CONF. UNIV. DR. ING.

GABRIELA PROCA

DEPRECIEREA I INSPECIA CONSTRUCIILOR

2008

CUPRINS

Cap. I. Conceptul de calitate n construcii. Expertizarea tehnic de calitate. Cap. II. Inspecia i deprecierea construciilor din beton, beton armat Cap. III. Deprecierea construciilor din zidrie Cap. IV. Deteriorarea i inspecia construciilor metalice Anexe Lucrri publicate n domeniul cursului de autor

CAPITOLUL I Conceptul de calitate n construcii. Expertizarea tehnic de calitate.

1.1. Conceptul de calitate n procesul istoric de dezvoltare al produciei de bunuri materiale, noiunea de calitate i preocuparea de mbuntire a produselor capt un caracter obiectiv. Avnd n vedere similitudinea dintre procesul de producie industrial i cel de producie n construcii, conceptul de calitate privind rezultatele procesului muncii din construcii, respectiv producia de bunuri imobiliare i servicii (reparaii curente, capitale, modernizri i consolidri) poate fi analizat similar conceptului de calitate pentru produsele din celelalte ramuri industriale. Dintre aceste caracteristici se menioneaz: durata mare de exploatare a bunurilor materiale, valoarea ridicat a investiiilor aferente lucrrilor de construcii, caracteristicile specifice fiecrei categorii de construcii. Calitatea este definit ca ansamblul nsuirilor eseniale ale obiectivelor i fenomenelor care fac ca aceasta s fie ceea ce sunt i s se deosebeasc unele de altele. Calitatea i mbuntirea acesteia sunt atributele eseniale ale civilizaiei moderne fiind impuse de prezena pieelor concureniale n care activitile economico-sociale au o desfurare dinamic i unde se cere un produs /serviciu optim din punct de vedere al raportului pre-calitate. Nivelul calitativ optim poate fi dedus din relaia costuri-nivel calitativ prezentat n diagram (fig. 1.1). Nivelul calitativ optim se determin pornind de la costul global (costul de achiziie plus costul de ntreinere al produsului pe toat durata de utilizare normal). Nivelul care corespunde unui cost global minim se numete nivel calitativ optim.

Fig. 1.1. Costul global al calitii (a) curba de variaie a costului produsului n funcie de calitate; (b) curba de variaie a costului de exploatare (ntreinere curent, reparaii curente, reparaii capitale) n funcie de calitate; (c) variaia costului global n funcie de calitate.

Caracteristicile de calitate ale produselor i serviciilor n domeniul construciilor sunt: caracteristici atributive exprimate printr-un indice calitativ (suprafa constructiv, suprafa desfurat, structur de rezisten, consumuri energetice, dotri i eficiena acestora n buna desfurare a activitilor, conform destinaiei spaiilor construite); caracteristici constructive exprimate prin mrimi concrete, msurabile (dimensiuni ale spaiilor construite sau i amenajate pe destinaii, elemente structurale pe tipuri i moduri de alctuire sau i punere n oper, preuri pe m2 construit n diferite variante constructive). Caracteristicile de calitate s-au impus ca o consecin a cererii univoce a beneficiarilor (utilizatorilor) n aprecierea calitii produselor i serviciilor, a modului n care acestea corespund cerinei sociale. n funcie de aceste aspecte se pot diferenia urmtoarele caracteristici de calitate: funcionale, psihosenzoriale (condiii de confort, estetice, cerute prin destinaia oricrui tip de construcie, sociale (construciile trebuie s respecte pe toat durata de via protecia mediului ambiant); fiabilitate i mentenan. Compararea calitii unei construcii se face avnd drept criteriu de referin o construcie similar realizat n ar sau n strintate. Factori ca: nivelul preului, termen de garanie, calitatea finisajelor i a dotrilor, rezolvarea prompt a reclamaiilor n timpul exploatrii completeaz i noiunea de calitate comercial.

1.2. Indicatorii nivelului tehnic calitativ Pentru stabilirea nivelului tehnic i calitativ al produselor, inclusiv al produselor produciei de construcii-montaj, a fost elaborat o metodologie unitar pe economie. Metodologia permite calculul celor trei forme ale nivelului tehnic i calitativ Q. Astfel: QC - indicatorul nivelului tehnic i calitativ de performane se obine prin compararea performanelor produsului cu parametrii specifici prevzui n documenta]ia tehnic de execuie

(proiectul de execuie proiect faza DDE - ntocmit i verificat conform legisla]iei n vigoare); Qm- indicatorul nivelului tehnic i calitativ mondial se obine prin compararea performanelor produsului cu media parametrilor caracteristicilor produsului similar din strintate luate ca baz de comparaie; QV - indicatorul nivelului tehnic i calitativ de vrf se obine prin compararea performanelor produsului cu cel mai nalt parametru caracteristic din grupa produselor similare, din strintate luate ca baz de comparaie. n funcie de valorile lui Qm se pot face urmtoarele aprecieri: Qm > 1 0,85 Qm < 1 - produsul este peste nivelul tehnic i calitativ mondial; - produsul este de nivel tehnic i calitativ mondial ridicat; - produsul este sub nivelul tehnic i calitativ mondial.

0,50 Qm < 0,85 - produsul este de nivel tehnic i calitativ mondial mediu; Qm < 0,50

1.3. Fiabilitate, mentenan, disponibilitate 1.3.1. Fiabilitatea Pentru a caracteriza calitatea sau noncalitatea unui produs indiferent de natura i destinaia sa, este necesar aptitudinii de meninere n timp a caracteristicilor de performan (fiabilitatea). Fiabilitatea, n general, este definit ca probabilitatea ca un produs, n condiii bine determinate de utilizare i exploatare, s fie n stare de folosire (funcionare) dup timpul t. Definirea fiabilitii include trei idei de baz: fiabilitatea este o probabilitate; fiabilitatea impune exploatarea unei construcii conform parametrilor avui n vedere la proiectare; timpul t variaz n funcie de tipul de construciei (provizorie, definitiv) i destinaie. Fiabilitatea se poate exprima n patru forme distincte: previzional (proiectat), experimental (de laborator); efectiv i nominal. n practic se calculeaz fiabilitatea previzional, se verific n laborator determinndu-se fiabilitatea experimental, se confirm n exploatare prin fiabilitatea operaional i obligatoriu, pentru construcii sau elemente de construcii, se nscrie n cartea tehnic a construciei fiabilitatea nominal. Avnd n vedere durata mare de via a construciilor, n laborator, testarea se face prin metode accelerate, pe modele pe care sunt simulate pe baza criteriilor de fenomenele din realitate. similitudine cu

Indicatorii de fiabilitate sunt: media timpilor de bun funcionare () MTBF, calculabil n construcii pentru cicluri de exploatare ntre dou reparaii curente succesive; rata avariilor sau cderilor (), exprimnd numrul de avarii ce necesit reparaii curente n unitatea de timp; Din punct de vedere matematic, = pentru structuri de construcii; Funcia fiabilitii este exprimat matematic prin ecuaia R(t) = e-t, unde este rata avariilor i e = 2,718... (numrul lui Euler). Valoric R(t) este cuprins ntre valorile 0 i 1. Analiznd curba fiabilitii (fig.1.2), se constat c pentru un timp t egal cu MTBF fiabilitatea este de 37%.

1 , fiind de pentru instalaii 10-15 ani, 100 de ani

Fig. 1.2. Curba fiabilitii

Pentru produsele cu durate mai mici de exploatare din sistemul complex al construciilor, de exemplu instalaiile i componentele acestora, n analiza fiabilitii subsistemului mai intervin i parametrii probabilitatea de defectare (conform Legii lui Weibull) i durata medie de via (Dm). Evaluarea matematic a fiabilitii unei construcii este deosebit de dificil avnd n vedere alctuirea complex a acesteia.

1.3.2. Mentenana (Mt) reprezint ansamblul aciunilor menite s pstreze n stare de funcionare un produs reparabil. Pentru construcii este vorba de ansamblul activitilor de ntreinere i reparaii curente care trebuie i pot fi realizate la o construcie pentru ca aceasta s

se comporte n condiii de exploatare normale, conform parametrilor proiectai. Expresia matematic a mentenanei este dat de ecuaia: M t = e t , unde este rata reparaiilor. Reparaiile curente i de ntreinere caracterizeaz mentenana preventiv. Reparaiile capitale efectuate la o construcie sau la un subansamblu nchis caracterizeaz mentenana curativ.

1.3.3. Disponibilitatea este cea mai complex form n care se poate caracteriza calitatea unui produs, noiunea implic att fiabilitatea ct i mentenana. Notat cu (t), pentru construcii se poate exprima sub forma: t =

tf t f + tr

, unde tf este

timpul de funcionare nominal, iar tr este timpul afectat ntreinerii curente, reparaiilor. Interpretnd relaia, rezult c se obine creterea disponibilitii prin asigurarea unei mentenane preventive i corective corespunztoare (t) 1,00 dac tr 0, deci ntreinerea curent permanent sub exploatare este o soluie practic pentru asigurarea unei disponibiliti maxime.

1.4. Controlul calitii Controlul calitii, legiferat prin Legea 10/1995 privind calitatea n construcii, are drept scop aciunea i intervenia operativ ori de cte ori este necesar n timpul proceselor aferente proiectrii, execuiei i ntrebuinrii unui produs dup darea n folosin a unui obiectiv. Prevederile legii se aplic construciilor de orice categorie si instalaiilor aferente acestora, indiferent de forma de proprietate sau destinaie, denumite in continuare construcii, precum i lucrrilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare i de reparaii ale acestora. Sunt exceptate cldirile pentru locuine cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodreti situate in mediul rural si in satele ce aparin oraelor, precum si construciile provizorii. a. Conform legii privind calitatea n construcii, calitatea construciilor este rezultanta tuturor performanelor de comparare ale acestora, n exploatare, n scopul satisfacerii pe ntreaga durata de existen a acestora exigenele utilizatorilor. Performanele de comportare n exploatare sunt condiii impuse prin destinaia construciilor i se au n vedere n proiectarea de specialitate (respectarea gabaritelor, alegerea unei structuri de rezisten adecvate destinaiei i n concordan cu restriciile de amplasament, alegerea materialelor de construcie satisfctoare din punct de vedere al caracteristicilor fizico-

mecanice, cerinelor de confort i siguran, etc.). Utilizatorii pot fi persoane fizice (posesorii sau locatarii construciilor de locuit) sau colectivitile umane n care se desfoar activiti social-economice (persoane juridice).

b. Legea instituie pentru prima oar sistemul calitii n construcii fapt ce are n vedere viziunea alctuirii construciilor ca sisteme complexe. Conform legii, sistemul calitii n construcii reprezint ansamblul de structuri organizatorice, responsabiliti, regulamente, procedee i mijloace care concur la realizarea calitii construciilor n toate etapele: proiectare-cercetare, execuie, exploatare i postutilizare a acestora. Sistemul calitii in construcii se aplica in mod difereniat in funcie de categoriile de importan ale construciilor, conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecrei componente a sistemului. Clasificarea n categorii de importan a construciilor se face n funcie de complexitate, destinaie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranei, precum i dup considerentele economice. Cerinele generale ale construciilor: rezistena i stabilitatea, sigurana n exploatare, sigurana la foc, condiiile de confort termic, acustic, economia de energie i respectiv, protecia mediului ambiant, sunt prevzute n mod expres n lege. Pentru utilizatorii industriali, asigurarea condiiilor de protecie a mediului sunt prevzute i n alte acte normative, respectiv Legea 15/1990 privind transformarea ntreprinderilor n societi comerciale i regii autonome, Legea 134/1994 privind protecia mediului, Legea 18/1990 privind fondul funciar. Obligaiile de respectare a prevederilor din legea calitii revin tuturor factorilor implicai n conceperea, realizarea i exploatarea construciilor: investitori, cercettori, proiectani, verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuia, experi cu calitatea n construcii, productori i furnizori de materii prime i utilaje pentru construcii, proprietarii, utilizatorii, precum i autoritile publice locale de profil prin departamentele sau i birourile de profil din cadrul primriilor.

Sistemul calitii n construcii se compune din: a) reglementrile tehnice n construcii; b) calitatea produselor folosite la realizarea construciilor; c) agrementele tehnice pentru noi produse i procedee; d) verificarea proiectelor, a execuiei lucrrilor, expertizarea proiectelor i a construciilor;

e) conducerea i asigurarea calitii n construcii; f) autorizarea i acreditarea laboratoarelor de analize i ncercri n activitatea de construcii; g) activitatea metrologic n construcii; h) recepia construciilor; i) comportarea n exploatare i intervenii n timp; j) postutilizarea construciilor; k) controlul de stat al calitii n construcii. Personalul implicat n sistemul activitilor de construcii trebuie s cunoasc i s respecte prevederile legale n limita competenelor sale profesionale. Verificarea calitii execuiei construciilor este obligatorie i se efectueaz de ctre investitori prin dirigini de specialitate sau prin ageni economici de consultanta specializai. Expertizele tehnice ale proiectelor si construciilor se efectueaz numai de ctre experi tehnici atestai. Recepia construciilor constituie certificarea realizrii acestora pe baza examinrii lor nemijlocite, n conformitate cu documentaia de execuie i cu documentele cuprinse n cartea tehnic a construciei. Cartea tehnic a construciei cuprinde documentaia de execuie i documente privitoare la realizarea i exploatarea acesteia. Se ntocmete prin grija investitorului i se pred proprietarului construciei, care are obligaia s o pstreze i s o completeze la zi; prevederile din cartea tehnic a construciei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar i utilizator. Recepia construciilor se face de ctre investitor - proprietar, n prezena proiectantului i a executantului i / sau a reprezentanilor de specialitate, legal desemnai de acetia.

Urmrirea comportrii n exploatare a construciilor se face pe toata durata de existen a acestora i cuprinde ansamblul de activiti privind examinarea direct sau investigarea cu mijloace de observare i msurare specifice, n scopul meninerii cerinelor.

Interveniile la construciile existente se refer la lucrri de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinare parial, precum i la lucrri de reparaii, care se fac numai pe

baza unui proiect avizat de proiectantul iniial al cldirii sau a unei expertize tehnice ntocmite de un expert tehnic atestat i se consemneaz obligatoriu n cartea tehnic a construciei. Postutilizarea construciilor cuprinde activitile de dezafectare, demontare i demolare a construciilor, de recondiionare i de refolosire a elementelor i a produselor recuperabile, precum i reciclarea deeurilor cu asigurarea proteciei mediului potrivit legii.

Controlul de stat al calitii n construcii se execut de ctre Inspecia de stat n construcii, lucrri publice, urbanism i amenajarea teritoriului, care rspunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitar a prevederilor legale n domeniul calitii construciilor.

1.5. Expertizarea tehnic de calitate a proiectelor i a construciilor Conform proiectului de lege privind Codul Construciilor din anul 2006 al Ministerului transporturilor, construciilor i turismului, expertizarea tehnic de calitate este o activitate complex care cuprinde: relevee, cercetri, experimentri sau ncercri, studii, analize i evaluri necesare pentru cunoaterea strii tehnice a unei construcii existente sau a modului n care un proiect respect cerinele eseniale prevzute de lege, n vederea fundamentrii msurilor de intervenie. Activitatea de expertizare tehnic de calitate se efectueaz de ctre experi tehnici de calitate atestai, atunci cnd o reglementare legal sau un organism cu atribuii de control al statului n domeniul calitii construciilor prevede aceste lucru sau cnd o situaie deosebit o impune pentru: a. rezolvarea unor situaii care intervin la construcii existente: - n cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, aciunilor umane sau activitii tehnologice; - n vederea determinrii n orice stadiu, a strii tehnice a construciei pentru evaluarea capacitii ei de satisfacere a cerinelor conform legii; b. rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnic a unor proiecte sau execuiei unor lucrri de construcii. n cazul n care, pe baza unei fundamentri tehnice asumate, expertul tehnic de calitate atestat ajunge la concluzia c se impune luarea unor msuri imediate de sprijinire, izolare parial sau evacuare a construciei, pentru prevenirea unor accidente cu urmri grave (victime omeneti

sau pagube materiale), acesta le va aduce n cunotin, n scris, proprietarilor sau administratorilor construciei i, dup caz, investitorului, care sunt obligai s le pun n aplicare. Despre msurile propuse, expertul tehnic de calitate atestat, va informa Inspectoratul de Stat n Construcii precum i Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen.

Expertul tehnic de calitate atestat va analiza: - condiiile de amplasament i de exploatare a construciei; - starea construciei care se supune expertizei tehnice de calitate; - documentele care au stat la baza realizrii construciei n fazele de proiectare, execuie i exploatare; - prevederile din reglementrile tehnice care au stat la baza realizrii construciei i cele n vigoare la data efecturii expertizei tehnice de calitate. Coninutul cadru al expertizei tehnice este artat n Tabelul 1.1. Etape Planificarea Obiective - s asigure ca verificarea i expertizarea tehnic de calitate respect dispoziiile Codului Construciilor cu privire la asigurarea cerinelor eseniale - comportamentul structurii; - domeniile de examinare detaliat; - stabilirea msurilor tehnice optime - prezentarea de date suficiente i autentice pentru a permite evaluarea rezistenei i stabilitii structurale - rezultatele verificrii trebuie s fie evaluate i comparate cu valorile proiectate i reglementate; evaluarea aciunilor conform reglementrilor tehnice la data execuiei, la momentul verificrii i cele viitoare ale structurii n conformitate cu cerinele eseniale; Stabilirea aciunilor viitoare care sunt necesare att pentru msuri preventive, reparaii sau mbuntiri i pentru verificri suplimentare. Operaiuni - s colecteze toate datele anterioare i rezultatele testelor; Tabelul 1.1 Obs.

Analiza Global Examinare detaliat Prezentarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor

- inspecie vizual (la faa locului); - nregistrare foto-grafic; - eantioane selectate. - teste de ncrcare; - teste non-distructive; - teste fizico-chimice. - plotare computerizat; - msurtori i modelri computerizate; - analiz statistic; - analiza structural; - analiza deteriorrii; - experiena anterioar;

Concluzii i recomandri

Expertizarea unei construcii existente se finalizeaz printr-un raport de expertiz ntocmit n conformitate cu prevederile tehnice i ale legislaiei n vigoare. Raportul cuprinde

urmtoarele piese scrise i desenate: a. Memoriul tehnic precizeaz: - motivul efecturii expertizei; - ncadrarea construciei n clasa de importan i categoria aferent; - descrierea construciei din punct de vedere arhitectural, funcional i structural precum i din cel al condiiilor de amplasare (topografia i condiiile geotehnice ale terenului, relaiile cu mediul construit); - descrierea degradrilor i avariilor construciei, analiza i explicarea cauzelor probabile ale acestora; - rezultatele aplicrii metodei de evaluare calitativ (*); - propunerea deciziei de intervenie i fundamentarea acesteia din punct de vedere tehnic, economic, tehnologic, funcional, al ncadrrii n mediul construit, etc.; b. breviarul de calcul i / sau justificrile tehnice, economice, tehnologice i funcionale privind constatrile i propunerile formulate n raport; c. planurile principale de rezisten i arhitectur din proiectul construciei; d. releveele de arhitectur i structur, precum i datele obinute prin sondaje, decopertri, etc., n cazul construciilor pentru care nu se dispune de proiect sau la care s-au efectuat modificri fa de proiectul iniial care nu au avut la baz documentaii tehnice ntocmite n acest scop; e. releveele degradrilor i avariilor; f. buletinele de analiz coninnd rezultatele eventualelor ncercri nedistructive (**) efectuate asupra elementelor sau construciei; g. copia dup actul de atestare a inginerul expert.

(*) Metoda de evaluarea calitativ urmrete s stabileasc: - dac i n ce msur proiectul construciei respect prevederile prescripiilor n vigoare referitoare la alctuirea construciilor amplasate n zone seismice; - dac i n ce msur condiiile de execuie i cele de exploatare corespund proiectului i caietului de sarcini funcionale (destinaie); - modul de comportare al construciei la cutremurele anterioare precum i la celelalte aciuni care au intervenit pe durata ei de exploatare (ncrcri gravitaionale, tasri ale terenului de fundare, coroziune, diferene de temperatur, etc.); - dac, n vederea fundamentrii interveniei este necesar investigarea i prin alte metode de calcul.

Evaluarea calitativ se face pe baza examinrii: - proiectului de rezisten i arhitectur al construciei; - releveelor construciei, elementelor i detaliilor considerate importante pentru aprecierea nivelului de protecie, documentaii tehnice pentru modificri ulterioare; - releveelor de degradri i avarii; - construciei, n ansamblu i n detaliu. Evaluarea se face pentru sistemul structural, pentru elementele nestructurale interioare i exterioare care pot produce accidente n caz de cutremur (perei interiori despritori, parapei, ornamente, calcane, etc.). Se va evalua i fluxul de evacuare din cldire n caz de cutremur i dac exist pericole de incendiu, explozii, degajri de noxe.

(**) ncercri nedistructive ncercrile nedistructive se refer la: - ncercri pe materiale pentru evaluarea caracteristicilor de rezisten ale acestora (beton, mortar, zidrie) i ncercri de defectoscopie (gamagrafiere, radiografiere, defectsoscopie ultrasonic); - se efectueaz n zonele i pentru elementele considerate de expert ca fiind necesare i concludente pentru evaluarea capacitii de rezisten a structurii i se folosesc concomitent minim dou procedee (sclerometrie, msurtori cu ultrasunete, msurtori pe carote, .a.); - se execut de uniti autorizate; rezultatele ncercrilor se includ ntr-un memoriu tehnic care trebuie s cuprind: descrierea ncercrii, rezultatele obinute, interpretarea rezultatelor; - msurtori dinamice pe ansamblul construciei. (+)

Precizri - Expertul tehnic de calitate atestat va semnala situaiile n care, n urma interveniei sale, se impune verificarea proiectului i sub aspectul altor cerine dect cele la care se refer raportul de expertiz tehnic de calitate ntocmit. - Expertizarea construciilor existente are ca scop evaluarea nivelului de protecie (la ncrcri gravitaionale, la aciuni seismice i la alte aciuni cu intensiti semnificative) i fundamentarea i propunerea deciziei de intervenie. - Metodele de investigare pentru evaluarea nivelului de protecie antiseismic a construciilor existente se utilizeaz difereniat, n funcie de urmtoarele criterii: - perioada n care a fost proiectat cldirea (pn n 1940; 1941-1963; 1964-1981, dup

1981); - numrul de niveluri sau, dup caz, nlimea total a construciei; - sistemul structural; - clasa de importan a construciei; - zona seismic de calcul n care este amplasat construcia (IMR interval mediu de recuren a magnitudinii cutremurului 100 ani).

1.6. Precizri privind sistemele structurale (conform P100/2004) a. Tipuri de structuri pentru construcii de beton Tipuri de structuri: sistem tip cadre, sistem dual (preponderent cu cadre sau cu perei), sistem tip perei, sistem pendul inversat, sistem flexibil la torsiune. Cu excepia sistemelor flexibile la torsiune, construciile de beton pot fi ncadrate n sisteme structurale diferite n cele dou direcii principale. Explicitare: - sistem structural tip perei sistem structural n care pereii verticali, cuplai sau nu; preiau majoritatea ncrcrilor verticale i orizontale, a crui rezisten la fore laterale este cel puin 70% din rezistena ntregului sistem structural; Peretele cuplat este un element structural alctuit din doi sau mai muli perei (montani), conectai ntr-un mod regulat prin grinzi ductile (grizi de cuplare), capabile s preia prin efect indirect minim 30% din momentele dela baza montanilor, lucrnd separat. - sistem structural dual Sistem structural n care ncrcrile verticale sunt preluate n principal de cadre spaiale, n timp ce ncrcrile laterale sunt preluate parial de sistemul n cadre i parial de perei structurali, individuali sau cuplai. Sistemul are dou variante de realizare: - sistem dual cu perei predominani (sistem dual n care contribuia pereilor n preluarea forelor laterale reprezint peste 50% din total); - sistem dual, cu cadre predominante (sistem dual n care contribuia cadrelor n preluarea forelor laterale reprezint 50% din total). - sistem flexibil la torsiune categorie n care se ncadreaz sistemele cu perei i cele duale fr rigiditate suficient la torsiune, de exemplu sisteme structurale constnd din cadre flexibile combinate cu perei concentrai n centrul cldirii (sistem cu nucelu central). - sistem tip pendul inversat sistem n care peste 50% din mas este concentrat n treimea superioar a structurii sau la care disiparea de energie se realizeaz la baza unui singur element al cldirii.

b. Tipuri de structuri pentru construcii metalice - cadre necontravntuite; - cadre contravntuite centric; - cadre contravntuite excentric; - structuri de tip pendul inversat; - structuri metalice asociate cu nuclee sau perei de beton armat; - structuri duale (cadre necontravntuite asociate cu cadre contravntuite).

c. Tipuri de structuri pentru construcii din zidrie - zidrie simp / nearmat; - zidrie confinat (zidrie prevzut cu elementele de confinare de beton armat pe direcie vertical (stlpiori) i orizontal (centuri). - zidrie confinat i armat n rosturile orizontale; - zidrie cu inim armat (perete alctuit din dou ziduri paralele cu spaiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton armat, cu sau fr legturi mecanice ntre straturi, la care cele trei componente conlucreaz pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitri.

d. Tipuri de structuri pentru construcii din lemn - console, ferme cu mbinri prin chertare; - arce cu 2 sau 3 articulaii, arpante mbinate cu inele, perei din lemn cu fee ncleiate; - arpante mbinate cu buloane, idem mbinate cu cuie; - arpante mbinate cu buloane i dornuri, structuri mixte (cadre i elemente de umplutur); - cadre mbinate cu dornuri sau buloane; - panouri din lemn mbinate cu diafragme (fee) ncleiate, conectate cu cuie i buloane; cadre mbinate cu dornuri i buloane, arpante din panouri de lemn cu fee mbinate cu cuie pe scheletul din lemn (capacitate nalt de disipare a energiei H). 1.7. Clase de importan i de expunere la cutremur pentru cldiri Nivelul de asigurare al construciilor se difereniaz n funcie de clasa de importan i de expunere la cutremur din care acestea fac parte. Importana construciilor depinde de consecinele prbuirii asupra vieii oamenilor, de importana lor pentru sigurana public i protecia civil n perioada de imediat dup cutremur i de consecinele sociale i economice ale prbuirii sau avarierii grave.

I. Cldiri cu funciuni eseniale a cror integritate pe durata cutremurelor este vital pentru protecia civil (staii pompieri, sedii poliie, spitale i ale construcii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secii de chirurgie i de urgen, staii de producie i distribuie a energiei, rezervoare de ap i staii de pompare eseniale pentru situaii de urgen, cldiri care conin gaze toxice, explozivi i alte substane periculoase); II. Cldiri a cror rezisten seismic este important sub aspectul consecinelor asociate cu prbuirea sau avarierea grav: - cldiri de locuit i publice avnd peste 400 persoane n aria total expus; - spitale, altele dect cele din clasa I i instituii medicale cu o capacitate de peste 150 persoane n aria expus; - penitenciare, aziluri de btrni, cree; - coli cu diferite grade, cu o capacitate de peste 200 de persoane n aria total expus; - cldirile din patrimoniul naional, muzee, etc. III. Cldirile de tip curent, care nu aparin altor categorii. IV. Cldiri de mic importan pentru sigurana public, cu grad redus de ocupare i/ sau de mic importan economic, construcii agricole, locuine unifamiliale.

1.8. Noiuni generale privind unele msuri de intervenie asupra construciilor existente Msurile de intervenie se iau n scopul asigurrii unor nivele de protecie antiseismic adecvate, pentru construciile existente care prezint: - degradri i avarii n urma unor aciuni seismice; - nivele de protecie la aciuni seismice insuficiente n raport cu nivelele de protecie prevzute la construciile noi i cu durata de exploatare anticipat pentru construcia respectiv. La adoptarea deciziei de intervenie se au n vedere urmtoarele posibiliti: a. msuri aplicabile cu meninerea configuraiei i funciunii existente a construciei: - repararea elementelor structurale ( nu se modific semnificativ prin de aceste lucrri proprietile de rezisten, rigiditate); - consolidarea elementelor structurale i / sau a ansamblului structural; b. msuri aplicabile cu modificarea configuraiei i funciunii existente a construciei: - reducerea ncrcrilor utile maxime pe planeele construciei i / sau modificarea funciunii construciei astfel nct s se realizeze trecerea acesteia la o clas inferioar de importan;

- demolarea parial reducerea numrului de niveluri i sau nlturarea unor poriuni de construcie, inclusiv elemente de faad cu comportare defavorabil la aciuni seismice sau care prezint risc ridicat de dislocare i prbuire. c. demolarea total a construciei. Prioritatea realizrii ansamblului lucrrilor de intervenie (proiectare i execuie) se stabilete n funcie de clasa de importan i de valoarea gradului de asigurare la aciuni seismice ale construciei respective. Proiectul se ntocmete de personal tehnic atestat i experimentat pentru astfel de lucrri i se verific de ctre experii care au ntocmit raportul de expertiz a construciei i au stabilit decizia de intervenie. Proiectarea se face n corelare cu: - legislaia n vigoare referitoare la condiiile generale de proiectare, execuie i exploatare a construciilor; - exploatarea, ntreinerea i condiiile de intervenie asupra construciilor existente; - proiectare i executarea diferitelor procedee de reparare / consolidare a elementelor de construcie. Lucrarea Nr.1 1.1. Duratele de existen a cldirilor i construciilor speciale n condiii de mediu normal Normativul GE032-97 privind executarea lucrrilor de ntreinere i reparaii la cldiri i construcii speciale indic duratele de via ale construciilor (Anexele 1 i 2). Extras din Anexa nr.1 Simbol 1 1.1. 1.1.1. 1.1.2. 1.1.3. 1.2. 1.2.1. 1.2.2. 1.2.3. 1.3. 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.4. 1.4.1. 1.4.1.1. Denumirea grupelor i subgrupelor GRUPA I - CLDIRI Cldiri industriale Structur din zidrie, beton armat sau metal Structur din lemn Structur cu caracter provizoriu Cldiri agricole Structur zidrie, beton armat sau metal Structur din lemn, paiant, chirpici, pmnt stabilizat Structur cu caracter provizoriu Cldiri pentru transporturi i telecomunicaii Structur zidrie, beton armat sau metal Structur din lemn, paiant, chirpici, pmnt stabilizat Structur cu caracter provizoriu Cldiri pentru afaceri, comer, depozitare Structur din zidrie, beton armat sau metal - cu nchidere perimetral Durate de existen (ani)

85 50 20 70 40 15 80 45 20

65

1.4.1.2. ....... 1.5.

1.5.1. 1.5.2. 2 2.1. 2.1.1. ....... 2.1.3. ....... 2.1.5. 2.1.6. ....... 2.1.8. ....... 2.1.14.

- cu nchidere parial, tip opron ........................................................................................ Cldiri de locuit, cldiri pentru nvmnt, tiin, cultur i art, ocrotirea sntii, asisten social, cultur fizic i agrement, administrative Structur din zidrie, beton armat sau metal Structur din lemn, paiant, chirpici, pmnt stabilizat GRUPA II. CONSTRUCII SPECIALE Construcii speciale industriale Piste i platforme industriale ........................................................................................ Platforme de foraj marin ........................................................................................ Centrale hidroelectrice, staii de transformare, staii de conexiuni i posturi de transform subteran Centrale termoenergetice (CTE), centrale electrice de termoficare (CET), centrale termice (CT) ........................................................................................ Ci de rulare din beton armat sau metal ........................................................................................ Couri de fum - din beton armat - din zidrie - din metal ........................................................................................ CONSTRUCII HIDROTEHNICE Baraje i construcii accesorii Diguri de aprare i compartimentare (pmnt, anrocamente) ........................................................................................ Pereuri ........................................................................................ CONSTRUCII SPECIALE PENTRU TRANSPORTURI I TELECOMUNICAII Transporturi feroviare Ci ferate - ecartament normal infrastructur suprastructur ........................................................................................ Ecartament ngust, miniere Linii de tramvai ........................................................................................ Peroane acoperite descoperite ........................................................................................ Transporturi rutiere i aeriene Alei i drumuri, inclusiv industriale, agricole i forestiere

55 .......

100 55

60 ....... 15 ....... 85 50 ....... 30 ....... 60 50 40 ....... 100 100 ....... 60 .......

....... 2.3. 2.3.1. 2.3.2. ....... 2.3.5. ....... 2.4. 2.4.1. 2.4.1.1. 2.4.1.1.1

....... 2.4.1.1.3 2.4.1.2. ....... 2.4.1.5. 2.4.1.5.1. 2.4.1.5.2. ....... 2.4.2. 2.4.2.1.

100 25 ....... 20 40 ....... 50 35 .......

2.4.2.2. 2.4.2.3. 2.4.2.3.1 2.4.2.2.

2.4.2.3. ....... 2.4.5. 2.4.5.1. 2.4.5.1.1. 2.4.5.1.2.

2.4.5.1. 2.4.5.1.1.

....... 2.4.5.3. ....... 2.4.7. ....... 2.5.8. 2.5.8.1. 2.5.8.2. 2.5.8.3. ....... 2.6.2. 2.6.2.1. 2.6.2.2. 2.6.2.3. .......

- cu mbrcminte din pmnt compactat sau stabilizat - cu mbrcminte din balast a. cu mbrcminte din pavele de beton de ciment b. cu mbrcminte din macadam, beton asfaltic Drumuri modernizate i autostrzi cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulaie Piste pentru aeroporturi i platforme de staionare pentru avioane i autovehicule ........................................................................................ Poduri, viaducte, apeducte, pasarele, tuneluri A. Infrastructur Poduri, podee i viaducte pentru transporturi feroviare i rutiere, apeducte Cu infrastructur din lemn Cu infrastructur din zidrie Cu infrastructur din beton, beton armat, beton pretensionat, metal B. Suprastructur Poduri, podee i viaducte pentru transporturi feroviare i rutiere, apeducte Cu infrastructur din lemn Cu infrastructur din zidrie Cu infrastructur din beton, beton armat, beton pretensionat, metal ........................................................................................ Tunele ........................................................................................ Ziduri de sprijin de orice natur ........................................................................................ Rezervoare i bazine - pmnt - zidrie, beton, beton armat, oel - lemn ........................................................................................ Instalaii electrice de for - aeriene sau aparente - ngropate - n tub, canal, eav protecie ........................................................................................

10 25 50 35 85 70 .......

20 60 100

30 80 100 ....... 100 ....... 90 ....... 30 50 20 ....... 20 35 50 ....... Extras din Anexa Nr.2

1.2. Duratele de existen pentru elementele de construcii i instalaii care compun cldirile Nr. crt. Denumirea elementelor de construcii i instalaii care compun cldirile Cldiri industriale pt. transp. cu caracter productiv i Cldiri agricole Cldiri de locuit, comer, transporturi cu caracter civil, nvmnt, tiin, cultur, art, ocrotirea sntii, cultur fizic,

pentru depozitare 1. ... 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. 2. 2.1. 2.2. ... 2.4. ... 2.7. 2.8. 3. 3.1 ... 3.3. ... 4.1. ... 5.1. ... 5.7. ... 5.9. ... 7.1. Elemente de finisaj la perei exteriori ................................. Placaj cu plci ceramice CESAROM Tencuieli dricuite sau stropite Tencuieli cu praf de piatr Tencuieli cu similipiatr Vopsitorii lavabile Zugrveli cu lapte de var Elemente de finisaj la perei interiori i tavane Tencuieli dricuite Tencuieli sclivisite ................................. Placaje ceramice ................................. Zugrveli Vopsitorii Pardoseli Din mozaic, piatr, gresie ................................. Din parchet sau duumea ................................. arpant din lemn ................................. nvelitori din igl, olane ................................. Izolaii hidrofuge la terase ................................. Izolaii termice ................................. Tmplrie din lemn i metalic, ui i ferestre interioare i exterioare metalice din aluminiu Ui i ferestre interioare i exterioare metalice din fag /stejar Ui i ferestre interioare i exterioare metalice din brad ................................. Balcoane din beton armat ................................. Elemente de instalaii de nclzire central Radiatoare din font

agrement i administraie

..... 20 20 30 55 5 3

..... 10 20 50 3 2

............ 25 20 35 60 5 3

35 40 ..... 15 ..... 4 8 45 ..... 30 ..... 40 ..... 40 ..... 10 ..... 15 .....

30 35 ..... 15 ..... 3 6 40 ..... 25 ..... 35 ..... 38 ..... 8 ..... 15 .....

40 ............ 20 ............ 5 10 55 ............ 35 ............ 45 ............ 50 ............ 15 ............ 10 ............

50

55

7.2.

45 25 ..... .....

40 22 ..... .....

50 30 ............ 80 ............

7.3. ... 10.1. ... 13 13.1.

45

40

50

13.2. ... 13.9. ... 13.13. 14.1. 15.1. 15.2. 16.1. 17. 17.1. ... 17.3. 17.4. ... 17.8. 17.9. ...

Radiatoare din tabl ................................. Izolaii conducte ................................. Arztor gaze Conducte de alimentare cu gaze Conductori electrici Prize, ntreruptoare, etc. Ascensoare (motor, troliu, cabin) Elemente de instalaii sanitare Conducte din oel zincat ................................. Conducte scurgere din font Conducte din PVC ................................. Obiecte sanitare din porelan Armturi la obiecte sanitare .................................

20 ..... 15 ..... 15 23 25 8 20

15 ..... 15 ..... 15 20 25 7 -

25 ............ 20 ............ 15 25 30 10 20

20 ..... 50 12 ..... 16 8 .....

20 ..... 50 11 ..... 15 7 .....

25 ............ 55 13 ............ 18 10 ............

Cap. II. Inspecia i deprecierea construciilor din beton, beton armat Inspecia construciilor din beton, beton armat i beton precomprimat se execut conform prevederilor din Codul de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat indicativ NE 012-99.

2.1. Controlul calitii lucrrilor Controlul cuprinde aciunile, deciziile eseniale i verificrile care trebuie fcute n conformitate cu reglementrile tehnice specifice. Pot fi identificate trei sisteme de control n funcie de prile care le exercit. Controlul tehnic de calitate se poate face dup schema de mai jos: * control interior control intern autocontrol ierarhic control extern (CQ) * control exterior;

* control de conformitate. Controlul interior este desfurat de productor sau i executant, fiecare n domeniul su din cadrul activitii de construcii. Poate fi exercitat din iniiativ proprie (proceduri interne de control) sau n conformitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de ctre o organizaie independent, la cererea investitorului. Controlul exterior se efectueaz asupra unei ntreprinderi de ctre un organism independent de aceasta i const n verificarea msurilor de control interior att timp ct acestea sunt n conformitate cu procedurile de verificare de control exterior sau procedee de verificare independente de sistemele de control interior. Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica dac funcionarea unei uniti sau a produciei se desfoar n conformitate cu regulile stabilite; este n general parte a controlului exterior i se efectueaz de ctre organisme independente autorizate pentru efectuarea activitii de certificare a calitii produselor folosite n construcii conform HG 728/94. Frecvena i intensitatea controlului depind de consecinele cauzate de unele posibile erori n diferitele stadii ale procesului de execuie / producie a betonului i se stabilesc prin programe de control ale factorilor implicai. Controlul calitii lucrrilor de execuie se face avnd ca baz Legea 10/95 privind calitatea n construcii, HG 925/95 i HG 766/97.

2.2. Procedee de control a calitii n construcii Controlul produciei i execuiei cuprinde ansamblul de msuri necesare meninerii la un nivel corespunztor a calitii betonului n conformitate cu cerinele specificate. Inspeciile se efectueaz n diferite etape ale producerii, punerii n lucru a betonului i determinrile aferente (beton proaspt i ntrit, echipamente i materiale necesare). Pe antiere se consemneaz sub forma unor procese verbale sau n alte tipuri de documente. Exemple: nume productor / furnizor, serie documente de livrare i certificare a calitii pentru ciment, agregate, adaosuri, aditivi; sursa de ap de amestecare; data i ora la care s-au luat probe; programarea i etapele de punere n oper i de tratare a betonului; temperatur i condiii atmosferice n timpul punerii n oper i tratrii betonului, etc. Abaterile dela procedurile specificate privind transportul, descrcarea, betonarea, compactarea, tratarea betonului, etc., se consemneaz i se raporteaz responsabililor tehnici cu execuia lucrrilor. Procedurile de control ale produciei i sau execuiei ntocmite de executant se verific de investitor sau un organ autorizat, ca parte a controlului de conformitate. Controalele efectuate au n vedere:

- calitatea: cimentului, agregatelor, aditivilor, adaosurilor, cofrajelor, armturilor; - controlul nainte de punerea n oper a betonului: geometrie cofraj i poziionare armturi; nlturare impuriti i substane de orice natur de pe suprafaa cofrajelor care vin n contact direct cu betonul; stabilitatea i integritatea cofrajelor, dimensiune distanieri, curirea armturilor de impuriti; condiii de transport beton; msuri de compactare beton, recepia calitativ a betonului; asigurarea cu personal instruit; asigurarea unor msuri pentru situaii accidentale; - controlul n timpul transportului, compactrii i tratrii betonului: meninerea omogenitii betonului n timpul transportului i punerii n oper; distribuia uniform a betonului n cofraj; compactarea uniform i evitarea segregrii n timpul compactrii; nlime maxim de cdere a betonului; viteza de turnare; durata ntre etapele de amestecare, descrcare i turnarea betonului; msuri speciale n cazul turnrii n condiii de vreme rece sau clduroas; msuri speciale n cazul rosturilor de lucru; tratarea rosturilor nainte de turnare; metode de tratare i durata tratrii betonului n funcie de condiiile atmosferice i evoluia rezistenei; evitarea unor eventuale deteriorri ce pot apare n urma unor ocuri sau vibraii asupra betonului proaspt.

2.3. Defecte admisibile Se admit urmtoarele defecte privind aspectul elementelor din beton i beton armat: - defecte de suprafa (pori, segregri, denivelri) avnd adncimea de maxim 1 cm i suprafaa de maxim 400 cm2, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maxim 10% din suprafaa feei elementului pe care sunt situate; - defecte (tirbiri locale, segregri) cu adncimea mai mic dect grosimea stratului de acoperire lungime maxim 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maxim 5% din lungimea muchiei respective. Defectele care se ncadreaz n limitele menionate anterior se remediaz obligatoriu pn la recepia lucrrilor, conform prevederilor din normativul C 149/87 i pot s nu fie nscrise n procesul verbal care se ntocmete. Defectele care depesc limitele menionate se nscriu n procesul verbal care se ntocmete la examinarea elementelor dup decofrare i se remediaz conform soluiilor ce vor fi stabilite de proiectant sau i de expert, dup caz.

2.4. Controlul calitii lucrrilor de execuie a. n cazul n care loturile de materiale aprovizionate (ciment, oel, agregate, aditivi, adaosuri) nu respect condiiile de calitate se interzice utilizarea lor i se ntiineaz

productorul, beneficiarul i organele Inspeciei teritoriale n Construcii, n termen de maxim 48 ore. b. Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton i beton armat constituie n majoritate lucrri care devin ascunse, astfel nct verificarea calitii acestora trebuie s fie consemnat n Registrul de procese verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse ncheiate ntre reprezentantul investitorului i executant (proces verbal de recepie calitativ). n fazele determinante stabilite de proiectantul de specialitate este obligatorie participarea: beneficiarului, proiectantului, executantului i a Inspeciei de stat n construcii care, n funcie de rezultatul controlului va autoriza sau nu continuarea lucrrilor. Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie nainte de ncheierea procesului verbal referitor la faza precedent dac aceasta urmeaz s devin o lucrare ascuns. n procesele verbale se vor preciza concret verificrile i msurtorile efectuate, abaterile constatate, iar dup caz, ncadrarea n toleranele admisibile fa de proiect. Dac se constat neconcordane fa de proiect sau prevederile reglementrilor tehnice se vor stabili i consemna msurile necesare de remediere. Dup executarea acestora se vor stabili i consemna msurile necesare de remediere. Dup executarea acestora se va proceda la o nou verificare i ncheierea unui nou proces verbal. c. La finalizarea executrii spturilor pentru fundaii se vor verifica, n raport cu prevederile proiectului: adncimea i cota de fundare; natura terenului cu participarea proiectantului geotehnician; poziia n plan i dimensiunile spturilor. d. La terminarea executrii cofrajelor se vor verifica: alctuirea elementelor de susinere i sprijinire; ncheierea corect a elementelor cofrajelor i etaneitatea acestora; dimensiunile

interioare ale cofrajelor n raport cu cele ale elementelor ce urmeaz a se betona; poziia cofrajelor golurilor. e. La terminarea montrii armturii se vor face urmtoarele verificri: numrul, diametrul i poziia armturii n diferite seciuni transversale ale elementelor structurii; distanele dintre etrieri, diametrul acestora i modul de fixare; lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n elemente ce se toarn ulterior; poziia nndirilor i lungimilor de petrecere ale barelor; calitatea sudurilor; numrul i calitatea legturilor dintre bare; dispozitivele de meninere a poziiei armturilor n cursul betonrii; modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton i a dimensiunilor acestuia; poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor nglobate. f. n cursul betonrii elementelor de construcii se va verifica dac: datele nscrise n n raport cu cea a elementelor corespunztoare dela nivelele inferioare; poziia

bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii i nu s-a depit durata admis la transport; consistena betonului corespunde celei prevzute; consistena betonului corespunde celei prevzute; condiiile de turnare i compactare asigur evitarea oricror defecte; dac se respect frecvena prelurii de probe i de efectuare a ncercrilor; sunt corespunztoare msurile adoptate de meninere a poziiei armturilor, dimensiunilor i formei cofrajelor; se aplic corespunztor msurile de protecie / tratare a suprafeelor libere ale betonului proaspt. Se vor consemna n condica de betoane: seria talonului livrrii betonului pus n oper; locul unde a fost n lucrare, ora nceperii i terminrii betonrii; probele de beton prelevate; msurile adoptate pentru protecia betonului proaspt; evenimentele intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii, etc.); temperatura mediului; personalul care a supravegheat betonarea. g. La decofrarea oricrei pri de construcie se vor verifica: aspectul elementelor semnalndu-se dac se ntlnesc zone cu beton necorespunztor (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare, etc.); dimensiunile seciunilor transversale ale elementelor; distana ntre diferite elemente; poziia elementelor verticale (stlpi, perei, diafragme) n raport cu cele corespunztoarea situate la nivelul imediat inferior; poziia golurilor; poziia armturilor care urmeaz a fi nglobate n elementele care se toarn ulterior. Calitatea betonului pus n oper se va aprecia innd cont de concluziile analizei efectuate conform controlului de conformitate, asupra rezultatelor ncercrilor probelor de n verificare a clasei prezentate n buletinul de ncercare emis de laborator i concluziile interpretrii rezultatelor ncercrilor nedistructive sau ncercrilor pe carote, dac s-a cerut efectuarea lor n cadrul controlului operativ sau prin proiect. Rezultatul aprecierii betonului pus n lucrare se consemneaz n procesul verbal de recepie al structurii de rezisten ncheiat ntre proiectant, investitor i constructor.

Recepionarea structurii de rezisten se efectueaz pe ntreaga construcie sau pri din construcie (fundaie, tronson, scar) conform prevederilor din Normativul C56-85. Suplimentar se vor verifica: constatrile consemnate n cursul execuiei n cadrul controlului interior i sau exterior; consemnrile din condica de betoane; dimensiunile de ansamblu i cotele de nivel; comportarea la proba de umplere cu ap n cazul rezervoarelor; poziia relativ pe ntreaga nlime a construciei consemnndu-e eventualele dezaxri, etc. n vederea recepiei structurii de rezisten, n cazurile n care se solicitat de proiectant, executantul va prezenta beneficiarului buletine de analiz pe beton ntrit obinute prin ncercri la nedistructive. ncercrile nedistructive se vor efectua n conformitate cu Normativul C26-85.

n cazul n care se constat deficiene n executarea structurii, se vor stabili msuri de remediere, iar dup remedierea acestora se va proceda la o nou recepie. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrri (ziduri, tencuieli, protecii, finisaje) este admis numai pe baza dispoziiei date de investitor sau de proiectant. Dispoziia se poate da numai dup recepia structurii de rezisten sau n cazuri justificate, dup ncheierea recepiei pariale a structurii de rezisten. Examinarea rezistenei la 28 zile a betonului se va face la recepia definitiv a structurii de rezisten. Proiectantul va preciza unele pri din elementele asupra crora s se poat efectua determinri ulterioare i care nu se vor acoperi dect dup ncheierea recepiei definitive a structurii. Recepia construciilor din beton i beton armat se va face n conformitate cu prevederile legii 10/95 privind calitatea n construcii.

2.5. Deprecierea betonului Deprecierea elementelor i structurilor din beton i beton armat este rezultatul cumulat al erorilor de proiectare, execuie, exploatare precum i modificarea unor factori din mediul ambiant (aciuni seismice importante, mediul coroziv, aciunea cumulat ploaie-vnt, efectul de rafal al aciunii vntului, inundaii catastrofale, explozii, efectul microundelor, etc.). Se prezint n continuare cazuri de depreciere a structurilor din beton i beton armat.

Fig.2.1. Corodarea pereilor de fundaii sub aciunea agresivitii terenului

Fig.2.2. Deprecierea i refacerea stratului de acoperire de beton la stlpii unei structuri tip cadru

Fig.2.3. Deprecierea stratului de acoperire de beton i corodarea armturii la pereii de subsol ai unei structuri tip diafragme de beton

Fig.2.4. Distrugerea unei structuri din beton ( Sichuan, China) n urma seismului din 14 mai 2008

Fig.2.5. Ansambluri construite din beton distruse dup seismul din Taiwan 1999

Fig.2.6. Distrugerea parial a unei structuri din beton din cauza unei explozii (Marea Britanie 1968)

Fig.2.5. Turnurile Khobar, Dhahran, Saudi Arabia distruse parial n urma unui bombardament

Lucrarea II Metodologii folosite la ncercarea betonului prin metode nedistructive (C26-85) Metode nedistructive: - metoda de duritate superficial a sclerometrului Schmidt (I); - metoda ultrasonic de impuls (II); - metoda nedistructiv combinat (III). Posibilitile de aplicare i precizia de estimare a rezistenei betonului sunt date pentru urmtoarele situaii: - cnd exist epruvete sau carote din betonul de ncercat i este cunoscut compoziia acestuia; - cnd exist doar epruvete sau carote, iar compoziia betonului este necunoscut sau nu poate fi garantat; - cnd exist doar date exacte i complete privind compoziia i maturitatea betonului ncercat; - cnd exist doar date sumare asupra compoziiei betonului (marca sau clasa de proiect, eventual dimensiunea maxim a agregatului, etc. Precizia fiecrei metode este descresctoare n ordinea prezentrii anterioare.

I. ncercarea betonului cu sclerometrul Schmidt Metoda se bazeaz pe msurarea reculului pe care un corp mobil l sufer n urma impactului cu suprafaa betonului, din elementul de ncercat. Reculul este un indicator al duritii superficiale a betonului i poate fi folosit pentru estimarea rezistenei acestuia, n limitele garantate de precizia metodei. Domeniul de aplicare l constituie controlul pe faze (decofrare, transfer, livrare) n elemente de grosimi relativ mici i mijlocii, de vrste, de regul, sub 60 de zile. Informaiile obinute se refer n principal la calitatea betonului, n primii 2-3 cm, de la suprafaa elementului. Rezistenele determinate n conformitate cu prevederile normei i metodei sunt rezistene la compresiune cubice corespunztoare cuburilor de latur 14.1 sau 20cm. Aparatura de ncercare este reprezentat de unul din sclerometrele tip Schmidt cu recul liniar sau unghiular. Principiul de funcionare este urmtorul: sub aciunea unui sistem de resorturi, un echipaj mobil lovete betonul prin intermediul unei tije de percuie; n urma

impactului, echipajul reculeaz antrennd un cursor care indic mrimea reculului pe o scar gradat. Aparatul se cur la 2000 de lovituri; la fiecare 500 lovituri (iniial) sau 200 (ulterior) se face o verificare periodic a aparaturii. Tehnica de ncercare - se stabilesc elementele de ncercat cu respectarea recomandrilor: - evitarea feei de turnare i dac este posibil i a feei opuse acesteia; - evitarea zonelor cu defecte de suprafa (zone macroporoase, fisuri, rosturi); - evitarea zonelor ce corespund armturilor cnd acestea sunt apropiate de suprafaa betonului (d<3cm); - evitarea zonelor adiacente muchiilor pn la minim 5 cm pe elemente. - o zon de ncercare are o suprafa de 200-400 cm2 (ntre 14x14cm i 20x20cm) pe care se aplic 6-9 lovituri necesare determinrii indicelui de recul mediu pe zon; - pregtirea unei zone de ncercare const n: - ndeprtarea pojghiei de lapte de ciment existent i separat la compactare; - evidenierea porilor apareni sau existeni sub pojghia de lapte de ciment, pentru evitarea lor; - evidenierea eventualelor agregate mari detectate pe suprafa, pentru evitarea lor; - frecarea zonei de ncercare cu piatr de duritate mare (carborundum) se ndeprteaz cca. 1mm grosime; - se ndeprteaz praful rezultat prin suflare; - numrul loviturilor ntr-o zon este de 6-9, cu un minim de 5 msurtori valabile; - distana minim ntre punctele de ncercare (centre) ale aceleai zone este de 3m; - distana minim ntre punctele de ncercare i muchia elementului este de 50mm pentru elemente turnate n cofraj de lemn i metalic sau de 30mm pentru epruvete turnate n tipare metalice; - se ncearc pe ambele fee dac au existat pentru acestea condiii diferite de ntrire; - se recomand alegerea zonelor de ncercare pe suprafeele cofrate ale elementului; n timpul ncercrii sclerometrul se ine perpendicular pe suprafaa ncercat. Prelucrarea datelor rezultate se face conform metodologiei de calcul din C 26-85.

II. ncercarea betonului prin metode ultrasonice de impuls Folosirea metodei permite determinarea pe epruvete, elemente i structuri de beton a urmtoarelor caracteristici:

- proprieti elasto-dinamice ale betonului; - defecte din elemente sau structuri; - rezistene mecanice ale betonului n lucrare (rezisten la compresiune); - modificarea structurii betonului n timpul ntririi sub aciunea agenilor chimici sau fizici agresivi, sau sub aciunea solicitrilor mecanice; - omogenitatea betonului n lucrare. Metoda se bazeaz pe msurarea timpului de propagare a impulsurilor ultrasonice n beton, ntre emitor i receptor, prin transmisie i este indicat n urmtoarele cazuri: - controlul calitii betonului atunci cnd este turnat n elemente masive sau prezint defecte aparente sau ascunse; - la urmrirea ntririi betonului ndeosebi n fazele iniiale ale acestui proces, cnd au loc modificri importante ale vitezei de propagare; - la determinarea degradrilor structurale ale betonului n timpul solicitrilor sau aciunilor fizice sau chimice agresive; - la determinarea gradului de compactare al betonului n lucrare; - la elemente la care exist posibilitatea unei diferene sistematice ntre calitatea betonului n stratul de suprafa i cel de profunzime. Principiul metodei un emitor de ultrasunete alimentat corespunztor produce impulsuri ultrasonice care se propag prin beton, iar un receptor de ultrasunete capteaz aceste impulsuri i le transform ntr-un semnal electric; un bloc electronic permite msurarea timpului de propagare dintre momentul emisiei i cel al recepiei. n funcie de modul de amplasare al palpatorilor emitor receptor pe suprafaa betonului se deosebesc urmtoarele tehnici de msurare: - prin transmisie direct, cnd emitorul i receptorul sunt situai coaxial pe dou fee opuse ale elementului (fig.II.1); - prin transmisie diagonal (fig.II.2); - prin transmisie la suprafa, cnd emitorul i receptorul sunt situai pe aceeai fa a elementului (fig.II.3). n timpul msurtorilor se calculeaz viteza longitudinal, respectiv viteza de propagare n tehnica de suprafa. Tehnica de msurare - alegerea elementelor de ncercat se face de beneficiarul lucrrii, proiect, expert sau comisie de expertizare;

Fig.II.1.

Fig.II.2

Fig.II.3.

- numrul seciunilor examinate depinde de obiectul examenului nedistructiv: - pentru control omogenitate: reea de puncte cu distan de 50cm ntre seciuni; - pentru examen defectoscopic: reea principal cu distan de 30cm ntre seciuni, ndesit ulterior prin reele secundare; - pentru control prin sondaj a calitii betonului - minim 3 seciuni n zonele de solicitare maxime ale elementului i pe ct posibil distribuite n lungul acestuia. Numrul de puncte ales este de 3-6. Numrul punctelor de ncercare pe epruvete este de minim 3 pentru cuburi de latur 20cm i cilindri 15x30cm. - Se evit: alegerea punctelor de ncercare pe suprafaa de turnare sau chiar cea opus; alegerea direciei de ncercare paralel cu direcia armturilor principale de rezisten precum i amplasarea punctelor de ncercare n zone cu mari concentrri. Trasarea i marcarea locurilor de ncercare se face cu instrumente adecvate pentru a se

obine o precizie a trasrii de 1cm. Aparatura i tehnica de msurare - aparatele folosite trebuie s aib transductori de frecven proprie de 40-100Hz; - instrumentele de msurare a spaiului trebuie s asigure o precizie de 0.5% pentru condiii de laborator pe epruvete i de 1% n condiii de antier, pe elemente; - ntreaga aparatur trebuie s-i menin performanele n urmtoarele condiii: temperatur -10....+45C i umiditate pn la 90%; - tehnica de msurare presupune aplicarea unui strat de mediu cuplant pe suprafaa transductorilor (medii cuplante recomandate: vaselina tehnic, vaselina siliconic, plastilin). Note: - Determinarea fisurilor, a poziiei i adncimii lor, ca i n cazul rosturilor de turnare se face admind c impulsul ocolete fisura sau rostul, pe drumul fizic cel mai scurt. ncercrile se orienteaz perpendicular pe planul de fisurare, cu respectarea unei distane de 20-30cm ntre emitor i receptor. - Determinarea adncimii straturilor de beton degradate de o aciune superficial, n grinzi i stlpi, se poate face i prin folosirea unei metode mixte (distructiv i nedestructiv. Betoanele degradate prin nghe se aplic dup dezghearea betonului.

Determinarea degradrilor structurale produse de solicitri seismice, n elementele de beton armat Seismele produc n elementele structurilor de beton armat ncovoieri pe dou direcii, torsiune, fore tietoare, fore axiale; aceste solicitri pot produce degradri structurale ale betonului. Determinarea zonelor degradate structural presupune: - determinarea extinderii acestor zone; - determinarea intensitii degradrilor structurale; - determinarea orientrii degradrilor. Zonele degradate structural = zone ale elementelor de beton armat n care, urmare a solicitrilor seismice, s-au produs deformaii ireversibile de tipul microfisurilor sau fisurilor, deformaii care influeneaz capacitatea portant ulterioar a elementului. Elementele n care apar zone degradate structural i pentru care este important localizarea acestora sunt n ordinea frecvenei: stlpi, diafragme, grinzi. Din punct de vedere al orientrii fisurilor i microfisurilor n zonele degradate exist dou situaii: cu orientare haotic (dup toate direciile) i cu orientare ordonat preferenial (dup o

direcie). Identificarea zonelor degradate n elementelor de beton se face folosind metoda ultrasonic de impuls. Principiul determinrii const n msurarea timpului de propagare ntre emitor i receptor folosind tehnica transmisiei directe sau diagonale n zone presupune degradate i nedegradate ale unui element de beton armat investigat. n zonele degradate, timpul de propagare a impulsului crete ntruct impulsul ocolete fisurile i microfisurile. Grinzile se ncearc de regul, pe o direcie din cauza prezenei plcilor, dar ncercarea poate avea lor prin transmisie diagonal dac planul degradrilor o cere (fig.II.4.). Pentru stlpi se recomand alegerea punctelor de ncercare pe dou direcii rectangulare. Numrul punctelor de ncercare pentru determinarea zonelor degradate este 20 dispuse echidistant, la 10-15cm, pe ambele direcii de ncercare, cu evitarea influenei armturilor i a efectului de perete. Distanele ntre seciuni pe lungimea (nlimea) elementului pot fi variabile, fiind mai mici n zona presupus degradat, mrindu-se pe msura ndeprtrii de aceste zone. Distanele minime dintre seciuni sunt de 10-15 cm.

fig.II.4.

Pentru zonele puternic avariate pot fi folosite ale tehnici nedistructive, ca de exemplu radiografia. Criteriul fundamental de delimitare a zonelor cu degradri structurale este bazat pe compararea vitezelor de propagare msurate nuntru i nafara zonelor degradate. Creterea gradului de ncredere al msurtorilor se face prin evitarea zonelor cu defecte de turnare i a celor n care este dispus armtura.

III. ncercarea betonului prin metoda nedistructiv combinat Scop: determinarea rezistenei la compresiune a betonului. Metoda se bazeaz pe legtura dintre combinaia celor dou mrimi msurate:viteza longitudinal a ultrasunetelor i indicele de recul pe de o parte i rezistena betonului la

compresiune pe de alt parte. Avantajele metodei n raport cu alte metode nedistructive sunt: - precizia determinrii rezistenei este de regul superioar metodelor nedistructive simple; - nu oblig la cunoaterea maturrii betonului; - este mai puin influenat de variaiile necontrolate ale dozajului i tipului de ciment sau ale granulozitii agregatelor dect metoda ultrasonic. Aparatura de ncercare Aparatura de ncercare este compus din: - aparatura pentru msurarea vitezei de propagare a impulsurilor ultrasonice n beton; - aparatura pentru msurarea duritii superficiale a betonului cu ajutorul indicelui de recul. Seciunile de ncercare se aleg la indicaiile proiectantului, beneficiarului sau ale unei comisii ntrunite n acest scop. Pe elementul de ncercat se aleg minim 3 seciuni diferite; n fiecare seciune se aleg cel puin 3 perechi de puncte de ncercare cu ultrasunete i o zon de 20x20cm cu cel puin 6 puncte de ncercare cu sclerometrul. Rezultatele obinute ntr-o seciune sunt reprezentativ pentru volumul de beton cuprins ntre 2 seciuni paralele cu cea de ncercare situate la 10cm de acesta.

Cap. III. Deprecierea construciilor din zidrie

3.1. Generaliti Cauzele degradrii zidriilor sunt: alctuirea i sau execuia defectuoas, rspuns necorespunztor la aciunea combinat ploaie-vnt asupra elementelor de anvelop, infiltraii de ap din teren sau dela instalaii defecte, utilizarea necorespunztoare sub aspectul neefecturii n timp real a operaiilor de ntreinere curent i reparaii, efectul exploziilor, aciunea seismic, tasri ale terenului de fundare, etc. Exemple:

Fig.3.1.a. Deteriorare arc din zidrie Palatul mpratului Severus (Palatine Hill)

Fig.3.1.b. Deteriorare zidrie exterioar

Fig.3.1.c. Eflorescene albe pe suprafee din zidrie veche

Fig.3.1.d. Deteriorare prin fisurare la nivelul terasei superioare

Fig.3.1.e.Cedarea zidriei

(a)

(b) Fig.3.2.Deteriorarea zidriei datorit infiltraiilor de ap provenite din precipitaii (a; b) i ascensiune capilar a apei din teren (turnul cetii Biertan)

Fig.3.3.Deteriorarea zidriei datorit unei explozii Cluj (07.08)

Fig.3.4. Degradare construcie din zidrie (utilizare defectuoas, inundare) Aiud 2005

Fig.3.5.Fisurare generat de tasri inegale ale terenului de fundare (cetatea Alba Iulia)

Fig.3.6. Degradarea zidriei datorat lipsei msurilor de intervenie n timpul exploatrii cetatea Alba Iulia

Fig.3.7. Deteriorare zidrie datorat coroziunii marine (portul Marsilia) (08.08)

Fig.3.8.Deteriorarea finisajelor i zidriei datorat infiltraiilor de ap (teren, precipitaii, instalaii interioare i exterioare) i noxelor (SO2) Veneia 10.08.08

Fig.3.9.Ansamblu construit din zidrie Germania. Degradri generate de aciunea apei corelat cu lipsa interveniilor n timp

Fig.3.10.a. Avariere zidriei zid de sprijin cetate - generat de alunecrile de teren (Sighioara cetate) 1 30.06.06

Fig.3.10.b. Avariere zidriei zid de sprijin cetate - (Sighioara cetate) 2 Se trateaz n continuare aspecte legate de deprecierea i inspecia construciilor solicitate

la aciunea seismic avnd n vedere faptul c aceasta este aciunea extraordinar specific amplasamentului de pe teritoriul Romniei.

Fig.3.11. Biserica Ovidenia Odobeti, avariat la cutremurul din anul 1940 Natura i gradul de avariere a cldirilor cu structura din zidrie portant i planee de lemn conduc la aprecierea c lemnul n soluia de planeu nu a putut mpiedica degradarea zidriilor portante, fapt agravat i de lipsa centurilor din beton armat n dreptul planeelor. n cazul cutremurelor, fenomenul de degradare maxim se remarc la ultimul nivel al cldirii. Constatarea naturii i gradului de avariere, respectiv, soluia de remediere i consolidare se fac de specialiti (experi tehnici) prin diagnosticarea simultan a strii zidriei i planeului, precum i a conlucrrii dintre ele la un eventual cutremur. n funcie de tipurile de avarii se recomand msurile de remediere centralizate n tabelul 3.1. Tabel 3.1. Nr. Crt. 1 2 Tipuri de avarii Msuri de remediere

Fisuri i crpturi n Reparaia local a tencuielii. tencuial Crpturi cu desprinderi Desfacerea tuturor zonelor afectate cu controlul zonelor de tencuial adiacente eventual burduite i refacerea prilor degradate

Crpturi n tavan la racordarea cu pereii pe care reazem capetele grinzilor

- dac pereii pe care reazem grinzile nu s-au deplasat, se reface tencuiala; - dac exist deplasare, se vor aplica msuri corespunztoare consolidrii structurii pe ansamblul cldirii i se va reasigura rezemarea corect a grinzilor Avarierea zidriei Sprijinire local sau general a planeului n funcie de gradul portante sub nivelul de avariere i adoptarea uneia din soluiile: planeului de lemn - ancorarea zidriei cu tirani metalici; - n msura n care este posibil, desfacerea zidriei pn la talpa grinzilor din lemn i turnarea unei centuri continue pe zidurile portante, cu nglobarea capetelor grinzilor dup prealabila lor protejare i realizarea n acest mod a unui cadru orizontal nchis (soluie aplicabil la planeele de pod); - refacerea parial sau total a zidriei degradate cu realizarea de centuri de beton armat; - nlocuirea planeului de lemn printr-un planeu de beton armat monolit.

3.2. Metodologie de investigare a zidriilor vechi Zidriile construciilor vechi, de patrimoniu, sunt afectate de influenele factorilor de mediu specifici siturilor n care sunt amplasate imprimndu-le o stare diferit fa de cea iniial sub raportul proprietilor de rezisten i de deformare (scdere rezistene, cretere deformare). Uneori degradrile masive cer msuri de consolidare severe corelate cu respectarea detaliilor arhitectonice. Investigaiile asupra unei structuri se desfoar n urmtoarea ordine: - examinri i inspecii la faa locului, stabilirea ncercrilor de laborator, efectuarea testelor in-situ; - prelevarea de probe pentru analize i ncercri de laborator; - ncercri i investigaii de laborator; - prelucrarea rezultatelor i corelarea cu rezultatele examinrilor efectuate la faa locului. n anumite situaii se pot efectua prelevri i analize suplimentare. 3.2.1. Inspecii i ncercri la faa locului n cazul deteriorrilor, scopul inspeciilor la faa locului este de a stabili n ce msur apar sau nu caracteristici de deteriorare, urmate de identificarea i aprecierea cauzelor ce le-au generat i n ce msur acestea au contribuit la deteriorarea sau / i distrugerea constat. Inspecia trebuie s fie complet i sistematic, evitndu-se a se insista numai asupra zonelor cu deteriorri evidente i foarte grave. Pot exista ns zone de interes care necesit examinare amnunit, ca de exemplu deteriorrile / distrugerile extinse n zone ce pot afecta rezistena i sigurana structural. Pentru compararea zonelor distruse /avariate se aleg zone care nu prezint sau nu sunt afectate.

Zonele de structur care nu sunt vizibile (fundaii, elemente mascate de acoperiri) i care genereaz deplasri i micri structurale, pot fi examinate fie prin analiza evidenei documentare cu privire la comportarea unor elemente/ structuri similare fie prin analize directe (decopertare, spturi n anumite seciuni). Supravegherea condiiilor efecturii inspeciei de rutin se face de personal experimentat i calificat pentru aceste lucrri (echip interdisciplinar). Credibilitatea i corectitudinea observaiilor depinde de pregtirea i experiena expertului tehnic. Investigarea efectuat de expert este esenial n sugerarea posibilelor cauze ale prezenei reelelor de fisuri vizibile.

3.2.2. Evidena documentar naintea efecturii inspeciei cldirii este necesar examinarea de ctre personalul ce va participa la inspecie a documentaiei referitoare la structur. Detaliile care pot fi obinute n urma consultrii datelor documentare sunt: - denumirea corect i ntreag, sau cel puin parial a structurii, referine proprii; - localizarea exact a structurii i conexiunile cu alte structuri vecine; - tipul structurii i condiiile n care este expus datorit amplasamentului sau funcionrii; - vrsta, inclusiv date complementare i detalii privind lucrrile majore sau minore de remediere; - planuri i detalii de execuie cuprinznd poziionarea armturilor, detalii privind moduri de mbinare a elementelor de construcie, detalii de fundaie; - informaii despre materialele folosite, sursa lor, etc.; - rapoartele inspeciilor sau i a ncercrilor anterioare; date calendaristice la care au fost semnalate primele semne de deteriorare sau distrugere; - informaii despre structuri similare, cu compoziii, condiii de mediu i vrste asemntoare. Sunt utile i desenele originale (planuri, relevee i seciuni), la scar.

3.2.3. Echipamente necesare Pentru observaiile la faa locului sunt necesare: - lup de mn, cu mrire de 10, 20x; - lup binocular, atunci cnd accesul la structur este limitat; - oglind; - lantern electric puternic; - aparat foto de calitate, prevzut cu bli pentru a obine imagini petrografice complete, la

faa locului; - camera video cu rezoluie bun; - ciocan mic, cuit, rulet de 4m, echer metalic; - nivel cu bul de aer i fir cu plumb; - aparat de msurat deschiderea fisurilor; - echipamente de control i teste nedistructive; - echipamente de excavare pentru acces la fundaiile structurii. Dac este posibil, zonele vizibil deteriorate sau distruse se deseneaz pe copiile planurilor i desenelor la scar; se preleveaz probe cu msuri speciale de asigurarea stabilitii personalului i echipamentelor.

3.2.4. Observaii la faa locului Observaiile se efectueaz n condiii de iluminare natural foarte bun, dac este posibil. De remarcat c dup ploaie, contrastul generat de umezeal pune n eviden reelele de fisuri fine i foarte fine. Dac se inspecteaz fundaiile, trebuie avut n vedere faptul c expunerea mortarului care a stat acoperit poate conduce la uscri i modificri ale strii suprafeelor expuse liber prin modificarea condiiilor de mediu de pn la data efecturii investigaiei. Suprafeele care vin n contact cu soluii de sruri (ap de mare, sruri de topire a zpezii, ageni industriali) vor fi examinate cu atenie, iar suprafeele afectate vor fi delimitate clar, notnd orice variaie a gradului de deteriorare n zonele respective.

Caracteristici de suprafa care indic prezena unor posibile deteriorri a. Fisurarea Se noteaz cu grij poziiile i figurile formate de fisurile depistate. Fotografierea este o metod rapid i eficient de nregistrare a reelelor formate de fisuri; crpturile se deseneaz la scar notnd parametrii: lungime, deschiderea fisurii, adncime aparent, continuitate, suprafaa pe care se ntind, traseele (de-a lungul sau prin crmid) precum i asocierile cu alte caracteristici (orientare tensiuni, decolri ale suprafeelor sau strat insuficient de acoperire). Atunci cnd fisurarea se produce n zone structurale critice sunt necesare mult mai multe desene i schie ale fisurilor ntlnite. Se va acorda o mare atenie diferenierii crpturilor de fisurile capilare cauzate de uscarea mortarului de acoperire. Clasificarea fisurilor este descris n tabelul 3.2. Tabel 3.2.

Descrierea fisurii [mm] 0.1-0.5 05-1.0 1.0-2.0 2.0-5.0 5.0-10.0 10

Descriere Foarte fin fin moderat larg Foarte larg Extrem de larg

Abreviere FF F M L FL EL

Crpturile fisuri mai mici de 0.1 mm se descriu ca foarte fine, clasificarea sub aceast valoare necesitnd examinri microscopice.

b. Modificrile de culoare ale suprafeelor Acestea pot oferi uneori o indicaie util legat de: - tipuri diferite de liani, cel mai probabil folosii pentru reparaii ulterioare; - degradri cauzate de aciunea unor agresiviti climatice, chimice, bacteriologice, etc. ntinderea suprafeei afectate de modificarea culorii se nregistreaz color, pe o pelicul foto, cu observaia c, de regul, culorile nu vor fi cele reale. c. Eflorescene i exudat Pentru acestea se noteaz poziia, ntinderea i cantitatea de material concomitent cu descrierea culorii, texturii, umiditii i a consistenei depunerilor de suprafa. Se vor prelua probe pentru investigaii de laborator. d. Micri, deplasri i deformaii Se noteaz orice micri difereniate, la nivel de mbinri, plane de corespondena cu alte posibile cauze de deteriorare. 3.2.5. nregistrri i prelucrri preliminarii a rezultatelor investigaiei la faa locului Observaiile efectuate la faa locului demareaz din momentul nceperii procedurii de investigaie. Desenele care ilustreaz extinderea i gravitatea fiecrei caracteristici n parte permit corelarea cu condiiile de mediu variabile n care se afl structura, n scopul delimitrii zonelor n care se vor efectua prelevri de probe pentru investigaii ulterioare. Atunci cnd apar simptome certe (fisurarea caracteristic) se pot face examinri suplimentare de detaliu. Observaiile i nregistrrile efectuate servesc la realizarea raportului de expertiz la faa locului.

3.2.6. Evaluarea i interpretarea observaiilor la faa locului Observaiile detaliate vor fi evaluate i prelucrate preliminar pentru a se putea stabili ce observaii de detaliu i ce ncercri suplimentare se vor efectua n completarea investigaiei principale. Observaiile la faa locului sunt interpretate folosind notiele observaiilor vizuale (fotografii, desene i schie) precum i rezultatele ncercrilor efectuate in situ. Niciuna din observaiile la faa locului nu pot fi considerate exclusivist pentru caracterizarea materialelor folosite, ale naturii deteriorrii, etc. Dac totui sunt acceptate aspecte, simptome considerate tipice pentru deteriorrile produse de anumii factori specifici, vina exclusiv a acestor se decide doar pe baza analizelor i ncercrilor de laborator, uneori cu probe provenind din structura de zidrie. Clasificarea caracteristicilor vizuale i indicii de apreciere pentru amploarea i gravitatea deteriorrilor se prezint n tabelul 3.3.

Tabel 3.3. Clasificarea caracteristicilor vizuale i indicii de apreciere pentru amploarea i gravitatea deteriorrilor Slab, max.5% din suprafa, arie sau alt parametru Moderat 5-20% Extins, mai mult de 20%, dar nu tot Total, toat suprafaa afectat Caracteristici minore, neurgente sau de natur pur cosmetic Caracteristici inacceptabile necesitnd atenie i analiz Defecte grave sau probleme ce necesit atenie imediat Structur nesigur 3.2.7. Cerine de investigare-diagnosticare n activitatea de investigare a cldirilor din fondul construit existent care au structuri din perei portani din zidrie, expertul trebuie s foloseasc criterii de evaluare a caracteristicilor reale ale construciei vechi prin care s pun la dispoziia beneficiarului soluii viabile i eficiente pentru reabilitarea obiectivului expertizat. Cerinele principale la investigarea structurilor din zidrie sunt: 1. Evaluarea calitativ a strii generale a obiectivului supus investigrii inspecie vizual, relevee arhitecturale i de degradri i avarii, analiz istoric, identificarea tipurilor Index 1 2 3 4 1 2 3 4

principale de zidrii (forme i dimensiuni caracteristice) i a tehnologiilor de execuie utilizate; 2. Analiza strii de degradare a structurilor de zidrie investigate i evaluarea principalelor cauze ale degradrilor: inventarierea principalelor tipuri de degradri i deteriorri identificate; inventarierea naturii degradrilor (mecanice, chimice, biologice).

3. Evaluarea capacitii de rezisten a structurilor din zidrie pe baza metodelor de calcul i a datelor obinut pe baza ncercrilor fizico-mecanice efectuate in situ i n laboratoare. Din aceste motive se recomand ca analizele de laborator s fie grupate pe specialiti (mecanice, fizice, chimice, biologice sau de alt natur). Expertul poate solicita i caracteristici ale materialelor componente ale zidriei: marc, densitate aparent, porozitate aparent, raport agregat liant (pentru mortar), natura liantului, structura granulometric a agregatului din mortar. Caracteristicile ansamblului de zidrie se solicit n conformitate cu normativele i standardele specifice, n vigoare. Cu privire la starea de degradare a structurii, expertul poate solicita analiza cauzelor atacului chimic sau biologic, stabilirea naturii acestor cauze i soluii de combatere n domeniul respectiv. Programul ncercrilor specifice in situ i de laborator necesit o selecie prealabil a metodelor de investigare dup precizarea parametrilor de evaluare de ctre expert. Metodele de investigaie de laborator pentru zidriile vechi se clasific n dou categorii i anume, metode distructive (determinri ale rezistenelor mecanice, metode chimice i fizicochimice) i metode nedistructive. Fiecare dintre acestea cuprinde diverse proceduri analitice, activitatea desfurndu-se pe baza unor specificaii tehnice i proceduri proprii ale laboratoarelor de profil. (Lucrarea III). 3.3. Noiuni privind consolidarea stratului suport (zidrie, tencuieli) i tratamentul suprafeelor pictate la construciile vechi, cu valoare de patrimoniu, n condiii de umiditate i existena biodegradrii Normativul MP 030-2003 stabilete pentru construciile de patrimoniu (de cult i administrative) etapele necesare pentru consolidarea stratului suport i tratamentul suprafeelor pictate tip fresc la construcii vechi clasate n lista monumentelor istorice aflate, n exploatare, n condiii de umiditate excesiv i existena biodegradrii. n cazul construciilor nscrise n patrimoniul arhitectural care au pe faade sau pe pereii

interiori suprafee pictate, interveniile de asigurare a stabilitii trebuie s in cont de meninerea autenticitii materialelor din care sunt alctuite construciile, ct i de reversibilitatea aciunilor efectuate. Investigaiile decurg conform 3.2.1-3.2.7.

3.3.1. Intervenii generale pentru eliminarea umiditii Identificarea prin msurtori a modalitilor de acces a umiditii n elementele cldirii se face n faza iniial a expertizrii. Tabelul 3.4 centralizeaz tipurile de umiditi, sursele de acces i soluiile de ndeprtare atenuare a efectelor. Tabelul 3.4 Soluii de ndeprtare-atenuare a surselor de umiditate - dren de adncime, aerisiri fundaii; - revizuire acoperi; - rigole de colectare a apelor meteorice; - soluii de hidroizolare n plan orizontal Umiditatea de infiltrare / neetaneiti n - soluii constructive pentru acoperiuri i acoperi i ferestre / msurtori n stratul de ferestre mortar suport al picturii Umiditate de condens (i activiti umane n - ventilarea natural i artificial a aerului din lipsa ventilaiei naturale sau artificiale incint; corespunztoare / msurtori n stratul de - derularea activitilor umane de ntreinere i mortar suport al picturii) funcionare a cldirii n regim controlat. 3.3.2. Intervenii pe suportul cu pictur mural A. Tratamente asupra agenilor biologici A.1. Operaiuni preliminare(faze/descriere) a. Identificarea prin analize a agentului biologic dup identificare, se fac prelevri locale sau ambientale care pun n eviden gradul de contaminare i agenii biologici existeni; n funcie de rezultate, biologul face recomandri privind tratamentul de biocidare (nu trebuie s altereze sau degradeze stratul pictural); tratamentele se aplic local + zone adiacente; b. Consemnarea pe relevee a zonei infestate permite efectuarea corect a tratamentelor i urmrirea n timp a efectelor acestora. A.2. Tratamentul agenilor heterotrofi (bacterii, mucegaiuri, etc.) a. Aplicarea tratamentului de biocidare se face prin aplicare cu pensula a substanei de biocidare prin intermediul hrtiei japoneze; dup aplicare, se las un timp pentru aciunea biocid a soluiei; Tipuri de umiditate / Modaliti de acces (surse) / Msurtori Umiditatea ascensional ( de capilaritate / ape freatice i pluviale n fundaii / msurtori n profunzimea zidriei g/2)

b. ndeprtarea formaiunilor biologice se efectueaz prin mijloace mecanice uoare urmnd o prim curire a zonei urmat de intervenii locale impuse de aderena agentului chimic. A3. Tratamentul agenilor autotrofi (muchi, licheni, alge, etc.) a. aplicarea tratamentului de biocidare se refer la formaiuni n relief i volum; se aplic prin pensulare, urmrind impregnarea abundent a zonei afectate; tratamentul se reia la intervale diferite pn la distrugerea agentului biologic; b. ndeprtarea formaiunilor biologice se execut mecanic, urmrind ndeprtarea agentului i din zona de ancorare (n cazul lichenilor, ndeprtarea corpurilor de fructificaie se face individual din aproape n aproape sau mecanic prin smulgerea corpurilor uscate; se au n vedere zonele cu urme ale stratului de culoare); c. tratamentul preventiv dup curirea agenilor se revine cu un nou tratament local i n zonele adiacente (intervenie cu caracter profilactic). A4. Tratamente mpotriva insectelor i duntorilor animali a. msuri de protecie mpotriva insectelor se efectueaz cu mijloace mecanice de ndeprtare a corpurilor moarte i distrugerea cuiburilor aflate pe suprafaa picturii sau n fisurile / golurile stratului suport; insectele vii se ndeprteaz prin fumigaie sau gazare. b. msuri de protecie mpotriva duntorilor animali msuri de prevenire a stabilirii de colonii (lilieci) prin nchiderea spaiilor de acces sau folosirea ultrasunetelor, mijloace de sonorizare specifice (glasul prdtorilor) pentru psri. B. Intervenii la nivelul stratului de culoare B1. Intervenii preliminare a. efectuarea fotografiilor documentaie fotografic compus din imagini reprezentative comparative nainte n timpul dup ncheierea operaiunii, n lumin direct i razant (pun n eviden diversitatea i gravitatea degradrilor); b. localizarea zonelor n curs de exfoliere i marcarea lor pe releveu stratul de culoare n curs de degradare prin exfoliere se pune n eviden prin observaii directe la lumin dirijat, microscoape portabile, lup; zonele degradate se consemneaz pe releveu. c. curirea preliminar a stratului de culoare curire prin mijloace mecanice: decapare parial, ndeprtare de depuneri aderente sau neaderente. B2. Consolidarea stratului de culoare degradat / n curs de exfoliere sub form de solziri, mici umflturi i desprinderi sub form de pante de acoperi a. prima impregnare a stratului de culoare stabilire concentraie adeziv ales (Adezivul se introduce prin picurare cu seringa sau o pensul fin pn la saturarea zonei);

b. presarea stratului de culoare impregnat aplicare cu ruloul, prin presare pe un material protector (folii plastic, hrtie japonez); c. cercetarea zonei tratate se face pentru a permite refacerea adeziunii stratului de culoare la suport. B3. Consolidarea stratului de culoare pulverulent Fazele etapei sunt: testarea gradului de absorbie i aderen, impregnarea stratului de culoare cu adezivul ales; presarea stratului de culoare impregnat; cercetarea zonei tratate. B4. Consolidarea stratului de culoare desprins mpreun cu stratul de preparaie Fazele etapei sunt: pregtirea zonelor desprinse, prima impregnare a zonelor desprinse, presarea stratului de culoare impregnat; cercetarea zonei tratate. B5. ndeprtarea suprapunerilor de mortare aflate pe strat suport existent Fazele etapei sunt ndeprtarea prin mijloace mecanice, a mortarelor de reparaie suprapuse stratului de culoare i a mortarelor cu compoziia diferit de cea original i ndeprtarea prin procedee fizico-chimice a voalurilor rmase n urma degrorii (prin folosire de comprese succesive cu substane care le solubilizeaz sau le nmoaie). Alte intervenii asupra stratului de culoare sunt urmtoarele: - B6. ndeprtarea preparaiei straturilor (straturilor picturale suprapuse originalului gleturi, grunduri ale repictrilor a secco); - B7. ndeprtarea zugrvelilor / vruielilor suprapuse originalului; - B8. ndeprtarea prin mijloace mecanice a corpurilor strine (cuie, dibluri, bride metalice); B9. Curirea depunerilor (praf, fum, sruri solubile, praf fixat prin carbonatare, substane grase) B.9.1. Curirea depunerilor neaderente (praf, fum, sruri solubile) prin metode mecanice uscate a. Cercetarea zonei privind starea de conservare a stratului de culoare se identific zonele sensibile privind aderena stratului de culoare i consemnarea acestora pe relevee i fotografii; b. Curirea depunerilor neaderente (sruri solubile) ndeprtare cu pensule moi i foarte moi a acumulrilor de praf, fumului i voalurilor insulare albe; se ocolesc zonele care prezint exfolieri i pulverulene ale stratului de culoare. B.9.2. Curirea depunerilor aderente de pe stratul pictural (funingine / gudroane) a. teste de aderen a stratului de culoare se verific fiecare culoare, pe diferite zone; b. curirea depunerilor de praf, fum prin mijloace fizico-chimice aplicarea n compres

cu hrtie japonez a unei soluii de carbonat de amoniu n diferite concentraii, urmat de cltirea suprafeei i absorbia excesului de umiditate (cu burei / tampoane de vat). B.9.3. Curirea depunerilor aderente de praf fixat prin carbonatare Operaiunea se efectueaz prin alternarea mijloacelor uscate i umede; se are n vedere limita rezistenei fizice a stratului de culoare. B.9.4. Curirea depunerilor de cear / parafin a. Curirea depunerilor de cear / parafin n relief ndeprtare prin mijloace mecanic (degroare) urmrind apropierea de stratul de culoare; b. Curirea depunerilor de cear / parafin sub form de pete folosire mijloace mecanice i aplicare de comprese cu solveni (hidrocarburi aromatice) pentru nmuierea depunerilor urmat de curare din aproape n aproape cu tampoane umezite cu aceeai solveni. B.9.5. Curirea substanelor grase, uleiuri a. teste de curire se stabilesc: metodologia, ageni de curire n funcie de mbtrnirea depunerilor; b. curirea fizico-mecanic a depunerilor aplicare de comprese din past celulozic sau hrtie japonez impregnat cu substane de tipul aminelor (butilamin, ciclohexil amin) sau de tipul alcoolilor i cetonelor; dup ndeprtarea compreselor se fac curiri cu tampoane de vat, iar n cazurile de persisten a depunerilor se intervine local cu bisturiul. B.9.6. Curirea rinilor a. teste de curire se folosesc solveni din categoriile: hidrocarburi, alcooli, cetone; b. ndeprtarea prin metode fizico-chimice aplicare de comprese din hrtie japonez sau i past celulozic impregnate cu unul din solvenii amintii sau i ulterior cu mijloace mecanice. n mod similar se execut i curirea rinilor sintetice i sau diverse combinaii ale acestora (B.9.7). B.9.8. Curirea uleiurilor animale, caseinei, oului, gumei arabice, amidonului utilizai ca fixativi a. teste de identificare pe baza analizelor de laborator se vor identifica tipurile de liani (fixativi) pentru stabilirea metodologiei de curare. b. curirea cleiului animal, amidonului i gumelor arabice se folosesc combinaii de mijloace umede i mecanice (aplicare de comprese calde, cu timpi diferii de expunere i reveniri pn la gelificarea depunerilor; intervenia mecanic asigur reducerea consistenei acestora); se revine local asupra zonelor aglomerate pn la ndeprtare total. B.10. Curirea / nlturarea repictrilor a secco executate n tehnica n ulei, verni, tempera gras

a. teste de curire stabilire metodologie, solveni i concentraii, timpi de aciune. (n cazul repictrii cu liani diferii se poate testa o gam larg de solveni hidrocarburi aromatice, alcooli, amine n diferite combinaii. b. curirea repictrilor curiri cu tampoane de vat mbibate n solvent, dup caz, n combinaie cu mijloace mecanice (bisturiu); dup caz, se pot aplica comprese din hrtie japonez i / sau past celulozic impregnate n solventul ales, n timp bine determinat). B.11. Tratamentul srurilor solubile / insolubile a. ndeprtarea preliminar a srurilor solubile ndeprtare mecanic, cu pensule moi, cu evitarea zonelor cu strat de culoare n curs de degradare; se poate interveni ulterior cu radiere de duriti diferite; b. ndeprtarea i extragerea srurilor solubile se intervine la nivelul stratului suport prin extragerea parial a srurilor (intervenie prin aplicare hrtie japonez i past celulozic urmrindu-se schimbarea suprafeei de evaporare). B.12. Extragerea depunerilor saline pe suprafa, voaluri i / sau cruste a. curirea depunerilor saline prin mijloace fizico-mecanice aplicarea ntr-o compres de hrtie japonez a unei soluii de carbonat de amoniu n diferite concentraii. Timpul de expunere al compresei se mrete prin aplicarea a 3-4 straturi de hrtie japon. n intervalul dintre comprese se poate interveni dac este necesar cu gume moi, tip Wishab; b. nlturarea prin procedee chimice a sulfailor aplicarea de comprese cu schimbtori de ioni pn la eliminarea complet a sulfailor. B.13. ndeprtarea srurilor insolubile prin mijloace mecanice i chimice a. identificarea tipurilor de sruri se identific prin analize de laborator tipurile de sruri de pe suprafa i din stratul suport; b. ndeprtarea prin procedee mecanice a srurilor insolubile se ndeprteaz mecanic cu mijloace abrazive a reliefurilor i crustelor de sruri. B.14. Stabilizarea srurilor a. analize chimice se face identificarea calitativ i cantitativ a srurilor (n special a anionilor); b. tratamentul de stabilizare criptoflorescenelor de sulfat de calciu metodologie: - preparare soluii i comprese pentru tratamente preliminare i apoi pe baz de carbonat de amoniu, apoi comprese cu hidroxid de bariu (ndeprtarea compreselor se face dup ncheierea timpului de expunere determinat de gradul de absorbie; - se evit n timpul tratamentelor suprafeele marcate de prezena nitrailor.

C. Intervenii la nivelul stratului suport La nivelul stratului suport se efectueaz urmtoarele categorii de intervenii: - intervenii preliminare ( asigurarea marginilor i stratului suport desprins, fracturat; ancorarea punctual a marginilor stratului suport desprins / fracturat; curirea marginilor stratului suport, lacunelor, crpturilor, fisurilor); - ndeprtarea mortarelor / materialelor necorespunztoare ale interveniilor anterioare; - impregnarea stratului suport friabil (ariccio i intonaco); - tivirea marginilor stratului suport; - chituirea fisurilor la nivel ariccio (n profunzime); - chituirea lacunelor la nivel ariccio; - chituirea fisurilor la nivel intonaco (superficial); - chituirea lacunelor datorate materialelor la nivel intonaco i sau a stratului de preparaie (grund, glet, preparaie de var); - chituirea lacunelor extinse neintegrabile la nivel ariccio; - pregtirea zonei pentru injectri; - asigurarea cu proptele a zonelor cu injectri; - efectuarea injectrilor pentru desprinderi i burdueli ale stratului suport (ariccio, intonaco i de preparaie).

D. Intervenii la nivelul zidriei La nivelul zidriei se efectueaz urmtoarele categorii de intervenii: - intervenii preliminare: efectuarea fotografiilor reprezentative; marcarea pe releveu a zonelor cu reparaii, plombe, mortare necorespunztoare; - intervenii propriu-zise: asigurarea stratului pictural; asigurarea stratului suport; ndeprtarea reparaiilor, plombelor, mortarelor necorespunztoare; - curarea lacunelor / fisurilor din zidrie de diverse impuriti, depuneri i sau pulberi de mortare: ndeprtarea depunerilor neaderente; curirea depunerilor aderente; - consolidarea lacunelor / fisurilor din zidrie: alegerea consolidantului i efectuarea

testelor de impregnare; msuri de protecie; impregnarea prin pensulare; impregnarea prin pulverizare; impregnarea prin injectare; cercetarea zonei tratate; - plombarea / eserea lacunelor / crpturilor din zidrie: cercetare; pregtirea zonelor; nlocuirea elementelor de zidrie; - ndeprtarea fragmentelor de zidrie suprapuse stratului pictural care nu sunt elemente de structur, rezultate din reparaii anterioare necorespunztoare: cercetare, demontarea elementelor

de zidrie; - montarea liurilor pentru injectri sub presiune: aplicarea sondelor pentru injectarea sub presiune n vederea consolidrii.

E. Integrarea cromatic Metodele de integrare cromatic se aleg, se folosesc i aplic de ctre restaurator n urma unei interpretri critice, analize estetice de ansamblu asupra incoerenelor produse n cmpul picturii de ctre toate tipurile de lacune ale operei i care mpiedic perceperea cursiv a imaginii i mesajului artistic. Principiile de restaurare care trebuie respectate n cazul tratamentelor aplicate lacunelor constau n: - ntreruperea stratului de figur al lacunei (uzurilor) pe fundalul imaginii. (n acest mod, din planul secund, imaginea va reveni n prim plan n momentul lecturrii ansamblului); - respectarea principiului autenticitii prin diferenierea interveniei restauratorului, de original; - reversibilitatea materialelor puse n oper; - tratarea fiecrei lacune n funcie de totalitatea operei. Dintre interveniile efectuate n scopul integrrii cromatice se menioneaz: - reintegrarea uzurilor patinei n tehnica velatura; - integrarea cromatic a lacunelor din stratul de culoare n tehnica velatura; - integrarea cromatic n tehnica trattegio a lacunelor, crpturilor, fisurilor chituite la nivelul picturii; - integrarea cromatic a lacunelor, crpturilor, fisurilor chituite la nivel ariccio / velatura / mortare de mas.

F. Documentaia fotografic Fotografierea ansamblului / zonei este obligatorie nainte, n timpul i dup intervenia restauratorului de pictur. Fotografiile se execut alb-negru, color sau digital. Dimensiunile fotografiilor se aleg n funcie de scopul documentaiei ntocmite. Tipurile de fotografii sunt: a. nainte de nceperea interveniilor de restaurare: de ansamblu n lumin direct, n lumin razant; detalii n lumin direct i razant; b. pe parcursul operaiunilor de conservare-restaurare, n lumin direct i razant, detalii n lumin direct i razant;

c. la ncheierea operaiunilor de conservare-restaurare n lumin direct i razant, detalii n lumin direct i razant; d. fotografii speciale: macrofotografii sau fotografii n lumin special.

G. Documentaia desenat (aciuni suport) a. Relevee care ilustreaz starea de conservare a picturii: relevee de arhitectur (planuri*, seciuni cu marcarea strii de conservare pe ansamblu); relevee cu desenarea la scar a programului iconografic (releveul de baz); relevee cu identificarea elementelor tehnologice; relevee la scar* cu marcarea degradrilor; b. relevee cu marcarea operaiunilor efectuate (se marcheaz operaiile efectuate la nivelul stratului suport i la nivelul stratului de culoare).

*Planuri - scara desenului: 1:50; 1:20; 1: 10; 1:5; - cote altimetrice; - trasare curbe de nivel pentru marcarea umiditii capilare sau de infiltraie, sau de alte tipuri dac este cazul; - traseul fisurilor de secionare ale masivului de zidrie, vizibile pe suprafaa picturilor murale.

Lucrarea III

Metode de investigare folosite la analiza zidriilor vechi, de patrimoniu

Pe plan mondial, volumul de informaii privind metodele nedistructive privind testarea materialelor compozite din categoria crora fac parte i zidriile este insuficient. Problemele legate de tehnicile i metodologiile de ncercare ct i de interpretarea datelor i gsirea unor relaii matematice finale pentru exprimarea unor caracteristici mecanice sunt destul de laborioase.

Aria ncercrilor distructive-nedistructive trebuie extins pe materialele unor structuri de zidrii , ceramice din perioade istorice ct mai largi, pentru realizarea unei baze de date utile expertului tehnic. Metodele de laborator se clasific n dou categorii i anume metode nedistructive i metode distructive. Metodele folosite pentru ncercrile nedistructive sunt: - metode acustice, bazate pe propagarea undelor elastice n elemente de zidrie sunt metoda ultrasonic de impuls (C 26-85)) i metoda emisiei acustice; - metode mecanice sau de duritate superficial, bazate pe msurarea proprietilor mecanice ale stratului de suprafa a elementelor de zidrie: - metoda de recul (sclerometrul Schmidt; C26-85); - metoda prin penetrare sau smulgere; - metoda analizei termografice folosit cu precdere la cercetri efectuate asupra pereilor cu guee de unde nu este posibil preluarea de mostre sau nu se pot folosi metode de testare care vin n contact cu suprafeele de fresc.

Particulariti de aplicare a metodelor de investigare a zidriilor vechi folosind prevederilor normativului C26-85 Metoda ultrasonic de impuls se bazeaz pe explorarea cu ultrasunete n seciune transversal a elementului, pe ambele direcii atunci cnd acest lucru este posibil i ulterior pe realizarea unor diagrame de variaie a vitezei de propagare rezultate. Diagrama permite realizarea unei cartografieri a elementului de zidrie din punct de vedere al determinrii vitezei de propagare msurate n diferite zone ale elementului portant de zidrie. Informaiile obinute sunt fundamentale pentru punerea n eviden a eventualelor degradri structurale de tipul fisurilor, crpturilor (degradri ascunse). Metoda poate fi utilizat i pentru determinarea mrcii blocurilor de zidrie ca elemente independente ct i a prismelor de mortar realizate din materiale similare celor din lucrare. Instrumentele de msurare a distanei trebuie s asigure o precizie de msurare de 1mm. (C2685). Obs. Curba vitez rezisten mecanic se traseaz pe baza unor ncercri executate n paralel prin metode nedistructive i distructive, la vrste de ncercare prevzute pentru fiecare material n parte (zidrie i mortar).

Metoda de recul - se aplic pe elemente de zidrie care au n alctuirea lor aceleai tipuri de blocuri i mortar; - numrul minim de lovituri aplicate pentru blocuri i rostul de mortar este de 6 10, cu verificarea a minim 15 blocuri / 10 m lungime maxim de perete (36 m2) i min. 3m de rost de mortar verificat la diferite cote (baz, mijloc, vrf de perete). n funcie de preciziile cerute, pentru transformarea msurtorilor de recul n rezistene mecanice, n funcie de condiiile de lucru, se metodele: curbei liniare, coeficienilor de influen corectai i cea a curbei unice. Metoda de interpretare a rezultatelor se alege de responsabilul tehnic al ncercrii.

n metoda emisiei acustice se pot utiliza tehnici de msurare ale impulsului ultrasonic similare celor utilizate la ncercrile folosite pentru terenuri de fundare. Nu exist metodologie reglementat de normativele romneti. Se poate utiliza ca metod de ncercare tehnica de control a calitii structurilor prin metoda carotajului sonic (C200-81) numai pentru elementele care permit practicarea unor goluri necesare glisrii palpatoarelor de emisie-recepie pe nlimea elementului. Pentru analiza degradrilor produse n straturile superficiale (zidrie, mortar suport, fresc) pot fi utilizate aparatele Leica QCoating care dau imagini fidele ale suprafeei inclusiv a straturilor de grosimi reduse.

Metoda prin penetrare sau smulgere folosit pe plan internaional cu rezultate bune; nu exist metodologie reglementat de normativele romneti. La analiza rezistenelor mecanice ale zidriilor vechi expertul poate face ncadrarea structurii din zidrie ntr-una din categoriile de uzur: - degradri superficiale I; - degradri care nu afecteaz semnificativ sigurana n exploatare a elementului II; - degradri care afecteaz semnificativ sigurana n exploatare a elementului III; - degradri majore risc de prbuire IV.

Metoda analizei termografice Etiologia cuvntul termografic provine dela termenul n limba englez termovision care nseamn imaginea termic pentru vizionarea zonelor inaccesibile. Analiza termografic este bazat pe conductivitatea termic a materialului i poate fi pasiv sau activ. n primul caz, aceasta analizeaz radiaia activitii n timpul ciclului de efort termal

datorat fenomenelor naturale (nclzirea i rcirea consecutiv). Dac cercetarea / inspectarea este activ se aplic nclzirea forat a suprafeelor analizate. Radiaia termal este colectat de un aparat sensibil la radiaii infraroii i este transformat n semnale electrice care sunt convertite n imagini cu nuane de diferite culori. Metoda se poate aplica n cazul cercetrilor efectuate asupra pereilor cu guee, de unde nu se pot recolta mostre sau a se folosi tehnici de testare care vin n contact cu suprafaa de fresc. De menionat faptul c metoda este indicat pentru stratul suport cu picturi murale a cror grosime (2-4cm) permite evaluarea migrrii umiditii. Se prezint alturat imagini obinute prin tehnica termografic Fig. III 1.a i b.

a b Fig. III.1. Migraia umiditii- vizualizare prin tehnic termografic Dintre aparatele miniaturale folosite n acest sens se menioneaz camerele digitale Land M4 (thermal imaging camera) produse de compania Land Instruments International. Metodele distructive ale elementelor structurale din zidrie pot fi utilizate n urmtoarele scopuri: - determinarea proprietilor elasto-dinamice ale zidriei; - defectoscopia elementelor de zidrie prin punerea n eviden a zonelor degradate structural (existen goluri, fisuri, crpturi); - determinarea rezistenei la compresiune a blocurilor de zidrie i respectiv, a mortarului de zidrie.

Metode distructive pentru mortare de zidrie

n categoria analizelor distructive sunt incluse determinrile de rezistene mecanice, metodele chimice i metodele fizico-chimice. Metodele chimice pot evidenia: compoziia mortarelor, liantul folosit, natura agregatului, raportul a/c al liantului folosit n mortare, identificarea factorilor de deteriorare chimic,

aprecierea degradrilor sub form de fisurare la nivel mediu i microstructural. Tipurile de probe ce pot fi investigate sunt: 1. dup modul de prelevare din structur: - carote (ntregi sau sfrmate), resturi de carote; - probe prelevate prin desprindere mecanic sub forma: fracie solubil obinut prin atac chimic asupra probei medii; fracie insolubil recuperat dup atacul chimic asupra probei medii de mortar; traifuri cilindrice paralelipipedice, seciuni subiri sau buci de prob; 2. pentru identificarea naturii agresivitii chimice: probe mbogite n mortar: Metodele de analiz fizico-chimic folosite sunt: - microscopia optic; - analiz mineralogic prin difracie cu raze X; - analize structurale de benzi de vibraie molecular n infrarou; - analize termice neizoterme; - microscopie electronic cu baleiaj; - microanalize electronice cuplate cu microscopia electronic cu baleiaj. / agregat; microprelevri din zone deteriorate, buci sau granular.

Prelevarea probelor pentru analize de laborator Schema de prelevare trebuie s furnizeze probe reprezentative pentru elementele analizate. Datorit neomogenitii structurale trebuie alese 3 zone tipice pentru fiecare element n parte care reprezint att proba tipic, nealterat ct i cea cu urme de deteriorare. Precizia rezultatelor ncercrilor i analizelor efectuate crete proporional cu numrul de probe investigate prelevate din locuri diferite, ceea ce permite obinerea unor concluzii ct mai relevante. Tipuri de probe

Pentru analiza caracteristicilor zidrie - carote

Carotele (probe cilindrice cu baze paralele i suprafa exterioar neted, fr fisuri datorate prelevrii din element) se extrag cu ajutorul carotezelor din zone care nu afecteaz rezistena i stabilitatea structurii investigate; se va evita inducerea de fisuri, crpturi sau ruperi ale carotelor. Raportul lungime / diametru recomandat este de 2.5:1 3.0:1. Sunt preferabile carotele cu diametru de 100mm; n practic se prefer ns carotele de diametru 75mm care permit ptrunderea n structur. Caroteza trebuie s fie fixat rigid pentru a se evita vibraiile, deplasrile laterale, tierile

neuniforme i deteriorrile carotelor. Probe prelevate prin sfredelire dela adncimi diferite prelevare cu dispozitive care permit o micare de rotaie i una de percuie cu frecven variabil (goluri cu diametrul de 10mm); recomandate pentru determinarea coninutului de clor i a penetrabilitii acestuia n mortar; Probe prelevate sub form de buci obinute prin lovire mecanic (ciocan, dalt, polizor) folosite pentru diagnosticri iniiale; Probe speciale prelevri de depuneri din soluri i ap depus la suprafaa expus a mortarului. Se prezint n continuare metoda i principiul procedurii minimale de investigare a mortarelor de zidrie. Procedura minimal de investigare a mortarelor de zidrie cuprinde: analize chimice clasice, analize mineralogice prin difracie de raze X i analize petrografice prin microscopie optic efectuate pe probe medii, fracii solubile i insolubile ct i pe probe mbogite n liant ale cror rezultate individuale sunt interpretate i corelate pentru asamblarea informaiilor privind compoziiile chimice ale liantului i agregatului, tipul de liant i de agregat utilizat, raportul liant / agregat, etc. n cazuri speciale (deteriorare mortare urmare a aciunii unor factori chimici agresivi) procedura analitic minimal poate fi completat gradual cu alte tehnici.

Cap. IV. Deteriorarea i inspecia construciilor metalice 4.1. Cauzele deteriorrii i avarierii construciilor metalice Analiza cauzelor care pot genera deteriorarea i avarierea construciilor metalice are n vedere urmtoarele aspecte: - prevederi generale privind calculul i alctuirea seciunilor metalice, specifice unei perioade de referin i unei zone geografice pentru care se face analiza; - ipoteze de calcul folosite n etapele de proiectare; - proiectarea seciunilor (geometrie i caracteristici de calcul); - aprecierea i evaluarea ncrcrilor folosite n calculul structurilor metalice; - alegerea materialelor folosite pentru alctuirea seciunilor curente; - alegerea modului de mbinare al elementelor i a materialelor folosite n acest sens; - tipul de protecie la foc i de protecie anticoroziv proiectat i cel realizat; - calitatea execuiei ntregii structuri metalice; - modul de realizare i ntreinere n timp al sistemelor de protecie adoptate; - modificarea agresivitii mediului fa de condiiile de proiectare iniiale; - mod de comportare al structurilor, implicit al elementelor structurale la aciuni extraordinare.

4.2. Inspecia construciilor metalice Inspecia n timpul execuiei construciilor metalice se refer la ansamblul inspeciilor de specialitate privind: - respectarea calitii proiectate pentru loturile de materiale i produse metalice aprovizionate; - respectarea condiiilor de depozitare; - respectarea tehnologiei de montaj cu atenie deosebit asupra modului de asigurare a continuitii structurale (sudur, nituire, uruburi de nalt rezisten) conform proiectului de specialitate; - verificri suplimentare prin ncercri nedistructive a calitii elementelor metalice i mbinrilor;

- efectuarea corect a proteciilor antifoc / anticorozive, dup caz. Responsabilitile revin, conform reglementrilor n vigoare, proiectantului, executantului, investitorului.

Inspeciile n timpul exploatrii construciilor se refer la verificri efectuate de investitor /proprietar / utilizator n timpul exploatrii. n funcie de situaiile sesizate, construciile metalice se supun prevederilor metodologiei prevzute de legislaia de specialitate privind urmrirea curent sau i urmrirea special dac proiectantul sau expertul tehnic au solicitat acest lucru. n cadrul urmririi curente se verific prin mijloace specifice, de ctre personal de specialitate, modul de comportare al mbinrilor, continuitatea i starea general a straturilor de protecie aplicate. ntreinerea i reparaiile curente completeaz cadrul urmririi curente. Ca exemplu se menioneaz structura podului Golden Gate, SUA la care o echip complex de 200 persoane supravegheaz i ntreine funcionarea n condiii de deplin siguran a ansamblului construit. Urmrirea special este recomandat urmtoarelor tipuri de structuri: construcii nalte, tabliere metalice, rezervoare de suprafa de mare capacitate, stvilare. 4.3. Exemple de accidente i avarii la construcii metalice - Brazilia, Anglia, Olanda, SUA: deformaii mari la rezervoare metalice de suprafa (15.8 m diametru, 12.9 m nlime) confecionate din virole de tabl de 8, respectiv 6.5mm grosime, interioare; - SUA: Roswell, New Mexico - prbuire anten tv. de 435m nlime sub aciunea efectului de rafal al vntului; podul Tacoma, denumit i Galloping Gertie distrugere sub efectul de rafal (1950) fig.4.1; cauzate de combinaia defavorabil a presiunii frontale, suciunilor exterioare i

c Fig.4.1. Podul Tacoma (a) varianta iniial de execuie; (b) vedere pod solicitat la aciunea vntului (c) colaps pod NJ, Brooklyn prbuire acoperi cu ferme metalice la o sal de cinematograf transformat n magazin universal datorit coroziunii avansate a fermelor (1953); New York prbuire turnuri gemene 1 i 2 din ansamblul World Trade Center datorit incendiului provocat de atentatele teroriste din 2001 (fig.4.2.);

c d Fig.4.2. Turnurile gemene WTC 1 i 2 (a) ansamblu iniial; (b) aspect faade; (c) colaps turn 1; (d) colaps turn 2 - Anglia,

a. prbuirea podului metalic de cale ferat simpl (1879) peste rul Tay n timpul unei furtuni (fig. 4.3) (Raportul de expertiz ntocmit menioneaz c podul a fost prost proiectat, executat i ntreinut.);

a b Fig. 4.3. Podul peste rul Tay nainte (a) i dup prbuire (b) b. coroziunea marin combinat cu efectul noxelor industriale implic msuri speciale de protecie implicit lucrri de ntreinere periodice suplimentare (fig.4.4.).

(a)

(b) Fig. 4. 4. Coroziune marin n zone costiere (a) dig; (b) structur hal metalic - Rusia (Sokolovo, 1965) prbuire parial a unei cldiri industriale cu structur realizat din arce metalice datorit instabilitii fundaiei; - Romnia: cderea podurilor dela Valea Larg (1922) nu se cunosc cauzele prbuirii; prbuire pod metalic de pe DJ Fgra Soar din cauze cumulate (exploatare defavorabil, ntreinere necorespunztoare a tablierului metalic).

Lucrarea IV Urmrirea comportrii n exploatare i interveniile in timp asupra construciilor Urmrirea comportrii in exploatare i interveniile a construciilor sunt componente ale sistemului calitii in construcii i se face conform Regulamentului din 21 noiembrie 1997 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10 decembrie 1997. Obiectul urmririi comportrii n exploatare a construciilor i al interveniilor in timp este evaluarea strii tehnice a construciilor si meninerea aptitudinii la exploatare pe toat durata de existen a acestora. Regulamentul stabilete cadrul general pentru desfurarea activitilor privind urmrirea comportrii in exploatare i interveniile n timp a construciilor aplicndu-se tuturor categoriilor de construcii si este obligatoriu pentru toate persoanele juridice si persoanele fizice implicate: investitori, proiectani, executani, proprietari, administratori, utilizatori. Urmrirea comportrii in exploatare a construciilor i interveniile in timp reprezint aciuni distincte, complementare, astfel: 1) urmrirea comportrii in exploatare a construciilor se face n vederea depistrii din timp a unor degradri care conduc la diminuarea aptitudinii de exploatare; 2) interveniile n timp asupra construciilor se fac pentru meninerea sau mbuntirea aptitudinii la exploatare; c. aceste aciuni se realizeaz prin grija proprietarului. 1. Urmrirea comportrii in exploatare a construciilor Urmrirea comportrii n exploatare a construciilor se face prin urmrirea curent i prin urmrirea special. Modalitile de efectuare a urmririi curente sau a urmririi speciale - perioade metode, caracteristici i parametrii urmrii se stabilesc de ctre proiectant sau expert, n funcie de categoria de importan a construciilor i de alte caracteristici ale acestora i se includ n cartea tehnica a construciilor, document care va cuprinde i rezultatele consemnate ale acestor activiti.

Urmrirea curent este o activitate sistematic de observare a strii tehnice a construciilor care, corelat cu activitatea de ntreinere, are scopul de a menine aptitudinea la exploatare a acestora. Urmrirea curent se efectueaz, pe toata durata de existent asupra tuturor

construciilor, conform legii. Se realizeaz prin examinare vizual direct i cu mijloace simple de msurare, n conformitate cu prevederile din cartea tehnic i din reglementrile tehnice specifice, pe categorii de lucrri si de construcii; se efectueaz de ctre personal propriu sau angajat prin contract, cu persoane fizice avnd pregtire tehnic n construcii, cel puin de nivel mediu.

Urmrirea special cuprinde investigaii specifice regulate, periodice, asupra unor parametri ce caracterizeaz construcia sau anumite pari ale ei, stabilii din faza de proiectare sau n urma unei expertizri tehnice. Urmrirea special se instituie la cererea proprietarului sau a altor persoane juridice / fizice interesate, precum i pentru construcii aflate n exploatare cu evoluie periculoas sau care se afl n situaii deosebite din punct de vedere al siguranei. Urmrirea special se efectueaz pe o perioada stabilit n baza unui proiect sau a unei proceduri specifice, de ctre personal tehnic de specialitate atestat; activitatea nu conduce la ntreruperea efecturii urmririi curente. La constatarea n cursul activitilor de urmrire curent sau special a unor situaii care depesc limitele stabilite sau se consider c este afectat exploatarea n condiii de siguran a construciei, proprietarul este obligat s solicite expertizarea tehnic.

Obligaii i rspunderi privind urmrirea comportrii n exploatare a construciilor Investitorii au urmtoarele obligaii i rspunderi: a) stabilesc mpreun cu proiectantul acele construcii care se supun urmririi speciale, asigur ntocmirea proiectului i predarea lui proprietarilor ntiinnd despre acestea i Inspecia de Stat n Construcii, lucrri publice, urbanism i amenajarea teritoriului; b) comunic proprietarilor care preiau construciile obligaiile ce le revin n cadrul urmririi speciale. Proprietarii au urmtoarele obligaii i rspunderi: a) rspund de activitatea privind urmrirea comportrii n exploatare a construciilor, sub toate formele; asigur, dup caz, personalul necesar; comand expertizarea construciilor i eventual proiectul de urmrire special i comunic instituirea urmririi speciale la Inspecia de Stat n Construcii, lucrri publice, urbanism i amenajarea teritoriului. b) stipuleaz n contracte ndatoririle ce decurg relativ la urmrirea comportrii n exploatare, la nstrinarea sau la nchirierea construciilor.

Proiectanii au urmtoarele obligaii i rspunderi: a) stabilesc mpreun cu investitorii i /sau cu proprietarii acele construcii care sunt supuse urmririi speciale; b) elaboreaz, pe baza de contract cu proprietarul, documentaiile tehnice pentru urmrirea curent i proiectul de urmrire special.

Executanii au obligaia s efectueze urmrirea curent a construciilor pe care le execut, s monteze conform proiectului i sa protejeze dispozitivele pentru urmrirea special pn la recepia construciilor dup care le vor preda proprietarului. Administratorii i utilizatorii rspund de realizarea obligaiilor contractuale stabilite cu proprietarul privind activitatea de urmrire a comportrii n exploatare a construciilor. Persoanele care efectueaz urmrirea curent i urmrirea special denumite responsabili cu urmrirea comportrii construciilor, au urmtoarele obligaii i rspunderi: a) sa cunoasc toate detaliile privind construcia i s in la zi cartea tehnica a construciei, inclusiv jurnalul evenimentelor; b) sa efectueze urmrirea curent, iar pentru urmrirea speciala s supravegheze aplicarea programelor i a proiectelor ntocmite n acest sens. c) sa sesizeze proprietarului sau administratorului situaiile care pot determina efectuarea unei expertizri tehnice.

2. Interveniile n timp asupra construciilor Scop: - meninerea fondului construit la nivelul necesar al cerinelor; - asigurarea funciunilor construciilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea funciunilor initiale ca urmare a modernizrii.

Tipurile de lucrrile de intervenie sunt: a) lucrri de ntreinere, determinate de uzur sau de degradarea normal i care au drept scop meninerea strii tehnice a construciilor. b) lucrri de refacere, determinate de producerea unor degradri importante i care au drept scop meninerea sau mbuntirea strii tehnice a construciilor; c) lucrri de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerinelor fa de

construcii sau a funciunilor acestora i care se pot realiza cu meninerea sau mbuntirea strii tehnice a construciilor. Lucrrile de ntreinere constau n efectuarea periodic a unor remedieri sau reparri ale parilor vizibile ale elementelor de construcie - finisaje, straturi de uzur, straturi i nvelitori de protecie - sau ale instalaiilor i echipamentelor, inclusiv nlocuirea unor piese uzate. Lucrrile de refacere i de modernizare au la baza urmtoarele principii: a) soluiile se stabilesc numai dup cunoaterea strii tehnice a construciilor, inclusiv a cauzelor care au produc degradri, dac este cazul, ca rezultat al expertizrii tehnice; b) soluiile vor avea n vedere interdependena dintre construcie - partea existent - i lucrrile noi care se vor executa att pe ansamblu, ct i local. c) aplicarea soluiei preconizate impune verificarea permanent a strii fizice n detaliu a construciei, pentru confirmarea ipotezelor avute n vedere la proiectarea lucrrilor de intervenie; d) condiiile deosebite de lucru impun o atenie sporit privind asigurarea calitii lucrrilor. Lucrrile de refacere se realizeaz prin remediere, reparare sau consolidare, pe baz de proiect ntocmit conform prevederilor legale. n unele situaii n care construciile sunt grav afectate dac nainte de lucrrile de refacere sunt necesare lucrri de sprijiniri provizorii, acestea vor fi executate pe baza unui proiect ntocmit de ctre expert sau proiectant n urma analizrii situaiei. Lucrrile de modernizare se realizeaz, de regul prin reconstrucie putnd interveni i reparri sau consolidri, pe baza unui proiect ntocmit i verificat conform prevederilor legale. Obligaii i rspunderi privind interveniile n timp asupra construciilor Proprietarii au urmtoarele obligaii i rspunderi: a) asigur efectuarea lucrrilor de ntreinere pentru a preveni apariia unor deteriorri importante; b) asigur realizarea proiectelor pentru lucrri de refacere sau de modernizare i verificarea tehnic a acestora c) asigur realizarea formelor legale pentru executarea lucrrilor i verifica, pe parcurs i la recepie, calitatea acestora, direct sau prin dirigini de antier autorizai. Proiectanii au urmtoarele obligaii i rspunderi: a) elaboreaz, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrri de intervenii asupra construciilor, n conformitate cu prevederile legale; b) elaboreaz caiete de sarcini i instruciuni speciale pentru lucrrile de intervenii, anexe la proiectele elaborate de ei in acest scop, care se introduc n cartea tehnic a construciei.

Executanii lucrrilor de intervenii asupra construciilor au obligaia s respecte prevederile din proiectele elaborate n acest scop, lund toate msurile pentru asigurarea calitii lucrrilor. Utilizatorii construciilor au obligaia sa asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin n cadrul activitii de intervenii n timp asupra construciilor, n baza contractelor ncheiate cu proprietarii. Activitile de urmrire a comportrii n exploatare a construciilor i de efectuare a interveniilor n timp se vor executa cu respectarea reglementrilor tehnice n vigoare. Urmrirea aplicrii i controlul respectrii din regulament se fac de ctre Inspecia de Stat n Construcii, lucrri publice, urbanism i amenajarea teritoriului. Finanarea activitilor prevzute se face potrivit prevederilor legale.

CONSIDERAII PRIVIND PROIECTUL DE MEDIU LA LUCRRILE DE CONSOLIDARE A PODULUI PESTE RUL PRAHOVA KM 45+703

Conf.dr.ing Proca Gabriela Ecaterina, ing. Proca Gabriela Cristina Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai, Transurban Consultancy Romnia

ABSTRACT The rail ways and road rehabilitation are recommended having in view the major changes in traffics composition and, the development of security in transportations, generally. Thus, by a national program financed by EBRD, in Romania is developing an extensive program to rehabilitate the main national railways and roads. The paper presents specifically steps required to ensure the environmental protection enclosed in bridge km 45+075 rehabilitations project, on objects and physical stages. 1. GENERALITI Reabilitarea podului peste rul Prahova km 45+703 face parte din ansamblul lucrrilor de reabilitarea a liniei de cale ferat Bucureti-Braov, component a Coridorului IV Pan European, pentru circulaia trenurilor cu viteza maxim de 160 km/h. Introducerea circulaiei trenurilor cu vitez maxim de 160 km/h a impus modificri ale traseului ca urmare a refacerii podului de la km 45+703. Pentru evitarea efectelor nedorite de agresare a mediului n urma lucrrilor care s-au efectuat a fost necesar luarea unui ansamblu de msuri astfel nct impactul lucrrilor de construcie s fie minor asupra mediului. 2. LUCRRI DE CONSTRUCIE EFECTUATE Amplasamentul podului pe rul Prahova este evideniat n figura 1. Lucrrile de terasamente au constat n: - amenajarea drumurilor tehnologice n lungul liniei; - curirea amprizei de iarb i buruieni, sptur i evacuarea surplusului de pmnt vegetal; - sptur pn la cotele din profilele transversale; - realizare i aternerea de material geotextil; - finisarea umpluturilor; - consolidarea taluzurilor; - execuia scurgerii apelor prin realizarea de anuri pereate. Lucrrile de aprare au constat n: - corecia albiei majore; - protejarea malurilor cu csoaie umplute cu piatr brut; - protecia fundului albiei cu saltele de anrocamente. Suprastructura a fost realizat din tabliere metalice pentru cale dubl, cu grinzi cu zbrele cale jos i cu cuv de beton armat pentru susinerea cii ferate aezate pe balast. Infrastructura a fost realizat prin fundaii indirecte de tip coloane din beton armat.

Fig 1. Plan amplasament pod CF km 45+703 3. LUCRRI DE PROTECIA MEDIULUI Lucrrile de protecia mediului s-au desfurat concomitent cu cele de construcie, dup programul comun de management a calitii lucrrilor de reabilitare. Pot fi enumerate urmtoarele lucrri specifice de protecie a mediului: - Degajarea terenului de corpuri strine pe o suprafa de cca. 1000 m2, n zona podului i a taluzurilor terasamentului (strngere i transport n depozit a produselor i deeurilor vegetale de pn la o adncime de 5 cm); - Mobilizarea manual a solului pe o suprafa de cca. 500 m2 n vederea asigurrii prizei cu stratul vegetal (spare i ntoarcerea pmntului cu sfrmarea bulgrilor, finisarea prin greblare repetat); - mbrcarea taluzurilor cu pmnt vegetal pe o suprafa de cca. 400 m2 (sparea pmntului vegetal din depozit, ncrcarea i transportului pmntului vegetal cu auto din depozit, mbrcarea taluzului cu pmnt vegetal i compactarea umpluturii, nierbarea taluzului, transportul apei i administrarea ngrmintelor, udarea suprafeelor cu furtunul); - Dezafectarea linei existente (sptura mecanic executat cu buldozerul pentru ndeprtarea pietrei sparte i a balastului de la partea superioar a terasamentului). n zonele n care nu a putut fi folosit buldozerul s-a efectuat sptur manual. Stratul de material necorespunztor rezultat din sptur a fost strns, transportat i depozitat n locurile special amenajate pentru mprtiere. Cantitatea de material rezultat din spturi a fost de cca. 125.000 m3. Depozitarea a fost fcut diferit, n funcie de calitatea materialului (n depozite de pmnt la km 45+500, respectiv, km 45+8000 sau n gropi de mprumut n lungul cii ferate existente. - Amenajarea depozitului de pmnt i a gropii de mprumut au fost realizate de o parte i

de alta n lungul rului Prahova, n fostele gropi de mprumut de la km 45+800 i km 45+500. Realizarea depozitului s-a fcut dup cum urmeaz: - aducere pmnt n depozit pe msura naintrii frontului de lucru la platforma cii i a sortrii materialului; - n cazul realizrii n prelungirea rambleului cii, cota superioar a depozitului, dup nivelarea final, a fost cu 50 cm mai jos dect cota muchiei platformei rambleului; - depozitul amplasat n vecintatea linei a fost astfel realizat nct s permit ndeprtarea apelor pluviale din rambleul cii ferate (pant la partea superioar de 3-5%, taluzuri de 1:1,5...1/3; - pmntul a fost depozitat n straturi de 30..40 cm grosime si compactat ulterior cu 4..6 treceri ale unui cilindru compresor static conform prevederilor din STAS 3197-1.2/90 i 7582/91. Note: La amplasarea depozitelor s-a urmrit ca prin execuia lor s nu se provoace nzpezirea cii ferate. Depozitele nu trebuie s compromit stabilitatea versanilor sau s cauzeze prejudicii sau pagube materiale persoanelor sau bunurile publice sau particulare. Pmntul adus n depozit este un praf argilos sau dup caz, argil prfoas cu coninu de particule fine ( 0,06 mm) mai mare dect 90%. - Aternerea uniform a stratului vegetal deasupra depozitelor de pmnt pe o suprafa de cca. 500 m2 a comportat urmtoarele operaii: sparea pmntului n depozit, ncrcarea i transportarea auto a pamntului vegetal, mprtirea pmntului cu sapa sau lopata, sfrmarea bulgrilor, compactarea umpluturii, nierbarea suprafeei, transportul apei i administrarea ngrmintelor, udarea suprafeelor cu furtunul. - Dezafectarea drumului tehnologic n lungime de 110 m, lime 3 m, grosime strat de balast de 45 cm s-a fcut sup terminarea lucrrilor la podul peste rul Prahova. Operaiile necesare dezafectrii au fost: ndeprtarea mecanic a stratului de balast care formeaz platforma cii, strngerea n grmezi a materialului rezultat, ncrcarea n mijloace de transport, transportul n locurile de depozitare stabilite, scarificarea mecanic a platformei, transportul pmntului vegetal, mprtirea pmntului vegetal, nierbarea suprafeei, transportul apei i administrarea ngrmintelor, udarea suprafeelor cu furtunul. 4. SURSE DE POLUANI 4.1 Emisiile de poluani n aer O surs de impurificare a atmosferei in zona lucrrilor cere se execut este impactul emisiilor de particule datorate sortrii pietrei i a operaiilor de ciuruire. Cele mai mari valori ale concentraiilor de particule n suspensie datorate emisiilor totale rezultate din activitile de sortare (descrcare, sortare, ncrcare, eroziune) sunt n perimetrul n care se desfoar activitatea i pn la distana se 100 m fat de axul cii. O alt surs de poluare este datorat traficului intern al utilajelor. 4.2 Emisii de poluani n ap Lucrrile de intervenie n albia rului i n imediata vecintate genereaz creterea turbiditii apei rului. Consolidarea i fundarea pilelor, protejarea taluzelor necesit atenie n desfurare pentru reducerea la minim a pierderilor de materiale de construcie (liani din betoane i mortare, praf de pe suprafaa agregatelor) care pot duce la alcalinizarea local a apei. Soluia propus pentru evitarea impurificrii rului Prahova cu materiale de construcie,

materiale rezultate din ciuruire precum i uleiuri uzate a fost depozitarea i manipularea acestora pe amplasamente care s nu permit antrenarea lor n ru. Uleiurile uzate de la utilaje au fost recuperate i predate unitilor Petrom pe baz de eviden strict. 4.3 Surse de zgomot n timpul lucrrilor de reabilitare s - a avut n vedere existena unui culoar de lucru ca zon potenial poluat din punct de vedere al nivelului de zgomot a crui limit superioar impus a fost de 65dBA pentru nivelul de presiune sonor echivalent continuu. Nivelul de zgomot din zona de lucru a fost determinat de utilajele folosite, de numrul lor i de durata de folosire zilnic (ore/zi). 4.4 Emisiile de poluani n sol Ca surse poteniale de impurificare a solului au fost activitile generatoare de deeuri: lucrri de reabilitare, organizarea de antier, reparaiile curente ale utilajelor. O categorie aparte de deeuri a fost rezultat din operaiile de dezmembrare a panourilor de cale ferat i tablierelor metalice, dar care, dup dezmembrare au fost duse n depozite special amenajate pentru fiecare categorie de material n parte (halde speciale cu menionare exact a potenialului valorificabil. 5. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR Lucrrile de construcie i cele de protecie a mediului s-au derulat dup un program comun, stabilit de proiectantul de specialitate conform legislaiei n vigoare (Legea 10/1995, HG nr.261/1994, HG nr. 272/1994, HG. Nr. 273/1994). n tabelul 1 sunt centralizate, pe stadii fizice, etapele controlului calitii. Tabel 1 Documentul scris care ncheie: PV - pr. verbal PVRC - pr. verbal de recepie calitativ PVT - pr. verbal de trasare CRM caiet eviden pt. recepia materialelor 2 PVT PV PVRC PV PV Cine ntocmete i semneaz: I inspecia n construcii B-beneficiar E- executant P - proiectant 3 B, E B, E B, E, P B, E B, E

Nr. Crt.

Lucrri care se controleaz, se verific sau se recepioneaz calitativ i pentru trebuie ntocmite documente scrise

0 I 1.1 1.1a 1.1b 1.1c 1.3 II 2.1

1 TERASAMENTE Trasare depozit de pmnt Verificarea suprafeei ocupate Verificarea cotelor i pantelor prescrise n planuri Recepia calitii pmtului de acoperire Verificarea calitii nsmnrilor i plantrilor CONSOLIDRI Trasare suprafee amenajate

PVT

B, E

2.2 2.3 2.4 2.5 III 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7

Verificarea suprafeei ocupate Verificarea cotelor i pantelor prescrise n planuri Recepia calitii pmtului de acoperire Verificarea calitii nsmnrilor i plantrilor APRRI, PODURI I PODEE Trasare suprafee amenajate Verificarea suprafeei ocupate Verificarea cotelor i pantelor prescrise n planuri Recepia calitii pmtului de acoperire Verificarea calitii nsmnrilor i plantrilor Dezafectare platform tehnologic Dezafectare drum tehnologic (acces) 6. CONCLUZII

PV PVRC PV PV

B, E B, E, P B, E B, E

PVT PV PVRC PV PV PV PV

B, E B, E B, E, P B, E B, E B, E B, E

Proiectul de mediu face parte integrant din proiectul de execuie i, mpreun cu proiectul de control a calitii lucrrilor executate, alctuiete proiectul de management al calitii. Protecia i refacerea condiiilor de mediu sunt cerine obligatorii la intervenia omului asupra naturii i conduc la pstrarea ecosistemelor locale. Reabilitarea lucrrilor de construcii se face innd cont de comanda social i numai n condiiile stricte ale legii de protecie a mediului.

BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] Proca G., E., *** *** *** *** Construcii, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2002 Legea 10/1995 privind calitatea n construcii Caiet de sarcini Tronson Ploieti Cmpina, ISPCF, 2000 Legea 33/1994 privind protecia mediului Legea 10/1995 privind calitatea n construcii

Verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii ME 003-1999 C56-85 C150/99 C244-1993 P130-1999 Reglementri tehnice pentru lucrri de reparaii, ntreinere i postutilizare a construciilor NP032-1999 GE 035-1999 P95-1997 C149-1987 C203-1991 Reglementri tehnice cerute prin Legea 10/1995 RRS1-1994 NP004-2004 P118-99 Reglementari tehnico-economice i metodologice GEX- 004-2000 Proiectare i execuie. Lucrri de terasamente C29-85 C168/80 C169/88 Proiectare si execuie. Fundaii NP 001-1996 P10-86 ST 015-1998 Proiectare i execuie. Beton NE 012-1999 C28-1983 C130-1978 C11-1974 C41-1986 Proiectare si execuie. Lucrri de zidrie i perei MP 007-1999 C17/82 P104-94 GP 053-2000 Proiectare si execuie. Construcii din lemn, nvelitori i izolaii NP 005-1996 C46-1986 C37-1998

Proiectare i execuie. Instalaii electrice I 20-2000 Legea 50/1991 autorizarea construciilor Legea 423/2001 pentru modificarea i completarea Legii 50/91 H.G. 629/96 msuri pentru sigurana calitii prod. si certificarea acesteia H.G. 844/99 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.G. 20/94 pentru reducerea riscului seismic Ordonana 5/2002 pentru modificarea i completarea Art.4 din Legea 50/1991 H.G. 498/2001 - actualizarea Amenzi la art.33 din Legea 10/95 Legea 460/2001 pentru modificarea i completarea O.G. 20/1994 pentru reducerea riscului seismic la construciile existente

CONSIDERAII PRIVIND PROIECTUL DE MEDIU LA LUCRRILE DE CONSOLIDARE A PODULUI PESTE RUL PRAHOVA KM 45+703

Conf.dr.ing Proca Gabriela Ecaterina, ing. Proca Gabriela Cristina Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai, Transurban Consultancy Romnia

ABSTRACT The rail ways and road rehabilitation are recommended having in view the major changes in traffics composition and, the development of security in transportations, generally. Thus, by a national program financed by EBRD, in Romania is developing an extensive program to rehabilitate the main national railways and roads. The paper presents specifically steps required to ensure the environmental protection enclosed in bridge km 45+075 rehabilitations project, on objects and physical stages. 1. GENERALITI Reabilitarea podului peste rul Prahova km 45+703 face parte din ansamblul lucrrilor de reabilitarea a liniei de cale ferat Bucureti-Braov, component a Coridorului IV Pan European, pentru circulaia trenurilor cu viteza maxim de 160 km/h. Introducerea circulaiei trenurilor cu vitez maxim de 160 km/h a impus modificri ale traseului ca urmare a refacerii podului de la km 45+703. Pentru evitarea efectelor nedorite de agresare a mediului n urma lucrrilor care s-au efectuat a fost necesar luarea unui ansamblu de msuri astfel nct impactul lucrrilor de construcie s fie minor asupra mediului. 2. LUCRRI DE CONSTRUCIE EFECTUATE Amplasamentul podului pe rul Prahova este evideniat n figura 1. Lucrrile de terasamente au constat n: - amenajarea drumurilor tehnologice n lungul liniei; - curirea amprizei de iarb i buruieni, sptur i evacuarea surplusului de pmnt vegetal; - sptur pn la cotele din profilele transversale; - realizare i aternerea de material geotextil; - finisarea umpluturilor; - consolidarea taluzurilor; - execuia scurgerii apelor prin realizarea de anuri pereate. Lucrrile de aprare au constat n: - corecia albiei majore; - protejarea malurilor cu csoaie umplute cu piatr brut; - protecia fundului albiei cu saltele de anrocamente. Suprastructura a fost realizat din tabliere metalice pentru cale dubl, cu grinzi cu zbrele cale jos i cu cuv de beton armat pentru susinerea cii ferate aezate pe balast. Infrastructura a fost realizat prin fundaii indirecte de tip coloane din beton armat.

Fig 1. Plan amplasament pod CF km 45+703 3. LUCRRI DE PROTECIA MEDIULUI Lucrrile de protecia mediului s-au desfurat concomitent cu cele de construcie, dup programul comun de management a calitii lucrrilor de reabilitare. Pot fi enumerate urmtoarele lucrri specifice de protecie a mediului: - Degajarea terenului de corpuri strine pe o suprafa de cca. 1000 m2, n zona podului i a taluzurilor terasamentului (strngere i transport n depozit a produselor i deeurilor vegetale de pn la o adncime de 5 cm); - Mobilizarea manual a solului pe o suprafa de cca. 500 m2 n vederea asigurrii prizei cu stratul vegetal (spare i ntoarcerea pmntului cu sfrmarea bulgrilor, finisarea prin greblare repetat); - mbrcarea taluzurilor cu pmnt vegetal pe o suprafa de cca. 400 m2 (sparea pmntului vegetal din depozit, ncrcarea i transportului pmntului vegetal cu auto din depozit, mbrcarea taluzului cu pmnt vegetal i compactarea umpluturii, nierbarea taluzului, transportul apei i administrarea ngrmintelor, udarea suprafeelor cu furtunul); - Dezafectarea linei existente (sptura mecanic executat cu buldozerul pentru ndeprtarea pietrei sparte i a balastului de la partea superioar a terasamentului). n zonele n care nu a putut fi folosit buldozerul s-a efectuat sptur manual. Stratul de material necorespunztor rezultat din sptur a fost strns, transportat i depozitat n locurile special amenajate pentru mprtiere. Cantitatea de material rezultat din spturi a fost de cca. 125.000 m3. Depozitarea a fost fcut diferit, n funcie de calitatea materialului (n depozite de pmnt la km 45+500, respectiv, km 45+8000 sau n gropi de mprumut n lungul cii ferate existente. - Amenajarea depozitului de pmnt i a gropii de mprumut au fost realizate de o parte i

de alta n lungul rului Prahova, n fostele gropi de mprumut de la km 45+800 i km 45+500. Realizarea depozitului s-a fcut dup cum urmeaz: - aducere pmnt n depozit pe msura naintrii frontului de lucru la platforma cii i a sortrii materialului; - n cazul realizrii n prelungirea rambleului cii, cota superioar a depozitului, dup nivelarea final, a fost cu 50 cm mai jos dect cota muchiei platformei rambleului; - depozitul amplasat n vecintatea linei a fost astfel realizat nct s permit ndeprtarea apelor pluviale din rambleul cii ferate (pant la partea superioar de 3-5%, taluzuri de 1:1,5...1/3; - pmntul a fost depozitat n straturi de 30..40 cm grosime si compactat ulterior cu 4..6 treceri ale unui cilindru compresor static conform prevederilor din STAS 3197-1.2/90 i 7582/91. Note: La amplasarea depozitelor s-a urmrit ca prin execuia lor s nu se provoace nzpezirea cii ferate. Depozitele nu trebuie s compromit stabilitatea versanilor sau s cauzeze prejudicii sau pagube materiale persoanelor sau bunurile publice sau particulare. Pmntul adus n depozit este un praf argilos sau dup caz, argil prfoas cu coninu de particule fine ( 0,06 mm) mai mare dect 90%. - Aternerea uniform a stratului vegetal deasupra depozitelor de pmnt pe o suprafa de cca. 500 m2 a comportat urmtoarele operaii: sparea pmntului n depozit, ncrcarea i transportarea auto a pamntului vegetal, mprtirea pmntului cu sapa sau lopata, sfrmarea bulgrilor, compactarea umpluturii, nierbarea suprafeei, transportul apei i administrarea ngrmintelor, udarea suprafeelor cu furtunul. - Dezafectarea drumului tehnologic n lungime de 110 m, lime 3 m, grosime strat de balast de 45 cm s-a fcut sup terminarea lucrrilor la podul peste rul Prahova. Operaiile necesare dezafectrii au fost: ndeprtarea mecanic a stratului de balast care formeaz platforma cii, strngerea n grmezi a materialului rezultat, ncrcarea n mijloace de transport, transportul n locurile de depozitare stabilite, scarificarea mecanic a platformei, transportul pmntului vegetal, mprtirea pmntului vegetal, nierbarea suprafeei, transportul apei i administrarea ngrmintelor, udarea suprafeelor cu furtunul. 4. SURSE DE POLUANI 4.1 Emisiile de poluani n aer O surs de impurificare a atmosferei in zona lucrrilor cere se execut este impactul emisiilor de particule datorate sortrii pietrei i a operaiilor de ciuruire. Cele mai mari valori ale concentraiilor de particule n suspensie datorate emisiilor totale rezultate din activitile de sortare (descrcare, sortare, ncrcare, eroziune) sunt n perimetrul n care se desfoar activitatea i pn la distana se 100 m fat de axul cii. O alt surs de poluare este datorat traficului intern al utilajelor. 4.2 Emisii de poluani n ap Lucrrile de intervenie n albia rului i n imediata vecintate genereaz creterea turbiditii apei rului. Consolidarea i fundarea pilelor, protejarea taluzelor necesit atenie n desfurare pentru reducerea la minim a pierderilor de materiale de construcie (liani din betoane i mortare, praf de pe suprafaa agregatelor) care pot duce la alcalinizarea local a apei. Soluia propus pentru evitarea impurificrii rului Prahova cu materiale de construcie,

materiale rezultate din ciuruire precum i uleiuri uzate a fost depozitarea i manipularea acestora pe amplasamente care s nu permit antrenarea lor n ru. Uleiurile uzate de la utilaje au fost recuperate i predate unitilor Petrom pe baz de eviden strict. 4.3 Surse de zgomot n timpul lucrrilor de reabilitare s - a avut n vedere existena unui culoar de lucru ca zon potenial poluat din punct de vedere al nivelului de zgomot a crui limit superioar impus a fost de 65dBA pentru nivelul de presiune sonor echivalent continuu. Nivelul de zgomot din zona de lucru a fost determinat de utilajele folosite, de numrul lor i de durata de folosire zilnic (ore/zi). 4.4 Emisiile de poluani n sol Ca surse poteniale de impurificare a solului au fost activitile generatoare de deeuri: lucrri de reabilitare, organizarea de antier, reparaiile curente ale utilajelor. O categorie aparte de deeuri a fost rezultat din operaiile de dezmembrare a panourilor de cale ferat i tablierelor metalice, dar care, dup dezmembrare au fost duse n depozite special amenajate pentru fiecare categorie de material n parte (halde speciale cu menionare exact a potenialului valorificabil. 5. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR Lucrrile de construcie i cele de protecie a mediului s-au derulat dup un program comun, stabilit de proiectantul de specialitate conform legislaiei n vigoare (Legea 10/1995, HG nr.261/1994, HG nr. 272/1994, HG. Nr. 273/1994). n tabelul 1 sunt centralizate, pe stadii fizice, etapele controlului calitii. Tabel 1 Documentul scris care ncheie: PV - pr. verbal PVRC - pr. verbal de recepie calitativ PVT - pr. verbal de trasare CRM caiet eviden pt. recepia materialelor 2 PVT PV PVRC PV PV Cine ntocmete i semneaz: I inspecia n construcii B-beneficiar E- executant P - proiectant 3 B, E B, E B, E, P B, E B, E

Nr. Crt.

Lucrri care se controleaz, se verific sau se recepioneaz calitativ i pentru trebuie ntocmite documente scrise

0 I 1.1 1.1a 1.1b 1.1c 1.3 II 2.1

1 TERASAMENTE Trasare depozit de pmnt Verificarea suprafeei ocupate Verificarea cotelor i pantelor prescrise n planuri Recepia calitii pmtului de acoperire Verificarea calitii nsmnrilor i plantrilor CONSOLIDRI Trasare suprafee amenajate

PVT

B, E

2.2 2.3 2.4 2.5 III 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7

Verificarea suprafeei ocupate Verificarea cotelor i pantelor prescrise n planuri Recepia calitii pmtului de acoperire Verificarea calitii nsmnrilor i plantrilor APRRI, PODURI I PODEE Trasare suprafee amenajate Verificarea suprafeei ocupate Verificarea cotelor i pantelor prescrise n planuri Recepia calitii pmtului de acoperire Verificarea calitii nsmnrilor i plantrilor Dezafectare platform tehnologic Dezafectare drum tehnologic (acces) 6. CONCLUZII

PV PVRC PV PV

B, E B, E, P B, E B, E

PVT PV PVRC PV PV PV PV

B, E B, E B, E, P B, E B, E B, E B, E

Proiectul de mediu face parte integrant din proiectul de execuie i, mpreun cu proiectul de control a calitii lucrrilor executate, alctuiete proiectul de management al calitii. Protecia i refacerea condiiilor de mediu sunt cerine obligatorii la intervenia omului asupra naturii i conduc la pstrarea ecosistemelor locale. Reabilitarea lucrrilor de construcii se face innd cont de comanda social i numai n condiiile stricte ale legii de protecie a mediului.

BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] Proca G., E., *** *** *** *** Construcii, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2002 Legea 10/1995 privind calitatea n construcii Caiet de sarcini Tronson Ploieti Cmpina, ISPCF, 2000 Legea 33/1994 privind protecia mediului Legea 10/1995 privind calitatea n construcii

CONSIDERAII PRIVIND REABILITAREA CONSTRUCIEI EUROGRII IAI

PROCA GABRIELA Conf. Univ. Dr. Ing. Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai PROCA MIHAELA Ing. Drd. SCCF Moldova SA Iai

Abstract Rehabilitation of Jassy main railway station was included in a national program with EBRD finance. The rehabilitations works of station consist in masonry structures reinforcement, modernization of functions at the first ground and new installations according with new requirements specific for the euro stations. In the same program were included the railway stations: Timioara, Cluj, Craiova and Constana. The entire works have as finalizing term January 2007 when Romania will be completely member of European Union. Jassy station had specific constructional works concerning the intervention on structure having in view the particularities of terrain and the importance of building.

Rezumat Reabilitarea staiei CFR Iai a fost inclus ntr-un program finanat de BERD. Lucrrile constau n consolidarea structurii din zidrie, instalaiilor i a funcionalului de la parter avnd n vedere cerinele unei eurostaii. n acelai program au fost incluse i staiile de cale ferat Timioara, Cluj, Craiova i Constana. Data finalizrii tuturor lucrrilor este 1 Ianuarie 2007 cnd Romnia va deveni membru cu drepturi depline n Uniunea European. Staia Iai a prezentat particulariti privind intervenia asupra structurii de rezisten datorit amplasamentului i clasei de importan aferente eurogrii.

1. SCURT ISTORIC Construcia grii de cltori Iai este alctuit din trei tronsoane: primul, cldirea principal, realizat n perioada 1868-1970, corpul A finalizat n 1928 i corpul B construit ulterior, finalizat n 1948. Cldirea principal reprezint prima gar mare construit n principatele romne fiind situat la captul liniei ferate Lemberg Cernui - Iai. Este declarat i nscris n grupa monumentelor istorice ale Iaului. Corpul central a fost realizat n perioada 1868-1870 conform actului de concesionare pentru construcia i exploatarea liniei de cale ferat Suceava Roman sub managementul lui Victor Ofenheim. Modelul arhitectonic a fost cel al Palatului Dogilor din Veneia. Planul construciei indic o lungime de 133,8 m, 113 ncperi i un regim de nlime P+2E. Realizarea terasamentelor pentru construcia cldirii principale, peronului (1000 m lungime) si a liniei directe a necesitat un volum de 130.000 mc umplutur de pmnt pe o adncime de 2m ntruct amplasamentul, terasa superioar a rului Bahlui, conine ml argilos caracterizat prin sensibilitate pronunat la aciunea apei.

Foto 1. Gara Iai. Cldirea principal Loggia de la primul nivel reazem pe cinci arcade, stlpi, trei ogive realizate integral din piatr natural, sculptat. Stilul arhitectonic austriac a determinat i un nume particular dat construciei n perioada dintre cele dou rzboaie mondiale i anume Palatul German. Comunicarea dintre corpurile de cldire central i cele laterale se face prin intermediul a dou corpuri de legtur construite ulterior. Activitatea seismic, respectiv cutremurele petrecute ncepnd cu anul 1977, precum i ridicarea nivelului pnzei de ap freatic pn la cota de fundare au fost cauzele principalelor avarii ale structurii de rezisten i finisajelor. 2. LUCRRI DE CONSOLIDARE LA CLDIREA PRINCIPAL Cerinele de integrare n UE presupun o infrastructur performant. n acest sens MTTC a desfurat proiecte ambiioase printre care i cel de integrare al grilor Iai, Constana, Cluj, Timioara, Craiova n circuitul european. Construcia corpului central de lungime 133,8m este alctuit dintr-un singur tronson de form dreptunghiular n plan n care, casa scrii fiind dispus n prima deschidere marginal. Fundaia este de tip fundaie direct, rigid, continu sub reazeme. A fost realizat pe un strat de umplutur din loess cu o grosime de 2,0 m. Structura de rezistent a cldirii principale este de tip zidrie portant realizat din piatr natural i crmid plin presat, cu compartimentare rar, n zona central existnd un sistem de cadre intercalate avnd stlpi din piatr natural la parter; la etaj zidria are prevzute centuri suplimentare grinzi realizate cu profile metalice, rezemate direct pe elementele structurale. Planeele au structur din grinzi metalice nesolidarizate pe reazeme; la partea superioar au o suprabetonare de 4cm din beton de clas inferioar. Structura a fost calculat probabil doar la ncrcri verticale. Acoperiul este tip arpant cu elemente structurale din lemn. Expertiza tehnic a folosit metoda de calcul simplificat pentru evaluarea capacitii de rezisten. ntruct structura existent prezenta un grad redus de protecie antiseismic a rezultat necesitatea ntocmirii proiectului de intervenie.

Proiectul de reabilitare al cldirii principale a rezolvat consolidarea structurii, nlocuirea tuturor instalaiilor interioare, nlocuirea tmplriei interioare i exterioare, repararea acoperiului arpant i execuia de finisaje moderne Astfel: seciunea fundaiilor a fost sporit prin subzidire folosindu-se blocuri din piatr natural , pereii structurali au fost ntrii la intersecii i ramificaii cu stlpiori din zidrie; buiandrugii i pereii structurali din zidrie au fost cmuii. Suplimentar, au fost introduse i diafragme transversale din beton armat monolit cu rol de rigidizare a elementelor structurale. (Foto 2). Planeele au impus msuri laborioase de realizare a centurilor pe tot conturul pereilor portani precum i armare cu bare independente PC52 i suprabetonare n cmp curent n vederea asigurrii unei rigiditi corespunztoare unei structuri din zidrie amplasat ntr-o zon cu grad seismic 7,5. Structura acoperiului arpant a fost reparat i nlocuit parial. Ca element de nvelitoare s-a folosit tabl de oel tip Planjia cu rezisten sporit la coroziune. Iniial s-au efectuat reparaii ale finisajelor i instalaiilor, circa 1000 de intervenii. Msurile de consolidare preconizate nainte de1990 i nefinalizate nc nu aveau ns cum s prevad i ridicrea nivelului pnzei de apei freatic pn la cota -0,50 fa de cota terenului natural n ntreaga zon a grii. Concomitent cu tasri neuniforme ale cotei 0,00 m din planul iniial se pot observa infiltraii n structura planeului de beton de la parter i n unele zone chiar n structura tencuielilor recente de la elementele consolidate (Foto 3).

Foto 2. Diafragm de rigidizare din beton armat monolit

Foto 3 Infiltraii n structura planeului de la cota 0,00 i a tencuielilor recente

3. MSURTORI EFECTUATE PE AMPLASAMENTUL CLDIRII PRINCIPALE Tasrile neuniforme au fost evideniate prin lucrri topografice de nivel geometric de precizie pe toat suprafaa ocupat de cldire i pn la nivelul liniei directe la nivelul cotei 0,00 m din planul iniial. Ridicarea suprafeei cldirii principale s-a executat folosind metoda de drumuire sprijinit, dus-ntors, pe traseul conturului, deschideri transversale i n sens longitudinal. n acest sens au fost alese 16 puncte de staie 11 repere de nivelment (RN) i 563 puncte radiate (Fig.1).

Fig.1. Ridicare topografic a zonei peron linia 0 i n interiorul cldirii principale n timpul lucrrilor de consolidare

Cotele punctelor pardoselii finite de parter (cota 0,00 ) variaz pe direcie transversal, longitudinal i in seciuni diferite. Dup prelucrarea msurtorilor, variaiile relative ale cotelor au fost centralizate n Tabelul 1. Tabelul 1 Variaia cotelor relative Sens de msurare Transversal Seciune Contur corp B Lng corp central Marginal dreapta Centru Marginal stnga Contur corp A Marginal peron central marginal

z
[mm] - 399 - 303 -44 +55 -51 -81 -61 +81 -220

Observaii Lng corp de legtur cu corpul B Corp cldire

Longitudinal

Lng corp de legtur cu corpul A Contur corp A n lungul cldirii de la corpul A spre B De la peron spre Piaa Grii Spre Piaa Grii

Tasrile inegale pe cele dou direcii principale i n seciuni diferite, indic avaria pernei de loess pe care s-au realizat fundaiile. Astfel, se poate observa c tasarea transversal este maxim n zona rostului dintre cldirea principal i corpul de legtura dinspre cldirea B, dup care scade relativ uniform spre corpul de legtur cu cldirea A exceptnd zona central unde exist probabil o umflare a terenului. n sens longitudinal tasrile relative maxime sunt spre Piaa Grii; n mod similar n zona central msurtorile indic o umflare a pmntului din sistemul de fundare. Ridicarea nivelului apelor freatice se reflect i prin funcionarea corespunztoare a reelei de canalizare n corpul A consolidat anterior corpului principal. De menionat c proiectul de consolidare al Grii Iai nu include un program de urmrire a amplasamentului i implicit al construciilor dei se cunotea calitatea slab a terenului de fundare i ridicarea nivelului pnzei de ap freatic. Ridicarea topografic a fost efectuat de autor la cererea antreprenorului. 4. FINISAJE I INSTALAII Decizia privind alegerea finisajelor a avut n vedere faptul c este vorba de consolidarea unei construcii monument istoric, nota epocii i destinaia construciei. Fluxul de cltori estimat iniial la 15.000 persoane zilnic este actualmente de ordinul a 25.000 cltori datorit separrii fluxului de cltori pe distane scurte asigurat de gara Iai Nord. Astfel, parterul care va defini strict spaiul destinat eurogrii va deservi personalul i fluxul de cltori pe distane lungi. Spaiul interior recompartimentat cu perei despritori include: hol central, case de bilete, sli de ateptare, spaii comerciale. Pardoselile sunt prevzute a fi placate cu travertin/marmur n holul central i gresie rezistent la uzur n celelalte spaii. Pereii for fi placai cu: lambriu de lemn, respectiv faian n spaii comerciale. Pictura din holul principal realizat pe planeu va fi restaurat pstrnd intact concepia estetic. Operaiile de consolidare au dat oportunitatea realizrii i dispunerii instalaiilor noi: electrice pentru cureni slabi, 220V i 380V ; nclzire, ventilare i condiionarea aerului, sanitare i ap-canal. ntruct sursele de finanare pentru eurogar i gar consolidare provin din surse diferite,

antreprenorii fiind i ei diferii la rndul lor este necesar corelarea desfurrii lucrrilor n vederea obinerii pe ansamblu a unei lucrri de calitate conform reglementrilor tehnice n vigoare. 5. RECOMANDRI ntruct n prezent infiltraiile de ap masive n planeul de la cota 0.00 i pereii pot afecta starea finisajelor i implicit durata lor de via sunt obligatorii: coborrea nivelului pnzei de ap freatic prin sisteme de drenuri funcionale, consolidarea sistemului de fundare i a contactului infrastructur teren n condiiile nou create, reabilitarea a hidroizolaiilor i consolidarea copertinei de la peronul staiei. Avnd n vedere rezultatele msurtorilor efectuate pe amplasament se recomand urmrirea sistematic, dup un program bine definit de proiectantul de specialitate, a comportrii terenului i construciei att n timpul execuiei ct i n exploatare, dup un program stabilit de proiectantul de specialitate. Indiferent de tipul fondurilor antrenate la lucrri de reabilitare / consolidare pe stadii fizice, construcia trebuie tratat sistemic, ca un tot unitar. Analiza strii de sntate a unei construcii presupune o colaborare ntre specialiti din diferite domenii de activitate. BIBLIOGRAFIE [1]. Proca, Gabriela Ecaterina, Construcii, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2002 [2]. * * * Normativ P100-1992 privind proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social-culturale, agrozootehnice i industriale, [3]. * * * Normativ P2-85 privind proiectarea construciilor cu perei structurali din zidrie; [4]. * * * Legea 10-1995 privind calitatea n construcii [5] * * * Normativ ST-015-97 privind mbuntirea contactului teren-infrastructur [6] * * * Metodologie de investigare a zidriilor vechi [7] * * * Normativ P130-1997 privind urmrirea n timp a construciilor [8] * * * Normativ pentru executarea tencuielilor umede C18-83

Aspects Concerning Rehabilitation of Old Masonries

Associate Prof. Eng. Ph. Dr. Proca Gabriela Technical University Jassy Eng. Drd. Proca Cristina, Technical University Jassy

Abstrait La radaptation des gares principales en Roumanie est une condition de l'intgration d'EU. Par diffrents projets sera remis en tat le btiment de toute la station sur les couloirs europens. Ces btiments faisant faire des structures par la maonnerie, taient ncessaires pour amliorer leur rsistance, intrieur - des fonctions extrieures et esthtiques. Cet article montre quelques technologies employes afin de moderniser les gares des btiments en Roumanie Iasi, Suceava Burdujeni, Arad et Alba-Iulia.

1. Methods to Rehabilitate Masonry Structures Specialty literature and technical regulations had mentioned methods in order to improve the main qualities of old masonry structures: introducing new structural elements in order to reduce the distance between axes of structural walls, introducing new structural elements as: RC frames and plan elements as floors, steel supplementary frames, repairing roofs structure made generally by wood elements, repairing and repainting elements. Must have in view that, a lot of buildings, are historical monuments; in these must be kept all architectural details and paintings. At this moment in Romania are rehabilitated 105 constructions included in mentioned category before. By example, as historical monuments can be mentioned the railway stations: Alba-Iulia, Arad, Cluj, Buzau, Iai, Oradea, Sibiu and Suceava. Each rehabilitation project had in view particularities of structures, location (geotechnical and earthquake aspects), and existing damages mentioned in experts report and technical measures to rehabilitate structure, shown in technical projects as Romanian low recommend. In the same time with constructional works were and are developed activities on all installations: electrical, heating and ventilations, air conditioning and water sewage. Functionality and equipments at all stations were designed in order to ensure a European Quality. 2. Rehabilitation Works in Locations without Earthquake Activity In this category are included all railways stations in North Romania and Transilvania territory. 2.1 Suceava - Burdujeni Railway Station Situated in North of Moldova, stations building was realized at the end of XIX century. Its structure was realized by masonry (ceramic blocks). As history could be mentioned the following: - Building station is a historical monument from C category, being as architectural idea a copy at reduced scale of Freiburg (Germany) railway station; - Contractor Austrian Company Strusberg; - Main building (central body) begun in 1869 and between 1895-1903 was realized the superior floor and lateral pavilions; - Burdujeni railway station was opened for the first time in 1869 when was celebrated the railway Roman Suceava (binding at frontier The Kingdom and Bucovina being in Austrian Hungarian administration);

- Till 1960 the main waiting room was used even for high life events of Romanian Railways and City Hall of Suceava; - In 2000 year begun the rehabilitation works. Rehabilitation works had in view: - Ensuring the water drainage with a new pipes system; - Masonry repair works; - Painting rehabilitation in main waiting room (Photo 1, 2, 3); - Changing all works made by wood with new ones, including the roofs structure; - Modernizing all installation by changing them, with new modern ones at interior and exterior, being attentive to keep the aspect as historic monument.

Photo1

Photo 2

Photo 3 Rehabilitation of Paintings in Main Waiting Room 2.2 Alba-Iulia Railway Station Alba-Iulia Railway Station is well known from the arrival of people and personalities in town in the moment of Great Union at 1st December of 1918. This station was built on the IV th Corridor, inaugurated in 1871 (Braov Railway Administration).

As rehabilitation works can be mentioned: - Consolidation of infrastructure realized by masonry blocks, using supplementary Steel frames (Photo 1); and shirting structural walls with OB 37 network and concrete (Photo 2), repairing and changing installations electrical, water- ditches (Photo 3); realizing new powerful waterproofing system; - Replacement of wood floors in superstructure using RC plan elements leaned against new RC restraints (Photo 4);

Photo 1 Alba Iulia Railway Station Infrastructures Rehabilitation

Photo 2 Alba Iulia Railway Station - Infrastructures Rehabilitation

Photo 3 Alba Iulia Railway StationInfrastructures Rehabilitation of Installations

Photo 4 Replacement of wood floors in superstructure

- Replacement of old wooden joinery with a new one made by Aluminum and heat protective glass. Rehabilitation works was organized to be ready at 15 November 2005 when are celebrated

85 years from Great Union. 2.3 Arad Railway Station The railway station, opened in 1858, set the northern point to the central axis of the town Arad. With its 96 km of railway, Arad reached the second place in the country, after Bucharest. The location of railway station is shown in Photo 5. Nowadays the railway station is rehabilitated, the problem being limited at: adjusting functionality, realizing new RC floors, new finishing and changing all installations systems (Photo 6, 7).

Photo 5 Arad Railway Station

Photo 6 New Compartment and Installations

Photo 7 Arad Railway Station Realizing new installations. Repairing an RC floor

3. Rehabilitation Works in Locations with Earthquake Activity

3.1 General Issues at Iai Railway Stations At this point will be presented the rehabilitations works at Iai Railway City. Iai railway station was included in a national program with EBRD finance. The rehabilitations works of station consist in masonry structures reinforcement, modernization of functions at the first ground and new installations according with new requirements specific for the euro stations. In the same program were included the railway stations: Timioara, Cluj, Craiova and Constana. The entire works have as finalizing term January 2007 when Romania will be completely member of European Union. Iai station contain specific constructional works on structure, having in view the particularities of terrain and the importance of building Railway Station has three buildings: the first, named the main building was built in 18681970, A building finalized in 1928 and B building finalized in 1948. The main (central) building signifies the first great railway station built in Romanian Counties being situated at the extremity of railway Lemberg Cernui Iai. The main building was realized according the favor for building and exploitation of railway Suceava- Roman, being under the management of Victor Ofenheim (photo 8). It is declared historical monument. The architecture was similarly of Ducal Palace from Venice, Italy. The total length or central building is of 133.8 m; height of ground floor and two levels; were included 113 rooms. The embankments and the platform for the direct lines (1000 m length) had consumed a volume of 130,000 mc clay filling on 2 m depth because the superior terrace of Bahlui River contains silt clay with high sensibility on waters action.

Photo 8 Iai Railway Station. Main Building The Austrian architectural style gave to Iai railway station between the two world wars the name German Palace. From a hand the earthquakes activity and from the other hand the waters raising level, were the main reasons of damages on structure and furnishings. Was decided after 1977 the rehabilitation of stations buildings. 3.2 Rehabilitations Project The experts report used the simplified method in order to evaluate the resistance capacity. Because the existent structure had a reduced degree of seismic protection was necessary to draw up an intervention project. In this purpose were solved by rehabilitation: infrastructure (enlarging

foundations section using natural stone and steel bares Photo 9); shirting structural walls using RC protections; introducing new structural walls in order to reduce the distance between walls axes (Photo 10); introducing RC pillar at walls intersections (Photo 11) , RC binding over windows and doors; replacing the floors executed in wood with RC plan systems; introducing RC restraints; changing damaged structural elements of roof; introducing new installations (heat, air conditioning, water ditches, gas, electricity). Unfortunately the issues of waters infiltration in walls structure werent solved, and, walls situate at ground floor are wet. Waters infiltration in foundation layer generated a various ram around main building (34 mm along transverse direction and 46 mm along perpendicular direction).

Photo 9 Foundations System 4. Conclusions

Photo 10 Supplementary structural wall

Photo 11 RC Pillars at Walls Intersections

Constructional works executed nowadays at railways stations try to increase functionality, resistance capacity and security in exploitation, and to guarantee a European quality. All rehabilitations projects had in view: location, importance, type of structure, utilities and aesthetical issues. 5. References [1] *** Normativ P100/1992; [2] *** Normativ P2/85; [3] *** Legea 10/1995.

Case Study Concerning the Bridges Collapse Mihaela Proca SC Vio-Top SRL Bucureti Gabriela Ecaterina Proca Cadastre Department, Technical University of Iai Abstract The paper presents a case study concerning the topographically works realized using high technology in order to rehabilitate a metallic bridge after the damages produced by inundation in July 2005.

1. Introduction The year of 2005 being a special one concerning the waters damages on built areas and human activities and, can be named a referential period in order to evaluate better waters action on constructional works. Even flood is a special charge, all built constructions, especially those serving in transportation area, must be repaired periodically and rehabilitated in order to prevent their collapse and to improve their resistance and stability. In 2005 year can be mentioned about 2000 destroyed bridges having metallic, masonry and reinforced concrete structures. A special attention must be done for those having a metallic super structure, where the damages were remarkable, in negative sense [1]. Technically, a metallic super-structure must be verified each year, after Romanian regulations; constructional works must be repaired in local programs or national ones, when their life activity in order to be exploited in safe conditions expired. Generally, for bridges this period has around 6080 years of safe exploitation [2]. A lot of damages can be observed on bridges where constructional works are not yet finished (by example: without constructed quarters of cones, back walls) or these arent maintained safely in order to be exploited. Another motive can be for new constructional works, those being in rehabilitation process, but not yet ready to be exploited. Its well known that general stability is lower than usual in these conditions. Many bridges had lost their stability when the foundations were washed by water with high velocity than usual because of some ballast exploitations made in bridges area.

2. Case Study. Technical Reasons The bridge situated at Aiud, over Aiudelul River, KM 413+223, trough fare 300 Bucureti Oradea has a metallic superstructure and was built before 1960 having as design assumption a given level for high waters and an acceptable maintenance of river bed in /and between two different places. As static plan, the bridge is a beam of 2 x 18 m length, leaned against RC piles, and a superstructure realized by a steel compact profile. Waters shockwave had produced an important sliding process on both river sides, respectively at foundations level. At this time must be observed if the bridge will be safe to be exploited or it can lose its stability.

Were begun topographically measurements after an organized schedule. All obtained results were used in order to design the solution to rehabilitate the described bridge and the vicinity of railways sections. The study of RC piles stability was based on direct observations concerning the character of sliding process. Photos 1 and 2 made in 2005 summer show respectively bridges situation when the level of river was up to inundation height and, the situation of silt deposits after waters retreating.

Photo 1

Photo 2

Photo 3 The micro-movements of rivers sides had produced damages on embankment structure (Photo 3).

3. Topographically works Topographically and cadastre works were executed using the Stereo 1970 projections system and the referential system Black Sea 1975 and a special technology, respectively the total station Leica TC 705, with automatic data registration system. Were effectuated on location: - Acknowledgement of field, Aiudel River, city of Aiud; - Reconstitution of the status and tracing geodesic network, 2.6 Km length (Figure 1);

Figure 1 Geodesic Network

Notice: As geodesic network were created 14 new points stations where 3 (SO=20, S1=21 and S4=23) are points of GPS network in Aiud city and 7 are points stations used in leveling up network (S7, S8, S9, S10, S11, S12 and S13), and 4 are points station for binding (S2, S3, S5, S6). All points used as stations were placed on stable terrain not far from the main details of analyzed area. - Lifting up the level and plan area and making out the situation plan, scale 1:500, (Figure 2);

P4(C ALC UL)

dr um

p am

ant

aici i ntra in pa mant canton C .F.

OR ADE A

PA

UL RA

AI

U EL UD

aluviuni (pama nt)

m pa t an

P13 P4(CA LCU L)

tub =1,0 m co pe cap ta ac= 245.621

pietri s

dr

um

P12
pietris

depo zit pa mant exca vat

P11
d ru m p a m a n t

depozit paman t excavat

P3(C ALCU L)

P10
F IR I F IR II

P2(CAL CU L)
e e

um

pa

an t

P9
cond. el. dezafectata

dr

RE S BU CU

TI

P8

EL

PA R

A UL

AI

P7

UD

P2(C ALC UL )

P6

P5 P1(CAL CU L)
pa m an t
ingrop ata
an t pa m

dr

um

la suprafa ta

P4

dr

um

aluviuni ( p etri s) i

la suprafata

P3

po metali c pietonal d

GA RAJ

P1(C ALC UL ) P2

GR ADINA

fund atie beton

P1

Figure 2 Situation Plan - Verifying the main axis of the railway and bridge after inundations; - Establishing if micro movements of rivers sides were consumed itself; checking the infrastructure elements (the underground plate). Can be mentioned that were registered the waters levels belong inundation and after and leveled up the existent water-ditch system, constructed area near the bridge location and all details for bridge, the rivers sides and rivers bed. All registered data were processed using SiPreg, AutoCad and Office software. The global precision obtained was of 3.44 cm for plan and 0.99 cm for heights, respecting technical regulation for topographically works in built areas. Topographically observations were stopped when considered that micro movements were consumed there self.

4. Conclusions In order to keep safe all constructional works on waters charge is necessary to apply and respect

all regulations concerning design performance maintenance and following the comportment under special actions. The following operations on constructional works or elements require a complex activity where are necessary in the same time a civil engineers and a geodesy specialist The damages observed this year in Romania recommend a better understanding of natural phenomena and their evaluation concerning effects on constructional works and society.

References [1] * * * Raport MAI, Sept. 2005 [2] * * * Legea nr.10/1995 Calitatea n construcii [3] * * * Proiect nr. 1056/2005 Vio-Top/ MT

Consideraii privind msuri de intervenie la construcii amplasate pe terenuri sensibile la umezeal n vederea exploatrii n condiii de siguran Studiu de caz G.E Proca1 Rezumat Ridicarea nivelului pnzei freatice genereaz probleme privind exploatarea n condiii de siguran a construciilor situate pe terenuri sensibile la umezeal amplasate n Iai, n imediata apropiere a Bahluiului. Se constat la construcii nalte P+10E construite relativ recent, tasri inegale ce pot afecta, n lipsa unor intervenii rapide, stabilitatea general a acestora. Lucrarea prezint un studiu de caz pentru o structur din cadre lamelare i msurile de intervenie ce se impun pentru exploatarea n condiii de siguran. 1. Descrierea construciei Construcia analizat face parte dintr-un ansamblu de locuine cu regim S+P+10 E cu structura din cadre lamelare construit n anul 1979. La parter, la toate cele 7 scri, sunt amplasate spaii comerciale, etajele avnd destinaia locuine. Structura a fost realizat dup cum urmeaz: - fundaii cu radier general i reea ortogonal de grinzi pe care reazem stlpii monolii ai cadrului; - grinzi prefabricate din beton armat; - planee prefabricate din beton armat, suprabetonate; - elemente de compartimentare interioar i parial exterioar, la traveele marginale, din zidrie de beton uor; - panouri prefabricate tristrat autoportante ca elemente de nchidere la traveele curente; - perei de fronton i de compartimentare din zidrie de blocuri de beton uor; - casa liftului este realizat din elemente spaiale din beton armat. 2. Descrierea amplasamentului ntreaga construcie este amplasat n esul rului Bahluiului ntre albia veche i cea regularizat a acestuia. esul Bahluiului este format din aluviuni dispuse pe dou orizonturi dup cum urmeaz: a. Orizontul inferior, alctuit din nisipuri cu pietriuri; b. Orizontul superior, alctuit dintr-un complex argilos de argil gras cu caracter contractil precum i ape subterane agresiv sulfatice asupra cimenturilor obinuite. Pentru argil sunt stabilite caracteristicile: - Compoziia granulometric: fraciune preponderent praf 43...47%, fraciunea argiloas 25...29%; - indice de activitate 1.32; - indice de plasticitate 53%; - fraciune fin sub 0.002 mm de 40%; - criteriul de plasticitate, indicele de contracie umflare de 0.67. - Compoziia chimic: SiO2 52.36...60.74%, procent ridicat de Ca, Al, Fe, metale alcaline; Prezena montmorillonitului, mineral argilos cu reea extensibil alturi de illit, specific
1

Confereniar Dr. Ing. Universitatea Tehnic Iai, E-mail: gabriela_proca@yahoo.com

loess-urilor din Romnia explic umflarea la umezire sub greutate proprie. Cimentarea particulelor granulare se face prin intermediul cimentului argilos, a gelului silicic de la suprafaa particulelor nisipoase i a cimentului curat cristalin, sub form e sruri precipitat din soluie de sol. Cercetrile de laborator asupra comportrii reale a cestor terenuri n vederea definitivrii unor soluii concrete de fundare pentru evitarea oricrui factor de risc arat c: - terenul inundat nu se taseaz sub greutatea proprie; - la umiditatea natural, tasrile au valori reduse ce nu afecteaz stabilitatea construciilor; - n stare inundat, tasrile au valori de 8 ... 15 cm la o presiune de 1,5 ... 2, 0 daN/cm2 ajungnd pn la 40 cm pentru o presiune de 3,5 daN/cm2; - zona activ pentru construciile fundate pe radier general este de 0,6b; - n cazul consolidrii terenului prin compactarea zonei active, tasrile sunt de 1 ... 3 cm pentru o presiune de 2, 0 daN/cm2. - se recomand ca lucrrile de construcii nalte fundate pe radier general s fie realizate pe teren consolidat pe ntreaga grosime sensibil la umezire. Pentru evitarea degradrilor fundaiilor, dup 1977, a fost necesar coborrea planului de fundare la minim 2.00 m de la cota ternului amenajat, unde, variaiile sezoniere ale umiditii nu mai sunt resimite. Deoarece apa subteran prezint agresivitate sulfatic, betoanele de fundaie au fost executate cu cimenturi speciale n dozaje sporite i cu agregate minerale sortate. Radierul general a fost amplasat pe o pern compact din balast. 3. Relaia cu mediul construit

3 2

BULEVARDUL DACIA
Figura 1 Construcia analizat n prezentul articol este notat cu 1 i face parte dintr-un ansamblu. Figura 1 ilustreaz poziia reciproc dintre tronsoanele marginale i asimetria structurilor 1, 2. A fost analizat tronsonul 1 ntruct prezint degradrile cele mai importante.

4. Descrierea degradrilor construciei Dup cutremurele succesive mai importante din 1986 i 1990 degradri de tipul fisurilor n planeele curente se semnaleaz n zona stlpului central de pe axul median longitudinal al cadrului. Fisurile, prezente la fiecare nivel, sunt vizibile pe grinzi i la partea superioar a planeelor ce reazem pe acestea avnd deschiderea de 2..4 mm (Foto 1, 2).

Foto 1 Fisuri nclinate i fisuri verticale pe grinzi i stlpi n zona casei scrii la etajul II

Foto 2 Idem la etajul X

Similar, podestul casei scrii, prezint fisuri n zonele de monolitizare (Foto 3)..

Foto 3 Deschiderea rostului podest ramp la parter

Concomitent cu fisurile cauzate de rspunsul construciei la micrile seismice, sunt semnalate i fisuri nclinate noi, vizibile la nivelele superioare ale cldirii, n elementele de compartimentare, perei din zidrie. ncepnd cu toamna anului 2003, la nivelele superioare (VII...X) s-au conturat unele fisuri atipice la elementele structurale, ns specifice unei tasri suplimentare, inegale. Astfel, n traveea marginal, spre bulevard, se remarc fisuri verticale de cca. 1 mm

deschidere n zonele de rezemare grind stlp cadru lamelar; fr ca destinaia spaiilor s fie schimbat, se observ fisuri verticale pe grinzi, la mijlocul deschiderilor acestora. ncepnd cu primvara anului 2004 s-a accentuat starea de fisurare la nivele superioare constatndu-se fisuri nclinate pe grinzile traveelor marginale la nivele superioare (ncepnd cu nivelul VI) i deschideri ale rosturilor de monolitizare la planeele tip semipanou (nivelul IX). Pereii de compartimentare din traveele marginale prezint fisuri nclinate noi. Tasarea suplimentar a determinat amplificarea deplasrii elementelor de tmplrie nglobate n zidrie din pereii despritori de la casa scrii; la nivele superioare se constat chiar dislocarea blocurilor de zidrie de deasupra uilor (Foto 3). De menionat c variaiile de umiditate ale terenului, respectiv micromicrile construciei se resimt cu precdere la nivelele superioare (ex.: nchidere deschidere dificil a uilor de acces n apartamente, deplasri sesizabile ale mobilierului i lunecri ale pereilor despritori pe nlimea etajului).

Foto 3 Fisurarea zidriei la pereii despritori de la casa scrii, etajul X

n faada de fronton paralel cu strada se pot remarca fisuri nclinate pe grinzi, n zona de rezemare pe stlpi, la mijlocul deschiderii, i n zona golurilor de ferestre (soluia constructiv nu a prevzut buiandrugi deasupra golurilor, acestea fiind mrginite la partea superioar de grinzi. n faad, se constat consumarea rostului dintre tronsoanele 1 i 2. Tasarea n zona paralel cu strada este cu circa 30 cm mai mare dect n partea opus tronsonului analizat (foto 4)

Foto 4 Degradare rost ntre tronsoane

5. Cauze i msuri de remediere Cauzele care n mod cumulativ produc tasri suplimentare, sezoniere, sunt: a. Funcionarea defectuoas a instalaiilor din subsolul blocului datorat mbtrnirii acestora face ca subsolul s fie inundat pe o adncime de circa 30 cm pentru o mare parte din an. Vaporii de ap din subsol au degradat i pereii adiaceni subsolului. (foto5). b. Racordul conductei de canalizare din bloc este dispus la aceeai cot cu rul Bahlui aflat

la o distan de cca. 30 m, iar la fiecare cretere a debitului acestuia, subsolul se inund. c. O alt cauz a tasrilor este i schimbarea compoziiei traficului pe bulevardul Dacia; de asemenea, amnarea lucrrilor de reabilitare a liniilor de tramvai face ca terenul din vecintatea bulevardului s fie solicitat la aciuni dinamice neconsiderate la proiectare construciilor din zon. De menionat c extinderea liniilor de tramvai s-a fcut ulterior, i abia n prezent, dup 21 de ani de funcionare este reabilitat Anul 2003 a marcat ns dup cum am precizat anterior o amplificare a strii de fisurare la nivelele superioare generat de posibile tasri inegale ale terenului de fundare. d. Studii efectuate de specialitii n geotehnic din Facultatea de Construcii indic ridicarea nivelului pnzei freatice pe tot teritoriul Iaului. Astfel, pentru zona analizei de fa, se precizeaz c nivelul pnzei de ap freatic se afl la 50 cm sub cota de fundare.

Foto 5 Degradarea peretelui de la parter, n zona de acces n subsol

Ridicarea nivelului pnzei de ap freatic, pierderile de ap din reeaua de distribuie a apei potabile, modificarea structurii traficului din imediata apropiere a construciei i nu n ultimul rnd doar ntreinerea sporadic a instalaiilor din subsolul construciei sunt cauzele principale ale tasrilor suplimentare, inegale ale construciei. Aportul suplimentar de ap n terenul de fundare conduce la fenomenul de tasare prin umezire, fenomen caracterizat de un proces fizico-chimic complex. Principalul indiciu al acestui fenomen este comprimarea pmntului loessoid prin umezire n urma micorrii rezistenei sale urmarea ptrunderii apei i distrugerii cimentrii particulelor granulare. Odat cu infiltrarea apei n pmnt are loc dezagregarea cimentului natural dintre particulele granulare. Este de remarcat i efectul de pan exercitat de pelicula de ap adsorbit n tendina de a realiza grosime maxim. Datorita acestui efect, apa acioneaz asupra particulelor, cutnd s le ndeprteze un fa de alta, fapt ce imprim uneori fazei iniiale a tasrii suplimentare la umezire un caracter de prbuire. n acest proces de tasare contribuie i aerul expulzat cu violen din porii pmntului loessoid urmare a ptrunderii apei. Msurile ce se impun pentru remedierea cazului prezentat sunt:

- efectuarea reparaiilor capitale n subsolul blocului; - forarea evacurii apei din subsol prin montarea unei pompe speciale; - reabilitarea infrastructurii bulevardului (fapt realizat n perioada mai-iulie 2004) i impunerea unor restricii de vitez pentru trafic; - repararea reelei de distribuie a apei potabile n zon; - luarea de msuri zonale pentru coborrea nivelului pnzei de ap freatic. n lipsa unor msuri corespunztoare, n timp util, sigurana i stabilitatea general pot fi afectate serios. Pericolul este cu att mai mare cu ct ne gndim la faptul c Iaul are o seismicitate important. Msurile prezentate mai sus sunt dificil de pus n practic, avnd n vedere c lucrrile au costuri ridicate, necesit implicarea mai multor de rspundere simultan i c situaia nu este singular n Iai. Exemple de pierdere a stabilitii pentru structuri i cauze asemntoare sunt menionate n literatura de specialitate. Bibliografie: [1] Punescu M., a. Geotehnic i fundaii, EDP, Bucureti, 1982 [2] Tologea S., Accidente i avarii n construcii, vol.II, Ed. Tehnic, Bucureti, 1981 [3] * * * Studii geotehnice privind ridicarea nivelului apelor subterane n Iai, UTI, 2003 [4] * * * DDE, Bloc SC4, cadre lamelare, ICPROM Iai 1978

Maintenance of Masonries executed By Using Unburned Clay Blocks

Associate Professor GABRIELA ECATERINA PROCA TECHNICAL UNIVERSITY IASSY, ROMANIA

ABSTRACT The paper introduces recommendation necessaries to be used when we build using unburned clay blocks. Recommendations are looking for: adequately composition of blocks, an appropriate technology by using low energy consumption, a mass or a superficial protection for blocks in built elements; appropriate solution for roofs and foundations, waterproofing isolations at the contact level between foundation and structure, etc. 1. Introduction In order to protect walls made by masonry executed by used unburned clay blocks during exploitation against direct and indirect waters action, can be used the following methods, applied to composition of finishing solutions: - cement mortars with admixtures of siloxane cycles (non toxic residues) and siloxane cycles and ethyl 40 silicate allow those application on the support in any period or - Superficially chemical treatments applied on the support of the old masonry. After applied one or both methods, natural or industrial water cannot affect the support structurally, maintaining in the time its unaltered physico mechanical properties.

From among the mortars with addition of 1% of the above-mentioned compounds (related to cement mass) we mention reduced consistency (viscous mortars, applicable, coefficient of perviousness to water 0.2 0.32% x 10-5 cm/s by vibration), moderate resistances, but, allowing mortar to follow support micromovements. The experimental mechanical tests, on freezing thawing resistance make evident: a) Lack of mass loss after 15 freezing thawing cycles, competitive quality coefficients (over 80%); b) Superficially moistened sections (cca. 1 mm) after keeping specimens in wet ambient conditions. The economic efficiency of cement mortars with admixtures of siloxane cycles is remarkable both from the point of view of finite product (mortar) cost, and of wet finishing support system durability. In the same time or separately can be used a superficial chemical treatment applied the first on the support which should be protected against waters corrosion.

2. Impermeable Mortars By definition, mortars are composite materials, obtained by aggregation agglomeration and cementation, made up of matrix and aggregate (sand) with microporous and microcraked structure, the interaction of components having mostly a physical nature. The matrix is made of the binder paste or mixture of binders, which include the sand grains. It makes the fundamental support of the mortar structure, influencing its properties. Constructions works require, in certain operation situations, an increased protection to waters action which can be achieved by applying pellicular barriers (up to 4 mm thick), or impermeable mortars. The barrier, made of mortar and cement, should allow: mass transfer inside support elements structure (e.g. inner or outer walls); support imperviousness hydrophobia; structural continuity in support protection mortar system (barrier). A durable protection is determined by the adherence of mortar to support. Adherence to support is the result of mortar support mechanic anchoring and of physical chemical connections between support and mortar type. The structural continuity imposes to observe the following conditions: a) support protection system chemical compatibility (e.g. protection ensured by a moist finishing variant); b) similitude of apparent porosity of contacting elements (515%). For waterproofing works the cement mortars with Portland cement Pa 35 are used. The effectiveness of waterproofing increases by some silico organic admixtures compatible with the binder and type of used mortars.

2.1. Experiments

2.1.1 General Conditions The use of silico organic admixtures in the cement mass supposes the observation of the following conditions: a) water / cement ratio (w / c lower than 0.5); b) aggregate (sand) with continuos granularity (03.15 mm); c) increasing the mixing time after adding the silico organic compound, have up to three times as compared to cement mortars without admixtures.

2.1.2 Mortars Composition For experiments there were tested successively the admixtures of siloxane cycles and ethyl 40 silicate, siloxane cycles in solution. The testing started from a maximum value of the amount of admixture, i.e. 1% of cement mass. The interpretation of experimental data took into account the cement mortar without admixture (witness specimen). The composition of cement mortar with admixture for 1 m3 of mortar is: cement - 385 kg; sand -965 kg, max. w / c - 193 kg; siliconic admixture 1% of cement mass is: a. siloxane cycles 85 kg or, siloxane cycles and 1% ethyl 40 silicate (from cycles solution mass) - 3.85 kg.

2.2. Experimental Results The testing carried out on fresh and hardened mortars observed the current stipulations concerning the experimental methodology, the equipment, number of specimens, and the statistic interpretation of data. In the Tables 1 and 2 there are presented, in a centralized way, the properties of mortars with admixtures and of the witness for the two distinct phases: fresh and hardened mortars. Table 1 Fresh Mortars Properties Mortar Mortar Mortar type properties type I type II Apparent density [kg/m3] 1.98 2.13 Consistency [cm] 3.00 3.67 Water retaining capacity, 97.00 91.00 [%]

Witness mortar 2.20 3.23 86.50

Table 2 Hardened Mortars Properties Mortar with additive Characteristics Type I Type II 3 Apparent density [kg/ m 1.93 2.12 Apparent porosity [%] 3.90 11.86 Perviousness coefficient [10-5 0.32 0.20 m/s]

Witness mortar 2.14 13.54 5.40

Rt [daN/cm2] Rt,I immersion daN/cm2] Rc [daN/cm2] Rc,i immersion [daN/cm2] Rt, freezing thawing [daN/cm2] Mass lost, [%] 2.3 Interpretation of Obtained Results

50.58 69.61 279.00 247.50 277.60 0.20

52.83 71.58 295.00 255.63 248.96 0.24

50.31 59.53 299.28 270.10 244.79 4.00

2.3.1 Fresh Mortars 1. Lower density as compared to cement mortars without admixtures, i.e. 90% and 97%, respectively, of its value. 2. Similar consistency values as in cement mortars with admixtures, including them in category of viscous mortars, with placing vibration. 3. Water retention capacity, determined by absorbing layer method, indicates that cement mortars with admixtures are highly qualitative, the obtained values being higher than the admissible 90% limit. 2.3.2 Hardened Mortars Although the apparent density is inferior to witness mortar, porosity is lower by comparison. The mortars with silico organic admixtures are competitive to those obtained worldwide, i.e. 14% of apparent porosity, recommending them for applications in the protection against water corrosion. Thus, the cement mortars with siloxane cycles admixtures have large pores with a diameter ranging between 1.2 and 2 mm non- - uniformly dispersed in cross section. The small pores, with a diameter under 0.1-mm alternate with the large ones without being bound by microcraks or capillaries. The cement mortars with siloxane cycles admixtures and 1% ethyl 40 silicate have a system of scarce pores, with the maximum diameter of 1 mm. In section the lacunary areas of 0.10.3 mm communicate among themselves. As compared to cement mortar, a reduction of porosity of 72% in the mortar with 1% siloxane cycles and of 15% in the mortar with 1% siloxane cycles and ethyl 40 silicate are obtained. The reduced capillary ascension in the mortars with admixtures is one of the essential aspects of the admixture influence on cement mortar mass. The reduction as compared to witness mortar is of 79% in the cement mortar with siloxane cycles admixture and 87% in the mortar with 1-% siloxane cycles and 1-% ethyl 40 silicate, respectively. The perviousness, K, which has the physical significance of a speed [cm/s], is, besides capillary ascension, a selective criterion in the choice of an impermeable mortar. In the mortar with admixtures, reductions of the perviousness coefficient of 79% and 87% are obtained, similarly as in the case of capillary ascension. Observation Reduction of porosity and of capillary ascension favors freezing thawing behavior. The mechanical tests made after 15 freezing thawing cycles have evidenced central sections of the dry samples and only perimetrially (cca. 2 mm) moistened, the pores containing no water. Although mortars tensile and compressive strengths are not essential factors; they are similar in value to the cement mortar without admixture. The mechanical resistances in immersion after 15 freezing thawing cycles are higher than

those found at 28 days, kept and tested under standard conditions proving a more adequate behavior under severe conditions as compared to the cement mortar without admixtures. 3. Superficial Chemical Treatments This paper introduces a new method in order to protect against waters aggression the wood structural elements by using a solution of siloxane cycles, non toxically waste, obtained by the cold vulcanizing process of siliconical rubber. Humidity is responsible of degradations observed at the old buildings made by old masonry structural elements. Thus, there are few methods mentioned in the specialty literature to protect these kinds of structures against water and biological aggressions. The method consists in using some new chemical products having higher waterproofing qualities applied by rolling or spraying on the masonry support. Thus, testing in laboratory conditions masonry elements by using a solution containing siloxane cycles obtained by the cold vulcanizing process of the silicone rubber had obtained remarkable results, such as an of increasing waterproofing qualities and, in the mean time, keeping its in dry conditions the supports. 3.1 Laboratory Tests The main features of the proposed method are: the limitation of the waters access to the masonry structure; the remove of supplementary waters content in structural elements and the maintenance of a dry support in exploitation. In these purposes a barrier against water aggression must be created artificially on the masonry support.

3.2 TECHNICAL QUALITIES OF THE SOLUTION AS CHEMICAL SUPERFICIAL TREATMENT A SILOXANE SOLUTION HAS BEEN USED, WHICH IS OBTAINED BY THE COLD VULCANIZING OF SILICONIC RUBBER, HAVING THE FOLLOWING QUALITIES: - DENSITY: 0,952...0,957 [G/CM3]; - VISCOSITY: 2,70...2,80 [CST]; - REFRACTIONS COEFFICIENT: 13955...13971; - HUMIDITY AFTER 24 HOURS: 1,5...1,7 [%]. AS CATALYST AGENT ETHYL SILICATE 40 HAS BEEN USED, HAVING THE FOLLOWING QUALITIES: VISCOSITY: 3...5 CST; REFRACTIONS COEFFICIENT: 1,397; CONTENT OF SIO2, UNDER 402; PH, UNDER: 0,10.

SOLUTION AND CATALYST WELL MIXED FOR MINIMUM 3 MINUTES, WERE APPLIED BY SPRAYING IN 3 SUCCESSIVE TIMES ON THE MENTIONED SUPPORTS. THE QUALITY OF THE SUPERFICIAL TREATMENT APPLIED IS APPRECIATED AFTER THE FOLLOWING RESULTS:

TABLE 3 QUALITY OF THE SUPERFICIAL TREATMENT TECHNICAL PROPERTIES OF SOLUTION [MI] - CONSUMPTION [G/CM2] - PENETRATIONS DEEP [MM] -CAPILLARY ASCENSION [MM/M] KIND OF SUPPORT WET DRY 0,026 0,042 30 30 45 45

3.3 TECHNICAL QUALITIES OF TREATED MASONRY ELEMENTS As support were utilized old masonry walls executed by using natural stone, bricks and unburned clay blocks and were treated superficially by spraying with a solution of siloxane cycles containing a ratio of 1% ethyl silicate 40. THE SUPPORTS TESTED HAD THE FOLLOWING PROPERTIES:

TABLE 4 TECHNICAL QUALITIES OF TREATED MASONRY ELEMENTS TECHNICAL [MI] PROPERTIES

3

KIND OF SUPPORT WET 2.5...1.9 25 6.01.8 DRY 0,8...1,0 18 7.52.0

- DENSITY[G/MM ] - WATERS CONTENT (%) COMPRESSIONS RESISTANCE [N/MM2] - WATERS ASCENSION [MM/M] 1. INITIAL

50 5 2. AFTER TREATMENT - WATERS CONTENT [%] 1. INITIAL 25

25 3

10

2. AFTER TREATMENT

ALL KINDS OF ELEMENTS WERE SUPPOSED ON A HIGHER FORCED HUMIDITY REGIMEN. THE CAPILLARY ASCENSION WAS LIMITED AND AT THE SAME TIME, THE EFFECT REMAINS ONLY AT A SUPERFICIAL LEVEL. WHEN THE MASONRY STRUCTURE IS MAINTAINED IN DRY CONDITION, IT KEEPS THE MECHANICAL RESISTANCES AND THE DRY CONDITION OBTAINED AS RESULT OF SUPERFICIAL TREATMENT. THE SUPPLEMENTARY WATER, WHICH CAN RESULT, IS REMOVED AS AN EFFECT OF THE HYDROPHOBIA MOLECULAR BRUSH CREATED ON THE SURFACE OF ELEMENTS AS IN THE FIGURE 1.

FIGURE 1 HYDROPHOBIA MOLECULAR BRUSH 1. SUPPORT; CH3 GROUPS; 3. SIO GROUPS 2.

THE HYDROPHOBIA IS A PERMANENT ONE AND ITS EFFECT CANNOT BE LOST DURING THE EXPLOITATION AS CAN BE SEEN IN FIGURE 2. FIGURE 2 MASONRY SUPPORT ON THE WATERS AGGRESSION A) UNTREATED; (A) (B) B) TREATED WITH A SUPERFICIAL SOLUTION OF SILOXANE CYCLES

3.4. DISCUSSIONS HYDROPHOBIA TREATMENT CONSISTS IN COVERING THE POROUS SUPPORT WITH A FILM, WHICH INCREASES THE MARGINAL ANGLE AGAINST WATER (FIGURE 2). THUS, WATERS ASCENSION MAY BE EVALUATED USING THE FORMULA:
H= 2 d r cos

(1) WHERE: IS THE SUPERFICIAL TENSILE STRESS OF THE SOLUTION USED FOR SUPERFICIAL TREATMENT; D IS THE SOLUTIONS DENSITY; R IS THE RAISE OF CAPILLARIES CONTAINED BY THE TREATED SUPPORT AND IS THE VALUE OF MARGINAL ANGLE.

BECAUSE WATER GENERATES AT THE INTERFACE WITH THE SILICONE PRODUCT MARGINAL ANGLES OF 1050, AFTER THE TREATMENT HAS REMOVED THE ADSORPTIONS CAPACITY OF CAPILLARIES. CHEMICAL INTERPRETATION OF THESE PROCESSES IS A HYDROLYTIC REACTION DONE BY FREE GROUPS OH OF THE SUPPORT OR OF THE WATERS FILM ADHERED AT THE SURFACE IN THE PRESENCE OF SOME CATALYSTS AND FOLLOWED BY THE CONDENSATION PROCESS OF SILOXANE PRODUCTS GENERATED. THE SILOXANE POLYMERS WITH REACTIVE GROUPS ARE CAPABLE TO RETICULATE ON THE SUPPORT SURFACE BY FORMING FLEXIBLE FILMS, HAVING HIGH RESISTANCE AT ABRASION PROCESSES. THESE KINDS OF FILMS ARE BARRIERS AGAINST EXTERNAL WATER AND IN SAME TIME, THEY ENSURE THE EVACUATION OF THE WATERS CONTENT. AS CONSEQUENCE OF THE PROPOSED TREATMENT IS THE FACT, THAT WATERS PENETRATION IN SUPPORT IS STOPPED EVEN AT HIGHER WATER AGGRESSION.

4. CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS

THE APPLICATION OF SUPERFICIAL TREATMENT CAN BE MADE AT DIFFERENT CONDITIONS HAVING IN VIEW THE FOLLOWING ASPECTS: A. THE ELEMENTS ARE INCLUDED IN AN EXISTING STRUCTURE; B. THE ELEMENTS ARE DESTINED TO BE INCLUDED INTO A NEW MASONRY STRUCTURE; C. THE ELEMENTS ARE USED AS REHABILITATIONS BUILDING SOLUTION.

FOR THE SITUATION (A) IS NECESSARY TO FOLLOW THE NEXT STEPS: DISCOVERING DAMAGES, CHOOSING THE BEST SOLUTIONS TO REMOVE THE DAMAGED ELEMENT; APPLICATION OF THE PROTECTIVE SOLUTION MAINTAINING DISCOVERED FOR A SHORT TIME THE DAMAGED ELEMENT. HAVING IN VIEW THAT A WET REGIMEN IS WELL SUPPORTED BY SILCONIC TREATMENT BEING RECOMMENDED EVEN THE TREATMENT PROPOSED IS A POTENTIAL SOLUTION TO REHABILITATE A STRUCTURE HAVING DAMAGES PRODUCED BY THE WATERS AGGRESSION. FOR THE SITUATION (B) AND (C), EACH MASONRY ELEMENT CAN BE SUPERFICIALLY TREATED BY ROLLING OR BY SPRAYING WITH THE PROPOSED SOLUTION. AFTER TREATMENT, ELEMENTS MUST BE MAINTAINED IN WET CONDITIONS (85...100% HUMIDITY) FOR A MINIMUM 7 DAYS PERIOD.

Cement mortars with admixtures like siloxane cycles, siloxane cycles and ethyl 40 silicate are performant solutions for protecting a support against water action. The support coated with a mortar with the mentioned admixtures stays practically dug (at hygroscope balance moisture). The hydrophobic, sealing character of admixtures leads to: a. mortar porosity reduction; b. capillary ascension and perviousness coefficient reduction mechanical resistance increase under extreme conditions (prolonged moisture, repeated freezing thawing cycles); c. flexural tensile strengths increase under severe moisture conditions enables the adjustment of protective mortars to the support micromovements. The tested mortars are a first attempt to evaluate the performances of some non- toxic silico organic, residual products (siloxane cycles) in construction, as barriers system protective solutions.

References [1] Proca, Gabriela, Contribuii privind protecia zidriilor din blocuri de argil nears, Ph. D. Thesis, Technical University Iasi, 1993; [2] Proca, Gabriela, Siliconi n construci, Ed, Matrix- Rom, Bucureti, 2000; [3] Proca, Gabriela, Invention licensee A 01064/2000

[4] Proca, Gabriela, Invention licensee A 01065/2000 [5] *** BRICK AND BLOCK MASONRY INTERNATIONAL CONFERENCE, DUBLIN, IRELAND, 1991

CONSIDERAII PRIVIND LUCRRI DE REABILITARE A CII FERATE. STUDIU DE CAZ

PROCA MIHAELA, ing. drd. SC VIO TOP SRL Bucureti PROCA CRISTINA, ing. Euroimmostar Belgia PROCA GABRIELA, conf. univ. dr. ing. Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai

Rezumat Lucrarea prezint aspecte ale lucrrilor topografice inginereti efectuate pe culoarul IV Pan European, seciunea nou de cale ferat Vlcea-Vlcele. ntruct lucrarea a fost nceput nainte de 1990 fiind ulterior abandonat i nentreinut, nceperea lucrrilor de reabilitare a impus analiza stabilitii amplasamentului traseului, dat fiind alunecrile de teren nregistrate pe parcursul a 12 ani. Lucrrile de mare complexitate au avut caracter interdisciplinar i au inclus: recunoateri ale traseului, studii geologice, studii geotehnice i ridicri topografice n serie care au avut n fapt rol de urmrirea comportrii terenului.

Abstract This paper presents some aspects regarding constructional and topographically works effectuated on the IV th Pan European corridor, new railways section Vlcea-Vlcele. Because the constructional works were begun before 1990 after being leived and none kept in good repair, the beginning of rehabilitations works claimed the stability analyze of routes location, having in view the terrains sliding processes belong 12 years long. The complex works had an inter-order character including: geotechnical and geological studies and a series of leveling up actions that had in fact the role of following the terrains comportment. 1. DESCRIEREA TRONSONULUI VLCELE RMNICU VLCEA Tronsonul de cale ferat Vlcea-Vlcele este cuprins ntre la staia Vlcele(km 131+500) n direcia Nord - Vest ctre Rmnicu Vlcea i jonciunea cu linia Piatra Olt Podu Olt(km 169+354). Finalizarea construciei ncepute n 1976 va asigura legtura ntre dou linii naionale i internaionale principale care leag Bucuretiul de partea de Vest i de Nord a Romniei i respectiv, de Uniunea European. Tronsonul este o component a Coridorului IV de cale ferat Pan European care scurteaz actualul traseul cu 107 km n condiiile unei viteze de circulaie de 160km/or. Lucrrile de construcie au fost abandonate dup 1990 n condiiile n care infrastructura lucrrilor de art n era realizat. Calea ferat era pozat pe circa 45% din lungimea traseului. Dup ntreruperea lucrrilor, infrastructura nu a mai fost ntreinut, linia s-a degradat, poriuni de linie au disprut chiar. (Foto1).Vegetaia, arbori i arbuti, s-a dezvoltat pe platforma liniei i pe taluzurile alturate, ca i pe viaducte, compromind integritatea i funcionalitatea stratului de sub piatra spart i a stratului de repartiie (Foto 2).

Foto 1 Alunecare de teren pe amplasamentul linei de cale ferat

5 Foto 2 Suprastructur CF degradat Amplasamentul este la extremitatea nordic a platformei Cotmeana zon n care studiul geotehnic indic un pmnt o stratificaie neregulat, cu fii discontinue dispuse neuniform pe adncime. Compoziia terenului este dup cum urmeaz: - nisip prfos, parial zone cu nisipuri mictoare de suprafa; - nisip aspru, pietri i pietricele amestecate cu argil, uor cimentate, alternnd cu straturi i lentile de argil gras umed, plastic i marn. Apa subteran prezint o variaie a nivelului i fluxului att n intervale de timp scurte ct i lungi influennd n sens defavorabil stabilitatea straturilor de pmnt aa cum se poate observa pe ntreaga suprafa a platformei Cotmeana. Lunecrile straturilor de teren sunt determinate de crearea unor suprafee de lunecare n timpul perioadelor cu umiditate crescut, pe taluzurile nclinate care nainteaz; acestea determin detaarea i deplasarea unor importante volume de pmnt. Studiile geologice a traseului, executate cu scopul de a proiecta linia roie, indic riscuri mari legate de pierderea stabilitii taluzurilor (Foto1). Din analiza cauzelor ce ar putea genera alunecri active ale suprafeelor rezult necesitatea executrii, ca msuri preventive: ranforsri de adncime, armare cu geotextile a taluzurilor i drenurilor pe toat lungimea sectoarelor cu potenial instabilitate. Lucrrile efectuate, existente n stare de degradare mai mult sau mai puin avansat sunt n diferite etape de execuie. Lipsa surselor financiare a dus la ntreruperea complet a lucrrilor la 1 aprilie 1996. ntre 1991 i 1995, soluiile tehnice abordate au fost de nlocuire a rambleelor

deteriorate cu viaducte i alungirea unor viaducte prin noi deschideri (Foto 3).

Foto 3 Viaduct existent la care se face alungirea unui viaduct cu noi deschideri. ntreruperea lucrrilor de construcii i lipsa unor msuri de ranforsare a terenului din zona liniei de cale ferat precum i de drenare eficient a apelor din precipitaii au condus la accelerarea degradrii terenului. 2. ETAPELE REABILITRII 2.1 Obiective n vederea definitivrii i reabilitrii noului tronson de cale ferat Vlcele Rmnicu Vlcea, a fost necesar analizarea i adaptarea proiectului iniial la situaia real de pe teren. Au fost propuse n acest sens urmtoarele etape: - inventarierea terenurilor instabile de pe amplasamentul cii ferate i precizarea strii construciilor i instalaiilor existente; - supravegherea detaliat a pmntului pe baza rezultatelor unui zbor fotogrammetric, deasupra amplasamentului cii ferate, (lungime de und vecin cu axa cii ferate ndreptat aa nct s se perceap toate alunecrile de teren care ar putea influena stabilitatea lucrrilor executate; lrgimea de minim 350 m pe o parte i de cealalt a axei cii ferate). Datele obinute din msurtori procesate, folosind modele digitale, vor transpune imaginile obinute pe planuri topografice la scara 1:1000. - studii geologice i geotehnice detaliate ale tuturor zonelor instabile de taluz i pat de cale ferat pentru evidenierea cauzelor instabilitii actuale sau poteniale n viitor; - concluziile care vor sta la baza proiectrii soluiilor constructive, metoda de monitorizare a lucrrilor executate in timpul perioadei de garanie. 2.2 Studii geotehnice i geologice Lucrrile preconizate constau n: msuri de eliminare a gropilor si gurilor din zonele instabile; prelevare de mostre din fiecare tip de sol urmat de analize geotehnice specifice (determinarea parametrilor fizico-mecanici ai solurilor); efectuarea de ncercri in situ (penetrometrie, permeabilitate, ncercri de dilataie); monitorizarea zonelor afectate de alunecri de teren prin instalarea aparaturii specifice pentru citirea i interpretarea rezultatelor obinute: piezometre cu nivel liber, piezometre de tip Casagrande; efectuarea de investigaii geotehnice i

geofizice a zonelor instabile; investigarea condiiilor tehnice pentru fundarea lucrrilor de art i de asigurarea stabilitii zona infrastructurilor de poduri, podee i viaducte. nregistrrile geologice vor include profile longitudinale ale axei liniei existente i profile transversale a zonelor de lucru. Rezultatele studiului geotehnic, geologic in situ i de laborator constituie baza calculului de stabilitate a masivelor de pmnt n zone cu alunecri de teren; punctul de la care se poate stabili o metod concret de intervenie pentru consolidarea masivelor de pmnt i implicit de alegere a msurilor celor mai adecvate pentru eventuale consolidri ale lucrrilor de art existente. 3. LUCRRI TOPOGRAFICE INGINERETI Lucrrile topografice inginereti au cuprins: verificarea pe teren a reelei geodezice existente; ridicarea topografic a traseului existent; ntocmirea profilelor longitudinale n axul cii i a profilelor transversale n seciunile caracteristice. 3.1 Verificarea reelei geodezice

n prima etap executat a fost verificarea pe teren a reelei geodezice existente denumit n proiectul de specialitate Reeaua punctelor de control a cii ferate Vlcele Rmnicu Vlcea. Verificarea a fost executat n tehnologie GPS, folosind un numr de 5 echipamente tip Ashtech ProMark II. Pe baza verificrilor efectuate s-au constatat urmtoarele: a. Bornele B13, B44, B45, L48, L49, L50, TB5, B46, L47, TB2, B50, B51, B52, B53, B54, B57, B58, B59, B60 se ncadrau n tolerane. b. Bornele B1, B2, B4, B5, B6, B7, B8, B9, B10, B11, B14, B15, B16, L51, TB3, TB6, TB4, B18B, B19B, B17, B49, B18, B19, B55, VV1a, VV1b, VV2a, VV2b, VV3a, VV3b nu se ncadrau n tolerane, stabilindu-se noile coordonate. c. Bornele B12, B21B, B20B, B48, B47, TB1, B56, nu exist pe teren sau nu se pot utiliza fiind distruse. Amplasamentul bornelor este artat n Figura.1. Avnd n vedere cele menionate anterior, concluziile verificatorului s-au materializat n urmtoarele recomandri: 1- replantarea sau dublarea unui numr de 18 borne datorit amplasrii n zona de influen a lucrrilor de refacere a cii ferate sau amplasrii lor defectuoase n sensul siturii lor n zone instabile, pentru a putea fi folosite i la lucrrile de trasare pe calea ferat, dup cum urmeaz: B1, B2, B5, B11, B12, B17, B45, B48, B47, TB1, B56, B20B, L46, TB4, TB3, L48, L49, VV3a.

2.amplasarea suplimentar i determinarea a unui numr minim de 12 borne n urmtoarele amplasamente: - ntre perechile de puncte B1-B2 i B3-B4, - ntre perechea de puncte B15-B16 i tunelul Plotina, - ntre perechile L48-L49 i L50-L51, - ntre perechile de puncte B44-B45, VV3a-VV3b, VV2a-VV2b, VV1a-VV1b. Ca urmare a verificrii reelei geodezice existente a traseului cii ferate Vlcele Rmnicu Vlcea, n vederea utilizrii acesteia la executarea lucrrilor de reabilitare, a fost necesar plantarea un numr de 30 borne de beton, cu cap metalic ncastrat, suplimentare, pentru nlocuirea celor deteriorate, dublarea celor amplasate n teren instabil sau impropriu, ce ar putea fi distruse prin derularea lucrrilor de reabilitare i plantarea de mrci de nivelment. 3.2. Releveul tronsonului de cale ferat A Lucrri de teren Msurtorile au fost executate n sistem de proiecie Stereo 70 i sistem de referin Marea Neagr, folosind staiile totale LEICA TC 705 i LEICA TC 605L, cu nregistrare automat a datelor. Au fost efectuate ridicri topografice pentru: traseul existent al liniei cii ferate, tunele, poduri i viaducte, podeelor, pasajelor inferioare, suprafee aferente rurilor, linii existente n staii, suprafee suplimentare aferente pasajelor superioare ce traverseaz aliniamentului existent la Km 169+399.71 i Km 167+092.20. n figura 2 este prezentat planul de situaie al unei seciuni de pe traseul Vlcea-Vlcele de la Km157+421.96-Km 57+564.26. B. Lucrri de birou Prelucrarea datelor culese din teren s-a efectuat n regim asistat de calculator utiliznd programe de calcul specifice: SiPreg, AutoCAD, MS Office. Redactarea i ntocmirea planurilor a fost realizat la scara 1:500 (planuri de situaie) i 1:200 (planuri speciale). Redactarea i ntocmirea profilelor longitudinale a fost realizat la scara 1:2000, redactarea i ntocmirea profilelor transversale a fost realizat la scara 1: 200,

Fig.1 Dispunerea bornelor

157+421.96

+450.70

+509.38

+535.53

+564.26

Fig.2 Plan de situaie KM157+421.96-KM 57+564.26

la fiecare 25 m sau mai puin, potrivit situaiei din teren. Dup finalizarea lucrrilor de construcie i de ranforsare a terasamentelor se impune instituirea unui program de urmrire a comportrii terasamentelor i construciilor folosind un reperaj stabil pentru seciunile caracteristice de: terasamente i ranforsri, suprastructura cii ferate, poduri, podee, viaducte, tuneluri, construcii si instalaii. 4. LUCRRI DE CONSTRUCIE Lucrrile de reabilitare propuse pentru traseul cii ferate de pe tronsonul Vlcea Vlcele sunt cele tipice construciei cii ferate. Au fost incluse suplimentar: la terasamente (refacerea geometriei liniei i terasamentului n plan, n seciune, n lungime i transversal); ranforsarea infrastructurii cii ferate cu finalizarea i remedierea lucrrilor existente; lucrri de protecie a infrastructurii cii (corecia local a albiei rurilor n vecintatea liniei; amenajarea i netezirea vilor cu taluzuri nalte care traverseaz linia sau sunt n vecintate); execuia de poduri, podee i viaducte i de extensie a viaductelor existente cu noi deschideri asigurnd conexiunea viaductelor i podurilor la terasamentele adiacente, extensia podeelor existente n zonele n care patul cii ferate este consolidat; tuneluri (remedieri); suprastructura cii ferate remedieri i continuare lucrri. 5. CONCLUZII Soluia tehnic de construire-reabilitare a traseului nou Vlcea-Vlcele are n vedere: rezultatele studiilor complexe de teren reactualizate, planurile topografice ntocmite naintea execuiei lucrrilor i cele rezultate n timpul programului de urmrirea a comportrii terenurilor n timpul execuiei cu menionarea punctelor componente ale traseului existent ct i posibilitatea dublrii n viitor, a liniei de cale. Particularitile amplasamentului au impus un program riguros de efectuare a msurtorilor specifice de urmrirea a comportamentului terenului i construciilor n execuie i exploatare. Bibliografie [1] Punescu, M, Pop, V., a Geotehnic i Fundaii EDP, Bucureti, 1982; [2] Proca, Gabriela, Construcii, Ed. Matrix Rom Bucureti, 2002; [3] Proca, Mihaela, Reele de sprijin i de trasare pentru ci ferate i lucrri de art, Referat Doctorat, UT Iai, 2005; [4] * * * Caiet de sarcini, reabilitare tronson CF Vlcea- Vlcele, ISPCF, Bucureti, 2002

STUDIU DE CAZ PENTRU O VARIANT DE REABILITARE TERMIC LOCAL Conf. univ. dr. ing. Proca Gabriela Ecaterina, Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai

1. Introducere Lucrarea prezint soluiile practice folosite la reabilitarea termic a unui apartament situat ntr-un bloc de locuine cu structur din cadre lamelare din Iai, la un apartament situat i n zona de col SC4-SC5 (fig.1). Zonele afectate de condens au fost tratate la exterior, superficial cu soluie siliconic clasic, ulterior efectundu-se i o protecie termic suplimentar cu 10 cm polistiren expandat, iar la interior s-au aplicat mortare de ciment aditivate cu elastomer siliconic. Substanele chimice precum i reetele stabilite pentru impermeabilizarea suportului i pentru mortarele de ciment folosite sunt obiectul unor brevete de invenie anterioare ale autoarei. Rezultatele, cuantificate prin comportarea n timp a construciei, au demonstrat fiabilitatea soluiilor de protecie termic propuse. Se prezint n continuare starea construciei naintea i dup aplicarea tratamentelor superficiale precum i tehnologia folosit la reabilitarea termic. 2. Descrierea situaiei existente i tratamente aplicate Blocul de locuit cu o structur lamelar are un regim de nlime P+10 E i este situat pe bulevardul Dacia, paralel cu rul Bahlui. Din cele apte scri ale imobilului a fost analizat i reabilitat scara SC4 (fig.1).

SC 5- SC 9 S C4
w FIG. 1 TRONSON ANALIZAT n zona de vecintate a tronsonului SC4 cu tronsonul paralel cu bulevardul (SC 5 - SC 9) se constat existena unui culoar de vnt artificial datorat construciilor nalte paralele cu bulevardul i rul Bahlui. Datorit acestui fapt, n zona de col, curenii de aer turbionari ascensionali au un S

efect de cretere a fenomenului de convecie i a cedrilor accentuate de cldur n perioada rece a anului. Proiectantul a prevzut ca pereii exteriori ai tronsonului s fie realizai din zidrie de blocuri ceramice GVP spre Est i zidrie din blocuri de b.c.a spre Sud. Chiar n condiiile unui microclimat adecvat condiiilor de iarn respectiv, +22 0C i i < 50% i cu respectarea normelor sanitar igienice, pereii exteriori au fost afectai de condens, fenomenul avnd intensitate pronunat n zonele de contact dintre stlpul cadrului, n forma literei L i pereii exteriori din zidrie.

Msurile de nlturare a fenomenului de condens au constat n aplicarea de tratamente chimice superficiale pe suprafaa interioar i exterioar a pereilor. Alegerea produilor chimici folosii la tratamentele superficiale a inut cont de compatibilitatea fizico-chimic cu suportul microporos de natur silicioas dat de stlpul din beton armat, respectiv placajul din zidrie al peretele i de faptul c transferul de temperatur i umiditate nu trebuie mpiedicat prin aplicarea unor bariere de vapori. Pe suprafaa exterioar placat cu crmizi ceramice smluite a fost aplicat o soluie de silicat de etil 40 i cicluri siloxanice (40%), iar pe tencuiala interioar n zona stlpului s-a aplicat o pelicul de elastomer siliconic obinut din vulcanizarea la rece a cauciucului siliconic, urmat de un strat peliculogen de mortar de ciment M100-T aditivat cu elastomer siliconic , 1% din masa cimentului. (fig.2).

Legenda 1, 2 stlpi ai cadrului lamelar, zone n care se observ fenomen de condens pe suprafa; 3, 4 zone tratate superficial la exterior, cu soluie siliconic; 5 zon interioar afectat de condens tratat la interior cu mortar aditivat cu elastomer siliconic

FIGURA 2

Suprafeele au fost pregtite dup cum urmeaz: - suprafeele exterioare au fost periate, soluia de vscozitate mic aplicndu-se ulterior prin

stropire, n trei straturi consecutive, la un interval de 15 minute; - de pe suprafeele interioare s-a ndeprtat tencuiala existent i dup perierea a suportului din beton s-a aplicat prin pensulare o pelicul de elastomer siliconic; - la un interval de minim 15 minute se aplic mortarul aditivat care se pstreaz acoperit, n mediu umed (80% umiditate) minim 3 zile.

Dup 10 ani de la efectuarea reabilitrii, s-a constat c fenomenul de condens pe suprafaa interioar a pereilor exteriori nu s-a manifestat, pereii uscndu-se n timp urmare a drenrii apei. In condiiile de exploatare menionate, chiar n prezena curenilor de aer turbionari, apa din precipitaii ptrunde doar superficial, pe o adncime de maxim 3 mm pe grosimea placajului, dup care este drenat imediat spre exterior. Placajul nu prezint aspectul de umed, aspectul estetic al acestuia se menine favorabil comparativ cu situaia unui bloc vecin, la care n urma precipitaiilor abundente s-a putut constata desprindere de pe suport. Deci, concomitent cu nlturarea fenomenului de condens de pe suprafaa interioar i din structura peretelui exterior, se obine i creterea durabilitii finisajelor exterioare. Tencuielile interioare, cu caracter impermeabil, se preteaz la aplicarea de finisaje umede sau uscate. Structura polimerilor silico-organici utilizai este de forma: R | -O-Si-O| R [1]

unde,

R = CH3(OH3COO)2

[2]

Legtura siloxanic (Si-O) are o rezisten termic i chimic remarcabil i conduce la meninerea proprietilor fizico-chimice i mecanice ntr-un ecart de temperatur de 500C...+3000C. Ptrunderea soluiilor polimerice n structura suportului n timpul tratamentului chimic superficial conduce la consolidarea structurii reelei cristaline a acestuia prin suprapunerea reelei spaiale a

polimerilor. Viteza de reticulare a polimerilor este reglat de catalizatorii n prezena crora soluiile siliconice sunt utilizate. Peliculele interioare / exterioare i pstreaz hidrofobia deoarece polimerii siliconici folosii n tratamentele superficiale au proprietatea c formeaz o perie molecular hidrofob ce elimin n timp, din structura peretelui, apa (tehnologic, din condens), dnd posibilitate suportului s lucreze favorabil n condiii difereniate de umiditate higroscopic (fig.3). Tratamentele folosite permit transferul de mas in structura elementelor de construcie fr ca acestea s fie o barier de vapori.

Hidrofobizarea suprafeelor const n aceea c suportul poros se acoper cu o pelicul ce mrete unghiul de margine fa de ap. ntruct apa formeaz la interfaa cu siliconii i aerul unghiuri de margine pn la 105, n urma tratamentului se anuleaz capacitatea de absorbie a capilarelor, realizndu-se o anticapilaritate care mpiedic ptrunderea apei n porii materialelor de construcie care se cunoate c au structura microporoas i microfisurat.

Legenda: 1 suprafa suport; 2 grupuri CH3; 3 grupuri SiO Fig. 3 Perie molecular hidrofob

n Fig.4 se prezint prin comparaie comportarea unui suport tratat superficial fa de unul netratat.

Fig. 4 Comportarea suportului la aciunea apei a - suport netratat; b - suport tratat siliconic

Din punct de vedere chimic, aciunea siliconilor folosii cu grupe reactive Si-H se poate interpreta n sensul unei reacii hidrolitice datorat grupelor libere OH ale suportului sau ale

peliculei de ap aderent la suprafa n prezena unor catalizatori (alcalii, sruri metalice ale acizilor organici, compui organo-metalici) i n condensarea ulterioar a siloxanolilor formai. Polimerii siloxanici cu grupe reactive sunt capabili s reticuleze pe suprafaa suportului cu formarea unor pelicule subiri uniforme, flexibile i rezistente la abraziune. Aceste pelicule mpiedic ptrunderea apei din mediul ambiant fr a opri evacuarea apei din interior (ap tehnologic sau provenind din transferul de mas prin structura elementului de construcie). Aplicarea tratamentului chimic superficial se face pe suport uscat (aflat la umiditatea de echilibru higroscopic). Aprecierea tratamentului chimic superficial se poate face i prin analiza adncimii de ptrundere a soluiei n suport, aspectul suprafeelor dup aplicarea tratamentului superficial, consumul de soluie nregistrat considerat factor de eficien economic n condiiile n care se dorete un raport pre calitate performant. Experimental, pentru aplicarea de siliconi prin vopsire n trei straturi succesive, s-au putut face constatrile centralizate n tabelul 1. Tabel1 Adncime de Consum de soluie Aspectul suportului Tip soluie siliconic ptrundere n tratat dup 24 ore siliconic suport (mm) (g/cm2) Soluie siliconic clasic i ciclu 9 mat 0,0013 siloxanic liniar 40% Elastomer siliconic 6 lucios 0,024 n contact direct cu apa se apreciaz o durabilitate a tratamentelor superficiale de tipul celor discutate de ordinul a 5...10 ani, din punct de vedere practic fiind deja demonstrat acest fapt. Ameliorarea rezistenei la nghe-dezghe a suportului reprezint o consecin favorabil a tratamentului de impermeabilizare - hidrofobizare. Moderarea absorbiei de ap determin creterea duratei de exploatare a suportului prin meninerea i ameliorarea proprietilor sale tehnice. Tratamentul folosit n vederea creterea confortului termic n ncperea aflat n zona de col, orientat spre S - SE a constat n aplicarea ulterioar, dup 15 ani de la tratamentul de ndeprtare a fenomenelor de condens menionate, a unei protecii realizate din polistiren expandat de grosime 10 cm. Rezistenele termice medii au fost de 0.744 m 2 K / W nainte de reabilitarea termic, respectiv 2.273 m 2 K / W dup reabilitarea local efectuat. La data proiectrii construciei (1978) au fost respectate prevederile normativelor de calcul termic i la condens. La lucrrile de reabilitare efectuate, protecia termoizolaiei s-a fcut folosind mortar de ciment aditivat cu elastomeri siliconi. Acest tip de mortar permite pstrarea uscat a termoizolaiei, fr modificarea calitilor sale tehnice n timp, indiferent de condiiile meteorologice. Ca observaie, menionez c tratamentele de impermeabilizare pentru suport, aplicarea unei termoizolaii suplimentare i respectiv finisajul exterior de tip mortar de proteciei al termoizolaiei s-au putut efectua cu uurin, local, ntruct apartamentul descris dispune de un balcon perimetrial camerei amplasat n zona de col. In condiiile n care apartamentul este situat la etajul 8 i este nclzit n regim continuu iar apartamentele vecine sus, jos, dreapta, stnga sunt nclzite discontinuu i casa scrii este nenclzit, s-a obinut o economie de energie de 30%, cu scderea corespunztoare a costurilor aferente.

3.Concluzii i recomandri Avnd n vedere rezultatele experimentale i practice favorabile, soluiile propuse pot fi recomandate pentru reabilitri termice de generale, de mare eficien din punct de vedere al raportului pre / calitate. Substanele chimice folosite la reabilitarea termic au fost utilizate pentru prima dat n construcii i constituie subiectul a dou brevete de invenie ale autoarei. Dac reabilitarea termic la nivel de cldire nu este posibil dar dac proprietarul unui apartament are condiii de efectuare pentru o reabilitare local, sub ndrumarea unui specialist n domeniu se pot obine simultan: creterea nivelului de confort termic, o reducere important a consumului de energie i durabilitatea sporit a finisajelor.

Referine 1.Proca, Gabriela, Siliconi n construcii, Matrix Rom, Bucureti, 1999; 2, 3.Proca, Gabriela, Brevet de invenie 119461 B1/29.04.05; 119466 B1/29.04.05 Impermeabilizri cu siliconi, Mortare de ciment cu aditivi siliconici

Ministerul Transporturilor, Construciilor si Turismului Ordin nr. 1430/2005 din 26/08/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 825 din 13/09/2005 Actul a intrat in vigoare la data de 13 septembrie 2005 Avnd n vedere prevederile art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, cu modificrile ulterioare, n temeiul art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii si al art. 5 alin. (4) din Hotrrea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si funcionarea Ministerului Transporturilor, Construciilor si Turismului, cu modificrile si completrile ulterioare, ministrul transporturilor, construciilor si turismului emite urmtorul ordin: Art. 1. - Se aprob Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, cu modificrile ulterioare, prevzute n anexa*) care face parte integrant din prezentul ordin. ___________ *) Anexa se public ulterior n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 825 bis abonament, care se poate achiziiona si de la Centrul pentru relaii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1. Art. 2. - Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Art. 3. - La data publicrii prezentului ordin, Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor si locuinei nr. 1.943/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 231 din 8 aprilie 2002, se abrog, iar ordinul ministrului transporturilor, construciilor si turismului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, si nceteaz aplicabilitatea. Ministrul transporturilor, construciilor si turismului, Gheorghe Dobre Bucuresti, 26 august 2005. Nr. 1.430. ANEX Ministerul Transporturilor, Construciilor si Turismului Fisa act Face parte din Ordin nr. 1430/2005 Aprobat de Ordin nr. 1430/2005 Rectificat de

Rectificare 2005 Norm metodologic din 26/08/2005 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 825bis din 13/09/2005 Actul a intrat in vigoare la data de 13 septembrie 2005 Tematici Bunuri si valori imobiliare Autorizare Construcii Locuine PREAMBUL 1. Prezentele Norme metodologice sunt elaborate n temeiul prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 453/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii si unele msuri pentru realizarea construciilor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 431 din 1 august 2001 si sunt modificate n temeiul prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 401/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 171 din 27 octombrie 2003 si ale art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004. 2. n cuprinsul prezentelor Norme metodologice, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, va fi denumit Lege. Pentru celelalte acte normative menionate se specific numrul si titlul acestora. 3. Prezentele Norme metodologice sunt structurate pe capitole, seciuni si articole, ordonate n conformitate cu succesiunea operaiunilor de autorizare. CAPITOLUL I Dispoziii generale SECIUNEA 1 Obiectivele normelor metodologice ARTICOLUL 1 Asigurarea cadrului unitar al autorizrii Prezentele norme metodologice au ca obiect punerea la dispoziie celor interesai din domeniul executrii lucrrilor de construcii - administraia public local, investitori, proiectani, instituii si autoriti avizatoare privind autorizarea lucrrilor de construcii, precum si executani - a unui act normativ detaliat pentru aplicarea unitar a prevederilor Legii, n corelare si cu prevederi cu aplicabilitate n domeniul autorizrii executrii lucrrilor de construcii ale altor acte normative n vigoare, privind: procedura de autorizare, formularele necesare autorizrii si criteriile pentru stabilirea coninutului documentaiilor necesare autorizrii, n conformitate cu coninutul-cadru reglementat prin anexa nr. 1 la Lege. ARTICOLUL 2 Autonomia local - descentralizare si parteneriat (1) n conformitate cu principiul autonomiei locale, exercitarea competenelor si a atribuiilor stabilite de Lege revine autoritilor administraiei publice locale, care se gsesc cel mai aproape de cetean. (2) Potrivit Legii, n domeniul autorizrii executrii lucrrilor de construcii principiul autonomiei locale se exercit prin descentralizarea atribuiilor si se asigur prin acordarea de competene de autorizare sporite unitilor administrativ-teritoriale de baz, respectiv ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

(3) n vederea asigurrii nivelului de competen tehnic n domeniul autorizrii, inclusiv la nivelurile administraiei publice locale care nu si pot constitui structuri de specialitate din cauza lipsei specialistilor pe plan local, potrivit prevederilor Legii se instituie, pe ntreg parcursul procesului de autorizare, un parteneriat tehnic ntre consiliile judeene - prin structurile de specialitate constituite la nivelul acestora - si autoritile administraiei publice locale (comune, orase, municipii, dup caz) care nu beneficiaz de competen tehnic pe plan local. ARTICOLUL 3 Simplificarea procesului de autorizare Prin modificarea si completarea Legii, n raport cu interesul si protecia solicitantului, se urmreste simplificarea procesului de autorizare prin: a) simplificarea procedurii de emitere a autorizaiilor de construire/desfiinare, conform modelului "ghiseului unic", prin care se transfer n competena structurilor de specialitate organizate n cadrul aparatului propriu al emitenilor autorizaiilor obligaia de a obine, n numele solicitantului, avizele si acordurile uzuale exprimate pe plan local (utiliti urbane, securitate la incendiu, protecia civil, protecia mediului si sntatea oamenilor); b) reducerea numrului formularelor si adecvarea coninutului acestora, corespunztor exigenelor specifice procesului de autorizare si de execuie a lucrrilor de construcii, n corelare cu operaiunile statistice necesare fundamentrii politicilor locale, regionale si naionale de dezvoltare urbanistic; c) simplificarea coninutului proiectului pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii, pe tipuri de construcii, prin preluarea din coninutul-cadru (prezentat n anexa nr. 1 la Lege) a pieselor scrise si desenate strict necesare. ARTICOLUL 4 Asigurarea transparenei procesului de autorizare Transparena procesului de autorizare - att la nivelul certificatului de urbanism, ct si al autorizaiei de construire/desfiinare - se realizeaz prin asigurarea caracterului public al acestuia, respectiv prin aducerea la cunostina publicului a listei actelor emise de ctre autoritile administraiei publice, precum si prin asigurarea accesului solicitanilor la informaii privind emiterea acestora, n condiiile prevzute la art. 37 si art. 53. ARTICOLUL 5 ntrirea disciplinei n autorizare si n execuia lucrrilor autorizate (1) Autorizarea executrii lucrrilor de construcii reprezint procedura de exercitare a autoritii de ctre administraia public judeean, municipal, orseneasc si, respectiv, comunal cu privire la punerea n aplicare a prevederilor documentaiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, aprobate potrivit legii, care se constituie n temei juridic al dezvoltrii durabile si urbanistice locale. (2) Respectarea prevederilor legale privind disciplina n procesul autorizrii, precum si n aplicarea n execuie a prevederilor autorizaiilor, n toate fazele, are efecte n plan social, nerespectarea acestora fiind sancionat potrivit Legii. (3) Potrivit Legii, disciplina autorizrii si execuiei se asigur: a) la nivelul administraiei publice locale prin: individualizarea rspunderii personalului cu atribuii tehnice n administraia public local, ntrirea rolului instituiei arhitectului-sef, la toate nivelurile unitilor administrativ-teritoriale, precum si prin stabilirea competenelor de control ale organelor cu atribuii din cadrul aparatului propriu al administraiei publice judeene si locale; b) la nivelul Inspectoratului de Stat n Construcii - n toate fazele autorizrii si execuiei lucrrilor. SECIUNEA a 2-a Cadrul legal ARTICOLUL 6

Temeiul juridic - sistemul actelor normative din domeniu (1) Prezentele norme metodologice sunt elaborate n conformitate cu prevederile Legii si pentru aplicarea ei, n corelare cu actele normative specifice din domeniile construciilor, al amenajrii teritoriului si urbanismului, al administraiei publice, al proprietii funciare, precum si cu alte acte normative complementare domeniilor menionate, aflate n vigoare. (2) Lista actelor normative menionate la alin. (1), aflate n vigoare la data aprobrii prezentelor norme metodologice, este prezentat n Anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice. SECIUNEA a 3-a Cadrul instituional n domeniul autorizrii execuiei lucrrilor de construcii ARTICOLUL 7 Autoriti emitente (1) Potrivit prevederilor art. 4 din Lege, autoritile administraiei publice judeene si locale emit autorizaiile de construire sau de desfiinare pentru executarea lucrrilor de construcii, potrivit competenelor prevzute de Lege n funcie de categoriile de construcii si lucrri, precum si cu respectarea prevederilor documentaiilor de urbanism si a planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. n temeiul dispoziiilor art. 4 si art. 6 alin. (2) din Lege, certificatele de urbanism si autorizaiile de construire/desfiinare se emit de ctre aceeasi autoritate care este abilitat s autorizeze. (2) n sensul prevederilor art. 4 din Lege, prin lucrrile care se execut pe terenuri care depsesc limita unei uniti administrativ-teritoriale se nelege lucrrile al cror amplasament traverseaz limita a dou sau mai multor uniti administrativ-teritoriale (de exemplu: reele electrice, alimentri cu ap, gaze, ci ferate, drumuri, autostrzi etc.). (3) n situaia n care la comune amplasamentul unei investiii depseste limita intravilanului localitii, ocupnd si suprafee din extravilan, autorizaia de construire se emite de presedintele consiliului judeean, cu avizul primarului comunei interesate. ARTICOLUL 8 Structura instituional a administraiei publice locale (1) Pentru cresterea operativitii n procesul autorizrii executrii lucrrilor de construcii, precum si n vederea respectrii termenului legal de emitere a autorizaiei, consiliile judeene, municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, orsenesti si comunale vor lua msurile organizatorice legale necesare pentru simplificarea procedurii de emitere a autorizaiilor, scop n care vor constitui n cadrul aparatului propriu al autoritii administraiei publice locale: a) structuri de specialitate - compartimente organizate ca departamente, direcii generale, servicii, birouri, dup caz, avnd n componen personal cu pregtire n domeniile arhitecturii, urbanismului ori construciilor sau cu pregtire corespunztoare atestat n condiiile legii, care sunt abilitate s gestioneze procesul emiterii certificatelor de urbanism si a autorizaiilor de construire/desfiinare, privind: 1. verificarea operativ privind respectarea structurii si coninutului documentaiilor depuse si restituirea, dup caz, a documentaiilor necorespunztoare (n termen de maximum 5 zile de la nregistrarea cererii); 2. analiza proiectului depus pentru autorizarea executrii lucrrilor, pentru constatarea ndeplinirii tuturor cerinelor si condiiilor urbanistice impuse prin certificatul de urbanism, precum si a condiiilor cuprinse n avizele obinute de solicitant. 3. obinerea, n numele investitorului, a avizelor si acordurilor cerute prin certificatul de urbanism, necesare n vederea emiterii acordului unic; 4. pregtirea si prezentarea documentaiilor depuse spre analiz n Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.); 5. redactarea acordului unic; 6. redactarea si prezentarea spre semnare a certificatelor de urbanism si autorizaiilor de

construire/desfiinare; 7. emiterea avizelor si acordurilor unice solicitate de primari, n situaia inexistenei structurilor de specialitate la primriile respective; b) Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) - constituit n cadrul structurilor (compartimentelor) de specialitate - al crei plen este abilitat s emit acordul unic, cu valoare de aviz conform, care nsumeaz prevederile avizelor si acordurilor privind utilitile urbane, precum si cele privind securitatea la incendiu, protecia civil, protecia mediului si sntatea oamenilor, obinute de acestea pe plan local, n numele solicitantului. (2) Relaiile funcionale, atribuiile, competenele si rspunderile structurilor de specialitate, precum si asigurarea ritmicitii funcionrii acestora se stabilesc prin regulamente de organizare si funcionare ale aparatului propriu al consiliilor judeene si al primriilor, dup caz, potrivit legii. (3) Instituia Arhitectului-sef reprezint autoritatea tehnic n domeniul amenajrii teritoriului si al urbanismului din cadrul administraiei publice locale si aduce la ndeplinire atribuiile conferite de Lege ca sef al structurilor de specialitate organizate n cadrul acestora si de presedinte al Comisiei de Acorduri Unice. Arhitectul-sef nu poate fi subordonat unui alt funcionar public din cadrul aparatului propriu al consiliului judeean, respectiv al primriei, dup caz. (4) Funcia public de conducere de arhitect-sef al judeului, al municipiului Bucuresti, al sectorului municipiului Bucuresti, al municipiului si al orasului, precum si al comunei va fi ocupat de personal cu studii superioare de lung durat, de regul din domeniile arhitecturii, urbanismului si construciilor. La orase si comune, pn la ocuparea funciei de arhitect-sef de ctre persoane cu studii superioare de lung durat, atribuiile funciei de arhitect-sef vor putea fi ndeplinite si de conductor-arhitect, subinginer sau de cadre cu pregtire medie, de regul din domeniile arhitecturii si construciilor, fr ca acestia s poarte titlul de arhitect-sef. (5) Comisia de Acorduri Unice (CAU) este alctuit din: a) specialisti provenind din structura proprie a aparatului administraiei publice locale; b) reprezentanii delegai ai tuturor societilor care administreaz si/sau furnizeaz utilitile urbane (avizatori); c) reprezentanii mputernicii ai serviciilor deconcentrate ale administraiei publice centrale n domeniile securitii la incendiu si proteciei civile vor fi numii de inspectorii sefi ai Inspectoratelor pentru Situaii de Urgen, cu acordul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen, iar n domeniile proteciei mediului si al proteciei sntii populaiei vor fi numii de prefect, cu acordul ministerelor de resort. (6) Pentru asigurarea funcionrii structurilor de specialitate si a Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) consiliile judeene si locale vor stabili taxe n condiiile legii. ARTICOLUL 9 Atribuii principale ale structurilor de specialitate (1) Potrivit prevederilor art. 45 alin. (1) din Lege, structurile de specialitate constituite n cadrul aparatului propriu al emitenilor certificatelor de urbanism si autorizaiilor de construire/desfiinare, au urmtoarele atribuii principale: a) asigurarea temeiului tehnic necesar emiterii autorizaiilor de construire/desfiinare, respectiv avizarea documentaiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Lege, precum si emiterea certificatelor de urbanism; b) organizarea activitii de autorizare n vederea satisfacerii cerinei de simplificare a accesului ceteanului la actul de autoritate al administraiei publice, prin organizarea procedurii de emitere a autorizaiilor, n vederea: obinerii avizelor necesare n vederea emiterii acordului unic solicitate prin certificatul de urbanism, ntocmirii si emiterii acordului unic, precum si a ntocmirii si eliberrii autorizaiei de construire/desfiinare. (2) Potrivit prevederilor art. 45 alin. (2), (3) si (4) din Lege, structurile de specialitate constituite n cadrul aparatului propriu al consiliilor judeene acord asisten tehnic de

specialitate primarilor de comune, orase sau municipii, dup caz, n situaia n care la nivelul acestora nu sunt constituite structuri de specialitate, scop n care analizeaz si avizeaz documentele (documentaiile) depuse pentru obinerea certificatelor de urbanism si a autorizaiilor de construire/desfiinare, din competena de emitere a acestora. ARTICOLUL 10 Atribuii specifice ale structurilor de specialitate (1) Pentru emiterea certificatelor de urbanism structurile de specialitate ale organelor emitente au urmtoarele atribuii specifice: a) solicitarea avizului primarului unitii administrativ-teritoriale n a crei raz se afl imobilul, n situaia n care emitentul este presedintele consiliului judeean; b) verificarea coninutului documentelor depuse, respectiv a proiectului de certificat de urbanism ntocmit potrivit prevederilor art. 15 alin. (1), naintat spre avizare la consiliul judeean de ctre primarul comunei, orasului sau municipiului, dup caz, n situaia n care nu sunt constituite structuri de specialitate la nivelul primriei, n conformitate cu prevederile art. 45 alin. (1) si (2) din Lege; c) determinarea reglementrilor din documentaiile de urbanism, respectiv a directivelor cuprinse n planurile de amenajare a teritoriului, legal aprobate, referitoare la imobilul pentru care se solicit certificatul de urbanism; d) analizarea compatibilitii scopului declarat pentru care se solicit emiterea certificatului de urbanism cu reglementrile din documentaiile urbanistice, respectiv ale directivelor cuprinse n planurile de amenajare a teritoriului, legal aprobate; e) formularea condiiilor si restriciilor specifice amplasamentului, obligatorii pentru proiectarea investiiei; f) stabilirea, mpreun cu reprezentanii mputernicii ai serviciilor deconcentrate ale administraiei publice centrale, a avizelor si acordurilor legale strict necesare autorizrii; g) verificarea existenei documentului de plat a taxei de eliberare a certificatului de urbanism; h) redactarea si emiterea certificatului de urbanism; i) asigurarea transmiterii ctre primari, spre stiin, a actelor emise, n situaia n care emitentul este presedintele consiliului judeean. (2) Pentru emiterea autorizaiilor de construire/desfiinare structurile de specialitate ale organelor emitente au urmtoarele atribuii specifice: a) verificarea coninutului documentelor (documentaiei) depuse, sub aspectul prezentrii tuturor actelor necesare autorizrii, conform prevederilor art. 16 alin. (1); b) obinerea, n numele investitorului, a avizelor si acordurilor cerute prin certificatul de urbanism, necesare n vederea emiterii acordului unic; c) sintetizarea condiiilor din avizele si acordurile obinute prin grija emitentului, n corelare cu proiectul de autorizare a execuiei lucrrilor de construcii si cu condiiile din avizele si acordurile obinute n prealabil de solicitant; d) pregtirea si prezentarea documentaiilor depuse spre analiz n Comisia de Acorduri Unice (CAU); e) redactarea acordului unic, n situaia n care sunt ndeplinite toate condiiile tehnice si de aviz cerute prin certificatul de urbanism; f) redactarea si prezentarea spre semnare a autorizaiilor de construire/desfiinare; g) emiterea de ctre structurile de specialitate din cadrul consiliilor judeene a avizelor si acordurilor unice solicitate de primarii de comune, orase sau municipii, n situaia inexistenei structurilor de specialitate la nivelul primriilor respective; h) asigurarea transmiterii ctre primari, spre stiin, a actelor emise, n situaia n care emitentul este presedintele consiliului judeean. SECIUNEA a 4-a Legalitatea executrii lucrrilor de construcii

ARTICOLUL 11 Principiul autorizrii executrii lucrrilor de construcii (1) Potrivit prevederilor art. 1 din Lege, executarea lucrrilor de construcii este permis numai n baza si cu respectarea unei autorizaii de construire/desfiinare emis de autoritile administraiei publice locale, n condiiile Legii. (2) n conformitate cu dispoziiile Legii, lucrrile de construcii menionate la alin. (1) sunt operaiunile specifice prin care: a) se realizeaz (edific) construcii de orice fel; b) se desfiineaz construcii si/sau amenajri asimilabile construciilor. (3) Realizarea (edificarea) construciilor civile, industriale, agricole sau de orice natur, inclusiv a instalaiilor aferente acestora, asa cum sunt menionate la art. 3 din Lege, se poate realiza numai n baza si cu respectarea prevederilor unei autorizaii de construire, emis n temeiul Legii si n conformitate cu prevederile documentaiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate. (4) Desfiinarea (demolarea, dezafectarea, ori dezmembrarea parial sau total) construciilor si instalaiilor aferente construciilor, precum si a oricror amenajri, se poate face numai pe baza unei autorizaii de desfiinare, emis n aceleasi condiii cu autorizaia de construire. ARTICOLUL 12 Autorizarea executrii lucrrilor de construcii amplasate n zone asupra crora este instituit un anumit regim de protecie (1) Autorizaia de construire/desfiinare n vederea executrii lucrrilor de construcii n zonele asupra crora este instituit, potrivit legii, un anumit regim de protecie prevzut n planurile urbanistice si n planurile de amenajare a teritoriului, se emite n conformitate cu prevederile art. 10 din Lege, numai cu condiia obinerii n prealabil a avizelor si a acordurilor specifice din partea autoritilor care au instituit respectivele restricii. (2) Avizele specifice prevzute la alin. (1) se pot emite, potrivit legii, si de serviciile publice descentralizate ale ministerelor ori ale altor organisme centrale, potrivit competenelor stabilite de legislaia n vigoare. ARTICOLUL 13 Autorizarea lucrrilor n regim de urgen (1) Autorizaia de construire/desfiinare pentru lucrrile de intervenie de prim necesitate n cazuri de: avarii, accidente tehnice, calamiti, ori alte evenimente cu caracter excepional se emite imediat dup producerea acestora, potrivit prevederilor art. 7 alin. (16) din Lege, urmnd ca documentaia necesar, ntocmit conform coninutului-cadru din anexa nr. 1 la Lege, s fie definitivat pe parcursul, sau la ncheierea executrii lucrrilor, cu respectarea avizelor si acordurilor legale. (2) n mod similar, potrivit prevederilor art. 7 alin. (16) din Lege, autorizaia de construire se va emite n regim de urgen pentru lucrrile de intervenie de prim necesitate la cldirile clasate ca monument istoric, cu consultarea prealabil a organismelor abilitate ale Ministerului Culturii si Cultelor, precum si pentru lucrrile de consolidare la cldirile multietajate ncadrate prin raport de expertiz tehnic n clasa I de risc seismic si care prezint pericol public, n conformitate cu prevederile art. 7 alin. (10) din Lege. (3) Pentru aplicarea prevederilor art. 7 alin. (17) din Lege primriile pot dezafecta construciile n proprietatea unitii administrativ-teritoriale, aflate n stare avansat de degradare si care pun n pericol sigurana public, cu excepia construciilor reprezentnd monumente istorice. Dezafectarea se poate face numai pe baza autorizaiei de desfiinare, care se emite imediat dup declararea iminenei pericolului, n baza dispoziiei primarului, n condiiile art. 7 alin. (16) din Lege. (4) Pentru dezafectarea construciilor aflate n stare avansat de degradare si care pun n pericol sigurana public, din proprietatea privat a persoanelor fizice si/sau juridice, primarul

are obligaia de a notifica proprietarului responsabilitile care i revin potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile ulterioare, cu privire la urmrirea comportrii n exploatare a construciilor si postutilizarea acestora, implicit cu privire la sigurana public. Prin notificare se va ateniona cu privire la necesitatea ca proprietarul s ia msurile de desfiinare n regim de urgen n condiiile art. 7 alin. (17) din Lege. (5) n conformitate cu prevederile Legii nr. 198/2004 privind unele msuri prealabile lucrrilor de construcie de autostrzi si drumuri naionale, precum si a normelor metodologice de aplicare a acesteia aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 941/2004, autorizarea executrii lucrrilor de construcii de autostrzi si drumuri naionale se face pentru toat lucrarea imediat, n condiiile prevederilor art. 7 alin. (16) din Lege, o dat cu solicitarea autorizrii realizrii ansamblului de lucrri ce constituie msurile de pregtire prealabil a executrii lucrrilor propriu-zise. ARTICOLUL 14 Lucrri care se excepteaz de la autorizare (1) Se excepteaz de la autorizare categoriile de lucrri de construcii cu grad ridicat de repetabilitate, care nu modific structura de rezisten, caracteristicile iniiale ale construciilor sau aspectul arhitectural al acestora, specificate la art. 11 alin. (1) din Lege. (2) Potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) din Lege, este obligatorie emiterea autorizaiei de construire pentru lucrrile prevzute la alin. (1) dac acestea se execut la construcii reprezentnd monumente istorice, cu excepia lucrrilor prevzute la art. 11 alin. (1) lit. e si j), pentru care se va solicita avizul prealabil al organismelor abilitate ale Ministerului Culturii si Cultelor. (3) n nelesul prevederilor art. 3 lit. a) din Lege, coroborate cu definiia dat n Anexa nr. 2 la Lege, dac n vederea schimbrii destinaiei unor spaii interioare existente nu se realizeaz lucrri de construcii pentru care legea prevede emiterea unei autorizaii de construire, nu este necesar emiterea acestui act. CAPITOLUL II Documentele autorizrii SECIUNEA 1 Documentele necesare emiterii certificatului de urbanism si autorizaiei de construire/desfiinare ARTICOLUL 15 Documentele necesare emiterii certificatului de urbanism (1) Pentru emiterea certificatului de urbanism solicitantul - orice persoan fizic sau juridic interesat - trebuie s depun la emitent o documentaie cuprinznd: a) cerere-tip (formularul-model F.1 - "Cerere pentru emiterea certificatului de urbanism") completat n conformitate cu precizrile privind completarea acesteia, cu elementele de identificare ale solicitantului si imobilului, precum si cu precizarea scopului solicitrii actului; b) planuri topografice sau cadastrale la scrile 1:500, 1:2.000 sau 1:10.000, dup caz, vizate de Oficiul de cadastru si publicitate imobiliar al judeului sau al municipiului Bucuresti, dup caz -, cu indicarea imobilului - teren si/sau construcii; (2 exemplare) (planurile se obin contra-cost de la unitatea teritorial specializat care le gestioneaz) c) documentul de plat a taxei de eliberare a certificatului de urbanism (n copie). (2) Conform precizrilor privind completarea formularului-model F.1, elementul principal de identificare a imobilului este adresa postal, completat cu planul topografic sau cadastral, dup caz, iar n lipsa acestuia, cu oricare alte elemente de identificare disponibile (asa cum sunt menionate n precizrile la cerere). (3) Potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) si (4), din Lege, certificatul de urbanism este un act de informare privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilului, precum si cerinele urbanistice specifice amplasamentului, determinate n conformitate cu prevederile

documentaiilor de urbanism avizate si aprobate, document care se elibereaz, la cerere, oricrui solicitant - persoan fizic sau persoan juridic - nefiind necesar prezentarea titlului asupra imobilului sau a altui act care s ateste dreptul de proprietate. (4) Se interzice emitentului s condiioneze emiterea certificatului de urbanism de elaborarea prealabil a unei documentaii de urbanism pentru imobilul n cauz, precum si a oricror documentaii tehnice de definire a scopului solicitrii. (5) Potrivit Legii, certificatul de urbanism nu ine loc de autorizaie de construire/desfiinare si nu confer dreptul de a executa lucrri de construcii. ARTICOLUL 16 Documentele necesare emiterii autorizaiei de construire/desfiinare (1) Documentaia (dosarul) care se depune n vederea emiterii autorizaiei de construire este considerat complet dac, pe lng cererea pentru emiterea autorizaiei de construire - inclusiv anexa (se utilizeaz formularul-model F.9 - "Cerere pentru emiterea autorizaiei de construire/desfiinare" obinut de la emitent), completat cu elementele de identificare si datele tehnice conform P.A.C. se prezint urmtoarele documente: a) certificatul de urbanism (n copie); b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care s i confere solicitantului dreptul de execuie a lucrrilor de construcii (n copie legalizat); c) proiectul pentru autorizarea executrii lucrrilor de construire - P.A.C., ntocmit n baza prevederilor anexei nr. 1 la Lege, inclusiv referatele de verificare si, dup caz, referatul de expertiz tehnic - semnate si stampilate n original (dou exemplare); d) avizele si acordurile cerute prin certificatul de urbanism: 1. fisele tehnice pentru obinerea avizelor si acordurilor care sunt n competena de obinere a emitentului, cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic, precum si, dup caz, documentaiile tehnice necesare emiterii acestora (dou exemplare, cu excepia fiselor F.8.2 si F.8.3 care se prezint n trei exemplare); 2. avizele si acordurile obinute de solicitant, altele dect cele din competena de obinere a emitentului, stabilite prin certificatul de urbanism (n copie) si, dup caz, studiile cerute prin certificatul de urbanism. e) documentul de plat a taxei de emitere a autorizaiei de desfiinare (n copie), inclusiv documentele de plat a taxelor legale pentru avizele si acordurile necesare emiterii acordului unic, conform listei avizelor si acordurilor necesare, comunicate odat cu certificatul de urbanism (n copie). (2) n conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din Lege, autorizaia de desfiinare se emite n aceleasi condiii cu autorizaia de construire. n aceast situaie, documentaia (dosarul) care se depune n vederea emiterii autorizaiei de desfiinare are aceeasi structur cu documentaia pentru autorizaia de construire si este considerat complet dac, pe lng cererea pentru emiterea autorizaiei de desfiinare - inclusiv anexa (se utilizeaz formularulmodel F.9 - "Cerere pentru emiterea autorizaiei de construire/desfiinare" obinut, contra cost, de la emitent), completat cu elementele de identificare si datele tehnice conform P.A.D. cuprinde aceleasi documente menionate la alin. (1) lit. a)-f) (adaptate scopului), precum si certificatul de atestare fiscal privind valoarea de impozitare a imobilului (n copie). (3) Pentru depunerea documentaiei (dosarului) necesar autorizrii se vor avea n vedere si urmtoarele: a) n situaia n care, o dat cu autorizaia de construire/desfiinare se solicit si autorizarea organizrii executrii lucrrilor, solicitantul va prezenta si proiectul de organizare a execuiei lucrrilor (P.O.E.) - piese scrise si desenate - ntocmit n baza prevederilor Anexei nr. 1 la Lege, precum si avizele specifice (aviz circulaie, aviz pentru ocuparea temporar a domeniului public, aviz sanitar, aviz/contract cu societatea de salubritate etc.) (dou exemplare); b) n situaia n care, potrivit prevederilor art. 77 alin. (7), emitentul asigur plata taxelor la

o singur casierie, se admite prezentarea unui singur document de plat echivalent taxelor comasate (n copie); c) n situaia n care, prin certificatul de urbanism a fost cerut elaborarea unor studii suplimentare, sintezele acestora se anexeaz documentaiei, inclusiv avizele obinute pentru acestea (dou exemplare). La nevoie, solicitantului i se va putea cere prezentarea studiilor n ntregul lor. SECIUNEA a 2-a Avize si acorduri necesare n procesul de autorizare ARTICOLUL 17 Avizul primarului (1) n situaia n care emiterea certificatului de urbanism si a autorizaiei de construire/desfiinare este de competena presedintelui consiliului judeean, este necesar avizul favorabil al primarului unitii administrativ-teritoriale pe al crei teritoriu este situat imobilul n cauz. (2) Arhitectul-sef al judeului, respectiv al Municipiului Bucuresti, are obligaia de a solicita avizul primarului n termen de 3 zile de la data nregistrrii cererii, utiliznd formularul-model F.2. (3) Avizul primarului se emite pentru obinerea certificatului de urbanism si este valabil: a) numai pentru certificatul de urbanism dac scopul declarat de solicitant este pentru cererile n justiie si operaiunile juridice prevzute la art. 6 alin. (6) din Lege; b) att pentru certificatul de urbanism, ct si pentru autorizaia de construire/desfiinare dac scopul declarat de solicitant este pentru executarea de lucrri de construcii ori pentru adjudecarea prin licitaie a proiectrii lucrrilor publice. (4) Primarul are obligaia de a emite avizul n termen de 5 zile de la primirea solicitrii, utiliznd formularul-model F.3. ARTICOLUL 18 Avizul structurii de specialitate din cadrul consiliului judeean (1) n situaia n care n cadrul primriilor nu sunt constituite structuri de specialitate proprii, potrivit legii, avizul structurii de specialitate din cadrul consiliului judeean este obligatoriu n situaiile n care emiterea certificatului de urbanism si a autorizaiei de construire/desfiinare este de competena primarilor de comune si, dup caz, a primarilor de orase sau municipii, pentru toate categoriile de construcii, altele dect locuinele si anexele gospodresti ale acestora. (2) Cererea de emitere a avizului structurii de specialitate din cadrul consiliului judeean se nainteaz de primar, mpreun cu proiectul (propunerea) de certificat de urbanism sau de autorizaie de construire/desfiinare, dup caz, redactat de persoana cu responsabilitate n domeniul urbanismului si amenajrii teritoriului din cadrul primriei, n termen de maximum 5 zile de la data nregistrrii cererii solicitantului, utiliznd formularul-model F.4. (3) Arhitectul-sef al judeului, n calitate de sef al structurii (compartimentului) de specialitate, emite avizul structurii de specialitate dup cum urmeaz: a) pentru certificatele de urbanism n termen de maximum 10 zile de la data primirii solicitrii; b) pentru autorizaiile de construire/desfiinare n termen de maximum 15 zile, mpreun cu acordul unic. (4) Pentru emiterea avizului structurii de specialitate, se utilizeaz formularul-model F.11 pe care se aplic stampila consiliului judeean individualizat pentru funcia de arhitect-sef. ARTICOLUL 19 Fisa tehnic (1) Fisa tehnic este actul cu valoare de aviz conform care cuprinde avizul administratorului/furnizorului de utiliti urbane (ap, canalizare, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicaii, salubritate, transport urban, inclusiv pentru restriciile impuse de

reelele de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament, dup caz), respectiv al instituiilor descentralizate prevzute de Lege (pentru securitatea la incendiu, protecia civil, protecia mediului si a sntii populaiei) exprimat n baza datelor extrase de proiectant din proiectul pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii (P.A.C., P.A.D., P.O.E., dup caz) si care fundamenteaz procedura de emitere a acordului unic. (2) Fisa tehnic - corespunztoare fiecrui domeniu de avizare - este specific fiecrei uniti administrativ-teritoriale emitente a autorizaiei de construire/desfiinare, cuprinznd elementele de aviz pentru utilitile urbane si pentru avizele serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, organizate n judee sau n municipiului Bucuresti si rezult din adaptarea fiselor tehnice-model (a se vedea formularele-model F.8.1F.8.5) la cerinele avizatorilor locali interesai, n conformitate cu precizrile cuprinse n Lista A din Anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice. (3) Definitivarea coninutului "Fisei tehnice" se face prin grija autoritii administraiei publice locale (emitentul autorizaiilor) si a tuturor avizatorilor interesai (societile/regiile care administreaz/furnizeaz utilitile urbane de pe raza unitii administrativ-teritoriale), dup cum urmeaz: a) fisa tehnic-model pentru avizarea furnizrii de utiliti urbane (formular-model F.8.1) se definitiveaz astfel: 1. se solicit fiecrui avizator interesat definitivarea fisei tehnice, scop n care i se transmite un exemplar al fisei tehnice-model n vederea completrii; 2. avizatorul are obligaia de a completa si definitiva fisa tehnic-model prin nscrierea, n rubricile rezervate, a datelor si informaiilor cu caracter de generalitate specifice domeniului su, astfel: (i) baza legal care se aplic n domeniu; (ii) coninutul documentaiei care trebuie prezentat pentru avizare, n conformitate cu reglementrile specifice domeniului; (iii) date privind taxa de avizare (baza legal si modalitate de achitare); 3. dup completare si definitivare, avizatorul are obligaia de a returna formularul fisei tehnice definitive emitentului, n termen de 10 zile de la primire; 4. emitentul are obligaia de a multiplica fisele tehnice astfel obinute de la avizatori si de a le pune la dispoziii solicitanilor, o dat cu certificatul de urbanism; b) fisele tehnice-model pentru avizarea documentaiilor privind securitatea la incendiu, protecia civil, protecia mediului si a sntii populaiei (formularele-model F.8.2-F.8.5) se transmit instituiilor avizatoare, prin grija emitentului, n vederea completrii coninutuluicadru al acestora cu alte date si cerine specifice (de pe plan local), dup care acestea se returneaz emitentului, n termen de 10 zile de la primire, acesta avnd obligaia de a le multiplica si de a le pune la dispoziie solicitanilor, o dat cu certificatul de urbanism. (4) La solicitarea avizatorilor (administratorii sau/si furnizorii de utiliti urbane, precum si instituiile prevzute de Lege) coninutul fiselor tehnice definitivate, aferente domeniilor lor de activitate, se pot actualiza pe cheltuiala acestora. (5) Formularele fiselor tehnice se pun la dispoziie solicitanilor, contra cost, o dat cu certificatul de urbanism, numai n situaia n care certificatul de urbanism se solicit pentru emiterea autorizaiei de construire/desfiinare, pentru a fi utilizate n faza de proiectare si de pregtire a autorizrii. ARTICOLUL 20 Acordul unic (1) Acordul unic este actul cu valoare de aviz conform emis de Comisia de Acorduri Unice din subordinea arhitectului sef, din cadrul structurilor de specialitate, constituite potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Lege. (2) Acordul unic se emite numai pe baza fiselor tehnice si nsumeaz avizele si acordurile favorabile pentru utilitile urbane, precum si cele privind securitatea la incendiu, protecia

civil, protecia mediului si sntatea oamenilor. (3) n baza acordului unic se poate emite autorizaia de construire/desfiinare. (4) Acordul unic se emite si n situaia n care emitentul autorizaiei de construire/desfiinare este primarul comunei, orasului ori municipiului, care nu are organizate structuri de specialitate. n aceast situaie acordul unic se emite de ctre presedintele consiliului judeean si de arhitectul-sef al judeului. ARTICOLUL 21 Avize si acorduri ale organismelor centrale (1) n cazul autorizrii lucrrilor pe amplasamente situate n zone n care, prin documentaiile de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, s-a instituit un anumit regim de restricie cu privire la realizarea construciilor, obinerea avizelor si acordurilor din partea organismelor centrale sau descentralizate care au instituit restriciile, este n obligaia solicitantului. n acest scop, solicitantul va depune documentaiile specifice la emitenii avizelor sau acordurilor - n conformitate cu precizrile cuprinse n Lista B din Anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice - n timp util analizei si emiterii avizelor si acordurilor menionate, naintea depunerii cererii de autorizare, urmnd a le anexa la documentaia P.A.C./P.A.D./P.O.E., dup caz. (2) n zonele n care s-a instituit un anumit tip de restricie, potrivit legii, ori dac natura investiiei o impune, organismele centrale sau, dup caz, serviciile descentralizate ale acestora emit avize si/sau acorduri, dup cum urmeaz: a) Ministerul Culturii si Cultelor, prin organismele abilitate, n cazul autorizrii executrii lucrrilor de orice natur la cldirile reprezentnd monumente istorice si la cele din zonele lor de protecie, cuprinse n listele aprobate, potrivit legii; b) Ministerul Mediului si Gospodririi Apelor, n cazul autorizrii lucrrilor n arii naturale protejate; c) Ministerul Transporturilor, Construciilor si Turismului, n cazul autorizrii lucrrilor n zonele de siguran si de protecie ale infrastructurilor de transport public si n zonele aferente construirii cilor de comunicaie; d) Ministerul Aprrii Naionale - Statul Major General, Ministerul Administraiei si Internelor, Serviciul Romn de Informaii, alte instituii similare, dup caz, n situaia autorizrii lucrrilor situate n apropierea zonelor de protecie a obiectivelor cu caracter special, precum si n zonele de interes pentru aprarea naional, ordine public si siguran naional, n conformitate cu legislaia specific; e) Ministerul Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale n situaia autorizrii lucrrilor pe terenuri cu destinaie agricol; f) alte organisme - centrale sau locale - care gestioneaz orice alt tip de restricie. (3) Inspectoratul de Stat n Construcii - ISC -, prin inspectoratele teritoriale si/sau judeene, dup caz, potrivit prevederilor legale n vigoare si n conformitate cu Regulamentul de organizare si funcionare, emite urmtoarele avize/acorduri: a) avizeaz documentaiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiii finanate din fonduri publice, documentaiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiii noi, finanate din fonduri publice sau din credite externe, contractate sau garantate de stat cu valori mai mari sau egale cu 10 miliarde de lei precum si documentaiile tehnico-economice pentru lucrrile de reparaii, reabilitri, consolidri, restaurri ale construciilor existente finanate din fonduri publice, indiferent de valoare, potrivit prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1.072/2003 privind avizarea de ctre ISC a documentaiilor tehnico-economice pentru obiective de investiii finanate din fonduri publice; b) avizeaz amplasarea balastierelor si carierelor din punct de vedere al protejrii construciilor din vecintatea acestora; c) avizeaz execuia de construcii n vecintatea drumurilor naionale; d) emite acorduri pentru intervenii asupra construciilor existente;

e) avizeaz soluiile de intervenie imediat pentru punerea n siguran provizorie a construciilor avariate n urma dezastrelor, n aciunile de intervenie operativ si refacere post dezastru. (4) Pentru obinerea avizelor si/sau acordurilor din partea organismelor centrale cerute n mod expres prin certificatul de urbanism, obligaie a investitorului, acesta va prezenta documentaiile specifice la emiteni n timp util emiterii avizelor si/sau acordurilor naintea datei depunerii ntregii documentaii n vederea autorizrii execuiei lucrrilor. (5) Instituiile abilitate prin lege s emit avize si acorduri n vederea autorizrii executrii lucrrilor de construcii au obligaia de a le emite solicitantului n termen de maximum 15 zile de la data nregistrrii cererii/documentaiei, dac reglementrile n vigoare specifice fiecrui domeniu nu prevd alte termene. (6) n situaia n care, prin specificul lor, investiiile se regsesc n listele A si B din Anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice - privind activitile cu impact semnificativ ori potenial asupra mediului pentru care este necesar evaluarea impactului asupra mediului acordul de mediu se va obine prin grija investitorului anterior depunerii documentaiei n vederea emiterii autorizaiei de construire. Procedura de avizare n baza Fisei tehnice F.8.4 se menine, acesta urmnd s fie ntocmit conform acordului de mediu obinut. SECIUNEA a 3-a Coninutul si elaborarea documentaiilor tehnice necesare n procesul de autorizare ARTICOLUL 22 ntocmirea Proiectului pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii - P.A.C., P.A.D. (1) Documentaiile tehnice care se depun n vederea emiterii autorizaiei de construire/desfiinare vor conine: a) Proiectul pentru autorizarea executrii lucrrilor de construire/desfiinare care: 1. este extras din proiectul tehnic pentru execuia lucrrilor, potrivit prevederilor art. 9 din Lege si n baza coninutului-cadru prevzut n anexa nr. 1 la Lege; 2. se elaboreaz de colective tehnice de specialitate si se semneaz n condiiile legii, de cadre tehnice cu pregtire superioar numai n domeniul arhitecturii, construciilor si instalaiilor; 3. se verific, n condiiile legii, de verificatori de proiecte atestai. n situaia n care, o dat cu autorizaia de construire/desfiinare se solicit si autorizarea organizrii executrii lucrrilor, n documentaie se vor prezenta si piesele - scrise si desenate - ale proiectului de organizare a execuiei lucrrilor (P.O.E.) conform coninutului-cadru prevzut n anexa nr. 1 la Lege, precum si avizele specifice acestuia (aviz circulaie, aviz pentru ocuparea temporar a domeniului public, aviz sanitar, aviz/contract cu societatea de salubritate etc.); b) avizele si acordurile legale necesare, nominalizate n certificatul de urbanism, care cuprind: 1. fisele tehnice necesare emiterii acordului unic, precum si documentaiile necesare emiterii avizelor si acordurilor care sunt n competena de obinere a emitentului, ntocmite de proiectantul lucrrilor; 2. avizele si acordurile specifice obinute prin grija solicitantului (n copie); c) studiile cerute prin certificatul de urbanism - dup caz. (2) n vederea simplificrii procedurii de autorizare, se admite prezentarea unor proiecte pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii (P.A.C., P.A.D.), cu coninut simplificat n raport cu coninutul-cadru prevzut n anexa nr. 1 la Lege. Coninutul simplificat al proiectului pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii (P.A.C., P.A.D.) se aplic pentru urmtoarele tipuri de lucrri si/sau construcii, situate n afara zonelor cu regim special de protecie sau de restricii de construire, inclusiv a zonelor de protecie a monumentelor

istorice: a) locuine individuale n mediul rural, cu regim de nlime P, P+1E, realizate din fondurile persoanelor fizice; b) anexe gospodresti ale locuinelor care alctuiesc mpreun cu aceasta o unitate funcional distinct: mprejmuiri si buctrii de var; grajduri pentru animale mari; hambare, fnare, ptule; magazii, soproane, garaje; spaii pentru activiti mestesugresti, de prelucrare secundar a produselor agricole si silvice; fntni individuale, WC-uri uscate sau cu tanc vidanjabil, fose vidanjabile; rezervoare de combustibil lichid si gazos; c) racorduri si bransamente la reelele de utiliti; d) anexe ale exploataiilor agricole: saivane, padocuri, adposturi pentru animale, platforme de furaje, ptule, mprejmuiri de psuni, spaii de cazare temporar pe timpul campaniilor agricole; e) construcii provizorii cu utilizare temporar: trguri, oboare, iarmaroace, circuri ambulante, construcii temporare ocazionate de diverse evenimente (culturale, aniversare, publicitare, sportive, comemorative, politice, religioase, etc.), tabere de corturi si rulote. Coninutul simplificat al proiectelor pentru autorizarea executrii lucrrilor - lista pieselor scrise si desenate strict necesare pentru emiterea autorizaiei de construire/desfiinare - pe tipuri de construcii, este prezentat n Anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice. (3) Investitorul mpreun cu executantul au obligaia de a executa lucrrile autorizate numai n baza proiectului tehnic (a crui existen pe santier este obligatorie pe toat durata execuiei lucrrilor) si de a face dovada c ntre acesta si proiectul pentru autorizare - vizat spre neschimbare - exist concordan tehnic. ARTICOLUL 23 Completarea fiselor tehnice (1) Proiectantul, pe proprie rspundere, are obligaia de a completa fisele tehnice (definitivate), anexate certificatului de urbanism, cu datele si elementele tehnice rezultate din proiect, n conformitate cu cerinele fiecrui avizator, precum si de a le include n documentaia pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii care se depune la emitent. (2) Fisele tehnice, care se completeaz n conformitate cu proiectul pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii, cuprind: a) date privind bransarea/racordarea noului obiectiv la utiliti (necesar de consumuri, evacuri etc.), dup caz: alimentare cu ap, canalizare, alimentare cu energie electric, alimentare cu gaze, alimentare cu cldur, telecomunicaii; b) date necesare obinerii avizului/acordului din partea instituiilor descentralizate privind securitatea la incendiu, protecia civil, protecia mediului si a sntii populaiei. (3) n situaia n care n zona de amplasament nu exist utiliti sau capacitatea acestora este insuficient pentru necesarul investiiei, pe lng fisele tehnice se pot prezenta studii de specialitate (solicitate de furnizorii de utiliti la emiterea certificatului de urbanism) prin care se propun soluii alternative n beneficiul realizrii investiiei. (4) Fisele tehnice nsoite, dup caz, de documentaiile necesare trebuie s permit emitenilor de avize/acorduri identificarea imobilelor, n vederea analizrii si emiterii avizelor privind racordarea solicitat. ARTICOLUL 24 Obinerea avizelor/acordurilor specifice ale organismelor centrale (1) Avizele/acordurile specifice ale organismelor centrale menionate la art. 21 se obin de ctre solicitant, potrivit cerinelor nscrise n certificatul de urbanism. (2) Documentaiile pentru obinerea avizelor din partea organismelor centrale, care se ntocmesc corespunztor reglementrilor n vigoare specifice fiecrui domeniu, se depun la sediul organismelor avizatoare abilitate (inclusiv al serviciilor publice descentralizate ale acestora, dup caz). Dup avizare, documentaiile prezentate pot fi restituite sau se pstreaz n arhiva avizatorului.

ARTICOLUL 25 Competene de elaborare a proiectelor pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii (1) Proiectele pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii, prevzute la art. 22 alin. (1) lit. a), precum si proiectele tehnice din care acestea sunt extrase, se elaboreaz exclusiv de proiectani cu pregtire n domeniul arhitecturii, construciilor si instalaiilor (arhiteci, ingineri, conductori-arhiteci, subingineri, tehnicieni) constituii, n acest scop, n colective tehnice de specialitate si se semneaz, n condiiile legii, numai de cadre tehnice cu pregtire superioar n domeniul arhitecturii si construciilor, potrivit prevederilor art. 9 din Lege. (2) Potrivit prevederilor art. 9, coroborate cu dispoziiile art. 24 alin. (1) lit. c) din Lege, este interzis semnarea proiectelor tehnice pentru execuia lucrrilor, precum si a proiectelor pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii, de ctre persoane care nu au absolvit cu diplom recunoscut de statul romn - instituii de nvmnt superior de specialitate, n domeniul arhitecturii si construciilor/instalaiilor, sub sanciunea legii penale. (3) Potrivit prevederilor legale n vigoare privind calitatea n construcii, proiectele pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii, precum si proiectele tehnice din care acestea sunt extrase, se verific pentru cerinele de calitate de specialisti verificatori de proiecte atestai, solicitantul avnd obligaia de a face dovada efecturii verificrii. (4) n conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicat, arhitecii si conductorii arhiteci cu drept de semntur sunt obligai s aplice parafa cu numrul de ordine nscris n Tabloul Naional al Arhitecilor inclusiv pe proiectele pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii. (5) n conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Lege, n mod obligatoriu, fiecare plans a proiectului pentru emiterea autorizaiilor de construire/desfiinare va avea un cartus care va conine informaiile minimale necesare pentru identificarea investitorului, proiectantului si proiectului, realizat prin adaptarea modelului cuprins n Anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice. CAPITOLUL III Procedura de autorizare SECIUNEA 1 Certificatul de urbanism ARTICOLUL 26 Emitere, scop (1) Certificatul de urbanism se emite n vederea autorizrii executrii lucrrilor de construcii si a instalaiilor aferente acestora, inclusiv pentru desfiinarea construciilor ori a altor amenajri, precum si, potrivit prevederilor art. 6 alin. (6) din Lege, pentru: a) concesionarea de terenuri; b) adjudecarea prin licitaie a proiectrii lucrrilor publice n faza de "Studiu de fezabilitate"; c) cereri n justiie si operaiuni notariale privind circulaia imobiliar care au ca obiect mpreli ori comasri de parcele (dezmembrarea de parcele prin lotizare sau mpreal respectiv alipirea sau dezlipirea de parcele) solicitate n scopul realizrii lucrrilor de construcii; d) constituirea unei servitui de trecere cu privire la un imobil. (2) Pentru aceeasi parcel (imobil) se pot emite certificate de urbanism mai multor solicitani, indiferent de calitatea acestora n raport cu proprietatea asupra parcelei. n aceast situaie certificatele de urbanism urmeaz a avea acelasi coninut cu caracter de informare (privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilului) pentru toi solicitanii. ARTICOLUL 27 Solicitantul certificatului de urbanism (1) Solicitantul certificatului de urbanism poate fi orice persoan fizic sau juridic

interesat s cunoasc informaii cu privire la un imobil - teren si/sau construcii. (2) Pentru emiterea certificatului de urbanism, nu este necesar ca solicitantul s dein un titlu asupra imobilului, actul avnd un caracter de informare. ARTICOLUL 28 Cerine urbanistice (1) Certificatul de urbanism se ntocmeste n conformitate cu prevederile documentaiilor de urbanism (P.U.G., P.U.Z., P.U.D. si R.G.U.), iar pentru investiiile care depsesc limita unei uniti administrativ-teritoriale se poate ntocmi si pe baza planurilor de amenajare a teritoriului (P.A.T.N., P.A.T.Z., P.A.T.J.), aprobate potrivit legii. (2) n cazul n care scopul declarat de solicitant este autorizarea executrii lucrrilor de construcii, iar specificul obiectivului (funciune, accesibilitate, relaii de vecintate etc.) nu se ncadreaz n prevederile documentaiilor de urbanism si/sau de amenajare a teritoriului aprobate, ori dac particularitile amplasamentului (suprafa neconstruibil ca urmare a unor interdicii sau servitui, a unor zone de protecie a dotrilor de infrastructur, rezerve de teren pentru investiii de interes public etc.) nu permit realizarea investiiei, certificatul de urbanism se elibereaz cu menionarea expres a incompatibilitilor rezultate, precum si a imposibilitii emiterii unei autorizaii de construire pentru obiectivul propus. (3) n situaii deosebite, n funcie de condiiile specifice de amplasament (poziia terenului n ansamblul localitii ori al teritoriului) si/sau de importana si complexitatea obiectivului de investiii si dac prevederile documentaiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate nu furnizeaz suficiente elemente necesare autorizrii, ori dac se solicit o derogare de la prevederile documentaiilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului aprobate, emitentul poate cere suplimentar, prin certificatul de urbanism: a) elaborarea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) ori de detaliu (P.U.D.), dup caz, urmnd ca, dup aprobare, prevederile acestuia s fie preluate n cadrul P.U.G. ori P.A.T.J.; n certificatul de urbanism se va face meniunea c proiectul pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii (P.A.C.) se va putea ntocmi numai dup aprobarea documentaiei de urbanism si cu obligativitatea respectrii ntocmai a prevederilor acesteia; b) completarea, dup caz, a documentaiilor care nsoesc cererea pentru eliberarea autorizaiei de construire cu urmtoarele studii, avize, expertize: 1. studii de specialitate: de circulaie, istoric, de amenajare peisagistic, de impact asupra mediului (numai la solicitarea autoritii de protecie a mediului); 2. avize de la organismele competente pentru zonele asupra crora s-a instituit un anumit regim de protecie sau de restricii de construire (protecia zonelor naturale; protejarea monumentelor istorice; zone cu trafic aerian; vecintatea construciilor si ansamblurilor cu caracter militar; drumuri; reele electrice si de telecomunicaii; magistrale de transport de gaze, de produse petroliere; ci ferate si navigabile; cursuri de ap; staii meteo; surse si gospodrii de ap, amenajri de mbuntiri funciare etc.); 3. expertize tehnice. (4) Pentru lucrri la construciile existente (reparaii, consolidri, schimbri de destinaie a spaiilor interioare etc.), dac prin acestea nu se aduc cldirilor modificri de natur urbanistic ori dac noua funciune este compatibil cu reglementrile urbanistice ale zonei, nu este necesar ntocmirea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) ori de detaliu (P.U.D.), dup caz. ARTICOLUL 29 Depunerea documentaiei (1) n vederea emiterii certificatului de urbanism solicitantul trebuie s depun la emitent autoritile prevzute la art. 4 din Lege actele menionate la art. 15. (2) Cererea tip pentru eliberarea certificatului de urbanism (formularul-model F.1) se procur, contra cost, de la emitent si se completeaz cu datele solicitate. (3) La depunerea cererii-tip, emitentul comunic solicitantului cuantumul taxei necesare

eliberrii certificatului de urbanism, calculat potrivit reglementrilor legale n vigoare, solicitantul avnd obligaia de a achita taxa de ndat si de a prezenta copia documentului de plat. ARTICOLUL 30 Verificarea coninutului documentaiei (1) Verificarea coninutului documentaiei depuse pentru obinerea certificatului de urbanism se efectueaz n cadrul structurilor (compartimentelor) de specialitate organizate n cadrul consiliului judeean sau al primriei, dup caz, constatndu-se dac: a) cererea este corect adresat emitentului - presedintele consiliului judeean, primarul general al municipiului Bucuresti, sau primarul, dup caz - conform competenelor de emitere stabilite de Lege; b) cererea tip este completat corect; c) elementele de identificare privind solicitantul si imobilul sunt suficiente, potrivit precizrilor privind completarea formularului "Cerere pentru emiterea certificatului de urbanism" (formularul-model F.1); d) este precizat (declarat) scopul pentru care se solicit certificatul de urbanism; e) exist documentul de plat a taxei pentru emiterea certificatului de urbanism. (2) Documentaia incomplet sau cu elemente de identificare insuficiente se returneaz solicitantului n vederea refacerii ori completrii, dup caz, n termen de 5 zile de la data nregistrrii cererii, cu menionarea n scris a elementelor necesare pentru completarea documentaiei. (3) n aceast situaie, termenul prevzut de Lege pentru eliberarea certificatului de urbanism (de cel mult 30 de zile) curge de la data depunerii documentaiei complete. (4) n situaia prevzut la alin. (3) taxa ncasat nu se restituie, urmnd a fi utilizat pentru eliberarea certificatului de urbanism dup depunerea documentaiei complete. ARTICOLUL 31 Redactarea certificatului de urbanism (1) Certificatul de urbanism se redacteaz n baza cererii si a documentaiei complete depuse, n deplin concordan cu prevederile documentaiilor de urbanism aprobate si cu situaia real din teren la data solicitrii, utilizndu-se formularele model F.6.1-F.6.4 (corespunztor autoritii emitente). (2) Certificatul de urbanism solicitat n vederea realizrii unor lucrri de construcii se redacteaz fcndu-se specificrile necesare privind: a) regimul juridic, economic si tehnic al imobilului; b) ncadrarea/nencadrarea lucrrilor n prevederile documentaiilor de urbanism si/sau de amenajare a teritoriului aprobate; c) nominalizarea avizelor si acordurilor care trebuie s nsoeasc proiectul de autorizare, att cele care se obin pe plan local de ctre emitentul autorizaiei de construire, n vederea emiterii acordului unic, ct si cele care urmeaz s se obin pe plan central prin grija solicitantului; d) necesitatea ntocmirii, dup caz, a unor documentaii de urbanism suplimentare, de tip P.U.Z. sau P.U.D., care s justifice soluia urbanistic propus, sau s modifice reglementrile urbanistice existente pentru zona de amplasament, dup caz, n conformitate cu prevederile art. 28 alin. (3), cu indicarea elementelor tematice care urmeaz a fi rezolvate prin acestea. (3) n Certificatul de urbanism se nscriu informaiile cunoscute de emitent la data emiterii extrase din documentaiile de urbanism si din regulamentele de urbanism aferente, avizate si aprobate potrivit legii, sau n lipsa acestora din Regulamentul general de Urbanism RGU aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 525/1996, republicat, privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilului - teren si/sau construcii -, dup cum urmeaz: a) Regimul juridic: 1. situarea imobilului n intravilan sau n afara acestuia;

2. natura proprietii sau titlul asupra imobilului; 3. servituile care greveaz asupra imobilului, dreptul de preemiune, zona de utilitate public; 4. includerea imobilului n listele monumentelor istorice si/sau ale naturii ori n zona de protecie a acestora, dup caz. b) Regimul economic: 1. folosina actual; 2. destinaia stabilit prin planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate; 3. reglementri ale administraiei publice centrale si/sau locale cu privire la obligaiile fiscale ale investitorului; 4. alte prevederi rezultate din hotrrile consiliului local sau judeean cu privire la zona n care se afl imobilul. c) Regimul tehnic: 1. informaii extrase din documentaiile de urbanism, inclusiv din regulamentele de urbanism aferente, ori din planurile de amenajare a teritoriului, dup caz, precum si restriciile impuse, n situaia n care asupra imobilului este instituit un regim urbanistic special (zon protejat, interdicii temporare sau definitive de construire); n funcie de complexitatea si de volumul informaiilor, acestea se vor putea prezenta si ntr-o anex la certificatul de urbanism (cu meniunea expres c aceasta face parte integrant din certificatul de urbanism); 2. obligaii/constrngeri de natur urbanistic ce vor fi avute n vedere la proiectarea investiiei: (i) regimul de aliniere a terenului si construciilor fa de drumurile publice adiacente; (ii) retragerile si distanele obligatorii la amplasarea construciilor fa de proprietile vecine; (iii) elemente privind volumetria si/sau aspectul general al cldirilor n raport cu imobilele nvecinate, precum si alte prevederi extrase din documentaii de urbanism, din regulamentul local de urbanism, din P.U.Z., P.U.D. sau din Regulamentul General de Urbanism, dup caz. (iv) nlimea maxim admis pentru construciile noi (total, la cornis, la coam, dup caz) si caracteristicile volumetrice ale acestora, exprimate att n numr de niveluri, ct si n dimensiuni reale (metri); (v) procentul maxim de ocupare a terenului (POT) si coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT), raportate la suprafaa de teren corespunztoare zonei din parcel care face obiectul solicitrii; (vi) dimensiunile si suprafeele minime si/sau maxime ale parcelelor (n cazul proiectelor de parcelare); 3. echiparea cu utiliti existente si referine cu privire la noi capaciti prevzute prin studiile si documentaiile anterior aprobate (ap, canalizare, gaze, energie electric, energie termic, telecomunicaii, transport urban etc.); 4. circulaia pietonilor si a autovehiculelor, accesele auto si parcajele necesare n zon, potrivit studiilor si proiectelor anterior aprobate. (4) n vederea ncadrrii investiiei n regulile urbanistice aprobate, certificatului de urbanism i se anexeaz planul cadastral sau topografic n conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1), pe care emitentul are obligaia de a marca limitele edificabilului, retragerile obligatorii si alte elemente extrase din documentaiile de urbanism, pentru a fi respectate n proiectarea investiiei. (5) Prin certificatul de urbanism, urmare unei analize riguroase, emitentul stabileste, mpreun cu reprezentanii mputernicii ai serviciilor deconcentrate ale administraiei publice centrale, lista avizelor si/sau acordurilor legale strict necesare autorizrii executrii lucrrilor de construcii, inclusiv pentru organizarea execuiei lucrrilor, selectate, dup caz, din structura prezentat n Anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice. (6) n cazul interveniilor necesare pentru consolidarea si/sau reabilitarea cldirilor colective

de orice fel (cu mai muli proprietari n acelasi imobil), n situaia n care unii proprietari nu si dau acordul, n vederea urgentrii autorizrii si a demarrii lucrrilor de consolidare, lipsa acordului acestora va putea fi suplinit de hotrrea asociaiei de proprietari, adoptat n condiiile legii. (7) Emitentul certificatului de urbanism are obligaia de a nscrie n rubrica rezervat scopul utilizrii actului, n conformitate cu declaraia solicitantului. (8) n cazul n care scopul pentru care se solicit eliberarea certificatului de urbanism nu se ncadreaz n prevederile documentaiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate, certificatul de urbanism se elibereaz cu menionarea incompatibilitilor rezultate, inclusiv posibilitatea/imposibilitatea realizrii obiectivului de investiii. (9) Certificatul de urbanism se completeaz, n funcie de scopul pentru care a fost solicitat, dup cum urmeaz: a) pentru operaiuni notariale privind circulaia imobiliar, precum si n situaia n care scopul declarat este de execuie de lucrri de construcii, formularul se completeaz pn la pct. 3 inclusiv; b) pentru situaia n care scopul declarat este realizarea de lucrri de construcii se completeaz n totalitate; c) pentru cereri n justiie se va completa n funcie de cerinele acestora. (10) Pe toate documentele anex la certificatul de urbanism se aplic stampila-model "Anex la Certificatul de urbanism nr. ..........", prezentat n formularul-model F.15. (11) n vederea autorizrii executrii lucrrilor de bransamente/racorduri, prin certificatul de urbanism se solicit: proiectul de execuie, contractul pe baza cruia se execut lucrrile, taxa pentru ocuparea domeniului public, avizul Administraiei Domeniului Public/Administraiei strzilor, avizele administratorilor/furnizorilor de reele, dup caz, avizul Comisiei de coordonare reele (pentru extinderi). ARTICOLUL 32 Semnarea certificatului de urbanism (1) Potrivit prevederilor art. 6 alin. (3) din Lege, certificatul de urbanism se emite si se semneaz de aceeasi autoritate abilitat s emit autorizaia de construire/desfiinare, respectiv de ctre presedintele consiliului judeean, primarul general al municipiului Bucuresti sau de primar, dup caz. Alturi de autoritatea administraiei publice emitente, certificatul de urbanism se mai semneaz de secretarul general ori de secretar, precum si de arhitectul-sef (acolo unde nu este instituit funcia de arhitect-sef, se semneaz de ctre persoana cu responsabilitate n domeniul amenajrii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritii administraiei publice emitente). Responsabilitatea emiterii certificatului de urbanism revine tuturor semnatarilor acestuia, potrivit atribuiilor stabilite n conformitate cu prevederile legale n vigoare. (2) Lipsa unei semnturi atrage nulitatea actului. (3) n absena semnatarilor prevzui de Lege, menionai la alin. (1), certificatul de urbanism se semneaz de ctre nlocuitorii de drept ai acestora, mputernicii n acest scop, potrivit prevederilor legale. (4) n condiiile prevederilor art. 69 si 70 din Legea nr. 215/2001, cu modificrile si completrile ulterioare, ntruct delegarea de ctre primar si presedintele consiliului judeean a competenelor de emitere a autorizaiilor este interzis, n mod analog, coroborat cu prevederile art. 6 alin. (3) din Lege, aceste prevederi se aplic si la emiterea certificatelor de urbanism. ARTICOLUL 33 nregistrarea certificatului de urbanism (1) Emitentul certificatului de urbanism are obligaia de a institui un registru de eviden a certificatelor de urbanism, n care acestea sunt nscrise n ordinea emiterii, numrul certificatului avnd corespondent n numrul de nregistrare a cererii.

(2) n Registrul de eviden a certificatelor de urbanism se nscriu datele privind: adresa imobilului, numele, codul numeric personal si adresa solicitantului, scopul pentru care s-a emis certificatul de urbanism, taxa achitat si termenul de valabilitate a certificatului de urbanism. (3) Pentru certificatele de urbanism emise n condiiile art. 28 alin. (3) si (4), autoritile administraiei publice au obligaia de a organiza si de a ine la zi evidena acestora. ARTICOLUL 34 Eliberarea certificatului de urbanism (1) Certificatul de urbanism se elibereaz solicitantului direct sau prin post (cu scrisoare recomandat cu confirmare de primire), n termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data nregistrrii cererii, indiferent de scopul pentru care a fost solicitat. (2) n situaia n care scopul emiterii certificatului de urbanism este obinerea autorizaiei de construire/desfiinare, acesta va fi nsoit de formularele fiselor tehnice strict necesare n vederea emiterii acordului unic. (3) n documentele anex la certificatul de urbanism emitentul are obligaia de a ncunostina solicitantul cu privire la taxele legale necesare avizrii documentaiei n vederea autorizrii. n acest scop, societile furnizoare de utiliti au obligaia ca, pe baz de protocol ncheiat cu autoritatea administraiei publice locale, s comunice cuantumul taxelor pentru avize (pe tipuri de lucrri si capaciti - conform reglementrilor proprii), modalitatea de plat si conturile n care acestea trebuie achitate. (4) n situaia n care certificatul de urbanism este emis de presedintele consiliului judeean sau de primarul general al municipiului Bucuresti o copie a acestuia va fi transmis spre stiin primriei interesate. (5) n situaia n care certificatul de urbanism este emis de primar, n baza avizului structurii de specialitate a consiliului judeean, o copie a acestuia va fi transmis spre stiin consiliului judeean. (6) n situaia n care certificatul de urbanism este emis de primarul de sector al municipiului Bucuresti o copie a acestuia va fi transmis spre stiin Primriei Municipiului Bucuresti. ARTICOLUL 35 Valabilitatea certificatului de urbanism (1) Valabilitatea certificatului de urbanism reprezint intervalul de timp (termenul) acordat solicitantului n vederea utilizrii acestuia n scopul pentru care a fost emis, potrivit Legii. (2) Emitentul certificatului de urbanism stabileste termenul de valabilitate pentru un interval de timp cuprins ntre 6 si 24 luni de la data emiterii, n funcie de: a) scopul pentru care a fost solicitat; b) complexitatea investiiei si caracteristicile urbanistice ale zonei n care se afl imobilul; c) meninerea valabilitii prevederilor documentaiilor urbanistice si a planurilor de amenajare a teritoriului aprobate, pentru imobilul solicitat. ARTICOLUL 36 Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism (1) Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism se poate face numai de ctre emitent, la cererea titularului formulat cu cel puin 15 zile naintea expirrii acestuia, pentru o perioad de timp de maximum 12 luni, dup care, n mod obligatoriu, se emite un nou certificat de urbanism. (2) Pentru prelungirea valabilitii certificatului de urbanism se completeaz si se depune la emitent o cerere-tip (potrivit formularului-model F.7) nsoit de certificatul de urbanism emis, n original. (3) O dat cu depunerea cererii de prelungire a valabilitii certificatului de urbanism, solicitantul va face dovada achitrii taxei de prelungire a acesteia. ARTICOLUL 37

Asigurarea caracterului public (1) Lista certificatelor de urbanism este public. (2) Lista se afiseaz lunar la sediul emitentului si cuprinde enumerarea certificatelor de urbanism emise n luna precedent (n ordinea eliberrii), fcndu-se evidenierea fiecrui imobil prin menionarea: adresei (sau a altui mod de identificare), a numelui si prenumelui solicitantului, precum si a scopului pentru care a fost eliberat actul. (3) Documentaiile de urbanism si de amenajare a teritoriului, precum si celelalte reglementri care au stat la baza emiterii certificatului de urbanism vor putea fi consultate la cererea solicitanilor certificatelor de urbanism, n conformitate cu un regulament aprobat prin hotrre a consiliului judeean/local, dup caz. SECIUNEA a 2-a Autorizaia de construire/desfiinare ARTICOLUL 38 Definire (1) Autorizaia de construire/desfiinare, potrivit prevederilor art. 2 din Lege, este actul de autoritate al administraiei publice locale judeene, municipale, orsenesti sau comunale - n baza cruia se pot executa lucrri de construcii si pe baza cruia se asigur aplicarea msurilor legale cu privire la construirea, respectiv desfiinarea construciilor si instalaiilor aferente si/sau a amenajrilor, dup caz. (2) Potrivit Legii, instalaiile aferente construciilor se autorizeaz mpreun cu acestea sau separat. Utilajele, echipamentele si instalaiile tehnologice industriale nu sunt de natura instalaiilor aferente construciilor, asa cum sunt acestea definite n Anexa nr. 2 la Lege. (3) Autorizaia de construire/desfiinare se elaboreaz n temeiul si cu respectarea prevederilor documentaiilor de urbanism, aprobate potrivit legii, a cerinelor impuse prin certificatul de urbanism, precum si prin avizele/acordurile exprimate. (4) Autorizaia de construire/desfiinare se emite pentru categoriile de lucrri precizate de solicitant n cererea de autorizare, stabilite n conformitate cu prevederile Legii si detaliate n Anexa la cererea pentru emiterea autorizaiei de construire/desfiinare (formularul-model F.9). (5) n condiiile Legii, nu se emit autorizaii provizorii. (6) Prin autorizaia de construire pentru construciile cu caracter provizoriu este obligatorie specificarea termenului pentru care se acord provizoratul, precum si consecinele care decurg din depsirea acestuia. (7) Autorizaia de construire pentru obiectivele industriale, de transport tehnologic etc. se emite numai pentru lucrrile de construcii - inclusiv cele necesare pentru realizarea structurilor constructive de susinere a utilajelor, echipamentelor sau instalaiilor tehnologice din componena acestora. ARTICOLUL 39 Solicitantul autorizaiei de construire/desfiinare (1) Solicitantul autorizaiei de construire/desfiinare poate fi orice persoan fizic sau juridic deintoare a unui titlu asupra imobilului care atest dreptul acestuia de a executa lucrri de construcii, n conformitate cu definiia cuprins n anexa nr. 2 la Lege. (2) Solicitarea emiterii unei autorizaii de construire/desfiinare se poate face fie direct de ctre deintorul/deintorii titlului asupra imobilului sau de investitori, fie prin intermediul unui mputernicit, desemnat n condiiile legii, care poate fi consultantul, proiectantul, orice alt persoan fizic, ori o persoan juridic autorizat care are n obiectul de activitate managementul sau proiectarea lucrrilor de construcii. (3) n cazul n care autoritile administraiei publice locale se asociaz, finaneaz sau realizeaz obiective de interes public pe terenuri aflate n proprietatea judeelor, municipiilor, oraselor si comunelor: a) pentru domeniul public este necesar dovada nregistrrii acestuia n inventarele bunurilor care alctuiesc domeniul public aprobat, conform prevederilor Legii nr. 213/1998

privind proprietatea public si regimul juridic al acesteia, cu modificrile si completrile ulterioare, precum si n Cartea funciar; b) pentru domeniul privat este necesar dovada nregistrrii acestuia ca bun privat n Cartea funciar. (4) Procedura de nregistrare a terenurilor este stabilit de Legea cadastrului si a publicitii imobiliare nr. 7/1996, cu modificrile si completrile ulterioare, si n actele de aplicare a acesteia, emise de Agenia Naional de Cadastru si Publicitate Imobiliar. ARTICOLUL 40 Depunerea documentaiei (1) n vederea obinerii autorizaiei de construire/desfiinare solicitantul trebuie s se adreseze autoritii administraiei publice locale care a emis certificatul de urbanism si s depun o documentaie cuprinznd toate documentele specificate la art. 16 alin. (1), cu respectarea, dup caz si a prevederilor de la alin. (3). (2) n lipsa declaraiei menionate la art. 16 alin. (1) lit. f), documentaia nu se primeste pentru autorizare si se restituie imediat solicitantului. (3) Documentaia prezentat si acceptat n condiiile alin. (2), se preia si se nregistreaz la ghiseul emitentului care are obligaia de a comunica solicitantului si cuantumul taxei de emitere a autorizaiei, calculat potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare, a normelor de aplicare a acesteia, precum si al celorlalte taxe legale. Solicitantul are obligaia de a achita taxele de ndat. ARTICOLUL 41 Verificarea coninutului documentaiei depuse (1) Structurile de specialitate organizate n cadrul consiliilor judeene, Primriei Municipiului Bucuresti si primriilor municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti oraselor si, dup caz, ale comunelor, precum si persoana cu responsabilitate n domeniul urbanismului, amenajrii teritoriului si autorizrii executrii lucrrilor de construcii din cadrul primriilor comunale au obligaia de a verifica dac documentaia este complet, constatnd dac: a) cererea este adresat autoritii administraiei publice locale abilitate, potrivit Legii, s emit autorizaia; b) formularul cererii si anexa sunt completate corespunztor; c) certificatul de urbanism este n valabilitate, iar scopul eliberrii sale coincide cu obiectul cererii pentru autorizare; d) exist dovada titlului solicitantului asupra terenului si/sau a construciilor; e) proiectul pentru autorizarea executrii lucrrilor de construire - P.A.C. - sau de desfiinare - P.A.D., dup caz, este complet si conform cu prevederile anexei nr. 1 la Lege, precum si ale prezentelor norme metodologice; f) exist fisele tehnice completate si, dup caz, documentaiile necesare emiterii avizelor si acordurilor din competena de obinere a emitentului; g) exist avizele si acordurile favorabile sau, dup caz, studiile cerute prin certificatul de urbanism, altele dect cele necesare emiterii acordului unic; h) exist referatele de verificare a proiectului si, dup caz, referatele de expertizare tehnic; i) se face dovada achitrii taxelor legale necesare emiterii autorizaiei de construire/desfiinare, precum si a avizelor si acordurilor constituente ale acordului unic cerute prin certificatul de urbanism, calculate potrivit legii. j) exist documentul prin care Filiala teritorial a Ordinului Arhitecilor din Romnia, din care face parte arhitectul/conductorul arhitect, confirm dreptul de a proiecta al acestuia, n condiiile dispoziiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Lege, si face dovada lurii n eviden a proiectului de arhitectur din cadrul documentaiei P.A.C./P.A.D. depus pentru autorizare. (2) n situaia n care se constat c documentaia depus este incomplet, aceasta se returneaz solicitantului n termen de maximum 5 zile lucrtoare de la data nregistrrii, cu menionarea n scris a deficienelor, precum si a elementelor necesare completrii acesteia. n

aceast situaie termenul legal de maximum 30 de zile necesar pentru emiterea autorizaiei va curge de la data depunerii documentaiei completate prin grija solicitantului. (3) n situaia prezentrii unei documentaii complete fisele tehnice si, dup caz, documentaiile pentru avize care sunt n competena de obinere a emitentului autorizaiei se transmit imediat spre avizare organismelor prevzute de Lege si menionate la art. 42, prin grija structurii de specialitate. (4) Responsabilitatea emiterii unei autorizaii pe baza unei verificri superficiale sau prtinitoare revine, n egal msur, att semnatarilor autorizaiei, ct si responsabilului de lucrare din cadrul structurii de specialitate care a verificat documentaia. (5) n temeiul prevederilor art. 7 alin. (9) din Lege, autoritatea administraiei publice locale emitente nu este responsabil pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existena la momentul emiterii actului a unor litigii aflate pe rolul instanelor judectoresti privind imobilul - teren si/sau construcii - n interesul exclusiv al solicitantului autorizaiei. (6) n situaia prevzut la alin. (2) taxa pentru autorizare ncasat nu se restituie, urmnd a fi utilizat pentru emiterea autorizaiei dup depunerea documentaiei complete. ARTICOLUL 42 Obinerea avizelor si acordurilor din competena emitentului (1) n vederea emiterii acordului unic, potrivit Legii, emitentul are obligaia s obin n numele solicitantului: a) avizele si acordurile pentru utilitile urbane; b) avizele si acordurile privind securitatea la incendiu, protecia civil, protecia mediului si a sntii populaiei. (2) Avizele si acordurile prevzute la alin. (1) se emit de instituiile descentralizate, conform legii, direct pe fisele tehnice specifice fiecrui avizator, completate si depuse de ctre solicitant la emitentul autorizaiei de construire/desfiinare. (3) Obinerea, n numele investitorului, a avizelor si acordurilor cerute prin certificatul de urbanism, n vederea emiterii acordului unic, se realizeaz prin grija emitentului, astfel: a) asigurarea consultrii fiselor tehnice, de ctre reprezentanii administratorilor/furnizorilor de utiliti urbane, la sediul administraiei publice locale; b) transmiterea, n maximum 3 zile ctre organismele abilitate pe plan local, a fiselor tehnice (documentaiilor) specifice si obinerea avizelor si acordurilor acestora pentru: securitatea la incendiu; protecia civil; protecia mediului; igiena si sntatea populaiei si recuperarea acestora. (4) n vederea eficientizrii activitii de avizare de ctre reprezentanii mputernicii ai serviciilor deconcentrate, pe baz de protocoale ntocmite la iniiativa autoritilor/instituiilor pe care acestia le reprezint mpreun cu consiliile judeene si cu primriile interesate, emiterea avizelor la fisele tehnice se va putea face de ctre Comisia de Acorduri Unice constituit la consiliul judeean. ARTICOLUL 43 Examinarea tehnic si avizarea documentaiei (1) Examinarea tehnic a documentaiei depuse, care se efectueaz de structurile de specialitate, are ca obiect proiectul pentru autorizarea executrii lucrrilor de construire (P.A.C.) sau de desfiinare (P.A.D.), dup caz, precum si datele nscrise n anexa la cerere si const n examinarea modului n care sunt respectate: a) datele si condiiile cerute prin certificatul de urbanism; b) reglementrile cu privire la ntocmirea si coninutul proiectului supus autorizrii, asa cum rezult din Anexa nr. 1 la Lege, coroborate cu prevederile art. 22; c) prevederile cu privire la abilitarea proiectanilor pentru semnarea documentaiilor, n conformitate cu prevederile art. 9 din Lege si ale Legii nr. 184/2001 privind exercitarea profesiei de arhitect, republicat; d) prevederile cu privire la verificarea proiectelor de ctre verificatori de proiecte atestai

potrivit Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile ulterioare si Hotrrii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si a construciilor, n vederea asigurrii cerinelor de calitate a proiectului; e) introducerea condiiilor din avizele si acordurile favorabile obinute, altele dect cele necesare emiterii acordului unic, precum si, dup caz, din studiile cerute prin certificatul de urbanism. (2) Pentru avizare, administratorii/furnizorii de utiliti urbane, precum si reprezentanii instituiilor descentralizate prevzute de Lege, au obligaia s analizeze datele nscrise de proiectant n fisele tehnice si s emit avizul cu/fr condiii. (3) n situaia n care documentaia prezentat este conform exigenelor cuprinse la alin. (1), structura de specialitate a emitentului promoveaz documentaia spre analiz si avizare n Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.), n vederea emiterii Acordului Unic. ARTICOLUL 44 Lucrul n Comisia de Acorduri Unice - C.A.U. (1) Lucrrile Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) sunt conduse de arhitectul-sef, n calitate de presedinte, sau de nlocuitorul de drept al acestuia. La lucrri pot participa ca invitai persoanele interesate n promovarea autorizrii execuiei lucrrilor. (2) Avizarea documentaiei se face de ctre Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) n termen de maximum 15 zile de la primirea documentaiei si cuprinde dou etape: a) Analiza pe specialiti a fiselor tehnice pentru utilitile urbane si de emitere a avizelor si a acordurilor n aceast etap membrii Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) au la dispoziie spre analiz fisele tehnice specifice si proiectul pentru autorizarea lucrrilor de construcii (P.A.C., P.A.D., P.O.E., dup caz), procednd dup cum urmeaz: 1. n situaia n care avizul favorabil este exprimat fr condiii, avizatorul va completa rubrica rezervat n fisa tehnic; 2. n situaia n care avizul favorabil este exprimat cu condiii, avizatorul va sprijini si ndruma proiectantul, la solicitarea acestuia, pentru stabilirea modalitilor de rezolvare a acestora n beneficiul realizrii investiiei; 3. n situaia n care unul sau mai muli avizatori precizeaz n fisele tehnice condiii de natur s aduc modificri de soluii fa de documentaia supus avizrii (care nu pot fi rezolvate n termenul legal de analiz a documentaiei depuse), aceasta se returneaz (cu dat si numr de nregistrare) solicitantului (proiectantului) pentru completare, situaie n care termenul de emitere a autorizaiei de construire/desfiinare curge din momentul redepunerii documentaiei completate. La solicitarea membrilor Comisiei, proiectantul sau consultantul, dup caz, poate fi convocat si are obligaia de a se prezenta la sediul emitentului unde funcioneaz Comisia, pentru a furniza eventuale elemente suplimentare necesare avizrii si/sau pentru a introduce coreciile necesare n documentaie. n situaia n care furnizorul/administratorul de utiliti nu poate asigura capacitile solicitate (conform fiselor tehnice si proiectului depus pentru autorizare), acest fapt se va motiva n scris. Furnizorul/administratorul de utiliti are obligaia de a sugera n scris modalitile de rezolvare n beneficiul investiiei. b) Analiza n plen n aceast etap Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) este abilitat s emit acordul unic, dac se constat c se ntrunesc cumulativ toate exigenele privind asigurarea: 1. furnizrii utilitilor urbane potrivit coninutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii (toate fisele tehnice sunt avizate favorabil); 2. cerinelor avizelor/acordurilor date de instituiile descentralizate, obinute prin grija emitentului;

3. cerinelor celorlalte avize si acorduri din competena de obinere a solicitantului. (3) Prin grija secretariatului Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.), toate documentaiile depuse pentru emiterea autorizaiei de construire/desfiinare care au fost avizate favorabil de avizatori n baza fiselor tehnice - se supun procedurii de emitere a acordului unic n plenul Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.). (4) Procedura de avizare prezentat n cadrul prezentului articol se aplic de ctre: a) consiliul judeean, Primria Municipiului Bucuresti, primriile sectoarelor municipiului Bucuresti, ale municipiilor, oraselor si comunelor care dispun de structuri de specialitate; b) consiliul judeean, pentru lucrrile de construcii din competena de autorizare a primarilor comunelor, oraselor ori municipiilor, dup caz, care nu au constituite structuri de specialitate. (5) n situaia n care primriile oraselor si municipiilor nu beneficiaz de structuri de specialitate, dar administreaz unele utiliti urbane (de exemplu: ap, canalizare, energie termic etc.), n vederea obinerii acordului unic, acestea se vor ngriji s obin avizele/acordurile respective pe plan local si s le trimit structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judeene, urmnd ca celelalte avize/acorduri s fie obinute la nivel judeean de la administratorii/furnizorii de drept. ARTICOLUL 45 Emiterea si gestionarea acordului unic (1) Acordul unic se exprim prin consens n plenul Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.), se semneaz de emitentul autorizaiei de construire/desfiinare - presedintele consiliului judeean sau primar, dup caz, - si se contrasemneaz de arhitectul-sef. (2) Acordul unic se redacteaz utilizndu-se formularul-model F.12, se arhiveaz mpreun cu fisele tehnice coninnd avizele favorabile si se comunic, dup caz, autoritii administraiei publice locale pe teritoriul creia se afl imobilul. (3) n baza acordului unic si a avizului structurii de specialitate se poate redacta si emite autorizaia de construire/desfiinare. (4) Acordul unic, precum si celelalte avize si acorduri care au stat la baza emiterii acestuia si extind valabilitatea pe durata valabilitii autorizaiei (inclusiv a duratei de execuie nscris n autorizaie) sau n cazul prelungirii valabilitii acesteia. ARTICOLUL 46 Redactarea autorizaiei de construire/desfiinare (1) Autorizaia de construire/desfiinare se redacteaz de structura de specialitate din cadrul administraiei publice judeene, municipale, orsenesti sau comunale ori de persoana cu responsabilitate n domeniile urbanismului, amenajrii teritoriului si autorizrii executrii lucrrilor de construcii din cadrul primriilor care nu au organizate structuri de specialitate, prin completarea formularului-model F.13.1-F.13.4, n conformitate cu documentaia prezentat. (2) Prin autorizaia de construire/desfiinare emitentul poate impune anumite condiii pentru perioada executrii lucrrilor autorizate, rezultate din aplicarea normelor generale si locale, privind: a) condiiile de utilizare a domeniului public (accese n zona santierului, staionri ale utilajelor, nchideri de drumuri publice, ocupri temporare de spaii publice, treceri temporare sau spturi n spaiile publice, devieri ale circulaiei auto sau pietonale, protecia circulaiei, executarea unor drumuri provizorii, folosirea unor elemente de reclam etc.); b) msurile de protejare a proprietilor particulare nvecinate; c) msurile de protecie sanitar si social n situaia cazrii unor muncitori sezonieri (executarea de baracamente, grupuri sociale, grupuri sanitare, dotri de toate tipurile n cazul unui numr mai mare de muncitori, plata serviciilor suplimentare prestate de unitile existente etc.); d) msurile de protecie a mediului de durata executrii lucrrilor autorizate, precum si n

cazul realizrii de investiii n zone care nu dispun de utiliti (n special canalizare, evacuarea si depozitarea deseurilor menajere etc.); e) msurile de securitate la incendiu. (3) n situaia autorizrii executrii lucrrilor pentru construcii cu caracter provizoriu, la pct. 3 din formularul autorizaiei de construire/desfiinare (formularul-model F.13.1-F.13.4) emitentul are obligaia de a face precizri privind obligaiile care decurg din "caracterul provizoriu si durata de existen limitat pn la ......", inclusiv precizri privind termenul de ncetare a funcionrii obiectivului autorizat. (4) n situaia n care formularul tipizat nu permite nscrierea tuturor meniunilor necesare, acestea se vor putea insera ntr-o anex la autorizaie (cu meniunea expres c aceasta face parte integrant din autorizaia de construire/desfiinare). (5) Proiectul pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii (P.A.C., P.A.D., P.O.E., dup caz), mpreun cu fisele tehnice, constituie documentul martor al autorizrii, scop n care i se aplic stampila "VIZAT SPRE NESCHIMBARE", (prezentat n formularul-model F.16) - pe toate piesele scrise si desenate componente. Un exemplar se restituie solicitantului o dat cu autorizaia, iar al doilea exemplar rmne n arhiva emitentului autorizaiei. (6) Cte un exemplar din fisele tehnice F.8.2 si F.8.3 se pstreaz la Inspectoratul judeean/al municipiului Bucuresti pentru Situaii de Urgen. ARTICOLUL 47 Semnarea autorizaiei de construire/desfiinare (1) Semnarea autorizaiei de construire/desfiinare se face de ctre autoritatea administraiei publice judeene/locale, dup caz, potrivit competenelor prevzute la art. 4 din Lege. Alturi de autoritatea administraiei publice emitente, autorizaia de construire/desfiinare se mai semneaz de secretarul general ori de secretar, precum si de arhitectul-sef (acolo unde nu este instituit funcia de arhitect-sef, se semneaz de ctre persoana cu responsabilitate n domeniul amenajrii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritii administraiei publice emitente). Responsabilitatea emiterii actului revine tuturor semnatarilor acestuia, potrivit atribuiilor stabilite n conformitate cu prevederile legale n vigoare. (2) Lipsa unei semnturi atrage nulitatea actului. (3) n absena semnatarilor prevzui de Lege, menionai la alin. (1), autorizaiile de construire/desfiinare se semneaz de ctre nlocuitorii de drept ai acestora, mputernicii n acest scop, potrivit prevederilor legale. (4) Potrivit prevederilor art. 69, 70 si 116 din Legea nr. 215/2001, competenele de emitere a autorizaiilor de ctre presedintele consiliului judeean, primarul general al municipiului Bucuresti si primar nu pot fi delegate. ARTICOLUL 48 nregistrarea autorizaiei de construire/desfiinare (1) Emitentul autorizaiei de construire/desfiinare are obligaia de a institui un registru de eviden a autorizaiilor de construire/desfiinare, n care acestea sunt nscrise n ordinea emiterii, numrul autorizaiei avnd corespondent n numrul de nregistrare a cererii. (2) n Registrul de eviden a autorizaiilor de construire/desfiinare se nscriu datele privind: adresa imobilului, numele si prenumele solicitantului, codul numeric personal si adresa, titlul de proprietate asupra imobilului, lucrrile autorizate, valoarea lucrrilor autorizate, durata de execuie si termenul de valabilitate a autorizaiei. (3) Pentru autorizaiile de construire/desfiinare emise n condiiile art. 49 alin. (2)-(4), autoritile administraiei publice au obligaia de a organiza evidena acestora. ARTICOLUL 49 Eliberarea autorizaiei de construire/desfiinare (1) Autorizaia de construire/desfiinare se elibereaz solicitantului, direct sau prin post (cu scrisoare recomandat cu confirmare de primire) n termen de maximum 30 zile calendaristice de la data depunerii documentaiei complete.

(2) n situaia n care autorizaia de construire/desfiinare este emis de presedintele consiliului judeean sau de primarul general al municipiului Bucuresti, o copie a acesteia va fi transmis spre stiin primriei interesate. (3) n situaia n care autorizaia de construire/desfiinare este emis de primar n baza avizului structurilor de specialitate ale consiliului judeean, o copie a acesteia va fi transmis spre stiin consiliului judeean. (4) n situaia n care autorizaia de construire/desfiinare este emis de primarul de sector al municipiului Bucuresti, o copie a acesteia va fi transmis spre stiin Primriei Municipiului Bucuresti. ARTICOLUL 50 Valabilitatea autorizaiei de construire/desfiinare (1) Prin autorizaia de construire/desfiinare emitentul stabileste si nscrie n formular: a) termenul de valabilitate al autorizaiei de construire/desfiinare; b) durata de execuie a lucrrilor. (2) Valabilitatea autorizaiei de construire/desfiinare se constituie din: a) intervalul de timp, de cel mult 12 luni de la data emiterii, n interiorul cruia solicitantul este obligat s nceap lucrrile autorizate; b) n cazul ndeplinirii condiiei specificate la lit. a), ncepnd cu data anunat a nceperii lucrrilor, valabilitatea autorizaiei se extinde pe toat durata de execuie a lucrrilor prevzut prin autorizaie. (3) Durata executrii lucrrilor, care reprezint timpul fizic maxim necesar pentru realizarea efectiv a lucrrilor de construcii autorizate, se stabileste de ctre emitentul autorizaiei de construire/desfiinare, pe baza datelor nscrise n cerere - respectiv n anexa la aceasta conform prevederilor proiectului pentru autorizarea executrii lucrrilor de construire - P.A.C. - sau de desfiinare - P.A.D., dup caz. n funcie de interesul public si de gradul de complexitate al lucrrilor, emitentul autorizaiei de construire/desfiinare poate reduce durata executrii lucrrilor fa de cea solicitat prin documentaie, cu consultarea investitorului/beneficiarului, managerului de proiect, proiectantului, sau consultantului, dup caz. (4) n cazul schimbrii investitorului pe parcursul executrii lucrrilor, potrivit legii, valabilitatea autorizaiei de construire/desfiinare se menine, cu condiia respectrii n continuare a prevederilor acesteia, precum si a transcrierii actelor care confer dreptul de construire (titlul asupra imobilului) pe numele noului investitor. n aceast situaie, autorizaia mpreun cu celelalte acte - avize, acorduri, documentaii etc. - care au stat la baza eliberrii acesteia aparin de drept noului investitor (proprietar) prin efectul transcrierii titlului asupra imobilului. ARTICOLUL 51 Prelungirea valabilitii autorizaiei de construire/desfiinare (1) n cazul n care lucrrile de construcii nu au fost ncepute ori nu au fost executate integral n termenele stabilite prin autorizaia de construire/desfiinare potrivit prevederilor art. 50, investitorul poate solicita autoritii emitente prelungirea valabilitii autorizaiei. (2) Prelungirea valabilitii autorizaiei de construire/desfiinare se va solicita cu cel puin 15 zile naintea datei expirrii termenului de valabilitate si se poate acorda, potrivit Legii, o singur dat pentru cel mult 12 luni. (3) Acordarea prelungirii valabilitii autorizaiei de construire/desfiinare se apreciaz de emitentul acesteia, n baza examinrii cererii n raport cu: interesul public, complexitatea lucrrilor autorizate, stadiul executrii lucrrilor ori cauzele care au dus la nerespectarea termenelor prevzute n autorizaie. Prelungirea valabilitii autorizaiei de construire/desfiinare se nscrie n originalul autorizaiei iniial emise, fr a fi necesar prezentarea unei alte documentaii. n aceast situaie emitentul autorizaiei are obligaia de a comunica decizia sa solicitantului, n termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii.

ARTICOLUL 52 Pierderea valabilitii autorizaiei de construire/desfiinare. Emiterea unei noi autorizaii. (1) Autorizaia de construire/desfiinare si pierde valabilitatea prin: a) nenceperea lucrrilor n termenul de valabilitate stabilit prin autorizaia de construire/desfiinare ori nefinalizarea acestora conform duratei de execuie stabilite prin autorizaie, dac nu a fost solicitat prelungirea valabilitii autorizaiei; b) nefinalizarea lucrrilor n termenul acordat ca prelungire a valabilitii autorizaiei; c) modificarea condiiilor, datelor sau coninutului documentaiei care a stat la baza emiterii autorizaiei. (2) n situaiile prevzute la alin. (1) este necesar emiterea unei noi autorizaii de construire/desfiinare. (3) n cazul nefinalizrii lucrrilor n termenul acordat prin prelungirea valabilitii autorizaiei de construire/desfiinare, continuarea lucrrilor rmase de executat se va putea face numai dup emiterea, n condiiile legii, a unei noi autorizaii de construire/desfiinare, corespunztor stadiului fizic al realizrii lucrrilor autorizate la data solicitrii, pentru lucrrile de construcii rmase de executat n raport cu proiectul si avizele care au stat la baza emiterii autorizaiei iniiale. n aceast situaie taxele de autorizare se vor calcula corespunztor valorii lucrrilor rmase de executat. (4) n situaia n care valabilitatea autorizaiei de construire - inclusiv prelungirea termenului de valabilitate al acesteia - a expirat, pentru emiterea unei noi autorizaii de construire n vederea finalizrii lucrrilor rmase de executat, valabilitatea certificatului de urbanism, precum si a avizelor si acordurilor emise la prima autorizaie se menine, cu condiia realizrii construciei n conformitate cu prevederile autorizaiei iniiale. (5) n cazul ntreruperii execuiei lucrrilor pe o perioad ndelungat (peste limita de valabilitate a autorizaiei de construire/desfiinare), fr luarea msurilor de conservare, potrivit prevederilor legale n vigoare privind calitatea n construcii, continuarea lucrrilor rmase de executat se va putea face numai dup emiterea unei noi autorizaii de construire/desfiinare, care va avea la baz o documentaie tehnic ntocmit n conformitate cu concluziile referatului de expertiz tehnic a lucrrilor executate. ARTICOLUL 53 Asigurarea caracterului public (1) Lista autorizaiilor de construire/desfiinare este public. (2) Lista se afiseaz lunar la sediul emitentului si cuprinde enumerarea autorizaiilor de construire/desfiinare emise n luna precedent (n ordinea eliberrii), fcndu-se evidenierea fiecrui imobil prin menionarea: adresei (sau a altui mod de identificare), a numelui si prenumelui solicitantului, precum si a scopul pentru care a fost eliberat actul. (3) Coninutul documentaiilor cu caracter tehnic, documentaiile de urbanism si de amenajare a teritoriului, precum si celelalte reglementri urbanistice care au stat la baza emiterii autorizaiilor de construire/desfiinare, vor putea fi consultate exclusiv la sediul emitentului si numai de cei care pot face dovada c sunt direct interesai sau potenial afectai de prevederile acestora, n conformitate cu un regulament aprobat prin hotrre a consiliului judeean/local, dup caz. CAPITOLUL IV Alte precizri privind autorizarea SECIUNEA 1 Situaii speciale n procesul de autorizare ARTICOLUL 54 Lucrri care nu necesit ntocmirea unor documentaii de urbanism pentru autorizare Nu este necesar elaborarea unor documentaii de urbanism si/sau de amenajare a

teritoriului pentru lucrrile prevzute la art. 2 alin. (4) din Lege, din aceast categorie fcnd parte, n general, lucrri de reparaii si modernizare la construciile existente. ARTICOLUL 55 Autorizarea lucrrilor cu caracter militar Autorizarea lucrrilor cu caracter militar se face n condiiile stabilite de Ministerul Transporturilor, Construciilor si Turismului mpreun cu ministerele si celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale interesate, aprobate prin ordin comun. ARTICOLUL 56 Intrarea n legalitate (1) Organul de control care a sancionat contravenional pentru fapta de a se executa lucrri de construcii fr autorizaie sau cu nclcarea dispoziiilor acesteia, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Lege, pe lng oprirea executrii lucrrilor, are obligaia de a dispune luarea msurilor necesare pentru ncadrarea lucrrilor n prevederile autorizaiei, sau de desfiinare a lucrrilor executate fr autorizaie, ntr-un termen pe care l va stabili prin procesul verbal. (2) n vederea realizrii prevederilor alin. (1), potrivit Legii, autoritatea administraiei publice competent s emit autorizaia de construire/desfiinare are obligaia de a analiza modul n care construcia corespunde reglementrilor din documentaiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament, urmnd s dispun, dup caz, meninerea, respectiv desfiinarea construciilor realizate fr autorizaie sau cu nclcarea prevederilor acesteia. (3) n situaia n care construcia realizat fr autorizaie de construire ntruneste condiiile urbanistice de integrare n cadrul construit preexistent, autoritatea administraiei publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizaii de construire n vederea intrrii n legalitate, n coroborare cu luarea msurilor legale care se impun, numai n baza concluziilor unui referat de expertiz tehnic pentru cerina esenial de calitate "rezisten mecanic si stabilitate" privind starea structurii de rezisten n stadiul fizic n care se afl construcia, precum si pentru cerina esenial de calitate "securitatea la incendiu". SECIUNEA a 2-a Situaii speciale urbanistice si tehnice ARTICOLUL 57 Terenuri pentru construcii (1) Prin imobil, n conformitate cu prevederile Legii, se nelege teren si/sau construcii. (2) Terenurile pentru construcii sunt cuprinse n intravilanul localitilor si, n funcie de destinaie si utilizare, pot fi: a) terenuri ocupate - terenurile cu construcii de orice fel (supraterane ori subterane), clasificate potrivit legii, inclusiv amenajrile aferente; b) terenuri libere - terenurile fr construcii, de orice fel (supraterane ori subterane), inclusiv amenajrile aferente; c) terenuri aparent libere - terenurile fr cldiri, asigurnd funciuni urbane de interes public stabilite si executate n baza prevederilor documentaiilor urbanistice legal aprobate (spaiile verzi si de protecie, locuri de joac pentru copii, trasee ale reelelor tehnico-edilitare subterane - inclusiv zonele de protecie aferente -, rezerve pentru lrgirea ori modernizarea cilor de comunicaie etc.). (3) Autorizarea executrii lucrrilor de construcii de orice fel pe terenurile descrise la alin. (2), este permis numai n strict corelare cu respectarea funciunilor stabilite prin prevederile documentaiilor de urbanism avizate si aprobate, potrivit legii. (4) Pe terenurile din extravilan, n condiiile Legii si ale art. 90-103 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare, se pot executa lucrri pentru reele magistrale, ci de comunicaie, mbuntiri funciare, reele de telecomunicaii ori alte lucrri de infrastructur, construcii/amenajri pentru combaterea si prevenirea aciunii factorilor naturali distructivi de origine natural (inundaii, alunecri de teren), anexe gospodresti ale exploataiilor agricole, precum si construcii si amenajri

speciale. ARTICOLUL 58 Terenuri destinate construirii, aparinnd domeniului public al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale (1) Potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) din Lege, terenurile aparinnd domeniului public al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale se concesioneaz numai n vederea realizrii de construcii ori de obiective de uz si/sau interes public, potrivit legii. (2) n condiiile legii, pe terenurile aparinnd domeniului public persoanele fizice sau juridice pot realiza, n interes privat, numai construcii cu caracter provizoriu, autorizate n condiiile Legii, pe amplasamente stabilite n baza reglementrilor documentaiilor urbanistice aprobate. (3) Prin excepie de la prevederile alin. (1), se pot concesiona terenuri destinate construirii, n condiiile prevederilor art. 15 din Lege. ARTICOLUL 59 Lucrri care se pot executa fr emiterea unei autorizaii suplimentare ori prelungirea valabilitii autorizaiei existente (1) Lucrrile de construcii necesare pentru remedierea deficienelor constatate ca urmare a efecturii recepiei la terminarea lucrrilor se pot executa fr a fi necesar emiterea unei noi autorizaii de construire ori prelungirea valabilitii autorizaiei existente, cu condiia ncadrrii n prevederile autorizaiei emise pentru executarea lucrrilor de construcii. (2) Lucrrile de desfiinare a unor construcii/lucrri executate fr autorizaie sau cu nclcarea prevederilor acesteia, dispuse de organele de control abilitate sau de instan, se pot executa fr a fi necesar emiterea unei autorizaii de desfiinare. ARTICOLUL 60 Obiecte de mobilier urban exceptate de la autorizare (1) Potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) din Lege, nu este necesar emiterea autorizaiei de construire pentru amplasarea pe sol a obiectelor de mobilier urban destinate difuzrii si comercializrii presei, crilor si florilor - tonete, pupitre acoperite sau nchise (chioscuri) cu suprafaa construit de maximum 5,00 m2. (2) n conformitate cu prevederile art. 2 din Hotrrea Guvernului nr. 584/2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban, autoritile administraiei publice locale pot emite autorizaii de funcionare pe perioade determinate, cu avizul prealabil al arhitectului-sef, pentru obiectele de mobilier urban prevzute la alin. (1), pe amplasamentele stabilite n conformitate cu reglementrile urbanistice aprobate, n baza contractelor de nchiriere ncheiate n conformitate cu reglementrile legale n vigoare, precum si cu regulamentele proprii de organizare a activitii economice pe domeniul public al unitilor administrativteritoriale respective. ARTICOLUL 61 Lucrri de instalaii aferente construciilor care se excepteaz de la autorizare (1) n nelesul prevederilor art. 11 lit. f) din Lege, se excepteaz de la autorizare lucrrile pentru: a) reparaii la instalaiile interioare ale cldirilor, inclusiv interveniile constnd n nlocuirea si/sau reamplasarea consumatorilor, cu condiia s nu se afecteze structura de rezisten a construciilor; b) montarea/instalarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumatorilor de utiliti; c) montarea/instalarea - sistemelor locale de nclzire si de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate de ISCIR care funcioneaz cu combustibil gaze naturale cu obligaia ca prin soluia tehnic adoptat pentru instalarea acestora s fie respectate condiiile prevzute de

normativele de specialitate. Instalarea sistemelor locale de nclzire si de preparare a apei calde menajere se poate face numai pe baza unor proiecte de specialitate elaborate de proiectani autorizai, verificate n condiiile legii, care trebuie avizate de societatea furnizoare de gaze naturale. (2) Execuia lucrrilor specificate la alin. (1) se va face numai cu respectarea condiiilor prevzute de normativele de proiectare si execuie n vigoare si se vor realiza exclusiv de persoane autorizate. ARTICOLUL 62 Schimbarea soluiilor tehnice din proiect pe parcursul execuiei (1) n situaia n care, nainte de nceperea sau pe parcursul executrii lucrrilor de construcii, devine necesar modificarea soluiilor tehnice din proiectul autorizat, beneficiarul/investitorul/administratorul/managerul de proiect are obligaia de a nu ncepe, ori de a opri lucrrile, dup caz, si de a solicita emiterea unei noi autorizaii de construire corespunztor modificrilor aduse proiectului, materializate prin documentaii piese scrise si desenate -, cu condiia ca proiectul astfel modificat s se ncadreze n prevederile documentaiilor de urbanism aprobate. Documentaia vizat spre neschimbare va conine proiectul pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii - P.A.C. - n ntregul su, incluznd modificrile supuse autorizrii. n aceste condiii, taxa de autorizare se va regulariza dup recepia la terminarea lucrrilor de construcii, potrivit legii. (2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), pe baz de dispoziie de santier dat de proiectantul lucrrilor (verificat de verificator de proiecte atestat) si cu acordul scris al beneficiarului/investitorului/administratorului/managerului de proiect, dup caz, se pot admite modificri locale ale soluiilor tehnice din proiectele autorizate fr emiterea unei noi autorizaii de construire, dac prin acestea: a) nu se modific funciunea consemnat n autorizaia iniial; b) se asigur respectarea prevederilor Codului civil; c) nu se modific condiiile de amplasament (regim de nlime, POT, CUT, aliniament, ori aspectul construciei); d) nu sunt periclitate rezistena si stabilitatea cldirilor nvecinate; e) se asigur respectarea prevederilor reglementrilor tehnice n domeniul securitii la incendiu. (3) Se ncadreaz n prevederile alin. (2) si lucrrile devenite necesare n cazuri speciale determinate de luarea n considerare a unor situaii imprevizibile la faza de proiectare (ca urmare a unor decopertri, relevee de fundaii etc.), care se execut la construcii existente, inclusiv la monumente istorice (cu avizul organismelor abilitate ale Ministerului Culturii si Cultelor). (4) n situaiile prevzute la alin. (1), (2) si (3) responsabilitatea privind corectitudinea tehnic a soluiei modificatoare aparine proiectantului, iar titularul autorizaiei are obligaia de a depune (n copie) la emitentul autorizaiei "documentaiile si/sau documentele specificate, cu rol de martor". ARTICOLUL 63 Completri sau detalieri ale prevederilor planurilor de urbanism si de amenajare a teritoriului n vederea emiterii autorizaiilor, n situaia n care sunt necesare completri sau detalieri ale prevederilor planurilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, legal aprobate, emitentul autorizaiei va cere elaborarea unor documentaii de urbanism/amenajare a teritoriului suplimentare. SECIUNEA a 3-a Taxe si cote ARTICOLUL 64 Taxe n procedura de autorizare

(1) Modul de calcul al taxelor pentru emiterea certificatului de urbanism si a autorizaiilor de construire/desfiinare, a taxelor speciale pentru activitatea de autorizare a executrii lucrrilor de construcii, precum si procedura de regularizare a acestora se face n conformitate cu prevederile art. 267 alin. (14) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si ale normelor metodologice de aplicare a acesteia. (2) Baza de calcul pentru determinarea valorii autorizate a lucrrilor de construcii si instalaii aferente acestora este cea evideniat la capitolul 4 - Cheltuieli pentru investiia de baz, subcapitolul 4.1. - Construcii si instalaii, n conformitate cu Structura devizului general, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 1.179/2002, coroborat cu prevederile pct. 138 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 44/2004. Valoarea autorizat a lucrrilor de organizare de santier va avea ca baz de calcul Capitolul 5 - Alte cheltuieli, subcapitolul 5.1 - Organizare de santier, pct. 5.1.1. Lucrri de construcii n conformitate cu Structura devizului general, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 1.179/2002. (3) Taxele pentru emiterea avizelor si acordurilor necesare n vederea emiterii acordului unic (conform fiselor tehnice), cerute prin certificatul de urbanism, att cele din competena de obinere a emitentului autorizaiei, ct si cele care se asigur de solicitant, se suport de solicitant, care are obligaia de a face dovada achitrii lor n momentul depunerii cererii de emitere a autorizaiei de construire. (4) Cuantumurile taxelor menionate la alin. (3) se stabilesc de emitenii avizelor/acordurilor - respectiv de ctre administratorii/furnizorii de utiliti urbane, precum si de ctre serviciile publice descentralizate ale organelor centrale -, se calculeaz potrivit reglementrilor legale specifice fiecrui domeniu de avizare si se comunic emitenilor autorizaiilor de construire/desfiinare, care au obligaia de a le face cunoscute public si de a le comunica solicitanilor mpreun cu documentele nsoitoare ale certificatului de urbanism. ARTICOLUL 65 Cote ulterioare autorizrii (1) Potrivit prevederilor art. 30 din Lege, cheltuielile pentru controlul statului n amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea executrii lucrrilor de construcii se suport de ctre investitori, n valoare echivalent cu o cot de 0,1% din valoarea lucrrilor autorizate, cu excepia celor prevzute la art. 3 lit. b si a lcasurilor de cult. Virarea sumelor se face n contul Inspectoratului de Stat n Construcii, iar copia documentului de plat se anexeaz la "nstiinarea privind data nceperii lucrrilor", eliberat de emitent mpreun cu autorizaia de construire/desfiinare (vezi Formularul-model F.18 la prezentele norme metodologice) n conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8) din Lege. ntrzierea la plat a cotei prevzute se penalizeaz cu 0,15% pe zi de ntrziere, fr a se depsi suma datorat. Cota de 0,1% din valoarea lucrrilor autorizate se aplic si diferenelor rezultate din actualizarea acesteia, care se face odat cu recepia la terminarea lucrrilor. (2) n conformitate cu dispoziiile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile ulterioare, investitorii sau proprietarii au obligaia de a vira lunar ctre Inspectoratul de Stat n Construcii - ISC - o cot de 0,70% din cheltuielile pentru executarea construciilor si a lucrrilor prevzute la art. 2 din aceast lege. Calculul si virarea sumelor respective se fac esalonat, concomitent cu plata prestaiilor, iar ntrzierile la plat a cotelor se penalizeaz, potrivit prevederilor alin. (2), cu 0,15% pe zi de ntrziere, fr a se depsi suma datorat. CAPITOLUL V Asigurarea disciplinei autorizrii, rspunderi, sanciuni ARTICOLUL 66 Organe de control (1) Potrivit prevederilor art. 27 alin. (1)-(5) din Lege, organele de control ale consiliilor judeene si ale primriilor au obligaia de a urmri respectarea disciplinei n domeniul

autorizrii si executrii lucrrilor de construcii n cadrul unitilor lor administrativteritoriale, potrivit competenelor stabilite de Lege. (2) Potrivit prevederilor art. 29 din Lege, controlul statului n amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea executrii lucrrilor de construcii se exercit pe ntregul teritoriu al rii de ctre Inspectoratul de Stat n Construcii, care dispune msurile si aplic sanciunile prevzute de Lege. (3) Potrivit prevederilor art. 27 alin. (6) din Lege, faptele contravenionale prevzute la art. 26 alin. (1) lit. a), c) si e) pot fi constatate si de organele de poliie. ARTICOLUL 67 Abilitri de control ale organelor administraiei publice locale (1) Autoritile administraiei publice locale, prin organele proprii cu atribuii de control, potrivit legii, au obligaia de a organiza si de a efectua permanent aciuni de control viznd disciplina n autorizare pe raza unitii administrativ-teritoriale, potrivit competenelor stabilite de Lege, privind: a) emiterea autorizaiilor; b) executarea lucrrilor de construcii numai pe baz de autorizaii valabile; c) executarea lucrrilor de construcii cu respectarea prevederilor autorizaiilor de construire/desfiinare si a proiectelor tehnice. (2) Arhitectul-sef al judeului, n conformitate cu regulamentul de organizare si funcionare a consiliului judeean stabilit n temeiul prevederilor Legii nr. 215/2001, are atribuii de control n unitile administrativ-teritoriale de pe raza judeului, att cu privire la respectarea disciplinei n urbanism si amenajarea teritoriului, ct si la autorizarea executrii lucrrilor de construcii, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1), (2) si (4) din Lege. ARTICOLUL 68 Sanciuni n temeiul Legii, faptele de nerespectare a prevederilor acesteia, potrivit gravitii si importanei sociale a acestora constituie infraciuni - potrivit prevederilor art. 24 din Lege sau, dup caz, contravenii - potrivit prevederilor art. 26 din Lege. ARTICOLUL 69 Aplicarea sanciunilor contravenionale (1) ncadrarea faptei contravenionale, respectiv valoarea amenzii contravenionale, se stabileste de organul de control si se nscrie n formularul tipizat "Proces verbal de constatare si sancionare a contraveniei", prezentat n Anexele nr. 6 si 7 la prezentele norme metodologice. (2) Formularul tipizat "Proces-verbal de constatare si sancionare a contraveniei" prezentat n anexa nr. 6, este redactat n conformitate cu prevederile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, cu modificrile si completrile ulterioare, si se utilizeaz de ctre organele de control ale administraiei publice locale cu atribuii de control n domeniul disciplinei n urbanism si autorizarea executrii lucrrilor de construcii. (3) Inspectoratul de Stat n Construcii utilizeaz un formular propriu, redactat si aprobat n conformitate cu prevederile legii, a crui form este prezentat n Anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice. (4) Potrivit dispoziiilor art. 35 alin. (3) din Lege, n corelare cu prevederile art. 28 si 29 din Ordonana Guvernului nr. 2/2001, n domeniul disciplinei autorizrii execuiei lucrrilor de construcii si al execuiei acestora n baza autorizaiilor emise, la aplicarea sanciunii contravenionale: a) nu se aplic sanciunea "avertisment"; b) nu se admite achitarea n termen de 48 de ore a jumtate din minimul amenzii stabilite. CAPITOLUL VI Alte dispoziii SECIUNEA 1

Obligaii ale investitorului/beneficiarului si emitentului autorizaiei, ulterioare autorizrii ARTICOLUL 70 Operaiuni privind asigurarea cerinelor de calitate n construcii Dup obinerea autorizaiei de construire/desfiinare, pentru execuia obiectivului de investiii, potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 (mpreun cu regulamentele de aplicare a acesteia), prin grija investitorului/beneficiarului si a executantului este necesar realizarea urmtoarelor operaiuni: a) Urmrirea execuiei lucrrilor de construcii Urmrirea execuiei lucrrilor este obligatorie si se asigur prin: 1. diriginte de santier autorizat, ca reprezentant al beneficiarului, care urmreste ca execuia lucrrilor s se fac n deplin concordan cu autorizaia emis (inclusiv cu proiectul P.A.C./P.A.D., dup caz, care a stat la baza emiterii autorizaiei), precum si cu respectarea proiectului tehnic pentru execuia lucrrilor pe baza cruia a fost emis; 2. responsabil tehnic cu execuia atestat, ca reprezentant al executantului (persoan juridic cu profil de activitate n construcii). Costurile necesare pentru urmrirea execuiei lucrrilor pe ntreaga durat a acestora se includ n valoarea devizului general al investiiei. b) ntocmirea Crii tehnice a construciei Cartea tehnic a construciei reprezint evidena tuturor documentelor (acte si documentaii) privind construcia, emise n toate etapele realizrii ei - de la certificatul de urbanism pn la recepia final a lucrrilor, se ntocmeste si se completeaz pe parcursul execuiei de toi factorii care concur la realizarea lucrrilor, prin grija inspectorului de santier. Dup recepie, Cartea tehnic se completeaz n continuare, pe ntreaga durata de existen a construciei, cu toate interveniile asupra acesteia, prin obligaia beneficiarului. c) Efectuarea recepiei lucrrilor de construcii si a instalaiilor aferente Potrivit prevederilor legale n vigoare recepia lucrrilor de construcii si a instalaiilor aferente este actul prin care investitorul declar c accept, preia lucrarea (cu sau fr rezerve) si c aceasta poate fi dat n folosin. Prin actul de recepie se certific faptul c executantul si-a ndeplinit obligaiile n conformitate cu prevederile contractului si ale documentaiei de execuie. Recepia lucrrilor de construcii de orice categorie si a instalaiilor aferente acestora se efectueaz att la lucrri noi, ct si la interveniile n timp asupra construciilor existente (reparaii capitale, consolidri, modificri, modernizri, extinderi etc) si se realizeaz n dou etape: 1. recepia la terminarea lucrrilor; 2. recepia final la expirarea perioadei de garanie. d) Urmrirea comportrii n exploatare a construciei Urmrirea comportrii n exploatare a construciei se face dup recepia final a lucrrilor, pe toat durata existenei acesteia, beneficiarul avnd obligaia de a lua msurile corespunztoare pentru asigurarea cerinelor de calitate a construciilor, conform prevederilor legale. ARTICOLUL 71 Operaiuni privind obligaiile investitorilor/beneficiarilor fa de autoriti (1) Dup obinerea autorizaiei de construire/desfiinare, n vederea executrii lucrrilor, investitorul/beneficiarul are obligaia de a realiza urmtoarele operaiuni: a) Anunarea nceperii lucrrilor de construcii autorizate Se va anuna emitentul autorizaiei si Inspectoratul n construcii judeean (al municipiului Bucuresti) utilizndu-se formularele F.17 si F.18 (puse la dispoziie de emitentul autorizaiei mpreun cu aceasta). b) Amplasarea, la loc vizibil, a Panoului de identificare a investiiei

Se vor aplica prevederile cuprinse n Anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice. c) Anunarea finalizrii lucrrilor de construcii autorizate Se va anuna Inspectoratul n construcii judeean (al municipiului Bucuresti) utilizndu-se formularul F.19 (pus la dispoziie de emitentul autorizaiei mpreun cu aceasta). (2) Dup realizare, pentru punerea n funciune a obiectivului de investiii, potrivit prevederilor legale n vigoare, prin grija investitorului/beneficiarului este necesar realizarea urmtoarelor operaiuni: a) Regularizarea taxelor si cotelor legale n conformitate cu prevederile art. 267 alin. (14) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare, n cel mult 15 zile de la data finalizrii lucrrilor de construcii, o dat cu efectuarea recepiei la terminarea lucrrilor, solicitantul (investitorul/beneficiarul) are obligaia de a regulariza taxele si cotele legale. n acest scop, investitorul/beneficiarul are obligaia de a declara la emitentul autorizaiei valoarea final (rezultat) a lucrrilor - se pot prezenta documentele doveditoare necesare. Emitentul autorizaiei va aplica prevederile art. 267 alin. (14) lit. c) si d) din Legea nr. 571/2003 privind Codului fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare si va nstiina Inspectoratul de Stat n Construcii despre finalizarea execuiei lucrrilor, precum si valoarea final a investiiei - asa cum a fost calculat la efectuarea recepiei la terminarea lucrrilor utiliznd formularul-model F.19. b) Declararea construciilor n vederea impunerii Toate construciile proprietate particular se declar, n vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitile subordonate acestora, n conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare, precum si ale art. 39 din Lege. Data dobndirii cldirii, n vederea impunerii, se stabileste n conformitate cu dispoziiile Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 44/2004, pct. 62 privind CAPITOLUL II - Impozitul pe cldiri al TITLULUI IX - Impozite si taxe locale din Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003, cu modificrile si completrile ulterioare. c) Obinerea autorizaiei pentru desfsurarea unei activiti economice ori a autorizaiei sanitare de funcionare Autorizaia pentru desfsurarea unei activiti economice ori a autorizaiei sanitare de funcionare, dup caz, se emite de autoritatea teritorial competent, n condiiile prevederilor art. 268 alin. (1) si (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare. ARTICOLUL 72 Operaiuni privind obligaiile emitentului autorizaiei (1) La finalizarea lucrrilor de construcii autorizate, emitentul autorizaiei are obligaia de a regulariza taxele si cotele legale, inclusiv cele prevzute la art. 65, n funcie de valoarea final (rezultat) a investiiei, susinut cu documentele furnizate de investitor/beneficiar, n conformitate cu prevederile art. 71 lit. a). (2) Emitentul autorizaiei are obligaia s comunice Inspectoratului de Stat n Construcii valoarea final a investiiei, asa cum a fost calculat pentru regularizarea taxei de autorizare, la data recepiei la terminarea lucrrilor. SECIUNEA a 2-a Obligaii ale proiectantului si executantului ARTICOLUL 73 Obligaii ale proiectantului (1) n temeiul contractului de proiectare ncheiat cu beneficiarul (investitorul), pentru asigurarea calitii proiectului pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii (P.A.C./P.A.D.), inclusiv a proiectului tehnic din care acesta este extras, potrivit prevederilor

art. 22 alin. (1) lit. a), proiectantul are, potrivit legii, urmtoarele obligaii: a) asigurarea calitii proiectului tehnic, respectiv a proiectului pentru autorizarea executrii lucrrilor de construcii, extras din acesta, corespunztor cerinelor de calitate, prin respectarea legislaiei privind calitatea n construcii si a reglementrilor tehnice n vigoare; b) prezentarea proiectului elaborat spre verificare de ctre specialistii verificatori de proiecte atestai, stabilii de investitor, precum si soluionarea neconformitilor ori a neconcordanelor semnalate; c) atenionarea beneficiarului cu privire la exigenele urbanistice crora trebuie s li se subordoneze realizarea obiectivului de investiii, n raport cu reglementrile urbanistice legal aprobate, sau, dup caz, cu privire la incompatibilitile tehnice sau urbanistice pe care acesta le genereaz n zona de amplasament. Pe durata execuiei, proiectantul rspunde cu privire la celelalte obligaii pe care le are n conformitate cu legislaia n vigoare privind calitatea n construcii. (2) Proiectantul, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b) si art. 43 alin. (3) lit a), are obligaia de a susine soluiile tehnice ale proiectului - toate specialitile - n faa Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.), la solicitarea membrilor acesteia, precum si de a introduce n documentaie modificrile si/sau condiiile impuse prin avizele exprimate de membrii comisiei. (3) n condiiile prevederilor alin. (2) contractul/faza din contract referitor la ntocmirea documentaiei pentru obinerea autorizaiei de construire/desfiinare este de drept finalizat numai dup obinerea autorizaiei. ARTICOLUL 74 Obligaii ale executantului (1) Executantul, n baza contractului de antrepriz ncheiat cu beneficiarul, pentru asigurarea calitii construciilor, care decurg urmare procedurii de autorizare, potrivit legii, are urmtoarele obligaii: a) s sesizeze investitorul cu privire la neconformitile si/sau neconcordanele constatate n proiect, n vederea soluionrii lor de ctre proiectant; b) s nceap execuia lucrrilor numai n condiiile existenei autorizaiei de construire/desfiinare; c) s execute lucrrile numai pe baza si n conformitate cu proiectul tehnic de execuie, verificat de specialisti atestai, potrivit legii. (2) Pe durata execuiei, executantul rspunde cu privire la celelalte obligaii pe care le are, n conformitate cu legislaia n vigoare privind calitatea n construcii. SECIUNEA a 3-a Dispoziii tranzitorii si finale ARTICOLUL 75 Banca de date a reelelor tehnico-edilitare (1) Banca de date a reelelor tehnico-edilitare reprezint sistemul informaional care are la baz date din cadastrul general si din cadastrele de specialitate, care servesc la formularea strategiilor globale ale teritoriilor administrative, n corelare cu programele de dezvoltare a administraiei publice locale, la toate nivelurile. (2) Autoritile administraiei publice locale, prin organele proprii special abilitate, potrivit prevederilor art. 45 alin. (6) din Lege au obligaia de a constitui banca de date a reelelor tehnico-edilitare. (3) Datele si informaiile specifice fiecrui tip de reea tehnico-edilitar reprezint suportul de baz al constituirii bncilor de date urbane la nivelul fiecrei autoriti publice locale si, totodat, asigur aplicarea msurilor prevzute de lege referitor la amplasarea, proiectarea si autorizarea executrii lucrrilor de construcii. (4) Regiile autonome, societile comerciale, respectiv persoanele juridice care au n gestiune administrarea reelelor tehnico-edilitare, potrivit Legii, au obligaia de a proceda la

inventarierea, evidena si reprezentarea pe planuri si hri a tuturor reelelor subterane si/sau supraterane existente, inclusiv a construciilor si amenajrilor tehnice aferente, din intravilanul fiecrei localiti, precum si din teritoriul administrativ al acesteia. (5) Reelele tehnico-edilitare care fac obiectul msurilor prevzute la alin. (4) cuprind: a) alimentri cu ap; b) canalizri; c) transport si alimentare cu energie electric; d) termoficare; e) transport si distribuie gaze naturale; f) telefonie. (6) Reelele tehnico-edilitare, inclusiv construciile si amenajrile tehnice, se reprezint pe un plan (scara 1:500, 1:1000 sau 1:2000 pentru intravilan, respectiv 1:2000 sau 1:5000 pentru extravilan), extras din planul topografic de baz sau, dup caz, planul cadastral pentru fiecare localitate, respectiv sector al municipiului Bucuresti, n parte folosind semnele convenionale specifice fiecrui tip de reea. (7) Planurile realizate conform prevederilor alin. (6), nsoite de fisele tehnice pe tipuri de reea, se nregistreaz pe suport magnetic ntr-un format compatibil cu sistemele informatice de gestiune tip GIS. (8) Fiecare tip de reea edilitar nregistrat pe suport magnetic se pred, cu titlu gratuit, pe baz de protocol, primriei - pentru localitile din teritoriul unitii administrative ce i aparin, respectiv primriilor primriilor de sector al municipiului Bucuresti si Oficiului de cadastru si publicitate imobiliar judeean sau al municipiului Bucuresti, dup caz. ARTICOLUL 76 Forme de perfecionare a pregtirii profesionale Autoritile emitente ale certificatelor de urbanism si autorizaiilor de construire/desfiinare au obligaia s asigure pregtirea si perfecionarea profesional a personalului de specialitate din cadrul aparatului propriu, n vederea realizrii acestei exigene, autoritile emitente au obligaia de a asigura programe de pregtire si/sau perfecionare, dup caz, prin forme de instruire adecvate la urmtoarele organisme ale administraiei publice centrale sau locale, precum si instituii de nvmnt superior: a) Institutului Naional de Administraie prin: 1. programe de formare specializat n administraia public, de 2 ani, pentru absolvenii cu studii superioare de lung durat, cu diplom de licen sau echivalent, n vrst, de regul, de pn la 30 de ani; 2. programe de formare specializat n administraia public, de un an, pentru persoane cu studii superioare de lung durat, cu diplom de licen sau echivalent: funcionari publici, persoane numite ori alese n funcii de demnitate public sau asimilate acestora din cadrul administraiei publice centrale si locale, alte persoane interesate; 3. programe de specializare postuniversitar, cu durata minim de 180 de ore, pentru personalul din administraia public central si local, cu studii superioare de lung durat, cu diplom de licen sau echivalent; 4. programe de perfecionare de scurt durat, de pn la 90 de zile, pentru personalul cu studii superioare si medii din administraia public central si local, din cadrul unor asociaii, fundaii sau altor organizaii neguvernamentale, precum si pentru alte persoane interesate; 5. seminarii si conferine pe teme de interes major pentru administraia public central si local; b) Universitatea de Arhitectur si Urbanism "Ion Mincu" Bucuresti - la nivel central sau zonal - ori la alte instituii de nvmnt superior de profil interesate, prin cursuri de scurt (lung) durat organizate, potrivit prevederilor legale, pentru specialistii din cadrul consiliilor judeene si al primriilor municipale si orsenesti, dup cum urmeaz: 1. cursuri postuniversitare pentru arhiteci si alte cadre cu pregtire superioar din domeniul

urbanismului si construciilor care, prin formaia de baz, se pot implica n aceast activitate; 2. cursuri postuniversitare de perfecionare pentru cadre cu pregtire superioar din alte domenii dect cel al urbanismului, arhitecturii si construciilor; 3. cursuri de perfecionare pentru cadre cu pregtire medie n domeniul urbanismului, arhitecturii si construciilor; c) la nivelul consiliilor judeene, sub autoritatea arhitectului-sef al judeului, n cooperare cu asociaiile profesionale n domeniu, pentru personalul de specialitate din cadrul primriilor comunale. ARTICOLUL 77 Dispoziii finale (1) Compartimentele din aparatul propriu de specialitate ale consiliilor judeene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti si consiliilor locale se organizeaz pentru a prelua atribuiile structurilor de specialitate prevzute prin Lege. (2) Analizarea si avizarea documentaiilor necesare emiterii certificatului de urbanism, a acordului unic si a autorizaiilor de construire/desfiinare de ctre compartimentele (structurile) de specialitate ale consiliului judeean pentru primriile comunelor, oraselor si municipiilor care nu dispun de structuri (compartimente) de specialitate se fac contra cost, pe baz de convenie ncheiat ntre primari, n calitate de emiteni, si presedintele consiliului judeean. (3) Prin excepie de la prevederile art. 32 alin. (1) si art. 47 alin. (1), pn la numirea unei persoane cu responsabilitate n domeniul amenajrii teritoriului si urbanismului din cadrul aparatului propriu al primriei, certificatele de urbanism, respectiv autorizaiile de construire/desfiinare, se vor putea emite de ctre Consiliul judeean pe baz de protocol ncheiat n acest scop cu consiliul local interesat, n conformitate cu prevederile legii. (4) Costul serviciilor prestate de structurile (compartimentele) de specialitate ale consiliului judeean se stabilesc potrivit prevederilor Codului fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003. (5) Utilizarea formularelor din prezentele norme metodologice este obligatorie, fiind interzis modificarea sau completarea structurii/coninutului acestora. Formularele se tipresc prin grija emitentului, cu nscrierea denumirii exacte a autoritii emitente, si se pun la dispoziia solicitanilor, contra cost. (6) n situaia n care, la utilizare, rubricile din formular nu sunt suficiente pentru comunicarea ori nregistrarea datelor, emitentul va putea anexa rubrici sau pagini suplimentare la actul emis (care vor fi semnate si parafate de emitent), cu condiia nscrierii n actul de baz a meniunii privind existena anexei ca parte integrant a actului. (7) Se recomand tiprirea de formulare distincte pentru autorizarea executrii lucrrilor de construire si, respectiv, pentru autorizarea executrii lucrrilor de desfiinare. (8) Se recomand emitenilor s organizeze plata taxelor pentru emiterea avizelor, acordurilor si autorizaiilor la o singur casierie la care solicitantul s plteasc o singur tax comasat, pe tipuri de lucrri de construcii. n acest scop emitenii vor ncheia convenii cu avizatorii, prin care se vor stabili: a) modalitatea de virare a taxelor colectate; b) termenele de virare a taxelor colectate; c) valoarea taxelor, inclusiv T.V.A. (9) Anexele Nr. 1-8 fac parte integrant din prezentele norme metodologice. CAPITOLUL VII FORMULARE NECESARE AUTORIZRII F.1 Pag. 1 Catre, Presedintele Consiliului judetean --------------------------------- ...........................

Primarul*) CERERE PENTRU EMITEREA CERTIFICATULUI DE URBANISM Subsemnatul(1) ............................................, CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul ......................... orasul .............................. sediul comuna satul ............................. sectorul ....................... cod postal ............... strada .................. nr. .............. bl. ....... sc. ....... et. ....... ap. .......... telefon/fax ............... e-mail .................., in calitate de ........................, In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, solicit emiterea CERTIFICATULUI DE URBANISM Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul .......................... satul ....................... sectorul .................. comuna cod postal ................... strada ........... nr. .... bl. ..... sc. .... et. .... ap. .... sau identificat prin(3) ....................................................................... .............................................................................................., Suprafata terenului pentru care solicit certificatul de urbanism este de ................ m2 Solicit certificatul de urbanism in scopul(4): ............................................. ............................................................................................... ............................................................................................... Anexez(3): ................................................................................. ............................................................................................... ............................................................................................... SEMNATURA Data ................... ........................ ___________ *) Se completeaza, dupa caz: - Primarul General al municipiului Bucuresti - Primarul sectorului ....... al municipiului Bucuresti - Primarul municipiului ............................... - Primarul orasului ................................... - Primarul comunei .................................... Pag. 2 PRECIZARI privind completarea formularului "CERERE PENTRU EMITEREA CERTIFICATULUI DE URBANISM" 1) Numele si prenumele solicitantului: - persoana fizica sau - reprezentant al firmei (persoana juridica), cu precizarea denumirii acesteia si a calitatii solicitantului in cadrul firmei. 2) Pentru persoana fizica - se completeaza cu date privind domiciliul acesteia; Pentru persoana juridica - se completeaza cu date privind sediul social al firmei. 3) Alte elemente de identificare In situatia in care solicitantul nu dispune de planuri cadastrale sau topografice la scarile

1:500, 1:2000 sau 1:10.000, pentru identificarea imobilului se vor putea prezenta, dupa caz: - fisa bunului imobil, sau - extras de Carte Funciara (pana la introducerea cadastrului general in unitatea administrativ-teritoriala respectiva) pentru imobilele proprietate privata, numai in cazul solicitarii certificatului de urbanism pentru instrainari, sau - elemente de reper, general cunoscute, sau - numarul de ordine si suprafata de teren inscrise in Registrul agricol, sau - plan de situatie extras din cadrul unor studii si/sau planuri urbanistice elaborate anterior in zona. 4) Elemente care definesc scopul emiterii certificatului de urbanism Se completeaza cu date selectate din urmatoarele categorii (pozitiile 4.1. - 4.5.): 4.1. Autorizarea executarii lucrarilor de constructii 4.1.1. Lucrari de construire - se vor inscrie denumirea investitiei si se va specifica in care categorie se incadreaza, conform enumerarii de mai jos: a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora; b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite conform legii; c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare, privind cai de comunicatie, retele si dotari tehnico-edilitare, noi capacitati de producere, de transport, de distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si de retehnologizare a celor existente; d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice; e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari; f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executarii lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate odata cu acestea; g) organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote; h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu, chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan; i) cimitire - noi si extinderi. 4.1.2. Lucrari de desfiintare - se va inscrie denumirea constructiei/amenajarii si se va specifica in care categorie se incadreaza, conform enumerarii de la pct. 4.1.1. 4.2. Operatiuni notariale privind circulatia imobiliara - vanzari, cumparari, concesionari, cesionari, dezmembrari, parcelari, comasari, partaje, succesiuni etc. 4.3. Adjudecarea prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice. 4.4. Cereri in justitie. 4.5. Alte scopuri. F.2 ROMANIA CONSILIUL JUDETEAN ......................... Arhitect-sef Nr. .... din ..... Doamnei/Domnului

PRIMAR*) ............................ Avand in vedere cererea nr. ..... din ......., pentru emiterea certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire/desfiintare inaintata de(1)....................................... domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul .................... orasul ................................... sediul comuna satul ............................ sectorul ................. cod postal ...................... strada ......................... nr. ........ bl. ........ sc. ........ et. ........ ap. ...... telefon/fax ................................ e-mail .........................................., Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul ............................... satul ...................... sectorul .............. comuna cod postal ........... strada ........... nr. ........ bl. ........ sc. .... et. .... ap. ..... sau identificat prin(3) ....................................................................... .............................................................................................., In scopul(4) ............................................................................... .............................................................................................., In conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, va rugam sa ne comunicati avizul dvs. in termen de 5 zile de la data inregistrarii prezentei. Anexam(3) .................................................................................. ............................................................................................... ARHITECT SEF (numele si prenumele, semnatura) L.S. ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Date de identificare a imobilului. (4) Scopul eliberrii certificatului de urbanism. *) Se completeaz, dup caz: - al municipiului ........................... - al orasului ............................... - al comunei ................................ F.3 ROMANIA JUDETUL ................. MUNICIPIULUI PRIMARIA ORASULUI ..................... COMUNEI Primar Nr. .......... din .............. Catre, PRESEDINTELE CONSILIULUI JUDETEAN .................. Urmare adresei dvs. nr. ....... din ........., referitoare la cererea nr. ..... din ........ pentru eliberarea certificatului de urbanism, inaintata de(1) ................................. domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul ........................ orasul ............................... sediul comuna

satul ....................... sectorul ............................ cod postal ................ strada ................ nr. ................ bl. .......... sc. .......... et. ....... ap. .... telefon/fax .................................. e-mail ........................................, Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul .................... satul ......................... sectorul ...................... comuna cod postal ............ strada ............. nr. ...... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. ..... sau identificat prin(3) ....................................................................... .............................................................................................., In scopul(4) ............................................................................... ............................................................................................... In urma analizarii documentatiei transmise si a verificarii datelor existente, se emite urmatorul AVIZ(5) ............................................................................................... ............................................................................................... Prezentul aviz este valabil si pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare. PRIMAR, SECRETAR, (numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura) L.S. ARHITECT SEF*) (numele si prenumele, semnatura) ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Date de identificare a imobilului. (4) Scopul emiterii certificatului de urbanism. (5) Se vor preciza elementele privind regimul juridic, economic si tehnic ale imobilului, rezultate din documentaiile de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate, precum si din hotrrile consiliului local. *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate n domeniul amenajrii teritoriului si urbanismului, dup caz. F.4 ROMANIA JUDETUL ....................... MUNICIPIULUI PRIMARIA ORASULUI .................... COMUNEI Primar Nr. ........ din ........... Catre, CONSILIULUI JUDETEAN ................................. Doamnei/Domnului Arhitect sef ........................ Urmare cererii inregistrata cu nr. ................. din .................., pentru emiterea CERTIFICATULUI DE URBANISM solicitat de(1) .................................................... domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul .................... orasul ................................... sediul comuna satul ................... sectorul ............................. cod postal ................... strada ................... nr. ......... bl. ...... sc. ......... et. ......... ap. ........... telefon/fax ........................... e-mail ...............................................,

Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul .................................. satul ...................... sectorul ........... comuna cod postal ............... strada ............. nr. ..... bl. ...... sc. ... et. ... ap. ...... sau identificat prin(3) ....................................................................... .............................................................................................., In scopul(4) ............................................................................... ............................................................................................... In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, va rugam sa emiteti avizul structurii de specialitate din cadrul Consiliului judetean asupra proiectului (propunerii) de "Certificat de urbanism" anexat prezentei. PRIMAR, SECRETAR, (numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura) L.S. ARHITECT SEF*) (numele si prenumele, semnatura) ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Date de identificare a imobilului. (4) Scopul eliberrii certificatului de urbanism. *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate n domeniul amenajrii teritoriului si urbanismului. F.5 ROMANIA CONSILIUL JUDETEAN ........................... Arhitect sef Nr. ............ din .......... Doamnei/Domnului PRIMAR*) ................................. Urmare cererii dvs. nr. ......... din .............., pentru emiterea avizului structurii de specialitate in vederea eliberarii certificatului de urbanism solicitat de(1) ................. domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul ...................... orasul ................................. sediul comuna satul ........................ sectorul ...................... cod postal ..................... strada ................ nr. ......... bl. ........... sc. .............. et. ....... ap. ...... telefon/fax ................................. e-mail ........................................., Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul .................................. satul .................. sectorul ............... comuna cod postal ............ strada .......... nr. ......... bl. ...... sc. .... et. .... ap. ...... sau identificat prin(3) ....................................................................... .............................................................................................., Depusa pentru(4) ........................................................................... .............................................................................................., In urma analizarii proiectului (propunerii) de Certificat de urbanism transmis si a verificarii datelor existente, se emite urmatorul AVIZ(5)

............................................................................................... ............................................................................................... ARHITECT SEF (numele si prenumele, semnatura) L.S. ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Date de identificare a imobilului. (4) Scopul eliberrii certificatului de urbanism. (5) Se vor preciza condiiile si recomandrile privind regimul juridic, economic si tehnic ale imobilului, precum si elementele rezultate din documentaiile de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate, cu privire la imobil. *) Se completeaz, dup caz: - al municipiului ........................... - al orasului ............................... - al comunei ................................ F.6 .1 Pag. 1 ROMANIA CONSILIUL JUDETEAN ............... Presedinte Nr. ........ din ........... CERTIFICAT DE URBANISM Nr. ........... din ............. Urmare cererii adresate de(1) .............................................................. domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul ...................... orasul ................................. sediul comuna satul .............. sectorul ................ cod postal ............. strada ................ nr. ............. bl. ........ sc. ......... et. ....... ap. ......... telefon/fax ............ e-mail ........................, inregistrata la nr. ................. din ............. 20..., In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, se CERTIFICA: Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul .......................... satul ...................... sectorul ................... comuna cod postal .............. strada ................. nr. ..... bl. ... sc. .... et. .... ap. .... sau identificat prin(3) ....................................................................... .............................................................................................., In temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr. ......../......., faza PUG/PUZ/PUD, aprobata cu hotararea Consiliului judetean/local .................. nr. ........./............, 1. REGIMUL JURIDIC ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... 2. REGIMUL ECONOMIC ...............................................................................................

............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... Pag. 2 3. REGIMUL TEHNIC ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utilizat in scopul declarat(4) pentru/intrucat: ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... 4. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE VA FI INSOTITA DE URMATOARELE DOCUMENTE: a) Titlul asupra imobilului (copie legalizata) b) Proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de constructii [] PAC [] PAD [] POE c) Fisele tehnice necesare emiterii Acordului Unic c.1. Avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura: [] alimentare cu apa [] canalizare [] alimentare cu energie electrica [] alimentare cu energie termica [] gaze naturale [] telefonizare [] salubritate [] transport urban Altele [] [] c.2. Avize si acorduri privind: [] securitatea la incendiu [] protectia civila [] protectia mediului [] sanatatea populatiei Pag. 3 d) Avizele/acordurile si alte documente ce se asigura de catre solicitant d.1. Avizele/acordurile specifice ale administratiei publice centrale si /sau ale serviciilor descentralizate ale acestora: ....................................... ......................................... ....................................... ......................................... ....................................... ......................................... ....................................... ......................................... d.2. Alte avize/acorduri: ....................................... ......................................... ....................................... ......................................... ....................................... ......................................... ....................................... ......................................... d.3. Studii de specialitate: ....................................... ......................................... ....................................... ......................................... ....................................... .........................................

....................................... ......................................... e. Documentele de plata ale urmatoarelor taxe: ....................................... ......................................... ....................................... ......................................... ....................................... ......................................... ....................................... ......................................... +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE | | AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE | | SI NU CONFERA DREPTUL DE A EXECUTA LUCRARI DE CONSTRUCTII | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de ............. luni de la data emiterii. PRESEDINTE, SECRETAR GENERAL, (numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura) L.S. ARHITECT SEF (numele si prenumele, semnatura) Achitat taxa de: .......................... lei, conform chitantei nr. ....... din ......... Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct/prin posta la data de ...................... Pag. 4 In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, SE PRELUNGESTE VALABILITATEA CERTIFICATULUI DE URBANISM de la data de ............ pana la data de ............... Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism. PRESEDINTE, SECRETAR GENERAL, (numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura) L.S. ARHITECT SEF (numele si prenumele, semnatura) Data prelungirii valabilitatii: ................................ Achitat taxa de: ............... lei, conform chitantei nr. ................. din .......... Transmis solicitantului la data de .................. direct/prin posta. ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Date de identificare a imobilului. (4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizrii solicitantului, formulat n cerere. *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate n domeniul amenajrii teritoriului si urbanismului, dup caz. F.6 .2 Pag. 1 ROMANIA PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Primar General Nr. ......... din ............. CERTIFICAT DE URBANISM Nr. ............ din .............

Urmare cererii adresate de(1) .............................................................. domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul ...................... orasul ................................. sediul comuna satul ............................... sectorul .................... cod postal ................ strada .................... nr. ....... bl. ........ sc. ........ et. ........... ap. ......... telefon/fax ............................ e-mail .............................................., inregistrata la nr. .................... din ............ 20......., In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, se CERTIFICA: Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul .............................. satul ...................... sectorul ............... comuna cod postal ............... strada .......... nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. ...... sau identificat prin(3) ....................................................................... .............................................................................................., In temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr. ......../......., faza PUG/PUZ/PUD, aprobata cu hotararea Consiliului judetean/local ....................... nr. ......../........, 1. REGIMUL JURIDIC ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... 2. REGIMUL ECONOMIC ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Date de identificare a imobilului. Pag. 2 3. REGIMUL TEHNIC ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utilizat in scopul declarat(4) pentru/intrucat: ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ___________ (4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizarii solicitantului, formulata in cerere.

4. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE VA FI INSOTITA DE URMATOARELE DOCUMENTE: a) Titlul asupra imobilului (copie legalizata) b) Proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de constructii [] PAC [] PAD [] POE c) Fisele tehnice necesare emiterii Acordului Unic c.1. Avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura: [] alimentare cu apa [] canalizare [] alimentare cu energie electrica [] alimentare cu energie termica [] gaze naturale [] telefonizare [] salubritate [] transport urban Altele [] [] c.2. Avize si acorduri privind: [] securitatea la incendiu [] protectia civila [] protectia mediului [] sanatatea populatiei Pag. 3 d) Avizele/acordurile si alte documente ce se asigura de catre solicitant d.1. Avizele/acordurile specifice ale administratiei publice centrale si/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora: .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. d.2. Alte avize/acorduri: .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. d.3. Studii de specialitate: .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. e. Documentele de plata ale urmatoarelor taxe: .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE | | SI NU CONFERA DREPTUL DE A EXECUTA LUCRARI DE CONSTRUCTII | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de ............. luni de la data emiterii. PRIMAR GENERAL, SECRETAR GENERAL, (numele si prenumele, (numele si prenumele, semnatura) semnatura) L.S. ARHITECT SEF

(numele si prenumele, semnatura) Achitat taxa de: ............. lei, conform chitantei nr. ............... din .............. Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct/prin posta la data de .................. . ___________ *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului, dupa caz. Pag. 4 In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, SE PRELUNGESTE VALABILITATEA CERTIFICATULUI DE URBANISM de la data de ............ pana la data de ............. Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism. PRIMAR GENERAL, SECRETAR GENERAL, (numele si prenumele, (numele si prenumele, semnatura) semnatura) L.S. ARHITECT SEF (numele si prenumele, semnatura) Data prelungirii valabilitatii: .......................................................... . Achitat taxa de: ............ lei, conform chitantei nr. ............. din ............... . Transmis solicitantului la data de ...................................... direct/prin posta. F.6 .3 Pag. 1 ROMANIA MUNICIPIUL BUCURESTI PRIMARIA SECTORULUI ...... Primar Nr. ..... din ............ CERTIFICAT DE URBANISM Nr. .......... din ............... Urmare cererii adresate de(1) .............................................................. domiciliul(2) municipiul cu ----------------- in judetul ......................... orasul .......................... sediul comuna satul ............................. sectorul ................. cod postal ..................... strada ............................ nr. ...... bl. ....... sc. ....... et. ......... ap. ...... telefon/fax ............................................. e-mail ............................., inregistrata la nr. ........................................... din .............. 20........., In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, se CERTIFICA: Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul ........................................... satul ................. sectorul ....... comuna cod postal ............... strada ..............nr. .... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. .... sau identificat prin(3) .......................................................................

.............................................................................................., In temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr. ...../......, faza PUG/PUZ/PUD, aprobata cu hotararea Consiliului judetean/local ........................... nr. ......./....., 1. REGIMUL JURIDIC ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... 2. REGIMUL ECONOMIC ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Date de identificare a imobilului. Pag. 2 3. REGIMUL TEHNIC ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utilizat in scopul declarat(4) pentru/intrucat: ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ___________ (4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizarii solicitantului, formulata in cerere. 4. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE VA FI INSOTITA DE URMATOARELE DOCUMENTE: a) Titlul asupra imobilului (copie legalizata) b) Proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de constructii [] PAC [] PAD [] POE c) Fisele tehnice necesare emiterii Acordului Unic c.1. Avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura: [] alimentare cu apa [] canalizare [] alimentare cu energie electrica [] alimentare cu energie termica [] gaze naturale [] telefonizare [] salubritate [] transport urban Altele [] [] c.2. Avize si acorduri privind: [] securitatea la incendiu [] protectia civila [] protectia mediului [] sanatatea populatiei

Pag. 3 d) Avizele/acordurile si alte documente ce se asigura de catre solicitant d.1. Avizele/acordurile specifice ale administratiei publice centrale si/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora: .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. d.2. Alte avize/acorduri: .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. d.3. Studii de specialitate: .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. e. Documentele de plata ale urmatoarelor taxe: .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE | | SI NU CONFERA DREPTUL DE A EXECUTA LUCRARI DE CONSTRUCTII | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de ............. luni de la data emiterii. PRIMAR, SECRETAR, (numele si prenumele, (numele si prenumele, semnatura) semnatura) L.S. ARHITECT SEF (numele si prenumele, semnatura) Achitat taxa de: .......................... lei, conform chitantei nr. ......... din ..... . Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct/prin posta la data de .......................................................................................... . ___________ *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului, dupa caz. Pag. 4 In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, SE PRELUNGESTE VALABILITATEA CERTIFICATULUI DE URBANISM de la data de ......... pana la data de ......... Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism. PRIMAR, SECRETAR,

(numele si prenumele, (numele si prenumele, semnatura) semnatura) L.S. ARHITECT SEF (numele si prenumele, semnatura) Data prelungirii valabilitatii: .......................................................... . Achitat taxa de: ..................... lei, conform chitantei nr. ........ din ........... . Transmis solicitantului la data de ...................................... direct/prin posta. F.6 .4 Pag. 1 ROMANIA JUDETUL .............. MUNICIPIULUI PRIMARIA ORASULUI ....................... COMUNEI Primar Nr. ..... din ........ CERTIFICAT DE URBANISM Nr. ......... din .................. Urmare cererii adresate de(1) .............................................................. domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul ............................. orasul .......................... sediul comuna satul ............................. sectorul ..................... cod postal ................. strada ........................ nr. ........ bl. ......... sc. ......... et. ...... ap. ....... telefon/fax .................................................... e-mail ......................, inregistrata la nr. ........................................ din ............... 20..........., In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, se CERTIFICA: Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul .................................. satul .................... sectorul ............. comuna cod postal ............... strada ................ nr. ... bl. ..... sc. .... et. .... ap. .... sau identificat prin(3) ....................................................................... ............................................................................................... In temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr. ......../......., faza PUG/PUZ/PUD, aprobata cu hotararea Consiliului judetean/local ..................... nr. ......./..........., 1. REGIMUL JURIDIC ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... 2. REGIMUL ECONOMIC ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Date de identificare a imobilului.

Pag. 2 3. REGIMUL TEHNIC ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utilizat in scopul declarat(4) pentru/intrucat: ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ___________ (4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizarii solicitantului, formulata in cerere. 4. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE VA FI INSOTITA DE URMATOARELE DOCUMENTE: a) Titlul asupra imobilului (copie legalizata) b) Proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de constructii [] PAC [] PAD [] POE c) Fisele tehnice necesare emiterii Acordului Unic c.1. Avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura: [] alimentare cu apa [] canalizare [] alimentare cu energie electrica [] alimentare cu energie termica [] gaze naturale [] telefonizare [] salubritate [] transport urban Altele [] [] c.2. Avize si acorduri privind: [] securitatea la incendiu [] protectia civila [] protectia mediului [] sanatatea populatiei Pag. 3 d) Avizele/acordurile si alte documente ce se asigura de catre solicitant d.1. Avizele/acordurile specifice ale administratiei publice centrale si/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora: .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. d.2. Alte avize/acorduri: .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. d.3. Studii de specialitate: .............................................. .............................................. .............................................. ..............................................

.............................................. .............................................. .............................................. .............................................. e. Documentele de plata ale urmatoarelor taxe: .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE | | SI NU CONFERA DREPTUL DE A EXECUTA LUCRARI DE CONSTRUCTII | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de ............. luni de la data emiterii. PRIMAR, SECRETAR, (numele si prenumele, (numele si prenumele, semnatura) semnatura) L.S. ARHITECT SEF*) (numele si prenumele, semnatura) Achitat taxa de: .............. lei, conform chitantei nr. ............ din ................ Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct/prin posta la data de ........................ . ___________ *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului, dupa caz. Pag. 4 In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, SE PRELUNGESTE VALABILITATEA CERTIFICATULUI DE URBANISM de la data de .............. pana la data de .............. Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism. PRIMAR, SECRETAR, (numele si prenumele, (numele si prenumele, semnatura) semnatura) L.S. ARHITECT SEF*) (numele si prenumele, semnatura) Data prelungirii valabilitatii: ....................... Achitat taxa de: .................. lei, conform chitantei nr. ........ din .............. . Transmis solicitantului la data de .................... direct/prin posta. ___________ *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului, dupa caz. F.7 Pag. 1 Catre, Presedintele Consiliului judetean ................................ Primarul*)

CERERE PENTRU PRELUNGIREA VALABILITATII CERTIFICATULUI DE URBANISM Subsemnatul(1) ............................................................................. domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul ........................ orasul ............................... sediul comuna satul ............................ sectorul .................. cod postal ..................... strada .................................... nr. ....... bl. ..... sc. .... et. .... ap. ....... telefon/fax ........................................... e-mail .............................. . In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, solicit PRELUNGIREA VALABILITATII CERTIFICATULUI DE URBANISM nr. ......... din ...................... Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul ............................. satul .............................. sectorul ........ comuna cod postal ............... strada ................ nr. .... bl. .... sc. .... et. .... ap. .... sau identificat prin(3) ....................................................................... .............................................................................................., Solicit prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism nr. ...../............ din data de ..................... pana la data de ....................... . Anexez, in original, certificatul de urbanism nr. .........../............................ . SEMNATURA Data ........................... ___________ *) Se completeaz, dup caz: - Primarul General al municipiului Bucuresti - Primarul sectorului .... al municipiului Bucuresti - Primarul municipiului ............................ - Primarul orasului ................................ - Primarul comunei ................................. (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Date de identificare a imobilului. F.8 .1 Pag. 1 (1) **) ................................... ....................................... (DENUMIRE PROIECTANT) (DENUMIRE SOCIETATE/REGIE FURNIZOR/ADMINISTRATOR DE UTILITATI URBANE) MODEL FISA TEHNICA in vederea emiterii Acordului Unic. aviz pentru amplasament si/sau bransament (racord) pentru ........................................... utilitatea urbana*) 1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII

1. Denumire(1) .............................................................................. . 2. Amplasament(1) ........................................................................... . 3. Beneficiar(1) ............................................................................ . 4. Proiect(1) nr. .................. elaborator(1) .......................................... . 2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI(1) 2.1. AMPLASAMENT(1): ............................................................................................... ............................................................................................. . 2.2. BRANSAMENT/RACORD(1): ............................................................................................... ............................................................................................. . 2.3. CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT(1) ............................................................................................... ............................................................................................. . 3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI(1): ............................................................................................... ............................................................................................. . 4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE(1): ............................................................................................... ............................................................................................. . INTOCMIT(2) L.S. ............................................................................................... 5. Vazand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a cerintelor de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/PAD/POE), se acorda: AVIZ FAVORABIL in vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii(3) ............................ ............................................................................................. . *) ............................. (SOCIETATEA/REGIA AVIZATOARE) (nume, prenume, semnatura) L.S. Data: ........................ Pag. 2 PRECIZARI PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICA" pentru ............................. utilitatea urbana**) I. DATE GENERALE**) 1. Baza legala **) .......................................... **) .......................................... **) .......................................... **) .......................................... 2. Continutul documentatiilor **) - Certificatul de urbanism (copie) **) .......................................... **) - Planuri de situatie/incadrare in zona anexa la CU **) .......................................... **) - Titlul asupra imobilului (copie) **) .......................................... **) .......................................... **) ..........................................

3. Durata de emitere a avizului Se calculeaza la 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete. II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE INVESTITIEI IMPUSE DE AVIZATOR*): (in functie de tipul de constructie) 2.1. AMPLASAMENT: *) ........................................... *) ........................................... *) ........................................... *) ........................................... 2.2. BRANSAMENT/RACORD: *) ........................................... *) ........................................... *) ........................................... *) ........................................... 2.3. CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT *) ........................................... *) ........................................... *) ........................................... *) ........................................... III. INDICATII PRIVIND TAXA/TARIFUL DE AVIZARE a) Temei **): .............................................................................. ............................................................................................. . b) Valoarea taxei/tarifului de avizare este de*) ...................................... lei. c) Modalitatea de achitare a taxei**) .................................................... . (CONT CURENT BANCA, CONT C.E.C., etc.) IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR*) *) .......................................................................................... . *) .......................................................................................... . NOTA: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICA" - pentru utilitati urbane: Rubricile numerotate ale formularului se completeaza dupa cum urmeaza: (1) De catre proiectant - cu datele rezultate din documentatie conform cerintelor avizatorului. (2) De catre proiectant - cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de semnatura, abilitat/autorizat in domeniu, potrivit prevederilor legale). (3) De catre avizator, ca urmare a analizei documentatiei si a FISEI TEHNICE depuse. *) Rubricile marcate cu asterisc se completeaza de avizator la faza CERTIFICAT DE URBANISM in functie de caracteristicile lucrarilor si de conditiile de amplasament. **) Rubricile marcate cu dublu asterisc se completeaza de avizator la faza de definitivare a formularului "FISA TEHNICA". Pag. 3 +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | PRECIZARI PROCEDURALE | | privind | | DEFINITIVAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICA" | | - LA NIVELUL AVIZATORULUI DE UTILITATI URBANE | || | Formularul F.8.1 reprezinta FISA TEHNICA - model pentru avizarea furnizarii de utilitati| |urbane. | | Formularele definitive pentru "FISA TEHNICA" - corespunzator fiecarei utilitati urbane | |(care se furnizeaza spre utilizare solicitantilor de autorizatii) se intocmesc pe plan local,| |prin adaptarea (completarea) si definitivarea "Fisei tehnice - model" (Formular F.8.1), prin | |grija EMITENTULUI AUTORIZATIILOR (autoritatea administratiei publice locale) si a tuturor |

|AVIZATORILOR interesati (societatile/regiile care administreaza/furnizeaza utilitatile urbane| |de pe raza unitatii administrativ-teritoriale), dupa cum urmeaza: | | Etapa I. | | In termen de 10 zile de la publicarea prezentelor Norme metodologice, emitentii vor | |solicita fiecarui avizator (furnizor/administrator de utilitati urbane din cadrul unitatii | |administrativ-teritoriale) definitivarea FISELOR TEHNICE, in care scop vor transmite cate un | |exemplar al "Fisei tehnice-model" (Formular F.8.1) in vederea completarii preliminare cu | |datele si informatiile de generalitate. | | Etapa II. | | In termen de 10 zile de la primire, pentru completarea preliminara, avizatorii vor | |definitiva "Fisa tehnica-model" (formularul F.8.1) prin inscrierea la rubricile marcate cu | |dublu asterisc(**) - din pag. 2 -, a datelor si informatiilor cu caracter de generalitate | |specifice domeniului, dupa cum urmeaza: | | - Baza legala care se aplica in domeniu; | | - Continutul documentatiei care trebuie prezentata pentru avizare; | | - Date privind taxa de avizare (baza legala si modalitate de achitare). | | In masura in care avizatorul considera necesara diferentierea "Fisei tehnice-model", pe | |tipuri de constructii sau conform altor criterii specifice, se admite crearea de seturi de | |formulare pentru aceeasi utilitate urbana. | | Etapa III. | | Dupa completare si definitivare, avizatorii vor returna formularele Fiselor tehnice - | |definitive emitentului, care are obligatia de a le multiplica si de a le pune la dispozitia | |solicitantilor, contra cost, pentru utilizare. | | ATENTIE: La redactarea finala a FISEI TEHNICE nu se tiparesc, (au valoare orientativa | | si/sau de lucru): | | - anexa la Formularului F.8.1 "PRECIZARI PROCEDURALE" (cuprinse in pag. 3), | | - simbolul dublu asterisc (marcat in pag. 1 si 2). | || | Prin grija REPREZENTANTULUI AVIZATORULUI in Comisia de Acorduri Unice (CAU), la faza | |"Certificat de urbanism", Fisele tehnice - definitivate se completeaza - la rubricile marcate| |cu asterisc *) - cu datele si cerintele corespunzatoare specificului investitiei (in baza | |elementelor cuprinse in cererea de emitere a certificatului), coroborate cu conditiile de | |asigurare a utilitatii urbane in zona de amplasament (caracteristicile specifice ale | |utilitatii urbane care trebuie asigurate prin proiect - conditii si/sau restrictii specifice | |impuse), care constituie conditii prealabile de aviz. | | Dupa completare, FISELE TEHNICE (aferente fiecarei utilitati urbane) se anexeaza | |certificatului de urbanism. | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ F.8 .2 Pag. 1 (1) (4) ................................................ ............................................ (PROIECTANT) (AVIZATOR) MODEL FISA TEHNICA in vederea emiterii Acordului Unic.

pentru avizul privind securitatea la incendiu, 1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII 1. Denumire(1) .............................................................................. . 2. Amplasament(1) ........................................................................... . 3. Beneficiar(1) ............................................................................ . 4. Proiect(1) nr. ............................. elaborator(1) ............................... . 2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI(1) (in functie de tipul de constructie) ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................. . 3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI(1): ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................. . 4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE(1): ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................. . INTOCMIT(2) L.S. 5. Vazand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a cerintelor de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/POE), se acorda: AVIZ FAVORABIL in vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii(3) ............................ ............................................................................................... ............................................................................................. . (3) ................................... (nume, prenume, semnatura) L.S. Data: ...................... Pag. 2 PRECIZARI PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICA" pentru avizul de securitate la incendiu I. DATE GENERALE 1. Baza legala - Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata si modificata cu Legea nr. 212/1997, modificata si completata cu Ordonanta Guvernului nr. 114/2000, aprobata cu Legea nr. 126/2001. - HGR nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii/autorizarii de prevenire si stingere a incendiilor; - HGR nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta; - HGR nr. 1.492/2004 privind principiile de organizare, functionarea si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste;

- Ordinul ministrului de interne nr. 84/2001 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea scenariilor de siguranta la foc, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 750 din 12 septembrie 2001. 2. Continutul documentatiilor - Cererea tip (in doua exemplare); - Opisul cu specificarea documentelor depuse (in doua exemplare); - Certificatul de urbanism si planurile anexa vizate spre neschimbare (in copie); - Referatul verificatorului de proiect pentru cerinta esentiala de calitate-securitate la incendiu, dupa caz. - Documentatia tehnica specifica, care va cuprinde piese scrise si desenate din care sa rezulte performantele si conditiile pentru indeplinirea cerintei esentiale de calitate "securitate la incendiu", prevazute in reglementarile tehnice de specialitate. - Scenariul de siguranta la foc elaborat in conformitate cu metodologia aprobata prin Ordinul ministrului de interne nr. 84/2001. 3. Durata de emitere a avizului Se calculeaza la 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete. II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE INVESTITIEI IMPUSE DE AVIZATOR(4): (CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT) ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................. . III. INDICATII PRIVIND TAXA/TARIFUL DE AVIZARE(4) a) Temei: - Ordonanta Guvernului nr. 114/2000, aprobata cu Legea nr. 126/2001; b) Valoarea taxei/tarifului de avizare este de ........................................ lei. c) Modalitatea de achitare a taxei ....................................................... . (CONT CURENT BANCA, CONT C.E.C., etc.) IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR(4) ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ___________ NOT: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNIC" (1) De ctre proiectant - cu datele rezultate din documentaie conform cerinelor avizatorului. (2) De ctre proiectant - cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de semntur, abilitat/autorizat n domeniu, potrivit prevederilor legale). (3) De ctre avizator, ca urmare a analizei documentaiei si fisei depuse. (4) De ctre avizator, la faza de definitivare a formularului "FISA TEHNIC". F.8 .3 Pag. 1 (1) (4) ................................................ ............................................ (PROIECTANT) (AVIZATOR) MODEL FISA TEHNICA in vederea emiterii Acordului Unic. pentru avizul privind protectia civila, 1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII 1. Denumire(1) ................................................................................ 2. Amplasament(1) .............................................................................

3. Beneficiar(1) .............................................................................. 4. Proiect(1) nr. ..................... elaborator(1) ......................................... 2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI(1) (in functie de tipul de constructie) 2.1. Tipul constructiei - structura ........................................................... 2.2. Inaltime .............................. m, numar niveluri ................................ 2.3. Suprafata desfasurata ................................................................. m2 2.4. Suprafata subsolului (adapostul de protectie civila) .................................. m2 2.5. Numar de salariati (daca este cazul) ..................................................... 3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI(1): ............................................................................................. . ............................................................................................. . ............................................................................................. . 4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE(1): ............................................................................................. . ............................................................................................. . ............................................................................................. . INTOCMIT(2) L.S. ............................................................................................... 5. Vazand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a cerintelor de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/PAD/POE), se acorda: AVIZ FAVORABIL in vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii(3) ............................ ............................................................................................... ............................................................................................. . (3) ................................. (nume, prenume, semnatura) L.S. Data: ......................... Pag. 2 PRECIZARI PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICA" pentru avizul privind protectia civila, I. DATE GENERALE 1. Baza legala - Legea nr. 481/2004 privind protectia civila; - Decizia nr. 177 din 22.11.1999 a Primului ministru al Romaniei pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul constructiilor noi; - Ordinul ministrului administratiei si Internelor nr. 602/2003 pentru aprobarea Normelor privind avizarea pe linie de protectie civila a documentatiilor de investitii in constructii; 2. Continutul documentatiilor - Certificatul de urbanism (copie) - Titlul asupra imobilului (copie) - Planuri de situatie si de incadrare in zona, anexa la CU, vizate spre neschimbare; - Planul de arhitectura al celui mai de jos nivel - doua exemplare;

- Sectiune caracteristica - doua exemplare; - Memoriu tehnic general; - Memoriu tehnic de specialitate (cele doua memorii pot fi comasate); - Dovada privind achitarea tarifului de avizare; Dupa caz, mai pot fi depuse: - Certificat de inmatriculare; - Cod fiscal. 3. Durata de emitere a avizului Se calculeaza la 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete. II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE INVESTITIEI IMPUSE DE AVIZATOR(4): In aplicarea Normelor privind avizarea pe linie de protectie civila a documentatiilor de investitii in constructii, aprobate prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 602/2003, se inscriu caracteristicile tehnice care trebuie asigurate prin proiect pentru obiectivele de investitii prevazute la art. 4 alin. (1) [se excepteaza obiectivele de investitii mentionate la art. 4 alin. (2)]. ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... III. INDICATII PRIVIND TAXA/TARIFUL DE AVIZARE(4) a) Temei: - Conform prevederilor art. 25 lit. d) din Legea nr. 481/2004. b) Valoarea taxei/tarifului de avizare este de ............................. lei. c) Modalitatea de achitare a taxei ............................................ . (CONT CURENT BANCA, CONT C.E.C., etc.) IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR(4) ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ___________ NOT: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNIC" (1) De ctre proiectant - cu datele rezultate din documentaie conform cerinelor avizatorului. (2) De ctre proiectant - cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de semntur, abilitat/autorizat n domeniu, potrivit prevederilor legale). (3) De ctre avizator, ca urmare a analizei documentaiei si fisei depuse. (4) De ctre avizator, la faza de definitivare a formularului "FISA TEHNIC". F.8 .4 Pag. 1 (1).......................... (4)........................ (PROIECTANT) (AVIZATOR) MODEL FISA TEHNICA in vederea emiterii Acordului Unic pentru obtinerea acordului de mediu, 1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII 1. Denumire(1) ............................................................................. 2. Amplasament (incadrare in prevederile PUG/PUZ)(1) ....................................... 3. Beneficiar(1) ........................................................................... 4. Proiect(1) nr. ....................... elaborator(1) ....................................

2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI(1) (in functie de tipul de constructie): suprafata totala a terenului ............... suprafata construita ............... regim de inaltime ............. suprafete betonate, cai de acces .................... suprafata spatii verzi ................... numar de locuri de parcare ......... alte date ..............: 3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI(1): Alimentarea cu apa din ..................................................................... Evacuarea apelor uzate in .................................................................. Modul de incalzire al spatiilor ............................................................ Modul de depozitare al deseurilor .......................................................... Alte cerinte functie de tipul obiectivului de investitii ................................... 4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE(1): Se completeaza in functie de natura obiectivului de investitii si in conformitate cu legislatia in vigoare ......................................................................... ............................................................................................... INTOCMIT(2) L.S. ............................................................................................... 5. Vazand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a cerintelor de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/PAD/POE), se acorda: AVIZ FAVORABIL in vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii(3) .......................... ............................................................................................... ............................................................................................... (3)................................... (nume, prenume, semnatura) L.S. Data: ...................... Pag. 2 PRECIZARI PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICA" pentru obtinerea acordului de mediu, I. DATE GENERALE 1. Baza legala (se completeaza functie de specificul obiectivului de investitii pentru care se solicita acord de mediu). - Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului, republicata; - Legea nr. 107/1996 a apelor cu modificarile si completarile ulterioare; - Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor; - Legea nr. 655/2001 (MOF 773 din 4 decembrie 2001) pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 243/2000 privind protectia atmosferei; - Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiere, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991; - Hotararea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri; - Hotararea Guvernului nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate; - Hotararea Guvernului nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru

reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase; - Hotararea Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara; - Hotararea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor; - Hotararea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor; - Hotararea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase; - Hotararea Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina; - Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu modificat cu Ordinul MAPAM nr. 210/2004; - Ordinul MAPM nr. 863/2002 pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului; - Ordinul MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului; - Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si a metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator; - Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania; - Ordinul MAPPM nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare; - Alte acte de reglementare necesare reducerii impactului asupra mediului (standarde, norme, ordine de ministru, norme ale administratiei locale etc.). 2. Continutul documentatiilor - Certificatul de urbanism (copie) insotit de Fisa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) cu datele de identificare a amplasamentului si activitatilor aferente; - Plan de situatie (anexa la certificatul de urbanism) - Plan de incadrare in zona (anexa la certificatul de urbanism) - Pe baza incadrarii proiectului mai pot fi depuse, dupa caz: - Memoriu de prezentare a proiectului conform modelului prezentat in Anexa nr. II.2 din Ordinul MAPM nr. 860/2002 modificat prin Ordinul MAPAM nr. 210/2004; - Documente doveditoare privind informatiile declarate in cerere si/sau fisa tehnica; - Dovada de plata a tarifului conform anexa nr. V din Ordinul MAPM nr. 860/2002 modificat prin Ordinul MAPAM nr. 210/2004. 3. Durata de emitere a acordului de mediu Se determina in functie de etapele parcurse pentru aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiective de investitii cu impact semnificativ, conform Ordinul MAPM nr. 860/2002 modificat prin Ordinul MAPAM nr. 210/2004. Pag. 3 II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE INVESTITIEI IMPUSE DE AVIZATOR(4): (CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT) ----------------------------------------------------------------------------------------------Instalatii de preepurare a apelor (astfel incat sa ............................................

fie respectate conditiilor impuse de H.G. 188/2002 ............................................ pentru aprobarea unor norme privind conditiile de ............................................ descarcare in mediul acvatic a apelor uzate) ............................................ ----------------------------------------------------------------------------------------------Instalatii pentru evacuarea si dispersia ............................................ poluantilor in aer ............................................ ----------------------------------------------------------------------------------------------Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva ............................................ zgomotului si vibratiilor ............................................ ----------------------------------------------------------------------------------------------Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva ............................................ radiatiilor ............................................ ----------------------------------------------------------------------------------------------Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si ............................................ subsolului ............................................ ----------------------------------------------------------------------------------------------Asigurarea conditiilor de protectie a mediului la ............................................ depozitarea deseurilor ............................................ ----------------------------------------------------------------------------------------------Alte conditii (pentru obiectivele situate in zone ............................................ cu regim special de protectie sau de restrictii ............................................ de construire) ............................................ ----------------------------------------------------------------------------------------------III. INDICATII PRIVIND TAXA/TARIFUL DE AVIZARE/EMITERE ACORD DE MEDIU(4) a) Temei: - Conform prevederilor HG nr. 918/2002 (pentru taxa) si a OM nr. 860 modificat cu OM nr. 210/2004 (pentru tarif) b) Valoarea taxei/tarifului de avizare/emitere acord de mediu - in conformitate cu legislatia mentionata la punctul IIIa c) Modalitatea de achitare a taxei/tarifului - in contul curent al institutiei emitente, dupa caz IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR(4) ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... NOT: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNIC" (1) De ctre proiectant - cu datele rezultate din documentaie conform cerinelor avizatorului. (2) De ctre proiectant - cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de semntur, abilitat/autorizat n domeniu, potrivit prevederilor legale). (3) De ctre avizator, ca urmare a analizei documentaiei si fisei depuse. (4) De ctre avizator, la faza de definitivare a formularului "FISA TEHNIC". F.8 .5 Pag. 1 (1)............................. (4)............................. (PROIECTANT) (AVIZATOR) FISA TEHNICA in vederea emiterii Acordului Unic pentru obtinerea avizului sanitar,

1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII 1. Denumire(1) ............................................................................. 2. Amplasament(1) .......................................................................... 3. Beneficiar(1)............................................................................ 4. Proiect(1) nr. ........................ elaborator(1) ................................... 2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI(1) (in functie de tipul de constructie) ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... 3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI(1): ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... 4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE(1): ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... INTOCMIT(2) L.S. ............................................................................................... 5. Vazand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a cerintelor de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/PAD/POE), se acorda: AVIZ FAVORABIL in vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii(3) ......................... ............................................................................................... ............................................................................................... (3)....................................... (nume, prenume, semnatura) L.S. Data: .................... Pag. 2 PRECIZARI PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICA" pentru obtinerea avizului sanitar, I. DATE GENERALE 1. Baza legala - Legea nr. 114/1996 republicata, a locuintei; - H.G.R. nr. 625/2001 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor, anexa nr. 2. - Ordin al ministrului sanatatii si familiei nr. 117/2002 privind aprobarea Procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, constructie, amenajare si reglementare sanitara a functionarii obiectivelor si a activitatilor desfasurate in acestea, altele decat cele supuse inregistrarii in registrul comertului, si a Procedurilor de reglementare sanitara a punerii pe piata a substantelor si produselor noi sau importate pentru prima data si destinate utilizarii ori consumului uman, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 181 din 18 martie 2002. 2. Continutul documentatiilor - Certificatul de urbanism (copie)

- Titlul asupra imobilului (copie) - Plan de situatie si de incadrare in zona (anexa la certificatul de urbanism), vizate spre neschimbare; - Memoriu tehnic intocmit conf. H.G.R. nr. 625 din 06.07.2001, anexa 2; - Schite sau planuri intocmite conf. H.G.R. nr. 625 din 06.07.2001, anexa 2; - Dovada privind achitarea tarifului de avizare; Dupa caz, mai pot fi depuse: - Certificat de inmatriculare; - Cod fiscal; - Hotararea judecatoreasca definitiva; - Actul constitutiv al societatii; - Autorizatia de exercitare a unei activitati independente; - Acordul vecinilor; - Studiu de impact asupra starii populatiei. 3. Durata de emitere a avizului Se calculeaza la 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete. II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE INVESTITIEI IMPUSE DE AVIZATOR(4) (CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT) ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... III. INDICATII PRIVIND TAXA/TARIFUL DE AVIZARE(4) a) Temei: - Conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 190/2000. b) Valoarea taxei/tarifului de avizare este de ................................ lei. c) Modalitatea de achitare a taxei ............................................... . (CONT CURENT BANCA, CONT C.E.C., etc.) IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR(4) ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ___________ NOT: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNIC" (1) De ctre proiectant - cu datele rezultate din documentaie conform cerinelor avizatorului. (2) De ctre proiectant - cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de semntur, abilitat/autorizat n domeniu, potrivit prevederilor legale). (3) De ctre avizator, ca urmare a analizei documentaiei si fisei depuse. (4) De ctre avizator, la faza de definitivare a formularului "FISA TEHNIC". F.9 Pag. 1 Catre, Presedintele Consiliului judetean ................................ Primarul*) CERERE PENTRU EMITEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE Subsemnatul(1) ............................................. CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| domiciliul municipiul cu ---------- in judetul .................... orasul ........................................ sediul comuna satul ................., sectorul ........, cod postal ..............., strada ................ nr. ...... bl. ......, sc. ...., et. ..., ap. ..., telefon/fax ............, e-mail ......... .

In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrari lor de constructii, republicata, solicit emiterea AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul .......................... satul .................... sectorul ..................... comuna cod postal .................. strada ........... nr. ..., bl. ..., sc. ...., et. ..., ap. ... . Cartea funciara(3) ------------------- ........................................................................... Fisa bunului imobil sau nr. cadastral In vederea executarii lucrarilor de(4): .................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... In valoare de(5): .......................................................................... respectiv de ..................... - arhitect/conductor arhitect cu drept de semnatura, inscris in Tabloul National al Arhitectilor cu nr. ............., in conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata. Proiectul de arhitectura din cadrul documentatiei P.A.C./P.A.D. a fost luat in evidenta Filialei teritoriale ......... a Ordinului Arhitectilor din Romania cu nr. ........ din ................ respectiv de ................. - arhitect cu drept de semnatura, in conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata. ___________ *) Se completeaza, dupa caz: - Primarul General al municipiului Bucuresti - Primarul sectorului ....... al municipiului Bucuresti - Primarul municipiului .............. - Primarul orasului .................. - Primarul comunei ................... Pag. 2 Verificarea proiectului (PAC, PAD), in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 a fost efectuata de(7) +------------------------------------------------+--------------------------------------------+ |1. |4. | +------------------------------------------------+--------------------------------------------+ |2. |5. | +------------------------------------------------+--------------------------------------------+ |3. |6. | +------------------------------------------------+--------------------------------------------+ Durata executarii lucrarilor, solicitata in baza prevederilor "Proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii - PAC/PAD/POE" - anexat prezentei, este de ......... luni/zile. Anexez prezentei cereri: 1. Dovada titlului asupra imobilului (copie legalizata): ................................... 2. Certificatul de urbanism nr. ................ din ............................... (copie) 3. Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, in doua exemplare, compus din: ............................................................................................... ............................................................................................... ...............................................................................................

4. Urmatoarele "FISE TEHNICE" insotite de documentatiile necesare obtinerii avizelor/acordurilor cerute prin Certificatul de urbanism, in vederea emiterii Acordului unic: .............................................. ............................................... .............................................. ............................................... .............................................. ............................................... .............................................. ............................................... 5. Urmatoarele avize (studii) cerute prin Certificatul de urbanism, altele decat cele cuprinse in acordul unic: .............................................. ............................................... .............................................. ............................................... .............................................. ............................................... 6. Anexa la "Cererea pentru emiterea autorizatie de construire/desfiintare" completata cu toate elementele necesare descrierii lucrarilor pentru care se solicita autorizatia. 7. Lista documentelor de plata a taxelor legale in vederea autorizarii: .............................................. ............................................... .............................................. ............................................... .............................................. ............................................... .............................................. ............................................... +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | Declar pe propria raspundere ca datele mentionate in prezenta cerere sunt exacte si ma | |angajez sa respect, in cunostinta prevederilor Codului penal privind infractiunea de fals in | | declaratii, autorizatia de construire si documentatia aferenta vizata spre neschimbare. | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ Semnatura, Data ............... Pag. 3 PRECIZARI privind completarea formularului "CERERE PENTRU EMITEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE" (1) Numele si prenumele solicitantului: - persoana fizica sau - reprezentant al firmei (persoana juridica), cu precizarea denumirii acesteia, precum si a calitatii solicitantului in cadrul firmei. (2) Pentru persoana fizica, se completeaza cu date privind domiciliul acesteia; Pentru persoana juridica, se completeaza cu date privind sediul social al firmei. (3) Se completeaza cu date extrase din Cartea Funciara sau din Fisa bunului imobil, dupa caz. (4) Se inscrie: denumirea lucrarii, capacitatea si categoria lucrarilor, precum si oricare alte elemente principale care definesc toate lucrarile prevazute a fi autorizate. (5) Valoarea lucrarilor se declara de catre solicitant si se stabileste, dupa caz, in functie de: - suprafata construita desfasurata a constructiilor, ori - valoarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente, din devizul general al investitiei (6) Se completeaza cu numarul proiectului, data elaborarii, precum si cu datele de identificare a proiectantului. (7) Se completeaza cu numele si prenumele verificatorului si domeniul de verificare, precum si numarul certificatului de verificator. *

** NOTA: - Baza de calcul pentru determinarea valorii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora este cea evidentiata la capitolul 4 - Cheltuieli pentru investitia de baza, subcapitolul 4.1. - Constructii si instalatii, in conformitate cu Structura devizului general, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1.179/2002, coroborata cu prevederile pct. 138 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004. Valoarea autorizata a lucrarilor de organizare de santier va avea ca baza de calcul Capitolul 5 - Alte cheltuieli, subcapitolul 5.1 - Organizare de santier, pct. 5.1.1. Lucrari de constructii, in conformitate cu Structura devizului general, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1.179/2002. - Taxele pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare se stabilesc de catre personalul de specialitate din cadrul administratiei publice emitente, pe baza reglementarilor legale in vigoare si se comunica solicitantului, la prezentarea acestuia in vederea depunerii cererii de autorizare. Solicitantul are obligatia de a anexa la cererea pentru emiterea autorizatiei documentele de plata a taxelor, comunicate anterior de emitent. - Taxele pentru avizele din competenta de obtinere a administratiei publice emitente, comunicate solicitantului prin certificatul de urbanism, se achita anterior depunerii cererii pentru obtinerea autorizatiei de construire/desfiintare. Dovada achitarii taxelor se face prin prezentarea, in copie, a documentelor de plata - care se inregistreaza si in formular la pozitia nr. 7. Pag. 4 ANEXA LA CEREREA PENTRU EMITEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE Cap. 1 - TIPURI DE LUCRARI1) a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora; b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite conform legii; c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare, privind cai de comunicatie, retele si dotari tehnico-edilitare, noi capacitati de producere, de transport, de distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si de retehnologizare a celor existente; d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice; e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari; f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executarii lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate odata cu acestea; g) organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote; h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu, chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan; i) cimitire - noi si extinderi. Cap. 2 - CATEGORII DE CONSTRUCTII2)

[] constructii de locuinte [] constructii hidrotehnice [] constructii pentru institutii [] constructii pentru imbunatatiri funciare publice si servicii: [] pentru sanatate [] constructii tehnico-edilitare [] pentru asistenta sociala [] constructii pentru pompieri [] pentru invatamant [] constructii cu caracter special [] pentru cultura [] constructii cu functiuni comasate [] pentru turism [] retele edilitare: [] pentru culte [] apa [] pentru administratie si finante [] canalizare [] pentru comert [] energie electrica [] pentru servicii [] termice [] pentru sport [] gaze [] pentru recreere [] telecomunicatii [] constructii agricole si zootehnice [] amenajari exterioare: [] constructii industriale [] amenajarea si consolidarea terenului [] constructii pentru depozitare [] strazi, alei, platforme, parcaje, garaje [] constructii pentru transporturi [] spatii libere si mobilier exterior [] constructii pentru telecomunicatii [] spatii verzi, imprejmuiri [] constructii energetice [] constructii cu caracter provizoriu Pag. 5 Cap. 3 - DATE CARACTERISTICE PRIVIND AMPLASAMENTELE SI CONSTRUCTIILE a) Suprafata terenului ............... mp b) Situarea terenului fata de strazile adiacente ........................................... c) Procentul de ocupare a terenului - POT3): existent ..............% propus ...........% d) Coeficientul de utilizare a terenului - CUT: existent ............... propus ............ e) Alinierea constructiilor: Corpul de cladire cel mai avansat fata de limita proprietatii la strada se afla la .... m. Distantele minime ale constructiilor fata de vecinatati sunt: de ............. m fata de limita de proprietate din .................................. de ............. m fata de limita de proprietate din .................................. de ............. m fata de limita de proprietate din .................................. f) Numarul de corpuri de cladiri ................... din care: existente ................... desfiintate ............. mentinute ............. propuse ............ rezultate .............. g) Suprafete4): (m2) +----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+ | Constructii | Suprafata | Suprafata | Suprafata | Suprafata | | | construita | desfasurata | utila |locuibila/nr. cam | +----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+ | existente, din care:| | | | / | +----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+ | - desfiintate | | | | / | +----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+ | - mentinute | | | | / | +----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+ | propuse | | | | / | +----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+ | TOTAL*) | | | | / | +----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+

*) Totalul rezulta prin insumarea suprafetelor inscrise la rubricile "mentinute" si "propuse" h) Inaltimea constructiilor propuse (in m) CORP ..... CORP ..... CORP ..... CORP ..... +----------------------------------+-------------+--------------+--------------+--------------+ |Inaltimea la cornisa sau streasina| | | | | +----------------------------------+-------------+--------------+--------------+--------------+ |Inaltimea maxima a constructiilor | | | | | +----------------------------------+-------------+--------------+--------------+--------------+ i) Numarul de niveluri CORP ..... CORP ..... CORP ..... CORP ..... +----------------------------------+-------------+--------------+--------------+--------------+ |Existente | | | | | +----------------------------------+-------------+--------------+--------------+--------------+ |Propuse | | | | | +----------------------------------+-------------+--------------+--------------+--------------+ j) Caracteristici constructive si aspect exterior CORP ..... CORP ..... CORP ..... CORP ..... +--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+ |Sistem constructiv | | | | | +--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+ |Fundatii | | | | | +--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+ |Acoperis (sarpanta/terasa) | | | | | +--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+ |Sistem de incalzire | | | | | +--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+ |Invelitoare (material/culoare) | | | | | +--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+ |Finisaj exterior (material/culoare) | | | | | +--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+ |Tamplarie exterior (material/culoare) | | | | | +--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+ k) Capacitati functionale ale constructiilor proiectate: Constructii de locuinte5) [] principale (permanente) [] sezoniere (de vacanta) [] pentru inchiriere [] sociale [] de serviciu [] de necesitate [] de interventie [] de protocol Numar de apartamente propuse .., din care cu: 1 cam. .. 2 cam. .. 3 cam. .. 4 cam. .. 5 cam. .. Pag. 6 Constructii pentru institutii publice5) [] sanatate Nr. paturi .......... Nr. consultatii ... Nr. proceduri ... [] invatamant Nr. sali de clasa ... Nr. locuri ........ Nr. grupe ....... [] cultura Nr. locuri .......... [] hoteliere Nr. camere .......... Nr. locuri ........ [] culte Nr. locuri .......... [] administrative si financiare Nr. de personal ..... Constructii pentru comert, alimentatie publica si servicii5) [] comert Nr. de personal ..... [] alimentatie publica Nr. locuri .......... Nr. de personal ..... [] servicii Nr. de personal ..... Constructii pentru sport, recreere6)

[] sport Nr. locuri .......... [] recreere Nr. locuri .......... Constructii pentru activitati productive6) [] productie Nr. de personal ..... [] depozitare Nr. de personal ..... Alte caracteristici ale capacitatilor functionale pentru constructii propuse, necuprinse in categoriile de mai sus: ............................................................................................... ............................................................................................... l) Asigurarea utilitatilor urbane6) [] apa [] canalizare [] energie electrica [] energie termica [] gaze naturale [] telefonizare [] salubritate [] transport urban Alte utilitati: [] [] [] m) Garaje si parcaje6) [] garaje Nr. locuri ..... Suprafata construita desfasurata ..... m2 [] parcaje Nr. locuri ..... Suprafata construita desfasurata ..... m2 n) Drumuri, alei, platforme: suprafata carosabil ..... m2; suprafata pietonal ..... m2 o) Spatii verzi6) [] arbori taiati Numar ..... [] arbori mentinuti Numar ............ [] arbori plantati Numar ..... [] spatii verzi suprafata ..... m2 p) Modul de evacuare a deseurilor .......................................................... ............................................................................................... r) Masuri de securitate la incendiu si protectie civila .................................... ............................................................................................... s) Masuri de protectie a mediului .......................................................... ............................................................................................... t) Alte caracteristici specifice ........................................................... ............................................................................................... Durata estimata a executarii lucrarilor este de ....................... luni/zile. INTOCMIT7) Data ............... .................... ___________ 1) Se subliniaz categoria de lucrri 2) Se introduce "X" n caset 3) Conform HGR nr. 525/1996. 4) Documentul naional de referin este STAS 4908-85. 5) Se introduce "X" n caset. 6) Se introduce "X" n caset. 7) - n cazul n care ANEXA se completeaz de ctre solicitantul autorizaiei se precizeaz numele si prenumele acestuia. - n cazul n care ANEXA se ntocmeste de ctre un proiectant autorizat (persoan fizic sau juridic), se precizeaz datele de identificare, dup caz: numele si prenumele ori numele firmei, numele si prenumele ntocmitorului si se aplic stampila. F.1 0 ROMANIA JUDETUL ................... MUNICIPIULUI PRIMARIA ORASULUI ...................... COMUNEI Primar

Nr. ..... din .................. Catre, CONSILIULUI JUDETEAN .................................... Doamnei/Domnului Arhitect sef ........................... Urmare cererii inregistrata cu nr. ............. din ......................, pentru emiterea AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE solicitata de(1) ....................................... domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul ................... orasul .................................... sediul comuna satul ............................. sectorul ..................... cod postal ................. strada ............................ nr. ........ bl. ....... sc. ...... et. ..... ap. ......... telefon/fax ....................... e-mail ..................................................., Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul .................................. satul ....................... sectorul .......... comuna cod postal ............ strada .............. nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. ..... sau identificat prin(3) ....................................................................... ............................................................................................... In vederea executarii lucrarilor de(4) ..................................................... ............................................................................................... In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, va rugam sa emiteti avizul structurii de specialitate din cadrul Consiliului judetean asupra proiectului (propunerii) de "Autorizatie de construire/desfiintare" anexat prezentei. PRIMAR, SECRETAR, (numele si prenumele, (numele si prenumele, semnatura) semnatura) L.S. ARHITECT SEF*) (numele si prenumele, semnatura) ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Date de identificare a imobilului. (4) Se nscriu categoriile de lucrri, denumirea investiiei/lucrrilor, capacitatea si alte elemente definitorii. *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate n domeniul amenajrii teritoriului si urbanismului. F.1 1 ROMANIA CONSILIUL JUDETEAN ....................................................... Arhitect sef Nr. ...... din ................. Doamnei/Domnului PRIMAR*) ....................................................... Urmare cererii dvs. nr. .................. din ..................., pentru emiterea avizului structurii de specialitate in vederea emiterii autorizatiei de construire/desfiintare solicitat de(1) ............................................................................... ...............................................................................................

domiciliul(2) municipiul cu ------------ in judetul ...................... orasul .................................. sediul comuna satul ...................... sectorul .................. cod postal ........................... strada ...................... nr. ................... bl. ...... sc. ...... et. ..... ap. ..... telefon/fax ................................. e-mail ........................................., Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul .................................. satul ....................... sectorul .......... comuna cod postal ............ strada .............. nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. ..... sau identificat prin(3) ....................................................................... ............................................................................................... In vederea executarii lucrarilor de(4) ..................................................... ............................................................................................... In urma analizarii proiectului (propunerii) de Autorizatie de construire/desfiintare transmis si a verificarii datelor existente, se emite urmatorul AVIZ(5) ............................................................................................... ............................................................................................... ARHITECT SEF (numele si prenumele, semnatura) L.S. ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Date de identificare a imobilului. (4) Se nscriu categoriile de lucrri, denumirea investiiei/lucrrilor, capacitatea si alte elemente definitorii. (5) n cazul avizului nefavorabil, se vor preciza detaliat motivele respingerii (se admite redactarea unei anexe). *) Se completeaz, dup caz: - al municipiului .......................... - al orasului .............................. - al comunei ............................... F.1 2 ROMANIA .............................. (autoritatea emitenta) Nr. ...... din ............... ACORD UNIC nr. ............. din .................. Urmare cererii adresate de(1) .............................................................. domiciliul(2) municipiul cu ------------ in judetul ..................... orasul .................................. sediul comuna satul ...................... sectorul .................. cod postal ........................... strada ...................... nr. ................... bl. ...... sc. ...... et. ..... ap. ..... telefon/fax ................................. e-mail ........................................., In vederea emiterii autorizatiei de construire/desfiintare,

Vazand documentatia depusa impreuna cu FISELE TEHNICE aferente acesteia, continand avizele favorabile - fara conditii/cu dovada indeplinirii conditiilor, dupa caz - se emite ACORD UNIC Pentru lucrarile ........................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... situate in judetul ............................................................................ municipiul orasul ................................ satul ....................... sectorul ............ comuna cod postal ........... strada ............... nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. ..... sau identificat prin(3) ....................................................................... ............................................................................................... In baza prezentului ACORD UNIC se poate emite autorizatia de construire/desfiintare. PRESEDINTE (PRIMAR) ARHITECT SEF (numele si prenumele, (numele si prenumele, semnatura) semnatura) LS. ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Date de identificare a imobilului (nr. Crii Funciare sau a Fisei bunului imobil, dup caz) si planurile topografice. F.1 3.1 Pag. 1 ROMANIA CONSILIUL JUDETEAN ....................................................... Presedinte Nr. ...... din ................. AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE Nr. ...... din ................. Urmare cererii adresate de(1) .............................................................. domiciliul(2) municipiul cu ------------ in judetul ..................... orasul .................................. sediul comuna satul ...................... sectorul .................. cod postal ........................... strada ...................... nr. ................... bl. ...... sc. ...... et. ..... ap. ..... telefon/fax .................................. e-mail ........................................, inregistrata la nr. ............................. din ........................... 20.........., In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, se AUTORIZEAZA: EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE pentru: (3) ........................................................................................ ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ...............................................................................................

............................................................................................... ............................................................................................... - pe imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................... municipiul orasul ................................ satul ....................... sectorul ............ comuna cod postal .......... strada ................ nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. ..... Cartea funciara(4) ------------------- ........................................................................... Fisa bunului imobil sau nr. cadastral - lucrari in valoare(5) de ............................................................... . - in baza proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire (PAC)/desfiintare (PAD) nr.(6): ............................................................... elaborat de ....................... cu sediul in judetul ...................................... municipiul/orasul/comuna .......................... sectorul/satul ............................ cod postal ........... strada .............. nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. ....., respectiv de ............................................. - arhitect cu drept de semnatura, in conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata. Pag. 2 CU PRIVIRE LA AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR SE FAC URMATOARELE PRECIZARI: A. DOCUMENTATIA TEHNICA PAC/PAD - VIZATA SPRE NESCHIMBARE IMPREUNA CU AVIZELE SI ACORDURILE OBTINUTE, FAC PARTE INTEGRANTA DIN PREZENTA AUTORIZATIE. +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | Nerespectarea intocmai a documentatiei - vizata spre neschimbare (inclusiv a avizelor si | | acordurilor obtinute) constituie infractiune sau contraventie, dupa caz, in temeiul | | prevederilor art. 24 alin. (1), respectiv art. 28 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, | | privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata. | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | Orice alte lucrari sunt interzise. Modificarea PAC/PAD ulterior emiterii autorizatiei | | constituie o incalcare a obligatiilor prevazute la art. 20 din Legea nr. 184/2001 | | privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata si | | poate atrage raspunderea disciplinara a arhitectului. | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ B. TERMENUL DE VALABILITATE AL AUTORIZATIEI este de ......... luni/zile de la data emiterii, interval de timp in care trebuie incepute lucrarile de executie autorizate. C. DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR este de .................. luni/zile calculata de la data inceperii efective a lucrarilor (anuntata in prealabil), situatie in care perioada de valabilitate a autorizatiei se extinde pe intreaga durata de executie a lucrarilor autorizate. D. TITULARUL AUTORIZATIEI ESTE OBLIGAT: 1. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.17) la autoritatea administratiei publice locale emitente a autorizatiei. 2. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform

formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.18) la Inspectoratul in Constructii al judetului/mun. Bucuresti, impreuna cu dovada achitarii cotei legale de 0,1% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. 3. Sa anunte data finalizarii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.19) la Inspectoratul in Constructii al judetului/mun. Bucuresti, odata cu convocarea comisiei de receptie. 4. Sa pastreze pe santier - in perfecta stare - autorizatia de construire si documentatia vizata spre neschimbare, pe care la va prezenta la cererea organelor de control, potrivit legii, pe toata durata executarii lucrarilor. 5. In cazul in care, pe parcursul executarii lucrarilor, se descopera vestigii arheologice (fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate, oseminte, inventar monetar, ceramic etc.), sa sisteze executarea lucrarilor, sa ia masuri de paza si de protectie si sa anunte imediat emitentul autorizatiei, precum si Directia judeteana pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national. 6. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, precum si de protectie a mediului, potrivit normelor generale si locale. 7. Sa transporte la ....................................................... materialele care nu se pot recupera sau valorifica, ramase in urma executarii lucrarilor de constructii. 8. Sa desfiinteze constructiile provizorii de santier in termen de .............. zile de la terminarea efectiva a lucrarilor. 9. La inceperea executiei lucrarilor, sa monteze la loc vizibil "Panoul de identificare a investitiei" (vezi Anexa Nr. 8 la Normele metodologice). 10. La finalizarea executiei lucrarilor, sa monteze "Placuta de identificare a investitiei". 11. In situatia nefinalizarii lucrarilor in termenul prevazut de autorizatie, sa solicite prelungirea valabilitatii acesteia, cu cel putin 15 zile inaintea termenului de expirare a valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a lucrarilor). 12. Sa regularizeze taxa de autorizare ce revine emitentului, precum si celelalte obligatii de plata ce-i revin, potrivit legii, ca urmare a realizarii investitiei. 13. Toate constructiile proprietate particulara se declara, in vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a lucrarilor). 14. Sa solicite "Autorizatia de securitate la incendiu" dupa efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor sau inainte de punerea in functiune a cladirilor pentru care s-a obtinut avizul de securitate la incendiu. PRIMAR, SECRETAR, (numele si prenumele, (numele si prenumele, semnatura) semnatura) L.S. ARHITECT SEF*) (numele si prenumele, semnatura) Taxa de autorizare in valoare de lei ..................... a fost achitata conform chitantei nr. ............... din ...................... . Prezenta autorizatie a fost transmisa solicitantului direct/prin posta la data de .......... insotita de ........ (..............) exemplar(e) din documentatia tehnica, impreuna cu avizele si acordurile obtinute, vizate spre neschimbare. ___________ *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului. Pag. 3

In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, SE PRELUNGESTE VALABILITATEA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE de la data de ............... pana la data de .................. Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, o alta autorizatie de construire/desfiintare. PRESEDINTE, SECRETAR GENERAL, (numele si prenumele, (numele si prenumele, semnatura) semnatura) L.S. ARHITECT SEF (numele si prenumele, semnatura) Data prelungirii valabilitatii: .......................................................... . Achitat taxa de: ................ lei, conform chitantei nr. ............. din ........... . Transmis solicitantului la data de ...................................... direct/prin posta. ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Denumirea lucrrii, descrierea concis a lucrrilor autorizate, precum si alte date extrase din PAC/PAD. (4) Se completeaz cu datele extrase din Cartea Funciar sau din Fisa bunului imobil, dup caz. (5) Valoarea lucrrilor, declarat de solicitant, nscris n cererea de autorizare, calculat n funcie de suprafaa construit desfsurat a construciilor ori valoarea lucrrilor de construcii si instalaii aferente din devizul general al investiiei. (6) Se completeaz cu nr. proiectului si data elaborrii. F.1 3.2 Pag. 1 ROMANIA PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Primar General Nr. ..... din ........... AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE Nr. ..... din ........... Urmare cererii adresate de(1) .............................................................. ............................................................................................... domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul ..................... orasul .................................. sediul comuna satul ...................... sectorul ......................... cod postal .................... strada .................. nr. ....... bl. ....... sc. ........ et. .......... ap. ............ telefon/fax .......................... e-mail ................................................, inregistrata la nr. ................ din .............. 20...., In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, se AUTORIZEAZA: EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE pentru: (3) ........................................................................................ ............................................................................................... ...............................................................................................

............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... - pe imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................... municipiul orasul ........................ satul .......................... sectorul ................. comuna cod postal ......... strada ...................... nr. .... bl. .... sc. .... et. .... ap. .... Cartea funciara(4) ------------------------------------- ......................................................... Fisa bunului imobil sau nr. cadastral - lucrari in valoare(5) de ............................................................... . - in baza proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire (PAC)/desfiintare (PAD) nr.(6) ............. elaborat de ......................... cu sediul in judetul ................. municipiul/orasul/comuna .......... sectorul/satul .................. cod postal ........ strada .......... nr. ....... bl. ....... sc. ....... et. ...... ap. ....., respectiv de ................. - arhitect cu drept de semnatura, in conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata. Pag. 2 CU PRIVIRE LA AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR SE FAC URMATOARELE PRECIZARI: A. DOCUMENTATIA TEHNICA PAC/PAD - VIZATA SPRE NESCHIMBARE IMPREUNA CU AVIZELE SI ACORDURILE OBTINUTE, FAC PARTE INTEGRANTA DIN PREZENTA AUTORIZATIE. +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | Nerespectarea intocmai a documentatiei - vizata spre neschimbare (inclusiv a avizelor si | | acordurilor obtinute) constituie infractiune sau contraventie, dupa caz, in temeiul | | prevederilor art. 24 alin. (1), respectiv art. 26 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, privind | | autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata. | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | Orice alte Lucrari sunt interzise. Modificarea PAC/PAD ulterior emiterii autorizatiei | | constituie o incalcare a obligatiilor prevazute la art. 20 din Legea nr. 184/2001 privind | | organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata si poate atrage raspunderea | | disciplinara a arhitectului | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ B. TERMENUL DE VALABILITATE AL AUTORIZATIEI este de ......... luni/zile de la data emiterii, interval de timp in care trebuie incepute lucrarile de executie autorizate. C. DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR este de ........ luni/zile calculata de la data inceperii efective a lucrarilor (anuntata in prealabil), situatie in care perioada de valabilitate a autorizatiei se extinde pe intreaga durata de executie a lucrarilor autorizate. D. TITULARUL AUTORIZATIEI ESTE OBLIGAT: 1. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.17) la autoritatea administratiei publice locale emitente a autorizatiei. 2. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.18) la Inspectoratul in Constructii al

judetului/mun. Bucuresti, impreuna cu dovada achitarii cotei legale de 0,1% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. 3. Sa anunte data finalizarii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.19) la Inspectoratul in Constructii al judetului/mun. Bucuresti, odata cu convocarea comisiei de receptie. 4. Sa pastreze pe santier - in perfecta stare - autorizatia de construire si documentatia vizata spre neschimbare, pe care la va prezenta la cererea organelor de control, potrivit legii, pe toata durata executarii lucrarilor. 5. In cazul in care, pe parcursul executarii lucrarilor, se descopera vestigii arheologice (fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate, oseminte, inventar monetar, ceramic etc.), sa sisteze executarea lucrarilor, sa ia masuri de paza si de protectie si sa anunte imediat emitentul autorizatiei, precum si Directia judeteana pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national. 6. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, precum si de protectie a mediului, potrivit normelor generale si locale. 7. Sa transporte la .................... materialele care nu se pot recupera sau valorifica, ramase in urma executarii lucrarilor de constructii. 8. Sa desfiinteze constructiile provizorii de santier in termen de .............. zile de la terminarea efectiva a lucrarilor. 9. La inceperea executiei lucrarilor, sa monteze la loc vizibil "Panoul de identificare a investitiei" (vezi Anexa Nr. 8 la Normele metodologice). 10. La finalizarea executiei lucrarilor, sa monteze "Placuta de identificare a investitiei". 11. In situatia nefinalizarii lucrarilor in termenul prevazut de autorizatie, sa solicite prelungirea valabilitatii acesteia, cu cel putin 15 zile inaintea termenului de expirare a valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a lucrarilor). 12. Sa regularizeze taxa de autorizare ce revine emitentului, precum si celelalte obligatii de plata ce-i revin, potrivit legii, ca urmare a realizarii investitiei. 13. Toate constructiile proprietate particulara se declara, in vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a lucrarilor). 14. Sa solicite "Autorizatia de securitate la incendiu" dupa efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor sau inainte de punerea in functiune a cladirilor pentru care s-a obtinut avizul de securitate la incendiu. PRIMAR, SECRETAR, (numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura) L.S. ARHITECT SEF*) (numele si prenumele, semnatura) Taxa de autorizare in valoare de lei ..................... a fost achitata conform chitantei nr. ............. din ....................... . Prezenta autorizatie a fost transmisa solicitantului direct/prin posta la data de .......... insotita de ........ (......................) exemplar(e) din documentatia tehnica, impreuna cu avizele si acordurile obtinute, vizate spre neschimbare. ___________ *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului. Pag. 3 In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, SE PRELUNGESTE VALABILITATEA

AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE de la data de ............... pana la data de .................. . Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, o alta autorizatie de construire/desfiintare. PRIMAR GENERAL, SECRETAR GENERAL, (numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura) L.S. ARHITECT SEF (numele si prenumele, semnatura) Data prelungirii valabilitatii: ............................................. Achitat taxa de: ......................... lei, conform chitantei nr. .... din ............. Transmis solicitantului la data de ...................................... direct/prin posta. ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Denumirea lucrrii, descrierea concis a lucrrilor autorizate, precum si alte date extrase din PAC/PAD. (4) Se completeaz cu datele extrase din Cartea Funciar sau din Fisa bunului imobil, dup caz. (5) Valoarea lucrrilor, declarat de solicitant, nscris n cererea de autorizare, calculat n funcie de suprafaa construit desfsurat a construciilor ori valoarea lucrrilor de construcii si instalaii aferente din devizul general al investiiei. (6) Se completeaz cu nr. proiectului si data elaborrii. F.1 3.3 Pag. 1 ROMANIA MUNICIPIUL BUCURESTI PRIMARIA SECTORULUI ............. Primar Nr. ..... din ........... AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE Nr. ..... din ........... Urmare cererii adresate de(1) .............................................................. ............................................................................................... domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul ..................... orasul .................................. sediul comuna satul ...................... sectorul ......................... cod postal .................... strada .................. nr. ....... bl. ....... sc. ........ et. .......... ap. ............ telefon/fax .......................... e-mail ................................................, inregistrata la nr. ................ din .............. 20...., In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, se AUTORIZEAZA: EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE pentru: (3) ........................................................................................ ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ...............................................................................................

- pe imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................... municipiul orasul ........................ satul .......................... sectorul ................. comuna cod postal ......... strada ...................... nr. .... bl. .... sc. .... et. .... ap. .... Cartea funciara(4) ------------------------------------- ......................................................... Fisa bunului imobil sau nr. cadastral - lucrari in valoare(5) de ............................................................... . - in baza proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire (PAC)/desfiintare (PAD) nr.(6) ............. elaborat de ......................... cu sediul in judetul ................. municipiul/orasul/comuna .......... sectorul/satul .................. cod postal ........ strada .......... nr. ....... bl. ....... sc. ....... et. ...... ap. ....., respectiv de ................. - arhitect cu drept de semnatura, in conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata. Pag. 2 CU PRIVIRE LA AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR SE FAC URMATOARELE PRECIZARI: A. DOCUMENTATIA TEHNICA PAC/PAD - VIZATA SPRE NESCHIMBARE IMPREUNA CU AVIZELE SI ACORDURILE OBTINUTE, FAC PARTE INTEGRANTA DIN PREZENTA AUTORIZATIE. +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | Nerespectarea intocmai a documentatiei - vizata spre neschimbare (inclusiv a avizelor si | | acordurilor obtinute) constituie infractiune sau contraventie, dupa caz, in temeiul | | prevederilor art. 24 alin. (1), respectiv art. 26 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, privind | | autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata. | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | Orice alte Lucrari sunt interzise. Modificarea PAC/PAD ulterior emiterii autorizatiei | | constituie o incalcare a obligatiilor prevazute la art. 20 din Legea nr. 184/2001 privind | | organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata si poate atrage raspunderea | | disciplinara a arhitectului | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ B. TERMENUL DE VALABILITATE AL AUTORIZATIEI este de ......... luni/zile de la data emiterii, interval de timp in care trebuie incepute lucrarile de executie autorizate. C. DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR este de ........ luni/zile calculata de la data inceperii efective a lucrarilor (anuntata in prealabil), situatie in care perioada de valabilitate a autorizatiei se extinde pe intreaga durata de executie a lucrarilor autorizate. D. TITULARUL AUTORIZATIEI ESTE OBLIGAT: 1. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.17) la autoritatea administratiei publice locale emitente a autorizatiei. 2. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.18) la Inspectoratul in Constructii al judetului/mun. Bucuresti, impreuna cu dovada achitarii cotei legale de 0,1% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. 3. Sa anunte data finalizarii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.19) la Inspectoratul in Constructii al

judetului/mun. Bucuresti, odata cu convocarea comisiei de receptie. 4. Sa pastreze pe santier - in perfecta stare - autorizatia de construire si documentatia vizata spre neschimbare, pe care la va prezenta la cererea organelor de control, potrivit legii, pe toata durata executarii lucrarilor. 5. In cazul in care, pe parcursul executarii lucrarilor, se descopera vestigii arheologice (fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate, oseminte, inventar monetar, ceramic etc.), sa sisteze executarea lucrarilor, sa ia masuri de paza si de protectie si sa anunte imediat emitentul autorizatiei, precum si Directia judeteana pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national. 6. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, precum si de protectie a mediului, potrivit normelor generale si locale. 7. Sa transporte la .................... materialele care nu se pot recupera sau valorifica, ramase in urma executarii lucrarilor de constructii. 8. Sa desfiinteze constructiile provizorii de santier in termen de .............. zile de la terminarea efectiva a lucrarilor. 9. La inceperea executiei lucrarilor, sa monteze la loc vizibil "Panoul de identificare a investitiei" (vezi Anexa Nr. 8 la Normele metodologice). 10. La finalizarea executiei lucrarilor, sa monteze "Placuta de identificare a investitiei". 11. In situatia nefinalizarii lucrarilor in termenul prevazut de autorizatie, sa solicite prelungirea valabilitatii acesteia, cu cel putin 15 zile inaintea termenului de expirare a valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a lucrarilor). 12. Sa regularizeze taxa de autorizare ce revine emitentului, precum si celelalte obligatii de plata ce-i revin, potrivit legii, ca urmare a realizarii investitiei. 13. Toate constructiile proprietate particulara se declara, in vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a lucrarilor). 14. Sa solicite "Autorizatia de securitate la incendiu" dupa efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor sau inainte de punerea in functiune a cladirilor pentru care s-a obtinut avizul de securitate la incendiu. PRIMAR, SECRETAR, (numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura) L.S. ARHITECT SEF*) (numele si prenumele, semnatura) Taxa de autorizare in valoare de lei ..................... a fost achitata conform chitantei nr. ............. din ....................... . Prezenta autorizatie a fost transmisa solicitantului direct/prin posta la data de .......... insotita de ........ (......................) exemplar(e) din documentatia tehnica, impreuna cu avizele si acordurile obtinute, vizate spre neschimbare. ___________ *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului. Pag. 3 In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, SE PRELUNGESTE VALABILITATEA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE de la data de ............... pana la data de .................. . Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, o alta autorizatie de construire/desfiintare.

PRIMAR, SECRETAR GENERAL, (numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura) L.S. ARHITECT SEF (numele si prenumele, semnatura) Data prelungirii valabilitatii: ............................................. Achitat taxa de: ......................... lei, conform chitantei nr. .... din ............. Transmis solicitantului la data de ...................................... direct/prin posta. ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Denumirea lucrrii, descrierea concis a lucrrilor autorizate, precum si alte date extrase din PAC/PAD. (4) Se completeaz cu datele extrase din Cartea Funciar sau din Fisa bunului imobil, dup caz. (5) Valoarea lucrrilor, declarat de solicitant, nscris n cererea de autorizare, calculat n funcie de suprafaa construit desfsurat a construciilor ori valoarea lucrrilor de construcii si instalaii aferente din devizul general al investiiei. (6) Se completeaz cu nr. proiectului si data elaborrii. F.1 3.4 Pag. 1 ROMANIA JUDETUL .............................. MUNICIPIULUI PRIMARIA ORASULUI ........................ COMUNEI Primar Nr. ..... din ........... AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE Nr. ..... din ........... Urmare cererii adresate de(1) .............................................................. ............................................................................................... domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul ..................... orasul .................................. sediul comuna satul ...................... sectorul ......................... cod postal .................... strada .................. nr. ....... bl. ....... sc. ........ et. .......... ap. ............ telefon/fax .......................... e-mail ................................................, inregistrata la nr. ................ din .............. 20...., In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, se AUTORIZEAZA: EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE pentru: (3) ........................................................................................ ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... - pe imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................... municipiul

orasul ........................ satul .......................... sectorul ................. comuna cod postal ......... strada ...................... nr. .... bl. .... sc. .... et. .... ap. .... Cartea funciara(4) ------------------------------------- ......................................................... Fisa bunului imobil sau nr. cadastral - lucrari in valoare(5) de ............................................................... . - in baza proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire (PAC)/desfiintare (PAD) nr.(6) ............. elaborat de ......................... cu sediul in judetul ................. municipiul/orasul/comuna .......... sectorul/satul .................. cod postal ........ strada .......... nr. ....... bl. ....... sc. ....... et. ...... ap. ....., respectiv de ................. - arhitect cu drept de semnatura, in conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata. Pag. 2 CU PRIVIRE LA AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR SE FAC URMATOARELE PRECIZARI: A. DOCUMENTATIA TEHNICA PAC/PAD - VIZATA SPRE NESCHIMBARE IMPREUNA CU AVIZELE SI ACORDURILE OBTINUTE, FAC PARTE INTEGRANTA DIN PREZENTA AUTORIZATIE. +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | Nerespectarea intocmai a documentatiei - vizata spre neschimbare (inclusiv a avizelor si | | acordurilor obtinute) constituie infractiune sau contraventie, dupa caz, in temeiul | | prevederilor art. 24 alin. (1), respectiv art. 26 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, privind | | autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata. | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | Orice alte Lucrari sunt interzise. Modificarea PAC/PAD ulterior emiterii autorizatiei | | constituie o incalcare a obligatiilor prevazute la art. 20 din Legea nr. 184/2001 privind | | organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata si poate atrage raspunderea | | disciplinara a arhitectului | +---------------------------------------------------------------------------------------------+ B. TERMENUL DE VALABILITATE AL AUTORIZATIEI este de ......... luni/zile de la data emiterii, interval de timp in care trebuie incepute lucrarile de executie autorizate. C. DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR este de ........ luni/zile calculata de la data inceperii efective a lucrarilor (anuntata in prealabil), situatie in care perioada de valabilitate a autorizatiei se extinde pe intreaga durata de executie a lucrarilor autorizate. D. TITULARUL AUTORIZATIEI ESTE OBLIGAT: 1. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.17) la autoritatea administratiei publice locale emitente a autorizatiei. 2. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.18) la Inspectoratul in Constructii al judetului/mun. Bucuresti, impreuna cu dovada achitarii cotei legale de 0,1% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. 3. Sa anunte data finalizarii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.19) la Inspectoratul in Constructii al judetului/mun. Bucuresti, odata cu convocarea comisiei de receptie. 4. Sa pastreze pe santier - in perfecta stare - autorizatia de construire si documentatia

vizata spre neschimbare, pe care la va prezenta la cererea organelor de control, potrivit legii, pe toata durata executarii lucrarilor. 5. In cazul in care, pe parcursul executarii lucrarilor, se descopera vestigii arheologice (fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate, oseminte, inventar monetar, ceramic etc.), sa sisteze executarea lucrarilor, sa ia masuri de paza si de protectie si sa anunte imediat emitentul autorizatiei, precum si Directia judeteana pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national. 6. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, precum si de protectie a mediului, potrivit normelor generale si locale. 7. Sa transporte la .................... materialele care nu se pot recupera sau valorifica, ramase in urma executarii lucrarilor de constructii. 8. Sa desfiinteze constructiile provizorii de santier in termen de .............. zile de la terminarea efectiva a lucrarilor. 9. La inceperea executiei lucrarilor, sa monteze la loc vizibil "Panoul de identificare a investitiei" (vezi Anexa Nr. 8 la Normele metodologice). 10. La finalizarea executiei lucrarilor, sa monteze "Placuta de identificare a investitiei". 11. In situatia nefinalizarii lucrarilor in termenul prevazut de autorizatie, sa solicite prelungirea valabilitatii acesteia, cu cel putin 15 zile inaintea termenului de expirare a valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a lucrarilor). 12. Sa regularizeze taxa de autorizare ce revine emitentului, precum si celelalte obligatii de plata ce-i revin, potrivit legii, ca urmare a realizarii investitiei. 13. Toate constructiile proprietate particulara se declara, in vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a lucrarilor). 14. Sa solicite "Autorizatia de securitate la incendiu" dupa efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor sau inainte de punerea in functiune a cladirilor pentru care s-a obtinut avizul de securitate la incendiu. PRIMAR, SECRETAR, (numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura) L.S. ARHITECT SEF*) (numele si prenumele, semnatura) Taxa de autorizare in valoare de lei ..................... a fost achitata conform chitantei nr. ............. din ....................... . Prezenta autorizatie a fost transmisa solicitantului direct/prin posta la data de .......... insotita de ........ (......................) exemplar(e) din documentatia tehnica, impreuna cu avizele si acordurile obtinute, vizate spre neschimbare. ___________ *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului. Pag. 3 In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, SE PRELUNGESTE VALABILITATEA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE de la data de ............... pana la data de .................. . Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, o alta autorizatie de construire/desfiintare. PRIMAR, SECRETAR GENERAL, (numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura)

L.S. ARHITECT SEF*) (numele si prenumele, semnatura) Data prelungirii valabilitatii: ............................................. Achitat taxa de: ......................... lei, conform chitantei nr. .... din ............. Transmis solicitantului la data de ...................................... direct/prin posta. ___________ (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Denumirea lucrrii, descrierea concis a lucrrilor autorizate, precum si alte date extrase din PAC/PAD. (4) Se completeaz cu datele extrase din Cartea Funciar sau din Fisa bunului imobil, dup caz. (5) Valoarea lucrrilor, declarat de solicitant, nscris n cererea de autorizare, calculat n funcie de suprafaa construit desfsurat a construciilor ori valoarea lucrrilor de construcii si instalaii aferente din devizul general al investiiei. (6) Se completeaz cu nr. proiectului si data elaborrii. *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate n domeniul amenajrii teritoriului si urbanismului. F.1 4 Pag. 1 Catre, Presedintele Consiliului judetean ............................ Primarul*) CERERE PENTRU PRELUNGIREA VALABILITATII AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE Subsemnatul(1) ............................................................................. domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul ........................... orasul ............................ sediul comuna satul ......................................... sectorul ................. cod postal ......... strada ....................................... nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. .... ap. ..... telefon/fax ......................................... e-mail ................................., In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, solicit PRELUNGIREA VALABILITATII AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE nr. ....... din ............. Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ............................. municipiul orasul ............................. satul .......................... sectorul ............ comuna cod posta ........... strada ........................ nr. .... bl. .... sc. .... et.... ap. ... Cartea funciara(3) ------------------- ........................................................................... Fisa bunului imobil sau nr. cadastral In vederea executarii lucrarilor de(4) ..................................................... ............................................................................................... Declar pe propria raspundere ca datele mentionate in prezenta cerere sunt exacte. Anexez prezentei cereri:

- Memoriu justificativ privind necesitatea prelungirii valabilitatii Autorizatiei de construire/desfiintare nr. ........... din data de ............................; - Documentatia tehnica derivata din PAC/PAD - dupa caz - prin care se evidentiaza stadiul fizic al lucrarilor realizate in baza Autorizatiei de construire/desfiintare nr. ..... din data de ............, precum si lucrarile ramase de executat pana la finalizare; - Autorizatia de construire/desfiintare nr. ......... din data de ............, in original. SEMNATURA Data .................... ____________ *) Se completeaz, dup caz: - Primarul General al municipiului Bucuresti - Primarul sectorului ...... al municipiului Bucuresti - Primarul municipiului............................... - Primarul orasului .................................. - Primarul comunei ................................... (1) Numele si prenumele solicitantului. (2) Adresa solicitantului. (3) Date de identificare a imobilului. (4) Se nscriu lucrrile rmase de executat pentru care se solicit prelungirea valabilitii. F.1 5 STAMPILA MODEL "ANEXA LA CERTIFICATUL DE URBANISM" +-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+ | CONSILIUL JUDETEAN | | JUDETUL BISTRITA-NASAUD | | BISTRITA-NASAUD | | PRIMARIA MUNICIPIULUI | | | | BISTRITA | | +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ | | | ANEXA | | | | ANEXA | | | | LA | | | | LA | | | | CERTIFICATUL DE URBANISM | | | | CERTIFICATUL DE URBANISM || | |Nr. ......... din ........... 20...| | | |Nr. ......... din ........... 20...| | | +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ | | Arhitect sef, | | Arhitect sef, | | ...................... | | ...................... | +-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+ Stampila model pentru Consiliul judetean Stampila model pentru Primarie municipiu +-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+ | JUDETUL BISTRITA-NASAUD | | JUDETUL BISTRITA-NASAUD | | PRIMARIA ORASULUI | | PRIMARIA COMUNEI | | NASAUD | | BUDACU DE JOS | | +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ | | | ANEXA | | | | ANEXA | | | | LA | | | | LA | | | | CERTIFICATUL DE URBANISM | | | | CERTIFICATUL DE URBANISM || | |Nr. ......... din ........... 20...| | | |Nr. ......... din ........... 20...| | | +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ | | Arhitect sef, | | Arhitect sef*), | | ...................... | | ...................... |

+-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+ Stampila model pentru Primarie oras Stampila model pentru Primarie comuna ___________ *) Se va semna de persoana cu responsabilitate n domeniul amenajrii teritoriului si urbanismului. F.1 6 STAMPILA MODEL "VIZAT SPRE NESCHIMBARE" +-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+ | CONSILIUL JUDETEAN | | JUDETUL BISTRITA-NASAUD | | BISTRITA-NASAUD | | PRIMARIA MUNICIPIULUI | | | | BISTRITA | | +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ | | | VIZAT SPRE NESCHIMBARE | | | | VIZAT SPRE NESCHIMBARE | | |||||||| | | construire | | | | construire | | | |Anexa la autorizatia de -----------| | | |Anexa la autorizatia de -----------| | | | desfiintare| | | | desfiintare| | |||||||| | |Nr. ......... din ........... 20...| | | |Nr. ......... din ........... 20...| | | +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ | | Arhitect sef, | | Arhitect sef, | | ...................... | | ...................... | +-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+ Stampila model pentru Consiliul judetean Stampila model pentru Primarie municipiu +-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+ | JUDETUL BISTRITA-NASAUD | | JUDETUL BISTRITA-NASAUD | | PRIMARIA ORASULUI | | PRIMARIA COMUNEI | | NASAUD | | BUDACU DE JOS | | +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ | | | VIZAT SPRE NESCHIMBARE | | | | VIZAT SPRE NESCHIMBARE | | |||||||| | | construire | | | | construire | | | |Anexa la autorizatia de -----------| | | |Anexa la autorizatia de -----------| | | | desfiintare| | | | desfiintare| | |||||||| | |Nr. ......... din ........... 20...| | | |Nr. ......... din ........... 20...| | | +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ | | Arhitect sef, | | Arhitect sef*), | | ...................... | | ...................... | +-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+ Stampila model pentru Primarie oras Stampila model pentru Primarie comuna ___________ *) Se va semna de persoana cu responsabilitate n domeniul amenajrii teritoriului si urbanismului. F.1 7 Catre, PRESEDINTELE CONSILIULUI JUDETEAN ............................

PRIMARUL*) ................................................... Subsemnatul(1) ............................................................................. domiciliul(2) municipiul cu ------------ in judetul ................................. orasul ...................... sediul(2) comuna satul ......................................... sectorul .................... cod postal ...... strada ......................................... nr. .... bl. .... sc. .... et. ..... ap. ..... telefon/fax ..................................... e-mail ....................................., titular al Autorizatiei de construire/desfiintare nr. ......... din .......... 20..., emisa pentru executarea lucrarilor de constructii privind construirea/desfiintarea constructiilor si amenajarilor(3) ............................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... in valoare de ....................... lei. Aduc la cunostinta Ca la data de(4) .................... ora ............., vor incepe lucrarile de constructii autorizate pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ..................... municipiul orasul ........................................... satul ................. sectorul ....... comuna cod postal ............ strada ........................ nr. ... bl. ... sc. ... et. ... ap. ... Cartea funciara ------------------- ........................................................................... Fisa bunului imobil sau nr. cadastral Semnatura,(5) Data ............................. L.S. ___________ PRECIZRI privind completarea formularului: *) Se completeaz, dup caz: - Primarul general al municipiului Bucuresti - Primarul sectorului ...... al municipiului Bucuresti - Primarul municipiului .............................. - Primarul orasului .................................. - Primarul comunei ................................... (1) Titularul autorizaiei (Numele si prenumele persoanei fizice, sau al reprezentantului persoanei juridice - inclusiv calitatea acestuia). (2) Adresa postal (a persoanei fizice sau a sediului social al persoanei juridice). (3) Se nscriu datele de identificare din autorizaie (denumirea lucrrii, capacitatea si categoria de lucrri din autorizaie). (4) Data nceperii executrii lucrrilor trebuie anunat cu minim 10 zile nainte. (5) Se aplic sigiliul, n cazul persoanelor juridice. NOT: Formularul pentru nstiinarea privind nceperea executrii lucrrilor autorizate se anexeaz la autorizaia de construire/desfiinare n dou exemplare. Titularul autorizaiei este obligat s pstreze pe santier un exemplar al acestei nstiinri, cu numrul si data nregistrrii la emitent. F.1 8 Catre,

INSPECTORATUL IN CONSTRUCTII AL JUDETULUI ........................... Subsemnatul(1) ............................................................................. domiciliul(2) municipiul cu ------------ in judetul ................................. orasul ...................... sediul(2) comuna satul ......................................... sectorul .................... cod postal ...... strada ......................................... nr. .... bl. .... sc. .... et. ..... ap. ..... telefon/fax ..................................... e-mail ....................................., titular al Autorizatiei de construire/desfiintare nr. ........ din ......... 20..., emisa pentru executarea lucrarilor de constructii privind construirea/desfiintarea constructiilor si amenajarilor(3) ............................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... in valoare de ............................ lei. Aduc la cunostinta Ca la data de(4) .................... ora ............., vor incepe lucrarile de constructii autorizate pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ..................... municipiul orasul ........................................... satul ................. sectorul ....... comuna cod postal ............ strada ........................ nr. ... bl. ... sc. ... et. ... ap. ... Cartea funciara ------------------- ........................................................................... Fisa bunului imobil sau nr. cadastral Anexez, in copie dovada achitarii cotei de 0,1% din valoarea lucrarilor autorizate, in conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, republicata. Semnatura,(5) L.S. Data ............................. ___________ PRECIZRI privind completarea formularului: (1) Titularul autorizaiei (Numele si prenumele persoanei fizice, sau al reprezentantului persoanei juridice - inclusiv calitatea acestuia). (2) Adresa postal (a persoanei fizice sau a sediului social al persoanei juridice). (3) Se nscriu datele de identificare din autorizaie (denumirea lucrrii, capacitatea si categoria de lucrri din autorizaie). (4) Data nceperii executrii lucrrilor trebuie anunat cu minim 10 zile nainte. (5) Se aplic sigiliul, n cazul persoanelor juridice. NOT: Formularul pentru nstiinarea privind nceperea executrii lucrrilor autorizate se anexeaz la autorizaia de construire/desfiinare n dou exemplare. Titularul autorizaiei este obligat s pstreze pe santier un exemplar al acestei nstiinri, cu numrul si data nregistrrii la Inspectoratul de Stat n Construcii. F.1 9 Catre, INSPECTORATUL IN CONSTRUCTII AL JUDETULUI ........................... Subsemnatul(1) ............................................................................. domiciliul(2) municipiul cu ------------- in judetul ................................. orasul ......................

sediul(2) comuna satul ......................................... sectorul .................... cod postal ...... strada ......................................... nr. .... bl. .... sc. .... et. ..... ap. ..... telefon/fax ..................................... e-mail ....................................., titular al Autorizatiei de construire/desfiintare nr. ........ din ......... 20..., emisa pentru executarea lucrarilor de constructii privind construirea/desfiintarea constructiilor si amenajarilor(3) ............................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... in valoare de ............................ lei. Aduc la cunostinta Ca la data de(4) ............. ora ............, au fost finalizate lucrarile de constructii autorizate pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ..................... municipiul orasul ................................. satul ....................... sectorul ........... comuna cod postal ................ strada .................... nr. ... bl. ... sc. ... et. ... ap. ... Cartea funciara ------------------- ........................................................................... Fisa bunului imobil sau nr. cadastral Semnatura,(5) L.S. Data ............................. ___________ PRECIZRI privind completarea formularului: (1) Titularul autorizaiei (Numele si prenumele persoanei fizice, sau al reprezentantului persoanei juridice - inclusiv calitatea acestuia). (2) Adresa postal (a persoanei fizice sau a sediului social al persoanei juridice). (3) Se nscriu datele de identificare din autorizaie (denumirea lucrrii, capacitatea si categoria de lucrri din autorizaie). (4) nstiinarea finalizrii lucrrilor se va face o dat cu convocarea comisiei de recepie. (5) Se aplic sigiliul, n cazul persoanelor juridice. NOT: Formularul pentru nstiinarea privind finalizarea lucrrilor autorizate se anexeaz la autorizaia de construire/desfiinare n dou exemplare. Titularul autorizaiei este obligat s pstreze un exemplar al acestei nstiinri pentru cartea tehnic a construciei, cu numrul si data nregistrrii la Inspectoratul de Stat n Construcii. ANEXA Nr. 1 la normele metodologice LISTA ACTELOR NORMATIVE Prezenta anex cuprinde lista actelor normative din domeniul autorizrii, precum si a celor care au impact asupra domeniului denumite n continuare acte normative specifice si, respectiv, acte normative complementare - aflate n valabilitate la data intrrii n vigoare a prezentelor norme metodologice. Actele normative sunt ordonate n funcie de domeniile lor de reglementare, precum si n ordinea descresctoare privind rangul acestora. ACTELE NORMATIVE SPECIFICE sunt: a) n domeniul urbanismului: - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu completrile ulterioare;

- Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea I - Ci de comunicaie; - Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a II-a - Apa; - Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a III-a - Zone protejate; - Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a IV-a - Reeaua de localiti, cu modificrile ulterioare; - Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a V-a - Zone de risc natural; - Codul civil; - Hotrrea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicat; - Hotrrea Guvernului nr. 584/2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban; - Ordinul ministrului lucrrilor publice si amenajrii teritoriului, al ministrului aprrii naionale, al ministrului de interne si al directorului Serviciului Romn de Informaii nr. 34/N/M.30/3.422/4.221/1995 pentru aprobarea Precizrilor privind avizarea documentaiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentaiilor tehnice pentru autorizarea executrii construciilor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 283 din 7 decembrie 1995 (NOT: are aplicabilitate si n domeniul construciilor); b) n domeniul construciilor. - Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile ulterioare (Legea nr. 587/2002); - Legea nr. 184/2001, republicat, privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect - Legea locuinei nr. 114/1996, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare; - Legea nr. 198/2004 privind unele msuri prealabile lucrrilor de construcie de autostrzi si drumuri naionale; - Ordonana Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicat cu modificrile si completrile ulterioare; - Ordonana Guvernului nr. 63/2001 privind nfiinarea Inspectoratului de Stat n Construcii - I.S.C., aprobat cu modificri si completri prin Legea nr. 707/2001; - Ordonana Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termic a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, aprobat cu modificri si completri prin Legea nr. 325/2002; - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 102/1999 privind protecia special si ncadrarea n munc a persoanelor cu handicap, aprobat cu modificri si completri prin Legea nr. 519/2002, cu modificrile si completrile ulterioare; - Hotrrea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii si instalaii aferente acestora; - Hotrrea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si construciilor; - Hotrrea Guvernului nr. 941/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 198/2004 privind unele msuri prealabile lucrrilor de construcie de autostrzi si drumuri naionale; - Hotrrea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii (regulamente privind: activitatea de metrologie n construcii; conducerea si asigurarea calitii n construcii; stabilirea categoriei de importan a construciilor; urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n timp si postutilizarea construciilor; agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi n construcii; autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si ncercri n construcii; certificarea de conformitate a calitii produselor folosite n construcii), cu modificrile si completrile ulterioare;

- Hotrrea Guvernului nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de construcii, instalaii tehnologice si alte amenajri care se supun avizrii si/sau autorizrii privind prevenirea si stingerea incendiilor; - Hotrrea Guvernului nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiii si de dezvoltare, precum si a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General; - Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor si locuinei nr. 649/2001 pentru aprobarea Normativului pentru adaptarea cldirilor civile si spaiului urban aferent la exigenele persoanelor cu handicap, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 287/2001 din 31 mai 2001. - Ordinul ministrului transporturilor nr. 158/1996 privind emiterea acordurilor Ministerului Transporturilor la documentaiile tehnico-economice ale investiiilor sau la documentaiile tehnice de sistematizare pentru teri; - Ordinul ministrului administraiei si Internelor nr. 602/2003 pentru aprobarea Normelor privind avizarea pe linie de protecie civil a documentaiilor de investiii n construcii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 887 din 12 decembrie 2003; - Precizri comune ale ministrului lucrrilor publice si amenajrii teritoriului, ministrului muncii si proteciei sociale si al ministrului transporturilor nr. 5.122/NN/1.384/178/1999, privind modul de constituire si virare de ctre investitori sau proprietari a cotei de 0,5% din valoarea devizului de construcii, cu corespondent n devizul general al lucrrii, cot aferent Casei Sociale a Constructorilor, publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 337 din 15 iulie 1999; c) n domeniul administraiei publice - Legea administraiei publice locale nr. 215/2001, cu modificrile si completrile ulterioare; - Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcionarului public, cu modificrile si completrile ulterioare; - Legea serviciilor publice de gospodrie comunal nr. 326/2001, cu modificrile si completrile ulterioare; - Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor; - Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public si regimul juridic al acesteia, cu modificrile si completrile ulterioare; d) n domeniul proprietii funciare - Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare; - Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificrile si completrile ulterioare; - Legea cadastrului si a publicitii imobiliare nr. 7/1996, cu modificrile si completrile ulterioare. ACTELE NORMATIVE COMPLEMENTARE sunt: - Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, cu modificrile si completrile ulterioare; - Legea proteciei mediului nr. 137/1995, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare - Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sancionarea contraveniilor la normele legale de igien si sntate public, cu modificrile si completrile ulterioare; - Legea apelor nr. 107/1996 cu modificrile si completrile ulterioare; - Legea aprrii naionale a Romniei nr. 45/1994, cu modificrile ulterioare; - Legea nr. 481/2004 privind protecia civil; - Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare; - Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziiile publice, aprobat cu

modificri si completri prin Legea nr. 212/2002, modificat si completat cu Ordonana Guvernului nr. 114/2000, aprobat cu Legea nr. 126/2001; - Ordonana de urgen a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobrii tacite, aprobat cu modificri si completri prin Legea nr. 486/2003; - Ordonana Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funciune, casare si valorificare a activelor corporale care alctuiesc domeniul public al statului si al unitilor administrativ-teritoriale, aprobat prin Legea nr. 246/2001; - Ordonana Guvernului nr. 60/1997 privind aprarea mpotriva incendiilor, aprobat cu modificri si completri prin Legea nr. 212/1997, cu modificrile si completrile ulterioare; - Ordonana Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare; - Ordonana Guvernului nr. 47/1994 privind aprarea mpotriva dezastrelor, aprobat cu modificri si completri prin Legea nr. 124/1995, cu modificrile ulterioare; - Ordonana Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri si completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile ulterioare; - Hotrrea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea ncadrrii n categorii funcionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privat deschise circulaiei publice, cu modificrile ulterioare; - Hotrrea Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si mrimea zonelor de protecie sanitar; - Hotrrea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaiilor de urbanism privind zone si staiuni turistice si a documentaiilor tehnice privind construciile din domeniul turismului; - Hotrrea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri; - Hotrrea Guvernului nr. 742/2003 privind organizarea si funcionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificrile si completrile ulterioare; - Hotrrea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal; - Hotrrea Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri si programe. - Ordinul ministrului de interne nr. 84/2001 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea scenariilor de sigurana la foc, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 750 din 12 septembrie 2001; - Ordinul ministrului apelor si proteciei mediului nr. 1.141/2002 pentru aprobarea procedurii si competenelor de emitere a avizelor si autorizaiilor de gospodrire a apelor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 21 din 16 ianuarie 2003; - Ordinul ministrului agriculturii, alimentaiei si pdurilor nr. 326/2001 privind abilitarea oficiilor de studii pedologice si agrochimice judeene si a direciilor generale pentru agricultur si industrie alimentar judeene, respectiv a municipiului Bucuresti, s ndeplineasc atribuiile prevzute la art. 74-103 din Legea nr. 18/1991, republicat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 646 din 16 octombrie 2001; - Ordinul ministrului apelor si proteciei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, cu modificrile si completrile ulterioare, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 52 din 30 ianuarie 2003; - Ordinul ministrului apelor si proteciei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 52 din 30 ianuarie 2003. ANEXA Nr. 2

la normele metodologice STRUCTURA AVIZELOR SI/SAU ACORDURILOR LEGALE NECESARE N AUTORIZAREA EXECUTRII LUCRRILOR DE CONSTRUCII Potrivit prevederilor Legii, pentru simplificarea procesului de autorizare n raport cu interesul si protecia solicitantului, se urmreste simplificarea procedurii de emitere a autorizaiilor de construire/desfiinare, respectiv a avizelor si/sau a acordurilor legale necesare. n acest scop, conform modelului "ghiseului unic", se transfer n competena structurilor de specialitate organizate n cadrul aparatului propriu al emitenilor autorizaiilor obligaia de a obine, n numele solicitantului, avizele si acordurile uzuale exprimate pe plan local (utiliti urbane, prevenirea si stingerea incendiilor, aprarea civil, protecia mediului si sntatea oamenilor). Avizele/acordurile se exprim utilizndu-se "Fisele tehnice" specifice fiecrui domeniu conform Fiselor-model F.8.1 - F.8.5 din prezentele norme metodologice. Avizele si/sau acordurile necesare autorizrii pentru situaiile speciale determinate de condiiile de amplasament, funcionalitate, servitui de interes public etc. se obin prin grija investitorului, anterior depunerii documentaiei pentru obinerea autorizaiei, direct de la autoritile competente. Stabilirea si comunicarea listei avizelor si/sau acordurilor legale strict necesare se face prin certificatul de urbanism si este de competena autoritii administraiei publice care emite autorizaia de construire/desfiinare. Structura avizelor si/sau a acordurilor legale necesare cuprinde: LISTA A - AVIZE SI/SAU ACORDURI OBINUTE PRIN GRIJA EMITENTULUI AUTORIZAIEI Aceste avize se emit pe baza fiselor tehnice pentru urmtoarele domenii: a.1 . utilitile urbane Se utilizeaz Fisa tehnic conform formularului-model F.8.1 - adaptat pentru specificul fiecrei utiliti. n vederea avizrii racordrii investiiei la utilitile urbane necesare funcionrii acesteia, inclusiv pentru organizarea execuiei lucrrilor: alimentare cu ap, canalizare, alimentare cu energie electric, alimentare cu energie termic, alimentare cu gaze naturale, telefonizare, salubritate, transport urban, ori alte utiliti urbane, n funcie de existena acestora si de relaia posibil cu investiia; Prin grija reprezentantului avizatorului n Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.), la faza "Certificat de urbanism", fisele tehnice definitivate se completeaz la rubricile marcate cu asterisc(*) cu datele si cerinele corespunztoare specificului investiiei (n baza elementelor cuprinse n cererea de emitere a certificatului de urbanism), coroborate cu condiiile de asigurare a utilitii urbane n zona de amplasament (caracteristicile specifice ale utilitii urbane care trebuie asigurate prin proiect - condiii si/sau restricii specifice impuse), care constituie condiii prealabile de aviz. Dup completare, fisele tehnice (aferente fiecrei utiliti urbane) se anexeaz la certificatul de urbanism, datele coninute constituind elementele de tem necesare proiectantului n vederea ntocmirii capitolelor aferente proiectului tehnic. a.2 . cerinele privind: securitatea la incendiu, protecia civil, protecia mediului si a sntii populaiei Avizele si/sau acordurile se exprim pe baz de fise tehnice specializate si, dup caz, n baza unor documentaii specifice de aviz elaborate de proiectant conform reglementrilor legale n vigoare pentru fiecare cerin, dup cum urmeaz: documentaia pentru avizul de securitate la incendiu Se utilizeaz Fisa tehnic conform formularului-model F.8.2.

Coninutul documentaiei tehnice este conform cu cel cuprins n pag. 2 la formularul model F.8.2 "Precizri privind completarea formularului FISA TEHNIC pentru avizul de securitate la incendiu". La eliberarea avizului de securitate la incendiu, exprimat pe baz de fis tehnic, se restituie solicitantului documentele prezentate, vizate spre neschimbare, avizatorul reinnd un exemplar din cerere, opis, fisa tehnic F.8.2 si referatul verificatorului de proiect, n condiiile legii. Avizele de securitate la incendiu emise n baza Fisei tehnice F.8.2 si pierd valabilitatea o dat cu expirarea termenului de valabilitate a autorizaiei de construire sau dac n termen de 2 ani nu au fost ncepute lucrrile prevzute n autorizaia de construire. documentaia pentru avizul de protecie civil Se utilizeaz Fisa tehnic conform formularului-model F.8.3. Documentaia tehnic se ntocmeste n conformitate cu prevederile: - Deciziei primului-ministru al Romniei nr. 177/1999 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si executarea adposturilor de protecie civil n subsolul construciilor noi; - Ordinului ministrului administraiei si internelor nr. 602/2003 pentru aprobarea Normelor privind avizarea pe linie de protecie civil a documentaiilor de investiii n construcii; Documentaia trebuie s conin, n copie, certificatul de urbanism si planurile anex vizate spre neschimbare, din care planul de arhitectur al celui mai de jos nivel si seciunea caracteristic (n dou exemplare), memoriu tehnic general si memoriu tehnic de specialitate (acestea dou putnd fi comasate). Avizele de protecie civil emise n baza Fisei tehnice F.8.3 si pierd valabilitatea o dat cu expirarea termenului de valabilitate a autorizaiei de construire sau dac n termen de 2 ani nu au fost ncepute lucrrile prevzute n autorizaia de construire. documentaia pentru acordul de mediu Se utilizeaz Fisa tehnic conform formularului-model F.8.4. Se emite de Inspectoratul teritorial de protecia mediului, pentru lucrrile cu impact asupra mediului, prevzute n anexa nr. II la Legea proteciei mediului nr. 137/1995, modificat prin Ordonana de Urgen nr. 91/2002, precum si pentru lucrrile cu impact redus asupra mediului. Coninutul documentaiilor aferente pe tipuri de lucrri/construcii este stabilit n fisa tehnic pentru obinerea acordului de mediu (formularul-model F.8.4.). n situaia solicitrii acordului de mediu pentru lucrri/construcii ce necesit studiu de impact, documentaia prezentat va fi nsoit de avizul la studiul de impact respectiv, eliberat de colectivul de analiz tehnic organizat n cadrul inspectoratului teritorial de protecia mediului. n situaia solicitrii avizului de gospodrire a apelor, necesar asigurrii resursei de ap, solicitantul se va adresa unitii teritoriale competente de gospodrire a apelor, n baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, iar documentaia prezentat va fi nsoit de avizul respectiv; documentaia pentru avizul sanitar Se utilizeaz Fisa tehnic conform formularului-model F.8.5. Se emite n conformitate cu prevederile art. 9 din Ordinul ministrului sntii nr. 331/1999 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitar a proiectelor obiectivelor si de autorizare sanitar a obiectivelor cu impact asupra sntii publice. Documentaia trebuie s conin certificatul de urbanism cu planurile anex vizate spre neschimbare (n copie), memoriu tehnic nsoit de piese desenate pentru explicarea modului de rezolvare a circuitelor funcionale, a procesului tehnologic, aprovizionarea cu ap potabil, colectarea si tratarea apelor uzate si a deseurilor lichide si solide, msuri pentru combaterea polurii, pentru protecia sanitar, pentru realizarea unor circuite funcionale corecte, precum

si, dup caz, certificatul de nmatriculare, codul fiscal, hotrrea judectoreasc definitiv, actul constitutiv al societii, autorizaia de exercitare a unei activiti independente. Pentru avizarea obiectivelor cu risc pentru sntatea populaiei se elaboreaz si se depune si un studiu de impact asupra strii de sntate, efectuat de ctre persoane fizice sau juridice atestate. LISTA B - AVIZE SI/SAU ACORDURI OBINUTE PRIN GRIJA SOLICITANTULUI Aceste avize se emit n conformitate cu prevederile legale n vigoare specifice fiecrui domeniu de activitate al avizatorilor. b.1 . avize/acorduri specifice avizele ale autoritilor administraiei publice centrale*) emise de: Ministerul Transporturilor, Construciilor si Turismului, Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Sntii, Ministerului Mediului si Gospodririi Apelor, Ministerului Agriculturii, Pdurilor si Dezvoltrii Rurale, Ministerul Aprrii Naionale - Statul Major General, Ministerul Administraiei si Internelor, Serviciul Romn de Informaii, Compania Naional "Apele Romne" - S.A., Autoritatea Aeronautic Civil Romn ori de alte organisme ale administraiei publice centrale sau ale serviciilor descentralizate ale acestora, dup caz, conform prevederilor legale n vigoare, n funcie de relaia posibil cu investiia - necesare pentru situaii deosebite, ca urmare a condiiilor speciale de amplasament sau a funcionalitii investiiei; ___________ *) Precizri privind coninutul documentaiilor pentru obinerea avizelor/acordurilor specifice se obin de la compartimentele abilitate ale autoritilor menionate. avizul Ministerului Culturii si Cultelor - se emite n vederea aprobrii documentaiilor de urbanism (P.U.Z. sau P.U.D.) care cuprind monumente, ansambluri ori situri istorice, inclusiv zonele de protecie ale acestora. Avizul va fi utilizat si pentru autorizarea lucrrilor de construcii; avizul expertului tehnic pentru cerina de calitate Af - avizul expertului tehnic pentru cerina de calitate Af (rezistena si stabilitatea terenurilor de fundare a construciilor si a masivelor de pmnt), referitor la lucrrile de susinere a excavaiilor si a infrastructurii la construciile care necesit executarea de excavaii cu adncime de 6,0 metri sau mai mare. Avizul se exprim de o alt persoan dect verificatorul de proiect pentru cerina Af, pentru partea din proiect; avizul de scoatere definitiv sau temporar din circuitul agricol b.2 . avizul/acordul Inspectoratului de Stat n Construcii Inspectoratul de Stat n Construcii direct, sau prin Inspectoratele Teritoriale n Construcii, dup caz, potrivit prevederilor legale n vigoare si n conformitate cu Regulamentul de organizare si funcionare, emite urmtoarele avize/acorduri: - avizeaz documentaiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiii finanate din fonduri publice, documentaiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiii noi, finanate din fonduri publice sau din credite externe, contractate sau garantate de stat cu valori mai mari sau egale cu 10 miliarde de lei precum si documentaiile tehnico-economice pentru lucrrile de reparaii, reabilitri, consolidri, restaurri ale construciilor existente finanate din fonduri publice, indiferent de valoare, potrivit prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1.072/2003; - avizeaz amplasarea balastierelor si carierelor din punct de vedere al protejrii construciilor din vecintatea acestora; - avizeaz execuia de construcii n vecintatea drumurilor naionale; - emite acorduri pentru intervenii asupra construciilor existente; - avizeaz soluiile de intervenie imediat pentru punerea n siguran provizorie a construciilor avariate n urma dezastrelor, n aciunile de intervenie operativ si refacere post dezastru.

b.3 . avizul proiectantului iniial al construciei sau referatul de expertiz tehnic Avizul/referatul se emite/se elaboreaz n situaia n care se intenioneaz a se realiza lucrri care aduc modificri unor construcii existente si are drept scop determinarea condiiilor si soluiilor necesare pentru un rspuns favorabil al structurii acesteia pentru ndeplinirea cerinei de rezisten si stabilitate. n lipsa proiectantului iniial al construciei, este obligatorie ntocmirea unui referat de expertiz tehnic, elaborat de un expert tehnic atestat, n condiiile legii; b.4 . acordul vecinilor Acordul vecinilor, exprimat n form autentic, se solicit n urmtoarele situaii: - n cazul construciilor noi amplasate adiacent construciilor existente sau n imediata lor vecintate, numai dac lucrrile noi impun luarea unor msuri de intervenie pentru protejarea imobilelor existente (subzidiri, consolidri, etc.) si dac prin proiect se menine aceast obligativitate; - n cazul amplasrii de construcii noi cu alte funciuni dect cele ale cldirilor nvecinate si dac prin natura activitilor adpostite de acestea se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibraii etc.); - pentru lucrri care au ca scop schimbarea destinaiei de locuin a cldirilor individuale sau colective existente, sau a unor pri din acestea, precum si a spaiilor cu alt destinaie din aceeasi cldire, dac prin natura activitilor se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibraii etc.) ANEXA Nr. 3 la normele metodologice LISTA A - ACTIVITI CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI, care se supun evalurii impactului asupra mediului (EIM) 1. Agricultura 1.1. Instalaii pentru cresterea intensiv a porcilor, cu o capacitate cel puin egal cu: a) 750 locuri pentru scroafe; b) 2000 locuri pentru cresterea porcilor mai mari de 30 kg; 1.2. Instalaii pentru cresterea intensiv a psrilor, cu o capacitate cel puin egal cu: a) 40.000 locuri pentru cresterea psrilor de carne; b) 40.000 locuri pentru psri outoare 1.3. Defrisarea suprafeelor mai mari de 10 ha*) 2. Industrie extractiv a petrolului, gazelor naturale, crbunelui si turbei 2.1. Extracia petrolului: a) cnd cantitatea extras depseste 500 t/zi; b) extracia petrolului din platforma continental*) 2.2. Extracia gazelor naturale, cnd cantitatea extras depseste 500.000 m3/zi. 2.3. Extracia crbunelui n exploatri miniere de suprafa, cnd suprafaa amplasamentului depseste 25 ha*). 2.4. Extracia turbei, cnd suprafaa amplasamentului depseste 150 ha. 3. Industria energetic 3.1. Termocentrale si alte instalaii de ardere, inclusiv instalaii industriale pentru producerea electricitii, cldurii, aburului sau apei calde, cu o putere de cel puin 50 MW*) 3.2. Rafinrii de iei si prelucrare a gazelor*) 3.3. Cuptoare de cocs 3.4. Instalaii de gazeificare si lichefiere a crbunilor*) 3.5. Instalaii de gazeificare si lichefiere a sisturilor bituminoase, cu o capacitate de cel puin 500 t/zi*) 3.6. Centrale nucleare si alte reactoare nucleare, inclusiv dezafectarea sau dezasamblarea acestora, sau reactoare1 (cu excepia instalaiilor de cercetare pentru producerea si conversia materialelor fisionabile si a celor radioactive, a cror putere maxim nu depseste 1 kW

putere termic continu)*) 3.7. Instalaii pentru reprocesarea combustibilului nuclear iradiat*) 3.8. Instalaii pentru*): a) producerea sau mbogirea combustibilului nuclear; b) procesarea combustibilului nuclear iradiat sau pentru procesarea deseurilor cu nivel ridicat de radioactivitate; c) depozitarea final a combustibilului nuclear iradiat; d) depozitarea final a deseurilor radioactive, exclusiv; e) stocarea, planificat pentru o perioad mai mare de 10 ani, a combustibilului iradiat sau a deseurilor radioactive, pe un amplasament diferit de cel de producie, exclusiv; 3.9. Construirea liniilor aeriene de tensiune electric, cu o tensiune de cel puin 220 kV si o lungime de cel puin 15 km. 4. Producerea si prelucrarea metalelor 4.1. Instalaii de prjire sau sinterizare a minereului metalic (inclusiv a zcmintelor de sulfuri)*) 4.2. Instalaii integrate pentru producerea fontei sau a oelului (topire primar ori secundar), inclusiv instalaii pentru turnarea continu, cu o capacitate ce depseste 2,5 t/h*) 4.3. Instalaii pentru prelucrarea metalelor feroase: a) laminoare la cald cu o capacitate mai mare de 20 t oel brut/h; b) forje cu ciocane, a cror energie de lovire depseste 50 Kj/ciocan, iar puterea caloric utilizat este mai mare de 20 MW; c) aplicarea de straturi protectoare din metal topit, cu o capacitate de tratare mai mare de 2 t oel brut/or; 4.4. Turntorii pentru metale feroase, cu o capacitate mai mare de 20 t/zi; 4.5. Instalaii pentru: a) producerea de metale neferoase brute din minereuri concentrate sau materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice ori electrolitice*); b) topirea, inclusiv alierea metalelor neferoase si a produselor recuperate (rafinare, turntorie, etc.), cu o capacitate de topire mai mare de 4 t/zi pentru plumb si cadmiu sau de 20 t/zi pentru toate celelalte metale; 4.6. Instalaii pentru tratarea suprafeelor metalelor si materialelor plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice, la care volumul cuvelor de tratare depseste 30 m3 5. Industria materialelor minerale de construcii 5.1. Instalaii pentru extracia azbestului si pentru prelucrarea si transformarea azbestului si a produselor care conin azbest*): a) instalaii pentru produsele de azbociment; b) instalaii pentru materiale de friciune; c) instalaii pentru alte utilizri ale azbestului; 5.2. Instalaii pentru producerea clinchetului de ciment n cuptoare rotative cu o capacitate de producie mai mare de 500 t/zi sau a varului n cuptoare rotative cu o capacitate de producie care depseste 50 t/zi ori n alte tipuri de cuptoare cu o capacitate de producie mai mare de 50 t/zi 5.3. Instalaii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticl, cu o capacitate de topire mai mare de 20 t/zi 5.4. Instalaii pentru topirea substanelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 t/zi 5.5. Instalaii pentru fabricarea produselor de ceramic prin ardere, n special a iglelor, crmizilor, crmizilor refractare, dalelor, produselor din ceramic sau porelan, cu o capacitate de producie mai mare de 75 t/zi si/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mare de 4 m3 si cu o densitate de ncrcare pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/m3 5.6. Alte exploatri miniere*):

a) Activiti miniere cu o capacitate de producie peste 5 mil. t/an si suprafaa perimetrului de exploatare peste 1000 ha b) Cariere si exploatri miniere de suprafa, cnd suprafaa amplasamentului este mai mare de 25 ha dar mai mic de 1000 ha. 6. Industria chimic si petrochimic 6.1. Instalaii chimice integrate*), cum sunt instalaiile pentru producerea substanelor pe scar industrial folosind procese de conversie chimic, n care mai multe uniti tehnologice alturate sunt legate funcional una de cealalt si sunt utilizate pentru: 6.1.1. Producerea substanelor chimice organice de baz: a) hidrocarburi (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice); b) hidrocarburi ce conin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetai, peroxizi, rsini epoxidice; c) hidrocarburi sulfuroase; d) hidrocarburi ce conin azot, precum: amine, amide, compusi azotosi, compusi nitro sau azotai, nitrili, cianai, sau izocianai; e) hidrocarburi coninnd fosfor; f) hidrocarburi halogenate; g) compusi organometalici; h) materiale plastice de baz (fibre polimerice sintetice si fibre pe baz de celuloz); i) cauciucuri sintetice; j) vopsele si pigmeni; k) ageni de suprafa si ageni tensioactivi; 6.1.2. Producerea substanelor chimice anorganice de baz: a) gaze, ca de exemplu: amoniac, clor sau acid clorhidric gazos, fluor sau acid fluorhidric, oxizi de carbon, compusi ai sulfului, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf, oxiclorur de carbon; b) acizi, ca de exemplu: acid cromic, acid fluorhidric, acid fosforic, acid azotic, acid clorhidric, acid sulfuric, oleum, acizi sulfurosi c) baze, ca de exemplu: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu; d) sruri, ca de exemplu: clorur de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotat de argint; e) metaloizi, oxizi metalici si ali compusi anorganici, ca de exemplu: carbur de calciu, siliciu, carbur de siliciu; 6.1.3. Producerea ngrsmintelor pe baz de fosfor, azot sau potasiu (ngrsminte chimice simple sau complexe) 6.1.4. Obinerea produselor de uz fitosanitar si a biocidelor 6.1.5. Obinerea produselor farmaceutice de baz folosind procese chimice sau biologice 6.2. Producerea explozibililor 6.3. Instalaii pentru depozitarea petrolului, a produselor petrochimice sau chimice, cu o capacitate de cel puin 200.000 t*) 6.4. Construirea conductelor pentru transportul gazelor, petrolului sau al substanelor chimice, avnd un diametru mai mare de 800 mm si o lungime de cel puin 40 km*) 7. Industria lemnului si a hrtiei 7.1. Instalaii industriale pentru producerea celulozei din cherestea sau materiale fibroase similare 7.2. Instalaii industriale pentru producerea hrtiei si a cartonului, cu o capacitate de producie mai mare de 20 t/zi*) 8. Proiecte de infrastructur 8.1. Construcia de linii pentru traficul feroviar de lung distan*) 8.2. Construirea aeroporturilor2) dotate cu o pist principal lung de cel puin 2.100 m*) 8.3. Construirea de autostrzi si de drumuri expres3)*)

8.4. Construirea drumurilor noi cu cei puin 4 benzi sau realinierea si/sau lrgirea unui drum existent de dou sau mai puine benzi pn la 4 sau mai multe benzi, n cazul n care aceste drumuri noi sau seciunea lrgit a acestora este de cel puin 10 km lungime continu 8.5. Ci navigabile interioare si porturi pentru traficul fluvial interior care permit trecerea vaselor mai mari de 1.350 t*). 8.6. Porturi comerciale, cheiuri pentru ncrcare si descrcare legate de uscat si porturi exterioare (exclusiv cheiuri pentru feribot), care permit intrarea vaselor de cel puin 1.350 t*). 9. Gestiunea deseurilor 9.1. Instalaii pentru eliminarea sau recuperarea deseurilor periculoase*) 9.2. Instalaii pentru incinerarea deseurilor municipale, cu o capacitate mai mare de 3 t/h*) 9.3. Instalaii pentru eliminarea, inclusiv prin tratare chimic, a deseurilor nepericuloase, cu o capacitate mai mare de 50 t/zi 9.4. Depozite controlate de deseuri, care primesc mai mult de 10 t/zi sau cu o capacitate total mai mare de 25.000 t, cu excepia depozitelor controlate de deseuri inerte. 10. Alte tipuri de proiecte 10.1. Sisteme de captare a apelor subterane, acolo unde volumul anual de ap captat este de cel puin 10 milioane m3*) 10.2. Sisteme artificiale de rencrcare a acviferului, acolo unde volumul anual de ap rencrcat este de cel puin 10 milioane m3 10.3. Lucrri de transfer al resurselor de ap ntre bazinele hidrografice, executate n scopul prevenirii deficitului de ap, pentru un volum anual de ap transferat de cel puin 100 milioane m3; se excepteaz transferul prin conducte al apei potabile. 10.4. Lucrri de transfer al resurselor de ap ntre bazinele hidrografice, pentru un debit mediu multianual al bazinului de captare de cel puin 2.000 milioane m3/an si pentru o cantitate de ap transferat de cel puin 5% din acest debit; se excepteaz transferul prin conducte al apei potabile. 10.5. Baraje si lacuri de acumulare cu o cantitate de ap reinut sau stocat de cel puin 10 milioane m3*) 10.6. Staii pentru epurarea apelor uzate pentru aglomerri umane de cel puin 150.000 echivalent locuitori4) 10.7. Instalaii pentru pretratare (operaiuni precum: splare, albire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori textilelor, cu o capacitate de tratare mai mare de 10 t/zi 10.8. Instalaii pentru tbcirea blnurilor si a pieilor, cu o capacitate de tratare mai mare de 12 t/produse finite/zi; 10.9. Industrie alimentar: a) abatoare cu o capacitate de producere a carcaselor de animale mai mare de 50 t/zi; b) tratare si prelucrare n scopul fabricrii produselor alimentare din: - materii de origine animal (altele dect laptele), cu o capacitate de producie a produselor finite mai mare de 75 t/zi; - materii prime vegetale, cu o capacitate de producie a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestrial); c) tratarea si prelucrarea laptelui, cu mai mult de 200 t/zi cantitate de lapte (valoarea medie anual) intrat n proces. 10.10. Instalaii pentru eliminarea sau reciclarea carcaselor de animale si a deseurilor animale, cu o capacitate de tratare mai mare de 10 t/zi; 10.11. Instalaii pentru tratarea suprafeei materialelor, obiectelor sau produselor, utiliznd solveni organici, n particular pentru finisare, placare, acoperire, degresare, impermeabilizare, dimensionare, vopsire, curare sau impregnare, cu o capacitate de consum mai mare de 150 kg/h sau mai mult de 200 t/an. 10.12. Instalaii pentru producia de carbon (crbune srac n gaze) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare.

___________ *) Activiti/instalaii menionate n Anexa nr. I la Convenia privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier, adoptat la Espo la 25 februarie 1991, ratificat prin Legea nr. 22/2001. 1) Centralele nucleare si alte reactoare nucleare nceteaz de a mai fi considerate ca atare atunci cnd tot combustibilul nuclear si alte elemente contaminate radioactive au fost ndeprtate definitiv de pe amplasamentul instalaiei. 2) Aeroport - aeroporturile care se conformeaz definiiei din Convenia de la Chicago (1944) privind nfiinarea Organizaiei Aviaiei Civile Internaionale (anexa nr. 14). 3) Drumul expres - drumuri care se conformeaz definiiei din Acordul european privind arterele principale de trafic internaional, din 15 noiembrie 1975. 4) Echivalent locuitori exprim ncrcarea cu poluani a apelor uzate, conform definiiei din Hotrrea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate. LISTA B - ACTIVITI SI/SAU INSTALAII CU POTENIAL SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI, pentru care autoritile competente pentru protecia mediului stabilesc, cu consultarea Colectivului de Analiza Tehnic, dac este necesar evaluarea impactului asupra mediului 1. Agricultura, silvicultura si piscicultura a) Proiecte pentru restructurarea exploataiilor agricole b) Proiecte pentru utilizarea terenului necultivat sau a suprafeelor parial antropizate n scop agricol intensiv c) Proiecte de gospodrire a apelor pentru agricultur, inclusiv proiecte de irigaii si desecri d) mpdurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaie forestier e) Defrisare n scopul schimbrii categoriei de folosin a terenului a suprafeelor sub 10 ha f) Instalaii pentru cresterea intensiv a animalelor din septel, altele dect cele incluse n Lista A g) Cresctorii pentru piscicultur intensiv h) Recuperarea terenurilor neagricole, inclusiv a celor din mare. 2. Industria extractiv a) Cariere, exploatri miniere de suprafa si de extracie a turbei, altele dect cele incluse n Lista A b) Exploatri miniere subterane, altele dect cele incluse n Lista A c) Extracia mineralelor prin dragare fluvial sau marin d) Foraje de adncime, n special: (i) foraje geotermale; (ii) foraje pentru depozitarea deseurilor nucleare; (iii) foraje pentru alimentarea cu ap, cu excepia forajelor pentru investigarea stabilitii solului e) Instalaii industriale de suprafa pentru extracia crbunelui, petrolului, gazelor naturale si minereurilor, precum si a sisturilor bituminoase, altele dect cele incluse n Lista A 3. Industria energetic a) Instalaii industriale pentru producerea energiei electrice si termice, altele dect cele incluse n Lista A b) Instalaii industriale pentru transportul gazelor, aburului si apei calde; transportul energiei electrice prin cabluri aeriene, altele dect cele incluse n Lista A c) Stocarea la suprafa a gazelor naturale d) Stocarea subteran a gazelor combustibile e) Stocarea la suprafa a combustibililor fosili f) Brichetarea industrial a crbunelui si lignitului

g) Instalaii pentru prelucrarea si stocarea deseurilor radioactive, altele dect cele incluse n Lista A h) Instalaii pentru producerea energiei hidroelectrice i) Instalaii cu care sunt echipate centralele eoliene n scopul producerii energiei. 4. Producerea si prelucrarea metalelor a) Instalaii pentru producerea fontei sau a oelului prin topire primar ori secundar, inclusiv instalaii pentru turnarea continu, cu o capacitate de pn la 2,5 t/h b) Instalaii pentru topirea metalelor feroase: (i) laminoare la cald cu o capacitate de pn la 20 t oel brut/h (ii) forjerii cu ciocane, a cror energie de lovire nu depseste 50 kJ/ciocan, iar puterea caloric utilizat este de pn la 20 MW (iii) acoperiri metalice de protecie prin topire, cu o capacitate de tratare de pn la 2 t oel brut/or c) Turntorii de metale feroase, cu o capacitate de pn la 20 t/zi d) Instalaii pentru topirea, inclusiv alierea, metalelor neferoase, cu excepia metalelor preioase, sau pentru revalorificarea produselor (finisare, turnare n forme etc.), cu o capacitate de topire de pn la 4 t/zi pentru plumb si cadmiu sau de pn la 20 t/zi pentru toate celelalte metale e) Instalaii pentru tratarea suprafeelor metalice si a materialelor plastice prin procese chimice sau electrolitice, la care volumul cuvelor de tratare nu depseste 30 m3 f) Fabricarea si asamblarea de autovehicule si fabricarea motoarelor pentru autovehicule g) Santiere navale h) Instalaii pentru construcia si repararea aeronavelor i) Fabricarea echipamentelor feroviare j) Forjare la cald prin explozie k) Instalaii pentru coacerea si sinterizarea minereurilor metalice. 5. Industria mineralelor a) Instalaii pentru fabricarea cimentului n cuptoare rotative, cu o capacitate de producie de pn la 500 t/zi, sau a varului n cuptoare rotative cu o capacitate de producie de pn la 50 t/zi, ori n alte tipuri de cuptoare cu o capacitate de producie de pn la 50 t/zi. b) Instalaii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticl, cu o capacitate de topire de pn la 20 t/zi c) Instalaii pentru topirea substanelor minerale, inclusiv producia fibrelor minerale, cu o capacitate de topire de pn la 20 t/zi d) Fabricarea produselor ceramice prin ardere, n special a iglelor, crmizilor, crmizilor refractare, plcilor, gresiilor ceramice sau porelanului, cu o capacitate de producie mai mic de 75 t/zi si/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mic de 4 m3 si cu o densitate de ncrcare pentru fiecare cuptor de pn la 300 kg/m3 6. Industria chimic a) Tratarea produselor intermediare si producerea substanelor chimice, altele dect cele incluse n Lista A b) Producerea produselor de uz fitosanitar, produselor farmaceutice, vopselelor si lacurilor, elastomerilor si peroxizilor, altele dect cele incluse n Lista A c) Instalaii de depozitare a produselor petroliere, petrochimice si chimice, cu o capacitate de pn la 200.000 t. 7. Industria alimentar a) Fabricarea uleiurilor si a grsimilor vegetale, cu o capacitate de producie a produselor finite de pn la 300 t/zi (valoarea medie trimestrial) si animale, cu o capacitate de producie a produselor finite de pn la 75 t/zi b) Ambalarea si conservarea produselor animale si vegetale c) Fabricarea produselor lactate, cu mai puin de 200 t/zi cantitate de lapte (valoarea medie

anual) d) Fabricarea malului si a berii e) Fabricarea produselor de cofetrie si a siropului; f) Abatoare, altele dect cele cuprinse n Lista A g) Instalaii industriale pentru fabricarea amidonului h) Fabrici de fin si ulei de peste i) Fabrici de zahr 8. Industria textil, a pielriei, a lemnului si hrtiei a) Instalaii industriale pentru producerea hrtiei si a cartonului, cu o capacitate de producie de pn la 20 t/zi b) Instalaii pentru pretratarea (operaii ca splarea, nlbirea, mercerizarea) sau vopsirea fibrelor ori textilelor, cu o capacitate de tratare de pn la 10 t/zi c) Instalaii pentru tbcirea/argsirea pieilor si blnurilor, cu o capacitate de tratare de pn la 12 t/produse finite/zi. 9. Industria cauciucului Fabricarea si tratarea produselor pe baz de elastomeri. 10. Proiecte de infrastructur a) Proiecte de dezvoltare a unitilor industriale b) Proiecte de dezvoltare urban, inclusiv construcia centrelor comerciale si a parcrilor auto c) Construcia cilor ferate, altele dect cele incluse n Lista A a instalaiilor de transbordare intermodal si a terminalelor intermod d) Construcia aerodromurilor, altele dect cele incluse n Lista A e) Construcia drumurilor, porturilor si instalaiilor portuare, inclusiv a porturilor de pescuit, altele dect cele incluse n Lista A f) Construcia cilor navigabile interioare, altele dect cele incluse n Lista A, lucrri de canalizare si lucrri mpotriva inundaiilor g) Baraje si alte instalaii proiectate pentru reinerea sau stocarea apei pe termen lung, altele dect cele incluse n Lista A h) Linii de tramvai, ci ferate subterane si de suprafa, linii suspendate sau linii similare specifice, utilizate exclusiv sau n principal pentru transportul de persoane i) Instalaii de conducte pentru gaze si petrol, altele dect cele incluse n Lista A j) Instalaii de apeducte de lungime mare k) Lucrri pentru combaterea eroziunii costiere si lucrri maritime ce pot modifica profilul costier prin construcia, de exemplu, de diguri, chei, pontoane, debarcadere sau alte lucrri de aprare marin, exclusiv ntreinerea si reconstrucia unor astfel de lucrri l) Instalaii de extracie a apei subterane si de rencrcare artificial a rezervelor de ap subteran, altele dect cele incluse n Lista A m) Lucrri pentru transferul resurselor de ap ntre bazine hidrografice, altele dect cele incluse n Lista A 11. Alte proiecte a) Piste permanente de curse si testare a vehiculelor cu motor b) Instalaii pentru eliminarea deseurilor, altele dect cele incluse n Lista A c) Staii pentru epurarea apelor uzate, altele dect cele incluse n Lista A d) Amplasamente pentru depozitarea nmolurilor provenite de la staiile de epurare e) Depozite de fier vechi, de vehicule uzate, inclusiv deseuri de vehicule f) Bancuri de prob pentru motoare, turbine sau reactoare g) Instalaii pentru fabricarea fibrelor minerale artificiale h) Instalaii pentru recuperarea sau distrugerea substanelor explozive i) Centre de ecarisaj 12. Turism si recreare

a) Prtii de schi, instalaii schilift, telecabine si amenajrile aferente b) Amenajri marine de agrement c) Sate de vacana si complexuri hoteliere n afara zonelor urbane si amenajrile aferente d) Campinguri permanente si amplasamente pentru caravane e) Parcuri tematice. 13. Modificri sau extinderi de proiecte efectuate pentru testri a) Orice modificare sau extindere de proiecte prevzute n Lista A sau n prezenta Anex, deja autorizate, executate sau n curs de a fi executate, care poate avea efecte semnificative asupra mediului b) Proiectele stabilite n Lista A, efectuate exclusiv sau n principal pentru elaborarea si testarea de metode sau produse noi si care s nu fie utilizate pe o perioad mai mare de 2 ani. ANEXA Nr. 4 la normele metodologice CONINUTUL SIMPLIFICAT AL PROIECTULUI DE AUTORIZARE +---------------------+-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+ | | PIESE SCRISE | | +-------------------------------------------------------------------------------+---------------------------+-------------------+ | | | REFERATE DE VERIFICARE | AVIZE SI ACORDURI | | | MEMORIU CUPRINZAND DESCRIEREA SUMARA A LUCRARILOR | PROIECT +-------------------+ | | | | UTILITATI URBANE | | +--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+--------+--------+--------+----------+---------+ |TIPURI DE CONSTRUCTII| | Arhi- | | Numarul | | | | |Cerinta-|Cerinta-| | | | | | |tectura -|Sistemul | de | Princi- | Struc | |Amenajari | Rezis- | Sigu- |Cerinta- | | | | | Date |suprafata| de |niveluri/| palele | tura - |Instalatii| exte- | tenta | ranta | Secu|Alimentare|Alimentare| | |generale| cons- |acoperire|Inaltimea|materiale|sistemul| aferente | rioare - | si | in | ritate | cu apa|cu energie| | | |truita - |(terasa/ | la |utilizate| cons- | |circulatii|stabili-|exploa- | la |canalizare|electrica | | | | desfa- |sarpanta)|streasina| |tructiv | |carosabile| tate | tare |incendiu | | | | | | surata | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |1. Locuinte in mediul rural +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- cu regim de | | | | | | | | | x | - | x | | | | inaltime P, P+1E | | | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |2. Anexe gospodaresti +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- bucatarii de vara | | | | - | | | | - | - | - | - | x | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- grajduri (pt. | | | | x | | | | | - | - | x | | x |

| animale mari) | | | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- hambare, fanare, | | | | - | | | - | - | - | - | x | - | - | | patule | | | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- magazii, soproane, | | | | x | | | x | | - | - | x | x | | | garaje | | | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- fantani, latrine | | - | - | - | | - | - | - | - | x | - | - | x | | uscate, fose | | | | | | | | | | | | | | | vidanjabile, bazine| | | | | | | | | | | | | | | vidanjabile | | | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- spatii pentru | | | | | | | | | x | x | x | - | | | activitati | | | | | | | | | | | | | | | mestesugaresti | | | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- rezervoare | | - | - | - | | - | | | | | x | - | | | combustibil | | | | | | | | | | | | | | | lichid/gazos | | | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- imprejmuiri | | | - | - | | - | - | x | - | - | - | - | - | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |3. Anexe ale exploatatiilor agricole +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- saivane, padocuri, | | | | - | | | x | x | - | - | x | - | x | | adaposturi animale,| | | | | | | | | | | | | | | platforme furaje | | | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- imprejmuiri de | | - | - | - | | - | x | | - | - | - | - | x | | pasuni | | | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- spatii de cazare | | | - | - | | | x | | - | - | x | - | x | | temporara pe timpul| | | | | | | | | | | | | | | campaniilor | | | | | | | | | | | | | | | agricole | | | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |4. Constructii provizorii cu utilizare temporara +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+

|- targuri si oboare | | x | - | - | | x | x | | - | - | x | x | x | | periodice | | | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- constructii | | x | | - | | x | x | | x | x | x | x | x | | ocazionate de | | | | | | | | | | | | | | | evenimente | | | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |- tabere de corturi | | - | - | - | x | - | | | - | - | x | | | | si rulote | | | | | | | | | | | | | | +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |5. Racorduri si bransamente la utilitati +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ |||-|-|-||-|||-|x|-|x|x| +---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------+--------+--------+----------+----------+ > continuare -----------------------------------------------------------------+-------------------------------------------------------------------------------------------+ PIESE SCRISE | PIESE DESENATE | -----------------------------------------------------------------+--------------------------------------+-------------------------------------------+--------+ AVIZE SI ACORDURI | | | | ---------------------------+-------------------------------------+ ARHITECTURA | STRUCTURA | Plan | UTILITATI URBANE | AVIZE SPECIFICE | | |constr. | +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+ sub- | | | | | Preve- | | |Protec-| | Planurile | | | | Plan | | Plan | terane | |Alimen- |Alimen-| Telefo- | nirea | |Protectia| tia |Plan de | tuturor |Sectiune| Toate | Sistemul | fundatii | Plan | sapatura |- retele| | tare | tare | nizare/ | si |Protectia|mediului | sana- |situatie|nivelurilor|caracte|fatadele|constructiv|(amplasare| fundatii | (pentru | - sc. | |cu gaze | cu |Telecomu-|stingerea| civila | si a | tatii | - sc. | (inclusiv |ristica | - sc. | (stalpi, | indepen- | (alipire | alipire | 1:2000 | |naturale|energie| nicatii | incen- | |surselor |popula-| 1:2000 | al acope- | - sc. | 1:100 |centuri)*) | denta) |la calcan) |la calcan)|- 1:100 | | |termica| | diilor | | de apa | tiei |- 1:100 | risului) | 1:100 | | | - sc. |- sc. 1:100| - sc. | | | | | | | | | | |- sc. 1:100| | | | 1:100 | | 1:100 | | +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ | +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |x|x|x|x|x|-|-|||||||||x| ||||||||||||||||| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+

| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |x|-|-|x|-|-|-|||x|x|-|-|-|-|-| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |-|-|-|x|-|-|-|||x|x|-|-|-|-|-| ||||||||||||||||| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |-|-|-|x|-|-|-|||x|x|-|-|-|-|-| ||||||||||||||||| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |-|-|-|-|-|-|-|||x|x|x||||-| ||||||||||||||||| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |-|-|-|-|-||-|x|-|-|-|-|-|-|-|-| ||||||||||||||||| ||||||||||||||||| ||||||||||||||||| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |x|x|x||-|x|x|||||x|x|||x| ||||||||||||||||| ||||||||||||||||| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |-|-|-||-|x|-||-||x|x|x|-|-|-| ||||||||||||||||| ||||||||||||||||| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |-|-|-|-|-|-|-||-|x||-|-|-|-|-| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ | +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |-|-|-|x|-||-|||x|x|-|-|-|-|-| ||||||||||||||||| ||||||||||||||||| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |-|-|-|-|-|-|-||-||x|-|-|-|-|-| ||||||||||||||||| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |-|-|-|x|-|-|-|||||x|-|-|-|-| |||||||||||||||||

||||||||||||||||| ||||||||||||||||| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ | +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |-|-|x|x|_||||x|x|x|-|-|-|-|x| ||||||||||||||||| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |-|-|x|x|-||||x|x|x|x|x|_|_|x| ||||||||||||||||| ||||||||||||||||| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |-|-|x|x|-||x||-|-|-|-|-|-|-|x| ||||||||||||||||| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ | +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ |x|x|x|-|-|-|-||-|x|-|-|-|-|-|| +--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----------+---------------------+----------+--------+ LEGENDA: Piese obligatorii x Piese optionale (recomandabile) - Nu e cazul NOT: *) Numai pentru construcii cu Aria desfsurat > 100,0 m2. ANEXA Nr. 5 la normele metodologice CARTUS - model conform anexei nr. 1 la Lege Potrivit prevederilor cuprinse la pct. A., titlul II, ultimul alineat, pct. B., titlul II, ultimul alineat, pct. C., titlul II, ultimul alineat din Anexa nr. 1 la Lege: "Fiecare plans prezentat n cadrul Seciunii II - PIESE DESENATE va avea n partea dreapt jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numrul de nmatriculare sau numrul autorizaiei, dup caz, titlul proiectului si al plansei, numrul proiectului si al plansei, data elaborrii, numele, calitatea si semntura elaboratorilor si ale sefului de proiect." +--------------+--------------------+---------+---------+-------------------------------------+ +--------------+--------------------+---------+---------+-------------------------------------+ +--------------+--------------------+---------+---------+-------------------------------------+ +--------------+--------------------+---------+---------+-------------------------------------+ | VERIFICATOR/ | NUME5) |SEMNATURA|CERINTA8)| REFERAT/EXPERTIZA NR./DATA9) | | EXPERT7) | | | | |

+--------------+--------------------+---------+---------+-----------------------------+-------+ | 1) |Beneficiar: |Proiect| | | |nr. 10)| +--------------+--------------------+---------+---------+-----------------------------+-------+ |SPECIFICATIE6)| NUME5) |SEMNATURA|Scara: |Titlu proiect: | Faza: | +--------------+--------------------+---------+ | 2) |P.A.C. | |SEF PROIECT | | | | | | +--------------+--------------------+---------+---------+-----------------------------+-------+ |PROIECTAT | | |Data: |Titlu plansa: |Plansa | +--------------+--------------------+---------+ 4) | 3) | nr. | |DESENAT | | | | | | +--------------+--------------------+---------+---------+-----------------------------+-------+ 1) numele firmei sau al proiectantului elaborator, numrul de nmatriculare sau numrul autorizaiei; 2) titlul proiectului; 3) titlul plansei; 4) data elaborrii proiectului; 5) numele si titlul profesional; 6) calitatea elaboratorilor; 7) calitatea de verificator de proiecte atestat/expert tehnic, dup caz; 8) cerina de calitate conform Legii nr. 10/1995 pentru care s-a fcut verificarea; 9) titlul referatului de verificare/expertizei tehnice nr. si data acestuia; 10) numrul proiectului la elaborator. ANEXA Nr. 6 la normele metodologice Consiliul judetean .................................................... Primaria (autoritatea careia ii apartine agentul constatator) PROCES-VERBAL DE CONSTATARE SI SANCTIONARE A CONTRAVENTIILOR Nr. ........... incheiat azi .................... 1. Subsemnatul ............................................................................. in calitate de ..............................................., in baza legitimatiei de control nr. .......................... eliberata de ................................................... in urma controlului efectuat azi ................................/ora .............. la sediul/ santierul ..................................................................................... am constatat urmatoarele: ..................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... 2. In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, aceste fapte constituie contraventii la normele legale privind ....................................................................................... ............................................................................................... si se sanctioneaza cu amenda contraventionala, astfel: a) cf. Legii nr. .../....... art. ... alin. .... lit. ...., - de la .................. lei pana la ........................... lei; b) cf. Legii nr. .../....... art. ... alin. .... lit. ...., - de la .................. lei pana la ........................... lei; c) cf. Legii nr. .../....... art. ... alin. .... lit. ...., - de la .................. lei

pana la ........................... lei; ----------------------------------------------------------------------------------------------Total amenda - de la .................. lei pana la ........................... lei; 3. De savarsirea abaterilor de mai sus se face raspunzator: dl. (d-na) ............................................................................... persoana juridica ............................................... inmatriculata la R.C. cu nr. ........................ cod fiscal nr. ............ - reprezentata de dl. (d-na.) .............................................................. avand functia .................. cu domiciliul/sediul in ...................................... str. ..............................., nr. ........ bloc ........, scara ....... etaj .......... ap. ........ judet ....................... sector ..........., posesor al buletinului/cartii de identitate/pasaport seria .......... nr. ................... C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| eliberat(a)/emis de politia/statul .............................. la data de ................., tichet de inscriere a contraventiilor seria ........ nr. ........... (pentru cetateni straini), in calitate de .............................................................................. . 4. Subsemnatul(a) .......................................................................... posesor al buletinului/cartii de identitate seria .......... nr. .................. eliberat(a) de ............................................. la data de ........................ domiciliat in ............................. str. ........................... nr. ........, bloc ........., scara ....... etaj ......, ap. ........., judet/sector ......................................., C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, in calitate de martor, declar ca numitul .................. nu este de fata/refuza/nu poate sa semneze procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor. 5. a) Alte mentiuni ale organului constatator (contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, motivele privind lipsa martorului etc.) .............................. ............................................................................................... b) Obiectiuni ale contravenientului ........................................................ ............................................................................................... AGENT CONSTATATOR CONTRAVENIENT .................................... ................................ (numele si prenumele) (numele si prenumele) semnatura semnatura MARTOR ................................ (numele si prenumele) semnatura 6. Potrivit prevederilor art. 31 si art. 32, din Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, impotriva prezentului proces-verbal de constatare si de sanctionare a contraventiei se poate face plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la ....................................................................... care are (organul de control caruia ii apartine agentul constatator) obligatia de a o inainta spre solutionare judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia. Prezentul proces-verbal s-a intocmit in 3 exemplare, continand rezolutia de aplicare a sanctiunii si "Instiintarea de plata" si s-a inmanat/comunicat contravenientului un exemplar personal/prin afisare la domiciliu/cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire nr. ...... din ...................... AGENT CONSTATATOR CONTRAVENIENT .................................... ................................ (numele si prenumele) (numele si prenumele)

semnatura semnatura MARTOR ................................ (numele si prenumele) semnatura 7. REZOLUTIE DE APLICARE A SANCTIUNII Tinand seama de faptele savarsite, constatate si consemnate la pct. 2 din prezentul proces-verbal, in baza prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, si avand in vedere dispozitiile art. 21 din Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, subsemnatul ......................................................................, in calitate de ..........................................................................................., (functia si denumirea organului de control caruia ii apartine agentul constatator) aplic urmatoarele sanctiuni: pentru fapta consemnata la lit. a) - amenda in valoare de ............................ lei (adica .......................................................................................) pentru fapta consemnata la lit. b) - amenda in valoare de ............................ lei (adica .......................................................................................) pentru fapta consemnata la lit. c) - amenda in valoare de ............................ lei (adica .......................................................................................) ----------------------------------------------------------------------------------------------TOTAL amenda in valoare de .................... lei (in cifre) (adica ...............................................) (in litere) si dispun, in temeiul legii, urmatoarele masuri: .............................................. ............................................................................................... ............................................................................................... Masurile dispuse se vor realiza pana la data de ............................................ contravenientul avand obligatia de a notifica organului de control indeplinirea acestei obligatii in termenul stabilit. 8. INSTIINTARE DE PLATA: Contravenientul urmeaza sa achite suma totala de ..................................... lei (adica .............................................................) la C.E.C. sau la Directia Trezorerie si Contabilitate Publica (denumita in continuare Trezorerie), in termen de 15 zile de la data comunicarii prezentului proces verbal, iar sumele vor fi incasate astfel: - 75% din suma totala, adica ......................... lei in contul nr. ................... deschis la C.E.C./Trezorerie, suma care se face venit la bugetul de stat; - 25% din suma totala, adica ........................ lei in contul nr. .................... deschis la C.E.C./Trezorerie, suma care se face venit extrabugetar al unitatii din care face parte agentul constatator; Contravenientul are obligatia sa predea copia chitantei, in termen de 15 zile de la data comunicarii prezentului proces verbal, la adresa .............................................. (organul de control caruia ii apartine agentul constatator) situata in ..................................................... str. ......................... nr. ........... judetul/sector ................................ telefon ....................... Daca contravenientul nu achita amenda in termen de 15 zile de la data inmanarii/comunicarii, se va proceda la executarea silita. Consiliul judetean

.................................................... Primaria (autoritatea careia ii apartine agentul constatator) .................................................... (organul de control/functia) .................................................... (numele si prenumele) semnatura L.S. Am primit un exemplar Contravenient ................................. ANEXA Nr. 7 la normele metodologice INSPECTORATUL DE STAT IN CONSTRUCTII Inspectoratul Teritorial in Constructii ...................... Seria ..... nr. ............ Inspectoratul Judetean in Constructii ........................ (autoritatea careia ii apartine agentul constatator) PROCES VERBAL DE CONSTATARE SI SANCTIONARE A CONTRAVENTIILOR incheiat azi ............... 1. Subsemnatul ......................... in calitate de ............................ in baza legitimatiei de control nr. .......... eliberata de ......................, in urma controlului efectuat azi ......./ora ......., la sediul/santierul ......................................... ............................................................................................... am constatat urmatoarele: ..................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... 2. In conformitate cu prevederile .................................. aceste fapte constituie contraventii la normele legale privind ........................................................ ............................................................................................... si se sanctioneaza cu amenda contraventionala, astfel: cf. art. ....... alin. ...... lit. ....., - de la ......... lei pana la ........... lei; si se aplica o amenda de ........................................... lei cf. art. ....... alin. ...... lit. ....., - de la ......... lei pana la ........... lei; si se aplica o amenda de ........................................... lei cf. art. ....... alin. ...... lit. ....., - de la ......... lei pana la ........... lei; si se aplica o amenda de ........................................... lei cf. art. ....... alin. ...... lit. ....., - de la ......... lei pana la ........... lei; si se aplica o amenda de ........................................... lei 3. De savarsirea abaterilor de mai sus se face raspunzator dl. (d-na.) persoana fizica/juridica .......................... reprezentata de ..................... avand ocupatia ..................................., cu domiciliul/sediul in .................................. str. .................. nr. .... bloc ..., scara .... etaj ...., ap. ..... judet .............. sector ........., inmatriculata la R.C. cu nr. ...... cod fiscal nr. ................., posesor al buletinului/cartii de identitate/pasaport seria ........... nr. ..........................., C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, eliberat(a)/emis de politia/statul ........................ ................... la data de ........................., tichet de inscriere a contraventiilor seria ........ nr. .......... (pentru cetateni straini). 4. Subsemnatul(a) .............................. posesor al buletinului/cartii de identitate

seria ...... nr. ........... eliberat(a) de ........................ la data de ............... domiciliat in ...................., str. ................., nr. .., bloc .., scara .., etaj .., ap. ..., judet/sector ................... C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| in calitate de martor, declar ca numitul .......................... nu este de fata/refuza/nu poate sa semneze procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor. AGENT CONSTATATOR CONTRAVENIENT ..................... ..................... (numele si prenumele) (numele si prenumele) semnatura semnatura MARTOR ..................... (numele si prenumele) semnatura 5. a) Alte mentiuni ale organului constatator (contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, motivele privind lipsa martorului etc.) .............................. ............................................................................................... ............................................................................................... b) Obiectiuni ale contravenientului ........................................................ ............................................................................................... ............................................................................................... 6. REZOLUTIE DE APLICARE A SANCTIUNII Avand in vedere faptele savarsite, se aplica contravenientului, in conditiile art. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, o amenda contraventionala in valoare totala de ..................................................... lei si in conformitate cu prevederile legale se dispun urmatoarele masuri: ........................ ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... ............................................................................................... Masurile dispuse se vor realiza pana la data de ............................................ contravenientul notificand organului de control indeplinirea acestora in termenul stabilit. 7. INSTIINTARE DE PLATA: Contravenientul urmeaza sa achite suma totala de ................................. lei, la C.E.C. sau la Directia Trezorerie si Contabilitate Publica (denumita in continuare Trezorerie), in termen de 15 zile de la data comunicarii prezentului proces-verbal, iar sumele vor fi incasate astfel: - 75% din suma totala, adica ............... lei in contul nr. .................. deschis la C.E.C./Trezorerie, suma care se face venit la bugetul de stat; - 25% din suma totala, adica ............... lei in contul nr. .......................... al Inspectoratului Teritorial/Judetean in Constructii ........................, deschis la C.E.C./ Trezorerie ..........................., suma care se face venit extrabugetar al Inspectoratului Teritorial/Judetean in Constructii ............................................................ Contravenientul are obligatia sa predea copia chitantei, in termen de 15 zile de la data comunicarii prezentului proces-verbal, la sediul Inspectoratului Teritorial/Judetean in Constructii ........................................................................, situat in ................... str. ...................... nr. ....... judetul/sector .................... telefon ................................ . Daca contravenientul nu achita amenda in termen de 15 zile de la data inmanarii/comunicarii, se va proceda la executarea silita. 8. Potrivit prevederilor art. 31 si art. 32 din Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 2/2001

privind regimul juridic al contraventiilor, impotriva prezentului proces-verbal de constatare si de sanctionare a contraventiei se poate face plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la Inspectoratul Teritorial/Judetean in Constructii .......................... care are obligatia de a o inainta spre solutionare judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia. 9. Prezentul proces-verbal s-a intocmit in 3 exemplare, continand rezolutia de aplicare a sanctiunii si "instiintarea de plata" si s-a inmanat/comunicat contravenientului un exemplar personal/prin afisare la domiciliu/cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire nr ............ din .................... . AGENT CONSTATATOR CONTRAVENIENT ..................... ..................... (numele si prenumele) (numele si prenumele) semnatura semnatura MARTOR ..................... (numele si prenumele) semnatura ANEXA Nr. 8 la normele metodologice PANOU DE IDENTIFICARE A INVESTIIEI*) ___________ *) Modelul pentru panoul de identificare a investiiei este cel stabilit prin Ordinului Ministrului lucrrilor publice si amenajrii teritoriului nr. 63/N din 11 august 1998. +---------------------------------------------------------------------------------------------+ | +-----------+ | | SANTIER | VEDERE | | | IN |DE ANSAMBLU| | | LUCRU +-----------+ | || |Denumirea si adresa obiectivului ............................................................| |Beneficiarul investitiei .................................................... telefon .......| | (numele si prenumele/denumirea si domiciliul/sediul) | |Proiectant general .......................................................... telefon .......| | (numele si prenumele/denumirea si domiciliul/sediul) | |Constructor ................................................................. telefon .......| | (numele si prenumele/denumirea si domiciliul/sediul) | |Numarul autorizatiei de construire/desfiintare si numarul autorizatiei de organizare de | |santier (daca este cazul) ...................................... din data de ................| |Eliberata de ................................................................................| |Termenul de executie a lucrarilor, prevazut in autorizatie ..................................| |Data inceperii constructiei .................................................................| |Data finalizarii constructiei ...............................................................| +---------------------------------------------------------------------------------------------+ NOT: 1. Datele de mai sus vor fi nscrise obligatoriu ntr-un panou de minimum 60 x 90 cm (literele avnd o nlime de cel puin 5 cm), confecionat din materiale rezistente la intemperii si afisat la loc vizibil pe toat perioada lucrrilor. 2. Vederea de ansamblu poate fi: fotografie dup machet, o perspectiv sau o faad reprezentativ (principal) a investiiei.

Guvernul Romniei Fisa act Completat de Hotrre nr. 940/2006</ Modificat de Hotrre nr. 940/2006</ Regulament din 14/06/1994 de recepie a lucrrilor de construcii si instalaii aferente acestora*) Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 193 din 28/07/1994 Actul a intrat in vigoare la data de 28 iulie 1994 ___________ *) Lucrrile de montaj utilaje, echipamente si instalaii tehnologice nu fac obiectul prezentului regulament. CAPITOLUL I Prevederi generale Art. 1. - Recepia constituie o component a sistemului calitii n construcii si este actul prin care investitorul declar c accept, preia lucrarea cu sau fr rezerve si c aceasta poate fi dat n folosin. Prin actul de recepie se certific faptul c executantul si-a ndeplinit obligaiile n conformitate cu prevederile contractului si ale documentaiei de execuie. Art. 2. - n nelesul prezentului regulament, investitorul este persoana fizic sau juridic care ncheie contractul de executare de lucrri de construcii, urmreste ndeplinirea lui si preia lucrarea. Executantul este partea contractant care realizeaz lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, dac lucrarea este realizat printr-o asociere. Art. 3. - Recepia lucrrilor de construcii de orice categorie si instalaii aferente acestora se efectueaz att la lucrri noi, ct si la interveniile n timp asupra construciilor existente (reparaii capitale, consolidri, modificri, modernizri, extinderi etc.) si se realizeaz n dou etape: - recepia la terminarea lucrrilor; - recepia final la expirarea perioadei de garanie. Art. 4. - Pentru lucrrile de construcii si instalaii aferente acestora, indiferent de sursa de finanare, de forma de proprietate sau de destinaie, recepiile se vor organiza de ctre ordonatorii de credite sau proprietari, care, n sensul prezentului regulament, au calitatea de investitori. Art. 5. - Recepia se poate face prin acordul prilor sau, n cazul cnd prile nu ajung la un acord pentru rezolvarea nenelegerilor ivite cu ocazia ncheierii procesului-verbal de recepie, ele se pot adresa instanei judectoresti competente. CAPITOLUL II Recepia la terminarea lucrrilor Art. 6. - Executantul trebuie s comunice investitorului data terminrii tuturor lucrrilor prevzute n contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunicrii va fi transmis de executant si reprezentantului investitorului pe santier. Art. 7. - Comisiile de recepie pentru construcii si pentru instalaiile aferente acestora se vor numi de ctre investitor si vor fi alctuite din cel puin 5 membri. Dintre acestia, obligatoriu vor face parte un

reprezentant al investitorului si un reprezentant al administraiei publice locale pe teritoriul creia este situat construcia, iar ceilali vor fi specialisti n domeniu. Pentru construciile de importan excepional, avnd n vedere gradul de risc sub aspectul siguranei, destinaia, modul de utilizare, complexitatea si volumul lucrrilor care fac obiectul recepiei, comisiile de recepie vor fi alctuite din cel puin 7 membri, numrul de specialisti fiind de minimum 5. Comisiile de recepie pentru construcii de locuine parter, parter si un etaj, cu nlimea la cornis de maximum 8 metri, cu cel mult 4 apartamente, cu suprafa desfsurat de maximum 150 m2, pentru anexele gospodresti ale acestora, precum si pentru construciile provizorii, vor fi alctuite din 2 membri: investitorul sau proprietarul si delegatul administraiei publice locale Art. 8. - Investitorul va organiza nceperea recepiei n maximum 15 zile calendaristice de la notificarea terminrii lucrrilor si va comunica data stabilit: a) membrilor comisiei de recepie; b) executantului; c) proiectantului. Reprezentanii executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de recepie, acestia avnd calitatea de invitai. Pentru obiectivele militare stabilite prin ordin al ministrului aprrii naionale, al ministrului de interne si al directorului Serviciului Romn de Informaii, comisia de recepie se numeste de ctre organele proprii ale acestora. Completat de Hotrre nr. 940/2006 in data de 28 iulie 2006 Modificat de Hotrre nr. 940/2006 in data de 28 iulie 2006 Art. 9. - Proiectantul, n calitate de autor al proiectului construciei, va ntocmi si va prezenta n faa comisiei de recepie punctul su de vedere privind execuia construciei. Art. 10. - La recepia cldirilor cu nlimea de peste 28 m, cu sli aglomerate, cu capacitate pentru mai mult de 150 persoane, a hotelurilor, a spitalelor, cminelor pentru copii si btrni sau a altor cldiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sunt obligai ca n comisiile de recepie s includ si o persoan desemnat de inspeciile teritoriale din cadrul Comandamentului trupelor de pompieri si care va fi solicitat n scris de ctre investitor. Numele persoanei desemnate de inspeciile teritoriale ale Comandamentului trupelor de pompieri va fi comunicat n scris investitorului n intervalul de timp de la primirea solicitrii pn la data ntrunirii comisiei de recepie. Procesul-verbal de recepie va consemna realizarea msurilor prevzute n documentaia de execuie din punct de vedere al prevenirii si al stingerii incendiilor, fr de care recepia nu este acceptat. Art. 11. - La recepia cldirilor cuprinse n listele de monumente istorice, investitorii sunt obligai ca n comisiile de recepie s includ si o persoan desemnat de ctre comisiile zonale pentru

monumente, ansambluri si situri istorice. Art. 12. - n cazul n care investitorul nu stabileste, n urma comunicrii primite, o dat pentru recepia lucrrilor n termenul prevzut la art. 8, sau dac la data fixat nu se prezint la locul recepiei direct sau prin mputernicit, executantul va rennoi cererea pentru fixarea unei noi date de recepie n condiiile de la art. 8. Dac nici pn la expirarea acestui al doilea termen investitorul nu fixeaz recepia sau dac comisia de recepie nu se prezint la data fixat direct sau prin mputernicit legal, executantul va stabili un termen de recepie n intervalul de 12 zile calendaristice de la expirarea celui de-al doilea termen. Executantul va comunica investitorului n timp util termenul pe care l-a fixat. Dac investitorul, prin comisia de recepie, nu se prezint la termenul fixat si nici nu a convenit cu executantul, nainte de termenul fixat de acesta, asupra unui alt termen pentru recepie, executantul va notifica n scris investitorului ultimul termen de ntrunire a comisiei de recepie. n notificare, executantul va preciza, totodat, c investitorul va rspunde pentru acoperirea tuturor pagubelor produse prin neconvocarea comisiei de recepie. Art. 13. - Comisia de recepie se ntruneste la data, ora si locul fixate, iar presedintele acesteia, numit de investitor, stabileste programul dup care va fi fcut recepia. Comisia de recepie poate funciona numai n prezena a cel puin 2/3 din membrii numii ai acesteia. Hotrrile comisiei se iau cu majoritate simpl. n cazul n care comisia nu se ntruneste n totalitatea ei, presedintele poate fixa, pentru categoriile de lucrri pentru care nu s-au prezentat membrii comisiei, un nou termen n vederea efecturii recepiei, termen ce nu va depsi 4 zile lucrtoare de la data fixat iniial. n vederea desfsurrii n bune condiii a recepiei, investitorul are obligaia de a pune la dispoziia comisiei de recepie documentaia de execuie, precum si documentele si explicaiile care i sunt necesare. Art. 14. - Comisia de recepie examineaz: a) respectarea prevederilor din autorizaia de construire, precum si avizele si condiiile de execuie impuse de autoritile competente. Examinarea se va face prin: - cercetarea vizual a construciei; - analiza documentelor coninute n cartea tehnic a construciei; b) executarea lucrrilor n conformitate cu prevederile contractului, ale documentaiei de execuie si ale reglementrilor specifice, cu respectarea exigenelor eseniale, conform legii; c) referatul de prezentare ntocmit de proiectant cu privire la modul n care a fost executat lucrarea. Investitorul va urmri ca aceast activitate s fie cuprins n contractul de proiectare; d) terminarea tuturor lucrrilor prevzute n contractul ncheiat ntre investitor si executant si n documentaia anex la contract. n cazurile n care exist dubii asupra nscrisurilor din documentele crii tehnice a construciei, comisia poate

cere expertize, alte documente, ncercri suplimentare, probe si alte teste. Modificat de Hotrre nr. 940/2006 in data de 28 iulie 2006 Art. 15. - La terminarea examinrii, comisia va consemna observaiile si concluziile n procesulverbal de recepie, model prezentat n anexa nr. 1 la regulament, si l va nainta n termen de 3 zile lucrtoare investitorului mpreun cu recomandarea de admitere cu sau fr obiecii a recepiei, amnarea sau respingerea ei. Modificat de Hotrre nr. 940/2006 in data de 28 iulie 2006 Art. 16. - Comisia de recepie recomand admiterea recepiei n cazul n care nu exist obiecii sau cele care s-au consemnat nu sunt de natur s afecteze utilizarea lucrrii conform destinaiei sale. Art. 17. - Comisia de recepie recomand amnarea recepiei cnd: - se constat lipsa sau neterminarea unor lucrri ce afecteaz sigurana n exploatare a construciei din punct de vedere al exigenelor eseniale; - construcia prezint vicii a cror remediere este de durat si care, dac nu ar fi fcute, ar diminua considerabil utilitatea lucrrii; - exist n mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrrilor si este nevoie de ncercri de orice fel pentru a le clarifica. Art. 18. - Comisia de recepie recomand respingerea recepiei dac se constat vicii care nu pot fi nlturate si care prin natura lor mpiedic realizarea uneia sau a mai multor exigene eseniale, caz n care se impun expertize, reproiectri, refaceri de lucrri etc. Art. 19. - Absena executantului de la recepie nu constituie motiv pentru amnarea si/sau anularea actului de recepie. n cazul n care executantul nu se prezint la recepie, investitorul poate solicita asisten pentru recepie unui expert tehnic neutru atestat, care s consemneze, separat de procesulverbal, starea de fapt constatat. Art. 20. - Situaiile de absen a unor persoane sau delegai convocai vor fi consemnate n procesul-verbal de recepie. Art. 21. - Presedintele comisiei de recepie va prezenta investitorului procesul-verbal de recepie cu observaiile participanilor si cu recomandarea comisiei. Pe baza procesului-verbal de recepie, investitorul hotrste admiterea, amnarea sau respingerea recepiei si notific hotrrea sa n interval de 3 zile lucrtoare executantului, mpreun cu un exemplar din procesul-verbal. Art. 22. - n cazul n care admiterea recepiei se face cu obiecii, n procesul-verbal de recepie se vor indica n mod expres acele lipsuri care trebuie s fie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul, dar ele nu vor depsi, de regul, 90 de zile calendaristice de la data recepiei dac, datorit condiiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen. Art. 23. - Dac executantul nu-si ndeplineste obligaiile prevzute la art. 22 dup trecerea termenului de remediere convenit, investitorul l va soma n acest sens, iar dac executantul nu d curs somaiei, investitorul este n drept s execute remedierile pe cheltuiala si riscul executantului n culp si s pretind plata prejudiciului produs. Art. 24. - Refuzul executantului de a semna procesul-verbal de recepie se consemneaz n cadrul

acestuia. Art. 25. - Dup executarea remedierilor, executantul va cere n scris investitorului anularea obieciilor. Dac, n decurs de 30 de zile calendaristice de la data cererii executantului, investitorul nu anuleaz obieciile, se recurge la procedura de arbitraj, dac ea a fost prevzut n contract si, n cazul rmnerii n dezacord, poate s-l acioneze la instana judectoreasc competent. Art. 26. - Data recepiei este cea a ncheierii de ctre comisia de recepie a procesului-verbal de recepie a lucrrilor, cu sau fr obiecii. Art. 27. - Executantul are la dispoziie 20 de zile calendaristice de la data primirii procesuluiverbal de recepie, amnare sau de respingere a recepiei pentru a contesta obieciile sau respingerea. Litigiul se rezolv prin arbitraj, dac aceast form de conciliere a fost prevzut n contract, sau prin aciune naintat la instana judectoreasc competent. Art. 28. - Investitorul preia lucrarea la data prevzut la art. 26, n afara cazului n care recepia este amnat sau respins. Art. 29. - n cazul depsirii de ctre investitor a termenului de 30 de zile prevzut la art. 25, fr a cdea de comun acord cu executantul asupra prelungirii acestui termen, se apeleaz la arbitraj, iar apoi la instana judectoreasc. Art. 30. - Dup acceptarea recepiei de ctre investitor cu sau fr obiecii, acesta nu mai poate emite alte solicitri de remedieri de lucrri, penalizri, diminuri de valori si altele asemenea, dect cele consemnate n procesul-verbal de recepie. Fac excepie viciile ascunse descoperite n termenul stabilit conform legii. Art. 31. - n cazul n care investitorul solicit preluarea unei pri din lucrare nainte de terminarea ntregii lucrri prevzute n contract, se va ncheia un proces-verbal de predare-primire ntre executant si investitor, n care se va consemna starea prii de lucrare n cauz, msurile de conservare, precum si cele de protecie reciproc a desfsurrii activitii celor dou pri. Toate riscurile si pericolele pentru partea preluat trec temporar asupra investitorului, cu excepia viciilor ascunse si a celor decurgnd din executarea necorespunztoare. Procesul-verbal de predare-primire ncheiat n aceste condiii nu este un proces-verbal de recepie pentru partea de lucrare n cauz, dar investitorul poate cere nscrierea n procesul-verbal de recepie, ntocmit la terminarea lucrrii n ntregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predriiprimirii si le-a consemnat n procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluat de investitor, perioada de garanie pentru viciile care nu in de sigurana construciei ncepe de la data terminrii remedierilor. CAPITOLUL III Recepia final Art. 32. - Recepia final este convocat de investitor n cel mult 15 zile dup expirarea perioadei de garanie. Perioada de garanie este cea prevzut n contract. Art. 33. - La recepia final particip: a) investitorul; b) comisia de recepie numit de investitor;

c) proiectantul lucrrii; d) executantul. Art. 34. - Comisia de recepie final se ntruneste la data, ora si locul fixate si examineaz urmtoarele: a) procesele-verbale de recepie la terminarea lucrrilor; b) finalizarea lucrrilor cerute de "recepia de la terminarea lucrrilor"; c) referatul investitorului privind comportarea construciilor si instalaiilor aferente n exploatare pe perioada de garanie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor. Art. 35. - Comisia de recepie poate cere, n cazuri foarte bine justificate si/sau n cazul apariiei unor vicii, efectuarea de ncercri si expertize. Art. 36. - La terminarea recepiei comisia de recepie final si va consemna observaiile si concluziile n procesul-verbal de recepie final, model prezentat n anexa nr. 2 la prezentul regulament, pe care-l va nainta investitorului, n termen de 3 zile lucrtoare mpreun cu recomandarea de admitere, cu sau fr obiecii, a recepiei, de amnare sau de respingere a ei. Art. 37. - n cazul n care comisia de recepie final recomand admiterea cu obiecii, amnarea sau respingerea recepiei, ea va trebui s propun msuri pentru nlturarea neregulilor semnalate. Comisia de recepie final recomand respingerea recepiei finale n cazul n care nu se respect una sau mai multe dintre exigenele eseniale. Art. 38. - Lucrarea a crei recepie final a fost respins va fi pus n stare de conservare prin grija si pe cheltuial investitorului, iar utilizarea ei va fi interzis. Investitorul se va putea ndrepta pentru recuperarea pagubelor mpotriva factorilor implicai n executarea construciei, vinovai de viciile constatate cu ocazia recepiei, ct si pentru nefuncionarea construciilor si/sau a instalaiilor aferente acestora. Investitorul hotrste admiterea recepiei pe baza recomandrii comisiei de recepie final si notific executantului hotrrea sa n termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din procesulverbal de recepie final. Art. 39. - Data recepiei finale este data notificrii de ctre investitor a hotrrii sale. CAPITOLUL IV Dispoziii finale Art. 40. - Se excepteaz de la prevederile prezentului regulament construciile de locuine parter, parter si un etaj, cu nlimea la cornis de maximum 8 metri, cu 4 apartamente si, anexele gospodresti ale acestora, precum si construciile provizorii cu suprafee desfsurate mai mici de 150 m2. Pentru acestea, documentele necesare sunt prezentate n anexele nr. 3 si 4 la prezentul regulament. Art. 41. - Cheltuielile de orice natur necesitate de activitatea comisiei de recepie final cad n sarcina investitorului. Membrii comisiei de recepie final vor fi angajai prin contract de colaborare de ctre investitor, dac este cazul. Cheltuielile ocazionate de ncercri, altele dect cele care decurg din prevederile contractuale, se pltesc de ctre partea care a avut iniiativa efecturii lor. n situaiile n care, n urma rezultatelor nefavorabile ale ncercrilor, se stabileste o culp, cheltuielile respective se suport de ctre partea n culp. Cheltuielile de expertiz sau cele ocazionate de asistena unui expert se pltesc de partea care a

avut iniiativa convocrii expertului si se suport de partea n culp. Art. 42. - Dac prile nu ajung la ncheierea unui proces-verbal de recepie final pe cale amiabil, ele se pot adresa instanei judectoresti competente. Art. 43. - Prile n litigiu pot conveni asupra unei proceduri de arbitraj, potrivit legii. Art. 44. - Procesele-verbale de recepie la terminarea lucrrilor se difuzeaz prin grija investitorului: a) executantului; b) proiectantului; c) organului administraiei publice locale, emitent al autorizaiei de construire; d) organului administraiei financiare locale. Art. 45. - Procesele-verbale de recepie final se difuzeaz prin grija investitorului: a) organului administraiei publice locale, emitent al autorizaiei de construire; b) executantului. Art. 46. - Cartea tehnic a construciei, potrivit modelului prezentat n anexa nr. 6 la prezentul regulament, se pstreaz de investitor pe toat durata existenei construciei. Art. 47. - n toate situaiile investitorul este depozitarul arhivei privind lucrarea n cauz. Art. 48. - Termenii folosii n cadrul regulamentului sunt definii n anexa nr. 5 la acesta. Art. 49. - Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul de Interne si Serviciul Romn de Informaii se excepteaz de la prevederile art. 44 si 45. Art. 50. - Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5 si 8 fac parte integrant din prezentul regulament. ANEXA Nr. 1 la regulament INVESTITOR PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR Nr. .......... din ................ privind, lucrarea ........................................................... ..............................................................................., executata in cadrul contractului nr. ..... din ......., incheiat intre ......... .................. pentru lucrarile de ......................................... 1. Lucrarile au fost executate in baza autorizatiei nr. .........., eliberata de ............. la ..........., cu valabilitate pana la ....................... Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in intervalul .............., fiind formata din: ............................................. (nume si prenume) ............................................. ............................................. 3. Au mai participat la receptie: ................................................................................ (nume si prenume) (calitatea) 4. Constatarile comisiei de receptie: 4.1. Din documentatia scrisa si desenata necesara a fi prezentata au lipsit sau sunt incomplete piesele cuprinse in lista anexa nr. 1. 4.2. Cantitatile de lucrari cuprinse in lista anexa nr. 2 nu au fost executate. 4.3. Lucrarile cuprinse in lista anexa nr. 3 nu respecta prevederile proiectului. 5. Comisia de receptie, in urma constatarilor facute, propune: ................................................................................ ................................................................................

6. Comisia de receptie motiveaza propunerea facuta prin: ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ 7. Comisia de receptie recomanda urmatoarele: ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ 8. Prezentul proces-verbal, continand .......... file si .............. anexe numerotate, cu un total de ........ file, a fost incheiat astazi ............... la ................. in ........ exemplare. Comisia de receptie*) Specialist*) Presedinte: ..................... ................................. Membri: ......................... ................................. ___________ *) Numele, prenumele si semntura. Completat de Hotrre nr. 940/2006 in data de 28 iulie 2006 ANEXA Nr. 2 la regulament INVESTITOR PROCES-VERBAL DE RECEPTIE FINALA Nr. ............ din .................... privind lucrarea ............................................................ ................................................................................ ..............................................................................., autorizata cu nr. .......... din .........., cu valabilitate pana la .........., de catre ............................. 1. Comisia de receptie finala si-a desfasurat activitatea in intervalul ..... ................, fiind formata din: ...................................... (nume si prenume) 2. Au mai participat la receptie: ................................................................................ (nume si prenume) (calitatea) 3. Comisia de receptie finala, in urma examinarii lucrarii si a documentelor cuprinse in cartea tehnica a constructiei, a constatat urmatoarele: 3.1. Lucrarile pe specialitati au fost executate si receptionate conform listei anexa nr. 1. 3.2. Lucrarile au fost complet terminate la data de ......................... 3.3. Observatiile facute de comisia de receptie finala sunt prezentate in lista anexa nr. 2. 3.4. Cartea tehnica a constructiei si fisa sintetica a obiectului au fost (nu au fost) completate. 3.5. Instructiunile de exploatare si urmarire a comportarii in timp a obiectului (nu) sunt in posesia utilizatorului. 3.6. Constructia s-a comportat (nu s-a comportat) corespunzator in perioada de la terminarea ei la data de .......... pana in prezent, respectiv pe o durata de ................ luni, constatarile comisiei fiind enumerate in anexa nr. 3. 3.7. Valoarea obiectului este de ........... lei, conform listei anexa nr. 1. 4. In baza constatarilor facute, comisia de receptie finala propune: ................................................................................

................................................................................ 5. Comisia de receptie finala motiveaza propunerea facuta prin: ................................................................................ ................................................................................ 6. Comisia de receptie finala recomanda urmatoarele: ................................................................................ ................................................................................ 7. Prezentul proces-verbal, continand .......... file si .............. anexe numerotate, cu un total de ........ file, a fost incheiat astazi ............... la ............. in ....... exemplare. Comisia de receptie*) Specialisti*) Presedinte: .................... Membri: ........................ ........................ ........................ ___________ *) Numele, prenumele si semntura. ANEXA Nr. 3 la regulament INVESTITOR PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR Nr. ......... din ................... privind lucrarea ............................................................ ..............................................................................., executata in cadrul contractului nr. ...... din ......., incheiat intre ........ si intre ........................... pentru lucrarile de ....................... ................................................................................ 1. Lucrarile au fost executate in baza autorizatiei nr. .......... eliberata de ................. la .........., cu valabilitate pana la .................... 2. Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in intervalul ..........., fiind formata din: ....................................... (nume si prenume) 3. Au mai participat la receptie: ................................................................................ (nume si prenume) (calitatea) 4. Comisia de receptie, in urma constatarilor facute, propune: ................................................................................ ................................................................................ 5. Comisia de receptie recomanda urmatoarele: ............................... ................................................................................ ................................................................................ 6. Prezentul proces-verbal, continand ........... file si ............. anexe numerotate, cu un total de ......... file, a fost incheiat astazi .............. la ................ in ............... exemplare. Comisia de receptie*) Investitor (proprietar): ........................... Delegat al administratiei publice locale: .......... ANEXA Nr. 4 la regulament INVESTITOR

PROCES-VERBAL DE RECEPTIE FINALA Nr. ............. din ................... privind lucrarea ............................................................ ................................................................................ ..............................................................................., autorizata cu nr. ....... din ........, cu valabilitate pana la ..............., de catre ....................................................................... 1. Comisia de receptie finala si-a desfasurat activitatea in intervalul ..............., fiind formata din: ................................... (nume si prenume) 2. Au mai participat la receptie: ................................................................................ (nume si prenume) (calitatea) 3. Comisia de receptie finala, in urma examinarii lucrarii si a documentelor, a constatat urmatoarele: ....................................................... 4. Valoarea obiectului este de ............. lei, conform listei anexa nr. 1. 5. In baza constatarilor facute, comisia de receptie finala propune: ................................................................................ 6. Prezentul proces-verbal, continand .......... file si .............. anexe numerotate, cu un total de ......... file, a fost incheiat astazi .............. la ............, in ........... exemplare. Comisia de receptie finala*) Investitor (proprietar): ............................ Delegat al administratiei publice locale: ........... ___________ *) Numele, prenumele si semntura. ANEXA Nr. 5 la regulament DEFINIII PRIVIND TERMENII UTILIZAI N REGULAMENT 1. Recepia lucrrilor de construcii si instalaii aferente acestora - actul prin care investitorul certific (atest) realizarea lucrrilor de construcii si instalaii aferente acestora, n conformitate cu prevederile contractuale (documentaii tehnice de execuie, caiete de sarcini, specificaii tehnice etc.) si cu cerinele documentelor oficiale (autorizaia de construire, avize ale organelor autorizate, reglementri tehnice aplicabile, cartea tehnic a construciei etc.) si declar c accept s preia lucrrile executate si c acestea pot fi date n folosin. 2. Recepia la terminarea lucrrilor - recepia efectuat la terminarea complet a lucrrilor unui obiect sau unei pri din construcie, independent, care poate fi utilizat separat. 3. Recepia final - recepia efectuat dup expirarea perioadei de garanie. 4. Perioada de garanie - perioada de timp cuprins ntre data recepiei si terminarea lucrrilor, a crei durat se stabileste prin contract si n cadrul creia antreprenorul are obligaia nlturrii, pe cheltuiala sa, a tuturor deficienelor aprute datorit nerespectrii clauzelor si specificaiilor contractuale sau a prevederilor reglementrilor tehnice aplicabile. 5. Cartea tehnic a construciei - ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, execuia, recepia, exploatarea si urmrirea comportrii n exploatare a construciei si instalaiilor aferente acesteia, cuprinznd toate datele, documentele si evidenele necesare pentru identificarea si

determinarea strii tehnice (fizice) a construciei respective si a evoluiei acesteia n timp. 6. Proprietar - dup ncheierea procesului-verbal de recepie de la terminarea lucrrilor, investitorul poart denumirea generic de proprietar. ANEXA Nr. 6 la regulament CARTEA TEHNIC A CONSTRUCIEI CENTRALIZATORUL pieselor cuprinse n cartea tehnic a construciei 1. Fisa de date sintetice. 2. Capitolul A*): Documentaia privind proiectarea. 3. Capitolul B*): Documentaia privind execuia. 4. Capitolul C*): Documentaia privind recepia. 5. Capitolul D*): Documentaia privind exploatarea, repararea, ntreinerea si urmrirea comportrii n timp. 6. Jurnalul evenimentelor. Capitolul A*) Documentatia privind proiectarea. ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ Capitolul B*) Documentatia privind executia. ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ Capitolul C*) Documentatia privind receptia. ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ Capitolul D*) Documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea comportarii in timp. ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ____________ *) Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentaiei de baz si copiile borderourilor cu cuprinsul fiecrui dosar n parte. FISA DE DATE SINTETICE 1. Obiectul de constructie (denumire, localizare) ...........................

................................................................................ 2. Investitorul (denumirea si sediul unitatii) .............................. ................................................................................ 3. Delegatii investitorului cu sarcini de verificare a calitatii constructiei (numele, prenumele, functia, atributia) ........................................ ................................................................................ 4. Proiectantul lucrarii a) Denumirea si sediul sau adresa unitatii proiectant general si a unitatilor subproiectante ................................................................. ................................................................................ b) Numele si prenumele sefului de proiect ................................... ................................................................................ c) Numele si prenumele proiectantilor de specialitate, denumirea si sediul unitatilor de care apartin ..................................................... ................................................................................ 5. Verificatorul (verificatorul de proiecte atestat), numele, prenumele, numarul certificatului de atestare ............................................. ................................................................................ 6. Executantul constructiei a) Denumirea si sediul sau adresa unitatii executante (antreprenor general) si, daca este cazul, a unitatilor executante pentru instalatiile aferente constructiilor ................................................................. ................................................................................ ................................................................................ b) Numele si prenumele sefului de santier ................................... c) Numele si prenumele conducatorului direct al lucrarilor (seful punctului de lucru al obiectivului) ...................................................... 7. Modificari intervenite in datele de la pct. 1-6 (data modificarii si modificarea) ................................................................... 8. Expertii tehnici atestati care au verificat calitatea si comportarea constructiei (numele, prenumele, numarul certificatului de atestare) ........... ................................................................................ 9. Comisia de receptie la terminarea lucrarilor (numele, prenumele si unitatea de care apartin) ...................................................... ................................................................................ ................................................................................ 10. Comisia de receptie finala (numele, prenumele si unitatea de care apartin) ....................................................................... ................................................................................ ................................................................................ 11. Data inceperii executiei ................................................ 12. Data aprobarii receptiei la terminarea lucrarilor ....................... 13. Data aprobarii receptiei finale ......................................... 14. Gradul de seismicitate luat in calcul la proiectarea constructiei ....... ................................................................................ 15. Alte date ............................................................... ................................................................................ ................................................................................ NORME DE NTOCMIRE A CRII TEHNICE A CONSTRUCIEI CAPITOLUL I Dispoziii generale

1. Cartea tehnic a construciei se compune din ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuia, recepia, exploatarea, ntreinerea, repararea si urmrirea n timp a construciei. 2. Cartea tehnic se definitiveaz nainte de recepia final. 3. Cartea tehnic, dup ntocmire, se completeaz si se pstreaz pentru fiecare obiect de construcii de ctre investitor sau, dup caz, de ctre proprietar. 4. Cartea tehnic a construciei se ntocmeste de ctre investitor pentru toate obiectele de construcii definitive, supuse regimului de autorizare a construciilor, indiferent de natura fondurilor din care sunt finanate sau de natura proprietii asupra lor. CAPITOLUL II Cuprinsul crii tehnice a construciei 5. Cartea tehnic a construciei conine documentaia de baz si centralizatorul cu prile sale componente. 6. Documentaia de baz va cuprinde urmtoarele capitole: - Capitolul A: Documentaia privind proiectarea; - Capitolul B: Documentaia privind execuia; - Capitolul C: Documentaia privind recepia; - Capitolul D: Documentaia privind exploatarea, ntreinerea, repararea si urmrirea comportrii n timp. 7. Documentaia privind proiectarea (cap. A) va cuprinde: a) acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea construciei si avize de specialitate care au stat la baza ntocmirii proiectului; b) documentaia tehnic care se refer la construcia respectiv (caracteristici, detalii de execuie pentru elementele structurii de rezisten ca si pentru celelalte pri de construcie care asigur funcionalitatea si sigurana n exploatare, precum si schemele de instalaii efectiv realizate, cu toate modificrile aduse de proiectant, executant sau proprietar pe parcursul execuiei construciei); c) breviarele de calcul pe specialiti (aciuni, ipoteze de calcul, rezultatele calculelor de dimensionare si verificare etc.); d) indicarea distinct a diferenelor fa de detaliile de execuie iniiale, cu precizarea cauzelor care au condus la aceste diferene; e) caietele de sarcini privind execuia lucrrilor. 8. Documentaia tehnic privind execuia (cap. B) va cuprinde: a) autorizaia de executare a construciei; b) procesul-verbal de predare a amplasamentului si reperului de nivelment general; c) nregistrrile de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul execuiei lucrrilor, precum si celelalte documentaii ntocmite conform prescripiilor tehnice, prin care se atest calitatea lucrrilor (rezultatul ncercrilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselorverbale de lucrri ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicri si dispoziii de santier, procesele-verbale de probe specifice si speciale etc.); d) procesele-verbale de recepie a terenului de fundare, a fundaiilor si structurii de rezisten, procesele-verbale, de admitere a fazelor determinante;

e) procesele-verbale privind montarea instalaiilor de msurare prevzute prin proiectul de urmrire special a construciilor, dac este cazul, precum si consemnarea citirilor iniiale de la care ncep msurtorile; f) expertize tehnice, verificri n teren sau cercetri suplimentare efectuate n afara celor prevzute de prescripiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare, ca urmare a unor accidente tehnice produse n cursul execuiei sau ca urmare a unor greseli de execuie; g) caietele de atasament, jurnalul principalelor evenimente (inundaii, cutremure, temperaturi excesive etc.). 9. Documentaia tehnic privind recepia (cap. C) va cuprinde: a) procesele-verbale de recepie (la terminarea lucrrilor si cel final), precum si alte acte anexate acestora - pe care comisia de recepie final le consider necesare a fi pstrate n cartea tehnic a construciei; b) alte acte ncheiate ca urmare a cererii comisiilor de recepie, prin care se prevd verificri sau cercetri suplimentare, cu indicarea rezultatelor obinute si a modului de rezolvare. 10. Documentaia tehnic privind urmrirea comportrii n exploatare si intervenii n timp (cap. D) va cuprinde: a) prevederile scrise ale proiectantului privind urmrirea comportrii construciei, instruciunile de exploatare si ntreinere si lista prescripiilor de baz care trebuie respectate pe timpul exploatrii construciei, documentaia de interpretare a urmririi comportrii construciei n timpul execuiei si al exploatrii; b) proiectele n baza crora s-au efectuat, dup recepia final a lucrrilor, modificri ale construciei fa de proiectul iniial efectiv realizat; c) actele de constatare a unor deficiene aprute dup recepia executrii lucrrilor si msurile de intervenie luate (procese-verbale de remediere a defectelor); d) proiectul de urmrire special a construciei (ncercare prin ncrcare, urmrire n timp), dac este cazul; e) procesul-verbal de predare-primire a Instalaiilor de msurare prevzute prin proiectul de urmrire special a construciei ncheiat ntre executant si beneficiar, dac este cazul; f) referatul cu concluziile anuale si finale asupra rezultatelor urmririi speciale, dac este cazul; g) procesele-verbale de predare-primire a construciei n cazul schimbrii proprietarului; h) jurnalul evenimentelor, ntocmit conform modelului de formular cuprins n anexa nr. 1 la prezentele norme. Acolo unde este posibil, documentele cuprinse n cartea tehnic a construciei vor putea fi nregistrate pe microfilme. 11. Pentru obiectele de construcie cldiri de locuit pn la dou niveluri si anexe gospodresti, ct si pentru cele de mic importan cum ar fi garduri, cabine poart etc., cartea tehnic a construciei se rezum la autorizaia de construire, procesele-verbale de recepie la terminarea lucrrilor si procesulverbal de recepie final la expirarea perioadei de garanie, precum si alte evenimente deosebite n viaa construciei. 12. Actele ce formeaz documentaia de baz a crii tehnice a construciei vor fi ndosariate pe

capitolele respective, n ordinea enumerrii din prezentele norme, n dosare cu file numerotate, prevzute cu borderou si parafate pe msura ncheierii lor; fiecare dosar va purta un indicativ format din litera corespunztoare capitolului (A, B, C, D) si din numrul de ordine, n cifre arabe, al dosarului. 13. Centralizatorul crii tehnice a construciei va cuprinde fisa statistic pe obiect, borderoul general al dosarelor documentaiei de baz si copiile borderourilor cu cuprinsul fiecrui dosar n parte. CAPITOLUL III Modul de ntocmire, folosire si pstrare a crii tehnice a construciei 14. Cartea tehnic a construciei se ntocmeste ntr-un singur exemplar, innd seama si de prevederile pct. 20. 15. Pentru construciile noi, pentru care la data intrrii n vigoare a prezentelor norme nu a avut loc recepia final a obiectelor executate, cartea tehnic a construciei se ntocmeste de ctre investitor, mpreun cu proiectantul, astfel: a) proiectantul obiectului de construcie ntocmeste si pred investitorului, pe msura elaborrii si cel mai trziu pn la data recepiei finale a lucrrilor, documentaia prevzut la pct. 7 si 10; b) comisiile de recepie la terminarea lucrrilor de construcii si de recepie final a obiectului de construcie predau investitorului documentaia prevzut la pct. 8, imediat dup ntocmirea ei; c) investitorul obiectului de construcie primeste toate actele care cad n sarcina proiectantului si comisiilor de recepie, le completeaz cu actele ce cad n sarcina sa (cele prevzute la pct. 8), le ndosariaz conform prevederilor pct. 12 si ntocmeste centralizatorul prevzut la pct. 13; dup recepia final a obiectului de construcie, investitorul reine un exemplar complet; d) investitorul completeaz cartea tehnic a construciei cu documentaia prevzut la pct. 10 lit. h). 16. Pentru toate construciile la care este ntocmit cartea tehnic, aceasta se va completa n decurs de 6 luni de la data intrrii n vigoare a prezentelor norme de ctre proprietar sau administrator, cu aspectele aprute n timpul exploatrii acesteia (inclusiv proiectele de execuie a lucrrilor de remedieri sau modificri - acolo unde este cazul) n perioada ncepnd de la 4 martie 1977. 17. Proprietarul sau administratorul va asigura activitatea de urmrire a comportrii, construciei n exploatare si interveniile n timp asupra acesteia. Urmrirea comportrii construciei n exploatare si interveniile n timp asupra acesteia se realizeaz direct, fie de proprietar sau administrator, fie de persoane mputernicite de acestia, ce vor avea calitatea de responsabil cu urmrirea comportrii n timp a construciei. 18. Modul de ntocmire si de completare a crii tehnice a construciei se controleaz n mod obligatoriu de ctre: - comisiile de recepie final a obiectelor de construcii, cu ocazia recepiei; - organele de control mputernicite din cadrul organelor cu atribuii n acest domeniu, periodic. Rezultatele controalelor se vor consemna n mod obligatoriu n jurnalul evenimentelor. 19. Cartea tehnic a construciei se pstreaz pe toat durata de existen a obiectului de construcie pn la demolarea sa; dup demolare, investitorul pred exemplarul complet la arhiva unitilor administrativ-teritoriale, pentru pstrare. nainte de predarea crii tehnice a construciei, ea va fi completat cu modul de desfsurare a aciunii de postutilizare, pe baza instruciunilor elaborate de proiectant.

20. La schimbarea proprietarului, cartea tehnic a construciei va fi predat noului proprietar, care va avea obligaia pstrrii si completrii acesteia, consemnnd faptul n procesul-verbal de predareprimire si n jurnalul evenimentelor. JURNALUL EVENIMENTELOR Denumirea obiectului de construcie ______________________________________________________________________________ __ ______________________________________________________________________________ __ +----+-------------+-------------+----------------+------------+---------------+ | | | | Prezentarea | Numele, | | | | | |evenimentului si|prenumele si| | | | | |a efectelor sale| unitatea | Semnatura | |Nr. | Data | Categoria | asupra | persoanei |responsabilului| |crt.|evenimentului|evenimentului|constructiei, cu|care inscrie| cu cartea | | | | | trimiteri la |evenimentul | tehnica a | | | | | actele din |si semnatura| constructiei | | | | |documentatia de | sa | | | | | | baza | | | +----+-------------+-------------+----------------+------------+---------------+ |0|1|2|3|4|5| +----+-------------+-------------+----------------+------------+---------------+ Instruciuni de completare 1. Evenimentele care se nscriu n jurnal se codific cu urmtoarele litere n coloana 2 Categoria evenimentului: UC - rezultatele verificrilor periodice din cadrul urmririi curente; US - rezultatele verificrilor si msurtorilor din cadrul urmririi speciale, n cazul n care implic luarea unor msuri; M - msuri de intervenie n cazul constatrii unor deficiene (reparaii, consolidri, demolri etc.); E - evenimente excepionale (cutremure, inundaii, incendii, ploi toreniale, cderi masive de zpad, prbusiri sau alunecri de teren etc.); D - procese-verbale ntocmite de organele de verificare, pe fazele de execuie a lucrrilor; C - rezultatele controlului privind modul de ntocmire si de pstrare a crii tehnice a construciei. 2. Evenimentele consemnate n jurnal si care si au corespondent n acte cuprinse n documentaia de baz se prevd cu trimiteri la dosarul respectiv, menionndu-se natura actelor.

Guvernul Romniei Hotrre nr. 675/2002 din 03/07/2002 privind modificarea si completarea Hotrrii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 501 din 11/07/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 11 iulie 2002 n temeiul prevederilor art. 107 din Constituia Romniei, Guvernul Romniei adopt prezenta hotrre. Art. I. - Anexa nr. 5 "Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi n construcii" la Hotrrea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 352 din 10 decembrie 1997, se modific si se completeaz dup cum urmeaz: 1. Articolul 1 va avea urmtorul cuprins: "Art. 1. - Agrementul tehnic este aprecierea tehnic favorabil, concretizat ntr-un document scris, asupra aptitudinii de utilizare, n conformitate cu cerinele legii calitii n construcii, a unor noi produse, procedee sau echipamente, denumite n continuare produse, pentru care nu exist si nu pot fi nc elaborate standarde naionale sau alte reglementri tehnice oficiale sau pentru care exist astfel de standarde si reglementri, dar produsele nu se ncadreaz n cerinele acestora, diferena influennd una dintre cerinele prevzute la art. 5 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii." 2. Articolul 6 va avea urmtorul cuprins: "Art. 6. - Elaboratorii agrementelor tehnice rspund de exactitatea datelor nscrise n agrementul tehnic si de ncercrile sau testele care au stat la baza acestor date. Agrementele tehnice nu i absolv pe furnizori si/sau pe utilizatori de responsabilitile ce le revin conform reglementrilor legale n vigoare." 3. Alineatul 2 al articolului 17 va avea urmtorul cuprins: "Grupele specializate sunt alctuite din specialisti din domeniul de specialitate aferent. Aceste grupe funcioneaz n cadrul organismelor de agrement tehnic, care sunt uniti de cercetareproiectare sau alte uniti cu profil similar, atestate de Comisia Naional de Agrement Tehnic n Construcii, pentru domeniile de specialitate corespunztoare profilului grupelor specializate respective." 4. Dup alineatul 2 al articolului 20 se introduce alineatul 3 cu urmtorul cuprins: "Lucrarea experimental se poate executa de ctre solicitantul agrementului tehnic n baza unui aviz tehnic de experimentare (ATEx) care precizeaz obiectivele urmrite n cadrul experimentrii, condiiile de remediere a eventualelor neconformiti aprute n timpul execuiei si modul de utilizare a lucrrii dup perioada de experimentare. Avizul tehnic de experimentare va avea termen de valabilitate de 1-2 ani si se refer la realizarea unei singure lucrri experimentale." 5. Litera b) a alineatului 1 al articolului 22 va avea urmtorul cuprins: "b) modificarea agrementului tehnic, la iniiativa deintorului - determinat de modificrile aduse produsului, tehnologiei de fabricaie, domeniului de utilizare - sau a grupei specializate care l-a elaborat, ca urmare a constatrii unor neconformiti;"

6. La articolul 24, partea introductiv va avea urmtorul cuprins: "Comisia Naional de Agrement Tehnic n Construcii si desfsoar activitatea sub coordonarea Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei si are urmtoarele atribuii si obligaii:" 7. Dup litera i) a articolului 24 se introduc literele j) si k) cu urmtorul cuprins: "j) aprobarea agrementelor tehnice elaborate de organismele de agrement tehnic prin avizul tehnic; k) documentele elaborate de Comisia Naional de Agrement Tehnic n Construcii n exercitarea obligaiilor prevzute la lit. a)-d), f), i) si j) sunt supuse aprobrii conducerii Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei." 8. Anexa la regulament - Componena Comisiei de agrement tehnic n construcii - se nlocuieste cu anexa la prezenta hotrre. Art. II. - n cuprinsul Hotrrii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii, precum si n cuprinsul anexelor la aceasta denumirea "Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului" se nlocuieste cu "Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei", denumirea "Inspecia de stat n construcii" se nlocuieste cu "Inspectoratul de Stat n Construcii" si denumirea "Comisia de Agrement Tehnic n Construcii" se nlocuieste cu "Comisia Naional de Agrement Tehnic n Construcii". PRIM-MINISTRU ADRIAN NSTASE Contrasemneaza: --------------p. Ministrul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, Ion Selaru, secretar de stat p. Ministrul industriei si resurselor, Mihai Berinde, secretar de stat Bucuresti, 3 iulie 2002. Nr. 675. ANEX COMPONENA Comisiei Naionale de Agrement Tehnic n Construcii 1. Comisia Naional de Agrement Tehnic n Construcii se compune din: presedinte; vicepresedinte; secretar; membri: - 3 reprezentani ai Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei; - 1 reprezentant al Inspectoratului de Stat n Construcii; - 2 reprezentani ai Ministerului Industriei si Resurselor; - 1 reprezentant al Ministerului Apelor si Proteciei Mediului; - 1 reprezentant al Ministerului Educaiei si Cercetrii; - 1 reprezentant al Asociaiei de Standardizare din Romnia;

- 1 reprezentant al Ageniei Naionale pentru Protecia Consumatorilor; - 1 reprezentant al Inspectoratului General pentru Situaii de Urgen; - 1 reprezentant al Institutului de Sntate Public Bucuresti; - 1 reprezentant al institutelor de nvmnt superior; - 7 reprezentani ai organismelor de agrement tehnic atestate; - 2 reprezentani ai asociaiei patronale si profesionale n construcii; - 6 reprezentani ai productorilor de materiale de construcii, executanilor si ai proiectanilor de construcii. 2. Presedintele, vicepresedintele, secretarul si membrii comisiei sunt numii prin ordin al ministrului lucrrilor publice, transporturilor si locuinei. 3. Secretariatul tehnic al Comisiei Naionale de Agrement Tehnic n Construcii este asigurat de Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei si este format din 3 membri numii prin ordin al ministrului lucrrilor publice, transporturilor si locuinei.

Guvernul Romniei Hotrre nr. 766/1997 din 21/11/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997 Actul a intrat in vigoare la data de 10 decembrie 1997 n temeiul art. 38 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, Guvernul Romniei h o t r s t e: Art. 1. - Se aprob regulamentele privind: a) activitatea de metrologie n construcii; b) conducerea si asigurarea calitii n construcii; c) stabilirea categoriei de importan a construciilor; d) urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n timp si postutilizarea construciilor; e) agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi n construcii; f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si ncercri n construcii; g) certificarea de conformitate a calitii produselor folosite n construcii, cuprinse n anexele nr. 1-7, care fac parte integrant din prezenta hotrre. Art. 2. - Actualizarea si gestionarea regulamentelor prevzute la art. 1 se realizeaz de ctre Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului. Art. 3. - Pe data intrrii n vigoare a prezentei hotrri se abrog: Hotrrea Guvernului nr. 256/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea activitii metrologice n construcii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 152 din 17 iunie 1994; Hotrrea Guvernului nr. 261/1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate n temeiul art. 35 si 36 din Ordonana Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea n construcii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 193 din 28 iulie 1994; Hotrrea Guvernului nr. 392/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi n construcii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; Hotrrea Guvernului nr. 393/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de ncercri n construcii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; Hotrrea Guvernului nr. 728/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind certificarea calitii produselor folosite n construcii, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 325 din 24 noiembrie 1994. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemneaza: --------------Ministru de stat, ministrul finantelor, Mircea Ciumara Ministrul lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, Nicolae Noica Ministru de stat, ministrul industriei si comertului,

Calin Popescu-Tariceanu Biroul Roman de Metrologie Legala Stefan Ocneanu, director general Bucuresti, 21 noiembrie 1997. Nr. 766. A se vedea articolul 35 din Ordonan nr. 2/1994 in data de 10 decembrie 1997 A se vedea articolul 36 din Ordonan nr. 2/1994 in data de 10 decembrie 1997 Guvernul Romniei Regulament din 21/11/1997 privind activitatea de metrologie n construcii Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997 Actul a intrat in vigoare la data de 10 decembrie 1997 CAPITOLUL I Prevederi generale Art. 1. - Activitatea de metrologie n construcii constituie o component a sistemului calitii n acest domeniu, instituit prin lege, prin care se asigur administrarea, confirmarea metrologic si utilizarea echipamentelor de msurare. Art. 2. - Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de coninut, metodologice si de organizare privind activitatea de metrologie n construcii. Art. 3. - Prevederile prezentului regulament se aplic tuturor persoanelor juridice si fizice implicate n activitatea de construcii, care utilizeaz echipamente de msurare. Art. 4. - La aplicarea prevederilor prezentului regulament vor fi avute n vedere si vor fi respectate normele si instruciunile de metrologie legal, precum si standardele si alte reglementri oficiale aplicabile. Art. 5. - Definiiile termenilor specifici activitilor de metrologie, folosii n textul prezentului regulament, sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calitii n construcii. CAPITOLUL II Elemente principale de coninut ale activitii de metrologie n construcii Art. 6. - Activitatea de metrologie, conform prezentului regulament, are n vedere urmtoarele principii si obiective principale: a) asigurarea uniformitii, exactitii si legalitii msurrilor efectuate; b) asigurarea legalitii msurrilor prin utilizarea echipamentelor de msurare confirmate metrologic si, dac este cazul, cu aprobare de model; c) implementarea sistemului de asigurare a calitii, stabilit pentru activitatea de metrologie n construcii. Art. 7. - Activitatea de metrologie cuprinde urmtoarele elemente principale: a) stabilirea msurrilor care sunt necesare; b) selectarea si achiziionarea echipamentelor de msurare, avnd n vedere domeniul de msurare, justeea, fidelitatea, robusteea si durabilitatea n condiiile specifice de mediu, pentru utilizarea prevzut; c) recepia si administrarea - identificarea, manipularea, conservarea, depozitarea echipamentelor

de msurare; d) confirmarea metrologic a echipamentelor de msurare - verificarea iniial, verificarea periodic si/sau dup reparare -, realizat prin laboratoare de metrologie proprii sau ale altor ageni economici, autorizate si/sau acreditate de Biroul Romn de Metrologie Legal si, respectiv, de organismul naional de acreditare a laboratoarelor de metrologie; e) asigurarea utilizrii echipamentelor de msurare n condiii conforme cu specificaiile si cu reglementrile tehnice aplicabile; f) asigurarea evidenei documentelor si nregistrrilor referitoare la echipamentele de msurare. Art. 8. - Prin activitatea de metrologie desfsurat trebuie s se asigure utilizarea echipamentelor de msurare n conformitate cu necesitile de msurare si cu prevederile specificaiilor tehnice ale acestora. CAPITOLUL III Elemente metodologice si de organizare a activitii de metrologie n construcii Art. 9. - Stabilirea msurrilor care sunt necesare se face pe baza documentaiei, a procedurilor tehnice de execuie si a reglementrilor tehnice aplicabile, pentru fiecare obiect, categorie de lucrri de construcii sau de activitate desfsurat. Art. 10. - Selectarea echipamentelor de msurare are n vedere cerinele privind msurrile, stabilite prin documentaia de execuie, prin metodele de msurare si prin alte reglementri tehnice aplicabile. Art. 11. - Confirmarea metrologic se face potrivit reglementrilor legale. Art. 12. - Achiziionarea, recepia si administrarea echipamentelor de msurare se asigur, de ctre fiecare persoan juridic sau fizic implicat, prin organizarea adecvat si asigurarea mijloacelor necesare pentru: a) contractarea furnizrii echipamentelor de msurare, avnd n vedere complexitatea comenzii, privind aparatele sau dispozitivele auxiliare, materialele de referin, etaloanele, instruciunile de utilizare si de ntreinere, dup caz; b) recepia echipamentelor de msurare procurate att sub aspect cantitativ, ct si funcional; c) instituirea si asigurarea funcionrii unui sistem, inclusiv a documentelor - proceduri, instruciuni -, a spaiilor si a condiiilor de mediu, precum si a personalului, dup caz, privind identificarea, manipularea, conservarea si depozitarea, n conformitate cu instruciunile furnizorului si cu prevederile legale aplicabile; d) efectuarea confirmrii metrologice - etalonri, verificri, reparri - si inerea evidenei documentelor si nregistrrilor respective; e) retragerea din serviciu, izolarea si inerea evidenei echipamentelor de msurare neconforme, nlturarea cauzelor neconformitilor si reconfirmarea lor sau, dup caz, casarea acestora. Art. 13. - Utilizarea echipamentelor de msurare se face de ctre personal care are cunostinele si instruirea necesare pentru efectuarea msurrilor respective, conform instruciunilor furnizorului, metodelor de msurare si reglementrilor aplicabile. n cazurile specificate de legislaia metrologic n vigoare, personalul din activitatea de metrologie trebuie s posede atestarea necesar. Art. 14. - Se interzice utilizarea echipamentelor de msurare care nu sunt identificate din punct de

vedere al strii de verificare, potrivit sistemului propriu, precum si a celor neconforme sau care nu au fost reconfirmate metrologic. Art. 15. - Activitatea de metrologie va fi supus unei evaluri periodice, prin audit intern sau extern, n funcie de volumul si de complexitatea acestei activiti, precum si n funcie de categoria de importan a construciilor la care se aplic. Art. 16. - n funcie de volum si de complexitate, activitatea de metrologie se va organiza tehnic si administrativ si va fi coordonat de personal tehnic corespunztor. CAPITOLUL IV Obligaii si rspunderi Art. 17. - Persoanele juridice si fizice implicate n activitatea de construcii, care utilizeaz n activitatea desfsurat echipamente de msurare - investitori, proprietari sau utilizatori, proiectani, experi tehnici, executani -, au urmtoarele obligaii si rspunderi: a) s se asigure c unitatea care presteaz serviciile respect prevederile prezentului regulament; b) s stabileasc, prin contract, obligaiile si rspunderile fiecrei pri privind toate condiiile referitoare la echipamentele de msurare utilizate la msurrile respective - manipulare, depozitare, securitate, condiii de mediu, accese; c) s asigure evidena documentelor care permit trasabilitatea msurrilor respective. Art. 18. - Persoanele juridice si fizice care desfsoar activitate de metrologie proprie au urmtoarele obligaii si rspunderi: a) s asigure organizarea tehnic si administrativ si mijloacele necesare pentru realizarea activitilor, conform prezentului regulament; b) s asigure personalul corespunztor, precum si instruirea si atestarea acestuia, dup caz; c) s ntocmeasc si s in la zi documentele si nregistrrile privind activitatea de metrologie, conform prevederilor din reglementrile legale aplicabile; d) s evalueze, periodic, activitatea de metrologie si s ia msurile necesare pentru desfsurarea corespunztoare a acesteia. CAPITOLUL V Dispoziii finale Art. 19. - Biroul Romn de Metrologie Legal si organele sale teritoriale, prin personal propriu mputernicit, exercit controlul metrologic al statului asupra echipamentelor de msur utilizate n domeniul construciilor, care sunt precizate n Lista oficial a mijloacelor de msurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului, n conformitate cu atribuiile care le revin. Art. 20. - Urmrirea aplicrii si controlul respectrii prezentului regulament se fac de ctre personalul mputernicit n acest scop din cadrul Inspeciei de stat n construcii, urbanism, lucrri publice si amenajarea teritoriului. Pentru echipamentele de msurare nesupuse controlului metrologic al statului, la solicitare, Biroul Romn de Metrologie Legal poate participa la controlul efectuat de personalul mputernicit din cadrul Inspeciei de stat n construcii, lucrri publice, urbanism si amenajarea teritoriului. Art. 21. - Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage rspunderi si sanciuni contravenionale sau penale, dup caz, conform legilor n vigoare. Guvernul Romniei Regulament din 21/11/1997 privind conducerea si asigurarea calitii n construcii Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997 Actul a intrat in vigoare la data de 10 decembrie 1997

CAPITOLUL I Prevederi generale Art. 1. - Conducerea si asigurarea calitii constituie o component principal a sistemului calitii n construcii si reprezint o parte semnificativ a funciei generale de conducere dintr-o unitate. Conducerea si asigurarea calitii n construcii stabilesc si transpun n fapt politica n domeniul calitii, prin activiti prestabilite si sistematice, destinate s previn noncalitatea, s asigure realizarea, atestarea si garantarea calitii cerute prin reglementri tehnice si clauze contractuale, n condiii raionale de cost si termen, si s ofere ncredere n capacitatea agentului economic sau a persoanei juridice respective. Art. 2. - Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de coninut si metodologice pentru elaborarea, aplicarea si dezvoltarea conducerii si asigurrii calitii n construcii, avnd n vedere standardele aplicabile, adaptate la specificul construciilor. Art. 3. - Prevederile prezentului regulament se adreseaz tuturor persoanelor juridice sau fizice implicate n procesul de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a construciilor: investitori, proprietari, uniti de cercetare, de proiectare, fabricani si furnizori de produse si servicii pentru construcii, executani de lucrri de construcii si utilizatori ai construciilor, care sunt obligai s asigure, prin conducerea si asigurarea calitii, obinerea si meninerea, pe ntreaga durat de existen a construciilor, a unui nivel minim de calitate aferent cerinelor stabilite de legea privind calitatea n construcii. Art. 4. - Conducerea si asigurarea calitii n construcii se aplic, n funcie de categoria de importan a construciilor sau de complexitatea si de importana unor lucrri, astfel: a) prin sistemul calitii, definit si documentat pe baza principiilor si recomandrilor din standardele SR EN ISO seria 9000, adaptate specificului construciilor, pentru: (i) construcii avnd categoria de importan excepional sau deosebit; (ii) construcii avnd categoria de importan normal, finanate de la bugetul de stat; (iii) construcii avnd categoria de importan normal, finanate din alte surse, dac aceasta este cerut prin contract; b) prin planul calitii, ntocmit si aplicat pentru anumite lucrri sau construcii avnd categoria de importan normal; c) prin ndeplinirea atribuiilor responsabilului tehnic cu execuia, atestat, n cadrul unei organizri corespunztoare a activitii executantului, pentru construcii avnd categoria de importan redus. Conducerea si asigurarea calitii n construcii se aplic de ctre proprietari si/sau utilizatori, pentru etapele de exploatare si postutilizare a construciilor, n cazurile prevzute la lit. a)(i). Pentru celelalte cazuri, n aceste etape ale existenei construciilor, se aplic prevederile Regulamentului privind urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n timp si postutilizarea construciilor. Categoriile de importan a construciilor sunt cele prevzute n Regulamentul privind stabilirea categoriei de importan a construciilor. Art. 5. - Pentru agenii economici implicai n activitatea de realizare a construciilor se recomand ca aplicarea conducerii si asigurrii calitii n construcii s fie nsoit si de obinerea certificrii

profesionale, atestat pentru domeniile de specialitate ale obiectului lor de activitate. Art. 6. - Agenii economici si persoanele juridice care aplic sistemul calitii pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, precum si beneficiarii contractelor ncheiate cu acestia pot solicita certificarea sistemului respectiv de ctre organisme de certificare acreditate n acest scop. Art. 7. - Termenii specifici utilizai n prezentul regulament sunt definii n Glosarul de termeni privind sistemul calitii n construcii. CAPITOLUL II Elemente de coninut si metodologice ale conducerii si asigurrii calitii n construcii Art. 8. - Conducerea si asigurarea calitii n construcii comport stabilirea urmtoarelor elemente principale: - datele de intrare; - elementele principale de coninut; - elementele metodologice privind aplicarea si dezvoltarea sistemului; - documente si nregistrri. Coninutul si dezvoltarea elementelor menionate mai sus difer n funcie de specificul activitilor din unitile implicate. Datele de intrare Art. 9. - Datele de intrare pentru conducerea si asigurarea calitii n construcii sunt concretizate prin: a) documente privind obiectul de activitate, organizarea si resursele agentului economic sau ale persoanei juridice respective; b) documentele privind cerinele de calitate ale clienilor, precum si cele prevzute n reglementrile tehnice aplicabile - documente contractuale, documentaia tehnic de proiectare. Detalierea si explicitarea nivelului de calitate privind cerinele menionate trebuie asigurate n vederea stabilirii datelor de intrare. Elementele principale de coninut Art. 10. - Conducerea si asigurarea calitii n construcii cuprind urmtoarele elemente principale de coninut: - programul de asigurare a calitii; - organizarea aferent sistemului; - condiiile referitoare la sistemul calitii, aplicabile. Aceste elemente se elaboreaz, se aplic si se actualizeaz continuu de ctre agenii economici si persoanele juridice implicate. Art. 11. - Programul de asigurare a calitii stabileste dispoziiile specifice, directoare pentru definirea si obinerea calitii, preciznd obiectivele, regulile de operare, resursele si secvenele activitilor legate de calitate. Acest program poate fi elaborat si aplicat de agenii economici sau de persoanele juridice att cu referire la elementele interne ale conducerii si asigurrii calitii - politic, conducere, strategie, organizare -, ct si pentru asigurarea extern a calitii, potrivit contractelor ncheiate ntre pri, precum si pentru evaluarea de ctre o secund parte - client - sau certificarea, printr-o ter parte organism de certificare -, a conducerii si asigurrii calitii, aplicate. Art. 12. - Programul de asigurare a calitii este concretizat prin urmtoarele documente principale:

a) manualul calitii, care poate diferi n ceea ce priveste gradul de detaliere si formatul, pentru a corespunde necesitilor agentului economic sau ale persoanei juridice. Acesta poate fi alctuit din mai multe documente. n funcie de obiectul manualului, se poate utiliza un calificativ, spre exemplu "manual de asigurare a calitii", "manual de management al calitii"; b) proceduri, care sunt: - procedurile sistemului, care detaliaz condiiile referitoare la sistemul calitii; - procedurile tehnice de execuie sau de proces, care includ planuri de control al calitii; - proceduri administrative; - planul de control al calitii. n anumite cazuri mai deosebite - lucrri de investiii-construcii importante, utilizare de produse noi sau procese si procedee de execuie speciale - beneficiarii investitori pot solicita, prin contract, elaborarea si aplicarea de ctre furnizorii de produse sau de ctre constructorii executani de lucrri a unor planuri ale calitii, pentru acele cazuri. Planurile calitii se stabilesc n concordan cu programele de asigurare a calitii ale beneficiarilor si n corelare cu manualele si cu procedurile privind calitatea ale furnizorilor sau ale executanilor respectivi. Art. 13. - n situaia n care sistemul calitii, aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, nu este certificat, documentele principale ale sistemului vor fi avizate de ctre specialisti sau organisme agreate de Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului sau certificate de ctre un organism de acreditare, n urmtoarele cazuri: - pentru participarea la licitaii; - pentru construcii avnd categoria de importan excepional sau deosebit; - pentru construciile finanate din fondurile statului; - pentru alte cazuri n care aceste documente pot fi opozabile. Art. 14. - Organizarea aferent conducerii si asigurrii calitii n construcii, integrat n sistemul general de organizare si funcionare a agentului economic sau a persoanei juridice, trebuie s cuprind: - definirea politicii privind calitatea, a obiectivelor, a metodelor de conducere si a responsabilitilor privind implementarea si funcionarea conducerii si asigurrii calitii; - identificarea problemelor reale sau poteniale n materie de calitate, stabilirea de soluii pentru rezolvarea lor si urmrirea aplicrii acestora; - organizarea, nvestirea cu autoritatea si cu competenele necesare si asigurarea independenei compartimentelor si a personalului de asigurare a calitii si de control al calitii; - asigurarea mijloacelor si resurselor adecvate pentru aplicarea politicii calitii si realizarea obiectivelor acesteia; - formarea si instruirea personalului implicat n asigurarea si controlul calitii; - analizarea periodic, de ctre conducerea unitii, a conducerii si asigurrii calitii sub aspectul eficacitii si satisfacerii cerinelor specificate. Art. 15. - Condiiile referitoare la sistemul calitii, aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, corelate cu celelalte elemente ale acestui sistem, fa de care se stabilesc cerinele specifice ale diferitelor modele de asigurare a calitii, sunt urmtoarele: - responsabilitatea managementului - analiza sistemului; - sistemul calitii - documente; - analiza contractului;

- controlul proiectrii; - controlul documentelor si al datelor; - aprovizionarea; - controlul produsului furnizat de client; - identificarea si trasabilitatea produsului (lucrrii); - controlul proceselor; - inspecii (control) si ncercri; - controlul echipamentelor de inspecie, msurare si ncercare; - stadiul inspeciilor (controlului) si al ncercrilor; - controlul produsului (lucrrii) neconform; - aciunile corective si preventive; - manipularea, depozitarea, ambalarea, conservarea si livrarea; - controlul nregistrrilor calitii; - auditurile interne ale calitii; - instruirea; - service si urmrirea comportrii lucrrilor; - tehnicile statistice. n cadrul sistemului calitii, elaborat si aplicat de ctre agenii economici si persoanele juridice, se rein acele condiii referitoare la sistemul calitii care corespund modelului de asigurare a calitii adoptat conform art. 19 si care sunt specifice etapei si activitilor ce fac obiectul contractelor ncheiate: proiectare, fabricaie, execuie. n cazul etapelor de exploatare si postutilizare, dintre condiiile referitoare la sistemul calitii se selecteaz cele care corespund prevederilor si reglementrilor aplicabile acestor etape. Condiiile referitoare la sistemul calitii, prevzute la alin. 1, vor fi adaptate specificului activitilor si lucrrilor efectuate, prin proceduri de sistem, proceduri administrative sau, dup caz, proceduri/instruciuni tehnice specifice. Elementele metodologice privind aplicarea si dezvoltarea sistemului calitii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000 Art. 16. - Aplicarea sistemului calitii, pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, si dezvoltarea elementelor de coninut ale acestuia, de ctre agenii economici si persoanele juridice implicate, participante la activitile din cadrul diferitelor etape ale realizrii si exploatrii construciilor, se efectueaz n mod difereniat. Art. 17. - Diferenierea n aplicarea sistemului calitii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, care se reflect n obiectivele si organizarea acestui sistem, adoptate de ctre agenii economici si persoanele juridice implicate, este evideniat prin: a) cerinele de asigurare a calitii, corespunztoare organizrii si capacitii acestora de a cuprinde ct mai bine condiiile referitoare la sistemul calitii; b) categoria de importan a majoritii construciilor ce formeaz obiectul de activitate al acestora si factorii specifici care caracterizeaz acele construcii. Art. 18. - Modelele de asigurare a calitii constituie ansambluri selecionate de elemente si condiii corelate ale sistemului calitii, care, combinate n mod adecvat si aplicate de ctre unitile implicate,

le confer acestora aptitudinea funcional sau organizatoric necesar pentru a putea rspunde cerinelor de asigurare a calitii, aferente majoritii obiectelor de construcii contractate n condiii avantajoase pentru prile contractante. Art. 19. - n domeniul construciilor se aplic trei modele, notate cu 1, 2 si 3, reprezentnd niveluri distincte de asigurare a calitii, corespunztoare standardelor SR EN ISO seria 9001; SR EN ISO seria 9002 sau SR EN ISO seria 9003, difereniate ntre ele, n principal, prin numrul si coninutul cerinelor de asigurare a calitii fa de elementele si condiiile referitoare la sistemul calitii, luate n considerare, care descresc de la modelul 1, cel mai complex si mai pretenios, spre modelul 3, mai simplu si mai puin pretenios n ceea ce priveste numrul si nivelul cerinelor si al condiiilor. Art. 20. - ntre categoria de importan a construciilor si modelele de asigurare a calitii se recomand respectarea corespondenei din urmtorul tabel: ------------------------------------------------------------------------------Categoria de importanta a constructiei: Modelul de asigurare a calitatii: ------------------------------------------------------------------------------exceptionala (A) modelul 1 sau reglementare speciala ------------------------------------------------------------------------------deosebita (B) modelul 1 sau 2 ------------------------------------------------------------------------------normala (C) modelul 2 sau 3 ------------------------------------------------------------------------------redusa (D) modelul 3 (optional) ------------------------------------------------------------------------------Art. 21. - ncadrarea ntr-o categorie de importan a construciilor, respectiv selectarea modelului de asigurare a calitii adecvat pentru produse, obiecte de construcii sau pri ale acestora, precum si pentru activitile de realizare si, dup caz, de exploatare, aferente, se stabilesc n etapa de proiectare, pentru construcii noi, sau la proiectarea lucrrilor de intervenie, pentru construcii existente, n acord cu investitorul sau cu proprietarul. Documente si nregistrri Art. 22. - Elaborarea si aplicarea sistemului calitii n construcii sunt fundamentate si definite prin urmtoarele documente principale, ntocmite, inute la zi si revizuite periodic: a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care cuprind nivelurile de calitate cerute n diferite etape si activiti ale procesului de concepie-realizare-exploatare; b) documente ale programului de asigurare a calitii; c) documente si nregistrri privind calitatea: - certificate de calitate, buletine de ncercri, certificate de conformitate a calitii produselor, procese-verbale de recepie pentru produsele procurate; - procese-verbale de control, rapoarte de verificare si analizare, procese-verbale de avizare pentru

lucrri si documentaiile tehnice de proiectare; - procese-verbale de lucrri ascunse, ca si pentru fazele determinante - puncte de oprire - si de recepii pariale, rapoarte de control si verificare privind calitatea, procese-verbale de recepie pentru lucrri de construcii executate; - rapoarte privind neconformitile si rapoarte de aciuni corective si preventive; - planuri si rapoarte de audit, analizarea si evaluarea sistemului; - rapoarte privind costuri referitoare la asigurarea calitii; d) diverse alte documente referitoare la calitate, spre exemplu: rapoarte tehnice, informri, dri de seam periodice. Planuri ale calitii Art. 23. - Planul calitii este documentul care precizeaz practicile, resursele si succesiunea activitilor specifice referitoare la calitate, relevante pentru o anumit lucrare sau construcie. Planul calitii trebuie s asigure interfeele dintre persoanele juridice si fizice implicate n conceperea, realizarea si, dup caz, n exploatarea construciei respective. Art. 24. - Planul calitii se ntocmeste, pentru obinerea obiectivelor privind calitatea, n urmtoarele situaii: a) ca parte a sistemului calitii, pentru anumite lucrri sau construcii, n care caz se face referire la manualul calitii si la procedurile documentate ale sistemului, suplimentate, dup caz, cu cele specifice lucrrilor respective; b) ca document de sine stttor, atunci cnd agentul economic sau persoana juridic implicat nu are implementat sistemul calitii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, n care caz vor fi elaborate si procedurile necesare aplicrii acestui plan. Art. 25. - Planul calitii are n vedere condiiile referitoare la sistemul calitii, precizate la art. 15, aplicabile, forma si nivelul de detaliere fiind adaptate la cerinele privind construcia respectiv, complexitatea lucrrilor si persoanele juridice si fizice implicate. CAPITOLUL III Atribuii, obligaii, rspunderi Art. 26. - Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului are urmtoarele atribuii: a) de a asigura coordonarea aplicrii conducerii si asigurrii calitii n construcii, n corelare cu celelalte componente ale sistemului calitii, instituit prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, prin organizarea Consiliului pentru calitate n construcii; b) de a stabili si a aproba structura de organizare, documentele de constituire si normele metodologice necesare pentru: - acreditarea organismelor de certificare, calificare sau atestare, dup caz, pentru sisteme de calitate, produse pentru construcii, ageni economici din construcii si personal de specialitate; - agrearea de persoane juridice si fizice pentru proiectare, consultan, evaluare si instruire n domeniul sistemului calitii n construcii; c) de a elabora, a aproba si a publica ghidul tehnic explicativ privind aplicarea conducerii si asigurrii calitii n construcii pentru uzul persoanelor juridice si fizice interesate: productori, furnizori, investitori, proiectani, proprietari, utilizatori. Art. 27. - Agenii economici si persoanele juridice participante la activitile de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a construciilor rspund de ndeplinirea urmtoarelor obligaii principale, referitoare la conducerea si la asigurarea calitii: a) obinerea certificrii privind calificarea agentului economic, dup caz;

b) elaborarea si aplicarea difereniat a conducerii si asigurrii calitii, potrivit specificului activitilor desfsurate, categoriei de importan si naturii construciilor, n condiiile precizate la art. 4; c) luarea msurilor necesare pentru ncadrarea compartimentelor cu atribuii privind calitatea cu personalul calificat necesar, prin: - pregtirea si instruirea personalului, punndu-se accentul pe nsusirea motivaiei pentru calitate si pe efectuarea autocontrolului; - asigurarea autorizrii sefului compartimentului de control tehnic al calitii si a diriginilor de santier, de ctre Inspecia de stat n construcii, lucrri publice, urbanism si amenajarea teritoriului. CAPITOLUL IV Dispoziii finale Art. 28. - Urmrirea aplicrii si controlul respectrii prevederilor prezentului regulament de ctre agenii economici si persoanele juridice implicate, sub aspectul existenei si aplicrii conducerii si asigurrii calitii n construcii, se fac de ctre Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului prin Inspecia de stat n construcii, lucrri publice, urbanism si amenajarea teritoriului. Art. 29. - nclcarea dispoziiilor prezentului regulament atrage rspunderi si sanciuni contravenionale si/sau penale, conform legilor n vigoare. Art. 30. - Finanarea activitilor legate de introducerea si funcionarea conducerii si asigurrii calitii n construcii se face de ctre fiecare agent economic si persoan juridic, din fondurile curente aferente desfsurrii activitilor de baz. Guvernul Romniei Regulament din 21/11/1997 privind stabilirea categoriei de importan a construciilor Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997 Actul a intrat in vigoare la data de 10 decembrie 1997 CAPITOLUL I Prevederi generale Art. 1. - Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de ncadrare n categorii de importan a construciilor, n scopul aplicrii difereniate a sistemului calitii, conform legii. Art. 2. - Construciile reprezint lucrrile concepute si executate pentru ndeplinirea unor funcii economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de regul, n raport cu necesitatea de adaptare la condiiile locale de teren si de mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de munc si de materiale nglobate. Art. 3. - Prevederile prezentului regulament se aplic tuturor construciilor noi sau existente. Art. 4. - Construciile se ncadreaz, dup importana lor, n urmtoarele categorii: a) de importan global, denumite categorii de importan, care privesc ntreaga construcie, sub toate aspectele; b) de importan specifice, denumite clase de importan, care privesc ntreaga construcie sau pri ale acesteia, sub anumite aspecte. CAPITOLUL II Categorii de importan Art. 5. - Categoriile de importan a construciilor se stabilesc n conformitate cu metodologia aprobat de ctre Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului, pentru realizarea de niveluri

de calitate determinate de respectarea cerinelor, precum si pentru delimitarea obligaiilor care revin persoanelor juridice si fizice implicate, n condiiile legii, innd seama de urmtoarele aspecte: a) implicarea vital a construciilor n societate si n natur - gradul de risc sub aspectul siguranei si al sntii; b) implicarea funcional a construciilor n domeniul socioeconomic, n mediul construit si n natur destinaia, modul de utilizare etc.; c) caracteristici proprii construciilor - complexitatea si considerentele economice. Art. 6. - Categoriile de importan care se stabilesc pentru construcii sunt: - construcii de importan excepional (A); - construcii de importan deosebit (B); - construcii de importan normal (C); - construcii de importan redus (D). Art. 7. - Categoria de importan se stabileste de ctre proiectant, la cererea investitorului, n cazul construciilor noi, sau a proprietarului, n cazul construciilor existente, atunci cnd este necesar, pentru lucrri de intervenii sau n alte cazuri. Pentru fiecare construcie se stabileste o singur categorie de importan si aceasta va fi nscris n toate documentele tehnice privind construcia: autorizaia de construire, proiectul de execuie, cartea tehnic a construciei, documentele de asigurare. Clase de importan Art. 8. - Clasele de importan se stabilesc prin reglementri tehnice si au la baz criterii specifice. Art. 9. - Clasele de importan se coreleaz cu categoriile de importan de ctre proiectant, la construciile noi, si/sau de ctre expertul tehnic atestat, la construciile existente, n scopul stabilirii condiiilor de aplicare a componentelor sistemului calitii. CAPITOLUL III Dispoziii finale Art. 10. - Categoria si clasa de importan stabilite pentru o construcie nu se vor modifica dect la schimbarea destinaiei sau n alte condiii care impun aceasta, prin documentaii motivate. Art. 11. - Investitorii sau proprietarii pot s prevad prin clauze contractuale cu proiectanii cerine superioare celor corespunztoare categoriei sau clasei de importan a construciei. Guvernul Romniei Regulament din 21/11/1997 privind urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n timp si postutilizarea construciilor Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997 Actul a intrat in vigoare la data de 10 decembrie 1997 CAPITOLUL I Dispoziii generale Art. 1. - Urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n timp si postutilizarea construciilor sunt componente ale sistemului calitii n construcii.

Obiectul urmririi comportrii n exploatare a construciilor si al interveniilor n timp este evaluarea strii tehnice a construciilor si meninerea aptitudinii la exploatare pe toat durata de existen a acestora. Art. 2. - Prezentul regulament stabileste cadrul general pentru desfsurarea activitilor privind urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n timp si postutilizarea construciilor, se aplic tuturor categoriilor de construcii si este obligatoriu pentru toate persoanele juridice si persoanele fizice implicate: investitori, proiectani, executani, proprietari, administratori, utilizatori. Art. 3. - Urmrirea comportrii n exploatare a construciilor, interveniile n timp si postutilizarea construciilor reprezint aciuni distincte, complementare, astfel: a) urmrirea comportrii n exploatare a construciilor se face n vederea depistrii din timp a unor degradri care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare; b) interveniile n timp asupra construciilor se fac pentru meninerea sau mbuntirea aptitudinii la exploatare; c) postutilizarea construciilor cuprinde activitile de desfiinare a construciilor n condiii de siguran si de recuperare eficient a materialelor si a mediului. Toate aceste aciuni se realizeaz prin grija proprietarului. Art. 4. - Termenii specifici utilizai n prezentul regulament sunt definii n Glosarul de termeni privind sistemul calitii n construcii. CAPITOLUL II Urmrirea comportrii n exploatare a construciilor Art. 5. - Urmrirea comportrii n exploatare a construciilor se face prin: - urmrirea curent; - urmrirea special. Modalitile de efectuare a urmririi curente sau a urmririi speciale - perioade, metode, caracteristici si parametri urmrii - se stabilesc de ctre proiectant sau expert, n funcie de categoria de importan a construciilor si de alte caracteristici ale acestora si se includ n cartea tehnic a construciilor, care va cuprinde, de asemenea, si rezultatele consemnate ale acestor activiti. Art. 6. - Urmrirea curent este o activitate sistematic de observare a strii tehnice a construciilor, care, corelat cu activitatea de ntreinere, are scopul de a menine aptitudinea la exploatare a acestora. Urmrirea curent se efectueaz, pe toat durata de existen, asupra tuturor construciilor, conform legii. Art. 7. - Urmrirea curent se realizeaz prin examinare vizual direct si cu mijloace simple de msurare, n conformitate cu prevederile din cartea tehnic si din reglementrile tehnice specifice, pe categorii de lucrri si de construcii. Activitile de urmrire curent se efectueaz de ctre personal propriu sau prin contract cu persoane fizice avnd pregtire tehnic n construcii, cel puin de nivel mediu. Art. 8. - Urmrirea special cuprinde investigaii specifice regulate, periodice, asupra unor parametri ce caracterizeaz construcia sau anumite pri ale ei, stabilii din faza de proiectare sau n urma unei expertizri tehnice. Urmrirea special se instituie la cererea proprietarului sau a altor persoane juridice sau fizice

interesate, precum si pentru construcii aflate n exploatare, cu evoluie periculoas sau care se afl n situaii deosebite din punct de vedere al siguranei. Art. 9. - Urmrirea special se realizeaz, pe o perioad stabilit, pe baza unui proiect sau a unei proceduri specifice, de ctre personal tehnic de specialitate atestat. Urmrirea special nu conduce la ntreruperea efecturii urmririi curente. Art. 10. - La constatarea, n cursul activitilor de urmrire curent sau special, a unor situaii care depsesc limitele stabilite sau se consider c pot afecta exploatarea n condiii de siguran a construciei, proprietarul este obligat s solicite expertizarea tehnic. Obligaii si rspunderi privind urmrirea comportrii n exploatare a construciilor Art. 11. - Investitorii au urmtoarele obligaii si rspunderi: a) stabilesc, mpreun cu proiectantul, acele construcii care se supun urmririi speciale, asigur ntocmirea proiectului si predarea lui proprietarilor, nstiinnd despre aceasta si Inspecia de stat n construcii, lucrri publice, urbanism si amenajarea teritoriului; b) comunic proprietarilor care preiau construciile obligaiile care le revin n cadrul urmririi speciale. Art. 12. - Proprietarii au urmtoarele obligaii si rspunderi: a) rspund de activitatea privind urmrirea comportrii n exploatare a construciilor, sub toate formele; asigur, dup caz, personalul necesar; comand expertizarea construciilor n cazurile prevzute la art. 10, comand proiectul de urmrire special si comunic instituirea urmririi speciale la Inspecia de stat n construcii, lucrri publice, urbanism si amenajarea teritoriului; b) stipuleaz, n contracte, ndatoririle ce decurg cu privire la urmrirea comportrii n exploatare a acestora, la nstrinarea sau la nchirierea construciilor. Art. 13. - Proiectanii au urmtoarele obligaii si rspunderi: a) stabilesc, mpreun cu investitorii si/sau cu proprietarii, acele construcii care sunt supuse urmririi speciale; b) elaboreaz, pe baz de contract cu proprietarul, documentaiile tehnice pentru urmrirea curent si proiectul de urmrire special. Art. 14. - Executanii au obligaia s efectueze urmrirea curent a construciilor pe care le execut, s monteze conform proiectului si s protejeze dispozitivele pentru urmrirea special, pn la recepia construciilor, dup care le vor preda proprietarului. Art. 15. - Administratorii si utilizatorii rspund de realizarea obligaiilor contractuale stabilite cu proprietarul privind activitatea de urmrire a comportrii n exploatare a construciilor. Art. 16. - Persoanele care efectueaz urmrirea curent si urmrirea special, denumite responsabili cu urmrirea comportrii construciilor, au urmtoarele obligaii si rspunderi: a) s cunoasc toate detaliile privind construcia si s in la zi cartea tehnic a construciei, inclusiv jurnalul evenimentelor; b) s efectueze urmrirea curent, iar pentru urmrirea special s supravegheze aplicarea programelor si a proiectelor ntocmite n acest sens; c) s sesizeze proprietarului sau administratorului situaiile care pot determina efectuarea unei expertizri tehnice. CAPITOLUL III Interveniile n timp asupra construciilor

Art. 17. - Interveniile n timp asupra construciilor au ca scop: - meninerea fondului construit la nivelul necesar al cerinelor; - asigurarea funciunilor construciilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea funciunilor iniiale ca urmare a modernizrii. Lucrrile de intervenie sunt: a) lucrri de ntreinere, determinate de uzura sau de degradarea normal si care au ca scop meninerea strii tehnice a construciilor; b) lucrri de refacere, determinate de producerea unor degradri importante si care au ca scop meninerea sau mbuntirea strii tehnice a construciilor; c) lucrri de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerinelor fa de construcii sau a funciunilor acestora si care se pot realiza cu meninerea sau mbuntirea strii tehnice a construciilor. Art. 18. - Lucrrile de ntreinere constau n efectuarea, periodic, a unor remedieri sau reparri ale prilor vizibile ale elementelor de construcie - finisaje, straturi de uzur, straturi si nvelitori de protecie-sau ale instalaiilor si echipamentelor, inclusiv nlocuirea unor piese uzate. Art. 19. - Lucrrile de refacere si de modernizare au la baz urmtoarele principii: a) soluiile se stabilesc numai dup cunoasterea strii tehnice a construciilor, inclusiv a cauzelor care au produs degradri, dac este cazul, ca rezultat al expertizrii tehnice; b) soluiile vor avea n vedere interdependena dintre construcie - partea existent - si lucrrile noi care se vor executa att pe ansamblu, ct si local; c) aplicarea soluiei preconizate impune verificarea permanent a strii fizice n detaliu a construciei, pentru confirmarea ipotezelor avute n vedere la proiectarea lucrrilor de intervenie; d) condiiile deosebite de lucru impun o atenie sporit privind asigurarea calitii lucrrilor. Art. 20. - Lucrrile de refacere se realizeaz prin remediere, reparare sau consolidare, pe baz de proiect, ntocmit potrivit principiilor prevzute la art. 19 si verificat conform prevederilor legale. n unele situaii, n care construciile sunt grav afectate, dac nainte de lucrrile de refacere sunt necesare lucrri de sprijiniri provizorii, acestea vor fi executate, de asemenea, pe baza unui proiect, ntocmit de ctre expert sau de ctre proiectant, n urma analizrii situaiei. Art. 21. - Lucrrile de modernizare se realizeaz, de regul, prin reconstrucie, putnd interveni si reparri sau consolidri, pe baza unui proiect ntocmit si verificat conform prevederilor legale. Obligaii si rspunderi privind interveniile n timp asupra construciilor Art. 22. - Proprietarii au urmtoarele obligaii si rspunderi: a) asigur efectuarea lucrrilor de ntreinere pentru a preveni apariia unor deteriorri importante; b) asigur realizarea proiectelor pentru lucrri de refacere sau de modernizare si verificarea tehnic a acestora; c) asigur realizarea formelor legale pentru executarea lucrrilor si verific, pe parcurs si la recepie, calitatea acestora, direct sau prin dirigini de santier autorizai. Art. 23. - Proiectanii au urmtoarele obligaii si rspunderi: a) elaboreaz, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrri de intervenii asupra construciilor, n conformitate cu prevederile legale; b) elaboreaz caiete de sarcini si instruciuni speciale pentru lucrrile de intervenii, anexe la proiectele elaborate de ei n acest scop, care se introduc n cartea tehnic a construciei. Art. 24. - Executanii lucrrilor de intervenii asupra construciilor au obligaia s respecte prevederile din proiectele elaborate n acest scop, lund toate msurile pentru asigurarea calitii

lucrrilor. Art. 25. - Utilizatorii construciilor au obligaia s asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin n cadrul activitii de intervenii n timp asupra construciilor, n baza contractelor ncheiate cu proprietarii. CAPITOLUL IV Postutilizarea construciilor Art. 26. - Declansarea activitilor din etapa de postutilizare a unei construcii ncepe o dat cu iniierea aciunii pentru desfiinarea acelei construcii, care se face: a) la cererea proprietarului; b) la cererea administratorului construciei, cu acordul proprietarului; c) la cererea autoritilor administraiei publice locale, n cazurile n care: - construcia a fost executat fr autorizaie de construire; - construcia nu prezint siguran n exploatare si nu poate fi reabilitat din acest punct de vedere; - construcia prezint pericol pentru mediul nconjurtor si nu poate fi reabilitat pentru a se elimina acest pericol; - cerinele de sistematizare pentru utilitate public impun necesitatea desfiinrii construciei. Art. 27. - La construciile proprietate public, decizia de declansare a activitilor din etapa de postutilizare va fi luat n baza unui studiu de fezabilitate, inndu-se seama de cazurile prevzute la art. 26, din care s rezulte necesitatea, oportunitatea si eficiena economic a aciunii. Studiul respectiv va trebui s fie aprobat potrivit legii. Art. 28. - Desfsurarea activitilor si lucrrilor din etapa de postutilizare a construciilor se efectueaz pe baza unei documentaii tehnice si a unei autorizaii de desfiinare, eliberat de autoritile competente, conform legii. Art. 29. - Elaborarea documentaiei tehnice aferente lucrrilor de desfiinare si executarea lucrrilor respective se efectueaz de agenii economici cu activitate n construcii. Art. 30. - Documentaia tehnic aferent lucrrilor din etapa de postutilizare a construciilor va cuprinde: - planul de amplasare a construciilor - poziie, dimensiuni, orientare, vecinti -, cu indicarea construciei sau a prilor de construcie ce urmeaz a fi demolate; - planuri sau relevee, din care s rezulte destinaia, alctuirea construciei si funciunile acesteia: planuri ale tuturor nivelurilor, seciuni, faade, planurile instalaiilor interioare, ntocmite la o scar convenabil; - planurile racordurilor la utilitile exterioare - ap, canal, energie electric, energie termic, gaze, telefon; - planurile de asigurare si refacere a continuitii utilitilor exterioare pentru vecinti, care ar trebui, eventual, s fie ntrerupte la demolarea construciilor; - condiii tehnice de calitate; - detalierea si precizarea fazelor activitilor si lucrrilor; - proceduri tehnice pentru executarea lucrrilor de demontare si demolare, cuprinznd descrierea detaliat a soluiilor tehnice adoptate, a tuturor operaiunilor necesare si msuri de protecie a muncii; - recomandri - la construciile proprietate public - privind modul de recondiionare a produselor si a elementelor de construcie, recuperate cu ocazia demontrii si demolrii;

- recomandri pentru evacuarea si transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile n zonele de reintegrare n natur; - msuri pentru protecia mediului nconjurtor, n zona de demolare a construciilor si n zonele de evacuare a deseurilor; - devizul lucrrilor de demolare, de reciclare si de utilizare a materialelor rezultate. Documentaia tehnic pentru lucrrile de postutilizare a construciilor trebuie verificat de specialistii verificatori de proiecte atestai. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistenei si stabilitii cldirile nvecinate care pot fi afectate de demolare. Art. 31. - Dezafectarea construciei cuprinde urmtoarele faze: - ncetarea activitilor din interiorul construciei; - suspendarea utilitilor; - asigurarea continuitii instalaiilor tehnico-edilitare pentru vecinti; - evacuarea din construcie a inventarului mobil: obiecte de inventar, mobilier, echipamente. Art. 32. - Demontarea si demolarea construciei cuprind urmtoarele faze: - dezechiparea construciei prin desfacerea si demontarea elementelor de instalaii funcionale, de finisaj si izolaii; - demontarea prilor si a elementelor de construcie; - demolarea prilor de construcie nedemontabile - zidrii, structuri de rezisten -, inclusiv a fundaiei construciei; - dezmembrarea prilor si elementelor de construcie si a instalaiilor demontate, recuperarea componentelor si a produselor refolosibile si sortarea lor pe categorii; - transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile n zonele destinate pentru utilizarea ca materii brute sau pentru reintegrarea n natur. Art. 33. - Recondiionarea, reciclarea si refolosirea produselor si materialelor de construcie, rezultate din demontarea si demolarea construciilor proprietate public, cuprind urmtoarele faze: - recondiionarea produselor de construcie recuperate din demontare, n vederea refolosirii, prin operaiuni simple, executate n ateliere; - reciclarea materialelor rezultate din demolare, n secii de producie specializate, prin folosirea acestor materiale ca materii prime n vederea producerii de materiale de construcii; - pregtirea refolosirii produselor si materialelor de construcii, rezultate din recuperare, recondiionare si reciclare, prin verificarea calitii acestora si prin organizarea desfacerii lor n depozite de materiale de construcii. Art. 34. - Reintegrarea n natur a deseurilor nefolosibile si nereciclabile cuprinde urmtoarele faze: - utilizarea deseurilor de materiale brute pentru umpluturi; - refacerea peisajului natural n zonele de folosire a deseurilor, prin taluzri adecvate si lucrri de protecie aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal si a plantaiilor. Obligaii si rspunderi privind postutilizarea construciilor Art. 35. - Proprietarii au urmtoarele obligaii si rspunderi: a) s asigure fondurile necesare pentru proiectarea si executarea lucrrilor; b) s obin avizele necesare si autorizaia de desfiinare de la autoritile competente; c) s ncredineze executarea lucrrilor din etapa de postutilizare a construciilor unor persoane fizice sau juridice autorizate n construcii; d) s urmreasc respectarea condiiilor de calitate stabilite, precum si recondiionarea si reciclarea n grad ct mai ridicat a materialelor si a produselor rezultate din demontarea si demolarea construciei.

Art. 36. - Proiectanii au urmtoarele obligaii si rspunderi: a) s elaboreze, pe baz de contract ncheiat cu proprietarii, documentaia tehnic aferent lucrrilor de demolare, reciclare si utilizare a materialelor rezultate; b) s asigure, prin soluiile tehnice si tehnologice de demontare si demolare adoptate, respectarea prevederilor din avize si din autorizaia de desfiinare, a condiiilor tehnice de calitate corespunztoare, precum si un grad ct mai ridicat de recuperare, recondiionare si reciclare a materialelor si a produselor rezultate din demontare si demolare; c) s asigure asistena tehnic solicitat de proprietar pentru aplicarea soluiilor din proiect. Art. 37. - Executanii au urmtoarele obligaii si rspunderi: a) s nceap executarea lucrrilor de demolare numai pe baza autorizaiei de desfiinare si a documentaiei tehnice verificate; b) s respecte prevederile din documentaia tehnic aferent si din autorizaia de desfiinare; c) s realizeze condiiile de calitate prevzute n documentaia tehnic; d) s instruiasc personalul asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor si operaiunilor, precum si asupra msurilor de protecie a muncii; e) s ia msurile de protecie a vecintilor, prin evitarea de transmitere a vibraiilor puternice sau a socurilor, a degajrilor mari de praf, precum si prin asigurarea accesului necesar la aceste vecinti. CAPITOLUL V Dispoziii finale Art. 38. - Activitatea de urmrire a comportrii n exploatare a construciilor si intervenii n timp si cea privind postutilizarea construciilor se vor executa cu respectarea reglementrilor tehnice n vigoare. Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului va lua msuri pentru mbuntirea reglementrilor existente privind: a) instruciunile-cadru pentru urmrirea comportrii n exploatare si interveniile n timp asupra construciilor; b) instruciunile tehnice pentru urmrirea comportrii n exploatare si interveniile n timp privind diferite categorii de construcii, alctuite din diferite materiale; c) ndrumtoare tehnice privind metode, procedee, aparatur si echipamente specifice, recomandate pentru activitile de urmrire a comportrii n exploatare a construciilor si intervenii n timp asupra acestora; d) instruciuni tehnice privind demolarea parial sau total a construciilor. Art. 39. - Organele administraiei publice centrale vor lua msuri ca unitile specializate de profil s revizuiasc instruciunile tehnice n vigoare privind urmrirea comportrii n exploatare a construciilor si intervenii n timp, pentru categoriile de construcii si lucrri de construcii specifice domeniului lor de activitate. Art. 40. - Urmrirea aplicrii si controlul respectrii prevederilor prezentului regulament se fac de ctre Inspecia de stat n construcii, lucrri publice, urbanism si amenajarea teritoriului. Art. 41. - Finanarea activitilor prevzute n acest regulament se face potrivit prevederilor legale. Art. 42. - nclcarea dispoziiilor prezentului regulament atrage rspunderi si sanciuni

contravenionale si/sau penale, conform legilor n vigoare.

Hotrre nr. 925/1995 din 20/11/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si a construciilor Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 286 din 11/12/1995 Actul a intrat in vigoare la data de 11 decembrie 1995 Guvernul Romniei h o t r s t e: Art. 1. - Se aprob Regulamentul de verificare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si a construciilor, prevzut n anexa care face parte integrant din prezenta hotrre. Art. 2. - Specialistii cu activitate n construcii, atestai conform Hotrrii Guvernului nr. 731/1991, si pstreaz calitatea de specialisti atestai si dup intrarea n vigoare a prezentei hotrri. Art. 3. - n termen de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei hotrri, Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului va elabora ndrumtorul pentru atestarea tehnico-profesional a specialistilor cu activitate n construcii, care va fi aprobat prin ordin al ministrului. Art. 4. - Prezenta hotrre intr n vigoare n termen de 30 de zile de la data publicrii ei n Monitorul Oficial al Romniei. Art. 5. - La data intrrii n vigoare a prezentei hotrri se abrog Hotrrea Guvernului nr. 731/1991 privind aprobarea Regulamentului de atestare tehnico-profesional a specialistilor cu activitate n construcii, Hotrrea Guvernului nr. 143/1992 pentru modificarea si completarea Hotrrii Guvernului nr. 731/1991 si orice alte prevederi contrare. PRIM-MINISTRU NICOLAE VCROIU Contrasemneaza: --------------Ministrul lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, Marin Cristea Ministru de stat, ministrul finantelor, Florin Georgescu Ministru de stat, ministrul muncii si protectiei sociale, Dan Mircea Popescu Regulament din 20/11/1995 de verificare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si a construciilor Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 286 din 11/12/1995 Actul a intrat in vigoare la data de 11 decembrie 1995 CAPITOLUL 1 Prevederi generale Art. 1. - Verificarea si expertizarea tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si a construciilor privind respectarea cerinelor prevzute de lege reprezint o component a sistemului

calitii n construcii, si se efectueaz de ctre specialisti cu activitate n construcii, atestai tehnicoprofesional de ctre comisii organizate de Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului. Prezentul regulament stabileste si detaliaz obiectivele, coninutul, precum si modul de exercitare a acestor activiti n conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii. Art. 2. - Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii pentru persoanele fizice si juridice din ar si din strintate, care si desfsoar activitatea n domeniul construciilor pe teritoriul Romniei. Art. 3. - Se supun prevederilor prezentului regulament construciile definitive si provizorii, n funcie de categoria de importan, precum si lucrrile de modernizare, modificare, transformare, consolidare, de reparaii si de mbuntire a terenului de fundare, cu excepia celor prevzute la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/1995. Construciile provizorii care sprijin sau nlocuiesc temporar o construcie definitiv sau pri ale acesteia (sprijiniri de construcii, poduri, ci de comunicaie, tribune din lemn etc.) se ncadreaz n categoria de importan a construciei definitive pe care o sprijin sau o nlocuiesc temporar. Construciile pentru organizare de santier care, dup terminarea lucrrilor de baz, vor fi folosite n continuare drept construcii definitive n diferite scopuri (locuine, hoteluri, ateliere etc.) se supun prevederilor prezentului regulament. Art. 4. - Activitatea verificatorilor de proiecte si/sau a experilor tehnici poate fi efectuat numai de ctre specialisti atestai, care si pot desfsura activitatea n una dintre urmtoarele forme: - angajat al unei persoane juridice care are prevzute n statut activiti de verificare sau de expertizare tehnic de calitate a proiectelor si a construciilor, cu respectarea prevederilor legale; - autorizat, ca persoan fizic, s desfsoare activiti n mod independent, conform prevederilor Decretului-lege nr. 54/1990 si ale Hotrrii Guvernului nr. 201/1990 pentru aprobarea normelor de aplicare ale acestuia; - angajat al investitorului, cu contract de munc sau cu convenie civil, potrivit legii. Responsabilii tehnici cu execuia, atestai, sunt angajaii constructorului, cu contract de munc sau cu convenie civil, potrivit legii. Proprietarii, dup caz, investitorii sau administratorii construciilor vor ncheia contracte distincte pentru verificare sau expertizare tehnic cu persoanele fizice sau juridice din categoriile mai sus menionate Sumele cuvenite persoanelor fizice sau juridice atestate, prevzute la alin. 1, pentru activitatea de verificare tehnic a proiectelor sau de expertizare tehnic de calitate a proiectelor si a construciilor se stabilesc n condiiile prevzute de lege. Art. 5. - n conformitate cu prevederile art. 40 alin. 3 din Legea nr. 10/1995, pentru stabilirea cheltuielilor necesare efecturii activitii de atestare tehnico-profesional a specialistilor n construcii, care se suport de ctre partea interesat, se va proceda astfel: a) se vor constitui comisii pentru: - atestarea responsabililor tehnici cu execuia lucrrilor;

- atestarea specialistilor verificatori de proiecte; - atestarea experilor tehnici; b) comisiile vor fi formate din specialisti n domeniile pentru care se efectueaz atestarea; c) activitatea comisiilor se va desfsura la solicitarea celor interesai, pe baza unui program stabilit de Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului; d) membrii comisiilor de atestare tehnico-profesional beneficiaz de o indemnizaie stabilit n condiiile prevzute la art. 20 din Legea nr. 40/1991, republicat. CAPITOLUL 2 Verificarea tehnic de calitate a proiectelor de ctre specialisti verificatori de proiecte, atestai Art. 6. - Verificarea tehnic de calitate a proiectelor se face pentru cerinele stabilite prin lege, difereniat n funcie de categoria de importan a construciei de ctre specialisti verificatori de proiecte, atestai potrivit legii. Proiectanii vor preciza n proiectele pe care le elaboreaz cerinele pe care acestea trebuie s le ndeplineasc, pentru ca investitorul s poat apela la specialistii verificatori de proiecte, atestai corespunztor, de la nceputul elaborrii proiectului. Verificarea la cerina "Rezisten si stabilitate" este obligatorie pentru toate construciile, cu excepia prevzut la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/1995. Art. 7. - Sunt supuse verificrii tehnice: - documentaia tehnic de proiectare necesar obinerii autorizaiei de construire; - documentaiile tehnice si detaliile de execuie sub form de planse, breviare de calcul, caiete de sarcini, necesare pentru constatarea respectrii cerinelor impuse de lege. Verificarea tehnic se execut si la proiectele ntocmite n urma unor rapoarte de expertiz tehnic de calitate, dup nsusirea acestora de ctre respectivii experi, n vederea confirmrii c proiectele respect ansamblul cerinelor stabilite de lege. Verificarea tehnic a documentaiei necesare obinerii autorizaiei de construire, n cazul cnd nu conine detalii de execuie, nu se poate substitui verificrii tehnice a acestora. Proiectantul, proprietarul, investitorul sau administratorul mpreun cu executantul rspund, potrivit legii, pentru supunerea la verificare a ntregului proiect si pentru modificrile efectuate fr acceptul verificatorului tehnic, dac prin acestea se afecteaz calitatea construciei. Art. 8. - Verificatorul de proiecte atestat va efectua verificri numai pentru cerinele si n specialitile n care a fost atestat. Art. 9. - Verificatorul de proiecte atestat are obligaia ca, n cadrul verificrilor pe care le efectueaz, s urmreasc: - datele privitoare la condiiile specifice de amplasament si condiiile de exploatare tehnologic; - modul de respectare a reglementrilor tehnice n vigoare, referitor la cerinele prevzute de lege, n funcie de categoria de importan a construciei, pe toat durata de via a construciilor, inclusiv n faza de postutilizare. Art. 10. - n proiectul de arhitectur nu se supun verificrii: concepia de arhitectur, principiile de

compoziie, partiurile, soluiile volummetrice si estetice stabilite de arhitect n acord cu proiectantul structurii de rezisten. Art. 11. - Verificatorul de proiecte atestat va semna si va stampila piesele scrise si desenate numai n condiiile n care documentaia transmis de investitor este corespunztoare din punct de vedere al cerinelor stabilite n lege. Art. 12. - Verificatorul de proiecte va ntocmi si va ine la zi un registru de eviden a proiectelor verificate. Art. 13. - Verificatorul tehnic atestat nu poate stampila (verifica) proiectele ntocmite de el sau la a cror elaborare a participat. Art. 14. - Eventualele litigii dintre verificatorul tehnic atestat si proiectant pot fi rezolvate de ctre un expert tehnic de calitate, angajat de investitor. Decizia expertului este obligatorie pentru ambele pri, iar rspunderea revine acestuia. CAPITOLUL 3 Expertizarea tehnic de calitate a proiectelor si a construciilor Art. 15. - Expertizarea tehnic de calitate este o activitate complex care cuprinde, dup caz, cercetri, experimentri sau ncercri, studii, relevee, analize si evaluri necesare pentru cunoasterea strii tehnice a unei construcii existente sau a modului n care un proiect respect cerinele prevzute de lege, n vederea fundamentrii msurilor de intervenie. Aceast activitate se efectueaz de ctre experi tehnici de calitate, atestai, atunci cnd o reglementare legal sau un organism cu atribuii de control al statului n domeniul calitii construciilor prevede acest lucru sau cnd o situaie deosebit o impune pentru: a) rezolvarea unor situaii care intervin la construciile existente: - n cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, aciunilor umane sau activitii tehnologice; - n vederea determinrii, n orice stadiu, a strii tehnice a construciei pentru evaluarea capacitii ei de satisfacere a cerinelor conform legii; b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnic a unor proiecte sau a execuiei unor lucrri de construcii. Art. 16. - Dac expertul tehnic de calitate, atestat, n mod justificat ajunge la concluzia c se impune luarea unor msuri imediate (sprijinire, izolare parial sau evacuare a construciei), pentru prevenirea unor accidente cu urmri grave - victime omenesti sau pagube materiale -, le va aduce la cunostin, n scris, proprietarilor sau administratorilor construciei si, dup caz, investitorului, care sunt obligai s le pun n aplicare. Art. 17. - Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, dup caz:

- condiiile de amplasament si de exploatare a construciei; - starea construciei care se supune expertizei tehnice de calitate; - documentele care au stat la baza realizrii construciei n fazele de proiectare, execuie si exploatare; - prevederile din reglementrile tehnice care au stat la baza realizrii construciei si cele n vigoare la data efecturii expertizei tehnice de calitate. Pe baza activitii prevzute la art. 15, expertul tehnic atestat elaboreaz raportul de expertiz tehnic de calitate cuprinznd soluii si msuri care se impun pentru fundamentarea tehnic si economic a deciziei de intervenie ce se nsuseste de ctre proprietarii sau administratorii construciilor si, dup caz, de ctre investitor. Expertul tehnic de calitate atestat va semnala situaiile n care, n urma interveniei sale, se impune verificarea proiectului si sub aspectul altor cerine dect cele la care se refer raportul de expertiz tehnic de calitate ntocmit. Art. 18. - Expertul tehnic de calitate atestat are urmtoarele obligaii: - s ntocmeasc raportul de expertiz tehnic de calitate privind modul de respectare a prevederilor legale; - s nu extrag si s nu transmit, pentru a fi folosite n alte scopuri, elemente ale proiectului si detalii de execuie verificate n cadrul expertizei tehnice de calitate si considerate de proiectant drept de autor; - s ntocmeasc si s in la zi un registru de eviden a expertizelor tehnice de calitate efectuate. Art. 19. - Expertul tehnic de calitate atestat rspunde de asigurarea nivelurilor minime de calitate privind cerinele impuse conform legii, n funcie de categoria de importan a construciei. Art. 20. - Proiectul ntocmit pe baza raportului de expertiz tehnic de calitate trebuie nsusit de ctre autorul acestuia, din punct de vedere al respectrii soluiilor si a msurilor propuse. CAPITOLUL 4 Asigurarea calitii execuiei lucrrilor prin responsabili tehnici cu execuia atestai Art. 21. - Asigurarea calitii execuiei lucrrilor de construcii se face n mod difereniat n funcie de categoria de importan a construciei, conform Regulamentului de conducere si asigurare a calitii, printr-un sistem propriu de calitate si responsabili tehnici cu execuia atestai. Responsabilii tehnici cu execuia se atest pentru cerinele stabilite n lege numai pentru partea de construcii. Pentru instalaiile aferente construciilor, asigurarea calitii execuiei se face prin personal autorizat al executantului. Executanii lucrrilor de construcii, persoane juridice, pot cere, din proprie iniiativ sau la solicitarea investitorilor, atestarea calificrii lor pentru realizarea unor categorii de lucrri sau pentru confirmarea implementrii unui model propriu de asigurare a calitii, disponibilitii de personal calificat si de echipamente specifice, care s dea garania respectrii cerinelor stabilite n lege. Atestarea calificrii se face de ctre comisii de atestare organizate de Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului, care rspunde de organizarea si desfsurarea acestei activiti. Art. 22. - Responsabilii tehnici cu execuia atestai au urmtoarele obligaii: - s admit execuia lucrrilor de construcii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de execuie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestai;

- s verifice si s avizeze fisele si proiectele tehnologice de execuie, procedurile de realizare a lucrrilor, planurile de verificare a execuiei, proiectele de organizare a execuiei lucrrilor, precum si programele de realizare a construciilor; - s ntocmeasc si s in la zi un registru de eviden a lucrrilor de construcii pe care le coordoneaz tehnic si de care rspund; - s pun la dispoziia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea respectrii prezentului regulament; - s opreasc execuia lucrrilor de construcii n cazul n care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuie si s permit reluarea lucrrilor numai dup remedierea acestora. CAPITOLUL 5 Dispoziii finale Art. 23. - Certificatul unui specialist atestat poate fi suspendat pe o perioad de 3-12 luni sau anulat numai prin ordin al ministrului lucrrilor publice si amenajrii teritoriului. Decizia de suspendare sau de anulare are la baz: - raportul de constatare ntocmit n acest sens de ctre Inspecia de stat n construcii, lucrri publice, urbanism si amenajarea teritoriului sau de ctre alte organisme cu atribuii similare stabilite prin lege; - referatul unui grup de trei experi tehnici de calitate atestai care analizeaz raportul si confirm propunerea privind durata de suspendare. Grupul de trei experi este constituit din: un expert tehnic de calitate atestat, numit de Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului, unul recomandat de o asociaie profesional cu activitate n domeniu, iar al treilea propus de cel nominalizat pentru sancionare. Cheltuielile implicate de analiza raportului de constatare pentru expertul numit de Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului se suport conform prevederilor art. 5 din prezentul regulament. Art. 24. - Pe durata suspendrii certificatului de atestare tehnico-profesional, persoana fizic nu mai poate ndeplini activitile pentru care a fost atestat. Suspendarea se anuleaz tot de ctre autoritatea care a eliberat certificatul de atestare tehnicoprofesional, n baza urmtoarelor documente: a) o cerere ntocmit de persoana creia i s-a suspendat certificatul; b) actul organului administrativ de control care a ntocmit procesul-verbal de constatare a abaterilor, prin care se certific ndeplinirea msurilor nscrise n procesul-verbal de constatare. Art. 25. - Anularea certificatului de atestare se face n urmtoarele cazuri: - cnd se produc accidente tehnice n construcii din cauza nerespectrii cerinelor de calitate n proiecte si execuie nesesizate de ctre verificatorul de proiecte atestat, de ctre expertul tehnic cu calitatea atestat sau de ctre responsabilul tehnic cu execuia atestat; - cnd se ntrunesc condiii pentru a treia suspendare a certificatului de atestare tehnicoprofesional, ntr-o perioad de maximum 5 ani. Certificatul de atestare tehnico-profesional, legitimaia si stampila se vor depune de ctre deintor la Inspecia de stat n construcii, lucrri publice, urbanism si amenajarea teritoriului de care aparine,

n termen de 72 de ore de la data primirii ordinului ministrului lucrrilor publice si amenajrii teritoriului. Art. 26. - n cazul n care abaterile pentru care s-a suspendat sau s-a anulat certificatul de atestare tehnico-profesional constituie si contravenie la prevederile legale privind calitatea n construcii, n afara sanciunilor menionate mai sus se vor aplica si sanciunile prevzute de lege. Persoana creia i s-a anulat certificatul de atestare tehnico-profesional nu se mai poate prezenta din nou la comisia de atestare pentru obinerea unui nou certificat de atestare tehnicoprofesional. Art. 27. - Contestaia la decizia de suspendare sau de anulare a certificatului de atestare tehnicoprofesional se depune de ctre persoana n cauz la Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului, n termen de 7 zile de la data cnd a luat cunostin de raportul scris al organelor de control. n cazul n care contestaia nu este fondat, cheltuielile generate de rezolvarea ei vor fi suportate de ctre persoana care a fcut contestaia. Soluionarea contestaiei se face de ctre Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului. Decizia este definitiv si poate fi atacat n justiie. Art. 28. - Ministerul Lucrrilor Publice si Amenajrii Teritoriului va publica trimestrial n publicaii de specialitate lista specialistilor atestai, suspendrile si anulrile certificatelor de atestare din cursul ultimului trimestru iar, anual, lista tuturor specialistilor atestai, n funciune la 31 decembrie, cu precizarea domeniilor si a specialitilor n care au fost atestai. Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei Fisa act Modificat de Ordin nr. 575/2006</ Face parte din Ordin nr. 777/2003</ Aprobat de Ordin nr. 777/2003</ Reglementare tehnic "ndrumtor pentru atestarea tehnico-profesional a specialistilor cu activitate n construcii" din 26/05/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 397 din 09/06/2003 Actul a intrat in vigoare la data de 09 iunie 2003 CAPITOLUL I Dispoziii generale Art. 1. - (1) Prezenta reglementare tehnic detaliaz, n conformitate cu Hotrrea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si a construciilor, modalitatea de atestare a specialistilor cu activitate n construcii. (2) Verificarea si expertizarea tehnic de calitate a proiectelor, execuiei lucrrilor si a construciilor se efectueaz de ctre specialisti atestai, att la lucrrile noi, ct si la lucrrile de modernizare, modificare, transformare, consolidare, de reparaii si mbuntire a terenului de fundare.

Art. 2. - (1) Pentru asigurarea calitii proiectelor si detaliilor de execuie pe baza crora se execut construciile este obligatorie verificarea tehnic de calitate a acestora de ctre specialisti verificatori atestai. (2) Verificarea tehnic de calitate a proiectelor are ca scop realizarea unor construcii care s corespund calitativ cel puin unor niveluri minime de performan prevzute n Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile ulterioare: A - rezisten si stabilitate; B - siguran n exploatare; C - siguran la foc; D - igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protecia mediului; E - izolaia termic, hidrofug si economia de energie; F - protecia mpotriva zgomotului. (3) Pentru atingerea nivelurilor minime de performan prevzute la alin. (2) vor fi respectate reglementrile tehnice n vigoare la data elaborrii proiectelor. CAPITOLUL II Atestarea tehnico-profesional a specialistilor verificatori de proiecte de construcii Art. 3. - (1) Examinarea n vederea atestrii tehnico-profesionale a specialistilor cu activitate n construcii se va face de ctre comisii tehnice distincte n funcie de obiectul atestrii, nfiinate n cadrul Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei. (2) Componena comisiilor tehnice de examinare se aprob de secretarul de stat coordonator din Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei, la propunerea Direciei generale tehnice n construcii. (3) n comisia pentru specialitatea Instalaii - Gaze naturale vor fi cooptai si specialisti desemnai de Ministerul Industriei si Resurselor. Art. 4. - Atestarea tehnico-profesional a specialistilor verificatori de proiecte se face n funcie de cerinele eseniale prevzute n lege, pe domenii de construcii si specialiti de instalaii, astfel: Pentru constructii si arhitectura: ---------------------------------A1 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, agrozootehnice; energetice; telecomunicatii; miniere; edilitare si de gospodarie comunala cu structura din beton, beton armat, zidarie, lemn; A2 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, agrozootehnice; energetice; telecomunicatii; miniere; edilitare si de gospodarie comunala cu structura de rezistenta din metal, lemn; A4 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie; poduri; tunele; A5 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii de cai ferate; A6 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii de porturi si platforme marine; A7 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii si amenajari hidrotehnice; A9 - Rezistenta si stabilitate la constructii pentru imbunatatiri funciare; Af - Rezistenta si stabilitatea terenului de fundare a constructiilor si a masivelor de pamant; B1 - Siguranta in exploatare pentru constructii civile, industriale,

agrozootehnice; energetice; telecomunicatii; miniere; B2 - Siguranta in exploatare pentru constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie; poduri; tunele; B3 - Siguranta in exploatare pentru constructii de cai ferate; B4 - Siguranta in exploatare pentru constructii de porturi si platforme marine; B5 - Siguranta in exploatare pentru constructii si amenajari hidrotehnice; B7 - Siguranta in exploatare la constructii pentru imbunatatiri funciare; B9 - Siguranta in exploatare la constructii edilitare si de gospodarie comunala; C - Siguranta la foc in constructii pentru toate domeniile; D - Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului pentru toate domeniile; E - Izolatie termica, hidrofuga si economia de energie in constructii pentru toate domeniile; F - Protectie impotriva zgomotului in constructii pentru toate domeniile. Pentru instalatii: ------------------ pentru toate cerintele A, B, C, D, E, F; - pentru toate domeniile de constructii; - pentru specialitatile: Is - Instalatii sanitare, care cuprind: instalatii sanitare interioare; instalatii exterioare de alimentare cu apa; instalatii exterioare de canalizare; instalatii de stingere a incendiilor; It - Instalatii termice, care cuprind: instalatii de incalzire; instalatii de ventilare; instalatii de climatizare si frig; instalatii de prevenire a incendiilor; Ig - Instalatii de gaze, care cuprind: instalatii interioare de gaze naturale; instalatii exterioare de gaze naturale; instalatii de gaze lichefiate; instalatii exterioare de gaze naturale cu conducte din mase plastice; Ie - Instalatii electrice, care cuprind: instalatii electrice, inclusiv pentru curenti slabi; instalatii de protectie la descarcari atmosferice; instalatii de automatizare si semnalizare pentru instalatii sanitare, termice si de gaze; instalatii de avertizare si de prevenire a incendiilor; instalatii de telecomunicatii si de transmitere a informatiilor. Art. 5. - (1) Pot solicita atestarea ca verificatori de proiecte sau experi tehnici inginerii constructori, inginerii geologi, arhitecii, inginerii de instalaii pentru construcii, inginerii cu specialitatea petrol si gaze si inginerii cu pregtire similar inginerilor de instalaii pentru construcii, cu experien si vechime n profesie, conform prevederilor prezentei reglementri tehnice. (2) Inginerii constructori pot fi atestai pentru cerinele de calitate A si B, n unul sau mai multe domenii (A1-A9, Af, B1-B9), iar pentru cerinele C, D, E, F pot fi atestai n toate domeniile.

(3) Arhitecii pot fi atestai n aceleasi condiii ca si inginerii constructori, mai puin la cerina esenial A - rezisten si stabilitate. (4) Comisiile de examinare pot propune pentru inginerii constructori si arhiteci atestarea pentru tot domeniul sau, dup caz, pentru pri din domeniu care vor fi nscrise n certificatul si n legitimaia de atestare. (5) Inginerii de instalaii si inginerii cu pregtire similar inginerilor de instalaii pentru construcii pot fi atestai pentru toate domeniile, la una, dou sau la toate specialitile pentru cerinele A, B, C, D, E, F. (6) Inginerii geologi pot fi atestai numai pentru cerina de calitate Af n toate domeniile. Art. 6. - (1) Pentru cerina de calitate C candidaii pot solicita atestarea ca verificatori de proiecte pentru construcii n toate domeniile, iar pentru instalaii, n toate specialitile. (2) Candidaii pot solicita atestarea ca verificatori de proiecte la cerina de calitate C pentru instalaii sau ansamblu (construcii + instalaii). (3) Inginerii si arhitecii care au avut funcia de inspector de specialitate n domeniul prevenirii si stingerii incendiilor n cadrul Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari pot fi atestai pentru cerina de calitate C, dac ndeplinesc urmtoarele condiii: a) pentru verificator de proiecte - vechimea n funcie de minimum 8 ani; b) pentru expert tehnic - vechimea n funcie de minimum 14 ani. (4) Candidaii menionai la alin. (3) vor anexa la dosarul pentru atestare o recomandare din partea Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari. Art. 7. - (1) Atestarea tehnico-profesional a specialistilor verificatori de proiecte se face n urma examinrii acestora de ctre o comisie de specialisti, conform prevederilor art. 5 din Regulamentul de verificare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si a construciilor. (2) Documentele necesare n vederea atestrii sunt urmtoarele: a) cerere scris (anexa nr. 1) a solicitantului, n care se precizeaz: - numele, prenumele si datele din buletinul de identitate al solicitantului; - domeniul (domeniile) pentru ingineri constructori, ingineri geologi, arhiteci, respectiv specialitatea pentru inginerii de instalaii si inginerii cu specialitatea petrol si gaze, pentru care se solicit atestarea; b) memoriu de activitate (ntreprinderi sau ageni economici n cadrul crora solicitantul si-a desfsurat activitatea, perioade, funcii etc.) si precizarea celor mai importante lucrri proiectate n domeniu, cu detalierea soluiilor adoptate (date constructive); c) copie legalizat de pe diploma de absolvire a institutului de nvmnt superior; d) 3 recomandri din partea unor ntreprinderi sau ageni economici n cadrul crora solicitantul si-a desfsurat activitatea, a unor personaliti recunoscute n domeniul si specialitatea supuse atestrii sau a asociaiilor profesionale; e) chitana de plat privind cheltuielile de atestare, stabilite de Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei; f) declaraia scris, pe propria rspundere, c nu are cazier; dac are cazier, solicitantul va prezenta

o copie legalizat de pe acesta; g) copie legalizat de pe carnetul de munc; h) copie de pe legitimaia de instalator autorizat pentru proiectare instalaii de gaze naturale, emis de Autoritatea Naional de Reglementare n Domeniul Gazelor Naturale, dac este cazul. Art. 8. - (1) Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc un specialist verificator de proiecte sunt: a) s fie inginer constructor, absolvent al unui institut sau al unei faculti de construcii; absolvenii romni cu diplom obinut n strintate trebuie s prezinte echivalarea acesteia de la Ministerul Educaiei si Cercetrii; b) s fie inginer geolog, absolvent al unei faculti (secii) de geologie inginereasc; c) s fie arhitect, absolvent al unui institut de arhitectur; d) s fie inginer de instalaii, absolvent al unei faculti de instalaii pentru construcii; inginerii cu pregtire similar inginerilor de instalaii pentru construcii ncadrai n lista de profile si specialiti emis de Facultatea de instalaii din Universitatea Tehnic de Construcii din Bucuresti pot fi admisi la atestare pe baza avizului comisiei de examinare, n numele acesteia confirmarea fcndu-se de reprezentantul Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei din comisie; specialistii din cadrul Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari pot fi atestai dac ndeplinesc condiiile prevzute la art. 6; e) s fi desfsurat o activitate de proiectare ca inginer constructor, de instalaii sau arhitect de cel puin 8 ani n construcii sau instalaii aferente, n domeniul si specialitatea solicitate, sau 4 ani activitate n proiectare si 8 ani vechime ca verificator n cadrul unor organisme de stat abilitate n acest sens, precizat n memoriul de activitate; f) inginerul geolog s fi desfsurat o activitate de cel puin 8 ani n proiectare, cercetare sau nvmnt superior, legat de rezistena si stabilitatea terenului de fundare a construciilor si a masivelor de pmnt; g) inginerul n specialitatea petrol si gaze s aib o activitate de cel puin 8 ani ca proiectant n instalaiile de gaze. (2) n specialitatea instalaii de gaze pot fi atestai si inginerii de instalaii sanitare sau termice care nu au fcut n facultate o specializare n petrol si gaze, dac au vechime n activitatea de proiectare de minimum 8 ani n aceast specialitate si sunt autorizai pentru proiectarea instalaiilor de gaze naturale de ctre Autoritatea Naional de Reglementare n Domeniul Gazelor Naturale. (3) Examinarea n vederea atestrii inginerilor de instalaii de gaze menionai la alin. (2) se va face n comisia de examinare pentru instalaii, care se completeaz cu nc doi sau trei specialisti n domeniul gazelor, din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor - Autoritatea Naional de Reglementare n Domeniul Gazelor Naturale. CAPITOLUL III Atestarea tehnico-profesional a responsabililor tehnici cu execuia lucrrilor de construcii Art. 9. - (1) Atestarea tehnico-profesional a responsabililor tehnici cu execuia lucrrilor de construcii se face pentru toate cerinele de calitate prevzute la art. 2 alin. (2) si pentru urmtoarele domenii de construcii:

I - Constructii civile, industriale, agrozootehnice; energetice; telecomunicatii; miniere; II - Constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie, poduri, tunele; III - Constructii de cai ferate; IV - Constructii de porturi si platforme marine; V - Constructii si amenajari hidrotehnice; VII - Constructii pentru imbunatatiri funciare; IX - Constructii edilitare si de gospodarie comunala; XI - Lucrari speciale de fundatii. (2) Pentru instalaii aferente construciilor, autorizrile pe care le obin persoanele fizice prin Societatea Comercial "Electrica" - S.A., Autoritatea Naional de Reglementare n Domeniul Gazelor Naturale, Inspecia de Stat pentru Controlul Calitii Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaiilor de Ridicat si alte instituii permit asigurarea calitii execuiei lucrrilor. Art. 10. - Un specialist poate fi atestat, la cererea sa, n unul sau mai multe domenii dintre cele prevzute la art. 9 alin. (1), cu respectarea tuturor condiiilor din prezenta reglementare tehnic. Art. 11. - (1) Atestarea tehnico-profesional a responsabililor tehnici cu execuia se face pe baza examinrii si acceptrii acestora de ctre comisii de specialisti, conform prevederilor art. 5 din Regulamentul de verificare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si a construciilor. (2) Documentele necesare n vederea atestrii sunt urmtoarele: a) cerere scris (anexa nr. 1) din partea solicitantului, n care se precizeaz: - numele, prenumele si datele din buletinul de identitate al solicitantului; - domeniul (domeniile) pentru care solicit atestarea; b) memoriu de activitate (ntreprinderi sau ageni economici unde a lucrat solicitantul, perioade, funcii), cu precizarea pe domenii a celor mai importante lucrri executate si a funciei ndeplinite; c) copie legalizat de pe diploma de absolvire a institutului de nvmnt superior; d) copie legalizat de pe carnetul de munc; e) 3 recomandri din partea unor ntreprinderi sau ageni economici n cadrul crora solicitantul si-a desfsurat activitatea, a unor personaliti recunoscute n domeniul (domeniile) supus (supuse) atestrii ori a asociaiilor profesionale; f) chitana de plat privind cheltuielile de atestare, stabilite de Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei; g) declaraie scris, pe propria rspundere, c nu are cazier; dac are cazier, solicitantul va prezenta copie legalizat de pe acesta. Art. 12. - (1) Responsabilul tehnic cu execuia trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) s fie inginer sau subinginer constructor, absolvent al unui institut sau al unei faculti de construcii, arhitect sau conductor arhitect, absolvent al unei faculti de arhitectur; b) s fi desfsurat o activitate de execuie de cel puin 8 ani n domeniul solicitat pentru atestare sau nrudit cu acesta, ori 4 ani vechime n execuie si 8 ani vechime n activitatea de control al calitii, precizat n memoriul de activitate; c) s cunoasc prevederile reglementrilor n vigoare privind calitatea n construcii, referitoare la execuia lucrrilor. (2) Pentru domeniul IX pot fi atestai si ingineri sau subingineri de instalaii pentru construcii. (3) Pentru domeniul XI se pot atesta si ingineri geologi, ingineri de foraj si ingineri de utilaje pentru

construcii. (4) Inginerii sau subinginerii, absolveni ai unei faculti cu profil mecanic, care au executat construcii metalice deosebite, de genul: structuri metalice de rezisten care urmeaz a fi nglobate n beton; structuri metalice si acoperisuri la hale industriale, sli de sport etc.; construcii metalice nalte (antene nalte, faruri, turnuri de facle); estacade metalice complexe pentru susinere de conducte si benzi, pot solicita atestarea ca responsabil tehnic cu execuia pentru domeniul I cu condiia specificrii n certificatul de atestare si n legitimaie c pot desfsura aceast activitate numai pentru subdomeniul respectiv. CAPITOLUL IV Atestarea tehnico-profesional a experilor tehnici cu calitatea n construcii Art. 13. - (1) Atestarea tehnico-profesional a experilor tehnici se face pentru cerinele eseniale A, B, C, D, E, F, pe domenii de construcii si specialiti de instalaii, conform prevederilor art. 4. (2) Pentru cerina de calitate C candidaii pot solicita atestarea ca experi tehnici pentru construcii n toate domeniile, pentru toate specialitile de instalaii (Is + It + Ig + Ie) sau pentru ansamblu (construcii + instalaii). Art. 14. - (1) Atestarea tehnico-profesional a experilor tehnici cu calitatea se face pe baza examinrii si acceptrii acestora de ctre o comisie de specialisti, potrivit prevederilor art. 5 din Regulamentul de verificare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si a construciilor. (2) Documentele necesare n vederea atestrii sunt urmtoarele: a) cerere scris (anexa nr. 1) a solicitantului, n care se precizeaz: - numele, prenumele si datele din buletinul de identitate al solicitantului; - domeniul (domeniile) pentru ingineri constructori, arhiteci, respectiv specialitatea pentru inginerii de instalaii si inginerii n specialitatea petrol si gaze, n care se solicit atestarea; b) memoriu de activitate (ntreprinderi sau ageni economici n care solicitantul si-a desfsurat activitatea, perioade, funcii) din care s rezulte experiena, competena si titlurile stiinifice obinute; c) copie legalizat de pe diploma de absolvire a institutului de nvmnt superior sau diploma de doctor inginer, respectiv doctor arhitect; d) copie legalizat de pe carnetul de munc; e) copie de pe legitimaia de instalator autorizat pentru proiectare instalaii de gaze naturale, emis de Autoritatea Naional de Reglementare n Domeniul Gazelor Naturale; f) declaraie scris, pe propria rspundere, c nu are cazier; dac are cazier, solicitantul va prezenta o copie legalizat de pe acesta; g) chitana de plat a cheltuielilor de atestare, stabilite de Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei. Art. 15. - Expertul tehnic cu calitatea trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) s fie inginer constructor, inginer geolog, inginer de instalaii, inginer n specialitatea petrol si gaze

sau arhitect, absolvent al facultilor sau institutelor respective; inginerii cu pregtire similar inginerilor de instalaii pentru construcii ncadrai n lista de profile si specialiti emis de Facultatea de Instalaii din Universitatea Tehnic de Construcii din Bucuresti pot fi admisi la atestare pe baza avizului comisiei de examinare, n numele acesteia confirmarea fcndu-se de reprezentantul Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei din comisie; b) inginerul constructor, arhitectul si inginerul de instalaii trebuie s aib activitate n domeniul pentru care solicit atestarea si o vechime minim de 14 ani n proiectare, cercetare, execuie, nvmnt superior, din care, obligatoriu, activitatea de proiectare s fie de minimum 4 ani; c) inginerul geolog trebuie s aib activitate n domeniul rezistenei si stabilitii terenului de fundare a construciilor si a masivelor de pmnt si o vechime minim de 14 ani n proiectare, cercetare, execuie, nvmnt superior, din care, obligatoriu, activitatea de proiectare s fie de minimum 4 ani. CAPITOLUL V Dispoziii tranzitorii si finale Art. 16. - Verificatorul de proiecte atestat pentru cerina A - rezisten si stabilitate are obligaia s verifice datele privitoare la condiiile specifice de amplasament si condiiile de exploatare tehnologic n care s-a ncadrat proiectul, precum si celelalte criterii pentru respectarea reglementrilor tehnice referitoare la cerina A, prevzute de legislaia n vigoare. Art. 17. - (1) Certificatul de atestare tehnico-profesional va fi ntocmit conform modelului din anexa nr. 2. (2) Stampilele specialistilor verificatori de proiecte, experilor tehnici si responsabililor tehnici cu execuia trebuie s corespund modelelor din anexa nr. 3. (3) n interiorul stampilelor pentru instalaii Is, It, Ig, Ie, n semicerc se vor cuprinde si literele care definesc cerinele de calitate: A, B, C, D, E, F. (4) Certificatul, legitimaia si stampila de atestare a unui specialist trebuie s cuprind: specialitatea, domeniile si cerinele pentru care a fost atestat, cu iniialele acestora. (5) Legitimaiile de atestare se vor viza din 5 n 5 ani la Ministerul Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei, n vederea continurii activitii, n acest scop, specialistii atestai vor prezenta registrul de eviden a activitii depuse, care va purta viza inspectoratelor teritoriale n construcii din cadrul Inspectoratului de Stat n Construcii. Art. 18. - Condiiile de vechime minim prevzute la art. 8, 12 si 15 pot fi reduse cu maximum 2 ani cu aprobarea Direciei generale tehnice n construcii din cadrul Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei, pe baza avizelor comisiilor tehnice de examinare, n cazul n care specialistii dovedesc c au realizri anterioare deosebite n domeniile sau specialitile n care solicit atestarea. Art. 19. - Nu pot fi atestate tehnico-profesional persoanele care au suferit condamnri pentru concuren neloial, abuz de ncredere, fals sau alt infraciune pentru care este prevzut pedeapsa

complementar a interzicerii unor drepturi. Art. 20. - Beneficiarii vor solicita specialistilor atestai angajai pentru verificare sau expertizare s prezinte legitimaia care confirm domeniul sau partea de domeniu si, respectiv, specialitatea n care acestia au fost atestai, precum si termenul de valabilitate a acesteia. Art. 21. - Solicitanii respinsi de comisia de examinare pot reveni cu o nou cerere de atestare dup o perioad de minimum 6 luni. n acest scop, solicitanii vor ntocmi un nou dosar n care vor nscrie si realizrile din ultima perioad de activitate. Art. 22. - Certificatul de atestare se suspend de ctre autoritatea care l-a eliberat pn la aducerea la ndeplinire a msurilor nscrise n procesul-verbal de constatare, n cazul n care se constat: a) nencadrarea proiectelor si detaliilor de execuie n prevederile reglementrilor tehnice n construcii n vigoare; b) efectuarea unor expertize care nu respect prevederile Regulamentului de verificare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si a construciilor; c) efectuarea unor verificri sau expertize pentru domenii, specialiti sau cerine, altele dect cele pentru care a fost acordat atestarea; d) coordonarea tehnic a unor lucrri de construcii ce nu fac parte din domeniul sau domeniile pentru care specialistul a obinut atestarea; e) neinerea la zi a registrului de eviden a expertizelor, a proiectelor si detaliilor de execuie verificate si/sau a lucrrilor a cror execuie o coordoneaz tehnic. Art. 23. - (1) Specialistii atestai anterior intrrii n vigoare a prezentei reglementri tehnice si vor desfsura n continuare activitatea n domeniile si specialitile menionate n certificatele si legitimaiile de atestare. (2) Specialistii atestai la cerina A pot apela de cte ori consider necesar numai la specialistii atestai pentru cerina Af, n scopul verificrii condiiilor speciale de fundare ale construciilor si ale masivelor de pmnt (fundarea pe terenuri sensibile la nmuiere, terenuri argiloase cu contracii si umflri mari, pmnturi lichefiabile etc., precum si terenuri instabile n pant, lucrri de consolidare si impermeabilizare a terenului de fundare, fundaii pe piloi, coloane, barete, perei mulai, ancoraje si altele). (3) Proiectanii de structuri vor prevedea n documentaii verificarea la cerina Af, inclusiv verificarea studiului geotehnic, acolo unde consider c este cazul. (4) Agenii economici care execut construcii vor apela de cte ori consider necesar la responsabili tehnici cu execuia atestai n domeniul XI, pentru verificarea execuiei lucrrilor specificate la alin. (3). Art. 24. - Specialistii cu activitate n construcii atestai sunt obligai s anune orice modificare de domiciliu si/sau telefon, survenit ulterior atestrii, Direciei generale tehnice n construcii din cadrul Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei. Art. 25. - Procedura de examinare si atestare tehnico-profesional a specialistilor cu activitate n construcii va fi elaborat de ctre Direcia general tehnic n construcii din cadrul Ministerului Lucrrilor Publice, Transporturilor si Locuinei. Art. 26. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrant din prezenta reglementare tehnic.

ANEXA Nr. 1 la reglementarea tehnic Domnule ministru, Subsemnatul (subsemnata) ..................................................., nascut (nascuta) la data de ......................................... in comuna/ orasul .........................., judetul ...................................., tara ................................................., domiciliat (domiciliata) in comuna/orasul .........................., judetul .........................., str. ............ nr. ..., bl. ..., sc. ....., et. ..., ap. ..., sectorul ....., fiul (fiica) lui ........................ si al (a) ..........................., posesorul (posesoarea) diplomei de ............ avand nr. ..........., eliberata de ................ din orasul ...................., promotia ................., tara .................., solicit atestarea tehnico-profesionala pentru calitatea de ................. in domeniul (domeniile) - pentru constructii - sau specialitatea (specialitatile) - pentru instalatii ............................. ................................................................................ ................................................................................ pentru urmatoarele cerinte de calitate: ........................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ .............................................................................. . in sustinerea cererii anexez urmatoarele acte: 1. Memoriu de activitate 2. Recomandare din partea ................................................... avand calitatea de ............................................................. 3. Recomandare din partea ................................................... avand calitatea de ............................................................. 4. Recomandare din partea ................................................... avand calitatea de ............................................................. 5. Chitanta nr. .......................... pentru plata tarifului de atestare 6. Copie legalizata de pe diploma nr. ............, eliberata de ............ 71). Copie legalizata de pe actul de echivalare a diplomei nr. ............., eliberat de Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania 8. Copie legalizata de pe carnetul de munca 9. Declaratie scrisa ca nu am cazier judiciar sau copie legalizata de pe cazierul judiciar. Mentionez ca imi desfasor activitatea in cadrul2) ....................., unde am calitatea de3) ..............................., cu sediul in ..............., judetul ......................, comuna/orasul ................................., str. ............................., telefon .........., sectorul ............. . Declar ca am luat cunostinta de obligatiile ce-mi revin potrivit prevederilor legale, in calitate de .........................................., si inteleg sa le respect intocmai. Localitatea ............. data ..................... Semnatura ................... Domnului ministru al lucrarilor publice, transporturilor si locuintei NOTA: Ceea ce nu corespunde se lasa necompletat. ___________ 1) Pentru absolvenii unei instituii de nvmnt superior din alt ar dect Romnia.

2) Denumirea instituiei (societii comerciale, firmei etc.) n care lucreaz solicitantul. 3) Asociat, administrator, cenzor, salariat, dup caz. ANEXA Nr. 2 la reglementarea tehnic MINISTERUL LUCRRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINEI CERTIFICAT DE ATESTARE TEHNICO-PROFESIONAL Nr. .... din ............. In baza Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, in urma cererii nr. ........ din .............. si a verificarii efectuate de Comisia de examinare nr. ........ din .................. se elibereaza prezentul certificat de atestare. Se atesta domnul (doamna) .................., de profesie ..............., cu domiciliul in localitatea .............., str. .................. nr. ........., bl. ......, sc. ........, et. ......, ap. ......., judetul ............., pentru calitatea de ................... in domeniul (domeniile) ....................... ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ..............................................................................., in specialitatea ............................................................... ................................................................................ ................................................................................ ..............................................................................., pentru urmatoarele cerinte de calitate: ........................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ ................................................................................ .............................................................................. . Ministrul lucrarilor publice, Director general, transporturilor si locuintei, ANEXA Nr. 3 la reglementarea tehnic MODELE DE STAMPILE*) ___________ *) Modelele de stampile sunt reproduse n facsimil. STAMPIL

Specialisti verificatori de proiecte

STAMPIL Responsabili tehnici cu execuia

STAMPIL Experi tehnici NOT: Numrul de pe stampil este numrul certificatului de atestare si al legitimaiei specialistului posesor al stampilei. Is, It, Ig si Ie reprezint specialitile de instalaii specificate la art. 4 din reglementarea tehnic. Ministerul Transporturilor, Construciilor si Turismului Ordin nr. 575/2006 din 14/04/2006 pentru modificarea anexei nr. 2 la Reglementarea tehnic "ndrumtor pentru atestarea tehnicoprofesional a specialistilor cu activitate n construcii", aprobat prin Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor si locuinei nr. 777/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 355 din 20/04/2006 Actul a intrat in vigoare la data de 20 aprilie 2006 n conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile ulterioare, avnd n vedere prevederile Regulamentului de verificare si expertizare tehnic de calitate a proiectelor, a execuiei lucrrilor si a construciilor, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 925/1995,

n temeiul art. 5 alin. (4) din Hotrrea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si funcionarea Ministerului Transporturilor, Construciilor si Turismului, cu modificrile si completrile ulterioare, ministrul transporturilor, construciilor si turismului emite urmtorul ordin: Art. I. - Anexa nr. 2 la Reglementarea tehnic "ndrumtor pentru atestarea tehnico-profesional a specialistilor cu activitate n construcii", aprobat prin Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor si locuinei nr. 777/2003, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 397 din 9 iunie 2003, se modific si se nlocuieste cu anexa care face parte integrant din prezentul ordin. Art. II. - Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Ministrul transporturilor, construciilor si turismului, Gheorghe Dobre Bucuresti, 14 aprilie 2006. Nr. 575. ANEX *) ___________ *) Anexa este reprodus n facsimil.

Parlamentul Romaniei ___________ @Text actualizat la data de 12.05.2007. Actul include modificarile din urmatoarele acte: - H.G. nr. 498/2001 - Legea nr. 587/2002 - Legea nr. 123/2007. - A se vedea Legea nr. 123/2007 care prin art. unic pct. 2 prevede ca in intreg cuprinsul legii, cuvantul "cerinte" se inlocuieste cu sintagma "cerinte esentiale esentiale". Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 1. - Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor. Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate. Art. 2. - Prevederile prezentei legi se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora - indiferent de forma de proprietate sau destinatie - denumite in continuare constructii, precum si lucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de reparatii ale acestora. Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiile provizorii. Art. 3. - Prin prezenta lege se instituie sistemul calitatii in constructii, care sa conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator. Art. 4. - Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in functie de categoriile de importanta ale constructiilor, conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecarei componente a sistemului. Clasificarea in categorii de importanta a constructiilor se face in functie de complexitate, destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul sigurantei, precum si dupa considerente economice. Art. 5. - Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte esentiale esentiale: a) rezistenta mecanica si stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igiena, sanatate si mediu; d) siguranta in exploatare; e) protectie impotriva zgomotului; f) economie de energie si izolare termica.@ __________ @Articolul a fost modificat prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 123/2007. Art. 6. - Obligatiile prevazute la articolul precedent revin factorilor implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor, precum si in postutilizarea lor, potrivit responsabilitatilor fiecaruia.

Acesti factori sunt: investitorii, cercetatorii, proiectantii, verificatorii de proiecte, fabricantii si furnizorii de produse pentru constructii, executantii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu executia, expertii tehnici, precum si autoritatile publice si asociatiile profesionale de profil. Art. 7. - In contractele care se incheie ori, dupa caz, in dispozitiile sau in autorizatiile ce se emit, factorii prevazuti la articolul precedent sunt obligati sa inscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al constructiilor, corespunzatoare cerintelor esentiale, precum si garantiile materiale si alte prevederi, care sa conduca la realizarea acestor clauze. In contracte nu se pot inscrie niveluri si cerinte esentiale, referitoare la calitate, inferioare reglementarilor in vigoare, cu privire la cerintele esentiale prevazute la art. 5. CAPITOLUL II Sistemul calitatii in constructii Art. 8. - Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente, Lege nr. 10/1995 din 18/01/1995 Versiune actualizata la data de 12/05/2007 privind calitatea in constructii@ proceduri si mijloace, care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora. Art. 9. - Sistemul calitatii in constructii se compune din: a) reglementarile tehnice in constructii: b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor; c) agrementele tehnice pentru noi produse si procedee; d) verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor; e) conducerea si asigurarea calitatii in constructii; f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii; g) activitatea metrologica in constructii; h) receptia constructiilor; i) comportarea in exploatare si interventii in timp; j) postutilizarea constructiilor; k) controlul de stat al calitatii in constructii. Art. 10. - Reglementarile tehnice se stabilesc prin regulamente si proceduri si au ca obiect conceptia, calculul si alcatuirea, executia si exploatarea constructiilor. Prin reglementarile tehnice se stabilesc, in principal, conditiile minime de calitate cerute constructiilor, produselor si procedeelor utilizate in constructii, precum si modul de determinare si de verificare a acestora. Art. 11. - Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se efectueaza prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii. La lucrarile de constructii se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor, care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale. Art. 12. - Agrementele tehnice pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii stabilesc, in conditiile prezentei

legi, aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in opera si de intretinerea a acestora. La lucrarile de constructii care trebuie sa asigure nivelul de calitate conform cerintelor esentiale se vor folosi produse, procedee si echipamente traditionale, precum si altele noi pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare. Art. 13. - Verificarea proiectelor pentru executia constructiilor, in ceea ce priveste respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerinte esentiale, se va face numai de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, altii decat specialistii elaboratori ai proiectelor. Se interzice aplicarea proiectelor si a detaliilor de executie neverificate in conditiile alineatului precedent. Verificarea calitatii executiei constructiilor este obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin diriginti de specialitate sau prin agenti economici de consultanta specializati. Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici atestati. Art. 14. - Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie obligatia tuturor factorilor care participa la conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor si implica o strategie adecvata si masuri specifice pentru garantarea calitatii acestora. Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat. Art. 15. - Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii se fac in conformitate cu prevederile legale. Art. 16. - Asigurarea activitatii metrologice in constructii se realizeaza conform prevederilor legale privind etalonarea, verificarea si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de masurare si control utilizate in acest domeniu. Art. 17. - Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora pe baza examinarii lor nemijlocite, in conformitate cu documentatia de executie si cu documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei. Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si documente privitoare la realizarea si exploatarea acesteia. Ea se intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului constructiei, care are obligatia sa o pastreze si sa o completeze la zi; prevederile din cartea tehnica a constructiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar si utilizator. Receptia constructiilor se face de catre investitor - proprietar, in prezenta proiectantului si a executantului si/sau reprezentantilor de specialitate, legal desemnati de acestia. Art. 18. - Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, in scopul

mentinerii cerintelor esentiale. Interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si la lucrari de reparatii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau a unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat, si se consemneaza obligatoriu in cartea tehnica a constructiei. Art. 19. - Postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si a produselor recuperabile, precum si reciclarea deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii. Art. 20. - Controlul de stat al calitatii in constructii cuprinde inspectii la investitori, la unitatile de proiectare, de executie, de exploatare si de postutilizare a constructiilor, privind existenta si respectarea sistemului calitatii in constructii. Controlul de stat al calitatii in constructii se exercita de catre Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, care raspunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii constructiilor. CAPITOLUL III Obligatii si raspunderi Seciunea 1 Obligatii si raspunderi ale investitorilor Art. 21. - Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii sau interventii la constructiile existente in sensul legii si au urmatoarele obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor: a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si cercetarilor efectuate; b) obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege, precum si a autorizatiei de construire; c) asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori de proiecte atestati; d) asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de constructii prin diriginti de specialitate sau agenti economici de consultanta specializati, pe tot parcursul lucrarilor; e) actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul executiei lucrarilor, precum si a deficientelor proiectelor; f) asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de garantie; g) intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre proprietar; h) expertizarea constructiilor de catre experti tehnici atestati, in situatiile in care la aceste constructii se executa lucrari de natura celor prevazute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi. Seciunea 2 Obligatii si raspunderi ale proiectantilor Art. 22. - Proiectantii de constructii raspund de indeplinirea urmatoarelor obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor: a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei;

b) asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale; c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de catre investitor, precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate; d) elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea, intretinerea si reparatiile, precum si, dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea in timp a constructiilor. Documentatia privind postutilizarea constructiilor se efectueaza numai la solicitarea proprietarului; e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinate pentru lucrarile aferente cerintelor esentiale si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea; f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale, precum si urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului; g) participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate. Seciunea 3 Obligatii si raspunderi ale executantilor Art. 23. - Executantul lucrarilor de constructii are urmatoarele obligatii principale: a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea solutionarii; b) inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati; c) asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati; d) convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor; e) solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului; f) utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor esentiale, precum si gestionarea probelormartor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate si numai pe baza solutiilor stabilite de proiectanti cu acordul investitorului; g) respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale; h) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor;

i) supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor esentiale de calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei; j) aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii; k) remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii; l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor; m) stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie - factori de raspundere, colaboratori, subcontractanti - in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare. Seciunea 4 Obligatii si raspunderi ale specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia si ale expertilor tehnici, atestati Art. 24. - Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar cu proiectantul in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale proiectului. Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform atributiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale, la lucrarile de constructii pentru care sunt angajati. Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor proiecte, lucrari de constructii sau constructii aflate in exploatare, raspund pentru solutiile date. Obligatiile specialistilor atestati se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii. Seciunea 5 Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructiilor Art. 25. - Proprietarii constructiilor au urmatoarele obligatii principale: a) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin, prevazute conform normelor legale in cartea tehnica a constructiei si rezultate din activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiilor; b) pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia, la instrainarea constructiei, noului proprietar; c) asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor, conform prevederilor din cartea tehnica si reglementarilor tehnice; d) efectuarea, dupa caz, de lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte intocmite de catre persoane fizice sau persoane juridice autorizate si verificate potrivit legii; e) asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse prin reglementarile legale; f) asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Seciunea 6 Obligatii si raspunderi ale administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor Art. 26. - Administratorii si utilizatorii constructiilor au urmatoarele obligatii principale:

a) folosirea constructiilor conform instructiunilor de exploatare prevazute in cartea tehnica a constructiei; b) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin conform contractului; c) efectuarea de lucrari de interventie la constructia existenta in sensul prevederilor art. 18 alin. 2, numai cu acordul proprietarului si cu respectarea prevederilor legale; d) efectuarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor conform cartii tehnice a constructiei si contractului incheiat cu proprietarul; e) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, in cazul unor accidente tehnice la constructiile in exploatare. Seciunea 7 Obligatii si raspunderi in activitatea de cercetare Art. 27. - Unitatile care presteaza activitati de cercetare in constructii au urmatoarele obligatii principale: a) efectuarea de cercetari teoretice si experimentale preliminare, in vederea fundamentarii reglementarilor tehnice in constructii; b) fundamentarea, elaborarea si experimentarea de solutii tehnice, produse si procedee noi pentru constructii; c) verificarea si controlul noilor produse si procedee la solicitarea producatorilor, in vederea eliberarii de agremente tehnice, conform dispozitiilor legale. Seciunea 8 Obligatii si raspunderi comune Art. 28. - Raspunderea pentru realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta, a unor constructii de calitate corespunzatoare, precum si pentru indeplinirea obligatiilor stabilite prin procedurile si regulamentele elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, revine factorilor care participa la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acestora. Art. 29. - Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii, executantul, responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat raspund potrivit obligatiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10 ani de la receptia lucrarii, precum si dupa implinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a constructiei, pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de executie in vigoare la data realizarii ei. Seciunea 9 Obligatiile si raspunderile Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului Art. 30. - Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului si inspectiile judetene si a municipiului Bucuresti in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului subordonate acesteia, precum si celelalte organisme similare cu atributii stabilite prin dispozitii legale

raspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii constructiilor, in toate etapele si componentele sistemului calitatii in constructii, precum si de constatarea contraventiilor, aplicarea sanctiunilor prevazute de lege si, dupa caz, de oprirea lucrarilor realizate necorespunzator. Controlul de stat al calitatii in constructii pentru constructiile din cadrul obiectivelor cu caracter secret, stabilite prin ordine ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman de Informatii, se realizeaza de catre organele proprii abilitate in acest scop. Organizarea si functionarea Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului vor fi stabilite prin hotarare a Guvernului in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. CAPITOLUL IV Sanctiuni Art. 31. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani si interzicerea unor drepturi proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei constructii ori executarea de modificari a acesteia, fara respectarea reglementarilor tehnice privind stabilitatea si rezistenta, daca acestea ar putea produce una sau mai multe dintre urmatoarele consecinte: pierderi de vieti omenesti, vatamare grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, distrugerea totala sau partiala a constructiei, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave. Fapta prevazuta in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, in cazul in care a avut drept urmare distrugerea totala sau partiala a constructiei, moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave. Art. 32. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda continuarea lucrarilor de constructii executate necorespunzator si oprite prin dispozitii ale organelor de control, in toate cazurile in care acestea le afecteaza rezistenta si stabilitatea. Art. 33. - Constituie contraventie la prevederile prezentei legi urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda: I. De la 15.500.000 lei la 93.000.000 lei:@ a) executarea de modificari la constructie ori demolarea acesteia cu incalcarea prevederilor referitoare la autorizarea si executarea acesteia; b) neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor de complexitate si importanta deosebita, referitoare la stabilitate si rezistenta. II. De la 15.500.000 lei la 77.000.000 lei:@ a) realizarea de constructii fara proiecte sau pe baza de proiecte neverificate de specialisti atestati conform prevederilor

legale; b) neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor, a lucrarilor de intretinere, de reparatii si de consolidari; c) realizarea de modificari, transformari, modernizari, consolidari care pot afecta cerintele esentiale, fara proiect verificat de specialisti atestati conform prevederilor legale; d) organizarea necorespunzatoare si neaplicarea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii, inclusiv realizarea de constructii fara responsabili tehnici cu executia atestati corespunzator prevederilor art. 14. III. De la 7.700.000 lei la 46.500.000 lei:@ a) elaborarea de proiecte incomplete sau continand neconcordante intre diferitele sectiuni ale acestora, care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor esentiale, precum si insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati; b) incalcarea prevederilor din reglementarile tehnice referitoare la cerintele esentiale constructiei; c) receptionarea constructiei cu incalcarea prevederilor legale; d) necompletarea si nepastrarea cartii tehnice a constructiei conform prevederilor legale; e) stabilirea, in cadrul expertizei unor proiecte de executie sau lucrari de constructii, a unor solutii care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor esentiale; f) neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea initiala, la terminarea lucrarilor de constructii; g) neasigurarea verificarii executiei lucrarilor de constructii prin diriginti de specialitate sau agenti economici de consultanta specializati, corespunzator prevederilor art. 21; h) interzicerea sau obstructionarea efectuarii controlului calitatii in constructii, neprezentarea documentelor si a actelor solicitate de persoanele cu atributii de control, conform prevederilor legale. IV. De la 3.000.000 lei la 12.500.000 lei:@ a) neprecizarea in proiect a categoriei de importanta a constructiei si nestabilirea fazelor determinante supuse controlului calitatii; b) prevederea in proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu exista agremente tehnice la lucrari la care trebuie sa se asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale; c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate si a celorlalte clauze contractuale referitoare la cerinte esentiale; d) neexecutarea obligatiilor de intretinere si reparatii care revin proprietarilor potrivit legii si care afecteaza nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale; e) neconvocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si neasigurarea conditiilor de verificare. V. De la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei:@ a) lipsa nemotivata de la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante, urmare convocarii facute de executant, precum si convocarea nejustificata, de catre acesta, a factorilor interesati; b) nesolicitarea de catre investitor sau executant a solutiilor de remediere a defectelor aparute in timpul executiei, referitoare

la cerinte esentiale; c) neindeplinirea obligatiei proiectantului de a stabili solutii pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerinte esentiale; d) neaplicarea de catre executant a solutiilor stabilite de proiectant sau expert, pentru rezolvarea neconformitatilor, defectelor sau neconcordantelor aparute in timpul executiei; e) nesesizarea Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului in cazul producerii unor accidente tehnice la constructiile in executie, precum si la cele in exploatare; f) neindeplinirea, la termenul stabilit, a masurilor cuprinse in actele de control. __________ @Punctele I-V au fost modificate prin art. unic din H.G. nr. 498/2001. Art. 34. - Sanctiunile contraventionale prevazute la art. 33 se aplica persoanelor juridice si fizice. Art. 35. - Constatarea contraventiilor prevazute la art. 33 si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoane cu atributii de control din cadrul Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, iar in cazurile prevazute la art. 30, de catre persoanele imputernicite de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii. Art. 36. - Contraventiilor prevazute la art. 33 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor. CAPITOLUL V Dispozitii finale si tranzitorii Art. 37. - Regulamentele si procedurile pentru clasificarea constructiilor in categorii de importanta si pentru componentele sistemului calitatii in constructii prevazute la art. 9 se elaboreaza de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, cu consultarea organismelor cu atributii stabilite prin dispozitii legale, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Art. 38. - Regulamentele prevazute la art. 37 se aproba prin hotarari ale Guvernului. Procedurile prevazute la art. 37 si normele pentru elaborarea si aplicarea componentelor sistemului calitatii in constructii se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului. Art. 39. - Autorizatia de construire pentru lucrarile prevazute la art. 3 lit. a), b), c), d) si e) din Legea nr. 50/1991 se va elibera numai pentru proiecte verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati, cu exceptia prevazuta la art. 2 alin. 2 al prezentei legi. Art. 40. - Investitorii sau proprietarii vor vira lunar catre Inspectoratul de Stat in Constructii I.S.C. din subordinea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei o suma echivalenta cu o cota de 0,70% din cheltuielile pentru executarea constructiilor si a lucrarilor prevazute la art. 2 si pentru care se emit, in conditiile legii, autorizatii de construire, cu exceptia proprietarilor, persoane fizice, care executa lucrari de consolidare si reparatii la locuintele din proprietate. Calculul si virarea

sumelor respective se fac esalonat, concomitent cu plata prestatiilor. Inspectoratul de Stat in Constructii - I.S.C. utilizeaza 70% din fondul astfel constituit pentru indeplinirea atributiilor, potrivit prevederilor legale, si vireaza 30% din acest fond in contul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, care il utilizeaza pentru: a) elaborarea reglementarilor tehnice in constructii, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat, precum si a cercetarilor, testarilor, documentatiilor, studiilor, auditului, bancilor de date si realizarii de prototipuri necesare fundamentarii reglementarilor specifice domeniului. Tipurile de reglementari si de cheltuieli aferente se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si aprobat prin hotarare a Guvernului; b) executarea prin Compania Nationala de Investitii - C.N.I. - S.A. a unor lucrari de interventie in prima urgenta la constructii vulnerabile si care prezinta pericol public, in vederea asigurarii cerintei de rezistenta si stabilitate, a prevenirii si atenuarii efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure de pamant, inundatii, alunecari de teren, tasari si/sau prabusiri de teren si, dupa caz, pentru expertizarea si proiectarea lucrarilor necesare. Criteriile si modul de alocare a sumelor se stabilesc prin norme metodologice elaborate de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si aprobate prin hotarare a Guvernului.@ Intarzierile la plata a cotelor de catre investitor sau proprietar, prevazute la alin. 1, se penalizeaza cu 0,15% pe zi de intarziere, fara a se depasi suma datorata. Cheltuielile necesare efectuarii activitatii de atestare tehnico-profesionala a specialistilor in constructii se suporta de catre partea interesata. Disponibilitatile la finele anului din veniturile extrabugetare se reporteaza in anul urmator si au aceeasi destinatie. Cheltuielile necesare certificarii calitatii produselor si procedeelor, eliberarii de agremente tehnice pentru noile materiale, procedee si echipamente, autorizarii si acreditarii laboratoarelor, verificarii proiectelor si executiei lucrarilor de constructii, conducerii si asigurarii calitatii, verificarilor metrologice, receptiei lucrarilor, urmaririi comportarii in exploatare si interventii in timp, precum si postutilizarii constructiilor se suporta de catre factorii interesati, cu exceptia cheltuielilor efectuate potrivit alin. 1 lit. b).@ __________ @Alineatul (1) a fost modificat prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 587/2002. - Alineatul (5) a fost modificat prin art. unic pct. 2 din Legea nr. 587/2002. Art. 41. - Pe data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei legi se abroga Legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, Ordonanta Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea in constructii, precum si orice alte dispozitii contrare. Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 27 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR MARTIAN DAN Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 29 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei. PRESEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN Bucuresti, 18 ianuarie 1995. Nr. 10.

Informaii despre cum s-i construieti o cas, o anex la cas, un garaj, o hal, un atelier etc... Se adreseaz att persoanelor fizice ct i celor juridice care doresc s construiasc. Pentru cine are timp la dispoziie - nainte de a ncepe orice demers, trebuie s cunoasc Legea 10 /1991 - Calitatea n construcii, Legea 50 cu normele ei de aplicare, Hotrrile Administraiei Publice Locale. Pentru cine nu are timp - nainte de a ncepe orice demers, s apeleze la serviciile unui specialist n domeniu o firm de consultan n construcii sau un inspector de antier. Necunoaterea legilor nu te scutete de consecine !!! Acest site v ajut s facei cele mai bune alegeri privind proiectarea, execuia i recepia lucrrilor executate. Cunoaterea pailor care trebuie urmai v scutete de a considera c ai pornit ntr-o mare aventur. INFORMAIILE SE REFER LA CEI CARE CONSIDER C AU SUFICIENT TIMP I CARE SE POT NARMA CU MULT RABDARE I CALM !! Odat ce este luat hotrrea de a construi ceva, iat ce va trebui s facei ( n paranteze este indicat durata obinerii actului respectiv ) : - actualizai-v EXTRASUL DE CARTE FUNCIAR ( este valabil numai 30 de zile) ( 1 zi) - solicitai la Primrie un Plan de situaie scara 1:500 i un Plan de ncadrare n zon - scara 1 :2000 (cca.3 zile) - completai o cerere pentru eliberarea Certificatului de Urbanism la care anexai cele enumerate anterior (n copie) Dupa circa trei sptmni vei avea Certificat de Urbanism care v va impune condiiile n care vei putea construi i v va indica care sunt Acordurile i Avizele necesare pentru a face parte integrant din proiect. Avize i Acorduri privind unitile urbane i infrastructura (durata de obinere cca.3sptmni) - alimentare cu ap - alimentare cu energie electric - gaze naturale

- salubritate - canalizare - alimentare cu energie termic - telefonizare - transport urban - altele Avize si acorduri privind : - prevenirea i stingerea incendiilor - protecia mediului - aprarea civil - sntatea populaiei Aviz Inspecia n Construcii (se va obine pe baza proiectului final care, n majoritatea cazurilor, trebuie s conin i o expertiz tehnic - ntocmit de un expert tehnic autorizat) Declaraie notarial c imobilul nu face obiectul unui litigiu. Viza verificator MLPAT - proiectant autorizat pentru verificarea proiectelor. Deviz estimativ lucrri. Plan parcelar ntocmit de expert O.N.C.G.C. Studiu geotehnic ntocmit de un geotehnician autorizat. In funcie de complexitatea lucrrii se pot solicita i alte Avize si Acorduri. Cu acest Certificat de urbanism i cu o Tem de Proiectare clar, ncepei s cutai un proiectant arhitectul poate fi proiectant general i se va ocupa de coordonarea inginerilor de specialitate care contribuie la realizarea proiectului rezistena i instalaii. Tema de proiectare trebuie s conin : - date despre suprafeele diferitelor ncperi - date despre regimul de nalime ( parter, etaj, mansard, etc)

- alte date pe care le considerai absolut necesare pentru a fi sigur c proiectul va fi aa cum ai dorit NU UITAI ! Pentru acelai proiect i aceeai tem de proiectare solicitai minim trei oferte de pre pentru a avea o imagine orientativ asupra costurilor de proiectare. Dup alegerea proiectantului care v ofer cea mai mare ncredere, ncheiai cu acesta un Contract de proiectare care s conin, n mod explicit, urmtoarele : - durata de elaborare a proiectului - durata de obinere a Acordurilor i Avizelor precum i contravaloarea acestora - proiectul pentru obinerea Autorizaiei de construire i/sau proiectul de execuie i contravaloarea acestuia - asistena tehnic pe antier a delegailor arhitectului i ale proiectantului de specialitate - alte clauze ( penalitati de ntrziere, for major, etc..) Dup depunerea, la Primarie sau Consiliul Judetean, al proiectului coninnd toate cele solicitate prin Certificatul de Urbanism - n aproximativ 1 lun se obine Autorizaia de Construire. ATENIE ! -Proiectul pe care-l primii odat cu Autorizaia de Construire pstrai-l intact !!! V va fi necesar la CARTEA TEHNIC A CONSTRUCIEI i la ntabularea construciei ! Pentru oferte i execuie se dau numai copii xerox !! Acum este momentul ( dac nu a-i fcut-o nc) s v angajai un inspector de antier care s : -v reprezinte interesele n faa constructorului, a Inspeciei de Stat n Construcii -s urmreasc executarea lucrrii n conformitate cu proiectul i cu normativele tehnice -s verifice procesele-verbale de lucrri ascunse i s le contrasemneze. Inspectorul de antier este reprezentantul dvs. legal i v apr interesele i-l putei consulta n orice problem legat de lucrarea dvs. Nu este indicat s lsai constructorul s v impun angajarea unui inspector de antier i n nici un caz ca acesta s fie platit de constructor pentru a avea sigurana c lucrrile vor fi corect executate ! Lucrarea o putei realiza n mai multe variante (indiferent de variant, este neaprat necesar s ncheiai un contract cu constructorul ) :

-cu o societate comercial cu profil de construcii cu care s contractai lucrarea, inclusiv aprovizionarea cu materiale ( caz n care vei solicita un deviz ofert detaliat cu valoarea manoperei, a materialelor, a utilajelor, a transpoturilor. Atentie! O societate comercial care se respect i care prezint credibilitate este aceea care are un responsabil tehnic cu execuia, care ntocmete procesele verbale de lucrri ascunse, procese verbale care fac parte integrant din Cartea Tehnic a construciei. -cu o societate comercial cu profil de construcii dar numai partea de manoper, materialele urmnd a le procura dvs. -n regie proprie - caz n care trebuie neaprat s tii c ntreaga responsabilitate pentru realizarea din punct de vedere tehnic a lucrrii v aparine dvs, constructorii neavnd nici o responsabilitate - n acest caz angajarea unui inspector de antier este obligatorie, pentru a putea ntabula construcia. Urmeaz perioada de obinere a ofertelor de pre de la constructori. NU V GRBII S CONTRACTAI LUCRAREA CU PRIMUL OFERTANT !! Solicitai cel puin 3 oferte i referine despre lucrrile pe care le-au executat pn n prezent, indiferent c este o societate de construcii sau facei lucrarea n regie proprie . Este neaprat necesar s ncheiai un contract cu cei cu care veti executa lucrarea , care va trebui s conin - datele de identificare ale contractanilor - lucrrile care se vor executa(spturi manuale, betoane, zidrie etc) - durata de execuie a lucrrii - calitatea lucrrilor - valoarea lucrrilor - penaliti n caz de nerespectarea termenilor contractului - soluionarea litigiilor - fora major - alte clauze Odat ales constructorul, este momentul s anunai nceperea lucrrii la Primrie sau la Consiliul Judeean. Din data n care anunai nceperea lucrrii decurge durata de execuie a lucrrii. (Anunul se face printr-o cerere scris la care se anexeaz o copie dup Autorizaia de Construire).

Deasemenea se anun, printr-o cerere scris ( la care se anexeaz o copie dup Autorizaia de Construire i Programul de Control al Calitaii Lucrrilor ) Inspecia de Stat n Construcii. La anunarea nceperii lucrrilor se percepe o tax de 0,1% din valoarea construciei specificat n Autorizaie, urmnd ca pe parcursul execuiei s se achite o tax de 0,7% din aceeai valoare. Dvs. sau constructorul va trebui s montai la loc vizibil panoul de identificare al investiiei dup modelul primit de la Primrie. Acum lucrrile pot ncepe ! SUCCES !!! N.B. Pentru Cartea Tehnic a construciei (care va fi cartea ei de vizit i o va nsoi pe toar perioada de existena ) se vor ntocmi Procese verbale ale tuturor lucrrilor care devin ascunse, semate de beneficiar (sau reprezentantul su legal+inspectorul de antier , proiectant i executant) ; mai trebuie s conin o condic de betoane pentru evidena betoanelor turnate n diferite elemente (confirmarea calitii betonului se va face de ctre un laborator autorizat care , la 28 zile de la turnarea betonului va ncerca probele prelevate de la faa locului iar rezultatul ncercrilor va fi consemnat n condica de betoane ) ;calitatea celorlalte materiale puse n lucru va fi confirmat de certificate de calitate care vor nsoi ,obligatoriu , fiecare material achiziionat (armturi ptr.betoane, crmizi , igl etc)