Sistemele bancare din tarile dezvoltate se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi, dintre care c

bancarizarea activitatii, accelerarea operatiunilor de restructurare, deschiderea catre relatiile cu strainatate

Diversitatea unui sistem bancar rezida n existenta unui numar sporit de institutii bancare si de cred
pot fi diferite.

ntr-un sistem bancar se regasesc att institutii specializate ntr-un anume tip de clientela sau a
functie de dimensiunea bancilor, un sistem bancar poate cuprinde banci de mica dimensiune precum si ba

Un alt factor de diferentiere a institutiilor bancare l reprezinta coexistenta unor organisme cu per
societati de persoane, societat cooperative.

Concentrarea activitatii bancare reprezinta o caracteristica ce poate fi cuantificata prin ponderea

Gradul de concentrare este apreciat prin nivelul activitatii realizate de institutiile bancare si de credit
controleaza, n mare parte, piata bancara. ntre gradul de conncentrare a activitatii bancare si numarul in
astfel:pe masura ce numarul bancilor se diminueaza gradul de concentrare bancara sporeste.

O alta caracteristica a unui sistem bancar si al activitatii bancare dintr-o economie l constituie g
relevante cu privire la nivelul de dezvoltare al sistemului bancar,putnd fi calculati indicatori precum nu
cardurilor bancare si numarul ghiseelor bancare.

Operatiunile de restructurare bancara constituie o alta caracteristica a sistemelor bancare actuale, n

operatiunile transfrontaliere(cu strainatatea), preluarile pachetului de control de catre bancile straine, si op

O alta caracteristica a sistemelor bancare contemporane rezulta din utilizarea monedei electronice
mobile-banking.ncepnd cu anii '90 variantele moderne de "home banking" au esuat si au fost aproape el

Perspectivele internet-bankingului sunt sustinute de principalele avantaje pe care le confera acest tip

serviciu disponibil 24 din 24 de ore;

absenta contactului direct cu banca, deci neconditionarea amplasarii fizice a sediului bancii;
costuri de tranzactionare mai reduse dect situatiile traditionale;

n pofida avantajelor amintite, internet-bankingul ridica problema securitatii tranzactiilor datorita vu

a unei posibile nencrederi n acest tip de piata.

Supravegherea bancara, drept caracteristica a sistemelor bancare actuale, a dobndit o dimensiune i

Basel, orientate pe urmatoarele probleme:

supravegherea activitatii bancare internationale;

fixarea unor norme prudentiale minime;

Sintetiznd problemele enuntate, se poate concluziona ca n sistemele bancare contemporane se

semnificative sunt:

amplificarea fortei marilor banci, n contextul dezvoltarii inegale a bancilor nationale si al sporirii internationalizarii activitatii ace
nlocuirea specializarii bancilor cu universalizarea operatiunilor lor;
diminuarea rolului statului n activitatea bancilor, ceea ce conduce la procesul de "dezetatizare" si liberalizare a bancilor;

modernizarea tehnicilor si informaticii bancare, realizata prin introducerea n tehnica bancara a celor mai moderne produse ba
accentuarea proceselor de restructurare bancara, prin operatiuni de fuziuni si absorbtii;
aparitia unor grupuri financiare prin reunirea activitatilor bancare si de asigurari;
diminuarea participarii bancilor la operatiunile de intermediere financiara n favoarea societatilor fiananciare si de asigurari;
manifestarea crizelor n sistemele bancare apartinnd statelor dezvoltate, n contextual globarizarii financiare.

Stabilirea coordonatelor de reforma economica n procesul de tranzitie la economia de piata a determ

bancar romnesc, caruia i revine un rol major n promovarea reformei, n strnsa legatura cu aceasta ca
economii-investitii, relatie hotartoare n cresterea economica.

n aceasta etapa de relansare economica, sectorul bancar romznesc a fost nsotit de schimbari p
privatizare, informatizare, pregatirea personalului, cooperarea cu bancile din strainatate, la care se a
serviciilor oferite.

Sistemul bancar al economiei de piata reprezinta totalitatea bancilor care functioneaza ntr-o anumit
economiei nationale, avnd un rol deosebit n dezvoltarea vietii social-economice.

Buna functionare a sistemului bancar si asigurarea stabilitatii si viabilitatii acestuia contribuie la d

calitatea si nivelul de dezvoltare a sistemului bancar dependent de mediul economic n care si desfasoara

Potrivit Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara, banca este definita ca fiind acea persoana jur
de atragere de depozite si acordare de credite. Prin urmare, bancile au n primul rnd rol de intermediere f
la agentii cu excedent de finantare si transferarea lor- prin acordare de credite- agentilor cu deficit de fin
la stimularea investitiilor si deci la cresterea economica.
Reformarea economiei romnesti dupa 1989 a vizat si sistemul bancar national, prin introducerea
datorita rolului pe care acesta l are n cadrul economiei.

1.2 Organizarea si functionarea sistemului bancar

Bancile, prin ampla lor implicare n viata economica si sociala, constituie un element structural de
permanenta si eficienta functionare conditioneaza ntreaga viata economica.
Buna organizare si functionare a bancilor nu poate fi lasata n voie, iar comertul de banca nu poate
lucrurile pentru mai multe profesii si ntreprinderi.[2]
O dereglare ct de mica n activitatea bancara creeaza impedimente miilor de ntreprinderi creditate

n scopul protejarii intereselor deponentilor si asigurarii functionarii nestnjenite a comertului de

legale sau reglementari, consimtite de banci, n ansamblul lor, care supun activitatea bancara unor ngradi

Desi statul este implicat major n statuarea si aplicarea acestor norme, analiza lucida si de profunzim
protectie profesionala, respectiv subliniaza ca buna functionare a bancilor, stabilitatea si siguranta acestor
premiza a ndeplinirii rolului lor social, implicit al realizarii de profituri nalte.

Normele de functionare bancare privesc criterii, conditii care trebuie ndeplinite de banci pentru a fi

si specializare declarate.

Capitalul minim este o conditie implicita a unei bune functionari, desi banca este, prin natura ei, un
diferentiate n functie de specializare. Astfel bancile de afaceri, care se angajeaza, ele nsele, n plasa
capitaluri mai mari, dect cele de depozit.
Forma juridica n care se organizeaza bancile trebuie sa satisfaca cerintele specifice.

Justificarea nevoilor economice generale este de exemplu o conditie prevazuta n Franta, criteriu car
noi veniti.

ntocmirea si publicarea bilanturilor si a conturilor de rezultate, este considerata o cerinta obligato

rezultate bune, si sunt de mare interes pentru clientela.

Bancile, prin ndeplinirea tuturor acestor criterii sunt supuse nscrierii n lista bancilor, iar la c
normelor, se efectueaza radierea, ceea se nseamna pierderea calitatii de banca.
n principalele tari dezvoltate, sistemele bancare sunt eterogene, adica, cuprind o diversa tipologie
contextul procesului de globalizare financiara.

Din punct de vedere al organizarii activitatii bancare si al gradului de specializare este posibila s
bancare:

sisteme bancare ale Europei continentale, putin specializate si care functioneaza dupa modelul bancii universale;
modelul american, aplicat si n Japonia, bazat pe principiul unei specializari stricte a institutiilor bancare.

Modelul bancii universale este predominant n Europa continentala. O banca universala poate fi p
completa de servicii financiare: acorda credite, colecteaza depozite, gestioneaza mijloace de plata, realiz
ntreprinderilor.

Modelul bancii universale s-a impus n a doua jumatate a secolului al XIX-lea, perioada n care ba
special n operatiuni internationale.

Studiile realizate asupra sistemelor bancare din tarile dezvoltate evidentiaza ca, n prezent, banci
actionariat privat.

Procesul de trecere la economia de piata n tara noastra presupune nu numai o schimbare n conc
sistemului bancar. Se impune o adaptare a structurii organizatorice a sistemului bancar din tara noas
dezvoltate. n esenta, trebuie avuta n vedere constituirea unei retele bancare diversificate, capabile sa se
n cea mai mare parte pe proprietatea privata, promovnd concurenta si competenta.

Concret, dupa 1990, n conditiile tranzitiei la economia de piata, organizarea bancara din tara no
specifice economiilor moderne. Arhitectura sistemului bancar se configureaza pe doua niveluri de compe
anume Banca Nationala a Romniei, care coordoneaza ntreg sistemul si reglementeaza activitatea bancar
bancare, adica bancile comerciale care lucreaza direct cu titularii de cont, prestnd pentru acestia diverse
organizare a acestui sistem bancar a fost noua legislatie bancara - Legea privind activitatea bancara nr.58
Nationale a Romniei nr.312 din 28 iunie 2004[3].

1.3 Clasificarea bancilor

n Romnia sectorul bancar cuprinde:

37 de banci (din care 6 sucursale ale unor banci straine)
Caracteristicile sistemului bancar romnesc sunt urmatoarele:
Total active bancare: 43 miliarde EUR (circa 54% din PIB)
61% din activele bancare sunt concentrate n primele 5 banci din sistem
Indicatorul de solvabilitate = 17,8%
Actionariat reprezentat n majoritate de entitati straine
Structura actionariatului n cadrul institutiilor de credit din Romnia este

1.1.
Bancile din Romnia pot fi grupate astfel: (Figura 1.2)[4]
A. Banci de emisiune;
B. Banci comerciale (Banci de depozit);
C. Banci de afaceri (Banca industriala);
D. Banca electronica;
E. Banca populara;
F. Organisme de credit specializate.

Figura 1.2 Clasificarea bancilor

A) Banca Centrala este acea institutie bancara care functioneaza n fiecare tara si se gaseste n fru
centrala coordoneaza ntreaga activitate bancara, iar clientela sa o reprezinta, n primul rnd, bancile com
si "banca a bancilor".

Prototipul bancilor de emisiune l constituie Banca Angliei, nfiintata n anul 1694, care si-a
Guvernului cu o dobnda de 8% si folosind n acest scop capitalul ei n aur. Parlamentul a autorizat p
mprumutnd-ul particularilor sub forma de bancnote emise de banca.

Banca de emisiune este banca centrala sau banca bancilor care are menirea de a emite si pune
monedele metalice.
n tara noastra banca de emisiune ca banca centrala sau banca a bancilor este Banca Nationala a
circulatiune".
ntr-o economie de piata bancile de emisiune ndeplinesc urmatoarele functii:

Emisiunea de moneda necesara circulatiei monetare;

Acordarea de credite bancare cunoscute sub denumirea de open market bancilor comerciale

Apare ca autoritate for monetar n raporturile cu celelalte banci, adoptnd masuri obligato
trebuie sa-l detina celelalte banci la banca centrala, nivelul relativ al fondurilor proprii.

Realizeaza executia de casa a bugetului de stat si sunt banci ale Guvernului.Bancile d

reflectndu-se executia bugetului de stat dar statul, este si unul dintre beneficiarii de credite (
debitor - bonuri de tezaur, titluri de renta, obligatiuni - ocupa un loc important printre activel

Pastreaza rezervele de aur si valute ale tarii si influenteaza formarea cursului de schimb al
valutar al tarii aplicnd politica valutara a statului iar pe de alta parte este depozitara aurului

sustinere a stabilitatii monetare interne si a cursului de schimb n raport de alte valute.

B)Bancile comerciale denumite si banci de depozit sunt bancile specializate n mobilizarea dispon
la vedere sau la termene si asigurarea plasamentului acestora, n special, sub forma creditelor curente.
Bancile comerciale sunt specifice tarilor cu economie de piata.

Locul si rolul bancilor comerciale este strns legat n epoca contemporana de calitatea lor de in
Principala premisa la dezvoltarea economiei o constituie mobilizarea economiilor banesti ale agentilor ec
dispozitia bancilor.

n prezent, n tara noastra, toate celelalte banci n afara Bancii Nationale a Romniei, ndeplinesc fun
o tendinta de universalizare. Pe masura evolutiei economiei romnesti spre economia de piata, bancile
posibilitatea de a se nfiinta si alte tipuri de societati bancare.

C)Bancile de afaceri (Bancile industriale) au aparut pentru prima data n Franta ca de exemplu C
ani, peste 4 miliarde franci aur n sectoarele: cai ferate, navigatie maritima, asigurari, constructii.
Bancile de afaceri sunt banci care se ocupa n principal cu investirea depunerilor pe termen lung,
existente sau n formare, contribuind astfel la formarea si reorganizarea de mari ntreprinderi.

ncasnd comisioane importante, bancile de afaceri ndeplinesc rolul de consilieri n managementul f

Bancile de afaceri sunt adesea societati de portofoliu cu o functionalitate dubla:

de a asigura valorificarea ct mai nalta a capitalurilor prin sporirea dividendelor, si a valorii titlur
de a favoriza cresterea influentei n conducerea societatilor pe actiuni si n orientarea politicii lor

D)Banca electronica reprezinta acea institutie bancara care utilizeaza serviciile calculatorului pentru
Operatiunile efectuate de banca electronica sunt:

Electronic-bankingul este o categorie de servicii care permite utilizatorului sa faca de acasa, din fata calculatorului, operatiuni

Internet banking-ul poate fi accesat de la orice calculator conectat la internet, indiferent unde se afla acesta. Mobile-banking

Banca nu percepe nici o taxa pentru acest serviciu, clientul neavnd nevoie dect de un telefon mobil dotat cu tehnolog
telefonie mobila.

Online-Banking este serviciul prin care li se ofera posibilitatea clientilor de a-si accesa contu
posibilitatea sa utilizeze acest serviciu pentru a verifica si a tipari soldul si tranzactiile efectuate pe contur
interne, schimburi valutare ntre conturi ale aceluiasi client, sa transmita ordine de plata programate si sa
oferit att clientilor persoane fizice ct si clientilor persoane juridice. Pentru a putea accesa acest serviciu
un contract de Online Banking.

E)Banca populara este asociatia de persoane fizice, constituita n mod liber care dobndeste person
definitive, ce desfasoara activitati bancare n beneficiul membrilor cooperatori.
Operatiunile efectuate de banca populara sunt:

acordarea de mprumuturi si efectuarea de prestari de servicii bancare;

acordarea cu prioritate de mprumuturi n conditii avantajoase membrilor cooperatori, producatorilor agricoli n functie de resur

fructificarea economiilor banesti ale membrilor cooperatori si ale altor persoane;

contractarea de mprumuturi de la banci;

pastrarea disponibilitatilor banesti ale membrilor cooperatori, ale altor persoane fizice sau juridice, n conturi deschise la cerere
operatiuni de schimb valutar;
operatiuni cu caracter financiar-bancar efectuate n mandat.

F)Organismele de credit specializate sunt principalii participanti la piata creditului pe termen mijl

n operatiunile de mobilizare a resurselor de creditare si plasamentul acestora, bancile si institutiile d

Unele sunt specializate n mobilizarea disponibilitatilor n economie, ca sursa importanta de
Altele au in vedere distribuirea creditelor n ramuri si sectoare n care s-au specializat,
operatiunilor de intermediere si valorificare a capitalurilor.
Bancile si celelalte organisme de credit se structureaza n urmatoarele categorii:

Banci ipotecare sunt acele banci specializate care isi mobilizeaza resursele prin emiterea unor hrtii de valoare specifice

imobiliare ipotecate. Aceste banci pot fi de tip urban daca garantia o reprezinta cladirile sau de tip rural daca garantia o r
sunt de regula neproductive, de consumatie acordate proprietarilor funciari;
Bancile de ramura (industriale, agricole, miniere etc) sunt acele banci care isi procura capitalurile pe baza unor forme de

intreprinderile din ramura respectiva pe termene mijlocii si lungi;

Companiile sau trusturile de investitii sunt acele organisme care investesc credite n sectoarele productive;
Bancile de comert exterior s-au afirmat n sfera bancara n a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca urmare a expansiunii

activitatea bancara. Principalele categorii de operatiuni pe care le desfasoara bancile de comert sunt:
o procurarea unor resurse specifice, n principal prin rescontarea portofoliului de titluri de credit prin bancile de emisiun
o atragerea resurselor bugetare prin emisiunea de obligatiuni pe pietele interne si externe;
o acordarea de credite prin intermediul acceptarii scontului, acreditivului si scrisorii de garantie sau acordarea de credi
o efectuarea de servicii bancare decurgnd din schimburile internationale, n special sub forma platilor si ncasarilor n
o participarea la crearea de societati comerciale, bancare si financiare privind comertul exterior;
o facilitarea unor operatiuni valutare, de garantare si asigurare a creditelor comerciale, de mandate si comision ca
amplificarea exportului.

Societatile de asigurari care mobilizeaza capitalurile banesti prin ncasarea si gestionarea primelor de asigurare, mob

mprumuturi.
Societatile financiare sunt societati de credit care prezinta o importanta deosebita in cadrul sistemelor bancare din tarile oc
conventie. Acestea efectueaza urmatoarele operatiuni:
o Leasing-ul bancar;
o Factoring-ul;
o Acordarea si garantarea pe termen mijlociu si lung pentru ntreprinderi;
o Creditarea marfurilor cu plata n rate;
o Garantarea locuintelor pe baza de ipoteca;
o Gestiunea mijloacelor de plata.

Cooperativele de credit au o responsabilitate deosebita n transferarea disponibilitatilor banesti n sistemul bancar si pe piata

Casele de economii au o responsabilitate deosebita n transferarea disponibilitatilor banesti de la populatie n sistemul banca

Pentru a stimula preferinta de a economisi, casele de economie si cooperativele de credit practica i

certificate de economii, obligatiuni cu premii, contracte de tipul "economiseste pe masura veniturilor")
atraga, n special, pe cei care economisesc n mod regulat.

1.4 Conducerea sistemului bancar

Potrivit art. 32 pct. 1 din Legea 312/2004 conducerea Bancii Nationale a Romniei este asigurata de

Conducerea executiva a Bancii Nationale a Romniei, n cadrul Comitetului de Politica Monetara si

guvernator, prim-viceguvernator si de cei doi viceguvernatori, n conditiile stabilite prin regulamentul inte
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romniei hotaraste, n conditiile legii[5]:

Politicile n domeniul monetar si al cursului de schimb, urmarind aducerea la ndeplinire a acest

Masurile n domeniul autorizarii, reglementarii si supravegherii prudentiale a institutiilor de cr

autorizat;

Directiile principale n conducerea operatiunilor si raspunderile ce revin personalului Bancii Na

Organizarea interna, indemnizatiile, salariile si alte drepturi banesti ale personalului;

Atributiile si componenta Comitetului de Politica Monetara, Comitetului de Supravegh

Internationale si Comitetului de Audit, care functioneaza n cadrul Bancii Nationale a Romniei

Delegarea temporara a competentelor sale catre conducerea executiva atunci cnd situatii specia

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romniei este compus din 9 membrii, astfel:
o

un presedinte, care este si guvernator al Bancii Nationale a Romniei;

un vicepresedinte, care este si prim-viceguvernator;

sapte membrii, dintre care doi sunt si viceguvernatori, iar ceilalti cinci membrii nu sunt s

Membrii Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romniei, cu nominalizarea conducerii

comisiilor permanente de specialitate ale celor doua Camere ale Parlamentului.
Numirile se fac pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea rennoirii mandatului.

Organizarea si conducerea bancilor comerciale se stabilesc prin actele constitutive ale bancilor. Con
doua persoane. Calitatea conducatorilor bancii trebuie sa fie adecvata functiei pentru care au fost desem
pot fi membri n consiliul de administratie.

Persoanele propuse n calitate de administrator, cenzor si auditor independent trebuie sa ndeplineasc

situatie de incompatibilitate prevazuta de legislatia n vigoare.

[1]Dardac,Nicolae,Teodora,Barbu-Moneda.Banci si politici monetare- Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,2005,pg.78

[2]Berea, A., Paul - Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert, Bucuresti, 2003;pg. 39

[3] Basno, Cezar, Dardac, Nicolae, Floricel, Costantin - Moneda, credit, banci - Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,19

[4] Pascariu, Gheorghe - Managementul seviciilor bancare - coordonate actuale si perspective - , Editura Fundatiei Academic
[5] Art. 33 alin.1 din Legea nr.312/2004

Document Info

A fost util?

Daca documentul a fost util si c

sa adaugi un link catre el la tin
Accesari: 8407
Apreciat:

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
Creaza cont nou

r
Istoric
Termenul de banc provine de la cuvntul italian banco, dup denumirea tejghelei cmrilor
italieni, ce se ocupau cu schimbul banilor n pieele publice. Majoritatea autorilor consider c
bncile au aprut nca n epoca antichitii. Unii autori afirm c bncile au aprut n condiiile
capitalismului manufacturier, n forma caselor bancare (care, spre deosebire de cele cmtareti,
acordau credit capitalitilor industriali i comerciali pentru o dobnd moderat), iar apoi n
forma
bncilor-societi pe aciuni.
Bncile - ca forme speciale ale ntreprinderilor capitaliste - au aprut n primul rnd n oraele
italiene (Venetia, Genova) n sec. X1V-XV. Cu toate c exist o legatur strnsa ntre apariia
schimbului de monede i apariia bncilor, comerul cu bani nu a fost condiia obligatorie
pentru
apariia societilor bancare. Adic, se poate afirma c activitate legat de schimbul banilor a dus
la
apariia profesiunii bancare dar nu n mod necesar i a bncilor n general.
Mrturii ale existenei n epoca antic relaiilor de natur bancar i a normelor corespunztoare
ne
servesc:
- Codul regelui babilonean Hammurabi, descoperit sub ruinele templului din Susa n anul 1901.
Acesta continea nite reglementri ale mprumuturilor de cereale (cu o dobnd anual de 33%)
i
argint (cu o dobnd anual care varia ntre 12% si 20%), cernd ca toate contractele de
mprumut s
fie vizate la funcionarii de stat. Tablele de contabilitate, care au fost descoperite sub ruinele
templului Uruc din Mesopotamia i
care dovedesc c templul din Uruc, prin activitile sale de nregistrare a operaiunilor efectuate
cu

depunerile bneti aflate la pstrarea lui s-a afirmat ca unul din cele mai vechi edificii bancare
din
istoria omenirii.
- n Grecia antic, operaiunile bancare erau efectuate de templele greceti din Delos, Samos,
Efes.
Aici se concentrau bogaiile acumulate pe parcursul razboaielor duse de Grecia. Operaiunile de
schimb erau practicate i de zarafi, numii n Grecia trapezitii" (de la trapeza" denumirea
greaca
a tejghelelor cmtreti, instalate n pieele publice - Agora).
- n Roma Antic zarafii erau numii mensarii i corespunztor erau denumite bncile publice
create
n Roma. Instituiile bancare publice erau dirijate de funcionarii statului, activnd n
conformitate
cu reglementrile regale. n perioada antic mprumutul banilor se fcea n condiiile unei
dobnzi,
care uneori se ridic la 36% anual.
Activitatea bancar n epoca medieval a regresat n comparaie cu cea sclavagist. Una din
cauzele
de baz a fost interzicerea de ctre biseric, prin hotrrea Consiliului de la Niceea din anul 325,
a
mprumuturilor aductoare de dobnd. Totodat, bisericile din Bizant au cunoscut o dezvoltare
furtunoas, graie faptului c n 529-534 mparatul Justinian codific uzurile romane n domeniul
bancar, stabilind nivelul dobnzii de 6% anual, cu excepia creditelor maritime (12%) i
bisericeti
(3%). n Rusia din acea perioad - n timpurile lui Iaroslav cel ntelept dobnd era permis: dei
a
fost stabilit plafonul maxim de 20% anual, dar care putea fi ridicat pna la 40% anual pentru
mprumuturilor de scurt durat.
Perioada Renaterii (sec. XIV-XVI) marcat prin importante evenimente istorice, a influenat i
activitatea bancar. Cel mai semnificativ eveniment al acestor schimbari a fost reapariia bncilor
publice n Spania (Taula de Cambi, 1401, Barcelona) i Italia (Casa di San Georgio).
Perioada capitalist se caracterizeaz prin implicarea statului n activitatea bancar, determinat
de:
exigena controlului asupbncilor comerciale, i necesitatea emisiunea monetare, ca apariie a
banului-hrtie.
Primul exemplu este Banca din Amsterdam (1609), care ncepe a elibera depuntorilor certificate
negociabile - o form a monedei de cont, cotate fa de moneda oficial. Urmeaz exemplul
Bncii
Veneiei (1637) care, n afar de primirea depozitelor la termen, ncepe sa elibereze certificate de
depozit, dei emise la scaden, ele pot fi rambursate nainte de termen - nsa n acest ultim caz,
nu
la valoarea nominala, ci la pre negociabil.
Tradiia bncilor de emisiune a monedei fiduciare a fost continuata de Banca Statelor Unite ale
Americii (1791) i Banca Franei, fondat de generalul Bonaparte n 1800. Dupa eecurile din
1856
i 1865 de constituire a unei bnci unice de emisiune, prin efectul legii din 17 aprilie 1880 este
creat Banca Naionala a Romniei1
. Totui Cuza a fost primul care a ncercat s creeze un sistem
monetar ca i cel francez, dar proiectul nu a fost finalizat (1867). n anul 1867 a aprut o moned
care se chem LEV. Aceasta moned avea doua subdivizizuni:
- banul

1 Drept bancar. Tema 2. [online] http://ro.scribd.com/doc/98454925/Tema-2 (cita

(citat la 21.02.2014)3
- paraua (disprut n 1890)2
.
n Perioada modern (sec. XIX) se extinde etalonul metalic al valorii monedei fiduciare. Prima
banc ce a iniiat ceea ce n terminologia bancar a fost ulterior desemnat prin termenul
convertibilitate a fost Banca Angliei. n secolul XX apare diviziunea Instituiilor bancare n
bnci,
case bancare (sau bnci private) i Instituii parabancare. Daca primele efectuau toata gama de
servicii bancare, a doua categorie nu se ocupa nici de emisiunea monetar, nici de colectarea
depozitelor.
n perioada socialist, activitatea bancar se afla sub monopolului statului. Bncile aveau capital
integral de stat, iar operaiunile bancare se reduceau la meninerea viabilitii ntreprinderilor
socialiste prin distribuirea centralizat de fonduri sub form de credite3
.

Esenta si particularitatile
activitatii bancii ca
institutie financiara
Economia de piata presupune existenta unui sistem bancar care trebuie sa asigure
mobilizarea
disponibilitatilor
monetare
ale
economiei
si
orientarea
lor
spre desfasurarea unor activitati economice eficiente si rentabile.
Banca
poate fi definita ca o institutie care mobilizeaza mijloace banesti disponibile, finanteaza
si
crediteaza
persoanele
fizice
si
juridice,
organizeaza
si
efectueaza decontarile si platile in cadrul economiei nationale si in relatiile cu alte state
in scopul obtinerii de profit.
Banca
institutie financiara care accepta de la persoane fizice sau juridice depozite sau
echivalente
ale
acestora,
transferabile
prin
diferite
instrumente de plata, si care utilizeaza aceste mijloace total sau partial pentru a acorda
credite
sau
a
face
investitii
pe
propriul
cont
si
risc.(
punctul
f art. 3 al Legii cu privire la institutiile financiare.
Bancile, ca institutii specializate, se ocupa de organizarea si realizarea diferitelor servicii
bancare, obiectul de activitate fiind, in principal, gestionarea acestora, iar scopul

final,
obtinerea
profitului
bancar. Instrumentul de
gestionare a operatiunilor bancare sunt banii.
In economia de piata sistemul bancar indeplineste rolul de atragere, concentrare a
economiilor
societatii
si
de
canalizare
a
acestora
prin
procesul
de
acordare a creditelor, efectuand cele mai eficiente investitii. in executarea acestui rol
bancile,
ca
verigi
de
baza
ale
sistemului
bancar,
urmaresc
modul
in care debitorii utilizeaza resursele imprumutate. Bancile asigura si faciliteaza
efectuarea
platilor,
ofera
servicii
de
gestionare
a
riscului
si
reprezinta principalul canal de transmisie in implementarea politicii monetare. Prin
activitatea
de
colectare
a
resurselor
financiare,
concomitent
cu
plasarea lor. pe piata prin intermediul creditelor si al altor operatiuni pe piata financiara,
bancile
joaca
rolul
de
intermediar
intre
detinatorii
de
capitaluri si utilizatorii acestora.
In exercitarea acestei diversitati de operatii, bancile actioneaza individual, pe cont
propriu,
depunatorii
si
creditorii
neavand
nici
o
legatura
de
drept
intre ei. Bancile gestioneaza depozitele si mijloacele de plata din economie. Astfel
colectand
depozitele,
bancile
au
responsabilitatea
gestionarii
eficiente a acestora, cu randament maxim, in beneficiul propriu si al depunatorilor.
stabilitatea valorii interne si externe a monedei nationale, concomitent cu punerea la
dispozitia
economiei
nationale
a
cantitatii
optime
de
moneda,
necesara cresterii economice.
Conform activitatii specifice pe care o desfasoara, bancile comerciale au
diverse
functii
.
Functia
de
depozit
prevede:

efectuarea operatiunilor de depozit la vedere si la termen, in cont cu numerar

si
cu
titluri,
constand
in
atragerea
resurselor
banesti
de
la
persoane juridice si fizice in vederea pastrarii si fructificarii lor;

efectuarea de operatiuni de depozitare si pastrare a obiectelor de valoare

aflate in proprietatea persoanelor fizice si juridice.
Functia
de
investitii
prevede:

acordarea de credite in moneda nationala si in valuta persoanelor fizice si

juridice din tara si din strainatate;

participarea in calitate de actionar la infiintarea unor institutii bancare sau

nebancare in tara ori in strainatate;

achizitionarea activelor financiare in nume propriu.

Functia
comerciala
prevede:

realizarea de incasari si plati in moneda nationala si in valuta, generate de

activitati
de
export,
import,
servicii
de
decontari
interne
si
internationale, operatiuni cu caracter financiar, necomercial si alte operatiuni
legate
de
incasari
si
plati
intre
persoanele
fizice
si
juridice
din tara si din strainatate;

cumparare si vanzare, in tara si in strainatate, a valutei; efecte de comert

exprimate in moneda nationala si in valuta;

efectuarea operatiunilor de schimb valutar si a operatiunilor de arbitraj pe

pietele
monetare
internationale
din
cont
propriu
sau
din
contul
clientilor;

participarea la tranzactii externe financiare de plati si de credit, incheind cu

banci si institutii financiare straine angajamente si conventii de
plati;

emiterea efectelor de comert ca: bilete de ordin, cambii (trate), cecuri in

favoarea unor beneficiari din tara si din strainatate;

efectuarea operatiunilor de scontare si rescontare a efectelor de comert;

efectuarea operatiunilor cu valorile mobiliare corporative si cu cele emise de

stat;

lansarea de obligatiuni, ce asigura mobilizarea imprumuturilor prin emisiunea

de
obligatiuni,
garanteaza
emisiunea
si
plaseaza
obligatiunile
pe
piata secundara;

prestarea serviciilor bancare, expertiza tehnica, economica si financiara a

diferitelor
proiecte,
acordarea
asistentei
in
probleme
de
gestiune
financiara si de evaluare etc.
Activitatea bancara se intrepatrunde cu activitatea economica, penetrand mecanismul
economic
al
acesteia,
avand
totodata
rolul
de
a
servi
procesul
decizional si luarea masurilor in legatura cu politica monetar-financiara a statului.
Bancile
:

au

urmatoarele

particularitati

specifice

Capitalul disponibil al bancii totalitatea mijloacelor banesti de care dispune

banca la un anumit interval de timp si care nu-i apartine in mare
parte cu titlu de proprietate.
mijloacele fixe care participa la crearea produsului bancar si care au o
influenta foarte mica asupra lui. Acestea sunt sistemele informationale .
de asemenea aport major la crearea produselor bancare il are personalul bancii
de capacitatea lui de a functiona depinde stabilitatea bancii.
Banca este o societate pe actiuni care autorizeaza si se autofinanteaza,
actionind in limitele impuse de acaionarii sai.

Activitatea bancii este strict reglementata si verificata de organele de

supraveghere.
Principiile de activitate a bancilor:

liberalizm in decizie

toate relatiile cu clientii sunt formate pe baza relatiilor de piata

activitatea bancilor trebuie sa fie incadrata strict in limitele impuse de

legislatia statului pe teritoriul caruia activeaza
autofinantarea

In Republica Moldova functionarea bancilor comerciale este reglementa in principal prin

Legea
institutiilor
financiare
nr.
550-XIII
din
21
iulie
1995.
Obiectivul respectivei legi consta in protejarea intereselor deponentilor,apararea
secretului
depozitelor,
neadmiterea
riscului
excesiv
in
sistemul

financiar promovarea unui sector financiar influent si competitiv si facilitatea activa

afortelor
de
piata
in
prestarea
serviciilor
financiare. In baza acestei legi bancile desfasoara urmatoarele activitati financiare:

accepta depozite (la vedere sau in termen) cu sau fara dobanda;

acorda credite (de consum, factoring cu sau fara drept de regres), efectueaza
tranzactii comerciale etc.;

imprumuta, cumpara ori vand pe cont propriu sau din contul client (cu
exceptia subscrierii valorilor mobiliare):
instrumente ale pietei financiare (cecuri, cambii, certificate de depozit etc);
futures si optiuni financiare privind valorile mobiliare si ratele dobanzii;
instrumente privind rata de schimb si rata dobanzii;
titluri de valoare;

acorda servicii de decontari si incasari;

emit si administreaza instrumente de plata (carti de credit cecuri de calatorie,
cambii bancare etc);
cumpara si vand bani, inclusiv valuta straina (schimb valutar);
leasing financiar;
acorda servicii aferente creditului;

operatiuni in valuta straina (deschid conturi in valuta, acorda credit valuta,

presteaza
servicii
de
decontari
si
incasari
in
valuta, inchee contracte futures de vanzare a valutei straine etc);

acorda servicii fiduciare (investirea si gestionarea fondurilor fiduciiare

pastreaza si administreaza valori mobiliare si alte valori etc;

acorda servicii de gestionare a portofoliului de investitii si consi privind

investitiile;

subscriu si plaseaza titluri de valoare, efectueaza operatiuni cu obligatiuni;

orice alte activitati financiare permise de BNM.

Tinand seama de rolul si functiile bancii comerciale, activitatile financiare ale bancilor
comerciale pot fi clasificate in trei tipuri de operatiuni:

operatiuni
pasive
operatiunile de formare a resurselor financiare si a capitalului (operatiuni de
depozitare, de emitere a valorilor mobiliare etc);

operatiuni
active
operatiuni de plasare a resurselor atrase sub diferite forme (operatiuni de
creditare, de investire in valori mobiliare etc);

operatiuni
de
intermediere
activitati de intermediere intre cele pasive si active (servicii de decontari,
operatiuni
de
cumparare/vanzare
a
valorilor
mobiliare,
operatiuni
de schimb valutar, servicii de pastrare a unor bunuri ale clientilor, servicii de
transportare a mijloacelor banesti, operatiuni de casa etc).
Prezentarea bancilor comerciale se poate face in functie de multitudinea de clasificari in
baza
criteriilor
care
influenteaza
modul
de
organizare,
sistemul
informational, procesul decizional, specializarea efectuarii operatiunilor, precum si
modul de numire a cadrelor de conducere.

pot fi clasificate in felul urmator:

dupa forma de proprietate;

dupa apartenenta nationala;

dupa specializare.

Tipuri
a
nci
a
apartenen
t
a
t
ional
a

Bancile autohtone.
Bancile straine

Bancile mixte

de

b
dup

na

Clasificarea bancilor dupa specializare

In evolutia sa, sistemul bancar parcurge faze de specializare si sectorizare.
Specializarea si sectorizarea bancara reprezinta orientarea activitatii telor
banci doar spre anumite servicii, operatiuni, produse bancare.
In functie de aceasta modalitate, se disting banci universale si bancii cializate:
Banci universale
sunt bancile care efectueaza toate operatiunile banc nu isi limiteaza activitatea Ia
anumite sectoare ale economiei sau la opera preponderente de anumite
tipuri.
Prioritatile bancilor universale sunt: ofera o gama mai larga de servicii bancare pentru
clienti;
pot
efectua
si
unele
operatiuni
mai
putin
rentabile
pentru banca, dar atractive pentru clienti (ex. incheierea si realizarea tranzactiilo e isi
pot
asuma
riscuri
in
mai
multe
domenii
de
activitate,
fiind
totodata oi buna garantie a depunerilor.
In Republica Moldova activitatea bancilor poarta un caracter universal.
Banci
specializate
sunt bancile comerciale care, pe langa operatiunile de baza, dezvolta preponderent
operatiuni
bancare
de
un
anumit
tip
sau
intr-un
anumit
domeniu.

Mecanismul fondarii si
licentierii bancii in
Republica Moldova.
Mecanismul fondarii bancii presupune parcurgerea a IV etape:

Fondarea unei SA , inregistrarea ei si declararea deciziei deliberative privind

efectuarea de servicii bancare;

Inaintarea unei cereri catre autoritatea monetara BNM cu anexarea a unei

liste
de
acte
care
confirma
indeplinirea
tuturor
cerintelor
si
obligatiilor in corespundere cu legislatia privind autorizarea bancilor. Cererea este
adresata
Guvernatorului BNM d-lui
Dragutan
D.
cu
cerere
de
a
primi licenta pentru desfasurarea activitatii bancare pe teritoriul R. Moldova.
Cererea este examinata preliminar si in cazul daca solicitantul indeplineste cerintele
inaintate
de BNM sunt
stabilite
cerinte
suplimentare
pentru
a
primi
licenta. Timp de 1 an banca va indeplini cerintele inaintate de BNM, daca ea nu le va
indeplini nu va putea obtine licenta de la BNM. Dupa ce Banca Nationala a
Moldovei se va convinge, ca cerintele ei sint indeplinite, elibereaza licenta in termen
de
o
luna
precum
si
permisiunea
scrisa privind detinerea cotei substantiale de catre actionarii care au solicitat o astfel de
cota.
Banca Nationala, in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la data adoptarii deciziei
privind
eliberarea
licentei,
instiinteaza
solicitantul
in
scris
despre acest fapt si despre necesitatea achitarii taxei stabilite in Legea institutiilor
financiare
pentru
eliberarea
licentei.
Licenta
se
semneaza
in
termen de 3 zile lucratoare de la data primirii documentului care confirma achitarea
taxei
pentru
eliberarea
licentei
si
se
inmaneaza,
contra
semnatura,
persoanei imputernicite de catre banca. Banca are dreptul sa desfasoare activitatile
financiare prevazute in licenta din data semnarii acesteia.
Tipuri de cerinte:

Cu caracter juridic existenta tuturor certicifatelor de inregistrare si a

statutului formulat in corespundere cu legislatia

Cu caracter financiar existenta unui capital minim necesar plus cheltuielile

de
inregistrare.
Acest
capital
fiind
format,
integrat
din
mijloace
banesti. Existenta unui bussines plan cu programul de actiune pe urmatorii 3 ani.
Cu caracter tehnic se refera la sediu ti mijloacele fixe-

Cu caracter de calificare-se refera la gradul de calificare a personalului

inclusiv
cerinte
speciale
pentru
personalul
de
conducere
(administratorii bancii)

Avizarea cererii de BNM care isi rezerveaza trei luni pentru studierea documentelor pe
parcursul
carora
poate
cere
si
informatie
suplimentara
fata
de
cea prevazuta de lege.

Avizul BNM poate fi pozitiv sau negativ. In cazul avizului negativ BNM va prezenta in
scris
motivele
refuzului.
In
cazul
avizului
afirmativ BNM va
inregistra banca in registrul Bancilor comerciale si va elibera o autorizatie cu caracter
provizoriu.
Activitatea in perioada de gratie . Banca va activa in conformitate cu bussines planul si
legislatia
in
vigoare
astfel
incit
peste
1
an
de
zile
autorizatia
sa fie confirmata.
In Republica Moldova bancile licentiate sunt organizate cu statut de societati pe actiuni
conform
legislatiei
referitoare
la
societatile
pe
actiuni.
Prevederile Legii cu privire la societatile pe actiuni care vin in contradictie cu Legea
institutiilor
financiare
nu
exercita
putere
juridica
asupra
bancii. Banca licentiata dispune de independenta juridica, operationala, financiara si
administrativa
fata
de
orice
persoana,
inclusiv
fata
de BNM,
guvern
si alte autoritati ale administratiei publice.
BNM este investita cu dreptul exclusiv de a elibera licente bancilor. Ea are dreptul de a
stabili si de a modifica capitalul minim reglementat pentru
bancile care se infiinteaza si cota maxima a fiecarui actionar.
Pentru a obtine o autorizatie bancara, fondatorii solicitanti depun la BNM o cerere,
anexand un set de documente. Setul de documente este analizat de
Departamentul autorizare si supraveghere bancara si anume de Directia reglementare
si autorizare bancara. Documentele, inclusiv cererea, se perfecteaza in
limba oficiala a Republicii Moldova, in caz de necesitate copiile setului de documente
vor fi prezentate in limba rusa sau engleza. Acest set contine
urmatoarele documente si informatii:
Cererea
se intocmeste de catre fondatorii bancii si se prezinta guvernatorului BNM impreuna cu
setul de documente. Procesul-verbalal
adunarii de constituire a fondatorilor privind organizarea bancii include numele
actionarilor prezenti la adunare si numele celor invitati. Ordinea de zi a
adunarii trebuie sa cuprinda informatii cu privire la organizarea bancii; cu privire la
marimea capitalului ce se preconizeaza de subscris, numarul,
valoarea si tipul actiunilor preconizate pentru emisiune; cu privire la aprobarea
statutului si a regulamentelor interne ale bancii; cu privire la alegerea
consiliului bancii, a comisiei de cenzori, a organului executiv etc.
Statutul
se prezinta in trei exemplare, fiind aprobat de adunarea de constituire a actionarilor si
semnat de presedintele Consiliului bancii. Statutul se elaboreaza
conform modelului stabilit de Banca Nationala si contine informatii despre: titulatura si
adresa juridica a bancii; forma juridica de organizare; capitalul
bancii, valorile mobiliare ale bancii; drepturile si obligatiile actionarilor; modul de
majorare sau de reducere a capitalului statutar; operatiunile
bancii; modul de repartizare a beneficiului bancii; modul de administrare a bancii;
structura organizatorica a bancii; relatiile reciproce cu personalul
bancii; secretul comercial si obligatiunile fiduciare; incetarea activitatii bancii; modul de
constituire a retelei bancare etc.
Regulamentele interne

sunt aprobate de Consiliul bancii in conformitate cu statutul bancii si stabilesc: structura

organizatorica si functiile bancii, modul de formare si
competenta organelor de administrare si de control; functiile unitatilor din structura
bancii, ale administratorilor si ale functionarilor bancii; limitele
competentei administratorilor si a functionarilor bancii de a se angaja in activitati
financiare in numele si in favoarea bancii; functiile comisiei de
cenzori si ale altor comisii permanente etc.
Contractul de constituire
privind organizarea bancii reflecta caracterul bancii, indica marimea capitalului ce se
preconizeaza a fi varsat, tipurile de actiuni; contine datele de
identificare ale tuturor actionarilor-fondatori cu indicarea cotei de participare, anuntata
in procente si in bani, responsabilitatile partilor pentru
executarea hotararilor adoptate si organele care solutioneaza conflictele aparute in
legatura cu contractul dat. Contractul de constituire trebuie sa fie
autentificat notarial si semnat de toti actionarii bancii.

Business-planulpe primii trei ani de activitate permite BNM sa sesizeze

obiectivele bancii si viitoarele operatiuni efectuate.

Informatii despre persoanele fizice sau juridice care intentioneaza sa detina

actiuni ale bancii.

Informatii ample despre persoanele fizice sau juridice care intentioneaza sa

detina 10% sau mai mult din actiunile cu drept de vot ale bancii.

Informatie detaliata privind componenta Consiliului bancii, care elaboreaza

politica si supravegheaza activitatea bancii.

Informatie detaliata privind componenta comisiei de cenzori a bancii, care va

controla activitatea bancii comerciale.

Informatii privind experienta administratorilor bancii, activitatea) profesionala

in ultimii io ani (fisa personala, declaratia despre ver etc).
Administratorii bancii sunt membrii Consiliului bancii, ai ce siei de cenzori,
presedintele bancii, vicepresedintele, contabilul-sef,
subdiviziunilor specializate si alte persoane care pot detine functia)
administrator.

Contractele de angajare la serviciu ale administratorilor bancii si; informatii si

documente solicitate de BNM.
in cazul in care BNM considera ca informatia de baza este insuficie pentru atribuirea
autorizatiei, cere de la solicitant date suplimentare.
Cererea de eliberare a autorizatiei
pentru filialele si sucursalele unei banci straine se depune de catre acestea in modul
stabilit prin regulamentele BNM. In termen de 3 luni de Ia data
depunerii cererii BNM o aproba preliminar sau o respinge, comunicand in scris
solicitantului decizia luata. Refuzul de a elibera o autorizatie trebuie sa
fie motivat. BNM acorda preliminar autorizatia de activitate pe o perioada de un an.
Aproband preliminar cererea, BNM stabileste urmatoarele cerinte fata
de banca pentru acordarea autorizatiei:

depunerea capitalului initial, care nu trebuie sa fie mai mic decat capitalul
minim necesar;

angajarea de specialisti;

incheierea unui contract cu o firma de audit;

inchirierea sau cumpararea de echipamente pentru efectuarea operatiunilor

bancare si de edificii bancare.
Daca in decursul unui an banca nu indeplineste cerintele enumerate, aprobarea
preliminara a cererii se anuleaza. Daca cerintele sunt satisfacute, BNM
elibereaza autorizatia timp de o luna. Autorizatia bancara se acorda pe termen
nedeterminat si este netransferabila. BNM detine registrul central al
bancilor comerciale, in care se trec titlurile, adresele sediului central si ale filialelor
bancilor comerciale. La acesta anexeaza copiile documentelor
prezentate pentru acordarea autorizatiei si/s deschiderea filialelor si alte documente sau
modificari ale acestora. Bancile caror autorizatii au fost
retrase se exclud din registru printr-o nota.
Banca Nationala a Moldovei
, in conformitate cu articolele 5, 11 si 44 ale Legii cu privire la Banca Nationala a
Moldovei si articolul 4 al Legii institutiilor financiare, are
dreptul exclusiv de a elibera licente bancilor. Nici o persoana nu este in drept sa
practice activitati financiare, enumerate la articolul 26 al Legii
institutiilor financiare, fara licenta Bancii Nationale a Moldovei.
Banca straina, care doreste sa deschida sucursale pe teritoriul Republicii Moldova,
trebuie sa primeasca licenta Bancii Nationale a Moldovei.
Banca Nationala a Moldovei
tine registrul bancilor licentiate. Cand Banca Nationala elibereaza licenta bancara,
banca noua se inscrie in registru. In registru se inscriu denumirea,
sediul oficiului central al bancii si al filialelor ei. La registru se anexeaza urmatoarele
documente:

Procesul-verbal al adunarii de constituire privind organizarea bancii.

Statutul inregistrat al bancii si toate completarile si modificarile, introduse in
conformitate
cu permisiunea scrisa a Bancii Nationale.

Regulamentele interne ale bancii.

Lista persoanelor oficiale autorizate sa actioneze in numele bancii,

documentul care
stabileste limitele competentei acestora si specimenele semnaturilor lor
autentificate notarial.

Certificatul de inregistrare eliberat de Camera Inregistrarii de Stat.

Cuantumul capitalului minim se stabileste pentru capitalul de gradul I in

marime de 150 mln. lei.
Organul de administrare si organul de control

Organele de conducere ale bancii sunt adunarea generala a actionarilor,

consiliul, organul executiv si comisia de cenzori. Consiliul este organul
de administrare al bancii care exercita functii de supraveghere,elaboreaza si
asigura aplicarea politicii bancii. Atributiile consiliului se

stabilesc in statutul bancii si regulamentele interne ale acesteia. Membrii

consiliului sunt alesi pe termen de 4 ani de catre adunarea generala a
actionarilor.

Organul de control al bancii este comisia de cenzori, care exercita controlul

activitatii ei.

Extinderea activitatii bancii pe teritoriul.

Tipuri de structuri organizatorice.
Conform Legii cu privire la institutiile financiare, bancile pot sa-si infiinteze filiale si alte
reprezentante atat pe teritoriul Republicii Moldova, cat
si pe teritoriul altor state. Fiecare banca ce activeaza in Republica Moldova este
persoana juridica organizata ca o societate comerciala pe actiuni.
Structura retelei de unitati ale bancilor ce-si desfasoara activitatea in Moldova este
determinata de impartirea administrativ-teritoriala a tarii,
organizandu-se astfel (fig. 1.3.1.):

centrala bancii;

filiale;

agentii si reprezentante.

Fig. 1.3.1. Structura organizatorico-teritoriala a unei banci comerciale

Societatile bancare, prin centralelelor, indeplinesc functia de coordonare a tuturor
activitatilor care se desfasoara in
filiale, agentii si reprezentante, asigurand aplicarea corecta a legilor, hotararilor si a
tuturor actelor normative) guverneaza activitatea bancara. In
acest sens, centralele societatilor bancare elaboreaza norme specifice care trebuie
respectate de unitatile din subordine. In acelasi timp, centralele sunt
raspunzatoare de activitatea filialelor, agentiilor si reprezentantelor din subordine, si
aceasta deoarece unitatile din subordine nu au personalitate
juridica. Centrala bancii desfasoara o gama larga de activitati financiare conform
categoriei autorizatiei detinute. Organul executivi sediului central ia
decizii privind restrictiile inaintate in activitatea unitatii in subordine, de exemplu,
inaintarea restrictiilor privind volumul maxim de credite acordate
de filiala in total, cat si unui solicitant s.a.

Filialele, agentiile si reprezentantele sunt unitati cu sarcini operative, neavand

personalitate juridica. In calitatea lor de unitati operative,
filialele, agentiile si reprezentantele executa operatiunile bancare specifice societatilor
bancare, reglementate prin lege, in limita competentelor
stabilite de centrala bancii si functioneaza in baza aprobarii Adunarii Generale a
actionarilor si a Consiliului bancii respective. Filialele, agentiile si
reprezentantele au relatii directe cu clientii din raza lor de activitate (atat persoane
fizice, cat si juridice).
Filiala
este o unitate distincta, juridic dependenta de banca, ce desfasoara toate tipurile de
activitati financiare sau unele din ele, in functie de categoria
autorizatiei eliberata bancii. Bilantul filialei e parte componenta a bilantului bancii
licentiate. Filialele au autonomie gestionara si operativa in
limita competentelor atribuite de centrala bancii. Filialele, ca si centrala bancii, isi
desfasoara activitatea pe anumite compartimente.
Bancile au dreptul de a infiinta filiale in urmatoarele conditii:

banca care intentioneaza sa creeze o filiala trebuie sa detina capitalul minim

necesar conform autorizatiei eliberate si coeficientului capitalului
normativ total, corelat cu activele ponderate la risc;
banca trebuie sa activeze minimum un an de zile dupa acordarea autorizatiei
si cel putin o data sa fie supusa controlului de la BNM;
banca trebuie sa indeplineasca prevederile legilor Republicii Moldova si ale
actelor normative bancare ale BNM;

banca nu trebuie sa fie obiectul aplicarii masurilor de sanctionare si

remediere din partea BNM.
Filialele au urmatoarele atributii:

raspund, prin conducerea numita de Consiliul bancii, in fata centralei, de

activitatea desfasurata in unitatile din subordine;

indeplinesc toate cerintele si ordinele inaintate de centrala bancii si primesc

ordonante de la centrala bancii;

emit ordine si dispozitii privind problemele ce tin de activitatea filialei si a

agentiilor ei in limitele competentei lor;

indeplinesc atributiile stabilite de centrala pe linie de personal, salarizare si

organizare;

stabilesc relatii cu clientii: acorda credite persoanelor fizice, si juridice (in lei si
in valuta) in limitele plafoanelor fixate de Consiliul
bancii;

folosesc in calitate de resurse creditare mijloacele proprii, precum si

mijloacele atrase; deschid conturi tuturor clientilor si le gestioneaza;
efectueaza operatiuni de schimb valutar; consultanta si au alte imputerniciri.
Unele societati bancare pot infiinta agentii in localitatile in care exista oportunitati
pentru desfasurarea unei activitati deosebit de profitabile.
Agentiile
reprezinta puncte de lucru ale filialelor, direct subordonate acestora. Agentiile isi
realizeaza activitatea profesionala sub supravegherea si

indrumarea filialei, fiind unitati operative, infiintate pe baza criteriului acoperirii de

clienti si efectuand predominant un volum mare de operatiuni,
dar de valori mai mici. Compartimentele ce se regasesc la nivelul agentiilor asigura
desfasurarea operatiunilor de casa, viramente interne si externe,
schimb valutar etc. in general, la nivelul agentiilor se desfasoara activitati legate strict
de relatiile cu clientii, gama operatiunilor oferite fiind
mult mai redusa decat in cazul filialelor.
Reprezentantele
bancare sunt organizate de catre banci in scopul efectuarii operatiunilor concrete cat
mai aproape de clienti. Reprezentante bancare pot fi casele de
schimb valutar; casele de incasari si plati serale sau cu program prelungit, casele
deschise in scopul efectuarii transferurilor de bani peste hotare etc.
Reprezentantele sunt parti componente ale agentiilor, ale filialelor sau chiar ale
centralei societatii bancare. Ele activeaza in baza tuturor
reglementarilor interne ale centralei societatii bancare.

Fig. 1.3.2 . Departamentele directiile sectiile principalele ale bancii comerciale

Activitatea in cadrul centralelor societatilor bancare se desfasoara pe departamente,
directii, sectii. Fiecare banca, in functie de activitatea
desfasurata si de gama de operatiuni efectuate, isi organizeaza in mod specific,
structura functionala. Cu toate acestea, exista o serie de componente
organizatorice ce se regasesc sub diferite forme (departamente, directii, sectii etc.) in
majoritatea bancilor comerciale datorita faptului ca, in general,
toate bancile comerciale desfasoara aceeasi gama de operatiuni. In cadrul centralei,
activitatea este organizata pe departamente de
specialitate, care, la randul lor, au in subordine diferite servicii .

Dezvoltarea sistemului bancar

in Republica Moldova
Trecerea Republicii Moldova de la sistemul economic administrativ
si de comanda la sistemul economic, bazat pe relatiile de piata,
eficacitatea si vitalitate caruia au fost demonstrate de practica
mondiala de gospodarire a tarilor inalt dezvoltate din punct de
vedere industrial in mare parte depinde de rezolvarea, in
interesele omului si dezvoltarii societatii, a unui complex intreg de
probleme economice, sociale, politice etc care asigura in mod
adecvat legatura dintre producator si consumator.
In realizarea practica a masurilor necesare indrepatate spre
crearea conditiilor si premizelor de dezvoltare a relatiilor de piata,
un rol preponderent il are sistemul bancar, care este unul dintre
elementele de baza ale infrastructurii de piata.
In conformitate cu legea Republicii Moldova, sistemul bancar al
Republicii Moldova include: banca nationala a Moldovei, bancile
comerciale si alte institutii de creditare. Notiunea de institutii
creditare cuprinde persoanele juridice si fizice, care efectueaza
fiecare in parte operatiuni bancare conform licentei eliberate de
banca nationala a Moldovei.
Astfel, in prezent in Republica Moldova dupa analogia altor tari
ca SUA, Marea Britanie, Germania, Austria este creat un sistem
bancar de doua niveluri. Primul nivel il constituie banca nationala
de stat a Moldovei, care este banca centrala in Republica. Ca un
organ unic de emisie a statului, banca nationala a Moldovei
determina politica monetara, creditara, valutara si supravegheaza
ca ea sa fie realizata in viata, crecum si asigura un control viguros
asupra activitatii celorlalte banci. Banca nationala isi prezinta
darile de seama numai in fata Parlamentului Republicii Moldova si
isi infaptuieste activitatea sa in conformitate cu legea Republicii
Moldova 'cu privire la Banca Nationala de Stat a Moldovei' fiind
independenta, in actiunile sale, de organele executive.
Nivelul al doilea al sistemului bancar din Republica il constituie
bancile comerciale, care realizeaza nemijlocit deservirea creditara
si de contare a intreprinderilor si a populatiei. In afara de
aceasta, bancile comerciale pot efectua si alte operatiuni
bancare, care nu contravin legislatiei in vigoare din Republica
Moldova si care sunt prevazute in statutele lor. In particular, e

vorba de astfel de operatiuni precum tinerea conturilor clientului

si ale bancii de corespondenta, emiterea documentelor de plata si
a hirtiilor de valoare, eliberarea cautiunilor, garantiilor si altor
obligatiuni pentru persoanele terte, care prevad executarea lor in
forma baneasca, procurarea drepturilor de cerere de a livra
marfuri si a presta servicii, asumarea riscurilor de executare a
acestor cereri si incasarea acestori cereri (factoring).
In legislatia bancara adoptata in 1991, luindu-se in
consideratie experienta bancara mondiala si-au gasit relfectarea
noile abordari a chestiunilor de reglementare a circulatiei
monetare si, in general, a activitatii bancare. Aceasta legislatie
determina metodele dirijarii de stat a relatiilor monetar creditare
si expune bazele juridice ale modelului nou de reglementare
monetar-creditara a economiei si metodelor economice de control
asupra activitatii bancilor comerciale din Republica, stipuleaza
regulamentele principale de efectuare a operatiunilor bancare si
principiile de concepere a sistemului bancar in Republica
Moldova. Perfectionarea metodelor de dirijare a circulatiei
monetare in Republica Moldova de catre banci are ca premiza
restructurarea radicala a sistemului bancar, care se bazeaza pe
principiul de egalitate a producatorilor de marfuri in particular si a
bancilor independente. In legatura cu aceasta putem mentiona
ca in Republica are loc un proces de creare in baza cotelor de
participare a diferitor structuri bancare comerciale.
Prin activitatea lor, bancile comerciale contribuie la
accelerarea trecerii la relatiile de piata, in particular, prin aceea
ca o data cu organizarea lor se reduce monopolismul si ia nastere
concurenta in activitatea bancara. Anume datorita acestui fapt
sistemul bancar din Republica Moldova a devenit una dintre
primele verigi a economiei, unde in mod real se infaptuieste
demonopolizarea, iar organizarea bancilor comerciale in aceste
sistem este un prim pas spre crearea pietii monetare.
Sarcinile principale ale bancii nationale si functia ei ca banca
centrala a Republicii Moldova sunt urmatoarele:
-

asigurarea stabilitatii, unitatii monetare nationale

intarirea unitatii monetare nationale

organizarea si realizarea emisiilor de bani

elaborarea si traducerea in viata a politicii in domeniul

circulatiei monetare, valutare si de creditare

controlul asupra lichiditatii si procesului de creditare a

bancilor comerciale

controlul asupra activitatii bancilor in conformitate cu actele

normative

oferirea imrumuturilor
national

statului

si

pastrarea

tezaurului

Banca nationala de stat poate sa stabileasca normativele

minimale ale mijloacelor proprii in banci, luind in consideratie
creditele si investitiile oferite, pasivele bancii, alte articole din
balanta.
In ultimul timp in sistemul financiar bancar din Republica
Moldova sub influenta trecerii economiei republicii la relatia de
piata au loc schimbari calitative in veriga a doua a lui, care se
caracterizeaza
prin
cresterea
numarului
de
banci
comerciale. Odata cu cresterea numarului de banci comerciale
are loc procesul de concentrare a capitalului bancar.
Operatiunile valutare intre participantii pietii valutare nu sint
posibile fara schimbul de valuta si determinarea proportiei
lui. Prin schimbul unei valute pe alta se subintelege procurarea
si vinzarea valutei straine contra valutei nationale, iar proportiile
lor se stabilesc prin cotarea valutara. Banca nationala efectueaza
cotarea oficiala a valutelor pe teritoriul Republicii Moldova.
Cotarea valutei straine in numerar se infaputieste de catre bancile
comerciale si casele valutare de schimb, stabilindu-se cursul de
cumparare si cursul de vinzare in functie de cererea si oferta. In
conditiile economiei de piata bancile devin centre de
reglamentare economica, trebuie sa cunoasca situatiile-cheie in
stimularea productiei. Avind la dispozitie resurse banesti mari,
repartizindu-le in interesele interprinderilor si ramurilor economiei
nationale, bancile, organizind procesele de circulatie si creditare,
accelereaza dezvoltarea sociala, contribuie la stabilitatea
economica a societatii. In scopul rezolvarii problemelor
ecomonice interne bancile trebuie sa activizeze lucrul sau in
directia schimbului international, crearii de catre ele a unei largi
retele de relatii de corespondenta cu bancile altor state,
participarii in sistemul de decontarii clearing. In prezent
activitatea institutiilor financial bancare suporta schimbari

radicale legate de schimbarea conditiilor economice manifestate

prin largirea sferelor de 'aplicare' a banilor, formarea pietii hirtiilor
de valoare, posibilitatea de varsare a banilor in imobil, productie,
comert, schimbarea structurii preturilor, ofertei marfuriilor si
serviciilor si corespunzator si a structurii cheltuielilor populatiei,
cresterea cererii la credit.
Pentru dezvoltarea cu succes a legaturilor economice externe,
in republica este format sistemul de reglamentare financiar,
valutara ce include: Banca Nationala a Moldovei, care efectueaza
rapid operatii valutar creditare, precum si reteaua bancilor
comerciale, autorizate de Banca Nationala a Moldovei sa
efectueze operatiuni valutare. In legatura cu cresterea cererii
populatiei si a persoanelor juridice in efectuarea operatiunilor cu
valuta straina, in deservirea activitatii economice externe
clientilor bancii, acumularea si repartizarea resurselor valutare in
republica, bancile in baza licentei generale efectueaza
urmatoarele feluri de operatiuni:
-

deschiderea si tinerea conturilor valutarea ale persoanelor

juridice, conturilor curente si depunerilor in valuta straina
ale cetatenilor care locuiesc pe teritoriul Moldovei, ale
cetatenilor straini si persoanelor fara cetatenie

procurarea, vinzarea si operatii incaso cu mijloace de plata

in valuta straina (in numerar), documente bancare de plata,
cecuri de calatorie, acreditive de calatorie si altele

procurarea de la organizatii si cetateni si vinzarea catre ei a

valutei straine in numerar, care se afla la conturi si depuneri

efectueaza decontari la operatiile de export si import ale

clientilor in valuta straina in forma de acreditiv documentar,
incaso, transfer bancar si alte operatii

Bancile din Republica Moldova sunt preocupate de atingerea

standartelor bancare internationale, in scopul recunoasterii de
catre comunitatea bancara internationala si de catre clienti, ca
banci cu un bun renume.
Exista doua documente deosebit de impotante in care sunt
precizate standartele privind desfasurarea activitatilor bancare.
Primul document este Conventia de al Basel,care abordeaza
problema capitalului bancar, al doilea document este intitulat A

Doua Directiva de Coordonare Bancara a Uniunii Europene si se

refera la acordarea de licente bancilor.
Guvernatorii bancilor centrale din tarile 'Grupul celor zece'
(state industrializate s-au intilnit in decembrie 1987 la Basel
(Elvetia) si au semnat un acord privind criteriile ce trebuie avute
in vedere in stabilirea dimensiunii optime a capitalului unei banci,
acord cunoscut sub denumirea de Conventia de la Basel. In
Conventie a fost definit capitalul unei banci, s-a stabilit nivelul
minim de capital pe care trebuie sa-l aiba o banca (in functie de
dimensiunea si riscului aferent activelor sale) si modul de stabilire
a indicatorului de adecvare a capitalului.
Bancile Moldovei urmeaza reglamentarile convenite la baze. In
conformitate cu aceste reglamentari Banca Nationala a Moldovei
elibereaza autorizari bancare de trei tipuri:
1. Autorizarea de categoria A. Capitalul normativ intre 8 si 16
milioane lei ce acorda dreptul de a desfasura tipuri de
activitate financiara indicate in articolul 26, aliniatul 1,
literele A-I inclusiv N
2. Autorizatie de categoria B. Capitalul normativ intre 16 si 24
milioane lei ce acorda dreptul de a desfasura tipuri de
activitate financiare mai diverse, litere A-J inclusiv N
3. Autorizatie de categoria C. Capitalul minim 24 milioane lei,
literele A-N.
Conform ultimei hotariri a Conventiei de al Basel, marimea
capitalului pentru toate trei tipuri de licenta se cere a fi dublat,
pentru ca protejarea mai efectiva a deponentilor si pastrarii
increderii fata de banca, ei fiind siguri ca nu-si vor pierde banii
daca banca inregistreaza pierderi in alte activitati. Sistemul
bancar al Republicii Moldova nu este impus de a urma aceasta
hotarire deoarece Republica Moldova nu face parte din grupul
celor zece, insa pentru incadrarea sistemului bacar, si in general a
Republicii este foarte important de a urma acest acord. Dublarea
capitalului pentru o banca este o problema destul de serioasa si
de aceea bancile Republicii Moldova vor depune eforturi enorme
pentru a face fata acestei cerinte.

'Sistemul financiar bancar' un component primordial in

mecanizmul dificil al economiei unei tari si-a ecomoniei mondiale,
se doreste un abecedar in paginile caruia sa se gaseasca ceva din
alfabetul unei teme care poate ocupa multe pagini in numeroase
carti. Ea aduna, pe de o parte, o experienta de mai multi ani, iar
pe de alta parte are de munca pentru a rasfoi o literatura a
domeniului deloc saraca intr-o tara a Europei Occidentale.
Lucrarea in cauza n-a fost un tratat, diploma de ecomonie ci o
simpla lucrare de curs cu idei, aplicatii si exemple culese din viata
si din literatura din care fiecare poate dispune ceea ce socoate
util.
Tema abordata este o tema mult prea ampla pentru a cupride
toate informatiile, nuantele dar pe masura posibilitatii lucrarea
formeaza un nucleu al mecanismului de baza bancar. Astfel am
abordat instrumentul principal activitatii bancare, capitalul, forta
motrica, in general, in economia de piata. Banca fiind cea care
minuie acest instrument si de minuirea adcvata a acestui
instrument depinde starea economica si bunastarea unei tari
intregi. Nu degeaba falimentarea unei banci aduce dupa sine un
dezastru in economie si populatiei tarii.
Ca concluzie reiesa ca sistemul financiar bancar se poate
manifesta pe deplin doar intr-o economie libera, intr-o economie
de piata. Ca dovada a acestui lucru este cresterea vertigioasa a
numarului bancilor odata cu incercarea de a trece a Republicii
Moldova spre o economie libera, economie de piata.
In urma studierii a mai multor carti am ajuns la urmatoarele
concluzii si rezultate. Prima idee este ca studiera institutilor
financiare si bancare nu trebuie sa fie o insiruire plictisitoare de
fapte si cu siguranta ca a invata despre aceste institutii implica
memorizarea unor termeni noi, ci intelegerea unora dintre cele
mai dificile probleme economice cu care se confrunta natiunea
noastra, si anume: care sunt dimensiunile si limitele posibilitatilor
de solutionare a lor. De aceea in aceasta lucrare am consacrat un
paragraf intreg sistemului financiar bancar al Republicii Moldova,

problemele cu care se confrunta, reformele care au loc si care se

vor intimpla in viitor.

Lasa comentariu!