P. 1
APLICAŢIILE MOTORULUI ASINCRON CA GENERATOR

APLICAŢIILE MOTORULUI ASINCRON CA GENERATOR

|Views: 2,545|Likes:
Published by lionesssssssss

More info:

Published by: lionesssssssss on May 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/26/2013

pdf

text

original

APLICAŢIILE MOTORULUI ASINCRON CA GENERATOR LA O MICROHIDROCENTRALĂ 1. Generalităţi.

Microhidrocentrala se compune din: - acumulare de apă - conductă de aducţiune - turbină - generator - echipamentul de măsură şi reţea în care se furnizează energia electrică - echipamentul de automatizare - sistem pentru reglarea debitului Propunem ca generator un motor asincron care să funcţioneze în regim de generator. Avantajele acestui tip de generator sunt: posibilitatea procurării la costuri mai mici (uneori chiar şi prin recuperare din instalaţii dezafectate), stabilitate la variaţii ale sarcinii, nu necesită surse pentru excitaţie, etc. Turbina se alege în funcţie de acumularea de apă şi de debitul conductei de aducţiune. În aplicaţia pe care o prezint şi la care am efectuat punerea în funcţiune s-a folosit o turbină PELTON cu 70 de cupe, produsă la UCM Resiţa, alimentată prin cădere liberă de la un baraj situat la distanţa de circa 350m şi înălţimea de 70m. Turbina este cuplată la un generator asincron şi execută 750 rot/min. Automatizarea sistemului este realizată cu un automat programabil (PLC) modular Moeller, PS 416 şi software Sucosoft S40. Ca generator se foloseşte un motor asincron produs la Electromotor Timişoara având următoarele = 88%,ηcaracteristici: Pn = 30kw, cosφ = 0,79, n = 750rot/min (8poli). 2. Regimurile de funcţionare ale motorului asincron. Motorul asincron este o maşină electrică de curent alternativ, cu câmp magnetic învârtitor, compus din stator şi rotor. Se numeşte asincron datorită faptului că turaţia rotorului este diferită de turaţia sincronă a câmpului magnetic învârtitor. Motorul asincron poate funcţiona stabil în trei regimuri: - de motor, maşina transformă puterea electrică primită de la reţea în putere mecanică cedată pe la arbore. - de generator, maşina transformă puterea mecanică primită pe la arbore în putere electrică. - de frână, maşina asincronă primeşte putere mecanică pe la arbore şi energie electrică de la reţea şi le transformă ireversibil în căldură. 3. Funcţionarea motorului asincron ca generator. În cele ce urmează considerăm cunoscut funcţionarea maşinii asincrone în regim de motor. Se introduc notaţiile: - n1, viteza de rotaţie a câmpului magnetic învârtitor - n2, viteza unghiulară de rotaţie a rotorului - p, numărul perechilor de poli - s, alunecarea s =(n1 - n2)/n1 - M, cuplul electromagnetic - PCu, pierderile în bobinaj - PFe, pierderile în miezul magnetic - Pm, pierderi mecanice Pentru a descrie funcţionarea motorului (maşinii) asincron ca generator considerăm că este conectat la o reţea trifazată şi funcţionează în regim de motor. În acest caz 2 în sensul câmpului învvârtitor prodisΩrotorul se roteşte cu viteza unghiulară 1. Dacă motorul funcţioneazăΩde statorcare se roteşte cu viteza de sincronism în gol (fără sarcină) absoarbe de la reţea puterea activă necesară acoperirii pierderilor mecanice Pm, pierderilor în miezul statoric PFe, pierderilor în cupru PCu cât şi o puterea reactivă necesară magnetizării. Dacă cuplăm un motor electric exterior la rotorul maşinii asincrone care roteşte maşina 2Ωasincronă cu o viteză > 1 atunci alunecarea maşinii asincrone devineΩ negativă. Existând o viteză relativă între rotor şi câmpul magnetic învârtitor, în rotor se induc tensiuni electromotoare şi curenţi electrici. Asupra rotorului acţionează un cuplu electromagnetic M care are o valoare negativă: În acest regim maşina asincronă absoarbe de la motorul de antrenare o putere mecanică care acoperă pierderile mecanice, pierderile în înfăşurări cât şi pierderile în miezul magnetic. De la reţeaua de alimentare maşina absoarbe o putere reactivă pozitivă destul de importantă.

5.ţinând seama de uşurinţa realizării bateriilor de condensatoare automate se poate spune ca soluţia cu generatoarele asincrone poate fi utilizata cu succes la aplicaţii economice Am nevoie de ajutor. Schema de mai sus evita scurtcircuitul care ar putea fi cauzat de actionarea motorului in ambele sensuri. 16:18 . apasam inversare . Asta înseamnă că pentru patru generatoare asincrone este nevoie de un generator sincron care să furnizeze această putere reactivă. La actionari (materie de la facultate) ne-a dat sa proiectam o scheme de comandă reversibilă a unui motor asincron trifazat cu interblocare la comanda simultană în ambele sensuri. nu se intampla nimic. Avantajele generatorului asincron autoexcitat: . Problema e ca daca vrem sa schimbam sensul de functionare . trebuie mai intai oprit sensul in care functioneaza motorul si dupa sa actionam motorul in sesnul invers. Aceasta reprezintă principalul dezavantaj. iar motorul functioneza in sens invers iop95 May 5 2008.frecventa poate fi variată prin modificare capacităţii bateriilor de condensatoare . Mai pe scurt : momentan schema functioneaza asa : motor pornit . Fluxul produs induce în fiecare înfăşurare a statorului o tensiune electromotoare indusă de frecvenţă f 1 = pn1 Aceată tensiune aplicată bateriilor de condensatoare produce /2 în urmă faţă deπîn statorul maşinii curentul Io1 defazat cu aproape tensiunea la borne U1. Astfel tensiunea la bornele maşinii creşte repede până la valoarea nominală. Am definit reţeaua trifazată ca fiind de putere infinită considerând că are un număr mare de generatoare conectate în paralel astfel încât orice variaţie de valoare finită de sarcină să nu afecteze variaţii ale mărimilor reţelei (tensiune. Eu am de proiectat o schema in care schimbarea sensului de functionare sa opreasca automat sensul in care functioneaza motorul .conectarea receptoarelor se poate face inainte sau după conectarea bateriilor de condesatoare.tensiunea generatorului variază liniar cu frecvenţa . apasarea butonului de inversarea (Sr) nu fucntioneaza . câmpul remanent devine câmp îmvârtitor de viteză n1 faţă de stator.lucrează în regim stabil pentru sarcină activă cât şi pentru sarcină inductivă . Dacă generatorul asincron funcţionează izolat el trebuie sa fie autoexcitat. Conectarea generatorului asincron la o reţea trifazată de putere infinită. apasam inversare => se inverseaza sensul ar trebui sa functioneze asa: motor pornit . . Când rotorul este pus în mişcare de motorul primar. apasam inversare => sensul curent este oprit automat . oprim sensul curent. Conectarea generatorului asincron la reţea se face relativ simplu: rotorul se aduce la turaţia apropiată de cea sincronă si de acelaşi sens cu viteza câmpului.4. Daca motorul este actionat intr-un sens. frecvenţă). Rezultă şi o putere de excitaţie necesară cam de aceeaşi valoare din puterea generatorului sincron. Funcţionarea generatorului asincron autoexcitat. Aceasta se obţine prin aducerea rotorului la viteza de sincronism şi conectarea la bornele generatorului a unei baterii de condensatoare. Fluxul magnetic al maşinii asincrone care funcţionează în regim de generator şi este conectată în paralel la o reţea trifazată de putere infinită este dat de curentul de magnetizare absorbit de la reţea şi care are o valoare de (20 – 25)% din valoarea curentului nominal.

aceste contacte NC se vor inseria cu butoanele de oprire similar ca cele de protectie K1 si K2. ce se poate face e o varianta in care motorul e pornit doar in perioadele cand butoanele sunt apasate.... interblocajul realizat de catre contactele NC ale K1 si K2 ar fi bine sa ramana pentru siguranta suplimentara. 16:18) . interblocarea fiind asigurata in acest caz doar de catre contactele NC ale butoanelor S1. Daca raman.. Daca face asa. deci fara automentinerea comenzilor. em2006 May 5 2008.. adica NC de la S2 pe bratul SR si vice-versa. em2006 May 5 2008. este cam acelasi lucru. aceste contacte NC se vor inseria cu butoanele de oprire similar ca cele de protectie K1 si K2.cele 2 butoane de sens sa aiba cate un contact NC care sa deschida mai repede decat inchid cele NO. decat poate.interblocajul realizat de catre contactele NC ale K1 si K2 ar fi bine sa ramana pentru siguranta suplimentara. 21:48 Da. 21:34 QUOTE (iop95 @ May 5 2008. va trebui sa renunte la interblocajul asigurat de catre contactele NC ale K1 si K2 inseriate cu bobinele contactoarelor. 23:56 QUOTE (iop95 @ May 5 2008. in practica eu n-as alege aceasta solutie.Cea mai simpla varianta ar fi ca cele 2 butoane de sens sa aiba cate un contact NC care sa deschida mai repede decat inchid cele NO. schema fiind asta: . Desi simpla. Schema de care vorbim ar fi asa: iop95 May 5 2008. daca contactoarele ar fi de tipul cu interblocaj mecanic. 21:48) .. S2.

09:50 La aceasta varianta . 01:09 Contactorii uzuali au 3 cleme( contacte) pentru curenti mari si 4 pentru curenti mici . 11:06) Da . prin actionarea unuia dintre butoanele de sens. naeTV May 6 2008. Varianta de mai sus permite schimbarea de sens direct. folositi in circuitul de comanda. 10:06 QUOTE (iop95 @ May 6 2008. naeTV May 6 2008.schimbarea de sens se poate face numai dupa actionarea butonului STOP. 12:37) Si in plus stii ce inseamna sa schimbi sensul de rotatie din mers? Am precizat in postul #5 care insoteste schema in discutie. QUOTE (naeTV @ May 6 2008. 09:50) La aceasta varianta .dar are mentinere. Click to view attachment iop95 May 6 2008. prin actionarea unuia dintre butoanele de sens.dar are mentinere. Varianta de mai sus permite schimbarea de sens direct.Pentru interblocare se folosesc contacti normal inchis-NI-iar pentru mentinerea comenzii se folosesc contacti normal deschis-ND-legati in paralel pe butoanele de pornire-sens.schimbarea de sens se poate face numai dupa actionarea butonului STOP. ca "motorul e pornit doar in perioadele cand butoanele sunt apasate.[ naeTV May 6 2008.cealalta varianta functioneaza atita timp cit tii mina pe buton. Da . 16:52 QUOTE (naeTV @ May 6 2008.cealalta varianta functioneaza atita timp cit tii mina pe buton. deci fara automentinerea comenzilor" . 11:37 Si in plus stii ce inseamna sa schimbi sensul de rotatie din mers? em2006 May 6 2008.

se pot imagina variante mult mai bune. Lc2. comanda pentru noul sens dandu-se dupa oprirea motorului. Poate trebuie sa oprim ceva rapid. Variantele propuse de iop95 in post#2 si de mine in post#3 si post#5 cauta sa respecte conditiile impuse de proiect. frana electrica. Marind numarul acestora. Schema pe care o propui nu intruneste conditiile impuse de proiect.se poate face si franare contracurent. O idee ar fi. pentru a evita socurile. neprecizandu-se ca ar fi obligatorie automentinerea. cu toate ca e mult mai corecta pentru inversari de sens. Un exemplu tipic este ilustrat in desenul de mai jos. Dar daca e nevoie. De fapt asa se si procedeaza corect la actionarea motoarelor.. Cred ca variantele propuse anterior ilustreaza cam tot ce s-ar putea face cu numai 2 contactoare. bineinteles. introducerea unei temporizari intre cele 2 comenzi. butonul STOP avand rol numai de "OPRIRE DE URGENTA". 17:29 QUOTE (naeTV @ May 6 2008. 21:09 QUOTE (iop95 @ May 6 2008. de exemplu. iop95 May 6 2008. .. Acestea sunt: -"o scheme de comanda reversibila a unui motor asincron trifazat cu interblocare la comanda simultana in ambele sensuri" si -"schimbarea sensului de functionare sa opreasca automat sensul in care functioneaza motorul". E un caz des intalnit in automatizarea instalatiilor de ridicat. Poate trebuie sa oprim ceva rapid.Am postat totusi aceasta schema intrucat consider ca se incadreaza in conditiile impuse in postul #1 de catre cel care a initiat discutia. em2006 May 6 2008. 17:29) . fiecare comanda de inversare a sensului este precedata de comanda STOP. evitand suprasolicitarile motorului. respectand conditia existentei a numai 2 butoane. protectia cu releul termic Rth si. in care mai apar limitatoarele de cursa Lc1. cum sunt podurile rulante. cu placere se poate face si franare contracurent. 11:37) Si in plus stii ce inseamna sa schimbi sensul de rotatie din mers? Cred ca inseamna un regim mai putin placut pentru motor si poate chiar pt retea si alte aparate aflate intre.

se blocheaza motorul . cei 3 electromagneti nu sunt nici ei alimentati si mentin arborele motorului blocat mecanic.. 11:32 OK. ci o frana electromagnetica. am crezut ca e vorba de o retea de rezistente. in genul cuplajelor electromagnetice de la masinile unelte. Exista. In prezenta tensiunii pe motor. em2006 May 7 2008. Semnul conventional de mai sus nu vrea sa sugereze o rezistenta. macarale).. care deblocheaza arborele. Consuma.la retea. si posibilitatea de reglaj mecanic al dispozitivului. acolo unde e nevoie de franari rapide (electropalane. Consuma.. Schema de mai sus sugereaza varianta de franare dinamica (fara recuperare) care presupune trecerea motorului in regim de generator prin decuplarea sa de la retea si conectarea pe o sarcina pasiva (de obicei o rezistenta). obligatorie in instalatiile de ridicat... iop95 May 8 2008.cine ii asigura protectia? sau schimbam / recuplam sigurantele. bineinteles.Rezistenta din schema ar trebui conectata doar cand se intra in regim de franare si nu permanent cu motorul . O astfel de frana e foarte eficienta si se foloseste pe scara larga la utilaje de ridicat. 17:52 La franarea contracurent se pot folosi rezistente intercalate intre motor si retea pentru limitarea curentului. cele 3 borne ale dispozitivului sunt conectate nemijlocit pe bornele motorului. 23:18 . facand posibila miscarea.la retea. Electric. Semnul apare in schemele din cartile tehnice ale podurilor rulante fabricate in tara (Timisoara. Inteleg ca e o frana de siguranta. Satu Mare). La motorul asincron trecerea in regim de generator e ceva mai pretentioasa si in principiu trebuie sa ramana conectat la retea (sursa) pentru a-i asigura autoexcitarea si trebuie ca viteza de rotatie sa fie peste viteza de sincronism (o solutie eleganta ar fi cu un VFD care-si "coboara" frecventa pentru a mentine n>ns). naeTV May 8 2008..iop95 May 7 2008. Intra in functiune si la o faza lipsa sau doar la toate 3? Daca da. Rezistenta din schema ar trebui conectata doar cand se intra in regim de franare si nu permanent cu motorul .. Un astfel de dispozitiv e compus dintr-un ansamblu de 3 electromagneti (bobine cu miez magnetic) care realizeaza franarea mecanica a motorului. 19:18 QUOTE (iop95 @ May 7 2008.. 17:52) . In lipsa tensiunii pe motor. sunt alimentati si electromagnetii.

Si nu vad ca cel care a initiat subiectul sa mai fie interesat.. obligatorie in instalatiile de ridicat. oprirea acţionării. de performanţele tehnice cerute (limitarea vitezei. se blocheaza motorul .:o garnitură de tren la coborârea unei pante în sensul de mers. oprirea şi reversarea de sens). dacă se cere oprirea acţionării. dar poate să apară în practică prin întreruperea accidentală a unei faze. Figura 1 a) Parametrii care pot fi determinaţi: a) valoarea la care este limitată viteza. reversarea sensului de rotaţie a motorului.cine ii asigura protectia? sau schimbam / recuplam sigurantele.. • frânarea dinamică sau frânarea în regim de generator sincron. iar motorul este cu rotorul bobinat. Protectia o realizeaza termicul Rth ( in schema data de em2006). • frânarea contracurent. Frânarea recuperativă Frânarea recuperativă se obţine prin antrenarea rotorului maşinii electrice de către maşina de lucru la o viteză mai mare decât viteza de sincronism (fig.1. Această situaţie apare la maşinile de lucru care au acumulat energie potenţială sau cinetică în timpul procesului tehnologic (ex.Acestaar trebui sa comande un contactor de protectie pozitionat imediat dupa sigurante.1. am crezut ca e vorba de o retea de rezistente. .a. 11:32) OK.dar era vorba de o schema de principiu. dacă se cere limitarea vitezei acţionării prin recuperarea energiei cinetice sau potenţiale a maşinii de lucru.1. Inteleg ca e o frana de siguranta. Alegerea metodei de frânare Alegerea metodei se face în funcţie de tipul constructiv al motorului. un vehicul de transport din parcurile de distracţii pentru prefrânarea la apropierea de staţia de coborâre). În practică se utilizează una dintre următoarele metode: • frânarea recuperativă. • frânarea prin alimentare nesimetrică.cu toate dispozitivele de actionare si protectie.b) sau prin micşorarea tensiunii şi frecvenţei (fig. respectiv în funcţie de aspectele economice.Altfel se poate lua o schema de pod rulant sau ascensor. De asemenea. Intra in functiune si la o faza lipsa sau doar la toate 3? Daca da. dacă motorul este cu rotorul în scurtcircuit şi nu se cere reversarea de sens din mişcare.QUOTE (iop95 @ May 8 2008. apare uzual la reducerea vitezei unei acţionări cu motor asincron prin comutarea numărului de perechi de poli (fig. nu mai este utilizată ca atare.).c).

Rezultă: b) energia recuperată la reducerea vitezei între două valori Ωinit .În acest scop se particularizează ecuaţia caracteristicii statice pentru punctul (–MS . Mf initial) Rezistenţa de frânare poate fi determinată şi din condiţia ca acţionarea să se oprească într-un interval de timp impus. Figura 2 Principiul de determinare a rezistenţei de frânare R2f constă în particularizarea caracteristicii statice de frânare pentru punctul de coordonate ( Ωinitial . În acest scop se calculează: Energia recuperată: Frânarea contracurent În cazul maşinilor de lucru care dezvoltă cuplu static pasiv. Ωfin . Pentru aceasta se calculează . frânarea contracurent se obţine prin schimbarea ordinii de succesiune a fazelor şi introducerea unei rezistenţe suplimentare în circuitul rotoric. ΩA).

ΩS. Punctul de funcţionare se obţine pentru viteza 0.punctul B: . Parametrii necunoscuţi sunt rezistenţele R2f1 şi R2f2. Principiul de determinare este acelaşi .unde: Δt=tf impus Δω=Ωinitial-Ωfin Într-un caz particular când Ωfin=0: Δω=Ωinitial. impusă de procesul tehnologic.Mf(0) > Ms(0) (caracteristica B). În cazul cuplurilor statice active frânarea contracurent se obţine prin introducerea unei rezistenţe suplimentare în circuitul rotoric şi inversarea sensului de rotaţie sub acţiunea cuplului static. iar punctual D corespunde cazului în care greutatea G este coborâtă cu o viteza mică . 2. Figura 3 Punctul B corespunde cazului în care greutatea G este menţinută în echilibru la viteza zero. rotorul fiind calat.Mf(0) < Ms(0) (caracteristica A). pot să intervină în funcţionare următoarele două cazuri: 1. În funcţie de valoarea lui Mf (0) şi valoarea cuplului static.se particularizează ecuaţia caracteristicii statice pentru: . Se consideră că Mfmed este media geometrică între cuplul iniţial şi cel final Se adoptă |Mf(0)|>|Ms| sau |Mf(0)|>|Ms(0)|. punctul de funcţionare ajunge în cadranul III.

ecuaţia caracteristicii mecanice are o formă asemănătoare formulei lui Kloss pentru regimul de motor: unde .Rezultă alunecarea critică: respectiv rezistenţa: . Figura 4 Se poate demonstra că.punctul D: Rezultă: Frânarea în regim de generator sincron fără recuperarea energiei Acest regim de frânare se obţine prin deconectarea statorului de la reţeaua trifazată şi alimentarea acestuia cu tensiune continuă. în acest caz.

. iar raportul de transformare În funcţie de aceşti parametrii se alege redresorul monofazat şi se dimensioneză transformatorul. Alunecarea de frânare: Dacă Ω = Ωinit = Ω0 rezultă sf init = -1. Figura 5 Tensiunea continuă Uc = 2R1Ic unde R1 rezistenţa unei faze statorice. Tensiunea din secundarul transformatorului unde p este numărul de semialternanţe redresate. ceea ce corespunde unei solicitări termice echivalente În funcţie de schema de conectare a înfăşurărilor statorice rezultă diferite relaţii pentru calculul curentului continuu. iar dacă Ω = Ωfin = 0 rezultă sf fin = 0 Curentul continuu cu care trebuie alimentat statorul se calculează din condiţia ca tensiunea magnetomotoare produsă de curentul continuu să fie egală cu tensiunea magnetomotoare produsă de curentul alternativ.I1 – valoarea efectivă a curentului de fază statoric la funcţionarea în gol a motorului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->