Mircea Malita

Obiectivul unnfuit de auior de a ofei cilil(n (rl tr I o \ i/iune J.upra reldriilor intema onale. iirrt:irhLr I .i rispunda la innebarea: ..lncotn, rncrLl( lrrrr\1r.'

Jocuri pe scena lumii
Conf

Incotloneindreptdmnoi?" eslcunmeritul uccslrt lucriri. O bu1rd documentare insista asupftr clcrrrr,ltelor noi .le pe .ccna lumii si asLrpnr i. l,.r lr$ i zibile. Este infiti$ati evolulia metodclof cirrc. prrll
mijloacele existente astizi $i perfectibilc oriii')r. In'l ajuta la prevenirea $i rczolvarca conlliulolx. Ill purlarea negocierilor fructuoase $i la lroi rrrrrllr (concepte, metodc $i abordfui) petrtru pruolr(rrt( I rrr folos a diplomaliei. Func.tiunea centralii u (liIlrlrtrl 1jei, negocierea, cste intensa in secolul gk)brtlilnlrr i l

licte, negocieri, diplomalie

integririlor regionale. In partea intai sunt confruntate rcci (lr lrrxrl pentru alemu{i rddicina conflictelor cc sL lxrk lrrr ' cauze multiple. In padea a doua. c{)rrsnrrnlil negoci€rilor, autorul arati ca folosircn clrvltlllllllrr Jbc nu cste o metafori, ci se bazcazal Pc rrr(rl('l( [' matematice carc definesc jocal ca o r(,tttlnlrllt' dominati de reguli. Cea de a treir Drll(, (lfilrlr' diplomali€,il iape diplomatdrepl nrilrl(n rrl rriinlr'l omenirii, pe carc o parcrrgem irr llrrrrirrrr rlrlfl profesiuni, constanti in vocaliasa, dllfcrrrr ifi rrrrlD gite$te continuuIalionamentul $i mcl(xltl(.

'' +.h

z

SERIA RELATII INTERNATIOIiATF

Jocuri pe scena lumii
Confl icte, ncgocieri, diPlomatie

FI$A DE TERMENE DE RESTITUIRE
Nlmrr l per jsullri
Nunlarul

lu-t^*

.|,i.t

t,,.-t,.";

,t

c4.;;
ry;&L,\ .; 4t q"",
et_y.,t- r.on
li

*4t.
p-,,,,"..
,..,",
^_t_L&_

&,

Mircea MaliJa

Jocuri pe scena lumii
Conflicte, negocieri, diplomafie

Editura C.H. Beck Bucuregti 2007

Antl all the inen and||a.r C.di!.n*n. MIRCIIA Jocuri pe scena lumii: conflicte.ITA. BUCUR€9.H. Sabratha.H. . (02 r) 4r0 08 47: (021). Ljbid Tipbrit la S.lIi 5 este acredihtn CNCSIS Consiliul National r'r!rr. Beck.. TIPARG S. Bucuregi Tcr. Descrierea CIP a Ribliotecii Nationale a Romaniei NtAI.08. .11. nrsoricri.Dditnra C. Beck Nicio parte din aceasE lucrarc nu poate fi copiaia firA acordul scris al .tlc 2{h Srdov. rax: r Redactor: Valedu Valel 'l ehnoredactof : I-aisa Barbu Copcrta: Veronica DiDu Ilustralic copcfti: l erttu.:16 (021) 410.IL llcck.e drr In\..r1 n . Drepturile de dilnibulie in stdinetate aparlin ir exclusivitate editurii. sector 5.H.ro \ .. Serg.i 15-053-6 3..08.18 E nrail: comenzi@beck.A. lSBN ( 13) 978 973. 2007 Bibl'ogf.2n Edilurii C. (021) 410. Toate drepturile rezervale Edilrfii C.ir'i.Bucure$Il : Eclitura C. Rcck JlI rr...nen mercl! plqers" Willian Shakespeare As Yau Like It.110.61 31t. diplomatie / Mrcea Malila. Nulu bn nr.08. diplomatie Copyight O 2007 Editun C.08..1 Edirur.AU the ||o d's d stage.H. Beck Str. nesocieri.C.cl.09.2.'.m!nrJl \Jp riol Mircea Mnlitr Jocuri pe scena lumii Confl ict€.: Sediu/ Cenrral . Bcck..H.73i (021) 410. ruiDe romane.

atunci cfud contempHm zilnic la televizor imaginj din tearre de rAzboi sau djn seli de negocici diplomatice. Nici scena lumii nu este doar o metafori teatralA shal<espeareiand sau una poeticE eminescian:. Negocj erile $i medierea apar in srfuile conflictelor ca remcdij posibjle. Cum si nu evoci acelea$i evenimente $i figuri ilustrative in fiecare din cele irei p. .Cuvant inainte Folosirea cuvantuluj joc prentru a descrie activitirile atat de legate de viata omenirii cum suDt conflictele. dar sunt $i partc din capirolul independent al negocicrilor care susline activititilc de cooperare sau istoria prol-esiunii dipiomarice. negocieri $i diplomatie creeazi probleme pentru prezenrarea lor teoreticA 9i pracdce. cjritorul se dcs prindea din largul public de specratori ii stc|cj tumii rr]€ doj. dar care ofed ti ideile nccesare pentru conceprualizarea negocierii sau practica ciiplomaliei? Nu m am lerit de repetilii. cerceidror sau a unui diplonral in linclie sau in cxpeclatic. suscepdbih de trarament raiional. canditori ca Huizinga sau Callois ne-au obitnuit si vedem ln jocuri concepte filosofice capabile si ofere o vrzlune coerenti a istoriei. Dar pe misufi ce ea prindeil forl a.rLr . cu riscul de a dcranja liDearjtatea expunerii.4i ale ci4ii? Culn se nu faci referinli $i ta teoriile rclaliitol internalionale carc incearci si explice conflictele. negocierile $i diplomalia nu este o simpla metafora. Mai mult decat o metaforA. kgetura indisolubilA intre conflicte. srLrdenl sau doctorand. Ata tea tlisituri le sunr comune incat repetilia este inl}vilabild. mi$cendu-se pe intreaga hani a planetei devenita o imensa sceni rotativa.jocul e in modelele matematice orice competiFe dominata de reguli. M am gindir cn cele trei pirfi ar purea fi atcse $i cilile separat !i c: in procesul in{elegerii un dram de redundanti fuJre I rolo\ or Cui se adreseazi canea? tnilial o ledeanr in mana unui e1ev. Citjtorul va avea prilejul si fac6 cuno$tinti cu aplicarea teoriei jocurilor ti a modelelor ma@matjce ln relaliile internalionale (partea intai) $i sd constate ci ele nu prerjnd mal multe cuno$tinte decat cele oblinute ln liceu.

vdzuti din perspectiva omniprczertului diplonat. negocicnlc sau djplonralia activitili bazate pe $tijnii ra!onald 9i tehnici universale. care sunt $j stilurile diplomaliei a cirei Rizboiul Conflicte identitare a prini vocalie este negocierea (partca a treia). pe alt plan repeta erori Si perpetueazi dezasue.locuti sli pt sce a lunii vdi. la clicienla proiectului conun. intr o perioadi in care onenirea nu i$i dir seama ci in tinp ce se ata$eaza cu ardoare noului in cunoaq iere $i in realizirilc tchricc. la ducerea cu succes a unei negocieri Si la misiunea sileDlioasi ti perseverentd a dipkrDatului. pol fi propuse $i alte aborddrj. i^rl ciuda unci experienle care. Explicalia acestei dualite! sti in faptul ca toale beneficiaza de rezultatcle civilizalei unice $i conconitent de ofeia cullurilor divene. Allii vid in cle arte. Aici repetilia se face cu o Si mai mare insistenla. rezulrati din analiza negocierilor $i diplomaliei inovative. ce piesijoaci ei Fi sd treaci p. Primul fir este dat de o rnetodd. Al doilca fir este turnjzat de modul in care cuplul opu$ilor inseparabili civilizalie/culruri aclioneaze in PAR. iniuilri $i talente speciale. mi-a pirul necesffe. sc intersecteazi sau chiar se suprapun. dincolo de mi$cerile actorilor.agul de la imagine la sens. Ultimul fir. in chjlc pasnicc practicate de rcgocjatori (pafiea a fuua) $i evitarea pmgului \. mai ales a celor predominant identilare (partea in!ai): cste prezenti in stllurile diferite ale negocierilor (parlea a doua).iolent $i sangcros al contliclelor (patea intii). ilustrar $i in procesul de na$terc Si unificare a Europei unite.interesulLri comun". Unii considere conlliclele. Au $i ei dreptare. in vederea autorului. Dimensiunea culturala apare cu toate reso urile ei in explicarea conflictclor. Au drephle. ar pulea si o sfiiluiasca altlel. Persp€ctivc . Nu numai ci subiectele celor trei pi4i ale cE4ii se :intrepitrund. Solutii inovativ€ Conflicte violenle T€oriile relatiilor intemationale rei domenii. O prjvirc asupra istoriei.. formati inr o istoric indclungat: devastata de rizboaje neincetate (paiea a !reia).lei personale. dar adcr firi relnlere ii cu conviDgerc. este vocalia dc pacc a profeslunii diplometice. Nu neg laptul c.IEA I CONFLICTE Introducere. irlleleasa lnai bine. pe baza experien. Conflictele secotului XXI Ciil€ de rczolvare a conflictclor Ncgocierea $i medierea in rezoharea fi prevcnirea conllictelor Concluzii. dar ele invitd sd scoatem la ivealt idei ce joacd rolul uDui fir ro$u ce le stfibale pe toale. constand in teoria sau mai degrabi abordarea .. Cititorul o va intalni drept concluzie a mtloacelor de a stinge sau preveni conflicre.

. Aceasta e maiadia care incen_ dlazi a$eziri unane. se mai nnmesc $i rdzboaie cutturalc. pe drumuri preserate de cadawe./boi intrc ace. qu insn o notA comur)a.roru'n r tnceput cu un r.i_ \ililat c(ua. Lte:rguf nr\ete ditelilF dJ !trnpere a par..nde totfler. si r.a o limitd care dcspafe conflictul benign gi relativ pagnic ie conflictul sangercs.ale.n lirtut ca4r.i\re ne Subiecarl ne indeamna se parafrazam pe Anarole France: ... spre oroarea uIrin:.r sc. de clasa conflictului care ucirie.o(rie\c (um .lale. gi cum aceasra e fiuriri in creuze lul cultudlor. Statjsticile iumii sunt alarmante: intre l9g9 $i 1999 au existat I l0 i.. |l.cflJ retreiite >r rde. 48 dinlre ele Ildr..ufr.pune Huntrngrun .urir a cunordrie nohila gcnerna\j Nrl $i crvr.Tatlte re c. l€ intahim peste tott ale_ gerea individului inrre doua interese ce se bar cap iD cap.r ..Momcntele de armonie $i pace sunt ca nestematele semdnate rar pe ur_ zeaia aspr6 Si sumbra a conflictelor.i cut.z)i ani.cler:r caracrcri.ul de dri ! u pesle o iumatate de milion de retugiari a cle\cul de tr r I la 25. Cand vorbim azi de conflicte ce trebuie oprite. care ptoduce coloanele nesfar$ite de oameni ce se relllgiazi in necunoscut.inguril.cr in Jalonia. Solufii inovatiye cunni(re armare. Natura 1or dii de gandit. Cu toata aceasti navanica prezenli. Un. fi1per tomanfa care cere sacrificiu. in jocul competiliitor. ele.ar e\ar inanr hana ci\ilr.t.niiLI c2re acn. la aceasti categorie ne referim. .i re_ zolvate sau de conflicre amenintetoare ce trebuie prevenite $i evi_ tate.. exlsl.n 7i de Incuri pc mapamond.zboi de ansamblu...tngiitF. 5r oe..e hal Intr. a5a c 11 fre. in lupra pentru putere.dndu-c la mnguJ dc rd.n ctrilor acesrer (ivitr.d. Nu se poatii intre s. coDtrolate . Nu au protagoni$ri defrn'r. cunoarle un ansamblu de rizboaie.9u mrci exceplii. numa.dliei.iu SUA Ua 'r. ci in inreriorul statelor. turupa.i devisteazi. in tensiunea din familii..ici metode mitrrarc conrenrronale Sunt to|me ale anar hiei )i di'oLliei. Sunr punale In numcle apdrarii s3r afinnArii idenrjltrlii. { | tr te ir cld\a ro. n intatlirr dc(tit o. i .r.Capitolul 1 Introducere.

nra tice ele lipscsc in nod izbilor. sepamrc fi proiectulLri comun".r'e de conflict a aiuns la o viziune dcnumiti sirnph . repetand salr adaptand ce s-a ae ta cartc" lui De Caillires (1716) incoacc in zadar acesle "pu" suni aplicate in confljctul idenrilar. Darfo4ele iniegratoare in rcgiunea care Si-ar fi pulut as ma ambitia de civili_ zalie a Singaponrlui (are acesta maj multi vocatie cconomici. ":i. care se faca vechea problema a distiibuliei unui leritoriu irelevanta.. stilului ii alte observafij. Sute de lucrdri le au tbst consacrate in ultjmele deccnii Tcoii ajutate de ionnalismul matematic au analizat in spccial conflictele de lipull manageri salariali sau problemete de distribufie a nnui bun unic intfe slate (teritoriu sau resurse) $i au oierit relete ferd numir in privirla concesiilor. .eptar sprc bunisrare generalA. dar a rezisiat ta orice rnlerveniie de sohlionare. obiceiuri ij tradilii Numai prin naturr lor afecdvi. lc citeazn? in orice caz. canaLzand o spre aspiratii Si scopuri integratoafe. un Cenrru de la Marea Neagri de prevenrre a conflrcretor a corvedit neajunsul $i riscul geogratic in avanraj de studi obiectiv $i obseNator imparliat.te. prolectut european care le-a absorbit ereqia.ut fate tI DitcJn . cet $i gennanii au devenit partcneri nu atet prinf un act dip]omatjc. culturile sunt in stare si ridice credinlele la acel Punct de fierbere pasionali.d.u exrslat ca lormule lederale s-au pribu$ir dh cauza unui lbderalism mentafi $i tradilionalisti a culrurilor. nu existi solulie la conflictele identitare O idee salutara a apdrut la pncticied $i teorcticieni deopotdva: daci nu sunl distributive. pirtile s_au indepiriat de orce formul:i iep fli\ta.e inrrl o unica: Lmbi. Aceasli uria$ modificare a nalutii predominante a conflictelor Iumii care a ujmit pe anali$lii situaliilor clasicc a fost insoliti de a doua surprizi. In Orientul Mijtociu. pentru a fi vahbile.:rtj*l.irjle care. Cercetarea comparativi a celor doui focarc actr. intr-o disculie cu un diplomat al acesrej Fri care acun are privirile indreprate spre conflicrul devastator din invecinatul Congo. clipe mifelie isrorici in f. Problema nu este distributivd ln lumina aceslor metode clasice. Erplo-reazi cineva lisu ulor prorccE posr bile. trcbuic si se situeze in sfc. cr ti nefociered 5i uneori au dat rezultate in lumea postbelici Dar nu s a luat noti de imprcjurn le noi care obliga la perfeclionare. le evalueazi. confiidul aparrheiduluj din Africa de Sud a cnpftar dnnensiuni intemationalc. rot a6ria obiceiuri. La un fbrun de la Bucure$d. tcestor metode Si luiin cazul negocicrilor. l. pc rdrd:rrbrrruiul. _ Siluat la egal.crod ce ar putea asigura rcsurse bogate ambiljei comune de a se inscie in ci !ilizatia corlelnporani.L recrr noscur un^sirgur obiecriv al unej !!ri unice ind. Dar lumea dispunea de ur caz practic $i eficicnt de insenxritate istorid: reconcilierca fianco-gernuni Ale cui sun! Alsacia $i Irrena? A fost o tem:i care a rlscut trei dzboaie pe parcursul a optzeci de ani care au iDcununat o isloric de peste patru secole ti iumitate ale accstui litigiu. cat prinir_un proiect co- inmhim ?n mecanismul altor reconcilieri islorice? Vrcnrc de parruzecj de ani. evitirii ameninlirii sau ir$eldciunii. traclilii. Clar enurnerale in Ca(a ONU. Alat francezii. de ofl. lnai nulti radilie :r conertului decar leremul Medireranei orienlate?) n-au putut invinge inerlia frag- formuli de rezolvare a rnui confljct devenjt cronjc. pirlite au fost aproape il conshurt pe fragile criterii ideologice. dupi Osto. CoDflictele ideniitare ale celor doui regi_ uni izbucnesc pe un teren lipsir de proiecte comune. exprimata ir lanatism $i intolcranlt. consacrat cl[eior fi confliclelor. distanli de doui buioaic cu pulbere. Elc nu fac prl e clin recuzita clasici $i din uneltcle diplomatiei vechi obsedari de distfibrrlie. ele au fost inoercate toale. Oare esre acest caz unic sau de credinle. Nici o inovatie nu a dus la pfoiecte integraroare care. Modetut european s-a dovedir a fi un ghid bun de examlnare a siluatiei. negocierile ar putea fi inovative Un iermen care a deschis un orizont nou gj o speranli l-a inceput teoria s-a merginit si cautc formule inovative de intercse convergente. cea mai veche unealti a diplomaliei.l]losofia multi populalie aifabetizatd. sunt cele ce se cjocnesc pe toatat garna componentelor tor isloric.d cirili/rriei ii nu a \'rtorito. religii. acesta mi-a confirmal ci negocieriie care au dus la reconcilierea inrernd in Africa de Sud ar purea fi rezumate in cd_ nalizared energiilor spre un scol unic. a lonului' psihologiei. Metodele palnice clrnoscute nu mai fumizau solulia inchiderii confliclelor ti nu mai puteau sprijini capacilaica de a le prevcni. Aici nu existe loc pen metode tru concesji recjproce fi nici pentru apropjcrca in pasii lor nirunti $i iscusjli citre solulie. valori. Ideea cd al doilea rizboi mondial a re zolva! problema a indepdrtat pe observatori de esenta reconcilicrii carc s a prodlrs prin aliceva deciit prin Tratatul de pace Reconcilierea are ca bazd inovalijr lui Monet si SchumaD de a oferi un cadru rou de jntcrese comune. ca rr r<conciliereJ: medre'er.e elemcnt dirizronrr yr a. Balcani fi Caucaz. mai de o . credin. de diversitare aproape rrecur.Jat ri pe scend luhii mun. diD negocierilc dipi.

elegere largl. Mai mult decet o recunoa$tere a rolului coflflictelor in politic. de coeaune a unui grup. de la lamilie laindustrie $i biserica. Georg Si'x. jucand un rol important ln na$terea ide. Coser (Studiul conJlictului social. dupd care el strdbate ifircaga viata sociali..tiune realizeaze un proiect. pruduce raldura crre transforma uzina i . 1967) merBe p^te la considerarea conflicfului ca un factor guranla.Jocuri pe sceia lumii interese specifice. ln aceasti fn. Cu singura completare ce oamenii invatA nu din predici. cAci inlelepciunea lui $tie de cand lumea formula: . iar cine nn le are este expus conflictelor ti distrugerii. scfa Bertrand de Jouvenel.au apii grete..o sirnpl. o altemativa la osrilitate 9i o supapE de si . Utilizarea termenului f&d iminenla catastrofei ll face sinonim cu opozilia sau lupta ideilor. intr-o metaford revelatoare. l_6sate sinsure. atata eticienli poate cupnncle re_ zultatul unei negocieri inovative.rd. Esle adevarar ca viziunea soctologici se opre$te in pragul conflictelor violente. tot acolo pot fi oprite.1908) considera conflictele ca surs6 de orsa: niTare sociaia prczentd in roare formele sociale.?terddli. ti li! a mar degraba decir a fi pri\ iL ca o cauzi a disfuncliitor soci. E-ste conflict violent cel carc este abordat in reialiile intemationale.genul proxim" $i totugi' cata greutate de a regisi aceste precepte elementare iatr-o lume in care fitosofii in voga exaltd diferenla gi produc eroziunea universaluluil Pot fi oprite. reline ce unegte " lar logicianului lucrul acesta i se pare natural. Existe un sens larg al conflictului. conflictul poate fi combustibil.UitA ce dezbin6. ci iucrand lmpreund. Nu putem vorbi de interese economico.fiel (Sociologie. Alti prejudecatd este aceea a dialogului ridicat la rang ultim de realizare.r.. evitate 9i prevenite conflictele care risc.. Ducand mai departe aceste idei. economie. f?irA sd lu6m ln seamt conflictele ce le acompaniazi. pentru ci alituri de . b rele dc uranru por atrnge masa cririca a explozrei.politica este conflict. Conflictul era astfel lnzestrat cu o functie Doz! Gama largd a conflict€lor.diferenla specifica" et $tie cd existi . ddr $i explozibil. culturale ale populaliilor in cauzi.le. de pild! cu ceana $ conEoversat cu anragonismul sau cu coliziunea. orgdnizate strategic Si producand vArsiri considerabile de sange. Cine se lasd anfenat ln ele dobande$te $i pacea. L. reacria esre incerinit. SeDaraie de <lemenrele moder orre dte carbunelui . Cuvantul cheie este fusd altul: .. interaclonand ln proiectele de civilizalle. in c€le mai muhe cazui ctacteizeazd" activitatea politici:. UNESCO afirma in Constitutia sa ctr o dati ce conflictele se nasc ln mintea oamenilor. dar este $i benefic. conflictul llu numai cd este insepaxabil de activittrlile umane.rCati interac. Pani $i violenla (manifestari ale tineretului sau miscarea chanrsld din Angliar nu e lipsira de merire ca sennal de alarmn si caralizalof penrru decilfi saiuLare.. Si ne gandim ia schema unui reactor dink_o uzin{ termonucleari deslinari producerii de electricitate. sA shice profilul promitetor al unui secol? Raspunsul e afirmaliv din partea Foliior de refleciie si actiuDe ce lnfloresc ln regimul civil sau aca_ demic. Omul bunului sim! aderi la aceasti viziune. cu conrenciosul sau cu simplul dezac. dincolo de diferenlele '?cd. ilor din conflictul lntre o tezA ti contestarea ei. care iau propo4ii mari. Capitolul 2 Conflicte violent€ .

i. lioane de vicrime. Astfel... .boaie mondiatc. Sludinl conflictelor este o inh€prindere a picii $i ie prive$re ca fiind acci dente tragice Si primitive. curdtirea oraSelor de ci_ tre gnrparea Pol-Pol iD Cambodgia Si ucider€a popuialici rutsi de citre hutu in Africa.r matlva. ilustratd dErazboaiele bilaleral€ intre stale sau de rezboaiele regionale.mod conflictual" carc sc opurc la. problem. cum aratd recuzita de rnetode palnice de care djspune 'e altcle noi. ONU numA(a l(I4 state. mobilizarea de armate. Ele au fost d se de alianle ampie.l rnareasci dezavantajul.]I in prezent cuprinde aFoapc 200. li-.modul \oon(r:r \".rfir.ul con.U/ul .t . prjn carc societarea piiteSre cosrut jrratu.onle\r . ||ir. Studiul conflictelor este abordat de lnilira in sco_ $j . Anglia cu Rhodesia sau Olanda cu lDdonezia.. lorln€ mar vaste $i maj crude decAt pogromurile. ca $i inapoierea hstituliitor din sistemul intemalional. e vorba de un. un detir al criDinalitilii cu cinci mi. el in(repfir)de o cercelafc nor_ rcr'1r r Le. dinjumilarea a doua a secotutui tre. Esle vo(ba de conflictul violent.catL.r pur ir c rL rri rallonal". nici Poitr galia cu Angola.'. intrc puterjtc coloniale 9i iscirile de irdependenri. ci la unul bine delimitat. cu pierderi de vieli omene$ti Mai mult decat ataL pragul de la cate incepem si discutin $i si studien conflictele este de o mie de victime. despre cele trei rizboaie balcanice ce au urmat pribu$idi Imperiului OtomanDar existi $i conflicte care nu sunt rizboaie din punct de vedere al dreptului intemalional. umrate de altcle care au ob{inut independenla in conflicte reduse sau clriar pe cii patnice. . O mare proporlre a jeftfelor a provenit din rardul populaliei civilc. pdmajunirare a secollrllri tecut inregistreazd doui genocjduri: al arrncDiior din Turcia (1915) $i holocausrul evreilor din tinput celui de-ai doilea rizboi mondial (1942-1945)./ol!ate ettcrenl lc car f.Elemenlele de violenfd. lar pozilia de la care porneile este enunlul ci toarc coDflic l<Ie pnr ll evr.j. m5rimea triburutui de vieli aringe dimensiuni iedfianre in conflicte inteme. procesul de decolonizare a lisat in urma lui o lcgifimare a fnzboiului de eljberare.ul au fost caracterizate de conflicle lcgate de eliberarea de sub colonialisnr.r': con\reDiorat drept rizboaie... nea intre etnii sau ideologii opuse. n]cr gand dincolo de purclul de rclfagerc".i alurr ./. Fi faprut _ Amploarca iorapiHre ci au nrmdrir exterminarea Lrnei popu lalii intregi lal'a lc situeazi in categoria gcnocidurilor. La inceputul anului 1962.Jsn. pdcii $i rizboiului nu se refere la acest sens larg. care este aproapc intordenuna evitabili.nrt'rc'elF puJrer.oldr.DLrpr tsalley. bazatA in special pe gherili. Dupa fizboaiele mondiale. lot ('c tlLturlc. Cel putin rrej dinrre cie se situeazi fiecare la nivelul unui milion de victime: evenimentelc din tn donezia la cAderea pre$edinlelui Sukamo. Vorbim. invocate de recursul ia fo4d al unor nilcifi contemporane.cn(lur ccr< tc g(re c. Studiul nostru consacrat diplomaliei Si negocienlor. deceniile anilor'50 !i'60 ai sccolului l|e. Prin condamnarca fonnala a colonra lismului. inclLrsiv de agresor' Penlru el..ru re. in sensul ci starea de rizboi nu este decla rati formal de entititJ statale. Spfe dcosebire de istofic.rcrr/:lrer lu-.A$a cum s-a remarcar (Choucfi).|l]|(gic jl pLtc r i . DeIi axat pe dimensiunea dctensivi.o djspuri inrer lalrli dc. cu toaia analiza pe cdr€ o poate adanci.I Lrpr_ f. potenlial sau actual. sistemic. dctiDilin inchdc qi clis prie polirice a ciror vjolcnld nu se idici la. planificarea fi conducerea prin sll'ale gii ii taciici ce reflec6 gandire sistemicA sunt complet jlustrate.u!.ttuat. avind la rddicini lensi..octJt . ObseNem ci ceea ce a fosi nunlit asa si a lbst producriv nu nunrai in riz.10 Jocuri pe scena lunii Paftea L Qttflide II uzini electrice unde vaporii apei fierbinli mitcn un dinam. la nivelul intregii lumi $i a lesat ulme adanci in toate societalileExista li o clasi de conflicte cu dimensjuni lnai resranse. rtiilii Si iralionalitalii saje. a] celuilalt agenr.\upr rrr.rrce uF r. Rc zultatul acestor conflicte a fost crearea a zeci de slate noi. Este cazLrl sa afirnrin ci in studiul conlliclclor cercetitorul nu este impresionat de molivalia abundent inlocati de liecare p. Iimnla nu era ill srafe dc rnzboi cu Algcna cend reprima ar_ nata nalionala de cliberare. Conflictul poate imbrica forma extem6 a r:zboiului mondial. oar . pul perfeclionArii sisrenului mjlirar Si pregitirii pentru Lrn ev. Cele douA rizboaie mondiale Si toate confljctele violen@ ale secolului XX au luat peste 150 de milioane de vieli.nr cailor pa$nicc.secolul Cci care s au ocupat de deliniria confliclelor au scos in evidcrld .(crr tat( cnrei pcnerul npli. acest rip de studiu esre cel mulr adiacent explo.. i.ce \upennrre rc_ curgerii ia for15..rc. de excmplu. Butterswofth vedea inci din 1978 in conflicr .jpa(t J rc.tispuretc caracterizarc conflict.aBe tii ir.al< .isrjnd din . arnat. \'u .eri fc . fie elc politrce sru drplomatice.lte a unui conflict.Jr(rc polrtrc..(lJ.tuat csenliali consli in felul ilr care uD conllict s a stins ir lfecul ii prir cc mijloace. In (r/t. r..

acesla inlelegea trnp $i fluctu.poate fi localizal esefllial in stirclula poiitic6. irncrcsele econonice. dar nu se disting prin scopuri clare" Conflictele sociale Drelunqite i)i au ridS(ina in elnrcilale si/sau nadonal'm Sunl de narurahndamental rdeologrca tdeologia csle mrnrle{ali In obiectivele conflictului.ont . c(rrllicte de valori. "pooulatia a uitat sau suprimat rivalitilile etnice pentnr a prezcnta Lrn i..ril(n lor Ace$rj taclori subieclivi imping tacrodi de dccizie lrlr r) hrllc autocreati fi por instiga careva mecanisme psihologjce ff ( (nr{luc la agrcsiune $i conflict"..Urmand definitia conflicnrlui ca . rs fLr l3 ln socjetitile cu diversitate etnici crescuti. autenticifarea culturald) este prcvalenti /r Ur . . clar ctnicitatea poate ascoli greutatea conflictului.t2 Jotui r s. Prin ele.Acest lip de conflicle e'Ie gerreral de 'lrrrcruri 'o"ioecoromice extrem de inegale. chiar atunci cand cauzele sunt economice sau ideologice Conflictul etnic €ste concomilent cu predominanla unor rclalii de putere in distribuirea resurselor ecoDomice $i a recompenselor sociale in intr o Drime fazi postbelice.n islrtmici.sihologice. l\.\tt./. dar toate conlin elemente colnune ca: ostilitatea.interacfiuni ostile cl} se extind pe lungi perioade de in frecvenli $i intensitate Angajeazi fo4e putemice. n lre conflicle politice suDt de aceasti r ..Irrr l)c Kadi. TD acesi caz se cauti conlrol comportrrx rlrl prin rcferirc la srandarde asupra cirora existi dczacord. I trtflidele de valoli. Conflictele rc lrr. clonrce' pefene sau chiar intratabilc). De faF sunt doui fehri de conflicte. dar qi egalilatea polrtici $i economici"' orsi(lcrarc: $coa1a puterii sau realistA. economjci $i dinamica cre$terij sociedtii.. Azar observi ci un conflict prelungit . r'l)srflat Azar.Ideologia m\chrilol de inaleDendenF a fost extrem de nalionalisti 9i a sublinlal nu doar unitatea popomlul. Pcnlru aceasta . Cel care a $udiat un nou tip de conflictc.lrrilor 1.r"rv.r lrt . ollll)ilfrlhilc.il vrlofilc sale sunt dominante in sirualia dare. cl rl sr rio cr)rnliclul.fr' . Imaginj. drept .. in ^na7iz^t ficut uz sistematic de for!6 arma6 Din acest numir' 101 au 191 s-a rc ldrile reDrezcntat ostilitali ln regiunjle in curs de dezvollare. IrfiJna categorie este accea a distribuliei resutselor irr.lilrLrclufile ideologice care au reflectar in primii ani ideologia elilr.'disputi interstatall". competilia $i voinla de a exercita violenfi $i de I Pdcinui paqube $j avarii.. a fost Eduard Azar.. agresiunea bazarii pe l rorii demoglaiici. abordarca s!rud rale.existenln unui sistem de credinle sanclionat oficial care accenlueazi segmentarea populaliei qi legitimcazi barierele ridicale in calea inte grdrii sau asimilirii"..75 qi 15 intre liri dezvoltate dezvoltate si cele in curs de dezvoltarc i Enumerand factorji de crizi.cha lunii . Holsti $i Jervis. Choucri a 3O'l confljcte explicite intre 1945 $i 1980 Din acestea. sisteme de credinte $i false reln. conflictcle de valori exista. nr sfcra ideologici. insecuritatea.l(ir Inodemizatoare dominanre s au pribu$it in cursul procesului. relativ eazd lrorfie pedinenti este observalia sa privind tendintele actuale. iI lLrnlea a tfeiain cfoftul de a reorienta societatea. Choucri semaleazi '. unde canalele de mediere ti arbitrarc sunt absente sau blocale de grupul dominant. teoria marxisli bazatA pe In{lrlrini ccononice. . forlc proprii. in viziunea acesrei tcoli. i irLrl)rLfilc lu valori ce dileri inh? cie qi fiecare incearce se se as! t. A doua caregode lrtr(.un rezrhat al I l |( t( )t i subiectivi care in Drod sistematic di storsionezz i inlbr'r r||1rlr]t lrirrilar Si imaginile altora...(flfc o pulen numi distibulionalh." Avand ca model conflictele din odentul Mijlociu.tionali. dreptul de autodeterminare.omun itnpot. p(. predominant Choucri noteaze ci definiliile conllictelor abunda. iregajittlile au coin ur acoes diferenliat al grupurilor eLlice la resursele econorrr'r: Codlictele rczultate au fosl urmare de rcgimuri autoritare. ce cuprinde conflicrele llrhslfirlc s. t ) rxnrl ideologie cenrrati pe valorilc rradilionale neglijate (reinvierl. A/1|r (la o acurati descrierc a ceiei de-a cjncea: a motivaliei fi ariru . dar nu trebuie ui ldlr." lirli de ccle patru $coli cxplicative ajc conllictelor pe care le ia echilibrate. .iua colonizatorilor.ru cele dintre reginurile unei tiri. Ci6nd pe Boutding.ale surr r. Conflidele ras. in lupra pcntru ind€pendenli.||'Llr'lr rlscutc din exisrenla unor interese murual exclusive sau in . avand :in vedere conllictele din Alrica. s()cial struciurate suor de acest fel. autonomie sau drepturi egale' . Dilttenlele etnice nu sunt dupi ea neapirat o iursi de conflict. exprimate in cereri de secesiune' eliberarc na. inclusiv perceplia du$manilor gi r( lil|.rllifll|hri csle apropiaf'. caracleristice naliluilor lumii a l€ia.cauzele contliclelor sunt localr/ rt. antagonismel.r'lar sunt considerate a fi mediul ptn care cempul acliunii ti t. introducend numele lor in literaturi prohacted conflicts (prelungjte.

ce preced cele trei intenlii de descurajare. O analizi intreprinsi de sociologul Talcott Parsons asupra loculuj forlei in procesul social cste per_ tineDli pentru studiul confliclelor. upr translerabile la situaliile intemaljonale. este un aspect al inteficliunii sociale. Ofeirca de avantaje pentru adaptarca unei pozitii convenabile ofcllantului se numege rtlmaldr. tlile pa. sau al . Un exemph al . intdrit de sanctiuni coercirive. de e$ec a cailor reprezcnlate de negocjeri. Dar $i in ca_ . doar unu sau doui sunt inter sutale: b) Mutarea accenlului de la motivaliile clasice (economie.corecritud ii.i uzul fortei. stau sub ritlut persuasiunii. lcnnen pe care il prcfera celui de violenF. biologice li nucleare sau riz Figura nr. constand diD ameninlarea sau uzui forlei.ea con_ fl ictului inreala(ional.+ .i1ire. Aceste tendinle delermini o draslici revizuire a teoriei contlic_ telor. si fie pedepsiti pentru ci totuqi a facut..e.li culn ili spun cu".e. iD alri caregorie. d) Posibilitatea accesului aceslora din urmi la armele cele mai letale sau so1-isticatc (arme chinice. Fotla este utilizarea controlului unei situaiii pc o cale fizici. 1 Controlul socia. conflictul se inscrie in larga lesilura de interacliune sociali ii anulne in prcblcnra conirolului. preverire). persuasrurea sr asLulrarea obligaliilor sunt mcrcu pr. Fo4a. bazat pe . $i tot pe un canal intcnlional sri argumentarea corectitudinii solntiei unfirite.Cu aceasli abordare. Intenlia celui ce recurge la aceastb cale este astfel una de descurujare (impiedicare.ezente suc. si dcscurajeze repetarea in viitor sau si demonstreze simbolic capaci latea de a controla silualia.Dil1 circa trcizeci de coDflicte anuale idenrificale ca atare pe plan global. Solutii patnice . Ceea ce a adus sfiriitul secoiului XX $i a confirmat incepulul secoiului XXI in materie de conllictc poate fi rezumat in unnitoa_ rele tendinte: a) Mutarea accenrului de la confliclele intcrstatale la cele ce se perrec in jnleriorul statelor. cesrv... a Inetodelor de a le stinge sau preveni. Existi mai multe cli patnicc fa(i dc cca rcdusi ta uzul fortei. pedepsirc Si demonstraaie. de cdlre o parte. unde meroda consrangeii reprezinti situatia linrifi. direcri sau voalaii. sunt in primul rerd celc ce urmiresc si schimbc rrrdltd in disculie.l. care urmArcsc modificarea ii|eDfilor 9i nu a siluatiei.l. De fapr stimuia_ rca. pentru ca cerlalti pafie si nu faci ceva nedorit. Prima idce care sc degaji din aceasrl . de pedepsire $i de demonslralic. El pomeste de la conceptele de bazir interacliune sociald ti control social. Ur alt domeniu unde aceastl abordafe serve$te ca exp]icalie zul ei plancazi explicil sru jmplicit posibiliratea uli[ze i forlei Si amerinlarca recurgcrii la ea. Aceasta din urmi poate avea loc chiar in abseDla unui context specific prezcni in descunjarc $j pe deps. deti referhla exPlici6 la conflicte nu apare in textul lui Parsons. prin incercarea de a convinge partea opusi ce esrc in iDteresul ei si adopte o pozitje convenabiti primei p:r!j. o cdle prin care o unitate (individ sau colectivitate) a sistemului social intemalional intcraclioneazi cu alta. cele parm merode.fi cum spune legea". rdr. a analizej lor $i. pertru sinDlul fapt cd fu caz contrar i$i itrage dezaprobaiea sau consecintele negative din paftea cclor cale slrslin anumite standar de asnmate de prcopinent. separat sau simullaD in negocierile diDhe pil1i.rntrjizi csle incumjaloare.e. paralel cu noua 1or desfasurafe Pe teren.locuri pe scend lunii t5 este inteiegerea sisremului jurisdicjional intem al sratelor. comportamenlului alrcuiva trei sun! pa$ice. Nu este greu de vizut cA cele patru cazuri jdenrificatc ir con flictul social sc intelnesc lji in ciilc deschisc penrN stinger.. resurse. Pe acelaSi paDel dc nodificare a situaljei sti lancliunea negatiNA. dup6 parsons Ceea ce este semnificadv pentru analiza conflictelor inlematiooale este obsenatia lui Parsons ci din patru merode de a urmAri controlul boi electronic ti propagdndislic). atet de larg rispandita incar poate fi un rclren in viaF lamiliei.acti vini obligaliiloi' cste referirea la Caila ONU. resrangcre.. Esenla lui e inscrisd in sintagma. teritorii) la caraclerul idcnlitar bazat pe sisleme de valori 5i credinle (culturi care cuprind ideoloeiile $i religiile)l c) Trecerea de la annatele mad la formaliuniie mjci (gherila $i Sanctiuneapozitiv: Canale silualionale St mularea (lnducerea) Sanctiuneanegative Consl|angerea Aclivarea oblgatiilor Canale intenfionale leroism individual). Scolii sau locurilor dc nrunci.

existA celelalte insrirutii 9i opiDia publica. nu neapArat ierarhicn.tlanslormirii conflictelor" reprezintd aceaste concentraie asupra Dosibili€iilor nu de a desfiinla un conflict' ci de a i iransfonna traseul. autoritatea cere o pozilie speciali.e pcntru netodologia noastrt. ca aceea a Senatului. din x(e'r \rudru Cccr ce ear. treptaq spre sfar$itul secolului XX. conrestirj 9i confrunreri ce au loc pe plan $tiin1ific. recurgeconsecinlele implicaiilor ej rea la forl6 !i mai ales proPo4iile esre mar ireivente 5i mai grav. flagelul si maladia ei istorice.Jocuri pe scena lumii Pa ea L CoIIt. Teoriile s-au preocupat de caracte_ risticile metodeior pa$nice.. ierarhic mai sus. politice sau dip- ti l0mauce.fortul sociat (educalie.etare competilia pentru control. pregatire. A doua constatare este ci toate mijlocele pa$nice suut jndispersabil legate de negocieri. contempomneitatea noastra ntl se simte conib(abil cu noliunea idrdrrie $i cu verticalitatea sis- care le desparte de calea fbrlei.. In naterie de relatii inrernationale. intercsul este concentrat pe ceea ce inlamDH in conditiilein care slebesc $i e$ueaz6 eforturile pa$nice. bunele oficii). ea existi sub lormr Natiu- tito. fie $i sub forma elitelor artisrice sau profesionl ale. a beneficiat de avansul stiintelor sociale $i al inlelegerii omului $i manilestE ln multe Drivirte o maturizare a poziliei faF de calea fo4ei. pregatire militare). dincolo de contingenle ti mai presus de ole_ Intr-adevar. readucendu I in fega$ul nonviolent. pentru rezolvarea litigiilor. de ce lumea gtiintificn are auroritati neconresrare. Ir plus. ln afaxa discursului '+ conservator. unde ficatie in rezolvarea conflictului internalional_ Sratele sunt in primul rand membre ale aceleia$i organizalii care prevede obligalii precise. ciile paSnice sunl cel Dutin de trei oii Inai numeroase decat recursul la solulia fizicd $ inseamre ci De planul social. numile 9i ralionaie. de$i lipsite de mijloace de implementare.riri'ared obli!nl rl^r'':rpjla o deo'ehrta 'e nnr . \tunqern ii ld ulima idce in{trra'. In ciuda faptului cA din Antichitaie panA aproape de zilele noastre autoritatea era garantul coeziuhii sociale $i el institufiilor $i a indelungatei asplratii de a dota cu autoritate instituliile firave ale distnr sdtoare a violenlei. ci falla sistemului intemalional. capabila sA influenleze odce acliune sau tranzaclie sociald dedesubrul ei. Pentru cercetStor. t id"" se refer5 la investitia societililor in cele trei cai "iu ln cea a fo4€i. ln al patrulea rind. de dicrarure. forme de sustinere oficioasi. Iari$i. oricarc . A cincea idee poale sn devind cal5uzitoa. ASa au conceput-o vechii greci. Sistemul intemalional qi resursele sale sunt deci prezente $i pot fi apelate.r a unei noi numi pentru studiul corfiictelor sub elicheta .orr' rrune5te . a$a au aplicat-o fi romanii in institutiile lor. un corp de savanli neconrestaii. In unna campadilor sale. Exist6 o dispropo4ie evident[ lntre Dasnice sau . perfeciionarea .hnologirlor. In rcalitate. Autoritatea este pur $i simplu ceea ce sE deasupra pd4iior unui sistem. in timp ce mijioacele teh- nice 9i de organizare a fort€i au alins nivele nebanuite de eflcienF' Omenirea a acumulat $i a digerat experienle insuuctive. Este greu sA gdsim vreun domeniu social in care o aurorirate s: nu fie inplicatt.r fi ele. fali de care nu sun! decat preambuluri (ancheta. este gre$it a crede cd melodele pagnice au rAmas ln stadiul clasic $i conveniional. un cerc de iaureati ai Premiuluj Nobel. cand Platon a fecut elogiul legilor. mentalitati. Din $udjul conllictului social sau al celui internalional rezulti ca nu distincliile dintre ciile pa$njce sunt esenliale. in timp ce spirala fo(ci creste Adoptarea de cite cerce lemelor devenile rcpopulare intr-o lume democraticA_ Dar dupi Arerdt. dar e(te disrincra 5i de persuasiune 5i de io4i. forne de asistare (medierca). de autori respanditi $i citati? Autoritatea lor este necesari rezolvirii numeroaselor litigii. pdn aceaste modalitare se deschide calea unui concept mult dezbatut ln literatura teoretice ti anume cel al sutorittrSi. filosofut politic Hanna Arendt combate toate confuziile teoretice. decal pe planul societalilor cnile' ln familie sau ln comunita!9. ci una_transcendenli. liberulismul a dezvoltat o atinrdine de rezervb faF de ideea autorithtii. precum Si stalele vecine ale rcgiunii sau marile puteri pe care pdrile incearcx se le atragA ln favoarea lor. demonstrand ch autoitatea nu este inseparabilS de dictaturi sau totalitarism. Acesta deplangea mai ales declinul altot doutr autori(i tili lnrudire $i 6nume a religiei $i a traditiei * Confirmand declinul autoritilii. cu care este departe dc a se confunda.tc t7 indivizii $i colectivitdlile i$i ex €rciti ftri in. s-a rvorbit despre autotitate dirl ce ln ce mai pulin. ln sislemul intemalional. aprcpiat! de el explicit sau indirect de regimul de oprimarc a liberrtrfii. De aici efort1rl special pe care 11 pretinde cultivarea cAilor pagnice. neglijand pragul esenlial al recurgerii la fofla. tiranie $i totalitarism. cultura pAcii) 9i pre- i eAlirea orqanizaie a caii de fo4a tbugere militare.

De ce negocierea conflictului intre doua parli. atianle si sJcre de ntfl enli.i t1utrcnt in leEdlurLi cu rd. de la lermilale la compronis. este completat5 atai de des de intervenlia mediatorului te4? Juslificarea consti in nevoia unei competenle sporite care se ghideze pd4ile $i sa faciliteze procesul in vederea unui acord. rcactivilea aulorilnlii incorporatd tn institulii adecvate este o ccrinli inalicnabilS a menlinerii picii. (arc si luncrionc/c ca Ininor )i Irrnvan. care ar pulea fi compensati. Exjsti $i domenii rezervate cxclusiv problenelor rdzboiulur (polcmologia) sau pdcii (ireDolo- gia).le e. Dar qi personaljtili cu autoritate morali pol seNi aceluia$i scop.Rd.1.... crrr . de la prclen1ii extreme la pretel1lii rezonabile.. organizalie chemata se exercite sDprema autorltate in problemele vitale. Invocarca unci autoriti..urf portamcntul esenlid ce lrebrle descris $i cxplicat ir tcoria inrcrna!ro :l. sub ochji p(opriei audienle. De ccle mai multe ori.boiului. cu alal mai bine.eox schitnbate. bd lonld puteii Si heqennniu .sunt greu inteligibili . Ei sunt supu$i lrnor cerinle de competen!i.. I)aci medierea € facuth ln numele unui organism intemalional..fr Hui.. ] sunt de fiifi Lt 1?l sau nrt Accasri cdlcluzie ce oglinde$te punctul de vedere Lrl )colii reali.rc.litnina detennnwntul. Aceasli pozilie spcciali r conflictelor violenle sau fizbo:rielor in teoria relaliilor intenralionale estc ]a randul siu dedusi din rolul atribuit rizboiului in viala societilii.boitl yumenintorea rA. tact. te(ii cu auroritate surt valorofi penlru sd pi{ile au de parcurs calea grea a trecefii de la pozilii rigide la pozilii sup1e.] sa dicii ntfttdev ine pftpande rcnL Rdzboiul ti ane ninlarea cu rdzboiul [ . momli $i profesionali este o cheie a succesului.tnr re .. prin angajarea de consjlieri $i expertj.cl. atat din cauza Rezboiului rece." atdt le un guvenr sau ab [. iltrebare urmatA de grija opririi sau prevenirii lor. cu un pfirlcipiu al auto ila1ii in dcclir..(d nu.nen n. la rigodre.rc ir. abilitate fi calilali de comunicafc. incepand cu pacea Si solulionarea litigiilor.iere bilaleral.l8 Jocuri pe scena l tiii nilor Unjte.tte nati putei si tni. Hedley Bull.d c . care este expresia egalitelii lor in drepturj $i obligalji.De fapt. Oricele contribulii la gisirea soluliei ar putca avea. conccprul de bazi pe carc sunt construitc e$e legat explicit sau implicit de conceplia despre Datura umani sau despre societate.] dacA eistdo baLutltij a pukrii [. Studiul relaliilor htemationale s-a niscut !i s-a dezloltrt in junrl unei intrebdri esenliale: cun se nusc razboaieie. O par1e din conccsiile facute pot fi puse pe seana ei. cat $i a altor factori printe care atitudi nea necooperanti a Darilor puteri in sistemul intemalional $i a rezervei Capitolul 3 Teoriile rela$ilor internationale Vom ilustra nevoia de autoritate manifestate in ceile pa5nice. Putem atribui o buni parte din conflicrele sengeroase a1e jumitilii a doua de secol eroziunii la care a fosr supusi autoritatea ONU.. r.r e\le auloriralca. Dar la o examinare mai atenti no se poale atribui vreunei pn4i incompetenla Si lipsa capaciti.. dacd ele urcd sau cobaafi. ln nanzilia de la sistemul inlenulional.1i e beneiica in acesl sens.. dar ele sunt departe de adnncimea cu care studirl relaliilor nrternalionale a abbrdat djrect sau rndirect conflictele. ti neincrederji slatelor membre. cunoqtinle. la sistemul global al celei de-a treia Dodemitali a civjlizatiei. intrucit autorihtca cstc surisa siguri a increderii. dad Jtontierete .ri. N pa(enerilor $i supoflerilor.i putu . Diferilete ieo rii ale relaliilor internalionale au lost conslruite iot pentru a cxplica $i a incerca stipinirea situaliei conflictuale.r . oglirditn in axiomele din care dccurg cnunlurile teoriei.L rin dc dlli auro'.Ceea ce au nevoie perlle chiar $i intr-o nego.fo rmei pe ctlre c t(. dacd papoatele sunt conduse funrLnlentalz incAt Lhio tennenii in cdre aes. unul dilr cei nlai cunosculi teoreticieDi englezi.tii de discemimant.e i(furi rpJJe ti ri. spune: .boiul rdre sn $e deudA dacd dli la orirc monent dd| Riizboiulsi atn?nintdrea d si\tc|ul o io fi?boiul dufi ntite state su?rarieluicsc sau lunt . Este o marc leclie in aceaste conchzie pentru negociatori. autorilatea lor personali.hui .

considerate anterior atomi coDstitutivi $i subiecti comportamcnlali.€ Pacea Perpetud.atol"o. pentru a distruge ti a harerAL pornin(l dth&lltL toate olergiile penttu a atrta .irdt. Ceea ce distinge neorcalismul de curentul din care provine este laptul ci statclc. tn-ti Jalovasc. inevilabil inir..tat Bitan . ADgajati intr-o aspri disputi cu reali$tii. Marea Britanie o sinlit ca situalia nu rnai erc tolerabia att $i d llot. dacd era posibil. sistemul internalional fiind o lume a recurenlei $j repetiliei. uz de rpoful $iinlclor. Democralia 9i comerlul rcprezinla tratamenlul. Aclofii nrnl slatslc. Concluzia este cA rAzboiul nu esle cvitabil.lu a consideral fealiitii recurg sunt: sistemul de state. Puncrul sdu de plecare este lucrarea lui Kant S?. intefesul nalioDal.. propensi nea spre violenli poate fi controlata Si redusi. suspiciune. anume ci stalele sunl incapabile si adopte ititudinj altruiste ii sd treaca pragul intereselor egoiste de interacliune strategicA. Redismul a [tcut.ti.boi.mand a s o ultrp |c\n. numitn $i utopicl de cilre reali$li. in ace\t punca Spa.ibild tuturor.reelismui structural" (Waltz). cl cste pur !i simplu o maladie cLr- . mentine ipotezele de bazd ale reali$til(r'. d. un alt aoror (Michael Howard) folose$te tcxtul lui Tucidide. dar pnn jocul balanlei puterii $j al menlnerii cchilibrului intre puterile jmpodante." $coala liberald. iar conccptul de bazi crrc lhideazi politicile internalionale cslc interesul dilcrit in ternlcni dc pulcrc Tennenii cheie la care irl coDrun acceptarea ralioDalitdlii. Rdzboiul nu esle endemic. strategia.:st mo.. balanla puterii. ele se bazeazA pe gandirea andci sau clasici. care creeazi o scenii $i un joc. pentru a distruge putePa Gemaniei. UmAtoarele doua exemple sunt elocvente in aceast. din care ele nu pot ieii. iar nezrlinla spre o lume a ptrcij este o utopie. Foala liberali intreline convingerea cA ri7-boi l este evitabil li cA un regim permanent nl picii poate fi urm5rit $i reaiizat.20 Jocun pe \cena l nii 21 inainte de a lace o scuni analize a $colilor teoreticc dc relatii internationale din secolul XX in lumina coDcxiurilor lor irtcrdisci plinare. td si Jblo\uscd toate etlergiile pentn a ataca Si...a1 a. O cale siguri este respandirea dcmocraliei in stalele lumii $i proicctarea principiilor ei pe plan iniernalional.. stabilil. . rut rff Ecnrcu au m..boi.i posibit. O a doua cale este instaurarea corrrc4ului liber. sunt la randul lor constranse de caracteristicile $i irrtefrcliunile sistemului inlemalional.r.' Pcntru a ardta cauzele perene ale rizboaielor li explicalia lor.Pacca. care conduce la o interdepeDdenli economictr a sratelor. intrucet geneza $i conlrolul putedi Si un accident evitabil. dincolo de voinla lor. ior atenienii a incet t . Durabilitarea $i rctualitatea ideilor lui sunt demonstrate de o coleclic dc studii pLr blicaie in 1991 (James Bohman and Matha Lntz-Buchman Eds). Morgcnlhalr) ri^oiul izvorat dir starea de anar|ie permanenti este o fealitate endcmicA. $coala realistn a puterii il consideri pe Tucidide ca pe un pre cwsor. Secolul XX a fost prin rizboaiele sale o permanenta sursl de argumente pentru reali$ti ii ull teren preferat pentru justifi- cd situalia nu tndi ertz toLrubilA fi. trebuie si reamintesc cd deSi aceste Scoli aparlin modemitalji. Acest sislem care condilioneazi corduita statelor cste adeviratul srbiect de studiu. privinF. cu legi sistemice. pu! . pornitld actual l fi. vefnic caracterizat dc conl'licte.utta rturttr \l. Doyle) rezidi in interesele de putere ale guvemelor nedemocratice 9i cercudlor militariste.Finalnente s a ajuns la nonentul cand puterca ge. este siarea rormali a lu crurilor. Incidenla rizboiului nu poatc ii eliminats. descurajarea. aveau mbiLa. realismul $i liberalisnNl. insecuntate $i primejdii pentru statele care o conrprn. numiti Scoala neor€alisti sau . tj.ut Jl ftu. un cadru $i nonne. hlent.. O Ibrmn noun a realismului.] pand cdnd s a ajutls in folal ld nomentul in care putereu ateniand d atins o calne i. decd e p t?reaAtenei. Cauza rezboaielor (Schunpetef.o t. ln o.In RAzboiul din P€lorror?er el a descris obir$ia rizboiului iD tblul urmitorl $i-a fncd tut nai puternic Inpcriul lot [. schimbard doar actorii lechi cu cei din cel de al Doilca Rizboi Mondial.Atenienii leascd aslAra alialilot Spanei.rlca. in materie de nrctode. Pentru Scoala reali$n (Cal.:oynopolit dt lui Kdnl. in inslinctele agesive ale elitelor nercpr ezentati vcCcle doun $coli vcchi $i influente. nu imbrali $eazi ideea ca rizboiul este un fcnonrcn endenic.td ntud' . care se interyune intre actori $i rezultatul interacliunii lor. ci sprijina posibilitatca pAcii prjn evjlarea cauzelor care determini boaia sau accidcntul rizboiului. crtirl|rl llseuridespre idedlul . ca li in viziunea 1ui Kant.o stare de anarhie. unde sunt incorporate in institutii intemalionale ca Societatea Nuliunilor $i ONU.

Nctiind m llumili de sinpla mutalje merodologici. $coala comportamentalisti (behaviorisd) a pomit ca o inrprospetare a melodologici.. Interesri f4i de pfoblenralica rizboiului cste manilest. dar Grolius.rli\t. Dar acesrr fUId croir. De aceea ambele c rente au fosi tratate uneori in litcralura ca rationaliste $i pozilivistc. al interdependentci. (. burghezia. in timp ce realismul arunca asupra conflictelor o lumina pesilisti $i resemnati. dominare $i dependenJd.i structura asjmetrici a sistemului mondial sun! presupuse surse de baz5 ale confljctelor. Sistemul rnondlar esre sursa tunrror neajunsurjlor $i nimic nr poate fi in_ clreptat. teore ticieni ai acestei noi $coli au suslinut ce srnt $i delindtorii unei noi paradigme conceptrale. insuficicnr $i chjar rninor. dar li ipoteza liberali ci polilica intema conreazi Sj ci stateie sunt padicipante la o societate internationald in conlinui dezvoltare $i care..rearanjai fundamenlal metodele otilizate pentru a obline cunoa$tere'. $coljle noi.. Pe plan internaljonal conflicrelc s-au produs prin expansiunca conrinua a slatelor purernice. pAni nu este reli_ Lu1 \r\le rul rizboi pcrmanenti. a trcia mare dezbatere este inrre rcaliiti $i globalirti.. asemenea iui Grotius. rellecrand realjrilile mai proftnde ale relatiilor sociale_ Teoriile sociale sau ale vielii internalionale pot masca relaliile de purere $i inegalirate $i pot fi folosite la repro_ mai ales strategia apelau la instrumente ralionale. Hobbes.lele sociale. raionalismul se inspira din Grotius si Vattel. Dar pentru acesre preocupiri a ape_ lat la concepte noi ca centru $i pedferie.rn. esie purtitorul unei paradigme total diferite. Isloria se rote$te asrfet in jurul compeiiliei ti conflictului. megalitate. singura solulie viabili fiind modificarea sislemul i cl un tol Unii aulori afirmi cA dupi coDfruntarea nrai veche rcalism ldealism ii cea intre tradilionali$ti Si compofamentali$i. afirmi posibilitatea picii intr o comunilatc pluralisti. imprumu- ducerea societililor neju ste qi inegale. ralionalismul manjfestd fati de posibilirrtex pacir o alirudrne de rncrcLlerc pruJenr: tcoala ra(ionalisti. Prioritatea nevoilor materiale ale exisrcnlei explici motorul progresului.Jr I . dar limure$te Fj o anumitd ierarhie a ideilor. Inegaliralea . in cdutarca unei . constand dup6 Lijphart in apehl la reoria sistemici. prezente in toate. Puntea aceasta a fosl exploalati de tand unele elemente realistc. nli(e h adrerr cdpilali. DacA realismulisi geseSte prccursori in Tucidide. laf noii inovalori sunt autori ca Deutsch. In ceea ce pdvelile iiberalislnul. lr_ trucal conflictele reflect. cu conceplia sa desprc o societate mondial5.rnului conterfpor. Este interesanr de constatat ci aceiti aurori considera noul curcnt rreo Iiberalist. proletarii. Hobbes $i Machiaveli. dc cei exploatali ocpendencra . metatbnc sau normativ al politicii intemalionale si al teoriei". el era construit pe interesul ra{ional al individului $i al statelor. de la aceea a puterii la cea liberali.via media'intre cele doui $coli. violenld impllcitn. incetarea {iominatiei ql triumful mogtenitorilor jdeilor de libenate. egalitale Si fratemitate ale iluminismu lui. care.rierite >culir .noi ordini economice iniemationale.. le controleazi con pelilia $i conflictele (Hedley Bull). Pacea va fi adusd de incetarea luptei ae ctase. Locke $i Rousseau reprezlntd o paradigma clasici. iar ir epoca modcnr5 pe proprietarii mijloacclor de productie. diviziunea muncii. Tema sa centralS este dezviluirea cauzelor iDegaliEtii in sislemul mondial. carentele sistemului general. in care sistemul nn mai este condamnal la o starc de $coala dependenlei este una din cele mai influente $coli. influenta determinanri a sfructurilor economice. Ne iDmlnim iar cu teoria sistenelor.. iar libe' ralismul una oplimiste $i activa.22 Jocuri pe scena lumii 23 de ea.le prev€ni ii rezolva sunt limitate $i provizarii. falia inire iradifapte observabilc lionalifti $i inovatori. pe planLrl socictililor nalionale de pildA. cleve nind in anii '70 fundamentul cererilor Frilor in curs de dezvolrare. $coala marxisti a situat in istoie locul generalor dc conllicte pe linia care desparte pe bogali de siraci. profund marcad de inllorirca comportamentalisnului in psihologie $i apoi in Stiin. prin desiiinfarea exploatatorilor. Holsti credc ci . Astlbl con firlnd rolul acordal elementului juridic. Senera-. Accentul se rnutase de ]a principii teoretice sau faclori inlcrni greu de deftrit la ti nisurabile inlr un vast camp de experieuli isloricd. iar in epoca moderna prin expansiunea starelor capitaliste in ciutarea de rcsurse piele $i (teoria nnperialismului). iar liberalismul in Rousseau $i Kant. prjn lcgj $i institulii.revohlia compo(anenlalislb nu lj schimbat meniul reoredc. o. dar a . incercirile de a. Aceasri icoale preia de la Marx numetoase concepte ca procesele dialec_ lice. cele din domeniul cultural sau reoretic. contradicliile sociale $i preocupdri fat6 de exploatare. Pentru el. dupA ce frontul scenei fusese ocupat ale factorul politic $i de cel econonric.

.ii care denunlA proiectul toialitar al statelof $i crearea unei ordini sociale hegelr1onjce- Postmodernismul prin slrategia lui de deconstruclie problemadzeazi toate pretentiile de totaljzare episremologice $i politicd. In cAnea sa Urile modeme.alc gerii ralionalc" ii ale $colii psihologice. Facrorul . O reprezentanta rr acestei directii e. pana $i cerifenia. iar multe din afirmatilie lui provocatoare (preluirea togicii nomadisDului care transgreseazd odioasele frontiere) au mai mult o rezonanF literarA.ctorii si gtructurile relaliilor intemslionale. primele.islemitlii de la puline indreplari de adus caprlatcoala dependenlei. ca li fali de sjstenele de idei. care dau sens celor Globaliqtii. Moldova $i din fosta Iugoslavie. Pe misurd ce filosofia cesdga tercn in relalile internalionale.25 aceea a multilsteralismului. ln nici un caz. Tema isrorici a vechilor uri este conlbituti prin argumentul cd acestea sunt modeme Si recente. vdd rezolvarea flnale a perturbaliilor vielii internatiomle doar in globalilatea crealodte de inslrrulii tr reglemenlali noi cu o structuri integrati (diferi|a de cea fragmentata a reali$tilor sau cea jnterdependenLa a liberalilorr' Spre deosebire de . este de mrs cu recunoatterea ci .instrumentalismul ' lor. dupi monopolizarea factorilor de putere ai societilii' statul.. globali$ii au iismului si. Factorii economici ti f. cu o dimensiune epistemologici $i normativd.etilia lie prmordiali. Prin el se explicA ciocnirile intre grupurj etnice. ca $i pe noii aclori ca slmpd" reducere a tensiunii mondiale si deci a posibilitilii iome "e. este insuficienl in inlelegerea rizboiului einic. comune curenrelor realiste fi liberale.conducilodlor manipulaori". cele dinlai. imbrili$and aceleati obiective $i poate acela$i optlmism. dupe ce el a izbucnit. cu preocuparea de a identifica interesele subiacenie care ghideazd cercetaria tradilionali. realitate. gestii utile. Kaufinan analizeaztt conflictele din Karabagh. cet de des. grupurile etnice sul1i simple coaljtii formatc i r o incercarc nlionah dc a pulta crm. Ceorgia. Programul sEu de respingere radicah a oriciror fundamelre penrru $coli $i teorii a scos din circuiatle concepte prelioase ale episremologiei altor Scolit adevdr. prclios penrru reali$ri.esle ptemisa criti' . Crite. coborald analiza la nivelul empiric in locul ftliunii. ln spel4 ea se ocuba nu dtAt de . v:izutc ca ex. cu prelut ignorerii societdlii civile Rclaiiile in. de$i joaca un rol. pe rand se incearci demoDstrarea i$uficientei lor. oricit de mult ar invoca in rerorica lor istorii vechi. universalitate. Interescle sunt bazate pe rden drili $i nu invers. structurile este inlocuiii cu litice sunt construciii sociale: abordarea ralionale interpretarea.. . nu acesta este linta alacurilol lor.Confbn]r abordirii iDstrumcnlaliste. Scoouimdrrurisil era acela al orienterii sludiilor relllii_ lor inteinarionale spre polilici emancipatoiue. popoarele. Drivesc toate retelele $i instituliile noi. ce Fi-a separat populalia de a altora' dcvine rgent privilegiat al relatiilor intemationale. postura sa fragmentarista $i accentul pe alreritate creeaz a dificultAli acesrui curent de a oferi solutii pentru situaliile conflictuate $i o lume pa$nici. Cu toate acestea. strucluile maleriale sunt lnai prliD impoftantc prosia unor rivaliliti de iDrerese $i selecrate de leorie ca iistrLrmente. Politicile simbolice ale rAzboiului rt ic. naiiunile. el subliniaze pulerea eu ristici a perspectivelor neralionale.te de a bara drumul conflictelor $i al recutgerii ia to4a crescande $coala interdependentei. el trebuie sd iie avertizat de ideile d1late ln circulaFe fi poatc chiar deduce penku activitatco sa riu. fiind parte a unui curent mai larg de critica iociali.ivalitarea economice sullt Lle asemenea scoese Alte c-urente au dus rmediat dupi aceea critica panE h pozilii Constructivismul are un stiL mai putin filosofic. credinle $i valori.looerirea complicitlti. Spre sfarsitul secolului XX a apdrut ln studiul relaliilor intema_ dona]e woala critictr. lor cu diferitele forme de cxcluderc 5j dominarie. iansa cercetetorului de a gnsi sprijin Si ghidare in teorii atrnci cend se aflA ln fala unui conflict ce trebuie stins. Parcurge astfel ahe analize care au impins pe primul plan diferili factori explicativi.. pDn conrnexemple din pozilia de explica- . o baricri lajustilia universali. Critica acestei tcoli simbolicc se indreaptd spn abordirile . sunt caracterizare prin ..spirala insecuritilii" este de relinur doar pentru explicarea escalad:rii udui conflict. transfomat sau evilat se mic$oreaz6. ea aduce in luminx elementul social' Numercase concepte esenliate penhu $colile ciasice sunt puse sub semnul indoieliil statul suveran devine ibtma cea mai avansat' po de exclusiune sociala. istoria sunt suspecte $i evitare.iul securitdlii. clasele. Ea s_a adresat unor Probleme negltate de celelalte Scoli li anume relaliilor ln_ tre cunoqtinle $i valori.te Scoala de la Frankfuil lJiirgen Habermasr' Fala de alte curenie de idei.ernationale sunt bazate pe felalii socialc .

rctenz(J.. in fomarea unor identjteli carc de fapr sunl noi si nu pdmordiale.. inrerecul narronal le . i ji r. Dar aurorul teoriei face aceeafi gre$eaii pe car€ o Lmpuli celorlalte rscoli: ridlci simbotul ta rang superior. cind el nu cste decat ultima expresie../i nc rotrte. rizboiul cornunirilitor din Batcani al $i populaliilor de o diversitate enormd din Caucaz. i.cA oamcnii aleg prin aderarca la sinbolul cu Polenlialul emolional mai mare' Este ctichetai conflicte culturale sau idenrjtare.. I crnJr\nrtr. rur simbolismul {loresre si rcalizeze o sinteza. fuDdamentalism.tr. ca subsisrerne ale celor dinlai.sla bt' a ralionalismului. util mccesaf: corlsidcla $i rca factoilor ideniirai..drer. al carui miez esie o combiMlie de mrt $i simbol. ci a securitilii personale (Hardin) O alta varianli..le dcconsrrrctie denx.ierrj.an ir niutol element ce nu rreblde picrdut din vederc. Kaufman o priveiie ca suferind de atribuirea Lrnuj rol ancestral.ta statutul qi securjtatea grupului $i pent simbol oamenii sunt gata si se lupte $i sA moari. dacaL exisli LLr domeniu ireconciliabil. cl un!r provcrlLr drntr L' mc|sii derivi a filosofiei conrenporanc care ignori signi. prccun $i din roate celelalre care lulnineaz fiec c care un i se acorda . dupi eL exisren. Cine urmarcS. Acela. care cuprinde nemorie 9i valori.teotogii lof.rrj comunrrarel esre oe asc menea bine veniii $i justificatt. Alegedi ralionale ii este opusi alegerea sim bolLrlui. Nu e un delect specific teoriei de relalii internatioraro. Ce renarce analittji? Ce prevaleazi in lablou? Este lbate decisi atitudiiea respingcrli $i denunl:fii ieoriilor unifacloriale. Teoria sinbolici e conslruiti pe ipoteza .olat siru anrlar un simbol. chiar daci nu fomeazi o leorie coerenta a naiurii emolionale a legdturilor de grup $i a motivaliilor emolionale in conilicte: prejudeceli.ri (u ..r Me\i.. De simbol lii de slatuld seu depind.rht dc <\rfe.rionabi . nu a unor beneficii marerjale. Of. teami de extimclie qi altele Ardtand mentele constructivjsmului care degajd setul de idei prin care este conslnrite idenlilatea.riu . limbi. Cun poare lj rcnrperarj contl. teoria bazali pe cto ne tl\ij t. carc r) irtocu reiite pc cea conllictualit.i. i\. Inlcresante sunt pentru el $j alte exPlorari ale $colij psihologice.rt i.)l crrcnte (lcoala cdtici. chiar daci bolici.ral re: lr. ci de trezirca emoliilor prin manipularea de simbolud.Jl din peru ia. criticrti $i ea. r. rl si n Jcrd c. rut pu\tIroJeiI i. sr nedivizibilc..c !on_ lrrileie car( conlrunte pe indre.va cua! ralrunea.i hrcru in domeniUl culrufilor. se bazcazi Pe acesta ca sa explice urm:rirca calculati a unor obieclive.26 Jocuri pe stena lutuu 21 Joaci. ca reduciionism. .. q. Consrructilismul este in special ecleclic.tare" coosideri ci rh7-boiul etnjc se explice ca funclie de ulmidre a ralionalila(ii. cea mai aparenta vizibiln. dupi epocr $r crrcumsrante. anxielatc. Simbolul esle tlral nu ca un senn pentru srarca de Ir c|uri dorire in obiecrive.. urmar: de continuatodi ei) intrepfind o opc ri de dcmistificarc a filosofiilor clasicc. Accasta explici Sj audienla liderilor care manipuleazi simbolurile. ci ca elerJront de constiruir€. apofiul cceslof teofii nu mai esle regat in cazul construclivismului pritgrnrlic.. Dar se conrile un pi cat escnlial. Introducerea facrorilor cujlurali (credinlc. inter aLLid... autonLl propune o sintezi simbolisti. a $i unui proces care ralnaDe opac.r. totalitarism Dar rlacd pr"lcnli.r lor dc a defini cauza ull. prin lrfl lca selnnalcxza frctori ce propo ll nemerltarej ceea cc esre evidenr. ce apar sub pentru bunuri rare in contexlul schimbitilor sociale aduse de mociemizare. a rcalitilii. chiar cind acestea sunt definite de valorile unei ideoiogii naljonaliste sau extlemiste De$i tcoala psihologici esle priviti ca tiind mai apropiatd de preocuparea de a deslu$i ce line gmpurile etnicc laolalti qi cum se nasc atitudinile de oslilitate. erpticati\. inacceptabjln fi vjolcnti. Suntem iftiemnali de aceast. tradilie. rizboiul civjl pe cale de a incepe in jurul unei moschei deramarc in India. un rol mai mult sau mai pu1ir1 inportanr. Dar relire rmpoftan{a acordati idcntitilii. obiceiuri. extremismul local $i tercrismul cu acliune giobata este sub impresia direct. mJ_ celurile t bale din Alrica.oi srari de tapr. accta esre al idenrilatii nctfanTr. inrifada. iD haina aceasta se prezinti mlrea rnajontare a conflicleior dc la inccputul sccolului xxt. Miturile li sinboludle.la $i re a couceptclor lo.. cum poarc fi oprita i0liuntarea I doui sa nrrr n lte simboluri? Aicj. leger.nri sau principiul gencraL cste indcccptabilii. Chestilnlea fundarnentali estc insar construirua rinei solulii reale. care caprli sens din mlturile incdrcate emoljonal (Edel nan)... Jtrnrul|o prim. a simboluiui agresiv in sparele caruia st6 mitul ce a .ii. cultural sau genelic. u . creatoarc a unei ." O varianti rationalisti. tecturi si retincm din teoia sin- evidenti desperirea 1ota16 de citeriul alegedi ralionale Poliiica eslc vdzuti ca preocupat5 nu de inlerese ralionale. valori. iar etnicitalea oleri un calnp emotiv deosebil de propice pentru politica simbolic6 Aceastd analizi este instruciivd penrru in{clegefea tabloului Pe cafe leoreticie i il oferi in matede de cxplicare $i inlelegere a conllictelor cclor cnre in sxrdii sau pmcticn cauti solulii practice pcn_ tru inchidefea lor.

un exenplu fiind postu] de subsecretar la Penlagon al lui Paul Wolfowitz. concepte vechi ca secu. intervenlionismrl iD cazurile de acul5 sfid. alialilor sau partenerilor extemj.rrc.rre a interesului american.tional. prilej de reimoire $i modemizare a insrumentelor de care dispun $i a metodeior Ia care pot apela decidentii. Francis Fukuynma.Ca alcituire. toare problemele ara€ ca ni$te cuie. preventiv sau preenptiv. este ra. la lrrnsfomlarea iderj de moralitate prin supraestrmarca foLuiui puterii. teoreticienii sau diDlomatii. carc inilial a impltitii ideile ncoconseNato. cu liberaiisnul se inrudefte Prin pro movarea ideilor libefale. pr€vederile dreptutui intemalional Si activitalea organismelor mondiale sau regionale sunt supuse rcexamindrii. Cu realismul arc in comur preemjnenla puterij. llste vo$a de neoconservatorisrnul american. Ele constau in imbrii$rea unilateralismului taF de vechea adcziune la multilateralismul instituliilor. cu un mare ecou $i efect in politicile contemporaneitilji. suveranitate. Esle de relinut cA accasti excursie ne obliga la o frecventare mal a-sidui a considerentelor epistemologice Si ia o aten6 relalie intre fapte ti valori. Teoretic se cxprimi prin reu9ite ca intetustn public |j intercsul nafiotd. dar e sceptic falt de instituliile inlernationale. unul din purtitorii sdi de cuvent. dar a ajuns acuin la extrena dreapti. FukuyaDa citeaza zicala: . obligalii $i sancliuni. cl ilustreazi stilul postmodemist care practici colaiul ideilor din celelalte $coli. preia masiv din wilso' nianism. s a despriN dc curent.tem global u1 carc apar endt:ili nei. Aceeaqi cerinli a vaiidirii oricerei teorii prin validarea de citrc fapte apare si in consjderarea unui curent relativ nou.lale Si ncguvemaDentale. cu caracter unrversal. In tranzilia de la un sistem iltemaiional bazat De state cr unrci acrori la un sr.Cand singura ta cxterni. are ridacini de stanga la primii pa$i ai deceniului Palru din secolul tlecul. ris_ punde. la supozilii nefondalc privind securitatea post_con .itate. riilor rclaliilor intemationale. invocarea drcptului de ulilizarc a fbrlei. ca lrrmar€ I faptlrlui ci ele au dal naftere la iudecili distorsioMte in evaLuarea nivelului de ameninlare este ciocanul. in speli a democraliei.. care a ocupat scena la riscrucea secolului vcchi cu cel actual. vena lutnii Partea L CohIirte 29 Nutnai reintoarcerea la realitalea ignorali care sti la baza ideilor identjtare ajuDse la paroxismul fanalic poate indica o rea$ezare a problemci prin regrupirj de interese fundamentale. intelaenliile din Afganis tar $i Irak au fost legitimale prin acuzalia de suslinere de cilre aceslea a terorismului inie ulional sau a dolirii lor prezumptivc c\r arme de dislrugere in masi. Ca o consccinlI. ci mai ales schimbirile suferite de aceste relatii. ceca ce presupune renunlarea la obsesia localismului qi djferenlei. dar nu ocglijeazi aponul credinlelor religioase. la scepricismul fali de dreplut $i instituliile intcmalionale. unealti flict $i schimbdre de regim. dat influenla o exefcitd pnn ocuparea de pozilii in execulivul SUA.28 Jocuri p." Nu doar neoconseNatorismul a reaprins dezbaterea in iurul teo.i. impotriva unui inamic considerat primeidios si asumal€a fdrd rezerve a unui rol hegemonic sar chiar inperial de cdtre SUA. Neoconservatorismul a fundameDtat cele nrai senmificalivc schimbiri ale strategiei $i politjcii americane in primul de ceniu al secolului rostru.

dea cele mai multe avand scnsul de ta adeplii evoluLionisnrului d.iatbo. dar nu flrnclioncazi decit atunci cend apar $i alrcle.drci rn cLl| rul erc' Je p a. in care limbajul. Dcsple ce cauzalitate dln putea vorbi atlnlci cen-d sunrem slidali de complexitalca lenomenului violenlei? l Ilrccpcnl cu natura fiintei umane.e poate ccronq 12 . ca stresul care e produs de lipsa hranci sau de densirarea crescuri a poputaliei. lteratura consacratd originilor dzboaielor fiind vasti..c na leg. dar uneoi sunt nenecesarc.?rele izvor de pr'odrc?r? a omenirii.ti un :n.a rar nropfiut i grup.-ir penr.drrite .i.rN. hrani sau api. Asia s a ciovedit lt m. Tot aproape de cordiljilc naturale $i de viard biologici ne linem cind examiniln teoriile cauzale care au identificar lupta pcnrru resrrselc vitale.r replical ca ele. alelea teoii existi_ cu tor atalia tcmreni chcic Ai cu tor atetfl solulii rccomandrre. rcprczentaDrLrl $tiinlelor polirice $i cco nomrce concuri in constatarea ci in loate activititile umane con flictul e prezent ca o stare de tensiune subiacen$ competiliei ti luptei pentru supraviet ire fi ci litigiile suni inseparabile de aceste ocupa agresiunea inniscuri in comportamenrul uman. Factorul demografic a fost indicai chiar de Darwin $i dezvolrar de sociologi. dovad: ci avcm de a face cu conditii carc nu numai ci nu sunt suficienrc. Pentru fiecarc existd un caz contrar. in cea mai risirir spre apus.rrc rJ ite dezr uira c ale pnpuJrlriror tlin regiunile in cu$ de dczvolrare.. . Care cauzc plauzi bile au fost identificatc.tlcd|C. Lorenz.int.. celebri lucrare iniirulali De$pre agrcsiune. Se demonstreazi u$or ci majorilatea cauzelor sunl pfezenle.irca patru/eci de mri de rni. sa supenoard de azi printr o lupti pentru existenli ce urmeazi rapidei ci el va trebri si activitili. De f. precum 9i perspectiv! declinului de_ mografic al Occidentului dezvolrar..le.Omul.i suficienre. . Dar sociologia tui Wilson.a.rurr intre . mentrl esential la om este adaptarea cuhurali. <\pnn a pdl'' ur homini.re fbane grcu de ncgat ci omul. nu lre caparil er Jc r lr agre. ca acelca recente ale lui Nazli Choucri.Jtnh II Capitolul 4 Ridicini Sociologul si istodcul... Dar undeva a spus: . ne areti de ce incercarea explicativi a marilor teorii a efual fi ne alldm la punctul dc ponire de pe timpul lui Tucidide. aftmte ci .rr. sangeros. Exista insi o intrebare care nu se mai bucurd de un rispuns unanim.i carc este Ciutarea unui risplns este stiruitoarc $i revire in ficcare generalie $i mai aies dup: ficcare conflict njmicilof. oe iare . dupd ce Africa a fost sursr d.Orcli\ir c... consideri suficienr ca .. Existi un model clan{'area lactorului demografic se prcduce cADd rcsunele virale nu .li . inslituliile. cafe cred ci rizboiul e lnscris:in caracte rjsticilc speciei umane $i deci ne s1li uilll dcgcaba sil I eradic:nr.i o manrfe. dobenditi $i creali ln experienli.au oc pal dc locul pe cafe il sahslac ccrintele unei populatii crcscAndc. onrlicre >i mig. a avansar fari indoiah la condjli. oricil de succinte.rrnt at agle.sihena agresivd sd fie trezitd in condilii de stfes. Un purernic curent . din care cauza ridicat: la rang ibsolur lipsefte.tincr . Toli comeDrarorii Sj tructrvi inrensitare a pomirii de agresiune care este incA un riu ere_ diiar al omenirii este consccinta unui proces de selectie care a lr.ia .. Locul siu in originea conflictelor a stamil mari dezbatcn $i a produs denonstralii interesanre. Istoria se poate ciri in termenii mi$cirilor inigratorii. devasraror o t-atalitaie ineluctabil! sau doar o maladie ce poate fi tlauii Si elentlral eradicate? De ce exisri . Darwin s_a pronunla| rar $i pnrdent iD cazul speciei umane. ca orice alr animal.enii rlzboaie $i conflicte cc $i iau obohrl lor de vieti umane de conflict violent.apt. chjar daci acceprA ce agrcsiunea ar purea ii qi invdlate.inist s. Este un punct de riscrucc care desparle pe fdali$ri. E. dar reprezinti o inccrcafe pa{ial: dc apropiere de adevir. la origiDea confljctclor. de cci care corlesii fuDdamentLrl 1ri biologic.ra e\r. Acest faclor se jnpune a Ii relirrt rn proccsul genczei contlictelor prezenre Si viiroale.\!ramn)rj nunn rinrp de.i Dar nu . adicd suni necesarcj dar nu .ra cu nri\o. $i daci e sA avanseze fi mai sus..p.a. reglementarea sunr insrrumente lacunare ti imprecise. Esre confliclut in starea lui ex!.runii.r o geni rlclermrnanti carc dau o falaiitare acestei rrisaturi. Fjecarc teorie are dreptatc.cea mai dis_ sale mullipficeri. Trccerea lor in revisiS. cazul clasic fiind insufi cicnra pi$Lrnilor pcDtru tribu le Asiei Ce lrale. ar fi si ne temem se supune unei lupie aspre.ne. a cirui aparilie este legari de activitilile dc viinitor ale unui mamiter trezit la rcgnul camivor $i care uneori | !ninca vecrnl Je gn.

Dupa fufrangerea in rizboiul al doilea mondial. tibila de conflicte. Africa subsaharianA. Competilia pentru sursele de ape devine mai asculiti pe n*sura epuizArii resurselor. indiferenr dc ce ar inrreprinde diptonlalii. Industda modemi este consumatoare de candteti unate de energie care depinde. intr-un numar mare de tfui.rzii de avaDtajelc civilizalici de alta afiati pe trepre joase de consun. cea a disp. ca toate r6spull_ sLrrile anrerioare legate de naorA. cand acest tip de conflict prolifereazd. salubdlare.uitnlii bogeliei $i a reo_ exernplu in cazul Angliei. afita timp cat w exista inpd4ireain clase antagoniste. Chestiunea accesolui sau controlului surselor de petrol este cel mai cunoscut $i citat caz. Dar existA $i a1!i factori care devalueaze impofiania resurselor. credinld. pentru ce profilul succesului consta de aceastE data in tehnologiile avansate care consumau mai putina materie priml li msi multi inteligenlE qi pricepere. indispensabile fuDclionarii la parametrii lnalli a civiiizaiiei jndusrriale pe care au consiuia.loritor prin . este o componentE a idendleJii grupului uman. rii hidrocarburi. iar apoi miezul obiectivelor sale a fost rezunat in lozinca celui de rl lreilea Reich: . fie el oricat de arid sau neprietenos. a fost dedicat acestei geografii a setei. valori etc. care nu accepta nici o ameninlare la ctile sale de legalurb cu lndia jau Orientul Mi. este localizate azi in cateva arii (Etio_ pia. Negiijarea altor factori care intri in componenta conflicteior identitare (limbi. \'iolenli $i oamenii picii de prelurindeni. Dar nici astizi micile energii informa. argint. trcptat. ea a cApdtat forme noi o datA cu revolulia agrarb a omenirii.!tut . ft) absenta totali a acestor re_ surse.luPta pentru spaliul vital". mai ales de zicamintele de nE. poliricicnii ne_ asiatice ca o baze a scopuriior sale de tara lipsita de resurse.tionale nu inlocuiesc pe cele mari. dupi o perioad[ ilnDortaftA de dominaije a cirbunelui. Exista $i al treilea fel de a invoca lupta pentru te. ca putere industri.) este $i mai izbiroare azi.brii drept subiect al conflictelor: dincolo de aspectul biologic $i al asigurdrii existenlei: teritoriul. fertile 9i cu populaiii nurneroase. In privinla subiectului pe care ll rrmdrim. pe. O teorie moderni a conflictului care il ieagi pe &rsta dn gradrt dc itteractiune inrrc pAqi conlirnd ci agrararea rccstei faiii duce la inreracliune pa$nici zefo ta interacriine vio $i lc]lLar. diamante). biologie $i resurse. singura disponibili. statut.32 Jacuri pe srcM lumii !'!!!!JS!!!J!.. A avea putere lnsemna sA ai tentodi vasie. penhu minerale si apoi pentru cele energe tice. Deci. manifestd Ajungem astfel la teoria economici a originii rizboaielor care au redus chiar $i facrorii strategici polirici sau de pulere la irtereseie economice. ca o nevoie biologica fundamentali de a-si asigura un mediu propice de echilibru $i de seleclie. patlu decenii a riei dependenlei. evaluat ca fi aurul galben sau monedele in buletinete zilnice care expdmi starea planetei. sustinand necesitalca rizboiului pentru resursele vitale' ca de reu$it sd fie o mare putere economicA. alfaoerzarc. generatoare de conilicte Chiar daci nevoia de teritoriu ar putea fi citate h om ca o tldsa$rA originarA. Dominalia colonialiste fi rdzboaiele pe care le-a pro_ dus au fost atribuite inleresului pcntru maleriile natumle prelioase (aur.Germania era pin ciDalul nval la inceDutul rAzboiutui mondial.o. societili sau entitdtr care Sociologia contribuie semnilicativ 1a srudiul Inocimtsmelor care tr)l gcncra razboiul. rnspunsul sc menline acela$i: dzbojul csle dererInrMt de cauze adanci carc nu lin de intenlii sau bunivointa facto rilor de decizie. mecanice sau electrice. Japonia. Marxismul a localizat aceste interese la clasa burgh€zi sau exploatatoare care lupta pentru meniinerea supremaliei sale. ceea ce va na$te tensiuni in loate zonele aride ale planetei.Lumea.r.ilociu. a urmArit cucerirea de terito.!! 3! matematic de teona jocurilor extrem de simplu $i convingitor privind competilia speciilor inar-un areal cu resurse iimitate De$i foametea. chiar in forma ei benig_ nu vad ai|a cale in a-$j asigura interesele considerate vitale. este corelata cu migraliile conflictuale. ln special ln epoca tribala sau in zilele noastre. ln forme extreme. spcnnli de viala. i. Coreea de Nord). raspunsul Darxismului la lntrebareat vor mai fi rdzboaie? ettet da. ItL reinvierea aspiraliei la identitate Revolulia industrialA. sfaiiati de o prapasric ce clesparle o pa(e cc benefici. esre suscep. aduce ln primul ptan al intereselor statelor alte resurse naturale si anume ceie energeiice. La entilarile clasice jucirn(l . ir spe_ cial resurscle naturale. care nu are decat pulin peste doui secole vechime. Ceopolitica ca doclrini a contrclului unor teritorii streine a inceput sA infloreasce la inceputul acestui secol. Observim cum. cea de acum 5'10 mii de ani Ea esle prezentd in istoria primelor imperii Si in dzboaiele lor de exoansiune. anul internalionai al apei. Dupi alte doue $coli inrudire. lupia pentru supravieluire devine o Jus tificare a conflictului vjolent pentru stale. aii in prima jumi|a€ a secolului XX. fataliiatea continui. Anul 2003. trolul continue sE fie aurul negru aj economiei nondiale.

34

.htu

pe stcna tunrt

35

cipali, statele, si mi$ctuile ;i grupurile (etnice. rcligioase. mlnorr lare sau altele). sociololia adaugi roi caPilole ts9e vorba de rolul

elitelor. al grupurilor dc putere $i influenli si al clicilorin procesele {le .leoizje. lstoia confirmi cd acestea. recurgilnd la mampularea opinjei publice, inclini in cele nui ulte cazuri balanla in favoarea

rizboiului. AIn notat la enumerarca $coliior marea popularltate a leonel deDendcnlei in lumea a treia $i a cercudlor irFlcctuale djn occi dent. tocmai din cauza struclurji concentrice a sistemului mondial c^mpu. Jir .enrrul de/\ olrrr $r te ller'h rileri ieconsiderAnd factorii ce pot inlIa in ecualja conflicrului, influenmnci cursul siu violent dar $i inhibendu 1, primii sunl lactorii claii. exteriori si obiectivi. Aslltl sunt populali.r $i slarea ci (exces' d;lin), teiloriul, hrana, enetgia, bogilia ($i siricia) ca factor ccononic, ur nratii de alli lactori etici sau sc'ciali: gndul ir care sun! respcctate drepturilc ii liberii,tile onului, slmctura poliiici (concenlrarca pulerij in despotism vcrsus dernocralie). alte slructurr ln ienlc (complcxul pohtjco_militar), elitele ii lide.ii' srlrctura siste_ uhi inrcrnalioral. Indiferent dc dispoziliile sau voinla socielilii acc$ti ficlori reprezinti lorlc imPortante carc in ullinri irshnl' decid dircclill pe care spirala unui conflic! o poele ha: sprc solulre Dasnica sau spfe dcznodinint riL'lenl O ahar sciie de opt faclori pdvesc mai nrult individul' slarea ninlii $i a psihologiei sale. Singtrrul factot. iot falalist, cu care in ceDcnr eslc pecetea biologici a unor tendirlc inndscutc (1po1e7a 1rsti;ctului atresiv), urmati de lactofii psihologici (ca in tcoriile lui Freod), gmaul de nljonalitale $i natura c aclerului (ce poate manittsta uri, miind.ic, Iicomie - relevante pcnlru conflicte) iri mai apor ralorile culturale ;i in ptLI.1icular reljgia, ideologia sau doctrnc speciale cN geopoliticll. Cu ele se deschido un alt capitol al teoriilor .resrre f;l <-rri'e.o.l:.relorti u ""rr; pennc'r:\J ? relol\Jr lol nr\.lr.c lr..r( rl,r.lrJla de entrl,ul Ll:n I :d! UNFSCO: I'i Adr'l 'se a$e ii1 tinted oanailor si acoto tr(hui? tdutdt r rediul lui cultu' Exi*i in ptimul rind in zilele roasrc un putenlic curentacela al rl interesuhi pdn ral. care a inlocuit tcrmenul de telerinli vahrii. Valo.rrea sti la baza culturibr li diferenla intfe valofr' ca sciiri de ier arhie r unor priorjlili. acliviliiLi, indelctniciri stiluri' guslui iixate istoric in cutulrc ii 11.rdi1ii, Iegende $i preccpte orale, irnlici si nrarea varietate a cultLrril(Jr Acosl cufen! consiati c' in neLc locuri prccirterr! e aco.d.rla flrltufii r!,'boinic€r ri in rltcle

pagnice. Itiada a fbsr considemta dc un sptendid eseu ca ilusira.ea prn excelenlE a culturii rizboinicc. Drcri sunt peNoane inarmate $i erefsatc ce ucid altj semcni. clo a lof sti in perforlr., rrJ ornuciderii IJr rr/iuDeJ \c pcrL,e..re-J prin .cr n J n,ire cpopee a lunii aDrice. cu ecouri ir afa $i tjtemtrra turopei cu l miteri pani in zilele noastre. Isroria ce se lnvali ti azic in p$inci J).rl istoria corfixntirilor violenle. ONU Si UNESCO Lr;nrreprins o rampanie de dezloltafe a culru i picii. Un congres s-a drut la l\,Ia_ (lid in anul 2000. Si presupunen cA ideea cufturiipicii. inci di Iuzi, s-ar maturiza $i am purea asista la cateva ore de educatie zil_ li. a D"r zece minute oinlr-rn tilrn we.tem -r de a,yr,no in Ltr\ul serii, in care iupra sangeroasi $i mortalE e ]egitimali $i glorifi_ frtla. ar aJunge si $teargi orice efect de iradiere cu principiile picii.

cultuii

riocnesc pentru valori pe care le considere irecoDcjliabile at; c m icoala puterii consideri ci iD ciocnirea de interese oarl]enii \unt in slrre si-$i dca viala sau s-o ia pe a altora. La tetcliziune, r^n dmpul r'uboiului din Bosnia, un Unir (inlelectuat. srudentt) a erctar;ar: ..sunt gata sa mor pentru idenrjtalea mea culrumlA.', CLr prlin dupi. irr :rpaLrut scene de masacrarc recipfoci inrre studenri. i; acesr c;2, ,lisf|cpantele tconomicc. lipsa dc hfani sau pfesiurca poputaliei $i !)rda rasursciornarurale nu sunt chei explicrrrve reLevantc -l nte Conflic|ele idenrilare por Ii numirs qi confiicte cllttiiile. |llr sr"(, cun] spune Hunrington. rizboaic de civitizarie ci ciocniri 11. culturi. Elc meriri o atentic speciali pertru ci oice sircm clc i rrdinlc Si valori. care definesc cuhrra, r,te rcligios, ideotogic, ting1' slrc, oricc sisiem tradilional, evocaror de isrorie, agrAtor de qpc , rirc sc aili in prezenr in ptiri cruplie, anlrn(ind noua famjlie dc rirllicte care intimpini olncnirea la inceput dc miteriu. Snrgurul ' l'.rIJs(J-e,c ou IegJ r ||rle .per- re .\r\ tJor trr.fi,...p ..r( J. rlcr<.ele \ lale ce dct( ni.ra.onflict. ( r..ou,re \onu '., ,h I rlur. .nltliJrele c rtrur,te .Lrnr ,r.h,.Lri,e _r,(,Ir1J, i.,,

.

In alt sens, qcoala valorilor sustine cA oamenii

$i socieriaile se

lr.. s0sccpribile de
(

a

\rllUfa $i coDponcnlele ei nu sunt sjngurete ctcnerre cc ies di. l.rr Intereslrlor vitale, vizibilc. lnisurilbile. Asttet, o rc0rie rtrihuie ' r rflfrcn confliclclor din exccsul de rationalitate (Bnrce BlLeno dc l\lt s(tuit.r). CoDflidelc necesiri preg:tiri, utcutc, org:Lnrzare, care ,i ril rcrlizate, dincolo de orice emolic sau pa\,urLcj oc r nl a c^rrf ri{'ifirlilate cso indelu g incercali. Dacat cinc!u se si|de$e ta l, Nirnrma. Ltn om dispunind de asenrenel RrrL||rc, srind in iiule.r

fi influerlate ti ransformate.

36

Jocuri pe scena lu,nii

3',7

unei matinirii de rizboi ca Pentagonul. plirr dc inli)nnaticieni $i de teoreticieni ai jocurilor. rr putea gisi ci idoea este justiiicati Daca lucrudle dau gre9, sc datoreazi prea medi increderi in posibiliii{ile mliunii ii neglijirji unor factori aparent minori. O alii Scoala spune c[ oamenii se infrunti in lupte din cauza lipsei de ra$onalitate Sf Augustin menliona pintre factorii de genez:i a rizboaielor: picatul originar (deci natura umana). frica omeneasce de moarte' slaba voinF (factori psihologici) $i irabilitatea de a geDdi logic Tema incapacitalii de a gancli este tithrl unei cd4i consacrate de Barbam Ttrchman prcstiei ca sursd a conflictelor (MaJ'{{l Ne} nr'et). Nimeni nu e crulat, de la Papii Rena;terii pena ]a rizboiul din Vietnam Este o tezA ce merilA atenlie; conflictele au toate, in diferite momente $i .ub difefire lorme, eron Je ci'lc.rl }rde. Jlr g"ciire

nu intrlr in joc (limba Si religia pot fi aceleasi). dar traditiile, obiceiurile $i trccutul sunt suficiente pentru a sApa mai adanc falia diferentelor de rdcntildte ri a m"i du$mania. Sa pre.upunem ca do\arut dce\ruiconaprinde $i dimensiunile conflictului se multiplicd. Ta{a, oricat de indeptu1ati, este interesati ile de situalia strategic!" fie de resursele minemle ale regiunii in cauzi. htervine linalld conflictul viu prin rrimiterca de alme $i apoi poale se-Sj faci aparilia ca pacificator Si ocupant. Nu

flict cade pc nfna unui geopoiitician dintr-o lari te4i. Alt bec

se

-

'au Enumerarea faclonlor ce intcrvin in deljcata balanli a

ciii

pa$-

nice qi a cdii violcnle in rezolvarea conflictelol demonsteaza cu pr'isos complexitatea prcbllrmei. Aceasti complcxitate, ca Sr zadar' nica incercare a unei leorii de a redlrce Ia unul sau caliva factori in tregul proces de dezvoltare a unui conlljct, se datorcazi nu numai numnrului rjdjcat de factori ce intervin in silualiile conllictuale in temalionale, ci mai ales faptului ci intrc ei se gdscsc relN{ii de inllu(fri-e rc( ipro.;. rePre/cnlrle in frgtlrr 2 Penlru a ilu$ra influenla reciproci vom lua un caz in car€ sun! implica!] primii factd cilali. Si presupunem ci pe aria rcsMnsi a unui
irib esG aclivat factorul . resrere dentt graJit:d. Ca unnarc a surPlltsului de populatje, io lanl se active.rzii $i iactorul hran4 devenitd insuficien
rcprczcntate de ar la prccara a dbului sunt prea reduse (seu incristenie) pcnlru a salva situalia. Sc activeaza f^crotrl teritoriu' insuficien!, devine subiectul prcienliilor asupm unur care. teitoriu ce apfflinc unui all trib vecin. Egalitaiea intri $ ea in cauz"i, prin dispffitalea bogiliei celor doui lriburi Dar in unele cazuri (hulu si tutsi), rclaliile tradilionale de dominalie in cadrLrl ac€luia$i stat sporesc

aceasti fuaepdtrundere de factori, acest joc al ielelot carc lennini in virsare de sange, mai multi explicafie decft trimiterea lor la gene vjolente ce pot atat de u$or fi atribuite unor populalii ce stau pe primele trepte ale civilizafei? Contlictul ar putea incepe in zona culturald. Altercatie la o serbare sau reuniune, unde o parte se consideri insultati sau umilitd de adversar. Scanteia incepe in mintile oamenilor, in timp ce in cazul anterior ajungea mai drziu acolo. sub formi de incendiu. Acum primii factori activali sunt cultuftli fi psihologici, rationaliratea nu :rju6, totul c emotie puri ti pasiune dezldnluitA. Bilantul victjmelor Doale fi insi acelasi.
se

Iunizedi

ti. Resunele

fii l

rolul aceslui factor de conflict. Slmctura slanrlui (inslitulii, legislalie, administralie, polidcn inteml) este $i ea aciivald, dar ri.spunde negativ. neoferind elenenlele de solule Concomiterl sc aprind 9i alte beculele: rulul liderilor. mellalitatea $i gradul lor de ralionalilalc Ceea ce sc activeazi automa! este factorul cultural. care fumi7c^zi suporturi difedte peniru identitilile rclorilor Difercnta culturali este factor de

exacerbire a conllictului, devenird supofiul nroral al adversjti-tii celor

in ca|zn ii fumizend lisla tuturor confrunlirilor lor ill lrccut si

a

inamiciliei irccoD!-iliablle. Eslc posibil ca alte elenrente ale cltlturii s'r

FjgUra nr.2 Ana za factorialS in originea conftictetor

39

CaPitolul 5

Rizboiul
Isloria atesti o indisolubild relalie inlre statele Sj rezboaiele pe care le au punat. Conflictul interstatal poarti $i numele de rAzboi, jnterintrucat sub aceasti etichetd. a fost fomal recunoscut in viala nalionald ca o stare speciali supuse unor reguli De la Crotius, care a scris primul tratat de drept al picii ti rlzboiului (1625)' dreptul in' temalional nu a incetat se reglemenleze conduita staielor in caz de rizboi, elaborand convenlii ca cele de prolecfe a populaliei civile' eliminarea unor tipuri de alme sau tratamentul prizonierilor- Exista norme in general rcspectate privind modul in care se declare rEzboa iete $i inceteazi relaliile diplomatice fi din alte domenii sau in lelul in carc se declard annistiliul $i se incheie starea de llzboi. Rezboiul rimane ipul cel mai reprczentativ de conflict- Nunarul crescend dc conflicle care nu sunt decl,tratc rizboaie (rizboiul din Vietnam' razjnterstalalc Si boiul din Golf), iaptu] ci multe nu sunl necesannentc
noua tipologie a confliclelor care puie in evidenli lbrme noi ca tero-

Inulti staruinld fi cu mult mai m lfe rezultate decar cea inalreptatd irnpotriva calamitirii create de orn. Cu toate acestea, studiui razboaich a fost o preocupare continui, in speranla gdsirii unor remedii. O abordare a studiuhi rdzboaielor a fost inlreprinsi in domeniul crDlitativ. Catea lui Quincy Wright, Un stu.liu aI rii.boiutui (1916. rcvizuiti in 1965) este o operi clasici. Autorul se ocupi de 278 de t;zboaie ale civilizafiei moderne inrre 1480 Si 1940. pentlu fiecafe rezboi sunt oferite datele de deschidere qi inchidere, nunele I|aiatului de pace, lirile care au parricipat $i data inrririi tor, impdr lirea intre iniliarori Si pi defensive, numirul parricipanlitor faln (lc totalul tirilor din sistem, numarul betiliilor impofiante $i o cla \ilicare in pdvinla caracrerului (balanla putedi, civil, defensiv sau imperjalist). Din secolul al XVIIlea datele sunt completate cu Dunr:rrul combatanlilor $i al victimelor rapoftate 1a totalul populaliei lliribr respective. Altc abordiri statistice pentru endemia rdzboiului pentru omeIire: din cei peste 5500 de ani scurgi de la 3600 i.H., doar 292 de rni au lbst lipsiti de fizboaie (cam 5E); iar in acesr rimp 14531 de
a 3,6 nilioane de oameni. S-a mai fdcut un calcul privitor la curselc de:inarmdri (1656 de ta 650 i.H.). din rlrc doar 16 nu au dus la razboaje (Va). In seria studiilof de acest gen. poare fi cirati $i l,rcl.atea purtatrd fizboi 1816 1965. Un nanual statistic de Dtryid Singer Si

rlrboaie au micinat vierile

rismul nu face mai pulin rclcvant studiul rizboiuluj clasic ca fenomen adanc implantat in istorja societilii umane Europa este continentul rnzboaielor lungi. Timp de aproape patru secole au lost purtale intermitert r6zboaiele europene cu Imperiul Otoman avand ca momente jmpoiante cuceirca Constantinopolului (1453) 9i atacul vienei (1687). Ri7.boiu1 dinlrc Fmnla 9i Anglia (cca- 1346 1453) este numit Rizboiul celor 100 de ani. Unul djn cele mai distrugAtoare a fost R;izboiul d€ 30 de ani (1618-1648). care a luat vielile a circa unei reimi dh populalia Gcrmaniei Capitolul dzboaielor mofldiale este deschis doar de secohl xX, care inlrcduce $i atotnimicitoarca familie de anne dc distxgere in masi (a$a_nunitul ABC: atonice. bacteriologice ii chimice) RiT.boaiele inlrn' pnn nu mirul de victime 9i trecvenF lor, in categoria flageluilor (calamitili. dczastre) la un loc cu cele naturale Ciuma neagri din secolul al XIV-lea inpulineazi cu o htimc populalia E ropei $j Africii de

li

Mch,n1 SmaLI (19'72\. Aceasra cupdnde clasificarea rizboaietor in-

lf

C.iteriile sunr remporale, spatiale, sululul politic al paniciparljlor. populalii. Se lbce disrinclie intre Inrgniludine (luni de r:zboi ale tururor parricipanlitor). severitaie (conbrtanli morli) $i i ensirare (riporul viclimelor faln de dmp,
loLalul populaliei Si roralul lb4elor armare).

r)rice (imperial $i coionial)-

sislemice ale sistenului cenlral Fi a mailor puteri, extra siste-

Analizele sratistice sunt irtreprinse cu speranla identific;rii unor rcgulalitili, frecvenle sau ciclud. Rezultatele nu confilnlii rccste speranle. Nnric semnificaliv nu apare cand exaninezj inrervrlul inue declan$area conflicrelor succesive_ Dar. surprinzilor, irl)are un naxim ce inteNine cu o regularirarc de douizeci de ani {lrrci cilra inceputurilor de conflicte este raportad ltr numirut celor .xislcnle. Chiar cei nefamiliarizali cu sralisticile cunosc pcrioadele
drrc desplrlt primu] rizboi nrondial de al doilea $i acesta dc primele r izc ale Rizboiului rece ca fiind de circa douIr dccenii. Iarit$i face

Nord. Lupta impoliva molimclor a fbsl dusi de onenire cu nult lnai

1453. ia. I-a inceputul secoluiui XX se aflau in slare de competjlie ln mateie de inarmari. Anglia. 1b4a lor a fos! perceputi ca o ameninlare. pana la 25 de bilit S[Ans legar dc conceprul de alianri Si Delipsir din gandirea poce a cahuzit fie declansarea conflictelor. Aceste doue cazuri istorice definesc alianla drept o comunitate de interese. Statele nu lupti singure in conflictele semnificative. fomata in 1949 initial din l2 !nri. lnlocuieste conflictul bilateral cu unul de gruperi sau il extinde la dimensiunile unei regiuni.tcoperir inrregul contir)cnt. in ciuda aparenlelor. Iralia. Mai mulle regularilali in punarea riboarelor )i conceple domhanle inmlnim in modul de purtare Si declan$are a rezboaielor interstatale. Anglia qi Rusia. care a cupdns initial ainturi de TJRSS inc6 tapre !iri. formafi de Franta. con.iiilalli snnl chemali si irlervini. liind de fapt disrusi de revolufiile diD 1848. Este interesant de aflat din ultimii 150 de ani sludiali cuprind 50 de conflicte interstatale $i 43 imoeriale si coloniale.ra unor coalitii irnpolriva Franlei lui Louis at XIV lca li . astfel ca nici una sa nu poate si (lominc pe celelalte. h definirea ideologicE a celor doui aliante ln Rezboiul rcce si mni cu6nd in alianla NATO care subliniazi valorile colnune. Organizalia Trararului Nord Atlantic (NATO). a fost unnatd de Organizalia 'lratatului de la Vanovia (1955). cu un total de 29 de milioane de victime (feri . cermania. In 1566. urmate de alianlele europene impotriva otonunilor de dup. Prima dezminlire a criteriului similaddlii sau comunitilii de valori o produce Franla prin stabilirea unor inlelegeri cu Poata Otomani. In iimpul Rezboiului rece. din Spania pan6 in Rusia. in cursul lo. a sta litici . antagonism care a dus la primul rAzboi mondial. mr. Balanla puterii a tinr(lionar l(rn iD ir . din populalia globului. Au exis tat cruciade lntle 1096 $i 1270. de asemdnare sau inrudire Aceasti caractensticd a alianlei s-a menljnut pan. fie incci:area de a le t)rcveni este principiul balantei puterij. RaTtroaiele na Aliantel€ sunt primul concept care se impune. rntrcnand 33 de state. rclatjilc inlre puterilc europene sunt bazate pe acesr prjncipiu. FlaDla a infruntat $ase coalilii succesive ale statelor europene. Este idenrificabili in relaliile dintre cetdjite grccc$li si rnai tarziu dinife cetnlile ilaliere. gurarea unui echilibru inire naliuni. pJlere prolerlan!a ce lupla impotriva puterilor cetolice in Razboiul de 30 dl} ani.Ultjnla. In 1536. cu un scop definit Si de prevenire a rEzboaielor.. Austria) $i Antanta. producand lira in6rziere alianle opuse. Este de asemenea un element de notat constatarca ca inlre In!ing:ilon )i in\insi nu 2pdJe un avdnldi connant oenlru primii ca propo(ie de mo4i. Imperiul Rus. Dimensiunea lui a intrecut pe cea a primului dzboi mondia| a cuprins 72 de state rvard 807. in Europa: alianla Pltterilor Centrale (Gemania. care pan6 ta u ne au fbrmat cu SUA Alianla Nord-Arlandca. conceputd caun mjjloc de stivilire a expansiunii sovietice.ivili). Ilalia $i Japonia) au inceput ocuparea unor teri ce se bucurau de proteclie din partea Angliei $i Franlei. iorm ciruia cand un nrelnbN a1 acesrei conuDireli incllci un acord I)oleoniene au durat peste un deceniu $i au. cu o populalie de peste un miliard de locuirori. nu este mai razboinici decat alte arii ale globului occi$i cn in uldmii 150 de ani sunt mai pulne conflicte in Europa cd rizboaiele dental6 decar in alte r€giuni. in rcprimdrc. Studiul mai aratA ce Europa. Ideea de alianln implica o comuni_ tate de idei a celor ce se aliaza. Dar o datA consiituite. Ele se asiglrra de aliali. victorioasi. Ultima s-a dizolvar in 1990. Prima alianlA mare a mileniului II a fost aceea a cre$tinitnlii impotiva ocupanfilor locurilor sfinte. capi tula!iile cuprinJeau acorduli de coren si acceprau exerji(drea unei junsdiclii proprii prin consulii francezi asupra cetilenilor france^zi in Turcia. cea]a]la a fosr menhnuta cu orienttri $i furclioniri noi Si nlerit.re alianla 5rabililJ de ea cu Stredra. Ideea lui de baza este asi. iniliatodi ci$dgd in ?07o din razboaiele interstatale si au mai puline pierderi in 80Eo din cazrri. peste capul puterilor creftine din Europa.cdilor libera e 5 na!ion-li\re. A doua ieqire dnr renduri a Franlei e. in schimb. aliantele au fost concepute ca forme de luptd impotriva uneia sau tnai multor puteri cu preteniii de expansiune $i donrinatie. Dupn Vdrel (1758). Teorelic. care renun{a astfel la aplicarea sistcmul ei juridic. ceea ce ii un oryanism permanent din care au iacut pate Imperiul llabsburgic. AIiaDta s-a rrJnife\rlr mdr ale.40 Jocuri pe scena luhiii 11 parte djn folclor afirmalia cd rizboaiele lncep prindvara $1 toamia' mai degrabi decat vara fi iama. Sultanul Selim le relnnoie$te pentru Franla si :rbia in 1583 Anglia obline un tratat sirnilar. La inceputul celui de-a1 doilea rizboi mondial. puterile Axei (Germaria. spre deosebire de comunitatea $i inrudirea de credinF O alianlA imponant5 a fost convenita inlre puterile care au luP tar imDotriva iui NaDoleon: Sfenta i'liantn (1815).

. Tdrile niembre vor nenline conlingerrlc fi inlesn in pe baza unor acorduri. asi stelrli 6. Sistemul pentru care SUA a ardtat in doud imprcjuriri istodce siDpatic $i penrru iDstitulionalizarea caruia a mjljtat a fost sistemul de sccudtate colectivi. Consiliul se adreseazi pidilor irreresate penlru acloptarea cte rrilsuriprovizorii. 5.lerau neinlelep!.42 Jocuri pe scena lu ti lui Napoleon. pentru a putea inte eni atunci cand echilibrul este pe cale de a fi rupt.iritii colcclive. .opunerea f4e de oLice putere singura sau a unui grup care ar ceuta si_$i folo s$scA fo4a pentru a tipsi alte 16rj europene de llbertatea $i indeSpre deosebirc de lr Arglia. Poate (daci cele ante. 1945). care concepuse ircest orgarlism. . care. nici de o coalilie sau de inter venfa uner puten ciue se pune la dispozilia luptei impotriva agre_ sorului.si ne nnplic6m noi intjre.ri de jocurile de pulerc caraclcristice Europei S1 care consi.. l. ca lrnnare a luptei republicani lor impotriva lui Wilson. in vicisitLrdinile ordinare alc politicilor ei (curopenc). Nicolson line si combati ideea simplificatoare ca aceastd politici a constal tn orsanizarea contjnue de coalilii impotriva oric?i{ui aspirant la rangul . menire si . iar cel de-al doilea ridoi mondi o lnnormirrtcazi defjnitiv_ La sfar$irul acesrui rizboi ins:i. dupi primul rezboi nrondial..tecvatc) inrreprmde acli ilitare cu fbftp aeriene.. Poaie dccide misuri pe care le cere tuuror membrilor. Disraeli sau Gladslone lntil nesti referin-te curente ]a ideea de a pdstra djstanlele fa15 de pi4ile in conflict. 2. Ilalia $i Japonja." I.rlii rcu$esc si creeze o nox: organizalje irtemationatb ciidiin t)c prjncipiul secu.. maritime fi teresre (dar gi denroDstLa. agresivi a unor srare Dembte ca (icnnania. lfi sau blocade). s sceptibil5 sd deviM un beneficiar unilateral al declinului Imperiului Otoman Notand ci . in cursul unei vieli de om.l Si caracteristica vechii ordini a fosl acel lucru inslabil pe care ne-xm obiSnuit si. a Inovocat de doue ori omenidi suferinre nespuse". R?izboiul Crimeei (1853-1856). Sistemul securitidi colecrive descrjs in capiroht Vll rt Carlei fsle in linii mai urmatorul: L ConsiliLrl de Securitatc rccorrandii sau horiri$le misuri iD ca vjolini pllcii.izbavcasci generaliile viiroare de flagelul rizboiullri.. Toji menbrii ONU se obtigi sn puni Ia dispoztlia Consiliului tnrl sanctiuniloreconornice.ti verdictul pretedinlelui Wilson in 1918:. lovi_ lura r-a lbst dati prin poiirica.e putere supreme Si ci de fapt sensul priocipal este .. pfeiedintele J Q A(larns nr I821: . a fosr Liga Nalunilor.Oriunde stindardul libcriilii {ii nrdepcndeD(ei a li)sl s r !a 1l desfiiLrrat ircolo va fi irinra Amcricii.-l \n:m\m bdlunla puter".l' un hcru in care balanla a ibst delenninati de sabia aruncata intr-o parte sau alta a eii o baianli care a fosi delernrinati de echilih l instabil al inlere selor colnPetitive.sA aceste tbmle de solidarirate.te d. Tara care a pus principiul in centrul politicii ei exteme a fost firi indoiatd Anglia Cend cite$ti corespondenla reginel Victoria cu mini$trii sai Palmerston. al unui acr de agresiune sau at unei ameninliri ^11 |lnporfiva picii.motivul conslant sau principiul care slrnbare prin intreaga politici externi obmani este halanla puterii".e armate. Aceastb rraditie a cipetal irse reput Si o dimensiune aciivd. rrr tate fbft. cu co binaliile ofdinare si coliziunile de prictenie sau inamicilie Situalia noastri detalatl ii distanla nc invild $i ne indreptilesc si ufnin uD curs difed!". lnolivrlia consti ilr tradilia misiL'nar' enunlati d. prima iDcercare. Kissinger.l( Secu 4. 26 r"nic. ci de totalitarea ldrilor legate printr-un pact colectiv. imperfecte. soldalii aliali.. de pildn' e construit ca o coalilie eufopeani ce line in lrau Rusia. SUA a repudiat oficial balanla pule- rii.'nr un nomenl al istoricj sale America n'a parlicipat la un sistcm nici dc balarln a puteii. nrerglnd pena la dreplul uniiateral de intenenlie in siruatiile in care pincjpiile libetdtii fi dreprurile omui i sunt incitcale. Dupi mai pufin de douA decenii de existenF.ioare sunr ina.'Ei. Ea a fosr slabiti de la incepur prin neaderarea SUA." Deti cele doui inlcrvenlii alc SUA dc paiea ali4ilor in c. l{oosevelr fi ali. excluzard posibilitatea ca America . (Cara ONU. Acest sistem constA in garantarsr securiti_ lii nu de citre llecare stat in pane.le doui rdzboaie mondialc au toalc simplomele unor acliuni ce au schjnbat balanla de forla a cebr doul taberc dupA doi ani de expectalivi neLrtrd.. birecu!Arrt terr li rrgiiciunile ei " AdaDs se oprise meargi pcsle horare in ciutarca unor monftri pe carc sar_i dis lrugi". in Ditomdq' e categoflc. Aceasii pozilie se inscrie de altlel in rcpulsia pirinlilor fondatori aj SUA fa. n lionate dc tbfle ae- . prin legitun allificiale. carantinei sau boicotului. au luptat sa scape dc ordinea veche $i sa stabileascd una noud' iar cenlr.

De$i s-a licut o apropiere intre cels doui balanle. Pentru cei ce fblcloric cred cd marenaiica oste o $tijnli a cantiiiitii $i nu a struclurilor. Dispoziliile de mai sus nu aduc atingere dreprului inerent de autoapfuare individualA sau colectivi.. cire e primul oln in spaliu sau primul om pe iune fEceau l)r'1e diD acest joc complex. incat si anu]cze posibilitrtea de riposte a cele ilalte pa4i? tsalanla terorii apirea dir nolr: calculele ardiau ci nrci una din pi4i nlr .\emen<r lr un nr\eldeoseb oe irnD. l.le?re a rjun. dar penlN mai mult de o generalie ameninlarea lui a tbst o realitate palpabild. ci pe un teritoriu in disputa (Europa. este expresia preocupirilor teoretice a balanlei nucleare.nantE. cu inlrarea eventMle a reprezentanlilor unor liri membre 8. car€ a dat profilul bipolar al lumii politice limp de decenii' nu poale fi despnns de cel maj jnrpoflanl proces din domeniul armamentu lui: arncle nucleare fi cursa lor fieneticd..itoare pentru tcrli decat obicctivele celeilalte pi4i? Puterea nucleari nu poate rachetele. la co lictul lncheiatin |953 Penlru unneioarelc patru decenii.epr sodul nucleal'. dificultatea de a dislinge inrre amenintare reali Si cacjair. Ea consta nu in apiicarea primei loviru. numil li rAzboiul ideologic al celor doui tabere.jului nuclear. Ea poare fi utiiizatd in stare de baianta in combinalie cu purerca politice numai ca ameninlare. al su^perPuterilor de a n rccurge la alme nucleare in nicio imprcjrrare.caprrciktca dePliDA a prlmei loviluri". alituri de descuraja. u un purenriJl cgdl de a In\ inge pe ceatatri yi .e (deterrent). ca ame nortarc a unei sancliuni devastatoare. ulcul grcsit sau eroar€. De aici acordul ne scris. analiza e maj deta$ali. iar inilierea lui insemna sinucider. Astfel perceplia subiectivi a unei situalii a devenit ruproape tot atet de importanti ca ti compararea obiectivd a capaci larlilor. Demonstratia capacitdiii nu_ . a puterii $i a celei nuclcare. dc erplo.? e\perimentale $i nurerea lor.t elactuarea ci rinriinea o caprcil. pentru simplul fapt cd ambele se refereau ia doui p:r1l in stare. numarl. s-au alirurat alti termeni cheie ca intcr(ie $i credibilitate.rL. constand din confruntarea ostili a doui tabere $i a do i alianlc conduse de SUA $i rcspectiv URSS.lispunea dc . Acordand rolul de eminenld Consiliului dc Securitate care lunclioneazA pe baza unanimitilii madlor puteri. care declanFazi o cursi paraleli.laritaie.rliului Lle securildre sau rcpre/er'tanlilor). fie ea precare $i provizorie. Sistemul securitdlii colective a du1at mai pulin dccat cel al Ligji Naliunilor Unire. Ea a intro(lus tenrcnl noi. Faptul ci facrorul subiectiv poate fi (lcslabilizator (ideea superioririlii proprii sau a shbiciunii celuikrlt). fdcute in umbra balantei teorii apli. de pildd.Jocni p. fantaj ce pot fi transfomate in constrangere. va fi o surpriza si afle iD sine . sistemul intemalional tuncli oneazii sub a$a-rumita balantl a terorii. Scenariui care i-a nelini$iit pe europeni a fosr o rafinare a balanlei temrii Si a Santa.ta (rlrrt) au dlrs la preocupid Doi legate de rizboiut prin accident.i Si a ripostej Nupra ariei inamicului. scetn lwhn 7. unde NATO se temea de o olensivi conventionaE a URSS). iaf echilibrul balanlei de pulere nu rja conllictelor nu a fost investit un efbt |eoreric in limbai matematic (leoria jocurilor) mai marc ca in cazul strategiilor nucleare. Nu. diferenlele iotre ele sunt considerabile.rtc rezidualA a cehilaLt adjd nodifica realilili reriroriale. sislemul a fost paralizat o date cu izbucnirea Rdzboiului rece. Sistcmul alianlclor esle simpli{ic. izbucnea rdzboiul din Coreea' iar intr-un accident procedurat (absen!. srncliune. Ea era importanti pentru te4i care se inrrebau cine va stdca echilibrul Si va deveni ca$igator in caz de conflict $i daci acesta are ambitii hegemonice maj mari $i mai ameninl. ONU i$i imprumuta numele uneia din plrli. dar aplicat cu sfinlenie.Echitibrul clasic se rcferea la doui oirti .l de salelili I nsali. in 1950. rl. spectaculari' avand ca lemi spaliul extraterestru De ce al trcilea rEzboi mondial nu a avut loc? in retrospectjva anilor. Se infiinteazn un comitcl de siat nrajof al Consiliului de Secu riiate care stabile$te planul mjlilar (compus din $e1ii statelor maiorc de a produce daune inacceptabile penlru atacator_ NiciodatA in isto- rl< menbrilor permanenli ri con. bdlanB cire ar fi conrinuat ca inainre de . Lle. Aliluri de perceptie. Strategia conjlictului.{ penn la bipc.t.r-i . In lcnnenii militari problen1a se punea in tefmcnii lovitttii preveDlive Putea prima lovitLtra sn fie de asemenca nalul.chimba .r URSS de la gedinla Consiliului dc Secu tale Si votul Adundrii Generalc). pan6 la misurile luate de Consiliul de Securilate. unde prima loviture $i riposla ar fi fost urmale de incetarea ostilitililor $i de o pauzi de reflecfie. Remarcabila cate a lui Schelling. la oropdile arii.riurul leritorial. In. de echilibru. Unn din raliuni a fost brlanfa terorii Fiecare parte a ezitat si rccurgi Ia arme atonice din cauza iiicii de reFcsrlii Riz boiul nuclear era echivalat cu un cataclism devasutor pcntru inlre gul glob. adice dup.a ele se adaugh vectofi' Rizboiul rece.

rece" (rezboi potenlial. renunla la acordul antibalistic . in tinp ce Anlanra subesrima violenla Dublei Alianle (s>r). uru$ciov a con_ ceput clar nlvclul confruntiii. ogiindird $i in rimput crizei. balanla funclioneazi ca descuraJare. tunuri Si rezeNe de hrani. in momeDtul in carc delinitorii armei alomice nu mai posedn ccrtificat de ralionalilale (regimuri bxzate pe mitologii sau conducitori dezechiiibrali.. circa doui siptimani in al doilea). SUA. Daci ir prinul caz cra suficient si numefi reginente. acordut relr. carc au corliin at si aiba propiile reaclii nerrmonjzale cu djalc. concepte foarte prcluite de citre $coala Fiqura nr. oglindile ti in disciplina gestiunii crizelor (ctisis tnanaBenent). decide") vom da doui exemple. la armele antiracheti. Analiza noreazi ci in l9l4 conducilorii Dublei Alianle (cermania $i Austro-Ungaria) aveau o foliticimai inclinatd spre violenti dccat membrji Ariantei (Angtia.lgcrir fachctelor a losl ficul inainte de consultarea cubanezilor.i. Rusia). Acest gest se cite$te astfe| mi las expus la lovitura ta nuclearn ca si-li dovedesc c. tcrmenul de crizi esle atribuit momenteior cfitice in care cursul pa$ic este pe punctul de a 1i oprit. ceea ce nu s-a produs in criza declan$aioare a primului razboi mordial. Richard Brody Si Rober Norrh au publicar uD studiu in crrc apllci.a compodanenraljsd (behavioristi).bcun pe scena luDtii 41 d balanla clasicd se exprimi mai ales cantitativ. este atiit de importantl incet face obiectul distinct al unor studii 9i in cercari de teoretizare.rare pierd credibilitatea ce nu vreau sd recurg la lovitura pnn surprindere fi pol fi suspeclat de intenli agresive. in lumina tebDologiilor avansate de care dispun $i a factorilor slructu rali ai sislemufui lor militar. Metoda utilizad esre aratatd de o schemd in care variabilele sunt stimulii $i rcactiile.gul pfmclpal intre SUA $i URSS.. scoland dir ccualie pe cnbanezi. Dubla Alianti supraestima niveiul violentei acliunilor Anranrei (r>S). echilibrul se rupe $i confliclul este in pragul exploziei. Asrfel. Spre deosebire de ljderii gefmani. Astezi. Perioada dc crizi. poate aplica daune inacceptabile. lpoteza de bazi a lunclionerii balanlei nucleare a lbst raljonalitalca pdrtjlor. inslalarea racheteior sovietice in Cuba) $i anlrenau alianlele lor cu numeroase alre lfui. codul linrbajulul public $i al mesajelor ii fiecare a cultivat acesle lrasiuri la oponent. in retatia infte S r $i (actiuDea unei ptuti $i perceplia ei) a exjsiat o asimetrie. Alrc dilerenle pot li fi cePe cu acuralete acliunile adversarului $i a reactiona adecvat: daci . primul din prina jumerab a secolului XX (producerea rezboiului convcnlional) $i al doilea din a (loua jumatate a sa (evitarea rdzboiutuj nuclear)_ Trei autori Ole llosti.rceeaii schemi pentru analiza crizei legat. care in ciuda argunentelor coplesitoare in favoarea conlliciului violent mai menlinc o urmi de speranl. Crizele se petrec intr un timp relativ scuft (o hnA in primul caz. in timp ce consr derentele balanlei nuclcare au limbaj logic sar de cerce|iri opcralronale.iocului. dar neactivat) il reprezintA mAsura aparent paradoxali a acordului celor douE mad puteri mrcleare de a renunla la sistemele defensive. sensul rcal al mi$cerilor. Cea mai micd abatcrc putea duce ia cataclismul univcrsal prin eroare sau calcul grcsit.3 Schema de anatza a crize or in criza cubaDezi sc distinge un mafe efort al parllor in a per Divelui dc violenl: dininua in acliunile adversarutui perceplia cofecta mnfea actiunile de rispuns cu eftcl pozjtjv li diminua pc cele negative. sistede sociale jnstabile Si lipsa de control asupra propriilor depoziie de aflne). Daci construiesc un sistem de ap. fiind in posesia unor tehnologii noi.iii internalionaie Si a menlinerii razboiului in stadiul . Exemplul cel mai elocvent al efectului balanlei asupra compotamenlului principalilor actori ai vie. Anbele s au striduit sA demonstreze cA inFleg ni zele $i regulile . de inceperea pfnnuhi rizboi mondial (1914) $i a crizei cubareze (1962). Irrantr.i reinuoduc scutul nuclcarpentru a se apiira in noilc condilii fi fali de noile amen liriin perioadele care preced izbucnirea conflictelor ii in funcliona rea balan{elor. Am bele crau provocate de evenimeDte sfidabare la adresa unei mari puten intf-o tarA micd (asasinarea principelui Franz Ferdinand de Habsburg in Serbia. jocul balanlei picrde din rafiDanenlul sin. Pentru a iDlclcgc mecanismul conplicat $i greulalea de a rezolva o criTa (cuviDt ce derivar din grecescul .. incerc:rile de solulionare e$ueazi. in al doilea intrebarea era daci fo4ele unei pdrtj sunt invulnenbile la o contralovituri fi dace vreuna din elc.

problemele razbojul i sunl obieciul unei ramuri a dreprului inlemalional chenat si stabileasci nonne privind rizboiul. rjmp de pahu decenii. lnnlilor. o aulorilate de referinF Chid'dac5 duloritatea sa era erodati din cauza Rdzboiului rece. in care cel putin un ultimatum i fost redactat ca sd nu poata fi executat.'?). nici una calculat[ s6-l umileasce ln mod FaF de ace\te conclu/ii ale nudiului nui eqle de adAugat cd rn 1914 nu erisla un arbi!-u.i2.lrer' ale cirei Ie' lau so\iericilor. Cand lmprratul Rusiei a cerut o modificate a planului. Maturizarea (evolutia lenti). nor nic privind declararea $i pornirea rizboiului $i tjnitarea condiliitor . nu a exisut nici o ce_ rere De care Dremierul sovietic sb nu o hteleagE' nici una pe care sa nu o poattr diuce la capbt. confonn unui angajanrcnt luat ln cadrul soluliei. iar Kaiserul s-a lovit de opozilia lui Mollle inlr-o incercare asemaLiraloare lncidentele au iltrat ln folctor sub enuntul absurd ce .ti in Turciil a fosl lacit recLrnoscut 9i simetria cerute de balante a fost rcstaurati Rachetele au fosl rctrase idre pentru solulia definitiv!. llc de a le prevcni. negociere. rin.r6zboiul mondial a inceput din cauza re. voinja populara sau dreprurj istodce). Existe ti alte incercarj de reorerizare a lnceperii conflicteior. adnirat \2 i\lrclie Denlru fermilalea $ D:. recufsul la te4i. autonrl 6e face ecoul metodelor vechii $coli francezer . . spre deosebire de iigiditatea manifestatA in planuriie de mobilizare din 1914. I sisrcmului intemaljo nriconstruit din slate. nelncredeiea ti targuiala). gocierii finale. In cartea sa intitulattr 7or. ci ca pdm gest al destinderii situaljei a trebuil si accepte srmplu scnsoarei prin carc Secretarul General U Thant le invita sd opreasca misunl. Astfel este menlionat rolul informaliei corecle in cnza cubareza. care esie admis. Consiliul de Securiprctate a devenit arena publici a confruntarii' unde ambele p6(i ili inplicare cnre a fumizat fi solulia formali zentau argumentele. in afar6 de izbucnirea conflictelor. Desi in ambele sjtuatii ameninfdrile au existat. Cele don: abordiri au avut o crolulie pafalcti. anularea de c6tre URSS a initiativei de a plasa rachete in Cuba fi retragerea lor a dat cfutig de cauzi lui Kennedy.. i. Duroseile. Prin crorius. . imparte conflictele in conflicte neteritoriale (cu motivaiii economice. 'a revrnii la conlr(le l' nego'rerr' Evident.ecinetatea ej imedi. aele doui pi4i nu a trebuit si cedeze una in fala celeilaltc. nu trebuie sa dea ceva contra unui sentiment. ideohgice sau de puiere) Si conflicte teritoriale (cu acelea$i motivalii plus motivafia naFonala. empire finia.Astfel scriu aulo' di. Decla!$area se face pe urmdtoarele c6i: L Prin decizie (cea mai apropiari de un proces ralional). Duroselle se referA (loar la conflictele ce intervin in relaliiie intre state.in rc/ullarrrl final e\i'tli ir o de cefinlele bxla.. Dar mai a1es." Jus in bello Si i s dd bell&m. In privinta ne. lil'r erau relansate cu predileclie la inchcierex r)rIlllor conflic(r. 2. 5i unut $i rlLul se adresau statelor mai ales dupi cristrlizarea la Wesifalia (1648). de pilde. imbogadnd in fcrciidle de a linrita fie devastddlc inzboaielor. Un mare numrr de planuri cu grade diferite de violenrn' diferite de versiunea uzului viole4ei nelimitate' au existat in 1962. 3. care pun mai pulin prel pe perceptie.i cxperienra oanrcnilor era inci proaspiilii. Prin ocazie (JRSS fall de Polonia ln 1939). etnic!.Ar trebui se fie o reFtA imperativE pelltru State. generalii au obiectat spunand cd acest lucru este imposibil. spre deosebi(e de situalia dfu 1914.le escaladarc t. care fac obiectul dreptului in razboi (lirr i bello) . la sfer$itul Rnzboiului de 30 de ani.pectului pentru orarul cailor lerale SensibilitaLia penru potilia dd\erqrului I fost 9j ea pre/enni in 1962' manitestata in gnja de a-i oferi ponile de ieSire . Prin repercusiune (SUA lupta cu Spania pentru hdependenla Cubei ti ca$tiga Filipinele)l 4. ln opcra lui Grorius se face distinclia ce Si-a menlinut valabilirarea de a lungul secolclor inrre cele doui capitole: L nomle pdvind conduila pillilor in cursul rdzboiului iii limirarea erccselor. justificat sau legilim (lrr dl r€lt&. cruzimjlor qi efectetor asupra necomba.48 Jouri pe scena lunii 49 ele relevante pentnr o crizd scapate de sub control $i alta gesiionata cu succes. riposta) soluJia sa (condiiii ti a crizei. in criza cubaneza s-a fdcut o distinclie intre amenintAri $i acliuni' ambele plnli abliDandu-se de Ia acliuni violente hlexibilitatea dezvaluie un alt contrast intre cele dou6 situalii . Era o ^ Inulla publicitate. ca dciodate sd nu cedeze nimic conta nimic $i mai precis c.. el trateaza ti strategia ti tactica conflictului (atleptare. SUA nu a intreprins acliuni militare imporriva Cubei. Ll eqe IUmi/al suli au constituit marele test de rationalitate a pi4ilor' Argumenlul iovietic care nu vedea'in instalarea rachetelor in aproprierea gran' telor SUA decat un gest de simetrie fa15 de rachetele americane din ..

Ccca ce este ingrijoriror cste unilareralisn l proctanat cle rnele putei ce invoci impefativll asiguririi secu tilii lor. ca in Indonezia. ciileEoria fiind lSrgiti cu .50 Jo. au ficut p. peni la urnli au fos! scoase din arsenale anumite tipuri extren de letale. pcnlru instaurarea democratiei. Cambodgia. defi !c ca . .' ttrdecrt pF ro'rLl pretcdrnte rl lt'go'l:r\rt'r' Milo' se'i. Irak' Liban de pcste lot in 5i i'. in fala unei ameninliri viiloare.perseculiile pe notive nelimitate la o rasiale sau rcligioase".iug l colonial sau ceie legitimate de nevoia apdririi au rkr Sf.rizboiul preventiv'. pu$tile sarr tunurile).preenpdvi" imporriva uDei amenirFri iminenre.e/lunr constau in planificarea' pregdtirea' inilicrea ti purtarea unui rilzboi de agresiune sau a unui rizboj carc incalcA trata_ telc intemalionaie. aqa cum s a incercat la momenlul aparjliei lor. vcnlra umanitd]i" in cazurjle unei primejdii mari a suprrvietuirii ||nof populajii..r'rf . La inceputul secolului )O(I se produce cel mai senmificativ rede a scoate rizboiul din viala omenirii p n inrern cerea totald. Pentm a cupinde 9i actele peric'adi de rizboi $i care Pol ti lndreptate impolriva propner po- ' cruit drun ir dr€ptul internalional ln orer(r. paralel i'l| nesocohrea rolullri insritutiilor sau dreprului inrcrnalionat incLn: t!)rar in tralate qi conl'cutii. ext. Ln. Dimpotriva. Dupa experjenla lrjstd a primului fizboi mondial. al cxlerninirii in masi uciderea celor cinci niliotme de evrei in timpul celui de al doilca razboi mondial. Cele ctrsice sunr rnzboiul just.cimi.qceasla pieocupare tla vitura . Aceasti a doua categorie (in b€lld a fbsi dezvoltati cel politice' mai nrrlt. S-ar purea spuDe ci . Tratamentul prizonierilor si soarta populaFilor au fost amelioratc Dfin actiunile Crucji Ro$ii $j a Semilunii Ro$n' Moneniul de cotjturi in lurisdiclja internalionali a fbst Procein cel de al sLrl de la Niirnbelg.. If .!iun(a/a ld Hdg:' fnbun:rlrrl rnfnrri\a'r'rnelof 'urL13 i'.'"r'"... Tribunalul de la Niimberg a a) . slrnt uflaie Poven alc corlsi idi. sub forne vagi inelicienle. lo- ful al incercirilor tmpasul cste $i nlri gra! rrlunci cilrd rbordlD drtptul la r5z' l){ri.i/hoxrelrr du f.. noul secol se proclama . nu au fost inter?ise nici armele ce ucideau la distanta (arbaleta. 9i b) crimele impoiriva umanite'tii. impo rriva interdicliei iDitialc a credinlei lor $i rizboiut de autoapjirare. cum ar l)cntm .Jizboinic.uti pc scena turut 5l pud dc amle noi au fost vizate. instituliile creare penlru durabili. gazele nu au fost folosite in ccl de-al doilea.rninare !i alte actc inumane comise impotriva populaiiei civile". dupa irfiengerea Gernrniei fasciste ln cc DfiLe:re iu. ir car€ docrrinc noi cfeeazi cel mai larg teren de lc ltrrrrrrc a fezboiului Si a rccurgerii la foai $i in carc increderea in r'r'lodele palnice Si negocieri a atjns pragul mininal..r$i ineficicnlj jDte[icerea rizboiului.-'ti rnc' nLrna. defini! sfar$itul celor doui razboaie mondiaie. Afganistan.'i . fi :. Augustin pentru a pemite crefrirritor si poarre sabie.'rr t{$cndd iJoccr pc luroli !'<nociLlJru Pron"niile victl' rcestor ilnensc dezastfe umane nuilarand pestc un nilion de alind ca prorotip Dre fiecare.. Dc secolc exilti fercstle pcrrlru rcccplrr-cir roclrrgerii la fortn $i . ptrce judecat crimi doilea rizboi mondial.i lr climinarea recursului la fofli.r.lrcnrrca a pilit skamb in acest secol.lci umanitarlii. sau a cclor presupuse cd sprijini sau incurajcazi rcrorjslrLrl. Itwanda. pus de la inccpul sub sem uLl lui Marte.crime impolriva pi_ nalii dc rizboj din cele doue Perspective: cij" (dd .i... Liga Naliunjlor $i ONU. inrervcntii pentru Ll)piedicarea prolifcririi armelor de disrrugcre in nlasi $VsaLr im_ tr('lrila uror regimud dictatoriaie.in bPttn elonrrrile uc a drmrnua'rierinlele r.e ue mrr nrrl succe' Dc). tlogresul realizal prin incadrarea legislalivi nu aconcrirea i stiturionals a crnnclof impotil'a populaliei civile estJnrsi conijnnit de sLrierinlcle indufate dc oalncnii nevinovali ce au pierrl in rccenlcle fizboaie din Italcxni. rrfc dc sub.. l.l i. sau a unor tiri falirc sau neguv( mabile.lrlimarea lui se face prin doctrinc noi_ Astfel csle scos din vechea rccuzitn .lculpcl rec<nl pe loq u trrcreJinle rl Iil'eriei Tr\lor' inUun.inter. Brori imense sunt comise plin dcciziile |rsllte la bunul plac al lirilor care abuzeazi de puterca lor uilitari ir upacrlatea lor de a iDierveni pe plen gtobal. nrulle li r tfireprindedi rizboiului.. r. Rezboaicle juste ca ccle de elibe.rlcstnra sau de victimele alacuilof Lsrofis(c .

CoDsiderAnd cultura ca loc al valorilor proprii. obi_ cerun. . tradilii. tranjferdbile. nobil_ti umanist se impaci greu cu aceasd descoperire a orginii culturale a conflictelor. cultura deslrami in vetnica ni$care ondulatorie a cfedinlclorO dati ce a dispnrut temeiul idenlittlii comuDe. care se adreseazi tuturor gnrpudlor indiferent de ceea ce ar putca sd le despani pe planul cultural al crcdinlclor specifice.stei conslruclii cra generata de caraclerul ei ideologic. (onnrc 1cr vemt du$man ireductjbil..a/.. ca l. Aceasre incercare de a preciza termenii nu este superflui i. Aceea era o identilate iAuote pentru promovarea unor interese comune lnand de rcsoftul civilizaliei. Per sonalitatea iugoslava eta lcgati de mendria iniliatorilor mi$cirii de nealiiicrc." Ar fi puiut la fel Lle bine si adauge . Aici i)r g?r\e$le e\pre. iotiuJre In e\ercilxrea rccster pulen. membru al grupului rival. cu loznrcile separirii tnlii de gnrp.?. lrc identrlare.Llruri. Motivele apa(in de obicei sferei polirjce $i cconomice $i r)Lr sunr€molionale. aI credinlelor. Prcieclul unificator in cazul lugoslaviei ii al alior !!ri cra consnuirea uDei societali prosperc si egatlare.. pe cat de puternjc este liantul in interiorul iumUlitddi rcga\itc. in contrd. dis_ (r. care dau tresarurile specifice ale unei colectivitati $i oferi rndivizilor elemenrele unei identiril proprii.cfrcgaljei fi la limiu a .l cu civili. care e. cu cele etnice $icu cele ideologice. Vulnerabilitatea ace. Declaralia.dl.ote ijr R$Jrdr.du cJrca. vecina cu genocidul.Si mo)lenirr cpecitice. crate coollicte culturale.pan pe oameri. care cie.politicieni. fre cuhurale.irir' errr.rJdiriilo. omul care lnpti este anirnal dc un crez. desp. In interviltl luat in fala camerei TV.Sunt gatr sA mor penfu identilatea mea cullurali. in sensul citirii proprii al istoiei. Incercarib de a construi ci vilizalie pe cultur: dau gres. (onflrctelede tipuj celui descricpol fi con\id. panid . gherilelor. e :r rnteraclrunea po\ibiu cu gruput pun. intrucar religia. tandrul combatant in conflictul bosniac declara: . credinle. II| rcc.rui.insi din cete pesre t20 cle definjlii din sludiile de specialitate. cu accLli ir. de_ li Pcnhu noua categorie a confliclelor care se manifest:i in proljfe rrrea r.e cu ccle lingvistice.d 0o nanri_dc conf.te singLrlara. .'.Dorrtof al cLno)ljnrelor unr\ersdle. linba. Identilalea veche de ceiilean a] unci republici federative $i a pierdut conplet sensul. carc de obicei nu mor ca lupritorii de rind_ Ralilnile Lrlrlr.rl apiririi Capitolul 6 Conflicte identitare in orice conllict. conlennd lrec. o idenrilale. aplicabile pene lot. cu o incarclturi emolionali atat de putemici incat sA poatd fi adus:l la incandescenli $i transfonnafA in uri fa. aceqti. a . revolrelor.doaielor civilc. Cultura acoperd vasrul cnnp de activi_ latc umani dominat de linlbi. de consiruire a noii ordini capabile si conduci lumea a treia spre dczvollare $i de indcpcndenli proprie in laport cu marile pureri ii cu blocurile. ideologia aparrin sferei culturale.cr'' arm1|a rirnp Je \e.. valori.cre.rui grup.td de inamic si in dorinla de a'l disixge. fr eco||ornice conduc la. Motivele nu sunl identice cu creznrile qi lozincile pirlilor in conUic!.ia e\lrema propen(runea izolirii. pe alal Je nesocotjle ri intreruple sunt lcgaru_ r. rrbnr J.onceptLrl de purerc e\ercirala de . aceea a grupului ctnic sau rcljgios. Cultura intervine inlulLlFduni la plu. Maj prcmitea $i dcmnitatea ata$atar oetileniei irgosiave priDjucarea unui rol reDalcabil pe sccna internaliomia.l .ali . terorismului. rA masa inecati in noianul dc $tiri al ostilitililor. cum ar Ii Huntington qi Tofiler. cu prctcnlii istorice. de ?deziurea la o cauzl.r au ic$it la suprafali cu tot codegiul de asPiralii 1a autonomie pfomovalc de natura identi $i indcpcndenl:. . Cu aceasti abordare avem o cheie de citire a teorii_ k)r actuale ale conflictelor care invoca civilizalia $i culrurile lor.sunl gata sd omor" pentru acecafi raliune. Ceea ce construie$ie cuilura. inrlrd ea conllicrelof relrgioa. meritA o analizd Drai atenta.r/. Ele stau in spatete crezurilor fj sunr manipulate (jc..rcle". cu limba $i tradiliile sale speciiice a constituil preambulul unci crize. Uzul comun care acordd culturii un nivel iniltitor. clLb. violen_ innpli definitie Ciutarea febrili a identilillii culturalc. nteme crescande.. cmia. triseora culturaj: apare definitorie dintr_o a culrurii. ne permite \a nunim sper. care linea in conirol acliunca cenirifugi a fictorilor de idenlilalc comnnitad.ror de atle vajod alla de aneniolarea celuilall.irca ronlliLrelor Abordarca propu\. ca in cazul ttltsilor minorirari care au format nucleul ''l|.r. ca subsisteme de valoi Si credirte. istorie. ln arelaSi limp e\plrc. adici cultural.

Cultura idenlitari.irrti. O asemenea abor_ darc sldbc$te apelul pe care civilizalia unici l-ar putea avea in api_ rarca salvgardirii ei.r . conflicte. ceea ce s a numil uneori . aurorul practici sisremaric confuzia intre civilizatie culturi.afi. politicd struc_ $i tLrri^insritulionale.uIurJ. traind in aglomeriri neisienice. cauz: a luturor rclelor Si care iste de obicei orice corp strdin. Occident Si Confuciani$ri (China Si/sau Japonia).fufiei neputin prospere. oricat de mici ar fi diferenla. forma unei lupte de eliberare de sub oPre iunctlonal al societdlii. dupi pirerea lui Hunrington. civiljzalia J. dmene pe planul inrai al riscurilor conlruntarea int. ce se bucuri dc condilii ceva tnal bune de trai. pirtilc i0 conflicl impilfiicsc una fi fi motorul real al ciocnirilof. rivi$ili de mizeie fi lipsuri. cAnd nu ja dnrmul refugiului sub spaima extemlinirii. care. La irceputul secolului XXI. a unui ninim de trai care si asigure un nivel de viali decent. Accentul la Huntington cade pc macro confljcle.r re/ulr..Dintre acesrea.ti sunt de naturi a aljmenta $i amplifica conflictul in te .dacinile conflictclor. nunirand circa zeci rnii de culluri diverse.rl ri rccnui t-runghi dc tb4e.otogiilc sau rctisiile) sau de valori. rid:cini economice sau postnrarxiste). Esre sufi- .r!iitor.e aPdriliei Je conflrile Srruilia . factorul cultural poate ricrr si rcluillt cazul bosnixc. Inrcresele altor putcri exteioare $i interven{ia lor de a suslrne una din pir. Jir Inr<r orut .. subnutrilic. con slatim cd ciocnirile pe care le consideri Hunrington posibile $i probabile in secolul XXI derivd din schema sa conceptuali. retnrile sub lozinca di .aliilor a lui Samuet Huntinglon.dcr cetor toLrte.. ca sis_ $i teme de credinle de orice fel (tnclusiv id. agresiune bazati irarxiste pe tendinle biologice sau demografice. bantuitd de . Trezi rca civilizaliilor li inrrarea 1or simulrani in competitie in contextul mondializirii economiei 9i globatizirij inlbmatizirii vor genera.etc vur tr Je p|opo4n vasle. ceea ce deschide poarta unei sciziuni inrre presrpusele ci viliza{ii cum ar fi cea vestici sau cea islamicd. Occidennrl i$i vede su premajia contestali Existe falii inrre civilizalii Si acoto trebuie ciutate rAdicinile conflictelor. in oprnra acestuia. neprivilegialii.. Nu rcetr)r lucru \e poa. proiect leSat de economie. in aceasti lumini. le .r Lnui pUrcl brne rnrenrion . sau altul. O(cidenlul se vcde izolat.re pL. fragmeDtaristi $i conflictuall. llIlrlu. Daci facem un pas mai dcparte depi$ind sfera incd subiectjvn a notivelor de puterc. ne irczrntr tun. Este vorba de inabilitatea de a canaliza energiile societalii ilfr-un proiect ale civilizalie sau de intaEierea refbrmelor de modemizar. lipsild de adlposrud. rispandite pe tol globul.c afiflnr de. sunr de o varieute uria|i..!i. apropiindu-ne de cauze' voDr alunge la constalarea cA invadabil confliclul cultural lzbucncste in urma ncapacjtilii uneia sau a unui $ir de guvemiri .de a construi o societate jndiferent de apartenenla la un grup care sd ofere membrilor sai.ak lrebuie nrmrcrli L n lrl i' piqitor se ivegte sau este prezentat. Revenind la autorii care se referi h r.rirper:lr e.cncrea pe ordinea de zi a Aduna_ riiCrn<rure.naladii.. Trebuie si recunoaqtem ci accla$i necanism al . unde dezralei" poate funcliona ti in sAnul unei societali neadaplalii.. cea mai nelini$tiroare esie rcna$lerea confljctului sccular inlre Islam qi Occident.prc Occi 'renl sr A.lo(uri pe scena lu'nii 55 tlrl devenise acut. care ar fi permis diferitelor comunitili se coexiste paSnic sub semnul unui jnteres comun. cu atat mai nNlt cu cat Huntingron atribuie legirudlor islamo_contLrcionisle o . curentul factorilor sociali 9i accenllt nou pc molivalia cltltumld 9i atiiudini legate de nevora alirmirii jdertitllji nu sunt alat de contradictorii culn par la prma vedere.lmite totugi con ilicre Si iDrrc srare apa4inend de cjvilizalji diferite fi conflictc ale grupurilor contigui de a luneul liniilor de fiacruri nrtrc civilizstii fi pretenria sa la universalilare negati. lutnd siuflea grupului dolnnant. care conlund.e atrfet Dirtne ri cir rti zaliilor". teoriile care exPlici cauzelc conflictclor prin (in principal Dolitica de putere ($coala tealistA).r ir.hlul cel InJr prupr. nr5 Lle/a-nof\arore.lumpen" sunt materia primi a unor miscid subculturi anarhice vizard dezechihbrarea. rrr \ea'nd Jlto-d.r.e Occidenr ti Islanr. Aceasti eroare bazatd pe o 'crnrnrich Jmhrgua a conltus ta in. Toate resentimentcle tribale din Afiica poarti amiltjrea coio nialismului care a favorizal un trib in dauna celorlalte. abordare structurali. uneon vloferitelor lcnti.rr|i :i Lrnde PrJdiemr lle cdre o \ r\Inc ii np r8e tJ \uprrc\rrmd-ed con negli. El r. Cr\ili. ocupn scena istorici cand dispare proiectul civilizator ce procuri lianlul In Ciocnirca ctuili. orniland unele civiljzatii care dispun de mijloace mai pulin redurabile. conllrc. a socielilii. Harta sociali a omenirii' cu zclro bitoarea ei majoritate prinsi intre cursa cre$terii popula'tiei $i a asieuririi mrjloacelor de tlai.rrrr rbfnarjuni In.ici. c.

Coliziunile ce rezulti. A toin<r' dplic. Vom cantinaa s.e 1.ah. in limp ce o singurd anreDinlafe gigantici de rizioi intre rrrl)rxputen esie irtocuir. in limp ce poelii fr Drlelectualii regiunilor economic inapoiaic scriu imn. !iolcnF religioasn. Toffler se delimjteazd de Huntlngton' . Apa.. a.atiilo.lrcrlca \ al . ca 9i la alli iociologi americani.nflicte. ?n . dar nu o ciocnire Se observa ci cei ce se angajeazi in construirea civilizaliei globale sunt spre c. pe care noi le legim .eDendenta crescenda se vor ciocni violent O "rivalitate matur5"' cum a fos! caracterizad tensiunea comerciala intre Japonia 9i SUA' este un conflict in sens larg. nif pc p.d n.e bd r...o rcflc(rie d apifi i.. Aceasti de-masificare a-economiiior rrvxrrsatc este urmari in paralel de de nasilicarea aneninlirilor ir lrr r.rilbnaiel( dF ni. finanlare de nign $i jucd.' concepruala in lumrna derinirrrlor .^ ri.Curr.l civilizaliei este presupusi de auror. dar au steaguri culturale diferite. lrofia 'a a\upra vnlurilor schimbirii in societale la conliicte' lari cle care ...civili_ r .aparc. ci de afinitili care inri in jocul confruntifii culturale locale..€.nirca dNiti.rd.ch.r sohdalilarii $i spriiinului manire\rare de !anle Inu:ulmane Dentru confratii bosniaci....rlipt pl . Urmitoarea remarca a lui william H.5b Jr'Itti tP \ "Fr h4ti toliziune potet4itll 57 aceea$i civilizat-ie. ris r f cilile ii aiacui reforiste. poelii $i inrelecrualji srarelor ce]ui de-al Treitea Val cenli virlulile unei lumi fdra tionrie.. l)rfnic 'r In unele pasaje.tio. reflectand ne_ !r. cu o singuri observale: civilizalia nu este definili pdn componentele ei sllbiecljve..J"hntn troditionola t7u4tt4Eto4 e." ndjot. Toffler are observalii pertilente: .a' I te. lovirui de sta!. nu poate fi vorba de o ciocnire a civilizaliilor cre$tine .mburile globrle ce cre'c Iapid. de o mullitudine de . pot prcvoca flrlova din cele mai relc bAi de sange in anji ce vin. factorii cullurali apar: .. Cultura $i civjlizalia se confundi $i la Toffler.. tradilii qi.e mdi susl Fap j c. avd loc.chemA pulin inclinali McNeill mi se pire pertinent!: .. ceea ce este mai important' de o intereii".verJalila_ lc. ci pe sistemul de a produce bognlia $i puterea societtii.rn r. se wr petrccein inteliorul unui cao Iune dirizafi din ce in ce mai mutt i trei i .r"ttL. Dar nu pe hliile pe care le suq(rcazd el (Huntulgton)' /ilii" llc acestei consrituie. I orfer .i folasim cwa ciritizalie pentru a e rcferi Ia agt.r rrxgnenrarca cutrr{ilor.ul$r6. dupA noi.Astlel. Tomer\ede in cF vrrr/alrr srcteme de producrie Sr orgrrizarc il dpropie de lrtul ur c. lrl. 'Irrunr_tr ci\rtrlalre) propu..economia lumii a treia sfidedzi vechiut sistern indus lriirl prin."{s_ ll/r !(|Llcfi o tulburitoare divcrsirate de rizboaie separatiste.le total djferiG a douA civitizalii radical diferire.li mai mici. culturA.anerinlrri de ni$i..re credem ca termenul de cr\.r inomrc: .lizalre trebuie folosrt.. limbe. [lc.r. Astfel nu sunl decat trei civilizafii nari' simbolizate de sapa' lria de asarnblare ti computer' Confliclele.. bazati pe credirlle. ])rscumnd aceste . in opinia sa' au loc granila acestor civilizalii. Ceea ce el numerle .. Ii$: in bursa de va]orj.atianismul Pitnului Val sau la intlwtrietistilut celui de-at Doilea Val sau la soctetatea Valului alTreilea care emerge.l t.eri lr .. r(eara . xrmate dc produse de ni$a.onJtictuat e.istorie." Ir rr drn (ele mJi r cres:rntc (LIriidcral. ernice tl rl.azuA rle el poate fi subsunutd.chimbarite nu se produc.. Un.onlli tlte lc ith . conitjcte d. Numeroase crilici Si lulri de pozilie au aritat cd paradigma lui &iar n6i tnare n. sub care in cearce s! se adune grupiri aspirald h identitdli culturale distincte in ci. . nu incearca recent ret. a$a cum spune lnsu$i Hunlington cand se refed la rell.. mai diferenriate. un conflic| interiotul cAruia cio. aruncand vah!i rle emigr"nli tovif . Mai dcgrabi invcrs. ca Si sfraturile ei actuale ca coexistd.Este desigur un fapt izbitor ce ifuile implicate in <Afirmarea Asiatici' $i ln <Rena$tcrea Islamic6)' a clror crc$tere sa se $i putere Huntington le subliniazd convingitor. sau tensional.'infidelii"' Nici una de fapt nu este pregitit[ s6 p]Sleasca costurile retragerii din.ri rk.agi din societatea globald.amenin!tui distribuite'.Ea rJe.. std in fati. llr ni9A..i civilizrlliile s( ror ctocnl triitor. prerede.i islamice' ca Llocuri opuse.ru..Noi de atet enea cterlem c... sau a Rusiei pentru sarbii ol1odoc$i.rupcrea pielelor ir buc.. trepiele evolutive clare qi de necontestat civilizalji unice. dacd vor Hunlingron nu esle unica (Alker. dar nu sunt indicii cA centrele de civilizalie legate .tru mai larg supercit)ilizalii distitlcte Si potenlial ." Aulorul celur de-31 . Succesul al exportului Chinei pe pielele mondiale esle central pentru intregul fenomen al cre$terii asiatice. pre. in timp ce credinla musulmana a fost dinroldeauna prietenoasa faF de come4 fi objsnuire cu . fronricri. Actualele conflicte tunr inlr-adevar de .tdta I ndtrc d t. schimbun cxrc \usrin societatea umane in loae pe4ile lumii.

.tl. cucerind toat6 Aftica de Nord $i cand regiunea ce o adminisfa i'rIr Lrn cenfu remarcabii al civi]izaliei. . rt+". ei nu pot inldtura state cu p'". astizj fundamentali$lii con4l.58 ue .ilJ :'.il'.**" i. .l. "f'.ii'.i. este aPa4i l'"J""-"tis!c carc urnrresc atieza'""" t"::t:1111:l ."*r" ". curnrrrrind uoe\arrre reu! rlrr ln'e'. ir ciuda unor succese temporare inrf-o !ar: sau altx.ii.'''":li *j i' " :'1t.1iri. n"'rr.. 'cri 'o"Lnrr' ."nr'".|at Llc Prczent iD analizelc politicc' .1.::ltl :'.i..'ot ''"1 ri".rl) dc crcdinle o 1b4a nondiald capabild si confruntc cclclaltc ci vili/r(ii constituitc.'. cand islanrismul.ii **ll ii""."nie rcgionali A fosl .ffi . sitLulia r de Sud fi confliclul palcstini EUCUC!!Tl sediulConlral irL. 'p(cr'rlc nra r'lbnirrcilor Toffler' cL dn " :'" . (la unJc.oiulie insi ci aceast: unitatc ru sc expansiune'.i iJJ'*li -'r"'t"'. la Inrlimilare fi esec. i.n .la'".. Apro rpe io'rte se inhd pe urtervalc dc decenii."'r.c''ln.u 9" -1." i" pjna l'r /ecc rni dc-trnir '.* zitive'. rpa-rre ndcpirlir< s: L'rlru dl 'eniu a. elnim ur i.i. f\n\eJs(A Jc miine .'r e ."". ii"iit...r:iffi".i.. .te rubt: ee\t'i..i.i"i ae (sa. r."i .."li5ll'."-^. "'' ffffi-'.ll:i1lji:j*]:.'i..".. ca ..tte lniiloacele trrr (ic ( ilf.i irl Turcia.i.. i'"".:".:.or. i li. Ofensive de mai mici amploare desfi$oari islami$tii r|||l Egipt.l doilinaliei civirizalie rala avansuruj irrrrzarre ." I r " r'rr' 'lJ rn'r'ranrr(r *'J virlorjlc universaliste $i blefarte ale Islamului unrbrite lcnrpc) rclualul curent fundamenialist care pune accenlul pe inilitanll{1l| ti cxclusivism. In rrrr u\lrle '^.*j' ': lll:ll"j ..Cornuncarua Ca].J.rr"p J.. i" .:' vf fcrliza $i ci.i..'l''"t.. asa culrl am vazul ia Natiunile Urire. iircia dinlre c:iile pasnice. Ideea care ncliDittefte cel mai lllult Clccirl( ||lul este creqterea aceslui val. ln virlulea unui momeni isioric."f" diicriic Esre conlinuarer "''i".t' .. l)cfi scenariile secolului XXI nu crclud un rizboi nrondial.ir"i^ii . hr lnllici primejdia crcscandi ce persislii in ceea ce nunrim .'.'.." :::il:til ":. rl /ilrziilc pc p]anul economic..L\ruiG." i *''.iorrle . Este o alirmalie falsi.t."i""" a. r/ufile examiratc (con!enciosul lirDco'gcfnrar. transfonnarea lui in mi$carc dc pro lx. l] 1Y"."-f.r 'rer' con(cpr'rr Lle ' i:l::] .J.-.'i....t" .r"'r'"!ii in sud a conflictu L.lopiricile peifo nanlele ||l|.ri rir.t.zJre rr Progno/' \edea'rnprc'ir pe rare . cultLrralc". nr.".ll de lralrcarrlr..t.i &n Golf 5i reprimarca a.. dnr ili!o:.1* ...Li. care au adoptat hr fi:rerea lslamuiui un proiect de.n!_ ..Jl ..l)rhilitrrea aceslLria este considcrali redusa.'. reluati .li|l neglijenld. o"r pc crre il 'irrrnJlcr' " a'rione/( u unF ' ..tar b..dialog intre civilizalii".ii "*". a unei coali(ii capabile \i tx):rl1e un rizboi general cu puterile occidentului.est pas. rJe'rlo"i'ri spcta l:rrcr' i unei fomre de a perpetu: \trrcturi dominart laice.rr't0 .r' .-"p"r'.Ll'" drcguri de a'emcnea) lrr cconon'ra Slobcli 'lrn cc lll ce mai co- \rllrine: Pakistan.""i.. Conllictele identitare sau culturalc se djsting nu t|||||L i prin rezisienta lor la solulii pa$nicc.t"'li."1 .st duse in sirul crc$lindtitii decat pen{|u cornbatcrcr altor cre rlurlr'..locuri pe scena lutnii 59 r'slora nlrlt mai moderal nu a sonstituir un factor de ingrijorare inl. r'p.".. dar aici."1"" :l::: i"i. Iordania ii peste tot in lirile mur|l r)i hod^rLla r"tta i:..""...'" u."1i'-:.fi r'ern.'" La aceasti ori' in lran puterea .r .0.. intr o illge Inloirrc expaNiune."irJi-" . *Li r"r. Majodtatea auto .. Esie de presupus " li ..'.bor . ".h ri ci Islamul este o civilizalie."1'c..:. in mulle aLmate s. lr."'. Drr ls|lr rul nu este decat o culturi particulad. dar si prin Lungimea br lrr!) ."p. tehnologic Si Stiinlific pot ducc la frrrilicte intre Scoli $i lac1iuii.r.''rnr'' rel lllb':l ' rJ'rirr:-ii J:: 'j"-".'."i"*r.i..' ....'" '. cu zeci de varirnre Si i.".te $i chiar. t'ind $ [ir rlar sau se obtire totu$i o solulie.. intrucit angajcrz b.pe seama i". rip d.. reprc {ie ci\ilizalii)' dar linand I": :::.u'aloare dc lcreral.r" il.. a ajuns din Marea Ro$ie ln Nordul Mediterarrr..1i:1..ia . Bangladesh.'""1" .:.zar ee odTtlll:::-lT'::Hl::!i:. '". cafe prh rmploarca ci ."rlii i'' oeljn:4ia dati de Hunrinston' nu lrakul rci..1 A.i.'.. Indonezia.t: lr ' nou i"^ ceeir ( conflicte aparer! mici declan$eazn elccte r" riinh invecin.:. n't.".Jesta . Ei vid iDsA in accaslS ..:ifii Jnei :Jen :rrrr rr'r\e Jrlel J oe (( a i'lamic {rrl i.r.r'c.i r re.r' )i lc lorflc'porr< incercirii InkulLri de i"-."..'t#." i"''1.:.i'.i ia'e aruin'li" inoc civlizalie ti cul: r"".i''1'|r"I ilJ'iJ'ru"ri 'r' o"il"ii'l e ll.civilizalie" pe care pot ridica propriul u.'"iili ir. i"'...||rlti(nrali."t din :ll'i: jilil*::i$:ilt ri.'i. cu un caz in fali' in dofinla T"eoriiJe ilflorcsc rJupi eveninenlc' Cine ..lii la+i $i constituirea unui front com n. Mai nrulte conilictc 1 li. Expeierrla isIor( a r tirilor curopcne crefdne este relevtlnri.riz hlL||.i. accrsra i! lbrlrla urei rrt n ilitri istorirc..'i''0" ro(a armatd in derinilia lul i"iir".rrdcre . Ceea ce insi treb ic hat in considerare in viiloarca ei."-i:' '' u' . .. n..""...

in anii '60.. Acest t)r1)iect a fumizat ur cadru imediat de inreractiune. r. in".. a iega r)bieciivelor unndrite. !003. Este infinir superioare dialogului. ca 9i poate cultura. Nu a exislat un tratat de pace cu ( icnnania dupe siarFirul celui de al doilea razboi moDdial. un proces al reconcjlieij s-a desti$urlt fiia riiturniri salr accidente. Este irsi dc remircat ci lcritoriul este sfans legat.)uvc de Murville. rrlune i . l^ lr ci lq4' aL c\"rrr lre: ral\o/ic l" slrrrittrl fi. l. prin amploarca unor interese comune. P-!!!!!! 9!4!!!! 6t Dulnr cinci dcceDii Pdmut se djslinge pdn esenla sa lcritoriali: loui societili (airicanii $i coloni$tji) disputi controlul asupra unui reriloriu. De Caulle ii scria hi Maurice |. Robert Schuman $i Jean Monnet au descris .r olelului $i cdrbllnejui.ia"p"n-*f" regiunilc sunt incorporate ln Geinania ln veruailles). Acest proiecl este inte_ ttrafea europeana_ Prin intrarca lariior intr o entitate comuni.in 18?1 (Bis""i*i.claliile lrrlrc tiaota ii Gerlnanja.riror Tnlr-o lum< I Inlo nrrier ri comUnicarir Sr intr_o grind. rr. in'rc fr:.' A losr desigur necesari viziunea $i firlorltatea unor oaneni poiitici ca De Caulle Adenauer.A Je/rnlo\ica . cici acesr fiere catd.ii iii picrde dramatisrnui $i \i:mniiicalja. a elimina opozilia Jor seculari. Au ex_ rrlrl tratate ti acorduri privind recunoa$terea uneijumiriri vesrice a (icflnaniei sub formi de stat independeDt incoryorarea ei in ia. Europa a scfvit ca proiect I i)rinrn de sUngere a unei stnri litigioase $i dc crcare a unei situatii .. Este greu de gisit un exemplu mai fk)cvent de rclni dc civilizalie.r. oferind lunii ur exemplu remartralatul crrbil .rrtru un scop comun.t"I[es). a o lumii occidentale.'. Ea a avut simplul enunt al unei co_ rrrtrrr]tili ..tulle in 1963 i acesllri acord este dovediti de patru dccenii de aPlicare conrnu' de unilate ca cele adoplalc in Si de inspilare a unor noi nisuri 2003. Dircolo de \'aloarea sa penlru parlenefr qr pentru curopetu' rcconcilierca arc o valoare tcoreticd $i practic'l pcninr rczolvarea 1utufor conllictelor' Lilisiul ce s a stins a avul r:dicini adanci Rizboaiele au fost Durt-Lc Jen ru Cl .re rltnllinafi de tco ile lingvistice $i de rolul dialogului este greu de r{.Ltic't $i politici Bccarilatca actelor cale si dea soie nit le ii Lrutofitale juridicn fezolvirii nania de Vcsl de Franla.]e soluiionarc iii prevenirc a conflictelor. olelul $i cirbunele stand h baza in_ rirL\triei occidentalc $i a putedi economice a acelei epoci. FfiDcezi $i ger lrni erau mcmbri ai unei echipe europene.. l. deci timp de . D.i Ccrman.DrorDc o jumatalc de secol.Trebuie sA batem fierul organizaliei I r'opei.a rLrrrra term Iic d'Il l nhrccri\ele olanulu. textele politice ristoanli ordinelj: Europa frlc ba7a6 pe intelegerca dintre Franla $i cernrania. Asocierea tentoriului cu identitatea populaljei este evidenti acessi in ciocnirea arabilor $i a evr€ilof Posibilitatea solulionarij grele cste instrucdla pentru metodcle pa$nice l't care se tor dosare Doale rccurge in cazLrl ' lor' Contenc]osul franco'germ.o solidadtare de interese. Mai tirziu.60 Jocuri pe scena lutnii .\i inletcgcrei.crr Sr LurcnJ JoLr' re/ru rr lrunrJliere lrmp Lle *-n'. iar in 1945 se inlorc la Franla ln rirlevente motivele disputelor anterioare. un ciclu inlernal de tensiuni si r'zboeie destlrl dc simpluintreruDt. ca si clispar6 din preocLrpiriLe celot dou: liri $i din trebuia asenda hf de lucru.din o md lq50: .sizat conceplul cheie ai interacliunii $i pozilia sa horiratoare in /rsr grrarca relaliilor pa$nice. nu s a exprcs la nciodele cu1 aDel ll nici o instanli Si nu s a fecurs ir lnod unei cai pasnice. tr ..vocala Sr astiizi. care de $i ir\fmenea qtiau ceea ce pedecteazi. Escnla acestei solutii este gAsirea inovalivi $i creatoare a unui lr'orect in misuli sA faci. Dosar'ul a fost inchis Si problema celor dori regi_ uri a foil rtearsa din agenda diplom. incorporal in Capacitnlea de rezistenli scmnal de Ader|uer $i De G.lii ior""" a" r" v". parlamentelc franccz li german (rcunirc la Versailles) privesc la oroblemd ca ]a ull caz ingropal denuit $i definiliv in kecut Ctl roate accslea. formLrli carc f\1.. Intemctiunea are exact accs! inleles: lucrul imprcuni r. La origine insa. Si accasta s a ficui pfiDlr un mecanism t'Pcntru inchcierea disputci nu s au nlri dus negociei. in 1960: . printr.eiunilor trecand h alt slipan. Cei ce au coDceput aceasti sotulie au avut o pedecti inlelegere n rfcstui conflict este flagrunte.ur este unul din cele mai lungi proani cese conllictualc care numai intr-rln interval de optzeci de restut fiind domiMl dc iensiuni f1870-1950) a cuprins trei rizboaie. cc cuprindea $i alli lrx|tcneri.. ele revin Flarlei tn 1940 sunr ocunrre rlc cel de al trcilea l{eich. Aceastd fomuld integrativa nu a urmArjt la origine ln Ix)d explicit scopuri poiitice. ii problene lititioasc Din 1950 qj plil1n ast'zi. L. Lle definirea idcniitdlii' care dc cele mai multe ori nu fi conceputi flrd cadrul geografic in care ea s_a constituit istoii ceste.nntlirr. mark i. pe carel t.'rrccare rrrjrura Si pc clre rt jn uenlcara in mod ho. apan fncnla la o lati sau alta a unor terito. $i rrilia europeani.

iar negocierile ce se poadar nu se referi la ele decet indirecl sau lacit.1' de^linr e.. iD conirrsL cu pacca ror pro. Mari $anse existi ca prima zoni de coopera_re economici elicjenti Lrncr baze pin catcva citate . Este lnai u$or de inleles evolulia celui din urmi.oromhi a liriloi.r\\jlrr . Atenlia este in_ dreptatd eminamcnte sprc viitor $i spre defi rea . fdre precedent $j men de comparalie in integdrile regionale contemporane. cu o prlere ecoromici considerabilS.. El nu poare fi catligat in rennenii justilici rjistri l' rr \< rplrclra la rn reri n iL: cur aprnrne pe reljciuri r. la piali comun. albii du fott cte asenenea africani tn otice r.. va 1i amcninlai in lumea aspri a comPetiliei intcrnalionale. in urma reconcitierij Afiicii de Sud. Rezolvarea finali eslc liri indoiali fructul unei evolulii. dI p. lisand acestora c-mt dc\ h's de rlimrrc rn . in care presjunea jntemalionala ti schimbarca sitraliei politice ii economicc a lumii au jucat un rol impoflant. Ic'rnai in spiritul revolulionar al doct.W.." Nu istorie. sA lic.ie irtegrative.. intre 1948 ti 1992 confliclele armllc ltc Ofientului Mijto_ ( r'r . de K1crk. Cele cateva 162_ hoaie din aceasr: perioadi (1967 9i 1973) au ticur parre clinrr o \lire de rizboi conrinub. Ut (LIrcc ta a{rptr irl|. majoritatea arc neyaie tu mitloritate. Cum s: intervii intr o situalie care confbrm Cartej line de iurisdic!1a interni a unui stat membru? Cum si reconciliezi drepturile unei-majoritili asuplits c o minoritate dsli nand toate cheile pulerii? ln Rwanda.. dorim s.Albii sunt conffali riricani. rond distanta culturali..A Jace pace cu un indnic cere unuia sd lucreae c inamicul inamic derine partenerut lui. orie[tar spre viiror. tc '. caracterizari de ciocniri violcnte. in calitate de parteneri.i itor drunjament. negrii si albi. infeaga regiune i Africii Conllictul arabo-israelian. lr hl Joiter rrrd. care a inleles cA viitorul Africii dc Sud. o ta|i bogali in resurse. Cu trecerea timpului..oll tclelot <\te re .nl(tnF ..inclor de sdnga.turice.. la uniune economice. formal din interese imptuti$ire ce trans. Le n ragr/ul ohrrnlt dcvin ta n. nu oferea orizont cazului sud african. victime onrcneih ir pagube nateriale imense. . Jin rei. o dali ce lara va fi redusa la dimensiunile unui slat populat doar de fo$lii colonitti europeni.oameni provenincl din diferire gru_ lLrfr socnle care au o loialitate comuni! o dragoste conuni penhu funoa$lerea ililii indepi. h monedb unici $i la agcndi poliricd Si aparare comuni.. se simti ln siguranld fi sA ltje cA apreciem contributia pe care au adus-o la dezvoltarea acesrei liri.i legisladvA. De aceea voln illistra conceplia sa r conlinentului. ehici.62 l1&ri pe sc.. conflicr l nu se poate €rmina ca j.. in paralel cu evolulia atitudinilor pc plan intem. Linbajul soluliilor distibutivc. de$i alte asociatii cconomice africane nu iipsesc... fire o sohr. de valori ti cc.ru produs trci nrilioane de victime unilne." liri Si acest aparent irezolvabil. Fiecarc pas a fost consolidat de tero construclie institu!]onale .'n .proiectul comun esre dat de viiio_ flrlAfricii de Sud poputatd dc...rc dc sumi nuli.solidaritilii de interese" $i a unui nou cadru de apa(enen1a la care pot . t .^irbe din 1947-1948 a rrecur ojundtate de secot. ci viitor: . inlelege fi aplici o solulie irtegraliva cste ie$it din comun. In rcerst5 logici. Sunl de irlinut ceteva mari lcclii ale acestei expcrienle istoricei agenda rcconcilierii nu conline vechile litigii.rd lurlii 63 bazat pe Europa. ceea ce a ufmat a constat ln l:rgirea conlinui a tematicii proiectului european: de la cnrbune Si Petrol la atom fi economie.Trebrie sA uitem trecurul li si ne concentrirn la construjrea lrnui viitor mai bun pentru tori.lucrrvi.. Agenda nu atioge probleme cuiturale.ii \Ll oe rrror e e.' .i. Dar laplul cd un orn incarcerat limp de dece i ca Mandel:r.nrii lor in globalirarea civiljzariei.fate de 1a putere.AJiica de Skd dpatnrc tuturor cetor care trdiesc in ea. t4 nrilioaDe dc per_ Nu este numai inchiderea unui conflict local. Cele doui pcrsonalilili carc au gdsit solulia cc i'a resplitit cu Premiul Nobel au fost Nelson Mandela si F. segrcgarea inadmisibil n prin polirica aparlhcidului Si a impirtjrii necivilizate a populaliei in mai multe categorii juridice invita la soluliile divjzjunii si separidi. Comunilatea intemalionald a dezbdtut cinci decenii in $ir un conflict ln ele recunoa$tem toate elementele prorectulul comun de civi_ lizatie. de identitate si de valon specifice. Dc la rizboiul inrrc Israel Statele Si .. doui idei alr devenjr active in minrca oa_ rncnllor politici: in primul rAnd.lccpur.afiura cu fermitate" pArlile. rdrul prcieclului comun. ci esre crearea fi de civilizalie pentru dczvoltarea conrinentului aftican. Africa dc Sud a stat pe agenda ONU de la incepulunle ei. momcntul in care majoritatca hulu s a bucurat de drepturile democratice a adus $i miceiul mino_ Aceasd splendjde definitie a interactiunii este completate cu re_ tl nu cr incriminarea parteneruluii . apropr ci A.

Ir" Age ofEfin:/'. $ansa ducerii la capdt a procesului de reconciliere sta in concentrarea efortului pe proiectul comun indrcptat spre viitor.ti adverse netransformate ln paneneri). dar fi prin scara liri paralel a ca tlstroletor umane pe care le-a plodus. nu 1l :rvin Loc. in istorie ca cel mai ltnurcletuus) secol. IrecvenF ii lungimea ostilitililor care l_au umplut. financiara si comerciala. . concesii reciproce. pamdigmele Orienluluj MrJlociu ti al Mdrii Mediterane. proiectul mediteranean. sunt intcgra_ toare. Mulli autorj consi_ rjcra aceste doui conilagralii legate. prin ceea ce determina astazi statura tuturor actorilor reali $i anume puterea lor economici.i lntle marile puteri $i ali_ nnlele lor. Un analist (Saad Eddin Ibrahim) ibrmulcaze pentru viitorul Odentului Miilociu patru pat"digme.^l Xxlea secol scur a fost o era dc rizboaie religioase. l rc r venerati ca divinitili. ficind vechile antagonisme desuete $i irelevante. inceLlnd flr)la penlru un momerr in anii 20..Jocun pe scena lutnii soane deplasate si un cost de 1. inlelegerji perspecdvelof ce i se deschid prin decisiva reodentarc a resurselor ei de la conflicl la asumarea unui rol propriu in jocul competiliei globale. Ideea de a pune pe harta lumii o zona economice prospele este cea mai prelioas6 surs6 de rezolvare a acestui conflict. dorate cu tehnologii avansate si fr'|sumind fbnduri uria$e Si resurse pletioase. ce cunoaqte momente de avant 9i de impas. UF rrate de Rdzboiul rece intins pe paEu decenii. de$i cele liri lnilitante ii insetate de sange din religiite satc au fosr ideologijle \(\rlare djn recolra secolului al Xlx-l. analiza textelor ($i a subtexteior) relev6 inle_ legerea de ctrtle cercuri mai largi decat ale protagoni$tilor iniliatori a impenoasei nevoi de a intra in circuitul intemalional. consideraDd crearca Orientului Mijlocju ca fiind de jnspir'a. In bilanlul megaconflicteior inrri la un loc cle fiuDte aparitia arrir. Autorul prefera Capitolul 7 Conllictele secolului XXI Mo$tenirea unui secol Sccolul XX intr. aEturi de mediatorii norvegieni. Celelalte doui.a. Aceiag autor spunc: . oblinerea simpatiei internalionale. Hobsbawn. care ar suna asrfel Inter negotios. ele vorbesc practic desprc condilia conilictuala domiranta a acestui secol.6e occidentale. Exisli in aceastA solulie o rcformulale a unui vechi dicbn. par. ptin recordul absolut al celor dou6 rfuboaje m. raport de forF. Este vorba de inceputul unei rcconcilieri istorice. rxtins de Ia un razboi intem europeal ja dimensjuni universale. promiland un loc de panenef Pentru Israel. rL r lirsesc obiesia unei gcneHtji postbeljcc. comunicarea.r rL1 lr)ru. 5i rt. Rabin fi Arafat. Doud pomesc de la conlmntarea Israelului cu vecinii cate urlniresc sA-l invingn pnn suPremalie numericd ti de fo4l paradigma srabe $i cea islamicS. . alfabetul 9i navigalia sd se lnscrie intre micii dragoni ai lumii? In incheierea acordului de la Oslo. mediteranean. intr-un rEzboi de treizeci de ani. nngrenand arnaie uda$e.A ibst cel mai ucigag secol despre care avem dovezi.LLrl lirndamental al rehnologiilor mjliiare. au jucat. Putem sa creditdm aceasti zona cu puterea imaginaliei ce nu i-a lipsit niciodatr. silent amLae. putere necesar. r€surse ti baze de spdjin. un rol special.ler). Esie de vizul dace acesta din unnd are $anse mai mari Si mai apropiate de realizare decil programrl vast.r r0rictmlzafea geopoliricii ca docfini slmtegicn de conlrol a] unc.. I)ir nu nullt li lungimea sa evociRizbojulde rreizeci de arri al se_ mhrlui al Xvll-lea. nt rrejter rizboi mondi. amt prin r'riimea. ()nllictele secolului XX au fost confrunte. Realizarea proiectului aduce cu sine stingerea litigiultli istoric. Ce are Sin- gaporul ca sA devini prototip de dezvoltare? $i ce lipse$te astizi unei regiuni unde au inflorit comerlul. gi roru$j. bacrcriologice chimice. ale cAror zeitili echivalentc au fosr sau abstraciilrlrile saupol! ! sangeros $i ucigai.lof ABC de distmgcre jir masit: atomice. aiiantele fie_ cerei pi4i. prin nahra lor. care s6 asigure interacliunea populalillor ca participante intr-o echipA integrati.5 trilioane de dolari. tijr :iiunil( .rt." (E. cbemat si stingd multe rlhe conflicte $i adversiiitj. doui figuri politice.. ca socialisnnl sau naliona_ |srrul.. risplatili cu Premiul Nobel. ci $i caracterui lor inrudit. contiuntirile de ideologii I. proiect de civilizalie (qi nu de culturi). de la cea mai mare foamete in i$loie lagenocidul sistemaric.n_ rlale care au facut peste 150 milioane dc victime. De$i problematica ei este inve$mentatA h vocab larul abordArii vechi (recunoa$lere de drepturi.

r 5. Iran aceea$i aspil?lie.. In bilan! figureazi alte fbnne nrai pulin masile ale conflictclor: rezboaiele de independenld pe scad locali Si fonne de purtare a luptelor prin patizani $i gherild. conlljctclc identitare re. Int. din SIi I irrlir ii piini in Irlanda de Nord.r1 r claborale pen[u alt gen de conflicte.. cmia. 12. nu au ntcrs in lr. prin trecerca de la vechea $coali distibulivi ||r r(']l de inovare. aLedna. A ii lle dup. Asit'i ti A|ririi d.uE pfrr lo{d . China-Taiwan. 7. 3.. Cipru: 11. ieligi. r. India-Pakistan pentru Kashrnir.na l nii 6'l l1h. 4. Lt tldri rl. N{odejele rkr'r. unde mediatodi ibrmali in tcoala disiribudvA nu au ^ ui decit si adanceasca prin formulele lor teidinlclc dc sepafarc $i In( r'. r'l[lx)|1r(e pentu lrzul unui sistem inlemalional a]cituit din stale.t1it puted ut1. Algena $i Frontul Polisaliot 2. r se adapta realitilii. s au rIrvfdil ncputincioase in lala noului fcnomen. Kosovo. Afganistan. a manifestat nevoia rl.rcral Inai departc de separarea pdr(ilor pc o ljnie dc arnistiliu.regional5 sau globah- Lecliile unui deceniu Sfartitul R:zboiului rece a irdepiftat $i mai muh psrspccliva unei noi conllagralii mondiale $j a apdns speranla intririi intr-o eri pa!nic:. 10.a ri tjprl cle amxte LilJlicrc s xu dovedit hvechire tfa-lehnicizare. |l|tll||r(l la o ]arge panoplie de mijloace militarc s-au ndicalizat li au fiind absorbite dl} un prclungit rizboi rece.udl dd?se(I |u o( (h.Toate componentele cullu i auiucal un rcl ilr rcvoia de afirmare a acestei idenlitatli: lirnba. ncgocjerca. Azefbaidjan-Amenia penlru Karabah. li s-a aplical ii etichet Lle riizborie cLrlluralc. Naliunile Unite. Gheila a ticut irelcvrnl tefenul. Cun identilalea cstc un fruct al culturii./r. Dar acest sernnal al cercetitorilor nu a ajuns si fle r\irrilrt la nivelul diplomatic.\n fi-... i(ona prcprie. Cote d'I\oire. ir pnnNl rand..boaiele cut t n au 1983 | n nic de a face u enJi untarca superyuterilor slob b runl o per' ndnentd tlotihilitate. Ltestc dctiritdli ttu \? |o1ti'cLtu l)nt! sub 1illurilc clasicc ale fi. Irak. nalionaliratea. llcsi nu ktu t au blt (bsicat.si antitiedsd. ine lr{ icnlit in conflictele intent sau dc rcalizare a picii in coidiliilc u|rui inlr€ pirti. 9. opusi fbrma]ismuluj judclic al rl'irr'{ului instilulionalizai de Cutea de la Haga.tiei de t)r'rercn ti orienlar€a nailor putcri spre soiulij $i intervenlji prcprii jrnatc in afam sau doar cu notificafea Consiliului de Secu. Sri I-anka qi Talilii.. Din circa trcizcci de conflicte anuale. ci au fost inlm slalale. . 3. 13.i. din AI||( ir (lcnirali $i pin! in Orientul Mijlociu. 2 Confhctclc sfer$itului de secol nu au fosl puse sub scnnul te mel(n clxsice. care pcntru rdzboaiele locale elaboraser: doc$i Nplicascri metoda fol.. 8. u\\d Lutn Btllc(Inii au dettonttnl o ]d ilr(tJutll anilor . pril fi.lilor de consmrirc a picii. Orientul Mijlociu opunir lsraelul ni$cirilor Hezbollah (Liban). ittegrdrii nalioune.ru irrpiedicul i(brriiiclrca fi locxhzrrer duir nului.tlir. fi s-au oprit in I rlr greft.lotuti p.^i|. Sudan-Dadour.ratc. Ele reprezinti focare pentru noi conilictecc pol cscaladala scar. 14. Cu un singur tennen. 16.hoiulLti intcrnalb d iut. Cea mai pulin fbnnali/[rr tlinlrc aceste metode.lelor de rrcnlinere a picii.Neinlelegerea 1enomelrullri a fost pre_ Ili in Balcani. ci . cafaclerul limilat al mandatului care nu rispundea situa. Dar locul unui fizboi de ansan$lu I a luat un ansamblu de r:zboaie. 'l lnccnirilc diplomaliei clasice au esuat ti ele. olit kLl drept rii.r aceslor cotr iii incljlacc.. grcr de definit in ciocnirca culturilor. Coreea de Nord as- pirantd la armele nucleare. n1 \ilLklliile din cc in e mti frot?ntc ttu tribusuit Si le. Mai multi iactori au contdbuit la (l(ierta rcdusi a ONU in fala conlliclelor acestei pedoade: lipsa de limdud. Melodelc de rc/olvirrc pa$nici a confliclelor cnumerate in Cana Naliunjlor Unite.ru xvut un all sMgit de lupti. dc rezoh. ele au umrint atirmarea identililii $i in cor$ecinli au ibst numitc riz' boaie idenlitrl-|e. itr nonimilale! ii grupnnlc rnici . numai unul sau dord au fost duse intre state in modul corvenlional al annalclor regulxle sau al stirii de rdzboi. Conjliclele descbisc salr cclpulin nestinse ce persisti pini in 2006 sunl L Sdhdra occidentala opunand Maroclrl. 15. 5. Hamas (Palestina) ti Hesbollah (I-iban)..ut noi apettlu ti hoe in ndi ntulte pAtli trle Eutupd. CiI Inr dinnorr pe Hobsbawn: I l r(. t:itt( lLtplti cu cittc Si d( t:e. 6. Doile conflicte nu s au mai purLat intrc statc.i l9ll9 du r.1968 cn fi. obicemile ii aria teriioriali de exli us lr fbnne noi de praclicare a violenlei. Cecenia.u1ii '80 dr1denonsnd . ln conscrinln.r. UltimLrl deceniu al secolului trecut a permis inir-un ristimp scLrft si scoati la n'eali un Dou lablou al con|iclclor de pe mapamond. din C caz $i piina in Balcanl.boaie. Noi tcndinlc alr putut fi idenrificate de cilre aDali$li $i le par cur€em'intr-o roui lecturi a peioadei dupA sfartilul Rizboiului rece: l.boi l utlglo-argcfintnlt lin fizboiul ImnJnk din 1980. Georgia Si regimurile sepdatiste.

Cecilalea .pune pentru a ie puteJ slrnge sau Ueveni.rticulat si coordonat in ctz de crizi Faclodi dc intefr'enlie Europa.aiele din Balcani in categorja identitari.de tutala irddecvae mtre provo(arca unui nou iip de connick si ra:_ ^ punrurile pe care in{ituuile.r.r lan\nr de I L 8.r. S-a schimb.laponia a utilizat fu 1995 gazul sarin pentru asasinatul colecti-v. aracLrriie . fire idei .prijinii Al Queda in Afganisran $i UTK in Batcani sau a foretor arabe iare au dat fonduri organismelor militanre anri. rionrl. Ln seprembrie. cu ridachi in stuctum tribali a unor societili. rclr'rnlogiilor si edu. Concluzia punctelor anreriorre dezviluie o situatie de crizd slo_ bald.ahuziioare Fi suportjltridic edecvar' Accentul diplornatic $i militar a toq pu" n". Pe scuft pnneilia Slobali de rd?boi nu a dispdrut.r un conflict inter_statal cu kanul. dar acpunea de reprimare a apa4 nut unei aliante militare in jurul SUA. in 1l septembrie Un mpon al Clubului de la Roma afirma acum doud decenii cI . Prin lormatui sdu se hca_ ilrerzi in modeluiclasic al conflictelor inteFslatale in care aglesiunea poate 1i identifioad. ce are !a supo( ideologic un naljonalism arab seculaist Acesta angajase anteri. care r . (eprdrea conlliclelor adinct consideraLe locale. iuand ca pretext temele culnrrale ale. Este vorba. eloie' islorie pDpne' obiceiuri.irrrtiiloi cla\rce ii rndruma sd tennenii inarnicului vizibil_ in dorinla de a contribui la infrangerea lrcestuia.nii .focul interior'' al factorilor liniind de sfera culiurii: 1imbi. religie.ino'ir. din deceniul anterior 9. cu mull mri reJurabit si inlrahbit. ii ou'.dei. l5\ate \a predileclie a unor organizalii sau grupuri care invocau legilimitatea Ix\tenitd din rezboaiele de etiberare $i independenli djn..rr:urul pl:n ldtiu )r reJotar 'ufi(icrr care Jr puler $coaia cea mai mare p=entru terorism a fost mentinerea si ac_ lermenteze ir suc propriu. esle Pdcruloc Srrbilirr'e Brlcrnr. IzbrJcnirea in fo4i a acestor diferenle plaseaze iDsi 'azb. NATO ii Drin actiuni militar€ intr-o mare deZ-ordine $i chiar rivalitate. rolal deo(ebi(a de crizelc economjce sau poldce. ceea cc I a_fecut pe Tomer sA anunle pentru secolul )O<I raspandfea tercnsmului cu alme bacterioloqice. islamicn. timbii. Soc sau { o'rnle invuurir pnn soc sunr mutr mai mari decainrin cele c ar fi .r"r" un proce' in conrrrrdi e\ 1r-nn lrul I devcnir bnna Je r r^mrer. etniei $i trad. eco_ . Un grup religioc din .rcier:irile^ inva!a. Consideralii geo-politjce au condus SUA la resituarca cclor aloi oponenli $i a rcgiunilor 1or in locunle ce lc ocuDau inaintc de cele douii conflicle. a!ier.Demasificarca amelor de disrrugere in masa a permis i(e\ror grupun sd ri/eze accesul la acesle arme. Prin motivalia sa apa4jne tfecutului: este produsul unei dictaturi militare. ra fet ca indi\izii.it|j p.totra. care $i-a dccolonizdrii $i formirii noilor state de pe harta lumii. . dominat de o irleologii rivaln. SUA. in palorama conflictelor ultimulul deceniu figureazi rizboiul declansat de Ilak prin atacarea Kuweitului. 7.tt doar"' i il 6.rre Iorm. El este fomra cxfeme a sindromului identirar. nujlorcele li ideiltde care sislemul in_ remalional di.68 Jacuti pe vena lunii '90.rcer!.ul SUA. analie/e o.'''. fie iost ONU.israeliene.eligiei. in anii '90 s-a produs rnultiplicarea actclor de tcrorism intema 'on\lirrrr \u . t?d \|a/J.. fie prio irilialjve diplomatice. a . Razboaicle ctin Balca prezinli mai multe elemente noi Primelc conflicle 8rmale de pe harta Europei sunt atribuite descompunerii mturale a u ei federalii conslnrite pc solidaritate ideologicd.!c. crcdirle ti valori specifice Intervenliile comuniiilii internalionale penhr a stinge aceste con flicte s au fecul sub semnul carenlei sistemului inlemalional de a risau Dunale . rcfractui orictu€i formule lor $i in ciuda litigiului integntive sau de cooperare pa$nici lh esenF teritiorial care a relinui atenlii generali' ele au avut .. Esre ca. neorcrinLl rcgrunii moriratia rr scoPrl 'otidanrio rii j..itualie conflictuat.rii unej a!iludrnr anI|cipari\e.ur lhprulci elcul'lrlrrie drte.n sterele pntrlicii. in care diferenlcle etiice $i religioase ale rePublicilor componeDte nu fost estompite qi coitrolale prin exercitdrea onei ptrten cenlmle i iniepmtoare.trategilor ce lucrau in logica . nelratate..r||cltt pansrrre. Terorismul ru ar avea intinderea $i abilitilile de azi fdre sprijinul tacit. Luptatorii din lupta antisovieticE din Afganistan formeazd astdzi nucleul Si elira terorismului inlematio_ ndl.Rispunsul a fbst acela al reTolutiilor Consiliului ic Securitate. mai u\tor de recunoscut' putea transJonntr. ei au lnarmat $i instruit un no inamic invizibil de maine. Organizatiric rerori\re din Orienrut Mijtociu iri au ererciliul $i cxrstenla cvasilegali dil conflictul vechi de o jumetate de veac dintre israelili ti palestirienj_ Asemenea conflicte sunr considemte Je anal.. dar efecliv. prin anticipafe..60 ai as[nul respunderea $i comanda operalu- nilor. nu existd o linie clarai tre lupteLe intra regionale li un rdz' rare ac'slea s'dr boi de tiPul re&i.

rlalun de slale orgiLri'mcle nesirlemanentale (aL chiar perso3ne'c Ace5t ralboi esrc du' in nu.1 incercdn sd . toate pledead pentni o civilizalie unich Sub acest stindard s a creat o coanu . acliunea este justificald 9i legitimi pentru analjstDin picate.tcnrix ilor pc piJnut unor nr otft. "rituoined xcdunitc cumuniralii rn "n'.Sliinla universaln. pin uz.le si ir Llire. ci esle civilizalia unicd a omenirii la singular.. iiti" d. CAnd se ajunge la o alegere intre aJ desfinla noi sau sd n€ desfiink.ie.rsa de dare.\e \o_ . Analistul va fi reconfonat rte afirmala unui mare istoric care in 1960 reflecta asupra mtloacelor de apArare a omenirii. pe hnge manie. Se rescrie agenda secolului XXI? Sun! unii pcntru ca(e Du e nimic Dou sub soare fi deci agenda roLrlui secol va avea tcme vechi $i cunoscute.ilcare subkntnA.nndannat actele tcroriste de la I I septemb. acesr pas a fost considerar inceputul unei con_ lruntiri care va lua mult timp..rc aclorii pol lr. dar intotuleauna. '71 teroriste din New York $i Washington au fost un Soc nu numdr pentru societatea anericand.70 Jocun pe scena tutnu Pa ea L Conflicr._. ca de exemplu cvenimentelor declan$ate de I 1 septembde. Amold Toynbee scria atunci: . Pentru anali$ti.face sA erupd rulcanul ce doaine. au ibst inclu$i sprijinitorii terod$tilor. nai detr_rcrne sdu mdi tdrziu. confom obiectivlrlui siu de a cuprinde $i ba"el.tiu elrdh d ii rnr:te t. SUA s-a declarat in stare de ridoi. drcpt o tdsdturA petmanentd in pekajul social Si cuhurat. Pe drept cuvant. ceea ce a fost consident un argument legilim Dentru actiunile sale. cle extensia lui intemalionaid. gtuperi sau organizalii Este primul rizboi inlocuit de doctrina unilateralismului ti de nesocotirea instituliilor subverslv. ceea ce este nou este desprinderea unui tip de conflict din masa ambigui de conflicle neclasice a ultimului deceniLl si ridicarea lui la rang de amenhlare a securitili inlregii luni.O itL\titulie paaturt hatA. penlru i fizboiul mondial nuclear. Ce mutalie prod.telorism" Aproape simultan' ca inamic in accst conflict. iar penrru sceptici cbiar im_ posibih. iucri ." Oin acest unghi. Este un moment al luciditdFi. insdtulii financiarc. pe nr.. cu un du$man bire prccizat.uce el in concePtele $i metodele utilizate pari acum? Ca linti $i victinri a unor atacun clevastatoare pentru popuullle $r bunuri..ur. cerut de retea a largA a terorismului. A invocat aperarea legitimi inscdsi in Carti. de caracterul siu rnalist. Ea a fo$ numiti $i stare de alerte Rizboiul este fbrma cea mai avansati a conflictului armat. ne dAm seame cii nu putetn sa ne nai petmitem s. o . de primejdia accesului la arme de drstrugere masivd de virulenta iui fAri precedenr.e $r rna\un speciaie de aptuarc Si control. . rc. i Jr!at-nu xu fo. nu atat prin elementul de surprjze care nu este irl favoarea celor surprin$i $i nepfegAtili. cu lot ceea ce presupune aceasre srarc La mobiltSn de re.ri !5libane. sii ?ncerce teea ce pdnd atunci a declarat cu tndp\Anare c. M. una din ccte mai rmpudanre \r/ibile e\te )i rilboiul Llu\ impolri\a reBimului raLoanilor din Alpanrsran. legid jratea acliunii inrreprinse de un nunfr dc liri din coatilia nou constiruiti este in odinea logici a desfagurArii Rizboiul impotriva terorismuiui s-a declanrat pe mai multe pla_ nun. ete(lele mzboiului . un adeverat sfar$it al secolului XX $i un inceput posibil al celui urmdtor. Ne sin. j u r. ca ir practica rizboalelor clasice. \'reo r'.n. o intoiircere a pagrml istoriei.ele civilizaljei si al salvgardarii ei Nu este civilizalia americann sau vestici.:are -crrnrronrle I vrklecdn ." Dc)i in calul AfgrnLtznulLi Sr rJ nrenrlnut cataclerul mullilatctrl.i obicei. dintre care. con_ cepuli ca o familie unici. abilitatea executiei qi dezveluirea explicite a sfalegiilor ie se manrrizau $i dezvoltau subleran. 1ie state. Ehnologia. pe nnsur: ce frontul unil ce se anunta in spiritul nultilaleralist al sistenNlui intenaljonal a fbst' buie s. ci unul indicat cu un numc genedc . Tre_ al globJlrralii in c.e el pe noi. "tnt" "u. nici aceea a grup lui G8. in fala pericolelor najore. elaborate de o mitcare cu resuNe urnane $i de distrugere subapreciate. otnenbea se Nede constAnsA. jdeea solidarizarii civilizaliei mondiale in fala primejdiei a fost din ce in ce mai pulin evocati. i . fiuiu li repette. irdignare $ tlaumi. nici prin noutalea fundamentild a unor lucruri inexisiente pani atunci. Dar inamicul declarat nu este un stat.fafi a ne n Sr e Ldsa paratizali de posibid.in obtisati sd smulgem din rdddcini r t aSa-zis congetlitat $i sd-I abolim. Noutatea sti ln dimensiunea Drovocirii. economla' come4ul $j drepluile universale ale omului' problemele globale dezbdtute de cateva decenii de ONU in conferirle mondiale. sarcini care pare uria$d. care se inthde peste toate continentele cu gmde diferite de dezvoltare. de \nriiin alc reronsmuiui.otrvitlgered dnterioaficd o Ninde.i adopthn pozitid cd (acest rdu) este incurabit. dar $i pentru restul lunii Ele au constituit un elemeff de rascruce. Cd'1d aceasta se intdnptd.i t1u e posibit.

Dar o enumerare simpln a allor schimbari dezirabile ln agenda mondiab ne amtd cA rcarc. 2. centre de refleclie. banilor murdari $i a operaliunilor mafiote. ln inlaturarea efectului de agravare a disparit?ilii eco_ 7.previziune. Crearea unor relatii mondiale multilatenle bazate pe trans_ parenJa tea si orevenirea lor. interesul este indreptat spre locul !i resursele ce vor fi alocate penlnr stingr- meniul politic.tilor strigaioare. pot fi citate senrne de mi$_ care in \ensul noii age de.. aceea de creare a unei zone de rclarii pa$njce ca o conlribulic la pacea lumii. Corcctarca procesului de globalizare llr sensul multipola- ti actiuni de mare anver_ gur6 lmpotriva traficului ilicit. atacuj fierbinF abordarea problemelor liti_ pe termen lung gi . legitura iDtre cenrrele de cercetare $i refleclje arc sensul unei datorji mai acute. rolul pulerii mililare )i Iehnologia mjlitara ramaLn esendaie. Ceea ce ne ingeduie o schili posibih $i o agenda a secolului XXI este efoftul de a aborda intr-o maniera adecvata rcalitatea conflictelor noi. devenir concepr cheie in do_ 14. 12. au implicalii pdvind relafiile intemalionate $i deci conflictele ce Pot bruia functionarea sistemului global: l. penrru a deschide clrnpul de obser_ . De$i lntr-un interval extrem de scufi. nal6 cu sistemul global (E uropa. Cre$terea rolului diplomaliei' al negocierilor $i al metodelor pasnice di rezolvare a Iitigiilor $i orientarea lor de la procedurile irsurulionale rigrde la allele fle\rbile $i inovaloare 8. atunci agenda va fi noui' PJntru subiectul nostru constand ln studiul conflictelor.ea. Abordiriinspirate de moment. Acliuni pentru mic$orar€a fraclunlor sar faliilor care pari omeni. InsriruJia gtobatjr5lji fiind releaua qi nu strucrnra 17. ritatii. activilatea de cercetare in acest domeniu presupune o cooperare intensd. Prioritatea proceselor infegmtoare faF de Focesele frag_ mentare sau izolalioniste. cu schimbari considerabile de orienlare Pedeclarea si piramidalA. L3 lel. Dezanigitoare sunt erorile de judecati d recurgerea obstinate h metode desuete $i ineficace. La fel.15. rfi crescute. $i 13. in domen. care schimbA conceptele $i m.e do\ede\c luciditale politic5 9i tiria unor foruri de decizie de a lntreprinde pagi in direclia unei noi viziuni. incepand cu cele economice $i terminand cu culturale. Un rol crescand al concilierii. Estomparea logicii geopolitice a controlului de zone de influ_ entd sau pudcte strategice.ul respecletii vaneudi cullurilor' 6. favorizari de tchnicile rapide de inforrnare 9i comunicare. incuaji'loare sunl doar evenimentele car. Securilat. Fopunerile sFanse in sute de centre de refleclie $i studiu' de ana!. lntr_o concentare pe ches_ tirlni vitale de interes major.todele desuete.te rile. Punerea relaliilor lntre marile puleri sub sennul unei coope- ti reguli. r. de pxemplu) 11. Asanar€a finanlelor intemalionale 5. Reforma ONU ca institulie centrald a unui sistem global ce lnlocuieste vechiul sistem intemaiional 4. '3.reaprd elabo frrca de cirre facrorii de decizie va trebui sA separe preocnparile de rulmi de soluliile inovatoare. concentrat asupra puncrelor groase perene. Profilul conflictelor din secolul XXI Pentru a li pe un teren mai sigur. in locul expediente_ lor soluriilor 16. Pentru o regiune ca aceea a sud-estului european. rol care mire$te rcsponsabilitatca celor care li se dedicd. universitali $i orga_ Dlsme academice sau civile.panea L Conflt. noua agende ce a. ca 9i ln cel religios.n ai cerceteri prospective CorcriSht)' miile de dezbateri ti de lucrAri ale organismetor la5a prea pulin loc penuu subiecle neobservate. nesrudiale !i penlru teme noi Dar dacA ne gandim la situarea temelor existente lntr-o noui iemrhie de priorittli Si nlai de seamA la solutiile fezabile $i dezirabile care sd aducd politicile $i stratesiile la nivelul realiti. ireievante Si ineficace lntr-un efort de durata. fdri exceplie.i zrtati de confljcte deschise sau potenliale. Stingerea focarelor conflictuale considerate cronice. Accasti rendinti evidenliaza rolul cercetarilor inrre_ pinse de insritute de srudii. ca un corolar togic al e\perienlelor par_ curse.

re.f prcvenrrei r onttrc'etLrf ue 3semeneJ prczenLi tLt 3cesr un. .r la origine au lon In confruntdrile actuale este invocala a$a zisa legilirnitare a con de profunzine. Moiivalia acliuDilor individuale sau de grup pretinde cercetiri Inrmulrre p(nlJtr il. Jccslil \e IoJo.r. or. ir cazul ierorismului vedem o panicipare activi a indivizjlor cu cduca.tiierea unui nod gordian..ronctu/ii ?\crrna.er slr. Am cilat clol1urile intrcprinse rimp de vrco zece ani dc cercer orji din zona Marii Ncgre $i ELrropa de sLrd est.e ale slatelor suverane.o1. idenritilrea dcvine uD argumenl central Printrc mullimea de conlidcre te explicite sau implicite ce urmiresc .c sunt stlans iegate Inamic tor_ intrangered unul )t :rrea tut 5a captlLleze sau ci clute Lrn rcorJ de pace.t au tosl prn(e\. 5i de a desrabili. in special a amelor de distrugere in masi. cu lelrsiuni ce lin de carcgoria conflictelor identjtarc.pund acenor 5iruarir. continua lor proliferare. t plr.r of pronrii e. tici infn-mJtii. Campul de bitilie $j jnarnicul nu mai sunr clar idenliiicabili.--gil l. in ambelc cazuri rvem de_a face. Lu. au r. culU.rne. pLuen spune c.ii revolta la indjvizi $i grupurile de oameni.rri u..lilare elc.Ju imputriv.c. cat qi pe cci foarle inslru i!i. uzut in BalJrn. care $i de tacticile . de considercnle binc iDridicinarc. rn esenF.ltl de rclalii inlcnrrrionate.JLJ_e.aceslea fiind considerale nevoi psihologicc fundamentale.i. rr. Trisdturile proceselor actuale. Schita solutiilor de rezolvare fi prerenire nici ttiintifice fi al1a dipbmaliei. ameninlarea extinderii de la nivelul forlelor armate nalonale la acela al acliunii indi\'ldu- ale sau de grup constiluie prima sursa de primejdie.rrtrcnabile rindepende la. neputinla de a obline stima sau recu noa$terea . cefcclituri drn .e.. ce par ci sunt incapabili sau prost cchipa! pentnr a partrcipa la acliuni consrruclive sau si se bucurc de beneficii langibile rezlrltate din aceslea. care panA acum au fosl monopol de stat.a 5r LJi.Jocuri pe scena l mii '75 valje pentru cercetitorij angajali in studiul orientat spre solulionarea reali a noilor conflicte. Rezullatele lratate fi in capjrolul precedcnr por rr rezunrare dupa Fiecare conflict arc parametrii sdi distincrvr care neccsrn sotulii. ingrijorerile ce le provoaci $i riscurile care lc tnsolesc sunl subiecte arzitoare de analizd sau inler Folosirea tehnologiei militare modeme.ecilrlater . teh- . Scopul aLto . angajamentul militar este inlocuit de acliune punctuald $i contra acliune. r!lre.1. Pc langd adancirca jnegalitililor. S a spus ci motivalia economici (confiuntarea djfire bogali $i siraci) esre o sursi majori de tensiunc il totusi.re. Aldluri dc faciorii economici. Existi numeroase exemple in care cercetitori de la sute dc cen_ mecanismele ce ii asigurd funclionarea (transporluri.ona lafgita J Furopei Je .aJ RJ.r uner purcrr abu. car€ pot reclama frusirare.nrre.ilor lor este de a demoraliza societatea pe care o considerd ina_ nicd. Elementul identilar ii irclude atal pe cei cu o slabi educalie. plinuind explozii. juridici sau istorici. rAspandire a bolilor.jLrstificarea legitimiiilii recurgerii la netode vioienle. r h'nd..ir penr. amele lolo\rte. poate aduce la incandescenli fana- credinle de altfel legitime. . de a paraliza flictelor.ru inju. Ea include amele ABC. de a sparge solidaritatea sociali $j nalionatE.te $i de saboia. in rcesr sens.specifice. porririre respecrivetor condilii de rimp $j toc fi imptici .ive.mfulfj!l domrnal.j sau activiHli criminale. \Uprimi.. insA $i rizboiul pnn mrjloacele de comuniceLre sau electronice carc au dcvenit posibile prin diseminarea tehnologiilor de comunicare. Strategiile noilor conflicte. mergand chiar peni la sacrificiul voluntar al propriei vieli. inrruc. aD devenil dituzi fi ubicui.npJ. in acest Dou decor.:.lie inalti $i cu o situalie ilnanciari buni. confruntirile se extind acum in mediile de nasd qi in societatea civili. comunicatii. Acor. ll_1. Invocarea unor conandamente mai inalte..r cxlsti o expcrienli acuDrutali de studii aprofundate.lurile nlemaFondle nu ri. poljtici.. Candva prerogative exclusi\.t \. recurgerea la violcnlt vire din partea categoriilor cc sunt date la o parte de mersul inrplacabil al dezvoltirii tehnioe $i inteieclurle. ripiri ajrc.c. aceasta prcvoace fi o starc psihologici de frustrarc.r valori fundamenral( sau dreprLri i.unc ld . In d!e._rareori urm.e. considerale sacre (cu peceli religioase).c re utrc. ijdr ele Inar conlin )i ambiguitili care permir in|erprerb diferile. Cercurile extremiste invoci in actiunea l. hcendii. in acest caz. ^ .rrrnrr i"rrrru!rile ci runotmer Jtc.1. Mobilizarea patriotismului pentru rizboiul clasic sau al devoliunii ideologice laice nu a avut njciodate o in_ circAturi emolionali comparabili. Clariticiri ajusrari in ii dreptul intemalional sunt necesare..ociJl. r"poniJ .

i'.chrde po.zur In . documentul incomom inv5la_ l]l'"Iii. Cana de. pdrlile w. emancipare 5i standarde de via16 mai ridicate.l ..tabe de apticarc. cL star Inaiof O\L Si nmreg. rc. 4.. ELe pot dura timp indelnngat ti au un Dotential de contaminale a zonelor mai indnse' in special sub forme de teronsm ounctual si difuz.i intemalionata condu.dt primul \cop alorganizJfiei care .. Ea este definiti pril urmirirea unor lelun comune carc transcenal diferentele culiurale. rozrnca: . fl i to\t blocar de rmenrnFrea pac. De indati ce sunt lbnnulate $i activate./rua ::1::: lT :: *'*r9 .. Acesle idci rePeti schila abordirii inovaloare a rczolvirii prevenirii conllictelor...F re_ pr€siunii armate inpot jva lui_ Statele membre ri sunr cnenare sa ris_ Fndi.isrmut de . der qi crearea unei .. Foma cea mai apropiati de a o inlelege este: Daceil drept totalitate a regimurilor inlemalionale de cooperare. ce devin o fo(.uar fiarut cun rcretof inl<|s. in tilera Canei.care trebuie se mic$oreze asculi$ul confruntErii $i si olere o substiturie a ei.mentinercd jusliliej si respedarea obtisaiitor.inainle oe-Inare .. ln . 2.-a frxncrsco. cc trebuie dezvoltati 9i practicali impl in condiliile unor regiuuri ce vor si nu piafdi cursa civili contemporane qi a beneficiilor er.ibrlilatca inle. anchetii.nd rr ne.oncepura impe\a..cietile consacrate rezolverii acestor conflicte nu sunt de lip di\[rburi\.. con\rangere sau execulare.ete unei com]ri lalr brT e pe drept.au prnl onc..ih on. pin tratative.e recurge cu pdorilate.. nijloace parnice. toti penux unul.. cotrciliere.e .r $i.uimil.16 Jocuri pe scend lunii cla_ sice si rezistb solutiilor adecvate cazurilor in care obiectul disputei este materiai ti dislribuibil. nai ales pentru cd majoilatea lirilor din rcgiune sunt mgajate m proce de aderare la UE sau aspiri si fie incluse in ca. infraclor sau delinc\enl .rzba_ vrrca genemllltor \ iilna..tife. S. la ate Eerca tor_.. Neg. ara cunr rm v. Aceasii solulie insearnnA prop\rnerea unei formule integratoare.r:': e\perien'a Lisii Nariunitor $i leclia aipra a ceiui u( ar oo ea raloor mond..rnaresc primut scop cu resur.:']l.arrle.Confliciele jdentilare nu pot fi rezolvate prin mijloace Capitolut 8 Ciile de rezolvare a conflictelor iinnea sporiti a indivizilor sau grupurilor apaninard diferiielor culturi. An. I um. experienla Uniunii Europene (ale cirei origini Si principii ciiduzitoare au inspirat '.e de flagelut rrboiutui.filosofia proiectului comun") este un considcrabil punct de sprijin.5e(unrSlii mondisle.ceDt intr.i se.. tubui sd caute sd I rczolre. proiectele au nevoie de consolidare institulionale $i legislativa pentru a dobandi un dru stabil care si asigure funclionalilatea 1or ellcientd. Obieclivul supravieluirii in spiritul demni- . pe cate judiciafi.33.. a(umale lTp!codrl'cale de djeprul intemalional. sau Mijludcele-pasnice rergrllr: a conllicrelor u. nedierc.filosofiei proiectului comun".lreplul inlemaliondl are mriloace.end a cdtui prctunsite ar putea pune ?n pnnEilie me4nErca pdcii .dus recent in literatura itiinlifici (1983) 3.uni trAmb. la carr.c O\U a lo.rrserca ta or Sanizalii sau a@ftluri leSioBle .uritdlii ituernaliohale. Ea e\le..Este falsd ideea ca populatia $i opinia p blici ignori aceste obiective 9i cA nu pol scipa din plasa simbolurilor $i sloga_ nuriior manipulatoare. co.1din Cada Natiunilor Unite t:lii umane..venriei in misufa sa oprea\ci eventuata agresiune.. sepdralist cJrr r/ulrlionr'l sau de lipul enclutelor na. drbttnj.are presupune amenitatea civilizaliei $i excrcitarea li- benililor $i riispunderilor fundamentale poate cat orice chemare la lupti Si moa(e fi maj electrizant de' 5.ecurirare coreiriva pu'. modet pen!ru .au :1::ll'-: cemnar Caia Nafuniloj Unile la Sjrn 26 iunie to45. inainte de toate.nrce Pecea ooate li lealiTlla cau consolrdara doar frin interdc- l.UnJt "ub Consilul de Securilare oesemneazlr pe afre\or. Pentru regiunca europcani lirgiti. prinlr un scop nou Acest scop trebuie sA sadsfaca necesititile vitaG de bunistare.a Je fcneraI uNU. h rnomenrul indc .:)lll' penru roti. ace-\l \r\lem _a functional nrciodata. il.lulia pa$nici urmtueqte proiecte comune construite pe interese imDanesite din domeniul civilizalei $i care ofed roluri' in tlmo ce cultura asigtui un statut individual sau colectiv De aceea' ea aoare ca un rczultat al .

1. mar alF..r':-"ir*..j-T)lil.rrea deprelimrnara a rerot!anr unui con_ jil.J. . bLrne oticii sipregatrea negocienlor scris penlru state' in prjmul rand penCafia ONU.i prevenire a conflictelor' Doua p.tau :ub in..co.!-littdintt >t |ilat nol u'nrrot.la irabiti in mod nbiecrr\ i3prete lrn epcndenl de afirmat te p."i.xl d^: l".i" ". a fon dis l* ""ii " rcNale.:Il:l-ii:q.c o.ltcrr e.'" ...i.' incerc.j".l^ illll: ta rrrtrc redu\ Ll.t.ar dc a ol. Teoria . Ca rrerooe negocrerih contrnua sa (e bl..^"::T.rc) ( on\enrir din t8gq rnlfoduce . regocjerca..o-e\ si m r rle.rr 5i pe o ba/a de IcU'r:'rrJre.nrriru ljilof fr legrlor Fropnr.n Caaa e\re .. jnd socier:rrea N"..ror si l.ere le af iin'i de calirarel :':ll"^]i ""p...a.i rcrnpnj..r. . uu i' caractenqicetuprar imponi\a cre>refir comnter :rlii si :.emt. .iulcr e.op 6in.nilor oe tdga.1" amb..ere(ati de . . scre mrntrie ale Iegocialorilor. monrlof /are.""i ti" pentru alesc&carea energiilor asigurarea de con".edtalt capat al spectrului soluliilor iair.". " "it!i "rtotaare universaD" ioi.i.*i."Hae. de vicrere esle con.{:).. Aprodpe in nici un cdz onzontul de rermen rrrnF sr pfoblemele \onsolidarii independe tei casli!]|c nu cu fosr lUate in considerare in revi\tb a melodelor parn.. o 'ii.farsirurui in!.nli cler cae\ .nlemallondle aflalr sub comanoa de'upra\egnere a combalanre."Jr"anat-r. dc gislYea-ll .rrruLlrnrj evolutiei .r tfat.. lrlen...i oNU).'J'i *^rt-" "i#"t'."r"fil r.n carle pasnice >i (crl. FJe a dubanLlJt modele au\iJrare maiematice sau logjce.e/c lm. in.erite de ta .rii Of.t"..^* i'a.. ta rprre sub drfefite denumiri.(.iliri"'.ur .se tac aeschideri in direcla nnui sistem care bdnis rdreprurile omulur' prcblemele globrle . .ipretof Va.5 .ru.. ttJ.o.Juuri pc sc?na lutnii '79 prin rst" la manle puten.:: rrrce.ri tuigr. iar penru to. ae\chis in anumrre condrrriaproape e\clusi! lirutt.iJiri lUlierlarcurse in cursul secolului rrerur Anchcra ion.eri un lablou $i vcrnrc dt (rtuar. or\rn0!!re (tu p'obtermte idenrilafer 5i 5h le ocoleasca recurs6nd la <urulrr Inovanve de calali/tue a intereselor p. con5rir il...rr.rre a panilof in conflicl tr de ilniilor de arnistitiu A fost de asemenea prczen6 in opera!turi tn. "ni.r crciile.Intr dde\jr. A.re menrr urrrrl .. . problemi la fel de clar . c! r functrons.^torsi" a inue paru ric-Ie neolicrale.i'.g (privit drept un Panaceu care este dialog sau comlrr .ro.]-ir". prevenire.6rii.. :]l'.re inuns.1"1.t"u*a ci ONU n-ajucat in lot timpul Rizboiulut rece ci un rol in materie de pace $i rnzboj ln numeroase cazun' (cistile al ri" iio.". avinizare rrarll rtrrr. in Irligir nurmale ll. ccnrer ruptelof de independenta penlru colonialild.rihrie o acdune .? ice nu sU r obriparorii.l't':::1.dunr pe ju'ittr' cale-prin vocalie cxploarea a" *-lvare . un document iJror stale E\re t..""ttu.."ii" il"i '"iea..'t. Relinem insi respectarea unui adevdr urui connicl.:::.1:tl]i iin":.'. J.r. \rrrelor ' deri "'".." i. a" -*there. .. rL're co onI oblrncrea !rrbnica a simbolurilor durnnomrei."-""1" ft Inlold.Ap. o.e ai.p* un-.ns. cum i-i-i. e.". hel/ . *".. tend . intrucat Cafta le ingaduia sA se opuni orice decizie oNU.""*lt" .:.upraregherc.oape roare negoc. boi mondiatqi l':o':1" ver\aities."Ja" ** .11 "." lo'rbilirdrea .nilor in cru.iiir".i.i"inia evoluliei lor' Camcterul lor netbnr J" . locuri ca in preambul: \or' Popoarele Natiu i. " ra .ucce\runea indicala de inenumerare F'ereprez."tr i" t"1".lrangerea de dmp d $i terme_ rrL||ur \cun Nrgocierile de la incheierea unui ronflici . r".i"ai "i i.ce preva/ure .'"r.. definit Esle vorbaprccizata: sli "ii*".rn.qt. tu ai"l. de \epJr. "Jm mult mai Larg decit pa$nici sunt valabile pentr:u un sistem al stutelor' acela CanS mcepcm cu L rmarino .ugrlie Jdbilrrer t.||pr ptimut loc c:rr ti ca norenr.. e de conciliere Ltnde a .fti ".ite.e/e pe ratjonilirarea . polirice. a exaltat caracterul liber al negoc ii"'^irriLit^t". pecii a organizat trlrpe sa oar ne bastrei rnrr aderlrl .ocrali La anicolul rr inralnim u a-rfel dc re'pi ".. ln!e. "u. cu un carltp de apri_ ili.'t.e nroduce In mnmentLrt rr clrc \lal0k."i" *r.tercr te mrno-e. codilicarii reAull ururir ( Cun'. rdeflifice qiruariile grcte !i nerra!abiJe rlirigiite de ll-i. a . s-a! imbogAlit metodic prin analize sociale..'"'l'. O sur.lir lc)07 delalia/j proritul \aU..* conflictelor' lie pentru J.". f... U"i."" a. inrinte \au dupa inrarea sa in erapa vioJenla..ut . unit". ci !i penrru eramrnarca eto_ ra. ii a" p.Trccerea urr: nu numd pcntru inrlegeres lor.i"yl'.ei ( onflrcluate.e nbure un cajJcrer cor. sa cuiiln.tfel | .i re.e de Negocierile riman vujnerabile la influenlele de context fi conlun(tur5.or"r 'e sdreseaza panilor s: nu!ocaburarLrl dt af Ii rnrcolul ls revin la . ob.itualiei inLemalionile. u t'u"'nulur inlemariondl bazdr "*i.o0r au avul o procupare primului imedial6: in ll . "n"" institulii si acordui t"ci"l."a'i*. conllictelor ii mai ales a servit drept in $i a pasiunilor ilrJ-.1'.rarlirur 113::1 "" 'l Fnoadet colonialisre ranir .

le anglo"americane de cheti Drivind situatia din Palestina ln 1945 Pe baza raportului 1946.flrte ac. ca exemplu in sud-est$l Europei (SEE) Societatea global. din 194g. legate printr-o uniun€ economicS. pHnea el\eliane d5jgura Lransponul la CoDferinla aj delegaplor atSerieni.rn panjtuf urgani/area rricut prctrmur:tre \ecrete.rimla*i a .ineae li. Adunarea Generala creeaze ln aprilie 1947 nouii Comisie de anchetd care ln cateva luni (august 1947) un raport cu propun€rea lmp64irii Palestirci intI'un stat arab 0i stai evteu. in (CPRA). face din ancheti o practica curent5' tua1a pe planul neoficial de ONG_uri Si rnai ales de mass-media. o faz! de moratoriu. SUA . sunt consrderate din recuzita metodelor patdce $i au. mai energicA pentru opnrea unur con ventie mai articulate ti este arbtat $i de cazul Comisiei neoficia. cet $i al medierii este lnceperca negocierilor. care locuiau to Elvefia. in dircclia aceasta pteventivE. iar CSCE. in modul in c:ue eie ar putea fi rcluate astfel incat poziliile formale ale celor doui Derd sd fie menlirure cu micr nodrfrc:rri acceprale.' care transDarenta la noi nivele. iar celelalte institulii specializate pu raDoarte qlobale in toate domeniile activitailor esenliale Numerc organisnie regionale au crcat sisteme de alefttr prevendva. SUA oferi bunete sale oficii dupa aceea ti -Indiei 0c[oneaz. Nu se presupune ci panea ce oferii bune oficri panicipe la ele. Bunele oficii.ti\ la un upel al Secrcrcrulur Cenerat U Ttranr de l.. un rol i duadv mai ales la inceperca negocierilor sau in intervenFa piqile pot fi satisfdcute de prestalia te4ului ln bunele sale of! cii si inreressh in a-j mari auibuliile. din 1926. care oPre9ie conhnuarea sau rzbucl violentei. in anii'90' discutat crearea de organisme speciale pentru ancheti.i de cirre un LeII. de$i necesarmente ln Calti. llncheta a devenit o insti ap(oape generalizata a sist€mului intemalional. As in 1956. DeSi ir titeraturb ele sunt asociate medierii. introducand o fazl. de degajarc. Medierea reprezitte asistarea Fi ind$marea unei nesocie.. raj SU{ prop. care' cu unele mod crri. perile r5sDund Do/. care continui in forme dezvoltate fi astazi sub or€anizatiei niscute dir cscE: oscE. Haga din 1899 $i 1907 omologheazi pro.a devine oficiall ti propune url plan de constituire a shucturi federale a Pa. mediatorul se afli Ia eAali distanti de cclc doua pani. In 1965. este adoptat de Adunarea Geftraltr ln noiembrie 1947 ve( asdel ctr prin intermediul unei Comisii de anchete se adopd o 1 lutie istorictr de cieare a unor state noi Este de remarcat ct ancheta a jucat un rol esenlial ln rezol conflictelor._ Si lpropterea trontrerel lranceze). negocieri la Melun (Flan!a) cu algeri carc se prezentau ca guvern provizoliu al Republicii Al sunl acceplale cunentele organismelor regionale o irclud pe un loc rmDoftant_ (rNU $r ScLrelarul Cencral r$r asuma rrecrenr oceaqa . URSS ofe$ bune ohcti 9i Pakistanului peDtru liceperea de negocieri. Convenlijle de l. l!. Dupa ce p. ele ajutd negocierile lntr-un mod mai discret $i mai oficios cat ancheia.arini iu 1962. de$i poare r(ista.uge 'i. guvem pe care francezii nu-l recunosreau. sub tutela britalice Nefiind de evrei si de arabi. In cele mai multe c^zuri. '""f"pti pti" a"mifia sa.lestinei. Fl esr irnplicat rn procesul rregocieritor qi promo_ veaza cu sdruin(d ajungerea la un acord. eptr. Agenlii ca eiercitl un sistem permanent de contml privind producerea $i rca rnateriilor fisionabile. urice a(lirnc prccipiral:i . ambele l'iind interyenlii ale te4ilor. ancheta este iniroalucerea la o i "a. Cend reuniunlle se lineau in Franra. la bilirea de contacte. A fosl acceplal. conciiiere 9i mediere.rzA acceptarea ambasadorului amcrican Bunker ca nrediator. problema consti! dupd e$uarea acestor negocieri. ca fi ancheta. oficii ale Etveliei. observam cA obiectivul atet al bunelor oficii.i.edura $i apoi Carra ONU d. rc. iniliativa oferirii bunelor oficii revine lnor Fri te4e.e. Se rezumi la asigurarea de linii de comunicare. AsLfel. FranJa angajeaz. afa cum pFvede Pactul de la Bogora tTrataul jnter_american refedtor la reglementatea pa$nica a diferendetor). la explorare 9j informare sau gdzduire. negocienle se poaae la Evian (Frdnla) $i Lugrin rHlelia. ancheta este legate de conciliere. dezamorsare sau litizare. acesra publici propuncrile sate care fl negocierile sunt reluate la locDinra Dri. A5a cum etiDrologia larjni indicd. care a consral in sediu ti facilititi de fulcdonare unor negocie prealabile. izbucne$re conflicrut inrre Indonezia $j Otanda cu privire la Inanul Occidenlal (Noua cuinee Occidentale).. la lel cum bunele oficii reprezinra pregirrria ei. otena de bune rii. la sfar$itul anului 1960.Jocuri pe scena lumii pdn?a L (onjti lc 8l Consiliul ti Adunarea organe de anched fi conciliere ln convenJil de la Strasbourg (1997) privind reglementarea paqnica a diferen_ delor. in dilerendul di ue Chile Si Peru. intr_o nou. la care prim-ministrul Dar $iu e invitat apoi ca mediator. l)trpi un impas de cAreva luni. ca mediator.iO.

arbilrrj l \e ocup.diclionrle. peniru o regiune de care depindea accesul fiuvial la El a dural mai bine de un secol 9i a fost punctat de rizboaie.. cet $j concilierea fiind fonne de institutiondlizare a formelor pa$nice elaborate la H {bsen}a pdrtjlor.tiilor i rigide Si intransigente io fala opiniei publice. Arbitrajul este una din cele mai vechi forme de aplanare a unui lrtigiu.". de a construi formula finah a soluliei cu gnja echitilii $i compromisului acceptabil. in alte bata!.Gran Clraco" izbucnit intre Bolivia 5i raguay. Concilierca inlemalionah apa(ine tot familiei de intervenlii te(ilor. In (onceprra de atunci. Lan $r Suedia. medierea organjsmelor regionale . ea o extensie a anchetei.1.bitrul $uprem al unor litigii intre regii ti prinlii cre$rini.'9. papa de la Rona a fost a. care deiibereazi in $lingendu-se abia in 1938 prin arbitrajul alror cinci state ame.rt< ircepure In la66 au dural dor ani >r sent.in care a excelat (Jrganizalia Statelor Americane qi. Colceptul de concilierc mai este utilizat si peniru a desemna proce\ul de Inchidere a unei perioade lungi de ien. ca in Congresului de ta viena. deselnnali si rezolve un litigiu carc a rezistat incercerilor solulionare prin negocieri directc. Djferenla fali de conciliere esre aceea ci rertul De care il rcprezinti concilierea este un or8an colectjv. echidisranli $i neutralirate ca sj medierea. reprezertan! ar slate. dar s. numrle de U thl.in!i rr)eorenr.\i re/o \e trlrciile De crre I'lr1rlor.ing. intr-o lume a i terdependertei $i conexiunilor mulnple O formi evoluati a ace sprijin este prezeDta permanenttr a unui te4 care in afara rolului negocieri serve$te ca argument pentru modificarea pozi. care nu are caracterul ierarhic $i mai distanr al concilierii. aflate in negocieri au lrevoia sp. cu iceeasi cerinti de obiectivitate.e il (1899. rolul crescut al medierii in rezolvarea pa$nicn a litigiilor deulii ti comentdrii speciale. Lucr. Secole de-a randul.lo. cu participarea lui U Thant.uti pe scena Lunii ambasadorului (l. bilalerale sc stipuleaze ..1907). Numeroase rratale intre stare prevdd clauze conlpronisolii. India si Prkr5rxnul.|re prevnd cd in caz de diferend. tor pentrn a propune o solulie neobligatorie. medierea colective (uneori impusi de iratate.ijinului exterior. l8l5 ). pA.t ac(epldU Je dmbele pini. dupa o intervende de concrtrere a premjerutJi bnranic. Inrdr s-a creat Cunea permanenta de Arbirrat de Ia Haga. Toate cerinlele Si regulile practice ale negocierilor se adre mediatorului.ca rnembre ah ONL sunt cnemrte \a.acrrut ei rmbrsuu. C. dar sub o lbrmi care o inrudeste cu mijloacele l nale ale arbitraiului $i tribualului inlernaiional.riricara do caracterLrl tehnic al unor lirigii $i apoi de taptui ci in arbitrai plil. in plus acesta este supus unor norme specifice con$i stand in pestrarea increderii celor doua pi4i. Conflicte 83 lalte. Medierea este o inte enlie h negocierj a unui te{ f:rd autorjtate foliricd Foprie.oi rcspecta arbirrii (sau arbitrul) este supusi acceptirij prealabile a nLr diferenliazn alunci de Curtea Inremationala de Justitie. Acordul este semnat in august 1962.. consli in activi unej comisii (dc cinci sau mai mulli membri). dif<rcndut in pnrrnp fronrierei Inr Jjn reg. Exe]nplul cel lnai citat csle sti gerea lungului conflict . Ca $i tn cazul erilor. a tlcut ca noua perioaJa sE dea prete. ArbrtrirjUt de toate atributele Lrnei Inelode jun.Lile i$i aleg singure judecitorii. cc i-J dcordal o prma iumalale de secol.h-Srnd unur uib nal tormaL din lrei per. Esenla merodei corrsta in alegerea unui jndecitor (sau mai muiri) ad_hoc. alat ancheta.b lorma unei autoritAli exterioare. r. Un acord provrzoriu cste respecot $i rizboilrl se deslitloari din nou irtre 1932 $i l9 i le por aplani .t sLdlele \au conducAlorii lor. 8. €ntu/ia(mul pcnrru arbiuxj a fost aLal de mare Ia Conrerin"!a de h Ildga.^lJ!ra. nerncredere {ictize. concilierea pierde din inDortanta !.y*". in fine. gi ea este din familia tertilor ce intervin. bu oficii (Argentina).i Je rcglementder liligii_ x)r drnlre \lale pnn iuLlecdlori ale)j de acesFa 5r p( brTd dreprului i|temational.iunr. unde staleie .re lu. Iniervenlia de mediere a organizaliei a fbst frecvend pani in prezent Celelalte forme clasice sunt medierea unui stat te( sau a unui $ef de stat.icane. care elaboreaza o solutie oblieato_ rie.ingdrcl Preterinra pertru arbirrrt e.o ne duri)tI djn lu. de interyretare sau aplicafe. l)e$i mecanismele ONU o includ. Medierea se bucuri de o atenlie speciali ir prczent. capacitatea de a ex' prima punctul de vedere ai fiectuuia in limbajul qi inlelesui celei- paftea I. lnlrc mediere ri arbinai. (. ca in cazul concilierii postbelice franco_gcrmane. Viginia) $i apoi la ONU. pani $i procedu. impticar in dezbateri $i ceudnd o solulie neobli Satore.r.nra J fo. pe . intereseie lrusturilor pelrolicre (se gisrse in Chaco) Sj in final crlenlia Conteinlei panamencane de ciliere alca$itd dir cinci stale anrcricane. Middl€burg. medierea personalA care ofera mai multe garanlii de obiectivitate Si neulralrrale dec.ure o \. lile vor recurge la arbirraj. Ca genezi.u ea KLrr. Concilierea astfel conceputi.

Oricum categoria a doua i$i dezvbluie lnsernniffe. care se referi la arbirraiul. cu norme cutumiare 5i reguli_ad_hoc. Organismele internarionale intra tlror Si ele^in rolul de insrante. In declaralia pe care statele trebuie sA semneze in acest sens sunt intrcduse atatea rezerve incat pu. din 126 de state bre doar 44 recunoscuserd jurisdiclia obligatofie. $i al negocierilor in general.i de la prestalia sa insuficiente.te. iar in caz de conflicte de ordin juridic 1b_. convenlie c e Cermrnia nu o.sdu o. indiferent daca pi4ije negocia_/. A iloua.la.emna\e. are reguli $i proceduri preci\e. recurge la resu^ele de elperienh_ la intui!ie $i ralionamenr inovativ al unor profesionirli.84 . Curt€a Intemalionali de Justitie de la Haga este astizi sia cea mai elocventi a funcfiondrii jurisdicliei intemalionale in materie de litigii interstatale. in. Timp de 35 de ani. Danemarca Fi Germania (RD au cerut Cu4ii stabileasce principiile $i normele pentru delimitarea platoului tinental in Marea Nordului.Curtea lntemalionali de Justilie estei organul judiciar principal al ONU. IatA un caz normal in care Cu ea este sesi in 1967. sunt aleSi de Adunarea Generali a ONU pe o perioadi de noua anil De$i articolul 94 al Canei prevede cd . accuhd $i decide.A. ele recurgerea la arbitmj.:uri p. care acoPerA negocierile. incepand cu orbifiajul. alti sursi de neincredere a provenit de la ritmul lent de lucru Curtji . Cu toate acesta. in numar de 15. se presupund ca un moratoriu functioneazd si ostilitilile sunt suspendate in tim pul actividlii lor. Are ca nucleu negocierea pe care o pregaresc.. incepand cu Permanenti de Arbirrai de la Haga (1899) si continuand cu Curtea Pemanenti de Justilie (1920). losirea Cu4ii Permanente de Justilie Intemalionali Ca 9i in cazul medierii sau al anchetei. pnma caLsorie comine cArle purrn formalizale. Germania. La aceaste situ se adauga incapacilatea Cu(ii de a implementa deciziile sau de acorda sancliuni. concili inccpul de secol indeamn6 la examindrea mai aprofundala a re\ur_ $elor pe care ele le oferA solutionirii Si prevenirii confliclelor_ . Cele doua categorii in care se impat ciile pa$nice examr sunl: prima. Tine seama de opiniile $i poziliile celor in cauzr. creeaza sorur|| adaptate ta caz. doar in situalia in care mijloacele primei categorii par epuizate. inlrucat Ge nania nu era multumitl ce ii revenea Drin aDlicarea de cetre celelalle do e state a rilor Convenliei din 1958 privind platoul continenlal.ii. intre cele doue dzboaie mondiaie au fost adoptate 9i traiale pentru reglementareai paqnici a diferendelor sau de arbitraj $i conciliere care prevedeau 9i. sau nu lnc€piind cu cate. marele obstacol in iea eficienlej Cu4ii a fost nerespecorea $i incercarea de ocolire jurjsdicliei obligatorii. Ea este $i incorporerea unui dezj care a avut mai multe forme in secolul trecut. 1946 Si 1981. functie care revine Consiliului de Securitate.lo. in 1970. Judecarorii.r ii bunele oficii $i a doua.. recurgerer la oryanrsme $i acorduri. rcn'e in. de)i Fror apela la metodele primei catego. Judiciar. ancheta.tini simt legali de un angajament ferm.ac-ordufi inlemaionale.preced. asis_ lli. scena tunii 85 tc. nes_ rrucrurale rigid. medierea.fiecare memb al Naliunilor Uniie se obliga si se conformezc bot. arbitrajul cunoaSte aceea$r scal dere de interes (a $i concilierea. esle sensibila la conte\r $i circurn. Faptul clfregocrerea fr meorerea sunt ciile parnice cel mdj de\ lolosite la clauza arbitraiului obligatoriu in orice tip de litigiu. curtea s-a pronunlat ln 58 de hotirari $i a dat I avize consultative. calea iudiciar. de interacfiunea lor 9i face tot posibilul crL solulia sa fie fructui sfaduinlei acesteia.rarii Cu4ii In de Justilie in orice cauzi in care este pa$e".

i. bugete milit. in factorii disruptivi ti elimin[ facto i int€gratori. inA."t.Mi-a lon Inal grcu sa ncgo(ie/ cu prnea mei' dc' tl Lu cJ un lchnicran rer'tr. Esenla inter_ cei mai obiectivi cu putinli $i cu furnizarca si\tematica a linierea factorilor integratori. angajand (neSi-t*tiile lonR. este obtigat de doua ori sA spuna lucruri dezagreabile.r. In ambele idenrificim pe teren o spirati care coalizeazi . In perioada pre. Ace. care este medierea..idenrul prooriu .f". AdevArata misiune a abordirii diptomarice prin negoci cri esie crearea unei spiralc d€ destinder€ constructivi prin sub- re. Acest nivel este reprezentat de indi_ cele probabilitilii izbucnirii sau retudrii conflicrului $i este fornar dlntr o perioadd mai lungi de agravare continui (posibilA. hotiri$le daci ea.n:uirea retemein.care.au bildremte. fi-*"aze precim qi fazele negocierii. negocierea.i roate resursele.upaLi in carul conniclelol o \emnilrcaLie 'peciala Un aqfelde politici Decieleme'nt este relatia intre negociator $i autoritatea telor unei solulii. . dar evi. Prezenrarea poziliei sale in tenneni lipsili de ambiguire! 9i care atat mai mult de p|ovoctui' inrerpret:ri nedorite ti atitudini agrava situalia2."nt de domeniul care le-a solicitat Existd de sioli teoieticc care se ocupi de negociefi Atunci cand vorbim sau se Ie rezolve' scoate . Nivelul unei stiri conllictual€ este primul c.. in\rno\ilin rcleriroare la inc:jlcJrer acordufilor gcnerale . hrind o prejudecate in privinla felului de a cornbate pe oponent prin de In. chrar dacar 'urr prczenle )i in ahe 'irua Lll.ext de rezoluiie intr o organizalie intema. fu timp ce spirala confliotului se dezvoha in cxGrior conform logicii proprii: inarmiri.tarea pozjliei adverse cAlrc propda sa parte.sau): inieresele unei p:rli incompatibile cr interesele celeilalte. Preze." onui acord dc pl6!i a unor . alfera esenliJ de cele cu rnizi nornuli a unui aderate financiare g. a dezvalurrii ariludinii ilrogaDte $r a scopurilor de hegemonie sau profit pe care acesta le intreriDe.menre cat .sau ln! . liv: este vizibili in enunlurile disjunctive (sau. prcvenrrir oi conflrcrc. Negociatorul care ln dialogul cu autoritatea decidenta insist5 asupra intraDsigenlei sale in negocieri pentru a-qi evioenFa mente sau care spune ceea ce crede ci place Ffilor sdi este tot alat de periculos ca $i adversarul. redacteazi Banclatul a statului si hotard$te obiective nesociatorului si obiectivele operaliei sale in lumjna altor p-ametrii unei solulii dorite sau accepabile' ma] e"nerul".se intrerxp€ sau con_ fost auziti iinue.onflicte.tmnsfonnarea adversari_ lof in parteneri".'l'. O alt. prin definilie.e se t"ia SIin ce condilii sau cadru lari de ce a unei negocren: nu o datl exc]amalia unui negociator la sfarlitul padea ad.li"i.. o dari faF de oponent $i o datd fat6 de dc.r( in JenumireJ Ina ruua a rc.crizei..Pan"a I Conlicte 87 CaPitolul 9 Negocierea !i medierea in rezolyarea $ preYenirea conflictelor Requlile $i tehnicile care ghideazi negoclerea ql negoclerea asistad de te4i.rzj negocrcrea ri agrtvcazi tonul discutiilor.crei prelenlrtor sale. Importanla schimbddi de sens a spiralci conflicfualc.cinlelor unei regocieri coniunctic cu rnedierca) in cazuri ce pnvesc pacea sau negociaiorul are rbue rnspunderi covarsitoare Ele sunl: 'i.ebuie .r mod dc aburdare Ins:j blochc.lder^\ale re. au fost elabolate teorenc $l upti"ot" p. pregitirea opiniei publice $i chiar acte provocaroare sau demonstra_ liide fo4a.n"tii.. rabrld) pe care o purem numi pre-crizi:r u1 rntenal mai .iteriu de a exa_ mina sarcinile negociatorului. Spirata disrup. care in locul cursnlui ascendent ar l€bui orientate srre desrinderc.otranr. sub tirluli transformarca conflictelor.rl.. chemati sA le eviie io eua.cun al crizci_propriu-zise. miza este uriaqi. Nrcaierir"lul )r xlnbulele negocirtonrlui conflicsupus deciziilor politice nu apare mai pregnant ca in cazul soarta inlregii societeli' t"lor.fe spo te. acuzatii asupra intenlii lur ri rlirudinilor onile ale unei prifli tali de ccalalta. aa. .Uhd din rnaliTele ongrnii (onflictelor )i naturii crizelor.nU .au Irnagementului de criza. constand intr o rapidA (9i greu evitabih) deteri_ orare finale.a caLrre limbajul prin care menine lnteresul acestora de a lua in consjderare afirmatiile sale. in car. diplomatia negocierilor are posibilitatea de a-$i mobiliza intregul potenlial politjca externa dentul este cel carc face legitura unei negocjeri cu daci ea are sau nu loc. modalitate de a o enunla este qi . Un negociator .tionalA) Pe misura (lemen pe care il folosim njtudinii cons.

du a unei lari din regiune de a dezvolta un proiect de interes comun din domeniul apei (regularizarii de fluvii). discutiile peNonale.cepribil de criz. Ncgocicrca estc astltl mai nult decal uD me.ionau numeroare organisme $tiinlifice $i neguvernamentale. cu secrelanatul asigurat de ONU fi in prezenla unui reprezentant al Secretariatului (ieneral). SA luam ca exemplu cazul cand. ci se intind pe perioade lungi. faTA pre. d) lArgiiea cercului de actori in procesul negocierilor prin introducerea unor factori constitutivi. cand valoarea lor demonstrativd li de intimidare a scazut qi cand prolestele opiniei publice au devenii mai mult decit energice. iar $edinlele rare l. in cazul in care cadrul propdei negocieri esle refractar.Ele imbraci ?n aceasta perioada numeroase lbrlne carc includ contactele neoficiale. savanli. care a condus ia Tmtatul de neproliferare. Expertji ambelor Fri crau prezenli. educaFei sau senetilii pot contribui la acela$i rezultat. inospitalier sau insuficient pentru asemenea abordAri. c) favoriza. calcul gretit sau accident Si ln al dollea rand interesul menline i monopolului nuclear (a$a-numita problema a celei de-a N-a puteri). Intervenfa indirecti prir asemenea iniliative a organismclor regionale.sau timp unor contacte $i disculii. in calitate de partefleri. e) facilitarea atragedi ln solufie a tuturor factorilor extramurali ce pot sprijini punctele a) sau c): comunitatea $tiinfifici. Cea mai aclivd $i legata direct de problemalica ar melor nucleare em Conferinfa Pugwash. Lecliile ce pot fi deduse pentru ncgocieri din srudiul lorin caz. unde specialiqti de nivel inalt $i coDsilieri importanli ai factorilor de decizie puteau avea disculii semnificative. o ini|ative privati privind oprirea rizboiului nuclear $i scoaterea ambelor nuclearc din arsenalul statelor. multiplicarea lor pana h momentul predominanlei fatA de elementele disrupaive. O situalie prelungiti Ce pre-crizd a existat in tot iimpul Rezbo iului rece. dezbate solufii construite pe factori integrativi. a fost semnat ti Tratatul de incctarc a cxpeIienlelor in doub medii $i apoi in trei (sol. Un cadru il furiza Conferinla de dezarmare de la Geneva. poate avea de asemenea un impact pozitiv. Este un subslral viu al diplonaliei oficiale. intrc cele doua puteri nu a exissau badere de nepitruns. De altfel. In alara acestui laborator luncr.catd]JniLtnii Sovietice ii a resrangerilor contactelor economjce lovite de inlerdictii privind l. isi desfdsura lucrArile la sediul acesteia. b) devalorizarca treptat5 a factorilor disruptivi pan6 la momentul in care ei nu sunt in masura sa susFnA o spimld ascerdentA a .ci(r.. care cauta si deschidA paftii noi pentru scoaterea din impas sau depaqirea inflexibilitAli negocierilor. dezvoltarea increderii Si aperarea antirafllera. organisme intemationale. ecologiei. Prin avantajele prcmise participanlilor se poale produce o pjerdere de relevanli a lirigiului su. anali$ti. legiturile fadorilor im plicali in temi (experli. chiar pe agenda acestuia apAruserb subiecte ca problema pdmei lovituri.factorilor de fo(a. 3. A existat oare uD interes comun suficient de marc incal sa se fansforme ln proiect comun? RAspunsul este afirmativ: in primul rand era evltarea uDui cataclism Duclear iniliat prin eroare. consilieri). exploa6rii unor resurse etc. aer.ea descbiderii pe alt teren $i cu alte teme a unor nqgocieri care s. lrl aceast. energiei Oaraje pentru hidrocentrale). reuniuni bilaterale sau rcgionale in domeniul $tiinlei. ci o inlerfald poroasd prin care sc stabileau contacte neoficiale ti legeturi stabjle. apA). culturii. Negocierile nu se reduc la o aciiviiatc a unej reuniuni fomale $i structuralc.anism in stabilifca de acoduri sau o cale pxfnica de fezohJare l lii8illo'r nraj rnult . cu intreruperi punctuale ca ln criza Berlinului $i cea cubaneza. deschis continuu spre folosire ti tr cmnd neintre pt. mass-media sau lobby. desfi$urate inlr un inierval bine delimitat de timp. apare iniliali\a unui \ecin comun . lrl un zid crfe treceau dincoio de tema propdu-zise a dezarmadi. Dar nu s-a daloral controlul acectei cri. Atunci cend experienlele cu drmele nucleare au devenit prea costisitoare Si neimponante pentru pefeclioniri semnificarive. Ultimul punct este caracterislic diplomafiei jnovatoare. cercuri de expe{i./e unnf ncgo(ien capabile sd elaboreze acorduri non-fcrmale ln colaborare judicioasi asupm regulilor mfinate $i complicale de menlinere a balanlei tero- rderiile $i tehnologiile stralegice. 2. societatea civih activtr.ul sonlliclelor sunl urmatoarele: rii? In ciuda politicii de crntdinment apl. Acest organism iniliat in 1960 avea un statui ambiguu (farA se fie organisn al oNU.88 . ln epoca pe (are o plrcurgern si care acordi mai multi impol1anli societilii civile. la un proiect comnn. prin propunerea unui modemior sau cointeresarea unui organftm intemalional.Iocuri pe scena lumii 89 Sarcina esenliah ln situala de pre-crizi a unui negociator carc urmire$te triumful unei solutii pa$dce const5-in: a) introducerea factorilor integmtivi. care invita !tuile in litigiu.

Celelalte liri ii cer s6 le lind ia cu- Pentru simpla sa prezenti exremi intr-un conflict. Mediatorul are dreptul s. Menlinerea pdn racr. Ca $i negociarorul. iar urmit{. reuniune sau conferinli.J. a unei solutii pe care pdniie sunr . sub presiune. mediatorut lrcbuie stfie srriin de calea a-paua ce consti in u7-ul fo4ei sau ameninlarea cu fo4a. c) alterarea negocierij in forme de in$elaciune. stimulare raportarc la ii obligalii generale.arelc doui nnuleaza toale caracteristicile ei. Cunoa$terea aminuntiti a dosarului conlliclului irrtr_o versiune obiectivd. care pot fi privite ca o sursa permanenti. 3. in interesul lor de a incufaja atiludini po' zitive ale adversarilor. natura $i modul prezentirii idea increderii celor doud pi4i.. Participe la o negociere. Nu numar ca toate recomandirile ficute negociatorilor in acest sens sunt valabile pentru mediator. pe ptin refjonal ti ptobal. e\penei . rnlerecc e. nu are varietatea de forme. in principal.Ileazi in formularea unui proiect comun al cdrui prim merir va fi !lr4erca allor pa emn in rcatr/area . Ea este intervenlia unui te4 intr o situa{ie de obicei bilalerah aflatd in impas. . . lungimea de proces si Sarna de ca' I:acrere (de la oficial la Personal. rnedj orut poJre rccuq.cmporramenrul unei pirlr. in condiliile de la puncrrr a.e inlelecruale.Salvarea ielei" este una djn preocuPirile cele mai vii in caz de conflictc. personale sau ale pdrti: sde (con((.r . ea este un proces care. bazati pe iaplc. mediatorul . comperentii. de care tin scama si negociatorii. ideltificarea jnre rcselor inpEti$ite de pirfi $i iniiierea de proiecte comune.Inrrucer panicipe la elaborarea sotutiei. b) vicierea ei prin ameninlarea cu fbria. Medialorul ajuld pirtjle si depaseasc5 siarea de intransigenF ti sii sc angajeze in cea de compromisuri $i atitudini pasnice prag esre foa(c dificil de alins $i lnenlinut..i si contribuie h gesirea unei solufii. kgnturi care it avan_ l.ctorilor eocrcirivi de putere. Impnnerea.r . 5. zvrnlrje. 2. i se cere dihd re'ur. limbaj. sirualiile degenerarive provin din: L Pierderea obiecrivjralii Si favorizarea uneia din pi4i sau chiar l)erceperea unei asenenea perdniri. O sin_ gure exceplie fac Naljunjle Unile.drn plrn ta (ele t-ci nijloace paSnice de a modifica atiludinea ij . . :1. orice fonni ar lmbreca negocierea lrebuie evitati ercarea de a pune sub selrmul ei forme demonstrative sau a) folosirea negocierii ca un paravan al unui cLrrs inexorabil spre 4. m6nuit cu inteligenli de factoni de decizie politici.j (lc care apartine fent cu evolutia negocierilor.tinelca de citre opjnia publica locmai prin postura lor de apiritori neclintili ai unui interes general .i a negocierii. mediatoruhri 'i Medierea. Toate acesle dcvieri sunt plitie prin rcrealizarea sau precaritatea acorduriiol. chiar daci nu este nranoatat expres tn acest sens. 2. Introducerea sub eticheta moderirii conflictl). iicand uzul erichetei medierii . Producerea de solulii ce servesc.ideci. Ncuttalitatea sa 9i dislarlarea egalA de poziliilc ce se conliunta sunt condilii sine quLL non dle rolului siu. dupi ce p6rtile i$i catrigd uneori sus. dar eie capitd in cazul mediatorului o di_ garea increderii oporentului. mediatorul fiird penhx eie o sursA ]ai credibili de informare. El intreline. Ce aduce mcdiatorul in plus intr-o negociere legate de irchiderea sau prevenirea unui conflict? L Uneori cl este chiar o colrdilie a ljnerii ei. I a si negocratorut.. Ne oprim la acest punct penuu a considera situarea mediatoru []i in rapon cu gAsirea elementelor moderatoare. preocupar doar de ca$ti- ilor uzul ib4ei. institulionalizati de mediere. Pi4ile nu negocierca f'ari sA se asigure de prezenla sa. lormal sau infonnal nrediatoaul. mergind pann la facilitarea condiliilor in care ace$tia po1 si-ii justilice comPromisul 3. a amcninlifii cu fo4a sau uzului torlci. capabile \a produca lofinule. In mediere. inleresele pirlil cste un reprezentanr al sistemului intemational. si intervina in disculii . poate deveni o componenti esenliala a unei stdri cle pace Cu toate acestea.Prin defirilie. _5.e.90 Jocuri pe scena lbtnii PaaPo Lcnnjtictc y| decat un eveniment diplonatic. Primele trei cazuri compromit medierea. lluperea echidistanlei fala de pafli ii favorizarea uneia in schiDbul unor beneficii speciale. el este imparlial $i are o aDtoritale morale recunoscutd de ambele pir! ale unui conllici potenlial sau deschis. uneon ino\ah\.onomrcer. oltigate si o accepte.. ui. in general difenti de cea oficial atir sata de Par{r. menlionate de Parsons: persuasiure. o sarcjn5 cel pu{inioi arel de difi cili ca aceea ce se impune negociatorului. vazuti ca o follna de asistare $i ghidare a unei negocieri.

ramenrul esie ghidar de lipsa de ::nte.Jna con rct. expertizi. e.92 Aceste ultime situatii deschid o noua disculie despre ter. In poate fi rnrrcsita in dcscht ^nIrcle. Rolul nepa$nic. Acesle conjltcle r! I-rcr]lu In Defloddr de tmn/itrc a \tarelnr ce_Si c. iare a declara starea de beligeranli $i folosind eticheii internalionala ca in confljctul coreean. lmplicarea lerlilor in majoitatea ace$or cazuri este filcute atara Ol\'U $i a obligaliei membrilor sei de a nu recurge la fo4i nici o imDreiurare.xl xno. I cu sprijin tehnic.luf rnlemaliurrle O\U r1 Congu.zvolta. financiar 9i prin tumizarea de voluntari in fav rea formaliunjlor terorrsle5. Terlii.ut in \ludiul Iut'.. ci pr. [|lne. incepend cu arbitrajul' in toate ceib intemalionale.rpa d'rect. militare' fi SUA in r. Motivele (unl rn grneral prccurate C€opoliticn. pdalizia. . Consiliul de Securitate a autorizat fotosirea Natiunile Unite du fn. fostele colonii procurat sau primit armament atat din pa(ea SUA.. Pana in prczerl.rcrc rllicrne.re. O rttA situalre In care Con. unde impotriva C rcei de Nord au luptal !n!i din sisremul ONU 3..ondi{ii o recunoa$tere fomali. c. coalilii ale .ecuritale in lrm_ Fr Kz. Rareod p54ile angajatc intr'un conflict riman singure lat nanciaJa.lno_ {re\ur(e pnme) si mitirare (\lrdmrori. Masnirudinea comerrutui cu "l. n mare pulere prurocllre \arr Inrft. in dife. \ra e oe a e\potta anrameT in orice rona de conflicl.cndcnla in speciat in deceniul anilor cr)r)rlcrcror rntemdtiondle.rniemarlonir 9e unnr terh de a o tntrefine rl. in unele ca/uri Prupdrr diferilc de \lale sDriiin factiunilor opuse (ca dc exemplu Congo/Zrir)' _ . rrlrrrr Lri 5ecurjr. a c5rei exij_ o:::lld".tii unui conflict.ilor ce ie$eru orn \ /urut-LJe interc\e maiorc ale marilot p refl.rei p..re (rrrr' (.upuse ':ill. r "sri . de data aceasta inccrcand si ramani anonimi. intervenlia tetului se face 'in domeniul soluliei paqnice El se gesegte in aproape toate cillel indicale de Carta ONU. in acele situalii care drepturile olnului sunt incalcate in ibrme intolerabile (genc e!c. pentru care frontierele $i suvera tat.d9b'$eu. . rlnrr din felrriile inlema!ronale . al folot lionale sau ale organismelor fort"i. cari a cunoscut cel pulin trei intervenfii majore Alle venlii.rcri n\dle.p1T".rinJ In . \lrcrgiile globdle ale marilor pulen in \pecial vi_ .or d:e.na\culi in cunul primutui razboi mondral ii d. Te4u1 intervine in corflictele interne.u dar tererul de Jpti(rlic a fos( accla at cr. in s€cret sau intr un alt mod cale nu angaje oficial. arati ca sQrea conflictuald {'ri sr prelungil. dreptul de intervenlie sA nu capete anumite.qe morate (rup!te caracrerisdce Scolii Duterii.rrnere de .roclnna. cet $i din pa URSS si a unor putcn necoloniale sau neutre2.i pozllr avantaloase)_ Inai muite locuri.'"n In cele . ca in rezboaiele afncane. {ie care depind inre.er:i inde_ L) februarie 1961. in literarura juridice ii polilici..zboiul i.u.5dsd.?mfirabit. in timpul rizboaielor de independenli. sunt lddrte de.nu r in\emnJt Incel. cj rcglemenlai' de forufi ale sistcmujui globrl.ai pulin teoretizat. r:n(ii"ii/rr r :rctrunjtc de menrrnere a pAc.Iefl preocupanlor In ace\l (r"Itrr.or de ni. in llare p'i" de :ii .ele p. recu{crea ld lbrli cLr ace\re merode de :ll::ll-tl*:.a a o curma..iito.r concepule ca centrut cetor mai semnilr c ||ve rclrunr penlru aparaft.ge pAna ta inrere.r\Lpune acriune ipecraia a :l:-:l:.6 in .DeciJl In lnmirerea de rrulc il|rernJlro lllr\'llrlrr JcrcLtarei rnlt. ne\ancttnnati de normele intematto alc de nfgxni\nele ti ul\u. demonsrrali de studiile sIpRI.i\!emului. atte caluri.rc Vietnamul de Nord fi de sud' Corcea Nord $l de Sud.eJ oe-at dorlea. c: t-arite vrlarc \au pforecronr tor sunr ./DorLrtut rece. Dar $i atunci. in alari de negocierile diecte: in medie{e' ju'isdic_ corciliere.in care unconflid inlcrn afecteazd grav situalia interna nald (stale in curs de destrinare) Nu putem exclude posibililrtea cr pe ndsura ce sistelnul narioMi lincle spre unul global. A)a cum arn vd. Scoald dependenter ||/rf. r ucupat cu \tudiul cdlurilor In crre periteria cra trnul. ca in cazul Afganr nuiui. Recent inse a apirut ideea unei legitiniri a a( unii te4e prin dreptul dlr intervenlie umanilari. c r f. Te(ul se implicn d()schis' devenind parle a conflictului. po\luri ll::-..) sa.ii sosintS.F?zi conlrolul unor leriLorii cheie. la i ccrc. in te4ilor nu poate fi uDilatemlt.a au pierdut sensul clasic.. ut t". ucrea uner cnze sau a unui conflict in aria de influenti sau control a r.l. iar compo.a pacir.e. rrnur It|( \nrlr. Conlorm geopotiticii.. anchet. t<.utun/ in nticir misrrri oe rmpunefe a Dricii a Jonelor irakrene din Kuweil In tqqo inrre a. Lamsne in rtara sistemului O pJgina inrunecara in inoria relariitor inlemarronaJe este inler vcnlrd rc4utui penUr apjinderca $r int/elinerea unui conflrcr la care Iu panr.unof nrrr nU poatc fi explicala doar prin lip. cori. Te(ul acorald uneia din pirli asistenla tehnicd. ace$ conrol se exer_ de conside " "i. Aceani acriune me. dar existi faptic cu pri 93 mor\. Si. l.\U ..60 !.t ru.

zauodef:o.p 1".ioU\C er n\O rt.l nrlrl\ruun rnun le \Ed Inurrd erse nu asre^p? e{Ilqd 318lEdes ami V (atlrplrnq a. .iadrntrs ll veJd" uud roletrlltuor P e.td!t(E rs 9\ ereJ n nduJtl Inlu edn.'C.r o1.Lr jr1 'dauncludns ap rs lolunuojs ? arelqnp ap rrienlrs reun " ?l€J rl lnzu^ B{ r^Pl\obnl et\ot urn rlrl)rlJUor ul .o €lBqes ulp runPuoraJax ulued ?eunlsll^D osunNlt! 'rO .erplutun prcads u1 ..r ?al rfqrsod 3p? erd nu rA ereqBe^erdns el wlrtull alse lotodnJl ln]?p 'Irld e orJuriu)LU op lollunlierJdo ErlsuolirunJ ul qlnlJrul' {gllncrJrp glslxe ereclldwoc erlrsFol rolluelqorcl ? Is er?rlp roltinuoi ernp .lzll€uB rf er?Frrer ep eurrr?s rs nBe^[ eJeJ elpuodar lolrricerp deuflo]rrr ep ra trttDa aD vutl -rec pulnqutslp .aunl reuo tue.letulres rp InrlrsuoJ rS rrrqr r11.un r(BB ?Jrnd rc_r< gnrlrror:ra e.qlpe rs rl3!d ?eftzrlsei :rolal.lueJns aElnrl?lcods ellr rd !t snp € ar eacc 'e^"l8 unztc u1:erqo 'qlol el !ue8rn.t rJ.leuoz ul lpuosrsd duEluezerd ulroJuor lsoJ ? nu InrEllnzar rvcl eleluoud o ?3 tlEqc soqnog ep lwiunue lsoJ e Jolel.Da'I puo ? IDu-axDad) :|lxpd ?al9.dACAddNn . 9J 91ar ..l.166I atctUruoC un nNo alp o^qerujolur rolrunrslrrl eet[l ul lop?^Irs tA uJ uol?^resqo eP ?eunlsrl D ZVSnNO (tLob lole^\n)-Is{ uol?^Fs uv uJ eIuJueA op eeunlsq ) I/\trg^vNn qO Jp eeunrsrtltr t^lo)lNn (ueqtl ur r?r?ururrur elrojl U']lN I rq * ?urs alrul lulfpSuezep ? eris^resqo ep E!od) codNn !:) uM.ttJ nc pupdetq (0861) I€+IrEq 11961) 'urp ofii?nls u! ?t e^uEdrur l?dns? ?-IS I3 Lro audnd ep 9l?Uoli"ulalln ?elBrunoes Is eered eiuluaul? rr 3l?a auaiq reJEruo €Idnsr el?luntes ep InrllsuoJ tzNes elEod Ig alsoloJ rcrJnsur rs rsp 'ellq€laprsuo. ?e&u-loJsuP{ rnlqs l.lguor rp otrrreur ul rluDuodtur telu runrsururrp rorlP n JetrlSou ^lo7rr ludr3 uJ rr'rlue.nao.rlod rololJrlJuor 'u|uto^ lnru:ruop ur 9p drr ?urP rutued )tep ozJzru_rnt qs lru:ur InLuJt\t. reur nu J.eriu l.)ltl 9s Inqa! r? o^que^e.uuor ur nl\lo Is tuEluezeralar rnlsor r< . lolluE Inrnderul ?l !!pd €pu?l{ * ?p€lrE:) V '(€puulsl F9l) a.Iprou elus-i e^qeJ]ruues adn]l nc llnq ) nV (!r. :ieod rnl cur8unlua rProdLu.3i .o1. lollue Inlrs eds lenl r ptoi{srPtuueH nNO rrlnlor Etttloinllsul Ecrlr " II ap wdnroerd n!-s nNo Ic rlErauaD lrrtl3l3es plol)sl?unu?H u !p .el rS rliEulrott..1.^?lsoSnr Inl.r{u .irpuo.trBluoJ rf . lolnd el? Frer35 InrPlsrsos u! eq es ec oFiqsa^ur rs adn4 ep aluelr.uoi.lxuoirualut uoJc c.rd rrurrril v 1qo '8861 uI II3!d ? ereuriuaur ep siroJ ?e4!8erd tS ?eJlnllsul uJ 9rews$xa es luauleo ep uolllul er?lgurnl o €34t 106.rt ..4\qr?g) rr8oloco lnlualuop uI llsrri pprclEr grurEl? unurcc ulp ep uolsrs 'lBnrrturp tsoJ n .o1urru1r I.luuos €arluo^erd '06..Tuotroor p erner8 rt riur/Jrd rutJ] e qt.Lrllll nc el9oryullrlesE N ?dep ed -l^llt? ?llr9luJ etsa .ep ep uoaun'rBunl elel!^l3rql nlcollthl uO $ €q?uros uJ uo$.rtl .n 0p luozorcl u! undsrp nNO l€J3ueC lrueFrces €r rtle^cp lllnd r?ur a nu lBp lerzraep ?zDq ?l DeN qs !l-?z{euor8a: p pqrscjr lnseaold ec-lrqrsod_a1s-g .rrEtrlrLrJ r< rrr."l lili* -oJorc iols/ ) Rrtlurnq/t .r1 aitol rolso.] *e1.rr. o-o.Lu..l -"ztuudro_ alelF ts iluJl .uJHNn .euo:aornl nitt lndruD nlrn OM'.ICJI .r:r: :rrrl ui 'rrru<o8 p RtpoiJ_uupurln\nN rrrierrloJ prreJr gdnp rrlrqrrs rrrlrl rp{ lulold.rue8ro ner.:' .lllsel ?a1?rrxelduo.!q?ts e4uJ rolelrruuor e arrus?d uglueuelSal 0p pnu?W rnun ?er?^UrurJep ercorde glBreuao sarErrnpv .u:1s{5 Burue46 e5 tg6t u! rer . p/.Iru3^ard ep unsltu 09.apluarueura.{tre? pue uonEurotut tpqotg :SldgID) lotisluourE '(qc1!. sp lrsalclor .roirryl e JrElJdooir ap Inlorrrc rs JqureLLr rolelers tn\ur\uor rp opurdep rrrlrn -oldrp pueos olqetsul pLjuerod elJJ nR\ .[ -!qus I? qrnez IndruD ....e rednquluoc ezEq ad e3?d nluod o5f prura.cd ? er?uduel I ep ejloJ dI)IJNIn (u€lsDII?d ts eru! ed€^resqo ep lErllll^ dnrS) dIDoIr'{Nn rol elaruruo.rd rolrlipuuoj pelEll'lax.Jp letJurl) IrueluJos Z06l rtr reo .errurnt.{josqo 3p .l€ruos) trOSONO '(th€lso8nl uJ edcelord ap ?iroC) lsrJpoqLuEJ ur rtirztlPlJ rp e)rDtrrornV) JV LNIII qFruepo.ounc tun.r r.1 d p^_ery3 el n!3rpu es .It? etue.rnl RlrlpJ P\drl ur'Bspun €ruuoplooJ Jp JLjctJdo o r/rtortuo) cL 'rr rJ rq n\O nudurd IntntDpuelu erltu ur .i"rn l.ottJNn 'UOjOUdNn t.lJSg .. IIU? op ?erelrurul Is .Iu luns nu nNO elereolfttu ll4d ? erurglpe op auor'ttl "ta t oaitoa t114t11 ou"rs aa unlot .LIord uor4.otua8rJur nNO ne.rrdJr ra [srJurD InlntDOnrrrs JIE Jrto Jlrung ale/r1.Indnrs .nNo satr r?tu rS 3q e^8.rrrjill rd rlrqruodsrp rtuot\r\e ruJroJ luns rlurulrurrd rfs rrruRlur.n3ei "1rr1' 011.i -€se+u? un ..flNo lntunur/raJl .lrd\eord rull nJ elelJljuor rsrof leJrprfl\ rp norB rBtlr 'Qtatr4ltord) rr ort Intrn-lrul lnFlclltuo.rmrueurn Inrueluop nnurd lnun .te8rlaq lod4d e oJ?Jldos op nls dllll iln".l reiLru!tvoJ prielu"CiO rof .

JlJ tft Esranrarea normatitalii L:L1 riif='lif$ili :. in 1966.l. i:t"l 't::i .lj#.r ii l"r'?llr.IrranJa dc \oro lqxinyl.riq jlii'r#r. prolifereaza in initiati neguvemamentale...'[..Tr :li: T."il.riruir p.iin.l|fi .'#il)j.i :r::ril f3]..- Paftea L Conllicte 9'7 &i:1?:iT.Jf ifl :lt..ijiT:ll. Daci adaugam declinul adeziunii la multilarerali te.:**'::."..1:.* t .ffi il.iJtff Capitolul 10 Concluzii. iar sponsorlrt era Mi angajase pe iftjonezieni.l.: #r'.'l_"9. A apar t ideer rcperani rnrlirli\er ). :.. :".l"xill#::::]]"yT":iT"fl]..x{t:..i##. vicierea unei abordEri realisre prin obsesia imaginii percepJiei $i supradimensionarea eficienlei expresiei verbale in dialog. Organizarorii proveneau de la de menlul de la Univer-qity Collele London.:lii":HlTl"i'""il1::r. dar (problen lieni.*:rull'lm.".. . tode vechi pmcticate in situatii noi. condus de plomatui australian John Bu(on) a orgarizat ut arelier de rezolv ::l-Y:""_]Tl1llyi.' '":".: li':rli:.fi :".1's.*:r"l*r.ip"r.:l{* inr.1. Mijloacele pa$nice $i cai diplomatice. umbrite de abordarea militarista $i de recureerea forlE Si neavand atentie $i sprijin oficial. zra apare in tcama acclui an in Cipru (nult inainrc cle lurci din 1974).:i".ll .1.r:j:n::t**:". urmirirea intereselor terrnen scurt. grup de profesori de la Londra (crupul de la Londra..: l:r.jt.:i:.llif:'.:ii:.ililiiiliT.r: i. Tnitiarivele ce merir:r Inenrionale lin Je aparitia tcolii i in negocieri. ri Tabloul rcsurselor pen(u rezolvarea pa$nici a conflictelor nu este lncurajator institutii suferind uzura timpului $i neglijarea.7 I de prcblerre sotuing wotktfiop) per'rIx cazut unui flicl de dimensiuDi mici ce izbucnise in Asia de Sud Est. I .r osi.lilli*:i.:1ti:'...'" ..^.liiiili il"li.i:ru.*rocieritor oficiare 1. i"l:.rffiHi.. iffill.:. Mai presus de toate sri adeziunea paianatd a factorilor de decizie la doctrina realistd.::fi ffi #rff .'x. S-ar pArea ce pacea lSi gase$te suported in secl torul neguvernamrnlal $i al mitc6nlor populare.""t 'e .*t:.t:'" "._itei. intervenlii talzii si costisi toare in cazuri tratabile in sladii iniliale.':.""'.h ?i:i.'["j"#":. retorice Si persuasiune.'r#ijil. Documentele produse de atelier sutlt in mod sulrrinzitor losile ii cirate in solutia idoptati de conlednla oficiati 1q66.*"j*. k*.'":" :rr rr rl.:::.. cu o experienli reccrrla de conflictc locale in I iDtre cele doui populalii. vizibili si aplicati in cazul conflictelor.t::t. ca bazi a sistemului intemalional $i global sau sustinerea tului de preemptiune ln cadrul autoapedrii. cnglezi Si j:l j..x.li##nlif. . . lii:r i: ill["::i l': :i.Frr:.. singaporezi..liiir"j: ):ij jij..' lllltii.Tt'J:t x'ji::::. ignorarea porenlialului exi in sectoarele ce ies din zona gnvernelor. au con.T:.:L?:.:.:li'. malaezieni.ii i"l]"1i"J::. calul konlronrarrr.lfr'.1i!:13:.::1"""'. :"":r ""'"' :l1llil#i:l.i1ll.i*i * .-l::."l.'. ingrijorarea fatE de im pasul diilorpatnice apare a fi justificad. bazati pe minanJa puterii. Perspective .

irrt . subzistenli.orur nor_ vegian Joban caltung. dar ancorari intr-o viziune teorerici mai anplh asuoraiiste_ Inuiur. mi)carea _t RANSCL. Dezvoltare.lalitatea de rezolvare a diferenlelor in viiror Este important sA notim cA. Cei ce intervin din exterior se v6d in pozili de terii cu o misiune diferitd de clasica mediere: ei au ca obi centrai imbunitdtirea .\. Cand atungem l.t r. in carul lui Fiiher.interes". I'. in .nteld(tive Conllixt Resol"lton (ICR).. ONG_Un.Je: Razb. Este vorba tot de o ONG. care..dtn pdcate.ND. Consultarea aduce aici expertiza anatizei {:le conflid.f. TRANSCI \D e. ifi define$te un rol care nu cupdnde momentul ID cei 40 de ani de acrivitale sunt citare 40 de inre.. .lirrn. Culrura pEcii qi I)ialogul civilizaliitor. ca subiect principal. imperialismului qi inegatitelilor il apropie de |coah .parghii de pedeapse $i risph€) pdntr_un acord inilial sau par !ial. \arc . Impuremicirea actorilor de pace. J ma lr. Intii.inrernalional $r prnblernelor tac ." consullare-' -_ Abitaj (controlul oslif ta!lor) Segregarc Dislrugere (irnbundtdlirca rclaliilor) (siabilirca iniercselo0 Consultarc (imbunala!rca relaliilo0 Arbitfaj (conlrclul oslililalibt) I Menlinerea prcil (conirolul violentei) + (anaLiza connlcteLor) v Aslslarea dezbaieii (reducetea inesaLit:!ii) I Figura nr.ul \r1 peirtru ambi. innlnim o origine $i o fiiial.r de ccrcelatori sr activisri. Dreptu r'lc omului.ependentei./: :unr . Studiile sate asupra vdenlei. Educarie de pace..r frlr in con i.e. elrborar inrr o. Ea este de dita nccasta o pregdrire a unui acord valabit.ti --> Negocieri Discu!e (asisiarea -. Menrinerea pacii.nrr. int' lia consullanlilor din ICR poale fi util! dupi ce controlul vi a fost efectuat de arbilraj sau nredicre de forta (o medLerr I'acc $i femei. ce va irclude mo. Stag iul conllictelor Chemarea te4ilor conc iiere Activit.rc o retc. psihologici care incarce atmoslcra surt^dezacorduilc emoli neinlelegerile $i neincrcderea reciproca ln al doilea l'ind. pace $j analiza dezvoltirii. al indoirii spiralei ascendenre r violenrer. ca poate rlul unei pre-negoci. ni dttti pu niitaa. Exis6 urr rnanual. un urpani\m dc me_ cu. lbrmare $i cercetare in domeniile: Transfor.n\tonnrpa.ii nu pe .). ca se afldm imediat c5 mobilizarea acestei capaclUli e fa.aJL'n.D. anr numero>r t nd in_ ' (l ra de el Tnnitutului drn O.98 Jocuri pe scena luntii zilie ca .t Arl Lrceput cu. Abordarea neviolenrd a securirilii.ratori.. construiri tot pe rolul societalii civile $i aca_ denricein rezolvarea conflictelor.atitudinilor qi a relaliilor intre pdqh pri controlul comunicerii".rn ir pace. echilate.te ci acordul Si negocierea luj se referi la rnlerese.lin pnniipal exponenti ar nud lof pacri.ura doat penlru conlinuarea semirlarului ti perpeluarea lui.rnure. De fapt.r: ofra fi Dlultiple activirare de Johan caltung.liei. capabili sA dirijeze disculii complexe asupra subiectelor care au iscat $j escaladat conflicrul. inaintc de sau pre medieri pentru a imburetSli re atacarea prcblemclor de substanii. Zone de pdcc. Jiere $r re/olvare a conjliclelof initiar >i condui de lrofe.pnn. care a drticulat sislemul . pnn creare. Comunicarea intfe parli e$e vazula ca un mijloc de a dezbate soluli analitici a problemej. Acesta este considerat unul ...lo pRjO tpeace Re. protcsufi . apelul teoriei e lnai vast $i mai profund.ri iie inlre pirli.entii ale IRANSCI ND In rezor\ajeJ unor confti!re prirurr .surile unei universitali virruaie. diferitn.1. Reconirtierea prr_ nrcA. dar sunt bazate p€ metode strucrurale proD i. IRC rccunoa.h In\tuure Oslo) ti publicaliilor sale de mare circulalie. cuvemanld globali.nliri pagDice ale con lliclelor. cu un palDares la fei de impresi_ onant. esenliai al destinderii $i dezamorsArii.. acest rol se exerciti de dou5 intr-un model adiacent.dezvoltarea capacita[i ]ocale de a continua proiectul dupi terminarea lui".are terli sunt speciali$ri. Este un modet aniculat si realisr.. rc/enirdu Si o conldbulre pe planul moditicArii arilu urnl|or st perceplrer. durubilitare. unui climdr ravordbil so|.r.4 Schila aclivilalilor ICR Metoda ICR este complementari medierij. Democrarizare $i autoderenninarc.lesi la(e pane J'n famr'ra abordirijur baTale pe.

lal proeminenF pena la momenlul in can. fiecvenl lotosira de OSCE e\le .. privind principiile ce guveme:rzi sratele membre. hindufi-musulmani. cursul lungii ei prcgadri (a fost propLtsa tu 1966 de cere b lie priviti $i asiguratd ca un rezultat al cresterii gradului de coopera_ re.locuri pe scena lunii panea L Confiicte r0l rcce. aceasta line de decizia noastrt'. h. Japonja-UsA. schimburi $i vizite mi_ litare au fos! amplificate duptr doud Confetinre consacrate acesrut subiect (Stokholm. ea generca_/a securitale conlriu a\umDliei attor organrsme care considerA ce prin securitate (problema domiran!r' xjungem la pace.. in domeniul politic . securiLaria si nea9teptale pentru regimurile din rAsirit.ln $i mi)cdri . OSCE (Organizalia pent{r Securltate $i Cooperate in prcvine din ConfefinJa cu aceleasi teme. Actele ce elucideazA demersul specific al OSCE sunt D€clara$a (numiti $i decalogul).Conflictul este o provocarc cu probleme cc strige <ranscende-mil mergi in afari. Iu goslavia. urmlre de princrprile egatirar-ii suverane Si egdlii. reTolvirii \au ptevenirii conflictelor. neame\tecul in lreburile inleme. Aceasta se impate in doue: economie ti alre domenii.pace $i securirate". in rri. soci intreaga lume inainle. intr-un alt mod. Conflictul Est-Vest dupn 1996. Sri Laikat Sonalja. acesd actori injecteazi stim i !i formule noi uzul diplomaliei hrgite. Rdzboiul din Golf. o fo4A mofice ce mi$ce fiinlele umane. s_a modifical. Rhodesia-Zimbabwe: Irlanda de Nord. intesritatea teri_ loriala. scrie Johan Galtung. adoptata in solulie).homedanism. Nepropunandu-$i crcarea unui sistem regional de securitato colecti_ vA cu mijloac€ de impunere a unei sotulii $i furclionand pe baza concensului care impiedic6 luarea de deciTiiconrorersate. Ea este o conferin{i i rulionalizaii qi poaftA toale trisaturile unui areopag pcrmanent.ecurilat. inviolabilitatea froniierelor.oci rapidi a unor situalii alarmante Si evitarea riscutui de fizboi (activat de trei ori in tidpul crizei iugoslave) saD indlniri de c.ociale. coooera_ reJ a cap. dar la scult timp s_a adAugat coo_ perarea. Existi un sistem elaborat pentru Europa largitn (OSCE)..1992). Albani socialist Si a avur o reuniune preg6titoare intre 1972 $i 1975) $i acti. o noutate fali de practicite sistemului internali ral o aduce rcgionalismul. bi $i tradilionale. conflicte de {asi in Virgi Statele Unilei Cuba: Conflictul Nord-Sudi Isracl-Palestina. Astfel. Mecanismele de urgenF ale OSCE vizeazd comunicarea $i clarificarea recip.iile conven. ca stimul Dentru revendi_ .Jcea e\le lemenul cheje. Inci inainte de crearca ONU. Dar sr noriunea de. O sintagm. Kurzii. 1989. Urmeazd do. Ecuadot-Peru (in care a propus unei zone bi nalionale.co$uri".Marile Lacuri.100 . Eliberat de consrangerile oficiale.i Mtrsurile de cretterc a increderii $i securitltii (CSBM) in domeniul militar. Japonia-Rusia.a DrinclDii lenrrale: reglemenlarea pa$nica a diferendelor si coooeraiea inire strle. CLroperareJ fitnd un lacrof compoffnl al p6cii. Principiile ce privesc securitatea sunt: nerecurgerca la fo4a amenintarea cu fo4a. dincolo de contributiile de apropiere a pi4ilof $i de angajare a societilii civile. conflicte jnter-clasi $i Ceea ce este de retinut in cazul TRANSCEND este interveqi in srbstanla problemei $i elaborarea soluliei. As! lei s-a ajuns la crearea faimoaselor trei . Ultimul a cdpetat o dezvoltare ln direclia drepturilor omului. Dupi modelul ei. inovatoare. zultat din prevederile conferintei de la Helsinki (CSCE. DacA conflictul conduce la acliune di tivi. vjtn!. 1975). Columbia. Maya. neguvern n'. ultimul nand formula inovatoare. Mai este de luat in considerare miezul central al metodei TRANS CEND. pronostic $i lerapie. Exempleie fumizate de tcoala lui Burton $i de $coala Galtun sunt probe elocvenle despre intrarea unor actori noi. analizei sale sunt: diagnostic.nrali. Mesurile de cre$tere a lncrederii care au cuprins inilial modifi_ ciri timpurii ale rni$carilor de Fupe maj6re. Pax Paci fica.rrii in drep_ turi. OSA (Or ganiza{ia Statelor Americane) a dezvokat o putemic?i $coala de duri juridice. au existat evotulii intercsante.lionale ti gdsirea unei folmule inovative: . OSCE funcFo_ neazi pe baza unui demers mult mai apropiat de viziunea viitomiui: r. Kashmirt Corcea. care inseanrnd transformarea conflictului confbrm unei ie$iri din solui. la inceput a fosr conce_ putd pentru Foblemele securit5lii. in anut 1990rundele de negocieri Esfvest duc la un nou acord CSBM $i un tratat CFIE asupra Fo4elor Convenlionale ln Europa $i in acela$i an Adunarea de varf de la Paris creeazA strucrurile noi ale OSCE. capitol care a avut efecte bascii: Gibrallar Cenla/Mellila. Organizalia Statelor AfricaDe a la fel. prin care reprezentani de seama ai dreplului inlemali nal au elaborat $i structun juridica de prevenirc si rczolval€ a flictelor.. 1984-1986 fi Viena. indeplinirea obligaliilor $i respeatfiea drepttrrilor omului qia libenElilor fu ndamenlale. Chinat crestinism-ma.ilirarii sau caulirii \olu!iilor.

nnul" estt unul special. . este men sistemul de secudtate colecdvA al Europei. lucru conlrrmat a5rdzi Lle (rrabarerea coridiana. atotcupdnzitor. Suntem astfel in prezenla unui concept aniculat de securitate cooperativi. rradilii. Acest prolect comun la care facem dese referid s-a numit Eu_ (Jpa. st n{a economie. Nu numai cA a credt o uniune intie membrii cireia timp de o jumAhte de secol nu a existat nici un caz de pdresrre a cailor pa$nice de . paftencrilor (limb:. vaiori. Un sistem regional. prin definilie.lrerea jranco_gefmanA.r s-ar pulea adLce.le . ior lole_ u enn d.land de comune aJoptdle penrru atinpe_ Oricdrc (r:t rr)r. aflate ia distanla cea mai mare de culturije existe un interes majot comun. a obiectivului precumpi_ rilrn $i a iDreractiunii crescute indiferent de identir5tjle cultur. lchonrlrrilii omLrlui. care cuprinde rh nirnprr.denlil. neavand mijloacele de constrangerehdispensabile unuj sislem de securitale colectivi. Un forum pentru secLrntale pnn coope_.. se detaliazd 9i perfeclioneazi hotirAr e de la Paris. care nici nu remarci cand le trec. Dar merilele misurii nu pot li Degate. La Helsinki.ti inl:fur.prc nu lipse.l in_ lllni tebuia ci lFnsformat intr-un proiect capabii sA absoarbe toat5 arenli4 ener 8ia qj dedicalia celor doud pe4i. mediu o ce cuno.In cur\ul Je/\ollan.rnr.le au. iar.rnce. Nu mai conla de cinr apanin reritoriije in lid_ 8ru.riei euro|ene.^esle aceasta dill tre aceslra d€ neconcepul. ata (ummernbdi \5 \ub semnul NAIO. N cend toate statele vor fi cuprinse in sistem. nici un dl\acian nu \. unde. reconc. objceiuri).in6lale. avand un CentTu d€ prevenire a conflictelor ce funclioneazi la Viena. inJilerenl ce ident'lalicullur.n rl. si lrnta ce poate fi incorporati in reteti transferabild.toz Jocun pe scena lunii urgenli ale inallilor funclioMri $i in situalii ce rcclami ajLrtoare umanilare. furopa dispune de o aurorirare speciala in Inalene de conflicte. mare a fopuldriilor nu a adJ\ atirgeje idcnrirarii lof.a inlamplal a lo\t atlulatea dc la.a cun_ Nidel?l mai pulin alsacian $i nici un gennan mai pulin german prin xl). to a relelanlei unei crocnm de inlere\e. aiaturi de incilciri eventuale ale picii din prcprja sa sferd Crearea unei zone de ritate colectivi Dreia lozinca securitrtii colective (unul penlru loli pentru unul). geomerricl. ficand rizboi. credinle.eglementare a tirigiilor.. acesta va putea lua mdsuri nepininitoare. ic]eea de baz?l a inleresLrlui comun.or. urmi in afara resurselor europene? Se pare ci ru ln primul rand.lnce/ nu \-a \Inhr mai pulin tr.onli_ r|l|c. ca intrd in ecualia unor posibile cazuri litigioase. ci\ililatrer. Ea reprezinte o comudrare de intercse..re.ale. Care este perspectiva Europei? Daci OSCE Si_a asumat o sar_. daca teza cA regionalismul esle o cale sPre globalism. istorie.sursele umane la un loc. . pune dczvoharea suDrccte Sr Inlercsc apanjndnd \ferei rre . Cele pe care le scoatem in evidenle sunt prevenirea confliclelor si gestionarea crizelor (ce cuprind ancheta. la inceput bazata pe cele mal neu(e subiecte.r:le mulliple sr concomirenre pe c. dal a si creat und drn cele mai \peclacu_ rrle reconcttten tstorjce. altor ldri sau zone vecine. Dar se $tie ci un si colectiv isi realizeazd menirea doar cind devjne universal. rare este creat.rorre rin scn.lo!j" sunt un grup resrans. Dar ca inte_ rcsele divergente sa intre in zona de indiferenli $i s6 fie supuse ui- In al doilea rdnd. cumefl. Este creati o Curte de conciliere Fi arbitraj $i se deschide o noud arie de preocupen sistemauce pentru reclucerea ri\cului unur conllict )r penlru aleda liJnpufie. Punerea lui in practica confirma rolul crescand al organismelor guvernanentale regionale in arhitectur4 sislemului intemalional. au ftcul o in (riza iugosla\5 In decl au ftanco-gemala din ianuarie 2003. Este de remarcat ci democratia instaurati in tirile membre ale proiectului $i stratul impofiant al societ5di civile tac posibile jden_ lil. Un comisar Penfiu minoritilile nationalg actioneazd $i in sennalarea $i prevenirea unor potenliale conflicte ln acest domeniu. a unor rrl'rc(trre Unice ti a rnnr . Reventm la niezul lectiei ce o di aceaste reconciliere. rai portorii qi operaEunile CSCE de menlinere a pacii) Si reglementarea pa$nicd a diferendelor.rerc pre.r Uniunea Europeane isi constituie fo4e proprii Este unul din obiec' tivele integrirji sale inir o entitate cu o politici exlema $i cu capacrraLed Je a inrervenr in sirualii connicruale. coninand propunenle doui puleri europene pentru construclia Europei. \rci . cind de securitate cooperanli. \imic din ceea ce a u|mat Si inleracriunea pe iccr. la care ONU a aspirat nereNind sa o realizeze. Aceste subiecie $!nt capabile se formeze un magnet pulemic cate sA adune energi rlc_fr..Iiua unei . prive$te P le4i sub foma altor regiuni rivale. care in ultilni i stanli ar pulea si creeze sau se refuci un singur sislcm colectiv . in 1992. complementari celei coleclive.r fronlrerelorde catre douA populatii.. punand oamenii si lucreze inpieUr)5. Ceea ce .

3. Considerarea intereselor ln primul loc al abordArii solutiilor. ale . Neacordarea locului principal in analize $i solulii a percepliei fate de realitate.derea probabrlir"l. ce l zeaza formarea atitudinilor $i comporlamentului dorit Acest este verificat de intreaga experienli a pedagogiei.ri. Gisirea unei solutii durabile prin angajarea ruturor cdilor $nice disponibile. ir contrast cu concentrarea soluliei pe eliminarea unei sin cauze (strategici.r 3. in care . Gra a araca probtemele de fb d 5i zona clocotitoare a factorilor cauzali. d imaginii fara de realitale.ientat sp. qzul forlei line de I atiludine $r un componament.) 4. pe care o luam drept concluzie la incu$iunea in teoda $i practica conflictelorl 1. ci i la formele $i metodele noi p€nru acceplarea van_ ctdlii culturilor $i a conlucrarilor pa$nice. la care ne-am refedt succint in lncheierea capiiolu\ri Conflictele se' coLului XXI. economictr. Neacceptarea rolului cova4itor absolut al dialogului in obli_ nerea solutiilor. farA nici o contradicfie cu \alorile.urrrc pnn sc. Convingerea ci uriaga acumulare de cuno$tinte car6 caracte_ rizeazi era noastr6. ontjrctdJ-i vrtent 51 c. obieclivul principal este eliminarea violenlei $i neulilizarea influenla astfel atitudinil3 convingeri (predici. rumeroase. numitA $i a cunoasterii. Este una din marile mitologii contempoAne.Demararea $i conrrolul unui proces oricar de indelungat. oglindid filosofic in preeminenla senmificantDlui fati de sernli6_ crr. dar este contrazis de inilati ti comportamertul pnn expresra f 2. eficienla oe a schirnba con!ingeri In mintea omulur $i de lial. c6 au solulii I4 care se poate {unge pe cdile diplomatiei. e par!i fi avand in centrul lor nesocieriio.'$c activA" a cfurigat preeminenta.Enun!d cA tot in lnintea omuiui lrebuie luptat impotriva ra : boiilui esi€ inse drasiic amendat de urmatoarele considemliir L a putea fi unnirite ftri divagalii $i pentru a teren srgur: Ponind de la realirarea unui conflict violent real sau poten_ a. Obicctivele. 6. ralionamente. poate ocupa acest loc. de a predica. cum ar fi Balcanii $i Caucazul. nu se referi doar la aria civilizaliei. difuza $i irculca verbal sau scris convingeri favorabile pacii $i repulsia fali de uzul MEriiNegre.ceeasi s(hema si din alle doua diJectii: prin srudiul insuficrenlelor demersului clasic si al fircercirilor inovatoare ale uldmelor decerii sau pril analiza criticd a situa$lor conJlictuale din diferite zone ale Lmii. Cu ajntor|jl lor putem incerca elaborarea unei scheme qenerale de prevenire si rezolv e a conflictelor' se poale ajunge lq .r . in con. in generai irealizabill. care pentru modelul matematic. cel pulin.sunt elementele care pot intreline refleclia $i efoftlrile in privinla etminArii fortpi din recuzita vieFi sociale ln alte pe4i ale lumii. 8.e un obiectiv. pent simplul fapt cA doar un dialog o. 2. indiferent care ar fi motivalia de fond. la cele doui extremitali ale roter.e$terea $anselor solutiei pa$nice si al carui puncl critlc f.iderarea reatiialii ca o con_ struclie subiectivd Si ln predominanta virtualului. in privinla caulelor se accepti multiplicitatea factorilor c zali. care la rAndul lor provin drnlr-o a minlii umane. r . Acceptarea metaforei rdzboiului ca maladie tratabili $i curabild. Ideile de baz6 ale demefiului proiectului aomun ar putea fi condensate in urm:roafea schiF. _ b) iluzia de a rezolva o problemn conflictuald lintind doar planul Inirial al ide'lof ri menlaliLadtor. Penrru pa$r pe un 5. cum este negocierea. nu sunt decat miisuri ale imponanlei acordale unor obi_ ective ce la randul lor nu fac decat sd lncorporeze realizarea unor interese sau necesitati.. incepand cu .. Este acceptati ideea cA obiectivul nu este desfiinJarea conflict. 10. negocierilor sau ajre procedee paSnice. Prevenirea ti rezolvarea confliclelor au drept esentd indep larea recurgerii la fo4i ti mentinerea sau aducerea conflichilui zona tratamentului pa$nic. Prcmisa increderii in faptul c6 prcblemele generate de con_ flicte po! fi rezolvate fdri uzul fo4ei. 7. 9. I Metoda proiectului comun Premise teor€tice.a/c "i fre ma. Pste acceptabila ideea ci {dzboiul se na$te in mintea oame nilor. pe{suasiune) este mult mai red se decat calea creini unui cadru de interacliune uman5. culturald etc. ci evitarea intrdril lui in starea sa violenttr. altfel bine intenlionate.

principali s impiicali indirect. al ciror enun! esle universal vala 4. Proiectul cste ansamblul actiunilor indreptate spre ati sau Lurui obiectiv sau obicctive. Analiaa ca. '1. fonduri etc. 3. jndiferent de alte interese 9i obiecti specifice $i transcendand orice diferenla pe planul culturii lor' Patii ac{iunii l. a mass media. competenla $i aptitudinile susli_ ncfii unei stAri patnice. Inceperea (sau continwrea) negocierilor indjfercnL de t)a- fi diferite. de sume nuli sau avand caracteristici de impas in delungat sau deschiderea unor negocieri noi. a opjniei publice cii pa$nice sau chiar dialog (arbitraj.ii sorietililor $i populaliilor petitor din conflicr. cu intrebarda: in ce masuri situalia internalionah favo. uril. urmate de: olc post-conflictuale Si alegerea scenariului cel mai favorabil tilii soluliei ca ghid pentru acliunile viitoare. conversafi).4/€/ la conrributiile colarerale ale organjsmelor neguvemamcrltale.ti $i apoj incor_ latate in proiecte comun? posibile susceptibile de acord. academice $i de expcnizi. Impingerea spre periferie a negocierilor asupra contlicleior de tip disttibutir. !e4i ioteresali. pana h punctul depdfirii suportului de care se bucuri acliunile de fo4n 9i denontarea bazei factorilor {iisruprivj. zate pe resursele disponibile. C&rrlile sunt sjsteme de credinle si valori. discutii.LrncLi. . completate (ic un mecanism conciliator) $i men{iDerea contactclor in orice lo. renume $i autoritate lnteresele r translormi in: oriectite ce caliuzesc politicile entitAJilor in cauzi care pot lLlra lor (precedare de bune oficii. argumcntele fieciruia ir a socieiitii civile. indiferent dc culturile autorilor utilizatorilof. Elaborarea de scenarii pentu dezvolarea viitoare a $uslinerea Si combaterea oponentului. su fomi de cuno$linle $i aplicalii. Aplic ea criteriului de seleclie constand in efecrulmaximal lsupra cre$terii /n. jurisdiclie sau organisme inlemalionale) sau a vastei game de contacte ti dialoguri. istoria . tradili $i obiceiuri limbi $j istorii specifice.drori contine transformarea intereselor conrune in oriactre acceptabile pentru ambele per. indepen{ienr 2.dclix.sau proto-negocied.) $i de imperati supravieluirii care conline $i pistrarea identitSlii. Studiu de conrexi.. I0.106 Jocuri pe scena lumii patea L Conflicte tol este definit de $ansele egaie ale altemativelor qi de interseclia belor care le descriu traiectodile. adeverat). care explici vasta diversitate de culturi lumii. Ele lin in pnmul rand de nevoile vitale ale pulaliilor (resurse. ci grade de importanli. care impune respect $i cunoaqtere reciprocA. credibilitatea ameninlirilor $i Sradni de atraclie a utilizdrii fo(€i. 8. a c6ror paticrparc rcalizarea lui sc desfiFoari. hrana.ullti c\tprindc descrierea actorilo. Concepte €sen{iale.r cste sfera activilililor unane rapid transferabile. Alegetea proiectului camrr? de madmi atractivitate pentru pifli. conlradictorii sa comPiet antagoniste. . economie.iyeryente Si cotnune li ce inserlmitate au perfix pirli. 9. Listd intereselor d. asistate de mediere. Satisfacerea altui criteriu esenlial de seleclie constend in llegcrea tenei proiectului din zona ciriliztliei qi nn a cu]turilor. 6.e. Lista factoriLor integ. lavorabile consideririi $i adoptirii unui proiect comun (ceea ce poate fi numil rr"dci J). 4.mi (prc. Srr"dt€giil€ sunt cdile posibile pentru atjngerea obiectivelor. lnteresele snnt considerate baza de moti valie a partenerjlor. dc abordarea uneia din celelalte bil. Modelul matematic al realiztuii male a obiectivelor prin strategii adecvate se b^zeazA pe utili (sau valoarea) fiecirui obiecliv qi probabililatea ca o anumitA tcgie sA duci la atingerei liecarui obiecliv in parte. apt se ofere cel mai larg cadru pentru urmerirea altor proiecte comune in capul listei in bate e siruare. ndsuri mobile pe scara priorildlilor. ydlorile nu sulrl pnvite in sine (frumos.izeazi sau nu un acord li ce fel de acord ar fi in spiritul ideilor doDrinante? gi cu inrrebarea: ce factori (persoane. separaIu i^tidrc. guvern sau organisme) pot fi angrenati in favoarea unui acord? 5 . Prciectul cotn n este proiectul ce urmere$te un obiectiv obiecrivc acceptale de mai mulli parleneri.elaliilor lor $i istoria laclelor ii discutiilor legate dc difefend. penhx evitarea oriciror confruntiri sau diferente din planul valod lor $i credinlelor. lntro!fucerea grdd&dLi in procesul negocierilor a factorilor integrativi. exprimata in de demnitaie ii aulo respect. suficie de stabile pentru adetini mentalitatea unei populalii tj specificui I Cnllrrdli.

proiectul comun nu se substituie lnsimasu_ rilor de fo4a prevAzute de un sistem general de securitate pentru tcpnma-rea agresiunii. prevederile strategiei riman valabile drept componenle fornrulei salvatoare ce poate fi impusi sub semnd urgenlei pdotr-o mare mobilizare a factorilor exlerion favorabili (organis internalionale. circulatia liberi. Solulia care se termini in acesi nodel in riabil intr-un proiect ce trebuie realizal cerc si fie compleb€ consolidate prin: a) acoduri juridice $i b) inslitulii i (cel pulin bilaterale) care si-i asigure conlinuitatcaActiritlrtea proiectului nu trebuie si a$teple institulii perfecte. doar acorduri ad hoc. erapa de implementare introduce elemente precum: Instituliondlizarea. a atitudinii ti comportamentului prin: a) deprinderea de a Iucra 0lAturi de oameni de culturi $i identitnti diferite. cat $i la solutionarea conflictelor violente. cu o puternice bazi in sectorul pacifisi. putem considera cX sunt intrunite clementele xnui p.. l2-Utilizmea factorilor emotiri. provizorii $i perftctibile in cursui experi !ej. timp ce legaliftii sau structuralistii se intereseazi cu precidere strucluri institulionale. imbunititirea . predomine toate strategiile de mai sus.clor de \enit. in faza soluliet. d) extinderea resutilor si prJcricilor democralice 5i in Iinal convergene \pre mjcul rizaur de valon $l plecepte comune valabile pentm intreaga omenire. echilibrul este anulat in favoarea rendinlei pa$F^zele. religios. de partea soluliei pa$nice. grad de auloritate etc. prcmilEtor recompense pentru aspiraiiile de bazi ale socielilii.. scetu I mii [rur arord: locuri de muncii. intervenlia unor autoritili constald in Liniile definitorii ale abordirii proiectului comun se referi atet h prevenirea. Cu cat adeziunea la starca de pace si la meIodele ei devine mai larga Si lilojofia proieclului comun se extinde in comportamentul global. in special in balanll opiniei publice.irea capaci_ Ullii cognitive la scara colecdvi a societdlii. incepand cu rclativul echilibru det celor doui fbrme fundamentale (patnic ti prin forli) sansc ale desfi$urbrii unui conflict. c) invalarea graduaif a loleranlei fali de credinle ti opinii diferite. in f^za prectiticri.in mtloacele unui mecanism adoptat $i aplicat _ in comun sub umbrela unei organizalii $i legislafii universale.tii negociedlor (apirarea unui inleres unilateral .cu ori' ce pre!' este echivalentul eufemistic al accepttuii utilizarii fo(ei). sanctionarca ruperii picii esfe mai fermi $r mar categorici p. Punctul de vedere funclionalist subiiniazi rotul foncliunii.oces de lungi duratii de schimbare a mentalitdli/rr. in laza crt. ecologic $i in cercurile tineretului. ca ONU. atribulii. puteri lucrand in concem sau masive mobitiziri ale opiniei blice). Opinia ar putea fi definitiv ca$tigatE doar dupi prezentarca proiectului magnet. in mdsuri sI ghideze pa$ii pe orice cale pa$nice ce ar fi folositA. Cu aceste mAsuri preaiabile.climat favorabil inilialiveloryi inlreprinderilor San. nice $i aceste strategii pot fi continuate in stadrul matur. Oblinerea Erabnicd de avantaje vizibile $i palpabile Pentru pulatiile inleresate este de cea mai mare imporlanld petrtru flx . Jocuri p."i. In f^za postcrizi. eco- incercarea cle a redtce polarizarea situaliei (prin menlinerea zonelor de intemct-iune $i interdependenli) ti a iniraNigenlel sau rigidit. In acest caz de gesti a crizei.108 11. Ea este udh $i in situafiile de rcconstrucse a perioa_ dclor poslconflictuale. echilibrut este schimbat in favoarea tendinlei vi olenle ce se indrcapii spre utilizarea fo4ei. ircepand cu lcgocierile. Est6' de menliond ca acesa lucru este posibil in orice fazl a negocieriloi prin discreditarea justificati a rizboiul{ri in lumina distrugerilor inevitabile de bunun $i vieti omene$ti. prczen\i. b) m6.

Hedley. Peace Aeai6t WaL The Ecobg. t9t4. Prcss. IDmbDel. 2006. 1997.i Broome. tntematidal Relatiolt Third Debate. .d 2.N\. Cap. Jmes. Mathew. Andrew. Iacqnt. laEl Cartrigh!. NY. L Rienner Publishes. 4. colorado. Pdis. Blom.'rout ehpirctnita. t.Alerdt. v.in9. Colomdo.I ns Caurzs. 1966.rred aJ WorA Modclliig. NY. Capitotul 1 ti 2 l. 3. Sylacuse. 1997Choucri. Macmiltd. (erls. 29. Univeritv of Nolre Clagelt.A Estuh.ertes des izr€dariD.'r. SvFcuse NY Svracuse Univ' Press. ?re Mo. Histone de rclaliohs inteDntionaux Hachelte. y:it. Ralmond. B.lt oJ Global lfier. Prs. I 966.1. oJ vidlpt. LaffeY. Fdah. The Diriding Disciplin . Hegehoht dnd Diye\iry in 2 I .. David (e. Scotti Deversk. Boulder. Hary Eckstein (ed.1971.ory dhd practice of Intetuational Relatiohs.e E\plaihed: 'rhe Sources of ConJtict. Aron. 7. (ed. Int mdtioial Kaufmd. Robe4 Nye. Cornell Univ. Mervi'r. So t'. 1977. Joumai of Conflict Resolunon.'988. r 977. +** Violence n. Reus-Smi!. nlc ?e.). . 6. *** States ik Am. Bibliogralie 16. Francis. 2001 14. Nobe Dame. IndiaM. Tal@tt. Syrmusc Univ. 30. DemnLrdcJ.tru. Richdd. The Fre€ 10.Ien. Viotenca and Ctun.al Ttudiio6 in Intewtiohal Relariors. kndon.8.B. 3I.1966. Pesons. . Valae Dlfete". Benett. Chrisrin4 True. Dosey p. Talcolr. N\ . Tre Srate of WaL EsBrs oh thc Th. Hate& The Sytubolic potitics of Ethnic Wat. Manchesrer. Wallerstein.ial Issue onsident.*.. Frdch L. Holimo. ol rntematiotal potr.. Azar. \ummPr. Thioties et .?.rr. 1985.l nerrldia. 1969. canflict Repbfts Deparinent of Peac' an'f C 18.{r4 the Neocahs. Addison Westey. t3. Joseph. 1981. Fukuyana. Holsti. ndea. 8. Konrad. Piefte. Burchill. K. libi Eibesr'erdr. Athdenm.oh. J..ll. Small: Singer. Prolile Books. Prcss' 1984 22. /nreridliyr. Theory. Maghroon. 1965_ 20. Paris. B@r. Theories ol tntemotiowt Ret tions.n. 1979.1984. . Globatitu wrsus Reatisn. Liltle. Harpcr and Row. Roscnau. N. ?fte Pnce ol Peace. London. UPPsala UnjversaY . Bosrot. waltz. 19E5. Conlt. Chart lon. Ny.al Sr. P/. patterson.i Koeer. a. 19.a/cri. 2001 ds.!e la cultwe.. Pait ?t Suerre: &eorie des rcloti'ni int'mdtio'@B' 7.).ttoial Inpetutive. 32. 1971 . Hachetle.lependezce. Ifte 1980_ of Inlemarional Relalions.). ia Intetnal Wat Problehs and APPloaches' T\e Ftee 27. UNESCO. Cnbndgc. Modet. Academic pres. pavel anl lhterdepen.. Genetul Approaches ro the Causes af Wdf. 1979. Linklater. Ih?. 24.es and Co"fii.t 26.71? Sdcidi SJJrzft' NY. Kd1.n and Cdrfict.ato sr of pace and \var.1982. Ia . Ph.ts.cs.). J. Pdis Publ de la Sorbonne 1981 Parsons. The Spe.. 2001. Boulder. 25.. printer. Dvoselre./ise . Deutsch. Anetiu at the Cro$tua. Ray: Ranberg. E.iaz.?ry. Mtuk. (lV Qu est4 qee I'autan€ Pdis. Otr As/e. Amdlje. Ithac4 2001. Philosophi. Manchester Univ_ pre$. (ed. 1951 . westview Prc$. 21. 5.rin. Seplembcr 1988. Joumal 'i( huol oiEonoh. S.D. NY.J. NY. 1977. 15. D. 'rheorr Readhg. Stanley. Druckrm. Brown.i. Lorenz.).ten Wo. Cu. Ardey. Caluna. 17.. PDlitical Ditunsion of Conflict in MultidiscipLinary Perspettires ah Populati. bbetuli\n rhd Wal RethDking the Denocratic Peace D. floben. C. yt lea.ies. Ma$. Hdcour1.. B!ll. Mas. NY. Snith (ed).Pattea L Conllicrc 1ll 15. Houndmills. Kohanc.'d. Kenneth. Resolutioh: Connibutians ol Reiatioral Senices. London. Tdak.s. Mllnrlisciplinary Pe5pectires on PaPulation ah4 trcr. PalSrave. Unwin Hyman. md 1'hen Ptew". N.tad. Millenniun. 1 Pres 1951 Capilolul4 eol l Renouvin. Fr. Boston... ir2.Praeger. London. in Lrerholional WaL Ai Antholosr.. l7 ' Pan Capitolul3 12. Bunon. ft.isco l elM dnd Co . Hannai.ess Homesood. Barkawi.aleJ. Ny' Cffigie Co Rowmd md Littlcfield. Jolm W-. 1972. StuarL. Sotue R4lectio6 oi the Pla oJ Force in P/oces.

ik the Balkdrs. 1996. M.-paris. Europe.. PeacekeePiaq ond Peace Enforc%at Jdie (ed-): Denm William. tgg5. v{isse. LondoD.Wallensteen. Sheryl J. Fairfax. tnndon.. Colard. 55. A. United Stares Insliture of peacc. Catilict Preyehlior in the South galk4ns. Guma.t h ematia&l Mediatioh it1 Ettnic ContL. Johannesburg.t 52. Diplohaq. p^per 10. ?oya\j Cotuplehqsive pea. 39. . Sociobiolosr: me Ne. Mortville. Co^lti Prc\Pntr.t)tlll'rlt Cambridge. 1996. /1.. Moiagewnt oJ Intemdtidal M.loclti pe scena lunii llY.ts Violent Codllcts: A SttateEr Jot D. A. Ripe Jor Resotation: ConJlict and tntenention in A\ia. Piene. dnd Crisis Marusenent London. Chdtard..2004 7.ns: Retahin| Ihrnctable Nesoti|tions. Reliew Fern&d tsraDdet Canter. (ed. Spector.).n Washitrgton D.es and Faiturc. Brown. ]nlernatioml PoLirical Science Review. 1997 38.rqi:6 &t XX tidck. 1969 . Stepiren. Deqle . Toffler. Andr€anr. R. V4 1995. HancaV. 1996. ts85.). 8.). Bteakine Cy. Lenh^m Press. Xhudo. Ravmon4 Ctregorv A A MlkiPolot Pea'e 66.es.. tf. Robert 1. Daniel./ Cotri. Bucurcsd.C.lrcptLl dzboiului $i dl pdcit. Rotberg. 69.ok. 3l (3). poLirique ittauarc Malit"a. 163.e$on. Michael S-.don. Librio. Joseph V. 10.i North. (ed. ceorgeMason Univ. Lynne Rilnner Publishers' 2002 Ho1st.or). Grofius.Irhe . 5rj. Mernillb. Brcwn. Kumdian Press.?.S. Mandel4 Nelson. Ten Thousands CLbales. w'.William.Irr telations intematiohales de 1 5 a 4os jouts traducere de P 42. Capitolul6 56. Sitzet. Holsti.1996 45.1. Rubin. Printel I 996 in 50.reFi. Singef D. kine of a3. Ny.i Kinber. lay (eds t. Colorado. Capttolul s 57.. "/wa4 . Richafi'Theory and Resedtcho' the causes ofwdt' 54. Models. Hc.1 Cokcr. R.:r'. Inslitule for CoDfllct Resolulion.Rooted Con'tid: A Handb. H. 1992. 199J. Denoctacv ard war: The End o{ an tllution 62.: Toffler.5. Illnlilr4ol. 1975.F. bng WaIk to arr?dom. Mdc Howard: Rolhman.trrotegic Analttis and the Ma as'nent oJ Olav Knudsan (ed. Hugo. 17 (4).. Neq Yo. 1995. Asbl€y. Th@n ing Su. Botlde\ weslview Pr€ss. Li1!c.nattte"./.C. Rost.. 1996.t12 . 1999.. wilon.. Theh iy. lqnuet. a Sinite Civilization. snyd. M. Un ed States In.2005. Bulion.os. 1.ace and tdentity. rhe ctash bt ciyitizatioti and the Ren World Otd.R. Intemaliowl lYat Small Charles O. Messmer. Schraub (eds. M. Raimo. MacDonald Pumell.). Montagu. "Id ri. Nolember 1995. TiDothy D. Washingron D.arch Odtsset. NeA Middk Lar. Methob 'l ^nd Re.l. P/erett. I.C. i. Macmillm. 46. Zdtman. es et co. slitute ofPeace. Walt. CT.. Press.r.. Simon x\d Schuster. Croadrtry. 1968 James. rn? t /rrc London. IJ Nat Hwtington s Ciritization.Th. 1990' Cambridge H{vdd s/mre8) . Th.. Macmillan.and proLLce oa ktnic Conflict Manaeeheht. Conftict Reelation and the En'l of thc War. ft. Ny . 60. Pruit ded. War ahd Anti.) p. E. P"wsl Sharins m.ry. Oxiord t n. 1985. 1993. CdsLopher. sisk. The Atublsraeli C@Jlic.D. Gilles. Enslewood. Mircea. Oxford Univ' paftea t. Camcti Univ.. Kegtey Jr. 1960 "nc 53.auili. Mds.C. H. heurijtics for rnposse Re6otui. Gaffnev' Palrick (1. no 21.. 200. Washingtot 49_ Miichell. Pfess. P-. Po.1907. It? Odsin ofAuidtces. Univ. 1994 K..les ol Violznce: Conflict Prcventid /dm. Henry Hotd. The cow War and Thz New EutoP'' Macmillan. Enot 44. Alker. Preventing Vialryl Confii"r '4 Studl Swedish -Minislry of ForeiSn Affai6. Prentice Hall.War. Blackrelt. 1999Prev' 4E_ Lu l. 41.. lat\don.o. pres...e in Southeas. R. 1995.fust. Ghodi. Conflicte 3 36. Fftset. West Hanford. cd?.' London Meni]lan.ljion Jran o u .. wrsluncron DC BroolrnE\ |71 Prcgres in Wo Pobics A 51. Boulder. Axell..' (eds )' Homeward' 65. New york. 40. Sofhic. Thoms. Christopher: Bants . United Stales Instit eofPeee 1996Diploda.. P. Twcntieth Century Furd Pre$. t4. 59. Bmett R.r Brody. i994 47. Suniyat at the Da\|n of the 2/' Cerr. Resotrikg Third Wottrl Conflict: Cha engesJot a Nep E/a. M... Journal ofPeace Resealch. Petes. Naturt of AEtession' 37. Vavrvnen.Jr€r ld Suete! Pais. Schelling.ml? C/ires.. Lnnats of the A^pss.. 1987.athermm. rh.2000. Johar Joreen. . MdhoL of 2000. idolring Deep.cheL Handbook of Cokflict The Anabtiel Problen-Solvih8 APzrod. Ed $liindfice. -l.

112

Jocwi "he

De scena

lunii NY
Oxlbrd U
Swedi

I

t3

36. Mon|agu, M.F. Ashley,
Press,1976.

Nature oJ Agressiot.
Vialetu

t4

37. Mortviue. Joseph V. (ed.), Plewtuing Minisq ofForeiSn Affa16, 1997
Enslewood. Prenti@ HaU, 1969

Cnfti.'j A tadv

Walt. Stephen,Ifte O/i8ttr ,/,4!krcer, Itbaca, Coheu Univ. press, t987. Zannan. L Willian, Ripe Jor Resotutiot: Cotlftict atuj Interydtior nl Asia, New York, Oxford Univenjty Prcs, 1985.

38- Pruil, Demi Snyder, Richtd,Theott dnd Resedlch on the

Couses oJ

Ctrpilolul6

39. Wiison. E.O., Sociobiolast: The Neil
Univ.,1975.

Svnthesis Cambridg€ H

in. Alkcr,

H.R.,

t?
Capitolul5

Ferndd Brandel Cdter, 17 (4), 1995. Brown. Sheryl J.i Kinber, M. Sclraub (eds.), Resolrine Third WolM Coiilict: Challengesfor a New t/4, Washington D.C., Unired Srarcs IF

t

Nat Htutingtot s Cirilizatitu, mefl tyftosel, Review

40.

Andreant, Gillesi Meslrlef, Pler/e,

Jdirter

lo Suerre?, Pzns'

f8.
l!9.

$!ute ofPe&e, 1992. Burton, James, X.rdlving Deep Roote.t Con\tict: A Haadbook.Ilahaft
Prers, 1907.
Fraser. T.

Po.,2005. 41. Collard, Daniel, t€r /elations intcmdtioBles de 1945 d hos ioun A. Colin, 1999. 42. Grolius, Htrgo, D.sPt dleptul tdzboiuhli ti aI pd'ii' traducere d€ Hansa V., Bucurelti, Ed. $tiinlifica, 1968. 43. Hmd€rson. Erlot A, D.tucracv and War: The hd oJ an

00 Ghandi, R., Pedce ard Identit!, Paper 10, Institute fof

c., Ifie,{rab-tlaeli CotrlLr, London, Macmjtlan,

1995.

ConflicL

lll.

Resolution, ceorge Mason Univ., Falfax, Va, 1995.

44.

Boutder. Colorado, Lynne Ricnner Publishers' 2002. Holst, Johan Jorgen. SrnteSic Analvsis Md the Manasen'nt of P

Olar lftldsen GA\. The coA Wat ond The
Macmillan, 1996.

Ner') Eurcpe'

Mi!.ea Tei Thousan^ C turcs, Sinite Ci)iLization, lntemational Political Science Review, no 21, 1.2000. Walk ,o areed,n, Johaonesbury, MacDonald 163. Mddela Nelson,
62. Malitza,

Huntinglon, Samuel, Tts Clart of Civiti.dtio, and the Retuaking vr'o.ld o/ddl, NY, Sinon dd Schuster, 1996.

ol

,

a

lr"s

R; Notth,R,Th. MotuSenent of lttewtio'at 45. in Intematio8l waf, Small M., Singer D.' (eds.), Hom€ward'
Holrtl, O.; Brody,
Prcss. 1985.

64

65. Ross, Mec HowmdRothnn, Jay (eds.), 7'heort and phctice on Ethnic Conflict ManaSeneht, Theorizing Succes ant Failurc, Lofia4

Pumell, 1995. Percs,S.. Th. New Middls Eara NY, Hefty Hold, 1993.

Macmilld,

1999.

46. Kegley Jr., Charles W.r Raymond, Gre8ory A., A MuhiPol4r Peace
hndon, Memillan. 1994. 47- Leatherman. Jdic (ed)i
Vavrvnen, Raimo, Brcakine

66. Rubin, B6merr R. (ed.), Towatd Conpreheksiye peace in So h.ast Eunp., Contlict Prcwntion ih the South Batk!6, New yo*. Twenrieth
Cenury Fund Press, 1996. Sisk. Timothy D.. Powet Shatnry 4rt1 InLtmational Merliation in Ehtu Crnll.br WalhiDSron D.C., Unired Slares tnsrilutc ofpeace. 1996. ('ll. Spector, B., Cputirid, hewistits fot lry)asse Resotwio'ts: Retanins tnlractable Negotiatiors, Annals ofrhe AAPSS, November 1995. {'!. r'orrrer, A.; Toffler, H., Wat and Atti WaL Suniwt dt rhe Da*tt oI 1? -2l" CeM'D. London, Litile, Brcwn, 1993. '/0 varisse, M., .Ia reconciLiation frahco-all.nun.te", potitique attun!,tc

Denffs willian; Gaffnev. Parick Cr.kj oJ Violence: ConJlicl Prcvenih

i?

48.

r"ttaine C,xes,'Nesrtlanford, cT, Kumdian P€ss 1999 Lund, Michel S., P/z'entingviolent ConJllcts: A SttuleSjJor
Diplona.y, Washingtot D.C., United Stabs INtitute of Peace' 1996

49. Mitchell, Christopher: Banks'Michel Handbook of Conflict Ree The AnaLrti.al Prcblen'Solin8 4p2l@.t, London, Prinler' 1996' 50. Rotbere, Roben 1.. Ped.ekePing ana Peace EnJotLzhert d

Methods oJ Cotfiict Prev,nIiot, Washington D-C . Brookings In 200051. Siale\ !.D., Modeb, Methods aad PtoSress i4 Wo d Politics A R";rcn Od)'$e', Boulder, W4tview Pres, I 990 52. Thomas, Schelling. Tre Stnteev oJ Conflict Canrbridge HNard
Pr€ss,

l?l

Xhudo, cMman, DiploMcr
London, Macmilld. 1996.

ud

crisis MaMeement

i"

the Battans,

53.

Wallensleeo, P.; Axell,

K,Conflict Resol ion and tlle End ofthe Relearch,3l (3) 194 war, Joumil ofPe&e

Mds.,

1960.

/2
I

I

Chautdd, Sophie, Ctr?r,Ls d.anflits tlu xX siacte.pads, Libno,200.1.
Coker. CnsLophc.,

fi",,'rr'",/W,r,

LondoD, Btackweti, 200,1.

4
74. Crocker,
Chester

Jocun pe suna

l

mii

partea L Conflrcte

A.: HaDpson, Fen Osler; All, Pamcla (eds.). M Global Chaos: Sotrces oI atul Responses to Inteftatiohdl Conlict,
hington D.C., United States Instilule ofPeace, 1996.

t4.

Rle.ne. PublisheN, 2001.

Hanpson. Fen Oslerr Malone, David M., f/oh Reactiotl t CoiJticl Ptddtiah: Ot'pttunitia jor the UN S!st.n. Boutder. Colohdo, Linnc

75. Donald, C.F. Danieli Hayes. Bt^d C., Belond Tnditlawl London, Mrcnillm, 1994. 76. Dykc, Nancy 8.. Conf,.t Prewntiat StrateEies to Sustain Peac. in Posr Col.! War Wo .l, Report of the Aspen Institute Coniercncc, Ju
30-August 3.

')5. Johnfon,

D. H.N., 1tr,,/z ationat Albitation Dack in Far,,,?, trndon, The Year Bookol World Affai.s, 1980. r)6. Malila, M. (coord.), M.Lanisne .tz tcgtehentare pa;nicd a .liJcren.tetot

d,re

rrdk, Ed. Politict BucDrerti, 1982.

77.

Enzenberger, H.N..4rrsuchen auJ den am Main, 1993. Pans, Larousse, 2005.

Burg.tkri.s, Snhtknp,

')7

Northedge. F.S.r Donctd. M_D. Int

r)8 Omn, Young, 7r. lrkme.liaties, 7t1in! paxies in Intenatianat Cri:js,
Princeton,I967.

PJljricrl A,|cLr\. to

't.

n4trrnt

Dispugs.

t

n.ton, The

78- G€r€, Frangois, Za rrarelle g.opolitique. Guews et paix a4otrd

79.

G€r6, Fmnlois, Parrqlai les euetes? Un sia.Le de gaopolitique,

Lmusse, 2003.

80. tleisbourg. Frdncis.

tz

bascLLenent

du no e, Ptis.

99. Patchen, Ma4in. Rz'olring Disputes Betueen Natiohs: Caercian ar Con.illart ,l Durham, N.C., Duke Univcsity pre$, 1998. I (I). Stein, J. (cd.), Germs r, /!e raDte. Baltimore. .tohns Hopklns Univ_ press,
1980.

Poliri

intomationale. Auromne, 2001.

l0r.zdLnd. William t.;

Rasmusscn,

81. l€sboune, Jrcques er al.,

lzs

perspectires eeopolitiques apras

hftrnation4l Canllict: Metha^ md Z?.tni4!er, Wa5lingron
Uniled States lnstirute ofpcace, 1997.

J.

tr{is

(eds.). peacenakins

n1

D.C..

anentuts d. s.ptcnbre, Ptos, Futuribles, N269, nov- 2001. FoteiEn May/June, 2001. 83. Peck, Daniel, ftc Wal Machine. The Rdtianalizdtia$ of Sldughter in Mad€l, Asa New Haven, Yale U.iv. Pres, 1993. 84 Ross, M., The culture of Conllitt: Interyrctations and hxerests Cahpatuti,e Perspectiw. Ncw Haven. Yale Unive.sity Press. 1993. 85. Segbergs, Klaus; Imbusch, KcNlin (cds.), The Globali...ttion af Erdp?, MiiNten, Lit Verlag, 2000. 86. Watts. 8.D., Cldrs?etzian Frittiot ot.l Futule War, Washington D Institule for National Srrategic Studies, 1996. 87. Weinbe'ler. C.i Schweirr\ P.. Umdtorul fi.boi nadial Bucureqti.

82. Michrcl, Klare. The Ne|9 Geoslaphr oJ C.tttic1,

r02 Bluwens, We er; Reychle., Luc (eris.), London, Brasey s, 1994.

rn,4r,l

conflid pterehLion,

l0:l Bo$e. Michaelj Doschct, Thomas, uN peaceke.ping: A Dacunentdry
10,{.

/,r/d!cr;dr, The Hagnc:Ktuwer Law Inlomationxl. 1999. C.hiil, Kevir M. (ed.), Pr.ventiw DiplohaLr: StoppinE .Wdrs
Trel S,a/r, New Yo.k,
U.S. Role Basic Books, I 996.

h..fote

roJ.Crocter, Clreste. A.j Smock, David R.,

Antet,1997.

At.a, Catrlict Ra\otution: The in Pacenakrry, Washingron D.C., United SBrcs InsriLurc of

Capilolol

I

Mfi\$. Buildhg Confi.lerce, Resolving Co'ilicts, Lumpur, InsLiiutc ofStralesic and IntenaLional SLudies (lsiS), I989. 89. Bcdiaoui, Mollammcd. l? raelenent pacliqle des djffarends aJricai Pdis, AFDJ XVIil, 1972.
88. Aleapapa.

Louhei John, McDan?Jd. I,trki-rrc.k DipLonacr: A Srstems Apptoachlo Peoce, \Nest H^nford. CT, Kumadan pres, 1996. l07.Drucknann, D^niel. Eounda,)^ Rote Con|titt: Negotiatjors as a Dial
108

106 DiaDond,

nerp,,riyen4s. JCR, Dec 1977. GrltuDg, Johan, peace b! pedLcltl
Lurc, 1996.

Mcl,!, peace aDd Conitict Devclopme.r and CivjUzadon, Oslo, InLemational peace Rcsedch rrsli

90.

9l

92

Caflish, Lucius. a'drc,bde Iatuitrage intefttatiqr?. AIDI,1979. Cor,.l P.. In .onci liatiotr ,tz,rdlio,?lc, Pdis, Pedone.l968. Flory,M , Negociatjan ou digdg.nrnt ai AlEnri.. Arm thnlais dtlit

109

r'.,.eftt penuasjan: Coercive DipLomaq as an Allennt e 10 Wal, Washirgton D,C., Unired Srates Institure of peace,
199t.

(lcorye. Alcxande. L.,

rcm.,I961. 93. Cregory, Martyn, Rho.lesia:
Today..ldn . 1980.

lronl Lusdkt

b khrdst.t. Tlt

W

rl0.Hopnann, T., f,o Para.lit,6 aJ Ne|otiatiart: Bargoinnry ontl ptohleh Solvihg ln Flexibk htenotianal N.Botiations and tvtutizli,h, Anrats of
Lhc

AAPSs. Novembcr 1990

116
111.

Jocuri pe scena lutnii
Rupesinshe, Kumr (cd.). Maitin s Pres, 1995.

c,n i.r

TrunsJou@tun, Ncw Yotk.

Capitolul

l0

PARTEA A

II.A

UN, UN, NY, 1998 A.i MaliG M., Cata ONU, BNuretti, Ed. Politica, 1970: v I l4.Bunon, Jarnes. Corlitt: Resolution a't.l Prerention, 51. Madin s
113. Bolinrin6anu,

)12.Bast I'atts abont tli.

NEGOCIERI
N€gocierilc

NY, 1990. .r '' :, Abra'ni Antoni4 Hmdler Chayes (eds.). Prerehtint Conllicl the Past-Comnist WdrLl: Mobilizitg lhtemationat and OrSari?zrirnr Washinglon D.C., Thc Brookjngs Instituton. 1996. lt 6. ConJlict Preyention itr the Black Sea Alea, Prc.eedings of wortshop
I ls.Chayes,

ihe Black Sca Udvcsily Foundation, Romanian Joumnl of

^... ( lastllcarca negoctcrrtnr
Modele ale negocierilor bilaterale

Afans lV (l). 1998. 1l7.iiisher, Ronald J.,1ntura.ri,e Conlid RerolLd,u, Sy.acuse Univ. /. ll8.Galtung, Johdr
\99 Jacobsen.

T'anr.crzl, Pluto Prc$,
I 19.Coodrich. Leland.

U,,tr€d /Va,,,,r, NY, Thomas CroweuCo.,1959. 120.Kuroda, Michiloi Rupesinghe, Kunar (eds.), tdlb Waml,8 Rdrldlrn, New York, St. Manin s Prcss, 1992.

ft,

t

Cdl C., ,!eal.l"tr8 Jot

Peace.

rh.

Roa.t

ndon,2000.

Modcle ale negocicrilor multitaterale

arl

Ncgocieri multilateralet un studiu comparativ
ScoalIr

121.Multilatelalisn antl the UN. UN, NY, Journal of Development
no- 17. 1987.

P

I22.Peck. Connie. The Uhne.l Natiohs as a DisDute Seule'nent InprorinB Methanisns fot the Prcwntion anl Revnuio, aJ C
The Hague:Kluwer Law Internation.l. 1996.

inovativi

l2{.Symonk,c:.
1998.

luJw.

Ro teld. Dan

Prcrention: Sipti-UNESCO

el Ad"r. Ppa.'. S,.uriD "nt1 Hardrrot, New York. Oxfod Univ.

Calea 2 $i calca 3

l24.van walravcn. K. Lar\ wam'nq and ..nlli. t rrc'"nt ^n. and Potsibilities, i^ SJ'hposiutu on Ea/b Wamins and
Prev€zd,n, The Hague, 1998.

Terfii
Modele conceptuale

Cultulile Stiluri dc negocieri. gcoli diplomntice
Ncgociatorii

.ffH* *{F::.r?.{ i{:::.#:':.fJi .-.i' :"ffi flt:i:ffilix ll::"1' *.llY..? in!ruc.j::T..jff r.f il".ffi cear sau.il. ffi ?1:3fl.:ff fiffi:ll.ii.'dilu** m* lrr:::y.i.iiil}:ff lT:1"'i:3i:1i:l:rff 3..i:i:i"i:ff ":.:##+1:?'i. de cafea.*:x.i..!.''-"+tl-ulg. T:[.ra o cea$c. pentru a inlelel ::.e.#fi . ffi#in" ffirl:Tll#ffiy .:::*y*:.-nort"*'"*..i.'"..+*"f''. .Jjs". nesof ierea .?. r({ unrt erate In\ocind arnenjnqrrea jecurgerii :I ..f ff t[T il".H?""".j o.."l:ffi g#":T!::tffii:?.ffi iiii :il"J:fl i :i.jfTidfilii lii:"i[:#ilil ". i"j rf.i.i"ffi . jna. :f ffi#ffititf .".r:iiTfl "".ei.".i"l'iri. h to ri )r bzuin_ .iiilli:f {'r.lli. *.:i.Capitotul I Negocierile .t'" fi j::Jf l.Tff il''.TH:. mu.tffi iltp.

. cu o fereasra spre aplica_ rea koner Jqaqrilo}.res -^^. ar pulea mAri eficien!a nego. nu mai apar.. re/ut.t \dunei dilpute sau situalii internalionale pti miiloacc paSni. pentru a nu.e.. -^^ comun in cond4iile prcaenlci inferese conllictuale (Ikle.. sco. 10 utt a o .. toatp.]i r."oces in caft Prcpunl l\r'lintp \u'| pre pnntp n . \prc deo\ebire de i\lorie. nu cu orice ospule._.ilr{cdier?. nui itl. Din sectorul privat comercial..n eudei. aplanarc sau reglementare a sitaaliei dintrc pdrlile int resate lLall. rrcumrlanle exrerio$e ri mediul polilrc. fiind atnbuite unei profesiuni distincte (ti aceasta foarte ve_ che) a diplomaliei. Lrre lct\ondle ale unor nrmenr.ir". .c.si.(le illspirade economice.-. o soc. am propus o definiie mai cupriryitoare: neSocre.-T9-:. Chiar 9i cei au inleles importanla Negocierile ca ma ifertare tipicd $i esenld insdsi a metodei di. precum tl exr unui interes polenlial comun.. tehnictr sau .t". de$i purtdtorii de cuvant ai tco realiste vor sublinia ln contlnnarc metodele trad. ((rNe JLXatc an cadrut unei solutii erDlk $ e.agrearc 1?70 ei T:nnenii coniicte qi l.l !y1fla: )e7s).Negoclerlte: arttr.'o a . gocesul negocierii I inspirar srudii p anatze bazate pc merode ..a pdLii ti securitdlii int rrur< aceste cbordtrri dovedesc caftcrerut inrerdisciplinar al dome_ qi can rnn(a nu ez.c.. unde sti in servjciul i reselor comune neameninlate de litigii sau crize. ceea ce ne indepifteazd de la cierea ca expresie a unei situalii normale.u t. mu!A accenlul pe ac_ l':l[1g!g3+ecci"dor ii-ifiii-il 9: rxrrr. .opul de a prcnoua o arunih i I plegere.cerceliirii $liinifice. Observem in aceasti definitie legetura direcfi a negocierilor disDutele sau situatiile de crizi.iotosie a nesocieritor. desigur. $i p€ntni a ldsa spafiu fenomenelor pagnice ll:t]11 8re compeulel.\ ''i ' 'tg .orul id at aj tnS' . rara oe acesle detrn4ii.t2a Jocun pe scena lanti distorsionat al inegalitilii dintre pe4i. care pnD rnlurrin. matice (Mnresca. EIa impoflant ca din masa una5a-oe expenenle sa fie degajate acele Hs5ruri cafe au condus la reu$rla $r carf.. orientaa {rrc . recunoarrere care este lme_ orar otmrnuata pnn legElura exclusiva cu dispurele.9".tiintifice. 1966)..'. ct cu (iem mai restr6nsa a drsputelor care $i amenlnl.dtt? doud sau mai muhe pdrli ce arcepra:d wnarpas.-_. 1969) Ilu sufi plasate pentru a1li autori mod ln inima activit6lii diplomatice. sa caut? o soturie nrdttd t i( p obi.lt inainrcrl. cienror In v tor.de drI rrrorja diplomatreisi a relaliilor inrcmalionalel o llsrhorogte a negocierilor care.!--!Lrlnnt( al inlluenlale Aceste defiDjlii sunt influenlate de pedoada ce a Ace\re defiurtr urde neqocipnlp fe'rrer.. sd rpcured ta a7entiite :au ar unlurite rigionati sau to 41te mutoace polntce Ia aleqerca lor tcartaoNu).A imprcund realizarca in mod oprim sie[ a unor chct.?rtu_rn€rndologia proprie.tIp9"T.tilnftr? Ca orice fenomen so_ clar-supxl. .. perioada . rationaje convotbrn patnrce de .1.nte runt ptocese con4l!!lveJ!!.'a merciali care presupune un minim de egalitate. Duir6 alt autor.le forDrale )i c0re ta. Nxmeroase $tiillle le_au abofijat din punctul loide lr-dcre. 1964). sukapirot netipsir :l]:].1 in eomunl - rciimrrrilol sau a inlereselor comune 9r \ 1 ' ._.i/Smot" in ioa. care propusese inEe dmp model.l\ pul atingerii unui acord nu scapi de teDIalia de a menliona c flictul. pacea... resrange o sfera Isrga ln care ele filureazb..r..t.-. alte pentru negocieri.l . {t1cni?rc....U uno.iinder1t iuridice sau atuitrule.a. ca mod. uz de rnrtrumentul marematic )j de experien{a economica. . in contrast cu negocierea co- Mttona. lalenr. .iliohale ale dipl maliei care au o importanld tald pentru o naliune care 6i moveazA cu succes $i ih mod pafnic intere sek (Morgenthau.tl l: jl'1 pdde. )a rellnem penlru moment imponanla acordata negocieriior ca pnm mlloc la care pol recurge starele. O definilie considera negocierea drept procesul de abotdare .i. ndsurd sd pund in primeidie menli er. . negocierile sunt rm p.\9. 'nrtircolul 23]u Nariunilor Unilc-"io-t enJrt: Pdiilr ia .drete maritor nego. I 97 I .asupru realizdrii .. Erist:i lucr_ari de isiorie a nego_ ocntor p... negocierile au intrat in sfera sta_ telor. an"gapmeni pe cate rudtcnfi.k))n obliBg. afbi tftjj.='niiu-. Iur socrotogu (omunicdni ti a dialogului. )!oc t?.ocierite (Lr domeniu inrerdisciptinar intr6 in sferi cercetarii 5tiinlifG. Uansformale in reguli.ra en ob(enabit purejn spune ca net. .

negocicn pri\ ind tarea economici.c. Sub egrda OtC {care u Intocuit CATT.rreftle.n.\. dc . ituf cu mdi !:.rmri bl'. dar au ajuns si ocuPe pn palul loc dupi crearea organismetor intemalionale mari (Liga Nar uDilor dupn sfir$irul primului razboi mondial. ( I llcut u/ de teona jocurjlor cu doi Dddcren-. sulanati erau .49.te o accelerare sti progre. si semene mar mult cu produs labrjcat dupi rcguii precise N tablou reu$it decat cu un ciefile Congre.ulurrr accepHbite penlru ambete pa4i Spre deo. ' e i dc poliri(r .conccple ca Ja!_!ErJ!a!i_&!h (n care ambrr pur c.lfi (J r/Ll fonci f/lrrrl Li r. Organizalia Nali Lor Unite dupd sfar$ilul celui de al doilea).b.rc pi . o :rmulru prin c}. ii atliE. legaj$nn Iir JLrsc. cu lrA\alun propdi.il nego. Ncgocierile sunt nica dc bazi a elaborlrii de solulii la mailc prob]eme g ajungand sA se diferenliezc dupi nalura temei abordate: negocl dc dezarmar( saL limilarc a inrnnjrilor.e_ Drrc oe negolrente gu\ernamenlale din planul i tcnralronal. in ciuda consfangerilor la care au rosr supuse.oril b.tfconomic rnlrc cumpanii Si sindrclre.lora rec egljl hg I lgf*Lle..r!/lq. "oalra \u^r'd a rmpinpenilsggrs!]-qu-pLaluLallua tir.rzboaiel\ ce fah paz-f3!9.--!l ncaocriroril"r. economrce lrrn\nrrionale au du\ roj h prutrterarea negocierilor cconomrce ti comerciale. Nu jpuse.tu ina!!11:!3! Teof ia jucu. Existd numeroase d nij in care expenenla.ia reusit st minimizeze pjerderile lirii sale invinse $i cliar sb i adu \ renr din Ezilarea intre camcterul precis si clar al negocierilor privite urghiul $tiinlei $i conponenta inefabila ti sfidatoare fale de ale artei nu este proprie doar negocieriior. s!u vrelrr de lus]-d '-re -l .le Rr/qo'. e{penrzr.ului de la l8t.. A doua jumitale :r secolului trecut $i mai ales ulrimul deccniu sunt canderizate . ierea reati. Detj cu ridicini mai vechi (Congresul de Viena). in rnod prrr..on N. lr 'ld15rrul I. -.irea l. aceer a jocuritor de simutare.t22 irvenlivjtatea JrLutipc scetu Iunii 1or fac ca o negociefe bund car t23 nego_cierile. de$i . ijnbunalateasca tacrica ne8ocr urilor 5i obrinere.e Richrrd Cobdepra ryrlqa rd:r/: .alrele. .i :\LlosL.ului $i innullirea activitad. suu ie\endic:r srlanale care aU in.!JlrillJ-ri. Complexitatea realizirile ior sunr ilustnte de cazur negocielu!-9ai! i!-qqgjl circa 140 de staic timpdg Ll_g']1_eS!1ru adoptarea unur regnn F. incercarile $i e$ecuriie.ra 5a upoleon.?r'/. Ru dele CATT .:.( omedul ltber esle diplomada lut Dumne/eu.ciar.ercrrri pretirnirarc.nlre irrme S..jn_ cepe in toqq miteni. iu|lal i{l-rriiTiri eluhora in lra dc ongrn< rn rru'!runi dcrari .!1.ate marerrrariee-iiFre?inlerriirli. penocds grevetor nume_ vastb ljteraturd.ii modchre.i/4r. .' !S! ' prnencn yd -a. habitat etc.l a-fo u".r .i. au reu$rt sa opreasca cursul evenirnentelor la pragul unei catastrof.1eciul ue rn.rst!eilLrft.n'lnf ri oeanelor 'k.ii a fosr Inrrxnlarea jn foase de p"19994r.nr_un. cdre cL a. rirrur@@fffiiro. La rideciDa schirnbnrii Elemente noi li de perspectivi. denoti 11 r r li ccologie.e ireparabile._ re\r economrc.coTqucn e-r clrdi-ii.rsrrga .untor€inuoiLr. on(\iunii jucaloritol 9i a echilibruiui. precum $i \ lie $i lalent personal dezvoltaie in activitatea practici Ar fi precaut a se plasa negocierile in aceasli lumind a unei tehnici renunli la ambilia rigorii unej teorii $tiinlifice. ". de.rui. ncgocrejile .l de apti(r.lc uneon J\cun\e inlJi_ lrer \au tLrdcc. Dezvolrarea specaaculoasi a comert.e prin rezulratele .svUqtu acE4ljjl rioadi de joc pq In{giD9-n pr..l.._ I'. populalie.ip.". Crerra Je@n . plu al ace\lui domenju./.''.' ?' r'i. mar pJtinri conc'uLtenrA.tir.or. u Ut.l €. cand alteLnarrv jL'lurile ftrorilor re/tl J.. 'Djn teoria jocurilor s a desprins o mcbdA mai Dulin fomrali z-li. dar menline o vul degaiddi unor norme praclice care mAresc eficienla lor' Alenlja dattr negocierilor in secolul nostm este reflecnti pcntru feducerea raritetor si tiberatizarea comerrutuiiniii-ii6n.nolte.lnct 'jr_ b! .ln-ioiifiEit neg. u lurtr otennd nulruni trle in fo ndrea a raDleior.cne. negocieri liii '. negocieri de mediu problemele globale: hrani.Cepri_W b. rnarrrrr dc d intra.c|lrn!. intuilia Si imaginarir celor in cauzi au ca rezultat tehnici fi procede€ carc conlin potdva rezultalele cercetAii $i reflecliei teorclicc.u -acler mulljhtcrdi. nricsordL f rud u l-d./borr'l nu''lear uzul annelor de dislrugerc masn. PriDcipalul merir al modelelor matematice este de :r dtulr rarjonJrnenrul ri Je r Je/valui aspe. J.ot rli J at.t' c'ir-d.j \. in carc nego\ irro|ii. (rl 'i . negocierile multilaterale angajand mai mulli palleneri tu sera umbrite de negocierile bilaterale.d d? iopctt)tLidtn.r '. a .!U.e ru(En de il I I I I I l I a schimb:rii in roare domeniile./\_ok si er.rii iLrelrte.tpt.au ptctde. cde unnareau . Nu esle ala cale sigurA de a uni lumea in legAturile pecii"? ..r uner . ia.. re"ria jo.uri r'li.i.:ojhl.r etrho.. De aceen.

ne de diplomatii statelor sau ai cetiilor. dac6 ne referim la Grecia tici sau Ilalia medievala. ddicandu-i importanla Si inze cu proceduri li tehnici noi Si incepem prin mirirea numiruluij i1e au fost practjcate cu nale. dar $i pe langn reguli. f.:*!. a tranzacliilor ti ducfiei.rle er rf r! iiin. inrent'ticrrea.| .dc (orllrcre.e i fr pul. ASEAN. jn tq8l. dar cu rczultatul aPariliei unor noi cntitnli ale c relalii dcpind de negocieri continue. acelti factori au inlluenlel procesul negocr mdrindu-i slera de aplicalii.. cu perspecliva de a rcuni aproape 30 in deceniu.re:.124 Jocuri pe scena lunii Pa ca a Il a.'ociefi.\ Tratate. arbitmj Si coordonare. apariLir conceplului de regim d inaugurar Lrn nou cdmp. r Gnl-ulir e-st p.e pulemrce: globili/arca si f-rrclenLa. derularea noua categorie a regimurilor.iirulrr. cre.! sul ttiinlei manifeslat in sporirca firi precedenr a rrln. put. inclusiv a celor pe care giunile le pislreazi in raport cu exteriorul. modilicJnd comperenrele crxl hc "ni.chid perspfcdve 1" connmrc rnremationat. Ele ru sunt numai 6iddTe a in. Mai mulr decit atat: fieca din aceste cndteli iqi asigu|a coerenla prio transformarea negoci rilor in mctoda permanentd.'u o \prr. de gesdune sau guvemanii.u?ra negocien". o'a5ero'.iiji i p. mani_ numeroase abuzuri ti avand consecinte negative pe plan so'est:ind oial._) .-"i. Acest experiment istoric. da nd u. cu fncltuni si obslacole numeroase. .oneLelon9mie lrnanle drr )r perlru . 'JU prin .le dc . dc ( /rDlrdand rcsiunito. r.uperior)e pr"rJuc. bunurilor $i persoanelor.in e."::'*{i. Ncgoc@ri 125 . organisme intemalionale.ne IIlnd companiile semntficalive din uiiiGfri 'iiCie *i n^r.llr I'rc b.piir-iG-ilEiiiii?T-coi6i.. 5. Timp dc secole.srorice \c i:tstrjLLq:.t.'t t v:.l .ul tehlnlociilor din care sc de\pdnd prrl d namismul lor . pre:r u pJfle drn Jribuli'le slalelor ri )ir crscf enlilililrln\n nrle In speci!l nenlru .ii. ca mirirea inegalitelii Si pierderea coeziunii sociale.49r. devenite state sau regiuni autonome. o rura (etcerdnror 0e retdl Intemal'onale care Ie de..le perfeclare c melodelur negocierilor... pane la punctul in care eje in[A in nume proDriu. pu'e in mi$care Si mai ajes inlrelinute: .t. in rapot cu slatul-naiune clasic. iait d"dTatroiniiiiiisistem juridic complicat pentm i rea a l5 state.6J"fr s. finanlelor. in circuirul inremadonal.oapc I q() de. Nici un regionalizart @Ap.trred Lle Dace. cine poare negi rmpor- aprinse intr_un sistem Lle comperirivitale ridrca!6.e.ica ti administradvA.dg !!qr9 isi propun M-i in lume. i"-iCio..'#i:-:: mentare. fleclrei asuDlr oroblematicir nondiale 5l crealea uner noi 'oltd te! pe lema salvErii rc\urselor taturale $i ocrotirii mediului sau indirecl. atft la un nivel perior.4 :\ 3 ale proiecte inri in _/ _ .lnrucir regimu_ rile presupun functionarea unor activitdli. Toate acestea imptce neqocieri.:!:#s. de deci.oppt in. Majoritatea conrpaiiilor transnalionale lird si devira e. ci u rneroda conrin-iiETe-i-iiiitjiEfiii!6ilFE-no ilor regr intrri inremzjfi dn5lF:i:re-"--in-noierCin-EldFa-TEareronsr iru. d"ua prc!c. ele angajeazi acliunile perllor de a se sirua tn interiorul lor. pentru fluxurile i mafiei.raLieiriromuI'.iea de cenr re. rrd o urTeala lunddmentali pentru . consacrat pin moneda uni este secondat de aparilia asoclaliilor zonale (America de zona Pacificului. cvasi-institulionalizata Toate nile UE sunl reuniuni de negocieri Pesle procesul integririi regionale se aflE cel al globali ilustrat de irelevanla orictrei fronlicre.soiiate prin capital iau acorduri cu trme din \u numri megaproce.-.rasner da o defi.Uinchit. * lo/. no". mentiri.r'rrrrrrri d< rcgl ^ 'rn . ularib namenilor ji seri icrrlgr' Cer Inrr a!rnrrri e!c Unirrner ropeana.ie h cqre expectaliite actoritor con|erg tntr-o arie datd.gqp4-!Lr-eero!al9. pe hngd reguli $i regle. Nu poate fi uital nlci rolul diplomaliei negociedlor putate de gisqdc-i in relaliile cu puterea seculari prezenl insi asistim 1a apqtpqg:lglagjgli noi. Iomare. ln viata jntemalonal6? procqsul crescend al privatizirii nu face decar si mareascn numbrul?e aii6'frTi sistemului auzarx Iace decat sa mareasca numarul de actori ai atara granitelor.rn. Asrfel. phn . .i. slLc deoseblc 0c inregrilrea regrolr. ca d." Iata negocierile tntr o noud posruri. MWECOSUR ii allele) cu grade de i tegrare diferire.ele .. Spector $i Zartmann leagi rcgimurile Inseprrabil de negocrerile pnn care ele sunl initia. -t nirie rcgimului. In 2003. (4n n'velul infenol)aproape roure \talele efecluea/a descentrali_ pas al globalizarii nu se face fira negocieri \il" tanla unor oraF ca Singapore sau Hong Kong. cat $i la un nivel inferior.

-------

l

Pateaa

-a. Negocieti

127

Capitolul 2 Clasificarea negocierilor
Din definilie reT.ulti o apafenenli a negocierii la familia
melor comunicfuii. Dar ea este o expresie spgciald a c canclenzati printr-un grad crescut de explicitare 9i de orj clari spre un obiectiv constand in realizarea unui acord. Existi literatura contemporani o exaltare a diaiogului ca remediu la ori neajuns ce trebuie remediat. Dar dialogul nu este decit o necesari. dar nu si suficiente. Exish chiar rn comportament tacit Dirrilnr, crre iodcr IolLl urer negocie!--li*.-ca dialogul .i ribS
Esre ceea Le;m puter nurr' (6ion.so' ie'ca)-c?n';1ryg!5r udn.T'ta \emnalul uner Dunrvollle 5l rl unrlaLerale menire
r

*'"l'l,ffi #lj"l ;*!,.ff *$ff*,: ;.,":.]il f :, :n iff; jl-:l'il"'ilnrl are rerar jiror-iiiEiidfr6n-are. porrr,cr,. economrei, :::lf'ffJifl1:,:T,l"Sfil1'f :,',""'J:;,. "^* rii hrana sd.
illi'1::,j]i1:i'::-i'ilra

irt,*[:H"1''ffi tri;".'r'"#ll;;J*;t#":l:'iiii".?'*f ma,erie negocienror in

il

de pre, ar p;uu-

; ."",il:::::jli,:JJ.::l;,",ni::l:l{*:J",:'j;,,.
fyq:**i
sr ulp, .n,cru .r{aDs\frstle, carc neeocieri .ri once nilL,E pnma

de activirili, fiecare ara$ara domeniului :lj:t':,:-Ti.. D3r-ls€9sL4gts-s1$rfrsd$j !,qJ,r\d

:i'

\: -rtnF-inielecii Tdra-lE fiCifinficnid. r=il-Ti.:npune .'fiplu- p;;; 2001 pe ror parcJr"ul neg"cierilor pcrrnr de/
mare au existat misuri unilaterale de reducere a annamentului Je in. erarc lgEnen!sQ{,,. lerrc.

ffiiiril:tf"rr,ffi#
i;:i :lii: i':,i; :"i:ll il."Tlll:,l:l;,j'arga
.r-r
asi.,en', a .oc,
hiar in prima tumatare a secolului. In rrmpul I igir Naliuniloj,

l;T:::.:li:""::'::lid

si

cea

urilr/ale iq4a/J de pregSlt19 a nePocrcn pfopnu-zrse 'unr: vd,r discfere\' diai -, de corr.r.?'rdEiEli--m,r mulre ori 'ecrere sau mr presupune ' gul, conwrsdliile (o fofiA mai avansati care inci subiecl precis). tlezbaterile (c e au folmA fixatI), rchid tilu rcd€r.e exploratorii 9i .onrorbirile (ca o formi $i mai avansati
vederea

Fg]Iji+m:!\+{:jg

discie.sr neangajendteti'persoriA?e ima.roeif Afl uniunilor, meselor rotunde, simpozioanelor sau conferinletor lifice. darFezbaterile, schimburile de veden_sao
oticjale $i ao-fir

Primele tfei forme de prenegocieri se practic[ curent infbll -ii-FiGut

orientirii spre un scop).

[i ;j;fi ,hl :rilfi +,{r..:r :'f;i:iflf ,[ ;ttl ii!+lffi l'lJ ii:..#l :"}:R:l I ;:.:"*lm:.i:l lliri:iTlltl,f :i:,,x.t"/il,J:r;"]:'.i,ff;1ru,t* lii]'"lti:#li', f#:;J;,f" i:*frmHH,, :H:j;l,lll:

m e de cumun ' ii.it ;t"nt, ni,ii a-i;i-6f6tbrilor 5i cercetdlorilor 'ii"atrfij;t iribuic nr numai indirect $i ocazional la facilitarea unor negoc

ir'ffil; qpfm
.

._Nry11!91!!i

ca faqrorui o,"4r?

p,r/,c,

ci 9j institulional fi conlinuu. Teoreticienii negocierilor s-au stiluit in breasli. anunli in buletine actjvitatea lof, ca dc exe PIN rProcramul Neeu(icrii Inreu.ruoldlel. 5du fomeJ/5 or ui'i ii .inrrc n.inl,-iieii.-'-rr, ..Le c cSl\' dj ll Cencvi

.iltii "iil:t:ffit:"it T:::::,"tiflt:Ii:li.titi,il,fi,l

;i:J.,j':,*jff:'l;lj::t i[,i lr rrr nerulburara de rdr\crctir fjeleinentc ,e /nrronrJe

it:irii i.r:;

tll';.fl:

"rm- ;if

*'r#, I t t,*:r

"

128

Patea
panener

a II-a. Nesocieri

t29

Ambele au tradilii vechi. Deti cele bilaterale au fost predommt secole intregi, cele multilaterale au fost ii ele practicate. ca eremplu in Congresulde la Viena la l8l5 unuldrn cele mai ar€ c^zuri de celle islorici h secolul trecyr. aitivilatea nur selor oreane intemationale a dus la lnmnllirea negocierilor cu mul1i pirteneri, pani h punctul de a crede cA negocrerile in doul ja4i stau singure tap in faF sunt-pe cale de disparilie si in acest caz. contextul extem este mult mai semificativ, ir ca url cor antic comenlatol fiecare gest al celor in cauze' Teoria nesocierilor s-a dezvoltat cel rnai mult foloshd cazrl ft lateral, atet d; fiecvent dupe cel de-al Doilea Rizboi Mondial, ll a fost existeflta- modelului oferit de te( patroni $i salaxiali. Motit iocuriloi cu doi parteneri care se prcta la acest tip de neg "Avantajele devin nesigure o dattr ce teoria jlcudlor cu mai ae aceea;i claritarc 5i precizie ln ciuda iacrcrului lor predominanr. evident ih loate negocierile organism resronale. negocierile multilalerale nu ocupa intreaga sceni'

\ |

Suvemamentarc. Aco.r.lurtte de natnali?are pun

rllului existent Si altele, cu caracter aproape bilateral, lntre nou] fl organizalia la care accede. primele au ca obiect $i revi_ zuirea_ propriei structuri, gAsirea de noi fonnule de organizare, ceea ce le lnmde$te cu acordurile inovative. Un alt exemplu estegfgfit ad,iiar:a ld:9lLte4rle-loterna{iem]e. caje ocupd arentra.ratetol |c rrrnd projrlemrea 0ala acordurilor cu vocarie unjversala in mate,re 0e oreplun aie omu_lui. drept diplonatic )i consular. drcplul lrala_ le/nr I 5rera de codificare a djeptului inlemational. erol;Fa orga_ Drzahrlor ntemaFonale ale statelor dezvoltarea uda$i a celor te_ $i

c3Bil!ll!!ian

nesarisllActnroare.

"*"*ii-iJ.".ri"i#
surarea lor.

I ap'an1ia companiilot muhina$onale tca cete europene impune

t

\.

1:-lylt".o" .1" lrnl."ipre(ia juridica a unei nonnalizin de fapr a retalrilor inlre enLilAlile in cauza. Negocterile pentru incelarea osti_ nril|1or- penlru rertabilirea relaliilor dtplomatice. penlru incelarca unel slafl 0e embargo sau a unei mon oriralri. penlru plata unof anerate linanciare intti ln aceasti carcgorie. prive5c n;a imra4irc d_.. bunuri. reriro_ ::1:!"!,,::!: !u'.,,b,.lrp
ASI!: suscepibjle de degenerare 5iatui-ecare innonnrctiG contrunletoue pa4i. din care una esle mar o[en,,\a
5i a doua

JF 6]h" *i""iii". V urmitoarea deftnrlle: proces in \? fac propunt tt c^pli'it?
nod ?rplicit, n scopit ajunse'ii Ia un a'?ts asqt! unui sau asupra realizdrii unui intercs cofiun in coruliliile

b6nci le. cu Dublicitate redusa $i tarzie. lh come4 care reprezin6 o cumDdLrdlor - varzalot, eh sunl de asemrnea prezenle dt clasiticare a negocierilor ce iqimpune e\le aceea dup?l negocieril Ie, o.''ror !a nhie.rirc F: a tost formulata JFilr.. aulor Lue da negoci e" , toit to'."utara

sau a doul mari companii ir

istfel, cind citim ttirile desPe contopirea

a doue spatele lor stau negoclen b

ccre rnar

'arc

vhL

delrnsivi. Tn calul nesrmerriei intre celc dou; panr. se poate niunge la impunerca unei .oludi care e(le susceptrbil; de conresurl IrnIroare. In curq.rI i\loriej diptnnalfl:d_lllllllir d insenlElcun_ rrunLarea carc r prcceddl sau unndr Ia,,boajgl€.,Eir_:t!qtore;;pa_ rrJ <au dr\pantra Je sl.Er modjtic-aritq-renroriale. .chrmlj_ej )" rl:11,. de iliuTii .r_q !9mrn4,ie r o"ne legari Je racitirut de purere.
Lete mar diticrte. cete mai .u'nplrca'e. cefr c( e\piic; arendc rcorctai; de-re;it fr .:;"dil$"":J ."'fi :":*:; ;tiii:'f*#:;i. i; lt"fl

'rre.e nrar

Neeg!ienle oe dr.!ibuli< \unt

rllrl-ldrli.e

cJ r ca./ui contlicretof GermJnra Amoele,rrJdl|l ,\atoril|cdi: lLrbuibile sau.bunuri greu disrribuibile) dau na$rere ta cori]icre per(Iror|ate 0rnt|e I rdnta

LuirTiJnll-r.rdhi ;dinitraie tr,a. p";a ii,"JrsrrhLit. rmpa4ir .du nego, ral. ln aire,ru"ri, Oi:rnUuiia pri,eyr. N r.rn tangrbrle. rlaf par( jncchitabiiu pirrii dezr\Jnlrjate. Anfel rIr ir gd\ctre de\al .otutii ren fofare urmale de.ontiiclc viotcfle,

"r;",,ni.pr,.i;,

se por.e feperr trmp dc ,ccotc

ii

Icrirea
,)ri r r

,ln Jce.rc ,irJ"(ir cJFrnr a egu(re,itor di.rn.,.ri\c o doir Ielocrerjle din uftima di\ rziune

128

Joc ri pe

scena

lumii

pd

ea

a .a NeSoren.

aL fo'L predomina Ambele au Lradilri vechi Desi cele bilaterale au fost $i ele.pmcncate'. ca secole intregi, cele multilaterale .-".0f" i" 8""g**fa. Ia Viena la I8l5 unuldrn cele mar

,"

i"Lt*-e*"i"t"*4i*ae -.it pi"*".i,

;;;;

a dus la lnmullirea negocierilor cu I punctul de a crede ca nery:'"t* '"^: pa"i u s'ingut" tula ih laF sunl pe cale de disparilie t;r4, qiin r.".i."t..oni.",uterrcm este mult mai sernnrficaLiv ir fiecare gest al celor in cauza' lu un "orn"ntutor "oa nego"le.ltot .-a dezvoltat cel mai mull.tolo-tld i"orlu :Yul uiai a! fte"u"or aopa cel de-al Doilea Rdzboi Mondial' de te( paronl li salariati. Uotiwi a fost existerta. modelului oferit preta la acest tip de neg ool'putt"n".l care se iJ.uiioi jocudlor cu mat "o ivantajele devin_nesigure o datl ce teoria u.e"u5i ct*iut" 5i p"cizie ln ciuda iot p."aotin*[ evident ln loar nego^cierile organism

.J-r"i a".a!t. isrorici in

secol'rl necuLacrn itarea, nur

fu

*ti"

guvemamentale.

r* e.I'ari€tu16. cd-re ocip arra Irnd prottterarea acordurilor cu vocalie universale in mrrer;e 0-: arcptun ale omuluj. drepl diplomaric fi consular. dreprul lraldrcror $r-\tela de codificare a dre ului intemadonal. erolLUa orga. nr/allrior In,emalionale aie starelor deTvollarea uria5l

n)ului exislent $i altele, cu caracter aproaDe bila partener $i organizalia ia care accede. Frimile au t zuirca propriei structud, gasirea de noi fonnute de ce le inrudefte cu acordurile inovative. Un alt

'r'-"d: rcrfq!#lye4ule

exe

$i

a celor ie_

r"t"J

i

5

Aco,t du

ti k d? nonnati o."

pullj!4!!9u_A!lp:au_:Gciro*..
penllu iDcetarea osU,

;##i;';;;;fi;l;?a"
[i".rui i*

mullilatemle nu ocupa inlreaga scena' ,""i""J., ".i".iatr. europeTl ap-arilia companiilor mul(inalonale(ca cele ilp:T gtirile despre contopirea a doua citim isf"f, si.a.!" "ata ln- spatele lor stau negocieri bili u aoua.".i

i

Lan"l .uo

"ompanii Ll'"u o*iiJut" ."ao.a li iaflie.

i;

come4, care reprezinti o

.iJl.rt" obiective /CXe \-li*nout u definilie: proces in care sc Iar p'opun?ri evkitP
6
a! mo(i etplicit, in scopul ajungerii La un q99.r!

'-

cump&dtor

-

vanzitor, ele sunt de asemenea -^,--- til u negocierilor ce Aimpune este aceea dupa negoc'en Ea a fosr lormulau dPtlle autor cate d;

prezmte

riL'rge la impLrnerea unei solulii cde esle bu.cepdbila de conr.rrri ure^n-oare ln cuf.ut istoriei diflomaljei, disribulra a ulsernrat con_

intriln aceastd categode. de distribulie privesc noia ?mol zone de oen,l",i. ""qrao-tau. ccre mai g€!9: susceDdbrle de degenemre-9 r-ILrnEe inion fticri. G ele se conltunu doua pd4j. Ju care una este mar ofensiva fr a doua n)at deten\r!4. In calul ne.tmetriei intre cele
lnerarc financiare

lnrrrror penlru reslabilirea relalitlor diplomatice, pentm incerarea uner srafi 0e embargo \au a unei monirorizbri. penhl plata unor

::^iyltj..ol ". :"."l,"lpresia juridjc, a unej normali.,Eri de fapr a reral lor tnlre enfitiljle in cauza, Negocierile

\ Acodwite n,. re\ur\e.

p,;rHl*#iL;lT,jl;
douil

pi4i.

<e p661g

",,,,,r(n fltra \au

(je

a prcceoar sdu urrnat

rtlqaiclc_tllse
t-e_

drspdrtra de

darorea/a ao:l_
pLi e e

)B!c

ltod,ric_an

d";*/r,8ire vpie qunl - -,Ar;inle
sr de scurra durara.

in condiliile pr sau asipra rcalizdrii unui intcres comu unot ing!!!e mnllictuoto hle

dau nattere unei negocreri relativ

\i

5

i-r",J" S r-.*arl mai mulr. un prilej zele finale posib iurii-prelingirir' ElFsrinr a angj bilan! al anaaiamenlelor antenoare. o teinnoire au ca rezukiL rn pnncipc menrinerea rrd'! ?4o---ului ,r Acordurite dc ettcnsi{nP sunt inrudrle cu cele oe larrrrnrl Qsensul menlnerii unui acord dar vizeaTe aplicarea lui e're dl largirii I ,, - -iare-ii d; p**d.ti cel mai ilu\rrarr\ caz actual srrua!re Lyll *c1j:te. d"li 5 ;il-"'"p."". El ,tak ca in aceasra ai ni'"r"f", una multilaterali intre nembrii vechi

frec\entre inlre.ui't. a.1gAq"B!l!e rermen limirar riconrin in cl

t-"--,:"7

Xib_uibjl: sau bunuri greu distribuibile) dau na$rere la conflicte pe_

de ceJe mar dit,(ire. cete mr, tLrnsi ... (otrrlircare. ceea Le tr e\plicj aten.ra acotdat:t,je re"rt,ricieni. in cazririonllicreloilSFnriiarc i,,;.^ orr;;.,, i-ai. pr piia-F ii ur\rrrburl. rmpartil jau nego.j . ln alle rrruarrr,IslIibuiir "m, pnre>re r)Inufr langrbrle. rlar pare inechirabiti ponii trezar.rrr.ajure. ,+.ricl Iu.sr gd\e)re decat .otr,lii ten-purde. urmrre de.onflrcle violente, lrrrLi'ranta.c ie f'oJre repcl! lrarp d. secote cd .a,,ul iir cunnr(relol rflr{nr'rare d rtrc fmnln )i CermJni.r. Anrbrle \ir,rdrii qraJon nedr:.

['##Hi: ::.'";ffi* :"Jilt :f-'::ff#oruFdF di.r.ibur,e.unr
I:c+I+

rSilgnate. sctrimUaii )o_

"'

lJ"lcr din rc(.te
r'rcr i

.

el"f".i

dnJr

uarii ..rpcrna a nego..ieritor

cgucrerite djn ullimc Jivrztune

rr\lrib .\e

o

orcvun . la megaconstruclir cum barajele pe fluvii intemafionale.'.. ca un subiect alrtonom. cei nui apartjnand sferei de civilizalie ca tehnologie !i cunostinlele ei' i ce1 mai lent sferei culturilor. intrucal in ciuda djfercnlelor' ele tml pot 1l supuse unei analize teoretrce. VidA pentru funclionarea regim este rezolvarea prcblemelor ce apar zilnic in gestionarea fir. ci doar un camp vast de activitili sate ln seama tratamentului adlloc.tarea circa o suta de organisme de cooperare regionah. inspiratn mult de relalijle interstatale [i de rezolvarea litigiilor.De aici decurge $i cercetliri dcfinite litatea de a tace recomandiri genemle pentru pregatlrea 9l $esc tr5sAtlrri comune ce rarea lor reu$ita. adaptarea la programul tehnologi modificarea circumstanlelor exterioare presupuoe desfd$urarea intrerupta a unor negoci€ri manageriale de intrc$nere sau m€ntiner€ a unei activita.ti structurate tot de negocrex l nale. este semnalati de studiul regimurilor. a apela la un nou tratat sau o conferinli. solufii in problemele globale ale omenidi Ri crescut al schimberilor ce intervin in viala omenirii. financiar tehnic. (utlr\area huhb)_ur of ir o uaF feri. la unifiiarea marilor corporalii. ln cadrul dinainte Dertru dinamica lor eficace si contjnui. s'a'uri'e \un' ca numirul $i cxige. in lu . unor focare cronice.€r tp]j.ple l]1"1"i!. Este suficient sa ne Ia rn noiu iE.'.r loc pentru o teorie generah.t..a. asistenla tehni Iri.. Aproape tot ceea ce s_a intreprins cu in viafa intemationale a ultimej jumat6li de veac s-a bazat pe ciei de inovare: extinderea sistemului Natiunilor Unile.. creeaza noi in lutii si lanseazd noi activita! construite pe descoperirea $i explol l3t penuu areserea rca interesului comun.:"**a de tndrumeri in acesr domeriu o arard /'"1. librdriitor ce oreri recornandari ll lor au intrar dej^ il. intrelinerea lor si rezolvarea blemelor inteme sau c te(ii..-. :1". cat $i pentru pregnlirea negociatorilor cerinlelor analizei.ii:.t"!.ii:l.^_!1t \ -:a Acodurile de inoralie exprimA . evolulia integririi europene $i lnfiin.":. specific fj ghidat doar de rienla? Evident cd nu.int |enture (proiect comun) economic.Jiltjrea ajutor umanitar. pistmrea \. dar sesizabil in viafa $i gandirea tict.. Neeociei .noi obligarii.*fi:1"ffr. indice negocierile de inovafie ca ifftlument Prelios de depinde $i vindecarea traumelor vechi fi capacitalea de adaptare reali€lile noi.ffJ::liH'. Categoria vasti ce lipsefte din clasificarea lui Ikle. .130 Jocuri pe sce a lumii Paftea q II.. 9 . Ele compenseMb absenla aurei marilor negocrerl prin irgeoiozilatea.niitalir. eficicnla Si efectele lorbenefice Disculia asupra clasificnrii negocicrilor ne permite sa dem la intrebarea: sunl ele atat de diierite na de alta ca si .

i.au 52: B risci prer_ It d..n atrrr rur. s3 Sr -3 -1 -6.t{e cearnai buna din cele neravoll6iiff.e .lr. t. cu cotoana Sr cor!i!s-4gij_gl!]i!!Ilopri_ .iliiJuc. La inte$eclia unei linii cu o co se afld un nuniar reorezentard utiljiiii. '.De exemplu.a.Pa eaa -a..1re_::]'01nna f (|c )r dei ca 12 san 2 cint $i pe inlelesul tuturor.upunend ca adt A.. Sz Ss -€ 12 52 10 -€ Dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial.intre acestea. tennen econpmic atribuit Pre. bl. S. Jocul matricial absftact este leprezentat printr-un iablou (matri unde exisd linii fi coloane.r rindul s5u.a7ul in crre A joacd straregia Sr { Iinia I r. {r _. adica pierderea Iui B ti .^\ A irripbntElace face mai mLrtr \ mare cotoani. modelul matematic la care recurs a fost fumizat de teoria iocurilor. Liniile corespund srrdregiilor juc A. Juclorill Irrar binndi-cai.g#: nic pi tfiEIffii pe linie . cat Si B \c compoda radonaj. rar pcnrru B cea mai purin rea diiitEl-e5une.. -. in limp ce B pierde 5 (sau lui ii revine -5).ectra liniei S.#:#Hg. s Tucalorul A.. rcprezentiind piederile ma}ime in cele rrei opliuni De ru cr (-0. cea mai conrenabil: erre piederea c. la intersecJia stral giilor S?. rcoloana 31.. reprezinla e\ernplu cJ5tiguljLrc6roruluiA.i a tLrca llraregijle de care di\pune: S1 barat siu S) baraL prin A h pierderiie J sau o.un Jucator consdluie un pdr \au o arldre L^a fiindul si-u. fie intre neri economici (patroni $i sindicate) au stimulat teona si a cautarii de modcle. Ju(arorut^ts este doritor \A_5i a.'n.'ercnle exrem_e. dar dacd A lace mLrrarea Sj .'te g6d6iFiiilot fi acoperite de definilia jocurilor: competilii puse unor regrli. Definite ca comPetilii c-tor Areash este maticea de plili unde 12. caqligul 5 tevine lui A. Tablo l se numeSe natrtu:e Ie pldli. [nrer.i fiuii-Sr:6iju. cl. Ategerea unei \rraregii :.. ana_ rziLnou St casttgunte reprezenrale de rrarimul a ceea ce poale ob. iar cele negative sunt pi deri pentru A i ca$dguri pentru B.. Ine pc riecare cotoand. fa esle cupnnsa lrr rqcina ldimnas:tur'r/aqlpsl!ru mnrricedd_e pta! 8!rSj"rl. condusi de A poare judeca asrtel: dinrre roare otadte Icgrlrrvc.. le vom prezenta ''drre. .uttiu din celc rete este L L. numdrul mare de cieri bilaterale de distribulie purtate fie intre state...igure ma\imul de ca) g 8 aflar in Lrrrrcgra brrar. B.criJ doar de matn.iroritor. o sotutre unrcA.--:'--"-- lodlor unor bunuri. )i nu de !. rrgLmenrul sc(untilii. la inlerseclir. . Jocul definit prin faptul ci ceea ce este ca$dg penlru unjuc este pierdere pentru celdlalt $i invers face ca el si lie numit7 su'nd num.a mar mica_ re. const d ca cea mai rea dinFe pl5ljle cu onltig esre tot -1 (penlm el +l).:Hil*:ro'#:. Negocieri 133 Si considerdm matricea unui joc: (B) Capitolul 3 ale negocierilor bilaterale Modele (A) sl S.i. specrate.t:i.ii iriffietSat ln laiga lor categof..e fr1 ^i.rorufB nu polre (lecat sA aleagi Sr ccl mai i$#..ondl .. cee ce ii conferi de ]a incePut o .eire arms de straregra sa S care ii permile ca$dgul i. @ tnrucat jocurile matriciale studiatc deEu-fQlNqqqe{l considerente legate de economie au influenlat araliza negocl imprumutandule un bogat bagaj conceptual. iar coloanele jucitorului B.Eiii-n. iar B sFa(egia i. pre.Utilitilile cu semn pozitiv sunt c4tigun iucatorul A si pierderi pentru jucdtorul B. .l.

te.nu . f""1 1y..lr.. Am€stecul pentru A indicar de reorie este s6 joace 51 2ll3 din limp $i S? V3 din timp. slrategijle ll:::".l:ffi Matricea de plAli: (B) .. penru . :l'll. De (jre od B juacr Sr A 1/ t..n analr. binc penuu a intetele (e rezultal .1 Paftea d Il-a.dnfe\Tt-r\."'.le.fcrilie do * .a mrnima\.rg.s!l!.asigure prin straregia lui mixre sA nu aibA o pierdere rnai mare de | (ceea ce esre bine ln condiliile in care ar putea pierde mai multt 2 (A) s.or.!5119 .. Punctul (SrSr )."li.c de tqoJinf..iocul u i. S3 sl nlax min cil = min max cij.'l echrttbru.j = 1 2' 3' I Am reprezcntat phlle pnn notalia ct (la interseclia liniei i cll coloana.renprncrL n-ri it.1.iira?onl.irerre .rlul. ea ... Dll|lndr cc.. L.a . sotutia jocului.. cal .rar.lligurle mell.rl:nd (./J eJ sdu . adic6 Verificim u$or in cazul tratat: $a este c2r= )l (.a i.re con..-1.nidaJ.r/A In conJitri res r. Chiar tar. n casriga max min cij = max (-6.orabile ffi .0 . prrrr rcrrrlraru.rre _ . pulem verifica.ilri crrerni .r.^/rlre casrigJri "r Ir\'r.. recomudarea reoriei este sa pace Sr qi Sr cu fiecvenle egale.orrrotut drunirorr. 8) =-1 :x:+1( l). milcirire qi ptErite tor.rrurcrr Jttrr.ima InJi .idembil.'l ticrJu.iior {numrra si .rre.rr . .pliri Jau (rr\rurr) trecarLri las cd dlegere de jrrdregrc.eofi lJ lemenrr: matricea .ir. TI:: ate iucmoritor.rr:a in Inedie --.Ljnlrca...-r-iifru.re de maln.crtje Inil 'l. lrl'rr' dc.H:#ffiilxffi Lrnnr negocren.i fi go. urmareii h.rij piietniae Ii. ln (pecidl ncgucraru-rl 4r rcc'nrnre. Nici un jucetor nu poate ameiiora acest rczulrat gaapare cu ochiul liber ca Ia puncrut de echilibru. Mudelul a ton lnio. de_ l"il.ln.c (\p.isi \lLrdierer. ':!.d :d.l' "9.i.r rr rgrrrujrral de . pun[ p r|lu oe minimar $ maximin. cu 5tta. iarcand Bjor. 3.rmelrorr \iruarja. rr. unde i = l.:".13.ei e\primala in urrlrrarrlc.'I t. 10.t s6lr de ininrmltarea fierJe. er re(urg . si csre dala rcoren.. in corid. mai larg. pentru B. tle Jucatorilnr. rnu_. 12) = -l Cea mai eleganti teoremi a leoriei jocurilor datorate lui J v Neumann ne asigur: ci iS4el-o-c!!!!q4!q{l!9-1.'qa:fr"l.l*t*u-um.rilj' \l Ncre cctuttaI lucaiur nu sunt fa\. Objer\am ca $r in dcesr (iLl re/utllrtu...l" prr.en.ti. orr s a dovedir Sr (^) Sz 3rl3 il fl('rrr..te in amdnunl tcona jo_ LInrnr.it ._c:.Luncli-nne. Negocieri (B) se.r\rr\e -t rnci cind. .nu min max cij = mill (-1.. ca ti rle jocuJul. Morlerul rclnlr'rrcrle negocialonlor ca dalele nepo(tenr.irrEhil r. 2..|i \i a sa:ir In:a n drt. . pen[u a ascunde aoversarutui t rnrenlla sa ar putea recurge ia tragerea la sodi..iill1.j). a cuno".rnre n conr rJ rrje.egii rllntat.l-Jr..

cel maj lvaDtajat de aceasta formula fiird panenerul roman.me I|ga sau pjercle SA consideramo matTice a unui anfel de ioc: (B) .ub lormA malricralii.t realizatd in mod m tl mai avantajo.rtetea"lfel arnericanrr J\e"u de ale inre doJt \rrdle! irpore/ri irare d@r "ru'e8rr a /bu€ pnn Nord . Viena ifr tea5. domnuJ Munrenrcr Sefban Cantacu. rvalrlcea poaLe fi 5cri\a cu \lmlegirle luate in consideraF de cei u/. care satirface maxrmul oe a$lepriri din panea ftecrrui panener.ll I I dend nulA si h ambele cazuri modelul a confirmat migcArib rror negocraro frecvenie desiaur difedre. .$i-Munlenia (pentru munlenr amintlrea unirii realizale uc Frrnar ta louu-era inci vie).t. 'D) N"1il"". :d :ntcae'ri h a'$ror 'r' t narrga orin Nord rr. .r ..ri :]::1^:lTrl9i:imDreuna.r .136 Jouripe scena lumii Parlea a II-u. (uanlitrcafea dcTagrcmenteJor: Reprc. O. Fle . Tiansilvania si rvrunre a. I. rarrve la neg_ocierile bilaterale prinrr-un caz srudiar.. . 1) .crlr. in s(nrmb. in timp ce ceatalla nu. cu Viena. Nord | 2zlle 2zila (Amencanrl Sud t zi S zite I Nord (Japonezi) Sud (A) I I I '" 19' ll | (1./J d-0.0) ("c.J _ td:p . caulS o alianle cu Ifiperiul Habsburgic.2. 1.riri. in 1943. ci eupuse interyrerir ii. Jucarorii por car_ :.rnia. Jocurite de suma nen-ura \au de coopemre sunt mat dpte \a ser\edcc.a|. (s"'b"n) ta... alate la star$ilul secolului XVII ln suzeraniLate tormali rala oe roata Utomantr..:t' l I 'legl japonet sc cxprne'an nuddrul de zile in care vaseic amcncane (ie la I lal). numarul de zile in care'r'at pureau expuie bombardamentelor era diferit. I | . una pentru . drept modele |enlru neSocleli. .ji"u Austria (0. dacl unr dc\ened dtiata Ligii. in funclie de acesle alegen. reprezenlal de maffice . aflar in ascenduprd respjngerea turcilor l. dar si inrre ele.enrrrca .Anrl. !om llustra m€canismul intocmirii unui model de jocuri cuope- pele Transilvaniei ADafi : . 2.._ nbligir h '. 1) ll.au maj pudn se!ere penU u ambele. dar la fre_ care^interseclie de-sraregre'crire se afla o pereche de u tila!i.I Dc Sunt citate dou6 studii care analizeaze ba6hi din cel de-al cat $1 Rnzboi Mondial.ino pnnci_ $r Alianla Alianla cLr cu Austria {1. ambele bucurandu-se de un anumir grad de Rezultaul opr. atat fo4ele aenene americane' (Jdr penlru a ajul lele taDoneze puleau alege doua cdLj I nord sau japoneTa avea nevoie in iurui unei insule la loiul unde armata in. inlmrea in Liga Cre$rin.-dJ (Apafi) Neatiania cu Auslrta 'Varricea'c.. Nerealizarea rdn'er penrru ambele enlileti nu dcranir prea Inulr Tran.I rr .1).tmOete negocj_ -..l. . Inler_ venfau oelavantaie mai mult .au Sud r2.unl lol .. aulonomie. condug de r'rxo<Durgr ar tr tb.{. Ne|ociei B.iiv.0) (1. qum! nuld' in ..ru Sud ' 1.im este fer{ indojaltr dar de (1.unt unice.ti : I i(e'red nu mar .nonrenrut in care ie$im oin sfera jocurilor de jocu'ilor oferd crurile se complicl 9i deqi modelul teoriei Dace ar fi exislal un acord inlre lIansrt\anta.5i b graij. esre direrir6 de zero.

F\emptut ri-a propu. L Un model m emf.u autori se prezint5 astfel: Nash Shapley Raiffa 9erban Apafi Brailhwaite P (-c. Ca $i acesta.cri aniiifi lui.locuri pe scena lumii [.rfu" s' aprfi axi.-iiriemiiim.) unrur polid(r unei alianle cu Austria . dupA Nash. ei ar rrebui sA arate mai mult sau mai pulin inclinare spre concesie. Raiffa $i Braithwaite acordi lui SerLan un a\anLar in negocieri.i mgdcl ll.ritor cu $er I fi citit astfel: cei doi negociatori nu au aceea$i pozi_ tff neqlirbnd ( utriu''. reprezentati de linia MN puncr de echilibru pe a( 5i determinarea unLrr Iar Braithwaire._r. Neeocieri 139 Darrularerul NQP.Lrcc.ruclurr ne-g.teptare a lirgirii Uniunii Europene (seDa_ ral . Negtijarea po/i!ier \ale de ciilre Apati.. d) carc repre/rnB oupa e' urr ?'rl ptn./i pr rrr r anrtr/a. \aeriru.5 se mulFmea\c6 cu 4oao din rezultalul final aj negoci.en.. ndiGJ.'in . oferi solutra: !*=_F_t ac I 2 2llrbrd I-a-cl I lf bd )+=l - x+ rei situalii in care doui tdri vor sd acceadi la o aliand. propune: x*_ (1+b+c+bc Y+= l _x+ ad) (l+a+b+c+d) i\ :\ i Rezultatele dupi cej par.aLa DrE $erban (Acordul din 1688 de ircorporare in Imperiu). sulceDLt_ bita de lpil. Caracterul nAufo. Feprezentare graice dejoc jnterpretarea cerinlei de-€c Neexisiald criterii Precise pentru punctulur' tat€.nmiii6fiLi rvi. Dd.. sunt: a.le a J<.. \ri ituslrezr nenteie $i slibiciunile unui model matemaric al negocierjlor. carc a fuDclie de interesul lor in solulie. Shapley con'idera dlrflri'mu {.i'tii"l"i..?iiijr .rpa Nastt.l-a impiedjcat pe Apali sd oblini solulia doritd. in oblisalr pe carc u.rtal .t. Apafi ar [€bui .e moJ-qlutul Lrre poare |l pn\rl ca un rnltrcru sjgur ) obieclr\ .u aulonomie Lmr.otutie.trc e\le o repte/enlate rb(lnila. simpiillcarea situdfei ifgqi@!fii.a. unL.. Si cuanriicar ci. Intinit mdisuptrrrr bobar in .bi6ifiiJ. in limbai. rermdu.orierii ri . facrorul subiectiv inrervine in aleqerea modelu- susarp{lc lflIefilt6-rneiefidtfiAifi?6iKida.I b-a ' I a-D .pre... Moarrea lui Serban a intremDr ncgocierile sale dler'le cu viena.rl negocierii..r.138 .'' Tabelul poale O (-a. un trarat sau o fblm! avansati de cooperare cu o entitate terli. dupa cum se vede.6 in tratarea orica a$eninlare Prin soluli Raifia acordi impollanli potenlialului de b(l+a) a(l+b)+b(l+a) careantiTii4itor!o-ziri6 l. cum este cazul n doue Fri de pe lista de a.ioordonatele punctului de echilibtu .ru cu o eunhcrue predlabila Inrj e elel 2.. -b) !e in negocieri.afii. carc accepti folosul alftuismului. Figura nr.iriii.l paftea a II-a.r pla\al... Solulia este caulala pe axa de negocieri 5.5. -{) 1 -.Lri 3. pe axa de negocieri. UrmAbarele observalii pot conduce la o evairare succintd.r. rm. tcri_aulontr. teoreticienii dau soltllii diferite pentru situarea echilibru ---"Lstfet. ban.

sau la pedeapsa nuximi de 10 ani daci nu mernlrise$l DacA al doilca nu ar mirturisi. lri experimentului $i variabiliti{ii temelor.nr^cnp . dar esre lenlar de strategia rvaziunii. petrolului. Drizonierului". dilema przonrerutur apare in lnisurile de ocrolire a unui bun comun. Iegrd cooperani ar anrena praburirea inrregului proiect colectiv. .rnni. Cel mai clar. cAt $i datele problemej. Neeocieri 141 analogii cu alie cazun.. jucetorii nu ajung la solulia le-ar conveni cel mai muit.140 Jocuri De scena Iumii Partea a II-a. Cei doi acuzali nu comunice intre ei Fiecare se gande$te la ce va face cehlalt DacA al doilea seqte."'. iar rezultatele mai muk sau mai pulin acceptabil sunt cele in care ei iau accea$i decizie de a nlirtunsi sau nu' ce ln mod sistematic. 'o'di. cociotogia anropologia._ Mrclrgan au lbsl conrinuate in numeroase locuri. . Dac6 Lolj Juciuorij ar parasi inqa ilra. ce depind de faptul dac6 mirturisesc impreunS. problema continut . \ruolrte incepule prjn experimente repetate Ia Universitalea dul . a pus in miscnre lncercarea de a dezle dilema. Numairt de situalii in care dilema pu$ciriatului apare este 9r considerabil. Fiecare panrcipant e\le favorizat de aplic-area Brnerala d m. Neintuilionist pnnr esen!6. primul are perspecliva de a fi condannat la 5 ani daci segte qi el. separa sau nu mdrturisesc deioc.. )r ' -ifl---. djn cauza simpli!d. a molivatiilor de ba/a in componzmenrul uman. ca de c\emplu mic$orarea consumuluide apa sau combustibij. Unul din modelele cu cel mai mare resunet in teoria $i negocierilor este un joc de coopelalg p4ladoxal numit dilema Jocul este reprczentat de ufinitoarea matnce: pri' lvl N/ | {-5. Dilema prizoflie lui a ajuns si fie semnalul situatiilor inpas 9i a crizilor perene greu tratabile. dezviluird factori care alifel a( fi neglijali sau omi$i Avantajul sdu consti fi ln posi_ bila dezveluire a unor sjtuatii neglijate anterior. Po1 fi enumerate I exirnple din domeniul prelulu.rorr sr. Cele mar rmpoftanre rczul_ Dlc au fosr \tabili/area soluljei de coopemre prin rcperare prelungiO.. ai afacerilor .olu!ii. cire pro nrLe un protjr nel Si imediat. dupl cinci decenii de cautare a cu o. rl votului secr€t . cea mar buna pie'a la dosarul connicrului dr!!pl de Yl'-^r:. .lrua!ie Proprie dilem ua se slea pe agenda preocYqatilor ilt:em .r-. primul infrund pedeapsa mal usoa mirturisind ( I an) sau una ceva mai gravi nefi&lurisind' Riscurile cele mari (pedeapsa maxjmi) rezidi in poziliile din rite pe carc le iau. ani' iproape cronict a lo'r $i (oleclrve.r lvl I l-10 1) (B) { 1 -10) ( 3 -3) non [/l | | Pl:ite reprezind anii de pu$cirie care ii aqteaFi pe dor la o cnma.le'enir .. 5) '^' 'ro. la acest joc.r''iila iifriiiirut don. r:re rD apnn\ numema(e dezbareri asupra ralionalirttii individuaie parlamente.le. a aplicenr unei recomandiri gene_ r.rle ca de pjlde de reducere a bugetelor mjlirare sau a unei obligalii cr piara impo/ elor.rdera c.--". intr_adevAf.i at markeringului.surir. rn lql+ ".i au in_ lluenlal conjiderabil psihologia.r 2 n^r un anicol al rrnuice lrnu' ce 4chi. Un diplomat specialist in rezolvarea conflictelor coi . a timilaril vorun|nre a productiei agricole. modelul vorbe$te despre cii 9i mijloace ce ies din sfera inluilrei negociatorilor.

uct rcr. cerce' un acord rcoretic pe aceste baze ce se doledesc lStorii gcoljj de la Bucureliti au inccrcal ie$irca din impasul teorenc.lrj.r. Intt_ult .t. mure aa.( t).cr'.olrniLdr Pe lixrgd cal.teorcric.Capitolul 4 ale negocierilor multilaterale Modele Trecerea de la dou.'olcr.dr.l< r trcce ti o anlJc. com..J\ iu {.\l lrr e .aI!etllglt triu. r..rroojet\ub.. economl..lemelot hare..]|e o . d "nA..i c'r 'otultUL!!!t'.ulelc -leebr i...T s_a vdzut j:fr$:: npia poote un prag melodologic important in fizica.li metodei in leo naJocuntor cu mai mulli pareneri.. sare 1n ochi conceptul de cr. rlreninc reofi.t!!".'..): "nt inro''na'ie !i )'I s'"d't d.rza scbimbiri escntiale in mo{iul de a lc inlcrege lrc care rc o atibuim.. .. IleloJa e. De ce se formcazi Tnrrnre..oi.. irrdu. Cine se aliazi cu cme."a1j. rc.r pJnct de plecare a fnloji.r mullmila! In locul p'rrrLLLrlu.::"i . e ca. JU t.. a" p.re In rrmbaj jenl c Gradrll de organiz. la entropie (in sens remodinamic.le .\4a{hlef rpar cnncePtele de.n"inJl.rpp?nd?nta .u. bazaE pe probabilitili: -I p (x) iog p (x. abordarca meiodei inforrnaliolate anrre inrre suma (l. .. modelul metematic Penlru cazul cu ' iucitori Lle\'ne mlr.u. care la rilndul seu se intreabd ce opiiuni ii ramnn $i ce promit ele? Nu trebuie sa insistem asupra faptului c: inr o lume cu negocieri multilaterale aceste inttebiri sunt actuale. I'c Da/a rrrur InJi.. arJJ iornrnrc.?alr aLl|o.ut cd fic<m I r'n\ervi$e csenrlrti.:!*.imp...u inrerv' ' inrurar.retnutuj In an..r.l|r.r. aprolundate de 5. r:gla il.tG&ie u<..t 'rmpl!)jrr reoria rocurilur.ar< nLrmir \\ rrerenlr... neJ<te...:ili:i.ual.":il::ff. l::lj:_s:-f:toseTci co-nremporane.r'hcu-qaLln N4nfgel'rUn br.n.r.r .are derreVe tdeile lLr Walanabe.rl$€ sau alidn&.oie 'unt teclun oe pldri ce 'uresnund oarcmh.u ub mrrl!imrlo.il..In )nt4l1e !.a. .c ace fr in strucrura de tofnlre it . mecanici. ji t!. rcgrunr etc. specrrul echiinlii gfeu dcfinibile sc prelungeste din teoda jocurilorle cooperare in jocnrile cu tr jucitori Premisele teorelicc ale autorilor sunt abstracte idealul lor e si oferc n nodcl pentru toare situaliile dcscrise doar de numirul dc pateneri $i de ii plalle de impulalii 01u in n:tlice de dala aceasla) Fiindci nu se realizeazS fecurgand la tcofia informaliei jnsuficicnte.l . iar negocierile se indreapG din nou spre modelele ce cJetermjr.rabitirar.t lui watanabe infonnaliei care sti in inima civiJizalici ci . .'lT re \umade orgari. dar ii in cazul negocierilor' O datt cu acesl prag.epa.. lie ele ld ..dmb.rem Intd.r. regi||ni.de iu( nror: lliari i'rtet in prim"'>c"rt.. de echilii.i r iisLlrabili in negociefi. Di data aceasta.".l:)i11 i'-i::lli:"1'rire f .. o coaiirii? Esre oa. cu ce avantaje $i scuri $i impotriva cui. . dimcnsiuni sau elemente la lrei reprezint' cunperarea unui compLrter sau de dimensiunea unui mesaj pe intcrne!.i g.rrl de crlru :. Se $tic diD leoria iilbrmaliei ci entrcpia este un i csenlial in misura gradului de incertitudinc continutd de un cxperincnt probabjlist rii a infonnaliei conlinuti dc un nesaj Lumea cducati a secoluhri XXI care se refefi la bili cAnd cste vo$a de . tnt.." {termen.( i). J..nanJ p.'9ri ?e imp!qlii r luc.' ! u L r pruprJF rdc(val pndte n re.tc u)of de pus i pfrc . tu mdle. ) lc'ar pulea fi de 1blos.rr "n . illed/..'.qrlor ri neJelefminarcd .r qumanr.ri " crnproprrlr) a unof sJb\'\lerne.. Datorita "re-.. indi\ i/.raui ae . Propunandu-$i si iDtroduci intcractiunca ca variabilA noui."ana drscuti incilzirea planetej sau chiar ljns.i s... geomehe $1 alte $tiin!e.eala cu nultlnt .r.t..rsD. rnrr frerenlin.iscntu ut.o" tutt..rupa $ rranlbc. lie rueioir.ie ur.j1:. |ranir sau persoane Aceasti constataae este bazati pe faplLtl c6 gra_ dul de orgaDizare a unui sisrem aeuin" mo.aJ . H {i} = H estc misura clasici a entropiei.uni .rli.'.c tJc st]|e.. i"te.. prijl w{( I Uncle tt).( t)l=H{l}+H{2i+H{3} H{( I ttl..re a sistemujui este astfel difereDla (r rele pe.

un fen men mai obiectiv decat preferit (sau atraclia)..ill.^. I H(SA)= 1.I-) =ffn+H .5475 rLr Hrst.1. se afle apa4inand altor comuniteli. Cum se rnasoara interaclillnea? Metoda nu-$i pune lntrebarea. .. f jiiffi ffi . sursa a identitilii comuDitarc.*#:'li'J.".--De-aici \uma rcnla. ..ililtifli.". dialogul $i conlucrarea: HG):0.l'""""Jii.#"d.:li: i:Eil: ilifiii :"". tei convieluiri. stare prin mdsurarea inltractiu ii entitalilor in cauzi.*. ( .qr lSA/Lr + \\![1) = wsAL (sL/A) r w.. a tdburilor) de limbdl IiE. alta musulman5.5016 in stare conflictuaH..a.9305 H(AL)= t.":iil.xi:'H. in cadrul unui proiect mun. ngfi1f 1. rr"i L 'uruenfealtr desf6proie(lrm? . . sr ca dife.T:."[t'.4245 W.0a8 = 0.1x"u... spunea romanii.i:npi. Nu similitudhea este esenFah h raporturile ( ce au nevoia de a regocia.u.-%iitli:. ale cArei valori specifi pot conduc€ la conflict $i la paralizarea negocierilor.lH""#.'5y. ci 1.. NeSocielea e'te chema sd repare aceast6 situa.T] Supunem maj uun chesdonar asupra unor "T't . Metoda informaiionalS er ifcomponenlelor in Danr( lenrulur pe carF it l.H (AL) Sunt vatabite Si f. ihtr-un sat bosniac.una: Pqi WSAL (S/Ar. Un asemenea proiect nu poate fi construit decat pe baza interes comun.1!. care pare a-i fi suboF donal (sinilis simili gaudet. .Inlre jezulLa djr. in limp ce rdzbo nu este decat incetarca interaclunilor pafnice fi substituirea lor o interacliune violenta. ri!. gdseste astf-el dominate de cuno$tinle $i ifi (A) + H (L) _H (SAr) H Wsa Ws|Srli\.t'.-0tu7 wAL (A/L'li) + H (L) .J "# s Similarltate AtracJiE credlnle..tie $i si previni conflictul. .gixT] T..iiff ff il:J:l':i l:.9251 l{(sl-) esre aproape zero.AL/s. gizduind desigur multiple interese sau tranzaclionabile.000 r(A)=9..786 fac imDreun5..r. H.8178 x(sAL) = 2."'::iiiillti':.9956 = sarbe.n..:. dou6 populatii..i::""i:..*r'.H rA).Ifi Hi&t Flgura nr. iar ciocnirca iminenta.u. Negocierea intervi pentru a aplana mai ales problemele convieluirii cu oamenii di $urarea Lrnui lr*ill1i!11. Probabil cea mai importantl consecinli a utilzarii acestei metode este legerea picii ca o stare de intetacliuni neviolenie. hJ:iTj:ti.. Yrii. au in comun oamenii.\Ar_0. cel ce se aseamene se cur5. ..":il. enrroprl \r\' rol propice in domeniul civilizaliei uni fanslerabile ti nu in terenul culturii.oncriunir rau interdepenocnler..1"f Ti?Hi.1*tT.". iubesc po ceiasem6n6lo lo4i se afle la baza tuturor comuniteiloP (sau pc o anumiti treapta de voltar€ istoricS.#. rS/A.1.$:li: = 0.: a yf:i i. in ciuda difercnlelor lot.!i-ii'^' ' w + 's. . istori€ Fi teriloriu comul toat€ comPonont€ oblceiu . $i pentru a reduce asperitdlile ac .ru:ff""":ilx.t44 Jocuri pe scena lunii _ 145 Conslatdm cd similarilatea. ca ciment al simitarititii $i pleferinlei.l: :.i u ..l[ffi f f I *ii""i*i rcaxtare rrilare ral l:jtugrm acLrm pe jucatord L. similitudinea a fost salutatS. la marginea violenlei. -- .u.6 Schila lui Hamon $i cum perspectiva culturalb este pievalentb tn opinia intel ab a wemii noaste.w.i. refirztr contactul.-"-'0. " H(S) = 1. la un loc cu renla specificd. :i'i:'.ffii.

. investitii reciproce. . Ceneva r tq5o lgggt para pe cete care nu sunt relevante in aceasti fi a se- I L 5.". (.t. ta pintp r. ci]ilorii personale turism.t. tehnologia informaljei (IT) s ii nepanjciparea) sau mai muit- t. r(tufilot .p ate tt? aotiEatip. comunicare.tnri. am lftreprins studiul a cinci negocieri muitilaterale desfi$urate in jumitatea a doxa a secolului trecut...h iptptlnnv I r..r eonre.lqt'-i1l-29). dp . ptiI nu!fla. 15 .d. coDtrnLrta.stept .hu. flexibililate.ntiuasd phtu a..:' n\ tn .\egocierile pentru o singuri piat6 economici {SfA/.r. care izoleazi restul $i divid sistemul. s_. t. Asttzi statisticile regjonale sau mondi e s'au dezvoll mulr.. titt'dti. Ca ti in allaliza jocului bi nal. modelul prezent ne aratd cA o aiianld lntre S Si A ar fi prom interesele lor fati de L Si ar li asignrat mai bine stabilitatea gului sisten. in domenii $i sub egide diferite. dur a. d\ (dt11tter esentiat pothic Si e.i. echipe qtijnlifice comune' Capitolul 5 Negocieri multilaterale: un studiu comparativ Cu scopul de a degaja trisAtrri f. Lle.iabrt<: madmc. cea mai mare i eracliune este dati aceasti coaliiie $i resl: SA-/L.inpti. cea mai potriviti coali. formalism procedural.\tunp tt\0d? .. fotosind Allclar pttn conscns (srnsu. Co_ nrunrtarea ruropeanE (incheiare in t986) 1. Au fost Conferinta Dreptutui Vdrii. filialc ale unorcompanii multinali construirea dc obiecdve in comun (in special linii de transpoft comunicatie). .n!nd!. fortl]li.objemetor.tulote.r..i!. tntp ati.Je se. n rrccp.. lnei6da.tie intr-un sistem dat este . conle\l mnndial.Dupr \ctor.n'np'puri tit. . ma.e. obredr_ .nte uu idtt tr. n". ji dr.anlut. .[ . in sfar$il.httarit. Al doilca element promitttor este posibila dezvoltare a sistem de indici semnificativi peniru identificarea fi mesura acliunii.Jo!uri pe scena lumii Cea mai slabd interactiune are loc intre S $i A. nrtnta.ttnft.rck. p. schimb de studenli.elor cxrJctcri\trce. Dar in prima egalitate fbrmulelor de mai sus.. tn bal?n.nrlui st no.. Conlerintete de dczvottare ate t NCfA D-ON( rta64_tqq0.TVii..?Ui.ti !.ti!cgo.. l.. descneri delalja.pu..ia resurselor_ $i !r.. care are maxim de coeziune cu reslul sistenului $i care consisti elemente cu coeziune joasa.c .ron. mergiind pane la circa 150.r.n.u pn Jmp. 'i::!!.. \ub egidd ONU I t970_ t982) Kunda urugua) penlru tarife $i comert a C4TT I lo8o) 3. in randul trej ste nuanlarea melodei pdn mirirea numerului rispunsuri Lle la 2 la 3 $i 4 (in cazurjle de vot sc numarb $i abli rea a dezvoltat intr-atat proceselor de i oferi suport pentru continua observare a prir iDiennediul bincilor de date Si aulomatizaret calculului. polarizare. conseff.:onomic...../trt t..ptc eb .29 sau 30 Europa.rca r!f_JllI. Comitelul de dezarmare.Vi .?"'li.7 dace vorba de madle puteri..c a'e (ronologrei. crtoere. in Adunarca Geneml6 a C (cea mai simplA aplicalie a melodei consti in sludiul voturilor minale jucend rolut de caracterislici) sau o Conferintd globala sub egida ONU.r )i.1. foldatt li t' i.i).mpte\|lJle. firme mixle. Caie sunt factodi suplimentari care pledeazi pentru folosirea dezvoltarea in viitor a metodei informalionale? in primul rand f sibilitatea de a avea fdr6 nici un apon suplimentar teoretlc un mar oncat de mare de participanli la un sistem dat: 5 .. prapunere (interese).tte ttutitiit.tn sla_ tLrrar. c.tn vd. au tust \e_ lectrte urmaroireie t5 \r..Frttl. " r. ceea ce ar indica o $ansi lnica pentru aljanla lor.Conferinta penrru Dreplul !tarii a tust conjidercta le nai nat? li .. rnct e.r. 8 sau 9 dace este G8.aiit*.t. unrcj !a.avorizante succesului privinF. proiecr comuD simer.dt pa t. o!1.t. Opusul aceshi caz este grupalea mcntelor cu coeziune inalti. Ideea esenliali a metodei este umitoalEa: pentru ca solulia si cooperativi.D/d/d.ipralit. oferind date Dentr[ come4..a nt pt?L.

i. Rigoarea statutara $i procedura constrangitoare a bene_ liciar de alle elemente care au aqgurar lotusi llexibiliralea in negocrenle ComunirAlii Furopene: . Tratatul de -olilcrare.' i. cele mai semnifica u nate dc cele rinute la Santiago. au rur rotut tor tltil in dezbaterea problemelor Si in cunoa$terea punctului de vedere. care s au afirmat in ciuda onrl|.14ti Jocuri pe scena l mii Avand doui teme esenliale 2. CoDvenlia privind armele biologice. legAtura cu dezvoltarea ti securiratea intemationali. mi\uri in i"t".'. Manila. reducerea de bugere miiitar€ $i forte lnnrte."-u-u). Runala Uruguay pentru tarife ti come4 3-19$l-9e a" c.o indinorc de .trc mt?md :tr/ ru..uroPeana' p un bun modcl pentru urmdtorii seA . $i facilitarea reformei instituionale -. comen rn 'e^icii^dr:lytl: p-':T: .. pe agenda m s au aflat armele nuclearc. negocierca SEA trebuje analizati in functie de pa$ii anteri_ ori $i de noile negocieri care au ufinat-o.ri"-cor"inuiu r 40 ca: Negoci€rile de dezarmare au fost duse in cadrul unui Comitet l1r statut ambiguu (pallial sub egida ONU.r'"l"gi.hrtroa\a ( p.In sistemul de negociere contin i a Comunitilii Eu_ topene.1*9g. esrc u produs \eeocierea SEA rThe single luropeJn Acrr de la. inticltorr. rn indririal' 1i s a ocupat de if 'ularg-!-ot ""^t. ""*tituit MMstricht' ADsterdam fi Nisa l de Ia k'ct ri5 rn a. rapocne Si grupuri rumeroase! comportament cooperativ.i il. temene iungi cu obieclive llxe. . chimice $i alte arme de dislrugere tllirsiv.rdul ". x\h/c Al\r \4yrdalYrureara a Premiutur Nobet DenLru Dace..onsftu..Hor'elie In zuuo ne fo..qrr (aeuenita a"i wrol-c:1.p"?-i"t. negocierile s-au desfigurat i re propuneri ma\imaljste...puled miilocii penlru comeaul iibef ltrgiti si adrralizat'' in punda de-laloha. cu o agendd i0iliatorilor. cu rol precumpinitor al . cea mai am.9-9lT1!.qprfl. D cc in ce mai vocal. d) paiii spre Uniunea !. greu de - prezervarea suvctali€tii nalionale trlui majoritar.rLr pe tundul oceanutur err. ldoOde mrliarde de dolari. * (n/a in lotrO dar a focr re i". accenaul pe rczolvarea de probleme. ar.iiTt"a"'.enr ld Tr. Belgrad . in noile probleme: cei nl"n"iEr'.ni negocienlotde cene rnarile puten.\p. al larilor nealiniate $i in prezentarea fomal.^-" pi+ 3 ""i.-*i momenre de " ln alara grupunror opuse ner I trrrnorturi. C4nea ambasdcloare.Roml . preeminenta economiculuj.ot...e.."ir..l!ll". l99l -r. prirtre cafe pozifa dominanre au arur-o puenle care $Dduceau cele doui blocuri miiitare majore.-ns'i piail iii-'i. iniliativa personalA.rnal din .a europeanr 'r 'a . tradilia 0liriste a grupurilor restrinse de consultare ti ilecizie.* reconciliat.ifi-uri inirrt siaiie div'riunr og indrre rn dr'r/r-unle '.rre cu BJqilia J lndia: cIlll:o patcurs . rn in. 1964) $i UNCTAD 2 (New Delhi). mesuri tohrcrale ri chiar dezarnurea generata Si compterir. Si cu un nllmer cres0llnd de membri .. ..i'lTe*Itrua suhiecrele se(lnrrrlc crasrcc rropicalir.::. minimalisre $i de compromis.1. armele conventionale...^tor oi A. b) sistemul de vot. negoclrile de dezarau dcpins intotdeauna de marile puteri militare $i de negocierile $fanse $ inchise ale acestora.riar*t" -'"*. c) lergirea jurisdicliei Comisiei -Europene.. il. a" *g*i"Ale 5. a r"clr o ks tn reainpt-c\i r-u!94-U4-l-l i#*.fi a) reforma institulionai5.. Negocicrile UNCTAD au fost incepule prirr UNCTAD I rcva.i'.. interzicerea folosirii armelor de distruqere in masi in rll iu\mic '.-.ea'La h. in lq5T obiccrivele 'ale JU fo'r \5 inlroduc. ri adnprar.nu'tit u5u a.'pa hoLelul seneveT.1. pregatlrea unor acorduri (experienle nucleare fu rrei medii apoi $i toate mediilc.u roiin?rlrurii nois au fomar pe la Pai ffi.. apoi 18 $i apoi 40).?s .incepand de la 10. *or"r!t. nr irlnrr - - il"'*i#."a.r. Cel mai semtilicativ rezuital a fost restrangerea votulUi unanjm $i lirgirea vo. Ele sunt totug instructive in privinla conlnue a contributiei tirilor mici. Ntrirobi.":^' l'" "r"il .

grl.. conflicl I. Negu.-a ceior ls trdsituri eselt'i]::1+ . -"*.dl 6urc podre T In ylj:33gtsq3inil-eniiFo. alre g:ri in curs de otzvorlnre. .150 ran a a tr-d.i".rr. ar. tonctiTii-lip. dura m. f\re greu .uIrre rr conoruite^rn cxre negocierca se de(fAsoara inr un nrediu lotal ren etnrc. f"J"pti".r.Ljitsi?Vile Contextul mondial ene rmponanl.pnn.""r.a anr Iungi de ne [. i?ti t5l sa.rigen!clor lurrdtre )r caracrenslici l"i. auprapuner€.lira ]urrca unur \ot Feldl in care a tosl dcrinir 1ilracricar rn.i-iniirn.rael \. '" Dxr dialogtrl Nord sud rr cdre nerocrcru( 'r^" reau.rrii por r.reu \c iraiei7Z-rLS-tEg jtAtbfiienjrilui Tn-afei'iii ieuniunije iari_ Rcatrtflea rral. lllll .r.ra catiLarieGillita I'n.'rwotdfi.eninlare k secir:!t:::: ii ""rli. e le a fo.i"'i'n r. ( etetfer legoc.re neregbtalJ.lrao ri dr.I mutl sdu mai pu||n con\lrAnCAlodre rigrde... b/o." E' pt*lic. Inrnrcdr e\i. " t i:il{"r::l:''::'.*"Ujr.\r .terelor de inrercs tiutrapunefe.."r"" -i''"d i. Adrrnarea Ceneralb a aduprat Declarxrra rr Pro- Lconomicc 'rabilirea \oriOrJinr rn care -i.d. in domeilul energier' rnarerirlur -prime -rriinlei s irr|l"' .i n.]= .""". obtii re."ii. penrru a-r 1.t f.i"'i *"..rdF-diLrETi1lo'Jrn'-{fflmbfonTui finafpnvi6a . de drmerr'idni ly. deqBill:_pllsduf i sau_-srarur. care prezinll comcntariu sufiar al iabloului l]ndl au tu\r o jrorr Lomuna a nEoc-Cnloiirre-. ca ace\t \r.r) impiedrcJ potrr izrrea.m..F...da i6irnatiGrti.: viidE a'6iganiI mTailijTeli-sT.. .:"t.FSFiiieiir . 5 af pdred ca urmdruarea variabilj.u. " conomica e o atn.." au e$uirt coinplet la slar$'tul ln let4.iii"e".F-L)1r-Din \inguf.i.^i..ei.'. dar rcea.iibf nnlror /9.nrerrecririi ..a potarizini ti prezenra su.in ruoru.e inu-o rr rearizat impotrivr Unui inlere\ panicular.i *c".'i.u af ".?ur ( untenn.nfi-rcatizzree 6fi eiiiveloiTari:ar..iiiiierea mo'liric'-rni'rdmufi iibnomit i"ltir^o global. fle\jbijita rca.alurut }i proce. md.tenta . precum )i alrepri ln curs de ale ace: dezvol grupui celor ?7 de r""..rlr"l 5i de/!ullarir' prin mcrodcle sr ro-mul'dle Je cul polrli'e ra\a oi".. J"-"?"".porrtrce dte trmpulLri _ Liridez\olate vs.ot'. rer..l in inrregrme:au iffiarn Fidc fi0o-r6bii: .rrnre. Esentiale sunr cele doud coloane care se referi la polarizare si L'n-mEr. "*..lem difrcri nu rmpiedi. rnlf_un pachel de pre_ lcder in care acest interes este contrabalaDsat de alie rnnsuri iare aompenseazi $i depa$esc acesr neajuns.!u/JJ"':nffiru1. . uL.. Itrplncjr 1..reTiobpinuG-n-irr. celcilona crracreri.il:f:3:ff ii*li?:i"i:$.ufi folilice 5i milirire En_\e\t..ej Dreplulur Marir ardrri (a acojLlut gene._ UrDUr.r-. .9:jxg1| lati ur .iaia?iefr(iii5 /a1r negocrenj ue \ucce.1:'i"l:l::^i:..igi-reu5rle au benelrcrat de un contc.l.

l.ti: nou rcg1m al merii. r'. $i un indi Eezinta. SUPRAPUNERE FLEXIBILITATE COI. LOS: Conferinla Drcprului Mirn.terate exemplele selectate apa4in unor domenii diverse semnihcatii noi in problemalica globali drept internalional' mert mondial. cretterea comertlilui mondial. care prin faptul cA au Drezente in acelasi mod ln cele trei cazufi cle succes cercelate reu$itei. Qomunrcare \ context mondial favorsbil intr'o singurb fraz6 rezumativi. conskuirea r Burop€ unitare. expresie a unui interes general benefic penFu ro. De.ele $i crizele perseverenla lor. M: dimenstu.152 lo&ri De scena lumii Pa ea a a.c mfter m: dinensiunc nijlocjer +: trisarrurii. care transcendea $i adipostea sele diverse. suportul politjc de care se bucur6.l -) extagem acum. fundamentul iimqul practi{ I-a toate acestea se poarc respunde ca cand elabora ialitelile bunei negocieri: ele sunt ulg-swuseFaDtul ) dal-unde sunl celelalte cei-nle E lor df a aclrona. comparatrv sunt suscepribile a fi utilizale in analiza. proiectul comun suprapunere / lipsa polarizarii / I ' flexibilitate \ '.t /. z Lrl (I F uJ CE f : I z z o (nE F -:) F : =q z F z ao f >!! E z o o + I! ul N z : l z cc ul o F II + o9 E (I o ES !l .supra posibiletor ingredienle care Pot asigura succesul unei ne cieri multilaterale: z o 0o F == z = o oco o LOS GATT SEA m m M z (/.i: \. citand de la coadA cap. cu o libefi si bogatd + + + + + + Dls N-S t t JJ Tr6seluriprevalenle in cazurile de succes ale negocierilor multilaterale. maturrt oamenilor poiitici implicali in deciziile finale.d. U U U muibare. tntr-un contextfawrabil. enunlul ar putea suda astfel: Pentru ca o neSocierc multilaterald sd'li realizeze \)ele este important sd fie subsuhatd unui singur proiect comr care ta asiSure penftu lecare participant inkres? e:enlia {afi ca Da i(iDallii :A \? polorizcT? in lab?t? oPuse sIPrele 'inrerusi avAni cat nai nune. lraorlrrle cu PROIECT COIVIUN LIPSA POLARIZARII. pe hngi un element explicativ al .\otrtue . intelegerea qi organizarea rcgocierilor multilaterale cu aite teme cr. cele gase tlrs5turi (devenite cinci). Se poale pune inlrebarea: ceperea negocialorilor.) dibai lolotll o orgcrnizqre de maximd flexibilitdte. SEA: \-S \ord-S. dezarmare' integrare co ci I : absen{d . in ciuda diversitalii de proi Dartiale.oa\p int?ts?dA.lUNICARE CONTEXT MONDIAL Figura nr. T Tr5s6luriate negocieritor muttit. t: prczen(a tmsrsturii: situa{ie nixta.l-ice din agencla intemalionald. slaba lor manifestare cl.benarea rale la care apa4in. . . capacitatea de a peti obstacol. Din cele 15 caracteristici (a cdror prezenld e insemnad cu +' neDtala ne pemire se credem ca ideile degajate de acest studiu . dezvoltare economicr. DIs Dc/r-m1rc. N"satiti 153 in toate acest€ cazuri de succes. f. exisa recunoa$terea putemici a participarii la un ca sub o cupoli uriaga i e comun.

Aceste impasuri au nulterc la tensiuni in minlile cetor cdrcra Ie pdsd. prin aceasra merodi et a explorat inEiiisme dc rJnncirne arc lnrr\ iei ti manite. Nppl?i 155 f Capitolul 6 Concesii Adversari Instrumente tormale $coala inovativi in anri o0 ai \ecululur XX.r pbnilor \e je cunrflrnrd.r@are rccerluca/A importdnla inlclcgcrii prirnul rAnd a problemei ti apoi a ajungeii la fornrula conc generald pentru ghidarea negocierij spre detalii ln sfar$it ap perspectiva grupurilor de lucru pe rezolviri dc probleme (atel de rezolvare a problcmelof) a lui John Bufion $i Herman Kclm carc cauti sa faciiiteze abililatea actorilor de a implini nevoile lundamentale ti identitatea de silre prin interacliuni informale penrru sine cegarai nrrre IrJELJ-i4..a negocieribr ittemslionale doar cepand cu.rtr.teo: ria jocului duce la vritabile inpasuri. Reatiflii \unr cd_ rnxn .. care .dtrcnrla.tenrii. ir.193Q".dndticd se aratd afi ins rtcientd in rclalia chiar teoreti tu anumite tipuri de xirualii cotlflictuale. i!. nutl.U ace\t.snu dominanla r leoriei . I'unon rntfnduce rdeea unei noi abord $i cvasiollciale..cnsul La sunt ireconciliabiLe.]e /olvidi conflictelor.rtu.Blele cu esrrad. Scneliciul dr\porrbrl penllu amanooua."uffiffi in 1969 ci toatc confliclele slnt subiecriye. creative 9coala liberald .'i1Ta-CE-T.n o ua". p54ile . ps_:jrepjcU\ jnt lr oc.starului.t'j fi libcrJi I'entru cele doui ripuri de situadi core.ilie.. ali a negocierji. capabilililj de securitate rrrtiunaU. adicd la situalii in care baza &x.. oLrr. pttt tt idtoto?ate . ntu. Hop \emn e. Pxn evennnente regrzate pe scere pa... ca$tigui absolute.t tpl d" i..ceer ce e.r.t . rcton non-sralalj. O t'rota. nego(ierile zate pe interes mai degmbA decal pe lactici $i procedu .ti. tentonu sa po. Ei trebuie as sd cdute in jto alte cadre h care situaliile cotlflictudle sa Cdutare de alternalive reciproc avant4oase Parteneri $coala realisle Figura nr. pentru jocurile cooperative.I : Dislributive Patfta a II a. tt t\. t. roiul.' jocunle conflicru:iii'ielufl.\tcrtuii r-n!1!r!'L:!s9!g r lLr koger I i\hef )i U rllidm I 4P*are c\rdenlir/.ro ro.a ca dnarhie..-eona tocu u'. U JDoi Dersoccrr\a diapnoiric lomur.rablou xl rein\ierir cunceptelor leglc de ncgucieri.i fi.i . coctentt-er-a -itc.r. |l\ e pe lefmcn tung.tere yatori. intere. rprnIrl tco r Innvalr\e. li_ beralii .opm c6iiri.i.. Rapoport se]lmalase deja ca . red in lurred in comuD a deciziilnr.ii i. ar.tc nn.. Az:lr.italea.al negocrentc Ju lo. O"no.irualic in cdl! E{ le p rnari irrrpiEuna bcnelrcrul {i./a o co?lalie s prctefinLclor rcolilur rcrli.7ute de errn lumild pre\enrnr iru rc BurtoD a observat "unouq*.t \. r.er*u.le de prngilccarci sa Siiu totu\rrcr unof cortreptc Je ha. rrbtort nu depa_ |eSre mull !e. paryt .ai'irtAiiiiaFncely? !l rell}"gg-lY$s4:{{u rlc.pprIUL"enrru amandoua. caSdguri relative.rpj i.a!J conccprutui inteq. reg.punziloarc.ntutrt trtnt (th t.8 Schtla tuiHopman Tn Procedu inlonnale... Dar este aiomatic ca difeftrqele de inte rcse su t subiectiv cAnd se au in va.u liecnre .'p".onrr.'*!gll:lco!|]I::4ve_!Bc!sEd.nit ipt rtdta n.. Inrr-o uarecare ma lenLnL suri.. Hopm rnan rnrDfeun. si elunla doa.1. scepricism fara de in\litutirte inrem.e rmediate.1. i. in rerrrrare.!ttt --La un nonp t da! poarr c:ti\td o dit.jrli L't.a dil/renrr ohieclrv( n .-delcliu r lur Willirm /adl sr Mrureen Berrn. increJerc in In'litutii ri rcgi||ruri. n. Darad. n4d d a ti rci fitot(i t.@ iir-uri iiinflicr fundiniFriialJi impi4jl. In lr .. . ahe Fluri decat secu. In co rrr.. El acord: o importanle deosebita pentru infl enla crescrrLra a acestei psrao rgTErLrcr'rrrr fui49ipled NeSotiatio crescandi rtesrc. Tn primul caz. O u tta\a ca racteri:\ticii ce fa& confictete subiective este perc?plt.'t" distindifi in studiul si erurli. ca atunci cAnd doud pdrli untcircsc acetqsi ...lionate.ontond!r.ler:-(t . rero sau.t.d.r. ie'ea i-rcgJrti\i :Lrererd.onlra)r intrc real \li ii tibeml.t p.u Llinincrid inrre aeBr''tl intcaryJ)a.-'.:Lpgllicd ofici.lq n . paftdignq.

in eruz no reprezentari $i uain'.).l1tfi:i"f'fi:iiil lfl:::i' :: rr orrerej cte culrurxte5i upri dczechilibrele rLy. 111':1..)nfliclelor idcea de coercitie )i lralrrca ". rer ncnego!r'lDlre ^ rrru cl .:""'pi'r'i'' .#J*" *.o' auro /pglar.a' 46-teresul personal.#*::".r.:: :! ..il:'.+*'.r*..nesociere ce imbina ercmenre de concrri_ lffi"THl.rjl1il.Co*"?l] lrsncf o definelte in urmalorii termeni: .xli"it :JilJ:1 Lrc orb! de Inlem.i-"..A .a o"*g".v....::.ulrrre recrproc ac_ lcplJbrle. rafqgi.***1.T::1:::lilil : deschise precise.e'* J#iffi ffi .i! ii'ii|!#.ae increaen [".i.-':. :"1. .i.i"i:JiiHH....-.n"i p. u\j an_ Ul proiecl .ii'il-..^-."::'.'*.li i.. tn|:t?a p. Ronatd ."1 l*i ri'nJ.l " de nxce dLn Unenru! j:l::r r!.Procedum cel mar de...'' r \cmple inrer\enlix.ffi:.'"i .iro.--- |sL *r. Jcorruri 'ai r pa!eze.--Te Orientul Mijto- nrai !alorilc) Bunon consrdeni c: c. .' u.i#*ffi *#l#ll.. cu modelur '" T.". .n ..': inrai pinr* a obrine ::::1..: :. -----.. i.rri psihologRe pentru incepefea negocientor.. ( Figura nr.i:t[:..J..'r in conjli \ru In srnlerer tui rn..itnp rcrt.:..i-01.nrcresut.resc rearizarea unor :[:.":.::.ffi.. l"t: p"sibi]e soiulii.:Iil:t...-rn.:.uie j:.m:tf ru..\ :ll::):Tl:i..i"i.q1'' 1111: :i"'i:::.."1..iTl lino.: .i: -..' i.uhlrnrercd t.:'l[ ii._.::ll!:Lonfi(lele rnal :l. l( "':il: .:i:'fl i'"'"'" rn p'oceserc tralr! ll :ifJ.n demers "l .ii. IBunon..rdera d6Fiilonreri ai abordirii sale ronn bunon.f "telor d? atrasa deradmnur_din drcapta sus.lTt . ii rvr!}uLlu 'Jl. ' [qi:.eonard Dobb pe Herterl $i Kelman....tT. Uneori mediato_ "..1:TjT: :l :""r..tt De $ena lunlii si sa desfiFuLtm o negociere? nri roluru vilorii Bun'n l3 e mai D'eg (u rrceperr:a analr' t'"'" 're abordarc 'e rnrir inrercsur" se ti. . Ele urm.* ...:lHfi . lii"ffi.Ti:.irbilel ele rmnlica iiiJli:.:tii :l iJ i""ff :.' F...i:':1.+rj**:.l...il i'io'ite . moder.9 Schila llriBu on ili !"i..i"i i.T:.i e.:. '"i'.:. Etll ..u.#ri'" (um utmerz5: rlir dupa larbe.1:1. fr Ronald Fisher ii con.r". PL.i-'p':br:.:: ::::::..it!i l!!lEl9r:..lnleraclruneir trebuie sA unei conrrunriLfi producri!e ll::. 1i:li."a ". pe L.** ..ff"J... inrrti l:.. inralnrra es.i LrRis ' mli 'iio ffiJ.".ll" '"i'".'..3"*JXl'. '""(r.::i:"1 1""1atmosrere.:lj:::.9Liqd) J..t. I. . de descurajArii sau pedePsirij) Agenli exteriori impunand solulia re penlru tot/ coniemporani apafenl ireconciliabile inleracriv al merodei erre e\lrem oe prclros...:.. l"ir*"'" 'rudiile sl hehavion'te Fl a reprezenrlr Suma ' Poz:rrvi 44 t ttk oaru Pol c.'J: HiJ..rrttjI: :: ]l-f a conrlicreror' E\ioenr''nd imponar o fj:tlt.t...'^::.: ll"**.i.x:.a' . El silu_ ::"i:i*+i#HT \ .""1: ffi '.l'lll)::"i1il"i.'teraenriti'a!' n.J'.:i.i ': j'-. lrrner et"r ce negocraia gr nr ! dcrorilor \ . lh.l J: il:.:'ilil."r..'.rr'l' rnrcrnarionale rl!:lyl]Ti:.:.rl... . t069....Li.etor I Sufii: zero (caslig!l unei parll esle prerderea celellalle) 1.ii1 i:: Ij.: ":.. _.tlii:lit'.*'ri'l:i-i.#yx'"".il:"iil..:. ""p":'. ..x nrurrr rur" r Gvrlofi _''' ":"..e obligatorii r. recr inrre srupuri.1...:..c aceea a aletre..*.ii fi ld de purere qi llcr'e\crenta gr dr\ciplrna in alingerca unof re. .ffi4 ffi".?1.*i*ffi"T'i. _f"i.r :i.:-". '' 'oi"'i. '"1.drcl discu.:':::: ulre oe nctsoL'c.". .. L'0.5re.":.'. ::::.

p..r... ta lrrt."ralo ..e suspiciutlile i ura reqd dirul 'si conflidele ti tientinentele de ostilitate in lermeni Ini fi rli..l I :i'l:il::ffi i.udienld Llutd..i!:.npr.'411 \lli dt/' tt rI' infas precoce si t?!_lr4{+!!fy:":)!e llujtupas ' cc e\re J< racl|rlAqurdd'ca p yd: . mJi dcgraha de.i re.:r buc.Iw r"'.r. pe ti. inlc lcgem cii elc_sunr inseparabile ciind privim valoarc! drep! masurn rJrur rnteres. Sn. nanife:t6 tn Jorm tarea d.O a trciu opliune este de d cdutd modalilnli de rein(:udturc a conflictului ?11 ochii partnipanlilor [ . cabazi a sdrii de pacc Euristici ti Creativitate.ar tu Ji!t. Ur @$erltlli lr]]crlf]rti!.t'nik(i a ntcl.t i. Stein . prnre.d/'.. Vederea pe termen scun a cle_ ridcnlilor politici gandind in renneDii caltigirii etecrorarutui inlern -'-. dar validitatea observalillor i$i nlenlinc rele_ vanja pentru negocieri.Mo..'{rdar"r .. Ajen dcmers porre e. aio.rj.i*.*\ii:liiilJ:::!fm-pr. N. p.oi.... 1r I dp t e:ot I jr i d. bratuttominq' iocul de tuluri...( \r424lar.tefini prcbten.locuri pe rc..'itdtea. ttt pro.dt$iil. .:e ?racese crel rtur ce nu poal< [i nierout In o(hii un r public tarf Li_ |ut la curent de lnedia atotprczenta.elel.r. Bo'ntn.] Teza naastrd poate li 4ipusd Joarte tinelu: noi orientiiri coSnitire ule situaliilor rle tlegocie' rc.r. dc a d?pdsi tinitdrite curente injtexibititdlile ti si tte va analizei conflictelor. Husband gi Johnson (schrDbiri ce..ri li l.ma\rdt rr J. .tt /\Pnrt. cscaladarea .o. d'...r!liri r.le mJll tFnc/a i rleqltrurarerl:onllidclur. . r?d. 'te \ocretatc ii nL JF brfo.'"dl ia.i ita p.r prcnre .r cunrl .u-pofir.aa. icp.i[a (compensare stabih ruupa irre.r>le o faspundcre it un rot_ Perspccliva rnlorilor a fosr fi ea udlar inr uD momenr in care ..l.ii.c\r pc.* ru. r:rlie.[fi . drpiL Spector.1 unpte in no.:lt. *5m. Exemplolc includ pe R. 1 ' atire dc eandirc..utJ? . ..reatiL.lul tu nre o disPutd cstc incadfttd pottk! (:on:tAnee apli nile pentru solt4ii...Iefiheye ." . rarc tj Navcrh (rcitefrnifea retariiturl.. se . pdncipala lor nttodh de rezolvare. Rr n.him- Multi au rclevat necesitrtea crcrlivi!i1ii in mediere $i ncgociere in depigirca impasuilor.. Interacliunea este meioda de dlalog si ru misure a liantu' lui sau conexiunii pi(ilor.lisputei si rec n l ta vialenlii pot fi itrcritobite D<finitii .J ficeJ rcJde|lu-a.bt/ma 1.iiil'"td.1 Lle\rne . noi ipoteze. in .r r . cre.\".i de d reincadra . era de a$teptat ca iema acestcia si fie aotuali in noua qcoaE. Gdndifta cteati)d se tu eseaza problenetor wchi si rtifcile... l Rezultat l..inuvarie Sr Jmma. pot aiuta [ .aJ dco.iroi legrt de... r( -"u d. :: :[i*: ri: i .. Curentul u acJ L. Pa I t. Dar a opune valorile inrercselor nu este o pozilie fodnjcA. ] .i d.lnn rF !re.purjid ..i .. eristd o tansa de a controla conflictul TehniLi de d itltlu..Jrlt .c. il|tluer raU rrjl .Prle\rrna.i.n1. prccun Sanllirea analogicd. Jer ine lararii :. )"'i. Si satisfdcdraarc pentru a .jt.|at:a ei pot ji t:o. IntrucAt inovalia este un prodns al crca' rivitiilii.i!.l.1. '.ii".tlo .u. DruckDan.rn6cfc994] r+rnr c.nrioralersi de.ri y Jat r 1.:"#.ir .Comunicarea Cobcl irlr .drrr'rr !rnbcrc p.a o -cdrh i I Busrrra' mediere suu nesacieft.ecvent. Procesul este caracteriaat ca o incer.:a un proccs prn care noutulite apdrute sunt derottate cete cure su. S.i.. AUr:r Je St.\b.LnIelc (unv..a \e egc'vc/e puzilrl c palilo|conflicrul din Bo'r id. tpi. lc t tc. fqLbgeqlll!:jllet sue pat u cerc imp-etuot neso' . NeSo(ieti r59 lipse$te.I ndttt \rtttri atrjuj. inn"dnu\. I n..l" ".na lnrii Partea a I1 a. un Sed'ulCenlra BUCUi. tertarca acestor ipoteze Si it co niitictlrc. i"ri-.cteptabil d? .e ca a.c ..oLD ..< tor crrrePrr lllllt c rnd cunll . Proccsele de Bdndirc ueativd sunt de obi(:ei intuiti "c.nn.'ir....! deliberat tocu.rrl'urile.\dl i'nflLtult't tr.e. arp d."'.A4ik in caniict pot f induptecate sn se itttplice i tt'o . ind n.iliei nu d_c in\Iturri.ite saotc in sAndire.feril.. etnici sott ideolagici.n'd..". .entate d( tsandirea ueafia. ca |:c r<(rno.uriie nie.hili. Ca ti in cazd curentului interacliv.r. inttli.. oferd posibilitatea unor salulii noi $i dcschideri.s.Creati.nr re(rnl cr ..ete. gdsirul nai tnadatit..aBle..t."rttpltrLlL4lxlrtc.r.-/-.i::q. Ideea Europci s-a tbrmal prin identificarea unri rcs conrun: pacc prln lozrncr clemagogice a consrituit un neajuns fi.lrin$i sd i$i retnudre.ene de obicei o no d po.lblosiloar.nr.o t e\t. repre..p. ar t i.. ea a fost dezbituti djn perspecu' cfcativi).jiii' i..izu.o^)are 4 ploblenei.ir'!' ..ribititate sau opotluntate sal1 o noua cak sau direclie de e\ptorut.:ure trc re.iLIUt ALlucetr .ten1on_ '..158 .z.::.. consillerA Spector' DacA pdrlile vdd co flidul in tatmeni naliotnliSti..\tr <gii intcgra_ rr\ c). '.ltdln 7a. o:n' I d' toallit !? CLhtr 'r "lo tfr. ur..

itatt"rentcare sp."tu. Valoarea a fost vSzute de Bunof.2-'n care negociaronr rebuie sa gaseiilii'irrffirii-siice_ tirare.acted. .ciatc. 4.eaTidemiti nc l. fi . ce podrc (onduce ta IrrleleBerea celurlall ti la descoperirea unui reren comun."[i"iir" ii"i tocun !:iYlLl!ryji in praf $i pulberel Acesle intere {duDa reducerea economiilor vdloli.:""'Jl*il".rmonre cu studijle acesluia despre .1X'i. eliberar de rigidi( ea po. Capitolul 7 Calea 2 $i calea 3 Dezbaterea intensd a ultimelor decenii ale secolului trecut izvo. ldccd )a-a ro\r de--ajlubtatreq!tdS*"luafp1!j"-S..\upreme erau srruate atal de sus incet cApdtau rilluri de -'-!oui"*iJ"uta adngerea obiectivelor prin inte " ""nstat de lor cnltural (limbi' i lrt p"i"r"fiir"t.b#ff 0ccslor negocieri paralele constau inj afigaiartiunor oprnii care \a reprelinle ac..i.ificul separa Pacea le puleau a" 'Labila '"r"rile coml slatului pe baze democlalice: iAla o valoare . prin inlelegerea valorilor care conduc gandirea fi compor- ffi i*:#ffi ffi$:T:". confitcr)Oomind de la cazut Orientutui Vijlociu."u.ri* de perfectare a mecanismului negocierilor rezollam tnovatia a-insemnat schimbare de cadru Nu de pace intrunim expe{i penru un o lon rin$ diptomaticdL . Conceptele de inleres !i valoare au fost preeminente in dezbatetea care a condus la ceea ce numim gcoala inregrariva sau inovativii. rctori in viata inrenniionala.r/pd.."rntu "aia "ionomii Ce s-a inceput cu interesele? Nu pr De rit"ta" p"ttru a pi$i pe !n teren mai ferm' folosi i.il.ijl". s: fie rransmjse in lrmenrulceluiialt.".oeretalei.i gcsqqp de-(onflicre esle nerezotvabil cu merooete extslelle.j d:+!91"'Eere^a ../.'. rrlogului. MeLilele l'.L. trf tl. rati din incapacitatea metodelor urilizate in negocierile clasice de a trata $i ciuta solufii la problemele $i conflictele care prezentau ca_ rdclensrici noi a pu( in evidenF cateva concepte din masa de idei a lrrerarurii $i pracdcii exisrenre.pFG . el a poT.1ilor.vca etementul )ndrspensabil olLngar de tcoala analfica ce a dominat negocierile clasici.."iau initiative prospere ti descatu$rea nJrat*"u ln.i t..i^.)cier'i1c . 3.laborarea (pror. credinle nerranzactinnabile."'. *""i"**.160 * ". idenritari ce nu (unl su(ceptibile de comDromis. *l"giil" ""r"tl"' "l concepte integratoare mai clare h european I iect comun 9i nedispurabil de civiliza$e Exemplul probleme la lnceput de mileniu El po i". "o-ot. in co_ sa cu AfF$i in a. Dizolvarea situalei de osrilitate $i a starutului de dugmani al ffu.orul nernvrrrr ld Duroc rcri te of .iditof panilor. (jd ) o$Sr" 2..'. ln aceea9j silualie se gAeesc loale confliclele perene rn care se ctocnesc \alori fi convingeri ireduclibile."'.i. Reducerea s6rii de emotivilare crescute $j facilitarea djPosibila aparitie a unor idei noi care oficiaie.ttt"r campuri mai vaste ale construirii pacii .

6.u.balante de interese". .rri D? scena lulnii Panea a ll-a. sociologie. reritoriu sau resursi). ala cum teoda confl ictelor considera ". 2. 5.".'trei e v"'bcr'e H't'"r'rnr' Jc r. Negociei 163 de a Defjnirea unei arii comune de interese' susceptibile a uner poslinterese re$abili increderea $i cladirea pe baza acestor bile solulii.. 5.e erese in cazul conieriitei ctrcp o*i iilL'll dld.ileti p*ta"g .i-aJri.nJl:/er si nreu'up!rilor' "-o.. irreresele nu au fost examinare teorctic pe misura rmportantei lor. intere sul rparilne familiei de coDcepre care expUcA comportamenrul uman. negocierile fi polilica mondiali: I lntcresul este un concep( fundamental in $tiinlele omului: psihologie (unde sri la baza motivatiei). Balanta s-l rcalizal prin lrrnnrlx finali ale ci€i prevederi sarisiicetu anunritc intefese.r incercc 'a fnl.rr.Ele sunt sursa de conflicte in cazul ir care nu pot fi salisfAcule pe cei pa$nice (interesul a doud enrititi de a dispune sau de a conlrola unul qi acela$i bun. Cum a funclionat d.erUn d< inrefe.r.la -.r" in 'a'ita.... 'l'.interese speciale" (in geopolirici $i in declanfarea oslililililor).interese nalionale" (in polidcA) penrru justificarea mlsud- l. In timp ce puterca line de categoria mijloacclor din strategii. 4.*"i 'olJlii Pdrrrrce Inrerc<ele 'unl pe nl supunerea acesklr lnterese unui proces tranzaclional.o." s. economie..] -*rese in fomte violerte"' atunci $i in ne "iJ. dfepturi speciale penlru starele i|sulare..."ne:. unde.'erca nbr<. teoria nevoilor fundamentale umane (rraductibile in interese).. !gP!s!t" caii 2 ar putea proveni din urm'toarele con DiD p5cate.''. Iati cabva idei care ar putea face .balantei de putere". interesele a$teapti inca si fie sub ieclul unei .! :i. .mtionah..balanla dri interese" sn joace acelagi rol in viala inre. lena cunoa$terii $i reoria deciziei (unde se afld la rAdAcina formula di obiectivelor).' il.e panr(uhre s0b semnul unui interes comun constituie o balaDti de intercse. ... lntcresele sunl Lralzaclionabile (in schimburi Si comerl).ul Je echrlibrrre a Ltoua . s. lulLri nririi? lnteresul comun a fosr elnborarea unui rcgirr nou al nrlinr.m d. 7 Prn.. . po/rlr\e tndr'lre de...inreresul cle stat". ciruia i se subsumeaza inrereseie Pldrcularc.. Conceplul esre folosit abuziv in docrrineie puteii: .t62 to. Spre deosebire de factorul purere care std la baza doctrinei . Interesele conlliciuale sunt susceptibile de o solulic care are doui fazc: a) gasirea unui interes comun.rr tirle. cii de lrccs pentru lirile fari ie$ire Ia mare etc. accesul ruluror la reN|tsele oceanului.r'rm lorle elementele rrebrrie 'a renabrlrm |Ut"l te -.ia.i"og"iti". cel vechi fiind aproape unanim considerat depitit fi nesarislicator. definirea zonclor economice exclusive..i.Interesele sunt masurabite. gradabile ii comparabite p n utilitatile care li se asociaze.balanla puterii" a influenlat atat de mult diplomar.r*ii. ca irr . J. Interesele panicLrlarc au consrat in extinderca nritrii lerito i a cetol angajali in negocied' tot la^intercse " 'e'u i.ftl.coah inovativa de pilda' ' nt.'" .".

i'i{. Cand negocierile oficiale sunt in impas cronic (disconti tili pe termcne lungi. negociatorii ne<tepiqind solulie inregrarivi a ifteresului comun tn juru1 ::l::l"l -: unor proiecle srrilne de litigiu..i. Lrn?Nr"ir*". in .e datojea-.gB4w{n-asoLutjqi s!. n r. Prioritatea lbrmulelor integrativc $i neocolirea lot chitr cazurile in care obiectul negocierii esle separarea politicA (i pendenl! sau autonomie). intreprinzatori $i expe4i.i''copu ei ru i ::: ' ' vit din cauza rigidi€.b lorma interesului comun... ci $i fafrului ca ne Aocraronr nu au gisil in geanta lor de unelle decal metode Invechrre ti inadecvale_ oomcnrrle carbunelui Sj oteluluiJ.tii pozilijlor ti rezistenlei la orice lbrmali.dspun( irnedial e\te solulia pmcricale neexplicil procesul In de rrlegrare. umtretaiitcuo-irWtoare a intereselor diverse ce trebuie ate sau annonizate. Conjqifg4. insA p. discreti $i i lcma selar6rii perllor (entitnlilor politice sau armatetor allate in (unllicrr. in cazul in care negocierea pincipali nu este un cadru .au . tranzaciionate sau echilibrate. Do\arul istonc al apanenenlei Alsaciei . apte sA le satisface ti rcalizezc. deschiderea unei roi negocieri cr o ngendh diferitd. b.e-cliile \uo e<tut europe. ce se poate consolidaprin jnstitulii $i acorduri juridice.r. interese comune nu au iosl discutate. a-6tii:FdlzlTfo:r priiiiirdreoaaLa are l|n . Negocieri I in.164 .il i:"x"#HT:i. i 2. Regula de aur a balanlei a lbst: avantajele oricdrei pozilii singulare a uneia dintre pi4i au fost mai mici pentru ea decat acelea oblinute prin acceptarea ansambluiui. credinre. confli tele prelungite).1?:'l | ca. noul secolfi pnrneJdia_resu\cil2trii sau rei. Ideile despre balanta de interese se pot transpune in cazul unei negocieri in felul ulmator: L Asisurarea unui loc Drimordial al intereselor in analiza si !iei.rn itu eri\t1 negocieri oreanizate. pnn cleschiderea :j#.. fo li colaborare. care dacn ar fi fost considerate una cate una ar fi impiedicat un acord. doclrine etc.l. se recomandi: a.rmdi lipsei de t iliune a oamenilor polirici. calea 2.fa Si incepui in p*t* unei 6. suspendarea negocieriloi sau continuarca lor simbolica. .tlionabile (coniliclele identitare.ln]d{calea t Ea poate pirea peniru $ocanti $i paradoxali. europeani. Transformarea intereselor in fomuld finale in proiecle ne.i9l3lr-s *hl_l:!I!' lru.'*. ljmbi. in cunoa$terea poziliei proprii sau inlelegerea poziliei p54i in limbajul conccplual folosil $i ln ghidarea negocierilor. nLr r'. pran reranL Inuebarea dac. Europei nu ru fosl digerare pe lor cuprin..ub egrdj rntel_ rr!rionrla rSUA. creand int1€ pirli o durabili.bucnrni unor confllcte . leriroriu.ul Europei.nt:rlcltune socialE economicA . cu pafticipanti din sfera interese. con crat. exclusiv i ereseior practice.ubjecLe conrrunialionale fidenri!ak. .a pe. . cu reludri formale sub presiunea intemalio li) sau Drivesc teme nesolr. I Er $i medieri rn crrc abiroarea rnregrativa a dis_ pirut. ?t. sub \emnul mrsurilor imediate.r Inrenei la Franla Si cermania a fost inchi. E un principiu compensator: ceea ce sacrifici e mai pulin rmponan. crearea unei negocieri paralele.ari \ t65 producand obieclii 9i nemullumiri. decil Leec ce obr r.u]rlr lJ J' /b ' efeJ liririrrlrx sr deschiJe ncsociel€ De un all Dlan.6a $i de oricc \dtori .Lrarsr.loc ri pe scena lutnii Panea a Il teSo(ten a. in care litigiul a dus la o polarizare totala in c rcferjrea la un inleres comuD a devcnit imposibila.de i. 3.'. 5. E o eiptgiq!qjq4La-c3!-2...lriine de orice solutie iunraD a prca larea situadeirlt cffe zona intampin. Jar crealodt-€. speciali$ti in proiecte Numim aceasti forr.ezentate in pachete mici sau in generalitatea lor erau acceptabile...J::'.

irnta. J !r niii Inr un rezujtar. ace-sra poate pleda in nurne propriu penlru concesii $j lrcl. sau suni garanlia Llnci obiectivjte!. tr cr/ul t^.itri t67 CaPitolul 8 Terfii in negocieri directe. n dr toc d..ntutii de rn.. :rma.-.itl . !nlrr sr Lrp\.hrl. i0. Medicrea.ab Danc $i Cermania.i:.?Jt. a purut bucu i. . faciliteazi nigocierite./olrte In f oras gefrnrr.nsut.e carc nepociJ. reprc7-jrI3nrul O-NU ajucat un fol acliv Si expjicir.r l pclrr..f tf l j.. /4 Lr. o. dc mullc ori la masa neg.tor .rrrul elen<nt oe luare r t x.I.r fol membre ale ONU. I jar 5 d L o \t. pe "rr dc purerc Si i ttuenr. obrinut pc cii \enrdicirlc.iiiiipiiiaLea . la UE (cele cufopenc).tt1or J. Ei sun! admi$i de ambcle patrli penlru prestigiul de care se Pe langi pirlile angajate rirerorrG a griior-i-iiiiriid-f.".n \ ita .useJ-i rormuta <m3nlln Jc re4 . r/i ue ta.ii unci . in rtarr In farlc .. .i. a unei echidjsi. rn<.1".{".jii. care tr \emnat acordut olicial.. tu.i er. f ruri pe care acegtia eziti si le rransmiri oficial celeilalte p54i.tnlc ti a unei neutralitdli in raPort cx poziliile maj multc ori sunt acceptali $i inlefesele care se confiunti Dc cele pentru ci oferi un sediu discret sau neu.. iar atianla an_ oecrznlor.nenlrr reon\iirto i rr-Jclienr si lr.l (rnl.Jr. rrr rn.rrc:r FonnCor lerrncle r'lul'rlr'erJlc c\rminate s au linul in sediul $i sub egida oNU (dreptul mArii !i dezarnrafe). arbitraiul iuridicd s nt menlioDate ln Carli $i rczoh'area pe cale rc|re/err'rr'li Jr orbrnr{rL Li. rt c5 Lnr di atrib t te lur c(le mai riem_ rte poare consla in topirea igidilalii pozilijlof ce se corirunti.irn. e. a a.. I rr.o Nllllc in terncni gencrah de lerrii \zr iLleer..rci.Airp. '. r]. nu I.enetrc.ui o ntencJrlie Jui:i in nego. ..e inraml'.o urii te-rnrrrrpu_ . e )i tc lran...rtreprncner.lF duJli: porte ri pane \ru in e\refiorul rof.aL r:1re rec re nct n.11 "l!.a.unha r )r i me.r ^Rnlul a.. N?go...l o Ftnic unei J.rr\. tqcllr.cetrrre! tui de c.t.n.re l-inJt Je dorinri rmprrc.linler/a lc ce..terd comun(.ce s.trc pd1r.rpn . .JJ r.Jtro.e.a . lr cl/.' gJni'me..i ja o rrpllce.r.umJr n( |er.:rtrur cn Inregr{r-er.rielor nln./o .c cor Unicbde. ltr CATf ii UNCTAD DaT lingi un mandat ii 1 scoP l. ili Jrof irt p Inii rcne norre j I L. rcd.rl lj!nula|L|. ete )i-Ju credr pfupnrte reguti fi ffnonit rgcnda.r(r . lur cnnliburre '...r'u rrne'e! ncPu(icllor' r.. po e area u.L_lrlrhdnj a tair.mil |nn te4.Paned a Il d.i rr . Je obr(ei ee. .c npropie-lr !-Lh!rJ.ul sunr lesJre Lte nesoc eridcc-ar p1a -.ta:-__. care i$i oferi serviciile fdrt si ia parre la dezbateri $i f6r: sA inre ca benejiciari in acordul rezultal.or ht.'.c Jin qrsani.luenlain culisele confe.: r' t:"]..intei.culii.. U^D mcdiator adiv fbrmuleazd propunerj. au rocr ta. con_ .t re i.. ic iiiiim:pta cand fonnele de intervenlie ale ledutui se supra_ ""T:ne crye Lt nairr-6_!:l1ur. si-fi exercite inl.llim.rndle nc (rrc Djr.hidr penur ||omo\tuer rci .Iira a ufpr | \edrU J.. Acc$ia erau rcpr€zentrnli ai celor clouii foruri dc conducere...onsti in modificarea srucrum negocrer:ror .1$1[. orennJ o atrerriaiii./. Je '.rdrc. fiind perso]ralitlli sau organisme care li-au ca$dgat auioritatea $i comperenta in a]le negocicri.e lonete noiiri. virar intciesate nesoLientc .. rr ci c rrle sunt linu-ie sa l)itile \u rr lrnu e .en(nea Ji.cielilor ili fac aparilia te4i. rrr r'. n-.r.!an Uner tofrc Je gtr\ernare po.n vul l pJ'rciprnrilof tiin.] tor rordt. Lr orice .". cec! ce er_ r. in_ . ir conicrinli lor.-:\ .drercr e.n Algzlj. od.i^.r (i rd c. r rror .r nn-vc!JJr.

de rczolvarc treptati a problemelor prin girea teritoriului supus administraliei palestiniene si dezbaterea final a celei mai spinoase probleme reprezentati de statutul limului..jE::-r:. mulrrn: ONU. reTervd membrilor influenti de a recurpe la . Acesta a utiliz lielieeff-a amenintarea cu fofla sr chiar a aplical-o inainre. impA4itd (aParenr echitabil) lrei nalionalitati. ceea ce le_a atras caraite.rar al uno.uIlcrenla re.x.o co" l!lttll-s-i!9!1 L. runi cambodgienc. manifestate in asasinarea premierului isra€lian $i Intifadei? Este schimbarea sau contesarea actonlor de catre Negocie le fu Ia Rarfibouilet au suferir cu un accent supli_ mentar viciile negocierilor de la Dayton.harlr Lle drLm.u. Cateva vicii ale ac€slor lgglpielj rezulti din Jglqlp. in limpul $i duPa Carl4.au .iatonifi fost fructul unei negocie.anii '90. de prezenla trupelor strij a.intr o forriiuh de struiturarE-poff tica aiiiivalFafc a. esle re/uhalul unei negocreii ih car SUA ajucat rolul de mediator.r rol succe..ervrcrile O\U ri lolosrrca ofgani/arici doar penrru. A 'rf romul fiarii-rrucleu" de zece ambjsadori la.-relerinlsh!4lepen!ry!nelelaryilqrylJialiBosnra n ! .i ift€ pnr!.rr . A fost minati de ambiguitatea mandatului Consiliuiui de Secur. De ce acest acord trece prinlr-o crizd atat de Fofunda anii urmdtori? Este doar reaclia negadva a extremigtilor ambel pi4i. Acordul a fbsr semna! de membrii permanenli ai Consijiului de Securitatc.n€rt qj buna funclionare a stalului s-a manifestat deloc. care...168 Jocuri pe scena lunii Paftea a -a. D. Ir.i_ Tn ace.il€* Pe lii.Igcumpeni americana in elaborarea -. mediaLorn pen u srlngeAujucal ace.r _ b"'"' '.a pa||./arca \ontributiei inremaLionrte Den_ sPttnirca trqzilrei \nre un slat democrahc sr tl Cdmbodgid mo$tenesre o cri. r'ndelungate in ca]e ONU a juca! un rol important. li$ii s-a rcpercutat nu numal asupra opridi ostilitdlilor. Parlialitalu 'a oglindir in carnpania diatici si in orientarta aiuioarelor umanrtare obsesra 'eplrrani lilor din conflict s-a perpetuai in compiicata formuh de organiza prin diviziune Si fragmentare pe considerente etnice. aceea din C:n bodgi..inlr-o alra situalie tot jtat de complicati. Ceea cg inse constituie cea mai elocventi vadd a insuccesului a fost absenla forrnulelor inlegrative $i con rea enclavelor etnice fArA perspeotiva interacliunii lor' rcroralecarui e\rrem5msi \rolen!.r. Funind pinilc irr fara piopriitor ra.ia t.r-1:+. ConfuTia \emnalald de an.ffC.reifiiq6-ijd. acordul de la Osio era menit sI declanseze un proces' cu calendaristice precise.r lablou. . pqnrru ONU.tiricareJ ac_ fifiiirin dei mondrale.lac.Lei aj!9!at-ags-!L!ri9cupare Arordut de laDatun t1995. de lur e lrrile inreresate din zona Asiei $r pdcificutui ri dc ccle Dalrrl rl. pe hnga prsgirtirea iii de\lasujarca CanteE]ruc!Je.tate.&.". indiferent de etnia sa. Un obiectiv deloc neinsemnat a fi incetar€a asli-litntilor. Negocrerile au co du\ tr o.i i_pti rrlnlerg_ljleigi_qlTAf : p n mobrtr.lErd ca rc/u. peotru procesul de pace in Cambodgia. qbsesia redisltihJ. ONU alucal un rol care nu poarc li consrderal :aU.Sli doiileirirai p" contuctore conlirua $r fl)g?lare in negocieri qj a aqrepllnr. ei puteau fi considemli lucrand in nume propriu.r_ tavoarea sarbilor acoperi!r de blam hu LJ.r"eil. In Iobo.c rler dlreL! : M€41''pr aaJ-::j... NATO. ..intemeia o stare.1ga ri\riiraiea cu ceilafii med.. excluder noliunea ceteFneasci universah in car individul voteazA pentru orice candidat. l. obieclivul de a.ieifB-os.a ". gocie.vem mori\e_de a crcde cA rcjrrsele orgg1i/alrer pen_ rru neorerea trunllorpropnr_ t!/tjllll4eCn/4 nu lnJjuJpui4l4_ aaffiili.o!!es-cr A. Nencie i I69 moment de reaclie publicd negativi.a de proportri. Conlinand numeroase inovalii i nale.rlofr. SU4.cr@4!l_!$a-Iolirt QLU. rol exersar ferd alte medieri paralele. ir"a. dar in ne_ $i dir.rd(rahrti -t J g!c.ur(elor. Grij pentru prevederile prst-dgre?. rizarea fAcuta de Kissinger: . Furopa. are rr \palete cr ur genocid cu aproape un milinn de vic me Si y\hmerii Ro! ..' In conflicteie_din B alcanit rea ace\lord au fosr numero$i.Un ultimarum. implicarea s_a trnJu. ujr r1c !l uNlL qce'la ai lt ol{llAieita p a elejllur..pund<fi.ile menite si restabile{sca pacea.aX preci tirtea iituriliei tn ac6a-stalara.porfi greu ecrlale.Ullllllqlerli d_!I -sigur.Structura lui non format pe baz€ federative.6diplomaia sd.t ujl all ele[enLde tff a Ddncroiului rnedrerii.ieii.iiareai o ht\ti nmikrrgi de iiiiiiL .phnom penh.t ani dupi Da)'ton.qu nodemtrc puterll cnn. inretegind .l i"i6i6.

1. i: i rirr ru: H..:llrii::iii:"-i." prralel d..i] i. lll'l iliris'T.:lTi:''Ji:'..oiiffid'lJ*odfp"9Nt !or-trrJu u """.+'onal "'."::i.*n nrun li"'lll i:i."i. Negocierile autentice au intordeauna drept caracteristici maxina implicare a parlilor $i cregterea rispunderii lor fatd de o solulie.l.:ii'i"1x probr de studii sau iiili-.t :nl"ll*i:::4.11''i"1i *"1'i'tt' 1:-f1:l:'i::T:l:1: "1"1h*..G#[i l-or ":.'' ! lll ::.r.'ff lazele ei neso(rel in toare . ..**:*lili. Dup'. tc" r-nd "'n<r .saLict i t7l i.'.' ri o" "o'"ri'lGGa--!m6il'uti:"" egal 3cor4a-1..r.-.'' oseo*r I Jrure panrle rizate .1-*.. care pe langA armonizarea echitabile a intereselor trebuie sd fie dLrrabili. a"'. in fine.]'. i:i!1 gltit pi'.t70 .i. *"3JI"Tffi.:.Ti--l tl *'J"J-ii"l"'".are a Luprinr f...re oe menllonar rparilra In *ecrrere soluriil i'-.:rfi tndJi #r nLl. iill" "i'*.organrmelor t-..r*". 'o'r'rre l'incinrel' r 'r pnn lanprrrrc irrrck'e .1"*t"i .i si "entreleclasic reveneaureflec{ie tn in exclusivitate JJ. imDul\ P's.''*:ff urrgLirur *q.limr'ffi p. '*l' n'""nind din "r' ii' *.':: )J'i.'iA -@' " o:. rrer aruun insole:i 'olul de medraror frtE"ii5fa ' oNL duo5 acesl exemplu aurontarea mor a''-iiif."i **.'lii:i".il"'llIl'Jl5i:li."l.ffi rn *#Fir*****. ""- lt" t Sulr! !!. N.'^:1: iTi :: .".*::r."ill' '.er incepe cu dezechilibrarea negocierij.c"luril ::..'.'ti.il:' lLrr ninlari cu fo4a sau chiar uzul fo4ei.'.i""ii. "p. i"'*. reutiu fi."..."i.'..". r'. .cre ri.::'.Iocuti Pe scena l&nii Pauca d ll-a.:..1"'l"Jn'-fljl1.T::... . rrece prin slibirea angajanertuiui fi responsabiljrarea pirtilor Fi.tti'. Este o gradatie in aceasd enumcra..:.i"'""1 r...".ii". "" iJ tamenLul .ilJiiiliii..11':.. 1r "r''u n'.''r"..-*Leci"e imedrare si sraba in a ob\ir *ffildl:+-:*i. c\r\ iiv.re/ql pa'ea'rdbrla e\le un obiecllt de lermen lung .."r"G'*"..].li:i..i. poate si le dcsfiiDleze sau neglijeze total prin subsritulie.i"ot'i. *i."...i "i iii'r'i.r:ll.. " 1.!atilar' lrpsa elemenlelol!g-s$ -.. 'a-lrei mornenle p..1H## it'.

sprezentant al Sccretarului B. acest concept cheie va putea Ii atribuit tll preocupa.nman. care infloresc ca semn al aciualitilii lor' e greu de srstr mulli autori au o impresionanli expe Se poale obse a livfesc5. \-om ca pe un proce\ de decizie. sociologul va inslsta coniexl. pe care il consideri cheia de bolt' a conslrucllel salc.c!tc-4lllelclueli!9-'2t'ilrr!L gocierile.lile DJp19!$gg!. dar elaborarea formulei nu e conceputd ca o convergenL4.!rcii cgocrerlloJ ceed ce conduce la sLabilirea lerme n lloi ian uiliei.lcani ti Asia de Sud Est. iDsistand si aibd cohbontorr erF r. istorie. istoricul va imPilge la loc -h anlrenale rn negocieri cu netoile. $tiinlele potitice _ Dac. $tiinte comporlamentale).jplomalia. All nnghi esle acela al nelocieii ca prcrcs de rnvdtate.doar expecranla oponentului. psiholog[] pe elementele rutionale ql pe li i|alionale. del .Capitolul9 Modele conceptuale Spre deosebire de moclelele filatemalice. Structura co?niitd a remenilor de referinti a soluliei. dupi Zaftman. un qrplomat spunea ci Si-a petrecut 9/10 din tiinp cu cei de partea sa. cu peocuparea de a omite sau amana temele considerate nenegocia_ hile din listele ambilor Darteneri: . recip^rocilarea echifubrul complereaza . consrruirea rarionala a acord.. cc ahemeaze ir|rc cooperarc gencroasi Si egoism agresl Sunt alatea ipoleze cili autori $i de aceea cAmpul scrierilor desp negocieri. inlr o silualie vie Akashi' General al ONU in siiuali de ciza . lolosind concepte djn Iinia a doua (noi xlralegiilor in joc si a ajuslarii conrjnue. De unde recomandArib penau modificarea vaiorilo. ilr sfar$it ccl cu fo nalie beh tera crnolionaleia orisd vr lacc mult apel la mobilul adanc inrAdicinat in oln $r Duri.portanla ca_ pacitilii de percep{ie a negociatodlor. conlictele beneficiazi de aporul mai nultor . adoptat uc ( ros(. Aleoda rrebule acordla rilmului de modificare al asteDtarilor.enrr d nlJrnrrh j !i ||rP.1!Aly9s lunr impinse pe primut pran. unfi pachet coeren\ El. turn'rea a doua procese.. 991.f'sgos ieAq-swrtJtrcbkus ds Jeari<si ta in- rolul personaliiiljlor in contextul epocii. cel cu studii economice se pnnct ocupa de intercse 9i utilitili. negocjcrile.rire t<urcl.orii sociale $i umane Autorul unui astfel de moLlel scris in limbaj natural se va disiinge prin prcfeinli Pentru un anumil concepl. justilie.!!I. 2. cu ajulorul conceptelor.. a infiinlat in Japonia un Centru dc stl ( dii pentru rczoivarea confliclelor. Din aceste cobcepte de bazA se construjesc scheme pentru fa_ _ ca_ fq Darlc dintr o echipd dc negocieri. $i cum teo.l urmanra. d ?cle esentiafe ale negocierii.lui. cr ca o ^.a-din !t. Impor_ tantd este Iotmula si delallile ei.1]r-ai'!lult r[mizi) t P?':9pt!!. ixe cateva olemenre mai detaliate.(l Si rrccem in revisti cite'.elaliilor internalionale ce iDlluenleazi cel mai muit . teresul lor a constat in baza ce o fitmizau pentru recomandiri prac_ lrce pentru negocieri Sl in recurgerea Ia cele mai valorcase cuno$_ hnte lr bisarun c^re le_ar fi folosiroare. orga_ nizrrea lor in vederea con srruiii. prjncipii li institulii. de cercetarc $i comparare de cazurj.l\rlm privinegocienle c ptatfonne iniliala. cum ar fi aceea a/o rmutei. inu_adevar. valorile li percepltile Ior. $i ar_ eri o structuri. sociologic. dar $iexpecranF proprjei partj. ln cadrul sfalurilor praclice figureaza atenlia dati bazei minimale $i deschiderii lntr_un proces de concesii recrProce. cchipa Si in\ritulii nalionale..i i. psihologie. dar pulini au . r\u rnu? In Joc. modelele concepluale nu sunt bazate pc o teorie abstracd Ele construiesc pentru negocl- monros jdeea de echitare.ia . . lncenrrudinea se reducr pe mdsura invaLirii reciproci a . De unde impofianla da|a lobb. impreune cu /.f'nas-ite-ta!j!4e-A!t!r'ea comuna a prcbrel!a._\rlui. ln aceasle lumin.tiinte (lrcpi economie.ecnrralea. unul intem )i allul exlern. cafe nr ultimcle decetrji au arras arenliq. ce trebuie cunoscute.borarea ei depinde. pflncrpru b^zat pe propeDsiunea umana pentfu jusri_ lre. pc-atm molivalii.i specifice sau disciplinare Negociatorul cu o lormalie drepl jnternalional va avea o prefcrinla pentru conceptele oe e( tate. folosind un limbaj imprumulat din diverse l. p? llpglus2siltgloSiqzrj)Ul $-eq!:o4 conleaTa personalil. tn p:!)p!!u!s:!q99gl!!..

i.). .ritrii. "rn..'ii trfuia" f.i.."'. cu consecinle $i pentru teoda negocierilor. echitini.'' lie 'Ptnlo"'''id .114 locuri pe scetu Lunn I'aftea a II-a.....b) c' c' lanbitd r n/eto' la:::!::it.-t" .greu 16-razrrr ..lr i" ..iir.."-"*_0"o. cu ci@va interyretiri: criteil. *'.'...laf_ ilor intemalionale... ce sustin irrcrederea in.." Figura nr.* I. iu'olt'l'ffi p'"u g"n.. a s.-r' rn. care pot influenfa abordarea $j mersul proceseloi de negoci_ cfi.qeqr.i*""rrl"^' ricapicil."i".i .... dezvolrare pe targ in prima parle a ce4ii de fala: Conceptprimordial Autori reat.4o. iai-o loc la imounariruri 'i 'chimbdn ftd ' ririFEilCil" numita )..o4ftr8" la' br al doiler'.i: preocuparea de a explica conflictele.. . solutiilc painice.u Ir(LrrJterTa re\orr dc emincrfare r oamenilor.ni.terire Irrc de dnminl c si e\. "...arrirec *"^t.JtJfol J" ln nJeo"iutot.tr. dupA culn am vnzut in capitolul 6 ("gcoala inova[ve. Fukuyama Bu.. ceea ce rcr_"rrnrea..dcr rtjnmrnuel \{."t. J. t).. cu varianta abordedi de irrrdc''rar€ proces.uit..r" "-tit"tiue iau logice.A r..*i'of 'e rran'leri (u usurinr. descres ciltor..rr.-a." ochiror snre \rrtor 'i \prc flla Lre apr' ti sLrslin .J Economia(comert L (dernocralia) Car Doyle. in tuari de neorealismul luj Waltz pentru care existi o strucrur..*r panr' Ot'ervam Lt Jm noLr tema sensibile $i ambiglrd a i.r($i\.. .ed Inxi rmtonanra sur\a Je (on(enre pentru 't:' rcorirle relalirlur Inrcmrrronare Deri 1'li11l: 4nfl/. .l : ra(onalislb Scoa a ncr.tuJerc \cQJt. IrIrl n vei cornplrcirJrei-r#refl)aliotdtr ffoata cntic\Jurgen Habe-mry lre lrr cr.ci6.. Toate cele patru $coli au ceva in 00mun $r prorccteazA pe scena irtenulionali sirualii domesrice. rrliml 1"::i':': 'l : ..-"tt ..rca\a: rr' in Jarsir'. j losr Pu'a i.LrciclalilLrr..r" r"-"r" Nu esi."t" 'utrineia 'ocieurea 'au Srutrurilc rn!ati depd/li(t'tr i." 'en..ri'i.te care crnrirrtrra fie(6rei nanr: d) lu'rrl'e '1'?rrp' ad.i".. Cea mai cunoscuri disputi a avut loc intre Scoala realisii Si cea liberale. .'.''...i rlfet in calul in orre se dA piorirate dr€ptului Si instituliilor inremationale.. n"-r.ir".a\rce \unl sirualq in c.i\rriburrc dupa carrcleri'ticile -r1r"".ratt.Lcrur.."lf o.fi./a u/ut lorter Sr amenintajea cu fo4a.."'a ..lJ"r. a fe_ lUlui i|Itare satisfrc aihrtitca. lederca unur acord hnal! Fonnulet 'e atorul rn rederta cdr mai mulre teme ast.ii.. e\rdenr' Je un rap"n alc ''u-u"iJi". sU conIiclu economic RaliL'rea upra de ctasa lvarr ::..". Elementul de lrrdli€..rea.sE gcoala llberala )coa'a $coala pulerea Dreptut tibea reprezentativi [. !i c)J' ci a intrcgului . .uauctiuir" in calitali necesare negociatorulLri:."Uuie si dea dovadi in activjtatea " poa:te fi omis aponul pe care il-aduce indeTharerer .r-mfl-EFli. 10 Corcep. argumenrarea $i acorciul final al negocierilor rnr un .. """" "f"'ri"... mon(li li ce lrarscende rolul stateior.J..\.'l.p'" "p"nentuluj' si aclopririi trnui rezur'|ar'crnnrlrcarr\ )-1.[i" 0.detnLle concc'ltldrr si anticiDarc. n..::.iiiiifrn.trtfia .. intr_un let se trunchiazi lrzlunea obiectivelor..t"i qcoti aA urmetoarea detaliere a i .n""*'rdlr'-acoperind o".-i in p.. i" er 'ectiJ llror r rer proce'c fundrmcnrale: "". putca inv'u ''".:.'"u..e ir.la care autotii au adlugat ulterior test"a lunt i.t..'"..riler.rI/dr'sr' de.i!|||c (e au urn at ..i"1".i'c de a rrule"nrcer muri\arri so.r mondir.rei ) no restc r.lc\adncte: _ .c.. '".r. lr crri ere caliuli sa '"*.lggj!i4.'.le e'iiiiii prerenriilor exrreme nrLr irr.altonament ce D." 'i'"'."'i.r.nd micl rpare cr in ".p cheie .tiii"n. Acesn din ulma exrgai|lt toate rufenlcle teoreticc de mai sus. i ..i.e.J i". "r!"ir"irfir \edere dcesle I Morrld penlru nceociJron e'te 'a nu prarLlh din pe ro'| t'rrcur'ur neso('edi .lnc dccentLl prirnordjal le pl e. ele se bazeazd pe concepte clrere. de variabile....'". pozitia cea mai impoflanri fiindu i aaribuiE de realism.rtcrie yi a . Netocien t'75 fi*.rreSona ..trcvedcrn. iffr_un grad de ihportant.fls'r'e care nu' baz. ( jlr prrru_)coli L.eu-.genrrar. r.o.Fr/tu' /I"j pri\. raI rala ri inlcn'ilater rn\alarrr.lc'l'\rntuia!r: e| 'r. a) substantivAl 3. jr'!icr i seniej)'iii.:.. 6raJut!r in ca.'i.. a lcrun. Urmdtorul tablou rezume pe scurt acest aporr al teoriilor r. Nu autor apa{n tual! viziunea negocierii ca proces de lnvilarc Un procesului de iNSlare-jhale.|.tl t.".-i. ce pruprietili por ri atribuite rygq9:g:g:]ytr+ | iete r'PJ!!g!]g lrral / aLorul r.r Jener)LtF.i: crnirrr p<r.mli ac l'TIiFFl.rlca dc rJr !rnc lJcLrllrLrle pro ti'nLeler'ere indrep'lre'pre nodul mahcii supuse reznL!irii dc ol .

Cu toate a sufiG itenliei tea ele li ofera un cadru necesar pentnr orgamzarea propnllor servalii $i refleciii qi li firmizeaztr elemente care sA le explici sau si Ie exprime.€.t'76 Paftea a II-a.sau poslmarxrste pnn prerui unor concepte drn cnlica <ociali marxistr' Cu mult mai pulin (srui[vjslD " pa4i. aflatA la ridacina majoritetii conflictelor coniernporane. Int. in literature' aceste doue rente de idei sunt considerate neo.lLpn{clri! irc J rcl99l1!9!l:!ll'loilenrele'n caiJjc. \4utr mdi i (l]3g\q d. prcblema identitAlii atat de actuah' Pirsoectiva nesociatorului 5e schrmbe de indala ce chestio' oripinea si morirele intererelor care ii sunt consldelate drept iniiale aie unei situatii conflictuale ce presupune solulia !9 --.r.gcoalr ino!a!\a c€le Joue t(oli \e deose- coneeue?risiie ia"ii&li.ii. Negocieti 17'. tinzand sa convearga a celuilalt. Negociatorul nu trebuie si uire ci acesrea sunt unelrele sale princip. Ilallonalitate nu inseamna doar silogismul deducrjv cu care nc a obignuit Arislotel $i Dcscartes. Liniveri'lfiaG-$i aT@mentari"mulut care il promoveaza. Considemliile teoretice infelitate pe scurt au o rota co usor detectabila. lc€piua. ca idenlitatea culturali.r iti . negocierea aparc insi ca un cpiroln ai cxersArii inteligenlei fj un caz ideal de tiuctificare a rationalitirii..a criuce Ia nivelul :TPll:] . credinle $i va Culnlra i$i face un loc astfel in analiza situatiilor ce r€clama cieri $i. la uzul cirora DeBociak'rul esre indcnmar de Lrnii autori (Anthony Judge). Negocierild sunt pnvrte ca un schimb de concesii sau ca o cdulare prin incercari $1 eron succesive. Procesul de negocieri lo caz se asirnileaza jocunlor de pozilie' ca 9a1Nl de pilda. vantd.e inflt'Ienta$.1. \rl a resonunle irJrinnJte ul( ornutur inrr-o eNca a cu.. abstracre.slidj:rrlqrs:3tlltsja o rapitolul..7 rgs-peouu ipistemologia 5i limbajuL filosofic al tcolii criiice. rceastd meloda numitd $i analitici s-a dovedlt insuficientd ti irete.d-e aceaia 199q-.r idcea generali sau la principiu. mi$c'rile fi concesii reciproce sau supralicitdri ameninlitoare Solulia se struieste din piese formate din una dispaiate aflite in joc. cotoara-anali. pin antagonismul intre realitti ii liberali_ Inovatorii ce se ridice modvat inpotriva sLrpremaliei melodelor l) unelte fonnale . care nu este dec6l un amestec accePtabil pentru a ti aceea$i substanli a inlel rnalitice sunt tentali si lc confitnde cr abordarea raliontlLn impo lriva cir€ia se ridicb in zilele noastre un vast cureni dc giDdire ce . Ralionalitatea liirgitji cupdnde Si I'nlogia li metafora. relaFilor inggale care o caracterizeazi. mai transmll semnale rnsprrar (ar oenrfu neqocierile contemporane: lqminisnulii Scqlogii o re!tzie a abordarii reladilor intemationale)' "or"nr" ""ranO in ciuda radicali\mului sau deTolato: ce conle rmodemismul. in care ultimele doui contraste: versus proceduri informale gi creative $i 2) ce se inlelege gociatoni fac patii pfopni. pordDd inversi de la cazul padicutaf .. Inrudirea cu jocurile de sumA nnle esle evidenre.. Aici negocjatoml e liber si pund cheie sub sermul lntrebirii. Al6run de aceste scoli. O consecin!i esre ci nu e iDdreptdli! si negtijeze modelelc teofetjce $i cliar pc cele simbolice. iniormaljci $i comunicarii. Ele au avut ca baza exPrimentala cu pre( cazurile neeocierilor de distribu$e.ir .e g/ctx). ionirt6?6-ntele de ordin material sun( mai pulin relevanle sistemul constitutiv al intereselor format de idei.llionalnenIul englcz baconian inducriv. In momentul in care negocierile au fost necesare intre pdl1i care-$i disputau valori indivizibile $i neinsrainabile. Ea nu se reducc nici la.tuntcst.!.Viziunea ei integrale aPare 6rziu in formulei.9. De aceea merirele $colii inovative au cunoscut o recunoai.xlilqzMultitudinea de poate fi derutanid pentru negociator.c.re Jin ce in ce mar ldrga. ii i0 procesele de crearivirare. nimic nu e complet gre$it sau Diferite sunt insa ierarhizarea conceptelor fi folosirea unuia sj ca parghie absolu6.rle. Ralionalitalcr se pr. o dal6 cu ea. Nu se gic care din ctc va pe niie si transferim calcuhtorului mai lnuhc snrciri pe crrc le t)oare indeplini in stipanirca complexi!i!ii. Lista bogad conduce la o remafcA: bate semnalate sunt adevirate.tesele sunt tot timpul ln competilie.rnir.inovqql4-c--[q89s]Sil9l esr.Le. aSieptand ni$carea celuilalt Strat iste ln aceasti perspectrv?i una cumulativ5.

iUuirn u^tou. in orice caz a devenit atat inovatoarc incal s-a trezit avand drept tillu i.. dublat de un laborant in doziri optimale de subslanle.'. valori. Ralio nunentul bazat pe fapte apa4ire unui slrat sublire fi delicat. enorii..J A.o. objcciuri incepilinate $i convenlii schim' bixoare.Ir: _i.rptic. "oipLiluif. . . Sub intetese stau nevoile omului: cuantificabile iI! utilirtili sau artistic. nrocnitc sau Inanifestale.rlti prcnis: . f'c\c..rl.confortabil in scoala opus codld vatirilor prouetind din contrastul cetor 9'r. care au deschis o canrpanie vasti intitulali cultura pi(ii | ..'ne-riuTiiaanmiiiea so6i'alaptaoi. UnLrl dii princbiile feme ciruix i sc supurre este acela al rLrt)r'ri..rurr groa.ri]..u. refi. amendamente si compleriri -Ea torll de funaiamentul intereselor sau de ratJonalitatea uneon in lcrmeni 'rr sensuri mJi poale \ir le a'imilere uifr.r" ircu . litigiilof sau |. \. Mirtea omului este predomirnn illvadati de credinle ii ('pinij.ul .'..boi ri.-' "irF.j.r 178 Jo&ri pe scena lumii Este vorba de conceptul ceotat ae lberatlgti..lc rcr c." unoi tutlou penlru cA sadsface un interes izvorat dintr-o nevoie eslehca Ar fi regretabil ca marile conlrjbulij ale gcolji inovative in m c{ rie de topiie a rigidi|ili $i fonnalismului negocierilor si fie a conceplelor.[.r.ec. e. Accasd imagine simplisli este dcparte de felulin care se desia$oari ror r carea in gcneral si cea donimd de rcguli in pafiicular. n inili. Cultudle sunt numele gcnefc aljgej!!||*l9$l!9ryFrea lrr h comportaneli I i 11 este cu muii mai mare decal oeea ce rccomardi afi. .re rr( InJcJ.c Jc..orllr. cd ceea ce le dominat cste un joc de li)rle ti i ercse. crcdinle $i valorj specifice? RaspLrnsul nc este dat rl.*Ji. Lrrlirile sohrliilor painice ale tutufr'f di{ercndclor. care ii p'"ptn" Ea alleapti al doilea val al dez S-af putea credc din prezentarea mecanismelor negocierilor ii a ccrinlelor adresare negociatorilor.. mai recente $i neexperimertati' nu se poate dlspe uneie corecqii. \nre de_... e suspect cultivat ae reali$ti' ac: peniiriro(atori. ileinlelegerea provinc ele sunt tului cA valorile misoara inErese Cand e vorba de bunuri' bdni.rl \$!-e .. de$i indispensabili dp asi cum scrierile lui Bufi.fio:' .....9 F.rl....'"'" .rllictelof.rcea xr rJDon cr. ncgoc aronrl rt:q:ne.rt 1. {lnr cstc linut si o rlr'rir) rslreze ii si o ilustrczc f. p. iar. nc\oi prnperFjuni pc rrrc sondele psihologici ii ale colnpol1amenlulLri unan incearci sile rlcscifreze.i" ffi .1 le ra trliu"i*d''' )i.li..cn imenle. . corferirdu-i idenlitatcx./i Iir' l.rrr.egocirtorut in afara culturii t grrpului la cafe rpxrline.omis" irin necintirlrea adecvatd ireprnlt al valorilor in cauza s[ devini steril prin neglijarea sau arc nevore Scoala inovadve. Esle ctuirrarncnte un sluiitor . Jlre '.rr pr lapl. .i.. . .drt I iii"i.J-pl]te-!.F.nch..tnS rl v | .*. tmdilie..rll I p. ( btr.exercilrul p.rtni fecenti a marilor organizalii iDtemalionalc.-pl g..Urii pri.'. Capitolul 10 Culturile ** "ederi.".r cuhuii parcji. pnn ir(lLUrii sau liLnhi. ONU $i liNE:lCO.i-.i :i . .li."i" u.)rital{ii ciii pa\iricc tali de calex fo4ei.alori $i preferirle. iar negociatorul specialisl ar li un inslalator cle linii {lc comrnicare... conslrr.n o arad.llrelulr {L.i.:l: din nesocotirea fap- cheie(il)\ ii. crt! irc. "u va miri eficacitaFatauii ei.rl t)irii.. Nu rrurnai ca e nevoie !1r inr|initeasca ace. . rfr€'€iie aufi rdn. JoriILc.ul.ii.

a(e autori preferali de beletristicd $i poate ci line $i un caiet de refe_ rinle $i citate.lor) 'i lol aco]q rrebuie opr Cultura gen€rali. ca Si migcatea pacifisd in general. curs la cea mai slaba mebdi de a influenta schimbarea preaicand ideile bune. Se opre$te zilnic la standul presei sau in biblioteca existenta mai intotdeauna la sediul reuniunii. recurgand h persuasiune.Llomina :|. pfoprii logicii si mentalitelii i locutorilor. cand se realizeaztr un acord solid $i amiabil? oare existi Nilu nu progres in dispdrilia capcanelor inlinse Pirlii adverse prin . Nu este vorba de sacfificarea uror !ingen. Trebuie negociatorui sA nu mai creada ln progres. opinii ti priceperj formeaza mai vechea culture pofitica. negociatorul risce se argumen prost $i neconvingdtor solulia pe care o Propune intr-o neg trebuie aprobatd sau ratjficati de factorul Polilic. interese impiti$ite.e podns nu poate fiiombetut decat printr-o atitudiDe sccpdce. dicfionare.la Inod. de acord cu Shakespeare: oJ men Which. cu precedere din acliunile intrepril spiritul dorit." (Existd in treburile omenesti o maree / Care luata la revirsare duce la reusi6) .. care prin idei $ocaJrle . nu cere detalieri. unde iti completeazi $i documentalra. Ne€6iimtrul de drepralr primei p. cotidianA 9i eficienta^ a ul schimberi ghidate de aceste idei. consjderate s chiar daci sub ele stau intetese mai prozaice.d vorbe$te mai Dulle limbi. Cand se apropie momentul favorabil formulei va spune.conrer saliiie . Dar autorii pri care a unui individ. Adrplarea negcciJlorJlui la linrbaiul n'enpitl tului este considerabjld. curellq-de idei. mal-e"lie de ii Dacd ignori cultura politici. Are o mice biblioteca de referinF cuprinzand o enciclopedie.lilul ti acc. este chiar Inai inclinatd spre utilizarca for(ej sau a ninlerii cu fo4a in relaliile internalionale sau in jocul de i inter-umane. Leads on to fortune.ji!]9-ep in-ml! i$ ormeniro@rine'eof in-spjritul. cuvanlul ptogres a deve nit contestat si indezirabil. proiect umc in jumatatea a doua a secolului trecut.evislre ca me Econonist sau cele de relalii internalionale il !n la curent cu baromefful globalitilii sau regionalismului. De$i febuie s5 fie zat cu ea.ejiqt4-?rirlfqd-ia -tsb-rin>nrii-neclirice. Negocieri 181 edu_ Putem merge mai departe. enunJate ii puse ln lumina unor idei. . $i utilizeazi mai mLrlte limbaje. Este lnsA de semnalat cennla ca negociatorul sii asigrlre o balanli echitabila lture metodele ti vocabularul diferitelor domenii ale cunoa$terii ti creaFei atistice Negociatorul citette mult. negociatorul care vo$eqte pulin desprc pace $i di prio acliunilor pagnice devine. I-a mod! a fost o 9coali I exaldrii diferen!€i $i a ducerii la paroxism a specificului (Denida) Un adept al soluliilor integmtive nu este ajutat de llsemenea aborda rc. Prin cultura fflosoficf intram intr-un domeniu plir de asperitnF Nimeni nu se opune preferinlei unui negociator peottu un curcnt de gAndire sau altul. folosind verbului. Linbrjul mentele sale diferd de felul cum o prezirtd oponenlilor $i chiar ale ralonamentul propriu. F. dar cu politice nu include il\iomatic realizarea pecii. un atlas. politicianul o privefte drept o recomandare pt Ar putea fi un motto pentru diplomatul ce dore$te sA sesizeze momentele pielnice $i nu vrea sA se numele printre groparii cimitiruluj vast de qanse pierdute ale istoriei. intr-un cadru adecvat ln ac sens. in exersarea pmcdce. In sffu$it.cut de a insu$i ideicare crrculd ti . In timp ce modificarile esenliale are comp provin din cuvinte pu!rc.ni penlru ca connictele justificate. ste chiar bine se iubeasci pe stoici dintre cei vechi. taken at the flood..a. conceple. negociatorul $tie cd cultura politica nu se cultura pdcii.. Prima linte$te oblinerea puterii.lrel< .nccrfice pe cdre le cele doua culturi.Jocuri De suna lunlii Paftea a II-a. Negociaiorul de acord cu mai multe rezerve faF de enunlul doi Desigur. . rizboinice lrebuie sE dispara din mintea omului. in cultura din documentul de bazi al UNESCfl:conJlicjgle-. sau se cunoasce structuralismul la cei noi. D-rujtr.Therc is a tide in the affairs Exi<ii )r un all ghe'n de idei. Nu numai . ce sufoce sau fulaturi locmai ceea ce negodaloml cauti cu ier voarc: teren comun.affidlf ni..celo!. ci de limbrlul. Ea menline bal pacii ti a dzboiului ca opliuni deschise Avand ca teml princi puterea. alt temen ce caracterizeazd gradul de ] .. torice $i antologii bune de studii diplomatice sau politice.ilaflr\a e . pe b:ua unur pro sau angajamente (in carc pacea figureazi de obicej). prin ceea ce face. poate cateva ctulj is- pali $i scriitorji despre pace. Negociatorul ia in serios interzicerca acestora de Carta ONU. promotolul ei cel reprezentativ.

s< Inrnrle.du pracr'ci'or urer culLUride (Jrre allJ. categorii qi presupunc pe care oamenii acelei comuddti le folosesc ca si interyrereze Inediul lor inconjuritor Si s. afa cum cj $i in Pri'?i.ture Scop Atitudine Sli personal Comunicare Pe'c.comprcmis" acceptabil europenilor are sens peiorativ penrflr arabi.nu" pentru japonezi.fe.a mejdia rclallI! cultural.ni]_ej5allate. A liiat cuvantul u.11 Doua lipuride negoceri . Je ci e r. Figura 11 se referi la trdsdturile a doui tipuri de negociere: In aiari de exercitatc mai mult indirect de c:tre 'nfluenlele tura picii. Tr.." Pornind de la studiul comparativ al modului de a negocia al americanilor $i japonezilor. rrrtEiirn niti $i nilologia inceputurilor omenirii. catdg-pierdere vs.uLicrrle cL luprele ei rcricciai'6. atat de fertile in arhilecturi literatuli Si carc a inspiral respeclul varietelii cultlrrilor.Fp"cnrorlr rrchurL . nordicilor. formal.--. valorile qi normele socialmenle transmise ale unei conrunitali date. lare intei.locuri pe scend lumii Partea a II a.r< rofbrJ\Lde l. ca!.Astizi aceeasi miscare tacticd e scoasi din recuzita di matici a staleior. limbajului $i forma mentis diferitelor tradiiii culturale au scos la iveali deosebii $i . dar nu fi din aceea a mafiei. ca fi pcntru mersul civilizatiei umane. viziune.Studii detaliare sunl consacrntc stiluluj de regociere propriu fiancezilor. rmericanilor. dar sunt ucifi toli inainte toasturi..'q-F|: llaiara . perceptia timpului: ridicati sau jottsi. (\ rea timpului.irr.il. 6. japonezilor si chinezilor.i f uu:i pru\e rinJ dI no e fente care introduc factorii culturali direcl $i explicjt in negocieri.. comunicarc: direcrd sau indirecti. c:it de local. Ea consisti in reguli. 8. emotivitat€: rjdicati sau joasi. Sclavia $i pirat allAdath llagele ale omenirii.. 3. cultura politica. cullura generali sau cea fiiosolicn fli tro(<. moda postrnodemista.c ocu piini $i de gesiuri (adrdincapr) nrscnnma la iaponezi aprob A Tip B Conlracl Relalie Ca$tig'pierdere Ca$lig cagtig lnformal Formal Directe lndirect: Fid cala Joasii Bid cJi Joasa Specilicd cenera a Co rslrujrea acordJlui De tos n sLs De slls l jos L Organizarea echlpei Un lider Consens 10.p6iiii 6NU. s-a realizat 'lu un nroAre.'. rh.anJ nI)cdre:r rnu.. 5. in anii '60 ai secolului lrecut.elrr de e!n. 4.ica iu . Acceptarea riscului Ridicate JoasS Tip I 2.Zece moduri in care cuilura liecteazi negociedle" (Salacuse). *fi i$iiffi daiiffifi inrjQa et ii-eliiiiliriinii!fi lii€Ftre adevdr.pi. I c . taciica a fost practicali.Teraenul . urmati de asasinarea leprezentantiior ei? Europa. e\ :r. stil personal: inlbrmal vs. ru$ilor.Cultura include crcdinlele (beli?6). existe doar in proporlii nici. existi fi studii mai aprolundate. cefcetifile asupra stilului.r !rnd . alForma acordului Figura nr.:eau rc'. $i in sfartit acc€paarea riscului: ridicata saujoasi. ective relevante. atifurline. Calllogul acestor paficularisme sa idiosincrazii s a imbogift in rllod considerabil in Lrllimele derenii. are vocalie dc universalitate. a consri un e$ec ln studiul rclaliilor in@malionale. concepte. sunt idenlificate zece caaacteristici: scop ('isennrarea unui contract estc incheierca unei regocieri pentru un american.? IegJr Je eremflele dc mai sL. organizarua echipei: un lider sau consens.l-_r 182 . fbrma acordului: specifici sau generali.rcri\i murilJlodrc uno_ cL ilr. Negociatorul esle iD neral lolcranl (exceplie ficend sfidarea toleranlei prin irtolefan invitarca la negocieri. in plin6 Renagere. engiczilot. Autonrl di o acurata definilie cLrlturii: .. \h rura nu pgre tiSgllj .[g ce$tig. Or I versalitatea este Lrn conccpl ili6i6. Un exemplu este dat de capitolul .pt a li noulu' f r-oliv.Odcc acord.upcnoard ( nrd <. a adus o alti d care privelte pe ncgociator. Dre intemalional le condamni.lui Machiavelli. nu cred cA jldecata de \ locr< rr Jprecierer grcdL r dc rrnanrtate poi lfEi uete. dar este deschidcrca unei relalii pentN un japonez").er. aoora vtnuLtle vtel I ha'e.poare" pentru amcricani. Dupi negocieri istorice. schemele de compolIamenf. rere. ce a validat rezuhatul $tiinlific pdn consens. pre. Astfel. construirea acordului: dejos in sus sau de sus in jos. 7..|L cano nscarea rousseau-rsE adota vlnutle vle l I . teniru sistenul ternationai.. conufirdre.s.. inseamna. universalitatca tiind o stea poiari pentru etbrtul a inlocuj violenta ti anarbia cu acorduri $i proiecte de cooper Pacea ca $i drepturile omului sLrnt deziderate universale.E dilicil" inseamni . ghjdeze interactiunile lol cu alre persoane din societate.. N(locieri 183 builor din Yemenul de Sud sunt invitali peniru tratative de pace un pranz amical in Ycmcnui de Nord. $efii dll| nai ales de limbaj. ca metodi. . Djncolo de observatiile inle rcsurte pentru negociator.

Preeminenla statului in cultura un stat redus in pulbere (fx!e aubritatea centrali de a impune legea). ne ajuta la inlelegerea vaere. A\anlrjLrl prJc c tc. lre p. hdividualrsmul exacerbar in alte siste c.ir mrrc pllete.url.regociatorilor si.U .lunat)d am'e nucledre.tii manitestate de una $i aceea$i clasa profesionali ce a deprins reguli universale de conduiti.rt nordul inlenori/ar ri lent. Dcrrrre\:. unde etaleazi referinle ti argumentalie bogali intr-un mod elegant qi aregitorDe$i tr:siturile lemperamentale pot avea inraunre asupra nego cierilor (calmare sau invcninarea tonuiui).rie il crerncrrrL\r:rt ideeade nt<re\n rionll lronrl era Inull .enre r] . c.. vllorih o.ri me re(re.ipJlul meq a rr(obrnrln.. ce i\iruT Ji.re tn\l| .eate pe baza rol g?nerale a lrrl Rousseau. cu un rol cumpinitor in Euiopa $i cu o jnfluentd cukuralA considerabih relefra fara de ahele..lofr_ Dc \!r<.u incl]nare spre logicrl$ ralrune specitr r Tr:rcFirfi: ..onanii.i.tr: sl .!g? -. menrbr: a Con\iliuhri de SeLuritate.Jrnlar Lto:|| iI lin hdjul r.r'rr r.te..'ar. a avut un rol decisiv ln clearea itiinlei teoretice.."rrarrei pe pran noolic it..5uA^sg-qlalrJ Pe J reer". lunclioneazd pe o axi verticali. 'r rrhlrira . un nit(r. existd lrn factor insufici fr' .grcn.tumos sr mai imaginati\.".n /i nod\rrc.. nLr e\te ir.rdrn.. ce polnesre de la principii generale si ajunge la foncluzii pnctice $i ]a cazuri paniculare. unde sunt predile toate lungimile urdi.ieti 187 caracierisdcA durabile ce se porre rccunoa$te $i la inlrarea in cel al teilea nilcniu. pentru c justitia se bucure de slrpremalic fati de legi. ase/arca lL't ti gul jnrportanlei diferi. . birr. c.lcolonnr.frnrUq-T.Pe de altd parte.n.un.im ci tce crii axi vedcali estc lblositi de englezi. rirclr ca rregQilJlon' rrance/t . cu manii sar adeziuni nerelinute._ Cand este vorba de specilicul comportamentului in diplomatie ii Degocieri se invoca deseori deosebiriie de temperament..implu. ol Care lari occidentali sau care $oali doctrinari nu imptrli$eSte f nroasa lozinci triunghiulali I libefiatii. Dar explicaliile lin -de re.iltilncip.qrcn.lir.ro. l-ogica ei este eminamente deducdva.. trin.ensibrlr . mai extrovetit $i \ponran de.rr.1\erdr Inuliilimirudr rrfitirrrul . toli repeta din generalie ln generali€ ci ffancezii sunt cartezieni. JJ. Aceasti icoali rlrlionalisd.. Diplomalii liancezi sunt neintreculi la capilolul retoricA.rrtljc. .rrrr.le irrii.i: r' r. c ne.nistnr'iiri regociatomfui firncez nu se vi drshnge cioar p icesle nuante ce ar pulea explicn niclintlre. Nego.i \r trti.:rl dj acel.u . Coment4riile au vorbit de 4BljgJilg. in rimp egalitalea a fost scoasi de eie din clmpul economjc $i pisrat: . sUA au decis o inrervellle mriil a in caTul lal uec.lor rdrjol4ine uluj c0recr-\r .. Suq lmlrriiicampan'a w in '{mairiui tru demoCfrje.scr'ie-pfivind acea.ati cu\rnre. La fra|l(ezr aceasu l"ra-a!!iig!g!Jt)FlFr cunlu|masii r^.nidr de xurofi |r anume lipul dc gendirela care ade|a ne!o.I1rjrejalq.t:ncIe In ldblurl \ato.un rrl. Esle de rerinut acesr lucru pcntru intel dlfercntei din vocabularul.ma . obiecl. care o dife de pozilia anti sralali a docrrinetor liberale din tdrile iaze glo-\a\one. la frarterr aceasra ra:atura e rnanil-eililFi qunr !marii 1.Jrrnc.re.. nnncrprulur de ru\lr!re.lrmrrudl Je rrfbrrruL. Speciiicilarca ei esie pregnanli dacd obse^.oLro sau stnnula anafnrL.ri rii protesratare sru al uropiiior sociale_ Este de !91rlruI-bU!UL analog cu analiza spectrali.pi'ali:le perniancrrre r.It.ii.1I trcc.u l. di. lrdel. mri .lof:r' nc \!r< rL\er lriiez' ' jii lioir .n'tea et.uti p? scend lunlii Panea a ll-a. hJnla. cu sageata in jos: de la general la palticular.reurJ di.rar. psihologia.Franta se intreabA cum arate democralia intr-o soci l6ii-bfri6 eiate tribala (doar Drepturile omului erau scrise pentru cetrleni). Francezii se disting prinir-un tempe rament ce poate fi numit latin sau meridional.ur.. Desigur.qrncl..rrori. menili sA tile Nu se in6mpli acela$i hcru in cazul icolii frarceze." Puline discursuri ale francezilor se (lcparteazd de la claritatea $i rigoarea regulilor carteziene..1re villof i \unr nr</<nte rr cltti.l sprc lLnumire solLrlii Blob /[ra.l'"iar..fili6jii6i )r rle rfao. indi|idului.urr shakesperercn' 5t rralierii dante$li. obreclea-/a.cl Lrjdi. impetuos chiar.jtea lo. animozitelile $i vanita lile prezelle in dialogul euro-american.drc In tu r lFg penrr-tr. I' r dllo. Aceasta va fi pusd :inainre dc j. egalitdlii $i fratemitd latd insa cii libefarea csle prioritari in SUA $i Anglia. a'itor pasnice.rr.i .'e!:lr. lrircmirxrer se(rorrlrr n (oiab nrut lotrtri 5r i ir.rrflor I3nror r! qruz4.'e..lrr r c . in special psihologia sociala./ 186 . cu deosebirea ci sigeala .. ellti.to.nd Desre reslricfiiLiealemenlanlor leqale inlema!ionale.n .zrolu pe carc <rlucurnruJ 'ree.-rm trficE tuprii penre-:dinn6-u. aie scorrtor'ae gafidii"e ptbfit.f {coti-!:r-d_u:-]]l!e pre(rgru cedccurfe LJ n Jet... cu politici lianceza.Despre gcrmanr nu \e spune (a \unl k3nrieni sau rrrsiirc-iri\in-enr nu atirmr ca cngle/ii .ra\oluriei.rnJiie ririi .l <FIeinuT-!!er!4firnat F.b.ne..

rege geman". Dar partida miliiaristd prusaci preia qraftta $i antameaza programuj $ de unificare. creand o constitulie denocraticn fi Adunarea de la Frankfurt./re produ. il atrage inlr-o acliure comuni $coala germani.rl e o realr/arc raf. Cu aceeati probabilitate ridicata cu care negociatorul frar va incepe sn invoce . Kissinger despre ei cd in timp ce allji se bazeazd pe invSlarea practici dusi de viali. La 1832 se creeazd o unjune varnali a unjtililor politice germane.orBrni. iar apoi in timpul lui De Garile se fiinteazd faimoasa Ecole Nationale d'Administration (ENA).. cu consecinle pent diplomali. Churchill spunea despre istorie ci este o putal in spale. DanA la rca a ceea ce se petrece pe alte axe decat cele parcurse de g iir comitate. pcntru a scoare din joc Inperiul Austriac care i$i pdstraie dreptuite reorclice de fatronare:l inteleselor gemaDe. Independent de Newton..a fi bine educat. Din 1708 s-a creat un loc suplimenrar pent Hanovra. Astfel. ci ajunge la un rczullat plecand de la principiile lui. Ca filosof.. dar cuceririle napoleoniene dezlegascra vocea nationalismutui $i treziseri in Germania aspiratia unificirii. dofiul€ge la englezi experimentald. popuialie apJriinand ace.pregitirea minlii". . anume aranj menre matrimoniale. din marea nobilime.iliSa aryunentarca cdne?.E o constanti a de stat. un titlu ce trebuia obtirut inainte de tIonul imperial. c pieland programul educaliei elitelor./an a_qblii. cei englez va debuta prin desci unur caz ce i . cdre a reu$it sa combine diplomalia cu actiunea militar! intr-un mod exemplar. ocupate cu problerna cronicd d regalelor independenle. Regii erau aleti. Liberalii ca$ligd prima man$e dupd revolulia de la llt48. V ticalitaiea comuntr a axelor face ca ambele sd aibb neajunsuri mune: cartezianul ru poate fi si8u.. ln plus. va br. Diplomntul francez are la bazA o bunA educalie. dar ti cooperarea economicA $i stabilirea de legAturi trainice. In loc de abordarea teorcdca. Ambele demersuri stau la baza $tiintei moderne ti sunt de inseparabile. Bismarck este prircipalul personaj. care rl duce la €unea_resrlui_t:I?nlei.m$i credinte. cetali. Zollverein. a creat calculul infinirezimal $i este Lrn precursor ai logicii sinbolice modcme.iand.a.rbnr $i con'lrucriv. biograrr ruresre un memento pcntru protesrunea dlplomarice ce invjta h cuirurt_y-4ti6!L!gii!4s$$ " ' Congresul de la Viena (1815) a menlinut o cennanie divizati. E in avans (u epoca - ti rre \iziun(r uhuilimbai uni\e|sal ca-re sA ser \ bai. ilalte. Micile ducate $i principate. care au atins incredibilul numtu de peste 300. rn Ju doua a secolului XIX. gpiscopatele erau angajate ln contacte permanente $i desLlturau o diplomalie activi. pentru secole. ora$ele. Palatinatul Rinuiui (loc ocupat apoi de Bavaria Si de regeie Boemiei). Profesiunea djplomadcn a acestei epoci este ilustrattr de Leibniz.aple: trei episcopi din Mainz. filosof Si logician. El este relinut de istorie ca matematician.rul pnrnurur l||lenru.it in unjte! disparate: oraie. tl. geflnanii care i$i fiuriseri i lilalcr in paralcr (u lrdace/L 'pre rhf. iar adeptul lui Bacon ci va atinge nivel teorelic salrsfucdror. Pand alunc. practicate pe scari de generalii cu aceea$i s6ruin16. Amandoud sunt dguroase. perseverenE pana la pdlanare. Descartes este pArintele primei tcolj. pomind de la carurile rui. valori culturale $i vorbind aceea$i limbd era Sfantul Imperiu Roman la care apa4ineau $i care avea ln interiorul sdu un virlual . Institufii invelimanl ui superior. va proteja cu indArjirc francez si vs alim(r cu pasiune Si elocinld intercsele ti Ml Jranceze. Se spunea despre el ci esle singurul om care poare iongla simultan cu palru bile fdri se le scape pe jos. C<llnrr)ia ca rr. ligi. . vard de .e pare relevanr in situalia dara. Esre mar pulrn cunoscuta dcU!ila|-ea 5a drploma(i. ca $i impiratul.188 este indreptati Jocuri De scena lumii Parleaall o Negocteti pnncrpru 189 / ( dejos in sus.. Sineurul unilicflor penrru acea\t. in cazul Gennaniei desagii islorjci sunt Dar conpotanentul ei diplomalic e in pane explicabil prin trecut care are faze complicate. de la cazudle particuiare la pl general. Irancezii se ocupi de . unde prezinri proiecrul unei.principii". pofturi.. Cologne 9i Trier. Alegerile cedeau in sarcita Marilor Electori in numAr de in sus sau injos. regimuri. Doud curenre dispuh solulia de urmat.Negrcidtorul Jrancez . Bacon al .rine din cLasek riuperioLlre sau mijlociL \. Margravul de Brandemburg.. Politehnica ti $coala Normald Superi au lbsl create de Napoleon.rl.n-l0dF cloDrra. casa de Habsburg a detinut acest rjtlu..mul briranic. perioade strilucite $i etape si urmJle de un Lur\ de normalrlarc.. a crcar sistemul monadelor $i a ciutat sa imbine ralionalismul francez cu empi." it aceste linii ale unui comentator striin se schila unui portret edificalor. Ducele Sa_\oniei. r bele demersuri iiniare sunt foarte anti-contextuale. rlqfzglLulL4lglglrei..

enli. ct r-.tatului (.e obiectr\ ele si crdlUt generdl pe care rllcF prs \au . Je/!ol a.... l! chibzuit n-a fosr dublal de un diDlomar dibaci De la 1890la 1945. \4rlil rul uo {.. iD NATo (t9S5) ti fu C0.\D0\ | prrtcLlJ. Bi $i voia si impiedice Franla sa 9i ia revan$a orienmnd-o spre expat uni colonicli\te In Afnc.acordului URSS gise$te obiectivele cle reabilirare. w']1. Efabor:roa !iziunii generale.cirf.::len domin.ru . * l-ql.190 Jocuri pe scena lunii Irunrtarer __Pdted Uniunea carbun€lui $i a 1I-o.lJ p opriu ..c ctcfirarii.e ri Cermania un frcior spriJjn. cl.terio.di . irrle n Cesanttonzept (o ."::Hl+t:6t9t!:$q din i.e . .r"' i l i auda de la acesta reierinte la S ccertal . iar Branclt e$e rb.il'l Mc( luy.nntotni. diplomatia germane s.'" upl..e si nego. c\rern. qi de dezvoltare careictloi dorin cEiriiffi '*--:-::::. dr-j_E:!_qia(ltrLrl tira .i. d pmvocar Pfimul Rir.r.peri_ **r.iirnla ]]1. ( 19-69 1e7:1) a--@_ cL De Cru e rt96l).r< rco drrr nte i pftuare ... ceea ce se intiiiFiA doi ani mai tirziu. ._"1_!:!:" "_lrc/ur c. Co. l tcderalrl.e rctrf.urile ..Nesocieti * pentru cucenrea unor rerirorii daneze (1869. refrcTenl.c \a rc te\t.nclcni'ot )t e\ drii Nun! elaborate de cel ce Pregitirea amiinuntifi.LJtr!area con_ qIrt DrctLirp rLr/ (r ru a. Adclauer.:1. sand $i un bilan! remarcabil de realiznri internc.a pro.u rrarrr ir furoreilb c.rJ crpnr.oir_ ir turrle-:gl-Mtllg Surt ro c.uprire . '*. Anar. re.rbunetri fr acorJur. cermania devenise un srat terirorial marc. cu o scufte palpajre a ui Cu.t confruntal intrarca Germanjei in rolmalitate. Cormanla pi noad4ggg4: sau .ilur.1.a Hegel le diL prin Jialeclic: .u-n olll)otilic de politice veche."l:1 . lin-ele.is r1crrr(e. 5e nJrc .r l.':t.al Si l-a f'jerdul.rr\ Str(iemaffi moLrt I igI Nlrliunr'ol Dupi perionda lascisra $i infrengerea in cet de-al Doilea R6z Mondial declan$at de Hirler.rn a\ Jn.ho..rerul de e\e( uie.irc cinrle i.ulrcc mJr)ile5rard i gU5 rl Dentru ancl. arlri tmb rc n(m Mond..^. ]ll"''1.rntlorul devotat succesului economic. de ocupare a tunur loc onorabil in comuniratea irtemalional.ci au den aroJrcte tdj.Jr crer: "" ge. l-a dsArit incerca se evile izbucnirea conflictelor inire A tria $i Rusia pe tema mo$renjrii otomane. runLle de con. l:r Ini.r re|e/ ciune: r)trr. Iliemeror.rr ltebu. undc Jeraliile line toclJt (Fe. rcconciticio& rioadi este consacrati picii prin abile manevre diplomatice_ S1 deosebire de alte lAri. poare_n-ctua merodete . alt5 lriple atanli era innodata intre prusia. rborrre J rrrrcr l ral. si de ucrrnr. l_a inrjlnir pnmd oa ffi ffi.a .Inge i \arr!rer/dr "ueLrl 0e diptomir!t gclmrr J\ et: .T" In \arietatc lnrrrr. Bismarck sc rctrage la 1890.de obshxclie.ri pe Adenauer a fost utuit il"u . LnJe calliga.. reutind o intalnire $i acorcl a] celor trei impiralii (prusia...oJ9. rir larFr-AiFrbmar. Rusia $i Austria) la 1881.iinifi :11991^_lt -E44td. :.ie.: R€raEhnfiGidn|cciinSniide Eiliini iiaEiliii: irupi o lungi p_:rr:1da.$rii ' u.rnrmu.21 iro! rre . care coboari de la organismele de po|li(r e\terne elrr.r . lrnrpJl .. vecmr nunerog $i frontiere nesigure ta Rin in risirit. ( llrsftarck. cconomicl implinite rea.r RnrnJn : i" Pp. adr nu '?i at oraloriei Ji.i:'i+] . Uniljcarea din t99O sub Koht aupi olgrie_ va f acilira-cursijli. Auslria i ltalia.rmenl. cn rJl)) .tedijhrcnrD. $tiind cA Ltigiile i pA4irii pacii vor apirea.j 5. de noul impirat WilhelD al II lea. -1.l_e-zero".ol\rr. Subtej.iilfl . refacerea economice a lirii r:zboi Si $tergefea oprobriului cu care efa inrampinah pe lnondial. Oretutur r ts551. e/or\Irca cnnrradrftiej si con.ens 'canr )r dc atialr.c rr \ccrFrc u lrr'rl' Bnta e.|| rL .Nu Itrc"Je frin r ti mr.. .n'ul prrrenr I'rpcri.cnrndlc olelului (1951).:.. Prezentarea politiei Doana oeccler u er innuer)!e fito. timp de 55 de ani.c\ e. Drrl. soluna enc lrmilrit. u.ri.

ta inli n leedLa de^iunLrionrrea unui imperiu i' ex' rea i-u..i heae. pacienla si calculul alent al mo decisive.{. Iar concluzia gener fomlulaia astfel: diptomatul sau negociatorul genna este tn sta td wghe. in versimea ei lrnericani ea este opus2i aborddrii juridico-institulionale.r\uL.r. Coreea. cJ . drrpr Iarboiul!s 100!e ani sursi de conflict. in rimp ce qrntonizarca Bosniei este elaborati in deralilr.<.onul latin dil idp rl ii7?e.lc po. lncercarca a'nericanilor de a oblne plata nirii tmpelor americane prin van?area cle arme $r de a atmge mania in sDriiinirea rizboiului din Vietnam s a lovit de un refuz Ini 1i. ddcrS-ECo ioturrc drl. prito- Anali$tii au degajat triseturile stilului german in prcgitil csentiali lipsitn de imp. . ii...tD< ta lcf. in pozi$ilc tactice in care figureazi utilizarea ocazli sociale.i a s.r din tuts pi -fifa-NaqiinitoriJ-iaffi'de'CungrcsulCand Woodrow purere.\ . cisim pe lordul Caffington propunl]nd inpirlirca Aficii de Sud ti pe Sir Anrhony Eden Iucrand la tlivi?iunea Vietnamului de Nord si a celui de Sud.on a repuJral doclnna eahtltbrului de Outerc acLrl.rci globalr.J. evitarea emotiilor... O lard cu a st Duternica a respectat intr-un grad ridical tradiliile pe care le g iidel lrans isc de la o generalie la aha lar un stat insular cu \ gandire lie maritima a practicat 9i dezvoltat timp de secole o .ea.di&fauT.lic: a coonerfu ii-Anjnice. Sri Lanka. i)lira rcl emblcnr. in intatnirile lui Johnson cu Erhard $i cele ale l Caner cu Schmidt.rr '. lesand la o pate diviziunile postbetice in (. . a lbsr incorpor i in 5. Anglra a .schis Iu noi gcoala englczi. Englezii !JJ In. . India-Pakistan. inlelegem de ce ii istoricul englez Amold Toynbed1 recurs la cheia. Irak Kuweit. Da. Vietnam..j)teutt.rmr'rre. Este evident cA dispunind de forle militare rnai micit6eht cereau vaslele teritorii colonizate (India. recurgcrea la impirlirea du$mdnului in grupuri dnragoiste Si asjgurarea unor alianle nu putea fi nesocotiti. w rl. klanda. f.c. djscuti cu Gromiko Tratalul de la Moscova plntru consultiri de cateva ori.192 .ur.iNu e dc minre c[ in opera de mediere britanici dupd inceperea-rizboaielor din Ir)sh Iugoslavie nu existi nici un concepr integrator. h.loc ri De s. .c. Negacieti 193 izolirii.r. Lisla esie impresionantd: Israel-Paleslina.igre i ffiiio-r purcn ae .'d<r:'ri !r'rbil. .r r. : . Pacient 6i d.oa a teorclicr en{le/a. prowarchdquns. criticii doctrinei au obseNat cd in cazul englez ea a dcvenil o adevirati 0bscsie. rezerva faii de presd sau unele detalii mergand pana atentia datd vars@i negociatorilor opusi. Se accepti intreruperi necesare Egon Bahr' car€ ditr 1970' revine in $i cu Romania.uri . de pildi.crale cr si in sr*rcmul rurlii?Siiranii. sunr reprezentate de cuplurile dcirneheaclie.n. englezii au lisat in urmi nu Ulcroase diviziuni carc au devenit focare de conflict. Iordatlir-Isfael.ir iurlui ei[T7Gi rEinrge lx iI.fonnal uneoti. n r. bine prc7At $i logic. englezii nu l-au urmat.nd o ca fiind losjce. cuprin$ ti in titlul ci4ii Diride $i pleacd. caplrt. tticioditd slab..rurr mai larg.r.te reJr-odJ\a pc . Cand decoton! i(lrrca a devcnit un curent ircvel. Intree acordul teoretic il rjru-crilor la Joclnncle de pulirica erlerni imbini feairsrnul ibazal flrrrhia oDgrnrra) rr icoala juri.. de dic. sau coloniile ulricane). cu uu.((olul xF?c tleu.ena lutnii a negoci Pafiea a Il-a.Inir.un rl carc ccnrirunit tunili 'i. schinbE:e/status-tt o.onii inlru.crmania.i o conrpa brl]ElLU!-te inslrrurjj de Ia Vien. Cibraltat Afganistan qLlnitate din populalia paqruni sc gise$te in Alganistan $i cealalri jumitate in Pakisran). Br'rnLa puredi nL e. punctele strat€gice din carc nu lipsesc grija pentru argu fttrc/riispuns penfi) mersul civilizaliei.t rdJfdilrt..rn rmt^zE conC€FiEIe-G-6.ovizalie li plind de studii detaliate. reDrcleflrala in . De$i $coala realisd a relaliilor internalionale se bazeazi pe echilibrul puterii.F lji.d..r aqniraliile ei crdu pesrc m irr elre ionrinenre.ffcr lr.nlu iile lrrsmcnlarine ril lc inrodir.. dar i4 ntod deznlinlit pol iticos.rr lsrgurJ \ onlrolul sru domrnalra. Tenacitatea se mal festi !i in retuzuri.re rlrdilri d.sibil. Liban-Siria. Istoria a lisat u|me trainice in profilul naluluj englez $i in stilul sau de negociere.U uf-ersBTe.ai.rli e-r.ibil cr acear:) prefefinta penrru.rlrc rr e..

dccapilar fiind de rege pentru reiuzul de a i aprcba o deci pe care o considel? eronati.i. // I glezi qi suedezi.te edificiro.I!3ra. crn(ril.upru ar(nr \co .. Astlahan.fe urbrqnea lui \r(oE-l4Esrii:qfiir. de care se leagd incepuiul lerm al mo(lcrnizirii. Itusia nu a luptal in extcnsiunea sa concomitenl pe doud fronruri.dred aJnceldr. pe care le infili$eazi intr-o lucrare masi celebrd.r. N.. Dupd el rizbolul n are nimic glorios. O tnare pulere nu se poate dispensa de un-sistem (liplomatic pe misura obieclivelor sale stnlegice $i politice.nali cu trimilerea fi pdmirca solilor../a penr'u o. Nu manifestd rnare in pentru tratate $i alianle $i crede ci e rar ca diplomalia si ia in derc.er briranlca.m'niei-rir uri.. e chiarjo nic qi ru$inos. ri de or ).il. e. el \c nullumelte de a { /drr. Lle a recltrge emprnc $l her lr argurncnrele ce pledep. aspiraliile inalte sunt conturate inilial de un cnezat mic de la Kiev lndarn dupi cre$tinarca din jurul anului 1000 prin conlractul cu Bizanlul. direclia fiind ori Asia.. T\rrkistan ajurge o putere contincntali.ifi.. rrnn libenate. unde descrie o societate i conducandu'se dupi idei apropiatc de idealul seu.ii de striiDi se manifesh incdin fazeie de inceput. Cinc U li pLrtut spune ci $i ir diroclia npuseana na$ul va li lot alet de . V. Ciind citim istoria Angliei care a intrepri ridoaie ca si elibereze un cetilean dc al ei detinut pe Dedrept cend rcmarcim neincrederea in acorduri consjderale deraliate fi finilive. Este un contemDoran si ujr Drieien al hi Eras Face pafe din aceea$i familie de umanigti ai vremii..!gjLg!I1q4u!]!4. pregitirca documcntelor ii redactarea corespon rlcnlei. zgonoror sau dramrric.[l'nesma!i. laconism $i irpdrarea perseverentd a intereselor lirii lor. In mod prradoxal. Capitolul celei din urnli e (lcschis de Petru cel Mare. ori Europa.Ieed cc Inseamna corecl.. iar intre 1480 $i 1721 teritoriui ei cuprjnde intreaga l{usie nord estica. prin rnai mull scepticism ti umor.. Din liuropa ia mai mult decal tchnologie militare. Nu e.toate posibilitnlilc $i angajanentele" sau si le.\ Inilaoil .Bocieri t95 sla- rirrtioloelce iar ocrir i'rice inpiezLrtLri rt tac mai pririnJ reoria sr glcralt]3!!e. Rusia se vrea a treia Romd. in\5rc.c vd alrrma pnn rnri purina rcrori'a $i e\reriori/Jle.iuni insenrnatc din Asia Centralii. ci I conipxiiiEa-r. ci cilarn Thomas Morus. ori eliberarea c ivi dc tism el nu poate fi evitat. Ca $i colegii lor de breasld din F1an1a.t-e!l9lf{!!91 c3lmulq esie incanht sa r se rafr.ei de politica erre.O trisiluri de inlensi suspiciune fa.i. prin stipanirea de sine.fbrmul pcrfecl.i- Un negociator britanic nu va inceDe nici o demonstralie Drin rJc.Se transformi treptal intr-o comu- nilale multietnici neparcurgand drumul statelor nalionaie occiden |rlle. Timp de doui veacurj adune pimant pentru o vaste populalie slavd. Dar stiiul lor ini. contloland pon. Obiectiwl e ocuparea de spalu. Morus coDfiflni o alli lrisitul-a de de $coala rusi. auzin ecoul indepirtat al sclicrilor lui Morus. La 1688 se izbeste de China. El cauti deschiderca spre meri calde. iar societatee se pregite$re prin disciplil $i exercilii pentru el.r t94 Jocun pe scena lumii Patrea a -a. si aoume ala!amentul |lr r r delinili\ la o con\ inaere rg!q. Ln lucLI j"u. Utopia (1516). conrrazisc realitalile lremii. ci In ral un personaj tdcut. construind o autodtate bazati pe centralism ii autocralie.re ineiidionr. cum ar ap6rarea granilelor sau a prietenilor. ria.. Prin m tea sa.. Litigiile pretind analiza aminuntiti !i stabiljrea dupi Morus.1.. az aicmdnJror. net $i precis". Prin Kazan. diplomalii britanici au fafe de o educalie din paftea unui sistem elitist. @ Drolomalra e prezrnq-lIrJeSSlU]tLYl].Pe aceastA teni duce r5zboaie cu suedezii $i cu lurcji. Dar in situalii grave de mare necesitate.p"l l|.irun ' fire9te. indati dupd alunga' rca tetarilor. expansiunea teritoriali.n. Fi$a cronologicd a acestei cie$teri continue o aduce la nrijlocul secolului XVI la Caspice. Ballica $i Marca Noagre.. dff pozitia de lx o genemlre -P. I bil. pe care briranicii re a'ra pfin culturr. Trimigii striini sunt incartiruili ti studiati atenl in conversa lii prealabile neofjciale." p". se indreapti spre rx)delclc $i instituliile ei de gcstiune $i de organizare sociala. h 1600 in Siberia $i o sutd de nni dupe aceea la Pacific.!g. Diplolt!!'{9-|cl9?.r'rre' Ae 'nvcicaG ce/r. b i lod cancelar al lui Henry al VtrIlee ru-i limiteazi liberlalea expunerea vederilor sale. lanta luali fatd de situatii si oameni. Arali o mare irdignare faii de cazurile in care cianlii sunt supu$i la vexalii in alte lirj. desfiinlarea hanatelor $i l punctelor inteme de rezistenF.ol-urie iru alra ri ia eventu rczultat mar Dractrc sr mrr encrce '. imo"lzl /dta de calile acestura. Cele mai scufte intervenlii ln Adundrii Generale a ONU din anii '50 erau atribuite minisrrilor lenrcr ia un DIlncrprl cal:l|lrror (au lr o tegul5 lenetrl. JGtln-rc-sllef a\anr$ a..

slafinirel facrJ.rand. Diplomatul care s-a format in aF penru pace.tei ca$tigare de diplomalii sovietici in i Uiiinnii Sa. Su infrangere din partea Japoniei ln razboiul ce se incheie ln 1905 medierea presedintelui Th.ff / !- dipromatice a" "ricii in Liga Naliunilor (1934). ln consecinri. . prinsi in negocj continue. beasca $i sd ascuke alent un interlocutor. un stalu! asemandtor celui de care se bucura Academia de SriinF.1. ris-f l!iIJerca..paritdlii" cu SUA $i restaurarea unui parteneriat trAdat de acestea. rrsplatit de Premiul acela$i grad. Nu le'a str r \e clleasca nrcr un g:Mo. invjnsa de o coalile a pulerilor care li bareazl drumul spre Constantinopol (rdzboiul Crimeei 1854-1856). Nunul )i.nrJ:r d p onrdliror' I ra scna cEiiiiasenierie:r orofesiondli'rn 1r.."r'iia".. plomalia so\ retic: intri.grao d tonomrc lrlote.l" mosfera de colaborare a Aliatilor contra Germaniei fasciste a ales drcpt cheie a diplomatlei pe care o conducea ideea . Pentru ce a consiiiuit modelul mai multor gene- ralii.: nerecurgerea In nh ro rrnprejurare la arma nucled-ri. . puline la nundr.cursLi-l orrcial ii err iriblr-r..'jele pureau fi cirilc rn cu\ iIre. a ocupat cu un record de longevitate polidca.vieii""'(Rtrjirnb."i'.iiii i-r . cat de echivalare. contactele intense puterile europene dezvolti o diplomalie activi. care puteau fi enunlate succint. Un liDibrLj sec $i convenlional era pus in taF. De aici decurgea o competilie nu atat de suprematie. cele doua In.r cum sraruse-a nranrn In cea mrr mrre Incre$r Eopel un valoare ''e.. din SUA.. timp de 28 de ani. --+-i. dar la analiza atenta me.. nuanle. de inren'e nepocieri cu Germrnia. posrul de ministru de externe.ir lllmome 5l cu rdSDunOeI eCale Un OUDIU rol nCpCmOnlC De Slon. printl dupe intrarea Uniunii Sovietice diplomatie activa condusd de Litvinov. e\presll ri c. TralaLulde la Rapallo-.ir'iJ.e llu iip'e.t96 Jocuri pe scena lumii Partea a ll-a. Leea ce nu tnserma ca nu tlla sa zam. facerea $i desfacerea alianlelor. era concentrat asupra unor obiective majore.1 r .crov pe care u rn\oFa rn suA: .i- Personajul cel mai legat de acest sistem.rudrul diploma!iei ru.iat'1rr trereiolurionrr cl i\tr iul Tarl6.pe.e dc la IncepurLrli )i pan: acrudlirale."tJi.c.' -"i--O rtinii perioadd iioiillelic5 e caidctCilzaf de negocie. care timp de 30 de ani controleaza ropa sub senmul conseflator. asa r". Revolulia bol$evicA incheie participarea nefericiti a Rusiei primul razboi mondial.7 impetuos ca in Asia $i ct t pele ruse$tj se vor gasi la Berlin 1?60.ionrld a fusl a. r92?. i. . ln Alpi in jur de 1800 $i la Paris ln 1815? Sau ci larul R Alexandru va deveni cea mai importante figurt a Congresului de Viena fi al Sfinlei Alianle.'-:--. in aciune. in al doilea-. defi momentele decisive revin diplomaliei de varf a para!ilor ti cancelarilor.:cd.rla a. Penlru el obiectivril era alrul in ciuda u.ei . pamlel cu iDstaurarea de cet€ Wilson a .iaF de piafta . aristocratic ai antirevolulionar atat convenabil Rusiej care se remarce prin invadarea Poloniei $i exilarea decembriqtilor? Succesiunea acordurilor de pace qt a boiului..a DUlid loc doclnner m. cu todA subordonarea impusi cie tul sisien centralizal laln de forurile poliiice.ilualiilor )r cUnoi.i: Dreriifebuii "ir-si-iinrthe in . llmau drept calit'li esenliale: perseverenla. Gromilo era impeneuabil. in care a func. Fata sa imobih nu fteda eandul intim care il fecea s! se indoiascA de cmenlnlarea lauoaroasa a lur nru.f \irc-j. seriozitatea.9tiind cn in esen{i cele dou5 superyuteri surt le' lJre de un drord de sLrpremr imno . dinia.r. )i u lehnrca rnind oc domenrul \rmreg||lor glnbale au Inrrep n. exrsla ideea dpdJtineni la un co? prole. DiDlomatul trebuie si Dosede o schemi de evaluarc a eveniSe poale ob- .le posibil sa ajung. a fost lqqLl3rygito. un anumlt.lo'a.. nu este lipsit de interes profilul sdu. in afala experien.\DanraU.Jnl. Negociei 19'. fixe. In locul risipirii atenfei. .tionat ca panicipant la reuniunea de vArf a Alialilor in cel de-al Doilea Rezboi Mondial $i ca ambasador.Ireit. Roosevelt.. Noul curs al politicii lui Irnin incepe publicarea acordu lor diplomatice secrete incheiate sub farism.' sinbolici zensaniolui de arme si discursurilor dure ' ale Ita?E&Lui-6ac.i I #.Va iom Se poate trede cd Groin+o nu credea ca e.irc-e. du'e la prirnul acord noeire6 /. cu arir mailpulin 5a o inrreci in Derformantele economice.r n niunda a] lctorilor cu punctele lortad sau vulnerabile.lr+lc1-de-clalji careia di.diplomafiei deschise". Rusia se orienteaza din nou spre sud 9i orient un tratat cu China pdn carc oblhe teritorii mari pe Amur).

Poiitica externd americand a pendulat i|nre izolationisri Fi inlervenlionisn Penhx prima optiune pleda rcpulsia fali dc coniliclele nesfar$ite ale altor Fri.dgrulliplomaucAu nurul rr rdenlrlrLrle doui r.'. combinal Lu simtul nrriti( )i ideea Lrb.es. v in lumina duritdtii asociate reginlului ser totalitar. in special europene. in Eurcpa.l'-:' In currura D. cu indraTreala de e\pturare a engte. Dar cunoscir pot sa descopere c! ru$ii sunt . Cat de grcu trebuit si suporte diplomalii sovietici Rizboiul rece. ca once gindire ca pleaca ]zilor $i pnncipii. .iri : r5r $coala americani.cLrpr.lincti\ al diplomalier !mericEne. acum eliberati de c( stangerile unei docciDe dogmatice. mai ales ale Angliei. este pentru ei c Iiig $i celor mai puternici $i mai rezistenli le-a cerut timp sa rtingi pragul supravieluirii.. Dri!cDere dezvohaur intr-o inLelirenra a inilor si a dctiunn numrh ''?1_''--. sentinentale 9i roase. Vi/itim sau citim despre prima a$ezare de la Jamestown. Astfel 11 vedem pe Franldin la I regeluj ftanlei.e.i primul momerr de nevoia de a se servi de diplomalie.. in care toate prescripliile sau regulile nu erau scrise. Se va distinge de inclinarea spre logica deductivi a liancezilor.roi". viitorj prcFdinli ai S imDa\rdun ln Eoropa )r asliel aproape loli pilinlii fbndatori ai SLJ ambasadori in buropa $i a\ll(l rprcape loti palnlii rundaro.i\a a \[cce5L ur.198 Jocuri De scena lunii Patrca a II-d NcBoLi. ]a incepur Seful larb)-ului reoficial american $j ambasadot pc Jefferson Si pe Adams.ime. revoluliondii carc au creat statul american s-au izbit LUrlpltlcr.tfift . a11i. siditi adanc in cultura lor. prina aceea a valodlor.itor Si cu aborda lla lpe termen lung a asiaticilor. ce inclucleau pe .t DDur(ate I pollrcl| e\teme i-r proou' Inr rn penosor u iniliali de fixare a opliunilor. in pq!!g IQSIY lilosolia specifici a culturii americdrilor. ce pretindea ci anterior a luptat iDlpotnva turcilor in Transilvania $i Valahia.ip minlal ce se ba/ea/a pe "flir Je rnrrcprinlqlrl!ryenro/F lrl. ia tbrma unui curenl numil prdg'rdtls4 rgr"j!!! !$!r: .lirr qi !l{.flg llr gihil. Ia diplomaiii ru$r consra rn unei rmpofan iale d o trisiturA convenea perfect unei tradilii iocale de predicatori reformati. $i Acest om al incepuurilor avea nevoie de mari rcsurse de pricepere pentru a gtui sotu. Cu tot disprelut ij rezerva fali de i aristocratice aie Europei. diplomatice. Ace\la cslc aldoilea di. :tlrdd Si vlrLd cdrura cu s. d. 'lil +-all. $i asdzi o sdrbitoare a sulerinfelor invinse penffu asigurarea existenlei $i a solidaritilii comunitare este slrbdloriti cu elnolie Si reculegere pe plan nalional in ziua de loamni nunita Iftartrgirirg Dd). M.defa>ir Je nimreni. care rlspandeau cu tenacitate ideile $i morala biblici pentru o populalie fredominant ruralb de fermieri.Mama Rusia._Va fi rtrri!]4-r S-*. dar va avea puncte com ne cu empirismul englez. cel mai din istorie. ncvoia de d lblo.. Du$ Angliei puteau fi prietenii lor. diplonatul american va fi un fidel purtitor al acestei rasinrri de pragmatism. Scoala rusA.tii la iNurmontabilele sfidiri ale vielij sale. i$i au originea ir incepuiuile sralului. Ei sunt sensibili la pdetenie $i rnai ales la pretuirea meri culturii ruse ti a oontribuliei ei la literaturn.l rJpiu inc de lii'on. inspirate de ambilii $i dorinle imperiale de expansiune. condusa de lcgendarul cepitan John Smith.d6l nq\rFre lr un . Prircipalul mediu de pdstrare $i drspendire a ideilor lor a fost pr€dica.oDne oecsr ra arre popoare. in limp ce pc plar iilosofic o viziune coereDtd asupra lunii $i societilii-- Avand numeroase puncte de apropriere cu patriotjsmul ffan crr ralronamenlul lor dedUcti!. Pard in zilele noasae./. ace$ti emigranli temerari au sirutat un pemant ce le promitea intai de toate libertatea. i$i afirmtr din nou posibilj ei in relaliile internalionale. muzicb $i $rii mai mult ca la orice alt domeniu. iii*r. Pefsecutali peDirx ideile religioase gue sunt privite drepr surse de neinrelegeri viiroare. Mulli au pierit de foame Tot paradoxali apare $i o alti trisatura a negociarorului..suflete slave. Aiezarea in Amenca a cerut lnvingerca unor grcutali imense.ti t99 peisistenr.fi proprii erl o permanenti invitalic dc a Ii prezenti in vacannul $i competitia de pe scena lumii. ca $i alte specifice.uli dc polilicd e\lema ir dor sliluri distincle in diplomatia amcricani. I r . PentrL a doua. Cornbinali (u (unorrinlele Je orLlin supenof rj-imnFi: f.i ne\oile e\le re in. Ambele..

pre$edinlii republicani (Bush lrtiil $i Bush fiul) au fost fili$ i ervenlionj$ti..)rnentLlL oponLn rlnui\nnr de la in 1802. invocaud valoile sacrc ale (lcrnocraliei $i drepturilor. -- """ idaiifi. r tu( |lcarc. iar cei democmli (CIirnon).monstru" care efectiv trebuia distrus: imperialismul lcflnan al 1ui Wilhelm al Illea. velt invinge r€Z€ina rezert-emefcafil6fiIe angajare in rizboaie extem cu raTDor Jpanrer. SUA a-_u^rmiril obiectivul. dupi pe(ienle si sesiarer m. Sunt senmificative vorbele lui Adams: .. curse o dati cu modcmizarea industrial5 a Eurooei. predominant neinterventioni$ti.o nouii ca propensiune specifici de a nu admite bariele fizice dar gi de nalLlri Si de a le desfiinla $i dep4i. Dar pirinlij fondatori au rezistat acesrei lalii.rafi in r. din ii siiifrii.. ele au lbst desfiirlare prin cumparare. A fo." Intr adevar. o alti lozinca carc a cultura americane (Kennedy a numit politica sa.ifiie )corl.mu ic.rblrce primejdia colonialismului european.l Jl SpJnrei.rer in"a id r. de a] lncul dc colonirli.ni-. Inperiul Spaniol slabeste desconpune. tan€l&&Ble $i a consacrat eforturilc penrru panirea teritoriului din harla fostei colonii britanice.rbor dldruri de Cermanil.rde a Icri rinerele ft'p. dar in lnod paradoxul au prccedat ca democratul wilson. Accst imens teritorir a fost integrat practic uria$a relea de dii fcrfte. Ea este onul i apir:lorulnumal al tibertdlii $j independenlei proprii. Dar merge in afara graniJelor in ciutarc de mon$tri pentru a-i di Ea doreqte reu$ita libertitii $i independenta tuturor.-zul I-ilrprnelof. tenrxlix esle pre. Iali De in Uezcnla unui diplomal ameican aDgajat intr o nego ricfe.s.sibil penrru nc . Alaska de la ru$i in I iar unde era necesare forta aceasta a fost utilizari (Texasul lo la Mexic in 1848). Wilson intrt in rdzboi n0g:ind odce calcul de echilibru al puterilor.rortrerzr. fiucl al perioadei dc modemizare.titari6i iiri!. Roosevelt de a sprijini Anglia $i de a da curs ccrerilor insislcntc ale lui w.Evenimentul care precipih intrarea In fizboi a SUA este faimoasa telegrami a lui Zmmermann.hirnbul inlrln | 'n r.I_L82fD. Dar vahl izolaliolrist a1 republicanilor ii distruge lui Wilson cea mai importand realizare a sa.l).'lonie .openii erau insa angajali in procesul coloDizirii. rn r&i'" fllosofii Inclinarea opiniei publice amencane spre izolalionism este de ltlor\rlara Si de erilanra inlrarea SUA u cele. dcdicali prin rlclrnilie acestei pozitii. :i6.idii'€i:6?i6:i 6-ae i tiunc (Eirdpr) rtreiJ r IosI exih-c.e. binecuventarca $i rugiciunile ei.boaie mondltrlc. Nu Incercsre.Oriunde beftetii $i iDdependentei au fost sau trebuie si fie ridicate. doua r. NeBocien 201 ci la inceDut izoiationismul a avu! vllo.iG gre SUA refuza si iacl parte. pand atunci spirituiui $i inrereselor americane Iat?i inse cA in vecinitatea ei. au invocat argumente.i1-ac-suF lIlrpnti.. Rizboiul rece qrciud o situalie ambigud $i plini de riscuri firA precedent. In acest proces rezistenla pulaliei nrdiene bittnra$c a fost suprinatd firi scruplrle ceea ce prive$tc pungile coloniale care persistau pe ielitoriul apropierea sa. Cburchill nu iftune$te sprijinul necesar din partea nrcdcanjlor. cum ar li lbst un rizboi nuclear.ioadll.. Dupe istorica victorie impotriva fasclsmului din 1945. in c.t*G...i razl. rii unui spaliu adiacent (Amcrica Latinar) Ca€i-iiliudnif scuul df.i or c.ueir'ar. aplicat in plan extem. Sprijinui dar de SUA alianlei antigermane a fost decisiv pentru vletoria acesteia. dar invoceld pdncipillc democratrce ale autodeterminarii cerule de populalii vaste $i lxister. Liga Naliuniior.st p.r mdrc )r acer\la de\F unt"iio' era Inadm. iar popoarele latino anericane ridici steagul penden!ei. Nu esle apisal de poveri dogmatice Si vi aboda xubiectele .. prin ctrc ministrul de externe cere dnbasadonrlui siu in Mexic sd proIt)ili Mexicului teritodile amencane Texas. Dupt incheierea Rizboiului rece.aieEiprijinrdd€-rebnidxtid. de la At la Pacific.r 200 Este de notat luLuiirc vena lunii Panea a lI a.riul eu SpJnrir Jrlu(e Prrcrrr. dilema |ltcrvenlie/izolare nu se mai pune in acceati termeni. Dar dupi doi anj de neutralilate.la unui . Florida de la spanioli in 1819. alitudinea favorabih a lui lr.. woodrow Wil'nn fusese alei Fenrru polilica de pace pe care 0l)romitea. Dar situalia se schim' bll d stic dupa ce Japonia bombdrdeazi tedtoriut SUA din Hawaii li ii distruge acesteia flola.realjste" de necesil||lc a uzului fo{ei. . i'r cel de-al Doilea Rizboi Mordial. Wilson credea ci o pace care si pun[ capit $$frn rarDoaielor trebuie si fie stabiliti $i dota6 cu insfumente de poce adev:irale. Eu. acolo fi inima Americii. Arizona $i New MexiCo iI . Printr-un raLionament rbil.e:Jjrl t. astfel sfartitul secolului XlX SUA reprezinta o putere economice ficadva.

i .. :ilili lTiJ'il:":J:"'.'.: i: :. vede o !u|1. xi"lisli.:." .::i.i .. NeEocieti 203 dFcuriil . cdre fdce ca la pflTa Inrilnire inlrcbanle palii ixtuncz< 'a-dffiiie.iNr Rb^o'|uru'| re(e.ilI'TJJ-.i. aciiv Spre conlrol.' cun'id'i'porre" ri r to'r Jrrerer':r ie urpnn' pe negocitorul .tez- iii SirnPatiiindividualiste lluteralc.Nu. accepta com . altr de zprotundt(a cunoa.fei Je-'r Joua Tdbloul i'. '5 iontamineze rr coope'ani) '""1i::'.5.i"a 11 felul rn care un dlata c.|l rur.llT:T. Prin dd orlenial "oi ".in iJfi:lli.l ." ...l'^ ".ie rnformiH.i:i..:sfru..mbere \e treze5re cu un nu pol.ff .c\ara."i'''""i'ir". aita de comparEt agglor doua pozilij ce se rlliunte ti in final perfectarea $i adoptareFhnei inielegeri. ia Si dd Consensual.Hiil.r"x.'"''".!'lPTi:'':.1.r.'.:l ii"i '3l 'Prr'lu apArea c|x!e pc alrr'' inalrri.f:' rpere liliera inrernarirnul' raf demcr'urit a curle patnrce de inch'Jere cn/eLor scoala iaponezA' Ceea ill"'.r. 5.mei ''i.!i. ulrnrle oe o apdrenla afrobare care il tuc sl lrcrrdi c.if."i?.'."""m' ty.1.l:l'l il../rbildfi ad.: . j:'*l*ll'":J.""'" "' :r*:.l fi ameninlarile pol iil:.lrcos.''i'.tc.il#..fi:1.olutiiiqe le. rp*-tili ia.go.2D2 Jodri r'e scena lumii Paiea a Il-!. Nego_ Ind cu japonezii deschiderea pielei lor de orez.x.'.'iI''l'J...".*" in materie de: Privife global6 a lumll lWeftanschaung) PercePlia timPului Relalii Abordarea conllictulLli 'r'lul drner:can xl rres.. i*". viilor.12 Stilul amerlcan Dup.::':.'. Ceea ce sose$tc ca r/ilic pc masa negociedlor este_ r€zultatul unor consultiri inteme. o allemare reriodiceintre discrtiile multilaterale (GATT) $i cele a.""::.lerii inlere\elor $i rziliilor pi4ii opuse."r" ."... ?Jfi.".::.tia-ien-dul tiu etc. poil f'.""J p..l:*. numir ii6ft[mil]aTru prinrr (paru anoiifr pufriFii[ sectoiE-fi budisre err.'""' "..crerilrr' Trrsdtura - Expanslv Pornesie S raspunde Pe termen scurl.ti mun'.il.' l"'T*"li.. pni:rerri fdNj)unluri rastu.'zIare \ie.r{tili. in to"uld-r. /.ii. Drpa mai mutri siJinle h caie iiomiii6'dliiie-mn adiiesare p-iin nannniSralainclin-dti de llt\1e s.' ' gite in timp.rle|| Are in lata inrurdeauna mar mulle per'onate care il inl|rirprn.:r-rif peNucsruner Vrea ca ". conform careia 99{e-neLocLerc atl!3lLbr/-e: l.. rairmi.ftr.i.i.e\rrr fu rpar ca rezultat al unei confrullari sau conlucriri cu echjpa illn interlocutoarc.I. lli. a sPus el.u *tlru' f iil'.. pozirrr ca !r il'"T'. lJrr rcprezentant al unei companii americane rcirrtors de la ne 'if la Tokyo a fost inlrcbat daci a rezolvtrl ceva. p.:l..i. -tl .l#i oi ''er'"'t {s'oara dll)lomatic $i dificultatea de a inlelsge compoftamenlul acestora in tt0!.::$ :...."*i. :":l :T:""T.lnJ cu ia.diJ'iri .le panrr JiPoneze sLnt proou\clc a. .'l'."':.. Ceea c€ a fost dezviluit dupe numeroase experi: esle ca negociatoruliaponez e fidel unei reguli de patru. Iniormalie Decizle Figura nr.r si oraclic Nrr ac(ept' cu Placere lirdgandrea nenre rrgu i'i p'c'inL. tr'rt n/ r .' 0. coalile oescentallzare Colegialiiale.'l'.ff.r"ll'i:uJ'"*l"li:::l :ll.iii"t'. :.""".cd'e.u o pol'rele ertrerna.". rri rii:ii"friiiffiai laborioasa {lecat prima. Llar lenn Dar n'i'u. Aceasta tfebuie sa lase japonezilor tinpul fsar claborerji poziliei lor.) cu care esle obi$nuit.. americanii au rtilicat cele patru faze care au durat 19 ani (inlre 1974 si 1993). i'" Qr11.

ii$iii.a d9. o flota de va\c americane.gqngrl-s|{pllql Filosofia ne pregdre$te pentru aceasta idee. Dar in lesdtura complexi a spiritului japooez' unde deopotriva rradilia crizantemei 9i cuhul sabjei' emolia s aibd un regim feudal in frunte cu un lin putemic $i un tmpaxat decorativ. Japonezul nu recuige-la-belele !enicale lel6 inroar<e ale deducljei lrance/e $i ale lnducl'el enPlez pune de o roielii in cer rul cbr. rellectem la modul in care juponezii au concepul in f/L kn in circuitlrl mondial. e$antioane semnificative daci nu pertru o situalie..:au ."r" p"nrru aproiizionare sau repar&lii. iar Pemy I cl vine dupl rdspuns ln primAvara urmbtoal€. irriinlF>i a unur program de modemizdre cLr model nccF rl. Ddijapn-nem i . gtiintifice sau politice. Practicile Zen dau Ioc de cinsle astei zguduiri ce nu apaltine familiei argu. Tr5sltl psihologice de observator fin.:yg p9 i. in@3i. manat de o curiozitate vie Dutere activd de seleciie a lucrurilor cel pot favodza. condusi de Perry. ascun\ de rncercar 1or. prin care slpi5pu"i6-iin acotd de come4. Sunt elemo exDlicl capacitatea co$iderabiia a Japoniei de a intn in cl stttelor av. care refuza cu mici excep(Olanda) relaliile comerciale cu alte l6ri. lntl€2rinderea $bditoare unei asemenea aborderi. srloanirea conrexrului. in 1856. sa. ConceDrulkaiaul (presiune) ex- bruti.' . Sp:rtura tiistcm se fdcuse $i dup6 zece ani. meditalia inleleapti si acliunea de ibr{i. este de tip iconografic.204 Jocuri pe scena Lumii mea Partea a -a.iit.n. v\z\teaza riflec1ie. Cine le-a rezolvat $i solulii sunt incercate $i care dau rezultate? Scrierea jap fapt cea chinezi. ajut6 .ria$[ lntreprindere de cunoa$terc Si evaluare. Maestrul ilumineazi pe disi printr-un rispuns absurd !i iralional Si chiar printr-un $oc fiunei lovituri de baston in cap." Japonezul sf!!x tggrr ng de {l lctr inrorsatura"br!s!4 de .ltru ori nai mulli lnarina-ri. Meiii . lluri de acumulare4gntd si lqvit!-r. Negocien 205 nici nu mA a$teplam.da.nojapo- cuiifiiii politicii amani.. . identificabile ii in cullura polilicd stjiul djplonatic. ir care simbol aseminatoare lucrurjlor reprezentate Gandirea moslre. o problemd sau un proces !i pentru in solu-tionarea sau sdpanirea lor. r vaDoarele care Mvisau in zone sau vanau baiene erau nevoite lcoi. acordul |\| deschiderea a doua porturi $i aprovizionarea vaselor se inl0 dupi cinci snptimAni de negocied.su-tra problemei prin canale drn e3 !e4ilor. care voci interdiclia inllarii vaselo( sfeine ln porturi. lnalnim su.iemdnitoa-re.. Negociatorul alnerican a$ ptll atunci zece luni para la primirea de cdtre sftogur. guvemame[tale sau pnvate.iruatie sr inirepriii iafitaipr" carGr"a*". Acest Mfrilar s?i pas este echivalenlul unui $oc revolulionar penlru so- loaJaponezn. Frdmantare la carc ezi6lntrc mesurile de aparare (exisB pane atunci ina absurdd de a construi vase maritime proprii) 9i acceptare.ns Sanneqz?Jar-a-intaj si a treDrinzand in afara neaocienlor o documentare cat mai rea eaestui demers a fost ficuta de un observalor care a notat rituL cumulati\ hiDerac(iv al iaponezllor.pelltelor ralionale.. favorabil reformelor. suntem abia in faza intai '' Acest st fi deudtor intr-o lume concurenliali in care aclunea *lf. urmat de altul.Strl. cu avertistul arestarii strAinilor ce ar cobori sau chiar al executirii 1or. dar !ciDilii inrelesere sau 5olulij. rduce o saiitoare a preteui SUA. poate crea ideer unej continuitili Lerlte I salturi. prevenlrea ci 9i minimalizarea riscului. oinGi. $i dupd luple sA japonezii continuau h '-l|dalii tradilionali$ti. cu imhralisdrea iriegrali a rormelnr inremarior. se instaureazi era ce poafti nuDele de lhnn:.Acceplam tehnica occidentului 9i . e prezent ln seminarii $i conferinle oficiale.'ir 59irrireera problema?e Melodd adoDtad nu esle trlionamentLll leorellc sau e\pen colaboreazi cu Di66E. o date cu-inqo_Larea-lrJ]li imrr din 4jD4{t_I4q{!0!!?.r"sdiin1inqtut negocieril-or. modele.nsate industri0l ln secolul xIX $i de a vhdecal pulin de patru decenii rAnile unui r6zboi dishugitor ln s( Mar impoflante in negocreri decet paniculaitqile imedlale-aG componameilului sunl rrasaturile lLecifi dului de ganqite.' n*nr Valoarea unui toc extrem in schimbarea a". de eviGre a aiElin' ne. ce americanjlor drepiul la re$edinli. pnmajumalaE a secolului secolul modemizarii pentru Oc_ Xft-. ca$dgi timp Pentru a" !o esle ilusrrata de apanl'a vasului nepru aJ catrtan4orulli-Pe-r!!. Toate puterile comerci1824 erau iritate de aceastd incapaFnata izolarc. cautarca opFunllor. Sub presiune kaidh ). reapare cu zece vase care i9i indrcapti tunurile spre pon $i cu l).

7 206 Pattea a -a. cand cu cinci veacuri inaintea erei actuale grecii. tezaur propriu. ranjat de alte consideralij sentinentale sau morale. de unde a luat scrierea. prima ren rnerc pana h delaliul fr irnetea cerule ije produsere teh||Lrtogrci doui. China se considera ccntruj lumii. construclie economicd $i dezcre ljberi (Psrcsrrotl. manand cel mai numeros popor. disciptinar. ce nu pot fi risipite in ltr dc/ordrned ce tixer/a anarh. indieDii. Integrirater ei esre un inperaliv pdstra! i tad. daci le raportdm la sc! uluitoarei sale vechimi.d cu rplicdlie unrvef. ru deductia sau induclia. NeEocieri 207 Sriinrr lui.d $i gld. specific..lite I va ocupa locul ce i se cuvine. pericolul nilicalivi (40 de ani la japonezi.i gaDdjrij unicitalea acestei experienle.. este uheia mjnlji acestei imense zone.e chinezA manifeste Dasiunea neabetuh Denru cauza Chinei najor care ii poate distoate aspiraliile externe. i hier Si arlelnr mdniale. care s au masuri si asigure progresul $riinlific ti tehnic. filosofia. Esre prima tari din Asia care a deschis larg pc . Esre cea mai instrudivi distinctie fAclrl istorie intre civilizalie. Din corpul ei au tbst rupte in ntod violent ii arbihar porli este normal ca cle sd revini in tltrriiia marii Chine.unr Gustul pentru teatru. Cine uiti rezboaiele fratri- o Inrre ririi varietjire. clinezii LrrcA simultan ceteva irepte decisive ir clrnoa$tere qi ralionalitate. pe de o pane. universalE pentru cA ghideazi cu unice efbrtudle nrturor tirilor. complednd re codiiicaie pe plan inrernational ale conllicririi !e nu poate ti nqsocotit. sAnAUFi. Ideea dominanti este ce intrarea in civilizatia contemDorani Drctinde o mobilizare de energii imel}se. efotul pacient de u minimaliza dilercnlele $i de a. mendria realizirilor rangibile ale muncii .dinii ri al eicier Ambeie sunt oglindire in ata negociatorului.Dar daci dorim si gisim un punct fix acela este Confucius. caracledzar de note cukurale comune.H. chir. frudiul alent al pir1il opuse.?ort 9i au amanat pe. Confucianisnrul pare a fi titlu de religie. Extremul Orient. literalura bogati.ir dup. obiceiurile. llei dece teau invinge flota laristi. Dar $i_au dreptul toral $i nesringherit de a-$i pistra tradiliile. justiiia. una din cele mai vechi inuu umane.s/ril. lstoria Chinei. modul de guvemare.loria concepura in pdtr man ti \em- fi negocierilor. urmend ca transparenta qi libe(ilile individuale se fie reale gradual in funclie de rezultatul efofului indreptat spre ecomie.r tunvd lui Pen\.educe riscurile ne fac sA vedem cA piri ale civilizaliei & aflim inrr-un spaliu cultural. Strategiile ei de dezvoltare sunt elarle cu un ratiomment judicios $i o subtilitale remarcabild. au . pretuirea poeziei. in ciuda unor indrzieri $i a unor prejurAd neprielnice. dur."estroika. bazati pe filosofia obedientei.. grsluile artistice. giedinilor. dirlele fi simboiurile. rcligia. unde perspectivele Chinei ii conferi un rol global lce $i oroarea de anarhie. du$nran intern Inrmdtr(e Sr a dour la respellul normelnr.mii $i intini liilor rii sale.umnonamenrulLr valeresc. Cealatr5 vine din lunga istorie feudal6. diplomalia exrinde Si fructifici relaliile stabilite pe lkrDul economic. DacA sovieticii au inceput cu x. in orice epocd geselfi ideea mif. zi . Acest inlelept:r reit in jurul miraculoasei date de 500 i. adevdrate accidente.?osr). Maj mult decal atat: japonezii au $i instituliile staruluj.. Este o coleclie de .rlenrdrea socrera. fi-a pus amprcnta pe constiinla gen ei pani astezi. Si IrUrn iele doud Fogmme . Pana acum dezvoltarea pentru care a optat Den Siao Ping a dat lc/ullale cu totul iefite din comun. al u. pregitirile detaliate.au a\ul atat de cumnd inc. in pr. gcoala chinezS. legislalia. Analogia.ovrer'ce de a ldce lmnzilra de la ve lul comunism la o noui societate.al6.ezii au lnceput cu rccona. \ ceDldnd ori(e shndd.pu\ ei. h paralel. referinle $i modcle din epoca sil andce. organizarea educaliei. daca \ rem \a a\enr \alo:ue c. dar de fapt constituie o doctrine laicd creari pentr organizarea slaluluj.-?e I c'\ilizarier Sr d inlrat jn er llra povara "oecificiralri cutruraie. ara dr $i estetica arhilecturij. pomilor Si cursurilor de sunt o direclie de realizare a poienlialului siu crearor. Numeroase trdsituri alF diplomaliei chineze coincid cu cele jap0nczc.fere crre. $i culturd.ul delaJal al Impulur )i i. care. Stilul chinez are incapsulate citate. ribdarca. . ceea ce este explicabil prin uriasa datode pe care pe planul lultural Japonia o are fald de China. trans lor.ncipal. Scn. exigent pltna ta 1fifiEa-di-ine. In mdnunchiul stilislic al culturii japonezului gisim rAsdtui e lJe micilor regate sau impi4irea antebelicii in regiu in cffe hlra $i 6e ie$ea cu un pasaport semnat de un general local? Poli- llirii interioare a fost triit cu oroare. pe .roJut b. 50 de anj la chinezj). nu firi un proces osmotic de adaptare. nu se indoiegle ci prin calit.a ri frag. pecete a identitdlii disiincre $i inali de alte parte. Sr le.

r. se accepte cat mai pulin rolul l(rrc . n"ai""fii. Fr iozitate proprie. .viedca.i.r :a. din iamilia creativitelii $i inovaliei amt lr."y si Matsu €ra mai pulin o acliune militb c'tre talwanezl ""i"i". Paftea a ll-a.".r" tr .aciifi.i oc\ihi'e in anii efb . (n-nrc ne"oi66iilT . nici din axiome doctrinarc (deduclie). -iiir"t".i .ccre" $i si menlina controhrl situatiei.:. l[o|at de constrangerile stilului rigid..i. . de lectura or dictate de autoritali $i dc postura militantd de lupta $i pre r rnilor'50 si '60.on.. crJe i?i InJni cnia cu China in anii cdtici ai confliclului acesteia cu $ S(. sd minimalizeze presiunea ficuti de r. ". il acuTa de confuciani\mul deteslat d€^ Jenunla pe Chu cn rn iuii". si fie ribditor..pr."i Lar.7u Ili recolulur I 'i'^"iii """r"f.. si insiste asupra prieteniei.n:ieyi ilicul ufuirifea de irterese pe tennen Iuns. O nooi tagma .Ju Jlpro. Ne|1cieri 209 misura componal sfaturi bine inteneiate. .-ep.li."rpr.tremiStii' culrurale drn anii o0.itul . chirezii sunt capabili si lr'IIrlc $j solulii noi. si-$i cunoasci linia ultima de concesii." " ln'.4 mai mult in interior :]:t* Sub influenla sa' p.lr rJla hnala. disciplinat. etema pr atiiitlti."le mai mari consecinle pentru indeler "ii."tt"u .r'rJ".iritl ineralbri 'i de. contrabalansand rcvolulionarii nu o iubesc C ae-. "i."t^jul considera c? b"Tb-d1"1 "trlr.pri ddneneriar )i Llin a I confucianisti "r rellliifiir inrerpersonale.ip.. inrpefturbabil de chinezii in tot cursul tranziliei de un $i iomitate b.6r'.ile infiin'tati.i""ui"itu istnrica o tui llixo! in Chira.i pdn diplonalie.208 Jo. pentru a demonstra ci p(oblema in fll un ncr\onar srinrn tt qrlc.nua n conl*nr''e de KicLinger' 70 neqocicrilor cu american. Ir:eti-bilrrare pe o nrJlcq c colorara LIe :DeL j'. iiprbil d. diDlomatul chiDez de la sfqllitul secolulu-i h timp ce interloculorul este impins spre suplicafie. adaptate situaliilor.a .ur. ce nu 1in seama Ufff(lcnt (inductie). ror)larcd insi indeajuns o trAsituri a gandirii chineze. americanii f'ceau car" vak adopta leaqteptatul principiu cd adevirata pune in mi$care fortp mai mari de suslinere. si C0nvingator privind seriozitatea scopurilor sale $i si insjst€ pe n lung. petrecur )i .^.ifli_..i".. fo'o. pe r(i|torii o duc la nasa verde fi diplonalii in relaliile lor. care virclzd in egali prevaleazd meritul nisurat in cunostin i'i'll'iltit. se trece la rirca $i invocarea prieteniilor. mai mult un avertjsment care incllrdea invitalia rocali/ar' in trrl'ri i"". Ji ciplinlr :i cu siirlufierir)riei. l a. tlnrirrc lr'r'r'r lrri. rczolvnm probleme cu unii in timp ce allii sunt soiidari cu .."i.ta fti on"i titaf.". llIr(liri de slrucluri lrn I istorici lor.. Datorili ei. Chu En Lai ]\:ll: ""t O*.zl.. chinezii o ignorau !*teloa.. . care volulia propic din 1989 au manitestat zgomotos sentimente lDiste.j!r ltum. c" ia"ui. I e hiat $i flexibililatea apare pentru elaborarea detaliilor. ir era cunoaticrii.L ale cdte\d lari n icr. Romanii.uri pe scena tumll . lJin cunoasterea stilului chinez au apArut reconanddri pentru l)oftamentul negociatorulri american: se-$i cunoascd lumea sl1 studjeze trecutul. Nu sunteDr Irui. (analogie) cu eveDimente petrecute in .r ' ine :p.*"t"". combina6 fir€ ""itutea fo(i Se arari o preferinle de a demonstralii neviolente de vorbit sau scris prin gesiuri simboli .i Jeri!a hrrr =:.?i ecre card\len.. nu au putut s: aduc6 daune unei prietenii vechi. c6nd \-a oblrnur o aderiune la anumire principii. i: iume "t decll:l ..

. Existi recomnndiri de comportamentl Autoconttolu! de a retlttl dorinf. ln poftretul lui intelectual $tr't ceintP c* o minte inclinatd sprc lie. judecafi siindtodsd.tund arP intL'ttl?aunLt . n xenrtticii i dreptul'i (surprinde refbnla la ftiinli fi matematici). dar i tradilia occidentaE existe legea tertului exclus.'..1a! Lq.luj Pe callidre!' .ntitt. In acest caz.{@ "p*" rratatul.ta'.!fl!.cLl mdi httt'A pnliti.lt\ !n!!J aatP tuDrltt nn'rdrut F.-iJwa"ii iiii i' N'po' iato''t lrcbri'| sci JiP t dconnt it' nn al rtobtt.. oarece rezistat vlemii Nu este de mirare.nrer. un alt rnod de a caracteriza sarcinile ale diplomaliei 5i negocie. din abu tenF sunt enumemte norrne morale de conrlllit:. caie nu sunt decat doui principii opuse.. pacienla unui ceasornica\ capdbil s': in tc bucruor pe isnonnli. dereiifJn manual penrru secolul Lumi 6r. nici lrr('tresie.i de a wfii.e" lt.. vom i lamurl provenienla mintala a acestei dexreritdli.(opcri gindul l|ri re. El creeazA totu$i un avantaj in efortul a $Apan{ complexitatea.' h !JtJ.)'r4 4 . .Nici in cuvan$l lui. ca ni$te motto-uri literare perfecte De Clrllidrcs ar fi pu$r adiuga 1a portretul de caracter al negociatorului inosul clicton al Cardinatului Mazarin: .tet dJii. l. pi6ipeiffi-scGii a unei literaturi renarcabile inchinati diplomatiei qi ambasailor.Este o ercure funda lentulA. reintegrarea peninsulei Macao de la p stategia perseverenti in cazul Taiwanlrlui..ilor. td.nror.stea ?:tc. poari pecetea adat formulelor la realitAti schimbitoare. daca ne vom aminti filosofia chinezi un loc de sustinu6 cinste a revenit principiilor !i Yang. Capitolul 12 Negociatorii r.u 0 tntn. El trebuie sd aibd o oarecurc cunoa$' a literdturii. InsistenF asupra morrlitalii este expUcahiln Machiavelisnnrl rrllian a fost denunlal in liirjle pro@slante cu o moralilate tnai so " .e 1d . rr.ta tu RqotHi Su'1t'ul n e s i Eu t e . care n rdtdce$te in ralinamente i sens sau in tubtilitdli.t. --""rc-.l' in sfeiqit.J.!.[ttt-1ttamalte .tor'a. Ddcallidres consacrA multe pagini condiliilor pe care tre ic si le satisfac5 un bun ncgociator..I 2t) eri inovative" ne locu re s(ena lulhii DacA tinem seama cA o scoal5 occidentjii se intituleaza diln seama de actualitalea demersului inovativ nez.inc\a \a-i poalade. regr i de observat de citre negociator. Realizdrile Chinei pe plan extem. care eli asemenea dualism.. $tiitllti. Darul apnfundAtiL Cal ' plin de t fi? Si bun ascultdtor. ca revenirea Hong- la patria comuni. w. inci din secolele anterioare diplomalia Rena$terii a dat li iflcd una nult rdspAnditd' ttbil trebuie sd Jie un ndestru al inseldtoriei: Ld un ne|ociator .

cet Si ln elementele de baz6. calm.Io.ntre toate pdrlile ce il wr ce-r'd Construie$te \t. Recomandiri practice (1) Cunooste interesele pnprii ti ale celuilull Construie$te un mediu de invilare E nevoie de timpl l. I 0. tranzaclionate.\aaorutur.rl propfiei cau.tiale. lltd agenda fAcand apel la alte calita! tlrlofilor. cunoa$terea subjectului. Construieste ilii lntre pd4ile ambelor tabere avand interese comune.le nece. curajul Si chiar eI rispunde: . comenleaza sar4fos p Cauieres qi h randul sdu reluma ln fapt calileti care se cer plomat ideal. vointa de a asuma ris (oroare peDru llraqbilqu! qe Cjx'!I_9!!Iye]!B qg_crt!\'3 amemnQrea sau caceatmaua. in can€a sa DrplornaeJolosila de la ihcodce de generall de djplomali. farmecul. valabil ti peftu Dn negorjatoI: adzydr. capacitatea de compt suri./e. adversarului atar de clar ti atrigitor incat se fie acceptabil ell A fosr emi. prin identificarea de reprezentaDli naFonali ce pot juca acest rol. c. Cautl subiecte ce pot fi. in decaloeul luf2altnran de indicatii tice se al'li implicit competenla negociatorilor care este solicitata: ./ 2t2 br5. un or . Nu le gr6bi ! CA$tigdincrcdere . abilitatea de a gendi clar. La obieclla e cititorului care li spune ci a omis inteligenta. dlqi j-s:arcerg'I eoreticienii Teoreticienii $i-au condensat analiza gocesului de negoci p:ocesului negocj re€omanderile oracticate. cat 9i ale inlelegerii infereseior propni 9i ale celuilalt. ca: date de expirare.onfruntational lor ideali caracteristici pentru negociatorii angajali Si liilor ambelor p44i. Forc pdlqul pentru a studia lmpreuna si a face exercitii de rezolde pmbleme. atat ln detaliile . Cauti momentele mature in evolulia problemei $i a relaliilor re pi4ile in cauzi Si folose$te-le ca baz.. concent-r'jnd in lemen[L$id. 2.. in condilii de presiune $i incertitudinp.. 5. fibdarq sdpAnire de sine ii loialitate. puteli oare e\pnma. ilcrementale ti flexibile d este posibil $i cand o schimbare totald nu este la lndemand. a negocierilor.n'" . c 9. Cauti si te alEturi celeilalte pirli in aracarea pro cepand ctt identifrcarea ei co. mai degrabi decat a in 7. Folose$te reprezentanli.Nu le-am uitat. ca iiind om Eimi\ se minla pesle grdniF penru binele Frii sale . Fii alenl La mo polrivit pentru a trece de la cereri dure la cooperare maj onlul xibild $i asjgurA-te cA existd decizii politice sau decidenti disDobili si autonzeze aceasti schimbare.ln vederea creerii bazei unei abodihi comune. Crceazl in|clegeri ce sunt par. Utilizeaza sau propune termene realiste pentru elemente Asdel.dv /anrinicm draitici de suDeniiialitare si inselarorie.5 )iopini ca cel mai bun neAocialofnu esre un. cal . grupuri de redactare { comitere tive $i acordi le incredere. Si la altn pregilire a nego- alti re. Ir-am luat drept lnlelese de Ia si Aproape toti autorii studiiior despre negocieri deduc din Durarca Panea a -a. . munca..ara rptirudinea de d se lranspune zitja oponenrului sau penlru r o intelegc. aptitudinea de a invita. atai ale aspectelor tehnice ale blemei. 6. ^cord posibila. discemimanlul" denia. Negocicri 2t3 id adresa celerlalre pa4i. O | Ca adept al negocjerilor inovative propun. 7. negociatorul sA fie o persoand atregatoare $i umand. hi{I cia.n d. r0imitatea nu este 11. Dar Srr H worlon dAdea o delfi-r[Cincriminanld xmb. 4. abilitatea de a-ti verbal gandurile. hnglezir au manrfestar intoldeauna reTervaI4A de diplor bizdndnE'fi mostenirea ei. in sprijioul acesteia. 9sir Harold Nrcolson. Caldt6 o formuLd de acord care satisface cererile celeilalte ca Si pe cele proprii. sA tempcrament inclinat spre iDcredere. infoma-tii $i responsabiiilate. ospitalita@a. Alir_G inulr'e. Inyesreglg ir]' pregdtiri serioase.teti (2) . ceea Le plesupune o mrlir empatie pe planul psiholoqic al inluiriei. Raiffa scoate ln relief: priceperile legate de pregetiri nificari. Rec!lge la mediatori f1e prin organizalii ce pot oferi servicji. pu.incal"Rarl Deutr pune negocralonlor unnaloafea Inrrebare. evenimente exteme sau alte oportuniteti a realiza acela$i scop.i ind"plrnirolul?E dialo!.

Luptd pe tru negoci"ri poatete calea 2 Daci in cazul negocierilor pincipale nu este posibil cautd un intere:t comtnl Din( ulo d< . rcspect 6. F'ii flexibil 7. Studiazd ne diul nowlial Ai mai facut-o inainle de a incepe neqocierc{ Dacd esre propice. Respecfi 'raloriLe ti culturile pd4ilor Asigura-@ ce acordul nu le vatame r(\ur\ele simeft(p Evjta redistdbufia. Cunoa$re ! linia minimali 3. Arat."rt? Iomuk prctimnarc tn rdrc oruncr?a fie diluah I'wte intercsele cotuergente sttb aripa proiectului magnet de cftstere lt intemcliunii pd4itor ^isurd. Fi-!i relali 8. Negocien 215 3.fectul litubore.7 Jocuri pe rcena lunii l. 6.rdrnea dc.. Cerceteazi nevoile ti interesele celuilalt 9.etc in trtrgiJ mostenirca secolului trecut existi un principiu casigat $i nnume ci profesjunile a clror reu$iti se arribuia uror calitlli innis eute $j unor talente eventual mo$lenite acum se dobandesc prin in vlilare. ^ z.rJrtd Paftea d II-a.ista (4) L Pregite$te te temeinic Accepfi fotmula cu beneJiciu de tennen lutry Nu proclama vicroriel In noaptea aceasta nu sc doarnel Prin intrarea negocierilor inovarive in zona avansata a caii set de recomandiri maj explicite poate complera uitima lisrA. diniolo de tD. I .i..ergente Si diversente pentr negocieri paralete sau substitlttire cdle!13 I nk Incurajeaza pe ceitat! si faci ta fel Gd. Pune accentul pe Pozitrv I Recomandiri (3) 0. 'Inte. Muncd analiricn Cdse. tt Nu neapirat recomandarile pentru caiitAlile sau procedurile nerilor sunt legate de o $coala sau alta a relaliilor intemaFoAltele deriva din observatii praciice 9i cxperienla $i suni mai lo.te un proiect nagnet Formeaze o coalilie care sdl urmircasci PregAtu. Mah st? intcrc.l i rcre. Luptd impotira potaizdrii Aseazate in mai multe gntpurice \e intejqectea/a Nu te grAbi ! lll. ca dc eremplr cele ce urmeazd: l. dar s-a extins curand 9i la caPacitatea de a in rrcprincle.utsi rupotrdt Coalitirle se neurrahzerza una pe cealalri l0.trtattA ncErcietitc s. invadand gridinile rezervate ale inovaliei $i creativitalii in . 2.5 6.Tine legdturc constanfi cu g@ern l Pregite$te-re de dezonoare sau {ie indepirtare Decizia se ia in altd parre I l. jnsisti pe inovare q Consfitip$!? rcnscas.k pachete de intercse Fi-!i prieteni ItuntiJicd interek cont. 5.\. gribeste-te 12.. P5streaze-li calmul |.lzd formula rezultanfi l)ill 1. Ai pacienla 4. riJn and-o la cenn!cle rcioncilienr l''o n if c d dur ab i Ii t at e a f o m ul e i lvl isuri juridice fi institulionale Pune intrebarea japoneza: Cum va ardta acordul pe$e 40 de ani? Sau cea chinezeasca: cum va arita peste o jumitate de lhca punctul3 este insuficient sau inopoftun Imaginalie Accepti haos creator '7. 3. Principiul a fos! aplicat in profesiunea organizarii si coDdu ccdi (managemeno.lc. 4. Fii atent 5.

n:ate. (e. Harper.r A. (eds..i Ury.auarc ntuntu1ionat. undc conpelilia $i cooperarea ir.lrl ir lhlemational Atlais. R. rl..tk:a n..). Mo.. Septembcr 9'./ur. Aldine.r. sunt interaclive. tr)19. cconomie. cLrpnnzand sur5ele de (uno.6". California. c^p tt tl .). 198s... 1968. Theoi* oJ Baryaining P/o..csser. R. I 982. Prers. Alle In.htemdtioDdl Regitues. St. Houghton. nu doar teorie. Lall. New Yort. Mil. 1969.. psihologia.dner.96 102 Drucknw. A.). educalie.). Juitc. Aceste cuNuri au irvantlje Dete asupra celor din l. Malil4 Mircea. istoria.lern Int?matia^al Nc8driaridu Nee York.a. 1987. finanle etc. Grcss Juttc (eds. Hmsen.l983. Timur.1981. binci. Appl. Kremeniuk.ia ti prd. /:treisn Poli. dar qi o largi experienF. ll. Xr6. Orice om co studii superioare sau in curs de a le parcurge . Chicago.y Makins in a N(w ErI: The Challenge ol MukilaErut Dipk haq. In sftuqit.i. 1ssa.Bo. Mal4a. K. Columbia Unive6iLy Pres. Nl.ro. June. Gl"bal Nqatiations and Bq'otui. Sistemul modular (module de 50 de pagini in loc de suri) bazat pe obiectivul principal $i invilarea individuali tu se dovedeFte a fi cel mai indicat. lnstitulional i se oferi faculttrlile de Bibliografie internalionale (patru ani) sau cursurile postuniversitare din domeniu (doi ani). Mitllin. New lerscv. ltlMca.fttrs r. fumizeazd o documentalie $i lac uz de suporlul lehnologiilor infornatice. negocierea fiind considerati din ce in mai mDIt ca un instrumcnl indispensabil al supravieluirii in texlul complicat al secolului XXI. R. de tradilie teorctici prcnuntati. IIASA. 198914. 1981.lne'.l972. Boston. Gul!rcr. llz R Ie of MubiLttztdl Diplo.52. Mircea. H.New York CanbndgeCoddington. Zexas.L. n. New Bruns{ick. The Futwe aJ Intetruliatul Orymizatioas New York. 18. LBJ School ofPublic Affais.. Nesotidtion: Social'Psythologi. i 4 . pp. UNITAR (Geneva) a organjzal cu$uri r-u diplomrli)i lun(!ioniLri intemrriondlr. Hendkson. H. negocierea e in atenlia perfcclioniirii fiecdrui iDdi in prolbsiunea 9i viata sa. Sagc. 1966. Prririvu Tres&tion Books..!ol.l. Ncw York. cercetare.5 LuxemburS.\. v?s.Bo. Multitat ral Negatiatiof and Mediotion New vo:k' PcrsaDon Prcs. Ele cultive dc caz $i cele comprntive. (cd ). Anhur led. Alan.mantul superior. 1969 lkle. Este un element de sprijin de car€ cer l. speciali$tii serviciilor de relalii lionale a1e instiiuliiior nalionale publice sau private (mini companii.riloL Bncrrctti. P. Cel pulin zcce uni reclami cuno$tinte aprofundate de rclalii intemalionale. Ministerele de Externe $i de ApArare in primul rand.Pant. ll. O astfel de inv4are nu cuprinde doar cun foarte muhe priceped. 15. 6 7 8 t.H. lncearc5 mai ales dezvolte aptiludinjie fi prjceperile negociatorilor. K6ner Slrph:]n (ed.1. W. Ed. in numeroase tdri dintre cele intrate in procesul dc adeft UE sunt organizale cursuri de negociaiori pe domeniile carel obiectul principalelor capitole ale acestui proccs.r. Manin\ Pres. dar Si lelalte organisme guvcmamentale organizeaza cu$uri de neg tori. Mcy in the Madem Wa.). pol tine seama. Adoll tl proceditn nte rroo. Comcl Uni!. hter&tihal Nesotiation: Anallsis.rurii in care )ilolul I qi 2 Arkes. zand cel pulin unu sau doui modul€ de negocieri: di funclionarii intemalionali.ianal.. l-ishcr. 1973. D. Viktor A.). C.u\ceptibilde a in!a!-a cu mijloace propnr diplomata ti daci este atras de ele. Arthur. 10 I Dnntricv.D'plonafia $coli si lknnufii. Si armati.Ieo. Richrd.2t6 (Drucker). (ed. proprn probleme $i cilii.ti din numeroase tiri.rsP?ctives tsevedy Hiiis. Academic Pres 1979. cierile sunt teme cardinale de invitamant si cercetare sau orgrnizea-/a cur\uri inrernal'oralc.it roreiSk Senice launal. Ilammond. Pe plar intemalioral.). (ed. Iill. sociologia. sondcaza opinia sudenlilor. Disp as 1nd Neqotiaions. Didadica $ Pcdagogici.Moscov. s". 12 Na. ed a II4 Bucur'lti l]d Didiclica !i Pcdagogice.nto ihlema. The JurlEhlent dtul Decition MdkhS An Inkrdnciphnry Reader. MaEsc!.Dat fiind caracterul interdisciplinar al orice pregitiri anterioare sunt ufile $i mai ales $liinlele economice.).ions Nes. 1981 C. 1987. lx fi<LJre f.D. Fred Chades.at P.

LC.6.. Stcvcn R.oa. Mncea (eds. 1/l II: 1977r Alker Jr. 41. vol. Rapopoi| Anatoli Channah. Nc* llaren. fte DiplaMct of Hmdh UniversiLy P€s of Ame. Ann tubor The Univesily of MichigmP. 1970. Kelman Holt. 1n EtoPean Ja in U.euns. Nlilroff. 29 30.t Co4lict dnd CooPetution. lzw D/r1" Dc. l5.iv.Bucuretd.l Asorlas.i Cuetzkoq H. 34.).nehan.led Roons: Sone ksons nt Clobal Ne' InntuLional Arrar\. Wilmlngton.ger. ll-4?15 Sangcr. Murl.ss. fie . pP. Gane flier4. Tncr. Case Shdies.J.. Ei Baradci.Botiatins Slrdtesr oJ UNCLOS I. Problea'. ft. Pnn elon. Pdis.). Hans J.natics an.4 (26) Monow.r Catfirenu lles Nation\ Unies s* le . 1969. Chicagp a$l 23. watmabe. Antoine Mdtheftatial App. Scholdly Rcsou.). 1984.T. Adede. Cro||. 1987.The Ptu.l1 2.s oJ Intenaiio@t Nesotiations. Pbsche. Mlkildktul NeEotiation: Ak Atubtic University Pre$.!s. Kllde.!u.tc ta ner. l9a9. Haywardr Deutsch w.re Th. W lE. Univcrsny olToronlo Press. Modon. G4 ne 'rheorr. Negotiation Joumal. Ana|ol. .). Sawyer.. 1988 Dc L&hdiae. Ba_ PoLitual R6earch. Ed.1966. 2.h$ to P. oJ Sacidl Relations. 37. Kai.nos. 1965.: Mal44 Mnce4 ?nade. Guy Ladrcit. Prccess.h. Touval. Elsevier.1n Reina Rahxitd. I-W.ns University.1sPe.l qlmq &rdier.. Iwd Pclso. h&esri. 1979. Midgadd.tian h cfiles.l1.P. Malila.. LW: Bcman.pack4ge deaL" n l. A Nantechnical lhtodt tr.itists. in Esals ih llat@r of Etil Cdrtlr. (ed. Clnz sic Books. Decisials. Zanmo. Buchdest.le la reEoLiatiok sur an.ns/cst. Sp@lor.E.ohni Morgestcm. A Paften Jot Future Mubilateral lnteflldtionat Conlzftnces.aliliot tvl Canne. 1970. w'. in AK.Mrkhol F. Anatol. 'ro(onro.xemational Studies. 1967. 198I t0. Pp. UN ITAR. wathinglon 'ed schoolof Advanccd l. Mrcea.le Studii lktenelionalc. 198348.lticr. 1986.). Ga\in. Barqainine aid NeSotiations in A?h4'iorr.2. Wciderltld dd Nislso. 1979. B. i9 Guia. Mss.. Helsinki.ott.tical Ne|otiatioh. Guiasu.letldcn. Mu il4tercl DiPlotuc! withit : C@mdw. N"s"/. Rapopot. A.. I ri 4 Alker Jf. The Makins ol n1e Ia|| oJ lhe Sed. USIP. RatioMl Politi. 418. PtinceLon Princeton 21. I 994.itical Sci.nP: N. WdhingtoD.ganon PLes. Wlgner.A.ia Ametican Palricdl Stientistt Reriev. APP 27.M. 1979. The Ax and Scien e o/Nesoridr. Mdioi Galtung. Robcq Han. Jot Pol. pp. 1973. Mo. Peler. rrorizs a'd Crds?in.r Mali.6 /ndiqtes . A.O.1989. Ctuede.s.6. Delawde Scholady Resources. Johor. l97t. G. The Hasle.n af IntemdtionaL C'operatian. . Ann Arbor. me N. Jocuri pe scena lumii Pafiea a II-a.ta. French Branch of $e ImernanoDal l-aw Asociation no 2. Ordeflts the O. Pc. The Univelsnv of Michigan Pas. NeEoliatio$: Nates lnsitutionaltu and Intemationalist APptua. S.1. Mircca (eds. |944- orpitolul5 49. Stoetzl H.218 19. Mirrc4 C.). I 9i II. LMh^m. kn tubor. York Spri. 24. no 3.i DiSepf. Hmison.. M./es a. Hdywtud: Gaitung. 31.ads. NY. Rc€srey. R. Prers. O-D-88 J.5. DC. Appndches to hxetlldtbnal RelatiaLs. 33.1943.B. John Wilcy.? oJ Gon s antl Ecotunic 4?. Davis.r rt the 2d" ehtur!. R. lohns HoPk. 183'194NeEotiatians. 1986. RiShts.atth: A De. Johanl Malilza. Fiaffa]]. 30 45. NeSo. Nesatiating d NaN world Oftlet for tnc Sza. pp. Univcrsity Pres. the Univcsity ol Michigan Prcss. 40. Newson. J.tnd. Steven. J.lroit . American Enterpris€ Inslitute. Nepotbtins Wo tl Odtr.l C.ldkson (ed. 1982. t? ir. Ga'nes db.a/r. Papadopoulos.l the Aftnans. Sadia.len DiplaMc!: n1e Atl dh. vol Bnchacst. 42.R. SweeL & 40 MaliJa. Dunod. nuMll. Prlit. N-P?'ra. H. sefSiu (eds.in PoIiLt dr..ral olara b. S. Neglcieri 219 Stiinlilld.. Capitolul 32./ StmtegJ 22. Hondbook of Ga. . it Ia\| and CantenPorar. witii^n Gns. Rapolort. 1992. l9?0. t ndon. Pres. A Studr i. ConcePts antl APPlicatiN.iente mui PtiaciPe rotnAl dupd arcdiut vihei (1683 I636).. 26. D... I 985. 1970.. Game ?tu r. Cantndge.D. 1972 Ma!fie.ler UN Cahrebtian of the IA\| aJ the Sel: A Drahing History and a Caffientory. 20. Wsliinglon DC. 151 166. 1982 i 25. 36. Za.Bungc. Benrm. l9lj0 Koh. Nijhofi: 191J7. New Yott.. Doreitu\ Patdck. Ed. Von Neu'mn. ia PEW David.drt"6 Wdrld Od. 46. Anrstedanr. T. Cettihg n . B e ha| iour. Mohtuled. RASPS. Winslon. Aummn.adz ofEpaffidr.. 1969.\ed. 2003- Ap fte Itu ry of Aatues ott:l the prcbl.2.ces. Intemdtia. New Yo*.al Dtupae .a Wil'nington. Zuthan. .. MorEenthau.nents a1 UNCLO' rotialiotL\. Cloe. (ed. KNt.Boliatiad dtul Int matiokal l?e8Met.c4 1986.l tlP Snk1. Dotdt{h\ M.r. Lapopor! Anatol.. Codbat\ dlDar 4J.en Jot Seulerent of Dislrutes @. Memls.). 1983. Jm4.

nblde Gaitrate dzs NeSrlBrir. D. dtnotdiMift de t Ass.i Oleschowski .391-406. Doftiecht M Nijhoff' 1987' pp CanJer%ce Trade Neeotiatior!: WatldTnde afiet Tokro Totowi.. A.s oJ tntemationat PreneSoti4tiots. P^rl. Cqad. Edtdd: Mooi.May t919 m'l SEA (The Single Europed A. \Ninret 1991. 6aru lhro Muhilaterul Negotiatidtt: The SingLe Eurcpean ALt ahd the Rod. Stevcni Dohedy. J. Washington DC. r. vol. o.8. 1964.199I.. C. M'ddk Por?/ Coalitioh B|ikling: A\stlalia. 60. to 4. in . 1986.ln The UN and th. Nes York. Ann. XLlv. Finger.R.. The Wodd 198'. Eishteeh Natjon Disamme'l ConJercnce the Fnsr Two v4a t962 1964. 1987.In wotL! Eunoni. Crfteptuol and Ptucti@I A:pects of UN Actiities h Fra oJ DisaMent in NTAR. Paul./PIN. PEs. NcSoriario. Charles. Pp 95_96 Undc]td. 1976.V.M CanLqunit. Ncsocieri 221 Sebenius.r/ari"n.li 2005. tt!. Winhm.!io. Pana. MuLtilateml Negotiations: 1he Story of th. Plurilatetuliw aNI the Siryk Eutopun Act Ltxefthvg IIASA/PIN. Multuateral Nesotiation Parlles: The Cdse ol the Euto' D. BouSrov. Steven. Specto. pp. 1970.. to the TahLe: Prcccs.1. Andrcw Fenton. Round. In Int natiohal Ohlanizatid. Ire SihSL EuroP%n Act: A TrunsdctionaL Sn" tondon.L. A Cdk the lA|| oJ the Sea NegotiotiM and Sp. u.Chi. 69.. Muhilateral NeEatiations.ieile Nord-Sud 88 Azd. UNIDIR. Doherty. L'U. p.290.New York.in EIe. Gane Theor! and Blss. itl li6 Towre. Ellis.Y ' Camell Gasteyger. I 6 (Decembo I 967) ff:./ C!&!/a New York.368. LlxeDbu.4.1n Th" united f0.. Natiohs ond Disanwnetlt IsT0'1975' New York. txxemburg. AnhDr. Wary'ffit"d Nati"*.. (ed. A&lotdun to New Pando\ of vatins on the EC CotdciL oJ Mbristea in [tlz. IIASA.). 1984. Heft 3.ial ConllicL\ in Thnd 15. . Dhanwen\ Th.Augusr 1985'pP. ConruteLAsisted Negotiatians. rhe Veriftulian ksue ih Urited Ndtio$ Dnam8enl N. the Caims Gnup a"4 the Rould of Trade Nesotiations.lrion Anallsis: Ikpbininq the Pncess oJ Univcrsity. Andrew.267. G.dldtions Regatdins lD Pagels. r'r'esotiatins the lae ofthe Sed: I2son ih the Science of Reachite Agremerr. Moris. Wiliim (ed. p.Dber Nqo. 1976 p 937 ll5. 67. 1. Andre.t tulS liat. 11? voorhecs. The Utusuar Rouad. Steveo: Affoso. avl Diwrutuent 10 (J\te 1966).ttdid.L. (e.l985 Momvcsik. Plilip./o!rea 70.g. Janles. Albin N.\tia Ran the Ahas Race Pa. c]ic!. t*ilrnp dc L Union Ewopknne. 45. A H the Multilateral Tnde NeSoriatla$. Gcneva.ach Foitalnbleau.ds. 63.589 632. (ed.s Prctcted Sa. Dc. Coupur. Gunnr. Euvpliische Penp. Straus. An the Inpacr oJ the Gewml AEleetnert or the Taifs on Ttude on 59. w dhiDgton. O*eliu. touis. t989. Matthew. Paddrx of Voting Power ok the Ec Cauncil aIMinisted. l99l.ondon. Hdvard Univ: 1984. and Intemational Econonic T. Hanilton. Zor8bibe. /Ve. M. USIP 2002 wo Taddr. Coahioks ih the Unqua. MuLtilateral NeSotiations: The Shsle Eulopean Acl and the Uruguar norn4 txxemburg. in Zdttnu. Brussels. C. N.law Udv.i Keogh. o. pp. Dkros@ Sustained: The t4u6lerel Peace Proces nt Dantuuth Confctehce. Ma$new. the \ladd Faciliation and DewloPneht DiPLonatJ" in Milleniun rl p. 1991..K.ctiv. ULB. 1984. Ba\d 125.The EiShteen tulior Disatunetu t99t.anr. Brams. IIASAT?IN. Michael Joscph Lrd. 4. Inzrutiotul 337. Anni Weidner. AAII.. Alva 'rhe Catue af Di&n@ment How th. Cambridge. Weidner. Mthilaterul 65.n 3 1914 RetrasPect. !rl\et. New York Science. Roman and Allenheid. rrhe .t. C:nn. 6L Cutzth. Sjdstedt. H. Higgott.ited States okd R. M6s. Org@ization.n r. in hxemotional Oryanimtiait 4.t /al . W.a/opr'nne..t: Notio%! lnte/e$s and Conye ion Statec'ail in tha E!fopean Commttniry. Books. Ma. 57- 58.JoLuri De scena lunii l'$tea a II-a. 1991 Church. 16 (D@enber 1966). UACES. IIASA/?IN. Peace dnd Se.u8t. IAdEe. Evgheny V.i\. Muhilatetul CotMe/clal Dipb'nocr.). 66.). 135_139 8Ems..i. 68. Lnd. MainteMnce af 64.t) Brams. Richad A. rhe A"r?solidtiohs Ph^.1991. Dec. Donaid 8. l. 1991. no 2.g.2.i Coopcr. Bertm. 3. 1989. pp. 16 . & sessla.s. a** 'Unecrer. t913' pp l'73'182 GATT: Runda Urusu.chn 4/rr. li CoMercial Policies dd 62.ln Cooparction ahd Conibt. C. N€toriatinS me SinSle A. Jantes K.rftedr.). Dam. 8313. 'rhe UN Sp.i lvhatiey J-. 234-265. i]t the Urusn! Roud. P l03 It4 Mndal. Lill. Sievenl Aftbso..tiul Se$ion on Disomnent Ndtions Unias lt te diturklenen|in Rewe de I'OTAN.r Repon oJ he Dilectorcenenl of GAI:I to the GATI Council 23^.

p.6. lien Osler: All. 13. Ap.12. Apil in ltttmanondt Trude.lp. USIP. PauL David. 2d April I 174 410. Ma$.and Devetapnenl I en4tjMl Conlicts.r d. WiUim.ald. Hagras. (ed./. r06. turr'l Bahgwati and RugSk. L Williah. l25. A Case Stutl! oJ UN DiptohldLr.). rhauEht on Noxh South NeeotiLlian. warhirgtor DC.98. l08 . 1987. M. . 90. Rdffa Howdd. E.Catbin. to ves: NeSonating Ulivcsity Prcs. cuinnclt.1985.W. It e^. The Ptu.?lomo.rhtu) PaltJ Rotes..tractabte Negalidlions. A R \ry. t. Chester. J. John. lor Con flicr'lldsfomation. t\\cDot?Jd. Retolnti. Ny PEsq1985. K.Itdre.qdrea Yale Univerity Prcs. l. Crcativitr Hcutistics for hnPatu ResoLutian: Re fidn nS lf. S.2.lsoq R. H.Rorand.The Manasercrt ol SociaL CnnliLrs.lensen .). R. Resotutioft: a. 103. UNCZ\D.r' Pra.r Korpc.. HlmpsolJ. .l{opmm Tercnce. 1977. z?e NeSoti^tiotLi Pncedures ard th. Co'li.r/tn / RcMfurbr. . I (r4.tc ConJlicts R*ol|lioh.r.J. Cratire PnbLenaolving.. Ioirn. Con. PatudiSM aJ Neg.Malloch. Susan.. 97. whcatsheal I 986. Atldtic MonthlyPres. Slracdse Unive6ilv Asrnmetry. l99l |1. Condovez.W.. 94. L. Hqdly B.a1tion MethorloLaer DuhB ContintinB Cisis. Galiunsi Cml. 1984. B.fhe Statehdte. Smalt Grcup Behavior.125. l7l.it 1985. Foreign Science Institute. 16(?).tiations: Barsaining dkd Pro' . d CotMuhicatian. Passiohs atu! putpose: Partea a II'a. 1990. lal. pp. e Dimond Lrd Ardlliir. Joluson. S-S. Negocieri Fa\k. Klmal. Naveh.W. Cttaj?a M. 1965. Sewell. Col Unive6ily ftcs. p.Fisher. 95.ht1t. Polilici.nic Onto. in Ne|| Cr. L. Kelmo. l23.in Woft Derelapnen. J.rventiax. 12.oires. 1987 oJ Applied Ststens Andllsi 10 Intemtianat Ncsotiatids in Intemtional Nesrdanonn Analysis.3. lagdistri Ruegie. 1965'rrack fl6.E. . MrT pr6s.2. Hol. Wdhington.27 . Ny. in'rhird Woft euaneb. l99l..Camp David Sumdii 1978. Ny. MandginS Cotflnb. E9./. l1e 1996. .ri. Beman.rdat 15 t ndon. eI New pp. Unalliciat DDtaMh. Novembor 1995 ll lropnd. JduaJy lsL. 1982.M. (eds.4nalrJtr. Th@doe. (hpitolul S Handbook. abzli.t. Medjation in the Harddrt Cdcr.R. f{l Fisher. |9t6_ I0E. 120. Maureen. The Na9ar Channel. IINCTAD and thc South Nanh Diatosue.t a ltust rvo d Boudler. rhe P|Nun ol p?ac. Wdhin$on SanFmncisco. On 223 HaMrc Goremance: 'row l a Ne|| Glabal Pahics. The Amals of AAPSS.Bernu.w. +*+ Chd enge ta the Saah.: Bendahmane. A Slsterf Au de lowa Pelcc lNdrule. Rinehad dd Winsbon. London. Zcd.3.). November 1995. Iacobsen. tartA. 105. Berghof Handbook l:7. sepLcmber 1988.. 98.8. i.annn de rcqlewtaft posltica a dif?ravJelor din\e nak. yar. 124 Crcckcr.l Retu!utu'r.32.. Wesrposr. Bhagwati.l^ Nes. Asrcments withoul Girins. Fishcr. Ihtchutionat Coilid.l. l21 138. 19t33 . Ion. Power.ln Wo d politi. S. ii Me. Tcrcn(i.r. ds ol Thn d Pallr h .oome.^p.\cds. Mid.).). P.Aza\E. RzsolLnion Columbia Universily of South Cmolina Prds d l4.wries or Baryaines? NeBotjato^ lktemtional Ecano.K. Aefiins 9r.1'!tions DC. R.z.e DiJkrerces antlC fl|.Doob.Johar. D.!. me Se. Tdftire Intmctoble conli.35. I 991. M.335 367. DTrhmouth cDbq i 101. 1994. 92.itJaunnL af Sacial psr otogr. Cambridge. ). ColoEdo..aotiation path to the or Dearl4nr1 Street?.taulral l. d.Diaconu. W.Jacobsn. Penguin Books. ll?. L W1]]iM.mI^. Bucnretti. A Cfdu Wotkthop. Bunon. P. Dialoeue mtl . r07. Apprcaches Issuet.w'.326. Wesrvicw Pc$. !. p. McDoDald. 2000- P.itlJauntuL af Q. Resalrin9 Deep-Roofed r987. NeSotiation toh ll9 Sp4tor Benran. Drckrna. Muttita. Ncw York.. I 67. Diego. tt Wsley.in The Repolt ofthe Sotfi Comtission. in rhe Ahtual AAPS5. Iobnr Zznho. Creenwo.r Banon.:.B. p^s!es t78 Falk..a Brighion.Doob. Mcndoyia. 2004. Iw. Heberr C.r. 196?. r981. Burlon. Reading. IV.A2r.tematiohal Behoriout: A Social Psrcholosical 96. J. 1987. Bnce.s. . 1982 l ?6 Fistrer. NY. fltld Pary ConelLtatian as d Method of Cottllict Resatution.d prc$. (eds. R.). Singer Hes W. MeAierta.tolvir8.r. confrontation to Sttuteqr.8 (cds.$.k Diplond. Ro. zdnmm. Danielt B.j Kim. Bedin. John.dger. J. 99 llN.tiation . Pluto Pres.1991. USIP. /ntera. Ro8err Ury. 1982.ldn . J.tical NesotiatoL . SearchinS Jot Peace The Road to I/ansr. UNCTAD ahd Dewtapmqr Diplonn. Zal|man.. A MNri]JM. 93.222 Jbr Noxh-South Negotiation. To\|ar. Addison .ret Talks lhat l?t1 to th. hJo@nl of Coallict Resalution.t Reelution. 102. 198 255-259. W-: Patton. Capitolul6 !i7 l2l 122 ]]lonpson. Gtobal N. APPtuathes kj Pe@e An bnellcdraL Map.H_ (eds.Lndon.

Lr"l Jcr \ Potcr\or. T. \\orl.l ol Ilistot)' antl tlp lnsl Man.Mcne.. Ptls. tir. 1955. I 966.M. enrc krra'tn\.Shof Hddbook. Power Aammries and Gendet in Coqlict ?i"nsfomnri..uti pe s.in Jouhtdl of Perce Resedrch.. d|lonatiqie l? 1919 n nos jtils.re'dttu7. Hamld.t'. Yosef (eds. tqn .dch Jot Peace. ?i? rrtils of UN Diplanacy dnd the Fututu of Jlict Mediatian. Pans..srd. 1998. 'lhe En.rera. wslvicw. ^4orsenthau. Mew Dir. in InPnatiobal Tonvd. J. Capitolul9 137 +++ Mondialiilre abrlela vr r1tth6.y. Mediation Resarch:'rhe Efe. Nat. Mokins Glabal DeaL\' NegoliatiDh Place. 0L) rrbedeva. London.sll o.ktn. Pnger. Balic Books.h or. Josey Bas! 134.. llz. Z.). Geff Baillard. J. Dian4 Cultute.ctians in M. b emational Relatiohs: Pottnorlenl ReadinEs afWond Palirics..izd. d. 1993 ll5... Be.ipline: 11. 37. 2000. M .. Sduel. sdacure. Ales! lishl<ov.2.l . Ph.t.. (eds. J. 1992.n. Petcr (c4..lsri. The Crllte af National Secwill. San Frarcisco..S. SinoD & Schuster.PUF.ena Luhii Pa htuntiolal ea d II-a. Sc-Pol.3. 1973. Upd.i Smouts.Pans. M. llonbcrg. Susal. Madr4 No.r KLIturcn r. Zftd Diritling Di. Erpup. Ph. Josey Bas. Id nauveLLes rclations intewtiddt s l'krnlue et theaies.\ol.e.. 1996 [[ Kriltoclr]il. Samuet (e.\.. Pacilsne et lfltemarbnorsme. Dilo.niate anl M.Thldric zr t eLdtiaas iatealatbkaks. Clrislme (ed.)munJ. 1967 .. Deakin Univemity.1rtut "4 Dalloz..nflikr d. q anl Divrsill in Rel.Bnillard.1999..A.rnr l4o. Co.ln lo*nal of 133. Westvicw Prcss. Kruenstein. lrr lx. Rosengrant.nt 4 Fr @klirn.n. D'&nid d/ Thn/l Po't htenentior: Kisin9et in tasr.PnqPrcses Fond. le. Ftiedenspolrik rlet ZiriLgesellschafl.).: Noflns lnd hldnir^ i.M. . as a S. Medi.. PhiLosaphie er reLdtiois intemationalzs. R. 1tue. Boulder.'r. 1989Mcrkel. 1 . Za]lJ]mn..t.Theones of Intenlat loral F. t4rflat M"dnhan L) th? . cnoho@l York.ional R. the Joswald. Colin. Fukuyam.no. 1988 MctL.Iunarod. Ijinnemore. I.nans.5. Pt"patuts (.r 224 Jo. Bouldcr. Habernas.ry. Al6hi. Globolirr vr.lrr. Michd 148. Kal. De. 147. 1999. .tttiieruns ii. Senglu! (ed. Diezer. Boulder Co..ak tu a8l Negatiation: Ha|| Great NeSotiatiol\ Tnnsfom'ed thz Wotl.l Re. I 46. S)mcusc Unilersiry 1995 .r Tn. 'rhe CL. Mnncll.nakins tlle Wod. Cubural VioLnz.Folger.?r. Paris. 1996. Kno!1.l o/d.so lutioh.Waie.h.rye r/ir [4oskva.h. Selghas (cd. i-lwrencei Huntington.).inSurviwl..Js.). New York.). ta Dlrcuv?'te . /. Pdis. Aspek Prcn. R?a/isn. 1. Kleiboer M. Berlin. Collnr. D. 139.. M. 1995. L \ed ).rlx$ h lle Fomlct Soriet Union are so Dil|iLtlt to N. NeBocieti 225 l28. New Nicolson. for Pra.. Pau.. |.ti.d. Maie Claude (ed-).hrla'.. NzEattutiaf. lvl) C". A. I: R b. Pr1\.: Conftitt lltss. M.lr. Dlnonmttal Markt R. 3'7. Fndrich: Lapid.l\ Post Cold Wat Canllitts. Fr. lhlntington... St. 1974.). Hms.didt ii llnenk bnal N. i.). 116.ttiok in lbtehdtiaMl Conflic\in K..i Syas.s. Fturktu4 Suhrkanp. Prlrtd anonE Nalions. 1991.). videt Willen D. Zirtman.h. PUF. S. S. I 9 44. a. 1985. I 997. no 4.f Civilietion ah.. 13l. lones. winter 1995-1996.J. Houghton Mifflin Co.i/.s.I994. l)iezcr. Di. L.Watkins. Rubir.lv. KaUula i minvai politika ln Me. Ar. New Yot*. l'.?ldtions nuehtutionales de 1945 n nos I 4r .l PeBpeclir.t.a New York.tttc Mdtle$ Hot! vaLues Shapc Huttun Prosress. Cmegie Endow'ncnL iot i lul tsrye sranitsr it ldentikhnosl i ka.V..rlnatian: Resear. 1981.Tonval. \)iltnnl.Kelm. Ftuktnn.. York..J.2001.Coldd. N. Bennet (ed.r Pruitt. poslturtional? Karstelhtii. Badie.B-r(hil. 1990 llsrison. I 143.. Oxford Univesity Prcs. K. J-P. I I l. Y. A.anoa l. Moskva. LP. Workl Politics.Slnouts.Der Deri@. w.. Suhrk?np. Ascnda. Bclco\iL. B.rir'. 1992.B.ls. RctLnl of Ct|ure and Irlentn! h hnema.. 1998 lrraDcls.nbz. Miclnel. Zdnmn. 1998. New Y r44. Ddiel. Sousokov4 A. l2a. Malashkenko (eds. Jiirgcn. An Llhn.. lishlov. . New York.r. Ior Power and l..zr. 1996. Moskou Moskow Unile6ity.L. Mediation: A Cunent Reiew. m 1.Sotiation. I-:W. Alofyuny.xinzron B I 45.llikt.tu.Ia v. z1 . Jamcsi Shapirc. Dcrcrcl. ro 3. The Sttuqql. Hegenn t9rl2.l!(. l. Muhiple Realities ih lhtemational Mediation. Allen and Unwin. 1998. L. 7r. V. lrq Alo R. Le Nounenent du t1ord.r Drcbizhcv4 L.D. Boston. TtuunlanMtian dtross Ncw York. 130- H.). \al. Sagc PublicatioD. and Asociates (eds.ctTfn-lcvy.l998. Durcselle. &s.).lr.. Ltrme Riennes. DictiaMoire de poktique ihtematioMLe. Intenlotiohal Medidtion in P/4. 1998. Boulder. 1996 InlematioDal Peace. S^n Fmcisco.tireness ofThird Patry I zrve.. Cul.C. Colunbia Univesity Prc*. Marun Pres. trnosotsioLaSr'a. Yasushi. LW.D.lati. .Bostrn.

Cofman Witlrs. r 73. M.rnaviDa USIP Prcss.ol1l fi. 1997 186. C/dllezg. Thz Poltics of Recognition. John Paur. 1999. Imperii $i natiuni Moder-nitatea Secolul XX Z:rtmd. MGIMO. l..: Giana P. tdcruh. Practi.tine BehtriouL Dealihe vith ta Ndti. in Gusmon' An M ulti c tlluraliDt. Richad.. kon.. Minneapolis.1970. Miftil i roatu.: Vogel. tf. Cninese N€sordritS DehariouL Pursuibg n1roush . Taylor Chtules. flre C/ash within CenerdtiaB: Coftihe ta Tena L Sr\en\P. USIP. E ia Japaaeie Antichitatea r?6.Snyser. 1999 Dc la revolutia ttiint-ificn ta Lumini (1650-180o) Capitolul r2 182 Amstrong.ilennrj\ . Ha.Wr Bemo. Temtonal Identitis. Frdch Nesoti. r??.lari4\ ( Flaws. bsical G@L\' PrkticdL trl/ ri 1astrz.n^".ni. Ncw Htlen' Unive6ity P€s.a226 17 Jocun De s. Mich@l. Kisihide. Wshinsion. l8l. Re@hciliation in Jod€rci. w^hin8ton.orlr t'.. USIP Prcss. . 1975 180. 1911. Gemak NeSotjate. r 85.2UE. USIP Pres. 184.Sengh@s. M. P i.1993. Case studies l75. Dieter. M-. Tokvo.holalie de b NAsotionon.'rh. .'@roi Utrivesily Pres. ItS. Blaker. Chdles. Shapiro.Ustr. H. Unive$itl of MinFsota PAR'IEA A III'A r74.. Tmda \ed). Sophia Univ .Mushakoji. Ec Privot Pans.r.2003.h 172.al Nesotiatol. Washington.bedeva M. 4.R. 2002 intre castel ti catedrali Renaqterea De l?9. IstaeLis and Pdlestutians Cross-Cultural Anabsis af the Oslo Peace Ptuces. tony.s Baun. ]83-ConsranLin. PD. D'ploroiia Bucdreiti. aziuihE Peace Sustdinabl.rt n14d Pwren nnlkh Moskva.So]omon. Thc i nied skrr\ md chrnd dnJ I 6el dd ls\pr' USIP.u Rappt@hemenlbelween Easl and Cerrr). 1 994 DIPLOMATIE Introducere a Capitolul 1l .IX. BrcdkjnS d@ /. 1993 Pe$peLtire.Malil4 Mircea. Ed Djd&tic! $ ftz Sttuteqias of NeSoti4tions An la Reforml la primul mare rizboi european USIP. 2003.landon Ro-rledgc -0')l 1996.. 1982.art: A Crilique aulturaL.ena LNnti oJ Cottlid Resolution Jron a Non' NeEatiation JauftaL.Cogo. ad. Alker. In Th. can lapan ft CahFnsok. Hayward (eds ).

Evidenq campul slu de acriune cste legai de razboi $i pace.R. W.. W. intronar de informatice in civilizalia noastde: The Hunan Web. A Bird's Eye View of World flirrr. langa rrela$i scaun principal allendo se un soldat $i un prcot. Aciuat pe lirngd pulere. McNeill.:/.. de care depind funclioflarea $i evoluiia statelor. Ir faza tribali. ora$e. fac ca problemele inteme sd depindd de f&ctori externi.!r. Norton & Co.ii. gg!ELd.estea uneia din cele mai vechi profesiuni? O incercare recenti a abordat istoria lumii ca ldr. marile procese de uansfom. neljpsit in uncle cpoci $j la . republici. regate. cum ar fi modemizarea. a acelor subiecte care au format substanla $i nu doar forma $i expresia problemelor in rezolvarea clrora diplomatul a fost chemat cu precrdere.liunea paqnici a oamenilor. 2003). Iar diplomatul i$i vede agenda sa amplificati de un nou iip de relalii. Ea aruncd o lumina asupra temelor rfcurenle sau continui ale omenirii. Dar tleptat. Istoria lumii vizute pdn ochii atotprezentului diplomat de ce nu ar fi acest subiect concentrat in pov. NY.. De ce n-ar fi istoria hmii privite din punctul de vcdere al tehnicianului acestor tesa$ri? Diplomatul nu face altceva decat si creeze $i sa lnuelini relelele de comunicare $i dialog.lliam H. McNeill. provincii.Introducere Dimensiunea culturala a principalei activitaF a diplomatului a reie$it cu prisosinii din tratarca stilurilor de negocieri in partea a doua a acestei ci4i.are a societrlilor. ce intrerupe interacljunea violenli endemici? Diplomatql leagi in pdnul land varfurile comunili{ilor de orice lcl. il gisim $i pe miscirici. Nu este siryurul personaj cu state de vechilne. pe misura dezvoltfuii sistemului intemalional. lndepli nind un ritual al inlelegerii $i convieluirii. imperii. luend ca punct de plecare cuvand we. Mese a diplomatica e vcche. Incursiunea noastri invili la refleclii. istorje li )imblp19p!-a-istofrii6fE9eyr aportul sau la fdurirea slilurilor. nu gtrsili cipeteniile in jurul unui fbc. care $uslin h randul 1or interac.y (J. Are deci un loc aproliat de tron.ld_$L9biceiuri. Cultura insearmi valori.W.

Drumul parcurs il ajuii sa infrunte noilc schimbari ti si fie increzetor in rolurile pe care le-arputea. Este neglijali. Diplomatul roqe$le pentru ceie doud rizboaie mondiale. este cea mai confruntati cu spectacolul persistent al ciei. Simle cn schimbarile lnad ale lulnii se dsfrang $i asupra vechii sale meserii. Grecii $i perfii. Istoricii i-au luat-o inainte Si scriu istoria exact din unghi. iar asupra societililor sunl imense Dar oare nu di- pacii. psihologicc $i sociale. on. a devenil in aceste ptocese o activitaie generalizati. inclusiv inteligenla anificiale. de cuceriri.r#s€ra pcrLru . ca o succesiune de dzboaie. economice. Tn ndmul r. cu toli oamenii lucizi Si cjn_ stiti. iar eroul ei diplomatul este. -. diplomatul rczolvi problemele interacfiunii pa$ni ce.ldbele lui mrtloacc vo6e\c de\pre eminenla forlei tali de cuvant. ca $i relaliile in nalionale.tie piofesionall. Jura . unde decizia aparline uDei acela$i spectecol: problema neglijati. politicc. iDtenliilc lor trebuir si tie deslLrpiie in iiracolc.Pecaredip]omrtulinsaopoa!epreg5ti. de intrige $i nesincerirate_ i In comornra diDlnnarului Inrclegen in. resurNle celor mai slabi.r". eminamente pltnice. Are acum la dispoziiie toate resumele erei compulerelor. Sistematic. in confruntarea c imperi lle cornpacte $i totalilare. Se corflicte $i degajand interese comune ljnde sunt manualele care ii incrediniau lunclia principali de reprezentare? Vocalia lui adevirala 9i primordiah a cairigat in lupta cu protocolul si conveDtiile. Cu ele. l. Soldatul are insd stanld. Mai are si cea Inai prielnica conjuncturi ce i-o oferi pro cesele globalizerii 9i regionalizdrii. diplomalia este definilic. a violenlei falt de negociere. vocalie $i scopuri o meserie a pdcii. Efectele modernizdrii asupra meseriei diplomatice sunt considerabile. Car dc odihnilor Si . priceperea de a re- llccta logic. un spot de masi' ceruti qj practicali de toate profesiuDilc care a$teapti se invele de la el. Preotul se secularizeaza cu vremea $i devine tual Sj tarziu astronom.l. specialitatea lui. de giorii $i j lstoria slArilor de pace n-are acelaqi fannec $i nu rransmite fior. prjn obliga. dip]omatul isi rcvizuie$ie uneltele si i$i ascute inteligenla Trusa lui de ustensile mr este mare Diplomatul deline arta $i $iinla negocierilor.rr'. penlru a preveni $i stinge conflicte. dispreluiti Si necultivatl modernitilii? Dlomatul a pregitiGo bine.a mxi hine po\e umdniratii. Are nevoie de cunotrinle i rjce.nd. on pcrsonaj $ters 9i plictisitor. cimpul lui de actjvitale. Nu defileazi in sunet fanfari. dispersali dar liberi.. juridice.iucd cu fblos .i el. aplanand zone. lesand panza necesari pu. definirea obiectivelor realizabile $i a intereselor rcale? Oricar des a fost folosild pentru schemele rizboi ce.230 Jocuri De scena lunii tlczvoltiincl din Panea a III d. efortul $i subiiliratea cditor rat nale. Este suspectat. prcjudecili. Dipbnalie 231 mare prel in perioadele cand societAlle iubesc nai mulr tul ij spectacolul.c Jcorda o irnrcr. setoase de solulii noi si idei lntelepte. ce constituie prin grozaviile lor cel nlai pateiic certiticat de inaiuritate qi maladie a speciei uDune. Formalia diplomatului este inlerdisciplinarA. $i el ar putea ofed bun unghi de scriere a istodei lumii ca 1up6 sau ca actiune vi omenirii. generalie dupE generalie. Aflali intre rizboi pace. de a fbrma $i menline prieteni. eri dupA d acea vreme arla de a convinge.iinn speranli in secolul al Din nou tristcle in secolul XX.ilri Jlir dc mdre. persistenja resorturilor primitive $i ba$are diD omul ce fuzd. cA ele nu se vor repeta.i cu exclusivitate. se reediteazi in cel de-al doilea rnzboi tDndial.ghida|iSf6tui' Suryriza cea mare a cilitorici diplomatului in timp este luirea unor idei sau trisituri ce $i nenlir invilitura pani ii noul nostru secol XXL 4llichilalea ne spune ca lel4liilor exIefte nacrr ri ft/bui rhi | . 'i<iTrt. nu aparc in randuri ordonaie $i in mullimi impresionante degajA fo46.rpr. a1 erodlor $i nebuniei umane. pe hngi so in unifonni. a minaliej fali de egalitate $i fratemitate.igur penlru mnrea omutur e\re unui mit in raport cu cendrirea rece a riscurilor $i avantajelor. dupt XD( lea. in plus. filosof sau ideolog. pcntru { leoia $i practica relatiilof intemalionalc. Dar mai mult ca ei. Diplomalia se djsringe politica extemA sar rnternalionald. vede ci negocierea. iriji tg. se schimbi greu ca actor al rizboiului. care sunt expresia suprcma a comunicirii $i a dialogutui.nilc I'n u'n' . ale domenii il invadeazi $i reclami uDeo.ii crau nnplicali.i.

i rechi si noi. rrlese (inile rdlncr ale cooperffii. tenliilor ascunse. in sfera religioasi.H. mistici frLrcnt iD Si a sacrului. Pentru siguranta efectului. Persoanele din randul celor respectati pentru inlelepciunea 1or. spune Agamennon.Diplomalie 233 Capitolul I Antichitatea in cuvinte simple $i fxri se caute efecte. Cel mai grav era parapresbekl (ambasada ralati). li puteau observa gi studia.. dar cu justificare publica a banilor. iar incepulurile ei erei istorice este sennificativd.El are urmiilorul mesaj pentru noi: cand sprimele entitili umane sub lblmi de cetdli. acum 2500 de aDi. zice bftrenul x. la greci.che. Iliada poveste$le cum dec se t zice iDlre ei. In literaturi. lc originar a cdpitat conotalie reprobabih. apoi Ulise. fire ccre leag5 \ubrecrr. republici sau oricad violenli a jntrat in procesul creirii lor. Diplomalia este o profesiune ve. soane. ce descopera sub mi$ti surazAtoare predator sar pe homo frarddarr.Partea a III-a.ii mea. vllluindu-9j treptat resu. observator al firii umane. l-a Atena. dar li lncartiruiau la unii din consilierii lor. fd trevedem oamenii care l-au redactat.nceperea bele pd4i sunt dominale de suspicrune. coruplic. Nu putem contempla mai vechi tratat de buni vecindtate stabilit intre hititi si inscris ill piatra monumental! de ]a Muzeul din Anlrra.narnte de . coleclr\. $tim cum o ambasadi la 1200 i. Rapoarlele erau publice. cat fi ca stil. cdre l-au pregitit qi la 1296 i. Aceasta. l)rin darori. Zeii inreNin in lrebuile cetSlilor cu atirudiDifoarte apropiate de cele . regele Macedoniei. lur Ulise ri Menelau la Iroreni .enrlre cva\roliciald prin percoane care inor gazdi). schimburile de bunuri $i de persoane. mai vnrstnici. La rendul lor.H. ci fl|icurile considerabile Si astfel onoarea de a fi ambasador nu era cu u$unnld.Aveau imputemiciri scrise de la adunare. numire ploi?r?or in timp ce llolLrl covenitorpe cafe iljucau in soa4a creciei anrice pacea Si )iul impinge problematica inrr-o zone mai presus de existenla ltri. mesager qi agent al comuni tetor de ve$ti ti infonnalie. $i care sunt la originea consulatului. dar pe langi daruri e nevoie de o soiie bine aleasA din oali pe care Ahile sd-i considere prieteni. incredere vinovate in Filip $i dezi ormaAdundrii.lin. care se pdeau certa $i Dar putem se ne indep:rtim $i mai muit. rile unei ambasade grecesti se frceau cu grij6.ilil furnra dc repre. Persia ti China. cre voite. Exista insi o .Alla pri$ejdie consta in faptul cd erau incluti i din diferite fracliuni sau partide.l lmpace pe Aiile lll-l convinga se reia rizbdiul cu troienii. Demostene acuzA pe Aul AteDei pe langi Filip. $i sunt pretextul abordfuii. de a comunica qj a cadea la inlelegere s-a intr-o meserie aparle. ar lum. ulma pedepsirea ambasadorului. Ambasadele nu erau pemanente. atat de adanc fixata tn natura omului. Cheltuielile nrari Si suportate de cetate. I erx ulenrea unei mese $i a uneicununi de ma. era lorl1]aE din. nevoia de de ceilalli. . a acelui mister care planeaza asupra tane. e un discipol al lui Hemes. gazdele cru bine pe soli. in vremea noasre (romanul Gore Vidal).. a patru mari sedii de civilizalie: dia. Vechimea diplomalici pledeazd (](lm risipette o ambasadi suspiciunea $i cum cafdgA lncrede. atnt ca infili$are. solii aveau personali pen1ru a se completa.ru ii putem privi pe diplomat drept un instalator de conducte. Bine. Atenagoras e pedepsit cu moatea pentru primii daruri de ]a regele Artaxerxes al per$ilor la care fusese I ln ambasada. ce se ridicau $i vorbeau pe rand in iala aduna. Daca nu heia cu succes.sele .etorice. Daci ea era considerate reu$ite. potretul sador itireranl imaginar din jrrul anului 500 i. care vrea sd. prezentate in fala Adunirii rnnhrea $i aprecia misiurea. $i efecful se produce: lo spune ci dincolo de toata mania se bucura vazand prieteni i llloriei reciproce. Dd de gandit ideea furdamentali a (:l.H. Ilr(lecarea rezultatului era si mai sDectaculara decat fimiterea srdorilor. de parapresbeia. Si cu acest indmpinate ambasada. nevL'ie origin.ru.

234

hcuti F stena lmflii

Paftead l|lat.

Dironalie

--

235

ale oftuiui: se super6, sunt impulsivi $i capicio$i, aproape imprcvizibili. Atet de asemenelori sunt zeii oamenilor, cat acestia din unni revendice firA scruDule statut divin cand conducitori, ca in Egipt sau Asia. insi voiDta zeilor trcbuie tn, atiludinite lor imbhnzire, secretele lor pitruDse. Pe fondul superstilii intens imbrali$ate de populalii, institulia specifici incorpom em Olacolul. CoDsacrat citirii viitorului in semne rale sau divine $i divinaliei slujite in special de preotese, avea la Creci o fulctie caracteristicd ti esenliah. Cel mai cele era oracolul de la templul lui Apollo de la Delphi. I Si ast5zi existA un adeverat pelerinaj la Delphi. unde turistic se imbine cu evocarea celui mai vestit centru de politica al Greciei antice. Nu e departe de Golfui Corint, iar la r este strijuit de Pamas, nuntele poeziei_ In smnga e inrrarea Pausanias geograful $i istoricul din secolul 2 i.H., pe aleea care urci pani la platforma unde era templul principal. Aria de la poalele lui c imprejmuiE de temple mici, construclii, sculpturi oferite de pelerinii cei vechi. Eroii, cet;lile, vi la maraton puneau tdblile $i consrruiau memorialc de rccunogti Pani fi tezaurele i$i giseau refugiu aici. Existi o platlormb chisd pentru scene rituale $i un teatru, cu locuri vizibile stance. Comori dc arli populau acest loc din care numai Nerc rat cinci sute de statui de bronz. La excaveri s-a descoperit moasa statuie a Cirula$ului victorios la cursele de cai, o mi
artei grecetti. Aici esle 9i centrul pimantrlui, or?ralrJ, unde intalnit vulturii lui Zeus, trimi$i din douddirecrii si misoarc Locul e vecbi. Pe la 548 i.H. arde un lemplu carc apoi se
struieqte. ln 480 i.H. perdi sunr oprili dc o furtunA provocati $i nu mai devasteaze locul.

(olul- Mai existau $i alte centre. Rilualul divinaliei ocupa un loc Inrporlanl in religic. Platon ii sistematizeazi filosofic zonele, ariland ca

Mai tarziu (secolele I II d.H.), istoricul Plutarh, el insufi numifnndu se prinlre sacerdolii de la Delphi, scrie nai multc lucriri derDre oncole, cercetand fenomenui profeliilor din ele, Si mai ales in l).,Plthiae Orucolis susline existcnla $i acliunea z/demonilor, inter
|ncdiari intre divinitate $i omenire. ,.instrumente ale zeilor, slujitorii fi secrctani 1or, cei care cerceteazi cu luare aminte sacrificiile ofe-

existi divinalie $i fArA extaz.

tile zeilor, care iau pa(e la celebrarea mistere1or..." Inieligenla tcilor lransmite unui suflet nobil puterea divinatorie nu prin cuvanl !i nunai prin scds sau o atingere- Zeul, ce nu xscunde inlenlional t(lcv;rul, e prezentat ,,enigmatic, cu aspect poetic", intr-un limbaj

Ilri

CuIn funcliona oracolul? O i'emeie, pfeoteasa P)'thia, dintr-un izvor vrnjit (paraul subteran Canotis) fi se inroxica cu provenit de la un foc de plante halucinogenc de sub podeaua de aun. Apoi bolborosea cuvinte pe carc nu lc inlelegeau decat !ii, oamcni sf-inli care o inconjurau $i care traduceau in vorbe de ambigue pronosticurile sale. in termeni modemi avem de-a cu un cenlm de consultatie de politicd externd Si diptomatie, onat de un grup de speciali$ti ce se bazau pe o documentatie de birc pusA h punct $i pe infornalii culese de o relea bine zate. inaintea marilor decizii, se cidea ca cet51lle sA consulte

apropiat de afectivitate. Nu sunt excluse conlucrarea 9i ralionalil.llea necesare 'inlelegerii Si cercelirii. Oeometria se invela ia Dellhi. undc zeii propmeau enigme, iar oamenii le dezlegau sensul. ls|e de relinut insd faptul cd oamenii simleau nevoia se se raI)fteze la o putere mistenoasi, in teme vilale pen(u exjstenla lor: r,rl'rr\ie!Lik. Dut( )i rrlboi. Merodele \rriJu )i eruL a(ce.orii nc &nuificative ale esenlei procesului: se studia zborul sau cantecul llsarilor, mi$carca pe$tilor $i terpilor, miruntaiele animalelor safiificate, fuunzele. paraiele, copacii sacri, fulgerele. zarurile sau pi0$1e de lenln. Oracolele se rfle pesie ioi in lumea antici. Cand Trairn consulla unul inaintea expediliei sale in Onent, rispunsul nrcotesei este trimiterea cdtre impirat a unei batiste cu caeva cren !u(e rupte- Sennul era: oasele tale vor reveni inir-un linloliu, ceea fos a $i inramplat. in combinalie cu templui Demetrei de la Termopile, lemplul de h Delphi era stalpul de suslinere al unei amfitfonii, organizalie tcljlroasd care intrunea 12 tribui. Bine slruclurate, cu aciivitdli de lerrlti, serbdri, strangerea de donalii $i consultanlh continui pentru l)r)i lalie $i speciald pentru treburile publice, ele au ajuns centre lr,liLice importante fi generaloarc dc norme, printre care $i cele ce l)rireau relalile inlre cetalilc independente ale intregii Elade. In [l]rr sfatufilor bDate pe activitatea de informare a temPlelor. sta llrice intrau iD procese dc decizie politici, amficlio ile (ce rcu [r,ru, conforln numelui. pe cei ce triiau in jur) erau implicate in lrcvenirca ii rezolvafea conlliclclor. Ele pLrteau decreta,,p?ici sa frc in timpul unor serbiri, lineall €vidcnla angajamentelor de pace.

f
236
J.,curi
De

scena

lunii

pdrco o III o. bi|httolt._

231

i{!A{iie de jurAminrele fAoute in fata lor Si sancfionau rumai cetetile se puneau sub autoriratea lor, dar $i ligile sau deraliile numite symschii. Acestea nu erau reoretic potriva altora ca epimahiile, indreptate impotriva unui aceasta nu le impiedica se intre in coliziuni de man fel, principalele doua [gi sau symachii, cea ateniani (creat6 i.H.), ce sfangea ln special cetaiile maritime $i insulare sub cerea Atenei, $i cea lac€demoniani (reDrezentend alianta mai ales din intelior, in jurul Spartei, crea6 ln secolul al i.H.), au declan$at pe la mijlocul secolului al Vlea l.H.
boi din Peloponez, care s-a ilcheiat cu inftengerea Atenei,

icr't'rrol 'Macedorria e.Le irvi'lsa rrr le/ iH r' ler'ru ,('rra mediteraneana va fi o provincie roman6

Romei inchide rJcrlcctate $i rafinale ale diplomaliej. Venifea

cif i'e

ii

inainiea anului 400 i.H. Un alr $ir de reguli, institulii si descriu activitdlile diplomatice intense ale ligilor, la cele, adaugandu-se lncA vreo trei importante, (Boefia cu Teba),
Liga aheean6.

tice $i intemationale.

Puline conflicte au fost studiate si citate mai mult ca peloponeziac. Descrierea Si comentaxea lui de citre Tucidide stituie o opera esenliali pentru istoriografie $i pentru $tiinf€le
Este de asemenea altologic conflictul Atenei de la mij

cotului al III-lea i.H. cu Filip al Il-lea al Macedoniei Si dis atenianului Demostene ( Filipicele) ijj,reptotg lmpotriva duFma din nord. Nedescurajad de capitularea de la 404 i.H., Atena pune 1a cale o coalllle anripersana in rezboiul corintian (3 i.H.), i$i reia cu acest prilej Fetenl_iile hegemonice ti f doua Liga maritind nteniand. Uzati de conflictul celor doi neimpec:rli, in!| un joc complicar de noua prezenli a per$ilor, gemonia Atenei e preluati de rnacedoneni, care reu$esc Drin $i acliuni diplomatice sn-fi asigure supunerea cetdlitor grece$ri devini membri ai anrfictioniei Delphi. Regele Fitip at lt-lea i$i gure spnjinul ei sacru, devine arbirru inrre cerili $i obtine vi
annata delinitive impolriva Ligii create de DemosteDe. pacea

practlcal cu \,oharea diDlomaliei si a callor pdfnice pe care le-a Galiei CeTar fuLre' urnta. Peniru fle;are balel,e din cucenrea primeFte solii' inde un num& considerabil de discutii, lrimite 9i izoleaz' cat mai mr'tlt inamneaz6 acorduri, 19i atrage atiali $i l$i primiri fiicul rezistent la supunerea pa$nici Cdci axioma oricarei auiorilalii supreme a in rnarea familie a impenului era acceptarea Cucerirea laciei de citre Traian a fosl precedate de o lunga

itr revendiLa oripirrrle de la Ro'na )i ALena si unde pr"{ine inarl'parado"al. conrrover\h 3'upra locuhri de a Europei nu a lnceJai nici azi Deotorrirea cea mai illrportantd dife_ rile irtre cele douisunt inse mari 9i de aceea rolurile sunt deschideri in materie de gandire Vcchii sreci au avut marile pnn lrctd (ii;sofie, logici, matematici) $i in $tiinla politicii' polis Ei sunt ti o expresie a unui sistem ;cle lo; ag$ament la dispersarii lof au lcootric cu muite sute de enlitali, care in ciuda fo4elor in momentul unei ; leclie etemi a mobilizErii tuturor nEjdii majorc (per$ii) Statul roman a fost un sistem monolit' o ua-uta unguiatd in rizboaie continue, ascuimnd ln ,ut, "u sd de loglca expansiunii imperiale l4area sa contn[re laza a e e:re pe planul civiLizaliei si nu al cullurii: sistemele iuridice' ape' tiunea administradva ii infrastructurile (ora$e, drumuri, o contributie lnsernale la re, bei). Bazat insa pe legi, el are

Er

rtra modema

iomci.

Iui porioadi in care Rorna acorala asislenli @hnici (bani $i expe4i)
l)ccebal.

rald cste instaurati

Asasinarea loi Filip in 336 i.H. aduce pe tron pe fiul siu Al Macedon, care timp de 13 aDi condu(:e campania sa istorici, o intare neinlrcrupti spre Indii, cu crcal€a de state pe tot parcur! drum lui. Dupi el. imperiul se spr.fge :in unirSlile mari ale peri dej elenistc care ince mai bine de doui secole duc culrula greaca o noui inllorire $i raspandirc $i. o daG cu ea, rehnicite din ce in

li

se pregite$le ofensiva imporiva

Gisim $i la romani nevoia divinului qi a sicrdlui Zeij fondatort ri cetdlii e;au prin definilie intercsali de perpetuarca ei Mai Pulrne in mArun oracole. dar in temple preolii lur,rpic€r citesc viitorul iaf ligile $i asolricle anjmxlelor jeffite Existi instilulii centrale. persoane cialiile iipsesc. Un colegiu al fetialilor compus din 20 dc litigii Daci acordurile 9i era specializat in r,ro.ti"o .ituulu.i 'ougi.. de iru reuseau prin soli, colegiul anunla senalul si dcclara siarea exista un /s [rboi, iarisi prin ritualL]ri Aliturj de i! f'rnle ..,aialr care rcplemcnta,cldliiic drnLi' rurninr "r 'lfrirrj ri in care ,n""t.J., nr:fin'/ JrcplJj. nlernJlior2l qclilllle inlle " pra," |Un'unl.'ou rr''rrrt' crnd err'"rL'r de li ."."'*,"

""'errrurr'le

238

Jrtui p.

rc?na

luml

Partea a IIt-a. I)hLotnalit

239

drept admjnisirariv. Ei erau speci;li$ri al rczotverii conflicte

tigii intle ora;e sau rdburi irvecinate apareau Judecaton numrlr aemperatores, care in tinp au airns si judece qi (

, in afari de pilonui legii, att sraip al relaliilor exteme Si flom.rei en ofgznir.ea. cdre erd .;nrl;
rLn]|orut

crpal pentu capacitarea oratorici fi persuasiv;. romanii ad preoc Indrea i rtcrilta d JemunnrJlier nureni ri rmpre.runani lcnenlor. Dclepar"le mdli. .uprir/ind nj1|a .r /i!.c per\o re. a u,D $ef nnmit p.in.?Zr lega ;nis, de obicei un senaror rmpon

pdcc. ubre!tncte .nxregice. CrLero prle, inrrcbrrc": ,,Auzit_a cineva ca la Roma si Ii fost ale$i soli ftr; hordrarca senatului?,, rnrc ue a se pronunu, senatul examina problemele ascujtand ooil proplncn. conJrllJrd re.dcrite direnrclor tadioe +i tuc!iu.rj. nule ln cu\ rnt; cu o (enj \ r loare rclol ic; t err|a. !i Suntem incn depdle de anbasadorii permanenlr $r practrca aceeai celor ad hoc numili soli, rimi;i sau reprezenlanli ai Ro S?rc deosebire de lumea gleaca, unde acestia emu selectati in

refnc ercn >i adoptrrea tratctelof :r dlidntelor. .lJrea de riizt

tululr'iluncrilur cr|e'lltScau tfinxlerca

,i ;hfti

Senatut

e

5i pnmtn d de

i

rril aurul grcu cel aduceau ei ilr$i$i Ronci. Demersurile lor erru !isll?te de un nragismt $i comunicate de quaestof senatului, al ri riispuns li se comunica pe aceea$i cale sau uneori direct, r-uDa din sililc scnatului. l{oma a lrecut prin lnai multe faze dc dezvoltare. ln inceput a rcpublici (ora$ stat), ce s-a Deniinut de la sfarsitul secolului i.H. aproxinativ doud secolc. D p; perioada a doua, a monari rbsoluie, incepe perioada pri ncipatu lu i, land statrl este un moir de provincii, municipii $i col?oralii. in perioada propriu-zjs tl]criald, tcritoriul i$i atinge maxima intindere, iar fegiuniie dcvin r cc ln ce mai greu de controlatSub principat apare, pe langi du$mani $i pneteni, aceasta a rela cgorie de intedocutori: entitilile supuse Romei, patenerii de tl. {r/ertrn;ti'l(J .d Sta.xl romn r arala cij u (ontedcml e de errlila!i r( e rLloidminr.lrca/;. lJfeprul ronrrn le rcordri o currsrJ<rrbi-" Nflr' i roM!!0rr!&--J}ffrrrn 9l Pn+re$L prlAlre-4arc v diellul Lle a (rlls leSdtion, lt rLitc soli LdL1 11t!!g{tl4ti{9. Pc misura extirderii teritorjale, soliile inteme intre centru $i lll)vincii se inrnu]lesc pe un mare numar de tene clomcshce: eveIimenle importante, felicidri $i daruti, cereri, litigii, rcduceri de
i

ur viitor drept nlumilrL Inre|rd'iul|nt Lretelrr,e s6 Jotau cu tundLfi. pe arul;loi 5i l.Lnun C;r,r mcrler pe rnrre putea tr i.l\o! u d; c de ri,,boi. Ne!n. rcfi. r',rrre arr.,r|Jie. .ti gercr d< t igii .e d€
sumu <uD^\emnut

Norme scrise sau curumiarc

il

apdrau. aDricipand

lnrpozite, ajutodre financjarc pentru construclii publicc. temple,

,pt:Fi

Cemlul lui Malte. undc a5teptau invjralia pent_r audienta la ser Aceasta avea loc in tcmplul zeilei rizboiului Belloria. Daca nu sea invitalia, se irrorceau acasi firi a fi avur discutia, la cxpi lenncnuhi prescris pcntru $ederc.

rr;iIe. l| amenrut rptr.al .J fjulocotut ulelonn t:filor iI cdte .c in.rdlp.t. u,tJ,c .ru p el Soliile neamicale erau gizduite in afara ora$ului, inrr o vili
Cind nri rc,
Dlnoea 0c

Hl";i),')ji,lii .otii

..Llemjrt;tri ,r rlerc,elor Duporului "resatia" didea raporlur in rala ienatutui

1

rl|rnnuri- Acesti soli i emi sc recrutau dinlre personallt;lile sau rlcnbrii curiilor loca]e, iar mersui la Rona, elentuala primire de |Jltrc imp:rat sau oblinerea unei asisiente sau a unor dreptun apafie l0 atrigea onorud, titlul de patroni sau posibilitili de avansare. Pe trfisuri ce cheltuielile administraliei centrale cre$teau, rcduceri]e l(n afecuu $i cjrculalia solilor. Asttbl. municipalitilile din Mocsia cr.iu scutile si transmitE solii de lelicitare la guvematorul rorran a] l)rovinciei pe timpul lui Traian. Sructura aparatului consacrat relaliilor externc se modifici o
(htd cu nrecanismui de decizii. in trecefea de la republici ia sistenrul imperial. Fraiele ajung in nana impiratului, in timp ce scnatul lontinui sd funclioneze cu rol de consiliu pe hng: acesta. ID com petenla lui cad deciziile najorc privind pacea $i lizboiul. DiplorDalii devin funclionari inperiali $i tot un secretaf imperial, tetll caDcelaiei, ii prime$te pe soli. l,l)gislalia fi pracricile legatc de persoanele aceslora raman insa neschimbate, pistrind in pri ul rand lnviolabilitatca (rdn./i lobe,tntr lcgdti). Se produce $i o crc$tere a

bii,

lormalismului. Se pestrcazd narmcle (praecePtoe) dupi care tre-

::.... " l:"1. .. il'rconjurat de sprijinul acordat de li 9i de hispanici.17 ri :il::.l"ii" *'' * i.l.-). ir'"e f]'l' :l:i::1" 're i.tt \... ca un odel pentru intreaga matematici. I en.i. Fenicienii sunt la apogeu dupi prima inflorire pc(recuti ii jurul anului 1000 i.a di':1lll !erd I:'"t'1"-:. \'L^"^:'l'-. in 264.l .r.:: i""... rc lin 40 dc ani.a. '.X i:.rl"".:.il.j.. .i:.:. iD tilnp cc tb4a mililuri sc mesoari in bntilii... .i:'l: :X. 'r'e'oturici .... r. lr sccolul VII i.. r 'l'::11 Y1ll: s L.. n.. 1il"1 ' :i..'". .le \rralceii' Dir nunclL J. '..'.... .'.$":i ...'...: i... Nlprafetelor..:'. Egiplul $i Asiria.'. * e\cere'r'r..il.:...i. Dipkrnali? 241 cc celc Jir lu' bure reddclrle cu\:rr'lsrire drplomalrce rre r5rr'2{r0 d< i. .. o'"" in rip'Jrr xcel5l'^lTl:"1. :ili.r..)"-li ':'"1''i iropri"-zi'e "re 'u lr". care sa cuprindi !i pe rnacedoneni. *." .. mediul de suport pentru nersul civilizaliei... Hannibal vrea si organizeze o vasta alianli imiorriva Romei. \cde'< il rclrlii'of ron Imperiul comercjal fenician s a format mai pulin prin arme Sr uni mult prin crearea dc puncte comercialc pe iedtoriilc altora sau tl bilind colonii unde existau mai pu..r f . " l.. Pe vre llea cind romanii abia se eliberau de etrusci...lil.i"'. i....H.:".i.. Pauza de la anul 200 a fost fblositi de ro ni pentru cucerirea Crcciei..'ai.:. :.b.J'e '.. exista un conflict in_ tro greci $i fenicieni pentru Siracuza. ionienii aleseserA direclia Mtuii Negre..""i:..'.."..) """ r.e care dcsp"nca r"c<a ponJerenr In h\o-rcJ nJ ii L' ""'-':'.rli""'. '.].lca al Macedoniei se produce." .n N4r. i]..:.d .i I'uD'l A'nciirnu:. primul razboi punic....'.'car' '" i"T:.'i l1.:j': n rau de isroria urre' PIofes'uni ca iil9":l::f (er diprc lii'l. .. ' s' Inclrne brl ci.... Grecii le-au urnat exemplul..... il. regele fenician Hannibal trecc Alpii pe elefanlii sii $i co victorios sDre inima Italiei..". d0r a fost ulterior transformatd la greci in $tiillla axiomatica.H..i:..fl.. Fenicienii au adaugai la matematica economici geniul krr..l n. .. iar concurenla pentru Sicilia a lontirua! intre ei... "l: ll"ll?lol:Ti:i.:'.. Se $tie ce geometna s-a niscut pe Nil tot din motive practice.". " ... r'"..l':::'::.nraticd i$i arali roadele in alianle $i rolnana urnnre$e izolarea lui Asrlcl conlraofensiva diplornatici . ...":u".'! p'"1'" our""'* '"e' acisrcnre [.rd.''"' *t''s". Sulbrind plcsiunea $i ambiliile a doua imperii mari. nemullumili de brczenla romanilor in Iliria.'... .]. dend lunii.Dar intrc timp apar rc'manii.. . ..:*.ore il.. ."i.ela(..l..Rizboaieie pnnice.'r -(ce'rL\ f" "'tuie iil Jp.'Ji.""...':l .i..: ..1 mrtrirr' ci pre'lominart 'orcrcial: o( \eJere llro-': "r:J:'r-i:....'"lT."Ylo :-*'^::"'":: rr :.'..". carc a dat cultu{ii occidenlale structura tehnic6 a spirltului lor anaiitic $i a ralionaIlcnlului lor logic. . come4ul..'. r*...r" 'i c're inrc'e"rr c"'te pe obier'i\c I "::ti".i'erarrer Dar \'4eJrr-rrnx e\r'rcu :'i.cr'|e ra\orab'rr a .. In acest boi. Sun! pdncipalii cireuSi ai ideilor prac tice.: c-u' im tr "' ...::::ii):::"i']l .(.'.Lr i'emarioturn isror..."'..' uc tc L01'rr . cron''rui a.r'. Icnicienii reugesc si absoarb[ toate ideile utile Si transferabile din lozaurul celor doui surse.'. .i..""|l'.::.." fi"i..:. Astfel rizboaiele punice desclrid dosarul contenciosului ro' lllirc grec.:. .". J"...Slrisa$l roman rizbate iD istorie: D ibal ante parta:t..Hi:1fi a unei a ir prima bunurilor $i ideilor..".r rera'iro'. se redeschid dup: a]!i 50. mAsurarea grcutililor..ce .J..un em inden-na" 'J o ..':1. :.' "r 'rreJri '" "' tllc mediteranecne ale Africjj dc nord. cea diin ca$tigarca de Partenerj ll|. daca il credem pe Pliniu. '..i".. .. i..l:.ro'r indip'1Jrec nrar "i..:1i':'. Si dupi iurinintcle rlianlei ve$ 'c macedonenii se leagd sn fie . lungimilor.-1 :l :"1]il..*..er'| ''rdrie ii'li.. . Ceea ce numim matematici lrrbiloniani era o cu]egere de algoritmi 9i metode de calcul care Ncrvcau conlabilitatea.. I rbdnurr'' ii... . .. ..^princjlLrl centlu de puterc al Fenicjei.i ''<'ri nr' '' lnr' 'rl r{J ii o hr'rr ..". iar Cadagira."... ". si asttel tncepe.....il".. '."...'"" j'rni''j' '.. -".. ..canc r( ll:11r:Tl:.:"'.'.. a re o $::.i . i"i.":....uo .".'.tia lucet un ror ca . . este distrirsb ]a 146 i.u i:'J.1T..locuri Pc scetul tunu Paftea a 1-a..1 'In 're'J 'ia''ir ""r'r' mrim''e ' aPo' .".T:ll':.i..lini compethori ca pe lirtnu- '". avand acela$i obiecv. alfabetul......H.". .:.i.:. cand regele lor Hiram se aliase clt Solomon.i".1.enii ::[.. *.du$marii duttnanilor ca aginc_ lor"..il..:. stq"' 'l !: :":::l':J'r :::: u ri.li. politici salr straleg! erlcf.. intelegerea luj Hannibal cu Filip at V."ll.r.:i.lj.. ..i..'..'i' '' t:rc mar rr n'i i'npa'a'urui nenu.' Tlvl'.'" * * I 1":i:: :: mecanisn de in ::..nhn 'i o Jrrs'c protne 'nri l'^il i.

d pi care e\irra o revenire .Fie ca paoea minunate qi lia si domneascd intre copiii copiilor rnarelui rege al hitililor $i rfiii copiilor lui Ramses. imperiul proclanle cre$tinismul ca gjc oticiala prin Constantin.e produce In . Existn o badilie de diplomalie aspr5. . cu capitala la Nini_ vr. in fictul de ecloziune din Creta. care imperiului de apus dupe infoducerea sistemului celor doi imi." Negocieri se c. Diplon4lie 243 Filip prir organizarea unei coaljlii antimacedonene la care Liga erolidnA )i I rga aheeana. marele rege al Egiptului. in mileniul al Il-lea . Egiptul ii mul! aur. a$a cum era Boetius. dar 5i uze precise de asistenli reciproca.rb Dotri.r Jocuri De scena Lutnii Pafted a I-a.deze aliatul punic $i pace cu ronanii (205).). \carc. lianle. aSa cum rezulti din arhive. Asiria devine ccl mai irnporlanl stat al Orientuluj Antic. in secolul )O(V i. duri si casa !i Roma i$i insu$e$te Caeso. fii lui Teudosie. urmat de greci $i romani. sunt prezenli in relaliile cu nomazii ce cucerisere nordul Egip[ri.li. dupe sinucide (183 i-H. au deja state vechi de pateneriat cu Roma. incheiat dupa rezboaie indelungi in trci varidoua descoperite in Egipt $i una in Asia Mica.H. principald. la cfftj. urmate de anarhia militara a secolu I-a inceputul secolului IV. Teodoric. Personajc distinse 9i lucide mai existau Mangaierilor JilosoJiei. este descoperit Mediterana devine Mdr. cconomrc ti culrura.purerea Romrr nu relrda in puterca mili capacitatea de a-$i dezbina adversanrl". dut nihil) 1a rcmani. Cu nuh timp iruinte de primul senln al civilizaliei europene. alte entiputemice interaclionar in lume violent sau pa$nic. Egiptul $i hitilii erau cei doi competiLi pentru stipanjrca Orientului Mijlociu. Atuioh pierde batili cu romanii in anii 190 iar in rratatul de pace din 188 reDunle h posesiunile din Asia plete$te despigubiri mari Romei $i accepti sA l predea pe Acesta fuge inse $i.renrul impenal nistri alunecare spre personaje iresponsabile ca Tiberiu. peipelii in Caucaz.). ljn alt actor ocupi insA scena di l|lfcarca si se opund strategiei expansioniste a Asiriei care viza rontfolul narilor cii de come4 ce duceau la Meditenna.r fi Anlonini Adrian. Este exact de ce are nevole Roman in extinderea sa irspre Britania. in Risarit 9i Apus. transfugi $i de data aceasta diplomaia ronand se asiguri ce Antioh pu€a conta pe macedoneni 9i reinnoie$e inlelegerea cu Rimas singur. Diploma!ir medi grecilor $i fenjcienilor fusese nuaniatd.H. Rizboiul diplomatic continua. S au gisit 1000 de documenle in scrierc cuneitbrma care dezleqi toate se- . Existi ul de pace djn anul 1296 i.\. la cunea regelui Srrier Anrioh al Iu-lel rlq5 i. Spania 9i nordul in (onllicrele cu popoarclc In\adalorre.H. lara tK)le de ascensjune sub dimstia Sargonizilor. Filip e mAini !i de picioare". . Statele v('cine fac o coalitis care si o relinA $j sunt infranle. in mod riv se conslala ca . cu crmbnr )r reulonrl anul i00) sau in revoltele dir Africa de nord $i in expansi Orient. iar conducilorii ei se consideri pusi de zei si re Eufrat Si Tigru Dup: cateva rl[tineascd Mesopotamia. regeic fogo!ilor. Cafi \ero. punct de apogeu po rrrci.. inainte de cortactul cu Medi cu InflueIIa ma'. Ffui acces la mare in douA pinl. iar Siria $i Palestina erau rtele tampon.i.Barbarii".. Tratatul este ilrit priD invocarea ca matori a 1000 de zei $i zeile din tiecare $j anurla o pace minunati 9i frAlie in toate timpurile. cand preiau ii cbemase 0liaji Si qefi de a(mate. cend Tebei i se di primul ultilrlatum inregisirat in istoria ii Gecolul XVt i. pe dilcrjte teme: cisitorii fegale. ii regisim in vechiul Egipt sLrb dinastia a VI-a. Asiria se desPrinde ptat de Babilon. Marc Aureliu).. dupi cum rapoleazi senatului consulul Laevinus $i este silit sd Fi rr. este un proces lung t1 o agonie lenti fi nevindecabili. Esle sulicient sb cidm RAzboaicle galice ale lui si vedem exceplionala impletire a negocierii cu lupta $i derea celei din urmi numai cand prima a esuat sau cand (s orcare la romani) un pact a fost incelcat- Dupd donnia strilucitoare a hi August. lunecoasd ca cu solulii mixte $i imaginative. ^\ttoflr1 s prin toiture la 524 de citre stipanul llaliei. intreFnand luri stabile pdn soli $i diplomali. l culrJrr grece.H.e Ndrtrrm uria$e relele de civilizatie maritimt $i comerciale cu bate bo lor.) o antiromane ce va reuni fo4ele Asiei Si Europei. ce apartjnusere grecilor $i fenicienilor. . In arhiva de pe malul Nii lui s-au gasil 360 de t5ilc de corespondenla diplomatici a faraonilo! cu alialii 1or. la care \e rdruga ilirii ti Pergamului. intre Ramses al II lea 9i regele tit Hatufil a1 m lea. care se muti la Constantinopol. crea.

Izbelle nelini$dtor ntinuitatea marilor politici qi sfategii inspirate de geografie. Rapoartele soli trimisilor speciali demonsueaza cA Europa nu a adiugat tehnicile diDlomatiei cuceritorilor.H.H. care dureaze ciica z[00 de ani. informa!ri prelioa'e.a c[ natura umanii s-a schimbat atet de pulin ln np si e neliniflircare inlrebarea daca am pulea gasi ih aceasld nari umand surra ameliorarii sanselor de pace.Dar in primul mileniu fdramilarea revine $i in i. in cilrda capacitilii renarcabile a . Este de remarcat c[ numai ln pauzele dtoare ale pbcii omenirea schimbtr fata civilizaliei sale.H. oricat de splendide ar fi fost cur. Abia De la 138 1. per$ii ocupa locul principal in zona si declad regele lumii. dar ineficienta lui duce la o noua unificare in m. coslul plitit a fost menlinerea urui climat ce nu faja inovalia !i schjmbarea. re' $e $i ambilii. este de retinut ca problemele picii $i ale razboiului au fost riare intotdeauna inLr o zona sacra unde auloritalea lrebuir '. cdre au intrat tarziu in civjlizafia occidentah.d and Civilisations in China este concludenti in privinta. In it. al Babilonului. Problema pierderii cursej ln $tiinF $i n(. Printre cauze ftebuie enumerate izolarea $r absenF x de comunicare pe care le intrelln diplomalii Din studiul radnci lor aniice ale profesiunii sale. Dipl'noli.ltoacele fo4ei suslin altemanla celor doua stari tcr. colul X-[ i. In cecolul T i. dupe Asurbanipal. campaniilot lelor $i caqtigirii de aliati sau supunerii ora$elor. de unde aplrea o male la hunii nordici silbatici gi perseverenii. extra inrenlia de d se un diplomar ile vaa (a clabileasca rclalii cu Tmperiul R pa4ii fac tot posibilul sA deruteze delegalia $i sA o intoarcA dmm. ei se ocupi de tenu lii ti a respingerii ndvElitorjlor care le inspiri o suspiciune orice era str5in. mdtase . diplomatul ne altemanta pAcii cu rAzboiul 9i inegalitatea mijloacelor cD caie ilc pagnice qi mi. exigent fali de funclionarii sii supu$i la surj $i examene in buna tradilie (onfucianisti a respectului competenii. Istoria diplomafiei chineze diplonatului pdtejul de a medita asupra perenitrfi temelor.itente. O malie interioari este preocupate de alianJa Si suzeranitbli ti tin de un dialog cu exteriorul. cand China este conduse de Marele ImDAral Galben din Sub dinastia Han. se manifesti interesul Denfu ce se lume Si o expedilie se iDcbeie dupi mai bine de zece ani. ln secolul aM-lea l-H. Imperaiivul aptu[di vazia de la nord produce un prim tratat colectiv la mljlocul lui VI 1. Uriasul imDeriu avea rn sistem birocratic rigid $i conservator. diferitele regate 9i regiuDj ale Chinei formeaza unitar.H.Drumul Mitisii" se vor dezvolta comerciale !i vor circula idei. ele nu re iomparau cu marelia r Dincolo de ei se afla China. a Asurbanipal $i fratele sbu penfu Babilon.logie la smr$itul mileniului al Illea este discutati amplu in . relaliile se vor slabjli cu Bizanlul si pe fai aneri comercialA numit! . harta Chhei este aceea a unor regale independente.. in a au pArrun\ cu armele.. chin sunt bogtfa lmp&atului chinez. ca !i cu diploma!ia. desi tehtfca rtrzboiului lntrece intotdeauna cailor Dasnice. di palalele quveranilor Europer. praf de pu$ci. Este impresionanti lnstr persistenfa cu care ambele i$i inst mentele.. maximi ti nediscutati.tate. Este v[ constah. cretele alianlelor. Sumerului 9i pe$i ii cunoaFtem mai bine din contactele cu grecii. pulh prezenJi in scena Antichitilii. intrigilor crea lucrurj noi (tipar. ha11ie' ceasuri.ria qi filosofia $liinlei. o putere zatA este in misura si-$i apere frontierele $i sa htreprindi construclie ti dezvoltare. 245 !i comploturilor.H.H. Mai tatziu.244 locuri pe stena lutnii Pd ?a a III-a. Dacr luim ca de referinli anul 1600 d.. dar Si faptul ca unele lecfii riman neinv. Remarcabila lucrare a lui Joseph cdhan Scien. Negociatori abili $i rafinali.

cca muli sieviti. opresiune Si superstilie. ajuDsa vrenurilc noastre sub fonna proieclelor numeroase de . Ce se intampli ins6 dupe anul 400. card acesta l-a consacrat pe P6pin drept rege al ltolan ffunciior $i l-a numit pdtricius Rotntnorum. in definitia ulterioari data de modemitate diplomatului' nici nu ar fi trcbui si exjsle intr-o perjoade cand unitSli]e mate si I foloseascA (statele) sunt abia in curs de construlre i. influenli $i p prin a 9i acorda spri. Europa se u de feude nobiliarc cc combini elila rcziduali cu vadurile mig populalii. un pro(es care \e de.Ideea cA o spec19 nozaurii dispare brusc sau ci un imperiu glorios iese din stimulat studiile si intrebirile societdlilor aflate in ciulare $i bilitate. bate fj-i di inapoi pe musulmaniin conllict deschis cu longobarzii $i alte cetdli italiene. Este un magisual exemplu de vocalie civiiizatoare cilltudlor ce includ religia 9i doctrinele cu comporentele lor. trece teste grele.jin reciproc. Trecerea in revist5 n elementelor integratoare qi disrupi in Evul Mediu ne va explica pozilia diplomatului si negociatolui. Descendentul ei este Carol cei Mare construieSte un stat mare qi puternic i'I ju( de anul 800 Cu r face primul pas spre o struc$rA poliiici imperiala. ni civilizalie qi infloire de crrlturi. acesta l-a scos pe Pape de sub suzeranitatea I0rnbarda dupi anul 900. ce rol mai poate juca un agent oficial al legA$rilor $i comuii in cel mai pestri! mozaic de enlitili formate din ora$c' e. a Charles Martel. ci pur Si simplu transfomarea unol nomazi in cetaleni ce produc si se supun uror legi generale. In acelali tinp medilezi asupra inarhjc.fa5oara \rcme de sau cinci veacuri.Carol I Mare leuie$te sa $i intindd controlul asupra feudalilor' supune crestireaza cu fo4a pe saxoni. comunirJ!isi seniofii? l-actorii supremi spiriluali fi ai puterii aveau nevoic unul de al l. luat. cctul nu era doar inlocuirea pdganismului cu o religie qi o morali ti. in ciuda diferenlei dintre Bisence qi auloritatea seculara. cercctad de savanli ca $i de pu Cu toate acestex. aprepe acest soldat al crestinaralii $i are nevoie de bralul lui enerP6pin cu Papa llc. Feudele mai mari aspiri la flstii stabile ca Merovingienii. Evul Mediu a avut mai multi migcare lasi si se intrevadd inaginea inspirati de o omenire cop mizerie. in perioada anterioari anului 800. de $coala realisli a relaliilor internalionale drept dilie peryetu: a vielii internalionalc. dar e$ueaze O singrlr5 familie. . regiu . Parcurgerea Evului conlimi aparent aceaste tezi a anarhici generice. Diplomatie Si carc reincep 247 Capitolul 2 intre castel ti catedrali Prdbufirea L'nperiului Roman a fosl o lemd preocupante ome re in odce secol ulterior. stivilind pe sarazini fi anulaIld LLnta unei Europe islamice. lmparatul va fi unul dinue orii intesrativi ai Ewlui Mediu. Daci studiezi Evul Medlu. Ace$ti doi poli ai societiii medievale sunt stabiii. cel considerat o adevirati pati neagri. cand li stripuns ti zidurile cedeazA in fala valului de populalii care fAln stavile spre vest? In cildarea uria$i s-au contopit populaf rparul popoare nor.noi intemalionale". anhenand dupi ea o rupturd gravi intre contemii 1or. Dar la un moment dat rivatca ii desparte. Inci pe alata dureazi Evul Mediu. care sub urma$ii sdi au provocat-o. tranzilia prin excelenF. Dimpotriva. prctector $i apdr'itor al llisericii. el prezinte pentru te epocile un caz unic de ilusfiare a tranziliei de la un si altul. Umcazi marile tratate ale lui Gi Mommsen. cehlalt fiind Biserica Aceasta lineste misiunea dificilA 9i ese4iala consdnd din crettinarea fi i-a dat controlul Romei. triburile gemanice au inceplrt vieluirea cu populalia cefta $i galice. dar mai ales teazi permancnta $i iluzoria aspimlie spre ordine. in schimb.rut empire pirira. mod de viale.Cursul lui Duroselle de relalii nalionale se ituituleazi ?. pe care il drcpl punct dc rcfcrinli pentru isloia diplomalici.Panea a III-a. ciutali. paginile ind galerii de portreie de imparali care s au hptat cu in condilii economice noi vechile culturi agri . lnvadatorii s-au scurs ca vizigolii spre Spania $i nordui Afri_ golii au rimas $i s-au cre$tinat. o prelungitd atteptare a lerii.. Aproape njmic nu mai seamina la incheiere in soci umana cu ceea ce a fost la inceput: inslitulii. Si azi Taci! $i Suetoniu sunl lecturi c6utate. Precedentul fusese creat in alianla regelui franc al ll-lea.

impifalul din cauza fo4elor nor liurdc $i sicilicne (musulmane) cafe au sirit in sPrijinul Papei. e.r:. datoriti diplomatiei.rr'a'e . ulu!e.t lrk rvcnli in a doua jumalale a secolului xl avem un moment de inflorlre ! l)rp{litatii.rrrea rchn'crlor JiplomJrrce. dar uu $1in Iialia.. Uhima m.J conlfJle. specirlr. Carol coborM rn lldlia uolLrl papal a..ra). Meciul este totufi nul. ceea ce micaora putere. cJ in c. ului licc. rl inl. define$te o doctrine de llllrolio.r PJpi pe tcon al ). care impuneunPapegel lllrlrr.licr . El contribuie la intlodu- qrrux unui nou sistem de aLesere a Papei de c6tre colegjul cardinali l0r.'rt rer ie Inler\irrc nu atrr in p vr. fapt rinJul lor. dcena nou la Carol care il repune in funclie. rren<. Ca ir toate scenctele acestor dueluri de putere.ra mnsUlui priont. CinJ Papa ac di||cr.i-. rezervain(r .re rmpiel.". Unul din papii numili de tanArul extravagant Ioan al Xll-lea. care fdciind din nou odine Ia Roma viseazar la un rcmano-biTaniiD fi oameni dc controlat.\i dreprul de a-i demite Si de a dezlega dejurimantul de credinlii $uPufiii lor (.Ull acesta este deffonat de nobili care il aleg Papn pe Benedic\ piraiul ia in serios afrontui. Grigore a organjznr funcliunea legalilot. Hen_ ' lll lvlea i$i ia revan$a in anul urmitot.ltrr. altul legitimitate. c.r.lr. a.e. cet ll xocsra din cauza distrugerilor sutcrite de Rona Pe calea ncgo llr'rilor. nu se simre in siguranHL Jjrrorul lur OIto T. Alte episoade ilustreazi degdngolada pe care per de (irre.rlra . I era nomilal suvelanlrl. It. cJr Iitte .lrdlr.'rpra unor lcritorii Sr reinnoierre darul lui P6pin. nd \o. onli rra.. i$i face exerciliul in alianlele ce le iu ind irnporri\a proreilorului .pir"txi. in zipadi. in mijlocul aces$i tumult se inscrie inse e\./rli.Stalurul l{onrci a li)sl irrlor(loruI |||lrIilrIlr Orn$Lrl ctir (l administralie civili (prefecli sLru Nollrt).itale absoluti a papalitAiii iaF de imperali $i regi.i . Conlradicliile djntre lbrrsle polirice ale uror liri erilu l[|lloatate de diplomalia papali pentru sllbirea unui suveran carc il llcrl probleme. Aiegerea lbstului cilugar Hildehlrr(l de la Cluny ca Papi sub numele de Grigore al Vllea aduce lll tconi un personaj intcligent ii ambilios. g:turile prietenctti continue $j sub Papa Iron al nl-lea (?dS" care trimite lui Carol cel Marc cheile mormenului Sfantu\i $r Jrapelul Romei.irc |nrrL.ldi. imperarul arc drcptul se numeasci episcopi in Ger lrl1riia.lrrra nc lorn sr alege (. Acest proces de sprijin reciproc $i complementaritate. deoarece $i rrl $i allul lrebuie sd se rctragi. crr< sc supArS.ii Il-lea. Rccunoscdtor. Ascensiunea nobilimii romanc Si acapararea controhlui Romei complice ecualia puterii.i r"-nersc.eniorials u adrced Dlln nc. cum se lluuau diplomaiii s6i.parrrn* i.Iiclard pap.lxli \ubahemi ce av.eh. nevoie de oaneni de carte pe care al doilcail ajutd si-i schimbul soldalilor la care poate apela oricend. .ir)od. l)cpa ClemeDt al lllea.e iflflu.: renunlc 'a po. a\igrrri.r\ura dre un ecnu ma. pes€ catva timp se incheic ]a Worms un concordal cu ur1 torrrt)rolnis. Este cunoscuti penitenla aspri impusi acestuia.rfmr)ul lu' Ca.i \. . ataci $i cucere$te Roma $i i$i rei candidatul. unul fumiT-eazi fort6. tir penrru Je/!o. mo.r emu In ochi. dintr o serie de lrei conaljonali care ii tt1.e pe clr\cop:.vtl tL. la poarta caslelului papal de la Ca(1077).rrp.iunca nr:. impiratul se vcde pirdsit $i izolat $i merge la Roma pentrLr a t 1 impicare. demilind dlr nou Pe )a' Si numnld un anlipapi. care n. facand sA creascd autonta- stabile$te intre Plll)lllitate ti normanzj $i nilanezi. un.rclof ii cu tot ceea ce iNenrna aceasia ir nratcrie de putere niUtari.nl6 a impiratului. Ca pape.ul cel N4afc rq60\.. dandule dreplun crescuie in relaliile cu l|iscopii sau autoritililc seculare $i asigurandu lc un statut de lmu_ nllllc $i de recunoa$tere. Aplica m6lllli dc in6rire a ierarhiei $i disciplinei.au . dar nu s-a umeslccA( iD corducerea 'Ln 7 /1. inlelegand primcjdia adbuliilor ce $i le r\iea Papa.ii de admjnistfar 9i aSczari l(' tlflusivitate. (lflr lnrctic ilduriIi avea pe Papi drept $ef.ruix ic uren6 ce nu-i . si . Existi LLn momebt legeralii.ot! privit ca o restaurarc a lmpedului Roman. istoic prjn care lui Otto i se corferi titlul de impetat l. care ii numca pc li )clior)air sli. rlc cnfor t)rcloIlii sunt climinatc priD inplrltului Henric al lll-lea. tr(i tdpi trrtr:thtit.n frnal rour. Jar lot leu. prochma pe rege imparat $i ii pune coroana imperialt pe aceasti relalie. consnrd din qtcptarea audienlei de c:it|e imPirat cu ior)arele desculle. reprirna pe longobarzr. Iar c capltala l Rorira. i pitutul Henric al lvlea o ia inainie $i il demite el !c t)xpi (la Dieta de la Woms din 1076) din funcliile sale Acesta ll r"rspu|de detronand pe impi{at $i eliberand pe supu$ii s:ii de 0lh! oblrgarrc de r-r da as. Numirea ePiscopilor li revcnea in l6tt papald.bu laic.

a din nou ichrnbun de acu/atii de btaslemie.el \4are rCharlemJgne).cr n prdcricidn ar drplotnaliej $i spint nelrnrint.rn ta Air Ia C rltJ.iluatI pri. ilar ii cr. d prirluloase. papa crigore al IX lea este supirat incat 1l excomunice_ inaintJ de a iircepe cruciada. 5i al rcgiunrlor ir i izz.. Frederick al IIpnma Jumitate a secolului al XII_lea.ea'Id fisuA unasa nu vrcnmele t).ll Ir:".urir imDJralului. Fara a line sedma de r. nici ei.loria cullu'ala a h.inLl nanii $r imp.16 1248). se rerrage in sud moarc de rrisrete.a harem.ilo. av. face papei promi:iuni mari. i cruciadd la locurile sfinte.rJl.dar lsr de pnncipii a Papei Bonifaciu. Brani!6 fi la Perugia.r ')i 5. dre toc rmDac intr-un alt act cu aceia$i actori.c regc genn.l un neil regr. roara rrropr crtc$(e denunrul papei 'id.. c ]lelile.r e rnrelese nici i...ia itrliana.liruie un regim mnndrhic cer /d(. anulinftr i toate funcfiite. jJr rrr Pursarori. supu$i necondilionat Pai) $i albii (moderali.:e urrrlara 5r anumrle drepturi sLnr recunoscute $i.r pe picalo!ii recupe'lbiti Drnle ilu\rredd ilrrri. universiieli $i $coli medicale. $i imparatul Frederick Aistins p. ascunzandu-se $i scriind cu riirdciune.tocun pe scen4 lunii Paftea a IIl-a. trandivia. Frcdcrick rsr reia. \azarerLrtJ.acte imprevizibile: esle regele Siciljei. Acesl om rosu. lill-Jliii $i filosofi la cuftea lui. Dante era Guelf. pe care o amtni rirlp ue zece anl se ocupa cu organizarea Siciliei.a ri Boc. r ua si maioritatea florentinilor. in t2J0."-a exolic.Lr trTp ce. nde erau rcprezenrare tematicienj toate Pl insu$i potigior.rzuri priterLrire si de disiJenrr lir.ti de critici la adresa Papei) Pentru rrnle.oTemj Pcntnr du$manii lui.ri\oajea vri pnndlor de Frederick al It-lca. . vizite la Genova pentru o chestiune c rclalii cu Bonifaciu al VIII-lea la Roma.lu..+. con\rar d La de lone nu le permile nlci Lnuia o \ictotie.of de Ezbor.)' . care cuno$tea bine vocalia de afaceri lumesti.te? Cej decafi stAmbati t'icleana VAfrange lbat l tirdtnjoseste? Vdd unii cun ftNnesc l4 o sfiana.. l::l. albii au lost mai pirtida pierzdtoare. Ata ca rn:jarril.r ri ru grea in care nu diviziunile majore sunt ant de penlmnzilic.3ciLr' in acelali rimp ne u Jee de(Pre il. (het )i mrop a to.j crerle in defavoared lierl: oi ?'lp1 mulre nec. care a :mDan.Suge po.lnicc Urnea..r suprema inspiralie Divina Conedie Singxa 1314) l[lisfaclie em se relni locuri in lnfem (scris intre l3l2 Si si plaseze in Paradis pe in1*pti $1. in Ce nanir puter<a pnnlil. nici cetilile lor nu aveau decat de pierdul (lin lupla celor doue fo4e.5l ploclJma cu r(e\t priler o frcc genemtn I La d|..'. .. cu b01i'i lwnea nou4. B"ll. nelipsi.''inru. deslianarea.h"'nutui. nurnoti vd sfiPane.vr. papd sau impirat. rclul imparatului este n per'sonaj pltotesc care iese din standardcle vremii ca inx j Ilalie in dou6 tabere ce s-au duimdnjt Si mahratat in tiecar€ )i pe l'iecare . in absenli este condamnat la ine.l r d s?nerut.n Sicitix comunicarea e. in rcaliiate. lerminate frin m raper Dar trnatUt e lncl pentru rmparat iacr in ulinul nird. . srudia geneza fi evolulia limbilor. pierde rizboiul in marea campanie Italia (12. pfoc. urmaioarea. ( lLrr nludu: u dra\lrci drvi. li|. Dante incepe peregrinarile sale. ttedenct este incotunal rege 5i iri a..^'.. cai luarca 1or ca pretexl pennu lupta amrhice $i lArA la nivelul traiului cotidian al socie 0i|ii pentru pulere a inalivizilor hiii. excomrnicare. el crrcutalre de emr\rn rmperirli ii campanie de drplomrn calugAri lru i preglli ra\corle npotn\r du. N at r. incoronat ca tmr R^oma h 1220.rrada.qn numerogi. crind rn rdre<Ina.. multe la Papa pe IangA regele Franlei $i doui h regele Unganel. arur.aprd).tia' regele Neapolelui.: lmDate ai el in doun: negrji (radicali. Iar allii Ia I ut tnt? irt a t'\ ltetlr P t(rea ninlii o nr SiJrtlzd')ann? ' l'oetlrl infiercazi holia.manulur. dupa ce de\enr.Ce teand.Orgalii tlta Purldtc de$nntutd llrclu C. di lla $1 ci-sAtoria cu fiica regelui ritular al Ierusalimului iun cruciarj ii aduc drcprul la a(e\l ljrlu. DiPLona je in.-1q. si recl. ' |i-acut11 Floro|n pLAngi ttet attgAnfii .iratri germrnr au to5r pe prc.iguta c. neconvenlionrl./ 250 ./boiutur. rne poll(r.crte cu rlcr regetui gllel. Darre spnnea ci la curtea lui s_a cur noe. Guellii erau 'pririnrrorii Pdpei ri 6hibelinii tr. In|1orrof. fo'r lu a utteriorca modcl ir. coruplia $i atrigatori'.. an.r.'''. Dar acest partid cntei si a awt misiunj lllll'I:1.rlrei Und drnlre rnfrunori r losr Danle Alrghien El erd diplomrr in Juiha rrrt'i duse cu bine la capdg alianla cu Vene.diplomr!i !ul'ivlli care cuPdnd in lra peuar. cet Inar bun dlpi Carol . epoci i"i. Negrii preluaseri puterea $j l-au llcs aitfel rphiunit. (a \a c.in piomovarea artei neg . oricare ar fi fost ca$tiilr'rr(rul care i-dr fi subjugat.i.

bresle ti negustori.i islamice. De$i adresate problemelor cleru. cu4iie canonice ii cuprindeau 9i pe laici in cazuri care pdveau igia. piresirca mei pentru Avignon. o fortereala $i un pod inuat ln ln tumultuosul spectacol. cap al Sfantului Imperiu Roman undc s€ incoroneazd al doilea. ca Henric al fvlea sau Freal Il-lea schileaza phnuri ln aceastd direcfie. De data acesta. noul Papii devine chiar fostul episcop din Avignon. Djplomalii a clinarea 1or spre factorii integratori ca valoare de . factiune contra factiune. gjoase avea un acoperi$ comun 9i o referintd unjci Se sc ceva in procesul contopirii populaliilor $i al amestecului de i enle germane. doi ani.. dominarea intregii societati. defaimindu . culturale. Cusa $i atlii).. rege impotriva rege.romani" nlr numai ln sensul sediului unde oficiazi Exisrau $i alte cdi de dezvoltare a dreptului in societatea medieli. zenand doui institulii complemenlare (cultura $i civilizalia). gele Franlei este cel care vrea sa-l ata$eze pe Papl intereselor Si si galicizeze papalitatea. Dar cre$tinilatini se considerilotu$i a fi una " Accenrur cade pe romani. chiar dacdj repetd $i decorul nu rAmene acela$i. Existi un du-te-vino de papi carc se mut6 rdzgandesc. militare. feude Si unitili politice. de mai muite ori. trebuie sa rniasci impreuna. Limitand pe imptuali. intemalional public era vizat de clerici din cauza caracteintemalional al bisericii ti se ocupa.e $t ercomuni -se reciproc n au reuqit sA inibute simlinrantul vital ci toli ii. care apa4inea teoretic regelni Neapolelui. care pdvea *zboiul. intre 1309 $i 1378. Papii se concontinuaiorii unui imperiu care terminase prin a fi cre$til. bizantine .tii stabilit la Avignon. Dreptd canonic era mai evoluat $i domina multe din relalisociale. o mlnasdrc. .laici sau clerici. competitive. papii lncurajau suvemnitatea nal[ detinutd de regj. Ei Itivau toate componentele acestuia: structuri ierarhice $i autoritap. Exista un Papi roman la Roma (sau temporal Avignon). de genii Si de opere cu peste veacuri (Sf. Vocalia juridicd a bisericii romane s-a v6dit in mod natural in voltarea dreptului canonic.invarianf' $ave. nici ridicolul 9i oribilul spectacol al or lrei FdI. O buna parte din secolul xIV. modul de a a ]Lrprele. Mai degrabA interesati de o res publica .' in timpul lui Dante se produce in istoria papaliti. structurA economica Oatifundii ma_ sdre$ti). prizonierii. Dante. tratatele $i sacralitatea lor. rol pe care ll evoct palat impozani. Dreptul intemalional elaboral de biserici privea distinctia lntre boiul just $i cel nejust 9j garantarea tratatelor prin sanclionarea ligioas6.Nici captivitatea de la viqnon. Thomas D'Aquino. capul Bisericii catolice. Un analist al perioadei scrie: . loli ble. ale c6ror urme lc pistrar ii institLrlii.Din punct de v€dere al plomaiiei.lemandu-se. lisand sectorul secularist sA organidreDtul cutumiar $i cel civil./i:!tidna imperaFi. nici marea schisma. sub legile lui dologic. de popor impotriva altui . mai vlu ln evenimente decat orice perioad[. nu pe cretlini la autorita!ile papale. Di|tomalie un 253 meni spectacular: mutarea sediului papal iD Franla. ratul Ludovic de Bavaria se infurie $i merge la Roma unde i leazd un antrpapa. sl5bindu"i autodtatea $i li lntr-ull climat de inffige $i competilie. djferenla principal: era ct in 1400 Vestul se consi tolu$i ca fiind o societate. de schisme religioase. cea mai fragmentard dintre lumi. Un fost arhiepiscop de Bordeaux Pape n-a mai plecat la Roma la insistenla regelui Filip cel Bun. de calugfi sfinfi (Sfenta Caterina de Siena) care lmp6care. ca factor ce leagi intregul mozaic de endtiti. 'icat ar parea de ciudat. Avignon a fost centrul papalitalii. Autodtatea bisencii se menlinea. Sunl doi factori integrativi impotanli Fi vizibili. mergand pana h arta monumentah Dar mai ales resI dreptului.. Dintr-o dati. Dreptul culumiar era dezvoltal de ora$e. p6$rarea pecii qi drepturile ului. Nobilji creau un cod cavaleresc.. amistiliile $i pacea. Cre$tinatatea era sfaSiali dc confli sunt . care-qi anunli in nune voa universald $i un lmpirat. toale acestea fiind I[ ||llcr?sante penhx diplomatie .i. suplinind lipsa unui cod de drept intemalional privat. Ceea ce este roman este ideea reinvierii sub alte lorme a strdlucitului ii puternicului riu Roman. Acest nou sediu este cel pulin la fel de pitoresc !i plin de phri nea$teptste ca Si ir episoadele anterioare. de probleme ca suranitarea. administrative. Augustin. de dispute doctrinarc $i de 162endemic al clasei impotriva clasei. iar definilia suveranit?ilii (fiecare e s6pan casa lui) o suslinea opera de descen[alizare in imperii.ln care schimbarib suft rapide. plin de nea$teptate sfrAluciri.Jocuri pe scena lumii Partea a III-a. mai inainte ca dreptul ional al bransei seculare se fie elaborat. ne htereseazl soarta li€i.

cu a sa $coah de batoli$ri.lucuri De seAa luni Pattea a I-t.1350) 80 de catedrale 500 de bi! $i rici mari.. Chartres e cea profctici. n-a ficur nici acesr pas rstonc. ceea ce inseamnd (i1 trei generatii vor trdi in umbra. se lupld de suprema. struclii inporrante qi durabile. monumente nepieriloare ale ar tehnicii de constructie. Sep. unde creeazd un regat $j nu . Dreptul canonic se baza direct pe dreotul romar Impresiond prin raljonalihrea $i ma\imele (ale. Nimeni n-a rit o. Aceea$i bazd o luau juri$tii civiti. Nici un secol nu a cunoscut ararea provoclri. .biciul lui Dunrnezef'. despre triinli $i rehnologie vo$e$te vizitatorului de la Chaftres $i pilagora de pe latura dc vesr I catedralei. regilor Si nobilitor sunt jtlcarii fal. are ghea in dreptul canonic. Dar acestea nu sunt realzarile Papei. inspiimantA Europa timp de 100 de ani. terminata ca un mecj nul. de consilii $i bresle. in lumina mislici a vilraliitor. ceea ce a zidtunicit $i impiedicat toate incercil cle a se modemiza $i a tine pasul cu istoria.tonatrc 255 Dar dreplul . cand viotent_ Insistenla asupra acesrcr concurente nu este cernti doar de inlelegerea temelor $i care cople$eau diplomafia. si cire oferea mai sigura baz d pentru o societate complexA ce se considera vate din Imperiul Roman. Spre sfarlitul Inperiului Roman apar la granitele lui esrice. O lume mull mai litagora.drept intr !ional".. $tiinlu medievala a acestora este infloritoare. Si incepem cu fluxut populaliilor nAv itoare. de negustori qi populallc. scormonind in mo$tenirea greaci. a Carpallor. poi fol]nead regate in ltalia Si Spania. omul se simte mic sub uria$e bolli spri nite de s6lpi masivi. era luar din rraducerile arabilor 0ltre l-au descoperit primii. Diplomarul i$i mut:i privirea de la curli fastuoase Si de la evenitrenrele triite de vadurile societir. In interiorul lor. lumca islamici. Hunii cu Attila. dupe 500. Si era Bartolus de Sassoferato. dar piltile s-au separar treptar. pcrseverenti muncitoare. SuDt ridicate de ora$e. Nu ne miriim astezi cand aflem ce notiunea de . Vanddlii coboffn din nord. dinrr-o direclie hordici. Aristorel seculariza gandirea giin{ificn $i. go1ii. Conceprul european de subsidiaritate vine de acolo. Diplonutul noteaze ce Evul Mediu a avut piramicieie sale. aflati iir cele nuj grele momenre ale exi sale. Ei si cuprindi intr un singur corp de doctrinA de drept civil in nle bisericii 9i curumele orafelot pentru lntreaga societate a \ Diplomatul F\ului Medru a awr panea lui de \chi trdit intre doud puteri.rrarea secularului de ritual. ti Toynbee susline ci resortul de dezvoitare a societililor sri in c$plul: provocare $i fispuns. pe Euclid Si Castelele imparEilor. n au putut arabii intreline pasiunea iniliah penrru $riintE? Cand scolasllca dogmadca s a sclerozat. a statului de religie Si a gesrjunii laice a societitii de culri rea credinlelor este o ollerd grea. ln fond. nominali$ri $i conceptuali$ti e reluati azi in reoriile tognitive aproape in aceiaqi termeni. De ce. Dutlrii Si Nistrului in secolele III $i IV. Dtt. nici ale lmpdratului. t)aui la infrangerea din 454.tie. s-a niscut revolulia qtiinlificn de dupt l{cna$tere. Mergem la Chartres. Ostrogolii se a$eazi iD Italia. Sd ridici o catedrald cere uneori 100 de anj. anonime $i tecutn care dezvdluie de provine enereia necesari parcurgerii drumului dureros at maUnde tilof prefaceri ale civiljzaliei. tichjdar de hizarlini.Aquino. ca ti chinezii. Ce mi$care de idei se produce in jurul lor! Cearh inlre reali$ti. llllinlii invadeazi in secolul Vl Italia.ir sunt ridicate tungul a trei sute de ani (1050. una seculare qi alta religjoasa. Este reDli in piatri a o^perei lui Thomas d. fiindci sunr impin$i de Ia liprte de huni spre Europa. aviind altd religie monoteisli. dar sunt bEtuli pcste 100 de ani dl) avari $i longobarzi.In sculpturi sunt omagiare cunostinlele din lrivium cvadrivium carc cuprind geomeria $i arirmerica. Toate lele i$i au personalitatea lor. bucuria supravieluirii fi cerand mitA $i pentru umanitale. Toati matematica vremii era de altfel coNumatl in plan lilc arhitectilor.i de calcdrale. ca o cuime a ironiei. Vizigolii jefuiesc Roma pe la 410. Cepizii contribuic la aceastd victoric a oecidentului. atat de impo(anti in proiectul integrdrii europene. Dar sunt invinsi de arabi.nremarional de/\ollal de canonrcj era cel mai rmt. care i onau cand paSnic. Nu pot sn se ateze in regiunea Mtuii Negre. ca lpoi sa stabileasce un regat in Africa de Nord. Sunt catedmlele gorice. celebrand gerea greutalilor. dar am fi putur alege Reims sau I Unul djn tumuri e inillat la 1150. realizati de societatea eurcDel pentru ci a abordat o de la incepururi. care a invilar arra nrilitad in Scolile Romei. ajung in Iralia $i Spania pe la 400. ale ciror inalte ii asc tire sunr adevirate srrigite citre cer. unde au un rigal propriu intre 489 $j 553. praful $i valtoarea unei scbele. autorul lucrnrii S Theoloqiae.ii la aceastd pature riguroasA. cu ramurile lor de riserit $i apus ostrogolii $i vizi gotii. in toati Franl. Din puncr de veders ]sronc.

.:. ..j.i. ":i.lf..igll ":ill ar pdrea .?:T. i l# I. oi. .:':i rur " hi': ifl: tnnitf I . l .1i. sru patriotice. . bulgari.. 5orii ae c.tntinopol.t{)lii.{tri :.... i" rrr-r.r". siavi sau pe$i.ufl se t pJ!6nu hnn|i 251 :il ::. "ii 'rr"r'aIC."::11.'#i""1"x.li . acomodeaz5 sau lrimite aiurea pe huni..y:r: *:i:r y":i:.:1.r(a orJrneror a..f::fl L"J"T :rff : J irl .".'ili.Este probabil ca rcestc trisiuri si poati fi identificate ici Si colo in diplomalia bi/lntine.l#i.'J". jnrrepr ind. ( .iirir'')'iil.ti irrllc.:'].l lfiC"-r .. pentru ci Asia isi lcftc primul asalt prin otomani. l*?+ii'fl i"..d.. Activitilile productive $j comerlul se opresc' ca qi marea llxurie de eliberare a Spaniei de mauri Speranla de via15 cobo_ . 394.iil+: *y. dispute filosoficc Nu putem omile din acest tablou nedieval..:ll:::. :. Ifirtn n-a avut doar provocari exteme de tipul nivtlirilor.l' .^nl()lia c subjug mongol l)0r ccer ce tlu pol facc puterile l."" ilnx m victrnr . meroda r ap..*. sra|5rrur secolurui Ly unsurii Panonr.".. (r nanul d: i.fi .:..:.i. cu diplomalia sa generalizaie $i extinsi intre glo l0r(c unit?ilile unei societili fragmentatc ce tr6ia cu amintitea Imperiul dc Risiirit' rlol$ei Rome. ..::ll'l:i. Se vorbelte aslfe] de .lliJil \taluj tlanc.l::l {: .r. lN 32 de ani in prima parte a secolului XV. dar pompos Fi pretenlios in gesturi.. inci 11 secole alupi moartea imprratului care s-a instalat la (lnrst. *jt':ri:i!1'..lli jirlj...-.lr p*..1:i:: ::::::..""ta l.l'V . Hi.i_t. *.l f#i...r:l':r:::'."'.bizantin" a fost folosii in anglezi pentru caracterizarea unui stil complicat. y.j'i. ln geanta diplomatuI rc giseau pocme.""gor..'au.' -.:i . ceea ce nu'i incrimineazd eficienla E un imperiu mare de .i :li ::f jr.i. rwari.T.i ::4"..":t. .. sata .:..rl . care a ficut cat zeci de rizboaie: I eagrtr de ]a 1347.Tilil."riil. obscu( $i irriit:tor...ili.ln\ rrrmea/a o penoadi Je drD ::r. .: :l:Jtj:i..l" cd dupa rmpefi ur carcrir :: :::::j j: ::.: .. Populaliile care suI focuri colective au reaclii neobilnuite pe planul ideilor' Existi hlrrilali noi care se creeazd in jurul identitililor latente: regro[.. r\u mai era uo. romane.":i:I:"::i"ll ::..:l : :: ""t.r.rn^:rffi :..pcrenir.... plin de nenorocili 9i l{vcnifi mjraculoase.'. Registrele parohi.onie....br de i.. ii'u. . xr.:1.ilil ifl{ .r.j. l. iJii.il.7 .]Jil.lli ilil.:.1."I" ll|..j"l ?i:'l p""....Tl#?i j.:." . Morbii ei au fost adu$i de o co(abie de la |r Messina $i in cateva luni ciuna ajunsese in Nord $i 1n AnlnlFo m[nlstire. in aparjlia lite turii proprii qi in avanul vieEi intelectuale.. il.(...^l:*.l.'.T:.i4rrrd ir r/r/ urm 'nLr hlr*jfii ff"l:l ::::*.:.:::il :lll "*..:'.a.r.A ttt||i ii o catastrofe naturali. I ilf ll: ::":.. imediat dupd ce sc produce diviziunea intre est Si vest.::l:'l: ":. . La 476.llil'.E:f rarani disrueard ca ra\p.'i. care I_a aar oe " .:l#i:'i..1.t . g. sinuos.. nranilcsiat in maturizarea limbilor nat-ionale.dcviraiul seu merit.nalionajismul" secolului tV.::in se aced. il ::::.. \me abia dup: r@' cra vorr)r . .n .:. Slab.ft l.". . din 140 de cilugdri au ramas 7' trei sferturi noteaza cA in Dol)ulalia Toscanei a pierit.:r. Imperiul Rasiritean respinge.i..ii . ::'rJ..il. rar caredralele pnt anunta ..::iT "-'* ".ili Lrn triLrmt tur. trecu[i la l$hrn.. ::." .""#''.iliJi.. 'i."":""1: l11:lirea monsora.nrrc ' ce rmpranr:.r -l:r': "0"... Romr e cuceriid de Odoacru $l LL 493 de ostrogoli. i" (ui In .'u i."". p'.xr{ r...f lini$le$ dechr prin inrrrvellh lui (..:ff . .ifi1l: .xri... o alt?i mo$tenire a acesteia: IuDlul ci el a supravieluit in edilie cre$tinata de Consannn cel Mrre..?ota!e.i .jr .. se datoleazi mai mult diplomaliei decat armelor' l)iDlomatia bjzardnA nu a lbst evaluati de islonografia occidentale l .li1':.'. x""rr.lu c'".r 1. iu!ll ilnl)nr]ii ll0Sdadului $i califalul . ij.. ff.l"ll. 2. l'.".ilt../"jii{ j: :iH J 1 lt . n(lucc la indeplinire eroriunc0 iDlemtr a mongolilor' facliuuatlurile. r" r:qi.:. '. mengaisre Pcnh! Europa.le de boald cate o jumiEte din locuitorii populaill lier secera."f "" -..t.r^ boo.r:"'"'.rr.ir*.. i.il.i il: .".'.jf *T:::.. Justinixn. insu$i termenul . c € donme$te intrc 527 $j 565' Lufiar tlna in lralia {i oin cfiica pana la Drrrire Ii .j.i. creeTe ..ria.d'r..illl..."x8 cucenrea \urd >ia trunutui...:i"'ff:i:il...-:::"::.

eaz: opr croeJrlri r. avantajele au Neagre Cea nrai impo[anti !ilor.e de \rudru Nu era neg'iiau nici incum i. r :i inrrfildtea furr'l'ei 'lin'omari'e ru PUdar .. inteneietori de colonii in Marea durLc ele. onorld dr-uri c' atorii ctr 'r*" i"'.r u'. cand carolicii se dcspan de orrodoc$i. Sprui0i (le sud-cst gi 751 Ravenna. in Marea Neagd era europene. TeLli(\Jl. bani.1 dir Consranti lul cuceri! de cilre cruciati. ce cuprindea coa Inrfc l0or. mai auan"rra. ' BUC\jFl:gTl SednrlCentra l.i. slebite).:!. In fflrr unof popoarc |rrgratoare crLlenlul a dle( crlea debrra\irir de soit lur r.auerc" con\lrrrlinopulului ub ii.ase qi prozelitism crqtin inaltul prelat pe care iutrrr. ncnultumiri inteme. deicir a coflrlui de la Sfarrta Sofia' se converlesc in secolul bulgarilor.rr.1r r con\iJerat o prerdula ri \(eptibil! Lle un jxt fini credinF afi$atd in rirulatura sa de imperiu creqtin fi a res pulerii romane cu lumea ei mediteraneana. ca la 941. Crucialii elibercazd Sfanrul Mormenr Oenlru scun ri exista un rege al Ierusalimuluj). Mr t timp.rga pe:'".l re aDrrndea nrrcle du)mane Crecii r.. Izolarea lor. Astdzi istoria descifteazi in decl Cruciadclor un $ir de morive nemirturisite carc conveneau ratului Ghbirea feudalilor) sau bisedcii (erelici mulri ce Fe[ stipanid. unde afld sub contml. Primenscd lovitura de la 1453' cand folo::i.rr" (liseDsiunilor intre du$mani Era o diplomalie bazatE Pe subsr- ln ropean.foculuide oe lr Conslanlrnopol Sriru . care a povestit in occident cople$itoarea impresie rigcau hngi tronul impAratului' ldcut o cei aoi lei de aur care rir sd stie ci rolul leilor nu era de a-l inspdimanta pc el..r FLrLrlaSr 0 r otomanilor. al cfuui menl. metode si proIr)il in conlactul cel maj srans $i care a r"u"i.. rlunur ni'ru la. paleologii reuiesc sa restaureze riui Bizantin inlre 126l $i 1453..ce romanl cident aduce o perioada de relafie ambigud inre acesa gr considerat in ochii cu4ij lui Carol cel Mare drcpr un seolu rnrlecrudla. era in lui la ele. Conslituirea statelor romineqti in secolul XlV. un proiect buD pentru prestigiul ei).\afireand !i. piese de afiA drumul Occidenlului. dar in acela$i timp detroneazi impiratul bizantin Si ocupi Consranrinopolul. L_orf cilrLt' ."::i:1":.aF ll. ani\tici si economic. in vecrn'tatea ale aces LLiui Bizan! inci viabil. in locul uner rii Negre ri urmufite DJrr. a caror rivalitate e(a Pe admis doar patjcl)lio exploatati.5ri Iici u ur)r.Comuir.lirndbila vdloare:-s pe diplomali lncd o mie de ani.ljer Aria bizanlind merge de la Euftat pena h Balcani.rdentul organi.ie..^d_"-1. rl. ve$mrnte Si podoabe riman uD model ravnit al bine de o sute de ani.. nurmdn/ii apar in imediata vecrnatate a !u !4!!!qarg!|l!!'. agravali cle schi religioasi din 1059. se ridi. a. decjr rl.i.v€'rr!. inriili tare sub pretexrul eliberdrii Sfanlului Mormant de la Ierusali )i t2l : . o noui perioadA de inflorire a lulur se rFi-md prin rmpdra!ri rcmarcitbili ar dina.i apetitul noilor pafieneri $i nu o da16 Constantinopolul pe lupirA de ru$i.:iale erau lratare cu Genova $i Venefia.tcc|lNt sl !r rr rrrrhr lrrirlti I'rrrrlirlr' clcliurlur\rbiliua a Iovil solllbrlltrlrc hrlrlrlrlr. precum alte $i rcse conune (exces de populalie. Nrcol:Le lorgr \o$ertc p r 5i rer minuloP. Srd. t'. Apusul fi Ristuirul Du mai sunr tucr mecar de credin6."" tc(hfi de la bizandni a fost scoala veneliafi Cand pretenliile fost acordate genoveUeoslor:! au devenii prea marj.a O". . bLr. ii ArA ajutoar€.7 :!9!l!!!J?!il6!td tqm consolidcazi conlrclul 1lsupru Aliicii. Dintre icolile diplomaticc preluat idei. Schisma cste opcra unor diplomali. dispunea de gamizoaui moldovclrusci trimisi de aliatul moldovean $tefan cel Mare' care a aparat cohtea asediat: de turci in 1475.. ci a unor clerici dognatjci.ia"ntuf ou mis o greqeala slrategicA fundamenrali. ci adversari iDversunali pc loare ionrurile. Cristalizarea unuj imperiu occideDlitl cu matr. mainile lnusulmaniior.aro.1. Acsasltr riui iio Rdslrit inuiltc 0u l. ln cdfle'r 'J Bi "r lr|i Rt. Ie(unoa$lere. Dupi anul 1000 incep nenorocirile: turcii selgiucizi A\ia Vic5."nL n. ma... a lhcut ca noile cu(i $i cancelarii Ris:ritean Cercmoror state si fie lribulare nodelului Impeiului r.tri!. Pe o laturb a bisericii San Marco purem mrra cer prtru cai enomli de bronz luali la 120. Irrrli Si lacomi.""'. Dar^Inperiul de Ri !ind alialii Bizanlului imporriva it trezea. ce va ocupa (ruI DreocuDirilor lor' Trecerea prin stramtori $i privilegiile co- i iiir".'onun. iarAdriatica devine o mare venetiand La acest moment.. Oc. cea care a yll(mLrl venelian.a int U^."ia". oi pe loniile triburilor migtatoare Ru$ii. RoDta $i Sicilia vor fi sub g$verDarc bizaDtin6.. Turoii ooupli CoDst ntinopolul al Xl-lehorrrod al ll-lea lnltrlurii pc Constanlin Dlpk)Inalia bizantin. Caffa din Crjmeea.". fascinali de frumuselea anX.mlonle Negtrierea |!*erla " chere de rne.1"". ' i" 'nrr.1..XTTI':1. folosind arma secrctd a.

" de un I inaintc ca si existe diplomali. unde dele" (termen latin) $i coleclivul sau se ocupau de ob$te (teri slav) $i de contactele cu du$manii (lermen peceno-cuman). 19i intfuesc suveranitatea plopne DupA ce Papa pretenti $e intoarce din exilul de la Avignon. a fi produs primele qi penfiu mult timp singurele state pur secuhre $i lle Cre$tinrt4ii. ce se aflau cand ?nlr-o ta_ bdra. despre care exisd date istorice. grri. de slavii in clanud $i triburi. o shuctud simpli apare $i pe teritoriul Daciei. ciocniri ti refugii. Invd!trlun]e lui N€agoe Easarab in Valalia 1521 au un model bizanlin.tie cu ca:acter rdzboinic nent. ci lnai degrabi ca un adjuvant al politicii dc putere. rranipula 9i obline. de lnongoli. apoi de huni. care au ridicar riz bonrl la o condilie aproape contin i.Cosimo dc Medici.A fi cu barbarii nu era s6njenitof'. Ce \-a Inlamplal in(a in inlenaiul de 1000 de anr care plecarea administraliei romane de inceputul organizrdi celor staie romane$li? Tol Nicolae Iorga arunca o lumind asupra I rilor Daciei $i fbrmaliilor statale barbare. daf este produsul unui factor politic: aparilia unui tip nou de stat. ln voievodate. cunoscand dezavantaiele actodlor grei curopeni de peste Alpi de a$i trjmiie armalele de mercenari scumpe $i lncete in canpanii dese in peninsula italianA Tabloul gcneral i$i punea amprenta $i pe diplolrlalie. MAi ziu. penfu ci esrc geamani cu inflonrea niclor $i $dinlelor.. de rivalitili $l de confruntiri exterioare. Miianul $i Florenla. iar la Tomis funcliona un episcopat.eptat. srcna tunii rimp de \ecole d ralorilorbi/aflline in culrura Si rrdla dlof Romane. Era una din cele mai importante cini ale auloriltlii locale. Populaliile migratoare apAreau mai ales sub forma tribale $i nu sub aceea a armalelor compacte pe care le in caEva bitdlii celebre.rvantaje echivalente sau mai nlari decal .Se plitea n1ai pujin $i erai bine asigurat de o inlreagi popula.. Florcnla li limiteaza pune la un rand cu celelalie aspirante ale puterii temporale' ile de . Francesco Sfo a fi Papa Nicolae al V-lea . comparalia cu organizaliile autonome Iocale din Sardinia. de dimensiuni mi aveau o orsanizare rudimentar6 mosteniti de la colonia dezvoltatd in contact cu populaliile noi. conceptualizati atAl de eioc_ vcnt cie Machiaveui in Printul.8 unuadin paradoxurite revoltei Papale lmpotriva lmplratului. cu care sa cnnvrelurascs. un adeveret instrumcnt al supravieluirii. Capitolul3 Renatterea Daci diplomalia medievale a fbst generali.e reLl"ceu la negncrerc. ca annatele romane sau post-romanel intaheau la randul lor asezari disparale. scilii $i slavii ulmali de ostrogoli $i vizigofi. Lrn piscopat lnfiintat de lmpElatul Justinian piistorea $i ln stanga di. Mer^da . Dar 1ia locali se menlinea ca o siti de cernut invadatori. pe care romanii ii cunosc fornl5 de tetari. . actor ce se indreapte spre centrul scenei. De iapt. de gepizii mai li de longobarzi $i avari. cand in alta. du. sau Galia. Ele conlin pdmele norme $i idei zitoare pentru diplomali. colr vurge. a sintezei man fj a tbrmarii limbii romene. ca $i pentru o conducere inleleapta burilor statului. precum ti a solutiilor de itate. Este un exerciliu pemunent al puterii. sprne Era loc $i muncn de f:cut: o colaborare se stabilea de ]a sinesub barbad putea fi cliaf avantajos.au conlri_ buit ti la afirmarea unor noi fAseturi alc diplomaliei' creand penfu llalja un avans considerabil fale de restul Europei. de pildd cu slavii. Impresiona mai irles capacrlateit er de a manevra. 1n timp ce rnicile cetAli burgheze. Csi mici sunt absorbili 9i dispar' Cei mari cresc. ' . $i. Rena$terea a creat d\tomalia permanentd. patronii afielor . protagonigtii sldbesc t. iDcendii. ridicati la valoare supreme." Acesti actod erau instabili ln cel mai mare grad. in acela$i timp itsi rmbilioasi $i indrizneali. aceasld noui diplomalie are un grad sPorit de demnitate $i ecou pesie secole. cum sunt Venelia. In cursul luptelor lnre papalitale $i lmpirat.260 Jocnrip. organismele locale fuzioneazA in unitAu mai mari." Erau desigurjaturi. dar nu necesarmente ca un instrument al pacii. Sarmalii. . pecenegi Si cununi. In secoluM. Diplomalia e in lhmllia Rena$terii.Polilica exlerni a tutffot era in stare de vigilenF ti alert6. pandili de lupte inteme. de bulgari.

Alte anunlau ambasada rezidenliali.ric . O revoltd a ars arhiva milanezi. cel trimis de impfuatul Sigismund petrece $apte ani. Dar procuratorii erau de doui uoii cu problcme juridice. Treptat. l ondurile erau aprobate de lege. Milanul. O alian!tr explici legilura lor. atat de acrivi $i influenli in Factoml inleligenlei nu putea fi subestimar in aceasti preluire a culturii Si cunoa$terii. distinge de precursorii sii prin starurui deplin pe care it obF diul permanent pe langa $eful de stat Ia care este trimis. aliata Flo nlei. E] era insrrumenrul cel mai pentru mentinerea echilibrului de putere. acesta se lasi convins ci ascenslulea vene- polul $i Papalitatea. ce tocnai cucerise Conslantjnopolul. cazul Milanului csle griitor. ambasadorul ad-h pleca acasa pentru o indelungati pedoadd de iirnp. unde aparc dupi 1500. in care to! batanlii i$i jura prietenie 9i pace pe 25 de ani. superior UDui condotief. iar un inanric comun ce se contura 1a orrzonl. Ambasadorii atat dc ocupati inaintea Si in timpui conflictului nu sunl trimiqi la cascle l0r. pentru apdrarea unor rese sau promovarea lor iscusiti. apoi se produce prima pacitimai importanli a Italiei. $i a]!ii cr rranzaclii diplomatice. Venelia Si Florenia. Precedente pentru diplomalii rezidenli existau. incA doi: 25 . este indreplati impotriva du$manului comun. Regii mate clupd ciderea Imperiului aveau rrimi$i (legati) la cutea cu prezenti continue. in iimp ce adversarii erau. carc ocupa in Ilalia locul doi ca bo8. impunea p0/r{" comune. Unii aurori cred cd reprezenrantul papei nrili. htcrca OtomanA. Venelia. Printre ambasadoni palJ de Ia A\ rgnon. Papalilalea ti Neapolul.duceau rAzboiui cu alte mtloace. al prinlitor. Reprezentantul pennanent al milanezului Sforza in Floren{a. in pnvrn!?i. La admiratia pdntilor penuu nea oameni ce . se adiuga tudinea oamenilor de al-aceri. Neapolul se ceati cu Genova pentru Corsica. in acestor trei rcpublici.oamenii Ducelui". Famitia ce delinea Visconti. guli doar prinii fiind rezidenl. pe care ii gisim $i la zanl era un fel de amba.i. relatiile ior exteme erau conduse colec. ii se impace Venelia $i Milanul. Dar avea si o cancelarie rnde se redactau rmentele $i instructiunile.Liga atragc $i pe lclalte puteri ilalicne. $i aptuat prin reciprocilale. Era de pi sa distingi intre calitarea de reprezenrant al bincii familiei $i treburile exteme ale Plorcnlei in timpltl domnjei acestei pe la mijlocul secolului XV. Ducele conducea diplomalia $i ambasadorii sai era cunosculi ela un lnlerloculor cul'ival. di lllrc. . demersurile politice imPorlante ia slrpuse unor dezbateri publice. Evenimeniele au pus La incercare ambilia Ljgii de a rezolva conflictele. avand ca aliali ai Milanuluii Flocenova.262 Jocuri De scena lunii Pdtea a 111-a. dar despre diplo_ lia nrilanezd vorbesc alte arhive invecinate. E scmnificativ ca fiecarc din pifi era unita prin leglturi asigurate de ambasadorii permanenti. episcopilor sau 9efilor de republici. Pulerca era jnter?rctard in sens in Rena$tere. Mantua li Bologna. a stabilit relalii foafte apropiate cu Cosi_ de Medici. care unette cu Miianul impotriva Veneliei. Neapolul si Sienna. prin Liga prea Sfentl. 0i e mai pdmejdioase pentru Floren. infie si 1432. ambasadorul rezi fost adoptat de cctilile iraliene. l-a sfar$irul secolului al XIIIlea. dau sernnalul unur incetut de flrncliunilor ambasadoriale. penlru legarea gi alianle ti mai ales pentru caitigarea de prjerem.ta decal Milanul 9i in l45l produce o suerinzitoare schimbare de alianle a tslorenlei. Rizboiul pentru succesluMilanului incepe la 1452. Inaintea Europei. cand o atianli era du $r avea de solutionat probleme continue. Oicum. la curtea milaneze. care se extinde abia dupi 1648. r La tel se intampla cu reprezent ntii dc afaceri. La mijlocul secolului XV. Prin profesiunea ]ui.au unul ra]. o dati ce peni $i armarelc se cumpirau.1ie. unde se adunau informafiile $i unde plistla arhiva.P. Dar rivalii Milanului nu aveau regimul ri de venelieni. Aragon avea procumtori permanenli la Roma. cum era cazul consuiilor trati pe probleDre comerciale $i proteclia cernFnitor proprii. pentru ci oricet de sfand at fi fosr Liga alialii trebuia si fie llcnt supraveghealj. Diplonalie 263 cete obtinute prin fo4a brutd.sador rczident. lcodemo da Pontremolj. ale- liri. Aceasri nancrari i-a servit la organizarca unei acriviriti diplomarice hii rasiriteni intre ei.. practici urilizati $i de Ni-dictatorial din Milan. care i$i j musafirii sA le admjre colecliile sau bibliolecile.. actorii majori in Italia sunt. Venelia ti De fapt procuratorii anteriori.in aceasti birocrale inele au intarziat adoptarea metodei ambasadonlor rezidenliali au licut-o totu$i. formalismul legal Si democratic exersat a o fo4A mai mare $i mai durabih noilor instilutr Diplomalia ajucat un rol activ in aceste aliaqe $i in schimbarea .

L-a lavonzat pe primlrl. intrucat vedem multe ambasade ad hoc cu ilmpute' sp. ambasadorii au cru. Iulius 5 Il-lea (1503-1513)r figuri proeminenti a Renafteni. ci doar Personalul de servicir' Primul care a ap iat personal Si pe socoteala ambrsadorului. iie $i trecdtof. iD fi$a lieciruia din ei ligureazil realizairile de seama tiunea oneroasA a rlnor oamenl care au pus pLlrcrea $l r marerialc inainlca celor spirituale: Sixtus al lvlea de la Rovere (1471 1484): biblioteca mrLui desclis: publicultti. rizborie cu Inoccntiu aMll-lea (1484-1492): aulorul unei bule impotdta vlejiio ei. apare. Ce forne alc nebuniei desprinde auloarea in sludjul celor gase pi'1 in prifrul rind faptul ce atiludinea lor iati de Pulerc ii h Roma. rizboaicle ravale cu turcii Si dvalitatea genov( nelianA in Levant.. ceci interesele conerciale primeazi Dar {le cc dupd so. Diplomlli.Papii politici" au ocupal scaunuL tifical.lilurrcr Lle aflhr'rJor re/ide1r rdo-ul rr' In crrrdri. ih Ambasadorii rezidenli inci nu preluasera in intregime nesocicre. Jr lcr'oraJ.liscjplinei Sixtine.ean. apeieaze la Bramante. Venelia.esE iute ambasadorul Milanului? E impins de teama cd v( nii vor ca$tiga pe burg nzi de padea lor. competilia Frantei cu Neapolul' lurcesti care inslaleazA pentru un an un targ de sclavi pe Neapolelui.Fronl 'lio\ to vietnan (A. Credoa in vocalia sa diplomatici $i Face concordaiul de la Bologna cu regele Franlei (ciiilncificatorilf de doctrini. Leo al Xlea (1513 1521): un Medici $i un florentin venal gi rase vola llrcc. dar apoi l-a ajutal pe spa ol in lltzboiul contra Franlei. penlru a obline factorii constanlj Se obseni ce trd_ urL lor nu a fosl at urmarea unor politici contra inlercselor lor.Papii Rena$1crii provoaci secesiunea prol0stanrii: 1470'1530".. Pe trei din cei $ase considerali ii prive$te ca nrcni abili $i cu voinli puternici: Sixtus al lvlea (l'171-1484)' lcxandru al vI lca (1492-1503) $i Inlius al ll-lea (1503-1513). Dar ce caute un ambasador venelan la Burgundiei in afare de suptuarea ce o provoaca prezenF sa regeiui Franl€i? El se afll 1a Bruges fdri indoial5 la marele p( ro. l-eon al X lea (1513-1521) si Clement al ll lea (1523-1534). llanul $i fundalia catedralei Sfantul Petru (care avea si angajeze nl'orrurile a 20 de papi timp de 120 de ani). orbi la ideile altenative ce se llhL(11r. deciderea moravurilor. dc titlul de duce Si dictator cardinal al Romei acordat . I rL'spingerea stiruiioare a iot ce le ar ti fost favorabii . monunente in rctele de acfeditare La inceput' rli menbni I lupta lmpotriva dependenlei de Franta. reorgardzarea staiului |)rLpal Sj I rolulrc In. neobi$n iti. de fapt fiul siu. inrpeDetrabili la prolociri. pierdcre de atdbutc). El pmcticd diplomalia de inalt cand se intahette cu regele Neapolelui. fresca Fer_rara. fost buc?itarul. Nu cleqi caraderistici ]e ru dupi pirerea ei ceilalri trei: Inocent al lll lea (1484-1492). intr-un moment. cearta cu Ncrpole.ciale de tratarc a unor cazuri precise.rAzboirrlblronilor' lrporlamentul le-au fosl modelale de obiceiufile si mediul vre_ rii. Ncapole. pe care ttrlr pulea o dcfini ca o acliune asidui contrarii propriilor inlercse. El exista Si err foarte activ in diploma.ubordonrl pernanent. pune la loc de l'runte pe prpii Renasterii. A dsipit bani in rizboaie inutile Barbara W. jurist sau cu cxperieDF de negoc ce era lrccut arb esle lcnri Jal sjunii pcrnranente nu existau. intr-o mnsur. Desconlfrrfea milcirilor sau scnilInerlelor din jurul lor a fost nebunia irir.l.. neinlercsali de consternareB cc . nepolism' eclezjastice. Michelangelo $i Rafael. de revolla 9i apoi de execulia lui $lvonarola indreplati impotriva Papei.rir.A ezitat mult la alegerea im|tcriali care I a opus pe Francis I al Franlei tui CaroL Quintul al ill)r'nici. i\ canea sa 7he MQrch of Folry.264 Pdrtea a III'u. Knopl NY. Ferrante. cexiN cr Lorcn7o de Medici' denF a. 265 jntervin r:scoalele. Patfon al artelor. de campania fiancezi in Itrlia. trinise in paralel cu Alcxandru al vl'lea (Borgia) (1t92-1503): nuine legal de parlriul Amerjcii intre Spanja ti Pollugalja pe care I a mediat' Depollsm.prinFlui" Cesare Borgia. de pace. Mccena al arlelor. Erau surzi la nemullumii. I98'l). Rigazul e consacrat fi anelor' Un mare patron rimas in i este florentinul Lorenzo de Medicj.tia lempol fucat ambasadorul numit penlru rang $r reprczcntatrvllare a voie de un expert (lingvist. Dar delcrminaqii locali trebuic trerll pfin site. Imaginea publici a Papilor dupd 1500 e dc cei ireizeci de trni in car€. l'hlul capitolului este: . ca ilustrare istoricd a nebuniei sau prostiei. Trrchman. Roma era ln conlinuare centrul diplomatic cel nlai activ ninsulei italiene.

lillui Neapolului $i distruge pretenliilc franceze..ot".. Ludovic Sforza. in numir amt de mafe incai papii deveniseri cle'prezenla lor. la l'npa Iulius al II lea.in a papalitifii o pace a cre$dnete{i. care conducea in numele unui nepot minor. Autoarea vorbelte $i peftru ielalte caruri Je nebunre polilice: . O noui l. a scds un scurt tratat despre amb.ri pent. Austria $i. Wiquefofi $i Callieres.zboi.increderij reciprc Sun! andnunlite la Barbaro sfaturile in privinla redacterii i Carte_u " de pace si rd7. Con$tlinciozrtatca sr. unde se ocupi de problemele armarei fi mi Liriei. dupi Danie. la impiratul MaxiniliaD." ""r"astfel s-ar fi ruinat pani la ultimul binu! !ase) ci procedand ' putAnd si salveze nimic pentru el". inaintea celorlalle scrieri despre diplomalie ale lui Machiavelli."u. put". Charles al VIII-lea. detrnerte rn l(nneni 'implii pe amba'a'lur cr pe un om .u'. . El trebuie si cstiee sau si menlni prietenia unui tiunile care ies in eviderli sunt alianlele $i mlormarea Aljanta inseanna implicjt $i menlinerea reialijlor de pace aliali.bsesia ca$dgului personal". De data aceasta Milano este scanteia. uneori intime.pn.canJ inlere\ul pri\rl esle inaintea interesului public. Uzura pfovenea de la un alt r. Ceea ce nu elimina interesul pentru includerca detaliik)f. Raportul era evaluar apoi de su. a profilat (lc intrarea ei in capcana italiani Si a lesut o aliand impotriva ei. prost sfituit.. E liLnctionar la Seniorie. invenfiilor $i l)rc1-etiilor. care decid cele trei forme ale nebuniei papl materie sunt tiupn auror . poate fi luat sjmbol al diplomariei v. De Ve|a. su \orbca'c' 'a 'Dluirs(. Un alt florentin. ninland ca vor degrada pe cei a ciror iedere dep6$e e $ase luni' esG intamptbtor cA intr-un asemenca centru de ascltltare. un re. Se anunli o noua fazb a diplomaliei eurol)fne.n.in<lependente de tjmp $i recurente in guvemare" Orj. Niccolo Machiavelli triiette intre 1469 $i 1527. puc \a laca. l-udovic cheami in ajutor Franla. Ultimii ani ai secolului XV aduc un eveniment care tulburn. din nou ia Venelia.jgi Sfantd este incheiLrli la 1495. k. de aceastd dari diplon. Iati o primi lunclie moderni a diplomaliei.avertizarea timpurie" $i cultivarea . lnainle de semndtura ambasadorului. iar liilor de cArre diplomat.t ca in nebunia continui de la Sixlla Cleme A treia nebunie este iluzia permanenlei ti inviolabiltelii statului propriu: .are ar fi fost sentimentele fali dc papi $i oricata fluctua exista in ocuDarea saccrdotiului suprem..extravaganF gI VII-lea.'ut . analizd Si selectie a faplclor esenliale. plin: de obstacole. periorii sai dupi capaciiatea de observarc.locuri De scena Lutnii Panea a l-a. Neapole. rci roiri in 1470. $i ambilia.diplomali $i oameni poiitici. dar tan:rul avea un sprijin din panea Neapolului. un eseu plin de sfaiuri pentru Dlomali.nu' guvern. interesul public pjerde cu necesitate...ioda6 mai evide.ui. promiFndu i ceneva ti Neapohl. . care restaureazi iDtegritatea rega. intrebar si . ri gandeasci la ceea ce poate servi prezervarea $l crc$lerea ! pnn! aru. care avea o lungd listd de litjgii cu Fran{r. Canea lui Ermolao Barbaro vine dupd ce Bernard du Rosier. Unnire$te sA afle $i si con njcc Senioriei . . Este trimis la curiea iui Ludovic al XII lea. din Iou..boi. nu au oferit ghid religios Si nu au adus vreun serviciu moral lumii cre$tine"' ' scr.t". pe un rapon rebuia menlio latd ora t imiterii corespondenlei.. Diplotnalie 267 o Drovoca proasta lor conduiti 9i de mania crescandi 14n de unea tor proasta. ficsi in refuzul schinrbirii' inceptFnai in stuDid si meniini un sistem corupt " Urma . Altunlele sunr l)ecetlLrite prin cnsltorij. accepti qi lncepe campania italiand. ce cupdndea Anglja. aflati inci sub semnul Ligij de pace din 1454. SpaDia. obligat si facd no6ri precise: cand a pdmit (lltimele instrucliuni $i cand a trimis ultirna dare de seami. ldcomia $i vraja Duterii determha poltica. Cand ajunge la Neapole.cmji lLri. ar fi rdspuns (pentnr id.266 ..ric. loialitatea $i competenla se vid tu starea iui dc v€ghe $i in acu. regele Franlei. infom si aDalizl. Clement al lnaintea inEreselor Bise puo. bineinleles. faza dinastice prin care soarta teritoriilor ravnile era decisA de rx)sleniri $i procese matrimoniale. ilirrea observatiilor. precum $i dupe eviiarea rumorilor.ei n-au avut simlul unei misiuni. un jurist din Toulouse care a avut $i misjuni diplomatice. e complet tpuizat. tot ce nr purea aduce aiingere alianlei constituie un coi.umal ai celor discutate sau realizarea de copii dupA documente. Roma continua si funcli neze ca cel mai sensibil baromelru politic Si diplomatic' un cenl in iurul ciruia se invateau ambasadorji tuturor entitililor miilocii si mici. unde se ur73au alianle $i complotufi' un diplomat ' iutitulad D€ olfcio leeati lian consacri o carte noii Profesiuni Cartea lui Ermolao Barbaro. pe care azi o mim . situalia Italiei. ce ar ajuta la inlelegerea compotamenluiui $i freocupArilor uDui personaj impofanr. Ei incercau si descumjeze permanenla lor. ar fi trebuit se cedeze puterea.sadori.

un dedicat Si un personaj lucid. metodele neconvenlionale ca . active. Jacob Burckhardt scrie ln clasi cafte despre Civiliza. ce in arbivi gdsjm $i textul ilaljan al emisarului lui $tefan cel . f'arn posibilitate de tagadi. al treilea curent ii pori\rnic.ldevaru] ti in$eliciunea. Din misi la Roma trimite 49 de depese in 50 de zile. scrie el.ului sau si l-a demi\ din funclie. Maahia\elli nu a cautat ih nici un fel tn puna diplomada in seriul urci societdli licenlioase.Ononbile Rafaello. Daci insa examllem formirlabjla ma$ine diplomatici pus[ in slujba acestei rnari puteri nariiime $i comerciale...268 Jocui pe scena Iunii Partea a III-a.. T 'e rcpro$e Mare..machiavelism".r:le sau planurile care sa e Drecisd. cel mai El considera fortele existente ca fiind vii. atituri de utilizarea fo4ei. diplornalia Bizantului qi a qi Itaiiei sunt privite cu rezervtr. care a suDra!reruit Sunl paslrale inlr o orJine ne\. a diplomatiei vene$€nc. dele s nt o onoare pentru cei cdrora le sunt mai este un lucru care rd poate face cinste: sunt de trei feluri: ceea ce s'a fdcut. Ceea ce el a spus Itr-adevax a fost cA . care propune o alianli cu Venelia impotriva turcilor' $tefan rlesese ca sol un Paleolog din fanrilia impereteasci bizantini.trebuie sd ftili. ambasadorii nu negociazh pacea' vitatea lor con$and ln spionaj... intr-adevir. nu caule nici sa qele pe el insu$i 9i nici pe al1ii. numai erte u.Dinlre auste lrei (turi. inlre R81$i -1797. chiar lnainte de a fi tradus in englezd. constituie o raLa perforrnan!4. Obieclia vine din patea cclor care au deschis rnci \ re. scrie opera vietii sale.hirnbdri rapoadele tuhr' ior diplomalilor renericni. se Doate observa atenta condilionare a regulilor sale. es€ .. Modelul ales pentru conducatorul luminal la al lui Cesare Borgia.tia Rena$terii in Itsliar . pentru ci Biserica $i repre_ lenianiii ei ne-au dat cel mai prost exernplu. trimis ln strihdtale si minta penfu b1lirii sale. Nu gise$ti la el cea lnai micd de vanitate sau suficierta. Machiavelli e acuzat de complot $i i$i pi ba.Un e un om cinstil. cii existi douii metode sE te prir lege. nici tu nu ai aceas!6 obliga_ . Dar ln el Machiavelli vede omul de acliune Si de care ltalia avea nevoie. loacele tehnice de scds $i comunicarp de atunci. al Velleliei. in redlitate tiranic.un conducrtor prudent nu trebuie sA-$i FnA van$l daca acesta e lmpotriva intereselor lui $i cand ratiunile l-au facut sd se lege nu mai exis6". r. supediciale Nicolson e in primul rand climatul politic coDspirativ. timp de pesle nnui 'ecole. arc fr critici. fiul Papei. Penru Carlo Pasquale un italian naturalizat in Franla. numi6 . in ochii autorului. remane deliberat in urmA a nundra cafi solda. Critica a inceput cu definilia datd de un brjtanic. conplimentul Doate intoarce imDotriva eroului. ceea ce Gu1'emul Obkctele pe care ijei area sd le trutezi in s-Ar putea Jace in viitor. este ne\oie si recursi la a doua..Dintre toli politici. italienii' suntem ne. in lireratura engtczi de pildd. Sir Henry Watto\ mai mult ln glund: '. Intenlia lui esie convinge contempomnii ce un guvem slab este un guvem losi . un personaj aspru ti li scrupule.of: cunoasterea aranlamentelor care s au feauzat. complie $i fedare.lectiv.177 la numir) suni indexate in rubricarii in care e\re oglindrra loarh poliliLd conlin<r)lului l se f6ce si Machiavelli este receptat de modemitate ln mai multe Unii il consideri on prelios precursor al unitilii Italiei. $i tot el adauga ci daca i oamenii ar fi buni acest precept nu ar tine.eligioqi 9i corupli mai mult ca allii . Machia\elli 5erve)le Floren!a rnlr-una din dele ln care domina partidul popular care alunga pe Medicii ace$tia se intorc. ceea ce..scopul scuzi mijloacele" 9i unei gandiri potice bazate pe ea. dar daca ei sunt r[i nu-$i lin angajamentele fatA de tine. pe la 1640' a asociat maximei . nu putem Venelienii au orga zat o arhivd diplomatici uriaqa. caie nesocoti mentele sale- il numari prinlre prec Dar cum aceasti fcoali are critici inversunali. Machiavelli. Aflat De catarul seu in convoiul ambasadoril sofeau pe rege ln deplasarile sale.uprr ericii pfulesionale a JrflJm:!iei. Informerile (21. mlsterios. corupte sau imorale. Machiavelli este. DiDlonalie 269 ii por \ r/a inreresele." Cealalti scoah contemporana. hstificat. 1J dar ii literatua. calculeazd $ succesului cu puterea $i autoritatea geniului.ti formeaze deaa$amentul regal. Diaffiba sa totriya decadentei epocii esie elocvenla: ." Al doilea curent care ii este fa este $coaia realisla sau a puterii..Noi. plin de iltrigi al regimului uDarent c. sctie el unui riitor diplomat. Se pare cl regele James I I fosl $ocal de maxrma r. acuzate de o moralitate irdoielnici ingrozit de de efecte ugoare. dar cum prima mebdA insulicrenld.. rapotat roare mrtc. Retras la casa lui modesti. alta prin fo46. invidjate de toata Europa.

cerd surydzi poate si ofere coii mentul lor ii cari predictjbililate poare contracara acesli dorit. iar Diirer Apocalipsa. regele Ranlei ridica Castelul de Aldo Manuzio scotea cirli la Venelia.a sa. l/vorati nu din domcniul polilic sau stralegic. Nu $telan futr-un moment ln care ei cautau s6 ca$tige in competilie cu genovezii n Sunt doue lucruri de remarcar in tehnica diplom! nilor.icc. tn rimpul clramin era dogele Veneliei. e in fruntea plu' !lui.at Si aduc dalrne de durati. iul sAu. Leoda Vinci compusese Cira cea de taini. uneori $ederea era la doi ani. In al doilea rand. nu iDsemna mult deca! cele cinci unitdli mai mari fi o duzind de altele mici. in grcceqtc. statele mari Franla. O recunoa$tem dupe opele. DacA primeau daruri. nii sunt de acord sd face Si la Vatican acelati I CaPitolul 4 t)e la Reformi la primul mare rizboi european 1500. sura ce se consolidau noile state. iar imptualul nr dispunea cit de o cancelarie pe cate o slujeau proprii supu$i de pe leriLru. Anglia avea dinastia Tudorilor. conducitorii lor aveau ne onorabilitate. \icii $i sl manilesra o mare capacirate de cunoaitere umana. Stim cum a dccurs 8ud lnuta cuvrntarea in fala Senarului. In favoarea acestui argument am pulea lnumera rizboiul endemic. crre ne inlerr5 cu prectdere. ocupata {ie rurci. Spania. mult la posl cate Uei-patru luni. mofale. dui!'bffill Slefan iflpouiva rurcilor de ta Vaslui.unoa$lem acLoril ln hLlopa. azi. Flotele comerciale se venetienilor este prietenesc. dar ineficient. cum ievodul roman de amagirea suferite din partea sltor in luptele sale.erea culrselor. dir preocupirile faclorilor polirici fale de inrerlocurorii lor citiarea intenliilor ascunse. le lrimiteau toate S roafLere \tdreru [olali lr /ile pentru d. cu rmanunle li.a . Ea este o adevdrati sepa|are. Atet gulile lor. Papalitatea intrase in randul statelor italjene -ii disputau aria. Ponrerete. Toatc conflictele intre Pi4ile sale au itcrul djsputelorde familie. Oricare ar fi fosr avanrajul unor scheme cu a pe termcn scuft. deci timp de o mie de i de la ciderea ImDeriului Roman. Ele erau consroerarg bucitar bun era util penrru a evita incercArile de otr6y dofuiui. Pani la 1500. Cer. ca Si la floreriini. Un ambafl lian la RoDa lrimite intr-un an 472 de depe$e Senafu foare lungi. Ceea ce izbe$re la lectura lor. bogilia $i influenla. Ceea ce se produce inrediat dupn 1500 esle o casuri de sistem. factorii integralori ai Effopei cidenlale au fost Papa qi impiratul. Schisma reale nu se produce decat cu Binrn(ul. Renasterea e in floare. cirora le ceruso Sprijln Ft Moreea. este delallt $i cunorf. cali!a!i.dl ralitatea posibild a procedurilor diplomaticc. anbii au slibit.f. Dar l€buie se constalim ci in acea-sta Dcrioadi sislemul nu s r rupi. este remarcabil stilul informatiiloi vrtatea lor era prodigioase. :a con\ul I hr|lc politrca tr . Amedca era descoperiti. Partenerii impredictibili erau considerali nesiguri. scos de mulldjn ecualie $i apoi pierdut thrd Inari regrete. pe care ele le atrag.uveranrlor slriiini deraliu. ca rege in nume Ptopriu Nc-am i putul aStepta sa vcdem factorii divizionari ai acestei iri{j bicelale ce se nume^a Sian$l Imperiu Roman amplificali de lltixtura conpoziliei sale. on$e pulsand de vilaljtate.$i scrie dadea voie si-$i ia soliile cu ei. Era in 1477. Ambasadorii aveau un cod slrict de conduitl.lenii ce refu.i au cuceril Grenada de h mauri ltalia era inla culturaln $i arlistjce. iar in Spania Isabela de ilia fi Ferdinand de Aragon $i-au uni! destirele ficand un pas unitatea Spaoiej . o delimilarc neti a Apusuluj fali (lc Rdsint. nrus scrisese Pdmele Adagii.. Dimpotrivtr. cat $l ln cafea lui Barbaro nu gisim licente fatil.210 Jocuri pe scena lMtll cunottea pe venelieni. economia era in expansiune Ce jru Jiploma!ii? Ca . Franla perea c. ace$li conducilori au inleles ci pierderea c lili{ii pe rermen lung. Dupe cinci veacuri de dvali).a $sPUndem la acea'ra inuebare. Anglia erau intfuirlcpi$isere firamilarea feudaH./au \a p ece in misiuni erau I cunoa$tem in aceste reguli un ecou al suspiciunii ti rna|iei atenienc. ceea ce intare$te poz. dar ca realitate Politic. ci din ier€nul crc- . Anun!6 $i o $tire buni: pe tronul Tll veni Vlad Tepe$. anuleazi orice imed.

pcntru roman cre$tin? Alegerea lui de marii electoti: resele Bohemiei. wiltelsbach ln rnajolor erau $epani efectivi pe teritorii limitate.trnul oe r. Evul mediu i Rena$terea. Danemarca $i Suedia sd l(l)nna in 1530). petrecc o dati ca Saxonia. unnate de Brandenbnrg. in 16 ln zilele noasfre. Europa se idparte in doud prin Reforme: rordul Si sudul Papei. nc-a dat evoldlia diplonaljei Si. Cat de adanci era aceasti ostili0 dernonstreazd un fapt din zilele noastre. La aderat marile olafe ljbere ca Augsburg. popular. avand Vaticanul ca loc de desftau $i centru de in_ l)dn: la doctrinb. ca $i toli i coti$ra in istoria polilica a Europei. irola. acesta devexn . Nu sentimentul rcligios nc. doc|lr se respaDdea in Olanda $i nordul Franlei. unnale dc Ziirich (1525). sus. Prusia. cand el s a lncheiat. Ecorl iui se intinde epidemic. h caleva secole. iar coroana rm li efa de cele maj mulle ori onorifici Cand impiralji ifi iau in 's c lll Uneariei $i imperat roman. c inlocuiii de Lrn serviciu simpiu de canrece ti pr€dici.ccolul XV ci increderea in institutia Bjsericii. cu multe slate impdrtite intre cele doua in Germania $i Elvetia. Urmau disculii. crestinii erau chemali si faca ordine ln temInladat de personaje odioase. Un predicator sosed ora9. Perioada se rcrmind pnn cea mai mare ropeane. Ea a pierdut eficienia de gestiune' (numiri tdxare tijurr(diclie) au $r8hiile de cafc di\punea Inilixi de monarhiile nauonale in si vedem cine sunt actorii reformei. Acest lucru se vede din casele donmitoare din care prove- t r Hohenstaufen. Hesse. Luxemburg. Du$manul principal al acestei mi$cfui era dc la Roma. cu ambilii sede razboi $i jaf $i dominalie. Habsburg. A este Martin Luth€r. linalLrhi. se fomau pulalia cerea Consiljului or4enesc si intcrzici Lituryhia. carc virde mantuiri sub formi de cedificate de iertare a picateior.Cine ulmrrca televile Oslo in timpul dezbaterii aderarii No egiei la tiniunea i. eficace. Brandenburgului' Saxoniei. Hamburg. Nilrnberg.nd lunii Panea o II'a Dipltnalie 2'73 dinlei. vocal 9l Vom menliona doar doui: a) crearea dreptulul I prin Grotius $i b) schimbarea sistemului internalional. unde ele convieluiesc ]a pariiate 130 de ani de conflicte illlre state cre$tine pe teme nemaiauzit. rezboiul de 30 de ani. aratd ce balania llnn spre sfera germani. Trier $i Kdln. iarin Rena$tere pe cea permanenfi. Diplomafia. intre vocile contrare putea auzi argumentul. care a devine cilugir augustjn la 1505 Pentru inccput pe poata catedralci din Woms alacul s6u impotrjva i Papei ia 1517. ele dau gre$. ce proiectul european nu este decat un complot urzit de istul Papil Cuvintele aveau ecou la un public ce numire alascari Si lermieri crescLrli in valorile Si credinlele luterane din li" tn fiu. Basel (1529). cu rege Si parlament' pc de Roma la 1534. episcopii din Mainz.rnticrist. se distrugeau caeva icoane de sfinli. misiunea si practicile d tiej? in ciuda vacalrnrlui. a dezviluit valoarea uu lnlelegerea evolulici politice a omenirii. erau desfiinlate $i cilugtuii erau redali vielii sociale. Cu ce a marcat perioada post reformei. canctenzate de fljct continuu. Dace h greci identificim fundamentcle ei.liile ti au ftcut loc. cc a ndcinat la lnceput interiorul stateloi degenerat in conflict internalional. dupi ce impa4ise rnia in doui tabere. afa cum Papa era de obicei de origine ni.ria lrteranismuNilmlul anilor 1540 este decisiv: Anglia. in Evul mediu intahim generald. l. Un personaj corupt Si lacom. impnratul voia si se invie ul medicval Fi atribulele sale de mediator in chestilrnile pdcii- . lipsjte de capade a se adapta $i schimba. greacA qi romane. ca in cazul lui Sigismund. dreptul de a convoca Consilii.l ilrctrir limilale in . abuz $i fals in interpfeta{ea sfinte. se consoliderziln dev€nind indispensabild in vocalia desemnati de rioari: slabilirea legeiurilor. prima. in . I luAm. iar la moartea lui Luther' in 1546. Mecanismul (l rc este siluafia lmpdratului zare a fost simplu. Din vicanl lui Hristos pe pimant. mai ales. cautarea de prieleni $i alia!. soluliilor paSnice qi mai ales menlherea vie a factorilor i Ceea ce am parcurs din acest racursiu istoric. confruntiri bateri. spus cd Luther nu a ficut decat si aprindi un lbc uria$ pe un dc lemnc uscate adunate stiruitor de allii. care de la limile de igiu din secolele XII 9i XIII a coborat continuu.272 lutut t Dc tc. ca profesiune statal6. care a evoluat apoi trasate prin pacea din Westfalia. cain faimosul conim Lr (le la Constanz din 14l5_1417. preotul local se converlea.

Conciliul din Tren!. Fiecarc conducator $i catolicism. misuri de reformd mora1e.Elogiul nebuniei este lna din mari opere ale culturii europeDe. Reforma. ci str zc cealaha iumatate.211 . deveneau irelevante niale ti sacramentele.locuri pe scena lumii Paftea d I'a. hlrstie cu Franla (1522-1559). lcze prjn propria sa reformi. rLr i lc[retati de Biserici. .boiul incepc in Germania in anul morlii lui Lrther. succesiunea evenimentelor si cdutarea rrll de solutii de reconciliere si uDitate ce feceau obiectul rcrriidlor de pace. il lea Papei e menlinuti. carc d€ . Printii ri iDfiunli armatele lui Carol. pentru ce prh s6u $i Scriprura legitura omului cu Divinitatea e nemijloci hl la rnspunderea individuhi $i resraurarea poziliei sale nare Si fatalism avea ecou sigur iD socieiatea sfuguinci noami $i inlreprinzeloare a Germaniei qi Nordului. dar episcopii au atribulii sporite. Noua docrinb care didea lovitura finah celor doi i ffintre premergitorii anei ce-Si propune sA lege oameni in separe. Acesta. un Papd rub|lor de <lrrn!a $i rna. 1562 1563) a fost o incercare de a reforma Biserica. ca garantie a gandirii sale liberale de pAfiinire. Biblia este autoritate. Al lu cvenjment a fost pacea de la Augsburg. pelerinajol. Carolicismul are institutii de se extinde in Italia $i Olanda.. thmiliarizal cu scriedle marclui ti in inflorirea sajul siu intirea predileclia definitorie a diplonatului traiitale. a fbst netll caute pacea. ale ciror cconomie $i qtiinfl |lr)jrL. linut in trei seciiuni (1545-154?. incerca si reslaprestrgiul titlului de impirat Si al imperiului. bazat pe posesale. posiul.dreplared hr DumneTeu e\re revelara in Biblie . avend ca vadde lance pe iezuili. esenliale pentru Biserica catolici. |x lnchjzilia spaniold O ridicini a Reformei a fosi gasitd umaniste. Augsburgul este de lapt o prime consfirlirc a slarl( lrpt si recunoa$tcrca oficiaia a Reibrmei. Lipsea insi un element al acestui efort hdividual. care este $i pisratoarea tradiliilor. rcligio. Din expusul Anderlccht ajunge rantul $i ocrotitorul Basel. mefturiseqte Luther. ritual $i cel secular. este suficient sel . ai aspiraliilor medievale. soliilor si consuldrilor rlpcl nr 1a personajul militant $i extremist. dupa Lulher. Nucleul concepliei era c5 omul nu poate propdul efort qi propria voinli sA-$i determine salvareal damnarea etemr. nimic nu purea opn al ideii unitalii politice $i spirituaie a imperiului crettin $i autorititii ceior doue instilutii ce il sustineau. Esenla esie in mrrlt citatul princi?iu crr'rr (its detennine religia de pe teri'I siu. o sarcastici descriere a tumulloase care mi$ci populatia. D. Dintr-o dat. pribegind p.tionah a Bisericii.in oraFele sA scape de perseculii. numiti !i contra-reformtr. lnterirea bisericii $i limitarea puterilo! nu au dus la rezultate. ci la conciliatorul {1. Prelalii asistenta. 0fi1 vorba sd recuperezc jumetatea pierduti a bisericii. mul fali de doctrine $i in sens mai larg de ideologil.. Prixii sunt darimpiratui.lomalie 275 Consiliul a discutat lntr-o mare contuzie propunen tarea schismel.rt de ele.Quinlul. suprasolicitat de luptele cu lurcii. ca de pilda Jubileul de la 1450.credin!e" factorul ciutat. Cu acestc idei. ci prcsupune lucreri. Biserica. imninge ld errrem e\igenrele muncii pe rea ascetici. de revoltele inteme.Cel drept va trii prin . ce se inlindeau de la Madrid la Viena. ir spiritul in care Reforma s-a implantat la sco| la olandezi. Ca si alte initiative de reinviere univercale a bisencii. lndexul interzise este redactat in 1559 si cordus de un colegiu de lkn rli. religii cu econonia esle pusi fu lumin! de sociologul W .. culti onamentului obiectiv. penitenlele. Erasmus rimane o figure doninanti a acesrci El nn este cunoscut ca reformator. dar un cuvant greu aveau Si conducAtorii secul)r)gmele adoptate se opun vederilor reformate: man$irea nu rce la evidenfi. Ce lrebuie sa inlelcagi mat al acestei epoci. De altfel. de rnzboiu) ll. al cirui lext a tbst | (lc o dleti imperiali. ril evenimente dlplomatice sunt relevante pentru perioada lbnnei. 1552. Cei ce nu li la alegcrc intre luleranism lirtr:ru puteau pleca in alt 1oc. vroia si se lm. ci se disiinge prin distanta fali de cele doui tabere. Nimeni in impeliu !r |Lrl1a riizboi cu un stat al inperiului ca urmare a ConfesiuDii lrL ALrgsburg ($i a doctnnei Iuteftne con{rnute in ea)luLrre \in. ceea ce a detetminat rneori dernri de populalie $i o fugi a creierelor protcstante din ldtile caI in ahe ldri ca Anglja $i OlaDda. Tarari necesari medierea institu. eliberala de protestanlii eretici. consiliilor si dietelor. idei sjmple.

jos. tru erau Aust (1533). inainte de moarte' ofta: '. De la 300 incolo. Chile la 1536. visand la casa Iui din Anderlecht $e dezviluie astfel o priveli$le de interior a proceselor de decizie I .la imperiul sAu soarele nu apune niciodate". Converirea creqtini era ir fbnd rea in civiljzalie $i o poartA spre cetelenie. Nicola€ Olnhus :a lsi face studiile la Oradea ai devine prelat lnvdtat ti respecce poartd un nume invocand originea lui. Ca rege al liei ii Aragonului inkA in posesia Sardiniei. (I-a toti trei. Omul carc i a stricat sistemaiic planurile $i i-a intunecat vraLa lrntului a fost regele prea cre$tin al Franlei. adoptand rximi mai prudente: . imperiul i$i resransese vocalia la un anumit cre$tindtate. Dar. culturi. prin lor nu pot fi decat eterogene: limbi. iimpiralul calitor avea sursele lui tive de sprijin. etnii diferite in Imperiul Roman sub o umbreli uriasi tinuti de o manA Acesta a adrnis in principiu oice religie. lmpiratul a r6it o viala de ftus$i slresuri. care au cA ideea de imperiu la Carol Quintul e un subiect ca meriti lntregi.76 Paftea a I. sconndu-i din pddurile adorau copacii io chip de zei.) fi acum. ce bea decat flarnanda natala $i franceza..i slinl roman !i german ce inrrepinde? Nu mar e\l Chaiemagne un impAral alat de putemic $i popular precu Quintul. Prea iryusti definitie pentru penu ce avea de inftuntat pe otom Consilierul de politici exrernb al lui Carot euinrul. stim c6 el obline pensie pentru Nmus si ca tot el lntretine corcspondenF cu acesta fi il invi6 Ia ica Mrriei. iar mult dupi el Napoleon ar putea fi privit drept curent. o urmeazd pe aceasta Ia Malines' lange es. Charl evita sa cre$tineze cu sabia pe saxoni. DiDlonatie 277 Ce se intampld dupn Reformi cu cei doi sralpi ai temalional? Papalitatea suferA.Pace cre$tinilor Si rdzboi infidelilor"'Dar acest progr:am nu a funclionat. Mu]1i autori vdd in caracterele opuse aie oelor doui personalitili radacina conflictelor lor' I)nr existau interese Olahus devine consilier diplomatic al Mariei de Uqaria' lui Carot Quiniul. i.". Nicolae Olahus e la curent Si fie admira_ lui Oiahus pentru Erasmus.. $tim g|nlbsor decat pe ei. pentru ci Dlmnezeu v-n conlbrir mcdiului cultural al vremii.. pizzaxo priltlii Cre$nnilic imemd de a vn ridica mai presus de regii $i o putere pe care n-a avut_o decat predecesorul vosru I la ingropal alituri de Filip cel indrdznel. FranEois I. Erasm. sunle. Toate imperiile.ti pe calea unei monarhii universale: veli reuni nitatea sub un singur sceptru.a. CeEtorca enorm de la un cap6t la altul al imperiucra con$tiincios. El era la origine un pdnt burgund nu prea inchinat dii. fragmentele de imperii omogenltatea creqtrna.Sire. lui.ul ti nordul european. ducii de Burgundia. dar remarcabil de pios $i cu credinF ln Dunmezeu. dea cent. cand ea e numitd de lmperat guvemanta Tirilor de Jos. deschis conversa prea $i sfaturilot.^ cd . i$i pierde credibilirarea. Cortes ocupi Mexicul (1519-1525). de Jean $i de Filip cel n. Siciliei Si Neap iar printr-un bunic imparat habsblugic preia imperiul. descurcandu-se greu rinr. Posesiunile de peste ocean i ziaa]. al a qi Germania. 56 lncercem sa ne apropiem de el. cale ii permitea sa inda o neverificata descendenti dintr_o familie princiara valahd.. pasionat de vanitoare li aventuri. O fa_ lemagne.2'. Bizanlul proceda La anul 1000. sufla la nrcche: . nascul la mo$tenitorul tronului regilor catolici din Spania. Quesada atateaza Columbia (1535) ia Spania. dar s a oprit ia i rea creginisnrului. care se transmite prin Maria lmpi. dup5 Reforme. ln castelul familiei in care a copihdt Carol Quintul Slibiciuacestuia pentru sora sa se vede ln corespondenF asidui ti ln fidentele ce i le face. Rigiditatea 9i dogmarismul ei o impiedici sd caule promis cu reformalii tratati cu ostilitate ca eretici. Purta cu el peste rot nostalgia loclrilor le. firi a da ce se baza mai mult pe propriul siu ||lt credit consilierilor. i sdu nu era decat o schita virtuali.Ah' daca rbaniul ar fi mai aproape. coroana le-a fost pusa pe cap de uri ApelAm h diplomalii vercieni $i apoi la istoncr.. Oricet ar fi fost Carol Quimul pitruns de misiunea sa. ferd rasariteni dupi 105. din refugiul unde se afla la Basel Ciudat: coincirl[: ca qi Quiniul." Carol Quintul ezita. Greu de il diferenle mai mari dccat cele dintre ei Diplomatul venelian nraleazi caracterul u$uratic ai lui Frangois I. ceea ce isloriceQte esae singura cale bilizare ii absorblie a populaliilor migratoare. asista la b6ttr1ii $i se urca pe coi de lupta ln Mediterana. Arborele genealogic il face pe acest ren6r. era lndreznel. cend a fost fondar ti Buenos Aires. Se considera burgund ti in leslamenl fi-a exprjmaL dorinta I fi prin intermediul unui umanist al vremii. sau invers? in orice caz.

eclorLrlde 5ara il Jdapu\l(rlc pe Lulher )r in I530 cAnd ilrpiratul fevine in Germanja. vdduva regelui portughez). si inain6nd in Europa. in 1535. A fost numit cea DoanDelor". d[ ordlr retragere dup: asdltul nereusit $i trist. I serviciile regelui Franlei. Rdzboaiele intre cei doi protagoni$ti seamane cu un bal care termini in siare de echilibru ca ]a inceput. Burgundia tot la ei. Acesta inrcgistreaza Itaie mai bune in Ilalia. armala imperiale intre in Italia. Abdicand din Tirile de los in 1555 $i din I Spaniei in 1556. la 1530. sauf l'honneurl" Cert este cA e lnut: zonier pand in ianua. .. bolnav $i dezam.h ttr. et :ide lul Mediteranei.Tout est perdu. iza era de sistem. Se paie cd in anii ce au urmat. dupa moartea 1ui Frangois I' in 1547.Un sistem fdrA mecanism de aplanarc a con_ iclelor. F.re negoci femei: Margareta de Austna si Luisa de Savoia. pe de secole.d6fi" francez la hegemonice ale altora.Se mergea ineilabil spre un conflicl major. FranEois I nu pecta jurimantul. regi dupA regi. iin 1532. Frangois I preia co amatei la 152 ii recucereste Milanul la sf6rsitul anului.le udmenrlor ' se tourre irr Je. spre marea uluire a populaliei se nu mai vdzuse denrnitari rci. iar intre 1538 $i 1540 tuncon se dla din nou misiune la Poartd. intalne$te pe Sultaoul Soliman la lgrad Si incearci sa I convingi sd nu atace din nou Ungaria iman e muilumit de relalia cu Franla $i trimile o anbasadi la nilia. in 1521. El va izbucni pc teren religios ca o a catolicilor cu Reforma ti se va termina ca un rizboi politic. Lupta' cisivd se diinsi la Pavia. ceci fiecare dorea pentru sine regiuni Navana. iese din duri $i. impreune cu cele genoveze !i flofentine.i trelr'ne. imparalul considera Metzul fortifical ca pe un punct vital de gdturn inrre Italia $i Olanda $i a vfirt si-l cucereasce cu once pre!.Ar fi o ru$ine pcntru noi Sj pentru noij il|cnlbri ai nobilei naliuni germane ca. in limpul nostru $i prin ncprintr un riu adus rcliIlijenla noasrrA. Se nai angajeazd sA ia. care mergea pan6 la desfihtarea dufmanilor $i instaurarea propriei hegemonii la Napoleon. Bilan! nul Metzul in mainile franceor. 1553. un alt ambasador liancez nejiazi capitulaliile. Acest ambasador ne deschi ftreastrar spre o incilcar" Ilagrania a regulii nepactizirii cu in Este vo$a de problema pereDe a rolului rcligiei sau ideologiei relaliile inrernarionale $i in diplonratie: \lau ele deasuPn rnteresu i se subordoneaza? Relatiile statelof crc$tine cu Poarta incadre^zi in aceasE disput5 seculare RincoD era spaniol aflal . Nu se putea un aftont rnai mare la a&esa lui rol Quintul. un diplonat 00ntifical afirmi ci noud zecinli din populalie il urmeazd Dar imilrutul e neindurhtor. jare$i pace. epur. impotriva dinelor. aflar acum in ltalia. turcii controland editeran. . Zi de doliu pentru ilalieni $i de ru$ine pentru impirat. care ducea in disperare lupta cu turcii pentru con_ Conflictul cu Fra. anullnd \rsremul )i lrand-o Je la in. Calrd Luther apare la dieta dc la Womls. I Conflictul incepe indata dupn alegerile jmperiale ia 151 mod surprinzAtor.Era etemui . in 1528. l!. In orice caz. Papa se in Castelul Sant Angelo. Burgundia $i Italia.'l!a e reluai.git. aparent splendida 9i celebri' r-o dezamigire to|ali.tionale. conflictul se aprinde penlru a tteia iar in 1542 pentru a palra oar.. irlr:r sa.. francezii tot in Piemont... din care. cu intarziere. Relbrna era pulemice U neaze o . luptele incep la ffontiera franco-spaniola. Diptotnalic 2'. incoronat. unde Frangois I. recunoscut dupa pana$ul siu alb $i enorm. cu noul rege al Banlei Heffi al IUea. viduv fiind. Dincolo de acestejocuri de care au dus la conflicte intema. Pretextul este asasinarea de soldatii spanbli a ambasadorului fraDcez Antonio Rincon del langd Sultan. cand juri ca renunla la BurgDndia. dh scaunul unde era imobilizat din cauza gutei. Miza este Italia.ie 1526. pe sora mai lui Carol de solje (Eleonora. imprudent. mai era o opozilie de gie vitall penru Fmnla: Habsburgii qi imperiul cregtin penEu ea un cleste ameninlator. voiau s6 scape.uri pe scena lunii s stat sau Partea a lll-0. solia ajunge la Ffanqois I Fj lucmrile seimpac:.a 16rrrrndil irr rnrrn. Ambele cumperd favorurile electorilor. Trarrlul de laCambrdi (1524) xreo' ruJalenie t. FranEois I l$i pune candjdatura. Cel pulin a$a s-a dus vestea. Carol Quintul temtinn domnia sa. sfang 850 000 de florini $i Carol Quintul este ales.278 Jo. ftontul se deschide insa dincolo de irr. se relrage irtr-o clddire conlbrlabili la o nislirc $i se stinge tn 1558. si abdice. impiralul nu purca mal nurt. ra$i lupte. dar un accident grav se pelrece Pdn vaslarea Romei" de mercenarii imperiali dezlinluili.79 greu de conciliat. impreun! cu mult citata luir clamalie: . el reimoiefte vechile cooven_ icomerciale cu turcii. singura aparilie a ereziej.i. esie luat nier. Dar banchedi $i marile case me$ germane. un teren liber de rjvalilale Si coffruntari.

I )ff zarurile se schimb6. E chemat I de Na! atra. fiica lui Henric al V -lea. minc cu hughenolii. nici cei carc Si-au exilat minoritl. care.tii considerabile. La cufea Caterina de M6dicis. Mulli allii iau calea exiluluifi Anglia au de ca$dgat de pe uIIIn acestor oameni de calibuni profesioni$li $i cu o cinste formati in practicarea unej rlc exigente.locuri De scena lunii _ Partea a III-a. Cand \oldalii lui Je Cuisc dadeau pesre o hughenotA. ai picii soci_ $i al dezvoltarii economiei franceze. colocvii. boarele religrozse lrance. se cuice asteDtand si fie trddat sau omorat dimineata. $i spune la 1580 ca de rio de ori s-a dus sA.tile. Anglia ii sprijinea pe hughenoli. toate schemele extremiste ale iezuililor. cxre se calolcrTeaA la Ch:rrtre. rivalite' pcfene ca cea fnnco habsburgici. dupA o intrerupere. Herri al lvlea se bucurA de biografii literare lrDljonale in vremea noastra.riscoala prinlilor" rcfomali. Dupe doui c militare. Romlnele l.Catolicii con fiul Caterinei. toate nurrind unui Conciftu decrsiv convncar de Papa. floia Spaniei vincibile Armada) i$i di duhul incercand si invadeze Anglia. ultimul fiu al Caterinei.lanntie 281 serie de diete.ru fresce curremuretoare ale terorii. masacre. regina Elisabeta a Angliei. reu$e$te sA mele ce despd4eau biserica de reformi$ti. cand incepe rizboiul de lreizeci lIi. Nici Fran{a. cdre in \fihil a lucreze ir 1545 $i. iar discriminarea ilor in fala legii este anulati. dnnrul rege Charles al Ixlea (1560-1574). treizeci de anj. intre 1562 $i 1593.limpezire a sangelui" sau perseculii lioase.ti pier trecu.. Nu mai pulin faimoasa este crnporana $i aliata sa. Un personaj din hbera Guise spunea ambasadorului spaniol ci pani acum pri du$manii puftau numele lirilor de unde proveneau. cUm a lo\t numila perioaLla. ucis si el i]r de citre un ciiusir dominican.iseri mult influenla.li prin sabie. asasinatelor $i ale lului echilibru intle tabere in aceasti perioadi.i $i ca- -ir ralul Coligny ocupau pozi. iar siu de fier l-au simlil secta anabapti$tilor ti liranii resculali. intrigii. pesle un milion de hughenoli aveau in 2500 de biserici ilegale.negociind cu soarta ca aceasta sA se intample fdrA sau incetinealt'. podu. nu ti-au dat seama cA incetinesc sau anuleaze astfel paqii ir civiljzalie. Este inat de un cnlugir iezuit in 1610. in aiunului zilei Bartolomeu.e . ducele este asasinat din ortl rcgetui Henri al l]Ilea.. constituili de mult propie. ajungem ia 1618. din dinastja l|li . pentru d )i pulea expresia lui. 9i nici o alti tard care a urt purificAri etnice. Gnirul rege Henri de Navarra. negociei $i concilii. D. de .Hugheno. ea a fost bentuiti de intennitente.. principiul coexistenlei intre catolici $i Iuterani ca$ti porar teren. construieste tosele.face cat o Liturghie" rcge de exceplie ca gestionar al treburilor interne. renoveazi indust ia texiile $i fondeazd Quebec-ul in Amenca Nord. dodlor.. Pdn celebrul Edicr de la Nanles din 1598 garanteaze liea de con$tiin6 ii de cult in aDomile locun. Spnnia in 1492 sau Germania in 1940.. dar de inainte nu existi decet catolici ti erctici de oriundc ar fi ei qi rei liri ar apa4ine. hlgheno. Cu iu ce iest( caracreri\rica. La 24 august 1572. la Ror Paris $i in unele familii nobiliare ca Bourbonii $i Chastillon Partida catolici extremisti devine Ligd creand ingrijorare $i nesiguranld in societate. cei masacrali se numerau cu sutele. \arorisc cu f||ca regenrer. rumeau calvini$tii francezi. Conflictele militare nu au fost numeroase intre cele doud de$i Lurher nu cobor:rse in \cenr cu o rumu|i de maslin. Toate deficienlele sistemului din secolul precedent. . Tronul este iiber. una ca$dgati de impimt la Miihlberg (1547) Si gate prin . ducele de Guise reprezenta paftida fanatica.. E intrareain Paris.ri Al. l)upE mai multe rizboaie in care austriecji $i spaniolii se incLr tulcii. La lioane de locuitori. regina Ienabrlelte anglic nirmul ri lc !Jlul catolicei Marir Stuart. tol fanatismul acumulat de hizi!ie. scrie Montaigne. Tensilrnea devine enomi la curtea C unde un Bourbon hughenol.tilor. ca in 1562. cltm 200 de ora$e sunt lisate 0dministrarea 1or. nalionalizaseri. Tinut in trei Conciliul de la Trent se incheie in 1563 cu o victorie a suslinut de garda de foc a iezui. contrunrrrer ia lome mull mdi dramalice. Cu miniftrj ca Suuy $i finanlele se stabilizeaze. In valea Ronului. Duma. in Franga. ca aceea a hi Heinrich Mann. Pe rimpul sau.tii. masacrul incepe cu asasinarea lui Coligny. in anul 1588..Nu este iinie ca cea creqtin6". in 1 55 1 . iqi lnt[. la Rochelle. disfiugeri $i atrocitili. decadenla papi d. .280 . ca $i ol timp ce Spania ii suslinea pe catolici.

r. urmaS al husililor. fiule. in acordul ei cu Suedia se preved6a cali soidali dau $i ca! bani dau francezii. Portugalia.282 Jocuri pe scena lumii Pdtrca t lll-a Diplonlalie 283 lor. cehii sd devini catoiici sau si plece. cauti in campul catolic alianla electorilor episcopi fi a lui xirnilian al Bavariei. italiene $i poloneze. Scandalul iz mullumirile de la incilcarea unor dreptud acordate de impiratul Rudoif al talchimislulr care in l60a isr a\ea \ediul la Pragd. digneaza.trei episcopii" ocupate in 1552 $i Alsacia. DeSi noul comploi Si asasrnarea sueoeza lrlpanra lenstein ii pur la incercare pe impenali. Mantua. moare $i urmasul siu Mathias si pe tron vine F Minoritaiea nobiliari catolici cere reviznirea documentuiui. Wallenstcin este rechemat. este un caz patelic li uII ficat de inapoiere.Edictului l.). inrre lolS $i 1625 se desllloara elapa numilal ncarea pe fereastra palatului din Praga a consili cepe pnn cite Adunarea convocaei de impdrat si clt populaliei nujoritar reformate. dar diplomatul a remarcat altceva Irrnra esre legitimaie prin teritoriile pe care ie conlroleaze $i pdn rlutul iuddic. acum sunt incluii $i calvini$ii nA I copil) . thrd Lorena $i cele. inrre timp acesia. . dar evidcnld oboseala lor $i eprizarea resursclor. l. nici lurcii. lirile se consider:i egale in tlrfptur. comandanlul imperlal moare. Dar acesta incepe si se certe cu lezul acuzat ci tiriganeaza campania $i apoi delnis.parlamentele. ce lnlelepciune carmuie$te lumea" -. cpiscopul elecior de la Trier se pune sub proteclia Frarlei. Dace rizboaiele sunt prilejuri de misurare $ritnlii societdlilor.'loscana. !ct' uuur !urrrPtu rr asan'L4.eul rorduhi este viclolios. primii reformali ai Eurcpei..!4 )ania suedezd nu e norocoasd. p||r Jrrncrr.. Sai . abuzurile $i disprelul fali rile de mijloc Ai de jos se varsA in uriala cildare incinge qi fierbe. peDtru carc clementui religjos este lecat cu interesul acut de a scoaie Baltica de sub inUuenla burgica. Impcrialii surt viclorioii la Muntele Alb (1620). care la 1631 senmeazd un tratat cu Franla. regele Suediei. Suediei reformate.or'r. sis@mrl se aplatizeaze. Pozilia lui RicheI este net[ ince din 1526: .uunll orizont. cancelarui suedcz . explozia de manie a Refomei. Suveranitatea e recunoscuta prinlilor care intrelin flrLrd directe cu pulerjle slrAine.i revin 9i impun noi reglelri cu mi dri de figrri pe tabla de $ah.Si ru se pennite ca cei din Casa de Nlria sa fie stepani absolnti ai Gerrnaniei. Franla. sensibili la faptd cA Franta e ura toleranlei 9i a . Camera imperiale are acela$i numir de 1)lici ti dc reformali.. cei doi decid measca un personaj nult discutat ulterior.St $tii. ia djplomaiiei penmr sfatul dat fiului seu: . Dezast total beli. Smntul Inperiu nu mai exis6' pillrrrida se strici. rizboiul de treizeci de ani.e J< banJcLe Je merccrd"i L/r( rni'a .impreunh cu Maximilian. A tebuit ca Europlr si lrerca prin incercirile unui rizboi inde lr. ia fraiele (regina Cristina fonncazn o liga protestanti condusi de Suedia. Dar ace$tia pomesc spre Rin.. In cauzd este capacitatea sislemului de a-$i imperiali de componentelc. Suedia (reprezertad de fiul lui Oxenstiern) Istoria menljoneazi desenul aproape definitiv al frontierelor 9i tisfacliile Franlei si Suediei. a inconpelen1ei elitelor qi a mitologiei lare.r Nantes". Cantoanele elvetiene. pe Wallenstein.cun a trparx(ul pierde. precum $i emanciparea lor." Mi$cirile lui sunt marule: pentru a nu fi acuzat de erezie penttu ci line partea protes ilor. il aduce ir sccni pe lav Adolf. 1630-1635. Perioada suedezi. RAzboiul cet mare se teminE in 1648 $i Franta este onre s ristumai balanla tanselor pani atunci neprielnice Neeocieile picii reunesc pe toli actorii germani combatanti' uri de Spanja. nu pafticipi nici englezii. la Liibeck (1629. tlltima perioadi este cea suedezo-francezi. conducitor al annltei. cAci un an a tost numeroase annistilii $i pici provizorii.Nici norocoasa.ltrle. relinindu-se ti lirgindu se tot ceea ce eie oblinu ii rle la Pacea de la Augsburg ( 1555).i Istoricii il impart in palru etape. cu noi ajuloare spalW . uD razboi intem euroPean. unchiul lui F care esle personajul cheie pentru imperiali. Im_ ritl1. El va fi supus Djelei care . Certuri intervin casele domniloare germane $i Cristian semneazA o noua pace favorizeazi din nou pc imperiali. Oxenslienr. orasele protestanie se clatj pierd drepturi $i privilegjiPcrioada danezn line din 1625-1630 ti este numlE a$a iriervenliei lui Cristian al lv-lea. Fapcfr episcopul esle schimbat declan$eazi r5zboiul Franlei cu Spala 1635. Provinciile U te (Tarile de Jot. imperialii i. i porul luteran. Florenla. Acolo fuseseri recunosculi lhrln de catolici doar luteranii. De fapt. regele Danemarcei. dar Sj Gusla! Adolf e truntea cavalerici sale.

Frarcezii literaturi ll retn.. Va lucra cu s6rg la alianlci franco suedeze. in timpul rizboiului de 30 Hugo de Groot este un olandez nascut la Delft qi drala de acolo.284 Jocun pe scena lunii Panea a III-a. . cu institulii $i structuri mai ajezate. de Belli. $i chiar versuri. ius e salvat. in ciuda imensului succes al ca4ii care Gustav-Adolf o purta cu el $i in campanie (intre 1630 9i se tipiresc 46 de edilii. Compania Olandeza a Indillor de Vest (fonda. Cand le scrie. epidemiile. iefJiau si incendiau dupa bunul plac. pnn foametea de canibalism. Pentilis sau Suarez. Are educalie Si matematici. dezastrele (se estimeazA pierderea a unei treimi dh populafia gradarca agriculturii.Cartea rezultatA esle insa desqe Libertarea mArilor In plin avanl. pe care olandezii ll cuieazA pentru a-i sprijini spadolilor. Arc 9i necazuri acest om . Dogi o parle din autori lin se spune ca dreptul intemalionai ius un este creat sub pana dominicanului Francesco de Vittoria.Nu existd iemh matn dreptul jntemaiional care si nu fie prezent5 ln De jure belli Bsle dreptul intemalional laic. il gisim sador al Suediei la Curtea Franlei. i Este luat intr-o misiune diplomadcA la Paris (fiind beiatul $efului delegaliei Bameveld) $i di mena cu rcgele ry-ba. modem $i rafional. Solia il scoare de acolo in lada ti el cunoaste amarul unui surgliun file sfa$il. pentru a intm mai pa$nice. lndstat de lipsa aprecierii la care se ati$i da demisia. prin migraliile. distrugedle ora$elor.n la 1602) li Grotius sA snrdieze cazul sechesirdrii de cdtre ea a unul vas ghez.pe care ti Sena il privird drept minune a asocie ca minishu".. cum scrie pe mormantul sAu. Ayala. Diplomatul ia in mana opera colegului stru de tom De iurc belli ac pacis (Desprc dreptd rezboiului qi dj publicat de Grotius ln 1625. Regele prirlul Mauriciu de o pensie $i in 1635.Ele lin de iirii batave fi Cunea Nassau iDtema intre calvini$ti.. iar avan$lui pansiunii coloniale li se adAuga progresul intelectual. flola olande2:r nu loia rcstricui penrru vase cartea o ajuta. dar se imboln[veste $i moare cu trei ani hainte de dir Westfalia. din care 30 in lalind). pleace in Olanda. Olada em ln ptni lnflorire.dezintegranfe" 9i damnd la inchisoare pe viatd. dar corabia naufragiaze. Diplomalie Tn slujba Suediei e 285 crau. obsesia olandeza a libertdtii $i fascinalia luptei seculare rare a jugului spaniol. vizAndu-i calitaFle $i panb i$i ia doctoratul ln drept la Orl6ans. cand jdeile descentralizatoare ale lui Grotius . Cand 1n 1613 Grotius duce tratative cu eng geseau locurile ocupale de oiandezi. la idceputul periJadei franceze. Are titlul de istoriograf al Olardei. La l1 ani il gdsim pe bancile Uni layden. ace$tia ii citesc di ceea ce suslinuse juristul. verdictul contemporaro$rri e rezumat de juristul Lautelpacht. care va opune Ittod constant primatului fo4ei puterea inegali a dreptului. dupi zece ani .

i cdilor terate. Anul 1648 este considerat anul de na$tere al si temaional. llevoluiia ideilor care pregitesc revoluliile americana $i frane precedad de un secol de idei cunoscut sub tillul de epoca a inilor..i cdlitonile lui Vasco Gama. dar dupi aceasti dati. i statelor. funcliunea reprezentirii de suvenni la suverani. unul sub care este peryetuat $i oclionat insu$i statul component. cooperirile mulliple. care nu este decat de doui feluri: paqnicd sau categoria picii inre toatc schinburile economice.. a lui Copernic. care mal lui Napoleon. oricate acumuliri irvizibjlc s-ar produce. oamenii incepusere se aibi o ahi viziune a sferei noastre e Novum OrgaDon canea lui Ba(on reprcnd pe copefta sa un vas ce lrece cu panzele desfiiurate prin )loanele lui Hercule $j anunland pasiunea noii epoci penhu ex in lb2O ap 1609 Kepler enunld legilc sale confonn )rurea Universului. dupi Wesrfali ordinea inovatoare este Congresul de la Vicna din 1815. dar treptat de un sistem de state llafionale. in schimb. sti revolutie . cu nunai 24 de aoi rnai este $i el produsul aceluia$i rdzboi de treizeci de ani. A doua in boi. persoane. ce lua ca bazi lia biblici potrivit cereia soarele se invafie in jurul Pdmani. Dar peni la acea datn lrei rcvolutii i zguduie structura nobiliara a srarelor. Revolutia americani instaureazi in I coloniali$tilor englezi o repubhce constilulionali eliciente si ruic6i Revolutia fiancezi ir ocuie$te definitiv in toate intiile insliRrtijlor cuvand. Ei au manent ndscut in Ren4stere $j o pozilie mulr elevata.are ili are Incepururile inainte de 1800. tehnice $i l).regal" pdn termenul nou. ceea ce ie mutd ceva din aura aceslora de stdpani de drept divin.Ialional". legi. Necolul telegrafului .Dreptul iniemational. cel internalional este in primul rand compusA din puncte $i linii. nlai convenlional ori pur demonstrativ. pasrend insijillul regal PenNimbol $i arbitraj suprem. Diplonalie 287 Capitolul 5 De la reyolufia Stiin(ificn h Lumini (1650Prin Pacea de la WestJalia.Pan. le inleleg. in care va rdmane secole. inacceptabili pentru Biserice. Din Rena$lere se mo$tenise teoria heliocentrice. r$i Pune $i ea o am!d putemicd asupra muncii diplomatice. Evenimenrul urndtor dupi 1650.a a III-a. saltusub formi de revolulii sunt frecvente (doui-trei la flecare se- mullimea staaelor sA devini sistem. s a produs revohlia $tiiDlific6. cun] sunt dezvoltate de citre savanli $i de universitdti. vileza unghiuldri a netei este invers proporlionaE cu distanF pana la Soare. idei care pun baza $liinlei politice $i de guvemare.r. E o mi$care una$5 de innocu rilm de fuge infie 1600 $i 1700. Ea furnizeazi energia pent r Luminilor. istoria relaliilor diplomaliei inlrd intr-un figat nou.di au suslinut ci natura nu face salturi. Diplomalji le simt. Punctele sunt statele. care pentru o indelungati perioadi devine nulr mai puti $i devastator decat rizboiul de 30 de ani. rccand puterea pdturii delinea pArghiile de avans ale civilizaliei Sriinlifice. Liniile sunt indispensabile ice. Revolufia din Anglia de la 1688 situeazn deiv sediul de putere in Parlament. Ele reprezint. dar regatele predomind in secolul male de ducate $i pincipale. de care e legate organic. Evolulioni. iar in 1619 adaugd o lege privind perioadele de rotalie a planelelor' ln . Ca orice sistem. in ia societililor. Alegem un interval impLrs de cronologia specifici a diplomatice. le discute hainte de ini. Dar o dati cu dcscoperirea Americii. burghezjei. ipurd pe la 1506 $i redactat?i in De reNolutionibus orbi nl rr. Cele mari surli intemalionale $i prjvesc toati lia umaDe. constihrind adevtrrate ftacturi inlre epoci. rora soarele fiird sitoat in focarul unei elipse. Liniile pagnice sunt intrelinutc de diplomali. monedi $i s[ang cetelenii sub drape]e. antemergirorul conceptual al sistemului intemalionai. atitudinii qi limbajuld diplomatjc.um in 1530. intre modnrile de ife $i de viali. Revolulia industri. dupA ce i-au impozi meni nu spune ce fbrmA Dolitice are statul lrlerDru ar narhie sau republici.culRrrah" are un considerabil elbct asupra ralitdlii. comerci carea de fonduri. mol lansat este ince un sistem de state regale. definite printr-o organizare adecvati $i care au autoridli.

1610. de Ia Galileo la Hobbes. Existd o armoDie subiacentd fenomenelor al acestei lumi armonioase. nlcini intrc savanti o licea neobositul pe toli savanlii prin corespondenli. $i lnterzie publicarea unei ca4i Stupizenia arr\cntelor contrare noilor descoperiri se vede in reaclia fali de iLrl petelor soarelui irtrepnns in Germania: .Nu poate fi opinie gre$itd decat aceea care impune o murdirie in Ochiul Lumii. protejat ratului Rudolf al IHea. Aqa cum Machiavelli fusese ciutat . variind proportionai cu rddicina ei prccum si leeile milrurii proiecrilelor. fusese deja ars la Genela de c6tre calvini$ti t553. filosotjc fals5 $i complet nd contHi Scriprlrrii Sfinte. p.Ideea ce Soarele e imo centrul Universului e nebunA. il pedepse$te se rccite psalni in fiecare sApdmane timp de trei ani. a carei suprafal"a e dez\dluila faptul ctr Soarele are pete. in lui Napier $i r acelaqi an cu aparila legilor lui Kepler." AIi sanli $i gandjtori ai noii ere stiinlific€ ifi pierd viala Giordano combate scolastica $i aristotelismul $i e ars pe rug la Rotna.ti ai lui Jupitet faptul are fale ca Luna. ci $i pentru inovatijle sale rchnice ulice. Cuericke exploreazi vidul. ir mijlocul ce facilita calculul. care a pus mecanisrn mii inJnrscare. lui Hook li ltparfine cea mai scufiA lege a elasticitSlii in aceea$i perioada: (knsi.. ci de lungime.lea a III-u.. nu muk duptr ilia primelor ziare: Academia dei Lincei la Roma c extinderea esie proporlionali cu fo4a). catileo i un telescop mult superior celui folosil de olandezi.rlendfful secolului XVtr.oneazd microscopul. trind ti paftnrut universatirArii . Diflotnalie 289 Kepler era asistent al asrronomuhi Tycho Brahe. iar in mdtor. Royal Society la bndra (1662). ce anunli opinii contrare doctrinei aris icc (in mod prudent atribuite unuia dh cei doi participatli la k)g). Princll)iile luj Newton aparlin numirului mic de operc care deschid drunuri pcntru secole. il pune sA se de- $i de natud matemadcA. prinlii 9i (cel de la Oradea $i-a instalat un!l) voiau s6 aibd telescoi servatoare propdi. C. Harvey descoperi circulalia sangslui: ir rlr: lNa o succesiune de evenimente paraleH !i independente de calenda- rul istoric al rdzboaielor. pe care diplomatul o reie$te intens. . t^imosul siu .Dralrg. este.rblicand ia 1687 PltiloNophiae Principia. pljn de nouteli Se lirDteazi academii $i se publicA reviste qtiinlifice. cum sunl elementele lui Euclid sau OliSinea Veciitor t \ti Darwin. Denis Papin studjaze prcsiunea vaporilor. Dar $i ideile lui calileo ci nurnai lentilele !ale. descopcrd patru sateli. Cu4ile Si diplomalii lor sunt fascinaF. pentru a ranja Biserica. lcgand Roberl Boyle (n. considemt Marele Secol in domeniul ii civilizatiei. iar Ifonado da Vinci fusese numai pentru pictura sa. logaritmii (1614-1620r. ln Florenja (1651). Dumnezeu este analogic drept un ceasomicar suprem. Torricelli inventeazA barometrxl. I€giie narurii sunt limbaj matematic $i nnmai a$a pot fi citite_ pe masuri ce canicii sunt descoperite in acest secol. Ireuwenhoeck 11632-1723) pe6ec!. acestea conlinand donatele obiectelor ceresti masuratre de astronom. un diplomat ce a\rea dupn 1600 o lenrili opricn ?n prin jurimant de erezie 9i ii pune cafrea la index.ial.288 JoLuriDe kend lunti Pa. alchimia p5$e$te spre rhinrie prin Boyle fi olandezi. Inchizilia il convoact." De aceea. urmat de anatomia microt opici. ca Si Kepler. Regii.i permanentei 1604 Galileo formuleazi legea mi$cdrii unjform accelerate ( parcurs in cidere esle proporlional cu pitratul rimpului) $i pendulului (dunta oscilaliei ce nu depinde de amptirudine mase. ulmate la I 704 de T|atatul siu de optici. spunea el. 1627) enunln lcgi in fizica gazelor. ceer ce Inrere\a vremii.de pir4i in secolul anterior deoarece c[nostea tratatul roman structie a fb(urilor militare. gi iari cum un impirat nefericjr in polidci i Tablele Rudolfiene (1627) in triinF. Ele sunt lbrmulate cu griji. Acad6ic Royrle des Sciences in Franta (1666). in ciuda obstacolelor. cand la 1632 calileo anunla epoca friintei experimentale. care Dunmezeu l-a stabilit se fie un far al Universului. Insirumenlul cu care a revolulionat qtiinla rDecanicii a fosl calculul infinilezimal sau . chd Dar noile iegi mecanice confirmau pe Copernic Si pe I< Sfantul Oficiu decretase la 1616: .netoda lluxiuniloi'. inccr_ sA inFleagd resorturile concomitenle ale intemcliunii violente fi interacliunii pa$nice a oameniior $ societiiilor' le incoroDarea secolului o face Newton. mcdic si teolog. Este cealaltd laruri a Stiinlei: pe lang6 modelul se (1600). Descartes plin de team6. la p|aga. care eta n cian impe. il aresteazd. Dumnezeu fiind supremul Sr cleator valora cat zece ambasadori. Centrala po5tali a comruger minorit Mersenne..

proiectul unei peci eteme. Sub el. societ. Starele eljberale de inveligul superior inperiai sau papal. intitulate P/ircibotare potn' iit. apare $i rezidenlul francez nngi singu{ul trimis european. Franla profite de bre$a anglo-spanioltr $i nrite ambasadori in Anglia. examinarea sistemuiui creat este subiect de reflectie. lrl al politicii. {l. fird sA se scufunde periodic in abisi !rugerilor ii moftji? Intrebarca diplomalului nu e pur reroric6.i mollenrrea l5'atA.. aurorul cirtji R€prlticd (157 Franta. sub Regele Soare (Louis al XIVlea sau Louis le care domne$leiDtre 1643 $i 1715. minislrul care a adminisiral in Ir rernarcabil economia. gustandu-$i suveranirarca pe care o incorporeaze in su lur.l.Si Du alragi vilc l)ennu s|atol t6u". Timp de trei veacuri. un rege al RenaSterii cel convingea pe konardo da si vini ia curtea sa. in care se obline de la aceasta faimoasa extrateritoliillit.ub lillul ab lisnului de drepi divin! intirit de harut suprem prin mo$tenire.balanla puterii". merelie $i prestigiu in $coala franceza Francisc I line diplolia pentru sine. la 1795.290 Jo. exprima forta prin masele co+urilor ti tantelor dintre ele. ia" er iti lrAie\ rolul errcerband rulontatea .. Locke (1632 1't64).i analizeazi grandoafea $i decadenta I Roman. un cian al monarhismului telnperat. Are cantonul Grizon soldali? Apare $i francez si-i recruteze.ui pe sceha lunti Panea a III-a... I. Drylonalie 291 Pozilia unui corp era dari de cunoa$terca poziliei $i a e supus. $coala francezi devine dominantd in secoiul XVll ilcena europeafld. nu infiinleaza o weme ambasade ca celelalte JAn' iDtahiri la ved.rta lh00 u gasm . iar in altd $i Lr.vreau si deduc fenomenele natudi prinrr-m fel de pornil din principii necanice") cu imense consecinte pentru nomie (Halley a prczis prin calcul revenirea cometei ce-i'i astizi numeie. Esie de renarcat ci ce au hiit haosul rizboiului vor si aibi conducirori puremici. aceaste mo$lenlre con(15E9-1610) ldeiie liiro ti experjerla chibzuitului Henri al lv-lca hri le sdsim in scricrile lui Sully. inspir5 pe Voltaire. ln un grup de stale se aliniazi pentru limitarea puterilor ce pot ni o ameninfare. iar mai tarziu prezenla unei pjanete lbst demonstrati pe aceeaji cale). ii respunde acesta. scris: . Franla va avea o preponderel{! ro crci. de/!aluind loal. Ecaterjna de AmgoD' lui Carol al Vlea. Francisc. Noua institulie este aceea a ca_ legilor Iilulaliilor. DupA un hlr(rt cu Poa a.4alia. Dar ceea ce realmente prefigureazI o snrLui distincti a diplomaliei franceze a fost dubla dispensare de Iiteriul solidarililii religioase prin stabilirea de alianle cu principii rmali ai Germaniei $i cu sultanui necredincios Lui Suleiman Mrgnificul. o lege si fiei universale. Ele se dedau vechiului ioc de titi. dar nu di structun de garantare a pbcii. in materie de inovalii.r iepotolite prin proiecle cale !i depi$sc puterile " De aici a lbst rcgim. iarLr|minile traiesc sub fascinatia oDerei lui Din nou ne izbim de cele doui agende paralele ale i avansul frenetic al $tiiniei $i practicarea incApdFnate a razb Cum e posibil ca dispunand de minli capabile si dezlege m naturii $i materiei. Peftru coryurile cere$ti.rte.rli $i culturali in lrvant. pentru ca mai apoi Risoun\ul nu I \orn nbtine dupi pacca de lr We. ci se aflA sub proteclia consulilorDJla lungile lup'e relit'ioase care umbresc diplomalra frrncez. cu leclii pentru contemporani.Si cauli sA stabile$liura ostilitaparle: .zi $i noapte calul meu e in$euat 9i rrhia e la bnu". fire incuviintare papali. apno liei statuh. cum ar fi solulionarea I pa9nici a unui conflicr. afla! in inchisoarea spanioli. ii cere ajutor' N0 dispera. dururiran decel ce rnrrevnzL!i in \cncrile lJi lean Bodin. se atri' c ligii de ia Cognac ce lega Frania cu aproape toate statel€ din ia in frunte cu Papa meritul de a fi practicat . derivata functiej drumului fiind chiar viteza ceea ce spusese calileo se concentra in fonnule simple: era derivata a doua.ti. Influenta sa asupra considerabili. a anunlat trdsatun persistente de ele_ tla.. Dupi 1526 trimite ambasadori peste tot. Mecanica cereascd era elaboratd (. in menoriile acestuia. din care nu iosc mic. spectaculare. Dar stilul ei are preculsori.n lloarc. ditorii au preluat tena. {cel lcnelian. cu regele Angliei. ilustreaziin modpatetic reclacteze.. ici Henric al Vm-lea iti ptuise$te sotia. Monresquieu (1689-1755 L'esryil des lois . autorut l"dldrftal este pesimist (Iono rrmini lupus).lile sA nu reu$eascl si rezolve pr cle o complexitate mul! mai redusi. inghesuie ambasadori peste ambasadori ln Elvelia' d€ unde hrleresat sA angajeze trupe. Politica devine obiecr atenr de ales in secolul XVIL Hobbes (1588-16?9).. conform careia cetelenii tiancezi nu sunt supu$i 0(o0ure. O diplomalie i$i de masura cand este Pusi ln ba unei politici externe dinamice. in speld Spania qi impara$l Cand regele An' . ln tr[ri de inovaliile impctuosului Francisc I..

\4arii de Medrci. Slujltorii ei sunt oameni de mesene Franla are un lnister de Exteme din 1626.czinra busola dipl nei \rle: . duc.ura $i ostilitatree nilor ar fi provocaut. Un an mai 6rziu deviDe al Consiliului de RegenJ6. ceea ce a Dus aliante cu olandezii. A remas insi ca un caz de autosacrificiu inpus prestigiul po diDlomadcA prjn excelen{i. e chemat in lta ln 1639 $i fdcut cardinal in 1641. doctrinare sau nlimentale.raison d eut . Richelieu inlelege rmponanla de a llichelieu a reluat calea antispanioli $i antiaustriaca. durat!'f:' Itand un acord care a dus la na$terea TArilor de Jos: Numele relinule in isroria Europei $i a diplomatiei sunt alC din€lilor Richelieu ti Mazarin... it rirl sau biserice. i4r cine este slab nlai cu greurare incearca se nu fie vinov. allele flamaDda.. Richelieu si fie reamintit ca una din cele mai inllueote figuri ale istoriei n deme". clsim la Henri practica veche ln legiturile cu Poarta OtomanA 0a 1604 n privilegiile obtinute in secolul anterior de Franla). iar ministrul de exteme frzmcez Torey se ofera sA indeplirrca-sca misiunea. Situalia era prea grea pentru ambasadorul de la l'laea. \u lu Jecizi rizborul..pace.h'l|lor arrtprotrrLrr mrnr'rcr er.botarclor naturale. care vedea in diplomalie o alma prelioas' penlru h ir'rteresele comerciale din kvant. ci bumneTeu Bpuum luunl.r cri Dintr-o_dati. larea lDirit de Colbea.penlru re Spania. La vest Allanticul. ceea ce era rmpotriva \traregier tui Richelieu. pfotecroa. Mai ales ci a spus in Testamentul stu cA matene cle stat cine are puterea are $i dreptul. in rizboiul de treizeci de ani.ea sa.292 Jocun pe scend tunii 293 construita a$a-zisa teorie a . Richelieu Inlroduce uei cuvinr care rcp. mediaziln numele teselui francl inlre francezi Si prjnNl de Orania. La rord' complica din cauza mosteni. rezuma un consijier ifrperial gAnd lui Ferdirand al Il-lea_ Filosofii sau diplomalii put*t it ... in spre HaLrsbLIgr. care fiind umilitoare ii va v5lama ireouperabil pe$onal. neurralizea/: marea nobilime si !ea-zA.c.. credeq . Devenir prim-minisrru ln 1624. Ea ramane pentru mull timp intr-o ln RomiriJ pinh in lq24 relegramele a'llba'c z'iie or.ge secrehr de sl 1616. regii Frantei au o vanitate care este nui pentru Franla decat toati ura strdmosiloi. )cotu tranceze e iluskara de un exemplu.irAFi mii"."Llre insd pe Richelieu. utilizat in locul .ru reda(la e In limbr fiance'/a in aceeagi perioatli. Medi. factorul crediDlei in retaliite dinFe atare $j_a pii rolul prioritar pe care i-l rezervase intregul sistem medievai. da).ii burgunde $i a celor $apte care vofueau unele france/a. un a-rmisliliu. Daca Fian vendrca tot ceea ce ia apartinut vreodata. consulii de atunci raportand la Ministerul Finanlelof ti Come4ului' Amiralitale ca ti Iar in ce prive$te gmdul de devotament al inallilor diplorl1ali csle de amintit o inamplare pulin obi9nui6. atrn rea scopunlor pe care qi le-a propus esle un test. ddr ambele palii nu accep motive politice $i de prestigiu termenul de . Kissinger scrie ce dace .panidul huphenol. dar pericolul exisra pentru cA. Un diplomal fr vremea lui Henri al IVJea. lung. lncearctr dna cu_ sliruinF prietenia principilor protesland germani. o poliricl de zare a aulofiLarit de qtal. Richelieu aju.'. Cunosc6rd inftangen sa din partea coatiliei spaniole 9i austriece.'. la moatea lui Iruis al XII-lea ti propagandd. i se pregrtea 'dosarul" problemelor. cu Fotestanlii djn Gemania' cu rrd de Saxa qi alitura{ea deteminanta pentnr relansarea rAz_ r o opinie publica favorabile politicii ul polilic de popularizare sale El utilizeazA pam_ Mazarin. fmncezii sunt nevoili oear. r elariv clar penDu sud Si. in 1835. . . Richelie introduce o di_ nratie DrofesionaH caracterizati de continuitate qi de obiective teme. setl Dei e$se stdtuds. in cazul Pirineij erau un r6spun..r in ochii rnajo. dar It esr era oare Rinul? Richeiieu.in evaiuarea unrn om de stat. Esre condus e\clusiv dupa jce.pAcii" exprcsia . Peformanreie sale in Rezboi l de treizeci de ani sunt de gur Dn exemplu_ lului de 30 de ani de Suedia. aqa cum se Relaliile economice erau tratate in acelasi Strasbourg-ului. eliberati de considerente ideologice.rrlegiara.din p6cate.armistiliu de lunq. cire Feia titlul ti rolul lui Richelieu. ambasador strlin. franceza devjne limba cancelariilor' limba ' . panl la icarea punctelor de interes 9i a celor ce trebuie evitate Came' lcle cle reuniuni sunt birouri de analiza a lemeiurilor pentru obfiintampld ilt ane_ ncrea de tedlorii pe cale diplomatice.

statura Angliei 'lcr. care-i insPiri vocalia de putere linrnte a mAr or. $iinla cu Droon). Ma/!nn a rtrur-o Si probabil cA fiino rurorele nor i-a inocular-o.rllj\e drre entd.boiut pagubjror de Spanrer care trne lreispreTece'ar (e lermin.tos. rizboaiele. Insularitarea Angliei a addugat f6li indoiati cateva 'pecilice in ponjerLJ . in t5: PanA ia l6OC.o pnrra prFrroa\a mo lrt.flamenl lunrcs t persecuta pe puritani. ti care a pro. Trepta. .i nilF tle care oetrnea rI| Frdnla.nul aadi. In care lrepldt . conflictul izbucneste din plin. care ob[ne Fla produce coalizarea Olandei cu Suedia Angtia_ Rdzboiul $i intre $i 1679. Razboiul Ligii de la Augsburg se temil Pacea de la Ry.ompete{i Cromwell. eurcpel)nr rau aelerminar \: c. hcob al lea produce asenenca proteste .este rizboiul cu Otanda (1667-166b). se vede confruntati clr du$manii ei. 1640-1653) qc impune prin. Unei tensiuni pemanente religioasc intre regii catolici ll Anglia refornute i se adaugi ceada hlre rege $i P. cand (lronwell ia puterea Si Carol I e dec|lpitat.. Rizboiul de 100 de ani.wick { togT).(shale.c prorc(r unrtical oricc (reforma. rc\ritUr.pe. regelui.parlamentul cel luDg". E prinrul tege al Europcj u re-$i pierde capul in revolulic.. F-ranla un nou cxod al hughenolilor Sj o inamicilie crescuii a lio niscuti lot din insuldritate.t. Pe plan teoretic. Moarc in 1658.. af tr arins. a participat la complotul in favoarea Manei Stuat. dinastia Tudorilor. Franla obline Franche-Comt6.Cronwell devjne lord-protector al l(cpublicii Si o conduce debarasandu-se $i el de Parlament pe care lL inlocuie$te cu n Consiliu restrens. intr_o mare de argint.. Este un tratat despre drepturilc ti indatoririle rulay) Aproape axiomatic se adaugd la lnceput. ceremonial $i protocol. glia adopd cu interziere normele rafinate ale diplomaliei fiani0. flota spaniole a lui Filip al I. la li5 apare canea lui Albetico Gentiii. Stuarlii scolieni La 1603. pani in 1&0. doNle$te din 1625 fari sA lini seama de |ulament. ufl cul suars de avanlaje $i costuri. re. vizitam l[ Jarncstown unul din primele lor forturiCarol I. judst italian stabilit in AnIt De legatiottibus .ai es. unde stabllc$c colo i incepand cu 1607. Diplo'nalie 295 Cu to^i16 gloria pe carc o emandu pdlarul de la Vef. dar t$i -1672 du$mxnia generala. adrce rivalitatea cu Spmia de multe ori pe ul p1an. abia in cel concurenu Angliei \e Iace \imrira din ptin. atit de bogat[ in schin$nri nrloi de ja noro iie. ea Inipo a. uJor confundabil cu o dorinti sau o ambilie. ca aliat secuftlar dL$rrranilor $i rivalilor Franlei.(Th IarA d( tumultuoa\r \cen.. lntar . iimp de trei ani.ita.. Mai mu]te rlri apar dupd aceaste dati in Anglia. ter_ [a! c decapitarea acesteia de citre tegina Elisabeta. l)c$i in matene de legituri diplomatice. Dupn Elisabeta.rce de lirerdlur. Dupi 1660.uraj ri fr-.pear.ratiune de \tat ar fr pfe\upus o rnafirii rational! canrarue reattsti a cifcum\lanlelor si a )anselor de reu. a anelor $i iol bilanrul polilic dt Regelui Soarc nu e prin nrmic remarc ercn ne aJung ca sd ne intrebem dac6 ei a inFles Richelieu. Nu depane de washington. a nurcal o invariantd istoricn in relaliile xLl!e\ilJre_cu I rrntr.. ani conflrplul de.r funnaL rrupe proprir. Cand hvincibilc Armada... de carc cdrdinrtii probabr' nu . in acesl an. Anglia se afla in urma Franrei $i econonricesre depatiii de Tarile de .. Prdamentul (care va fi numit . as(encrLnea ei mlera cu panLr coboraroife a Ffanlei. Sruartji revin prin Cafol Nl II lca (pani in 1685) Este cel care rupe rradilia Si se aliazi cu Lc'ujs al Xlvlea inpotriva olandezilor' $i in sliNii.-..Jnr ralboaiele punale tara folo\ rc! mul. porni pun:al pe leme dmastice $i de contrci al tedtoriilor rormande brctone (1337-1453). cotitura o face la lntreteiere de secole..rticA raLa de on. Dar muri\e in tbOl )t n_a avut cjne sd-l ia<c.I 294 Joturi pe scena tutnit Partea a l-a. pe care rostirea cuvanului rr]r:r€r. utlir. Razbojul civil line pane in 1649. care iau calea Americii.ut rmleu rrind p. de la Nantd 1685.ru poliric Si diptomdtrc ldeea ca tara tor . in prjmul riind Spania Dar o noua ilor. A doua imprejurare in care nu se reg. lacob I (James 1) produce ca rege uniunea personah a Scoliei ll Angliei. literatuta cu Shakespeare. nu e in r si ie expljciteze. csle distr si in 1588. conlinand lndrunfiri pendiplomali. dr\Llru ensleTr Daci sccolul XVII esre aceta al Frantei. unul pe connnentul european lhLrl in competilia penm celelalte continente. pomit de la faptul cd un ambasador sPaniol. N. de pe contjneD.e. de pildi aljanlele. In 1714. un alt Stuart.Nimic in exisrcnta rimpurie a Brimniei lasi sd se prevada gr?ndoarea pe care avea si o atfugi. sub regina Elisabeta ) in aceste doui jocuri de putere..se$te liune de stat" veritabiti este anularea Edictulu. inllorirca S(otri cla. mai depane.

Fntru . Franla ar putea sa. in timp ce Anglia ia cibraltarul. Se citam mesajul reginei Ana catre parlament ln | 7 | 2.l/ie gula fiilrd ca cel pe care il sprijini sa poati avansa' Woisey. Fera ca ea si fie dizolvati. dupe ( acesl principiu.Pand la rdzboaiele mpoteoniene si l8rcsul de la Viena. afiflnand coltat in prinul rtud pentru ele a fost asislenF Erilor b! ri. In prinele cuceriri coloniale. Un autof din secolul XVII.{iul. si iftA. iar dupi aceea preia rolul proeminent al dominaiiei in &colul XIX. ca $i a bazelol unei societe. de necorceput cu al. dar retizat $i aplicat. sA starneascA apoi pe tDrci $i pe suedezi impol{usiei. l$i hrge trupele din lnrena. Gondomar declan$a-se conflictel ciiere qi ptotocoi. figura principala a politicii exreme a Angliei a fosr Wiliam .easc. tot in denlui Frarlei. Resimul Stua{ilor a fost cunoscul pentru conrplia sa lntl cinev. istoricii adepti ai principiului etic vor se' teze folosirea acestui principiu de cefe madle puten nvantajelor ce se obtineau pentru urmdrirea obiectivului principat. neadmi.esareasca e\pedrlii imrloFiva \a tn curlea lui James [' iorut spaniot Conaomar reuti'e sa stahileascd rela!ii de aI regele.a vrut sa dczvaluie regelui secretul ce spanjolii pl'td consilierii $i diplomalii sii Dar regele nu a adlat indignarei spunand cA nu .r"r"" iala pe Henfic al VII. arbitru sau aliat.. ce ftebuia si anumite alianle nedorile ale Angliei pe coniinent Arhba! ii stimula doriniele $optea cuvinle lmpotriva Parlamerlului' si ii mai $i lua ha4i $i documente secrete Englezii nu se prea tare gtiind pedect ce comunici Gondomar la.Politici mobilA. prin esenta ei ti care putea sA I'nri pelfidi.Prinlr-o rcmarcabili abilitate in exercitarea rolului de lltor. in Europa Franta pierde reritorii faF de Habsburgi.locLri pe scena l nii Partea 9llt a.ti an Un subiect ii rpropia: proiectul lui Gondomar ca clsitoreasci cu fata regelui Spaniei. extinderea coloniilor devine tema e . inrr-ade!ar. riu ca ace$iia sA-$i iroseasci astfel banii iit D. Prima esre folosirea integrali a unei r Llc diplomali liberi $i cu mijloace financiare li.ia desci " "p.. il caracteriza. aproape doui decenii. se impace cu Austna penhx combaterea ideilor revolulionare pe conri'Icrcnul alianlelor pentru sdvilirea lui Napoieon a fost pregi lrecasL strategie englezi tenace $i aproape prestidigitatoare. dar care reugi de la inceput". surd sau explicit.296 . chiar inconstant.. Simqindu_se influent. insuleie din c tr supremalia in Indii. iar prevenirea unei astfel de uniuni stitea la baza cu Franla. . rprodpe in col se dezbate in Arglia.ti emanclpate' teorellc rate de Hobbes $i Locke. Diplowlie 29'/ Drin incercArile de recatolicizare fi absolutismul siu falig' i i688 are loc.a mai putemici ce r.$i asigure dominalia Spaniei $i voarea celui mai putemic. scria Andr6 Maurois ill lNlond Angliei. in (lcschizitorilor de drun stau acunr comercianrii Si asociali (1701-1714).revolufia glorioasn" 9i ln 1689 Parlamentul i$i \uprematia prin Bill of Rrghl. in special SUA $i Anglia. pot fi neglijate doua note caracreristice derivare din potitica I loionialista a Angliei. cintand o alianti cu Rusia. l)upi pacea care se incheie la Urrecht (1712) 9i apoi Tratatul de l{:Lstadt. l{ intretiierea cu secolul XIX. pana in .ea Angliei ca limba a balanlei i" lii* Din ljmpul lui William al III-lea djn casa de dupi l6118. omul cu baianta inceatcd sA izoleze lu. diplomalii au fbsl surctasali hr8rlri paraleli dc nisionari. care i$i formeazi primul imcolonial: aproape intreaga Americt de Nord.b. Acest )i se termind in favoarea Angliei. sau cer6nd sa nu fie irvitat cet olandez: Cu Gond gele pefiecea ore lungi de disculii. Prusia. problema t libertitilor. Anglia i$i continua o ascensiune consrant5 :icnli.Madd ambasadorul englez oblinea acolo depc$ele lld $i le Diptomalia continentah a Angliei e legati de balanla zilele. $c urnirea astfel nu numai irfluenfarea unui joc de putere in defa- irn alegerea aljalilor de pe continent este cantdrita $i ln lumina ti shbirea unui concurent in lupta colonii.Cu bitecuvantarea lui Dumnezeu" ea dosA nstaureze un real echilibru de fo4e in Europa.rind sn fie irecut dupl amba franc€z. $i pe rnentul americaD obline teritorii confolate de francezi. un Richelieu al ADgliei. Ea exprimd ingrijorarea ci in rizboiul de succesiune al SpaAmericij Latine. william lnlre Spania qi fl imagi..rer al Anglieicare re la\a pictgl minri o brlanra In algerelc careia 'e anau Franlx $i S cealalta o greutate ce urma si cadi de paftea declst de lui Henric al Vm lea i se atribuie dictonul c i d. sn iimiteze influenta francezA in Olanda.oastre.

S. Trimis intr o nrisiune care contrazicea vedeij se retrage la o manistire. pc fostul domn al Mol_ |vri. cum este Compania Bt InJiilor Onenrale.. bun diplomat $i abil srrateg ( neau . Petru cel Mare cere condamrLtl la moarle a celor care au adus jigniri Rusiei Parlanrentul hrir|nic promulgli o lege a imunililii diplomatice. care obtire ie$irca la Baltici Si incepe cucerirea Un personaj cultivat. he4i $i sate. era foartc cultivar Si vizitase I (Stockholm. tondara h 160n. collvcrsand cu mariD. pati de fugi. iar el o cearta. in 1695 Peru cel Marc il folosctte ca inle$ret in lrp. dar $i pagini fasci rtc de obseNalii $i comenlarji asupra unei lumi pulin cunoscute Nl nurisc $i Matveev era iD dizgralie. In iopol trimile ambasadori strilucili ca Ukainlev $i P. prima de acest llcalerina a ll-r perfeclioneaze sistemul diplomalic al lui Petru rfl Mair $i ajutala de sfetnici $i arnbdsadori ca Panin.L Di\lonalie 299 ile special fomate in acest scop. A a\. Va$ovia.rrunilc l0r M.ochii intregii Rusii Mari'l menirea de .lescu nraterie de protocol. Paris) $i sludiase la. cnenzul Moscovei. stabileqte relatii diplomatrce cu siate euroEene si asiatice. schimb de darud. E..uti pe tcena tunlii . care a unificat reqatul si s-ai complel de mongoli. oltul decat al treilea lmpirat din dinastia manciuriana Tsing 1722). Patri semnaleaza pc nelericitul moldovcan. Misiunea e dec neindu111: fricliuni la fronliere. O audjenli pe care $i ar fi dorilo mulli dimli in Europa: un han in jill impiritesc in sala cu 300 de ]nan[i cu pene de piun.M. Matveev e 0r ra $tiinlei $i educaliei 9i rlrrl ambasador ]a Londra.r al tl il: rn lar pe cheiuri. unde se produce un incident diploma ubiri Si de iahtul oferit de rcgini. devenit mare (1547).) cu denmitatea tarului. !ar5ln care Petru Mare iSi va crea viziland-o inaginea prin care l-a cunoscut Eu_ lur D trimis cu o tllisiune specialb la impAratul Chinei.lnia Azovului.r 'pera sj pi rcdobandedsca putut imprieleni el cu un ambasador al Fianlei legar de jansenisti de la Pon Royal. al m lea. pe carel nume e consilier penlru penhu alaceri orientale. Ceiitoria in Occideni o intreprii lrimis al fostului domnitor Cheorghe $tefan. la Pekin. la voievozii de pe Naun. Tarul Alexei .ctru cel Mare trinitc pe elevul lui Milescu. Rapa ul oJici\l [d nu numai infornalii precise. dacii n-a. Matveev fiul. Milescu e acuzat de ma_ $i abateri. cand elevii sii devin iDflui. candidat la donxrie.rl\ee\ ir e proren. care Stia latina $i grcaca. Il urmeazi un om de aceeati atenlie se A. Se ilconjoare de mari oameni de cultur?l I-a 1711 pdmeFte rlru o curlca sa. Trei ]ucriri voluminoase ale lui Milescu: Descrierea Chinei c]'tfltLtul de cdldtorie. fi plrtut disc ta cu l blema libcrului arbitru .runul Cum polrira Ponri . grei(rsia JiI Con\ranrinopol. s au purtal xrlii protocolare. de des_ tfn din legislalia internd a vrelnei lin- .298 Io. Milescu moare la 1708l. {:lar sub noul lar Fedorov. suspiciuni reciproce. I-a 1561 s-a infiinlat un Departament al solilor. de a apAra in toate !5rilc". Numirea moldoveanului Nicolae Milescu la lilor ia 1671 arurci lumini asupra dimensiunii regionale al maliei $i a solidaritAlii oftodoxe in acea vremc. uluitoarei ploare Si rapiditate. Berlin. lite de clinezi biruri etc.le cr tr cJIr in /ilele prim-ni shx ar cere specjati$ti de la BruxeUts. Ajunge dupi un an.. Diplomalia se constituise mai demult. Intrarea Rusiei in politica mare a Europei se ptoduce ceputul secolului XVm cu Petru cel Mare. cu regim de extfatedtorialjtate. Stettin. Dimitrie Canternir. panA fi suita sa se disociazd de pozi lui. Ordin-N care considerA Departamentul ca . dar Matveev nu vrea si !j!ie de scuze. Paftea a ltl-. Matveev.ub rn{ru. Nu se put( comandarc mai potrivi|a. ca nrul anrbasador permanent al Rusiei in Olanda.Richelieu al Rusiei") este la 1667 A-L. in mai 1676. E arestat pentru presupuse datorii neplatite. care ciura ali .a llrgi statul in toate direcliile..i a predcslinirii dac: ccrcurile i ale nu I af fi privit ca om de litere $i filosof? in vars6 de 35 luJrer/a . Acesta nu ir di ceremonialului prin care se urmdrc$te giului lui lvan al Ivlea (cel Groaznic). e rerbililat.'ut schimb de soli cu maniei. autor Istoriei Imperiului Otoman Si ^I ru bru al academiei djn Berlin.i patriarhului de la Constantinopol si-i recomaDde pentru exleme oameni instruiti si cunoscitori de limbi sirijne. pentru a imp6ca obiceiuri $i pretenlii exotbrl0 ale gazdelor (ingenunchere. Orlov ti l( gmv. Luni intregi. Dlplomalia dusi in timpul lui Pctru cel rc poarli pecctea personalitelii sale dinamice $i inovatoare. iar in iulie loc primirea.rrii fi ficard planuri floti puiemici. autorul celei poflante operc de modemizare a societilii ruse$ti.A rlsloi. Englezii i$i l I scana de eroare.

fire a mai numi pe ilu$rrii ilaljeni $i spanioli $i numeroa$cle curente de enuncipare prin cunoa$tere ti cultur5. romancier. Luminile nu au cunoscut frontiere i0ti. Esenla lui consti in pdmordialitatea ratiunii. rezuma liberalismul enunFnd fi d Alemben. respectat pentru perseverenta sa lupt6 contra lkaniei. gencroase $i optimistA a credinlei il Fiinla Suprem[. autolul influentului Tablou economic la i758). varful de lance al extremismului catolic. pa\sct. Dupi modelul Mariei impAr6teasa Auslriei.. corespondentd n care in\pi..Rusia. Trianorui de la paris Ermitage ul de la Petersburg. Daci atracria o concliluiau telescoapele. em cel a rentului Luminilor.. intrat in istorie sub de . cdfl ea impanAfea aspiralia tuluror 5uveranttor de a deveni .a acum ii leoriile \oc ale lr polilice Dzci ecomia polfticA se conturase sub Regele Soare (teoria mercantilisti pe agriculturi qi intervenlie slatali este atribuitd doctorului r lcsnay. despolii tuninali nu decidA .filosofii" satl . a despotismului. in l17o aparc^ E eu a:upta iei ndtiunilor aI scollanlJ lui Adam Smith. in taire Impiratul Ausiriei semneazA pentru priDa oare un tarat inl iianceza. dar $i in public.in care se stabilegre principiul trecerii iibere $i rite a \ a\elor rurcettr $i rucesn la Marea Neagra. e1 putend reprezenta pent secoiul Luminilor ce a li)s1 Machiavellj penhu Rena$lere 9i Grotius pentru sccolul XVI[. Cu lel au stabilit o coalilie triplA ce va combare Revolutia sub Napoleon va constirui nuoleul Slintei Aliante_ FaDtul cA i la titlul de suveran luminat. in 1772. cercclatorii s au grupal in j francezr. Mendelssohn.. ca $i Frederic al Il-lea al prusiei.'. Iezuilii. cum ar fi Curcntul Latinist din Transilvaria. iDtriga 9i badi paEunseseri in retatiile dintre I Limbajul pe care ti I insu$eau ..felor.300 Jocuri pe sceM lumii _ lti Parrea a IIl-a.enciclopedi$tii" secolului voltaire este depate cel mai popular dintre ei. a continuat in secolul XVII in toate domeniile. Enciciopedistii erau in majoritatea lor detr. Cu colecljile ei deruile lui touis al acesta mlrea t€ Cabinet du Roi. Turgot. La cunea Frinei iftahim maticieni ca elvelianul Euler $i enciclopeditti francezi ca Intreline. kssing. cunoscut 9i tradus in toate l0lFrile continentutui. in Geffnnia se numiri hibniz.e cere Dt societatea. nu o va impiedica pe Ecarerina'i priine revoltele Lamnilor aflxli rn conditii nx. Diplomatul Luminilor se distinge prin enciclopedism $i pdn increderea in capacitatea ralionamentulDi de a $usline interacliunea pa$nica a popo. cu lruis at XIV{ea. r(rm moLJ rra a erpeo electrice Si a colecliiior din dorneniul triinlelor nalurii. Cot!fiied Wilhelm l-eibniz (1646-1716) cste unul din candidatii cei n i potrivili. Dt Descartes fusese filosoful european prin excelerli prin a sa todt' a ideilor simple ti clare. l. Droducand voare rard in lumea adslocraticb. adevaratul ptuinte al care a acompaniat ln secolul urmAtor toate acliunile nancipaloare ale Luminilor' Enciclopedia FrancezA a apArut ln 1?51. Ei constituiau aoel cerc al Luminilor. Ipocrizja era la ordirca zi se reflecta $i in conduira diplomalilor. Acesrea erau urm:fea revoluliei gtiinlifice. Era anticlerical l6ri rezerve lacraser I'infame!)-ktoi. Repercusiunile asupra relaliilor intemaljonale $i ale diplomaliei ru fost considerabile. pe cdj trebrie sA scrie pe pielea oamenilor. Redacinile [ ]e merg pana la Refomi. c pondenla furatE.suverani lumini$ti.lerder.despolii tuminali. Diplonalk 3O1 Potemkin ii continue strategia. la Rasradr.. incd din 1714j laire.c. pe timpul ei se semneaze mal pulin negociati din istorie (patru ore) de la Kuciuk (drumul spre Constantinopol devine deschis pentru se$ti). scoasa de D'Alembet Diderot $i avand colaboraiori pe Voltaire. Curierii sunr jefuili. pana $i turcii $i scriau in francezA documentele.scz lriqcarea pietista. in timp ce cre$tinismul lua fome populale ca $ccolul Luminilor se mai nume$le $i Atrlldrrng ( Dnlightenment ir' cngleze).embite spunea lui Diderot cd e u$or penrru el si scrie pe hnnie.o\rl Lai. filosof. crlu i/gonili in secolul X\uldin ranle I rrropei Ca Si revolulia ttiinlifici. Ecaterina a Rusiei (1762-1796) este o bune legfturA lnl mul absoJuri\l al EDropei Si noile curenle de gand. deveniti limba oficiaH a Europei. Conducea o revisra polemica. p. chiar Si cea privala. DacA ar fi si alegem dirtre diplomali un simbol al epocii. manifestand o formd bhndd. Spinoza $i P fendorf (in donenjul juridic) sunt considerali precursori Hume $i Locke sunt $liilpi. Toate cl incoronare i$i scriau coresponden(a. e1 este conside t un Dfecursor al Revolutiei. tait!?. Montesquieu 9i . reo€anizeazd lnvxfime ul primar o riu din Rusia in 176J. . dar Grotius. sub Louis XV tea ur alt minisiru. a intoleranlei. Pru(ra ri ALrqrria' imninirca poloniei.

11"'..fi * aiunge t"".il:...:. un'"r'"ta "r' sa.'"' :t "" I "L"il:::?":::"li i] cu nu ...i ::ff ..^-"-" '' arrtiotomane r i"l"t"i'..n p'un.*'''.1ffi l:i:l:j i:"xT: Hlii"l'..lr**** . l*-$**$t*'*.r.'| ...." .' Tij'il':'*': :l:...1":'li:'... el e magi'rral ca matemalician n i i *i' t ..**m*#+*rffi nnffi[t*t**lw r$$*tru*****ffi :"i'""1::ii"..... .nnui* ^'".one ii.i' o'"rectul Lrner.]l:...'n'":.1$'1ffi $...'..:...JiJunirore :::l nu numur cuvinrere ' d/' c'"' jT''- l::: U. :l:".. r" *t1 casa lur e reconsrrtririi .":.il.erpediLii *"I1' i"""t" p" Capitolul6 Imperii $ natiunr i il"".r.H5"H "."" .lt: a Ia ducele -de Bruns wick APoi au to'r " :J"::.' l iJ.P::1 :_:. a.302 rcilculul in[inilei Polihr(Ior.ili" i.'."" .il...^i" r""i'..fii]i:':.o^'J1:e.-" i-"' 'a stu'rreze limba mondiata I umanitadi a tl..'..1:.':1.:l[.t"*- n^" a.li rli'i.i.lll.'' ili"ll'lJ'li' '.nse pc inlil:1".r . i...:i 5rudiile la LerpTig rr le4a . 1. p'*iT:':.i. '.."I"'$t:.u bibliotecar . ewr on '. t"l $. rege toncepre si * chimzi. ii*'..:"1."d.^. ...r.ii" i""u.]|Ji.

ca putere aflati in rizboi cr du$nanul comun A $i ca furnizoare de ajutor nrilitar in arme \si soldati. Dar nici tatea cu cei ce lupt. dar ea incepe inainte de oblinerea victorjei finale prin rarea aclelor fundamenteie de c:itie Consresul de la Phil S-ar pfuea cA aceaste adunare de femieri tenaci $i religio$i ince ezitau in alegerea limbii oficialc lntre engleze Sj era ia curent cu gandirea vremii $i in pas cu secolul Luminilor. care erau in acelari ump.era cel nrai de jos $i obscur di 0le- linii rnari nerecurgerea la fo4a a fosr inilial respectatd. Amcrica jeffersonianA adopti o soluiie magistrald: societatea rimane religioasa.. apare o noua rcndin{. Jeiler\on dc\rne patru ani ministru la Paris. Deci dupa revol|Le nobilul di\pare cu Je. SUA mostene$te in vederea enunciparii ei o cotonie (Filipinele) $i posesiuni care fac azi parre din ea (ca puefto-Rico.. durabilS a Amerjcii musculare. 1144 1748. redus la o fasie de pe (oasla Arlanricului.0 \rngurt idee mina abordarea politicii externe: moralitarea de sorginre religii carc cuprindea frdtia oamenilor. _or)islul )c. Guam).ulon a. ci cerea doar respect $i toleranfl mutuald. care in slujba ideijor nobile fblose$te fo4a.chir-brt. ta \farril. dreptul lor natural la libefiare $i bunastare. Sratele Unite ale Americii. impreuni cu neirlgridita libertate de a al€ge $i practica o rcligie. Astfel Franla era o aliatd a Americii prin fo4a preiurifilor. principiile iniliale au fost puse Ia incercdri $i irli ferit amendiri. Recurgerea la rdzboi. iitlurile robrhare revenind ooar ddmini\tratorilof engte. alil balanta de putere. tionanentul corect. In ceea ce pri!e$te preorul. Rezultarul esre ti el uimitor. ln Treplat insi. e.AvarS e. viitorul pre$edinte. conducard in frunlea trupelor o sarie . toate erau condan scnenle./i.tor lupralori penrru libefta(i. salvarea lor dc opresiuDe $i natie. Diplonati. posesiunea de colonii. hF de lo. proprietdri de sclavi. hsre unul dtn paradoxunte aci.lI reali\re.le cdvaleiie pentru eliberurca Cubei de sub spanioli. Trei pirinli fondatori ai SUA astlel $i bazele diplomaliei amedcane. America se implica ?n dezmembrarea totale a Imperiului Spaniol. Lr sfar$itul secolului insi. ca yi locuirorii Aterrei. Revolulir amencan. primar Inu o cunsrirude nrrcrrc ne. utilizarea forlei. cLr rilboiul de i denli. Theodore Roosevelt esre oro r.e. IDtreg secolul unnetor. 305 juridice sunt insi impresionante. in borator s au conturat tendinlele durabile alc politicii ext lbmarea curentelor de gandire caracterizate de o Drare rezili in pnmut rand. pentru drepturi inaljenabile ru infrangea cipiul neintervenliei sa! cel al nerecurgcrii Ia fofte_ Pesre tot fluturi stindardul libeftAlii fi independenrei. va fi $i inima Americii. iar deasupra lui sri o autoritate predominant arislocratice. SUA respecta principiul neintervenliei.Vestului Silbatic'. sub tirlul eliberirii popoarelor de subju8ul colo. dar siatul devine laic.l fizboiului. preot Si soldat. e ministru la londra in acela$i an. Soldatul va ocupa de acum inainte un loc de fmnte aldturj (le diplomat $i uneori va ie$i in fa!.lea a III-a. delbJlerile ri Jucumentcle reroluUer. 1'7D2-11 15. care la independenJi llu ocupasefi decat un liagment min$cul din suprafala de astazi. Theodore Roosevetr cagdge ategerite din 1904 cu poza sa osti$easd. In America nu exista aristocratie. l'151-1769) pe te americanpenrru lfnloirr . de Injruire i\cusiril 5r . Pana h Revolulia americanA. pand a7i. Multiplicjratea bisericilor rcibrmate ti a altor culte nu ldsa lo€ pentru dominalie sau amestec in treburile siatului. cu pre$edintele Theodore Roosevelt. claritatea ideilor ce se adAuga unui spirit tic. cu binecuvanhrea 5i rugnci . Cucerirea . intervenliile militare." fegul trib dip]omatic".Dar ea nu va merge in !tui siriine. diplomaful este flancat pretutin(leni de nobil. s-au m. John Adams. h scrieriie fil boaie (1689-l697. se indepirteazi de senrimentele caldd lui Fiarklin frF de aceasti larn $i propune o distanlare . nu era in ochii autorilor decat o legiiimtr scoatere a contineDtului sudic din aria bantuite de rezboaiele $i do_ nri rrria curopenilor colonialitri )i rmperiali$ri.ial. Cind mai Jefterson vine in tsianla. Tureia SUA asupra Amerjcii Latine.nl fie prin cumperarca de rcriloiii oul pentru Texas. spunea pareric Adams.104 ' Jocuri pe sLena lunii Pa.ie aDtrcdre r ton€r (Louisiana de la francezi $i Alaska de ia ro$i). in 1785. in cAularea uror mon$tri ce buie distrusi. numeroasele referinte la cultura andci.re concorn ent. cucerire teritorii sriine.. care ar rrebui se se macine intle Dispare gustul aliantei $i apare diiema echilibruluj de putere. as0uns6 in doctrina Monroe. s-a Drcdus Drin c\rerminarea indienilor. e teristicile sistemului eurcpean. noui. unde consrari cu rristele ci in uitimelor zile ale regalitdtii el . La I898.rar \i-a afiilal rellI\i. fie prin destrdmarea inlui Spaniol ti in mod exceptional printr-un razboi cu Mexi- Amcricii fala de Franla $i Anglia.In iradilja diplomaliei americane..

llotrespiene pierde puterea. ftancezii au victorii militare. Fervoarea rcvolutiei c ilcorporatd acum in expeditii slriinc impotriva Angliei (campaln din EgipD. Dar esenta 0omune s-a manifestat in multe privjnle. deparaziBtA de nobillme Si uler. lnpotriva . $i Statele Udte $i Franla lturetineau visul unei lumi pa$nice. Tot sub DirEitorat aparc un t)0. oonfliclLrl jzbucnette intre Danton. lutia francezl seamini cu cea anericann. Roosevelt in al doilea si la sfarsitul celui de-al Rizboi Mondial. Franla pentru a respinge o mult mai periculoasb coal4ie lormat6 in Europa pentru restaurarea regalidlii. care au intrarea Americii in Liga Naliunilor. care cere incetaiea terodi $i Rolrespierre. Mai mult interes penlru diplonalie eesim ||r Danton. ins5rcinat Si cu apararea extema. acesrea. Obiectivul unei Lcpublici laice. Revolulionarul american Tom Paine lucra la lcxlul declaraliilor la Paris.sonai ilushx al diplonraliei. La 9 Thermidor an 11 Ollele 9 si l0 iulie 1794 dupa calendarul revolulionar). apare o noui versiune a grau englezii de peste ocean.a acror'. Theodore Rooseveh si Woodrow wilson vili drept persoDalitilile cele mai reprezentative penuu curenF care au rivalizai sau s-au implelit in diplomalia Henry Kissinger considern in Diplomatia cd ele ne fumi delele cele mai peftinente pentru inlelegerca politicii ameri inceDLrtul secolului XXl ambele suferi schimbdri esentiale. recurgand la ghilotind intl-o imensi izbucnirc a maniei populare..jDlei pentru unilateralism (cu care se recurge gioasA (cu o lran$anti diviziune intre divrziune utilizarea fo4ei).306 Partea a 1-a. urde se simlea acase. Dtptotnalrc 307 ameninlirii cu fo4a. Ralionalismul ce lega pe rcali$ti de li pus in umbr5. cu elen putere de la realisnul lui Theodore Roosevelt. Napoleon. Prin {lesliintarea Dircctofatului in lovitum din Brltnl. dar penlru anefcani atal regele cet ti l(ia. n posrmodemist aduce operei marilor constructori de institutii laterale (Wilson $i F. Dar realitllile externe lc impuneau din nou recursul la armei SUA pentru a alunga pe cobri$ti. al $coiii liberale care dd prcdominanF dreprunlor omului )i in\lituliilor pasnrce este presedrntele w Wilson. Ceea ce i-a permjs si recurgi la brul pute. in timp ce liancezii aveau peste ei rtratut gros Si opresiv al nobililor pe care revolulionarii voiau si-i desfiinteze la propriu." in dcsf:surarea rcvoluliei. se regisea in ambele locuri. Se recurgea de o pa(e de afta la un drept natural imprescriptibil.Luminle).au obrecrrve. estc ghilotinat 9i revolulia inra irltFo |rzi noua o dau cu Directoralul (1795-1799). Pand astazi. Dovada sunt DeclarEiile i l)repturilor Omului. doue curente i$i dis' pun pLrtcrea: girondinii moderali $i iacobinii inflexibili. Ambele erau liare $j antircgalisle. conduse dupd principii ralionale de justil. ceea ce sllri pdoritatea militare fi rolul amutei.D. ln ciuda inferioritd lii. La 1793. din senul cifeia se ridici 1|r lan5r dpjtan de arlilerie. s-a aftturat alianl€i tranco engleze $i a contribuit la acestcia. Wilson s-a consacrat unei pAci o considem dumbili $i cnirii Ligii Naliunilor l-a ftcut ti al unui curent care a continuat sA inspire politica ameri Franklin D. impolriva Auslriei (canlpania din Italia). care s'a ocupat de rellccrea instiiutiilor diplomatice $i de fbrmarea personalului. Napoieon prcia lnrterea $i meDliDe pe Talleymnd ministru de exteme.ii $i nu I a impiedicat si fie mediator in boiullri ruso japonez la 1905. ca qi americanii. dezbaterea nu e$e inchciaE |ji rcperele fixare incd Revolulia amencana foDdaloare sunt puncte de referinli pent telegerca diplomaliei americare- Alir ca olgini . Mai taEiu. Danton i$i l)trfde capul. Rbzboirl. in plus. peni Ia teroare. acuzat de tradare $i de infiangerj. ca ii un alt element comun inhibator al celorl curenle: raporlarea la un sistem de reguli universale. dar in timp ce aBencanii aveau zeci de denominaliuni cu predicatori $i nu cu preoii. Ambele revolulii erau anticlericale $i secr afizante. eveDirnentele din septembrie 2001.Pasjunea cu care W. {le o clas6 populdri $i productjvA. francezii aveau o singura biserici instilulionaiizatd $i putemici. Celallrlt pol. inspjrend pe Goelhe: . l pldtorii improvizafi cu haine civile $i arme de ocazie inving coa- nistralici republicane consnnd din impletirea elementului docrina lui Wilson. care o ata6. La Valmy (1792). Talleyrand. crr ii . avard o putemica cololature de bine $i riu). rol pentru care a primit sau a Nobel pentru Pace.Am fo$ $i eu acolo. cucedrile $i dominalia erau pr. care a renunlat lir neutralitatea Americii in Primul Mondial.rse pe seama regimuriior criminale apuse.ie $i echitatc. Roosevelt) o esentiali revizuire in prefe. Wilson insd nu a cules fnrctele ideilor infr6nt imediat dupi rezboi de citre republicani. Metodele au fost deci diferite.

Wagram (1809) la Schdnbrunn. ocrotindu-le de monarhii lacomi. repede coaliliile cand vicloiile o permit $i st impiedice sturci cand ele se relac si devini durabile Putini diplomali au It se converleasci contradictiile de interese ale duqnanilor in !l Frantei ca el. Revolutia francezA a fost un seism Dolitic de mad. pe care ii lovea ai reveneau mereu i4 sase coaliiii antifranceze incisive. $ in olanda.rllat fatidic al mi in societate. Prusia Victoria la Iena impotriva Prusiei. sau vizibile. Pentru fbst $i este un pretext continuu de reflectie. Napoleon a sfa$it prin a-9i coroana imperialS $i a-Si face fralii regi: Joseph ln Spada. smlqitul dominaliei austdece in Germania 16 sta. Napoieon imperat (1804) $i rege Si a treia coalife cu Austria. Cand se introduce conservatorismul sau pericolul schimbarii violente iese la ivealr. sfinlefte rezulrateie.inceputui sfar$itolui"). coboari in ltalia ti zdrobe$te pe austrieci 1800. IatA o succinre ti elocventd cronologie. tqi oferA serviciile de consultant se ftnldratului Rusiei. Turcii 11 numesc pe Napoleon . germane fomeaza Confederalia Rinului sub protectia lui Napon. Pace cu austriecii la Luneville (1801). Diplomaria se fbcea Ia varf $i tu cancela. in 1989. Napoleon pracdce un stil brutal..republici suroti" (in_ Elvelia). iffarea in Berlin. Pace ventie seffeta (1801). venalitatea.vicronrlor oblinure ti viitoare. Paco Amiens (1802). Invadarea Rusiei (1812). prct cu ru\ . A coatilie: Anglia. Prusia. Intrarea in Viena. in franceze. i nu explozii montate din exterio. ultima speriatd de prezenJa Egipt. A patra coalilie: Anglia. Diplomatul obligalie. Victone impotriva 0ilor la Friedtand.308 Partea a III-a. Sub Bonaparte incepe un nesfer$it dans al puncLale dc Inagrsrrarele lur Io. Tallelrand este totdeauna Politicos si rafinat El ttie dcslac. undele seismuiui au fost propagate de riz oniene. Victoria imlotriva Austriei. rez. Cu toate rezervele $i excesele ei sengeroase $i extremismul iacobin. Cearta Polonia cu ru$ii. In teritoriile subortate de la Baltic[ la Mediterani nu erau ambasadori. evaiuarea s-a fecut Fnn patimA $i cu mai mult6 nuanrA ca oricand.vrruri mrlilare. chiar daci ele expnnau aspiraia de Frantei se formeazi tmpirat. infrengerea. jignitor Si in!!tor.. Talleyrand. Dblotnalie so austriece 309 in 1798 a doua coalirJe Austria.Pace cu turcii (1801)..Padj$ah al Franlei. B66lia natiuniloi la pzig. Ce sA ne mire mai mult la acest personaJ: dc loialitate. in jocul acesta. Sub Directorat se produsese un act de resocotire plilor imunitnfii. Dalmafiei. pentlu lumea europeanA. ea a rArnAS de inflexiune in istorie. prin lovitura dati sistemului ab serbarea bicentenarului ei. Rusia $i Turcia. aliatul cel i vechf' (1806). Punct culminant al cucerfilor euopene 810). Putine teme au o putere predictive mai ma{e ca tabilit5tii. \rcrnna i Ulm. Summit franco-rus la Tilsit (1807) Riscoala Spania (1808). Rusia. Rusia. un analisf al sdrii de lucruri lntr-o Bre loate camcteristicile sunt sau masuabile. Alpii.lnlr o convctsalie cu Talleyrand ii \rlzar acestuia cd a trAdat pe lolj pe care i-a servit: bisedca ca . Faza finah. cand austriecii ucid pe rrimi$ii gresul de la Rastadt. J6r6mc in Wesfalialn diplomalia sa. Putine subiecte Dot fi urmerite mai etent mat. Tratat franco-prusian Ocuparea Veneliei. Inlelegerea . [e o tAsaturtr vitalE a societililor: capacitatea lor dg schimbarea. ce lntmnea diplomati pentru a dez rele Sfanului Imperiu Geman. Napoleon continua sa elibereze . (1805). Austda. timp de doud decenii. i|rtuise intrarea lmpdratului pe panta coboratoare (faimosul sitr . infrangerea lui Napoleon Si Pacea de la Paris (1814) C€ vede un diplomat in acea epoc6? Completa subordonare a lomaliei faf[ de rdzboi Si cucerirea amat[. ci adminisprinli Fi plotectod. Cl]nd la 1807 Napoleon il indepafieaza din post. cameleonismul sau capacltatea lmen I supravielui in tumult $i de a servi in continuare $i sub alli ni interesele Franlei? Cand Ludovic al XV l-lea revine djn dlrt)ii ciderea lui Napoleon. CAsdtorie cu fiica lmDaratului Austriei..I rur(ii. B o lego din regimurile existente la lnceputul acestui secol XXtr ceptibile de rhsturnari violente? Pentru observatorii volutiile sunt Drodusul inevitabil al celot ce le vor Ele sunt implozii de sistem. Victoria de la Aust€rhlz &ll Alianla anglo ruse Diplomalia se confunda cu polilica exteml ti era personificatl ministru.

rand apara acum i tatca Frantei Si limita aspiuliile de expansillne ale celortalri. cunfo n c.. Anglia era I galia )i Sucdi". Drin." iu. dar mai . Metterrich. tur \ pot<on lr elmnd tsnser . Mettemich se fu$rc se faci pacea in 1813.I 310 Jocuri pe stena tunii Pdrtea a III-\.Solulia a fost aceea a unui cchilibru desemnat pe plansa lor' Franla revcnea la frontiercle ei rofmale. istoria eii Diplomatia multjlaterali.oiictul Je Drurocol \crie. $i care vroiau acum si redistribuje rea-lui. Anglia.au neglijar. anim( susplclunl. Cine invinsese pe Napoleon? Tinea moni$ sA intre umfal cu trupele rusetti in Paris (de la care a rimas cuvantul la lntro pentru cafenele). cancelarul tn $i geful diplomaliei austriece. Talleyrand a identificat mArul discordiei: i lra taruluj dc a ?.. carc I ocltJ'e de ta renagere.Eu am observar doar ca a ghinion celor care m.ferinle aproape Profetice la .. pertrtr lonrich erau ri.. Cotua Ducatului Var$ovian voia si acorde zAld de colaboralionism cu Bonaparte. toale marile puteri se Stiau vulnerabile volLrtie. A devenrt mrnr\rru de sub Bourbonul re\taurrr Si a tosr un per\onaj cheie ai ce imponanl erenrrneDr al epocrr poslnapoteoniene: congre vrena rnn acecl ( ongrcs. scova.ocupare mai large.|nncrprut tegrrimiralii .chema de irr. ce va fi reluata cu ze1 viitorul secol. re\olutja pe Napolenn inlf_adevar. De...ipiu d. in competi. dar lcon rc1uzd- Daci unea ceva pe membrii noii coalilii eta frica de Napoleon !i lrica de revolulie. Congresul d€ la viena fucepe in toamDa anului 1814. la Bosfor fi la Mediterana Cea mai mare putere vrlA a vremil. ceer e\clud<a franLro DunJ gAi:igi! tlcuta x In\l cooplat rn comitetul stans d€ conducere. Toscana ti Roma. intronind o nouA ordrne.chrmbari p(oceduri..r nimcni nu ivca dreprul rne\(.lordul Casrlereagh.ii pe cirre nu.. vorbe$te. l. Elilsim la el ..ioasi existau interes. cand Napoleon ru cra complet infrant' li lace o vizi6 in iunie 1813. uniune triumfali de nivel inalt a pulerilor ce au scapat de lor comun. Dit loma[i! 3l I epi'cop. ambii suspicioqj la int igile hi Tallc]'rard.e rctto. la grar. coasta dalmati $i Carinthra' .ur cor.. ca rispuns la prezenla lui Napoleon Sa"\onia. nici orusacii la Dresda nu conveneau lui Metternich' Austria se simGa bine intre o Rusie $i o Gemanie puternice lar stlereash em consecvent obsesiei brltanice de a limita accesul ilor in-Balcani. Nici rufii la Var_ ia.uri de e$uare a Congresului Analiza lui nu era pulin rcaliste qi profunda.un pedant rece Vetremich dnret_si fre dLilorul ice. cand au fostr senxutari ai acordului de la paris? Sd fie invitate $i Spania. ajuEt de consilierul siu dlptomat versat el insu$i.lun. a rAspuns Talleyland. Talle).ceni cerind .tilie rt\o.e no\cda rrjrnlc Je l7o). puteri terestre' Toate con&lt sA le protejeze lmpotriva lacomelor seiotutui XX sult prefigurate in ncgocie ]l} de la Viem' flicrete Estc destinul diplomatului de a naviga printre stanci Dar orica6 pentru nrcryie era abso$iti de targuielile teriloriale' ramanei loc $i voia pace' 0 rJ. diplomarja de\chJde o noua . dupi iuvantul preferat era echilibru' atat in vocabuldrul politic al lui Uetternich..tie cu Talleyrand. P siei. .l ca vrea sA se tru_ntea alianlei Ceea ce era perfect adevirat. Ja.. suspendarea operaliunilor miljtare).e in p.e a lui Ale\andru.re.. Ascunzb Lrr \e. De ce doar patru puieri convocatoare.u u ma.intercsul comun". Metternich ela pnvrt cu neit Alexandru I.illr.ea. entiiate unita de acesl interes. larui Rusiei. exuberanta victo. ^sacentrul atenliei stitea Mettemich.stra conrrotul asupra Ducatuhi de Varfovja. minisrrul de exteme_ Nici acestj nu ('cca ce erau pentru Talleyrand $anse de discordie. ii duce patru puncte ce rczum' prclcntiilc (medierea Austriei. Pirineii 9i Rinul Pierdea ceea ce adaugase prin Olrnda' Ihnovra. cnt $j al lui Castlereagh. Cel mai bine se inlelegea cu ercagh. Europa era situl5 de rizboaie Sj oiicate . qce\la \e simLtd bine in I central. . Piemont.\e \punca in epoca. judeca totul in lumina asigurarii ciilor de municalie cu Orientul $i lndia. panrrura! scn\a de lapr de TJley'and El Inlri In . A0glia. diferire.( ongresul dan. conferinla beligeranlilor l't Praga' terNaPorrrcn limite august.. Napoleon. dar mai putin odios d tata de.fisi ar li tesut Metternich.nr. suspecrand. Balurile serbdnJe Si s_au r:uai Lncelarc. Ar Franla li pandesc fiecare gest. care il considera inrrigant $i mi Taml gtia cA sub cildura declaraiilor reciproce. regahlalea. pot in ochii urutui un om de incledete.aliari. ur.lar in E ropa n_o interesa decat pe care dolirurta 1[riior maritimc ca Spania' Pofugalja si Olanda.Jl Lie cei pr(/enli rmpotri lui Napoleon in anii cuccririlor sale.a.. era penhx Alexandru.. Daci frica de Napoleor nutea fi vindecali rade re_ rurinea teama fale de repetarea modelului seu Iat in materre 1?89.

Apu doua slale man: CerIrioia $i lt. Revolutia din lg4g energia iDnoitoare a societitii. olel si chimie. in timp ce Finlanda. deviDe republica in tlcpeodenti abia Toate imperiile (Anglia. unjversite! humliene. toali globalizarea sa.To e construiesc cai leratc si se ocup: in lnod primordial de in 1919.boiului de 30 dc ani): in secolul XVm.I 312 Joctn pe scend lumii Pierdea cordonul imens de state protejate: Confbderatia Westfalia. in noti-. alt termen cheie ai lui Menemict. condifi sanitare nitilite. eliberarca nalionala.r reiSluiii burgheze $r democratlce. N**du "" dcsprinde de-Danenrdvi. Veneia $i Coasta Dalmati. circulalia bunuilor si capitalului.\ Rusia) rhman in tuncliune I'llni in secolul urmetor. . doar 6! in prag de nou secol xXL lecliile secolului \aIX tulr rnrlizrte cu atenlie Si devin actuaie. 10 Fi in secolul XD<. mul6 cerc€tare stiinlificA. Saxonia $i Bavaria. Tranzitia de la agrar la industdal nu lbst u$oafa Si a presupus adanci schimbiri.secolul stupid". Un scriitor irancez din acest secol XD{. daara'rnenEEe$aia la suedia pani in 1905. urbanizare. il mcite . . supuse insa rcstului decisiv al modemizd rii. Elveda $i nordul Italiei. fruct al trn. la $i care nu putea fi dec& un iacobin supravietuitor tist deghizat. polonia cobora panl h V Frica de revolutie a fost mai eficieDta. La scufa Revolulie fiancezi a urmar ojumel col de contrarevolulie instiru{ionalizarA. transporturi 9i comurtii. Acest ianar a inceput si-$i lace loc treptat diplomatic.O fofdreati conscrvatoare a controlat butind toate incercirile de revohb sau liberalizare. Nu este oare mai rivit sdl numim secolul ingenios? Sau abil? Sau judicios? Dimatul claseazd secotelc dupi numiiul de rizboaie. Congresul a Capitolul 7 Modernitatea AlianF care a durat trei decenii. daci luim separat cele patru faze ale . care a veqheat onarea aliantei. Cand se ina sccolul existi un sistem intemational mai semnificativ din de vedere comercial decat tot ce va cunoa$te secolul urmitor.ta. Inlre puterile ale vremii. se asigura dia. El esle fructul revoluliei industriale care s-a produs in rul acestui secol in Anglia. aceasia parantezi istorici ce adNese nobjlimea Si clerul iar ceaialti rnerarc va fi predominanr lajc6 $i ftre sau unl j l)cntru a caracteriza secolul XIX prin cea mai importanti achia sa. Austri. romantic. 14 razboaie Gau 17. ducat autonom rus. fiind o prob6 rcnurcabi bilitate. rotunjea pani h granila elvetiana cu Tirolul. cu Dupe 1848 Europa se doteazi cu noi state nalilnale. cel pid. in secolol XVI au existat 26 de rizboaie. trebuie sa pdrasim terenul politic $i militar li si descopeorocesul cel mai adanc si lnnoitor constand in modemizarea icreflor. reprezenrati de rinerii cauzelor nationale. eticheti mull citati. Alphonse DaMet.in secolul II. prusia se inregea cu nu cu Saxonia) $i Magdeburg.. pletos. Sl constituie Belgia (1s30). uzine. la regim conjdrulronrt. productii nari $i bogale. bot de inamic em un tanAr studios.

maritime ti coloniale' dar $i de un stil sobru $i sler.ijilor al retelelor societililor u reprezentale in acesr sccol'in principal prin state.#1.ale principalilor lor rivali. a in_ unracterizat aceaste hegemonie englezA a unui tntreg secol Si hegenonii rDiri sludii actuale cum ar fi lucrarea din 2002 Doud Civil Service. acrorrlnari en^glezi em moneda de 83 7.rpa-IgLkJrand. (ilritania 1846-1914 ti SUA 19'll 2001). Sunt renarcabile eforturile Austro-Ungariei de a avansati administralie publici ti de a face baronj pe cor de vad.. ]a fel cu !jirul de generalj.lnrns sr lofdul Palmerslon ALe'la sa nu 'e rmP ice in carmba'adon tcrii industriale. pirxi td a Duitea Ra/bnr Mun irn.nsolidald. [lle figurj au i]uslrat diplomalia coNervatoarc Ncumann sau contele Buol ^ rnnu\ (l Pe.lipro1u. nnperEieasi dupA I 876.. Biumov la Londra. tqr-rn-flringcrea lui Napoleon $i intrarea lui Alexandru I in Pads t. In !!1!4 4!e!tui slglilalrjcJqls-itsdpilinar.u mioruure timpi: conservatori . ideologii scriu el $i citette.. secolul acesra aduce un salt considerabil in I pierca Si interactillnea socielitilot creeazl relete delT)Ile de carc Si dephseri umane.reaza .. nunreroqi diptomali se disljrg prin abilitatea cu care umfireau desclcj€4i{oberi de djreclie ce lineau de stilul inpiratulur' z'-nu"io)anlan" un actor principal pe plan european ti global. cea a lui . care pare cos unora. .n .)urrrcd e!( in enlelLrr )r a lrcceseJur i... care Anauce personal politica extem6. diplomalul esrc dat la o pafte de revolulioDarul l in colonii sti in umbra guvemaaorilor Si administratorilor dm metrDpoli.uDrinde De la miilocul secolului pe N D. Budberg ir Bcrlnr.i liberali. O donmie lungi a tqfGi V ..r .. Telegratia. cu rizboaie puline.torice. si a ljlerelor. Ll. cu o masivi recurgere la diplomalie... diplomalul a actor cople$it de griji $i sarcini. marele inamic al lui Napoleon de la carma diplomaFei engleze (:{-nurEsuf-d6-liv€na. nrzarea are ca precondilie irdepiflarea obsracolelor ce srau spiritului de intreprindere.'.uizot. de rt boaie mari in acest secol..fi...Jl. iar f'e planul docrrinelor.tiel enlllici erali disponjbili pentru pozjliile de fmnte ale llt/e. ... Kisseleli la Paris. De aceea mAfturia lui e D Dennu de\l.pa I qo'/: c? speciarrare r-u*'."i:. I)upe reslabilirea imperiului sul Napijjiiiiii ai iti:iea.l. Chiar sr impenile lu. erel dominant. ca Lamartine.ecolul -. iar iiberalul cladstone d6 Angliei rol apiriloare a dreplurilor poputaliilor din Balcanut oroman.r/ul Frcnter.oduc 5i .ei mo5tcni!i drn. rerate F vapoareie cu aburi au fumizat baza tehnjci a acestor r Prin lunclia sa eminenri de ing. in timp ce militarisnul prusac. cuprind IrLmcroase nulne slraire.atcria ruside diptomali cuprinde rl9 orlov. a manlor puteri. a libeftifi de gandire $i a preval li vatorul Disraeii o face pe regini imperitease peste imperiul nral ce conlinea India.epoca unei perioade caracrerizale de dezvoltarea pini i. I d (\r( pL (r(J uornlnan m." ii".i. pe ambasadorii de sub Cancelarul Nesselrode $i .. prin separarea bisericii de stat $i pdr abotirea pivilegii periile secolului XtX sunt nobitiare doar la varq acoio ele sunl in fapt imperii burgheze. Diplamalie 375 gii.lereagh. ce se distinge la Conuresul de ia Paris..:. potolita de cuceririle coloniale.r dat numere oe !. .. pe scena ci jnlemd.[-.:l"Tf :"?i*:tili:hftr'ffi':fbafonul ca austriace. Menyiiov la loarte.i. unificatd de mena folle a p siei milirariste.a l. de capiraturi $i bunuri. Diplomalii ru$i.I 90 I tntct fdrrr cne t\nglja) | a c. . lr . dr\rrngalrd 'riluri drlerile oe rcelea$i lemc persr'lenle Dupi lr'r lirrn Piriri ca.t. adslocralia h id trin:effipe i r 1\ri rird inleres imedi. Foamea impedah de ecoromie.':.. Ele absorb toata enersia disr habqi iniljativa crearrgicE si larismul cvasimistic sufocau energiile pol00r.I-ista imperiilor cre$re cu Franra iui Napoleon al cu Germania. . In realitare. Avantajul Angliei faF de celelalte impeni era structura er flanentara c.311 Jocui pe scena Lunii Parka a IIl-a.re p.cenn lumii. i''pc-r{eitat dr.. . O 4l!i domnie indelungate in Imperiul Austro-Ungar.rr lorzii Clurerdon )i Cran! Ille-il|l.r..e rrirnere ri are-frtrunrea er ner5onaje din lurn(a inoriei ir (.-frmeazi \pureJ opiniile sunr mlri (. profurd in materie de procese la capitolul spectacularului sti un iitica extemi se face in cancetarit gi-prim-mi*qtrii lin lor li se atribuie ana ti peformanlete negocierii).i'i. in Anglia reginei Victoria. diPlomdrra tePublicrnr in riani" ). la-imo- tLrlui nldiifl Felul neostentativ $i abil.. intre e)e nu sunt. Mevendortf la Viena.. Un numer mai marc de oamed diploma. apo referinli. care dadea un rol crescut societalii ti asi' rr stabilitatea.ri brnc Je n . 4x. de r|i.

oe l. dar ajtele mai ropa. .o-ni toate pretenliile carig..ili1i::i.cnr. iar altele o indenmau sA-Si inrareasce puterile in trie Italia cu pdoritate Rusia.i'#.gF. l.Il::-g-!il:'"]l *1. urde locarul de nelini$te se afla pe Rin.a Crimeci..fffi l $di5+jtf o d. sigeli de inainlare spre (ud Clurciar Si . acesr. Franla avea aspiralii in Africa.I 316 Jocuri pe sce a lumii Inteaesele strategice ale acestor puteri ernu exfem idenrilical.r. propundnd un panaj al mostenrfii rurce)ti.f" """1" i"]" *ni* oooor*r" turoper' rema ce vd cuprinde urmaloarele ll::l'. ra granlla nia..*.:. era nesocolrla rup(rc a c(hitrbrutur .'i!l ii'. tliie a Sev liT. dar ii Jrnii teresue de acces..i: :'"T'" ii. put. t.i Sud_Est.n'::*i:i'T. ucir ir*"rr.lll'1'.rdorul ru.:{ft .:Resa'|ul j ii jkl#-a |."11fr :fi .*. rol in care se izbea rie pretinliile ruse9ti.... in special Ttrcia de[nea Si una ti alta." in au.:':il..:Ti"1"*o"t absolutA. Aceasta o fxcea soarta Balcanilor..' gur polilja trance. airba-{adorul Srratford Canr trimite ]a Londra o copie a tratatului propus de ru$i.' ' lll ll . eer/a l YH##ffi l "*n. : "j:l'.. cu o modificarc: in expresia .1""1'' "'.ll capacitaiea ceLilitiF-puleri de a i se opune: in: locurilor sfinte.. mA tecmrui-SnDusiloi6rloddc$iai -sailtrajruiui.. Mai exista cuparea comuna de a nu pemite dci uneia sA exercite o exisLau inrere.1"" J:"'. c.:.. care rn:ti mcnriona ca ni.:1 l"!1l fi .li jrff :...*".irff.ii"'. sau cvadriluri pentru faceiea ei opu. CentralS.iliJ.".iH. i l-rarra. Era un teren propice unei coreg. impfc.. .i'..*a'qtl*f ... .'ff p'*1" oi" c"r._+"ry+.r iiadili l'Jln"Ji'J:Tff [[. F L i:l tiT ltn ::. era deci esenlial..ll..P. Iar metoda cea mai bunn de a impiedica era sA culrivi inamicilia reciproca a celorlalli $i si_i lii ( tensiunile bilaterale..r.tl"##...: fl .inlA un proiecr d< con.omului bolnav" si nu la Bosfor $i in Orientul Mijlociu.rnix Ld P'lris se inregsrrcara renriunea.:. :H':X# .iia.1ilffir'.H"'.afii u' o" r"i.e inrr.i a..br ed lor In fa\ oarea unor nariuni " i"l"i.:'ft J#ffi :..c inramptd In limpul ^. Angl€.x'il:ilil...f*i#**l#."" ce \rnlearr con'liruired Je noi \tate na\io^it.rn sud_est..n::lt ffi. purere mantjmd $r 5!6pdnA a m6rilort lrolul srimrorilor.d.l:.+:TJii. Menl amba.'i"io.Prim.i i" l"...1su68.i-.rti in froGlare.iltH.i. nici rna n te crte de o a. d:llf..i. cu o situatie relativ stabilizatA h granila ei veeti dou.e ru.ea popoarelor din Europa de Cenlru..x l i i: rttr.de Rir-sjei.'ill's.dreptut ae a tnci propuireri.1l'l.*m:tif darorir' spnjinului ce r-l acord.. panslavismul pe care il incuraja o desen plus.. lln apiaitd liireresanr. In plus.i.iillXli#iT*@"". I85J-t85b Trrut Nic"tae r dcctan*io plomatici care a fost premergtbire rizboiului. N tand r€zultatele demersurilor sale qi nedescurajar oe neacc olenei de catre Angra. incturnd Rusia.r. sizand ezitini tn-euviin-I enEE?.lrr irL 't . :' :. noi i"".iv.illf iiiilil. panslavi\mul care jncurara tectoa.i'.*..Ji. Franta ve$us Gennania..r pureri..mrn.emened il|telegete oildteralb. " ff. pre."uu Anglia versus Rusia. i"r1' .l". care se temea ca mo$tenirea . Inlf-un momenr neootfiir..iune .

rl.. al doilea eveniment carc sclrr aparilia Italiei harta polilici a Europei. Dimpotriva.uc a soci captata in Germania de zona puterii ti lransformati inft o militari. Austria nu ue huir .Acestia nu puteau inlelege . mare.li*lElElne/ulrdrLl: / ir'rna u ie:irdrn Contederrlid Cermana. pacea se delinitivcaza la F. Di. Tinerii romeni aflali in Occidcn! sum pre bitilei pentru opinia pubtici. plngiF{-der-e.dealuri Alege arena internafionale ca rcren de actiune.is pe Main. La.. iar drDe'€-venrneniditl-niuneidt la F.Eroul sdu principal este Bismarck.i raman. In l8ob Au$ria este int irNa de a se oferi tuturor puterilor ca aliat posibil. u fmnF a lb\l imprum lar Jin recu riliiiiJicola r scco ului UeJut: LandrJalura unui Hohenzolle./uan! td teirc. Ur crucifA can in cel de al Doilea Rizboi Mondial s-a numir pomutz. Generatia pafoptistd a TArilor Romane este risipita prin lele . pubficand 9. le dau albume cu $i informalii despre lArile lor.]!9!g tr mi din care. {ii in:buq .rie ft-1\ cu reguladute nolile de. inamica. S-a distins in luptele decisive din rezboiui de cum ar Ii crLcerirea Atlanrei. pe care 1 a pjerdut (bitilia de la Scdan) in 1870. la generai. Nepurand proroca Ausnia direcl pe tema hegemoniei asupra nrdniei. Acescar.r Auslria drepl [cned. nu este dccat o tuanslatie modernizald a metooetor predominante din secolele anterioare.ii. dupe ce s-a asiSurat de acordul Francireia i a promis compensalii.Ji.. Romanul ardelean face parte dilr revolutionara a lui Kossurh lnjos la 1848. prerrfd"6u-Il-aieffiffi6Gcut in posesii:rnea comuna si tem' i a pulenlor invingatoare. nina atuncide altii pe canllrr. Nici o oponunjrare Du e pi clusiv aceea a lojilor masonice. t1rtr ParPa o III-u.lotnatic 119 tare oficiali. in care a a. a\emened. Bismarck a starnit nandria francczi. patronaii de Prusia . anticipfud dezvolriri performante ale di secolul XIX. A convins-o ca impreune sd declare rizboi Danemarcei IlrL oblnerea succesrunl la oucatele 5cnleswlq-Holsreln. iar dupA ll cdpitan in armara nordista a lui Lincoln. Unificarea Germaniei. rdaplrnd regull r. lmperiul Habsburgic era deci Principala sa liDte. ajungand ca la sfer$irul sului micul regrr al Prusiej. Brarianu la tnndra s. lupl6 penlru.n ld lrurul Spaniei. unde praclic:i u diploma!ie . convingan i ca are interele comune cu ele.:rc. _ Bismarck a adaplat balanta la nevoile l i. Et reu$e9te sI rizboiul cu djplomalia imperiilor. in.pi. A fbst numit consul Ia unde revolulionarul devenir diptomar a murir.i-c!c. D. Prusia a vrut si devind ex acestor mi$cari $i si debaraseze pe ge.Napoleon al III lea a declarrt rizboi.t-J.mani de supremalia iace. l-e folosea apoi.rtatul preliminar de la Versailles. Cum avea acela$i d$man.marele plan". se inroteazd mie de cimefi ro$ii ale lui Caribaldi pe la 1860.. _ Limbajul acestui diplomat al unej cauze naLronare esrc din alte concepte $i are alr stit decar diplomalia imperidli. mari. crrnrsre lanlei la aspiraliilc sale. o dad Iui urL tfonul.318 legdruri cu cei ce. Manuitorut ciasic al batanlei ie i afara lerenului european in cazul Angliei si regulile aplicare nu se potnveau pentru Prusia.ur. rezulta ci un reprezertant iranc. aceasta din ulrnd conservaloare ii opusi mi$cirilor deice ti autonomiste. A p:strat regu Canning: si nu te angajezi pripit fi si afrepli. unde avanseaz. Bismarck a ca$dgat mai intai neutrali_ Franlei in conflictul sau cu Austna $i succesiv pe cea a celorpuleri.i acum rnarnic.r in pluJ a B:!4lLqlEqjca o dlp_l9l!!! 3r]qlrlus cJ o p( i o'r ecrrrutlr ufrnii l peFeverenr. Scurta biografie a bihoreanulbi cheorghe pomul este pentru penoada aceasta. Ei viziteazi personalititile vremii. prin modjficirile lui. care cedeazi Alsacia $i o p4!:e din l-orettc-rma.s. care prin dimensiuni fusese. De$i candidatura a lost rctrasi. pe care Napoleon nu o accepta.l "r NaDoleon rl IIl lea la Biarfil/. se face dupi alt al plomatrc decrt ccl ilrlian Miscarcadejo.-Prele\rul rarboiului ..prc l6rile RomAIe. Thiers duce negocieri cu Bism ck $i pacea se lncheie cu 'li.fusese jignit de regele Prusiei.rankfull .lte ljrJn:a. Ucrmania era o ligi nestructurati si diversa. Bllra-rcl a:real un preludr. Estc taimoasa ir Ahire iltre Bis.rl:iine. ceea ce ia pennr' lJi / Alrstria. prezent in arena europeani de la si devind un nou irnperiu ce vajuca un rol cenrrar pe conuner s+lqrllc Pnr. la veac. pentru a le pi_ I imediat ce strategia sa de ternen lung o impunea.-riei. Dar neinlelegerea Ia impd4irea prezii Prusia fi Auslda nu era un caz european $i deci Prusia a putut oca un conflict cu Austria.

xandru al tr-lea se intalneste cu Franz Iosef. dar oferindu-$i bunele oficii. iar a doua autonomie. Un tabel publicai de Dimitrie Gusti din sursele vremii . Acest lucru s-a vdzut in pac€a de la 1878. Istanbrl se intahe$re Ignariev (Rusia) cu Salisbury (Anglia). neformuland nici o pretenlie. o conferinF se tine ia Consranlinopol Si o conventie Pacea de la San Stefano din nurtie 1878 este cea care prcclami Nveranitatea Romaniei. rproape de 3 ori (Italia). aproape de peste 6 oti (Germania). ft. Bismarck. Auslria Bosnia $i He(egovina. primind accep_ tarca pcntm ocuparea unor teritorii in Asia Central. ifltinsa pane h Egee. cerand turcilor rcforme. Wilbelm al lllea complereazi lista imperiilor c{r nou 9i agresiv. care mic$ora interesul pentru teritoriile eurcpene.nrul aral at Au. dar produce o lhlgarie mare. carc intrelinea cu ravn6 Si folos disensiunile dintre c. s-a declarat . care si.. Dismeli viseazE la Consunltnofiol. precedat de o imDresionanre del lara invinsilor. rmbrsadorul man Schmeiniz merge la corceakov.lelalte puteri.n si deranjeze pe celeialte.t id rer. Aceasti schj$ iSciri ii dcmeruuri frenctice ilusrreaze fapi . carc rcglementa problemele deschise din criza orienta 1875 avend ca mediator suprem pe Bismarck. sub o coroana a unui prin! gemran decis dc Bismarck $i de Napoleon al IIIlea' ina inte de clderea acestuia. de peste 60 de ori in cazul Olandei. Andrassy plus delega{ii Franlei $j Italiei. Serbia ii Munrenegrul declare Turciei. iar Anglia vede in el un pas al RNiei spre Constrntinopol. Rusia Anglia erau in conllict pentru Afganistan. Era principala temi a politicii $i a diplomaliei. Serbiei $i Muntenegnlui. impirat al r litatea ambivalenti de a fi respectate dupi rizboi sau de a genera IiAlinjeri $i conflicte noi. Negocierile la Berlin sunt $pre. Confljctul parte din seria vastului dosar al Omului bolnav si culrrinde ruso-turc dil 1877-1878. Rusia rea Basarabia (dezlipilA de Rusia in 1856). Alianla celor trei impirali (A Gemania $j Rusia) stabilit. l. dar nu poate infl enla efectiv soarta teritoriilor cc fac obiectill tranzac.320 321 lncoronat la Versailles. diplomalia insurgenlilor are ocou doar in public. Bismarck voia cu orice Dret se tinA Rusia de Germanii. tul fusese dai de riscoala din Bosnia 9i He4egovina in 1875. Iisatd in afara triunghiuhi. caracteristice prin in_ iensitatea ei. in Asia Cenrrah. cu toate acesrea.nlt?una inffangere. ofa$ liber \ub proleclie englezri. baronul austriac Miinch Bismarck. Memorandumul de ta Berlin urmal de nora lu' Andras<y r ALr\lro. ce va fi pins de Poarte.samsar cinstif'. Sub ochii ruturor celorlal! apAruse un viza un loc special. Ruqij accepid o formuH favorabih engle- zitor privind regimul mai re$rans al stramtorilor. in 1876.rriei car )i rt R a oferi pe bazA de recjprocirare 200 000 de sotdati in cazul Germanja va fi atacat. Gorceakov' Beaconslield (Dismeli).Ungariar tr de o nouA la Berlin la care vine corceakov (Rusia). a secolului XD{: ocuparea de colonii. Anglia obline Ciprul' ia.: Batum' Kars ii Ne intahim asdel cu o nou6 dimensiune.rati ci inainte de primul rizboi mondial teritoriile de pe alte continente intrate in jurisdiclia lor erau pant la 95 de ori mai mari decat ieritoriul lor european in cazul Angliei. de l3 ori (F|anta) $i aproape de 23 de ori (Portugalia) . incununatn de protocolul celor $ase puteri. in 1872. Calea rizboiului e liberA pentru Rusia.Romania pierde Basarabia $i ob.a Berlin' ln iunie 1878. dar rrebuia obrinut consimtam. in contrast. Brslrilrck reuli. care a rea$ezat calej dplomatGt european.a.finflul mi$cirii de eliberare din Batcani. La Berlin. se deschide Congresul cu Bismarck. Poana rcspinge clupd o noui riscoali in Bulgaria (oat: Europa vorbea desFe i celul celor l5 000 de bulgari). Waddingrun si Cotu Congresul de la viena murise. oferea platforma aclrui comune. Care e miza protectorilor? Austria voia Bosnia.aGGsciiderii connicruidcu-Franra. Austda cat $i Rusia voiau sd sprijine rdscoala. Este una dil explicaliile pent|x care in secolul XIX dupi Napoleon n-au existat conflicte majorc intre marile puteri $i o pledoarie penrru eficienla diplomatiei mrltiiaterale dezvohate in acest secol. in penpectl. in afare de cele din mo$tenirea Imperiului Otoman.. Iar cele convenite de Expansiunea coloniali a lirilor europene a fost de propo4ii srandioase.e ca ij ci bilaterdle si Lrbrih: angaiam. dar spirilul sdu de con' $ens in problemele mari se menlinea. o dati cu lndependenla 9i suvcranitaiea deplin5. in u. tul cd pregitirea de cetre diplomatie a unui rizboi lua maj mult limp $i eforfuri deciit r:zboiul propiu-zis.ma evenimentelor din 1871. I in p.tiilor imperiale Budapesta. rusii $i austriecii ft teazi un memorandum cu cereri fafi de Poarta.tine Dobrogea..intul celorlal{c puteri. care fiind un vast Ardahan. cu amenintiri de ruptu€ $i impictui. Ausfia nu accepE un stat slav rnre in Balcani. O primi imparlire a teritoriului turcesc se produce. cimp de acliune oferea fiecirei puteri posibilitatea expansiunii pe aite conlinente. Incurajard de glia.

1897.r irg. fiti succes (1896). principal ac 1875).Vorbelte incet $i ljne o triitt mare: vei ajunge dePane"). Guam fi Filipjnele Statelor Uniie. iiguri ca 'lhoodore Roosevelt anun!-[ cu energie ce prin 1b4a economlca' tiriirtifici $i tehnici SUA sunl candidale la nucleul conducdtor al h! nii. 1882. Volta Superioard (Burkina-Faso). 1806 Si dupe rdzboiul drgl Uniunea Sud-Africand: Comore in 1843. Al doiled imperiu care di\pired inlr-. lflr ir relua avenlura sub Mussolini. posesoar€a celui lnai marc imperiu colon dalele evenimenFlor care i au asigurat coloniilc. in AOF. Franta este a doua nare putere colonialA. 1878i Egipt (coprolectorar cu la..Emirarele Golfutri (Coasra Piraliloo. 1891.12 Anglia esre in fiunlea listei. I Inos. acest tablou doui imperii ies din Itl)rnia. lupta cu Anglia.lerniztrii Si hfllrea. in 1898. iar pe coasta Atlanticului sA lormeze Germand de Sud-Vest (Namibia). Kars $i Ardahan. 1893. Cand ranile sunl vindecale $i statul conso]idat. apoi canalul de Suez. 1862.r un rol major. oientari in pri spre Africa ti Asia de Sud-Est. protectorat controlul in secolul XIX: canbia. 1839. Africa Ecuaroriain Flancezi (AEF). Afganj rizboaiele dir 1839-I842. India. Maroc. pc care SUA voia si o cumpere de la spanioli. Cabon. i807. Theodore Roosevelt esle citat null $i mai aies dupe 2000 Irriru ulilizarea unei nuxime insu$ite de el (.ni lumii Patt?a a III-I. 1886. 1903. rie'enr: crr cel otom.. ocuparea lreptate. 1 in 1896: Coasta Francezi a Somaliilor. Congo (Brazavillc). Balumi.Si vorbe$ii bland cand lx)di un baslon mare. 1887. 1820. rizboiul de secesiune. Dtplonar. carc in dzboaiete de independenli de la inceputul i l porandu le ca teritorii proprii: Kazahstan. 1878.. iar la sfar$itul lui uzul ilcrdc iosesiunilor sale. Yemen. Oman. chana (Coasra d( 1874. Ceylon (Sri Lanka). 1861. Sp Gernania pentru proteclorat se ternili in 1912. 1830. apoi Algcria. PanA la sfar$itul secolului a fost loc Pentru toatd jocul istoric. ArmeDia. dh I dilor Burundi $i Rwanda. l8l3.Daci rLirliunea americani va vorbi btand fi totu$i iqi va clidi $i menline la vil o ilotd cu cea mai buna pregdtire si perfect eficienti' doctrina l\4o oe va merge maj depafte. Turkmenisran. llalia se va jnstala mai larziu in Libia (1912) $i Eritreea (1890). Colonia Capului. Bechuanaland (Bots in 1895. l-agos (Nigeria). in Uniunea Indochinezi. intre 1868 li 1876. Pfima noua puGre cc se afimli sunt Statele Unitc Nici ele nu l)fllicipi ]a jocurile politlce ale secolului. de unde incearc5 si ocupe Etiopia. mania imperiald reu$e$tc totu$i si se inslaleze in Camerun in I $i incepand cu 1899 sd formeze Afi. I Uzbekistan. intre 1869 $i I Tadjikistan. Dahoney (in Benin). 1826 1828. pen ir Olanda. Cr ri tmperiul Spanrol.scoala din Cuba. Bahrain. 1896: Ciad. Sosid ter?iu la procesul de cotonizare al secolului XIX. devine colonie a weit.r'l. Mati (dupA 1880). campioana lului mondial. inaugurat in 1869. Regele Leopold al Il-lea ltelgiei avea drept posesiune personah uriaful Congo (izair) tl 1R85. in schnnb. 1894-l apoi AEF. 1878-1880. britanic (Belize). Senegat (inreriorul colul XIX). doud aparilii noi sunl de un dinmism si o vilalitate rrrurcabilA. data in fiind vastitatea prizii. apoi AOF. fiilipinele erau ravnile fj de Germania. dupi riscoala din 1857-1859. Daghe 1826 1828. Noua landi. 1886. Uganda. Tunisia. nia. 1893 ii apoi in Occidentald Francezi. regina mirilof. I 85 8 I 8 84 (tor in Indochina frrnceze. 1868: cruzia (Ceorgia). Rhodcsia (Zimbabwe). Calendarul coloniatismului in secolul XlX cuprinde: Coasta de Filde$. Kjrghislan. dupa r. 1899. Djibouti. roase de tradilionalism 9i marginalisn. cafe nu s a ales decat cu trei tnrrJriJe |r. 1894. 1840. 1820.I 322 Ja&ri pe sc. incheial in favoarea Norftrlui inftislrial si emancipat impotriva Suduluj sclavagist $i lllrrcol. el nu a putul procesul chejc al l$c. izbucne$te razboiul in umra ciruia S||nia cedeazi Porto Rico." I I .ule iI lacili. Ambele au cunoscut o derivd lln. AOF: Alger. t89l. 1890." Profesorul Joseph Nye cite$te aslrri dictonul lui Theodor€ Roosev€lt astfei: . Cambodgia. aplicatd de el in Politict: .ica cemann de Est in jurul lcnti. cuincea. Africa Cenrrale. fiind incapabil de a participa ia a] industdalizirii. datoritd concentririi cli'ltufilor pc consolidarea teritoriah intemd 9i a unui razboj civil $xLrem de sangeros. Maurirania. apoi Azerbaidjan ul de Nord. Spania $i Portugalia controlau ln contintrare colonii Africa $i Asia.. .Birmania (Myanmar). Cipru. 1868. $i est. 1893. 1828. par{iat inrre l80l $i I Baku. Prima este secol ri intreaga Americi Latina (1810-1826).

Acene planuri s-au manifeslal expres in lsoo. caqtigand taiwanul $i protectoratul lntr-o cart€ recenti (I/l€ Clarr. abstracte. !e implineec 150 de ani de cdnd . inh. Rusia. $i o inving in 1905. chimia. . proiect ce iiustra politica sa noui Dreng nach Osten .I Jocu pe scena lunii Aparila Japoniei nu este lenri ca a Americii. care la ei numari parru decenii. ceea ce se va produce o cu nu prea indepe(atul pdm rEzbcj mondjal.. DupA 1840. Dincolo de comperilia coloniali. Gaiois.Iata{ pe Bismarck negociind cu Imperiul Otoman ca ln schimb$l unui ifiprumut financiar si oblini autorizalia de a continua o cale ferati spre Bagdad. l e. Un satirist amedcan al vremii asdel. istorice$te t randul coloniali$tilor. iar aceasta la tardul ei e(a fructul noilor tehnologi productive' produs al avansului ttiinlei ti cunoa$terii. Astfel cA a 1904 ei ln trna din marile puteri. Modemizarea iocietAtii carc asirm ce em transferabil in civilizalia europeanA s_a produs in . Walter LaFeber susline cb interesul real al SUA ln . pe ia sfar$itul secolului XDi evenimentele: .. Japonia a inleFl repede leclia rchno a moustfle. \piril japone/ . Dar ceea ce schimbl portrelul inovalor al acesrui secol XIX sunt aburul (Watt moare ln 1819) $i matina cu aburi. el trebuia si fie familiarizal cu toate componentele procesului de modernizare ti cu toate operaliile aferenie (oblincrea de credire' r. ci deschideri de capitole ce vor fi continuate in secolui viitor. nu noi am inEat. mult nui prolund decat jc rivalidliioJ $i balanlei europene. radioactivitatea. Din razboiul cu Rusia." ObservAm cA tot patfirzeci de ani au fost necesari tului Irnperiu cerman sA lncerce sA detoneze Anslia dh ro'iul lider maridn al lumii printr-o flore militara ameni.\aporut negru. razele Roentgen suN nu doar reali. zinca proprie care face distiDcfia inrre cukud si civilizalie: vesice.. multilaterale. Lumea a fost 325 Patea a III'a. can timpd rAscoalei boxerilor europenii au vrut sA inrcwinA sub cle aceasti perfonunF. l. Cauchy. teoriile Iui Lamarck $i apoi darwinismul' paleontologia ca constituie in ramuri definitive Fresnel $i teoria onduiatorie a chiderea Japoniei era sa faca un pas spre pjaF uriatd a Chinei.i Peny soneaza cu loviruri de tun reeimul lot carc Frca captivd Japonia.i interesele lirii sale in sistemul international industriala . termodinamica. DiPlonotie .nri izolate.Secolul Xlx este secolul iiintei in toate sensurite..Vapoarele negre" ale Japoniei au infranr flota rusi Ia Arthur. Urmeaza o cursi infemaia: dupa 1 860.tarosre. unde este greu s. iluminat.o'duri. calea ferati ajunge la Dundre. locomoliva lui Stephenson remorcheaz6 un tren de 12 tone cu viteza de 22 kn/ort. pure sau aplicate aste sreu de ficut rezumatul marilor idei din natemalici ilus_ trate de 6auss. g[se$ti ull subiect sfain de cercetarea se- li colului XD(. nu accepra planurile europene de a impArli China ln zone propr influenti. Riemann: algebra $i analiza ^e lumidlor. sE o deschide penlu come(. fiansmiterea energlei Ce simbol sa dtrm acestui secoli becul lui Edison. Abel. 1998) despre relatiile ameri poneze. Japonia intr6 $i ea. istoriei".problema er atunci cand Cornmander Perry a deschis u$a. spre groaza rusilor $j mai ales a englezilor' Diplomatul secolutui XIX cunoa$te o noui specializare ln afala sival tehnologiej? Modernizarea RLrsiei lrena.500 de km de cale ferate instalafi.strofizica.un proces al modernizirii. urmate de €lectricitate $i apli_ catiile ei ln telecomunicalii.. anunland ie$irea periului Rus dinjocul politicii globalr. bazate pe indu .. electromagnetismui $i telegraful electric' Iegile lui Ohm. au ie$it.a 1830' pe linia Liverpool-Manchester. care stau la baza flotelor modeme fi a cdilor ferate. de pregadrea cucenrii colonjjlor si apoj administrarea lor (cucerirea era nlai uloaji decel gestiunea). ci bruscA. al coma antrican Manie\. si cintireasci fi sd promoveze locrl . care pulea s-o l-ac5 capabila sa produca vapoare $i a ficut asta in scurt timp. gJisirer de pJnenerialcl carc prc\upuneau demer'un leg[turi. avangarda Erilor bogare qi pu nrce era abso$ir. Ce argumenl mai poare fi adus in favoarea factorului negocierilor dictate dc jocul schimbitor a1 alianlelor' de conterintel. faF de 3 500 ai Euroiei. conservarca enorglet' comDozitia materiei $i tabloul lui Mendeleev. mecanica cereasca a lui _Laplace. americanii ftIfiec pe euroDeni cu 4. Introducerca sa in acest capilo] de cuno$inleji va .emite s6 inleleagi mai bire. pila luj Volta. iranzaclii. teleglaful fbra fi! sau locomotiva? Ultima se naste la 1814.

Di -Peste iost desiiinlati sclavia.actca de bazA a conduirej statelor. exprimatA pdn cursa inarmirilo. Sfar$ilul multilateralismului. ParticipA ini- linl 26 de 1!ri $i dezbat timp de doui luni 9i jumitate o agendd al !trrei scop fusese formulat de contele Muraviev. 4. A fost pteoommanr ra: sau pacea? Rispuns: dupd rizboaiele de scarA nare ale lui leon. Fsle se(olul a\. inghelare care se Iplica $i la bugetele militare. Primus inter parctl Anglia exercitase hegemonia de fapt prin diplomalie.. scu(e ti cu victime reduse_ 2. parte sanul cultudlor. a complexului mi litaro-industrial. aprr icolr pesle tol Elecrricirale. Totuqi.o inlelegere ca pentru o pedoada fixi sd nu secol !1 Acrm.: A e\ijtal. 3. in 1907. iei urn De la revoluiia agrari de acum 5-10 000 de ani nu s_a nui plat nimic asemdnitor. se i meserii noi. procesul modernizirii $i in( \chirnha tolal viala oamen. ca 9i ill colonjite indepitare. Timp de patru luni se incearc! in zadat si se abordeze limitarcr cursei inarmarilor. tot oameni s6raci.tor. persecutali. 6. o coroani de fier pe care se agezau diamante]e avantajelor econonrice !i financiareA ibst inleies oare laplul cn prin acea$e derive incepe curss |no$i? Da. cu 44 de Nlirle. calculul gre$it conduc la lupta pentru heUcnonie. nun. Dar e un marilor ganditori. insritulionatizari la 1815. Diplondlic tlArul poate sistematiza $i aici observaliile sale: L Subita polarizare ir alianle igide opuse. inceperea oslililalilor. Trun/rtia a avur co\turisoc ndicate.0Di. rigiditate birocratice la mijloc. in reluare. rnmine pAM la s p. secolut XIX. canalr/are rr rgrend. panea mai grea: ce a mcrs prosr in mofrenjrea ac( cun se lermini el printr_ n pfim dzboi mondjal? Di orcasci electivele militare Si fo4ele ruvale". scriitori $i alljtti. Saturalia cimpului exterior de expansiune: nu trxri erau colonii de cuce. In 14 dodenii se lac progrcse pnn convenfii |loi: din nou rezolvarea pa$nici a dispulelor.nrului cr\ili. Societatea umani a r sat? Rispuns: EIIorm. ca in alre secole. 5. aruncarca bombelor din baioaDe . drcpturile neutrilor. Noua editie a Conferjnlei are loc iot la llaga. Limitarea ifmanentelor s-a izbit de 0p0zi{ia totald si cinica a Germaniei. 2. 3. Scleroz! $i trufie la varf.ispun. conferinla a reu$it sa ndopte trei convenlii pdvind rezolvarea patnici a disputeior. expansionist.it. oultali... oire marine. pentru state. rdzboaiele sunt puline. ai carei arhitecli au submi [At piramideie sociale desueie Revolufii nalionale ti sociale la ori. Toate punctele de mai sus: sfar$itul multilateralismului.ru pulea obline $i reduced.iei organizeaza ceea cc se rumeljle azi Conferin{ele dc pace d€ la Haga. Sfiinlr intlore5tc. dace exaninim ce s-a intamplat la 1889 $i apoi la l')U7. iata care ar fi bilanJul posibil. caDlurarea naveLor. 48lcndenla militarismului. negociator ri lacrlirator dl reraliilor din mul intemalonal.. oboseah ii deceplie jos. prudenlt 0i !rjA. Superioritatea ei navali nu era decat o b^zd de putere potenli[|tr. rece $i fapdce. Un rudimentar Wilheln al lllea se debaraseazA de intelilcnlul Bismarck. cu Snndire politicn slab5. limitarea fo(ei in recuperarca datofiilor. 4. 5.Pdttea a 1t|-a. Conferinla urma si examineze cum [. religiile g ideotogiite nu au inraurit prea gestiune laicd. ca 9i $erbja.Sistemul fusese !0ndus de imperii care avusesore un dmp priceperea acomodirii tgciproce $i acceptasere modernizarea. cand Nholac J Iliea al Ru. drn po/ilia \a pr giara oe ob\ervdtor. A fosi Si lcrinla rnLrlilar R. Fr se urbani. diplomatii nu sont as- Capitolul S Secolul XX DrcA vom cere drplomalului \a evalurle. discriminali. diplomatului are caleva intrebdri: 1. Ascendenla 0licii rizboinice. Generaliiau cuvantul.eaza. peturile sAftce au suferi metropole. ministrul de €xtcrne al Rusiei: . rlir(utul navelor comerciale sau convc$iunca 1or in nave de rezboi. Cum au evoluar ct rile? Rdspuns: Au inflorit in divelsitatea $i stilurile lor. legile !i obiceiurile rizboiului terestru $i adaptarea rizboiului maritim la lrilcipiile unei Convenlii adoptate in 1864la Geneva. Ce canism a utilizat sistemui in acesr scop? Rfupuns: diplon mulrilaterali. constitutii 1egi.

a$a cum vrea curentul dominant juridic in secolul urmeror. oferit fxri intarzi_ ere de Franla $i gralie reinnoirii tratatului celor ffei impirali. la sfadtul fiecirui Razboi Mondial. Jocul perpetuu ce angaja toa sorturjle diplomatice avea ca rezulrat descutaiarea tirilor cu agresive.In casitodile fericite.. solii nu se suptrrtr cand soliile valseaza uneod cu cale un strfin. Dar Anglia nu ieEeainci dir. jignit[ de refuzul unui imprumut german. dar retine in dosare toate proDunerile care l. cu conditia sA fre defensive $i se asigun rile in cazul in care erau agfesate. Englezii se mai striduiau sa atenueze diferendele cu Germania Ei coopereazn cu Gernania in evenimentele din Extremul Orient. expedilia franceze pe Nilul superior cucere$te localitalea I'ichoda (Sudan). Baza ei corstd in inalra mrte aceeaji gre$eali Si e din nou pedepsit5 in rezboiul cu J A lreia reguii era libertatea de asociere. Dar cea mai importand inovalje a fost aceea a unei CurF judiciarc de arbirmj care si reglementeze relatjile stale. Kolonolialpolitik qi. malia pierde qansa isforici de a stiviii la Haga un curs d spre conflicte ma. dgidi $i durabili a fost cea dinlre Germania $i Austria' care au itat conflictul lor imediat dupa Congresul de la Berlin. Cele doui armate stau fali in fald cu o iminentE crocnire prescrisi de legile ililare.i$i scriau inpnralii cand un z senmat cr un . in raooG cu Turcia.global" al epocii. incl membri a Triplei Alianle.i. In 1898. Capitolele programului ei erau cunoscute sub numeTe Mittelerropa. face o apropier€ de Franfa. datoritd lui ei mai inapoiat sau din lectiile conflictului din extremul Ori inifierea conferiniei a fost un fapt remarcabil. in special a mi$cirii pentru ce devenise vocale..privind Tripolrlaniar.i de de . Biilow spone: . Tot in ciuda dzboaielor ce le despt4isera cu p[lin timp inaifie. care pe hngd expansiunea teritoriald mai apira Si teza nefasE a supeiorirr. Italia semneazA un acord cu Franla privind colaborarea in Mediterana. din 1 879. consularea celorlalli $i respectarea opiniei valente.uritate colecrivi neinstiautionalizat Dri puned lleribililrtea alianlelor !i \chrmbarea tor cateidoscopiie. ircercare ce va fi culumraf $i de al f'xa insri sta el? Prima r€guli dinrr un set informal $i taclt recunoscut ela utarea consensului. cerea $i desfacerea lor continui. avaod ca nucleu dur blocul germano-austriac De cealalti parte.tii germanilor asupra celorlaite popoare Cancelarii ca Biilow ai miniltd ca Tirpitz se lisau contagiali de acesie idei.. Italia se apropie de Austda datoritd supErdrii ce i-a produs-o Franla luand Tunisia. .. la care 6njea. Aqa se fomeazA in 1882 Tripla Alianttr. Piesele se misctr. Rusia incearcisi aclioneze pe cont propriu $i este sl lionati prin rnzboiul Crineei. fErd urlnd de rcpro$ . in timp ce regiunea era smulsd de englezi din nrina mahdistilor.Iubite vere . in ce nal. anunli cd ntl afe nici un angajanent de a ataca Franla. Era ln fond rca de a re\raura multilaletali\mJl politici 9i a diplomafilor care au praclicat reluati de doua ori in secolul uamator tema menlne.cul acolo Un elemenr ce se mrnife\ra la Higa.lenrulur i. se oficializeazi in 1893 $i devine cunoscutd ca intelegerea (Antanta) franco {usi. Rusia. W€lrpolitik. va reapdrea in viitor cu recurenta.] nalerie de pacel Pentru (a nu arc i lii formale.trAdare". constrnit pe obsesia rAs$mdrii Angliei de la supremajia mondiah ce o exercita. iar impera.328 Jotui pe scena lumii petenlA a oamenilor multilateralismul. care (dupa cederea lui Bismarck din 1890) devine o convenle io i892." Germania imbrdli$ase insi o politic! agresivi indrcptad ln toate directiile.In programul unnitoarei edilii a CoDfeinlei ar fi fost data problema rizboiului maritim. Prima alian!.tii Rusiei $i Germaniei se viziteazi reciDroc. Di?lomafie 329 $i altele. obiec !i\r suprem. cate fbrme erau dorite. Paftea a I -a.splendida izolare". ca tr in rranzairiile tinanciare in eficrrnn rr.In I891 se fomeazh Uniunea pan-gennani. vizibile $i sanclionale legat. Drung n. in limp ce intampinl dificulteli cu Franla in colonii]e africane. Acestjoc de se.. vizibil tn li\rh ile ri \rrierflea corne !ulu. Chiar daca motivele Rusiei de a reuni conferinta Droveneau dificultatea ei de a se menline in cursa inarmArilor.tch Osten. sunt $gurciinletegi preocnperile mele.. Acordurile ltaliei cu Franfa se dezvolta in 1891 $i In lq0l . bilaterali sau de grup. Renunlarea la multilateralism insemna distmserea acelui nism care a asigutat secolului al XIX-lea o relariv5 pace. dar reguiile diplomatice pre valeazi i or$ul este dat rru?elor englezului Kitchener' Fachoda a . A doua regulA em neadmiterea incercrrii obtinerij De unilaterala de avantaje considerate de interes eeneral. prezenla ne nu:te a presei $i a socierilii civile. Jocurile nu sunl incheiale." ir te Stricarea jocului multilateral s-a prcdus in etape. Blocul ausrro german nu pare im presionat cind Italia. iar in obiecrivete privind China istoriografia neglijeazi caracrerul .ii pAcii.

iar apoi intr-o rapidi conragiune. Anglls uvea i 2 cui.pfr_inired re\oher Inrro!.||r pier. RAscoaia macedonenilor $i alirnla lor cu Junii Turci duce la acceptarea de citre sultanul Abdul Hamid a Constitu.i Serbiei. cu care scmnea. O a1ian16 militara se stabilc$te intre Bulgaria. Asrfel ci. In anii uflnilori. in 1908. -in care se cldu/a anribrildrr. Ausr a declarli . Gennania prcfiti de nevoia pentru flota sa $i obline un acord cu Rusia. precum $i pe cea de la Agadir. dle cdrui simDarii erau diferite de ale mamei Victoria (inchrati spre nepotul de la Berlin. ( Asasinarea arlriducelui Franz Ferdinand la Samjevo de citre lsriaci cu arme sfube$ti este scantela ce aprinde butoiul cu pulr. care aceasri dal. CuiHsarul este simbolul pliticii globale urmidt. Auslda adreseazi Sefbiei un ultimalum la 23 iunie I9l4 cu r(lilii inacceptabile. in AII i.?. dupi tratativele de colaborare anglo-tianceze Fird si existe un tmutl lilateral. Serbja Si Grecia (1912). o lizarea unei conferinle neplicute pentru Frarfa (AlgesirS prin iare . se erea anglo-rusi.e ie. care sunt atacali pani $i de turci. incurajatd $i de urcarea pe tron a lui VII-lea.r. Ang^lia $i Rusia. GermAnls lanseazn 4.asate de tip roLl (dreadnought\ ti. iar ulrimii de ru$i sj austrieci. p|Lonatie X3l rlmas un simbol al riscurilor competiliei coloniale. en izbeau de un alt comDetitor mai intransisent. siidAnd pe greci Si pe bulgari care tocmai i$i dispulau Salonlcul $i astfel izbucneste al doilea rizboi balcanic de distdbuire a Anglia face pa$i spre Rusia in 1902. !ia] la delimitarca zonelor in Alrica (Egiptul Ia engiezi. La 28 iulie.od-e \e de\prinde din blocul balcdnic care anrerior hcse de partea Antantei. francezi). primii r(l susliruli de francezi $i gemani. unde Franla $i cermaria aontjnua liligiul marocan. nopol.ullJriUlflr marocan larca sulului.ane. la irceputul ]ui . darconferinla dc la lnndra le bareaza drumul. care aleclan$eMe os6ll0tile cu Turcia. avAnd inca 8 ln construclic. ce va fi nunitd Trlpl0 Infelegere sau Tripia Antanti. aceasta accepld unele clauze. Sarbii se orienteazA alunci spre Macedoni. Pacca de la Bucure$ri (1913) are ca temA a liplomaticd intre greci $i bulgari pentru portul Cavalla. Serbia se inarmeaza. Wilhelm al ardta adevimta lui fali vrand si consolideze pozitia r Transvaalul cu mineie sale de aur. iar penrlLole cere a$itrajul inrernalional. contrar 'li?tatului de la Berlin.. Ior arunci./:r in 1904 gere (Antanta cordiali). procesul de baza ncllnlt. I)ar Balcanii continua sn fial-b!. fiil in 1908 incepe criza balcanicn.i ru foir ioluiordre pa)nrc. conform dreia zonele nu puteau lua mAsud di toril sau exclusive fali de terli io mat€rie de acces in ponuri taxe (Doctrina Hayet Punctele de conflict cu Germania ramaneau Dentru Africa ti Odentul Mijlociu. It i. multilateralismul mai funcliona pentru cb puteri ropene se mullumisere sA oblini nu protectorate sau zone de influenla asupra cArora se puseseri de acord. iar Aust ia suveranitatea asupra Bosniei. Cu linia ferad spre Bagdad al lllea viziteazi pe srlran in 1898) deveniti in ochii opi blice engieze ameninlarea drumului spre Indii. obdnand succese Si apropiindu-se de Consrarti- SUA iffegistreazd o victorie diplomaticd prin doc[ina deschise". ravnite ti de Rhodes.. litor $i implacabil il constituia cursa inarmirilor. balanta se lirtii in defavoarea bulgarilor. In paraiel. ru$ii se pregdtesc sb o |lpijine.a.tiei cu idei liberale. Se fomeazi o atan6 a germanilor cu burii j poldva engleTilor !i LUrc \ur provoca rcesrora o mare rizboiul anglo bur. dupi ce iau sfer$it c roase ale riscoalej boxerilor $i rescoalei burilor. a de Sud. dar ultimete rintd$ile ale multjlateratismullri opresc criza b0lcanici. Romania inre in rdzboi. mai lllt verul de la Perersburg). Sarbji aspira la Serbia Mare pand la Adriarica. Este inceputul unei aliarle. Panea a ltt a. iar in 1903 face \ rzire cu preredrnlele I ranter. pdn crearea statului albanez condus de uD pfncipe german. se semneaza glo-rus. acordul anglo-rus lnch tofiilor turce$ti cucerite. feiau Adrianopolul.ln. de cel de-al doilea Reich. totu$i. Pnn.unoi'+re inJepe|Jenlr . Dar $hiul coalitiei intre Franla. Anglia \ada ca rncefcArile sale de a obrrne o acomodar( cu r mane sunt zadamice. in limp ce serbii. Bulgaria isi declad lndependenla. grecii $i romanii i$i nrsolidcazi relaliiie cu aceasta. In China. precum $i libetalea econoDrici a celorlall!1 Intelegerea rezisti subversiunii: in 1907. dupi ce rurcii ies stAbiti din firexarea Tripolitaniei la Italia in 1911.330 -.

fanauc in lupla penlru hegemon . inifir lraLn se irea Serbieir. a invadat Belgia $i burg.uu atf"rire.upuL. o parle din Arabia' Franla: Cilicia. Locul fie€tiei era luat de auromatismul convenliilor de asisler. extins la dimensiuni mondiale.332 Jotui pe scena lunii Diplomaia a fost considerabild.!eie .in ajun de secol nou. accidenrului si calculului r declanfarea cataclismului provocat de om. Nici una dinlre piinile conflictului nu a preva. antrenand boli cur lioane de vrcrime. dar un tebruarie $i decembrie). divizii militare exista insi paritare. vuoo qi Bitlis $i o parte din Kurdistan' iar Italiei i de note s au rezervat porliuni din Anatolia.. au luat o foaie hartie Si au calcular perspectivele unui rizboi de lunga anuntat de impotmolirea de pe Mama."n'oriit. privind punctele geografioe ce fac obiectul erpansiuniidin morrre 'lraregrce. Sotdalii unor populagii im hipnotizate $i fiedule rnergeau cu pieprul gol $i baionera la feJa fiitra.ai avea de reparal desele neln!n' Eleseri din interiorul fiecarei laber€.utar p" a'in """. datoritA blocadei 9i epuizerii echilibrul uzurii se menlinea l'a Veldun' in 1916 (lntre $elor. in nopolului. incAlcand legile neutrafirelii.cestui r6zboi. rdzboiul a fosr o paginit ruiinoastr in istoria o nirii care l$i serbase la 1900. peltru a se tfezi cu un de dovezi ale falimentului raliunii.e ra i E pia.?ul ce .l'tii ale Iumii conlro eliJenlilea/d au drt narrere geopoliticii. impresiomt a fost de rolul erorii.t .lierelor nimicitoarc.nlodilor'Turcieidin A'ia au tosl amanunlrt elaborute de iri Srie"-Picor tin Convenlia cu aceste doua nune in lql6r' Anglia Siria' rezerva Mesopotamia qi Bagdadul. revenindu-fi din evenimentele l?pide. scrie vreodata o carte despre .. Puterca de anticipare a clicilor militare cdc au suprmar naDentul Si demersul diplomaric in acele zile a fosr nuli. Franra. Planurile ei contau pe tlII rnzboi fulger: 33 de zile era imD rirea t. in lqlb au lrecul greu 9i cu tei. inrere\ele puleau fi $risfacule mdr uror' drt€(liile Lle ej'pan'rune are Cernlaniei elaLl sple veit lr \prc nofd-esl iar ale Austriei sDre sud 5r \ud-e'r' unde tsulganei dominanH. destramA lntregul front de ristrit al Antantei Dar ln acelati fu balanti fo4ele sale proaspele ii decisive' SUA arunca eceeati diplomalie de dzboi . in unul Alirntei. Rusia 5i An8lia.fpedeps mann0 lnrerF5e hlmence care lreceau prin dislrugerea totala micului. Kurdistm Si Mossul' Rusiai Trapezuni' irz"*. Citind canea fnrrrjle Srst a Barbarei Tuchman. Este cel mai mizerabil rezboi diII cate a avut EuroDa Rarboiul de l0 de ani.a o tinir. pre$edintele Kennedy a spus in crizei racheieior din Cuba (octombrie 1962) c. B(lgia rhia cotonrir ri scrbir aproane dubtu. pe$ dilr Armenia. acum sunt aliali Expedilia englez[ peDtru nrgi o sfidare. iar Serbia era complet jediti i 'e relerla o pozilre Aceste preocupir... Nectar in pnvinra obiecrivelor.. incercand s6 disruga resursele i mai inainre ca cele proprii se fie epuizare. Cine va caqdga cursa cea lungd? treabi: alianlele trebuia consolidate. o Inerodu de arralr/a carc geografic' incluzand resursele $i potenliaza imponanta-factoiului econonic pentru politica marilor puteri Dupi ce ia 1890 ami "1. Dar Anglia avea mirile. n-ar vrea ca s. iar efectivele putefilor c erau mai bine echipate $i inshuire. Au mai existat schimburi o. Blocul puterilor avea circa 120 de milioaoe de locuitori. Anali$tii s-eu strdduit s6 cine l-a fuceput ti cine poand vina. Bulgaria SiTurc.. $ee nesf6r$ite pe tot continentul. strducitele riri qtiinlifice. marea ofensivi germana este oprit6: milion de ioldali francezi $i germani $l-au pierdut viala in lupte Pe azi ln osuarul sinistru ce rezumd toatd tragedia rdzboiului troneaza o Academie de Pace Fraflco_Germana Revo]ulia varful dealului an' rus. rile Si posibilitilile de aprovizionare. plomalii.. O literlturA vasci a descds sl $i absurditatea .i6 l9l5: ConstanlinopolLll va fi al Rusiei in schimbu! . dar diPloma$a cnglez[ reu$este Daidanele este (Grey 5i Sazonovt prin promisiuni $i apoi . Tripla Alianle suferise . iar Angtia in ajutorul Belgiei. care i5r dadu\er:i adeziunea' si-au de pan€a Antan uDunlar neutralitatea )i ullerior. inlre FmnH fi Ru'ia linalnle de rcvolulie)' oriu'na. $i un lung rezboi de pozitie. Dar germanii au fost oprili.te mili Rusia a sdrit in ajutorul Serbiei.use la iierderi: Romdnia si Llalra.a au umplut locul in Alianla Dupa l9l6' s a ca acu* coalilia se purea numi Qvadrupld resurinslaurat o anumita obosealr.Rachetele din Octombrie. cine ce ler. eui-"t. precum g o fo4i ec august Gennania. tehnice ti culturale. Franta $i Anglia se aflau in stare de mania. de la Atlantic la Dardan€ ceput. Dugmanul era comun' oar Cei doi mari adversari in problema CoDstanli_ i"r. iir un an nai tarziu au fost urmate de Grecia Cu Alianli ala mari promi5iuni. trena4d luni $i ani fu lii de relativ echiltbru. ohciafa pentru "ota unor avaniaje in Asia Centrala Planurile engleze Si fmnceze fixat pentnr infrangerca Franlei. iar de cealalh Dane Ru Anglia.

cuvintele cheie erau denocralie.. impunandu-le deri teritoriale drastice (intregui sistem colonial al Germaniei trccut sub tuteli jntemationaH) fi plata unor despdgubiri grele.Doctrina polilic. guvemul lui Asquith care l-a preredat pe orge r c\aminar po\ibilitated unei pac. germanii Tot in ma(ie. face demenuri la francezi $i englezi. Cele doua $coli sunt metode diferire de a lcrmina.candidat al pncii".zboi (Thailanda) $i China. Pacea de la Brcst Litovsk s-a semnal in m ufr la oeputinli. sarbilor de subjugul srain ti expulzarea turcitor din Europal ameninteii vaselor americane de cetre submarirele trnld fusese scufundati in 1916). la Buftea. care in 1916. dar j un rol importan! $i ir strategiile celoriake mari pureri_ Crilic o parte de cercetitodi $tiinlelor politice ca un simplu joc cu pioni colorati pe harra lumii.in care toate natjunile vor evila si se dngajeze in ali..realisti".borul rece. La sfar$itul rizboiului. \eparatc cu Cernunia.-in primele dupa alegerile in SUA. Wilson era categoaict . romenilor. prenierul britar c David Lloyd disputi si inceapA tmhtive de pace. invingirorii afirmau $i exe$au puterea asupra celor in aprilie. egalitate in drepturi. conlrasl cu pozitia europeaDi. SUA declari r.au de opnre a lui. a lui /rlson este cunoscud fu cele 14 puncre aprobarc de Congrcsul llA ti care a fost un documenl pe care in reriroriilc austriece il .lodn t). Rusia laristd noiembrie. [n ll noiembrie.Rizboiui a t dus pentru libertatea de via!. Rispunsurile sunt neconcludente. o conferinti de Fre neutri.In frunte cD emenceau. capitularea fiind necondifonatd. iar cel geman ir lbcl viclima propnrlor sale hirnerc )i e{alan. E randul Ausrriei. geopolitica infloreSre in Germania. . Dupd moa(ea lui Josef. 0nunFnd incbeierea armistiliului. cunoscand inclinaliile ooului imperat spre din conflict. libetare. Cu ea se deschid noi capitole peturu diplomalie. in 19 t7 acesr rdzboi i9i' fali ade\. cu ochii pe Trieste 9i Datmalia..rrar5 Em pn. le care u numim islizi . Turcia (in octombrie). Mai interesant pentru diplomali a fost capitolul reiire din connicr . intrucat in cursul pregatirilor $i desfA$uririi ei se cris- l lizeaze doua sliluri diplomatice. Nota A vede cerinle ca: reducerea teritoriului Germaniei.. europenii inlelegeau ce acest obiectiv se realize^zi p n nimicirea tufuror resoturilor de putere qi influenli a celor ininii. englezul Mackinder susline ce srepanirea pdqi tinentale este vituH penrru atingerea hegemoniei (1919). Dipkmalie 335 ralul Mahan ridici la rang suprem controlul mirilor ( miri.We may say rhat thus. vena lunri Pdrtea a lll'u. in norembrie. Inclilurionali.tii considerau cd rizboiul pulea fi oprir in spirilul $i metodele secolului XIX.. sordeaze posibilitetile unei pici separale cu Rusia. se semneaza capirularea Romaniei al cnrei lentoriu era in majoritate ocupat de germanj. Impeiul Otoman sfarsea la capitul unei lungi boli. Pacea de la Versailles este una dinfe cele mai cercerate Si con Uoversate actiuni diplomatice. corespunzand h douE $coli de hazi ale relalillor intemationale. in octomb. adu$i la stadiui incapaciralii de a pregdri revan$a. mul riz.. came l0 an end all wars". Dupi cdderea Bucurestiuiui in decembrie 1916. toate rizboaiele.. Dar lodele cenrrale intraseri in defensivd. caie Ie vor rmpinge iD comperilI penrru p rcre in lirnbajul u.boi mondial. care se opozilia ltaliei.ie )i in trnrl al Cermaniei. pand cand blocul germano-austriac publica o privind crearea unei Polonii libere sub prorectorat geman. Czemin. dezme Austriei priD eliberarea italienilor. moment dat. $j alialii lor epuizali ies dinjoc: Bulgaria (in septembne). incepind cu tat5. o dati cu acest rezboi./ar Si legrreral prin crearea Sucielalii t\aliunilor de la ceneva. DacA diploma. nu pentru echilibre de purere. ce nu intrasera inc5 in rdzboi. aducea doui inova{ii masive: crearea sistemului de securitate )lcctiva $i crearea unei institulii mondiale. di gemonie (ioc de sume nuln) $i de iDfrangere lorali a inamicr toate aceslea. porturi). idr Germania sugereazi. ractic.nul r. unnatA de un co(egiu de tiri latino-amerjcane. a invitar bel cA sunt face cunoscute condiliile de pace $i propune crearea unei liunilor. slavilor..Mdtilateralismul reinvie de [(eani dar. In lumina celer alte )cuii. l. this laleful moming. din hata poiilici arterioard dispA{userA lrei imperii. Wi se prezentase drepr . a doctnner lutenr." El ir o lume .. prin obiectivele Ceorge afirmA: . ie$irile din rAzboi se fac rrcpiat. geopolirica cunoatte o resureq rimp l $i duJ'a Ra.rizboiul care pune capit tuluror rezboaielor" Cste o lozinca generali.r/boi LJre :c ducea cu Lr fere precedent de la Napoleon incoace. lmperiul Austriac s-a desfbcut ca un Drozaic stricat.

i de cermania era privita glezi cu lnfelegere. Franfa si Italia privind reritoriilor revendicate de Ro rnania $i al doilea bazandu se pe principiul wilsonian al autodeter_ min:fii. rezolvarea impaftiald a loniale. Peste 100 de documente avand Rusia coserrmafard.. Wilson anunfa pentru viitor inlelegeri deschise de pace la care se ajunge in mod deschis (. In special doud capitole ale sanclirnilor aplicate niei au nutrit in aceasti tarE curcntul revizionist $i o stare mullumire a populaliei. De fapt.DiplomaFa secretd este desfiinlati de gnve . in 1915. evacuarea leritoriului rus $i Liga unilor. economr\tul lohn Vaynard Key pnblicar Tratdttll asupra Consecinlelor Etuiantice ale 1919. manevra€ de ea atat de bine. rn regiunea R. care i$i exprima intentja fermi de a duce toate tratativele ir mod cu desivfu$ire sincer in fala lnrregului popor. au fali de Franfa invinsd. Cu toate ci negocierile au continuat si fie atat inchise. de a cre. dezamarea generali. separat! de Gemania prin trupe stationare aliate. Anglia. numi€ $i libe rnld. Chestiunea flotei germane nu se putea cu iumitAli de misuri. a cdrui erc Anglia aflara in E/boi o caula pe roale caile: . Il doilea unjurist ce promova legalitatea intemalionali ti dreptu rilc popoarelor.nutui o tampon. procedand imediat la publicarea completa a hatatelor secrcte" (pe care le denunla cu flcest prilej). declan$and o revolti a. prevenind asupra unor masuri excesive Si nerealizabile. ci caracterul deschis al procesului de negocierc (openb ed ar. cea a .336 $tiau $i laranii de orice nationalitate. Puterea ei maritimi trebuia redusa la insi tall dc rn enLjr france/. primul dintre cele 14 puncte wilsoniene. Cu toati simpatia pentru pozilia lui Wilson in malerie de misuri drastice Germania. ocuparea important al germanilor fu lume $i rizbunarea. restaurarea Belgiei. . ce poate fi ineficient sub ochiul $i cu comentanul presei la fiecare pas al siu. sumi ce nu ar fi putut fi pldtiti palri la sfaniq colului PreTenl la Conlerinri. Diplanalie 33'/ comenteazi pe larg na$terea diplomatiei d€schisc. s a opus. se simlea ii in alte delegalii.. omul de incredere al lui Wilson. dupe care nu vor mai fi inlelegeri private de nici o na$rA. I icdintelui din delegalia americantr'. inclusiv a colegjlor pre- !i injos ca si previni intruziunea tuturor ex- Numero$i anali$ti $i istorici vid in atirudinea puterilor rioase fatn de cele infrante semintele celui de al Doilea Mondial. cat $i deschise. Diferenja intre $coala realisle $i cea a lui Wilson. Este 5i poziiia la Viena Panea a I 'a.open cownanrs of peace oPenly arriled flf'). atitudinea francezi fa!. Primele $ase puncte plomalia d€schisd. pErtarea barierelor vamale. aducand-o la punctul alinierii ei chemarea fasci$tilor.I opinia publicd.diplomaliei televizate". crey colonelului House. libertatea merilor. jdealiste sau legalisti. lde Este inferesant cA uldma iniliativE din cele 14 puncte a fost satn de diplomaiia brilanica lnlr-un mod abil. se plimba in sus pe4i1or. diplomalilor Si plenipoterllialilor.. Harold Nicolson. care se indepifta asdel de si balantei. Nicolson norcazi diferenla de stil dintre reprezentanlii romani Brftianu $i 'l'ake Ionescu. Decretul sovietic al picii ti Cele 14 puncE rAspundeau unui deziderat popular izvorat din experienla durd a rdzboiului. vrem doar sA accepte de egalilate intre popoarele lumii. El ironizeazi faptul cX la Conl'erinla . Unii autori consideri ci incheierea Primului Rezboi Mondial a lisrl alarca Drobleme nerczolvale si a creat altele roi care an con- Diplomalia incearci si fie insrrumcnt al unei picj durabile cum aratA un alt autor britaric cunoscut.Din aceasti platforma ce proclama principiul autodeteminirii popoarelor rezulti $i o pozilje inleleg5toard de Gelmania: nu-i negim meritele in activitetile pa$nice sau nu vrem si-i negAm inlelesele legitime.. cu baioneta trr nusi. In 1921. Desper.. primul un participart lajocul de putere (a produs emolii Lr Cofferinla de la versailles. dintele sn propuni lost publicate.wilson s-a inchis ln biroul siu impreuna cu Lloyd Ge_ orge $i Clemcncear. Revolulia rusi prevdzuse in decretul de pace din 8 noiembrie 1917 desfiinlarea diplomaliei secrete ln termeni felmir ..tite doar de doud luni. care promiteau renagterea. re au fost fixate la o sumn a cirei valoare astizi ar deDisi 300 de arde de dolari.N ar vrex ci ar fi necesari o Ligi a naliunilor care i angajeze sd se impotriveasci oricirei puteri care ar rupe un Ideea era noui 9i pentru Anglia. ln timp ce un soldat de gardd. producand mari reacfii in cercurile politice occidenti il. Ceea ce a nemnllumit pe un practician $i teoretician al negocierilor cir Nicolson nu a fost caracterul deschis al fatatelor manilestat pnn tlansparenla rezultalelor. primul invocand asiguririle secrete primite de la Ru sia. se nescuse o noui perioadn.tarilor mici). imPreunl cu America.

i"ijiii. Textele privlnd agresiunea elau ambigue.il:fl. Ca organizare. li. o Adunare cencrah se intrunea anual cLr care ::ll:i::'Jf sperunra ..i'l. crel mai penlru preinlampjnatea unui nou t6. dupa l*l_t:l."'ii.1ljil"x. .' T'l.':'ll). dinire care cjnci permanenli (SUA.t338 Jocun pe scena luDlii 139 dus la izbucnirea. ji': "'l*i . t' ".d re. .i. semnli panS in aiuntrl . Irga nu a reufr s depseasci pe un agresor p.r"" ld rrvbor cr insrrumenr "i1. in schimb.ll ?:''li:: ^.3".r^ r^ I complet si ineficienl al sancliunilor economice. Liga nu rnar este unlvelsala $i intregul sistem a1 securititii co un mecanism cvasi-regional.-.]ii'JJ" l.:'""""i:'.1"i 1..:::. niciodati in istoria ei scuflA.rr diptomalia nulril: rala inflorcste sub acoperig propriu. .:.l[":.":'."i'{.H.:. Chesliunea rizboiului Si pdcii nu era rezolvatd.Till.Tbor? Er a Inceout truos printr-un accident politic petrecut in SUA.$':::.:.'i. .l.'. *nr".:jin *t: ..."-*''|con{'|ru!iar :..:lmlt. unde parti publican a dererminar respingerca in Congres a aderirii Lig6. model peDtru viitomt Consiiiu de Securi al ONU A\ea si un brou penuu lu. in orice caz..ii''i". F(c meritul lui Tltulcscu de a stou^ .. A retorica.".i.-"i t. Franla. doar la c'ile p'snrce uer' "P''' cuise ""tu:"'*n : il"i-i. Lrn (irmar dq murual apreci.T'ffi[. Pre$edintele Wilson.l'rsrv cele aqle\oarc' ol.':l:ll Lermaniei din lq)t iuccr intr-adevir.16 iiJTT'r:::""'"'1XiT:i"fu :i:#itr]n. )ln'o '" ii.:]ril'l:i::1fl...r.fu tri*ll'' Lu'ilil'HTii ff iTffi il"""::T.c. Japonia).:1rc i".1. .id.ilf ' n 'ii#'t s' 'orosi'Ie .T: ..*eui*'a nu "u '"'*ez' vr nropune ce pasr "a l1lilll..i1. air. peste doud decenii.l""'.... Nu a runLtionat Jecrr \istemul vag.i".ra in.f jl[::"f]J"H'cJ.n:in:ul.:'i"'-il..j :.ii:Tll'x'""1iiii n. Statele D*'.""f :'ff ". precum $i Birourile de cooperare intelectuald ( UNESCO din sisremut ONU) $i uDul de sinitare (pionier OMS ul viitor). Era condusd de un Consiliu noue melnbri. .i rr 'n ".:llillJ:".rrno cilun .u"li.iliii':l:...ilt 11il.".i. delegali penrru fiecare star mcmbru.il'li. multilateralismul reinvie... il:T:.Iffiffii.li".l.$T. ta ralboi cu iarile se produc disputele' aproape nu e)(ista Cand 1'.::l::Tri:t*li). - Briand-Kelop. eio er a ro. se sprijini pe o insritu proclanrd tiria legii: Ubi societas.l te.""i"'""'*'i":: :'.*rno **l***[t"ffi ** de a elabora doci :'i: ii*T[i:.fl. I.. re inrr.nnc. Mr Britanic.l1 ru""*" f!ea cr luner ltmiti rne!rtaDrr lllil1* ..:.l I' i)l l'i\"11. taurear al premiutui Nobel in rnoare neconsolat Si cu ne ii zdruncinali in 1924.:ff'..:.T H#l?. incat intervalul di re el9 Du este decat un i doua capitole ale uruia $i aceluja5i corflict.il .' . Cum a tunclionat in aceasti pauzd Liga Nafunilor.J""1'.ru:.*itii::x. a cehi de_ai Mondial.dti. L.l'" a*J"l Lrgrr' iir dacir con'iliul .in actiune militara colectivi sau sa garanlii ferme celor \i.. Italia.: "t:. Rizboiul nu era inrerzis.iJJ] celur de-ar uorrs" . Cooperarea internxliolrala incurajati de ea: se creeazi Organizalia Internalionali a Mu i..ffi semJr ce\r\i ri i:1*ff:: .""1 Lrga':] locLr "l-'l-llll'1".m' ii r*nre' I' al polrrrcii nalionJle si ca . . lovit de incapacjtate.1lJi:ili:'il.t"':'^ll.li:: .:Xl :'p'a:rur q p'in cate prm rc se su lilLl'X"X.lr$ il":Jf::"x\fi "" i.rr"o"itt" "tonuri lq2s Franla Belsia si ce'mania isi i"^"1"i.:il.l rudnrc in a pjoduce deilaratri 5i pd.$. jl"[i..r oiilor cotonirlor contircate de la invin$i. :i"+:. . . conflictelor ff [fi:: ..eru .T'l: fi i.:: de le$tr! u'rr !r ..l t-.

care inghite un teritoriu mai mare decat al l6rii sale 1933.razboi nu are Denlru cei tineri conolaiile celor carc I'au expeimentat. Olanda. ai exodului. Danemarca. Dulce iellum ineryertis Hrtler dore$te o noue ordine europeana O Europd complet suce a funclroDUsa Reichului. Hitler ocupi Re rizboi Gemaniei. In 1935.daraesuar in lql4. ai adaPostului din pivnird sau din ai bombardarnentelor de metrou. nu numere doar divizii (drpe calculul lor sj dupA calitatea armatei. Mafea Britanie nu agrea mAsuri care sA o oblige la legat $i el de secudtate. Alii 30 sunt anii cursului nefast. inrlegeri. care produc pagube inac ceptabile gemanilor. l. de acorduri. Nodul nu putea fi dezlegat. Polonia. dtunci. Intrarea URSS in Finlanda.Alegeli. 1938: Hitler ocup! A Se semneazt Acordul de la Miinchen.rrctaroni "e izbise lumea: marea criza economice fansmisA de SUA prin con_ taeiune ln anii 1929 $i 1930 cu consecinle grave. spune Negusul. Uime$te li de coordonare 9i actiune a celor ce-$i propuseserd sd nu admiti na$terea mililara a cermaniei. ai raliilor alimentare. Asist6m la un tablou diplomatic agitat $i confuz. in timp ce multilaterah stagna.ositi.deceniul hoholelor de ras" (rcaing twehties) pentru distracliile.izei fi a rilor iuli fj nebenuite. Hider devine stdpan absolut al cemaniei 9i anunld d relnrumarea. Dar Conferin{a Navald din 1927 e m tal. R6zboiul civil lncepe ln Spania. dar dobandise o caracteristici noue care in cel mai mare g. llalia fusse desrul de aflau \ub imp'esra unei alte cala(lrole care vrzibil. Devenise un se. in filDl psihanaliric al lui Hirler exista pasiunea surp. Anglia fi Franla fi un si morhi. Cum se putea ca o Europd inlreagd s. Diptomalia germanA era dati de un scop precis $i pestrase probabil prin $coala tui S mann cateva din tehnicile bismarkiene. Conferinla pentru Dezarmare 9i apoi pbrdse$te Liga Nati 1934. muzica. rnembrtr a care cere ajutor. universale O crizt economicd de propo4iile celei din 1929 inspfimanta populafa tot atat cat un bombardament Europa a reit anii 30 cu teana zilei de maine. care h tandul ei nu se desprindea de blema dezarmirii.. Astfet rehnica . ceea ce a utmat a stat sub serlnul nelinittii si sDaimei. rizboiului rle durate (instaurat dupa primul an de avant) Confom tehnicilor sale. 1937: Japonezii ocup6 I gul $i Nar*ingul. Italia invadeaza Abisinia. ie$ite din ou bnrsc cu avioane Stuka $i modele noi de tancud? Trebuie linut seama ce acest complot militar al lerilor Axei 'l'nDanile fonnatd din Germania Japonia. acorduri nu au du\ Ia ni solutie. Dar in 1940.340 Jo.ol al logirlor. DacE anii 20 fuseserd numili . Resursa umani de cafacter. Fi anda.li sA rcnurle la planul invaziei Marii Bri' tairii. Bulgaria. anxietatea s'a transformat ln groa_ gura 26. Sunt anii camuflajuiui. se izbe$te de un zid in Vest' in 1941 Ae un zid in Sud $i in 1942 de un zid in Est.. GeDeralia care le'a lrtrit lncepe sa dispara. dansul $i pasiunile desc6 . cermania semna cu Arglia in 1935 un navdl Cu Polon'a re semna in tcib Un pdcr an korninrern. Iralia perise$re Liga. Cermanra in sfera sa Austria. o adevdra$ orbire li ve$te pe englezii care intrelin ideea ca Hitler esre susceptibil de de disculie. asi ei estimeazi Dotentialul economic. pactul Hitler-Molotov. vine la puter€ Hitler $i in acela$i an Germania se retrag€.Un naljonalism inspiraf de doctdna etnicA a fascismului stabilea peste tot repimuri l. . stocul resurselor energetice $i de hran6 Primul zid a apirut in rdzboiul ae rjan din 1940 numit BitAlia Angljei 3000 de avroane gerrnane sunl rnlrunldre de 540 de aparare enelezetli.ate dupl rizboi. germanii ar fi trebui s6 caqtige rtzboiul)' prdzii" practicati de acesrea era fo.ui De scena lutnii Parlea a llt"a DiPlondlie 341 ramdsese militar. plimbara Comisii Fegititoare.ad sfela diplomaliei. Franla (Paiisul cade in 1940). Cu meroda ren6scutr a Blilzlriegului inglobe^za pana in I94 | . sili. Grecia. Ocuparea Cehoslovaciei. peneverenld $i sacnficiu e hoti- . $tie st facd bilanlul re surselo.. panA neDutincioasA la crearca celei mai putemice mafjni miijtare de In 1936. Mai mult. Cehoslovacia. iar cuventul . Romanja.arin l8?l. al doctrinelor mitilanre )i at lanarismutui. Diplomanrl are acase atlasul si hata.a Locarno se ft un oarccare prcgres. in timp ce peninsulele Italici $i Iberice aveau stale totalitare idr5lite cu ea.. Invazia loniei. Noflegia' Belgia. dar. temporare $i de expertizi. Iugoslavi. demografic $i psihologic.sindromul Mnnchen". prieten al lui intre principiul egalittrfii lntre srare qi c6tu$ele vasalirEtii marile puted.anestezi gocierea pa$nice n problemelor europene $i c6 poate nia. in fine. Manciuria e de Japonia. Luxemburg. problema rii !i proiecrcle de Tralat. b date cu primele bubuituri. creioane colorate $i har1ie.'l O scen! ridicold lmprumutatd din secolul trecutl gele Italiei devine lmprrarul Abisiniei. in 1931. 1939: Star slovac proman.rudite.Aceastd politicd de capitulare a intrat istorie drept .

da . on leritonu mai mare decal al larii 1933: vine la pukr.olut al cermaniei $i anunq dtcl r"inu-"t"u. .' .'i''"r* .sindrumul Miinchen Diplomalia lui srre5e..na in 1936 un a m$cafilul Dsihanalitjc al lui Hitler exista pasiunea surpnzer 9r Europa inreagi si asiste .{." "".in i" ait.."ilnui .r" a problemelor europene. temporare qi de expertzi..laane'lezreru lehnica mann circva din iehnicrle bismalkrene Astf.r'rrase probabil pnn $co.".idicole imprumuta!6^dinst:"l:lll"i*: ocupd I nir"i.Alegeli..i ." l"i"tam n -it*es**+*'.it+. _'' un tabto.dona. ie semneaza Acordul de la Mi'inchen 1939: Slal slovac pro.. .i.."ii...'. spune Negusut. italia invadeazi Abisinia' membrd a uiutot. Mai mult. rr4a..." precrs ti p. dar dobandise o caracteristice a'l in-.*ff*trrl*r^".jl ": lli] gocieiea pinic:r inlral.riidiil +i'fu"..ea i.lui Titu "u.ta*e 192? e un egec un o"r.el :ll:#t*. ln 1935.probierna deza Cimisii pregnitoare.'.".ilitante $i al fanatismului ii-]i1".r diplomatic agitat $i confuz Uimeste propuseserd s5 nu admiE de sj ucliune a ielor ce_$i "oo. ..* . na"toiut "iu ltrr'u'paraselte Liga lgJ8: Hiller ocupe Aus ""JJNuntinerr." ""t" i"i* ori""ilpi"r .rt" iogytlt.". e..fftff. si aPoi Ptulse$te Lisa Naliunilor" Noaulnu putea fi dezlegat t'a lntamo nu agrea mesun care sa o oblige la a car.. Anglia si Franla cle( dzboi Gelmamel.iti pu.ei. HitlerocuPdB rni"p" in spania 1937: Japonezii iiu.*-a"i*t"a"i.$*tr#fr:l'**itffi ..si.o adevarad orbireli " I*relin rdeea ca Hiller e're \ucceprjbrl de ""qi". bl"*t* i"lt*f"vaciei Pactul Hirler-Molotov.ni.'. Hitler 5i in scelali an Germani":: f:lli^"-' D"r"'.. irii .ci p:'l1." .pet"tl Abisi. acorduri nu au dus la rT"t ir""i"r" oe iratat' ingetegeri. ..ur" progt " Dur Cgnferinla Navaln dln Vanciuria e ocup tal.'*"."r.. acorduri Aceatui polilica dc caprtulare a €ra gnF gefman' i.iii*l . pJGten al. a.i.tognu.t'.*" etua "f"tu diplomaliei Devenise un secol Plimbattr 4"i. ja raodul ei nu se desprindea de se f: ffi*mffi$ffi iff'*. ifi. C"rmania semna cn Anglia-in 1935 pact anti komjntern ln pron"vJ c" poroniu . Intiarea URSS in Finlanda...gaiulii lntri stare 5i caruiele vasalitadi impuse ieii.i". niili J"'r"" r^. Anii 30 sunt anii cursului nefasl ln IgJl sale' al fuo*L.*t[.lone drepl .1't'"f "il'" ". ".r'l+ f ill ...i#H$-f ii sorriliJ." b"'-aniei."i.Invazia ioniei.. ""*f.l* Drizii" Dracticad de acestea era fo'osite ln timp ce--cl€zannarea un^ acord ilultilut".tepan ab. 'fm+i*''*"..i t"ratolt" cum se putea ca o nfieit*u*+nffi . d. $*1ft i1$. in fine.340 Jocuri pe sce a lulnii I\olrtt t tlt t l)llltttrulit' 341 nou5 care lt remisese militar. *.'r. L! 1936.iid a""t" r.ii.

ncnlul u/rnelor de avi( vase de rizboi. Din nou. economic..ab si FMI penlrx probleme linanciare si inci pc aiatea pentru alte teme de rnLcres malor' incep:nd cu energrJ atomicii sl lemindnLl cu ploprielrtea Intelecru- 'i (ullura OIM E\te o reLer e. Este un nou factor isnorat de mani. este locul de confruntare a tuturor Punctelor {te vederc. Diplomalia Alianlei arlanlice esre angajard in lucrdri de pectiva. ce incepe in anul 1943 prin debarcarea in ftalia. Ea aparc. ONU avea 5l de membri. retele dc conlucrare. in 1978 nu o atin"ese 150 ri ln prez. ce se distinge funclionarii lor.n. care se va sfar$i prin infrangerea inilial gl selor rupe ale lui Rornmel. ONU este o familie de orgdnizalii tot s'rlLl proceduri propni ii funclionare aulonoma' qu\emamenLrle. ONU a fost o platformi ce a funclionat continuu pentru a une iaolalU si\teflul inlernalional. ONU nu a rreDta! alrroclamat localra qa univeruali Fri. inmullind pfin codificarea coniinu. infii ONU este decisi la Yaha in 1945 $i rot in aceta$i an Carra scrisd la San Francisco.ne u organizalie !echiului eu\emamentrla:l . Ca $i Liga' at cirei sfartir irist primit la inceput statcle invinse' dar recomanda ca model. Faplul . clepi$e$te orizonturile poliricii curenre. negocieri. Retragerea ce va incepe in 1943 nu se va opri decat h tin.defularc a tensiunilor sau de calmare a asperitalilor' Dezbaterle ie lrn iarc 'rci luni pe an \unl continuale in resrLl anului jntemalionale Toale de organislnele de expe4i sau conferinlele mari hnale sau programe cu caracter de se Gina cu rezolulii. ca $l Liga Nafunilor. UNES( 'ju O pcnrru educalre. incorporand dinl nou viziunea unei lumi terite de flagelul rizboiului. tutel5' administrativ Si iuriclic). Diplomatia muitilaterali. in l9[2.i rizboi. nu. iur. prin tehnica cunoa$tere atenti a struclurilor si muncii de echipi. venirea defecliunilor."t . Ciri ONU a lust si dm.a sr dreourrile slalelor. care subestimau democralia anglo-saxond plinA de dicfi qi opinii fragmentate. politic special.lonalic 343 ratoare. In Sahara $i pe Volga. prezenre in roare Conferinlele de nivel inall.ld . rnurl at unei inLer\en!ii publice $ia /ecide conracle ofrcirle )i neo . conferjnle. IAO penlru agriculrura OMM pcnrru meleorologre' USeR p. incepe in sud marea bdtElie pentru Nordul Afrjcii (si lul Mediteranei).u\eranlLilii slalelor membre ri inlel"icerea ame'le necLul loldl al :ului in trebuile lor inteme.ii o crtegorre larga de drplumarr crrc poPJrcr/ir tr 'nlrcline pnntr o reteaua de colaborare interguvernamentali.rl reguhle de comPonarnenl obligaliile . manifestald in reuDiuDi. Organizalia Naljunilor Unire se na9re. unde existi 9i alli actori resunJle si lace ia ONU (a lie lnbutarA unei renliclii de nelrecut: .dlelor membre. punend sabia cea talerul coaliliei anti-germane. o Americd nepregArid penrru rizboi inrrd d pi japonez de la Pearl Harbour in conflict. o trds urA ce va acompania toatA sirategia Iui Chul 1941. Este sindtomul persan care a r capacitatea cerAuior grece$ti risipjte $i certirete de a se uni in metdie..nt are 190.u meJitr. cu cele sapte co_ mitete specidlizate (politic. cu sarcini minore de serviciuj funclionarea alianfelor. rancuri qi anilerie.342 Jocui De scena lujnri Partea a I 'a Di. r drcprulur Inlemalion. natismul s a izbit de nebdnuite idei intransigente. unde vor suferi o infreneere decisivd i dcordLrri. Nimrc nu d pulut egala randa. social. k crearea ei. tfarate liciale. Ne vom intreba cc a adus pentru diplomalie Si ce a adus penrrx pace? A reprezenlar ll]al inlai o triLnnfali revenire la multilareralism in relatiile interna(ionale a c6ror inslitutie superioarb eru. ca rn roarc r boaiele. este comprsi din slate reduce apelul sau ln neguvemamentali ai vielii internali ieali.olmi si acdva cu mii de retrniLni pe rn $r /eri de mii de dinlomati. fiind un ireversibil. acte recomandarc ce lasi la latitudinea statelor decizia si modalilalea de a le folosi sau aplica De lapt. nisipur zipada (ca $i jungla mai tarziu penrru SUA in Vietnam) avand itoarea proprietate de a lmpotmoli $i inghili tehnotogiiie mili in 1941. prse in mi$care de americani de a disrruge pericolul ii sfidarea fascisti.. N ordine se termini ins6 mai inainte ca ea sA funclioneze. Diplomalia adeviralA i$i descoperi vocatia ei de termen lung. consolidarea terenului. plus cuno$tinlele specificc ale domeniului abor- . Germanii pun pe Europei state noi pe baze etnjce precum Croa{ja $i Slovenia. Banca Mond. la sfer$irul unui dzboj mondial. Adunarea sa Generald. rea. de. ar:|i]ate\e germane se molesc la Stalingrad.tate. >liinE pcnlru munca. colxborare in loale dorneniile' intr-un climat de clestintlere qi reducere a tensiunilor provocate de Vi_ numeroase litigii $i corftuntiri s-a dezvoltat pe terenul ONU-olednd liecArui mlnislru de exlerne pnlejul zirrra de Selii ie. nalura i$i va sp ne cuvanul. in deplina lrxJrlie a funclioneazd de la Pacea din westfalia iistem intemational ce lumea ( I 648).

Astazi se considera cA de fapt cei din urmi voiau doar se testeze pdn acest rizboi vointa SUA de a lupta $i sA sernnaleze nemulfumi rea lor ce Germania de Vest fusese incoryoratd in NATO. vi lrma a unei agresiuni sau siruali. Tehnica rachetelor ce purtau inclrciturile flucleare a devenit atat de avansad incat phsarea obiectelor pe orbitd a devenit posibili.. a tost ehboral h rezumar: rLarul care. Dc aici.inte. Ia care au concurat Stalin $i Mao. mull mdi (lar >i mai preci\ dccir cet de lc Li.r pccld! al r irkeaga Europe. peste ur deceniu. in.sovietic (ce boicota temporar lucrrrile Consiliului de Seqdtate.l. care analizeazi cazul gi primejdia e confiamata cere llrpe. organizeaza o blocadi navah $i se prcgate$te de riposta.e con.rizboi rece".i e{uirii sunt ins4i lesitura indispensabilA a starii de pace.u Inlema||onali rcclamd rnlenenlia de urgent. (uperpulen. purtat cu arme atomice. transformarea tor din aliari in jnamici potenljali au nDdifi cat 9i eficienta sistemului elaborat de ej. in cinci dec€nii. t5 acum).doue: Vestul $i Estul Aparila gmprrilor militare NATO si Tratatul de la Varsovia scoate securitatea de sub seinnul multilateralitdtii si rezerva acesteia doar teme inofensive intre cele douh blocuri se produc cdze. in consecinti.eea competirii mitit. dar solulia este complet bilaterali. a celor !echr. ca $i McA(hur si de a fi realizat un armistitiu ce s-a dovedit a fi durabil prin acordul de la Panmunjon. Carta nu este de vini: un coercnt sistem securilale coleclirA. imptulind_o. Inlreaga omenirc a triit ameninlarea ca . E un conflict in care chinezii comuni)ri au luprar cu lruptamericane. separate prin . ONU nu s_ ocupxr decil de confrclele mrnore care prco(upau mai putrn p cele dou.o finlana de cu.ei in r. simbolizar de impa4irea lumii in doue ra. phsand pe solul ei rachete cu lncirceturi nucleari. iar cursa s_a extins $i in cucerirea spaliului cosmic.coftina de fiet'. $i a uriaselor efective mobilizate sau mobilizabile. Competilia celor douA blocuri se desfd$ura in principal pe planul celei mai vaste $i costisitoare curse a lnarmerilor ce a existat vreodati. in special cele atomice $i in subsidiar cele biologice $i cbimice (ABC). . Esre Lrn diplonlat rcLttjr de programul Incarrat . Consiliul de Securitate este sesizat. fijnd expus in schimb la riscurile bjrocratizirii.. De atentia $i mijloacele acordate inilial prin PNUD ptoiectelor de \olure au \labjt cu vremea. eficacitatea sistemului ONU. sub forma unei inlelegeri Kennedy-Hru$ciov. bodla a mult.rnenrrlul cnlecriv erleisiorici !$iur.roane de la s membre. Oficial.. Numai acesr mecaDrsm presupunea lipsa unei obieclii (vero) dir partea carur membrn permanenr al consiiiului de securilate..ima criz6 care poafta in germeni conf-nrntarea lor $i cel mai important rizboi de propo4ii este rAzboiul din Coreea (1950-1953). ca protest pentru neadmiterea Chinei Populare). tn matene de securitale. nave $i a!. colaborarea. P. siqJ[ra daln cand o aclune colectivi este declan$ati printr_o decizie tuat5 din cauza absgllei reprezentantului . dar formal superputerile ili pesteazi distantele. dar. dupn expresia lui Churchill (1947\. Natrunilor. altele potenliale). in ce il suni ONU a indeplinit cdri\facAtof mrsiuned oin ace\l puncr veoere.' oe. Acea._a produ\ lmgrc datd dupe crearea ONU. Neinfetegerjle poitbelice jintre SUA $ URSS. ONU intervine prin Secretarul siu Generai. in afara armamentuhi convenlional.rder. Definilia reiinuti de cercetirori. cc (uprinde evenimenle protocolare conrac st mass-media. formeaza o fo4i inremalionali sub comandi proprie consfange pe cel vinovat se renunle sau sA se supunA. Deci t cazunre carc contlneau un conflict de interese intre sau Dentru cr cinci mari puleri erau erctuse automrl drn intenenlia Dojibila Clnsiliului d€ Securirare. defecdunea .i ca $i imaginea remasd impotriva atacurilor SUA (unele reale. cursa se referea la armele noi de distrugere masivA.re acerbe. A doua oar[. de a li pololit /elul generalilor sai in frunle cu Treptat s-au construit aliante militare $i blocuri angajand peste 20 de !fui a ceror fronlie(a uecea prin Germania. unea unui . dezbate.e. care pune in pencol se. ccea atrrs cnlrcarea ONt. muLind accenrul pe rctori(i. ^ cat interactiunea.344 Jacun pe vcM lunii Paftea a lll-a. SUA consideri aceastA acliune ca o ameninlare inacceptab a. ea este opri6 de ONU. Hru$ciov decide si sprijine Cuba ato(cuprinzbtoarc. a Con\jliului de l||ror trlalerale. A doua intrebare prive$te contribulia Ia menlinerea pecii. Esle merilul liderilor daatunci al lui Truman. perfeclionat $i el. projectele pa$nice normele ( . Diplonalie 345 ritate (11 membri inilial. insdrudrlof Inari $i maj ale. sub semnul cireia se formeaz[ o expedilie militarA organizati de SUA. unde Nordul comunist incercase si unifice peninsula pdn invadarea Sudului. care ar fi putut declan$a al treiiea rizboi mondial.. ca [iind . acuzrrea ONU Je incapacirare pa 9r ralizie de c6tre opinia publici_ Prepastia dinrre cele doud sq)erpureri a cnpAtat repede dimcnsi_.

ce se bucura de atenlia $i cooperarea de griji a puterilor nucleare. depa(amenlale. Sediul principnl era Comiletul de armare de la Geneva ai celor I0. informalie 5i oficialiteli. contrib lia ficcircia ca ele sd se iveasci in zona celuilalt. $i anumite reguli in materie de crize ti conflicte. cu tbrme grote$ti in lag&ul estic. Esre existenta balante a teroni.tiilor era maximi. expertji nu erau ocupa. de . d) Atunci cand una din cele doud superpuicri se angaja direct in menlinerea unui regim (Viernam. Cand se recurgea totu$i la lb4i.Cu alte cuvinte. dul nu a fost scris. Toate conditiile pireau intnnite pentru conflictul nuclear rare in blocuri opuse. rizboiul pildl. se lacea pnn te4i (Angola). Dar rnecanismul balanlei funcliona cu sensibililatea unui seismograf fin. intraffigenfa ideologici. ceea ce nu excludea dorinla ii.libeltate" puteau fi subversive. Afganistan). Ne apropiem plifi opusei. in pri rand. pot fi reconstitniie din fekrl in care acesle cdze au fost tmtate: a) Prinu categorie era evitarea conlruntAni majore intre cele doui superyuteri Si elininarea subiectelor carc ar fi pulut o genera. iar conina de fier ardta ca o cima$d de zale. dar era crear $i se afla sub co amedc]nu-so!ieric. avansat de toricii acest€i perioade scot in evidenla feptat un factor esenlial cdre diplomalii I au intuit chiar in acea vrcme. Int@aga reJea a ONU era deschisi in continuare tuturor. Aici intri revoltele inibu{iite de Uniunea Sovieticd in lagirul socialist ti intervenliile militarc ale SUA in Anerica Intini. infonnale $i confi-' denliale. termend . dupA cum erai intr un iagdr sau altul. supravegherca popula.ti sau penlru a dobnndj poziJii speciale in lrmea a treia. Aici. in carc separarea celor douA sisteme era etanli. puri de strategie. vizitele $ chiar echipe mixte de cercetdtori. $i totusi. congresele $tiinifice. opozafltilor celeilalte super?uteri.. dar p. rapoarte). unde se sf:irSea prin rezolulii fire uflnnri pmctice (invazia Ungariei sau Cehoslovaciei). propaganda era zgomotoasi $i absolute ti..Chja( daci ele nu au fost explicirc.. rigiditatea circulau indivizi. cal cu asigu(arca pli4ii opuse. c) Un alt capitol privea o arie lllrgA de competilie permisi pentru a ca$dga influen. servicii secrere.in aceasta rlu e mai pulin reconstituibil. Menlinerea balanlei drept inimi a acordului major de evitare cu once pre! a r67-boiului nuclear presuplnea. modelarc. aparate de politici extemA. inulnirile mi$carii Puswash. cu mesuri spcciale desigur penlru tehnologiile de importanli sirategici. cealalte pa{e nu intervenea deschis. b) Urma o intelegere taciti a dreptului flecireia de a reglementa corfiictele in interiorul sferej sale. cdEtoriile personale nu erau libere. cum se numea echilibrul nuclear. SUA avand mai multe focoase rucleare Si dar dupe cum senmalau teoreticienii strategiei nici una dintre nu avea certitudinea ci o lovituri nucleari ar desfiinta caDaci de riposti nucleari a celeilalre. timp de 40 de ani car a durat Rizboiul rece. miza excesivi pe fo4a. dar pe alte cei acorda spnjin (io special arme qi bani). in afara regulilor de comportament (predictibilitatea jucilorilor. putand ameninlainsi$i supravieluirea ei pe glob.346 Jocuri De scena lunii Panea a III-a. iD privinla bunelor intenlii a pistrdrii de ciire ei a batanlei In acelaqi timp observau cele mai mici sennc ale intenliilor pA4iir pozililor Si incompatibilitatea obiectivelor. antene fine se intirdeau prin ei pani la ceie mai intime resor luri ale deciziilor capitale. lovitd ar fi pdstrat capacitatea de a rispunde $i provoca daune j ceptabile. E adevErat ci in acela$i rimp. dar $i pe$oane sub diferi egide qtiinlifice. Acesta nu strict numeric. al dzboi mondial nu a avutlocAcest fapt istoric a presupus un acord de nerecurgere la nucleare. in contacte personalc. prcemptivi. Existau $i alte canale. cu rol ie lunari dc preredinli $i cu rodle tpa-. ci doar de a le invoca in momenle critice.Diplonalie 34'l Rizboiul rece $i cursa nucle. cu ochiuri mari prin care la care lucrau nu numai diploDuli. Balanla terorii era de fapr o balanti de securjtate rec procb ce trebuia intrelinuti cu o maximi acuratete !i grijt contin aspru. pregetire. sinceritatea 9i increderea). evitarea surprizelor. stocurile cle arme.Situaliile dc la punclele b). rentele liben. sau in cazurile b) fi c) aducerea problemei la ONU. masivi). ce cuprindeau pAnA $i calculatoare. atestabil. pan5 h un punct. simbolic. Aparlinea de ONU (sediu.ri si degenereze intr-o distrugere sivd.pace" sau cuvannl . O examinare mai atentd a Rdzboiului rece ne indepdteazi de imaginea crispatA relinuti de litetaturi. care avea exjstenli hibride. Aceeati conini avea deschideri $i mai mai in pdvinla come4ului. c) $i d) nu insemnau absenla deuunFdi publjce $i razboiului propagardistic. apoi 18. cooperarea era stanjenita. apoi ldrgit treptal pAnd F 40 de state.!I Si egdliralii lanlor drn Joua alianle Si din grupul nealiniat. secretariat. prospectivd. oricet de nare ar: avantajui primei loviluri (prin surprizA.ti arat cu analiza discursurilor in care se strecurau propuned nuantate neinlelese de public.

niic de 40 de ani. ra_ i ile . Asia qi Afiica). ca apirarca tr politiLa e\temr.Si con\Lrme energia fi influ_ Atat nealinjalii..iile coloniale sA se deschida oricArui ca prezenli comerciala. Acela'i calendar impresionant de colonizare a fost reluat ln sens invers $i peste 100 de firi s-au nascut. oro_ cc\c ino\d!i\e ca regronalirmul ri crca noi centre de cirilrlalre materiale.ie .ecolul XX deslalura procr. 1950. jucend $i cartea globalitrgii pJ cea regio_ nale.ar in 1981-1983 un mini dzboi rccq dupa un proces d€ deslindere lenri a unui intreg deceniu. al funclionfuii balantei. Tactica lor in negocieri a fost neproductivi.Prin d€clarafii solemne. cat apiicar-ea unui tip de suvera_ nitare exercitati in comun (rral€r)..au creat-o.lab dez\olLate au facur gre)eala \a. f6re sh_i rnai numere pe euopenii din grupul Dealinialilor. pul lirilor in curs de dezvoltare (pesre t2O). sr in lesiclatie de (arre UE esre cu totul renarcabil. se lndndea pe cele rrei conrlnente care iormau lumee a Eeia. insemna cd avanslrl tehnic pemirea crearea unui scut fali de ame- .-\leutralismll a fost calea alei de majoritatea fdrilor lumii (America Ladn6. inrr-un pas giga.. {ehnologic drepl compensaiie peniru exploatarea bogiliilor lor in trccut. care au s6dt etapele dezvoltini. Dar lumea politicl economica era cel purin tripohre. nici un proiect rmponanl de Je/volrdre nu a io\t oblinu:. DiferenJa regionalismului fafi de abordarea globah constr ln chestiunea cheie a suveraniEfii.l. Ambele au ezitat inlre cadrui regional Si cel global. Dx. rupand legetudle cu metropola.e ooziiia si cere_ in timp ce balanla absorbea toati atentia $i resursete superpute rilor. care. . . cermania $i Japonia.Rbzboi l srelelor. tendinJi rnanifestatA ln aproape o sut:i de gruperi de state care intensifica colaboraxea. troile economii emergente ale Asiei. iar prin Mercosu{ America Latintr ofed un caz de inteqrde avansati). iti rec4tigau pozilia de puteri economice. c il_"^"I !9]t o mitcare organizag a nealinialilor la Bandung. cradul inalt de inreqrare mani fesrar ir) Inoneda comuna {eLro. Di1k Mlie 349 urmitoare. Japonia a rAmas pe duchie de cutit. Mai larg decat gupul nealinialilor (circ.istenle tinan(iiur. Este posjbil ca invazia Afsanjstanului si f. Cel mai imponaft proces al secolului XX a fost dec( care desftcea tot ceea ce construise colonialismul seaolului XD(.rizada Natiunilor Unite. ca $i tentativa ei de a exercita functiuni clasice ale crarelor. car 9i tirile in curs de dezvormre au rnur cu regulafirare Inari conJennle menrle \a te coordone. In afara ONU. Prin regionalism. muhilateraljsmul se afirna in afara \aliunitor Uniri in iorme muit rui avansate.rrea. cn cererea uner .slerul ei pa4ial de cAfie Fri in favoarea comunitilii pe care Si. unde a incurajatgrupiri ca ASEAN $i unde a inspirat $i ajutat pe tinerii dragoni. enla in proiecrul pur revendicativ al noii ordini €conomic€ mondiale. Rolul neahnralilor scadea in rnomenrele in care se oroducea Jesrinderea intre blocuri ri progresa conrrotui inarmirrilo. de cliseele wemii. astfel de imaginea unui rdzboi rece mult mai bine resizat in decit purea crede oprnia pubtica a wemii si chrir een. invocarea dreptulii intemalional 9i presiuni insistente. inca minal. . mai ales. Bipolari.au a unur rranster rile. ca slalp de bazd al uniunii Europene. inacceDtabile Denlnr tirile Jez\ollare. regiooalismul avea $i un succes pelitic ir procesul de destindere de ia llelsinki. ONU a reu$it sA calalizete rAzboaiele de elibe- O alti eroare care impiedici analiza Rdzboiului rece. Se consideri cd anii republi cani ai lui Reagan ti cei de declin ai lui Breirev au cr. 9i te( colonial ca la sfaritul rdzboiului impe. Inie/ul \chrmbalilor Jdrea In noua pozilie americani fati de echilibrul lero i. dar se modrlica consrdelabrl in regionahsm.e isro. pro\ine din lermenul de bipolarira|f.rce ca decoton. principalele liri invinse ln cel de al Doilea Rizboi Mondial. b..rngurul rezutrat riind so nore declaralii ti principii invocard echitatea $i drepturile. dup! concilierea istoricd De Gaulie-Adenauet. lrl sp€cial cea econoriici (Marea Neagri este un exemplu pentru colaborarea economictr. care a avut prerenlii excesive. drcpt caracteristici a epocii Rezboiului rece. Nu este atat o cedare sau linitare. In timpul RAzboiului rece. cetmania a preferal sa devine o putere regionala.lea nu exi decat in domeniul puterii militare propriu-zise sau al celo.I 348 Jo(uri pe scena lumii Patxea aIII-a.emnalul aceslei incordan. 40 de 16ri) eralru. d( aliante Si. prin lra. care nu suferd atingere in ONU. economicb sau politice $i imperialismul sA fie desfiintat. Marele lor parlamenl internalional $i sprijinitor a fost Orga.

Maj mulr decat atat: Cermania risdriteani nu numai ci se retrage dfu . ducand 1a silbatice. !i . In Africa s-au produs cele mai mari masacre intre populalii care pand atunci convieluisera palnic: este cazul luptelor in- .tvarea^de carifea a unei federatii. concomitent cu de LberaliTare ale lui Corbaciov dupa to85 cu fr Uniunii Sovietice.cureliri etnice". mijloacele de rezolvare $i prevenire a conflictelor sa se afle intr-o asemenea stare precari de subdczvoltare . care anre. Intrucet pdncipala sursi de ameninlarc in cursul RAzboi. ezi_ tallt $i eronat. a fost in mod paradoxal cea care s-a dovedit incapabili sd acccpte imperativul schimbirilor. s-a lrccut. Mecanismul echilibrului nuclear funcfiona ipoteza ca nu existi un asemenea scut cd crne tnceatca sa_l ( .nrloare o procu-a un e\enimenr destrdmarea URSS. toare prezenld in rreburile lumii. Se incheie Razboiul rece care dul rase pahu decenii.ar omului prevezute la Helsinki creased uD curen! de eliberare a {drilor din sistemul sovieric. Este semnificative diz. cu rezerve procedurale complicate: observarea f..SfarSitul istoriei". De data acest. lucrulle au ctecurs re: lativ pa$nic. Diplutnulie 351 ziunea.In Macedonia. cennania devine. iar din sfera alte 7 state.la recurgerea de misuri punitive (ca bombardarea Serbiei) $i la interventii mililare in loate combinaliile posibile: SUA.ierea picii impreuna cu instaurarea democraliei ti adoptarca economiei de pialii . etnice. fiapa acum insuficienta pregatire a iltregului sislem internalionai. Comunitatea Europeana se afla abia in stadiul de dezbatere preliminare a cererii unor fo4e comune de intervenlie. Faza cea Inai sange_ roas. sand anii'90 unei pedoade total diferite de profilul siu. secolul XX se termini lnte cle termenul calendaristic. care consriruise o scufti reactie initiali. admali de visul unei Albanii nrari.i intema-tional a incilzit ia ro$u vechile pasiuni identitarc cu tensi[nile 1or religioase. care thc se demult disiunctia din blocul rasAritean. firi a aminti de o opinie publici ce a trecut repede de ia extaz la agonie. Sistemul international a reaclionat in mod impropriu.rin caraclenrl sau vjolenr. Din URSS se desprind l{fstate. reprezentad de mediatorii britanici. a organismelor g]obale Si regionale. ca o garaDtie a pAcii pe continenr.gO. Desfacera de imperii a fost legati intotdeauna de d boaie. NATO. separarea Cehiei de Slovacia prin buni intelegere. aflara in pierderJ de suflu. Esre merirul lui Gorbaciov $i al Scolii sale diplomatice de a. Cum este posjbil ca intr-un moment in care omenirea dis punea de o capacirate tebnica. lx finele deceniuiui Ultimul dec€niu. Nu loaae fedemliile construite pe ideologie s-au dezmembrat painic.I 350 Jocuri pe scena lunii Patrea a IIt a. $$inlifica $i a cunoa$terii atlati la zenit. opunanduli-se prin fo4n $i declan$and un oribil rnzboi balcanic Extremistilor sarbi li se opurcau extremi$tii albanezi. cu cei 70 de milioane de locuitori. au reprezentalo luptele din Bosnia $i apoi conflictul dir Koso!o. in aval sau in amonte. cu alt tip de problemeDin exasperare fali de inelicacitatea diplomaliei. ONU avea experienF doar in menlinerea pdcji.i inadecvare? Acest deceniu al suferinlelor inulile a ariiar cE riul este mult mai general. folosea limbaiul fi metodele unei alte lumi. lent. Razboi care a $lers delimitarea clare intre razboi intem .lui rece itsese indcpidari. Prcsiunile nalionaliste relnvie peste toi.etetalre l. Ca g alte secole.ri recurs la arme a unui almisliliu la cererea pi4ilor. care se strangi la un loc pe albanezii din alte rcpublici. Europa $i ONU. Pe tangi rutinea Europei de a avca pe solul ei primul riz boi dupe aparilia zorjlor insorite de pace. dupi qapte decenli de exisrenla $i de copte$i. un lacloJ importanr a] politjcii intemalonale.i eze_prin sisteme de alerti 9i deteclie cievine suspecr ca se sa clea prima lovitura.ior ii acceptasefi de facto di!i_ Noua eri-a fosl primiti cu o mare sarisfactje cu o jmensa spe$i ran{d. Iugoslavia. Noua curse tehnologica a depA$it lile economiei sovietice. Se inclreie ia sfar$itul anilor .itoriale si culturale.. occidentala. te. ci se reuneste cu cermania.ilor puteri.lagtuul soci. istodce.ara in continub instabilitate. alist" in timp ce fbftele sovietice pleaci. sub priviriie suspi_ croase ale ma. . o dati cu inliturarea capacului greu prin care regimuile lotalirare ri_ nuseri sub conrrol atat ameninFrile pentru socialism cit qi pe ceie ernlce sau rdenhtare nntarea nucleare. la orizont se intrevedca rein\. confruntarea cu minoritatea albanezilor a menlirut . ata cum scria Fukuyama.lul $i miteniul in anut 20n0 | inia de\p. Diplomalia intemalionalb. in tratatul NATO nu figura nici un prelext dlr acli une. Revolulia ronand din 1989 a ficur exceplie. . Dezamigirea nu a incetat sd apari.i imbrdF_ $eaza democralia firA zguduiri prea maJi. apartin mai degrabi $i consriruind puntea spre sec..fi renunlar la zigezuirea pdn fortA a c6ii irezistibile ipre indei penclenla. a leriior mari $i mijlocii de a face fali noilor conflicte.

pepiniera prin excelenli a terori$tilor inte. intr_o jlnensa rclea bine in_ trctinut. tumurile faimoase ale New York-ului Pentagonul este lovit de militarli sinuciga$i islamici de i. rizboi c4ligat de americani cu ur insemnat supon intemaiiohal la inceputul deceniului 9. Disputa pare pentru moment cA ameninti soarta ONU 9i a altor organisme iniemalionale.a.tii nemasurate: de a lovi pe Satan". de pildi in cazul intervenliei umanitare $i fErn indoiali pentru acceptarea lor intr-xD cndrujuridic intemalional bine definit.nalionali. America tervine pesre tot $i eviti o c. petroi o intarire a pozitiei sale in Asia (avend hdonezia ca intruX in Africa de Nord (Sudan. Tol in Africa au i/bucnir. pentru distrngerea talibanilor. Un conflict in Congo 1Z care aduce trupe strAine rivale pe solul sAu inregrsreaza peste. Irakul.. situate din inima occidenrului parn marginile deSerturilor. o alianti marc lmpotdva terorismului. fdre reinerc. solutrona pa$nic e demonstrate de Africa de Sud. reacfia superputerii sfidate a fost uria$e. de$l capacrtatea cie a . In cazul conflrctLlui ror atat de \echi intre trare. strict limitat de dreptul intemalonal in vigoare. Partea a I sA -a. fanatism $i violenF. Pe acest fundal se inal!. pcnlru ca aD credirele lira acopenre rr de!rne/e cconomra jud esrului asiei Coreei de Sud. Regimul se schimbA intr-un timp record.ie. milion de \ icume. ca. de $coli. manifestarea de presrigiu este ridi: carea de moschei splendide $i scumpe. e. Diplonalie 353 pabiH si cucereasca o lara $i occidentului.352 lre erniile tutsi fi huru Jin Rwanda Si Burundi. Algeria.6. iar alte cazuri ale statelor cu datodi sd prodrcd ( astre tu Ametca Latini (Argentina. Djzerable. prima promor. l. supuse exun( dar emanend din descompunerea lo! miasme periculoase pentru cini.. incercArile de mediere sunt inecate in rigiditate. atunci cand acesta doar esle acuzat sau suspectat ca o prega te. duce: la ti instaureze o baze de atac impotriva se alfturA mififarl. Japonia. iar activiiatea consti in for_ marea de cadre exrremisre $i milltanre. Brazilia). Indignarea ei este impdftA$itd imediat de majoritalea tirilor care creeazi in juml ei. cre$tine 9i neocolonialiatul $i protectorul Israelului. iar conditie cultivata (nu $omen mizerabjli. ill raport cu durata rizboiullri e$uat purtat de sovietici in aceasta Fre. Acestor teologi formand . Liberia. bubbk econom!. interesuiui 9i p tiei domirante a Occidenrului.irca un mi de !rclime. prorecl comun. ele gasesc un anumit suport in procesele de globalizare $i regionalizare ce exisd qi se afi. o lam c.boriele cr\rle in Si kone.rael - cad. suporteri ai autorllui atacului din l1 septembrie. intr-adevir. cadrele noii campanii cu ambi. incepanci cu SUA. ce avea cazier de agresor nejudecat pane la capifin rAzboiul din Golf.te lovit. dar se calmeaze $i[n modts |iwndi practic menline structurile internalonale Si aiianlele in funcliune. Pe plan doctrinar. Taiibanii sunr semjnaditi islanici. SUA ln irepnnd o intervenlie reu$it. Unneaza atacarca unei alte !iri.d o formidabila stafie amenntatoare: invierea islamismului extremist opus valorilor.tii formaF cu aju- tor occidental ln rezistenla afgana lmpotriva cucedrii Capilalismul conrempordn a 5uteril atacul unui \irus srav: l. care dmp de decenii a sub privirile binevoiroare Si cu sprijinul lldeiilor prilor boiate iri. Mexic. norcl cle ecuator Formula acestei mj$ciri islamjce e sjmpli: corduil cerea aparyne cterului poljtizar. deschizand un nou dosar acela al -tarilor ce se autodesfiintreazd. cu. care bdtea la ug. ta al doilea rdzboi irakian (2003). Tara succesulur.apai ralea lor reala. Coasta de Filde$.Iove$te pe cei care s-au intins pestJ. Esre culminant al unei mj$ciri crescAnde. nu prpduse ale s6riciei).ie ca_ paleslinieni. unde apa lara heidului devrne. cdlduzili de un fanatism sacralizat. dupA o iumarare de secot de cri. Oricat de radicale ar pirea aceste idei.Marcle zatoare.izA generald. Atacul se face prin ocolirca 9i substituirea ac$unii inspectorilor ONU care nu-si dAduseri vetdictul final in privjnla prezenlei armelor de distrugere in mase $i in contradiclie cu obiecliile procedurale $i juridice ale unor aliali principali ai SUA.. cdpetenia lunii occidentale.pitallsre antimon( transparente $i cu concurenfi loiala. SUA. $i lovitura se pro11 septembrie 2001. Dar rand 9i ea descopera grave crori de funclionarc a multinational mari.ma.r. inecandu_se in anarhie. la care s-ar recurge inaintea unei agresiuni a du$manului. sovietice.. legati de problema dreptului de ingerinF ce contrazice Principiul suveranitilii qi mai ales de aceea a intervenliei preventive sau preemptive. unde manageriatul i$i insutise in perioada unificarii companii profituri in afara eticii c. ca Si pentru sistemul mondial). . )mlte the rogue states (delincvente. in Afganistan. S-a spus cd dupa acest afront frre precedent adus Statelor Unite nimic nu va fi ca inainte. Dosarele problemelor nerezolvate cresc. doui probleme reman deschise: aceea a dreptului de interven$e. situalia devine mai complicati. Egipr) $i iD alte tiri africane ta.

*ffi ::::::l la:-f.':.an.".:.u. :re. diplonMtic sau .l"T"n:.rl. Afg... prilej ivit inci o datd ]a 1990."i .3-54 _. r"Jii .r.r [[# rie de inovaiie rehnologici $i in dinamismul economic.. iner lia ccrcurilor militante $i extremiste.'. g.grupiri (\tiernr. rceea$i :::.filillltL5 F.:uti t! xtz x ttl tti l\u h\t vjziunea globaU./bollah. ca $i pripastia neincrededi $i urii care s-a agravat intre populalii nu vor permite inci iichidarea litigiilor pe cii pa$nice.even e iJ muttilatcmJ...ld.1"1i.::::lTf:fapre..ii:!1 :.] .oioiiiu.re r00u $i :?:l ::::lll:': (u ri. ro'at rortrjitor Inrernltion te (lre . ar exi"tJniei L_..:' corunjraiea inremationaii J.jry:*. vor face diD diplomalie ti tehnicile ei o conponentb nelipsiti din toate profesirnile societilii..1ii.. Allii se indoiesc. a recursului lu lbrlil.:ii:lrr __t" :r:T"]::iJ!::{L'.. Rtboi.."i"irJi'il'incriminare nu se baza.a.."" .f u"#. Ant oNu "rii"..: >i o teclre J nepruducrrli_ 94il":'#j ...:: senarurui americar.ff :1.ei sale militdie fere rlval este dati de fapt de preeminenla lor in mate- n i:lil :i["il1til"".": distruse comjs..r.m Dafene j:..jj:l:lj1 "' :iililli l:'iit '"""" tr:j '"' " "lr"*."1..ii:... in cadrul acesteia.f ilil :H:l D]."r'irjii'ijil] il.l#il".icre in privinra di\pa.T i.. wfi deloc.i. nu es. restituire de leritorii. jur id.."1i-."i"iJe mon i ...nu se descurajeazA 9i reped deviza sa: secolul acesra wrt tilii de ..rl din liban din \ard anulur :::111T.-aruri co'nune Irrh i.. . rofiei milirare. care a )l'"il'l:.5i Nici cer ah pierexr on"rr.g**r"i rana se rmpune cu evidentn Canaci!ctea dc inrervenlie esre mer4inulll I lll ( l)lt)h)ttktlit' 355 ir ""..r i#:. sinseroa.r..ll."::..t" pro. He. Dacl acest mornent a fost pierdut. cel<b'arc u vi.. ::""::...e de ra incepurur secoruru.i. Dr.*:11Tdi1.*"i:*li llff ijls^t&i'#:?ffi i"'..ii.#._ 200b e\te rlustradv p.tlor. inventand instituliile multilalcralismului universal in umirirea picii... altul s ar putea ivi cend Stalele Unite ar putea folosi autoriiatea Si vocalia lor la construirca instiluliilor globalizirii. Mulli observalori cfcd ctr evenimentele pot inspira paii de rezolvare pa$nic?l a unor litigii cronice: acord cu Sida.. {:ieci'.".i: :liJ"il:T::r t:lii:.:.:::..""-li* li:.-"*i.&.'111.r.f :::lr:... c ignorrrca liEtofilor de lbnd .e. .la esle lmDroh." ra-zDot cu.et.:ia.. . .ll j*1." j*timl[: i*:ril I:1llrtia 1i. diplomatul. .:. rar impli lu.rry .. lii . Este puterea care atingea influenla maxime la sfartjtul celor doui rdzboaie mondiale.T".i.te pro\oc tuarea unui soldal israerian in cap.i:.1..va In rrl*. . :. "a.r1l.rc...il"""ii. ircurajate intr-o societate deschis: schimberii.irib.. j:ttili..r..rR:'u::.tionare este copreerroare. r.acest stat... Profund dezamegit de ascendenla recurgerii la fo4i la inceput de mileniu $i de ascendenta ei asupra mijloacelor painice.u .ti.ce)re lli.. )L\r. negocie rile. cand un sistem mai eficace decit ccl exis tent putea fi inlrodus. rcluarea negocierilor. schimbnri de prizonieri. A efecirat o intervenlie ce viza unei.o".i a soluliej temen lung.pe .'..l ff Tj :T iil' :"a]':":ifl 1i".nr.. confirmarea roruhi fi p.11.ji:llit i:. ca urzeali a lcsiturii universale. Puterea copleqitoarc a SUA pe care unii o vnd in termenii fort.:rna. considerand cd prestigiul $i poliricianismul.^i^ri".l:.i"l rak'ralj\mului anun!ala de unit iutori).urun o ta ro! ::::1... di" Ir. acea.virare.1!: ".

*++ 2. Sreculum.toinrle. *** Hisbne Paris. 3 Ed. L. Gdie (Lraduccre din limba darinae./i. 1970. D.. The Civiliution in hab. I 979. Fpld)kfpa ). Esen4.970. r'. Bamril/i. Drimba Ovidiu. hoi . oJ thz R.l Alo r' \4 Lel. vol..respft legatutile Histtiei cu Eetii epocd heleki$ica. Grqtness @d p€clire.oti Bucurerti. Malta. Coordonalor V. Pris ( l dne se. eetolrale des cirilhations. Abin Michel. PUF.. g. Anarg ul Evului Mediu. Hvostov (edilia a doua).triirl. 12. Despte ardcolele d. Colin. il|{! Capitolul2 30. 1945. Phaeni. Pollrcm. 23. Bucuresti.Bei r. Ed.iqup tuntenpotuk. 35'l *+* rhe Conplete Wo*t oJ1'acr!r. |. AniCne'.H6tolre d4 lelations intematiohdles. 1967.2002. GrDce 1963. tA. *+* lsbna diplonatiei.1947.PMl +++ Histaire GltQrale ttes Ciriliations. Didactic. Meroni4 BucureqLi. C diplonaliei. Pdis. 1970. $nin|\ficr. 1954. fu. Fn. d+lafup.n Age. a I-a. 1960. t967_ 4r. 1982.tiplonanc. Vcstala. Hacheu e. \ot.t981. V. 5.-. polemkin. Pri.in Studir Si cercetdrc . M?Ji\4 Mlrcq.I?s t. Histoirc d.lio@t de rclalii intefl@liohab. New York. Brcun$ti frdcezi a ct4ii 19:18). Capitolul3 t970. tz diplotutie Routtuinc (etji\ie ftn ezA. I I ji in$nulii. ffr.PUF.nr. Rusa. p'a. tnpeyre.rrrire der rclat i on s intm at i ona Ie s. Ed. Colsin. Wills.r.m. 1985).nr. I DtploMt.Ft a 1975. Politic4 Ed f6cu. ri genenld d. 24. Ne*nhm J-..lu Mold Age ldees.Lp dtoit dtpLoma. Bucurc$i. torb 4. Henry.1971. Ha.Dini. Ia srande aidtutu de t hurlanna.p.be Cd?sdd. EncicLopedia.i. 'r'. the Phoaicia6.ioner im Spi. U: Ron? et enpn?. Mircea D'plDmttt. 6.ten Libray. Machiavel Fn. 1960. pasihi din tecutLL Ii.2N4. Goshol Fregois. $tii b 29. Bucure$li. HoRa. Olf|fa A. Callindd. 4lle\Cl\lon. Pippidi. NY. Phl'lppF. Pdis. gtiintificA. Dro/. Kissinger. Bucurciti (tnducerea volumulul Panre. Itin. V. Bucrreitj. . +*+ Ls. cenavq 1973.. 21. Polihcr. Ed. 32. Ed.The Te. Dictidhaire d. Diplotutie. Pmis. CesaE. 1946. 1995.ttdtsb. metade.irs "lodemer 1.4nrt. Random House. 40.Mas@\a. 14. N. Mdcel.ia a"d Evans.le istoie reche. 1958.s reknioN inuh&ti. M^te\. ta55. H]JJah. lz 8ron b clarld . 3.. lll: Iz Molen Aee. . 't 39. Ehevier. n. New York.Ed. puF. Ctves t M. 26.\e^iLi pre. sol- *** I ana 1964. 35.es... 15. Slaatskunr und Diplonlati? det venc.. 7. 1943- ++* Hish)ire CtnA rak des Ciritisatn $. 1994.ip?lE. Hrold. Johe.Partea 22. paris. Ed.M. Eric.h1.ii.and. PUF. Guslave. C/u/"s }ui"t. I: tni4a tuedieratn dc Ia angini pand b l45O. Huizinga. 6t1. derrir.El. Chtistofie Colohb a Cro tell. D. D. Henry.i pedagogici. tqrl 19. Cler. 8. Mal4o. cnglezr IAcryes. 1974. piere Renouvln (ed. Paiis. L.5 !o1. Burrre)lr. Uni.. 1962. Bt<artiun. 1966.ter. vol.ru. DaloMq. Cohen. Bucuref BucureSd. 33.b. Bucuretti..te Bru\e. Ren6. Redacta! de V.\eB. 36. Simionov. Mo.I^li. Dinonatie 1942. t: Lorient et la soh 20.'!hi. Jacob. /rzdrett. Cobrdonator Taton. t3. Pdis.lt Seuil.! ^' dp la drtLoM\p F. Lanaon. Ed. 9. 11. Ma. IaJ2. Charles. Brion.l r..8. Di. t. De Laumay. I Amb. n.n(r.. Pm8uin Books. edifia 1912 16. anho^. Ed. S.l.nansancc 17.I988. L erya6ion de I Oriefi et la noissonce de Ia ciriliqtian occAek&k. Cme!!. U.e. New york. taDtbaati. cahieL Philippe. Anrold. Srtoq.8?t ihtet Gesdn ts. 38. Candq D... T ore premlet).. D. Ed. edifia de nII r'a4hp rtotanarqrF. Bucurcsli. Aht4t?..hayats. prn". pars.p dirtotuhq@.). Bucuregi. SkdKn. Ed.tdtLr). 1957.nce. Aiemis. +** Istoia anticd 1.M. Rulgers Universily Prcs.. 2001. noft? . l\t. 4:. L.2 vot. Andreas. C. V. /'rr. Burckhadt. lz Mor. 37. Civilirclia R?na$EnL Capitold I \ot. 4. Simon & Schuster. Url r. Ed.C. 10.r. HacheLte. Machiarelli. Bloch.S. t962.\.. Ed.i rusD. ::*. Zorin. Meridime. 34. D4de. Dlehl. Modeh Libnry.. | 926.r/oz.6' . 31. Edito Seni.. I'rJq. F1irrtu Bibliografie Universal Dalsi.i..\on.1.r O\rord Un. Jotue.histoire conzdporuine. Drplrtur. 27. *" Diclonar .A. Prns. Pol. Islorid calulii $i ciriliznliei. Dicrioanri. C. Rizzoli Libd Mjlano. Hachette.4 C"rd.. sa. Vou*r. 1961. Pdis (d. To)llbee.hetre.itdlii. Br(u -n . t96a. 1 | Snero us. Anenis..

1970. 2003.apansn t eutopaenh?. Beridee.gemonies. *+*. l-led.i Ma. Politica" Bucurc i. . Ed. La stundes. lr7r1. ed'. 2.15. pdis. -. U: 19r rr939. Britain lW-1914 and the Ukte. Crankshaw. PUF. Nrenea lui Napoleon 11. A'Ja 4. Opere CrpilolDl5 1800. Ae" ot R. Gusti. Potinci. Andf.t Trtlinntt t2' 58.. xVIf IV.. 2001. r. SecaLuL al xtx-\.a. 1968. ' lrornine. .. Fruflla lui Richetid.s ll: .. Khrodllcher). Ctd. 6{ \.. Dinitrie. $coalelor. dn.le I histoirc cottanpoE5. i. $dinifica.. lurgd. Lz d. /a R. caotdanarot Rcne TaLon. Bncurcsti.t. 1972.t Ats6.2(P2. De Lalmay.riors.tuk tl. 86 Dobrlni[ An{oly. L XlX sia.Ed. $tiintificd. ra eytun.1 . . Ed. Genave. Bncurcsti. D|Iondlie 359 I Ed MifenJ. Gena\€.'. Malita. N. Mdi@n d?s Fnjren Mettemnich. Hn heu. David.Ert Edno-Service. Oieux.ohd Etrpirc et ]a ndhsance dr Lt troisian. !ol.Frl_ lJb?fros. L. '71..ul ol H&oU.e de tank. Anhur Brc)cha.nove. Ed.. 1974. Verld! Sryna Cr. Ncw Yolk. I n. Edward.te_ Lapog. Car? ina. Ceorge W. [iseh hawt. ruoge. prele(e M. Fedindd.\ie. Lj tna. Gallimud.hcty a Hpn'.lnsland.en dc tr pan. 13. EnitJ) servicc. Piere.to tague. N./pdpt*"t. 1965.roirc .. ryp tl qtilihrp.+ Hittore eaninl.er D'Astier. Palrica etunfi a Reselui Canl I. 1957. Th. /789J914.le la diptattuti.ratc. Bucurr!0. Caa EenerdLi a rriizt a coordonaror Tabn. HEb n\on. tqo. cenele. 54. Capitolul7 89. Ed. \. D-pui\.df.e. pri. Crme r n:verrq ercsq **.L. Ncw york.lemes. 1995. tzs XVf d xvrf si?cles. 8r. 1968. Dm ctpain d? t Lu. vol.Ed.tlirld des 76. Aus *** 84. a.. ttiinifice. I 973.n lt .te ta science nodlne ++* Parteaa |I-a.Jean.tone 60. Ed.t ^n. 1967. Hachetle. prr. 1938. t 9|I I9..Ed.te Me../. New York 1965. Capitolul Capitolu! 6 E Diplonatie mt1 kben.e ir al Academia Romand" Buoregti. Th. . Gendve.epoque 53. cdett.Ieques. i970. ks sran.s le I hisbile tuademe Renoulin.. Capncom Books. '. at pacii (De 55 59. XM /289. 1974.tul. lu(Jl. Chutchi .?. 1967. L Lrrapz nes Natn nlit6 et L aNeil de Mweam nonttus. 83. zellcf.. Hntuir.1964... veBailes 1919. nla. 61 l .J srdnrlet @nlroredes . Ed. *+ IIistun. Sociolagid relaliilot intewfo@le.siicle (L. fusicl. . \. Plleravc.4t t rr.Grotius. 1955.1. Czenin. Genevieve. Durcsette.8. o45. +'. ld Et?/rc Jrontu. Hi.rr ' Cokt ilcr- .loMr.Hachefie.. Ed.. Ptis. Mosco.l^ onlnv?ts. 78. Ed. Enmanucl.1982. Ed. Lz Xt)..td pui. 1974.I967si I9?I- ZmfiBcu. 1970.lStdtes 1941-2401. vol. Nodon & Co.Ed. Homr€.A.\\. t?i knpJ '. hnimea iai. Ttt.. Paris. De lnunnay.. Les Grandt lStuLnE.* In dlaituttu lui Neasoe Bas4rdD.Istdia tutuiir. AmandClese (eds. 52. paris. rar. 1989. Tabouis. Fontairc. Ed. mut4tiah inteLtectrdk d. Ed. la64 61. 70. Ed..s Canbon pat I'M des sierr. 66. +*a Histonc Gt. Ashgale. E. De I87l ii l9l1.).Jacqucs. ra Eruna. Moisil.otp t^d PLJ| Par.r.. vI. De tnunnay.!turhrcr. 14 ocl.p. 49. L. 1945 t965. \. Par ck Kan O Brian. Camp$. Benndei. De Ed. $tiinlificd" Bucurcrd.j). 12. 63. q?) 79.le.a. too. Ed. ediLar de Fl.R. Jacques.onnavRs rlu tenps pllsert.e. Hi ron d.ftodmd De Id l45A b des cirilisations Iz Bucure$ri.. ./as. Payo! Pdis. lrui. des cirilisatioks.'ru/s.Eliza Mica inlelesel. Moscola.vr Corge rzB. cdron. Times Books.L'apas. 87.. \olnNl III din lsroria 8eneLnd d $tiinki. Hxgo. Lr Chute dL se. vol. r F)u. Pdis. {r. 1961. t huhanna L adenent . Balnnote. The Fd oJ the Houte aJ Hdb. t9u9 19t4. 1975. Colocviul: .l. Marlingly.te L Eunpe (Hisbtu rles rclalions nneflationau. Ed. \ia.t h.aL\? d t rn\h \Ht.I: 1859 1917.eputurile diplatuliei rcttune$ti tnodenr.1916. 75... Edito Senice. 64 M.ie Weslplulie A l'Acte.r. Ed. Academiei RSR. de la ECA Bt.n tran e. **+ $tiiata contetuparand. Pans. 62. l97l. *** Reprezenhrtele diploflatice ale RonLaniei. VII: r'fuoque contmporaihe.Cnllough. \o1..ln\b Sq vice.ra. Rdn t . 1969 G.er <6.Ir a va eranp\. 50. Simon & Schusler. Lor don.n/ nvace DiptaM:r.a.. Ed./.r 1r". 48 De Balzac. Balr. 1966.358 Capitolul4 Hisbne g. diplonatiqae de t 919 a nas jolts. lorg4 Nicolae. Rtpublique. Bucuregi. Ren6. 51. Bucurc i.. ii 68... pdis. pacir). Bu.ctriita: Sed ulCclir.e. New York.pUF. ! . 3i edilion. Ddpz dr. Jerourivskaia. Bucufeqti. ( orer?ss Merhu$dr.imte des cirilx4tio6. Potitjci.hc Pzrr lds Aranler Pottenl. PUF. Ilhaca.L De llll5 a 1371. 88. Diplatucy Thcary dtd Pradice. +++ Two H. De GarUe. plnj ^"r-tc-n. De Lrunnay.dnn. VikinS PFs. Hdi.iraLe ler Cililii. Jacques.\ehrt) pdpcibnk\. Dd. And6. n. Ed.ptut t'zboiutui ti -SanZratE | 7 I 5 1 81 5 ).ptL.Chd e. no.1n ab46d"n.Rzldltilz rotuAho ltuh.r/ldzm'. tn. tagues Etrangcrcs.nand.liti.Cofruf c!r6? "ri $rl S.. jure be\i a. se.

..r.gcoalainovativn_-.l...... nr. cez?re..pol1tcd..4. ' .. 1964.. Modele ale neg-ocierilor bilaterale. Wcstad.... J.t d & Redicini. rrk wla|e . /o00 Hcarh r03. .....-. .. Cdile de rezolvare a conflictelor....... ... Monitorul' "r... . 102.-. . J....n pr€l3.teld.....-.Eunpe... Stdte Depatltueht yeats.. Ed...{ Nistase. 2003_ Pqftex y. .pns.. Thp Rr. Mead Co. Partea a r'a Negociert Bucurestr._. l'. 97.--. Ed... I@..trt. 105. e....... . .isndS e pour I hbbne. DorlA.. 1970 "s. G@scu..126 Capitolul 2.. Modele ale negocierilor mulrilaleralo i I 3.......... W... 1989. . ..142 Capitolul 5. .... sc. Ncgociered tr medierer rn rc/olvarea sr nfcvenrrea 86 contlictelor_.4-5-6. EnciclopeJicl BuoFt.. . Awli.. .--16l Capitolul T... Albin M.. .._.166 1'72 . Coheplia jundi.....wenll Alcxmoel.. lr'Lola e Titul.. Dunn./ata cita. Ma. Dsa.. Ed. 99. .... r-. New yo*. PersDecdve..--. Ncgocierile... Fn..' . iao5. Lcln8ror vd\.... lr LTuro.. Capitolul5.. Jocu pe scena Lwnii 93.isul Rom6nesc.. Roben LA ton.te... l00... .96 Bibliosralie .. 104..er tah. I \4on$l) Pr6.1936.. Teoriile relaliitor intema!ionale.n Ei . ..---..9 Capitolul2.?ateson. y..J de ta secon. Bootnan. Hachellq Pdis.. Clasificarea !egocierilor.-. Jq88 Piire.h" On"nt. . i Capitolul6.bai hohdiat ( t 890 19tt).... /rxJf.. toTb L.Afi inainte 9ri... Adrid. . Capitolul 4. Ed....j Clifford. ... Cald Wz4 Canbridge U. Buore61i..... . ---.. . Ed..'i8n... .. t945.n ts3q t 9la1 l.. Pdui.-...Ed.... Craiov4 1982.. .. RAzboiul.19 Capitolul 3... .... Ire Hrmn Web.-.. . Spector.... Tne peng!. Conflicrele secolului XXI . P. Capitolul 3. .. Trb^u N. nta prihrtui r..... J R. .. Janes. Ruhania at the peace ConJefthce. genflicte Capitolul 1... pottuc^.... .. crond... I/.... Capitoluls Terlii-.... Srudia Diplomarica.-. polilict... ..t H^gat. 106.n e! rn\ n? susppnv drytotuq.te 8uefte hokdiab xLI|. .. ... Shingo. . sinon & Schurlcr.. Capitolul l0. Modele concepruale.... Ed.{iptohatic4. '001 Lna ic' i Cut..5 . .... t n ttr. New York.... Calea 2 $i caLea 3 .1 32 Capitolul4....Renourin... Shcl]m Davjd.52 Capilolul T. Ed. Su$n..-. A i^ i16!1...... Fdli Cuprins 96. Conflicte violente.CohJercn@ Dipldnac]. Ahinnnla utui mbatudot erietic (1939-191J).. I 94. 2002. . Mct€llm.17 Capirolul8.. .1I9 Capitolul l... Consrrntin L......1958 Tt'chme.G.... sin@ 01 ... . 30 -.ryorunul n eA...chet. Odd Anq Ir? 114. Amsrerdanl 107 sllrr...ss 7h" Cold wa. Yakcmtchork. 1968.. \'h"m L. .38 n..360 92.I l0 \ Pdis..W. -..scu Coaje.... David S... ... .. New yor]r. .... . . Babaia W.... ..19.. 1976..-...rehs....tiptaMtique . ... pp rlrntut de Ld. Stehlin..Gemve. .-. Zn. bd.._.a...... Negocieri muldlaterale: un studiu comparativ l4T Capjtolul6.. Caddl. 110. 1962...i. O frescii a tunii diplmtie &nd: .. .Conflicteideltitare.ail.. taltonr. l|r@l@ Zituktcu..... \ot. and rotl rt thr Ed... 1958 (Esidn" des rctdtiol. Dq.. Th. pres...-. .... New \ orl laoo 106. CapilolLrlg... Kufmen./9..'r&il/s d" t... lzs ....... Shibata... .rudr dL XX si?. Solutii inovative. . 1923. ... Ies negdiatians secfttes de Henry Kisinsq at. McNeill... Oficial..Iat!i.-.. A studt of the Diplotucr of loan LC Brdtia"a Ed..-....... . ... PM(. l0o. Concluzii. dl. ...Ed..rndpht ..€htt de la paix.. Ronain..... Malski.. . Capitolul 9. g:tnh3:.... .. eot_ l: De IgI.... Th" j'hree Roos..... & WH....ral r9l9 Au ... .. .. trcian Btdsa sau Fd:citufia Dipta@tiei.Buoreqri.pds.Gregor Bums.. a?ssrrr oJ the ViehanWa/: philosophical Considetutions on the vietuan Reblutiors..dh toreiSn potic... 65 .. .... .. 2005.154 .. .. . . VII VII)Sajni-Aulaire.. .M.. Nortor & Co. Introducere.. Iryden... KJ.. Jom 95. ihtemationaw.1977. Th.

....a6a Cort'rhlaf - f .6......ri Joc n De -! sce'u lunii Capilolul I L Sriluri de negocieri..... Negociatodi...... .....Comurr......2 Partes a I[-a.-.......... Scoli diplomad Capitolul 12..-....... Diplomatie Frltrnolo! BUCUqgtTl trnNA SediulCenn?l irl Salolean!........-...