I

JOGURI DB GOMUE3SGARts
rchid aun \" si Sunt jocuri ce lncearc5. si stimuleze comunicarea intre participanti si -:rtdresc crearea unui proces de comunicare poliplanic in grupul in care, d e -=guld, se stabilesc nigte roluri fixe. Aceste jocuri tind sa creeze un mediu favorabil ascultdrii active si I -:runicdrii verbale, iar pe de alta parte, sd stimuleze comunicarea nonverbalA -:ipresii, gesturi, contact fizic, priviri etc.), pentru a initia noi moduri de - nunicare. Jocul va oferi pentru aceasta un nou spaliu cu noi canale de expre=-: a sentimentelor s.i a relatiilor in grup. Jocurile de comunicare au propria lor valoare prin procesul de lucru, al : :loagterii anterioare si a relatiei cu mediul. Dinamica acestora, cit si a comu:-:arii in general, este diversS" gi totugi, realizarea jocurilor in diferite :-:'mente poate aduce multe experienle noi grupului. Evaluarea este interesanti pentru realizarea in perechi sau in subgrupe, "preciziei" .:ti qi pentru intreg grupul. Ea nu consti in evaluarea comunicdrii, . gesturilor etc., ci in crearea unui mediu favorabil exprimirii sentimentelor :: a noilor emotii.

larutr

3aute

...

r
i i

Ue*"."

gupufui:

lO -3O Paztt4baaQi :
/5 ar4/r4/4te au44rc : :

ti-p. Materiale: Obiective

n
E

A dezvolta comunicarea prin diferite gesturi, imitandu-le.

Froeedurd

Jocul trebuie sd decurgl in linigte absoluti. "4") se A. In grupuri de 2 9i 4 persoane (2 observatori pentru fiecare pun in practicd diferite moduri de a strdnge mdna: distrat, cald, agresiv etc.. B. Mici grupuri, de maximum 10 - 15 persoane se strdng intr-o sal5Timp de 1 sau 2 minute se gAndesc la sentimentul ce il wor exprima (unei si gure persoane). Apoi, in liniqte, primul poate incepe. El se ageaz6'in fala pe "comunici", ard"tAnd sentimentul doar prin privire sau prin a soanei cu care gerea mdinilor. Apoi revine la loc 9i urmdtorul continud, pdnd se epui num5.rul doritorilor.

Fiecare persoand va explica ce a vrut sd comunice celeilalte pers sau ce i-a fost comunicat, explicdnd gi ce a primit de Ia persoana respecti ce legdturd s-a format intre ei, ce a impresionat-o mai mult. Apoi se va liza importanfa Si impactul a ceea ce nu se spune' ci se simte, mai mult d prin cuvinte, f5.rd a considera ambianla generala gi a posibilelor modificdri acesteia.

Evaluare

Mlrimea erupuluis Timp: Materiale:

lO -30 faztd.d/4"/ti 15 tt4n44te as44r.

i i i

Obiective A reflecta asupra diferitelor forme de acceptare.

Prqrcedurd
Participan{ii se impart pe perechi. UnuI din membrii perechii of celuilalt un obiect. Partenerul trebuie sa-l ia brusc. A doua oari intinde 9i agteaptS. ca partenerul sd lase obiectul in mdni. Participanlilor li se a atentia sd fie aten{i la sentimente}e Si emotiile experimentate.
I

Evelrrare
Se descriu emotiile traite de cei ce (intai) au oferit. Apoi impirtS.sesc sentimentele cei ce au primit. Se enumdrd cAteva moduri de a oferi si a primi si legdtura intre acestea.

Hote
In acest context pot fi analizate diferite tipuri de sisteme economice, :numite situatii internationale trdite in coonditii de aplicare de forta sau de :ompromisuri.

"4") se v etc... .o sal6. nei sinlta perin atinpuieazi

...

! !
i

Mirimea gnryului: Timpt

Materiate:

lO -3O /n?tdc4baa{i 25 ta*,ur*

da4.tc.c

V1
lrsoane' pectiv6, va ana-

$biecrive
A favoriza o atitudine pozitivd de atenlie si intelegere.

Frocedurl
clasei i se propune o temd, de ex. "Pro sau contra" sau "ce crezi . Participantii sunt impartili pe grupuri a cate 2 persoane, preferabil sa prea cunoscufi / apropiati. Fiece participant din fiecare grup are 10 pentru a reda cat mai aproape de realitate ideile colegului. Apoi se .:himbd cu rolurile.

it decdt ciri ale

Note
Fiecare grup poate avea cAte un observator. Tema jocului = : h i m b a t d s a u j o c u l poate fi realizat pe grupuri de patru persoane. poate fi

i : !
hii of
rde mA

Mnrimea grupului: Timpz Materiale:

lO -3O /a?t()ccpntlti i /5 6t&/kte : /dztu, y'r*uu gi zrAh i

.:.....{.....:

se atr

$biecrive
A demonstra cd"pot exista mai multe puncte de vedere, toate fiind corecte.

FrssedwrS
Fiecare participant deseneazi pe o foaie de hArtie un cub. APoi il privegte atent timp de un minut, cu ochii orientati spre centru. Majoritatea va avea impresia ch cubul iqi schimbi orientarea, de cAteva ori pe minut, avdnd diferite fete Ia spate. Posibilitati: a compara reacfiile individuale aie participanlilor: a) inchizAnd un ochi, b) cu un alt corp in 3 dimensiuni (de exemplu, o piramidd).

A remarca cd ochiul nostru nu lucreazl. ca un aparat de fotografiat, ci ca un sistem de c6utare si de prelucrare activd a informatiei, care construiegte si reconstruieqte realitatea. Cum fiecare persoani vede lucrurile; cum fiecare "Stie" ce este, sau cum gAndegte? Ce inseamni obiectivitate Si a fi obiectiv?

ffivalu*re

i
! i

rrrrrnr""" gnrpuruis lO -3O /azta4bna4a :

Timpz Materiale: 15 ?t/rt/4te aittt4c i : j

$bieetive A percepedificultilile 9i posibilitatile de a comunica ceva prin diferi

metode. A ajunge Ia comunicarea verbalb si nonverbala la nivel de persoand' grup.

Pr*r*edurd
fiecare grup avdnd un numdr egal de membri. aranjeazd in 2 giruri, astfel incAt fiecare sd"aibd in fati o persoani din celd, Grupul se divizeazd,

grup, la o distanla de 3 metri. Animatorul jocului prezinti succesiv sau al nativ urmitoarele conditii: - vorbiti cu una dintre persoanele din grupui de vis-a-vis - comunicali cu privirea cu o persoand din celS"lalt grup - intra-ti in contact cu cineva din grupul din fala prin intermediul gestu - conversati intre grupuri ca echipe.

r
i-

EvaXt**re

Mai int6"i pe perechi, apoi cu tot grupui. Doritorii sa se exprime s-au simlit in interiorul grupului. Cum s-a perceput distanla?

@
\

Shleettve
A favoriza crearea unui mediu deschis contactului fizic si comunicdrii participanti, intr-un mod neobisnuit si distractiv.

?t

Pro*edur5

Jocul se realizeazd. cu ochii inchisi si in liniste. Participanlii se aran=a25.din doi in doi, asezali pe podea, atingAndu-se cu picioarele desculle. Un ,111p anumit participanfii vor incerca s6-gi comunice ceva sau s5. stabileasci o :gdturi prin intermediul picioarelor.

Evaluare
Mai intAi se exprimd opiniile in perechi, apoi in grup; emotiile, senti::entele qi experientele ce au apd"rut in grup.

F$ote
Se poate face

"imperecherea"

oarbi,

adicd. inchizAnd ochii inainte de a incepe.

: 1 te I s]

Se lalt :er-

Sbie*f$ve A conditiona infelegereacolegului. A favoriza comunicarea. Ssocedurr*

Grupul se desparte in echipe a cAte 3 jucdtori (A, B, C). Doi din fiecare Jrup (A Si B) aleg o tem5. qi incearcd sd poarte o conversa-tie urmAnd -:rmdtoarele reguli: A incepe cu o propozilie; B trebuie sd repete propozitia lui A, fdrd sd =:himbe cAtuqi de putin sensul. A va trebui sd confirme cu un "de acord" sau corect", dacd B a inteles bine sensul. Atunci B poate rdspunde propoziliei lui .\. In cazul in care propozitia nu se repeti cu sensul corect, A ii spune lui B 'nu " :e '-: Atunci si A si B repetd din nou propozitia. Sau, in cazul rfon:::p-ete a sensului initial, B repetd propozitia. C este observator
-:- er-aluare.

pe parcursul jocului: atitudinea c va prezenta ceea ce a observat le evalua' asculthtorului (fie A, fie B), insi fd'ra a s-au simlit si ce dificultau celelalte 2 persoane vor putea comenta cum au intd.lnit.

Evalrrare

F{ote

povestire, schimbAnd roluriie etc' Se poate tealtza de asemeneacu variatii de

Miirimea gruPutui: Timp: Materiale:

l0 -30 faztdlr|aa/i
/5 t44n4ste /ai dp /aznz c/4 44tt4e dp "amutak (cA* fu46 P4/4f24 an aama'u

se putea intAlni pentru lucru' A ajunge la cooPerare in Pereche pentru a A favoriza sensibilitatea 9i atenlia' ochii legafi). Fiecarui particiJocul se desfdqoar6 in intuneric (sau cu pantised6:ofis6cunumeleunuianimal,sunetulcd"ruiatrebuies6-limite' persoana ce imite acela$i sunet' Jocul constS, in a-gi gd,si perechea, adic6 sunetului fa'ri a pune intreblri' cautarea se permite doar prin intermediul

Obiective

Frocedur*

s-a simlit' Fiecare Persoand va incerca si explice cum avut pentru a-Si intAlni perechea.

SvaIuere

ce dificultali

acest joc nu pe perechi' ci Cu cei mai mici, trebuie s5' se incerce a face jocului sau pierderea interesupe grupuri mai mari, Pentru a evita intinderea coPil. lui, pentru a evita pericolul izolirii vreunui

Nnte

/l
- - ^ L t u

Sbiective A favoriza exprimarea sentimentelor prin ritm a schimba sensul sau continutului mesaiului.

gi alternarea acestuia

Precedmn'6
Participantii se aranjeaz{. in cerc, luati de mAnd si cu ochii inchiqi. O ".:=oand.transmite mesajul colegului sdu prin intermediul mdinii (de exemplu: : " .a stringeri de mAnd., pauz6., o strAngere de mdni, pauz6, etc.), exprimAnd sentiment. Mesajul trebuie sA parcurga intreg grupul ajungAnd la persoana ., :erioar5" celei ce l-a transmis aceasta, exprimAndu-i verbal confinutul. Apoi, -: :ontinud cu noi mesaje. Sva!alare Se poate atrige atenlie la ceea ce insemna initial mesajul si sensul .;tes de ultima persoani. De aici se poate inilia un dialog despre semnificalia :.Lrnic5"rii nonverbale in grup si in general. $d[CIte Pe parcursul jocului se va observa o mai mare varietate de senzatii, presi un spirit de echipa mai bine pronuntat.

art i

'tlcl-

Mnrimea gn{ruluiz Timp:

Materiale:

lO -3O pact&:Qa/4{i /5 ,arau*

d&ra

nite.
lnet.

: :

ri.

r'

$biective
corp, invitdnd a

A favoriza contactul fizic qi descoperirea propriului prin intermediul acestuia. .--'.rnica

Frocedur6

L 1 .

L 1

ro:1

1-

Jocul decurge in liniste absolutd. Toti participantii se impart in perechi. Unul dintre membrii perechii se ;.za in pirostrii, cu capul relaxat, celalalt al6turi, in genunchi. Acesta isi ,.e mdinile pe spatele primului. Animatorul propune: - plimbafi-vd. cu mAinile pe spate, ca un animal greoi - repede ca un soarece (cu vArful degetelor) - ca un cal in galop - ca un garpe enorm - etc. (trebuie mereu sd controldm starea celeilalte persoane, prin limbajul cor:..1 ce il emite: capul relaxat, umerii si nu fie incorda-ti etc.

N*re
Se realizeazd" in grup. Persoanele comunicd sentimentele pe care le-au daca au simtit pldcere Ia efectuarea masajului sau atunci cAnd au fost

au apdrut ...

Mirinrea gnrpului:
Timp:

/0 -3O pn
15 ,44A4zte

Obi*ctive

A dezvolta concentrarea$i comunicareanonverbald. Poate fi aplicat ca "preludiu" pentru un joc teatral, pe roluri etc.

| (F I

Frocedrrri Participanli formeazd 2 rAnduri, la 2-3 metri distanfa intre ele. Participanlii dintr-un rAnd incep sd facd o serie de gesturi, care sunt copiate, ca intr-o oglindi, simultan, de parteneri. Animatorul dd. semnalul de incepre qi colegulde sfArqit. Termindnd, participantii rimAn Ia locurile 1or, observAndu-gi Apoi, schimbd"rolurile.

Mnrirneagrupuruis l0 -3O paztacAaa{i

Timp: Materiale:

20 a4i4//fe deadozaatfetc., az&e an oAcectcA.zeaz Pstca &44.c7d attczadaa

a"t cze(b+t, cltt

It"r

trr
c,

Ohiective
A anima membrii in utilizarea cuvintelor. timizi ai grupului sd vorbeascd. A favoriza cooperarea "dialoguri dintre surzi". a auzului etc. in situalii ca

"Microfonul" este transmis de la unul Participanlii formeaz6 un cerc. "microfonului". Ia altul. Este permis de a vorbi doar prin intermediul Participanfii decid daci vor sau nu sd spun6 ceva. Se poate conversa cu per"microfonul" qi ei soana de la care primeqti "microfonul" (A primeqte de Ia B "microfonul" lui impreund vorbesc la tema propusi de A; apoi B ii transmite C vorbind despre tema lui B g.a.m.d.), ceea ce reprezintd cooperare.

Frocedur&

r
ia

IA l * l

Hoe
fiindcd

Cum te-ai simlit c6rnd nu poli spune nimic T e - a provocat la discutie delinerea acestuia?

"microfonul"? nu ai

...

i
; i

rretmea grupului:
Timp. rtr"a"tiale:

lO -30 paztuqa*t{i
/5 cnraute aa441c

:
I i

$&6*atlve
A mAri concentrarea. atentia la ascultare sau la alte forme de comunifre nonverbal6.

A
eie. ate. es. gr.ii.

Frccedur6
in linigte absolut5.. Participanlii trebuie sd formeze un in lunii in care s-au ndscut, din ianuarie pd:n5. decembrie. se infelege fird cuvinte. Nu cont'eaz6, modalitatea de a si comunicarea in comun.

Jocul decurge 'and conform zilei Si ' ,rr trebui sd" caute ::zultatul, cAt lucrul

Mfuimea gnrpului: Timp: Materiale:

lO -3O paztdc4ba4ti 4O ,aAza*

c/.etPa*/ia, o ta((6,

/az* $biective

cq znhd.ile

"p*"

caw o coa(6 64a?2, de

9i

"cartra"

A permite participanlilor s6-si formeze o idee mai clard despre ceea ce -- unegte gi ceea ce ii face diferiti. Cu ajutorul unei divizd.ri echilibrate de a ::actica un exerciliu de ascultare activa. A favoriza flexibilitatea poziliei 9i -.r.rtarea compromisurilor.

=1

Frcced*r*

l:'.;. -

si ei

I" .,':

Nu existd neutralitate, fiecare trebuie sd se pronunle. Sunt interzise ..iplicatiile, doar se expune pirerea (pro sau contra). Se cere linigte, seriozitate (fara zdmbete sau comentarii). Ocuparea unei - - zitii corespunde unei deplasiri Ia dreapta (pro) si stAnga (contra). Cei ce nu : -'t decide exact care este alegerea lor, se vor plasa intre cele 2 grupuri. ,-:imatorul prezinta condiliile jocului Si determind spaliul pentru fiecare opinie. Al doilea animator observi proporlia celor ce sunt pro sau contra. ::opul lui este sd caute enunful ce desparte grupul pe echipe, mai mult sau -.ri pulin echilibrate (ca numir si motivatie). Odata ce s-au inteles bine condiliile jocului, animatorul propune .:-.rnturile ce indicd diferentele din interiorul unei teme, sau punctele ce vor - discutate in timpul activitdfii. La fiecare propozilie participan{ii trebuie sd se deplaseze in spatiul --:pectiv, motivAndu-qi alegerea. Fiecare va propune o reformulare a propoziliei,

pentru a ajunge la un consens c6,t mai satisfacator pentru ambele pnrli. CAnd considerd ci etapa s-a terminat, animatorul va ruga lumea s[ revini la poziliile comune, enunlAnd o altd afirmatie.

Evafuare
V-a fost dificil si vi expuneli coerent si independent pdrerea? Ce a conditionat depiasarea in spaliu? Ce ati insusit despre respectarea opiniei celorlalli? In timp ce ascultali motivatia, explicatia altora, ce schimbdri s-au produs? E usor sd fii apropiat de o persoand ce are valori qi opinii diferite de ale tale?

h[ote
Acest exercitiu poate continua mai mult de o ori, dacd. e ld.sat S A decurgd complet (cu reformuldri, ascultare activdr, evaluare finald et.), ceea ce este important pentru o experientd reugit5.. Ar fi binevenit ca animatorul si formuleze propozitia ce formeaza mai putind disensiune, apoi continuAndu-se pe grupuri de 4-6 persoane cu exercitii de ascultare activd..

Mirimea gnrpului: Timpr Materialer

lO -30 pazt6.cpaat( 4O ,aAaa* d4ateunh p&4tzu dp4t/4

$biective
A favoriza planice. comunicarea verbald. A analiza limitele unei comunicd.ri uni-

Frocedurf;
Trebuie si fie foarte clar, cd pand" la sfArsitul exercitiului nu se poate de privit nici desenele perechii, nici ale vecinilor. Pe parcursul evaludrii se vor vedea diferentele gi asemdn6rile dintre desenele executate in baza diferitor reguli. Grupul se separi pe perechi, membrii cdrora stau cu spatele unul la altul fdra a se privi sau atinge. Animatorul imparte fiecirei perechi cate un desen, din NOTE 1.

lor)roale

"povesteascA" Persoana ce va dicta, va incerca si desenul, f6rd ca ,,,altd. persoand si poat6. pune intrebari sau sd intoarcd. capul. CAnd cei ce dicteazd" considerd cd exerciliul e terminat, fiecare, fdrd a "pictorul". .:.trola, se schimbi cu rolurile cu La o noud alternare a rolurilor -,;ulile se schimbd. De aceastd"dath cine deseneazd"poate da orice fel de ---:reb6ri, insa tot fdrd. a vedea desenul. Exereiliul poate fi repetat, schimbd"nd rolurile in cadrul perechilor sJ cu -:. desen nou. Pentru data urmdtoare ar fi bine de folosit figura din NOTE 2.

Evalrrare
Se compard. desenele realizate, vorbind despre emoliile trdite. Se poate :-:rlpara timpul cAt a durat, pentru a-l face cu sau f5"rd intrebdri. Cum vd ,-:itea!i doar ascultAnd? Dar dictAnd? Iar atunci cind ambii puteali vorbi? Ce -p de comunicare ati folosit qi cum o apreciali pentru ambele cazuri? Cum infiuenfeazd alte canale conversative: privirea, expresia felei etc. -:re sunt problemele comunicdrii verbale?

Note

U
2

\---7
\ /

Mirimea gnrpului: Timp: Materiale:

] c e xlea

lO -3O /aztae4ba/4/i 75 ,anAas* &:cta elezc&&hi c<.cdte an czebn pr/4t24 p4z,tuopaaf

- d

$bieetive A contribui Ia examinarea procesului de luare a deciziilor prin consens, grupuri mici si a observa in ce mod ne decidem prioritatiie qi valorile per-.rale, precum si intelegerea (acceptarea) vaiorilor altora.

'

?l

Srocedurd
Participantii trebuie s5. ia o decizie serioasS. referitor Ia lucrurile care importante intr-o situalie de crtz6.. Orice lucru care nu va fi salvat va fi

distrus. NU SE POATE VOTA. SE ACCEPTA DOAR HOTARARILE LUA DE TOT GRUPUL. Participanlilor li se citeste urmatoarea situatie: "Cand vii acasd din vacantd, afii ca acolo unde trd.iegti ploud de t zile. Exact cAnd ajungi in preajma casei tale, te intAlneqti cu camioneta politi ce anuntd evacuarea zonei, inainte ca rAul sa rupi digul. Disculi cu politist pentru ca acesta sa-ti permith sd" intri in casd pentru a-ti putea iua cit Iucruri dragi tie. Stai induntru, si-ti dai seama cd ai doar 5 minute pentru decide care 4 lucruri s6 le iei. Daca ai timp, scrie cAteva gi aiege 4 prioritd"li". Apoi se distribuie lista exerciliului fiecarui participant Si li se dd. 5 min. pentru a decide care 4lucruri vor fi luate (se anunt6 cAnd a r6"masultimul minut). Odata ce toti au fd"cut alegerile, se formeaz1. grupuri de 4-5 persoane unde se aleg, colectiv cele 4 lucruri. Pentru aceasta sunt rezervate 15 minuteFiecare grup isi alege purtitorul de cuvAnt care prezintd lista. Apoi, acegtia formeazd" un grup aparte, care timp de 20 minute, decide ce vor lua.

Evalnare
Sd se rezerveze cel pulin 20 min. pentru aceasta. Sd"vorbeascd fieca poate desfiqura o discutie asupra lucrurilor ce trebuiau salvate de fapt, se de ce. Ce roluri s-au observat pe parcursul jocului (Iideri, pasivi etc.) Cum s ajuns Ia consens?

h[ote
Lista exercitiului e urmitoarea: 1. O poezie asupra cireia ai lucrat mai bine de 2luni gi care e aproa gata pentru a fi prezentath cercului poietic din liceu. 2. Un album cu fotografii a primilor tei 3 ani de via!6. 3. Un aparat de radio. 4. Rochia de mireasa a bunicii tale, ce ai pS.strat-opentru nunta ta (

tru sofie). 5. Jurnalul intim al ultimului an. 6. Un vaporaq in sticl6, pe care l-ai ficut la 11 ani, cAnd ai stat
sdptdmani la pat. 7. O chitarS. foarte scumpi ce i{i face cdntecele de 50 de ori mai moase decAt in reaiitate. 8. Arhiva qi documentele grupuiui social (politic, pacifist, reiigios, ogist etc.) pe care il prezidezt (sau din care faci parte) $i la care tii mult.
9. Perechea preferatd de pantofi. 10. Notele, alte documente $colare, certificatele examenelor, de cAnd

inceput gcoaia superioard.. 11. Agenda cu adrese. 12. Un atlas foarte prelios, din 1887, imprumutat de la un prieten. 13. Un covor foarte scump si frumos, ddruit -tie in Asia, ce se gd intotdeauna in antreul td"u. L4. Glastre cu plante foarte dificil de crescut, dar care iqi arati primul mugur de floare. L5. Coleclia de timbre a bunicului t[u, apreciat5" Ia cdteva mii de 16. Primele scrisori de dragoste. 17. Doua sticle de vin foarte vechi, pentru o ocazie speciald. MENTIUNE: orice obiect ce nu e salvat va fi distrus de inundatie. 5 minute pentru a alege.

\TE

i
i i

frfatmea gnrpuluiz /0 -30 pazf,kqn lti

timpz Materiale: /5 nlrrtate ,/A44rc

:
: : :

71

s&ieetfive
A favoriza atentia si capacitatea de descriere.

Froccdrr16
Se aratd" un obiect, se rezervd un anumit timp pentru a-l cerceta, calm, .poi urmeaz6. sd fie descris de jucatori pe perechi: aspect, caracteristici, :-ralitd"ti etc.

Hvaluare
Se poate constata precizia limbajului, obiectivitatea observdrilor etc.

np- -

!
a t 6 fru-

: i

Mirimea grrputuis li-p. Materiate:

lO -3O pa.ztdl/aa4i 6O ra<ina* o/r/44/.

: I i

GSiective
C{,--

t. li r-

A determina dificultntile in stabilirea ,,tirAri ce ar putea facilita consensul.

unui

consens si Iuarea acelor

Fr*eedrrfr
Se aleg reprezentanti ai grupurilor sau persoane care au pozilii gi/sau ,terese diferite. Numai aceste persoane pot vorbi. Jocul decurge mai bine daca . dispozilie este o tabl6, un panou, sau o coal6 mare de hArtie. Grupul ce va dialoga se adund in centru, iar restul persoanelor se , -:seazd in jur. Incepe disculia intre cei din centru. Cei din afard. au misiunea ". a remarca gi de a analiza rolurile autodistribuite in grup, persoanele ce - rcheazd conversalia, consensul, precum gi dificultalile ce apar in comunicare. Eventual, se poate crea posibilitatea ca grupul exterior sh faci prop. -'-eri scrise sau sd formuleze sugestii, idei pentru gd.sirea unui consens, ori : r t e propune idei ce nu au fost discutate. "interiorul" Dacd nu incearci sd ia o decizie. cei din exterior doar vor -al aceasta.

n.
sY: r:

uY_ 6.

i ^ - -

:^:
I P

...

i
:

rrretm." gtiupului: /0 -30 /nztacc4a"ltai

Timp:
Matedale!

3O to<Aas*
as4lc

:
:

{}biective
A invdta sd se concentreze asupra esen,tialului pentru luarea deciziilor. A dezvolta creativitatea in vederea cautdrii unor solulii rapide in situalii dificile.

Proeeduri
Se divizeaz6 grupul in echipe a cAte 3-4 membri. Timpul de meditafie va fi foarte scurt (30 sec.) Animatorul prezinta diferite situafii, acorddnd timp pentru ca grupurile sd-Si formuleze soluliile. Apoi, in acelasi fel, se procedeazi si in celelalte situatii (aprox. 6). La sfargitul jocului, se recitesc situatiile 9i se ascultd" solufia fiecSrui grup. Inainte de a trece la o noui situa{ie, se face o evaluare a solu{ionarii celei precedente.

Note
Exemple de situalii: - Iesind de Ia cinema. observi cd cineva incearcd s6.-ti deschidd ma9ina, forfand l6cata. Ce vei face? - Esti moderatorul unei intruniri importante, iar un grup deranjeazi linistea. Ce faci? - Organizali o conferinla despre pace 9i nonviolen!6. Sala e plin[Deodati polilia vd anun!5. cd a fost o avertizare despre existenla unei bom in local. Niqte prieteni au plecat intr-o cdldtorie Si !i-au lisat cheia de apartament. Noaptea aceasta vei dormi acolo singur. La miezul noplii auzi ci se deschide usa. Ce faci?

Mnrimea gnrpuluiz
Timp: Materiate:

l0 -3O PazfieiQan{i

?O ,aazs* hcta o4<ecfukz /r?uu, cze&a.ae,

Obi*ctive
A constata calitatea deciziilor luate in grup fafa de cele individuale.

|g_l
min.

Froceduri
Listele sunt impd"rlite fiecarui participant si ei sunt lasali pentru I si clasifice lista obiectelor duph importanla acestora. Nu se permr

.-isculiile. Apoi sunt formate grupuri de 6-8 persoane si un observator. Av6.nd , - s t a , s e d a u 2 0 min. pentru a pune obiectele in ordine. Dupd. aceasta se com: ard rezultatele individuale cu cele coiective gi cu cele ale exper{ilor de la );ASA.
_ l

2_)

Evatuare

Se evalueazl. reztltatele. Care sunt mai bune? Cum a decurs discutia in ;:r-rp? Ce a adus ea? A fost uqor de luat decizia in grup?

h |

trtcte
corecte elaborate

Exerciliul se evalueaz6, conform tabeiei r6spunsurilor -: echipa de savanti de la NASA gi un computer.

,atle
i r rn '-rP

:JSA1. a aflati Intr-o navd spatiala care trebuie s6 se uneasc6 cu nava - mama : e suprafafa iluminatS. a lunii. Din cauza dificultalilor tehnice nava voastrd a .:erizat la 300 de km de la nava - mam6". in timpul aterizirii s-a distrus o
:arte mare a echipamentului de Ia bord.

lazi. ise
le :l

urtd-

eaze

SUPRAVIETUIREA VOASTRA DEPINDE DE POSIBILITATEA DE A {JUNGE LA NAVA - MAMA". Pentru aceasta se pot iua lucrurile cele mai -?cesare.In continuare se da o lista de 15 articole care au rdmas intacte dupa ,.:erizare. Sarcina voastrd este s5" le clasificali In conformitate cu importanla ,r pentru a permite astronaulilor si ajungd la nava - mam6". Numdrul I- n "a avea articolui cel mai important iar 15 cel care va avea importanfa cea mai ..-icd. (Intre paranteze este dat rdspunsul numai pentru animator). - 1 cutie de chibrite (15 - nu existd oxigen) - 1 cutie de alimente concentrate (4 - se poate trii un anumit timp fara ali-ente) - 20 de metri de fringhie de nylon (6 - pentru ajutarea deplasdrii pe tere =regulat) - 30 de metri de mdtase pentru paragutd (8 - pentru a se proteja de soa - . -r frig) - aparat pentru incalzire (13 - fata luminatA e fierbinte) - 2 pistoale calibrul 45 (11 - utile pentru propulsare) - Iapte praf (12 - necesitd apd.) - 2 baloane cu oxigen de 50 I. (1 - nu existd. aer) - hartd. a stelelor si constelatiilor (3 - necesard pentru orientare) - o barcd pneumaticA cu baloane de CO2 (9 - pentru deplasare 9i proteclie, ,: baloanele cu gaz pentru propulsare) - o busold magnetica (14 - nu existd cimp magnetic) - 20 de litri de apd (2 - nu se poate de trdit fard. apa) - focuri semnal (ard In vid) (10 - utile la distantd" micd.) - un set de prim ajutor medical (7 - unele sunt utile, altele inutilizabile) - receptor gi emilator FM pe energie solard (5 - comunicare cu nava)

i
i i

rrrr*"ea gnrpului:
Timpz rr"a.tiale: S&f,ective

lO -30 paztacpazli :
20 d4a44te e/44r. i !

g E

A stimula comunicarea prin canale alternative. A stimula luarea deciziilor.

Procedurl

Se leagd ochii tuturor jucdtorilor care nici nu pot vorbi qi nici emite vreun sunet. Perechile se formeazd. pe nevd,zute. Fiecare pereche se situeazi fala in fatd. Intre ei se pune bucata de plastilind, destul de moale 9i mare pentru a o putea modela. Apoi mAinile participantilor sunt puse pe aceast6 bucati gi ei sunt rugali sd. modeleze ceva impreund.

Evatuare
Cum ali decis ce sd facefi? Cine a luat decizia? Cum s-a produs comunicarea?

Miirimea grupufui: Timp: Materiale:

lO -3O paztddpaa{i 6O ,aAaa* o &?t(h6, ce dz pezl4afiepzac?dazea y'e ea a uathzehz, o 4a246 de hnad

Obicctive
A dezvolta atentia, favorizltnd un climat relaxat. A inilia
comunicare neobisnuitd..

o formd de

tei

Proeeduri Intr-un capit al camerei se intinde cortina. Dupd cortind" se aprinde lumina, menlinAnd restul incd.perii in intuneric. CAteva persoane trec dupi cortind" pentru a-qi proiecta umbra. Ace$tia trebuie si reprezinte ceva: un film, "fandiferite acfiuni, gesturi etc. Restul juc5.torilor vor incerca sd identifice toma" qi ceea ce ea reprezintd.

i
i i

ulrlmea gnrputuiz lO -3O pndulptu4{i

fimpz lt"turiale:

30 ?fta4rute : &.2 de caztaa, cAz&ca U ocntc/ !

Sbflecive
A analiza cum influetteaz6, stereotipurile asupra comunicirii.

FrocedmrS
Animatorul pregategte fAsii care pe care sunt scrise anumite calificative .:ereotipuri, pentru a le pune in jurul capului fiecdrui jucdtor: lenos", min.-'.Inos , morocd.nos"... Animatorul prinde pe frunte fasiile-ecusoane, fdra ca '=t ce le poartd. sd le stie continutul. Cand poartd fAsiile-ecusoane,se propune teme de discu{ie. Fiecare se va comporta cu partenerul de disculie conform -:ereotipului ce iI are scris pe frunte. Nu trebuie si se spund. direct ce este .-ris. Persoanele ce vor purta fAsii trebuie tratate in conformitate cu cea ce .-rie pe fasia-ecuson.

"prima Cum e afectatd comunicarea intre oameni de impresie" despre ,.) Tu cum o creezi? Cum v-ati simlit? Se apreciazl. la acelagi nivel cuvintele :':se de oameni diferili?

HYalrnare

Mtuimea gnrpului: lO -3O pa

Timp:
20 64A44te

Sbiective
A favoriza perceptia. A invdla cum se poate vedea realitatea din diferite -r c t e de vedere.

Froc*durS
Se privesc atent desenele timp de cdteva minute. in grupuri ::lenteazd. ceea ce vede fiecare. mici se

' ;,-',

Eva$naare
si subiectivitate si despre diferite

Se poate discuta despre obiectivitate -::ep!ii pe care fiecare participant le are.

Mirimea gruputuiz lO -30 fuzttttpaae

Timp:
Materiale:

3O ,aAasA
a&t442

:
:
: :

y''i

S&ie*tive
A dezvolta expresivitatea corporald. A stimula atentia.

?l

ProcedrxrE

Toate persoanele se aseazd. formAnd un cerc. Centrul imaginar ii consti- --e o carte fermecatd. Fiecare jucd.tor merge inspre carte qi extrage ceva. :-:'-Inci el simuleaza o activitate corespunzdtoare obiectului ce l-a extras. De ..iemplu, cineva scoate un pieptene, deci se piaptini. Cine consideri ci a ghicit reprezentarea merge spre centru si o spune . ureche persoanei din centru fdrd insi ca allii sd audd. In cazul unei greseli '; tntoarce in cerc qi mai incearci o dat6. Daci nu greseste, rd.mAne in centru --preuni cu primul participant. Apoi, impreuna aleg un nou obiect. Jocul se .:nrind cAnd toti sunt in centru.

Sbiective
A destinde qi uni grupul. A stabili un mediu de comunicare.

Frocedrard
'.'ane Intreg grupul se strange in cerc, doar o persoana care incepe j o c u l , singurd in centru unde se afld covorul. Ea alege pe cineva din grup ::e se aqeazd cu fata spre ea. AmAndoi ingenuncheaza si se sarutd (pe b u z e ) . Jocul

-,:oi, acea din urma rdmane pe covoras pentru a alege un alt participant. -- termina odatd, cu epuizarea numd.rului de participanti.
i | t

Evatware
Cum vd simteati? Cum reactioneazd grupul? Nse
"Ei, chiar..." oare sarutul nu e o form6 placuti d.e comunicare?

7l

Timp: Materiale:

45

anitut* czecaa"&

//tctw,

S&*ec*ve

A stimula creativitatea in grup. A favoriza participarea intregului gru

Frocsdur6

Animatorul formuleaza o intrebare. Participanlii trebuie sa spund mai multe idei. Nimeni nu poate fi intrerupt sau corectat. Orice idee e foa bund,, admis6, iar cu cdt e mai fantasticd. si irealizabii cu atAt mai bine. Toa sunt inscrise pe o tabld. Dacd. obiectivul este de a analiza diferite aspecte ale unei probleme, e important si se noteze ideile intr-o anumitd. ordine: similitudini, diferenle, aspecte etc.

j'

i i
i

rrernrea gnrpului: Timp:

Materiale:

lO -3O laztac4baari : 2O ,a<az** i :

altnrt J

63b$ecive
A aprecia condiliile minime pentru comunicare. A stimula cooperarea-

lel

Frysrcedwr&
+ l

rnrreg grupui se imparte in 4 echipe ce se afld" Ia extremele unei cruci. Fiecare subgrup alege cAte un reprezentant-curier care se afla in spatele grupului opus. Acestora li se inmdneazd" cele 4 fige cu mesaje, pe care ei trebuie le comunice echipelor cdrora aparlin. La un semnal cei 4 incep concomite

"comunicarea" qi cu cAt se face mai multa gal6gie, cu atat e mai bine. Mesaj pot fi fragmente de text, care, pentru o mai mare confuzie, pot fi aceleaqipen tru toate echipele. Jocul se terminS. atunci cdnd grupul recitS. mesajul inilial al curierului.

Timp: Materiale:

2O ,acttzaA arru9

rup.

A $ti cum se dialogheazd. A stimula o comunicare verbald efectivd pen-:,r a ajunge ia consens.

?l
cat arte oate
^ ' a^it e

Frqrsedwr$

Dupa propunerea unei teme conflictuale si formarea unor mici grupuri " opinii diferite, se vor indeplini urmd"torii pasi. 1. Se prezinti opiniile. 2. Se formuleaz[' intreb6ri pentru fiecare echipd". Prin aceasta oricine :,ate incerca s6-si expund opinia de "altfel" cu cea mai mare precizie posibila. 3. Fiecare persoand si grup ce susline o opinie sau alta prezintd o list6 : consensuri intre gdndurile lor si a "celorlalti". 4. Parlile participante prezinta intrebd"rile ce ar favoriza explorarea mai : - -'fundd. a anumitor aspecte. Intrebirile considerate principiale pot fi evi: ----tiate.

...

i i i /

Mnrimea grupufui: Timpt Materiale:

.............:::..::..:.::

lO -3O pazttupan2t 4O au;aute o ta6(6 gi czet6

: : :

S&$e*five

A stimula participarea intregului grup la lucrul in comun. A stimula -',ttricareasi gd.ndirea colectiva. A facilita participarea persoanelor cu difi" ..ti in exprimare.

Frs*eduxr6
Animatorul formuieazd conditia: "Vom scrie acele cuvinte ce exprimi important pentru fiecare. Vom face aceasta in liniste si urmAnd conditia

-'-ti. ce constd in scrierea cuvintelor, folosind una dintre iiterele cuvAntu- :eja scris, astfel incdt toate cuvintele sd. se incruciseze ca o crucigramd".

=:templu:

P R

o
R E A L I Z A R B E C T

Mirimea gnrpului: Timp:

/0 -30 pazf&Qn',4ta
45 ,"tinate

| r' |

A c u n o a g t e d i f e r i t e l e aprecieri a tuturor participantilor' respectdm opiniile celorlalti. A favoriza comunicarea si dialogul.

Sbt*e**ve

A invdta si

is i

Frocedur6

trmeazd sA-$il Se alege o temd concretd asupra cdreia participanlii se face o expuni pdrerile. Fiecare jucdtor iEi scrie ideile pe o figa' Apoi prezentare in comun. Pe tabla se scriu pdrerile pro 9i contra. Apoi se desfa$oari o dezbatere referitor la cauza alegerii unei anumite pozilii.

r frfatm.. gnrpufr* i t*nz i M"."ti"t",

Sblee*frve

lO -40 pa'z*Aante : : 30 -45 dltt4lltu o ta((6, h:w li cnzhe , .....'i':"""

sd A dezvolta respectul fala de diversitate si a stimula ParticiPanli comunlc aprecieze valorile. Jocul poate fi folosit pentru treningurile desPre si sensibibzarea participanlilor fala de problema genurilor.

Itr

ml

I el

la inceput trebuie s5. pregiteascd lista valorilor Animatorul partea de s exerciliului (vezi exemplele). La inceputul jocului afiqati fiqele in corespunde unuit a tablei sau pe pereti, in trei parli ale incaperii. Fiecare fisd "Nu "De acord", "Nu sunt de acord", sunt sigur' din urmfltoarele cuvinte: qi dupi acel Lamurili participantilor ci ei trebuie si citeascd lista cu enunluri corespunde hotarA ta sa ocupe un loc in dreptul uneia din cele trei fige, care It lor. Rugali doi sau trei voluntari din fiecare grup s[ motiveze hoti.:-itrea dacd doresc si Dup5. ce voluntarii $i-au expus pdrerea, intrebati participantii cd fiec schimbe hotdrArea. Repetali procesul cu fiecare enunt, accentuAnd poate s6-si schimbe pdrerea si cd in aceasta nu existd nimic ruginos' Continu sa votarea pentru enunluri pani Ia momentul potrivit' Stimulali participanlii
puteti inscrie t< schimbe pozitiile, Idmurindu-Ie de ce. Daca este necesar, participantilor cd rdspunsurile in fige pentru a fi vizute de toti. Amintiti-Ie

Frocedwrd

exista rdspunsuri gresite.

CAteva exempie de afirmatii (numai pentru treningurile din sf era .galitatii genurilor) : - Nu sexul persoanei, ci cunostintele trebuie sd fie luate in consideratie : angajarea la un post nou de lucru. - Reglarea natalitatii este o obiigatie femenina. - Femeile nu trebuie sd se angajeze la un lucru barbatesc. - Barbatul trebuie si gdteascS.de 3 ori pe zi dacd el sau sotia lui . : c r e a z ai n a f a r a c a s e i . - Este normal daca barbatul plAnge. - Violenta nu este permisd in viata de familie.

S{sts
Teme pentru discutii : - Cum v-ati simtit in grup in sensul diferenlei dintre valori qi pireri? - Cineva a putut sa influenteze asupra pozitiei voastre? - De ce v-ati schimbat pozitia?

;a-s:e ,i, f,ara

...

: ! i

mrnmea gupuluis timpr, M"t.tiale:

? -33 /avfAcpal4ti 30 -45 ,ltrtt4te fu gt lazr<e

: : :

Sb*ective
A demonstra rolul atentiei in comunicare.

FrocedearF
sa-i ic a:i

a i

Rugati participantii sd" se separe in grupuri a cAte trei pesoane. Rugati "-ecare grup sa hotarascd cine va fi cei care vorbeste, care asculte gi care va , - observator. Rugati membrii fiecarui grup si se separe pe grupuri, la o dis:rtti mare unul de altul pentru a discuta rolurile lor. Dati fiecS.rui partici- -.ttt, care are rolul de ascuitdtor, cAte o instructiune in scris care va trebui -spectata (vezi exemplul de mai jos). - ascultati atent si dali intrebari logice la momentul potrtivit - intrerupeli-l pe cel care vorbeste - schimbati des tema - spuneti des complimente celui ce vobeste - faceti-l pe cel care vorbeste sd taca - rddeti cAnd cel care vorbeste este serios - vorbili cu cineva cAnd vorbeste cel care are rolul respectiv - priviti imprejur cu rautate cAnd vorbeste cel cu rolul respectiv - dali sfaturi neportivite - fi-ti socat sau ofensat de cea ce a spus vorbitorul - evitati privirile vorbitorului Aceste instructiuni pot fi primite de cel putin unul din "ascultdtori". l-neti minte cd"aceste instructii pot fi date pe fise fara s5. fie vd.zute de restul .r'ticipantilor. Rugatii pe "vorbitori" sA se gAndeasca despre ceva care ii pre-

ocupA foarte mult. Ei trebuie si discute despre aceasta in grupul lor. "vorbitor" 9i Observatorul trebuie si inscrie in ticere toare raporturile intre "ascultdtor". Dupd,5 minute, rugati-i pe participanli sd" se adune impreund. Discutati atitudinea lor fata de exercitiu qi cea ce s-a intAmplat in fiecare grup. Cum s-au simtit?

Nste
Teme pentru discutie: - Simteati ca "ascultdtorul" v-a ascultat? - Care este senza-tiacAnd intelegi cd nimeni nu ascultd cea ce spui? Este necesar de a scrie toate rdspunsurile la toate intrebdrile pe fise, "vorbitorii" pot s6"ascultdtorii" $i astfel ca toli sa Ie poati vedea. Dupd. joc si strAngd. mdinile pentru a arita cd intre ei nu sunt sentimente ostile si a fost doar un joc.

i
t i
I

ffa*"".
ti-pt Materiale:

gnrpuruis /5 -3O pa'ztatpaa{i

/5 -25 6/in4te pa-t"/" c& gAptc4a

g E

$b**ctive
A intelege problemele comunicdrii unilaterale.

Fr**edur&

Rugati participan{ii si se separe in grupuri compuse din trei persoan Una din aceste persoane trebuie sd-gi scoati pantoful, celilalt poate fi instru tor, iar al treilea va fi observator. Rugali persoana cu pantoful sd' se aSezec spatele la instructor. Observatorul trebuie s5" stea la o anumitd distan Persoana cu pantoful trebuie si dezlege gireturile gi si le scoat6. Dupd ace ta, urmAnd instructiile profesorului, trebuie si lege din nou sireturi Instrucfiunile date trebuie respectate cu exactitate. Intrebdrile se int'erz Observatorul trebuie sd"fie atent la respectarea condiliiior pentru ca la sfdrqit exercitiului sd facd o micd analiza.

ffivaSaa*re
Intrebati membrii echipei cum s-au simlit in tmpul exerciliului.

Mnrimea grupuluiz Timp:

Materiale:

/5 -30 Pazt(Z,4ar4{i : /O-/5 ft/'/4te : ent de 6azae gi cazaca i

Sfu&ee$*'qre
A observa diferite metode de comunicare. Sseeedms6 Desenati un desen simplu pe hartie flip-chart. Desenul trebuie sa fie

-.=stul de mare pentru ca toti sa-l poatd vedea. Rugati 5 voluntari s5"plece din .:^a. Arata{i desenul celor rd"magi. Rugali unul din voluntari sd intre gi sd :::veasci desenul. Acoperiti desenul. Chemati urmdtorul voluntar. Primul -iuntar trebuie si-i povesteasci desenul gi aqa pAni Ia al patrulea volunatr. - iemali al cincilea voluntar gi rugali ca al patrulea sa-i descrie desenul. Dupd -,-c&st&al cincilea trebuie si deseneze desenul pe baza descrierii. La final se .:3td grupului ambele desene.

No*e
Discutati cum a decurs jocul.

Mirimea gnrputui: Timp: Materiale:

lO - 20 /nzt&Qa*/$i 2O a*aa* /dztce#rB-hazt, draazaorc (l^e/4"oe),

: 1 caztnca,

r'i
7

Sb$e*t3ve
A ardta problemele care apar in timpul comunicirii unilaterale.

Froeedaar6

Pe o hArtie pregatili doua diagrame. Nu ie aratali grupului. Rugali volun,:-i sd participe la demonstratia ce va urma. Lamuritile participantilor cd volun. r'-11 Ie va descrie ceva si sarcina ior consti in urmarea exactd a - =:ructiunilor, f6cAnd schila descrierii. Dali unuia din voluntari o diagrama. .-untarul se intoarce cu spatele ia participanti, deoarece contactul vizual este ::rzis. Voluntarul poate comunica doar oral, fdrd" gesturi. Intrebarile din s r:rte& paricipantilor de asememenea unt interzise. Este permisd numai comu: ,area unilaterala. CAnd exercitiul este terminat, ardtali desenul qi rugali par.-pantii sd.-l compare cu desenele lor. Alegeli alt voluntar gi repetali jocul,

folosind alt program. De data aceasta permiteti-le comunicarea bilaterald (se pot pune intrebari), dar interzice!i-le contactul vizual. Dupa aceasta compara! rezultatele. Stimulati comunicarea in grup cu ajutorul urmitoareior intrebdri: - CaU participanli au fost frustrati si cAli au incetat s5. mai asculte? - De ce a fost atAt de compiicat de a urmari comunicarea unilateraid? - Comunicarea bilaterala asiguri inlelegerea totala? - Cum se pot obtine succesemari in comunicare pentru a ajunge la rezultate mai mari?

Timp: Materiale:

/5 -20 a4iruute cdfu o paaf /t/4tru lieaze eilL?6

$blec&[ve A medita despre comunicare,colaboraresi sensibiltatein grup.

|gJ

Prqleedlrr&

impnrlili grupul in doua echipe. Aranjali echipele in doua r6"nduri paraIeIe, la o distanta de 1 metru unul de altul. Intre membrii unei echipe trebuie sa fie distanla unei mdini intinse. Animatorul imparte cAte o pand primelor persoane din fiecare echip6. Acestea trebuie si se intoarcd la cei ce stau din urmd gi sd" sufle pana spre ei. Persoana ce sth la spate trebuie sd" prindd. pana. Cel ce sufld" nu are dreptul sd se migte. Dacd persoana nu a prins pana, cel care i-a transmis-o trebuie sa o ridice si sd. o sufle iard.gi. Aceast5. acliune se repetd pana cdnd pana nu este prinsd. Jocul se considerd terminat c6nd pana ajunge la ultimul membru al echipei. Caqtiga echipa care realizeazd prima acest lucru.

Timp: Materiale:

3O arAr* /dztce 9i caztacn

n
E

Sbiective

A vedea ce probleme pot apdrea Ia combinarea metodelor vizuale si verbale de comunicare.

Frclsedrm*

participan!ii sd formeze un cerc. Dati fiec6ruia cAte o foaie de Rugati hArtie si rugati-i sd deseneze sus un desen mic, iar jos sa-si scrie numele. Duph

I i^.)

.:easta, foaia de hartie trebuie transmisd persoanei din dreapta. Aceastd"per.,rand trebuie sd descrie desenui Si sd idoaie foaia in aqa fel ca sd.se vadd' numai ..escriereadesenului. Dupd. aceasta, transmite foaia persoanei din dreapta sa. .\casta, la rdndul sdu, face un alt desen in baza descrierii, indoind foaia ca sa :r vadA numai desenul si transmitAndu-l mai departe. Jocul coontinui p6.ni and participa toti.

f T t l

EvaEerare
Participantii desfac foile qi discuti desenele in comun.

j'

Uermea gnrpufui!

l0 -30 Pa'If&i4a4i
3O ,ata.ta*

$bieetiYe comunicdrii. A ajuta partipanlii sd inleleaga necesitatea

FrceedrrrF
Animatorul roagd" participantii :rebuie sd se ageze pe scaun, unul in :,oate si se intoarci, iar cel din spate :rebuie sd" discute intre ei timp de 2
s6 se separe in perechi. Fiecare pereche spatele celuilalt. CeI care std inainte nu perechilor si se incline inainte. Membrii minute.

Animatorul adund to!i participantii impreund si discutd exerciliul. -\nimatorul poate s6-l intrebe pe cel care a stat in spate: - cum v-a!i simlit cand ali incercat sd discutali cu partenerul? qi persoana din fa!d: - cum v-a!i simlit in timpul disculiei?

9_l Evatrware

Timp: Materiale:

3O,a<ina* &4d{i a44zi de hdztce

S&$ectve
A observa importanla comunicarii in lucrul in echipd.

ProeeSur6
La inceputul exerci!iului scrieti o cifrd pe bucdti mici de hartie. \timdrul cifrelor trebuie sa fie egal cu cel al participan!ilor. Doi voluntari tre-

buie sd fie observatori. La sfarsit ei vor trebui sd facd evaluarea jocului. Impaturiti hArtiutele si puneti-le intr-o cutie. Fiecare participant trebuie sd aleaga o hArtiutd si si memorizeze cifra. Aminti-le cd nu pot sa facd schimb de informatie. Participantii nu pot discuta intre ei si trebuie sd inchidA ochii. AvAnd ochii inchisi se apuca de mdini si animatorul trebuie s[-i conducd prin incapere. Dupd aceasta, animatorul roagd participantii sa dea drumul ia mAini. Scopui participantilor este ca ei sa se aranjeze in ordinea numerelor. Animatorul trebuie sa indice participantilor unde trebuie sd se plaseze primul si ultimul numir din linie. Jocul trebuie desfdsurat in tdcere. Participantii pot comunica prin intermediul altor mijloace decAt vorbirea. Pentru crearea liniei se pot da vreo 10 minute si inainte ca participanlii sa-gi deschida ochii, rugatii sd controleze dacd persoanele din dreapta si stAnga au numere corecte.

Evaftrare
Participantii pot fi intrebati: - ce s-a intAmplat pe parcursul jocuiui? (introduceti evaluarea observatorilor) - ia ce v5 gAndeati qi ce simteali cAnd incercali sd vi gasili iocul? - ce metode alternative de comunicare au apdrut pe parcursul exercitiului? - ce am aflat din acest joc? - cum este legat acest joc de mediul vostru de lucru?

I
i

I ! !

Mirimea grupului: timpz Materiale:

l0 -30 pnddu/al4ti : 25 'aaas* : "seatune^fu", de fucza 4zsrbai &ri

Sb*ect6v*
A recunoaqte gi a exprima sentimentele. Frqpcedrlr6 Uneori participantilor le este greu sd-qi descrie emotiile. Deseori aceasta se intAmpl5. din cauza lipsei cuvintelor necesare. Noi putem sd"-i ajutd"m pe participanli sa-gi imbogdteasca bagajul de cuvinte pentru ca ei s6-9i expri mai usor sentimentele. Participantii vor folosi fisa de lucru "sentimente" si "Sentimente". dictionarul. In continuare este prezentata figa de lucru

uiui. e s d hirnb rchii. prin raini. :elor. rimul .1pot liniei rgatii

TRISTETE MAhnire C o n fu z i e Triste!e Supunere destinului Dezamigire Nemultumire Apatie Jignire Depresie Epuizare Istoveald Deprimare Nefericire Greutate Ghinion Rugine Impovirare Umilinta Desperare Durere

FERICIRE Bucurie Pldcere Veselie Satisfactie Liniste Mirare Usurare incredere Zdmbet Exaltare Emotionalitate In al gaptelea cer de fericire Optimism Entuziasm Dorin!d Fericire Pasiune Energie Agerime

OFENSA Iritare Plictiseala Scos din sd"rite Ingrijorare Repulsie Pisalogeala Ofensa MAnie Minciuna Detestare Spirit razboinic A fiebe de furie Furie

FRICA Neiinigte lnordare lngrijorare PanicS" Sensibilitate Alarmd. Soc Pericol Frich Speriat Incremenit de fricd Terorizat

ierva-

:r-irsul

La dorinla animatorului, participanlii pot sd"scrie aceste cuvinte pe fise =.oarate. Dup5" aceasta ei trebuie sa Ie separe pe categoriile respective (tristele, -=:icire, fricd"). SENTIMENTE Uneori este greu de a inlelege sentimentele. Un mijloc bun pentru a :.,:lita exprimarea sentimentelor si emotiilor este ldrgirea bagajului de cuvinte. :e cuvinte puteli asoci cu cuvintel de mai ji o s ? V a poate ajuta dictionarul ia intele ' sinonime.

:iSTETE

FERICIRE

OFENSA

FRICA

i aceaslt alll pe

:::prlme
1_; <i

Mnrimea grupului:
Timp: Materiale:

/0 -30 /n'ztui'/nn$: '4a"ou/' de hcza /i44 /ternzz /a.ztactpant

5 ,441t4ste

Pz^t o

g
| (F I

8&$e*ive

Participantii vor asculta ce se intampla in jurul lor'

i
I
i

Frocedr*rd Acest exercitiu se folosegte pentru dezvoltarea capacitelii de a asculta. De asemenea poate fi folosit pentru linigtirea copiilor dupa pauz6" pe mdsurd ce copiii intr5. in clas6, ei se aseazd, pdstrdnd liniStea. Dupi ce "Ascultafi. Ce a fost aceasta?"- Dacd cineva toli s-au apzat, animatorul ie spune: "Dar din participanti se va migca sau va face vreun zgomot, animatorul va intreba: minute in aceasta?". Dupa aceasta animatorul va ruga participanlii sn stea cdteva"Ascultd!"imparte fisele liniste s.i sdLasculte atent. Firi a spune ceva animatorul "Citi-ti si lndeplinili insdrcinarea scrisi pe EI ia o bucat6 de cretd" $i scrie pe tabld,: foaie". Participantii vor avea nevoie de cateva minute ca sd completeze foile. Dupi aceasta fiecare participant va transmite foaia sa partenerului. Dupi ce colegii citi cea ce este scris pe foaie, ei trebuie sd spund" ce au auziL. Jocul poate fi repetat timp de cdteva zile qi se poate urmiri cum participanlii invafd: sd deosebeaschdiferite zgomote specifice 9i si le denumeascl' gal6gie' Dacd existd probleme cu anumili participanti care permanent fac inainte de a incepe exercitiul animatorul poate spune cd vrea s5' vadd' cine este d.egtept qi poate s[ stea cAteva minute in liniqte. Astfel participantii vor fi provocati sd asculte cu atenfie. Dupd exerciliu animatorul le poate spune participantilor ci in fiecare zi ei aud o mullime de zgomote, dar nu le ascult6. "Asculta!" Figa CAteva minute ali ascultat. Sd vedem daci puteli sa enumerali tot p ali auzit. Nu ati auzit nimic? Dar respiratia voastr[? ceasul? VAntul? Dar pria rasuflare? ciripitul pasdrilor de afar6? Poate ati auzit chiar qi zgomot soarelui fierbinte?

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

F6 schimb de foi cu vecinul vecinul cea ce n-ai auzit t u ?

si comparati

cea ce ati scris. A auzit

oa

Mirimea gnrpului: Timp:

Materiale:

/0 -30 favt&cfnz{i
45 ,aAattte q4 cdoeto/oz4,o ca4etf /6za A4uf.dth6u, /Ad&, cze<naae

Stufieetive

A ajuta copiii sa deosebeascicAteva tipuri de comunicare si sa inteleaga . cel mai efectiv mijloc este convingerea.

r l ta . dte 1e\-a 'Da: e i--

Froeedur&
iniainte de a incepe exercitiul, animatorul foloseste citatele de mai jos : . : 1 t f U a inscrie pe casetd diferite voci in diferite situatii. Cu cAt mai multe - : i v a inregistra animatorul, cu atat mai vesei va fi exercitiul pentru copii. Jocul incepe cu explicarea deosebirii dintre cele trei tipuri de comuni.::e. Animatorul va scrie pe tabla cuvintele: Agresiv, Convingdtor si Pasiv. - rpa aceasta intr-o colonita sub ele se vor scrie cuvintele ce determind cele :ei tipuri. Urmdtorul exemplu conline: 1) descrierea persoanei, 2) metafore, 3) -:ate care reflectd, toate cele trei tipuri de comunicare. Animatorul le spune participanlilor: "CAnd noi vorbim cu cineva, cea -.i bund metodd de a ne expune necesitdtile noastre este convingerea, Cdnd : .:tem agresivi, putem jigni sentimentele altor persoane. Cand vorbim despre =:esitatile si dorinlele noastre, nu este nevoie de folosit forta. Pe de altd . .:I'te, cAnd vorbim pasiv, noi comunicd.m rdu. In asemeneasituatii de cele mai '.se ori oamenii ne ignor6. Noi nu expunem clar dorintele si necesitatile noas:: si din cavza aceasta nu putem obtine cea ce dorim. Cea mai buni metodd de comunicare este convingerea. A fi convingdtor -.eamnd a-ti exprima clar gAndurile. Atunci nu vor ap6rea neclaritati, Iegate := dorintele si necesitatile voastre. Un om convingdtor iqi expune pirerea sa si ,.teapti rdspunsul de la interlocutor". Animatorul trebuie sA se convingd ca participantii au inteles esenta aces: trei tipuri de comunicare. Agresiv Convingdtor Pasiv Dur: foioseste multa. l.Obtinea ceea ce doreste, 1. Slab. Deseori un astfel rte p-u. a obtine ceea folosind forta necesard.. de om se comporti astdoreste. fel de parci e absolut fdrd puteri si nu poate obtine ceea ce doreste. Buldozer 2. Calculator 2. Sculptura "Misc6-te prostuie!" 3. "Nu ai putea sd te 3 . " P e m i n e m e r e u m d misti, nu am loc" strAmtoreaz6. Niciodati nu-mi ajunge loc"
Dupa aceasta participantii vor asculta caseta cu diferite voci inregisAnimatorul poate spune cd vocile au fost inregistrate intampld"tor, in ,..te. ..ratii reale. Participantii, dupa ascultarea fiecarui vorbitor, vor trebui s5.

ra:-'.
s F -

),-lpit
\-ir:

pa:a. t-.c
rsie

este rr i. :e z-

,t

CB

pr'lrotul

pun5. c6"te un semn X in colonila corespunzS"toare. Ei vor trebui sa hotarasci ce fel de om este acela: agresiv, convingator sau pasiv. Animatorul va scrie Se vor asculta L0 voci. tabia numele vorbitorilor.

Vocile: agresive, pasive gi convingdtoare Animatorul: Prima voce pe care o veti auzi este a unei persoane care
cumpdrat numai ce un mdr stricat intr-un magazin". Se asculta banda. 1. "Eu mE voi lntoarce gi voi arunca cu acest m6r vdnzdtoarei in faf6l" Banda se opreste si participantii trebuie sd. faca un semn ln coloana respectiv

care cere chetcup in restaoran Animatoru\i "A doua voce este a unei persoane "Eu asi dori ceva mai mult chetcup pentru cartofi" 2. Animatorul: "A treia voce aparline unei persoanecare in autobus roagd"s5-i
facd loc".

Animatorul: "IJrmdtoarea persoand. a stat foarte mult timp in r6.nd dup6 bil la teatru". 5. "Acest rdnd se migcd foarte lncet. Casierii dorm?' Animatorul: "Ilrmdtoarea voce este a profesorul care cere ca elevii sd-l asculte 6. "Eu voi agtepta pind se vor linigti tof E dupd aceastta voi continua" Animatorul: "A gaptea voce - un elev care de mult timp aSteapti si-i atenlie".
"IJrm5.toarea voce este a unei mame care se adreseazd feciorului Animatorul: "DacE nu te apropii chiar acum, o s-o primegti" 8.

3. 'Am nevoie de ceva mai mult loc. Nu afi putea s6 v6 migcati?' "Vocea urmitoare apartine unei persoanecare are nevoie de atenlia maternd' 4. "Tu niciodatl nu asculli cea ce weau s[ spun".

7. "Ei bine. Dacd nu dorifi. s[ md ascultafi eu pur qi simplu voi striga

Animatorulz "Vocea a noua aparline unu bd.iat care doreqte sd se joace camion-juc5.rie a pritenului shu". Nicolae, pot sd md. ioc su mnsina?" 9. "Auzi Animatorzl: "Ultima voce - este o fetila care vorbeqte cu vecinul de b a n c i - . 10. "Profesorul niciodatd in timpul anului nu m-a numit responsabilI de clasl' Dup5" ce eievii au insemnat fiecare voce, ei discuta rdspunsurile I Posibil va fi nevoie de inclus casetofonul incd" o dat5". Dupa aceasta, particiPan vor primi rispunsurile corecte pentru ca ei si poatd determina ce au atzit. Rdspunsuri: 1. Agresiv 2. Pasiv 3. Convingd:tor 4. Pasiv 5. Poate fi considerat pasiv sau agresiv 6. Convingdtor 7. Agresiv 8, Agresiv 9. Convingtor 10. Pasiv Ce fel de tipuri de comunicare sunt? NOTA: Ascultali citatele 9i hotarAli ce fel de tip de comunicare foloseste fi vorbitor: agresiv, convingator sau pasiv? In dependenld de r6spunsul d neavoastrd inscrieti X in rAndul respectiv pentru fiecare voce.

Agresiv

Convingdtor

Pasiv

CAt de bine sesizati stilul de comunicare? Pentru a sti, comparati rdspunsurile voastre si rispunsurile nparali scorul cu cel de mai jos: 9-10 corecte : Foarte bine! 7-8 corecte : Destul de bine! 5-6 : Satisficdtor O-4 : Incearcd incd o datd!

corecte si

! , i

M:irimea gnrputui: Timpz Materiale:

.......:......

lO -3O padaar/nntc 4O aunute "fur,ctzaAea co*rrZforZ" k44 de hczct

: : i

$siecrive
A practica comunicarea constructivd., iucdnd o serie de roluri.

Proeedur6
Copiii foarte des comunicd intre ei foarte brutal, fapt ce duce la -striinare. Este foarte important de a-i invita s5" ceard. cea de doresc si sa-si ''punA punctul Ior de vedere, atunci cAnd sunt nedreptaliti. Acest exercitiu va . participantilor experienta necesara pentru ca ei sd poatd" singuri sd. rezolve nflictele zilnice, in loc sd apeleze de fiecare dat6 la profesor. Animatorul va scrie pe tabla lista cuvintelor legate de comunicarea con,::uctivd. Se poate pune o intrebare: "Ce calitali trebuie sa posede o persoand" :I'e poate comunica?" Lista va fi inceputi cu urmitoarele cuvinte si expresii: '-:Lcer,caracter direct, serios, amabil, contact vizual, voce puternici", deprindere ' a asculta. La aceasta se adaugd rdspunsurile participantilor la intrebare. Dupa aceasta, animatorul Ie va spune participantilor si foloseascd toate este calitali cAnd vor r5.spunde la situatiiie concrete. La inceput ei vor rhspunde ,-:rguri pe fisele de lucru "Construirea comunic5.rii". Dupd. aceasta, participan{ii ,,r juca pe roluri aceste situatii, pAnd animatorul va fi mullumit de faptul cum - si-au schimbat stilul comunicS.rii pentru comunicarea constructiva. Foiosirea unei comunicd.ri constructive mai mult seamd.ni cu construirea :-ui pod spre alti persoand, decAt cu instalarea unor bariere.

Construirea comunicirii persoana L. Te afli in teatrul gcolii. Pe speteaza scaunului Pe care 9ez1 deranjeazd? din urmi a pus Picioarele. Cum il vei face sa inleleagdr ci te

2 . Cineva in rAnd trece inaintea ta. De obicei, nu atragi atenlia acestui fapt, dar astizi vrei sd-ti expui punctul de vedere. Ce vei sPune?

si 3 . D e jum6tate de ori stai cu mdna ridicata. Profesorul te ignoreazd atenlia procontinua sa-i linigteasci pe elevii care fac galagie. Cum vei atrage fesorului?

Tu nu 4. Nu ai nimerit mingea de fotbal gi unul din colegi te insultd" nu-!i place doregti si ieqi din joc. Cum ii vei i6muri ci ai ficut tot posibilul Si sa fii insultat?

sa zlcN 5. Lucrezi impreuni cu un gruP de elevi. Cum numai incerci ceva s6' fii ascultat? restul elevilor te intrerup. Cum Poli spune gruPului ca doresti

Mnrimea grupului: Timp: Materiale:

/0 -30 paztecpdnti
30 ,"ttiaa*

ci/rdlp aa.tez<akhc nRa4aztq(

/eatzt l*r,aze /azfituf*at (c"na;ia del4z&f neAqre 46 k ddnftaf ?zu.puhi), (}bieetive

A demonstra cAt de usor poate apd.rea neintelegerea in comunicare, a _-3epe discutia despre factorii care stopeazi sau inlesnesc comunicarea, a-i moti: p e participanli sa lucreze mai mult asupra abilitatilor de comunicare.

dz/,p* /oo/'

la s-

Pra'-

PracedurA
Animatorul roagd 3 participanli sA demonstreze problemele care apar in " - nunicare. Participantii trebuie sd iasd din sal6 iar apoi vor intra pe rAnd. -- vor interpreta rolurile persoanelor care depun pldngeri de furt. Participanlii -'r fi numerotali (L,2,3). Animatorul imparte copiile materialelor Raportul ::spre furt" tuturor persoanelor, in afarl de cei trei voluntari. Participanlii -'r trebui sd. citeascd raportul si pe md"suri ce fiecare din cei 3 participanli ,. repeta raportul, ei vor trebui sd observe toate schimbi"riie 9i lipsurile. Este --emat primul voluntar in clas5..I se citeste raportul despre furt. Animatorul ::buie sd citeascd cu o asa voce, ca sd fie clar cd" este vorba de ceva urgent ,.1r iectura nu va fi prea rapidd ca s5"fie posibil de a memoriza detaliile. Apoi :- clasi se invitd al doilea voluntar. Primul trebuie sd repete pentru acesta -.portul. Ceilalli trebuie sa lina minte cele expuse. Se invith al treilea volun-':. AI doilea voluntar ii repetd raportul. Animatorul se prezinti ca un ofi{er :- polilie si il roagd pe participantul al treilea sd. repete raportul. Animatorul = mulfumegte volunatrilor si citeste originalul raportului.

Evaluare
Se discutd urmitoarele probleme: (pentru cei 3 voluntari) - Ce sentimente ati avut cAnd incercali si vd amintili raportul? - Ce factori au incurcat Ia memorizarea raportului? - V-a ajutat ceva si vi amintili detaliile? (pentru ceilalti participanli) - Cum s-a schimbat raportul? A fost uitat ceva important? - Ce factori au incurcat Ia memorizarea raportului? - Ce factori ar fi putut ajuta la memorizarea raportului? Raport despre furt Con!inut S-a produs un furt! Vd. rog sA ascultafi atent si sd comunicali poiifiei. :.: intram in magazin in timp ce de acolo iesea fugind un barbat. El m-a impins ;- a fugit mai departe. Avea in mand. o geantd mare gi mi-a p6.rut cd: in mdna .:lalti avea un pistol. Era imbrd"cat intr-un sacou cafeniu cu un umd.r rupt, :amaq5.in linii verzi 9i roqii si in blugi. Avea picioare slabe si o burtd mare.
i

Purta ochelari si papuci negri. Era chel gi avea mustd.li de culoare Inallimea e de aproximativ 1,80 qi putea si aiba vreo 35 de ani.

Instrucfiuni
La fiecare repetare a raportului inscrieli tot ce a fost omis si schi

Mirimea gilpuluis Timp: Materiale:

lO -30 Paztdc4b*r4te : 3O a<Aas* i : lbb-c/azt v ,

$bieetive A ajuta participanlii si giseasci pdrtile componenteale asculterii

ciente. Ascultarea eficienti este una din abilitalile cele mai importante in cesul de rezolvare a conflictelor. Uneori este greu a determina caracterist ascultdrii eficiente, desi persoanele care au experienld de ascultare activi depisteazd foarte ugor. Scopul acestui exerciliu este a facilita inlelegerea ide
generale despre ascultarea produce. eficienta $i neeficientd., a discuta emoliile pe care

i*l

Froc*durf,

Animatorul roage participanlii sd interpreteze doui jocuri pe rol (dacd sunt doi animatori atunci ei pot singuri si le interpreteze roluri Primul joc pe roluri (ascultare neeficienti) trebuie si dureze nu mai mult 2 minute. Cel care vorbeste comunici interlocutorului o noutate impo (avansarea in functie, posibilitatea de a pleca in cdlitorie intr-un loc in s.a.m.d.). Interlocutorul trebuie s5. se comporte in aga fel, de parci nu ascul IJn asemenea comportament poate include urmitoarele: nu priveqte la vorbi evit6 contactul vizual, contrazice, schimbd tema, priveqte la ceas' nu
intrebari, vorbeqte despre problemele sale, examineazd nigte hArtii sau face al

actiuni care indicd" lipsa de interes. Rugali participanlii sa enumere acliu observate care caracterizeazl" ascultarea neeficientd". Inscrieli-le pe tabla s titlut "Comunicarea ineficienti este...". inrtebali ce emo{ii au apdrut la ceilal participanli. Inscriefi-le pe tabin. Ai doilea joc trebuie s6 fie interpretat pe roluri (comunicarea eficienti
Nu trebuie sd dureze mai mult de 2 minute. Vorbitorul incearci sd comuni

lui ascuiti cu atenlie si f Interlocutorul o inf ormatie importanti. urmdtoarele acliuni: privegte cu atentie Ia vorbitor, mentine contactul viz il roagd pe vorbitor s[ continue povestirea, pune itrebari deschise, reflecti se timentele celui care vorbeste s.a.m.d.
vor trebui s[ enumere acele actiuni care caracteri Participantii ascultarea eficientd. EIe vor fi scrise pe tabla aldturi de celelalte cuvinte ca eficiente. descriu emotiile, care pot sa apara la vorbitor datorita ascultirii

rie-

HvaIware
Participantii vor rdspunde la urmitoarele intrebiri: - Deseori alte persoaneie asculta eficient cea ce spuneti? - Cat de des ascultati eficient alte persoane? - Ce factori pot incurca ascultarii eficiente? - De ce deprinderi este nevoie pentru ascultarea eficienta?
,1- ll -

Ffsre
Variante posibile:

Participantii sunt separali in 2 grupuri si sunt instruiti separat: par-ipantii din primul grup trebuie sa povesteascd despreceva, foarte important
. =::tru ei. Fiecare participant din al doilea grup isi va gdsi un coieg din prirna :.-ipi care va povesti despre ceva dar ei trebuie sd facd tot posibilul pentru a ,::ta cd nu ascult6. Participanlii din primul grup trebuie sa-si gaseascd o persoand din al , - ilea grup si sd" inceapd povestirea. Peste 1-2 minute jocul trebuie oprit. Participantii trebuie sd povesteascd -ll1 au perceput cele intAmplate si ce sentimente le-au apirut. Pentru aceasta ,: primi urmdtoarele materiale: Ascultarea activA include ... .{,tentie - Privegte in ochi vorbitorului. - Atrage atenlie la limbajul corpului: coincide sau nu cu cuvintele spuse? incercd, si asculti intr-un loc unde nimic nu te incurca. Aqa o sA poti sa-!i :centezi atenlia. Nu te ocupa cu alte lucruri cAnd asculli. Succesivitate - Foloseste fraze stimulatorii: ?,rvesteste-mi mai amdnuntit!" ' - riar? " " ' Serios? - Intonalia vocii trebuie sa indice interes. Pune intreb5.ri deschise pentru a primi mai multa informatie. = Nu pune prea multe intrebari. Ofera posibilitate vorbitorului '
":e$te.

e i -rra" :e-: -:
ti,: : I -.:

,11-

[e r. ;L?

r.r.E. ari Iti.

l0:.
L4

sa spuna

ri'ir ni-r ^.-: * J

Incearci sd dai sfaturi ori sd, povestesti despre un caz asem6n6tor.

a-;
tat-

u:e :2-7-.a[a-. ;e:-

]ribzuire - uneori repet6. ideile cele mai importante ale vorbitorului. - Incearcd sd transmiti prin cuvinteie tale sentimentele vorbitorului in , -'mentele potrivite. Controleazd dacd inlelegi corect cea ce doreqte sd. spund., dAnd intrebari de :.tl: rei sd zici cit ... Chiar?" ':ei sd zici cd te si mti ...?" I'eci, consideri ci ... E u te i n te l e g cor ect?"

Mirimea gnrpuluiz Timp: Materiale:

/5 -30 Pazfd&Qanfie : 60 ,44a44te : j de ca/6 P&4?&Z,i

1 4 A

fA

$biective

A permite sensibil izarea participanlilor comunicarea interculturali.

vis-a-vis de problemele legate

separati participanlii in grupuri a cate 3 persoane.Rugafi-i sd lucre propri separat in diferite pirti ale sdlii. Fiecare grup igi va crea limbajul

Procedur6

Fiecare grup trebuie sd inventeze patru cuvinte intr-o limba inventati" qi un adjectiv Cuvintele trebuie sd fie: un salut, un substantiv, un verb nu Membrii grupului trebuie sd" practice limba lor nou pdn6' ce fiecare grupuri noi cunoaste bine cuvintele inventate. Participanlii trebuie si creeze al li cdte 3 persoane. |n fiecare grup trebuie sd existe cAte un reprezentat parale bilor noi. Pentru a face aceasta participantii se atanieazl' in 3 linii c astfel ca membrii unui grup sd stea intr-o linie. Dupi aceasta' se
va lega ocl echipele noi. Unul din membrii echipei va juca rolul de profesor 9i membrii echipel celorlalli doi membri ai echipei. In procesul invd.!6rii limbii,

t noi se vor schimba cu locurile, fard. a Spune vreun cuvAnt' Fiecare membru striga f buie si fie m[car o datd in rolul de profesor. La final, participanlii pri mula d.e salut in limba inventatf, pentru a-i g5"si pe restul membrilor echipe. Dupi aceasta, toti se aduna pentru evaluare'

Rugali participan{ii sa-gi impart5.geascasentimentele pe care le-au avut postura de profesor gi eiev. Au fost dezamdgili de incapacitatea lor de a-i inv pe ceilalli limba lor? Ce s-a intAmplat in prima rundb cAnd elevii aveau t inchisi? ce mijloace de predare au fost folosite? Ridicarea vocii? Repeta
paralele cu Aceasta faciliteazd sau compiicd procesul de inv6tare? Existd" noatre? real6? Ce putem face pentru a lupta cu problemele $i dezamdgirile

Evaluare

Miirimea gnrprrlui: Timp: Materiale:

pA/46 h 70 de lazfdcEal44i /0 d4rr4ate pilftalehz (uezt awla), zppzpzeatazzn'

/dzta /Ue-Aazt, ezrre | r' | $biective

A i n t e l e g e deosebirile in Percepere.

el

Frccedur6

Animatorul fixeazl imaginea pe perete. ?articipantii vor privi pdtratele si vor hotari cate pdtrate - rt gi:si in imagine. Nu trebuie sa discute concluziile lor l ceilalti membri ai grupului. Dupd un minut sau dou6, ei .:ebuie sd scrie rd.spunsurile lor pe foaie. participantii tre-rie s5" explice rd"spunsurile grupului. Discutia va continua -,rn5.nu se va da rd.spunsul corect (80).

Evaluare
Discutati de ce oamenii percep lucrurile in mod diferit.

reze ,i;:1 La-

"\-Ei

cn: a
li"-

lele" ear& ri-:i e-:',:r tr-1 " ! 1 - -

Mfuimea gnrpului: Timp: Materiale:

lO -3O pazfttutpaafc 3O acAas* /dztce, czecor4, /lgi cq he( a.haw a koo/", ctzecie*d6, daqf auc/.e)

Obiectiv*
A dezvolta aptitudinile de ascultare.

im.efl

Preiceduri
Pentru inceput, trebuie alesi cei care vor fi atenti la scor (participanti - -ire deja au ardtat cd sunt capabili si asculte). Ei nu vor participa la joc, dar ' lr fi in rolul de observatori. Participantii se separS.in echipe de 5-6 persoane. :i trebuie sd urmeze instructiunile cu exactitate. Vor primi puncte pentru ::ecare insdrcinare pe care o vor asculta si indeplini. Echipa care va acumula =le mai multe puncte, va avea posibilitatea sd alcdtuiasca conditiile pentru .:apa urmitoare care se va juca in a doua zi. Persoanele care socot punctele =-hipelor, trebuie sd noteze pe foi succesele echipelor: pentru ascultarea -:rtial6 echipa va primi un punct in coloana "IJrechea mic6", pentru ascultare - 2 puncte in coloana "DouS. urechi", iar pentru ascultare rea ::rfecti un :-inct de penalizare in coloana "sarpe". Daci echipa primesete 3 puncte in - , l o a n a" S a r p e " , i e s e d i n j o c . CAnd toli sunt gata, animatorul atenlion eazd participantii cd" Ie va citi -sta instructiunilor pe care participanfii va trebui sa le realizeze pAna Ia .-arsitul jocului. Indicatii: 1. Fara a vorbi, formali o coloand, de la cel mai inalt la cel mai jos. 2. StAnd unul in spatele celuilalt formati litera T. 3. Persoana a doua sd puni mAinile pe genunchi. 4. ultima persoanS.trebuie s6 stea cu spatele la ceieralte. 5. A treia persoana trebuie sd desfaca mainile in p6rti ca aripile.

It

ri
)c-r,!

rear
r-ia

6. Toti cei care stau la spate trebuie sa pund piciorul drept in fatd cei stdng. 7. Primul din rAnd va privi in sus. 8. AI treilea de Ia spate trebuie sd priveasca in jos. 9. Toli participanlii trebuie sd strangS" pumnii. 10. Toti participantii trebuie si inchidd un ochi sau ambii.

N*pt* Noi ascultam foarte atent Fii atent ce echipd va asculta cei mai atent si va indeplini insd"rcinAr
Cei care calculeaz[ punctele trebuie sd fie imparliali. Toli membrii echipe trebuie sd indeplineascd insdrcinirile. Daca ei Ie indeplinesc pot primi un pl "Douh ln colonita urechi". Dacd cineva din echipa nu ascultd si nu execu "Ureche mic5"". Iar corect insdrcinarea echipa va primi un plus in colonila nimeni nu ascultd gi nu urmeazd insdrcind"rile animatorului, va primi un pl "Sarpele" (sarpele nu are urechi). in colonita

Arbitrul:
JucS.torii:

Sarpele

Urechea micd

Doui urechi

"Sarpe"

Adunati semnele din toate colonitele. Pentru fiecare plus din coloni
- 0 puncte, pentru "IJreche micd." - un pun fiecare plus din colonila

pentru fiecare plus in colonila "Doud urechi" - doud puncte. Aduna$i puncte Num5.rul total de puncte:

Mirimea gnrpuluiz lO -3O fuzta"aua.fe 3O onazs* Timp: "ebt de furc ect Materiale: /i4a dp hczz d44n(/' /t/4t?4 /ceazz /azftkz/zal

n
E

$bieeEve
Participanlii vor aprecia cat de bine ei pot sa asculte.

Fro*edwrS

mai buni, participantii trebuie sd apreci Pentru a fi ascultitori pdrtile lor puternice qi slabe. Dacd ei sunt congtienli de parlile lor slabe in priveste ascultarea, ei pot sd se concentreze asupra aptitudinilor de a ascul Ascultarea presupune multe abilitali. Rugali participanlii sd rdspundd intrebari si sd" marcheze intrebarea corespunzdtoare.

iit.

rl,:
1!: U r :

ar2

lu-.

Dupd ce participantii completeaza textul, animatorul ii va ajuta s6 se ' " - : - : i e z e . D a c d c e l e m a i m u i t e r d . s p u n s u r is u n t " A p r o a p e i n t o t d e a u n a " si,,Des", " ; rt sd asculte activ. Aceasta inseamnd cd ei in timpul discutiei se concen.-=''za asupra ideilor principale, ascuita cu atenfie. Acesti participanti asculta r:ealitate. Dacd majoritatea raspunsurilor sunt "Deseori" qi ,,I]neori", aceasta :=-amnd' cd ei aud cea ce se spune dar nu ascultd. Participantul aude cuvin'--:' sunetele, dar nu pitrunde in sensul lor. Deseori apar neclarititi, fiindca "-- astfel de participant nu se concentreazd asupra celor spuse. Daca majoritatea raspunsurilor sunt "Aproape totdeauna' sau ,,Aproape :'.-ldatd", atunci ei ascultd numai pe jumate. Asculta un timp anumit, iar apoi ' -' In primul rand ei igi atrag atenlia asupra propriei persoane, dar nu asupra - -'rlalti. Deseori ascultd numai pentru pierde randul lor de a vorbi. Unor a nu L-''-i de participanti le place mai mult sd vorbeascd, decAt sd" asculte. Participantii trebuie sd-si pund un scop. Ei trebuie sd--si aleagd ce ': --:titi sd dezvolte. Trebuie sd atragh atenlie deosebitd exercitiiior care dez-:a aceste aptitudini. Cdt de bine eu ascult? Citi!i fiecare propozitie qi notati rdspunsul corespunzi.tor. Numirati -:SpurSufile. Dupa aceasta ascultati ce va spune animatorul despre faptul cum ':-buie apreciate rezultatele primite.

t 4

cl. " le"

Aproape totdeauna

Deseori

O data

Aproape niciodatd

- Eu md" concentrez asupra ---.cutiei, indiferent despre , este vorba? ascult chiar qi dacd ' . - e i m i pare ci gtiu despre = f'a fi discutia? :. Repet cele spuse? =. Privesc interlocutorul? . Dau
- -eleo

intrebari cAnd n u interlocutorul?

. Incerc sa nu visez cu ochii =schisi? Evit discutiile daci nu - . . n t d e accord cu interlocu,rul? . Ascult pentru ca sd - t e l e g n u numai ideea prin- p a l d , d a r si faptele?

tc :a
l-

9. MA concentrez asupra cuvintelor interlocutorului dar nu asupra sensului lor? 10. Cdnd este necesar eu fac notite? LL. Zgomotul exterior nu mi distrage?

L 2 . A scu l t i n te rl o c utor ul fdrd criticA?

L3. inteleg imediat indicatiile deodat6? 14. Atrag atentie nu numai la cuvinte, dar si la gesturi, tembrul vocii Si limbajul corpului? 15. Eu m6 ascuit in fiecare zi timp de cAteva minute?

Maidmea grupului: Timp: Materiale:

lO-4O pazfae4ba"ldt 45 nAas*

h6 dp h<za ,rfupro twfua dnztfr"

kl4ttz /irca.ze pa,zt<ccpaat, cze6a4le

n
E

Obiective
A aprecia efectul cuvintelor ce au conotalie negativi.

Frocedurd
Copiii deseori aud cuvinte de felul: "Linisteste-te!" "Gura!" "Taci!" "Vorbeste numai cAnd esti rugat" "Copiii trebuie v6.zuti, dar nu auziti" "Nu fi rauticios" "Cum iti permiti sd vorbe$ti cu mine astfel?"

"Nu md. intrerupe cAnd eu vorbes" "Spald-ti urechile!" "Priveste-mi, cAnd eu vorbesc cu tine" "De ce nu po{i fi mai atent?" "AIo... T r e z e s t e - t e . . .F i i m a i a t e n ! " De muite ori aceste cuvinte se folosesc pentru a-i face pe copii s6 fie ,-ai atenti si sd asculte. Dar in iocul efectului asteptat acestea provoaca Ia copii .:ntimentul cd ei nu sunt respectati gi aceasta le provoaca emolii negative. lxistd cuvinte care au incdrcd"tura pozitivi: "Asteaptd pulin. Eu vreau sa ascult ce imi vei spune" "Eu asi fi foarte bucuros daca tu inilial m6 vei asculta pe mine .- apoi eu voi asculta ce vei spune tu" "imi place cAnd m6 asculti" "I!i multumesc ci m-ai ascultat" "Apreciez pirerea ta chiar dacd. nu-s de acord cu ea" "Nu ai putea sd vorbesti mai incet?" Mulli copii nici nu presupun ci enunturile dezaprobatoare influenteaza -lrinla lor de a asculta. Pentru efectuarea exerciliului impArtiti fiseie de lucru. ?oate participanlii vor dori singuri sd dea cAteva exemple de expresii d,eza- robatoare sau incurajatoare. Animatorul va separa grupul in dou6 parli. l'Iembrii primul grup vor scrie o povestire despre un biietel sau o fetita care :ermanent au auzit numai enunturi descurajatoare. Ei trebuie sd. descrie senti-:lentele personajelor si ce s-a intAmplat cu ei cAnd au crescut si au imbitrAnit. -\l doilea grup va face acelasi lucru, numai ci povestirea lor va fi despre un
-aiat si o fata care auzea numai enunluri incurajatoare. Cdnd copiii vor ter::iini de scris va trebui si citeascd povestiriie in glas. Dupa aceasta, se discutd

respre legitura

dintre cele scrise cu propria experientd.

:orili, puteti add.uga cdteva enunluri. Mai apoi, cu ajutorul animatorului, :riefi o povestire despre un b6iat si o fat6 care au auzit expresiii numai dintrcategorie. ce se va intampla cu baiatul sau fata care vor auzi numai expre:i descurajatoare? ce se va intdmpla cu bdiatul sau fata, daci ei vor auzi -umai expresii incurajatoare? Expresii descurajatoare "Linisteste-te!" "Gura!" "Taci!" "Vorbeste numai cAnd esti rugat" "Copiii trebuie vazuti dar nu auziti" "Nu fi rdutdcios" "Cum iti permiti sd" vorbesti cu mine astfel" "Nu md intrerupe cAnd eu vorbesc" "Spala-ti urechile" "Privegte-ma cAnd eu vorbesc cu tine" "De ce nu poti fi mai atent ?" "Allo... Trezegte-te... Fii mai atent!"

Copiii trebuie sE fie auzifi cititi enunturile incurajatoare si descurajatoareprezentate mai jos. Dacd

Expresii lncurajatoare "Aqteaptd oleaca. Eu vreau sd ascult ce lml vel spune "Eu aq fi foarte bucuros dacd. tu initial md" vei asculta pe mine e u voi asculta ce vei spune tu" "imi place cAnd m6 asculli" "Iti multumesc c5. m-ai ascultat" "Eu apreciez pd.rerea ta chiar daca nu-s de acord cu ea "Nu ai putea sd vorbe$ti pe un ton mai incet?"