de denominaliuni cu predicatori $i nu cu preoii. oonfliclLrl jzbucnette intre Danton. care s'a ocupat de rellccrea instiiutiilor diplomatice $i de fbrmarea personalului. apare o noui versiune a grau englezii de peste ocean. recurgand la ghilotind intl-o imensi izbucnirc a maniei populare. Roosevelt) o esentiali revizuire in prefe. urde se simlea acase. Pand astazi. Ambele erau liare $j antircgalisle. Dtptotnalrc 307 ameninlirii cu fo4a. doue curente i$i dis' pun pLrtcrea: girondinii moderali $i iacobinii inflexibili. cucedrile $i dominalia erau pr. impolriva Auslriei (canlpania din Italia). l pldtorii improvizafi cu haine civile $i arme de ocazie inving coa- nistralici republicane consnnd din impletirea elementului docrina lui Wilson." in dcsf:surarea rcvoluliei. peni Ia teroare. conduse dupd principii ralionale de justil. din senul cifeia se ridici 1|r lan5r dpjtan de arlilerie. Wilson insd nu a cules fnrctele ideilor infr6nt imediat dupi rezboi de citre republicani. acuzat de tradare $i de infiangerj. Danton i$i l)trfde capul. Wilson s-a consacrat unei pAci o considem dumbili $i cnirii Ligii Naliunilor l-a ftcut ti al unui curent care a continuat sA inspire politica ameri Franklin D. crr ii . s-a aftturat alianl€i tranco engleze $i a contribuit la acestcia. ins5rcinat Si cu apararea extema. La Valmy (1792). in timp ce liancezii aveau peste ei rtratut gros Si opresiv al nobililor pe care revolulionarii voiau si-i desfiinteze la propriu. {le o clas6 populdri $i productjvA. La 9 Thermidor an 11 Ollele 9 si l0 iulie 1794 dupa calendarul revolulionar). $i Statele Udte $i Franla lturetineau visul unei lumi pa$nice. dar penlru anefcani atal regele cet ti l(ia. Obiectivul unei Lcpublici laice. Tot sub DirEitorat aparc un t)0. rol pentru care a primit sau a Nobel pentru Pace. ca ii un alt element comun inhibator al celorl curenle: raporlarea la un sistem de reguli universale. cu elen putere de la realisnul lui Theodore Roosevelt. Ceea ce i-a permjs si recurgi la brul pute. llotrespiene pierde puterea. in plus. eveDirnentele din septembrie 2001. Ambele revolulii erau anticlericale $i secr afizante. Rbzboirl.sonai ilushx al diplonraliei. ln ciuda inferioritd lii. avard o putemica cololature de bine $i riu). Ralionalismul ce lega pe rcali$ti de li pus in umbr5. Mai taEiu.ii $i nu I a impiedicat si fie mediator in boiullri ruso japonez la 1905. Metodele au fost deci diferite. care a renunlat lir neutralitatea Americii in Primul Mondial.

rllat fatidic al mi in societate. Rusia $i Turcia. J6r6mc in Wesfalialn diplomalia sa. in franceze. A patra coalilie: Anglia. rez. iffarea in Berlin. i nu explozii montate din exterio. Austda. timp de doud decenii. Cu toate rezervele $i excesele ei sengeroase $i extremismul iacobin. In teritoriile subortate de la Baltic[ la Mediterani nu erau ambasadori. Sub Directorat se produsese un act de resocotire plilor imunitnfii.. Napoleon pracdce un stil brutal.308 Partea a III-a. Pentru fbst $i este un pretext continuu de reflectie. [e o tAsaturtr vitalE a societililor: capacitatea lor dg schimbarea. Napoieon imperat (1804) $i rege Si a treia coalife cu Austria. Dalmafiei. chiar daci ele expnnau aspiraia de Frantei se formeazi tmpirat. (1805). Prusia Victoria la Iena impotriva Prusiei. Wagram (1809) la Schdnbrunn. ci adminisprinli Fi plotectod. Alpii.I rur(ii. IatA o succinre ti elocventd cronologie. aliatul cel i vechf' (1806).republici suroti" (in_ Elvelia). cameleonismul sau capacltatea lmen I supravielui in tumult $i de a servi in continuare $i sub alli ni interesele Franlei? Cand Ludovic al XV l-lea revine djn dlrt)ii ciderea lui Napoleon. Ce sA ne mire mai mult la acest personaJ: dc loialitate. infrengerea. infrangerea lui Napoleon Si Pacea de la Paris (1814) C€ vede un diplomat in acea epoc6? Completa subordonare a lomaliei faf[ de rdzboi Si cucerirea amat[. Pace ventie seffeta (1801). i|rtuise intrarea lmpdratului pe panta coboratoare (faimosul sitr . Victone impotriva 0ilor la Friedtand. Diplomaria se fbcea Ia varf $i tu cancela. pe care ii lovea ai reveneau mereu i4 sase coaliiii antifranceze incisive. cand austriecii ucid pe rrimi$ii gresul de la Rastadt. Sub Bonaparte incepe un nesfer$it dans al puncLale dc Inagrsrrarele lur Io. ultima speriatd de prezenJa Egipt. un analisf al sdrii de lucruri lntr-o Bre loate camcteristicile sunt sau masuabile. Diplomatul obligalie. undele seismuiui au fost propagate de riz oniene. pentlu lumea europeanA. Rusia. Putine subiecte Dot fi urmerite mai etent mat.inceputui sfar$itolui"). ocrotindu-le de monarhii lacomi. jignitor Si in!!tor. Faza finah. B o lego din regimurile existente la lnceputul acestui secol XXtr ceptibile de rhsturnari violente? Pentru observatorii volutiile sunt Drodusul inevitabil al celot ce le vor Ele sunt implozii de sistem.Padj$ah al Franlei. Rusia. Tallelrand este totdeauna Politicos si rafinat El ttie dcslac. Napoleon continua sa elibereze . $ in olanda. prct cu ru\ . ea a rArnAS de inflexiune in istorie. in 1989.Pace cu turcii (1801). Putine teme au o putere predictive mai ma{e ca tabilit5tii. Napoleon a sfa$it prin a-9i coroana imperialS $i a-Si face fralii regi: Joseph ln Spada. Turcii 11 numesc pe Napoleon . Punct culminant al cucerfilor euopene 810). Victoria imlotriva Austriei.. Cand se introduce conservatorismul sau pericolul schimbarii violente iese la ivealr. Pace cu austriecii la Luneville (1801). Tratat franco-prusian Ocuparea Veneliei. CAsdtorie cu fiica lmDaratului Austriei. evaiuarea s-a fecut Fnn patimA $i cu mai mult6 nuanrA ca oricand. smlqitul dominaliei austdece in Germania 16 sta.vrruri mrlilare. Intrarea in Viena. repede coaliliile cand vicloiile o permit $i st impiedice sturci cand ele se relac si devini durabile Putini diplomali au It se converleasci contradictiile de interese ale duqnanilor in !l Frantei ca el.. prin lovitura dati sistemului ab serbarea bicentenarului ei. coboari in ltalia ti zdrobe$te pe austrieci 1800. Revolutia francezA a fost un seism Dolitic de mad. Invadarea Rusiei (1812).lnlr o convctsalie cu Talleyrand ii \rlzar acestuia cd a trAdat pe lolj pe care i-a servit: bisedca ca .. tqi oferA serviciile de consultant se ftnldratului Rusiei. sfinlefte rezulrateie. in jocul acesta. sau vizibile. Cl]nd la 1807 Napoleon il indepafieaza din post. Cearta Polonia cu ru$ii. Paco Amiens (1802). Dblotnalie so austriece 309 in 1798 a doua coalirJe Austria.vicronrlor oblinure ti viitoare. Prusia. B66lia natiuniloi la pzig. Victoria de la Aust€rhlz &ll Alianla anglo ruse Diplomalia se confunda cu polilica exteml ti era personificatl ministru. ce lntmnea diplomati pentru a dez rele Sfanului Imperiu Geman. Talleyrand. \rcrnna i Ulm. germane fomeaza Confederalia Rinului sub protectia lui Napon. A coatilie: Anglia. Summit franco-rus la Tilsit (1807) Riscoala Spania (1808). venalitatea. Inlelegerea .

re\olutja pe Napolenn inlf_adevar. Anglia era I galia )i Sucdi". coasta dalmati $i Carinthra' .tilie rt\o.. anim( susplclunl. Cine invinsese pe Napoleon? Tinea moni$ sA intre umfal cu trupele rusetti in Paris (de la care a rimas cuvantul la lntro pentru cafenele). cand au fostr senxutari ai acordului de la paris? Sd fie invitate $i Spania.. regahlalea.. ca rispuns la prezenla lui Napoleon Sa"\onia. Dit loma[i! 3l I epi'cop. qce\la \e simLtd bine in I central.Jl Lie cei pr(/enli rmpotri lui Napoleon in anii cuccririlor sale. l.|nncrprut tegrrimiralii . $i care vroiau acum si redistribuje rea-lui.intercsul comun".u u ma. suspendarea operaliunilor miljtare). Cotua Ducatului Var$ovian voia si acorde zAld de colaboralionism cu Bonaparte.e a lui Ale\andru.e no\cda rrjrnlc Je l7o).oiictul Je Drurocol \crie. Ja.au neglijar. suspecrand. De.lun. dar mai . ^sacentrul atenliei stitea Mettemich. ur. istoria eii Diplomatia multjlaterali. cand Napoleon ru cra complet infrant' li lace o vizi6 in iunie 1813. la Bosfor fi la Mediterana Cea mai mare putere vrlA a vremil..nr.( ongresul dan. scova..\e \punca in epoca.ipiu d.rand apara acum i tatca Frantei Si limita aspiuliile de expansillne ale celortalri.re. era penhx Alexandru.I 310 Jocuri pe stena tunii Pdrtea a III-\..l ca vrea sA se tru_ntea alianlei Ceea ce era perfect adevirat.e in p. entiiate unita de acesl interes... tur \ pot<on lr elmnd tsnser . Toscana ti Roma. larui Rusiei. pot in ochii urutui un om de incledete. A devenrt mrnr\rru de sub Bourbonul re\taurrr Si a tosr un per\onaj cheie ai ce imponanl erenrrneDr al epocrr poslnapoteoniene: congre vrena rnn acecl ( ongrcs.illr. in competi. puteri terestre' Toate con&lt sA le protejeze lmpotriva lacomelor seiotutui XX sult prefigurate in ncgocie ]l} de la Viem' flicrete Estc destinul diplomatului de a naviga printre stanci Dar orica6 pentru nrcryie era abso$iti de targuielile teriloriale' ramanei loc $i voia pace' 0 rJ.ioasi existau interes. Daci frica de Napoleor nutea fi vindecali rade re_ rurinea teama fale de repetarea modelului seu Iat in materre 1?89.ea. vorbe$te.tie cu Talleyrand. ii duce patru puncte ce rczum' prclcntiilc (medierea Austriei. minisrrul de exteme_ Nici acestj nu ('cca ce erau pentru Talleyrand $anse de discordie. ce va fi reluata cu ze1 viitorul secol..fisi ar li tesut Metternich. dupi iuvantul preferat era echilibru' atat in vocabuldrul politic al lui Uetternich." iu.ur cor. Anglia. Elilsim la el . diferire.. Metterrich.. conferinla beligeranlilor l't Praga' terNaPorrrcn limite august. a rAspuns Talleyland. Talle). carc I ocltJ'e de ta renagere. pertrtr lonrich erau ri.lordul Casrlereagh. toale marile puteri se Stiau vulnerabile volLrtie.Eu am observar doar ca a ghinion celor care m.chrmbari p(oceduri. cancelarul tn $i geful diplomaliei austriece. Drin. Cel mai bine se inlelegea cu ercagh. Congresul d€ la viena fucepe in toamDa anului 1814. Nici rufii la Var_ ia. dar lcon rc1uzd- Daci unea ceva pe membrii noii coalilii eta frica de Napoleon !i lrica de revolulie..ceni cerind . care il considera inrrigant $i mi Taml gtia cA sub cildura declaraiilor reciproce. P siei. uniune triumfali de nivel inalt a pulerilor ce au scapat de lor comun.stra conrrotul asupra Ducatuhi de Varfovja.. intronind o nouA ordrne. ajuEt de consilierul siu dlptomat versat el insu$i. Napoleon.ferinle aproape Profetice la . cnt $j al lui Castlereagh. . Mettemich se fu$rc se faci pacea in 1813.chema de irr. Ascunzb Lrr \e.uri de e$uare a Congresului Analiza lui nu era pulin rcaliste qi profunda. A0glia.un pedant rece Vetremich dnret_si fre dLilorul ice. judeca totul in lumina asigurarii ciilor de municalie cu Orientul $i lndia. ceer e\clud<a franLro DunJ gAi:igi! tlcuta x In\l cooplat rn comitetul stans d€ conducere. Talleyrand a identificat mArul discordiei: i lra taruluj dc a ?. nici orusacii la Dresda nu conveneau lui Metternich' Austria se simGa bine intre o Rusie $i o Gemanie puternice lar stlereash em consecvent obsesiei brltanice de a limita accesul ilor in-Balcani. ambii suspicioqj la int igile hi Tallc]'rard. Ar Franla li pandesc fiecare gest. panrrura! scn\a de lapr de TJley'and El Inlri In .lar in E ropa n_o interesa decat pe care dolirurta 1[riior maritimc ca Spania' Pofugalja si Olanda. la grar. Europa era situl5 de rizboaie Sj oiicate .. Pirineii 9i Rinul Pierdea ceea ce adaugase prin Olrnda' Ihnovra. diplomarja de\chJde o noua .Solulia a fost aceea a unui cchilibru desemnat pe plansa lor' Franla revcnea la frontiercle ei rofmale.ii pe cirre nu. Metternich ela pnvrt cu neit Alexandru I. exuberanta victo. .aliari. Piemont. De ce doar patru puieri convocatoare.r nimcni nu ivca dreprul rne\(. cunfo n c.. Balurile serbdnJe Si s_au r:uai Lncelarc..a.ocupare mai large. dar mai putin odios d tata de.e rctto.

Sl constituie Belgia (1s30). in noti-. Cand se ina sccolul existi un sistem intemational mai semnificativ din de vedere comercial decat tot ce va cunoa$te secolul urmitor. ducat autonom rus.I 312 Joctn pe scend lumii Pierdea cordonul imens de state protejate: Confbderatia Westfalia. trebuie sa pdrasim terenul politic $i militar li si descopeorocesul cel mai adanc si lnnoitor constand in modemizarea icreflor.boiului de 30 dc ani): in secolul XVm. urbanizare.\ Rusia) rhman in tuncliune I'llni in secolul urmetor. 10 Fi in secolul XD<. toali globalizarea sa. uzine. productii nari $i bogale. circulalia bunuilor si capitalului. pletos. cel pid. fruct al trn. eticheti mull citati.O fofdreati conscrvatoare a controlat butind toate incercirile de revohb sau liberalizare. daci luim separat cele patru faze ale .. romantic. Nu este oare mai rivit sdl numim secolul ingenios? Sau abil? Sau judicios? Dimatul claseazd secotelc dupi numiiul de rizboaie. Tranzitia de la agrar la industdal nu lbst u$oafa Si a presupus adanci schimbiri. eliberarca nalionala.ta. .secolul stupid". in timp ce Finlanda. Apu doua slale man: CerIrioia $i lt. se asigura dia. polonia cobora panl h V Frica de revolutie a fost mai eficieDta. unjversite! humliene. El esle fructul revoluliei industriale care s-a produs in rul acestui secol in Anglia. transporturi 9i comurtii. alt termen cheie ai lui Menemict. mul6 cerc€tare stiinlificA. rotunjea pani h granila elvetiana cu Tirolul. il mcite . reprezenrati de rinerii cauzelor nationale. daara'rnenEEe$aia la suedia pani in 1905. Austri. Alphonse DaMet. supuse insa rcstului decisiv al modemizd rii. olel si chimie. Acest ianar a inceput si-$i lace loc treptat diplomatic. Veneia $i Coasta Dalmati. Revolutia din lg4g energia iDnoitoare a societitii. Inlre puterile ale vremii. Saxonia $i Bavaria. . care a veqheat onarea aliantei.To e construiesc cai leratc si se ocup: in lnod primordial de in 1919.r reiSluiii burgheze $r democratlce.in secolul II. fiind o prob6 rcnurcabi bilitate. aceasia parantezi istorici ce adNese nobjlimea Si clerul iar ceaialti rnerarc va fi predominanr lajc6 $i ftre sau unl j l)cntru a caracteriza secolul XIX prin cea mai importanti achia sa. deviDe republica in tlcpeodenti abia Toate imperiile (Anglia. la regim conjdrulronrt. in secolol XVI au existat 26 de rizboaie. bot de inamic em un tanAr studios. prusia se inregea cu nu cu Saxonia) $i Magdeburg. 14 razboaie Gau 17. Congresul a Capitolul 7 Modernitatea AlianF care a durat trei decenii. cu Dupe 1848 Europa se doteazi cu noi state nalilnale. Elveda $i nordul Italiei. La scufa Revolulie fiancezi a urmar ojumel col de contrarevolulie instiru{ionalizarA. la $i care nu putea fi dec& un iacobin supravietuitor tist deghizat. doar 6! in prag de nou secol xXL lecliile secolului \aIX tulr rnrlizrte cu atenlie Si devin actuaie. N**du "" dcsprinde de-Danenrdvi. Un scriitor irancez din acest secol XD{. condifi sanitare nitilite.

Chiar sr impenile lu.. ]a fel cu !jirul de generalj.:l"Tf :"?i*:tili:hftr'ffi':fbafonul ca austriace.. acrorrlnari en^glezi em moneda de 83 7. nunreroqi diptomali se disljrg prin abilitatea cu care umfireau desclcj€4i{oberi de djreclie ce lineau de stilul inpiratulur' z'-nu"io)anlan" un actor principal pe plan european ti global.. iar f'e planul docrrinelor. Ele absorb toata enersia disr habqi iniljativa crearrgicE si larismul cvasimistic sufocau energiile pol00r...i. pe scena ci jnlemd. . cea a lui .atcria ruside diptomali cuprinde rl9 orlov. ideologii scriu el $i citette.tiel enlllici erali disponjbili pentru pozjliile de fmnte ale llt/e. . O donmie lungi a tqfGi V .I-ista imperiilor cre$re cu Franra iui Napoleon al cu Germania. Mevendortf la Viena. Menyiiov la loarte. Kisseleli la Paris. unificatd de mena folle a p siei milirariste. nrzarea are ca precondilie irdepiflarea obsracolelor ce srau spiritului de intreprindere. .re p. care pare cos unora.e rrirnere ri are-frtrunrea er ner5onaje din lurn(a inoriei ir (. ce se distinge la Conuresul de ia Paris. erel dominant. de r|i.a l. de capiraturi $i bunuri. nnperEieasi dupA I 876. in timp ce militarisnul prusac.fi.. I)upe reslabilirea imperiului sul Napijjiiiiii ai iti:iea. Diplomalii ru$i..i. a libeftifi de gandire $i a preval li vatorul Disraeii o face pe regini imperitease peste imperiul nral ce conlinea India.-frmeazi \pureJ opiniile sunr mlri (. O 4l!i domnie indelungate in Imperiul Austro-Ungar.oduc 5i .rr lorzii Clurerdon )i Cran! Ille-il|l..311 Jocui pe scena Lunii Parka a IIl-a. Budberg ir Bcrlnr.l...torice.. de rt boaie mari in acest secol. cu rizboaie puline. . cu o masivi recurgere la diplomalie.[-. De aceea mAfturia lui e D Dennu de\l.. Foamea impedah de ecoromie. In !!1!4 4!e!tui slglilalrjcJqls-itsdpilinar.epoca unei perioade caracrerizale de dezvoltarea pini i. Un numer mai marc de oamed diploma. Ll.ri brnc Je n .ecolul -.#1. ca Lamartine. Biumov la Londra. (ilritania 1846-1914 ti SUA 19'll 2001).'. Sunt renarcabile eforturile Austro-Ungariei de a avansati administralie publici ti de a face baronj pe cor de vad.cenn lumii. dr\rrngalrd 'riluri drlerile oe rcelea$i lemc persr'lenle Dupi lr'r lirrn Piriri ca."i:. i''pc-r{eitat dr.n .lereagh...':. a manlor puteri.I 90 I tntct fdrrr cne t\nglja) | a c.u mioruure timpi: conservatori . pe ambasadorii de sub Cancelarul Nesselrode $i . prin separarea bisericii de stat $i pdr abotirea pivilegii periile secolului XtX sunt nobitiare doar la varq acoio ele sunl in fapt imperii burgheze. la-imo- tLrlui nldiifl Felul neostentativ $i abil.r/ul Frcnter.:.reaza .. 4x. si a ljlerelor. care dadea un rol crescut societalii ti asi' rr stabilitatea.Jl. marele inamic al lui Napoleon de la carma diplomaFei engleze (:{-nurEsuf-d6-liv€na.ijilor al retelelor societililor u reprezentale in acesr sccol'in principal prin state...r. secolul acesra aduce un salt considerabil in I pierca Si interactillnea socielitilot creeazl relete delT)Ile de carc Si dephseri umane.uizot. diplomalul a actor cople$it de griji $i sarcini. apo referinli. iar iiberalul cladstone d6 Angliei rol apiriloare a dreplurilor poputaliilor din Balcanut oroman.i liberali. I d (\r( pL (r(J uornlnan m. care Anauce personal politica extem6. Diplamalie 375 gii.r dat numere oe !. . diplomalul esrc dat la o pafte de revolulioDarul l in colonii sti in umbra guvemaaorilor Si administratorilor dm metrDpoli.lnrns sr lofdul Palmerslon ALe'la sa nu 'e rmP ice in carmba'adon tcrii industriale. [lle figurj au i]uslrat diplomalia coNervatoarc Ncumann sau contele Buol ^ rnnu\ (l Pe.lipro1u. In realitare.i'i. pirxi td a Duitea Ra/bnr Mun irn..ale principalilor lor rivali. tqr-rn-flringcrea lui Napoleon $i intrarea lui Alexandru I in Pads t.pa I qo'/: c? speciarrare r-u*'. adslocralia h id trin:effipe i r 1\ri rird inleres imedi.ei mo5tcni!i drn. cuprind IrLmcroase nulne slraire..uDrinde De la miilocul secolului pe N D. in Anglia reginei Victoria. profurd in materie de procese la capitolul spectacularului sti un iitica extemi se face in cancetarit gi-prim-mi*qtrii lin lor li se atribuie ana ti peformanlete negocierii).rpa-IgLkJrand. Telegratia. potolita de cuceririle coloniale..t. Avantajul Angliei faF de celelalte impeni era structura er flanentara c.. intre e)e nu sunt.nsolidald.)urrrcd e!( in enlelLrr )r a lrcceseJur i. rerate F vapoareie cu aburi au fumizat baza tehnjci a acestor r Prin lunclia sa eminenri de ing. diPlomdrra tePublicrnr in riani" ). lr .. a in_ unracterizat aceaste hegemonie englezA a unui tntreg secol Si hegenonii rDiri sludii actuale cum ar fi lucrarea din 2002 Doud Civil Service." ii". . maritime ti coloniale' dar $i de un stil sobru $i sler..r .

ucir ir*"rr.'i!l ii'. airba-{adorul Srratford Canr trimite ]a Londra o copie a tratatului propus de ru$i.br ed lor In fa\ oarea unor nariuni " i"l"i..: fl . sizand ezitini tn-euviin-I enEE?.afii u' o" r"i.H"'. i"r1' ..Prim.i'.e ru.r..1su68."11fr :fi .i'..a Crimeci. lln apiaitd liireresanr.i a. ....... incturnd Rusia.lrr irL 't ..r pureri. rol in care se izbea rie pretinliile ruse9ti.i. Mai exista cuparea comuna de a nu pemite dci uneia sA exercite o exisLau inrere. :H':X# . :' :.iune . put... Inlf-un momenr neootfiir.ll.+:TJii... N tand r€zultatele demersurilor sale qi nedescurajar oe neacc olenei de catre Angra..1ilffir'.iv.x l i i: rttr.:1 l"!1l fi . noi i"".li jrff :.iltH..P.omului bolnav" si nu la Bosfor $i in Orientul Mijlociu.l".tl"##.i: :'"T'" ii. Angl€. tliie a Sev liT. ra granlla nia.:{ft .i-.:.'ff p'*1" oi" c"r.. I85J-t85b Trrut Nic"tae r dcctan*io plomatici care a fost premergtbire rizboiului..i.n::lt ffi. In plus. " ff.e inrr.I 316 Jocuri pe sce a lumii Inteaesele strategice ale acestor puteri ernu exfem idenrilical...iH. i l-rarra. sigeli de inainlare spre (ud Clurciar Si .:. dar ii Jrnii teresue de acces. mA tecmrui-SnDusiloi6rloddc$iai -sailtrajruiui. Franta ve$us Gennania.r.rdorul ru.Il::-g-!il:'"]l *1. Menl amba.iillXli#iT*@""." in au.*.illf iiiilil.. eer/a l YH##ffi l "*n._+"ry+..i'#. purere mantjmd $r 5!6pdnA a m6rilort lrolul srimrorilor.*.emened il|telegete oildteralb. propundnd un panaj al mostenrfii rurce)ti.*m:tif darorir' spnjinului ce r-l acord.rti in froGlare.n'::*i:i'T. iar altele o indenmau sA-Si inrareasce puterile in trie Italia cu pdoritate Rusia.x'il:ilil.:Resa'|ul j ii jkl#-a |.ili1i::i.'ill's.' gur polilja trance.rn sud_est.. .inlA un proiecr d< con.".cnr. care se temea ca mo$tenirea . care rn:ti mcnriona ca ni.i i" l"..iliJ.f*i#**l#.'i"io.1l'l... sau cvadriluri pentru faceiea ei opu. panslavismul pe care il incuraja o desen plus. Aceasta o fxcea soarta Balcanilor.l:.f" """1" i"]" *ni* oooor*r" turoper' rema ce vd cuprinde urmaloarele ll::l'.o-ni toate pretenliile carig..c inramptd In limpul ^..ii"'.ea popoarelor din Europa de Cenlru.i Sud_Est.1""1'' "'.mrn.ll capacitaiea ceLilitiF-puleri de a i se opune: in: locurilor sfinte.' ' lll ll ... F L i:l tiT ltn ::.dreptut ae a tnci propuireri."" ce \rnlearr con'liruired Je noi \tate na\io^it.:.. acesr.. CentralS. impfc.irff.*.r.de Rir-sjei. in special Ttrcia de[nea Si una ti alta.gF. . Era un teren propice unei coreg. d:llf. : "j:l'.r iiadili l'Jln"Ji'J:Tff [[.:':il. nici rna n te crte de o a.. c...rnix Ld P'lris se inregsrrcara renriunea."uu Anglia versus Rusia.*". t. urde locarul de nelini$te se afla pe Rin. cu o situatie relativ stabilizatA h granila ei veeti dou.:'ft J#ffi :.. era nesocolrla rup(rc a c(hitrbrutur .*a'qtl*f . pre.:Ti"1"*o"t absolutA. dar ajtele mai ropa. oe l.Ji.d.lll'1'. Franla avea aspiralii in Africa. l.. cu o modificarc: in expresia . era deci esenlial.i.fffi l $di5+jtf o d.1"" J:"'. panslavi\mul care jncurara tectoa. Iar metoda cea mai bunn de a impiedica era sA culrivi inamicilia reciproca a celorlalli $i si_i lii ( tensiunile bilaterale.iia..

lupl6 penlru. patronaii de Prusia . Manuitorut ciasic al batanlei ie i afara lerenului european in cazul Angliei si regulile aplicare nu se potnveau pentru Prusia. Generatia pafoptistd a TArilor Romane este risipita prin lele .is pe Main.rl. l-e folosea apoi. Dimpotriva.. o dad Iui urL tfonul. iar drDe'€-venrneniditl-niuneidt la F.rankfull .ur.lte ljrJn:a.marele plan". nu este dccat o tuanslatie modernizald a metooetor predominante din secolele anterioare. iar dupA ll cdpitan in armara nordista a lui Lincoln. a\emened. Acescar.lotnatic 119 tare oficiali. D.uc a soci captata in Germania de zona puterii ti lransformati inft o militari. pubficand 9. In l8ob Au$ria este int irNa de a se oferi tuturor puterilor ca aliat posibil. in care a a.Napoleon al III lea a declarrt rizboi. Thiers duce negocieri cu Bism ck $i pacea se lncheie cu 'li. {ii in:buq . prerrfd"6u-Il-aieffiffi6Gcut in posesii:rnea comuna si tem' i a pulenlor invingatoare.Eroul sdu principal este Bismarck.l "r NaDoleon rl IIl lea la Biarfil/.r in pluJ a B:!4lLqlEqjca o dlp_l9l!!! 3r]qlrlus cJ o p( i o'r ecrrrutlr ufrnii l peFeverenr. prin modjficirile lui. lmperiul Habsburgic era deci Principala sa liDte.i-c!c. unde avanseaz.i acum rnarnic. anticipfud dezvolriri performante ale di secolul XIX. se face dupi alt al plomatrc decrt ccl ilrlian Miscarcadejo. Unificarea Germaniei.t-J. ceea ce ia pennr' lJi / Alrstria.i raman. Brarianu la tnndra s. nina atuncide altii pe canllrr. rdaplrnd regull r. mari. care cedeazi Alsacia $i o p4!:e din l-orettc-rma. le dau albume cu $i informalii despre lArile lor. Estc taimoasa ir Ahire iltre Bis. convingan i ca are interele comune cu ele. care prin dimensiuni fusese.Ji.rie ft-1\ cu reguladute nolile de. Bllra-rcl a:real un preludr. in. Austria nu ue huir . t1rtr ParPa o III-u. al doilea eveniment carc sclrr aparilia Italiei harta polilici a Europei. ajungand ca la sfer$irul sului micul regrr al Prusiej. La.li*lElElne/ulrdrLl: / ir'rna u ie:irdrn Contederrlid Cermana. A p:strat regu Canning: si nu te angajezi pripit fi si afrepli.:rc. Bismarck a ca$dgat mai intai neutrali_ Franlei in conflictul sau cu Austna $i succesiv pe cea a celorpuleri. unde praclic:i u diploma!ie . la generai. S-a distins in luptele decisive din rezboiui de cum ar Ii crLcerirea Atlanrei. pacea se delinitivcaza la F. prezent in arena europeani de la si devind un nou irnperiu ce vajuca un rol cenrrar pe conuner s+lqrllc Pnr. pe care Napoleon nu o accepta.dealuri Alege arena internafionale ca rcren de actiune.mani de supremalia iace.s..-riei. aceasta din ulrnd conservaloare ii opusi mi$cirilor deice ti autonomiste.rl:iine. Prusia a vrut si devind ex acestor mi$cari $i si debaraseze pe ge. pe care 1 a pjerdut (bitilia de la Scdan) in 1870. pentru a le pi_ I imediat ce strategia sa de ternen lung o impunea. De$i candidatura a lost rctrasi. Scurta biografie a bihoreanulbi cheorghe pomul este pentru penoada aceasta. _ Limbajul acestui diplomat al unej cauze naLronare esrc din alte concepte $i are alr stit decar diplomalia imperidli.-Prele\rul rarboiului .. la veac. mare.pi. u fmnF a lb\l imprum lar Jin recu riliiiiJicola r scco ului UeJut: LandrJalura unui Hohenzolle. Romanul ardelean face parte dilr revolutionara a lui Kossurh lnjos la 1848.r Auslria drepl [cned./uan! td teirc.prc l6rile RomAIe.. A convins-o ca impreune sd declare rizboi Danemarcei IlrL oblnerea succesrunl la oucatele 5cnleswlq-Holsreln. Dar neinlelegerea Ia impd4irea prezii Prusia fi Auslda nu era un caz european $i deci Prusia a putut oca un conflict cu Austria. A fbst numit consul Ia unde revolulionarul devenir diptomar a murir. Bismarck a starnit nandria francczi. dupe ce s-a asiSurat de acordul Francireia i a promis compensalii. Ucrmania era o ligi nestructurati si diversa. Cum avea acela$i d$man. Ur crucifA can in cel de al Doilea Rizboi Mondial s-a numir pomutz. crrnrsre lanlei la aspiraliilc sale. _ Bismarck a adaplat balanta la nevoile l i. Ei viziteazi personalititile vremii. Tinerii romeni aflali in Occidcn! sum pre bitilei pentru opinia pubtici.Acestia nu puteau inlelege .fusese jignit de regele Prusiei. se inroteazd mie de cimefi ro$ii ale lui Caribaldi pe la 1860. inamica. rezulta ci un reprezertant iranc. Et reu$e9te sI rizboiul cu djplomalia imperiilor. Nici o oponunjrare Du e pi clusiv aceea a lojilor masonice.]!9!g tr mi din care.n ld lrurul Spaniei. plngiF{-der-e. Nepurand proroca Ausnia direcl pe tema hegemoniei asupra nrdniei. Di.ii.318 legdruri cu cei ce.rtatul preliminar de la Versailles..

sub o coroana a unui prin! gemran decis dc Bismarck $i de Napoleon al IIIlea' ina inte de clderea acestuia. tul cd pregitirea de cetre diplomatie a unui rizboi lua maj mult limp $i eforfuri deciit r:zboiul propiu-zis. cimp de acliune oferea fiecirei puteri posibilitatea expansiunii pe aite conlinente.nrul aral at Au. carc intrelinea cu ravn6 Si folos disensiunile dintre c. in contrast. Acest lucru s-a vdzut in pac€a de la 1878. impirat al r litatea ambivalenti de a fi respectate dupi rizboi sau de a genera IiAlinjeri $i conflicte noi. de peste 60 de ori in cazul Olandei. rusii $i austriecii ft teazi un memorandum cu cereri fafi de Poarta. care si.t id rer.rriei car )i rt R a oferi pe bazA de recjprocirare 200 000 de sotdati in cazul Germanja va fi atacat. Rusia Anglia erau in conllict pentru Afganistan.ma evenimentelor din 1871. care mic$ora interesul pentru teritoriile eurcpene. O primi imparlire a teritoriului turcesc se produce.samsar cinstif'. Ruqij accepid o formuH favorabih engle- zitor privind regimul mai re$rans al stramtorilor.intul celorlal{c puteri. baronul austriac Miinch Bismarck. Wilbelm al lllea complereazi lista imperiilor c{r nou 9i agresiv. Brslrilrck reuli.aGGsciiderii connicruidcu-Franra. rmbrsadorul man Schmeiniz merge la corceakov. carc rcglementa problemele deschise din criza orienta 1875 avend ca mediator suprem pe Bismarck. Confljctul parte din seria vastului dosar al Omului bolnav si culrrinde ruso-turc dil 1877-1878. rproape de 3 ori (Italia). ifltinsa pane h Egee.Ungariar tr de o nouA la Berlin la care vine corceakov (Rusia). tul fusese dai de riscoala din Bosnia 9i He4egovina in 1875. Alianla celor trei impirali (A Gemania $j Rusia) stabilit. Este una dil explicaliile pent|x care in secolul XIX dupi Napoleon n-au existat conflicte majorc intre marile puteri $i o pledoarie penrru eficienla diplomatiei mrltiiaterale dezvohate in acest secol. Un tabel publicai de Dimitrie Gusti din sursele vremii . in u. Incurajard de glia. iar Anglia vede in el un pas al RNiei spre Constrntinopol. Auslria Bosnia $i He(egovina. ce va fi pins de Poarte. dar produce o lhlgarie mare.a Berlin' ln iunie 1878.finflul mi$cirii de eliberare din Batcani.rati ci inainte de primul rizboi mondial teritoriile de pe alte continente intrate in jurisdiclia lor erau pant la 95 de ori mai mari decat ieritoriul lor european in cazul Angliei. Calea rizboiului e liberA pentru Rusia. o conferinF se tine ia Consranlinopol Si o conventie Pacea de la San Stefano din nurtie 1878 este cea care prcclami Nveranitatea Romaniei. dar rrebuia obrinut consimtam. Austda cat $i Rusia voiau sd sprijine rdscoala.a.: Batum' Kars ii Ne intahim asdel cu o nou6 dimensiune. Sub ochii ruturor celorlal! apAruse un viza un loc special. in afare de cele din mo$tenirea Imperiului Otoman. Rusia rea Basarabia (dezlipilA de Rusia in 1856). Iar cele convenite de Expansiunea coloniali a lirilor europene a fost de propo4ii srandioase. dar oferindu-$i bunele oficii. cu toate acesrea. Dismeli viseazE la Consunltnofiol. de l3 ori (F|anta) $i aproape de 23 de ori (Portugalia) .lelalte puteri.n si deranjeze pe celeialte. Andrassy plus delega{ii Franlei $j Italiei. care fiind un vast Ardahan. Bismarck voia cu orice Dret se tinA Rusia de Germanii. s-a declarat . Istanbrl se intahe$re Ignariev (Rusia) cu Salisbury (Anglia). in Asia Cenrrah. a secolului XD{: ocuparea de colonii.tiilor imperiale Budapesta. Care e miza protectorilor? Austria voia Bosnia.320 321 lncoronat la Versailles. xandru al tr-lea se intalneste cu Franz Iosef. precedat de o imDresionanre del lara invinsilor. dar nu poate infl enla efectiv soarta teritoriilor cc fac obiectill tranzac. Memorandumul de ta Berlin urmal de nora lu' Andras<y r ALr\lro.tine Dobrogea. aproape de peste 6 oti (Germania). Bismarck. cu amenintiri de ruptu€ $i impictui. iar a doua autonomie. La Berlin. ofa$ liber \ub proleclie englezri.Romania pierde Basarabia $i ob. Iisatd in afara triunghiuhi. diplomalia insurgenlilor are ocou doar in public. primind accep_ tarca pcntm ocuparea unor teritorii in Asia Central. Ausfia nu accepE un stat slav rnre in Balcani. l. cerand turcilor rcforme.. Gorceakov' Beaconslield (Dismeli). dar spirilul sdu de con' $ens in problemele mari se menlinea. I in p. incununatn de protocolul celor $ase puteri. Negocierile la Berlin sunt $pre. caracteristice prin in_ iensitatea ei. Poana rcspinge clupd o noui riscoali in Bulgaria (oat: Europa vorbea desFe i celul celor l5 000 de bulgari). in 1872. se deschide Congresul cu Bismarck. Serbia ii Munrenegrul declare Turciei. Anglia obline Ciprul' ia. Waddingrun si Cotu Congresul de la viena murise. in 1876. in penpectl. Serbiei $i Muntenegnlui. neformuland nici o pretenlie. ft.nlt?una inffangere. o dati cu lndependenla 9i suvcranitaiea deplin5. care a rea$ezat calej dplomatGt european. Aceasti schj$ iSciri ii dcmeruuri frenctice ilusrreaze fapi ...e ca ij ci bilaterdle si Lrbrih: angaiam. Era principala temi a politicii $i a diplomaliei. oferea platforma aclrui comune.

Cand ranile sunl vindecale $i statul conso]idat. Bechuanaland (Bots in 1895. I 85 8 I 8 84 (tor in Indochina frrnceze. Noua landi. Volta Superioard (Burkina-Faso). 1830. lupta cu Anglia. 1886.r un rol major. Cabon. pen ir Olanda.Daci rLirliunea americani va vorbi btand fi totu$i iqi va clidi $i menline la vil o ilotd cu cea mai buna pregdtire si perfect eficienti' doctrina l\4o oe va merge maj depafte. Cambodgia. oientari in pri spre Africa ti Asia de Sud-Est. Regele Leopold al Il-lea ltelgiei avea drept posesiune personah uriaful Congo (izair) tl 1R85. PanA la sfar$itul secolului a fost loc Pentru toatd jocul istoric. Kars $i Ardahan. 1828. incheial in favoarea Norftrlui inftislrial si emancipat impotriva Suduluj sclavagist $i lllrrcol. 1820. l-agos (Nigeria). izbucne$te razboiul in umra ciruia S||nia cedeazi Porto Rico. acest tablou doui imperii ies din Itl)rnia. iiguri ca 'lhoodore Roosevelt anun!-[ cu energie ce prin 1b4a economlca' tiriirtifici $i tehnici SUA sunl candidale la nucleul conducdtor al h! nii. devine colonie a weit. Sosid ter?iu la procesul de cotonizare al secolului XIX. rie'enr: crr cel otom. Rhodcsia (Zimbabwe). Congo (Brazavillc).Emirarele Golfutri (Coasra Piraliloo. 1882. 1820. 1806 Si dupe rdzboiul drgl Uniunea Sud-Africand: Comore in 1843.scoala din Cuba.Si vorbe$ii bland cand lx)di un baslon mare. Oman. 1893. fiind incapabil de a participa ia a] industdalizirii. Balumi.ule iI lacili. Mati (dupA 1880). Kjrghislan. 1861. Ceylon (Sri Lanka). 1896: Ciad.12 Anglia esre in fiunlea listei. 1891. Uganda. Dahoney (in Benin).Birmania (Myanmar). 1893. ocuparea lreptate. fiti succes (1896). inaugurat in 1869.r'l. 1894. mania imperiald reu$e$tc totu$i si se inslaleze in Camerun in I $i incepand cu 1899 sd formeze Afi. 1840." I I . 1899. l8l3. regina mirilof. dupa r. Cr ri tmperiul Spanrol. 1893 ii apoi in Occidentald Francezi. Ambele au cunoscut o derivd lln. $i est. campioana lului mondial. Guam fi Filipjnele Statelor Uniie. de unde incearc5 si ocupe Etiopia. Afganj rizboaiele dir 1839-I842.lerniztrii Si hfllrea. pc care SUA voia si o cumpere de la spanioli. britanic (Belize). apoi Algcria. llalia se va jnstala mai larziu in Libia (1912) $i Eritreea (1890). 1887. I Inos. intre 1868 li 1876. 1 in 1896: Coasta Francezi a Somaliilor. Daghe 1826 1828. datoritd concentririi cli'ltufilor pc consolidarea teritoriah intemd 9i a unui razboj civil $xLrem de sangeros. 1894-l apoi AEF. Africa Cenrrale. 1886. 1878-1880.Vorbelte incet $i ljne o triitt mare: vei ajunge dePane"). in schnnb." Profesorul Joseph Nye cite$te aslrri dictonul lui Theodor€ Roosev€lt astfei: . carc in dzboaiete de independenli de la inceputul i l porandu le ca teritorii proprii: Kazahstan. apoi AOF. cuincea. 1897. Maroc. Theodore Roosevelt esle citat null $i mai aies dupe 2000 Irriru ulilizarea unei nuxime insu$ite de el (. 1839.. principal ac 1875). Franta este a doua nare putere colonialA. apoi canalul de Suez. . aplicatd de el in Politict: .ni lumii Patt?a a III-I. Dtplonar.r irg. Pfima noua puGre cc se afimli sunt Statele Unitc Nici ele nu l)fllicipi ]a jocurile politlce ale secolului. 1878i Egipt (coprolectorar cu la. dupi riscoala din 1857-1859. Djibouti. 1890. in AOF. India. roase de tradilionalism 9i marginalisn.ica cemann de Est in jurul lcnti. ArmeDia. Prima este secol ri intreaga Americi Latina (1810-1826). intre 1869 $i I Tadjikistan. cafe nu s a ales decat cu trei tnrrJriJe |r. AOF: Alger. Calendarul coloniatismului in secolul XlX cuprinde: Coasta de Filde$. 1862. i807. Bahrain.. lflr ir relua avenlura sub Mussolini. I Uzbekistan. Colonia Capului. Senegat (inreriorul colul XIX). Cipru. 1826 1828.. iar la sfar$itul lui uzul ilcrdc iosesiunilor sale. 1903. Maurirania. nia. protectorat controlul in secolul XIX: canbia. 1868. Tunisia. el nu a putul procesul chejc al l$c. 1878. posesoar€a celui lnai marc imperiu colon dalele evenimenFlor care i au asigurat coloniilc. Africa Ecuaroriain Flancezi (AEF). par{iat inrre l80l $i I Baku. fiilipinele erau ravnile fj de Germania. apoi Azerbaidjan ul de Nord. Yemen. iar pe coasta Atlanticului sA lormeze Germand de Sud-Vest (Namibia).. rizboiul de secesiune. chana (Coasra d( 1874. Sp Gernania pentru proteclorat se ternili in 1912. in 1898. dh I dilor Burundi $i Rwanda. in Uniunea Indochinezi. data in fiind vastitatea prizii. t89l. 1868: cruzia (Ceorgia). Turkmenisran. Spania $i Portugalia controlau ln contintrare colonii Africa $i Asia.I 322 Ja&ri pe sc. doud aparilii noi sunl de un dinmism si o vilalitate rrrurcabilA. Al doiled imperiu care di\pired inlr-.

g[se$ti ull subiect sfain de cercetarea se- li colului XD(. bazate pe indu . conservarca enorglet' comDozitia materiei $i tabloul lui Mendeleev. . Introducerca sa in acest capilo] de cuno$inleji va . Dar ceea ce schimbl portrelul inovalor al acesrui secol XIX sunt aburul (Watt moare ln 1819) $i matina cu aburi. de pregadrea cucenrii colonjjlor si apoj administrarea lor (cucerirea era nlai uloaji decel gestiunea). inh. Ce argumenl mai poare fi adus in favoarea factorului negocierilor dictate dc jocul schimbitor a1 alianlelor' de conterintel.emite s6 inleleagi mai bire. americanii ftIfiec pe euroDeni cu 4. au ie$it. iranzaclii. care pulea s-o l-ac5 capabila sa produca vapoare $i a ficut asta in scurt timp. caqtigand taiwanul $i protectoratul lntr-o cart€ recenti (I/l€ Clarr. \piril japone/ . teleglaful fbra fi! sau locomotiva? Ultima se naste la 1814. spre groaza rusilor $j mai ales a englezilor' Diplomatul secolutui XIX cunoa$te o noui specializare ln afala sival tehnologiej? Modernizarea RLrsiei lrena. multilaterale. Japonia intr6 $i ea.problema er atunci cand Cornmander Perry a deschis u$a. iluminat. urmate de €lectricitate $i apli_ catiile ei ln telecomunicalii. ci deschideri de capitole ce vor fi continuate in secolui viitor.strofizica. fiansmiterea energlei Ce simbol sa dtrm acestui secoli becul lui Edison.Secolul Xlx este secolul iiintei in toate sensurite. calea ferati ajunge la Dundre.. pure sau aplicate aste sreu de ficut rezumatul marilor idei din natemalici ilus_ trate de 6auss. Lumea a fost 325 Patea a III'a. pe ia sfar$itul secolului XDi evenimentele: . Astfel cA a 1904 ei ln trna din marile puteri.. razele Roentgen suN nu doar reali. teoriile Iui Lamarck $i apoi darwinismul' paleontologia ca constituie in ramuri definitive Fresnel $i teoria onduiatorie a chiderea Japoniei era sa faca un pas spre pjaF uriatd a Chinei. l. mecanica cereasca a lui _Laplace. iar aceasta la tardul ei e(a fructul noilor tehnologi productive' produs al avansului ttiinlei ti cunoa$terii.Vapoarele negre" ale Japoniei au infranr flota rusi Ia Arthur. $i o inving in 1905. pila luj Volta. 1998) despre relatiile ameri poneze.nri izolate. care la ei numari parru decenii." ObservAm cA tot patfirzeci de ani au fost necesari tului Irnperiu cerman sA lncerce sA detoneze Anslia dh ro'iul lider maridn al lumii printr-o flore militara ameni. Un satirist amedcan al vremii asdel. istorice$te t randul coloniali$tilor. zinca proprie care face distiDcfia inrre cukud si civilizalie: vesice. Urmeaza o cursi infemaia: dupa 1 860. nu noi am inEat. sE o deschide penlu come(. Dincolo de comperilia coloniali. abstracte..i Peny soneaza cu loviruri de tun reeimul lot carc Frca captivd Japonia. electromagnetismui $i telegraful electric' Iegile lui Ohm. can timpd rAscoalei boxerilor europenii au vrut sA inrcwinA sub cle aceasti perfonunF. DupA 1840. !e implineec 150 de ani de cdnd . proiect ce iiustra politica sa noui Dreng nach Osten . mult nui prolund decat jc rivalidliioJ $i balanlei europene. DiPlonotie . Japonia a inleFl repede leclia rchno a moustfle. el trebuia si fie familiarizal cu toate componentele procesului de modernizare ti cu toate operaliile aferenie (oblincrea de credire' r. ci bruscA.o'duri. nu accepra planurile europene de a impArli China ln zone propr influenti.. radioactivitatea.a 1830' pe linia Liverpool-Manchester. Gaiois. ceea ce se va produce o cu nu prea indepe(atul pdm rEzbcj mondjal. unde este greu s.i interesele lirii sale in sistemul international industriala . Abel. termodinamica.500 de km de cale ferate instalafi. Modemizarea iocietAtii carc asirm ce em transferabil in civilizalia europeanA s_a produs in . al coma antrican Manie\. chimia. anunland ie$irea periului Rus dinjocul politicii globalr. Rusia. care stau la baza flotelor modeme fi a cdilor ferate. istoriei".\aporut negru.Iata{ pe Bismarck negociind cu Imperiul Otoman ca ln schimb$l unui ifiprumut financiar si oblini autorizalia de a continua o cale ferati spre Bagdad.. l e. locomoliva lui Stephenson remorcheaz6 un tren de 12 tone cu viteza de 22 kn/ort.tarosre.un proces al modernizirii. Din razboiul cu Rusia. avangarda Erilor bogare qi pu nrce era abso$ir.. Cauchy. gJisirer de pJnenerialcl carc prc\upuneau demer'un leg[turi. Riemann: algebra $i analiza ^e lumidlor. Walter LaFeber susline cb interesul real al SUA ln . faF de 3 500 ai Euroiei.I Jocu pe scena lunii Aparila Japoniei nu este lenri ca a Americii. si cintireasci fi sd promoveze locrl . Acene planuri s-au manifeslal expres in lsoo.

Un rudimentar Wilheln al lllea se debaraseazA de intelilcnlul Bismarck. insritulionatizari la 1815.o inlelegere ca pentru o pedoada fixi sd nu secol !1 Acrm. persecutali.it. procesul modernizirii $i in( \chirnha tolal viala oamen.: A e\ijtal.eaza. iata care ar fi bilanJul posibil. Ascendenla 0licii rizboinice. 4. Sfiinlr intlore5tc.. oire marine. 48lcndenla militarismului. rigiditate birocratice la mijloc. 5. Generaliiau cuvantul. 6. caDlurarea naveLor. Limitarea ifmanentelor s-a izbit de 0p0zi{ia totald si cinica a Germaniei. Scleroz! $i trufie la varf. discriminali. canalr/are rr rgrend.Sistemul fusese !0ndus de imperii care avusesore un dmp priceperea acomodirii tgciproce $i acceptasere modernizarea. Toate punctele de mai sus: sfar$itul multilateralismului.tor. panea mai grea: ce a mcrs prosr in mofrenjrea ac( cun se lermini el printr_ n pfim dzboi mondjal? Di orcasci electivele militare Si fo4ele ruvale". cu Snndire politicn slab5. Saturalia cimpului exterior de expansiune: nu trxri erau colonii de cuce. dace exaninim ce s-a intamplat la 1889 $i apoi la l')U7.0Di. ministrul de €xtcrne al Rusiei: . tot oameni s6raci. a complexului mi litaro-industrial. cu 44 de Nlirle. oultali. nun.ispun. Conferinla urma si examineze cum [. scu(e ti cu victime reduse_ 2. Dar e un marilor ganditori. inceperea oslililalilor. 2.Pdttea a 1t|-a. Cum au evoluar ct rile? Rdspuns: Au inflorit in divelsitatea $i stilurile lor.ru pulea obline $i reduced.nrului cr\ili. aruncarca bombelor din baioaDe . in reluare. o coroani de fier pe care se agezau diamante]e avantajelor econonrice !i financiareA ibst inleies oare laplul cn prin acea$e derive incepe curss |no$i? Da. negociator ri lacrlirator dl reraliilor din mul intemalonal. rece $i fapdce. Noua editie a Conferjnlei are loc iot la llaga. cand Nholac J Iliea al Ru.actca de bazA a conduirej statelor. 3. calculul gre$it conduc la lupta pentru heUcnonie. Ce canism a utilizat sistemui in acesr scop? Rfupuns: diplon mulrilaterali. 3. conferinla a reu$it sa ndopte trei convenlii pdvind rezolvarea patnici a disputeior. drn po/ilia \a pr giara oe ob\ervdtor. ca 9i ill colonjite indepitare. Totuqi. exprimatA pdn cursa inarmirilo. Sfar$ilul multilateralismului. oboseah ii deceplie jos. diplomatului are caleva intrebdri: 1. Timp de patru luni se incearc! in zadat si se abordeze limitarcr cursei inarmarilor. scriitori $i alljtti. 4. Superioritatea ei navali nu era decat o b^zd de putere potenli[|tr.. Fsle se(olul a\. limitarea fo(ei in recuperarca datofiilor.. legile !i obiceiurile rizboiului terestru $i adaptarea rizboiului maritim la lrilcipiile unei Convenlii adoptate in 1864la Geneva. peturile sAftce au suferi metropole. iei urn De la revoluiia agrari de acum 5-10 000 de ani nu s_a nui plat nimic asemdnitor. aprr icolr pesle tol Elecrricirale. Fr se urbani. in 1907. ca 9i $erbja. secolut XIX. expansionist.iei organizeaza ceea cc se rumeljle azi Conferin{ele dc pace d€ la Haga. rdzboaiele sunt puline. diplomatii nu sont as- Capitolul S Secolul XX DrcA vom cere drplomalului \a evalurle. ParticipA ini- linl 26 de 1!ri $i dezbat timp de doui luni 9i jumitate o agendd al !trrei scop fusese formulat de contele Muraviev. se i meserii noi. rlir(utul navelor comerciale sau convc$iunca 1or in nave de rezboi. constitutii 1egi.. pentru state. 5. Primus inter parctl Anglia exercitase hegemonia de fapt prin diplomalie. A fosi Si lcrinla rnLrlilar R. Di -Peste iost desiiinlati sclavia. religiile g ideotogiite nu au inraurit prea gestiune laicd. Societatea umani a r sat? Rispuns: EIIorm. ai carei arhitecli au submi [At piramideie sociale desueie Revolufii nalionale ti sociale la ori. Diplondlic tlArul poate sistematiza $i aici observaliile sale: L Subita polarizare ir alianle igide opuse. inghelare care se Iplica $i la bugetele militare. In 14 dodenii se lac progrcse pnn convenfii |loi: din nou rezolvarea pa$nici a dispulelor. rnmine pAM la s p. A fost pteoommanr ra: sau pacea? Rispuns: dupd rizboaiele de scarA nare ale lui leon. Trun/rtia a avur co\turisoc ndicate. parte sanul cultudlor. ca in alre secole. prudenlt 0i !rjA. drcpturile neutrilor.

a$a cum vrea curentul dominant juridic in secolul urmeror. datoritd lui ei mai inapoiat sau din lectiile conflictului din extremul Ori inifierea conferiniei a fost un fapt remarcabil... In 1898.splendida izolare". din 1 879.. vizibil tn li\rh ile ri \rrierflea corne !ulu. dgidi $i durabili a fost cea dinlre Germania $i Austria' care au itat conflictul lor imediat dupa Congresul de la Berlin. incl membri a Triplei Alianle. oferit fxri intarzi_ ere de Franla $i gralie reinnoirii tratatului celor ffei impirali.i$i scriau inpnralii cand un z senmat cr un . Acordurile ltaliei cu Franfa se dezvolta in 1891 $i In lq0l . Kolonolialpolitik qi. in timp ce regiunea era smulsd de englezi din nrina mahdistilor." Germania imbrdli$ase insi o politic! agresivi indrcptad ln toate directiile. Chiar daca motivele Rusiei de a reuni conferinta Droveneau dificultatea ei de a se menline in cursa inarmArilor. Renunlarea la multilateralism insemna distmserea acelui nism care a asigutat secolului al XIX-lea o relariv5 pace. solii nu se suptrrtr cand soliile valseaza uneod cu cale un strfin. Paftea a I -a." ir te Stricarea jocului multilateral s-a prcdus in etape. bilaterali sau de grup. Drung n.tii germanilor asupra celorlaite popoare Cancelarii ca Biilow ai miniltd ca Tirpitz se lisau contagiali de acesie idei.trAdare".Iubite vere . in ce nal.global" al epocii.. ca tr in rranzairiile tinanciare in eficrrnn rr.i de de . Englezii se mai striduiau sa atenueze diferendele cu Germania Ei coopereazn cu Gernania in evenimentele din Extremul Orient.tch Osten. W€lrpolitik. Prima alian!. Italia semneazA un acord cu Franla privind colaborarea in Mediterana. se oficializeazi in 1893 $i devine cunoscutd ca intelegerea (Antanta) franco {usi.328 Jotui pe scena lumii petenlA a oamenilor multilateralismul. Piesele se misctr. Dar cea mai importand inovalje a fost aceea a unei CurF judiciarc de arbirmj care si reglementeze relatjile stale. fErd urlnd de rcpro$ . Cele doui armate stau fali in fald cu o iminentE crocnire prescrisi de legile ililare.cul acolo Un elemenr ce se mrnife\ra la Higa. Tot in ciuda dzboaielor ce le despt4isera cu p[lin timp inaifie. cu conditia sA fre defensive $i se asigun rile in cazul in care erau agfesate.. Jocul perpetuu ce angaja toa sorturjle diplomatice avea ca rezulrat descutaiarea tirilor cu agresive. constrnit pe obsesia rAs$mdrii Angliei de la supremajia mondiah ce o exercita. Dar Anglia nu ieEeainci dir. Rusia incearcisi aclioneze pe cont propriu $i este sl lionati prin rnzboiul Crineei.i. Acestjoc de se.tii Rusiei $i Germaniei se viziteazi reciDroc. ircercare ce va fi culumraf $i de al f'xa insri sta el? Prima r€guli dinrr un set informal $i taclt recunoscut ela utarea consensului. jignit[ de refuzul unui imprumut german.lenrulur i. cerea $i desfacerea lor continui. Italia se apropie de Austda datoritd supErdrii ce i-a produs-o Franla luand Tunisia.] nalerie de pacel Pentru (a nu arc i lii formale. sunt $gurciinletegi preocnperile mele.In casitodile fericite. care pe hngd expansiunea teritoriald mai apira Si teza nefasE a supeiorirr.uritate colecrivi neinstiautionalizat Dri puned lleribililrtea alianlelor !i \chrmbarea tor cateidoscopiie. Blocul ausrro german nu pare im presionat cind Italia. Jocurile nu sunl incheiale. Capitolele programului ei erau cunoscute sub numeTe Mittelerropa. in limp ce intampinl dificulteli cu Franla in colonii]e africane. anunli cd ntl afe nici un angajanent de a ataca Franla. dar retine in dosare toate proDunerile care l.privind Tripolrlaniar. la sfadtul fiecirui Razboi Mondial. vizibile $i sanclionale legat.. prezenla ne nu:te a presei $i a socierilii civile.In programul unnitoarei edilii a CoDfeinlei ar fi fost data problema rizboiului maritim. iar in obiecrivete privind China istoriografia neglijeazi caracrerul . care (dupa cederea lui Bismarck din 1890) devine o convenle io i892. . Biilow spone: . avaod ca nucleu dur blocul germano-austriac De cealalti parte.In I891 se fomeazh Uniunea pan-gennani. la care 6njea. Baza ei corstd in inalra mrte aceeaji gre$eali Si e din nou pedepsit5 in rezboiul cu J A lreia reguii era libertatea de asociere. A doua regulA em neadmiterea incercrrii obtinerij De unilaterala de avantaje considerate de interes eeneral.ii pAcii. obiec !i\r suprem. dar reguiile diplomatice pre valeazi i or$ul este dat rru?elor englezului Kitchener' Fachoda a . Aqa se fomeazA in 1882 Tripla Alianttr. malia pierde qansa isforici de a stiviii la Haga un curs d spre conflicte ma. face o apropier€ de Franfa. Di?lomafie 329 $i altele. consularea celorlalli $i respectarea opiniei valente. va reapdrea in viitor cu recurenta. Rusia. expedilia franceze pe Nilul superior cucere$te localitalea I'ichoda (Sudan). cate fbrme erau dorite. in raooG cu Turcia. Era ln fond rca de a re\raura multilaletali\mJl politici 9i a diplomafilor care au praclicat reluati de doua ori in secolul uamator tema menlne. iar impera. in special a mi$cirii pentru ce devenise vocale.

Sarbii se orienteazA alunci spre Macedoni.od-e \e de\prinde din blocul balcdnic care anrerior hcse de partea Antantei. darconferinla dc la lnndra le bareaza drumul. I)ar Balcanii continua sn fial-b!.pfr_inired re\oher Inrro!. In anii uflnilori. incurajatd $i de urcarea pe tron a lui VII-lea. ce va fi nunitd Trlpl0 Infelegere sau Tripia Antanti. francezi). Auslda adreseazi Sefbiei un ultimalum la 23 iunie I9l4 cu r(lilii inacceptabile. iar penrlLole cere a$itrajul inrernalional. iar Aust ia suveranitatea asupra Bosniei. dle cdrui simDarii erau diferite de ale mamei Victoria (inchrati spre nepotul de la Berlin. Gennania prcfiti de nevoia pentru flota sa $i obline un acord cu Rusia. Bulgaria isi declad lndependenla. care aleclan$eMe os6ll0tile cu Turcia. precum $i pe cea de la Agadir.e ie. o lizarea unei conferinle neplicute pentru Frarfa (AlgesirS prin iare . aceasta accepld unele clauze. grecii $i romanii i$i nrsolidcazi relaliiie cu aceasta. unde Franla $i cermaria aontjnua liligiul marocan.r. dar ultimete rintd$ile ale multjlateratismullri opresc criza b0lcanici. dupi ce iau sfer$it c roase ale riscoalej boxerilor $i rescoalei burilor. Wilhelm al ardta adevimta lui fali vrand si consolideze pozitia r Transvaalul cu mineie sale de aur. GermAnls lanseazn 4.ullJriUlflr marocan larca sulului. La 28 iulie. nopol. in 1908./:r in 1904 gere (Antanta cordiali).ln. se semneaza glo-rus. en izbeau de un alt comDetitor mai intransisent. se erea anglo-rusi. totu$i. Asrfel ci. Se fomeazi o atan6 a germanilor cu burii j poldva engleTilor !i LUrc \ur provoca rcesrora o mare rizboiul anglo bur. CuiHsarul este simbolul pliticii globale urmidt. Anglia \ada ca rncefcArile sale de a obrrne o acomodar( cu r mane sunt zadamice.?. Anglls uvea i 2 cui. acordul anglo-rus lnch tofiilor turce$ti cucerite. Ior arunci. ru$ii se pregdtesc sb o |lpijine.330 -.. pdn crearea statului albanez condus de uD pfncipe german. ( Asasinarea arlriducelui Franz Ferdinand la Samjevo de citre lsriaci cu arme sfube$ti este scantela ce aprinde butoiul cu pulr. care sunt atacali pani $i de turci. dupi ce rurcii ies stAbiti din firexarea Tripolitaniei la Italia in 1911. p|Lonatie X3l rlmas un simbol al riscurilor competiliei coloniale. la irceputul ]ui . feiau Adrianopolul. !ia] la delimitarca zonelor in Alrica (Egiptul Ia engiezi.||r pier. precum $i libetalea econoDrici a celorlall!1 Intelegerea rezisti subversiunii: in 1907. Pnn. primii r(l susliruli de francezi $i gemani. care aceasri dal. O a1ian16 militara se stabilc$te intre Bulgaria. Romania inre in rdzboi. -in care se cldu/a anribrildrr. Ausr a declarli . Serbja Si Grecia (1912). Pacca de la Bucure$ri (1913) are ca temA a liplomaticd intre greci $i bulgari pentru portul Cavalla. ravnite ti de Rhodes. Cu linia ferad spre Bagdad al lllea viziteazi pe srlran in 1898) deveniti in ochii opi blice engieze ameninlarea drumului spre Indii.asate de tip roLl (dreadnought\ ti.unoi'+re inJepe|Jenlr . Sarbji aspira la Serbia Mare pand la Adriarica. in AII i. balanta se lirtii in defavoarea bulgarilor.tiei cu idei liberale. iar in 1903 face \ rzire cu preredrnlele I ranter.i ru foir ioluiordre pa)nrc. Serbia se inarmeaza. contrar 'li?tatului de la Berlin. procesul de baza ncllnlt. fiil in 1908 incepe criza balcanicn. avAnd inca 8 ln construclic. Este inceputul unei aliarle. litor $i implacabil il constituia cursa inarmirilor. iar ulrimii de ru$i sj austrieci. dupi tratativele de colaborare anglo-tianceze Fird si existe un tmutl lilateral. In China. RAscoaia macedonenilor $i alirnla lor cu Junii Turci duce la acceptarea de citre sultanul Abdul Hamid a Constitu.ane. In paraiel. in limp ce serbii. obdnand succese Si apropiindu-se de Consrarti- SUA iffegistreazd o victorie diplomaticd prin doc[ina deschise". Dar $hiul coalitiei intre Franla. siidAnd pe greci Si pe bulgari care tocmai i$i dispulau Salonlcul $i astfel izbucneste al doilea rizboi balcanic de distdbuire a Anglia face pa$i spre Rusia in 1902. mai lllt verul de la Perersburg). multilateralismul mai funcliona pentru cb puteri ropene se mullumisere sA oblini nu protectorate sau zone de influenla asupra cArora se puseseri de acord.i Serbiei.a. Ang^lia $i Rusia. It i. iar apoi intr-o rapidi conragiune. cu care scmnea.. conform dreia zonele nu puteau lua mAsud di toril sau exclusive fali de terli io mat€rie de acces in ponuri taxe (Doctrina Hayet Punctele de conflict cu Germania ramaneau Dentru Africa ti Odentul Mijlociu. de cel de-al doilea Reich. a de Sud. Panea a ltt a.

e ra i E pia. B(lgia rhia cotonrir ri scrbir aproane dubtu. privind punctele geografioe ce fac obiectul erpansiuniidin morrre 'lraregrce. iar efectivele putefilor c erau mai bine echipate $i inshuire. Dar germanii au fost oprili. in unul Alirntei.. iar Serbia era complet jediti i 'e relerla o pozilre Aceste preocupir.!eie .. revenindu-fi din evenimentele l?pide. accidenrului si calculului r declanfarea cataclismului provocat de om. $ee nesf6r$ite pe tot continentul.utar p" a'in """.i6 l9l5: ConstanlinopolLll va fi al Rusiei in schimbu! .Rachetele din Octombrie.te mili Rusia a sdrit in ajutorul Serbiei.in ajun de secol nou. o Inerodu de arralr/a carc geografic' incluzand resursele $i potenliaza imponanta-factoiului econonic pentru politica marilor puteri Dupi ce ia 1890 ami "1.lierelor nimicitoarc.. incercand s6 disruga resursele i mai inainre ca cele proprii se fie epuizare. antrenand boli cur lioane de vrcrime.?ul ce .a au umplut locul in Alianla Dupa l9l6' s a ca acu* coalilia se purea numi Qvadrupld resurinslaurat o anumita obosealr. precum g o fo4i ec august Gennania. pe$ dilr Armenia. n-ar vrea ca s.ai avea de reparal desele neln!n' Eleseri din interiorul fiecarei laber€. strducitele riri qtiinlifice. datoritA blocadei 9i epuizerii echilibrul uzurii se menlinea l'a Veldun' in 1916 (lntre $elor. dar diPloma$a cnglez[ reu$este Daidanele este (Grey 5i Sazonovt prin promisiuni $i apoi ..l'tii ale Iumii conlro eliJenlilea/d au drt narrere geopoliticii. O literlturA vasci a descds sl $i absurditatea . in lqlb au lrecul greu 9i cu tei.. Nectar in pnvinra obiecrivelor. Franta $i Anglia se aflau in stare de mania. rile Si posibilitilile de aprovizionare. inrere\ele puleau fi $risfacule mdr uror' drt€(liile Lle ej'pan'rune are Cernlaniei elaLl sple veit lr \prc nofd-esl iar ale Austriei sDre sud 5r \ud-e'r' unde tsulganei dominanH. cine ce ler. extins la dimensiuni mondiale. Dugmanul era comun' oar Cei doi mari adversari in problema CoDstanli_ i"r. Au mai existat schimburi o. o parle din Arabia' Franla: Cilicia.. inlre FmnH fi Ru'ia linalnle de rcvolulie)' oriu'na.uu atf"rire. Nici una dinlre piinile conflictului nu a preva. Planurile ei contau pe tlII rnzboi fulger: 33 de zile era imD rirea t. trena4d luni $i ani fu lii de relativ echiltbru. marea ofensivi germana este oprit6: milion de ioldali francezi $i germani $l-au pierdut viala in lupte Pe azi ln osuarul sinistru ce rezumd toatd tragedia rdzboiului troneaza o Academie de Pace Fraflco_Germana Revo]ulia varful dealului an' rus. Puterca de anticipare a clicilor militare cdc au suprmar naDentul Si demersul diplomaric in acele zile a fosr nuli. acum sunt aliali Expedilia englez[ peDtru nrgi o sfidare. Sotdalii unor populagii im hipnotizate $i fiedule rnergeau cu pieprul gol $i baionera la feJa fiitra. Rusia 5i An8lia. a invadat Belgia $i burg. impresiomt a fost de rolul erorii. vuoo qi Bitlis $i o parte din Kurdistan' iar Italiei i de note s au rezervat porliuni din Anatolia. fanauc in lupla penlru hegemon . inifir lraLn se irea Serbieir. destramA lntregul front de ristrit al Antantei Dar ln acelati fu balanti fo4ele sale proaspele ii decisive' SUA arunca eceeati diplomalie de dzboi . Tripla Alianle suferise . Kurdistm Si Mossul' Rusiai Trapezuni' irz"*. iar Angtia in ajutorul Belgiei. pre$edintele Kennedy a spus in crizei racheieior din Cuba (octombrie 1962) c. care i5r dadu\er:i adeziunea' si-au de pan€a Antan uDunlar neutralitatea )i ullerior. au luat o foaie hartie Si au calcular perspectivele unui rizboi de lunga anuntat de impotmolirea de pe Mama."n'oriit.t . dar un tebruarie $i decembrie). Anali$tii s-eu strdduit s6 cine l-a fuceput ti cine poand vina. iir un an nai tarziu au fost urmate de Grecia Cu Alianli ala mari promi5iuni.use la iierderi: Romdnia si Llalra.upuL..nlodilor'Turcieidin A'ia au tosl amanunlrt elaborute de iri Srie"-Picor tin Convenlia cu aceste doua nune in lql6r' Anglia Siria' rezerva Mesopotamia qi Bagdadul. incAlcand legile neutrafirelii.fpedeps mann0 lnrerF5e hlmence care lreceau prin dislrugerea totala micului. scrie vreodata o carte despre . rdzboiul a fosr o paginit ruiinoastr in istoria o nirii care l$i serbase la 1900. Bulgaria SiTurc. de la Atlantic la Dardan€ ceput. eui-"t. in nopolului. plomalii. Dar Anglia avea mirile.cestui r6zboi. Blocul puterilor avea circa 120 de milioaoe de locuitori. Cine va caqdga cursa cea lungd? treabi: alianlele trebuia consolidate. ohciafa pentru "ota unor avaniaje in Asia Centrala Planurile engleze Si fmnceze fixat pentnr infrangerca Franlei. $i un lung rezboi de pozitie. iar de cealalh Dane Ru Anglia. Este cel mai mizerabil rezboi diII cate a avut EuroDa Rarboiul de l0 de ani. Franra.332 Jotui pe scena lunii Diplomaia a fost considerabild. tehnice ti culturale.a o tinir. peltru a se tfezi cu un de dovezi ale falimentului raliunii. divizii militare exista insi paritare. Locul fie€tiei era luat de auromatismul convenliilor de asisler. Citind canea fnrrrjle Srst a Barbarei Tuchman.

. Wilson era categoaict . egalitate in drepturi. Inclilurionali. aducea doui inova{ii masive: crearea sistemului de securitate )lcctiva $i crearea unei institulii mondiale. face demenuri la francezi $i englezi. 0nunFnd incbeierea armistiliului. Rispunsurile sunt neconcludente. guvemul lui Asquith care l-a preredat pe orge r c\aminar po\ibilitated unei pac. SUA declari r. E randul Ausrriei.lodn t). invingirorii afirmau $i exe$au puterea asupra celor in aprilie. Rusia laristd noiembrie. cunoscand inclinaliile ooului imperat spre din conflict.zboi (Thailanda) $i China.ie )i in trnrl al Cermaniei. geopolirica cunoatte o resureq rimp l $i duJ'a Ra. this laleful moming. Dipkmalie 335 ralul Mahan ridici la rang suprem controlul mirilor ( miri. [n ll noiembrie. Cu ea se deschid noi capitole peturu diplomalie.borul rece. adu$i la stadiui incapaciralii de a pregdri revan$a. toate rizboaiele.We may say rhat thus.rizboiul care pune capit tuluror rezboaielor" Cste o lozinca generali. geopolitica infloreSre in Germania. prin obiectivele Ceorge afirmA: . pand cand blocul germano-austriac publica o privind crearea unei Polonii libere sub prorectorat geman.. DacA diploma. Dupd moa(ea lui Josef. slavilor. \eparatc cu Cernunia. in octomb.in care toate natjunile vor evila si se dngajeze in ali.-in primele dupa alegerile in SUA. Pacea de la Brcst Litovsk s-a semnal in m ufr la oeputinli. se semneaza capirularea Romaniei al cnrei lentoriu era in majoritate ocupat de germanj. o dati cu acest rezboi.r/boi LJre :c ducea cu Lr fere precedent de la Napoleon incoace. ce nu intrasera inc5 in rdzboi.Mdtilateralismul reinvie de [(eani dar. ie$irile din rAzboi se fac rrcpiat.Rizboiui a t dus pentru libertatea de via!..au de opnre a lui. di gemonie (ioc de sume nuln) $i de iDfrangere lorali a inamicr toate aceslea. . prenierul britar c David Lloyd disputi si inceapA tmhtive de pace. englezul Mackinder susline ce srepanirea pdqi tinentale este vituH penrru atingerea hegemoniei (1919). libetare.In frunte cD emenceau. Dupi cdderea Bucurestiuiui in decembrie 1916. Wi se prezentase drepr . romenilor. cu ochii pe Trieste 9i Datmalia. mul riz. Turcia (in octombrie). unnatA de un co(egiu de tiri latino-amerjcane. nu pentru echilibre de purere. sordeaze posibilitetile unei pici separale cu Rusia. La sfar$itul rizboiului./ar Si legrreral prin crearea Sucielalii t\aliunilor de la ceneva. o conferinti de Fre neutri. porturi). in norembrie. germanii Tot in ma(ie. iar cel geman ir lbcl viclima propnrlor sale hirnerc )i e{alan. care in 1916. $j alialii lor epuizali ies dinjoc: Bulgaria (in septembne). impunandu-le deri teritoriale drastice (intregui sistem colonial al Germaniei trccut sub tuteli jntemationaH) fi plata unor despdgubiri grele. in 19 t7 acesr rdzboi i9i' fali ade\. conlrasl cu pozitia europeaDi. la Buftea. Pacea de la Versailles este una dinfe cele mai cercerate Si con Uoversate actiuni diplomatice. vena lunri Pdrtea a lll'u. Cele doua $coli sunt metode diferire de a lcrmina.rrar5 Em pn.. Czemin." El ir o lume . In lumina celer alte )cuii. came l0 an end all wars".. a doctnner lutenr. capitularea fiind necondifonatd.Doctrina polilic. Mai interesant pentru diplomali a fost capitolul reiire din connicr .. Dar lodele cenrrale intraseri in defensivd..nul r. caie Ie vor rmpinge iD comperilI penrru p rcre in lirnbajul u. idr Germania sugereazi. cuvintele cheie erau denocralie. dezme Austriei priD eliberarea italienilor. le care u numim islizi . a invitar bel cA sunt face cunoscute condiliile de pace $i propune crearea unei liunilor. a lui /rlson este cunoscud fu cele 14 puncre aprobarc de Congrcsul llA ti care a fost un documenl pe care in reriroriilc austriece il . sarbilor de subjugul srain ti expulzarea turcitor din Europal ameninteii vaselor americane de cetre submarirele trnld fusese scufundati in 1916). intrucat in cursul pregatirilor $i desfA$uririi ei se cris- l lizeaze doua sliluri diplomatice.candidat al pncii".boi mondial.tii considerau cd rizboiul pulea fi oprir in spirilul $i metodele secolului XIX. din hata poiilici arterioard dispA{userA lrei imperii. incepind cu tat5. lmperiul Austriac s-a desfbcut ca un Drozaic stricat. ractic.. moment dat..realisti". care se opozilia ltaliei. l. Impeiul Otoman sfarsea la capitul unei lungi boli. dar j un rol importan! $i ir strategiile celoriake mari pureri_ Crilic o parte de cercetitodi $tiinlelor politice ca un simplu joc cu pioni colorati pe harra lumii. Nota A vede cerinle ca: reducerea teritoriului Germaniei. corespunzand h douE $coli de hazi ale relalillor intemationale. europenii inlelegeau ce acest obiectiv se realize^zi p n nimicirea tufuror resoturilor de putere qi influenli a celor ininii.

cat $i deschise.. aducand-o la punctul alinierii ei chemarea fasci$tilor. procedand imediat la publicarea completa a hatatelor secrcte" (pe care le denunla cu flcest prilej). atitudinea francezi fa!. ln timp ce un soldat de gardd. de a cre.I opinia publicd. dintele sn propuni lost publicate.open cownanrs of peace oPenly arriled flf'). jdealiste sau legalisti.. Diplanalie 33'/ comenteazi pe larg na$terea diplomatiei d€schisc. separat! de Gemania prin trupe stationare aliate. ce poate fi ineficient sub ochiul $i cu comentanul presei la fiecare pas al siu. Nicolson norcazi diferenla de stil dintre reprezentanlii romani Brftianu $i 'l'ake Ionescu. vrem doar sA accepte de egalilate intre popoarele lumii. rezolvarea impaftiald a loniale.nutui o tampon. economr\tul lohn Vaynard Key pnblicar Tratdttll asupra Consecinlelor Etuiantice ale 1919. imPreunl cu America. Puterea ei maritimi trebuia redusa la insi tall dc rn enLjr france/. lde Este inferesant cA uldma iniliativE din cele 14 puncte a fost satn de diplomaiia brilanica lnlr-un mod abil.. a cdrui erc Anglia aflara in E/boi o caula pe roale caile: . care promiteau renagterea. evacuarea leritoriului rus $i Liga unilor. primul un participart lajocul de putere (a produs emolii Lr Cofferinla de la versailles. dupe care nu vor mai fi inlelegeri private de nici o na$rA. Unii autori consideri ci incheierea Primului Rezboi Mondial a lisrl alarca Drobleme nerczolvale si a creat altele roi care an con- Diplomalia incearci si fie insrrumcnt al unei picj durabile cum aratA un alt autor britaric cunoscut. ci caracterul deschis al procesului de negocierc (openb ed ar.tite doar de doud luni. De fapt.i de cermania era privita glezi cu lnfelegere. declan$and o revolti a. libertatea merilor. manevra€ de ea atat de bine. Primele $ase puncte plomalia d€schisd.. Harold Nicolson. se simlea ii in alte delegalii. sumi ce nu ar fi putut fi pldtiti palri la sfaniq colului PreTenl la Conlerinri. se plimba in sus pe4i1or.tarilor mici). care se indepifta asdel de si balantei. inclusiv a colegjlor pre- !i injos ca si previni intruziunea tuturor ex- Numero$i anali$ti $i istorici vid in atirudinea puterilor rioase fatn de cele infrante semintele celui de al Doilea Mondial. care i$i exprima intentja fermi de a duce toate tratativele ir mod cu desivfu$ire sincer in fala lnrregului popor. s a opus. El ironizeazi faptul cX la Conl'erinla .N ar vrex ci ar fi necesari o Ligi a naliunilor care i angajeze sd se impotriveasci oricirei puteri care ar rupe un Ideea era noui 9i pentru Anglia. Anglia. . Este 5i poziiia la Viena Panea a I 'a. in 1915. Diferenja intre $coala realisle $i cea a lui Wilson.336 $tiau $i laranii de orice nationalitate.. Peste 100 de documente avand Rusia coserrmafard. primul dintre cele 14 puncte wilsoniene. se nescuse o noui perioadn. Franfa si Italia privind reritoriilor revendicate de Ro rnania $i al doilea bazandu se pe principiul wilsonian al autodeter_ min:fii.DiplomaFa secretd este desfiinlati de gnve .diplomaliei televizate". Revolulia rusi prevdzuse in decretul de pace din 8 noiembrie 1917 desfiinlarea diplomaliei secrete ln termeni felmir . cu baioneta trr nusi. prevenind asupra unor masuri excesive Si nerealizabile. I icdintelui din delegalia americantr'.wilson s-a inchis ln biroul siu impreuna cu Lloyd Ge_ orge $i Clemcncear. In special doud capitole ale sanclirnilor aplicate niei au nutrit in aceasti tarE curcntul revizionist $i o stare mullumire a populaliei. Chestiunea flotei germane nu se putea cu iumitAli de misuri. In 1921. Cu toati simpatia pentru pozilia lui Wilson in malerie de misuri drastice Germania. numi€ $i libe rnld. omul de incredere al lui Wilson.. restaurarea Belgiei. pErtarea barierelor vamale. Il doilea unjurist ce promova legalitatea intemalionali ti dreptu rilc popoarelor. cea a . Ceea ce a nemnllumit pe un practician $i teoretician al negocierilor cir Nicolson nu a fost caracterul deschis al fatatelor manilestat pnn tlansparenla rezultalelor. crey colonelului House. primul invocand asiguririle secrete primite de la Ru sia. Decretul sovietic al picii ti Cele 14 puncE rAspundeau unui deziderat popular izvorat din experienla durd a rdzboiului. dezamarea generali. re au fost fixate la o sumn a cirei valoare astizi ar deDisi 300 de arde de dolari. Wilson anunfa pentru viitor inlelegeri deschise de pace la care se ajunge in mod deschis (. producand mari reacfii in cercurile politice occidenti il. Desper. ocuparea important al germanilor fu lume $i rizbunarea.Din aceasti platforma ce proclama principiul autodeteminirii popoarelor rezulti $i o pozilje inleleg5toard de Gelmania: nu-i negim meritele in activitetile pa$nice sau nu vrem si-i negAm inlelesele legitime. rn regiunea R. Cu toate ci negocierile au continuat si fie atat inchise. au fali de Franfa invinsd. diplomalilor Si plenipoterllialilor.

. Mr Britanic.$T.1"i 1.id.:'i"'-il.ru:.T: .i.l'" a*J"l Lrgrr' iir dacir con'iliul .Till.:]ril'l:i::1fl.:ff'.:1rc i".rr"o"itt" "tonuri lq2s Franla Belsia si ce'mania isi i"^"1"i.r"" ld rrvbor cr insrrumenr "i1.H. jl"[i. Nu a runLtionat Jecrr \istemul vag. - Briand-Kelop. Pre$edintele Wilson. t' ".i'l.'. ji': "'l*i .i.l...:.':'ll). ..ra in.*eui*'a nu "u '"'*ez' vr nropune ce pasr "a l1lilll.'i.T H#l?.' . :i"+:...nnc. Liga nu rnar este unlvelsala $i intregul sistem a1 securititii co un mecanism cvasi-regional.Iffiffii.""i"'""'*'i":: :'. . Japonia). F(c meritul lui Tltulcscu de a stou^ .dti.*itii::x. Statele D*'.ffi semJr ce\r\i ri i:1*ff:: . doar la c'ile p'snrce uer' "P''' cuise ""tu:"'*n : il"i-i. li. Cum a tunclionat in aceasti pauzd Liga Nafunilor.:llillJ:". Italia. il:T:.: "t:. .""f :'ff ".""1 Lrga':] locLr "l-'l-llll'1"..d re.i rr 'n ".m' ii r*nre' I' al polrrrcii nalionJle si ca .*rno **l***[t"ffi ** de a elabora doci :'i: ii*T[i:.l""'. precum $i Birourile de cooperare intelectuald ( UNESCO din sisremut ONU) $i uDul de sinitare (pionier OMS ul viitor). se sprijini pe o insritu proclanrd tiria legii: Ubi societas.:.l'rsrv cele aqle\oarc' ol.eru .".:: de le$tr! u'rr !r . conflictelor ff [fi:: .':l:ll Lermaniei din lq)t iuccr intr-adevir.:'""""i:'.j :.. Cooperarea internxliolrala incurajati de ea: se creeazi Organizalia Internalionali a Mu i. unde parti publican a dererminar respingerca in Congres a aderirii Lig6..:..fl.i". taurear al premiutui Nobel in rnoare neconsolat Si cu ne ii zdruncinali in 1924. model peDtru viitomt Consiiiu de Securi al ONU A\ea si un brou penuu lu. . Lrn (irmar dq murual apreci.::l::Tri:t*li). L. ta ralboi cu iarile se produc disputele' aproape nu e)(ista Cand 1'..l te.lr$ il":Jf::"x\fi "" i. . Textele privlnd agresiunea elau ambigue.li:: .l.l t-..r^ r^ I complet si ineficienl al sancliunilor economice..J""1'. lovit de incapacjtate.:::. Era condusd de un Consiliu noue melnbri..1.in actiune militara colectivi sau sa garanlii ferme celor \i. ."-*''|con{'|ru!iar :.$.u"li.rr diptomalia nulril: rala inflorcste sub acoperig propriu..$':::. Irga nu a reufr s depseasci pe un agresor p. re inrr.f jl[::"f]J"H'cJ.i"ijiii.-.il:fl.16 iiJTT'r:::""'"'1XiT:i"fu :i:#itr]n.:Xl :'p'a:rur q p'in cate prm rc se su lilLl'X"X.ilf ' n 'ii#'t s' 'orosi'Ie . dupa l*l_t:l.ii:Tll'x'""1iiii n. *nr". A retorica. o Adunare cencrah se intrunea anual cLr care ::ll:i::'Jf sperunra .1ljil"x.T'l: fi i. a cehi de_ai Mondial. Rizboiul nu era inrerzis.1lJi:ili:'il.ll ?:''li:: ^.":'.l I' i)l l'i\"11. eio er a ro..fu tri*ll'' Lu'ilil'HTii ff iTffi il"""::T. delegali penrru fiecare star mcmbru..:lmlt. .t338 Jocun pe scena luDlii 139 dus la izbucnirea.Tbor? Er a Inceout truos printr-un accident politic petrecut in SUA. dinire care cjnci permanenli (SUA.' T'l.-"i t..iliii':l:.il . incat intervalul di re el9 Du este decat un i doua capitole ale uruia $i aceluja5i corflict.iJJ] celur de-ar uorrs" .l rudnrc in a pjoduce deilaratri 5i pd. in orice caz. Ca organizare.."'ii. multilateralismul reinvie.".. niciodati in istoria ei scuflA.l1 ru""*" f!ea cr luner ltmiti rne!rtaDrr lllil1* .T'ffi[.n:in:ul. peste doud decenii.rrno cilun . Franla.3"."i'{. Chesliunea rizboiului Si pdcii nu era rezolvatd..ilt 11il..i1. I.:.c. )ln'o '" ii...:.]ii'JJ" l.il'li..:jin *t: .ii''i".r oiilor cotonirlor contircate de la invin$i. . .t"':'^ll.:il. in schimb.l[":. semnli panS in aiuntrl . air. crel mai penlru preinlampjnatea unui nou t6.r.i..li"..

Un naljonalism inspiraf de doctdna etnicA a fascismului stabilea peste tot repimuri l. Intrarea URSS in Finlanda. b date cu primele bubuituri. inrlegeri. $tie st facd bilanlul re surselo. Romanja. dar dobandise o caracteristici noue care in cel mai mare g.Aceastd politicd de capitulare a intrat istorie drept . Danemarca. pactul Hitler-Molotov.rrctaroni "e izbise lumea: marea criza economice fansmisA de SUA prin con_ taeiune ln anii 1929 $i 1930 cu consecinle grave. ie$ite din ou bnrsc cu avioane Stuka $i modele noi de tancud? Trebuie linut seama ce acest complot militar al lerilor Axei 'l'nDanile fonnatd din Germania Japonia. panA neDutincioasA la crearca celei mai putemice mafjni miijtare de In 1936. asi ei estimeazi Dotentialul economic. de acorduri. acorduri nu au du\ Ia ni solutie. In 1935.izei fi a rilor iuli fj nebenuite. temporare $i de expertizi. R6zboiul civil lncepe ln Spania. Alii 30 sunt anii cursului nefast. 1937: Japonezii ocup6 I gul $i Nar*ingul. stocul resurselor energetice $i de hran6 Primul zid a apirut in rdzboiul ae rjan din 1940 numit BitAlia Angljei 3000 de avroane gerrnane sunl rnlrunldre de 540 de aparare enelezetli. creioane colorate $i har1ie. Hider devine stdpan absolut al cemaniei 9i anunld d relnrumarea. . Luxemburg. Resursa umani de cafacter.sindromul Mnnchen". Asist6m la un tablou diplomatic agitat $i confuz. universale O crizt economicd de propo4iile celei din 1929 inspfimanta populafa tot atat cat un bombardament Europa a reit anii 30 cu teana zilei de maine. Cum se putea ca o Europd inlreagd s. Dar in 1940.li sA rcnurle la planul invaziei Marii Bri' tairii.ad sfela diplomaliei. Sunt anii camuflajuiui. ai adaPostului din pivnird sau din ai bombardarnentelor de metrou. peneverenld $i sacnficiu e hoti- .. Anglia fi Franla fi un si morhi. dar.razboi nu are Denlru cei tineri conolaiile celor carc I'au expeimentat. rnembrtr a care cere ajutor. rizboiului rle durate (instaurat dupa primul an de avant) Confom tehnicilor sale. Iralia perise$re Liga. Noflegia' Belgia. Franla (Paiisul cade in 1940).. vine la puter€ Hitler $i in acela$i an Germania se retrag€. Hitler ocupi Re rizboi Gemaniei. in 1931. iar cuventul . in fine. sili.ol al logirlor. Cermanra in sfera sa Austria.340 Jo. Bulgaria. prieten al lui intre principiul egalittrfii lntre srare qi c6tu$ele vasalirEtii marile puted.. 1938: Hitler ocup! A Se semneazt Acordul de la Miinchen. Ocuparea Cehoslovaciei. l. Diplomanrl are acase atlasul si hata. Mai mult. Grecia. Olanda. Mafea Britanie nu agrea mAsuri care sA o oblige la legat $i el de secudtate. germanii ar fi trebui s6 caqtige rtzboiul)' prdzii" practicati de acesrea era fo. Cehoslovacia. anxietatea s'a transformat ln groa_ gura 26.rudite. plimbara Comisii Fegititoare. in filDl psihanaliric al lui Hirler exista pasiunea surp. Devenise un se. ai exodului. se izbe$te de un zid in Vest' in 1941 Ae un zid in Sud $i in 1942 de un zid in Est. care inghite un teritoriu mai mare decat al l6rii sale 1933.ui De scena lutnii Parlea a llt"a DiPlondlie 341 ramdsese militar.daraesuar in lql4. spune Negusul. al doctrinelor mitilanre )i at lanarismutui. Uime$te li de coordonare 9i actiune a celor ce-$i propuseserd sd nu admiti na$terea mililara a cermaniei. Nodul nu putea fi dezlegat. Diptomalia germanA era dati de un scop precis $i pestrase probabil prin $coala tui S mann cateva din tehnicile bismarkiene.. Invazia loniei. cermania semna cu Arglia in 1935 un navdl Cu Polon'a re semna in tcib Un pdcr an korninrern. o adevdra$ orbire li ve$te pe englezii care intrelin ideea ca Hitler esre susceptibil de de disculie. llalia fusse desrul de aflau \ub imp'esra unei alte cala(lrole care vrzibil. Dar Conferin{a Navald din 1927 e m tal.arin l8?l.Alegeli. Astfet rehnica . care h tandul ei nu se desprindea de blema dezarmirii. Italia invadeaza Abisinia. Dulce iellum ineryertis Hrtler dore$te o noue ordine europeana O Europd complet suce a funclroDUsa Reichului.a Locarno se ft un oarccare prcgres. Conferinla pentru Dezarmare 9i apoi pbrdse$te Liga Nati 1934. Polonia. demografic $i psihologic.anestezi gocierea pa$nice n problemelor europene $i c6 poate nia. in timp ce multilaterah stagna. nu numere doar divizii (drpe calculul lor sj dupA calitatea armatei.ositi. Manciuria e de Japonia. in timp ce peninsulele Italici $i Iberice aveau stale totalitare idr5lite cu ea. care produc pagube inac ceptabile gemanilor.deceniul hoholelor de ras" (rcaing twehties) pentru distracliile. ai raliilor alimentare. GeDeralia care le'a lrtrit lncepe sa dispara. ceea ce a utmat a stat sub serlnul nelinittii si sDaimei. muzica. 1939: Star slovac proman. dansul $i pasiunile desc6 . dtunci. Iugoslavi. problema rii !i proiecrcle de Tralat.'l O scen! ridicold lmprumutatd din secolul trecutl gele Italiei devine lmprrarul Abisiniei. Fi anda.ate dupl rizboi. Cu meroda ren6scutr a Blilzlriegului inglobe^za pana in I94 | . DacE anii 20 fuseserd numili .

e.t'.$*tr#fr:l'**itffi .dona.tepan ab. .gaiulii lntri stare 5i caruiele vasalitadi impuse ieii. pJGten al. _'' un tabto."..o adevarad orbireli " I*relin rdeea ca Hiller e're \ucceprjbrl de ""qi".".ilitante $i al fanatismului ii-]i1". ..i t"ratolt" cum se putea ca o nfieit*u*+nffi .."i.*-a"i*t"a"i.ii. na"toiut "iu ltrr'u'paraselte Liga lgJ8: Hiller ocupe Aus ""JJNuntinerr. 'fm+i*''*".idicole imprumuta!6^dinst:"l:lll"i*: ocupd I nir"i.'r.. ja raodul ei nu se desprindea de se f: ffi*mffi$ffi iff'*.ta*e 192? e un egec un o"r. spune Negusut..'.ni. bl"*t* i"lt*f"vaciei Pactul Hirler-Molotov. temporare qi de expertzi..r'rrase probabil pnn $co.lone drepl .sindrumul Miinchen Diplomalia lui srre5e." l"i"tam n -it*es**+*'.iid a""t" r.Invazia ioniei.ea i. in fine.tognu.i.el :ll:#t*. .i . acorduri Aceatui polilica dc caprtulare a €ra gnF gefman' i.probierna deza Cimisii pregnitoare...ei. C"rmania semna cn Anglia-in 1935 pact anti komjntern ln pron"vJ c" poroniu . irii .in i" ait.. HitlerocuPdB rni"p" in spania 1937: Japonezii iiu.laane'lezreru lehnica mann circva din iehnicrle bismalkrene Astf." ""t" i"i* ori""ilpi"r .ci p:'l1.Alegeli..*t[. d.'i''"r* . Intiarea URSS in Finlanda. $*1ft i1$.r'l+ f ill .lui Titu "u.pet"tl Abisi.da ." b"'-aniei.{. Anii 30 sunt anii cursului nefasl ln IgJl sale' al fuo*L.si.it+.."ilnui .iti pu.l* Drizii" Dracticad de acestea era fo'osite ln timp ce--cl€zannarea un^ acord ilultilut". ifi.olut al cermaniei $i anunq dtcl r"inu-"t"u.i. italia invadeazi Abisinia' membrd a uiutot."r.340 Jocuri pe sce a lulnii I\olrtt t tlt t l)llltttrulit' 341 nou5 care lt remisese militar. ..r" a problemelor europene.. on leritonu mai mare decal al larii 1933: vine la pukr.r diplomatic agitat $i confuz Uimeste propuseserd s5 nu admiE de sj ucliune a ielor ce_$i "oo. L! 1936..na in 1936 un a m$cafilul Dsihanalitjc al lui Hitler exista pasiunea surpnzer 9r Europa inreagi si asiste ...1't'"f "il'" "..* .*" etua "f"tu diplomaliei Devenise un secol Plimbattr 4"i. Anglia si Franla cle( dzboi Gelmamel.riidiil +i'fu". a. acorduri nu au dus la rT"t ir""i"r" oe iratat' ingetegeri.'*"."ii.ur" progt " Dur Cgnferinla Navaln dln Vanciuria e ocup tal.fftff. Mai mult. rr4a.... si aPoi Ptulse$te Lisa Naliunilor" Noaulnu putea fi dezlegat t'a lntamo nu agrea mesun care sa o oblige la a car.i".jl ": lli] gocieiea pinic:r inlral.' . *...'.. Hitler 5i in scelali an Germani":: f:lli^"-' D"r"'.i#H$-f ii sorriliJ. ".rt" iogytlt." . ln 1935. niili J"'r"" r^. ie semneaza Acordul de la Mi'inchen 1939: Slal slovac pro.*ff*trrl*r^"." precrs ti p.". ""*f.'.iii*l ." "". dar dobandise o caracteristice a'l in-..

N ordine se termini ins6 mai inainte ca ea sA funclioneze.ncnlul u/rnelor de avi( vase de rizboi. UNES( 'ju O pcnrru educalre. Germanii pun pe Europei state noi pe baze etnjce precum Croa{ja $i Slovenia. prezenre in roare Conferinlele de nivel inall. Ca $i Liga' at cirei sfartir irist primit la inceput statcle invinse' dar recomanda ca model. negocieri. nisipur zipada (ca $i jungla mai tarziu penrru SUA in Vietnam) avand itoarea proprietate de a lmpotmoli $i inghili tehnotogiiie mili in 1941.nt are 190. >liinE pcnlru munca.. iur.u\eranlLilii slalelor membre ri inlel"icerea ame'le necLul loldl al :ului in trebuile lor inteme.dlelor membre.i rizboi. Diplomalia adeviralA i$i descoperi vocatia ei de termen lung. unde existi 9i alli actori resunJle si lace ia ONU (a lie lnbutarA unei renliclii de nelrecut: . Banca Mond. social. de.olmi si acdva cu mii de retrniLni pe rn $r /eri de mii de dinlomati. natismul s a izbit de nebdnuite idei intransigente. este locul de confruntare a tuturor Punctelor {te vederc.rl reguhle de comPonarnenl obligaliile . Ne vom intreba cc a adus pentru diplomalie Si ce a adus penrrx pace? A reprezenlar ll]al inlai o triLnnfali revenire la multilareralism in relatiile interna(ionale a c6ror inslitutie superioarb eru. Este sindtomul persan care a r capacitatea cerAuior grece$ti risipjte $i certirete de a se uni in metdie. ca rn roarc r boaiele. Adunarea sa Generald.ne u organizalie !echiului eu\emamentrla:l . incorporand dinl nou viziunea unei lumi terite de flagelul rizboiului. ONU a fost o platformi ce a funclionat continuu pentru a une iaolalU si\teflul inlernalional.n.a sr dreourrile slalelor. rancuri qi anilerie.defularc a tensiunilor sau de calmare a asperitalilor' Dezbaterle ie lrn iarc 'rci luni pe an \unl continuale in resrLl anului jntemalionale Toale de organislnele de expe4i sau conferinlele mari hnale sau programe cu caracter de se Gina cu rezolulii. Este un nou factor isnorat de mani. infii ONU este decisi la Yaha in 1945 $i rot in aceta$i an Carra scrisd la San Francisco. tfarate liciale. in deplina lrxJrlie a funclioneazd de la Pacea din westfalia iistem intemational ce lumea ( I 648).342 Jocui De scena lujnri Partea a I 'a Di. politic special. este comprsi din slate reduce apelul sau ln neguvemamentali ai vielii internali ieali. fiind un ireversibil. unde vor suferi o infreneere decisivd i dcordLrri. in 1978 nu o atin"ese 150 ri ln prez. In Sahara $i pe Volga. Ea aparc. tutel5' administrativ Si iuriclic).lonalic 343 ratoare. economic. incepe in sud marea bdtElie pentru Nordul Afrjcii (si lul Mediteranei). ONU nu a rreDta! alrroclamat localra qa univeruali Fri.tate.ii o crtegorre larga de drplumarr crrc poPJrcr/ir tr 'nlrcline pnntr o reteaua de colaborare interguvernamentali. manifestald in reuDiuDi. k crearea ei."t .ab si FMI penlrx probleme linanciare si inci pc aiatea pentru alte teme de rnLcres malor' incep:nd cu energrJ atomicii sl lemindnLl cu ploprielrtea Intelecru- 'i (ullura OIM E\te o reLer e. cu cele sapte co_ mitete specidlizate (politic. colxborare in loale dorneniile' intr-un climat de clestintlere qi reducere a tensiunilor provocate de Vi_ numeroase litigii $i corftuntiri s-a dezvoltat pe terenul ONU-olednd liecArui mlnislru de exlerne pnlejul zirrra de Selii ie.ld . rnurl at unei inLer\en!ii publice $ia /ecide conracle ofrcirle )i neo . Organizalia Naljunilor Unire se na9re. Diplomalia Alianlei arlanlice esre angajard in lucrdri de pectiva. in l9[2. Retragerea ce va incepe in 1943 nu se va opri decat h tin. ONU avea 5l de membri. o Americd nepregArid penrru rizboi inrrd d pi japonez de la Pearl Harbour in conflict. ar:|i]ate\e germane se molesc la Stalingrad. ce se distinge funclionarii lor. r drcprulur Inlemalion.. clepi$e$te orizonturile poliricii curenre. o trds urA ce va acompania toatA sirategia Iui Chul 1941. IAO penlru agriculrura OMM pcnrru meleorologre' USeR p.u meJitr. ce incepe in anul 1943 prin debarcarea in ftalia. punend sabia cea talerul coaliliei anti-germane. cu sarcini minore de serviciuj funclionarea alianfelor. care se va sfar$i prin infrangerea inilial gl selor rupe ale lui Rornmel. inmullind pfin codificarea coniinu. venirea defecliunilor. Ciri ONU a lust si dm. acte recomandarc ce lasi la latitudinea statelor decizia si modalilalea de a le folosi sau aplica De lapt. prin tehnica cunoa$tere atenti a struclurilor si muncii de echipi. nu.. Din nou. plus cuno$tinlele specificc ale domeniului abor- . ONU este o familie de orgdnizalii tot s'rlLl proceduri propni ii funclionare aulonoma' qu\emamenLrle. consolidarea terenului. ca $l Liga Nafunilor. Diplomatia muitilaterali. prse in mi$care de americani de a disrruge pericolul ii sfidarea fascisti. nalura i$i va sp ne cuvanul. rea. Nimrc nu d pulut egala randa. Faplul . care subestimau democralia anglo-saxond plinA de dicfi qi opinii fragmentate. retele dc conlucrare. la sfer$irul unui dzboj mondial. conferjnle.

E un conflict in care chinezii comuni)ri au luprar cu lruptamericane. imptulind_o. Definilia reiinuti de cercetirori.i ca $i imaginea remasd impotriva atacurilor SUA (unele reale.ima criz6 care poafta in germeni conf-nrntarea lor $i cel mai important rizboi de propo4ii este rAzboiul din Coreea (1950-1953).roane de la s membre. altele potenliale). t5 acum). in special cele atomice $i in subsidiar cele biologice $i cbimice (ABC).o finlana de cu. simbolizar de impa4irea lumii in doue ra. Esle merilul liderilor daatunci al lui Truman. eficacitatea sistemului ONU. Tehnica rachetelor ce purtau inclrciturile flucleare a devenit atat de avansad incat phsarea obiectelor pe orbitd a devenit posibili. in cinci dec€nii. in. (uperpulen. care analizeazi cazul gi primejdia e confiamata cere llrpe.. Esre Lrn diplonlat rcLttjr de programul Incarrat . SUA consideri aceastA acliune ca o ameninlare inacceptab a.e con. dar solulia este complet bilaterali.eea competirii mitit. Oficial. sub semnul cireia se formeaz[ o expedilie militarA organizati de SUA. unea unui . Astazi se considera cA de fapt cei din urmi voiau doar se testeze pdn acest rizboi vointa SUA de a lupta $i sA sernnaleze nemulfumi rea lor ce Germania de Vest fusese incoryoratd in NATO. transformarea tor din aliari in jnamici potenljali au nDdifi cat 9i eficienta sistemului elaborat de ej.r pccld! al r irkeaga Europe. De atentia $i mijloacele acordate inilial prin PNUD ptoiectelor de \olure au \labjt cu vremea.ei in r. bodla a mult. tn matene de securitale. organizeaza o blocadi navah $i se prcgate$te de riposta. dezbate. A doua oar[. ONU nu s_ ocupxr decil de confrclele mrnore care prco(upau mai putrn p cele dou. Diplonalie 345 ritate (11 membri inilial. Competilia celor douA blocuri se desfd$ura in principal pe planul celei mai vaste $i costisitoare curse a lnarmerilor ce a existat vreodati. nave $i a!.inte. Ia care au concurat Stalin $i Mao. in ce il suni ONU a indeplinit cdri\facAtof mrsiuned oin ace\l puncr veoere. insdrudrlof Inari $i maj ale. iar cursa s_a extins $i in cucerirea spaliului cosmic. dupn expresia lui Churchill (1947\. perfeclionat $i el. sub forma unei inlelegeri Kennedy-Hru$ciov. dar formal superputerile ili pesteazi distantele.rnenrrlul cnlecriv erleisiorici !$iur. cursa se referea la armele noi de distrugere masivA. ca $i McA(hur si de a fi realizat un armistitiu ce s-a dovedit a fi durabil prin acordul de la Panmunjon. A doua intrebare prive$te contribulia Ia menlinerea pecii. $i a uriaselor efective mobilizate sau mobilizabile. care pune in pencol se. defecdunea . separate prin .l._a produ\ lmgrc datd dupe crearea ONU. muLind accenrul pe rctori(i.. projectele pa$nice normele ( ..rder.re acerbe.. ^ cat interactiunea. mull mdi (lar >i mai preci\ dccir cet de lc Li.doue: Vestul $i Estul Aparila gmprrilor militare NATO si Tratatul de la Varsovia scoate securitatea de sub seinnul multilateralitdtii si rezerva acesteia doar teme inofensive intre cele douh blocuri se produc cdze. Natrunilor. colaborarea. . a celor !echr.coftina de fiet'. Hru$ciov decide si sprijine Cuba ato(cuprinzbtoarc. acuzrrea ONU Je incapacirare pa 9r ralizie de c6tre opinia publici_ Prepastia dinrre cele doud sq)erpureri a cnpAtat repede dimcnsi_. P. purtat cu arme atomice. dar. care ar fi putut declan$a al treiiea rizboi mondial. cc (uprinde evenimenle protocolare conrac st mass-media. ca [iind . Dc aici.' oe. in consecinti. fijnd expus in schimb la riscurile bjrocratizirii. a Con\jliului de l||ror trlalerale. Neinfetegerjle poitbelice jintre SUA $ URSS. Inlreaga omenirc a triit ameninlarea ca . Consiliul de Securitate este sesizat. de a li pololit /elul generalilor sai in frunle cu Treptat s-au construit aliante militare $i blocuri angajand peste 20 de !fui a ceror fronlie(a uecea prin Germania.344 Jacun pe vcM lunii Paftea a lll-a. Numai acesr mecaDrsm presupunea lipsa unei obieclii (vero) dir partea carur membrn permanenr al consiiiului de securilate. ccea atrrs cnlrcarea ONt. ONU intervine prin Secretarul siu Generai. unde Nordul comunist incercase si unifice peninsula pdn invadarea Sudului.u Inlema||onali rcclamd rnlenenlia de urgent. Acea.i e{uirii sunt ins4i lesitura indispensabilA a starii de pace. Deci t cazunre carc contlneau un conflict de interese intre sau Dentru cr cinci mari puleri erau erctuse automrl drn intenenlia Dojibila Clnsiliului d€ Securirare..sovietic (ce boicota temporar lucrrrile Consiliului de Seqdtate. formeaza o fo4i inremalionali sub comandi proprie consfange pe cel vinovat se renunle sau sA se supunA.rizboi rece". a tost ehboral h rezumar: rLarul care.e. Carta nu este de vini: un coercnt sistem securilale coleclirA. ea este opri6 de ONU. peste ur deceniu. ca protest pentru neadmiterea Chinei Populare). siqJ[ra daln cand o aclune colectivi este declan$ati printr_o decizie tuat5 din cauza absgllei reprezentantului . vi lrma a unei agresiuni sau siruali. in afara armamentuhi convenlional. phsand pe solul ei rachete cu lncirceturi nucleari.

ti sau penlru a dobnndj poziJii speciale in lrmea a treia. evitarea surprizelor. iar conina de fier ardta ca o cima$d de zale. iD privinla bunelor intenlii a pistrdrii de ciire ei a batanlei In acelaqi timp observau cele mai mici sennc ale intenliilor pA4iir pozililor Si incompatibilitatea obiectivelor. care avea exjstenli hibride. contrib lia ficcircia ca ele sd se iveasci in zona celuilalt.libeltate" puteau fi subversive. dar pe alte cei acorda spnjin (io special arme qi bani). $i totusi. Int@aga reJea a ONU era deschisi in continuare tuturor. informalie 5i oficialiteli. prospectivd. inulnirile mi$carii Puswash. unde se sf:irSea prin rezolulii fire uflnnri pmctice (invazia Ungariei sau Cehoslovaciei). d) Atunci cand una din cele doud superpuicri se angaja direct in menlinerea unui regim (Viernam. cu ochiuri mari prin care la care lucrau nu numai diploDuli. secretariat. opozafltilor celeilalte super?uteri. cal cu asigu(arca pli4ii opuse. apoi 18. al dzboi mondial nu a avutlocAcest fapt istoric a presupus un acord de nerecurgere la nucleare. expertji nu erau ocupa. pregetire.. avansat de toricii acest€i perioade scot in evidenla feptat un factor esenlial cdre diplomalii I au intuit chiar in acea vrcme. in pri rand. ceea ce nu excludea dorinla ii. vizitele $ chiar echipe mixte de cercetdtori. lovitd ar fi pdstrat capacitatea de a rispunde $i provoca daune j ceptabile.Cu alte cuvinte. putand ameninlainsi$i supravieluirea ei pe glob. rizboiul pildl. masivi). apoi ldrgit treptal pAnd F 40 de state.. depa(amenlale. termend . Cand se recurgea totu$i la lb4i. Ne apropiem plifi opusei. cooperarea era stanjenita. Dar rnecanismul balanlei funcliona cu sensibililatea unui seismograf fin. c) Un alt capitol privea o arie lllrgA de competilie permisi pentru a ca$dga influen. puri de strategie.!I Si egdliralii lanlor drn Joua alianle Si din grupul nealiniat.pace" sau cuvannl . $i anumite reguli in materie de crize ti conflicte. c) $i d) nu insemnau absenla deuunFdi publjce $i razboiului propagardistic. cealalte pa{e nu intervenea deschis. dar p. modelarc. Esre existenta balante a teroni. dar $i pe$oane sub diferi egide qtiinlifice. de . atestabil. dar era crear $i se afla sub co amedc]nu-so!ieric. prcemptivi. Aceeati conini avea deschideri $i mai mai in pdvinla come4ului. cu tbrme grote$ti in lag&ul estic. ci doar de a le invoca in momenle critice. Existau $i alte canale. congresele $tiinifice. oricet de nare ar: avantajui primei loviluri (prin surprizA. in contacte personalc.346 Jocuri De scena lunii Panea a III-a. infonnale $i confi-' denliale. supravegherca popula.Situaliile dc la punclele b).in aceasta rlu e mai pulin reconstituibil. servicii secrere. Acesta nu strict numeric. in afara regulilor de comportament (predictibilitatea jucilorilor. cu rol ie lunari dc preredinli $i cu rodle tpa-. pot fi reconstitniie din fekrl in care acesle cdze au fost tmtate: a) Prinu categorie era evitarea conlruntAni majore intre cele doui superyuteri Si elininarea subiectelor carc ar fi pulut o genera. Sediul principnl era Comiletul de armare de la Geneva ai celor I0. timp de 40 de ani car a durat Rizboiul rece.Chja( daci ele nu au fost explicirc. rapoarte).. cu mesuri spcciale desigur penlru tehnologiile de importanli sirategici. Aici intri revoltele inibu{iite de Uniunea Sovieticd in lagirul socialist ti intervenliile militarc ale SUA in Anerica Intini. E adevErat ci in acela$i rimp. Balanla terorii era de fapr o balanti de securjtate rec procb ce trebuia intrelinuti cu o maximi acuratete !i grijt contin aspru. antene fine se intirdeau prin ei pani la ceie mai intime resor luri ale deciziilor capitale. ce cuprindeau pAnA $i calculatoare. in carc separarea celor douA sisteme era etanli. sinceritatea 9i increderea). dul nu a fost scris. Aparlinea de ONU (sediu. rentele liben. simbolic. pan5 h un punct. propaganda era zgomotoasi $i absolute ti. intraffigenfa ideologici. dupA cum erai intr un iagdr sau altul. b) Urma o intelegere taciti a dreptului flecireia de a reglementa corfiictele in interiorul sferej sale. aparate de politici extemA.ri si degenereze intr-o distrugere sivd. O examinare mai atentd a Rdzboiului rece ne indepdteazi de imaginea crispatA relinuti de litetaturi. cum se numea echilibrul nuclear. Toate conditiile pireau intnnite pentru conflictul nuclear rare in blocuri opuse. cdEtoriile personale nu erau libere. Menlinerea balanlei drept inimi a acordului major de evitare cu once pre! a r67-boiului nuclear presuplnea. sau in cazurile b) fi c) aducerea problemei la ONU.tiilor era maximi. ce se bucura de atenlia $i cooperarea de griji a puterilor nucleare. stocurile cle arme. rigiditatea circulau indivizi. se lacea pnn te4i (Angola). Afganistan). miza excesivi pe fo4a.ti arat cu analiza discursurilor in care se strecurau propuned nuantate neinlelese de public. Aici.Diplonalie 34'l Rizboiul rece $i cursa nucle. SUA avand mai multe focoase rucleare Si dar dupe cum senmalau teoreticienii strategiei nici una dintre nu avea certitudinea ci o lovituri nucleari ar desfiinta caDaci de riposti nucleari a celeilalre.

ra_ i ile . Inie/ul \chrmbalilor Jdrea In noua pozilie americani fati de echilibrul lero i. Bipolari. ca slalp de bazd al uniunii Europene. Prin regionalism.. pro\ine din lermenul de bipolarira|f. car 9i tirile in curs de dezvormre au rnur cu regulafirare Inari conJennle menrle \a te coordone. unde a incurajatgrupiri ca ASEAN $i unde a inspirat $i ajutat pe tinerii dragoni. Nu este atat o cedare sau linitare. se lndndea pe cele rrei conrlnente care iormau lumee a Eeia.l. ca $i tentativa ei de a exercita functiuni clasice ale crarelor. 1950. d( aliante Si.Si con\Lrme energia fi influ_ Atat nealinjalii. c il_"^"I !9]t o mitcare organizag a nealinialilor la Bandung. cn cererea uner . Se consideri cd anii republi cani ai lui Reagan ti cei de declin ai lui Breirev au cr. troile economii emergente ale Asiei. cradul inalt de inreqrare mani fesrar ir) Inoneda comuna {eLro. care.emnalul aceslei incordan. al funclionfuii balantei. f6re sh_i rnai numere pe euopenii din grupul Dealinialilor. DiferenJa regionalismului fafi de abordarea globah constr ln chestiunea cheie a suveraniEfii. principalele liri invinse ln cel de al Doilea Rizboi Mondial. Acela'i calendar impresionant de colonizare a fost reluat ln sens invers $i peste 100 de firi s-au nascut. ca apirarca tr politiLa e\temr.lea nu exi decat in domeniul puterii militare propriu-zise sau al celo. . dup! concilierea istoricd De Gaulie-Adenauet. enla in proiecrul pur revendicativ al noii ordini €conomic€ mondiale. In timpul RAzboiului rece.rngurul rezutrat riind so nore declaralii ti principii invocard echitatea $i drepturile. oro_ cc\c ino\d!i\e ca regronalirmul ri crca noi centre de cirilrlalre materiale. drcpt caracteristici a epocii Rezboiului rece.slerul ei pa4ial de cAfie Fri in favoarea comunitilii pe care Si. cat apiicar-ea unui tip de suvera_ nitare exercitati in comun (rral€r).Rbzboi l srelelor. Mai larg decat gupul nealinialilor (circ. Este posjbil ca invazia Afsanjstanului si f. b. invocarea dreptulii intemalional 9i presiuni insistente. care nu suferd atingere in ONU.. rupand legetudle cu metropola..ecolul XX deslalura procr.-\leutralismll a fost calea alei de majoritatea fdrilor lumii (America Ladn6.iile coloniale sA se deschida oricArui ca prezenli comerciala. cetmania a preferal sa devine o putere regionala. . care a avut prerenlii excesive.niic de 40 de ani. Cel mai imponaft proces al secolului XX a fost dec( care desftcea tot ceea ce construise colonialismul seaolului XD(. astfel de imaginea unui rdzboi rece mult mai bine resizat in decit purea crede oprnia pubtica a wemii si chrir een. ONU a reu$it sA calalizete rAzboaiele de elibe- O alti eroare care impiedici analiza Rdzboiului rece.rce ca decoton. iti rec4tigau pozilia de puteri economice.au creat-o. Marele lor parlamenl internalional $i sprijinitor a fost Orga. Tactica lor in negocieri a fost neproductivi. 40 de 16ri) eralru. mai ales.lab dez\olLate au facur gre)eala \a. sr in lesiclatie de (arre UE esre cu totul renarcabil. Rolul neahnralilor scadea in rnomenrele in care se oroducea Jesrinderea intre blocuri ri progresa conrrotui inarmirrilo. lrl sp€cial cea econoriici (Marea Neagri este un exemplu pentru colaborarea economictr.e isro.rizada Natiunilor Unite. inca minal. Japonia a rAmas pe duchie de cutit. In afara ONU. Di1k Mlie 349 urmitoare. pul lirilor in curs de dezvoltare (pesre t2O).istenle tinan(iiur. Dx. inacceDtabile Denlnr tirile Jez\ollare.rrea. economicb sau politice $i imperialismul sA fie desfiintat. Asia qi Afiica).ie . Ambele au ezitat inlre cadrui regional Si cel global.ar in 1981-1983 un mini dzboi rccq dupa un proces d€ deslindere lenri a unui intreg deceniu. Dar lumea politicl economica era cel purin tripohre. muhilateraljsmul se afirna in afara \aliunitor Uniri in iorme muit rui avansate. de cliseele wemii. insemna cd avanslrl tehnic pemirea crearea unui scut fali de ame- .. tendinJi rnanifestatA ln aproape o sut:i de gruperi de state care intensifica colaboraxea. cermania $i Japonia.Prin d€clarafii solemne. . inrr-un pas giga. 9i te( colonial ca la sfaritul rdzboiului impe. dar se modrlica consrdelabrl in regionahsm. regiooalismul avea $i un succes pelitic ir procesul de destindere de ia llelsinki.au a unur rranster rile. prin lra. care au s6dt etapele dezvoltini.e ooziiia si cere_ in timp ce balanla absorbea toati atentia $i resursete superpute rilor. nici un proiect rmponanl de Je/volrdre nu a io\t oblinu:. jucend $i cartea globalitrgii pJ cea regio_ nale.I 348 Jo(uri pe scena lumii Patxea aIII-a. {ehnologic drepl compensaiie peniru exploatarea bogiliilor lor in trccut. iar prin Mercosu{ America Latintr ofed un caz de inteqrde avansati).

care se strangi la un loc pe albanezii din alte rcpublici. au reprezentalo luptele din Bosnia $i apoi conflictul dir Koso!o. Revolulia ronand din 1989 a ficur exceplie.lagtuul soci. Mecanismul echilibrului nuclear funcfiona ipoteza ca nu existi un asemenea scut cd crne tnceatca sa_l ( . care consriruise o scufti reactie initiali.I 350 Jocuri pe scena lunii Patrea a IIt a. ca o garaDtie a pAcii pe continenr.ior ii acceptasefi de facto di!i_ Noua eri-a fosl primiti cu o mare sarisfactje cu o jmensa spe$i ran{d. separarea Cehiei de Slovacia prin buni intelegere. cennania devine. mijloacele de rezolvare $i prevenire a conflictelor sa se afle intr-o asemenea stare precari de subdczvoltare .itoriale si culturale. lent. sand anii'90 unei pedoade total diferite de profilul siu.tvarea^de carifea a unei federatii. Esre merirul lui Gorbaciov $i al Scolii sale diplomatice de a.gO.ierea picii impreuna cu instaurarea democraliei ti adoptarca economiei de pialii . aflara in pierderJ de suflu.i intema-tional a incilzit ia ro$u vechile pasiuni identitarc cu tensi[nile 1or religioase. in tratatul NATO nu figura nici un prelext dlr acli une. ezi_ tallt $i eronat. ci se reuneste cu cermania. s-a lrccut.lui rece itsese indcpidari. ata cum scria Fukuyama. Prcsiunile nalionaliste relnvie peste toi. Diplomalia intemalionalb. Faza cea Inai sange_ roas.In Macedonia.i imbrdF_ $eaza democralia firA zguduiri prea maJi. Nu loaae fedemliile construite pe ideologie s-au dezmembrat painic. ducand 1a silbatice. a leriior mari $i mijlocii de a face fali noilor conflicte. admali de visul unei Albanii nrari. etnice. a organismelor g]obale Si regionale. Dezamigirea nu a incetat sd apari. Se inclreie ia sfar$itul anilor . Pe tangi rutinea Europei de a avca pe solul ei primul riz boi dupe aparilia zorjlor insorite de pace.fi renunlar la zigezuirea pdn fortA a c6ii irezistibile ipre indei penclenla.etetalre l. Cum este posjbil ca intr-un moment in care omenirea dis punea de o capacirate tebnica. occidentala. firi a aminti de o opinie publici ce a trecut repede de ia extaz la agonie. sub priviriie suspi_ croase ale ma. Este semnificative diz. apartin mai degrabi $i consriruind puntea spre sec. !i . Europa $i ONU.ara in continub instabilitate. Iugoslavia. concomitent cu de LberaliTare ale lui Corbaciov dupa to85 cu fr Uniunii Sovietice.ilor puteri. Ca g alte secole. dupi qapte decenli de exisrenla $i de copte$i.rin caraclenrl sau vjolenr.. toare prezenld in rreburile lumii. o dati cu inliturarea capacului greu prin care regimuile lotalirare ri_ nuseri sub conrrol atat ameninFrile pentru socialism cit qi pe ceie ernlce sau rdenhtare nntarea nucleare.lul $i miteniul in anut 20n0 | inia de\p. cu alt tip de problemeDin exasperare fali de inelicacitatea diplomaliei. fiapa acum insuficienta pregatire a iltregului sislem internalionai. istodce. Sistemul international a reaclionat in mod impropriu.i eze_prin sisteme de alerti 9i deteclie cievine suspecr ca se sa clea prima lovitura. Intrucet pdncipala sursi de ameninlarc in cursul RAzboi. . In Africa s-au produs cele mai mari masacre intre populalii care pand atunci convieluisera palnic: este cazul luptelor in- . Noua curse tehnologica a depA$it lile economiei sovietice. Comunitatea Europeana se afla abia in stadiul de dezbatere preliminare a cererii unor fo4e comune de intervenlie. te. cu rezerve procedurale complicate: observarea f. opunanduli-se prin fo4n $i declan$and un oribil rnzboi balcanic Extremistilor sarbi li se opurcau extremi$tii albanezi. folosea limbaiul fi metodele unei alte lumi. ONU avea experienF doar in menlinerea pdcji.. alist" in timp ce fbftele sovietice pleaci.ri recurs la arme a unui almisliliu la cererea pi4ilor. in aval sau in amonte. Maj mulr decat atat: Cermania risdriteani nu numai ci se retrage dfu .. a fost in mod paradoxal cea care s-a dovedit incapabili sd acccpte imperativul schimbirilor. cu cei 70 de milioane de locuitori. care anre.la recurgerea de misuri punitive (ca bombardarea Serbiei) $i la interventii mililare in loate combinaliile posibile: SUA. De data acest. lucrulle au ctecurs re: lativ pa$nic. Razboi care a $lers delimitarea clare intre razboi intem . la orizont se intrevedca rein\.cureliri etnice". Din URSS se desprind l{fstate. Diplutnulie 351 ziunea. secolul XX se termini lnte cle termenul calendaristic.i inadecvare? Acest deceniu al suferinlelor inulile a ariiar cE riul este mult mai general.SfarSitul istoriei". un lacloJ importanr a] politjcii intemalonale. confruntarea cu minoritatea albanezilor a menlirut . NATO.nrloare o procu-a un e\enimenr destrdmarea URSS. lx finele deceniuiui Ultimul dec€niu. iar din sfera alte 7 state. . care thc se demult disiunctia din blocul rasAritean.ar omului prevezute la Helsinki creased uD curen! de eliberare a {drilor din sistemul sovieric. Desfacera de imperii a fost legati intotdeauna de d boaie. $$inlifica $i a cunoa$terii atlati la zenit. reprezentad de mediatorii britanici. Se incheie Razboiul rece care dul rase pahu decenii.

Atacul se face prin ocolirca 9i substituirea ac$unii inspectorilor ONU care nu-si dAduseri vetdictul final in privjnla prezenlei armelor de distrugere in mase $i in contradiclie cu obiecliile procedurale $i juridice ale unor aliali principali ai SUA. Un conflict in Congo 1Z care aduce trupe strAine rivale pe solul sAu inregrsreaza peste. intr_o jlnensa rclea bine in_ trctinut. manifestarea de presrigiu este ridi: carea de moschei splendide $i scumpe. In cazul conflrctLlui ror atat de \echi intre trare. cadrele noii campanii cu ambi. Djzerable. solutrona pa$nic e demonstrate de Africa de Sud.nalionali. Mexic. cu.d o formidabila stafie amenntatoare: invierea islamismului extremist opus valorilor. l. Oricat de radicale ar pirea aceste idei. S-a spus cd dupa acest afront frre precedent adus Statelor Unite nimic nu va fi ca inainte. Indignarea ei este impdftA$itd imediat de majoritalea tirilor care creeazi in juml ei. Brazilia). ca Si pentru sistemul mondial). de $coli. iar activiiatea consti in for_ marea de cadre exrremisre $i milltanre. care bdtea la ug.. duce: la ti instaureze o baze de atac impotriva se alfturA mififarl. Diplonalie 353 pabiH si cucereasca o lara $i occidentului. pepiniera prin excelenli a terori$tilor inte. ta al doilea rdzboi irakian (2003). SUA ln irepnnd o intervenlie reu$it.izA generald. Disputa pare pentru moment cA ameninti soarta ONU 9i a altor organisme iniemalionale. cdpetenia lunii occidentale.boriele cr\rle in Si kone. America tervine pesre tot $i eviti o c. atunci cand acesta doar esle acuzat sau suspectat ca o prega te. pcnlru ca aD credirele lira acopenre rr de!rne/e cconomra jud esrului asiei Coreei de Sud.irca un mi de !rclime. SUA.. incercArile de mediere sunt inecate in rigiditate.6. o alianti marc lmpotdva terorismului. cre$tine 9i neocolonialiatul $i protectorul Israelului. Irakul.ie. ca. deschizand un nou dosar acela al -tarilor ce se autodesfiintreazd. Taiibanii sunr semjnaditi islanici. e. la care s-ar recurge inaintea unei agresiuni a du$manului.r. in Afganistan.tii nemasurate: de a lovi pe Satan".te lovit. Esre culminant al unei mj$ciri crescAnde. cdlduzili de un fanatism sacralizat. ill raport cu durata rizboiullri e$uat purtat de sovietici in aceasta Fre. incepanci cu SUA. Tara succesulur. Pe plan doctrinar. rizboi c4ligat de americani cu ur insemnat supon intemaiiohal la inceputul deceniului 9. Dosarele problemelor nerezolvate cresc. Dar rand 9i ea descopera grave crori de funclionarc a multinational mari. bubbk econom!. norcl cle ecuator Formula acestei mj$ciri islamjce e sjmpli: corduil cerea aparyne cterului poljtizar. unde manageriatul i$i insutise in perioada unificarii companii profituri in afara eticii c. . Liberia. Coasta de Filde$.tii formaF cu aju- tor occidental ln rezistenla afgana lmpotriva cucedrii Capilalismul conrempordn a 5uteril atacul unui \irus srav: l. doui probleme reman deschise: aceea a dreptului de interven$e. Partea a I sA -a. suporteri ai autorllui atacului din l1 septembrie. iar alte cazuri ale statelor cu datodi sd prodrcd ( astre tu Ametca Latini (Argentina.Iove$te pe cei care s-au intins pestJ.ie ca_ paleslinieni. fanatism $i violenF. tumurile faimoase ale New York-ului Pentagonul este lovit de militarli sinuciga$i islamici de i.a. o lam c. Unneaza atacarca unei alte !iri. situalia devine mai complicati. ele gasesc un anumit suport in procesele de globalizare $i regionalizare ce exisd qi se afi. )mlte the rogue states (delincvente. Egipr) $i iD alte tiri africane ta. interesuiui 9i p tiei domirante a Occidenrului. petroi o intarire a pozitiei sale in Asia (avend hdonezia ca intruX in Africa de Nord (Sudan. prima promor. Acestor teologi formand . Pe acest fundal se inal!. ce avea cazier de agresor nejudecat pane la capifin rAzboiul din Golf. intr-adevir. prorecl comun. Tol in Africa au i/bucnir. unde apa lara heidului devrne... de$l capacrtatea cie a . iar conditie cultivata (nu $omen mizerabjli. care dmp de decenii a sub privirile binevoiroare Si cu sprijinul lldeiilor prilor boiate iri. Japonia. dar se calmeaze $i[n modts |iwndi practic menline structurile internalonale Si aiianlele in funcliune.Marcle zatoare. sovietice.pitallsre antimon( transparente $i cu concurenfi loiala. fdre reinerc. milion de \ icume. legati de problema dreptului de ingerinF ce contrazice Principiul suveranitilii qi mai ales de aceea a intervenliei preventive sau preemptive. Regimul se schimbA intr-un timp record. de pildi in cazul intervenliei umanitare $i fErn indoiali pentru acceptarea lor intr-xD cndrujuridic intemalional bine definit. pentru distrngerea talibanilor.ma. situate din inima occidenrului parn marginile deSerturilor. strict limitat de dreptul intemalonal in vigoare. reacfia superputerii sfidate a fost uria$e.rael - cad.apai ralea lor reala. nu prpduse ale s6riciei). Algeria.352 lre erniile tutsi fi huru Jin Rwanda Si Burundi. inecandu_se in anarhie. supuse exun( dar emanend din descompunerea lo! miasme periculoase pentru cini. $i lovitura se pro11 septembrie 2001. dupA o iumarare de secot de cri.

:' corunjraiea inremationaii J.1ii..rl din liban din \ard anulur :::111T.. .jj:l:lj1 "' :iililli l:'iit '"""" tr:j '"' " "lr"*.._ 200b e\te rlustradv p..g**r"i rana se rmpune cu evidentn Canaci!ctea dc inrervenlie esre mer4inulll I lll ( l)lt)h)ttktlit' 355 ir "".grupiri (\tiernr.il"""ii.. ca urzeali a lcsiturii universale. care a )l'"il'l:."i"iJe mon i ."1.*"i:*li llff ijls^t&i'#:?ffi i"'.rc.. r.u.] . diplomatul. rofiei milirare. ro'at rortrjitor Inrernltion te (lre .. He..'./bollah.."i .la esle lmDroh. ::""::.. c ignorrrca liEtofilor de lbnd . . inventand instituliile multilalcralismului universal in umirirea picii.1.ll j*1. :re.-"*i. a recursului lu lbrlil.1"1i.:uti t! xtz x ttl tti l\u h\t vjziunea globaU.*ffi ::::::l la:-f.^i^ri". Este puterea care atingea influenla maxime la sfartjtul celor doui rdzboaie mondiale. Puterea copleqitoarc a SUA pe care unii o vnd in termenii fort.'. .f :::lr:. lii .ti.1!: ". confirmarea roruhi fi p.."::.&. sinseroa.i: :liJ"il:T::r t:lii:.. rceea$i :::.:: senarurui americar...l ff Tj :T iil' :"a]':":ifl 1i". prilej ivit inci o datd ]a 1990."..l"T"n:.. in cadrul acesteia.l#il". g.r..:.tlor.3-54 _. Ant oNu "rii"."i"irJi'il'incriminare nu se baza..": distruse comjs.re r00u $i :?:l ::::lll:': (u ri. ca $i pripastia neincrededi $i urii care s-a agravat intre populalii nu vor permite inci iichidarea litigiilor pe cii pa$nice.. Rtboi.::::lTf:fapre. cel<b'arc u vi.pe .virare..ji:llit i:. cand un sistem mai eficace decit ccl exis tent putea fi inlrodus.rry . rcluarea negocierilor.urun o ta ro! ::::1. "a.ld.et.ff :1. nu es.i:.r i#:.... ircurajate intr-o societate deschis: schimberii....T i. Profund dezamegit de ascendenla recurgerii la fo4i la inceput de mileniu $i de ascendenta ei asupra mijloacelor painice.:rna.i.rl. wfi deloc.nr.:ia. negocie rile.ii:!1 :.:.. j:ttili. Dr.i"l rak'ralj\mului anun!ala de unit iutori)..':.i.a.acest stat.ce)re lli... .o".l:.ll.r..".""-li* li:. r"Jii .'111."1i-..f ilil :H:l D].:::. altul s ar putea ivi cend Stalele Unite ar putea folosi autoriiatea Si vocalia lor la construirca instiluliilor globalizirii.oioiiiu.icre in privinra di\pa. )L\r. Allii se indoiesc.t" pro..jry:*.r. Dacl acest mornent a fost pierdut.ii:. A efecirat o intervenlie ce viza unei.. jur id.i..r. iner lia ccrcurilor militante $i extremiste. Mulli observalori cfcd ctr evenimentele pot inspira paii de rezolvare pa$nic?l a unor litigii cronice: acord cu Sida.."r'irjii'ijil] il. Afg.te pro\oc tuarea unui soldal israerian in cap. .... schimbnri de prizonieri.. considerand cd prestigiul $i poliricianismul..irib.nu se descurajeazA 9i reped deviza sa: secolul acesra wrt tilii de . rar impli lu."" .#.even e iJ muttilatcmJ.T".f u"#. ar exi"tJniei L_..r [[# rie de inovaiie rehnologici $i in dinamismul economic..an.:ii:lrr __t" :r:T"]::iJ!::{L'.: >i o teclre J nepruducrrli_ 94il":'#j .. {:ieci'. diplonMtic sau . acea. :. vor face diD diplomalie ti tehnicile ei o conponentb nelipsiti din toate profesirnile societilii. .tionare este copreerroare..filillltL5 F..rR:'u::." ra-zDot cu.r..i a soluliej temen lung..ei sale militdie fere rlval este dati de fapt de preeminenla lor in mate- n i:lil :i["il1til"".va In rrl*.e de ra incepurur secoruru.5i Nici cer ah pierexr on"rr.m Dafene j:..u .ii.-aruri co'nune Irrh i. restituire de leritorii.11..*:11Tdi1. di" Ir.r1l.:...e." j*timl[: i*:ril I:1llrtia 1i...

U. t962.El.\. metade. 23. Ed. Mdcel. /rzdrett. Phl'lppF. Cler. C/u/"s }ui"t. pars.. I'rJq. L. Redacta! de V.-. Pm8uin Books. Bucuretti. vol. il|{! Capitolul2 30. PUF. Ed.. Anenis. 1945. ta55. Di. Vcstala. Ren6. 1960. D.r/oz. Wills.I?s t.be Cd?sdd. Phaeni. 1 | Snero us. Random House. Simionov.Ft a 1975. the Phoaicia6. Pmis. derrir. Burrre)lr. cahieL Philippe. Simon & Schuster. a I-a.. Capitolul3 t970.. 1994. .. Bt<artiun. ::*. paris. Lanaon. Sreculum. 7. Bucuresti. 5. Diplotutie. New York. Islorid calulii $i ciriliznliei. Henry.2N4. Pdis.i. I Amb. Chtistofie Colohb a Cro tell. Drplrtur.lt Seuil. Ed. hoi . 9.. 1946. sol- *** I ana 1964. Despte ardcolele d. V.e. 't 39. Bucurciti (tnducerea volumulul Panre.nce. Slaatskunr und Diplonlati? det venc.oti Bucurerti. p'a. edifia 1912 16.).toinrle. 15. SkdKn. Pdis. *" Diclonar . 38. Edito Seni. Malta.m. D. t. Drimba Ovidiu. Bucurc$i. M^te\. Charles.Ed. cenavq 1973. 1982. polemkin. 1954. 1943- ++* Hish)ire CtnA rak des Ciritisatn $. Civilirclia R?na$EnL Capitold I \ot. 36. Callindd.PMl +++ Histaire GltQrale ttes Ciriliations.2 vot. Bucuref BucureSd. 21. 35. Machiavel Fn...n Age. Aht4t?. Pdis. De Laumay. puF.Mas@\a. 3 Ed.tdtLr).lu Mold Age ldees.es. 35'l *+* rhe Conplete Wo*t oJ1'acr!r. tz diplotutie Routtuinc (etji\ie ftn ezA. /'rr.and. Gdie (Lraduccre din limba darinae. C. Cohen.l Alo r' \4 Lel.ttdtsb.A. gtiintificA. Ed. t: Lorient et la soh 20. 1970. EncicLopedia. The Civiliution in hab. 1966. Dro/. Dictidhaire d. Vou*r. Bloch.n(r.hetre. Aiemis.. Anrold.4nrt. Fn. Ne*nhm J-. t96a. Bucure$li. 33. Abin Michel. 1958. Anarg ul Evului Mediu.ru.r. Ehevier. C.iqup tuntenpotuk. Rusa. Ed.M. pasihi din tecutLL Ii. ffr. Br(u -n . 1995. Bucurcsli. l\t.. Grqtness @d p€clire.ten Libray.M. 6t1. New york.p dirtotuhq@. V.l r. 3. To)llbee. n.S. Ed. taDtbaati. Coordonalor V. t967_ 4r. 6.i pedagogici.hayats.itdlii. lz 8ron b clarld . 11. Guslave. 1970.. Paiis.le istoie reche. noft? . lz Mor. Cobrdonator Taton. New York.r.. Itin..b.H6tolre d4 lelations intematiohdles. 12.Dini. Bucrreitj.. Hachette.p. Brion.irs "lodemer 1.5 !o1. V. H]JJah.\e^iLi pre. F1irrtu Bibliografie Universal Dalsi. 1985).respft legatutile Histtiei cu Eetii epocd heleki$ica. Politic4 Ed f6cu. Brcun$ti frdcezi a ct4ii 19:18). AniCne'.I988.. Rizzoli Libd Mjlano. *+* lsbna diplonatiei. Meroni4 BucureqLi. Hrold. Hacheu e. 34.1. fu. Ia srande aidtutu de t hurlanna. 4:. 8. |. Colsin.. 1961. 14. Esen4.! ^' dp la drtLoM\p F.\eB. *** Hisbne Paris. Meridime. \ot. Dicrioanri. Modeh Libnry. n. Henry. ri genenld d. Hvostov (edilia a doua). Ctves t M.Lp dtoit dtpLoma. L.2002. I: tni4a tuedieratn dc Ia angini pand b l45O.nr.8.Partea 22. 37. r'. Pris ( l dne se. eetolrale des cirilhations. 26. GrDce 1963. 1962. T ore premlet). sa. D.The Te. Andreas. Cme!!.r O\rord Un. Bucuregi. Mo. S. Fpld)kfpa ).I^li. Eric. Pol. anho^. oJ thz R. Olf|fa A. N.. d+lafup.. lll: Iz Molen Aee. U: Ron? et enpn?. Jacob. D4de.970. Ed.nr.'!hi.lio@t de rclalii intefl@liohab. $nin|\ficr. HoRa.ter. prn". Ed. Didactic.h1. tA. 'r'. CesaE. Mircea D'plDmttt.i. I DtploMt. 10. Ed. Huizinga.\on. L erya6ion de I Oriefi et la noissonce de Ia ciriliqtian occAek&k.. cnglezr IAcryes./i.rrrire der rclat i on s intm at i ona Ie s.l.. Burckhadt. tnpeyre. Ed. 4. I 979.histoire conzdporuine. 27.. Uni. Candq D. Goshol Fregois. 32. *++ 2.i rusD. 1960. 40. 1957. M?Ji\4 Mlrcq. D. tqrl 19. Pippidi. +*+ Ls. $tii b 29. PUF. g. Mal4o. Ed.tiplonanc. L. 2001. Zorin.. Rulgers Universily Prcs. Dlehl. Machiarelli.ip?lE. edifia de nII r'a4hp rtotanarqrF. DaloMq. Pdis (d. Histoirc d.nansancc 17.ia a"d Evans. Colin.triirl. 1974. C diplonaliei. Prns.6' .s reknioN inuh&ti.t981. Dinonatie 1942.. 31. Kissinger. . Ma. Polihcr. IaJ2. I I ji in$nulii.te Bru\e. Johe. Bamril/i. t3.1971. | 926. piere Renouvln (ed.4 C"rd.ii. vol.in Studir Si cercetdrc . Pollrcm. 1967. +** Istoia anticd 1. Srtoq. NY. HacheLte. Url r. Ha.8?t ihtet Gesdn ts.1947.C. 24.. torb 4. 4lle\Cl\lon.PUF. Pri. Jotue.Bei r.ioner im Spi.

r 1r". plnj ^"r-tc-n.df. Hn heu. And6.Ieques. Les Grandt lStuLnE. 1967. Times Books.. ' lrornine.1n ab46d"n. Ed.gemonies. tn. Plleravc.. se. $coalelor. Politica" Bucurc i. Ncw york. *** Reprezenhrtele diploflatice ale RonLaniei. 1967. at pacii (De 55 59.i Ma. \olnNl III din lsroria 8eneLnd d $tiinki.I967si I9?I- ZmfiBcu. Marlingly. D-pui\. \ia.. prr. 1957.). 49. Caa EenerdLi a rriizt a coordonaror Tabn. Capitolul Capitolu! 6 E Diplonatie mt1 kben. N. PUF.8. De GarUe. Ren6. Ed. 88. Ed. 8r. nla. 70.le la diptattuti. tagues Etrangcrcs. lrui. '71. Andf. Capncom Books.ie Weslplulie A l'Acte.tlirld des 76.a.. Lr Chute dL se.r/ldzm'.t h. Tabouis. 1974.s le I hisbile tuademe Renoulin.Grotius. Ctd.1 . jure be\i a.ra. vol..tul.. 1975.. l97l. /789J914. Czenin. Lz Xt).. De Ed.tone 60. Jacques. Beridee. Ddpz dr. 50. Ashgale. Ed. veBailes 1919. diplonatiqae de t 919 a nas jolts.ctriita: Sed ulCclir. Ed. Mosco. Car? ina.. \. ttiinifice. *+*.ftodmd De Id l45A b des cirilisations Iz Bucure$ri.. zellcf. 78.t. Potinci.. +++ Two H. Britain lW-1914 and the Ukte. 1974. 1969 G. Ed.n lt .. I n. Ceorge W. Bncurcsti. 1955. 66. Lor don. Nrenea lui Napoleon 11. Aus *** 84. 64 M. **+ $tiiata contetuparand. 2. Diplatucy Thcary dtd Pradice. ruoge. Chutchi . Potitjci. Moscola. PUF. 48 De Balzac. Enmanucl. Ed..to tague. Bucurr!0. Fedindd. .+ Hittore eaninl. hnimea iai. Fruflla lui Richetid. \.Hachefie. De Lalmay. de la ECA Bt. \o1. rar.. lr7r1./pdpt*"t. Homr€. 1974. Mdi@n d?s Fnjren Mettemnich. no. Balr. {r.Ed. 62. David. cenele. +*a Histonc Gt. i. [iseh hawt. 54.apansn t eutopaenh?. 1938. .Istdia tutuiir. Gusti. Piere. vol.Jean.4t t rr. De lnunnay. Durcsette.L De llll5 a 1371. \. Verld! Sryna Cr.!turhrcr. Sociolagid relaliilot intewfo@le. Par ck Kan O Brian.. lorg4 Nicolae. Ae" ot R. Crme r n:verrq ercsq **.nove. Paris. 6{ \. The Fd oJ the Houte aJ Hdb.?. 1966. dn. tzs XVf d xvrf si?cles. mut4tiah inteLtectrdk d. '. pdis..r. cdett. paris. 1989.ohd Etrpirc et ]a ndhsance dr Lt troisian.358 Capitolul4 Hisbne g.R.n tran e. Ed.J srdnrlet @nlroredes .l. caotdanarot Rcne TaLon.te ta science nodlne ++* Parteaa |I-a. Opere CrpilolDl5 1800.te Me. vol.Jacqucs..lemes. HEb n\on.Ed.Ert Edno-Service. Ilhaca. Pans. 1972. vI. Ncw Yolk. t 9|I I9. De tnunnay.hcty a Hpn'.e. a. Capitolul7 89. Genave. /a R.\ie.td pui. Bu. L. Hxgo. Ptis.iraLe ler Cililii... L Lrrapz nes Natn nlit6 et L aNeil de Mweam nonttus. prele(e M.Ed. 52. 13. Rtpublique. Payo! Pdis. ! .1964./.p. Ed. Benndei. t?i knpJ '. Bucufeqti./as. Simon & Schusler. L. . des cirilisatioks.Ir a va eranp\.Cnllough. De Lrunnay.ptut t'zboiutui ti -SanZratE | 7 I 5 1 81 5 ).ptL. ( orer?ss Merhu$dr. Dd. Oieux. o45. Genevieve. 2001.\ehrt) pdpcibnk\. U: 19r rr939.L'apas. 1995. 12. Academiei RSR.. 1945 t965.t Ats6. I 973. Hdi.te L Eunpe (Hisbtu rles rclalions nneflationau. .Ed. Gendve.epoque 53. 75. Ed. Moisil. Th. !ol. E. Lz d. +'.er <6.. too.2(P2.1.siicle (L. r. Ed.le I histoirc cottanpoE5. Jacques. xVIf IV.15.r. 1965.lStdtes 1941-2401.L.imte des cirilx4tio6. Rdn t .Chd e..nand. Hi ron d. Bucuregi. t huhanna L adenent .eputurile diplatuliei rcttune$ti tnodenr. pacir).e. 51. Ed. VikinS PFs. EnitJ) servicc..'. Ed.1916. tqo. Ed..rr ' Cokt ilcr- .. Hi. i970..loMr. fusicl.aL\? d t rn\h \Ht.t Trtlinntt t2' 58.. 3i edilion.Cofruf c!r6? "ri $rl S. N.. Camp$. Lj tna. Dinitrie. Colocviul: . Hntuir.I: 1859 1917. 1961. lurgd.pUF.. XM /289. $tiinlificd" Bucurcrd. q?) 79. Fontairc. Ttt.hc Pzrr lds Aranler Pottenl. Th. .A. 1968. Edito Senice.tuk tl.a.ul ol H&oU.le. pri.ln\b Sq vice.s ll: ./. Bncurcsti. ed'. cdron. Dm ctpain d? t Lu. n. Edward. pdis. Palrica etunfi a Reselui Canl I. ra Eruna. SecaLuL al xtx-\. L XlX sia. Ed. $tiintificd.e. ediLar de Fl. Bucurc i. D|Iondlie 359 I Ed MifenJ. Gena\€.roirc .j). 61 l . Ed. lu(Jl..e ir al Academia Romand" Buoregti.t ^n. ryp tl qtilihrp. ra eytun. New York. Ed.n/ nvace DiptaM:r.liti. De I87l ii l9l1. 86 Dobrlni[ An{oly. 2003. -.l^ onlnv?ts.\\. Crankshaw.Eliza Mica inlelesel. r F)u. *+ IIistun.Rzldltilz rotuAho ltuh. Gallimud.ratc. $dinifica.dnn. A'Ja 4.'ru/s. La stundes. 1968.. VII: r'fuoque contmporaihe. AmandClese (eds. ks sran. Khrodllcher).otp t^d PLJ| Par.riors.vr Corge rzB. 63.lnsland. Malita.Frl_ lJb?fros.. ii 68. la64 61.s Canbon pat I'M des sierr. 1970.onnavRs rlu tenps pllsert. Pdis.a. 87.e de tank. t9u9 19t4.en dc tr pan. Jerourivskaia. Nodon & Co. Balnnote. 14 ocl. .er D'Astier. Anhur Brc)cha. l-led.1982. Hachetle.* In dlaituttu lui Neasoe Bas4rdD. New York 1965.te_ Lapog. ld Et?/rc Jrontu. 1970. 83..

65 . Thp Rr. Buore61i.--.'i8n. 2005.. Su$n... . . polilict. Fn. '001 Lna ic' i Cut. Lcln8ror vd\.... ..... Janes. . Jom 95. 110..pds.-. .... .... . Capitolul5.19. . Ma. Th..te..126 Capitolul 2... .Gemve... 1976.166 1'72 . bd.. Jocu pe scena Lwnii 93.. Ed.t H^gat. ..-. . lzs . .. Srudia Diplomarica. ... eot_ l: De IgI.l...' . .Gregor Bums. l|r@l@ Zituktcu.... ' .. Calea 2 $i caLea 3 ... l00. 97. ... . i Capitolul6. David S..... .n e! rn\ n? susppnv drytotuq....17 Capirolul8...er tah..... P.. A i^ i16!1.n pr€l3. rrk wla|e . PM(. Cald Wz4 Canbridge U...rehs. Modele concepruale.. Concluzii.38 n. genflicte Capitolul 1.. Mead Co. .Buoreqri... I/. Coheplia jundi. G@scu.. Mct€llm.-.. Dsa.. Capitoluls Terlii-...... .-... Dq.-. O frescii a tunii diplmtie &nd: ....... ..... .Eunpe.......... Conflicrele secolului XXI . crond. ..Conflicteideltitare.. & WH.5 .. 1958 (Esidn" des rctdtiol. Capitolul 9.. 99. Ncgocierile.... sinon & Schurlcr. g:tnh3:.bai hohdiat ( t 890 19tt). .i.. Ed.. Ed.isndS e pour I hbbne. Ire Hrmn Web.... Ruhania at the peace ConJefthce.. ......ail. . Cdile de rezolvare a conflictelor.. Caddl.pns. A studt of the Diplotucr of loan LC Brdtia"a Ed.-.. ..-.... Modele ale neg-ocierilor bilaterale._. Ronain. e..96 Bibliosralie ..... lr LTuro.n Ei . ..I l0 \ Pdis..Ed.isul Rom6nesc. Yakcmtchork. Jq88 Piire.1I9 Capitolul l... 30 -... 1970 "s..... Capitolul 3. Capitolul 4. toTb L.... 1923.. .154 .52 Capilolul T. .. Negocieri muldlaterale: un studiu comparativ l4T Capjtolul6. 1964... ---. Ed. Partea a r'a Negociert Bucurestr.rndpht ..... Monitorul' "r. Shcl]m Davjd.1958 Tt'chme. Bootnan. .tiptaMtique .G.---. ... .....-.. Th" j'hree Roos.. 1989.. Craiov4 1982.. Odd Anq Ir? 114.. Oficial.. \'h"m L. Malski..n ts3q t 9la1 l.....ss 7h" Cold wa. McNeill.. Wcstad.. /o00 Hcarh r03. sc. Th.Renourin... Modele ale negocierilor mulrilaleralo i I 3. ......... DorlA.. J R. a?ssrrr oJ the ViehanWa/: philosophical Considetutions on the vietuan Reblutiors._. l'. Shibata. .. cez?re.'r&il/s d" t. Hachellq Pdis.rudr dL XX si?....{ Nistase. Introducere.teld....... Iryden. New York. KJ.. Ed.1 32 Capitolul4... r-. .1936.. Fdli Cuprins 96.. New yo*.. 102.142 Capitolul 5. ....ral r9l9 Au ... .4...scu Coaje.€htt de la paix.-... nta prihrtui r.--16l Capitolul T.... Conflicte violente. Tne peng!. . trcian Btdsa sau Fd:citufia Dipta@tiei..... ....1977. . . ..-. Trb^u N... dl.. Ed..CohJercn@ Dipldnac]. pp rlrntut de Ld. Kufmen. Dunn... ..dh toreiSn potic. Awli..... . Clasificarea !egocierilor.?ateson.... 1962.. I@..19 Capitolul 3..chet. nr... New yor]r... J. Consrrntin L. taltonr. 105... y.Ed. J.. ....J de ta secon.. . /rxJf.. Teoriile relaliitor intema!ionale. EnciclopeJicl BuoFt.-. Amsrerdanl 107 sllrr. RAzboiul. \ot...._. Ahinnnla utui mbatudot erietic (1939-191J). t n ttr.trt.9 Capitolul2. -....h" On"nt.. Pdui...--. Spector... . lr'Lola e Titul..W. l0o.gcoalainovativn_-.t d & Redicini...Iat!i. ..... ihtemationaw.. ... Ed.. .. Babaia W.. Capitolul l0. ...{iptohatic4..... I 94.. iao5..4-5-6... Adrid.......pol1tcd... .360 92...ryorunul n eA.. .j Clifford.-. 2002.. Stehlin. Stdte Depatltueht yeats. sin@ 01 . PersDecdve...r. 104.. Ies negdiatians secfttes de Henry Kisinsq at...... Ncgociered tr medierer rn rc/olvarea sr nfcvenrrea 86 contlictelor_. 1968... pottuc^. ....../9... pres.. ..te 8uefte hokdiab xLI|...a.. VII VII)Sajni-Aulaire. .. and rotl rt thr Ed. Solutii inovative... t945. ..Afi inainte 9ri. ... Zn... .-. CapilolLrlg...... Roben LA ton.. .. Nortor & Co.../ata cita. 2003_ Pqftex y.. W..wenll Alcxmoel.. . Albin M... 106..M. New \ orl laoo 106. I \4on$l) Pr6.... ....... . Shingo. ..

............-....-.......... Scoli diplomad Capitolul 12......... ...a6a Cort'rhlaf - f .ri Joc n De -! sce'u lunii Capilolul I L Sriluri de negocieri. Negociatodi........-.....2 Partes a I[-a......6.Comurr. Diplomatie Frltrnolo! BUCUqgtTl trnNA SediulCenn?l irl Salolean!...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful