Scrisoarea I

De Mihai Eminescu Introducere:

Eminescu a fost preocupat de misterele existentiale si de marile intrebari filozifice ramase fara raspuns.Una dintre acestea se refera la Originea Universului.Aceasta tema este ilustrata artistic in poemul Scrisoarea I. Creatia face parte dintr-un ciclu de 5 scrisori care au ca si model Epistolele si Satirelepoetului latin Horatio.Scrisoarea I si Scrisoarea a II a analizeaza soarta omului de geniu (savant sau artist)in societatea brugheza.Scrisoarea a III a condamna lipsa de patriotism si demagogia contemporana in comparatie cu dragostea de patrie a vechilor voievozi.Scrisoarea a IV a si Scrisoarea a V a satirizeaza injosirea sentimentului de iubire in societatea burgheza. Toate scrisorile lui Eminescu au fost construite pe pricpiul antiteze,procedeu specific culturii romantic.Scrisoarea I a aparut in 1881 in revista Convorbiri Literare.

Tema
Opera este o poezie filozofica si are ca tema soarta omului de geniu in raport cu societatea umana.Motivul pe care se bazeaza aceasta tema este Fortuna Labilis<Soarta schimbatoare> care se regaseste si in poezia Momento morii <Aminteste-ti ca vei murii>.

Structura poemului:
Opera este construita pe doua coordinate fundamentale: Meditattia filozofica a batranului dascal,simbol al omului de geniu,care apare in ipostaza de cugetator;O satira a societatii prin urmarirea relatiei dintre batranul dascal si posteritate. Cele 2 coordonate ale textului sunt imaprtite in 5 parti:Prima parte versurile 1-6.Partea a doua 7-38,partea a treia 39-86, partea a patra 87-144 si partea a cincea 145-156.

Cuprins:

Continutul si semnificatiile poeziei:

Partea I (v 1-6)
Sub clar de luna este descries la nivel general si particular universal lumii in care traim.Omul este prezentat in opozitie cu luna vesniciei sau perenitatea nocturna care apare in antiteza cu soarta trecatoare sau efemeritatea omului.Poetul introduca aici 2 motive

roamntice:Motivul lunii care sugereaza vesnicia si Motivul timpului bivalent .Timpul universal cosmic,corespunzator lunii sub lumina careia are loc prin contemplatie meditatia filozoficasi timpul individual care masoara prin acele ceasornicului lumea limitata intre viata si moartea pamantului.