APLICAŢIILE MOTORULUI ASINCRON CA GENERATOR LA O MICROHIDROCENTRALĂ 1. Generalităţi.

Microhidrocentrala se compune din: - acumulare de apă - conductă de aducţiune - turbină - generator - echipamentul de măsură şi reţea în care se furnizează energia electrică - echipamentul de automatizare - sistem pentru reglarea debitului Propunem ca generator un motor asincron care să funcţioneze în regim de generator. Avantajele acestui tip de generator sunt: posibilitatea procurării la costuri mai mici (uneori chiar şi prin recuperare din instalaţii dezafectate), stabilitate la variaţii ale sarcinii, nu necesită surse pentru excitaţie, etc. Turbina se alege în funcţie de acumularea de apă şi de debitul conductei de aducţiune. În aplicaţia pe care o prezint şi la care am efectuat punerea în funcţiune s-a folosit o turbină PELTON cu 70 de cupe, produsă la UCM Resiţa, alimentată prin cădere liberă de la un baraj situat la distanţa de circa 350m şi înălţimea de 70m. Turbina este cuplată la un generator asincron şi execută 750 rot/min. Automatizarea sistemului este realizată cu un automat programabil (PLC) modular Moeller, PS 416 şi software Sucosoft S40. Ca generator se foloseşte un motor asincron produs la Electromotor Timişoara având următoarele = 88%,ηcaracteristici: Pn = 30kw, cosφ = 0,79, n = 750rot/min (8poli). 2. Regimurile de funcţionare ale motorului asincron. Motorul asincron este o maşină electrică de curent alternativ, cu câmp magnetic învârtitor, compus din stator şi rotor. Se numeşte asincron datorită faptului că turaţia rotorului este diferită de turaţia sincronă a câmpului magnetic învârtitor. Motorul asincron poate funcţiona stabil în trei regimuri: - de motor, maşina transformă puterea electrică primită de la reţea în putere mecanică cedată pe la arbore. - de generator, maşina transformă puterea mecanică primită pe la arbore în putere electrică. - de frână, maşina asincronă primeşte putere mecanică pe la arbore şi energie electrică de la reţea şi le transformă ireversibil în căldură. 3. Funcţionarea motorului asincron ca generator. În cele ce urmează considerăm cunoscut funcţionarea maşinii asincrone în regim de motor. Se introduc notaţiile: - n1, viteza de rotaţie a câmpului magnetic învârtitor - n2, viteza unghiulară de rotaţie a rotorului - p, numărul perechilor de poli - s, alunecarea s =(n1 - n2)/n1 - M, cuplul electromagnetic - PCu, pierderile în bobinaj - PFe, pierderile în miezul magnetic - Pm, pierderi mecanice Pentru a descrie funcţionarea motorului (maşinii) asincron ca generator considerăm că este conectat la o reţea trifazată şi funcţionează în regim de motor. În acest caz 2 în sensul câmpului învvârtitor prodisΩrotorul se roteşte cu viteza unghiulară 1. Dacă motorul funcţioneazăΩde statorcare se roteşte cu viteza de sincronism în gol (fără sarcină) absoarbe de la reţea puterea activă necesară acoperirii pierderilor mecanice Pm, pierderilor în miezul statoric PFe, pierderilor în cupru PCu cât şi o puterea reactivă necesară magnetizării. Dacă cuplăm un motor electric exterior la rotorul maşinii asincrone care roteşte maşina 2Ωasincronă cu o viteză > 1 atunci alunecarea maşinii asincrone devineΩ negativă. Existând o viteză relativă între rotor şi câmpul magnetic învârtitor, în rotor se induc tensiuni electromotoare şi curenţi electrici. Asupra rotorului acţionează un cuplu electromagnetic M care are o valoare negativă: În acest regim maşina asincronă absoarbe de la motorul de antrenare o putere mecanică care acoperă pierderile mecanice, pierderile în înfăşurări cât şi pierderile în miezul magnetic. De la reţeaua de alimentare maşina absoarbe o putere reactivă pozitivă destul de importantă.

La actionari (materie de la facultate) ne-a dat sa proiectam o scheme de comandă reversibilă a unui motor asincron trifazat cu interblocare la comanda simultană în ambele sensuri. . Rezultă şi o putere de excitaţie necesară cam de aceeaşi valoare din puterea generatorului sincron. iar motorul functioneza in sens invers iop95 May 5 2008. Conectarea generatorului asincron la reţea se face relativ simplu: rotorul se aduce la turaţia apropiată de cea sincronă si de acelaşi sens cu viteza câmpului.conectarea receptoarelor se poate face inainte sau după conectarea bateriilor de condesatoare.ţinând seama de uşurinţa realizării bateriilor de condensatoare automate se poate spune ca soluţia cu generatoarele asincrone poate fi utilizata cu succes la aplicaţii economice Am nevoie de ajutor. Când rotorul este pus în mişcare de motorul primar. Conectarea generatorului asincron la o reţea trifazată de putere infinită.frecventa poate fi variată prin modificare capacităţii bateriilor de condensatoare . Problema e ca daca vrem sa schimbam sensul de functionare . Avantajele generatorului asincron autoexcitat: . Eu am de proiectat o schema in care schimbarea sensului de functionare sa opreasca automat sensul in care functioneaza motorul . Aceasta se obţine prin aducerea rotorului la viteza de sincronism şi conectarea la bornele generatorului a unei baterii de condensatoare. câmpul remanent devine câmp îmvârtitor de viteză n1 faţă de stator. Dacă generatorul asincron funcţionează izolat el trebuie sa fie autoexcitat. Fluxul magnetic al maşinii asincrone care funcţionează în regim de generator şi este conectată în paralel la o reţea trifazată de putere infinită este dat de curentul de magnetizare absorbit de la reţea şi care are o valoare de (20 – 25)% din valoarea curentului nominal. apasam inversare => se inverseaza sensul ar trebui sa functioneze asa: motor pornit . Aceasta reprezintă principalul dezavantaj.tensiunea generatorului variază liniar cu frecvenţa . Am definit reţeaua trifazată ca fiind de putere infinită considerând că are un număr mare de generatoare conectate în paralel astfel încât orice variaţie de valoare finită de sarcină să nu afecteze variaţii ale mărimilor reţelei (tensiune. Asta înseamnă că pentru patru generatoare asincrone este nevoie de un generator sincron care să furnizeze această putere reactivă. Fluxul produs induce în fiecare înfăşurare a statorului o tensiune electromotoare indusă de frecvenţă f 1 = pn1 Aceată tensiune aplicată bateriilor de condensatoare produce /2 în urmă faţă deπîn statorul maşinii curentul Io1 defazat cu aproape tensiunea la borne U1. oprim sensul curent. frecvenţă). Schema de mai sus evita scurtcircuitul care ar putea fi cauzat de actionarea motorului in ambele sensuri.lucrează în regim stabil pentru sarcină activă cât şi pentru sarcină inductivă . Daca motorul este actionat intr-un sens. 16:18 . 5. apasam inversare . Funcţionarea generatorului asincron autoexcitat. trebuie mai intai oprit sensul in care functioneaza motorul si dupa sa actionam motorul in sesnul invers. apasarea butonului de inversarea (Sr) nu fucntioneaza . Mai pe scurt : momentan schema functioneaza asa : motor pornit . Astfel tensiunea la bornele maşinii creşte repede până la valoarea nominală. nu se intampla nimic. apasam inversare => sensul curent este oprit automat .4.

este cam acelasi lucru. deci fara automentinerea comenzilor. em2006 May 5 2008.Cea mai simpla varianta ar fi ca cele 2 butoane de sens sa aiba cate un contact NC care sa deschida mai repede decat inchid cele NO. 21:34 QUOTE (iop95 @ May 5 2008. interblocajul realizat de catre contactele NC ale K1 si K2 ar fi bine sa ramana pentru siguranta suplimentara. aceste contacte NC se vor inseria cu butoanele de oprire similar ca cele de protectie K1 si K2.interblocajul realizat de catre contactele NC ale K1 si K2 ar fi bine sa ramana pentru siguranta suplimentara. S2. em2006 May 5 2008.. Schema de care vorbim ar fi asa: iop95 May 5 2008. adica NC de la S2 pe bratul SR si vice-versa. 21:48) .. daca contactoarele ar fi de tipul cu interblocaj mecanic. Daca raman. aceste contacte NC se vor inseria cu butoanele de oprire similar ca cele de protectie K1 si K2.. va trebui sa renunte la interblocajul asigurat de catre contactele NC ale K1 si K2 inseriate cu bobinele contactoarelor. ce se poate face e o varianta in care motorul e pornit doar in perioadele cand butoanele sunt apasate.. 21:48 Da. Daca face asa. interblocarea fiind asigurata in acest caz doar de catre contactele NC ale butoanelor S1.. decat poate.. in practica eu n-as alege aceasta solutie. Desi simpla. 23:56 QUOTE (iop95 @ May 5 2008.cele 2 butoane de sens sa aiba cate un contact NC care sa deschida mai repede decat inchid cele NO. 16:18) . schema fiind asta: .

schimbarea de sens se poate face numai dupa actionarea butonului STOP. ca "motorul e pornit doar in perioadele cand butoanele sunt apasate. QUOTE (naeTV @ May 6 2008. 01:09 Contactorii uzuali au 3 cleme( contacte) pentru curenti mari si 4 pentru curenti mici . 10:06 QUOTE (iop95 @ May 6 2008.schimbarea de sens se poate face numai dupa actionarea butonului STOP. 16:52 QUOTE (naeTV @ May 6 2008. naeTV May 6 2008. 11:06) Da . 11:37 Si in plus stii ce inseamna sa schimbi sensul de rotatie din mers? em2006 May 6 2008. Click to view attachment iop95 May 6 2008. Varianta de mai sus permite schimbarea de sens direct. prin actionarea unuia dintre butoanele de sens.dar are mentinere. Da .Pentru interblocare se folosesc contacti normal inchis-NI-iar pentru mentinerea comenzii se folosesc contacti normal deschis-ND-legati in paralel pe butoanele de pornire-sens. 09:50 La aceasta varianta .[ naeTV May 6 2008. naeTV May 6 2008. 12:37) Si in plus stii ce inseamna sa schimbi sensul de rotatie din mers? Am precizat in postul #5 care insoteste schema in discutie. prin actionarea unuia dintre butoanele de sens. Varianta de mai sus permite schimbarea de sens direct. 09:50) La aceasta varianta . folositi in circuitul de comanda.cealalta varianta functioneaza atita timp cit tii mina pe buton.dar are mentinere. deci fara automentinerea comenzilor" .cealalta varianta functioneaza atita timp cit tii mina pe buton.

17:29 QUOTE (naeTV @ May 6 2008. de exemplu. se pot imagina variante mult mai bune.se poate face si franare contracurent. iop95 May 6 2008. em2006 May 6 2008.Am postat totusi aceasta schema intrucat consider ca se incadreaza in conditiile impuse in postul #1 de catre cel care a initiat discutia. Un exemplu tipic este ilustrat in desenul de mai jos. protectia cu releul termic Rth si. cum sunt podurile rulante. Lc2. Schema pe care o propui nu intruneste conditiile impuse de proiect. O idee ar fi. frana electrica. pentru a evita socurile. Poate trebuie sa oprim ceva rapid. evitand suprasolicitarile motorului. neprecizandu-se ca ar fi obligatorie automentinerea. Variantele propuse de iop95 in post#2 si de mine in post#3 si post#5 cauta sa respecte conditiile impuse de proiect. cu toate ca e mult mai corecta pentru inversari de sens. . Dar daca e nevoie. bineinteles. Poate trebuie sa oprim ceva rapid. fiecare comanda de inversare a sensului este precedata de comanda STOP. Marind numarul acestora.. respectand conditia existentei a numai 2 butoane. comanda pentru noul sens dandu-se dupa oprirea motorului. E un caz des intalnit in automatizarea instalatiilor de ridicat. 17:29) . introducerea unei temporizari intre cele 2 comenzi. Acestea sunt: -"o scheme de comanda reversibila a unui motor asincron trifazat cu interblocare la comanda simultana in ambele sensuri" si -"schimbarea sensului de functionare sa opreasca automat sensul in care functioneaza motorul". in care mai apar limitatoarele de cursa Lc1. De fapt asa se si procedeaza corect la actionarea motoarelor. cu placere se poate face si franare contracurent. 21:09 QUOTE (iop95 @ May 6 2008. Cred ca variantele propuse anterior ilustreaza cam tot ce s-ar putea face cu numai 2 contactoare.. butonul STOP avand rol numai de "OPRIRE DE URGENTA". 11:37) Si in plus stii ce inseamna sa schimbi sensul de rotatie din mers? Cred ca inseamna un regim mai putin placut pentru motor si poate chiar pt retea si alte aparate aflate intre.

macarale). bineinteles.la retea.. naeTV May 8 2008. Rezistenta din schema ar trebui conectata doar cand se intra in regim de franare si nu permanent cu motorul . em2006 May 7 2008. Exista. In lipsa tensiunii pe motor. 19:18 QUOTE (iop95 @ May 7 2008.la retea. Schema de mai sus sugereaza varianta de franare dinamica (fara recuperare) care presupune trecerea motorului in regim de generator prin decuplarea sa de la retea si conectarea pe o sarcina pasiva (de obicei o rezistenta). Semnul conventional de mai sus nu vrea sa sugereze o rezistenta. Semnul apare in schemele din cartile tehnice ale podurilor rulante fabricate in tara (Timisoara. iop95 May 8 2008. 17:52 La franarea contracurent se pot folosi rezistente intercalate intre motor si retea pentru limitarea curentului.. In prezenta tensiunii pe motor. sunt alimentati si electromagnetii. Intra in functiune si la o faza lipsa sau doar la toate 3? Daca da. acolo unde e nevoie de franari rapide (electropalane. La motorul asincron trecerea in regim de generator e ceva mai pretentioasa si in principiu trebuie sa ramana conectat la retea (sursa) pentru a-i asigura autoexcitarea si trebuie ca viteza de rotatie sa fie peste viteza de sincronism (o solutie eleganta ar fi cu un VFD care-si "coboara" frecventa pentru a mentine n>ns).. facand posibila miscarea. Consuma. O astfel de frana e foarte eficienta si se foloseste pe scara larga la utilaje de ridicat. cei 3 electromagneti nu sunt nici ei alimentati si mentin arborele motorului blocat mecanic.cine ii asigura protectia? sau schimbam / recuplam sigurantele. care deblocheaza arborele. ci o frana electromagnetica.. Consuma. se blocheaza motorul .. Un astfel de dispozitiv e compus dintr-un ansamblu de 3 electromagneti (bobine cu miez magnetic) care realizeaza franarea mecanica a motorului. am crezut ca e vorba de o retea de rezistente. Satu Mare). Electric.. in genul cuplajelor electromagnetice de la masinile unelte. obligatorie in instalatiile de ridicat. si posibilitatea de reglaj mecanic al dispozitivului.Rezistenta din schema ar trebui conectata doar cand se intra in regim de franare si nu permanent cu motorul . 17:52) . 23:18 . Inteleg ca e o frana de siguranta.. 11:32 OK..iop95 May 7 2008. cele 3 borne ale dispozitivului sunt conectate nemijlocit pe bornele motorului.

de performanţele tehnice cerute (limitarea vitezei. Frânarea recuperativă Frânarea recuperativă se obţine prin antrenarea rotorului maşinii electrice de către maşina de lucru la o viteză mai mare decât viteza de sincronism (fig.1. se blocheaza motorul . Alegerea metodei de frânare Alegerea metodei se face în funcţie de tipul constructiv al motorului.1.QUOTE (iop95 @ May 8 2008. dar poate să apară în practică prin întreruperea accidentală a unei faze. iar motorul este cu rotorul bobinat. Inteleg ca e o frana de siguranta. .dar era vorba de o schema de principiu. Această situaţie apare la maşinile de lucru care au acumulat energie potenţială sau cinetică în timpul procesului tehnologic (ex. Figura 1 a) Parametrii care pot fi determinaţi: a) valoarea la care este limitată viteza. oprirea acţionării. • frânarea dinamică sau frânarea în regim de generator sincron.b) sau prin micşorarea tensiunii şi frecvenţei (fig. respectiv în funcţie de aspectele economice..cu toate dispozitivele de actionare si protectie. • frânarea contracurent. De asemenea.Si nu vad ca cel care a initiat subiectul sa mai fie interesat. Protectia o realizeaza termicul Rth ( in schema data de em2006).1. oprirea şi reversarea de sens). 11:32) OK. nu mai este utilizată ca atare. dacă se cere limitarea vitezei acţionării prin recuperarea energiei cinetice sau potenţiale a maşinii de lucru.).Altfel se poate lua o schema de pod rulant sau ascensor. În practică se utilizează una dintre următoarele metode: • frânarea recuperativă. dacă motorul este cu rotorul în scurtcircuit şi nu se cere reversarea de sens din mişcare.Acestaar trebui sa comande un contactor de protectie pozitionat imediat dupa sigurante. dacă se cere oprirea acţionării. apare uzual la reducerea vitezei unei acţionări cu motor asincron prin comutarea numărului de perechi de poli (fig.c). am crezut ca e vorba de o retea de rezistente. obligatorie in instalatiile de ridicat.cine ii asigura protectia? sau schimbam / recuplam sigurantele. reversarea sensului de rotaţie a motorului. • frânarea prin alimentare nesimetrică. Intra in functiune si la o faza lipsa sau doar la toate 3? Daca da.a.:o garnitură de tren la coborârea unei pante în sensul de mers. un vehicul de transport din parcurile de distracţii pentru prefrânarea la apropierea de staţia de coborâre)..

În acest scop se particularizează ecuaţia caracteristicii statice pentru punctul (–MS . Figura 2 Principiul de determinare a rezistenţei de frânare R2f constă în particularizarea caracteristicii statice de frânare pentru punctul de coordonate ( Ωinitial . frânarea contracurent se obţine prin schimbarea ordinii de succesiune a fazelor şi introducerea unei rezistenţe suplimentare în circuitul rotoric. Ωfin . Mf initial) Rezistenţa de frânare poate fi determinată şi din condiţia ca acţionarea să se oprească într-un interval de timp impus. ΩA). Rezultă: b) energia recuperată la reducerea vitezei între două valori Ωinit . În acest scop se calculează: Energia recuperată: Frânarea contracurent În cazul maşinilor de lucru care dezvoltă cuplu static pasiv. Pentru aceasta se calculează .

punctul B: .Mf(0) < Ms(0) (caracteristica A).unde: Δt=tf impus Δω=Ωinitial-Ωfin Într-un caz particular când Ωfin=0: Δω=Ωinitial. impusă de procesul tehnologic. În funcţie de valoarea lui Mf (0) şi valoarea cuplului static. pot să intervină în funcţionare următoarele două cazuri: 1. iar punctual D corespunde cazului în care greutatea G este coborâtă cu o viteza mică .Mf(0) > Ms(0) (caracteristica B). rotorul fiind calat. În cazul cuplurilor statice active frânarea contracurent se obţine prin introducerea unei rezistenţe suplimentare în circuitul rotoric şi inversarea sensului de rotaţie sub acţiunea cuplului static. Principiul de determinare este acelaşi . punctul de funcţionare ajunge în cadranul III. Punctul de funcţionare se obţine pentru viteza 0. Se consideră că Mfmed este media geometrică între cuplul iniţial şi cel final Se adoptă |Mf(0)|>|Ms| sau |Mf(0)|>|Ms(0)|. Parametrii necunoscuţi sunt rezistenţele R2f1 şi R2f2. 2.ΩS. Figura 3 Punctul B corespunde cazului în care greutatea G este menţinută în echilibru la viteza zero.se particularizează ecuaţia caracteristicii statice pentru: .

Figura 4 Se poate demonstra că. ecuaţia caracteristicii mecanice are o formă asemănătoare formulei lui Kloss pentru regimul de motor: unde .punctul D: Rezultă: Frânarea în regim de generator sincron fără recuperarea energiei Acest regim de frânare se obţine prin deconectarea statorului de la reţeaua trifazată şi alimentarea acestuia cu tensiune continuă.Rezultă alunecarea critică: respectiv rezistenţa: . în acest caz.

iar raportul de transformare În funcţie de aceşti parametrii se alege redresorul monofazat şi se dimensioneză transformatorul. Alunecarea de frânare: Dacă Ω = Ωinit = Ω0 rezultă sf init = -1. iar dacă Ω = Ωfin = 0 rezultă sf fin = 0 Curentul continuu cu care trebuie alimentat statorul se calculează din condiţia ca tensiunea magnetomotoare produsă de curentul continuu să fie egală cu tensiunea magnetomotoare produsă de curentul alternativ. Figura 5 Tensiunea continuă Uc = 2R1Ic unde R1 rezistenţa unei faze statorice. . ceea ce corespunde unei solicitări termice echivalente În funcţie de schema de conectare a înfăşurărilor statorice rezultă diferite relaţii pentru calculul curentului continuu.I1 – valoarea efectivă a curentului de fază statoric la funcţionarea în gol a motorului. Tensiunea din secundarul transformatorului unde p este numărul de semialternanţe redresate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful