SITUAIA FLUXURILOR DE TREZORERIE IAS 7 "Situatia fluxurilor de trezorerie" stabileste cerinte privind prezentarea situatiilor fluxurilor de numerar si informatiile

pe care trebuie sa le contina. Informatiile privind fluxurile de numerar sunt folositoare utilizatorilor situatiilor financiare, oferind o baza de evaluare capacitatii ntreprinderii de a genera numerar si a nevoilor sale pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective. Asa cum sunt definite n IAS 7 "Situatia fluxurilor de trezorerie", numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere, iar echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt si extrem de lichide care sunt usor convertibile n sume cunoscute de numerar si al caror risc de schimbare a valorii este insignifiant. n cadrul tabloului, operatiile de numerar sunt grupate pe trei activitati, exploatare, investitie si finantare. Pentru fiecare functie pornind de la analiza comparativa ncasari si pl929g61j 59;ti, se determina fluxurile de numerar ce intra sau ies, si echivalentele de numerar. I. Activitatile de exploatare Fluxurile provenite din activitatile de exploatare sunt generate de principala activitate producatoare de venituri ale ntreprinderii, precum si alte activitati care nu sunt activitati de finantare sau de investitie, indicatorul -analiza calculat fiind fluxul net de trezorerie privind exploatarea. Formula de principiu de calcul a acestui indicator este: venituri ncasate - cheltuieli platite. Cteva exemple vin n sprijinul delimitarii fluxurilor de numerar provenite din activitati de exploatare: (a) ncasari de numerar din vnzarea de bunuri materiale, prestarea de servicii, din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri; (b) platile n numerar efectuate catre furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii; (c) platile n numerar efectuate catre si n numele angajatilor; (d) platile n numerar de impozite si taxe; (e) ncasarile si platile n numerar provenite din contractele ncheiate n scopuri de plasament sau tranzactionare; (f) platile si ncasarile generate de cumpararea si vnzarea titlurilor de tranzactionare si plasament; (g) avansurile n numerar si creditele acordate sunt, de regula, activitati de exploatare.

II. Activitatile de investitii Constau n achizitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte investitii, care nu sunt incluse n echivalentele de numerar cum sunt: (a) platile n numerar pentru achizitionarea de active imobilizate, inclusiv titlurile financiare imobilizate; (b) ncasarile n numerar din vnzarea de active imobilizate; inclusiv titlurile financiare imobilizate; (c) avansurile n numerar si mprumuturile efectuate catre parti; (d) ncasarile n numerar din rambursarea avansurilor si mprumuturilor efectuate catre alte parti; (d) ncasari si plati n numerar aferente contractelor futures, forward de optiuni si swap; III. Activitatile de finantare Vizeaza constituirea si rambursarea resurselor de finantare pe termen lung sau stabile. Fluxurile de numerar si echivalente generate pot avea ca obiect: (a) ncasari de numerar din emisiuni de actiuni sau alte instrumente de capital; (b) platile n numerar efectuate catre proprietari pentru a achizitiona sau rascumpara actiunile ntreprinderii; (c) ncasarile n numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanta, a mprumuturilor, datoriilor neasigurate, obligatiunilor, ipotecilor si a altor mprumuturi pe termen scurt sau lung; (d) rambursarile n numerar ale unor sume mprumutate si platile n numerar pentru reducerea obligatiilor aferente unui contract de leasing financiar. Pentru ntocmirea si prezentarea situatiei financiare a fluxurilor de numerar prin recurs la IAS 7 "Situatiile fluxurilor de numerar", se pot folosi doua metode: directa si indirecta. Metoda directa se bazeaza pe delimitarea fluxurilor de ncasari - plati proprii fiecarei activitati. De exemplu, pentru activitatile de exploatare formula de calcul se prezinta astfel:

. ncasari de la clienti - Plati catre furnizori si angajati = Numerar generat din exploatare - Dobnzi platite + Dividende ncasate +,- Alte ncasari - plati privind cheltuielile si veniturile - Impozitul pe profit = Fluxul de numerar nainte de elementele extraordinare +,- ncasari / plati din elemente extraordinare = Fluxul de numerar net din activitatile de exploatare Metoda indirecta se bazeaza pe corectarea profitului net sau pierderii nete cu efectele tranzactiilor nonmonetare, amnarile sau angajamentele de plati sau ncasari n numerar din exploatare trecute sau viitoare, si elementele de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari. Formula de calcul se prezinta astfel: FLUXURILE DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE . Rezultatul naintea impozitarii si elementelor extraordinare +,- Ajustari din elementele nonnumerar + Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele - Venituri din amortizari si provizioane + Pierderi din diferente de curs valutar - Cstiguri din diferente de curs valutar + Cheltuielile cu dobnzile - Venituri din plasamente = Rezultatul din exploatare nainte de modificarile capitalului circulant (variatia necesarului n fond de rulment)

+,- Variatia capitalului circulant (necesarului n fond de rulment) -,+ Cresteri/micsorari de stocuri -,+ Cresteri/micsorari de creante din exploatare -,+ Cheltuielile nregistrate n avans +,- Cresteri/micsorari de datorii comerciale si alte datorii din exploatare +,- Veniturile nregistrate n avans = Fluxul de numerar generat de exploatare - Dobnzi si dividende platite + Dobnzi si dividende ncasate - Impozitul pe profit platit = Fluxul de numerar naintea elementelor extraordinare + ncasarea asigurarii = Fluxul net de numerar provenit din activitatea de exploatare (A) FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTIII . ncasari din vnzarea de imobilizari corporale, necorporale si alte asemenea active pe termen lung (inclusiv costurile de dezvoltare capitalizate si constructiile din resurse proprii de terenuri si mijloace fixe) + ncasarile din vnzarea titlurilor financiare detinute ca instrumente de capital propriu si de creanta altor ntreprinderi si interesele n asocierile n participatie (altele dect ncasarile pentru acele instrumente considerate a fi echivalente ale numerarului sau acelea pastrate n scopuri de plasament si tranzactionare) - Platile pentru achizitia de titluri financiare detinute ca instrumente de capital propriu si de creante ale altor ntreprinderi si interesele n asociere n participatie (altele dect platile

pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea pastrate n scopuri de plasament si de tranzactionare) + ncasari din rambursarea avansurilor si mprumuturilor acordate altor parti (altele dect avansurile si mprumuturile unei investitii financiare) - Achizitia de filiale diminuata cu numerarul platit - Plati privind avansurile n numerar si mprumuturile acordate altor parti (altele dect avansurile si mprumuturile efectuate de o investitie financiara) + Dobnzi si dividende ncasate + ncasarile n numerar din conturile de futures, de forward, de optiuni sau de swap n afara cazului cnd contractele sunt detinute n scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cnd ncasarile sunt tratate drept activitati de finantare) - Platile n numerar pentru contractele de futures, de forward, de optiuni si de swap n afara cazului n care contractele sunt detinute n scopuri de plasament sau de tranzactionare sau cnd platile sunt tratate drept activitati de finantare = Fluxul de numerar folosit n activitatea de investitii (B) FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANARE . Venituri n numerar din emisiunea capitalului social - Platile n numerar catre actionari pentru achizitia sau rascumpararea actiunilor proprii + ncasari din emisiunea de bonuri de tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci si alte mprumuturi pe termen lung sau scurt - Plati privind rambursarile de mprumuturi - Plata obligatiilor n leasing financiar - Dividende platite

= Fluxul de numerar net folosit n activitatea de finantare ( C ) I CREsTEREA / MICsORAREA DE NUMERAR sI ECHIVALENTE ALE NUMERARULUI ( A B C) II NUMERAR sI ECHIVALENTE DE NUMERAR LA NCEPUTUL PERIOADEI III NUMERAR sI ECHIVALENTE DE NUMERAR LA FINELE PERIOADEI Se precizeaza ca suma n sens algebric a celor trei fluxuri de trezorerie trebuie sa fie egala cu variatia de trezorerie calculata ca diferenta ntre trezoreria la nchiderea exercitiului si trezoreria la deschiderea exercitiului. n delimitarea si ierarhizarea fluxurilor de numerar pot interveni unele cazuri particulare dupa cum urmeaza: (a) Dobnda platita, dobnda si dividendele ncasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din exploatare deoarece intra n determinarea profitului sau pierderii. Alternativ, cele trei elemente pot fi clasificate drept fluxuri de numerar si respectiv din investitii deoarece se constituie n costuri ale atragerii resurselor de finantare sau remunerari ale investitiilor. (b) Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare sunt prezentate separat n situatia fluxului de numerar ca provenind din activitati de exploatare, investitie si finantare pentru a da posibilitatea utilizatorilor sa nteleaga natura lor si efectul asupra fluxurilor de numerar prezente si viitoare ale ntreprinderii. (c ) Diferentele favorabile si nefavorabile ce provin din variatia cursurilor de schimb nu sunt fluxuri de numerar. Totusi, efectul variatiei cursului de schimb asupra numerarului si echivalentelor acestuia detinute sau datorate ntr-o moneda straina este raportat n situatia fluxului de numerar pentru a reconcilia numerarul si echivalentele acestuia la nceputul si sfrsitul perioadei. Aceasta valoare este prezentata separat n fluxurile de numerar din activitati de exploatare, investitie, finantare si include diferentele, daca exista, ale acelor fluxuri de numerar care au fost raportate la cursul de schimb de la sfrsitul perioadei. (d) Prezentarea unor fluxuri de numerar n marime neta. n principiu, fluxurile de numerar n raport de sensul lor ncasari si plati sunt prezentate n mod separat la nivelul marimii lor brute. Totusi, IAS 7 admite doua exceptii:

(1) ncasarile si platile n contul clientilor, atunci cnd fluxurile de trezorerie nu decurg din activitatile ntreprinderii ci din cele de trezorerie; (2) ncasarile si platile n numerar pentru elementele pentru care sumele sunt mari, iar termenul de scadenta este scurt. Pentru activitatile de investitii formula de calcul se prezinta astfel: . ncasari rezultate din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale + ncasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiare + Rambursarea obtinuta din creante imobilizate - Plati provenind din achizitionarea de imobilizari necorporale si financiare - Plati provenind din achizitionarea imobilizarilor financiare - Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii = Fluxul numerar provenit din operatii de investitie (sau afectat operatiilor de investitie) n cazul activitatilor de finantare, formula de calcul folosita n acest sens este: . ncasari din cresteri de capitaluri proprii + Cresterile de datorii financiare - Plati privind reduceri de capitaluri proprii - Rambursari de datorii financiare - Dividende varsate asociatilor - Avansuri pe termen lung primite de la terti = Fluxul de numerar provenit din operatii de finantare (sau afectat operatiilor de finantare) n continuare este prezentat un exemplu folosit ca suport informational contul de profit si pierdere si bilantul societatii comerciale ALFA S.A. la 31.XII.N Contul de profit si pierdere la 31.XII.N - lei. Cifra de afaceri 360 000

- Costul vnzarilor 306 000 = Marja asupra vnzarilor 54 000 - Amortizare 4 500 - Cheltuieli generale de administratie 5 400 - Cheltuieli de desfacere 1 800 - Cheltuieli cu dobnzile 5 400 + Venituri din investitii financiare pe termen scurt 8 100 = Profit nainte de impozitare 45 000 - Impozit pe profit 10 800 = Profit net 34 200 Bilantul la 31.XII.N - leiI. ACTIVE N-1 . Terenuri si mijloace fixe la valoarea bruta 51 930 - Amortizarea cumulata 12 600 = Terenuri si mijloace fixe la valoarea contabila neta 39 330 + Investitii financiare pe termen scurt 36 000 + Stocuri 16 650 23 850 + Creante 27 000 17 100 + Numerar si echivalente de numerar 11 250 6 300 = Total active 130 230 II. DATORII . Furnizori 3 600 21 150 + Dobnzi de platit 630 1 800

+ Impozit pe profit platit 4 500 10 800 + Datorii pe termen lung 22 500 12 600 = TOTAL DATORII 31 230 46 350 III. CAPITAL PROPRIU . Capital social 40 500 27 000 + Rezultatul reportat 24 300 24 300 + Rezultat curent 34 200 = TOTAL CAPITAL PROPRIU 99 000 Situatia fluxurilor de trezorerie prin metoda indirecta - lei A. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE . Profitul nainte de impozitare 45 000 + Amortizari 4 500 - Venituri din investitii financiare 8 100 + Cheltuieli cu dobnzile 5 400 = Profitul din exploatare nainte de modificarile capitalului cumulat 46 800 - Cresteri ale creantelor comerciale si ale altor creante 9 900 + Descresteri n valoarea stocurilor 7 200 - Descresteri n valoarea furnizorilor 17 550 = Numerar generat de activitatea de exploatare 26 550 - Dobnzi platite 6 570 - Impozit pe profit platit 17 100 = Numerar net din activitatea de exploatare 2 880 B. ACTIVITATEA DE INVESTIII

. Achizitionarea de terenuri si mijloace fixe (29 430) + Dobnda ncasata 8 100 = Numerar net din activitatea de investitii (21 330) C. ACTIVITATEA DE FINANARE . ncasari din emisiunea de actiuni 13 500 + ncasari din mprumuturile pe termen lung 9 900 = Numerar net din activitatea de finantare 23 400 D. CREsTEREA NET N VALOAREA NUMERARULUI 4 950 (2 880 - 21 330 + 23 400) Cteva elemente pentru explicatie: 1. Amortizarea terenurilor si mijloacelor fixe: Miscarea generala nregistrata n imobilizari n valoare de 24.930 lei se compune din cheltuiala cu achizitionarea si amortizarea imobilizarilor. Asa cum s-a mentionat mai sus, amortizarea este adunata, deoarece ea nu reprezinta o iesire reala de numerar. Ea reprezinta o ajustare contabila menita sa reflecte utilizarea de catre entitate a imobilizarilor acesteia. Deoarece intrarile de imobilizari au fost platite n ntregime, atunci valoarea totala a platii intra n situatia fluxurilor de numerar la capitolul activitati de investitii. 2. Venitul din investitii: acesta trebuie nti adaugat (prin adunare) si apoi ajustat pentru a reflecta venitul real din investitii ncasat n cursul perioadei. n exemplul de mai sus cifra adaugata si cea nou introdusa pentru venitul din investitii ncasat este aceeasi deoarece nu exista nici un venit din investitii platit n avans sau acumulat la sfrsitul nici unuia din exercitiile financiare.

3. Dobnzile platite: n acelasi fel n care venitul din investitii este ajustat la valoarea reala ncasata n cursul anului, dobnda platita trebuie ajustata cu scopul de a reflecta valoarea reala platita. Pentru a se ajunge la aceasta cifra din exemplul de mai sus, s-au efectuat urmatoarele calcule:lei . Dobnda platita din contul de profit si pierdere 5 400 + Dobnda initiala de platit 1 800 - Dobnda finala de platit 630 = Dobnda reala platita 6 570 4. Ajustarea impozitului pe profit este efectuata din aceleasi ratiuni pentru care este facuta ajustarea dobnzii platite. Cheltuiala din contul de profit si pierdere este alcatuita din soldul angajat initial, valoarea platita n cursul anului si soldul angajat final. Ajustarea poate fi calculata relativ simplu prin nsumarea cifrelor corespunzatoare cheltuielii cu impozitul pe profit si miscarea survenita n soldurile finale ale fiecarei nchidere de exercitiu. Prin urmare, pentru calculele din tabelul de mai sus, ajustarea este egala cu 10.800 lei reprezentnd cheltuiala anuala din contul de profit si pierdere plus 6.300 lei reprezentnd miscarea survenita n acumularea finala n cursul anului. 5. Cresterea (descresterea) neta din valoarea numerarului si a echivalentelor de numerar: aceasta este reprezentata de diferenta dintre valoarea initiala si cea finala a numerarului si a echivalentelor de numerar. n exemplul de mai sus aceasta crestere sau descrestere reprezinta pur si simplu diferenta dintre soldurile initiale si finale ale conturilor de numerar. Totusi, ea mai poate include investitii pe termen scurt care pot fi usor convertite n

numerar la o valoare cunoscuta.