Sunteți pe pagina 1din 6

PIATA BUNURILOR DE CONSUM INTERMEDIAR VS PIATA BUNURILOR DE CONSUM FINAL

Piaa bunurilor reprezinta una din principalele componente ale sistemului de piee, care cuprinde tranzacii cu bunuri pentru producie i bunuri pentru consum. In condiiile economiei moderne, forma specific de organizare i realizare a proceselor de vnzarecumprare de bunuri o constituie piaa produselor. Ea include prin intermediul vnzriicumprrii produsele destinate populaiei, ntreprinderilor i instituiilor, care sunt nemijlocit legate de trebuinele acestora i de posibilitatea de a le satisface. Omenirea a evoluat si totodat si economiile mondiale, datorit acestei evoluii si a cresterii aspiraiilor, dorinele individului au crescut si s-a imbunatait si cererea de produse, fapt ce a dus direct la cresterea si diversificarea ofertei de bunuri si servicii de pe piaa economica.

Consumul intermediar
Consumul intermediar reprezinta un factor complex din diferite perspective, teoretice, practice care contribuie la fundamentarea conceptelor manageriale ce stau la baza agenilor economici ce acioneaza in cadrul pieei . Noi am abordat aceasta tema pornind de la diferite concepte teoretice prezente in cartile de specialitate gandindu-ne la implicaiile acestora asuprea proceselor manageriale, asupra consumatorilor si preferinelor acestora.

Consumul final
In ara noastra o delimitare a consumului intermediar de cel final este facuta de o institutie publica, si anume de Comisia Nationala pentru Statistica, instituie ce considera consumul intermediar ca fiind valoarea bunurilor si a serviciilor destinate pieei, consumate in procesul de producie iar consumul final ca fiind valoarea bunurilor individuale si colective. Cumparatorul intermediar in cazul pieei bunurilor de consum intermediar este cel ce cumpara pentru o anumita organizaie si este mult mai preocupat de cat ar fi pentru consumul personal, pe cand un consummator final cumpara doar pentru interesul propriu sau familial. Unele din produsele destinate consumului intermediar sunt: materialele si bunuri capitale cum ar fi : marfurile si serviciile, materiile prime, materialele prelucrate si prefabricatele. In grupa marfurilor sunt cuprinse o serie de produse necesare desfasurarii activitaii zilnice. De exemplu hartia de scris, acele, pasta de dinti, dar si articolele de curaare. Specialistii considera ca produsele destinate consumului intermediar sunt acele bunuri si servicii date direct in procesul de productie, la fabricarea altor bunuri sau servicii. In cadrul pieei intermediare, cumprtorul reprezint pentru vnztor o etapa finala, la fel ca i corespondentul su n cadrul pieei bunurilor de larg consum.

n acelai context, este necesar s se defineasc i s se delimiteze clar i cumprtorul, n cadrul pieelor intermediare ,el fiind acela care cumpr n numele organizaiei i este preocupat de acest lucru mai mult dect este pentru consumul personal sau familial. In cadrul pieei opereaz o mare varietate de cumprtori organizaionali: Cumprtorii industiali sunt cei care cumpr bunuri i servicii pentru unele scopuri productive i comerciale tangibile; acetia sunt, de exemplu, productorii din cadrul ramurilor extractive, prelucrative, agricultur, horticultur, piscicultur i silvicultur. Cumprtorii instituionali sunt cei care cumpr bunuri i servicii n ideea de a furniza un serviciu cere este adesea intangibil i care nu sunt n mod obligatoriu destinate unui scop comercial; este vorba aici de coli, spitale, forele armate, instituiile locale sau centrale, hoteluri etc. A treia grup, cea a cumprtorilor intermediari, desemneaz acele persoane care cumpr bunuri i servicii n scopul revnzrii sau pentru a facilita revnzarea altor bunuri sau servicii n cadrul pieelor industriale sau ale bunurilor de larg consum, deci pentru scopuri comerciale; este vorba, de exemplu, de distribuitori, dealeri, angrositi i de comerul cu servicii. Produsele intermediare sunt destinate n primul rnd s fie folosite pentru producerea altor produse sau pentru asigurarea realizrii unei serii de servicii n domeniul industrial. Diferenierea acestora fa de produsele destinate consumului final provine astfel din scopul final cruia sunt destinate. Foarte frecvent se ntmpl s nu se poat include un produs ntr-o categorie sau alta. Computerele personale pot fi considerate un produs destinat consumului final dac este cumprat de un student sau de o alt persoan pentru uzul personal. Dac, aceste computere sunt cumprate de o agenie de voiaj, pentru utilizarea lor n desfurarea afacerilor, ele sunt clasate ca fiind produse intermediare. O clasificare a produselor destinate consumului intermediar le separ n cinci categorii: materii prime, materiale, instalaii, echipamente accesorii i mrfurile care asigur buna desfurare a procesului de producie. Dupa forma de existenta bunurile economice se impart in:

bunuri intermediare sunt bunurile de care dispune producatorul sunt folosite ca materie prima pentru producerea altor bunuri sau materiale ce trebuie prelucrate. O firma poate sa le intrebuinteze ca bunuri intermediare, sa le produca pentru a le vinde, sau sa le cumpere pentru a le folosi. In procesul de productie, bunurile intermediare pot face parte din produsul final sau pot sa fie modificate fara sa mai poata fi recunoscute. Bunurile intermediare nu sunt luate in calculul PIB, deoarece ar insemna ca sunt calculate dublu, ci doar produsul final trebuie sa fie luat in considerare. bunuri finale sau produs finit este considerat acel bun care este de preferinta consumat, in loc sa fie folosit la producerea unui alt bun. De exemplu, o masina vanduta unui consumator este un bun final; componentele acesteia, cum ar fi rotile vandute manufactorului masinii nu sunt bunuri finale; acestea sunt bunuri intermediare folosite pentru a realiza bunul final. Principalii factori care influeneaz piaa bunurilor de consum intermediar, dar si piata bunurilode de consul final: Producia industrial i agricol; Importurile de produse; Veniturile bneti i posibilitile de investiii ale populaiei i ale firmelor; Reducerea treptat a consumului natural sau a autoconsumului; Elemente de ordin socio-cultural; Elemente de ordin legislativ; Sistemul de instituii i organizaii necesar unei bune funcionri a pieei; Diferite aspecte de ordin tehnologic; Factori conjuncturali. 4

Principalele deosebiri dintre cele dou piee se refer la: obiectul actelor de schimb; regimul de vnzare-cumprare ce caracterizeaz fiecare destinaie; natura vnztorului i a cumprtorului; diferite tipuri de preuri. Rolul pieei bunurilor decurge din funciile pe care le ndeplinete aceasta n cadrul unei economii, astfel: 1) faciliteaz contactul permanent dintre productori i consumatori, asigurndu-se autoreglarea activitii economice, n sensul c, sistematic, producia se aliniaz la mobilitatea cererii. Prin aceasta, se determin utilizarea eficient a resurselor, creterea eficienei investiiilor de capital, structura optim a produciei i satisfacerea mai bun a consumului; 2) se constituie ntr-un adevrat sistem de informaii necesare agenilor economici, orientndu-i spre activiti care satisfac la un nivel superior trebuinele umane i obinnd n acest fel profit maxim. Prin prghiile economice (pre, profit, salariu, dobnd etc.), piaa furnizeaz informaii asupra raportului cerere - ofert, stimulnd oferta de bunuri, de un fel sau altul i corelarea ei cu cererea.n acest fel se asigur i echilibrul economic pe termen lung. ndeplinirea rolului i funciilor pieei bunurilor economice implic respectarea urmtoarelor condiii: existena libertii economice i a autonomiei de decizie a agenilor economici; prghiile economice (pre, profit, salariu, dobnd) s reflecte n mod real modificrile din economie; reglementarea indirect a activitilor economice de ctre stat prin politici bugetare i fiscale, monetare i de credit, sociale i de investiii. Concluzie

In concluzie, indiferent de piata : PIATA BUNURILOR DE CONSUM INTERMEDIAR sau PIATA BUNURILOR DE CONSUM FINAL factorul principal este cumparatorul care hotaraste sa cumpere bunuri in functie de nevoia pe care o are intr-un moment asigurand astfel continuitatea desfasurarii circuitului economic. Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5. Abraham Frois Gilbert: Economie politica, Bucuresti, Editura Humanitas, 1997 Angelescu Coralia: Economie, editia a v-a, Bucuresti, Editura Economica, 2000 Angelescu Coralia, Stanescu Ileana: Economie politica elemente fundamentale, Bucuresti,Editura.Oscar.Print.1999 Ciucur D., Gavrila Ilie, Popescu Constantin: Economie. Manual universitar, Bucuresti, Editura Economica, 1999 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=43&idb=9

S-ar putea să vă placă și