AFACERILOR Ghidul 1uc11o de 11cen| 1uc11o de 11cen| 1uc11o de 11cen| 1uc11o de 11cen| 1 d1sefa|1e 1 d1sefa|1e 1 d1sefa|1e 1 d1sefa|1e (Nivel licen] i masterat) Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean Prof.univ.dr. Dumitru Matiy Drd. Rzvan V. Musta( Cluj-Napoca 2007 Aprobat n sedinta Consiliului proIesoral al Faculttii de Stiinte Economice si Gestiunea AIacerilor din data de 30.10.2007 Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 2 Ghidul privind elaborarea yi prezentarea lucrrilor de licen( yi diserta(ie INTODUCERE Finalizarea studiilor universitare implic organizarea examenului de licent, de ctre institutiile de nvtmnt superior acreditate institutional. Examenul de licent poate s cuprind una sau dou probe, n Iunctie de reglementrile n vigoare, optiunile si hotrrile conducerii institutiei de nvtmnt superior n subordinea creia se aIl Iacultatea. Aceste probe se constituie dintr-un examen din specializarea absolvit, pe baza disciplinei sau disciplinelor parcurse n anii de studii si dintr-o lucrare de licent elaborat de absolventi, sub ndrumarea unui cadru didactic si prezentat sau sustinut n Iata unei comisii de licent. n conIormitate cu Hotrrea Consiliului de Administra(ie din 19 noiembrie 2007, examenul de licent n sesiunile iunie 2008 si Iebruarie 2009 const din sustinerea lucrrii de licent elaborat de student. Reglementarea este valabil pentru toate categoriile de studenti. Faculttile cu dubl subordonare procedeaz n consecint si se aplic reglementrile legale n vigoare. Dup absolvirea Iaculttii si obtinerea licentei, studiile pot Ii completate cu cele masterale. La Iinalizarea acestora se elaboreaz si se sustine n Iata unei comisii, o lucrare de disertatie. Lucrarea de licent sau disertatie este reprezentat de un text prin care se realizeaz succesiunea logic si ordonat a inIormatiilor, ideilor si opiniilor autorului, pe baza unei muncii de documentare si elaborare, sub ndrumarea unui conductor stiintiIic. Lucrarea de licen( este o etap important din traseul studiilor academice. Fr aceasta, studentul nu poate dobndii calitatea de absolvent si, n consecint, diploma care certiIic aceast calitate. De aceea, aceasta se mai numeste, prin traditie, si lucrare de diplom, desi simpla existent a lucrrii de licent nu le asigur absolventilor diploma universitar. Mai mult actualele reglementrii n vigoare au statuat sintagma lucrare de licent. Lucrarea de diserta(ie se elaboreaz si se sustine la Iinalizarea studiilor masterale. Prin acestea se asigur continuarea si aproIundarea cunostintelor dobndite pe parcursul studiilor universitare si postuniversitare. Lucrarea de disertatie contribuie la dezvoltarea capacittilor de cercetare stiintiIic ale masteranzilor si oIer posibilitatea specializrii ntr-un domeniu circumscris studiilor economice, dar si obtinerea unei diplome de master n domeniul ales. Masteratul contribuie la aproIundarea studiilor academice, iar tema lucrrii de disertatie poate s Iie o continuare a celei de licent sau o nou abordarea, n Iunctie de proIilul masteratului, optiunea masterandului, dar si de activitatea desIsurat de absolvent n economia real, n spatiul public si privat. Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 3 Masteratul este o conditie pentru nscrierea la doctorat si poate s asigure continuitatea n investigatia si cercetarea stiintiIic pe o tem dat, demarat prin lucrarea de licent, continuat prin cea de disertatie si concretizat prin examenele din cadrul scolii doctorale si reIeratele si lucrarea de doctorat. n mediile academice, datorit importantei lucrrilor de licent si masterat, dar si a preocuprilor stiintiIice ale studentilor din perioada studiilor universitare si masterale, au Iost introduse, de-a lungul timpului discipline-tint purtnd diIerite denumiri: Teoria cercetrii tiintifice, Metodologia cercetrii tiintifice, Metode i tehnici de cercetare tiintific, Documentarea tiintific, Metodologia activittii autorului. Un accent special se pune pe documentarea, elaborarea si redactarea lucrrilor de licent si masterat. De aceea au Iost publicate numeroase crti, manuale si studii pe aceast tem. Foarte cunoscut este lucrarea lui Umberto Eco, Come si fa una testi di laurea , tradus n numeroase limbi, inclusiv n limba romn. Anual, apar numeroase lucrrii (crti, studii, articole, ndrumare, ghiduri) pe aceast tem. n bibliograIia ghidului veti putea gsi unele din acestea, cu precizrii suplimentare (n bibliografia adnotat), despre cele mai accesibile si mai importante, precum si despre modul de accesare si procurare. Prezentul ghid despre elaborare si prezentare lucrrilor de licent si disertatie la Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea AIacerilor din Universitatea Babes-Bolyai urmreste prezentarea unor repere privind alegerea temei, stabilirea coordonatorului stiintiIic, operatiunile de elaborare si redactare a lucrrii de licent si/sau de masterat. Urmrim prin aceasta cresterea nivelului stiintiIic al lucrrilor elaborate si sustinute de ctre studentii si masteranzii Faculttii de Stiinte Economice si Gestiunea AIacerilor. Textul nostru se bazeaz pe o serie de reIerinte bibliograIice relevante n raport cu tematica abordat, pe ntrebrile si sugestiile studentilor, pe exigentele si practicile existente n Universitatea Babes-Bolyai si Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea AIacerilor din Cluj-Napoca. Am avut, de asemenea, n vedre experienta catedrelor si cadrelor didactice din Iacultate. Chidul privind elaborarea yi prezentarea lucrrilor de licen( yi masterat este structurat astfel: 1. Alegerea temei yi stabilirea coordonatorului ytiin(ific; 2. ntocmirea structurii preliminare sau a proiectului lucrrii; 3. Documentarea, prelucrarea yi ordonarea datelor yi informa(iilor; 4. Redactarea lucrrii; 5. Prezentarea yi argumentarea lucrrii n fa(a comisiilor de licen( yi masterat. Fiecare dintre aceste elemente componente ale ghidului vor Ii detaliate n cele ce urmeaz. Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 4 Alegerea temei yi stabilirea coordonatorului ytiin(ific Activitatea de elaborare a lucrrii trebuie s reprezinte o continuare Iireasc a activittii universitare si de pregtire proIesional a studentilor. Scopul acestor lucrrii este cel al Iinalizrii studiilor si atingerea unor standarde de calitate n proIesiunea aleas. Pe de alt parte, lucrare de licent sau disertatie trebuie s reprezinte si s Iac dovada consistentei n specializarea urmat pe parcursul anilor de studii. Pentru a rspunde acestor cerinte, mai nti, studenti sau masteranzi trebuie s se preocupe de delimitarea temei sau stabilirea titlului lucrrii. Aceast activitate se poate realiza prin cunoasterea si exploatarea oIertei catedrelor si cadrelor didactice din Iacultatea noastr, dar si prin propunerile Icute de studenti sau masteranzi. Titlul lucrrii trebuie s acopere aria studiilor si stiintelor economice. Nu se poate alege un titlul, pentru lucrarea de licent sau masterat, care se reIer sau se regseste n cmpul de investigatie al stiintelor si/sau disciplinelor neeconomice. Pot Ii abordate teme interdisciplinare, dar care au ca obiect de analiz sIera vietii si activittii economice. Titlul lucrrii poate Ii precedat de un supratitlu sau urmat de un subtitlul prin care autorul s delimiteze, mai precis, sIera investigatiei sale. Concomitent cu alegerea titlului sau a temei lucrrii se alege coordonatorul sau ndrumtorul ytiinjific. Activitatea de cercetare a studentilor/masteranzilor vizeaz elaborarea unei lucrri sub directa coordonare a unui cadru didactic care este doctor in tiinte i care desfoar activitti didactice i tiintifice la Facultatea de Stiinte Economice i Gestiunea Afacerilor din Cluf-Napoca. Nu se poate elabora o lucrare de licent sau masterat fr existenta i indrumarea unui cadru didactic. Este preIerabil s existe o compatibilitate ntre tema aleas si cadrul didactic ndrumtor, cu alte cuvinte tema propus sau aleas s intre n sIera de activitti didactice si stiintiIice ale coordonatorului stiintiIic. De retinut c ntre ndrumtorul sau coordonatorul stiintiIic si student sau masterand trebuie s se realizeze o comunicare ct mai bun, Ir obligatia cadrului didactic de-a ntocmii baza documentar si variante pre-Iinale si Iinale ale lucrrii. EIortul principal revine studentului sau masterandului, iar cadrul didactic are obligatia de-a venii cu sugestii, corecturii, modiIicrii n structura capitolelor sau n maniera de elaborare a discursului stiintiIic. Tot coordonatorul stiintiIic, la Iel ca un bun antrenor, trebuie s-i oIere celui care sustine lucrarea, date despre modul sau manierea de sustinerea sau prezentare a lucrrii de licent sau masterat,despre exigentele comisiei, sau a unui membru al acesteia, Ir ns a crea avantaje speciale pentru absolventul su. Revenind la tema lucrri i amintim ca aceasta trebuie s reIlecte apartenenta studentului/masterandului la specializarea urmat pe perioada studiilor. Aceasta nu presupune Iocalizarea atentiei numai pe catedrele si cadrele didactice de la sectia sau specializarea respectiv. Se poate opta pentru oricare cadru didactic, din Iacultate, indiIerent de catedra sau disciplina predat si de activitatea stiintiIic prestat, n conditiile unei teme cu continut economic interdisciplinar. Nu sunt restrictionri Iat de statutul disciplinei, obligatorie, optional, n trunchiul comun sau pe specializri. Dac studentul sau masterandul urmeaz, la Iacultatea noastr, dou sau mai multe specializri, nu poate s opte:e pentru aceeai tem i s elabore:e o singur lucrare de licent. Acest aspect este valabil i in ca:ul in care sunt urmate studii, la nivel de licent i masterat, la alte faculttii cu sau fr profil economic. Poate ns s se utilizeze baza inIormativ si documentar a temei sau a subiectului si pot Ii dezvoltate cercetrile interdisciplinare, multidisciplinare, pluridisciplinare si transdisciplinare. Prin aceasta se realizeaz o anumit integrare ntre diIerite domenii ale cunoasterii si utilizarea unui limbaj comun, dar si a unui schimb de idei, inIormatii, notiuni, concepte, metode si tehnici de cercetare. n acest context, titlul si continutul lucrrii, pot Ii adaptate si Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 5 nuantate, Ir s prezinte suprapuneri, paralelisme sau unele repetri sau reluri care contravin exigentei si eticii stiintiIice si academice. n Iunctie de cerintele conduceri academice a Iaculttii, a catedrelor si cadrelor didactice se vor ntocmii documentele preliminare si se vor obtine avizele necesare pentru acceptarea yi nregistrarea temei. ntocmirea structurii preliminare sau a proiectului lucrrii Dup stabilirea si acceptarea temei studenti sau masteranzi trebuie s aib n vedre elaborarea si prezentarea coordonatorului sau indrumtorului tiintific a structurii sau proiectului lucrrii, care trebuie s cuprind, n mod distinct, urmtoarele elemente: Introducere n tematic lucrrii; Motivatia, importanta si metodologia de cercetare utilizat; Propunerii privind structura lucrrii sau succesiunea capitolelor si subcapitolelor; Concluziile ce decurg din activitatea ce va Ii desIsurat; Repere sau reIerinte bibliograIice cunoscute si cele care urmeaz s Iie consultate n vederea documentrii si elaborrii lucrrii. Structura sau proiectul lucrrii este de Iapt cuprinsul preliminar si/sau provi:oriu al lucrrii. Optiunea pentru acest demers se Iace n Iunctie de cercetrile anterioare, bibliograIia orientativ consultat, sugestiile coordonatorului stiintiIic, importanta si actualitatea temei, preocuparea sau preIerinta autorului pentru anumite segmente din tema tratat etc. Aceast structur are un caracter provi:oriu si se poate modiIica n Iunctie de inIormatiile obtinute, posibilittile de documentare, schimbrile si nouttile din cmpul cercetrilor stiintiIice, prerile si concluziile autorilor, interventiile coordonatorului stiintiIic, limitele si constrngerile conjuncturale si temporale sub imperiul crora se desIsoar activittile ulterioare. Documentarea, prelucrarea yi ordonarea datelor yi informa(iilor Aceast etap este consacra muncii de documentare prin depistarea si ntocmirea bibliograIiei pentru tema aleas, prin consultarea acesteia si a inIormatiilor oIerite de alte surse: documente oIiciale, inIormatii si documente economice elite si inedite, pres, reviste si publicatii de specialitate, site-uri etc. Este etapa cea mai complex, dar si cea mai important care asigur substantialitatea lucrrii. Activitatea de documentare asigur cunoasterea rezultatelor si dezbaterilor stiintiIice pe tema abordat dar si baza de plecare pentru viitoare lucrare de licent sau masterat. Activitatea de documentare nu poate Ii exhaustiv datorit volumului mare de date si inIormatii, precum si datorit caracterului limitativ, prin numrul de pagini, si speciIicitatea lucrrilor de licent si masterat. n astIel de situatii se impune o documentare si inIormare selectiv, dar ct se poate de repre:entativ, prin inventarierea si consultarea datelor si inIormatilor cu cea mai mare relevant pentru tema abordat. Pe msura desIsurrii activittii de documentare se impune selectarea, ordonarea si prelucrarea datelor si inIormatilor. Se recomand dezvoltarea unei activitti de cercetare a studentului care s vizeze realizarea unei lucrri de diplom sau disertatie, a crei principale caracteristici se regsesc n una dintre urmtoarele dou categorii: Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 6 Redactarea lucrrii Dup activitatea de documentare pentru lucrarea de licent sau masterat se impune elaborarea sau redactarea acesteia. Este o operatiune important care presupune la rndul ei mai multe etape. Mai nti trebuie s se procedeze la asigurarea unei concordante ntre structura preliminar si baza documentar si s se Iac corectiile si modiIicrile necesare. Urmeaz etapa de delimitare si redactare a textului, pe capitole, subcapitole, studii de caz, concluzii, anexe, reprezentri graIice, imagini, bibliograIie. Nu exist o retet unic n redactarea unui text, dar se impun cteva aspecte care oIer lucrrii consistent si relevant: exprimare concis, claritate, nlntuirea logic a ideilor, abordarea critic a problematicii, originalitate, respectarea normelor gramaticale si a celor ortograIice si de punctuatie. Ideile, opiniile, aIirmatiile din textul lucrrii s se bazeze pe bibliograIia consultat si pe propriile analizeze. Este de preIerat s se Iac distinctia ntre rezultatele anterioare si cele ale absolventului sau masterandului, s se poat depista cu usurint contributia adus n cmpul cercetrilor economice prin lucrarea asumat. Un aspect deosebit de important este respectarea dreptului de autor reglementat prin legislatia international, european si romneasc. Pentru respectarea legii si protectia autorilor n tara noastr Iunctioneaz: ,OIiciul Romn pentru Drepturile de Autor. n activitatea de redactare a lucrrii, n literatura de specialitate s-a impus Iormula: EARS care nseamn Elimin Adaug Reorgani:ea: Substituie. Aceasta presupune o adaptare permanent a textului n Iunctiei de documentatia realizat, evolutia cercetrilor n domeniu, cerintele coordonatorului stiintiIic, exigentele si importanta temei etc. Eliminarea se impune atunci cnd inIormatiile despre subiect abund si/sau se suprapun si sunt deja extrem de cunoscute. Adugirile sunt necesare pentru argumentarea opiniilor exprimate si consolidarea textului si a concluziilor. Reorganizarea este o activitate necesar spre Iinalul lucrrii cu scopul stabilirii structurii Iinale, n Iunctie de date si inIormatiile prezentate, de succesiunea logic a discursului stiintiIic. Substituirea nu nseamn eliminarea sau nlocuirea unor texte cu altele, ci mai degrab identiIicarea inIormatilor si argumentelor care sustin cercetarea si renuntarea la cele de prisos sau la cele arhicunoscute si mai putin necesare n construirea textului. Unele lucrri de licent sau masterat au un caracter teoretic mai accentuat, iar altele mai aplicativ. n Iunctie de tema trat se pot insera n cuprinsul acestei studii de ca:. Uneori lucrarea nssi este un studiu de ca:. IndiIerent de situatie studiile de ca: sunt necesare si utile n demersurile stiintiIice. Studiul de ca: ca strategie de cercetare a aprut n perioada interbelic, dar s-a impus n literatura stiintiIic dup Al Doilea Rzboi Mondial. Pentru ilustrarea acestora puteti Iolosii n cuprinsul lucrrii casetarea inIormatilor prezentate. Un text pentru o lucrare de licent sau masterat, poate Ii ilustrat cu tabele, graIice, imagini etc. n literatura economic contemporan a Iost subliniat, de ctre celebrul economist american Paul A. Samuelson, importanta utilizrii si interpretrii tabelelor si graIicelor. El spunea c acestea exprim evolutiile n timp a unor tendinte economice si sunt indispensabile pentru un cercettor n tainele economiei, cum este ,ciocanul pentru tmplar. Pentru ca acestea s Iie mai bine vizualizate se recomand realizarea n structura sau cuprinsul lucrrii a unei sectiuni numit: Lista tabelelor, graficelor i imaginilor. Dac lucrarea prezint si elemente evolutivi ale unor Ienomene si procese economice se poate realiza o cronologie a acestora. Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 7 Prezentarea yi argumentarea lucrrii n fa(a comisiilor de licen( yi masterat Este etapa Iinal a activittii ntreprinse de studentii sau masteranzii care au desIsurat si elaborat o lucrare de licent sau de disertatie. Pentru aceasta este necesar o consultare atent cu ndrumtorul stiintiIic si pregtit cu mult minutiozitate expunerea n Iata comisie. O reusit n aceast ordine de idei impune o serioas pregtire psihologic alturi de cea informational i de cunoatere a subiectului lucrrii. La acestea se adaug pregtirea logistic concretizat n conIigurarea CD-urilor, a slide- urilor, a computerelor, tiprirea unor texte pentru handout-uri etc. Un aspect important din aceast etap este calibrarea temporal a prezentrii si ncadrarea n timpul alocat expunerii si rspunsurilor la ntrebri. Relevant este si anticiparea intrebrilor si pregtirea rspunsurilor. Exist ntrebri speciIice acestei situatii care vizeaz optiunea pentru tema tratat, bibliograIia consultat, contributia autorului, intentiile de viitor, ideile mai importante din cuprinsul lucrrii si aplicabilitatea n economia real si dezvoltarea universului teoretic etc. Opiniile membrilor comisiei trebuie tratate cu mult discernmnt, estimrile Ir exuberant, iar eventuale critici, mai ales dac sunt ntemeiate, cu cumptarea si eleganta necesar unei sustineri publice a lucrrii de licent sau de masterat. Puteti dialoga, cu membrii comisiei, numai prin soliditatea pregtirii, cunoasterii temei si acuratetea argumentelor. Este bine s Iiti inIormati despre modul de desIsurare a activittii de prezentare si sustinere a lucrrii, inclusiv prin asistarea la astIel de activitti nainte si/sau n timpul examenului. Recomandri yi sugestii Lucrare de diplom / diserta(ie tip I: S reprezinte o abordare stiintiIic bazat pe studiul literaturii de specialitate, aIerente tematicii de cercetare stabilite mpreun cu cadrul didactic coordonator; S aib n vedere o dimensionare a stadiului cunoasterii n sIera de cercetare asumat de ctre student; n ansamblul su, lucrarea s reprezinte preponderent o abordare conceptual a tematicii studiate, precum si directiile de cercetare existente n aria de studiu; S prezinte concluziile generale ce pot Ii identiIicate pe baza studiului realizat, precum si perspectivele de cercetare existente. Lucrare de diplom / diserta(ie tip II: S reprezinte o abordare stiintiIic bazat preponderent pe studii de caz relevante n domeniul de cercetare asumat de ctre student; Se recomand o abordare sistematic si comparativ a situatiilor existente sau potentiale n domeniul de cercetare ales; La nivelul acestui tip de lucrare, contributia studentului sau masterandului poate Ii realizat prin identiIicarea elementelor comune sau de diIerentiere a situatiilor analizate, genernd pe baza acestora ipoteze de cercetare, a cror argumentare Iaptic este necesar; O lucrare bazat pe o simpl nsiruire a unor situatii practice, orict de relevante ar Ii acestea, nu poate Iace dovada unei cercetri stiintiIice, a crei metodologie de cercetare are la baza studiul de caz; Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 8 O lucrare bazat pe o analiza unei singure situatii practice, orict de relevant ar Ii aceasta pentru aria de cercetare analizat, nu poate Ii ncadrat n sIera unei cercetri stiintiIice reale . IndiIerent de tipologia lucrrii alese, realizarea unei astIel de activitti se va derula sub directa si permanenta ndrumare a cadrului didactic coordonator. La nivelul unei lucrri diplom sau diserta(ie se recomand respectarea urmtoarei structuri: Se recomand o dimensionare optim a structurii unei lucrri astIel nct s se evite, pe de o parte segmentarea excesiv a materialului elaborat, iar pe de alt parte, realizarea unor capitole supradimensionate. Un numr de 4-5 capitole poate Ii apreciat ca Iiind optim. Introducerea trebuie s reprezinte o imagine succint a stadiului actual al cunoasterii n sIera tematicii abordate, demersul stiintiIic al studentului, precum si rezultatele obtinute, Iie ele de natur conceptual sau practic. Motiva(ia, importan(a yi metodologia cercetrii trebuie s cuprind elemente precum: obiectivele cercetrii desIsurate, metodele si tehnicile de cercetare utilizate, descrierea detaliat si clar a procesului de cercetare stiintiIic, importanta cercetrii pentru sIera cunoasterii, precum si modalittile de identiIicare (cuantiIicare) a rezultatelor cercetrii. Dac demersul stiintiIic este unul cu caracter preponderent practic, atunci se impune precizare distinct si clar a etapelor parcurse pentru realizarea eIectiv a lucrrii. Introducere Motiva(ia, importan a yi metodologia cercetrii Abrevieri Lista tabelelor, graficelor yi casetelor Cap 1. Titlul primului capitol 1.1. Subcapitolul 1 1.2. Subcapitolul 2 1.3. .... Cap 2. Titlul celui de al doilea capitol 2.1. Subcapitolul 1 2.2. Subcapitolul 2 2.3. .... Cap 3. Titlul celui de al treilea capitol 3.1. Subcapitolul 1 3.2. Subcapitolul 2 3.3. .... Cap.4. Studiu de caz Cap 5. Concluzii generale aferente lucrrii Bibliografie sau Referin(e bibliografice Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 9 Esenta si continutul cercetrii derulate de ctre student sau masterand trebuie s se regseasc la nivelul Iiecrui capitol din cadrul lucrrii. Ultimul capitol al lucrrii se recomand a Ii alocat Iormulrii concluziilor generale ale cercetrii ntreprinse, precum si propunerile initiate de student, ca urmare a concluziilor conturate. Lucrarea de licent sau disertatie trebuie s aib la baz o documentare solid, real, autentic si relevant (SRAR), regsit la nivelul reIerintelor bibliograIice. Pentru identiIicarea si utilizarea bibliografiei sau a referin(elor bibliografice se recomand urmtoarele aspecte: utilizarea unor surse de documentare autentice si reale; n cadrul reIerintelor bibliograIice se recomand ca articolele stiintiIice publicate n literatura de specialitate, s beneIicieze de o pondere semniIicativ; se apreciaz ca Iiind o condi(ie minimal pentru asigurarea unui nivel stiintiIic mediu ca reIerintele bibliograIice prezentate la Iinalul lucrrii s se regseasc integral n textul materialului elaborat; nu este admis la nivelul bibliograIiei existenta unor reIerinte a cror utilizare nu poate Ii identiIicat n textul lucrrii; n vederea asigurrii unui nivel stiintiIic semniIicativ se recomand ca ponderea tipului de reIerinte bibliograIice n totalul acestora s Iie astIel: minim 50 articole publicate n jurnale sau alte publicatii similare nationale si/sau internationale; maxim 35 crti de specialitate publicate n tar si strintate; maxim 10 articole publicate n volume ale conIerintelor stiintiIice desIsurate pe teritoriul national; maxim 5 materiale nepublicate (prelegeri la conIerinte, teze de doctorat, cursuri, manuale universitare, materiale distribuite n cadrul workshop-urilor, etc.) Dac se consider oportun atasarea la o astIel de lucrare a unor anexe, care vin n sprijinul sustinerii demersului stiintiIic ntreprins, se recomand ca ponderea acestora raportat la numrul total de pagini al lucrrii s Iie maxim 20. De asemenea graIicele tabele, imaginile nu trebuie s se substituie textului, ci s Iie numai o completare si sustinere a acestuia. Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 10 Tehnici de redactare a lucrrii Redactarea lucrrii de diplom sau disertatie trebuie realizat astIel nct s reIlecte caracterul stiintiIic al acesteia. n acest sens este recomandabil a se respecta urmtoarele reguli de editare: 1. TITLUL CAPITOLULUI (14pt, bold, capitals, center/left) (12pt) (12pt) (12pt) 1.1. TITLUL SUBCAPITOLULUI (12pt, bold, capitals, left) (12pt) Fiecare subcapitol trebuie s aib o structur clar, delimitat prin subcapitole distincte. Textul unui capitolul, respectiv subcapitol trebuie s Iie mprtit n paragraIe, separate printr-un rd liber, Ir tab la nceputul primului rnd a Iiecrui paragraI. (12pt) Se recomand ca lungimea maxim a unei lucrri s Iie de 60-80 pagini, inclusiv anexele, cu un Iormat prezentat mai jos. Aceasta nu nseamn o restrictionare a dimensiunilor lucrrii. (12pt) Formatul paginii: Format pagin: A4 (297x210) Margini: top 2.54 cm, bottom 2.54 cm, leIt 3.17 cm, right 3.17 cm, gutter 0 pt, header 1.27 cm, Iooter 1.27 cm. Font: Times New Roman, size 12, line space: 1,5 lines, justiIied. Nu se accept ca un text s Iie editat cu eIecte vizuale (de natur graIic). Pentru ntregul text cuprins n lucrare se va utiliza acelasi tip de bullets pentru a puncta sau enumera diverse elemente. (12pt) Titlurile capitolelor trebuie s Iie numerotate continuu, iar subcapitolele vor Ii numerotate n Iunctie de numrul capitolului, Ir ns a utiliza mai mult de 3 ciIre pentru numerotarea acestora (de exemplu, 1.2.1.). (12pt) Numerotarea paginilor se va realiza continuu, ncepnd cu numrul 1, pe prima pagina primului capitol. (12pt) Se recomand utilizarea notelor de subsol doar pentru anumite precizri de natur conceptual sau faptic. Pentru referin(ele bibliografice se va utiliza sistemul men(ionat mai jos. (12pt) Pentru a Iace o reIerire bibliograIic la o lucrare n ansamblul ei se vor preciza n cadrul textului ,numele autorului si ,anul publicrii astIel: un singur autor (A, 2001), doi autori (A & B, 2002), sau mai mult de doi autori (A et al., 2003). Atunci cnd n paragraIul considerat se Iace reIerire distinct la o idee dintr-o cercetare anterioar se precizeaz si numrul paginii unde poate Ii identiIicat aceast surs. Spre exemplu: (A, 2001: 75). (12pt) Figurile, graficele yi tablele vor fi centrate la nivelul paginii, numerotate precum este precizat n schema de mai jos. (12pt) Tabelul 1. Numele tabelului (Sursa. Autor, 2004: 31) (12pt) (12pt) Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 11 CONCLUZII (12pt, bold, capitals, left) Toate lucrrile de licent sau masterat trebuie s Iie elaborate si redactare cu mult acurate e. (12pt) (12pt) REFERINTE BIBLIOGRAFICE (12pt, bold, capitals, left) trebuie s contin doar acele surse bibliograIic citate n text, iar ordonarea lucrrilor se Iace alIabetic, dup numele autorului. Dac sunt mai multi autori Ir un coordonator se poate utiliza varianta celor trei stelute * * *, dup care se insereaz titlul lucrrii. Dac lucrarea are un coordonator, trecut pe Ioaia de titlu, se va consemna numele acestuia, cu precizarea coord. n parantez. (12pt) Exemple de cr(i utilizate Matis, D. & Pop, A. (2007), Contabilitate financiar, Editura Alma Mater, Cluj Napoca (10pt) Burja, V., Voiculescu, F., Burja, C., Voiculescu, E. (2006), Didactica tiintelor economice. Ghid metodologic cu caracter aplicativ, Editura IRECSON, Bucuresti(10pt) Exemplul unui articol prezentat la o conferin( yi/sau publicat ntr-un jurnal (revist) Kaplan, R.S. & Norton, D.P. (2004), How strategy maps Irame an organization`s objectives, Journal of Accounting Research, vol. 20, no. 2: 40-45 Van der Tas, L. G. (1992a), Evidence oI EC Iinancial reporting practice harmonization, European Accounting Review, vol.1, no.1: 69-104. Van der Tas, L. G. (1992b), Measuring international harmonization and standardization: a comment, Abacus, vol. 28, no. 2: 211-216. Exemplu de document utilizat ca yi referin( bibliografic. Kellen, V. (2003), Business perIormance measurement at the crossroads oI strategy, decision-making, learning and inIormation visualization, available on-line at www.kellen.net/bpm.htm (se recomand mentionarea intregului link utili:at la nivel de referat). Se interzice realizarea urmtoarelor elemente la nivelul redactrii lucrrii: crearea unei coperte care nu corespunde standardelor enuntate anterior sau exemplului de mai jos; inserarea de elemente graIice (imagini, schite, desene, emoticons, etc.) care nu contribuie la o mai buna ntelegere a textului scris, ori prezint un caracter neadecvat, chiar hazliu; Iolosirea unui altIel de timp de caractere, dect cel prezentat anterior, pentru textul lucrrii (exceptnd titlurile, subtitlurile si alte elemente similare); utilizarea altui sistem de identiIicare a reIerintelor bibliograIice neacceptat n metodologia si practica cercetrii stiintiIice. n ceea ce priveste structura de redactare a unei lucrri mentionm urmtoarele: structura graIic a lucrrii trebuie s Iie aceasta: - pagina de copert - pagina interioar, aIerent copertei interioare - pagina cuprinsului - pagin cu lista abrevierilor - pagin cu lista Iigurilor, graIicelor si talelor - pagini aIerente textului eIectiv al reIeratului, respectnd structura mentionat. Lucrarea de licent sau disertatie se va tipri pe coli Iormat A4, doar pe o singur Iat a acesteia. Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 12 Prima pagin a lucrrii trebuie s contin urmtoarele inIormatii: - Denumirea universittii, a Iaculttii si textul: ,Cluj Napoca; - Textul: ,Lucrare de disertatie sau ,Lucrare de licent - Titlul lucrrii de diplom sau disertatie; - Numele complet si titlul stiintiIic al coordonatorului de lucrare; - Numele complet al studentului. - Textul: ,2008. Coperta lucrrii trebuie s contin urmtoarele inIormatii: - Denumirea universittii, a Iaculttii si textul: ,Cluj Napoca; - Textul: ,Lucrare de disertatie sau ,Lucrare de licent - Numele complet si titlul stiintiIic al coordonatorului de lucrare; - Numele complet al studentului. - Textul: ,2008. Prima pagin a unui lucrri de licen( sau masterat trebuie s se prezinte n concordan( cu imaginea de mai jos: COPERTA: Prima pagin a lucrrii va Ii aproximativ aceeasi cu cea a copertei, doar c sub textul ,Lucrare de licent sau ,Lucrare de disertatie se va aduga titlul lucrrii. UNIVERSITATEA BABE$-BOLYAI FACULTATEA DE $TIINTE ECONOMICE $I GESTIUNEA AFACERILOR CLU1 NAPOCA Lucrare de licen( Lucrare de diserta(ie Coordonator stiintiIic ProI.univ.dr. Dumitru Matis Student Masterand Adrian POPA 2008 Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 13 Metode yi tehnici de sus(inere a lucrriila ni velul comisiei de evaluare Rezultatele activittii de cercetare a studentilor sau masteranzilor, concretizate prin lucrarea de licent sau disertatie este supus analizei si dezbaterilor la nivelul comisiei de licent sau de disertatie. Pentru depunerea lucrrii n vederea sus(inerii se recomand respectarea urmtoarelor reguli: Structura lucrrii este propus de ctre student si supus analizei coordonatorului stiintiIic; Dup elaborarea si redactarea eIectiv a lucrrii aceasta este oIerit spre analiz coordonatorului stiintiIic; n vederea depunerii lucrrii la secretariatul Iaculttii, pentru a putea Ii sustinut n Iata comisiei, trebuie s existe acordul coordonatorului stiintiIic; Lucrarea de diplom sau disertatie se depune la secretariatul Iaculttii n termenul anuntat de ctre decanatul Iaculttii; Studentul va depune la secretariat un exemplar din lucrare, n Iormat tiprit si electronic (pe CD), iar un alt exemplar (n ambele Iormate) se nmneaz coordonatorului stiintiIic. Coordonatorul stiintiIic si rezerv dreptul de a nu accepta pentru sustinere o lucrare care nu a respectat regulile si normele din prezenta lucrare, n cerintele catedrelor si exigentele cadrului didactic. La sustinerea lucrrii n Iata comisiei se va respecta urmtoarea procedur: La momentul indicat de ctre seIul de comisiei, studentul sau masterandul va sustine eIectiv lucrarea; Timpul alocat pentru sustinerea lucrrii este de maxim: 15 min.; Dup sustinerea acesteia de ctre student, se aloc 5 min. pentru notarea ntrebrilor venite din partea membrilor comisiei; Timpul alocat pentru rspunsurile studentului la ntrebrile primite este de maxim 10 min.; Dup rspunsurile acordate de student comisia are abilitatea de a Iace discutii, aprecieri si analiz critic constructiv aIerent lucrrii prezentate; La Iinalul acestor discutii seIul comisiei de evaluare si exprim opinia n legtur cu lucrarea sustinut si acord n numele ntregii comisii nota aIerent lucrrii prezentate. Stabilirea notei se realizeaz n prezenta tuturor membrilor comisiei. Pentru stabilirea notei se vor avea n vedere urmtoarelor criterii de evaluare: 1. Complexitatea nivelul continutului stiintiIic al lucrrii; 2. Capacitatea de sintez si gradul de coerent dovedit de ctre student; 3. Structura lucrrii analizate; 4. Valoarea si relevanta reIerintelor bibliograIice studiate; 5. Existenta metodologiei de cercetare si a motivatiei cercetrii; 6. Valoarea rezultatelor obtinute ca urmare a cercetrii desIsurate; 7. Capacitatea de a prezenta n Iata membrilor comisiei lucrarea elaborat ; 8. Gradul si capacitatea de a rspunde la toate ntrebrile adresate de membrii comisiei; 9. Respectarea prevederilor prezentului ghid si a cerintelor Iormulate de catedre si cadrele didactice coordonatoare. Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 14 Prezentarea lucrrii de ctre student/mastertand va avea n vedere urmtoarele aspecte: Se va respecta timpul alocat prezentrii; Prezentarea lucrrii va Ii sustinut de o prezentare graIic n PowerPoint, astIel: Primul slide al prezentrii va contine aceleasi elemente precum prima pagin a reIeratului; Al doilea slide trebuie s prezinte principalele teme abordate la nivelul lucrrii, Ir a Iace o trimitere direct la capitolele acesteia; Prezentarea unei lucrri trebuie s rspund la urmtoarele ntrebri: Care este tematica general a lucrrii? Care sunt principalele aspecte studiate la nivelul acesteia? Care este stadiul cunoasterii n domeniul sau aria de cercetare a lucrrii? Care sunt elementele relevante aIerente lucrrii elaborate? Care sunt principale rezultate ale cercetrii si documentrii desIsurate? Care sunt concluziile generale care se desprind ca urmare a cercetrii eIectuate si care sunt propunerile Iormulate de student sau masterand? Se recomand, n vederea respectrii timpului alocat, utilizarea unui numr de maxim 15 slide-uri cu urmtoarele caracteristici ale textului scris: TimesNewRoman, 22 pct., JustiIy. Se recomand: A nu se citi prezentarea de pe slide-uri sau alte materiale; A nu se utiliza elemente graIice care nu au legtur direct cu textul prezentrii sau nu prezint elemente cu caracter stiintiIic; A nu se utiliza eIecte sonore pe parcursul prezentrii; Numerotarea slide-urilor astIel nct membrii comisiei si studentul s constientizeze ct a mai rmas din prezentare; A se Iocaliza expunerea pe tema abordat Ir introduceri si explicatii colaterale sau Ir legtur cu tema tratat; O tinut si atitudine comportamental n concordant cu importanta momentului prezentrii si sustinerii unei lucrri de licent sau masterat. Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 15 BIBLIOGRAFIE SELECTIV ASE Bucuresti (2007), Guide Ior authors, Jounal Accounting and Management Information Svstems, no. 20: 40-41 Burja, V., Voiculescu, F., Burja, C., Voiculescu, E. (2006), Didactica tiintelor economice. Ghid metodologic cu caracter aplicativ, Editura IRECSON, Bucuresti Chelcea S. (2007), Cum s redactm o lucrare de licent o te: de doctorat un articol tiintific, Comunicare.ro, Bucuresti Chelcea S. (2007), Metodologia cercetrii sociologice, Editia a treia, Editura Economic, Bucuresti Constantinescu, N.N. (1998), Probleme ale metodologiei de cercetare in tiinta economic, Editura Economic, Bucuresti Enchescu, C. (2005), Tratat de teoria cercetrii tiintifice, Editura Polirom, Iasi Eco, U. (2006), Cum se face o te: de licent. Discipline umaniste, Editura Polirom, Iasi Ferreol, G., Flageul, N. (2006), Metode i tehnici de exprimare scris i oral, Editura Polirom, Iasi Nechita, V. (2007), Cum elaborm lucrarea de licent i disertatia de masterat. Ghid practic, Editura ECO PRINT, Satu Mare Popescu, C., Ciucur, D., Rboac, Gh., Iovan, D. (2006), Metodologia cercetrii tiintifice economice, Editura ASE, Bucuresti Saunders, M.N.K., Lewis, P., Thornhill, A. (2000), Research Methods for Business Students, Pearson Education Limited, London Smith, M. (2003), Research Methods in Accounting, SAGE Publications, London Serbnescu, A. (2007), Cum se scrie un text, Editia a treia, Editura Polirom, Iasi University oI Chicago (2007), The Chicago Manual of Stvle, FiIteenth Edition, Chicago Press, Chicago Yin, K. R. (2005), Studiul de ca:. Designul, colectarea i anali:a datelor, Editura Polirom, Iasi Zait, D., Spalanzani, A. (2006), Cercetarea in economie i management. Repere epistemologice i metodologice, Editura Economic, Bucuresti Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 16 BIBLIOGRAFIE ADNOTAT Chelcea Septimiu, Cum s redactm o lucrare de licenj o tez de doctorat un articol ytiinjific, Edi(ia a IV, revzut yi adugit, Comunicare.ro, Bucureyti, 2007. Lucrarea v prezint ntr-o Iorm sintetic ce este o lucrare de licent, care sunt principalele etape n alegerea titlului, documentarea, elaborarea, redactarea si sustinerea acesteia. Capitolul 1: Intrebri, rspunsuri posibile i un imperativ, Capitolul 2. Norme de redactare, Capitolul 3: Capcanele punctuatiei; Capitolul 4: Finisarea lucrrii, Anexa A: Pre:entarea unei disertatii, Anexa B: Expresii i locutiuni in limba latin. Pentru accesibilitatea lucrrii autorul a sistematizat si prezentat textul n mai multe subcapitole, cu trimitere direct la problematica abordat si a ntocmit: Index de autori si Index de teme. Lucrarea poate Ii comandat prin E-mail: diIuzarecomunicare.ro, iar inIormatii suplimentare obtineti la www.editura.comunicare.ro Septimiu Chelcea este si autorul lucrrii Metodologia cercetrii sociologice, Editia a treia, Ed. Economic, Bucuresti, 2007, o abordare mai ampl a metodelor si tehnicilor de cercetare stiintiIic din cmpul cercetrii sociale, ndeosebi sociologice, dar cu reIerire si la problemele economice. De altIel, optiunea autorului de-a publica lucrarea n Editura Economic ne dovedeste deschiderea spre economie si multiple sale inIluente si conexiuni n viata si realitatea social. Eco, Umberto, Cum se face o tez de licenj. Discipline umaniste, Ed. Polirom, Iayi, 2006. Umbertro Eco este licentiat n estetic si proIesor la Universitatea din Bologna. A predat la cele mai prestigioase universitti din lume, Iiind Docotor Honorius Causa, a peste 50 dintre ele. Experienta dobndit, dar si procesul de masiIicare a nvtmntului superior din Italia, l-a determinat s publice, n 1977, lucrarea Come si fa una testi di laura. Desi se adreseaz studentilor de la disciplinele umaniste, lucrarea s-a bucurat de o larg audient si n rndul studentilor de la disciplinele economice, tehnice, artistice etc. Este lucrarea cu cea mai larg audient n mediul academic din numeroase universitti europene, nord-americane, asiatice, nord-aIricane, Iiind tradus n mai multe limbi de circulatie international. Editia n limba romn, este una revzut de autor, si v inIormeaz, n cele sase capitole, despre: I. Ce este o te: de licent i la ce folosete, II. Alegerea subiectului, III. Cercetarea materialului; IV. Planul de lucru i sistemul de fie, V. Redactarea, VI. Conclu:ii. Fiecare capitol are mai multe subcapitole si paragraIe prin care se realizeaz o sistematizare a problematicii si o mai mare accesibilitate pentru studenti. Lucrarea o puteti procura din librrii sau prin consultarea site-lui www.polirom.ro Ferrol, Gilles, Flageul, Nol, Metode i tehnici de exprimare scris i oral, Ed. Polirom, Iasi, 2006. Gilles Ferrol este proIesor de stiinte sociale la Universitatea din Poitiers (Franta), Iiind cunoscut pentru lucrrile sale de epistemologie si analiz sociologic. Are o bogat activitate didactic n stiintele comunicrii si de consiliere n elaborarea si sustinerea lucrrilor stiintiIice. Copyright Ioan Lumperdean, Dumitru Matis, Rzvan V. Mustat 17 Nol Flageul s-a specializat n stiintele economice si tehnicile de comunicare, pe baza experientei acumulate n domeniul bancar, dar si n cel didactic prin activitatea desIsurat la Universitatea Lille III (Franta) si organizarea cursurilor de var de la Bologne-sur-Mer. Lucrarea Metode i tehnici de exprimare scris i oral, n traducerea Anei Zstroiu si cuvntul introductiv, intitulat Argument, semnat de Corneliu Blc (care s-a bucurat de un stagiu de pregtire si sprijinul proIesorului Gilles Ferreol, n Franta, este un ghid important n alegerea unui subiect sau teme, n documentarea si incursiunea tiintific si mai ales n pre:entarea i comunicarea, prin metodele si tehnicile scrise si orale a rezultatelor activittilor stiintiIice cu ocazia unor reuniuni sau examene. Experienta practic si didactic n domeniul stiintelor sociale si economice, exemple prezentate, schemele, graIicele si tabelele ntocmite, precum si selectia unor texte reprezentative din literatura social-economic recomand lucrarea de la sine si ne oIer deschiderea spre pragmatismul vietii economice. Din cuprins retinem: 1.Intelegerea i definirea precis a scopului, 2. Cutarea i organi:area ideilor, 3. S te exprimi in aa fel incat s comunici eficient, 4. Re:umatul i comentariul, 5. Sinte:a, 6. Di:ertatia, 7. Expunerea, 8. Discutia urmate de textele fireti de final. Bibliografie, Index de nume proprii, Index tematic, Teme cuprinse in cadrane. Vasile Nechita, Cum elaborm lucrarea de licenj yi disertajia de masterat. Chid practic, Satu Mare, ECO PRINT, 2007. Lucrarea de numai 120 de pagini, ntr-un Iormat de buzunar, se ntemeiaz pe experienta autorului si surse bibliograIice tiprite, dar mai ales, oIerite de internet. Aceasta o s v Iaciliteze, mai usor, aIlarea situri si accesarea textelor Are trei capitole: I. Operatii premergtoare, II. Operatii de elaborare, III. Operatii consecutive elaborrii. Fiecare capitol este mprtit n mai multe subcapitole, Ioarte chibzuit dimensionate si ntr-o succesiune logic ordonate. Este un adevrat ghid practic, din care poti depista si ntelege Iiecare pas ce trebuie Icut pentru ncununarea cu succes a redactrii si sustinerii lucrrii de licent sau a celei de disertatie pentru masterat. n Iinalul lucrrii, veti ntlnii subcapitolul: Referinte comentate, prin care se prezint ntr-o Iorm rezumativ sursele bibliograIice cele mai relevante. Anexele I si II ne prezint, dup optiunea autorului, oglinda copertii si a paginii sau Ioii de titlu. Constantin Popescu, Dumitru Ciucur, Gheorghe Rboac, Daniela Iovan, Metodologia cercetrii ytiinjifice economice, Editura ASE, Bucureyti, 2006. Autorii lucrrii, cadre didactice la Academia de Studii Economice Bucuresti, ntreprind pe baza unei bogate documentatii si a experientei proprii, o incursiune n istoria, epistemologia stiintelor economice si metodologia cercetrii stiintiIice. Sunt oIerite rspunsuri reIeritoare despre rolul stiintele economice contemporane , despre metodele, tehnicile si procedeele Iolosite n investigatia stiintiIic economic. Un capitol distinct se reIer la redactarea i sustinerea public a lucrrilor economice. InIormatii si comenzi la www. ase.ro si edituranet.ase.ro Andra $erbnescu, Cum se scrie un text, Edi(ia a III-a, Ed. Polirom, Iayi, 2007. Lucrare rspunde nevoilor stringente n elaborarea unui text, ca rezultat direct si obligatoriu n investigatia stiintiIic, ca mijloc principal de comunicare a autorului cu cititorii. Sunt prezentate etapele redactrii textului, modalittile de organi:are a textului,structura texului i argumentatia acestuia. Lucrarea o puteti procura din librrii sau prin consultarea site-lui www.polirom.ro.