Gheorghe Ioana Virginia Actionari

Un sistem de actionare este format din urmatoarele parti componente: - masina de lucru, sau masina care este actionata - motorul pentru actionarea masinii de lucru - organul de transmisie care face legatura intre motor si masina de lucru si are rolul de a modifica felul miscarii (translatie, rotatie, miscare continua ori intermitenta), sensul, direcia acesteia, viteza etc.

In functie de motorul folosit pentru actionarea unei masini de lucru, se pot distinge urmatoarele tipuri de actionari:- actionari electrice - actionari hidraulice - actionari pneumatice Masina de lucru primeste de la motor energia necesara pentru a invinge toate fortele ce apar in timpul procesului de lucru, respectiv a fortelor rezistente statice Fs si a fortelor rezistente dinamice Fd. Fortele rezistente statice sunt constituite din forte utile si din forte de frecare. Fortele rezistente dinamice apar datorita inertiei pieselor in miscare din intregul

sistem de actionare eci, ele apar numai pe durata variaiilor de viteza (porniri, opriri, franari, accelerari). In cazul actionarilor cu miscare liniara, motorul poate pune in miscare o masina de lucru daca dezvolta o forta F egala cu suma tuturor fortelor rezistente, statice si dinamice: F = Fs + Fd !ceasta relatie este cunoscuta su" denumirea de ecuatia fundamentala a miscarii pentru actionarile liniare. #cuaia de mai sus poate fi scris$ %i su" forma: F = Fs + ma deoarece forta dinamica este e&primata prin ecuatia Fd ' ma.(entru v ' constant (deci in lipsa acceleratiei), Fd ' ) si in acest caz, sistemul functioneaza in regim sta"ilizat (marimile care-l caracterizeaza nu variaza). In cazul actionarilor cu miscare de rotatie, care sunt cele mai numeroase, ecuatia miscarii capata o forma specifica, in care forele se *nlocuiesc cu momente: M = Ms + Md in care: M - cuplul motor +,mMs - cuplul rezistent static +,mMd - cuplul rezistent dinamic +,m.elatia de mai sus reprezinta ecuatia fundamentala a miscarii pentru actionari cu miscare de rotatie.

Componente electrice de baza

Buton cu apasare !ceste "utoane sunt de trei tipuri: 1. Buton normal deschis(Normal Open) /and "utonul este apasat, elementul de comutare se deplaseaza impotriva fortei arcului de comutare si realizeaza contactul dintre cele doua terminale. /and "utonul este eli"erat, atunci contactul va reveni in pozitia initiala.

2. Buton normal inchis(Normal Close) /and "utonul este apasat, elementul de comutare se deplaseaza impotriva fortei arcului de comutare si intrerupe contactul dintre cele doua terminale. !stfel,

circuitul este intrerupt. /and "utonul este eli"erat, atunci arcul va resta"ili cantactul in pozitia initiala.

. Buton cu doua contacte(Chan!e O"er) 0a apasarea "utonului, contactele normal inchise vor intrerupe circuitul, iar cele normal deschise vor inchide circuitul. 0a eli"erarea "utonului, contactele vor reveni la pozitia initiala.

Comutator cu za"orare(#oc$er %&itch) upa ce este actionat comutatorul, contactul este practic zavorat mecanic. !pasand din nou pe comutator, se va eli"era contactul si va reveni in pozitia initiala.

'imitator de cursa !ceste componente electrice sunt construite cu scopul de a indica o pozitie particulara de capat de cursa. 1e poate adapta la un cilindru sau la alte componente aflate in miscare. 2re"uie luate in considerare atat forta mecanica de apasare asupra limitatorului, cat si siguranta contactului sau precizia punctului de comutare.

(ndicatoare !ceste componente produc in circuitele electropneumatice o indicatie sonora sau vizuala la iesire. 3 sonerie, de e&emplu, produce un sunet in momentul in care primeste la intrare un semnal electric. Un "ec sau un 0# produc la iesire un semnal luminos, daca la intrare primesc un semnal electric.

Releul

.eleul este un comutator comandat electric. #ste construit dintr-o "o"ina, in care este introdus un miez din fier si care dispune de unul sau mai multe contacte. !ceste contacte pot fi activate daca se alimenteaza "o"ina si ia nastere un camp magnetic ce atrage lamela cu contacte. !ceste relee sunt folosite in aplicatii de control al sistemelor. 1unt compacte si prezinta siguranta in functionare.

Motoare de curent continuu

Motoarele de c.c. cu perii sunt larg utilizate in diverse aplicatii, de la 4ucarii pana la pornirea autovehicolelor. !ceste motoare nu sunt scumpe, sunt usor de comandat (actionat) si sunt disponi"ile intr-o gama mare de forme si dimensiuni. #lementele unui motor de curent continuu sunt: - stator - rotor - perii - colector sau comutator

1tatorul genereaza campul magnetic care incon4oara rotorul. !cest camp este generat in doua feluri: cu a4utorul unor magneti permanenti sau cu a4utorul spirelor unor electromagneti. 2ipurile diferite de motoare de c.c cu perii se disting prin constructia statorului sau a modului cum infasurarile "o"inelor sunt conectate la sursa de tensiune. .otorul,denumit si armatura este realizat din una sau mai multe infasurari. /and aceste infasurari sunt alimentate cu tensiune(energizate) ele produc camp magnetic.(olii magnetici ai rotorului vor fi atra%i de polii opusi generati de stator, produc5nd rotirea rotorului.

/at timp motorul se roteste, infasurarile sunt energizate continuu in secvente diferite, astfel *nc5t polii magnetici generai de c$tre rotor nu vor depasi polii generati in stator.!cest$ intrerupere(schim"are) a campului in infasurarile rotorului este denumita comutatie. eose"indu-se de celelalte motoare electrice(motoarele de c.c fara perii, motoarele de c.a. asincrone), motoarele de c.c. cu perii colectoare nu necesita un controler(driver) pentru schim"area curentului in infasurarile motorului. In schim", comutatia infasurarilor unui astfel de motor este realizata mecanic. Un segment (semiinel) din cupru numit comutator(colector) face corp comun cu a&ul motorului. In timpul rotatiei, periile din grafit aluneca peste colector, venind in contact cu diferitele segmente ale acestuia. 1egmentele colectorului sunt atasate diferitelor infasurari ale rotorului,asadar un camp magnetic dinamic este generat in interiorul motorului cand tensiunea este aplicata la capetele periilor.

Controlul motoarelor de curent continuu

aca dorim sa pornim un motor de curent continuu intr-un singur sens, atunci putem realiza acest lucru utilizand un tranzistor compus de tip arlington ,(,, care poate suporta curenti mari de ordinul amperilor. /omanda tranzistorului poate fi data de catre un circuit de comanda, cum ar fi un (/, sau cel mai adesea un microcontroler. 2ranzistorul, daca primeste un semnal de 67 pe "aza de la microcontroler, atunci va conduce si motorul va fi alimentat, rotindu-se intr-un singur sens. aca la intrarea acestui circuit amplificator, numit si 8driver8, pe "aza tranzistorului arlington, va fi prezent un semnal de )7, atunci motorul se va opri. eci, daca dispunem de un circuit de comanda, de o"icei realizat cu un microcontroler, alaturi de care este prezent si circuitul de amplificare cu un tranzistor, putem sa comandam motorul doar intr-un singur sens.

e o"icei, este nevoie in aplicatiile practice sa comandam un motor in am"ele sensuri. !cest lucru se poate realiza folosind o punte 9 pe post de amplificator(driver). (untea 9 este in principiu un circuit cu patru intreruptoare, ce actioneaza cate doua odata pe diagonala, pentru a schim"a sensul de rotatie al motorului. !ceste intreruptoare sau comutatoare sunt realizate de o"icei cu tranzistoare M31-F#2 sau cu tranzistoare arlington.

1chema unei punti 9 folosind dispozitive discrete este prezentata in continuare. !stfel, tranzistoarele utilizate sunt de tip (,( si la fiecare sens de rotatie sunt in conductie doua din ele. iodele au rol de protectie sau de "locare a celorlalte doua

tranzistoare. Monta4ul este alimentat la :;7 si comanda pe "aza tranzistoarelor tip ,(, este de 67 si vine de la microcontroler.

2otusi, realizarea unui circuit cu a4utorul componentelor discrete este utilizata mai rar, deoarece traim in epoca circuitelor integrate, sau a chip-urilor. Un astfel de circuit integrat amplificator sau driver pentru comanda motorului de curent continuu este si 0;<= . /u acest circuit integrat putem comanda doua motoare de curent continuu odata. #ste alimentat la :;7 si poate schim"a si sensul de rotatie a celor doua motoare.

)st*el+ daca la pinul , "om a"ea o tensiune de -. si la pinul - "om trimite o tensiune de /.+ atunci motorul ) din stan!a circuitului inte!rat se "a roti intr0un sens. 1aca schimbam tensiunile prezente la intrarile de comanda+ adica la pinul , sa trimitem o tensiune de /. si la pinul - o tensiune de -.+ atunci motorul ) se "a roti in sensul opus. )semanator+ *unctionarea motorului B este comandata in acelasi mod+ doar ca aceste comenzi se dau pe pinii 2 si 3 ai circuitului inte!rat.

Senzori de proximitate

!ceste componente electrice sunt foarte importante intr-un proces automat de control. 1enzorii de pro&imitate transmit informatii legate de conditiile de operare ale masinii sau procesului considerat. !ceste informatii sunt transmise la sistemul de control al procesului si se iau apoi decizii in consecinta. #&ista trei tipuri de senzori de pro&imitate: inductivi, capacitivi si fotoelectrici. %enzori inducti"i !cest tip de senzor include un oscilator, al carui "o"ina constituie fata sensi"ila a senzorului. Un camp magnetic alternativ este generat in fata acestei "o"ine. eoarece semnalul dat de oscilator este foarte sla", s-a introdus un amplificator. !cest amplificator realizeaza si o corectie a formei impulsului generat de senzor. #lementul de iesire are rolul de adaptare la sarcina, in cazul nostru sarcina fiind un "ec. 1enzorul este sensi"il doar la metale, celelalte materiale nu influenteaza senzorul inductiv.

1enzorul are trei fire conectoare. oua se refera la alimentarea acestuia, plus si minus. !l treilea, sa-i spunem firul median, va face contact cu minusul cand senzorul are in fata un metal. !stfel, va fi realizat circuitul inchis de aprindere a "ecului din imaginea de mai 4os. #&ista si senzori care in momentul cand sunt activati de

metale, realizeaza un contact intre firul median si firul de plus al senzorului. e aceea tre"uie testata functionarea senzorului inainte de a-l monta in instalatii mai comple&e.