5.

CLASE DE FUNCT II
1. Not iunea de funct ie, imaginea unei funct ii, gracul unei funct ii
Denit ie. Fiind date mult imile nevide A si B, spunem c a am denit o funct ie f pe mult imea A cu valori n mult imea B , dac a, printr-un anumit procedeu (formul a, lege, convent ie, etc.), ec arui element x din A i-am asociat un unic element din B, notat f pxq. Pentru o funct ie denit a pe A cu valori n B folosim notat ia f : A B. Mult imea A se nume ste domeniu de denit ie, iar mult imea B se nume ste codomeniu. Elementul f pxq din mult imea B se nume ste imaginea elementului x prin funct ia f. Imaginile tuturor elementelor din domeniu formeaz a o submult ime a codomeniului numit a imaginea a x P A astfel nc at y f pxqu . funct iei f. A sadar, Im f ty P B | exist a x P S astfel nc at y f pxqu se nume ste imag Dac a S A, atunci mult imea f pS q ty P B | exist inea mult imii S prin funct ia f. Funct iile f : A B si g : A1 B 1 sunt egale dac a A A1 , B B 1 si f pxq g pxq, @x P A. Fiind dat a funct ia f : A B, mult imea Gf tpa, bq | a P A si b f paqu se nume ste gracul funct iei f. Dac aA si B sunt mult imi de numere reale, atunci f este o funct ie numeric a, iar gracul ei se poate reprezenta geometric ntr-un sistem de axe ortogonale.

2. Monotonia funct iilor numerice

Denit ie. Fie funct ia f : A B, unde A, B P R, iar A1 este o submult ime a lui A. 1 Atunci, pe mult imea A , funct ia f este: cresc atoare dac a @x1 , x2 P A1 , x1 x2 f px1 q f px2 q. strict cresc atoare dac a @x1 , x2 P A1 , x1 x2 f px1 q f px2 q. descresc atoare dac a @x1 , x2 P A1 , x1 x2 f px1 q f px2 q. strict descresc atoare dac a @x1 , x2 P A1 , x1 x2 f px1 q f px2 q. monoton a dac a este cresc atoare pe A1 sau descresc atoare pe A1 . strict monoton a dac a este strict cresc atoare pe A1 sau strict descresc atoare pe A1 .

3. Funct ii pare, funct ii impare

Denit ie. Fie D R o submult ime simetric a fat a de origine (adic a @x P D x P D). Spunem c a o funct ie f : D R este: funct ie par a dac a f pxq f pxq, @x P D; funct ie impar a dac a f pxq f pxq, @x P D. Gracul unei funct ii pare este simetric fat a de axa Oy, iar gracul unei funct ii impare este simetric fat a de originea O a sistemului de axe.

4. Funct ii periodice
Teme de recapitulare pentru BAC M1 Algebr a: 5. Clase de funct ii

Profesor Marius Damian, Br aila

Denit ie. Fie T 0 xat si o mult ime D R cu proprietatea c a @x P D x T P D si x ` T P D. O funct ie f : D R este periodic a de perioad a T, dac a f px ` T q f pxq, @x P D. Observat ie. In condit iile denit iei de mai sus, orice num ar kT (k P Z) este perioad a a funct iei f. Denit ie. Dac a exist a cea mai mic a perioad a strict pozitiv a, aceasta se nume ste perioad a principal a a funct iei f.

5. Funct ii m arginite
Denit ie. Fie D R. Spunem c a funct ia f : D R este m arginit a dac a imaginea funct iei este o mult ime m arginit a, adic a exist a m, M P R astfel nc at m f pxq M, @x P D.

Putem spune echivalent c a funct ia f : D R este m arginit a dac a exist a K 0 astfel nc at |f pxq| K, @x P D. O funct ie este m arginit a dac a si numai dac a gracul ei este situat ntre dou a drepte paralele la axa Ox.

6. Funct ii injective, funct ii surjective, funct ii bijective

Denit ie. O funct ie f : A B este injectiv a dac a @x1 , x2 P A cu x1 x2 f px1 q f px2 q.

Teorem a. O funct ie f : A B este injectiv a dac a si numai dac a @x1 , x2 P A cu f px1 q f px2 q x1 x2 . Observat ie. Dac aA si B sunt mult imi de numere reale, atunci f este injectiv a dac a si numai dac a orice paralel a dus a la axa Ox, prin punctele codomeniului, intersecteaz a gracul funct iei n cel mult un punct. (Interpretarea geometric a a injectivit a tii.) Teorem a. Dac a f : A B este o funct ie numeric a strict monoton a (strict cresc atoare pe A sau strict descresc atoare pe A), atunci f este injectiv a. Denit ie. O funct ie f : A B este surjectiv a dac a @y P B, Dx P A astfel nc at y f pxq.

Teorem a. O funct ie f : A B este surjectiv a dac a si numai dac a Im f B. Observat ie. Dac aA si B sunt mult imi de numere reale, atunci f este surjectiv a dac a si numai dac a orice paralel a dus a la axa Ox prin punctele codomeniului intersecteaz a gracul funct iei n cel put in un punct. (Interpretarea geometric a a surjectivit a tii.)
Teme de recapitulare pentru BAC M1 Algebr a: 5. Clase de funct ii

Profesor Marius Damian, Br aila

Denit ie. O funct ie f : A B este bijectiv a dac a este injectiv a si surjectiv a. Teorem a. O funct ie f : A B este surjectiv a dac a si numai dac a @y P B, D!x P A astfel nc at y f pxq. Observat ie. Dac aA si B sunt mult imi de numere reale, atunci f este bijectiv a dac a si numai dac a orice paralel a dus a la axa Ox prin punctele codomeniului intersecteaz a gracul funct iei n exact un punct. (Interpretarea geometric a a bijectivit a tii.)

7. Compunerea funct iilor, funct ii inversabile

Denit ie. Fiind date funct iile f : A B si g : B C denim funct ia compus a a lui g cu f, n aceast a ordine, notat a cu g f, prin g f : A C, pg f qpxq g pf pxqq, oricare ar x P A.

Teorem a. Operat ia de compunere a funct iilor este asociativ a, adic a ph g q f h pg f q, oricare ar f : A B, g : B C, h : C D. Denit ie. Fiind dat a mult imea nevid a A, denim funct ia identic a a mult imii A, notat a cu 1A , prin 1A : A A, 1A pxq x, oricare ar x P A.

Teorem a. Fiind dat a funct ia f : A B, avem f 1A 1B f f. Denit ie. Spunem c a o funct ie f : A B este inversabil a dac a exist a o funct ie f 1 : B A astfel nc at f 1 f 1A si f f 1 1B .

Teorem a. O funct ie f : A B este inversabil a dac a si numai dac a este bijectiv a.

Teme de recapitulare pentru BAC M1 Algebr a: 5. Clase de funct ii

Profesor Marius Damian, Br aila