PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE- TIINE Programa colar pentru disciplina tiine descrie oferta educaional a disciplinei pentru un parcurs

colar determinat profilul umanist, specializarea filologie. Aplicarea acestei programe are n vedere posibilitatea construirii unor parcursuri individuale de nvare, printr-o ofert adaptat profilului de formare, precum i promovarea unor strategii didactice active ce plaseaz elevul, n centrul procesului didactic. Programa colar reprezint elementul central al proiectrii didactice. Proiectarea didactic presupune: 1. lectura personalizat a programei; 2. planificarea calendaristic; 3. proiectarea secvenial a unitilor de nvare i implicit a leciilor. Elaborarea documentelor de proiectare didactic necesit asocierea ntr-un mod personalizat a elementelor programei competene specifice i coninuturi, cu resurse metodologice, temporale, materiale. 1. PLANIFICAREA CALENDARISTIC

Planificarea calendaristic, ca instrument de interpretare personalizat a programei, se racordeaz la individualitatea clasei. Pentru realizarea acesteia se recomand parcurgerea urmtoarelor etape: 1. studierea programei (competene specifice i coninuturi asociate acestora); 2. mprirea pe uniti de nvare; 3. stabilirea succesiunii unitilor de nvare; 4. alocarea timpului necesar pentru fiecare unitate de nvare n concordan cu competenele specifice vizate, coninuturile alocate i individualitatea fiecrei clase. Pasii de urmat in realizarea planificarii calendaristice: Stabilii ordinea de parcurgere a coninuturilor. Grupai coninuturile n uniti coerente tematic. Corelai coninuturile fiecrei grupri tematice, realizate n etapa anterioar, cu obiectivele de referin (competenele specifice) vizate. Dac gruparea tematic selectat vizeaz cel puin un obiectiv de referin pentru fiecare obiectiv cadru (o competen specific pentru fiecare competen general, care au trimitere n program la tematica respectiv) ea se poate constitui ntr-o unitate de nvare. Verificai concordana dintre demersul didactic propus de dumneavoastr i oferta de resurse didactice de care putei dispune. Alocai timpul considerat necesar pentru fiecare coninut, n concordan cu competenele specifice vizate. Exemplu de planificare Unitatea de invatare Universul Repreze ntari ale Universului Competente specifice 1.1; 2.1; 2.2; 3.2 Continuturi Nr ore alo cat 6 Saptama na S1S6 Observatii

Materia-

1.1 ;1.2;

Din istoria cosmologiei Teoria heliocentrica a lui Copernic Legile lui Kepler Despre spatiu si timp Newton si legea atractiei universale Sistemul solar Explorarea cosmosului in secolul al XX-lea Expansiune Universului. Legea lui Hubble Spectroscopie. Deplasarea spre rosu Big Bang Temperatura minima Din istoria atomilor

S7-

componenta Universului

2.1; 2.2; 3.1; 3.2 ;

Mediul si viata

1.1 ;1.2; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2 ;

Pamantul Lumina fenomene interpretabile clasic si cuantic

1.2; 2.2; 3.1; 3.2

Resurse energetice

3.1; 3.2

Populatiile si ecosistemele

1.1 ;1.2; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2 ;

Unitatea de nvare

Competen e specifice

Modele atomice : Rutherford, Bohr Structura invelisului electronic al atomului Completarea straturilor cu electroni Principiul Aufbau. Principiul Pauli Tabelul periodic reflectarea structurii electronice a elementelor Legaturi chimice regula octetului Radioactivitatea Fisiunea si fuziunea nucleara Teorii acido bazice Catalizatori si enzime Perspective stiintifice si religioase asupra aparitiei lumii. Teorii privind evolutia mediului, vietii si omului Medii biotice si abiotice Habitate si nise Niveluri de organizare si integrare a lumii vii Diversitatea vietii specii si rase Dezvoltarea durabila Fenomene optice observabile in natura Fenomene optice ondulatorii. Despre culoare. Curcubeul. Evolutia teoriilor privind natura luminii continua. Ionizarea in atmoasfera. Aurorele boreale Teoria corpusculara Dualismul unda corpuscul Principiul de nedeterminare Despre gaurile negre Surse de energie Circuitul apei in natura Carbunii, petrolul, gazele naturale surse de energie Circuitul oxigenului/ dioxidului de carbon in natura Circuitul azotului in natura Circuitul carbonului in natura Poluarea efectul de sera Notiuni de genetica a populatiilor Legea Hardy Weinberg Fcatorii care influenteaza frecventa genelor in populatiile naturale: migratia, mutatia, selectia Ritmuri biologice. Relatii trofice. Relatii interspecifice din biocenoze Echilibrul natural. Cresterea exponentiala. Succesiune ecologica. Impactul actiunii oamenilor asupra mediului inconjurator: disparitia si protectia speciilor Coninuturi

S12

S13 S18

Sem. II S1 S6

S7 S11

S12 S17

Nu mr de ore alo cat e

Spt.

Obs.

2. PROIECTAREA UNITILOR DE NVARE Dup realizarea planificrii calendaristice, urmtoarea etap o constituie realizarea proiectrii unitilor de nvare. Acestea sunt elaborate pe parcursul anului colar naintea abordrii la clas a unitii respective. Proiectarea unei uniti de nvare necesit aplicarea unei metodologii care const ntr-o succesiune de etape nlnuite logic, ce conduc la detalierea coninuturilor de tip factual, noional i procedural care contribuie la formarea i/sau dezvoltarea competenelor specifice. Pentru proiectarea unitii de nvare putei utiliza capul de tabel care va conine:

Coninuturi detaliate ale unitii de nvare Ce ?

Competene specifice vizate De ce ?

Activiti de nvare Cum ?

Resurse Cu ce ?

Evaluare Ct ? (n ce msur?)

Detalieri de coninut: sunt identificate coninuturile care vor acoperii unitatea de nvare. (Pot fi titluri dintr-un manual, subtitluri sau alte modaliti de identificare a coninutului). Competene specifice: sunt obligatorii i se iau ca atare din program. Acestora le vor fi corelate detalierile de coninut prin care se vor realiza (se pot trece ca atare sau numeric, ex. 1.2; 2.1; 3.2; 4.2; 5.1unde prima cifr identific competena general, iar cea de-a doua competena specific care se subsumeaz competenei generale respective). Activiti de nvare: activiti propuse elevilor prin program sau de ctre profesor. Resurse: va cuprinde modul de organizare i desfurare a activitilor de nvare propuse i resursele materiale i de timp necesare (citirea acestei coloane va putea da o imagine a modului cum se realizeaz i conduce nvarea unitii de nvare propuse). Evaluare: identific modalitile de evaluare propuse pentru stabilirea gradului n care, prin demersul didactic utilizat, s-a atins competena vizat. Rubrica va cuprinde doar tipul instrumentului de evaluare propus nu i instrumentul ca atare. Observaii: rubrica este opional. Ea poate cuprinde observaii ale profesorului privind demersul didactic propus, avnd rolul de autoevaluare a activitii de proiectare i a modului n care demersul didactic proiectat a fost realizat. Se va putea urmrii modul de acoperire a competenelor specifice propuse i n general eficiena, eficacitatea i efectivitatea demersului didactic. Completarea acestei rubrici i va oferii profesorului posibilitatea restructurrii, a remodelrii sau a modificrii activitilor de nvare cu randament mai slab. Ea se poate constitui n cazul unei inspecii ntr-o oglind a interesului profesorului pentru activitatea depus pentru propria-i perfecionare. Indicatori pentru autoevaluarea proiectrii unitii de nvare: Existenta a cel puin unei competene specifice corespunztoare fiecrei competene generale Acordul detalierilor de coninut cu cerinele programei Aparitia la rubricile Activiti de nvare i Resurse a exemplificrilor corespunztoare fiecrei competene specifice menionate Formularea activitilor de nvare n termeni de comportament al elevilor Includerea in resurse a informaiilor despre: - modul de organizare a nvrii, - mijloacele de nvmnt propuse, - timpul alocat

Este de preferat ca unitile de nvare alese s aib o ntindere de circa 5 - 7 lecii. Aceast abordare v poate oferi o serie de avantaje printre care: o mai mare libertate n proiectare; finalizare cu o evaluare sumativ; o mai mare varietate de activiti ce vizeaz obiective cadru (competene generale) de tip integrator care pot fi evaluate prin proiecte sau referate (Elevul are timp dac tematica referatelor / proiectelor a fost anunat din debutul unitii de nvare, ca pe parcursul desfurrii unitii de nvare, s realizeze practic un astfel de demers);

un timp mai scurt afectat proiectrii propriu-zise; viziune mai ampl a ansamblului: competene specifice, coninuturi, activiti de nvare, resurse i evaluare i a relaionrii dintre ele. De multe ori simplul proiect al unitii de nvare nu va fi suficient pentru realizarea n bune condiii a demersului didactic. n acest caz dup ncheierea proiectrii se pot da detalieri ale competenelor specifice vizate i a celor care sunt consolidate sau n pregtire, a metodelor de evaluare, a unora dintre activitile de nvare vizate sau a resurselor utilizate. Pentru proiectarea unitilor de nvare la clasa a 11-a se recomanda parcurgerea urmtoarelor etape structurate in jurul unor categorii de competene exprimate prin verbe definitorii: Receptarea (reactualizare) Prelucrarea primar (nvare pregtitoare prin situaii problem) Algoritmizarea (Introducerea suportului noional) Exprimarea (Modelare) Prelucrarea secundar (Exersare direcionat) Transferul (Aprofundare / generalizare) Reactualizare. n aceast etap se precizeaz noiunile de baz i comportamentele operatorii necesare pentru nelegerea i prelucrarea noului coninut (achiziii anterioare). Etapa se poate realiza i printr-o prob de evaluare iniial. Receptarea este concretizat prin urmtoarele concepte operaionale: - identificarea de termeni, relaii, procese; - observarea unor fenomene, procese; - perceperea unor relaii, conexiuni; - nominalizarea unor concepte; - culegerea de date din surse variate; nvare pregtitoare prin situaii problem. n aceast etap coninuturile nvrii se dezvolt prin exemple relevante din domenii diverse n scopul de a: valorifica achiziiile cognitive i operatorii dobndite din alte uniti de nvare compatibiliza noile cunotine cu experiena anterioar a elevului, ntr-o form accesibil, prin probleme practice desprinse din cotidian. Pentru realizarea acestor deziderate activitile de nvare trebuie centrate pe problematizare i nvare prin descoperire, cu sarcini de prelucrare variat a informaiilor i cu sugerarea unui algoritm al nvrii prin ordonarea sarcinilor. Prelucrarea primar (a datelor) este concretizat prin urmtoarele concepte operaionale: - compararea unor date, stabilirea unor relaii; - calcularea unor rezultate pariale; - clasificri de date; - reprezentarea unor date; - sortarea-discriminarea; - investigarea, descoperirea, explorarea; - experimentare; Introducerea suportului noional. n aceast etap coninuturile decurg din situaiile problem prelucrate n etapa anterioar i necesit esenializarea i sistematizarea rezultatelor teoretice (definiii, poprieti, etc.); Algoritmizarea este concretizat prin urmtoarele concepte operaionale: reducerea la o schem sau model;

- anticiparea unor rezultate;

- reprezentarea datelor; - remarcarea unor invariani; - rezolvarea de probleme prin modelare i algoritmizare. *invarianilor, a parametrilor i a modului n care acetia se relaioneaz prin suportul teoretic dezvoltat n etapa anterioar. Dominante sunt aplicaiile ce conduc la identificarea i construcia de algoritmi sau metode de lucru sau cele care permit dezvoltarea unor rezultate teoretice prin analiza soluiilor i prin relaionri ntre diferitele tipuri de reprezentri utilizate. Activitile de nvare favorizeaz elaborarea de strategii prin demers semidirijat cu sarcini punctuale rezolvabile prin activitate de grup sau individual. Exprimarea este concretizat prin urmtoarele concepte operaionale: descrierea unor stri, sisteme, procese, fenomene;

generarea de idei; argumentarea unor enunuri; demonstrarea.

Exersare direcionat n aceast etap coninuturile, aplicaiile propuse, ordonate progresiv, au scop de antrenament i exerseaz strategiile de rezolvare. n alegerea sarcinilor criteriul l constituie necesitatea de formare i dezvoltare a competenelor specifice Antrenamentul urmrete att dezvoltarea competenelor cognitive ct i a celor operatorii. Activitile de nvare au caracter dominant formativ i urmresc dezvoltarea capacitilor elevului de a opera cu informaia asimilat, de a aplica, de a-i justifica afirmaiile i de a investiga i cuta soluii de rezolvare a problemelor propuse. Prelucrarea secundar (a rezultatelor) este concretizat prin urmtoarele concepte operaionale: compararea unor rezultate, date de ieire, concluzii; calcularea, evaluarea unor rezultate; interpretarea rezultatelor; analiza de situaii; elaborarea de strategii; relaionri ntre diferite tipuri de reprezentri ntre reprezentare i obiect. Aprofundare / generalizare. n aceast etap coninuturile ofer oportunitile de nvare pentru dobndirea competenelor acionale, focalizarea pe finaliti i solicit frecvente corelaii intra i interdisciplinare. Investigarea de ipoteze, utilizarea diverselor tipuri de raionament (inductiv, deductiv, analogic), realizarea de generalizri i conexiuni, adaptarea i adecvarea la context sunt concepte operatorii semnificative pentru aceast etap i solicit existena unor aplicaii semnificative cu dominant aplicativ i / sau teoretic Transferul este concretizat prin urmtoarele concepte operaionale: - aplicarea; generalizarea i particularizarea; integrarea; verificarea; optimizarea; transpunerea; negocierea; realizarea de conexiuni; adaptare i adecvare la context.

Activitile de nvare sunt difereniate, valorific potenialul individual dar i diversele stiluri de nvare ale elevilor cu scop de antrenament personalizat. Competena: Organizarea informaiilor de natur tiinific, n funcie de domeniul de interes, din punct de vedere operaional poate fi regsit n conceptele operaionale ale etapei de Receptare; competena Aplicarea unor modele explicative tiinifice n interpretarea fenomenelor naturale i sociale, poate fi regsit n conceptele operaionale ale etapei Prelucrare primar, competena Evaluarea calitii informaiilor tiinifice, pe baza surselor i a metodelor care au generat-o, n contextul evoluiei umanitii, poate fi regsit n conceptele operaionale ale etapelor de Transfer i Exprimare, competena Structurarea informaiei tiinifice n diverse tipuri de comunicri orale i/ sau scrise: argumentaie tiinific, referat, proiect, dizertaie, dezbatere, eseu etc. poate fi regsit n conceptele operaionale ale etapei de Prelucrare secundar, iar competena: Identificarea de relaii de determinare ntre descoperirile tiinifice din diverse domenii, poate fi regsit n conceptele operaionale ale etapei Transfer. Pentru formularea competenelor specifice, utile n structurarea demersului didactic la nivel de or sau secven a unei ore (activitate de nvare) pot fi foarte utile listele de concepte operaionale prezentate. Observaie: Lista de conceptelor operaionale prezentat are doar un caracter orientativ. n practic exist un grad variabil de suprapunere att ntre etapele considerate n cazul fiecrei discipline n parte ct i n cazul conceptelor operaionale nsei.

FI DE PROIECTARE A UNITII DE NVARE: Timp: 6 ore

Detalieri de coninut Competene specifice 1; 2; 3.1; 3.2

Reprezentri ale Universului

Activiti de nvare Resurse Modaliti de evaluare Investiga ie/ documen tare Observar e sistemati c Investiga ie/ documen tare Observar e sistemati c Investiga ie experime ntal Observare sistematic Tem de lucru n clas Dezbatere Investiga ie experime ntal Observare sistematic Observaii

Din istoria cosmologiei

Prezentarea modelelor cosmologice din prisma evoluiei lor istorice. Identificarea factorilor care au impulsionat studiul Cosmosului n antichitate Investigaie biografii celebre: Galilei, Brahe, Kepler. Copernic

- Frontal / prezentare PP / manual - Resurse bibliografice la latitudinea profesorului

Teoria heliocentric a lui Copernic

1.1; 2.1; 3.2

Prezentarea teoriei heliocentrice n contextul istoric Investigaie istoric asupra apariiei teoriei copernicane

- Frontal / prezentare PP / manual - Resurse bibliografice la latitudinea profesorului

Legile lui Kepler

1.1; 2.1; 3.2

Prezentarea legilor lui Kepler

- Frontal / tabl, cret/ manual - Experiment virtual cu software la latitudinea profesorului

Despre spaiu i timp

Newton i legea atraciei universale

1.1; 2.1; 3.2 1.1; 2.1; 3.1; 3.2

Ancheta tiinific privind evoluia conceptelor de spaiu i timp de-a lungul vremii. Transfer de cunostine de la fizic, logic, filosofie. Prezentarea legii lui Newton Activitate experimental: modelarea unor eclipse de Soare i de Lun i observarea filmului eclipsei solare din august 1999 (pag.9 manual) Utilizarea resurselor web indicate pantru validarea mecanismului de producere a eclipselor

- Frontal / prezentare PP / manual - Resurse bibliografice la latitudinea profesorului - Frontal / tabl, cret/ manual - Experiment virtual cu software la latitudinea profesorului sau indicat n manual - Acces Internet

Sistemul solar

1;2. 2; 3.2

Transfer i integrare de cunostine de la fizic, geografie, biologie, cu efectuarea de corelaii.Utilizarea modelului sistemului solar. Dezbatere privind evoluia planetei albastre

- Frontal / tabl, cret/ manual - Experiment virtual cu software la latitudinea profesorului sau indicat n manual - Acces Internet

Explorarea Cosmosului n secolul al XX-lea

1;2; 3

Transfer i integrare de cunostine de la fizic i geografie, cu efectuarea de corelaii Dezvoltarea de proiecte privind istoria misiunilor spaiale

- Frontal / tabl, cret/ manual

- Resurse bibliografice la latitudinea

profesorului sau indicate n manual
- Acces Internet

Expansiunea Universului.L egea lui Hubble

1;2. 2; 3.2

- Prezentarea cercetrilor lui Hubble privind expansiunea Universului. Argumentarea tiinific a versurilor eminesciene propuse n manual

- Frontal / prezentare PP / manual - Resurse bibliografice la latitudinea profesorului

Spectroscopi e. Deplasarea spre rou

1;2. 2; 3.2

Investigaie tiinific asupra modelelor Universului.

Transfer de cunostine fizic, chimie, biologie. Verificarea teoriei expansiunii Universului. Dovezi experimentale

- Frontal / prezentare PP / manual - Resurse bibliografice la latitudinea profesorului

Big Bang

1.1; 2.2; 3.2

Problematizare: ce implicaii are descoperirea expansiunii

Universului asupra teoriilor privind originea sa? Dezbatere: geneza Universului

- Frontal / prezentare PP / manual - Resurse bibliografice la latitudinea profesorului

Temperatura minim

1.1; 2.2; 3.2

Investigare tiinific: dovezi experimentale n sprijinul teoriei Big Bang.

- Frontal / tabl, cret/ manual

- Resurse bibliografice la latitudinea

profesorului sau indicate n manual
- Acces Internet - Calculatoare, videoproiector

Dezbater e Investiga ie experime ntal Proiecte Investiga ie/ documen tare Proiect Observare sistematic Investiga ie/ documen tare Observar e sistemati c Investiga ie/ documen tare Observar e sistemati c Investiga ie/ documen tare Observar e sistemati c Observare sistematic

Activiti de evaluare

Prezentare proiecte

FI DE PROIECTARE A UNITII DE NVARE: Materia componenta a universului 9 ore

Coninuturi

Componente specifi -ce 1.1

Activitai de nvare

Resurse

Evaluare

Observaii

Atomul component a materiei

Prezentarea etapelor care au condus la elaborarea teoriei atomo-moleculare Descrierea experienelor care lau condus pe Faraday la descoperirea electronului. Prezentarea conceptului de model atomic Descrierea factorilor care au determinat evoluia conceptului de model atomic Prezentarea limitelor fiecrui model atomic Identificarea relaiei fizicochimic n scopul stabilirii structurii nveliului de electroni ai atomului. Prezentarea reguluilor de completare a straturilor cu electroni. Principilul Aufbau. Primcipiul Pauli. Prezentarea tabelului periodic Reprezentarea formei compuilor ionici i a moleculelor

Discuii pe grupe privind structura materiei Reactualizarea cunotinelor referitoare: la elemnte, Tabel periodic, legea periodicitii

Observarea sistemic a elevilor. Proba oaral Dezbatere

3.2 1.1 Modele atomice: Modelul Thomson Modelul Rutherford Modelul Bohr 1.2

Experimente virtuale Reactualizarea cunotinelor: numr atomic, numr de mas, izotop Frontal discuii Modelarea inveliurilor de electroni Reactualizarea cunotinelor : strat, substrat ,orbita Reactualizarea compuilor privindtabelul periodic : grupe, perioade Modelarea formarii ionilor Modele ale moleculelor (2 ore)

Observarea sistematic a elevilor Referate

Structura nveliului electronic al atomului. Completarea straturilor cu electroni. Principiul Aufbau, Principiul Pauli. Tabel periodic. Legturi chimice (ionic, covalent)

2.2 1.2

Proba scrisa Modelarea grafica a inveliurilor electronice Observarea sistematica a elevilor Proba scrisa Studiu de caz . clorura de sodiu, hidrogen, clor

Nucleul atomic Modele nucleare Radioactivitatea Fisiunea si fuziunea nucleara Tema acido-bazice

1.2 3.1

Prezentarea modelelor nuclearea indicand limitele fiecaruia Descrierea caracteristicilor dezintegrarii Prezentarea evolutiei teoriilor privind conceptele de acid si baza Stabilirea caracterului acidobazic al unor substante Prezentarea unor procese de cataliza omogena, eterogena si enzimatica Descrierea etapelor de desfasurare substante

Modelarea structurii nucleelor atomice Experimente virtuale privind modul de functionare a unui reactor nuclear (2 ore) Substante Indicatori de pH Reactualizarea cunostintelor:acid, baza ( 1 ora) Reactualizarea cunostiintelor: catalizator, biocatalizator (1ora)

1.1

Proiect cu tema radioactivitatea Dezbaterea pe tema Energia nucleara Prezentarea referatelor activitatilor plastice Experiment frontal Cercetarea caracterului acido-bazic al unor substante Experiment frontal Influenta catalizatori-lor asupra vitezei de reactie Referate

Catalizatori, enzime

3.1

PROIECTAREA UNITATII DE INVATARE: TEORII PRIVIND EVOLUTIA VIETII, MEDIULUI SI OMULUI CONTINUTURI DETALIATE ALE UNITATII DE INVATARE 1. Originea si evolutia vietii COMPETENTE SPECIFICE VIZATE 1.1 Descrierea factorilor care au generat aparitia diferitelor descoperiri stiintifice in diverse contexte socio istorice 2.1 Structurarea informatilor stiintifice relevante pentru explicarea fenomenelor naturale si sociale semnificative pentru evolutia umanitatii. ACTIVITATI DE INVATARE Identificarea principalelor teorii cu privire la originea si evolutia vietii pe Terra Prezentarea teoriei darwiniste si a dovezilor in sprijinul explicarii evolutiei lumii vii (paleontologice, ale anatomiei comparare,embriologice, biochimice) RESURSE MATERIALE SI PROCEDURALE Internet descoperire dirijata (material anexa 1.) Evolutia speciilor si Originea omului activitate de cercetare documentara, cu ajutorul bibliotecii. (material anexa 2, 3, 4) EVALUARE Alcatuirea unui material care cuprinde contextul social istoric si teoria asupra originii si evolutiei vietii pe Terra Prezentarea succinta a dovezilor evolutiei omului Observaii

2. Originea si evolutia omului

3. Perspective stiintifice si religioase asupra aparitiei lumii.

3.2 Structurarea informatiei stiintifice in diverse tipuri de comunicari orale si/sau scrise: argumentatie stiintifica, referat, proiect, dizertatie, dezbatere, eseu

Studiu comparativ asupra principalelor teorii prezentate.

Dezbatere

Intocmirea portofoliului temei

PROIECTAREA UNITATII DE INVATARE: MEDIUL SI VIATA CONTINUTURI DETALIATE ALE UNITATII DE INVATARE 1.Medii biotice si abiotice; 2.Habitate si nise COMPETENTE SPECIFICE VIZATE Utilizarea informatiilor stiintifice in vederea descrierii si explicarii unor procese si fenomene din mediul natural si social Utilizarea informatiilor stiintifice in vederea descrierii si explicarii unor procese si fenomene din mediul natural si social Descrierea factorilor care au generat aparitia diferitelor descoperiri stiintifice, in diverse contexte socio istorice 1. Utilizarea informatiilor stiintifice in vederea descrierii si explicarii unor procese si fenomene din mediul natural si social 2. Structurarea informatiei stiintifice in diverse tipuri de comunicari ACTIVITATI DE INVATARE Identificarea corelatiilor intre organismul viu si mediul sau de viata Lectie interactiva cu ajutorul AEL RESURSE MATERIALE SI PROCEDURALE Internet Atlasele botanice EVALUARE Realizarea de colaje de habitate si specii care pot popula habitatele respective Conform desfasuratorului lectiei Observaii

2. Niveluri de organizare si integrare a lumii vii

Laborator AEL

3. Diversitatea vietii

Metode si tehnici de sistematizare a lumii vii

Material anexa 5

Construirea arborelui filogenetic al lumii vii

4. Dezvoltare durabila

Sistemele ecologice naturale sisteme suport ale vietii

Dezbatere pe marginea transformarii ecosistemelor naturale in ecosisteme amenajate.

Alcatuirea portofoliului temei

FI DE PROIECTARE A UNITII DE NVARE: Resurse

Coninuturi Competene specifice Activiti de nvare

energetice

3 ore
Evaluare Observ aii

Resurse

Surse de energie convenionale: petrol, gaze naturale, crbune, lemn. Surse de energie neconvenionale: energie eolian, energie luminoas, energie nuclear - Conversia energiei

3.2.

Prezentarea caracteristicii surselor de energie i a posibilitilor de conservare.

Cicluri naturale: oxigen/dioxid de carbon azot ap Efectul de ser Poluare

3.2.

- Modelarea ciclurilor naturale indicnd aciunea asupra mediului. - Descrierea apariiei efectului de ser. - Prezentarea diferitelor tipuri de poluare a mediului nconjurtor.

Reactualizarea cunotinelor privind combustibilii, puterea caloric, energia, conversia energiei, (legi care guverneaz conversiile diferitelor forme de energie). 1 or Expoziie de postere cu tema cicluri naturale 1 or Probe de ap pentru determinarea gradului de poluare. PP 1 or

Dezbatere

Discuii, dezbatere. Referate.

3.1. 3.2.

Proiect: Poluarea mediului

FI DE PROIECTARE A UNITII DE NVARE: Populaiile i ecosistemele

Timp : 6 ore
Detalieri de continut Notiuni de genetica populatiilor Competente specifi-ce 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2 Activitati de invatare Reactualizarea notiunilor de populatie, genofond, gene, alele. Prezentarea obiectului de studiu al geneticii populatiilor. Observatii in diferute aplicatii de genetica a modului de distributie a unor gene. Modelarea matematica pentru aflarea frecventei genelor de-a lungul generatiilor. Ancheta stiintifica privind factorii caree influenteaza frecventa genelor in populatiile naturale. Sistematizarea lor in factorii orientati si Resurse procedurale Demonstrati a Explicatia Conversatia euristica Resurse materiale Manual, planse, resurse bibliografice la latitudinea profesorului Manual, resurse diferite alese de profesor. Modalitati de evaluare Aplicatii prin modelare grafica a notiunilor de genetica (individual, frontal). Aplicatii diferite individuale si frontale. Modelarea pe situatii reale cunoscute. Obs

Legea HardyWeinberg

2.2; 3.1

Demonstrar ea Modelarea Exercitiul Conversatia euristica

Ritmuri biologice. Relatii trofice. Relatii interspecific e din biocenoza Echilibrul natural. Cresterea exponential a. Succesiune a ecologica

3.1

1.1; 2.1

Impactul actiunii oamenilor asupra mediului inconjurator: disparitia si protectia speciilor.

3.1

neorientati Transferul si integrarea de cunostinte de la biologie, fizica, geografie cu efectuarea de corelatii: ritm circadian, ritm sezonier, hibernarea, etc. Transferul si intergarea de cunostinte de la biologie, fizica, matematica, cu efectuarea de corelatii: den-sitatea, cresterea nume-rica, ecuatia curbei logistice, etc. Transferul si integararea de cunostinte de la fizica, chimie, geografie, biologie cu efectuarea de corelatii

Conversatia euristica Modelarea pa baza de observatii

Atlase, internet, manual, etc.

Referate individuale sau in grup Portofoliul pornind de la propriul bioritm

Conversatia euristica Demonstrati a Modelarea Explicatia

Internet, amnual, alte materiale bibliografice

Referate pe diferite teme alese de elevi

Conversatai a euristica Demonstrati a Observatia Explicatia

Inrenet, diferite surse

Referat, portofoliu

Activiti de nvare
Activitile de nvare se construiesc pe baza corelrii dintre competenele specifice i coninuturile prevzute de program. Activitile de nvare presupun orientarea ctre un scop, redat prin tema activitii, fiind transpuse ntr-o form de comunicare inteligibil elevilor adecvat nivelului de dezvoltare al acestora. Pentru a avea succes n societatea cunoaterii, ntr-o economie a competiiei crescute, toi elevii trebuie s nvee s comunice, s gndeasc i s raioneze eficient, s rezolve probleme complexe, s lucreze cu date multidimensionale i reprezentri sofisticate, s formuleze judeci referitoare la acurateea masei de informaie, s colaboreze n diverse echipe i s demonstreze o puternic automotivare. Indiferent de tipul de achiziie urmrit, fie o unitate foarte specific a unei deprinderi sau a unei cunotine, fie o schem ampl de rezolvare a unei probleme complexe, dezvoltarea unei cunoateri profunde a unui domeniu necesit timp i focalizare pe oportunitile de exersare i feedback. innd cont de aspectele menionate este necesar ca educabililor s li se dea iniiativa, s lucreze n grup pentru soluionarea unor sarcini de via, s li se permit alegerea dintr-o diversitate de metode, s utilizeze tehnologia avansat i s aib posibilitatea de a persevera pn ce ating standardele corespunztoare. Pe de alt parte practica pedagogic trebuie s se ndrepte spre: focalizarea pe activiti practice n care elevul s fie implicat fizic, mental i social; furnizarea unei varieti de activiti de nvare.

Sugestii de activitati de invatare care pot fi abordate in scopul formarii si dezvoltarii competentelor generale din programe:
1.

Organizarea informatiei de natura stiintifica, in functie de domeniul de interes

Urmarirea acestei competente presupune:

Valorificarea biografiilor oamenilor de stiinta ca mijloce de motivare a elevilor pentru studiul stiintelor. Ex: Aristotel, Ptolemeu, Nicolai Copernic, Galileo Galilei, Tycho Brahe, Johannes Kepler, Emanuel Kant, Isaac Newton, Albert Einstein , etc. Prezentarea si / sau elaborarea unor studii de caz din cae sa rezulte factorii care au determinat diversele descoperiri si/ sau a relatiilor de determinare dintre acestea. Ex. 1: descoperirea scheletului fosilizat de Archaeopteryx, din jurasic reprezinta o veriga importanta in studiul evolutiei pasarilor. Ex. 2: descoperirea hematiilor in forma de secera la bolnavii de anemie falciforma, reprezinta un avantaj in fata malariei ( Plasmodiul malariei are nevoie de oxigen pentru a se putea dezvolta, conditie pe care nu o gasestre in hematiile modificate). Ex. 3: varietatile fluturelui de mesteacan , de culoare deschis in perioada preindustriala si cele de culoare inchisa in perioada dezvoltarii industriei (mai ales cea siderurgica) reprezinta o adaptare la conditiile de mediu prin modificarea culorii, singura posibilitate de supravietuire (vezi manualul pag.118 activitate de evaluare nr 1). Se poate dezvolta subiectul pentru poluarea mediului. Elaborarea unor strategii de rezolvare a unor situatii legate de documentarea si procesarea informatiei. Ex.: legile cresterii, cresterea exponenetiala, principiul competitiei. Ex. 1: cresterea exponentiala: - in mediul ideal populatia urmeaza curba de crestere exponentiala (vezi manualul, pag 111); - in conditii reale populatia urmeaza curba logistica (vezi manual pag.111). Ex. 2: principiul competitiei: -sunt avantajate populatiile cu rate reproductive ridicate si adaptari eficiente la mediul in care traiesc (vezi manual pag 108-109) ; Realizarea transferului de informatie prin conexiuni intradisciplinare, interdisciplinare si transdisciplinare pentru studierea fenomenelor si proceselor din mediul social, natural si artificial Ex.: in cazul competitiei se va realiza transfer de informatie pornind de la diferite exemple din biologie la exemple din mediul social, etc.(vezi Ecologia de N. Botnariuc, pag 132-154). 2. Aplicarea unor modele explicative stiintifice in interpretarea fenomenelor naturale si sociale. Organizare cronologica (exemple: continuturile asocialte la competentele specifice 2.1) a informatiilor stiintifice: secvente din istorie descoperirilor stiintifice, pentru aprofundarea relatiilor de determinare dintre diversele descoperiri, mai buna intelegere a cunostintelor stiintifice si a dezvoltarii acestora in contexte socio-culturale specifice. Ex.: echilibrul in natura, cresterea exponentiala, succesiune ecologica, optimul curbei, cresterea neta a populatiei in functie de densitate populatiei, teoria echilibrului MacArthur Wilson. Teorii privind ecosistemele. Proiectarea /efectuarea /analizarea unor experimente / investigatii istorice, in scopul evidentierii notiunilor, conceptelor, a relatiilor dintre ele, precum si diverselor procedee specifice domeniului stiintelor Ex.:legea Hardy-Weinberg (vezi manual pag. 101 + aplicatii de la pag.118, problema nr1) Construirea si folosirea unor module (materiale, figurative, simbolice) pentru ilustrarea, clasificarea, argumentarea fenomenelor si proceselor. Ex.: modelarea grafica ( scheme la tabla, caiete, etc.) pentru argumentarea aparitiei unor factori care influenteaza frecvanta genelor in populatiile naturale ( Ex: vezi pag. 101 din manual). Interpretarea datelor experimentale si formularea concluziilor pe baza acestora(Ex.: pag 101din manual, sau capitolul Evolutia populatiilor umane aplicatii punct 4, pag 118) Elaborarea unor referate care prezinta materiale si echipamente utilizate, modul de dlucru, observatiile si concluziile legate de o investigatie de natura stiintifica. Ex. 1:Referate la tema Ritmuri bilogice, pag 105 (amintiti-va relatia ditre intensitatea luminii si a fotosintezei) Ex. 2: Adaptari ale organismelor la diferite medii de viata pentru tema Relatii interspecifice din biocenoza ( Ex.: parazitii, adaptarile organismelor la mediul acvatic, etc.) Documentarea pe teme legate de activitatea exploratorie/investigativa normata de programa. Folosirea surselor bibliografice suplimentare pentru validarea unor concluzii 3. Evaluarea calitatii informatiilor stiintifice, pe baza surselor si a metodelor care au generat-o, in contextul evolutiei umanitatii Crearea unei perspective umaniste asupra cunoasterii stiintifice prin : dezbateri, derularea de actvitati in grup, documentarea orala si scrisa in diferite forme a rezultatelor activitatii investigative, anchete stiintifice, etc. Ex.: pag 118 din manual, punctul 3 din aplicatii-dezbatere-experiment teoretic, rezolvarea posibila a lui (vezi si alte exemple din Ecologia N. Botnariuc)

 Elaborarea de proiecte pe teme precum Virurs informatic virus biologic. Extragerea , inserarea si interpretarea informatiei din si in: tabele, scheme, grafice, diagrame, fragmente de text, internet, reviste de specialitate, etc. Intocmirea unor colaje, creatii litarare si plastice, pliante, afise, postere cu continut stiintific, etc. Ex.: posibila colaborare cu profesorii de educatie plastica si elaborarea unor expozitii cu creatii pe tema Evolutia vietii; Cosmosul: Forme de viata in Univers, etc. (transdisciplinaritate) Utilizarea corecta si sistematica a terminologiei adecvate; o tema ca o sarcina secventiala, pe capitole, activitate pe grupe, realizarea unui dictionar de termeni utilizati in stiinta.

Proiectarea unei activitati de evaluare sumativa Itemul, elementul de test sau proba (sintagme echivalente) reprezinta cea mai mica componenta identificabila ca atare a testului, spre deosebire de subtestul care este o componenta a testului continand un numar de itemi. Tehnicile de testare obiective pot fi utilizate cu mai mult succes in abordarea de invatare situate la niveluri inferioare ale domeniului cognitiv, pe cand tehnicile subiective pot aborda cu mai mult succes rezultate de invatare situate la niveluri superioare ale domeniului cognitiv. Tehnica raspunsului scurt In tehnica raspunsului scurt se solicita din partea subiectilor producerea unui raspuns si obiectivarea acestuia,de cele mai multe ori in scris. Raspunsul scurt urmeaza a fi comparat, de multe ori cu modelul raspunsului corect. Exista doua tipuri de tehnici: 1.Raspunsul scurt este cerut printr-o intrebare,de exemplu: "Care este unitatea de masura pentru energie ?(_________________)" 2.Raspunsul este cerut printr-o formulare incompleta, de exemplu: "Unitatea de masura pentru energie este (________________)". Precizari Itemii ce utilizeaza acesta tehnica sunt cel mai usor de construit. Sursele de aparitie a ambiguitatilor sunt limitate deoarece exista un model complet al raspunsului corect care faciliteaza construirea itemilor. Faptul ca raspunsul este produs de elev si nu selectionat dintr-o lista de alternative, reduce probabilitatea unui raspuns corect ghicit. Construirea raspunsului necesita actualizare integrala a rezultatului de invatare urmarit de profesor, ceea ce nu se intampla intotdeauna in cazul altor tehnici. Tehnica raspunsului scurt ridica dificultati suplimentare legate de eventualele ambiguitati introduse de itemi proiectati neglijent. Complexitatea redusa a rezultatelor de invatare este o alta limita a tehnicii . Folosita in: a) cunoasterea terminologiei "Denumim mediu, n sens larg, ansamblul(___________________) care influeneaz un sistem viu". b)cunoasterea unor fapte specifice "Substanele care mresc viteza unei reacii chimice se numesc (_________________). c)cunoasterea unor principii si legi "Viteza v cu care galaxiile se ndeprteaz de noi, este proporional cu (__________________) de la ele pn la Pmnt" d)cunoasterea unor metode sau procedee,dispozitive sau instalatii "Dispozitivul experimental utilizat pentru demonstrarea cuantificrii sarcinii electrice se numete (________________)" e)determinarea unor date "Ce valoare are lungimea de und asociat unei particule cu masa de un kg i viteza de 20m/s?"(____________) f)aplicarea unor cunostinte "Calculai cu ct la sut crete masa unei rachete care se deplaseaz cu o vitez reprezentnd 80% din viteza luminii n vid?(___________________) Sugestii - Itemul va fi astfel formulat incat raspunsul solicitat sa fie scurt si bine definit. Dificultatea apare atunci cand itemul trebuie sa solicite doar un singur raspuns scurt, iar aceasta sa se impuna fara ambiguitae subiectului, in cazul in care se afla in posesia rezultatului de invatare urmarit de proiectant. Un exemplu edificator : "Iodul este un(_____________)."

"Iodul face parte dintr-o grupa de elemente chimice care se combina cu metale pentru a forma saruri .Aceste elemente sunt numite (___________________)." Prima varianta, extrasa ca atare din manual, desi urmareste sa obtine raspunsul "halogen", poate sa produca obtinerea unui raspuns cum ar fi "gaz", raspuns care ar preciza starea clorului in natura. Forma a doua a itemului permite furnizarea raspunsului asteptat in conditiile existentei rezultatului de invatare abordat. - Atunci cand raspunsul urmeaza a fi furnizat in unitati numerice, afectate de unitati de masura, este de dorit sa se precizeze tipul de raspuns dorit (cate zecimale, ce unitate de masura). - Daca intr-un test este prezenta o succesiune de mai multi itemi scrisi in tehnica raspunsului scurt, este necesar ca spatiile pentru raspunsuri sa aiba lungime egala si sa fi amplasate in coloana la dreapta intrebarilor sau formularilor incomplete. Aceasta recomandare isi gaseste ratiunea in limitarea probabilitatii de aparitie neintentionata a unor indicii privind raspunsurile corecte, furnizate de inegalitatea spatiilor pentru raspunsuri. Ordonarea in coloane a spatiilor pentru raspunsuri reduce timpul necesar cautarii acestora, facilitand parcurgerea testului de catre subiect, cat si notarea acestuia. - In cazul utilizarii formularilor incomplete, este necesar sa se evite excesul de spatii albe. Iata doua exemple: "Corpul sau (________)fata de care se studiaza (________)unui sistem fizic se numeste(___________)." "Corpul sau ansamblul de corpuri fata de care se studiaza miscarea unui sistem fizic se numete (_____________)." In cazul primului exemplu, este dificil pentru elev sa ghiceasca la ce s-a gandit profesorul, alegerea raspunsurilor corecte putand fi influentata de inteligenta subiectului. In cazul celui de-al doilea exemplu, alegerea raspunsului corect va depinde in exclusivitate de cunoasterea conceptului de sistem de referinta. Tehnica alegerii duale Tehnica se caracterizeaza prin solicitarea elevilor de a asocia unul sau mai multe enunturi cu una din componentele unor cupluri de variante duale, cum ar fi: adevarat-fals, corect-gresit, da-nu Precizari Un prim avantaj al folosirii acestei tehnici este acela de a aborda, intr-un interval de timp redus, un volum mare de rezultate ale invatarii de complexitate medie sau redusa.. Necesitatea construirii enunturilor de o asemenea maniera incat acestea sa fie fara ambiguitati, adevarate sau false, face tehnica inutilizabila in situatii in care se urmareste obtinerea de la elevi a unor raspunsuri in situatii complexe, in care nu exista un singur raspuns corect. Vulnerabilitatea fata de raspunsurile furnizate la intamplare este necesar de evidentiat. Una din cele mai importante critici ce se aduc acestei tehnici este aceea ca identificarea unei afirmatii ca fi incorecta nu implica in mod necesar cunoasterea de catre elev a alternativei adevarate.Pentru eliminarea acestui inconvenient,se poate utiliza o alta varianta a tehnicii pe care o putem numi "modificarea variantei false". Exemplu:"Citeste cu atentie afirmatiile de mai jos.In cazul in care apreciezi ca afirmatia este adevarata, incercuieste litera A.Daca apreciezi ca afirmatia este falsa, incercuieste litera F si inlocuieste cuvantul subliniat pentru a face ca afirmatia sa fie adevarata.Scrie cuvantul inlocuitor in spatiul liber,dupa litera F. A F (____________)1.Ampermetrul este un dispozitiv folosit la producerea curentului electric. Folosita in : a)cunoasterea unor termeni date sau principii Exemplu :"Citeste cu atentie afirmatiile urmatoare. In cazul in care apreciati ca afirmatia este adevarata, incercuieste A.In cazul in care apreciezi ca afirmatia este falsa, incercuieste litera F. A F 1.Prin migraie se nelege transferul de gene de la o populaie la alta. A F 2.Efectul de ser const n absorbia i reemisia radiaiei infraroii de ctre dioxidul de carbon, metanul, dioxidul de azot, ozonul i clorofluorocarburile din atmosfer. A F 3.Radioastronomia se ocup cu studiul undelor infraroii provenite din Cosmos. b)capacitatea de a identifica relatii de tip cauza -efect. Exemplu:"Fiecare din enunturile de mai jos este compus din doua parti, fiecare adavarata.Sarcina ta este sa apreciezi daca partea a doua explica de ce este adevarata prima parte.In cazul in care aceasta este situatia, incercuieste DA.In caz contrar, incercuieste NU. DA NU 1.Actualul model al Sistemului Solar a fost dezvoltat de ctre Kepler DA NU 2.Potrivit regulii octetului, atomii tind s realizeze configuraie stabil de maximum opt electroni pe ultimul strat. DA NU 3.Rasele reprezint subdiviziuni ale speciilor care grupeaz una sau mai multe populaii ntre care se realizeaz nelimitat ncruciarea sexuat. Sugestii a)Se vor evitata enunturile cu caracter foarte general, atunci cand se cere aprecierea lor drept adevarate sau false.

Exemplu:A F 1Potentialul Pamantului este zero. Se poate remarca faptul ca,desi in majoritatea situatiilor acest enunt este adevarat, exista totusi cazuri in care,din motive oarecare se modifica potentialul Pamantului la alta valoare diferita de zero. b)Se vor evita enunturile nerelevante din punct de vedere educational. Una din erorile care pot fi comise la utilizarea acestei tehnici, este aceea ca, in incercarea de a construi enunturi care sa fie fara urma de ambiguitate adevarate sau false,se ajunge la elaborarea unor itemi nesemnificativi din punct de vedere al rezultatelor de invatare abordate. Exemplu: A F 1.Unitatea de masura a fortei este secunda. c)Se vor evita enunturile a caror structura poate genera ambiguitati sau dificultati de intelegere. Enunturile scurte si aparent simple pot fi totusi dificil de inteles pentru anumite categorii de elevi,mai ales in cazul in care contin structuri cu inalt potential de ambiguitate., ca de exemplu duble negatii. Exemplu: A F 1."Nici una din etapele experimentului nu a fost inutila."-reprezinta un exemplu de nerespectare a acestei recomandari.In schimb: A F 2."Toate etapele experimentului au fost necesare."-reprezinta o reformulare convenabila. d)Se vor evita enunturi lungi si complexe. Exemplu comparativ: A F 1.In ciuda considerabilelor dificultati teoretice si experimentale legate de determinarea exacta a valorii pH unei solutii,se poate constata faptul ca o solutie este acida ca urmare a colorarii in rosu a hartiei de turnesol introdusa in solutie. A F 2.Hartia de turnesol se coloreaza in rosu in prezenta unei solutii acide. e)Se va evita introducerea a doua sau mai multe idei intr-un enunt. Exemplu:A F 1.O lentila biconcava este intotdeauna convergenta deoarece distanta focala a lentilei biconcave este intotdeauna negativa. Enuntul cuprinde trei elemente, care fiecare poate fi adevarat sau fals in opinia elevilor:a)o lentila biconcava este intotdeauna convergenta, b)distanta focala a lentilei biconcave este intotdeauna negativa c)relatia de cauzalitate dintre cele doua de mai sus. Profesorul poate avea surpriza sa constate ca unul din elevii care furnizeaza raspunsul corect asteptat, fiind intrebat de ce a ales raspunsul respectiv,sa afirme ca lentila biconcava este intotdeauna divergenta(ceea ce este fals intr-un mediu cu indice mai mare decat al lentilei). f)In cadrul unui test,se va urmari ca numarul enunturilor adevarate sau false, ca si lungimea enunturilor sa nu furnizeze indicii care sa faciliteze raspunsurile corecte. Tehnica perechilor Tehnica perechilor solicita din partea elevilor stabilirea unor corespondente intre cuvinte, propozitii, fraze numere, litere sau alte categorii de simboluri,distribuite pe doua coloane paralele. Elementele din prima coloana,pentru care urmeaza a se identifica elementele corespondente din coloana a doua,sunt de obicei numite premise .Elementele din cea de-a doua coloana sunt frecvent numite raspunsuri. Criteriile pe baza carora urmeaza a se stabili perechile de elmente sunt enuntate in instructiuni. Exemplu: Asociai legile din coloana A cu domeniul lor de aplicabilitate, din coloana B. A -1.Legea Hardy- Weinberg -2.Legea Hubble -3.Postulatele lui Bohr B a. evoluia pH-ului unui mediu b. sistemele atomice c. studiul populaiilor d. expansiunea Universului

Exemplul de mai sus ilustreaza un caz de imperechere asimetrica (in coloana raspunsurilor sunt prezente mai multe elemente decat in coloana premiselor). Precizari Tehnica permite abordarea unui foarte important volum de rezultate de invatare intr-un interval de timp redus,, cu utilizarea eficienta a spatiilor pe foile de test, cat si cu utilizarea eficienta a timpului profesorului la notare. Usurinta constructiei itemilor este de asemenea un avantaj desi aceasta usurinta poate fi doar aparenta. Tehnica nu pote fi utilizata pentru abordarea unor rezultate de invatare complexe, fiind de asemenea dificil, in unele cazuri sa construim liste de premise sau de raspunsuri care sa fie omogene. Daca ar fi sa utilizam terminologia folosita curent in psihologia invatarii, am putea afirma ca tehnica poate aborda cu succes rezultate ale invatarii prin asociere. Tehnica poate fi folosita utilizand material pictural, elevii fiind solicitati sa asocieze imagini si cuvinte. Sugestii

a)Este preferabil ca listele de premise si raspunsuri sa fie diferite, iar elevi sa fie instruiti ca fiecare raspuns poate fi folosit o data,de mai multe ori sau niciodata. b)Este recomandabil ca listele de premise sa nu fie excesiv de lungi. Amplasarea in coloana din dreapta a elementelor mai scurte faciliteaza explorarea raspunsurilor disponibile pentru fiecare dintre premise. c)In lista raspunsurilor, elementele vor fi asezate conform unui criteri logic,de exemplu in ordine alfabetica pentru raspunsuri verbale,sau in ordine crescatoare ori descrescatoare pentru raspunsuri numerice. Reducea probabilitatii furnizarii neintentionate a unor indicii,prin ordinea in care au fost asezate raspunsurile trebuie avut in vedere de orice propunator de test. Tehnica alegerii multiple

Tehnica presupune solicitarea alegerii unui raspuns dintr-o lista de alternative oferite de profesor pentru o singura premisa.La nivelul unei alternative, facem distinctia intre raspuns (alternativa corecta)si distractori (alternative incorecte,dar plauzibile). Tehnica alegerii multiple prezinta doua variante importante: a)alegerea raspunsului corect. In acest caz printre alternative se gaseste una care este corecta in raport cu premisa, celelalte fiind gresite. b)alegerea celui mai bun raspuns. In acest caz, alternativele prezentate in legatura cu premisa sunt caracterizate, fiecare,de un anumit grad de adecvare fata de aceasta, sarcina elevului fiind sa selectioneze, pe baza unor procese mentale complexe si discriminari de finete, raspunsul cel mai bun. Exemplu: "Lungimea de unda a luminii verzi in apa (n=4/3) este: A.550 nm B.733 nm C.414 nm D.682 nm E.600 nm Domeniul larg de niveluri de generalitate la care pot fi formulate atat premisele, cat si alternativele, confera acestei tehnici un inalt nivel de flexibilitate, fiindu-i accessibile toate nivelurile domeniului cognitiv. Pe de alta parte, tehnica nu este utilizabila atunci cand proiectantul testului doreste sa afle daca elevul este capabil sa-si organizeze si exprime corect ideile. Uneori construirea unui numar suficient de distractori (plauzibili!!!)poate constitui o dificultate. Flexibilitatea deosebita a tehnicii, concretizata in capacitatea de abordare a unei game extrem de largi de rezultate de invatare, face ca aceasta sa fie una dintre cele mai frecvent utilizate,unele teste standardizate fiind compuse in exclusivitate din astfeli de itemi. Utilizarea tehnicii este potrivita pentru: a)cunoasterea terminologiei "Atomii care au acelasi numar de masa dar numere atomice diferite se numesc : a.izotopi b.izobari c.ioni b)cunoastera unor elemente specifice Miscarea unui mobil este rectilinie uniforma daca: a.vectorul viteza este constant b.modului vectorului viteza este constant c.traiectoria este o dreapta c)cunoasterea unor principii Energia unui sistem termodinamic se conserva daca acesta este : a.deschis b.izolat c.inchis d)capacitatea de a aplica principii, legi Un gaz ideal biatomic este disociat in propotie de 50%. Caldura sa molara izocora va fi: A.2R B.11R/6 C.13R/6 D.7R/5 e)Capacitatea de a interpreta relatii cauza-efect(vezi exemplele anterioare din tehnica alegerii duale) Sugestii a)Premiza va contine o problema bine definita si va fi semnificativa independent de citirea alternativelor. b)Se va incerca includerea unui volum cat mai important al materialului verbal in premiza, o data cu eliminare materialului irelevant. c)Lungimea alternativelor nu trebuie sa furnizeze indicii privind raspunsul d)Raspunsurile vor fi asezate aleator pe toate locurile disponibile din coloana alternativelor.

Proiectarea unei activitati experimentale de invatare Tema: Fenomene optice ondulatorii Clasa a XI-a Etapa: Suportul noional Material didactic : applet-uri Java pentru experimente virtuale: interferena i difracia luminii Scopul utilizrii: Studiul experimental al fenomenelor de difracie i de interferen a luminii Instruciuni pentru elevi: S respecte indicaiile experimentale; S observe aspectul franjelor obinute n fiecare etap a experimentului. S modifice lungimea de und i dimensiunile deschiderilor S caracterizeze efectele modificrilor parametrilor menionai asupra figurilor de interferen i de difraciea luminii monocromatice utilizate O activitate experimental poate necesita la rndul ei, n stabilirea itemilor de evaluare, derivarea competenelor specifice. Exemplu: Unitatea Competen de nvare e specifice Fenomene 2.2 optice 3.2 Competene specifice Itemi Individual - Identificai fantele i sursa de lumin. - Cum se modific aspectul figurilor de interferen i de difracie a luminii? Pe grupe - Se realizeaz experimentul virtual. - Se realizeaz comparaiile. - Sunt determinai factorii ce pot modifica, condiiile experimentale. Individual - Completai pe caiet concluziile experimentelor efectuate. pe baza rezolvrii ntrebrilor elaborate de

- identificarea elementelor dispozitivelor experimentale ondulatorii - modificarea lungimii de und a luminii utilizate n fiecare situaie. - modificarea dimensiunilor geometrice ale dispozitivelor experimentale - compararea figurilor obinute prin variaia unui parametru n timp ce ceilali sunt meninui constani - explicarea rezultatelor experimentului realizat. Observaie: Evaluarea competenelor specifice se va realiza profesor. Despre evaluare

Astazi, in teoriile moderne ale invatarii si cognitiei, un accent major se pune pe dimensiune asociala a invatarii, incluzand practici participative care vin in sprijinul cunoasterii si intelegerii. Practicile evaluarii ar trebui sa depaseasca focalizare pe deprinderi si biti discreti de cunostinte, ele ar trebui sa vizeze aspecte mai complexe legate de achizitiile elevilor. In afara tehnicilor traditionale de evaluare: chestionare orala, teste de evaluare prin activitati practice, grile de observare, tema pentru acasa, se reacomanda si folosirea unor modalitati alternative: proiectul si portofoliul. Cele patru dimensiuni utilizate in evaluare sunt: 1. Operare cu fapte, concepte, deprinderi dobandite prin invatare; 2. Calitatea produsului creativitatea, imaginatia, tehnica estetica, executia, realizarea; 3. Reflectia - capacitatea de a se distanta de propria lucrare, avand permanent in vedere propriile obiective, de a evalua progresul facut si de a face modificarile necesare; 4. Comunicarea atat pe durata realizarii cat si a prezentarii acestuia. Proiectarea unei activitati de invatare de tip proiect Proiectul o activitate de evaluare mai ampla decat investigatia. Proiectul incepe in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii de lucru eventual si prin inceperea rezolvarii acesteia se continua acasa pe parcursul a cateva zile sau saptamani, timp in care elevul are permanente consultari cu profesorul si se incheie tot in clasa, prin prezentarea in fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute si, daca este cazul, a produsului realizat. Ca si investigatia, proiectul are mai multe etape si pote fi realizat individual sau in grup. Etapele proiectului presupun directionarea eforturilor elevilor in doua directii la fel de importante din punct de vedere metodologic si practic: colectarea datelor si realizare produsului. Fiecare directie contine elemente care confera specificitatea proiectului in finctie de disciplina pe care o vizeaza. Printre capacitatile elevilor posibil de evaluat cu ajutorul acestei metode se pot enumera: adecvarea metodelor de lucru si a instrumentarului ales la obiectivele propuse prin proiect; folosirea corespunzatoare a materielelor si a echipamentelor din dotare;

oferirea unor solutii corecte (rezolvarea de probleme); realizarea cu acuratete a produsului din punct de vedere tehnic; posibilitatea generalizarii problemei/solutiei; prezentarea proiectului. Strategia de evaluare a proiectului, care este una de tip holistic (care vizeaza aprecierea raspunsului in toatalitatea sa si incadrarea lui intr-o categorie prestabilita) trebuie la randul ei, sa fie clar definita prin criterii negociate, sau nu, cu elevii astfel incat sa evidentieze efortul exclusiv al elevului in realizarea proiectului. Exemplu de proiect: Capitolul 6. Populatiile cresterea si reglarea marimii populatiei Tema: Cresterea exponentiala intr-o populatie de bacterii Obsevatie: in acest caz tema este aleasa de profesor, dar proiectul poate fi realizat si pe teme propuse de elevi. Structura proiectului si detaliile fiecarei sectiuni sunt precizate de al bun inceput, pentru ca elevul sa-si organizeze munca si totodata sa stie dupa ce criterii va fi evaluat. Prezentam repere in organizare si evaluarea proiectului propus. Structura proiectului Argument Detalii Populatiile pot varia ca densitate, dimensiuni, etc. Cele mai impresionante sunt dezvoltarile la populatiile de bacterii ( procariote) care intr-un timp record isi pot multiplica numarul. Demonstrarea cresterii exponentiale la aceste microorganisme. Material bilogic: citeva boabe de fasole, folie de aluminiu, pahar Berzelius de 100ml, lame si lamele microscopice, cilindru gradat de 10 si 100 ml, 2 pipete, albastru de metilen , 4 eprubete, microscop. stabilirea cantitatii de apa folosite; stabilirea timpului de infuzie; stabilirea pasilor pentru observatii microscopice; fixarea timpului dupa care se vor face masuratorile/numararea bacteriilor din mediul infuzat; modul de inregistrare a datelor si realizarea graficului descrierea observatiilor pe diferite probe profesorul va urmari corectitudinea tehnica, avand posibilitatea sa verifice cunostintele si deprinderile dobandite de elev la diferite discipline si cum sunt ele aplicate in cadrul proiectului elevul trebuie sa demonstreze corectitudinea observatiior si afirmatiilor din proiect Organizarea datelor obtinute pe frecventa, concentratii, reprezentari grafice interpretarea rezultatelor prin compararea cu proba martor si cu datele bibliografice organizarea ideilor care conduc la concluzii se argumenteaza prin grafic cresterea exponentiala a bacteriilor Se precizeaza sursele utilizate

Materiale necesare Procedura/mod de lucru

Observatii

Rezultate Concluzii

Bibliografie

Exemplificarea concreta a modului de lucru: 1. Masurati 50 ml de apa pe care ii turnati in paharul Berzelius. Adaugati boabele de fasole si le lasati 48 de ore (infuzie). 2. Dupa 48 de ore, cu ajutorul pipetei luati o picatura de infuzie si o puneti pe lama. Cu cealalta pipeta se adauga o picatura de albastru de metilen. Acoperiti cu lamela. 3. Examinati la microscop. Cu obiectivul mare localizati cateva bacterii. 4. Incercati sa numarati cateva bacterii in campul microscopic. Daca sunt prea mult treceti la punctul 5. Daca puteti sa le numarati, treceti direct la pasul 7. 5. Pentru a reduce numatul bacteriilor infuzia trebuie diluata. Folositi cilindrul de 10 ml pentru a lua 9 ml de apa si ai pune in eprubeta. Pipetati 1 ml de infuzie si repetati operatia pana cand puteti numara bacteriile in campul microscopic. 6. Examinati fiecae proba diluata. Continuati dilutiile pana cand putei numara bacteriile. 7. Dupa ce numarati, notati data, dilutia si numarul bacteriilor. Pentru a cunoaste numarul total, inmultiti numarul de bacterii prezente cu factorul de dilutie. 8. Acoperiti paharul Berzelius cu o folie de aluminiu si lasati peste noapte. 9. Repetati de pa pasul 2 la pasul 8 zilnic, pentru inca 4 zile. 10. Realizati un grafic notand pe OX = numar de zile sau ore si OY = numar de bacterii.

Analizati: - cand se schimba cel mai putin dimensiunile populatiei bacteriene? - cand creste rapid populatia bacteriana? - cum putei explica schimbarile pe care le-ati observat in populatia bacteriana? - ce concluzie se desprinde din acest experiment daca ne referim la specia umana si modul in care ea utilizeaza resursele mediului? Tipurile de proiecte utilizabile n activitatea didactic sunt: de cercetare, documentare i comunicare a informaiei de sondaj( pe baz de chestionare, de interviu) productive (texte literare, aplicaii educaionale, reviste colare) organizaionale (organizarea unui club, a unei excursii) Produsele finale ofer un suport complet pentru evaluarea att a nivelului de deprinderi ct i a activitii depuse de participani. Sarcinile de lucru formulate pentru dezvoltarea proiectelor devin importante pentru cei ce nva atunci cnd cunotinele dobndite astfel le permit rezolvarea unor probleme, asemeni adulilor n viaa real. Ele sunt complexe i solicit elevilor dezvoltarea flexibilitii gndirii, a fluiditii sale creative, a sensibilitaii fa de probleme, lucruri, fenomene etc. Sarcinile autentice implic probleme reale de via, construite pe experiene adevrate, necesitnd un volum mare de munc, realizat n general prin colaborarea mai multor elevi. Profesorilor le revine rolul de a oferi mediul de nvare i experiena lor, de a creea oportuniti elevilor pentru munca n echip, pentru ndeplinirea unor sarcini autentice, pentru mprtirea cunotinelor i a responsabilitilor. Profesorii mediaz, modeleaz continuu nivelul informaiilor i al sprijinului acordat elevului n funcie de nevoile acestuia i pregtesc programul noilor activiti.Lor le revine sarcina de a ajuta elevii s realizeze legturi ntre cunotinele anterioare i noile informaii, s-i rafineze strategiile de rezolvare a problemelor, s nvee cum s nvee.Profesorul trebuie s gndeasc cu voce tare i s demonstreze atunci cnd este nevoie, s ofere indicii, feed-back, cunotine procedurale i factuale acolo unde este nevoie. Ca ndrumtori, profesorii se bazeaz pe capacitatea de ascultare i pe tehnicile ntrebrilor socratice. Date fiind oportunitile i provocrile prezente la ora actual n educaie, profesorii adeseori nva mpreun cu elevii (utilizarea calculatorului de exemplu) i investigheaz alturi de ei. Rezult de aici necesitatea de a explora noi frontiere, de a deveni productori de cunoatere n cadrul comunitilor constructoare de cunoatere. Stadiile dezvoltrii unui proiect Lansarea -anunarea temei Organizarea activitii- planificarea -gruparea elevilor -stabilirea sarcinilor de lucru i a responsabilitilor individuale -stabilirea spaiului de desfurare -organizarea timpului -anunarea criteriilor de evaluare Execuia Elevii execut sarcinile de lucru Profesorul -monitorizeaz -observ -ofer ajutor/ consultan -evalueaz pe parcurs (nu foarte sever) Prezentarea-evaluarea Elevii finalizeaz activitatea -expun/prezint proiectul -particip la evaluare Profesorul -discut produsul final -evalueaz Criterii orientative pentru evaluarea proiectelor orientarea n sarcin / modul de tratare a tematicilor impuse -alegerea/utilizarea surselor de documentare - coninutul tiinific -selectarea i filtrarea informaiilor utilizate

realizarea formei de prezentare: -structura i cursivitatea -design-ul i originalitatea -prezena elementelor de inovare prezentarea proiectului -captarea ateniei publicului -exprimarea i limbajul utilizat -folosirea corect a termenilor de specialitate -planificarea bugetului de timp alocat pentru a nu plictisi asistena n timpul realizrii proiectului se pot evalua urmtoarele capaciti / competene: metodele de lucru; utilizarea corespunztoare a bibliografiei; corectitudine / acuratee tehnic; utilizarea corespunztoare a materialelor i echipamentelor; generalizarea problemei; organizarea ideilor i materialelor ntr-un raport; calitatea prezentrii; acurateea cifrelor / desenelor / tabelelor / diagramelor etc.

Portofoliul
Utilizarea portofoliului ca metoda complementara de evaluare in practica scolara, impune mai multa atentie si interes din partea profesorului. Portofoliul include rezultatele relevante obtinute prin celelalte metode si tehnici de evaluare (probe orale, scrise, practice, observatii sistematice asupra comportamentului elevului, proiectul, autoevaluarea), precum si sarcini specifice fiecarei descipline. Portofoliul reprezinta cartea de vizita a elevului, urmarindu-i progresul de la un semestru la altul. Important ramane scopul pentru care este proiectat portofoliul, ceea ce va determina si structura sa. Alaturi de scop in definirea unui portofoliu, sunt la fel de relevante contextul si modul de poiectare. O functie importanta pe care o preia portofoliul este acea de investigare a majoritatii produselor elevilor, care de obicei, raman neinvestigate in actul evaluativ, reprezentand un stimulent pentru desfasurarea intregii game de activitati didactice (nu doar pregatirea stereotipa pentru teste de cunostinte). In acelasi timp, sarcina evaluarii continue este preluata cu succes si fara tensiunea pe care ar putea-o genera metodele traditionale de evaluare, aplicate frecvent. Prin complexitatea si bogatia informatieie pe care o furnizeaza sintetizand actvitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru, un an scolar), portofoliul poate constitui parte integranta a unei evaluari sumative sau a unei examinari. Proiectarea activitatii de analiza a referatelor de laborator n exemplul proiectrii unitii de nvare Oscilaii mecanice apare ca prob de evaluare referatul bazat pe descrierea unor activiti desfurate n clas i pe analiza datelor obinute n urma acestor activiti (experiment). Utilizarea referatului ca instrument de evaluare prezint o serie de avantaje precum: pronunatul caracter formativ i creativ; posibilitatea abordrii unor domenii noi ce reprezint extinderi ale coninutului trunchiului comun; o evaluare cu caracter strict individualizat i sumativ; o motivare pronunat a nvrii (documentare) i un accentuat grad de implicare individual a elevilor; precum i posibilitatea realizrii unor conexiuni intra, inter i trans-curriculare, avnd caracter integrator. n evaluarea unui referat, potrivit tipului acestuia se urmresc : Referate bazate pe descrierea unor activiti desfurate n clas i pe analiza datelor obinute n urma acestor activiti (experiment) Argumentul, cu justificare ipotezei sau a unei ntrebri legate de tem Materialele utilizate, menionate dup o anumit procedur (material-scop) Prezentarea metodelor de

Structura

Referate bazate pe informaredocumentare, bibliografic Argumentul, cu justificare ipotezei sau a unei ntrebri legate de tem Consideraii generale asupra temei abordate Analiza n detaliu a fiecrei surse

Introducere

Materiale Procedura

laborator n ordinea n care au fost utilizate Observaiile Rezultatele Comentarea rezultatelor Concluzii Bibliografie Modul de prezentare Descrierea observaiilor Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Realizarea de desene, grafice, diagrame, tabele, casete video etc. i explicarea rezultatelor Rezumarea celor constatate ntr-o concluzie exprimat succint i raportat la ipotez (ntrebare) iniial Oportunitatea surselor bibliografice aspect continuitate mod de prezentare

de documentare Comentariul comparativ al surselor de documentare Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Interpretarea personal a rezultatelor selectate Rezumarea interpretrilor ntr-o concluzie exprimat succint i raportat la ipotez (ntrebare) iniial Oportunitatea surselor bibliografice - aspect - continuitate - mod de prezentare

Metode pedagogice metode folosite n procesul didactic cu utilizarea TIC

Metode pedagogice Aciune Componente educaionale i funcionale puse la dispoziie de TIC Software specific(enciclopedii) World Wide Web Directoare/motoare de cutare Baze de date interactive Programe de vizualizare a formatelor media

Dup criteriul organizrii muncii Metode de activitate Explorare individual (Metode Informare de autoinstruire i Documentare de pregtire pentru Prezentare o educaie permanent) Metode de activitate n doi, n echip sau grup (Metode activpaticipative) Comunicare Prezentare

Aplicaii pentru editarea prezentrilor(PowerPoint) Pota electronic Listele de pot electronic Conferina computerizat Grupurile de tiri Conversaii n direct Videoconferina Dup funcia fundamental pe care diversele metode o ndeplinesc n cadrul procesului de nvmnt Metode de predare Transmitere i asimilare Tutorialul public i nvare propriude cunotine Baze de date zis Formare de priceperi i Laboratoare virtuale deprinderi Simulatoare Fixare a cunotinelor Software pentru exersare(drill and Aplicare a cunotinelor practice) World Wide Web Pota electronic Liste de discuii Conferine computerizate

Componente educaionale i funcionale puse la dispoziie de TIC Programe de vizualizare a formatelor media Metode de evaluare Testare Software pentru testare i a rezultatelor evaluarea cunotinelor Prezentare nvrii Teste de evaluare(on-line) Exerciiul - prin aciuni practice World Wide Web - prin creaie Pota electronic Dup suportul purttor de informaie sau mijlocul prin intermediul cruia elevii intr n posesia cunotinelor Metode obiective, Observare a realitii prin Applet-uri Java intuitive sau substitutele acesteia Aplicaii virtuale demonstrative Programe de vizualizare a formatelor media Metode bazate pe Experimente i lucrri Laboratoare virtuale aciune (metode de practice Pota electronic nvare prin Comunicare World Wide Web descoperire i Prezentare cercetare) Dup modul de determinare a caracterului activitii mintale solicitate de nvare sau a gradului de dirijare a nvrii Metode algoritmice Parcurgerea unei Tutorialele succesiuni de operaii Software pentru exersare(drill and practice) Aplicaiile virtuale World Wide Web Metode euristice Cutri independente Tabla de notie electronic. Investigaii personale Grupurile de discuii Aplicaii multimedia pentru nvmnt la distan Simulrile i jocurile de rol n cadrul crora elevii pot simula situaii concrete pentru tema dat. Grupurile de tiri World Wide Web Avnd n vedere multiplele resurse i faciliti puse la dispoziie de TIC se poate face o analiz la nivelul interaciei actorilor care lucreaz n mediul creat de Internet. Astfel, putem vorbi de tehnici de "intercaie individual" prin folosirea bazelor de date online, a articolelor, a aplicaiilor online, a bibliotecilor software, a interviurilor, "unu la unu" prin participarea ntr-un parteneriat, proiect, studii prin coresponden, "unu la mai muli" manifestat n cadrul unui simpozion sau conferin computerizat, "mai muli la mai muli" prin participarea n dezbateri, simulri, joc de rol, studiu de caz, brainstorming, tehnica Delphi, forum, proiecte colaborative.

Metode pedagogice

Aciune