Sunteți pe pagina 1din 4

Teoria aripii de anvergur finit Profilul aerodinamic fiind o seciune prin arip cu un plan paralel cu planul xoz, curgerea

n jurul profilului a fost considerat bidimensional. n cazul aripii de anvergur finit, curgerea este tridimensional ntruct viteza are i o component n direcia anvergurii aripii (axa y). n fig. 5.1 este prezentat o ntr-un curent de aer de vitez V . de pe intradosul i extradosul deplasate spre interior n cazul ncazul intradosului. arip cu anvergur b, dispus Datorit diferenei de presiune aripii, liniile de curent sunt extradosului i spre exterior

Prin urmare, la vrfurile aripii apar dou vrtejuri (fig. 5.1 i 5.2) care prin aciune combinat determin apariia unei componente verticale w a vitezei aerului (fig. 5.3), denumit vitez indus. Unghiul dintre coarda aripii i viteza V este denumit unghi de inciden i se noteaz cu , dup cum s-a utilizat la teoria profilelor aerodinamice.

Fig. 5.2 Datorit apariiei vitezei induse, direcia vitezei V se modific cu unghiul i , denumit unghi de inciden Indus, ceea ce conduce la dou efecte importante:
1.

Micorarea unghiului de inciden la valoarea ef , ef = i (5.1) Modificarea direciei vectorului forei portante fa de axa vertical cu unghiul i , ceea determin apariia unei proiecii pe orizontal a forei portante Ri , denumit for de rezisten indus (fig. 5.3).

2.

Din cele menionate rezult c aripa de anvergur finit are caracteristici diferite fa de profilele aerodinamice. n cazul profilelor aerodinamice au fost utilizate notaiile P, R i M

pentru fora portant, fora de rezisten i momentul aerodinamic. Semnul prim din aceste notaii se refer la unitatea de anvergur. De asemenea, coeficienii cz , c x i cm au fost notai cu liter mic n cazul profilului aerodinamic. La aripa de anvergur finit se utilizeaz urmtoarele notaii: - P, R i M pentru fora portant, fora de rezisten i momentul aerodinamic (notaii fr semnul prim); - C z , C x i Cm pentru coeficienii aerodinamici (notaii cu litere mari). n cazul curgerilor subsonice, fora de rezisten a aripii de anvergur finit reprezint suma dintre rezistena indus Ri , rezistena datorat forelor de frecare R f i rezistena datorat forelor de presiune R p (ca urmare a desprinderii stratului limit). Ultimele dou componente ale forei de rezisten menionate mai sus se datoreaz efectului de vscuozitate. Forele de rezisten R f i R p definesc rezistena de profil al crei coeficient este

C x profil =
iar coeficientul rezistenei induse,

R f + Rp q S

(5.2)

C xi =

Ri q S

(5.3)

Pentru aripa de anvergur finit, coeficientul forei de rezisten este C x = C x profil + C xi (5.4)

Valoarea lui C x profil se obine n mod uzual din datele pentru profilele aerodinamice. n cazul rezistenei induse, sunt necesare unele date suplimentare n vederea obinerii unei formule de calcul.

S-ar putea să vă placă și