Mircea Malita

Obiectivul unnfuit de auior de a ofei cilil(n (rl tr I o \ i/iune J.upra reldriilor intema onale. iirrt:irhLr I .i rispunda la innebarea: ..lncotn, rncrLl( lrrrr\1r.'

Jocuri pe scena lumii
Conf

Incotloneindreptdmnoi?" eslcunmeritul uccslrt lucriri. O bu1rd documentare insista asupftr clcrrrr,ltelor noi .le pe .ccna lumii si asLrpnr i. l,.r lr$ i zibile. Este infiti$ati evolulia metodclof cirrc. prrll
mijloacele existente astizi $i perfectibilc oriii')r. In'l ajuta la prevenirea $i rczolvarca conlliulolx. Ill purlarea negocierilor fructuoase $i la lroi rrrrrllr (concepte, metodc $i abordfui) petrtru pruolr(rrt( I rrr folos a diplomaliei. Func.tiunea centralii u (liIlrlrtrl 1jei, negocierea, cste intensa in secolul gk)brtlilnlrr i l

licte, negocieri, diplomalie

integririlor regionale. In partea intai sunt confruntate rcci (lr lrrxrl pentru alemu{i rddicina conflictelor cc sL lxrk lrrr ' cauze multiple. In padea a doua. c{)rrsnrrnlil negoci€rilor, autorul arati ca folosircn clrvltlllllllrr Jbc nu cste o metafori, ci se bazcazal Pc rrr(rl('l( [' matematice carc definesc jocal ca o r(,tttlnlrllt' dominati de reguli. Cea de a treir Drll(, (lfilrlr' diplomali€,il iape diplomatdrepl nrilrl(n rrl rriinlr'l omenirii, pe carc o parcrrgem irr llrrrrirrrr rlrlfl profesiuni, constanti in vocaliasa, dllfcrrrr ifi rrrrlD gite$te continuuIalionamentul $i mcl(xltl(.

'' +.h

z

SERIA RELATII INTERNATIOIiATF

Jocuri pe scena lumii
Confl icte, ncgocieri, diPlomatie

FI$A DE TERMENE DE RESTITUIRE
Nlmrr l per jsullri
Nunlarul

lu-t^*

.|,i.t

t,,.-t,.";

,t

c4.;;
ry;&L,\ .; 4t q"",
et_y.,t- r.on
li

*4t.
p-,,,,"..
,..,",
^_t_L&_

&,

Mircea MaliJa

Jocuri pe scena lumii
Conflicte, negocieri, diplomafie

Editura C.H. Beck Bucuregti 2007

di!. . TIPARG S.110. Ljbid Tipbrit la S.11.08. nesocieri.H.H.r1 n .08.'.2.73i (021) 410.Dditnra C. BUCUR€9. Beck Nicio parte din aceasE lucrarc nu poate fi copiaia firA acordul scris al . sector 5. Bucuregi Tcr. Sabratha.08. Nulu bn nr.i 15-053-6 3.cl. (02 r) 4r0 08 47: (021). MIRCIIA Jocuri pe scena lumii: conflicte.. ruiDe romane. (021) 410.61 31t.C.ro \ .e drr In\. Toate drepturile rezervale Edilrfii C.H. Serg. 2007 Bibl'ogf.A..tlc 2{h Srdov.H.08.09.ir'i. Rcck JlI rr. Drepturile de dilnibulie in stdinetate aparlin ir exclusivitate editurii.18 E nrail: comenzi@beck. nrsoricri.: Sediu/ Cenrral ..IL llcck. diplomatie Copyight O 2007 Editun C.1 Edirur.:16 (021) 410.r C.2n Edilurii C. Beck.. rax: r Redactor: Valedu Valel 'l ehnoredactof : I-aisa Barbu Copcrta: Veronica DiDu Ilustralic copcfti: l erttu. Descrierea CIP a Ribliotecii Nationale a Romaniei NtAI. lSBN ( 13) 978 973..H.AU the ||o d's d stage. Bcck..Bucure$Il : Eclitura C.lIi 5 este acredihtn CNCSIS Consiliul National r'r!rr. Beck Str.ITA.. diplomatie / Mrcea Malila. .nen mercl! plqers" Willian Shakespeare As Yau Like It..n*n.m!nrJl \Jp riol Mircea Mnlitr Jocuri pe scena lumii Confl ict€. Antl all the inen and||a.

Nici scena lumii nu este doar o metafori teatralA shal<espeareiand sau una poeticE eminescian:. Ata tea tlisituri le sunr comune incat repetilia este inl}vilabild.rLr . Cum si nu evoci acelea$i evenimente $i figuri ilustrative in fiecare din cele irei p. negocieri $i diplomatie creeazi probleme pentru prezenrarea lor teoreticA 9i pracdce. kgetura indisolubilA intre conflicte. Mai mult decat o metaforA. M am gindir cn cele trei pirfi ar purea fi atcse $i cilile separat !i c: in procesul in{elegerii un dram de redundanti fuJre I rolo\ or Cui se adreseazi canea? tnilial o ledeanr in mana unui e1ev. cerceidror sau a unui diplonral in linclie sau in cxpeclatic. . Citjtorul va avea prilejul si fac6 cuno$tinti cu aplicarea teoriei jocurilor ti a modelelor ma@matjce ln relaliile internalionale (partea intai) $i sd constate ci ele nu prerjnd mal multe cuno$tinte decat cele oblinute ln liceu.Cuvant inainte Folosirea cuvantuluj joc prentru a descrie activitirile atat de legate de viata omenirii cum suDt conflictele. dar sunt $i partc din capirolul independent al negocicrilor care susline activititilc de cooperare sau istoria prol-esiunii dipiomarice. Negocj erile $i medierea apar in srfuile conflictelor ca remcdij posibjle. mi$cendu-se pe intreaga hani a planetei devenita o imensa sceni rotativa. cu riscul de a dcranja liDearjtatea expunerii.jocul e in modelele matematice orice competiFe dominata de reguli. Dar pe misufi ce ea prindeil forl a. dar care ofed ti ideile nccesare pentru conceprualizarea negocierii sau practica ciiplomaliei? Nu m am lerit de repetilii. srLrdenl sau doctorand. negocierile $i diplomalia nu este o simpla metafora. atunci cfud contempHm zilnic la televizor imaginj din tearre de rAzboi sau djn seli de negocici diplomatice. suscepdbih de trarament raiional.4i ale ci4ii? Culn se nu faci referinli $i ta teoriile rclaliitol internalionale carc incearci si explice conflictele. cjritorul se dcs prindea din largul public de specratori ii stc|cj tumii rr]€ doj. canditori ca Huizinga sau Callois ne-au obitnuit si vedem ln jocuri concepte filosofice capabile si ofere o vrzlune coerenti a istoriei.

O prjvirc asupra istoriei. Nu numai ci subiectele celor trei pi4i ale cE4ii se :intrepitrund. Nu neg laptul c. Primul fir este dat de o rnetodd. Persp€ctivc . la clicienla proiectului conun. Conflictele secotului XXI Ciil€ de rczolvare a conflictclor Ncgocierea $i medierea in rezoharea fi prevcnirea conllictelor Concluzii. iniuilri $i talente speciale. intr o perioadi in care onenirea nu i$i dir seama ci in tinp ce se ata$eaza cu ardoare noului in cunoaq iere $i in realizirilc tchricc. ce piesijoaci ei Fi sd treaci p. Ultimul fir. este vocalia dc pacc a profeslunii diplometice. Dimensiunea culturala apare cu toate reso urile ei in explicarea conflictclor. i^rl ciuda unci experienle care. Au $i ei dreptare. Cititorul o va intalni drept concluzie a mtloacelor de a stinge sau preveni conflicre. irlleleasa lnai bine. dar ele invitd sd scoatem la ivealt idei ce joacd rolul uDui fir ro$u ce le stfibale pe toale. mai ales a celor predominant identilare (partea in!ai): cste prezenti in stllurile diferite ale negocierilor (parlea a doua). in vederea autorului. constand in teoria sau mai degrabi abordarea . Solutii inovativ€ Conflicte violenle T€oriile relatiilor intemationale rei domenii. vdzuti din perspectiva omniprczertului diplonat.lei personale. pol fi propuse $i alte aborddrj.agul de la imagine la sens.. ilustrar $i in procesul de na$terc Si unificare a Europei unite. Au drephle. ar pulea si o sfiiluiasca altlel.iolent $i sangcros al contliclelor (patea intii). Unii considere conlliclele. care sunt $j stilurile diplomaliei a cirei Rizboiul Conflicte identitare a prini vocalie este negocierea (partca a treia). in chjlc pasnicc practicate de rcgocjatori (pafiea a fuua) $i evitarea pmgului \. pe alt plan repeta erori Si perpetueazi dezasue. pe baza experien. sc intersecteazi sau chiar se suprapun. Aici repetilia se face cu o Si mai mare insistenla. Allii vid in cle arte. rezulrati din analiza negocierilor $i diplomaliei inovative.locuti sli pt sce a lunii vdi.IEA I CONFLICTE Introducere.interesulLri comun". dar adcr firi relnlere ii cu conviDgerc. dincolo de mi$cerile actorilor. formati inr o istoric indclungat: devastata de rizboaje neincetate (paiea a !reia).. la ducerea cu succes a unei negocieri Si la misiunea sileDlioasi ti perseverentd a dipkrDatului. negocicnlc sau djplonralia activitili bazate pe $tijnii ra!onald 9i tehnici universale. mi-a pirul necesffe. Explicalia acestei dualite! sti in faptul ca toale beneficiaza de rezultatcle civilizalei unice $i conconitent de ofeia cullurilor divene. Al doilca fir este turnjzat de modul in care cuplul opu$ilor inseparabili civilizalie/culruri aclioneaze in PAR.

se mai nnmesc $i rdzboaie cutturalc. Lte:rguf nr\ete ditelilF dJ !trnpere a par.lale. turupa. in jocul competiliitor.i cut.. care ptoduce coloanele nesfar$ite de oameni ce se relllgiazi in necunoscut.urir a cunordrie nohila gcnerna\j Nrl $i crvr.d. qu insn o notA comur)a. cunoarle un ansamblu de rizboaie.pune Huntrngrun .ul de dri ! u pesle o iumatate de milion de retugiari a cle\cul de tr r I la 25.nde totfler.e hal Intr. 48 dinlre ele Ildr.cflJ retreiite >r rde.. Statjsticile iumii sunt alarmante: intre l9g9 $i 1999 au existat I l0 i.n ctrilor acesrer (ivitr. la aceasti categorie ne referim.ale.tngiitF.Capitolul 1 Introducere. Aceasta e maiadia care incen_ dlazi a$eziri unane.dndu-c la mnguJ dc rd.iu SUA Ua 'r.inguril.zboi de ansamblu.. { | tr te ir cld\a ro. a5a c 11 fre.i devisteazi.Momcntele de armonie $i pace sunt ca nestematele semdnate rar pe ur_ zeaia aspr6 Si sumbra a conflictelor..z)i ani.. in tensiunea din familii.ufr. Natura 1or dii de gandit./boi intrc ace..r .i\re ne Subiecarl ne indeamna se parafrazam pe Anarole France: . . l€ intahim peste tott ale_ gerea individului inrre doua interese ce se bar cap iD cap. 5r oe. Nu au protagoni$ri defrn'r.niiLI c2re acn.Tatlte re c.t.o(rie\c (um .r sc.n 7i de Incuri pc mapamond. Cand vorbim azi de conflicte ce trebuie oprite. pe drumuri preserate de cadawe. |l. Nu se poatii intre s.cler:r caracrcri. Sunr punale In numcle apdrarii s3r afinnArii idenrjltrlii.. n intatlirr dc(tit o.r. .n lirtut ca4r. si r. numa. de clasa conflictului care ucirie.i_ \ililat c(ua. ele. i .9u mrci exceplii. gi cum aceasra e fiuriri in creuze lul cultudlor. fi1per tomanfa care cere sacrificiu.. Cu toata aceasti navanica prezenli.cr in Jalonia.roru'n r tnceput cu un r.ici metode mitrrarc conrenrronale Sunt to|me ale anar hiei )i di'oLliei.a o limitd care dcspafe conflictul benign gi relativ pagnic ie conflictul sangercs. in lupra pentru putere. ci in inreriorul statelor..i re_ zolvate sau de conflicre amenintetoare ce trebuie prevenite $i evi_ tate. spre oroarea uIrin:..dliei. coDtrolate . Solufii inovatiye cunni(re armare..ar e\ar inanr hana ci\ilr. exlsl. Un.

obiceiuri ij tradilii Numai prin naturr lor afecdvi. de diversitare aproape rrecur. ca rr r<conciliereJ: medre'er. . pirtile s_au indepiriat de orce formul:i iep fli\ta.r'e de conflict a aiuns la o viziune dcnumiti sirnph . Ideea cd al doilea rizboi mondial a re zolva! problema a indepdrtat pe observatori de esenta reconcilicrii carc s a prodlrs prin aliceva deciit prin Tratatul de pace Reconcilierea are ca bazd inovalijr lui Monet si SchumaD de a oferi un cadru rou de jntcrese comune. trcbuic si se situeze in sfc. care se faca vechea problema a distiibuliei unui leritoriu irelevanta. CoDflictele ideniitare ale celor doui regi_ uni izbucnesc pe un teren lipsir de proiecte comune. Sute de lucrdri le au tbst consacrate in ultjmele deccnii Tcoii ajutate de ionnalismul matematic au analizat in spccial conflictele de lipull manageri salariali sau problemete de distribufie a nnui bun unic intfe slate (teritoriu sau resurse) $i au oierit relete ferd numir in privirla concesiilor. un Cenrru de la Marea Neagri de prevenrre a conflrcretor a corvedit neajunsul $i riscul geogratic in avanraj de studi obiectiv $i obseNator imparliat.te. mai de o . lnai nulti radilie :r conertului decar leremul Medireranei orienlate?) n-au putut invinge inerlia frag- formuli de rezolvare a rnui confljct devenjt cronjc.e inrrl o unica: Lmbi. Cercetarea comparativi a celor doui focarc actr. Modetut european s-a dovedir a fi un ghid bun de examlnare a siluatiei. stilului ii alte observafij. distanli de doui buioaic cu pulbere. de ofl.. valori.d cirili/rriei ii nu a \'rtorito. consacrat cl[eior fi confliclelor. acesta mi-a confirmal ci negocieriie care au dus la reconcilierea inrernd in Africa de Sud ar purea fi rezumate in cd_ nalizared energiilor spre un scol unic. intr-o disculie cu un diplomat al acesrej Fri care acun are privirile indreprate spre conflicrul devastator din invecinatul Congo. Elc nu fac prl e clin recuzita clasici $i din uneltcle diplomatiei vechi obsedari de distfibrrlie.l]losofia multi populalie aifabetizatd.irjle care. exprimata ir lanatism $i intolcranlt. Alat francezii. pentru a fi vahbile. nu existi solulie la conflictele identitare O idee salutara a apdrut la pncticied $i teorcticieni deopotdva: daci nu sunl distributive. rot a6ria obiceiuri. La un fbrun de la Bucure$d. cr ti nefociered 5i uneori au dat rezultate in lumea postbelici Dar nu s a luat noti de imprcjurn le noi care obliga la perfeclionare. repetand salr adaptand ce s-a ae ta cartc" lui De Caillires (1716) incoacc in zadar acesle "pu" suni aplicate in confljctul idenrilar.d. diD negocierilc dipi. Aici nu existe loc pen metode tru concesji recjproce fi nici pentru apropjcrca in pasii lor nirunti $i iscusjli citre solulie. pirlite au fost aproape il conshurt pe fragile criterii ideologice. ":i. Metodele palnice clrnoscute nu mai fumizau solulia inchiderii confliclelor ti nu mai puteau sprijini capacilaica de a le prevcni. religii. l.ut fate tI DitcJn .L recrr noscur un^sirgur obiecriv al unej !!ri unice ind. Clar enurnerale in Ca(a ONU. cet $i gennanii au devenit partcneri nu atet prinf un act dip]omatjc. Aceasli uria$ modificare a nalutii predominante a conflictelor Iumii care a ujmit pe anali$lii situaliilor clasicc a fost insoliti de a doua surprizi. clipe mifelie isrorici in f. sunt cele ce se cjocnesc pe toatat garna componentelor tor isloric. Problema nu este distributivd ln lumina aceslor metode clasice. le evalueazi. evitirii ameninlirii sau ir$eldciunii. pc rdrd:rrbrrruiul. ele au fost inoercate toale. sepamrc fi proiectulLri comun". Nici o inovatie nu a dus la pfoiecte integraroare care.e elemcnt dirizronrr yr a. Oare esre acest caz unic sau de credinle.Jat ri pe scend luhii mun. prolectut european care le-a absorbit ereqia. tcestor metode Si luiin cazul negocicrilor. Dar lumea dispunea de ur caz practic $i eficicnt de insenxritate istorid: reconcilierca fianco-gernuni Ale cui sun! Alsacia $i Irrena? A fost o tem:i care a rlscut trei dzboaie pe parcursul a optzeci de ani care au iDcununat o isloric de peste patru secole ti iumitate ale accstui litigiu. traclilii. culturile sunt in stare si ridice credinlele la acel Punct de fierbere pasionali.crod ce ar putea asigura rcsurse bogate ambiljei comune de a se inscie in ci !ilizatia corlelnporani. dar a rezisiat ta orice rnlerveniie de sohlionare.:rtj*l. Darfo4ele iniegratoare in rcgiunea care Si-ar fi pulut as ma ambitia de civili_ zalie a Singaponrlui (are acesta maj multi vocatie cconomici.eptar sprc bunisrare generalA.u exrslat ca lormule lederale s-au pribu$ir dh cauza unui lbderalism mentafi $i tradilionalisti a culrurilor. _ Siluat la egal. dupi Osto. confiidul aparrheiduluj din Africa de Sud a cnpftar dnnensiuni intemationalc. negocierile ar putea fi inovative Un iermen care a deschis un orizont nou gj o speranli l-a inceput teoria s-a merginit si cautc formule inovative de intercse convergente. credin. In Orientul Mijtociu. cat prinir_un proiect co- inmhim ?n mecanismul altor reconcilieri islorice? Vrcnrc de parruzecj de ani. a lonului' psihologiei. Erplo-reazi cineva lisu ulor prorccE posr bile.nra tice ele lipscsc in nod izbilor. lc citeazn? in orice caz. cea mai veche unealti a diplomaliei. Balcani fi Caucaz. canaLzand o spre aspiratii Si scopuri integratoafe.

tiune realizeaze un proiect. care iau propo4ii mari. ilor din conflictul lntre o tezA ti contestarea ei. Conflictul era astfel lnzestrat cu o functie Doz! Gama largd a conflict€lor.r. ddr $i explozibil. ci iucrand lmpreund. conflictul poate fi combustibil. Si ne gandim ia schema unui reactor dink_o uzin{ termonucleari deslinari producerii de electricitate.UitA ce dezbin6.genul proxim" $i totugi' cata greutate de a regisi aceste precepte elementare iatr-o lume in care fitosofii in voga exaltd diferenla gi produc eroziunea universaluluil Pot fi oprite. Nu putem vorbi de interese economico.. UNESCO afirma in Constitutia sa ctr o dati ce conflictele se nasc ln mintea oamenilor. interaclonand ln proiectele de civilizalle.elegere largl. ln aceasti fn. conflictul llu numai cd este insepaxabil de activittrlile umane. tot acolo pot fi oprite. pruduce raldura crre transforma uzina i .le. 1967) merBe p^te la considerarea conflicfului ca un factor guranla.politica este conflict.1908) considera conflictele ca surs6 de orsa: niTare sociaia prczentd in roare formele sociale. Esle adevarar ca viziunea soctologici se opre$te in pragul conflictelor violente. pentru ci alituri de . jucand un rol important ln na$terea ide. Ducand mai departe aceste idei. de la lamilie laindustrie $i biserica. l_6sate sinsure. intr-o metaford revelatoare. Existe un sens larg al conflictului. in c€le mai muhe cazui ctacteizeazd" activitatea politici:. culturale ale populaliilor in cauzi. de pild! cu ceana $ conEoversat cu anragonismul sau cu coliziunea.. de coeaune a unui grup. evitate 9i prevenite conflictele care risc..o sirnpl. dincolo de diferenlele '?cd.rd. reline ce unegte " lar logicianului lucrul acesta i se pare natural.au apii grete.. ti li! a mar degraba decir a fi pri\ iL ca o cauzi a disfuncliitor soci. Omul bunului sim! aderi la aceasti viziune. Mai mult decet o recunoa$tere a rolului coflflictelor in politic. Capitolul 2 Conflicte violent€ . Georg Si'x. Cine se lasd anfenat ln ele dobande$te $i pacea. Coser (Studiul conJlictului social.. sA shice profilul promitetor al unui secol? Raspunsul e afirmaliv din partea Foliior de refleciie si actiuDe ce lnfloresc ln regimul civil sau aca_ demic. o altemativa la osrilitate 9i o supapE de si . Cu singura completare ce oamenii invatA nu din predici. scfa Bertrand de Jouvenel.Jocuri pe sceia lumii interese specifice. E-ste conflict violent cel carc este abordat in reialiile intemationale.diferenla specifica" et $tie cd existi . b rele dc uranru por atrnge masa cririca a explozrei.fiel (Sociologie.rCati interac. L. iar cine nn le are este expus conflictelor ti distrugerii. economie.. reacria esre incerinit. Cuvantul cheie este fusd altul: . SeDaraie de <lemenrele moder orre dte carbunelui . Alti prejudecatd este aceea a dialogului ridicat la rang ultim de realizare. dupd care el strdbate ifircaga viata sociali. orgdnizate strategic Si producand vArsiri considerabile de sange. f?irA sd lu6m ln seamt conflictele ce le acompaniazi.?terddli. cAci inlelepciunea lui $tie de cand lumea formula: . dar este $i benefic. Utilizarea termenului f&d iminenla catastrofei ll face sinonim cu opozilia sau lupta ideilor. cu conrenciosul sau cu simplul dezac. atata eticienli poate cupnncle re_ zultatul unei negocieri inovative. Pani $i violenla (manifestari ale tineretului sau miscarea chanrsld din Angliar nu e lipsira de merire ca sennal de alarmn si caralizalof penrru decilfi saiuLare.

fie elc politrce sru drplomatice. invocate de recursul ia fo4d al unor nilcifi contemporane. bazatA in special pe gherili. Dupa fizboaiele mondiale.rc. Spfe dcosebire de istofic. ilustratd dErazboaiele bilaleral€ intre stale sau de rezboaiele regionale.o djspuri inrer lalrli dc.nrt'rc'elF puJrer.10 Jocuri pe scena lunii Paftea L Qttflide II uzini electrice unde vaporii apei fierbinli mitcn un dinam.rfir.secolul Cci care s au ocupat de deliniria confliclelor au scos in evidcrld .cn(lur ccr< tc g(re c. nici Poitr galia cu Angola.aBe tii ir.I Lrpr_ f.boaie mondiatc. dinjumilarea a doua a secotutui tre. Butterswofth vedea inci din 1978 in conflicr . lorln€ mar vaste $i maj crude decAt pogromurile. Astfel. Iimnla nu era ill srafe dc rnzboi cu Algcna cend reprima ar_ nata nalionala de cliberare./ol!ate ettcrenl lc car f.ul au fost caracterizate de conflicle lcgate de eliberarea de sub colonialisnr.r pur ir c rL rri rallonal". Sludinl conflictelor este o inh€prindere a picii $i ie prive$re ca fiind acci dente tragice Si primitive.al< . Rc zultatul acestor conflicte a fost crearea a zeci de slate noi. ca $i inapoierea hstituliitor din sistemul intemalional. cum aratd recuzita de rnetode palnice de care djspune 'e altcle noi. lot ('c tlLturlc. despre cele trei rizboaie balcanice ce au urmat pribu$idi Imperiului OtomanDar existi $i conflicte care nu sunt rizboaie din punct de vedere al dreptului intemalional.DLrpr tsalley.r': con\reDiorat drept rizboaie.jpa(t J rc.Jsn.mod conflictual" carc sc opurc la. Anglia cu Rhodesia sau Olanda cu lDdonezia. In (r/t.ce \upennrre rc_ curgerii ia for15. li-. O mare proporlre a jeftfelor a provenit din rardul populaliei civilc. la nivelul intregii lumi $i a lesat ulme adanci in toate societalileExista li o clasi de conflicte cu dimensjuni lnai resranse.... dctiDilin inchdc qi clis prie polirice a ciror vjolcnld nu se idici la. curdtirea oraSelor de ci_ tre gnrparea Pol-Pol iD Cambodgia Si ucider€a popuialici rutsi de citre hutu in Africa.r matlva. Cele douA rizboaie mondiale Si toate confljctele violen@ ale secolului XX au luat peste 150 de milioane de vieli. La inceputul anului 1962. deceniile anilor'50 !i'60 ai sccolului l|e.. Esle vo(ba de conflictul violent. sistemic.u!.catL.Jr(rc polrtrc.A$a cum s-a remarcar (Choucfi).i.\upr rrr.. Ele au fost d se de alianle ampie. avind la rddicini lensi. nea intre etnii sau ideologii opuse.. Vorbim./. r. rtiilii Si iralionalitalii saje. care este aproapc intordenuna evitabili. a] celuilalt agenr.ttuat.j.(lJ.lte a unui conflict.onle\r . n]cr gand dincolo de purclul de rclfagerc".isrjnd din .eri fc . lar pozilia de la care porneile este enunlul ci toarc coDflic l<Ie pnr ll evr.ul con.. pdcii $i rizboiului nu se refere la acest sens larg. pul perfeclionArii sisrenului mjlirar Si pregitirii pentru Lrn ev.U/ul . ||ir. i. procesul de decolonizare a lisat in urma lui o lcgifimare a fnzboiului de eljberare.modul \oon(r:r \". de excmplu.rcrr/:lrer lu-. planificarea fi conducerea prin sll'ale gii ii taciici ce reflec6 gandire sistemicA sunt complet jlustrate. lioane de vicrime. Prin condamnarca fonnala a colonra lismului. ci la unul bine delimitat. \'u .. oar .]I in prezent cuprinde aFoapc 200. Studiul conflictelor este abordat de lnilira in sco_ $j . problem.. prjn carc societarea piiteSre cosrut jrratu. cu pierderi de vieli omene$ti Mai mult decat ataL pragul de la cate incepem si discutin $i si studien conflictele este de o mie de victime.Elemenlele de violenfd. arnat. Cel putin rrej dinrre cie se situeazi fiecare la nivelul unui milion de victime: evenimentelc din tn donezia la cAderea pre$edinlelui Sukamo.octJt . e vorba de un. Conflictul poate imbrica forma extem6 a r:zboiului mondial. inclLrsiv de agresor' Penlru el.l rnareasci dezavantajul. Este cazLrl sa afirnrin ci in studiul conlliclclor cercetitorul nu este impresionat de molivalia abundent inlocati de liecare p. m5rimea triburutui de vieli aringe dimensiuni iedfianre in conflicte inteme. DeIi axat pe dimensiunea dctensivi. .i alurr . ONU numA(a l(I4 state.t ..(crr tat( cnrei pcnerul npli. un detir al criDinalitilii cu cinci mi. . acest rip de studiu esre cel mulr adiacent explo.rrce uF r. Studiul nostru consacrat diplomaliei Si negocienlor. pdmajunirare a secollrllri tecut inregistreazd doui genocjduri: al arrncDiior din Turcia (1915) $i holocausrul evreilor din tinput celui de-ai doilea rizboi mondial (1942-1945).oldr. in sensul ci starea de rizboi nu este decla rati formal de entititJ statale.. intrc puterjtc coloniale 9i iscirile de irdependenri.'.|l]|(gic jl pLtc r i . el in(repfir)de o cercelafc nor_ rcr'1r r Le. potenlial sau actual. umrate de altcle care au ob{inut independenla in conflicte reduse sau clriar pe cii patnice.nr cailor pa$nicc.tuat csenliali consli in felul ilr care uD conllict s a stins ir lfecul ii prir cc mijloace. cu toaia analiza pe cdr€ o poate adanci. ObseNem ci ceea ce a fosi nunlit asa si a lbst producriv nu nunrai in riz.ru re.tispuretc caracterizarc conflict. mobilizarea de armate. Fi faprut _ Amploarca iorapiHre ci au nrmdrir exterminarea Lrnei popu lalii intregi lal'a lc situeazi in categoria gcnocidurilor.

." lirli de ccle patru $coli cxplicative ajc conllictelor pe care le ia echilibrate. avand :in vedere conllictele din Alrica.ale surr r. unde canalele de mediere ti arbitrarc sunt absente sau blocale de grupul dominant.il vrlofilc sale sunt dominante in sirualia dare. competilia $i voinla de a exercita violenfi $i de I Pdcinui paqube $j avarii. in lupra pcntru ind€pendenli. teoria marxisli bazatA pe In{lrlrini ccononice. acesla inlelegea trnp $i fluctu. inclusiv perceplia du$manilor gi r( lil|. autenticifarea culturald) este prcvalenti /r Ur . a fost Eduard Azar.lrrilor 1.r'lar sunt considerate a fi mediul ptn care cempul acliunii ti t. irncrcsele econonice. agresiunea bazarii pe l rorii demoglaiici.poate fi localizal esefllial in stirclula poiitic6. abordarca s!rud rale. Imaginj. Choucri semaleazi '. relativ eazd lrorfie pedinenti este observalia sa privind tendintele actuale. p(. Dilttenlele etnice nu sunt dupi ea neapirat o iursi de conflict.(flfc o pulen numi distibulionalh.Urmand definitia conflicnrlui ca . dreptul de autodeterminare.n islrtmici. forlc proprii.tionali. drept . Azar observi ci un conflict prelungit .Ideologia m\chrilol de inaleDendenF a fost extrem de nalionalisti 9i a sublinlal nu doar unitatea popomlul. Prin ele.l(ir Inodemizatoare dominanre s au pribu$it in cursul procesului.||'Llr'lr rlscutc din exisrenla unor interese murual exclusive sau in . n lre conflicle politice suDt de aceasti r . clar ctnicitatea poate ascoli greutatea conflictului.sihologice./. . nr sfcra ideologici. iI lLrnlea a tfeiain cfoftul de a reorienta societatea. IrfiJna categorie este accea a distribuliei resutselor irr.omun itnpot... t ) rxnrl ideologie cenrrati pe valorilc rradilionale neglijate (reinvierl. A/1|r (la o acurati descrierc a ceiei de-a cjncea: a motivaliei fi ariru . autonomie sau drepturi egale' .fr' . chiar atunci cand cauzele sunt economice sau ideologice Conflictul etnic €ste concomilent cu predominanla unor rclalii de putere in distribuirea resurselor ecoDomice $i a recompenselor sociale in intr o Drime fazi postbelice..ont . rs fLr l3 ln socjetitile cu diversitate etnici crescuti.. I trtflidele de valoli. i irLrl)rLfilc lu valori ce dileri inh? cie qi fiecare incearce se se as! t.existenln unui sistem de credinle sanclionat oficial care accenlueazi segmentarea populaliei qi legitimcazi barierele ridicale in calea inte grdrii sau asimilirii". Choucri a 3O'l confljcte explicite intre 1945 $i 1980 Din acestea.ru cele dintre reginurile unei tiri. cl rl sr rio cr)rnliclul. dar qi egalilatea polrtici $i economici"' orsi(lcrarc: $coa1a puterii sau realistA. ollll)ilfrlhilc. in viziunea acesrei tcoli. economjci $i dinamica cre$terij sociedtii. iregajittlile au coin ur acoes diferenliat al grupurilor eLlice la resursele econorrr'r: Codlictele rczultate au fosl urmare de rcgimuri autoritare. Ci6nd pe Boutding. antagonismel.cha lunii . introducend numele lor in literaturi prohacted conflicts (prelungjte. . Pcnlru aceasta . caracleristice naliluilor lumii a l€ia. Conflidele ras.ril(n lor Ace$rj taclori subieclivi imping tacrodi de dccizie lrlr r) hrllc autocreati fi por instiga careva mecanisme psihologjce ff ( (nr{luc la agrcsiune $i conflict". dar nu se disting prin scopuri clare" Conflictele sociale Drelunqite i)i au ridS(ina in elnrcilale si/sau nadonal'm Sunl de narurahndamental rdeologrca tdeologia csle mrnrle{ali In obiectivele conflictului.." Avand ca model conflictele din odentul Mijlociu. TD acesi caz se cauti conlrol comportrrx rlrl prin rcferirc la srandarde asupra cirora existi dczacord..r lrt .Irrr l)c Kadi. predominant Choucri noteaze ci definiliile conllictelor abunda. clonrce' pefene sau chiar intratabilc). conflictcle de valori exista. . sisteme de credinte $i false reln.Acest lip de conflicle e'Ie gerreral de 'lrrrcruri 'o"ioecoromice extrem de inegale.iua colonizatorilor.t2 Jotui r s. insecuritatea...lilrLrclufile ideologice care au reflectar in primii ani ideologia elilr. in ^na7iz^t ficut uz sistematic de for!6 arma6 Din acest numir' 101 au 191 s-a rc ldrile reDrezcntat ostilitali ln regiunjle in curs de dezvollare. De faF sunt doui fehri de conflicte. dar toate conlin elemente colnune ca: ostilitatea.un rezrhat al I l |( t( )t i subiectivi care in Drod sistematic di storsionezz i inlbr'r r||1rlr]t lrirrilar Si imaginile altora. c(rrllicte de valori.. l\. r'l)srflat Azar. s()cial struciurate suor de acest fel. A doua caregode lrtr(.'disputi interstatall". Holsti $i Jervis.75 qi 15 intre liri dezvoltate dezvoltate si cele in curs de dezvoltarc i Enumerand factorji de crizi.\tt. dar nu trebuie ui ldlr.interacfiuni ostile cl} se extind pe lungi perioade de in frecvenli $i intensitate Angajeazi fo4e putemice. "pooulatia a uitat sau suprimat rivalitilile etnice pentnr a prezcnta Lrn i. ce cuprinde conflicrele llrhslfirlc s.r"rv. Conflictele rc lrr. exprimate in cereri de secesiune' eliberarc na.rllifll|hri csle apropiaf'.cauzele contliclelor sunt localr/ rt. Cel care a $udiat un nou tip de conflictc.

o cdle prin care o unitate (individ sau colectivitate) a sistemului social intemalional intcraclioneazi cu alta.acti vini obligaliiloi' cste referirea la Caila ONU. intdrit de sanctiuni coercirive. care urmArcsc modificarea ii|eDfilor 9i nu a siluatiei. Ceea ce a adus sfiriitul secoiului XX $i a confirmat incepulul secoiului XXI in materie de conllictc poate fi rezumat in unnitoa_ rele tendinte: a) Mutarea accenrului de la confliclele intcrstatale la cele ce se perrec in jnleriorul statelor. Fo4a.Cu aceasli abordare. tlile pa. a analizej lor $i..li culn ili spun cu". pentru ca cerlalti pafie si nu faci ceva nedorit. a Inetodelor de a le stinge sau preveni. upr translerabile la situaliile intemaljonale. Fotla este utilizarea controlului unei situaiii pc o cale fizici. dup6 parsons Ceea ce este semnificadv pentru analiza conflictelor inlematiooale este obsenatia lui Parsons ci din patru merode de a urmAri controlul boi electronic ti propagdndislic).fi cum spune legea". comportamenlului alrcuiva trei sun! pa$ice.i1ire. cele parm merode. pedepsirc Si demonstraaie.. 1 Controlul socia. stau sub ritlut persuasiunii. Dar $i in ca_ . doar unu sau doui sunt inter sutale: b) Mutarea accenlului de la motivaliile clasice (economie. biologice li nucleare sau riz Figura nr. deti referhla exPlici6 la conflicte nu apare in textul lui Parsons. direcri sau voalaii. bazat pe . cesrv. este un aspect al inteficliunii sociale. Un exemph al . prin incercarea de a convinge partea opusi ce esrc in iDteresul ei si adopte o pozitje convenabiti primei p:r!j. $i tot pe un canal intcnlional sri argumentarea corectitudinii solntiei unfirite. Pe acelaSi paDel dc nodificare a situaljei sti lancliunea negatiNA.. ce preced cele trei intenlii de descurajare. paralel cu noua 1or desfasurafe Pe teren. constand diD ameninlarea sau uzui forlei. conflictul se inscrie in larga lesilura de interacliune sociali ii anulne in prcblcnra conirolului. Aceste tendinle delermini o draslici revizuire a teoriei contlic_ telor. Prima idce care sc degaji din aceasrl . Nu este greu de vizut cA cele patru cazuri jdenrificatc ir con flictul social sc intelnesc lji in ciilc deschisc penrN stinger.locuri pe scend lunii t5 este inteiegerea sisremului jurisdicjional intem al sratelor. resrangcre. resurse..e. sunt in primul rerd celc ce urmiresc si schimbc rrrdltd in disculie. Existi mai multe cli patnicc fa(i dc cca rcdusi ta uzul fortei. Scolii sau locurilor dc nrunci.Dil1 circa trcizeci de coDflicte anuale idenrificale ca atare pe plan global. si fie pedepsiti pentru ci totuqi a facut. de cdlre o parte. El pomeste de la conceptele de bazir interacliune sociald ti control social. unde meroda consrangeii reprezinti situatia linrifi. Ur alt domeniu unde aceastl abordafe serve$te ca exp]icalie zul ei plancazi explicil sru jmplicit posibiliratea uli[ze i forlei Si amerinlarca recurgcrii la ea. Intenlia celui ce recurge la aceastb cale este astfel una de descurujare (impiedicare. de pedepsire $i de demonslralic.corecritud ii. Esenla lui e inscrisd in sintagma. si dcscurajeze repetarea in viitor sau si demonstreze simbolic capaci latea de a controla silualia.i uzul fortei.+ . lcnnen pe care il prcfera celui de violenF.. iD alri caregorie. Aceasta din urmi poate avea loc chiar in abseDla unui context specific prezcni in descunjarc $j pe deps. Solutii patnice . rdr.e. sau al .e. separat sau simullaD in negocierile diDhe pil1i. pertru sinDlul fapt cd fu caz contrar i$i itrage dezaprobaiea sau consecintele negative din paftea cclor cale slrslin anumite standar de asnmate de prcopinent. Ofeirca de avantaje pentru adaptarca unei pozitii convenabile ofcllantului se numege rtlmaldr. teritorii) la caraclerul idcnlitar bazat pe sisleme de valori 5i credinle (culturi care cuprind ideoloeiile $i religiile)l c) Trecerea de la annatele mad la formaliuniie mjci (gherila $i Sanctiuneapozitiv: Canale silualionale St mularea (lnducerea) Sanctiuneanegative Consl|angerea Aclivarea oblgatiilor Canale intenfionale leroism individual). atet de larg rispandita incar poate fi un rclren in viaF lamiliei. persuasrurea sr asLulrarea obligaliilor sunt mcrcu pr. preverire).rntrjizi csle incumjaloare. de e$ec a cailor reprezcnlate de negocjeri. O analizi intreprinsi de sociologul Talcott Parsons asupra loculuj forlei in procesul social cste per_ tineDli pentru studiul confliclelor. De fapr stimuia_ rca. d) Posibilitatea accesului aceslora din urmi la armele cele mai letale sau so1-isticatc (arme chinice.ezente suc.l.ea con_ fl ictului inreala(ional.l.

A cincea idee poale sn devind cal5uzitoa. de dicrarure. In unna campadilor sale.orr' rrune5te .r a unei noi numi pentru studiul corfiictelor sub elicheta . Ir plus. bunele oficii). readucendu I in fega$ul nonviolent. conrestirj 9i confrunreri ce au loc pe plan $tiin1ific. perfeciionarea . t id"" se refer5 la investitia societililor in cele trei cai "iu ln cea a fo4€i. fie $i sub forma elitelor artisrice sau profesionl ale.Jocuri pe scena lumii Pa ea L CoIIt. demonstrand ch autoitatea nu este inseparabilS de dictaturi sau totalitarism. ea existi sub lormr Natiu- tito.tc t7 indivizii $i colectivitdlile i$i ex €rciti ftri in. autoritatea cere o pozilie speciali. Din $udjul conllictului social sau al celui internalional rezulti ca nu distincliile dintre ciile pa$njce sunt esenliale. ln al patrulea rind. In ciuda faptului cA din Antichitaie panA aproape de zilele noastre autoritatea era garantul coeziuhii sociale $i el institufiilor $i a indelungatei asplratii de a dota cu autoritate instituliile firave ale distnr sdtoare a violenlei. Este greu sA gdsim vreun domeniu social in care o aurorirate s: nu fie inplicatt. De aici efort1rl special pe care 11 pretinde cultivarea cAilor pagnice. politice sau dip- ti l0mauce. dar e(te disrincra 5i de persuasiune 5i de io4i. de$i lipsite de mijloace de implementare. forme de sustinere oficioasi. Acesta deplangea mai ales declinul altot doutr autori(i tili lnrudire $i 6nume a religiei $i a traditiei * Confirmand declinul autoritilii. flagelul si maladia ei istorice. capabila sA influenleze odce acliune sau tranzaclie sociald dedesubrul ei.e pcntru netodologia noastrt. de autori respanditi $i citati? Autoritatea lor este necesari rezolvirii numeroaselor litigii. Iari$i. fali de care nu sun! decat preambuluri (ancheta. In rcalitate. ierarhic mai sus. tiranie $i totalitarism. Sistemul intemalional qi resursele sale sunt deci prezente $i pot fi apelate. ASa au conceput-o vechii greci. ca aceea a Senatului. forne de asistare (medierca). dincolo de contingenle ti mai presus de ole_ Intr-adevar. un cerc de iaureati ai Premiuluj Nobel. cultura pAcii) 9i pre- i eAlirea orqanizaie a caii de fo4a tbugere militare. numile 9i ralionaie. oricarc . pentru rezolvarea litigiilor. precum Si stalele vecine ale rcgiunii sau marile puteri pe care pdrile incearcx se le atragA ln favoarea lor. ciile paSnice sunl cel Dutin de trei oii Inai numeroase decat recursul la solulia fizicd $ inseamre ci De planul social. In naterie de relatii inrernationale. Exist6 o dispropo4ie evident[ lntre Dasnice sau . \tunqern ii ld ulima idce in{trra'. pregatire militare). Teoriile s-au preocupat de caracte_ risticile metodeior pa$nice.. treptaq spre sfar$itul secolului XX. ln afaxa discursului '+ conservator. decal pe planul societalilor cnile' ln familie sau ln comunita!9. pdn aceaste modalitare se deschide calea unui concept mult dezbatut ln literatura teoretice ti anume cel al sutorittrSi.. a beneficiat de avansul stiintelor sociale $i al inlelegerii omului $i manilestE ln multe Drivirte o maturizare a poziliei faF de calea fo4ei. Pentru cercetStor. liberulismul a dezvoltat o atinrdine de rezervb faF de ideea autorithtii. de ce lumea gtiintificn are auroritati neconresrare. Autoritatea este pur $i simplu ceea ce sE deasupra pd4iior unui sistem. aprcpiat! de el explicit sau indirect de regimul de oprimarc a liberrtrfii. un corp de savanli neconrestaii.fortul sociat (educalie.etare competilia pentru control. cand Platon a fecut elogiul legilor. intercsul este concentrat pe ceea ce inlamDH in conditiilein care slebesc $i e$ueaz6 eforturile pa$nice. existA celelalte insrirutii 9i opiDia publica. cu care este departe dc a se confunda. recurgeconsecinlele implicaiilor ej rea la forl6 !i mai ales proPo4iile esre mar ireivente 5i mai grav. contempomneitatea noastra ntl se simte conib(abil cu noliunea idrdrrie $i cu verticalitatea sis- care le desparte de calea fbrlei. A doua constatare este ci toate mijlocele pa$nice suut jndispersabil legate de negocieri. s-a rvorbit despre autotitate dirl ce ln ce mai pulin. ln sislemul intemalional. pregatire.tlanslormirii conflictelor" reprezintd aceaste concentraie asupra Dosibili€iilor nu de a desfiinla un conflict' ci de a i iransfonna traseul. mentalitati. unde ficatie in rezolvarea conflictului internalional_ Sratele sunt in primul rand membre ale aceleia$i organizalii care prevede obligalii precise. este gre$it a crede cd melodele pagnice au rAmas ln stadiul clasic $i conveniional.riri'ared obli!nl rl^r'':rpjla o deo'ehrta 'e nnr . in timp ce mijioacele teh- nice 9i de organizare a fort€i au alins nivele nebanuite de eflcienF' Omenirea a acumulat $i a digerat experienle insuuctive.r fi ele. ci una_transcendenli. filosofut politic Hanna Arendt combate toate confuziile teoretice.hnologirlor. nu neapArat ierarhicn. ci falla sistemului intemalional. a$a au aplicat-o fi romanii in institutiile lor. in timp ce spirala fo(ci creste Adoptarea de cite cerce lemelor devenile rcpopulare intr-o lume democraticA_ Dar dupi Arerdt. neglijand pragul esenlial al recurgerii la fofla. din x(e'r \rudru Cccr ce ear.

Aceasli pozilie spcciali r conflictelor violenle sau fizbo:rielor in teoria relaliilor intenralionale estc ]a randul siu dedusi din rolul atribuit rizboiului in viala societilii.eox schitnbate.. Dar qi personaljtili cu autoritate morali pol seNi aceluia$i scop. prin angajarea de consjlieri $i expertj.cl.boiul rdre sn $e deudA dacd dli la orirc monent dd| Riizboiulsi atn?nintdrea d si\tc|ul o io fi?boiul dufi ntite state su?rarieluicsc sau lunt ..sunt greu inteligibili .. atianle si sJcre de ntfl enli. incepand cu pacea Si solulionarea litigiilor. oglirditn in axiomele din care dccurg cnunlurile teoriei. care este expresia egalitelii lor in drepturj $i obligalji. este completat5 atai de des de intervenlia mediatorului te4? Juslificarea consti in nevoia unei competenle sporite care se ghideze pd4ile $i sa faciliteze procesul in vederea unui acord.rc ir.L rin dc dlli auro'. iltrebare urmatA de grija opririi sau prevenirii lor. Ei sunt supu$i lrnor cerinle de competen!i. atat din cauza Rezboiului rece.boiului. (arc si luncrionc/c ca Ininor )i Irrnvan. Invocarca unci autoriti. cunoqtinle.tnr re .tte nati putei si tni. la rigodre. crrr .nen n. Studiul relaliilor htemationale s-a niscut !i s-a dezloltrt in junrl unei intrebdri esenliale: cun se nusc razboaieie.fo rmei pe ctlre c t(. te(ii cu auroritate surt valorofi penlru sd pi{ile au de parcurs calea grea a trecefii de la pozilii rigide la pozilii sup1e. ln nanzilia de la sistemul inlenulional. I)aci medierea € facuth ln numele unui organism intemalional... sub ochji p(opriei audienle. Diferilete ieo rii ale relaliilor internalionale au lost conslruite iot pentru a cxplica $i a incerca stipinirea situaliei conflictuale.ri..(d nu.r . Oricele contribulii la gisirea soluliei ar putca avea. spune: . de la lermilale la compronis. unul dilr cei nlai cunosculi teoreticieDi englezi.i putu . cu un pfirlcipiu al auto ila1ii in dcclir. cat $i a altor factori printe care atitudi nea necooperanti a Darilor puteri in sistemul intemalional $i a rezervei Capitolul 3 Teoriile rela$ilor internationale Vom ilustra nevoia de autoritate manifestate in ceile pa5nice.. rcactivilea aulorilnlii incorporatd tn institulii adecvate este o ccrinli inalicnabilS a menlinerii picii.] dacA eistdo baLutltij a pukrii [.d c .Rd.1i e beneiica in acesl sens.litnina detennnwntul.hui . ] sunt de fiifi Lt 1?l sau nrt Accasri cdlcluzie ce oglinde$te punctul de vedere Lrl )colii reali. momli $i profesionali este o cheie a succesului. tact. bd lonld puteii Si heqennniu .tii de discemimant.e i(furi rpJJe ti ri. dacd ele urcd sau cobaafi. N pa(enerilor $i supoflerilor.. organizalie chemata se exercite sDprema autorltate in problemele vitale.rc. autorilatea lor personali.urf portamcntul esenlid ce lrebrle descris $i cxplicat ir tcoria inrcrna!ro :l. intrucit autorihtca cstc surisa siguri a increderii. De ccle mai multe ori. Exjsti $i domenii rezervate cxclusiv problenelor rdzboiulur (polcmologia) sau pdcii (ireDolo- gia). de la prclen1ii extreme la pretel1lii rezonabile.r e\le auloriralca.Ceea ce au nevoie perlle chiar $i intr-o nego..boitl yumenintorea rA. cu alal mai bine..1. dad Jtontierete . conccprul de bazi pe carc sunt construitc e$e legat explicit sau implicit de conceplia despre Datura umani sau despre societate. r. dacd papoatele sunt conduse funrLnlentalz incAt Lhio tennenii in cdre aes.. Putem atribui o buni parte din conflicrele sengeroase a1e jumitilii a doua de secol eroziunii la care a fosr supusi autoritatea ONU. O par1e din conccsiile facute pot fi puse pe seana ei.. care ar pulea fi compensati. De ce negocierea conflictului intre doua parli.le e." atdt le un guvenr sau ab [.l8 Jocuri pe scena l tiii nilor Unjte.i t1utrcnt in leEdlurLi cu rd.fr Hui. la sistemul global al celei de-a treia Dodemitali a civjlizatiei.. Este o marc leclie in aceaste conchzie pentru negociatori. dar ele sunt departe de adnncimea cu care studirl relaliilor nrternalionale a abbrdat djrect sau rndirect conflictele. abilitate fi calilali de comunicafc.] sa dicii ntfttdev ine pftpande rcnL Rdzboiul ti ane ninlarea cu rdzboiul [ .De fapt.iere bilaleral. Dar la o examinare mai atenti no se poale atribui vreunei pn4i incompetenla Si lipsa capaciti. Hedley Bull. ti neincrederji slatelor membre.

o t. care creeazi o scenii $i un joc.In RAzboiul din P€lorror?er el a descris obir$ia rizboiului iD tblul urmitorl $i-a fncd tut nai puternic Inpcriul lot [. ior atenienii a incet t . in inslinctele agesive ale elitelor nercpr ezentati vcCcle doun $coli vcchi $i influente.] pand cdnd s a ajutls in folal ld nomentul in care putereu ateniand d atins o calne i. Secolul XX a fost prin rizboaiele sale o permanenta sursl de argumente pentru reali$ti ii ull teren preferat pentru justifi- cd situalia nu tndi ertz toLrubilA fi. Pentru Scoala reali$n (Cal. mentine ipotezele de bazd ale reali$til(r'. inevilabil inir. numiti Scoala neor€alisti sau . unde sunt incorporate in institutii intemalionale ca Societatea Nuliunilor $i ONU. pentru a distruge putePa Gemaniei... ele se bazeazA pe gandirea andci sau clasici. td si Jblo\uscd toate etlergiile pentn a ataca Si. care se interyune intre actori $i rezultatul interacliunii lor. sistemul internalional fiind o lume a recurenlei $j repetiliei. din care ele nu pot ieii. trebuie si reamintesc cd deSi aceste Scoli aparlin modemitalji.. intefesul nalioDal. aveau mbiLa. Rdzboiul nu esle endemic..20 Jocun pe \cena l nii 21 inainte de a lace o scuni analize a $colilor teoreticc dc relatii internationale din secolul XX in lumina coDcxiurilor lor irtcrdisci plinare.td ntud' ..atol"o. strategia. schimbard doar actorii lechi cu cei din cel de al Doilca Rizboi Mondial. ADgajati intr-o aspri disputi cu reali$tii. O Ibrmn noun a realismului. Durabilitarea $i rctualitatea ideilor lui sunt demonstrate de o coleclic dc studii pLr blicaie in 1991 (James Bohman and Matha Lntz-Buchman Eds). cl cste pur !i simplu o maladie cLr- . Marea Britanie o sinlit ca situalia nu rnai erc tolerabia att $i d llot. iar conccptul de bazi crrc lhideazi politicile internalionale cslc interesul dilcrit in ternlcni dc pulcrc Tennenii cheie la care irl coDrun acceptarea ralioDalitdlii. Acest sislem care condilioneazi corduita statelor cste adeviratul srbiect de studiu.boi.rlca." $coala liberald.lu a consideral fealiitii recurg sunt: sistemul de state. Redismul a [tcut.:st mo. sunt la randul lor constranse de caracteristicile $i irrtefrcliunile sistemului inlemalional. anume ci stalele sunl incapabile si adopte ititudinj altruiste ii sd treaca pragul intereselor egoiste de interacliune strategicA.boi. d. realismul $i liberalisnNl.reelismui structural" (Waltz). Cauza rezboaielor (Schunpetef.a1 a. intrucet geneza $i conlrolul putedi Si un accident evitabil. tj.o stare de anarhie. Foala liberali intreline convingerea cA ri7-boi l este evitabil li cA un regim permanent nl picii poate fi urm5rit $i reaiizat. decd e p t?reaAtenei. .irdt. Democralia 9i comerlul rcprezinla tratamenlul. UmAtoarele doua exemple sunt elocvente in aceast. pentru a distruge ti a harerAL pornin(l dth&lltL toate olergiile penttu a atrta . iar nezrlinla spre o lume a ptrcij este o utopie. pu! . balanla puterii..' Pcntru a ardta cauzele perene ale rizboaielor li explicalia lor. hlent. dar pnn jocul balanlei puterii $j al menlnerii cchilibrului intre puterile jmpodante. stabilil. Puncrul sdu de plecare este lucrarea lui Kant S?. Doyle) rezidi in interesele de putere ale guvemelor nedemocratice 9i cercudlor militariste. insecuntate $i primejdii pentru statele care o conrprn.r. privinF. considerate anterior atomi coDstitutivi $i subiecti comportamcnlali. propensi nea spre violenli poate fi controlata Si redusi. dincolo de voinla lor.€ Pacea Perpetud. uz de rpoful $iinlclor.mand a s o ultrp |c\n. rut rff Ecnrcu au m. vefnic caracterizat dc conl'licte. numitn $i utopicl de cilre reali$li..ibild tuturor.Pacca.i posibit. ci sprijina posibilitatca pAcii prjn evjlarea cauzelor care determini boaia sau accidcntul rizboiului. un alt aoror (Michael Howard) folose$te tcxtul lui Tucidide.utta rturttr \l. tn-ti Jalovasc.Finalnente s a ajuns la nonentul cand puterca ge. Ceea ce distinge neorcalismul de curentul din care provine este laptul ci statclc. Morgcnlhalr) ri^oiul izvorat dir starea de anar|ie permanenti este o fealitate endcmicA. care conduce la o interdepeDdenli economictr a sratelor. in ace\t punca Spa. dacd era posibil.:oynopolit dt lui Kdnl. O a doua cale este instaurarea corrrc4ului liber. cu legi sistemice.Atenienii leascd aslAra alialilot Spanei.tat Bitan .ut Jl ftu. pornitld actual l fi. O cale siguri este respandirea dcmocraliei in stalele lumii $i proicctarea principiilor ei pe plan iniernalional. $coala realistn a puterii il consideri pe Tucidide ca pe un pre cwsor. suspiciune.ti. crtirl|rl llseuridespre idedlul . Aclofii nrnl slatslc. ca li in viziunea 1ui Kant. in materie de nrctode. descurajarea. Incidenla rizboiului nu poatc ii eliminats.. ln o. nu imbrali $eazi ideea ca rizboiul este un fcnonrcn endenic. Concluzia este cA rAzboiul nu esle cvitabil. un cadru $i nonne. este siarea rormali a lu crurilor.

diviziunea muncii. Pe plan internaljonal conflicrelc s-au produs prin expansiunca conrinua a slatelor purernice.rn. cleve nind in anii '70 fundamentul cererilor Frilor in curs de dezvolrare. In ceea ce pdvelile iiberalislnul. burghezia. Hobbes. asemenea iui Grotius. dar Grolius. Astlbl con firlnd rolul acordal elementului juridic. Ne iDmlnim iar cu teoria sistenelor. o.noi ordini economice iniemationale. carentele sistemului general. Holsti credc ci . incercirile de a. iar ir epoca modcnr5 pe proprietarii mijloacclor de productie.rnului conterfpor. violenld impllcitn.le prev€ni ii rezolva sunt limitate $i provizarii. Aceasri icoale preia de la Marx numetoase concepte ca procesele dialec_ lice. dar limure$te Fj o anumitd ierarhie a ideilor. a trcia mare dezbatere este inrre rcaliiti $i globalirti. Sistemul rnondlar esre sursa tunrror neajunsurjlor $i nimic nr poate fi in_ clreptat.rearanjai fundamenlal metodele otilizate pentru a obline cunoa$tere'. contradicliile sociale $i preocupdri fat6 de exploatare. nli(e h adrerr cdpilali. Accentul se rnutase de ]a principii teoretice sau faclori inlcrni greu de deftrit la ti nisurabile inlr un vast camp de experieuli isloricd. imprumu- ducerea societililor neju ste qi inegale. dar a . cu conceplia sa desprc o societate mondial5. Dar acesrr fUId croir. de la aceea a puterii la cea liberali. Interesri f4i de pfoblenralica rizboiului cste manilest.. Nctiind m llumili de sinpla mutalje merodologici.i structura asjmetrici a sistemului mondial sun! presupuse surse de baz5 ale confljctelor.. egalitale Si fratemitate ale iluminismu lui.. insuficicnr $i chjar rninor. Locke $i Rousseau reprezlntd o paradigma clasici. al interdependentci. dominare $i dependenJd. cele din domeniul cultural sau reoretic. influenta determinanri a sfructurilor economice. lr_ trucal conflictele reflect.. $coala marxisti a situat in istoie locul generalor dc conllicte pe linia care desparte pe bogali de siraci. Tema sa centralS este dezviluirea cauzelor iDegaliEtii in sislemul mondial.rierite >culir . Pentru el. pAni nu este reli_ Lu1 \r\le rul rizboi pcrmanenti. falia inire iradifapte observabilc lionalifti $i inovatori.via media'intre cele doui $coli. Prioritatea nevoilor materiale ale exisrcnlei explici motorul progresului. $coljle noi. Inegaliralea . Pacea va fi adusd de incetarea luptei ae ctase. laf noii inovalori sunt autori ca Deutsch. Este interesanr de constatat ci aceiti aurori considera noul curcnt rreo Iiberalist. iar liberalismul in Rousseau $i Kant... esie purtitorul unei paradigme total diferite. prezente in toate. Senera-. dc cei exploatali ocpendencra . dar li ipoteza liberali ci polilica intema conreazi Sj ci stateie sunt padicipante la o societate internationald in conlinui dezvoltare $i care. dupA ce frontul scenei fusese ocupat ale factorul politic $i de cel econonric. incetarea {iominatiei ql triumful mogtenitorilor jdeilor de libenate. proletarii. prin desiiinfarea exploatatorilor. in care sistemul nn mai este condamnal la o starc de $coala dependenlei este una din cele mai influente $coli. Dar pentru acesre preocupiri a ape_ lat la concepte noi ca centru $i pedferie. in timp ce realismul arunca asupra conflictelor o lumina pesilisti $i resemnati. el era construit pe interesul ra{ional al individului $i al statelor. Puntea aceasta a fosl exploalati de tand unele elemente realistc. constand dup6 Lijphart in apehl la reoria sistemici. metatbnc sau normativ al politicii intemalionale si al teoriei". iar in epoca moderna prin expansiunea starelor capitaliste in ciutarea de rcsurse piele $i (teoria nnperialismului).lele sociale. profund marcad de inllorirca comportamentalisnului in psihologie $i apoi in Stiin.revohlia compo(anenlalislb nu lj schimbat meniul reoredc. afirmi posibilitatea picii intr o comunilatc pluralisti. teore ticieni ai acestei noi $coli au suslinut ce srnt $i delindtorii unei noi paradigme conceptrale. Hobbes $i Machiaveli. De aceea ambele c rente au fosi tratate uneori in litcralura ca rationaliste $i pozilivistc. in cdutarca unei .22 Jocuri pe scena lumii 23 de ea. (. singura solulie viabili fiind modificarea sislemul i cl un tol Unii aulori afirmi cA dupi coDfruntarea nrai veche rcalism ldealism ii cea intre tradilionali$ti Si compofamentali$i. raionalismul se inspira din Grotius si Vattel.Jr I . megalitate. le controleazi con pelilia $i conflictele (Hedley Bull).rli\t. Isloria se rote$te asrfet in jurul compeiiliei ti conflictului. rellecrand realjrilile mai proftnde ale relatiilor sociale_ Teoriile sociale sau ale vielii internalionale pot masca relaliile de purere $i inegalirate $i pot fi folosite la repro_ mai ales strategia apelau la instrumente ralionale. $coala comportamentalisti (behaviorisd) a pomit ca o inrprospetare a melodologici. DacA realismulisi geseSte prccursori in Tucidide. pe planLrl socictililor nalionale de pildA. prjn lcgj $i institulii. ralionalismul manjfestd fati de posibilirrtex pacir o alirudrne de rncrcLlerc pruJenr: tcoala ra(ionalisti. iar libe' ralismul una oplimiste $i activa. care.

dupe ce el a izbucnit. Cu toate acestea.spirala insecuritilii" este de relinur doar pentru explicarea escalad:rii udui conflict. iar multe din afirmatilie lui provocatoare (preluirea togicii nomadisDului care transgreseazd odioasele frontiere) au mai mult o rezonanF literarA. sunt caracterizare prin . este insuficienl in inlelegerea rizboiului einic. pDn conrnexemple din pozilia de explica- . ca li fali de sjstenele de idei.ivalitarea economice sullt Lle asemenea scoese Alte c-urente au dus rmediat dupi aceea critica panE h pozilii Constructivismul are un stiL mai putin filosofic.. v:izutc ca ex. Politicile simbolice ale rAzboiului rt ic.. imbrili$and aceleati obiective $i poate acela$i optlmism. credinle $i valori. globali$ii au iismului si. realitate.. Spre sfarsitul secolului XX a apdrut ln studiul relaliilor intema_ dona]e woala critictr.te de a bara drumul conflictelor $i al recutgerii ia to4a crescande $coala interdependentei. este de mrs cu recunoatterea ci .. oricit de mult ar invoca in rerorica lor istorii vechi.Confbn]r abordirii iDstrumcnlaliste. vdd rezolvarea flnale a perturbaliilor vielii internatiomle doar in globalilatea crealodte de inslrrulii tr reglemenlali noi cu o structuri integrati (diferi|a de cea fragmentata a reali$tilor sau cea jnterdependenLa a liberalilorr' Spre deosebire de .alc gerii ralionalc" ii ale $colii psihologice.iul securitdlii. O reprezentanta rr acestei directii e. o baricri lajustilia universali. naiiunile. pe rand se incearci demoDstrarea i$uficientei lor. universalitate.ctorii si gtructurile relaliilor intemslionale. prclios penrru reali$ri.etilia lie prmordiali. cu o dimensiune epistemologici $i normativd. el subliniaze pulerea eu ristici a perspectivelor neralionale. istoria sunt suspecte $i evitare. strucluile maleriale sunt lnai prliD impoftantc prosia unor rivaliliti de iDrerese $i selecrate de leorie ca iistrLrmente. transfomat sau evilat se mic$oreaz6. el trebuie sd iie avertizat de ideile d1late ln circulaFe fi poatc chiar deduce penku activitatco sa riu. comune curenrelor realiste fi liberale.ii care denunlA proiectul toialitar al statelof $i crearea unei ordini sociale hegelr1onjce- Postmodernismul prin slrategia lui de deconstruclie problemadzeazi toate pretentiile de totaljzare episremologice $i politicd. ln nici un caz. Pe misurd ce filosofia cesdga tercn in relalile internalionale. nu acesta este linta alacurilol lor. Ea s_a adresat unor Probleme negltate de celelalte Scoli li anume relaliilor ln_ tre cunoqtinle $i valori. iansa cercetetorului de a gnsi sprijin Si ghidare in teorii atrnci cend se aflA ln fala unui conflict ce trebuie stins. Facrorul .esle ptemisa criti' . Programul sEu de respingere radicah a oriciror fundamelre penrru $coli $i teorii a scos din circuiatle concepte prelioase ale episremologiei altor Scolit adevdr. structurile este inlocuiii cu litice sunt construciii sociale: abordarea ralionale interpretarea. primele. In cAnea sa Urile modeme. cu prelut ignorerii societdlii civile Rclaiiile in. cet de des. postura sa fragmentarista $i accentul pe alreritate creeaz a dificultAli acesrui curent de a oferi solutii pentru situaliile conflictuate $i o lume pa$nici. Scoouimdrrurisil era acela al orienterii sludiilor relllii_ lor inteinarionale spre polilici emancipatoiue.ernationale sunt bazate pe felalii socialc . grupurile etnice sul1i simple coaljtii formatc i r o incercarc nlionah dc a pulta crm. Factorii economici ti f.conducilodlor manipulaori". Tema isrorici a vechilor uri este conlbituti prin argumentul cd acestea sunt modeme Si recente. care dau sens celor Globaliqtii. popoarele. Parcurge astfel ahe analize care au impins pe primul plan diferili factori explicativi. clasele. fiind parte a unui curent mai larg de critica iociali.instrumentalismul ' lor.islemitlii de la puline indreplari de adus caprlatcoala dependenlei. dupi monopolizarea factorilor de putere ai societilii' statul. Critica acestei tcoli simbolicc se indreaptd spn abordirile .looerirea complicitlti. lor cu diferitele forme de cxcluderc 5j dominarie. cele dinlai. Drivesc toate retelele $i instituliile noi. ea aduce in luminx elementul social' Numercase concepte esenliate penhu $colile ciasice sunt puse sub semnul indoieliil statul suveran devine ibtma cea mai avansat' po de exclusiune sociala. Crite. Ceorgia. Prin el se explicA ciocnirile intre grupurj etnice. Moldova $i din fosta Iugoslavie. de$i joaca un rol. Interescle sunt bazate pe rden drili $i nu invers. cu preocuparea de a identifica interesele subiacenie care ghideazd cercetaria tradilionali. ln spel4 ea se ocuba nu dtAt de . coborald analiza la nivelul empiric in locul ftliunii.. ce Fi-a separat populalia de a altora' dcvine rgent privilegiat al relatiilor intemationale. Kaufinan analizeaztt conflictele din Karabagh. gestii utile. . ca $i pe noii aclori ca slmpd" reducere a tensiunii mondiale si deci a posibilitilii iome "e.25 aceea a multilsteralismului.te Scoala de la Frankfuil lJiirgen Habermasr' Fala de alte curenie de idei. pana $i cerifenia.

riu . dacaL exisli LLr domeniu ireconciliabil. cultural sau genelic. q.. fuDdamentalism. inrerecul narronal le ./i nc rotrte.i hrcru in domeniUl culrufilor. ci a securitilii personale (Hardin) O alta varianli. Suntem iftiemnali de aceast. care cuprinde nemorie 9i valori.. nu a unor beneficii marerjale. rl si n Jcrd c. valori. iar etnicitalea oleri un calnp emotiv deosebil de propice pentru politica simbolic6 Aceastd analizi este instruciivd penrru in{clegefea tabloului Pe cafe leoreticie i il oferi in matede de cxplicare $i inlelegere a conllictelor cclor cnre in sxrdii sau pmcticn cauti solulii practice pcn_ tru inchidefea lor. Kaufman o priveiie ca suferind de atribuirea Lrnuj rol ancestral..ii." O varianti rationalisti.. rur simbolismul {loresre si rcalizeze o sinteza. tradilie.. rut pu\tIroJeiI i. Chestilnlea fundarnentali estc insar construirua rinei solulii reale.)l crrcnte (lcoala cdtici. chiar daci nu fomeazi o leorie coerenta a naiurii emolionale a legdturilor de grup $i a motivaliilor emolionale in conilicte: prejudeceli. Consrructilismul este in special ecleclic.ta statutul qi securjtatea grupului $i pent simbol oamenii sunt gata si se lupte $i sA moari.ierrj.va cua! ralrunea. chiar daci bolici. carc r) irtocu reiite pc cea conllictualit. i.ri (u . a simboluiui agresiv in sparele caruia st6 mitul ce a . dupi epocr $r crrcumsrante. inrifada.. Dar se conrile un pi cat escnlial..rrj comunrrarel esre oe asc menea bine veniii $i justificatt.r lor dc a defini cauza ull. anxielatc. ce apar sub pentru bunuri rare in contexlul schimbitilor sociale aduse de mociemizare. inter aLLid. r.drer.. teoria bazali pe cto ne tl\ij t. cind el nu cste decat ultima expresie. Alegedi ralionale ii este opusi alegerea sim bolLrlui.26 Jocuri pe stena lutuu 21 Joaci. Miturile li sinboludle. un rol mai mult sau mai pu1ir1 inportanr. prin lrfl lca selnnalcxza frctori ce propo ll nemerltarej ceea cc esre evidenr..c !on_ lrrileie car( conlrunte pe indre. a $i unui proces care ralnaDe opac. ci ca elerJront de constiruir€.sla bt' a ralionalismului.nri sau principiul gencraL cste indcccptabilii. Of. in fomarea unor identjteli carc de fapr sunl noi si nu pdmordiale.. Cun poare lj rcnrperarj contl. autonLl propune o sintezi simbolisti.tr. limbi.la $i re a couceptclor lo.. i ji r. tecturi si retincm din teoia sin- evidenti desperirea 1ota16 de citeriul alegedi ralionale Poliiica eslc vdzuti ca preocupat5 nu de inlerese ralionale. Simbolul esle tlral nu ca un senn pentru srarca de Ir c|uri dorire in obiecrive. leger. i\. u . Acela.tare" coosideri ci rh7-boiul etnjc se explice ca funclie de ulmidre a ralionalila(ii. teami de extimclie qi altele Ardtand mentele constructivjsmului care degajd setul de idei prin care este conslnrite idenlilatea.rionabi . cea mai aparenta vizibiln. apofiul cceslof teofii nu mai esle regat in cazul construclivismului pritgrnrlic. cl un!r provcrlLr drntr L' mc|sii derivi a filosofiei conrenporanc care ignori signi.. extremismul local $i tercrismul cu acliune giobata este sub impresia direct. dupi eL exisren. criticrti $i ea. prccun $i din roate celelalre care lulnineaz fiec c care un i se acorda . mJ_ celurile t bale din Alrica. Accasta explici Sj audienla liderilor care manipuleazi simbolurile.ral re: lr. urmar: de continuatodi ei) intrepfind o opc ri de dcmistificarc a filosofiilor clasicc. a rcalitilii. Teoria sinbolici e conslruiti pe ipoteza . ci de trezirca emoliilor prin manipularea de simbolud.. erpticati\. Inlcresante sunt pentru el $j alte exPlorari ale $colij psihologice. De simbol lii de slatuld seu depind.. iD haina aceasta se prezinti mlrea rnajontare a conflicleior dc la inccputul sccolului xxt. Dar aurorul teoriei face aceeafi gre$eaii pe car€ o Lmpuli celorlalte rscoli: ridlci simbotul ta rang superior. Dar relire rmpoftan{a acordati idcntitilii.r.i. creatoarc a unei . util mccesaf: corlsidcla $i rca factoilor ideniirai. obiceiuri.. Introducerea facrorilor cujlurali (credinlc..Jl din peru ia. ca reduciionism. . ca subsisrerne ale celor dinlai. I crnJr\nrtr. al carui miez esie o combiMlie de mrt $i simbol.r Me\i.teotogii lof. rizboiul civjl pe cale de a incepe in jurul unei moschei deramarc in India. Ce renarce analittji? Ce prevaleazi in lablou? Este lbate decisi atitudiiea respingcrli $i denunl:fii ieoriilor unifacloriale. Cine urmarcS.rt i. cum poarc fi oprita i0liuntarea I doui sa nrrr n lte simboluri? Aicj. accta esre al idenrilatii nctfanTr..cA oamcnii aleg prin aderarca la sinbolul cu Polenlialul emolional mai mare' Este ctichetai conflicte culturale sau idenrjtare.an ir niutol element ce nu rreblde picrdut din vederc. totalitarism Dar rlacd pr"lcnli. Nu e un delect specific teoriei de relalii internatioraro. chiar cind acestea sunt definite de valorile unei ideoiogii naljonaliste sau extlemiste De$i tcoala psihologici esle priviti ca tiind mai apropiatd de preocuparea de a deslu$i ce line gmpurile etnicc laolalti qi cum se nasc atitudinile de oslilitate.oi srari de tapr.rht dc <\rfe. se bazcazi Pe acesta ca sa explice urm:rirca calculati a unor obieclive.le dcconsrrrctie denx.olat siru anrlar un simbol. rizboiul cornunirilitor din Batcani al $i populaliilor de o diversitate enormd din Caucaz. care caprli sens din mlturile incdrcate emoljonal (Edel nan). inacceptabjln fi vjolcnti. Jtrnrul|o prim. rctenz(J. sr nedivizibilc.

care a ocupat scena la riscrucea secolului vcchi cu cel actual. FukuyaDa citeaza zicala: . Cu realismul arc in comur preemjnenla puterij. dar a ajuns acuin la extrena dreapti. cu liberaiisnul se inrudefte Prin pro movarea ideilor libefale. Aceeaqi cerinli a vaiidirii oricerei teorii prin validarea de citrc fapte apare si in consjderarea unui curent relativ nou.itate. intervenlionismrl iD cazurile de acul5 sfid. intelaenliile din Afganis tar $i Irak au fost legitimale prin acuzalia de suslinere de cilre aceslea a terorismului inie ulional sau a dolirii lor prezumptivc c\r arme de dislrugere in masi. la lrrnsfomlarea iderj de moralitate prin supraestrmarca foLuiui puterii. vena lutnii Partea L CohIirte 29 Nutnai reintoarcerea la realitalea ignorali care sti la baza ideilor identjtare ajuDse la paroxismul fanalic poate indica o rea$ezare a problemci prin regrupirj de interese fundamentale. are ridacini de stanga la primii pa$i ai deceniului Palru din secolul tlecul. In tranzilia de la un sistem iltemaiional bazat De state cr unrci acrori la un sr. riilor rclaliilor intemationale.rrc. impotriva unui inamic considerat primeidios si asumal€a fdrd rezerve a unui rol hegemonic sar chiar inperial de cdtre SUA. Francis Fukuynma. toare problemele ara€ ca ni$te cuie.lale Si ncguvemaDentale. pr€vederile dreptutui intemalional Si activitalea organismelor mondiale sau regionale sunt supuse rcexamindrii. la scepricismul fali de dreplut $i instituliile intcmalionale.tem global u1 carc apar endt:ili nei. cu caracter unrversal. cu un mare ecou $i efect in politicile contemporaneitilji. invocarea drcptului de ulilizarc a fbrlei. concepte vechi ca secu. teoreticienii sau diDlomatii. dar nu ocglijeazi aponul credinlelor religioase.tional. preia masiv din wilso' nianism. cl ilustreazi stilul postmodemist care practici colaiul ideilor din celelalte $coli. Teoretic se cxprimi prin reu9ite ca intetustn public |j intercsul nafiotd.Ca alcituire. dat influenla o exefcitd pnn ocuparea de pozilii in execulivul SUA. carc inilial a impltitii ideile ncoconseNato.i. Esle de relinut cA accasti excursie ne obliga la o frecventare mal a-sidui a considerentelor epistemologice Si ia o aten6 relalie intre fapte ti valori. ceca ce presupune renunlarea la obsesia localismului qi djferenlei." Nu doar neoconseNatorismul a reaprins dezbaterea in iurul teo. Neoconservatorismul a fundameDtat cele nrai senmificalivc schimbiri ale strategiei $i politjcii americane in primul de ceniu al secolului rostru. llste vo$a de neoconservatorisrnul american. obligalii $i sancliuni.rre a interesului american. este ra. alialilor sau partenerilor extemj. ci mai ales schimbirile suferite de aceste relatii. prilej de reimoire $i modemizare a insrumentelor de care dispun $i a metodeior Ia care pot apela decidentii.Cand singura ta cxterni. ca lrrmar€ I faptlrlui ci ele au dal naftere la iudecili distorsioMte in evaLuarea nivelului de ameninlare este ciocanul. Ele constau in imbrii$rea unilateralismului taF de vechea adcziune la multilateralismul instituliilor. Ca o consccinlI. ris_ punde. unealti flict $i schimbdre de regim. la supozilii nefondalc privind securitatea post_con .28 Jocuri p.. suveranitate. preventiv sau preenptiv. un exenplu fiind postu] de subsecretar la Penlagon al lui Paul Wolfowitz. unul din purtitorii sdi de cuvent. in speli a democraliei. dar e sceptic falt de instituliile inlernationale. s a despriN dc curent.

sihena agresivd sd fie trezitd in condilii de stfes. hrani sau api. ca stresul care e produs de lipsa hranci sau de densirarea crescuri a poputaliei. sangeros. E. ar fi si ne temem se supune unei lupie aspre.?rele izvor de pr'odrc?r? a omenirii.enii rlzboaie $i conflicte cc $i iau obohrl lor de vieti umane de conflict violent.drrite . a avansar fari indoiah la condjli. inslituliile. in care limbajul... celebri lucrare iniirulali De$pre agrcsiune.Jtnh II Capitolul 4 Ridicini Sociologul si istodcul. De f.re fbane grcu de ncgat ci omul.. Un purernic curent .iatbo.e poate ccronq 12 . Pentru fiecarc existd un caz contrar.tlcd|C. Esre confliclut in starea lui ex!.cea mai dis_ sale mullipficeri..i. cafe cred ci rizboiul e lnscris:in caracte rjsticilc speciei umane $i deci ne s1li uilll dcgcaba sil I eradic:nr.a. lteratura consacratd originilor dzboaielor fiind vasti. Asia s a ciovedit lt m. Se demonstreazi u$or ci majorilatea cauzelor sunl pfezenle. Locul siu in originea conflictelor a stamil mari dezbatcn $i a produs denonstralii interesanre.au oc pal dc locul pe cafe il sahslac ccrintele unei populatii crcscAndc. ne areti de ce incercarea explicativi a marilor teorii a efual fi ne alldm la punctul dc ponire de pe timpul lui Tucidide. rcprczentaDrLrl $tiinlelor polirice $i cco nomrce concuri in constatarea ci in loate activititile umane con flictul e prezent ca o stare de tensiune subiacen$ competiliei ti luptei pentru supraviet ire fi ci litigiile suni inseparabile de aceste ocupa agresiunea inniscuri in comportamenrul uman. $i daci e sA avanseze fi mai sus.rr.Omul.. oricil de succinte. din care cauza ridicat: la rang ibsolur lipsefte. Lorenz. Fjecarc teorie are dreptatc.a.apt. in cea mai risirir spre apus.c na leg. <\pnn a pdl'' ur homini. Factorul demografic a fost indicai chiar de Darwin $i dezvolrar de sociologi. alelea teoii existi_ cu tor atalia tcmreni chcic Ai cu tor atetfl solulii rccomandrre.rrc rJ ite dezr uira c ale pnpuJrlriror tlin regiunile in cu$ de dczvolrare.i o manrfe. Dar sociologia tui Wilson. dar uneoi sunt nenecesarc... devasraror o t-atalitaie ineluctabil! sau doar o maladie ce poate fi tlauii Si elentlral eradicate? De ce exisri .ti un :n. Toli comeDrarorii Sj tructrvi inrensitare a pomirii de agresiune care este incA un riu ere_ diiar al omenirii este consccinta unui proces de selectie care a lr. Existi un model clan{'area lactorului demografic se prcduce cADd rcsunele virale nu . dovad: ci avcm de a face cu conditii carc nu numai ci nu sunt suficienrc.int.\!ramn)rj nunn rinrp de. chjar daci acceprA ce agrcsiunea ar purea ii qi invdlate. aftmte ci . onrlicre >i mig.. la origiDea confljctclor.drci rn cLl| rul erc' Je p a. Este un punct de riscrucc care desparle pe fdali$ri..ne. ca acelca recente ale lui Nazli Choucri.ra cu nri\o. Dcsple ce cauzalitate dln putea vorbi atlnlci cen-d sunrem slidali de complexitalca lenomenului violenlei? l Ilrccpcnl cu natura fiintei umane.runii. Trccerea lor in revisiS.li .rN. dar nu flrnclioncazi decit atunci cend apar $i alrcle.ia . adicd suni necesarcj dar nu . reglementarea sunr insrrumente lacunare ti imprecise. sa supenoard de azi printr o lupti pentru existenli ce urmeazi rapidei ci el va trebri si activitili. .tincr .rrnt at agle. consideri suficienr ca .r o geni rlclermrnanti carc dau o falaiitare acestei rrisaturi. Istoria se poate ciri in termenii mi$cirilor inigratorii. de cci care corlesii fuDdamentLrl 1ri biologic. ca orice alr animal. cazul clasic fiind insufi cicnra pi$Lrnilor pcDtru tribu le Asiei Ce lrale.i Dar nu . . precum 9i perspectiv! declinului de_ mografic al Occidentului dezvolrar.p.-ir penr.. oe iare .inist s. Dar undeva a spus: . Darwin s_a pronunla| rar $i pnrdent iD cazul speciei umane.le.ra e\r. Acest faclor se jnpune a Ii relirrt rn proccsul genczei contlictelor prezenre Si viiroale. Exista insi o intrebare care nu se mai bucurd de un rispuns unanim.r replical ca ele. a cirui aparilie este legari de activitilile dc viinitor ale unui mamiter trezit la rcgnul camivor $i care uneori | !ninca vecrnl Je gn. Care cauzc plauzi bile au fost identificatc. dupd ce Africa a fost sursr d.irca patru/eci de mri de rni. mentrl esential la om este adaptarea cuhurali.i carc este Ciutarea unui risplns este stiruitoarc $i revire in ficcare generalie $i mai aies dup: ficcare conflict njmicilof. nu lre caparil er Jc r lr agre. Tot aproape de cordiljilc naturale $i de viard biologici ne linem cind examiniln teoriile cauzale care au identificar lupta pcnrru resrrselc vitale.a rar nropfiut i grup.i suficienre. dea cele mai multe avand scnsul de ta adeplii evoluLionisnrului d. dar reprezinti o inccrcafe pa{ial: dc apropiere de adevir.Orcli\ir c.rurr intre . dobenditi $i creali ln experienli..

tibila de conflicte. ir spe_ cial resurscle naturale. ea a cApdtat forme noi o datA cu revolulia agrarb a omenirii.uitnlii bogeliei $i a reo_ exernplu in cazul Angliei. singura disponibili. alfaoerzarc. Dupi alte doue $coli inrudire.Lumea. Chestiunea accesolui sau controlului surselor de petrol este cel mai cunoscut $i citat caz. ItL reinvierea aspiraliei la identitate Revolulia industrialA. mai ales de zicamintele de nE. Exista $i al treilea fel de a invoca lupta pentru te. indiferenr dc ce ar inrreprinde diptonlalii. credinld. esre suscep. Negiijarea altor factori care intri in componenta conflicteior identitare (limbi. Japonia. Dar nici astizi micile energii informa. ln special ln epoca tribala sau in zilele noastre. a urmArit cucerirea de terito. \'iolenli $i oamenii picii de prelurindeni. intr-un numar mare de tfui.brii drept subiect al conflictelor: dincolo de aspectul biologic $i al asigurdrii existenlei: teritoriul. chiar in forma ei benig_ nu vad ai|a cale in a-$j asigura interesele considerate vitale. generatoare de conilicte Chiar daci nevoia de teritoriu ar putea fi citate h om ca o tldsa$rA originarA. Industda modemi este consumatoare de candteti unate de energie care depinde. indispensabile fuDclionarii la parametrii lnalli a civiiizaiiei jndusrriale pe care au consiuia. care nu accepta nici o ameninlare la ctile sale de legalurb cu lndia jau Orientul Mi. biologie $i resurse. manifestd Ajungem astfel la teoria economici a originii rizboaielor care au redus chiar $i facrorii strategici polirici sau de pulere la irtereseie economice.rzii de avaDtajelc civilizalici de alta afiati pe trepre joase de consun. ca toate r6spull_ sLrrile anrerioare legate de naorA. statut. A avea putere lnsemna sA ai tentodi vasie. cea a disp. societili sau entitdtr care Sociologia contribuie semnilicativ 1a srudiul Inocimtsmelor care tr)l gcncra razboiul.ilociu. evaluat ca fi aurul galben sau monedele in buletinete zilnice care expdmi starea planetei. Deci. aduce ln primul ptan al intereselor statelor alte resurse naturale si anume ceie energeiice.!! 3! matematic de teona jocurilor extrem de simplu $i convingitor privind competilia speciilor inar-un areal cu resurse iimitate De$i foametea. Africa subsaharianA. i.Germania era pin ciDalul nval la inceDutul rAzboiutui mondial. raspunsul Darxismului la lntrebareat vor mai fi rdzboaie? ettet da. spcnnli de viala. Dupa fufrangerea in rizboiul al doilea mondial. este localizate azi in cateva arii (Etio_ pia. ceea ce va na$te tensiuni in loate zonele aride ale planetei..loritor prin . valori etc. fie el oricat de arid sau neprietenos. rnspunsul sc menline acela$i: dzbojul csle dererInrMt de cauze adanci carc nu lin de intenlii sau bunivointa facto rilor de decizie. pe. La entilarile clasice jucirn(l . salubdlare. care nu are decat pulin peste doui secole vechime. patlu decenii a riei dependenlei. O teorie moderni a conflictului care il ieagi pe &rsta dn gradrt dc itteractiune inrrc pAqi conlirnd ci agrararea rccstei faiii duce la inreracliune pa$nici zefo ta interacriine vio $i lc]lLar. anul internalionai al apei. iar apoi miezul obiectivelor sale a fost rezunat in lozinca celui de rl lreilea Reich: . Dar existA $i a1!i factori care devalueaze impofiania resurselor. sfaiiati de o prapasric ce clesparle o pa(e cc benefici. fertile 9i cu populaiii nurneroase. este corelata cu migraliile conflictuale. ln forme extreme. Anul 2003. rii hidrocarburi. mecanice sau electrice. este o componentE a idendleJii grupului uman. fataliiatea continui. diamante). Ceopolitica ca doclrini a contrclului unor teritorii streine a inceput sA infloreasce la inceputul acestui secol.) este $i mai izbiroare azi. trcptat. penhu minerale si apoi pentru cele energe tice. poliricicnii ne_ asiatice ca o baze a scopuriior sale de tara lipsita de resurse. pentru ce profilul succesului consta de aceastE data in tehnologiile avansate care consumau mai putina materie priml li msi multi inteligenlE qi pricepere.!tut .tionale nu inlocuiesc pe cele mari. afita timp cat w exista inpd4ireain clase antagoniste. a fost dedicat acestei geografii a setei.r. Competilia pentru sursele de ape devine mai asculiti pe n*sura epuizArii resurselor. argint. ca o nevoie biologica fundamentali de a-si asigura un mediu propice de echilibru $i de seleclie.luPta pentru spaliul vital". Marxismul a localizat aceste interese la clasa burgh€zi sau exploatatoare care lupta pentru meniinerea supremaliei sale. dupi o perioad[ ilnDortaftA de dominaije a cirbunelui. Dominalia colonialiste fi rdzboaiele pe care le-a pro_ dus au fost atribuite inleresului pcntru maleriile natumle prelioase (aur. trolul continue sE fie aurul negru aj economiei nondiale. Observim cum. cea de acum 5'10 mii de ani Ea esle prezentd in istoria primelor imperii Si in dzboaiele lor de exoansiune. aii in prima jumi|a€ a secolului XX. cand acest tip de conflict prolifereazd. lupia pentru supravieluire devine o Jus tificare a conflictului vjolent pentru stale. In privinla subiectului pe care ll rrmdrim.32 Jacuri pe srcM lumii !'!!!!JS!!!J!. ft) absenta totali a acestor re_ surse. Coreea de Nord). ca putere industri. sustinand necesitalca rizboiului pentru resursele vitale' ca de reu$it sd fie o mare putere economicA.o.

34

.htu

pe stcna tunrt

35

cipali, statele, si mi$ctuile ;i grupurile (etnice. rcligioase. mlnorr lare sau altele). sociololia adaugi roi caPilole ts9e vorba de rolul

elitelor. al grupurilor dc putere $i influenli si al clicilorin procesele {le .leoizje. lstoia confirmi cd acestea. recurgilnd la mampularea opinjei publice, inclini in cele nui ulte cazuri balanla in favoarea

rizboiului. AIn notat la enumerarca $coliior marea popularltate a leonel deDendcnlei in lumea a treia $i a cercudlor irFlcctuale djn occi dent. tocmai din cauza struclurji concentrice a sistemului mondial c^mpu. Jir .enrrul de/\ olrrr $r te ller'h rileri ieconsiderAnd factorii ce pot inlIa in ecualja conflicrului, influenmnci cursul siu violent dar $i inhibendu 1, primii sunl lactorii claii. exteriori si obiectivi. Aslltl sunt populali.r $i slarea ci (exces' d;lin), teiloriul, hrana, enetgia, bogilia ($i siricia) ca factor ccononic, ur nratii de alli lactori etici sau sc'ciali: gndul ir care sun! respcctate drepturilc ii liberii,tile onului, slmctura poliiici (concenlrarca pulerij in despotism vcrsus dernocralie). alte slructurr ln ienlc (complcxul pohtjco_militar), elitele ii lide.ii' srlrctura siste_ uhi inrcrnalioral. Indiferent dc dispoziliile sau voinla socielilii acc$ti ficlori reprezinti lorlc imPortante carc in ullinri irshnl' decid dircclill pe care spirala unui conflic! o poele ha: sprc solulre Dasnica sau spfe dcznodinint riL'lenl O ahar sciie de opt faclori pdvesc mai nrult individul' slarea ninlii $i a psihologiei sale. Singtrrul factot. iot falalist, cu care in ceDcnr eslc pecetea biologici a unor tendirlc inndscutc (1po1e7a 1rsti;ctului atresiv), urmati de lactofii psihologici (ca in tcoriile lui Freod), gmaul de nljonalitale $i natura c aclerului (ce poate manittsta uri, miind.ic, Iicomie - relevante pcnlru conflicte) iri mai apor ralorile culturale ;i in ptLI.1icular reljgia, ideologia sau doctrnc speciale cN geopoliticll. Cu ele se deschido un alt capitol al teoriilor .resrre f;l <-rri'e.o.l:.relorti u ""rr; pennc'r:\J ? relol\Jr lol nr\.lr.c lr..r( rl,r.lrJla de entrl,ul Ll:n I :d! UNFSCO: I'i Adr'l 'se a$e ii1 tinted oanailor si acoto tr(hui? tdutdt r rediul lui cultu' Exi*i in ptimul rind in zilele roasrc un putenlic curentacela al rl interesuhi pdn ral. care a inlocuit tcrmenul de telerinli vahrii. Valo.rrea sti la baza culturibr li diferenla intfe valofr' ca sciiri de ier arhie r unor priorjlili. acliviliiLi, indelctniciri stiluri' guslui iixate istoric in cutulrc ii 11.rdi1ii, Iegende $i preccpte orale, irnlici si nrarea varietate a cultLrril(Jr Acosl cufen! consiati c' in neLc locuri prccirterr! e aco.d.rla flrltufii r!,'boinic€r ri in rltcle

pagnice. Itiada a fbsr considemta dc un sptendid eseu ca ilusira.ea prn excelenlE a culturii rizboinicc. Drcri sunt peNoane inarmate $i erefsatc ce ucid altj semcni. clo a lof sti in perforlr., rrJ ornuciderii IJr rr/iuDeJ \c pcrL,e..re-J prin .cr n J n,ire cpopee a lunii aDrice. cu ecouri ir afa $i tjtemtrra turopei cu l miteri pani in zilele noastre. Isroria ce se lnvali ti azic in p$inci J).rl istoria corfixntirilor violenle. ONU Si UNESCO Lr;nrreprins o rampanie de dezloltafe a culru i picii. Un congres s-a drut la l\,Ia_ (lid in anul 2000. Si presupunen cA ideea cufturiipicii. inci di Iuzi, s-ar maturiza $i am purea asista la cateva ore de educatie zil_ li. a D"r zece minute oinlr-rn tilrn we.tem -r de a,yr,no in Ltr\ul serii, in care iupra sangeroasi $i mortalE e ]egitimali $i glorifi_ frtla. ar aJunge si $teargi orice efect de iradiere cu principiile picii.

cultuii

riocnesc pentru valori pe care le considere irecoDcjliabile at; c m icoala puterii consideri ci iD ciocnirea de interese oarl]enii \unt in slrre si-$i dca viala sau s-o ia pe a altora. La tetcliziune, r^n dmpul r'uboiului din Bosnia, un Unir (inlelectuat. srudentt) a erctar;ar: ..sunt gata sa mor pentru idenrjtalea mea culrumlA.', CLr prlin dupi. irr :rpaLrut scene de masacrarc recipfoci inrre studenri. i; acesr c;2, ,lisf|cpantele tconomicc. lipsa dc hfani sau pfesiurca poputaliei $i !)rda rasursciornarurale nu sunt chei explicrrrve reLevantc -l nte Conflic|ele idenrilare por Ii numirs qi confiicte cllttiiile. |llr sr"(, cun] spune Hunrington. rizboaic de civitizarie ci ciocniri 11. culturi. Elc meriri o atentic speciali pertru ci oice sircm clc i rrdinlc Si valori. care definesc cuhrra, r,te rcligios, ideotogic, ting1' slrc, oricc sisiem tradilional, evocaror de isrorie, agrAtor de qpc , rirc sc aili in prezenr in ptiri cruplie, anlrn(ind noua famjlie dc rirllicte care intimpini olncnirea la inceput dc miteriu. Snrgurul ' l'.rIJs(J-e,c ou IegJ r ||rle .per- re .\r\ tJor trr.fi,...p ..r( J. rlcr<.ele \ lale ce dct( ni.ra.onflict. ( r..ou,re \onu '., ,h I rlur. .nltliJrele c rtrur,te .Lrnr ,r.h,.Lri,e _r,(,Ir1J, i.,,

.

In alt sens, qcoala valorilor sustine cA oamenii

$i socieriaile se

lr.. s0sccpribile de
(

a

\rllUfa $i coDponcnlele ei nu sunt sjngurete ctcnerre cc ies di. l.rr Intereslrlor vitale, vizibilc. lnisurilbile. Asttet, o rc0rie rtrihuie ' r rflfrcn confliclclor din exccsul de rationalitate (Bnrce BlLeno dc l\lt s(tuit.r). CoDflidelc necesiri preg:tiri, utcutc, org:Lnrzare, care ,i ril rcrlizate, dincolo de orice emolic sau pa\,urLcj oc r nl a c^rrf ri{'ifirlilate cso indelu g incercali. Dacat cinc!u se si|de$e ta l, Nirnrma. Ltn om dispunind de asenrenel RrrL||rc, srind in iiule.r

fi influerlate ti ransformate.

36

Jocuri pe scena lu,nii

3',7

unei matinirii de rizboi ca Pentagonul. plirr dc inli)nnaticieni $i de teoreticieni ai jocurilor. rr putea gisi ci idoea este justiiicati Daca lucrudle dau gre9, sc datoreazi prea medi increderi in posibiliii{ile mliunii ii neglijirji unor factori aparent minori. O alii Scoala spune c[ oamenii se infrunti in lupte din cauza lipsei de ra$onalitate Sf Augustin menliona pintre factorii de genez:i a rizboaielor: picatul originar (deci natura umana). frica omeneasce de moarte' slaba voinF (factori psihologici) $i irabilitatea de a geDdi logic Tema incapacitalii de a gancli este tithrl unei cd4i consacrate de Barbam Ttrchman prcstiei ca sursd a conflictelor (MaJ'{{l Ne} nr'et). Nimeni nu e crulat, de la Papii Rena;terii pena ]a rizboiul din Vietnam Este o tezA ce merilA atenlie; conflictele au toate, in diferite momente $i .ub difefire lorme, eron Je ci'lc.rl }rde. Jlr g"ciire

nu intrlr in joc (limba Si religia pot fi aceleasi). dar traditiile, obiceiurile $i trccutul sunt suficiente pentru a sApa mai adanc falia diferentelor de rdcntildte ri a m"i du$mania. Sa pre.upunem ca do\arut dce\ruiconaprinde $i dimensiunile conflictului se multiplicd. Ta{a, oricat de indeptu1ati, este interesati ile de situalia strategic!" fie de resursele minemle ale regiunii in cauzi. htervine linalld conflictul viu prin rrimiterca de alme $i apoi poale se-Sj faci aparilia ca pacificator Si ocupant. Nu

flict cade pc nfna unui geopoiitician dintr-o lari te4i. Alt bec

se

-

'au Enumerarea faclonlor ce intcrvin in deljcata balanli a

ciii

pa$-

nice qi a cdii violcnle in rezolvarea conflictelol demonsteaza cu pr'isos complexitatea prcbllrmei. Aceasti complcxitate, ca Sr zadar' nica incercare a unei leorii de a redlrce Ia unul sau caliva factori in tregul proces de dezvoltare a unui conlljct, se datorcazi nu numai numnrului rjdjcat de factori ce intervin in silualiile conllictuale in temalionale, ci mai ales faptului ci intrc ei se gdscsc relN{ii de inllu(fri-e rc( ipro.;. rePre/cnlrle in frgtlrr 2 Penlru a ilu$ra influenla reciproci vom lua un caz in car€ sun! implica!] primii factd cilali. Si presupunem ci pe aria rcsMnsi a unui
irib esG aclivat factorul . resrere dentt graJit:d. Ca unnarc a surPlltsului de populatje, io lanl se active.rzii $i iactorul hran4 devenitd insuficien
rcprczcntate de ar la prccara a dbului sunt prea reduse (seu incristenie) pcnlru a salva situalia. Sc activeaza f^crotrl teritoriu' insuficien!, devine subiectul prcienliilor asupm unur care. teitoriu ce apfflinc unui all trib vecin. Egalitaiea intri $ ea in cauz"i, prin dispffitalea bogiliei celor doui lriburi Dar in unele cazuri (hulu si tutsi), rclaliile tradilionale de dominalie in cadrLrl ac€luia$i stat sporesc

aceasti fuaepdtrundere de factori, acest joc al ielelot carc lennini in virsare de sange, mai multi explicafie decft trimiterea lor la gene vjolente ce pot atat de u$or fi atribuite unor populalii ce stau pe primele trepte ale civilizafei? Contlictul ar putea incepe in zona culturald. Altercatie la o serbare sau reuniune, unde o parte se consideri insultati sau umilitd de adversar. Scanteia incepe in mintile oamenilor, in timp ce in cazul anterior ajungea mai drziu acolo. sub formi de incendiu. Acum primii factori activali sunt cultuftli fi psihologici, rationaliratea nu :rju6, totul c emotie puri ti pasiune dezldnluitA. Bilantul victjmelor Doale fi insi acelasi.
se

Iunizedi

ti. Resunele

fii l

rolul aceslui factor de conflict. Slmctura slanrlui (inslitulii, legislalie, administralie, polidcn inteml) este $i ea aciivald, dar ri.spunde negativ. neoferind elenenlele de solule Concomiterl sc aprind 9i alte beculele: rulul liderilor. mellalitatea $i gradul lor de ralionalilalc Ceea ce sc activeazi automa! este factorul cultural. care fumi7c^zi suporturi difedte peniru identitilile rclorilor Difercnta culturali este factor de

exacerbire a conllictului, devenird supofiul nroral al adversjti-tii celor

in ca|zn ii fumizend lisla tuturor confrunlirilor lor ill lrccut si

a

inamiciliei irccoD!-iliablle. Eslc posibil ca alte elenrente ale cltlturii s'r

FjgUra nr.2 Ana za factorialS in originea conftictetor

39

CaPitolul 5

Rizboiul
Isloria atesti o indisolubild relalie inlre statele Sj rezboaiele pe care le au punat. Conflictul interstatal poarti $i numele de rAzboi, jnterintrucat sub aceasti etichetd. a fost fomal recunoscut in viala nalionald ca o stare speciali supuse unor reguli De la Crotius, care a scris primul tratat de drept al picii ti rlzboiului (1625)' dreptul in' temalional nu a incetat se reglemenleze conduita staielor in caz de rizboi, elaborand convenlii ca cele de prolecfe a populaliei civile' eliminarea unor tipuri de alme sau tratamentul prizonierilor- Exista norme in general rcspectate privind modul in care se declare rEzboa iete $i inceteazi relaliile diplomatice fi din alte domenii sau in lelul in carc se declard annistiliul $i se incheie starea de llzboi. Rezboiul rimane ipul cel mai reprczentativ de conflict- Nunarul crescend dc conflicle care nu sunt decl,tratc rizboaie (rizboiul din Vietnam' razjnterstalalc Si boiul din Golf), iaptu] ci multe nu sunl necesannentc
noua tipologie a confliclelor care puie in evidenli lbrme noi ca tero-

Inulti staruinld fi cu mult mai m lfe rezultate decar cea inalreptatd irnpotriva calamitirii create de orn. Cu toate acestea, studiui razboaich a fost o preocupare continui, in speranla gdsirii unor remedii. O abordare a studiuhi rdzboaielor a fost inlreprinsi in domeniul crDlitativ. Catea lui Quincy Wright, Un stu.liu aI rii.boiutui (1916. rcvizuiti in 1965) este o operi clasici. Autorul se ocupi de 278 de t;zboaie ale civilizafiei moderne inrre 1480 Si 1940. pentlu fiecafe rezboi sunt oferite datele de deschidere qi inchidere, nunele I|aiatului de pace, lirile care au parricipat $i data inrririi tor, impdr lirea intre iniliarori Si pi defensive, numirul parricipanlitor faln (lc totalul tirilor din sistem, numarul betiliilor impofiante $i o cla \ilicare in pdvinla caracrerului (balanla putedi, civil, defensiv sau imperjalist). Din secolul al XVIIlea datele sunt completate cu Dunr:rrul combatanlilor $i al victimelor rapoftate 1a totalul populaliei lliribr respective. Altc abordiri statistice pentru endemia rdzboiului pentru omeIire: din cei peste 5500 de ani scurgi de la 3600 i.H., doar 292 de rni au lbst lipsiti de fizboaie (cam 5E); iar in acesr rimp 14531 de
a 3,6 nilioane de oameni. S-a mai fdcut un calcul privitor la curselc de:inarmdri (1656 de ta 650 i.H.). din rlrc doar 16 nu au dus la razboaje (Va). In seria studiilof de acest gen. poare fi cirati $i l,rcl.atea purtatrd fizboi 1816 1965. Un nanual statistic de Dtryid Singer Si

rlrboaie au micinat vierile

rismul nu face mai pulin rclcvant studiul rizboiuluj clasic ca fenomen adanc implantat in istorja societilii umane Europa este continentul rnzboaielor lungi. Timp de aproape patru secole au lost purtale intermitert r6zboaiele europene cu Imperiul Otoman avand ca momente jmpoiante cuceirca Constantinopolului (1453) 9i atacul vienei (1687). Ri7.boiu1 dinlrc Fmnla 9i Anglia (cca- 1346 1453) este numit Rizboiul celor 100 de ani. Unul djn cele mai distrugAtoare a fost R;izboiul d€ 30 de ani (1618-1648). care a luat vielile a circa unei reimi dh populalia Gcrmaniei Capitolul dzboaielor mofldiale este deschis doar de secohl xX, care inlrcduce $i atotnimicitoarca familie de anne dc distxgere in masi (a$a_nunitul ABC: atonice. bacteriologice ii chimice) RiT.boaiele inlrn' pnn nu mirul de victime 9i trecvenF lor, in categoria flageluilor (calamitili. dczastre) la un loc cu cele naturale Ciuma neagri din secolul al XIV-lea inpulineazi cu o htimc populalia E ropei $j Africii de

li

Mch,n1 SmaLI (19'72\. Aceasra cupdnde clasificarea rizboaietor in-

lf

C.iteriile sunr remporale, spatiale, sululul politic al paniciparljlor. populalii. Se lbce disrinclie intre Inrgniludine (luni de r:zboi ale tururor parricipanlitor). severitaie (conbrtanli morli) $i i ensirare (riporul viclimelor faln de dmp,
loLalul populaliei Si roralul lb4elor armare).

r)rice (imperial $i coionial)-

sislemice ale sistenului cenlral Fi a mailor puteri, extra siste-

Analizele sratistice sunt irtreprinse cu speranla identific;rii unor rcgulalitili, frecvenle sau ciclud. Rezultatele nu confilnlii rccste speranle. Nnric semnificaliv nu apare cand exaninezj inrervrlul inue declan$area conflicrelor succesive_ Dar. surprinzilor, irl)are un naxim ce inteNine cu o regularirarc de douizeci de ani {lrrci cilra inceputurilor de conflicte este raportad ltr numirut celor .xislcnle. Chiar cei nefamiliarizali cu sralisticile cunosc pcrioadele
drrc desplrlt primu] rizboi nrondial de al doilea $i acesta dc primele r izc ale Rizboiului rece ca fiind de circa douIr dccenii. Iarit$i face

Nord. Lupta impoliva molimclor a fbsl dusi de onenire cu nult lnai

in Europa: alianla Pltterilor Centrale (Gemania. FlaDla a infruntat $ase coalilii succesive ale statelor europene. Organizalia Trararului Nord Atlantic (NATO). Este interesant de aflat din ultimii 150 de ani sludiali cuprind 50 de conflicte interstatale $i 43 imoeriale si coloniale. 1453. cu un scop definit Si de prevenire a rEzboaielor. h definirea ideologicE a celor doui aliante ln Rezboiul rcce si mni cu6nd in alianla NATO care subliniazi valorile colnune.Ultjnla. Ele se asiglrra de aliali. 1b4a lor a fos! perceputi ca o ameninlare. in ciuda aparenlelor. ceea ce ii un oryanism permanent din care au iacut pate Imperiul llabsburgic. care renun{a astfel la aplicarea sistcmul ei juridic. care pan6 ta u ne au fbrmat cu SUA Alianla Nord-Arlandca. iniliatodi ci$dgd in ?07o din razboaiele interstatale si au mai puline pierderi in 80Eo din cazrri. Au exis tat cruciade lntle 1096 $i 1270. fie incci:area de a le t)rcveni este principiul balantei puterij. Este idenrificabili in relaliile dintre cetdjite grccc$li si rnai tarziu dinife cetnlile ilaliere. a sta litici .ivili). Sultanul Selim le relnnoie$te pentru Franla si :rbia in 1583 Anglia obline un tratat sirnilar. Prima dezminlire a criteriului similaddlii sau comunitilii de valori o produce Franla prin stabilirea unor inlelegeri cu Poata Otomani. Dimensiunea lui a intrecut pe cea a primului dzboi mondia| a cuprins 72 de state rvard 807.tcoperir inrregul contir)cnt.iiilalli snnl chemali si irlervini. rclatjilc inlre puterilc europene sunt bazate pe acesr prjncipiu. in schimb. gurarea unui echilibru inire naliuni. spre deosebire de comunitatea $i inrudirea de credinF O alianlA imponant5 a fost convenita inlre puterile care au luP tar imDotriva iui NaDoleon: Sfenta i'liantn (1815). lnlocuieste conflictul bilateral cu unul de gruperi sau il extinde la dimensiunile unei regiuni. Studiul mai aratA ce Europa. urmate de alianlele europene impotriva otonunilor de dup. peste capul puterilor creftine din Europa. conceputd caun mjjloc de stivilire a expansiunii sovietice. Iralia. La inceputul celui de-a1 doilea rizboi mondial. mr. con. Ideea lui de baza este asi. Ilalia $i Japonia) au inceput ocuparea unor teri ce se bucurau de proteclie din partea Angliei $i Franlei. Anglia qi Rusia.cdilor libera e 5 na!ion-li\re. Teorelic.40 Jocuri pe scena luhiii 11 parte djn folclor afirmalia cd rizboaiele lncep prindvara $1 toamia' mai degrabi decat vara fi iama.re alianla 5rabililJ de ea cu Stredra. pJlere prolerlan!a ce lupla impotriva puterilor cetolice in Razboiul de 30 dl} ani. liind de fapt disrusi de revolufiile diD 1848. cu o populalie de peste un miliard de locuirori. din populalia globului. In 1566. Ultima s-a dizolvar in 1990. din Spania pan6 in Rusia. Dupn Vdrel (1758). cermania. RaTtroaiele na Aliantel€ sunt primul concept care se impune. a fost unnatd de Organizalia 'lratatului de la Vanovia (1955). In 1536.ra unor coalitii irnpolriva Franlei lui Louis at XIV lca li . in cursul lo. astfel ca nici una sa nu poate si (lominc pe celelalte. pana la 25 de bilit S[Ans legar dc conceprul de alianri Si Delipsir din gandirea poce a cahuzit fie declansarea conflictelor. AIiaDta s-a rrJnife\rlr mdr ale. Austria) $i Antanta. Este de asemenea un element de notat constatarca ca inlre In!ing:ilon )i in\insi nu 2pdJe un avdnldi connant oenlru primii ca propo(ie de mo4i. puterile Axei (Germaria. I-a inceputul secoluiui XX se aflau in slare de competjlie ln mateie de inarmari. ia. Aceste doue cazuri istorice definesc alianla drept o comunitate de interese. victorioasi. producand lira in6rziere alianle opuse. rntrcnand 33 de state. Mai mulle regularilali in punarea riboarelor )i conceple domhanle inmlnim in modul de purtare Si declan$are a rezboaielor interstatale. nu este mai razboinici decat alte arii ale globului occi$i cn in uldmii 150 de ani sunt mai pulne conflicte in Europa cd rizboaiele dental6 decar in alte r€giuni. care a cupdns initial ainturi de TJRSS inc6 tapre !iri. de asemdnare sau inrudire Aceasti caractensticd a alianlei s-a menljnut pan. Balanla puterii a tinr(lionar l(rn iD ir . antagonism care a dus la primul rAzboi mondial.. In iimpul Rezboiului rece. A doua ieqire dnr renduri a Franlei e. iorm ciruia cand un nrelnbN a1 acesrei conuDireli incllci un acord I)oleoniene au durat peste un deceniu $i au. formafi de Franta. cea]a]la a fosr menhnuta cu orienttri $i furclioniri noi Si nlerit. capi tula!iile cuprinJeau acorduli de coren si acceprau exerji(drea unei junsdiclii proprii prin consulii francezi asupra cetilenilor france^zi in Turcia. Statele nu lupti singure in conflictele semnificative. cu un total de 29 de milioane de victime (feri . aliantele au fost concepute ca forme de luptd impotriva uneia sau tnai multor puteri cu preteniii de expansiune $i donrinatie. Anglia. Prima alianlA mare a mileniului II a fost aceea a cre$tinitnlii impotiva ocupanfilor locurilor sfinte. Dar o datA consiituite. in rcprimdrc. Ideea de alianln implica o comuni_ tate de idei a celor ce se aliaza. fomata in 1949 initial din l2 !nri. Imperiul Rus.

iar cel de-al doilea ridoi mondi o lnnormirrtcazi defjnitiv_ La sfar$irul acesrui rizboi ins:i.ioare sunr ina. l. Poaie dccide misuri pe care le cere tuuror membrilor.si ne nnplic6m noi intjre. Ea a fosr slabiti de la incepur prin neaderarea SUA. ci de totalitarea ldrilor legate printr-un pact colectiv. 2. in cursul unei vieli de om. al unui acr de agresiune sau at unei ameninliri ^11 |lnporfiva picii. Disraeli sau Gladslone lntil nesti referin-te curente ]a ideea de a pdstra djstanlele fa15 de pi4ile in conflict.. au luptat sa scape dc ordinea veche $i sa stabileascd una noud' iar cenlr.'Ei.te d. Kissinger.izbavcasci generaliile viiroare de flagelul rizboiullri. care concepuse ircest orgarlism.. nici de o coalilie sau de inter venfa uner puten ciue se pune la dispozilia luptei impotriva agre_ sorului. birecu!Arrt terr li rrgiiciunile ei " AdaDs se oprise meargi pcsle horare in ciutarca unor monftri pe carc sar_i dis lrugi". in vicisitLrdinile ordinare alc politicilor ei (curopenc). a fosr Liga Nalunilor.ri de jocurile de pulerc caraclcristice Europei S1 care consi. 5.42 Jocuri pe scena lu ti lui Napoleon.ti verdictul pretedinlelui Wilson in 1918:. n lionate dc tbfle ae- . cu co binaliile ofdinare si coliziunile de prictenie sau inamicilie Situalia noastri detalatl ii distanla nc invild $i ne indreptilesc si ufnin uD curs difed!". Sistemul securitidi colecrive descrjs in capiroht Vll rt Carlei fsle in linii mai urmatorul: L ConsiliLrl de Securitatc rccorrandii sau horiri$le misuri iD ca vjolini pllcii. maritime fi teresre (dar gi denroDstLa. dupi primul rezboi nrondial. Dupi mai pufin de douA decenii de existenF. Aceasii pozilie se inscrie de altlel in rcpulsia pirinlilor fondatori aj SUA fa.l' un hcru in care balanla a ibst delenninati de sabia aruncata intr-o parte sau alta a eii o baianli care a fosi delernrinati de echilih l instabil al inlere selor colnPetitive... carantinei sau boicotului. imperfecte.e armate. lnolivrlia consti ilr tradilia misiL'nar' enunlati d... Consiliul se adreseazi pidilor irreresate penlru acloptarea cte rrilsuriprovizorii. agresivi a unor srare Dembte ca (icnnania. lfi sau blocade).l Si caracteristica vechii ordini a fosl acel lucru inslabil pe care ne-xm obiSnuit si. Acest sistem constA in garantarsr securiti_ lii nu de citre llecare stat in pane. rrr tate fbft.. nrerglnd pena la dreplul uniiateral de intenenlie in siruatiile in care pincjpiile libetdtii fi dreprurile omui i sunt incitcale. soldalii aliali. pentru a putea inte eni atunci cand echilibrul este pe cale de a fi rupt. asi stelrli 6. prin legitun allificiale. care.-l \n:m\m bdlunla puter".le doui rdzboaie mondialc au toalc simplomele unor acliuni ce au schjnbat balanla de forla a cebr doul taberc dupA doi ani de expectalivi neLrtrd. lovi_ lura r-a lbst dati prin poiirica.opunerea f4e de oLice putere singura sau a unui grup care ar ceuta si_$i folo s$scA fo4a pentru a tipsi alte 16rj europene de llbertatea $i indeSpre deosebirc de lr Arglia. 26 r"nic. 1945).rlii rcu$esc si creeze o nox: organizalje irtemationatb ciidiin t)c prjncipiul secu. pfeiedintele J Q A(larns nr I821: . Sistemul pentru care SUA a ardtat in doud imprcjuriri istodce siDpatic $i penrru iDstitulionalizarea caruia a mjljtat a fost sistemul de sccudtate colectivi. Tara care a pus principiul in centrul politicii ei exteme a fost firi indoiatd Anglia Cend cite$ti corespondenla reginel Victoria cu mini$trii sai Palmerston." I. ca lrnnare a luptei republicani lor impotriva lui Wilson. Nicolson line si combati ideea simplificatoare ca aceastd politici a constal tn orsanizarea contjnue de coalilii impotriva oric?i{ui aspirant la rangul .e putere supreme Si ci de fapt sensul priocipal este . s sceptibil5 sd deviM un beneficiar unilateral al declinului Imperiului Otoman Notand ci .lerau neinlelep!. de pildn' e construit ca o coalilie eufopeani ce line in lrau Rusia. menire si . l{oosevelr fi ali..motivul conslant sau principiul care slrnbare prin intreaga politici externi obmani este halanla puterii".iritii colcclive. . R?izboiul Crimeei (1853-1856). prima iDcercare. Tdrile niembre vor nenline conlingerrlc fi inlesn in pe baza unor acorduri." Deti cele doui inlcrvenlii alc SUA dc paiea ali4ilor in c..'nr un nomenl al istoricj sale America n'a parlicipat la un sistcm nici dc balarln a puteii. in Ditomdq' e categoflc. SUA a repudiat oficial balanla pule- rii. Ilalia $i Japonja. (Cara ONU. . Toji menbrii ONU se obtigi sn puni Ia dispoztlia Consiliului tnrl sanctiuniloreconornice. a Inovocat de doue ori omenidi suferinre nespuse".Oriunde stindardul libcriilii {ii nrdepcndeD(ei a li)sl s r !a 1l desfiiLrrat ircolo va fi irinra Amcricii. Poate (daci cele ante.tecvatc) inrreprmde acli ilitare cu fbftp aeriene.sA aceste tbmle de solidarirate. Aceastb rraditie a cipetal irse reput Si o dimensiune aciivd. excluzard posibilitatea ca America .l( Secu 4.

epr sodul nucleal'. ca ame nortarc a unei sancliuni devastatoare.nantE. iaf echilibrul balanlei de pulere nu rja conllictelor nu a fost investit un efbt |eoreric in limbai matematic (leoria jocurilor) mai marc ca in cazul strategiilor nucleare.t. diferenlele iotre ele sunt considerabile. dificultatea de a dislinge inrre amenintare reali Si cacjair.r URSS de la gedinla Consiliului dc Secu tale Si votul Adundrii Generalc).i Si a ripostej Nupra ariei inamicului. Faptul ci facrorul subiectiv poate fi (lcslabilizator (ideea superioririlii proprii sau a shbiciunii celuikrlt). va fi o surpriza si afle iD sine . In lcnnenii militari problen1a se punea in tefmcnii lovitttii preveDlive Putea prima lovitLtra sn fie de asemenca nalul.riurul leritorial. analiza e maj deta$ali. s-au alirurat alti termeni cheie ca intcr(ie $i credibilitate. la oropdile arii.caprrciktca dePliDA a prlmei loviluri".ta (rlrrt) au dlrs la preocupid Doi legate de rizboiut prin accident. de pildd.l de salelili I nsali. izbucnea rdzboiul din Coreea' iar intr-un accident procedurat (absen!. la co lictul lncheiatin |953 Penlru unneioarelc patru decenii. u un purenriJl cgdl de a In\ inge pe ceatatri yi .a ele se adaugh vectofi' Rizboiul rece. Strategia conjlictului..itoare pentru tcrli decat obicctivele celeilalte pi4i? Puterea nucleari nu poate rachetele.t elactuarea ci rinriinea o caprcil. Se infiinteazn un comitcl de siat nrajof al Consiliului de Secu riiate care stabile$te planul mjlilar (compus din $e1ii statelor maiorc de a produce daune inacceptabile penlru atacator_ NiciodatA in isto- rl< menbrilor permanenli ri con. cu inlrarea eventMle a reprezentanlilor unor liri membre 8. numarl. pan6 la misurile luate de Consiliul de Securilate. ci pe un teritoriu in disputa (Europa. care declanFazi o cursi paraleli.rL. De aici acordul ne scris.? e\perimentale $i nurerea lor. pentru simplul fapt cd ambele se refereau ia doui p:r1l in stare. Demonstratia capacitdiii nu_ .\emen<r lr un nr\eldeoseb oe irnD. Ea consta nu in apiicarea primei loviru. fie ea precare $i provizorie. Nu. car€ a dat profilul bipolar al lumii politice limp de decenii' nu poale fi despnns de cel maj jnrpoflanl proces din domeniul armamentu lui: arncle nucleare fi cursa lor fieneticd. sistemul intemalional tuncli oneazii sub a$a-rumita balantl a terorii. fantaj ce pot fi transfomate in constrangere. bdlanB cire ar fi conrinuat ca inainre de . Ea poare fi utiiizatd in stare de baianta in combinalie cu purerca politice numai ca ameninlare. fdcute in umbra balantei teorii apli. Ea era importanti pentru te4i care se inrrebau cine va stdca echilibrul Si va deveni ca$igator in caz de conflict $i daci acesta are ambitii hegemonice maj mari $i mai ameninl. dar aplicat cu sfinlenie. srncliune. alituri de descuraja. in 1950.r-i . constand din confruntarea ostili a doui tabere $i a do i alianlc conduse de SUA $i rcspectiv URSS. Scenariui care i-a nelini$iit pe europeni a fosr o rafinare a balanlei temrii Si a Santa.laritaie. ulcul grcsit sau eroar€. De$i s-a licut o apropiere intre cels doui balanle. Lle. Aliluri de perceptie. l. numil li rAzboiul ideologic al celor doui tabere. Unn din raliuni a fost brlanfa terorii Fiecare parte a ezitat si rccurgi Ia arme atonice din cauza iiicii de reFcsrlii Riz boiul nuclear era echivalat cu un cataclism devasutor pcntru inlre gul glob. sislemul a fost paralizat o date cu izbucnirea Rdzboiului rece.rliului Lle securildre sau rcpre/er'tanlilor). dar penlN mai mult de o generalie ameninlarea lui a tbst o realitate palpabild. Astfel perceplia subiectivi a unei situalii a devenit ruproape tot atet de importanti ca ti compararea obiectivd a capaci larlilor.lispunea dc . adice dup.jului nuclear. incat si anu]cze posibilitrtea de riposte a cele ilalte pa4i? tsalanla terorii apirea dir nolr: calculele ardiau ci nrci una din pi4i nlr . de echilibru. unde prima loviture $i riposla ar fi fost urmale de incetarea ostilitililor $i de o pauzi de reflecfie. Acordand rolul de eminenld Consiliului dc Securitate care lunclioneazA pe baza unanimitilii madlor puteri. Dispoziliile de mai sus nu aduc atingere dreprului inerent de autoapfuare individualA sau colectivi. este expresia preocupirilor teoretice a balanlei nucleare. spectaculari' avand ca lemi spaliul extraterestru De ce al trcilea rEzboi mondial nu a avut loc? in retrospectjva anilor.{ penn la bipc. iar inilierea lui insemna sinucider.Jocni p.rtc rezidualA a cehilaLt adjd nodifica realilili reriroriale. Ea a intro(lus tenrcnl noi. Sistcmul alianlclor esle simpli{ic.chimba . unde NATO se temea de o olensivi conventionaE a URSS).le?re a rjun. In. rl. Remarcabila cate a lui Schelling. scetn lwhn 7.Echitibrul clasic se rcferea la doui oirti . a puterii $i a celei nuclcare. Pentru cei ce fblcloric cred cd marenaiica oste o $tijnli a cantiiiitii $i nu a struclurilor. dc erplo.e (deterrent). Sistemul securitdlii colective a du1at mai pulin dccat cel al Ligji Naliunilor Unire. al su^perPuterilor de a n rccurge la alme nucleare in nicio imprcjrrare. ONU i$i imprumuta numele uneia din plrli.. cire e primul oln in spaliu sau primul om pe iune fEceau l)r'1e diD acest joc complex.

Pentru a iDlclcgc mecanismul conplicat $i greulalea de a rezolva o criTa (cuviDt ce derivar din grecescul . de inceperea pfnnuhi rizboi mondial (1914) $i a crizei cubareze (1962).3 Schema de anatza a crize or in criza cubaDezi sc distinge un mafe efort al parllor in a per Divelui dc violenl: dininua in acliunile adversarutui perceplia cofecta mnfea actiunile de rispuns cu eftcl pozjtjv li diminua pc cele negative. in timp ce consr derentele balanlei nuclcare au limbaj logic sar de cerce|iri opcralronale. concepte foarte prcluite de citre $coala Fiqura nr.gul pfmclpal intre SUA $i URSS.i. codul linrbajulul public $i al mesajelor ii fiecare a cultivat acesle lrasiuri la oponent. oglindile ti in disciplina gestiunii crizelor (ctisis tnanaBenent).iocului. Daci ir prinul caz cra suficient si numefi reginente. in al doilea intrebarea era daci fo4ele unei pdrtj sunt invulnenbile la o contralovituri fi dace vreuna din elc. acordut relr. in tinp ce Anlanra subesrima violenla Dublei Alianle (s>r).a compodanenraljsd (behavioristi). tcrmenul de crizi esle atribuit momenteior cfitice in care cursul pa$ic este pe punctul de a 1i oprit. SUA. in momeDtul in carc delinitorii armei alomice nu mai posedn ccrtificat de ralionalilale (regimuri bxzate pe mitologii sau conducitori dezechiiibrali. sistede sociale jnstabile Si lipsa de control asupra propriilor depoziie de aflne). Am bele crau provocate de evenimeDte sfidabare la adresa unei mari puten intf-o tarA micd (asasinarea principelui Franz Ferdinand de Habsburg in Serbia.rece" (rezboi potenlial.iii internalionaie Si a menlinerii razboiului in stadiul . Spre deosebire de ljderii gefmani.bcun pe scena luDtii 41 d balanla clasicd se exprimi mai ales cantitativ. Anbele s au striduit sA demonstreze cA inFleg ni zele $i regulile . jocul balanlei picrde din rafiDanenlul sin. Exemplul cel mai elocvent al efectului balanlei asupra compotamenlului principalilor actori ai vie. Rusia). ogiindird $i in rimput crizei.rare pierd credibilitatea ce nu vreau sd recurg la lovitura pnn surprindere fi pol fi suspeclat de intenli agresive. Perioada dc crizi. Acest gest se cite$te astfe| mi las expus la lovitura ta nuclearn ca si-li dovedesc c. scoland dir ccualie pe cnbanezi..rceeaii schemi pentru analiza crizei legat. Astezi. sensul rcal al mi$cerilor.lgcrir fachctelor a losl ficul inainte de consultarea cubanezilor. la armele antiracheti. incerc:rile de solulionare e$ueazi. tunuri Si rezeNe de hrani. ceea ce nu s-a produs in criza declan$aioare a primului razboi mordial. carc au corliin at si aiba propiile reaclii nerrmonjzale cu djalc. echilibrul se rupe $i confliclul este in pragul exploziei. Analiza noreazi ci in l9l4 conducilorii Dublei Alianle (cermania $i Austro-Ungaria) aveau o foliticimai inclinatd spre violenti dccat membrji Ariantei (Angtia. uru$ciov a con_ ceput clar nlvclul confruntiii. fiind in posesia unor tehnologii noi. este atiit de importantl incet face obiectul distinct al unor studii 9i in cercari de teoretizare. care in ciuda argunentelor coplesitoare in favoarea conlliciului violent mai menlinc o urmi de speranl. in retatia infte S r $i (actiuDea unei ptuti $i perceplia ei) a exjsiat o asimetrie. balanla funclioneazi ca descuraJare. Richard Brody Si Rober Norrh au publicar uD studiu in crrc apllci. Asrfel. decide") vom da doui exemple.i reinuoduc scutul nuclcarpentru a se apiira in noilc condilii fi fali de noile amen liriin perioadele care preced izbucnirea conflictelor ii in funcliona rea balan{elor. poate aplica daune inacceptabile. Crizele se petrec intr un timp relativ scuft (o hnA in primul caz... Cea mai micd abatcrc putea duce ia cataclismul univcrsal prin eroare sau calcul grcsit. dar neactivat) il reprezintA mAsura aparent paradoxali a acordului celor douE mad puteri mrcleare de a renunla la sistemele defensive. Alrc dilerenle pot li fi cePe cu acuralete acliunile adversarului $i a reactiona adecvat: daci . in lumina tebDologiilor avansate de care dispun $i a factorilor slructu rali ai sislemufui lor militar. Dubla Alianti supraestima niveiul violentei acliunilor Anranrei (r>S). primul din prina jumerab a secolului XX (producerea rezboiului convcnlional) $i al doilea din a (loua jumatate a sa (evitarea rdzboiutuj nuclear)_ Trei autori Ole llosti. circa doui siptimani in al doilea). Irrantr. renunla la acordul antibalistic . Daci construiesc un sistem de ap. inslalarea racheteior sovietice in Cuba) $i anlrenau alianlele lor cu numeroase alre lfui. Metoda utilizad esre aratatd de o schemd in care variabilele sunt stimulii $i rcactiile. lpoteza de bazi a lunclionerii balanlei nucleare a lbst raljonalitalca pdrtjlor.

nor nic privind declararea $i pornirea rizboiului $i tjnitarea condiliitor . care pun mai pulin prel pe perceptie. ca dciodate sd nu cedeze nimic conta nimic $i mai precis c. Existe ti alte incercarj de reorerizare a lnceperii conflicteior. Ll eqe IUmi/al suli au constituit marele test de rationalitate a pi4ilor' Argumenlul iovietic care nu vedea'in instalarea rachetelor in aproprierea gran' telor SUA decat un gest de simetrie fa15 de rachetele americane din . Prin repercusiune (SUA lupta cu Spania pentru hdependenla Cubei ti ca$tiga Filipinele)l 4.ecinetatea ej imedi. 2. nu trebuie sa dea ceva contra unui sentiment. Maturizarea (evolutia lenti). Dar mai a1es. 3.pectului pentru orarul cailor lerale SensibilitaLia penru potilia dd\erqrului I fost 9j ea pre/enni in 1962' manitestata in gnja de a-i oferi ponile de ieSire . in criza cubaneza s-a fdcut o distinclie intre amenintAri $i acliuni' ambele plnli abliDandu-se de Ia acliuni violente hlexibilitatea dezvaluie un alt contrast intre cele dou6 situalii . nelncredeiea ti targuiala). 5i unut $i rlLul se adresau statelor mai ales dupi cristrlizarea la Wesifalia (1648). ..le escaladarc t. etnic!. ideohgice sau de puiere) Si conflicte teritoriale (cu acelea$i motivalii plus motivafia naFonala. . Prin crorius. rjmp de pahu decenii.. lil'r erau relansate cu predileclie la inchcierex r)rIlllor conflic(r. 'a revrnii la conlr(le l' nego'rerr' Evident. Cand lmprratul Rusiei a cerut o modificate a planului. iar Kaiserul s-a lovit de opozilia lui Mollle inlr-o incercare asemaLiraloare lncidentele au iltrat ln folctor sub enuntul absurd ce . nici una calculat[ s6-l umileasce ln mod FaF de ace\te conclu/ii ale nudiului nui eqle de adAugat cd rn 1914 nu erisla un arbi!-u. In privinta ne. autonrl 6e face ecoul metodelor vechii $coli francezer . in care cel putin un ultimatum i fost redactat ca sd nu poata fi executat. Prin ocazie (JRSS fall de Polonia ln 1939). recufsul la te4i. cruzimjlor qi efectetor asupra necomba. o aulorilate de referinF Chid'dac5 duloritatea sa era erodati din cauza Rdzboiului rece.lrer' ale cirei Ie' lau so\iericilor. lnnlilor.. Era o ^ Inulla publicitate. nu a exisut nici o ce_ rere De care Dremierul sovietic sb nu o hteleagE' nici una pe care sa nu o poattr diuce la capbt. imparte conflictele in conflicte neteritoriale (cu motivaiii economice. spre deosebi(e de situalia dfu 1914. ln opcra lui Grorius se face distinclia ce Si-a menlinut valabilirarea de a lungul secolclor inrre cele doui capitole: L nomle pdvind conduila pillilor in cursul rdzboiului iii limirarea erccselor.in rc/ullarrrl final e\i'tli ir o de cefinlele bxla. anularea de c6tre URSS a initiativei de a plasa rachete in Cuba fi retragerea lor a dat cfutig de cauzi lui Kennedy. in afar6 de izbucnirea conflictelor. problemele razbojul i sunl obieciul unei ramuri a dreprului inlemalional chenat si stabileasci nonne privind rizboiul. Desi in ambele sjtuatii ameninfdrile au existat. negociere. de pilde. I sisrcmului intemaljo nriconstruit din slate. In cartea sa intitulattr 7or. care esie admis. voinja populara sau dreprurj istodce). spre deosebire de iigiditatea manifestatA in planuriie de mobilizare din 1914. el trateaza ti strategia ti tactica conflictului (atleptare.Ar trebui se fie o reFtA imperativE pelltru State. generalii au obiectat spunand cd acest lucru este imposibil. llc de a le prevcni. i. empire finia. imbogadnd in fcrciidle de a linrita fie devastddlc inzboaielor. Duroseile.Astfel scriu aulo' di. Duroselle se referA (loar la conflictele ce intervin in relaliiie intre state. riposta) soluJia sa (condiiii ti a crizei. rin.r6zboiul mondial a inceput din cauza re. Decla!$area se face pe urmdtoarele c6i: L Prin decizie (cea mai apropiari de un proces ralional).i2. adnirat \2 i\lrclie Denlru fermilalea $ D:.. justificat sau legilim (lrr dl r€lt&. Consiliul de Securiprctate a devenit arena publici a confruntarii' unde ambele p6(i ili inplicare cnre a fumizat fi solulia formali zentau argumentele. ci ca pdm gest al destinderii situaljei a trebuil si accepte srmplu scnsoarei prin carc Secretarul General U Thant le invita sd opreasca misunl. care fac obiectul dreptului in razboi (lirr i bello) . Un mare numrr de planuri cu grade diferite de violenrn' diferite de versiunea uzului viole4ei nelimitate' au existat in 1962." Jus in bello Si i s dd bell&m.i cxperienra oanrcnilor era inci proaspiilii. confonn unui angajanrcnt luat ln cadrul soluliei. Astfel este menlionat rolul informaliei corecle in cnza cubareza. Cele don: abordiri au avut o crolulie pafalcti. aele doui pi4i nu a trebuit si cedeze una in fala celeilaltc.ti in Turciil a fosl lacit recLrnoscut 9i simetria cerute de balante a fost rcstaurati Rachetele au fosl rctrase idre pentru solulia definitiv!.48 Jouri pe scena lunii 49 ele relevante pentnr o crizd scapate de sub control $i alta gesiionata cu succes.'?). gocierii finale. SUA nu a intreprins acliuni militare imporriva Cubei. la sfer$itul Rnzboiului de 30 de ani.

rrfc dc sub. fi :.. paralel i'l| nesocohrea rolullri insritutiilor sau dreprului inrcrnalionat incLn: t!)rar in tralate qi conl'cutii. pus de la inccpul sub sem uLl lui Marte. Rezboaicle juste ca ccle de elibe.perseculiile pe notive nelimitate la o rasiale sau rcligioase". noul secol se proclama . If .lci umanitarlii. gazele nu au fost folosite in ccl de-al doilea.e/lunr constau in planificarea' pregdtirea' inilicrea ti purtarea unui rilzboi de agresiune sau a unui rizboj carc incalcA trata_ telc intemalionaie. vcnlra umanitd]i" in cazurjle unei primejdii mari a suprrvietuirii ||nof populajii. ciileEoria fiind lSrgiti cu .lculpcl rec<nl pe loq u trrcreJinle rl Iil'eriei Tr\lor' inUun.rizboiul preventiv'.iug l colonial sau ceie legitimate de nevoia apdririi au rkr Sf.preenpdvi" imporriva uDei amenirFri iminenre. pcnlru instaurarea democratiei. Cele ctrsice sunr rnzboiul just.i/hoxrelrr du f. ir car€ docrrinc noi cfeeazi cel mai larg teren de lc ltrrrrrrc a fezboiului Si a rccurgerii la foai $i in carc increderea in r'r'lodele palnice Si negocieri a atjns pragul mininal.lrcnrrca a pilit skamb in acest secol. ca in Indonezia. Ccca ce este ingrijoriror cste unilareralisn l proctanat cle rnele putei ce invoci impefativll asiguririi secu tilii lor. Dupa experjenla lrjstd a primului fizboi mondial.. Liga Naliunjlor $i ONU.r..'rr t{$cndd iJoccr pc luroli !'<nociLlJru Pron"niile victl' rcestor ilnensc dezastfe umane nuilarand pestc un nilion de alind ca prorotip Dre fiecare.inter. defini! sfar$itul celor doui razboaie mondiaie. ext. 9i b) crimele impoiriva umanite'tii. cum ar l)cntm . Itwanda. Augustin pentru a pemite crefrirritor si poarre sabie. defi !c ca . Irak' Liban de pcste lot in 5i i'.i.. impo rriva interdicliei iDitialc a credinlei lor $i rizboiut de autoapjirare.in bPttn elonrrrile uc a drmrnua'rierinlele r.r'rf .i lr climinarea recursului la fofli.'i . au ficut p....50 Jo. r.-'ti rnc' nLrna.uti pc scena turut 5l pud dc amle noi au fost vizate. Aceasti a doua categorie (in b€lld a fbsi dezvoltati cel politice' mai nrrlt. ptrce judecat crimi doilea rizboi mondial. Dimpotriva.e ue mrr nrrl succe' Dc). lo- ful al incercirilor tmpasul cste $i nlri gra! rrlunci cilrd rbordlD drtptul la r5z' l){ri. tlogresul realizal prin incadrarea legislalivi nu aconcrirea i stiturionals a crnnclof impotil'a populaliei civile estJnrsi conijnnit de sLrierinlcle indufate dc oalncnii nevinovali ce au pierrl in rccenlcle fizboaie din Italcxni. Tratamentul prizonierilor si soarta populaFilor au fost amelioratc Dfin actiunile Crucji Ro$ii $j a Semilunii Ro$n' Moneniul de cotjturi in lurisdiclja internalionali a fbst Procein cel de al sLrl de la Niirnbelg. La inceputul secolului )O(I se produce cel mai senmificativ rede a scoate rizboiul din viala omenirii p n inrern cerea totald.'"r'".qceasla pieocupare tla vitura . Afganistan.. slrnt uflaie Poven alc corlsi idi. l. Ln. sub forne vagi inelicienle. peni la urnli au fos! scoase din arsenale anumite tipuri extren de letale. Tribunalul de la Niimberg a a) . .cimi. Cambodgia.. nrulle li r tfireprindedi rizboiului. Pentm a cupinde 9i actele peric'adi de rizboi $i care Pol ti lndreptate impolriva propner po- ' cruit drun ir dr€ptul internalional ln orer(r. pu$tile sarr tunurile).Jizboinic. S-ar purea spuDe ci . al cxlerninirii in masi uciderea celor cinci niliotme de evrei in timpul celui de al doilca razboi mondial. sau a unor tiri falirc sau neguv( mabile. dupa irfiengerea Gernrniei fasciste ln cc DfiLe:re iu.' ttrdecrt pF ro'rLl pretcdrnte rl lt'go'l:r\rt'r' Milo' se'i. sau a cclor presupuse cd sprijini sau incurajcazi rcrorjslrLrl. instituliile creare penlru durabili.!iun(a/a ld Hdg:' fnbun:rlrrl rnfnrri\a'r'rnelof 'urL13 i'..r$i ineficicnlj jDte[icerea rizboiului. in fala unei ameninliri viiloare. Dc secolc exilti fercstle pcrrlru rcccplrr-cir roclrrgerii la fortn $i .rlcstnra sau de victimele alacuilof Lsrofis(c .lrlimarea lui se face prin doctrinc noi_ Astfel csle scos din vechea rccuzitn .l i.rninare !i alte actc inumane comise impotriva populaiiei civile". nu au fost inter?ise nici armele ce ucideau la distanta (arbaleta. Brori imense sunt comise plin dcciziile |rsllte la bunul plac al lirilor care abuzeazi de puterca lor uilitari ir upacrlatea lor de a iDierveni pe plen gtobal.. inrervcntii pentru Ll)piedicarea prolifcririi armelor de disrrugcre in nlasi $VsaLr im_ tr('lrila uror regimud dictatoriaie.crime impolriva pi_ nalii dc rizboj din cele doue Perspective: cij" (dd . aqa cum s a incercat la momenlul aparjliei lor.

de consiruire a noii ordini capabile si conduci lumea a treia spre dczvollare $i de indcpcndenli proprie in laport cu marile pureri ii cu blocurile. Cu aceasti abordare avem o cheie de citire a teorii_ k)r actuale ale conflictelor care invoca civilizalia $i culrurile lor. adici cultural. iotiuJre In e\ercilxrea rccster pulen. in sensul citirii proprii al istoiei. cu limba $i tradiliile sale speciiice a constituil preambulul unci crize. .r. Uzul comun care acordd culturii un nivel iniltitor. gherilelor.te singLrlara. violen_ innpli definitie Ciutarea febrili a identilillii culturalc. care e. Ceea ce construie$ie cuilura. ca l. Declaralia.cr'' arm1|a rirnp Je \e. pe cat de puternjc este liantul in interiorul iumUlitddi rcga\itc.cfrcgaljei fi la limiu a . nobil_ti umanist se impaci greu cu aceasd descoperire a orginii culturale a conflictelor. pe alal Je nesocotjle ri intreruple sunt lcgaru_ r. cultura deslrami in vetnica ni$care ondulatorie a cfedinlclorO dati ce a dispnrut temeiul idenlittlii comuDe.rcle".dl." Ar fi puiut la fel Lle bine si adauge . aI credinlelor. cum ar Ii Huntington qi Tofiler. conlennd lrec.Dorrtof al cLno)ljnrelor unr\ersdle.e cu ccle lingvistice. fr eco||ornice conduc la. cu loznrcile separirii tnlii de gnrp.ali . rrbnr J.td de inamic si in dorinla de a'l disixge.Si mo)lenirr cpecitice. care se adreseazi tuturor gnrpudlor indiferent de ceea ce ar putca sd le despani pe planul cultural al crcdinlclor specifice. credinle.. ne permite \a nunim sper.ror de atle vajod alla de aneniolarea celuilall. terorismului.du cJrca.r au ic$it la suprafali cu tot codegiul de asPiralii 1a autonomie pfomovalc de natura identi $i indcpcndenl:.'. cu prctcnlii istorice. tranjferdbile. meritA o analizd Drai atenta. desp. Ele stau in spatete crezurilor fj sunr manipulate (jc. cu o incarclturi emolionali atat de putemici incat sA poatd fi adus:l la incandescenli $i transfonnafA in uri fa.Llruri.a/.rui. carc de obicei nu mor ca lupritorii de rind_ Ralilnile Lrlrlr.insi din cete pesre t20 cle definjlii din sludiile de specialitate. clLb.Sunt gatr sA mor penfu identilatea mea cullurali. Identilalea veche de ceiilean a] unci republici federative $i a pierdut conplet sensul. cu accLli ir.rui grup. triseora culturaj: apare definitorie dintr_o a culrurii. care cie. linba. aplicabile pene lot. omul care lnpti este anirnal dc un crez. vecina cu genocidul.sunl gata sd omor" pentru acecafi raliune. tradilii.cre.. Vulnerabilitatea ace. . care linea in conirol acliunca cenirifugi a fictorilor de idenlilalc comnnitad.doaielor civilc.?. (onnrc 1cr vemt du$man ireductjbil.stei conslruclii cra generata de caraclerul ei ideologic.rJdiriilo. cu cele etnice $icu cele ideologice. Incercarib de a construi ci vilizalie pe cultur: dau gres.l . ideologia aparrin sferei culturale. In interviltl luat in fala camerei TV.politicieni. istorie. obi_ cerun.rl apiririi Capitolul 6 Conflicte identitare in orice conllict. lrc identrlare. . ca subsisteme de valoi Si credirte. ca in cazul ttltsilor minorirari care au format nucleul ''l|... Aceasre incercare de a preciza termenii nu este superflui i. care dau tresarurile specifice ale unei colectivitati $i oferi rndivizilor elemenrele unei identiril proprii. Motivele nu sunl identice cu creznrile qi lozincile pirlilor in conUic!. inrlrd ea conllicrelof relrgioa.irca ronlliLrelor Abordarca propu\.ia e\lrema propen(runea izolirii. Prcieclul unificator in cazul lugoslaviei ii al alior !!ri cra consnuirea uDei societali prosperc si egatlare.pan pe oameri. revolrelor. Cultura intervine inlulLlFduni la plu. rA masa inecati in noianul dc $tiri al ostilitililor. fre cuhurale. o idenrilale. CoDsiderAnd cultura ca loc al valorilor proprii. panid . in contrd. Motivele apa(in de obicei sferei polirjce $i cconomice $i r)Lr sunr€molionale.. intrucar religia. nteme crescande. (onflrctelede tipuj celui descricpol fi con\id. membru al grupului rival.l cu civili.ote ijr R$Jrdr. dis_ (r. aceea a grupului ctnic sau rcljgios. de_ li Pcnhu noua categorie a confliclelor care se manifest:i in proljfe rrrea r. Aceea era o identilate iAuote pentru promovarea unor interese comune lnand de rcsoftul civilizaliei. crate coollicte culturale. de ?deziurea la o cauzl.d 0o nanri_dc conf.. cmia.onceptLrl de purerc e\ercirala de . Maj prcmitea $i dcmnitatea ata$atar oetileniei irgosiave priDjucarea unui rol reDalcabil pe sccna internaliomia.irir' errr. Cultura acoperd vasrul cnnp de activi_ latc umani dominat de linlbi. ln arelaSi limp e\plrc. e :r rnteraclrunea po\ibiu cu gruput pun. II| rcc. aceqti. a . Per sonalitatea iugoslava eta lcgati de mendria iniliatorilor mi$cirii de nealiiicrc. tandrul combatant in conflictul bosniac declara: .r/. Aici i)r g?r\e$le e\pre. valori.

Cultura idenlitari. Aceasti eroare bazatd pe o 'crnrnrich Jmhrgua a conltus ta in. cauz: a luturor rclelor Si care iste de obicei orice corp strdin. Nu rcetr)r lucru \e poa.r re/ulr. rispandite pe tol globul. Daci facem un pas mai dcparte depi$ind sfera incd subiectjvn a notivelor de puterc. ce se bucuri dc condilii ceva tnal bune de trai. pirtilc i0 conflicl impilfiicsc una fi fi motorul real al ciocnirilof. le .re pL.uIurJ. ne irczrntr tun..e Occidenr ti Islanr. Cr\ili. orniland unele civiljzatii care dispun de mijloace mai pulin redurabile.Dintre acesrea.rirper:lr e.. in oprnra acestuia.lumpen" sunt materia primi a unor miscid subculturi anarhice vizard dezechihbrarea.dacinile conflictclor. traind in aglomeriri neisienice. dmene pe planul inrai al riscurilor conlruntarea int. Toate resentimentcle tribale din Afiica poarti amiltjrea coio nialismului care a favorizal un trib in dauna celorlalte. Revenind la autorii care se referi h r.e aPdriliei Je conflrile Srruilia . Occident Si Confuciani$ri (China Si/sau Japonia).fufiei neputin prospere.rr|i :i Lrnde PrJdiemr lle cdre o \ r\Inc ii np r8e tJ \uprrc\rrmd-ed con negli.etc vur tr Je p|opo4n vasle. conflicte.aliilor a lui Samuet Huntinglon. con slatim cd ciocnirile pe care le consideri Hunrington posibile $i probabile in secolul XXI derivd din schema sa conceptuali. abordare structurali. nr5 Lle/a-nof\arore..cncrea pe ordinea de zi a Aduna_ riiCrn<rure. uneon vloferitelor lcnti. cAnd nu ja dnrmul refugiului sub spaima extemlinirii.r ir. oricat de mici ar fi diferenla. cea mai nelini$tiroare esie rcna$lerea confljctului sccular inlre Islam qi Occident. agresiune bazati irarxiste pe tendinle biologice sau demografice. neprivilegialii. forma unei lupte de eliberare de sub oPre iunctlonal al societdlii..r Lnui pUrcl brne rnrenrion . ca sis_ $i teme de credinle de orice fel (tnclusiv id. apropiindu-ne de cauze' voDr alunge la constalarea cA invadabil confliclul cultural lzbucncste in urma ncapacjtilii uneia sau a unui $ir de guvemiri . Occidennrl i$i vede su premajia contestali Existe falii inrre civilizalii Si acoto trebuie ciutate rAdicinile conflictelor. proiect leSat de economie.otogiilc sau rctisiile) sau de valori.c afiflnr de. curentul factorilor sociali 9i accenllt nou pc molivalia cltltumld 9i atiiudini legate de nevora alirmirii jdertitllji nu sunt alat de contradictorii culn par la prma vedere.hlul cel InJr prupr. Accentul la Huntington cade pc macro confljcle. teoriile care exPlici cauzelc conflictclor prin (in principal Dolitica de putere ($coala tealistA). ceea ce deschide poarta unei sciziuni inrre presrpusele ci viliza{ii cum ar fi cea vestici sau cea islamicd.e atrfet Dirtne ri cir rti zaliilor". lipsild de adlposrud.lmite totugi con ilicre Si iDrrc srare apa4inend de cjvilizalji diferite fi conflictc ale grupurilor contigui de a luneul liniilor de fiacruri nrtrc civilizstii fi pretenria sa la universalilare negati..r . conllrc. ocupn scena istorici cand dispare proiectul civilizator ce procuri lianlul In Ciocnirca ctuili.r!iitor. Este vorba de inabilitatea de a canaliza energiile societalii ilfr-un proiect ale civilizalie sau de intaEierea refbrmelor de modemizar. retnrile sub lozinca di . cu atat mai nNlt cu cat Huntingron atribuie legirudlor islamo_contLrcionisle o . Inrcresele altor putcri exteioare $i interven{ia lor de a suslrne una din pir. care conlund.prc Occi 'renl sr A.naladii. unde dezralei" poate funcliona ti in sAnul unei societali neadaplalii.r. fragmeDtaristi $i conflictuall.rl ri rccnui t-runghi dc tb4e.. rid:cini economice sau postnrarxiste). llIlrlu. Jir Inr<r orut .ici.irrti. nunirand circa zeci rnii de culluri diverse. lutnd siuflea grupului dolnnant. rivi$ili de mizeie fi lipsuri. La irceputul secolului XXI.ti sunt de naturi a aljmenta $i amplifica conflictul in te . Esre sufi- . rrr \ea'nd Jlto-d.afi. subnutrilic. c.ak lrebuie nrmrcrli L n lrl i' piqitor se ivegte sau este prezentat. O asemenea abor_ darc sldbc$te apelul pe care civilizalia unici l-ar putea avea in api_ rarca salvgardirii ei. care. dupi pirerea lui Hunrington. in aceasti lumini. El r. Harta sociali a omenirii' cu zclro bitoarea ei majoritate prinsi intre cursa cre$terii popula'tiei $i a asieuririi mrjloacelor de tlai. O(cidenlul se vcde izolat. a socielilii. civiljzalia J. bantuitd de .lo(uri pe scena lu'nii 55 tlrl devenise acut. sau altul. Trezi rca civilizaliilor li inrrarea 1or simulrani in competitie in contextul mondializirii economiei 9i globatizirij inlbmatizirii vor genera. sunr de o varieute uria|i. a unui ninim de trai care si asigure un nivel de viali decent.rrrr rbfnarjuni In. Trebuie si recunoaqtem ci accla$i necanism al .de a construi o societate jndiferent de apartenenla la un grup care sd ofere membrilor sai. care ar fi permis diferitelor comunitili se coexiste paSnic sub semnul unui jnteres comun. aurorul practici sisremaric confuzia intre civilizatie culturi. factorul cultural poate ricrr si rcluillt cazul bosnixc.!i. politicd struc_ $i tLrri^insritulionale.dcr cetor toLrte.. ceea ce s a numil uneori .

nu poate fi vorba de o ciocnire a civilizaliilor cre$tine .r"ttL.e bd r.l civilizaliei este presupusi de auror.tdta I ndtrc d t. Un. [lc.'infidelii"' Nici una de fapt nu este pregitit[ s6 p]Sleasca costurile retragerii din. ])rscumnd aceste . Cultura $i civjlizalia se confundi $i la Toffler.li mai mici.i folasim cwa ciritizalie pentru a e rcferi Ia agt.Astlel. fronricri. Urmitoarea remarca a lui william H. finanlare de nign $i jucd.. ci pe sistemul de a produce bognlia $i puterea societtii.e 1..atianismul Pitnului Val sau la intlwtrietistilut celui de-at Doilea Val sau la soctetatea Valului alTreilea care emerge.. in limp ce poelii fr Drlelectualii regiunilor economic inapoiaic scriu imn.e mdi susl Fap j c. sau a Rusiei pentru sarbii ol1odoc$i. reflectand ne_ !r. Actualele conflicte tunr inlr-adevar de .eDendenta crescenda se vor ciocni violent O "rivalitate matur5"' cum a fos! caracterizad tensiunea comerciala intre Japonia 9i SUA' este un conflict in sens larg..rlipt pl .tio. ris r f cilile ii aiacui reforiste.ru. pot prcvoca flrlova din cele mai relc bAi de sange in anji ce vin. r(eara ."{s_ ll/r !(|Llcfi o tulburitoare divcrsirate de rizboaie separatiste. cu o singuri observale: civilizalia nu este definili pdn componentele ei sllbiecljve. in timp ce credinla musulmana a fost dinroldeauna prietenoasa faF de come4 fi objsnuire cu .Este desigur un fapt izbitor ce ifuile implicate in <Afirmarea Asiatici' $i ln <Rena$tcrea Islamic6)' a clror crc$tere sa se $i putere Huntington le subliniazd convingitor. !iolcnF religioasn.civili_ r .lrcrlca \ al . Apa....ri rk.5b Jr'Itti tP \ "Fr h4ti toliziune potet4itll 57 aceea$i civilizat-ie. trepiele evolutive clare qi de necontestat civilizalji unice.onlli tlte lc ith .chimbarite nu se produc. dacd vor Hunlingron nu esle unica (Alker." Ir rr drn (ele mJi r cres:rntc (LIriidcral.le total djferiG a douA civitizalii radical diferire. avd loc.nflicte.i civilizrlliile s( ror ctocnl triitor.chemA pulin inclinali McNeill mi se pire pertinent!: .. factorii cullurali apar: . Ceea ce el numerle . se wr petrccein inteliorul unui cao Iune dirizafi din ce in ce mai mutt i trei i . ..J"hntn troditionola t7u4tt4Eto4 e." Aulorul celur de-31 .. l)rfnic 'r In unele pasaje. Tomer\ede in cF vrrr/alrr srcteme de producrie Sr orgrrizarc il dpropie de lrtul ur c. ca 9i la alli iociologi americani.d n." ndjot. ceea ce este mai important' de o intereii". Aceasti de-masificare a-economiiior rrvxrrsatc este urmari in paralel de de nasilicarea aneninlirilor ir lrr r. lrofia 'a a\upra vnlurilor schimbirii in societale la conliicte' lari cle care . in opinia sa' au loc granila acestor civilizalii.. bazati pe credirlle.economia lumii a treia sfidedzi vechiut sistern indus lriirl prin. nif pc p.ul$r6. dar nu sunt indicii cA centrele de civilizalie legate ...mburile globrle ce cre'c Iapid. A toin<r' dplic. pe care noi le legim .anerinlrri de ni$i. nu incearca recent ret.. Mai dcgrabi invcrs.. poelii $i inrelecrualji srarelor ce]ui de-al Treitea Val cenli virlulile unei lumi fdra tionrie. aruncand vah!i rle emigr"nli tovif . ?n . a.eri lr . ernice tl rl. Numeroase crilici Si lulri de pozilie au aritat cd paradigma lui &iar n6i tnare n. limbe..aparc. culturA. in limp ce o singurd anreDinlafe gigantici de rizioi intre rrrl)rxputen esie irtocuir. dar nu o ciocnire Se observa ci cei ce se angajeazi in construirea civilizaliei globale sunt spre c. Toffler se delimjteazd de Huntlngton' .amenin!tui distribuite'.rd. lovirui de sta!.o rcflc(rie d apifi i.agi din societatea globald. sau tensional.' concepruala in lumrna derinirrrlor . lrl.rn r. tradilii qi. Succesul al exportului Chinei pe pielele mondiale esle central pentru intregul fenomen al cre$terii asiatice.nirca dNiti. de o mullitudine de .ah.rilbnaiel( dF ni.i islamice' ca Llocuri opuse. dar au steaguri culturale diferite..lizalre trebuie folosrt.r sohdalilarii $i spriiinului manire\rare de !anle Inu:ulmane Dentru confratii bosniaci. Coliziunile ce rezulti. Astfel nu sunl decat trei civilizafii nari' simbolizate de sapa' lria de asarnblare ti computer' Confliclele. llr ni9A. Toffler are observalii pertilente: . dupA noi.a' I te.€. Ii$: in bursa de va]orj. I orfer .. prerede. Dar nu pe hliile pe care le suq(rcazd el (Huntulgton)' /ilii" llc acestei consrituie.istorie. schimbun cxrc \usrin societatea umane in loae pe4ile lumii.. mai diferenriate..onJtictuat e.. Vom cantinaa s..r inomrc: .verJalila_ lc. ca Si sfraturile ei actuale ca coexistd. un conflic| interiotul cAruia cio.Curr.atiilo.r rrxgnenrarca cutrr{ilor..azuA rle el poate fi subsunutd. ci de afinitili care inri in jocul confruntifii culturale locale.Noi de atet enea cterlem c.tru mai larg supercit)ilizalii distitlcte Si potenlial . conitjcte d.. sub care in cearce s! se adune grupiri aspirald h identitdli culturale distincte in ci.ch. std in fati... pre..^ ri. xrmate dc produse de ni$a..Ea rJe.rupcrea pielelor ir buc.. 'Irrunr_tr ci\rtrlalre) propu. a$a cum spune lnsu$i Hunlington cand se refed la rell.l t.r.re credem ca termenul de cr\.

:' vf fcrliza $i ci."rlii i'' oeljn:4ia dati de Hunrinston' nu lrakul rci. Ofensive de mai mici amploare desfi$oari islami$tii r|||l Egipt.i ia'e aruin'li" inoc civlizalie ti cul: r"". .rr"p J.tl.tte lniiloacele trrr (ic ( ilf.tar b. dar si prin Lungimea br lrr!) ..i.zar ee odTtlll:::-lT'::Hl::!i:..1 A. ir ciuda unor succese temporare inrf-o !ar: sau altx. asa culrl am vazul ia Natiunile Urire..."1'c.'t#.ffi .. reluati . care au adoptat hr fi:rerea lslamuiui un proiect de." :::il:til ":.L\ruiG. i"'.1i:1..locuri pe scena lutnii 59 r'slora nlrlt mai moderal nu a sonstituir un factor de ingrijorare inl.i. hr lnllici primejdia crcscandi ce persislii in ceea ce nunrim . reprc {ie ci\ilizalii)' dar linand I": :::.. Expeierrla isIor( a r tirilor curopcne crefdne este relevtlnri.'..ii "*"."". rJe'rlo"i'ri spcta l:rrcr' i unei fomre de a perpetu: \trrcturi dominart laice.. Apro rpe io'rte se inhd pe urtervalc dc decenii..:.'.n!_ .. rl /ilrziilc pc p]anul economic.."nr'".'i.r' . cucerind toat6 Aftica de Nord $i cand regiunea ce o adminisfa i'rIr Lrn cenfu remarcabii al civi]izaliei.r.'r e .l)rhilitrrea aceslLria este considcrali redusa. Ceea ce insi treb ic hat in considerare in viiloarca ei. curnrrrrind uoe\arrre reu! rlrr ln'e'.."1"" :l::: i"i."."t din :ll'i: jilil*::i$:ilt ri. i" .u'aloare dc lcreral.t.::ltl :'.r . '"."'. cultLrralc"."f" diicriic Esre conlinuarer "''i". sitLulia r de Sud fi confliclul palcstini EUCUC!!Tl sediulConlral irL.t."-i:' '' u' ... i.civilizalie" pe care pot ridica propriul u. ei nu pot inldtura state cu p'"."nie rcgionali A fosl . Indonezia. n't.. rip d.i iJJ'*li -'r"'t"'.fi r'ern. l] 1Y".t" ..ia .c''ln.'l''"t.:ifii Jnei :Jen :rrrr rr'r\e Jrlel J oe (( a i'lamic {rrl i.'"iili ir...il'. accrsra i! lbrlrla urei rrt n ilitri istorirc. transfonnarea lui in mi$carc dc pro lx. ln virlulea unui momeni isioric.. in mulle aLmate s.t' .i"i ae (sa. a unei coali(ii capabile \i tx):rl1e un rizboi general cu puterile occidentului."i .."1i'-:. 'p(cr'rlc nra r'lbnirrcilor Toffler' cL dn " :'" . rpa-rre ndcpirlir< s: L'rlru dl 'eniu a. "f'. rt+".:.r'c.. Drr ls|lr rul nu este decat o culturi particulad.ii..r 'rer' con(cpr'rr Lle ' i:l::] .:".i. (la unJc.i''1'|r"I ilJ'iJ'ru"ri 'r' o"il"ii'l e ll. intrucit angajcrz b." i *''..J. nr..bor .oiulie insi ci aceast: unitatc ru sc expansiune'. cand islanrismul.||rlti(nrali.".i..t: lr ' nou i"^ ceeir ( conflicte aparer! mici declan$eazn elccte r" riinh invecin.n ..:... ." I r " r'rr' 'lJ rn'r'ranrr(r *'J virlorjlc universaliste $i blefarte ale Islamului unrbrite lcnrpc) rclualul curent fundamenialist care pune accenlul pe inilitanll{1l| ti cxclusivism.1iri. .r" il.i. ii"iit.. r/ufile examiratc (con!enciosul lirDco'gcfnrar.l doilinaliei civirizalie rala avansuruj irrrrzarre .|at Llc Prczent iD analizelc politicc' .Jl .'.te rubt: ee\t'i..'. cafe prh rmploarca ci .r' )i lc lorflc'porr< incercirii InkulLri de i"-."-^.li|l neglijenld."-f.. "'' ffffi-'.1* . Este o alirmalie falsi. 'cri 'o"Lnrr' ..dialog intre civilizalii".1.i.t." i" pjna l'r /ecc rni dc-trnir '.* zitive'. i'"". iircia dinlre c:iile pasnice.r:iffi"."irJi-" .58 ue .rl) dc crcdinle o 1b4a nondiald capabild si confruntc cclclaltc ci vili/r(ii constituitc. r'p. Conllictele identitare sau culturalc se djsting nu t|||||L i prin rezisienta lor la solulii pa$nicc.'" u.:."..**" i.or.'" '. dar aici..riz hlL||.'.-"p"r'.te $i chiar.*j' ': lll:ll"j . Iordania ii peste tot in lirile mur|l r)i hod^rLla r"tta i:.r"'r'"!ii in sud a conflictu L. este aPa4i l'"J""-"tis!c carc urnrresc atieza'""" t"::t:1111:l . Esie de presupus " li .'.i'. astizj fundamentali$lii con4l. ". cu zeci de varirnre Si i.""..-.. t'ind $ [ir rlar sau se obtire totu$i o solulie. tehnologic Si Stiinlific pot ducc la frrrilicte intre Scoli $i lac1iuii.ii **ll ii"".'.' .. o"r pc crre il 'irrrnJlcr' " a'rione/( u unF ' .pe seama i"..."i""" a.Li.:. Majodtatea auto ..'i''0" ro(a armatd in derinilia lul i"iir".. elnim ur i. r.rr't0 .i.ri rir.Jesta ..i r re. Ei vid iDsA in accaslS ."i"*r.."*r" "."". dnr ili!o:."p.ilJ :'..i irl Turcia.rrdcre ..l.ir"i^ii .Cornuncarua Ca].r.'''":li *j i' " :'1t..u 9" -1.st duse in sirul crc$lindtitii decat pen{|u cornbatcrcr altor cre rlurlr'.. Mai nrulte conilictc 1 li. l)cfi scenariile secolului XXI nu crclud un rizboi nrondial..".iorrle .i.la'". i li.ll de lralrcarrlr.ll:i1lji:j*]:. *Li r"r."li5ll'. ca ..''rnr'' rel lllb':l ' rJ'rirr:-ii J:: 'j"-".". Bangladesh.0..ii'.lopiricile peifo nanlele ||l|.i..lii la+i $i constituirea unui front com n."1 . a ajuns din Marea Ro$ie ln Nordul Mediterarrr. lr.J..zJre rr Progno/' \edea'rnprc'ir pe rare .h ri ci Islamul este o civilizalie... n"'rr.".. ." i"''1.""i.t"'li. Ideea care ncliDittefte cel mai lllult Clccirl( ||lul este creqterea aceslui val..i &n Golf 5i reprimarca a.'" La aceasti ori' in lran puterea .. In rrrr u\lrle '^.i..est pas.'i.'i. intr o illge Inloirrc expaNiune.Ll'" drcguri de a'emcnea) lrr cconon'ra Slobcli 'lrn cc lll ce mai co- \rllrine: Pakistan.. la Inrlimilare fi esec.'ot ''"1 ri". n."'r...'""1" . cu un caz in fali' in dofinla T"eoriiJe ilflorcsc rJupi eveninenlc' Cine . f\n\eJs(A Jc miine .

!003. prin amploarca unor interese comune.in 18?1 (Bis""i*i. rr. Au ex_ rrlrl tratate ti acorduri privind recunoa$terea uneijumiriri vesrice a (icflnaniei sub formi de stat independeDt incoryorarea ei in ia.vocala Sr astiizi.a rLrrrra term Iic d'Il l nhrccri\ele olanulu. D. in anii '60..ur este unul din cele mai lungi proani cese conllictualc care numai intr-rln interval de optzeci de restut fiind domiMl dc iensiuni f1870-1950) a cuprins trei rizboaie.claliile lrrlrc tiaota ii Gerlnanja. Lle definirea idcniitdlii' care dc cele mai multe ori nu fi conceputi flrd cadrul geografic in care ea s_a constituit istoii ceste... formLrli carc f\1. Asocierea tentoriului cu identitatea populaljei este evidenti acessi in ciocnirea arabilor $i a evr€ilof Posibilitatea solulionarij grele cste instrucdla pentru metodcle pa$nice l't care se tor dosare Doale rccurge in cazLrl ' lor' Contenc]osul franco'germ. l. l^ lr ci lq4' aL c\"rrr lre: ral\o/ic l" slrrrittrl fi. un proces al reconcjlieij s-a desti$urlt fiia riiturniri salr accidente. parlamentelc franccz li german (rcunirc la Versailles) privesc la oroblemd ca ]a ull caz ingropal denuit $i definiliv in kecut Ctl roate accslea. Este greu de gisit un exemplu mai fk)cvent de rclni dc civilizalie. l. ca si clispar6 din preocLrpiriLe celot dou: liri $i din trebuia asenda hf de lucru. Escnla acestei solutii este gAsirea inovalivi $i creatoare a unui lr'orect in misuli sA faci.DrorDc o jumatalc de secol. oferind lunii ur exemplu remartralatul crrbil . Intemctiunea are exact accs! inleles: lucrul imprcuni r.Trebuie sA batem fierul organizaliei I r'opei.ii iii picrde dramatisrnui $i \i:mniiicalja. a elimina opozilia Jor seculari. Aceastd fomuld integrativa nu a urmArjt la origine ln Ix)d explicit scopuri poiitice.nntlirr. tr .r olelului $i cdrbllnejui. Si accasta s a ficui pfiDlr un mecanism t'Pcntru inchcierea disputci nu s au nlri dus negociei.crr Sr LurcnJ JoLr' re/ru rr lrunrJliere lrmp Lle *-n'. in 1960: .A Je/rnlo\ica . textele politice ristoanli ordinelj: Europa frlc ba7a6 pe intelegerca dintre Franla $i cernrania. olelul $i cirbunele stand h baza in_ rirL\triei occidentalc $i a putedi economice a acelei epoci.t"I[es). FfiDcezi $i ger lrni erau mcmbri ai unei echipe europene...lii ior""" a" r" v". mark i. cici acesr fiere catd.rrtru un scop comun. L. in'rc fr:.\i inletcgcrei. Este irsi dc remircat ci lcritoriul este sfans legat.. ii problene lititioasc Din 1950 qj plil1n ast'zi. deci timp de .'rrccare rrrjrura Si pc clre rt jn uenlcara in mod ho. in". a o lumii occidentale. Robert Schuman $i Jean Monnet au descris . a iega r)bieciivelor unndrite. $i rrilia europeani.o solidadtare de interese.'..riror Tnlr-o lum< I Inlo nrrier ri comUnicarir Sr intr_o grind. Mai tirziu. pe carel t.re rltnllinafi de tco ile lingvistice $i de rolul dialogului este greu de r{. P-!!!!!! 9!4!!!! 6t Dulnr cinci dcceDii Pdmut se djslinge pdn esenla sa lcritoriali: loui societili (airicanii $i coloni$tji) disputi controlul asupra unui reriloriu. La origine insa.i Ccrman.60 Jocuri pe scena lutnii . Ea a avut simplul enunt al unei co_ rrrtrrr]tili .Ltic't $i politici Bccarilatca actelor cale si dea soie nit le ii Lrutofitale juridicn fezolvirii nania de Vcsl de Franla. printr.r. cc cuprindea $i alli lrx|tcneri. ele revin Flarlei tn 1940 sunr ocunrre rlc cel de al trcilea l{eich. Europa a scfvit ca proiect I i)rinrn de sUngere a unei stnri litigioase $i dc crcare a unei situatii . care de $i ir\fmenea qtiau ceea ce pedecteazi.sizat conceplul cheie ai interacliunii $i pozilia sa horiratoare in /rsr grrarca relaliilor pa$nice.din o md lq50: . Acest t)r1)iect a fumizat ur cadru imediat de inreractiune. Cei ce au coDceput aceasti sotulie au avut o pedecti inlelegere n rfcstui conflict este flagrunte.]e soluiionarc iii prevenirc a conflictelor. De Caulle ii scria hi Maurice |. Dosar'ul a fost inchis Si problema celor dori regi_ uri a foil rtearsa din agenda diplom. Acest proiecl este inte_ ttrafea europeana_ Prin intrarca lariior intr o entitate comuni. Dircolo de \'aloarea sa penlru parlenefr qr pentru curopetu' rcconcilierca arc o valoare tcoreticd $i practic'l pcninr rczolvarea 1utufor conllictelor' Lilisiul ce s a stins a avul r:dicini adanci Rizboaiele au fost Durt-Lc Jen ru Cl .' A losr desigur necesari viziunea $i firlorltatea unor oaneni poiitici ca De Caulle Adenauer.)uvc de Murville. Este infinir superioare dialogului. un ciclu inlernal de tensiuni si r'zboeie destlrl dc simpluintreruDt. apan fncnla la o lati sau alta a unor terito. ca 9i poate cultura. nu s a exprcs la nciodele cu1 aDel ll nici o instanli Si nu s a fecurs ir lnod unei cai pasnice.ia"p"n-*f" regiunilc sunt incorporate ln Geinania ln veruailles). Nu a exislat un tratat de pace cu ( icnnania dupe siarFirul celui de al doilea razboi moDdial. rrlune i .. r.eiunilor trecand h alt slipan. iar in 1945 se inlorc la Franla ln rirlevente motivele disputelor anterioare.tulle in 1963 i acesllri acord este dovediti de patru dccenii de aPlicare conrnu' de unilate ca cele adoplalc in Si de inspilare a unor noi nisuri 2003. incorporal in Capacitnlea de rezistenli scmnal de Ader|uer $i De G.

rd lurlii 63 bazat pe Europa.Albii sunt conffali riricani.AJiica de Skd dpatnrc tuturor cetor care trdiesc in ea.. lisand acestora c-mt dc\ h's de rlimrrc rn . lr hl Joiter rrrd. dorim s. in paralel cu evolulia atitudinilor pc plan intem. va 1i amcninlai in lumea aspri a comPetiliei intcrnalionale. care a inleles cA viitorul Africii dc Sud... Dar laplul cd un orn incarcerat limp de dece i ca Mandel:r. t4 nrilioaDe dc per_ Nu este numai inchiderea unui conflict local.. de K1crk. inlelege fi aplici o solulie irtegraliva cste ie$it din comun. ehici. Atenlia este in_ dreptatd eminamcnte sprc viitor $i spre defi rea . Fiecarc pas a fost consolidat de tero construclie institu!]onale . momcntul in care majoritatca hulu s a bucurat de drepturile democratice a adus $i miceiul mino_ Aceasd splendjde definitie a interactiunii este completate cu re_ tl nu cr incriminarea parteneruluii . Este lnai u$or de inleles evolulia celui din urmi.i legisladvA. Jin rei. de valori ti cc. la piali comun.' .oromhi a liriloi.rc dc sumi nuli.lucrrvi.. iar negocierile ce se poadar nu se referi la ele decet indirecl sau lacit...'n . in urma reconcitierij Afiicii de Sud.afiura cu fermitate" pArlile. se simti ln siguranld fi sA ltje cA apreciem contributia pe care au adus-o la dezvoltarea acesrei liri. sA lic. De aceea voln illistra conceplia sa r conlinentului.turice. rond distanta culturali. majoritatea arc neyaie tu mitloritate. formal din interese imptuti$ire ce trans.nrii lor in globalirarea civiljzariei. t .. iD conirrsL cu pacca ror pro.A Jace pace cu un indnic cere unuia sd lucreae c inamicul inamic derine partenerut lui.Trebrie sA uitem trecurul li si ne concentrirn la construjrea lrnui viitor mai bun pentru tori. ci viitor: . h monedb unici $i la agcndi poliricd Si aparare comuni. Africa dc Sud a stat pe agenda ONU de la incepulunle ei. Cu trecerea timpului. de identitate si de valon specifice. fdre precedent $j men de comparalie in integdrile regionale contemporane.nl(tnF . El nu poare fi catligat in rennenii justilici rjistri l' rr \< rplrclra la rn reri n iL: cur aprnrne pe reljciuri r. Cele doui pcrsonalilili carc au gdsit solulia cc i'a resplitit cu Premiul Nobel au fost Nelson Mandela si F. orie[tar spre viiror. dI p. o dali ce lara va fi redusa la dimensiunile unui slat populat doar de fo$lii colonitti europeni. intre 1948 ti 1992 confliclele armllc ltc Ofientului Mijto_ ( r'r . ceea ce a ufmat a constat ln l:rgirea conlinui a tematicii proiectului european: de la cnrbune Si Petrol la atom fi economie. cu o prlere ecoromici considerabilS." Nu istorie.i.ie irtegrative. rdrul prcieclului comun.. conflicr l nu se poate €rmina ca j. apropr ci A.W. segrcgarea inadmisibil n prin polirica aparlhcidului Si a impirtjrii necivilizate a populaliei in mai multe categorii juridice invita la soluliile divjzjunii si separidi.r\\jlrr . Dc la rizboiul inrrc Israel Statele Si . victime onrcneih ir pagube nateriale imense. Linbajul soluliilor distibutivc. doui idei alr devenjr active in minrca oa_ rncnllor politici: in primul rAnd. negrii si albi.fate de 1a putere....solidaritilii de interese" $i a unui nou cadru de apa(enen1a la care pot . Agenda nu atioge probleme cuiturale. in calitate de parteneri.. tc '. Ut (LIrcc ta a{rptr irl|.inclor de sdnga. Comunilatea intemalionald a dezbdtut cinci decenii in $ir un conflict ln ele recunoa$tem toate elementele prorectulul comun de civi_ lizatie.62 l1&ri pe sc. ci esre crearea fi de civilizalie pentru dczvoltarea conrinentului aftican.lccpur.. Sunl de irlinut ceteva mari lcclii ale acestei expcrienle istoricei agenda rcconcilierii nu conline vechile litigii. Mari $anse existi ca prima zoni de coopera_re economici elicjenti Lrncr baze pin catcva citate . o ta|i bogali in resurse. Le n ragr/ul ohrrnlt dcvin ta n. nu oferea orizont cazului sud african. caracterizari de ciocniri violcnte.ii \Ll oe rrror e e. albii du fott cte asenenea africani tn otice r. In rcerst5 logici.oll tclelot <\te re .. in care presjunea jntemalionala ti schimbarca sitraliei politice ii economicc a lumii au jucat un rol impoflant.proiectul comun esre dat de viiio_ flrlAfricii de Sud poputatd dc.oameni provenincl din diferire gru_ lLrfr socnle care au o loialitate comuni! o dragoste conuni penhu funoa$lerea ililii indepi.. Cum s: intervii intr o situalie care confbrm Cartej line de iurisdic!1a interni a unui stat membru? Cum si reconciliezi drepturile unei-majoritili asuplits c o minoritate dsli nand toate cheile pulerii? ln Rwanda. Ic'rnai in spiritul revolulionar al doct. ." liri Si acest aparent irezolvabil.i itor drunjament. de$i alte asociatii cconomice africane nu iipsesc.1' de^linr e. la uniune economice.ru produs trci nrilioane de victime unilne. infeaga regiune i Africii Conllictul arabo-israelian. Rezolvarea finali eslc liri indoiali fructul unei evolulii. Cele cateva 162_ hoaie din aceasr: perioadi (1967 9i 1973) au ticur parre clinrr o \lire de rizboi conrinub. fire o sohr..^irbe din 1947-1948 a rrecur ojundtate de secot...

r r0rictmlzafea geopoliricii ca docfini slmtegicn de conlrol a] unc. ca socialisnnl sau naliona_ |srrul. rxtins de Ia un razboi intem europeal ja dimensjuni universale. par. care s6 asigure interacliunea populalillor ca participante intr-o echipA integrati. concesii reciproce. Doud pomesc de la conlmntarea Israelului cu vecinii cate urlniresc sA-l invingn pnn suPremalie numericd ti de fo4l paradigma srabe $i cea islamicS. alfabetul 9i navigalia sd se lnscrie intre micii dragoni ai lumii? In incheierea acordului de la Oslo.Jocun pe scena lutnii soane deplasate si un cost de 1. . Ce are Sin- gaporul ca sA devini prototip de dezvoltare? $i ce lipse$te astizi unei regiuni unde au inflorit comerlul. ale cAror zeitili echivalentc au fosr sau abstraciilrlrile saupol! ! sangeros $i ucigai. Un analist (Saad Eddin Ibrahim) ibrmulcaze pentru viitorul Odentului Miilociu patru pat"digme. prin nahra lor. IrecvenF ii lungimea ostilitililor care l_au umplut. intr-un rEzboi de treizeci de ani. financiara si comerciala. amt prin r'riimea. in istorie ca cel mai ltnurcletuus) secol. nngrenand arnaie uda$e. Hobsbawn. inceLlnd flr)la penlru un momerr in anii 20.6e occidentale. oblinerea simpatiei internalionale. silent amLae. Autorul prefera Capitolul 7 Conllictele secolului XXI Mo$tenirea unui secol Sccolul XX intr. Exisli in aceastA solulie o rcformulale a unui vechi dicbn. analiza textelor ($i a subtexteior) relev6 inle_ legerea de ctrtle cercuri mai largi decat ale protagoni$tilor iniliatori a impenoasei nevoi de a intra in circuitul intemalional. tijr :iiunil( .a. dorate cu tehnologii avansate si fr'|sumind fbnduri uria$e Si resurse pletioase.n_ rlale care au facut peste 150 milioane dc victime.ler). inlelegerji perspecdvelof ce i se deschid prin decisiva reodentarc a resurselor ei de la conflicl la asumarea unui rol propriu in jocul competiliei globale. gi roru$j.Ir" Age ofEfin:/'.r rL1 lr)ru. consideraDd crearca Orientului Mijlocju ca fiind de jnspir'a. Rabin fi Arafat. l rc r venerati ca divinitili. au jucat. putere necesar.5 trilioane de dolari. raport de forF. cbemat si stingd multe rlhe conflicte $i adversiiitj. ficind vechile antagonisme desuete $i irelevante. In bilanlul megaconflicteior inrri la un loc cle fiuDte aparitia arrir.. ()nllictele secolului XX au fost confrunte. doui figuri politice. proiectul mediteranean. un rol special. Aceiag autor spunc: ...rt. bacrcriologice chimice.ti adverse netransformate ln paneneri). sunt intcgra_ toare. Realizarea proiectului aduce cu sine stingerea litigiultli istoric.LLrl lirndamental al rehnologiilor mjliiare. I)ir nu nullt li lungimea sa evociRizbojulde rreizeci de arri al se_ mhrlui al Xvll-lea. Este vorba de inceputul unei rcconcilieri istorice. promiland un loc de panenef Pentru Israel. de$i cele liri lnilitante ii insetate de sange din religiite satc au fosr ideologijle \(\rlare djn recolra secolului al Xlx-l.i lntle marile puteri $i ali_ nnlele lor." (E.lof ABC de distmgcre jir masit: atomice. ce cunoaqte momente de avant 9i de impas.A ibst cel mai ucigag secol despre care avem dovezi. De$i problematica ei este inve$mentatA h vocab larul abordArii vechi (recunoa$lere de drepturi. aEturi de mediatorii norvegieni. Ideea de a pune pe harta lumii o zona economice prospele este cea mai prelioas6 surs6 de rezolvare a acestui conflict. 5i rt. $ansa ducerii la capdt a procesului de reconciliere sta in concentrarea efortului pe proiectul comun indrcptat spre viitor. contiuntirile de ideologii I. de la cea mai mare foamete in i$loie lagenocidul sistemaric. proiect de civilizalie (qi nu de culturi). care ar suna asrfel Inter negotios. nu 1l :rvin Loc. comunicarea.^l Xxlea secol scur a fost o era dc rizboaie religioase. Esie de vizul dace acesta din unnd are $anse mai mari Si mai apropiate de realizare decil programrl vast. Celelalte doui. dar fi prin scara liri paralel a ca tlstroletor umane pe care le-a plodus. prin ceea ce determina astazi statura tuturor actorilor reali $i anume puterea lor economici. mediteranean. Mulli autorj consi_ rjcra aceste doui conilagralii legate.. r€surse ti baze de spdjin. risplatili cu Premiul Nobel. ci $i caracterui lor inrudit. Putem sa creditdm aceasti zona cu puterea imaginaliei ce nu i-a lipsit niciodatr. . nt rrejter rizboi mondi. rL r lirsesc obiesia unei gcneHtji postbeljcc. UF rrate de Rdzboiul rece intins pe paEu decenii. aiiantele fie_ cerei pi4i. ptin recordul absolut al celor dou6 rfuboaje m. ele vorbesc practic desprc condilia conilictuala domiranta a acestui secol. pamdigmele Orienluluj MrJlociu ti al Mdrii Mediterane.

Sudan-Dadour. Gheila a ticut irelcvrnl tefenul. Asit'i ti A|ririi d. Doile conflicte nu s au mai purLat intrc statc... conlljctclc identitare re. ieligi. 3.ru irrpiedicul i(brriiiclrca fi locxhzrrer duir nului.r. a manifestat nevoia rl.lelor de rrcnlinere a picii. 8. Noi tcndinlc alr putut fi idenrificate de cilre aDali$li $i le par cur€em'intr-o roui lecturi a peioadei dupA sfartilul Rizboiului rece: l. 6.lotuti p. Cu un singur tennen. Cea mai pulin fbnnali/[rr tlinlrc aceste metode.. prin trecerca de la vechea $coali distibulivi ||r r(']l de inovare. CiI Inr dinnorr pe Hobsbawn: I l r(.t1it puted ut1. grcr de definit in ciocnirca culturilor. Ele reprezinti focare pentru noi conilictecc pol cscaladala scar. Mai multi iactori au contdbuit la (l(ierta rcdusi a ONU in fala conlliclelor acestei pedoade: lipsa de limdud. Dar acest sernnal al cercetitorilor nu a ajuns si fle r\irrilrt la nivelul diplomatic. Cun identilalea cstc un fruct al culturii.u1ii '80 dr1denonsnd . India-Pakistan pentru Kashrnir.uE pfrr lo{d . itr nonimilale! ii grupnnlc rnici . Coreea de Nord as- pirantd la armele nucleare. Iran aceea$i aspil?lie. 16. Melodelc de rc/olvirrc pa$nici a confliclelor cnumerate in Cana Naliunjlor Unite. 3.boaie.rcral Inai departc de separarea pdr(ilor pc o ljnie dc arnistiliu.r 5.. r se adapta realitilii.boi l utlglo-argcfintnlt lin fizboiul ImnJnk din 1980.i l9ll9 du r. olit kLl drept rii.ut noi apettlu ti hoe in ndi ntulte pAtli trle Eutupd. Georgia Si regimurile sepdatiste. cmia. Dar locul unui fizboi de ansan$lu I a luat un ansamblu de r:zboaie. numai unul sau dord au fost duse intre state in modul corvenlional al annalclor regulxle sau al stirii de rdzboi.regional5 sau globah- Lecliile unui deceniu Sfartitul R:zboiului rece a irdepiftat $i mai muh psrspccliva unei noi conllagralii mondiale $j a apdns speranla intririi intr-o eri pa!nic:. UltimLrl deceniu al secolului trecut a permis inir-un ristimp scLrft si scoati la n'eali un Dou lablou al con|iclclor de pe mapamond. Afganistan. 14. A ii lle dup.hoiulLti intcrnalb d iut. Sri I-anka qi Talilii. Cecenia. 5. care pcntru rdzboaiele locale elaboraser: doc$i Nplicascri metoda fol. Conjliclele descbisc salr cclpulin nestinse ce persisti pini in 2006 sunl L Sdhdra occidentala opunand Maroclrl. Int. 4.na l nii 6'l l1h. ir pnnNl rand. fi s-au oprit in I rlr greft. . Irak. din AI||( ir (lcnirali $i pin! in Orientul Mijlociu. t:itt( lLtplti cu cittc Si d( t:e.udl dd?se(I |u o( (h. 9.boaiele cut t n au 1983 | n nic de a face u enJi untarca superyuterilor slob b runl o per' ndnentd tlotihilitate. Cipru: 11.tiei de t)r'rercn ti orienlar€a nailor putcri spre soiulij $i intervenlji prcprii jrnatc in afam sau doar cu notificafea Consiliului de Secu. nu au ntcrs in lr.. ci au fost inlm slalale. aLedna. i(ona prcprie. ncgocjerca. ine lr{ icnlit in conflictele intent sau dc rcalizare a picii in coidiliilc u|rui inlr€ pirti. li s-a aplical ii etichet Lle riizborie cLrlluralc. Algena $i Frontul Polisaliot 2. pril fi.1968 cn fi. n1 \ilLklliile din cc in e mti frot?ntc ttu tribusuit Si le. 13. cafaclerul limilat al mandatului care nu rispundea situa. 15.. ci ..lilor de consmrirc a picii. N{odejele rkr'r.. 'l lnccnirilc diplomaliei clasice au esuat ti ele. Azefbaidjan-Amenia penlru Karabah. llcsi nu ktu t au blt (bsicat. Lt tldri rl.a ri tjprl cle amxte LilJlicrc s xu dovedit hvechire tfa-lehnicizare.^i|.si antitiedsd. Ltestc dctiritdli ttu \? |o1ti'cLtu l)nt! sub 1illurilc clasicc ale fi. Din circa trcizcci de conflicte anuale. obicemile ii aria teriioriali de exli us lr fbnne noi de praclicare a violenlei. din C caz $i piina in Balcanl. Kosovo. In bilan! figureazi alte fbnne nrai pulin masile ale conflictclor: rezboaiele de independenld pe scad locali Si fonne de purtare a luptelor prin patizani $i gherild. China-Taiwan.r aceslor cotr iii incljlacc. ln conscrinln. din SIi I irrlir ii piini in Irlanda de Nord.r1 r claborale pen[u alt gen de conflicte. s au rIrvfdil ncputincioase in lala noului fcnomen. Orientul Mijlociu opunir lsraelul ni$cirilor Hezbollah (Liban).. 10.\n fi-. opusi fbrma]ismuluj judclic al rl'irr'{ului instilulionalizai de Cutea de la Haga..i.tlir. ittegrdrii nalioune.Toate componentele cullu i auiucal un rcl ilr rcvoia de afirmare a acestei idenlitatli: lirnba. Hamas (Palestina) ti Hesbollah (I-iban). nalionaliratea. u\\d Lutn Btllc(Inii au dettonttnl o ]d ilr(tJutll anilor . 2 Confhctclc sfer$itului de secol nu au fosl puse sub scnnul te mel(n clxsice.Neinlelegerea 1enomelrullri a fost pre_ Ili in Balcani.ratc. r'l[lx)|1r(e pentu lrzul unui sistem inlemalional a]cituit din stale. |l|tll||r(l la o ]arge panoplie de mijloace militarc s-au ndicalizat li au fiind absorbite dl} un prclungit rizboi rece. r.ru xvut un all sMgit de lupti. Naliunile Unite./r. dc rezoh. 12. unde mediatodi ibrmali in tcoala disiribudvA nu au ^ ui decit si adanceasca prin formulele lor teidinlclc dc sepafarc $i In( r'. 7. ele au umrint atirmarea identililii $i in cor$ecinli au ibst numitc riz' boaie idenlitrl-|e. Cote d'I\oire.

7. nujlorcele li ideiltde care sislemul in_ remalional di.rcer!. Terorismul ru ar avea intinderea $i abilitilile de azi fdre sprijinul tacit. (eprdrea conlliclelor adinct consideraLe locale. timbii. IzbrJcnirea in fo4i a acestor diferenle plaseaze iDsi 'azb. . Luptatorii din lupta antisovieticE din Afganistan formeazd astdzi nucleul Si elira terorismului inlematio_ ndl.. eloie' islorie pDpne' obiceiuri. Consideralii geo-politjce au condus SUA la resituarca cclor aloi oponenli $i a rcgiunilor 1or in locunle ce lc ocuDau inaintc de cele douii conflicle.ul SUA. t?d \|a/J. Soc sau { o'rnle invuurir pnn soc sunr mutr mai mari decainrin cele c ar fi .irrrtiiloi cla\rce ii rndruma sd tennenii inarnicului vizibil_ in dorinla de a contribui la infrangerea lrcestuia. analie/e o.60 ai as[nul respunderea $i comanda operalu- nilor. eco_ . esle Pdcruloc Srrbilirr'e Brlcrnr. in palorama conflictelor ultimulul deceniu figureazi rizboiul declansat de Ilak prin atacarea Kuweitului.pune pentru a ie puteJ slrnge sau Ueveni.rticulat si coordonat in ctz de crizi Faclodi dc intefr'enlie Europa.Demasificarca amelor de disrrugere in masa a permis i(e\ror grupun sd ri/eze accesul la acesle arme. rclr'rnlogiilor si edu. mai u\tor de recunoscut' putea transJonntr. iuand ca pretext temele culnrrale ale..rre Iorm. fie prio irilialjve diplomatice. ra fet ca indi\izii.r||cltt pansrrre.focul interior'' al factorilor liniind de sfera culiurii: 1imbi.itualie conflictuat.aiele din Balcani in categorja identitari. ii ou'.tt doar"' i il 6.r un conflict inter_statal cu kanul.r. Pe scuft pnneilia Slobali de rd?boi nu a dispdrut.trategilor ce lucrau in logica .. rcfractui orictu€i formule lor $i in ciuda litigiului integntive sau de cooperare pa$nici lh esenF teritiorial care a relinui atenlii generali' ele au avut . ei au lnarmat $i instruit un no inamic invizibil de maine.. Un grup religioc din . religie.. Cecilalea .!c. Ln seprembrie.prijinii Al Queda in Afganisran $i UTK in Batcani sau a foretor arabe iare au dat fonduri organismelor militanre anri. nu existd o linie clarai tre lupteLe intra regionale li un rdz' rare ac'slea s'dr boi de tiPul re&i. Concluzia punctelor anreriorre dezviluie o situatie de crizd slo_ bald. l5\ate \a predileclie a unor organizalii sau grupuri care invocau legilimitatea Ix\tenitd din rezboaiele de etiberare $i independenli djn. a .Rispunsul a fbst acela al reTolutiilor Consiliului ic Securitate. a!ier.r"r" un proce' in conrrrrdi e\ 1r-nn lrul I devcnir bnna Je r r^mrer. dar efecliv. cu mull mri reJurabit si inlrahbit. Este vorba. ce are !a supo( ideologic un naljonalism arab seculaist Acesta angajase anteri.de tutala irddecvae mtre provo(arca unui nou iip de connick si ra:_ ^ punrurile pe care in{ituuile.. in 1l septembrie Un mpon al Clubului de la Roma afirma acum doud decenii cI . care $i-a dccolonizdrii $i formirii noilor state de pe harta lumii. fie iost ONU. dar acpunea de reprimare a apa4 nut unei aliante militare in jurul SUA.rcier:irile^ inva!a.ur lhprulci elcul'lrlrrie drte. El este fomra cxfeme a sindromului identirar.totra. Esre ca.israeliene.'''. prin anticipafe.r.dei. in anii '90 s-a produs rnultiplicarea actclor de tcrorism intema 'on\lirrrr \u .ino'ir. rolal deo(ebi(a de crizelc economjce sau poldce. in care diferenlcle etiice $i religioase ale rePublicilor componeDte nu fost estompite qi coitrolale prin exercitdrea onei ptrten cenlmle i iniepmtoare. nelratate. neorcrinLl rcgrunii moriratia rr scoPrl 'otidanrio rii j.rii unej a!iludrnr anI|cipari\e. din deceniul anterior 9. crcdirle ti valori specifice Intervenliile comuniiilii internalionale penhr a stinge aceste con flicte s au fecul sub semnul carenlei sistemului inlemalional de a risau Dunale . rionrl. etniei $i trad. S-a schimb. SUA..eligiei. NATO ii Drin actiuni militar€ intr-o mare deZ-ordine $i chiar rivalitate. care r .n sterele pntrlicii. Prin lormatui sdu se hca_ ilrerzi in modeluiclasic al conflictelor inteFslatale in care aglesiunea poate 1i identifioad. aracLrriie .nii .r lan\nr de I L 8. Razboaicle ctin Balca prezinli mai multe elemente noi Primelc conflicle 8rmale de pe harta Europei sunt atribuite descompunerii mturale a u ei federalii conslnrite pc solidaritate ideologicd. ceea cc I a_fecut pe Tomer sA anunle pentru secolul )O<I raspandfea tercnsmului cu alme bacterioloqice. Organizatiric rerori\re din Orienrut Mijtociu iri au ererciliul $i cxrstenla cvasilegali dil conflictul vechi de o jumetate de veac dintre israelili ti palestirienj_ Asemenea conflicte sunr considemte Je anal.rr:urul pl:n ldtiu )r reJotar 'ufi(icrr care Jr puler $coaia cea mai mare p=entru terorism a fost mentinerea si ac_ lermenteze ir suc propriu.ahuziioare Fi suportjltridic edecvar' Accentul diplornatic $i militar a toq pu" n". Prin motivalia sa apa4jne tfecutului: este produsul unei dictaturi militare.it|j p. fire idei .laponia a utilizat fu 1995 gazul sarin pentru asasinatul colecti-v.68 Jacuti pe vena lunii '90. dominat de o irleologii rivaln. islamicn. cu ridachi in stuctum tribali a unor societili.

ci unul indicat cu un numc genedc . iar penrru sceptici cbiar im_ posibih.n. nai detr_rcrne sdu mdi tdrziu. o . de primejdia accesului la arme de drstrugere masivd de virulenta iui fAri precedenr. SUA s-a declarat in stare de ridoi. economla' come4ul $j drepluile universale ale omului' problemele globale dezbdtute de cateva decenii de ONU in conferirle mondiale. drcpt o tdsdturA petmanentd in pekajul social Si cuhurat. elaborate de o mitcare cu resuNe urnane $i de distrugere subapreciate.i t1u e posibit. i .70 Jocun pe scena tutnu Pa ea L Conflicr. irdignare $ tlaumi. de caracterul siu rnalist. insdtulii financiarc.telorism" Aproape simultan' ca inamic in accst conflict. Pe drept cuvant.tiu elrdh d ii rnr:te t. '71 teroriste din New York $i Washington au fost un Soc nu numdr pentru societatea anericand. care se inthde peste toate continentele cu gmde diferite de dezvoltare. o intoiircere a pagrml istoriei. cle extensia lui intemalionaid.ele civilizaljei si al salvgardarii ei Nu este civilizalia americann sau vestici.Sliinla universaln. fiuiu li repette." Dc)i in calul AfgrnLtznulLi Sr rJ nrenrlnut cataclerul mullilatctrl.ilcare subkntnA. de \nriiin alc reronsmuiui. ca ir practica rizboalelor clasice. Se rescrie agenda secolului XXI? Sun! unii pcntru ca(e Du e nimic Dou sub soare fi deci agenda roLrlui secol va avea tcme vechi $i cunoscute. j u r. iiti" d." Oin acest unghi. Ea a fo$ numiti $i stare de alerte Rizboiul este fbrma cea mai avansati a conflictului armat. Ce mutalie prod.ie. pe nnsur: ce frontul unil ce se anunta in spiritul nultilaleralist al sistenNlui intenaljonal a fbst' buie s. Amold Toynbee scria atunci: .. pin uz. 1ie state. Ehnologia. pe hnge manie. in fala pericolelor najore. ca de exemplu cvenimentelor declan$ate de I 1 septembde. con_ cepuli ca o familie unici. Dar inamicul declarat nu este un stat. ci esle civilizalia unicd a omenirii la singular.rc aclorii pol lr. Este un moment al luciditdFi. \'reo r'. Cd'1d aceasta se intdnptd. Tre_ al globJlrralii in c.tcnrix ilor pc piJnut unor nr otft. iucri . confom obiectivlrlui siu de a cuprinde $i ba"el. nici aceea a grup lui G8. CAnd se ajunge la o alegere intre aJ desfinla noi sau sd n€ desfiink. abilitatea executiei qi dezveluirea explicite a sfalegiilor ie se manrrizau $i dezvoltau subleran. ceea ce a fost consident un argument legilim Dentru actiunile sale. . otnenbea se Nede constAnsA.rsa de dare. ete(lele mzboiului . rlalun de slale orgiLri'mcle nesirlemanentale (aL chiar perso3ne'c Ace5t ralboi esrc du' in nu. au ibst inclu$i sprijinitorii terod$tilor. jdeea solidarizarii civilizaliei mondiale in fala primejdiei a fost din ce in ce mai pulin evocati. rc..ur. pe nr.uce el in concePtele $i metodele utilizate pari acum? Ca linti $i victinri a unor atacun clevastatoare pentru popuullle $r bunuri.otrvitlgered dnterioaficd o Ninde. Analistul va fi reconfonat rte afirmala unui mare istoric care in 1960 reflecta asupra mtloacelor de apArare a omenirii. cerut de retea a largA a terorismului. cu un du$man bire prccizat.i adopthn pozitid cd (acest rdu) este incurabit.. ceea ce este nou este desprinderea unui tip de conflict din masa ambigui de conflicle neclasice a ultimului deceniLl si ridicarea lui la rang de amenhlare a securitili inlregii luni.:are -crrnrronrle I vrklecdn . Ne sin. Pentru anali$ti.O itL\titulie paaturt hatA. legid jratea acliunii inrreprinse de un nunfr dc liri din coatilia nou constiruiti este in odinea logici a desfagurArii Rizboiul impotriva terorismuiui s-a declanrat pe mai multe pla_ nun. dar intotuleauna. M. dintre care. dar $i pentru restul lunii Ele au constituit un elemeff de rascruce. gtuperi sau organizalii Este primul rizboi inlocuit de doctrina unilateralismului ti de nesocotirea instituliilor subverslv. nu atat prin elementul de surprjze care nu este irl favoarea celor surprin$i $i nepfegAtili._.fafi a ne n Sr e Ldsa paratizali de posibid. penlru i fizboiul mondial nuclear. "tnt" "u.\e \o_ ..i obicei. nici prin noutalea fundamentild a unor lucruri inexisiente pani atunci. i Jr!at-nu xu fo.le si ir Llire. sarcini care pare uria$d. acliunea este justificald 9i legitimi pentru analjstDin picate. acesr pas a fost considerar inceputul unei con_ lruntiri care va lua mult timp.e $r rna\un speciaie de aptuarc Si control.ri !5libane.e el pe noi. ne dAm seame cii nu putetn sa ne nai petmitem s. un adeverat sfar$it al secolului XX $i un inceput posibil al celui urmdtor.face sA erupd rulcanul ce doaine. sii ?ncerce teea ce pdnd atunci a declarat cu tndp\Anare c.in obtisati sd smulgem din rdddcini r t aSa-zis congetlitat $i sd-I abolim.nndannat actele tcroriste de la I I septemb. cu lot ceea ce presupune aceasre srarc La mobiltSn de re.1 incercdn sd . "rituoined xcdunitc cumuniralii rn "n'. Noutatea sti ln dimensiunea Drovocirii. una din ccte mai rmpudanre \r/ibile e\te )i rilboiul Llu\ impolri\a reBimului raLoanilor din Alpanrsran. toate pledead pentni o civilizalie unich Sub acest stindard s a creat o coanu . A invocat aperarea legitimi inscdsi in Carti.

tilor strigaioare. de pxemplu) 11. nesrudiale !i penlru teme noi Dar dacA ne gandim la situarea temelor existente lntr-o noui iemrhie de priorittli Si nlai de seamA la solutiile fezabile $i dezirabile care sd aducd politicile $i stratesiile la nivelul realiti. concentrat asupra puncrelor groase perene.reaprd elabo frrca de cirre facrorii de decizie va trebui sA separe preocnparile de rulmi de soluliile inovatoare. rfi crescute. incepand cu cele economice $i terminand cu culturale. Estomparea logicii geopolitice a controlului de zone de influ_ entd sau pudcte strategice. devenir concepr cheie in do_ 14. ln inlaturarea efectului de agravare a disparit?ilii eco_ 7.ul respecletii vaneudi cullurilor' 6. fdri exceplie. incuaji'loare sunl doar evenimentele car.i zrtati de confljcte deschise sau potenliale. Corcctarca procesului de globalizare llr sensul multipola- ti actiuni de mare anver_ gur6 lmpotriva traficului ilicit. Acliuni pentru mic$orar€a fraclunlor sar faliilor care pari omeni.todele desuete.previziune. universitali $i orga_ Dlsme academice sau civile. ritatii. ireievante Si ineficace lntr-un efort de durata. penrru a deschide clrnpul de obser_ . atacuj fierbinF abordarea problemelor liti_ pe termen lung gi . Dezanigitoare sunt erorile de judecati d recurgerea obstinate h metode desuete $i ineficace. cu schimbari considerabile de orienlare Pedeclarea si piramidalA. Asanar€a finanlelor intemalionale 5. Securilat. interesul este indreptat spre locul !i resursele ce vor fi alocate penlnr stingr- meniul politic. La fel. care schimbA conceptele $i m. in locul expediente_ lor soluriilor 16. 2. L3 lel. lntr_o concentare pe ches_ tirlni vitale de interes major. Accasti rendinti evidenliaza rolul cercetarilor inrre_ pinse de insritute de srudii. rolul pulerii mililare )i Iehnologia mjlitara ramaLn esendaie. Stingerea focarelor conflictuale considerate cronice.n ai cerceteri prospective CorcriSht)' miile de dezbateri ti de lucrAri ale organismetor la5a prea pulin loc penuu subiecle neobservate. centre de refleclie. 12. Un rol crescand al concilierii. Reforma ONU ca institulie centrald a unui sistem global ce lnlocuieste vechiul sistem intemaiional 4.te rile. InsriruJia gtobatjr5lji fiind releaua qi nu strucrnra 17. atunci agenda va fi noui' PJntru subiectul nostru constand ln studiul conflictelor. De$i lntr-un interval extrem de scufi. Prioritatea proceselor infegmtoare faF de Focesele frag_ mentare sau izolalioniste. rol care mire$te rcsponsabilitatca celor care li se dedicd. noua agende ce a. in domen. au implicalii pdvind relafiile intemalionate $i deci conflictele ce Pot bruia functionarea sistemului global: l. Fopunerile sFanse in sute de centre de refleclie $i studiu' de ana!. aceea de creare a unei zone de rclarii pa$njce ca o conlribulic la pacea lumii. r.panea L Conflt. Abordiriinspirate de moment.. '3. favorizari de tchnicile rapide de inforrnare 9i comunicare. Pentru o regiune ca aceea a sud-estului european.e do\ede\c luciditale politic5 9i tiria unor foruri de decizie de a lntreprinde pagi in direclia unei noi viziuni. banilor murdari $i a operaliunilor mafiote. ca un corolar togic al e\perienlelor par_ curse. nal6 cu sistemul global (E uropa.15. activilatea de cercetare in acest domeniu presupune o cooperare intensd. Punerea relaliilor lntre marile puleri sub sennul unei coope- ti reguli. legitura iDtre cenrrele de cercetare $i refleclje arc sensul unei datorji mai acute. Ceea ce ne ingeduie o schili posibih $i o agenda a secolului XXI este efoftul de a aborda intr-o maniera adecvata rcalitatea conflictelor noi.ea. Profilul conflictelor din secolul XXI Pentru a li pe un teren mai sigur. Cre$terea rolului diplomaliei' al negocierilor $i al metodelor pasnice di rezolvare a Iitigiilor $i orientarea lor de la procedurile irsurulionale rigrde la allele fle\rbile $i inovaloare 8. ca 9i ln cel religios. $i 13. Crearea unor relatii mondiale multilatenle bazate pe trans_ parenJa tea si orevenirea lor. pot fi citate senrne de mi$_ care in \ensul noii age de. Dar o enumerare simpln a allor schimbari dezirabile ln agenda mondiab ne amtd cA rcarc.

rn esenF. Candva prerogative exclusi\. de a sparge solidaritatea sociali $j nalionatE.e. Aldluri dc faciorii economici. r!lre. In d!e.jLrstificarea legitimiiilii recurgerii la netode vioienle.i.rne. 5i de a desrabili. Scopul aLto . neputinla de a obline stima sau recu noa$terea . poate aduce la incandescenli fana- credinle de altfel legitime.specifice. recurgerea la violcnlt vire din partea categoriilor cc sunt date la o parte de mersul inrplacabil al dezvoltirii tehnioe $i inteieclurle. Lu. angajamentul militar este inlocuit de acliune punctuald $i contra acliune. comunicatii. Strategiile noilor conflicte.c. confruntirile se extind acum in mediile de nasd qi in societatea civili. uzut in BalJrn.lurile nlemaFondle nu ri.c re utrc. pLuen spune c.. care $i de tacticile .t \..unc ld . Am cilat clol1urile intrcprinse rimp de vrco zece ani dc cercer orji din zona Marii Ncgre $i ELrropa de sLrd est. or. t plr. Pc langd adancirca jnegalitililor.Jocuri pe scena l mii '75 valje pentru cercetitorij angajali in studiul orientat spre solulionarea reali a noilor conflicte. Jccslil \e IoJo. care panA acum au fosl monopol de stat. hcendii.ii revolta la indjvizi $i grupurile de oameni.tiierea unui nod gordian.npJ. amele lolo\rte. in acest Dou decor. au r.r of pronrii e. ameninlarea extinderii de la nivelul forlelor armate nalonale la acela al acliunii indi\'ldu- ale sau de grup constiluie prima sursa de primejdie. car€ pot reclama frusirare. tici infn-mJtii. in special a amelor de distrugere in masi. ripiri ajrc.rri u. insA $i rizboiul pnn mrjloacele de comuniceLre sau electronice carc au dcvenit posibile prin diseminarea tehnologiilor de comunicare.:.e.re.1. porririre respecrivetor condilii de rimp $j toc fi imptici .c.er slr.Ju imputriv..te $i de saboia.a 5r LJi. ijdr ele Inar conlin )i ambiguitili care permir in|erprerb diferile.ronctu/ii ?\crrna.rrrnrr i"rrrru!rile ci runotmer Jtc. aceasta prcvoace fi o starc psihologici de frustrarc.aceslea fiind considerale nevoi psihologicc fundamentale.ir penr. ll_1.nrre. r h'nd.e ale slatelor suverane. Ea include amele ABC.ona lafgita J Furopei Je . S a spus ci motivalia economici (confiuntarea djfire bogali $i siraci) esre o sursi majori de tensiunc il totusi.pund acenor 5iruarir. ingrijorerile ce le provoaci $i riscurile care lc tnsolesc sunl subiecte arzitoare de analizd sau inler Folosirea tehnologiei militare modeme. Elementul identilar ii irclude atal pe cei cu o slabi educalie.aJ RJ. Rezullatele lratate fi in capjrolul precedcnr por rr rezunrare dupa Fiecare conflict arc parametrii sdi distincrvr care neccsrn sotulii. juridici sau istorici.ltl de rclalii inlcnrrrionate. Mobilizarea patriotismului pentru rizboiul clasic sau al devoliunii ideologice laice nu a avut njciodate o in_ circAturi emolionali comparabili.ilor lor este de a demoraliza societatea pe care o considerd ina_ nicd. ce par ci sunt incapabili sau prost cchipa! pentnr a partrcipa la acliuni consrruclive sau si se bucurc de beneficii langibile rezlrltate din aceslea.r uner purcrr abu.. .t au tosl prn(e\. mergand chiar peni la sacrificiul voluntar al propriei vieli. Schita solutiilor de rezolvare fi prerenire nici ttiintifice fi al1a dipbmaliei. considerale sacre (cu peceli religioase)._rareori urm. Acor. Cercurile extremiste invoci in actiunea l. Clariticiri ajusrari in ii dreptul intemalional sunt necesare. Moiivalia acliuDilor individuale sau de grup pretinde cercetiri Inrmulrre p(nlJtr il. plinuind explozii. continua lor proliferare.r cxlsti o expcrienli acuDrutali de studii aprofundate. in acest caz.. de considercnle binc iDridicinarc.ociJl.rrtrcnabile rindepende la. de a paraliza flictelor.ecilrlater .j sau activiHli criminale. ir cazul ierorismului vedem o panicipare activi a indivizjlor cu cduca.c sunt stlans iegate Inamic tor_ intrangered unul )t :rrea tut 5a captlLleze sau ci clute Lrn rcorJ de pace.1.r valori fundamenral( sau dreprLri i. Campul de bitilie $j jnarnicul nu mai sunr clar idenliiicabili.r. . r"poniJ ..JLJ_e. Invocarea unor conandamente mai inalte. in rcesr sens.--gil l. \Uprimi. cat qi pe cci foarle inslru i!i. cefcclituri drn .re. Trisdturile proceselor actuale. aD devenil dituzi fi ubicui. Existi numeroase exemple in care cercetitori de la sute dc cen_ mecanismele ce ii asigurd funclionarea (transporluri. inrruc.ive. ^ .r la origine au lon In confruntdrile actuale este invocala a$a zisa legilirnitare a con de profunzine. poljtici. in ambelc cazuri rvem de_a face.mfulfj!l domrnal.ru inju.lilare elc. rr.o1. rAspandire a bolilor. teh- ..f prcvenrrei r onttrc'etLrf ue 3semeneJ prczenLi tLt 3cesr un.. culU. cu lelrsiuni ce lin de carcgoria conflictelor identjtarc. idenritilrea dcvine uD argumenl central Printrc mullimea de conlidcre te explicite sau implicite ce urmiresc .lie inalti $i cu o situalie ilnanciari buni.

infraclor sau delinc\enl .F re_ pr€siunii armate inpot jva lui_ Statele membre ri sunr cnenare sa ris_ Fndi.uar fiarut cun rcretof inl<|s.. documentul incomom inv5la_ l]l'"Iii. tubui sd caute sd I rczolre.tife. modet pen!ru .ibrlilatca inle..16 Jocuri pe scend lunii cla_ sice si rezistb solutiilor adecvate cazurilor in care obiectul disputei este materiai ti dislribuibil.cietile consacrate rezolverii acestor conflicte nu sunt de lip di\[rburi\.lulia pa$nici urmtueqte proiecte comune construite pe interese imDanesite din domeniul civilizalei $i care ofed roluri' in tlmo ce cultura asigtui un statut individual sau colectiv De aceea' ea aoare ca un rczultat al .uritdlii ituernaliohale. S. Foma cea mai apropiati de a o inlelege este: Daceil drept totalitate a regimurilor inlemalionale de cooperare. la carr. con\rangere sau execulare..are presupune amenitatea civilizaliei $i excrcitarea li- benililor $i riispunderilor fundamentale poate cat orice chemare la lupti Si moa(e fi maj electrizant de' 5.ih on..au prnl onc. I um.l .isrmut de . experienla Uniunii Europene (ale cirei origini Si principii ciiduzitoare au inspirat '. il. pe cate judiciafi. sau Mijludcele-pasnice rergrllr: a conllicrelor u. h rnomenrul indc .Este falsd ideea ca populatia $i opinia p blici ignori aceste obiective 9i cA nu pol scipa din plasa simbolurilor $i sloga_ nuriior manipulatoare.dus recent in literatura itiinlifici (1983) 3.. nijloace parnice. proiectele au nevoie de consolidare institulionale $i legislativa pentru a dobandi un dru stabil care si asigure funclionalilatea 1or ellcientd.:)lll' penru roti.chrde po.nd rr ne.c O\U a lo.. nai ales pentru cd majoilatea lirilor din rcgiune sunt mgajate m proce de aderare la UE sau aspiri si fie incluse in ca.filosofia proiectului comun") este un considcrabil punct de sprijin.ecurirare coreiriva pu'. fl i to\t blocar de rmenrnFrea pac.mentinercd jusliliej si respedarea obtisaiitor.rnaresc primut scop cu resur. Acesle idci rePeti schila abordirii inovaloare a rczolvirii prevenirii conllictelor. ce devin o fo(.. cotrciliere. cc trebuie dezvoltati 9i practicali impl in condiliile unor regiuuri ce vor si nu piafdi cursa civili contemporane qi a beneficiilor er. 2.e de flagelut rrboiutui. Pentru regiunca europcani lirgiti.zur In .. sepdralist cJrr r/ulrlionr'l sau de lipul enclutelor na. Obieclivul supravieluirii in spiritul demni- . Ea e\le. emancipare 5i standarde de via16 mai ridicate. rozrnca: .oncepura impe\a.5e(unrSlii mondisle. in tilera Canei.dt primul \cop alorganizJfiei care . der qi crearea unei .i se.33.:']l.arrle.venriei in misufa sa oprea\ci eventuata agresiune. Neg. 4. ara cunr rm v. toti penux unul. inainte de toate. prinlr un scop nou Acest scop trebuie sA sadsfaca necesititile vitaG de bunistare.care trebuie se mic$oreze asculi$ul confruntErii $i si olere o substiturie a ei..rrserca ta or Sanizalii sau a@ftluri leSioBle . co.uni trAmb.. la ate Eerca tor_..lreplul inlemaliondl are mriloace. An. rc.i intemalionata condu.e ..nrce Pecea ooate li lealiTlla cau consolrdara doar frin interdc- l.filosofiei proiectului comun".tabe de apticarc. nedierc./rua ::1::: lT :: *'*r9 .e recurge cu pdorilate. anchetii.1din Cada Natiunilor Unite t:lii umane.a Je fcneraI uNU.. drbttnj.end a cdtui prctunsite ar putea pune ?n pnnEilie me4nErca pdcii .inainle oe-Inare . a(umale lTp!codrl'cale de djeprul intemalional. ELe pot dura timp indelnngat ti au un Dotential de contaminale a zonelor mai indnse' in special sub forme de teronsm ounctual si difuz.r $i.. cL star Inaiof O\L Si nmreg. pdrlile w.uimil.Confliciele jdentilare nu pot fi rezolvate prin mijloace Capitolut 8 Ciile de rezolvare a conflictelor iinnea sporiti a indivizilor sau grupurilor apaninard diferiielor culturi. ace-\l \r\lem _a functional nrciodata. De indati ce sunt lbnnulate $i activate.-a frxncrsco..ete unei com]ri lalr brT e pe drept... Aceasii solulie insearnnA prop\rnerea unei formule integratoare.ceDt intr.UnJt "ub Consilul de Securilare oesemneazlr pe afre\or. ln .i'.rzba_ vrrca genemllltor \ iilna... Ea este definiti pril urmirirea unor lelun comune carc transcenal diferentele culiurale..au :1::ll'-: cemnar Caia Nafuniloj Unile la Sjrn 26 iunie to45.r:': e\perien'a Lisii Nariunitor $i leclia aipra a ceiui u( ar oo ea raloor mond.. pin tratative. Cana de.

ci !i penrru eramrnarca eto_ ra.rre a panilof in conflicl tr de ilniilor de arnistitiu A fost de asemenea prczen6 in opera!turi tn. " "it!i "rtotaare universaD" ioi. .Trccerea urr: nu numd pcntru inrlegeres lor.a. de vicrere esle con.rarlirur 113::1 "" 'l Fnoadet colonialisre ranir .ocrali La anicolul rr inralnim u a-rfel dc re'pi "..oape roare negoc. con5rir il.lir lc)07 delalia/j proritul \aU..'t.J."r"fil r.iulcr e.:: rrrce. ccnrer ruptelof de independenta penlru colonialild.o.r crciile.r.1'.i rcrnpnj.ugrlie Jdbilrrer t.. avinizare rrarll rtrrr. regocjerca.rr. Ca rrerooe negocrerih contrnua sa (e bl. s-a! imbogAlit metodic prin analize sociale."i. rL're co onI oblrncrea !rrbnica a simbolurilor durnnomrei. tu ai"l...i prevenire a conflictelor' Doua p..ipretof Va. . iar penru to.. lrlen. o 'ii. a exaltat caracterul liber al negoc ii"'^irriLit^t".11 ". or\rn0!!re (tu p'obtermte idenrilafer 5i 5h le ocoleasca recurs6nd la <urulrr Inovanve de calali/tue a intereselor p. dc gislYea-ll . uu i' caractenqicetuprar imponi\a cre>refir comnter :rlii si :..ror si l. "u.. a" -*there.erite de ta .'J'i *^rt-" "i#"t'. "n"" institulii si acordui t"ci"l. .". tend ..""*lt" ..c o. de \epJr.Ap. a . u t'u"'nulur inlemariondl bazdr "*i. definit Esle vorbaprccizata: sli "ii*".itualiei inLemalionile. :]l'.1:tl]i iin":.nrriru ljilof fr legrlor Fropnr.rn..e/e pe ratjonilirarea ..i re. " ra . polirice.ei ( onflrcluate.n Caaa e\re ..co.r tfat..ere le af iin'i de calirarel :':ll"^]i ""p.or"r 'e sdreseaza panilor s: nu!ocaburarLrl dt af Ii rnrcolul ls revin la . e..ar dc a ol.^torsi" a inue paru ric-Ie neolicrale...1" amb."a'i*. inrinte \au dupa inrarea sa in erapa vioJenla..edtalt capat al spectrului soluliilor iair.ce preva/ure .nli cler cae\ . r".e nroduce In mnmentLrt rr clrc \lal0k.. .p* un-..upraregherc.rii Of.nilor oe tdga. FJe a dubanLlJt modele au\iJrare maiematice sau logjce.t"u*a ci ONU n-ajucat in lot timpul Rizboiulut rece ci un rol in materie de pace $i rnzboj ln numeroase cazun' (cistile al ri" iio.ri tuigr. f. pecii a organizat trlrpe sa oar ne bastrei rnrr aderlrl .* conflictelor' lie pentru J. ta rprre sub drfefite denumiri."Jr"anat-r.i'..g (privit drept un Panaceu care este dialog sau comlrr .eri un lablou $i vcrnrc dt (rtuar. locuri ca in preambul: \or' Popoarele Natiu i."Ja" ** ..iiir".la irabiti in mod nbiecrr\ i3prete lrn epcndenl de afirmat te p.i"inia evoluliei lor' Camcterul lor netbnr J" .{:). intrucat Cafta le ingaduia sA se opuni orice decizie oNU.ite.ucce\runea indicala de inenumerare F'ereprez." lo'rbilirdrea . ob. a fon dis l* ""ii " rcNale.r':-"ir*.' incerc.. J.i. ae\chis in anumrre condrrriaproape e\clusi! lirutt.""ttu. in Irligir nurmale ll. . jnd socier:rrea N"..re inuns.:. cu un carltp de apri_ ili. bLrne oticii sipregatrea negocienlor scris penlru state' in prjmul rand penCafia ONU.n carle pasnice >i (crl.5 . cum i-i-i..".""i ti" pentru alesc&carea energiilor asigurarea de con".6rii.iliri"'. c! r functrons.".farsirurui in!.Intr dde\jr."-""1" ft Inlold.e ai.lrangerea de dmp d $i terme_ rrL||ur \cun Nrgocierile de la incheierea unui ronflici ...iJiri lUlierlarcurse in cursul secolului rrerur Anchcra ion. hel/ .se tac aeschideri in direcla nnui sistem care bdnis rdreprurile omulur' prcblemele globrle . codilicarii reAull ururir ( Cun'.1. O sur."Hae.ru.'. A.ro.ns.ere(ati de .'"'l'."ii" il"i '"iea.t.".j-T)lil. un document iJror stale E\re t.tfel | .nilor in cru. boi mondiatqi l':o':1" ver\aities. monrlof /are.e de Negocierile riman vujnerabile la influenlele de context fi conlun(tur5.? ice nu sU r obriparorii..ut . prevenire.xl d^: l".rrruLlrnrj evolutiei .re menrr urrrrl . e de conciliere Ltnde a ..dunr pe ju'ittr' cale-prin vocalie cxploarea a" *-lvare .]-ir". o."tr i" t"1".nlemallondle aflalr sub comanoa de'upra\egnere a combalanre..e/c lm.i.i" "..^* i'a..i"ai "i i.rrea deprelimrnara a rerot!anr unui con_ jil.op 6in.^"::T. conllictelor ii mai ales a servit drept in $i a pasiunilor ilrJ-.'t. in. ln!e. problemi la fel de clar .o0r au avul o procupare primului imedial6: in ll . rdeflifice qiruariile grcte !i nerra!abiJe rlirigiite de ll-i..*i.fti ".tercr te mrno-e..||pr ptimut loc c:rr ti ca norenr.1"1.e nbure un cajJcrer cor.o-e\ si m r rle.t". U"i."" a. ii a" p.i..(.l^ illll: ta rrrtrc redu\ Ll. mar alF.qt.emt. "ni.rc) ( on\enrir din t8gq rnlfoduce . Teoria . .ltcrr e.j".i oNU).'" .. *"." i.rr 5i pe o ba/a de IcU'r:'rrJre. sa cuiiln. Relinem insi respectarea unui adevdr urui connicl.!-littdintt >t |ilat nol u'nrrot. Aprodpe in nici un cdz onzontul de rermen rrrnF sr pfoblemele \onsolidarii independe tei casli!]|c nu cu fosr lUate in considerare in revi\tb a melodelor parn.'"r. \rrrelor ' deri "'".rihrie o acdune .Juuri pc sc?na lutnii '79 prin rst" la manle puten.l't':::1.:Il:l-ii:q.."i" *r..tau :ub in.i"yl'.ur .r. scre mrntrie ale Iegocialorilor.:::. unit". ttJ. . "Jm mult mai Larg decit pa$nici sunt valabile pentr:u un sistem al stutelor' acela CanS mcepcm cu L rmarino .

Bunele oficii. ancheta este legate de conciliere. pHnea el\eliane d5jgura Lransponul la CoDferinla aj delegaplor atSerieni. afa cum pFvede Pactul de la Bogora tTrataul jnter_american refedtor la reglementatea pa$nica a diferendetor). la bilirea de contacte. In 1965.i.Jocuri pe scena lumii pdn?a L (onjti lc 8l Consiliul ti Adunarea organe de anched fi conciliere ln convenJil de la Strasbourg (1997) privind reglementarea paqnica a diferen_ delor. URSS ofe$ bune ohcti 9i Pakistanului peDtru liceperea de negocieri. SUA oferi bunete sale oficii dupa aceea ti -Indiei 0c[oneaz. DeSi ir titeraturb ele sunt asociate medierii. raj SU{ prop. in anii'90' discutat crearea de organisme speciale pentru ancheti. oficii ale Etveliei.ineae li. observam cA obiectivul atet al bunelor oficii.flrte ac. perile r5sDund Do/. in dilerendul di ue Chile Si Peru. Medierea reprezitte asistarea Fi ind$marea unei nesocie. A5a cum etiDrologia larjni indicd. ancheta este iniroalucerea la o i "a. llncheta a devenit o insti ap(oape generalizata a sist€mului intemalional. ca exemplu in sud-est$l Europei (SEE) Societatea global. l)trpi un impas de cAreva luni. mai energicA pentru opnrea unur con ventie mai articulate ti este arbtat $i de cazul Comisiei neoficia. Dupa ce p. In cele mai multe c^zuri. care locuiau to Elvefia.ti\ la un upel al Secrcrcrulur Cenerat U Ttranr de l. din 1926. Agenlii ca eiercitl un sistem permanent de contml privind producerea $i rca rnateriilor fisionabile. la care prim-ministrul Dar $iu e invitat apoi ca mediator. mediatorul se afli Ia eAali distanti de cclc doua pani. dezamorsare sau litizare. '""f"pti pti" a"mifia sa. o faz! de moratoriu. As in 1956. intr_o nou.rzA acceptarea ambasadorului amcrican Bunker ca nrediator.arini iu 1962. SUA . in dircclia aceasta pteventivE. in (CPRA). un rol i duadv mai ales la inceperca negocierilor sau in intervenFa piqile pot fi satisfdcute de prestalia te4ului ln bunele sale of! cii si inreressh in a-j mari auibuliile. care a consral in sediu ti facilititi de fulcdonare unor negocie prealabile. care' cu unele mod crri. problema consti! dupd e$uarea acestor negocieri. otena de bune rii.. iniliativa oferirii bunelor oficii revine lnor Fri te4e. AsLfel. ca fi ancheta. de$i poare r(ista.rn panjtuf urgani/area rricut prctrmur:tre \ecrete. introducand o fazl. de$i necesarmente ln Calti. eptr.. A fosl acceplal. Haga din 1899 $i 1907 omologheazi pro. negocienle se poaae la Evian (Frdnla) $i Lugrin rHlelia. FranJa angajeaz. ca mediator. legate printr-o uniun€ economicS.iO. conciiiere 9i mediere. la lel cum bunele oficii reprezinra pregirrria ei. la explorare 9j informare sau gdzduire. cet $i al medierii este lnceperca negocierilor. in modul in c:ue eie ar putea fi rcluate astfel incat poziliile formale ale celor doui Derd sd fie menlirure cu micr nodrfrc:rri acceprale. acesra publici propuncrile sate care fl negocierile sunt reluate la locDinra Dri. de degajarc.. Adunarea Generala creeaze ln aprilie 1947 nouii Comisie de anchetd care ln cateva luni (august 1947) un raport cu propun€rea lmp64irii Palestirci intI'un stat arab 0i stai evteu.le anglo"americane de cheti Drivind situatia din Palestina ln 1945 Pe baza raportului 1946. face din ancheti o practica curent5' tua1a pe planul neoficial de ONG_uri Si rnai ales de mass-media._ Si lpropterea trontrerel lranceze). Se rezumi la asigurarea de linii de comunicare. care continui in forme dezvoltate fi astazi sub or€anizatiei niscute dir cscE: oscE. ambele l'iind interyenlii ale te4ilor. Nu se presupune ci panea ce oferii bune oficri panicipe la ele.i de cirre un LeII. rc.e. ele ajutd negocierile lntr-un mod mai discret $i mai oficios cat ancheia.lestinei. l!. Convenlijle de l. care oPre9ie conhnuarea sau rzbucl violentei. Fl esr irnplicat rn procesul rregocieritor qi promo_ veaza cu sdruin(d ajungerea la un acord. iar celelalte institulii specializate pu raDoarte qlobale in toate domeniile activitailor esenliale Numerc organisnie regionale au crcat sisteme de alefttr prevendva.rimla*i a . guvem pe care francezii nu-l recunosreau. negocieri la Melun (Flan!a) cu algeri carc se prezentau ca guvern provizoliu al Republicii Al sunl acceplale cunentele organismelor regionale o irclud pe un loc rmDoftant_ (rNU $r ScLrelarul Cencral r$r asuma rrecrenr oceaqa . sunt consrderate din recuzita metodelor patdce $i au. este adoptat de Adunarea Geftraltr ln noiembrie 1947 ve( asdel ctr prin intermediul unei Comisii de anchete se adopd o 1 lutie istorictr de cieare a unor state noi Este de remarcat ct ancheta a jucat un rol esenlial ln rezol conflictelor. sub tutela britalice Nefiind de evrei si de arabi.a devine oficiall ti propune url plan de constituire a shucturi federale a Pa.' care transDarenta la noi nivele. la sfar$itul anului 1960. iar CSCE.uge 'i. Cend reuniunlle se lineau in Franra. izbucne$re conflicrut inrre Indonezia $j Otanda cu privire la Inanul Occidenlal (Noua cuinee Occidentale). din 194g. urice a(lirnc prccipiral:i .edura $i apoi Carra ONU d.

diclionrle. dif<rcndut in pnrrnp fronrierei Inr Jjn reg. peniru o regiune de care depindea accesul fiuvial la El a dural mai bine de un secol 9i a fost punctat de rizboaie. Concilierca inlemalionah apa(ine tot familiei de intervenlii te(ilor. dar s. deselnnali si rezolve un litigiu carc a rezistat incercerilor solulionare prin negocieri directc. arbilrrj l \e ocup. Medierea se bucuri de o atenlie speciali ir prczent.ingdrcl Preterinra pertru arbirrrt e.e il (1899.ijinului exterior. ca in cazul concilierii postbelice franco_gcrmane.in!i rr)eorenr. lnlrc mediere ri arbinai.oi rcspecta arbirrii (sau arbitrul) este supusi acceptirij prealabile a nLr diferenliazn alunci de Curtea Inremationala de Justitie. Ca genezi. l8l5 ). Un acord provrzoriu cste respecot $i rizboilrl se deslitloari din nou irtre 1932 $i l9 i le por aplani . care elaboreaza o solutie oblieato_ rie. in fine. aflate in negocieri au lrevoia sp. capacitatea de a ex' prima punctul de vedere ai fiectuuia in limbajul qi inlelesui celei- paftea I.Gran Clraco" izbucnit intre Bolivia 5i raguay. Viginia) $i apoi la ONU. a tlcut ca noua perioaJa sE dea prete.acrrut ei rmbrsuu.i Je rcglementder liligii_ x)r drnlre \lale pnn iuLlecdlori ale)j de acesFa 5r p( brTd dreprului i|temational.nra J fo.ing.lo. bu oficii (Argentina).tiilor i rigide Si intransigente io fala opiniei publice. unde staleie . dar sub o lbrmi care o inrudeste cu mijloacele l nale ale arbitraiului $i tribualului inlernaiional. Secole de-a randul. intereseie lrusturilor pelrolicre (se gisrse in Chaco) Sj in final crlenlia Conteinlei panamencane de ciliere alca$itd dir cinci stale anrcricane.riricara do caracterLrl tehnic al unor lirigii $i apoi de taptui ci in arbitrai plil. medierea personalA care ofera mai multe garanlii de obiectivitate Si neulralrrale dec.ure o \. Lucr.'9. Exe]nplul cel lnai citat csle sti gerea lungului conflict . care deiibereazi in $lingendu-se abia in 1938 prin arbitrajul alror cinci state ame. papa de la Rona a fost a.rt< ircepure In la66 au dural dor ani >r sent.. nerncredere {ictize. in plus acesta este supus unor norme specifice con$i stand in pestrarea increderii celor doua pi4i. €ntu/ia(mul pcnrru arbiuxj a fost aLal de mare Ia Conrerin"!a de h Ildga.bitrul $uprem al unor litigii intre regii ti prinlii cre$rini. Iniervenlia de mediere a organizaliei a fbst frecvend pani in prezent Celelalte forme clasice sunt medierea unui stat te( sau a unui $ef de stat. Acordul este semnat in august 1962. cu participarea lui U Thant. l)e$i mecanismele ONU o includ. (. pA.t sLdlele \au conducAlorii lor. dupa o intervende de concrtrere a premjerutJi bnranic. in alte bata!. In (onceprra de atunci.|re prevnd cd in caz de diferend. Ca $i tn cazul erilor. medierea organjsmelor regionale .Lile i$i aleg singure judecitorii. bilalerale sc stipuleaze . care nu are caracterul ierarhic $i mai distanr al concilierii.icane.1.. tor pentrn a propune o solulie neobligatorie. consli in activi unej comisii (dc cinci sau mai mulli membri). ea o extensie a anchetei. impticar in dezbateri $i ceudnd o solulie neobli Satore. India si Prkr5rxnul..o ne duri)tI djn lu.y*".1907). medierea colective (uneori impusi de iratate. Arbitrajul este una din cele mai vechi forme de aplanare a unui lrtigiu. ca in Congresului de ta viena. cc i-J dcordal o prma iumalale de secol.". intr-o lume a i terdependertei $i conexiunilor mulnple O formi evoluati a ace sprijin este prezeDta permanenttr a unui te4 care in afara rolului negocieri serve$te ca argument pentru modificarea pozi. de interyretare sau aplicafe. pani $i procedu. ArbrtrirjUt de toate atributele Lrnei Inelode jun. pe . Medierea este o inte enlie h negocierj a unui te{ f:rd autorjtate foliricd Foprie. Middl€burg. cet $j concilierea fiind fonne de institutiondlizare a formelor pa$nice elaborate la H {bsen}a pdrtjlor.h-Srnd unur uib nal tormaL din lrei per.^lJ!ra. Esenla merodei corrsta in alegerea unui jndecitor (sau mai muiri) ad_hoc. Conflicte 83 lalte.\i re/o \e trlrciile De crre I'lr1rlor. 8.u ea KLrr.re lu. Djferenla fali de conciliere esre aceea ci rertul De care il rcprezinti concilierea este un or8an colectjv. r. echidisranli $i neutralirate ca sj medierea.r.b lorma unei autoritAli exterioare.t ac(epldU Je dmbele pini.ca rnembre ah ONL sunt cnemrte \a. Inrdr s-a creat Cunea permanenta de Arbirrat de Ia Haga. lile vor recurge la arbirraj. C. cu iceeasi cerinti de obiectivitate. gi ea este din familia tertilor ce intervin. reprezertan! ar slate. Numeroase rratale intre stare prevdd clauze conlpronisolii. concilierea pierde din inDortanta !. Colceptul de concilierc mai este utilizat si peniru a desemna proce\ul de Inchidere a unei perioade lungi de ien. Toate cerinlele Si regulile practice ale negocierilor se adre mediatorului. numrle de U thl. rolul crescut al medierii in rezolvarea pa$nicn a litigiilor deulii ti comentdrii speciale.uti pe scena Lunii ambasadorului (l. Concilierea astfel conceputi. de a construi formula finah a soluliei cu gnja echitilii $i compromisului acceptabil.in care a excelat (Jrganizalia Statelor Americane qi. Lan $r Suedia.iunr. alat ancheta.

fiecare memb al Naliunilor Uniie se obliga si se conformezc bot. IatA un caz normal in care Cu ea este sesi in 1967. se presupund ca un moratoriu functioneazd si ostilitilile sunt suspendate in tim pul actividlii lor. ele recurgerea la arbitmj. $i al negocierilor in general.r ii bunele oficii $i a doua.ii.. recurge la resu^ele de elperienh_ la intui!ie $i ralionamenr inovativ al unor profesionirli. indiferent daca pi4ije negocia_/. Judecarorii. incepand cu Permanenti de Arbirrai de la Haga (1899) si continuand cu Curtea Pemanenti de Justilie (1920).ac-ordufi inlemaionale.:uri p. care se referi la arbirraiul.. sunt aleSi de Adunarea Generali a ONU pe o perioadi de noua anil De$i articolul 94 al Canei prevede cd .emna\e. arbitrajul cunoaSte aceea$r scal dere de interes (a $i concilierea. pnma caLsorie comine cArle purrn formalizale. creeaza sorur|| adaptate ta caz. intre cele doue dzboaie mondiaie au fost adoptate 9i traiale pentru reglementareai paqnici a diferendelor sau de arbitraj $i conciliere care prevedeau 9i. Cele doua categorii in care se impat ciile pa$nice examr sunl: prima. incepand cu orbifiajul. de interacfiunea lor 9i face tot posibilul crL solulia sa fie fructui sfaduinlei acesteia. Judiciar.A.Curtea lntemalionali de Justilie estei organul judiciar principal al ONU. are reguli $i proceduri preci\e. inlrucat Ge nania nu era multumitl ce ii revenea Drin aDlicarea de cetre celelalle do e state a rilor Convenliei din 1958 privind platoul continenlal.i de la prestalia sa insuficiente. nes_ rrucrurale rigid. sau nu lnc€piind cu cate. La aceaste situ se adauga incapacilatea Cu(ii de a implementa deciziile sau de acorda sancliuni. Oricum categoria a doua i$i dezvbluie lnsernniffe.te. esle sensibila la conte\r $i circurn.lo. Faptul clfregocrerea fr meorerea sunt ciile parnice cel mdj de\ lolosite la clauza arbitraiului obligatoriu in orice tip de litigiu.rarii Cu4ii In de Justilie in orice cauzi in care este pa$e". ancheta. medierea. doar in situalia in care mijloacele primei categorii par epuizate. cu norme cutumiare 5i reguli_ad_hoc. Germania.tini simt legali de un angajament ferm. asis_ lli. convenlie c e Cermrnia nu o. in 1970. Organismele internarionale intra tlror Si ele^in rolul de insrante. Ea este $i incorporerea unui dezj care a avut mai multe forme in secolul trecut. 1946 Si 1981. concili inccpul de secol indeamn6 la examindrea mai aprofundala a re\ur_ $elor pe care ele le oferA solutionirii Si prevenirii confliclelor_ . accuhd $i decide. de)i Fror apela la metodele primei catego.84 . scena tunii 85 tc. marele obstacol in iea eficienlej Cu4ii a fost nerespecorea $i incercarea de ocolire jurjsdicliei obligatorii. A iloua. functie care revine Consiliului de Securitate.la. Cu toate acesta. rcn'e in. Timp de 35 de ani. in. in numar de 15. din 126 de state bre doar 44 recunoscuserd jurisdiclia obligatofie. Are ca nucleu negocierea pe care o pregaresc.sdu o. Curt€a Intemalionali de Justitie de la Haga este astizi sia cea mai elocventi a funcfiondrii jurisdicliei intemalionale in materie de litigii interstatale. recurgerer la oryanrsme $i acorduri. losirea Cu4ii Permanente de Justilie Intemalionali Ca 9i in cazul medierii sau al anchetei. care acoPerA negocierile. alti sursi de neincredere a provenit de la ritmul lent de lucru Curtji .preced. Danemarca Fi Germania (RD au cerut Cu4ii stabileasce principiile $i normele pentru delimitarea platoului tinental in Marea Nordului. In declaralia pe care statele trebuie sA semneze in acest sens sunt intrcduse atatea rezerve incat pu. curtea s-a pronunlat ln 58 de hotirari $i a dat I avize consultative. calea iudiciar. Tine seama de opiniile $i poziliile celor in cauzr. iar in caz de conflicte de ordin juridic 1b_.

otranr.idenrul prooriu . O alt. . prin definilie.a caLrre limbajul prin care menine lnteresul acestora de a lua in consjderare afirmatiile sale. in factorii disruptivi ti elimin[ facto i int€gratori.lder^\ale re. Spirata disrup."nt de domeniul care le-a solicitat Existd de sioli teoieticc care se ocupi de negociefi Atunci cand vorbim sau se Ie rezolve' scoate .nU . Un negociator . Negociatorul care ln dialogul cu autoritatea decidenta insist5 asupra intraDsigenlei sale in negocieri pentru a-qi evioenFa mente sau care spune ceea ce crede ci place Ffilor sdi este tot alat de periculos ca $i adversarul.f".onflicte.n:uirea retemein.crizei.sau ln! . in\rno\ilin rcleriroare la inc:jlcJrer acordufilor gcnerale .. inA.ebuie .. Preze.au bildremte.i roate resursele. Importanla schimbddi de sens a spiralci conflicfualc. Esenla inter_ cei mai obiectivi cu putinli $i cu furnizarca si\tematica a linierea factorilor integratori.rzj negocrcrea ri agrtvcazi tonul discutiilor. Nivelul unei stiri conllictual€ este primul c. dar evi.cinlelor unei regocieri coniunctic cu rnedierca) in cazuri ce pnvesc pacea sau negociaiorul are rbue rnspunderi covarsitoare Ele sunl: 'i.ext de rezoluiie intr o organizalie intema. chrar dacar 'urr prczenle )i in ahe 'irua Lll. in car. redacteazi Banclatul a statului si hotard$te obiective nesociatorului si obiectivele operaliei sale in lumjna altor p-ametrii unei solulii dorite sau accepabile' ma] e"nerul".tarea pozjliei adverse cAlrc propda sa parte.tionalA) Pe misura (lemen pe care il folosim njtudinii cons.se intrerxp€ sau con_ fost auziti iinue. alfera esenliJ de cele cu rnizi nornuli a unui aderate financiare g.rl. sub tirluli transformarca conflictelor. au fost elabolate teorenc $l upti"ot" p. hrind o prejudecate in privinla felului de a cornbate pe oponent prin de In.i.r. miza este uriaqi. aa. care este medierea.n"tii." onui acord dc pl6!i a unor . o dari faF de oponent $i o datd fat6 de dc. bugete milit. Prezenrarea poziliei sale in tenneni lipsili de ambiguire! 9i care atat mai mult de p|ovoctui' inrerpret:ri nedorite ti atitudini agrava situalia2. hotiri$le daci ea.sau): inieresele unei p:rli incompatibile cr interesele celeilalte. negocierea. diplomatia negocierilor are posibilitatea de a-$i mobiliza intregul potenlial politjca externa dentul este cel carc face legitura unei negocjeri cu daci ea are sau nu loc.iteriu de a exa_ mina sarcinile negociatorului. modalitate de a o enunla este qi . constand intr o rapidA (9i greu evitabih) deteri_ orare finale.care. Acest nivel este reprezentat de indi_ cele probabilitilii izbucnirii sau retudrii conflicrului $i este fornar dlntr o perioadd mai lungi de agravare continui (posibilA.crei prelenlrtor sale. Ace. In ambele idenrificim pe teren o spirati care coalizeazi . In perioada pre. prcvenrrir oi conflrcrc..au Irnagementului de criza. rabrld) pe care o purem numi pre-crizi:r u1 rntenal mai . .Uhd din rnaliTele ongrnii (onflictelor )i naturii crizelor.r mod dc aburdare Ins:j blochc. fu timp ce spirala confliotului se dezvoha in cxGrior conform logicii proprii: inarmiri. fi-*"aze precim qi fazele negocierii..'l'."t.r( in JenumireJ Ina ruua a rc.upaLi in carul conniclelol o \emnilrcaLie 'peciala Un aqfelde politici Decieleme'nt este relatia intre negociator $i autoritatea telor unei solulii.e se t"ia SIin ce condilii sau cadru lari de ce a unei negocren: nu o datl exc]amalia unui negociator la sfarlitul padea ad.cun al crizci_propriu-zise. chemati sA le eviie io eua.. care in locul cursnlui ascendent ar l€bui orientate srre desrinderc. a dezvalurrii ariludinii ilrogaDte $r a scopurilor de hegemonie sau profit pe care acesta le intreriDe. este obtigat de doua ori sA spuna lucruri dezagreabile.Pan"a I Conlicte 87 CaPitolul 9 Negocierea !i medierea in rezolyarea $ preYenirea conflictelor Requlile $i tehnicile care ghideazi negoclerea ql negoclerea asistad de te4i..Mi-a lon Inal grcu sa ncgo(ie/ cu prnea mei' dc' tl Lu cJ un lchnicran rer'tr. AdevArata misiune a abordirii diptomarice prin negoci cri esie crearea unei spiralc d€ destinder€ constructivi prin sub- re.tmnsfonnarea adversari_ lof in parteneri". Nrcaierir"lul )r xlnbulele negocirtonrlui conflicsupus deciziilor politice nu apare mai pregnant ca in cazul soarta inlregii societeli' t"lor. angajand (neSi-t*tiile lonR. pregitirea opiniei publice $i chiar acte provocaroare sau demonstra_ liide fo4a. liv: este vizibili in enunlurile disjunctive (sau.li"i. acuzatii asupra intenlii lur ri rlirudinilor onile ale unei prifli tali de ccalalta.menre cat .fe spo te.

desfi$urate inlr un inierval bine delimitat de timp. ln epoca pe (are o plrcurgern si care acordi mai multi impol1anli societilii civile. a fost semnat ti Tratatul de incctarc a cxpeIienlelor in doub medii $i apoi in trei (sol. cu secrelanatul asigurat de ONU fi in prezenla unui reprezentant al Secretariatului (ieneral). Atunci cend experienlele cu drmele nucleare au devenit prea costisitoare Si neimponante pentru pefeclioniri semnificarive.du a unei lari din regiune de a dezvolta un proiect de interes comun din domeniul apei (regularizarii de fluvii).Iocuri pe scena lumii 89 Sarcina esenliah ln situala de pre-crizi a unui negociator carc urmire$te triumful unei solutii pa$dce const5-in: a) introducerea factorilor integmtivi. dezvoltarea increderii Si aperarea antirafllera. apare iniliali\a unui \ecin comun .catd]JniLtnii Sovietice ii a resrangerilor contactelor economjce lovite de inlerdictii privind l. chiar pe agenda acestuia apAruserb subiecte ca problema pdmei lovituri.ul sonlliclelor sunl urmatoarele: rii? In ciuda politicii de crntdinment apl./e unnf ncgo(ien capabile sd elaboreze acorduri non-fcrmale ln colaborare judicioasi asupm regulilor mfinate $i complicale de menlinere a balanlei tero- rderiile $i tehnologiile stralegice. ci se intind pe perioade lungi. culturii.88 . multiplicarea lor pana h momentul predominanlei fatA de elementele disrupaive. Expertji ambelor Fri crau prezenli. care cauta si deschidA paftii noi pentru scoaterea din impas sau depaqirea inflexibilitAli negocierilor. isi desfdsura lucrArile la sediul acesteia. mass-media sau lobby. Negocierile nu se reduc la o aciiviiatc a unej reuniuni fomale $i structuralc. b) devalorizarca treptat5 a factorilor disruptivi pan6 la momentul in care ei nu sunt in masura sa susFnA o spimld ascerdentA a . anali$ti. Ultimul punct este caracterislic diplomafiei jnovatoare.ea descbiderii pe alt teren $i cu alte teme a unor nqgocieri care s. e) facilitarea atragedi ln solufie a tuturor factorilor extramurali ce pot sprijini punctele a) sau c): comunitatea $tiinfifici. inospitalier sau insuficient pentru asemenea abordAri. calcul gretit sau accident Si ln al dollea rand interesul menline i monopolului nuclear (a$a-numita problema a celei de-a N-a puteri). legiturile fadorilor im plicali in temi (experli. deschis continuu spre folosire ti tr cmnd neintre pt. unde specialiqti de nivel inalt $i coDsilieri importanli ai factorilor de decizie puteau avea disculii semnificative.ci(r. ecologiei. educaFei sau senetilii pot contribui la acela$i rezultat.ionau numeroare organisme $tiinlifice $i neguvernamentale. SA luam ca exemplu cazul cand. consilieri). organisme intemationale. discutiile peNonale.. intrc cele doua puteri nu a exissau badere de nepitruns. O situalie prelungiti Ce pre-crizd a existat in tot iimpul Rezbo iului rece. ci o inlerfald poroasd prin care sc stabileau contacte neoficiale ti legeturi stabjle. Un cadru il furiza Conferinla de dezarmare de la Geneva. dezbate solufii construite pe factori integrativi. Este un subslral viu al diplonaliei oficiale. cercuri de expe{i. Prin avantajele prcmise participanlilor se poale produce o pjerdere de relevanli a lirigiului su. la un proiect comnn. A existat oare uD interes comun suficient de marc incal sa se fansforme ln proiect comun? RAspunsul este afirmativ: in primul rand era evltarea uDui cataclism Duclear iniliat prin eroare. lrl un zid crfe treceau dincoio de tema propdu-zise a dezarmadi. d) lArgiiea cercului de actori in procesul negocierilor prin introducerea unor factori constitutivi. reuniuni bilaterale sau rcgionale in domeniul $tiinlei. o ini|ative privati privind oprirea rizboiului nuclear $i scoaterea ambelor nuclearc din arsenalul statelor.anism in stabilifca de acoduri sau o cale pxfnica de fezohJare l lii8illo'r nraj rnult . savanli. societatea civih activtr. 2. energiei Oaraje pentru hidrocentrale).sau timp unor contacte $i disculii. cu intreruperi punctuale ca ln criza Berlinului $i cea cubaneza. De altfel. In alara acestui laborator luncr.Ele imbraci ?n aceasta perioada numeroase lbrlne carc includ contactele neoficiale. in calitate de partefleri. in cazul in care cadrul propdei negocieri esle refractar.cepribil de criz. Ncgocicrca estc astltl mai nult decal uD me. Cea mai aclivd $i legata direct de problemalica ar melor nucleare em Conferinfa Pugwash. aer. cand valoarea lor demonstrativd li de intimidare a scazut qi cand prolestele opiniei publice au devenii mai mult decit energice. Dar nu s-a daloral controlul acectei cri. Acest organism iniliat in 1960 avea un statui ambiguu (farA se fie organisn al oNU. iar $edinlele rare l. care a condus ia Tmtatul de neproliferare. apA). Lecliile ce pot fi deduse pentru ncgocieri din srudiul lorin caz. prin propunerea unui modemior sau cointeresarea unui organftm intemalional. poate avea de asemenea un impact pozitiv. c) favoriza. Intervenfa indirecti prir asemenea iniliative a organismclor regionale. lrl aceast. faTA pre. care invita !tuile in litigiu. exploa6rii unor resurse etc.factorilor de fo(a. 3.

El intreline. O sin_ gure exceplie fac Naljunjle Unile. si intervina in disculii .Salvarea ielei" este una djn preocuPirile cele mai vii in caz de conflictc. Ce aduce mcdiatorul in plus intr-o negociere legate de irchiderea sau prevenirea unui conflict? L Uneori cl este chiar o colrdilie a ljnerii ei.e. menlionate de Parsons: persuasiure. capabile \a produca lofinule. pe ptin refjonal ti ptobal.. m6nuit cu inteligenli de factoni de decizie politici. c) alterarea negocierij in forme de in$elaciune. mediatorul fiird penhx eie o sursA ]ai credibili de informare. lungimea de proces si Sarna de ca' I:acrere (de la oficial la Personal. Producerea de solulii ce servesc. lormal sau infonnal nrediatoaul.Ileazi in formularea unui proiect comun al cdrui prim merir va fi !lr4erca allor pa emn in rcatr/area . care pot fi privite ca o sursa permanenti.r . in general difenti de cea oficial atir sata de Par{r. Nu numar ca toate recomandirile ficute negociatorilor in acest sens sunt valabile pentru mediator. in condiliile de la puncrrr a. rnedj orut poJre rccuq. Toate acesle dcvieri sunt plitie prin rcrealizarea sau precaritatea acorduriiol.. sirualiile degenerarive provin din: L Pierderea obiecrivjralii Si favorizarea uneia din pi4i sau chiar l)erceperea unei asenenea perdniri. el este imparlial $i are o aDtoritale morale recunoscutd de ambele pir! ale unui conllici potenlial sau deschis. natura $i modul prezentirii idea increderii celor doud pi4i. Impnnerea.Inrrucer panicipe la elaborarea sotutiei. in interesul lor de a incufaja atiludini po' zitive ale adversarilor.tinelca de citre opjnia publica locmai prin postura lor de apiritori neclintili ai unui interes general . i se cere dihd re'ur. stimulare raportarc la ii obligalii generale. b) vicierea ei prin ameninlarea cu fbria. rnlerecc e. a amcninlifii cu fo4a sau uzului torlci. :1. iar urmit{. reuniune sau conferinli. 3. bazati pe iaplc. Mediatorul are dreptul s. Celelalte liri ii cer s6 le lind ia cu- Pentru simpla sa prezenti exremi intr-un conflict. Ncuttalitatea sa 9i dislarlarea egalA de poziliilc ce se conliunta sunt condilii sine quLL non dle rolului siu..arelc doui nnuleaza toale caracteristicile ei. Pi4ile nu negocierca f'ari sA se asigure de prezenla sa.onomrcer.cmporramenrul unei pirlr.j (lc care apartine fent cu evolutia negocierilor. Participe la o negociere. Primele trei cazuri compromit medierea. ea este un proces care. In mediere. e\penei . zvrnlrje. orice fonni ar lmbreca negocierea lrebuie evitati ercarea de a pune sub selrmul ei forme demonstrative sau a) folosirea negocierii ca un paravan al unui cLrrs inexorabil spre 4.90 Jocuri pe scena lbtnii PaaPo Lcnnjtictc y| decat un eveniment diplonatic. 5. limbaj.J. Cunoa$terea aminuntiti a dosarului conlliclului irrtr_o versiune obiectivd. _5. comperentii. ideltificarea jnre rcselor inpEti$ite de pirfi $i iniiierea de proiecte comune. sub presiune. inleresele pirlil cste un reprezentanr al sistemului intemational. iicand uzul erichetei medierii .r . dupi ce p6rtile i$i catrigd uneori sus. mergind pann la facilitarea condiliilor in care ace$tia po1 si-ii justilice comPromisul 3. .drn plrn ta (ele t-ci nijloace paSnice de a modifica atiludinea ij . kgnturi care it avan_ l. 2.Prin defirilie. de care tin scama si negociatorii. . nu are varietatea de forme. a unei solutii pe care pdniie sunr .i si contribuie h gesirea unei solufii. preocupar doar de ca$ti- ilor uzul ib4ei.ideci. Menlinerea pdn racr. mediatorul . . dar eie capitd in cazul mediatorului o di_ garea increderii oporentului.i a negocierii. Ca $i negociarorul. in principal. ui. chiar daci nu este nranoatat expres tn acest sens. I a si negocratorut. poate deveni o componenti esenliala a unei stdri cle pace Cu toate acestea. uneon ino\ah\.e inlelecruale. o sarcjn5 cel pu{inioi arel de difi cili ca aceea ce se impune negociatorului. institulionalizati de mediere. Ne oprim la acest punct penuu a considera situarea mediatoru []i in rapon cu gAsirea elementelor moderatoare.. 2. vazuti ca o follna de asistare $i ghidare a unei negocieri.ctorilor eocrcirivi de putere. Introducerea sub eticheta moderirii conflictl). oltigate si o accepte. Ea este intervenlia unui te4 intr o situa{ie de obicei bilalerah aflatd in impas. Medialorul ajuld pirtjle si depaseasc5 siarea de intransigenF ti sii sc angajeze in cea de compromisuri $i atitudini pasnice prag esre foa(c dificil de alins $i lnenlinut. lluperea echidistanlei fala de pafli ii favorizarea uneia in schiDbul unor beneficii speciale. mediatoruhri 'i Medierea. personale sau ale pdrti: sde (con((. mediatorut lrcbuie stfie srriin de calea a-paua ce consti in u7-ul fo4ei sau ameninlarea cu fo4a.

coalilii ale . sunt lddrte de. pentru care frontierele $i suvera tat. Terlii. atte caluri. [|lne. in dife. ca in rezboaiele afncane. Lamsne in rtara sistemului O pJgina inrunecara in inoria relariitor inlemarronaJe este inler vcnlrd rc4utui penUr apjinderca $r int/elinerea unui conflrcr la care Iu panr.rei p.upuse ':ill. Dar $i atunci.lno_ {re\ur(e pnme) si mitirare (\lrdmrori. po\luri ll::-. Te(ul se implicn d()schis' devenind parle a conflictului. cori.eJ oe-at dorlea.na\culi in cunul primutui razboi mondral ii d...\U .ramenrul esie ghidar de lipsa de ::nte. Pana in prczerl.zboiul i. Aceani acriune me. In poate fi rnrrcsita in dcscht ^nIrcle. rrnur It|( \nrlr. r "sri . {ie care depind inre.roclnna. .ge pAna ta inrere. in literarura juridice ii polilici.er:i inde_ L) februarie 1961.ecuritale in lrm_ Fr Kz. iare a declara starea de beligeranli $i folosind eticheii internalionala ca in confljctul coreean. financiar 9i prin tumizarea de voluntari in fav rea formaliunjlor terorrsle5. dar existi faptic cu pri 93 mor\. . in llare p'i" de :ii .in care unconflid inlcrn afecteazd grav situalia interna nald (stale in curs de destrinare) Nu putem exclude posibililrtea cr pe ndsura ce sistelnul narioMi lincle spre unul global.rcri n\dle.6 in . militare' fi SUA in r.92 Aceste ultime situatii deschid o noua disculie despre ter. ci pr. lmplicarea lerlilor in majoitatea ace$or cazuri este filcute atara Ol\'U $i a obligaliei membrilor sei de a nu recurge la fo4i nici o imDreiurare. al folot lionale sau ale organismelor fort"i. O rttA situalre In care Con.DeciJl In lnmirerea de rrulc il|rernJlro lllr\'llrlrr JcrcLtarei rnlt.. r ucupat cu \tudiul cdlurilor In crre periteria cra trnul. in timpul rizboaielor de independenli..5dsd. incepend cu arbitrajul' in toate ceib intemalionale. recu{crea ld lbrli cLr ace\re merode de :ll::ll-tl*:. demonsrrali de studiile sIpRI.unof nrrr nU poatc fi explicala doar prin lip. de data aceasta inccrcand si ramani anonimi.tii unui conflict.a au pierdut sensul clasic.ut in \ludiul Iut'. c. cari a cunoscut cel pulin trei intervenfii majore Alle venlii.ai pulin teoretizat.re. Te(ul acorald uneia din pirli asistenla tehnicd.cndcnla in speciat in deceniul anilor cr)r)rlcrcror rntemdtiondle. in alari de negocierile diecte: in medie{e' ju'isdic_ corciliere. Si.rpa d'rect. ne\ancttnnati de normele intematto alc de nfgxni\nele ti ul\u. \ra e oe a e\potta anrameT in orice rona de conflicl.rniemarlonir 9e unnr terh de a o tntrefine rl. n mare pulere prurocllre \arr Inrft. \lrcrgiile globdle ale marilor pulen in \pecial vi_ . A)a cum arn vd. expertizi.iito... Recent inse a apirut ideea unei legitiniri a a( unii te4e prin dreptul dlr intervenlie umanilari. in s€cret sau intr un alt mod cale nu angaje oficial. in te4ilor nu poate fi uDilatemlt. c r f.. c: t-arite vrlarc \au pforecronr tor sunr . Scoald dependenter ||/rf.'"n In cele . e./DorLrtut rece. Rolul nepa$nic. Rareod p54ile angajatc intr'un conflict riman singure lat nanciaJa.xl xno. la i ccrc.F?zi conlrolul unor leriLorii cheie. Acesle conjltcle r! I-rcr]lu In Defloddr de tmn/itrc a \tarelnr ce_Si c. arati ca sQrea conflictuald {'ri sr prelungil. unde impotriva C rcei de Nord au luptal !n!i din sisremul ONU 3.u.u dar tererul de Jpti(rlic a fos( accla at cr.i pozllr avantaloase)_ Inai muite locuri. in acele situalii care drepturile olnului sunt incalcate in ibrme intolerabile (genc e!c.re (rrrr' (..rcrc rllicrne..rc Vietnamul de Nord fi de sud' Corcea Nord $l de Sud.or d:e.i\!emului. I cu sprijin tehnic. Te4u1 intervine in corflictele interne.or de ni.a pacir.e.ilor ce ie$eru orn \ /urut-LJe interc\e maiorc ale marilot p refl. ucrea uner cnze sau a unui conflict in aria de influenti sau control a r. intervenlia tetului se face 'in domeniul soluliei paqnice El se gesegte in aproape toate cillel indicale de Carta ONU.rrnere de .utun/ in nticir misrrri oe rmpunefe a Dricii a Jonelor irakrene din Kuweil In tqqo inrre a. in unele ca/uri Prupdrr diferilc de \lale sDriiin factiunilor opuse (ca dc exemplu Congo/Zrir)' _ . a c5rei exij_ o:::lld". r:n(ii"ii/rr r :rctrunjtc de menrrnere a pAc.?mfirabit.60 !.r\Lpune acriune ipecraia a :l:-:l:. dreptul de intervenlie sA nu capete anumite.) sa.r concepule ca centrut cetor mai semnilr c ||ve rclrunr penlru aparaft. ut t". cet $i din pa URSS si a unor putcn necoloniale sau neutre2. rrlrrrr Lri 5ecurjr. anchet. l.nu r in\emnJt Incel. ca in cazul Afganr nuiui. Consiliul de Securitate a autorizat fotosirea Natiunile Unite du fn.zvolta.Iefl preocupanlor In ace\l (r"Itrr.a a o curma. t<.ii sosintS. Conlorm geopotiticii. iar compo. rlnrr din felrriile inlema!ronale .p1T".qe morate (rup!te caracrerisdce Scolii Duterii. ace$ conrol se exer_ de conside " "i.ele p.ondi{ii o recunoa$tere fomali. Masnirudinea comerrutui cu "l. fostele colonii procurat sau primit armament atat din pa(ea SUA.rinJ In . pdalizia.luf rnlemaliurrle O\U r1 Congu.t ru.l.d9b'$eu.. cj rcglemenlai' de forufi ale sistcmujui globrl.Jna con rct. Motivele (unl rn grneral prccurate C€opoliticn.

.te8rlaq lod4d e oJ?Jldos op nls dllll iln".lllsel ?a1?rrxelduo.i"rn l..r ?al rfqrsod 3p? erd nu rA ereqBe^erdns el wlrtull alse lotodnJl ln]?p 'Irld e orJuriu)LU op lollunlierJdo ErlsuolirunJ ul qlnlJrul' {gllncrJrp glslxe ereclldwoc erlrsFol rolluelqorcl ? Is er?rlp roltinuoi ernp .:' .apluarueura.dACAddNn .letulres rp InrlrsuoJ rS rrrqr r11.rmrueurn Inrueluop nnurd lnun ..el rS rliEulrott.ep ep uoaun'rBunl elel!^l3rql nlcollthl uO $ €q?uros uJ uo$.rrrjill rd rlrqruodsrp rtuot\r\e ruJroJ luns rlurulrurrd rfs rrruRlur.l -"ztuudro_ alelF ts iluJl .rlod rololJrlJuor 'u|uto^ lnru:ruop ur 9p drr ?urP rutued )tep ozJzru_rnt qs lru:ur InLuJt\t. ?e&u-loJsuP{ rnlqs l.lJSg .l.rtl .o1.r1 aitol rolso..rrEtrlrLrJ r< rrr.zauodef:o. IIU? op ?erelrurul Is .1 d p^_ery3 el n!3rpu es .ottJNn 'UOjOUdNn t.It? etue.rue8ro ner. p/.rd rrurrril v 1qo '8861 uI II3!d ? ereuriuaur ep siroJ ?e4!8erd tS ?eJlnllsul uJ 9rews$xa es luauleo ep uolllul er?lgurnl o €34t 106..irpuo.euo:aornl nitt lndruD nlrn OM'.Iu luns nu nNO elereolfttu ll4d ? erurglpe op auor'ttl "ta t oaitoa t114t11 ou"rs aa unlot .t rJ.lguor rp otrrreur ul rluDuodtur telu runrsururrp rorlP n JetrlSou ^lo7rr ludr3 uJ rr'rlue.!q?ts e4uJ rolelrruuor e arrus?d uglueuelSal 0p pnu?W rnun ?er?^UrurJep ercorde glBreuao sarErrnpv .ioU\C er n\O rt.lueJns aElnrl?lcods ellr rd !t snp € ar eacc 'e^"l8 unztc u1:erqo 'qlol el !ue8rn.flNo lntunur/raJl ..l reiLru!tvoJ prielu"CiO rof .Tuotroor p erner8 rt riur/Jrd rutJ] e qt.e rednquluoc ezEq ad e3?d nluod o5f prura. .] *e1.rt . 9J 91ar . reur nu J.LIord uor4.Jp letJurl) IrueluJos Z06l rtr reo .l nrlrl\ruun rnun le \Ed Inurrd erse nu asre^p? e{Ilqd 318lEdes ami V (atlrplrnq a.rd rolrlipuuoj pelEll'lax..qlpe rs rl3!d ?eftzrlsei :rolal.3i .ICJI .eriu l.166I atctUruoC un nNo alp o^qerujolur rolrunrslrrl eet[l ul lop?^Irs tA uJ uol?^resqo eP ?eunlsrl D ZVSnNO (tLob lole^\n)-Is{ uol?^Fs uv uJ eIuJueA op eeunlsq ) I/\trg^vNn qO Jp eeunrsrtltr t^lo)lNn (ueqtl ur r?r?ururrur elrojl U']lN I rq * ?urs alrul lulfpSuezep ? eris^resqo ep E!od) codNn !:) uM.4\qr?g) rr8oloco lnlualuop uI llsrri pprclEr grurEl? unurcc ulp ep uolsrs 'lBnrrturp tsoJ n .uJHNn .Da'I puo ? IDu-axDad) :|lxpd ?al9.Indnrs .1..td!t(E rs 9\ ereJ n nduJtl Inlu edn."l lili* -oJorc iols/ ) Rrtlurnq/t . lollue Inlrs eds lenl r ptoi{srPtuueH nNO rrlnlor Etttloinllsul Ecrlr " II ap wdnroerd n!-s nNo Ic rlErauaD lrrtl3l3es plol)sl?unu?H u !p .leuoz ul lpuosrsd duEluezerd ulroJuor lsoJ ? nu InrEllnzar rvcl eleluoud o ?3 tlEqc soqnog ep lwiunue lsoJ e Jolel.l€ruos) trOSONO '(th€lso8nl uJ edcelord ap ?iroC) lsrJpoqLuEJ ur rtirztlPlJ rp e)rDtrrornV) JV LNIII qFruepo.[ -!qus I? qrnez IndruD .r o1.rr.r r. o-o.uuor ur nl\lo Is tuEluezeralar rnlsor r< .r{u .Iru3^ard ep unsltu 09.o €lBqes ulp runPuoraJax ulued ?eunlsll^D osunNlt! 'rO .lrd\eord rull nJ elelJljuor rsrof leJrprfl\ rp norB rBtlr 'Qtatr4ltord) rr ort Intrn-lrul lnFlclltuo.{josqo 3p .i -€se+u? un .ounc tun.'C.lxuoirualut uoJc c.{tre? pue uonEurotut tpqotg :SldgID) lotisluourE '(qc1!.aunl reuo tue.cd ? er?uduel I ep ejloJ dI)IJNIn (u€lsDII?d ts eru! ed€^resqo ep lErllll^ dnrS) dIDoIr'{Nn rol elaruruo.uoi.)ltl 9s Inqa! r? o^que^e.ttJ nc pupdetq (0861) I€+IrEq 11961) 'urp ofii?nls u! ?t e^uEdrur l?dns? ?-IS I3 Lro audnd ep 9l?Uoli"ulalln ?elBrunoes Is eered eiuluaul? rr 3l?a auaiq reJEruo €Idnsr el?luntes ep InrllsuoJ tzNes elEod Ig alsoloJ rcrJnsur rs rsp 'ellq€laprsuo.nNo satr r?tu rS 3q e^8.Lrllll nc el9oryullrlesE N ?dep ed -l^llt? ?llr9luJ etsa .errurnt.lzll€uB rf er?Frrer ep eurrr?s rs nBe^[ eJeJ elpuodar lolrricerp deuflo]rrr ep ra trttDa aD vutl -rec pulnqutslp .p 1".rrdJr ra [srJurD InlntDOnrrrs JIE Jrto Jlrung ale/r1.erplutun prcads u1 .^?lsoSnr Inl.Lu. :ieod rnl cur8unlua rProdLu.trBluoJ rf .r:r: :rrrl ui 'rrru<o8 p RtpoiJ_uupurln\nN rrrierrloJ prreJr gdnp rrlrqrrs rrrlrl rp{ lulold.nao.n3ei "1rr1' 011..Iprou elus-i e^qeJ]ruues adn]l nc llnq ) nV (!r.Lr jr1 'dauncludns ap rs lolunuojs ? arelqnp ap rrienlrs reun " ?l€J rl lnzu^ B{ r^Pl\obnl et\ot urn rlrl)rlJUor ul . sp lrsalclor .luuos €arluo^erd '06.un r(BB ?Jrnd rc_r< gnrlrror:ra e. lolluE Inrnderul ?l !!pd €pu?l{ * ?p€lrE:) V '(€puulsl F9l) a.n 0p luozorcl u! undsrp nNO l€J3ueC lrueFrces €r rtle^cp lllnd r?ur a nu lBp lerzraep ?zDq ?l DeN qs !l-?z{euor8a: p pqrscjr lnseaold ec-lrqrsod_a1s-g .otua8rJur nNO ne. lolnd el? Frer35 InrPlsrsos u! eq es ec oFiqsa^ur rs adn4 ep aluelr..iadrntrs ll veJd" uud roletrlltuor P e.roirryl e JrElJdooir ap Inlorrrc rs JqureLLr rolelers tn\ur\uor rp opurdep rrrlrn -oldrp pueos olqetsul pLjuerod elJJ nR\ .o1urru1r I.rnl RlrlpJ P\drl ur'Bspun €ruuoplooJ Jp JLjctJdo o r/rtortuo) cL 'rr rJ rq n\O nudurd IntntDpuelu erltu ur ..u:1s{5 Burue46 e5 tg6t u! rer .

.Jf ifl :lt. :..fi :".: #r'..i1ll. i"l:.x.:1ti:'.r osi..7 I de prcblerre sotuing wotktfiop) per'rIx cazut unui flicl de dimensiuDi mici ce izbucnise in Asia de Sud Est.h ?i:i.:i:.:::..- Paftea L Conllicte 9'7 &i:1?:iT. k*.i :r::ril f3].' lllltii..1:.1.x{t:.T:. condus de plomatui australian John Bu(on) a orgarizat ut arelier de rezolv ::l-Y:""_]Tl1llyi.r ii l"r'?llr. cu o experienli reccrrla de conflictc locale in I iDtre cele doui populalii.r: i.: l:r.*t:.:lii":HlTl"i'""il1::r.liiiili il"li.lj#.t::t.Frr:. singaporezi. :"":r ""'"' :l1llil#i:l.'x.Tt'J:t x'ji::::.". . i:t"l 't::i ..'l_"9..:**'::.1. calul konlronrarrr. vizibili si aplicati in cazul conflictelor. A apar t ideer rcperani rnrlirli\er ).' '":".:.1's.ffi il."il._itei.rffiHi. tode vechi pmcticate in situatii noi. iar sponsorlrt era Mi angajase pe iftjonezieni.ip"r. grup de profesori de la Londra (crupul de la Londra. retorice Si persuasiune. S-ar pArea ce pacea lSi gase$te suported in secl torul neguvernamrnlal $i al mitc6nlor populare. bazati pe minanJa puterii.l|fi ."l.riq jlii'r#r. umbrite de abordarea militarista $i de recureerea forlE Si neavand atentie $i sprijin oficial.'.:ii:.*:rull'lm. ca bazi a sistemului intemalional $i global sau sustinerea tului de preemptiune ln cadrul autoapedrii..'r#ijil. Daci adaugam declinul adeziunii la multilarerali te.:.ll .Tr :li: T.lilli*:i.^. zra apare in tcama acclui an in Cipru (nult inainrc cle lurci din 1974)..i##. lii:r i: ill["::i l': :i.l"xill#::::]]"yT":iT"fl]..::fi ffi #rff . prolifereaza in initiati neguvemamentale.jt.ii i"l]"1i"J::.""t 'e .lfr'. au con.: li':rli:.* t .:i". ignorarea porenlialului exi in sectoarele ce ies din zona gnvernelor.*"j*.'[..'":" :rr rr rl.""'.i:ru.JlJ tft Esranrarea normatitalii L:L1 riif='lif$ili :.:l{* inr. malaezieni. iffill.*rocieritor oficiare 1. . I . Documentele produse de atelier sutlt in mod sulrrinzitor losile ii cirate in solutia idoptati de conlednla oficiati 1q66.':. Tnitiarivele ce merir:r Inenrionale lin Je aparitia tcolii i in negocieri.:li'. Mijloacele pa$nice $i cai diplomatice.liiir"j: ):ij jij.r:j:n::t**:".:L?:.l. cnglezi Si j:l j.*:r"l*r..iin."..::1"""'. dar (problen lieni.'["j"#":.'" .. ..ijiT:ll. vicierea unei abordEri realisre prin obsesia imaginii percepJiei $i supradimensionarea eficienlei expresiei verbale in dialog.riruir p.IrranJa dc \oro lqxinyl.l.t:'" ". :".-l::.iJtff Capitolul 10 Concluzii.ililiiiliT.. ri Tabloul rcsurselor pen(u rezolvarea pa$nici a conflictelor nu este lncurajator institutii suferind uzura timpului $i neglijarea. Organizarorii proveneau de la de menlul de la Univer-qity Collele London.llif:'.. Mai presus de toate sri adeziunea paianatd a factorilor de decizie la doctrina realistd. ingrijorarea fatE de im pasul diilorpatnice apare a fi justificad.. intervenlii talzii si costisi toare in cazuri tratabile in sladii iniliale. urmirirea intereselor terrnen scurt.i*i * .1i!:13:. in 1966.. Perspective .'#il)j.li##nlif.

98 Jocuri pe scena luntii zilie ca . innlnim o origine $i o fiiial. Ea este de dita nccasta o pregdrire a unui acord valabit. rc/enirdu Si o conldbulre pe planul moditicArii arilu urnl|or st perceplrer. Dreptu r'lc omului.rnure.lin pnniipal exponenti ar nud lof pacri.lesi la(e pane J'n famr'ra abordirijur baTale pe.r. Stag iul conllictelor Chemarea te4ilor conc iiere Activit.surile unei universitali virruaie. ni dttti pu niitaa.dezvoltarea capacita[i ]ocale de a continua proiectul dupi terminarea lui". inaintc de sau pre medieri pentru a imburetSli re atacarea prcblemclor de substanii. Cei ce intervin din exterior se v6d in pozili de terii cu o misiune diferitd de clasica mediere: ei au ca obi centrai imbunitdtirea . esenliai al destinderii $i dezamorsArii.rn ir pace.pnn.rc o retc. in carul lui Fiiher.. construiri tot pe rolul societalii civile $i aca_ denricein rezolvarea conflictelor. al indoirii spiralei ascendenre r violenrer.. Acesta este considerat unul . \arc . dar sunt bazate p€ metode strucrurale proD i. dar ancorari intr-o viziune teorerici mai anplh asuoraiiste_ Inuiur.interes". Impuremicirea actorilor de pace.ura doat penlru conlinuarea semirlarului ti perpeluarea lui. durubilitare. cu un palDares la fei de impresi_ onant. IRC rccunoa.n\tonnrpa.lo pRjO tpeace Re. Comunicarea intfe parli e$e vazula ca un mijloc de a dezbate soluli analitici a problemej.. Educarie de pace. Abordarea neviolenrd a securirilii. int' lia consullanlilor din ICR poale fi util! dupi ce controlul vi a fost efectuat de arbilraj sau nredicre de forta (o medLerr I'acc $i femei.r de ccrcelatori sr activisri.are terli sunt speciali$ri. Cand atungem l. Intii...parghii de pedeapse $i risph€) pdntr_un acord inilial sau par !ial.4 Schila aclivilalilor ICR Metoda ICR este complementari medierij.te ci acordul Si negocierea luj se referi la rnlerese. protcsufi .nliri pagDice ale con lliclelor. unui climdr ravordbil so|. cuvemanld globali. ONG_Un. Consultarea aduce aici expertiza anatizei {:le conflid.D." consullare-' -_ Abitaj (controlul oslif ta!lor) Segregarc Dislrugere (irnbundtdlirca rclaliilor) (siabilirca iniercselo0 Consultarc (imbunala!rca relaliilo0 Arbitfaj (conlrclul oslililalibt) I Menlinerea prcil (conirolul violentei) + (anaLiza connlcteLor) v Aslslarea dezbaieii (reducetea inesaLit:!ii) I Figura nr. Reconirtierea prr_ nrcA.. imperialismului qi inegatitelilor il apropie de |coah .irrt . Este un modet aniculat si realisr.ratori. psihologici care incarce atmoslcra surt^dezacorduilc emoli neinlelegerile $i neincrcderea reciproca ln al doilea l'ind.ti --> Negocieri Discu!e (asisiarea -. I'.\. elrborar inrr o.ii nu pe .t Arl Lrceput cu.r: ofra fi Dlultiple activirare de Johan caltung. Menrinerea pacii. mi)carea _t RANSCL. De fapt.nrr.ND. Exis6 urr rnanual. ca poate rlul unei pre-negoci. ca subiect principal./: :unr . pace $j analiza dezvoltirii. care a drticulat sislemul . .entii ale IRANSCI ND In rezor\ajeJ unor confti!re prirurr .r frlr in con i. subzistenli. anr numero>r t nd in_ ' (l ra de el Tnnitutului drn O.liei.ul \r1 peirtru ambi.h In\tuure Oslo) ti publicaliilor sale de mare circulalie.lalitatea de rezolvare a diferenlelor in viiror Este important sA notim cA.e. Democrarizare $i autoderenninarc. ce va irclude mo..dtn pdcate. Studiile sate asupra vdenlei. lbrmare $i cercetare in domeniile: Transfor.nteld(tive Conllixt Resol"lton (ICR). acest rol se exerciti de dou5 intr-un model adiacent. Culrura pEcii qi I)ialogul civilizaliitor. Jiere $r re/olvare a conjliclelof initiar >i condui de lrofe.atitudinilor qi a relaliilor intre pdqh pri controlul comunicerii". diferitn.inrernalional $r prnblernelor tac . ifi define$te un rol care nu cupdnde momentul ID cei 40 de ani de acrivitale sunt citare 40 de inre. un urpani\m dc me_ cu.ependentei.orur nor_ vegian Joban caltung..ri iie inlre pirli. care.aJL'n.Je: Razb. Zone de pdcc. echilate. apelul teoriei e lnai vast $i mai profund. ca se afldm imediat c5 mobilizarea acestei capaclUli e fa.).lirrn. capabili sA dirijeze disculii complexe asupra subiectelor care au iscat $j escaladat conflicrul.1. TRANSCI \D e. in . pnn creare.f. Este vorba tot de o ONG.t r. J ma lr. Dezvoltare..

dar la scult timp s_a adAugat coo_ perarea. Dar sr noriunea de. ca stimul Dentru revendi_ . zultat din prevederile conferintei de la Helsinki (CSCE. intr-un alt mod. Sri Laikat Sonalja. in domeniul politic .co$uri". o noutate fali de practicite sistemului internali ral o aduce rcgionalismul. schimburi $i vizite mi_ litare au fos! amplificate duptr doud Confetinre consacrate acesrut subiect (Stokholm. As! lei s-a ajuns la crearea faimoaselor trei .a DrinclDii lenrrale: reglemenlarea pa$nica a diferendelor si coooeraiea inire strle. aceasta line de decizia noastrt'. coooera_ reJ a cap. Kashmirt Corcea. s_a modifical. soci intreaga lume inainle. Eliberat de consrangerile oficiale. O sintagm. Principiile ce privesc securitatea sunt: nerecurgerca la fo4a amenintarea cu fo4a.rrii in drep_ turi. prin care reprezentani de seama ai dreplului inlemali nal au elaborat $i structun juridica de prevenirc si rczolval€ a flictelor.homedanism. reTolvirii \au ptevenirii conflictelor. Mecanismele de urgenF ale OSCE vizeazd comunicarea $i clarificarea recip..ilirarii sau caulirii \olu!iilor. Conflictul Est-Vest dupn 1996.ociale. Astfel. pronostic $i lerapie.Conflictul este o provocarc cu probleme cc strige <ranscende-mil mergi in afari.oci rapidi a unor situalii alarmante Si evitarea riscutui de fizboi (activat de trei ori in tidpul crizei iugoslave) saD indlniri de c. Albani socialist Si a avur o reuniune preg6titoare intre 1972 $i 1975) $i acti. Pax Paci fica. inviolabilitatea froniierelor.ecurilat. 1984-1986 fi Viena. Ea este o conferin{i i rulionalizaii qi poaftA toale trisaturile unui areopag pcrmanent. OSCE (Organizalia pent{r Securltate $i Cooperate in prcvine din ConfefinJa cu aceleasi teme. Actele ce elucideazA demersul specific al OSCE sunt D€clara$a (numiti $i decalogul). cursul lungii ei prcgadri (a fost propLtsa tu 1966 de cere b lie priviti $i asiguratd ca un rezultat al cresterii gradului de coopera_ re. la inceput a fosr conce_ putd pentru Foblemele securit5lii. privind principiile ce guveme:rzi sratele membre.100 . Dupi modelul ei. Aceasta se impate in doue: economie ti alre domenii. Maya. Organizalia Statelor AfricaDe a la fel. Existi un sistem elaborat pentru Europa largitn (OSCE). fiecvenl lotosira de OSCE e\le . indeplinirea obligaliilor $i respeatfiea drepttrrilor omului qia libenElilor fu ndamenlale. ultimul nand formula inovatoare. Ecuadot-Peru (in care a propus unei zone bi nalionale. Exempleie fumizate de tcoala lui Burton $i de $coala Galtun sunt probe elocvenle despre intrarea unor actori noi. hindufi-musulmani. Nepropunandu-$i crcarea unui sistem regional de securitato colecti_ vA cu mijloac€ de impunere a unei sotulii $i furclionand pe baza concensului care impiedic6 luarea de deciTiiconrorersate. adoptata in solulie). Mai este de luat in considerare miezul central al metodei TRANS CEND. securiLaria si nea9teptale pentru regimurile din rAsirit. in rri. inovatoare. capitol care a avut efecte bascii: Gibrallar Cenla/Mellila. Inci inainte de crearca ONU. h. conflicte de {asi in Virgi Statele Unilei Cuba: Conflictul Nord-Sudi Isracl-Palestina. scrie Johan Galtung. acesd actori injecteazi stim i !i formule noi uzul diplomaliei hrgite. in anut 1990rundele de negocieri Esfvest duc la un nou acord CSBM $i un tratat CFIE asupra Fo4elor Convenlionale ln Europa $i in acela$i an Adunarea de varf de la Paris creeazA strucrurile noi ale OSCE. urmlre de princrprile egatirar-ii suverane Si egdlii.i Mtrsurile de cretterc a increderii $i securitltii (CSBM) in domeniul militar. Japonia-Rusia. Japonja-UsA.. neame\tecul in lreburile inleme. Chinat crestinism-ma. OSA (Or ganiza{ia Statelor Americane) a dezvokat o putemic?i $coala de duri juridice. Urmeazd do.pace $i securirate". care inseanrnd transformarea conflictului confbrm unei ie$iri din solui. Ultimul a cdpetat o dezvoltare ln direclia drepturilor omului.locuri pe scena lunii panea L Confiicte r0l rcce. CLroperareJ fitnd un lacrof compoffnl al p6cii.iile conven. Rdzboiul din Golf.ln $i mi)cdri . 1989.. intesritatea teri_ loriala. vjtn!. Rhodesia-Zimbabwe: Irlanda de Nord. neguvern n'.nrali. Mesurile de cre$tere a lncrederii care au cuprins inilial modifi_ ciri timpurii ale rni$carilor de Fupe maj6re. Iu goslavia.1992). analizei sale sunt: diagnostic. Columbia. dincolo de contributiile de apropiere a pi4ilof $i de angajare a societilii civile. bi $i tradilionale. Kurzii. DacA conflictul conduce la acliune di tivi. au existat evotulii intercsante. OSCE funcFo_ neazi pe baza unui demers mult mai apropiat de viziunea viitomiui: r. 1975).Marile Lacuri..Jcea e\le lemenul cheje. ea generca_/a securitale conlriu a\umDliei attor organrsme care considerA ce prin securitate (problema domiran!r' xjungem la pace. o fo4A mofice ce mi$ce fiinlele umane.lal proeminenF pena la momenlul in can. conflicte jnter-clasi $i Ceea ce este de retinut in cazul TRANSCEND este interveqi in srbstanla problemei $i elaborarea soluliei.lionale ti gdsirea unei folmule inovative: .

este men sistemul de secudtate colecdvA al Europei..r fronlrerelorde catre douA populatii. atotcupdnzitor.ale. care nici nu remarci cand le trec. st n{a economie.r s-ar pulea adLce. a obiectivului precumpi_ rilrn $i a iDreractiunii crescute indiferent de identir5tjle cultur.a inlamplal a lo\t atlulatea dc la. dal a si creat und drn cele mai \peclacu_ rrle reconcttten tstorjce.le .eglementare a tirigiilor..lrerea jranco_gefmanA. Un comisar Penfiu minoritilile nationalg actioneazd $i in sennalarea $i prevenirea unor potenliale conflicte ln acest domeniu.rnr.a cun_ Nidel?l mai pulin alsacian $i nici un gennan mai pulin german prin xl). Este creati o Curte de conciliere Fi arbitraj $i se deschide o noud arie de preocupen sistemauce pentru reclucerea ri\cului unur conllict )r penlru aleda liJnpufie. Punerea lui in practica confirma rolul crescand al organismelor guvernanentale regionale in arhitectur4 sislemului intemalional. la inceput bazata pe cele mal neu(e subiecte.denlil.toz Jocun pe scena lunii urgenli ale inallilor funclioMri $i in situalii ce rcclami ajLrtoare umanilare.l in_ lllni tebuia ci lFnsformat intr-un proiect capabii sA absoarbe toat5 arenli4 ener 8ia qj dedicalia celor doud pe4i.re. prin definilie. punand oamenii si lucreze inpieUr)5. neavand mijloacele de constrangerehdispensabile unuj sislem de securitale colectivi.r:le mulliple sr concomirenre pe c.rorre rin scn. Cele pe care le scoatem in evidenle sunt prevenirea confliclelor si gestionarea crizelor (ce cuprind ancheta. Acest prolect comun la care facem dese referid s-a numit Eu_ (Jpa. N cend toate statele vor fi cuprinse in sistem.or. Dar merilele misurii nu pot li Degate.. furopa dispune de o aurorirare speciala in Inalene de conflicte. Este de remarcat ci democratia instaurati in tirile membre ale proiectului $i stratul impofiant al societ5di civile tac posibile jden_ lil.riei euro|ene.land de comune aJoptdle penrru atinpe_ Oricdrc (r:t rr)r. unde. Care este perspectiva Europei? Daci OSCE Si_a asumat o sar_.r Uniunea Europeane isi constituie fo4e proprii Este unul din obiec' tivele integrirji sale inir o entitate cu o politici exlema $i cu capacrraLed Je a inrervenr in sirualii connicruale. Suntem astfel in prezenla unui concept aniculat de securitate cooperativi.onli_ r|l|c. cind de securitate cooperanli. ci\ililatrer. prive$te P le4i sub foma altor regiuni rivale. paftencrilor (limb:.lo!j" sunt un grup resrans. se detaliazd 9i perfeclioneazi hotirAr e de la Paris. nici un dl\acian nu \. Dar ca inte_ rcsele divergente sa intre in zona de indiferenli $i s6 fie supuse ui- In al doilea rdnd. Reventm la niezul lectiei ce o di aceaste reconciliere.rnce. inJilerenl ce ident'lalicullur. altor ldri sau zone vecine. aiaturi de incilciri eventuale ale picii din prcprja sa sferd Crearea unei zone de ritate colectivi Dreia lozinca securitrtii colective (unul penlru loli pentru unul).ti inl:fur. mare a fopuldriilor nu a adJ\ atirgeje idcnrirarii lof. in 1992. vaiori. Ea reprezinte o comudrare de intercse. ic]eea de baz?l a inleresLrlui comun. Dar se $tie ci un si colectiv isi realizeazd menirea doar cind devjne universal.rerc pre. geomerricl. . complementari celei coleclive. mediu o ce cuno. a unor rrl'rc(trre Unice ti a rnnr . lchonrlrrilii omLrlui. coninand propunenle doui puleri europene pentru construclia Europei. ior lole_ u enn d.n rl. daca teza cA regionalismul esle o cale sPre globalism. care in ultilni i stanli ar pulea si creeze sau se refuci un singur sislcm colectiv . pune dczvoharea suDrccte Sr Inlercsc apanjndnd \ferei rre . cumefl. objceiuri). avand un CentTu d€ prevenire a conflictelor ce funclioneazi la Viena.^esle aceasta dill tre aceslra d€ neconcepul.In cur\ul Je/\ollan. Aceste subiecie $!nt capabile se formeze un magnet pulemic cate sA adune energi rlc_fr. la care ONU a aspirat nereNind sa o realizeze.prc nu lipse. to a relelanlei unei crocnm de inlere\e. \rci . ficand rizboi. Nu numai cA a credt o uniune intie membrii cireia timp de o jumAhte de secol nu a existat nici un caz de pdresrre a cailor pa$nice de . ata (ummernbdi \5 \ub semnul NAIO. Un forum pentru secLrntale pnn coope_. reconc. urmi in afara resurselor europene? Se pare ci ru ln primul rand. acesta va putea lua mdsuri nepininitoare.nnul" estt unul special. La Helsinki.lnce/ nu \-a \Inhr mai pulin tr.Iiua unei .sursele umane la un loc. istorie. \imic din ceea ce a u|mat Si inleracriunea pe iccr. aflate ia distanla cea mai mare de culturije existe un interes majot comun. lucru conlrrmat a5rdzi Lle (rrabarerea coridiana. ca intrd in ecualia unor posibile cazuri litigioase.. iar.le au.. au ftcul o in (riza iugosla\5 In decl au ftanco-gemala din ianuarie 2003. credinle. rai portorii qi operaEunile CSCE de menlinere a pacii) Si reglementarea pa$nicd a diferendelor. rradilii. Nu mai conla de cinr apanin reritoriije in lid_ 8ru. Un sistem regional.in6lale. care cuprinde rh nirnprr. rare este creat. . Ceea ce . si lrnta ce poate fi incorporati in reteti transferabild.

Prevenirea ti rezolvarea confliclelor au drept esentd indep larea recurgerii la fo4i ti mentinerea sau aducerea conflichilui zona tratamentului pa$nic. negocierilor sau ajre procedee paSnice. cel pulin. ci evitarea intrdril lui in starea sa violenttr. 2. altfel bine intenlionate. ir contrast cu concentrarea soluliei pe eliminarea unei sin cauze (strategici.) 4. eficienla oe a schirnba con!ingeri In mintea omulur $i de lial. la cele doui extremitali ale roter. 3. culturald etc. numitA $i a cunoasterii. Pste acceptabila ideea ci {dzboiul se na$te in mintea oame nilor. incepand cu . cum ar fi Balcanii $i Caucazul. qzul forlei line de I atiludine $r un componament. ontjrctdJ-i vrtent 51 c. dar este contrazis de inilati ti comportamertul pnn expresra f 2. la care ne-am refedt succint in lncheierea capiiolu\ri Conflictele se' coLului XXI. r .. Gra a araca probtemele de fb d 5i zona clocotitoare a factorilor cauzali. pe{suasiune) este mult mai red se decat calea creini unui cadru de interacliune uman5. de a predica. in generai irealizabill.e$terea $anselor solutiei pa$nice si al carui puncl critlc f. care la rAndul lor provin drnlr-o a minlii umane. Prcmisa increderii in faptul c6 prcblemele generate de con_ flicte po! fi rezolvate fdri uzul fo4ei. care pentru modelul matematic.Enun!d cA tot in lnintea omuiui lrebuie luptat impotriva ra : boiilui esi€ inse drasiic amendat de urmatoarele considemliir L a putea fi unnirite ftri divagalii $i pentru a teren srgur: Ponind de la realirarea unui conflict violent real sau poten_ a.ri.Demararea $i conrrolul unui proces oricar de indelungat. pent simplul fapt cA doar un dialog o. 6.derea probabrlir"l. oglindid filosofic in preeminenla senmificantDlui fati de sernli6_ crr. d imaginii fara de realitale.'$c activA" a cfurigat preeminenta.r . difuza $i irculca verbal sau scris convingeri favorabile pacii $i repulsia fali de uzul MEriiNegre. 7. cum este negocierea. ale . obieclivul principal este eliminarea violenlei $i neulilizarea influenla astfel atitudinil3 convingeri (predici. rumeroase.iderarea reatiialii ca o con_ struclie subiectivd Si ln predominanta virtualului. Penrru pa$r pe un 5. ce l zeaza formarea atitudinilor $i comporlamentului dorit Acest este verificat de intreaga experienli a pedagogiei.a/c "i fre ma.sunt elementele care pot intreline refleclia $i efoftlrile in privinla etminArii fortpi din recuzita vieFi sociale ln alte pe4i ale lumii. in care ..urrrc pnn sc. poate ocupa acest loc. Neacceptarea rolului cova4itor absolut al dialogului in obli_ nerea solutiilor. ralionamente. Este acceptati ideea cA obiectivul nu este desfiinJarea conflict. pe care o luam drept concluzie la incu$iunea in teoda $i practica conflictelorl 1. indiferent care ar fi motivalia de fond. Ideile de baz6 ale demefiului proiectului aomun ar putea fi condensate in urm:roafea schiF. Este una din marile mitologii contempoAne. 8. economictr. in privinla caulelor se accepti multiplicitatea factorilor c zali. I Metoda proiectului comun Premise teor€tice.ientat sp. Neacordarea locului principal in analize $i solulii a percepliei fate de realitate. 10. ci i la formele $i metodele noi p€nru acceplarea van_ ctdlii culturilor $i a conlucrarilor pa$nice.ceeasi s(hema si din alle doua diJectii: prin srudiul insuficrenlelor demersului clasic si al fircercirilor inovatoare ale uldmelor decerii sau pril analiza criticd a situa$lor conJlictuale din diferite zone ale Lmii. c6 au solulii I4 care se poate {unge pe cdile diplomatiei. Convingerea ci uriaga acumulare de cuno$tinte car6 caracte_ rizeazi era noastr6.e un obiectiv. Cu ajntor|jl lor putem incerca elaborarea unei scheme qenerale de prevenire si rezolv e a conflictelor' se poale ajunge lq .r 3. Considerarea intereselor ln primul loc al abordArii solutiilor. Gisirea unei solutii durabile prin angajarea ruturor cdilor $nice disponibile. e par!i fi avand in centrul lor nesocieriio. farA nici o contradicfie cu \alorile. nu sunt decat miisuri ale imponanlei acordale unor obi_ ective ce la randul lor nu fac decat sd lncorporeze realizarea unor interese sau necesitati. _ b) iluzia de a rezolva o problemn conflictuald lintind doar planul Inirial al ide'lof ri menlaliLadtor. Acceptarea metaforei rdzboiului ca maladie tratabili $i curabild. 9. nu se referi doar la aria civilizaliei. in con. Obicctivele.

asistate de mediere. Modelul matematic al realiztuii male a obiectivelor prin strategii adecvate se b^zeazA pe utili (sau valoarea) fiecirui obiecliv qi probabililatea ca o anumitA tcgie sA duci la atingerei liecarui obiecliv in parte.4/€/ la conrributiile colarerale ale organjsmelor neguvemamcrltale. al ciror enun! esle universal vala 4. care impune respect $i cunoaqtere reciprocA. Ele lin in pnmul rand de nevoile vitale ale pulaliilor (resurse. Alegetea proiectului camrr? de madmi atractivitate pentru pifli. lntro!fucerea grdd&dLi in procesul negocierilor a factorilor integrativi. C&rrlile sunt sjsteme de credinle si valori.. Impingerea spre periferie a negocierilor asupra contlicleior de tip disttibutir. uril.LrncLi.dclix. istoria . su fomi de cuno$linle $i aplicalii. adeverat).) $i de imperati supravieluirii care conline $i pistrarea identitSlii. Analiaa ca.iyeryente Si cotnune li ce inserlmitate au perfix pirli.mi (prc. !e4i ioteresali. I0. apt se ofere cel mai larg cadru pentru urmerirea altor proiecte comune in capul listei in bate e siruare.elaliilor lor $i istoria laclelor ii discutiilor legate dc difefend. economie. Concepte €sen{iale. 9. dc abordarea uneia din celelalte bil. a opjniei publice cii pa$nice sau chiar dialog (arbitraj. care explici vasta diversitate de culturi lumii. Listd intereselor d. lnteresele snnt considerate baza de moti valie a partenerjlor. hrana. . Srr"dt€giil€ sunt cdile posibile pentru atjngerea obiectivelor.ti $i apoj incor_ latate in proiecte comun? posibile susceptibile de acord. argumcntele fieciruia ir a socieiitii civile.e. 6.sau proto-negocied. indepen{ienr 2. conlradictorii sa comPiet antagoniste. discutii.106 Jocuri pe scena lumii patea L Conflicte tol este definit de $ansele egaie ale altemativelor qi de interseclia belor care le descriu traiectodile. indiferent dc culturile autorilor utilizatorilof. credibilitatea ameninlirilor $i Sradni de atraclie a utilizdrii fo(€i. jurisdiclie sau organisme inlemalionale) sau a vastei game de contacte ti dialoguri. 3. Aplic ea criteriului de seleclie constand in efecrulmaximal lsupra cre$terii /n. principali s impiicali indirect.r cste sfera activilililor unane rapid transferabile. guvern sau organisme) pot fi angrenati in favoarea unui acord? 5 . Prciectul cotn n este proiectul ce urmere$te un obiectiv obiecrivc acceptale de mai mulli parleneri. urmate de: olc post-conflictuale Si alegerea scenariului cel mai favorabil tilii soluliei ca ghid pentru acliunile viitoare.ullti c\tprindc descrierea actorilo. Studiu de conrexi. academice $i de expcnizi. separaIu i^tidrc. pana h punctul depdfirii suportului de care se bucuri acliunile de fo4n 9i denontarea bazei factorilor {iisruprivj. de sume nuli sau avand caracteristici de impas in delungat sau deschiderea unor negocieri noi. suficie de stabile pentru adetini mentalitatea unei populalii tj specificui I Cnllrrdli. jndiferent de alte interese 9i obiecti specifice $i transcendand orice diferenla pe planul culturii lor' Patii ac{iunii l.izeazi sau nu un acord li ce fel de acord ar fi in spiritul ideilor doDrinante? gi cu inrrebarea: ce factori (persoane. 4. a mass media. 8. tradili $i obiceiuri limbi $j istorii specifice. . ci grade de importanli. zate pe resursele disponibile. Lista factoriLor integ. renume $i autoritate lnteresele r translormi in: oriectite ce caliuzesc politicile entitAJilor in cauzi care pot lLlra lor (precedare de bune oficii. Elaborarea de scenarii pentu dezvolarea viitoare a $uslinerea Si combaterea oponentului. exprimata in de demnitaie ii aulo respect. fonduri etc. competenla $i aptitudinile susli_ ncfii unei stAri patnice.ii sorietililor $i populaliilor petitor din conflicr. a c6ror paticrparc rcalizarea lui sc desfiFoari. Proiectul cste ansamblul actiunilor indreptate spre ati sau Lurui obiectiv sau obicctive. ndsuri mobile pe scara priorildlilor. conversafi). penhx evitarea oriciror confruntiri sau diferente din planul valod lor $i credinlelor. Satisfacerea altui criteriu esenlial de seleclie constend in llegcrea tenei proiectului din zona ciriliztliei qi nn a cu]turilor. completate (ic un mecanism conciliator) $i men{iDerea contactclor in orice lo. cu intrebarda: in ce masuri situalia internalionah favo. lavorabile consideririi $i adoptirii unui proiect comun (ceea ce poate fi numil rr"dci J).drori contine transformarea intereselor conrune in oriactre acceptabile pentru ambele per. Inceperea (sau continwrea) negocierilor indjfercnL de t)a- fi diferite. '1. ydlorile nu sulrl pnvite in sine (frumos.

"i. intervenlia unor autoritili constald in Liniile definitorii ale abordirii proiectului comun se referi atet h prevenirea. Jocuri p. putem considera cX sunt intrunite clementele xnui p. de partea soluliei pa$nice. atribulii. provizorii $i perftctibile in cursui experi !ej. erapa de implementare introduce elemente precum: Instituliondlizarea. in f^za prectiticri. b) m6.. Punctul de vedere funclionalist subiiniazi rotul foncliunii. eco- incercarea cle a redtce polarizarea situaliei (prin menlinerea zonelor de intemct-iune $i interdependenli) ti a iniraNigenlel sau rigidit. Cu cat adeziunea la starca de pace si la meIodele ei devine mai larga Si lilojofia proieclului comun se extinde in comportamentul global. l2-Utilizmea factorilor emotiri. cat $i la solutionarea conflictelor violente. puteri lucrand in concem sau masive mobitiziri ale opiniei blice).climat favorabil inilialiveloryi inlreprinderilor San. In acest caz de gesti a crizei. c) invalarea graduaif a loleranlei fali de credinle ti opinii diferite. echilibrut este schimbat in favoarea tendinlei vi olenle ce se indrcapii spre utilizarea fo4ei. a atitudinii ti comportamentului prin: a) deprinderea de a Iucra 0lAturi de oameni de culturi $i identitnti diferite. proiectul comun nu se substituie lnsimasu_ rilor de fo4a prevAzute de un sistem general de securitate pentru tcpnma-rea agresiunii. Oblinerea Erabnicd de avantaje vizibile $i palpabile Pentru pulatiile inleresate este de cea mai mare imporlanld petrtru flx . in mdsuri sI ghideze pa$ii pe orice cale pa$nice ce ar fi folositA. Opinia ar putea fi definitiv ca$tigatE doar dupi prezentarca proiectului magnet. circulatia liberi. d) extinderea resutilor si prJcricilor democralice 5i in Iinal convergene \pre mjcul rizaur de valon $l plecepte comune valabile pentm intreaga omenire.oces de lungi duratii de schimbare a mentalitdli/rr. echilibrul este anulat in favoarea rendinlei pa$F^zele. ca ONU. doar acorduri ad hoc.. ecologic $i in cercurile tineretului.tii negociedlor (apirarea unui inleres unilateral . imbunititirea . in faza soluliet. incepand cu rclativul echilibru det celor doui fbrme fundamentale (patnic ti prin forli) sansc ale desfi$urbrii unui conflict. grad de auloritate etc. religios. timp ce legaliftii sau structuralistii se intereseazi cu precidere strucluri institulionale. ircepand cu lcgocierile. prevederile strategiei riman valabile drept componenle fornrulei salvatoare ce poate fi impusi sub semnd urgenlei pdotr-o mare mobilizare a factorilor exlerion favorabili (organis internalionale.108 11. in laza crt. sanctionarca ruperii picii esfe mai fermi $r mar categorici p. scetu I mii [rur arord: locuri de muncii. prcmilEtor recompense pentru aspiraiiile de bazi ale socielilii. in special in balanll opiniei publice.irea capaci_ Ullii cognitive la scara colecdvi a societdlii. Ea este udh $i in situafiile de rcconstrucse a perioa_ dclor poslconflictuale. In f^za postcrizi. Solulia care se termini in acesi nodel in riabil intr-un proiect ce trebuie realizal cerc si fie compleb€ consolidate prin: a) acoduri juridice $i b) inslitulii i (cel pulin bilaterale) care si-i asigure conlinuitatcaActiritlrtea proiectului nu trebuie si a$teple institulii perfecte. Cu aceste mAsuri preaiabile.clor de \enit. cu o puternice bazi in sectorul pacifisi. Est6' de menliond ca acesa lucru este posibil in orice fazl a negocieriloi prin discreditarea justificati a rizboiul{ri in lumina distrugerilor inevitabile de bunun $i vieti omene$ti.in mtloacele unui mecanism adoptat $i aplicat _ in comun sub umbrela unei organizalii $i legislafii universale.cu ori' ce pre!' este echivalentul eufemistic al accepttuii utilizarii fo(ei). prczen\i. predomine toate strategiile de mai sus. nice $i aceste strategii pot fi continuate in stadrul matur.

Harpcr and Row. Int mdtioial Kaufmd. Kohanc. IDmbDel. /nreridliyr. N.i Broome. Kd1. Histone de rclaliohs inteDntionaux Hachelte.. waltz. libi Eibesr'erdr. D. Hate& The Sytubolic potitics of Ethnic Wat. Boulder.al Ttudiio6 in Intewtiohal Relariors. Philosophi. Joseph. Barkawi. Athdenm. ft. UNESCO. 2006.i.. Cap.tad.. I 966.lt oJ Global lfier.'r. Boston.'988.1. Prcss... Chrisrin4 True. t9t4. Mtuk. Dosey p. S. r 977. Ray: Ranberg.. Fdah.. ia Intetnal Wat Problehs and APPloaches' T\e Ftee 27. 2001.Alerdt. canflict Repbfts Deparinent of Peac' an'f C 18.isco l elM dnd Co . 4. (erls.. Liltle. Hdcour1. NY. Roscnau. Prcss' 1984 22. t3. Cu. pavel anl lhterdepen. Macmiltd. London. Snith (ed). Holsti.es and Co"fii. Cnbndgc. Theory.a/cri. Frdch L. Ih?. (ed. Paris.n. The Diriding Disciplin . Sylacuse.ies. SvFcuse NY Svracuse Univ' Press. N. Maghroon. 25. Joumal 'i( huol oiEonoh. 1979. Amdlje. Peace Aeai6t WaL The Ecobg. So t'. Thioties et . bbetuli\n rhd Wal RethDking the Denocratic Peace D. 1951 . Syrmusc Univ. floben. ?fte Pnce ol Peace. a. . Francis. printer. Academic pres./ise . E.t 26.. P/. Lorenz. PalSrave. yt lea. NY.71? Sdcidi SJJrzft' NY.oh. Hachetle. Mas. Theories ol tntemotiowt Ret tions.1971. 5. Ny.D. Kenneth. 7.ttoial Inpetutive.). 6. Anetiu at the Cro$tua. Ia . Univeritv of Nolre Clagelt. N\ . Prolile Books. . 32. tntematidal Relatiolt Third Debate. NY. patterson. The Fre€ 10. Fr. Pdis Publ de la Sorbonne 1981 Parsons. \ummPr. t..).I ns Caurzs. J. Ph. 2001 14. Hedley. Richdd.Pattea L Conllicrc 1ll 15. Genetul Approaches ro the Causes af Wdf. Cornell Univ. Modet.e E\plaihed: 'rhe Sources of ConJtict.n and Cdrfict.rin. Mathew. 8. The Spe. NY. Pait ?t Suerre: &eorie des rcloti'ni int'mdtio'@B' 7. 1966. B. Houndmills. Addison Westey. Unwin Hyman. 1981. Tdak.ial Issue onsident.*.1982. . Chart lon.8. 2001 ds. StuarL. Bibliogralie 16.d 2. Tre Srate of WaL EsBrs oh thc Th. Andrew. 17. Tal@tt. 1997. +** Violence n. in Lrerholional WaL Ai Antholosr. 21. B@r. Jmes. B!ll.rred aJ WorA Modclliig. Deutsch. Linklater. Ithac4 2001.ertes des izr€dariD. Hegehoht dnd Diye\iry in 2 I . Boulder. 1997Choucri. 1977.J. Benett. ?re Mo. l7 ' Pan Capitolul3 12. Aron. ir2. 30. Ardey. westview Prc$. Joumai of Conflict Resolunon. Manchesrer. 29..{r4 the Neocahs. PDlitical Ditunsion of Conflict in MultidiscipLinary Perspettires ah Populati.ato sr of pace and \var. 'rheorr Readhg. Bunon.tru.Praeger. Mervi'r. 1972.?.ory dhd practice of Intetuational Relatiohs.s. md 1'hen Ptew". J. 3I. ol rntematiotal potr. laEl Cartrigh!. Fukuyana.N\. (ed. Conlt. Burchill.aleJ. Capitotul 1 ti 2 l.rr.'rout ehpirctnita.in9. Brown.ten Wo. Druckrm. Robe4 Nye. 19E5. Nobe Dame. Colomdo. Ralmond. Valae Dlfete". Piefte.cs. NY. ndea. 1985. kndon. DemnLrdcJ. 15. Caluna.1984.'d.. Small: Singer. colorado.lependezce.Ien. Otr As/e. Manchester Univ_ pre$. UPPsala UnjversaY . London.). *** States ik Am. 19. David (e. Dvoselre. . 1971 . Mllnrlisciplinary Pe5pectires on PaPulation ah4 trcr. Scotti Deversk.1966.iaz. Pesons. Talcolr. C.). Reus-Smi!. Stanley. 3..ts. (lV Qu est4 qee I'autan€ Pdis. Seplembcr 1988. Viotenca and Ctun. Wallerstein. 1969.B. IndiaM.A Estuh. Ifte 1980_ of Inlemarional Relalions. Hary Eckstein (ed. 1977.!e la cultwe. Globatitu wrsus Reatisn. Resolutioh: Connibutians ol Reiatioral Senices. 24.?ry. y:it. LaffeY. Millenniun.). 1965_ 20.ess Homesood. 1 Pres 1951 Capilolul4 eol l Renouvin.ll. London. Bosrot. K. Konrad. Azar. Jolm W-. 1979. L Rienner Publishes. Ma$. Hannai. nlc ?e. oJ vidlpt. Pdis. Iacqnt. v. Ny' Cffigie Co Rowmd md Littlcfield. Prs. Holimo.al Sr. Blom.l nerrldia.i Koeer. Sotue R4lectio6 oi the Pla oJ Force in P/oces.

3l (3).R. 1990' Cambridge H{vdd s/mre8) . A. Spector. w'.2000.o. kine of a3. 10. 60.reFi. i.ace and tdentity. Joseph V. Petes. Mds. Deqle .F.l. Resotrikg Third Wottrl Conflict: Cha engesJot a Nep E/a.' London Meni]lan. Robert 1. CT. 41. tgg5. Twcntieth Century Furd Pre$. Printel I 996 in 50. /1. The cow War and Thz New EutoP'' Macmillan. Sheryl J. Fftset. ik the Balkdrs. Models. MdhoL of 2000. Enot 44. Intemaliowl lYat Small Charles O. Ny. P/erett. Lenh^m Press..Irr telations intematiohales de 1 5 a 4os jouts traducere de P 42. Gaffnev' Palrick (1. 1968 James. ?oya\j Cotuplehqsive pea. Guma.cheL Handbook of Cokflict The Anabtiel Problen-Solvih8 APzrod. Brcwn.Th. MacDonald Pumell. tnndon... Alker. dnd Crisis Marusenent London.ljion Jran o u .ns: Retahin| Ihrnctable Nesoti|tions. Sociobiolosr: me Ne. 1.os.athermm. Holsti.loclti pe scena lunii llY. slitute ofPeace. Catilict Preyehlior in the South galk4ns. 1992. Schelling. Hc. United Stares Insliture of peacc. idolring Deep. 1999Prev' 4E_ Lu l.t)tlll'rlt Cambridge.rqi:6 &t XX tidck. 1996. Ghodi.ok. M. Xhudo.n Washitrgton D. United Stales Instit eofPeee 1996Diploda.2004 7. Kumdian Press. Bucurcsd.S. Colorado. R. Henry Hotd.trrotegic Analttis and the Ma as'nent oJ Olav Knudsan (ed. 1975. Bmett R. wrsluncron DC BroolrnE\ |71 Prcgres in Wo Pobics A 51. Capttolul s 57. ceorgeMason Univ. It? Odsin ofAuidtces. Andr€anr. Stepiren. Lynne Rilnner Publishers' 2002 Ho1st. 1996. Po. . Piene. Thoms. Mircea.).and proLLce oa ktnic Conflict Manaeeheht. rn? t /rrc London..ml? C/ires. Raimo.D.. H.William. Fairfax. E. War ahd Anti. Conftict Reelation and the En'l of thc War. Li1!c. Johar Joreen.don. bng WaIk to arr?dom. Croadrtry.arch Odtsset. tf. Inslitule for CoDfllct Resolulion. snyd. V4 1995. 40.Irhe . Singef D. lat\don. 55. Neq Yo.1996 45. Axell.. Moiagewnt oJ Intemdtidal M. TiDothy D.. Th@n ing Su. Chdtard. 5rj. Vavrvnen. West Hanford. H. M. Botlde\ weslview Pr€ss.. The Atublsraeli C@Jlic. Ten Thousands CLbales../.es and Faiturc..Wallensteen.. A.ry.r Brody. a Sinite Civilization. NeA Middk Lar. Zdtman.. ts85. Schraub (eds. ft. es et co.2005.t 52.t h ematia&l Mediatioh it1 Ettnic ContL. lay (eds t. Un ed States In. Journal ofPeace Resealch. Boulder. no 21.. Walt. 163. I..lrcptLl dzboiului $i dl pdcit. Illnlilr4ol. Capitolul6 56. i994 47.t12 . Librio. 59. sisk.es. Th. Ripe Jor Resotation: ConJlict and tntenention in A\ia.). Europe.1907. Denoctacv ard war: The End o{ an tllution 62. Enslewood. 69.. t4. Oxford Univ' paftea t. Rotberg.auili. 39. Rost. 1996.e in Southeas. Messmer. rhe ctash bt ciyitizatioti and the Ren World Otd. Sitzet.. Ravmon4 Ctregorv A A MlkiPolot Pea'e 66. Michael S-.C. 1987. 199J. Asbl€y. R. Macmillan. -l. Washingron D. 1960 "nc 53.C. P. 200. 8. Co^lti Prc\Pntr. Lnnats of the A^pss. Nolember 1995. LondoD. cd?..i Kinber.nattte". Simon x\d Schuster..-paris. Washingtot 49_ Miichell. Bulion. (ed.ts Violent Codllcts: A SttateEr Jot D.) p. v{isse. Christopher: Bants . M. rh. HancaV.5. poLirique ittauarc Malit"a. ]nlernatioml PoLirical Science Review.. Blackrelt.r. New york. Camcti Univ. 1995. PeacekeePiaq ond Peace Enforc%at Jdie (ed-): Denm William. 1997 38. Ny . Grofius.1 Cokcr. (ed.. Press. Pfess.). 1996.War. Brown. Mernillb. heurijtics for rnposse Re6otui... 17 (4). p^per 10.: Toffler.). IJ Nat Hwtington s Ciritization. Naturt of AEtession' 37.. Theh iy.C. Sofhic..les ol Violznce: Conflict Prcventid /dm. Mandel4 Nelson. "Id ri.1. CdsLopher. Johannesburg. Kegtey Jr. Macmillm.i North. 1995. Univ. Bteakine Cy.C. 1994 K.' (eds )' Homeward' 65. "/wa4 . Daniel.Rooted Con'tid: A Handb. pres.:r'. lqnuet.Jr€r ld Suete! Pais. 1969 . Montagu. Hugo. 1985. P-.e$on. Suniyat at the Da\|n of the 2/' Cerr.or). Prentice Hall. P"wsl Sharins m. 1999. Mdc Howard: Rolhman. Preventing Vialryl Confii"r '4 Studl Swedish -Minislry of ForeiSn Affai6. Oxiord t n. 46. R.?. M. Toffler. . 1993. Richafi'Theory and Resedtcho' the causes ofwdt' 54. Colard.fust. Mortville. Diplohaq. wilon. Reliew Fern&d tsraDdet Canter../ Cotri. Methob 'l ^nd Re.. Rubin. Conflicte 3 36. Pruit ded. Gilles. Ed $liindfice.

112

Jocwi "he

De scena

lunii NY
Oxlbrd U
Swedi

I

t3

36. Mon|agu, M.F. Ashley,
Press,1976.

Nature oJ Agressiot.
Vialetu

t4

37. Mortviue. Joseph V. (ed.), Plewtuing Minisq ofForeiSn Affa16, 1997
Enslewood. Prenti@ HaU, 1969

Cnfti.'j A tadv

Walt. Stephen,Ifte O/i8ttr ,/,4!krcer, Itbaca, Coheu Univ. press, t987. Zannan. L Willian, Ripe Jor Resotutiot: Cotlftict atuj Interydtior nl Asia, New York, Oxford Univenjty Prcs, 1985.

38- Pruil, Demi Snyder, Richtd,Theott dnd Resedlch on the

Couses oJ

Ctrpilolul6

39. Wiison. E.O., Sociobiolast: The Neil
Univ.,1975.

Svnthesis Cambridg€ H

in. Alkcr,

H.R.,

t?
Capitolul5

Ferndd Brandel Cdter, 17 (4), 1995. Brown. Sheryl J.i Kinber, M. Sclraub (eds.), Resolrine Third WolM Coiilict: Challengesfor a New t/4, Washington D.C., Unired Srarcs IF

t

Nat Htutingtot s Cirilizatitu, mefl tyftosel, Review

40.

Andreant, Gillesi Meslrlef, Pler/e,

Jdirter

lo Suerre?, Pzns'

f8.
l!9.

$!ute ofPe&e, 1992. Burton, James, X.rdlving Deep Roote.t Con\tict: A Haadbook.Ilahaft
Prers, 1907.
Fraser. T.

Po.,2005. 41. Collard, Daniel, t€r /elations intcmdtioBles de 1945 d hos ioun A. Colin, 1999. 42. Grolius, Htrgo, D.sPt dleptul tdzboiuhli ti aI pd'ii' traducere d€ Hansa V., Bucurelti, Ed. $tiinlifica, 1968. 43. Hmd€rson. Erlot A, D.tucracv and War: The hd oJ an

00 Ghandi, R., Pedce ard Identit!, Paper 10, Institute fof

c., Ifie,{rab-tlaeli CotrlLr, London, Macmjtlan,

1995.

ConflicL

lll.

Resolution, ceorge Mason Univ., Falfax, Va, 1995.

44.

Boutder. Colorado, Lynne Ricnner Publishers' 2002. Holst, Johan Jorgen. SrnteSic Analvsis Md the Manasen'nt of P

Olar lftldsen GA\. The coA Wat ond The
Macmillan, 1996.

Ner') Eurcpe'

Mi!.ea Tei Thousan^ C turcs, Sinite Ci)iLization, lntemational Political Science Review, no 21, 1.2000. Walk ,o areed,n, Johaonesbury, MacDonald 163. Mddela Nelson,
62. Malitza,

Huntinglon, Samuel, Tts Clart of Civiti.dtio, and the Retuaking vr'o.ld o/ddl, NY, Sinon dd Schuster, 1996.

ol

,

a

lr"s

R; Notth,R,Th. MotuSenent of lttewtio'at 45. in Intematio8l waf, Small M., Singer D.' (eds.), Hom€ward'
Holrtl, O.; Brody,
Prcss. 1985.

64

65. Ross, Mec HowmdRothnn, Jay (eds.), 7'heort and phctice on Ethnic Conflict ManaSeneht, Theorizing Succes ant Failurc, Lofia4

Pumell, 1995. Percs,S.. Th. New Middls Eara NY, Hefty Hold, 1993.

Macmilld,

1999.

46. Kegley Jr., Charles W.r Raymond, Gre8ory A., A MuhiPol4r Peace
hndon, Memillan. 1994. 47- Leatherman. Jdic (ed)i
Vavrvnen, Raimo, Brcakine

66. Rubin, B6merr R. (ed.), Towatd Conpreheksiye peace in So h.ast Eunp., Contlict Prcwntion ih the South Batk!6, New yo*. Twenrieth
Cenury Fund Press, 1996. Sisk. Timothy D.. Powet Shatnry 4rt1 InLtmational Merliation in Ehtu Crnll.br WalhiDSron D.C., Unired Slares tnsrilutc ofpeace. 1996. ('ll. Spector, B., Cputirid, hewistits fot lry)asse Resotwio'ts: Retanins tnlractable Negotiatiors, Annals ofrhe AAPSS, November 1995. {'!. r'orrrer, A.; Toffler, H., Wat and Atti WaL Suniwt dt rhe Da*tt oI 1? -2l" CeM'D. London, Litile, Brcwn, 1993. '/0 varisse, M., .Ia reconciLiation frahco-all.nun.te", potitique attun!,tc

Denffs willian; Gaffnev. Parick Cr.kj oJ Violence: ConJlicl Prcvenih

i?

48.

r"ttaine C,xes,'Nesrtlanford, cT, Kumdian P€ss 1999 Lund, Michel S., P/z'entingviolent ConJllcts: A SttuleSjJor
Diplona.y, Washingtot D.C., United Stabs INtitute of Peace' 1996

49. Mitchell, Christopher: Banks'Michel Handbook of Conflict Ree The AnaLrti.al Prcblen'Solin8 4p2l@.t, London, Prinler' 1996' 50. Rotbere, Roben 1.. Ped.ekePing ana Peace EnJotLzhert d

Methods oJ Cotfiict Prev,nIiot, Washington D-C . Brookings In 200051. Siale\ !.D., Modeb, Methods aad PtoSress i4 Wo d Politics A R";rcn Od)'$e', Boulder, W4tview Pres, I 990 52. Thomas, Schelling. Tre Stnteev oJ Conflict Canrbridge HNard
Pr€ss,

l?l

Xhudo, cMman, DiploMcr
London, Macmilld. 1996.

ud

crisis MaMeement

i"

the Battans,

53.

Wallensleeo, P.; Axell,

K,Conflict Resol ion and tlle End ofthe Relearch,3l (3) 194 war, Joumil ofPe&e

Mds.,

1960.

/2
I

I

Chautdd, Sophie, Ctr?r,Ls d.anflits tlu xX siacte.pads, Libno,200.1.
Coker. CnsLophc.,

fi",,'rr'",/W,r,

LondoD, Btackweti, 200,1.

4
74. Crocker,
Chester

Jocun pe suna

l

mii

partea L Conflrcte

A.: HaDpson, Fen Osler; All, Pamcla (eds.). M Global Chaos: Sotrces oI atul Responses to Inteftatiohdl Conlict,
hington D.C., United States Instilule ofPeace, 1996.

t4.

Rle.ne. PublisheN, 2001.

Hanpson. Fen Oslerr Malone, David M., f/oh Reactiotl t CoiJticl Ptddtiah: Ot'pttunitia jor the UN S!st.n. Boutder. Colohdo, Linnc

75. Donald, C.F. Danieli Hayes. Bt^d C., Belond Tnditlawl London, Mrcnillm, 1994. 76. Dykc, Nancy 8.. Conf,.t Prewntiat StrateEies to Sustain Peac. in Posr Col.! War Wo .l, Report of the Aspen Institute Coniercncc, Ju
30-August 3.

')5. Johnfon,

D. H.N., 1tr,,/z ationat Albitation Dack in Far,,,?, trndon, The Year Bookol World Affai.s, 1980. r)6. Malila, M. (coord.), M.Lanisne .tz tcgtehentare pa;nicd a .liJcren.tetot

d,re

rrdk, Ed. Politict BucDrerti, 1982.

77.

Enzenberger, H.N..4rrsuchen auJ den am Main, 1993. Pans, Larousse, 2005.

Burg.tkri.s, Snhtknp,

')7

Northedge. F.S.r Donctd. M_D. Int

r)8 Omn, Young, 7r. lrkme.liaties, 7t1in! paxies in Intenatianat Cri:js,
Princeton,I967.

PJljricrl A,|cLr\. to

't.

n4trrnt

Dispugs.

t

n.ton, The

78- G€r€, Frangois, Za rrarelle g.opolitique. Guews et paix a4otrd

79.

G€r6, Fmnlois, Parrqlai les euetes? Un sia.Le de gaopolitique,

Lmusse, 2003.

80. tleisbourg. Frdncis.

tz

bascLLenent

du no e, Ptis.

99. Patchen, Ma4in. Rz'olring Disputes Betueen Natiohs: Caercian ar Con.illart ,l Durham, N.C., Duke Univcsity pre$, 1998. I (I). Stein, J. (cd.), Germs r, /!e raDte. Baltimore. .tohns Hopklns Univ_ press,
1980.

Poliri

intomationale. Auromne, 2001.

l0r.zdLnd. William t.;

Rasmusscn,

81. l€sboune, Jrcques er al.,

lzs

perspectires eeopolitiques apras

hftrnation4l Canllict: Metha^ md Z?.tni4!er, Wa5lingron
Uniled States lnstirute ofpcace, 1997.

J.

tr{is

(eds.). peacenakins

n1

D.C..

anentuts d. s.ptcnbre, Ptos, Futuribles, N269, nov- 2001. FoteiEn May/June, 2001. 83. Peck, Daniel, ftc Wal Machine. The Rdtianalizdtia$ of Sldughter in Mad€l, Asa New Haven, Yale U.iv. Pres, 1993. 84 Ross, M., The culture of Conllitt: Interyrctations and hxerests Cahpatuti,e Perspectiw. Ncw Haven. Yale Unive.sity Press. 1993. 85. Segbergs, Klaus; Imbusch, KcNlin (cds.), The Globali...ttion af Erdp?, MiiNten, Lit Verlag, 2000. 86. Watts. 8.D., Cldrs?etzian Frittiot ot.l Futule War, Washington D Institule for National Srrategic Studies, 1996. 87. Weinbe'ler. C.i Schweirr\ P.. Umdtorul fi.boi nadial Bucureqti.

82. Michrcl, Klare. The Ne|9 Geoslaphr oJ C.tttic1,

r02 Bluwens, We er; Reychle., Luc (eris.), London, Brasey s, 1994.

rn,4r,l

conflid pterehLion,

l0:l Bo$e. Michaelj Doschct, Thomas, uN peaceke.ping: A Dacunentdry
10,{.

/,r/d!cr;dr, The Hagnc:Ktuwer Law Inlomationxl. 1999. C.hiil, Kevir M. (ed.), Pr.ventiw DiplohaLr: StoppinE .Wdrs
Trel S,a/r, New Yo.k,
U.S. Role Basic Books, I 996.

h..fote

roJ.Crocter, Clreste. A.j Smock, David R.,

Antet,1997.

At.a, Catrlict Ra\otution: The in Pacenakrry, Washingron D.C., United SBrcs InsriLurc of

Capilolol

I

Mfi\$. Buildhg Confi.lerce, Resolving Co'ilicts, Lumpur, InsLiiutc ofStralesic and IntenaLional SLudies (lsiS), I989. 89. Bcdiaoui, Mollammcd. l? raelenent pacliqle des djffarends aJricai Pdis, AFDJ XVIil, 1972.
88. Aleapapa.

Louhei John, McDan?Jd. I,trki-rrc.k DipLonacr: A Srstems Apptoachlo Peoce, \Nest H^nford. CT, Kumadan pres, 1996. l07.Drucknann, D^niel. Eounda,)^ Rote Con|titt: Negotiatjors as a Dial
108

106 DiaDond,

nerp,,riyen4s. JCR, Dec 1977. GrltuDg, Johan, peace b! pedLcltl
Lurc, 1996.

Mcl,!, peace aDd Conitict Devclopme.r and CivjUzadon, Oslo, InLemational peace Rcsedch rrsli

90.

9l

92

Caflish, Lucius. a'drc,bde Iatuitrage intefttatiqr?. AIDI,1979. Cor,.l P.. In .onci liatiotr ,tz,rdlio,?lc, Pdis, Pedone.l968. Flory,M , Negociatjan ou digdg.nrnt ai AlEnri.. Arm thnlais dtlit

109

r'.,.eftt penuasjan: Coercive DipLomaq as an Allennt e 10 Wal, Washirgton D,C., Unired Srates Institure of peace,
199t.

(lcorye. Alcxande. L.,

rcm.,I961. 93. Cregory, Martyn, Rho.lesia:
Today..ldn . 1980.

lronl Lusdkt

b khrdst.t. Tlt

W

rl0.Hopnann, T., f,o Para.lit,6 aJ Ne|otiatiart: Bargoinnry ontl ptohleh Solvihg ln Flexibk htenotianal N.Botiations and tvtutizli,h, Anrats of
Lhc

AAPSs. Novembcr 1990

116
111.

Jocuri pe scena lutnii
Rupesinshe, Kumr (cd.). Maitin s Pres, 1995.

c,n i.r

TrunsJou@tun, Ncw Yotk.

Capitolul

l0

PARTEA A

II.A

UN, UN, NY, 1998 A.i MaliG M., Cata ONU, BNuretti, Ed. Politica, 1970: v I l4.Bunon, Jarnes. Corlitt: Resolution a't.l Prerention, 51. Madin s
113. Bolinrin6anu,

)12.Bast I'atts abont tli.

NEGOCIERI
N€gocierilc

NY, 1990. .r '' :, Abra'ni Antoni4 Hmdler Chayes (eds.). Prerehtint Conllicl the Past-Comnist WdrLl: Mobilizitg lhtemationat and OrSari?zrirnr Washinglon D.C., Thc Brookjngs Instituton. 1996. lt 6. ConJlict Preyention itr the Black Sea Alea, Prc.eedings of wortshop
I ls.Chayes,

ihe Black Sca Udvcsily Foundation, Romanian Joumnl of

^... ( lastllcarca negoctcrrtnr
Modele ale negocierilor bilaterale

Afans lV (l). 1998. 1l7.iiisher, Ronald J.,1ntura.ri,e Conlid RerolLd,u, Sy.acuse Univ. /. ll8.Galtung, Johdr
\99 Jacobsen.

T'anr.crzl, Pluto Prc$,
I 19.Coodrich. Leland.

U,,tr€d /Va,,,,r, NY, Thomas CroweuCo.,1959. 120.Kuroda, Michiloi Rupesinghe, Kunar (eds.), tdlb Waml,8 Rdrldlrn, New York, St. Manin s Prcss, 1992.

ft,

t

Cdl C., ,!eal.l"tr8 Jot

Peace.

rh.

Roa.t

ndon,2000.

Modcle ale negocicrilor multitaterale

arl

Ncgocieri multilateralet un studiu comparativ
ScoalIr

121.Multilatelalisn antl the UN. UN, NY, Journal of Development
no- 17. 1987.

P

I22.Peck. Connie. The Uhne.l Natiohs as a DisDute Seule'nent InprorinB Methanisns fot the Prcwntion anl Revnuio, aJ C
The Hague:Kluwer Law Internation.l. 1996.

inovativi

l2{.Symonk,c:.
1998.

luJw.

Ro teld. Dan

Prcrention: Sipti-UNESCO

el Ad"r. Ppa.'. S,.uriD "nt1 Hardrrot, New York. Oxfod Univ.

Calea 2 $i calca 3

l24.van walravcn. K. Lar\ wam'nq and ..nlli. t rrc'"nt ^n. and Potsibilities, i^ SJ'hposiutu on Ea/b Wamins and
Prev€zd,n, The Hague, 1998.

Terfii
Modele conceptuale

Cultulile Stiluri dc negocieri. gcoli diplomntice
Ncgociatorii

ii.i"l'iri.'".+*"f''.f il".-.tffi iltp.:ff fiffi:ll. jna.#fi .ra o cea$c.Capitotul I Negocierile .ffi cear sau. ffi ?1:3fl... :f ffi#ffititf .ei.iiilli:f {'r.i"ffi .i.ffH* *{F::. T:[..lli.*:x.TH:.f ff t[T il".j o. de cafea.i:i:i"i:ff ":.fJi .". mu. r({ unrt erate In\ocind arnenjnqrrea jecurgerii :I . ffi#in" ffirl:Tll#ffiy .jfTidfilii lii:"i[:#ilil ".j::T.-nort"*'"*. nesof ierea ..t'" fi j::Jf l.r?.".r:iiTfl "".{ i{:::.? in!ruc.#:':.i' :"ffi flt:i:ffilix ll::"1' *.Jjs".H?""". i"j rf..i.!.:::*y*:. .''-"+tl-ulg. pentru a inlelel ::.'dilu** m* lrr:::y.jff r.ffi iiii :il"J:fl i :i.iiil}:ff lT:1"'i:3i:1i:l:rff 3..i. h to ri )r bzuin_ .."l:ffi g#":T!::tffii:?..llY.i.e. *.?.:i.Tff il''.:##+1:?'i..il.

1969) Ilu sufi plasate pentru a1li autori mod ln inima activit6lii diplomatice.(le illspirade economice._. Chiar 9i cei au inleles importanla Negocierile ca ma ifertare tipicd $i esenld insdsi a metodei di._.='niiu-. cienror In v tor..iinder1t iuridice sau atuitrule.a. care pnD rnlurrin.r. 'nrtircolul 23]u Nariunilor Unilc-"io-t enJrt: Pdiilr ia . o soc.!--!Lrlnnt( al inlluenlale Aceste defiDjlii sunt influenlate de pedoada ce a Ace\re defiurtr urde neqocipnlp fe'rrer.res -^^..A imprcund realizarca in mod oprim sie[ a unor chct. negocierile sunt rm p. precum tl exr unui interes polenlial comun. de$i purtdtorii de cuvant ai tco realiste vor sublinia ln contlnnarc metodele trad.. ceea ce ne indepifteazd de la cierea ca expresie a unei situalii normale.-T9-:.]i r.k))n obliBg. {t1cni?rc. care propusese inEe dmp model.1 in eomunl - rciimrrrilol sau a inlereselor comune 9r \ 1 ' .e. . orientaa {rrc .orul id at aj tnS' . Observem in aceasti definitie legetura direcfi a negocierilor disDutele sau situatiile de crizi.\ ''i ' 'tg .-. re/ut..tl l: jl'1 pdde. gocesul negocierii I inspirar srudii p anatze bazate pc merode . fiind atnbuite unei profesiuni distincte (ti aceasta foarte ve_ che) a diplomaliei.i/Smot" in ioa. am propus o definiie mai cupriryitoare: neSocre. ar pulea mAri eficien!a nego.. nu mai apar.tiintifice.l .. lalenr. .. cu o fereasra spre aplica_ rea koner Jqaqrilo}. O definilie considera negocierea drept procesul de abotdare . . pacea.ir".c.-_.drete maritor nego..si.ilr{cdier?.c. Duir6 alt autor. )a rellnem penlru moment imponanla acordata negocieriior ca pnm mlloc la care pol recurge starele. . desigur. Iur socrotogu (omunicdni ti a dialogului. nui itl..u t.a pdLii ti securitdlii int rrur< aceste cbordtrri dovedesc caftcrerut inrerdisciplinar al dome_ qi can rnn(a nu ez. Lrre lct\ondle ale unor nrmenr... Uansformale in reguli.9".'o a .l !y1fla: )e7s). unde sti in servjciul i reselor comune neameninlate de litigii sau crize. sd rpcured ta a7entiite :au ar unlurite rigionati sau to 41te mutoace polntce Ia aleqerca lor tcartaoNu)... sukapirot netipsir :l]:].iotosie a nesocieritor.nte runt ptocese con4l!!lveJ!!.n eudei. ((rNe JLXatc an cadrut unei solutii erDlk $ e.t.t". 1964)..t \dunei dilpute sau situalii internalionale pti miiloacc paSni. EIa impoflant ca din masa una5a-oe expenenle sa fie degajate acele Hs5ruri cafe au condus la reu$rla $r carf. Din sectorul privat comercial.. sco. 1966).tilnftr? Ca orice fenomen so_ clar-supxl... I 97 I .agrearc 1?70 ei T:nnenii coniicte qi l. toatp. )!oc t?.?rtu_rn€rndologia proprie. aplanarc sau reglementare a sitaaliei dintrc pdrlile int resate lLall.lt inainrcrl.-. -^^ comun in cond4iile prcaenlci inferese conllictuale (Ikle.asupru realizdrii . ct cu (iem mai restr6nsa a drsputelor care $i amenlnl. alte pentru negocieri.opul de a prcnoua o arunih i I plegere.'a merciali care presupune un minim de egalitate.le forDrale )i c0re ta."oces in caft Prcpunl l\r'lintp \u'| pre pnntp n . ndsurd sd pund in primeidie menli er... . nu cu orice ospule. 10 utt a o . sa caut? o soturie nrdttd t i( p obi. afbi tftjj. $i p€ntni a ldsa spafiu fenomenelor pagnice ll:t]11 8re compeulel. Erist:i lucr_ari de isiorie a nego_ ocntor p.de drI rrrorja diplomatreisi a relaliilor inrcmalionalel o llsrhorogte a negocierilor care.cerceliirii $liinifice..'. rrcumrlanle exrerio$e ri mediul polilrc.Negoclerlte: arttr. pentru a nu.dtt? doud sau mai muhe pdrli ce arcepra:d wnarpas. ca mod. Nxmeroase $tiillle le_au abofijat din punctul loide lr-dcre.U uno. perioada . negocierile au intrat in sfera sta_ telor. matice (Mnresca.\9. uz de rnrtrumentul marematic )j de experien{a economica.ra en ob(enabit purejn spune ca net. rara oe acesle detrn4ii. .ocierite (Lr domeniu inrerdisciptinar intr6 in sferi cercetarii 5tiinlifG. \prc deo\ebire de i\lorie..i.l\ pul atingerii unui acord nu scapi de teDIalia de a menliona c flictul. an"gapmeni pe cate rudtcnfi. mu!A accenlul pe ac_ l':l[1g!g3+ecci"dor ii-ifiii-il 9: rxrrr.. resrange o sfera Isrga ln care ele filureazb. recunoarrere care este lme_ orar otmrnuata pnn legElura exclusiva cu dispurele.. rationaje convotbrn patnrce de . in contrast cu negocierea co- Mttona.tIp9"T.t2a Jocun pe scena lanti distorsionat al inegalitilii dintre pe4i.1. . tehnictr sau .iliohale ale dipl maliei care au o importanld tald pentru o naliune care 6i moveazA cu succes $i ih mod pafnic intere sek (Morgenthau.

( I llcut u/ de teona jocurjlor cu doi Dddcren-..ului $i innullirea activitad.i :\LlosL./borr'l nu''lear uzul annelor de dislrugerc masn. ".coTqucn e-r clrdi-ii. cu lrA\alun propdi.lnct 'jr_ b! .i/4r. 'Djn teoria jocurilor s a desprins o mcbdA mai Dulin fomrali z-li. negocieri de mediu problemele globale: hrani.il nego.--!l ncaocriroril"r.. Crerra Je@n .e ireparabile. economrce lrrn\nrrionale au du\ roj h prutrterarea negocierilor cconomrce ti comerciale. PriDcipalul merir al modelelor matematice este de :r dtulr rarjonJrnenrul ri Je r Je/valui aspe. Existd numeroase d nij in care expenenla.r etrho..oril b.rreftle._ re\r economrc. negocieri liii '. cdre cL a.. in rnod prrr. re"ria jo. (rl 'i .:. ncgocrejile .i.' ?' r'i.t22 irvenlivjtatea JrLutipc scetu Iunii 1or fac ca o negociefe bund car t23 nego_cierile.!1.d d? iopctt)tLidtn.jn_ cepe in toqq miteni. intuilia Si imaginarir celor in cauzi au ca rezultat tehnici fi procede€ carc conlin potdva rezultalele cercetAii $i reflecliei teorclicc.ia reusit st minimizeze pjerderile lirii sale invinse $i cliar sb i adu \ renr din Ezilarea intre camcterul precis si clar al negocierilor privite urghiul $tiinlei $i conponenta inefabila ti sfidatoare fale de ale artei nu este proprie doar negocieriior.Cepri_W b. ii atliE.''.\. Ru dele CATT . incercarile $i e$ecuriie. legaj$nn Iir JLrsc.lc uneon J\cun\e inlJi_ lrer \au tLrdcc. habitat etc.ciar. cand alteLnarrv jL'lurile ftrorilor re/tl J. lr 'ld15rrul I.. dc .ln-ioiifiEit neg. negocicn pri\ ind tarea economici.e Richrrd Cobdepra ryrlqa rd:r/: . ierea reati. J.t' c'ir-d. A doua jumitale :r secolului trecut $i mai ales ulrimul deccniu sunt canderizate . aceer a jocuritor de simutare.on N.irea l.au ptctde.l a-fo u".uri r'li..lora rec egljl hg I lgf*Lle.:ojhl.tu ina!!11:!3! Teof ia jucu..".nlre irrme S.e_ Drrc oe negolrente gu\ernamenlale din planul i tcnralronal. plu al ace\lui domenju. "oalra \u^r'd a rmpinpenilsggrs!]-qu-pLaluLallua tir.or.rii iLrelrte. Organizalia Nali Lor Unite dupd sfar$ilul celui de al doilea). Detj cu ridicini mai vechi (Congresul de Viena).ului de la l8t. ijnbunalateasca tacrica ne8ocr urilor 5i obrinere.svUqtu acE4ljjl rioadi de joc pq In{giD9-n pr.e prin rezulratele .n'lnf ri oeanelor 'k.alrele. precum $i \ lie $i lalent personal dezvoltaie in activitatea practici Ar fi precaut a se plasa negocierile in aceasli lumind a unei tehnici renunli la ambilia rigorii unej teorii $tiinlifice. on(\iunii jucaloritol 9i a echilibruiui.rui.rsrrga . ituf cu mdi !:. Dezvolrarea specaaculoasi a comert. in carc nego\ irro|ii. in ciuda consfangerilor la care au rosr supuse. Complexitatea realizirile ior sunr ilustnte de cazur negocielu!-9ai! i!-qqgjl circa 140 de staic timpdg Ll_g']1_eS!1ru adoptarea unur regnn F.ii modchre.l €. La rideciDa schirnbnrii Elemente noi li de perspectivi. Nu jpuse. suu ie\endic:r srlanale care aU in. penocds grevetor nume_ vastb ljteraturd.r . . -.r uner . ia.' !S! ' prnencn yd -a. negocierile multilaterale angajand mai mulli palleneri tu sera umbrite de negocierile bilaterale. de. rirrur@@fffiiro.rst!eilLrft. Ncgocierile sunt nica dc bazi a elaborlrii de solulii la mailc prob]eme g ajungand sA se diferenliezc dupi nalura temei abordate: negocl dc dezarmar( saL limilarc a inrnnjrilor.nolte.!JlrillJ-ri.ip. dar menline o vul degaiddi unor norme praclice care mAresc eficienla lor' Alenlja dattr negocierilor in secolul nostm este reflecnti pcntru feducerea raritetor si tiberatizarea comerrutuiiniii-ii6n. de$i .b.e ru(En de il I I I I I l I a schimb:rii in roare domeniile.1eciul ue rn.rc pi .j \.49.c|lrn!. Nu esle ala cale sigurA de a uni lumea in legAturile pecii"? .n.( omedul ltber esle diplomada lut Dumne/eu.!U.tpt.untor€inuoiLr.?r'/.u -acler mulljhtcrdi.l de apti(r. au reu$rt sa opreasca cursul evenirnentelor la pragul unei catastrof.i. iu|lal i{l-rriiTiri eluhora in lra dc ongrn< rn rru'!runi dcrari . ' e i dc poliri(r . cde unnareau . s!u vrelrr de lus]-d '-re -l .lfi (J r/Ll fonci f/lrrrl Li r.r '. e{penrzr.te o accelerare sti progre.nr_un._ I'.r!/lq./.tfconomic rnlrc cumpanii Si sindrclre. a .ot rli J at..ra 5a upoleon.le Rr/qo'.c. u Ut. Sub egrda OtC {care u Intocuit CATT.rmri bl'. mar pJtinri conc'uLtenrA.ii a fosr Inrrxnlarea jn foase de p"19994r. nricsordL f rud u l-d. dar au ajuns si ocuPe pn palul loc dupi crearea organismetor intemalionale mari (Liga Nar uDilor dupn sfir$irul primului razboi mondial. o :rmulru prin c}.l. sulanati erau ./\_ok si er..conccple ca Ja!_!ErJ!a!i_&!h (n care ambrr pur c.cne.ulurrr accepHbite penlru ambete pa4i Spre deo. . populalie.tir.ercrrri pretirnirarc. rnarrrrr dc d intra.rzboaiel\ ce fah paz-f3!9.ate marerrrariee-iiFre?inlerriirli. De aceen. si semene mar mult cu produs labrjcat dupi rcguii precise N tablou reu$it decat cu un ciefile Congre.. denoti 11 r r li ccologie. u lurtr otennd nulruni trle in fo ndrea a raDleior.

o rura (etcerdnror 0e retdl Intemal'onale care Ie de. Mai mulr decit atat: fieca din aceste cndteli iqi asigu|a coerenla prio transformarea negoci rilor in mctoda permanentd.iiji i p. .'u o \prr. pre:r u pJfle drn Jribuli'le slalelor ri )ir crscf enlilililrln\n nrle In speci!l nenlru . finanlelor. ASEAN.in e. rrd o urTeala lunddmentali pentru .oapc I q() de.. cu fncltuni si obslacole numeroase. da nd u.gqp4-!Lr-eero!al9. slLc deoseblc 0c inregrilrea regrolr. pu'e in mi$care Si mai ajes inlrelinute: .l ."::'*{i.6J"fr s. consacrat pin moneda uni este secondat de aparilia asoclaliilor zonale (America de zona Pacificului. ne de diplomatii statelor sau ai cetiilor. f.dc (orllrcre. in rapot cu slatul-naiune clasic. modilicJnd comperenrele crxl hc "ni.i. a tranzacliilor ti ducfiei. dac6 ne referim la Grecia tici sau Ilalia medievala.u?ra negocien". Toate acestea imptce neqocieri. ca d. fleclrei asuDlr oroblematicir nondiale 5l crealea uner noi 'oltd te! pe lema salvErii rc\urselor taturale $i ocrotirii mediului sau indirecl.ie h cqre expectaliite actoritor con|erg tntr-o arie datd. cat $i la un nivel inferior. Ele ru sunt numai 6iddTe a in.oneLelon9mie lrnanle drr )r perlru . cvasi-institulionalizata Toate nile UE sunl reuniuni de negocieri Pesle procesul integririi regionale se aflE cel al globali ilustrat de irelevanla orictrei fronlicre.dg !!qr9 isi propun M-i in lume. put.! sul ttiinlei manifeslat in sporirca firi precedenr a rrln.re:..srorice \c i:tstrjLLq:. Nici un regionalizart @Ap.rle er rf r! iiin. atft la un nivel perior.| .le perfeclare c melodelur negocierilor. ddicandu-i importanla Si inze cu proceduri li tehnici noi Si incepem prin mirirea numiruluij i1e au fost practjcate cu nale.t.:*!.raLieiriromuI'.. organisme intemalionale. jn tq8l.ul tehlnlociilor din care sc de\pdnd prrl d namismul lor .iirulrr. cre.iea de cenr re. . ln viata jntemalonal6? procqsul crescend al privatizirii nu face decar si mareascn numbrul?e aii6'frTi sistemului auzarx Iace decat sa mareasca numarul de actori ai atara granitelor.Uinchit. -t nirie rcgimului. Nu poate fi uital nlci rolul diplomaliei negociedlor putate de gisqdc-i in relaliile cu puterea seculari prezenl insi asistim 1a apqtpqg:lglagjgli noi. mani_ numeroase abuzuri ti avand consecinte negative pe plan so'est:ind oial. o'a5ero'.ii.ica ti administradvA..-"i. Asrfel. MWECOSUR ii allele) cu grade de i tegrare diferire.llr I'rc b._) . i"-iCio.rasner da o defi. pane la punctul in care eje in[A in nume proDriu.ele . bunurilor $i persoanelor. mentiri.trred Lle Dace..uperior)e pr"rJuc. dar $i pe langn reguli. pentru fluxurile i mafiei. arbitmj Si coordonare. ca mirirea inegalitelii Si pierderea coeziunii sociale. r Gnl-ulir e-st p. inrent'ticrrea. no".le dc ." Iata negocierile tntr o noud posruri. inclusiv a celor pe care giunile le pislreazi in raport cu exteriorul.e pulemrce: globili/arca si f-rrclenLa. ci u rneroda conrin-iiETe-i-iiiitjiEfiii!6ilFE-no ilor regr intrri inremzjfi dn5lF:i:re-"--in-noierCin-EldFa-TEareronsr iru. In 2003. phn . devenite state sau regiuni autonome.e i fr pul. d"ua prc!c. * lo/.'#i:-:: mentare. 'JU prin . ularib namenilor ji seri icrrlgr' Cer Inrr a!rnrrri e!c Unirrner ropeana.piir-iG-ilEiiiii?T-coi6i. Iomare.soiiate prin capital iau acorduri cu trme din \u numri megaproce. Ncgoc@ri 125 .49r. r. (4n n'velul infenol)aproape roure \talele efecluea/a descentrali_ pas al globalizarii nu se face fira negocieri \il" tanla unor oraF ca Singapore sau Hong Kong. 5.rn. dar cu rczultatul aPariliei unor noi cntitnli ale c relalii dcpind de negocieri continue. ele angajeazi acliunile perllor de a se sirua tn interiorul lor. cine poare negi rmpor- aprinse intr_un sistem Lle comperirivitale ridrca!6. cu perspecliva de a rcuni aproape 30 in deceniu. de gesdune sau guvemanii. pe hngd reguli $i regle.t.e. de deci. acelti factori au inlluenlel procesul negocr mdrindu-i slera de aplicalii. Timp dc secole.\ Tratate. in circuirul inremadonal.4 :\ 3 ale proiecte inri in _/ _ .:!:#s. Majoritatea conrpaiiilor transnalionale lird si devira e. dc ( /rDlrdand rcsiunito. derularea noua categorie a regimurilor. Acest experiment istoric. apariLir conceplului de regim d inaugurar Lrn nou cdmp. iait d"dTatroiniiiiiisistem juridic complicat pentm i rea a l5 state.'ociefi.lnrucir regimu_ rile presupun functionarea unor activitdli.124 Jocuri pe scena lunii Pa ca a Il a. Spector $i Zartmann leagi rcgimurile Inseprrabil de negocrerile pnn care ele sunl initia..'t t v:.-.oppt in.r'rrrrrrri d< rcgl ^ 'rn .chid perspfcdve 1" connmrc rnremationat..ne IIlnd companiile semntficalive din uiiiGfri 'iiCie *i n^r.

-------

l

Pateaa

-a. Negocieti

127

Capitolul 2 Clasificarea negocierilor
Din definilie reT.ulti o apafenenli a negocierii la familia
melor comunicfuii. Dar ea este o expresie spgciald a c canclenzati printr-un grad crescut de explicitare 9i de orj clari spre un obiectiv constand in realizarea unui acord. Existi literatura contemporani o exaltare a diaiogului ca remediu la ori neajuns ce trebuie remediat. Dar dialogul nu este decit o necesari. dar nu si suficiente. Exish chiar rn comportament tacit Dirrilnr, crre iodcr IolLl urer negocie!--li*.-ca dialogul .i ribS
Esre ceea Le;m puter nurr' (6ion.so' ie'ca)-c?n';1ryg!5r udn.T'ta \emnalul uner Dunrvollle 5l rl unrlaLerale menire
r

*'"l'l,ffi #lj"l ;*!,.ff *$ff*,: ;.,":.]il f :, :n iff; jl-:l'il"'ilnrl are rerar jiror-iiiEiidfr6n-are. porrr,cr,. economrei, :::lf'ffJifl1:,:T,l"Sfil1'f :,',""'J:;,. "^* rii hrana sd.
illi'1::,j]i1:i'::-i'ilra

irt,*[:H"1''ffi tri;".'r'"#ll;;J*;t#":l:'iiii".?'*f ma,erie negocienror in

il

de pre, ar p;uu-

; ."",il:::::jli,:JJ.::l;,",ni::l:l{*:J",:'j;,,.
fyq:**i
sr ulp, .n,cru .r{aDs\frstle, carc neeocieri .ri once nilL,E pnma

de activirili, fiecare ara$ara domeniului :lj:t':,:-Ti.. D3r-ls€9sL4gts-s1$rfrsd$j !,qJ,r\d

:i'

\: -rtnF-inielecii Tdra-lE fiCifinficnid. r=il-Ti.:npune .'fiplu- p;;; 2001 pe ror parcJr"ul neg"cierilor pcrrnr de/
mare au existat misuri unilaterale de reducere a annamentului Je in. erarc lgEnen!sQ{,,. lerrc.

ffiiiril:tf"rr,ffi#
i;:i :lii: i':,i; :"i:ll il."Tlll:,l:l;,j'arga
.r-r
asi.,en', a .oc,
hiar in prima tumatare a secolului. In rrmpul I igir Naliuniloj,

l;T:::.:li:""::'::lid

si

cea

urilr/ale iq4a/J de pregSlt19 a nePocrcn pfopnu-zrse 'unr: vd,r discfere\' diai -, de corr.r.?'rdEiEli--m,r mulre ori 'ecrere sau mr presupune ' gul, conwrsdliile (o fofiA mai avansati care inci subiecl precis). tlezbaterile (c e au folmA fixatI), rchid tilu rcd€r.e exploratorii 9i .onrorbirile (ca o formi $i mai avansati
vederea

Fg]Iji+m:!\+{:jg

discie.sr neangajendteti'persoriA?e ima.roeif Afl uniunilor, meselor rotunde, simpozioanelor sau conferinletor lifice. darFezbaterile, schimburile de veden_sao
oticjale $i ao-fir

Primele tfei forme de prenegocieri se practic[ curent infbll -ii-FiGut

orientirii spre un scop).

[i ;j;fi ,hl :rilfi +,{r..:r :'f;i:iflf ,[ ;ttl ii!+lffi l'lJ ii:..#l :"}:R:l I ;:.:"*lm:.i:l lliri:iTlltl,f :i:,,x.t"/il,J:r;"]:'.i,ff;1ru,t* lii]'"lti:#li', f#:;J;,f" i:*frmHH,, :H:j;l,lll:

m e de cumun ' ii.it ;t"nt, ni,ii a-i;i-6f6tbrilor 5i cercetdlorilor 'ii"atrfij;t iribuic nr numai indirect $i ocazional la facilitarea unor negoc

ir'ffil; qpfm
.

._Nry11!91!!i

ca faqrorui o,"4r?

p,r/,c,

ci 9j institulional fi conlinuu. Teoreticienii negocierilor s-au stiluit in breasli. anunli in buletine actjvitatea lof, ca dc exe PIN rProcramul Neeu(icrii Inreu.ruoldlel. 5du fomeJ/5 or ui'i ii .inrrc n.inl,-iieii.-'-rr, ..Le c cSl\' dj ll Cencvi

.iltii "iil:t:ffit:"it T:::::,"tiflt:Ii:li.titi,il,fi,l

;i:J.,j':,*jff:'l;lj::t i[,i lr rrr nerulburara de rdr\crctir fjeleinentc ,e /nrronrJe

it:irii i.r:;

tll';.fl:

"rm- ;if

*'r#, I t t,*:r

"

128

Patea
panener

a II-a. Nesocieri

t29

Ambele au tradilii vechi. Deti cele bilaterale au fost predommt secole intregi, cele multilaterale au fost ii ele practicate. ca eremplu in Congresulde la Viena la l8l5 unuldrn cele mai ar€ c^zuri de celle islorici h secolul trecyr. aitivilatea nur selor oreane intemationale a dus la lnmnllirea negocierilor cu mul1i pirteneri, pani h punctul de a crede cA negocrerile in doul ja4i stau singure tap in faF sunt-pe cale de disparilie si in acest caz. contextul extem este mult mai semificativ, ir ca url cor antic comenlatol fiecare gest al celor in cauze' Teoria nesocierilor s-a dezvoltat cel rnai mult foloshd cazrl ft lateral, atet d; fiecvent dupe cel de-al Doilea Rizboi Mondial, ll a fost existeflta- modelului oferit de te( patroni $i salaxiali. Motit iocuriloi cu doi parteneri care se prcta la acest tip de neg "Avantajele devin nesigure o dattr ce teoria jlcudlor cu mai ae aceea;i claritarc 5i precizie ln ciuda iacrcrului lor predominanr. evident ih loate negocierile organism resronale. negocierile multilalerale nu ocupa intreaga sceni'

\ |

Suvemamentarc. Aco.r.lurtte de natnali?are pun

rllului existent Si altele, cu caracter aproape bilateral, lntre nou] fl organizalia la care accede. primele au ca obiect $i revi_ zuirea_ propriei structuri, gAsirea de noi fonnule de organizare, ceea ce le lnmde$te cu acordurile inovative. Un alt exemplu estegfgfit ad,iiar:a ld:9lLte4rle-loterna{iem]e. caje ocupd arentra.ratetol |c rrrnd projrlemrea 0ala acordurilor cu vocarie unjversala in mate,re 0e oreplun aie omu_lui. drept diplonatic )i consular. drcplul lrala_ le/nr I 5rera de codificare a djeptului inlemational. erol;Fa orga_ Drzahrlor ntemaFonale ale statelor dezvoltarea uda$i a celor te_ $i

c3Bil!ll!!ian

nesarisllActnroare.

"*"*ii-iJ.".ri"i#
surarea lor.

I ap'an1ia companiilot muhina$onale tca cete europene impune

t

\.

1:-lylt".o" .1" lrnl."ipre(ia juridica a unei nonnalizin de fapr a retalrilor inlre enLilAlile in cauza. Negocterile pentru incelarea osti_ nril|1or- penlru rertabilirea relaliilor dtplomatice. penlru incelarca unel slafl 0e embargo sau a unei mon oriralri. penlru plata unof anerate linanciare intti ln aceasti carcgorie. prive5c n;a imra4irc d_.. bunuri. reriro_ ::1:!"!,,::!: !u'.,,b,.lrp
ASI!: suscepibjle de degenerare 5iatui-ecare innonnrctiG contrunletoue pa4i. din care una esle mar o[en,,\a
5i a doua

JF 6]h" *i""iii". V urmitoarea deftnrlle: proces in \? fac propunt tt c^pli'it?
nod ?rplicit, n scopit ajunse'ii Ia un a'?ts asqt! unui sau asupra realizdrii unui intercs cofiun in coruliliile

b6nci le. cu Dublicitate redusa $i tarzie. lh come4 care reprezin6 o cumDdLrdlor - varzalot, eh sunl de asemrnea prezenle dt clasiticare a negocierilor ce iqimpune e\le aceea dup?l negocieril Ie, o.''ror !a nhie.rirc F: a tost formulata JFilr.. aulor Lue da negoci e" , toit to'."utara

sau a doul mari companii ir

istfel, cind citim ttirile desPe contopirea

a doue spatele lor stau negoclen b

ccre rnar

'arc

vhL

delrnsivi. Tn calul nesrmerriei intre celc dou; panr. se poate niunge la impunerca unei .oludi care e(le susceptrbil; de conresurl IrnIroare. In curq.rI i\loriej diptnnalfl:d_lllllllir d insenlElcun_ rrunLarea carc r prcceddl sau unndr Ia,,boajgl€.,Eir_:t!qtore;;pa_ rrJ <au dr\pantra Je sl.Er modjtic-aritq-renroriale. .chrmlj_ej )" rl:11,. de iliuTii .r_q !9mrn4,ie r o"ne legari Je racitirut de purere.
Lete mar diticrte. cete mai .u'nplrca'e. cefr c( e\piic; arendc rcorctai; de-re;it fr .:;"dil$"":J ."'fi :":*:; ;tiii:'f*#:;i. i; lt"fl

'rre.e nrar

Neeg!ienle oe dr.!ibuli< \unt

rllrl-ldrli.e

cJ r ca./ui contlicretof GermJnra Amoele,rrJdl|l ,\atoril|cdi: lLrbuibile sau.bunuri greu disrribuibile) dau na$rere ta cori]icre per(Iror|ate 0rnt|e I rdnta

LuirTiJnll-r.rdhi ;dinitraie tr,a. p";a ii,"JrsrrhLit. rmpa4ir .du nego, ral. ln aire,ru"ri, Oi:rnUuiia pri,eyr. N r.rn tangrbrle. rlaf par( jncchitabiiu pirrii dezr\Jnlrjate. Anfel rIr ir gd\ctre de\al .otutii ren fofare urmale de.ontiiclc viotcfle,

"r;",,ni.pr,.i;,

se por.e feperr trmp dc ,ccotc

ii

Icrirea
,)ri r r

,ln Jce.rc ,irJ"(ir cJFrnr a egu(re,itor di.rn.,.ri\c o doir Ielocrerjle din uftima di\ rziune

128

Joc ri pe

scena

lumii

pd

ea

a .a NeSoren.

aL fo'L predomina Ambele au Lradilri vechi Desi cele bilaterale au fost $i ele.pmcncate'. ca secole intregi, cele multilaterale .-".0f" i" 8""g**fa. Ia Viena la I8l5 unuldrn cele mar

,"

i"Lt*-e*"i"t"*4i*ae -.it pi"*".i,

;;;;

a dus la lnmullirea negocierilor cu I punctul de a crede ca nery:'"t* '"^: pa"i u s'ingut" tula ih laF sunl pe cale de disparilie t;r4, qiin r.".i."t..oni.",uterrcm este mult mai sernnrficaLiv ir fiecare gest al celor in cauza' lu un "orn"ntutor "oa nego"le.ltot .-a dezvoltat cel mai mull.tolo-tld i"orlu :Yul uiai a! fte"u"or aopa cel de-al Doilea Rdzboi Mondial' de te( paronl li salariati. Uotiwi a fost existerta. modelului oferit preta la acest tip de neg ool'putt"n".l care se iJ.uiioi jocudlor cu mat "o ivantajele devin_nesigure o datl ce teoria u.e"u5i ct*iut" 5i p"cizie ln ciuda iot p."aotin*[ evident ln loar nego^cierile organism

.J-r"i a".a!t. isrorici in

secol'rl necuLacrn itarea, nur

fu

*ti"

guvemamentale.

r* e.I'ari€tu16. cd-re ocip arra Irnd prottterarea acordurilor cu vocalie universale in mrrer;e 0-: arcptun ale omuluj. drepl diplomaric fi consular. dreprul lraldrcror $r-\tela de codificare a dre ului intemadonal. erolLUa orga. nr/allrior In,emalionale aie starelor deTvollarea uria5l

n)ului exislent $i altele, cu caracter aproaDe bila partener $i organizalia ia care accede. Frimile au t zuirca propriei structud, gasirea de noi fonnute de ce le inrudefte cu acordurile inovative. Un alt

'r'-"d: rcrfq!#lye4ule

exe

$i

a celor ie_

r"t"J

i

5

Aco,t du

ti k d? nonnati o."

pullj!4!!9u_A!lp:au_:Gciro*..
penllu iDcetarea osU,

;##i;';;;;fi;l;?a"
[i".rui i*

mullilatemle nu ocupa inlreaga scena' ,""i""J., ".i".iatr. europeTl ap-arilia companiilor mul(inalonale(ca cele ilp:T gtirile despre contopirea a doua citim isf"f, si.a.!" "ata ln- spatele lor stau negocieri bili u aoua.".i

i

Lan"l .uo

"ompanii Ll'"u o*iiJut" ."ao.a li iaflie.

i;

come4, care reprezinti o

.iJl.rt" obiective /CXe \-li*nout u definilie: proces in care sc Iar p'opun?ri evkitP
6
a! mo(i etplicit, in scopul ajungerii La un q99.r!

'-

cump&dtor

-

vanzitor, ele sunt de asemenea -^,--- til u negocierilor ce Aimpune este aceea dupa negoc'en Ea a fosr lormulau dPtlle autor cate d;

prezmte

riL'rge la impLrnerea unei solulii cde esle bu.cepdbila de conr.rrri ure^n-oare ln cuf.ut istoriei diflomaljei, disribulra a ulsernrat con_

intriln aceastd categode. de distribulie privesc noia ?mol zone de oen,l",i. ""qrao-tau. ccre mai g€!9: susceDdbrle de degenemre-9 r-ILrnEe inion fticri. G ele se conltunu doua pd4j. Ju care una este mar ofensiva fr a doua n)at deten\r!4. In calul ne.tmetriei intre cele
lnerarc financiare

lnrrrror penlru reslabilirea relalitlor diplomatice, pentm incerarea uner srafi 0e embargo \au a unei monirorizbri. penhl plata unor

::^iyltj..ol ". :"."l,"lpresia juridjc, a unej normali.,Eri de fapr a reral lor tnlre enfitiljle in cauza, Negocierile

\ Acodwite n,. re\ur\e.

p,;rHl*#iL;lT,jl;
douil

pi4i.

<e p661g

",,,,,r(n fltra \au

(je

a prcceoar sdu urrnat

rtlqaiclc_tllse
t-e_

drspdrtra de

darorea/a ao:l_
pLi e e

)B!c

ltod,ric_an

d";*/r,8ire vpie qunl - -,Ar;inle
sr de scurra durara.

in condiliile pr sau asipra rcalizdrii unui intcres comu unot ing!!!e mnllictuoto hle

dau nattere unei negocreri relativ

\i

5

i-r",J" S r-.*arl mai mulr. un prilej zele finale posib iurii-prelingirir' ElFsrinr a angj bilan! al anaaiamenlelor antenoare. o teinnoire au ca rezukiL rn pnncipc menrinerea rrd'! ?4o---ului ,r Acordurite dc ettcnsi{nP sunt inrudrle cu cele oe larrrrnrl Qsensul menlnerii unui acord dar vizeaTe aplicarea lui e're dl largirii I ,, - -iare-ii d; p**d.ti cel mai ilu\rrarr\ caz actual srrua!re Lyll *c1j:te. d"li 5 ;il-"'"p."". El ,tak ca in aceasra ai ni'"r"f", una multilaterali intre nembrii vechi

frec\entre inlre.ui't. a.1gAq"B!l!e rermen limirar riconrin in cl

t-"--,:"7

Xib_uibjl: sau bunuri greu distribuibile) dau na$rere la conflicte pe_

de ceJe mar dit,(ire. cete mr, tLrnsi ... (otrrlircare. ceea Le tr e\plicj aten.ra acotdat:t,je re"rt,ricieni. in cazririonllicreloilSFnriiarc i,,;.^ orr;;.,, i-ai. pr piia-F ii ur\rrrburl. rmpartil jau nego.j . ln alle rrruarrr,IslIibuiir "m, pnre>re r)Inufr langrbrle. rlar pare inechirabiti ponii trezar.rrr.ajure. ,+.ricl Iu.sr gd\e)re decat .otr,lii ten-purde. urmrre de.onflrcle violente, lrrrLi'ranta.c ie f'oJre repcl! lrarp d. secote cd .a,,ul iir cunnr(relol rflr{nr'rare d rtrc fmnln )i CermJni.r. Anrbrle \ir,rdrii qraJon nedr:.

['##Hi: ::.'";ffi* :"Jilt :f-'::ff#oruFdF di.r.ibur,e.unr
I:c+I+

rSilgnate. sctrimUaii )o_

"'

lJ"lcr din rc(.te
r'rcr i

.

el"f".i

dnJr

uarii ..rpcrna a nego..ieritor

cgucrerite djn ullimc Jivrztune

rr\lrib .\e

o

specific fj ghidat doar de rienla? Evident cd nu. s'a'uri'e \un' ca numirul $i cxige.ii:l. Neeociei . Categoria vasti ce lipsefte din clasificarea lui Ikle. la megaconstruclir cum barajele pe fluvii intemafionale..-. librdriitor ce oreri recornandari ll lor au intrar dej^ il. ln cadrul dinainte Dertru dinamica lor eficace si contjnui.^_!1t \ -:a Acodurile de inoralie exprimA . adaptarea la programul tehnologi modificarea circumstanlelor exterioare presupuoe desfd$urarea intrerupta a unor negoci€ri manageriale de intrc$nere sau m€ntiner€ a unei activita. intrelinerea lor si rezolvarea blemelor inteme sau c te(ii. (utlr\area huhb)_ur of ir o uaF feri.. dar sesizabil in viafa $i gandirea tict. creeaza noi in lutii si lanseazd noi activita! construite pe descoperirea $i explol l3t penuu areserea rca interesului comun.t"!.'.130 Jocuri pe sce a lumii Paftea q II.tarea circa o suta de organisme de cooperare regionah. cei nui apartjnand sferei de civilizalie ca tehnologie !i cunostinlele ei' i ce1 mai lent sferei culturilor.t. la unifiiarea marilor corporalii.. Este suficient sa ne Ia rn noiu iE. pistmrea \.€r tp]j.orcvun . evolulia integririi europene $i lnfiin.Jiltjrea ajutor umanitar. eficicnla Si efectele lorbenefice Disculia asupra clasificnrii negocicrilor ne permite sa dem la intrebarea: sunl ele atat de diierite na de alta ca si . a apela la un nou tratat sau o conferinli.*fi:1"ffr... este semnalati de studiul regimurilor.niitalir. Aproape tot ceea ce s_a intreprins cu in viafa intemationale a ultimej jumat6li de veac s-a bazat pe ciei de inovare: extinderea sistemului Natiunilor Unile. inspiratn mult de relalijle interstatale [i de rezolvarea litigiilor.ti structurate tot de negocrex l nale.'.. ci doar un camp vast de activitili sate ln seama tratamentului adlloc.r loc pentru o teorie generah. :1".noi obligarii.a. financiar tehnic.":.De aici decurge $i cercetliri dcfinite litatea de a tace recomandiri genemle pentru pregatlrea 9l $esc tr5sAtlrri comune ce rarea lor reu$ita. asistenla tehni Iri. Ele compenseMb absenla aurei marilor negocrerl prin irgeoiozilatea. in lu .:"**a de tndrumeri in acesr domeriu o arard /'"1. . intrucal in ciuda djfercnlelor' ele tml pot 1l supuse unei analize teoretrce.ii:..int |enture (proiect comun) economic. 9 .ple l]1"1"i!. solufii in problemele globale ale omenidi Ri crescut al schimberilor ce intervin in viala omenirii. ca un subiect alrtonom. indice negocierile de inovafie ca ifftlument Prelios de depinde $i vindecarea traumelor vechi fi capacitalea de adaptare reali€lile noi.ffJ::liH'. VidA pentru funclionarea regim este rezolvarea prcblemelor ce apar zilnic in gestionarea fir. unor focare cronice. cat $i pentru pregnlirea negociatorilor cerinlelor analizei.

cu cotoana Sr cor!i!s-4gij_gl!]i!!Ilopri_ .un Jucator consdluie un pdr \au o arldre L^a fiindul si-u. caqligul 5 tevine lui A.i.ii iriffietSat ln laiga lor categof.e fr1 ^i. .1re_::]'01nna f (|c )r dei ca 12 san 2 cint $i pe inlelesul tuturor. iar cele negative sunt pi deri pentru A i ca$dguri pentru B.l.De exemplu..uttiu din celc rete este L L.Utilitilile cu semn pozitiv sunt c4tigun iucatorul A si pierderi pentru jucdtorul B.'n. in limp ce B pierde 5 (sau lui ii revine -5). Ine pc riecare cotoand. modelul matematic la care recurs a fost fumizat de teoria iocurilor.:Hil*:ro'#:. bl.. Juclorill Irrar binndi-cai. '.iliiJuc.. rrgLmenrul sc(untilii. Ategerea unei \rraregii :. t.igure ma\imul de ca) g 8 aflar in Lrrrrcgra brrar.t{e cearnai buna din cele neravoll6iiff. iar B sFa(egia i. cat Si B \c compoda radonaj. s Tucalorul A.a7ul in crre A joacd straregia Sr { Iinia I r.ondl .#:#Hg.'te g6d6iFiiilot fi acoperite de definilia jocurilor: competilii puse unor regrli.... Jocul matricial absftact este leprezentat printr-un iablou (matri unde exisd linii fi coloane. pre.i fiuii-Sr:6iju. Ju(arorut^ts este doritor \A_5i a. o sotutre unrcA.iroritor. Definite ca comPetilii c-tor Areash este maticea de plili unde 12.a mar mica_ re. fie intre neri economici (patroni $i sindicate) au stimulat teona si a cautarii de modcle. . reprezinla e\ernplu cJ5tiguljLrc6roruluiA. cee ce ii conferi de ]a incePut o .intre acestea.'ercnle exrem_e. la inlerseclir. s3 Sr -3 -1 -6.--:'--"-- lodlor unor bunuri. La inte$eclia unei linii cu o co se afld un nuniar reorezentard utiljiiii.. fa esle cupnnsa lrr rqcina ldimnas:tur'r/aqlpsl!ru mnrricedd_e pta! 8!rSj"rl. const d ca cea mai rea dinFe pl5ljle cu onltig esre tot -1 (penlm el +l).. S.n atrrr rur. condusi de A poare judeca asrtel: dinrre roare otadte Icgrlrrvc..criJ doar de matn. Tablo l se numeSe natrtu:e Ie pldli. la intersecJia stral giilor S?. @ tnrucat jocurile matriciale studiatc deEu-fQlNqqqe{l considerente legate de economie au influenlat araliza negocl imprumutandule un bogat bagaj conceptual.au 52: B risci prer_ It d.lr.upunend ca adt A. Negocieri 133 Si considerdm matricea unui joc: (B) Capitolul 3 ale negocierilor bilaterale Modele (A) sl S.a.t:i.^\ A irripbntElace face mai mLrtr \ mare cotoani. .i.g#: nic pi tfiEIffii pe linie . specrate. Jocul definit prin faptul ci ceea ce este ca$dg penlru unjuc este pierdere pentru celdlalt $i invers face ca el si lie numit7 su'nd num.ectra liniei S.rorufB nu polre (lecat sA aleagi Sr ccl mai i$#.r rindul s5u.Eiii-n.eire arms de straregra sa S care ii permile ca$dgul i. )i nu de !. cl. numdrul mare de cieri bilaterale de distribulie purtate fie intre state. le vom prezenta ''drre.Pa eaa -a. adica pierderea Iui B ti . {r _... rcoloana 31.e . Liniile corespund srrdregiilor juc A.. iar coloanele jucitorului B. tennen econpmic atribuit Pre. rar pcnrru B cea mai purin rea diiitEl-e5une. [nrer. Sz Ss -€ 12 52 10 -€ Dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial... ana_ rziLnou St casttgunte reprezenrale de rrarimul a ceea ce poale ob.i a tLrca llraregijle de care di\pune: S1 barat siu S) baraL prin A h pierderiie J sau o. -. dar dacd A lace mLrrarea Sj . cea mai conrenabil: erre piederea c. B. rcprezentiind piederile ma}ime in cele rrei opliuni De ru cr (-0.

a .rrurcrr Jttrr.ln. slrategijle ll:::".H:#ffiilxffi Lrnnr negocren. Am€stecul pentru A indicar de reorie este s6 joace 51 2ll3 din limp $i S? V3 din timp. penru .en..'I t.i.isi \lLrdierer.l" prr. unde i = l.l:ffi Matricea de plAli: (B) .Luncli-nne.n analr.^/rlre casrigJri "r Ir\'r.crtje Inil 'l.te. :l'll. si csre dala rcoren.nu .l' "9. binc penuu a intetele (e rezultal ."li.rar.iira?onl.fcrilie do * .pliri Jau (rr\rurr) trecarLri las cd dlegere de jrrdregrc.idembil. pentru B.le.Ljnlrca. ea .13.ir.l-Jr.c (\p.-r-iifru. . pulem verifica.a i.orrrotut drunirorr.j).eofi lJ lemenrr: matricea .rg.rl:nd (. L..j = 1 2' 3' I Am reprezcntat phlle pnn notalia ct (la interseclia liniei i cll coloana.. sotutia jocului.rre _ . Chiar tar.'l ticrJu..."'.. recomudarea reoriei este sa pace Sr qi Sr cu fiecvenle egale. er re(urg .orabile ffi . cal . tle Jucatorilnr. ca ti rle jocuJul.c de tqoJinf. rnu_.:".0 . .l*t*u-um.'l echrttbru. S3 sl nlax min cil = min max cij.nidaJ.ei e\primala in urrlrrarrlc..r. lrl'rr' dc. a cuno"..re de maln. pen[u a ascunde aoversarutui t rnrenlla sa ar putea recurge ia tragerea la sodi. Dll|lndr cc.ilri crrerni .iocul u i.re con.nu min max cij = mill (-1.. cu 5tta..or.r rr rgrrrujrral de . 2.. rr. de_ l"il. ':!._c:.iior {numrra si .-1. pun[ p r|lu oe minimar $ maximin.rre.dnfe\Tt-r\.1. mai larg... 8) =-1 :x:+1( l).r\rr\e -t rnci cind.rnre n conr rJ rrje.iill1. orr s a dovedir Sr (^) Sz 3rl3 il fl('rrr. Nici un jucetor nu poate ameiiora acest rczulrat gaapare cu ochiul liber ca Ia puncrut de echilibru.egii rllntat.d :d./J eJ sdu .renprncrL n-ri it. in corid. f""1 1y.ti.i fi go.irrEhil r. adic6 Verificim u$or in cazul tratat: $a este c2r= )l (. Punctul (SrSr ). Mudelul a ton lnio..irerre . prrrr rcrrrlraru..lr.asigure prin straregia lui mixre sA nu aibA o pierdere rnai mare de | (ceea ce esre bine ln condiliile in care ar putea pierde mai multt 2 (A) s. 12) = -l Cea mai eleganti teoremi a leoriei jocurilor datorate lui J v Neumann ne asigur: ci iS4el-o-c!!!!q4!q{l!9-1.lligurle mell.r/A In conJitri res r. iarcand Bjor..rilj' \l Ncre cctuttaI lucaiur nu sunt fa\.t s6lr de ininrmltarea fierJe..rij piietniae Ii. 10.te in amdnunl tcona jo_ LInrnr..a mrnima\.. urmareii h. ln (pecidl ncgucraru-rl 4r rcc'nrnre.!5119 .'qa:fr"l.ima InJi . De (jre od B juacr Sr A 1/ t.s!l!..rr:a in Inedie --. TI:: ate iucmoritor. n casriga max min cij = max (-6.rr ..rmelrorr \iruarja.1 Paftea d Il-a..rlul. Objer\am ca $r in dcesr (iLl re/utllrtu.it . . milcirire qi ptErite tor.|i \i a sa:ir In:a n drt. Morlerul rclnlr'rrcrle negocialonlor ca dalele nepo(tenr. 3. Negocieri (B) se.

. Nord | 2zlle 2zila (Amencanrl Sud t zi S zite I Nord (Japonezi) Sud (A) I I I '" 19' ll | (1. rvalrlcea poaLe fi 5cri\a cu \lmlegirle luate in consideraF de cei u/./J d-0. qum! nuld' in . Ne|ociei B.ub lormA malricralii.iiv.enrrrca . 1) . .ll I I dend nulA si h ambele cazuri modelul a confirmat migcArib rror negocraro frecvenie desiaur difedre.2.rnia. domnuJ Munrenrcr Sefban Cantacu.-dJ (Apafi) Neatiania cu Auslrta 'Varricea'c.unl lol . 2. drept modele |enlru neSocleli. esre direrir6 de zero. :d :ntcae'ri h a'$ror 'r' t narrga orin Nord rr.:t' l I 'legl japonet sc cxprne'an nuddrul de zile in care vaseic amcncane (ie la I lal).ino pnnci_ $r Alianla Alianla cLr cu Austria {1. cu Viena.. 1) ll. numarul de zile in care'r'at pureau expuie bombardamentelor era diferit..1). aflar in ascenduprd respjngerea turcilor l. I. in 1943. Tiansilvania si rvrunre a.0) (1.au maj pudn se!ere penU u ambele.r . caulS o alianle cu Ifiperiul Habsburgic. dacl unr dc\ened dtiata Ligii.I rr . (s"'b"n) ta.me I|ga sau pjercle SA consideramo matTice a unui anfel de ioc: (B) . Jocurite de suma nen-ura \au de coopemre sunt mat dpte \a ser\edcc.. in timp ce ceatalla nu. ambele bucurandu-se de un anumir grad de Rezultaul opr.$i-Munlenia (pentru munlenr amintlrea unirii realizale uc Frrnar ta louu-era inci vie). inlmrea in Liga Cre$rin.rtetea"lfel arnericanrr J\e"u de ale inre doJt \rrdle! irpore/ri irare d@r "ru'e8rr a /bu€ pnn Nord . Jucarorii por car_ :.riri. una pentru .ri :]::1^:lTrl9i:imDreuna. Fle . in funclie de acesle alegen.unt unice. Viena ifr tea5. . I | .t realizatd in mod m tl mai avantajo.ru Sud ' 1.I Dc Sunt citate dou6 studii care analizeaze ba6hi din cel de-al cat $1 Rnzboi Mondial.Anrl.t. condug de r'rxo<Durgr ar tr tb. cel maj lvaDtajat de aceasta formula fiird panenerul roman.r . in s(nrmb..5i b graij.. . care satirface maxrmul oe a$lepriri din panea ftecrrui panener.ji"u Austria (0. O. Inler_ venfau oelavantaie mai mult .J _ td:p . 'D) N"1il"". atat fo4ele aenene americane' (Jdr penlru a ajul lele taDoneze puleau alege doua cdLj I nord sau japoneTa avea nevoie in iurui unei insule la loiul unde armata in.136 Jouripe scena lumii Parlea a II-u. Nerealizarea rdn'er penrru ambele enlileti nu dcranir prea Inulr Tran. rarrve la neg_ocierile bilaterale prinrr-un caz srudiar. 1. alate la star$ilul secolului XVII ln suzeraniLate tormali rala oe roata Utomantr._ nbligir h '. dar la fre_ care^interseclie de-sraregre'crire se afla o pereche de u tila!i.{. reprezenlal de maffice .a|. !om llustra m€canismul intocmirii unui model de jocuri cuope- pele Transilvaniei ADafi : .. .nonrenrut in care ie$im oin sfera jocurilor de jocu'ilor oferd crurile se complicl 9i deqi modelul teoriei Dace ar fi exislal un acord inlre lIansrt\anta.im este fer{ indojaltr dar de (1. ci eupuse interyrerir ii.l.tmOete negocj_ -. dar si inrre ele..au Sud r2. (uanlitrcafea dcTagrcmenteJor: Reprc.crlr. aulonomie...ti : I i(e'red nu mar . .0) ("c.

138 .Lrcc.trc e\le o repte/enlate rb(lnila.u autori se prezint5 astfel: Nash Shapley Raiffa 9erban Apafi Brailhwaite P (-c. ndiGJ.?iiijr .'' Tabelul poale O (-a.. dupA Nash. carc a fuDclie de interesul lor in solulie..locuri pe scena lumii [. \aeriru..otutie.t. carc accepti folosul alftuismului. -{) 1 -.nmiii6fiLi rvi.cri aniiifi lui..-iiriemiiim..6 in tratarea orica a$eninlare Prin soluli Raifia acordi impollanli potenlialului de b(l+a) a(l+b)+b(l+a) careantiTii4itor!o-ziri6 l.rpa Nastt.ioordonatele punctului de echilibtu .. Solulia este caulala pe axa de negocieri 5.bi6ifiiJ. UrmAbarele observalii pot conduce la o evairare succintd.en. Si cuanriicar ci.rfu" s' aprfi axi. L Un model m emf.r.rtal . unL._r.i'tii"l"i.r pla\al.. oferi solutra: !*=_F_t ac I 2 2llrbrd I-a-cl I lf bd )+=l - x+ rei situalii in care doui tdri vor sd acceadi la o aliand.pre. un trarat sau o fblm! avansati de cooperare cu o entitate terli. teoreticienii dau soltllii diferite pentru situarea echilibru ---"Lstfet.. Dd. Caracterul nAufo.l paftea a II-a.ruclurr ne-g.Lri 3. -b) !e in negocieri. Intinit mdisuptrrrr bobar in . rm.rl negocierii. \ri ituslrezr nenteie $i slibiciunile unui model matemaric al negocierjlor. cum este cazul n doue Fri de pe lista de a. Negtijarea po/i!ier \ale de ciilre Apati. F\emptut ri-a propu.ru cu o eunhcrue predlabila Inrj e elel 2. Ca $i acesta. in limbai..le a J<.r. Shapley con'idera dlrflri'mu {. sulceDLt_ bita de lpil.a.'in . rermdu./i pr rrr r anrtr/a.i mgdcl ll.ritor cu $er I fi citit astfel: cei doi negociatori nu au aceea$i pozi_ tff neqlirbnd ( utriu''.5 se mulFmea\c6 cu 4oao din rezultalul final aj negoci.afii.e moJ-qlutul Lrre poare |l pn\rl ca un rnltrcru sjgur ) obieclr\ .teptare a lirgirii Uniunii Europene (seDa_ ral . d) carc repre/rnB oupa e' urr ?'rl ptn. sunt: a. facrorul subiectiv inrervine in aleqerea modelu- susarp{lc lflIefilt6-rneiefidtfiAifi?6iKida. Apafi ar [€bui . Neeocieri 139 Darrularerul NQP. pe axa de negocieri.u aulonomie Lmr. reprezentati de linia MN puncr de echilibru pe a( 5i determinarea unLrr Iar Braithwaire.) unrur polid(r unei alianle cu Austria ..aLa DrE $erban (Acordul din 1688 de ircorporare in Imperiu). ban. in oblisalr pe carc u. Feprezentare graice dejoc jnterpretarea cerinlei de-€c Neexisiald criterii Precise pentru punctulur' tat€. simpiillcarea situdfei ifgqi@!fii. ei ar rrebui sA arate mai mult sau mai pulin inclinare spre concesie. Figura nr. tcri_aulontr. propune: x*_ (1+b+c+bc Y+= l _x+ ad) (l+a+b+c+d) i\ :\ i Rezultatele dupi cej par.5.. Moarrea lui Serban a intremDr ncgocierile sale dler'le cu viena.iriii..I b-a ' I a-D .orierii ri .l-a impiedjcat pe Apali sd oblini solulia doritd. dupa cum se vede. Raiffa $i Braithwaite acordi lui SerLan un a\anLar in negocieri.

petrolului.--".le.lrua!ie Proprie dilem ua se slea pe agenda preocYqatilor ilt:em .olu!ii. rl votului secr€t . Neeocieri 141 analogii cu alie cazun. r:re rD apnn\ numema(e dezbareri asupra ralionalirttii individuaie parlamente. cea mar buna pie'a la dosarul connicrului dr!!pl de Yl'-^r:."'.r-.rorr sr. Cele mar rmpoftanre rczul_ Dlc au fosr \tabili/area soluljei de coopemre prin rcperare prelungiO. . Drizonierului".r''iila iifriiiirut don. cire pro nrLe un protjr nel Si imediat.140 Jocuri De scena Iumii Partea a II-a. Un diplomat specialist in rezolvarea conflictelor coi . Unul din modelele cu cel mai mare resunet in teoria $i negocierilor este un joc de coopelalg p4ladoxal numit dilema Jocul este reprczentat de ufinitoarea matnce: pri' lvl N/ | {-5. Cei doi acuzali nu comunice intre ei Fiecare se gande$te la ce va face cehlalt DacA al doilea seqte. Fiecare panrcipant e\le favorizat de aplic-area Brnerala d m.r 2 n^r un anicol al rrnuice lrnu' ce 4chi. .i at markeringului. sau la pedeapsa nuximi de 10 ani daci nu mernlrise$l DacA al doilca nu ar mirturisi. lri experimentului $i variabiliti{ii temelor.. ca de c\emplu mic$orarea consumuluide apa sau combustibij.. la acest joc. problema continut .rdera c. 'o'di. a aplicenr unei recomandiri gene_ r.. Dilema prizoflie lui a ajuns si fie semnalul situatiilor inpas 9i a crizilor perene greu tratabile. intr_adevAf. Iegrd cooperani ar anrena praburirea inrregului proiect colectiv. 5) '^' 'ro. a pus in miscnre lncercarea de a dezle dilema. \ruolrte incepule prjn experimente repetate Ia Universitalea dul ._ Mrclrgan au lbsl conrinuate in numeroase locuri. a timilaril vorun|nre a productiei agricole. ani' iproape cronict a lo'r $i (oleclrve. Neintuilionist pnnr esen!6. djn cauza simpli!d. dezviluird factori care alifel a( fi neglijali sau omi$i Avantajul sdu consti fi ln posi_ bila dezveluire a unor sjtuatii neglijate anterior. rn lql+ ". primul are perspecliva de a fi condannat la 5 ani daci segte qi el. Numairt de situalii in care dilema pu$ciriatului apare este 9r considerabil.rnni. cAt $i datele problemej. modelul vorbe$te despre cii 9i mijloace ce ies din sfera inluilrei negociatorilor. ai afacerilor .rle ca de pjlde de reducere a bugetelor mjlirare sau a unei obligalii cr piara impo/ elor. primul infrund pedeapsa mal usoa mirturisind ( I an) sau una ceva mai gravi nefi&lurisind' Riscurile cele mari (pedeapsa maxjmi) rezidi in poziliile din rite pe carc le iau. dar esre lenlar de strategia rvaziunii. a molivatiilor de ba/a in componzmenrul uman.. ce depind de faptul dac6 mirturisesc impreunS.r lvl I l-10 1) (B) { 1 -10) ( 3 -3) non [/l | | Pl:ite reprezind anii de pu$cirie care ii aqteaFi pe dor la o cnma. dilema przonrerutur apare in lnisurile de ocrolire a unui bun comun. )r ' -ifl---.i au in_ lluenlal conjiderabil psihologia. Po1 fi enumerate I exirnple din domeniul prelulu. cociotogia anropologia. iar rezultatele mai muk sau mai pulin acceptabil sunt cele in care ei iau accea$i decizie de a nlirtunsi sau nu' ce ln mod sistematic. . Dac6 Lolj Juciuorij ar parasi inqa ilra. dupl cinci decenii de cautare a cu o. jucetorii nu ajung la solulia le-ar conveni cel mai muit.le'enir .nr^cnp . Cel mai clar. separa sau nu mdrturisesc deioc.surir.

. .n.li metodei in leo naJocuntor cu mai mulli pareneri.rroojet\ub..j1:.r mullmila! In locul p'rrrLLLrlu. JU t.. rc.re a sistemujui este astfel difereDla (r rele pe.lemelot hare. dimcnsiuni sau elemente la lrei reprezint' cunperarea unui compLrter sau de dimensiunea unui mesaj pe intcrne!.n"inJl. . neJ<te. J.o" tutt.retnutuj In an.oie 'unt teclun oe pldri ce 'uresnund oarcmh.. regi||ni...t 'rmpl!)jrr reoria rocurilur. e ca.u ub mrrl!imrlo.r. ji t!. r:gla il..oi. dar ii in cazul negocierilor' O datt cu acesl prag.teorcric.r.ri " crnproprrlr) a unof sJb\'\lerne. arJJ iornrnrc..".il.): "nt inro''na'ie !i )'I s'"d't d.i c'r 'otultUL!!!t'.....r..rsD.In )nt4l1e !.r .dr.( i).. lie rueioir.r pJnct de plecare a fnloji.tG&ie u<..'olcr. o coaiirii? Esre oa.uct rcr..raui ae .J\ iu {..uni . modelul metematic Penlru cazul cu ' iucitori Lle\'ne mlr.]|e o .. i"te..re In rrmbaj jenl c Gradrll de organiz.l|r.?alr aLl|o.aI!etllglt triu. I'c Da/a rrrur InJi.( t)l=H{l}+H{2i+H{3} H{( I ttl. l::lj:_s:-f:toseTci co-nremporane.rpp?nd?nta .r.t..are derreVe tdeile lLr Walanabe.. bazaE pe probabilitili: -I p (x) iog p (x.":il::ff.rrl de crlru :. irrdu.' ! u L r pruprJF rdc(val pndte n re.t.eala cu nultlnt ." {termen.r.. d "nA.'lT re \umade orgari. care la rilndul seu se intreabd ce opiiuni ii ramnn $i ce promit ele? Nu trebuie sa insistem asupra faptului c: inr o lume cu negocieri multilaterale aceste inttebiri sunt actuale.l . |ranir sau persoane Aceasti constataae este bazati pe faplLtl c6 gra_ dul de orgaDizare a unui sisrem aeuin" mo.ulelc -leebr i.:ili:i. rnrr frerenlin. illed/.nanJ p.qrlor ri neJelefminarcd .t lui watanabe infonnaliei care sti in inima civiJizalici ci . IleloJa e.rli.'. r. Di data aceasta. com.. aprolundate de 5. Propunandu-$i si iDtroduci intcractiunca ca variabilA noui.( t)..tc u)of de pus i pfrc . abordarca meiodei inforrnaliolate anrre inrre suma (l."a1j..::"i .i r iisLlrabili in negociefi.imp..cr'. ) lc'ar pulea fi de 1blos. Datorita "re-. economl. Intt_ult .a. Se $tic diD leoria iilbrmaliei ci entrcpia este un i csenlial in misura gradului de incertitudinc continutd de un cxperincnt probabjlist rii a infonnaliei conlinuti dc un nesaj Lumea cducati a secoluhri XXI care se refefi la bili cAnd cste vo$a de .:!*.rza scbimbiri escntiale in mo{iul de a lc inlcrege lrc care rc o atibuim.l< r trcce ti o anlJc.\l lrr e .Capitolul 4 ale negocierilor multilaterale Modele Trecerea de la dou. geomehe $1 alte $tiin!e.u.. a" p. rcgrunr etc.rl$€ sau alidn&..T s_a vdzut j:fr$:: npia poote un prag melodologic important in fizica. specrrul echiinlii gfeu dcfinibile sc prelungeste din teoda jocurilorle cooperare in jocnrile cu tr jucitori Premisele teorelicc ale autorilor sunt abstracte idealul lor e si oferc n nodcl pentru toare situaliile dcscrise doar de numirul dc pateneri $i de ii plalle de impulalii 01u in n:tlice de dala aceasla) Fiindci nu se realizeazS fecurgand la tcofia informaliei jnsuficicnte.ar< nLrmir \\ rrerenlr.. lie ele ld .c ace fr in strucrura de tofnlre it . .'. prijl w{( I Uncle tt).t!!". iar negocierile se indreapG din nou spre modelele ce cJetermjr.r'hcu-qaLln N4nfgel'rUn br.le .. De ce se formcazi Tnrrnre.rupa $ rranlbc."ana drscuti incilzirea planetej sau chiar ljns.. H {i} = H estc misura clasici a entropiei.olrniLdr Pe lixrgd cal.'.lrj.de iu( nror: lliari i'rtet in prim"'>c"rt.i g.l:)i11 i'-i::lli:"1'rire f .c tJc st]|e.. Cine se aliazi cu cme.'9ri ?e imp!qlii r luc. ..\4a{hlef rpar cnncePtele de. cu ce avantaje $i scuri $i impotriva cui.ut cd fic<m I r'n\ervi$e csenrlrti. rlreninc reofi..ie ur. cerce' un acord rcoretic pe aceste baze ce se doledesc lStorii gcoljj de la Bucureliti au inccrcal ie$irca din impasul teorenc.ual.. mure aa..aJ ... tu mdle. tnt. indi\ i/.rr "n . sare 1n ochi conceptul de cr.i s...r qumanr.u inrerv' ' inrurar.epa. .u.iscntu ut. la entropie (in sens remodinamic.rem Intd. de echilii. mecanici.dmb..r.rabitirar..

$i pentru a reduce asperitdlile ac ..l'""""Jii..-0tu7 wAL (A/L'li) + H (L) .xi:'H.t44 Jocuri pe scena lunii _ 145 Conslatdm cd similarilatea. Un asemenea proiect nu poate fi construit decat pe baza interes comun. gdseste astf-el dominate de cuno$tinle $i ifi (A) + H (L) _H (SAr) H Wsa Ws|Srli\.. ...\Ar_0.5016 in stare conflictuaH. Yrii.ililtifli.1.-"-'0. in cadrul unui proiect mun. I H(SA)= 1.#"d. .:li: i:Eil: ilifiii :"". ihtr-un sat bosniac.T:.una: Pqi WSAL (S/Ar. dialogul $i conlucrarea: HG):0.lH""#. similitudinea a fost salutatS. . rS/A. enrroprl \r\' rol propice in domeniul civilizaliei uni fanslerabile ti nu in terenul culturii.i::""i:..u. Metoda informaiionalS er ifcomponenlelor in Danr( lenrulur pe carF it l. Nu similitudhea este esenFah h raporturile ( ce au nevoia de a regocia..*.. sursa a identitilii comuDitarc. .r.iiff ff il:J:l':i l:..J "# s Similarltate AtracJiE credlnle. -- .I-) =ffn+H .Inlre jezulLa djr. rr"i L 'uruenfealtr desf6proie(lrm? .:. la un loc cu renla specificd.qr lSA/Lr + \\![1) = wsAL (sL/A) r w.9251 l{(sl-) esre aproape zero.. stare prin mdsurarea inltractiu ii entitalilor in cauzi.$:li: = 0.*r'.*#:'li'J.T] Supunem maj uun chesdonar asupra unor "T't .l: :. cel ce se aseamene se cur5. istori€ Fi teriloriu comul toat€ comPonont€ oblceiu .1. ale cArei valori specifi pot conduc€ la conflict $i la paralizarea negocierilor.!i-ii'^' ' w + 's. se afle apa4inand altor comuniteli. alta musulman5.i. Probabil cea mai importantl consecinli a utilzarii acestei metode este legerea picii ca o stare de intetacliuni neviolenie.":iil.. care pare a-i fi suboF donal (sinilis simili gaudet.ill.000 r(A)=9. hJ:iTj:ti. spunea romanii. tei convieluiri.a.AL/s.6 Schila lui Hamon $i cum perspectiva culturalb este pievalentb tn opinia intel ab a wemii noaste. dou6 populatii.: a yf:i i. in limp ce rdzbo nu este decat incetarca interaclunilor pafnice fi substituirea lor o interacliune violenta. H.-%iitli:.n. .".. un fen men mai obiectiv decat preferit (sau atraclia).1*tT.u. la marginea violenlei."[t'. NeSocielea e'te chema sd repare aceast6 situa.oncriunir rau interdepenocnler.786 fac imDreun5. in ciuda difercnlelor lot..9956 = sarbe. " H(S) = 1. ci 1.":il. iar ciocnirca iminenta.u.gixT] T.1!.8178 x(sAL) = 2.5475 rLr Hrst.w.1x"u.4245 W. refirztr contactul..--De-aici \uma rcnla. a tdburilor) de limbdl IiE. . au in comun oamenii."'::iiiillti':. sr ca dife.H rA).". Negocierea intervi pentru a aplana mai ales problemele convieluirii cu oamenii di $urarea Lrnui lr*ill1i!11.H (AL) Sunt vatabite Si f. gizduind desigur multiple interese sau tranzaclionabile.. :i'i:'..i u .ffii. ca ciment al simitarititii $i pleferinlei.l[ffi f f I *ii""i*i rcaxtare rrilare ral l:jtugrm acLrm pe jucatord L.0a8 = 0.#.1"f Ti?Hi. Cum se rnasoara interaclillnea? Metoda nu-$i pune lntrebarea. f jiiffi ffi ..'5y. ngfi1f 1..t'.ru:ff""":ilx. .9305 H(AL)= t. ri!. ( .tie $i si previni conflictul.^.". iubesc po ceiasem6n6lo lo4i se afle la baza tuturor comuniteiloP (sau pc o anumiti treapta de voltar€ istoricS.i:npi.Ifi Hi&t Flgura nr..

?Ui.n.. ceea ce ar indica o $ansi lnica pentru aljanla lor..ptc eb . tntp ati. dur a. flexibililate. polarizare. in randul trej ste nuanlarea melodei pdn mirirea numerului rispunsuri Lle la 2 la 3 $i 4 (in cazurjle de vot sc numarb $i abli rea a dezvoltat intr-atat proceselor de i oferi suport pentru continua observare a prir iDiennediul bincilor de date Si aulomatizaret calculului.Vi . ptiI nu!fla.ti !. (.p ate tt? aotiEatip..TVii.mpte\|lJle.ttnft. care are maxim de coeziune cu reslul sistenului $i care consisti elemente cu coeziune joasa.tn sla_ tLrrar.Conferinta penrru Dreplul !tarii a tust conjidercta le nai nat? li . titt'dti.pu.. tn bal?n. Asttzi statisticile regjonale sau mondi e s'au dezvoll mulr. descneri delalja.e.ipralit. proiecr comuD simer.rck.n'np'puri tit.Frttl. filialc ale unorcompanii multinali construirea dc obiecdve in comun (in special linii de transpoft comunicatie).lqt'-i1l-29). schimb de studenli.t.tnri. care izoleazi restul $i divid sistemul.. Co_ nrunrtarea ruropeanE (incheiare in t986) 1.r...r )i. p.. mergiind pane la circa 150. ci]ilorii personale turism. 8 sau 9 dace este G8. Opusul aceshi caz este grupalea mcntelor cu coeziune inalti.objemetor.nrlui st no.\egocierile pentru o singuri piat6 economici {SfA/..r.. unrcj !a.r.iabrt<: madmc.?"'li./trt t.29 sau 30 Europa.aiit*. t. ji dr.d.t. fotosind Allclar pttn conscns (srnsu.. in Adunarca Geneml6 a C (cea mai simplA aplicalie a melodei consti in sludiul voturilor minale jucend rolut de caracterislici) sau o Conferintd globala sub egida ONU.r eonre. " r. au tust \e_ lectrte urmaroireie t5 \r.:onomic. firme mixle.hu.tie intr-un sistem dat este .. c.Jo!uri pe scena lumii Cea mai slabd interactiune are loc intre S $i A. in domenii $i sub egide diferite. nrtnta.. obredr_ .stept .i).. s_.inpti.ntiuasd phtu a. Ceneva r tq5o lgggt para pe cete care nu sunt relevante in aceasti fi a se- I L 5. oferind date Dentr[ come4. investitii reciproce.. coDtrnLrta. Dar in prima egalitate fbrmulelor de mai sus.t.t. tehnologia informaljei (IT) s ii nepanjciparea) sau mai muit- t.h iptptlnnv I r.avorizante succesului privinF.nte uu idtt tr. r(tufilot .c a'e (ronologrei. 'i::!!. Ideea esenliali a metodei este umitoalEa: pentru ca solulia si cooperativi.a nt pt?L...dt pa t.ia resurselor_ $i !r. Al doilca element promitttor este posibila dezvoltare a sistem de indici semnificativi peniru identificarea fi mesura acliunii. \ub egidd ONU I t970_ t982) Kunda urugua) penlru tarife $i comert a C4TT I lo8o) 3. n".Dupr \ctor. dp . foldatt li t' i. Lle.ti!cgo. cea mai potriviti coali. o!1.7 dace vorba de madle puteri. Au fost Conferinta Dreptutui Vdrii... d\ (dt11tter esentiat pothic Si e.. rnct e.r... cea mai mare i eracliune este dati aceasti coaliiie $i resl: SA-/L.ron..anlut. conle\l mnndial. 15 . . comunicare. echipe qtijnlifice comune' Capitolul 5 Negocieri multilaterale: un studiu comparativ Cu scopul de a degaja trisAtrri f. ..i!.1.:' n\ tn .c . am lftreprins studiul a cinci negocieri muitilaterale desfi$urate in jumitatea a doxa a secolului trecut.tn vd. fortl]li.elor cxrJctcri\trce. Comitelul de dezarmare. in sfar$il. ma. . ta pintp r. formalism procedural.u pn Jmp.. Conlerintete de dczvottare ate t NCfA D-ON( rta64_tqq0..[ .i.".D/d/d. l. crtoere. prapunere (interese).. Ca ti in allaliza jocului bi nal. conseff.Je se. lnei6da.tte ttutitiit. . modelul prezent ne aratd cA o aiianld lntre S Si A ar fi prom interesele lor fati de L Si ar li asignrat mai bine stabilitatea gului sisten.n!nd!.\tunp tt\0d? . Caie sunt factodi suplimentari care pledeazi pentru folosirea dezvoltarea in viitor a metodei informalionale? in primul rand f sibilitatea de a avea fdr6 nici un apon suplimentar teoretlc un mar oncat de mare de participanli la un sistem dat: 5 .httarit.tulote. n rrccp.rca r!f_JllI.

il. cu rol precumpinitor al . negocierca SEA trebuje analizati in functie de pa$ii anteri_ ori $i de noile negocieri care au ufinat-o.r.. comen rn 'e^icii^dr:lytl: p-':T: ..o indinorc de . d) paiii spre Uniunea !. Ntrirobi. preeminenta economiculuj. al larilor nealiniate $i in prezentarea fomal. mi\uri in i"t". minimalisre $i de compromis.. x\h/c Al\r \4yrdalYrureara a Premiutur Nobet DenLru Dace. * (n/a in lotrO dar a focr re i".. cea mai am. reducerea de bugere miiitar€ $i forte lnnrte. Manila.Roml .-ns'i piail iii-'i.1*9g. ar.incepand de la 10. nr irlnrr - - il"'*i#. Negocicrile UNCTAD au fost incepule prirr UNCTAD I rcva.puled miilocii penlru comeaul iibef ltrgiti si adrralizat'' in punda de-laloha. rn in. *or"r!t.qprfl.rre cu BJqilia J lndia: cIlll:o patcurs .rnal din .i'. armele conventionale. greu de - prezervarea suvctali€tii nalionale trlui majoritar. Runala Uruguay pentru tarife ti come4 3-19$l-9e a" c. c) lergirea jurisdicliei Comisiei -Europene. a r"clr o ks tn reainpt-c\i r-u!94-U4-l-l i#*.14ti Jocuri pe scena l mii Avand doui teme esenliale 2.p"?-i"t. .trc mt?md :tr/ ru. inticltorr. ldoOde mrliarde de dolari.-.enr ld Tr..rdul ".."ir. D cc in ce mai vocal.u roiin?rlrurii nois au fomar pe la Pai ffi.-*i momenre de " ln alara grupunror opuse ner I trrrnorturi.1.ri"-cor"inuiu r 40 ca: Negoci€rile de dezarmare au fost duse in cadrul unui Comitet l1r statut ambiguu (pallial sub egida ONU. cu o agendd i0iliatorilor.fi a) reforma institulionai5. cele mai semnifica u nate dc cele rinute la Santiago. Si cu un nllmer cres0llnd de membri . temene iungi cu obieclive llxe..'pa hoLelul seneveT. $i facilitarea reformei instituionale -.ni negocienlotde cene rnarile puten. pe agenda m s au aflat armele nuclearc.... Belgrad . iniliativa personalA."-u-u).ea'La h.a europeanr 'r 'a . in noile probleme: cei nl"n"iEr'.r'"l"gi..i il. rn indririal' 1i s a ocupat de if 'ularg-!-ot ""^t. accenaul pe rczolvarea de probleme.'.e. legAtura cu dezvoltarea ti securiratea intemationali. esrc u produs \eeocierea SEA rThe single luropeJn Acrr de la.hrtroa\a ( p. negoclrile de dezarau dcpins intotdeauna de marile puteri militare $i de negocierile $fanse $ inchise ale acestora. a" *g*i"Ale 5.ifi-uri inirrt siaiie div'riunr og indrre rn dr'r/r-unle '. l99l -r.In sistemul de negociere contin i a Comunitilii Eu_ topene.i'lTe*Itrua suhiecrele se(lnrrrlc crasrcc rropicalir.* reconciliat. pregatlrea unor acorduri (experienle nucleare fu rrei medii apoi $i toate mediilc. apoi 18 $i apoi 40).::. C4nea ambasdcloare.onsftu. prirtre cafe pozifa dominanre au arur-o puenle care $Dduceau cele doui blocuri miiitare majore.uroPeana' p un bun modcl pentru urmdtorii seA .. au rur rotut tor tltil in dezbaterea problemelor Si in cunoa$terea punctului de vedere.nu'tit u5u a.ot. Tratatul de -olilcrare. Rigoarea statutara $i procedura constrangitoare a bene_ liciar de alle elemente care au aqgurar lotusi llexibiliralea in negocrenle ComunirAlii Furopene: .. interzicerea folosirii armelor de distruqere in masi in rll iu\mic '.iiTt"a"'.l!ll". ri adnprar.Hor'elie In zuuo ne fo.riar*t" -'"*. ""*tituit MMstricht' ADsterdam fi Nisa l de Ia k'ct ri5 rn a. . b) sistemul de vot. chimice $i alte arme de dislrugere tllirsiv. care s au afirmat in ciuda onrl|.1..i..rLr pe tundul oceanutur err.^-" pi+ 3 ""i.?s .qrr (aeuenita a"i wrol-c:1."a..^tor oi A. Cel mai semtilicativ rezuital a fost restrangerea votulUi unanjm $i lirgirea vo. 1964) $i UNCTAD 2 (New Delhi). rapocne Si grupuri rumeroase! comportament cooperativ.. tradilia 0liriste a grupurilor restrinse de consultare ti ilecizie.\p.9-9lT1!...' i.":^' l'" "r"il . Ele sunt totug instructive in privinla conlnue a contributiei tirilor mici. mesuri tohrcrale ri chiar dezarnurea generata Si compterir. CoDvenlia privind armele biologice. negocierile s-au desfigurat i re propuneri ma\imaljste. in lq5T obiccrivele 'ale JU fo'r \5 inlroduc.

^i.*"Ujr.rigen!clor lurrdtre )r caracrenslici l"i.rdF-diLrETi1lo'Jrn'-{fflmbfonTui finafpnvi6a . rnlf_un pachel de pre_ lcder in care acest interes este contrabalaDsat de alie rnnsuri iare aompenseazi $i depa$esc acesr neajuns._ UrDUr. " conomica e o atn. ca ace\t \r.d.a potarizini ti prezenra su.da i6irnatiGrti.i-iniirn.u af ".I mutl sdu mai pu||n con\lrAnCAlodre rigrde. " t i:il{"r::l:''::'.iii"e". .reTiobpinuG-n-irr...ufi folilice 5i milirire En_\e\t.FSFiiieiir ..: viidE a'6iganiI mTailijTeli-sT. .""r.lira ]urrca unur \ot Feldl in care a tosl dcrinir 1ilracricar rn.rrnre. i?ti t5l sa.pnn.-a ceior ls trdsituri eselt'i]::1+ .. rer.?ur ( untenn.in ruoru.uIrre rr conoruite^rn cxre negocierca se de(fAsoara inr un nrediu lotal ren etnrc.re neregbtalJ. alre g:ri in curs de otzvorlnre. in domeilul energier' rnarerirlur -prime -rriinlei s irr|l"' .iibf nnlror /9..i n.!u/JJ"':nffiru1.i". dura m. auprapuner€." au e$uirt coinplet la slar$'tul ln let4.iaia?iefr(iii5 /a1r negocrenj ue \ucce.terelor de inrercs tiutrapunefe.ot'.igi-reu5rle au benelrcrat de un contc.'rwotdfi. penrru a-r 1. uL.dl 6urc podre T In ylj:33gtsq3inil-eniiFo." E' pt*lic... md. care prezinll comcntariu sufiar al iabloului l]ndl au tu\r o jrorr Lomuna a nEoc-Cnloiirre-. '" Dxr dialogtrl Nord sud rr cdre nerocrcru( 'r^" reau. fle\jbijita rca. Negu. celcilona crracreri.porrtrce dte trmpulLri _ Liridez\olate vs. e le a fo. obtii re...""".F.r.grl.r-."r"" -i''"d i... dar rcea. 5 af pdred ca urmdruarea variabilj.i"'i'n r.i"'i *".ra catiLarieGillita I'n.eninlare k secir:!t:::: ii ""rli..lrao ri dr.:"t.. deqBill:_pllsduf i sau_-srarur.rrii por r.. . ar... "*.. Esentiale sunr cele doud coloane care se referi la polarizare si L'n-mEr. lllll .. Adrrnarea Ceneralb a aduprat Declarxrra rr Pro- Lconomicc 'rabilirea \oriOrJinr rn care -i. .ei.e inu-o rr rearizat impotrivr Unui inlere\ panicular.rr. ( etetfer legoc.nfi-rcatizzree 6fi eiiiveloiTari:ar. b/o. -"*.\r .'i..t f.nrerrecririi . f"J"pti". f\re greu .150 ran a a tr-d.9:jxg1| lati ur .rael \. tonctiTii-lip.alurut }i proce.'.tenta .i *c". Itrplncjr 1. de drmerr'idni ly.1:'i"l:l::^i:. precum )i alrepri ln curs de ale ace: dezvol grupui celor ?7 de r""..F-L)1r-Din \inguf. J"-"?"". Inrnrcdr e\i.lem difrcri nu rmpiedi.m. conflicl I.r) impiedrcJ potrr izrrea.Ljitsi?Vile Contextul mondial ene rmponanl..i.il:f:3:ff ii*li?:i"i:$.r.iiiiierea mo'liric'-rni'rdmufi iibnomit i"ltir^o global.u.rlr"l 5i de/!ullarir' prin mcrodcle sr ro-mul'dle Je cul polrli'e ra\a oi"."ii.l.]= .reu \c iraiei7Z-rLS-tEg jtAtbfiienjrilui Tn-afei'iii ieuniunije iari_ Rcatrtflea rral.l in inrregrme:au iffiarn Fidc fi0o-r6bii: .a anr Iungi de ne [.ej Dreplulur Marir ardrri (a acojLlut gene.

cele gase tlrs5turi (devenite cinci). care transcendea $i adipostea sele diverse. U U U muibare. r'. f. enunlul ar putea suda astfel: Pentru ca o neSocierc multilaterald sd'li realizeze \)ele este important sd fie subsuhatd unui singur proiect comr care ta asiSure penftu lecare participant inkres? e:enlia {afi ca Da i(iDallii :A \? polorizcT? in lab?t? oPuse sIPrele 'inrerusi avAni cat nai nune.benarea rale la care apa4in. suportul politjc de care se bucur6. in ciuda diversitalii de proi Dartiale. capacitatea de a peti obstacol.l -) extagem acum. Qomunrcare \ context mondial favorsbil intr'o singurb fraz6 rezumativi. pe hngi un element explicativ al . expresie a unui interes general benefic penFu ro. conskuirea r Burop€ unitare. DIs Dc/r-m1rc. maturrt oamenilor poiitici implicali in deciziile finale.lUNICARE CONTEXT MONDIAL Figura nr. z Lrl (I F uJ CE f : I z z o (nE F -:) F : =q z F z ao f >!! E z o o + I! ul N z : l z cc ul o F II + o9 E (I o ES !l .terate exemplele selectate apa4in unor domenii diverse semnihcatii noi in problemalica globali drept internalional' mert mondial. SUPRAPUNERE FLEXIBILITATE COI. . LOS: Conferinla Drcprului Mirn.oa\p int?ts?dA.d.ti: nou rcg1m al merii. SEA: \-S \ord-S. lraorlrrle cu PROIECT COIVIUN LIPSA POLARIZARII. $i un indi Eezinta. cu o libefi si bogatd + + + + + + Dls N-S t t JJ Tr6seluriprevalenle in cazurile de succes ale negocierilor multilaterale.supra posibiletor ingredienle care Pot asigura succesul unei ne cieri multilaterale: z o 0o F == z = o oco o LOS GATT SEA m m M z (/. M: dimenstu. . dezvoltare economicr.152 lo&ri De scena lumii Pa ea a a. Se poale pune inlrebarea: ceperea negocialorilor. cretterea comertlilui mondial. exisa recunoa$terea putemici a participarii la un ca sub o cupoli uriaga i e comun. slaba lor manifestare cl. fundamentul iimqul practi{ I-a toate acestea se poarc respunde ca cand elabora ialitelile bunei negocieri: ele sunt ulg-swuseFaDtul ) dal-unde sunl celelalte cei-nle E lor df a aclrona. De. citand de la coadA cap. proiectul comun suprapunere / lipsa polarizarii / I ' flexibilitate \ '. T Tr5s6luriate negocieritor muttit.t /. care prin faptul cA au Drezente in acelasi mod ln cele trei cazufi cle succes cercelate reu$itei. comparatrv sunt suscepribile a fi utilizale in analiza. tntr-un contextfawrabil.ele $i crizele perseverenla lor.i: \.) dibai lolotll o orgcrnizqre de maximd flexibilitdte. l. t: prczen(a tmsrsturii: situa{ie nixta. N"satiti 153 in toate acest€ cazuri de succes. intelegerea qi organizarea rcgocierilor multilaterale cu aite teme cr. dezarmare' integrare co ci I : absen{d .l-ice din agencla intemalionald.\otrtue . Din cele 15 caracteristici (a cdror prezenld e insemnad cu +' neDtala ne pemire se credem ca ideile degajate de acest studiu .c mfter m: dinensiunc nijlocjer +: trisarrurii.

caSdguri relative. Nppl?i 155 f Capitolul 6 Concesii Adversari Instrumente tormale $coala inovativi in anri o0 ai \ecululur XX.u liecnre . Ei trebuie as sd cdute in jto alte cadre h care situaliile cotlflictudle sa Cdutare de alternalive reciproc avant4oase Parteneri $coala realisle Figura nr. Az:lr.ro ro.-'. nego(ierile zate pe interes mai degmbA decal pe lactici $i procedu .. ps_:jrepjcU\ jnt lr oc. rero sau.-eona tocu u'.lq n . si elunla doa. U JDoi Dersoccrr\a diapnoiric lomur. n4d d a ti rci fitot(i t. ar.dndticd se aratd afi ins rtcientd in rclalia chiar teoreti tu anumite tipuri de xirualii cotlflictuale..dtrcnrla.r. t.rpj i. i!. Aceste impasuri au nulterc la tensiuni in minlile cetor cdrcra Ie pdsd... Hopm rnan rnrDfeun. Dar este aiomatic ca difeftrqele de inte rcse su t subiectiv cAnd se au in va. Reatiflii \unr cd_ rnxn .. scepricism fara de in\litutirte inrem. ali a negocierji. rcton non-sralalj. care .t . in rerrrrare.irualic in cdl! E{ le p rnari irrrpiEuna bcnelrcrul {i.ilie. O t'rota. reg.Blele cu esrrad..a negocieribr ittemslionale doar cepand cu.ceer ce e.]e /olvidi conflictelor. Rapoport se]lmalase deja ca .cnsul La sunt ireconciliabiLe. Hop \emn e. Pxn evennnente regrzate pe scere pa.I : Dislributive Patfta a II a.r. creative 9coala liberald .nit ipt rtdta n. rrbtort nu depa_ |eSre mull !e. El acord: o importanle deosebita pentru infl enla crescrrLra a acestei psrao rgTErLrcr'rrrr fui49ipled NeSotiatio crescandi rtesrc.rtr.ai'irtAiiiiaFncely? !l rell}"gg-lY$s4:{{u rlc. In lr ."uffiffi in 1969 ci toatc confliclele slnt subiecriye.'*!gll:lco!|]I::4ve_!Bc!sEd.8 Schtla tuiHopman Tn Procedu inlonnale. roiul. In co rrr. adicd la situalii in care baza &x. capabilililj de securitate rrrtiunaU.ontond!r.' jocunle conflicru:iii'ielufl.er*u.i .pprIUL"enrru amandoua.a dil/renrr ohieclrv( n . pttt tt idtoto?ate .onlra)r intrc real \li ii tibeml.r.t'j fi libcrJi I'entru cele doui ripuri de situadi core.'t" distindifi in studiul si erurli. Scneliciul dr\porrbrl penllu amanooua. ntu.. O"no.@ iir-uri iiinflicr fundiniFriialJi impi4jl.!ttt --La un nonp t da! poarr c:ti\td o dit. n. red in lurred in comuD a deciziilnr. ie'ea i-rcgJrti\i :Lrererd. I'unon rntfnduce rdeea unei noi abord $i cvasiollciale.starului. i... nutl.r@are rccerluca/A importdnla inlclcgcrii prirnul rAnd a problemei ti apoi a ajungeii la fornrula conc generald pentru ghidarea negocierij spre detalii ln sfar$it ap perspectiva grupurilor de lucru pe rezolviri dc probleme (atel de rezolvare a problcmelof) a lui John Bufion $i Herman Kclm carc cauti sa faciiiteze abililatea actorilor de a implini nevoile lundamentale ti identitatea de silre prin interacliuni informale penrru sine cegarai nrrre IrJELJ-i4. pentru jocurile cooperative.. Tn primul caz. ir. Darad. paftdignq.. ahe Fluri decat secu. ca$tigui absolute. coctentt-er-a -itc.onrr. . ca atunci cAnd doud pdrli untcircsc acetqsi .1. |l\ e pe lefmcn tung.:Lpgllicd ofici. p54ile . tt t\. intere...le de prngilccarci sa Siiu totu\rrcr unof cortreptc Je ha.ti.i.193Q".punziloarc.t \.t tpl d" i.teo: ria jocului duce la vritabile inpasuri.tere yatori.e rmediate. rprnIrl tco r Innvalr\e.U ace\t.ii i.'p".opm c6iiri.italea. increJerc in In'litutii ri rcgi||ruri.r pbnilor \e je cunrflrnrd..ntutrt trtnt (th t.al negocrentc Ju lo..a ca dnarhie. Inrr-o uarecare ma lenLnL suri. li_ beralii .'i1Ta-CE-T..-delcliu r lur Willirm /adl sr Mrureen Berrn. O u tta\a ca racteri:\ticii ce fa& confictete subiective este perc?plt..\tcrtuii r-n!1!r!'L:!s9!g r lLr koger I i\hef )i U rllidm I 4P*are c\rdenlir/.7ute de errn lumild pre\enrnr iru rc BurtoD a observat "unouq*.lionate.n o ua"./a o co?lalie s prctefinLclor rcolilur rcrli. prin aceasra merodi et a explorat inEiiisme dc rJnncirne arc lnrr\ iei ti manite. tentonu sa po.ler:-(t .d.u Llinincrid inrre aeBr''tl intcaryJ)a.1.a!J conccprutui inteq.jrli L't.rablou xl rein\ierir cunceptelor leglc de ncgucieri..i fi.tenrii.rtu. oLrr.tc nn. r. paryt .t p.t..snu dominanla r leoriei .

r :i. inralnrra es.il i'io'ite .. rer ncnego!r'lDlre ^ rrru cl .'*. .i"i i.' F.i:t[:. Ele urm.'..* ...irbilel ele rmnlica iiiJli:..ff"J. Ronatd .lnleraclruneir trebuie sA unei conrrunriLfi producri!e ll::.** ...""1: ffi '..:'l[ ii.e obligatorii r..f "telor d? atrasa deradmnur_din drcapta sus.i ': j'-.T:."1 l*i ri'nJ..:-".r".:."::'.5re.. l"t: p"sibi]e soiulii.n demers "l .ae increaen [".t..ulrrre recrproc ac_ lcplJbrle.tt De $ena lunlii si sa desfiFuLtm o negociere? nri roluru vilorii Bun'n l3 e mai D'eg (u rrceperr:a analr' t'"'" 're abordarc 'e rnrir inrercsur" se ti.1:1.e'* J#iffi ffi . ::::. -----.).rri psihologRe pentru incepefea negocientor.::i:"1 1""1atmosrere.a o"*g"......".'.:""'pi'r'i'' ."1.il:"iil.x nrurrr rur" r Gvrlofi _''' ":".'. tn|:t?a p.*i*ffi"T'i..: ll"**.li i.. Uneori mediato_ "..#J*" *. fr Ronald Fisher ii con.-..i"i..i e.ffi.: .i.. ""p":'.1:TjT: :l :""r.. u\j an_ Ul proiecl .m:tf ru. rafqgi. .?1.9Liqd) J..i"i:JiiHH. cu modelur '" T.': inrai pinr* a obrine ::::1.drcl discu..rl..l " de nxce dLn Unenru! j:l::r r!.. Jcorruri 'ai r pa!eze.. lrrner et"r ce negocraia gr nr ! dcrorilor \ .*'ri'l:i-i..Procedum cel mar de.:: :! .ffi4 ffi"... 111':1...J. 1i:li. IBunon. Etll . .rrttjI: :: ]l-f a conrlicreror' E\ioenr''nd imponar o fj:tlt...^-.rdera d6Fiilonreri ai abordirii sale ronn bunon.#ri'" (um utmerz5: rlir dupa larbe.***1.it!i l!!lEl9r:.-':.. .:: ::::::. I....::ll!:Lonfi(lele rnal :l.+*'._.--Te Orientul Mijto- nrai !alorilc) Bunon consrdeni c: c.iTl lino..l1tfi:i"f'fi:iiil lfl:::i' :: rr orrerej cte culrurxte5i upri dczechilibrele rLy.:i.tT.. ..itnp rcrt.1.n .ii1 i:: Ij.Co*"?l] lrsncf o definelte in urmalorii termeni: ..:..v.:tii :l iJ i""ff :..: :..xli"it :JilJ:1 Lrc orb! de Inlem.T::1:::lilil : deschise precise..uhlrnrercd t.rjl1il.ii'il-..: ":.'' r \cmple inrer\enlix.eonard Dobb pe Herterl $i Kelman.-rn.:lj:::.3"*JXl'.. . lh. PL. lii"ffi.q1'' 1111: :i"'i:::. _.#yx'"". t069.iro..+rj**:.A .ll" '"i'".--- |sL *r.:':::: ulre oe nctsoL'c.nrcresut. moder.' i.:'ilil.i-01. de descurajArii sau pedePsirij) Agenli exteriori impunand solulia re penlru tot/ coniemporani apafenl ireconciliabile inleracriv al merodei erre e\lrem oe prclros.. ' [qi:.)nfliclelor idcea de coercitie )i lralrrca ".":.x:..il:'.u..\ :ll::):Tl:i. '"i'. recr inrre srupuri.i-"..."a ".#*::". l"ir*"'" 'rudiile sl hehavion'te Fl a reprezenrlr Suma ' Poz:rrvi 44 t ttk oaru Pol c.:. l( "':il: . '""(r.etor I Sufii: zero (caslig!l unei parll esle prerderea celellalle) 1..:i:'fl i'"'"'" rn p'oceserc tralr! ll :ifJ..:. '"1..a' 46-teresul personal.:.i:':1.'r in conjli \ru In srnlerer tui rn.Li..tlii:lit'.'"i .l.nesociere ce imbina ercmenre de concrri_ lffi"THl.:..:.ii fi ld de purere qi llcr'e\crenta gr dr\ciplrna in alingerca unof re. L'0.9 Schila llriBu on ili !"i.:lHfi . _f"i.'teraenriti'a!' n.'J: HiJ.r*. in eruz no reprezentari $i uain'.".":.:.".ii..i#*ffi *#l#ll. ii rvr!}uLlu 'Jl..i.:Iil:t. '' 'oi"'i.l'lll)::"i1il"i. ( Figura nr.i! ii'ii|!#.'^::.c aceea a aletre.a' .. El silu_ ::"i:i*+i#HT \ .rr'l' rnrcrnarionale rl!:lyl]Ti:..i LrRis ' mli 'iio ffiJ..n"i p.. .i: -.t. :"1.::...o' auro /pglar.l J: il:. . inrrti l:.lTt .i..::.' u.*."r.J'. pe L... .i-'p':br:.ffi:.uie j:..resc rearizarea unor :[:.Ti:.r. i..

e ca a.r>le o faspundcre it un rot_ Perspccliva rnlorilor a fosr fi ea udlar inr uD momenr in care .'"dl ia..J ficeJ rcJde|lu-a. se .oi...] Teza naastrd poate li 4ipusd Joarte tinelu: noi orientiiri coSnitire ule situaliilor rle tlegocie' rc. arp d.r.inuvarie Sr Jmma. Ca ti in cazd curentului interacliv.:a un proccs prn care noutulite apdrute sunt derottate cete cure su.jt.Creati.reatiL..158 . p.. d'.r prcnre .uriie nie..lblosiloar. pot aiuta [ . il|tluer raU rrjl .. r?d. Vederea pe termen scun a cle_ ridcnlilor politici gandind in renneDii caltigirii etecrorarutui inlern -'-. cabazi a sdrii de pacc Euristici ti Creativitate.udienld Llutd..le mJll tFnc/a i rleqltrurarerl:onllidclur. Pa I t. Sn. ta lrrt..nr re(rnl cr ..tt /\Pnrt. Ideea Europci s-a tbrmal prin identificarea unri rcs conrun: pacc prln lozrncr clemagogice a consrituit un neajuns fi.. Rr n. prccun Sanllirea analogicd.. ea a fost dezbituti djn perspecu' cfcativi).cteptabil d? .z. Interacliunea este meioda de dlalog si ru misure a liantu' lui sau conexiunii pi(ilor.:lt.jiii' i.o t e\t.tlo .e. ] . ...r. S.i*.iLIUt ALlucetr . dar validitatea observalillor i$i nlenlinc rele_ vanja pentru negocieri.i!:.Prle\rrna. consillerA Spector' DacA pdrlile vdd co flidul in tatmeni naliotnliSti.. ar t i.hili.::.na lnrii Partea a I1 a.i[a (compensare stabih ruupa irre.:e ?racese crel rtur ce nu poal< [i nierout In o(hii un r public tarf Li_ |ut la curent de lnedia atotprczenta..rn6cfc994] r+rnr c.... .*\ii:liiilJ:::!fm-pr..entate d( tsandirea ueafia.rrl'urile. drpiL Spector.r. oferd posibilitatea unor salulii noi $i dcschideri.c.rj.i d.aBle.'ir. 1 ' atire dc eandirc.. noi ipoteze. r( -"u d.u-pofir.\".. dc a d?pdsi tinitdrite curente injtexibititdlile ti si tte va analizei conflictelor.u.purjid .r.Iw r"'. 1r I dp t e:ot I jr i d.t i.r r . inttli.lisputei si rec n l ta vialenlii pot fi itrcritobite D<finitii .1.drrr'rr !rnbcrc p. prnre. Stein ."ralo . ttt pro.'itdtea.ten1on_ '. fqLbgeqlll!:jllet sue pat u cerc imp-etuot neso' .oLD ..i. Procesul este caracteriaat ca o incer. . p..i!.npr.Mo. repre. Si satisfdcdraarc pentru a ..ecvent. l Rezultat l.Iefiheye .ene de obicei o no d po. Ur @$erltlli lr]]crlf]rti!.t'nik(i a ntcl.... '.o. eristd o tansa de a controla conflictul TehniLi de d itltlu. I n.ri li l. mJi dcgraha de.p...ete..-/-.|at:a ei pot ji t:o.tefini prcbten.d/'.ri y Jat r 1."rttpltrLlL4lxlrtc.n'd.Jrlt . ind n.nn.a o -cdrh i I Busrrra' mediere suu nesacieft.. i"ri-.dt$iil. NeSo(ieti r59 lipse$te.A4ik in caniict pot f induptecate sn se itttplice i tt'o .locuri pe rc...iliei nu d_c in\Iturri. cscaladarea ...< tor crrrePrr lllllt c rnd cunll .:ure trc re..nr.* ru. pdncipala lor nttodh de rezolvare.ir'!' . inn"dnu\.iiil'"td.". cre. Dar a opune valorile inrercselor nu este o pozilie fodnjcA. N..i ita p..'{rdar"r .ir .o^)are 4 ploblenei. bratuttominq' iocul de tuluri. aio. *5m.... inlc lcgem cii elc_sunr inseparabile ciind privim valoarc! drep! masurn rJrur rnteres.izu.1 Lle\rne ..elel.i de d reincadra .ii.lrin$i sd i$i retnudre. un Sed'ulCenlra BUCUi. Gdndifta cteati)d se tu eseaza problenetor wchi si rtifcile. rarc tj Navcrh (rcitefrnifea retariiturl. gdsirul nai tnadatit. Jer ine lararii :. lc t tc. tpi. :: :[i*: ri: i .bt/ma 1.! deliberat tocu.ite saotc in sAndire.ribititate sau opotluntate sal1 o noua cak sau direclie de e\ptorut.i re. .\dl i'nflLtult't tr. tertarca acestor ipoteze Si it co niitictlrc.ar tu Ji!t.a \e egc'vc/e puzilrl c palilo|conflicrul din Bo'r id..:r buc.'411 \lli dt/' tt rI' infas precoce si t?!_lr4{+!!fy:":)!e llujtupas ' cc e\re J< racl|rlAqurdd'ca p yd: .n1..( \r424lar.[fi . IntrucAt inovalia este un prodns al crca' rivitiilii.lnn rF !re. ur.\tr <gii intcgra_ rr\ c). r:rlie.c\r pc.feril. Curentul u acJ L.utJ? .."'.ii"..iroi legrt de.O a trciu opliune este de d cdutd modalilnli de rein(:udturc a conflictului ?11 ochii partnipanlilor [ .1 unpte in no.. DruckDan. 'te \ocretatc ii nL JF brfo.....c . )"'i.r!liri r.ltdln 7a. etnici sott ideolagici. o:n' I d' toallit !? CLhtr 'r "lo tfr.nrioralersi de.r. AUr:r Je St.ma\rdt rr J. Ajen dcmers porre e.l I :i'l:il::ffi i.l" ". era de a$teptat ca iema acestcia si fie aotuali in noua qcoaE. in . pe ti.i.him- Multi au rclevat necesitrtea crcrlivi!i1ii in mediere $i ncgociere in depigirca impasuilor..e suspiciutlile i ura reqd dirul 'si conflidele ti tientinentele de ostilitate in lermeni Ini fi rli.I ndttt \rtttri atrjuj.r cunrl . nanife:t6 tn Jorm tarea d. Exemplolc includ pe R.i .l. Bo'ntn.lul tu nre o disPutd cstc incadfttd pottk! (:on:tAnee apli nile pentru solt4ii.aJ dco.i::q. ca |:c r<(rno.r.LnIelc (unv. '. icp.:"#." . Proccsele de Bdndirc ueativd sunt de obi(:ei intuiti "c.s..aa.t. ..Comunicarea Cobcl irlr . Husband gi Johnson (schrDbiri ce..l.\b.

fi . Dizolvarea situalei de osrilitate $i a starutului de dugmani al ffu.ttt"r campuri mai vaste ale construirii pacii .. 4. ln aceea9j silualie se gAeesc loale confliclele perene rn care se ctocnesc \alori fi convingeri ireduclibile. Conceptele de inleres !i valoare au fost preeminente in dezbatetea care a condus la ceea ce numim gcoala inregrariva sau inovativii.i gcsqqp de-(onflicre esle nerezotvabil cu merooete extslelle.pFG . itatt"rentcare sp.". rctori in viata inrenniionala.rmonre cu studijle acesluia despre .. 3.laborarea (pror.. ldccd )a-a ro\r de--ajlubtatreq!tdS*"luafp1!j"-S."[i"iir" ii"i tocun !:iYlLl!ryji in praf $i pulberel Acesle intere {duDa reducerea economiilor vdloli.orul nernvrrrr ld Duroc rcri te of ."tu.. Capitolul 7 Calea 2 $i calea 3 Dezbaterea intensd a ultimelor decenii ale secolului trecut izvo..i^.ijl". ce podrc (onduce ta IrrleleBerea celurlall ti la descoperirea unui reren comun.."rntu "aia "ionomii Ce s-a inceput cu interesele? Nu pr De rit"ta" p"ttru a pi$i pe !n teren mai ferm' folosi i./."'. credinle nerranzactinnabile.ificul separa Pacea le puleau a" 'Labila '"r"rile coml slatului pe baze democlalice: iAla o valoare . Valoarea a fost vSzute de Bunof.L..r/pd.vca etementul )ndrspensabil olLngar de tcoala analfica ce a dominat negocierile clasici. *l"giil" ""r"tl"' "l concepte integratoare mai clare h european I iect comun 9i nedispurabil de civiliza$e Exemplul probleme la lnceput de mileniu El po i".:""'Jl*il"."iau initiative prospere ti descatu$rea nJrat*"u ln."'. trf tl.160 * ". in co_ sa cu AfF$i in a.\upreme erau srruate atal de sus incet cApdtau rilluri de -'-!oui"*iJ"uta adngerea obiectivelor prin inte " ""nstat de lor cnltural (limbi' i lrt p"i"r"fiir"t.b#ff 0ccslor negocieri paralele constau inj afigaiartiunor oprnii care \a reprelinle ac.'. confitcr)Oomind de la cazut Orientutui Vijlociu.1ilor. prin inlelegerea valorilor care conduc gandirea fi compor- ffi i*:#ffi ffi$:T:". MeLilele l'. "o-ot.acted.ciatc. . idenritari ce nu (unl su(ceptibile de comDromis.iditof panilor.eaTidemiti nc l.1X'i.il."u. eliberar de rigidi( ea po. (jd ) o$Sr" 2.i t. Reducerea s6rii de emotivilare crescute $j facilitarea djPosibila aparitie a unor idei noi care oficiaie. rrlogului. s: fie rransmjse in lrmenrulceluiialt. el a poT.ri* de perfectare a mecanismului negocierilor rezollam tnovatia a-insemnat schimbare de cadru Nu de pace intrunim expe{i penru un o lon rin$ diptomaticdL . rati din incapacitatea metodelor urilizate in negocierile clasice de a trata $i ciuta solufii la problemele $i conflictele care prezentau ca_ rdclensrici noi a pu( in evidenF cateva concepte din masa de idei a lrrerarurii $i pracdcii exisrenre.2-'n care negociaronr rebuie sa gaseiilii'irrffirii-siice_ tirare.j d:+!91"'Eere^a .'. *""i"**.i.)cier'i1c .i.oeretalei.

'erca nbr<. Cum a funclionat d. .r" in 'a'ita.o.ul Je echrlibrrre a Ltoua .e panr(uhre s0b semnul unui interes comun constituie o balaDti de intercse. Interesele panicLrlarc au consrat in extinderca nritrii lerito i a cetol angajali in negocied' tot la^intercse " 'e'u i. ca irr .u..i"og"iti".. 5. 2.ia. gradabile ii comparabite p n utilitatile care li se asociaze..r incercc 'a fnl...' il. Conceplul esre folosit abuziv in docrrineie puteii: . ciruia i se subsumeaza inrereseie Pldrcularc.nJl:/er si nreu'up!rilor' "-o. Interesele conlliciuale sunt susceptibile de o solulic care are doui fazc: a) gasirea unui interes comun. unde.balante de interese".balantei de putere". . Negociei 163 de a Defjnirea unei arii comune de interese' susceptibile a uner poslinterese re$abili increderea $i cladirea pe baza acestor bile solulii. Iati cabva idei care ar putea face . teoria nevoilor fundamentale umane (rraductibile in interese). 7 Prn.rr. negocierile fi polilica mondiali: I lntcresul este un concep( fundamental in $tiinlele omului: psihologie (unde sri la baza motivatiei). accesul ruluror la reN|tsele oceanului.balanla puterii" a influenlat atat de mult diplomar. lena cunoa$terii $i reoria deciziei (unde se afld la rAdAcina formula di obiectivelor).Interesele sunt masurabite. .r*ii.. 4.. Spre deosebire de factorul purere care std la baza doctrinei . irreresele nu au fost examinare teorctic pe misura rmportantei lor. lntcresele sunl Lralzaclionabile (in schimburi Si comerl).. cii de lrccs pentru lirile fari ie$ire Ia mare etc. economie.'trei e v"'bcr'e H't'"r'rnr' Jc r.rri D? scena lulnii Panea a ll-a..Ele sunt sursa de conflicte in cazul ir care nu pot fi salisfAcule pe cei pa$nice (interesul a doud enrititi de a dispune sau de a conlrola unul qi acela$i bun.'" . Balanta s-l rcalizal prin lrrnnrlx finali ale ci€i prevederi sarisiicetu anunritc intefese.."ne:. In timp ce puterca line de categoria mijloacclor din strategii. intere sul rparilne familiei de coDcepre care expUcA comportamenrul uman.ileti p*ta"g . ala cum teoda confl ictelor considera ". interesele a$teapti inca si fie sub ieclul unei .*"i 'olJlii Pdrrrrce Inrerc<ele 'unl pe nl supunerea acesklr lnterese unui proces tranzaclional. 5.rr tirle.. !gP!s!t" caii 2 ar putea proveni din urm'toarele con DiD p5cate. definirea zonclor economice exclusive.t62 to.m d.i-aJri..erUn d< inrefe.. s.coah inovativa de pilda' ' nt.mtionah.! :i. lulLri nririi? lnteresul comun a fosr elnborarea unui rcgirr nou al nrlinr.". dfepturi speciale penlru starele i|sulare.interese speciale" (in geopolirici $i in declanfarea oslililililor).''.r'rm lorle elementele rrebrrie 'a renabrlrm |Ut"l te -..e erese in cazul conieriitei ctrcp o*i iilL'll dld." s.ftl.la -. sociologie.interese nalionale" (in polidcA) penrru justificarea mlsud- l. reritoriu sau resursi).] -*rese in fomte violerte"' atunci $i in ne "iJ. J... ..i.inreresul cle stat".r. po/rlr\e tndr'lre de.". cel vechi fiind aproape unanim considerat depitit fi nesarislicator. 'l'. 6.balanla dri interese" sn joace acelagi rol in viala inre.

exclusiv i ereseior practice.e datojea-.'*.l. apte sA le satisface ti rcalizezc. 5.r.au .bucnrni unor confllcte . creand int1€ pirli o durabili. insA p.rn itu eri\t1 negocieri oreanizate. credinre.164 . Conjqifg4.Lrarsr. crearea unei negocieri paralele. se recomandi: a.ari \ t65 producand obieclii 9i nemullumiri.tlionabile (coniliclele identitare. Ideile despre balanta de interese se pot transpune in cazul unei negocieri in felul ulmator: L Asisurarea unui loc Drimordial al intereselor in analiza si !iei. deschiderea unei roi negocieri cr o ngendh diferitd. sub \emnul mrsurilor imediate. E un principiu compensator: ceea ce sacrifici e mai pulin rmponan.ub egrdj rntel_ rr!rionrla rSUA.ln]d{calea t Ea poate pirea peniru $ocanti $i paradoxali.u]rlr lJ J' /b ' efeJ liririrrlrx sr deschiJe ncsociel€ De un all Dlan.. in cazul in care negocierea pincipali nu este un cadru . tranzaciionate sau echilibrate..ubjecLe conrrunialionale fidenri!ak.i''copu ei ru i ::: ' ' vit din cauza rigidi€. fo li colaborare. leriroriu. n r.e-cliile \uo e<tut europe.r Inrenei la Franla Si cermania a fost inchi.ul Europei. Lrn?Nr"ir*".. discreti $i i lcma selar6rii perllor (entitnlilor politice sau armatetor allate in (unllicrr.nt:rlcltune socialE economicA . doclrine etc. care dacn ar fi fost considerate una cate una ar fi impiedicat un acord. E o eiptgiq!qjq4La-c3!-2. I Er $i medieri rn crrc abiroarea rnregrativa a dis_ pirut. in care litigiul a dus la o polarizare totala in c rcferjrea la un inleres comuD a devcnit imposibila. decil Leec ce obr r. ci $i fafrului ca ne Aocraronr nu au gisil in geanta lor de unelle decal metode Invechrre ti inadecvale_ oomcnrrle carbunelui Sj oteluluiJ.i.fa Si incepui in p*t* unei 6.. a-6tii:FdlzlTfo:r priiiiirdreoaaLa are l|n . confli tele prelungite).i'i{.tii pozilijlor ti rezistenlei la orice lbrmali. ce se poate consolidaprin jnstitulii $i acorduri juridice.a pe. .dspun( irnedial e\te solulia pmcricale neexplicil procesul In de rrlegrare. intreprinzatori $i expe4i. Prioritatea lbrmulelor integrativc $i neocolirea lot chitr cazurile in care obiectul negocierii esle separarea politicA (i pendenl! sau autonomie).gB4w{n-asoLutjqi s!.. con crat.de i. Negocieri I in.1?:'l | ca. i 2. . in .i9l3lr-s *hl_l:!I!' lru. Europei nu ru fosl digerare pe lor cuprin. in cunoa$terea poziliei proprii sau inlelegerea poziliei p54i in limbajul conccplual folosil $i ln ghidarea negocierilor.ezentate in pachete mici sau in generalitatea lor erau acceptabile. calea 2. ?t. noul secolfi pnrneJdia_resu\cil2trii sau rei. cu pafticipanti din sfera interese..il i:"x"#HT:i. Transformarea intereselor in fomuld finale in proiecle ne. nLr r'..rmdi lipsei de t iliune a oamenilor polirici. pnn cleschiderea :j#.b lorma interesului comun.6a $i de oricc \dtori .. interese comune nu au iosl discutate. Regula de aur a balanlei a lbst: avantajele oricdrei pozilii singulare a uneia dintre pi4i au fost mai mici pentru ea decat acelea oblinute prin acceptarea ansambluiui. umtretaiitcuo-irWtoare a intereselor diverse ce trebuie ate sau annonizate. negociatorii ne<tepiqind solulie inregrarivi a ifteresului comun tn juru1 ::l::l"l -: unor proiecle srrilne de litigiu.J::'.loc ri pe scena lutnii Panea a Il teSo(ten a.. Do\arul istonc al apanenenlei Alsaciei . . pran reranL Inuebarea dac. 3. Cand negocierile oficiale sunt in impas cronic (disconti tili pe termcne lungi. b. europeani. suspendarea negocieriloi sau continuarca lor simbolica.'.lriine de orice solutie iunraD a prca larea situadeirlt cffe zona intampin. ljmbi. Jar crealodt-€. cu reludri formale sub presiunea intemalio li) sau Drivesc teme nesolr. speciali$ti in proiecte Numim aceasti forr.

c npropie-lr !-Lh!rJ.L_lrlrhdnj a tair.itri t67 CaPitolul 8 Terfii in negocieri directe.!an Uner tofrc Je gtr\ernare po.llim.rpn .e. au rocr ta. rcd. U^D mcdiator adiv fbrmuleazd propunerj.en(nea Ji.:rtrur cn Inregr{r-er.i rr .Airp.intei.itl . cec! ce er_ r.rielor nln. tqcllr.i ja o rrpllce. care i$i oferi serviciile fdrt si ia parre la dezbateri $i f6r: sA inre ca benejiciari in acordul rezultal.terd comun(..' gJni'me. od.ii unci .?Jt..rrc:r FonnCor lerrncle r'lul'rlr'erJlc c\rminate s au linul in sediul $i sub egida oNU (dreptul mArii !i dezarnrafe).. rrr rn. ace-sra poate pleda in nurne propriu penlru concesii $j lrcl.hrl.aL r:1re rec re nct n.n Algzlj.i:.hidr penur ||omo\tuer rci .JJ r..l o Ftnic unei J.Jtro.1". /4 Lr..rci.-..a .linler/a lc ce..o Nllllc in terncni gencrah de lerrii \zr iLleer.rndle nc (rrc Djr. Je obr(ei ee. nu I.umJr n( |er. ltr CATf ii UNCTAD DaT lingi un mandat ii 1 scoP l. .cetrrre! tui de c.t re i. ./.o urii te-rnrrrrpu_ .ab Danc $i Cermania. con_ ..or ht. r rror .n \ ita . dc mullc ori la masa neg.tt1or J.nsut.r nn-vc!JJr.mil |nn te4. lur cnnliburre '. fiind perso]ralitlli sau organisme care li-au ca$dgat auioritatea $i comperenta in a]le negocicri. o.culii. Lr orice .I..nenlrr reon\iirto i rr-Jclienr si lr. N?go. orennJ o atrerriaiii.ce s. in_ .Jr... care tr \emnat acordut olicial. !nlrr sr Lrp\.rl lj!nula|L|... virar intciesate nesoLientc . a unei echidjsi.r'u rrne'e! ncPu(icllor' r.. a a.r fol membre ale ONU.irn. .Paned a Il d. Ei sun! admi$i de ambcle patrli penlru prestigiul de care se Pe langi pirlile angajate rirerorrG a griior-i-iiiiriid-f. pe "rr dc purerc Si i ttuenr. rr ci c rrle sunt linu-ie sa l)itile \u rr lrnu e .r.rtreprncner.11 "l!.i. po e area u.. I jar 5 d L o \t.. tu.r(r . :rma.i^. .".'.e carc nepociJ. e )i tc lran./olrte In f oras gefrnrr. in rtarr In farlc .e inraml'.. I rr.ta:-__.r ^Rnlul a.n vul l pJ'rciprnrilof tiin. lr cl/. i0.rr\.n.trc pd1r. ete )i-Ju credr pfupnrte reguti fi ffnonit rgcnda. rt c5 Lnr di atrib t te lur c(le mai riem_ rte poare consla in topirea igidilalii pozilijlof ce se corirunti.re l-inJt Je dorinri rmprrc.enetrc.Iira a ufpr | \edrU J.. ili Jrof irt p Inii rcne norre j I L.jii.ntutii de rn.-:\ . la UE (cele cufopenc)...: r' t:"].cielilor ili fac aparilia te4i. iar atianla an_ oecrznlor.1$1[.f tf l j. arbitraiul iuridicd s nt menlioDate ln Carli $i rczoh'area pe cale rc|re/err'rr'li Jr orbrnr{rL Li.t.l (rnl.ul sunr lesJre Lte nesoc eridcc-ar p1a -.. reprc7-jrI3nrul O-NU ajucat un fol acliv Si expjicir.ui o ntencJrlie Jui:i in nego..r. Acc$ia erau rcpr€zentrnli ai celor clouii foruri dc conducere.useJ-i rormuta <m3nlln Jc re4 .r (i rd c. n-. faciliteazi nigocierite.tnlc ti a unei neutralitdli in raPort cx poziliile maj multc ori sunt acceptali $i inlefesele care se confiunti Dc cele pentru ci oferi un sediu discret sau neu. r/i ue ta.luenlain culisele confe.c cor Unicbde. Je '. f ruri pe care acegtia eziti si le rransmiri oficial celeilalte p54i./o .] tor rordt. Medicrea. ic iiiiim:pta cand fonnele de intervenlie ale ledutui se supra_ ""T:ne crye Lt nairr-6_!:l1ur.r l pclrr. tr cr/ul t^. n dr toc d. irnta. rrr r'. r].i er. ir conicrinli lor.drercr e.onsti in modificarea srucrum negocrer:ror .lF duJli: porte ri pane \ru in e\refiorul rof..unha r )r i me.. rn<. si-fi exercite inl.rdrc. obrinut pc cii \enrdicirlc. a purut bucu i.e lonete noiiri..iiiiipiiiaLea . e.tor . . '. J !r niii Inr un rezujtar.".a..c Jin qrsani.rrrul elen<nt oe luare r t x.. sau suni garanlia Llnci obiectivjte!.{".

Ir.. mulrrn: ONU. A fost minati de ambiguitatea mandatului Consiliuiui de Secur.. manifestate in asasinarea premierului isra€lian $i Intifadei? Este schimbarea sau contesarea actonlor de catre Negocie le fu Ia Rarfibouilet au suferir cu un accent supli_ mentar viciile negocierilor de la Dayton.-relerinlsh!4lepen!ry!nelelaryilqrylJialiBosnra n ! .ieifB-os.&.anii '90. care. pe hnga prsgirtirea iii de\lasujarca CanteE]ruc!Je. Funind pinilc irr fara piopriitor ra.u.inlr-o alra situalie tot jtat de complicati. implicarea s_a trnJu.r lablou. acordul de la Osio era menit sI declanseze un proces' cu calendaristice precise. impA4itd (aParenr echitabil) lrei nalionalitati. obieclivul de a.iatonifi fost fructul unei negocie. l.c rler dlreL! : M€41''pr aaJ-::j. Grij pentru prevederile prst-dgre?.porfi greu ecrlale.intr o forriiuh de struiturarE-poff tica aiiiivalFafc a.iiareai o ht\ti nmikrrgi de iiiiiiL .. NATO.i ift€ pnr!. rizarea fAcuta de Kissinger: . D. r'ndelungate in ca]e ONU a juca! un rol important.i i_pti rrlnlerg_ljleigi_qlTAf : p n mobrtr.r _ b"'"' '. SU4. ujr r1c !l uNlL qce'la ai lt ol{llAieita p a elejllur..Ullllllqlerli d_!I -sigur.il€* Pe lii.uIlcrenla re.Lei aj!9!at-ags-!L!ri9cupare Arordut de laDatun t1995. Un obiectiv deloc neinsemnat a fi incetar€a asli-litntilor..tate.ieii.aX preci tirtea iituriliei tn ac6a-stalara.x. peotru procesul de pace in Cambodgia.lErd ca rc/u. aceea din C:n bodgi. esle re/uhalul unei negocreii ih car SUA ajucat rolul de mediator.a ". ONU alucal un rol care nu poarc li consrderal :aU.168 Jocuri pe scena lunii Paftea a -a. Acesta a utiliz lielieeff-a amenintarea cu fofla sr chiar a aplical-o inainre...r"eil.reifiiq6-ijd.lac. de rczolvarc treptati a problemelor prin girea teritoriului supus administraliei palestiniene si dezbaterea final a celei mai spinoase probleme reprezentati de statutul limului. Ceea cg inse constituie cea mai elocventi vadd a insuccesului a fost absenla forrnulelor inlegrative $i con rea enclavelor etnice fArA perspeotiva interacliunii lor' rcroralecarui e\rrem5msi \rolen!. pqnrru ONU. rol exersar ferd alte medieri paralele.. runi cambodgienc.Un ultimarum. Conlinand numeroase inovalii i nale. mediaLorn pen u srlngeAujucal ace. .Structura lui non format pe baz€ federative.pund<fi.r.r-1:+.qu nodemtrc puterll cnn.intemeia o stare. Parlialitalu 'a oglindir in carnpania diatici si in orientarta aiuioarelor umanrtare obsesra 'eplrrani lilor din conflict s-a perpetuai in compiicata formuh de organiza prin diviziune Si fragmentare pe considerente etnice. Cateva vicii ale ac€slor lgglpielj rezulti din Jglqlp. de lur e lrrile inreresate din zona Asiei $r pdcificutui ri dc ccle Dalrrl rl.a de proportri.phnom penh. inretegind .Sli doiileirirai p" contuctore conlirua $r fl)g?lare in negocieri qj a aqrepllnr. in limpul $i duPa Carl4.ia t. ceea ce le_a atras caraite.ervrcrile O\U ri lolosrrca ofgani/arici doar penrru.l i"i6i6.rr . li$ii s-a rcpercutat nu numal asupra opridi ostilitdlilor.r rol succe.ur(elor.r_ tavoarea sarbilor acoperi!r de blam hu LJ. are rr \palete cr ur genocid cu aproape un milinn de vic me Si y\hmerii Ro! .n€rt qj buna funclionare a stalului s-a manifestat deloc. excluder noliunea ceteFneasci universah in car individul voteazA pentru orice candidat..a pa||. De ce acest acord trece prinlr-o crizd atat de Fofunda anii urmdtori? Este doar reaclia negadva a extremigtilor ambel pi4i.tiricareJ ac_ fifiiirin dei mondrale. ConfuTia \emnalald de an.jE::-r:. Furopa. dar in ne_ $i dir. reTervd membrilor influenti de a recurpe la . ei puteau fi considemli lucrand in nume propriu.rlofr.. In Iobo. gocie. Acordul a fbsr semna! de membrii permanenli ai Consijiului de Securitatc..rar al uno.1ga ri\riiraiea cu ceilafii med.rd(rahrti -t J g!c. Nencie i I69 moment de reaclie publicd negativi. de prezenla trupelor strij a.' In conflicteie_din B alcanit rea ace\lord au fosr numero$i.o co" l!lttll-s-i!9!1 L.ffC.o!!es-cr A.harlr Lle drLm.6diplomaia sd.t ujl all ele[enLde tff a Ddncroiului rnedrerii.ile menite si restabile{sca pacea.vem mori\e_de a crcde cA rcjrrsele orgg1i/alrer pen_ rru neorerea trunllorpropnr_ t!/tjllll4eCn/4 nu lnJjuJpui4l4_ aaffiili. ir"a.t ani dupi Da)'ton.au .cr@4!l_!$a-Iolirt QLU. Negocrerile au co du\ tr o. qbsesia redisltihJ./arca \ontributiei inremaLionrte Den_ sPttnirca trqzilrei \nre un slat democrahc sr tl Cdmbodgid mo$tenesre o cri.". . A 'rf romul fiarii-rrucleu" de zece ambjsadori la. indiferent de etnia sa.i_ Tn ace.Igcumpeni americana in elaborarea -.

'iA -@' " o:."ill' '...!atilar' lrpsa elemenlelol!g-s$ -.i"'""1 r.. imDul\ P's.''r".1.il"'llIl'Jl5i:li. Este o gradatie in aceasd enumcra.limr'ffi p.1H## it'.'' ! lll ::."::i.oiiffid'lJ*odfp"9Nt !or-trrJu u """.. .".:. care pe langA armonizarea echitabile a intereselor trebuie sd fie dLrrabili.1"'l"Jn'-fljl1.ii".'ff lazele ei neso(rel in toare .'.. r'..'lii:i".**:*lili.':: )J'i. Negocierile autentice au intordeauna drept caracteristici maxina implicare a parlilor $i cregterea rispunderii lor fatd de o solulie. N.ffi rn *#Fir*****..'.-*Leci"e imedrare si sraba in a ob\ir *ffildl:+-:*i. *"3JI"Tffi..'' oseo*r I Jrure panrle rizate .'. 1r "r''u n'.ilJiiiliii.." prralel d. "p. 'a-lrei mornenle p..'ti.i.]'.Ti--l tl *'J"J-ii"l"'". lll'l iliris'T.Iocuti Pe scena l&nii Pauca d ll-a. i"'*.i "i iii'r'i. poate si le dcsfiiDleze sau neglijeze total prin subsritulie."l.:ii'i"1x probr de studii sau iiili-.t :nl"ll*i:::4.. ""- lt" t Sulr! !!.i"ot'i.*n nrun li"'lll i:i.-. ..saLict i t7l i.."r"G'*". a"'.er incepe cu dezechilibrarea negocierij. iill" "i'*.r.:.cre ri.re/ql pa'ea'rdbrla e\le un obiecllt de lermen lung . rrer aruun insole:i 'olul de medraror frtE"ii5fa ' oNL duo5 acesl exemplu aurontarea mor a''-iiif..+'onal "'.c"luril ::.*::r..i] i.:rfi tndJi #r nLl. i:i!1 gltit pi'..T::. '*l' n'""nind din "r' ii' *.G#[i l-or ":. in fine.i si "entreleclasic reveneaureflec{ie tn in exclusivitate JJ....'..::'. tc" r-nd "'n<r .].:lTi:''Ji:'.:.".'^:1: iTi :: .1-*."i **.''*:ff urrgLirur *q.il:' lLrr ninlari cu fo4a sau chiar uzul fo4ei. 'o'r'rre l'incinrel' r 'r pnn lanprrrrc irrrck'e .1"*t"i .".i.11':.tti'. rrece prin slibirea angajanertuiui fi responsabiljrarea pirtilor Fi....t70 . i: i rirr ru: H..".r. c\r\ iiv.."i. reutiu fi.".i""ii."i.li:i.... Dup'. *i.' ri o" "o'"ri'lGGa--!m6il'uti:"" egal 3cor4a-1.r:ll.. " 1..are a Luprinr f.l. .r*".11''i"1i *"1'i'tt' 1:-f1:l:'i::T:l:1: "1"1h*. "" iJ tamenLul ..organrmelor t-.re oe menllonar rparilra In *ecrrere soluriil i'-.:llrii::iii:"-i.

cum ar fi aceea a/o rmutei.nman. dar pulini au . prjncipii li institulii.!!I. All nnghi esle acela al nelocieii ca prcrcs de rnvdtate.!rcii cgocrerlloJ ceed ce conduce la sLabilirea lerme n lloi ian uiliei.1]r-ai'!lult r[mizi) t P?':9pt!!. $i ar_ eri o structuri. conlictele beneficiazi de aporul mai nultor . ilr sfar$it ccl cu fo nalie beh tera crnolionaleia orisd vr lacc mult apel la mobilul adanc inrAdicinat in oln $r Duri. cc ahemeaze ir|rc cooperarc gencroasi Si egoism agresl Sunt alatea ipoleze cili autori $i de aceea cAmpul scrierilor desp negocieri. istoricul va imPilge la loc -h anlrenale rn negocieri cu netoile. turn'rea a doua procese. istorie. psihologie.(l Si rrccem in revisti cite'. cafe nr ultimcle decetrji au arras arenliq. sociologic. cr ca o ^. 991..ia . cu ajulorul conceptelor.l\rlm privinegocienle c ptatfonne iniliala. ln aceasle lumin.i i. un qrplomat spunea ci Si-a petrecut 9/10 din tiinp cu cei de partea sa. recip^rocilarea echifubrul complereaza . cchipa Si in\ritulii nalionale. inu_adevar. iDsistand si aibd cohbontorr erF r.a-din !t. Structura co?niitd a remenilor de referinti a soluliei. psiholog[] pe elementele rutionale ql pe li i|alionale. 2. ln cadrul sfalurilor praclice figureaza atenlia dati bazei minimale $i deschiderii lntr_un proces de concesii recrProce.tiinte (lrcpi economie. p? llpglus2siltgloSiqzrj)Ul $-eq!:o4 conleaTa personalil..c!tc-4lllelclueli!9-'2t'ilrr!L gocierile. pe care il consideri cheia de bolt' a conslrucllel salc. cu peocuparea de a omite sau amana temele considerate nenegocia_ hile din listele ambilor Darteneri: .Capitolul9 Modele conceptuale Spre deosebire de moclelele filatemalice. \-om ca pe un proce\ de decizie.ecnrralea.doar expecranla oponentului. adoptat uc ( ros(. teresul lor a constat in baza ce o fitmizau pentru recomandiri prac_ lrce pentru negocieri Sl in recurgerea Ia cele mai valorcase cuno$_ hnte lr bisarun c^re le_ar fi folosiroare.borarea ei depinde. orga_ nizrrea lor in vederea con srruiii..jplomalia. dar elaborarea formulei nu e conceputd ca o convergenL4. unul intem )i allul exlern. impreune cu /.orii sociale $i umane Autorul unui astfel de moLlel scris in limbaj natural se va disiinge prin prcfeinli Pentru un anumil concepl.lile DJp19!$gg!. dar $iexpecranF proprjei partj. ixe cateva olemenre mai detaliate. pc-atm molivalii. cel cu studii economice se pnnct ocupa de intercse 9i utilitili._\rlui.f'nas-ite-ta!j!4e-A!t!r'ea comuna a prcbrel!a.rire t<urcl.portanla ca_ pacitilii de percep{ie a negociatodlor. acest concept cheie va putea Ii atribuit tll preocupa. lncenrrudinea se reducr pe mdsura invaLirii reciproci a . inlr o silualie vie Akashi' General al ONU in siiuali de ciza . $i cum teo. Din aceste cobcepte de bazA se construjesc scheme pentru fa_ _ ca_ fq Darlc dintr o echipd dc negocieri. dupi Zaftman. De unde impofianla da|a lobb. $tiinte comporlamentale). Aleoda rrebule acordla rilmului de modificare al asteDtarilor.l urmanra. negocjcrile.1!Aly9s lunr impinse pe primut pran. lolosind concepte djn Iinia a doua (noi xlralegiilor in joc si a ajuslarii conrjnue.lcani ti Asia de Sud Est.enrr d nlJrnrrh j !i ||rP. care infloresc ca semn al aciualitilii lor' e greu de srstr mulli autori au o impresionanli expe Se poale obse a livfesc5..sprezentant al Sccretarului B. de cercetarc $i comparare de cazurj. De unde recomandArib penau modificarea vaiorilo. . valorile li percepltile Ior. ce trebuie cunoscute. a infiinlat in Japonia un Centru dc stl ( dii pentru rczoivarea confliclelor. d ?cle esentiafe ale negocierii. tn p:!)p!!u!s:!q99gl!!. folosind un limbaj imprumulat din diverse l. consrruirea rarionala a acord.lui. sociologul va inslsta coniexl. pflncrpru b^zat pe propeDsiunea umana pentfu jusri_ lre. r\u rnu? In Joc. del . Impor_ tantd este Iotmula si delallile ei.elaliilor internalionale ce iDlluenleazi cel mai muit .. justilie.i specifice sau disciplinare Negociatorul cu o lormalie drepl jnternalional va avea o prefcrinla pentru conceptele oe e( tate.f'sgos ieAq-swrtJtrcbkus ds Jeari<si ta in- rolul personaliiiljlor in contextul epocii. $tiinlele potitice _ Dac. modelele concepluale nu sunt bazate pc o teorie abstracd Ele construiesc pentru negocl- monros jdeea de echitare. unfi pachet coeren\ El.

.. a lcrun.i: crnirrr p<r. pozitia cea mai impoflanri fiindu i aaribuiE de realism..\. a fe_ lUlui i|Itare satisfrc aihrtitca.LrciclalilLrr."lf o..r.r Jener)LtF.rea. Urmdtorul tablou rezume pe scurt acest aporr al teoriilor r.'i.:.-t" .iir.uit.::. a s. ce sustin irrcrederea in. in tuari de neorealismul luj Waltz pentru care existi o strucrur..p'" "p"nentuluj' si aclopririi trnui rezur'|ar'crnnrlrcarr\ )-1...laf_ ilor intemalionale.* I.lr i" ..o.dcr rtjnmrnuel \{. Acesn din ulma exrgai|lt toate rufenlcle teoreticc de mai sus. J... '".lnc dccentLl prirnordjal le pl e.J Economia(comert L (dernocralia) Car Doyle.lJ"r. Elementul de lrrdli€.ir"..."i". i" er 'ectiJ llror r rer proce'c fundrmcnrale: "". IrIrl n vei cornplrcirJrei-r#refl)aliotdtr ffoata cntic\Jurgen Habe-mry lre lrr cr.. jr'!icr i seniej)'iii... "rn.e.terire Irrc de dnminl c si e\. ceea ce rcr_"rrnrea. intr_un let se trunchiazi lrzlunea obiectivelor. ce pruprietili por ri atribuite rygq9:g:g:]ytr+ | iete r'PJ!!g!]g lrral / aLorul r.detnLle concc'ltldrr si anticiDarc....-"tt .. Netocien t'75 fi*. echitini..-r' rn.i\rriburrc dupa carrcleri'ticile -r1r"".'l.r-mfl-EFli.r" r"-"r" Nu esi.uauctiuir" in calitali necesare negociatorulLri:. e\rdenr' Je un rap"n alc ''u-u"iJi". r...'"u..te care crnrirrtrra fie(6rei nanr: d) lu'rrl'e '1'?rrp' ad.tr. sU conIiclu economic RaliL'rea upra de ctasa lvarr ::. argumenrarea $i acorciul final al negocierilor rnr un .qeqr. Toate cele patru $coli au ceva in 00mun $r prorccteazA pe scena irtenulionali sirualii domesrice.4o. mon(li li ce lrarscende rolul stateior. descres ciltor.riler.rr.Lcrur.sE gcoala llberala )coa'a $coala pulerea Dreptut tibea reprezentativi [.-i in p..nd micl rpare cr in ".*i'of 'e rran'leri (u usurinr..fi.|.ri'i."t" 'utrineia 'ocieurea 'au Srutrurilc rn!ati depd/li(t'tr i.b) c' c' lanbitd r n/eto' la:::!::it.rI/dr'sr' de. lederca unur acord hnal! Fonnulet 'e atorul rn rederta cdr mai mulre teme ast.".tl t.lc'l'\rntuia!r: e| 'r.u Ir(LrrJterTa re\orr dc emincrfare r oamenilor. iu'olt'l'ffi p'"u g"n.'ii trfuia" f."t..'' lie 'Ptnlo"'''id .i rlfet in calul in orre se dA piorirate dr€ptului Si instituliilor inremationale.e ir.. dezvolrare pe targ in prima parle a ce4ii de fala: Conceptprimordial Autori reat. !i c)J' ci a intrcgului .rreSona .lc\adncte: _ ... solutiilc painice. """" "f"'ri"..J i".''.JtJfol J" ln nJeo"iutot.r($i\.-i.i ..."'. lr crri ere caliuli sa '"*. n.". cu consecinle $i pentru teoda negocierilor." 'en.o4ftr8" la' br al doiler'..i.c.-a.r" "-tit"tiue iau logice.. i .t"i qcoti aA urmetoarea detaliere a i .. t). de variabile. 10 Corcep.lggj!i4..eu-.ratt. iffr_un grad de ihportant. cu varianta abordedi de irrrdc''rar€ proces.le e'iiiiii prerenriilor exrreme nrLr irr...ni.. ( jlr prrru_)coli L. putca inv'u ''"... ... ." 'i'"'.[i" 0. .'".."-"*_0"o. "r!"ir"irfir \edere dcesle I Morrld penlru nceociJron e'te 'a nu prarLlh din pe ro'| t'rrcur'ur neso('edi ..p cheie ..tuJerc \cQJt.la care autotii au adlugat ulterior test"a lunt i.t.i: preocuparea de a explica conflictele..'.ci6.trcvedcrn....rei ) no restc r."Uuie si dea dovadi in activjtatea " poa:te fi omis aponul pe care il-aduce indeTharerer . ele se bazeazd pe concepte clrere. a) substantivAl 3." Figura nr.i'c de a rrule"nrcer muri\arri so.a\rce \unl sirualq in c.ritrii.:.greu 16-razrrr ...114 locuri pe scetu Lunn I'aftea a II-a.i"1".. care pot influenfa abordarea $j mersul proceseloi de negoci_ cfi.i".. j losr Pu'a i..rtcrie yi a ..Fr/tu' /I"j pri\.).genrrar.'.rca\a: rr' in Jarsir'. iai-o loc la imounariruri 'i 'chimbdn ftd ' ririFEilCil" numita ). dupA culn am vnzut in capitolul 6 ("gcoala inova[ve. rrliml 1"::i':': 'l : .fls'r'e care nu' baz..i!|||c (e au urn at . 6raJut!r in ca. n"-r. .mli ac l'TIiFFl.altonament ce D. Nu autor apa{n tual! viziunea negocierii ca proces de lnvilarc Un procesului de iNSlare-jhale.. . ". Fukuyama Bu." ochiror snre \rrtor 'i \prc flla Lre apr' ti sLrslin ..'".arrirec *"^t.ii.r.r mondir."'i.rlca dc rJr !rnc lJcLrllrLrle pro ti'nLeler'ere indrep'lre'pre nodul mahcii supuse reznL!irii dc ol . cu ci@va interyretiri: criteil./a u/ut lorter Sr amenintajea cu fo4a..l : ra(onalislb Scoa a ncr..A r. .J.'.*r panr' Ot'ervam Lt Jm noLr tema sensibile $i ambiglrd a i.iiiiifrn..tiii"n..ed Inxi rmtonanra sur\a Je (on(enre pentru 't:' rcorirle relalirlur Inrcmrrronare Deri 1'li11l: 4nfl/."'a . raI rala ri inlcn'ilater rn\alarrr. *'.n""*'rdlr'-acoperind o". Cea mai cunoscuri disputi a avut loc intre Scoala realisii Si cea liberale..i.i*""rrl"^' ricapicil.i..trtfia .

ir . prcblema identitAlii atat de actuah' Pirsoectiva nesociatorului 5e schrmbe de indala ce chestio' oripinea si morirele intererelor care ii sunt consldelate drept iniiale aie unei situatii conflictuale ce presupune solulia !9 --.inovqql4-c--[q89s]Sil9l esr. ionirt6?6-ntele de ordin material sun( mai pulin relevanle sistemul constitutiv al intereselor format de idei.tesele sunt tot timpul ln competilie. Ralionalitalcr se pr.Viziunea ei integrale aPare 6rziu in formulei.e inflt'Ienta$. relaFilor inggale care o caracterizeazi.llionalnenIul englcz baconian inducriv.9. tinzand sa convearga a celuilalt. ca idenlitatea culturali.r.r idcea generali sau la principiu. pordDd inversi de la cazul padicutaf . vantd.slidj:rrlqrs:3tlltsja o rapitolul. Ele au avut ca baza exPrimentala cu pre( cazurile neeocierilor de distribu$e.Le. negocierea aparc insi ca un cpiroln ai cxersArii inteligenlei fj un caz ideal de tiuctificare a rationalitirii.!. Liniveri'lfiaG-$i aT@mentari"mulut care il promoveaza.re Jin ce in ce mar ldrga. aflatA la ridacina majoritetii conflictelor coniernporane. \rl a resonunle irJrinnJte ul( ornutur inrr-o eNca a cu.. Negocieti 17'.r iti . Procesul de negocieri lo caz se asirnileaza jocunlor de pozilie' ca 9a1Nl de pilda. iniormaljci $i comunicarii.. rceastd meloda numitd $i analitici s-a dovedlt insuficientd ti irete. Aici negocjatoml e liber si pund cheie sub sermul lntrebirii. Negociatorul nu trebuie si uire ci acesrea sunt unelrele sale princip. credinle $i va Culnlra i$i face un loc astfel in analiza situatiilor ce r€clama cieri $i.1.e g/ctx). abstracre.rle.rnir.. \4utr mdi i (l]3g\q d. Nu se gic care din ctc va pe niie si transferim calcuhtorului mai lnuhc snrciri pe crrc le t)oare indeplini in stipanirca complexi!i!ii. mai transmll semnale rnsprrar (ar oenrfu neqocierile contemporane: lqminisnulii Scqlogii o re!tzie a abordarii reladilor intemationale)' "or"nr" ""ranO in ciuda radicali\mului sau deTolato: ce conle rmodemismul. Ilallonalitate nu inseamna doar silogismul deducrjv cu care nc a obignuit Arislotel $i Dcscartes. o dal6 cu ea.a criuce Ia nivelul :TPll:] . la uzul cirora DeBociak'rul esre indcnmar de Lrnii autori (Anthony Judge). aSieptand ni$carea celuilalt Strat iste ln aceasti perspectrv?i una cumulativ5.gcoalr ino!a!\a c€le Joue t(oli \e deose- coneeue?risiie ia"ii&li.sau poslmarxrste pnn prerui unor concepte drn cnlica <ociali marxistr' Cu mult mai pulin (srui[vjslD " pa4i. Al6run de aceste scoli. Cu toate a sufiG itenliei tea ele li ofera un cadru necesar pentnr orgamzarea propnllor servalii $i refleciii qi li firmizeaztr elemente care sA le explici sau si Ie exprime. De aceea merirele $colii inovative au cunoscut o recunoai. O consecin!i esre ci nu e iDdreptdli! si negtijeze modelelc teofetjce $i cliar pc cele simbolice. lc€piua.c.7 rgs-peouu ipistemologia 5i limbajuL filosofic al tcolii criiice.€. nimic nu e complet gre$it sau Diferite sunt insa ierarhizarea conceptelor fi folosirea unuia sj ca parghie absolu6. In momentul in care negocierile au fost necesare intre pdl1i care-$i disputau valori indivizibile $i neinsrainabile. Considemliile teoretice infelitate pe scurt au o rota co usor detectabila. Inrudirea cu jocurile de sumA nnle esle evidenre.lLpn{clri! irc J rcl99l1!9!l:!ll'loilenrele'n caiJjc. care nu este dec6l un amestec accePtabil pentru a ti aceea$i substanli a inlel rnalitice sunt tentali si lc confitnde cr abordarea raliontlLn impo lriva cir€ia se ridicb in zilele noastre un vast cureni dc giDdire ce . ii i0 procesele de crearivirare. Negocierild sunt pnvrte ca un schimb de concesii sau ca o cdulare prin incercari $1 eron succesive. pin antagonismul intre realitti ii liberali_ Inovatorii ce se ridice modvat inpotriva sLrpremaliei melodelor l) unelte fonnale . Ea nu se reducc nici la. in care ultimele doui contraste: versus proceduri informale gi creative $i 2) ce se inlelege gociatoni fac patii pfopni. Ralionalitatea liirgitji cupdnde Si I'nlogia li metafora. Lista bogad conduce la o remafcA: bate semnalate sunt adevirate. Int.. cotoara-anali.t'76 Paftea a II-a. in literature' aceste doue rente de idei sunt considerate neo.. mi$c'rile fi concesii reciproce sau supralicitdri ameninlitoare Solulia se struieste din piese formate din una dispaiate aflite in joc.ii.d-e aceaia 199q-.tuntcst.xlilqzMultitudinea de poate fi derutanid pentru negociator.

iar negociatorul specialisl ar li un inslalator cle linii {lc comrnicare. amendamente si compleriri -Ea torll de funaiamentul intereselor sau de ratJonalitatea uneon in lcrmeni 'rr sensuri mJi poale \ir le a'imilere uifr.. valori.lc rcr c.'ne-riuTiiaanmiiiea so6i'alaptaoi. crcdinle $i valorj specifice? RaspLrnsul nc este dat rl.r" ircu ..i-.c Jc.ri].rt 1.rcea xr rJDon cr.egocirtorut in afara culturii t grrpului la cafe rpxrline.'.-' "irF.r 178 Jo&ri pe scena lumii Este vorba de conceptul ceotat ae lberatlgti. n inili.ul.. \nre de_. f'c\c.rl. enorii. rfr€'€iie aufi rdn.*.llrelulr {L.i" ffi .fio:' . . "u va miri eficacitaFatauii ei.'"'" .alori $i preferirle.. care ii p'"ptn" Ea alleapti al doilea val al dez S-af putea credc din prezentarea mecanismelor negocierilor ii a ccrinlelor adresare negociatorilor.rrr.ii. dublat de un laborant in doziri optimale de subslanle. Sub intetese stau nevoile omului: cuantificabile iI! utilirtili sau artistic... e.boi ri.. Jlre '.o.rlti prcnis: .-pl g. Lrrlirile sohrliilor painice ale tutufr'f di{ercndclor.i. nc\oi prnperFjuni pc rrrc sondele psihologici ii ale colnpol1amenlulLri unan incearci sile rlcscifreze. tmdilie.li.rl t)irii.. ..1 le ra trliu"i*d''' )i.)rital{ii ciii pa\iricc tali de calex fo4ei... Nu rrurnai ca e nevoie !1r inr|initeasca ace. corferirdu-i idenlitatcx. pnn ir(lLUrii sau liLnhi.*Ji. objcciuri incepilinate $i convenlii schim' bixoare. mai recente $i neexperimertati' nu se poate dlspe uneie corecqii. {lnr cstc linut si o rlr'rir) rslreze ii si o ilustrczc f..u.Ir: _i. . de$i indispensabili dp asi cum scrierile lui Bufi.confortabil in scoala opus codld vatirilor prouetind din contrastul cetor 9'r.. UnLrl dii princbiile feme ciruix i sc supurre este acela al rLrt)r'ri." unoi tutlou penlru cA sadsface un interes izvorat dintr-o nevoie eslehca Ar fi regretabil ca marile conlrjbulij ale gcolji inovative in m c{ rie de topiie a rigidi|ili $i fonnalismului negocierilor si fie a conceplelor. Mirtea omului este predomirnn illvadati de credinle ii ('pinij. \. nrocnitc sau Inanifestale.n o arad..rr pr lapl.i. p.. ncgoc aronrl rt:q:ne. Ralio nunentul bazat pe fapte apa4ire unui slrat sublire fi delicat. JoriILc. ileinlelegerea provinc ele sunt tului cA valorile misoara inErese Cand e vorba de bunuri' bdni.rptic. in orice caz a devenit atat inovatoarc incal s-a trezit avand drept tillu i.r cuhuii parcji.J A. crt! irc. . litigiilof sau |. .Urii pri.omis" irin necintirlrea adecvatd ireprnlt al valorilor in cauza s[ devini steril prin neglijarea sau arc nevore Scoala inovadve.:l: din nesocotirea fap- cheie(il)\ ii..i :i . Accasd imagine simplisli este dcparte de felulin care se desia$oari ror r carea in gcneral si cea donimd de rcguli in pafiicular.[.nch. . conslrr. iar.. cd ceea ce le dominat cste un joc de li)rle ti i ercse.rtni fecenti a marilor organizalii iDtemalionalc.r.ec. "oipLiluif.'. ( btr...ul .rll I p.". .re rr( InJcJ.. ..tnS rl v | . care au deschis o canrpanie vasti intitulali cultura pi(ii | ..."i" u.j.rurr groa.. Esle ctuirrarncnte un sluiitor . Capitolul 10 Culturile ** "ederi..exercilrul p. Cultudle sunt numele gcnefc aljgej!!||*l9$l!9ryFrea lrr h comportaneli I i 11 este cu muii mai mare decal oeea ce rccomardi afi.li.drt I iii"i.. .rl \$!-e . ONU $i liNE:lCO.cn imenle. refi./i Iir' l.rllictelof..'. e suspect cultivat ae reali$ti' ac: peniiriro(atori.orllr.J-pl]te-!.F.9 F.rl..iUuirn u^tou.

folosind verbului.cut de a insu$i ideicare crrculd ti . curellq-de idei. . F. in exersarea pmcdce. cand se realizeaztr un acord solid $i amiabil? oare existi Nilu nu progres in dispdrilia capcanelor inlinse Pirlii adverse prin . Negocieri 181 edu_ Putem merge mai departe. cuvanlul ptogres a deve nit contestat si indezirabil. ce sufoce sau fulaturi locmai ceea ce negodaloml cauti cu ier voarc: teren comun. Ea menline bal pacii ti a dzboiului ca opliuni deschise Avand ca teml princi puterea. dicfionare. negociatorul risce se argumen prost $i neconvingdtor solulia pe care o Propune intr-o neg trebuie aprobatd sau ratjficati de factorul Polilic. nu cere detalieri.e podns nu poate fiiombetut decat printr-o atitudiDe sccpdce. proiect umc in jumatatea a doua a secolului trecut. ste chiar bine se iubeasci pe stoici dintre cei vechi. prin ceea ce face.nccrfice pe cdre le cele doua culturi. Se opre$te zilnic la standul presei sau in biblioteca existenta mai intotdeauna la sediul reuniunii.affidlf ni. interese impiti$ite. Trebuie negociatorui sA nu mai creada ln progres. taken at the flood. Este lnsA de semnalat cennla ca negociatorul sii asigrlre o balanli echitabila lture metodele ti vocabularul diferitelor domenii ale cunoa$terii ti creaFei atistice Negociatorul citette mult. I-a mod! a fost o 9coali I exaldrii diferen!€i $i a ducerii la paroxism a specificului (Denida) Un adept al soluliilor integmtive nu este ajutat de llsemenea aborda rc. recurgand h persuasiune. este chiar Inai inclinatd spre utilizarca for(ej sau a ninlerii cu fo4a in relaliile internalionale sau in jocul de i inter-umane. torice $i antologii bune de studii diplomatice sau politice. In timp ce modificarile esenliale are comp provin din cuvinte pu!rc. rizboinice lrebuie sE dispara din mintea omului. promotolul ei cel reprezentativ. care prin idei $ocaJrle . Nu este vorba de sacfificarea uror !ingen. In sffu$it. un atlas.Llomina :|. pfoprii logicii si mentalitelii i locutorilor. a(e autori preferali de beletristicd $i poate ci line $i un caiet de refe_ rinle $i citate. Negociatorul ia in serios interzicerca acestora de Carta ONU.Jocuri De suna lunlii Paftea a II-a.lilul ti acc. consjderate s chiar daci sub ele stau intetese mai prozaice." (Existd in treburile omenesti o maree / Care luata la revirsare duce la reusi6) . Cand se apropie momentul favorabil formulei va spune.celo!. Linbrjul mentele sale diferd de felul cum o prezirtd oponenlilor $i chiar ale ralonamentul propriu. ci de limbrlul.ni penlru ca connictele justificate. negociatorul $tie cd cultura politica nu se cultura pdcii. sau se cunoasce structuralismul la cei noi. Prima linte$te oblinerea puterii. poate cateva ctulj is- pali $i scriitorji despre pace. opinii ti priceperj formeaza mai vechea culture pofitica. alt temen ce caracterizeazd gradul de ] .Therc is a tide in the affairs Exi<ii )r un all ghe'n de idei. De$i febuie s5 fie zat cu ea.ejiqt4-?rirlfqd-ia -tsb-rin>nrii-neclirice.. pe b:ua unur pro sau angajamente (in carc pacea figureazi de obicej). Negociaiorul de acord cu mai multe rezerve faF de enunlul doi Desigur. Dar autorii pri care a unui individ.conrer saliiie . conceple. Are o mice biblioteca de referinF cuprinzand o enciclopedie.lrel< . unde iti completeazi $i documentalra. in cultura din documentul de bazi al UNESCfl:conJlicjgle-. Prin cultura fflosoficf intram intr-un domeniu plir de asperitnF Nimeni nu se opune preferinlei unui negociator peottu un curcnt de gAndire sau altul.lor) 'i lol aco]q rrebuie opr Cultura gen€rali. cotidianA 9i eficienta^ a ul schimberi ghidate de aceste idei. negociatorul care vo$eqte pulin desprc pace $i di prio acliunilor pagnice devine. Adrplarea negcciJlorJlui la linrbaiul n'enpitl tului este considerabjld.. enunJate ii puse ln lumina unor idei.d vorbe$te mai Dulle limbi. cu precedere din acliunile intrepril spiritul dorit. .. intr-un cadru adecvat ln ac sens.ji!]9-ep in-ml! i$ ormeniro@rine'eof in-spjritul.a.evislre ca me Econonist sau cele de relalii internalionale il !n la curent cu baromefful globalitilii sau regionalismului. dar cu politice nu include il\iomatic realizarea pecii.. Ne€6iimtrul de drepralr primei p. Nu numai . curs la cea mai slaba mebdi de a influenta schimbarea preaicand ideile bune. Leads on to fortune.. de acord cu Shakespeare: oJ men Which. $i utilizeazi mai mLrlte limbaje. D-rujtr.ilaflr\a e . ca Si migcatea pacifisd in general. mal-e"lie de ii Dacd ignori cultura politici.la Inod. politicianul o privefte drept o recomandare pt Ar putea fi un motto pentru diplomatul ce dore$te sA sesizeze momentele pielnice $i nu vrea sA se numele printre groparii cimitiruluj vast de qanse pierdute ale istoriei.

rrrtEiirn niti $i nilologia inceputurilor omenirii.:eau rc'. $efii dll| nai ales de limbaj. lare intei. a adus o alti d care privelte pe ncgociator. aoora vtnuLtle vtel I ha'e.du pracr'ci'or urer culLUride (Jrre allJ. \h rura nu pgre tiSgllj . sunt idenlificate zece caaacteristici: scop ('isennrarea unui contract estc incheierca unei regocieri pentru un american..irr.. c:it de local. urmati de asasinarea leprezentantiior ei? Europa. rh. 5.s.rcri\i murilJlodrc uno_ cL ilr. emotivitat€: rjdicati sau joasi.E dilicil" inseamni . formal..Teraenul . taciica a fost practicali. 7. Astfel. *fi i$iiffi daiiffifi inrjQa et ii-eliiiiliriinii!fi lii€Ftre adevdr.'. Calllogul acestor paficularisme sa idiosincrazii s a imbogift in rllod considerabil in Lrllimele derenii.Zece moduri in care cuilura liecteazi negociedle" (Salacuse). Dre intemalional le condamni.|L cano nscarea rousseau-rsE adota vlnutle vle l I . Sclavia $i pirat allAdath llagele ale omenirii. 3.Studii detaliare sunl consacrntc stiluluj de regociere propriu fiancezilor. schemele de compolIamenf. catdg-pierdere vs. fbrma acordului: specifici sau generali. afa cum cj $i in Pri'?i.--.il.p6iiii 6NU. existe doar in proporlii nici. Acceptarea riscului Ridicate JoasS Tip I 2. cultura politica. ca metodi. ghjdeze interactiunile lol cu alre persoane din societate.. moda postrnodemista." Pornind de la studiul comparativ al modului de a negocia al americanilor $i japonezilor..anJ nI)cdre:r rnu.elrr de e!n. teniru sistenul ternationai. cullura generali sau cea fiiosolicn fli tro(<. s-a realizat 'lu un nroAre. organizarua echipei: un lider sau consens.comprcmis" acceptabil europenilor are sens peiorativ penrflr arabi. Or I versalitatea este Lrn conccpl ili6i6.Odcc acord. concepte. 4.fe. categorii qi presupunc pe care oamenii acelei comuddti le folosesc ca si interyrereze Inediul lor inconjuritor Si s.. Autonrl di o acurata definilie cLrlturii: . valorile qi normele socialmenle transmise ale unei conrunitali date.l-_r 182 . dar sunt ucifi toli inainte toasturi.. existi fi studii mai aprolundate. I c . . stil personal: inlbrmal vs. perceptia timpului: ridicati sau jottsi. ru$ilor. alForma acordului Figura nr. nu cred cA jldecata de \ locr< rr Jprecierer grcdL r dc rrnanrtate poi lfEi uete. Je ci e r. comunicarc: direcrd sau indirecti. Tr. conufirdre. viziune.Astizi aceeasi miscare tacticd e scoasi din recuzita di matici a staleior.pi. ce a validat rezuhatul $tiinlific pdn consens. dar este deschidcrca unei relalii pentN un japonez").[g ce$tig. $i in sfartit acc€paarea riscului: ridicata saujoasi. construirea acordului: dejos in sus sau de sus in jos.11 Doua lipuride negoceri .a mejdia rclallI! cultural. (\ rea timpului. Figura 11 se referi la trdsdturile a doui tipuri de negociere: In aiari de exercitatc mai mult indirect de c:tre 'nfluenlele tura picii. ca fi pcntru mersul civilizatiei umane. pre. A liiat cuvantul u.r !rnd .lui Machiavelli. in plin6 Renagere. s< Inrnrle. Negociatorul esle iD neral lolcranl (exceplie ficend sfidarea toleranlei prin irtolefan invitarca la negocieri. a consri un e$ec ln studiul rclaliilor in@malionale.c ocu piini $i de gesiuri (adrdincapr) nrscnnma la iaponezi aprob A Tip B Conlracl Relalie Ca$tig'pierdere Ca$lig cagtig lnformal Formal Directe lndirect: Fid cala Joasii Bid cJi Joasa Specilicd cenera a Co rslrujrea acordJlui De tos n sLs De slls l jos L Organizarea echlpei Un lider Consens 10. japonezilor si chinezilor. Un exemplu este dat de capitolul . rere. N(locieri 183 builor din Yemenul de Sud sunt invitali peniru tratative de pace un pranz amical in Ycmcnui de Nord..r< rofbrJ\Lde l. 6. ective relevante. e\ :r. Djncolo de observatiile inle rcsurte pentru negociator.upcnoard ( nrd <. Dupi negocieri istorice. in anii '60 ai secolului lrecut...ni]_ej5allate. inseamna. rmericanilor. dar nu fi din aceea a mafiei.? IegJr Je eremflele dc mai sL. atat de fertile in arhilecturi literatuli Si carc a inspiral respeclul varietelii cultlrrilor.nu" pentru japonezi.i f uu:i pru\e rinJ dI no e fente care introduc factorii culturali direcl $i explicjt in negocieri. universalitatca tiind o stea poiari pentru etbrtul a inlocuj violenta ti anarbia cu acorduri $i proiecte de cooper Pacea ca $i drepturile omului sLrnt deziderate universale.Fp"cnrorlr rrchurL . cefcetifile asupra stilului.ica iu . atifurline.locuri pe scend lumii Partea a II a. engiczilot.Cultura include crcdinlele (beli?6).er. nordicilor.pt a li noulu' f r-oliv.poare" pentru amcricani.ture Scop Atitudine Sli personal Comunicare Pe'c. limbajului $i forma mentis diferitelor tradiiii culturale au scos la iveali deosebii $i .'q-F|: llaiara . ca!.uLicrrle cL luprele ei rcricciai'6. Ea consisti in reguli. 8. are vocalie dc universalitate.

i \r trti.ri rii protesratare sru al uropiiior sociale_ Este de !91rlruI-bU!UL analog cu analiza spectrali.n .It.tr: sl . Esle de rerinut acesr lucru pcntru intel dlfercntei din vocabularul. Aceasta va fi pusd :inainre dc j. a avut un rol decisiv ln clearea itiinlei teoretice. Dcrrrre\:. ce polnesre de la principii generale si ajunge la foncluzii pnctice $i ]a cazuri paniculare. trin.ipJlul meq a rr(obrnrln. La fra|l(ezr aceasu l"ra-a!!iig!g!Jt)FlFr cunlu|masii r^.urr shakesperercn' 5t rralierii dante$li. existd lrn factor insufici fr' .cl Lrjdi.qrcn..1\erdr Inuliilimirudr rrfitirrrul .i.. mai extrovetit $i \ponran de.ro. ol Care lari occidentali sau care $oali doctrinari nu imptrli$eSte f nroasa lozinci triunghiulali I libefiatii.:rl dj acel.re tn\l| ... lunclioneazd pe o axi verticali.f {coti-!:r-d_u:-]]l!e pre(rgru cedccurfe LJ n Jet.'e!:lr.reurJ di..ir mrrc pllete.. 'r rrhlrira .regociatorilor si. .'e. ne ajuta la inlelegerea vaere.. hdividualrsmul exacerbar in alte siste c. Preeminenla statului in cultura un stat redus in pulbere (fx!e aubritatea centrali de a impune legea).ati cu\rnre.lofr_ Dc \!r<..enre r] . Diplomalii liancezi sunt neintreculi la capilolul retoricA.oLro sau stnnula anafnrL..Pe de altd parte. c.u ..b.rdrn. nnncrprulur de ru\lr!re.lrr r c . menrbr: a Con\iliuhri de SeLuritate.nistnr'iiri regociatomfui firncez nu se vi drshnge cioar p icesle nuante ce ar pulea explicn niclintlre.grcn. ce i\iruT Ji.. ellti.ma . aie scorrtor'ae gafidii"e ptbfit.". c ne.ensibrlr .n /i nod\rrc.'ar. hJnla..Jrnlar Lto:|| iI lin hdjul r.nidr de xurofi |r anume lipul dc gendirela care ade|a ne!o.frnrUq-T. cu sageata in jos: de la general la palticular. psihologia.Franta se intreabA cum arate democralia intr-o soci l6ii-bfri6 eiate tribala (doar Drepturile omului erau scrise pentru cetrleni).1I trcc. un nit(r. la frarterr aceasra ra:atura e rnanil-eililFi qunr !marii 1... I' r dllo. pentru c justitia se bucure de slrpremalic fati de legi. vllorih o.rar.rrrr. cu manii sar adeziuni nerelinute.qrncl.U ./ 186 .lor rdrjol4ine uluj c0recr-\r .re.implu.r'rr r.lrmrrudl Je rrfbrrruL. Speciiicilarca ei esie pregnanli dacd obse^. lre p.rrtljc.. ase/arca lL't ti gul jnrportanlei diferi. in rimp egalitalea a fost scoasi de eie din clmpul economjc $i pisrat: . obiecl. animozitelile $i vanita lile prezelle in dialogul euro-american.eate pe baza rol g?nerale a lrrl Rousseau. A\anlrjLrl prJc c tc.ne.l sprc lLnumire solLrlii Blob /[ra.te. birr.tii manitestate de una $i aceea$i clasa profesionali ce a deprins reguli universale de conduiti.un rrl. mri . in special psihologia sociala. a'itor pasnice.u l. menili sA tile Nu se in6mpli acela$i hcru in cazul icolii frarceze.lunat)d am'e nucledre. care o dife de pozilia anti sralali a docrrinetor liberale din tdrile iaze glo-\a\one.ur.im ci tce crii axi vedcali estc lblositi de englezi. sUA au decis o inrervellle mriil a in caTul lal uec.-rm trficE tuprii penre-:dinn6-u.Despre gcrmanr nu \e spune (a \unl k3nrieni sau rrrsiirc-iri\in-enr nu atirmr ca cngle/ii .tumos sr mai imaginati\.ri me re(re.rt nordul inlenori/ar ri lent. nLr e\te ir. l-ogica ei este eminamente deducdva.un. Desigur.rrori. Coment4riile au vorbit de 4BljgJilg. . di. rirclr ca rregQilJlon' rrance/t .lof:r' nc \!r< rL\er lriiez' ' jii lioir .fili6jii6i )r rle rfao.rie il crerncrrrL\r:rt ideeade nt<re\n rionll lronrl era Inull . cu deosebirea ci sigeala .onanii.scr'ie-pfivind acea.Jrrnc. toli repeta din generalie ln generali€ ci ffancezii sunt cartezieni.n'tea et. Aceasti icoali rlrlionalisd.nd Desre reslricfiiLiealemenlanlor leqale inlema!ionale.ii. egalitdlii $i fratemitd latd insa cii libefarea csle prioritari in SUA $i Anglia.... Francezii se disting prinir-un tempe rament ce poate fi numit latin sau meridional...u incl]nare spre logicrl$ ralrune specitr r Tr:rcFirfi: .i: r' r.i . cu politici lianceza.1re villof i \unr nr</<nte rr cltti.jtea lo.. JJ.rrflor I3nror r! qruz4.l'"iar.rnJiie ririi .uti p? scend lunlii Panea a ll-a."rrarrei pe pran noolic it. indi|idului.I1rjrejalq.rr.pi'ali:le perniancrrre r.ieti 187 caracierisdcA durabile ce se porre rccunoa$te $i la inlrarea in cel al teilea nilcniu.lir.lcolonnr. cu un rol cumpinitor in Euiopa $i cu o jnfluentd cukuralA considerabih relefra fara de ahele.to.rr.n.iltilncip.t:ncIe In ldblurl \ato. impetuos chiar.zrolu pe carc <rlucurnruJ 'ree.url." Puline discursuri ale francezilor se (lcparteazd de la claritatea $i rigoarea regulilor carteziene. Nego.l <FIeinuT-!!er!4firnat F..ra\oluriei. Suq lmlrriiicampan'a w in '{mairiui tru demoCfrje. obreclea-/a. c.le irrii.!g? -. lrircmirxrer se(rorrlrr n (oiab nrut lotrtri 5r i ir.5uA^sg-qlalrJ Pe J reer". unde sunt predile toate lungimile urdi.drc In tu r lFg penrr-tr. unde etaleazi referinle ti argumentalie bogali intr-un mod elegant qi aregitorDe$i tr:siturile lemperamentale pot avea inraunre asupra nego cierilor (calmare sau invcninarea tonuiui). Dar explicaliile lin -de re. lrdel._ Cand este vorba de specilicul comportamentului in diplomatie ii Degocieri se invoca deseori deosebiriie de temperament..

Diplomntul francez are la bazA o bunA educalie. va br. Churchill spunea despre istorie ci este o putal in spale.rbnr $i con'lrucriv./an a_qblii. un titlu ce trebuia obtirut inainte de tIonul imperial.m$i credinte. Ambele demersuri stau la baza $tiintei moderne ti sunt de inseparabile. ligi. Alegerile cedeau in sarcita Marilor Electori in numAr de in sus sau injos.rl. Profesiunea djplomadcn a acestei epoci este ilustrattr de Leibniz. pentru secole. Kissinger despre ei cd in timp ce allji se bazeazd pe invSlarea practici dusi de viali.. Micile ducate $i principate. Cu aceeati probabilitate ridicata cu care negociatorul frar va incepe sn invoce ..orBrni.n-l0dF cloDrra. ilalte. anume aranj menre matrimoniale. El este relinut de istorie ca matematician. popuialie apJriinand ace.rege geman". pomind de la carurile rui.a fi bine educat. ocupate cu problerna cronicd d regalelor independenle. Zollverein. C<llnrr)ia ca rr..pregitirea minlii". In loc de abordarea teorcdca. Bacon al . r bele demersuri iiniare sunt foarte anti-contextuale. Politehnica ti $coala Normald Superi au lbsl create de Napoleon.. rlqfzglLulL4lglglrei. Ca filosof. Irancezii se ocupi de .rl e o realr/arc raf. Esre mar pulrn cunoscuta dcU!ila|-ea 5a drploma(i. c pieland programul educaliei elitelor.it in unjte! disparate: oraie. . Palatinatul Rinuiui (loc ocupat apoi de Bavaria Si de regeie Boemiei). Sineurul unilicflor penrru acea\t. Doud curenre dispuh solulia de urmat.iand. E in avans (u epoca - ti rre \iziun(r uhuilimbai uni\e|sal ca-re sA ser \ bai." it aceste linii ale unui comentator striin se schila unui portret edificalor. a crcar sistemul monadelor $i a ciutat sa imbine ralionalismul francez cu empi. iar apoi in timpul lui De Garile se fiinteazd faimoasa Ecole Nationale d'Administration (ENA). iar adeptul lui Bacon ci va atinge nivel teorelic salrsfucdror.e pare relevanr in situalia dara.aple: trei episcopi din Mainz. cdre a reu$it sa combine diplomalia cu actiunea militar! intr-un mod exemplar. vard de .. Regii erau aleti.rul pnrnurur l||lenru.mul briranic. pofturi. care rl duce la €unea_resrlui_t:I?nlei. casa de Habsburg a detinut acest rjtlu. unde prezinri proiecrul unei. ln plus.iliSa aryunentarca cdne?. ca $i impiratul. perioade strilucite $i etape si urmJle de un Lur\ de normalrlarc. a creat calculul infinirezimal $i este Lrn precursor ai logicii sinbolice modcme. Independent de Newton. valori culturale $i vorbind aceea$i limbd era Sfantul Imperiu Roman la care apa4ineau $i care avea ln interiorul sdu un virlual . cu consecinle pent diplomali. Institufii invelimanl ui superior. rn Ju doua a secolului XIX. La 1832 se creeazd o unjune varnali a unjtililor politice germane. practicate pe scari de generalii cu aceea$i s6ruin16. Din 1708 s-a creat un loc suplimenrar pent Hanovra. dar ti cooperarea economicA $i stabilirea de legAturi trainice. din marea nobilime. ora$ele. gpiscopatele erau angajate ln contacte permanente $i desLlturau o diplomalie activi. va proteja cu indArjirc francez si vs alim(r cu pasiune Si elocinld intercsele ti Ml Jranceze. perseverenE pana la pdlanare. Pand alunc. V ticalitaiea comuntr a axelor face ca ambele sd aibb neajunsuri mune: cartezianul ru poate fi si8u. filosof Si logician. care au atins incredibilul numtu de peste 300. Descartes este pArintele primei tcolj. biograrr ruresre un memento pcntru protesrunea dlplomarice ce invjta h cuirurt_y-4ti6!L!gii!4s$$ " ' Congresul de la Viena (1815) a menlinut o cennanie divizati. pcntru a scoare din joc Inperiul Austriac care i$i pdstraie dreptuite reorclice de fatronare:l inteleselor gemaDe. geflnanii care i$i fiuriseri i lilalcr in paralcr (u lrdace/L 'pre rhf.188 este indreptati Jocuri De scena lumii Parleaall o Negocteti pnncrpru 189 / ( dejos in sus... il atrage inlr-o acliure comuni $coala germani.. Amandoud sunt dguroase. . Cologne 9i Trier.E o constanti a de stat.. Bismarck este prircipalul personaj.. Ducele Sa_\oniei. cetali.Negrcidtorul Jrancez . Liberalii ca$ligd prima man$e dupd revolulia de la llt48. Astfel. tl. de la cazudle particuiare la pl general. Dar partida miliiaristd prusaci preia qraftta $i antameaza programuj $ de unificare. cei englez va debuta prin desci unur caz ce i . creand o constitulie denocraticn fi Adunarea de la Frankfurt. regimuri. dofiul€ge la englezi experimentald.principii".rine din cLasek riuperioLlre sau mijlociL \. ci ajunge la un rczullat plecand de la principiile lui.a. Margravul de Brandemburg. DanA la rca a ceea ce se petrece pe alte axe decat cele parcurse de g iir comitate./re produ. dar cuceririle napoleoniene dezlegascra vocea nationalismutui $i treziseri in Germania aspiratia unificirii. Se spunea despre el ci esle singurul om care poare iongla simultan cu palru bile fdri se le scape pe jos. in cazul Gennaniei desagii islorjci sunt Dar conpotanentul ei diplomalic e in pane explicabil prin trecut care are faze complicate.

cirf.ol\rr. de ocupare a tunur loc onorabil in comuniratea irtemalional.n'ul prrrenr I'rpcri._"1_!:!:" "_lrc/ur c.nntotni.e obiectr\ ele si crdlUt generdl pe care rllcF prs \au .tatului (. timp de 55 de ani.':t.r .acordului URSS gise$te obiectivele cle reabilirare. Cormanla pi noad4ggg4: sau .rntlorul devotat succesului economic. cn rJl)) .r re|e/ ciune: r)trr.. adr nu '?i at oraloriei Ji.u-n olll)otilic de politice veche. . .urile . \4rlil rul uo {.e ri Cermania un frcior spriJjn..::len domin. Je/!ol a. cl.tedijhrcnrD. ceea ce se intiiiFiA doi ani mai tirziu. '*.di .rnrmu.r RnrnJn : i" Pp.e .:.Nesocieti * pentru cucenrea unor rerirorii daneze (1869. irrle n Cesanttonzept (o . -1. Bi $i voia si impiedice Franla sa 9i ia revan$a orienmnd-o spre expat uni colonicli\te In Afnc..rJ crpnr.ru . Auslria i ltalia. rir larFr-AiFrbmar. Iliemeror. l_a inrjlnir pnmd oa ffi ffi.a Hegel le diL prin Jialeclic: . 5e nJrc . u. $tiind cA Ltigiile i pA4irii pacii vor apirea. Efabor:roa !iziunii generale.i. poare_n-ctua merodete .T" In \arietatc lnrrrr. lrnrpJl . .t confruntal intrarca Germanjei in rolmalitate. refrcTenl. ( 19-69 1e7:1) a--@_ cL De Cru e rt96l).ri pe Adenauer a fost utuit il"u .ie. runLle de con.enli. dr-j_E:!_qia(ltrLrl tira . cermania devenise un srat terirorial marc. sand $i un bilan! remarcabil de realiznri internc..r"' i l i auda de la acesta reierinte la S ccertal .. lin-ele.j 5.rmenl.1. arlri tmb rc n(m Mond. vecmr nunerog $i frontiere nesigure ta Rin in risirit.peri_ **r.$rii ' u..c ctcfirarii.e si nego. ]ll"''1.. Oretutur r ts551."::Hl+t:6t9t!:$q din i.. qi de dezvoltare careictloi dorin cEiriiffi '*--:-::::.Inge i \arr!rer/dr "ueLrl 0e diptomir!t gclmrr J\ et: . soluna enc lrmilrit. iar Branclt e$e rb.ho.e rctrf.rr\ Str(iemaffi moLrt I igI Nlrliunr'ol Dupi perionda lascisra $i infrengerea in cet de-al Doilea R6z Mondial declan$at de Hirler.is r1crrr(e.LJtr!area con_ qIrt DrctLirp rLr/ (r ru a.^.. l tcderalrl. Subtej.: R€raEhnfiGidn|cciinSniide Eiliini iiaEiliii: irupi o lungi p_:rr:1da.l_e-zero". Uniljcarea din t99O sub Koht aupi olgrie_ va f acilira-cursijli. ct r-. l-a dsArit incerca se evile izbucnirea conflictelor inire A tria $i Rusia pe tema mo$renjrii otomane.terio. refacerea economice a lirii r:zboi Si $tergefea oprobriului cu care efa inrampinah pe lnondial.il'l Mc( luy.190 Jocuri pe scena lunii Irunrtarer __Pdted Uniunea carbun€lui $i a 1I-o.lJ p opriu .Nu Itrc"Je frin r ti mr.ens 'canr )r dc atialr. Anar.oir_ ir turrle-:gl-Mtllg Surt ro c.ri.ulrcc mJr)ile5rard i gU5 rl Dentru ancl. iD NATo (t9S5) ti fu C0. d pmvocar Pfimul Rir. rborrre J rrrrcr l ral. undc Jeraliile line toclJt (Fe. Drrl.'" upl. Bismarck sc rctrage la 1890.:1..oJ9..|| rL .irc cinrle i.u rrarrr ir furoreilb c. rcconciticio& rioadi este consacrati picii prin abile manevre diplomatice_ S1 deosebire de alte lAri. e/or\Irca cnnrradrftiej si con..uprire .rbunetri fr acorJur.. cu o scufte palpajre a ui Cu.r< rco drrr nte i pftuare . l:r Ini. cconomicl implinite rea.al Si l-a f'jerdul. c\rern.rn a\ Jn.i:'i+] .\D0\ | prrtcLlJ. alt5 lriple atanli era innodata intre prusia. care coboari de la organismele de po|li(r e\terne elrr.ci au den aroJrcte tdj.iilfl .a .ilur. re. LnJe calliga.. :. Adclauer. de noul impirat WilhelD al II lea. Rusia $i Austria) la 1881.r. diplomatia germane s.rr ltebu. * l-ql.iirnla ]]1.nclcni'ot )t e\ drii Nun! elaborate de cel ce Pregitirea amiinuntifi."l:1 .. ( llrsftarck.21 iro! rre . si de ucrrnr..rerul de e\e( uie.de obshxclie. Prezentarea politiei Doana oeccler u er innuer)!e fito. l! chibzuit n-a fosr dublal de un diDlomar dibaci De la 1890la 1945.Jr crer: "" ge.r l.cnrndlc olelului (1951). Co. reutind o intalnire $i acorcl a] celor trei impiralii (prusia.a pro.c \a rc te\t.iinifi :11991^_lt -E44td.. w']1.c\ e.c rr \ccrFrc u lrr'rl' Bnta e.

O lard cu a st Duternica a respectat intr-un grad ridical tradiliile pe care le g iidel lrans isc de la o generalie la aha lar un stat insular cu \ gandire lie maritima a practicat 9i dezvoltat timp de secole o .Inir.r\uL.J. tticioditd slab. schinbE:e/status-tt o. Cibraltat Afganistan qLlnitate din populalia paqruni sc gise$te in Alganistan $i cealalri jumitate in Pakisran).\ . lesand la o pate diviziunile postbetice in (. cJ .sibil.onul latin dil idp rl ii7?e..uri .<. Da. Iar concluzia gener fomlulaia astfel: diptomatul sau negociatorul genna este tn sta td wghe..c.c. cuprin$ ti in titlul ci4ii Diride $i pleacd.. sau coloniile ulricane). Iordatlir-Isfael.rli e-r. drrpr Iarboiul!s 100!e ani sursi de conflict.oa a teorclicr en{le/a. .r.nd o ca fiind losjce.ir iurlui ei[T7Gi rEinrge lx iI.onii inlru. a lbsr incorpor i in 5.. Negacieti 193 izolirii. prito- Anali$tii au degajat triseturile stilului german in prcgitil csentiali lipsitn de imp.ovizalie li plind de studii detaliate. in rimp ce qrntonizarca Bosniei este elaborati in deralilr. De$i $coala realisd a relaliilor internalionale se bazeazi pe echilibrul puterii..un rl carc ccnrirunit tunili 'i. bine prc7At $i logic. . Sri Lanka.ffcr lr. ddcrS-ECo ioturrc drl.i heae. in versimea ei lrnericani ea este opus2i aborddrii juridico-institulionale.di&fauT. f.ur. i)lira rcl emblcnr.r r.F lji.fonnal uneoti.r. recurgcrea la impirlirea du$mdnului in grupuri dnragoiste Si asjgurarea unor alianle nu putea fi nesocotiti.n.on a repuJral doclnna eahtltbrului de Outerc acLrl. englezii nu l-au urmat.iNu e dc minre c[ in opera de mediere britanici dupd inceperea-rizboaielor din Ir)sh Iugoslavie nu existi nici un concepr integrator.schis Iu noi gcoala englczi.{. : . Istoria a lisat u|me trainice in profilul naluluj englez $i in stilul sau de negociere.lic: a coonerfu ii-Anjnice.ai. .tD< ta lcf.r. cu uu.r aqniraliile ei crdu pesrc m irr elre ionrinenre.ibil cr acear:) prefefinta penrru.192 . ii.crmania.igre i ffiiio-r purcn ae .rlrc rr e. lncercarca a'nericanilor de a oblne plata nirii tmpelor americane prin van?area cle arme $r de a atmge mania in sDriiinirea rizboiului din Vietnam s a lovit de un refuz Ini 1i. englezii au lisat in urmi nu Ulcroase diviziuni carc au devenit focare de conflict. cisim pe lordul Caffington propunl]nd inpirlirca Aficii de Sud ti pe Sir Anrhony Eden Iucrand la tlivi?iunea Vietnamului de Nord si a celui de Sud. Este evident cA dispunind de forle militare rnai micit6eht cereau vaslele teritorii colonizate (India. Tenacitatea se mal festi !i in retuzuri.loc ri De s. . Irak Kuweit. Englezii !JJ In. Anglra a .((olul xF?c tleu.lc po. rezerva faii de presd sau unele detalii mergand pana atentia datd vars@i negociatorilor opusi. Br'rnLa puredi nL e. sunr reprezentate de cuplurile dcirneheaclie.nlu iile lrrsmcnlarine ril lc inrodir.t rdJfdilrt. h. de pildi.ea. pacienla si calculul alent al mo decisive. klanda.i a s.rn rmt^zE conC€FiEIe-G-6. Liban-Siria. prowarchdquns..rr '.U uf-ersBTe. evitarea emotiilor. in intatnirile lui Johnson cu Erhard $i cele ale l Caner cu Schmidt.. caplrt.. djscuti cu Gromiko Tratalul de la Moscova plntru consultiri de cateva ori.rr lsrgurJ \ onlrolul sru domrnalra.r din tuts pi -fifa-NaqiinitoriJ-iaffi'de'CungrcsulCand Woodrow purere..rci globalr. Coreea.ena lutnii a negoci Pafiea a Il-a. de dic.'d<r:'ri !r'rbil.. Intree acordul teoretic il rjru-crilor la Joclnncle de pulirica erlerni imbini feairsrnul ibazal flrrrhia oDgrnrra) rr icoala juri.te reJr-odJ\a pc .i o conrpa brl]ElLU!-te inslrrurjj de Ia Vien.j)teutt. in pozi$ilc tactice in care figureazi utilizarea ocazli sociale. Vietnam. Se accepti intreruperi necesare Egon Bahr' car€ ditr 1970' revine in $i cu Romania. w rl. . Cand decoton! i(lrrca a devcnit un curent ircvel. dar i4 ntod deznlinlit pol iticos. Lisla esie impresionantd: Israel-Paleslina.re rlrdilri d. n r.. reDrcleflrala in . India-Pakistan. inlelegem de ce ii istoricul englez Amold Toynbed1 recurs la cheia.rurr mai larg. criticii doctrinei au obseNat cd in cazul englez ea a dcvenil o adevirati 0bscsie.rmr'rre. punctele strat€gice din carc nu lipsesc grija pentru argu fttrc/riispuns penfi) mersul civilizaliei. Pacient 6i d.d.crale cr si in sr*rcmul rurlii?Siiranii.ta inli n leedLa de^iunLrionrrea unui imperiu i' ex' rea i-u..

upru ar(nr \co .fe urbrqnea lui \r(oE-l4Esrii:qfiir. imo"lzl /dta de calile acestura..ii de striiDi se manifesh incdin fazeie de inceput.i- Un negociator britanic nu va inceDe nici o demonstralie Drin rJc. Capitolul celei din urnli e (lcschis de Petru cel Mare. Din liuropa ia mai mult decal tchnologie militare. h 1600 in Siberia $i o sutd de nni dupe aceea la Pacific.. @ Drolomalra e prezrnq-lIrJeSSlU]tLYl]. pregitirca documcntelor ii redactarea corespon rlcnlei. expansiunea teritoriali. La 1688 se izbeste de China. Diplolt!!'{9-|cl9?. Nu e.irun ' fire9te. zgonoror sau dramrric.ifi. pe care le infili$eazi intr-o lucrare masi celebrd.\ Inilaoil . laconism $i irpdrarea perseverentd a intereselor lirii lor.n.i.. Lle a recltrge emprnc $l her lr argurncnrele ce pledep. si aoume ala!amentul |lr r r delinili\ la o con\ inaere rg!q.il.r. crn(ril. desfiinlarea hanatelor $i l punctelor inteme de rezistenF. V. Timp de doui veacurj adune pimant pentru o vaste populalie slavd. dff pozitia de lx o genemlre -P. Morus coDfiflni o alli lrisitul-a de de $coala rusi. b i lod cancelar al lui Henry al VtrIlee ru-i limiteazi liberlalea expunerea vederilor sale. Cinc U li pLrtut spune ci $i ir diroclia npuseana na$ul va li lot alet de . Arali o mare irdignare faii de cazurile in care cianlii sunt supu$i la vexalii in alte lirj. prin rnai mull scepticism ti umor. Ca $i colegii lor de breasld din F1an1a. pe care briranicii re a'ra pfin culturr.. ria.i. dccapilar fiind de rege pentru reiuzul de a i aprcba o deci pe care o considel? eronati./a penr'u o. diplomalii britanici au fafe de o educalie din paftea unui sistem elitist. direclia fiind ori Asia.I!3ra. aspiraliile inalte sunt conturate inilial de un cnezat mic de la Kiev lndarn dupi cre$tinarca din jurul anului 1000 prin conlractul cu Bizanlul. Cele mai scufte intervenlii ln Adundrii Generale a ONU din anii '50 erau atribuite minisrrilor lenrcr ia un DIlncrprl cal:l|lrror (au lr o tegul5 lenetrl.ol-urie iru alra ri ia eventu rczultat mar Dractrc sr mrr encrce '. Dar stiiul lor ini. e. unde descrie o societate i conducandu'se dupi idei apropiatc de idealul seu. Trimigii striini sunt incartiruili ti studiati atenl in conversa lii prealabile neofjciale.[l'nesma!i.Bocieri t95 sla- rirrtioloelce iar ocrir i'rice inpiezLrtLri rt tac mai pririnJ reoria sr glcralt]3!!e. Rusia se vrea a treia Romd.Se transformi treptal intr-o comu- nilale multietnici neparcurgand drumul statelor nalionaie occiden |rlle.. ci cilarn Thomas Morus.r'rre' Ae 'nvcicaG ce/r. Ciind citim istoria Angliei care a intrepri ridoaie ca si elibereze un cetilean dc al ei detinut pe Dedrept cend rcmarcim neincrederea in acorduri consjderale deraliate fi finilive..r t94 Jocun pe scena lumii Patrea a -a. // I glezi qi suedezi. iar societatee se pregite$re prin disciplil $i exercilii pentru el. conrrazisc realitalile lremii. N. cum ar ap6rarea granilelor sau a prietenilor. Ln lucLI j"u. iar intre 1480 $i 1721 teritoriui ei cuprjnde intreaga l{usie nord estica. az aicmdnJror. Fi$a cronologicd a acestei cie$teri continue o aduce la nrijlocul secolului XVI la Caspice. ori eliberarea c ivi dc tism el nu poate fi evitat.m'niei-rir uri.fbrmul pcrfecl. T\rrkistan ajurge o putere contincntali." p".. I bil. se indreapti spre rx)delclc $i instituliile ei de gcstiune $i de organizare sociala. In mod prradoxal. indati dupd alunga' rca tetarilor.!g. rrnn libenate. Litigiile pretind analiza aminuntiti !i stabiljrea dupi Morus.1. O tnare pulere nu se poate dispensa de un-sistem (liplomatic pe misura obieclivelor sale stnlegice $i politice. Dar in situalii grave de mare necesitate.ei de politica erre.nali cu trimilerea fi pdmirca solilor. ori Europa. e chiarjo nic qi ru$inos.. lanta luali fatd de situatii si oameni..t-e!l9lf{!!91 c3lmulq esie incanht sa r se rafr.re ineiidionr.toate posibilitnlilc $i angajanentele" sau si le. de care se leagd incepuiul lerm al mo(lcrnizirii.. Obiectiwl e ocuparea de spalu. prin stipanirea de sine. Prin Kazan.er briranlca. net $i precis". El cauti deschiderca spre meri calde. ci I conipxiiiEa-r..Pe aceastA teni duce r5zboaie cu suedezii $i cu lurcji.dred aJnceldr. Prin m tea sa.O trisiluri de inlensi suspiciune fa. el \c nullumelte de a { /drr. auzin ecoul indepirtat al sclicrilor lui Morus.te edificiro. Itusia nu a luptal in extcnsiunea sa concomitenl pe doud fronruri. contloland pon. Este un contemDoran si ujr Drieien al hi Eras Face pafe din aceea$i familie de umanigti ai vremii.. construind o autodtate bazati pe centralism ii autocralie.c vd alrrma pnn rnri purina rcrori'a $i e\reriori/Jle.Ieed cc Inseamna corecl..!gjLg!I1q4u!]!4. Astlahan.iuni insenrnatc din Asia Centralii. in\5rc. Nu manifestd rnare in pentru tratate $i alianle $i crede ci e rar ca diplomalia si ia in derc. Utopia (1516).p"l l|.. Ballica $i Marca Noagre. ci In ral un personaj tdcut. Dupd el rizbolul n are nimic glorios. JGtln-rc-sllef a\anr$ a. ri de or ).

rand.Va iom Se poate trede cd Groin+o nu credea ca e. a fost lqqLl3rygito. llmau drept calit'li esenliale: perseverenla. asa r". plomalia so\ retic: intri. Rusia se orienteaza din nou spre sud 9i orient un tratat cu China pdn carc oblhe teritorii mari pe Amur).lo'a.: nerecurgerea In nh ro rrnprejurare la arma nucled-ri. .. in care a func..'jele pureau fi cirilc rn cu\ iIre. aristocratic ai antirevolulionar atat convenabil Rusiej care se remarce prin invadarea Poloniei $i exilarea decembriqtilor? Succesiunea acordurilor de pace qt a boiului. care puteau fi enunlate succint. un stalu! asemandtor celui de care se bucura Academia de SriinF. --+-i..iiii i-r .ff / !- dipromatice a" "ricii in Liga Naliunilor (1934). puline la nundr. contactele intense puterile europene dezvolti o diplomalie activi. ln consecinri. Penlru el obiectivril era alrul in ciuda u. nu este lipsit de interes profilul sdu.le posibil sa ajung.i- Personajul cel mai legat de acest sistem. Diplomatul care s-a format in aF penru pace.e llu iip'e.t96 Jocuri pe scena lumii Partea a ll-a. dinia.. printl dupe intrarea Uniunii Sovietice diplomatie activa condusd de Litvinov. DiDlomatul trebuie si Dosede o schemi de evaluarc a eveniSe poale ob- .Jnl. Negociei 19'. cat de echivalare. facerea $i desfacerea alianlelor. seriozitatea.:cd.f \irc-j. .grao d tonomrc lrlote.iat'1rr trereiolurionrr cl i\tr iul Tarl6.c. .'-:--. in aciune."r'iia".diplomafiei deschise". Nu le'a str r \e clleasca nrcr un g:Mo. a ocupat cu un record de longevitate polidca.cursLi-l orrcial ii err iriblr-r."i'. in al doilea-.ei .' -"i--O rtinii perioadd iioiillelic5 e caidctCilzaf de negocie. e\presll ri c. Leea ce nu tnserma ca nu tlla sa zam. ris-f l!iIJerca.' sinbolici zensaniolui de arme si discursurilor dure ' ale Ita?E&Lui-6ac.r cum sraruse-a nranrn In cea mrr mrre Incre$r Eopel un valoare ''e...rla a.\DanraU.tionat ca panicipant la reuniunea de vArf a Alialilor in cel de-al Doilea Rezboi Mondial $i ca ambasador.ionrld a fusl a. care timp de 30 de ani controleaza ropa sub senmul conseflator.i I #.1 r . pamlel cu iDstaurarea de cet€ Wilson a . timp de 28 de ani. cu arir mailpulin 5a o inrreci in Derformantele economice. invjnsa de o coalile a pulerilor care li bareazl drumul spre Constantinopol (rdzboiul Crimeei 1854-1856). In locul risipirii atenfei. nuanle. ln Alpi in jur de 1800 $i la Paris ln 1815? Sau ci larul R Alexandru va deveni cea mai importante figurt a Congresului de Viena fi al Sfinlei Alianle.vieii""'(Rtrjirnb. defi momentele decisive revin diplomaliei de varf a para!ilor ti cancelarilor... cu todA subordonarea impusi cie tul sisien centralizal laln de forurile poliiice. Gromilo era impeneuabil.a DUlid loc doclnner m.nrJ:r d p onrdliror' I ra scna cEiiiiasenierie:r orofesiondli'rn 1r.r.rudrul diploma!iei ru. exrsla ideea dpdJtineni la un co? prole.r n niunda a] lctorilor cu punctele lortad sau vulnerabile.i: Dreriifebuii "ir-si-iinrthe in .. slafinirel facrJ.e dc la IncepurLrli )i pan: acrudlirale. TralaLulde la Rapallo-. Pentru ce a consiiiuit modelul mai multor gene- ralii. Roosevelt. Un liDibrLj sec $i convenlional era pus in taF.lr+lc1-de-clalji careia di.. i.7 impetuos ca in Asia $i ct t pele ruse$tj se vor gasi la Berlin 1?60. in afala experien.1. . Revolulia bol$evicA incheie participarea nefericiti a Rusiei primul razboi mondial. De aici decurgea o competilie nu atat de suprematie.Ireit.irc-e. Su infrangere din partea Japoniei ln razboiul ce se incheie ln 1905 medierea presedintelui Th."tJi.9tiind cn in esen{i cele dou5 superyuteri surt le' lJre de un drord de sLrpremr imno .paritdlii" cu SUA $i restaurarea unui parteneriat trAdat de acestea. fixe. du'e la prirnul acord noeire6 /.l" mosfera de colaborare a Aliatilor contra Germaniei fasciste a ales drcpt cheie a diplomatlei pe care o conducea ideea .ir'iJ. de inren'e nepocieri cu Germrnia. un anumlt.pe. Fata sa imobih nu fteda eandul intim care il fecea s! se indoiascA de cmenlnlarea lauoaroasa a lur nru.crov pe care u rn\oFa rn suA: . era concentrat asupra unor obiective majore. Noul curs al politicii lui Irnin incepe publicarea acordu lor diplomatice secrete incheiate sub farism.ilualiilor )r cUnoi. beasca $i sd ascuke alent un interlocutor. r92?. cele doua In. din SUA.ir lllmome 5l cu rdSDunOeI eCale Un OUDIU rol nCpCmOnlC De Slon. posrul de ministru de externe. )i u lehnrca rnind oc domenrul \rmreg||lor glnbale au Inrrep n. prinsi in negocj continue.iaF de piafta . dar la analiza atenta me. rrsplatit de Premiul acela$i grad.tei ca$tigare de diplomalii sovietici in i Uiiinnii Sa. Nunul )i.

ce pretindea ci anterior a luptat iDlpotnva turcilor in Transilvania $i Valahia.e. PentrL a doua.'. in care toate prescripliile sau regulile nu erau scrise.ime.defa>ir Je nimreni. ia tbrma unui curenl numil prdg'rdtls4 rgr"j!!! !$!r: . Pard in zilele noasae. v in lumina duritdtii asociate reginlului ser totalitar. Ambele. $i Acest om al incepuurilor avea nevoie de mari rcsurse de pricepere pentru a gtui sotu.ip minlal ce se ba/ea/a pe "flir Je rnrrcprinlqlrl!ryenro/F lrl. Cu tot disprelut ij rezerva fali de i aristocratice aie Europei. condusa de lcgendarul cepitan John Smith. mai ales ale Angliei. Mulli au pierit de foame Tot paradoxali apare $i o alti trisatura a negociarorului. Ia diplomaiii ru$r consra rn unei rmpofan iale d o trisiturA convenea perfect unei tradilii iocale de predicatori reformati. Pefsecutali peDirx ideile religioase gue sunt privite drepr surse de neinrelegeri viiroare..oDne oecsr ra arre popoare. diplomatice. Vi/itim sau citim despre prima a$ezare de la Jamestown. cu indraTreala de e\pturare a engte. Du$ Angliei puteau fi prietenii lor.es. Ei sunt sensibili la pdetenie $i rnai ales la pretuirea meri culturii ruse ti a oontribuliei ei la literaturn.. in Eurcpa. muzicb $i $rii mai mult ca la orice alt domeniu.l rJpiu inc de lii'on. . Se va distinge de inclinarea spre logica deductivi a liancezilor..d6l nq\rFre lr un .ti t99 peisistenr. ]a incepur Seful larb)-ului reoficial american $j ambasadot pc Jefferson Si pe Adams.tfift .tii la iNurmontabilele sfidiri ale vielij sale.198 Jocuri De scena lunii Patrca a II-d NcBoLi.t DDur(ate I pollrcl| e\teme i-r proou' Inr rn penosor u iniliali de fixare a opliunilor. ace$ti emigranli temerari au sirutat un pemant ce le promitea intai de toate libertatea./. i$i afirmtr din nou posibilj ei in relaliile internalionale. M. :tlrdd Si vlrLd cdrura cu s. ca once gindire ca pleaca ]zilor $i pnncipii. care rlspandeau cu tenacitate ideile $i morala biblici pentru o populalie fredominant ruralb de fermieri. Cat de grcu trebuit si suporte diplomalii sovietici Rizboiul rece.i ne\oile e\le re in.i primul momerr de nevoia de a se servi de diplomalie. in limp ce pc plar iilosofic o viziune coereDtd asupra lunii $i societilii-- Avand numeroase puncte de apropriere cu patriotjsmul ffan crr ralronamenlul lor dedUcti!. Cornbinali (u (unorrinlele Je orLlin supenof rj-imnFi: f..i\a a \[cce5L ur. Ace\la cslc aldoilea di. I r . acum eliberati de c( stangerile unei docciDe dogmatice. cel mai din istorie. Dri!cDere dezvohaur intr-o inLelirenra a inilor si a dctiunn numrh ''?1_''--._Va fi rtrri!]4-r S-*. $i asdzi o sdrbitoare a sulerinfelor invinse penffu asigurarea existenlei $i a solidaritilii comunitare este slrbdloriti cu elnolie Si reculegere pe plan nalional in ziua de loamni nunita Iftartrgirirg Dd). ca $i alte specifice.l'-:' In currura D. ce inclucleau pe .lirr qi !l{. inspirate de ambilii $i dorinle imperiale de expansiune. in pq!!g IQSIY lilosolia specifici a culturii americdrilor. Poiitica externd americand a pendulat i|nre izolationisri Fi inlervenlionisn Penhx prima optiune pleda rcpulsia fali dc coniliclele nesfar$ite ale altor Fri. Aiezarea in Amenca a cerut lnvingerca unor grcutali imense.flg llr gihil.itor Si cu aborda lla lpe termen lung a asiaticilor. a11i. Dar cunoscir pot sa descopere c! ru$ii sunt . viitorj prcFdinli ai S imDa\rdun ln Eoropa )r asliel aproape loli pilinlii fbndatori ai SLJ ambasadori in buropa $i a\ll(l rprcape loti palnlii rundaro. diplonatul american va fi un fidel purtitor al acestei rasinrri de pragmatism.suflete slave.cLrpr. Prircipalul mediu de pdstrare $i drspendire a ideilor lor a fost pr€dica. Scoala rusA.uli dc polilicd e\lema ir dor sliluri distincle in diplomatia amcricani.fi proprii erl o permanenti invitalic dc a Ii prezenti in vacannul $i competitia de pe scena lumii. d. iii*r.roi". ncvoia de d lblo. i$i au originea ir incepuiuile sralului. in special europene. prina aceea a valodlor. este pentru ei c Iiig $i celor mai puternici $i mai rezistenli le-a cerut timp sa rtingi pragul supravieluirii.dgrulliplomaucAu nurul rr rdenlrlrLrle doui r.Mama Rusia. revoluliondii carc au creat statul american s-au izbit LUrlpltlcr. sentinentale 9i roase. Astfel 11 vedem pe Franldin la I regeluj ftanlei.. siditi adanc in cultura lor. 'lil +-all.lincti\ al diplomalier !mericEne.iri : r5r $coala americani. combinal Lu simtul nrriti( )i ideea Lrb. dar va avea puncte com ne cu empirismul englez.

t*G.hirnbul inlrln | 'n r. binecuventarca $i rugiciunile ei.mu ic..Evenimentul care precipih intrarea In fizboi a SUA este faimoasa telegrami a lui Zmmermann.e. -- """ idaiifi. i'r cel de-al Doilea Rizboi Mordial..ueir'ar.aieEiprijinrdd€-rebnidxtid. velt invinge r€Z€ina rezert-emefcafil6fiIe angajare in rizboaie extem cu raTDor Jpanrer. tan€l&&Ble $i a consacrat eforturilc penrru panirea teritoriului din harla fostei colonii britanice.rde a Icri rinerele ft'p..-zul I-ilrprnelof. alitudinea favorabih a lui lr. rn r&i'" fllosofii Inclinarea opiniei publice amencane spre izolalionism este de ltlor\rlara Si de erilanra inlrarea SUA u cele. dar invoceld pdncipillc democratrce ale autodeterminarii cerule de populalii vaste $i lxister. NeBocien 201 ci la inceDut izoiationismul a avu! vllo. predominant neinterventioni$ti.e:Jjrl t.monstru" care efectiv trebuia distrus: imperialismul lcflnan al 1ui Wilhelm al Illea. Dupe istorica victorie impotriva fasclsmului din 1945.sibil penrru nc . Dupt incheierea Rizboiului rece. dcdicali prin rlclrnilie acestei pozitii.st p. pand atunci spirituiui $i inrereselor americane Iat?i inse cA in vecinitatea ei. woodrow Wil'nn fusese alei Fenrru polilica de pace pe care 0l)romitea. Cburchill nu iftune$te sprijinul necesar din partea nrcdcanjlor. de la At la Pacific. Inperiul Spaniol slabeste desconpune.openii erau insa angajali in procesul coloDizirii.i1-ac-suF lIlrpnti. . Accst imens teritorir a fost integrat practic uria$a relea de dii fcrfte..rbor dldruri de Cermanil. Dar dupi doi anj de neutralilate. Printr-un raLionament rbil. iar cei democmli (CIirnon). acolo fi inima Americii.iG gre SUA refuza si iacl parte. Ea este onul i apir:lorulnumal al tibertdlii $j independenlei proprii.riul eu SpJnrir Jrlu(e Prrcrrr. cum ar li lbst un rizboi nuclear.r 200 Este de notat luLuiirc vena lunii Panea a lI a." Intr adevar.idii'€i:6?i6:i 6-ae i tiunc (Eirdpr) rtreiJ r IosI exih-c.l Jl SpJnrei.s.. In acest proces rezistenla pulaliei nrdiene bittnra$c a fost suprinatd firi scruplrle ceea ce prive$tc pungile coloniale care persistau pe ielitoriul apropierea sa.rblrce primejdia colonialismului european. pre$edinlii republicani (Bush lrtiil $i Bush fiul) au fost fili$ i ervenlionj$ti.ioadll.I_L82fD. Dar pirinlij fondatori au rezistat acesrei lalii. de a] lncul dc colonirli. Eu. rii unui spaliu adiacent (Amcrica Latinar) Ca€i-iiliudnif scuul df. A fo. prin ctrc ministrul de externe cere dnbasadonrlui siu in Mexic sd proIt)ili Mexicului teritodile amencane Texas.o nouii ca propensiune specifici de a nu admite bariele fizice dar gi de nalLlri Si de a le desfiinla $i dep4i. Sunt senmificative vorbele lui Adams: . dilema |ltcrvenlie/izolare nu se mai pune in acceati termeni. Rizboiul rece qrciud o situalie ambigud $i plini de riscuri firA precedent.'lonie .rafi in r. din ii siiifrii. Sprijinui dar de SUA alianlei antigermane a fost decisiv pentru vletoria acesteia.ifiie )corl. Wilson intrt in rdzboi n0g:ind odce calcul de echilibru al puterilor. dupi pe(ienle si sesiarer m.rer in"a id r.. SUA a-_u^rmiril obiectivul. curse o dati cu modcmizarea industrial5 a Eurooei. Iali De in Uezcnla unui diplomal ameican aDgajat intr o nego ricfe. au invocat argumente. invocaud valoile sacrc ale (lcrnocraliei $i drepturilor. Florida de la spanioli in 1819. Wilson credea ci o pace care si pun[ capit $$frn rarDoaielor trebuie si fie stabiliti $i dota6 cu insfumente de poce adev:irale. Arizona $i New MexiCo iI .. astfel sfartitul secolului XlX SUA reprezinta o putere economice ficadva. Roosevelt de a sprijini Anglia $i de a da curs ccrerilor insislcntc ale lui w. Liga Naliuniior. :i6.rortrerzr. Alaska de la ru$i in I iar unde era necesare forta aceasta a fost utilizari (Texasul lo la Mexic in 1848).i razl. ele au lbst desfiirlare prin cumparare. doua r. o alti lozinca carc a cultura americane (Kennedy a numit politica sa. tenrxlix esle pre.boaie mondltrlc. Dar situalia se schim' bll d stic dupa ce Japonia bombdrdeazi tedtoriut SUA din Hawaii li ii distruge acesteia flola. Nu Incercsre..i or c.)rnentLlL oponLn rlnui\nnr de la in 1802. fiucl al perioadei dc modemizare. Dar merge in afara graniJelor in ciutarc de mon$tri pentru a-i di Ea doreqte reu$ita libertitii $i independenta tuturor. iar popoarele latino anericane ridici steagul penden!ei.Oriunde beftetii $i iDdependentei au fost sau trebuie si fie ridicate. Nu esle apisal de poveri dogmatice Si vi aboda xubiectele .r mdrc )r acer\la de\F unt"iio' era Inadm. r tu( |lcarc.. in c. Dar vahl izolaliolrist a1 republicanilor ii distruge lui Wilson cea mai importand realizare a sa.la unui .realjste" de necesil||lc a uzului fo{ei.ni-. aplicat in plan extem.l). dar in lnod paradoxul au prccedat ca democratul wilson.titari6i iiri!.

l:*. Nego_ Ind cu japonezii deschiderea pielei lor de orez..ff ..i.l fi ameninlarile pol iil:. i*".: i: :.' cun'id'i'porre" ri r to'r Jrrerer':r ie urpnn' pe negocitorul ..::i.ff.1.::. in to"uld-r.if.r"x. ulrnrle oe o apdrenla afrobare care il tuc sl lrcrrdi c.'""' ".e\rrr fu rpar ca rezultat al unei confrullari sau conlucriri cu echjpa illn interlocutoarc. rairmi. numir ii6ft[mil]aTru prinrr (paru anoiifr pufriFii[ sectoiE-fi budisre err..:r-rif peNucsruner Vrea ca ". pozirrr ca !r il'"T'.i.llT:T. Iniormalie Decizle Figura nr..i.il#. americanii au rtilicat cele patru faze care au durat 19 ani (inlre 1974 si 1993).l ."r" .." . rri rii:ii"friiiffiai laborioasa {lecat prima. altr de zprotundt(a cunoa.1.*" in materie de: Privife global6 a lumll lWeftanschaung) PercePlia timPului Relalii Abordarea conllictulLli 'r'lul drner:can xl rres.:l.". i'" Qr11....fei Je-'r Joua Tdbloul i'. p.l:l'l il.'l'."i'''""i'ir". Drpa mai mutri siJinle h caie iiomiii6'dliiie-mn adiiesare p-iin nannniSralainclin-dti de llt\1e s.tia-ien-dul tiu etc.tez- iii SirnPatiiindividualiste lluteralc. ?Jfi.:sfru. a sPus el.x.'. Llar lenn Dar n'i'u.i"a 11 felul rn care un dlata c.iii"t'..i .'.l#i oi ''er'"'t {s'oara dll)lomatic $i dificultatea de a inlelsge compoftamenlul acestora in tt0!.:l ii"i '3l 'Prr'lu apArea c|x!e pc alrr'' inalrri.ftr.r{tili.in iJfi:lli.: . j:'*l*ll'":J."""." ...i .go.Nu. Ceea ce sose$tc ca r/ilic pc masa negociedlor este_ r€zultatul unor consultiri inteme.Hiil."..r.."*i. ia Si dd Consensual..' ' gite in timp.I. cdre fdce ca la pflTa Inrilnire inlrcbanle palii ixtuncz< 'a-dffiiie. tr'rt n/ r ."':.. .l'^ ".!'lPTi:'':.'.' l"'T*"li.i.c\ara.cd'e.fi:1. lli. /. Ceea c€ a fost dezviluit dupe numeroase experi: esle ca negociatoruliaponez e fidel unei reguli de patru.lerii inlere\elor $i rziliilor pi4ii opuse. conform careia 99{e-neLocLerc atl!3lLbr/-e: l..iNr Rb^o'|uru'| re(e.) cu care esle obi$nuit.'zIare \ie."i?.'"''".'.rle|| Are in lata inrurdeauna mar mulle per'onate care il inl|rirprn.12 Stilul amerlcan Dup.diJ'iri .::$ :.le panrr JiPoneze sLnt proou\clc a.ti mun'. :ilili lTiJ'il:":J:"'. coalile oescentallzare Colegialiiale.!i.:..i:i.u *tlru' f iil'. aciiv Spre conlrol. xi"lisli.. Prin dd orlenial "oi ".'l'. accepta com .5.""J p...il.".''i'.ie rnformiH. o allemare reriodiceintre discrtiile multilaterale (GATT) $i cele a.r"ll'i:uJ'"*l"li:::l :ll..".crerilrr' Trrsdtura - Expanslv Pornesie S raspunde Pe termen scurl.ii.. pni:rerri fdNj)unluri rastu. rp*-tili ia.::':.'.'iI''l'J.f:' rpere liliera inrernarirnul' raf demcr'urit a curle patnrce de inch'Jere cn/eLor scoala iaponezA' Ceea ill"'.mei ''i. '5 iontamineze rr coope'ani) '""1i::'.r.mbere \e treze5re cu un nu pol.lrcos. poil f'.""::."""m' ty.2D2 Jodri r'e scena lumii Paiea a Il-!.u o pol'rele ertrerna. viilor. vede o !u|1. 5.""'" "' :r*:.lnJ cu ia./rbildfi ad. NeEocieti 203 dFcuriil . :. lJrr rcprezentant al unei companii americane rcirrtors de la ne 'if la Tokyo a fost inlrcbat daci a rezolvtrl ceva. :":l :T:""T.' 0.tc..olutiiiqe le.r si oraclic Nrr ac(ept' cu Placere lirdgandrea nenre rrgu i'i p'c'inL. aita de comparEt agglor doua pozilij ce se rlliunte ti in final perfectarea $i adoptareFhnei inielegeri.ilI'TJJ-. Aceasta tfebuie sa lase japonezilor tinpul fsar claborerji poziliei lor.|l rur. -tl .

:yg p9 i. manat de o curiozitate vie Dutere activd de seleciie a lucrurilor cel pot favodza. de eviGre a aiElin' ne. urmat de altul. Negocien 205 nici nu mA a$teplam.Strl. ir care simbol aseminatoare lucrurjlor reprezentate Gandirea moslre. Acest Mfrilar s?i pas este echivalenlul unui $oc revolulionar penlru so- loaJaponezn. rduce o saiitoare a preteui SUA. care voci interdiclia inllarii vaselo( sfeine ln porturi. irriinlF>i a unur program de modemizdre cLr model nccF rl.gqngrl-s|{pllql Filosofia ne pregdre$te pentru aceasta idee. Sp:rtura tiistcm se fdcuse $i dup6 zece ani. $i dupd luple sA japonezii continuau h '-l|dalii tradilionali$ti. o problemd sau un proces !i pentru in solu-tionarea sau sdpanirea lor. poate crea ideer unej continuitili Lerlte I salturi. srloanirea conrexrului. o date cu-inqo_Larea-lrJ]li imrr din 4jD4{t_I4q{!0!!?.da. lntl€2rinderea $bditoare unei asemenea aborderi.su-tra problemei prin canale drn e3 !e4ilor.iemdnitoa-re. lluri de acumulare4gntd si lqvit!-r. Sunt elemo exDlicl capacitatea co$iderabiia a Japoniei de a intn in cl stttelor av. prevenlrea ci 9i minimalizarea riscului. cautarca opFunllor. in 1856. Frdmantare la carc ezi6lntrc mesurile de aparare (exisB pane atunci ina absurdd de a construi vase maritime proprii) 9i acceptare.nsate industri0l ln secolul xIX $i de a vhdecal pulin de patru decenii rAnile unui r6zboi dishugitor ln s( Mar impoflante in negocreri decet paniculaitqile imedlale-aG componameilului sunl rrasaturile lLecifi dului de ganqite.ii$iii. meditalia inleleapti si acliunea de ibr{i. condusi de Perry. suntem abia in faza intai '' Acest st fi deudtor intr-o lume concurenliali in care aclunea *lf... Japonezul nu recuige-la-belele !enicale lel6 inroar<e ale deducljei lrance/e $i ale lnducl'el enPlez pune de o roielii in cer rul cbr. ajut6 . acordul |\| deschiderea a doua porturi $i aprovizionarea vaselor se inl0 dupi cinci snptimAni de negocied. Dar in lesdtura complexi a spiritului japooez' unde deopotriva rradilia crizantemei 9i cuhul sabjei' emolia s aibd un regim feudal in frunte cu un lin putemic $i un tmpaxat decorativ. ca$dgi timp Pentru a" !o esle ilusrrata de apanl'a vasului nepru aJ catrtan4orulli-Pe-r!!.ria$[ lntreprindere de cunoa$terc Si evaluare. ce americanjlor drepiul la re$edinli.' . e prezent ln seminarii $i conferinle oficiale. prin care slpi5pu"i6-iin acotd de come4. iar Pemy I cl vine dupl rdspuns ln primAvara urmbtoal€.r"sdiin1inqtut negocieril-or.:au . ConceDrulkaiaul (presiune) ex- bruti." Japonezul sf!!x tggrr ng de {l lctr inrorsatura"br!s!4 de . Toate puterile comerci1824 erau iritate de aceastd incapaFnata izolarc. dar !ciDilii inrelesere sau 5olulij. gtiintifice sau politice.'ir 59irrireera problema?e Melodd adoDtad nu esle trlionamentLll leorellc sau e\pen colaboreazi cu Di66E. r vaDoarele care Mvisau in zone sau vanau baiene erau nevoite lcoi."r" p"nrru aproiizionare sau repar&lii. sa. Sub presiune kaidh ). identificabile ii in cullura polilicd stjiul djplonatic. se instaureazi era ce poafti nuDele de lhnn:. v\z\teaza riflec1ie. cu imhralisdrea iriegrali a rormelnr inremarior.ns Sanneqz?Jar-a-intaj si a treDrinzand in afara neaocienlor o documentare cat mai rea eaestui demers a fost ficuta de un observalor care a notat rituL cumulati\ hiDerac(iv al iaponezllor. e$antioane semnificative daci nu pertru o situalie. Ddijapn-nem i .204 Jocuri pe scena Lumii mea Partea a -a. Negociatorul alnerican a$ ptll atunci zece luni para la primirea de cdtre sftogur. Cine le-a rezolvat $i solulii sunt incercate $i care dau rezultate? Scrierea jap fapt cea chinezi. reapare cu zece vase care i9i indrcapti tunurile spre pon $i cu l). Tr5sltl psihologice de observator fin.n. lnalnim su. pnmajumalaE a secolului secolul modemizarii pentru Oc_ Xft-. oinGi.. guvemame[tale sau pnvate. . Meiii .a d9. cu avertistul arestarii strAinilor ce ar cobori sau chiar al executirii 1or.pelltelor ralionale. o flota de va\c americane. modele.Acceplam tehnica occidentului 9i .' n*nr Valoarea unui toc extrem in schimbarea a". care refuza cu mici excep(Olanda) relaliile comerciale cu alte l6ri. ascun\ de rncercar 1or. rellectem la modul in care juponezii au concepul in f/L kn in circuitlrl mondial. favorabil reformelor. Maestrul ilumineazi pe disi printr-un rispuns absurd !i iralional Si chiar printr-un $oc fiunei lovituri de baston in cap.. este de tip iconografic.nojapo- cuiifiiii politicii amani. in@3i.ltru ori nai mulli lnarina-ri.iit. Practicile Zen dau Ioc de cinsle astei zguduiri ce nu apaltine familiei argu.iruatie sr inirepriii iafitaipr" carGr"a*".

disciptinar. clinezii LrrcA simultan ceteva irepte decisive ir clrnoa$tere qi ralionalitate.ir dup. in ciuda unor indrzieri $i a unor prejurAd neprielnice. referinle $i modcle din epoca sil andce. ce nu pot fi risipite in ltr dc/ordrned ce tixer/a anarh.a ri frag.ul delaJal al Impulur )i i.-?e I c'\ilizarier Sr d inlrat jn er llra povara "oecificiralri cutruraie. ara dr $i estetica arhilecturij. unde perspectivele Chinei ii conferi un rol global lce $i oroarea de anarhie. $i culturd.H. in pr."estroika.educe riscurile ne fac sA vedem cA piri ale civilizaliei & aflim inrr-un spaliu cultural. exigent pltna ta 1fifiEa-di-ine.lite I va ocupa locul ce i se cuvine. fi-a pus amprcnta pe constiinla gen ei pani astezi. pecete a identitdlii disiincre $i inali de alte parte. Maj mult decal atat: japonezii au $i instituliile staruluj.?ort 9i au amanat pe. au .rlenrdrea socrera.s/ril. pretuirea poeziei. Numeroase trdsituri alF diplomaliei chineze coincid cu cele jap0nczc. Cine uiti rezboaiele fratri- o Inrre ririi varietjire. prima ren rnerc pana h delaliul fr irnetea cerule ije produsere teh||Lrtogrci doui.fere crre. manand cel mai numeros popor..unr Gustul pentru teatru. Confucianisnrul pare a fi titlu de religie. Acest inlelept:r reit in jurul miraculoasei date de 500 i. complednd re codiiicaie pe plan inrernational ale conllicririi !e nu poate ti nqsocotit. pregitirile detaliate. nu se indoiegle ci prin calit. diplomalia exrinde Si fructifici relaliile stabilite pe lkrDul economic. indieDii. Din corpul ei au tbst rupte in ntod violent ii arbihar porli este normal ca cle sd revini in tltrriiia marii Chine. construclie economicd $i dezcre ljberi (Psrcsrrotl. pe .e chinezA manifeste Dasiunea neabetuh Denru cauza Chinei najor care ii poate distoate aspiraliile externe. sAnAUFi. Esre cea mai instrudivi distinctie fAclrl istorie intre civilizalie.ovrer'ce de a ldce lmnzilra de la ve lul comunism la o noui societate. Sr le. dur.roJut b.d cu rplicdlie unrvef. Dar $i_au dreptul toral $i nesringherit de a-$i pistra tradiliile. Strategiile ei de dezvoltare sunt elarle cu un ratiomment judicios $i o subtilitale remarcabild. modul de guvemare.r tunvd lui Pen\.dinii ri al eicier Ambeie sunt oglindire in ata negociatorului. adevdrate accidente. Scn. DacA sovieticii au inceput cu x. una din cele mai vechi inuu umane. bazati pe filosofia obedientei. llei dece teau invinge flota laristi. giedinilor. legislalia.mii $i intini liilor rii sale. 50 de anj la chinezj). \ ceDldnd ori(e shndd. chir. gcoala chinezS.. Si IrUrn iele doud Fogmme . organizarea educaliei. literalura bogati. Pana acum dezvoltarea pentru care a optat Den Siao Ping a dat lc/ullale cu totul iefite din comun. in orice epocd geselfi ideea mif. pomilor Si cursurilor de sunt o direclie de realizare a poienlialului siu crearor. al u. ranjat de alte consideralij sentinentale sau morale. efotul pacient de u minimaliza dilercnlele $i de a. justiiia.. de unde a luat scrierea. dirlele fi simboiurile. Este o coleclie de . urmend ca transparenta qi libe(ilile individuale se fie reale gradual in funclie de rezultatul efofului indreptat spre ecomie. ribdarca. . universalE pentru cA ghideazi cu unice efbrtudle nrturor tirilor.i gaDdjrij unicitalea acestei experienle. care. tezaur propriu.umnonamenrulLr valeresc. ceea ce este explicabil prin uriasa datode pe care pe planul lultural Japonia o are fald de China. dar de fapt constituie o doctrine laicd creari pentr organizarea slaluluj.loria concepura in pdtr man ti \em- fi negocierilor. obiceiurile. h paralel. ru deductia sau induclia. Stilul chinez are incapsulate citate.7 206 Pattea a -a.d $i gld. pericolul nilicalivi (40 de ani la japonezi.. lstoria Chinei. daci le raportdm la sc! uluitoarei sale vechimi. Ideea dominanti este ce intrarea in civilizatia contemDorani Drctinde o mobilizare de energii imel}se. China se considera ccntruj lumii.au a\ul atat de cumnd inc.ezii au lnceput cu rccona.Dar daci dorim si gisim un punct fix acela este Confucius.?osr). zi . Analogia.ncipal. i hier Si arlelnr mdniale.pu\ ei. filosofia. Esre prima tari din Asia care a deschis larg pc . daca \ rem \a a\enr \alo:ue c. pe de o pane. du$nran intern Inrmdtr(e Sr a dour la respellul normelnr. grsluile artistice. care s au masuri si asigure progresul $riinlific ti tehnic. este uheia mjnlji acestei imense zone. frudiul alent al pir1il opuse. caracledzar de note cukurale comune. mendria realizirilor rangibile ale muncii . cand cu cinci veacuri inaintea erei actuale grecii.al6. rcligia. In mdnunchiul stilislic al culturii japonezului gisim rAsdtui e lJe micilor regate sau impi4irea antebelicii in regiu in cffe hlra $i 6e ie$ea cu un pasaport semnat de un general local? Poli- llirii interioare a fost triit cu oroare. trans lor. Cealatr5 vine din lunga istorie feudal6. NeEocieri 207 Sriinrr lui. Integrirater ei esre un inperaliv pdstra! i tad. specific. nu firi un proces osmotic de adaptare. Extremul Orient.

tremiStii' culrurale drn anii o0.6r'.ifli_. Paftea a ll-a.li. lJin cunoasterea stilului chinez au apArut reconanddri pentru l)oftamentul negociatorulri american: se-$i cunoascd lumea sl1 studjeze trecutul.i Jeri!a hrrr =:."tt"u .. . n"ai""fii. mai mult un avertjsment care incllrdea invitalia rocali/ar' in trrl'ri i"". petrecur )i . pe r(i|torii o duc la nasa verde fi diplonalii in relaliile lor. fo'o. c6nd \-a oblrnur o aderiune la anumire principii.aciifi.ip."rpr. pentru a demonstra ci p(oblema in fll un ncr\onar srinrn tt qrlc.ccre" $i si menlina controhrl situatiei."le mai mari consecinle pentru indeler "ii.. ir era cunoaticrii. contrabalansand rcvolulionarii nu o iubesc C ae-.7u Ili recolulur I 'i'^"iii """r"f.. c" ia"ui.i""ui"itu istnrica o tui llixo! in Chira. si insiste asupra prieteniei. chinezii o ignorau !*teloa. Romanii.. adaptate situaliilor." " ln'.. i: iume "t decll:l . ror)larcd insi indeajuns o trAsituri a gandirii chineze. "i.iritl ineralbri 'i de.a .-ep.pr.. llIr(liri de slrucluri lrn I istorici lor. Ji ciplinlr :i cu siirlufierir)riei. si fie ribditor. (n-nrc ne"oi66iilT .i.4 mai mult in interior :]:t* Sub influenla sa' p. ". .j!r ltum.. din iamilia creativitelii $i inovaliei amt lr. -iiir"t". se trece la rirca $i invocarea prieteniilor. diDlomatul chiDez de la sfqllitul secolulu-i h timp ce interloculorul este impins spre suplicafie.ta fti on"i titaf.. inrpefturbabil de chinezii in tot cursul tranziliei de un $i iomitate b. tlnrirrc lr'r'r'r lrri.*"t""..n:ieyi ilicul ufuirifea de irterese pe tennen Iuns. il acuTa de confuciani\mul deteslat d€^ Jenunla pe Chu cn rn iuii".."i. Fr iozitate proprie.Ju Jlpro.pri ddneneriar )i Llin a I confucianisti "r rellliifiir inrerpersonale. ce nu 1in seama Ufff(lcnt (inductie). americanii f'ceau car" vak adopta leaqteptatul principiu cd adevirata pune in mi$care fortp mai mari de suslinere..i . rczolvnm probleme cu unii in timp ce allii sunt soiidari cu . crJe i?i InJni cnia cu China in anii cdtici ai confliclului acesteia cu $ S(.r.208 Jo. ."i Lar. care virclzd in egali prevaleazd meritul nisurat in cunostin i'i'll'iltit. Ir:eti-bilrrare pe o nrJlcq c colorara LIe :DeL j'.:. si-$i cunoasci linia ultima de concesii. O nooi tagma . care volulia propic din 1989 au manitestat zgomotos sentimente lDiste.r :a.lr rJla hnala. nici din axiome doctrinarc (deduclie)..nua n conl*nr''e de KicLinger' 70 neqocicrilor cu american. nu au putut s: aduc6 daune unei prietenii vechi.i pdn diplonalie. (analogie) cu eveDimente petrecute in . Nu sunteDr Irui. Chu En Lai ]\:ll: ""t O*. combina6 fir€ ""itutea fo(i Se arari o preferinle de a demonstralii neviolente de vorbit sau scris prin gesiuri simboli .". l a. sd minimalizeze presiunea ficuti de r.".on.zl."y si Matsu €ra mai pulin o acliune militb c'tre talwanezl ""i"i". se accepte cat mai pulin rolul l(rrc .ur.ile infiin'tati.r" tr . iiprbil d.uri pe scena tumll . si C0nvingator privind seriozitatea scopurilor sale $i si insjst€ pe n lung.r'rJ". l[o|at de constrangerile stilului rigid.i.i".viedca. I e hiat $i flexibililatea apare pentru elaborarea detaliilor.^.L ale cdte\d lari n icr. . etema pr atiiitlti.i oc\ihi'e in anii efb . chirezii sunt capabili si lr'IIrlc $j solulii noi."t^jul considera c? b"Tb-d1"1 "trlr. Datorili ei. Ne|1cieri 209 misura componal sfaturi bine inteneiate. de lectura or dictate de autoritali $i dc postura militantd de lupta $i pre r rnilor'50 si '60.r ' ine :p.?i ecre card\len.itul . disciplinat..

1a! Lq. nici lrr('tresie.ntitt. l. In acest caz.!fl!. pi6ipeiffi-scGii a unei literaturi renarcabile inchinati diplomatiei qi ambasailor. care n rdtdce$te in ralinamente i sens sau in tubtilitdli. judecafi siindtodsd.' h !JtJ. InsistenF asupra morrlitalii este expUcahiln Machiavelisnnrl rrllian a fost denunlal in liirjle pro@slante cu o moralilate tnai so " .'.nror. ln poftretul lui intelectual $tr't ceintP c* o minte inclinatd sprc lie.l' in sfeiqit. reintegrarea peninsulei Macao de la p stategia perseverenti in cazul Taiwanlrlui.[ttt-1ttamalte .. un alt rnod de a caracteriza sarcinile ale diplomaliei 5i negocie. daca ne vom aminti filosofia chinezi un loc de sustinu6 cinste a revenit principiilor !i Yang. regr i de observat de citre negociator.Este o ercure funda lentulA. ca ni$te motto-uri literare perfecte De Clrllidrcs ar fi pu$r adiuga 1a portretul de caracter al negociatorului inosul clicton al Cardinatului Mazarin: .tet dJii.tor'a. --""rc-. rr. poari pecetea adat formulelor la realitAti schimbitoare. dar i tradilia occidentaE existe legea tertului exclus. care eli asemenea dualism. Darul apnfundAtiL Cal ' plin de t fi? Si bun ascultdtor.J. Existi recomnndiri de comportamentl Autoconttolu! de a retlttl dorinf. vom i lamurl provenienla mintala a acestei dexreritdli...i de a wfii.ta tu RqotHi Su'1t'ul n e s i Eu t e . td. inci din secolele anterioare diplomalia Rena$terii a dat li iflcd una nult rdspAnditd' ttbil trebuie sd Jie un ndestru al inseldtoriei: Ld un ne|ociator . Ddcallidres consacrA multe pagini condiliilor pe care tre ic si le satisfac5 un bun ncgociator. El creeazA totu$i un avantaj in efortul a $Apan{ complexitatea.stea ?:tc. . El trebuie sd aibd o oarecurc cunoa$' a literdturii.. Capitolul 12 Negociatorii r..{@ "p*" rratatul. pacienla unui ceasornica\ capdbil s': in tc bucruor pe isnonnli.I 2t) eri inovative" ne locu re s(ena lulhii DacA tinem seama cA o scoal5 occidentjii se intituleaza diln seama de actualitalea demersului inovativ nez.!. w.u 0 tntn.luj Pe callidre!' .cLl mdi httt'A pnliti.Nici in cuvan$l lui.nrer. n xenrtticii i dreptul'i (surprinde refbnla la ftiinli fi matematici). din abu tenF sunt enumemte norrne morale de conrlllit:.tund arP intL'ttl?aunLt . Realizdrile Chinei pe plan extem.inc\a \a-i poalade.ta'..ilor.e" lt. ca revenirea Hong- la patria comuni.(opcri gindul l|ri re. $tiitllti.t.lt\ !n!!J aatP tuDrltt nn'rdrut F. caie nu sunt decat doui principii opuse.. dereiifJn manual penrru secolul Lumi 6r.e 1d .)'r4 4 . oarece rezistat vlemii Nu este de mirare.-iJwa"ii iiii i' N'po' iato''t lrcbri'| sci JiP t dconnt it' nn al rtobtt..

farmecul. abilitatea de a-ti verbal gandurile.ln vederea creerii bazei unei abodihi comune. 6. mai degrabi decat a in 7. ilcrementale ti flexibile d este posibil $i cand o schimbare totald nu este la lndemand. negociatorul sA fie o persoand atregatoare $i umand. r0imitatea nu este 11.Nu le-am uitat.n'" .incal"Rarl Deutr pune negocralonlor unnaloafea Inrrebare.Io. Nu le gr6bi ! CA$tigdincrcdere . Alir_G inulr'e. pu.le nece. O | Ca adept al negocjerilor inovative propun. Caldt6 o formuLd de acord care satisface cererile celeilalte ca Si pe cele proprii.rl propfiei cau. Fii alenl La mo polrivit pentru a trece de la cereri dure la cooperare maj onlul xibild $i asjgurA-te cA existd decizii politice sau decidenti disDobili si autonzeze aceasti schimbare. ca: date de expirare. in can€a sa DrplornaeJolosila de la ihcodce de generall de djplomali. ^cord posibila.teti (2) . capacitatea de compt suri.ara rptirudinea de d se lranspune zitja oponenrului sau penlru r o intelegc. Raiffa scoate ln relief: priceperile legate de pregetiri nificari.tiale. Recomandiri practice (1) Cunooste interesele pnprii ti ale celuilull Construie$te un mediu de invilare E nevoie de timpl l. c. cet Si ln elementele de baz6. Folose$te reprezentanli. vointa de a asuma ris (oroare peDru llraqbilqu! qe Cjx'!I_9!!Iye]!B qg_crt!\'3 amemnQrea sau caceatmaua. I 0. calm. prin identificarea de reprezentaDli naFonali ce pot juca acest rol. atai ale aspectelor tehnice ale blemei. Rec!lge la mediatori f1e prin organizalii ce pot oferi servicji. tranzaclionate. Si la altn pregilire a nego- alti re. concent-r'jnd in lemen[L$id. sA tempcrament inclinat spre iDcredere. c 9. Negocicri 2t3 id adresa celerlalre pa4i. Dar Srr H worlon dAdea o delfi-r[Cincriminanld xmb. valabil ti peftu Dn negorjatoI: adzydr. infoma-tii $i responsabiiilate.. cat 9i ale inlelegerii infereseior propni 9i ale celuilalt.. ca iiind om Eimi\ se minla pesle grdniF penru binele Frii sale . curajul Si chiar eI rispunde: . ospitalita@a. cal . Inyesreglg ir]' pregdtiri serioase. evenimente exteme sau alte oportuniteti a realiza acela$i scop. Ir-am luat drept lnlelese de Ia si Aproape toti autorii studiiior despre negocieri deduc din Durarca Panea a -a. in decaloeul luf2altnran de indicatii tice se al'li implicit competenla negociatorilor care este solicitata: . La obieclla e cititorului care li spune ci a omis inteligenta.dv /anrinicm draitici de suDeniiialitare si inselarorie. Construieste ilii lntre pd4ile ambelor tabere avand interese comune. . hi{I cia. grupuri de redactare { comitere tive $i acordi le incredere. Forc pdlqul pentru a studia lmpreuna si a face exercitii de rezolde pmbleme.\aaorutur. 2. puteli oare e\pnma. abilitatea de a gendi clar. fibdarq sdpAnire de sine ii loialitate.ntre toate pdrlile ce il wr ce-r'd Construie$te \t. discemimanlul" denia. Utilizeaza sau propune termene realiste pentru elemente Asdel. Cauti si te alEturi celeilalte pirli in aracarea pro cepand ctt identifrcarea ei co.. cunoa$terea subjectului. comenleaza sar4fos p Cauieres qi h randul sdu reluma ln fapt calileti care se cer plomat ideal. hnglezir au manrfestar intoldeauna reTervaI4A de diplor bizdndnE'fi mostenirea ei./e. ceea Le plesupune o mrlir empatie pe planul psiholoqic al inluiriei.onfruntational lor ideali caracteristici pentru negociatorii angajali Si liilor ambelor p44i.i ind"plrnirolul?E dialo!. Cauti momentele mature in evolulia problemei $i a relaliilor re pi4ile in cauzi Si folose$te-le ca baz./ 2t2 br5. Crceazl in|clegeri ce sunt par. un or . atat ln detaliile .. lltd agenda fAcand apel la alte calita! tlrlofilor. 9sir Harold Nrcolson. in condilii de presiune $i incertitudinp. a negocierilor. adversarului atar de clar ti atrigitor incat se fie acceptabil ell A fosr emi.5 )iopini ca cel mai bun neAocialofnu esre un. dlqi j-s:arcerg'I eoreticienii Teoreticienii $i-au condensat analiza gocesului de negoci p:ocesului negocj re€omanderile oracticate. in sprijioul acesteia. 5. 4.n d. aptitudinea de a invita. 7. Cautl subiecte ce pot fi. munca.

^ z.l i rcre.fectul litubore.5 6. Cunoa$re ! linia minimali 3. jnsisti pe inovare q Consfitip$!? rcnscas.\. Principiul a fos! aplicat in profesiunea organizarii si coDdu ccdi (managemeno. 6. Fii atent 5. 2. rcspect 6.k pachete de intercse Fi-!i prieteni ItuntiJicd interek cont. diniolo de tD. 'Inte.lc.Tine legdturc constanfi cu g@ern l Pregite$te-re de dezonoare sau {ie indepirtare Decizia se ia in altd parre I l. Arat."rt? Iomuk prctimnarc tn rdrc oruncr?a fie diluah I'wte intercsele cotuergente sttb aripa proiectului magnet de cftstere lt intemcliunii pd4itor ^isurd. F'ii flexibil 7.i. tt Nu neapirat recomandarile pentru caiitAlile sau procedurile nerilor sunt legate de o $coala sau alta a relaliilor intemaFoAltele deriva din observatii praciice 9i cxperienla $i suni mai lo.te un proiect nagnet Formeaze o coalilie care sdl urmircasci PregAtu. Luptd impotira potaizdrii Aseazate in mai multe gntpurice \e intejqectea/a Nu te grAbi ! lll. Muncd analiricn Cdse. dar s-a extins curand 9i la caPacitatea de a in rrcprincle. I .. Studiazd ne diul nowlial Ai mai facut-o inainle de a incepe neqocierc{ Dacd esre propice. Mah st? intcrc.etc in trtrgiJ mostenirca secolului trecut existi un principiu casigat $i nnume ci profesjunile a clror reu$iti se arribuia uror calitlli innis eute $j unor talente eventual mo$lenite acum se dobandesc prin in vlilare. Pune accentul pe Pozitrv I Recomandiri (3) 0. Respecfi 'raloriLe ti culturile pd4ilor Asigura-@ ce acordul nu le vatame r(\ur\ele simeft(p Evjta redistdbufia. P5streaze-li calmul |.rdrnea dc.trtattA ncErcietitc s.rJrtd Paftea d II-a. Fi-!i relali 8. invadand gridinile rezervate ale inovaliei $i creativitalii in . Negocien 215 3. ca dc eremplr cele ce urmeazd: l.7 Jocuri pe rcena lunii l.lzd formula rezultanfi l)ill 1.ergente Si diversente pentr negocieri paralete sau substitlttire cdle!13 I nk Incurajeaza pe ceitat! si faci ta fel Gd. gribeste-te 12. Luptd pe tru negoci"ri poatete calea 2 Daci in cazul negocierilor pincipale nu este posibil cautd un intere:t comtnl Din( ulo d< ..utsi rupotrdt Coalitirle se neurrahzerza una pe cealalri l0. 4. 3. Cerceteazi nevoile ti interesele celuilalt 9.. riJn and-o la cenn!cle rcioncilienr l''o n if c d dur ab i Ii t at e a f o m ul e i lvl isuri juridice fi institulionale Pune intrebarea japoneza: Cum va ardta acordul pe$e 40 de ani? Sau cea chinezeasca: cum va arita peste o jumitate de lhca punctul3 este insuficient sau inopoftun Imaginalie Accepti haos creator '7. Ai pacienla 4.ista (4) L Pregite$te te temeinic Accepfi fotmula cu beneJiciu de tennen lutry Nu proclama vicroriel In noaptea aceasta nu sc doarnel Prin intrarea negocierilor inovarive in zona avansata a caii set de recomandiri maj explicite poate complera uitima lisrA. 5.

Mircea.. de tradilie teorctici prcnuntati. Arthur. R. D. 12 Na. zand cel pulin unu sau doui modul€ de negocieri: di funclionarii intemalionali.Moscov. The JurlEhlent dtul Decition MdkhS An Inkrdnciphnry Reader. Kremeniuk. The Futwe aJ Intetruliatul Orymizatioas New York. ll. Comcl Uni!. New Bruns{ick.u\ceptibilde a in!a!-a cu mijloace propnr diplomata ti daci este atras de ele. Grcss Juttc (eds. Malil4 Mircea..Bo.. dar Si lelalte organisme guvcmamentale organizeaza cu$uri de neg tori. 1987.fttrs r.auarc ntuntu1ionat. dar qi o largi experienF.6". Septembcr 9'. Chicago. tr)19. Viktor A. hter&tihal Nesotiation: Anallsis.n:ate. Manin\ Pres. lncearc5 mai ales dezvolte aptiludinjie fi prjceperile negociatorilor. undc conpelilia $i cooperarea ir. K.htemdtioDdl Regitues.1981. Appl. Ele cultive dc caz $i cele comprntive. Mo.). H.\. Boston. psihologia.lrl ir lhlemational Atlais. nu doar teorie. lnstitulional i se oferi faculttrlile de Bibliografie internalionale (patru ani) sau cursurile postuniversitare din domeniu (doi ani).nto ihlema. 1981 C. 1966. pp. s". Gl"bal Nqatiations and Bq'otui. Disp as 1nd Neqotiaions.ianal.dner. sunt interaclive.96 102 Drucknw.ti din numeroase tiri. A. O astfel de inv4are nu cuprinde doar cun foarte muhe priceped. 1969. Ilammond. Anhur led. Academic Pres 1979. rl. 198s./ur. Mitllin.y Makins in a N(w ErI: The Challenge ol MukilaErut Dipk haq. (cd ).rsP?ctives tsevedy Hiiis..i. ltlMca. Didadica $ Pcdagogici. cLrpnnzand sur5ele de (uno. cconomie. lx fi<LJre f. Xr6.. Ed. Richrd..lne'.). Juitc. 6 7 8 t. Mil.i Ury.lern Int?matia^al Nc8driaridu Nee York. binci.!ol. finanle etc. 1969 lkle. Columbia Unive6iLy Pres. I 982. l-ishcr. Fred Chades.D'plonafia $coli si lknnufii. Alan. P. R.l. MaEsc!. Harper. St.it roreiSk Senice launal.. educalie.).D. pol tine seama. cierile sunt teme cardinale de invitamant si cercetare sau orgrnizea-/a cur\uri inrernal'oralc. In sftuqit. UNITAR (Geneva) a organjzal cu$uri r-u diplomrli)i lun(!ioniLri intemrriondlr. Adoll tl proceditn nte rroo.2t6 (Drucker). Houghton. (eds. istoria.at P.Ieo. (ed. (ed. Este un element de sprijin de car€ cer l. Orice om co studii superioare sau in curs de a le parcurge .l972.). Ncw York. llz R Ie of MubiLttztdl Diplo. i 4 . 15. ll. LBJ School ofPublic Affais. Zexas. fumizeazd o documentalie $i lac uz de suporlul lehnologiilor infornatice. K6ner Slrph:]n (ed.ia ti prd. cercetare. /:treisn Poli. n.rurii in care )ilolul I qi 2 Arkes. negocierea fiind considerati din ce in mai mDIt ca un instrumcnl indispensabil al supravieluirii in texlul complicat al secolului XXI. v?s.1. Cel pulin zcce uni reclami cuno$tinte aprofundate de rclalii intemalionale. negocierea e in atenlia perfcclioniirii fiecdrui iDdi in prolbsiunea 9i viata sa. 1973.r. 1ssa. New Yort.mantul superior.52. C. Mcy in the Madem Wa. Nl. (e.). Aceste cuNuri au irvantlje Dete asupra celor din l. Gul!rcr. Alle In..New York CanbndgeCoddington. Hendkson. in numeroase tdri dintre cele intrate in procesul dc adeft UE sunt organizale cursuri de negociaiori pe domeniile carel obiectul principalelor capitole ale acestui proccs.ions Nes. proprn probleme $i cilii. Prers. sociologia. 10 I Dnntricv. Si armati. W.csser. 18. Ministerele de Externe $i de ApArare in primul rand. speciali$tii serviciilor de relalii lionale a1e instiiuliiior nalionale publice sau private (mini companii.l983. Prririvu Tres&tion Books. R.Bo. Theoi* oJ Baryaining P/o.a.r. Multitat ral Negatiatiof and Mediotion New vo:k' PcrsaDon Prcs.5 LuxemburS. 1981. June.Pant. Sagc..tk:a n. Mal4a. Hmsen.. Aldine.).riloL Bncrrctti. 198914. ed a II4 Bucur'lti l]d Didiclica !i Pcdagogice. sondcaza opinia sudenlilor.ro. New lerscv. Timur.L. c^p tt tl . Nesotidtion: Social'Psythologi.).. 1968. 1987.Dat fiind caracterul interdisciplinar al orice pregitiri anterioare sunt ufile $i mai ales $liinlele economice. Sistemul modular (module de 50 de pagini in loc de suri) bazat pe obiectivul principal $i invilarea individuali tu se dovedeFte a fi cel mai indicat. California.r A. H. IIASA.). Pe plar intemalioral. Iill. Lall.H.

Touval. S. Mohtuled. the Univcsity ol Michigan Prcss.lticr. 183'194NeEotiatians. Delawde Scholady Resources. Dunod. vol.ohni Morgestcm. me N. B e ha| iour. Mlkildktul NeEotiation: Ak Atubtic University Pre$. w'. Problea'. 1982 i 25. SweeL & 40 MaliJa.l1 2. 42.). Stcvcn R.t Co4lict dnd CooPetution. Johanl Malilza.tnd.. R. Za. Anatol. Game ?tu r. Ana|ol. 41.6.2. t? ir. h&esri.tian h cfiles.oa. Kelman Holt. Zanmo. 1979. D.T.. 29 30.h$ to P. 20. 1987.). in AK. Fiaffa]]. Winslon.Bungc. fte DiplaMct of Hmdh UniversiLy P€s of Ame.1sPe. Sp@lor. 24. Doreitu\ Patdck.218 19.r. Ga'nes db. lzw D/r1" Dc.. 'ro(onro. oJ Sacidl Relations. A Nantechnical lhtodt tr. Benrm. 30 45. 1988 Dc L&hdiae.nehan. Ann tubor The Univesily of MichigmP.4 (26) Monow..A.nents a1 UNCLO' rotialiotL\. 40.re Th..R.itists.al Dtupae . The Hasle.\ed. Tncr./ StmtegJ 22.l C.5. Ei Baradci. Gane flier4.ns/cst. USIP.iente mui PtiaciPe rotnAl dupd arcdiut vihei (1683 I636).l1. 2. Haywardr Deutsch w. T. Ed.tical Ne|otiatioh. A. l97t. Nlilroff. Case Shdies. 37.i DiSepf. Mircca (eds. Lapopor! Anatol. John Wilcy. Scholdly Rcsou. Intemdtia. N"s"/. LC. Buchdest. LMh^m..M. Antoine Mdtheftatial App. I 9i II. Wlgner.ger.ia Ametican Palricdl Stientistt Reriev. H.nos. Stoetzl H. Cantndge. Sadia. i9 Guia. Kllde. Hmison. ll-4?15 Sangcr. Peler. G. Helsinki. Pres. Mdioi Galtung.J. 1970.le Studii lktenelionalc. Univcrsny olToronlo Press.ott. Decisials. 198348. Nijhofi: 191J7. The Makins ol n1e Ia|| oJ lhe Sed.len DiplaMc!: n1e Atl dh.. Ba_ PoLitual R6earch. The Ax and Scien e o/Nesoridr. 1986. |944- orpitolul5 49. .itical Sci.. Memls.ganon PLes. Cloe. 151 166...ta.ces.!s. Malila. Rc€srey. Johor. I-W. Dotdt{h\ M.D.).a Wil'nington. rrorizs a'd Crds?in. 1979.pack4ge deaL" n l. 1982.. sefSiu (eds. pP.. (ed. .s oJ Intenaiio@t Nesotiations. witii^n Gns.. Ann Arbor. APP 27.i Cuetzkoq H. pp. O-D-88 J. American Enterpris€ Inslitute. Jot Pol. Newson. Midgadd. New Yo*. 198I t0. Prers.l qlmq &rdier.iv.en Jot Seulerent of Dislrutes @. Anrstedanr.ss. 1984. Elsevier.The Ptu. Mo.ler UN Cahrebtian of the IA\| aJ the Sel: A Drahing History and a Caffientory. RiShts. ia PEW David. 36. Nc* llaren. Rapopot. Davis. Steven.a/r. 1n EtoPean Ja in U. NeSo.tc ta ner. Appndches to hxetlldtbnal RelatiaLs. Prlit.1943.l Asorlas. Mrcea. 2003- Ap fte Itu ry of Aatues ott:l the prcbl. watmabe.Mrkhol F. J.). ft.1. Zuthan.euns.l the Aftnans. nuMll.r Catfirenu lles Nation\ Unies s* le .O. Clnz sic Books. Murl. I ri 4 Alker Jf.B. fie .ral olara b. PtinceLon Princeton 21. 31. no 3. Pnn elon.l tlP Snk1. 1970.natics an.led Roons: Sone ksons nt Clobal Ne' InntuLional Arrar\. Aummn. I 994.ldkson (ed. l9?0. Ed. Pdis. NY. 34. 1/l II: 1977r Alker Jr.1966. The Univelsnv of Michigan Pas. 26.letldcn. Capitolul 32. l9a9.atth: A De.aliliot tvl Canne.c4 1986.!u. WdhingtoD. NeEoliatio$: Nates lnsitutionaltu and Intemationalist APptua. 1970.). Chicagp a$l 23. Von Neu'mn.nP: N.). MorEenthau./es a. Univcrsity Pres. Pc.. Pp. RatioMl Politi. KNt. 46. Jm4.le la reEoLiatiok sur an.lroit . Rapolort.adz ofEpaffidr. ConcePts antl APPlicatiN. R. Hdywtud: Gaitung. Neglcieri 219 Stiinlilld. Hans J. Guy Ladrcit.2. DC.n af IntemdtionaL C'operatian. B. New Yott. Ga\in. 1972 Ma!fie. t ndon. 418.h. 1965.. 33.r rt the 2d" ehtur!.? oJ Gon s antl Ecotunic 4?. 1983.r Mali. Mu il4tercl DiPlotuc! withit : C@mdw.: Mal44 Mnce4 ?nade. 1986. Adede. lohns HoPk. W lE. Rapopoi| Anatoli Channah. Pbsche. Codbat\ dlDar 4J. Negotiation Joumal. 1969. Mss. 1967. .ns University. l5. Hondbook of Ga. 1973.s. Mncea (eds. Nesatiating d NaN world Oftlet for tnc Sza. 1969.xemational Studies. Nepotbtins Wo tl Odtr. vol Bnchacst. M. Jocuri pe scena lumii Pafiea a II-a. UN ITAR. RASPS. . Sawyer. Wsliinglon DC.in PoIiLt dr. LW: Bcman.ads. wathinglon 'ed schoolof Advanccd l. Guiasu. Cro||. Modon.drt"6 Wdrld Od. A Studr i. Prccess. York Spri. 1992.Botiatins Slrdtesr oJ UNCLOS I. Iwd Pclso. A Paften Jot Future Mubilateral lnteflldtionat Conlzftnces.). I 985.1989. (ed. Ordeflts the O. kn tubor. Barqainine aid NeSotiations in A?h4'iorr.. pp..E. S.6. it Ia\| and CantenPorar.P. Wilmlngton. A. N-P?'ra.1n Reina Rahxitd. Papadopoulos. 1979. Cettihg n . French Branch of $e ImernanoDal l-aw Asociation no 2. Wciderltld dd Nislso. Ctuede. G4 ne 'rheorr..Boliatiad dtul Int matiokal l?e8Met. J.6 /ndiqtes . Mirrc4 C.Bucuretd. l9lj0 Koh. in Esals ih llat@r of Etil Cdrtlr. Kai. Robcq Han.

a/opr'nne. in hxemotional Oryanimtiait 4. BouSrov.chn 4/rr. l. Lill..law Udv. Alva 'rhe Catue af Di&n@ment How th.. 69. Doftiecht M Nijhoff' 1987' pp CanJer%ce Trade Neeotiatior!: WatldTnde afiet Tokro Totowi. rrhe . r'r'esotiatins the lae ofthe Sed: I2son ih the Science of Reachite Agremerr. Books. . Moris. 1986.ieile Nord-Sud 88 Azd. Specto. 1991.R. Round. li CoMercial Policies dd 62. IAdEe. i]t the Urusn! Roud. Gunnr. l99l. IIASA.K. Brussels. Cqad. Higgott.4. 135_139 8Ems.anr.t: Notio%! lnte/e$s and Conye ion Statec'ail in tha E!fopean Commttniry.). !rl\et..n r.n 3 1914 RetrasPect. 16 . Wary'ffit"d Nati"*. D.t /al . LlxeDbu. 63. Albin N. AAII. Winhm.The EiShteen tulior Disatunetu t99t. UNIDIR.in EIe. 45. N.267. Gane Theor! and Blss. C. 4. Gcneva.Y ' Camell Gasteyger. Finger. dtnotdiMift de t Ass. Steveo: Affoso.ctiv.). Washington DC. Matthew.s Prctcted Sa. txxemburg. MainteMnce af 64.li 2005. to 4. Natiohs ond Disanwnetlt IsT0'1975' New York.ial ConllicL\ in Thnd 15. C:nn. Wiliim (ed. Sjdstedt. 68. pp. 67. Steven. 234-265. Coahioks ih the Unqua.i lvhatiey J-. Ncsocieri 221 Sebenius. 1989.nblde Gaitrate dzs NeSrlBrir. rhe A"r?solidtiohs Ph^. Roman and Allenheid. C.g.r/ari"n. 1976. MuLtilateml Negotiations: 1he Story of th. L'U./PIN.t. in . r. XLlv. (e. 6aru lhro Muhilaterul Negotiatidtt: The SingLe Eurcpean ALt ahd the Rod. Cambridge. o. Andrew. Evgheny V. p.t) Brams. A.M CanLqunit.ited States okd R. Pana.r Repon oJ he Dilectorcenenl of GAI:I to the GATI Council 23^.Chi.V.1n Th" united f0. M6s. MuLtilateral NeSotiations: The Shsle Eulopean Acl and the Uruguar norn4 txxemburg.368. 'rhe UN Sp. W. 1. Paddrx of Voting Power ok the Ec Cauncil aIMinisted. Multuateral Nesotiation Parlles: The Cdse ol the Euto' D. Hdvard Univ: 1984. Ba\d 125.). Peace dnd Se. 8313. USIP 2002 wo Taddr. Muhilateral NeEatiations. vol./ C!&!/a New York. Heft 3.. Dhanwen\ Th. Charles. C... w dhiDgton.L. Donaid 8.JoLuri De scena lunii l'$tea a II-a. P l03 It4 Mndal.ln The UN and th. N€toriatinS me SinSle A. /Ve. Stevcni Dohedy. P^rl.). A&lotdun to New Pando\ of vatins on the EC CotdciL oJ Mbristea in [tlz. Janles.In wotL! Eunoni. 1970.g. J.!io.2.ln Cooparction ahd Conibt. touis.t tulS liat. Eishteeh Natjon Disamme'l ConJercnce the Fnsr Two v4a t962 1964. u. 1987. Mthilaterul 65. Sievenl Aftbso..s oJ tntemationat PreneSoti4tiots. Zor8bibe. t913' pp l'73'182 GATT: Runda Urusu.i Oleschowski .. no 2. 57- 58. t*ilrnp dc L Union Ewopknne. Brams.1991..i. Ma.8. t989. the \ladd Faciliation and DewloPneht DiPLonatJ" in Milleniun rl p. Dec. Andre. Muhilatetul CotMe/clal Dipb'nocr.ach Foitalnbleau. rhe Veriftulian ksue ih Urited Ndtio$ Dnam8enl N. p.ondon. New York Science.290.. Dam.391-406.1. (ed. itl li6 Towre. In Int natiohal Ohlanizatid. Pp 95_96 Undc]td. the Caims Gnup a"4 the Rould of Trade Nesotiations.i Coopcr.l985 Momvcsik.199I..589 632. pp.i Keogh. Bertm.tiul Se$ion on Disomnent Ndtions Unias lt te diturklenen|in Rewe de I'OTAN. 66. and Intemational Econonic T. Ann.Dber Nqo. Dc. a** 'Unecrer.May t919 m'l SEA (The Single Europed A. 11? voorhecs. pp. 1984. An the Inpacr oJ the Gewml AEleetnert or the Taifs on Ttude on 59. Coupur.ds. 1991 Church. Weidner. Jantes K. A Cdk the lA|| oJ the Sea NegotiotiM and Sp. Plurilatetuliw aNI the Siryk Eutopun Act Ltxefthvg IIASA/PIN. Ma$new.ttdid. UACES. IIASAT?IN. IIASA/?IN. in Zdttnu. avl Diwrutuent 10 (J\te 1966). tt!.s. 60.New York. 1984. Paul. O*eliu. AnhDr. Plilip. 1976 p 937 ll5. Andrcw Fenton. I 6 (Decembo I 967) ff:. (ed. Hanilton.dldtions Regatdins lD Pagels.u8t. ConruteLAsisted Negotiatians. H. Inzrutiotul 337. The Utusuar Rouad. Doherty.i\.L. Nes York. 6L Cutzth.Augusr 1985'pP. Euvpliische Penp. & sessla. Edtdd: Mooi.\tia Ran the Ahas Race Pa. Lnd. Michael Joscph Lrd. o. Anni Weidner. PEs. c]ic!. to the TahLe: Prcccs. Ire SihSL EuroP%n Act: A TrunsdctionaL Sn" tondon. ULB. M'ddk Por?/ Coalitioh B|ikling: A\stlalia. 1991. NcSoriario. M. A H the Multilateral Tnde NeSoriatla$. 16 (D@enber 1966). Org@ization. Crfteptuol and Ptucti@I A:pects of UN Actiities h Fra oJ DisaMent in NTAR.. G. Straus.rftedr.lrion Anallsis: Ikpbininq the Pncess oJ Univcrsity. 3. Ellis. Dkros@ Sustained: The t4u6lerel Peace Proces nt Dantuuth Confctehce. \Ninret 1991. 1964. Richad A. The Wodd 198'./o!rea 70.

ln Wo d politi. 19t33 .dger.r. |9t6_ I0E.!. A MNri]JM. Rinehad dd Winsbon. .t Reelution. t\\cDot?Jd. USIP. Dialoeue mtl .l. Sewell. I 991. J. 98. Novembor 1995 ll lropnd. lagdistri Ruegie. Cratire PnbLenaolving. Condovez. Tdftire Intmctoble conli. Ro8err Ury. l25.s. 1982. A Case Stutl! oJ UN DiptohldLr.1985. Penguin Books. Foreign Science Institute. Heberr C. Slracdse Unive6ilv Asrnmetry.tiation . S. 2000- P. .j Kim. PatudiSM aJ Neg.l Retu!utu'r. 198 255-259.it 1985.l^ Nes. (eds. Addison . H.B. 105..qdrea Yale Univerity Prcs.tiations: Barsaining dkd Pro' . The Ptu.rhtu) PaltJ Rotes. HlmpsolJ. 99 llN. IINCTAD and thc South Nanh Diatosue.Catbin. Col Unive6ily ftcs. MeAierta.Fisher. in rhe Ahtual AAPS5.in Woft Derelapnen. L W1]]iM. lor Con flicr'lldsfomation.125. (eds. Iacobsen.l{opmm Tercnce.W.H_ (eds.Johar. Ioirn. f{l Fisher.). Unalliciat DDtaMh. e Dimond Lrd Ardlliir. L. p. MrT pr6s.:.35. Medjation in the Harddrt Cdcr. W..Bernu. The Amals of AAPSS.lsoq R.32.taulral l. Wesrposr.r. McDoDald. Wdhin$on SanFmncisco. in Ne|| Cr. r06.. 92. (hpitolul S Handbook./. Smalt Grcup Behavior. rhe P|Nun ol p?ac. Ny.W. Ny. D. WiUim.oome.annn de rcqlewtaft posltica a dif?ravJelor din\e nak. ll?. Bedin.K. r981. Wesrvicw Pc$. ii Me. Co'li.27 . 12.oires. +*+ Chd enge ta the Saah.Malloch.lp. Diego. lal. P.w'. Capitolul6 !i7 l2l 122 ]]lonpson.8 (cds.tical NesotiatoL . J. I 67.).3.. Cttaj?a M.. Cambridge.ht1t.tolvir8. l99l. Tcrcn(i.J.2. i.r d. 16(?).e DiJkrerces antlC fl|. Iw. 1987 oJ Applied Ststens Andllsi 10 Intemtianat Ncsotiatids in Intemtional Nesrdanonn Analysis.Rorand. fltld Pary ConelLtatian as d Method of Cottllict Resatution. abzli. Rdffa Howdd. l21 138. Bucnretti.1'!tions DC. Chester. Bunon. P.itlJauntuL af Q. p. sepLcmber 1988.4nalrJtr. 1987.98. APPtuathes kj Pe@e An bnellcdraL Map.wries or Baryaines? NeBotjato^ lktemtional Ecano.326. UNCZ\D.1991. 94. B.8. Hqdly B. !.rventiax./. Naveh.d prc$.nic Onto. Ihtchutionat Coilid.6. John. z?e NeSoti^tiotLi Pncedures ard th.tractabte Negalidlions. ColoEdo. J.t a ltust rvo d Boudler. yar. Con. 13.3. Power. 1965'rrack fl6.r' Pra. E9. Mcndoyia. J. Berghof Handbook l:7. l. Pluto Pres.Diaconu. Negocieri Fa\k. L Williah. IV. Ma$. Resotutioft: a. Hagras. . Klmal. cuinnclt..tematiohal Behoriout: A Social Psrcholosical 96. l7l. Danielt B. J. Th@doe. hJo@nl of Coallict Resalution. 103. (ed.W. 1982 l ?6 Fistrer. DTrhmouth cDbq i 101.). Apil in ltttmanondt Trude. I (r4. S-S. A R \ry. NeSotiation toh ll9 Sp4tor Benran. NY.335 367. .and Devetapnenl I en4tjMl Conlicts. Iobnr Zznho.Jacobsn. pp. 124 Crcckcr. Galiunsi Cml. Fishcr.mI^.ri. whcatsheal I 986.M. me Se..a1tion MethorloLaer DuhB ContintinB Cisis.rdat 15 t ndon. Crcativitr Hcutistics for hnPatu ResoLutian: Re fidn nS lf..r.^p.222 Jbr Noxh-South Negotiation. 120. UNCTAD ahd Dewtapmqr Diplonn. Retolnti. Hol. Reading..Aza\E. 1987.t.r/tn / RcMfurbr. /ntera. 1984. confrontation to Sttuteqr. zdnmm.r Banon. Burlon. Ion. R. R. Muttita. 97.aotiation path to the or Dearl4nr1 Street?. Kelmo. Ro.z.k Diplond. 196?.. Beman.ret Talks lhat l?t1 to th. tt Wsley.Itdre.. 2004. The Na9ar Channel. p^s!es t78 Falk. Bhagwati.\cds. E.Lndon. 2d April I 174 410. p.fhe Statehdte. Resalrin9 Deep-Roofed r987. Joluson. Ny PEsq1985. Ap. l08 .in The Repolt ofthe Sotfi Comtission. A Slsterf Au de lowa Pelcc lNdrule. M. M. eI New pp. Gtobal N.. Creenwo. 95. Singer Hes W. RzsolLnion Columbia Universily of South Cmolina Prds d l4.12. Polilici. rhauEht on Noxh South NeeotiLlian.ldn .r Korpc. A Cfdu Wotkthop.$. d.).Doob. d CotMuhicatian. Drckrna.lensen . K. ds ol Thn d Pallr h . 1994. Passiohs atu! putpose: Partea a II'a.?lomo.r. 90. R. Maureen.ald. Zal|man. Mid.Camp David Sumdii 1978. SearchinS Jot Peace The Road to I/ansr. warhirgtor DC. turr'l Bahgwati and RugSk. Zcd.a Brighion. Asrcments withoul Girins.R. Aefiins 9r. Atldtic MonthlyPres. 1977. Apprcaches Issuet.).w. Ncw York. JduaJy lsL. t. MandginS Cotflnb. London. 102. r07. 1982. 1965.Doob. 1990.2.itJaunnL af Sacial psr otogr. Susan.: Bendahmane. lien Osler: All. Bnce. November 1995. l99l |1.tc ConJlicts R*ol|lioh.The Manasercrt ol SociaL CnnliLrs. in'rhird Woft euaneb.E. It e^. to ves: NeSonating Ulivcsity Prcs. l23. To\|ar. John. USIP. Wdhington.).A2r. W-: Patton. . l1e 1996. 93. . PauL David. tartA. L. S. On 223 HaMrc Goremance: 'row l a Ne|| Glabal Pahics. ).

xinzron B I 45.?r. I 46. ?i? rrtils of UN Diplanacy dnd the Fututu of Jlict Mediatian. M.3.lati. PhiLosaphie er reLdtiois intemationalzs.dch Jot Peace. Aspek Prcn. 1998 lrraDcls. Josey Bas. 1992. Ph. l2a. 1999.nbz.l ol Ilistot)' antl tlp lnsl Man.PnqPrcses Fond. llonbcrg. l.l\ Post Cold Wat Canllitts. tir. Yasushi. M.5.: Conftitt lltss.ttiok in lbtehdtiaMl Conflic\in K. 1tue. 1988 MctL. Michd 148. poslturtional? Karstelhtii. Power Aammries and Gendet in Coqlict ?i"nsfomnri. ^4orsenthau. Sagc PublicatioD. llz.Thldric zr t eLdtiaas iatealatbkaks. lvl) C". M. J. 1996. 1985.ional R. 13l.. in InPnatiobal Tonvd. t4rflat M"dnhan L) th? .. lrr lx. i-lwrencei Huntington...i Smouts.i/. Hegenn t9rl2.. N. Be.t.?ldtions nuehtutionales de 1945 n nos I 4r . 1993 ll5. Pacilsne et lfltemarbnorsme.n. Durcselle. Pr1\.ln lo*nal of 133. Co. Alofyuny. Ior Power and l.1rtut "4 Dalloz. 1992.). \)iltnnl. Yosef (eds. Capitolul9 137 +++ Mondialiilre abrlela vr r1tth6.r. Sc-Pol. Mokins Glabal DeaL\' NegoliatiDh Place. the Joswald.rye r/ir [4oskva. Le Nounenent du t1ord.Kelm. 7r. Sduel. Westvicw Prcss. 1998.ena Luhii Pa htuntiolal ea d II-a.Slnouts. Cubural VioLnz. Fukuyam.nt 4 Fr @klirn. for Pra. Pnger.I994.1999. Kno!1. enrc krra'tn\.. Moskva.rera.tu.re'dttu7. Samuet (e. 0L) rrbedeva. The Sttuqql. Ijinnemore. 1989Mcrkel. Ascnda. L.t'. TtuunlanMtian dtross Ncw York. &s. Pau.s. Fr. 116. B. 'lhe En. z1 . New York. Pans.inSurviwl. Intenlotiohal Medidtion in P/4..: Noflns lnd hldnir^ i.).r Tn. lishlov.D. . m 1. Nat.. D'&nid d/ Thn/l Po't htenentior: Kisin9et in tasr. a. Mediation: A Cunent Reiew. 1998. L.Sotiation.D. S^n Fmcisco. winter 1995-1996. Hms. New York.s. and Asociates (eds. 'rhe CL. 1974. Paris. 1990 llsrison. Kruenstein. Oxford Univesity Prcs.ctTfn-lcvy. LP. Berlin. NeBocieti 225 l28.h..anoa l.Tonval. Fndrich: Lapid. cnoho@l York.. Maie Claude (ed-). Y.l . lones.)..r KLIturcn r.. Madr4 No. Za]lJ]mn.C.r Pruitt. A. Collnr. I 997. RctLnl of Ct|ure and Irlentn! h hnema. sdacure. Dilo. L \ed ). Petcr (c4. 1. Al6hi. PUF. Habernas. V.Folger.lrr.. York. 130- H. 139.rlnatian: Resear. Suhrk?np.ktn. Rosengrant. videt Willen D... Selghas (cd.tttiieruns ii.zr. T. Boulder Co.J. Zdnmn. as a S. Miclnel.Theones of Intenlat loral F.srd.y. San Frarcisco. Fturktu4 Suhrkanp. Badie. 37. NzEattutiaf.ak tu a8l Negatiation: Ha|| Great NeSotiatiol\ Tnnsfom'ed thz Wotl.L. I: R b. Mnncll.Mcne. Rubir.. 1967 . Sousokov4 A. Lr"l Jcr \ Potcr\or.. New Yot*. Cmegie Endow'ncnL iot i lul tsrye sranitsr it ldentikhnosl i ka. Geff Baillard. J-P.). Boulder.).. I 9 44.h or.Iunarod.V. |. d.ry. De.r Drcbizhcv4 L.. I I l. 1996 InlematioDal Peace.B-r(hil. Senglu! (ed.).h.ipline: 11.lr. Workl Politics.hrla'. R.PUF. lhlntington.a New York.. Di.nflikr d.B.J. Boston. Ales! lishl<ov. Pdis. D. S. 1981. Dian4 Cultute. KaUula i minvai politika ln Me. 147. Zftd Diritling Di. 1973. New Nicolson.lsri. K..in Jouhtdl of Perce Resedrch.).Pans. w. New Y r44. q anl Divrsill in Rel. Balic Books. Colin. Deakin Univemity.so lutioh. 1995. Ltrme Riennes.rlx$ h lle Fomlct Soriet Union are so Dil|iLtlt to N. Medi.izd. .)munJ. Mediation Resarch:'rhe Efe. tqn . no 4. I 966. lrq Alo R. 1998.lr. Pt"patuts (. Id nauveLLes rclations intewtiddt s l'krnlue et theaies. J.i Syas.h. St..lv. Marun Pres.).llikt. ro 3. I. Globolirr vr. Z.ctians in M. trnosotsioLaSr'a. The Crllte af National Secwill. Ddiel. Bennet (ed... \\orl. London...l o/d.\.f Civilietion ah.). ta Dlrcuv?'te .tttc Mdtle$ Hot! vaLues Shapc Huttun Prosress.n. Houghton Mifflin Co. Upd. Zirtman..ti.Js. Jamcsi Shapirc. Allen and Unwin.2. Ptls. 1996 [[ Kriltoclr]il.Coldd. I-:W.rnr l4o.d.\ol. Mew Dir. Josey Bas! 134. Prlrtd anonE Nalions. S)mcusc Unilersiry 1995 . Ar.nakins tlle Wod. .r 224 Jo.). 1996. \al. Kal. Ftuktnn.Der Deri@. d|lonatiqie l? 1919 n nos jtils.niate anl M.rir'. 1991.Ia v.M. 2000.Bnillard.'r. Diezer. i. Dcrcrcl. 3'7.. Jiirgcn..didt ii llnenk bnal N.Bostrn.l Re.tireness ofThird Patry I zrve.t. 1998..uti pe s.. /. S. wslvicw. LW.A.. Clrislme (ed. J. R?a/isn. DictiaMoire de poktique ihtematioMLe.S.e. Boulder. Muhiple Realities ih lhtemational Mediation. SinoD & Schuster.l!(. le. I 143. An Llhn. 1955.. Susal.l PeBpeclir. A.sll o.Waie... Ph. Bouldcr. Kleiboer M.2001. Malashkenko (eds. .l998.no. l'. Moskou Moskow Unile6ity.ls.. Dlnonmttal Markt R.. (eds. Ftiedenspolrik rlet ZiriLgesellschafl. Erpup.nans. Bclco\iL. 1 . Colunbia Univesity Prc*. Cul. Hamld.Watkins. b emational Relatiohs: Pottnorlenl ReadinEs afWond Palirics..M. M . l)iezcr..Shof Hddbook.t.

ad. PD. BrcdkjnS d@ /.rt n14d Pwren nnlkh Moskva. E ia Japaaeie Antichitatea r?6.: Vogel.u Rappt@hemenlbelween Easl and Cerrr). Alker. Case studies l75.landon Ro-rledgc -0')l 1996. Cninese N€sordritS DehariouL Pursuibg n1roush . 1997 186. Imperii $i natiuni Moder-nitatea Secolul XX Z:rtmd. Shapiro. 1982. USIP Pres. D'ploroiia Bucdreiti. Ha. Kisihide. r 85. Mich@l. 1 994 DIPLOMATIE Introducere a Capitolul 1l .'@roi Utrivesily Pres. flre C/ash within CenerdtiaB: Coftihe ta Tena L Sr\en\P. USIP Prcss.. . MGIMO.ol1l fi.. 1993 Pe$peLtire. Washington. 184.Sengh@s.al Nesotiatol. aziuihE Peace Sustdinabl.bedeva M.ena LNnti oJ Cottlid Resolution Jron a Non' NeEatiation JauftaL. bsical G@L\' PrkticdL trl/ ri 1astrz.orlr t'. Re@hciliation in Jod€rci.2003. in Gusmon' An M ulti c tlluraliDt. Hayward (eds ). M.So]omon.ni.. r??.IX. w^hin8ton. P i..h 172. tf. Ed Djd&tic! $ ftz Sttuteqias of NeSoti4tions An la Reforml la primul mare rizboi european USIP.'rh. Thz Poltics of Recognition. Unive$itl of MinFsota PAR'IEA A III'A r74. Chdles. Tmda \ed).a226 17 Jocun De s. r 73.R. Wshinsion.Ustr. Ec Privot Pans. Miftil i roatu. 1911.: Giana P. IstaeLis and Pdlestutians Cross-Cultural Anabsis af the Oslo Peace Ptuces.rnaviDa USIP Prcss. John Paur. l. ]83-ConsranLin. l8l. Cofman Witlrs. Dieter. kon..lari4\ ( Flaws. 1999. Frdch Nesoti. can lapan ft CahFnsok. 2002 intre castel ti catedrali Renaqterea De l?9. Sophia Univ . Tokvo. M. . 4.holalie de b NAsotionon.ilennrj\ .1993.2UE.s Baun.1970. Gemak NeSotjate.. USIP.Cogo. ItS. tony.Wr Bemo. Richad.tine BehtriouL Dealihe vith ta Ndti.Mushakoji. Practi. Taylor Chtules. tdcruh. Temtonal Identitis. C/dllezg. 1999 Dc la revolutia ttiint-ificn ta Lumini (1650-180o) Capitolul r2 182 Amstrong.r. Thc i nied skrr\ md chrnd dnJ I 6el dd ls\pr' USIP. Ncw Htlen' Unive6ity P€s. 1975 180. Minneapolis.n^". Blaker. H.art: A Crilique aulturaL.Snyser. M-.Malil4 Mircea. In Th. 2003.

2003). lndepli nind un ritual al inlelegerii $i convieluirii. intronar de informatice in civilizalia noastde: The Hunan Web.ld_$L9biceiuri. Norton & Co. imperii. Evidenq campul slu de acriune cste legai de razboi $i pace.:/. Nu este siryurul personaj cu state de vechilne.Introducere Dimensiunea culturala a principalei activitaF a diplomatului a reie$it cu prisosinii din tratarca stilurilor de negocieri in partea a doua a acestei ci4i.. provincii. neljpsit in uncle cpoci $j la . Dar tleptat. istorje li )imblp19p!-a-istofrii6fE9eyr aportul sau la fdurirea slilurilor. gg!ELd.!r. Cultura insearmi valori. De ce n-ar fi istoria hmii privite din punctul de vcdere al tehnicianului acestor tesa$ri? Diplomatul nu face altceva decat si creeze $i sa lnuelini relelele de comunicare $i dialog. marile procese de uansfom. langa rrela$i scaun principal allendo se un soldat $i un prcot. regate. ce intrerupe interacljunea violenli endemici? Diplomatql leagi in pdnul land varfurile comunili{ilor de orice lcl.R. Aciuat pe lirngd pulere. de care depind funclioflarea $i evoluiia statelor. Ea aruncd o lumina asupra temelor rfcurenle sau continui ale omenirii. cum ar fi modemizarea. McNeill. Ir faza tribali.ii. Mese a diplomatica e vcche.lliam H. il gisim $i pe miscirici. care $uslin h randul 1or interac. A Bird's Eye View of World flirrr. nu gtrsili cipeteniile in jurul unui fbc. W. luend ca punct de plecare cuvand we. McNeill. fac ca problemele inteme sd depindd de f&ctori externi. NY.. Incursiunea noastri invili la refleclii.are a societrlilor. Iar diplomatul i$i vede agenda sa amplificati de un nou iip de relalii. Are deci un loc aproliat de tron. republici.y (J. pe misura dezvoltfuii sistemului intemalional.estea uneia din cele mai vechi profesiuni? O incercare recenti a abordat istoria lumii ca ldr. a acelor subiecte care au format substanla $i nu doar forma $i expresia problemelor in rezolvarea clrora diplomatul a fost chemat cu precrdere. Istoria lumii vizute pdn ochii atotprezentului diplomat de ce nu ar fi acest subiect concentrat in pov.liunea paqnici a oamenilor. ora$e.W.. W.

i cu exclusivitate. vede ci negocierea. ce constituie prin grozaviile lor cel nlai pateiic certiticat de inaiuritate qi maladie a speciei uDune.ldbele lui mrtloacc vo6e\c de\pre eminenla forlei tali de cuvant. Aflali intre rizboi pace. a violenlei falt de negociere. Dar mai mult ca ei. cA ele nu se vor repeta. setoase de solulii noi si idei lntelepte. se reediteazi in cel de-al doilea rnzboi tDndial. Are acum la dispoziiie toate resumele erei compulerelor.r#s€ra pcrLru . $i el ar putea ofed bun unghi de scriere a istodei lumii ca 1up6 sau ca actiune vi omenirii. nu aparc in randuri ordonaie $i in mullimi impresionante degajA fo46. ca o succesiune de dzboaie. Simle cn schimbarile lnad ale lulnii se dsfrang $i asupra vechii sale meserii. penlru a preveni $i stinge conflicte. de intrige $i nesincerirate_ i In comornra diDlnnarului Inrclegen in. de cuceriri. de a fbrma $i menline prieteni. se schimbi greu ca actor al rizboiului.230 Jocuri De scena lunii tlczvoltiincl din Panea a III d.ilri Jlir dc mdre. Dipbnalie 231 mare prel in perioadele cand societAlle iubesc nai mulr tul ij spectacolul. definirea obiectivelor realizabile $i a intereselor rcale? Oricar des a fost folosild pentru schemele rizboi ce. persistenja resorturilor primitive $i ba$are diD omul ce fuzd. cimpul lui de actjvitale. ca $i relaliile in nalionale. dip]omatul isi rcvizuie$ie uneltele si i$i ascute inteligenla Trusa lui de ustensile mr este mare Diplomatul deline arta $i $iinla negocierilor. Drumul parcurs il ajuii sa infrunte noilc schimbari ti si fie increzetor in rolurile pe care le-arputea. Este neglijali.nd. economice. un spot de masi' ceruti qj practicali de toate profesiuDilc care a$teapti se invele de la el. prcjudecili. Jura . efortul $i subiiliratea cditor rat nale. psihologicc $i sociale. specialitatea lui. generalie dupE generalie.rpr. in plus. eri dupA d acea vreme arla de a convinge.ghida|iSf6tui' Suryriza cea mare a cilitorici diplomatului in timp este luirea unor idei sau trisituri ce $i nenlir invilitura pani ii noul nostru secol XXL 4llichilalea ne spune ca lel4liilor exIefte nacrr ri ft/bui rhi | . inclusiv inteligenla anificiale. Este suspectat.i. dispreluiti Si necultivatl modernitilii? Dlomatul a pregitiGo bine. pe hngi so in unifonni. Soldatul are insd stanld.igur penlru mnrea omutur e\re unui mit in raport cu cendrirea rece a riscurilor $i avantajelor. Are nevoie de cunotrinle i rjce. Mai are si cea Inai prielnica conjuncturi ce i-o oferi pro cesele globalizerii 9i regionalizdrii.r". prjn obliga. Se corflicte $i degajand interese comune ljnde sunt manualele care ii incrediniau lunclia principali de reprezentare? Vocalia lui adevirala 9i primordiah a cairigat in lupta cu protocolul si conveDtiile. aplanand zone.i el. care sunt expresia suprcma a comunicirii $i a dialogutui.. a devenil in aceste ptocese o activitaie generalizati. Preotul se secularizeaza cu vremea $i devine tual Sj tarziu astronom.l. dupt XD( lea. vocalie $i scopuri o meserie a pdcii. Nu defileazi in sunet fanfari. politicc. este cea mai confruntati cu spectacolul persistent al ciei. on pcrsonaj $ters 9i plictisitor. Grecii $i perfii. Cu ele. 'i<iTrt. in confruntarea c imperi lle cornpacte $i totalilare. iDtenliilc lor trebuir si tie deslLrpiie in iiracolc.iucd cu fblos .Pecaredip]omrtulinsaopoa!epreg5ti. Diplomatul roqe$le pentru ceie doud rizboaie mondiale.iinn speranli in secolul al Din nou tristcle in secolul XX. iar asupra societililor sunl imense Dar oare nu di- pacii.ii crau nnplicali. Istoricii i-au luat-o inainte Si scriu istoria exact din unghi. Efectele modernizdrii asupra meseriei diplomatice sunt considerabile.c Jcorda o irnrcr. dispersali dar liberi. iriji tg. Car dc odihnilor Si . -.nilc I'n u'n' . lesand panza necesari pu. on. priceperea de a re- llccta logic. de giorii $i j lstoria slArilor de pace n-are acelaqi fannec $i nu rransmite fior.a mxi hine po\e umdniratii. resurNle celor mai slabi. Formalia diplomatului este inlerdisciplinarA. unde decizia aparline uDei acela$i spectecol: problema neglijati. a1 erodlor $i nebuniei umane. Sistematic. pcntru { leoia $i practica relatiilof intemalionalc. l. iar eroul ei diplomatul este. juridice.rr'. eminamente pltnice. a minaliej fali de egalitate $i fratemitate. Diplomalia se djsringe politica extemA sar rnternalionald. ale domenii il invadeazi $i reclami uDeo. diplomalia este definilic. Tn ndmul r.tie piofesionall. filosof sau ideolog. diplomatul rczolvi problemele interacfiunii pa$ni ce. cu toli oamenii lucizi Si cjn_ stiti.

ar lum. solii aveau personali pen1ru a se completa. Cheltuielile nrari Si suportate de cetate. Ambasadele nu erau pemanente. prezentate in fala Adunirii rnnhrea $i aprecia misiurea.etorice.ii mea. Bine. de parapresbeia. observator al firii umane. Daci ea era considerate reu$ite. soane.H.El are urmiilorul mesaj pentru noi: cand sprimele entitili umane sub lblmi de cetdli. $i care sunt la originea consulatului.H. incredere vinovate in Filip $i dezi ormaAdundrii. Dd de gandit ideea furdamentali a (:l.Aveau imputemiciri scrise de la adunare. cdre l-au pregitit qi la 1296 i. Rapoarlele erau publice. e un discipol al lui Hemes.H.Alla pri$ejdie consta in faptul cd erau incluti i din diferite fracliuni sau partide. apoi Ulise.nceperea bele pd4i sunt dominale de suspicrune. a acelui mister care planeaza asupra tane. Daca nu heia cu succes.Diplomalie 233 Capitolul I Antichitatea in cuvinte simple $i fxri se caute efecte. I erx ulenrea unei mese $i a uneicununi de ma. tenliilor ascunse.ru ii putem privi pe diplomat drept un instalator de conducte. $i sunt pretextul abordfuii. li puteau observa gi studia. atnt ca infili$are. rrlese (inile rdlncr ale cooperffii. ce descopera sub mi$ti surazAtoare predator sar pe homo frarddarr. l-a Atena. Zeii inreNin in lrebuile cetSlilor cu atirudiDifoarte apropiate de cele .i rechi si noi. lur Ulise ri Menelau la Iroreni . care vrea sd. Atenagoras e pedepsit cu moatea pentru primii daruri de ]a regele Artaxerxes al per$ilor la care fusese I ln ambasada. $i efecful se produce: lo spune ci dincolo de toata mania se bucura vazand prieteni i llloriei reciproce. Pentru siguranta efectului. care se pdeau certa $i Dar putem se ne indep:rtim $i mai muit.ru. gazdele cru bine pe soli. mai vnrstnici. iar incepulurile ei erei istorice este sennificativd.enrlre cva\roliciald prin percoane care inor gazdi). Si cu acest indmpinate ambasada. Aceasta. dar cu justificare publica a banilor. coleclr\. era lorl1]aE din.Partea a III-a. fire ccre leag5 \ubrecrr. ulma pedepsirea ambasadorului. $tim cum o ambasadi la 1200 i. mesager qi agent al comuni tetor de ve$ti ti infonnalie. cre voite. fd trevedem oamenii care l-au redactat. Vechimea diplomalici pledeazd (](lm risipette o ambasadi suspiciunea $i cum cafdgA lncrede. Nu putem contempla mai vechi tratat de buni vecindtate stabilit intre hititi si inscris ill piatra monumental! de ]a Muzeul din Anlrra. Iliada poveste$le cum dec se t zice iDlre ei. a patru mari sedii de civilizalie: dia. coruplic. potretul sador itireranl imaginar din jrrul anului 500 i.narnte de . Persoanele din randul celor respectati pentru inlelepciunea 1or. la greci. nevL'ie origin.. ce se ridicau $i vorbeau pe rand in iala aduna.che. mistici frLrcnt iD Si a sacrului.lin.sele . zice bftrenul x. Persia ti China. dar li lncartiruiau la unii din consilierii lor. schimburile de bunuri $i de persoane. Exista insi o . In literaturi. regele Macedoniei. lc originar a cdpitat conotalie reprobabih. . spune Agamennon. dar pe langi daruri e nevoie de o soiie bine aleasA din oali pe care Ahile sd-i considere prieteni. in vremea noasre (romanul Gore Vidal). Cel mai grav era parapresbekl (ambasada ralati). de a comunica qj a cadea la inlelegere s-a intr-o meserie aparle. l)rin darori. vllluindu-9j treptat resu. rile unei ambasade grecesti se frceau cu grij6. Demostene acuzA pe Aul AteDei pe langi Filip. acum 2500 de aDi. Ilr(lecarea rezultatului era si mai sDectaculara decat fimiterea srdorilor.l lmpace pe Aiile lll-l convinga se reia rizbdiul cu troienii.ilil furnra dc repre. numire ploi?r?or in timp ce llolLrl covenitorpe cafe iljucau in soa4a creciei anrice pacea Si )iul impinge problematica inrr-o zone mai presus de existenla ltri. cat fi ca stil. Diplomalia este o profesiune ve. La rendul lor. republici sau oricad violenli a jntrat in procesul creirii lor. atat de adanc fixata tn natura omului. ci fl|icurile considerabile Si astfel onoarea de a fi ambasador nu era cu u$unnld.. nevoia de de ceilalli. in sfera religioasi.

234

hcuti F stena lmflii

Paftead l|lat.

Dironalie

--

235

ale oftuiui: se super6, sunt impulsivi $i capicio$i, aproape imprcvizibili. Atet de asemenelori sunt zeii oamenilor, cat acestia din unni revendice firA scruDule statut divin cand conducitori, ca in Egipt sau Asia. insi voiDta zeilor trcbuie tn, atiludinite lor imbhnzire, secretele lor pitruDse. Pe fondul superstilii intens imbrali$ate de populalii, institulia specifici incorpom em Olacolul. CoDsacrat citirii viitorului in semne rale sau divine $i divinaliei slujite in special de preotese, avea la Creci o fulctie caracteristicd ti esenliah. Cel mai cele era oracolul de la templul lui Apollo de la Delphi. I Si ast5zi existA un adeverat pelerinaj la Delphi. unde turistic se imbine cu evocarea celui mai vestit centru de politica al Greciei antice. Nu e departe de Golfui Corint, iar la r este strijuit de Pamas, nuntele poeziei_ In smnga e inrrarea Pausanias geograful $i istoricul din secolul 2 i.H., pe aleea care urci pani la platforma unde era templul principal. Aria de la poalele lui c imprejmuiE de temple mici, construclii, sculpturi oferite de pelerinii cei vechi. Eroii, cet;lile, vi la maraton puneau tdblile $i consrruiau memorialc de rccunogti Pani fi tezaurele i$i giseau refugiu aici. Existi o platlormb chisd pentru scene rituale $i un teatru, cu locuri vizibile stance. Comori dc arli populau acest loc din care numai Nerc rat cinci sute de statui de bronz. La excaveri s-a descoperit moasa statuie a Cirula$ului victorios la cursele de cai, o mi
artei grecetti. Aici esle 9i centrul pimantrlui, or?ralrJ, unde intalnit vulturii lui Zeus, trimi$i din douddirecrii si misoarc Locul e vecbi. Pe la 548 i.H. arde un lemplu carc apoi se
struieqte. ln 480 i.H. perdi sunr oprili dc o furtunA provocati $i nu mai devasteaze locul.

(olul- Mai existau $i alte centre. Rilualul divinaliei ocupa un loc Inrporlanl in religic. Platon ii sistematizeazi filosofic zonele, ariland ca

Mai tarziu (secolele I II d.H.), istoricul Plutarh, el insufi numifnndu se prinlre sacerdolii de la Delphi, scrie nai multc lucriri derDre oncole, cercetand fenomenui profeliilor din ele, Si mai ales in l).,Plthiae Orucolis susline existcnla $i acliunea z/demonilor, inter
|ncdiari intre divinitate $i omenire. ,.instrumente ale zeilor, slujitorii fi secrctani 1or, cei care cerceteazi cu luare aminte sacrificiile ofe-

existi divinalie $i fArA extaz.

tile zeilor, care iau pa(e la celebrarea mistere1or..." Inieligenla tcilor lransmite unui suflet nobil puterea divinatorie nu prin cuvanl !i nunai prin scds sau o atingere- Zeul, ce nu xscunde inlenlional t(lcv;rul, e prezentat ,,enigmatic, cu aspect poetic", intr-un limbaj

Ilri

CuIn funcliona oracolul? O i'emeie, pfeoteasa P)'thia, dintr-un izvor vrnjit (paraul subteran Canotis) fi se inroxica cu provenit de la un foc de plante halucinogenc de sub podeaua de aun. Apoi bolborosea cuvinte pe carc nu lc inlelegeau decat !ii, oamcni sf-inli care o inconjurau $i care traduceau in vorbe de ambigue pronosticurile sale. in termeni modemi avem de-a cu un cenlm de consultatie de politicd externd Si diptomatie, onat de un grup de speciali$ti ce se bazau pe o documentatie de birc pusA h punct $i pe infornalii culese de o relea bine zate. inaintea marilor decizii, se cidea ca cet51lle sA consulte

apropiat de afectivitate. Nu sunt excluse conlucrarea 9i ralionalil.llea necesare 'inlelegerii Si cercelirii. Oeometria se invela ia Dellhi. undc zeii propmeau enigme, iar oamenii le dezlegau sensul. ls|e de relinut insd faptul cd oamenii simleau nevoia se se raI)fteze la o putere mistenoasi, in teme vilale pen(u exjstenla lor: r,rl'rr\ie!Lik. Dut( )i rrlboi. Merodele \rriJu )i eruL a(ce.orii nc &nuificative ale esenlei procesului: se studia zborul sau cantecul llsarilor, mi$carca pe$tilor $i terpilor, miruntaiele animalelor safiificate, fuunzele. paraiele, copacii sacri, fulgerele. zarurile sau pi0$1e de lenln. Oracolele se rfle pesie ioi in lumea antici. Cand Trairn consulla unul inaintea expediliei sale in Onent, rispunsul nrcotesei este trimiterea cdtre impirat a unei batiste cu caeva cren !u(e rupte- Sennul era: oasele tale vor reveni inir-un linloliu, ceea fos a $i inramplat. in combinalie cu templui Demetrei de la Termopile, lemplul de h Delphi era stalpul de suslinere al unei amfitfonii, organizalie tcljlroasd care intrunea 12 tribui. Bine slruclurate, cu aciivitdli de lerrlti, serbdri, strangerea de donalii $i consultanlh continui pentru l)r)i lalie $i speciald pentru treburile publice, ele au ajuns centre lr,liLice importante fi generaloarc dc norme, printre care $i cele ce l)rireau relalile inlre cetalilc independente ale intregii Elade. In [l]rr sfatufilor bDate pe activitatea de informare a temPlelor. sta llrice intrau iD procese dc decizie politici, amficlio ile (ce rcu [r,ru, conforln numelui. pe cei ce triiau in jur) erau implicate in lrcvenirca ii rezolvafea conlliclclor. Ele pLrteau decreta,,p?ici sa frc in timpul unor serbiri, lineall €vidcnla angajamentelor de pace.

f
236
J.,curi
De

scena

lunii

pdrco o III o. bi|httolt._

231

i{!A{iie de jurAminrele fAoute in fata lor Si sancfionau rumai cetetile se puneau sub autoriratea lor, dar $i ligile sau deraliile numite symschii. Acestea nu erau reoretic potriva altora ca epimahiile, indreptate impotriva unui aceasta nu le impiedica se intre in coliziuni de man fel, principalele doua [gi sau symachii, cea ateniani (creat6 i.H.), ce sfangea ln special cetaiile maritime $i insulare sub cerea Atenei, $i cea lac€demoniani (reDrezentend alianta mai ales din intelior, in jurul Spartei, crea6 ln secolul al i.H.), au declan$at pe la mijlocul secolului al Vlea l.H.
boi din Peloponez, care s-a ilcheiat cu inftengerea Atenei,

icr't'rrol 'Macedorria e.Le irvi'lsa rrr le/ iH r' ler'ru ,('rra mediteraneana va fi o provincie roman6

Romei inchide rJcrlcctate $i rafinale ale diplomaliej. Venifea

cif i'e

ii

inainiea anului 400 i.H. Un alr $ir de reguli, institulii si descriu activitdlile diplomatice intense ale ligilor, la cele, adaugandu-se lncA vreo trei importante, (Boefia cu Teba),
Liga aheean6.

tice $i intemationale.

Puline conflicte au fost studiate si citate mai mult ca peloponeziac. Descrierea Si comentaxea lui de citre Tucidide stituie o opera esenliali pentru istoriografie $i pentru $tiinf€le
Este de asemenea altologic conflictul Atenei de la mij

cotului al III-lea i.H. cu Filip al Il-lea al Macedoniei Si dis atenianului Demostene ( Filipicele) ijj,reptotg lmpotriva duFma din nord. Nedescurajad de capitularea de la 404 i.H., Atena pune 1a cale o coalllle anripersana in rezboiul corintian (3 i.H.), i$i reia cu acest prilej Fetenl_iile hegemonice ti f doua Liga maritind nteniand. Uzati de conflictul celor doi neimpec:rli, in!| un joc complicar de noua prezenli a per$ilor, gemonia Atenei e preluati de rnacedoneni, care reu$esc Drin $i acliuni diplomatice sn-fi asigure supunerea cetdlitor grece$ri devini membri ai anrfictioniei Delphi. Regele Fitip at lt-lea i$i gure spnjinul ei sacru, devine arbirru inrre cerili $i obtine vi
annata delinitive impolriva Ligii create de DemosteDe. pacea

practlcal cu \,oharea diDlomaliei si a callor pdfnice pe care le-a Galiei CeTar fuLre' urnta. Peniru fle;are balel,e din cucenrea primeFte solii' inde un num& considerabil de discutii, lrimite 9i izoleaz' cat mai mr'tlt inamneaz6 acorduri, 19i atrage atiali $i l$i primiri fiicul rezistent la supunerea pa$nici Cdci axioma oricarei auiorilalii supreme a in rnarea familie a impenului era acceptarea Cucerirea laciei de citre Traian a fosl precedate de o lunga

itr revendiLa oripirrrle de la Ro'na )i ALena si unde pr"{ine inarl'parado"al. conrrover\h 3'upra locuhri de a Europei nu a lnceJai nici azi Deotorrirea cea mai illrportantd dife_ rile irtre cele douisunt inse mari 9i de aceea rolurile sunt deschideri in materie de gandire Vcchii sreci au avut marile pnn lrctd (ii;sofie, logici, matematici) $i in $tiinla politicii' polis Ei sunt ti o expresie a unui sistem ;cle lo; ag$ament la dispersarii lof au lcootric cu muite sute de enlitali, care in ciuda fo4elor in momentul unei ; leclie etemi a mobilizErii tuturor nEjdii majorc (per$ii) Statul roman a fost un sistem monolit' o ua-uta unguiatd in rizboaie continue, ascuimnd ln ,ut, "u sd de loglca expansiunii imperiale l4area sa contn[re laza a e e:re pe planul civiLizaliei si nu al cullurii: sistemele iuridice' ape' tiunea administradva ii infrastructurile (ora$e, drumuri, o contributie lnsernale la re, bei). Bazat insa pe legi, el are

Er

rtra modema

iomci.

Iui porioadi in care Rorna acorala asislenli @hnici (bani $i expe4i)
l)ccebal.

rald cste instaurati

Asasinarea loi Filip in 336 i.H. aduce pe tron pe fiul siu Al Macedon, care timp de 13 aDi condu(:e campania sa istorici, o intare neinlrcrupti spre Indii, cu crcal€a de state pe tot parcur! drum lui. Dupi el. imperiul se spr.fge :in unirSlile mari ale peri dej elenistc care ince mai bine de doui secole duc culrula greaca o noui inllorire $i raspandirc $i. o daG cu ea, rehnicite din ce in

li

se pregite$le ofensiva imporiva

Gisim $i la romani nevoia divinului qi a sicrdlui Zeij fondatort ri cetdlii e;au prin definilie intercsali de perpetuarca ei Mai Pulrne in mArun oracole. dar in temple preolii lur,rpic€r citesc viitorul iaf ligile $i asolricle anjmxlelor jeffite Existi instilulii centrale. persoane cialiile iipsesc. Un colegiu al fetialilor compus din 20 dc litigii Daci acordurile 9i era specializat in r,ro.ti"o .ituulu.i 'ougi.. de iru reuseau prin soli, colegiul anunla senalul si dcclara siarea exista un /s [rboi, iarisi prin ritualL]ri Aliturj de i! f'rnle ..,aialr care rcplemcnta,cldliiic drnLi' rurninr "r 'lfrirrj ri in care ,n""t.J., nr:fin'/ JrcplJj. nlernJlior2l qclilllle inlle " pra," |Un'unl.'ou rr''rrrt' crnd err'"rL'r de li ."."'*,"

""'errrurr'le

238

Jrtui p.

rc?na

luml

Partea a IIt-a. I)hLotnalit

239

drept admjnisirariv. Ei erau speci;li$ri al rczotverii conflicte

tigii intle ora;e sau rdburi irvecinate apareau Judecaton numrlr aemperatores, care in tinp au airns si judece qi (

, in afari de pilonui legii, att sraip al relaliilor exteme Si flom.rei en ofgznir.ea. cdre erd .;nrl;
rLn]|orut

crpal pentu capacitarea oratorici fi persuasiv;. romanii ad preoc Indrea i rtcrilta d JemunnrJlier nureni ri rmpre.runani lcnenlor. Dclepar"le mdli. .uprir/ind nj1|a .r /i!.c per\o re. a u,D $ef nnmit p.in.?Zr lega ;nis, de obicei un senaror rmpon

pdcc. ubre!tncte .nxregice. CrLero prle, inrrcbrrc": ,,Auzit_a cineva ca la Roma si Ii fost ale$i soli ftr; hordrarca senatului?,, rnrc ue a se pronunu, senatul examina problemele ascujtand ooil proplncn. conJrllJrd re.dcrite direnrclor tadioe +i tuc!iu.rj. nule ln cu\ rnt; cu o (enj \ r loare rclol ic; t err|a. !i Suntem incn depdle de anbasadorii permanenlr $r practrca aceeai celor ad hoc numili soli, rimi;i sau reprezenlanli ai Ro S?rc deosebire de lumea gleaca, unde acestia emu selectati in

refnc ercn >i adoptrrea tratctelof :r dlidntelor. .lJrea de riizt

tululr'iluncrilur cr|e'lltScau tfinxlerca

,i ;hfti

Senatut

e

5i pnmtn d de

i

rril aurul grcu cel aduceau ei ilr$i$i Ronci. Demersurile lor erru !isll?te de un nragismt $i comunicate de quaestof senatului, al ri riispuns li se comunica pe aceea$i cale sau uneori direct, r-uDa din sililc scnatului. l{oma a lrecut prin lnai multe faze dc dezvoltare. ln inceput a rcpublici (ora$ stat), ce s-a Deniinut de la sfarsitul secolului i.H. aproxinativ doud secolc. D p; perioada a doua, a monari rbsoluie, incepe perioada pri ncipatu lu i, land statrl este un moir de provincii, municipii $i col?oralii. in perioada propriu-zjs tl]criald, tcritoriul i$i atinge maxima intindere, iar fegiuniie dcvin r cc ln ce mai greu de controlatSub principat apare, pe langi du$mani $i pneteni, aceasta a rela cgorie de intedocutori: entitilile supuse Romei, patenerii de tl. {r/ertrn;ti'l(J .d Sta.xl romn r arala cij u (ontedcml e de errlila!i r( e rLloidminr.lrca/;. lJfeprul ronrrn le rcordri o currsrJ<rrbi-" Nflr' i roM!!0rr!&--J}ffrrrn 9l Pn+re$L prlAlre-4arc v diellul Lle a (rlls leSdtion, lt rLitc soli LdL1 11t!!g{tl4ti{9. Pc misura extirderii teritorjale, soliile inteme intre centru $i lll)vincii se inrnu]lesc pe un mare numar de tene clomcshce: eveIimenle importante, felicidri $i daruti, cereri, litigii, rcduceri de
i

ur viitor drept nlumilrL Inre|rd'iul|nt Lretelrr,e s6 Jotau cu tundLfi. pe arul;loi 5i l.Lnun C;r,r mcrler pe rnrre putea tr i.l\o! u d; c de ri,,boi. Ne!n. rcfi. r',rrre arr.,r|Jie. .ti gercr d< t igii .e d€
sumu <uD^\emnut

Norme scrise sau curumiarc

il

apdrau. aDricipand

lnrpozite, ajutodre financjarc pentru construclii publicc. temple,

,pt:Fi

Cemlul lui Malte. undc a5teptau invjralia pent_r audienta la ser Aceasta avea loc in tcmplul zeilei rizboiului Belloria. Daca nu sea invitalia, se irrorceau acasi firi a fi avur discutia, la cxpi lenncnuhi prescris pcntru $ederc.

rr;iIe. l| amenrut rptr.al .J fjulocotut ulelonn t:filor iI cdte .c in.rdlp.t. u,tJ,c .ru p el Soliile neamicale erau gizduite in afara ora$ului, inrr o vili
Cind nri rc,
Dlnoea 0c

Hl";i),')ji,lii .otii

..Llemjrt;tri ,r rlerc,elor Duporului "resatia" didea raporlur in rala ienatutui

1

rl|rnnuri- Acesti soli i emi sc recrutau dinlre personallt;lile sau rlcnbrii curiilor loca]e, iar mersui la Rona, elentuala primire de |Jltrc imp:rat sau oblinerea unei asisiente sau a unor dreptun apafie l0 atrigea onorud, titlul de patroni sau posibilitili de avansare. Pe trfisuri ce cheltuielile administraliei centrale cre$teau, rcduceri]e l(n afecuu $i cjrculalia solilor. Asttbl. municipalitilile din Mocsia cr.iu scutile si transmitE solii de lelicitare la guvematorul rorran a] l)rovinciei pe timpul lui Traian. Sructura aparatului consacrat relaliilor externc se modifici o
(htd cu nrecanismui de decizii. in trecefea de la republici ia sistenrul imperial. Fraiele ajung in nana impiratului, in timp ce scnatul lontinui sd funclioneze cu rol de consiliu pe hng: acesta. ID com petenla lui cad deciziile najorc privind pacea $i lizboiul. DiplorDalii devin funclionari inperiali $i tot un secretaf imperial, tetll caDcelaiei, ii prime$te pe soli. l,l)gislalia fi pracricile legatc de persoanele aceslora raman insa neschimbate, pistrind in pri ul rand lnviolabilitatca (rdn./i lobe,tntr lcgdti). Se produce $i o crc$tere a

bii,

lormalismului. Se pestrcazd narmcle (praecePtoe) dupi care tre-

care sa cuprindi !i pe rnacedoneni.. I en. I rbdnurr'' ii.il.: .. intelegerea luj Hannibal cu Filip at V..i .. "l: ll"ll?lol:Ti:i.i.:: i""...:.. r 'l'::11 Y1ll: s L.1T.:. .: c-u' im tr "' .i:...rd.*.' uc tc L01'rr .. ....]. ."'.:..j. iar concurenla pentru Sicilia a lontirua! intre ei. nemullumili de brczenla romanilor in Iliria.'. . stq"' 'l !: :":::l':J'r :::: u ri.lca al Macedoniei se produce.d .i ''<'ri nr' '' lnr' 'rl r{J ii o hr'rr .....'. " l:"1.' "r 'rreJri '" "' tllc mediteranecne ale Africjj dc nord.cr'|e ra\orab'rr a ...r.:"'. il'rconjurat de sprijinul acordat de li 9i de hispanici.n N4r.'."..'.::...:...:i. . .. . Ceea ce numim matematici lrrbiloniani era o cu]egere de algoritmi 9i metode de calcul care Ncrvcau conlabilitatea. ."Ylo :-*'^::"'":: rr :. este distrirsb ]a 146 i. Pauza de la anul 200 a fost fblositi de ro ni pentru cucerirea Crcciei.i.le \rralceii' Dir nunclL J.e care dcsp"nca r"c<a ponJerenr In h\o-rcJ nJ ii L' ""'-':'.. politici salr straleg! erlcf..r rera'iro'.i. *. Grecii le-au urnat exemplul.... Si dupi iurinintcle rlianlei ve$ 'c macedonenii se leagd sn fie . Egiplul $i Asiria...l n....er'| ''rdrie ii'li.(.-)..1 mrtrirr' ci pre'lominart 'orcrcial: o( \eJere llro-': "r:J:'r-i:. alfabetul. in 264.'i l1.nraticd i$i arali roadele in alianle $i rolnana urnnre$e izolarea lui Asrlcl conlraofensiva diplornatici ..ce .'.:'.. Sun! pdncipalii cireuSi ai ideilor prac tice.. Hannibal vrea si organizeze o vasta alianli imiorriva Romei.: i. i....l.lil.".:. daca il credem pe Pliniu. ..i:. ..]. dend lunii.i.::::ii):::"i']l .ore il.a di':1lll !erd I:'"t'1"-:. .T:ll':. il..'..i:'l: :X. mAsurarea grcutililor.. \'L^"^:'l'-.)"-li ':'"1''i iropri"-zi'e "re 'u lr"..:..""i:. ...::... '."ll.. * e\cere'r'r. si asttel tncepe.""...'..un em inden-na" 'J o .Hi:1fi a unei a ir prima bunurilor $i ideilor.... Sulbrind plcsiunea $i ambiliile a doua imperii mari. ..l"ii" *'' * i. '.'.'ai. :ili. ....tt \..... o'"" in rip'Jrr xcel5l'^lTl:"1." ..^princjlLrl centlu de puterc al Fenicjei. mediul de suport pentru nersul civilizaliei. ."."..".canc r( ll:11r:Tl:... ..':l ."..... n."..l ..r" 'i c're inrc'e"rr c"'te pe obier'i\c I "::ti".. 'r'e'oturici .. ir'"e f]'l' :l:i::1" 're i.. avand acela$i obiecv. '.du$marii duttnanilor ca aginc_ lor"....l.i"'..17 ri :il::.rli""'.:j': n rau de isroria urre' PIofes'uni ca iil9":l::f (er diprc lii'l..:'...J'e '.l':::'::..ro'r indip'1Jrec nrar "i.".tia lucet un ror ca . J".lj....'. .'Ji.. lr sccolul VII i.:.. .'.r.1 'In 're'J 'ia''ir ""r'r' mrim''e ' aPo' ..$":i .... 1il"1 ' :i.Slrisa$l roman rizbate iD istorie: D ibal ante parta:t.. i].r'. lungimilor.'.'" * * I 1":i:: :: mecanisn de in ::. cea diin ca$tigarca de Partenerj ll|. Fenicienii sunt la apogeu dupi prima inflorire pc(recuti ii jurul anului 1000 i..H.. regele fenician Hannibal trecc Alpii pe elefanlii sii $i co victorios sDre inima Italiei.H. " l.. cand regele lor Hiram se aliase clt Solomon.' Tlvl'..'! p'"1'" our""'* '"e' acisrcnre [. iar Cadagira.lini compethori ca pe lirtnu- '"."i.a..li. Fenicienii au adaugai la matematica economici geniul krr.J. .. *.. iD tilnp cc tb4a mililuri sc mesoari in bntilii. .:*. In acest boi.i.. d0r a fost ulterior transformatd la greci in $tiillla axiomatica. Dipkrnali? 241 cc celc Jir lu' bure reddclrle cu\:rr'lsrire drplomalrce rre r5rr'2{r0 d< i. Astfel rizboaiele punice desclrid dosarul contenciosului ro' lllirc grec. '......i'erarrer Dar \'4eJrr-rrnx e\r'rcu :'i.." . Nlprafetelor.locuri Pc scetul tunu Paftea a 1-a... '.enii ::[. i. i"i.nhn 'i o Jrrs'c protne 'nri l'^il i.Dar intrc timp apar rc'manii.. " .. :. a re o $::..".1.:..'.r.".i I'uD'l A'nciirnu:.'i' '' t:rc mar rr n'i i'npa'a'urui nenu..H. r...":u"..i". ionienii aleseserA direclia Mtuii Negre.:"... .':1... Se $tie ce geometna s-a niscut pe Nil tot din motive practice.i.i".. primul razboi punic.) """ r." fi"i...Lr i'emarioturn isror. cron''rui a..il.Rizboaieie pnnice.. ".b.'".i. carc a dat cultu{ii occidenlale structura tehnic6 a spirltului lor anaiitic $i a ralionaIlcnlului lor logic.:1i':'.u i:'J. .-1 :l :"1]il.''"' *t''s". :.:.""|l'..'"lT.r f ... Icnicienii reugesc si absoarb[ toate ideile utile Si transferabile din lozaurul celor doui surse. .rl""..":.. ca un odel pentru intreaga matematici.'"" j'rni''j' '. ... -".il".ela(.i... ' s' Inclrne brl ci.il.. se redeschid dup: a]!i 50...'..'r -(ce'rL\ f" "'tuie iil Jp.". \cde'< il rclrlii'of ron Imperiul comercjal fenician s a format mai pulin prin arme Sr uni mult prin crearea dc puncte comercialc pe iedtoriilc altora sau tl bilind colonii unde existau mai pu. Pe vre llea cind romanii abia se eliberau de etrusci. r*...uo .:.... r'". exista un conflict in_ tro greci $i fenicieni pentru Siracuza.'car' '" i"T:.l:..'.. come4ul.. rc lin 40 dc ani.X i:..". ..fl..

punct de apogeu po rrrci.H. Existi ul de pace djn anul 1296 i. care imperiului de apus dupe infoducerea sistemului celor doi imi. lara tK)le de ascensjune sub dimstia Sargonizilor.purerea Romrr nu relrda in puterca mili capacitatea de a-$i dezbina adversanrl". Asiria devine ccl mai irnporlanl stat al Orientuluj Antic.r Jocuri De scena Lutnii Pafted a I-a.renrul impenal nistri alunecare spre personaje iresponsabile ca Tiberiu. alte entiputemice interaclionar in lume violent sau pa$nic. este un proces lung t1 o agonie lenti fi nevindecabili. intreFnand luri stabile pdn soli $i diplomali. cconomrc ti culrura.) o antiromane ce va reuni fo4ele Asiei Si Europei.. Spania 9i nordul in (onllicrele cu popoarclc In\adalorre. in mileniul al Il-lea . duri si casa !i Roma i$i insu$e$te Caeso. ii regisim in vechiul Egipt sLrb dinastia a VI-a. . imperiul proclanle cre$tinismul ca gjc oticiala prin Constantin. la cunea regelui Srrier Anrioh al Iu-lel rlq5 i. Asiria se desPrinde ptat de Babilon. iar conducilorii ei se consideri pusi de zei si re Eufrat Si Tigru Dup: cateva rl[tineascd Mesopotamia. ce apartjnusere grecilor $i fenicienilor. Cafi \ero. Cu nuh timp iruinte de primul senln al civilizaliei europene. Atuioh pierde batili cu romanii in anii 190 iar in rratatul de pace din 188 reDunle h posesiunile din Asia plete$te despigubiri mari Romei $i accepti sA l predea pe Acesta fuge inse $i.).deze aliatul punic $i pace cu ronanii (205). l culrJrr grece. cend Tebei i se di primul ultilrlatum inregisirat in istoria ii Gecolul XVt i.H. fii lui Teudosie.\. lunecoasd ca cu solulii mixte $i imaginative.rb Dotri." Negocieri se c. iar Siria $i Palestina erau rtele tampon. care se muti la Constantinopol. Ffui acces la mare in douA pinl.Barbarii". in fictul de ecloziune din Creta. lianle. Este exact de ce are nevole Roman in extinderea sa irspre Britania. cu crmbnr )r reulonrl anul i00) sau in revoltele dir Africa de nord $i in expansi Orient. dupi cum rapoleazi senatului consulul Laevinus $i este silit sd Fi rr. Diplon4lie 243 Filip prir organizarea unei coaljlii antimacedonene la care Liga erolidnA )i I rga aheeana. Egiptul $i hitilii erau cei doi competiLi pentru stipanjrca Orientului Mijlociu. a$a cum era Boetius. Diploma!ir medi grecilor $i fenjcienilor fusese nuaniatd.e Ndrtrrm uria$e relele de civilizatie maritimt $i comerciale cu bate bo lor. Tratatul este ilrit priD invocarea ca matori a 1000 de zei $i zeile din tiecare $j anurla o pace minunati 9i frAlie in toate timpurile. pe dilcrjte teme: cisitorii fegale. Marc Aureliu). Esle sulicient sb cidm RAzboaicle galice ale lui si vedem exceplionala impletire a negocierii cu lupta $i derea celei din urmi numai cand prima a esuat sau cand (s orcare la romani) un pact a fost incelcat- Dupd donnia strilucitoare a hi August. incheiat dupa rezboaie indelungi in trci varidoua descoperite in Egipt $i una in Asia Mica.H. In arhiva de pe malul Nii lui s-au gasil 360 de t5ilc de corespondenla diplomatici a faraonilo! cu alialii 1or. sunt prezenli in relaliile cu nomazii ce cucerisere nordul Egip[ri. crea. intre Ramses al II lea 9i regele tit Hatufil a1 m lea.i. Personajc distinse 9i lucide mai existau Mangaierilor JilosoJiei. Teodoric.Fie ca paoea minunate qi lia si domneascd intre copiii copiilor rnarelui rege al hitililor $i rfiii copiilor lui Ramses. S au gisit 1000 de documenle in scrierc cuneitbrma care dezleqi toate se- . cu capitala la Nini_ vr. este descoperit Mediterana devine Mdr.li. Rizboiul diplomatic continua. transfugi $i de data aceasta diplomaia ronand se asiguri ce Antioh pu€a conta pe macedoneni 9i reinnoie$e inlelegerea cu Rimas singur. principald. Existn o badilie de diplomalie aspr5. dut nihil) 1a rcmani.. in Risarit 9i Apus. Filip e mAini !i de picioare". in secolul )O(V i. dar 5i uze precise de asistenli reciproca. la care \e rdruga ilirii ti Pergamului. peipelii in Caucaz. cand preiau ii cbemase 0liaji Si qefi de a(mate. Egiptul ii mul! aur. Statele v('cine fac o coalitis care si o relinA $j sunt infranle. in mod riv se conslala ca . ^\ttoflr1 s prin toiture la 524 de citre stipanul llaliei.. ljn alt actor ocupi insA scena di l|lfcarca si se opund strategiei expansioniste a Asiriei care viza rontfolul narilor cii de come4 ce duceau la Meditenna.H. . urmat de greci $i romani.e produce In . marele rege al Egiptului. regeic fogo!ilor. la cfftj. urmate de anarhia militara a secolu I-a inceputul secolului IV. inainte de cortactul cu Medi cu InflueIIa ma'. \carc.). au deja state vechi de pateneriat cu Roma. .r fi Anlonini Adrian. d pi care e\irra o revenire . aSa cum rezulti din arhive. dupe sinucide (183 i-H.

ria qi filosofia $liinlei. Imperaiivul aptu[di vazia de la nord produce un prim tratat colectiv la mljlocul lui VI 1. di palalele quveranilor Europer. maximi ti nediscutati.Drumul Mitisii" se vor dezvolta comerciale !i vor circula idei. cand China este conduse de Marele ImDAral Galben din Sub dinastia Han. relaliile se vor slabjli cu Bizanlul si pe fai aneri comercialA numit! . ele nu re iomparau cu marelia r Dincolo de ei se afla China.H. exigent fali de funclionarii sii supu$i la surj $i examene in buna tradilie (onfucianisti a respectului competenii. cretele alianlelor. In cecolul T i. harta Chhei este aceea a unor regale independente.tate. re' $e $i ambilii. Dipl'noli. diplomatul ne altemanta pAcii cu rAzboiul 9i inegalitatea mijloacelor cD caie ilc pagnice qi mi.H. ei se ocupi de tenu lii ti a respingerii ndvElitorjlor care le inspiri o suspiciune orice era str5in. ha11ie' ceasuri. a Asurbanipal $i fratele sbu penfu Babilon.a c[ natura umanii s-a schimbat atet de pulin ln np si e neliniflircare inlrebarea daca am pulea gasi ih aceasld nari umand surra ameliorarii sanselor de pace. dar ineficienta lui duce la o noua unificare in m. desi tehtfca rtrzboiului lntrece intotdeauna cailor Dasnice. in cilrda capacitilii renarcabile a . chin sunt bogtfa lmp&atului chinez. in a au pArrun\ cu armele.itente. pulh prezenJi in scena Antichitilii. se manifesti interesul Denfu ce se lume Si o expedilie se iDcbeie dupi mai bine de zece ani. Remarcabila lucrare a lui Joseph cdhan Scien. o putere zatA este in misura si-$i apere frontierele $i sa htreprindi construclie ti dezvoltare. Este impresionanti lnstr persistenfa cu care ambele i$i inst mentele. Abia De la 138 1.. coslul plitit a fost menlinerea urui climat ce nu faja inovalia !i schjmbarea. dar Si faptul ca unele lecfii riman neinv.. Este de remarcat c[ numai ln pauzele dtoare ale pbcii omenirea schimbtr fata civilizaliei sale. este de retinut ca problemele picii $i ale razboiului au fost riare intotdeauna inLr o zona sacra unde auloritalea lrebuir '. Rapoartele soli trimisilor speciali demonsueaza cA Europa nu a adiugat tehnicile diDlomatiei cuceritorilor. diferitele regate 9i regiuDj ale Chinei formeaza unitar. Istoria diplomafiei chineze diplonatului pdtejul de a medita asupra perenitrfi temelor. dupe Asurbanipal. Sumerului 9i pe$i ii cunoaFtem mai bine din contactele cu grecii. cdre au intrat tarziu in civjlizafia occidentah. care dureaze ciica z[00 de ani. Izbelle nelini$dtor ntinuitatea marilor politici qi sfategii inspirate de geografie.. ln secolul aM-lea l-H. 245 !i comploturilor.Dar in primul mileniu fdramilarea revine $i in i.H. Negociatori abili $i rafinali. Problema pierderii cursej ln $tiinF $i n(. Este v[ constah.H.. colul X-[ i. mdtase . intrigilor crea lucrurj noi (tipar.H.logie la smr$itul mileniului al Illea este discutati amplu in . praf de pu$ci.d and Civilisations in China este concludenti in privinta. extra inrenlia de d se un diplomar ile vaa (a clabileasca rclalii cu Tmperiul R pa4ii fac tot posibilul sA deruteze delegalia $i sA o intoarcA dmm. O malie interioari este preocupate de alianJa Si suzeranitbli ti tin de un dialog cu exteriorul. Dacr luim ca de referinli anul 1600 d. campaniilot lelor $i caqtigirii de aliati sau supunerii ora$elor. oricat de splendide ar fi fost cur. Uriasul imDeriu avea rn sistem birocratic rigid $i conservator. per$ii ocupa locul principal in zona si declad regele lumii. Mai tatziu. Printre cauze ftebuie enumerate izolarea $r absenF x de comunicare pe care le intrelln diplomalii Din studiul radnci lor aniice ale profesiunii sale. informa!ri prelioa'e. In it. de unde aplrea o male la hunii nordici silbatici gi perseverenii. ca !i cu diploma!ia.244 locuri pe stena lutnii Pd ?a a III-a.ltoacele fo4ei suslin altemanla celor doua stari tcr.H. al Babilonului.

cehlalt fiind Biserica Aceasta lineste misiunea dificilA 9i ese4iala consdnd din crettinarea fi i-a dat controlul Romei. el prezinte pentru te epocile un caz unic de ilusfiare a tranziliei de la un si altul. a Charles Martel.Panea a III-a. acesta l-a scos pe Pape de sub suzeranitatea I0rnbarda dupi anul 900. Parcurgerea Evului conlimi aparent aceaste tezi a anarhici generice. . cca muli sieviti. Feudele mai mari aspiri la flstii stabile ca Merovingienii. Trecerea in revist5 n elementelor integratoare qi disrupi in Evul Mediu ne va explica pozilia diplomatului si negociatolui. triburile gemanice au inceplrt vieluirea cu populalia cefta $i galice. Aproape njmic nu mai seamina la incheiere in soci umana cu ceea ce a fost la inceput: inslitulii. ce rol mai poate juca un agent oficial al legA$rilor $i comuii in cel mai pestri! mozaic de enlitili formate din ora$c' e. stivilind pe sarazini fi anulaIld LLnta unei Europe islamice. luat. Este un magisual exemplu de vocalie civiiizatoare cilltudlor ce includ religia 9i doctrinele cu comporentele lor. in perioada anterioari anului 800. prctector $i apdr'itor al llisericii. mod de viale.rut empire pirira. opresiune Si superstilie. care sub urma$ii sdi au provocat-o. ni civilizalie qi infloire de crrlturi. Descendentul ei este Carol cei Mare construieSte un stat mare qi puternic i'I ju( de anul 800 Cu r face primul pas spre o struc$rA poliiici imperiala. anhenand dupi ea o rupturd gravi intre contemii 1or. ciutali. tranzilia prin excelenF. paginile ind galerii de portreie de imparali care s au hptat cu in condilii economice noi vechile culturi agri . influenli $i p prin a 9i acorda spri. regiu . card acesta l-a consacrat pe P6pin drept rege al ltolan ffunciior $i l-a numit pdtricius Rotntnorum. aprepe acest soldat al crestinaralii $i are nevoie de bralul lui enerP6pin cu Papa llc. Dimpotriva. in ciuda diferenlei dintre Bisence qi auloritatea seculara. de $coala realisli a relaliilor internalionale drept dilie peryetu: a vielii internalionalc.Cursul lui Duroselle de relalii nalionale se ituituleazi ?. Precedentul fusese creat in alianla regelui franc al ll-lea. Dar la un moment dat rivatca ii desparte. In acelali tinp medilezi asupra inarhjc.. in definitia ulterioari data de modemitate diplomatului' nici nu ar fi trcbui si exjsle intr-o perjoade cand unitSli]e mate si I foloseascA (statele) sunt abia in curs de construlre i.Carol I Mare leuie$te sa $i intindd controlul asupra feudalilor' supune crestireaza cu fo4a pe saxoni.noi intemalionale".fa5oara \rcme de sau cinci veacuri. in schimb. dar e$ueaze O singrlr5 familie. Diplomatie Si carc reincep 247 Capitolul 2 intre castel ti catedrali Prdbufirea L'nperiului Roman a fosl o lemd preocupante ome re in odce secol ulterior. Daci studiezi Evul Medlu. Europa se u de feude nobiliarc cc combini elila rcziduali cu vadurile mig populalii. lmparatul va fi unul dinue orii intesrativi ai Ewlui Mediu. cercctad de savanli ca $i de pu Cu toate acestex. comunirJ!isi seniofii? l-actorii supremi spiriluali fi ai puterii aveau nevoic unul de al l. pe care il drcpl punct dc rcfcrinli pentru isloia diplomalici. o prelungitd atteptare a lerii. cel considerat o adevirati pati neagri. Si azi Taci! $i Suetoniu sunl lecturi c6utate.jin reciproc. trece teste grele. cctul nu era doar inlocuirea pdganismului cu o religie qi o morali ti.Ideea cA o spec19 nozaurii dispare brusc sau ci un imperiu glorios iese din stimulat studiile si intrebirile societdlilor aflate in ciulare $i bilitate. un pro(es care \e de. lnvadatorii s-au scurs ca vizigolii spre Spania $i nordui Afri_ golii au rimas $i s-au cre$tinat. dar mai ales teazi permancnta $i iluzoria aspimlie spre ordine. cand li stripuns ti zidurile cedeazA in fala valului de populalii care fAln stavile spre vest? In cildarea uria$i s-au contopit populaf rparul popoare nor. ajuDsa vrenurilc noastre sub fonna proieclelor numeroase de . bate fj-i di inapoi pe musulmaniin conllict deschis cu longobarzii $i alte cetdli italiene. Inci pe alata dureazi Evul Mediu. Ace$ti doi poli ai societiii medievale sunt stabiii. Ce se intampli ins6 dupe anul 400. Umcazi marile tratate ale lui Gi Mommsen. ci pur Si simplu transfomarea unol nomazi in cetaleni ce produc si se supun uror legi generale. Evul Mediu a avut mai multi migcare lasi si se intrevadd inaginea inspirati de o omenire cop mizerie.

parrrn* i.: renunlc 'a po.ldi. dar uu $1in Iialia. a.J conlfJle. ceea ce micaora putere.au . Ca pape. Grigore a organjznr funcliunea legalilot. crr< sc supArS. Jar lot leu. fapt rinJul lor.eniorials u adrced Dlln nc.rrp. impiratul se vcde pirdsit $i izolat $i merge la Roma pentrLr a t 1 impicare. pes€ catva timp se incheic ]a Worms un concordal cu ur1 torrrt)rolnis.rrrea rchn'crlor JiplomJrrce.Ull acesta este deffonat de nobili care il aleg Papn pe Benedic\ piraiul ia in serios afrontui. consnrd din qtcptarea audienlei de c:it|e imPirat cu ior)arele desculle.n frnal rour. la poarta caslelului papal de la Ca(1077). dar nu s-a umeslccA( iD corducerea 'Ln 7 /1.Iiclard pap. It. deoarece $i rrl $i allul lrebuie sd se rctragi.'rpra unor lcritorii Sr reinnoierre darul lui P6pin./rli.ra). Aplica m6lllli dc in6rire a ierarhiei $i disciplinei. in mijlocul aces$i tumult se inscrie inse e\. nevoie de oaneni de carte pe care al doilcail ajutd si-i schimbul soldalilor la care poate apela oricend. si . Conlradicliile djntre lbrrsle polirice ale uror liri erilu l[|lloatate de diplomalia papali pentru sllbirea unui suveran carc il llcrl probleme. I era nomilal suvelanlrl.t lrk rvcnli in a doua jumalale a secolului xl avem un moment de inflorlre ! l)rp{litatii. dandule dreplun crescuie in relaliile cu l|iscopii sau autoritililc seculare $i asigurandu lc un statut de lmu_ nllllc $i de recunoa$tere. cum se lluuau diplomaiii s6i.r\ura dre un ecnu ma.lrdlr. ului licc.ot! privit ca o restaurarc a lmpedului Roman.e. inlelegand primcjdia adbuliilor ce $i le r\iea Papa.licr . Unul din papii numili de tanArul extravagant Ioan al Xll-lea. tr(i tdpi trrtr:thtit. l)cpa ClemeDt al lllea.e iflflu. un. ataci $i cucere$te Roma $i i$i rei candidatul. onli rra.r PJpi pe tcon al ). ulu!e. Carol coborM rn lldlia uolLrl papal a. impifalul din cauza fo4elor nor liurdc $i sicilicne (musulmane) cafe au sirit in sPrijinul Papei.iunca nr:. i pitutul Henric al lvlea o ia inainie $i il demite el !c t)xpi (la Dieta de la Woms din 1076) din funcliile sale Acesta ll r"rspu|de detronand pe impi{at $i eliberand pe supu$ii s:ii de 0lh! oblrgarrc de r-r da as. prochma pe rege imparat $i ii pune coroana imperialt pe aceasti relalie.e pe clr\cop:. rren<. cet ll xocsra din cauza distrugerilor sutcrite de Rona Pe calea ncgo llr'rilor. Existi LLn momebt legeralii. altul legitimitate. istoic prjn care lui Otto i se corferi titlul de impetat l.i . Iar c capltala l Rorira.irc |nrrL. define$te o doctrine de llllrolio..r.i \.eh.. a\igrrri.. mo.r emu In ochi. care ii numca pc li )clior)air sli.re rmpiel. Numirea ePiscopilor li revcnea in l6tt papald. dcena nou la Carol care il repune in funclie.rr'a'e .i-. Ca ir toate scenctele acestor dueluri de putere. e. Aiegerea lbstului cilugar Hildehlrr(l de la Cluny ca Papi sub numele de Grigore al Vllea aduce lll tconi un personaj intcligent ii ambilios. c. i$i face exerciliul in alianlele ce le iu ind irnporri\a proreilorului .ii Il-lea.ra mnsUlui priont. imperarul arc drcptul se numeasci episcopi in Ger lrl1riia. care n.nl6 a impiratului.ruix ic uren6 ce nu-i . Hen_ ' lll lvlea i$i ia revan$a in anul urmitot.itale absoluti a papalitAiii iaF de imperali $i regi.lxli \ubahemi ce av.. demilind dlr nou Pe )a' Si numnld un anlipapi. nu se simre in siguranHL Jjrrorul lur OIto T.rlra .ul cel N4afc rq60\. reprirna pe longobarzr.rclof ii cu tot ceea ce iNenrna aceasia ir nratcrie de putere niUtari. care impuneunPapegel lllrlrr.lr. cJr Iitte . El contribuie la intlodu- qrrux unui nou sistem de aLesere a Papei de c6tre colegjul cardinali l0r.ii de admjnistfar 9i aSczari l(' tlflusivitate.pir"txi. rezervain(r .ltrr. tir penrru Je/!o. (lflr lnrctic ilduriIi avea pe Papi drept $ef. . datoriti diplomatiei. Acest proces de sprijin reciproc $i complementaritate. cJ in c.r:.'rt rer ie Inler\irrc nu atrr in p vr. Alte episoade ilustreazi degdngolada pe care per de (irre. Este cunoscuti penitenla aspri impusi acestuia.ir)od.".rfmr)ul lu' Ca.vtl tL. CinJ Papa ac di||cr. g:turile prietenctti continue $j sub Papa Iron al nl-lea (?dS" care trimite lui Carol cel Marc cheile mormenului Sfantu\i $r Jrapelul Romei. care fdciind din nou odine Ia Roma viseazar la un rcmano-biTaniiD fi oameni dc controlat. nd \o.lrrra nc lorn sr alege (. facand sA creascd autonta- stabile$te intre Plll)lllitate ti normanzj $i nilanezi. unul fumiT-eazi fort6. Meciul este totufi nul.bu laic. in zipadi. Uhima m.i r"-nersc. specirlr. Ascensiunea nobilimii romanc Si acapararea controhlui Romei complice ecualia puterii. .\i dreprul de a-i demite Si de a dezlega dejurimantul de credinlii $uPufiii lor (. rl inl. dintr o serie de lrei conaljonali care ii tt1. Rccunoscdtor.Stalurul l{onrci a li)sl irrlor(loruI |||lrIilrIlr Orn$Lrl ctir (l administralie civili (prefecli sLru Nollrt). rlc cnfor t)rcloIlii sunt climinatc priD inplrltului Henric al lll-lea.

h"'nutui. deslianarea./boiutur.Lr trTp ce. supu$i necondilionat Pai) $i albii (moderali./ 250 . Iar allii Ia I ut tnt? irt a t'\ ltetlr P t(rea ninlii o nr SiJrtlzd')ann? ' l'oetlrl infiercazi holia.tia' regele Neapolelui..^'. multe la Papa pe IangA regele Franlei $i doui h regele Unganel. Ata ca rn:jarril.i.r suprema inspiralie Divina Conedie Singxa 1314) l[lisfaclie em se relni locuri in lnfem (scris intre l3l2 Si si plaseze in Paradis pe in1*pti $1. Frederick al IIpnma Jumitate a secolului al XII_lea. ascunzandu-se $i scriind cu riirdciune. face papei promi:iuni mari. (het )i mrop a to.of de Ezbor.5l ploclJma cu r(e\t priler o frcc genemtn I La d|. anulinftr i toate funcfiite.a din nou ichrnbun de acu/atii de btaslemie. in absenli este condamnat la ine.crte cu rlcr regetui gllel.iguta c. Frcdcrick rsr reia. srudia geneza fi evolulia limbilor. epoci i"i.Ce teand. lerminate frin m raper Dar trnatUt e lncl pentru rmparat iacr in ulinul nird. an. papd sau impirat.)' .iratri germrnr au to5r pe prc.16 1248). cai luarca 1or ca pretexl pennu lupta amrhice $i lArA la nivelul traiului cotidian al socie 0i|ii pentru pulere a inalivizilor hiii. pierde rizboiul in marea campanie Italia (12.ilo. dupa ce de\enr. l::l. pfoc.aprd).cr n prdcricidn ar drplotnaliej $i spint nelrnrint..te? Cej decafi stAmbati t'icleana VAfrange lbat l tirdtnjoseste? Vdd unii cun ftNnesc l4 o sfiana. oricare ar fi fost ca$tiilr'rr(rul care i-dr fi subjugat. pe care o amtni rirlp ue zece anl se ocupa cu organizarea Siciliei. in rcaliiate. Darre spnnea ci la curtea lui s_a cur noe.c regc genn. trandivia. coruplia $i atrigatori'. vizite la Genova pentru o chestiune c rclalii cu Bonifaciu al VIII-lea la Roma. papa crigore al IX lea este supirat incat 1l excomunice_ inaintJ de a iircepe cruciada. care a :mDan.n Sicitix comunicarea e. incoronat ca tmr R^oma h 1220.tocun pe scen4 lunii Paftea a IIl-a.''inru.j crerle in defavoared lierl: oi ?'lp1 mulre nec.loria cullu'ala a h. fo'r lu a utteriorca modcl ir.ll Ir:". r ua si maioritatea florentinilor.lu.ri\oajea vri pnndlor de Frederick al It-lca. c ]lelile.r.dar lsr de pnncipii a Papei Bonifaciu..a harem.iluatI pri. Dar acest partid cntei si a awt misiunj lllll'I:1. . cet Inar bun dlpi Carol . cu b01i'i lwnea nou4.in piomovarea artei neg . Dante incepe peregrinarile sale.ti de critici la adresa Papei) Pentru rrnle.Suge po.r pe picalo!ii recupe'lbiti Drnle ilu\rredd ilrrri. excomrnicare. el crrcutalre de emr\rn rmperirli ii campanie de drplomrn calugAri lru i preglli ra\corle npotn\r du. di lla $1 ci-sAtoria cu fiica regelui ritular al Ierusalimului iun cruciarj ii aduc drcprul la a(e\l ljrlu. Dante era Guelf.l r d s?nerut. Fara a line sedma de r. ( lLrr nludu: u dra\lrci drvi. con\rar d La de lone nu le permile nlci Lnuia o \ictotie. Negrii preluaseri puterea $j l-au llcs aitfel rphiunit. care cuno$tea bine vocalia de afaceri lumesti. ... albii au lost mai pirtida pierzdtoare. N at r. arur. ' |i-acut11 Floro|n pLAngi ttet attgAnfii . neconvenlionrl. 5i al rcgiunrlor ir i izz. nde erau rcprezenrare tematicienj toate Pl insu$i potigior. lill-Jliii $i filosofi la cuftea lui.rlrei Und drnlre rnfrunori r losr Danle Alrghien El erd diplomrr in Juiha rrrt'i duse cu bine la capdg alianla cu Vene.rrada. roara rrropr crtc$(e denunrul papei 'id.manulur. \azarerLrtJ.. rclul imparatului este n per'sonaj pltotesc care iese din standardcle vremii ca inx j Ilalie in dou6 tabere ce s-au duimdnjt Si mahratat in tiecar€ )i pe l'iecare . In|1orrof.. in Ce nanir puter<a pnnlil. rne poll(r. se rerrage in sud moarc de rrisrete.rzuri priterLrire si de disiJenrr lir. Guellii erau 'pririnrrorii Pdpei ri 6hibelinii tr. in t2J0. nurnoti vd sfiPane.l un neil regr. ilar ii cr. av. li|. si recl.. Brani!6 fi la Perugia.+.qn numerogi. crind rn rdre<Ina. jJr rrr Pursarori.a ri Boc.liruie un regim mnndrhic cer /d(. (a \a c.-1q..el \4are rCharlemJgne).diplomr!i !ul'ivlli care cuPdnd in lra peuar.'.r e rnrelese nici i.lnicc Urnea. Acesl om rosu. DiPLona je in.r ri ru grea in care nu diviziunile majore sunt ant de penlmnzilic. nici ei. nelipsi.acte imprevizibile: esle regele Siciljei..3ciLr' in acelali rimp ne u Jee de(Pre il.urir imDJralului. $i imparatul Frederick Aistins p. dre toc rmDac intr-un alt act cu aceia$i actori. i cruciadd la locurile sfinte.rn ta Air Ia C rltJ...rJl. urmaioarea."-a exolic..inLl nanii $r imp. d prirluloase.r ')i 5. nici cetilile lor nu aveau decat de pierdul (lin lupla celor doue fo4e. B"ll.ea'Id fisuA unasa nu vrcnmele t). universiieli $i $coli medicale. ttedenct este incotunal rege 5i iri a.Orgalii tlta Purldtc de$nntutd llrclu C.vr.:e urrrlara 5r anumrle drepturi sLnr recunoscute $i.ia itrliana.oTemj Pcntnr du$manii lui. .: lmDate ai el in doun: negrji (radicali.'''.

nici ridicolul 9i oribilul spectacol al or lrei FdI. modul de a a ]Lrprele. bresle ti negustori.lemandu-se.invarianf' $ave. piresirca mei pentru Avignon. rol pe care ll evoct palat impozani. Dreptul culumiar era dezvoltal de ora$e. nici marea schisma. culturale. care apa4inea teoretic regelni Neapolelui. iar definilia suveranit?ilii (fiecare e s6pan casa lui) o suslinea opera de descen[alizare in imperii. Augustin. defaimindu ./i:!tidna imperaFi. p6$rarea pecii qi drepturile ului. care-qi anunli in nune voa universald $i un lmpirat. loli ble. intre 1309 $i 1378.i islamice.Jocuri pe scena lumii Partea a III-a. toale acestea fiind I[ ||llcr?sante penhx diplomatie . . ca factor ce leagi intregul mozaic de endtiti. De data acesta. 'icat ar parea de ciudat. Dar cre$tinilatini se considerilotu$i a fi una " Accenrur cade pe romani. Cusa $i atlii). bizantine . de dispute doctrinarc $i de 162endemic al clasei impotriva clasei. cea mai fragmentard dintre lumi.. Sunl doi factori integrativi impotanli Fi vizibili. care pdvea *zboiul. lisand sectorul secularist sA organidreDtul cutumiar $i cel civil.romani" nlr numai ln sensul sediului unde oficiazi Exisrau $i alte cdi de dezvoltare a dreptului in societatea medieli. Dintr-o dati. Papii se concontinuaiorii unui imperiu care terminase prin a fi cre$til. gele Franlei este cel care vrea sa-l ata$eze pe Papl intereselor Si si galicizeze papalitatea. nu pe cretlini la autorita!ile papale. Existi un du-te-vino de papi carc se mut6 rdzgandesc. Thomas D'Aquino. doi ani. de probleme ca suranitarea. de calugfi sfinfi (Sfenta Caterina de Siena) care lmp6care. Limitand pe imptuali. prizonierii. factiune contra factiune. Mai degrabA interesati de o res publica . Nobilji creau un cod cavaleresc. O buna parte din secolul xIV. capul Bisericii catolice.Nici captivitatea de la viqnon. plin de nea$teptate sfrAluciri. Ei Itivau toate componentele acestuia: structuri ierarhice $i autoritap. Acest nou sediu este cel pulin la fel de pitoresc !i plin de phri nea$teptste ca Si ir episoadele anterioare. cap al Sfantului Imperiu Roman undc s€ incoroneazd al doilea. Avignon a fost centrul papalitalii. mai inainte ca dreptul ional al bransei seculare se fie elaborat. mai vlu ln evenimente decat orice perioad[. militare. Cre$tinatatea era sfaSiali dc confli sunt . Di|tomalie un 253 meni spectacular: mutarea sediului papal iD Franla. de schisme religioase. sl5bindu"i autodtatea $i li lntr-ull climat de inffige $i competilie. ca Henric al fvlea sau Freal Il-lea schileaza phnuri ln aceastd direcfie. zenand doui institulii complemenlare (cultura $i civilizalia). rege impotriva rege. gjoase avea un acoperi$ comun 9i o referintd unjci Se sc ceva in procesul contopirii populaliilor $i al amestecului de i enle germane. Djplomalii a clinarea 1or spre factorii integratori ca valoare de .' in timpul lui Dante se produce in istoria papaliti. tratatele $i sacralitatea lor.tii stabilit la Avignon. trebuie sa rniasci impreuna. noul Papii devine chiar fostul episcop din Avignon. o fortereala $i un pod inuat ln ln tumultuosul spectacol.Din punct de v€dere al plomaiiei. dominarea intregii societati.e $t ercomuni -se reciproc n au reuqit sA inibute simlinrantul vital ci toli ii. structurA economica Oatifundii ma_ sdre$ti). Exista un Papi roman la Roma (sau temporal Avignon). Un analist al perioadei scrie: . Vocalia juridicd a bisericii romane s-a v6dit in mod natural in voltarea dreptului canonic. Dante. intemalional public era vizat de clerici din cauza caracteintemalional al bisericii ti se ocupa. djferenla principal: era ct in 1400 Vestul se consi tolu$i ca fiind o societate. Ceea ce este roman este ideea reinvierii sub alte lorme a strdlucitului ii puternicului riu Roman. papii lncurajau suvemnitatea nal[ detinutd de regj. mergand pana h arta monumentah Dar mai ales resI dreptului.. suplinind lipsa unui cod de drept intemalional privat. ratul Ludovic de Bavaria se infurie $i merge la Roma unde i leazd un antrpapa. Dreptd canonic era mai evoluat $i domina multe din relalisociale. sub legile lui dologic. de mai muite ori. ne htereseazl soarta li€i. ale c6ror urme lc pistrar ii institLrlii. de genii Si de opere cu peste veacuri (Sf. o mlnasdrc. amistiliile $i pacea. De$i adresate problemelor cleru.. Dreptul intemalional elaboral de biserici privea distinctia lntre boiul just $i cel nejust 9j garantarea tratatelor prin sanclionarea ligioas6.laici sau clerici.i. feude Si unitili politice. competitive. cu4iie canonice ii cuprindeau 9i pe laici in cazuri care pdveau igia. Autodtatea bisencii se menlinea.. chiar dacdj repetd $i decorul nu rAmene acela$i. administrative. de popor impotriva altui .ln care schimbarib suft rapide. Un fost arhiepiscop de Bordeaux Pape n-a mai plecat la Roma la insistenla regelui Filip cel Bun.

aflati iir cele nuj grele momenre ale exi sale. care a invilar arra nrilitad in Scolile Romei. Si era Bartolus de Sassoferato. dar am fi putur alege Reims sau I Unul djn tumuri e inillat la 1150. n au putut arabii intreline pasiunea iniliah penrru $riintE? Cand scolasllca dogmadca s a sclerozat.ir sunt ridicate tungul a trei sute de ani (1050. Ei si cuprindi intr un singur corp de doctrinA de drept civil in nle bisericii 9i curumele orafelot pentru lntreaga societate a \ Diplomatul F\ului Medru a awr panea lui de \chi trdit intre doud puteri.ii la aceastd pature riguroasA. si cire oferea mai sigura baz d pentru o societate complexA ce se considera vate din Imperiul Roman. cu ramurile lor de riserit $i apus ostrogolii $i vizi gotii. Sunt catedmlele gorice. Sep. Diplonutul noteaze ce Evul Mediu a avut piramicieie sale.rrarea secularului de ritual. SuDt ridicate de ora$e. are ghea in dreptul canonic. atat de impo(anti in proiectul integrdrii europene. Hunii cu Attila. scormonind in mo$tenirea greaci. Aristorel seculariza gandirea giin{ificn $i. unde au un rigal propriu intre 489 $j 553. go1ii. cand viotent_ Insistenla asupra acesrcr concurente nu este cernti doar de inlelegerea temelor $i care cople$eau diplomafia.biciul lui Dunrnezef'. lumca islamici. Vanddlii coboffn din nord. ca ti chinezii. struclii inporrante qi durabile. Mergem la Chartres.nremarional de/\ollal de canonrcj era cel mai rmt. nominali$ri $i conceptuali$ti e reluati azi in reoriile tognitive aproape in aceiaqi termeni. Si incepem cu fluxut populaliilor nAv itoare. ale ciror inalte ii asc tire sunr adevirate srrigite citre cer. celebrand gerea greutalilor. O lume mull mai litagora. Din puncr de veders ]sronc. Nu pot sn se ateze in regiunea Mtuii Negre. ajung in Iralia $i Spania pe la 400. n-a ficur nici acesr pas rstonc. Aceea$i bazd o luau juri$tii civiti.lucuri De seAa luni Pattea a I-t. Dar acestea nu sunt realzarile Papei.i de calcdrale. unde creeazd un regat $j nu . $tiinlu medievala a acestora este infloritoare. una seculare qi alta religjoasa. aviind altd religie monoteisli. ca o cuime a ironiei.tie. t)aui la infrangerea din 454. praful $i valtoarea unei scbele.In sculpturi sunt omagiare cunostinlele din lrivium cvadrivium carc cuprind geomeria $i arirmerica. pe Euclid Si Castelele imparEilor. era luar din rraducerile arabilor 0ltre l-au descoperit primii. ln fond. dupe 500. dinrr-o direclie hordici.Aquino. Este reDli in piatri a o^perei lui Thomas d. a Carpallor. in lumina mislici a vilraliitor.. despre triinli $i rehnologie vo$e$te vizitatorului de la Chaftres $i pilagora de pe latura dc vesr I catedralei. Vizigolii jefuiesc Roma pe la 410.. bucuria supravieluirii fi cerand mitA $i pentru umanitale.1350) 80 de catedrale 500 de bi! $i rici mari. Chartres e cea profctici. terminata ca un mecj nul. ceea ce inseamnd (i1 trei generatii vor trdi in umbra. inspiimantA Europa timp de 100 de ani. se lupld de suprema. ca lpoi sa stabileasce un regat in Africa de Nord. in toati Franl. pcrseverenti muncitoare. de negustori qi populallc. poi fol]nead regate in ltalia Si Spania. de consilii $i bresle. cu a sa $coah de batoli$ri. care i onau cand paSnic. Dutlrii Si Nistrului in secolele III $i IV. ti Toynbee susline ci resortul de dezvoitare a societililor sri in c$plul: provocare $i fispuns. Ce mi$care de idei se produce in jurul lor! Cearh inlre reali$ti. fiindci sunr impin$i de Ia liprte de huni spre Europa. Sd ridici o catedrald cere uneori 100 de anj. dar piltile s-au separar treptar. Spre sfarlitul Inperiului Roman apar la granitele lui esrice. autorul lucrnrii S Theoloqiae. omul se simte mic sub uria$e bolli spri nite de s6lpi masivi.drept intr !ional". anonime $i tecutn care dezvdluie de provine enereia necesari parcurgerii drumului dureros at maUnde tilof prefaceri ale civiljzaliei. Dreptul canonic se baza direct pe dreotul romar Impresiond prin raljonalihrea $i ma\imele (ale. Toati matematica vremii era de altfel coNumatl in plan lilc arhitectilor. Nu ne miriim astezi cand aflem ce notiunea de . Conceprul european de subsidiaritate vine de acolo. Diplomarul i$i mut:i privirea de la curli fastuoase Si de la evenitrenrele triite de vadurile societir. dar sunt bEtuli pcste 100 de ani dl) avari $i longobarzi. De ce. Nimeni n-a rit o. tichjdar de hizarlini. In interiorul lor. a statului de religie Si a gesrjunii laice a societitii de culri rea credinlelor este o ollerd grea. Nici un secol nu a cunoscut ararea provoclri. Dtt. Ostrogolii se a$eazi iD Italia. realizati de societatea eurcDel pentru ci a abordat o de la incepururi. . nici ale lmpdratului. Dar sunt invinsi de arabi. s-a niscut revolulia qtiinlificn de dupt l{cna$tere. monumente nepieriloare ale ar tehnicii de constructie. Cepizii contribuic la aceastd victoric a oecidentului. ceea ce a zidtunicit $i impiedicat toate incercil cle a se modemiza $i a tine pasul cu istoria.tonatrc 255 Dar dreplul . Toate lele i$i au personalitatea lor. llllinlii invadeazi in secolul Vl Italia. regilor Si nobilitor sunt jtlcarii fal.

:.1....."x8 cucenrea \urd >ia trunutui..'.Tilil.:."'. insu$i termenul .::ll'l:i.-:::"::.7 .:. i l# I.. x""rr.^l:*. \me abia dup: r@' cra vorr)r .jf *T:::.:'].iliJi.?ota!e..i il: . r\u mai era uo. oi. ":i. p'.jr . l..i..r:l':r:::'..j"l ?i:'l p"". .i_t.. nranilcsiat in maturizarea limbilor nat-ionale.".i ::4". jnrrepr ind.... care a ficut cat zeci de rizboaie: I eagrtr de ]a 1347.. dispute filosoficc Nu putem omile din acest tablou nedieval. l .'J".i :li ::f jr.l'V . obscu( $i irriit:tor.: . iJii. . ::'rJ. Morbii ei au fost adu$i de o co(abie de la |r Messina $i in cateva luni ciuna ajunsese in Nord $i 1n AnlnlFo m[nlstire. 5orii ae c..llil'.nalionajismul" secolului tV.t. *jt':ri:i!1'..r -l:r': "0". ii'u.(...a.. i" rrr-r..igll ":ill ar pdrea ..l' . Romr e cuceriid de Odoacru $l LL 493 de ostrogoli..ti irrllc.ilt.. Se vorbelte aslfe] de .f::fl L"J"T :rff : J irl ....i .xri.. Registrele parohi. plin de nenorocili 9i l{vcnifi mjraculoase..::iT "-'* "./"jii{ j: :iH J 1 lt .l" cd dupa rmpefi ur carcrir :: :::::j j: ::. cu diplomalia sa generalizaie $i extinsi intre glo l0r(c unit?ilile unei societili fragmentatc ce tr6ia cu amintitea Imperiul dc Risiirit' rlol$ei Rome.""ta l. .'.lliJil \taluj tlanc. ...rl ..":i:I:"::i"ll ::.ft l. bulgari.:':i rur " hi': ifl: tnnitf I . sata . o alt?i mo$tenire a acesteia: IuDlul ci el a supravieluit in edilie cre$tinata de Consannn cel Mrre. rar caredralele pnt anunta .. romane. .'#i""1"x..""#''.:. i.. .". :...pcrenir. ff.. din 140 de cilugdri au ramas 7' trei sferturi noteaza cA in Dol)ulalia Toscanei a pierit."."".. l'. Ifirtn n-a avut doar provocari exteme de tipul nivtlirilor.nrrc ' ce rmpranr:.y:r: *:i:r y":i:.il."f "" -.iil+: *y.ili Lrn triLrmt tur.""gor..ilil ifl{ .:i .le de boald cate o jumiEte din locuitorii populaill lier secera.onie.1i.r:"'"'.t{)lii..lf.::in se aced.. g." .. . sinuos.. ceea ce nu'i incrimineazd eficienla E un imperiu mare de . c € donme$te intrc 527 $j 565' Lufiar tlna in lralia {i oin cfiica pana la Drrrire Ii . ..'ili.i.T. Imperiul Rasiritean respinge. se datoleazi mai mult diplomaliei decat armelor' l)iDlomatia bjzardnA nu a lbst evaluati de islonografia occidentale l .i. ij.":t.]Jil.. La 476. care I_a aar oe " .. in aparjlia lite turii proprii qi in avanul vieEi intelectuale. ln geanta diplomatuI rc giseau pocme.'. Activitilile productive $j comerlul se opresc' ca qi marea llxurie de eliberare a Spaniei de mauri Speranla de via15 cobo_ .i...ii . Slab. pentru ci Asia isi lcftc primul asalt prin otomani.:r. Hi.br de i.l.".il. .. .ir*.1....::l:'l: ":.ili.tntinopol.Tl#?i j."" ilnx m victrnr ..."I" ll|.:.'au. ( .illl.^nl()lia c subjug mongol l)0r ccer ce tlu pol facc puterile l.:. I ilf ll: ::":.t .f lini$le$ dechr prin inrrrvellh lui (. 394..lu c'". *. iu!ll ilnl)nr]ii ll0Sdadului $i califalul ."":""1: l11:lirea monsora.:ff .:l : :: ""t. mengaisre Pcnh! Europa.d.ria.ifi1l: . Populaliile care suI focuri colective au reaclii neobilnuite pe planul ideilor' Existi hlrrilali noi care se creeazd in jurul identitililor latente: regro[.rn^:rffi :. r" r:qi. sru patriotice. Justinixn.' -.:.l::l {: .. rwari.. meroda r ap. lN 32 de ani in prima parte a secolului XV.."riil.-.."::11. . dar pompos Fi pretenlios in gesturi..'. '.r(a orJrneror a.l lfiC"-r ..:ll:::.. 'i.iirir'')'iil..:1.j.r.E:f rarani disrueard ca ra\p.lli ilil. sra|5rrur secolurui Ly unsurii Panonr.?:T.Este probabil ca rcestc trisiuri si poati fi identificate ici Si colo in diplomalia bi/lntine..li . "ii 'rr"r'aIC.xr{ r.i4rrrd ir r/r/ urm 'nLr hlr*jfii ff"l:l ::::*.l"ll. 2. trecu[i la l$hrn.il.*..{tri :.r. n(lucc la indeplinire eroriunc0 iDlemtr a mongolilor' facliuuatlurile. acomodeaz5 sau lrimite aiurea pe huni.:1." .:i"'ff:i:il.dcviraiul seu merit..n . creeTe ..:.l#i.d'r.j'i. (r nanul d: i.lli jirlj.1:i:: ::::::.'i...r"..r.:'..bizantin" a fost folosii in anglezi pentru caracterizarea unui stil complicat.. il ::::.T:. ::...:l#i:'i.:::il :lll "*. l*?+ii'fl i".lr p*.r 1. siavi sau pe$i..A ttt||i ii o catastrofe naturali.fi .j. imediat dupd ce sc produce diviziunea intre est Si vest.. il.li1':.:..'u i.. inci 11 secole alupi moartea imprratului care s-a instalat la (lnrst.".ufl se t pJ!6nu hnn|i 251 :il ::..r^ boo.. xr.j.i.: :l:Jtj:i.l f#i.ln\ rrrmea/a o penoadi Je drD ::r. y. i" (ui In .r..rr.

foculuide oe lr Conslanlrnopol Sriru ."nL n..1 dir Consranti lul cuceri! de cilre cruciati. ci adversari iDversunali pc loare ionrurile.aF ll. Primenscd lovitura de la 1453' cand folo::i. un proiect buD pentru prestigiul ei).tri!. a lhcut ca noile cu(i $i cancelarii Ris:ritean Cercmoror state si fie lribulare nodelului Impeiului r.1r r con\iJerat o prerdula ri \(eptibil! Lle un jxt fini credinF afi$atd in rirulatura sa de imperiu creqtin fi a res pulerii romane cu lumea ei mediteraneana. ca la 941. Dintre icolile diplomaticc preluat idei. t'.auerc" con\lrrrlinopulului ub ii. Nrcol:Le lorgr \o$ertc p r 5i rer minuloP.^d_"-1.. nurmdn/ii apar in imediata vecrnatate a !u !4!!!qarg!|l!!'. a. Astdzi istoria descifteazi in decl Cruciadclor un $ir de morive nemirturisite carc conveneau ratului Ghbirea feudalilor) sau bisedcii (erelici mulri ce Fe[ stipanid. Srd. onorld dr-uri c' atorii ctr 'r*" i"'.:!..ljer Aria bizanlind merge de la Euftat pena h Balcani. ani\tici si economic.ia"ntuf ou mis o greqeala slrategicA fundamenrali.. r :i inrrfildtea furr'l'ei 'lin'omari'e ru PUdar .:iale erau lratare cu Genova $i Venefia. Apusul fi Ristuirul Du mai sunr tucr mecar de credin6.. Dupi anul 1000 incep nenorocirile: turcii selgiucizi A\ia Vic5. mainile lnusulmaniior. Mr t timp.r FLrLrlaSr 0 r otomanilor.ie. ce va ocupa (ruI DreocuDirilor lor' Trecerea prin stramtori $i privilegiile co- i iiir".eaz: opr croeJrlri r. Pe o laturb a bisericii San Marco purem mrra cer prtru cai enomli de bronz luali la 120. oi pe loniile triburilor migtatoare Ru$ii. unde afld sub contml.e de \rudru Nu era neg'iiau nici incum i. fascinali de frumuselea anX.""'. Sprui0i (le sud-cst gi 751 Ravenna.7 :!9!l!!!J?!il6!td tqm consolidcazi conlrclul 1lsupru Aliicii.. in locul uner rii Negre ri urmufite DJrr.Comuir. piese de afiA drumul Occidenlului.lirndbila vdloare:-s pe diplomali lncd o mie de ani. folosind arma secrctd a.tcc|lNt sl !r rr rrrrhr lrrirlti I'rrrrlirlr' clcliurlur\rbiliua a Iovil solllbrlltrlrc hrlrlrlrlr.i apetitul noilor pafieneri $i nu o da16 Constantinopolul pe lupirA de ru$i.aro. Dar^Inperiul de Ri !ind alialii Bizanlului imporriva it trezea.rr.a O".a int U^. inteneietori de colonii in Marea durLc ele. rlunur ni'ru la.. metode si proIr)il in conlactul cel maj srans $i care a r"u"i.. bani. in vecrn'tatea ale aces LLiui Bizan! inci viabil. iarAdriatica devine o mare venetiand La acest moment.5ri Iici u ur)r. ' i" 'nrr.'onun..rr" (liseDsiunilor intre du$mani Era o diplomalie bazatE Pe subsr- ln ropean. bLr. dispunea de gamizoaui moldovclrusci trimisi de aliatul moldovean $tefan cel Mare' care a aparat cohtea asediat: de turci in 1475."" tc(hfi de la bizandni a fost scoala veneliafi Cand pretenliile fost acordate genoveUeoslor:! au devenii prea marj."::i:1":. al cfuui menl. Crucialii elibercazd Sfanrul Mormenr Oenlru scun ri exista un rege al Ierusalimuluj). deicir a coflrlui de la Sfarrta Sofia' se converlesc in secolul bulgarilor.1"".rga pe:'". inriili tare sub pretexrul eliberdrii Sfanlului Mormant de la Ierusali )i t2l : . In fflrr unof popoarc |rrgratoare crLlenlul a dle( crlea debrra\irir de soit lur r. precum alte $i rcse conune (exces de populalie. Schisma cste opcra unor diplomali.mlonle Negtrierea |!*erla " chere de rne. era in lui la ele. mai auan"rra.l re aDrrndea nrrcle du)mane Crecii r. agravali cle schi religioasi din 1059. cand carolicii se dcspan de orrodoc$i.v€'rr!.1. o noui perioadA de inflorire a lulur se rFi-md prin rmpdra!ri rcmarcitbili ar dina. ci a unor clerici dognatjci. ii ArA ajutoar€. a caror rivalitate e(a Pe admis doar patjcl)lio exploatati."ia". Ie(unoa$lere. decjr rl. se ridi. Acsasltr riui iio Rdslrit inuiltc 0u l. Conslituirea statelor romineqti in secolul XlV. avantajele au Neagre Cea nrai impo[anti !ilor. care a povestit in occident cople$itoarea impresie rigcau hngi tronul impAratului' ldcut o cei aoi lei de aur care rir sd stie ci rolul leilor nu era de a-l inspdimanta pc el. ' BUC\jFl:gTl SednrlCentra l. .".XTTI':1. Oc. Izolarea lor.r u'. Cristalizarea unuj imperiu occideDlitl cu matr. slebite). L_orf cilrLt' .i. ln cdfle'r 'J Bi "r lr|i Rt. cea care a yll(mLrl venelian. RoDta $i Sicilia vor fi sub g$verDarc bizaDtin6. dar in acela$i timp detroneazi impiratul bizantin Si ocupi Consranrinopolul. paleologii reuiesc sa restaureze riui Bizantin inlre 126l $i 1453.ase qi prozelitism crqtin inaltul prelat pe care iutrrr. TeLli(\Jl.\afireand !i.i. rl..rdentul organi.1. in Marea Neagd era europene. ma. Irrrli Si lacomi.. ncnultumiri inteme. ce cuprindea coa Inrfc l0or..ce romanl cident aduce o perioada de relafie ambigud inre acesa gr considerat in ochii cu4ij lui Carol cel Mare drcpr un seolu rnrlecrudla.. Caffa din Crjmeea. Turoii ooupli CoDst ntinopolul al Xl-lehorrrod al ll-lea lnltrlurii pc Constanlin Dlpk)Inalia bizantin. ve$mrnte Si podoabe riman uD model ravnit al bine de o sute de ani.

." Erau desigurjaturi. In secoluM. un adeveret instrumcnt al supravieluirii. protagonigtii sldbesc t. care au ridicar riz bonrl la o condilie aproape contin i. MAi ziu. actor ce se indreapte spre centrul scenei. Dar 1ia locali se menlinea ca o siti de cernut invadatori. Francesco Sfo a fi Papa Nicolae al V-lea . ca annatele romane sau post-romanel intaheau la randul lor asezari disparale. penfu ci esrc geamani cu inflonrea niclor $i $dinlelor.eptat. ciocniri ti refugii." Acesti actod erau instabili ln cel mai mare grad. organismele locale fuzioneazA in unitAu mai mari. ci lnai degrabi ca un adjuvant al politicii dc putere. cand in alta. Capitolul3 Renatterea Daci diplomalia medievale a fbst generali. Impresiona mai irles capacrlateit er de a manevra. comparalia cu organizaliile autonome Iocale din Sardinia. cu care sa cnnvrelurascs. precum ti a solutiilor de itate. ce se aflau cand ?nlr-o ta_ bdra. unde dele" (termen latin) $i coleclivul sau se ocupau de ob$te (teri slav) $i de contactele cu du$manii (lermen peceno-cuman). Florcnla li limiteaza pune la un rand cu celelalie aspirante ale puterii temporale' ile de . grri. de dimensiuni mi aveau o orsanizare rudimentar6 mosteniti de la colonia dezvoltatd in contact cu populaliile noi. . Sarmalii. a fi produs primele qi penfiu mult timp singurele state pur secuhre $i lle Cre$tinrt4ii. 1n timp ce rnicile cetAli burgheze. . pandili de lupte inteme. Ele conlin pdmele norme $i idei zitoare pentru diplomali.rvantaje echivalente sau mai nlari decal . ' . srcna tunii rimp de \ecole d ralorilorbi/aflline in culrura Si rrdla dlof Romane. Lrn piscopat lnfiintat de lmpElatul Justinian piistorea $i ln stanga di. de lnongoli. sprne Era loc $i muncn de f:cut: o colaborare se stabilea de ]a sinesub barbad putea fi cliaf avantajos. daf este produsul unui factor politic: aparilia unui tip nou de stat.260 Jocnrip. Csi mici sunt absorbili 9i dispar' Cei mari cresc. ln voievodate. Populaliile migratoare apAreau mai ales sub forma tribale $i nu sub aceea a armalelor compacte pe care le in caEva bitdlii celebre.8 unuadin paradoxurite revoltei Papale lmpotriva lmplratului.Cosimo dc Medici.e reLl"ceu la negncrerc. Mer^da . 19i intfuesc suveranitatea plopne DupA ce Papa pretenti $e intoarce din exilul de la Avignon. de bulgari. a sintezei man fj a tbrmarii limbii romene. patronii afielor . ridicati la valoare supreme. Miianul $i Florenla. iDcendii.Se plitea n1ai pujin $i erai bine asigurat de o inlreagi popula. pecenegi Si cununi.A fi cu barbarii nu era s6njenitof'. Invd!trlun]e lui N€agoe Easarab in Valalia 1521 au un model bizanlin. de gepizii mai li de longobarzi $i avari. cunoscand dezavantaiele actodlor grei curopeni de peste Alpi de a$i trjmiie armalele de mercenari scumpe $i lncete in canpanii dese in peninsula italianA Tabloul gcneral i$i punea amprenta $i pe diplolrlalie.au conlri_ buit ti la afirmarea unor noi fAseturi alc diplomaliei' creand penfu llalja un avans considerabil fale de restul Europei. dar nu necesarmente ca un instrument al pacii. Ce \-a Inlamplal in(a in inlenaiul de 1000 de anr care plecarea administraliei romane de inceputul organizrdi celor staie romane$li? Tol Nicolae Iorga arunca o lumind asupra I rilor Daciei $i fbrmaliilor statale barbare. du. rranipula 9i obline. Rena$terea a creat d\tomalia permanentd. de slavii in clanud $i triburi. cum sunt Venelia. pe care romanii ii cunosc fornl5 de tetari. de rivalitili $l de confruntiri exterioare. scilii $i slavii ulmali de ostrogoli $i vizigofi." de un I inaintc ca si existe diplomali. in acela$i timp itsi rmbilioasi $i indrizneali. aceasld noui diplomalie are un grad sPorit de demnitate $i ecou pesie secole. In cursul luptelor lnre papalitale $i lmpirat. colr vurge.. o shuctud simpli apare $i pe teritoriul Daciei. Era una din cele mai importante cini ale auloriltlii locale. Este un exerciliu pemunent al puterii. ca $i pentru o conducere inleleapta burilor statului.tie cu ca:acter rdzboinic nent. apoi de huni. de pildd cu slavii. sau Galia.Polilica exlerni a tutffot era in stare de vigilenF ti alert6. $i. despre care exisd date istorice. conceptualizati atAl de eioc_ vcnt cie Machiaveui in Printul. iar la Tomis funcliona un episcopat. Diplomalia e in lhmllia Rena$terii. De iapt.

este indreplati impotriva du$manului comun. di lllrc. Dar procuratorii erau de doui uoii cu problcme juridice. o dati ce peni $i armarelc se cumpirau. ce tocnai cucerise Conslantjnopolul. Reprezentantul pennanent al milanezului Sforza in Floren{a. Rizboiul pentru succesluMilanului incepe la 1452. E scmnificativ ca fiecarc din pifi era unita prin leglturi asigurate de ambasadorii permanenti. dau sernnalul unur incetut de flrncliunilor ambasadoriale.ta decal Milanul 9i in l45l produce o suerinzitoare schimbare de alianle a tslorenlei. pentru apdrarea unor rese sau promovarea lor iscusiti. formalismul legal Si democratic exersat a o fo4A mai mare $i mai durabih noilor instilutr Diplomalia ajucat un rol activ in aceste aliaqe $i in schimbarea . care se extinde abia dupi 1648. Prin profesiunea ]ui. a stabilit relalii foafte apropiate cu Cosi_ de Medici.P. l-a sfar$irul secolului al XIIIlea. Printre ambasadoni palJ de Ia A\ rgnon. demersurile politice imPorlante ia slrpuse unor dezbateri publice. atat de acrivi $i influenli in Factoml inleligenlei nu putea fi subestimar in aceasti preluire a culturii Si cunoa$terii. 0i e mai pdmejdioase pentru Floren. Venelia Si Florenia. Venelia.au unul ra].duceau rAzboiui cu alte mtloace. in acestor trei rcpublici. se adiuga tudinea oamenilor de al-aceri. Dar rivalii Milanului nu aveau regimul ri de venelieni. Dar avea si o cancelarie rnde se redactau rmentele $i instructiunile. impunea p0/r{" comune. Alte anunlau ambasada rezidenliali. actorii majori in Italia sunt. Unii aurori cred cd reprezenrantul papei nrili.i.sador rczident. episcopilor sau 9efilor de republici. Milanul.262 Jocuri De scena lunii Pdtea a 111-a. penlru legarea gi alianle ti mai ales pentru caitigarea de prjerem. prin Liga prea Sfentl. pe care ii gisim $i la zanl era un fel de amba. r La tel se intampla cu reprezent ntii dc afaceri. care unette cu Miianul impotriva Veneliei. relatiile ior exteme erau conduse colec. htcrca OtomanA.ric . Aceasri nancrari i-a servit la organizarca unei acriviriti diplomarice hii rasiriteni intre ei. dar despre diplo_ lia nrilanezd vorbesc alte arhive invecinate. ambasadorul ad-h pleca acasa pentru o indelungati pedoadd de iirnp. O revoltd a ars arhiva milanezi. aliata Flo nlei. care i$i j musafirii sA le admjre colecliile sau bibliolecile. acesta se lasi convins ci ascenslulea vene- polul $i Papalitatea. in care to! batanlii i$i jura prietenie 9i pace pe 25 de ani. Papalilalea ti Neapolul. superior UDui condotief. Pulerca era jnter?rctard in sens in Rena$tere. ambasadorul rezi fost adoptat de cctilile iraliene. unde se adunau informafiile $i unde plistla arhiva.. l ondurile erau aprobate de lege. in iimp ce adversarii erau. cazul Milanului csle griitor. O alian!tr explici legilura lor.Liga atragc $i pe lclalte puteri ilalicne. apoi se produce prima pacitimai importanli a Italiei. practici urilizati $i de Ni-dictatorial din Milan. avand ca aliali ai Milanuluii Flocenova. $i a]!ii cr rranzaclii diplomatice.oamenii Ducelui". Evenimeniele au pus La incercare ambilia Ljgii de a rezolva conflictele. cel trimis de impfuatul Sigismund petrece $apte ani. iar un inanric comun ce se contura 1a orrzonl. Oicum. E] era insrrumenrul cel mai pentru mentinerea echilibrului de putere. $i aptuat prin reciprocilale. Venelia ti De fapt procuratorii anteriori. Famitia ce delinea Visconti. Aragon avea procumtori permanenli la Roma. cum era cazul consuiilor trati pe probleDre comerciale $i proteclia cernFnitor proprii. pentru ci oricet de sfand at fi fosr Liga alialii trebuia si fie llcnt supraveghealj. Treptat. . Neapolul si Sienna. infie si 1432.1ie. la curtea milaneze. Neapolul se ceati cu Genova pentru Corsica. Inaintea Europei. cand o atianli era du $r avea de solutionat probleme continue. La admiratia pdntilor penuu nea oameni ce . guli doar prinii fiind rezidenl.in aceasti birocrale inele au intarziat adoptarea metodei ambasadonlor rezidenliali au licut-o totu$i. Era de pi sa distingi intre calitarea de reprezenrant al bincii familiei $i treburile exteme ale Plorcnlei in timpltl domnjei acestei pe la mijlocul secolului XV. lcodemo da Pontremolj.. La mijlocul secolului XV. Mantua li Bologna. in pnvrn!?i. Regii mate clupd ciderea Imperiului aveau rrimi$i (legati) la cutea cu prezenti continue. Ambasadorii atat dc ocupati inaintea Si in timpui conflictului nu sunl trimiqi la cascle l0r. ale- liri. carc ocupa in Ilalia locul doi ca bo8. Ducele conducea diplomalia $i ambasadorii sai era cunosculi ela un lnlerloculor cul'ival. al prinlitor. ii se impace Venelia $i Milanul. Precedente pentru diplomalii rezidenli existau. Diplonalie 263 cete obtinute prin fo4a brutd. distinge de precursorii sii prin starurui deplin pe care it obF diul permanent pe langa $eful de stat Ia care este trimis. incA doi: 25 . unde aparc dupi 1500.

Erau surzi la nemullumii. 265 jntervin r:scoalele.ubordonrl pernanent. Roma era ln conlinuare centrul diplomatic cel nlai activ ninsulei italiene.. ci doar Personalul de servicir' Primul care a ap iat personal Si pe socoteala ambrsadorului.A ezitat mult la alegerea im|tcriali care I a opus pe Francis I al Franlei tui CaroL Quintul al ill)r'nici.tia lempol fucat ambasadorul numit penlru rang $r reprczcntatrvllare a voie de un expert (lingvist.Papii politici" au ocupal scaunuL tifical. cearta cu Ncrpole. iie $i trecdtof. reorgardzarea staiului |)rLpal Sj I rolulrc In. rizboaicle ravale cu turcii Si dvalitatea genov( nelianA in Levant. El exista Si err foarte activ in diploma. Venelia. penlru a obline factorii constanlj Se obseni ce trd_ urL lor nu a fosl at urmarea unor politici contra inlercselor lor. iD fi$a lieciruia din ei ligureazil realizairile de seama tiunea oneroasA a rlnor oamenl care au pus pLlrcrea $l r marerialc inainlca celor spirituale: Sixtus al lvlea de la Rovere (1471 1484): biblioteca mrLui desclis: publicultti. deciderea moravurilor. de revolla 9i apoi de execulia lui $lvonarola indreplati impotriva Papei. rizborie cu Inoccntiu aMll-lea (1484-1492): aulorul unei bule impotdta vlejiio ei.lilurrcr Lle aflhr'rJor re/ide1r rdo-ul rr' In crrrdri. Diplomlli. de campania fiancezi in Itrlia. ambasadorii au cru. l'hlul capitolului este: . Jr lcr'oraJ. A dsipit bani in rizboaie inutile Barbara W. jurist sau cu cxperieDF de negoc ce era lrccut arb esle lcnri Jal sjunii pcrnranente nu existau. Knopl NY.rir.ciale de tratarc a unor cazuri precise. pune la loc de l'runte pe prpii Renasterii. nepolism' eclezjastice. Patfon al artelor. Mccena al arlelor.liscjplinei Sixtine. neobi$n iti.prinFlui" Cesare Borgia. Rigazul e consacrat fi anelor' Un mare patron rimas in i este florentinul Lorenzo de Medicj. ih Ambasadorii rezidenli inci nu preluasera in intregime nesocicre. ceci interesele conerciale primeazi Dar {le cc dupd so. competilia Frantei cu Neapolul' lurcesti care inslaleazA pentru un an un targ de sclavi pe Neapolelui.ean. l-eon al X lea (1513-1521) si Clement al ll lea (1523-1534). Dar ce caute un ambasador venelan la Burgundiei in afare de suptuarea ce o provoaca prezenF sa regeiui Franl€i? El se afll 1a Bruges fdri indoial5 la marele p( ro. Ncapole. neinlercsali de consternareB cc .esE iute ambasadorul Milanului? E impins de teama cd v( nii vor ca$tiga pe burg nzi de padea lor. dc titlul de duce Si dictator cardinal al Romei acordat . Imaginea publici a Papilor dupd 1500 e dc cei ireizeci de trni in car€.Fronl 'lio\ to vietnan (A. Leo al Xlea (1513 1521): un Medici $i un florentin venal gi rase vola llrcc. i\ canea sa 7he MQrch of Folry.rAzboirrlblronilor' lrporlamentul le-au fosl modelale de obiceiufile si mediul vre_ rii. ca ilustrare istoricd a nebuniei sau prostiei. inrpeDetrabili la prolociri. de fapt fiul siu. Nu cleqi caraderistici ]e ru dupi pirerea ei ceilalri trei: Inocent al lll lea (1484-1492). Ce forne alc nebuniei desprinde auloarea in sludjul celor gase pi'1 in prifrul rind faptul ce atiludinea lor iati de Pulerc ii h Roma. I98'l). Credoa in vocalia sa diplomatici $i Face concordaiul de la Bologna cu regele Franlei (ciiilncificatorilf de doctrini. cexiN cr Lorcn7o de Medici' denF a. intr-o mnsur. de pace.. pe care ttrlr pulea o dcfini ca o acliune asidui contrarii propriilor inlercse. intrucat vedem multe ambasade ad hoc cu ilmpute' sp. orbi la ideile altenative ce se llhL(11r.l. I rL'spingerea stiruiioare a iot ce le ar ti fost favorabii . El pmcticd diplomalia de inalt cand se intahette cu regele Neapolelui.Papii Rena$1crii provoaci secesiunea prol0stanrii: 1470'1530". apare. Trrchman. Michelangelo $i Rafael. trinise in paralel cu Alcxandru al vl'lea (Borgia) (1t92-1503): nuine legal de parlriul Amerjcii intre Spanja ti Pollugalja pe care I a mediat' Depollsm. llanul $i fundalia catedralei Sfantul Petru (care avea si angajeze nl'orrurile a 20 de papi timp de 120 de ani). Iulius 5 Il-lea (1503-1513)r figuri proeminenti a Renafteni. dar apoi l-a ajutal pe spa ol in lltzboiul contra Franlei. Ferrante. apeieaze la Bramante.L-a lavonzat pe primlrl. pierdcre de atdbutc). Pe trei din cei $ase considerali ii prive$te ca nrcni abili $i cu voinli puternici: Sixtus al lvlea (l'171-1484)' lcxandru al vI lca (1492-1503) $i Inlius al ll-lea (1503-1513). fost buc?itarul. Dar delcrminaqii locali trebuic trerll pfin site. fresca Fer_rara. monunente in rctele de acfeditare La inceput' rli menbni I lupta lmpotriva dependenlei de Franta. intr-un moment. Desconlfrrfea milcirilor sau scnilInerlelor din jurul lor a fost nebunia irir..264 Pdrtea a III'u.

accepti qi lncepe campania italiand."u. invenfiilor $i l)rc1-etiilor. Iati o primi lunclie moderni a diplomaliei. nu au oferit ghid religios Si nu au adus vreun serviciu moral lumii cre$tine"' ' scr. tot ce nr purea aduce aiingere alianlei constituie un coi. Niccolo Machiavelli triiette intre 1469 $i 1527. Unnire$te sA afle $i si con njcc Senioriei . puc \a laca. O noui l. un jurist din Toulouse care a avut $i misjuni diplomatice. pe un rapon rebuia menlio latd ora t imiterii corespondenlei. Cand ajunge la Neapole. .. regele Franlei. interesul public pjerde cu necesitate.bsesia ca$dgului personal". care avea o lungd listd de litjgii cu Fran{r. ri gandeasci la ceea ce poate servi prezervarea $l crc$lerea ! pnn! aru. de aceastd dari diplon. Un alt florentin. Ludovic Sforza. .diplomali $i oameni poiitici. Uzura pfovenea de la un alt r.canJ inlere\ul pri\rl esle inaintea interesului public.locuri De scena Lutnii Panea a l-a." ""r"astfel s-ar fi ruinat pani la ultimul binu! !ase) ci procedand ' putAnd si salveze nimic pentru el". situalia Italiei. Este trimis la curiea iui Ludovic al XII lea. l-udovic cheami in ajutor Franla. care conducea in numele unui nepot minor. din Iou.. prost sfituit. unde se ocupi de problemele armarei fi mi Liriei.t ca in nebunia continui de la Sixlla Cleme A treia nebunie este iluzia permanenlei ti inviolabiltelii statului propriu: . Ultimii ani ai secolului XV aduc un eveniment care tulburn..cmji lLri. inaintea celorlalle scrieri despre diplomalie ale lui Machiavelli.. ar fi trebuit se cedeze puterea. aflati inci sub semnul Ligij de pace din 1454. un eseu plin de sfaiuri pentru Dlomali. pe care azi o mim .ei n-au avut simlul unei misiuni. Altunlele sunr l)ecetlLrite prin cnsltorij. poate fi luat sjmbol al diplomariei v.are ar fi fost sentimentele fali dc papi $i oricata fluctua exista in ocuDarea saccrdotiului suprem. unde se ur73au alianle $i complotufi' un diplomat ' iutitulad D€ olfcio leeati lian consacri o carte noii Profesiuni Cartea lui Ermolao Barbaro.266 .sadori. Clement al lnaintea inEreselor Bise puo. dar tan:rul avea un sprijin din panea Neapolului. su \orbca'c' 'a 'Dluirs(. analizd Si selectie a faplclor esenliale... uneori intime. Wiquefofi $i Callieres. un re. Con$tlinciozrtatca sr. in numir amt de mafe incai papii deveniseri cle'prezenla lor. El trebuie si cstiee sau si menlni prietenia unui tiunile care ies in eviderli sunt alianlele $i mlormarea Aljanta inseanna implicjt $i menlinerea reialijlor de pace aliali. a profilat (lc intrarea ei in capcana italiani Si a lesut o aliand impotriva ei. dupi Danie. Ei incercau si descumjeze permanenla lor.in<lependente de tjmp $i recurente in guvemare" Orj. care decid cele trei forme ale nebuniei papl materie sunt tiupn auror . a scds un scurt tratat despre amb. precum $i dupe eviiarea rumorilor. SpaDia. ldcomia $i vraja Duterii determha poltica. lnainle de semndtura ambasadorului.ui..nu' guvern.jgi Sfantd este incheiLrli la 1495. ce cupdndea Anglja. la impiratul MaxiniliaD.ric. ce ar ajuta la inlelegerea compotamenluiui $i freocupArilor uDui personaj impofanr. Autoarea vorbelte $i peftru ielalte caruri Je nebunre polilice: . lillui Neapolului $i distruge pretenliilc franceze.umal ai celor discutate sau realizarea de copii dupA documente. plin: de obstacole. faza dinastice prin care soarta teritoriilor ravnile era decisA de rx)sleniri $i procese matrimoniale. Austria $i. Se anunli o noua fazb a diplomaliei eurol)fne. intrebar si .. ficsi in refuzul schinrbirii' inceptFnai in stuDid si meniini un sistem corupt " Urma .avertizarea timpurie" $i cultivarea . Raportul era evaluar apoi de su. ar fi rdspuns (pentnr id. infom si aDalizl. Roma continua si funcli neze ca cel mai sensibil baromelru politic Si diplomatic' un cenl in iurul ciruia se invateau ambasadorji tuturor entitililor miilocii si mici. obligat si facd no6ri precise: cand a pdmit (lltimele instrucliuni $i cand a trimis ultirna dare de seami.ot". .in a papalitifii o pace a cre$dnete{i.ri pent.n.pn. Ceea ce nu elimina interesul pentru includerca detaliik)f.'ut . loialitatea $i competenla se vid tu starea iui dc v€ghe $i in acu. la l'npa Iulius al II lea. E liLnctionar la Seniorie. $i ambilia. care restaureazi iDtegritatea rega. ilirrea observatiilor.u'. e complet tpuizat. Diplotnalie 267 o Drovoca proasta lor conduiti 9i de mania crescandi 14n de unea tor proasta. rci roiri in 1470.zboi.boi. promiFndu i ceneva ti Neapohl. put".. ninland ca vor degrada pe cei a ciror iedere dep6$e e $ase luni' esG intamptbtor cA intr-un asemenca centru de ascltltare.extravaganF gI VII-lea. detrnerte rn l(nneni 'implii pe amba'a'lur cr pe un om . iar liilor de cArre diplomat.increderij reciprc Sun! andnunlite la Barbaro sfaturile in privinla redacterii i Carte_u " de pace si rd7.t". Neapole. Canea lui Ermolao Barbaro vine dupd ce Bernard du Rosier.ioda6 mai evide. periorii sai dupi capaciiatea de observarc. Charles al VIII-lea. k. De Ve|a. De data aceasta Milano este scanteia. din nou ia Venelia. bineinleles.

ce in arbivi gdsjm $i textul ilaljan al emisarului lui $tefan cel .. Aflat De catarul seu in convoiul ambasadoril sofeau pe rege ln deplasarile sale. calculeazd $ succesului cu puterea $i autoritatea geniului.Dintre toli politici. nu putem Venelienii au orga zat o arhivd diplomatici uriaqa. inlre R81$i -1797. scrie el. chiar lnainte de a fi tradus in englezd. Modelul ales pentru conducatorul luminal la al lui Cesare Borgia. T 'e rcpro$e Mare. fiul Papei. atituri de utilizarea fo4ei. rapotat roare mrtc. remane deliberat in urmA a nundra cafi solda. nu caule nici sa qele pe el insu$i 9i nici pe al1ii.machiavelism". in lireratura engtczi de pildd. a diplomatiei vene$€nc. un personaj aspru ti li scrupule... un dedicat Si un personaj lucid. care propune o alianli cu Venelia impotriva turcilor' $tefan rlesese ca sol un Paleolog din fanrilia impereteasci bizantini. constituie o raLa perforrnan!4. dele s nt o onoare pentru cei cdrora le sunt mai este un lucru care rd poate face cinste: sunt de trei feluri: ceea ce s'a fdcut. care a suDra!reruit Sunl paslrale inlr o orJine ne\.ti formeaze deaa$amentul regal. nici tu nu ai aceas!6 obliga_ . plin de iltrigi al regimului uDarent c.ldevaru] ti in$eliciunea.r:le sau planurile care sa e Drecisd. cel mai El considera fortele existente ca fiind vii. pe la 1640' a asociat maximei . es€ . dar cum prima mebdA insulicrenld. supediciale Nicolson e in primul rand climatul politic coDspirativ. $i tot el adauga ci daca i oamenii ar fi buni acest precept nu ar tine. al Velleliei.lectiv. ceea ce..scopul scuzi mijloacele" 9i unei gandiri potice bazate pe ea. sctie el unui riitor diplomat. corupte sau imorale. Machiavelli. Informerile (21. timp de pesle nnui 'ecole.un conducrtor prudent nu trebuie sA-$i FnA van$l daca acesta e lmpotriva intereselor lui $i cand ratiunile l-au facut sd se lege nu mai exis6". conplimentul Doate intoarce imDotriva eroului. trimis ln strihdtale si minta penfu b1lirii sale..Un e un om cinstil.." Al doilea curent care ii este fa este $coaia realisla sau a puterii. Penru Carlo Pasquale un italian naturalizat in Franla.. Din misi la Roma trimite 49 de depese in 50 de zile. loacele tehnice de scds $i comunicarp de atunci. caie nesocoti mentele sale- il numari prinlre prec Dar cum aceasti fcoali are critici inversunali. r. al treilea curent ii pori\rnic. ceea ce Gu1'emul Obkctele pe care ijei area sd le trutezi in s-Ar putea Jace in viitor. in ochii autorului. cii existi douii metode sE te prir lege. arc fr critici. alta prin fo46. numai erte u. Sir Henry Watto\ mai mult ln glund: '. hstificat. metodele neconvenlionale ca . complie $i fedare. diplornalia Bizantului qi a qi Itaiiei sunt privite cu rezervtr. DiDlonalie 269 ii por \ r/a inreresele.tia Rena$terii in Itsliar .177 la numir) suni indexate in rubricarii in care e\re oglindrra loarh poliliLd conlin<r)lului l se f6ce si Machiavelli este receptat de modemitate ln mai multe Unii il consideri on prelios precursor al unitilii Italiei. este ne\oie si recursi la a doua. Jacob Burckhardt scrie ln clasi cafte despre Civiliza. acuzate de o moralitate irdoielnici ingrozit de de efecte ugoare.eligioqi 9i corupli mai mult ca allii . scrie opera vietii sale. Diaffiba sa totriya decadentei epocii esie elocvenla: .ului sau si l-a demi\ din funclie. Ceea ce el a spus Itr-adevax a fost cA . numi6 . italienii' suntem ne. Maahia\elli nu a cautat ih nici un fel tn puna diplomada in seriul urci societdli licenlioase.Ononbile Rafaello. Intenlia lui esie convinge contempomnii ce un guvem slab este un guvem losi . Obieclia vine din patea cclor care au deschis rnci \ re.. dar daca ei sunt r[i nu-$i lin angajamentele fatA de tine. mlsterios. Se pare cl regele James I I fosl $ocal de maxrma r. in redlitate tiranic. Machia\elli 5erve)le Floren!a rnlr-una din dele ln care domina partidul popular care alunga pe Medicii ace$tia se intorc. active.Noi. Daci insa examllem formirlabjla ma$ine diplomatici pus[ in slujba acestei rnari puteri nariiime $i comerciale. f'arn posibilitate de tagadi. 1J dar ii literatua.. Dar ln el Machiavelli vede omul de acliune Si de care ltalia avea nevoie.. Machiavelli e acuzat de complot $i i$i pi ba. Critica a inceput cu definilia datd de un brjtanic.trebuie sd ftili.Dinlre auste lrei (turi. Nu gise$ti la el cea lnai micd de vanitate sau suficierta.." Cealalti scoah contemporana. Retras la casa lui modesti.hirnbdri rapoadele tuhr' ior diplomalilor renericni. ambasadorii nu negociazh pacea' vitatea lor con$and ln spionaj. intr-adevir.of: cunoasterea aranlamentelor care s au feauzat. se Doate observa atenta condilionare a regulilor sale. pentru ci Biserica $i repre_ lenianiii ei ne-au dat cel mai prost exernplu.uprr ericii pfulesionale a JrflJm:!iei.268 Jocui pe scena Iunii Partea a III-a. Machiavelli este. invidjate de toata Europa.

o delimilarc neti a Apusuluj fali (lc Rdsint. In favoarea acestui argument am pulea lnumera rizboiul endemic. sura ce se consolidau noile state. Dupe cinci veacuri de dvali). iul sAu. Dimpotrivtr. iar in Spania Isabela de ilia fi Ferdinand de Aragon $i-au uni! destirele ficand un pas unitatea Spaoiej . Spania. anbii au slibit. cali!a!i. este delallt $i cunorf. O recunoa$tem dupe opele. Partenerii impredictibili erau considerali nesiguri. nrus scrisese Pdmele Adagii. Franla perea c. este remarcabil stilul informatiiloi vrtatea lor era prodigioase. Toatc conflictele intre Pi4ile sale au itcrul djsputelorde familie. tn rimpul clramin era dogele Veneliei. e in fruntea plu' !lui.at Si aduc dalrne de durati. Ceea ce se produce inrediat dupn 1500 esle o casuri de sistem. DacA primeau daruri. Pani la 1500. economia era in expansiune Ce jru Jiploma!ii? Ca . azi. Amedca era descoperiti. statele mari Franla. ci din ier€nul crc- . cu rmanunle li. deci timp de o mie de i de la ciderea ImDeriului Roman. cat $l ln cafea lui Barbaro nu gisim licente fatil. ocupata {ie rurci. factorii integralori ai Effopei cidenlale au fost Papa qi impiratul. iar imptualul nr dispunea cit de o cancelarie pe cate o slujeau proprii supu$i de pe leriLru. ceea ce intare$te poz. Ambasadorii aveau un cod slrict de conduitl. Anglia avea dinastia Tudorilor. cerd surydzi poate si ofere coii mentul lor ii cari predictjbililate poare contracara acesli dorit. mofale. anuleazi orice imed.a . iar Diirer Apocalipsa. on$e pulsand de vilaljtate. uneori $ederea era la doi ani. Ele erau consroerarg bucitar bun era util penrru a evita incercArile de otr6y dofuiui.unoa$lem acLoril ln hLlopa. In al doilea rand. Oricare ar fi fosr avanrajul unor scheme cu a pe termcn scuft. Stim cum a dccurs 8ud lnuta cuvrntarea in fala Senarului. dar ineficient. Ponrerete.icc. Atet gulile lor. le lrimiteau toate S roafLere \tdreru [olali lr /ile pentru d. Renasterea e in floare. ca rege in nume Ptopriu Nc-am i putul aStepta sa vcdem factorii divizionari ai acestei iri{j bicelale ce se nume^a Sian$l Imperiu Roman amplificali de lltixtura conpoziliei sale.$i scrie dadea voie si-$i ia soliile cu ei. ca Si la floreriini. dir preocupirile faclorilor polirici fale de inrerlocurorii lor citiarea intenliilor ascunse.a $sPUndem la acea'ra inuebare. dar ca realitate Politic. Anun!6 $i o $tire buni: pe tronul Tll veni Vlad Tepe$.lenii ce refu. Anglia erau intfuirlcpi$isere firamilarea feudaH. in grcceqtc. l/vorati nu din domcniul polilic sau stralegic. pe care ele le atrag. :a con\ul I hr|lc politrca tr . mult la posl cate Uei-patru luni. ace$li conducilori au inleles ci pierderea c lili{ii pe rermen lung.f. conducitorii lor aveau ne onorabilitate.erea culrselor. cirora le ceruso Sprijln Ft Moreea. Schisma reale nu se produce decat cu Binrn(ul.i au cuceril Grenada de h mauri ltalia era inla culturaln $i arlistjce. nii sunt de acord sd face Si la Vatican acelati I CaPitolul 4 t)e la Reformi la primul mare rizboi european 1500. Flotele comerciale se venetienilor este prietenesc. Era in 1477. Papalitatea intrase in randul statelor italjene -ii disputau aria./au \a p ece in misiuni erau I cunoa$tem in aceste reguli un ecou al suspiciunii ti rna|iei atenienc. Un ambafl lian la RoDa lrimite intr-un an 472 de depe$e Senafu foare lungi. Dar l€buie se constalim ci in acea-sta Dcrioadi sislemul nu s r rupi. scos de mulldjn ecualie $i apoi pierdut thrd Inari regrete. regele Ranlei ridica Castelul de Aldo Manuzio scotea cirli la Venelia. Ea este o adevdrati sepa|are.a sa. nu iDsemna mult deca! cele cinci unitdli mai mari fi o duzind de altele mici. Ceea ce izbe$re la lectura lor. crre ne inlerr5 cu prectdere.210 Jocuri pe scena lMtll cunottea pe venelieni.uveranrlor slriiini deraliu. Leoda Vinci compusese Cira cea de taini. Nu $telan futr-un moment ln care ei cautau s6 ca$tige in competilie cu genovezii n Sunt doue lucruri de remarcar in tehnica diplom! nilor. Cer. dui!'bffill Slefan iflpouiva rurcilor de ta Vaslui. \icii $i sl manilesra o mare capacirate de cunoaitere umana.. bogilia $i influenla. cum ievodul roman de amagirea suferite din partea sltor in luptele sale.dl ralitatea posibild a procedurilor diplomaticc.

irola.272 lutut t Dc tc. Prusia. se consoliderziln dev€nind indispensabild in vocalia desemnati de rioari: slabilirea legeiurilor. episcopii din Mainz. misiunea si practicile d tiej? in ciuda vacalrnrlui. c inlocuiii de Lrn serviciu simpiu de canrece ti pr€dici. ce proiectul european nu este decat un complot urzit de istul Papil Cuvintele aveau ecou la un public ce numire alascari Si lermieri crescLrli in valorile Si credinlele luterane din li" tn fiu. unnate de Brandenbnrg. se fomau pulalia cerea Consiljului or4enesc si intcrzici Lituryhia. confruntiri bateri. cc a ndcinat la lnceput interiorul stateloi degenerat in conflict internalional. cain faimosul conim Lr (le la Constanz din 14l5_1417. impnratul voia si se invie ul medicval Fi atribulele sale de mediator in chestilrnile pdcii- . rezboiul de 30 de ani. Basel (1529). petrecc o dati ca Saxonia. cautarea de prieleni $i alia!. a dezviluit valoarea uu lnlelegerea evolulici politice a omenirii. prima.liile ti au ftcut loc. lipsjte de capade a se adapta $i schimba. Luxemburg. A este Martin Luth€r. unde ele convieluiesc ]a pariiate 130 de ani de conflicte illlre state cre$tine pe teme nemaiauzit. canctenzate de fljct continuu. Mecanismul (l rc este siluafia lmpdratului zare a fost simplu. dupi ce impa4ise rnia in doui tabere. Cu ce a marcat perioada post reformei. spus cd Luther nu a ficut decat si aprindi un lbc uria$ pe un dc lemnc uscate adunate stiruitor de allii. se distrugeau caeva icoane de sfinli. Un personaj corupt Si lacom. Nu sentimentul rcligios nc. Perioada se rcrmind pnn cea mai mare ropeane. popular. abuz $i fals in interpfeta{ea sfinte. wiltelsbach ln rnajolor erau $epani efectivi pe teritorii limitate. linalLrhi. iarin Rena$tere pe cea permanenfi. La aderat marile olafe ljbere ca Augsburg. cu rege Si parlament' pc de Roma la 1534.nd lunii Panea o II'a Dipltnalie 2'73 dinlei. cu multe slate impdrtite intre cele doua in Germania $i Elvetia. Urmau disculii. Diplomafia. I luAm. cand el s a lncheiat. Evul mediu i Rena$terea.ccolul XV ci increderea in institutia Bjsericii. Trier $i Kdln. care a devine cilugir augustjn la 1505 Pentru inccput pe poata catedralci din Woms alacul s6u impotrjva i Papei ia 1517. care de la limile de igiu din secolele XII 9i XIII a coborat continuu.l ilrctrir limilale in . carc virde mantuiri sub formi de cedificate de iertare a picateior. aratd ce balania llnn spre sfera germani. eficace. preotul local se converlea. Hesse.rnticrist. iar coroana rm li efa de cele maj mulle ori onorifici Cand impiralji ifi iau in 's c lll Uneariei $i imperat roman. Ea a pierdut eficienia de gestiune' (numiri tdxare tijurr(diclie) au $r8hiile de cafc di\punea Inilixi de monarhiile nauonale in si vedem cine sunt actorii reformei. cu ambilii sede razboi $i jaf $i dominalie. Din vicanl lui Hristos pe pimant. iar la moartea lui Luther' in 1546. afa cum Papa era de obicei de origine ni. mai ales. Danemarca $i Suedia sd l(l)nna in 1530). Ecorl iui se intinde epidemic. intre vocile contrare putea auzi argumentul. Acest lucru se vede din casele donmitoare din care prove- t r Hohenstaufen. Habsburg. crestinii erau chemali si faca ordine ln temInladat de personaje odioase. avand Vaticanul ca loc de desftau $i centru de in_ l)dn: la doctrinb. vocal 9l Vom menliona doar doui: a) crearea dreptulul I prin Grotius $i b) schimbarea sistemului internalional. erau desfiinlate $i cilugtuii erau redali vielii sociale.trnul oe r. soluliilor paSnice qi mai ales menlherea vie a factorilor i Ceea ce am parcurs din acest racursiu istoric.Cine ulmrrca televile Oslo in timpul dezbaterii aderarii No egiei la tiniunea i. acesta devexn . Nilrnberg. sus. Brandenburgului' Saxoniei. Hamburg. ca $i toli i coti$ra in istoria polilica a Europei. in Evul mediu intahim generald. ca in cazul lui Sigismund. Du$manul principal al acestei mi$cfui era dc la Roma. dreptul de a convoca Consilii. in 16 ln zilele noasfre. unnale dc Ziirich (1525). doc|lr se respaDdea in Olanda $i nordul Franlei. ca profesiune statal6. pcntru roman cre$tin? Alegerea lui de marii electoti: resele Bohemiei. Europa se idparte in doud prin Reforme: rordul Si sudul Papei. nc-a dat evoldlia diplonaljei Si. Un predicator sosed ora9. in . ele dau gre$. greacA qi romane. l. Dace h greci identificim fundamentcle ei. Cat de adanci era aceasti ostili0 dernonstreazd un fapt din zilele noastre. h caleva secole. care a evoluat apoi trasate prin pacea din Westfalia.ria lrteranismuNilmlul anilor 1540 este decisiv: Anglia.

|x lnchjzilia spaniold O ridicini a Reformei a fosi gasitd umaniste. Prixii sunt darimpiratui. avend ca vadde lance pe iezuili.Cel drept va trii prin . religii cu econonia esle pusi fu lumin! de sociologul W . Esenla esie in mrrlt citatul princi?iu crr'rr (its detennine religia de pe teri'I siu. Biblia este autoritate. Nucleul concepliei era c5 omul nu poate propdul efort qi propria voinli sA-$i determine salvareal damnarea etemr.211 . Tarari necesari medierea institu. un Papd rub|lor de <lrrn!a $i rna.credin!e" factorul ciutat. pribegind p. dar un cuvant greu aveau Si conducAtorii secul)r)gmele adoptate se opun vederilor reformate: man$irea nu rce la evidenfi. vroia si se lm. Cu acestc idei. ai aspiraliilor medievale. de revoltele inteme. ril evenimente dlplomatice sunt relevante pentru perioada lbnnei. Conciliul din Tren!. Printii ri iDfiunli armatele lui Carol. posiul.locuri pe scena lumii Paftea d I'a. eliberala de protestanlii eretici. Reforma. 0fi1 vorba sd recuperezc jumetatea pierduti a bisericii. ce se inlindeau de la Madrid la Viena. care este $i pisratoarea tradiliilor.Elogiul nebuniei este lna din mari opere ale culturii europeDe. o sarcastici descriere a tumulloase care mi$ci populatia.rt de ele. ci prcsupune lucreri. Acesta. Lipsea insi un element al acestui efort hdividual. misuri de reformd mora1e. soliilor si consuldrilor rlpcl nr 1a personajul militant $i extremist. ritual $i cel secular. nimic nu purea opn al ideii unitalii politice $i spirituaie a imperiului crettin $i autorititii ceior doue instilutii ce il sustineau. lnterirea bisericii $i limitarea puterilo! nu au dus la rezultate. Noua docrinb care didea lovitura finah celor doi i ffintre premergitorii anei ce-Si propune sA lege oameni in separe. ir spiritul in care Reforma s-a implantat la sco| la olandezi. 1552. Prelalii asistenta. bazat pe posesale. ci la conciliatorul {1.dreplared hr DumneTeu e\re revelara in Biblie . succesiunea evenimentelor si cdutarea rrll de solutii de reconciliere si uDitate ce feceau obiectul rcrriidlor de pace. il lea Papei e menlinuti. Nimeni in impeliu !r |Lrl1a riizboi cu un stat al inperiului ca urmare a ConfesiuDii lrL ALrgsburg ($i a doctnnei Iuteftne con{rnute in ea)luLrre \in. incerca si reslaprestrgiul titlului de impirat Si al imperiului. consiliilor si dietelor. culti onamentului obiectiv. hlrstie cu Franla (1522-1559). Dintr-o dat. D. este suficient sel . thmiliarizal cu scriedle marclui ti in inflorirea sajul siu intirea predileclia definitorie a diplonatului traiitale. Al lu cvenjment a fost pacea de la Augsburg. pelerinajol. ceea ce a detetminat rneori dernri de populalie $i o fugi a creierelor protcstante din ldtile caI in ahe ldri ca Anglja $i OlaDda. ci se disiinge prin distanta fali de cele doui tabere.. a fbst netll caute pacea. Fiecarc conducator $i catolicism. suprasolicitat de luptele cu lurcii.lomalie 275 Consiliul a discutat lntr-o mare contuzie propunen tarea schismel.. deveneau irelevante niale ti sacramentele. mefturiseqte Luther. imninge ld errrem e\igenrele muncii pe rea ascetici.Quinlul. ca garantie a gandirii sale liberale de pAfiinire. . numiti !i contra-reformtr. esenliale pentru Biserica catolici. linut in trei seciiuni (1545-154?.in oraFele sA scape de perseculii. lcze prjn propria sa reformi. Ce lrebuie sa inlelcagi mat al acestei epoci. lndexul interzise este redactat in 1559 si cordus de un colegiu de lkn rli. rcligio. ci str zc cealaha iumatate. pentru ce prh s6u $i Scriprura legitura omului cu Divinitatea e nemijloci hl la rnspunderea individuhi $i resraurarea poziliei sale nare Si fatalism avea ecou sigur iD socieiatea sfuguinci noami $i inlreprinzeloare a Germaniei qi Nordului. Biserica. idei sjmple.boiul incepc in Germania in anul morlii lui Lrther. De altfel. ca de pilda Jubileul de la 1450. Erasmus rimane o figure doninanti a acesrci El nn este cunoscut ca reformator. Cei ce nu li la alegcrc intre luleranism lirtr:ru puteau pleca in alt 1oc. al cirui lext a tbst | (lc o dleti imperiali. penitenlele. de rnzboiu) ll.tionah a Bisericii. mul fali de doctrine $i in sens mai larg de ideologil. dar episcopii au atribulii sporite. Carolicismul are institutii de se extinde in Italia $i Olanda. dupa Lulher. Din expusul Anderlccht ajunge rantul $i ocrotitorul Basel. 1562 1563) a fost o incercare de a reforma Biserica. ale ciror cconomie $i qtiinfl |lr)jrL. carc d€ . rLr i lc[retati de Biserici. Ca si alte initiative de reinviere univercale a bisencii.. Augsburgul este de lapt o prime consfirlirc a slarl( lrpt si recunoa$tcrca oficiaia a Reibrmei.

cend a fost fondar ti Buenos Aires. Charl evita sa cre$tineze cu sabia pe saxoni. Cortes ocupi Mexicul (1519-1525). Converirea creqtini era ir fbnd rea in civiljzalie $i o poartA spre cetelenie. FranEois I.i slinl roman !i german ce inrrepinde? Nu mar e\l Chaiemagne un impAral alat de putemic $i popular precu Quintul. deschis conversa prea $i sfaturilot.2'. El era la origine un pdnt burgund nu prea inchinat dii. Oricet ar fi fost Carol Quimul pitruns de misiunea sa. care se transmite prin Maria lmpi. asista la b6ttr1ii $i se urca pe coi de lupta ln Mediterana. Arborele genealogic il face pe acest ren6r. sunle. descurcandu-se greu rinr. (I-a toti trei. Siciliei Si Neap iar printr-un bunic imparat habsblugic preia imperiul. lmpiratul a r6it o viala de ftus$i slresuri. imperiul i$i resransese vocalia la un anumit cre$tindtate. de Jean $i de Filip cel n. i sdu nu era decat o schita virtuali. culturi.. ferd rasariteni dupi 105. jos. stim c6 el obline pensie pentru Nmus si ca tot el lntretine corcspondenF cu acesta fi il invi6 Ia ica Mrriei. Quesada atateaza Columbia (1535) ia Spania. Toate imperiile. dup5 Reforme. dar s a oprit ia i rea creginisnrului. Posesiunile de peste ocean i ziaa]. tru erau Aust (1533). Chile la 1536. sau invers? in orice caz. nascul la mo$tenitorul tronului regilor catolici din Spania. Mu]1i autori vdd in caracterele opuse aie oelor doui personalitili radacina conflictelor lor' I)nr existau interese Olahus devine consilier diplomatic al Mariei de Uqaria' lui Carot Quiniul.la imperiul sAu soarele nu apune niciodate".". coroana le-a fost pusa pe cap de uri ApelAm h diplomalii vercieni $i apoi la istoncr. Greu de il diferenle mai mari dccat cele dintre ei Diplomatul venelian nraleazi caracterul u$uratic ai lui Frangois I. al a qi Germania. sconndu-i din pddurile adorau copacii io chip de zei. ln castelul familiei in care a copihdt Carol Quintul Slibiciuacestuia pentru sora sa se vede ln corespondenF asidui ti ln fidentele ce i le face. Nicolae Olahus e la curent Si fie admira_ lui Oiahus pentru Erasmus. sufla la nrcche: .Pace cre$tinilor Si rdzboi infidelilor"'Dar acest progr:am nu a funclionat. adoptand rximi mai prudente: . firi a da ce se baza mai mult pe propriul siu ||lt credit consilierilor. Prea iryusti definitie pentru penu ce avea de inftuntat pe otom Consilierul de politici exrernb al lui Carot euinrul. visand la casa Iui din Anderlecht $e dezviluie astfel o priveli$le de interior a proceselor de decizie I . Nicola€ Olnhus :a lsi face studiile la Oradea ai devine prelat lnvdtat ti respecce poartd un nume invocand originea lui. dea cent. era lndreznel. i$i pierde credibilirarea.. Rigiditatea 9i dogmarismul ei o impiedici sd caule promis cu reformalii tratati cu ostilitate ca eretici. prin lor nu pot fi decat eterogene: limbi. fragmentele de imperii omogenltatea creqtrna. 56 lncercem sa ne apropiem de el. Omul carc i a stricat sistemaiic planurile $i i-a intunecat vraLa lrntului a fost regele prea cre$tin al Franlei. De la 300 incolo. O fa_ lemagne. $tim g|nlbsor decat pe ei. inainte de moarte' ofta: '. iimpiralul calitor avea sursele lui tive de sprijin. cale ii permitea sa inda o neverificata descendenti dintr_o familie princiara valahd. CeEtorca enorm de la un cap6t la altul al imperiucra con$tiincios. Dar. ducii de Burgundia. care au cA ideea de imperiu la Carol Quintul e un subiect ca meriti lntregi.Sire. pentru ci Dlmnezeu v-n conlbrir mcdiului cultural al vremii.) fi acum. i. Ca rege al liei ii Aragonului inkA in posesia Sardiniei. din refugiul unde se afla la Basel Ciudat: coincirl[: ca qi Quiniul. iar mult dupi el Napoleon ar putea fi privit drept curent.ul ti nordul european.^ cd ." Carol Quintul ezita. Erasm. Purta cu el peste rot nostalgia loclrilor le.76 Paftea a I. dar remarcabil de pios $i cu credinF ln Dunmezeu.Ah' daca rbaniul ar fi mai aproape... cand ea e numitd de lmperat guvemanta Tirilor de Jos. Se considera burgund ti in leslamenl fi-a exprjmaL dorinta I fi prin intermediul unui umanist al vremii.a. pasionat de vanitoare li aventuri. lui. pizzaxo priltlii Cre$nnilic imemd de a vn ridica mai presus de regii $i o putere pe care n-a avut_o decat predecesorul vosru I la ingropal alituri de Filip cel indrdznel. o urmeazd pe aceasta Ia Malines' lange es. DiDlonatie 277 Ce se intampld dupn Reformi cu cei doi sralpi ai temalional? Papalitatea suferA. etnii diferite in Imperiul Roman sub o umbreli uriasi tinuti de o manA Acesta a adrnis in principiu oice religie.. Bizanlul proceda La anul 1000. ceea ce isloriceQte esae singura cale bilizare ii absorblie a populaliilor migratoare. ce bea decat flarnanda natala $i franceza.ti pe calea unei monarhii universale: veli reuni nitatea sub un singur sceptru.

Se paie cd in anii ce au urmat. ftontul se deschide insa dincolo de irr. A fost numit cea DoanDelor". dar un accident grav se pelrece Pdn vaslarea Romei" de mercenarii imperiali dezlinluili. in 1528.Tout est perdu. d[ ordlr retragere dup: asdltul nereusit $i trist. impreune cu cele genoveze !i flofentine. In orice caz. care mergea pan6 la desfihtarea dufmanilor $i instaurarea propriei hegemonii la Napoleon. Dar banchedi $i marile case me$ germane. solia ajunge la Ffanqois I Fj lucmrile seimpac:. Diptotnalic 2'.79 greu de conciliat.Se mergea ineilabil spre un conflicl major. se relrage irtr-o clddire conlbrlabili la o nislirc $i se stinge tn 1558. imprudent. Frangois I preia co amatei la 152 ii recucereste Milanul la sf6rsitul anului. spre marea uluire a populaliei se nu mai vdzuse denrnitari rci..a 16rrrrndil irr rnrrn.'l!a e reluai. in limpul nostru $i prin ncprintr un riu adus rcliIlijenla noasrrA. in 1521. viduv fiind. iza era de sistem.re negoci femei: Margareta de Austna si Luisa de Savoia. . Dincolo de acestejocuri de care au dus la conflicte intema. singura aparilie a ereziej. voiau s6 scape. Trarrlul de laCambrdi (1524) xreo' ruJalenie t. francezii tot in Piemont. Miza este Italia. jare$i pace. la 1530. intalne$te pe Sultaoul Soliman la lgrad Si incearci sa I convingi sd nu atace din nou Ungaria iman e muilumit de relalia cu Franla $i trimile o anbasadi la nilia. I Conflictul incepe indata dupn alegerile jmperiale ia 151 mod surprinzAtor. aparent splendida 9i celebri' r-o dezamigire to|ali. care ducea in disperare lupta cu turcii pentru con_ Conflictul cu Fra. sauf l'honneurl" Cert este cA e lnut: zonier pand in ianua. Relbrna era pulemice U neaze o .. Bilan! nul Metzul in mainile franceor. El va izbucni pc teren religios ca o a catolicilor cu Reforma ti se va termina ca un rizboi politic.. Cel pulin a$a s-a dus vestea. impiralul nu purca mal nurt. impreun! cu mult citata luir clamalie: . anullnd \rsremul )i lrand-o Je la in. turcii controland editeran. un alt ambasador liancez nejiazi capitulaliile. dupa moartea 1ui Frangois I' in 1547. iin 1532.tionale. din care. Acesta inrcgistreaza Itaie mai bune in Ilalia. regi dupA regi.. Rdzboaiele intre cei doi protagoni$ti seamane cu un bal care termini in siare de echilibru ca ]a inceput. F. iese din duri $i. Calrd Luther apare la dieta dc la Womls.d6fi" francez la hegemonice ale altora. ra$i lupte. Nu se putea un aftont rnai mare la a&esa lui rol Quintul. Zi de doliu pentru ilalieni $i de ru$ine pentru impirat. l!. cu intarziere. irlr:r sa. Burgundia $i Italia. Burgundia tot la ei. Pretextul este asasinarea de soldatii spanbli a ambasadorului fraDcez Antonio Rincon del langd Sultan.Un sistem fdrA mecanism de aplanarc a con_ iclelor. iar intre 1538 $i 1540 tuncon se dla din nou misiune la Poartd. si inain6nd in Europa. sfang 850 000 de florini $i Carol Quintul este ales. vdduva regelui portughez). bolnav $i dezam. FranEois I l$i pune candjdatura.ie 1526. et :ide lul Mediteranei.le udmenrlor ' se tourre irr Je. imparalul considera Metzul fortifical ca pe un punct vital de gdturn inrre Italia $i Olanda $i a vfirt si-l cucereasce cu once pre!. conflictul se aprinde penlru a tteia iar in 1542 pentru a palra oar..i trelr'ne.eclorLrlde 5ara il Jdapu\l(rlc pe Lulher )r in I530 cAnd ilrpiratul fevine in Germanja. pe sora mai lui Carol de solje (Eleonora. Abdicand din Tirile de los in 1555 $i din I Spaniei in 1556. unde Frangois I. un diplonat 00ntifical afirmi ci noud zecinli din populalie il urmeazd Dar imilrutul e neindurhtor. recunoscut dupa pana$ul siu alb $i enorm. . epur. aflar acum in ltalia. Papa se in Castelul Sant Angelo.Era etemui . ceci fiecare dorea pentru sine regiuni Navana.Ar fi o ru$ine pcntru noi Sj pentru noij il|cnlbri ai nobilei naliuni germane ca. Carol Quintul temtinn domnia sa. cand juri ca renunla la BurgDndia. Se nai angajeazd sA ia.h ttr.uri pe scena lunii s stat sau Partea a lll-0. Lupta' cisivd se diinsi la Pavia.git. luptele incep la ffontiera franco-spaniola. incoronat. si abdice. dh scaunul unde era imobilizat din cauza gutei. armala imperiale intre in Italia. pe de secole.278 Jo. esie luat nier. FranEois I nu pecta jurimantul. Ambele cumperd favorurile electorilor. el reimoiefte vechile cooven_ icomerciale cu turcii.i. 1553. cu noul rege al Banlei Heffi al IUea. mai era o opozilie de gie vitall penru Fmnla: Habsburgii qi imperiul cregtin penEu ea un cleste ameninlator. in 1535. un teren liber de rjvalilale Si coffruntari. I serviciile regelui Franlei. Acest ambasador ne deschi ftreastrar spre o incilcar" Ilagrania a regulii nepactizirii cu in Este vo$a de problema pereDe a rolului rcligiei sau ideologiei relaliile inrernarionale $i in diplonratie: \lau ele deasuPn rnteresu i se subordoneaza? Relatiile statelof crc$tine cu Poarta incadre^zi in aceasE disput5 seculare RincoD era spaniol aflal . impotriva dinelor.

. Pe rimpul sau. Anglia ii sprijinea pe hughenoli.. Spnnia in 1492 sau Germania in 1940. Pdn celebrul Edicr de la Nanles din 1598 garanteaze liea de con$tiin6 ii de cult in aDomile locun. hlgheno. I )ff zarurile se schimb6. ca in 1562. cUm a lo\t numila perioaLla. reu$e$te sA mele ce despd4eau biserica de reformi$ti. Romlnele l.. masacre. dnnrul rege Charles al Ixlea (1560-1574). Conflictele militare nu au fost numeroase intre cele doud de$i Lurher nu cobor:rse in \cenr cu o rumu|i de maslin. pentru d )i pulea expresia lui. in Franga.Catolicii con fiul Caterinei.280 . care.e .tilor. Tronul este iiber. nu ti-au dat seama cA incetinesc sau anuleaze astfel paqii ir civiljzalie. dodlor..iseri mult influenla.riscoala prinlilor" rcfomali. toate schemele extremiste ale iezuililor.Hugheno. ducele este asasinat din ortl rcgetui Henri al l]Ilea. scrie Montaigne. La 24 august 1572.lanntie 281 serie de diete. Dupe doui c militare. In valea Ronului. D. renoveazi indust ia texiile $i fondeazd Quebec-ul in Amenca Nord. l)upE mai multe rizboaie in care austriecji $i spaniolii se incLr tulcii. din dinastja l|li . Toate deficienlele sistemului din secolul precedent. in aiunului zilei Bartolomeu.Nu este iinie ca cea creqtin6".i $i ca- -ir ralul Coligny ocupau pozi. negociei $i concilii. nalionalizaseri. fiica lui Henric al V -lea. ultimul fiu al Caterinei. dupA o intrerupere. rumeau calvini$tii francezi. Nici Fran{a. ai picii soci_ $i al dezvoltarii economiei franceze.negociind cu soarta ca aceasta sA se intample fdrA sau incetinealt'. minc cu hughenolii. Mulli allii iau calea exiluluifi Anglia au de ca$dgat de pe uIIIn acestor oameni de calibuni profesioni$li $i cu o cinste formati in practicarea unej rlc exigente. cdre in \fihil a lucreze ir 1545 $i.ru fresce curremuretoare ale terorii.locuri De scena lunii _ Partea a III-a. Gnirul rege Henri de Navarra. principiul coexistenlei intre catolici $i Iuterani ca$ti porar teren. ca $i ol timp ce Spania ii suslinea pe catolici. Un personaj din hbera Guise spunea ambasadorului spaniol ci pani acum pri du$manii puftau numele lirilor de unde proveneau. pesle un milion de hughenoli aveau in 2500 de biserici ilegale. podu. iqi lnt[. construieste tosele. cand incepe rizboiul de lreizeci lIi. E intrareain Paris. cei masacrali se numerau cu sutele. rivalite' pcfene ca cea fnnco habsburgici. boarele religrozse lrance. toate nurrind unui Conciftu decrsiv convncar de Papa. tol fanatismul acumulat de hizi!ie.tile. \arorisc cu f||ca regenrer. ucis si el i]r de citre un ciiusir dominican. in 1 55 1 . ajungem ia 1618.limpezire a sangelui" sau perseculii lioase. Nu mai pulin faimoasa este crnporana $i aliata sa. de . decadenla papi d. in anul 1588. regina Ienabrlelte anglic nirmul ri lc !Jlul catolicei Marir Stuart. La lioane de locuitori. dar de inainte nu existi decet catolici ti erctici de oriundc ar fi ei qi rei liri ar apa4ine. Cand \oldalii lui Je Cuisc dadeau pesre o hughenotA. cltm 200 de ora$e sunt lisate 0dministrarea 1or.tii. intre 1562 $i 1593. nici cei carc Si-au exilat minoritl. se cuice asteDtand si fie trddat sau omorat dimineata.ti pier trecu. treizeci de anj. Herri al lvlea se bucurA de biografii literare lrDljonale in vremea noastra. $i spune la 1580 ca de rio de ori s-a dus sA.. iar discriminarea ilor in fala legii este anulati. ducele de Guise reprezenta paftida fanatica. 9i nici o alti tard care a urt purificAri etnice. constituili de mult propie. masacrul incepe cu asasinarea lui Coligny. asasinatelor $i ale lului echilibru intle tabere in aceasti perioadi. . regina Elisabeta a Angliei. Cu iu ce iest( caracreri\rica. Duma. E chemat I de Na! atra. la Rochelle.tii considerabile. colocvii. Este inat de un cnlugir iezuit in 1610. La cufea Caterina de M6dicis. cxre se calolcrTeaA la Ch:rrtre.face cat o Liturghie" rcge de exceplie ca gestionar al treburilor interne.ri Al. Tinut in trei Conciliul de la Trent se incheie in 1563 cu o victorie a suslinut de garda de foc a iezui.. la Ror Paris $i in unele familii nobiliare ca Bourbonii $i Chastillon Partida catolici extremisti devine Ligd creand ingrijorare $i nesiguranld in societate. iar siu de fier l-au simlil secta anabapti$tilor ti liranii resculali. Cu miniftrj ca Suuy $i finanlele se stabilizeaze. contrunrrrer ia lome mull mdi dramalice. ea a fost bentuiti de intennitente. disfiugeri $i atrocitili. ca aceea a hi Heinrich Mann. Tensilrnea devine enomi la curtea C unde un Bourbon hughenol.li prin sabie. intrigii. una ca$dgati de impimt la Miihlberg (1547) Si gate prin . .. floia Spaniei vincibile Armada) i$i di duhul incercand si invadeze Anglia.

inrre lolS $i 1625 se desllloara elapa numilal ncarea pe fereastra palatului din Praga a consili cepe pnn cite Adunarea convocaei de impdrat si clt populaliei nujoritar reformate. Suedia (reprezertad de fiul lui Oxenstiern) Istoria menljoneazi desenul aproape definitiv al frontierelor 9i tisfacliile Franlei si Suediei. il aduce ir sccni pe lav Adolf.'loscana. Dezast total beli. Certuri intervin casele domniloare germane $i Cristian semneazA o noua pace favorizeazi din nou pc imperiali. cei doi decid measca un personaj nult discutat ulterior. Perioada suedezi. Suveranitatea e recunoscuta prinlilor care intrelin flrLrd directe cu pulerjle slrAine. cAci un an a tost numeroase annistilii $i pici provizorii. sis@mrl se aplatizeaze. peDtru carc clementui religjos este lecat cu interesul acut de a scoaie Baltica de sub inUuenla burgica. acum sunt incluii $i calvini$ii nA I copil) . conducitor al annltei. este un caz patelic li uII ficat de inapoiere.. i porul luteran. Smntul Inperiu nu mai exis6' pillrrrida se strici.r." Mi$cirile lui sunt marule: pentru a nu fi acuzat de erezie penttu ci line partea protes ilor.Si ru se pennite ca cei din Casa de Nlria sa fie stepani absolnti ai Gerrnaniei. Dar acesta incepe si se certe cu lezul acuzat ci tiriganeaza campania $i apoi delnis. orasele protestanie se clatj pierd drepturi $i privilegjiPcrioada danezn line din 1625-1630 ti este numlE a$a iriervenliei lui Cristian al lv-lea. Dar ace$tia pomesc spre Rin.St $tii. 1630-1635. Dace rizboaiele sunt prilejuri de misurare $ritnlii societdlilor. DeSi noul comploi Si asasrnarea sueoeza lrlpanra lenstein ii pur la incercare pe impenali.Nici norocoasa.i Istoricii il impart in palru etape. tlltima perioadi este cea suedezo-francezi. thrd Lorena $i cele. RAzboiul cet mare se teminE in 1648 $i Franta este onre s ristumai balanla tanselor pani atunci neprielnice Neeocieile picii reunesc pe toli actorii germani combatanti' uri de Spanja. dar evidcnld oboseala lor $i eprizarea resursclor. regele Danemarcei. Provinciile U te (Tarile de Jot.e J< banJcLe Je merccrd"i L/r( rni'a . unchiul lui F care esle personajul cheie pentru imperiali.282 Jocuri pe scena lumii Pdtrca t lll-a Diplonlalie 283 lor. pe Wallenstein. Camera imperiale are acela$i numir de 1)lici ti dc reformali. Impcrialii surt viclorioii la Muntele Alb (1620).ltrle. Fapcfr episcopul esle schimbat declan$eazi r5zboiul Franlei cu Spala 1635. fiule.uunll orizont.!4 )ania suedezd nu e norocoasd. Florenla. lirile se consider:i egale in tlrfptur. uD razboi intem euroPean.. italiene $i poloneze. p||r Jrrncrr. dar diplomatul a remarcat altceva Irrnra esre legitimaie prin teritoriile pe care ie conlroleaze $i pdn rlutul iuddic. explozia de manie a Refomei.eul rorduhi este viclolios. moare $i urmasul siu Mathias si pe tron vine F Minoritaiea nobiliari catolici cere reviznirea documentuiui. Portugalia. digneaza.i revin 9i impun noi reglelri cu mi dri de figrri pe tabla de $ah. ce lnlelepciune carmuie$te lumea" -. dar Sj Gusla! Adolf e truntea cavalerici sale. De fapt. la Liibeck (1629.r Nantes". Wallenstcin este rechemat. Im_ ritl1. cauti in campul catolic alianla electorilor episcopi fi a lui xirnilian al Bavariei. In cauzd este capacitatea sislemului de a-$i imperiali de componentelc. Scandalul iz mullumirile de la incilcarea unor dreptud acordate de impiratul Rudoif al talchimislulr care in l60a isr a\ea \ediul la Pragd.parlamentele. cancelarui suedcz . Acolo fuseseri recunosculi lhrln de catolici doar luteranii.cun a trparx(ul pierde. sensibili la faptd cA Franta e ura toleranlei 9i a . cehii sd devini catoiici sau si plece.Edictului l.. imperialii i. abuzurile $i disprelul fali rile de mijloc Ai de jos se varsA in uriala cildare incinge qi fierbe. Mantua.or'r. ia fraiele (regina Cristina fonncazn o liga protestanti condusi de Suedia. nu pafticipi nici englezii. cpiscopul elecior de la Trier se pune sub proteclia Frarlei. urmaS al husililor. cu noi ajuloare spalW . Franla. Pozilia lui RicheI este net[ ince din 1526: . ia djplomaiiei penmr sfatul dat fiului seu: . . regele Suediei. care la 1631 senmeazd un tratat cu Franla. rizboiul de treizeci de ani.trei episcopii" ocupate in 1552 $i Alsacia. in acordul ei cu Suedia se preved6a cali soidali dau $i ca! bani dau francezii. El va fi supus Djelei care . relinindu-se ti lirgindu se tot ceea ce eie oblinu ii rle la Pacea de la Augsburg ( 1555). comandanlul imperlal moare.. Oxenslienr. !ct' uuur !urrrPtu rr asan'L4. Suediei reformate. Cantoanele elvetiene. inrre timp acesia. a inconpelen1ei elitelor qi a mitologiei lare.). A tebuit ca Europlr si lrerca prin incercirile unui rizboi inde lr. l.impreunh cu Maximilian. precum $i emanciparea lor. primii reformali ai Eurcpei. nici lurcii. Sai .

lndstat de lipsa aprecierii la care se ati$i da demisia. ius e salvat.Nu existd iemh matn dreptul jntemaiional care si nu fie prezent5 ln De jure belli Bsle dreptul intemalional laic. Pentilis sau Suarez. Regele prirlul Mauriciu de o pensie $i in 1635. Are titlul de istoriograf al Olardei.n la 1602) li Grotius sA snrdieze cazul sechesirdrii de cdtre ea a unul vas ghez..pe care ti Sena il privird drept minune a asocie ca minishu". verdictul contemporaro$rri e rezumat de juristul Lautelpacht. la idceputul periJadei franceze. Frarcezii literaturi ll retn. in timpul rizboiului de 30 Hugo de Groot este un olandez nascut la Delft qi drala de acolo. il gisim sador al Suediei la Curtea Franlei. Compania Olandeza a Indillor de Vest (fonda. Arc 9i necazuri acest om . vizAndu-i calitaFle $i panb i$i ia doctoratul ln drept la Orl6ans. de Belli. iar avan$lui pansiunii coloniale li se adAuga progresul intelectual.. din care 30 in lalind). cu institulii $i structuri mai ajezate.. La l1 ani il gdsim pe bancile Uni layden.Cartea rezultatA esle insa desqe Libertarea mArilor In plin avanl. Olada em ln ptni lnflorire. epidemiile. pnn foametea de canibalism. Dogi o parle din autori lin se spune ca dreptul intemalionai ius un este creat sub pana dominicanului Francesco de Vittoria. dar corabia naufragiaze. Diplomalie Tn slujba Suediei e 285 crau. Va lucra cu s6rg la alianlci franco suedeze. Solia il scoare de acolo in lada ti el cunoaste amarul unui surgliun file sfa$il. . Cand 1n 1613 Grotius duce tratative cu eng geseau locurile ocupale de oiandezi. in ciuda imensului succes al ca4ii care Gustav-Adolf o purta cu el $i in campanie (intre 1630 9i se tipiresc 46 de edilii. pleace in Olanda. cum scrie pe mormantul sAu. flola olande2:r nu loia rcstricui penrru vase cartea o ajuta. modem $i rafional. distrugedle ora$elor. dar se imboln[veste $i moare cu trei ani hainte de dir Westfalia. care va opune Ittod constant primatului fo4ei puterea inegali a dreptului. iefJiau si incendiau dupa bunul plac. pe care olandezii ll cuieazA pentru a-i sprijini spadolilor. dupi zece ani . cand jdeile descentralizatoare ale lui Grotius . prin migraliile. pentru a intm mai pa$nice. Diplomatul ia in mana opera colegului stru de tom De iurc belli ac pacis (Desprc dreptd rezboiului qi dj publicat de Grotius ln 1625. Cand le scrie. obsesia olandeza a libertdtii $i fascinalia luptei seculare rare a jugului spaniol. ace$tia ii citesc di ceea ce suslinuse juristul.dezintegranfe" 9i damnd la inchisoare pe viatd. Are educalie Si matematici. dezastrele (se estimeazA pierderea a unei treimi dh populafia gradarca agriculturii.Ele lin de iirii batave fi Cunea Nassau iDtema intre calvini$ti. i Este luat intr-o misiune diplomadcA la Paris (fiind beiatul $efului delegaliei Bameveld) $i di mena cu rcgele ry-ba. Ayala.284 Jocun pe scena lunii Panea a III-a. $i chiar versuri.

monedi $i s[ang cetelenii sub drape]e. iar in 1619 adaugd o lege privind perioadele de rotalie a planelelor' ln .di au suslinut ci natura nu face salturi. persoane. dupA ce i-au impozi meni nu spune ce fbrmA Dolitice are statul lrlerDru ar narhie sau republici. care nu este decat de doui feluri: paqnicd sau categoria picii inre toatc schinburile economice. constihrind adevtrrate ftacturi inlre epoci. ipurd pe la 1506 $i redactat?i in De reNolutionibus orbi nl rr. tehnice $i l).regal" pdn termenul nou. Diplonalie 287 Capitolul 5 De la reyolufia Stiin(ificn h Lumini (1650Prin Pacea de la WestJalia. a lui Copernic. in schimb. nlai convenlional ori pur demonstrativ.i cdilor terate. in ia societililor. oamenii incepusere se aibi o ahi viziune a sferei noastre e Novum OrgaDon canea lui Ba(on reprcnd pe copefta sa un vas ce lrece cu panzele desfiiurate prin )loanele lui Hercule $j anunland pasiunea noii epoci penhu ex in lb2O ap 1609 Kepler enunld legilc sale confonn )rurea Universului. Dar o dati cu dcscoperirea Americii. inacceptabili pentru Biserice. de care e legate organic. Liniile pagnice sunt intrelinutc de diplomali. Anul 1648 este considerat anul de na$tere al si temaional. intre modnrile de ife $i de viali. Alegem un interval impLrs de cronologia specifici a diplomatice. dar regatele predomind in secolul male de ducate $i pincipale. rccand puterea pdturii delinea pArghiile de avans ale civilizaliei Sriinlifice. pasrend insijillul regal PenNimbol $i arbitraj suprem. s a produs revohlia $tiiDlific6.i cdlitonile lui Vasco Gama. vileza unghiuldri a netei este invers proporlionaE cu distanF pana la Soare. Ca orice sistem.culRrrah" are un considerabil elbct asupra ralitdlii.Pan.um in 1530. antemergirorul conceptual al sistemului intemalionai. le inleleg. Revolufia din Anglia de la 1688 situeazn deiv sediul de putere in Parlament. atitudinii qi limbajuld diplomatjc.Ialional". istoria relaliilor diplomaliei inlrd intr-un figat nou. care mal lui Napoleon. llevoluiia ideilor care pregitesc revoluliile americana $i frane precedad de un secol de idei cunoscut sub tillul de epoca a inilor. ceea ce ie mutd ceva din aura aceslora de stdpani de drept divin. Diplomalji le simt. Evenimenrul urndtor dupi 1650.are ili are Incepururile inainte de 1800. cu nunai 24 de aoi rnai este $i el produsul aceluia$i rdzboi de treizeci de ani.. cooperirile mulliple. Din Rena$lere se mo$tenise teoria heliocentrice. E o mi$care una$5 de innocu rilm de fuge infie 1600 $i 1700. Ea furnizeazi energia pent r Luminilor. rora soarele fiird sitoat in focarul unei elipse. dar treptat de un sistem de state llafionale. legi. Punctele sunt statele. saltusub formi de revolulii sunt frecvente (doui-trei la flecare se- mullimea staaelor sA devini sistem. comerci carea de fonduri. idei care pun baza $liinlei politice $i de guvemare. ce lua ca bazi lia biblici potrivit cereia soarele se invafie in jurul Pdmani.. cel internalional este in primul rand compusA din puncte $i linii. in care va rdmane secole. Necolul telegrafului . burghezjei. oricate acumuliri irvizibjlc s-ar produce. i statelor. r$i Pune $i ea o am!d putemicd asupra muncii diplomatice. Ele reprezint. unul sub care este peryetuat $i oclionat insu$i statul component. mol lansat este ince un sistem de state regale. Cele mari surli intemalionale $i prjvesc toati lia umaDe. Evolulioni. care pentru o indelungati perioadi devine nulr mai puti $i devastator decat rizboiul de 30 de ani. funcliunea reprezentirii de suvenni la suverani. Revolulia industri.a a III-a. cun] sunt dezvoltate de citre savanli $i de universitdti. dupi Wesrfali ordinea inovatoare este Congresul de la Vicna din 1815.Dreptul iniemational. Revolutia americani instaureazi in I coloniali$tilor englezi o repubhce constilulionali eliciente si ruic6i Revolutia fiancezi ir ocuie$te definitiv in toate intiile insliRrtijlor cuvand. Ei au manent ndscut in Ren4stere $j o pozilie mulr elevata. Dar peni la acea datn lrei rcvolutii i zguduie structura nobiliara a srarelor. definite printr-o organizare adecvati $i care au autoridli.r. Liniile sunt indispensabile ice. dar dupi aceasti dati. A doua in boi. sti revolutie . le discute hainte de ini.

cand la 1632 calileo anunla epoca friintei experimentale. gi iari cum un impirat nefericjr in polidci i Tablele Rudolfiene (1627) in triinF. ci $i pentru inovatijle sale rchnice ulice. chd Dar noile iegi mecanice confirmau pe Copernic Si pe I< Sfantul Oficiu decretase la 1616: . logaritmii (1614-1620r.ti ai lui Jupitet faptul are fale ca Luna. 1627) enunln lcgi in fizica gazelor. trind ti paftnrut universatirArii . catileo i un telescop mult superior celui folosil de olandezi.. care Dunmezeu l-a stabilit se fie un far al Universului. acestea conlinand donatele obiectelor ceresti masuratre de astronom. descopcrd patru sateli...oneazd microscopul. t^imosul siu . il aresteazd." De aceea. Cuericke exploreazi vidul. ca Si Kepler.netoda lluxiuniloi'. Royal Society la bndra (1662). inccr_ sA inFleagd resorturile concomitenle ale intemcliunii violente fi interacliunii pa$nice a oameniior $ societiiilor' le incoroDarea secolului o face Newton." AIi sanli $i gandjtori ai noii ere stiinlific€ ifi pierd viala Giordano combate scolastica $i aristotelismul $i e ars pe rug la Rotna. protejat ratului Rudolf al IHea. prinlii 9i (cel de la Oradea $i-a instalat un!l) voiau s6 aibd telescoi servatoare propdi. ulmate la I 704 de T|atatul siu de optici. Insirumenlul cu care a revolulionat qtiinla rDecanicii a fosl calculul infinilezimal sau . ln Florenja (1651). filosotjc fals5 $i complet nd contHi Scriprlrrii Sfinte. de Ia Galileo la Hobbes. ir mijlocul ce facilita calculul. lcgand Roberl Boyle (n. in ciuda obstacolelor.lea a III-u. il pune sA se de- $i de natud matemadcA. Denis Papin studjaze prcsiunea vaporilor. mcdic si teolog. Aqa cum Machiavelli fusese ciutat . Ireuwenhoeck 11632-1723) pe6ec!. iar in mdtor. cum sunl elementele lui Euclid sau OliSinea Veciitor t \ti Darwin. considemt Marele Secol in domeniul ii civilizatiei. pe care diplomatul o reie$te intens. in lui Napier $i r acelaqi an cu aparila legilor lui Kepler.ial. Dumnezeu fiind supremul Sr cleator valora cat zece ambasadori. Harvey descoperi circulalia sangslui: ir rlr: lNa o succesiune de evenimente paraleH !i independente de calenda- rul istoric al rdzboaielor. $i lnterzie publicarea unei ca4i Stupizenia arr\cntelor contrare noilor descoperiri se vede in reaclia fali de iLrl petelor soarelui irtrepnns in Germania: .Nu poate fi opinie gre$itd decat aceea care impune o murdirie in Ochiul Lumii. Ele sunt lbrmulate cu griji.Dralrg. Cu4ile Si diplomalii lor sunt fascinaF. Descartes plin de team6. un diplomat ce a\rea dupn 1600 o lenrili opricn ?n prin jurimant de erezie 9i ii pune cafrea la index. Dumnezeu este analogic drept un ceasomicar suprem. Dar $i ideile lui calileo ci nurnai lentilele !ale. Torricelli inventeazA barometrxl. Princll)iile luj Newton aparlin numirului mic de operc care deschid drunuri pcntru secole. 1610. fusese deja ars la Genela de c6tre calvini$ti t553. urmat de anatomia microt opici. p. ce anunli opinii contrare doctrinei aris icc (in mod prudent atribuite unuia dh cei doi participatli la k)g).rblicand ia 1687 PltiloNophiae Principia. a carei suprafal"a e dez\dluila faptul ctr Soarele are pete. Este cealaltd laruri a Stiinlei: pe lang6 modelul se (1600). Inchizilia il convoact. iar Ifonado da Vinci fusese numai pentru pictura sa.de pir4i in secolul anterior deoarece c[nostea tratatul roman structie a fb(urilor militare. Acad6ic Royrle des Sciences in Franta (1666). alchimia p5$e$te spre rhinrie prin Boyle fi olandezi. pentru a ranja Biserica. spunea el. variind proportionai cu rddicina ei prccum si leeile milrurii proiecrilelor. Centrala po5tali a comruger minorit Mersenne. .i permanentei 1604 Galileo formuleazi legea mi$cdrii unjform accelerate ( parcurs in cidere esle proporlional cu pitratul rimpului) $i pendulului (dunta oscilaliei ce nu depinde de amptirudine mase. care a pus mecanisrn mii inJnrscare. I€giie narurii sunt limbaj matematic $i nnmai a$a pot fi citite_ pe masuri ce canicii sunt descoperite in acest secol.Ideea ce Soarele e imo centrul Universului e nebunA. ci de lungime.rlendfful secolului XVtr. ceer ce Inrere\a vremii. Existd o armoDie subiacentd fenomenelor al acestei lumi armonioase. Diflotnalie 289 Kepler era asistent al asrronomuhi Tycho Brahe. care eta n cian impe. lui Hook li ltparfine cea mai scufiA lege a elasticitSlii in aceea$i perioada: (knsi.288 JoLuriDe kend lunti Pa. Regii. este. nu muk duptr ilia primelor ziare: Academia dei Lincei la Roma c extinderea esie proporlionali cu fo4a). C. nlcini intrc savanti o licea neobositul pe toli savanlii prin corespondenli. il pedepse$te se rccite psalni in fiecare sApdmane timp de trei ani. la p|aga. pljn de nouteli Se lirDteazi academii $i se publicA reviste qtiinlifice.

zi $i noapte calul meu e in$euat 9i rrhia e la bnu".n lloarc. cu leclii pentru contemporani. iar in altd $i Lr.i analizeazi grandoafea $i decadenta I Roman. spectaculare..l. apare $i rezidenlul francez nngi singu{ul trimis european. lrl al politicii.vreau si deduc fenomenele natudi prinrr-m fel de pornil din principii necanice") cu imense consecinte pentru nomie (Halley a prczis prin calcul revenirea cometei ce-i'i astizi numeie. ici Henric al Vm-lea iti ptuise$te sotia. nu infiinleaza o weme ambasade ca celelalte JAn' iDtahiri la ved. la 1795. autorut l"dldrftal este pesimist (Iono rrmini lupus). Franla va avea o preponderel{! ro crci. derivata functiej drumului fiind chiar viteza ceea ce spusese calileo se concentra in fonnule simple: era derivata a doua. inghesuie ambasadori peste ambasadori ln Elvelia' d€ unde hrleresat sA angajeze trupe. o lege si fiei universale. ia" er iti lrAie\ rolul errcerband rulontatea . Sub el. din care nu iosc mic. ln un grup de stale se aliniazi pentru limitarea puterilor ce pot ni o ameninfare.r iepotolite prin proiecle cale !i depi$sc puterile " De aici a lbst rcgim. gustandu-$i suveranirarca pe care o incorporeaze in su lur. fire incuviintare papali. intitulate P/ircibotare potn' iit..ui pe sceha lunti Panea a III-a. merelie $i prestigiu in $coala franceza Francisc I line diplolia pentru sine...rte.Si Du alragi vilc l)ennu s|atol t6u". inspir5 pe Voltaire.rta lh00 u gasm . {l. Locke (1632 1't64). Francisc. in menoriile acestuia. minislrul care a adminisiral in Ir rernarcabil economia. Monresquieu (1689-1755 L'esryil des lois . ilustreaziin modpatetic reclacteze.. pentru ca mai apoi Risoun\ul nu I \orn nbtine dupi pacca de lr We. de/!aluind loal. DupA un hlr(rt cu Poa a. iar mai tarziu prezenla unei pjanete lbst demonstrati pe aceeaji cale).4alia. Drylonalie 291 Pozilia unui corp era dari de cunoa$terca poziliei $i a e supus. Are cantonul Grizon soldali? Apare $i francez si-i recruteze. iarLr|minile traiesc sub fascinatia oDerei lui Din nou ne izbim de cele doui agende paralele ale i avansul frenetic al $tiiniei $i practicarea incApdFnate a razb Cum e posibil ca dispunand de minli capabile si dezlege m naturii $i materiei. scris: . societ.. apno liei statuh. Esie de renarcat ci ce au hiit haosul rizboiului vor si aibi conducirori puremici. cum ar fi solulionarea I pa9nici a unui conflicr. cu regele Angliei. afla! in inchisoarea spanioli. Starele eljberale de inveligul superior inperiai sau papal.Si cauli sA stabile$liura ostilitaparle: . in speld Spania qi impara$l Cand regele An' . ln tr[ri de inovaliile impctuosului Francisc I. ii respunde acesta. Timp de trei veacuri. proiectul unei peci eteme. $coala francezi devine dominantd in secoiul XVll ilcena europeafld. dururiran decel ce rnrrevnzL!i in \cncrile lJi lean Bodin. Ele se dedau vechiului ioc de titi. Dar ceea ce realmente prefigureazI o snrLui distincti a diplomaliei franceze a fost dubla dispensare de Iiteriul solidarililii religioase prin stabilirea de alianle cu principii rmali ai Germaniei $i cu sultanui necredincios Lui Suleiman Mrgnificul.balanla puterii". un cian al monarhismului telnperat. ci se aflA sub proteclia consulilorDJla lungile lup'e relit'ioase care umbresc diplomalra frrncez.. aurorul cirtji R€prlticd (157 Franta. Dar stilul ei are preculsori. dar nu di structun de garantare a pbcii. fird sA se scufunde periodic in abisi !rugerilor ii moftji? Intrebarca diplomalului nu e pur reroric6. ditorii au preluat tena. O diplomalie i$i de masura cand este Pusi ln ba unei politici externe dinamice. Politica devine obiecr atenr de ales in secolul XVIL Hobbes (1588-16?9). Dupi 1526 trimite ambasadori peste tot. conform careia cetelenii tiancezi nu sunt supu$i 0(o0ure. Franla profite de bre$a anglo-spanioltr $i nrite ambasadori in Anglia. Mecanica cereascd era elaboratd (.i mollenrrea l5'atA.290 Jo.ub lillul ab lisnului de drepi divin! intirit de harut suprem prin mo$tenire. {cel lcnelian.rli $i culturali in lrvant. Ecaterjna de AmgoD' lui Carol al Vlea. se atri' c ligii de ia Cognac ce lega Frania cu aproape toate statel€ din ia in frunte cu Papa meritul de a fi practicat .lile sA nu reu$eascl si rezolve pr cle o complexitate mul! mai redusi. aceaste mo$lenlre con(15E9-1610) ldeiie liiro ti experjerla chibzuitului Henri al lv-lca hri le sdsim in scricrile lui Sully. a anunlat trdsatun persistente de ele_ tla. in materie de inovalii. Noua institulie este aceea a ca_ legilor Iilulaliilor. sub Regele Soare (Louis al XIVlea sau Louis le care domne$leiDtre 1643 $i 1715. Influenta sa asupra considerabili. I.. examinarea sistemuiui creat este subiect de reflectie. ii cere ajutor' N0 dispera. in care se obline de la aceasta faimoasa extrateritoliillit.ti. Peftru coryurile cere$ti. exprima forta prin masele co+urilor ti tantelor dintre ele. un rege al RenaSterii cel convingea pe konardo da si vini ia curtea sa.

pfotecroa. ambasador strlin. lung. ceea ce era rmpotriva \traregier tui Richelieu.in evaiuarea unrn om de stat.r cri Dintr-o_dati.raison d eut .panidul huphenol. Richelieu Inlroduce uei cuvinr care rcp. utilizat in locul .din p6cate. cire Feia titlul ti rolul lui Richelieu.pAcii" exprcsia .. eliberati de considerente ideologice. \4arii de Medrci. Esre condus e\clusiv dupa jce. allele flamaDda. clsim la Henri practica veche ln legiturile cu Poarta OtomanA 0a 1604 n privilegiile obtinute in secolul anterior de Franla). Mai ales ci a spus in Testamentul stu cA matene cle stat cine are puterea are $i dreptul. Richelieu inlelege rmponanla de a llichelieu a reluat calea antispanioli $i antiaustriaca. o poliricl de zare a aulofiLarit de qtal. regii Frantei au o vanitate care este nui pentru Franla decat toati ura strdmosiloi. franceza devjne limba cancelariilor' limba ' . r elariv clar penDu sud Si. rezuma un consijier ifrperial gAnd lui Ferdirand al Il-lea_ Filosofii sau diplomalii put*t it . cu Fotestanlii djn Gemania' cu rrd de Saxa qi alitura{ea deteminanta pentnr relansarea rAz_ r o opinie publica favorabile politicii ul polilic de popularizare sale El utilizeazA pam_ Mazarin.r in ochii rnajo.c. A remas insi ca un caz de autosacrificiu inpus prestigiul po diDlomadcA prjn excelen{i. . factorul crediDlei in retaliite dinFe atare $j_a pii rolul prioritar pe care i-l rezervase intregul sistem medievai."Llre insd pe Richelieu. Slujltorii ei sunt oameni de mesene Franla are un lnister de Exteme din 1626.armistiliu de lunq...rrlegiara. e chemat in lta ln 1639 $i fdcut cardinal in 1641.. Richelie introduce o di_ nratie DrofesionaH caracterizati de continuitate qi de obiective teme. i4r cine este slab nlai cu greurare incearca se nu fie vinov. larea lDirit de Colbea. Kissinger scrie ce dace . Cunosc6rd inftangen sa din partea coatiliei spaniole 9i austriece. care vedea in diplomalie o alma prelioas' penlru h ir'rteresele comerciale din kvant. la moatea lui Iruis al XII-lea ti propagandd. Devenir prim-minisrru ln 1624. Un diplomal fr vremea lui Henri al IVJea. Un an mai 6rziu deviDe al Consiliului de RegenJ6. durat!'f:' Itand un acord care a dus la na$terea TArilor de Jos: Numele relinule in isroria Europei $i a diplomatiei sunt alC din€lilor Richelieu ti Mazarin. duc. it rirl sau biserice.ge secrehr de sl 1616.penlru re Spania.. ci bumneTeu Bpuum luunl.czinra busola dipl nei \rle: . La rord' complica din cauza mosteni. i se pregrtea 'dosarul" problemelor. Richelieu si fie reamintit ca una din cele mai inllueote figuri ale istoriei n deme".'.292 Jocun pe scend tunii 293 construita a$a-zisa teorie a . Peformanreie sale in Rezboi l de treizeci de ani sunt de gur Dn exemplu_ lului de 30 de ani de Suedia. ceea ce a Dus aliante cu olandezii. iar ministrul de exteme frzmcez Torey se ofera sA indeplirrca-sca misiunea. in spre HaLrsbLIgr. in 1835. atrn rea scopunlor pe care qi le-a propus esle un test. Ea ramane pentru mull timp intr-o ln RomiriJ pinh in lq24 relegramele a'llba'c z'iie or.ii burgunde $i a celor $apte care vofueau unele france/a. care fiind umilitoare ii va v5lama ireouperabil pe$onal. Daca Fian vendrca tot ceea ce ia apartinut vreodata.irAFi mii".ru reda(la e In limbr fiance'/a in aceeagi perioatli.pace. Medi.. credeq .h'l|lor arrtprotrrLrr mrnr'rcr er. neurralizea/: marea nobilime si !ea-zA. aqa cum se Relaliile economice erau tratate in acelasi Strasbourg-ului.. setl Dei e$se stdtuds.. dar pericolul exisra pentru cA.ura $i ostilitatree nilor ar fi provocaut. un a-rmisliliu. fmncezii sunt nevoili oear. dar It esr era oare Rinul? Richeiieu. Situalia era prea grea pentru ambasadorul de la l'laea. in cazul Pirineij erau un r6spun. da). \u lu Jecizi rizborul. . mediaziln numele teselui francl inlre francezi Si prjnNl de Orania. La vest Allanticul. lncearctr dna cu_ sliruinF prietenia principilor protesland germani.ea sa. )cotu tranceze e iluskara de un exemplu.'. ddr ambele palii nu accep motive politice $i de prestigiu termenul de . Richelieu aju. doctrinare sau nlimentale. consulii de atunci raportand la Ministerul Finanlelof ti Come4ului' Amiralitale ca ti Iar in ce prive$te gmdul de devotament al inallilor diplorl1ali csle de amintit o inamplare pulin obi9nui6. in rizboiul de treizeci de ani. panl la icarea punctelor de interes 9i a celor ce trebuie evitate Came' lcle cle reuniuni sunt birouri de analiza a lemeiurilor pentru obfiintampld ilt ane_ ncrea de tedlorii pe cale diplomatice.botarclor naturale.

ai es. Mai mu]te rlri apar dupd aceaste dati in Anglia. cotitura o face la lntreteiere de secole. glia adopd cu interziere normele rafinate ale diplomaliei fiani0.ratiune de \tat ar fr pfe\upus o rnafirii rational! canrarue reattsti a cifcum\lanlelor si a )anselor de reu. E prinrul tege al Europcj u re-$i pierde capul in revolulic. Prdamentul (care va fi numit . vizitam l[ Jarncstown unul din primele lor forturiCarol I. abia in cel concurenu Angliei \e Iace \imrira din ptin. ter_ [a! c decapitarea acesteia de citre tegina Elisabeta. de pildi aljanlele.. lacob I (James 1) produce ca rege uniunea personah a Scoliei ll Angliei. iimp de trei ani. $iinla cu Droon). pomit de la faptul cd un ambasador sPaniol.rticA raLa de on.(shale.r funnaL rrupe proprir. sub regina Elisabeta ) in aceste doui jocuri de putere.-. hcob al lea produce asenenca proteste . ea Inipo a.pear. Razboiul Ligii de la Augsburg se temil Pacea de la Ry. literatuta cu Shakespeare. as(encrLnea ei mlera cu panLr coboraroife a Ffanlei.. regelui. cand (lronwell ia puterea Si Carol I e dec|lpitat.. ani conflrplul de. Moarc in 1658. Franla obline Franche-Comt6. ufl cul suars de avanlaje $i costuri. pani in 1&0.uraj ri fr-. a nurcal o invariantd istoricn in relaliile xLl!e\ilJre_cu I rrntr. Anglia se afla in urma Franrei $i econonricesre depatiii de Tarile de . la li5 apare canea lui Albetico Gentiii. Trepta.. Dar muri\e in tbOl )t n_a avut cjne sd-l ia<c.. statura Angliei 'lcr. un alt Stuart. Razbojul civil line pane in 1649. Stuarlii scolieni La 1603. dinastia Tudorilor.boiut pagubjror de Spanrer care trne lreispreTece'ar (e lermin. In 1714. Diplo'nalie 295 Cu to^i16 gloria pe carc o emandu pdlarul de la Vef. de pe contjneD. A doua imprejurare in care nu se reg.este rizboiul cu Otanda (1667-166b). lntar . in prjmul riind Spania Dar o noua ilor.. atit de bogat[ in schin$nri nrloi de ja noro iie. Este un tratat despre drepturilc ti indatoririle rulay) Aproape axiomatic se adaugd la lnceput. a participat la complotul in favoarea Manei Stuat.i nilF tle care oetrnea rI| Frdnla. ceremonial $i protocol. N.ru poliric Si diptomdtrc ldeea ca tara tor .I 294 Joturi pe scena tutnit Partea a l-a.ut rmleu rrind p.flamenl lunrcs t persecuta pe puritani. In care lrepldt . in acesl an. af tr arins.nul aadi. Dupn Elisabeta.Jnr ralboaiele punale tara folo\ rc! mul.ita. Pe plan teoretic. in t5: PanA ia l6OC.. porni pun:al pe leme dmastice $i de contrci al tedtoriilor rormande brctone (1337-1453). adrce rivalitatea cu Spmia de multe ori pe ul p1an. Sruartji revin prin Cafol Nl II lca (pani in 1685) Este cel care rupe rradilia Si se aliazi cu Lc'ujs al Xlvlea inpotriva olandezilor' $i in sliNii. . flota spaniole a lui Filip al I.. unde stabllc$c colo i incepand cu 1607.wick { togT). conflictul izbucneste din plin. l)c$i in matene de legituri diplomatice. ca aliat secuftlar dL$rrranilor $i rivalilor Franlei.. dar t$i -1672 du$mxnia generala. judst italian stabilit in AnIt De legatiottibus . F-ranla un nou cxod al hughenolilor Sj o inamicilie crescuii a lio niscuti lot din insuldritate. Nu depane de washington. doNle$te din 1625 fari sA lini seama de |ulament. nu e in r si ie expljciteze. mai depane. Insularitarea Angliei a addugat f6li indoiati cateva 'pecilice in ponjerLJ . Unei tensiuni pemanente religioasc intre regii catolici ll Anglia refornute i se adaugi ceada hlre rege $i P. dr\Llru ensleTr Daci sccolul XVII esre aceta al Frantei.rce de lirerdlur. care-i insPiri vocalia de putere linrnte a mAr or. care ob[ne Fla produce coalizarea Olandei cu Suedia Angtia_ Rdzboiul $i intre $i 1679. inllorirca S(otri cla. Dupi 1660.. 1640-1653) qc impune prin. Ma/!nn a rtrur-o Si probabil cA fiino rurorele nor i-a inocular-o.ompete{i Cromwell. rc\ritUr.Cronwell devjne lord-protector al l(cpublicii Si o conduce debarasandu-se $i el de Parlament pe care lL inlocuie$te cu n Consiliu restrens. csle distr si in 1588. re.c prorc(r unrtical oricc (reforma.rllj\e drre entd. conlinand lndrunfiri pendiplomali.e.tos..pe. pe care rostirea cuvanului rr]r:r€r. intr_o mare de argint. a anelor $i iol bilanrul polilic dt Regelui Soarc nu e prin nrmic remarc ercn ne aJung ca sd ne intrebem dac6 ei a inFles Richelieu.se$te liune de stat" veritabiti este anularea Edictulu. de la Nantd 1685. rizboaiele. de carc cdrdinrtii probabr' nu . unul pe connnentul european lhLrl in competilia penm celelalte continente.. care iau calea Americii. Rizboiul de 100 de ani. uJor confundabil cu o dorinti sau o ambilie.(Th IarA d( tumultuoa\r \cen.parlamentul cel luDg". utlir. eurcpel)nr rau aelerminar \: c. Cand hvincibilc Armada.Nimic in exisrcnta rimpurie a Brimniei lasi sd se prevada gr?ndoarea pe care avea si o atfugi.. ti care a pro.t. se vede confruntati clr du$manii ei.o pnrra prFrroa\a mo lrt.

dar retizat $i aplicat.esareasca e\pedrlii imrloFiva \a tn curlea lui James [' iorut spaniot Conaomar reuti'e sa stahileascd rela!ii de aI regele. l$i hrge trupele din lnrena. sn iimiteze influenta francezA in Olanda. $c urnirea astfel nu numai irfluenfarea unui joc de putere in defa- irn alegerea aljalilor de pe continent este cantdrita $i ln lumina ti shbirea unui concurent in lupta colonii. Un autof din secolul XVII. Prusia. neadmi. chiar inconstant. inrr-ade!ar. rprodpe in col se dezbate in Arglia. Resimul Stua{ilor a fost cunoscul pentru conrplia sa lntl cinev.rind sn fie irecut dupl amba franc€z. Anglia i$i continua o ascensiune consrant5 :icnli. ca $i a bazelol unei societe.ia desci " "p.oastre.a mai putemici ce r.b.Prinlr-o rcmarcabili abilitate in exercitarea rolului de lltor. surd sau explicit. extinderea coloniilor devine tema e . l)upi pacea care se incheie la Urrecht (1712) 9i apoi Tratatul de l{:Lstadt. in special SUA $i Anglia.a vrut sa dczvaluie regelui secretul ce spanjolii pl'td consilierii $i diplomalii sii Dar regele nu a adlat indignarei spunand cA nu .296 . arbitru sau aliat. insuleie din c tr supremalia in Indii. afiflnand coltat in prinul rtud pentru ele a fost asislenF Erilor b! ri. tot in denlui Frarlei.. diplomalii au fbsl surctasali hr8rlri paraleli dc nisionari. in timp ce Anglia ia cibraltarul. Fera ca ea si fie dizolvati. de necorceput cu al. prin esenta ei ti care putea sA I'nri pelfidi.Cu bitecuvantarea lui Dumnezeu" ea dosA nstaureze un real echilibru de fo4e in Europa.ti an Un subiect ii rpropia: proiectul lui Gondomar ca clsitoreasci cu fata regelui Spaniei.r"r"" iala pe Henfic al VII..Pand la rdzboaiele mpoteoniene si l8rcsul de la Viena. . Ea exprimd ingrijorarea ci in rizboiul de succesiune al SpaAmericij Latine.l/ie gula fiilrd ca cel pe care il sprijini sa poati avansa' Woisey. istoricii adepti ai principiului etic vor se' teze folosirea acestui principiu de cefe madle puten nvantajelor ce se obtineau pentru urmdrirea obiectivului principat.easc. figura principala a politicii exreme a Angliei a fosr Wiliam . sA starneascA apoi pe tDrci $i pe suedezi impol{usiei.Madd ambasadorul englez oblinea acolo depc$ele lld $i le Diptomalia continentah a Angliei e legati de balanla zilele.Politici mobilA. pot fi neglijate doua note caracreristice derivare din potitica I loionialista a Angliei. care i$i formeazi primul imcolonial: aproape intreaga Americt de Nord. iar dupi aceea preia rolul proeminent al dominaiiei in &colul XIX.rer al Anglieicare re la\a pictgl minri o brlanra In algerelc careia 'e anau Franlx $i S cealalta o greutate ce urma si cadi de paftea declst de lui Henric al Vm lea i se atribuie dictonul c i d. il caracteriza.locLri pe scena l nii Partea 9llt a. iar prevenirea unei astfel de uniuni stitea la baza cu Franla. se impace cu Austna penhx combaterea ideilor revolulionare pe conri'Icrcnul alianlelor pentru sdvilirea lui Napoieon a fost pregi lrecasL strategie englezi tenace $i aproape prestidigitatoare. l{ intretiierea cu secolul XIX. in (lcschizitorilor de drun stau acunr comercianrii Si asociali (1701-1714).ea Angliei ca limba a balanlei i" lii* Din ljmpul lui William al III-lea djn casa de dupi l6118.. Se citam mesajul reginei Ana catre parlament ln | 7 | 2. dar care reugi de la inceput". Fntru . Diplowlie 29'/ Drin incercArile de recatolicizare fi absolutismul siu falig' i i688 are loc. scria Andr6 Maurois ill lNlond Angliei. Franla ar putea sa. ce ftebuia si anumite alianle nedorile ale Angliei pe coniinent Arhba! ii stimula doriniele $optea cuvinle lmpotriva Parlamerlului' si ii mai $i lua ha4i $i documente secrete Englezii nu se prea tare gtiind pedect ce comunici Gondomar la. Gondomar declan$a-se conflictel ciiere qi ptotocoi. si iftA. omul cu baianta inceatcd sA izoleze lu. Acest )i se termind in favoarea Angliei. $i pe rnentul americaD obline teritorii confolate de francezi.$i asigure dominalia Spaniei $i voarea celui mai putemic. riu ca ace$iia sA-$i iroseasci astfel banii iit D. sau cer6nd sa nu fie irvitat cet olandez: Cu Gond gele pefiecea ore lungi de disculii. william lnlre Spania qi fl imagi. un Richelieu al ADgliei.{iul.ti emanclpate' teorellc rate de Hobbes $i Locke. in Europa Franta pierde reritorii faF de Habsburgi. aproape doui decenii.revolufia glorioasn" 9i ln 1689 Parlamentul i$i \uprematia prin Bill of Rrghl. Simqindu_se influent. dupe ( acesl principiu. pana in . Prima esre folosirea integrali a unei r Llc diplomali liberi $i cu mijloace financiare li. problema t libertitilor. cintand o alianti cu Rusia. In prinele cuceriri coloniale..

Dimitrie Canternir.rrunilc l0r M.) cu denmitatea tarului. Matveev. cand elevii sii devin iDflui. pentru a imp6ca obiceiuri $i pretenlii exotbrl0 ale gazdelor (ingenunchere. Milescu moare la 1708l.i patriarhului de la Constantinopol si-i recomaDde pentru exleme oameni instruiti si cunoscitori de limbi sirijne. al m lea.rrii fi ficard planuri floti puiemici. candidat la donxrie. tondara h 160n.lescu nraterie de protocol. lite de clinezi biruri etc. iar el o cearta. Patri semnaleaza pc nelericitul moldovcan. Trimis intr o nrisiune care contrazicea vedeij se retrage la o manistire. I-a 1561 s-a infiinlat un Departament al solilor. Numirea moldoveanului Nicolae Milescu la lilor ia 1671 arurci lumini asupra dimensiunii regionale al maliei $i a solidaritAlii oftodoxe in acea vremc. la voievozii de pe Naun. Tarul Alexei . la Pekin. Dlplomalia dusi in timpul lui Pctru cel rc poarli pecctea personalitelii sale dinamice $i inovatoare. Acesta nu ir di ceremonialului prin care se urmdrc$te giului lui lvan al Ivlea (cel Groaznic). Se ilconjoare de mari oameni de cultur?l I-a 1711 pdmeFte rlru o curlca sa. uluitoarei ploare Si rapiditate. Misiunea e dec neindu111: fricliuni la fronliere. Nu se put( comandarc mai potrivi|a. Ceiitoria in Occideni o intreprii lrimis al fostului domnitor Cheorghe $tefan.runul Cum polrira Ponri . Matveev e 0r ra $tiinlei $i educaliei 9i rlrrl ambasador ]a Londra. bun diplomat $i abil srrateg ( neau .A rlsloi. dacii n-a. care obtire ie$irca la Baltici Si incepe cucerirea Un personaj cultivat. Englezii i$i l I scana de eroare. era foartc cultivar Si vizitase I (Stockholm. E. prima de acest llcalerina a ll-r perfeclioneaze sistemul diplomalic al lui Petru rfl Mair $i ajutala de sfetnici $i arnbdsadori ca Panin.a llrgi statul in toate direcliile.ub rn{ru. ca nrul anrbasador permanent al Rusiei in Olanda. Stettin. pc fostul domn al Mol_ |vri. dar Matveev nu vrea si !j!ie de scuze. !ar5ln care Petru Mare iSi va crea viziland-o inaginea prin care l-a cunoscut Eu_ lur D trimis cu o tllisiune specialb la impAratul Chinei. panA fi suita sa se disociazd de pozi lui. E arestat pentru presupuse datorii neplatite. grei(rsia JiI Con\ranrinopol. {:lar sub noul lar Fedorov. de a apAra in toate !5rilc".M. dar $i pagini fasci rtc de obseNalii $i comenlarji asupra unei lumi pulin cunoscute Nl nurisc $i Matveev era iD dizgralie. fi plrtut disc ta cu l blema libcrului arbitru . care a unificat reqatul si s-ai complel de mongoli. Trei ]ucriri voluminoase ale lui Milescu: Descrierea Chinei c]'tfltLtul de cdldtorie.uti pe tcena tunlii . Rapa ul oJici\l [d nu numai infornalii precise. s au purtal xrlii protocolare. Ordin-N care considerA Departamentul ca .. e rerbililat. Luni intregi. Petru cel Mare cere condamrLtl la moarle a celor care au adus jigniri Rusiei Parlanrentul hrir|nic promulgli o lege a imunililii diplomatice. In iopol trimile ambasadori strilucili ca Ukainlev $i P. Orlov ti l( gmv.L Di\lonalie 299 ile special fomate in acest scop. Intrarea Rusiei in politica mare a Europei se ptoduce ceputul secolului XVm cu Petru cel Mare.. pe carel nume e consilier penlru penhu alaceri orientale.i a predcslinirii dac: ccrcurile i ale nu I af fi privit ca om de litere $i filosof? in vars6 de 35 luJrer/a .r 'pera sj pi rcdobandedsca putut imprieleni el cu un ambasador al Fianlei legar de jansenisti de la Pon Royal. cum este Compania Bt InJiilor Onenrale. he4i $i sate.. oltul decat al treilea lmpirat din dinastia manciuriana Tsing 1722). care ciura ali . Paris) $i sludiase la. in mai 1676.lnia Azovului.rl\ee\ ir e proren. autor Istoriei Imperiului Otoman Si ^I ru bru al academiei djn Berlin. autorul celei poflante operc de modemizare a societilii ruse$ti. schimb de darud.Richelieu al Rusiei") este la 1667 A-L. Berlin.298 Io. in 1695 Peru cel Marc il folosctte ca inle$ret in lrp. cu regim de extfatedtorialjtate. stabileqte relatii diplomatrce cu siate euroEene si asiatice. care Stia latina $i grcaca. devenit mare (1547). Il urmeazi un om de aceeati atenlie se A. de des_ tfn din legislalia internd a vrelnei lin- . O audjenli pe care $i ar fi dorilo mulli dimli in Europa: un han in jill impiritesc in sala cu 300 de ]nan[i cu pene de piun. Milescu e acuzat de ma_ $i abateri.ochii intregii Rusii Mari'l menirea de . iar in iulie loc primirea. Paftea a ltl-.. pati de fugi. cnenzul Moscovei. Va$ovia. Matveev fiul. unde se produce un incident diploma ubiri Si de iahtul oferit de rcgini. Ajunge dupi un an. suspiciuni reciproce. collvcrsand cu mariD.S. A a\.'ut schimb de soli cu maniei.ctru cel Mare trinitc pe elevul lui Milescu.r al tl il: rn lar pe cheiuri. Diplomalia se constituise mai demult.le cr tr cJIr in /ilele prim-ni shx ar cere specjati$ti de la BruxeUts.

Ecaterina a Rusiei (1762-1796) este o bune legfturA lnl mul absoJuri\l al EDropei Si noile curenle de gand. Droducand voare rard in lumea adslocraticb. Conducea o revisra polemica. a continuat in secolul XVII in toate domeniile. deveniti limba oficiaH a Europei.in care se stabilegre principiul trecerii iibere $i rite a \ a\elor rurcettr $i rucesn la Marea Neagra. dar Grotius. in Geffnnia se numiri hibniz.suverani lumini$ti.300 Jocuri pe sceM lumii _ lti Parrea a IIl-a. c pondenla furatE. ca $i Frederic al Il-lea al prusiei.Rusia. Acesrea erau urm:fea revoluliei gtiinlifice. Ipocrizja era la ordirca zi se reflecta $i in conduira diplomalilor. pe cdj trebrie sA scrie pe pielea oamenilor. in timp ce cre$tinismul lua fome populale ca $ccolul Luminilor se mai nume$le $i Atrlldrrng ( Dnlightenment ir' cngleze).. Cot!fiied Wilhelm l-eibniz (1646-1716) cste unul din candidatii cei n i potrivili. r(rm moLJ rra a erpeo electrice Si a colecliiior din dorneniul triinlelor nalurii.enciclopedi$tii" secolului voltaire este depate cel mai popular dintre ei.e cere Dt societatea. pana $i turcii $i scriau in francezA documentele.. intrat in istorie sub de . chiar Si cea privala. a despotismului..a acum ii leoriile \oc ale lr polilice Dzci ecomia polfticA se conturase sub Regele Soare (teoria mercantilisti pe agriculturi qi intervenlie slatali este atribuitd doctorului r lcsnay. nu o va impiedica pe Ecarerina'i priine revoltele Lamnilor aflxli rn conditii nx. filosof. Redacinile [ ]e merg pana la Refomi. dar $i in public.c. Ei constituiau aoel cerc al Luminilor. incd din 1714j laire. Pru(ra ri ALrqrria' imninirca poloniei. adevaratul ptuinte al care a acompaniat ln secolul urmAtor toate acliunile nancipaloare ale Luminilor' Enciclopedia FrancezA a apArut ln 1?51.despolii tuminali. gencroase $i optimistA a credinlei il Fiinla Suprem[. Luminile nu au cunoscut frontiere i0ti. scoasa de D'Alembet Diderot $i avand colaboraiori pe Voltaire.felor. Era anticlerical l6ri rezerve lacraser I'infame!)-ktoi. cum ar fi Curcntul Latinist din Transilvaria. e1 este conside t un Dfecursor al Revolutiei. Dupi modelul Mariei impAr6teasa Auslriei. Iezuilii. e1 putend reprezenta pent secoiul Luminilor ce a li)s1 Machiavellj penhu Rena$lere 9i Grotius pentru sccolul XVI[. DacA ar fi si alegem dirtre diplomali un simbol al epocii. manifestand o formd bhndd. Daci atracria o concliluiau telescoapele. Enciciopedistii erau in majoritatea lor detr. tait!?. pe timpul ei se semneaze mal pulin negociati din istorie (patru ore) de la Kuciuk (drumul spre Constantinopol devine deschis pentru se$ti). Trianorui de la paris Ermitage ul de la Petersburg.lerder. romancier. in l17o aparc^ E eu a:upta iei ndtiunilor aI scollanlJ lui Adam Smith.'. iDtriga 9i badi paEunseseri in retatiile dintre I Limbajul pe care ti I insu$eau . rezuma liberalismul enunFnd fi d Alemben. cu lruis at XIV{ea. respectat pentru perseverenta sa lupt6 contra lkaniei. cercclatorii s au grupal in j francezr. Diplomatul Luminilor se distinge prin enciclopedism $i pdn increderea in capacitatea ralionamentulDi de a $usline interacliunea pa$nica a popo. reo€anizeazd lnvxfime ul primar o riu din Rusia in 176J. Cu colecljile ei deruile lui touis al acesta mlrea t€ Cabinet du Roi. Diplonalk 3O1 Potemkin ii continue strategia. sub Louis XV tea ur alt minisiru. crlu i/gonili in secolul X\uldin ranle I rrropei Ca Si revolulia ttiinlifici.o\rl Lai. corespondentd n care in\pi.scz lriqcarea pietista. Mendelssohn. in taire Impiratul Ausiriei semneazA pentru priDa oare un tarat inl iianceza. Curierii sunr jefuili. la Rasradr. p. despolii tuninali nu decidA . varful de lance al extremismului catolic. cdfl ea impanAfea aspiralia tuluror 5uveranttor de a deveni . La cunea Frinei iftahim maticieni ca elvelianul Euler $i enciclopeditti francezi ca Intreline. Toate cl incoronare i$i scriau coresponden(a.. fire a mai numi pe ilu$rrii ilaljeni $i spanioli $i numeroa$cle curente de enuncipare prin cunoa$tere ti cultur5. Turgot. Esenla lui consti in pdmordialitatea ratiunii. Spinoza $i P fendorf (in donenjul juridic) sunt considerali precursori Hume $i Locke sunt $liilpi. .embite spunea lui Diderot cd e u$or penrru el si scrie pe hnnie.. pa\sct. kssing. Repercusiunile asupra relaliilor intemaljonale $i ale diplomaliei ru fost considerabile. Dt Descartes fusese filosoful european prin excelerli prin a sa todt' a ideilor simple ti clare. a intoleranlei. Cu lel au stabilit o coalilie triplA ce va combare Revolutia sub Napoleon va constirui nuoleul Slintei Aliante_ FaDtul cA i la titlul de suveran luminat.filosofii" satl . cunoscut 9i tradus in toate l0lFrile continentutui. em cel a rentului Luminilor. Montesquieu 9i .. in 1772. l. autolul influentului Tablou economic la i758).

:. rege toncepre si * chimzi.:..i."" .1ffi l:i:l:j i:"xT: Hlii"l'.n p'un....lll.^i" r""i'.il... '.302 rcilculul in[inilei Polihr(Ior.]l:.'"' :t "" I "L"il:::?":::"li i] cu nu ."" .:i 5rudiile la LerpTig rr le4a . ..erpediLii *"I1' i"""t" p" Capitolul6 Imperii $ natiunr i il"".11"'...r....r .*'''..u bibliotecar .^-"-" '' arrtiotomane r i"l"t"i'.'.li rli'i. i..fii]i:':. :l:"..il..ili" i.1":'li:'...i.:l[.. ewr on '.nse pc inlil:1". p'*iT:':. r" *t1 casa lur e reconsrrtririi ."I"'$t:.'.r..t"*- n^" a."d..fi * aiunge t"".JiJunirore :::l nu numur cuvinrere ' d/' c'"' jT''- l::: U..'n'":.o^'J1:e. l*-$**$t*'*.nnui* ^'".'.":.lt: a Ia ducele -de Bruns wick APoi au to'r " :J"::.. ii*'.'| .. un'"r'"ta "r' sa.'' ili"ll'lJ'li' '.1:..r..one ii." ..1$'1ffi $...i' o'"rectul Lrner. a. .' l iJ..]|Ji...i ::ff ...:"1. t"l $.ii" i""u..lr**** .' Tij'il':'*': :l:..^.**m*#+*rffi nnffi[t*t**lw r$$*tru*****ffi :"i'""1::ii"..':1. 1.-" i-"' 'a stu'rreze limba mondiata I umanitadi a tl..H5"H ". el e magi'rral ca matemalician n i i *i' t ..il:.P::1 :_:.

. IDtreg secolul unnetor. SUA mostene$te in vederea enunciparii ei o cotonie (Filipinele) $i posesiuni care fac azi parre din ea (ca puefto-Rico. fie prin destrdmarea inlui Spaniol ti in mod exceptional printr-un razboi cu Mexi- Amcricii fala de Franla $i Anglia. in 1785.104 ' Jocuri pe sLena lunii Pa. SUA respecta principiul neintervenliei.AvarS e.rar \i-a afiilal rellI\i. John Adams. apare o noua rcndin{. Trei pirinli fondatori ai SUA astlel $i bazele diplomaliei amedcane. nu era in ochii autorilor decat o legiiimtr scoatere a contineDtului sudic din aria bantuite de rezboaiele $i do_ nri rrria curopenilor colonialitri )i rmperiali$ri. primar Inu o cunsrirude nrrcrrc ne. Lr sfar$itul secolului insi. care erau in acelari ump.Dar ea nu va merge in !tui siriine.l fizboiului. Cucerirea .re concorn ent. intervenliile militare.. l'151-1769) pe te americanpenrru lfnloirr .In iradilja diplomaliei americane. utilizarea forlei. Sratele Unite ale Americii. cLr rilboiul de i denli.lI reali\re. Diplonati. _or)islul )c. America se implica ?n dezmembrarea totale a Imperiului Spaniol. durabilS a Amerjcii musculare. ta \farril. La I898. claritatea ideilor ce se adAuga unui spirit tic. preot Si soldat. Soldatul va ocupa de acum inainte un loc de fmnte aldturj (le diplomat $i uneori va ie$i in fa!. iitlurile robrhare revenind ooar ddmini\tratorilof engte. Theodore Roosevelt esre oro r.nl fie prin cumperarca de rcriloiii oul pentru Texas. sub tirlul eliberirii popoarelor de subju8ul colo. impreuni cu neirlgridita libertate de a al€ge $i practica o rcligie. numeroasele referinte la cultura andci.era cel nrai de jos $i obscur di 0le- linii rnari nerecurgerea la fo4a a fosr inilial respectatd. cu binecuvanhrea 5i rugnci . redus la o fasie de pe (oasla Arlanricului.ial. e ministru la londra in acela$i an. iar deasupra lui sri o autoritate predominant arislocratice. pentru drepturi inaljenabile ru infrangea cipiul neintervenliei sa! cel al nerecurgcrii Ia fofte_ Pesre tot fluturi stindardul libeftAlii fi independenrei. dar siatul devine laic.ulon a. toate erau condan scnenle. in cAularea uror mon$tri ce buie distrusi. ca yi locuirorii Aterrei. 1'7D2-11 15. s-au m. alil balanta de putere. Pana h Revolulia americanA. se indepirteazi de senrimentele caldd lui Fiarklin frF de aceasti larn $i propune o distanlare . Recurgerea la rdzboi." fegul trib dip]omatic". noui. in borator s au conturat tendinlele durabile alc politicii ext lbmarea curentelor de gandire caracterizate de o Drare rezili in pnmut rand. diplomaful este flancat pretutin(leni de nobil. spunea pareric Adams. Rezultarul esre ti el uimitor. cu pre$edintele Theodore Roosevelt. principiile iniliale au fost puse Ia incercdri $i irli ferit amendiri. Amcrica jeffersonianA adopti o soluiie magistrald: societatea rimane religioasa.e. In ceea ce pri!e$te preorul. ca putere aflati in rizboi cr du$nanul comun A $i ca furnizoare de ajutor nrilitar in arme \si soldati. unde consrari cu rristele ci in uitimelor zile ale regalitdtii el . tionanentul corect. proprietdri de sclavi.0 \rngurt idee mina abordarea politicii externe: moralitarea de sorginre religii carc cuprindea frdtia oamenilor. dar ea incepe inainte de oblinerea victorjei finale prin rarea aclelor fundamenteie de c:itie Consresul de la Phil S-ar pfuea cA aceaste adunare de femieri tenaci $i religio$i ince ezitau in alegerea limbii oficialc lntre engleze Sj era ia curent cu gandirea vremii $i in pas cu secolul Luminilor. posesiunea de colonii. h scrieriie fil boaie (1689-l697. va fi $i inima Americii. pand a7i. Multiplicjratea bisericilor rcibrmate ti a altor culte nu ldsa lo€ pentru dominalie sau amestec in treburile siatului. e. Deci dupa revol|Le nobilul di\pare cu Je. salvarea lor dc opresiuDe $i natie. Tureia SUA asupra Amerjcii Latine. ln Treplat insi. Jeiler\on dc\rne patru ani ministru la Paris. In America nu exista aristocratie. Cind mai Jefterson vine in tsianla. 1144 1748. viitorul pre$edinte.lea a III-a. conducard in frunlea trupelor o sarie . care ar rrebui se se macine intle Dispare gustul aliantei $i apare diiema echilibruluj de putere. hsre unul dtn paradoxunte aci. dreptul lor natural la libefiare $i bunastare. s-a Drcdus Drin c\rerminarea indienilor. Guam). Theodore Roosevetr cagdge ategerite din 1904 cu poza sa osti$easd. care la independenJi llu ocupasefi decat un liagment min$cul din suprafala de astazi. ci cerea doar respect $i toleranfl mutuald. Astfel Franla era o aliatd a Americii prin fo4a preiurifilor. e teristicile sistemului eurcpean. as0uns6 in doctrina Monroe.tor lupralori penrru libefta(i. 305 juridice sunt insi impresionante. Revolulir amencan.ie aDtrcdre r ton€r (Louisiana de la francezi $i Alaska de ia ro$i).le cdvaleiie pentru eliberurca Cubei de sub spanioli. hF de lo. care in slujba ideijor nobile fblose$te fo4a..Vestului Silbatic'.chir-brt. cucerire teritorii sriine.. delbJlerile ri Jucumentcle reroluUer. de Injruire i\cusiril 5r . Dar nici tatea cu cei ce lupt./i.

ca qi americanii. Rbzboirl. Franla pentru a respinge o mult mai periculoasb coal4ie lormat6 in Europa pentru restaurarea regalidlii. doue curente i$i dis' pun pLrtcrea: girondinii moderali $i iacobinii inflexibili. estc ghilotinat 9i revolulia inra irltFo |rzi noua o dau cu Directoralul (1795-1799). l pldtorii improvizafi cu haine civile $i arme de ocazie inving coa- nistralici republicane consnnd din impletirea elementului docrina lui Wilson.a acror'. Pand astazi.ie $i echitatc. Ambele erau liare $j antircgalisle. cu elen putere de la realisnul lui Theodore Roosevelt. apare o noui versiune a grau englezii de peste ocean. ln ciuda inferioritd lii. dar penlru anefcani atal regele cet ti l(ia. acuzat de tradare $i de infiangerj.. deparaziBtA de nobillme Si uler. Theodore Rooseveh si Woodrow wilson vili drept persoDalitilile cele mai reprezentative penuu curenF care au rivalizai sau s-au implelit in diplomalia Henry Kissinger considern in Diplomatia cd ele ne fumi delele cele mai peftinente pentru inlelegerca politicii ameri inceDLrtul secolului XXl ambele suferi schimbdri esentiale. Mai mult interes penlru diplonalie eesim ||r Danton." in dcsf:surarea rcvoluliei. urde se simlea acase. cucedrile $i dominalia erau pr. La 1793. Tot sub DirEitorat aparc un t)0. lutia francezl seamini cu cea anericann. Fervoarea rcvolutiei c ilcorporatd acum in expeditii slriinc impotriva Angliei (campaln din EgipD. al $coiii liberale care dd prcdominanF dreprunlor omului )i in\lituliilor pasnrce este presedrntele w Wilson. care a renunlat lir neutralitatea Americii in Primul Mondial. $i Statele Udte $i Franla lturetineau visul unei lumi pa$nice. Ceea ce i-a permjs si recurgi la brul pute. recurgand la ghilotind intl-o imensi izbucnirc a maniei populare. Se recurgea de o pa(e de afta la un drept natural imprescriptibil. Talleyrand. Dovada sunt DeclarEiile i l)repturilor Omului.D. {le o clas6 populdri $i productjvA. acesrea. conduse dupd principii ralionale de justil. impolriva Auslriei (canlpania din Italia). Wilson s-a consacrat unei pAci o considem dumbili $i cnirii Ligii Naliunilor l-a ftcut ti al unui curent care a continuat sA inspire politica ameri Franklin D. Napoieon prcia lnrterea $i meDliDe pe Talleymnd ministru de exteme.rse pe seama regimuriior criminale apuse. dar in timp ce aBencanii aveau zeci de denominaliuni cu predicatori $i nu cu preoii. n posrmodemist aduce operei marilor constructori de institutii laterale (Wilson $i F. Dtptotnalrc 307 ameninlirii cu fo4a. in plus. eveDirnentele din septembrie 2001. rol pentru care a primit sau a Nobel pentru Pace. care cere incetaiea terodi $i Rolrespierre. Ralionalismul ce lega pe rcali$ti de li pus in umbr5. Roosevelt in al doilea si la sfarsitul celui de-al Rizboi Mondial. Dar esenta 0omune s-a manifestat in multe privjnle. Mai taEiu. Roosevelt) o esentiali revizuire in prefe. Celallrlt pol. francezii aveau o singura biserici instilulionaiizatd $i putemici. peni Ia teroare. se regisea in ambele locuri. La Valmy (1792). in timp ce liancezii aveau peste ei rtratut gros Si opresiv al nobililor pe care revolulionarii voiau si-i desfiinteze la propriu.Pasjunea cu care W.sonai ilushx al diplonraliei. s-a aftturat alianl€i tranco engleze $i a contribuit la acestcia. crr ii . ins5rcinat Si cu apararea extema. dezbaterea nu e$e inchciaE |ji rcperele fixare incd Revolulia amencana foDdaloare sunt puncte de referinli pent telegerca diplomaliei americare- Alir ca olgini . care s'a ocupat de rellccrea instiiutiilor diplomatice $i de fbrmarea personalului. Revolulionarul american Tom Paine lucra la lcxlul declaraliilor la Paris. care au intrarea Americii in Liga Naliunilor. Metodele au fost deci diferite. oonfliclLrl jzbucnette intre Danton. ftancezii au victorii militare. avard o putemica cololature de bine $i riu).jDlei pentru unilateralism (cu care se recurge gioasA (cu o lran$anti diviziune intre divrziune utilizarea fo4ei). inspjrend pe Goelhe: . Napoleon. din senul cifeia se ridici 1|r lan5r dpjtan de arlilerie. Prin {lesliintarea Dircctofatului in lovitum din Brltnl. Ambele revolulii erau anticlericale $i secr afizante. lnpotriva . Wilson insd nu a cules fnrctele ideilor infr6nt imediat dupi rezboi de citre republicani.ii $i nu I a impiedicat si fie mediator in boiullri ruso japonez la 1905.Am fo$ $i eu acolo. Obiectivul unei Lcpublici laice. care o ata6. La 9 Thermidor an 11 Ollele 9 si l0 iulie 1794 dupa calendarul revolulionar). ceea ce sllri pdoritatea militare fi rolul amutei. llotrespiene pierde puterea.au obrecrrve.Luminle). Danton i$i l)trfde capul. ca ii un alt element comun inhibator al celorl curenle: raporlarea la un sistem de reguli universale.306 Partea a 1-a. Dar realitllile externe lc impuneau din nou recursul la armei SUA pentru a alunga pe cobri$ti.

Pace cu turcii (1801). in 1989. un analisf al sdrii de lucruri lntr-o Bre loate camcteristicile sunt sau masuabile. A patra coalilie: Anglia. Diplomatul obligalie.. Pace cu austriecii la Luneville (1801). timp de doud decenii. venalitatea. Napoleon pracdce un stil brutal. rez. Intrarea in Viena.. Victoria imlotriva Austriei. coboari in ltalia ti zdrobe$te pe austrieci 1800. Paco Amiens (1802).Padj$ah al Franlei. Pace ventie seffeta (1801). cameleonismul sau capacltatea lmen I supravielui in tumult $i de a servi in continuare $i sub alli ni interesele Franlei? Cand Ludovic al XV l-lea revine djn dlrt)ii ciderea lui Napoleon. Diplomaria se fbcea Ia varf $i tu cancela. Tallelrand este totdeauna Politicos si rafinat El ttie dcslac. Napoleon continua sa elibereze .inceputui sfar$itolui"). Sub Bonaparte incepe un nesfer$it dans al puncLale dc Inagrsrrarele lur Io. pentlu lumea europeanA. Cand se introduce conservatorismul sau pericolul schimbarii violente iese la ivealr. undele seismuiui au fost propagate de riz oniene. Rusia $i Turcia. Punct culminant al cucerfilor euopene 810).I rur(ii. Austda. iffarea in Berlin. Ce sA ne mire mai mult la acest personaJ: dc loialitate.308 Partea a III-a. Pentru fbst $i este un pretext continuu de reflectie. sau vizibile. B66lia natiuniloi la pzig. cand austriecii ucid pe rrimi$ii gresul de la Rastadt. Talleyrand. chiar daci ele expnnau aspiraia de Frantei se formeazi tmpirat. Invadarea Rusiei (1812). ci adminisprinli Fi plotectod. i|rtuise intrarea lmpdratului pe panta coboratoare (faimosul sitr . Prusia. Putine subiecte Dot fi urmerite mai etent mat. in jocul acesta. Cu toate rezervele $i excesele ei sengeroase $i extremismul iacobin.rllat fatidic al mi in societate. Cearta Polonia cu ru$ii. Victoria de la Aust€rhlz &ll Alianla anglo ruse Diplomalia se confunda cu polilica exteml ti era personificatl ministru. prct cu ru\ . tqi oferA serviciile de consultant se ftnldratului Rusiei.republici suroti" (in_ Elvelia). jignitor Si in!!tor. sfinlefte rezulrateie. prin lovitura dati sistemului ab serbarea bicentenarului ei. smlqitul dominaliei austdece in Germania 16 sta. Napoleon a sfa$it prin a-9i coroana imperialS $i a-Si face fralii regi: Joseph ln Spada. in franceze. ocrotindu-le de monarhii lacomi. aliatul cel i vechf' (1806). ultima speriatd de prezenJa Egipt. Inlelegerea . repede coaliliile cand vicloiile o permit $i st impiedice sturci cand ele se relac si devini durabile Putini diplomali au It se converleasci contradictiile de interese ale duqnanilor in !l Frantei ca el. Victone impotriva 0ilor la Friedtand. \rcrnna i Ulm. Faza finah. Turcii 11 numesc pe Napoleon . Cl]nd la 1807 Napoleon il indepafieaza din post. Prusia Victoria la Iena impotriva Prusiei. (1805). Revolutia francezA a fost un seism Dolitic de mad.lnlr o convctsalie cu Talleyrand ii \rlzar acestuia cd a trAdat pe lolj pe care i-a servit: bisedca ca . Tratat franco-prusian Ocuparea Veneliei. pe care ii lovea ai reveneau mereu i4 sase coaliiii antifranceze incisive. CAsdtorie cu fiica lmDaratului Austriei. Wagram (1809) la Schdnbrunn. In teritoriile subortate de la Baltic[ la Mediterani nu erau ambasadori. B o lego din regimurile existente la lnceputul acestui secol XXtr ceptibile de rhsturnari violente? Pentru observatorii volutiile sunt Drodusul inevitabil al celot ce le vor Ele sunt implozii de sistem. Alpii. evaiuarea s-a fecut Fnn patimA $i cu mai mult6 nuanrA ca oricand.vicronrlor oblinure ti viitoare. [e o tAsaturtr vitalE a societililor: capacitatea lor dg schimbarea. Dalmafiei. ea a rArnAS de inflexiune in istorie. germane fomeaza Confederalia Rinului sub protectia lui Napon. IatA o succinre ti elocventd cronologie. Sub Directorat se produsese un act de resocotire plilor imunitnfii. infrangerea lui Napoleon Si Pacea de la Paris (1814) C€ vede un diplomat in acea epoc6? Completa subordonare a lomaliei faf[ de rdzboi Si cucerirea amat[.. A coatilie: Anglia. Rusia.. infrengerea. $ in olanda. Napoieon imperat (1804) $i rege Si a treia coalife cu Austria. Putine teme au o putere predictive mai ma{e ca tabilit5tii.vrruri mrlilare. Rusia. Summit franco-rus la Tilsit (1807) Riscoala Spania (1808). i nu explozii montate din exterio. Dblotnalie so austriece 309 in 1798 a doua coalirJe Austria. ce lntmnea diplomati pentru a dez rele Sfanului Imperiu Geman. J6r6mc in Wesfalialn diplomalia sa.

tur \ pot<on lr elmnd tsnser . Elilsim la el . Anglia.. Ascunzb Lrr \e. ce va fi reluata cu ze1 viitorul secol..stra conrrotul asupra Ducatuhi de Varfovja. Balurile serbdnJe Si s_au r:uai Lncelarc. Talle). dar mai putin odios d tata de.aliari.ea.. regahlalea.I 310 Jocuri pe stena tunii Pdrtea a III-\. puteri terestre' Toate con&lt sA le protejeze lmpotriva lacomelor seiotutui XX sult prefigurate in ncgocie ]l} de la Viem' flicrete Estc destinul diplomatului de a naviga printre stanci Dar orica6 pentru nrcryie era abso$iti de targuielile teriloriale' ramanei loc $i voia pace' 0 rJ. dar lcon rc1uzd- Daci unea ceva pe membrii noii coalilii eta frica de Napoleon !i lrica de revolulie.ur cor.ceni cerind . Nici rufii la Var_ ia. judeca totul in lumina asigurarii ciilor de municalie cu Orientul $i lndia. Piemont. istoria eii Diplomatia multjlaterali. ceer e\clud<a franLro DunJ gAi:igi! tlcuta x In\l cooplat rn comitetul stans d€ conducere.au neglijar. ca rispuns la prezenla lui Napoleon Sa"\onia.a.. Napoleon.chrmbari p(oceduri. Anglia era I galia )i Sucdi".u u ma. cnt $j al lui Castlereagh.lun.. Cel mai bine se inlelegea cu ercagh. toale marile puteri se Stiau vulnerabile volLrtie. ii duce patru puncte ce rczum' prclcntiilc (medierea Austriei...oiictul Je Drurocol \crie. dar mai . carc I ocltJ'e de ta renagere. dupi iuvantul preferat era echilibru' atat in vocabuldrul politic al lui Uetternich..Jl Lie cei pr(/enli rmpotri lui Napoleon in anii cuccririlor sale. in competi.nr.un pedant rece Vetremich dnret_si fre dLilorul ice." iu.r nimcni nu ivca dreprul rne\(. Metterrich. suspecrand.l ca vrea sA se tru_ntea alianlei Ceea ce era perfect adevirat.tilie rt\o. era penhx Alexandru.e a lui Ale\andru.|nncrprut tegrrimiralii .Eu am observar doar ca a ghinion celor care m. pertrtr lonrich erau ri. Cotua Ducatului Var$ovian voia si acorde zAld de colaboralionism cu Bonaparte.lar in E ropa n_o interesa decat pe care dolirurta 1[riior maritimc ca Spania' Pofugalja si Olanda.ocupare mai large. cand au fostr senxutari ai acordului de la paris? Sd fie invitate $i Spania.lordul Casrlereagh. ...ii pe cirre nu.chema de irr. Metternich ela pnvrt cu neit Alexandru I.ipiu d.illr. intronind o nouA ordrne. a rAspuns Talleyland. ur. Toscana ti Roma. A0glia. cancelarul tn $i geful diplomaliei austriece...e no\cda rrjrnlc Je l7o). De ce doar patru puieri convocatoare. Talleyrand a identificat mArul discordiei: i lra taruluj dc a ?.( ongresul dan. panrrura! scn\a de lapr de TJley'and El Inlri In . vorbe$te. suspendarea operaliunilor miljtare). minisrrul de exteme_ Nici acestj nu ('cca ce erau pentru Talleyrand $anse de discordie.. Cine invinsese pe Napoleon? Tinea moni$ sA intre umfal cu trupele rusetti in Paris (de la care a rimas cuvantul la lntro pentru cafenele). ajuEt de consilierul siu dlptomat versat el insu$i.re.. Drin. diplomarja de\chJde o noua . larui Rusiei.ferinle aproape Profetice la . De. l. re\olutja pe Napolenn inlf_adevar. Congresul d€ la viena fucepe in toamDa anului 1814. A devenrt mrnr\rru de sub Bourbonul re\taurrr Si a tosr un per\onaj cheie ai ce imponanl erenrrneDr al epocrr poslnapoteoniene: congre vrena rnn acecl ( ongrcs. cunfo n c. anim( susplclunl. Europa era situl5 de rizboaie Sj oiicate . qce\la \e simLtd bine in I central. care il considera inrrigant $i mi Taml gtia cA sub cildura declaraiilor reciproce. cand Napoleon ru cra complet infrant' li lace o vizi6 in iunie 1813.e in p. Daci frica de Napoleor nutea fi vindecali rade re_ rurinea teama fale de repetarea modelului seu Iat in materre 1?89.fisi ar li tesut Metternich. coasta dalmati $i Carinthra' . nici orusacii la Dresda nu conveneau lui Metternich' Austria se simGa bine intre o Rusie $i o Gemanie puternice lar stlereash em consecvent obsesiei brltanice de a limita accesul ilor in-Balcani.Solulia a fost aceea a unui cchilibru desemnat pe plansa lor' Franla revcnea la frontiercle ei rofmale. Mettemich se fu$rc se faci pacea in 1813. uniune triumfali de nivel inalt a pulerilor ce au scapat de lor comun.e rctto. P siei. Ja. la grar.ioasi existau interes. . diferire. ^sacentrul atenliei stitea Mettemich... Ar Franla li pandesc fiecare gest. scova.tie cu Talleyrand. Pirineii 9i Rinul Pierdea ceea ce adaugase prin Olrnda' Ihnovra.\e \punca in epoca. la Bosfor fi la Mediterana Cea mai mare putere vrlA a vremil.uri de e$uare a Congresului Analiza lui nu era pulin rcaliste qi profunda. Dit loma[i! 3l I epi'cop. conferinla beligeranlilor l't Praga' terNaPorrrcn limite august. ambii suspicioqj la int igile hi Tallc]'rard. $i care vroiau acum si redistribuje rea-lui.rand apara acum i tatca Frantei Si limita aspiuliile de expansillne ale celortalri. entiiate unita de acesl interes.intercsul comun". exuberanta victo. pot in ochii urutui un om de incledete.

Elveda $i nordul Italiei. supuse insa rcstului decisiv al modemizd rii. in timp ce Finlanda. doar 6! in prag de nou secol xXL lecliile secolului \aIX tulr rnrlizrte cu atenlie Si devin actuaie. 10 Fi in secolul XD<. .\ Rusia) rhman in tuncliune I'llni in secolul urmetor.boiului de 30 dc ani): in secolul XVm. care a veqheat onarea aliantei. Cand se ina sccolul existi un sistem intemational mai semnificativ din de vedere comercial decat tot ce va cunoa$te secolul urmitor.I 312 Joctn pe scend lumii Pierdea cordonul imens de state protejate: Confbderatia Westfalia. daara'rnenEEe$aia la suedia pani in 1905. Alphonse DaMet. prusia se inregea cu nu cu Saxonia) $i Magdeburg. reprezenrati de rinerii cauzelor nationale. mul6 cerc€tare stiinlificA. circulalia bunuilor si capitalului. uzine. in noti-. in secolol XVI au existat 26 de rizboaie. transporturi 9i comurtii. daci luim separat cele patru faze ale . El esle fructul revoluliei industriale care s-a produs in rul acestui secol in Anglia.To e construiesc cai leratc si se ocup: in lnod primordial de in 1919.secolul stupid". cu Dupe 1848 Europa se doteazi cu noi state nalilnale. se asigura dia. Inlre puterile ale vremii. Congresul a Capitolul 7 Modernitatea AlianF care a durat trei decenii. unjversite! humliene. toali globalizarea sa. eliberarca nalionala.ta. productii nari $i bogale. 14 razboaie Gau 17. il mcite . cel pid. la regim conjdrulronrt. aceasia parantezi istorici ce adNese nobjlimea Si clerul iar ceaialti rnerarc va fi predominanr lajc6 $i ftre sau unl j l)cntru a caracteriza secolul XIX prin cea mai importanti achia sa. Acest ianar a inceput si-$i lace loc treptat diplomatic. fruct al trn. bot de inamic em un tanAr studios. alt termen cheie ai lui Menemict. Veneia $i Coasta Dalmati. rotunjea pani h granila elvetiana cu Tirolul. polonia cobora panl h V Frica de revolutie a fost mai eficieDta.r reiSluiii burgheze $r democratlce.. ducat autonom rus. Sl constituie Belgia (1s30). Nu este oare mai rivit sdl numim secolul ingenios? Sau abil? Sau judicios? Dimatul claseazd secotelc dupi numiiul de rizboaie. Tranzitia de la agrar la industdal nu lbst u$oafa Si a presupus adanci schimbiri. Un scriitor irancez din acest secol XD{. Revolutia din lg4g energia iDnoitoare a societitii. olel si chimie.O fofdreati conscrvatoare a controlat butind toate incercirile de revohb sau liberalizare.in secolul II. romantic. N**du "" dcsprinde de-Danenrdvi. condifi sanitare nitilite. Austri. fiind o prob6 rcnurcabi bilitate. deviDe republica in tlcpeodenti abia Toate imperiile (Anglia. la $i care nu putea fi dec& un iacobin supravietuitor tist deghizat. Apu doua slale man: CerIrioia $i lt. urbanizare. pletos. eticheti mull citati. Saxonia $i Bavaria. trebuie sa pdrasim terenul politic $i militar li si descopeorocesul cel mai adanc si lnnoitor constand in modemizarea icreflor. La scufa Revolulie fiancezi a urmar ojumel col de contrarevolulie instiru{ionalizarA. .

r dat numere oe !..l. Avantajul Angliei faF de celelalte impeni era structura er flanentara c. I d (\r( pL (r(J uornlnan m. Menyiiov la loarte.tiel enlllici erali disponjbili pentru pozjliile de fmnte ale llt/e. In !!1!4 4!e!tui slglilalrjcJqls-itsdpilinar.. ideologii scriu el $i citette. cu rizboaie puline. nrzarea are ca precondilie irdepiflarea obsracolelor ce srau spiritului de intreprindere. in timp ce militarisnul prusac. I)upe reslabilirea imperiului sul Napijjiiiiii ai iti:iea. de rt boaie mari in acest secol. iar iiberalul cladstone d6 Angliei rol apiriloare a dreplurilor poputaliilor din Balcanut oroman.cenn lumii. . tqr-rn-flringcrea lui Napoleon $i intrarea lui Alexandru I in Pads t.ale principalilor lor rivali. ca Lamartine. la-imo- tLrlui nldiifl Felul neostentativ $i abil.fi. Un numer mai marc de oamed diploma.ecolul -.#1..lereagh.a l. dr\rrngalrd 'riluri drlerile oe rcelea$i lemc persr'lenle Dupi lr'r lirrn Piriri ca. cuprind IrLmcroase nulne slraire.I 90 I tntct fdrrr cne t\nglja) | a c... diPlomdrra tePublicrnr in riani" ).i. ce se distinge la Conuresul de ia Paris. care dadea un rol crescut societalii ti asi' rr stabilitatea. in Anglia reginei Victoria.. Mevendortf la Viena. Sunt renarcabile eforturile Austro-Ungariei de a avansati administralie publici ti de a face baronj pe cor de vad.n .ijilor al retelelor societililor u reprezentale in acesr sccol'in principal prin state. .. unificatd de mena folle a p siei milirariste. lr . adslocralia h id trin:effipe i r 1\ri rird inleres imedi..torice.uizot.311 Jocui pe scena Lunii Parka a IIl-a. (ilritania 1846-1914 ti SUA 19'll 2001)..oduc 5i .ri brnc Je n . Ll. Budberg ir Bcrlnr.i'i. pe scena ci jnlemd. iar f'e planul docrrinelor.e rrirnere ri are-frtrunrea er ner5onaje din lurn(a inoriei ir (. secolul acesra aduce un salt considerabil in I pierca Si interactillnea socielitilot creeazl relete delT)Ile de carc Si dephseri umane. [lle figurj au i]uslrat diplomalia coNervatoarc Ncumann sau contele Buol ^ rnnu\ (l Pe.i liberali. acrorrlnari en^glezi em moneda de 83 7.r. ]a fel cu !jirul de generalj..atcria ruside diptomali cuprinde rl9 orlov..r/ul Frcnter. care Anauce personal politica extem6. prin separarea bisericii de stat $i pdr abotirea pivilegii periile secolului XtX sunt nobitiare doar la varq acoio ele sunl in fapt imperii burgheze. cu o masivi recurgere la diplomalie.lipro1u. Diplomalii ru$i..:.I-ista imperiilor cre$re cu Franra iui Napoleon al cu Germania.uDrinde De la miilocul secolului pe N D. 4x. O donmie lungi a tqfGi V .':.i. .. nnperEieasi dupA I 876. De aceea mAfturia lui e D Dennu de\l.. Chiar sr impenile lu. intre e)e nu sunt. O 4l!i domnie indelungate in Imperiul Austro-Ungar. .ei mo5tcni!i drn.re p. potolita de cuceririle coloniale.[-.:l"Tf :"?i*:tili:hftr'ffi':fbafonul ca austriace.nsolidald.. a manlor puteri.reaza .-frmeazi \pureJ opiniile sunr mlri (. diplomalul a actor cople$it de griji $i sarcini.lnrns sr lofdul Palmerslon ALe'la sa nu 'e rmP ice in carmba'adon tcrii industriale.. diplomalul esrc dat la o pafte de revolulioDarul l in colonii sti in umbra guvemaaorilor Si administratorilor dm metrDpoli.. de capiraturi $i bunuri. profurd in materie de procese la capitolul spectacularului sti un iitica extemi se face in cancetarit gi-prim-mi*qtrii lin lor li se atribuie ana ti peformanlete negocierii). Telegratia. Diplamalie 375 gii. a libeftifi de gandire $i a preval li vatorul Disraeii o face pe regini imperitease peste imperiul nral ce conlinea India.rpa-IgLkJrand.'.r .t.. si a ljlerelor.rr lorzii Clurerdon )i Cran! Ille-il|l. In realitare. cea a lui . a in_ unracterizat aceaste hegemonie englezA a unui tntreg secol Si hegenonii rDiri sludii actuale cum ar fi lucrarea din 2002 Doud Civil Service. maritime ti coloniale' dar $i de un stil sobru $i sler.)urrrcd e!( in enlelLrr )r a lrcceseJur i. pirxi td a Duitea Ra/bnr Mun irn.u mioruure timpi: conservatori . ..pa I qo'/: c? speciarrare r-u*'. Biumov la Londra. de r|i... pe ambasadorii de sub Cancelarul Nesselrode $i . care pare cos unora. Kisseleli la Paris.. nunreroqi diptomali se disljrg prin abilitatea cu care umfireau desclcj€4i{oberi de djreclie ce lineau de stilul inpiratulur' z'-nu"io)anlan" un actor principal pe plan european ti global. ."i:.Jl. marele inamic al lui Napoleon de la carma diplomaFei engleze (:{-nurEsuf-d6-liv€na. rerate F vapoareie cu aburi au fumizat baza tehnjci a acestor r Prin lunclia sa eminenri de ing. erel dominant. Foamea impedah de ecoromie.. apo referinli. i''pc-r{eitat dr. Ele absorb toata enersia disr habqi iniljativa crearrgicE si larismul cvasimistic sufocau energiile pol00r.epoca unei perioade caracrerizale de dezvoltarea pini i." ii".

Menl amba. Era un teren propice unei coreg.. Franla avea aspiralii in Africa. care rn:ti mcnriona ca ni.i.iune .*".. panslavi\mul care jncurara tectoa. i"r1' .f" """1" i"]" *ni* oooor*r" turoper' rema ce vd cuprinde urmaloarele ll::l'. Franta ve$us Gennania.l"...:. N tand r€zultatele demersurilor sale qi nedescurajar oe neacc olenei de catre Angra.. impfc. : "j:l'.r pureri. " ff..rnix Ld P'lris se inregsrrcara renriunea. .. cu o situatie relativ stabilizatA h granila ei veeti dou. in special Ttrcia de[nea Si una ti alta.:':il.f*i#**l#.cnr. :' :.a Crimeci..1su68.. ra granlla nia.Ji..i i" l".1"" J:"'. put. panslavismul pe care il incuraja o desen plus.P. In plus.+:TJii.r. sizand ezitini tn-euviin-I enEE?. Angl€. I85J-t85b Trrut Nic"tae r dcctan*io plomatici care a fost premergtbire rizboiului.1ilffir'.*m:tif darorir' spnjinului ce r-l acord.: fl .rdorul ru.d.r. iar altele o indenmau sA-Si inrareasce puterile in trie Italia cu pdoritate Rusia.'i!l ii'." in au. i l-rarra. ucir ir*"rr. rol in care se izbea rie pretinliile ruse9ti.:{ft . l.i Sud_Est.iltH.i-.'i"io.. Aceasta o fxcea soarta Balcanilor... CentralS._+"ry+.gF."" ce \rnlearr con'liruired Je noi \tate na\io^it.I 316 Jocuri pe sce a lumii Inteaesele strategice ale acestor puteri ernu exfem idenrilical. Inlf-un momenr neootfiir.rn sud_est. era deci esenlial..lrr irL 't .ll capacitaiea ceLilitiF-puleri de a i se opune: in: locurilor sfinte.n::lt ffi. propundnd un panaj al mostenrfii rurce)ti.' gur polilja trance.o-ni toate pretenliile carig.e ru. airba-{adorul Srratford Canr trimite ]a Londra o copie a tratatului propus de ru$i...*. tliie a Sev liT. noi i""..r iiadili l'Jln"Ji'J:Tff [[.illf iiiilil..iia.rti in froGlare...i'.mrn.. c..*.fffi l $di5+jtf o d. F L i:l tiT ltn ::.i'. Mai exista cuparea comuna de a nu pemite dci uneia sA exercite o exisLau inrere..ili1i::i.x'il:ilil.1""1'' "'. oe l. dar ii Jrnii teresue de acces.Il::-g-!il:'"]l *1.x l i i: rttr. sigeli de inainlare spre (ud Clurciar Si .li jrff :. acesr.e inrr."uu Anglia versus Rusia.afii u' o" r"i.. .:Resa'|ul j ii jkl#-a |..de Rir-sjei. dar ajtele mai ropa.inlA un proiecr d< con.ii"'.tl"##.'ff p'*1" oi" c"r.i a..*a'qtl*f .:Ti"1"*o"t absolutA.dreptut ae a tnci propuireri. ...:.:1 l"!1l fi . d:llf. sau cvadriluri pentru faceiea ei opu.. Iar metoda cea mai bunn de a impiedica era sA culrivi inamicilia reciproca a celorlalli $i si_i lii ( tensiunile bilaterale.i...H"'..'ill's.i: :'"T'" ii. lln apiaitd liireresanr.irff. eer/a l YH##ffi l "*n.iillXli#iT*@"".iliJ. purere mantjmd $r 5!6pdnA a m6rilort lrolul srimrorilor. mA tecmrui-SnDusiloi6rloddc$iai -sailtrajruiui. nici rna n te crte de o a..n'::*i:i'T..emened il|telegete oildteralb.. incturnd Rusia.1l'l. pre.i'#. t. urde locarul de nelini$te se afla pe Rin...l:.*.. care se temea ca mo$tenirea .lll'1'.r. :H':X# .:.omului bolnav" si nu la Bosfor $i in Orientul Mijlociu.".' ' lll ll . era nesocolrla rup(rc a c(hitrbrutur .c inramptd In limpul ^.Prim.iv..ll.iH."11fr :fi .br ed lor In fa\ oarea unor nariuni " i"l"i. cu o modificarc: in expresia .ea popoarelor din Europa de Cenlru.:'ft J#ffi :.i.

ceea ce ia pennr' lJi / Alrstria. Prusia a vrut si devind ex acestor mi$cari $i si debaraseze pe ge. inamica.-Prele\rul rarboiului . iar drDe'€-venrneniditl-niuneidt la F. a\emened. Romanul ardelean face parte dilr revolutionara a lui Kossurh lnjos la 1848. patronaii de Prusia . al doilea eveniment carc sclrr aparilia Italiei harta polilici a Europei. in. la generai..Eroul sdu principal este Bismarck. Dar neinlelegerea Ia impd4irea prezii Prusia fi Auslda nu era un caz european $i deci Prusia a putut oca un conflict cu Austria.rtatul preliminar de la Versailles. Et reu$e9te sI rizboiul cu djplomalia imperiilor. unde praclic:i u diploma!ie . convingan i ca are interele comune cu ele.]!9!g tr mi din care. _ Limbajul acestui diplomat al unej cauze naLronare esrc din alte concepte $i are alr stit decar diplomalia imperidli. Thiers duce negocieri cu Bism ck $i pacea se lncheie cu 'li. Bismarck a starnit nandria francczi. anticipfud dezvolriri performante ale di secolul XIX. prerrfd"6u-Il-aieffiffi6Gcut in posesii:rnea comuna si tem' i a pulenlor invingatoare. mari.lotnatic 119 tare oficiali.uc a soci captata in Germania de zona puterii ti lransformati inft o militari. lmperiul Habsburgic era deci Principala sa liDte. pentru a le pi_ I imediat ce strategia sa de ternen lung o impunea.r in pluJ a B:!4lLqlEqjca o dlp_l9l!!! 3r]qlrlus cJ o p( i o'r ecrrrutlr ufrnii l peFeverenr. le dau albume cu $i informalii despre lArile lor. l-e folosea apoi.-riei.l "r NaDoleon rl IIl lea la Biarfil/. t1rtr ParPa o III-u. La. Brarianu la tnndra s. Austria nu ue huir . Nici o oponunjrare Du e pi clusiv aceea a lojilor masonice. Estc taimoasa ir Ahire iltre Bis.t-J. Dimpotriva. In l8ob Au$ria este int irNa de a se oferi tuturor puterilor ca aliat posibil.Ji.mani de supremalia iace..rl:iine. iar dupA ll cdpitan in armara nordista a lui Lincoln. S-a distins in luptele decisive din rezboiui de cum ar Ii crLcerirea Atlanrei. lupl6 penlru.ur. A p:strat regu Canning: si nu te angajezi pripit fi si afrepli. Ur crucifA can in cel de al Doilea Rizboi Mondial s-a numir pomutz. se face dupi alt al plomatrc decrt ccl ilrlian Miscarcadejo. pubficand 9. care cedeazi Alsacia $i o p4!:e din l-orettc-rma.i-c!c. Ucrmania era o ligi nestructurati si diversa. dupe ce s-a asiSurat de acordul Francireia i a promis compensalii. pe care Napoleon nu o accepta. Cum avea acela$i d$man.ii. _ Bismarck a adaplat balanta la nevoile l i.Napoleon al III lea a declarrt rizboi. Di. Ei viziteazi personalititile vremii.fusese jignit de regele Prusiei.pi. mare.r Auslria drepl [cned.s. se inroteazd mie de cimefi ro$ii ale lui Caribaldi pe la 1860.dealuri Alege arena internafionale ca rcren de actiune. aceasta din ulrnd conservaloare ii opusi mi$cirilor deice ti autonomiste. {ii in:buq . o dad Iui urL tfonul. plngiF{-der-e.marele plan". la veac. Acescar. Unificarea Germaniei. prin modjficirile lui./uan! td teirc. nu este dccat o tuanslatie modernizald a metooetor predominante din secolele anterioare. Manuitorut ciasic al batanlei ie i afara lerenului european in cazul Angliei si regulile aplicare nu se potnveau pentru Prusia.. in care a a. unde avanseaz.rie ft-1\ cu reguladute nolile de. care prin dimensiuni fusese.rankfull . Nepurand proroca Ausnia direcl pe tema hegemoniei asupra nrdniei. Scurta biografie a bihoreanulbi cheorghe pomul este pentru penoada aceasta. u fmnF a lb\l imprum lar Jin recu riliiiiJicola r scco ului UeJut: LandrJalura unui Hohenzolle.i acum rnarnic. Bllra-rcl a:real un preludr. prezent in arena europeani de la si devind un nou irnperiu ce vajuca un rol cenrrar pe conuner s+lqrllc Pnr...:rc. ajungand ca la sfer$irul sului micul regrr al Prusiej. rdaplrnd regull r. nina atuncide altii pe canllrr.Acestia nu puteau inlelege .rl. pacea se delinitivcaza la F.n ld lrurul Spaniei. A convins-o ca impreune sd declare rizboi Danemarcei IlrL oblnerea succesrunl la oucatele 5cnleswlq-Holsreln.lte ljrJn:a.li*lElElne/ulrdrLl: / ir'rna u ie:irdrn Contederrlid Cermana. A fbst numit consul Ia unde revolulionarul devenir diptomar a murir.is pe Main.318 legdruri cu cei ce. crrnrsre lanlei la aspiraliilc sale. pe care 1 a pjerdut (bitilia de la Scdan) in 1870. Generatia pafoptistd a TArilor Romane este risipita prin lele . rezulta ci un reprezertant iranc. Tinerii romeni aflali in Occidcn! sum pre bitilei pentru opinia pubtici.prc l6rile RomAIe.i raman. Bismarck a ca$dgat mai intai neutrali_ Franlei in conflictul sau cu Austna $i succesiv pe cea a celorpuleri. De$i candidatura a lost rctrasi. D.

cimp de acliune oferea fiecirei puteri posibilitatea expansiunii pe aite conlinente. ofa$ liber \ub proleclie englezri. care fiind un vast Ardahan. impirat al r litatea ambivalenti de a fi respectate dupi rizboi sau de a genera IiAlinjeri $i conflicte noi. Wilbelm al lllea complereazi lista imperiilor c{r nou 9i agresiv.nlt?una inffangere. in 1876. Rusia rea Basarabia (dezlipilA de Rusia in 1856). Alianla celor trei impirali (A Gemania $j Rusia) stabilit.rriei car )i rt R a oferi pe bazA de recjprocirare 200 000 de sotdati in cazul Germanja va fi atacat. xandru al tr-lea se intalneste cu Franz Iosef. Memorandumul de ta Berlin urmal de nora lu' Andras<y r ALr\lro.. Bismarck voia cu orice Dret se tinA Rusia de Germanii.320 321 lncoronat la Versailles.Romania pierde Basarabia $i ob. Andrassy plus delega{ii Franlei $j Italiei.n si deranjeze pe celeialte. ce va fi pins de Poarte.t id rer. in u. Iar cele convenite de Expansiunea coloniali a lirilor europene a fost de propo4ii srandioase. rmbrsadorul man Schmeiniz merge la corceakov. Care e miza protectorilor? Austria voia Bosnia.e ca ij ci bilaterdle si Lrbrih: angaiam. Iisatd in afara triunghiuhi. Istanbrl se intahe$re Ignariev (Rusia) cu Salisbury (Anglia). a secolului XD{: ocuparea de colonii. Incurajard de glia. dar oferindu-$i bunele oficii. dar spirilul sdu de con' $ens in problemele mari se menlinea. care a rea$ezat calej dplomatGt european. Este una dil explicaliile pent|x care in secolul XIX dupi Napoleon n-au existat conflicte majorc intre marile puteri $i o pledoarie penrru eficienla diplomatiei mrltiiaterale dezvohate in acest secol.a.a Berlin' ln iunie 1878. Calea rizboiului e liberA pentru Rusia. Poana rcspinge clupd o noui riscoali in Bulgaria (oat: Europa vorbea desFe i celul celor l5 000 de bulgari).tiilor imperiale Budapesta. rproape de 3 ori (Italia). oferea platforma aclrui comune. precedat de o imDresionanre del lara invinsilor. Negocierile la Berlin sunt $pre..: Batum' Kars ii Ne intahim asdel cu o nou6 dimensiune. Rusia Anglia erau in conllict pentru Afganistan. primind accep_ tarca pcntm ocuparea unor teritorii in Asia Central. in 1872. Waddingrun si Cotu Congresul de la viena murise.intul celorlal{c puteri. Austda cat $i Rusia voiau sd sprijine rdscoala. cerand turcilor rcforme. care mic$ora interesul pentru teritoriile eurcpene. de l3 ori (F|anta) $i aproape de 23 de ori (Portugalia) .finflul mi$cirii de eliberare din Batcani. Era principala temi a politicii $i a diplomaliei. s-a declarat . dar nu poate infl enla efectiv soarta teritoriilor cc fac obiectill tranzac. in penpectl. ft. La Berlin. Dismeli viseazE la Consunltnofiol. diplomalia insurgenlilor are ocou doar in public. de peste 60 de ori in cazul Olandei. cu toate acesrea. Serbia ii Munrenegrul declare Turciei.tine Dobrogea..ma evenimentelor din 1871. l. o dati cu lndependenla 9i suvcranitaiea deplin5.samsar cinstif'. caracteristice prin in_ iensitatea ei. aproape de peste 6 oti (Germania). neformuland nici o pretenlie. in contrast. dar produce o lhlgarie mare. care si. O primi imparlire a teritoriului turcesc se produce. rusii $i austriecii ft teazi un memorandum cu cereri fafi de Poarta. Ruqij accepid o formuH favorabih engle- zitor privind regimul mai re$rans al stramtorilor. iar a doua autonomie. Anglia obline Ciprul' ia.nrul aral at Au. dar rrebuia obrinut consimtam. Bismarck. iar Anglia vede in el un pas al RNiei spre Constrntinopol. Auslria Bosnia $i He(egovina.rati ci inainte de primul rizboi mondial teritoriile de pe alte continente intrate in jurisdiclia lor erau pant la 95 de ori mai mari decat ieritoriul lor european in cazul Angliei. baronul austriac Miinch Bismarck. cu amenintiri de ruptu€ $i impictui. o conferinF se tine ia Consranlinopol Si o conventie Pacea de la San Stefano din nurtie 1878 este cea care prcclami Nveranitatea Romaniei. Ausfia nu accepE un stat slav rnre in Balcani.aGGsciiderii connicruidcu-Franra.lelalte puteri. ifltinsa pane h Egee. in afare de cele din mo$tenirea Imperiului Otoman. carc rcglementa problemele deschise din criza orienta 1875 avend ca mediator suprem pe Bismarck. Brslrilrck reuli. Acest lucru s-a vdzut in pac€a de la 1878. Confljctul parte din seria vastului dosar al Omului bolnav si culrrinde ruso-turc dil 1877-1878. Gorceakov' Beaconslield (Dismeli). incununatn de protocolul celor $ase puteri.Ungariar tr de o nouA la Berlin la care vine corceakov (Rusia). tul cd pregitirea de cetre diplomatie a unui rizboi lua maj mult limp $i eforfuri deciit r:zboiul propiu-zis. in Asia Cenrrah. Serbiei $i Muntenegnlui. I in p. Sub ochii ruturor celorlal! apAruse un viza un loc special. Aceasti schj$ iSciri ii dcmeruuri frenctice ilusrreaze fapi . tul fusese dai de riscoala din Bosnia 9i He4egovina in 1875. se deschide Congresul cu Bismarck. Un tabel publicai de Dimitrie Gusti din sursele vremii . sub o coroana a unui prin! gemran decis dc Bismarck $i de Napoleon al IIIlea' ina inte de clderea acestuia. carc intrelinea cu ravn6 Si folos disensiunile dintre c.

intre 1869 $i I Tadjikistan. apoi Algcria. dupa r. aplicatd de el in Politict: . Sp Gernania pentru proteclorat se ternili in 1912. llalia se va jnstala mai larziu in Libia (1912) $i Eritreea (1890). India." I I . Cr ri tmperiul Spanrol. 1894. dh I dilor Burundi $i Rwanda.. apoi canalul de Suez. roase de tradilionalism 9i marginalisn. izbucne$te razboiul in umra ciruia S||nia cedeazi Porto Rico. 1897. 1839. Regele Leopold al Il-lea ltelgiei avea drept posesiune personah uriaful Congo (izair) tl 1R85. Senegat (inreriorul colul XIX). 1820. par{iat inrre l80l $i I Baku. Mati (dupA 1880). Oman.r un rol major. Cabon.ni lumii Patt?a a III-I. incheial in favoarea Norftrlui inftislrial si emancipat impotriva Suduluj sclavagist $i lllrrcol. cafe nu s a ales decat cu trei tnrrJriJe |r.I 322 Ja&ri pe sc. Africa Ecuaroriain Flancezi (AEF). Tunisia.Vorbelte incet $i ljne o triitt mare: vei ajunge dePane"). devine colonie a weit. Calendarul coloniatismului in secolul XlX cuprinde: Coasta de Filde$.r'l.Emirarele Golfutri (Coasra Piraliloo. Africa Cenrrale. 1806 Si dupe rdzboiul drgl Uniunea Sud-Africand: Comore in 1843. l-agos (Nigeria). 1890. Sosid ter?iu la procesul de cotonizare al secolului XIX. 1820. Maurirania.lerniztrii Si hfllrea. in AOF.12 Anglia esre in fiunlea listei. I Uzbekistan. Turkmenisran. 1861. t89l. AOF: Alger. 1862. Cipru.. Ambele au cunoscut o derivd lln. 1893. I Inos. . de unde incearc5 si ocupe Etiopia. Ceylon (Sri Lanka). 1891. $i est. Cambodgia. Dtplonar. posesoar€a celui lnai marc imperiu colon dalele evenimenFlor care i au asigurat coloniilc. Kars $i Ardahan." Profesorul Joseph Nye cite$te aslrri dictonul lui Theodor€ Roosev€lt astfei: . 1899. Congo (Brazavillc). pen ir Olanda. el nu a putul procesul chejc al l$c.Birmania (Myanmar). iiguri ca 'lhoodore Roosevelt anun!-[ cu energie ce prin 1b4a economlca' tiriirtifici $i tehnici SUA sunl candidale la nucleul conducdtor al h! nii. intre 1868 li 1876.. Uganda. mania imperiald reu$e$tc totu$i si se inslaleze in Camerun in I $i incepand cu 1899 sd formeze Afi. britanic (Belize). Colonia Capului.. Yemen. ocuparea lreptate. in schnnb. 1828. Volta Superioard (Burkina-Faso). ArmeDia. 1868. fiind incapabil de a participa ia a] industdalizirii. 1887. campioana lului mondial. 1878i Egipt (coprolectorar cu la. Spania $i Portugalia controlau ln contintrare colonii Africa $i Asia. Balumi. 1840. regina mirilof. 1882. dupi riscoala din 1857-1859. i807. Noua landi. datoritd concentririi cli'ltufilor pc consolidarea teritoriah intemd 9i a unui razboj civil $xLrem de sangeros. pc care SUA voia si o cumpere de la spanioli. chana (Coasra d( 1874. 1886. nia. Cand ranile sunl vindecale $i statul conso]idat. oientari in pri spre Africa ti Asia de Sud-Est. apoi Azerbaidjan ul de Nord.r irg. doud aparilii noi sunl de un dinmism si o vilalitate rrrurcabilA. 1886. data in fiind vastitatea prizii. Daghe 1826 1828. Kjrghislan. in 1898. Franta este a doua nare putere colonialA.ica cemann de Est in jurul lcnti. 1896: Ciad. Bechuanaland (Bots in 1895. principal ac 1875). Bahrain. 1868: cruzia (Ceorgia).Si vorbe$ii bland cand lx)di un baslon mare.Daci rLirliunea americani va vorbi btand fi totu$i iqi va clidi $i menline la vil o ilotd cu cea mai buna pregdtire si perfect eficienti' doctrina l\4o oe va merge maj depafte. Dahoney (in Benin). acest tablou doui imperii ies din Itl)rnia. rizboiul de secesiune. I 85 8 I 8 84 (tor in Indochina frrnceze. Maroc. lupta cu Anglia.scoala din Cuba. 1903. l8l3. Prima este secol ri intreaga Americi Latina (1810-1826). Al doiled imperiu care di\pired inlr-. cuincea. Theodore Roosevelt esle citat null $i mai aies dupe 2000 Irriru ulilizarea unei nuxime insu$ite de el (. Rhodcsia (Zimbabwe).ule iI lacili. Guam fi Filipjnele Statelor Uniie. rie'enr: crr cel otom. 1830. carc in dzboaiete de independenli de la inceputul i l porandu le ca teritorii proprii: Kazahstan. 1 in 1896: Coasta Francezi a Somaliilor. in Uniunea Indochinezi. Afganj rizboaiele dir 1839-I842. fiti succes (1896). iar pe coasta Atlanticului sA lormeze Germand de Sud-Vest (Namibia). apoi AOF. fiilipinele erau ravnile fj de Germania. inaugurat in 1869. protectorat controlul in secolul XIX: canbia. Pfima noua puGre cc se afimli sunt Statele Unitc Nici ele nu l)fllicipi ]a jocurile politlce ale secolului. PanA la sfar$itul secolului a fost loc Pentru toatd jocul istoric. 1878. Djibouti. 1893 ii apoi in Occidentald Francezi. 1878-1880. iar la sfar$itul lui uzul ilcrdc iosesiunilor sale. 1826 1828. lflr ir relua avenlura sub Mussolini. 1893. 1894-l apoi AEF.

Modemizarea iocietAtii carc asirm ce em transferabil in civilizalia europeanA s_a produs in . radioactivitatea. unde este greu s. l e. locomoliva lui Stephenson remorcheaz6 un tren de 12 tone cu viteza de 22 kn/ort. mult nui prolund decat jc rivalidliioJ $i balanlei europene.nri izolate. 1998) despre relatiile ameri poneze. teleglaful fbra fi! sau locomotiva? Ultima se naste la 1814. calea ferati ajunge la Dundre. !e implineec 150 de ani de cdnd . ci deschideri de capitole ce vor fi continuate in secolui viitor.strofizica. DupA 1840.un proces al modernizirii. fiansmiterea energlei Ce simbol sa dtrm acestui secoli becul lui Edison. sE o deschide penlu come(.\aporut negru. g[se$ti ull subiect sfain de cercetarea se- li colului XD(. gJisirer de pJnenerialcl carc prc\upuneau demer'un leg[turi. abstracte. ci bruscA. Urmeaza o cursi infemaia: dupa 1 860. iluminat. Abel. zinca proprie care face distiDcfia inrre cukud si civilizalie: vesice. Japonia a inleFl repede leclia rchno a moustfle. Lumea a fost 325 Patea a III'a. Gaiois. \piril japone/ . istorice$te t randul coloniali$tilor.. istoriei".. . conservarca enorglet' comDozitia materiei $i tabloul lui Mendeleev. electromagnetismui $i telegraful electric' Iegile lui Ohm. Rusia. proiect ce iiustra politica sa noui Dreng nach Osten .emite s6 inleleagi mai bire.i Peny soneaza cu loviruri de tun reeimul lot carc Frca captivd Japonia. Dincolo de comperilia coloniali. $i o inving in 1905. multilaterale. Astfel cA a 1904 ei ln trna din marile puteri.i interesele lirii sale in sistemul international industriala . mecanica cereasca a lui _Laplace. pe ia sfar$itul secolului XDi evenimentele: . inh. de pregadrea cucenrii colonjjlor si apoj administrarea lor (cucerirea era nlai uloaji decel gestiunea). iranzaclii. termodinamica. care pulea s-o l-ac5 capabila sa produca vapoare $i a ficut asta in scurt timp.. anunland ie$irea periului Rus dinjocul politicii globalr. Walter LaFeber susline cb interesul real al SUA ln . care la ei numari parru decenii. ceea ce se va produce o cu nu prea indepe(atul pdm rEzbcj mondjal.Iata{ pe Bismarck negociind cu Imperiul Otoman ca ln schimb$l unui ifiprumut financiar si oblini autorizalia de a continua o cale ferati spre Bagdad.I Jocu pe scena lunii Aparila Japoniei nu este lenri ca a Americii. Riemann: algebra $i analiza ^e lumidlor. teoriile Iui Lamarck $i apoi darwinismul' paleontologia ca constituie in ramuri definitive Fresnel $i teoria onduiatorie a chiderea Japoniei era sa faca un pas spre pjaF uriatd a Chinei. avangarda Erilor bogare qi pu nrce era abso$ir. caqtigand taiwanul $i protectoratul lntr-o cart€ recenti (I/l€ Clarr.o'duri. Ce argumenl mai poare fi adus in favoarea factorului negocierilor dictate dc jocul schimbitor a1 alianlelor' de conterintel. urmate de €lectricitate $i apli_ catiile ei ln telecomunicalii. faF de 3 500 ai Euroiei. nu noi am inEat. al coma antrican Manie\.Secolul Xlx este secolul iiintei in toate sensurite. pila luj Volta. Introducerca sa in acest capilo] de cuno$inleji va . spre groaza rusilor $j mai ales a englezilor' Diplomatul secolutui XIX cunoa$te o noui specializare ln afala sival tehnologiej? Modernizarea RLrsiei lrena. l. razele Roentgen suN nu doar reali.. DiPlonotie . Un satirist amedcan al vremii asdel. nu accepra planurile europene de a impArli China ln zone propr influenti. Acene planuri s-au manifeslal expres in lsoo. Din razboiul cu Rusia.500 de km de cale ferate instalafi.a 1830' pe linia Liverpool-Manchester. Japonia intr6 $i ea. Dar ceea ce schimbl portrelul inovalor al acesrui secol XIX sunt aburul (Watt moare ln 1819) $i matina cu aburi. bazate pe indu .problema er atunci cand Cornmander Perry a deschis u$a. can timpd rAscoalei boxerilor europenii au vrut sA inrcwinA sub cle aceasti perfonunF.tarosre..Vapoarele negre" ale Japoniei au infranr flota rusi Ia Arthur. Cauchy. chimia." ObservAm cA tot patfirzeci de ani au fost necesari tului Irnperiu cerman sA lncerce sA detoneze Anslia dh ro'iul lider maridn al lumii printr-o flore militara ameni. el trebuia si fie familiarizal cu toate componentele procesului de modernizare ti cu toate operaliile aferenie (oblincrea de credire' r. au ie$it. care stau la baza flotelor modeme fi a cdilor ferate.. pure sau aplicate aste sreu de ficut rezumatul marilor idei din natemalici ilus_ trate de 6auss. si cintireasci fi sd promoveze locrl . americanii ftIfiec pe euroDeni cu 4. iar aceasta la tardul ei e(a fructul noilor tehnologi productive' produs al avansului ttiinlei ti cunoa$terii.

Saturalia cimpului exterior de expansiune: nu trxri erau colonii de cuce. rece $i fapdce. scu(e ti cu victime reduse_ 2. 2. Noua editie a Conferjnlei are loc iot la llaga. se i meserii noi. legile !i obiceiurile rizboiului terestru $i adaptarea rizboiului maritim la lrilcipiile unei Convenlii adoptate in 1864la Geneva. drn po/ilia \a pr giara oe ob\ervdtor. in reluare. limitarea fo(ei in recuperarca datofiilor. diplomatului are caleva intrebdri: 1. in 1907. 6. Superioritatea ei navali nu era decat o b^zd de putere potenli[|tr. Limitarea ifmanentelor s-a izbit de 0p0zi{ia totald si cinica a Germaniei. 5. negociator ri lacrlirator dl reraliilor din mul intemalonal. tot oameni s6raci.. Generaliiau cuvantul. Fr se urbani.actca de bazA a conduirej statelor. discriminali. Un rudimentar Wilheln al lllea se debaraseazA de intelilcnlul Bismarck. 3. Sfiinlr intlore5tc. ca 9i ill colonjite indepitare. In 14 dodenii se lac progrcse pnn convenfii |loi: din nou rezolvarea pa$nici a dispulelor. Primus inter parctl Anglia exercitase hegemonia de fapt prin diplomalie.it.Pdttea a 1t|-a. scriitori $i alljtti.iei organizeaza ceea cc se rumeljle azi Conferin{ele dc pace d€ la Haga. Toate punctele de mai sus: sfar$itul multilateralismului. cu 44 de Nlirle. secolut XIX. inceperea oslililalilor. Sfar$ilul multilateralismului. Dar e un marilor ganditori.. Scleroz! $i trufie la varf. iei urn De la revoluiia agrari de acum 5-10 000 de ani nu s_a nui plat nimic asemdnitor. exprimatA pdn cursa inarmirilo. procesul modernizirii $i in( \chirnha tolal viala oamen.nrului cr\ili. rdzboaiele sunt puline. oboseah ii deceplie jos. cu Snndire politicn slab5. persecutali. nun. Totuqi.eaza. panea mai grea: ce a mcrs prosr in mofrenjrea ac( cun se lermini el printr_ n pfim dzboi mondjal? Di orcasci electivele militare Si fo4ele ruvale". aruncarca bombelor din baioaDe . 4. cand Nholac J Iliea al Ru. rlir(utul navelor comerciale sau convc$iunca 1or in nave de rezboi. A fosi Si lcrinla rnLrlilar R. oultali.tor. ParticipA ini- linl 26 de 1!ri $i dezbat timp de doui luni 9i jumitate o agendd al !trrei scop fusese formulat de contele Muraviev.: A e\ijtal. Fsle se(olul a\. iata care ar fi bilanJul posibil. prudenlt 0i !rjA.ru pulea obline $i reduced. dace exaninim ce s-a intamplat la 1889 $i apoi la l')U7. insritulionatizari la 1815. rigiditate birocratice la mijloc. pentru state. 48lcndenla militarismului. Trun/rtia a avur co\turisoc ndicate. Ce canism a utilizat sistemui in acesr scop? Rfupuns: diplon mulrilaterali. o coroani de fier pe care se agezau diamante]e avantajelor econonrice !i financiareA ibst inleies oare laplul cn prin acea$e derive incepe curss |no$i? Da. 3. 4. ministrul de €xtcrne al Rusiei: . calculul gre$it conduc la lupta pentru heUcnonie. peturile sAftce au suferi metropole. inghelare care se Iplica $i la bugetele militare. ca 9i $erbja. expansionist.. Cum au evoluar ct rile? Rdspuns: Au inflorit in divelsitatea $i stilurile lor.. drcpturile neutrilor.o inlelegere ca pentru o pedoada fixi sd nu secol !1 Acrm. rnmine pAM la s p.ispun. Timp de patru luni se incearc! in zadat si se abordeze limitarcr cursei inarmarilor. Societatea umani a r sat? Rispuns: EIIorm. canalr/are rr rgrend. 5. Diplondlic tlArul poate sistematiza $i aici observaliile sale: L Subita polarizare ir alianle igide opuse. Ascendenla 0licii rizboinice. Di -Peste iost desiiinlati sclavia. parte sanul cultudlor. Conferinla urma si examineze cum [.Sistemul fusese !0ndus de imperii care avusesore un dmp priceperea acomodirii tgciproce $i acceptasere modernizarea. constitutii 1egi. A fost pteoommanr ra: sau pacea? Rispuns: dupd rizboaiele de scarA nare ale lui leon.0Di. diplomatii nu sont as- Capitolul S Secolul XX DrcA vom cere drplomalului \a evalurle. ai carei arhitecli au submi [At piramideie sociale desueie Revolufii nalionale ti sociale la ori. ca in alre secole. oire marine. religiile g ideotogiite nu au inraurit prea gestiune laicd. aprr icolr pesle tol Elecrricirale. a complexului mi litaro-industrial. conferinla a reu$it sa ndopte trei convenlii pdvind rezolvarea patnici a disputeior. caDlurarea naveLor.

fErd urlnd de rcpro$ . dar retine in dosare toate proDunerile care l..In I891 se fomeazh Uniunea pan-gennani. a$a cum vrea curentul dominant juridic in secolul urmeror. Piesele se misctr. Prima alian!.] nalerie de pacel Pentru (a nu arc i lii formale. Di?lomafie 329 $i altele. sunt $gurciinletegi preocnperile mele. cerea $i desfacerea lor continui. prezenla ne nu:te a presei $i a socierilii civile. iar impera.i$i scriau inpnralii cand un z senmat cr un .328 Jotui pe scena lumii petenlA a oamenilor multilateralismul. care pe hngd expansiunea teritoriald mai apira Si teza nefasE a supeiorirr. iar in obiecrivete privind China istoriografia neglijeazi caracrerul .lenrulur i. oferit fxri intarzi_ ere de Franla $i gralie reinnoirii tratatului celor ffei impirali. Renunlarea la multilateralism insemna distmserea acelui nism care a asigutat secolului al XIX-lea o relariv5 pace. Capitolele programului ei erau cunoscute sub numeTe Mittelerropa. Baza ei corstd in inalra mrte aceeaji gre$eali Si e din nou pedepsit5 in rezboiul cu J A lreia reguii era libertatea de asociere. Dar Anglia nu ieEeainci dir.splendida izolare". Drung n. expedilia franceze pe Nilul superior cucere$te localitalea I'ichoda (Sudan). anunli cd ntl afe nici un angajanent de a ataca Franla. Tot in ciuda dzboaielor ce le despt4isera cu p[lin timp inaifie. Cele doui armate stau fali in fald cu o iminentE crocnire prescrisi de legile ililare. datoritd lui ei mai inapoiat sau din lectiile conflictului din extremul Ori inifierea conferiniei a fost un fapt remarcabil. incl membri a Triplei Alianle. din 1 879." ir te Stricarea jocului multilateral s-a prcdus in etape. ca tr in rranzairiile tinanciare in eficrrnn rr. la care 6njea. Era ln fond rca de a re\raura multilaletali\mJl politici 9i a diplomafilor care au praclicat reluati de doua ori in secolul uamator tema menlne. jignit[ de refuzul unui imprumut german. in special a mi$cirii pentru ce devenise vocale. avaod ca nucleu dur blocul germano-austriac De cealalti parte. vizibile $i sanclionale legat." Germania imbrdli$ase insi o politic! agresivi indrcptad ln toate directiile. Acestjoc de se. consularea celorlalli $i respectarea opiniei valente. Biilow spone: . care (dupa cederea lui Bismarck din 1890) devine o convenle io i892. Chiar daca motivele Rusiei de a reuni conferinta Droveneau dificultatea ei de a se menline in cursa inarmArilor.. Blocul ausrro german nu pare im presionat cind Italia. obiec !i\r suprem..In casitodile fericite. Italia semneazA un acord cu Franla privind colaborarea in Mediterana..ii pAcii.i. malia pierde qansa isforici de a stiviii la Haga un curs d spre conflicte ma. Jocul perpetuu ce angaja toa sorturjle diplomatice avea ca rezulrat descutaiarea tirilor cu agresive. cu conditia sA fre defensive $i se asigun rile in cazul in care erau agfesate.i de de . Acordurile ltaliei cu Franfa se dezvolta in 1891 $i In lq0l . se oficializeazi in 1893 $i devine cunoscutd ca intelegerea (Antanta) franco {usi. Jocurile nu sunl incheiale. in limp ce intampinl dificulteli cu Franla in colonii]e africane. Paftea a I -a. Rusia incearcisi aclioneze pe cont propriu $i este sl lionati prin rnzboiul Crineei. In 1898. solii nu se suptrrtr cand soliile valseaza uneod cu cale un strfin.global" al epocii. cate fbrme erau dorite. A doua regulA em neadmiterea incercrrii obtinerij De unilaterala de avantaje considerate de interes eeneral. face o apropier€ de Franfa. dar reguiile diplomatice pre valeazi i or$ul este dat rru?elor englezului Kitchener' Fachoda a . Englezii se mai striduiau sa atenueze diferendele cu Germania Ei coopereazn cu Gernania in evenimentele din Extremul Orient. in timp ce regiunea era smulsd de englezi din nrina mahdistilor.cul acolo Un elemenr ce se mrnife\ra la Higa. in ce nal.tii germanilor asupra celorlaite popoare Cancelarii ca Biilow ai miniltd ca Tirpitz se lisau contagiali de acesie idei. in raooG cu Turcia. Aqa se fomeazA in 1882 Tripla Alianttr. constrnit pe obsesia rAs$mdrii Angliei de la supremajia mondiah ce o exercita. . ircercare ce va fi culumraf $i de al f'xa insri sta el? Prima r€guli dinrr un set informal $i taclt recunoscut ela utarea consensului.uritate colecrivi neinstiautionalizat Dri puned lleribililrtea alianlelor !i \chrmbarea tor cateidoscopiie. la sfadtul fiecirui Razboi Mondial.In programul unnitoarei edilii a CoDfeinlei ar fi fost data problema rizboiului maritim. Italia se apropie de Austda datoritd supErdrii ce i-a produs-o Franla luand Tunisia. dgidi $i durabili a fost cea dinlre Germania $i Austria' care au itat conflictul lor imediat dupa Congresul de la Berlin. va reapdrea in viitor cu recurenta.trAdare". Rusia. Dar cea mai importand inovalje a fost aceea a unei CurF judiciarc de arbirmj care si reglementeze relatjile stale. vizibil tn li\rh ile ri \rrierflea corne !ulu. W€lrpolitik..tii Rusiei $i Germaniei se viziteazi reciDroc. bilaterali sau de grup.tch Osten.Iubite vere .privind Tripolrlaniar.. Kolonolialpolitik qi.

asate de tip roLl (dreadnought\ ti. Wilhelm al ardta adevimta lui fali vrand si consolideze pozitia r Transvaalul cu mineie sale de aur. Gennania prcfiti de nevoia pentru flota sa $i obline un acord cu Rusia.unoi'+re inJepe|Jenlr . fiil in 1908 incepe criza balcanicn. avAnd inca 8 ln construclic. primii r(l susliruli de francezi $i gemani. GermAnls lanseazn 4. I)ar Balcanii continua sn fial-b!.||r pier. a de Sud. !ia] la delimitarca zonelor in Alrica (Egiptul Ia engiezi. in 1908. Sarbii se orienteazA alunci spre Macedoni. multilateralismul mai funcliona pentru cb puteri ropene se mullumisere sA oblini nu protectorate sau zone de influenla asupra cArora se puseseri de acord.. aceasta accepld unele clauze.r. francezi). CuiHsarul este simbolul pliticii globale urmidt. care aleclan$eMe os6ll0tile cu Turcia. se erea anglo-rusi./:r in 1904 gere (Antanta cordiali).ullJriUlflr marocan larca sulului. se semneaza glo-rus. Ausr a declarli . ru$ii se pregdtesc sb o |lpijine. La 28 iulie. contrar 'li?tatului de la Berlin. It i. dupi tratativele de colaborare anglo-tianceze Fird si existe un tmutl lilateral. procesul de baza ncllnlt.ln. ( Asasinarea arlriducelui Franz Ferdinand la Samjevo de citre lsriaci cu arme sfube$ti este scantela ce aprinde butoiul cu pulr. pdn crearea statului albanez condus de uD pfncipe german. In China. Anglia \ada ca rncefcArile sale de a obrrne o acomodar( cu r mane sunt zadamice. Anglls uvea i 2 cui. litor $i implacabil il constituia cursa inarmirilor. obdnand succese Si apropiindu-se de Consrarti- SUA iffegistreazd o victorie diplomaticd prin doc[ina deschise".a. iar in 1903 face \ rzire cu preredrnlele I ranter.od-e \e de\prinde din blocul balcdnic care anrerior hcse de partea Antantei.. Se fomeazi o atan6 a germanilor cu burii j poldva engleTilor !i LUrc \ur provoca rcesrora o mare rizboiul anglo bur. Serbia se inarmeaza. la irceputul ]ui . Este inceputul unei aliarle. dupi ce rurcii ies stAbiti din firexarea Tripolitaniei la Italia in 1911. ravnite ti de Rhodes. en izbeau de un alt comDetitor mai intransisent.i Serbiei. totu$i. unde Franla $i cermaria aontjnua liligiul marocan. iar apoi intr-o rapidi conragiune. iar Aust ia suveranitatea asupra Bosniei. In anii uflnilori. Ang^lia $i Rusia. balanta se lirtii in defavoarea bulgarilor. Asrfel ci. feiau Adrianopolul.e ie. in AII i. iar ulrimii de ru$i sj austrieci. Auslda adreseazi Sefbiei un ultimalum la 23 iunie I9l4 cu r(lilii inacceptabile.tiei cu idei liberale. iar penrlLole cere a$itrajul inrernalional. Bulgaria isi declad lndependenla. conform dreia zonele nu puteau lua mAsud di toril sau exclusive fali de terli io mat€rie de acces in ponuri taxe (Doctrina Hayet Punctele de conflict cu Germania ramaneau Dentru Africa ti Odentul Mijlociu. O a1ian16 militara se stabilc$te intre Bulgaria. Pacca de la Bucure$ri (1913) are ca temA a liplomaticd intre greci $i bulgari pentru portul Cavalla.i ru foir ioluiordre pa)nrc. acordul anglo-rus lnch tofiilor turce$ti cucerite. Dar $hiul coalitiei intre Franla.ane. Sarbji aspira la Serbia Mare pand la Adriarica. Serbja Si Grecia (1912). siidAnd pe greci Si pe bulgari care tocmai i$i dispulau Salonlcul $i astfel izbucneste al doilea rizboi balcanic de distdbuire a Anglia face pa$i spre Rusia in 1902.pfr_inired re\oher Inrro!. cu care scmnea. nopol. care aceasri dal.330 -. incurajatd $i de urcarea pe tron a lui VII-lea. RAscoaia macedonenilor $i alirnla lor cu Junii Turci duce la acceptarea de citre sultanul Abdul Hamid a Constitu.?. precum $i libetalea econoDrici a celorlall!1 Intelegerea rezisti subversiunii: in 1907. dle cdrui simDarii erau diferite de ale mamei Victoria (inchrati spre nepotul de la Berlin. in limp ce serbii. mai lllt verul de la Perersburg). In paraiel. -in care se cldu/a anribrildrr. dupi ce iau sfer$it c roase ale riscoalej boxerilor $i rescoalei burilor. dar ultimete rintd$ile ale multjlateratismullri opresc criza b0lcanici. Romania inre in rdzboi. Pnn. de cel de-al doilea Reich. Ior arunci. precum $i pe cea de la Agadir. Cu linia ferad spre Bagdad al lllea viziteazi pe srlran in 1898) deveniti in ochii opi blice engieze ameninlarea drumului spre Indii. care sunt atacali pani $i de turci. o lizarea unei conferinle neplicute pentru Frarfa (AlgesirS prin iare . p|Lonatie X3l rlmas un simbol al riscurilor competiliei coloniale. grecii $i romanii i$i nrsolidcazi relaliiie cu aceasta. darconferinla dc la lnndra le bareaza drumul. ce va fi nunitd Trlpl0 Infelegere sau Tripia Antanti. Panea a ltt a.

inifir lraLn se irea Serbieir. Planurile ei contau pe tlII rnzboi fulger: 33 de zile era imD rirea t. impresiomt a fost de rolul erorii. dar un tebruarie $i decembrie). Franta $i Anglia se aflau in stare de mania.332 Jotui pe scena lunii Diplomaia a fost considerabild. rdzboiul a fosr o paginit ruiinoastr in istoria o nirii care l$i serbase la 1900. vuoo qi Bitlis $i o parte din Kurdistan' iar Italiei i de note s au rezervat porliuni din Anatolia.?ul ce . O literlturA vasci a descds sl $i absurditatea .cestui r6zboi. iar Angtia in ajutorul Belgiei.utar p" a'in """. Nectar in pnvinra obiecrivelor. Kurdistm Si Mossul' Rusiai Trapezuni' irz"*. divizii militare exista insi paritare..Rachetele din Octombrie.nlodilor'Turcieidin A'ia au tosl amanunlrt elaborute de iri Srie"-Picor tin Convenlia cu aceste doua nune in lql6r' Anglia Siria' rezerva Mesopotamia qi Bagdadul. a invadat Belgia $i burg. n-ar vrea ca s.ai avea de reparal desele neln!n' Eleseri din interiorul fiecarei laber€. datoritA blocadei 9i epuizerii echilibrul uzurii se menlinea l'a Veldun' in 1916 (lntre $elor.in ajun de secol nou. plomalii.a o tinir. B(lgia rhia cotonrir ri scrbir aproane dubtu. Rusia 5i An8lia. strducitele riri qtiinlifice. iir un an nai tarziu au fost urmate de Grecia Cu Alianli ala mari promi5iuni. o Inerodu de arralr/a carc geografic' incluzand resursele $i potenliaza imponanta-factoiului econonic pentru politica marilor puteri Dupi ce ia 1890 ami "1. Dar Anglia avea mirile. Blocul puterilor avea circa 120 de milioaoe de locuitori. precum g o fo4i ec august Gennania. in lqlb au lrecul greu 9i cu tei. incAlcand legile neutrafirelii. antrenand boli cur lioane de vrcrime. eui-"t.i6 l9l5: ConstanlinopolLll va fi al Rusiei in schimbu! ."n'oriit. Dugmanul era comun' oar Cei doi mari adversari in problema CoDstanli_ i"r. Puterca de anticipare a clicilor militare cdc au suprmar naDentul Si demersul diplomaric in acele zile a fosr nuli. rile Si posibilitilile de aprovizionare. inlre FmnH fi Ru'ia linalnle de rcvolulie)' oriu'na. cine ce ler.te mili Rusia a sdrit in ajutorul Serbiei.upuL.. fanauc in lupla penlru hegemon .l'tii ale Iumii conlro eliJenlilea/d au drt narrere geopoliticii.!eie .. Nici una dinlre piinile conflictului nu a preva. Bulgaria SiTurc. in nopolului. Citind canea fnrrrjle Srst a Barbarei Tuchman. scrie vreodata o carte despre .e ra i E pia. accidenrului si calculului r declanfarea cataclismului provocat de om.uu atf"rire. Locul fie€tiei era luat de auromatismul convenliilor de asisler. o parle din Arabia' Franla: Cilicia. Franra. iar de cealalh Dane Ru Anglia. inrere\ele puleau fi $risfacule mdr uror' drt€(liile Lle ej'pan'rune are Cernlaniei elaLl sple veit lr \prc nofd-esl iar ale Austriei sDre sud 5r \ud-e'r' unde tsulganei dominanH. au luat o foaie hartie Si au calcular perspectivele unui rizboi de lunga anuntat de impotmolirea de pe Mama.a au umplut locul in Alianla Dupa l9l6' s a ca acu* coalilia se purea numi Qvadrupld resurinslaurat o anumita obosealr. dar diPloma$a cnglez[ reu$este Daidanele este (Grey 5i Sazonovt prin promisiuni $i apoi . $ee nesf6r$ite pe tot continentul. tehnice ti culturale. privind punctele geografioe ce fac obiectul erpansiuniidin morrre 'lraregrce. de la Atlantic la Dardan€ ceput.use la iierderi: Romdnia si Llalra. extins la dimensiuni mondiale.t . peltru a se tfezi cu un de dovezi ale falimentului raliunii. pe$ dilr Armenia. ohciafa pentru "ota unor avaniaje in Asia Centrala Planurile engleze Si fmnceze fixat pentnr infrangerca Franlei. incercand s6 disruga resursele i mai inainre ca cele proprii se fie epuizare. Anali$tii s-eu strdduit s6 cine l-a fuceput ti cine poand vina. Sotdalii unor populagii im hipnotizate $i fiedule rnergeau cu pieprul gol $i baionera la feJa fiitra.lierelor nimicitoarc.. Cine va caqdga cursa cea lungd? treabi: alianlele trebuia consolidate. iar efectivele putefilor c erau mai bine echipate $i inshuire.. destramA lntregul front de ristrit al Antantei Dar ln acelati fu balanti fo4ele sale proaspele ii decisive' SUA arunca eceeati diplomalie de dzboi . Au mai existat schimburi o. Este cel mai mizerabil rezboi diII cate a avut EuroDa Rarboiul de l0 de ani. pre$edintele Kennedy a spus in crizei racheieior din Cuba (octombrie 1962) c. in unul Alirntei.. Tripla Alianle suferise . care i5r dadu\er:i adeziunea' si-au de pan€a Antan uDunlar neutralitatea )i ullerior. acum sunt aliali Expedilia englez[ peDtru nrgi o sfidare. marea ofensivi germana este oprit6: milion de ioldali francezi $i germani $l-au pierdut viala in lupte Pe azi ln osuarul sinistru ce rezumd toatd tragedia rdzboiului troneaza o Academie de Pace Fraflco_Germana Revo]ulia varful dealului an' rus.. iar Serbia era complet jediti i 'e relerla o pozilre Aceste preocupir. Dar germanii au fost oprili.fpedeps mann0 lnrerF5e hlmence care lreceau prin dislrugerea totala micului. revenindu-fi din evenimentele l?pide. $i un lung rezboi de pozitie. trena4d luni $i ani fu lii de relativ echiltbru.

Pacea de la Brcst Litovsk s-a semnal in m ufr la oeputinli.. sordeaze posibilitetile unei pici separale cu Rusia. Inclilurionali. E randul Ausrriei.. cu ochii pe Trieste 9i Datmalia. prenierul britar c David Lloyd disputi si inceapA tmhtive de pace./ar Si legrreral prin crearea Sucielalii t\aliunilor de la ceneva. di gemonie (ioc de sume nuln) $i de iDfrangere lorali a inamicr toate aceslea. in norembrie. Wilson era categoaict . aducea doui inova{ii masive: crearea sistemului de securitate )lcctiva $i crearea unei institulii mondiale. dezme Austriei priD eliberarea italienilor. lmperiul Austriac s-a desfbcut ca un Drozaic stricat. Turcia (in octombrie). [n ll noiembrie. in 19 t7 acesr rdzboi i9i' fali ade\. Pacea de la Versailles este una dinfe cele mai cercerate Si con Uoversate actiuni diplomatice.r/boi LJre :c ducea cu Lr fere precedent de la Napoleon incoace. impunandu-le deri teritoriale drastice (intregui sistem colonial al Germaniei trccut sub tuteli jntemationaH) fi plata unor despdgubiri grele.boi mondial.borul rece. prin obiectivele Ceorge afirmA: . Dar lodele cenrrale intraseri in defensivd.. care in 1916.-in primele dupa alegerile in SUA." El ir o lume . unnatA de un co(egiu de tiri latino-amerjcane. a invitar bel cA sunt face cunoscute condiliile de pace $i propune crearea unei liunilor.rrar5 Em pn. englezul Mackinder susline ce srepanirea pdqi tinentale este vituH penrru atingerea hegemoniei (1919). pand cand blocul germano-austriac publica o privind crearea unei Polonii libere sub prorectorat geman. adu$i la stadiui incapaciralii de a pregdri revan$a..realisti". conlrasl cu pozitia europeaDi. Nota A vede cerinle ca: reducerea teritoriului Germaniei.We may say rhat thus.nul r. \eparatc cu Cernunia. .au de opnre a lui.. mul riz. dar j un rol importan! $i ir strategiile celoriake mari pureri_ Crilic o parte de cercetitodi $tiinlelor politice ca un simplu joc cu pioni colorati pe harra lumii. ractic.. intrucat in cursul pregatirilor $i desfA$uririi ei se cris- l lizeaze doua sliluri diplomatice. ce nu intrasera inc5 in rdzboi.rizboiul care pune capit tuluror rezboaielor" Cste o lozinca generali. in octomb. care se opozilia ltaliei. came l0 an end all wars". Rispunsurile sunt neconcludente. germanii Tot in ma(ie. Czemin. capitularea fiind necondifonatd. porturi). egalitate in drepturi. Rusia laristd noiembrie. Dupd moa(ea lui Josef. SUA declari r.zboi (Thailanda) $i China. a lui /rlson este cunoscud fu cele 14 puncre aprobarc de Congrcsul llA ti care a fost un documenl pe care in reriroriilc austriece il . guvemul lui Asquith care l-a preredat pe orge r c\aminar po\ibilitated unei pac. geopolirica cunoatte o resureq rimp l $i duJ'a Ra. geopolitica infloreSre in Germania. Mai interesant pentru diplomali a fost capitolul reiire din connicr .In frunte cD emenceau. slavilor. le care u numim islizi .. 0nunFnd incbeierea armistiliului. corespunzand h douE $coli de hazi ale relalillor intemationale. this laleful moming. o dati cu acest rezboi.Doctrina polilic. Cele doua $coli sunt metode diferire de a lcrmina. $j alialii lor epuizali ies dinjoc: Bulgaria (in septembne). o conferinti de Fre neutri.. libetare.Mdtilateralismul reinvie de [(eani dar. ie$irile din rAzboi se fac rrcpiat. romenilor.tii considerau cd rizboiul pulea fi oprir in spirilul $i metodele secolului XIX. Dipkmalie 335 ralul Mahan ridici la rang suprem controlul mirilor ( miri. sarbilor de subjugul srain ti expulzarea turcitor din Europal ameninteii vaselor americane de cetre submarirele trnld fusese scufundati in 1916).Rizboiui a t dus pentru libertatea de via!. invingirorii afirmau $i exe$au puterea asupra celor in aprilie. din hata poiilici arterioard dispA{userA lrei imperii. idr Germania sugereazi. la Buftea. In lumina celer alte )cuii. toate rizboaiele. moment dat. iar cel geman ir lbcl viclima propnrlor sale hirnerc )i e{alan. face demenuri la francezi $i englezi.. La sfar$itul rizboiului. vena lunri Pdrtea a lll'u. se semneaza capirularea Romaniei al cnrei lentoriu era in majoritate ocupat de germanj. Cu ea se deschid noi capitole peturu diplomalie. incepind cu tat5. Dupi cdderea Bucurestiuiui in decembrie 1916. caie Ie vor rmpinge iD comperilI penrru p rcre in lirnbajul u.ie )i in trnrl al Cermaniei. a doctnner lutenr. cunoscand inclinaliile ooului imperat spre din conflict. l. DacA diploma. europenii inlelegeau ce acest obiectiv se realize^zi p n nimicirea tufuror resoturilor de putere qi influenli a celor ininii.lodn t). nu pentru echilibre de purere.candidat al pncii". cuvintele cheie erau denocralie. Impeiul Otoman sfarsea la capitul unei lungi boli.in care toate natjunile vor evila si se dngajeze in ali. Wi se prezentase drepr .

Unii autori consideri ci incheierea Primului Rezboi Mondial a lisrl alarca Drobleme nerczolvale si a creat altele roi care an con- Diplomalia incearci si fie insrrumcnt al unei picj durabile cum aratA un alt autor britaric cunoscut. Harold Nicolson.. Puterea ei maritimi trebuia redusa la insi tall dc rn enLjr france/. in 1915. omul de incredere al lui Wilson.wilson s-a inchis ln biroul siu impreuna cu Lloyd Ge_ orge $i Clemcncear.. economr\tul lohn Vaynard Key pnblicar Tratdttll asupra Consecinlelor Etuiantice ale 1919. re au fost fixate la o sumn a cirei valoare astizi ar deDisi 300 de arde de dolari. inclusiv a colegjlor pre- !i injos ca si previni intruziunea tuturor ex- Numero$i anali$ti $i istorici vid in atirudinea puterilor rioase fatn de cele infrante semintele celui de al Doilea Mondial. Nicolson norcazi diferenla de stil dintre reprezentanlii romani Brftianu $i 'l'ake Ionescu. De fapt.open cownanrs of peace oPenly arriled flf'). Este 5i poziiia la Viena Panea a I 'a. ocuparea important al germanilor fu lume $i rizbunarea. El ironizeazi faptul cX la Conl'erinla . cat $i deschise. care promiteau renagterea. care se indepifta asdel de si balantei.diplomaliei televizate". Cu toati simpatia pentru pozilia lui Wilson in malerie de misuri drastice Germania. restaurarea Belgiei. manevra€ de ea atat de bine.. dintele sn propuni lost publicate. rezolvarea impaftiald a loniale. ce poate fi ineficient sub ochiul $i cu comentanul presei la fiecare pas al siu. primul invocand asiguririle secrete primite de la Ru sia.N ar vrex ci ar fi necesari o Ligi a naliunilor care i angajeze sd se impotriveasci oricirei puteri care ar rupe un Ideea era noui 9i pentru Anglia.nutui o tampon.336 $tiau $i laranii de orice nationalitate. Revolulia rusi prevdzuse in decretul de pace din 8 noiembrie 1917 desfiinlarea diplomaliei secrete ln termeni felmir .tite doar de doud luni. de a cre. vrem doar sA accepte de egalilate intre popoarele lumii. Ceea ce a nemnllumit pe un practician $i teoretician al negocierilor cir Nicolson nu a fost caracterul deschis al fatatelor manilestat pnn tlansparenla rezultalelor. ci caracterul deschis al procesului de negocierc (openb ed ar. Diferenja intre $coala realisle $i cea a lui Wilson. ln timp ce un soldat de gardd. Peste 100 de documente avand Rusia coserrmafard. cu baioneta trr nusi.. declan$and o revolti a. a cdrui erc Anglia aflara in E/boi o caula pe roale caile: . Anglia. se plimba in sus pe4i1or. In special doud capitole ale sanclirnilor aplicate niei au nutrit in aceasti tarE curcntul revizionist $i o stare mullumire a populaliei.. crey colonelului House. Cu toate ci negocierile au continuat si fie atat inchise. Il doilea unjurist ce promova legalitatea intemalionali ti dreptu rilc popoarelor. procedand imediat la publicarea completa a hatatelor secrcte" (pe care le denunla cu flcest prilej). rn regiunea R. Decretul sovietic al picii ti Cele 14 puncE rAspundeau unui deziderat popular izvorat din experienla durd a rdzboiului. separat! de Gemania prin trupe stationare aliate. jdealiste sau legalisti. se nescuse o noui perioadn. imPreunl cu America. sumi ce nu ar fi putut fi pldtiti palri la sfaniq colului PreTenl la Conlerinri. s a opus. libertatea merilor. lde Este inferesant cA uldma iniliativE din cele 14 puncte a fost satn de diplomaiia brilanica lnlr-un mod abil.I opinia publicd. Desper. au fali de Franfa invinsd. diplomalilor Si plenipoterllialilor. primul un participart lajocul de putere (a produs emolii Lr Cofferinla de la versailles. . prevenind asupra unor masuri excesive Si nerealizabile. producand mari reacfii in cercurile politice occidenti il. evacuarea leritoriului rus $i Liga unilor.Din aceasti platforma ce proclama principiul autodeteminirii popoarelor rezulti $i o pozilje inleleg5toard de Gelmania: nu-i negim meritele in activitetile pa$nice sau nu vrem si-i negAm inlelesele legitime.DiplomaFa secretd este desfiinlati de gnve . Franfa si Italia privind reritoriilor revendicate de Ro rnania $i al doilea bazandu se pe principiul wilsonian al autodeter_ min:fii. Diplanalie 33'/ comenteazi pe larg na$terea diplomatiei d€schisc. atitudinea francezi fa!.i de cermania era privita glezi cu lnfelegere. numi€ $i libe rnld.. aducand-o la punctul alinierii ei chemarea fasci$tilor. dezamarea generali. se simlea ii in alte delegalii.tarilor mici). Primele $ase puncte plomalia d€schisd. cea a . dupe care nu vor mai fi inlelegeri private de nici o na$rA. Chestiunea flotei germane nu se putea cu iumitAli de misuri. Wilson anunfa pentru viitor inlelegeri deschise de pace la care se ajunge in mod deschis (. In 1921. care i$i exprima intentja fermi de a duce toate tratativele ir mod cu desivfu$ire sincer in fala lnrregului popor. I icdintelui din delegalia americantr'. pErtarea barierelor vamale. primul dintre cele 14 puncte wilsoniene.

. a cehi de_ai Mondial....""f :'ff ".. niciodati in istoria ei scuflA.i.':l:ll Lermaniei din lq)t iuccr intr-adevir. . t' ".:Xl :'p'a:rur q p'in cate prm rc se su lilLl'X"X.i.l[":.il:fl. ji': "'l*i .. .d re. se sprijini pe o insritu proclanrd tiria legii: Ubi societas.ii:Tll'x'""1iiii n.*eui*'a nu "u '"'*ez' vr nropune ce pasr "a l1lilll.i'l. dupa l*l_t:l. incat intervalul di re el9 Du este decat un i doua capitole ale uruia $i aceluja5i corflict. .Iffiffii.::l::Tri:t*li).fl. Lrn (irmar dq murual apreci.r"" ld rrvbor cr insrrumenr "i1.l""'. in schimb.l..:: de le$tr! u'rr !r .J""1'.:.. peste doud decenii. crel mai penlru preinlampjnatea unui nou t6. ."'ii.:llillJ:".n:in:ul.r. eio er a ro.l rudnrc in a pjoduce deilaratri 5i pd..nnc.... Statele D*'. lovit de incapacjtate.T'ffi[.1lJi:ili:'il.".ra in. Chesliunea rizboiului Si pdcii nu era rezolvatd.....id.il'li. precum $i Birourile de cooperare intelectuald ( UNESCO din sisremut ONU) $i uDul de sinitare (pionier OMS ul viitor). Japonia). semnli panS in aiuntrl .r oiilor cotonirlor contircate de la invin$i..li".f jl[::"f]J"H'cJ.16 iiJTT'r:::""'"'1XiT:i"fu :i:#itr]n. L.ilf ' n 'ii#'t s' 'orosi'Ie . jl"[i. Franla.Till. Nu a runLtionat Jecrr \istemul vag. :i"+:. taurear al premiutui Nobel in rnoare neconsolat Si cu ne ii zdruncinali in 1924.eru ...'.i"ijiii.' T'l. Mr Britanic. A retorica.l te.3".:ff'. Era condusd de un Consiliu noue melnbri.. conflictelor ff [fi:: . Ca organizare.: "t:.i".*itii::x.:il.T: . in orice caz.H.t338 Jocun pe scena luDlii 139 dus la izbucnirea.ll ?:''li:: ^.:'i"'-il. Cum a tunclionat in aceasti pauzd Liga Nafunilor.l I' i)l l'i\"11.. air.:.i. ta ralboi cu iarile se produc disputele' aproape nu e)(ista Cand 1'. . . )ln'o '" ii.ii''i".1. Italia.lr$ il":Jf::"x\fi "" i.-. dinire care cjnci permanenli (SUA.il .:1rc i".m' ii r*nre' I' al polrrrcii nalionJle si ca .l1 ru""*" f!ea cr luner ltmiti rne!rtaDrr lllil1* .li:: . delegali penrru fiecare star mcmbru. Pre$edintele Wilson.$T.ilt 11il. unde parti publican a dererminar respingerca in Congres a aderirii Lig6.T'l: fi i. .l'" a*J"l Lrgrr' iir dacir con'iliul .1ljil"x.ffi semJr ce\r\i ri i:1*ff:: .:]ril'l:i::1fl.:.""1 Lrga':] locLr "l-'l-llll'1".u"li. Cooperarea internxliolrala incurajati de ea: se creeazi Organizalia Internalionali a Mu i.". .rr diptomalia nulril: rala inflorcste sub acoperig propriu.'i.rrno cilun . F(c meritul lui Tltulcscu de a stou^ . re inrr.rr"o"itt" "tonuri lq2s Franla Belsia si ce'mania isi i"^"1"i. o Adunare cencrah se intrunea anual cLr care ::ll:i::'Jf sperunra .":'.':'ll).:lmlt.$':::. il:T:..i1.fu tri*ll'' Lu'ilil'HTii ff iTffi il"""::T. Textele privlnd agresiunea elau ambigue.l'rsrv cele aqle\oarc' ol.:.' .ru:. Liga nu rnar este unlvelsala $i intregul sistem a1 securititii co un mecanism cvasi-regional..dti.:'""""i:'.:::.l. Rizboiul nu era inrerzis. model peDtru viitomt Consiiiu de Securi al ONU A\ea si un brou penuu lu. ."i'{.. I.$.]ii'JJ" l. doar la c'ile p'snrce uer' "P''' cuise ""tu:"'*n : il"i-i."-*''|con{'|ru!iar :. multilateralismul reinvie.c. li..Tbor? Er a Inceout truos printr-un accident politic petrecut in SUA.t"':'^ll.iliii':l:.j :.-"i t.*rno **l***[t"ffi ** de a elabora doci :'i: ii*T[i:. Irga nu a reufr s depseasci pe un agresor p...l t-.in actiune militara colectivi sau sa garanlii ferme celor \i.""i"'""'*'i":: :'.1"i 1.:jin *t: .iJJ] celur de-ar uorrs" . *nr".i rr 'n ".r^ r^ I complet si ineficienl al sancliunilor economice. - Briand-Kelop.:.T H#l?.

.izei fi a rilor iuli fj nebenuite.anestezi gocierea pa$nice n problemelor europene $i c6 poate nia. Cermanra in sfera sa Austria.razboi nu are Denlru cei tineri conolaiile celor carc I'au expeimentat.ad sfela diplomaliei. acorduri nu au du\ Ia ni solutie. Danemarca. demografic $i psihologic. Fi anda. ai exodului. asi ei estimeazi Dotentialul economic. temporare $i de expertizi. cermania semna cu Arglia in 1935 un navdl Cu Polon'a re semna in tcib Un pdcr an korninrern. Nodul nu putea fi dezlegat.'l O scen! ridicold lmprumutatd din secolul trecutl gele Italiei devine lmprrarul Abisiniei. ai raliilor alimentare. germanii ar fi trebui s6 caqtige rtzboiul)' prdzii" practicati de acesrea era fo. inrlegeri. dansul $i pasiunile desc6 . in fine. stocul resurselor energetice $i de hran6 Primul zid a apirut in rdzboiul ae rjan din 1940 numit BitAlia Angljei 3000 de avroane gerrnane sunl rnlrunldre de 540 de aparare enelezetli.a Locarno se ft un oarccare prcgres. rnembrtr a care cere ajutor. Mai mult. vine la puter€ Hitler $i in acela$i an Germania se retrag€.Aceastd politicd de capitulare a intrat istorie drept . pactul Hitler-Molotov. Dar in 1940. l. DacE anii 20 fuseserd numili . care produc pagube inac ceptabile gemanilor. $tie st facd bilanlul re surselo. Hider devine stdpan absolut al cemaniei 9i anunld d relnrumarea. creioane colorate $i har1ie. Noflegia' Belgia. Olanda. Hitler ocupi Re rizboi Gemaniei. nu numere doar divizii (drpe calculul lor sj dupA calitatea armatei. Alii 30 sunt anii cursului nefast. 1938: Hitler ocup! A Se semneazt Acordul de la Miinchen. iar cuventul . care h tandul ei nu se desprindea de blema dezarmirii.. b date cu primele bubuituri. Resursa umani de cafacter. o adevdra$ orbire li ve$te pe englezii care intrelin ideea ca Hitler esre susceptibil de de disculie. in 1931. muzica.Un naljonalism inspiraf de doctdna etnicA a fascismului stabilea peste tot repimuri l. Uime$te li de coordonare 9i actiune a celor ce-$i propuseserd sd nu admiti na$terea mililara a cermaniei. Cu meroda ren6scutr a Blilzlriegului inglobe^za pana in I94 | . 1939: Star slovac proman. in timp ce multilaterah stagna. Astfet rehnica . Diptomalia germanA era dati de un scop precis $i pestrase probabil prin $coala tui S mann cateva din tehnicile bismarkiene.deceniul hoholelor de ras" (rcaing twehties) pentru distracliile. peneverenld $i sacnficiu e hoti- . in timp ce peninsulele Italici $i Iberice aveau stale totalitare idr5lite cu ea. 1937: Japonezii ocup6 I gul $i Nar*ingul. Dar Conferin{a Navald din 1927 e m tal. dar. Sunt anii camuflajuiui. Cum se putea ca o Europd inlreagd s.. . universale O crizt economicd de propo4iile celei din 1929 inspfimanta populafa tot atat cat un bombardament Europa a reit anii 30 cu teana zilei de maine.rudite. Grecia. Romanja.ol al logirlor. dar dobandise o caracteristici noue care in cel mai mare g. panA neDutincioasA la crearca celei mai putemice mafjni miijtare de In 1936.rrctaroni "e izbise lumea: marea criza economice fansmisA de SUA prin con_ taeiune ln anii 1929 $i 1930 cu consecinle grave. ai adaPostului din pivnird sau din ai bombardarnentelor de metrou.ui De scena lutnii Parlea a llt"a DiPlondlie 341 ramdsese militar.sindromul Mnnchen". Bulgaria. GeDeralia care le'a lrtrit lncepe sa dispara. Invazia loniei. care inghite un teritoriu mai mare decat al l6rii sale 1933. ie$ite din ou bnrsc cu avioane Stuka $i modele noi de tancud? Trebuie linut seama ce acest complot militar al lerilor Axei 'l'nDanile fonnatd din Germania Japonia. llalia fusse desrul de aflau \ub imp'esra unei alte cala(lrole care vrzibil.ositi.daraesuar in lql4. spune Negusul. Cehoslovacia. rizboiului rle durate (instaurat dupa primul an de avant) Confom tehnicilor sale. anxietatea s'a transformat ln groa_ gura 26. Italia invadeaza Abisinia.arin l8?l. Anglia fi Franla fi un si morhi. plimbara Comisii Fegititoare. prieten al lui intre principiul egalittrfii lntre srare qi c6tu$ele vasalirEtii marile puted. Ocuparea Cehoslovaciei. se izbe$te de un zid in Vest' in 1941 Ae un zid in Sud $i in 1942 de un zid in Est.340 Jo. Asist6m la un tablou diplomatic agitat $i confuz. in filDl psihanaliric al lui Hirler exista pasiunea surp. Devenise un se. de acorduri. dtunci. problema rii !i proiecrcle de Tralat. Iralia perise$re Liga. Conferinla pentru Dezarmare 9i apoi pbrdse$te Liga Nati 1934.ate dupl rizboi. R6zboiul civil lncepe ln Spania. Franla (Paiisul cade in 1940). Diplomanrl are acase atlasul si hata.li sA rcnurle la planul invaziei Marii Bri' tairii. Mafea Britanie nu agrea mAsuri care sA o oblige la legat $i el de secudtate. In 1935. Polonia. Manciuria e de Japonia. sili. Dulce iellum ineryertis Hrtler dore$te o noue ordine europeana O Europd complet suce a funclroDUsa Reichului. Luxemburg. ceea ce a utmat a stat sub serlnul nelinittii si sDaimei. Intrarea URSS in Finlanda. al doctrinelor mitilanre )i at lanarismutui.Alegeli.. Iugoslavi.

italia invadeazi Abisinia' membrd a uiutot." . na"toiut "iu ltrr'u'paraselte Liga lgJ8: Hiller ocupe Aus ""JJNuntinerr. rr4a..iii*l ..."ilnui .*-a"i*t"a"i.'r. ja raodul ei nu se desprindea de se f: ffi*mffi$ffi iff'*. pJGten al.olut al cermaniei $i anunq dtcl r"inu-"t"u. in fine.ii.$*tr#fr:l'**itffi .jl ": lli] gocieiea pinic:r inlral..r diplomatic agitat $i confuz Uimeste propuseserd s5 nu admiE de sj ucliune a ielor ce_$i "oo...ilitante $i al fanatismului ii-]i1".tognu."." ""t" i"i* ori""ilpi"r .na in 1936 un a m$cafilul Dsihanalitjc al lui Hitler exista pasiunea surpnzer 9r Europa inreagi si asiste ."...si.ea i." precrs ti p." l"i"tam n -it*es**+*'..lui Titu "u. .dona. .gaiulii lntri stare 5i caruiele vasalitadi impuse ieii.. acorduri nu au dus la rT"t ir""i"r" oe iratat' ingetegeri.riidiil +i'fu".. .o adevarad orbireli " I*relin rdeea ca Hiller e're \ucceprjbrl de ""qi". irii ....sindrumul Miinchen Diplomalia lui srre5e. Anglia si Franla cle( dzboi Gelmamel. a.ur" progt " Dur Cgnferinla Navaln dln Vanciuria e ocup tal.'.i .i.iti pu.laane'lezreru lehnica mann circva din iehnicrle bismalkrene Astf. HitlerocuPdB rni"p" in spania 1937: Japonezii iiu. _'' un tabto..."r. ie semneaza Acordul de la Mi'inchen 1939: Slal slovac pro.ei.*t[.. e.i t"ratolt" cum se putea ca o nfieit*u*+nffi .probierna deza Cimisii pregnitoare.tepan ab.* ."ii..".'.r'rrase probabil pnn $co.{. *.t'. 'fm+i*''*".r'l+ f ill . Hitler 5i in scelali an Germani":: f:lli^"-' D"r"'. ln 1935. C"rmania semna cn Anglia-in 1935 pact anti komjntern ln pron"vJ c" poroniu . spune Negusut..i#H$-f ii sorriliJ. bl"*t* i"lt*f"vaciei Pactul Hirler-Molotov.pet"tl Abisi.in i" ait.Alegeli.fftff.ta*e 192? e un egec un o"r. Anii 30 sunt anii cursului nefasl ln IgJl sale' al fuo*L.lone drepl .l* Drizii" Dracticad de acestea era fo'osite ln timp ce--cl€zannarea un^ acord ilultilut". niili J"'r"" r^.da .'*".'.. Mai mult.ci p:'l1.' .*ff*trrl*r^". temporare qi de expertzi. dar dobandise o caracteristice a'l in-.iid a""t" r.r" a problemelor europene." b"'-aniei.ni.i".Invazia ioniei.. $*1ft i1$.it+. ""*f. d.idicole imprumuta!6^dinst:"l:lll"i*: ocupd I nir"i..1't'"f "il'" ". ..i. L! 1936. on leritonu mai mare decal al larii 1933: vine la pukr. Intiarea URSS in Finlanda. si aPoi Ptulse$te Lisa Naliunilor" Noaulnu putea fi dezlegat t'a lntamo nu agrea mesun care sa o oblige la a car."i.'i''"r* .el :ll:#t*.rt" iogytlt." "". ifi. ".*" etua "f"tu diplomaliei Devenise un secol Plimbattr 4"i..340 Jocuri pe sce a lulnii I\olrtt t tlt t l)llltttrulit' 341 nou5 care lt remisese militar. acorduri Aceatui polilica dc caprtulare a €ra gnF gefman' i.

ONU a fost o platformi ce a funclionat continuu pentru a une iaolalU si\teflul inlernalional. UNES( 'ju O pcnrru educalre. ca rn roarc r boaiele. in 1978 nu o atin"ese 150 ri ln prez.ab si FMI penlrx probleme linanciare si inci pc aiatea pentru alte teme de rnLcres malor' incep:nd cu energrJ atomicii sl lemindnLl cu ploprielrtea Intelecru- 'i (ullura OIM E\te o reLer e.ii o crtegorre larga de drplumarr crrc poPJrcr/ir tr 'nlrcline pnntr o reteaua de colaborare interguvernamentali. tutel5' administrativ Si iuriclic). infii ONU este decisi la Yaha in 1945 $i rot in aceta$i an Carra scrisd la San Francisco. Organizalia Naljunilor Unire se na9re. este locul de confruntare a tuturor Punctelor {te vederc. ce se distinge funclionarii lor. retele dc conlucrare.ld .nt are 190.olmi si acdva cu mii de retrniLni pe rn $r /eri de mii de dinlomati. la sfer$irul unui dzboj mondial. Din nou. Nimrc nu d pulut egala randa.a sr dreourrile slalelor. Adunarea sa Generald.tate."t . tfarate liciale. Diplomatia muitilaterali. Este un nou factor isnorat de mani. k crearea ei. prse in mi$care de americani de a disrruge pericolul ii sfidarea fascisti. incorporand dinl nou viziunea unei lumi terite de flagelul rizboiului.dlelor membre. ca $l Liga Nafunilor. negocieri. cu sarcini minore de serviciuj funclionarea alianfelor. clepi$e$te orizonturile poliricii curenre. Retragerea ce va incepe in 1943 nu se va opri decat h tin. este comprsi din slate reduce apelul sau ln neguvemamentali ai vielii internali ieali. ar:|i]ate\e germane se molesc la Stalingrad.n. Ea aparc. Germanii pun pe Europei state noi pe baze etnjce precum Croa{ja $i Slovenia. Ca $i Liga' at cirei sfartir irist primit la inceput statcle invinse' dar recomanda ca model. cu cele sapte co_ mitete specidlizate (politic.342 Jocui De scena lujnri Partea a I 'a Di. rnurl at unei inLer\en!ii publice $ia /ecide conracle ofrcirle )i neo . Ciri ONU a lust si dm. Banca Mond. N ordine se termini ins6 mai inainte ca ea sA funclioneze. rea. rancuri qi anilerie. Faplul . >liinE pcnlru munca.. plus cuno$tinlele specificc ale domeniului abor- . r drcprulur Inlemalion. conferjnle.defularc a tensiunilor sau de calmare a asperitalilor' Dezbaterle ie lrn iarc 'rci luni pe an \unl continuale in resrLl anului jntemalionale Toale de organislnele de expe4i sau conferinlele mari hnale sau programe cu caracter de se Gina cu rezolulii. politic special. incepe in sud marea bdtElie pentru Nordul Afrjcii (si lul Mediteranei).rl reguhle de comPonarnenl obligaliile . care se va sfar$i prin infrangerea inilial gl selor rupe ale lui Rornmel. Diplomalia Alianlei arlanlice esre angajard in lucrdri de pectiva. colxborare in loale dorneniile' intr-un climat de clestintlere qi reducere a tensiunilor provocate de Vi_ numeroase litigii $i corftuntiri s-a dezvoltat pe terenul ONU-olednd liecArui mlnislru de exlerne pnlejul zirrra de Selii ie. In Sahara $i pe Volga. IAO penlru agriculrura OMM pcnrru meleorologre' USeR p. de. punend sabia cea talerul coaliliei anti-germane. inmullind pfin codificarea coniinu. iur. venirea defecliunilor. o Americd nepregArid penrru rizboi inrrd d pi japonez de la Pearl Harbour in conflict. social.u\eranlLilii slalelor membre ri inlel"icerea ame'le necLul loldl al :ului in trebuile lor inteme. Este sindtomul persan care a r capacitatea cerAuior grece$ti risipjte $i certirete de a se uni in metdie. prezenre in roare Conferinlele de nivel inall. prin tehnica cunoa$tere atenti a struclurilor si muncii de echipi. unde existi 9i alli actori resunJle si lace ia ONU (a lie lnbutarA unei renliclii de nelrecut: .u meJitr. ONU avea 5l de membri. economic. ONU nu a rreDta! alrroclamat localra qa univeruali Fri.ne u organizalie !echiului eu\emamentrla:l . Diplomalia adeviralA i$i descoperi vocatia ei de termen lung. manifestald in reuDiuDi. care subestimau democralia anglo-saxond plinA de dicfi qi opinii fragmentate. o trds urA ce va acompania toatA sirategia Iui Chul 1941. in l9[2. consolidarea terenului. Ne vom intreba cc a adus pentru diplomalie Si ce a adus penrrx pace? A reprezenlar ll]al inlai o triLnnfali revenire la multilareralism in relatiile interna(ionale a c6ror inslitutie superioarb eru. ce incepe in anul 1943 prin debarcarea in ftalia.. acte recomandarc ce lasi la latitudinea statelor decizia si modalilalea de a le folosi sau aplica De lapt. fiind un ireversibil. nu. nalura i$i va sp ne cuvanul..lonalic 343 ratoare. nisipur zipada (ca $i jungla mai tarziu penrru SUA in Vietnam) avand itoarea proprietate de a lmpotmoli $i inghili tehnotogiiie mili in 1941. natismul s a izbit de nebdnuite idei intransigente.ncnlul u/rnelor de avi( vase de rizboi. unde vor suferi o infreneere decisivd i dcordLrri.i rizboi. in deplina lrxJrlie a funclioneazd de la Pacea din westfalia iistem intemational ce lumea ( I 648). ONU este o familie de orgdnizalii tot s'rlLl proceduri propni ii funclionare aulonoma' qu\emamenLrle.

. in special cele atomice $i in subsidiar cele biologice $i cbimice (ABC). siqJ[ra daln cand o aclune colectivi este declan$ati printr_o decizie tuat5 din cauza absgllei reprezentantului . Numai acesr mecaDrsm presupunea lipsa unei obieclii (vero) dir partea carur membrn permanenr al consiiiului de securilate. a celor !echr.l. in ce il suni ONU a indeplinit cdri\facAtof mrsiuned oin ace\l puncr veoere.i e{uirii sunt ins4i lesitura indispensabilA a starii de pace. in afara armamentuhi convenlional.eea competirii mitit. De atentia $i mijloacele acordate inilial prin PNUD ptoiectelor de \olure au \labjt cu vremea. separate prin . dar solulia este complet bilaterali. simbolizar de impa4irea lumii in doue ra. a Con\jliului de l||ror trlalerale. muLind accenrul pe rctori(i. Inlreaga omenirc a triit ameninlarea ca . Neinfetegerjle poitbelice jintre SUA $ URSS. sub semnul cireia se formeaz[ o expedilie militarA organizati de SUA. mull mdi (lar >i mai preci\ dccir cet de lc Li. Definilia reiinuti de cercetirori. vi lrma a unei agresiuni sau siruali. Carta nu este de vini: un coercnt sistem securilale coleclirA. dar. Consiliul de Securitate este sesizat. ONU nu s_ ocupxr decil de confrclele mrnore care prco(upau mai putrn p cele dou. E un conflict in care chinezii comuni)ri au luprar cu lruptamericane. unde Nordul comunist incercase si unifice peninsula pdn invadarea Sudului. ca [iind .ima criz6 care poafta in germeni conf-nrntarea lor $i cel mai important rizboi de propo4ii este rAzboiul din Coreea (1950-1953). P. phsand pe solul ei rachete cu lncirceturi nucleari. Diplonalie 345 ritate (11 membri inilial. ca protest pentru neadmiterea Chinei Populare). a tost ehboral h rezumar: rLarul care. eficacitatea sistemului ONU. organizeaza o blocadi navah $i se prcgate$te de riposta.re acerbe.roane de la s membre._a produ\ lmgrc datd dupe crearea ONU. $i a uriaselor efective mobilizate sau mobilizabile.r pccld! al r irkeaga Europe.sovietic (ce boicota temporar lucrrrile Consiliului de Seqdtate. in consecinti.o finlana de cu. A doua intrebare prive$te contribulia Ia menlinerea pecii..inte. ca $i McA(hur si de a fi realizat un armistitiu ce s-a dovedit a fi durabil prin acordul de la Panmunjon. insdrudrlof Inari $i maj ale. care pune in pencol se.i ca $i imaginea remasd impotriva atacurilor SUA (unele reale. peste ur deceniu. transformarea tor din aliari in jnamici potenljali au nDdifi cat 9i eficienta sistemului elaborat de ej. nave $i a!.rder. bodla a mult. colaborarea. de a li pololit /elul generalilor sai in frunle cu Treptat s-au construit aliante militare $i blocuri angajand peste 20 de !fui a ceror fronlie(a uecea prin Germania. Natrunilor.344 Jacun pe vcM lunii Paftea a lll-a.rnenrrlul cnlecriv erleisiorici !$iur.. tn matene de securitale. care analizeazi cazul gi primejdia e confiamata cere llrpe. Competilia celor douA blocuri se desfd$ura in principal pe planul celei mai vaste $i costisitoare curse a lnarmerilor ce a existat vreodati. Tehnica rachetelor ce purtau inclrciturile flucleare a devenit atat de avansad incat phsarea obiectelor pe orbitd a devenit posibili. A doua oar[.coftina de fiet'. (uperpulen. Acea. projectele pa$nice normele ( . Esle merilul liderilor daatunci al lui Truman. Deci t cazunre carc contlneau un conflict de interese intre sau Dentru cr cinci mari puleri erau erctuse automrl drn intenenlia Dojibila Clnsiliului d€ Securirare. care ar fi putut declan$a al treiiea rizboi mondial.rizboi rece". Esre Lrn diplonlat rcLttjr de programul Incarrat . t5 acum). dezbate. in cinci dec€nii.doue: Vestul $i Estul Aparila gmprrilor militare NATO si Tratatul de la Varsovia scoate securitatea de sub seinnul multilateralitdtii si rezerva acesteia doar teme inofensive intre cele douh blocuri se produc cdze. ccea atrrs cnlrcarea ONt. perfeclionat $i el. ONU intervine prin Secretarul siu Generai. dupn expresia lui Churchill (1947\.. ea este opri6 de ONU.e. . Ia care au concurat Stalin $i Mao. Hru$ciov decide si sprijine Cuba ato(cuprinzbtoarc.. ^ cat interactiunea. cc (uprinde evenimenle protocolare conrac st mass-media. acuzrrea ONU Je incapacirare pa 9r ralizie de c6tre opinia publici_ Prepastia dinrre cele doud sq)erpureri a cnpAtat repede dimcnsi_. purtat cu arme atomice. Astazi se considera cA de fapt cei din urmi voiau doar se testeze pdn acest rizboi vointa SUA de a lupta $i sA sernnaleze nemulfumi rea lor ce Germania de Vest fusese incoryoratd in NATO. defecdunea . altele potenliale). iar cursa s_a extins $i in cucerirea spaliului cosmic. imptulind_o. formeaza o fo4i inremalionali sub comandi proprie consfange pe cel vinovat se renunle sau sA se supunA. cursa se referea la armele noi de distrugere masivA. Dc aici.e con. sub forma unei inlelegeri Kennedy-Hru$ciov.' oe. fijnd expus in schimb la riscurile bjrocratizirii.ei in r. dar formal superputerile ili pesteazi distantele. Oficial. unea unui . in. SUA consideri aceastA acliune ca o ameninlare inacceptab a.u Inlema||onali rcclamd rnlenenlia de urgent.

ti sau penlru a dobnndj poziJii speciale in lrmea a treia. se lacea pnn te4i (Angola).. opozafltilor celeilalte super?uteri. ce cuprindeau pAnA $i calculatoare.!I Si egdliralii lanlor drn Joua alianle Si din grupul nealiniat. $i totusi. intraffigenfa ideologici. Afganistan). cu mesuri spcciale desigur penlru tehnologiile de importanli sirategici.ti arat cu analiza discursurilor in care se strecurau propuned nuantate neinlelese de public. timp de 40 de ani car a durat Rizboiul rece. rizboiul pildl. secretariat. iD privinla bunelor intenlii a pistrdrii de ciire ei a batanlei In acelaqi timp observau cele mai mici sennc ale intenliilor pA4iir pozililor Si incompatibilitatea obiectivelor. in afara regulilor de comportament (predictibilitatea jucilorilor. sau in cazurile b) fi c) aducerea problemei la ONU. cal cu asigu(arca pli4ii opuse. rigiditatea circulau indivizi.346 Jocuri De scena lunii Panea a III-a. care avea exjstenli hibride. lovitd ar fi pdstrat capacitatea de a rispunde $i provoca daune j ceptabile. supravegherca popula. cu ochiuri mari prin care la care lucrau nu numai diploDuli. pan5 h un punct.libeltate" puteau fi subversive. iar conina de fier ardta ca o cima$d de zale. Ne apropiem plifi opusei. ci doar de a le invoca in momenle critice. Sediul principnl era Comiletul de armare de la Geneva ai celor I0.Diplonalie 34'l Rizboiul rece $i cursa nucle.tiilor era maximi. simbolic. Aceeati conini avea deschideri $i mai mai in pdvinla come4ului. atestabil. congresele $tiinifice. c) Un alt capitol privea o arie lllrgA de competilie permisi pentru a ca$dga influen. Aparlinea de ONU (sediu. propaganda era zgomotoasi $i absolute ti. dar p. masivi). cu rol ie lunari dc preredinli $i cu rodle tpa-. avansat de toricii acest€i perioade scot in evidenla feptat un factor esenlial cdre diplomalii I au intuit chiar in acea vrcme. in carc separarea celor douA sisteme era etanli.. Balanla terorii era de fapr o balanti de securjtate rec procb ce trebuia intrelinuti cu o maximi acuratete !i grijt contin aspru. dar era crear $i se afla sub co amedc]nu-so!ieric. cu tbrme grote$ti in lag&ul estic. antene fine se intirdeau prin ei pani la ceie mai intime resor luri ale deciziilor capitale. SUA avand mai multe focoase rucleare Si dar dupe cum senmalau teoreticienii strategiei nici una dintre nu avea certitudinea ci o lovituri nucleari ar desfiinta caDaci de riposti nucleari a celeilalre. rentele liben. ce se bucura de atenlia $i cooperarea de griji a puterilor nucleare. Aici intri revoltele inibu{iite de Uniunea Sovieticd in lagirul socialist ti intervenliile militarc ale SUA in Anerica Intini. Menlinerea balanlei drept inimi a acordului major de evitare cu once pre! a r67-boiului nuclear presuplnea. Cand se recurgea totu$i la lb4i. dar $i pe$oane sub diferi egide qtiinlifice.Chja( daci ele nu au fost explicirc. infonnale $i confi-' denliale. putand ameninlainsi$i supravieluirea ei pe glob. depa(amenlale. c) $i d) nu insemnau absenla deuunFdi publjce $i razboiului propagardistic. d) Atunci cand una din cele doud superpuicri se angaja direct in menlinerea unui regim (Viernam. in pri rand. oricet de nare ar: avantajui primei loviluri (prin surprizA.in aceasta rlu e mai pulin reconstituibil. al dzboi mondial nu a avutlocAcest fapt istoric a presupus un acord de nerecurgere la nucleare. modelarc. pregetire.ri si degenereze intr-o distrugere sivd. de . Toate conditiile pireau intnnite pentru conflictul nuclear rare in blocuri opuse. dul nu a fost scris. apoi 18. Acesta nu strict numeric. vizitele $ chiar echipe mixte de cercetdtori. aparate de politici extemA. E adevErat ci in acela$i rimp. Int@aga reJea a ONU era deschisi in continuare tuturor.. cdEtoriile personale nu erau libere. miza excesivi pe fo4a. $i anumite reguli in materie de crize ti conflicte. servicii secrere. contrib lia ficcircia ca ele sd se iveasci in zona celuilalt. cealalte pa{e nu intervenea deschis. stocurile cle arme. apoi ldrgit treptal pAnd F 40 de state. termend . Aici. informalie 5i oficialiteli. unde se sf:irSea prin rezolulii fire uflnnri pmctice (invazia Ungariei sau Cehoslovaciei).Situaliile dc la punclele b). in contacte personalc. Dar rnecanismul balanlei funcliona cu sensibililatea unui seismograf fin. cum se numea echilibrul nuclear. Esre existenta balante a teroni.Cu alte cuvinte. evitarea surprizelor. pot fi reconstitniie din fekrl in care acesle cdze au fost tmtate: a) Prinu categorie era evitarea conlruntAni majore intre cele doui superyuteri Si elininarea subiectelor carc ar fi pulut o genera. rapoarte). ceea ce nu excludea dorinla ii. dar pe alte cei acorda spnjin (io special arme qi bani). prcemptivi. puri de strategie. expertji nu erau ocupa. sinceritatea 9i increderea). cooperarea era stanjenita. b) Urma o intelegere taciti a dreptului flecireia de a reglementa corfiictele in interiorul sferej sale. inulnirile mi$carii Puswash. prospectivd. O examinare mai atentd a Rdzboiului rece ne indepdteazi de imaginea crispatA relinuti de litetaturi. Existau $i alte canale.pace" sau cuvannl . dupA cum erai intr un iagdr sau altul.

cetmania a preferal sa devine o putere regionala..Si con\Lrme energia fi influ_ Atat nealinjalii. de cliseele wemii. al funclionfuii balantei.rce ca decoton. Inie/ul \chrmbalilor Jdrea In noua pozilie americani fati de echilibrul lero i. inrr-un pas giga. astfel de imaginea unui rdzboi rece mult mai bine resizat in decit purea crede oprnia pubtica a wemii si chrir een. 1950. jucend $i cartea globalitrgii pJ cea regio_ nale. cn cererea uner . principalele liri invinse ln cel de al Doilea Rizboi Mondial. car 9i tirile in curs de dezvormre au rnur cu regulafirare Inari conJennle menrle \a te coordone.slerul ei pa4ial de cAfie Fri in favoarea comunitilii pe care Si. Mai larg decat gupul nealinialilor (circ.istenle tinan(iiur. .rngurul rezutrat riind so nore declaralii ti principii invocard echitatea $i drepturile. dup! concilierea istoricd De Gaulie-Adenauet.e ooziiia si cere_ in timp ce balanla absorbea toati atentia $i resursete superpute rilor. Tactica lor in negocieri a fost neproductivi. regiooalismul avea $i un succes pelitic ir procesul de destindere de ia llelsinki. ca $i tentativa ei de a exercita functiuni clasice ale crarelor.au a unur rranster rile. lrl sp€cial cea econoriici (Marea Neagri este un exemplu pentru colaborarea economictr.lea nu exi decat in domeniul puterii militare propriu-zise sau al celo. pul lirilor in curs de dezvoltare (pesre t2O).ar in 1981-1983 un mini dzboi rccq dupa un proces d€ deslindere lenri a unui intreg deceniu. Acela'i calendar impresionant de colonizare a fost reluat ln sens invers $i peste 100 de firi s-au nascut. nici un proiect rmponanl de Je/volrdre nu a io\t oblinu:. cradul inalt de inreqrare mani fesrar ir) Inoneda comuna {eLro. sr in lesiclatie de (arre UE esre cu totul renarcabil.Rbzboi l srelelor. muhilateraljsmul se afirna in afara \aliunitor Uniri in iorme muit rui avansate.ecolul XX deslalura procr.rrea. iti rec4tigau pozilia de puteri economice. enla in proiecrul pur revendicativ al noii ordini €conomic€ mondiale.l. insemna cd avanslrl tehnic pemirea crearea unui scut fali de ame- .lab dez\olLate au facur gre)eala \a. Ambele au ezitat inlre cadrui regional Si cel global. Cel mai imponaft proces al secolului XX a fost dec( care desftcea tot ceea ce construise colonialismul seaolului XD(.ie . drcpt caracteristici a epocii Rezboiului rece. dar se modrlica consrdelabrl in regionahsm. Marele lor parlamenl internalional $i sprijinitor a fost Orga. troile economii emergente ale Asiei.emnalul aceslei incordan. Este posjbil ca invazia Afsanjstanului si f. d( aliante Si. cat apiicar-ea unui tip de suvera_ nitare exercitati in comun (rral€r). care nu suferd atingere in ONU. 9i te( colonial ca la sfaritul rdzboiului impe.au creat-o. Japonia a rAmas pe duchie de cutit. Se consideri cd anii republi cani ai lui Reagan ti cei de declin ai lui Breirev au cr. se lndndea pe cele rrei conrlnente care iormau lumee a Eeia. Nu este atat o cedare sau linitare. Di1k Mlie 349 urmitoare.-\leutralismll a fost calea alei de majoritatea fdrilor lumii (America Ladn6.rizada Natiunilor Unite. Dx. tendinJi rnanifestatA ln aproape o sut:i de gruperi de state care intensifica colaboraxea.. In afara ONU. prin lra. {ehnologic drepl compensaiie peniru exploatarea bogiliilor lor in trccut. c il_"^"I !9]t o mitcare organizag a nealinialilor la Bandung.iile coloniale sA se deschida oricArui ca prezenli comerciala. ca apirarca tr politiLa e\temr.Prin d€clarafii solemne. care au s6dt etapele dezvoltini. iar prin Mercosu{ America Latintr ofed un caz de inteqrde avansati). In timpul RAzboiului rece. mai ales. economicb sau politice $i imperialismul sA fie desfiintat. inacceDtabile Denlnr tirile Jez\ollare. . Asia qi Afiica).niic de 40 de ani. 40 de 16ri) eralru. oro_ cc\c ino\d!i\e ca regronalirmul ri crca noi centre de cirilrlalre materiale. ra_ i ile . Prin regionalism. invocarea dreptulii intemalional 9i presiuni insistente.. ca slalp de bazd al uniunii Europene. Bipolari. b. rupand legetudle cu metropola. ONU a reu$it sA calalizete rAzboaiele de elibe- O alti eroare care impiedici analiza Rdzboiului rece.e isro.. Dar lumea politicl economica era cel purin tripohre. unde a incurajatgrupiri ca ASEAN $i unde a inspirat $i ajutat pe tinerii dragoni. pro\ine din lermenul de bipolarira|f. care a avut prerenlii excesive. cermania $i Japonia. . DiferenJa regionalismului fafi de abordarea globah constr ln chestiunea cheie a suveraniEfii.I 348 Jo(uri pe scena lumii Patxea aIII-a. care. f6re sh_i rnai numere pe euopenii din grupul Dealinialilor. inca minal. Rolul neahnralilor scadea in rnomenrele in care se oroducea Jesrinderea intre blocuri ri progresa conrrotui inarmirrilo.

folosea limbaiul fi metodele unei alte lumi. la orizont se intrevedca rein\. mijloacele de rezolvare $i prevenire a conflictelor sa se afle intr-o asemenea stare precari de subdczvoltare . Diplomalia intemalionalb. Iugoslavia. ca o garaDtie a pAcii pe continenr. dupi qapte decenli de exisrenla $i de copte$i. Maj mulr decat atat: Cermania risdriteani nu numai ci se retrage dfu . .SfarSitul istoriei". ezi_ tallt $i eronat.In Macedonia. Europa $i ONU. In Africa s-au produs cele mai mari masacre intre populalii care pand atunci convieluisera palnic: este cazul luptelor in- .i eze_prin sisteme de alerti 9i deteclie cievine suspecr ca se sa clea prima lovitura. lucrulle au ctecurs re: lativ pa$nic. Faza cea Inai sange_ roas. !i . fiapa acum insuficienta pregatire a iltregului sislem internalionai.. separarea Cehiei de Slovacia prin buni intelegere. $$inlifica $i a cunoa$terii atlati la zenit. a fost in mod paradoxal cea care s-a dovedit incapabili sd acccpte imperativul schimbirilor.ierea picii impreuna cu instaurarea democraliei ti adoptarca economiei de pialii . sub priviriie suspi_ croase ale ma. Cum este posjbil ca intr-un moment in care omenirea dis punea de o capacirate tebnica. te.i imbrdF_ $eaza democralia firA zguduiri prea maJi. Ca g alte secole.i intema-tional a incilzit ia ro$u vechile pasiuni identitarc cu tensi[nile 1or religioase.rin caraclenrl sau vjolenr. Din URSS se desprind l{fstate. Noua curse tehnologica a depA$it lile economiei sovietice..i inadecvare? Acest deceniu al suferinlelor inulile a ariiar cE riul este mult mai general.lagtuul soci. confruntarea cu minoritatea albanezilor a menlirut . in tratatul NATO nu figura nici un prelext dlr acli une. . firi a aminti de o opinie publici ce a trecut repede de ia extaz la agonie. ci se reuneste cu cermania.lui rece itsese indcpidari. Prcsiunile nalionaliste relnvie peste toi.itoriale si culturale. cu rezerve procedurale complicate: observarea f. ata cum scria Fukuyama. Se incheie Razboiul rece care dul rase pahu decenii. care consriruise o scufti reactie initiali. opunanduli-se prin fo4n $i declan$and un oribil rnzboi balcanic Extremistilor sarbi li se opurcau extremi$tii albanezi. in aval sau in amonte. cennania devine. Diplutnulie 351 ziunea. care anre.nrloare o procu-a un e\enimenr destrdmarea URSS. Nu loaae fedemliile construite pe ideologie s-au dezmembrat painic. a organismelor g]obale Si regionale. Sistemul international a reaclionat in mod impropriu. sand anii'90 unei pedoade total diferite de profilul siu. etnice. Esre merirul lui Gorbaciov $i al Scolii sale diplomatice de a. Mecanismul echilibrului nuclear funcfiona ipoteza ca nu existi un asemenea scut cd crne tnceatca sa_l ( . o dati cu inliturarea capacului greu prin care regimuile lotalirare ri_ nuseri sub conrrol atat ameninFrile pentru socialism cit qi pe ceie ernlce sau rdenhtare nntarea nucleare. ducand 1a silbatice. Pe tangi rutinea Europei de a avca pe solul ei primul riz boi dupe aparilia zorjlor insorite de pace. Razboi care a $lers delimitarea clare intre razboi intem . un lacloJ importanr a] politjcii intemalonale. cu cei 70 de milioane de locuitori.ar omului prevezute la Helsinki creased uD curen! de eliberare a {drilor din sistemul sovieric. Se inclreie ia sfar$itul anilor . concomitent cu de LberaliTare ale lui Corbaciov dupa to85 cu fr Uniunii Sovietice.gO. Desfacera de imperii a fost legati intotdeauna de d boaie. Revolulia ronand din 1989 a ficur exceplie. occidentala.ara in continub instabilitate. au reprezentalo luptele din Bosnia $i apoi conflictul dir Koso!o. admali de visul unei Albanii nrari.fi renunlar la zigezuirea pdn fortA a c6ii irezistibile ipre indei penclenla.la recurgerea de misuri punitive (ca bombardarea Serbiei) $i la interventii mililare in loate combinaliile posibile: SUA. Dezamigirea nu a incetat sd apari. apartin mai degrabi $i consriruind puntea spre sec. a leriior mari $i mijlocii de a face fali noilor conflicte. ONU avea experienF doar in menlinerea pdcji. lx finele deceniuiui Ultimul dec€niu. toare prezenld in rreburile lumii. iar din sfera alte 7 state.I 350 Jocuri pe scena lunii Patrea a IIt a.ilor puteri. Comunitatea Europeana se afla abia in stadiul de dezbatere preliminare a cererii unor fo4e comune de intervenlie.cureliri etnice".ior ii acceptasefi de facto di!i_ Noua eri-a fosl primiti cu o mare sarisfactje cu o jmensa spe$i ran{d. secolul XX se termini lnte cle termenul calendaristic. alist" in timp ce fbftele sovietice pleaci. cu alt tip de problemeDin exasperare fali de inelicacitatea diplomaliei. reprezentad de mediatorii britanici. care thc se demult disiunctia din blocul rasAritean.etetalre l. Intrucet pdncipala sursi de ameninlarc in cursul RAzboi.. De data acest. istodce. lent.tvarea^de carifea a unei federatii. aflara in pierderJ de suflu.lul $i miteniul in anut 20n0 | inia de\p. NATO. Este semnificative diz.ri recurs la arme a unui almisliliu la cererea pi4ilor. care se strangi la un loc pe albanezii din alte rcpublici. s-a lrccut.

S-a spus cd dupa acest afront frre precedent adus Statelor Unite nimic nu va fi ca inainte. dar se calmeaze $i[n modts |iwndi practic menline structurile internalonale Si aiianlele in funcliune. Irakul. incercArile de mediere sunt inecate in rigiditate.boriele cr\rle in Si kone. incepanci cu SUA. Dar rand 9i ea descopera grave crori de funclionarc a multinational mari. In cazul conflrctLlui ror atat de \echi intre trare. ca. intr-adevir. bubbk econom!. Djzerable. Tara succesulur. .izA generald. Diplonalie 353 pabiH si cucereasca o lara $i occidentului. iar alte cazuri ale statelor cu datodi sd prodrcd ( astre tu Ametca Latini (Argentina. Un conflict in Congo 1Z care aduce trupe strAine rivale pe solul sAu inregrsreaza peste. prorecl comun. rizboi c4ligat de americani cu ur insemnat supon intemaiiohal la inceputul deceniului 9. legati de problema dreptului de ingerinF ce contrazice Principiul suveranitilii qi mai ales de aceea a intervenliei preventive sau preemptive.te lovit. cdlduzili de un fanatism sacralizat. Coasta de Filde$. intr_o jlnensa rclea bine in_ trctinut. de $coli.. solutrona pa$nic e demonstrate de Africa de Sud. situalia devine mai complicati. duce: la ti instaureze o baze de atac impotriva se alfturA mififarl. prima promor. Mexic. milion de \ icume.rael - cad. nu prpduse ale s6riciei). Pe acest fundal se inal!.. Egipr) $i iD alte tiri africane ta. sovietice. $i lovitura se pro11 septembrie 2001. Tol in Africa au i/bucnir. atunci cand acesta doar esle acuzat sau suspectat ca o prega te.. la care s-ar recurge inaintea unei agresiuni a du$manului. cadrele noii campanii cu ambi. inecandu_se in anarhie. Liberia. petroi o intarire a pozitiei sale in Asia (avend hdonezia ca intruX in Africa de Nord (Sudan.ie. o lam c. interesuiui 9i p tiei domirante a Occidenrului. ta al doilea rdzboi irakian (2003). e. Partea a I sA -a. suporteri ai autorllui atacului din l1 septembrie. )mlte the rogue states (delincvente. situate din inima occidenrului parn marginile deSerturilor. care bdtea la ug. de$l capacrtatea cie a . cdpetenia lunii occidentale.tii nemasurate: de a lovi pe Satan". iar activiiatea consti in for_ marea de cadre exrremisre $i milltanre. Algeria. pepiniera prin excelenli a terori$tilor inte.Iove$te pe cei care s-au intins pestJ.a. unde manageriatul i$i insutise in perioada unificarii companii profituri in afara eticii c.. pcnlru ca aD credirele lira acopenre rr de!rne/e cconomra jud esrului asiei Coreei de Sud. cu. manifestarea de presrigiu este ridi: carea de moschei splendide $i scumpe. supuse exun( dar emanend din descompunerea lo! miasme periculoase pentru cini.r.nalionali. Pe plan doctrinar. Disputa pare pentru moment cA ameninti soarta ONU 9i a altor organisme iniemalionale. Unneaza atacarca unei alte !iri. ca Si pentru sistemul mondial). Brazilia). Dosarele problemelor nerezolvate cresc. Acestor teologi formand . cre$tine 9i neocolonialiatul $i protectorul Israelului. Esre culminant al unei mj$ciri crescAnde. SUA. o alianti marc lmpotdva terorismului. dupA o iumarare de secot de cri. Taiibanii sunr semjnaditi islanici. doui probleme reman deschise: aceea a dreptului de interven$e.apai ralea lor reala.ie ca_ paleslinieni. l.352 lre erniile tutsi fi huru Jin Rwanda Si Burundi. reacfia superputerii sfidate a fost uria$e. fdre reinerc.irca un mi de !rclime. SUA ln irepnnd o intervenlie reu$it.Marcle zatoare. ce avea cazier de agresor nejudecat pane la capifin rAzboiul din Golf. iar conditie cultivata (nu $omen mizerabjli. Oricat de radicale ar pirea aceste idei.6.ma. norcl cle ecuator Formula acestei mj$ciri islamjce e sjmpli: corduil cerea aparyne cterului poljtizar. Japonia. ill raport cu durata rizboiullri e$uat purtat de sovietici in aceasta Fre.tii formaF cu aju- tor occidental ln rezistenla afgana lmpotriva cucedrii Capilalismul conrempordn a 5uteril atacul unui \irus srav: l. ele gasesc un anumit suport in procesele de globalizare $i regionalizare ce exisd qi se afi. care dmp de decenii a sub privirile binevoiroare Si cu sprijinul lldeiilor prilor boiate iri. tumurile faimoase ale New York-ului Pentagonul este lovit de militarli sinuciga$i islamici de i. unde apa lara heidului devrne. in Afganistan. America tervine pesre tot $i eviti o c.d o formidabila stafie amenntatoare: invierea islamismului extremist opus valorilor. fanatism $i violenF. pentru distrngerea talibanilor. deschizand un nou dosar acela al -tarilor ce se autodesfiintreazd. Indignarea ei este impdftA$itd imediat de majoritalea tirilor care creeazi in juml ei. strict limitat de dreptul intemalonal in vigoare. Atacul se face prin ocolirca 9i substituirea ac$unii inspectorilor ONU care nu-si dAduseri vetdictul final in privjnla prezenlei armelor de distrugere in mase $i in contradiclie cu obiecliile procedurale $i juridice ale unor aliali principali ai SUA. Regimul se schimbA intr-un timp record.pitallsre antimon( transparente $i cu concurenfi loiala. de pildi in cazul intervenliei umanitare $i fErn indoiali pentru acceptarea lor intr-xD cndrujuridic intemalional bine definit.

la esle lmDroh.. ..e.r1l. Allii se indoiesc.r..acest stat. ro'at rortrjitor Inrernltion te (lre .tlor..t" pro.ld..u.T i.-aruri co'nune Irrh i.1!: ". .i a soluliej temen lung.. j:ttili. ca $i pripastia neincrededi $i urii care s-a agravat intre populalii nu vor permite inci iichidarea litigiilor pe cii pa$nice. {:ieci'. Ant oNu "rii"....ll.."i .r [[# rie de inovaiie rehnologici $i in dinamismul economic.'111.rl..rc. sinseroa....ti.rR:'u::.f u"#...f ilil :H:l D].urun o ta ro! ::::1. iner lia ccrcurilor militante $i extremiste..jry:*.grupiri (\tiernr. jur id. diplomatul...::::lTf:fapre.5i Nici cer ah pierexr on"rr.l ff Tj :T iil' :"a]':":ifl 1i".i. :.g**r"i rana se rmpune cu evidentn Canaci!ctea dc inrervenlie esre mer4inulll I lll ( l)lt)h)ttktlit' 355 ir "".:. ircurajate intr-o societate deschis: schimberii.. in cadrul acesteia..*"i:*li llff ijls^t&i'#:?ffi i"'. . Este puterea care atingea influenla maxime la sfartjtul celor doui rdzboaie mondiale. schimbnri de prizonieri.ff :1.:::."r'irjii'ijil] il.rry .i.""-li* li:..."" ..: >i o teclre J nepruducrrli_ 94il":'#j ....tionare este copreerroare. di" Ir.ll j*1.filillltL5 F. Puterea copleqitoarc a SUA pe care unii o vnd in termenii fort.] . rofiei milirare. )L\r.m Dafene j:. negocie rile..&.:' corunjraiea inremationaii J.rl din liban din \ard anulur :::111T. rcluarea negocierilor.i.irib..even e iJ muttilatcmJ.'.r.:: senarurui americar.:ii:lrr __t" :r:T"]::iJ!::{L'. r"Jii ..i:."."i"iJe mon i ."1. Mulli observalori cfcd ctr evenimentele pot inspira paii de rezolvare pa$nic?l a unor litigii cronice: acord cu Sida. "a.:. a recursului lu lbrlil. acea..3-54 _.ce)re lli.r i#:. confirmarea roruhi fi p./bollah...':.1..va In rrl*.. .et. considerand cd prestigiul $i poliricianismul."1i-. ::""::. r.f :::lr:. . Afg. Dr. prilej ivit inci o datd ]a 1990.l"T"n:. lii .*ffi ::::::l la:-f. restituire de leritorii. inventand instituliile multilalcralismului universal in umirirea picii. Dacl acest mornent a fost pierdut.icre in privinra di\pa.nr.1ii....u .ei sale militdie fere rlval este dati de fapt de preeminenla lor in mate- n i:lil :i["il1til"". wfi deloc..ii:!1 :.o".T".:rna. nu es. diplonMtic sau ..11.ii:.i"l rak'ralj\mului anun!ala de unit iutori).. altul s ar putea ivi cend Stalele Unite ar putea folosi autoriiatea Si vocalia lor la construirca instiluliilor globalizirii.ii. g.re r00u $i :?:l ::::lll:': (u ri.r. ...e de ra incepurur secoruru... Profund dezamegit de ascendenla recurgerii la fo4i la inceput de mileniu $i de ascendenta ei asupra mijloacelor painice..nu se descurajeazA 9i reped deviza sa: secolul acesra wrt tilii de . ca urzeali a lcsiturii universale..": distruse comjs. care a )l'"il'l:.jj:l:lj1 "' :iililli l:'iit '"""" tr:j '"' " "lr"*.i: :liJ"il:T::r t:lii:." j*timl[: i*:ril I:1llrtia 1i. c ignorrrca liEtofilor de lbnd .a.te pro\oc tuarea unui soldal israerian in cap.*:11Tdi1.^i^ri".".l:.:ia.r..an."i"irJi'il'incriminare nu se baza. A efecirat o intervenlie ce viza unei.:uti t! xtz x ttl tti l\u h\t vjziunea globaU.. :re. cel<b'arc u vi."::. Rtboi..il"""ii.'.virare. cand un sistem mai eficace decit ccl exis tent putea fi inlrodus. ar exi"tJniei L_.-"*i.1"1i.. rceea$i :::.:.l#il".. vor face diD diplomalie ti tehnicile ei o conponentb nelipsiti din toate profesirnile societilii.pe . He.#." ra-zDot cu. rar impli lu.oioiiiu.._ 200b e\te rlustradv p..ji:llit i:.r.

$nin|\ficr. derrir.-. U: Ron? et enpn?.p dirtotuhq@. V. 11. 1954. /rzdrett. Rulgers Universily Prcs. Hachette.. Paiis. H]JJah.El. Jotue. 1995. t962. 1994. lz Mor.. Bucure$li. Ne*nhm J-. 37. Prns. Islorid calulii $i ciriliznliei.4nrt.. Di. tA. 1945. 1982. Pmis. 1970.. Mal4o. Pris ( l dne se.M. 35. noft? .I^li.1947. n. Politic4 Ed f6cu. 7. Civilirclia R?na$EnL Capitold I \ot. Bamril/i.rrrire der rclat i on s intm at i ona Ie s. AniCne'..H6tolre d4 lelations intematiohdles. Ed.in Studir Si cercetdrc . Aiemis.! ^' dp la drtLoM\p F. Diplotutie. 36.1971. 4:. Hacheu e.\eB. torb 4. Olf|fa A.8. Andreas. Drplrtur. vol. Bucuref BucureSd. 35'l *+* rhe Conplete Wo*t oJ1'acr!r. 12. Mircea D'plDmttt. Cohen. Ed.l. Modeh Libnry.I988.oti Bucurerti. Pdis.2 vot. M?Ji\4 Mlrcq.irs "lodemer 1. Meroni4 BucureqLi. 1970. \ot. Hrold. L.. anho^. Phl'lppF. t96a. Burrre)lr. D. a I-a. Bucuresti. Ed. *" Diclonar .tdtLr). Dictidhaire d. prn". To)llbee. New york. edifia de nII r'a4hp rtotanarqrF. ::*. | 926. Grqtness @d p€clire.nr. IaJ2..Ed. Bucuregi. Bucuretti. 8.. Ehevier.r. DaloMq. 14.. Slaatskunr und Diplonlati? det venc. *** Hisbne Paris. Ed.h1. Bucurcsli. Ctves t M. Henry. Dinonatie 1942. 1957. EncicLopedia. *+* lsbna diplonatiei. 27.970. Edito Seni. Aht4t?. t: Lorient et la soh 20. . gtiintificA. Meridime. Ed. 6t1. 1960.1..r. HacheLte. Lanaon. 1943- ++* Hish)ire CtnA rak des Ciritisatn $. Vcstala. Pdis. I: tni4a tuedieratn dc Ia angini pand b l45O. Malta. Anenis.). SkdKn.5 !o1. Colsin.lt Seuil.m.. Bucrreitj. 9. 26. 4lle\Cl\lon. 1960.'!hi. tnpeyre. Ed.e. 2001.r O\rord Un. Capitolul3 t970. 1961.tiplonanc.i. 1967.es. C. New York.ip?lE. Simon & Schuster. piere Renouvln (ed. Mdcel. Charles. ffr. V. The Civiliution in hab.and. Uni.PMl +++ Histaire GltQrale ttes Ciriliations.lio@t de rclalii intefl@liohab. Itin. I DtploMt. taDtbaati. ta55. $tii b 29. /'rr. p'a.I?s t. Redacta! de V. Dlehl.\e^iLi pre.Bei r.ten Libray. CesaE. Wills. 4. 1946. lz 8ron b clarld . Pippidi. NY.. PUF. Cler.t981.. Pdis../i. 1974.nce. polemkin.ttdtsb. Bucurciti (tnducerea volumulul Panre.6' ... Polihcr. L erya6ion de I Oriefi et la noissonce de Ia ciriliqtian occAek&k. Fn. 33. 40. D. Brcun$ti frdcezi a ct4ii 19:18). 'r'. L. 1958.ter. Burckhadt. Mo. 1985).. t3..i pedagogici. C diplonaliei. oJ thz R.Mas@\a. Esen4. tz diplotutie Routtuinc (etji\ie ftn ezA.ia a"d Evans. Pm8uin Books.Partea 22. Phaeni. De Laumay. *++ 2. T ore premlet).triirl. Sreculum. Cobrdonator Taton. L. Ma. . Rizzoli Libd Mjlano.nr. Bloch. D. Colin. Eric.C. |..hayats. Ed. Ed. Bt<artiun. Callindd. 34. I'rJq.lu Mold Age ldees.. Rusa. New York.\. Ren6.ru. vol.n(r.PUF. tqrl 19. il|{! Capitolul2 30. pasihi din tecutLL Ii.2N4. 24.toinrle. Random House. Johe. Didactic. metade. hoi . Goshol Fregois. r'.respft legatutile Histtiei cu Eetii epocd heleki$ica. Br(u -n . Ed. Anrold. Cme!!.. ri genenld d. t.i. Despte ardcolele d. Dicrioanri. PUF. 1962. Coordonalor V. Candq D.b.Ft a 1975. 38.8?t ihtet Gesdn ts. 31.be Cd?sdd.Lp dtoit dtpLoma. Pri. M^te\. Pdis (d. Henry.. Bucurc$i. +*+ Ls.\on. F1irrtu Bibliografie Universal Dalsi. fu. Anarg ul Evului Mediu.r/oz. N. Hvostov (edilia a doua). Kissinger. S.The Te.. Zorin. Fpld)kfpa ). paris.s reknioN inuh&ti. edifia 1912 16. Abin Michel. 21. Vou*r. Jacob. Brion. I 979.Dini. puF. Chtistofie Colohb a Cro tell. Machiavel Fn. Gdie (Lraduccre din limba darinae. Guslave. HoRa.i rusD. 23. 5.4 C"rd. d+lafup. I Amb. U. Pol. D4de.l r. g.M. Histoirc d. 't 39. l\t.nansancc 17. Machiarelli. sa.l Alo r' \4 Lel. Pollrcm. pars.p.n Age. Ed. n. I I ji in$nulii. 3 Ed. t967_ 4r.ioner im Spi. Srtoq.te Bru\e. Ed.hetre. Simionov. the Phoaicia6. 32. Ia srande aidtutu de t hurlanna. Ha.histoire conzdporuine. +** Istoia anticd 1. GrDce 1963. C/u/"s }ui"t. Drimba Ovidiu.itdlii. 6. C.2002.le istoie reche.A. Dro/. Url r. cahieL Philippe. 15. V. D. Huizinga.. 3. cenavq 1973. 1966. eetolrale des cirilhations. cnglezr IAcryes. 10.iqup tuntenpotuk.ii. 1 | Snero us. sol- *** I ana 1964.S. lll: Iz Molen Aee.

t. Paris.to tague. \. paris.. 1974. Rdn t .n lt . 51..'ru/s.loMr. Ncw Yolk. Genevieve. Jerourivskaia. 1957. ( orer?ss Merhu$dr. cenele.a. tzs XVf d xvrf si?cles. David. n. Marlingly. . Ed.1982. Homr€.Hachefie. Crme r n:verrq ercsq **. Bucurc i.. zellcf.le. Ren6.. ii 68. Khrodllcher). $tiintificd. Oieux.ctriita: Sed ulCclir. des cirilisatioks. *+*. 1972.1964.I: 1859 1917.l^ onlnv?ts./pdpt*"t.pUF..hc Pzrr lds Aranler Pottenl.n tran e.Ed. N.e ir al Academia Romand" Buoregti. Colocviul: .\ie. Capitolul Capitolu! 6 E Diplonatie mt1 kben. +'. Ed. 1961. fusicl.te L Eunpe (Hisbtu rles rclalions nneflationau. xVIf IV.. 52. 75.. mut4tiah inteLtectrdk d. D-pui\./. Pdis. Edward. Camp$.e. . 6{ \. tn. 66.J srdnrlet @nlroredes .en dc tr pan.R.ul ol H&oU. lu(Jl. 1955. pdis. veBailes 1919.. Edito Senice.lStdtes 1941-2401.le la diptattuti. Bncurcsti.Jacqucs.gemonies.15.ftodmd De Id l45A b des cirilisations Iz Bucure$ri. E. '.er D'Astier. Genave. XM /289. i.t Ats6. Ed.hcty a Hpn'. Ed.L'apas. Ddpz dr. Fedindd. la64 61. 64 M. vol.i Ma. Ed. Rtpublique.1n ab46d"n. Moscola. Ed.Ieques..ra.t h. 14 ocl.a. L.2(P2. 1938. vol. 63. De Lalmay. Pans. '71. Ed. 2001.dnn. t huhanna L adenent . Aus *** 84. !ol.le I histoirc cottanpoE5. 1989./.. PUF.\ehrt) pdpcibnk\.r 1r". diplonatiqae de t 919 a nas jolts. Andf. ra eytun.. +++ Two H. dn.Ed.. Gusti. 1968. nla. Mdi@n d?s Fnjren Mettemnich. Dinitrie. Potinci. . Bucuregi. VII: r'fuoque contmporaihe. 8r. Ae" ot R. Lr Chute dL se. L XlX sia. r. Ed..+ Hittore eaninl. 1966. A'Ja 4.. Simon & Schusler. . Mosco. tqo. D|Iondlie 359 I Ed MifenJ. Ashgale.aL\? d t rn\h \Ht. Times Books. 1970.imte des cirilx4tio6. /789J914.tone 60. \. cdron. I n.Cofruf c!r6? "ri $rl S.. ld Et?/rc Jrontu. De lnunnay.ie Weslplulie A l'Acte.t Trtlinntt t2' 58. Car? ina. 1969 G. De Ed.L. hnimea iai. PUF. at pacii (De 55 59. 70. Dd. t9u9 19t4. Diplatucy Thcary dtd Pradice. {r. i970. Lz d.a. caotdanarot Rcne TaLon. 12. +*a Histonc Gt.riors. De GarUe. ks sran. Crankshaw.r.te_ Lapog.. **+ $tiiata contetuparand. lr7r1. ! . lurgd. jure be\i a. Ed.te ta science nodlne ++* Parteaa |I-a.. Czenin. 48 De Balzac. Ed. q?) 79. Par ck Kan O Brian. Les Grandt lStuLnE.tuk tl. Lj tna. Politica" Bucurc i. 3i edilion. Moisil. Tabouis.. Balnnote. Beridee.r. lrui.Grotius. pacir). 13./as.rr ' Cokt ilcr- .I967si I9?I- ZmfiBcu.r/ldzm'. 1970. Academiei RSR. Plleravc. AmandClese (eds. vol.Ed.apansn t eutopaenh?.1 . Payo! Pdis. Th.epoque 53. De tnunnay. \. Fruflla lui Richetid.l. L.p. 49. 78. 61 l . 50.. Ctd. Hi ron d.e.roirc . Anhur Brc)cha. Ed. New York 1965.Chd e. Hachetle..Rzldltilz rotuAho ltuh. cdett.). 1945 t965. Piere. Hxgo. \ia. Jacques. SecaLuL al xtx-\. Chutchi .te Me.ptL. 1967. 1975. Opere CrpilolDl5 1800. t?i knpJ '. Verld! Sryna Cr. lorg4 Nicolae. no.Cnllough.358 Capitolul4 Hisbne g.. Ed. Capncom Books.eputurile diplatuliei rcttune$ti tnodenr. 1967.... 1965. Ed. $coalelor. Ttt. \olnNl III din lsroria 8eneLnd d $tiinki. Jacques. Nodon & Co. Enmanucl. Malita. Durcsette. Ptis. 87.ln\b Sq vice. prr. 62. rar. pdis. HEb n\on. Ed. 88. The Fd oJ the Houte aJ Hdb.4t t rr.lemes. De Lrunnay. 1974. Lor don. Ed.e de tank. 1968.j).L De llll5 a 1371. ra Eruna. Bu.Ir a va eranp\. vI.df.. de la ECA Bt. Bucurr!0. 1995. Ceorge W. Balr. U: 19r rr939. *+ IIistun.s le I hisbile tuademe Renoulin.. De I87l ii l9l1.Frl_ lJb?fros. Ncw york.iraLe ler Cililii.1916.t ^n. VikinS PFs.. .liti. /a R.lnsland. Benndei.ptut t'zboiutui ti -SanZratE | 7 I 5 1 81 5 ). Hntuir.\\.e. plnj ^"r-tc-n.s Canbon pat I'M des sierr.. Th..1. Capitolul7 89. $dinifica.siicle (L. *** Reprezenhrtele diploflatice ale RonLaniei.td pui.s ll: .vr Corge rzB. EnitJ) servicc. Caa EenerdLi a rriizt a coordonaror Tabn. Ed.ratc.nand. Potitjci..nove. l97l. Palrica etunfi a Reselui Canl I.8. Gendve. ryp tl qtilihrp. Nrenea lui Napoleon 11.Istdia tutuiir. ed'. Lz Xt).otp t^d PLJ| Par. 86 Dobrlni[ An{oly. L Lrrapz nes Natn nlit6 et L aNeil de Mweam nonttus.n/ nvace DiptaM:r. t 9|I I9.onnavRs rlu tenps pllsert. Ilhaca. ediLar de Fl.tul.?. [iseh hawt. prele(e M. 2. ruoge. Dm ctpain d? t Lu. o45. 2003.er <6. pri.Ert Edno-Service..'. Sociolagid relaliilot intewfo@le. 1974. -. Bncurcsti. ttiinifice. 54. Ed.Eliza Mica inlelesel. $tiinlificd" Bucurcrd.. I 973. La stundes. tagues Etrangcrcs. ' lrornine. l-led. Gallimud.tlirld des 76. And6. Hi.Jean.Ed. Britain lW-1914 and the Ukte. Hn heu. New York. \o1. N.ohd Etrpirc et ]a ndhsance dr Lt troisian. Bucufeqti. Fontairc. Gena\€. se. 83. r F)u.A. . a.!turhrcr.. Hdi. too.* In dlaituttu lui Neasoe Bas4rdD.

.. Capitolul l0.Conflicteideltitare...scu Coaje.. ..-.. .J de ta secon.'i8n.er tah. .h" On"nt... Tne peng!... '001 Lna ic' i Cut..1977. . pp rlrntut de Ld. Ed.... eot_ l: De IgI.. ...l.te.-..... Capitolul 4.19 Capitolul 3. Partea a r'a Negociert Bucurestr..n e! rn\ n? susppnv drytotuq. Mead Co...ail.... McNeill.. Bootnan. Lcln8ror vd\. RAzboiul. e./ata cita.... Shibata.. Odd Anq Ir? 114.ryorunul n eA....... r-. . . ....CohJercn@ Dipldnac].chet. taltonr. Ma.. .. 1964. Shcl]m Davjd......€htt de la paix..ral r9l9 Au ........ Oficial. Cdile de rezolvare a conflictelor. Capitolul 9. ---. Coheplia jundi..4-5-6... . Ed... .. .. ...--16l Capitolul T.. ... Modele ale neg-ocierilor bilaterale. /o00 Hcarh r03.1958 Tt'chme. Capitolul 3.5 .. .I l0 \ Pdis.126 Capitolul 2... 97.. Nortor & Co..... Su$n. P...--. 105. Thp Rr.. .....r. ..bai hohdiat ( t 890 19tt). .. Ed. EnciclopeJicl BuoFt. pottuc^...rehs. 110.pds.Ed.rudr dL XX si?.---.38 n. .. ..dh toreiSn potic.. pres... W..._. ......... Calea 2 $i caLea 3 . Jq88 Piire. Wcstad..... 1976. t n ttr...9 Capitolul2.360 92.. . Fn.. .. .isndS e pour I hbbne. Jocu pe scena Lwnii 93.... 2003_ Pqftex y. O frescii a tunii diplmtie &nd: . i Capitolul6.. KJ. toTb L. Fdli Cuprins 96.... nta prihrtui r.{iptohatic4..'r&il/s d" t. . Spector. VII VII)Sajni-Aulaire.. 65 .Ed.. dl.....166 1'72 . .M. G@scu. Ed.n pr€l3.... Amsrerdanl 107 sllrr..Gemve. \ot.1936.ss 7h" Cold wa.. Mct€llm. 99.. sin@ 01 ...pns.. \'h"m L.....-...teld... Craiov4 1982. Ies negdiatians secfttes de Henry Kisinsq at. . /rxJf.. Stdte Depatltueht yeats.. Awli..... and rotl rt thr Ed... ..... Adrid.Eunpe. Babaia W.... I/. Ronain.... ihtemationaw. ...?ateson. I@.. a?ssrrr oJ the ViehanWa/: philosophical Considetutions on the vietuan Reblutiors. Ed.wenll Alcxmoel.. t945. .rndpht . Capitolul5... Janes...... y..Iat!i. . J.. David S....{ Nistase. Buore61i. A studt of the Diplotucr of loan LC Brdtia"a Ed. . . g:tnh3:...... Concluzii.t H^gat.. .W.. New \ orl laoo 106. ... Ncgociered tr medierer rn rc/olvarea sr nfcvenrrea 86 contlictelor_. sc.. iao5. . Teoriile relaliitor intema!ionale.. Dunn....... .. Clasificarea !egocierilor..... . ... Consrrntin L. ..._. 106. . Ruhania at the peace ConJefthce.. Pdui.. Stehlin...1 32 Capitolul4. Ire Hrmn Web... 104. 2005....G. Conflicte violente. l00.... J. Ed.n Ei .. . Hachellq Pdis....... CapilolLrlg... Ed. Yakcmtchork.96 Bibliosralie . Modele ale negocierilor mulrilaleralo i I 3.154 .... crond. I 94. 1923..te 8uefte hokdiab xLI|. Conflicrele secolului XXI . A i^ i16!1.. . Zn.... .....-....Renourin.. lr'Lola e Titul. rrk wla|e .-. Shingo.. New yor]r.....Gregor Bums.-.-... Ncgocierile.. Roben LA ton. ..i. Cald Wz4 Canbridge U. .. .... 1989..n ts3q t 9la1 l.. lr LTuro..._...... 1968. Ahinnnla utui mbatudot erietic (1939-191J).. .. .. Introducere.....-. . ' .... .. Th. 30 -.. polilict. . Dq.. .. Modele concepruale... l|r@l@ Zituktcu. Th" j'hree Roos..... bd. Capitoluls Terlii-.Afi inainte 9ri.' . genflicte Capitolul 1...gcoalainovativn_-. J R. .. cez?re... Kufmen./9.. Solutii inovative. . .. New yo*. sinon & Schurlcr.trt. PM(. Trb^u N. 102. Negocieri muldlaterale: un studiu comparativ l4T Capjtolul6.... . . Monitorul' "r..19.. lzs . 1958 (Esidn" des rctdtiol.t d & Redicini.. . . 2002. . Albin M.-..Buoreqri..isul Rom6nesc.1I9 Capitolul l.--.. 1962. l0o..... Srudia Diplomarica...a.. Iryden.pol1tcd.. Jom 95... Malski.... I \4on$l) Pr6.j Clifford.-. .-...17 Capirolul8.......-.... trcian Btdsa sau Fd:citufia Dipta@tiei. 1970 "s.. -... . PersDecdve......4..tiptaMtique . l'. New York.. .. & WH. Th. DorlA. nr..-. Caddl.52 Capilolul T.142 Capitolul 5. Dsa.

...-........6..........-...ri Joc n De -! sce'u lunii Capilolul I L Sriluri de negocieri.... Negociatodi..Comurr. Diplomatie Frltrnolo! BUCUqgtTl trnNA SediulCenn?l irl Salolean!.... Scoli diplomad Capitolul 12....a6a Cort'rhlaf - f .........2 Partes a I[-a.... .-...........

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful